UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT

PRIMAR

MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ
Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I – PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II – PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR

2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL sCOLARIZARII” 3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV – CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute IIIMETODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „ sOCULUI

4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI “Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi” H. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic, intelectual, moral, reusita depinde de începutul realizat în gradinita, vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala, dupa cum s-a mai afirmat, se

se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. si în activitatea didactica de dimineata. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. mijloace). Pentru obtinerea reusitei acestora. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. forme. sa utilizeze.realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. sa interpreteze. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. Prin natura lor. a scrierii grafice. cât si în cadrul activitatilor liber creative. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. a activitatilor matematice. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. cultivând imaginatia. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. în sfârsit. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. pregatitoare. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. gândirea creatoare. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. munca. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. sa citeasca. metode. scop final al gradinitei. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. etc. problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. . orienteaza activitatea psihica. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. disciplineaza conduita si contribuie. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut.

Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele . recunoscând rolul Ministerului Educatiei. Aceasta lege. Cercetarii si Tineretului.Starea de pregatire psihologica. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. În privinta continutului sau. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. la Ministerul Educatiei. din anumite motive. asa cum se precizeaza înca din articolul I. continutul si finalitatile învatamântului. cuprinzând resursele. Atât continutul reformei. În spritul reformei. 20-25 elevi la învatamântul primar. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. 25-30 la licee. institutional. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. procesele. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. a fost un învatamânt formativ. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt.

privita ca sistem si proces. activitatile matematice. psihomotric si socio-afectiv. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala. Din domeniul acesta sunt: limbajul. deoarece este accesibil vârstei. pentru perspectiva scolii românesti. Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. numai pe baza de concurs. . Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului.exercitiu. Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. pentru valentele sale formative. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. S-a avut în vedere jocul. organiza. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. importante. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie.analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative.

. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. învatarea. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. receptiva la înnoirile aduse si care se impun. este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. adica perioada prescolara. Utilizarea mersului. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. acum rasar mladitele “eului“ si se consolideaza trasaturile de personalitate. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii.1.Gradinita. cu sistemul sau educativ. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. Gradinita. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . . Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. la nivelul copilului din grupa mare. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii.

nivel specific acestei . cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. devin deosebit de complexe. Fireste. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. morfologia si potentialul sau de activism. La 3 ani. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. desigur. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. fireste. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. Aspectele arhitectonice ale acestuia. fapt ce da o alta forma întregului corp. este alterat în parte si fenomenul „cresterii seculare” la care m-am referit mai sus. la 1355 gr la 5 ani. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. Are loc. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. ramificarea dendritica a acestora.Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare.

desenat. taiat. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. Muschii sunt insuficient dezvoltati. cei lungi mai rapid decât cei scurti. Inima. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari.perioade. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. fapt ce presupune. pe care le întinde spre podea. În mod concret. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. Viteza în mers creste. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE . Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. Respiratia este superficiala. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate.

Aceste procese. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. fara a fi sincrone. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului. poate desena sau colora desene simple. continutul sertarelor. pozitia lor si a usilor. se desfasoara stadial. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. catarari pe garduri. poate aranja un scenariu din figurine mici. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa. poate face din hârtie mici jucarii. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza.14 luni. . Este atras de balustrade. c. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. b. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur.În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv. se angajeaza în jocuri mai dificile. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. mijlocie si mare).

În acest sens, M. Debesse afirma: „Cresterea copilului, de la nastere la maturitate, se realizeaza în etape succesive si coerente, care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt, ea se accelereaza sau se încetineste, cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Aparent, schimbarile sunt neîntrerupte si continue; în realitate, însa, fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite, fiecare având o structura psihica particulara, ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic”. 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei, punând în fata copiilor noi cerinte, mult mai deosebite de cele din familie. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase, explozive, neprevazute ca perioada prescolara. Aceasta perioada, intra ca notificatie în cei „7 ani de acasa”, sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse, în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire, fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade, pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica, mijlocie, mare). Jocul este activitatea prioritara, si ca o activitate dominanta, constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare, experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. Asistam, deci, la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere, la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. Prescolaritatea

este perioada descoperirii realitatii fizice, a realitatii externe care nu depinde de el, dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne, acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. Largirea cadrului relational cu obiectele, constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena, de îmbracare, toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli, cum este jocul „De-a ascunsa”, apar si se înlocuiesc conduite semnificative. Astfel, prescolarul mic se ascunde adeseori, încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta, punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita, deoarece copilul este dependent de mama, dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune, nu stie sa se exprime clar, se joaca mai mult singur. El este curios, memoreaza usor, dar nu-si propune deliberat acest lucru, gândirea subordonata actiunii cu obiectele, afectivitate instabila, traieste intens emotiile, manifesta interes pentru adulti, îi place sa se plimbe cu acestia. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. El este mult mai preocupat de joc, de activitati, de realitatea externa, i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa, se implica imaginatia creatoare a copilului. Jocul devine aproape obsedant. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: „de ce?, pentru ce?, cum?”, iar pentru situatii noi, complexul cum ar fi: „de ce pluteste balonul pe strada?, de ce unele lucruri plutesc?, de ce vine umbra dupa om? „.

Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul, manifesta timiditati si agresivitati, remuscari si admiratii. Observam astfel o dilatare a personalitatii, cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii, scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. Exemplu: în jocul „De-a ascunselea” prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns, nereusind sa puna în fata acestuia, ascunderea nefiind reusita. El prezinta mai mult interes pentru povesti, mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice, traind puternice emotii legate de personajele acestuia, dar si de conflictele ce se desfasoara. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. Forma dominanta de activitate este jocul, alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. Copilul vrea sa afle, sa stie cât mai multe lucruri, iar curiozitatea lui este vie si permanenta. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza, pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva, deoarece le capteaza prioritar informatiile. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu, galben, verde, albastru), iar cele intermediare (portocaliu, indigo, violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului, acestea fiind instrumentul de control al acesteia. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual, daca obiectul perceput vizual este cunoscut, recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes, iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactil- chinestezic si cel vizual, iar celelalte forme de sensibilitate, cum ar fi gustativa, olfactiva, care continua sa se dezvolte, ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si

spre dreapta. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. cum ar fi: forma. Treptat. imaginatia. fenomene. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. sus. atentie. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. care este simbol. în fata. memorie. limbaj. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. Cu toate . situativ cu caracter schematizat. care. memoria. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. relieful. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. marimea. în spate. Intelectul copilului. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii.auditiva. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. în precizie. ciocnire. Cu ajutorul cuvântului. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. desi insuficient format. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. alcatuiesc intelectul. dedesupt). Apar forme noi de perceptie. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. imaginatie. mai creative. gândirea si alte procese psihice. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. lovire. departe. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la atingere. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. Operarea angajeaza atentia. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. în ansamblu. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. preconceptiile vor câstiga în generalitate. conducând astfel la construirea claselor logice. a pozitiei lor deasupra. mai interesante. intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. jos. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea.

imaginatia copilului. creativitatea) care se constituie ca rezultat al acestei operatii. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si .acestea. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. caracterul sau închegat. Gândirea prescolarului este preconceptuala. limbajului interior. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. gândirea. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. intuitiva. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. De la limbajul situativ. de aceea uneori este incomunicabila. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. la adult acest caracter se diminueaza. gândirea are un caracter intuitiv. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. structura. logica. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. Asadar. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. haotic. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. nesistematizat. memoria. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. rapiditatea în gândire. iar amintirile lui sunt fragmentate. are un caracter incoerent. Se dezvolta si memoria mecanica. involuntara si voluntara. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. egocentrica si magica. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. fiabilitatea în memorie. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. izolate. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii.

încep sa devina tot mai evidente. altii dificil sau chiar deloc. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. Deci. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. Stabilitatea si concentrarea ei creste. se mareste volumul. cu care se si identifica. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. La 6 ani apare criza de prestigiu. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. când prin realizarea activitatii . mai ales cei mijlocii si mari. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. noilor solicitari cu care el se confrunta. multumire. începe procesul organizarii atentiei voluntare. stapânirea de sine. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. sub influenta gândirii si limbajului. pozitive. apar forme noi). Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. tonifiante. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. voluntara si involuntara.calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. placute. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. în principal. Prescolarii. Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. unde intra în contact cu persoane straine. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. Asemenea modificari sunt posibile. de bucurie si satisfactie. de mândrie la 4 ani. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. de pudoare la 3-4 ani. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. Unii se adapteaza mai rapid. în prescolaritate. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. Evident.

a. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana.respective. sa educam vointa prescolarului. Claparede). educatoarei. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. . iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice. „Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile” (B. Suchodolski). au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam „mersul firii”. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor. s. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii.3. „Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei.educative. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei „naturi inerioare”. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie”[1] (Ed. etc. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta. daca dorim sa formam. 1. anatomia si fiziologia omului. psihologia copilului. a educatiei. dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. mai ales pe cele cu valoare sociala. trebuie sa-i oferim motivatii puternice. dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. asa încât. când produc satisfactii parintilor. în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. sociologia educatiei. pentru individualizarea activitatii instructiv.

nu poate fi . Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. „individualizarea ca principiu educativ” spune V. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. Pavelescu „implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat. strategia individualizarii. pentru a obtine rezultatele dorite. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. se pot aduce multiple si solide argumente. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului biopsihic al copilului. dezvoltarea personalitatii lui. cu cât mai multe sanse de succes.Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri „proprii” („educatia pe masura” si „scoala pe masura”). legate de scopul general al educatiei. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. întrucât.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram. Asadar. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte”. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie.

prin competenta educatoarelor. visarii si a jocului. De aceea. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. Prin joc . precum si în domeniul sociabilitatii lui. sa le descopere sensibilitatile. comportamente) si cu o „biografie” a personalitatii deja elaborata. receptive modalitati si sensibilitati psihice. în sfera sentimentelor. deprinderi. dintre etapele dezvoltarii copilului. care constituie – asa cum arata psihologul francez M. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. În conturarea personalitatii copilului.„Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale”. perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. într-o disciplina a vietii.rezultatul unei simple inspiratii. cu precadere. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. precum si caracteristicile comportamentelor de baza. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. afectiva si psihomotorie a prescolarului. fanteziei. încadrata într-un regim de munca. o serie de aptitudini. Gradinita. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. creative). Debesse[2] . cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului. pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. inclusiv sociabilitatea. ci ea presupune. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. remarcabile în toate planurile si în special. ca prima institutie de educatie organizata. perioada progreselor. vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. reactiile afective si volitionale (Ursula schiopu)[3].

are loc procesul de „alfabetizare”. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui. Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului.se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. a faptelor. Mediul socio-cultural. tot în copilarie.1. ci faptele de conduita. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. înainte de intrarea copilului în scoala. Deci. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. Practic. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale. se dezvolta curiozitatea. prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. comportamentul. devenite active. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. În societatea moderna. în cadrul caruia au crescut si au trait. Pavelescu). În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani. . Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi.

Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. dezvoltarea morfofunctionala. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. dominanta laterala. fisa psiho-pedagogica. în cadrul caruia au crescut si au trait. a esecului scolar).Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. a ramânerii în urma la învatatura. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. decalajul între viata cronologica. morala neconsolidata. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. capacitatea redusa de concentrare. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea intereselor scolare. scriere. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. a. iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. Modul lor de receptare. instabilitatea psihomotorie. etc. . Diferenta între copiii de 5-7 ani. b. Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc.

dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. familia dezorganizata. . Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi. Constatarea facuta de V. nivelul proceselor. observare. cognitive. boli cronice). limbajul membrilor familiei). Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: • Factori organici primari (leziunile nervoase primare. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani.Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. imaturitatea neuromusculara. • Factori organici secundari (traumatismele externe. scriere. subalimentatia. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. Forme mai grave de imaturitate scolara a. exprimata prin motricitate generala. etc. precum si la nivelul motricitatii fine. disfunctiile minime partiale). elementare si superioare. microleziunile sistemului nervos central. • Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie.. Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. a nivelului inteligentei generale. alternându-se în anii urmatori. etc. tulburari organice interne si cele musculare. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer – mai prezent la 5-6 ani. mijloace educationale neadecvate.

b. c. . adica ritmul încet al miscarilor. zece linii. instabilitatea psihomotorie. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara. Arnold. clasa I. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. atunci copierea unui text. Sechele postencefalice: a.imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala.. clasa a IV-a .. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. corecte. Simptomul major (tulburari de comportament). Suchsingere si G. Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul „test liniar” care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky.Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiv. ). impulsivitatea si conduita dezechilibrata. Afectiunile cerebrale minime. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita). grupa mare. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. scrierea dupa dictare. Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). b. iar la 6 ani. copierea semnelor grafice de pe tabla.educative din gradinita. calculul scris. etc.

astfel: 10 subiecti 10 subiecti 10 subiecti .4-5 ani . potrivita sau slaba. 2. am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta. incapacitatea memorarii unui text.[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti).2 Aptitudinea de scolaritate .Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie. Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara. limitarea comunicarii la propozitii simple. Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani. determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism. am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna.6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. „cautarea cuvintelor” – vocabularul redus. ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului.5-6 ani . d. exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza. 1 minut. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp – 1 minut. pe grupe de vârsta. VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 44 linii 24 linii TOTAL 68 LINII VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 63 linii 49 linii TOTAL 112 LINII VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 72 linii 56 linii TOTAL 128 LINII Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe.

tot atâtea). capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare – simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. agitatia psihomotrica. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. . Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile.Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. apare mai frecvent oboseala. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. mai mic. intentiile si starile emotionale. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. Deci. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale. atentia instabila. În caz contrar. pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. mai mult. putin. mare. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. pe de o parte a copilului la scoala. Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile. mai putin. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. comunicare si exprimare. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de sanatate . dorintele. pe de alta parte a scolii la copii. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora.

sinteza. de a formula. nestabilizata. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare.douasprezece cuburi. de a asculta cerintele adultului. . trei momente principale ale zilei. efectueaza o constructie cu zece. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. de a reactiona corect pe baza acestora. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. adesea anarhic. Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. analiza. ritmul de lucru încet. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. oscilanta. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv – motivational si volitiv. numara peste zece cuburi. relateaza povestiri dupa imagini date. de a corecta si completa raspunsurile colegilor. ieri. schema corporala în special dreapta. cele patru anotimpuri. stabileste asemanari între notiuni (câine. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. de a se subordona regulilor impuse de acesta. foloseste corect adverbele de timp: azi. recunoaste corect unele litrere. de a raspunde la întrebari. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii.sapte culori sau nuante.Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. precum si promptitudine. abstractizare. concretizare. uneori ezitata. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. toate zilele din saptamâna. nesistematic. mar. În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. para).motorie denumita lateralitati manuale. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. mâine. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. stânga sunt mai fragil integrate. pisica. generalizare. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv.

ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. capacitatea elevului de a cunoaste. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. procedeu. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. capacitatea copilului de a colabora. „TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII.Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual. de a reactualiza cunostintele predate. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. de a retine. prezenta trebuintei de a învata. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. ale programului scolar. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca. de a asimila. Definirea conceptelor: metodologie. adica sa poata deosebi munca de joaca. daruire. Astfel. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. precum si de a desfatura o activitate de grup. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI” HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „sOCULUI sCOLARIZĂRII” 3. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. De asemenea. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. ca cel oferit de teoria curriculara. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort. . metoda. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. CORĂBIILE ALE MĂRII.1.

cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. sub . clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. spre si „odos” –cale . I. competentelor. comportamentelor elevilor. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. capacitatilor. elevii. statusul. o modalitate de actiune. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. natura. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. astfel ca ea denomineaza. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. preocupate de definirea. formarea abilitatilor. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. K.catre. Cuvântul „metoda” provine din limba greaca de la termenul „methodos” compus din „ metha”. functiile. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didactica-metodele didactice de baza si de procedeele didactice alese.Din ansamblul variabilelor componente. un instrument cu ajutorul caruia. În acest sens. Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predareînvatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. capacitatilor. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. drum. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. etc. Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii.

de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. conversatia. o destinatie pedagogica. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. capacitati. în cursul procesului didactic.îndrumarea profesorului sau în mod independent. de destinatie. de caracterul obiectivelor urmarite. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent. exercitiul etc. etc. demonstratia. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. de fiecare data. Functiile detinute de metoda sunt: • Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea . ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. Functiile asumate sunt determinate. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma.motivational si psihomotoriu. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. competente. Spre exemplu. ele având un specific aparte. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. atitudini.de accedere. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora. metode arhicunoscute. afectiv. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre învatamânt. cum ar fi expunerea. Sintetizând. aptitudini. de ordin cognitiv.

Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. cum sa învatam pe altii sa învete. în activitatea didactica. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. metoda devine implicit un factor motivational • Functia instrumentala (operationala). cultiva anumite sentimente si interese. • Functia normativa.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. de obicei. Într-o activitate didactica obisnuita. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea . la însusirea stiintei si tehnicii.adevarurilor. cu precadere. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. a culturii si comportamentelor umane) • Functia formativ. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. dezvolta convingeri) • Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor. trezesc anumite trairi emotionale. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara.educativa. se lucreaza cu una. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. Se folosesc modalitati de actiune practica. sistematica si planificata. cum sa se predea si cum sa se învete. contribuind la valorificarea lor eficienta.

confectii. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. administrate. lecturi dupa imagini.). modelaj. Explicatia contribuie. Tehnicile de predare. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica.2. aplicatii. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. de asemenea.activitatilor didactice. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item. deci probele de învatare. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. se va preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. activitatile matematice. explicatia este metoda expunerii. completând cu succes celelate metode de lucru. Astfel. 3.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. educatie muzicala. modalitatile. în cadrul activitatilor frontale dirijate. comunicate si corectate de catre cadrul didactic. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. eventual. educatie fizica. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. Fireste. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ. Astfel.evaluare materializeaza tehnica. în care predomina argumentarea rationala. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. . etc.

a nivelului copiilor. povestiri. sa domine "binele" asupra "raului". povestioare posibile. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiveducativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. atasamentul copilului spre cele pozitive. ilustratii. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. În cadrul activitatilor de povestire. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. Povestirea trebuie. În aceasta situatie. lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico- . sa fie accesibila copilului. cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. sa-1 emotioneze puternic. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. tablouri. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. în primul rând. povesti. din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare.Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia. diverse piese muzicale. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. a dialogului. procedee. Textele literare de actualitate. stiintific sau fantastic. versuri. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". a explicatiei. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor.

unde au venit alte animale si. sinteza. Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. lacoma. la acestea adaugându-se observatia si problematizarea.Vulpea . estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. mincinoasa. contactului nemijlocit cu realitatea. Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe". este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. a imginatiei creatoare.Ursul . nu se pot realiza separat. "Vaporii". Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi.hoata. Exemplu: "Focul si efectele lui". . vulpea a fost judecata. . De aceea. pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate.fantastice. Demonstratia educatoarei. contribuie la largirea orizontului cognitiv. caracterizându-le. "Gheata". Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. a dezvoltarii formelor de analiza. etc. însotita de explicatie. Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". sireata. Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit.credul. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" . . în final. dar si la dezvoltarea limbajului.

luminozitatea. în special în cadrul sectorului stiinta. mirosul. -perceperea focului. stabilirea însusirilor. daca nu obtinem pagube. . le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. -transformarile în carbune. -culoarea chibritului ars. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate. flacara. -forma alungita la ambele capete. -efectele focului. -arderea textilelor. -caldura crescuta de flacara. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. -culoarea.-aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. pagube) . cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. Întrebuintarile focului (foloase. -fire de bumbac. directii în care se ridica fumul. -arderea chibritului. Copiii fac deductii.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative.

Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte. copilul nu poate da un raspuns satisfacator. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. . Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. La grupa mare pregatitoare. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. copilul va raspunde usor. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. precise. Copiii au posibilitatea. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie.Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. clare. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. studiate si se completeaza cu noi secvente. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. sub îndrumarea educatoarei. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa. la obiect. esalonate si conduse de educatoare. obiectiva a lumii. dar la întrebari ca acestea. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. pe baza caruia sa se poata discuta. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului.

etc. devin mai precise.îmbracarea. indiferent de natura lor.Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. . la început copilul apasa tare. care trebuie sa stea în atentia educatoarei.mâna. dar sub alta forma. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor. Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu". Exemplu: "Linia" . practica. rupe creionul. dar este si o necesitate.pregatirea salii de grupa pentru activitati. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . . Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. ceea ce îl oboseste foarte mult. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit. exercitiul este nu numai o modalitate de observare. apoi.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. strânge puternic creionul în mâna. sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. servitul mesei civilizat. astfel: . În cadrul activitatilor frontale dirijate. intelectuala. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri. schimba pozitia corpului. În cadrul activitatilor de scriere. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. în mod sistematic.

Prin model se intelege un sistem mai simplu. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii. Acoperisul casutei lui Zdreanta. în miscari. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor.- Linia frânta Vaporul. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor. Bobite de struguri. problemelor matematice.familie. Gard cu uluci. fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita. În acelasi timp. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". modelarea. problematizarea. Dintii fierastraului. Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. pe baza analogiei . Palete de tenis. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala. Conturul balonului. Modelarea în stiinta si tehnica. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. a independentei în actiune.

Modelul. se va gasi în mod cert solutia problemei. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. de formare de perechi. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. de aranjare în sir crescator si descrescator a . relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. Deci. dupa un anumit numar de operatii. Un algoritm este un procedeu. problematice în gândirea copilului. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. desen. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si societate cu ajutorul modelelor. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. de fapt. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. ca metoda de predare. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva.lui cu sistemul original. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale.). folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. confectionat. pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. conduse de educatoare spre intuitia copilului. Problematizareaaceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. cunoasterea mediului). între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. Daca algoritmul este urmat corect. Modelarea presupune. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit". prezentat copiilor spre observatie. confectii etc. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput.

obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. obiectiva. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. analize. Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. ci sa aiba gândire critica. dezvolta perseverenta. disciplinata si cere un volum de observatii. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative . Învatarea prin descoperire. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. a creativitatii. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". cele mai utilizate sunt: explicatia. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. conversatia. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative. de la concret la abstract. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. exercitiul. aprecieri. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. mecanice.grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. modeleaza aptitudinile de investigatie. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. creativitatea si nu memorizarea. Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. vointa. sau la confuzii. sa elimine problemele stereotipe. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. trecerea de la analiza la sinteza. descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat.

cât si în domeniul din care se inspira acestea. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. principiul îndrumarii sistematice. Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. în observatie).Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. subteme în discutie. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: principiul liberei optiuni. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. .

Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta.educative. Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. joc cu reguli. b. b. Continutul activitatii la alegere: a. Obiective speciale ( particulare). Pregatirea activitatii la alegere: . prin contactul divers. Obiectivele activitatii la alegere: Obiective generale. ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. Obiective generale si specifice. nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. Jocuri cu reguli (jocuri simple). d. jocuri de atentie. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). Jocuri distractive. jocuri de perspicacitate. jocuri de expresie afectiva. Jocuri simbolice.- principiul activizarii. Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare.Pregatirea cadrului specific la alegere. c. . Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. jocuri hazlii.

morale. generalizare si abstractizare. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. comunicarii si autocomunicarii. 1. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor. al intensificarii. . a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. lor. sinteza. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. al repartizarii rolurilor. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. comparatie. concretizare.[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. ca premisa a realizarii "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc. Jocuri simbolice: al însusirii limbii materne.Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe. Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. asimilate în procesul cunoasterii.

Jocuri de circulatie rutiera . Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru". Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive "Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3.b. Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. c. 2.

treci pe verde" "De-a politistii" 4. Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5."Atentie la semafor" "Stop rosu. Jocuri intelectuale .

Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c.a. Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" . Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b.

Jocuri logico-matematice "Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala .zboara" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g.f. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara .

judicios folosite si la aceasta vârsta. Aplicarea noii programe. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. . iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. demonstratia.educativa. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului. cadru de manifestare larg. pe un subiect prestabilit. La toate grupele. favorabil. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. proiectata mental judicios. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica. totusi. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. vor oferi fiecarui copil teren. Jocurile propriu-zise. deprinderi de munca intelectuala. educatoarea foloseste o serie de metode specifice."Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. Daca sunt riguros organizate. Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. conversatia si exercitiul. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. ci ca o activitate gândita. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. joc de masa. arta. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. ocupatiile ludice si exercitiile-joc. biblioteca. Acestea sunt explicatia. jocuri cu rol. practica. copiii se manifesta liber. cu comentarea întregii activitati instructiv.educative pe "centre de interes". Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. constructie.

compara si deosebeste. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala. jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. Prin folosirea. grupe. arii de stimulare.O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. a unui material variat si adecvat. unor deprinderi de a- si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: accesul liber si direct la jucarii. materiale. la deschiderea spre lumea sociala. are organizarea salii. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. egocentrica. decizii. . Ele asigura trecerea de la viata instructiva. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa". se evita însusirea mecanica de cunostinte. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. unelte. truse. materialul cu care copilul emite judecati. sa se creeze spatiu suficient. învata sa asculte si sa se concentreze.[7] Prin manipularea jucariilor. care definite si bine echipate. în cadrul ariilor de stimulare. iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca.

fie la cel al unitatii de comunicare. . Aria stiinta. tema. deci. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. animalelor.grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. fie la nivelul enuntului. vârstelor.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze copilul (a centrului de interes. anotimpurilor. plantelor. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. consolideaza si verifica în acest mod educatia. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. Din acest unghi. fara sa strige sau sa se produca zgomote. cunostinte. subtema care preocupa saptamânal educatoarea . deprinderi care se formeaza. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare. Aria jocului de masa. Aria biblioteca. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. devine vizibila organizarea materialului de constructie. Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate.. precum si lacunele acestora. Învatarea se întemeiaza. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. la o analiza atenta. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare.

Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. sub aspect lexical. al expresivitatii vorbirii. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. în special. are loc sub influenta mediului si a educatiei. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. pe baza experientei cognitive capatate. . ca dezvoltarea vorbirii copiilor. se realizeaza. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). sub aspect al structurii gramaticale. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. Cercetarile psihologice au aratat. iar experienta muncii didactice din gradinita confirma.Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. al comunicarii orale. este firesc sa fie asa. În gradinita. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. a limbajului. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. acestea se materializeaza. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului.

copilul foloseste acelasi limbaj. fie prin cele ocupationale. limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. cu cele doua aspecte: limbaj interior. mijloc de cunoastere. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. a gândirii cu procesele ei (analiza. intentiile sale. în special prin cele de organizare a jocului. morfologice si sintactice). comparatie etc. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. limbaj exterior. gândirile. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. viata. . Functia esentiala a limbajului este comunicarea. lexicale. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. sa-si organizeze activitatea psihica. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. În procesul instructiv-educativ. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. a legaturilor cauzale dintre acestea. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva.). Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele.Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. limbajul este mijloc de comunicare. cu ajutorul cuvântului. emotiile. Prin intermediul limbajului. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. Prin intermediul limbajului. La vârsta prescolara. În procesul comunicarii cu adultul. dar este original dupa felul cum gândeste. societate. fenomenelor. sinteza. exersarii sau executarii unor sarcini.

La grupa mare. Exemplu: "Alege jetoanele". "Raspunde repede si bine". pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. se încearca gasirea unor solutii. "Jocul cuvintelor". sa antreneze în joc toti copiii grupei. tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. Astfel. Eficienta acestor jocuri didactice depinde. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. precum si defectelor de vorbire. astfel ca. reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara. însa. mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. Jocul didactic. se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei. Pentru a rezolva sarcina principala. în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. joc cu obiective complexe si bine determinate. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii.eficient mijloc de formare si educare a copilului. în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze. .În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. prin intermediul jocului didactic. la formarea unor noi notiuni. de asemenea. în acest sens. jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . în functie de aceste realitati. Jocul didactic reuseste. fara ca el sa constientizeze acest efort.

Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. . nu cunosc definitii. Jocul cuprinde trei cerinte. cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. un flanelograf ilustratie. "A cui îmbracaminte este?". unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. verbul. legume. pe care sa le aseze pe flanelograf. Pentru verificarea acestor cunostinte. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?". adica notiunile care se schimba. atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. nu stiu ce este substantivul. totodata. corectându-i doar atunci când gresesc. silabe si sunete. declinarea. deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date. dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. A doua cerinta a jocului consta în taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale. se îmbogatesc si se precizeaza treptat. dar respecta aceste regului de vorbire. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. animale. Se urmareste. îsi însusesc semnificatia cuvântului. pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. Prescolarii nu învata regulile gramaticale. precizând câte silabe are cuvântul. Pe baza materialului concret prezentat. pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?". Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"). Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. Jocul se desfasoara având câte un conducator.

copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. La întrebarea "A cui hrana este?". se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul activ. Pornind gradat. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal. au o contributie deosebita la vârsta prescolara. dezvoltarea expresivitatii limbajului . între subiect si predicat). în continuare. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon. copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie.Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. numar si caz ). Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. în timp limitat. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. un substantiv la masculin. Astfel. copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. "Andrei este un baiat lenes". de exemplu: "Andrei este un baiat harnic". Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. "Aluna este hrana veveritei". gasind însa antonimul adjectivului enuntat. Acum. fluente. precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului". Aceleasi adjective însotesc. prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. "Iarba este hrana vacii". coerente. formulând corect propozitia. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. de exemplu: "Maria este o fata harnica". Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv.

se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. Indiferent de forma de realizare. memorizare. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". prin vorbire dialogata despre toate câte sunt. activitatile de dezvoltare a vorbirii.exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. cât si expresivitatii vorbirii. activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. Pe lânga activitatile de joc didactic. Importanta jocurilor . stimuleaza copilul în mod creativ. plante.exercitii. la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite. vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare. Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoasterea personajului si a povestii. povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii. în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile . prin specificul de organizare si desfasurare. cum ar fi: mimica. povesti create de copii. redarea unui fragment din povestea respectiva. personaje îndragite. caracterizarea personajelor. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice. intonatia. ritmul expunerii. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori. a plasticitatii lui în exprimare. la estetica tintei limbajului. lexical. gramatical.copil.presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala. . fluturi. intensitatea vocii. orienta si contribui prin "viu grai". prin relatia educatoare . menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei. activitatile de povestire.formativ.

pot deveni lucruri realizabile. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. care le reprezinta si îmbogateste fantezia. . vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc.T.fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii. de felul cum recita o poezie. dar si la formarea unui . Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea. prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei. plastic. expresiv.M. O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico. Eminescu "Zdreanta" . personaje cu care copilul comunica. Farago Convorbirile tematice. înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. a inventiei umane.E.limbaj coerent. pentru copil. de modul de a-1 face pe copil sa. în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra. astazi acestea sunt lucruri realizabile.Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite. în masura în care educatoarea este un model. prin subiectele abordate. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca. în decursul timpului.M. Arghezi "Catelusul schiop" . iar fanteziile timpului nostru. cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . Eminescu "Somnoroase pasarele" .

care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza. în ce activitate (în procesul de învatamânt). verificarea practica curenta. verificarea periodica (prin teza sau practica). Traditionale: expunerea didactica. fie orala. instruirea programata. Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei. adica pentru informarea si formarea educatilor. . De data mai recenta: algoritmizarea. fie un mod concret de valorificare a metodei. 3. cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). jocuri didactice.Activitatile de memorizare. modelarea. demonstratia. fie un element de sprijin. problematizarea. ci una dintre ele. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare: A. metode de simulare (jocurile.1. studiul de caz. adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat). educatorul si educatii). cine o utilizeaza (în cazul nostru. pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. fie practica. verificarea cu caracter global (examenul). A. exercitiul. Metode de evaluare: B. dupa unii autori. B). învatarea pe simulator). verificarea scrisa curenta.2.3. observarea. de povestire a educatoarei. a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. Nu este singura definitie care s-ar putea propune. lucrul cu manualul. fie în forma scrisa. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor. convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului. conversatia didactica. si învatarea prin descoperire.1.

dupa gradul de angajare a elevului. . Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie.(2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. avem a face cu o metoda verbala. teorii. legile stiintifice etc. respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. de catre educator catre educati. Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. teoremele. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. interpretari de fapte separate. regulile. verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). explicatia.2. Pe primul plan nu se mai afla „faptele de prezentat” ci „faptele de explicat”. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. se înscrie între metodele de predare. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata. în scopul unificarii lor într-un tot. este o metoda expozitiva. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. facându-si loc deja problemele de lamurit. B. evenimentelor. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. Sub aspectul functiei didactice principale. Explicatia este forma de expunere în care „predomina argumentarea rationala”. prelegerea scolara. fenomenelor.

. Ţârcovnicu. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere. „Lectura este o materie. Aceasta are o desfaturare specifica. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. pornind de la lectura integrala. 1964. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. de care fiecare se serveste o viata întreaga” (Cerghit. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii.instrument. ca o concluzie. I. V. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare.. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. 3. unii autori (Todoran. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. . continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare. D. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat.2.

4. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. Altfel spus. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari. în clasele mici. Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. Pe plan didactic. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. . Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. ce se preteaza unei astfel de ordonari. algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante.Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare.

sau microprocese). concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. statii pilot. asemanator). pâna la nivelul de întelegere al copiilor) Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sal confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • Fisele programate Manualele programate . Principiile instruirii programate: • • • • Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. procese. prezentate preponderent în forma verbala. F. Skinner imediat dupa 1950. Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara.6. actiuni). A fost „brevetata” de B. a unor reproduceri similare (machete. 7.însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte. mulaje. dar si cu includerea unor aspecte intuitive.

fie prescolare. de orientare. fie scolare. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. jocuri matematice. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. În ce priveste învatarea pe simulatoare. jocuri gramaticale. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat. a unei aeronave. Etape ale studiului de caz (dupa I.• Masinile de învatat (calculatoarele) 8. întelegere. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de pilda conducerea unei locomotive. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ . Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. Odata intrati în sfera educatiei sistematice.

sa citeasca. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. gândirea creatoare.4. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. si în activitatea didactica de dimineata. în sfârsit. etc. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. a activitatilor matematice. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. . a scrierii grafice. orienteaza activitatea psihica. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. pregatitoare. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. cultivând imaginatia. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. Pentru obtinerea reusitei acestora. sa utilizeze. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. dupa cum s-a mai afirmat. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. Prin natura lor. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. disciplineaza conduita si contribuie. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. cât si în cadrul activitatilor liber creative.1. munca. sa interpreteze. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar.

Obiectivele cercetarii 1. Tipul cercetarii Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare.4. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. 2. 4. 4.4. Variabilele cercetarii Variabile independente .2. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina vederea adaptarii optime la viata scolara. 3. în 4.3. îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului.5. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara. 4. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei.

consilier scolar Dobrin Nadia. numita Grupa A (grupa de control). unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I.Nasaud. este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. provin din familii organizate cu relatii armonioase. copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. Judetul Bistrita. Cadre didactice implicate în cercetare: ed. 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. Moldovan Liana. Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare.6. 9 Bistrita.• Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei • Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta • • Vârsta de dezvoltare a limbajului Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4. Prima grupa. Din cei 10 copiii ai grupei A. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are .

4. care respecta particularitatile de vârsta si individuale. „Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta”. din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. „Descopera unde am gresit”. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. experimentul.9 Bistrita. dramatizari „Anotimpurile”. studiul documentelor personale. jocuri de stimulare a comunicarii orale: „Povesteste ce ai visat”. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: „Spune la fel ca mine”. Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei „Hai sa facem o poveste”. . sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. iar ceilalti au avut o frecventa redusa.7. Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socioculturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. observatia. jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguta cu doi bani”. „Greierele si furnica”. Metodologia cercetarii Metode utilizate În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. metoda testelor. „Ghici la ce cuvânt m-am gândit”.frate mai mic.

• Testul.În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. evolutia sarcinii. starea de sanatate. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. starea lor de sanatate. acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. • Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). afectiv. din punct de vedere fizic. • Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre- experimentala cât si în faza experimentala. despre calitatea influentelor asupra copilului. • Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. • Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. proba psihologica. pe care se experimenteaza. psihic. etc. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. Instrumente de cercetare utilizate • Test de evaluare initiala . rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei.

Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. Item cu raspuns scurt. sireata si da iama la poiata. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii.” 1p . am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului. am ales metodele si tehnicile de cercetare. Evaluarea initiala • a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii.8. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti. am aplicat testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare.• Testul „Omuletului” (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) • Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres • Test de evaluare finala 4.

1p 1 4 5 3. Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p 4.” 3p 5. Item de completare . Item cu alegere duala Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. „Scufita Rosie manânca lupul.2. „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”.

în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii... constituie un veritabil sistem de simboluri. .. o comunicare prin simboluri..... Caci de îndata ce ar fi fost acolo..... Este deci..Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe .si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica......... am aplicat probe... Testul „Omuletul” • în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice. am facut masuratori si determinari...pentru a o închide acolo!. îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea... VM = vârsta mentala)... Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe...... Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008. Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul „Omuletul” si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului).. copil istet.. dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata...... prin care se realizeaza o comunicare.. am aplicat o serie de probe psihologice........ Considerat ca test de inteligenta.... am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual... si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca.. (cerem copilului sa deseneze un omulet).......” 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental.... În urma aplicarii acestei probe. ..... neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational. între care testul „Omuletul”... ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se. Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: prezenta capului. sa se vâre în ..

cravata. nasturi. lipsa transparentei vesmintelor. parul bine plasat. indicarea buzelor. îndoirea umerilor. nasul si gura sunt reprezentate corect. vesta. când e în fata si unul în profil. prezenta bratelor. patru articole vestimentare bine marcate (palarie. . desi incorect. fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei. costumul perfect. prezenta narinelor. pantaloni). bratele si picioarele atasate. conturul gâtului . prezenta ochilor. fara defecte. prezenta gâtului. prezenta nasului.- prezenta picioarelor . bratele si picioarele tangente pe lânga corp. prezenta parului. lungimea mai mare decât latimea trunchiului. prezenta trunchiului. prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii). prezenta gurii.o linie continua între trunchi si corp.doua.

detalii oculare .pupile. proportia bratelor. capul. bratele articulate la umeri. - prezenta calcâiului. pozitia si proportia corecta a urechilor. prezenta urechilor. prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: . evidentierea palmelor. proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). la coate. trunchiul si picioarele de profil. proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe. proportia gambelor.- prezenta degetelor. profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului • adaptat dupa Alice Descouedres. proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului). coordonarea motrica a conturului. prezenta barbiei si a fruntii. coordonarea motrica a bratelor.

imaginea unui copil trist si a unuia fericit. o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. desenul unei linii drepte si a uneia curbe. denumirea unor culori. desenul unui pom înalt si al unui pom scund. 6. o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. memorarea unor grupe de cifre. imitarea unor actiuni . 9. 8. . fotografia unui batrân si a unui tânar. stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor. 7. o minge tare si o minge moale.- stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. o carte noua si una veche. desenul unei case mari si al unei case mici. 2. 4. denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte. Subproba nr. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. 5. - completarea lacunelor dintr-un text. 3.

Se noteaza raspunsurile copilului. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. aceasta casa este mare. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de… (tunete) . Deodata cerul se întuneca. • • Se va citi rar si cu accentul necesar.10. Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp. Subproba nr. se acopera de …(nori) . Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(pasarele) . . tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat”. se noteaza raspunsurile copilului.(mica) • • • se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii.(flori) . când eu ma opresc si n-am sa stiu ce sa spun. soarele este foarte…. Ele aduna ….. în timp ce aceasta este…. (stralucitor) .Cerul este spintecat de…(fulgere) . Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele…(umbrele. albastru). Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. cerul este …. te rog sa fii atent. Fetele se grabesc sa se întoarca …(acasa) . 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: „Este timp frumos.(senin. haine de ploaie). doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului. iar hainele lor erau complet…(ude). se calculeaza numarul de raspunsuri corecte.

Subproba nr. Din ce este facuta cheia? . pentru seria a III-a primeste coeficientul 4. 3. pentru seria a V-a primeste coeficientul 6. pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5. 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1. 4.• Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. 2. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfasurare: Se spune copilului: „Fii atent! Îti voi spune niste cifre. 5. Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori. Pentru prima serie primeste coeficientul 2. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”. • • Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica. 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1. pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. Subproba nr.

(greu) -. vesel .(urât) 4. Subproba nr. frumos . indispus. 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1. neascultator . Din ce sunt facute ferestrele? 6. Din ce este facuta lingurita? 4. Din ce este facuta masa? 3.….….…(trist. Din ce sunt facuti pantofii? 5. uscat 3. mare 7.(mic) . curat 6.…. nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte.(frig sau rece) .….….(ascultator sau cuminte) 5.2. Subproba nr. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte.(murdar) . 6: Denumirea a 10 culori . cald 2. usor 8.(ud sau umed) .….….

Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1. rosu; 2. verde; 3. negru; 4. roz; 5. alb; 6. violet; 7. gri; 8. galben; 9. maro; 10. albastru

Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10, dupa numarul exact de raspunsuri corecte. Subproba nr. 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. a tusi; 2. a frictiona; 3. a cânta; 4. a arunca; 5. a spala; 6. a respira. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni, cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca:

1. a scrie; 2. a se apleca; 3. a se balansa;

4. a se ridica; 5. a sari; 6. a împinge

Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti, grupa experimentala si grupa de control, am stabilit diferentele, am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) – propozitii simple si dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multipla I4 item obiectiv cu alegere duala I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonora 1p 1p 1p 1p 1p

Punctaj maxim 5 puncte

TEST CUVINTE, SILABE, SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) „Ana are ……………” I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta

I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie „Copiii merg la gradinita” 5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPIL Ă GRĂDINIŢ 3

I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul „ r ”

4.9. Prezentarea interventiei ameliorative
Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului, jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare, conversatie si îmbogatire a vocabularului. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 20072008. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele

cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. de control G. în cadrul programului de interventie.11. turnirul întrebarilor. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. de control G. cap IV). experimental G. experimental G. exercitiul. experimentul.10. experimental G. pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. braistormingul. de control G. Între evaluarea initiala si cea finala. 4. comunicarea rotativa. experimental G. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate.metode: conversatia. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. 4. de control G. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. explicatia. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . învatarea în cerc. examinarea povestirii. experimental G. cap IV). demonstratia. am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut.

la care rata frecventarii gradinitei este scazuta si asupra carora nu sa intervenit prin activitatile care au fost realizate la grupul experimental. jocuri didactice cu caracter stimulativ si de dezvoltare a limbajului. atât în anul anterior cât si în anul curent. Aceste aspecte de diferentiere se datoreaza faptului ca cele doua grupe sunt diferit constituite. Datorita faptului ca asupra grupului experimental s-a actionat prin aplicarea de metode si procedee specifice si s-au realizat activitati.Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra urmatoarelor aspecte. se pot observa diferente semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obtinute. grupa de control cuprinzând mai multi copii proviniti din medii sociale defavorizate. Rezultate obtinute la testul „Omuletul” TESTUL OMULEŢUL . regulat.

Mana este distinct reprezentata fata de degete si brat. ele ar trebui sa se gaseasca in locul in care ar trebui sa fie umerii. de exemplu). Parul prezent. Costum complet. Bratele si picioarele sunt atasate de trunchi intr-un punct oarecare. curea sau bretele. palarie. 1 1 1 1 1 1 1 . 9d. Umerii sunt indicati in mod clar. Parul este corect plasat capul nu este transparent. 4a. pantofi. manecile. 5b. Daca sunt desenate doar degetele. a trunchiului sau cu cele doua reunite. 7c. Prezenta picioarelor : apar doua picioare daca omuletul este desenat din fata. fara nici o transparenta. Gura prezenta. Cele doua buze sunt indicate. Patru articole vestimentare bine marcate . De exemplu : palarie. acestea nu se iau in considerare decat in situatia in care apare un spatiu intre acesta si corp. De exemplu : pantofii trebuie sa aiba sireturi. soldat. pantalonul si pantofii 1sunt obligatoriu reprezentate. 9a. 8a. Bratele sunt prezente. 4c. 10c. 5a. 7b. 10d. Cel putin unul din cei doi trebuie sa fie reprezentat pentru a primi un punct. Palaria. 9c. haina. Detalii desenate corect : doua dimensiuni. toc etc. guler. 10b. 6b. 6a. 2. unul daca este desenat din profil. Bratele si piciorele sunt atasate de trunchi in punctele corecte. Desenul complet al hainelor. 7d. Sunt admise hasururi simple si transparentele. 8b. 1. Conturul gatului formeaza o linie continua cu linia capului. Lungimea trunchiului este mai mare decat latimea. La fiecare mana (sau la mana care este vizibila) esteprezent un numar corect de degete. cu elementele de indentificare a personajului : medic . cravata. Degetele sunt reprezentate. Masurarea se face tinand cont punctele cele mai departate. lungimea mai mare decat latimea. respectiv punctele cele mai apropiate. 10a. Narile sunt reprezentate. bluza. Punctul se acorda atunci cand unul dintre degete este reprezentat in mod clar mai scurt decat altele. Gatul este prezent. fusta etc. 10a. Numarul corect al degetelor. Crt. Ochii sunt prezenti. Bratele clar articulate la umeri.Nr. Nasul si gura reprezentate prin doua trasaturi. Chiar daca 5 nu este reusit. Fiecare articol este reprezentat tinand cont de elementele sale caracteristice. Diferentierea neta intre degetul mare si celelalte degete. 7e. Trunchiul este prezent. pantalon. Manecile si/ sau pantalonul trebuie reprezentat. Reprezentarea distincta adegetului mare. coate sau ambele. 7a. 3. 11a. Una dintre primele forme de reprezentare ale imbracamintii sunt nasturii. GRILA DE COTARE (TESTUL OMULETUL) Punctaj 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9e. Prezenta capului. Prezenta hainelor. vanzator. 9b. Doua articole de imbracaminte reprezentate fara tranparenta (pantalon. Nasul prezent. 4b. daca bratele sunt indicate.

Proportia capului. 16b. daca ochii sunt vazuti din fata. 14a. 14f. Prezenta urechilor. Capul trunchiul si piciorul vazute din profil. 14d. pozitia gresita a bratelor sau piciorelor). Detalii ale ochilor: prezenta pupilelor. Cele doua maini si cele doua picioare au doua dimensiuni. Buza superioara net distincta de buza inferioara. Coordonare motica a bratelor si picioarelor. 14e. Coordonare motica prin articulatiile capului. Doua dimensiuni. Coordonare motrica prin articulatii. 14b. 18a. Prezenta calcaiului. Detalii ale ochilor: stralucirea. Coordonare motrica prin articulatiile trunchiului. 16c. 18b. Proportia picioarelor. 15b. lungimea mai mare decat latimea. 12e. dar in nici un caz nu ating genunchii. 12b. Profil perfect. 17b. 12d. Detalii ale ochilor : gene. Coordonare motrica reprezentata prin contur. Detalii ale ochilor: priportii. 15a. 16d. nici sa fie mai putin decat o zecime din inaltimea totala a piciorului. Articulatiile picioarelor : genunchi si/sau glezne sunt reprezentate. 12a. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rezultatul global (maxim 52 de puncte) se analizeaza in fucntie de baremul urmator : Varsta copilului Puncte obtinute 3 2 4 6 5 10 6 14 7 18 8 22 9 26 10 30 11 34 12 38 14 42 Exemple: . Nu mai mult de jumatate din dimensiunea trunchiului. Lungime egala cu lungimea trunchiului sau putin mai lungi. 16a. fara erorile amintite anterior. Proportia bratelor. Nu trebuie sa depaseasca o treime din inaltimea piciorului.11b. 14c. 13. nu mai putin de o zecime din trunchi. O greseala poate fi tolerata (transparenta. Laba piciorului are lungimea mai mare decat inaltimea. 12c. 17a. Nu mai scurte decat trunchiul si nu mai lungi decat de doua ori lungimea trunchiului. Piciorul si laba piciorului sunt vazute in doua dimensiuni. Proportia picioarelor. Prezenta urechilor. Buza superioara si fruntea prezente. sprancene sau ambele. proportii si pozitionare corecta. Coordonare motica a fizionomiei.

S.L. 2.E. C. 5 ani 9p 9.T. de control Punctaj 127p 109p Procent 93.A. 5 ani 10p 8.D.20 – PUNCTE – O dezvoltare excelenta.D. o cunoastere moderata a propriului corp. 8. 10.I. 9.C. M. S. Numele Vârsta Punctaj Crt. L. S. L. Punctaj total: 109 p Rezultate obtinute la testul „Omuletul”: Grupe G.A. ca si o constiinta bine dezvoltata a propriului corp . 6 ani 14p 7.L. 7 ani 17p 2. E. C. C. V. 1. 7. 1. 3. 7 ani 18p 4. 6.A. Crt. 5.M.3% 77. C.I. Date brute: Grup experimental Nr.S. M. 5 ani 8p Punctaj total: 127p Nr. experimental G. P. R. ANTONIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna. 6 ani 12p 6. 7 ani 16p 3.8% Grup control Numele Vârsta Punctaj L.I. M.sTEFANIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna si o buna cunoastere a propriului corp. 6 ani 13p 5. GEORGE . 5 ani 10p 10. M. S. M. 7 ani 7 ani 7 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 5 ani 5 ani 5 ani 15p 14p 16p 11p 13p 10p 9p 8p 7p 6p .L.L.D. 4.P.O.

Putem spune. Contrarii (cu obiecte si imagini) Lacune Cifre Materii Contrarii (fara obiecte si imagini) . Punctajele obtinute de cele doua grupe denota o inteligenta normala.5 procente. se face media acestor vârste si se obtine vârsta psihologica a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice. IV. din acest punct de vedere. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obtinut la fiecare proba corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul urmator). La grupul de control putem observa ca 6 copii au obtinut punctaje între 10-18 p. cu usoare tendinte de trecere spre treptele superioare ale acesteia. Comparând procentele celor doua grupuri observam ca exista o diferenta de 15. V. iar 4 copii nu s-au înscris în barem. III. ca testul îmbraca aspecte proiective. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR 3 ani 4 2 3 3 4 4 ani 5 ani 5 6 3 4 3 4 4 5 5 6 6 ani 7 ani 8 12 6 8 5 5 6 6 7 8 I II. ceea ce denota o inteligenta scazuta a celor din urma. diferenta semnificativa. respectiv 9p.Interpretarea rezultatelor: 8 copii din grupul experimental s-au înscris în baremul 10-18 corespunzator vârstei de la 5-7 ani si 2 elevi au obtinut punctajul de 8p. corespunzatoare vârstei. Diferenta de punctaj se datoreaza nefrecventarii regulate a gradinitei si conditiilor socio-culturale si familiale defavorizate precum si lipsei utilizarii metodelor adecvate. dar reduse. Rezultatele obtinute demonstreaza ca din totalul de 20 de copii 5 sunt sub capacitatea intelectuala corespunzatoare vârstei. deci am putea sa-l apreciem si ca proba de personalitate.

VI.L.C. Vârsta Nr . memorarea unor serii de numere. Verbe TOTAL 2 4 22 3 6 29 4 8 37 6 9 47 8 11 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologica se poate constata ca:  daca vârsta psihologica a limbajului este egala cu vârsta cronologica (V.C.C.) se poate vorbi de o dezvoltare deficitara a copilului. completarea lacunelor într-un text. Nu Cro me no logi ca Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient ficient sta sta Vâr.Coefi Vâr Coefi Vâr Psi sta ci sta ci sta ho ent ent logi ca a Lim .=V.L. Culori VII.L.>V. Acest test a fost aplicat celor 20 de copii prescolari cu vârste cuprinse între 5 ani si 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologica a limbajului.  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mare decât vârsta cronologica (V.  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mica decât vârsta cronologica (V. Analiza comparativa a rezultatelor obtinute de cele doua loturi ne-a permis sa relevam diferenta nivelului de dezvoltare a comunicarii si limbajului copiilor din cele doua loturi care nu au beneficiat de aceleasi conditii de mediu socio-cultural si educational.) se poate vorbi de o dezvoltare superioara a copilului.. numirea si imitarea unor actiuni.>V.c r t.) se poate vorbi de o dezvoltare normala a copilului. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini si obiecte. denumirea unor materiale din care sunt facute diverse obiecte. denumirea unor culori si nuante.

M.2 4 5 4 3 5 4 4 3 4 4 4 5 6.5 5 5 5 6.5 6.5 7 7 6 6 9 9 8 6 7 9 8 10 12 7 8. me no logi ca ficient sta .A.M .5 lui 6 6 5 4.5 4 4 5.5 5. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr. Vârsta Nr Nu Cro Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Vâr Coe sta fi cient Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe Vâr Coe fi ci ent sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vârsta Coefi Vâ ci ent r s ta sta Coefi Vâr Psi ci ent sta ho logi ca a lim ba .1 6.crt.5 6 5 6. 3. L.6 7 5 6 5. 8.8 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4.5 4 4 6 3 4 3 4. 10 .1 sunt cuprinse rezultatele obtinute la testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A.3 6 7 6 5 6 5 6 4 4 5 5.1 În tabelul nr. 5.5 7 4. C.5 la care media vârstei limbajului este cu 1.8 8 6 7 5 5 5 7 4 5 4 5.2 mai mica decât media vârstei cronologice.I.I.7 7 8 6 4 4 4 5 8 8 6 6 6. V.9 4.5 4. 2. 4. 7 7 7 6 6 6 6 5 5 5 6 9 12 8 6 8 6 8 5 5 6 7.2 ani.5 5 4 6 5 5 4 5 5 5 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4.5 5.4 7 6 4 5 4 4 4 7 5 5 5. R. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5.9 5. 7. L.9 5 5. 9.4 4.D.ba Ju 1. M.5 7 6 5 5 5 5.L.2 5.0 4. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care sunt în primul an de frecventare a gradinitei.E. E.5 4.1 6.S.2 TABEL Nr. 6.3 mai mica decât media vârstei cronologice si la proba nr. C.5 6 5 5.A.T. S.4 la care media vârstei limbajului este cu 1.

D S.9 8 8 8 7 9 8 7 7 7 7 6.D.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6.2 În tabelul nr.2 6 5 4 3 6 6 7.9 11 10 11 10 12 12 10 7 7 7 6.Ju lui 1 2 3 4 5 6 7 C. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% .2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6.5 7 7 6.1) s-a înregistrat aceeasi medie a vârstei psihologice a limbajului ca si media vârstei cronologice.6 7.7 6.2 sunt redate rezultatele obtinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei.5 7 7 7 7 7 7 7 6. Media vârstei cronologice este 5. 8 L. Din aceste rezultate se constata ca media vârstei psihologice a limbajului a grupa B este superioara vârstei cronologice cu o diferenta de 1 an fata de grupa A.5 7 7 5.6 5. 9 C. M.5 7 6.9 6. Prin parcurgerea activitatilor instructiv-educative la grupa pregatitoare (cele doua grupuri studiate) s-a ajuns la obtinerea unor rezultate bune (la grupa de control) si foarte bune (la grupa experimentala) în ce priveste nivelul dezvoltarii psihice pe toate planurile.8 6.8 6.6 5.1 9 6 9 6 12 7 10.5 6.5 8.O.5 6 5 3 5 5. de control G.8 7 6.9 12 12 11 10 9 6 4 6 7 7 7 7 7 6. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 Grupe G.7 6.9 5.4 TABEL Nr. S.1 4 5 5 6 4 5 4. de control G.2 ani.P.1 6.9 6 7 3 3 5 5 5.5 5 5 5 5 5 4 3 7 7 7 7 6 5 4 8 6 6 6 6 6 5 7 7 6 7 7 7 5 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7.1 5. Media 712 7 6 6 6 5 5 5 5 5. experimental G. M.0 5. Acest lucru ne demonstreaza ca mediul educativ oferit de gradinita copiilor contribuie la dezvoltarea comunicarii si limbajului copiilor.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8.I.9 6. experimental G. La o singura proba (nr. 10 P.C.L. M.L.5 5. experimental G.L .A 7 S.

4 5 G. daca educatoarea a insistat pe activitati de educarea alimbajului chiar daca nu a avut un program de interventie bine stabilit si copiii au frecventat în mare parte gradinita. experimental G. la copii care au frecventat gradinita în mod regulat dar mai scazute la cei care au frecventat sporadic. Acest lucru denota faptul ca. se înregistreaza un progres vizibil atât la grupa experimentala cât si la grupa de control chiar daca interventia nu a fost aceeasi si conditiile socio-culturale de provenienta a copiilor diferite.Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia ca actionându-se asupra subiectilor în mod frecvent si organizat. se poate înregistra un mic progres si în .. În cadrul grupei experimentale. la 4 itemi s-au obtinut procente de 100 % ceea ce înseamna un nivel ridicat de cunostinte si abilitati de comunicare acumulate. prin procesul de învatamânt. de control 4p 4p 5p 3p 80% 80% 100% 60% Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finala a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. de control G. la grupa de control procentele sunt destul de bune. experimental G. comparativ cu cele înregistrate la testul initial.

Atât în activitatile comune organizate cu grupa de copii. Materialul necesar desfasurarii normale a gândirii si limbajului a fost furnizat de realitate. Cunoscându-se ca dezvoltarea limbajului prescolarului are la baza experienta cognitiva a acestuia în relatiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilitati optime de exprimare libera. Ţinând seama ca trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogatia experientei intuitiv-actionale. de experienta de viata a copilului. de gradul de elaborare a tipurilor superioare de .prescolari de Gradinita Dorolea ). cât si în cele individuale. astfel încât prescolarii sa-si însuseasca raporturile gramaticale ale limbii.cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinita (cazul grupei de control. fonetic si lexical. acest lucru realizându-se în orice moment al zilei. de relatiile sale cu ceilalti copii. sub aspect morfologic si sintactic. intonatia sa fie expresiva. colorat. accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul sa fie viu. de la venirea lui în gradinita si pâna la plecare. de povestirile educatoarei.

din punct de vedere gramatical. iar acasa. apoi în propozitii dezvoltate. formarea deprinderilor de vorbire dialogata. dischete. . exprimarea în propozitii simple. ea. imagini si jocuri cu imagini . ziare. stimularea vorbirii coerente si expresive. sentimentelor. în activitatile desfasurate cu copiii s-a urmarit cultivarea procesele psihice de cunoastere: gândirea. a gândurilor.activitate. ei. ideilor. dezvoltarea aparatului fonoarticular. S-a urmarit. vibrante. asezare în spatiu si timp. Ei au avut permanent ca model conduita verbala a educatoarei. actiuni. folosirea corecta a flexiunii verbale si a celei nominale. atentia voluntara etc. precum si a diftongilor ai. stimulativ: carti. prevenirea si corectarea unor defecte de vorbire. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corecta. stimularea permanenta a inteligentei si creativitatii copiilor. imaginatia. notiuni referitoare la culori. reviste. au. insistându-se asupra miscarilor de articulare corecta a sunetelor (fricative. copiii au fost antrenati în actul verbalizarii. În toate activitatile comune si la alegere. Întelegerea cuvintelor noi si a expresiilor însusite în cadrul diverselor activitati s-a fixat prin activizarea acestora. caiete si unelte de scris. tulburarile din vorbirea unor copii. Astfel s-a avut în vedere. computer etc. Adeziunea prescolarilor la o vorbire corecta. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrata. de pronuntie a sunetelor. Paralel cu aceasta activitate. video. limbajul. care sa se constituie într-un mediu educativ si cultural activ. a independentei în gândire si actiune. îmbogatirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiana. cerându-se copiilor sa le utilizeze în contexte noi. calitati ale obiectelor. cum era firesc la aceasta vârsta. în acelasi timp. velare). a parintilor si a adultilor din preajma. discuri. urmarindu-se atât latura receptiva cât si cea expresiva. accentul s-a pus pe dezvoltarea. memoria. acordul predicatului cu subiectul si al adjectivului cu substantivul. Organizarea judicioasa a activitatii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observatie. a fost privita în relatie cu formarea deprinderilor de a-si exprima gândurile într-o comunicare coerenta si corecta. cunoasterea si folosirea în comunicare a pronumelui de politete. corectându-se. gradat. formarea corecta a pluralului. De aceea i s-au pus copilului la dispozitie materiale specifice. de modul în care se asigura achizitionarea de informatii.

în descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si în dobândirea deprinderilor de a învata. Unii parinti considera ca daca îi ofera copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare si de afectiune de care este înconjurat acesta. Este preferat acest gen de activitati pentru ca este comod pentru adulti . de a interactiona cu mediul. în îmbogatirea capacitatii acestuia de a intra în relatie cu ceilalti copii si cu adulti. copii care întâmpina mari dificultati în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lasata pe ultimul plan. prin lecturi dupa imagini. încercari.12. a exercitiilor ritmice. de a-l cunoaste si de a-l stapâni prin explorari. prin memorizari sau jocuri didactice. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precara. experimente. sub îndrumarea competenta a educatoarei a completat sau înlocuit în multe cazuri mediul familial care nu întotdeauna ofera un mediu propice unei dezvoltari normale a personalitatii copilului si se reflecta îndeosebi în dezvoltarea comunicarii si limbajului. deprindere dobândita prin activitati de povestire. Corelarea dintre discipline a contribuit si la stimularea interesului copilului pentru cunoastere. generate de diversitatea jocurilor. un principal obiectiv al activitatilor de educare a limbajului. 4.Expresivitatea exprimarii prescolarilor a constituit de asemenea. Copiii petrec foarte mult timp în fata calculatorului si a televizorului ceea ce îi fac pe parinti sa fie „multumiti” de interesul pe care îl manifesta copilul si de faptul ca acesta este „cuminte”. Acest lucru favorizeaza identificarea unicitatii copilului. exercitii. Concluziile cercetarii Cunoscându-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarâtor în formarea si dezvoltarea personalitatii copilului. Activitatile libere ale prescolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbala libera si civilizata între copii. a cântecelor. cultivarea aptitudinilor lui creative. a fost necesara tratarea interdisciplinara a problemelor. au consolidat actul comunicarii în formele ei cele mai variate. De acest mediu educational au beneficiat copiii din esantionul al doilea (grupa experimentala) care.

Am constatat ca în ultimii ani vin în gradinita copii care prezinta deficiente mari în comunicare. Asa cum am mai amintit. manifestarile prescolarilor atât în relatiile cu adultii cât si în relatiile cu copiii de vârsta lor. Este cu atât mai alarmanta situatia cu cât am constatat ca aceasta delasare si atitudine de indiferenta fata de nevoile copilul nu vine din partea unor parinti cu un nivel intelectual scazut. de afectiunea si de interesul adultilor din preajma sa copilul îsi creeaza o lume imaginara în care se retrage si din care va iesi din ce în ce mai greu. Aceste relatii din interiorul familiilor copiilor influenteaza într-o masura foarte mare comportamentul. în pronuntie. fiind privat de atentia.stiindu-i pe copii în siguranta în locul activitatilor active în care copilul sa se dezvolte din punct de vedere psihomotor. din cei 10 copii. cel care este în primul an de gradinita si la care efectul negativ al mediului familial este mai pregnant. Deficientele constatate în exprimarea si în pronuntia copiilor nu se datoreaza unor disfunctionalitati somatice. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare si în faptul ca din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltarii psihice si intelectuale a copilului. Aspectele prezentate mai sus au reiesit din rezultatele slabe obtinute de copiii din primul esantion. în relationare si în dezvoltarea psihomotorie. În goana lor dupa câstiguri materiale uita sau neglijeaza faptul ca acest pui de om are nevoie de caldura. ci din partea unor parinti care au studii superioare. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. 9 provin din familii organizate în care relatiile sunt armonioase si 1 este încredintat bunicii spre crestere de catre parintii plecati din tara. ci sunt datorate. de întelegere si de atentie din partea celor mari. la vârsta de 4 ani nu stiu sa tina o lingura în mâna si care prezinta dificultati în exprimare. lipsei de preocupare a parintilor de a relationa cu copilul. deoarece. Sunt copii care. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentala) sunt justificate si din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. De asemenea si din studiile de caz prezentate . de a comunica eficient cu el. în mare masura.

psiho-motorie. propun instituirea obligativitatii frecventarii gradinitei a copiilor de grupa mare si pregatitoare. . O alta constatare pe care am facut-o pe baza experientei acumulate în activitatea desfasurata cu copilul prescolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai multi copii si ai caror frati au vârste mai mari decât ei au deprinderi si cunostinte mai bogate.13. conditii la care sa fie atrasi si sponsori si chiar parintii copiilor. • sa se realizeze conditiile materiale aplicarii integrale a programei pentru gradinita. am ajuns la concluzia ca este necesar sa cream copiilor conditii care sunt menite sa favorizeze progrese în cele trei sfere: cognitiva.reiese faptul ca acel copil caruia i se acorda atentie si sprijin de catre adultii si fratii lui are rezultate foarte bune iar cel care îsi petrece cea mai mare parte a timpului singur în fata televizorului si a calculatorului prezinta mari lacune în dezvoltarea limbajului si al comunicarii. diminuând în mare masura dezinteresul manifestat de parinti 4. afectiva. • sa existe o strânsa corelare între continutul. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar. Implicatii si recomandari educationale Din experienta mea si din colaborarea permanenta cu învatatorii. Acest fapt se datoreaza tocmai relatiilor care exista între acesti copii si fratii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât si pe plan psihomotor si afectiv. În acest sens. ca o conditie a atingerii de catre toti copiii a gradului de dezvoltare si adaptare cerut de o activitate scolara eficienta. îmi rezerv dreptul de a face câteva recomandari: • în scopul bunei pregatiri a copilului pentru scoala. care contribuie la pregatirea copilului preprimar pentru viata scolara si sociala. unitatea.

• organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati în exprimarea orala. pentru ca fiecare învatator sa cunoasca psihograma activitatii prescolare. care constituie conditiile psihopedagogice ale activitatii de tip scolar. • educatoarele sa faca cunoscute parintilor posibilitatile reale ale copiilor . • sa se realizeze mai multe actiuni comune a educatoarelor cu învatatorii. • recomand ca educatoarele sa insiste mai mult asupra aspectului formativ al activitatii din gradinita în sensul obisnuirii copilului care urmeaza sa intre la scoala cu o activitate mai sustinuta. un caracter mai apropiat de cel al activitatii scolare. iar celalalt unde sa ajunga. cu o capacitate de concentrare mai mare . adica ansamblul de aptitudini si de factori non-intelectuali de personalitate. pentru a cunoaste „schimbarile” care se produc în copil ca urmare a aplicarii strategiei didactice. • sa se imprime învatamântului prescolar în grupa pregatitoare (ultimul semestru). iar educatoarea sa cunoasca cerintele clasei I. • introducerea elementelor de cercetare în procesul instructiv-educativ din gradinita. • educatoarele sa initieze o serie de actiuni de temperare a familiei în privinta suprasolicitarii copilului prescolar cu unele chestiuni ale ciclului primar. cu disciplina în timpul activitatilor. pentru ca primul trebuie sa stie de unde porneste.

Originalitatea cercetarii si punctele sale tari Nu pot pretinde ca tema cercetarii mele este pur originala. Puncte tari: . voi sustine referate si activitati cuprinse în acest studiu tocmai cu scopul de a împartasi colegelor mele experienta realizarii unei astfel de cercetari. voi publica si on-line articole referitoare la studiul de fata pentru a fi consultate de alte cadre didactice (educatoare-învatatoare) interesate de subiect. voi încerca sa le public ca articole în revistele de specialitate (Didactica Nova. alte publicatii). etc.15. Deoarece sunt colaborator al Echipei DIDACTIC de pe site-ul www.ro. în cotidiene locale.didactic.precum si greutatile pe care le întâmpina. Inovatia consta în combinarea acestor metode si implementarea lor în anumite momente ale zilei si ale activitatlor cu scopul de a activa si motiva copiii sa se implice în „jocul comunicarii”. Subiectul studierii utilizarii metodologiei didactice si a rezultatelor aplicarii corecte la prescolari este unul de larg interes pentru toate cadrele didactice din învatamântul prescolar. eventualele tulburari de comportament care se ivesc în atitudinea copiilor. rod al unei munci asidue si a unei experiente de 13 ani în domeniul educational. 4. Revista învatamântului prescolar si primar. De asemenea voi participa la Sesiuni de comunicari desfasurate atât în judet cât si nationale si internationale unde voi aduce în discutie importanta implementarii unui program de interventie bazat pe utilizarea celor mai potrivite metode si tehnici de îmbogatire a limbajului la prescolari. În cadrul comisiilor metodice. • odata cu intrarea copilului în scoala educatoarea sa înmâneze învatatorului o caracterizare a fiecarui copil (fisa psihopedagogica a copilului) Modalitati de diseminare a rezultatelor Rezultatele acestei cercetari.

. . sa pregatesc atât intelectual cât si psihic.motivarea copiilor în promovarea progresului si succesului scolar. prin acest program.implicarea permanenta a parintilor în derularea programului prin activitati comune si derularea de proiecte tematic. . Limite ale cercetarii. pe o perioada de patru ani de la intrarea copiilor în gradinita pâna la integrarea în clasa I. . cu conditia ca grupele respective sa fie coordonate de aceeasi educatoare iar copiii sa nu migreze de la o gradinita la alta. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar: • Nu s-a reusit organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati: • Lipsa unei baze materiale corespunzatoare copilului prescolar (materiale .oportunitatea implementarii experimentului la grupa la care sunt educatoare. emotional prescolarii pentru o mai buna insertie scolara. . 4. reducând la minimum „socul scolarizarii”.puncte slabe • Realizarea acestui studiu longitudinal. unitatea. . • Nu exista o strânsa corelare între continutul.descoperirea problemelor si carentelor din limbajul copiilor.confirmarea ipotezei specifice.folosirea testelor si a instrumentelor potrivite experimentului (validate stiintific). .am reusit.16.

audio-vizuale.) • Nu s-a realizat în totalitate o interactiune corespunzatoare cu factorii responsabili de educatia copiilor (familia. comunitatea) • Lipsa unei coerente în colaborarea educatoarelor cu învatatorii în special cu cei care vor coordona clasa I. etc.contributia lui la activitatea de tip scolar .17. mijloace IT.mijloc principal pentru însusirea unor elemente de citit-scris necesare intrarii copilului la scoala • Jocul matematic. • Testele folosite în cercetare fac parte din sfera testelor traditionale necesar fiind utilizarea în cadrul cercetarii a unor teste inovatoare. fidele si validate stiintific. Deschideri spre alte teme de cercetare • • • • Pregatirea copilului pentru intrarea în clasa I Importanta utilizarii metodelor interactive la gradinita Nivelul psihomotor de dezvoltare al copilului pregatit pentru scoala „socul scolarizarii” impacte pozitive-negative în dezvoltarea personalitatii micului scolar • • Rolul utilizarii testelor de inteligenta la grupa pregatitoare Formarea motivatiei pentru scoala. 4.cale în dezvoltarea aptitudinii de scolaritate • Jocurile didactice pentru dezvoltarea limbajului.didactice.

credem noi. a omului si activitatea acestora. metodele clasice îmbinate cu cele moderne si procedee care sa diversifice si sa creeze momente. gradarea sistematica si nivelul de aplicare a cunostintelor teoretice în practica de zi cu zi. care sa-i atraga pe copii. prin modalitati simple dar cu efect atât de valabil pentru copii. secvente în cadrul activitatilor. sa-i stimuleze pentru activitatile de învatare. în transmiterea cunostintelor si la baza însusirii lor vor sta principiile didactice. stiintifica a obiectelor. posibilitati de realizare si contribuie la cunoasterea obiectiva. Concret. multilateral pentru scoala. formativ. Nici o alta programa instructiv-educativa nu a contribuit într-un mod atât de înalt sau. a ariilor de stimulare sub aspect teoretic si practic a tuturor cunostintelor însusite de copil în acest mod. îi ramâne acea sarcina de a pregati copilul la nivelul corespunzator. Desfasurarea activitatilor din gradinita în fiinctie de noua orientare a programei. îndreptata în directia "centrarii" obiectivelor spre o tema care apoi se diversifica într-o multitudine de idei. gradinita. apoi accesibilitatea acestora. învatamântului prescolar. altfel spus. se va avea în vedere capacitatea lui de asimilare. societatea. Din punct de vedere a volumului de cunostinte transmise. spre exprimarea unui caracter obiectiv. . fenomenelor. creativ a întregii noastre activitati. într-un mod atât de diversificat si stiintific la întelegerea si legatura didactica a omului cu natura. si cu ajutorul activitatilor didactice de dimineata completeaza descoperirea stiintifica la baza sectoarelor.• Colaborarea dintre factorii educogeni în vederea pregatirii copilului pentru intrarea în clasa I (familia. scoala) • Alfabetizarea emotionala în mediul prescolar CONCLUZII Abstractizarea învatamântului sau tendinta fiecarei trepte a învatamântului spre schimbarea în bine a tuturor preocuparilor educationale conduce. universul cu posibilitati de explorare si observare. în special.

care îsi petrec o mare parte a timpului retrasi. si unele negative. în cei din jur. care pot duce la izolarea unor copii de colectivul grupei. educative apar. Pentru desfasurarea eficienta a activitatii prescolare. un rol important îl detin materialul didactic si mijloacele de învatamânt. deci tratarea lor diferentiata. Ea este cea care are datoria sa cunoasca varietatea mare în care se manifesta greutatile de natura operationala determinate de acea componenta a laturii activitatii care este mai slab dezvoltata la anumiti prescolari. izolati. obiective. atunci când vine la scoala. Este evidenta necesitatea eforturilor educatoarei pentru prevenirea si combaterea unor astfel de fenomene. La vârsta prescolara. cu un inventar de abilitati. rareori. Starea de spirit negativa a copilului legata de perturbarea raporturilor interpersonale conduce adesea la neîncredere în sine. Trebuie avut în vedere ca manifestarile copiilor prescolari au adeseori un caracter contradictoriu. De mare importanta este cunoasterea de catre educatoare a trebuintelor fiecarui prescolar. Daca a trecut prin gradinita.Prin continut. în domeniul comunicarii cu colegii. desfasurarea si conceperea întregii activitati la grupa pe baza cerintelor programei. ori la aceasta dezvoltarea calitatilor psihice asigura conditiile instruirii organizate în scoala. . Este necesara acordarea atentiei si copiilor timizi. a carei esenta este necesar sa fie cunoscuta de educatoare. afectiva a comunicarii joaca un rol esential în stabilirea relatiilor interpersonale de care copilul are nevoie la intrarea în scoala. se obisnuieste mai usor sa reziste la tentatiile care-1 pot sustrage de la activitatea de învatare. Alaturi de aceste relatii cu valente pozitive. precum si depistarea la timp a celor care au dificultati în stabilirea de relatii de grupa. copilul stie ce este o obligatie. conduce copilul spre o buna pregatire pentru scoala. Rezultatele muncii cu acesti copii depinde de: cunoasterea trasaturilor psiho-fîzice specifice vârstei precum si de cunoasterea trasaturilor individuale ale fiecarui copii. componenta emotionala. culminând cu stari depresive sau agresive. forme de realizare. se poate mobiliza pentru rezolvarea unei sarcini didactice. în special a grupei pregatitoare.

etapele lui de dezvoltare. Asadar. de tactul pedagogic manifestat în adresarea întrebarilor. cel mai important în acest sens. O educatoare adevarata trebuie sa posede cunostinte temeinice referitoare la psihicul copilului. La aceasta se adauga si calitatile intelectuale. cât mai receptivi la activitati. în conformitate cu nivelul de cunostinte al copiilor. un factor decisiv al optimizarii învatamântului prescolar îl reprezinta pregatirea educatoarei. Aprecierile. totodata. Se impune necesitatea cunoasterii temeinice de catre educatoare a programei de clasa I. morale si valorice . încurajarile îi mobilizeaza pe copii sa fie cât mai atenti. educatoarea are un rol deosebit si. tinând cont de particularitatile acestora. Deci. particularitatile si caracteristicile proceselor psihice pe fiecare treapta de dezvoltare si grupa de vârsta. (simtul valorilor) care trebuie sa posede cunostinte psihologice si pedagogice temeinice. Succesul final este dat si de o planificare atenta a activitatilor.Reusita unei activitati desfasurate în gradinita depinde si de relatiile stabilite între educatoare si copii. care va avea rolul de a ne scoate din orice impas. însusirile. atât pe noi cât si pe copii.

Bucuresti 7. (2005). Cicioc E. Educatia intelectuala a copilului prescolar. (2006). Bucuresti. M. (2007). Radu. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Didactica si Pedagogica. M. Culegere metodica (1978). Cucos. (2001). Didactica moderna. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Dacia.. Cerghit. Copii de 5-6 ani. Jocuri didactice matematice pentru Ionescu. M. 10. M. Bocos. Editura Polirom 5.. C. Editura Didactica si Pedagogica. Metode de învatamânt. B. (1970). Gheorghian. Bradu. Debesse. Bucuresti 6. Prescolarul si literatura. Libotean. Integrarea copilului în activitatea scolara. I.. Culegere metodica (1975). I. Metodica jocului si a altor activitati cu Prescolarii. I. Editura Polirom 4. Tribuna scolii. (1976). Presa Universitara Clujeana 3. Bucuresti 9. Psihologia copilului de la nastere la adolescenta. . Cluj- . E. Didactica disciplinelor pedagogice. Napoca 11. Culegere metodica (1978). Bucuresti 8.BIBLIOGRAFIE 1. (1997). Bucuresti 2. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice. Editura didactica. Taiban. Editura Didactica si Pedagogica. gradinita.

– xxx. Todoran. Bucuresti 13. Bucuresti. –xxx. Cercetarea psihopedagogica. Editura Didactica si Pedagogica. (2001) Laborator prescolar. 2-4/1991. M. (1970). Editura V&I Integral. Individualitate si educatie. Bucuresti 14. Bucuresti 17. 1-4/1994.ro www. 1–2/1990. Psihologia vârstelor. (1972). nr. scoli Normale. U. L. Popescu. Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a . – xxx. schiopu.(1993). Nr. 1-2/1993. Descoperirea copilului. (1970). Pedagogie Prescolara. (1993). Tribuna scolii. Nr. Bucuresti 16. D. Montessori. Nicola. 15.ro .referate. 1-2/1995 19. Bucuresti 21. E. E.Editura V&I Integral. Bucuresti 12.Revista învatamântului prescolar. Editura Didactica si Pedagogica. nr. Editura Didactica si Pedagogica.(1991). Paisi. nr. I. Bucuresti 18. Editura Didactica si Pedagogica. Adrese de internet www.ro www. Editura didactica. nr. (1982). Editura Didactica si Pedagogica.educative în gradinita 20.didactic. 1-2/1992. Programa activitatilor instructiv.didactica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful