UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT

PRIMAR

MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ
Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I – PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II – PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR

2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL sCOLARIZARII” 3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV – CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute IIIMETODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „ sOCULUI

4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI “Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi” H. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic, intelectual, moral, reusita depinde de începutul realizat în gradinita, vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala, dupa cum s-a mai afirmat, se

munca. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. Pentru obtinerea reusitei acestora. pregatitoare. forme. sa citeasca. cât si în cadrul activitatilor liber creative. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. cultivând imaginatia. orienteaza activitatea psihica. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut. scop final al gradinitei. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. disciplineaza conduita si contribuie. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. sa interpreteze. mijloace). satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. . sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. Prin natura lor. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. gândirea creatoare. a scrierii grafice. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. etc. sa utilizeze. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. a activitatilor matematice.realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. în sfârsit. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. si în activitatea didactica de dimineata. metode. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte.

Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. procesele. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. Cercetarii si Tineretului. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. Aceasta lege. din anumite motive.Starea de pregatire psihologica. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. a fost un învatamânt formativ. 20-25 elevi la învatamântul primar. recunoscând rolul Ministerului Educatiei. În spritul reformei. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele . este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. 25-30 la licee. Atât continutul reformei. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. În privinta continutului sau. la Ministerul Educatiei. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. asa cum se precizeaza înca din articolul I. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. cuprinzând resursele. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. institutional. continutul si finalitatile învatamântului.

pentru valentele sale formative. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. activitatile matematice. importante. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. Din domeniul acesta sunt: limbajul. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. S-a avut în vedere jocul. privita ca sistem si proces. Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala.analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. pentru perspectiva scolii românesti. organiza. numai pe baza de concurs. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. psihomotric si socio-afectiv. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. . aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. deoarece este accesibil vârstei.exercitiu.

durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. Utilizarea mersului. la nivelul copilului din grupa mare. este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei.Gradinita. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. adica perioada prescolara. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. receptiva la înnoirile aduse si care se impun. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. . Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii.1. acum rasar mladitele “eului“ si se consolideaza trasaturile de personalitate. cu sistemul sau educativ. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. Gradinita. . deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. învatarea.

Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. fapt ce da o alta forma întregului corp. nivel specific acestei . În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. desigur. ramificarea dendritica a acestora. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. devin deosebit de complexe. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. este alterat în parte si fenomenul „cresterii seculare” la care m-am referit mai sus. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. Fireste. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. Are loc. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. morfologia si potentialul sau de activism. si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. Aspectele arhitectonice ale acestuia. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. fireste. La 3 ani. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. la 1355 gr la 5 ani. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare.

cei lungi mai rapid decât cei scurti. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. În mod concret. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. pe care le întinde spre podea. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. Viteza în mers creste. fapt ce presupune. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare.perioade. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. Respiratia este superficiala. Muschii sunt insuficient dezvoltati. taiat. Inima. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. desenat. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE . Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente.

intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. Aceste procese. mijlocie si mare). pozitia lor si a usilor. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului. poate desena sau colora desene simple. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. poate aranja un scenariu din figurine mici. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. .14 luni. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. Este atras de balustrade. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. fara a fi sincrone. c. poate face din hârtie mici jucarii. catarari pe garduri. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12. se angajeaza în jocuri mai dificile.În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza. cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. continutul sertarelor. se desfasoara stadial. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. b. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a.

În acest sens, M. Debesse afirma: „Cresterea copilului, de la nastere la maturitate, se realizeaza în etape succesive si coerente, care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt, ea se accelereaza sau se încetineste, cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Aparent, schimbarile sunt neîntrerupte si continue; în realitate, însa, fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite, fiecare având o structura psihica particulara, ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic”. 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei, punând în fata copiilor noi cerinte, mult mai deosebite de cele din familie. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase, explozive, neprevazute ca perioada prescolara. Aceasta perioada, intra ca notificatie în cei „7 ani de acasa”, sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse, în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire, fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade, pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica, mijlocie, mare). Jocul este activitatea prioritara, si ca o activitate dominanta, constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare, experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. Asistam, deci, la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere, la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. Prescolaritatea

este perioada descoperirii realitatii fizice, a realitatii externe care nu depinde de el, dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne, acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. Largirea cadrului relational cu obiectele, constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena, de îmbracare, toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli, cum este jocul „De-a ascunsa”, apar si se înlocuiesc conduite semnificative. Astfel, prescolarul mic se ascunde adeseori, încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta, punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita, deoarece copilul este dependent de mama, dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune, nu stie sa se exprime clar, se joaca mai mult singur. El este curios, memoreaza usor, dar nu-si propune deliberat acest lucru, gândirea subordonata actiunii cu obiectele, afectivitate instabila, traieste intens emotiile, manifesta interes pentru adulti, îi place sa se plimbe cu acestia. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. El este mult mai preocupat de joc, de activitati, de realitatea externa, i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa, se implica imaginatia creatoare a copilului. Jocul devine aproape obsedant. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: „de ce?, pentru ce?, cum?”, iar pentru situatii noi, complexul cum ar fi: „de ce pluteste balonul pe strada?, de ce unele lucruri plutesc?, de ce vine umbra dupa om? „.

Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul, manifesta timiditati si agresivitati, remuscari si admiratii. Observam astfel o dilatare a personalitatii, cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii, scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. Exemplu: în jocul „De-a ascunselea” prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns, nereusind sa puna în fata acestuia, ascunderea nefiind reusita. El prezinta mai mult interes pentru povesti, mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice, traind puternice emotii legate de personajele acestuia, dar si de conflictele ce se desfasoara. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. Forma dominanta de activitate este jocul, alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. Copilul vrea sa afle, sa stie cât mai multe lucruri, iar curiozitatea lui este vie si permanenta. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza, pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva, deoarece le capteaza prioritar informatiile. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu, galben, verde, albastru), iar cele intermediare (portocaliu, indigo, violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului, acestea fiind instrumentul de control al acesteia. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual, daca obiectul perceput vizual este cunoscut, recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes, iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactil- chinestezic si cel vizual, iar celelalte forme de sensibilitate, cum ar fi gustativa, olfactiva, care continua sa se dezvolte, ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si

intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. dedesupt). mai interesante. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. Cu toate . conducând astfel la construirea claselor logice. cum ar fi: forma. permitând astfel depasirea experientei senzoriale.auditiva. situativ cu caracter schematizat. Treptat. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. imaginatia. desi insuficient format. Apar forme noi de perceptie. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. spre dreapta. gândirea si alte procese psihice. Operarea angajeaza atentia. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. în precizie. care. mai creative. departe. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la atingere. sus. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. în fata. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. relieful. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. fenomene. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . ciocnire. atentie. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. în ansamblu. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. Cu ajutorul cuvântului. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. jos. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. Intelectul copilului. limbaj. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. preconceptiile vor câstiga în generalitate. alcatuiesc intelectul. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. a pozitiei lor deasupra. memorie. lovire. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. care este simbol. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. în spate. marimea. memoria. imaginatie.

izolate. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede.acestea. logica. caracterul sau închegat. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. De la limbajul situativ. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. are un caracter incoerent. imaginatia copilului. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. iar amintirile lui sunt fragmentate. nesistematizat. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. gândirea are un caracter intuitiv. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. haotic. structura. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si . gândirea. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. memoria. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. Asadar. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. involuntara si voluntara. limbajului interior. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. de aceea uneori este incomunicabila. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. creativitatea) care se constituie ca rezultat al acestei operatii. egocentrica si magica. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. intuitiva. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. la adult acest caracter se diminueaza. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. rapiditatea în gândire. Gândirea prescolarului este preconceptuala. fiabilitatea în memorie. Se dezvolta si memoria mecanica.

mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. placute. de mândrie la 4 ani. cu care se si identifica. altii dificil sau chiar deloc. unde intra în contact cu persoane straine. Asemenea modificari sunt posibile. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. noilor solicitari cu care el se confrunta. Unii se adapteaza mai rapid. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. se mareste volumul. de bucurie si satisfactie. sub influenta gândirii si limbajului. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. în principal. încep sa devina tot mai evidente. în prescolaritate. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. pozitive. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. voluntara si involuntara. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. când prin realizarea activitatii . Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. Deci. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. multumire. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. începe procesul organizarii atentiei voluntare. de pudoare la 3-4 ani. Stabilitatea si concentrarea ei creste. Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. stapânirea de sine. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. apar forme noi). mai ales cei mijlocii si mari. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare.calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. Evident. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. Prescolarii. La 6 ani apare criza de prestigiu. tonifiante.

asa încât. Claparede). Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam „mersul firii”. dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. psihologia copilului. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta. educatoarei. a educatiei. 1. dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. sa educam vointa prescolarului. pentru individualizarea activitatii instructiv. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii. . trebuie sa-i oferim motivatii puternice.a. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei „naturi inerioare”. daca dorim sa formam. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie”[1] (Ed.educative. „Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile” (B. anatomia si fiziologia omului. mai ales pe cele cu valoare sociala. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana. „Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor.3. s. Suchodolski). când produc satisfactii parintilor. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. sociologia educatiei. etc. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice.respective.

întrucât.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului biopsihic al copilului. cu cât mai multe sanse de succes. „individualizarea ca principiu educativ” spune V. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri „proprii” („educatia pe masura” si „scoala pe masura”). se pot aduce multiple si solide argumente. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte”. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. Asadar. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. Pavelescu „implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. nu poate fi . educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. legate de scopul general al educatiei. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar.Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului. pentru a obtine rezultatele dorite. strategia individualizarii. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. dezvoltarea personalitatii lui.

într-o disciplina a vietii. precum si în domeniul sociabilitatii lui. perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. reactiile afective si volitionale (Ursula schiopu)[3]. perioada progreselor. pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. În conturarea personalitatii copilului. comportamente) si cu o „biografie” a personalitatii deja elaborata. Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. creative). care constituie – asa cum arata psihologul francez M. remarcabile în toate planurile si în special. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. ca prima institutie de educatie organizata. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. ci ea presupune. receptive modalitati si sensibilitati psihice. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. încadrata într-un regim de munca.„Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale”. ca prima veriga a sistemului de învatamânt.rezultatul unei simple inspiratii. dintre etapele dezvoltarii copilului. Prin joc . fanteziei. precum si caracteristicile comportamentelor de baza. Gradinita. Debesse[2] . Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. o serie de aptitudini. în sfera sentimentelor. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. De aceea. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului. visarii si a jocului. cu precadere. inclusiv sociabilitatea. prin competenta educatoarelor. vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. deprinderi. afectiva si psihomotorie a prescolarului. sa le descopere sensibilitatile.

ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale. . încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. are loc procesul de „alfabetizare”. Mediul socio-cultural. devenite active. Pavelescu). înainte de intrarea copilului în scoala. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui. prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. Deci.1. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. comportamentul. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. tot în copilarie. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani. Practic. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. se dezvolta curiozitatea.se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. a faptelor. ci faptele de conduita. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. în cadrul caruia au crescut si au trait. Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. În societatea moderna.

Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga.Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. dezvoltarea morfofunctionala. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. dominanta laterala. . b. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. Diferenta între copiii de 5-7 ani. Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. a. etc. a esecului scolar). fisa psiho-pedagogica. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. Modul lor de receptare. capacitatea redusa de concentrare. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea intereselor scolare. decalajul între viata cronologica. scriere. în cadrul caruia au crescut si au trait. a ramânerii în urma la învatatura. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. instabilitatea psihomotorie. morala neconsolidata. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc.

boli cronice). Constatarea facuta de V. Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: • Factori organici primari (leziunile nervoase primare. • Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. alternându-se în anii urmatori. microleziunile sistemului nervos central. Forme mai grave de imaturitate scolara a. . observare. limbajul membrilor familiei). nivelul proceselor. etc. adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari.Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. etc. dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. • Factori organici secundari (traumatismele externe. scriere. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer – mai prezent la 5-6 ani. imaturitatea neuromusculara. exprimata prin motricitate generala. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. disfunctiile minime partiale). tulburari organice interne si cele musculare. subalimentatia. mijloace educationale neadecvate. precum si la nivelul motricitatii fine. a nivelului inteligentei generale. elementare si superioare. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. familia dezorganizata. O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. cognitive. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii..

.imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. clasa I. b. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. corecte.. clasa a IV-a . Sechele postencefalice: a. adica ritmul încet al miscarilor.Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. b. etc. scrierea dupa dictare. ). La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara. Suchsingere si G. grupa mare. copierea semnelor grafice de pe tabla. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul „test liniar” care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. Arnold. atunci copierea unui text. instabilitatea psihomotorie. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala).educative din gradinita. . Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita). la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. iar la 6 ani. impulsivitatea si conduita dezechilibrata. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiv. Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. Simptomul major (tulburari de comportament). c. Afectiunile cerebrale minime. calculul scris. zece linii.

incapacitatea memorarii unui text. am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani. 1 minut. determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism. ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului. am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta. 2. potrivita sau slaba. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp – 1 minut. d.Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie. astfel: 10 subiecti 10 subiecti 10 subiecti . „cautarea cuvintelor” – vocabularul redus. VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 44 linii 24 linii TOTAL 68 LINII VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 63 linii 49 linii TOTAL 112 LINII VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 72 linii 56 linii TOTAL 128 LINII Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe. exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza.2 Aptitudinea de scolaritate .4-5 ani . limitarea comunicarii la propozitii simple.6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite.5-6 ani . pe grupe de vârsta. Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara.[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti).

integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. mai mic. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. atentia instabila. comunicare si exprimare. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. tot atâtea). mai putin. . mai mult. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. putin. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de sanatate . Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. intentiile si starile emotionale. agitatia psihomotrica. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale. dorintele.Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. În caz contrar. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. apare mai frecvent oboseala. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare – simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. Deci. pe de o parte a copilului la scoala. mare. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. pe de alta parte a scolii la copii.

pisica. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. nesistematic. stânga sunt mai fragil integrate. ritmul de lucru încet. efectueaza o constructie cu zece. de a corecta si completa raspunsurile colegilor. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. adesea anarhic. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. abstractizare. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv – motivational si volitiv. de a raspunde la întrebari. . analiza. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. mâine. cele patru anotimpuri. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. recunoaste corect unele litrere. În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. foloseste corect adverbele de timp: azi. uneori ezitata.douasprezece cuburi. de a se subordona regulilor impuse de acesta. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. mar. generalizare. de a reactiona corect pe baza acestora. para).sapte culori sau nuante. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. concretizare. de a formula. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale.Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. stabileste asemanari între notiuni (câine. ieri. nestabilizata. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. numara peste zece cuburi. oscilanta. schema corporala în special dreapta. trei momente principale ale zilei. precum si promptitudine. sinteza. toate zilele din saptamâna. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa.motorie denumita lateralitati manuale. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. de a asculta cerintele adultului. relateaza povestiri dupa imagini date. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual.

sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. prezenta trebuintei de a învata. „TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI” HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „sOCULUI sCOLARIZĂRII” 3. ca cel oferit de teoria curriculara. metoda. Astfel. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. de a reactualiza cunostintele predate. . metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. ale programului scolar. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual.Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. De asemenea. procedeu.1. de a asimila. CORĂBIILE ALE MĂRII. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. capacitatea elevului de a cunoaste. de a retine. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. capacitatea copilului de a colabora. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. precum si de a desfatura o activitate de grup. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. adica sa poata deosebi munca de joaca. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. Definirea conceptelor: metodologie. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. daruire.

capacitatilor. formarea abilitatilor. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. astfel ca ea denomineaza. natura. preocupate de definirea. comportamentelor elevilor. statusul. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. competentelor. cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. I. elevii. Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. În acest sens. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. spre si „odos” –cale . drum. functiile. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predareînvatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. etc. Cuvântul „metoda” provine din limba greaca de la termenul „methodos” compus din „ metha”. K.catre.Din ansamblul variabilelor componente. capacitatilor. un instrument cu ajutorul caruia. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didactica-metodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. o modalitate de actiune. sub .

ele având un specific aparte. de caracterul obiectivelor urmarite. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. de destinatie. o destinatie pedagogica. capacitati.de accedere. demonstratia. cum ar fi expunerea. competente. etc. metode arhicunoscute. Functiile asumate sunt determinate. conversatia. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre învatamânt. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. afectiv. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. exercitiul etc. în cursul procesului didactic. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma. Spre exemplu. atitudini. Functiile detinute de metoda sunt: • Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea .motivational si psihomotoriu. aptitudini. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date. de ordin cognitiv. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora. Sintetizând. de fiecare data. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent.îndrumarea profesorului sau în mod independent.

Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea . sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. sistematica si planificata. dezvolta convingeri) • Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor. cultiva anumite sentimente si interese. în activitatea didactica.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. contribuind la valorificarea lor eficienta. cum sa se predea si cum sa se învete. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit. Se folosesc modalitati de actiune practica. cum sa învatam pe altii sa învete.adevarurilor. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. Într-o activitate didactica obisnuita. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. se lucreaza cu una. trezesc anumite trairi emotionale.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. cu precadere. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. de obicei.educativa. • Functia normativa. la însusirea stiintei si tehnicii. a culturii si comportamentelor umane) • Functia formativ. metoda devine implicit un factor motivational • Functia instrumentala (operationala).

de asemenea. lecturi dupa imagini. .2. modalitatile. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate.). aplicatii. educatie muzicala. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. deci probele de învatare. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. modelaj. 3. administrate. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. Astfel. Tehnicile de predare. confectii. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. în cadrul activitatilor frontale dirijate. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item.activitatilor didactice.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. Explicatia contribuie.evaluare materializeaza tehnica. Fireste. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica. educatie fizica. explicatia este metoda expunerii. comunicate si corectate de catre cadrul didactic. activitatile matematice. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. eventual. se va preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. etc. în care predomina argumentarea rationala. Astfel. completând cu succes celelate metode de lucru. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ.

a nivelului copiilor. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. în primul rând. povesti. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. diverse piese muzicale. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. a explicatiei. atasamentul copilului spre cele pozitive. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiveducativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. versuri. sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. stiintific sau fantastic. lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. În cadrul activitatilor de povestire. tablouri. Povestirea trebuie. sa fie accesibila copilului. În aceasta situatie. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari.Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia. povestiri. a dialogului. sa-1 emotioneze puternic. ilustratii. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. Textele literare de actualitate. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". povestioare posibile. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico- . sa domine "binele" asupra "raului". procedee.

Exemplu: "Focul si efectele lui". însotita de explicatie. De aceea. caracterizându-le. "Gheata". pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. în final. lacoma. Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi.Ursul . vulpea a fost judecata. . Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. a dezvoltarii formelor de analiza. Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. "Vaporii". mincinoasa. dar si la dezvoltarea limbajului. nu se pot realiza separat.hoata. . sireata. etc. la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. a imginatiei creatoare. Demonstratia educatoarei. este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe".unde au venit alte animale si. estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. contactului nemijlocit cu realitatea. pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati.fantastice.credul. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" .Vulpea . Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". . ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. contribuie la largirea orizontului cognitiv. sinteza.

Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. stabilirea însusirilor. -perceperea focului. Întrebuintarile focului (foloase. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. pagube) . -caldura crescuta de flacara. directii în care se ridica fumul. Copiii fac deductii. -arderea chibritului. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. mirosul. -efectele focului. flacara. -transformarile în carbune. -forma alungita la ambele capete. -fire de bumbac. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate. -arderea textilelor. daca nu obtinem pagube. -culoarea chibritului ars. .-aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. luminozitatea. -culoarea. în special în cadrul sectorului stiinta.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative.

dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. copilul nu poate da un raspuns satisfacator.Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. pe baza caruia sa se poata discuta. sub îndrumarea educatoarei. dar la întrebari ca acestea. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. . metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. studiate si se completeaza cu noi secvente. precise. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. esalonate si conduse de educatoare. La grupa mare pregatitoare. Copiii au posibilitatea. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte. la obiect. copilul va raspunde usor. obiectiva a lumii. clare.

Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor.îmbracarea.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. . În cadrul activitatilor de scriere. dar este si o necesitate. Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu". înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. la început copilul apasa tare. . intelectuala. exercitiul este nu numai o modalitate de observare. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. devin mai precise. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. astfel: . Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. etc. dar sub alta forma. ceea ce îl oboseste foarte mult. indiferent de natura lor. Exemplu: "Linia" . strânge puternic creionul în mâna. În cadrul activitatilor frontale dirijate. sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. schimba pozitia corpului. Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. apoi.mâna. în mod sistematic. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri.pregatirea salii de grupa pentru activitati. Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. servitul mesei civilizat. care trebuie sa stea în atentia educatoarei. practica. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit. rupe creionul. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului.Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze.

familie. Dintii fierastraului. Bobite de struguri. În acelasi timp. Gard cu uluci. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. problemelor matematice. Conturul balonului. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. modelarea. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor. Palete de tenis. Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii. Prin model se intelege un sistem mai simplu. Modelarea în stiinta si tehnica. pe baza analogiei . Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. Acoperisul casutei lui Zdreanta. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita. a independentei în actiune. în miscari.- Linia frânta Vaporul. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. problematizarea.

pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. se va gasi în mod cert solutia problemei. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. Problematizareaaceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. de formare de perechi. Daca algoritmul este urmat corect. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. Deci. Modelarea presupune. de fapt. dupa un anumit numar de operatii. confectionat. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. Modelul. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si societate cu ajutorul modelelor. relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. ca metoda de predare. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. desen. confectii etc. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. de aranjare în sir crescator si descrescator a . prezentat copiilor spre observatie. cunoasterea mediului). pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. Un algoritm este un procedeu. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare.lui cu sistemul original. conduse de educatoare spre intuitia copilului. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente.). indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. problematice în gândirea copilului. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit".

în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie.grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. disciplinata si cere un volum de observatii. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. mecanice. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. exercitiul. descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. Învatarea prin descoperire. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. dezvolta perseverenta. a creativitatii. aprecieri. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". analize. modeleaza aptitudinile de investigatie. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative . ci sa aiba gândire critica. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. obiectiva. Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. vointa. sau la confuzii. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. creativitatea si nu memorizarea. cele mai utilizate sunt: explicatia. trecerea de la analiza la sinteza. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. sa elimine problemele stereotipe. conversatia. Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. de la concret la abstract. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii.

Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: principiul liberei optiuni. principiul îndrumarii sistematice. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. subteme în discutie. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. cât si în domeniul din care se inspira acestea. Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. . principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. în observatie).

b. Jocuri cu reguli (jocuri simple). jocuri de atentie. nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta. Obiectivele activitatii la alegere: Obiective generale. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. .educative. b. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. joc cu reguli.- principiul activizarii. jocuri hazlii. ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii. jocuri de perspicacitate. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). c. Obiective generale si specifice. d. Obiective speciale ( particulare). Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. Jocuri simbolice. Jocuri distractive. prin contactul divers. Pregatirea activitatii la alegere: . Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. Continutul activitatii la alegere: a.Pregatirea cadrului specific la alegere. jocuri de expresie afectiva.

sinteza.Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe. 1. concretizare. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. lor. generalizare si abstractizare. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. . Jocuri simbolice: al însusirii limbii materne.[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. morale. asimilate în procesul cunoasterii. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor. Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. comunicarii si autocomunicarii. al repartizarii rolurilor. ca premisa a realizarii "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc. comparatie. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. al intensificarii.

Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru". 2.b. Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. Jocuri de circulatie rutiera . c. Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive "Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3.

treci pe verde" "De-a politistii" 4. Jocuri intelectuale ."Atentie la semafor" "Stop rosu. Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5.

a. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" . Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b. Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c. Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d.

Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara . Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g. Jocuri logico-matematice "Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala .f.zboara" "De-a visul"etc.

are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. cadru de manifestare larg. pe un subiect prestabilit. La toate grupele.educative pe "centre de interes". jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. conversatia si exercitiul. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. deprinderi de munca intelectuala. constructie. joc de masa. . jocuri cu rol. practica. judicios folosite si la aceasta vârsta. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. cu comentarea întregii activitati instructiv. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. demonstratia. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia."Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. proiectata mental judicios. ocupatiile ludice si exercitiile-joc. vor oferi fiecarui copil teren. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. Jocurile propriu-zise. Daca sunt riguros organizate. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului. ci ca o activitate gândita. Aplicarea noii programe. arta. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. copiii se manifesta liber. totusi.educativa. biblioteca. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. favorabil. Acestea sunt explicatia.

egocentrica. Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. are organizarea salii. compara si deosebeste. decizii. truse. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. grupe. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). Ele asigura trecerea de la viata instructiva. materiale. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa".O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. în cadrul ariilor de stimulare. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. materialul cu care copilul emite judecati. care definite si bine echipate. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: accesul liber si direct la jucarii. Prin folosirea. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala. unor deprinderi de a- si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. . dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. sa se creeze spatiu suficient. a unui material variat si adecvat. se evita însusirea mecanica de cunostinte. învata sa asculte si sa se concentreze. jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca. unelte. arii de stimulare. la deschiderea spre lumea sociala.[7] Prin manipularea jucariilor. formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total.

consolideaza si verifica în acest mod educatia. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. Din acest unghi. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. fie la cel al unitatii de comunicare. fie la nivelul enuntului. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. fara sa strige sau sa se produca zgomote. Învatarea se întemeiaza. subtema care preocupa saptamânal educatoarea . vârstelor. Aria stiinta. tema. anotimpurilor.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. Aria biblioteca. plantelor. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. animalelor. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze copilul (a centrului de interes.grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. la o analiza atenta. Aria jocului de masa. Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate. având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare.. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. precum si lacunele acestora. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. . Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. cunostinte. pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii. deci. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. deprinderi care se formeaza. devine vizibila organizarea materialului de constructie.

iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. sub aspect lexical. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. are loc sub influenta mediului si a educatiei. se realizeaza. În gradinita. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. Cercetarile psihologice au aratat. pe baza experientei cognitive capatate. al comunicarii orale. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. a limbajului. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. sub aspect al structurii gramaticale. în special. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. ca dezvoltarea vorbirii copiilor. . Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). acestea se materializeaza. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. este firesc sa fie asa. pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale.Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. al expresivitatii vorbirii.

a gândirii cu procesele ei (analiza. dar este original dupa felul cum gândeste. cu ajutorul cuvântului. lexicale. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. fenomenelor. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. exersarii sau executarii unor sarcini. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. sa-si organizeze activitatea psihica. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. limbajul este mijloc de comunicare. în special prin cele de organizare a jocului. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. cu cele doua aspecte: limbaj interior. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. viata. copilul foloseste acelasi limbaj.Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. morfologice si sintactice). în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. În procesul comunicarii cu adultul. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. intentiile sale. Prin intermediul limbajului. În procesul instructiv-educativ. La vârsta prescolara. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. Functia esentiala a limbajului este comunicarea. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. fie prin cele ocupationale. emotiile. . comparatie etc. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva. sinteza. gândirile. a legaturilor cauzale dintre acestea. mijloc de cunoastere. limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. limbaj exterior. societate. Prin intermediul limbajului.).

fara ca el sa constientizeze acest efort. . tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. Jocul didactic. se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei. "Jocul cuvintelor". Pentru a rezolva sarcina principala. Astfel. în acest sens. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii.eficient mijloc de formare si educare a copilului. sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . joc cu obiective complexe si bine determinate. astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. în functie de aceste realitati. prin intermediul jocului didactic.În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. La grupa mare. precum si defectelor de vorbire. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil. astfel ca. în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. "Raspunde repede si bine". Exemplu: "Alege jetoanele". jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara. reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. se încearca gasirea unor solutii. la formarea unor noi notiuni. Eficienta acestor jocuri didactice depinde. sa antreneze în joc toti copiii grupei. Jocul didactic reuseste. aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. însa. de asemenea. pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze.

Se urmareste. declinarea. precizând câte silabe are cuvântul. deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. corectându-i doar atunci când gresesc. cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. pe care sa le aseze pe flanelograf. Prescolarii nu învata regulile gramaticale. legume. Jocul cuprinde trei cerinte. silabe si sunete. atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?".Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"). a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date. cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. un flanelograf ilustratie. pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?". totodata. dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. se îmbogatesc si se precizeaza treptat. nu cunosc definitii. verbul. Pe baza materialului concret prezentat. punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale. A doua cerinta a jocului consta în taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. îsi însusesc semnificatia cuvântului. nu stiu ce este substantivul. copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. animale. adica notiunile care se schimba. "A cui îmbracaminte este?". dar respecta aceste regului de vorbire. . Jocul se desfasoara având câte un conducator. Pentru verificarea acestor cunostinte.

Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv. "Aluna este hrana veveritei". de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. dezvoltarea expresivitatii limbajului . au o contributie deosebita la vârsta prescolara. un substantiv la masculin. precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. între subiect si predicat). de exemplu: "Maria este o fata harnica". de exemplu: "Andrei este un baiat harnic". fluente. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal. prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului". gasind însa antonimul adjectivului enuntat. copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda. La întrebarea "A cui hrana este?". Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon. "Iarba este hrana vacii". Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie. "Andrei este un baiat lenes". Pornind gradat. Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Astfel. coerente. în continuare. Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor.Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. formulând corect propozitia. Acum. numar si caz ). se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul activ. în timp limitat. Aceleasi adjective însotesc.

vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare. . cum ar fi: mimica. activitatile de dezvoltare a vorbirii. se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori.exercitii. la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. orienta si contribui prin "viu grai". intensitatea vocii. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei. Indiferent de forma de realizare. Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoasterea personajului si a povestii.exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. prin relatia educatoare . adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. povesti create de copii.copil. Pe lânga activitatile de joc didactic. gramatical. povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii. lexical. caracterizarea personajelor. activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice. ritmul expunerii. a plasticitatii lui în exprimare. plante. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori. memorizare. redarea unui fragment din povestea respectiva. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. prin vorbire dialogata despre toate câte sunt. stimuleaza copilul în mod creativ. Importanta jocurilor . intonatia.presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala. la estetica tintei limbajului. personaje îndragite. fluturi. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite. activitatile de povestire. cât si expresivitatii vorbirii.formativ. în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile . prin specificul de organizare si desfasurare.

. iar fanteziile timpului nostru.Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite. Farago Convorbirile tematice. vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. Eminescu "Somnoroase pasarele" . Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc.limbaj coerent. Arghezi "Catelusul schiop" . personaje cu care copilul comunica.fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii. în masura în care educatoarea este un model. în decursul timpului. de felul cum recita o poezie.E.M. care le reprezinta si îmbogateste fantezia. pentru copil. astazi acestea sunt lucruri realizabile. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca. a inventiei umane. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea. de modul de a-1 face pe copil sa. dar si la formarea unui . prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei. în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra. O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico.T. prin subiectele abordate. pot deveni lucruri realizabile.M. Eminescu "Zdreanta" . expresiv. cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. plastic.

1. cine o utilizeaza (în cazul nostru. ci una dintre ele. A. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare: A. problematizarea. modelarea. adica pentru informarea si formarea educatilor. conversatia didactica. cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor).2. educatorul si educatii).Activitatile de memorizare. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. fie un element de sprijin. fie practica. fie un mod concret de valorificare a metodei. instruirea programata. Traditionale: expunerea didactica. jocuri didactice. de povestire a educatoarei. . învatarea pe simulator). observarea. 3. Metode de evaluare: B. în ce activitate (în procesul de învatamânt). metode de simulare (jocurile. adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat). care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza. pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului. verificarea practica curenta. Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei. si învatarea prin descoperire. verificarea scrisa curenta. fie orala. demonstratia. lucrul cu manualul. studiul de caz.1. verificarea periodica (prin teza sau practica). fie în forma scrisa. De data mai recenta: algoritmizarea. Nu este singura definitie care s-ar putea propune. dupa unii autori. verificarea cu caracter global (examenul). convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor. B). a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala.3. exercitiul.

teoremele. regulile. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. Pe primul plan nu se mai afla „faptele de prezentat” ci „faptele de explicat”. avem a face cu o metoda verbala. Sub aspectul functiei didactice principale. dupa gradul de angajare a elevului. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). legile stiintifice etc. Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. teorii. Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. facându-si loc deja problemele de lamurit. în scopul unificarii lor într-un tot. Explicatia este forma de expunere în care „predomina argumentarea rationala”. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. interpretari de fapte separate. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire.2. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. B. evenimentelor.(2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). . De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. fenomenelor. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. se înscrie între metodele de predare. explicatia. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. prelegerea scolara. În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata. de catre educator catre educati. este o metoda expozitiva. respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor.

(b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti. I.instrument. 1964. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. Ţârcovnicu. pornind de la lectura integrala. ca o concluzie. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare. unii autori (Todoran. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. de care fiecare se serveste o viata întreaga” (Cerghit. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta.. V. „Lectura este o materie. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. D.2. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. . 3. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema.. Aceasta are o desfaturare specifica. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare.

Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. în clasele mici. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari. Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii. Altfel spus. cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor.Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. 4. ce se preteaza unei astfel de ordonari. Pe plan didactic. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. . Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante.

dar si cu includerea unor aspecte intuitive. statii pilot. Skinner imediat dupa 1950. F. asemanator).însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model.6. 7. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte. mulaje. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. procese. a unor reproduceri similare (machete. Principiile instruirii programate: • • • • Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara. actiuni). concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). prezentate preponderent în forma verbala. sau microprocese). Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sal confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • Fisele programate Manualele programate . A fost „brevetata” de B.

În ce priveste învatarea pe simulatoare. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare.• Masinile de învatat (calculatoarele) 8. jocuri matematice. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. fie scolare. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ . fie prescolare. a unei aeronave. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. întelegere. de orientare. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de pilda conducerea unei locomotive. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. jocuri gramaticale. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat. Etape ale studiului de caz (dupa I.

cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. . disciplineaza conduita si contribuie. a scrierii grafice. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. Pentru obtinerea reusitei acestora. si în activitatea didactica de dimineata. munca. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. cât si în cadrul activitatilor liber creative. etc. dupa cum s-a mai afirmat. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. Prin natura lor. sa citeasca. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. în sfârsit. orienteaza activitatea psihica. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. cultivând imaginatia. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. gândirea creatoare. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. sa utilizeze. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. a activitatilor matematice.1. sa interpreteze. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului.4. pregatitoare.

3.4. în 4.5. 2. Tipul cercetarii Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. 4. 4. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara. Obiectivele cercetarii 1. îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului. 3. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. 4. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor. Variabilele cercetarii Variabile independente . Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina vederea adaptarii optime la viata scolara. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara.4.2. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei.

3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr.Nasaud. este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. Moldovan Liana. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are . unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I. consilier scolar Dobrin Nadia.• Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei • Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta • • Vârsta de dezvoltare a limbajului Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). provin din familii organizate cu relatii armonioase. Prima grupa. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. Din cei 10 copiii ai grupei A. Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate. 9 Bistrita. copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. Judetul Bistrita. numita Grupa A (grupa de control). Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. Cadre didactice implicate în cercetare: ed.

Metodologia cercetarii Metode utilizate În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. iar ceilalti au avut o frecventa redusa. jocuri de stimulare a comunicarii orale: „Povesteste ce ai visat”. „Ghici la ce cuvânt m-am gândit”. „Greierele si furnica”. care respecta particularitatile de vârsta si individuale. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. studiul documentelor personale.frate mai mic. . jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei „Hai sa facem o poveste”. sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei.9 Bistrita. observatia. dramatizari „Anotimpurile”.7. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: „Spune la fel ca mine”. experimentul. Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socioculturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. metoda testelor. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguta cu doi bani”. 4. „Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta”. „Descopera unde am gresit”. din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii.

• Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. starea lor de sanatate. • Testul. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. despre calitatea influentelor asupra copilului. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). pe care se experimenteaza. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. Instrumente de cercetare utilizate • Test de evaluare initiala . acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei.În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. • Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. starea de sanatate. proba psihologica. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. etc. • Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. • Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre- experimentala cât si în faza experimentala. evolutia sarcinii. din punct de vedere fizic. psihic. despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. afectiv.

Item cu raspuns scurt. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre.• Testul „Omuletului” (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) • Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres • Test de evaluare finala 4. Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. am ales metodele si tehnicile de cercetare. Evaluarea initiala • a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1. am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala. am aplicat testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare. sireata si da iama la poiata. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti.8.” 1p .

” 3p 5. Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p 4. 1p 1 4 5 3. „Scufita Rosie manânca lupul. „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”. Item cu alegere duala Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. Item de completare .2.

.. îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea.. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe.si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica. .” 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental. sa se vâre în ............ Testul „Omuletul” • în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice....... între care testul „Omuletul”. am aplicat o serie de probe psihologice... Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul „Omuletul” si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului).. (cerem copilului sa deseneze un omulet)............... constituie un veritabil sistem de simboluri..... Considerat ca test de inteligenta. prin care se realizeaza o comunicare. am facut masuratori si determinari... Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: prezenta capului. am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual.. în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii.. neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational...... ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se...... copil istet.... o comunicare prin simboluri. si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca. .....Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe . Caci de îndata ce ar fi fost acolo.. dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata... Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008.... am aplicat probe. În urma aplicarii acestei probe. VM = vârsta mentala).. Este deci.pentru a o închide acolo!..

cravata. desi incorect. nasturi. indicarea buzelor. prezenta nasului. lipsa transparentei vesmintelor. prezenta bratelor. prezenta parului. costumul perfect. prezenta narinelor. fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei. bratele si picioarele atasate. prezenta trunchiului. conturul gâtului . când e în fata si unul în profil. pantaloni). vesta. patru articole vestimentare bine marcate (palarie. . lungimea mai mare decât latimea trunchiului.doua. prezenta ochilor. prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii). fara defecte. bratele si picioarele tangente pe lânga corp.o linie continua între trunchi si corp. parul bine plasat.- prezenta picioarelor . prezenta gâtului. nasul si gura sunt reprezentate corect. îndoirea umerilor. prezenta gurii.

proportia bratelor. la coate. pozitia si proportia corecta a urechilor. capul. trunchiul si picioarele de profil. coordonarea motrica a conturului. proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului). profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului • adaptat dupa Alice Descouedres. evidentierea palmelor.pupile. proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: . bratele articulate la umeri. prezenta urechilor. prezenta barbiei si a fruntii. proportia gambelor. coordonarea motrica a bratelor.- prezenta degetelor. - prezenta calcâiului. proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe. detalii oculare .

desenul unei case mari si al unei case mici. - completarea lacunelor dintr-un text. 4. desenul unei linii drepte si a uneia curbe. o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. 3. o carte noua si una veche. stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor. . Subproba nr. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. 7. memorarea unor grupe de cifre. o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa.- stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte. fotografia unui batrân si a unui tânar. desenul unui pom înalt si al unui pom scund. o minge tare si o minge moale. 2. 9. denumirea unor culori. 5. imaginea unui copil trist si a unuia fericit. 6. imitarea unor actiuni . 8.

cerul este …. albastru).Cerul este spintecat de…(fulgere) . când eu ma opresc si n-am sa stiu ce sa spun. . Fetele se grabesc sa se întoarca …(acasa) . Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele…(umbrele. Se noteaza raspunsurile copilului. se acopera de …(nori) . tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat”.(mica) • • • se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii..(flori) . iar hainele lor erau complet…(ude). se noteaza raspunsurile copilului. Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(pasarele) . haine de ploaie). (stralucitor) . aceasta casa este mare. Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de… (tunete) . Ele aduna ….(senin. te rog sa fii atent. Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp. se calculeaza numarul de raspunsuri corecte.10. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: „Este timp frumos. doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. Deodata cerul se întuneca. soarele este foarte…. • • Se va citi rar si cu accentul necesar. Subproba nr. în timp ce aceasta este….

iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”. 5. Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfasurare: Se spune copilului: „Fii atent! Îti voi spune niste cifre.• Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. Pentru prima serie primeste coeficientul 2. pentru seria a V-a primeste coeficientul 6. 3. Subproba nr. 2. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1. pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5. 4. Din ce este facuta cheia? . Subproba nr. pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1. • • Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica. pentru seria a III-a primeste coeficientul 4.

vesel .…(trist.…. Subproba nr. Din ce este facuta masa? 3. usor 8.….…. indispus.(urât) 4.….….(mic) .(murdar) . nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte. frumos . Subproba nr.(ascultator sau cuminte) 5. Din ce este facuta lingurita? 4. cald 2. uscat 3.….(ud sau umed) .….2. mare 7. 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1. curat 6. neascultator .(greu) -.(frig sau rece) . Din ce sunt facuti pantofii? 5. Din ce sunt facute ferestrele? 6. 6: Denumirea a 10 culori .

Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1. rosu; 2. verde; 3. negru; 4. roz; 5. alb; 6. violet; 7. gri; 8. galben; 9. maro; 10. albastru

Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10, dupa numarul exact de raspunsuri corecte. Subproba nr. 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. a tusi; 2. a frictiona; 3. a cânta; 4. a arunca; 5. a spala; 6. a respira. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni, cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca:

1. a scrie; 2. a se apleca; 3. a se balansa;

4. a se ridica; 5. a sari; 6. a împinge

Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti, grupa experimentala si grupa de control, am stabilit diferentele, am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) – propozitii simple si dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multipla I4 item obiectiv cu alegere duala I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonora 1p 1p 1p 1p 1p

Punctaj maxim 5 puncte

TEST CUVINTE, SILABE, SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) „Ana are ……………” I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta

I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie „Copiii merg la gradinita” 5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPIL Ă GRĂDINIŢ 3

I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul „ r ”

4.9. Prezentarea interventiei ameliorative
Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului, jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare, conversatie si îmbogatire a vocabularului. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 20072008. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele

experimental G. experimentul. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . 4. turnirul întrebarilor. 4. exercitiul.10. de control G. Între evaluarea initiala si cea finala. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. în cadrul programului de interventie. experimental G. de control G. experimental G. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. cap IV). cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni.metode: conversatia. învatarea în cerc.11. de control G. am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut. comunicarea rotativa. de control G. pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. explicatia. braistormingul. demonstratia. examinarea povestirii. cap IV). experimental G. experimental G.

grupa de control cuprinzând mai multi copii proviniti din medii sociale defavorizate. jocuri didactice cu caracter stimulativ si de dezvoltare a limbajului. Datorita faptului ca asupra grupului experimental s-a actionat prin aplicarea de metode si procedee specifice si s-au realizat activitati. se pot observa diferente semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obtinute. Aceste aspecte de diferentiere se datoreaza faptului ca cele doua grupe sunt diferit constituite. atât în anul anterior cât si în anul curent. Rezultate obtinute la testul „Omuletul” TESTUL OMULEŢUL . la care rata frecventarii gradinitei este scazuta si asupra carora nu sa intervenit prin activitatile care au fost realizate la grupul experimental. regulat.Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra urmatoarelor aspecte.

Bratele si picioarele sunt atasate de trunchi intr-un punct oarecare. Fiecare articol este reprezentat tinand cont de elementele sale caracteristice. coate sau ambele. Umerii sunt indicati in mod clar. 1. ele ar trebui sa se gaseasca in locul in care ar trebui sa fie umerii. de exemplu). soldat. fara nici o transparenta. 4c. Reprezentarea distincta adegetului mare. Parul prezent. 1 1 1 1 1 1 1 . Chiar daca 5 nu este reusit. pantalonul si pantofii 1sunt obligatoriu reprezentate. unul daca este desenat din profil. Detalii desenate corect : doua dimensiuni. 5a. 7b. Prezenta hainelor. 4a. 7e. Nasul prezent. Lungimea trunchiului este mai mare decat latimea. Daca sunt desenate doar degetele. 8a.Nr. Ochii sunt prezenti. bluza. Crt. 6a. Palaria. daca bratele sunt indicate. 6b. lungimea mai mare decat latimea. 5b. Narile sunt reprezentate. Mana este distinct reprezentata fata de degete si brat. guler. 3. 7c. 7d. Costum complet. 10a. pantalon. haina. Parul este corect plasat capul nu este transparent. Doua articole de imbracaminte reprezentate fara tranparenta (pantalon. Gatul este prezent. 10d. respectiv punctele cele mai apropiate. toc etc. Prezenta picioarelor : apar doua picioare daca omuletul este desenat din fata. Degetele sunt reprezentate. De exemplu : palarie. Numarul corect al degetelor. 10b. Gura prezenta. Masurarea se face tinand cont punctele cele mai departate. acestea nu se iau in considerare decat in situatia in care apare un spatiu intre acesta si corp. GRILA DE COTARE (TESTUL OMULETUL) Punctaj 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9e. 9b. Bratele si piciorele sunt atasate de trunchi in punctele corecte. 9a. 7a. Cele doua buze sunt indicate. 9d. Desenul complet al hainelor. Punctul se acorda atunci cand unul dintre degete este reprezentat in mod clar mai scurt decat altele. Patru articole vestimentare bine marcate . vanzator. Bratele sunt prezente. manecile. Cel putin unul din cei doi trebuie sa fie reprezentat pentru a primi un punct. 9c. fusta etc. Sunt admise hasururi simple si transparentele. Conturul gatului formeaza o linie continua cu linia capului. 10a. pantofi. De exemplu : pantofii trebuie sa aiba sireturi. Manecile si/ sau pantalonul trebuie reprezentat. 10c. 8b. Nasul si gura reprezentate prin doua trasaturi. palarie. Una dintre primele forme de reprezentare ale imbracamintii sunt nasturii. Diferentierea neta intre degetul mare si celelalte degete. 11a. 2. 4b. curea sau bretele. a trunchiului sau cu cele doua reunite. La fiecare mana (sau la mana care este vizibila) esteprezent un numar corect de degete. Trunchiul este prezent. cu elementele de indentificare a personajului : medic . Prezenta capului. Bratele clar articulate la umeri. cravata.

Buza superioara net distincta de buza inferioara. 12e. Cele doua maini si cele doua picioare au doua dimensiuni. 14c. 16a. 15b. Coordonare motrica prin articulatiile trunchiului. 14e. 16d. Coordonare motica a fizionomiei. Detalii ale ochilor: prezenta pupilelor. 15a. Prezenta calcaiului. 14a. 17a. 12b. Detalii ale ochilor : gene. proportii si pozitionare corecta. Buza superioara si fruntea prezente. Prezenta urechilor. 18a. Piciorul si laba piciorului sunt vazute in doua dimensiuni. 14d. Lungime egala cu lungimea trunchiului sau putin mai lungi.11b. daca ochii sunt vazuti din fata. Nu mai scurte decat trunchiul si nu mai lungi decat de doua ori lungimea trunchiului. 17b. Doua dimensiuni. Articulatiile picioarelor : genunchi si/sau glezne sunt reprezentate. 14b. Proportia bratelor. Nu mai mult de jumatate din dimensiunea trunchiului. O greseala poate fi tolerata (transparenta. nici sa fie mai putin decat o zecime din inaltimea totala a piciorului. nu mai putin de o zecime din trunchi. Coordonare motica prin articulatiile capului. Coordonare motrica reprezentata prin contur. fara erorile amintite anterior. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rezultatul global (maxim 52 de puncte) se analizeaza in fucntie de baremul urmator : Varsta copilului Puncte obtinute 3 2 4 6 5 10 6 14 7 18 8 22 9 26 10 30 11 34 12 38 14 42 Exemple: . Profil perfect. dar in nici un caz nu ating genunchii. Coordonare motica a bratelor si picioarelor. 16c. Detalii ale ochilor: stralucirea. Detalii ale ochilor: priportii. lungimea mai mare decat latimea. Prezenta urechilor. 18b. sprancene sau ambele. Nu trebuie sa depaseasca o treime din inaltimea piciorului. 12a. 12d. Proportia picioarelor. pozitia gresita a bratelor sau piciorelor). 12c. Coordonare motrica prin articulatii. 14f. 16b. 13. Proportia picioarelor. Proportia capului. Laba piciorului are lungimea mai mare decat inaltimea. Capul trunchiul si piciorul vazute din profil.

7.L.I. C. Punctaj total: 109 p Rezultate obtinute la testul „Omuletul”: Grupe G.C.I. experimental G.M. 9. 1. 4. C.P. M. o cunoastere moderata a propriului corp.sTEFANIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna si o buna cunoastere a propriului corp. L.A. S.L. M.D. 6 ani 14p 7.L. 7 ani 16p 3.3% 77.8% Grup control Numele Vârsta Punctaj L. V.A. M. Date brute: Grup experimental Nr. GEORGE . 10.20 – PUNCTE – O dezvoltare excelenta. E.T. ca si o constiinta bine dezvoltata a propriului corp . 8. 5 ani 9p 9.L. 1. C. M. 5 ani 10p 10. ANTONIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna. C. P. 7 ani 17p 2. Numele Vârsta Punctaj Crt. S. 3. 6.D. 7 ani 7 ani 7 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 5 ani 5 ani 5 ani 15p 14p 16p 11p 13p 10p 9p 8p 7p 6p .S. M. 7 ani 18p 4. 5 ani 8p Punctaj total: 127p Nr. R. 6 ani 13p 5. 5 ani 10p 8. Crt. 5. 6 ani 12p 6.E. de control Punctaj 127p 109p Procent 93. S. L. 2. S.O.D.I.A.

se face media acestor vârste si se obtine vârsta psihologica a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice. Diferenta de punctaj se datoreaza nefrecventarii regulate a gradinitei si conditiilor socio-culturale si familiale defavorizate precum si lipsei utilizarii metodelor adecvate. corespunzatoare vârstei. ceea ce denota o inteligenta scazuta a celor din urma. din acest punct de vedere. dar reduse. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obtinut la fiecare proba corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul urmator). Comparând procentele celor doua grupuri observam ca exista o diferenta de 15. ca testul îmbraca aspecte proiective. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR 3 ani 4 2 3 3 4 4 ani 5 ani 5 6 3 4 3 4 4 5 5 6 6 ani 7 ani 8 12 6 8 5 5 6 6 7 8 I II. IV. Contrarii (cu obiecte si imagini) Lacune Cifre Materii Contrarii (fara obiecte si imagini) . La grupul de control putem observa ca 6 copii au obtinut punctaje între 10-18 p. respectiv 9p. V.5 procente. diferenta semnificativa. Punctajele obtinute de cele doua grupe denota o inteligenta normala. Rezultatele obtinute demonstreaza ca din totalul de 20 de copii 5 sunt sub capacitatea intelectuala corespunzatoare vârstei.Interpretarea rezultatelor: 8 copii din grupul experimental s-au înscris în baremul 10-18 corespunzator vârstei de la 5-7 ani si 2 elevi au obtinut punctajul de 8p. III. deci am putea sa-l apreciem si ca proba de personalitate. iar 4 copii nu s-au înscris în barem. Putem spune. cu usoare tendinte de trecere spre treptele superioare ale acesteia.

Culori VII. Analiza comparativa a rezultatelor obtinute de cele doua loturi ne-a permis sa relevam diferenta nivelului de dezvoltare a comunicarii si limbajului copiilor din cele doua loturi care nu au beneficiat de aceleasi conditii de mediu socio-cultural si educational. completarea lacunelor într-un text.) se poate vorbi de o dezvoltare superioara a copilului. Verbe TOTAL 2 4 22 3 6 29 4 8 37 6 9 47 8 11 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologica se poate constata ca:  daca vârsta psihologica a limbajului este egala cu vârsta cronologica (V. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini si obiecte.C. Acest test a fost aplicat celor 20 de copii prescolari cu vârste cuprinse între 5 ani si 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologica a limbajului.  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mica decât vârsta cronologica (V.VI..) se poate vorbi de o dezvoltare normala a copilului.Coefi Vâr Coefi Vâr Psi sta ci sta ci sta ho ent ent logi ca a Lim .C.=V.L. memorarea unor serii de numere.c r t. numirea si imitarea unor actiuni.L. Vârsta Nr .>V. Nu Cro me no logi ca Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient ficient sta sta Vâr.) se poate vorbi de o dezvoltare deficitara a copilului.C. denumirea unor culori si nuante.  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mare decât vârsta cronologica (V.L.>V. denumirea unor materiale din care sunt facute diverse obiecte.

5 la care media vârstei limbajului este cu 1.9 4. V.5 4. 9.S. L.5 5 5 5 6.5 5. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5.5 6 5 6.5 7 4.1 sunt cuprinse rezultatele obtinute la testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A.4 la care media vârstei limbajului este cu 1.3 6 7 6 5 6 5 6 4 4 5 5.A. C.2 ani.crt.6 7 5 6 5.2 TABEL Nr. L.5 5 4 6 5 5 4 5 5 5 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4. 7 7 7 6 6 6 6 5 5 5 6 9 12 8 6 8 6 8 5 5 6 7. me no logi ca ficient sta .2 5.1 6. M. S.9 5.8 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4.5 6.9 5 5.L. Vârsta Nr Nu Cro Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Vâr Coe sta fi cient Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe Vâr Coe fi ci ent sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vârsta Coefi Vâ ci ent r s ta sta Coefi Vâr Psi ci ent sta ho logi ca a lim ba .1 6.5 4 4 6 3 4 3 4.8 8 6 7 5 5 5 7 4 5 4 5.3 mai mica decât media vârstei cronologice si la proba nr.5 4 4 5.5 7 6 5 5 5 5.5 4.I.I.ba Ju 1. 6.2 4 5 4 3 5 4 4 3 4 4 4 5 6.5 6 5 5. 3.T.E. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care sunt în primul an de frecventare a gradinitei.0 4.A.1 În tabelul nr. 2. 4. R.7 7 8 6 4 4 4 5 8 8 6 6 6. 7. 5.2 mai mica decât media vârstei cronologice. E.5 7 7 6 6 9 9 8 6 7 9 8 10 12 7 8. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr.M .4 4. C.5 5.4 7 6 4 5 4 4 4 7 5 5 5.D. M. 10 .5 lui 6 6 5 4. 8.

9 C.2 ani.O.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6.8 6.5 7 7 6.0 5.7 6.6 7.I.7 6. M. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% .5 8.1 4 5 5 6 4 5 4. de control G.5 7 7 7 7 7 7 7 6.6 5. experimental G.6 5.L .Ju lui 1 2 3 4 5 6 7 C.L.1 6. 10 P.1 5. La o singura proba (nr.8 6.C.5 5 5 5 5 5 4 3 7 7 7 7 6 5 4 8 6 6 6 6 6 5 7 7 6 7 7 7 5 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7.9 12 12 11 10 9 6 4 6 7 7 7 7 7 6. Media 712 7 6 6 6 5 5 5 5 5.2 6 5 4 3 6 6 7.4 TABEL Nr.9 5. M.2 sunt redate rezultatele obtinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. 8 L. Prin parcurgerea activitatilor instructiv-educative la grupa pregatitoare (cele doua grupuri studiate) s-a ajuns la obtinerea unor rezultate bune (la grupa de control) si foarte bune (la grupa experimentala) în ce priveste nivelul dezvoltarii psihice pe toate planurile.D S. S.8 7 6.5 7 7 5. Media vârstei cronologice este 5.9 11 10 11 10 12 12 10 7 7 7 6.9 8 8 8 7 9 8 7 7 7 7 6.9 6. experimental G. de control G.9 6 7 3 3 5 5 5.L. experimental G.1) s-a înregistrat aceeasi medie a vârstei psihologice a limbajului ca si media vârstei cronologice.5 6 5 3 5 5.5 7 6.2 În tabelul nr. Din aceste rezultate se constata ca media vârstei psihologice a limbajului a grupa B este superioara vârstei cronologice cu o diferenta de 1 an fata de grupa A.D.A 7 S.5 6. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 Grupe G. Acest lucru ne demonstreaza ca mediul educativ oferit de gradinita copiilor contribuie la dezvoltarea comunicarii si limbajului copiilor.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8.2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6.P. M.1 9 6 9 6 12 7 10.9 6.5 5.

daca educatoarea a insistat pe activitati de educarea alimbajului chiar daca nu a avut un program de interventie bine stabilit si copiii au frecventat în mare parte gradinita.Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia ca actionându-se asupra subiectilor în mod frecvent si organizat.4 5 G. la copii care au frecventat gradinita în mod regulat dar mai scazute la cei care au frecventat sporadic. se poate înregistra un mic progres si în . În cadrul grupei experimentale. experimental G. prin procesul de învatamânt. la 4 itemi s-au obtinut procente de 100 % ceea ce înseamna un nivel ridicat de cunostinte si abilitati de comunicare acumulate. comparativ cu cele înregistrate la testul initial. la grupa de control procentele sunt destul de bune. Acest lucru denota faptul ca. de control 4p 4p 5p 3p 80% 80% 100% 60% Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finala a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. experimental G.. se înregistreaza un progres vizibil atât la grupa experimentala cât si la grupa de control chiar daca interventia nu a fost aceeasi si conditiile socio-culturale de provenienta a copiilor diferite. de control G.

Ţinând seama ca trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogatia experientei intuitiv-actionale. colorat. Atât în activitatile comune organizate cu grupa de copii. sub aspect morfologic si sintactic. de povestirile educatoarei. acest lucru realizându-se în orice moment al zilei. Cunoscându-se ca dezvoltarea limbajului prescolarului are la baza experienta cognitiva a acestuia în relatiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilitati optime de exprimare libera. de gradul de elaborare a tipurilor superioare de . de relatiile sale cu ceilalti copii. fonetic si lexical. de experienta de viata a copilului. intonatia sa fie expresiva. astfel încât prescolarii sa-si însuseasca raporturile gramaticale ale limbii.prescolari de Gradinita Dorolea ). accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul sa fie viu. Materialul necesar desfasurarii normale a gândirii si limbajului a fost furnizat de realitate. cât si în cele individuale.cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinita (cazul grupei de control. de la venirea lui în gradinita si pâna la plecare.

iar acasa. velare). Ei au avut permanent ca model conduita verbala a educatoarei. S-a urmarit. cerându-se copiilor sa le utilizeze în contexte noi. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corecta. de modul în care se asigura achizitionarea de informatii. Organizarea judicioasa a activitatii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observatie. acordul predicatului cu subiectul si al adjectivului cu substantivul. au. de pronuntie a sunetelor. accentul s-a pus pe dezvoltarea. ideilor. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrata. formarea deprinderilor de vorbire dialogata. imaginatia. cum era firesc la aceasta vârsta. îmbogatirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiana. ziare. caiete si unelte de scris. tulburarile din vorbirea unor copii. apoi în propozitii dezvoltate. limbajul. video. cunoasterea si folosirea în comunicare a pronumelui de politete. stimularea permanenta a inteligentei si creativitatii copiilor. memoria. . Adeziunea prescolarilor la o vorbire corecta. actiuni. urmarindu-se atât latura receptiva cât si cea expresiva. corectându-se. în acelasi timp. Astfel s-a avut în vedere.activitate. calitati ale obiectelor. din punct de vedere gramatical. a fost privita în relatie cu formarea deprinderilor de a-si exprima gândurile într-o comunicare coerenta si corecta. reviste. ei. De aceea i s-au pus copilului la dispozitie materiale specifice. asezare în spatiu si timp. discuri. Paralel cu aceasta activitate. imagini si jocuri cu imagini . stimulativ: carti. a parintilor si a adultilor din preajma. sentimentelor. precum si a diftongilor ai. formarea corecta a pluralului. gradat. atentia voluntara etc. a independentei în gândire si actiune. folosirea corecta a flexiunii verbale si a celei nominale. Întelegerea cuvintelor noi si a expresiilor însusite în cadrul diverselor activitati s-a fixat prin activizarea acestora. dischete. ea. prevenirea si corectarea unor defecte de vorbire. dezvoltarea aparatului fonoarticular. vibrante. în activitatile desfasurate cu copiii s-a urmarit cultivarea procesele psihice de cunoastere: gândirea. În toate activitatile comune si la alegere. a gândurilor. insistându-se asupra miscarilor de articulare corecta a sunetelor (fricative. notiuni referitoare la culori. exprimarea în propozitii simple. computer etc. copiii au fost antrenati în actul verbalizarii. care sa se constituie într-un mediu educativ si cultural activ. stimularea vorbirii coerente si expresive.

copii care întâmpina mari dificultati în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lasata pe ultimul plan. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precara. prin memorizari sau jocuri didactice. exercitii. Acest lucru favorizeaza identificarea unicitatii copilului. experimente. sub îndrumarea competenta a educatoarei a completat sau înlocuit în multe cazuri mediul familial care nu întotdeauna ofera un mediu propice unei dezvoltari normale a personalitatii copilului si se reflecta îndeosebi în dezvoltarea comunicarii si limbajului. de a-l cunoaste si de a-l stapâni prin explorari. Corelarea dintre discipline a contribuit si la stimularea interesului copilului pentru cunoastere. De acest mediu educational au beneficiat copiii din esantionul al doilea (grupa experimentala) care.12. Copiii petrec foarte mult timp în fata calculatorului si a televizorului ceea ce îi fac pe parinti sa fie „multumiti” de interesul pe care îl manifesta copilul si de faptul ca acesta este „cuminte”. a fost necesara tratarea interdisciplinara a problemelor. în descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si în dobândirea deprinderilor de a învata. de a interactiona cu mediul. prin lecturi dupa imagini. a cântecelor. cultivarea aptitudinilor lui creative. au consolidat actul comunicarii în formele ei cele mai variate. un principal obiectiv al activitatilor de educare a limbajului. a exercitiilor ritmice.Expresivitatea exprimarii prescolarilor a constituit de asemenea. Unii parinti considera ca daca îi ofera copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare si de afectiune de care este înconjurat acesta. în îmbogatirea capacitatii acestuia de a intra în relatie cu ceilalti copii si cu adulti. Activitatile libere ale prescolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbala libera si civilizata între copii. deprindere dobândita prin activitati de povestire. 4. Este preferat acest gen de activitati pentru ca este comod pentru adulti . încercari. Concluziile cercetarii Cunoscându-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarâtor în formarea si dezvoltarea personalitatii copilului. generate de diversitatea jocurilor.

9 provin din familii organizate în care relatiile sunt armonioase si 1 este încredintat bunicii spre crestere de catre parintii plecati din tara. în pronuntie. Sunt copii care. În goana lor dupa câstiguri materiale uita sau neglijeaza faptul ca acest pui de om are nevoie de caldura. cel care este în primul an de gradinita si la care efectul negativ al mediului familial este mai pregnant. de întelegere si de atentie din partea celor mari. la vârsta de 4 ani nu stiu sa tina o lingura în mâna si care prezinta dificultati în exprimare. Am constatat ca în ultimii ani vin în gradinita copii care prezinta deficiente mari în comunicare. Asa cum am mai amintit. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare si în faptul ca din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. din cei 10 copii. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentala) sunt justificate si din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltarii psihice si intelectuale a copilului. de afectiunea si de interesul adultilor din preajma sa copilul îsi creeaza o lume imaginara în care se retrage si din care va iesi din ce în ce mai greu. ci sunt datorate. în mare masura. deoarece. în relationare si în dezvoltarea psihomotorie. Deficientele constatate în exprimarea si în pronuntia copiilor nu se datoreaza unor disfunctionalitati somatice. Este cu atât mai alarmanta situatia cu cât am constatat ca aceasta delasare si atitudine de indiferenta fata de nevoile copilul nu vine din partea unor parinti cu un nivel intelectual scazut. De asemenea si din studiile de caz prezentate . Aceste relatii din interiorul familiilor copiilor influenteaza într-o masura foarte mare comportamentul. Aspectele prezentate mai sus au reiesit din rezultatele slabe obtinute de copiii din primul esantion. lipsei de preocupare a parintilor de a relationa cu copilul. manifestarile prescolarilor atât în relatiile cu adultii cât si în relatiile cu copiii de vârsta lor.stiindu-i pe copii în siguranta în locul activitatilor active în care copilul sa se dezvolte din punct de vedere psihomotor. de a comunica eficient cu el. ci din partea unor parinti care au studii superioare. fiind privat de atentia.

conditii la care sa fie atrasi si sponsori si chiar parintii copiilor. unitatea. Implicatii si recomandari educationale Din experienta mea si din colaborarea permanenta cu învatatorii. • sa existe o strânsa corelare între continutul. ca o conditie a atingerii de catre toti copiii a gradului de dezvoltare si adaptare cerut de o activitate scolara eficienta. îmi rezerv dreptul de a face câteva recomandari: • în scopul bunei pregatiri a copilului pentru scoala. psiho-motorie. care contribuie la pregatirea copilului preprimar pentru viata scolara si sociala. În acest sens.13. O alta constatare pe care am facut-o pe baza experientei acumulate în activitatea desfasurata cu copilul prescolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai multi copii si ai caror frati au vârste mai mari decât ei au deprinderi si cunostinte mai bogate. • sa se realizeze conditiile materiale aplicarii integrale a programei pentru gradinita. am ajuns la concluzia ca este necesar sa cream copiilor conditii care sunt menite sa favorizeze progrese în cele trei sfere: cognitiva.reiese faptul ca acel copil caruia i se acorda atentie si sprijin de catre adultii si fratii lui are rezultate foarte bune iar cel care îsi petrece cea mai mare parte a timpului singur în fata televizorului si a calculatorului prezinta mari lacune în dezvoltarea limbajului si al comunicarii. Acest fapt se datoreaza tocmai relatiilor care exista între acesti copii si fratii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât si pe plan psihomotor si afectiv. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar. propun instituirea obligativitatii frecventarii gradinitei a copiilor de grupa mare si pregatitoare. afectiva. . diminuând în mare masura dezinteresul manifestat de parinti 4.

pentru ca primul trebuie sa stie de unde porneste. care constituie conditiile psihopedagogice ale activitatii de tip scolar.• organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati în exprimarea orala. • introducerea elementelor de cercetare în procesul instructiv-educativ din gradinita. • educatoarele sa initieze o serie de actiuni de temperare a familiei în privinta suprasolicitarii copilului prescolar cu unele chestiuni ale ciclului primar. un caracter mai apropiat de cel al activitatii scolare. iar educatoarea sa cunoasca cerintele clasei I. • sa se realizeze mai multe actiuni comune a educatoarelor cu învatatorii. pentru ca fiecare învatator sa cunoasca psihograma activitatii prescolare. cu disciplina în timpul activitatilor. • recomand ca educatoarele sa insiste mai mult asupra aspectului formativ al activitatii din gradinita în sensul obisnuirii copilului care urmeaza sa intre la scoala cu o activitate mai sustinuta. • sa se imprime învatamântului prescolar în grupa pregatitoare (ultimul semestru). pentru a cunoaste „schimbarile” care se produc în copil ca urmare a aplicarii strategiei didactice. cu o capacitate de concentrare mai mare . iar celalalt unde sa ajunga. • educatoarele sa faca cunoscute parintilor posibilitatile reale ale copiilor . adica ansamblul de aptitudini si de factori non-intelectuali de personalitate.

Subiectul studierii utilizarii metodologiei didactice si a rezultatelor aplicarii corecte la prescolari este unul de larg interes pentru toate cadrele didactice din învatamântul prescolar.didactic. Inovatia consta în combinarea acestor metode si implementarea lor în anumite momente ale zilei si ale activitatlor cu scopul de a activa si motiva copiii sa se implice în „jocul comunicarii”. în cotidiene locale. În cadrul comisiilor metodice.15. • odata cu intrarea copilului în scoala educatoarea sa înmâneze învatatorului o caracterizare a fiecarui copil (fisa psihopedagogica a copilului) Modalitati de diseminare a rezultatelor Rezultatele acestei cercetari. voi publica si on-line articole referitoare la studiul de fata pentru a fi consultate de alte cadre didactice (educatoare-învatatoare) interesate de subiect. 4. voi încerca sa le public ca articole în revistele de specialitate (Didactica Nova. Revista învatamântului prescolar si primar.ro. eventualele tulburari de comportament care se ivesc în atitudinea copiilor. De asemenea voi participa la Sesiuni de comunicari desfasurate atât în judet cât si nationale si internationale unde voi aduce în discutie importanta implementarii unui program de interventie bazat pe utilizarea celor mai potrivite metode si tehnici de îmbogatire a limbajului la prescolari. Puncte tari: . etc. Originalitatea cercetarii si punctele sale tari Nu pot pretinde ca tema cercetarii mele este pur originala.precum si greutatile pe care le întâmpina. alte publicatii). voi sustine referate si activitati cuprinse în acest studiu tocmai cu scopul de a împartasi colegelor mele experienta realizarii unei astfel de cercetari. rod al unei munci asidue si a unei experiente de 13 ani în domeniul educational. Deoarece sunt colaborator al Echipei DIDACTIC de pe site-ul www.

pe o perioada de patru ani de la intrarea copiilor în gradinita pâna la integrarea în clasa I.am reusit. emotional prescolarii pentru o mai buna insertie scolara. 4. reducând la minimum „socul scolarizarii”. sa pregatesc atât intelectual cât si psihic. • Nu exista o strânsa corelare între continutul. unitatea.folosirea testelor si a instrumentelor potrivite experimentului (validate stiintific). . . cu conditia ca grupele respective sa fie coordonate de aceeasi educatoare iar copiii sa nu migreze de la o gradinita la alta.oportunitatea implementarii experimentului la grupa la care sunt educatoare. .16.puncte slabe • Realizarea acestui studiu longitudinal.motivarea copiilor în promovarea progresului si succesului scolar.confirmarea ipotezei specifice. . Limite ale cercetarii.descoperirea problemelor si carentelor din limbajul copiilor.. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar: • Nu s-a reusit organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati: • Lipsa unei baze materiale corespunzatoare copilului prescolar (materiale . . . prin acest program.implicarea permanenta a parintilor în derularea programului prin activitati comune si derularea de proiecte tematic.

17. fidele si validate stiintific. etc.cale în dezvoltarea aptitudinii de scolaritate • Jocurile didactice pentru dezvoltarea limbajului.didactice. comunitatea) • Lipsa unei coerente în colaborarea educatoarelor cu învatatorii în special cu cei care vor coordona clasa I.contributia lui la activitatea de tip scolar . 4.) • Nu s-a realizat în totalitate o interactiune corespunzatoare cu factorii responsabili de educatia copiilor (familia. • Testele folosite în cercetare fac parte din sfera testelor traditionale necesar fiind utilizarea în cadrul cercetarii a unor teste inovatoare. mijloace IT. audio-vizuale. Deschideri spre alte teme de cercetare • • • • Pregatirea copilului pentru intrarea în clasa I Importanta utilizarii metodelor interactive la gradinita Nivelul psihomotor de dezvoltare al copilului pregatit pentru scoala „socul scolarizarii” impacte pozitive-negative în dezvoltarea personalitatii micului scolar • • Rolul utilizarii testelor de inteligenta la grupa pregatitoare Formarea motivatiei pentru scoala.mijloc principal pentru însusirea unor elemente de citit-scris necesare intrarii copilului la scoala • Jocul matematic.

care sa-i atraga pe copii. multilateral pentru scoala. stiintifica a obiectelor. gradarea sistematica si nivelul de aplicare a cunostintelor teoretice în practica de zi cu zi.• Colaborarea dintre factorii educogeni în vederea pregatirii copilului pentru intrarea în clasa I (familia. îi ramâne acea sarcina de a pregati copilul la nivelul corespunzator. Desfasurarea activitatilor din gradinita în fiinctie de noua orientare a programei. învatamântului prescolar. apoi accesibilitatea acestora. fenomenelor. si cu ajutorul activitatilor didactice de dimineata completeaza descoperirea stiintifica la baza sectoarelor. îndreptata în directia "centrarii" obiectivelor spre o tema care apoi se diversifica într-o multitudine de idei. Din punct de vedere a volumului de cunostinte transmise. societatea. în special. formativ. altfel spus. gradinita. metodele clasice îmbinate cu cele moderne si procedee care sa diversifice si sa creeze momente. universul cu posibilitati de explorare si observare. a ariilor de stimulare sub aspect teoretic si practic a tuturor cunostintelor însusite de copil în acest mod. Concret. credem noi. spre exprimarea unui caracter obiectiv. sa-i stimuleze pentru activitatile de învatare. . creativ a întregii noastre activitati. posibilitati de realizare si contribuie la cunoasterea obiectiva. în transmiterea cunostintelor si la baza însusirii lor vor sta principiile didactice. scoala) • Alfabetizarea emotionala în mediul prescolar CONCLUZII Abstractizarea învatamântului sau tendinta fiecarei trepte a învatamântului spre schimbarea în bine a tuturor preocuparilor educationale conduce. prin modalitati simple dar cu efect atât de valabil pentru copii. secvente în cadrul activitatilor. a omului si activitatea acestora. într-un mod atât de diversificat si stiintific la întelegerea si legatura didactica a omului cu natura. se va avea în vedere capacitatea lui de asimilare. Nici o alta programa instructiv-educativa nu a contribuit într-un mod atât de înalt sau.

rareori. precum si depistarea la timp a celor care au dificultati în stabilirea de relatii de grupa. în cei din jur. obiective. Rezultatele muncii cu acesti copii depinde de: cunoasterea trasaturilor psiho-fîzice specifice vârstei precum si de cunoasterea trasaturilor individuale ale fiecarui copii. Pentru desfasurarea eficienta a activitatii prescolare. si unele negative. . care pot duce la izolarea unor copii de colectivul grupei. desfasurarea si conceperea întregii activitati la grupa pe baza cerintelor programei. culminând cu stari depresive sau agresive. se obisnuieste mai usor sa reziste la tentatiile care-1 pot sustrage de la activitatea de învatare. Starea de spirit negativa a copilului legata de perturbarea raporturilor interpersonale conduce adesea la neîncredere în sine. un rol important îl detin materialul didactic si mijloacele de învatamânt. Trebuie avut în vedere ca manifestarile copiilor prescolari au adeseori un caracter contradictoriu. La vârsta prescolara. ori la aceasta dezvoltarea calitatilor psihice asigura conditiile instruirii organizate în scoala. componenta emotionala. care îsi petrec o mare parte a timpului retrasi. Este necesara acordarea atentiei si copiilor timizi. forme de realizare. Ea este cea care are datoria sa cunoasca varietatea mare în care se manifesta greutatile de natura operationala determinate de acea componenta a laturii activitatii care este mai slab dezvoltata la anumiti prescolari. copilul stie ce este o obligatie. a carei esenta este necesar sa fie cunoscuta de educatoare. Alaturi de aceste relatii cu valente pozitive.Prin continut. cu un inventar de abilitati. deci tratarea lor diferentiata. conduce copilul spre o buna pregatire pentru scoala. în domeniul comunicarii cu colegii. Daca a trecut prin gradinita. Este evidenta necesitatea eforturilor educatoarei pentru prevenirea si combaterea unor astfel de fenomene. în special a grupei pregatitoare. izolati. se poate mobiliza pentru rezolvarea unei sarcini didactice. afectiva a comunicarii joaca un rol esential în stabilirea relatiilor interpersonale de care copilul are nevoie la intrarea în scoala. De mare importanta este cunoasterea de catre educatoare a trebuintelor fiecarui prescolar. educative apar. atunci când vine la scoala.

cel mai important în acest sens. cât mai receptivi la activitati. etapele lui de dezvoltare. O educatoare adevarata trebuie sa posede cunostinte temeinice referitoare la psihicul copilului. atât pe noi cât si pe copii. însusirile. în conformitate cu nivelul de cunostinte al copiilor. La aceasta se adauga si calitatile intelectuale. morale si valorice . Asadar. un factor decisiv al optimizarii învatamântului prescolar îl reprezinta pregatirea educatoarei. (simtul valorilor) care trebuie sa posede cunostinte psihologice si pedagogice temeinice. de tactul pedagogic manifestat în adresarea întrebarilor. Succesul final este dat si de o planificare atenta a activitatilor. totodata. tinând cont de particularitatile acestora. care va avea rolul de a ne scoate din orice impas. Aprecierile. Deci. încurajarile îi mobilizeaza pe copii sa fie cât mai atenti. particularitatile si caracteristicile proceselor psihice pe fiecare treapta de dezvoltare si grupa de vârsta.Reusita unei activitati desfasurate în gradinita depinde si de relatiile stabilite între educatoare si copii. Se impune necesitatea cunoasterii temeinice de catre educatoare a programei de clasa I. educatoarea are un rol deosebit si.

Napoca 11. Bradu. gradinita. Bucuresti 8. Didactica disciplinelor pedagogice. Cucos. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice. Editura Didactica si Pedagogica..BIBLIOGRAFIE 1. Integrarea copilului în activitatea scolara. Editura didactica. Didactica moderna. (1976). E. I. Gheorghian. Presa Universitara Clujeana 3. Copii de 5-6 ani. Culegere metodica (1975). I.. Bucuresti 6. 10. Educatia intelectuala a copilului prescolar. (2001). C. Editura Didactica si Pedagogica. Libotean. Bucuresti 2. Taiban. Cicioc E. Editura Didactica si Pedagogica. (1997). Cerghit. Bucuresti 7. Bucuresti 9. Bucuresti. Debesse. (2007). M. . Bocos. Tribuna scolii. Jocuri didactice matematice pentru Ionescu. Radu. I. Editura Dacia. Cluj- .. Metodica jocului si a altor activitati cu Prescolarii. Editura Polirom 4. Psihologia copilului de la nastere la adolescenta. Culegere metodica (1978). M. (2005). (2006). Culegere metodica (1978). Metode de învatamânt. B. Prescolarul si literatura. Editura Didactica si Pedagogica. M. M. Editura Didactica si Pedagogica. (1970). Editura Polirom 5.

Todoran. Bucuresti 17. U. Tribuna scolii. Individualitate si educatie. Editura Didactica si Pedagogica. E. nr. Editura V&I Integral.(1991).educative în gradinita 20. Popescu.ro www. Nr. Editura Didactica si Pedagogica. – xxx. (1982). (1972). Editura Didactica si Pedagogica. nr. nr. Bucuresti 14. 1-2/1995 19. –xxx. E. Montessori. 1-2/1992. Bucuresti 12. 1–2/1990.ro www. (2001) Laborator prescolar. Bucuresti 13. scoli Normale. (1970).didactica. 1-4/1994.Editura V&I Integral. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti 16.didactic. Bucuresti. Bucuresti 18. Bucuresti 21. nr. Nr. schiopu. Pedagogie Prescolara.(1993).Revista învatamântului prescolar. 2-4/1991. Editura didactica.referate. I. (1993). Cercetarea psihopedagogica. – xxx. Programa activitatilor instructiv. M. Descoperirea copilului. Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a . L. 15. Editura Didactica si Pedagogica. (1970).ro . Adrese de internet www. Paisi. D. Psihologia vârstelor. 1-2/1993. Nicola.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful