UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT

PRIMAR

MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ
Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I – PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II – PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR

2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL sCOLARIZARII” 3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV – CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute IIIMETODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „ sOCULUI

4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI “Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi” H. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic, intelectual, moral, reusita depinde de începutul realizat în gradinita, vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala, dupa cum s-a mai afirmat, se

problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. . sa citeasca. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. în sfârsit. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. mijloace). orienteaza activitatea psihica. si în activitatea didactica de dimineata. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. forme. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. gândirea creatoare. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. scop final al gradinitei. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. pregatitoare. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. care înlesnesc si conditioneaza învatarea.realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. sa utilizeze. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. etc. disciplineaza conduita si contribuie. a activitatilor matematice. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. cât si în cadrul activitatilor liber creative. metode. a scrierii grafice. sa interpreteze. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. munca. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. cultivând imaginatia. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. Pentru obtinerea reusitei acestora. Prin natura lor.

Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care.Starea de pregatire psihologica. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. procesele. din anumite motive. Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. În spritul reformei. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. la Ministerul Educatiei. continutul si finalitatile învatamântului. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele . institutional. 20-25 elevi la învatamântul primar. a fost un învatamânt formativ. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. În privinta continutului sau. 25-30 la licee. Aceasta lege. cuprinzând resursele. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. asa cum se precizeaza înca din articolul I. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. Atât continutul reformei. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. recunoscând rolul Ministerului Educatiei. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. Cercetarii si Tineretului. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita.

În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. Din domeniul acesta sunt: limbajul. Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. importante. deoarece este accesibil vârstei. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. . pentru valentele sale formative. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. pentru perspectiva scolii românesti. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. numai pe baza de concurs. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. privita ca sistem si proces. organiza.exercitiu. psihomotric si socio-afectiv. activitatile matematice. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. S-a avut în vedere jocul. da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. gradinita are posibilitatea de a sistematiza.analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala.

ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea.Gradinita. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. . a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii. la nivelul copilului din grupa mare. Gradinita. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. receptiva la înnoirile aduse si care se impun. Utilizarea mersului. . Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. adica perioada prescolara. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. învatarea. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. cu sistemul sau educativ.1. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. acum rasar mladitele “eului“ si se consolideaza trasaturile de personalitate. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului.

si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. fapt ce da o alta forma întregului corp. Aspectele arhitectonice ale acestuia. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. fireste. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. morfologia si potentialul sau de activism.Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. este alterat în parte si fenomenul „cresterii seculare” la care m-am referit mai sus. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. Are loc. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). devin deosebit de complexe. nivel specific acestei . la 1355 gr la 5 ani. Fireste. desigur. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. ramificarea dendritica a acestora. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. La 3 ani.

mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate.perioade. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. Inima. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare. Respiratia este superficiala. desenat. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. cei lungi mai rapid decât cei scurti. pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. fapt ce presupune. PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE . pe care le întinde spre podea. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. În mod concret. Muschii sunt insuficient dezvoltati. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. taiat. Viteza în mers creste. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii.

poate desena sau colora desene simple. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. Este atras de balustrade.14 luni. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa.În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv. intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. continutul sertarelor. cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur. poate aranja un scenariu din figurine mici. se angajeaza în jocuri mai dificile. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. fara a fi sincrone. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. se desfasoara stadial. . pozitia lor si a usilor. b. c. poate face din hârtie mici jucarii. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. mijlocie si mare). Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. Aceste procese. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului. catarari pe garduri.

În acest sens, M. Debesse afirma: „Cresterea copilului, de la nastere la maturitate, se realizeaza în etape succesive si coerente, care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt, ea se accelereaza sau se încetineste, cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Aparent, schimbarile sunt neîntrerupte si continue; în realitate, însa, fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite, fiecare având o structura psihica particulara, ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic”. 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei, punând în fata copiilor noi cerinte, mult mai deosebite de cele din familie. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase, explozive, neprevazute ca perioada prescolara. Aceasta perioada, intra ca notificatie în cei „7 ani de acasa”, sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse, în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire, fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade, pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica, mijlocie, mare). Jocul este activitatea prioritara, si ca o activitate dominanta, constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare, experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. Asistam, deci, la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere, la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. Prescolaritatea

este perioada descoperirii realitatii fizice, a realitatii externe care nu depinde de el, dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne, acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. Largirea cadrului relational cu obiectele, constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena, de îmbracare, toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli, cum este jocul „De-a ascunsa”, apar si se înlocuiesc conduite semnificative. Astfel, prescolarul mic se ascunde adeseori, încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta, punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita, deoarece copilul este dependent de mama, dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune, nu stie sa se exprime clar, se joaca mai mult singur. El este curios, memoreaza usor, dar nu-si propune deliberat acest lucru, gândirea subordonata actiunii cu obiectele, afectivitate instabila, traieste intens emotiile, manifesta interes pentru adulti, îi place sa se plimbe cu acestia. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. El este mult mai preocupat de joc, de activitati, de realitatea externa, i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa, se implica imaginatia creatoare a copilului. Jocul devine aproape obsedant. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: „de ce?, pentru ce?, cum?”, iar pentru situatii noi, complexul cum ar fi: „de ce pluteste balonul pe strada?, de ce unele lucruri plutesc?, de ce vine umbra dupa om? „.

Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul, manifesta timiditati si agresivitati, remuscari si admiratii. Observam astfel o dilatare a personalitatii, cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii, scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. Exemplu: în jocul „De-a ascunselea” prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns, nereusind sa puna în fata acestuia, ascunderea nefiind reusita. El prezinta mai mult interes pentru povesti, mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice, traind puternice emotii legate de personajele acestuia, dar si de conflictele ce se desfasoara. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. Forma dominanta de activitate este jocul, alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. Copilul vrea sa afle, sa stie cât mai multe lucruri, iar curiozitatea lui este vie si permanenta. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza, pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva, deoarece le capteaza prioritar informatiile. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu, galben, verde, albastru), iar cele intermediare (portocaliu, indigo, violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului, acestea fiind instrumentul de control al acesteia. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual, daca obiectul perceput vizual este cunoscut, recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes, iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactil- chinestezic si cel vizual, iar celelalte forme de sensibilitate, cum ar fi gustativa, olfactiva, care continua sa se dezvolte, ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si

intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. memoria. fenomene. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. situativ cu caracter schematizat. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la atingere. jos. gândirea si alte procese psihice. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. Cu toate . în precizie. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. spre dreapta. Intelectul copilului. imaginatie. ciocnire. în ansamblu. atentie. a pozitiei lor deasupra. Apar forme noi de perceptie. preconceptiile vor câstiga în generalitate. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. desi insuficient format. marimea. imaginatia. departe. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. mai interesante. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. în spate. care este simbol. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. mai creative. alcatuiesc intelectul. sus. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. Operarea angajeaza atentia. memorie. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. Cu ajutorul cuvântului. dedesupt). împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. relieful.auditiva. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. limbaj. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. cum ar fi: forma. în fata. lovire. Treptat. care. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. conducând astfel la construirea claselor logice. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante.

la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. memoria. Se dezvolta si memoria mecanica. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. involuntara si voluntara. izolate. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. gândirea. imaginatia copilului. caracterul sau închegat. limbajului interior. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. de aceea uneori este incomunicabila. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. egocentrica si magica. logica. structura. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului.acestea. intuitiva. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. rapiditatea în gândire. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. creativitatea) care se constituie ca rezultat al acestei operatii. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si . iar amintirile lui sunt fragmentate. Gândirea prescolarului este preconceptuala. haotic. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. fiabilitatea în memorie. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. are un caracter incoerent. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. nesistematizat. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. De la limbajul situativ. la adult acest caracter se diminueaza. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. Asadar. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. gândirea are un caracter intuitiv. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an.

mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. stapânirea de sine. placute. în prescolaritate. sub influenta gândirii si limbajului. în principal. unde intra în contact cu persoane straine. când prin realizarea activitatii . Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. Prescolarii. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. se mareste volumul. tonifiante. Asemenea modificari sunt posibile. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. Unii se adapteaza mai rapid. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. pozitive. de mândrie la 4 ani. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. voluntara si involuntara. încep sa devina tot mai evidente. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. de bucurie si satisfactie. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. Evident. Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. altii dificil sau chiar deloc. apar forme noi). La 6 ani apare criza de prestigiu. cu care se si identifica. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. Stabilitatea si concentrarea ei creste. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. noilor solicitari cu care el se confrunta. de pudoare la 3-4 ani.calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. începe procesul organizarii atentiei voluntare. Deci. multumire. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. mai ales cei mijlocii si mari. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare.

dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii.3. . copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. 1. s.a. etc. a educatiei. dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. mai ales pe cele cu valoare sociala. Claparede). pentru individualizarea activitatii instructiv. sa educam vointa prescolarului. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam „mersul firii”. „Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie”[1] (Ed. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. „Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile” (B. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei „naturi inerioare”. sociologia educatiei. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. asa încât. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta.respective. când produc satisfactii parintilor.educative. anatomia si fiziologia omului. Suchodolski). Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. psihologia copilului. trebuie sa-i oferim motivatii puternice. daca dorim sa formam. educatoarei. în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor.

Pavelescu „implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului biopsihic al copilului. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. întrucât. „individualizarea ca principiu educativ” spune V. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri „proprii” („educatia pe masura” si „scoala pe masura”). educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. pentru a obtine rezultatele dorite. Asadar.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. dezvoltarea personalitatii lui. cu cât mai multe sanse de succes. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar. strategia individualizarii. se pot aduce multiple si solide argumente. legate de scopul general al educatiei.Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. nu poate fi . pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte”. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor.

în sfera sentimentelor. De aceea.„Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale”. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. afectiva si psihomotorie a prescolarului. Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului. visarii si a jocului. care constituie – asa cum arata psihologul francez M. precum si în domeniul sociabilitatii lui. va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. perioada progreselor. ca prima institutie de educatie organizata. încadrata într-un regim de munca. Prin joc . într-o disciplina a vietii. perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. cu precadere. o serie de aptitudini. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. deprinderi. inclusiv sociabilitatea. creative). pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. Debesse[2] . prin competenta educatoarelor. sa le descopere sensibilitatile. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. În conturarea personalitatii copilului. remarcabile în toate planurile si în special. precum si caracteristicile comportamentelor de baza. ci ea presupune. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. receptive modalitati si sensibilitati psihice. reactiile afective si volitionale (Ursula schiopu)[3].rezultatul unei simple inspiratii. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. dintre etapele dezvoltarii copilului. comportamente) si cu o „biografie” a personalitatii deja elaborata. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. fanteziei. Gradinita.

cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui. devenite active. Deci. ci faptele de conduita. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani. Pavelescu).se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. tot în copilarie. înainte de intrarea copilului în scoala. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. are loc procesul de „alfabetizare”. a faptelor. Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi.1. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. . se dezvolta curiozitatea. În societatea moderna. Practic. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. comportamentul. în cadrul caruia au crescut si au trait. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. Mediul socio-cultural.

a esecului scolar). dezvoltarea morfofunctionala. morala neconsolidata. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea intereselor scolare. etc. decalajul între viata cronologica. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. în cadrul caruia au crescut si au trait.Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. a ramânerii în urma la învatatura. instabilitatea psihomotorie. scriere. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc. Diferenta între copiii de 5-7 ani. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. b. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. capacitatea redusa de concentrare. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. fisa psiho-pedagogica. . dominanta laterala. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). a. iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. Modul lor de receptare. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga.

. microleziunile sistemului nervos central. Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. subalimentatia. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. mijloace educationale neadecvate. • Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. exprimata prin motricitate generala. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. Constatarea facuta de V. limbajul membrilor familiei). nivelul proceselor. alternându-se în anii urmatori. etc. familia dezorganizata. scriere. imaturitatea neuromusculara. Forme mai grave de imaturitate scolara a. a nivelului inteligentei generale. • Factori organici secundari (traumatismele externe. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. cognitive. observare. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi.. disfunctiile minime partiale). elementare si superioare. etc. tulburari organice interne si cele musculare. adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer – mai prezent la 5-6 ani. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. precum si la nivelul motricitatii fine. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului.Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. boli cronice). Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: • Factori organici primari (leziunile nervoase primare.

scrierea dupa dictare. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. Sechele postencefalice: a.Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiv. Suchsingere si G. calculul scris. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. . la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). zece linii. corecte. Simptomul major (tulburari de comportament). lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. clasa a IV-a . Arnold. b. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. copierea semnelor grafice de pe tabla. etc. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. ). impulsivitatea si conduita dezechilibrata. instabilitatea psihomotorie. adica ritmul încet al miscarilor. clasa I.imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. Afectiunile cerebrale minime. atunci copierea unui text. iar la 6 ani. La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara. Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul „test liniar” care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate.educative din gradinita. Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita)... b. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. c. grupa mare.

limitarea comunicarii la propozitii simple. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala. ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului.6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna. incapacitatea memorarii unui text. „cautarea cuvintelor” – vocabularul redus. pe grupe de vârsta.5-6 ani . astfel: 10 subiecti 10 subiecti 10 subiecti . am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta. 1 minut.Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie.[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti). exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza. VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 44 linii 24 linii TOTAL 68 LINII VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 63 linii 49 linii TOTAL 112 LINII VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 72 linii 56 linii TOTAL 128 LINII Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp – 1 minut. determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism. 2. Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara. Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite.4-5 ani . potrivita sau slaba. d. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani.2 Aptitudinea de scolaritate .

intentiile si starile emotionale. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. mare. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. tot atâtea). . mai mult. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. comunicare si exprimare. Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. mai mic. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. pe de alta parte a scolii la copii. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. pe de o parte a copilului la scoala. putin.Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. În caz contrar. pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. atentia instabila. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare – simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile. dorintele. agitatia psihomotrica. Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. Deci. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale. apare mai frecvent oboseala. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de sanatate . Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. mai putin.

uneori ezitata.sapte culori sau nuante. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. relateaza povestiri dupa imagini date. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv – motivational si volitiv. para). analiza. mâine.douasprezece cuburi. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. de a reactiona corect pe baza acestora. de a raspunde la întrebari. ieri. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. nestabilizata. stabileste asemanari între notiuni (câine. recunoaste corect unele litrere. Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. . mar. toate zilele din saptamâna. abstractizare. numara peste zece cuburi. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. de a formula. de a asculta cerintele adultului. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. precum si promptitudine. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. generalizare. În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. concretizare. pisica. sinteza. foloseste corect adverbele de timp: azi. schema corporala în special dreapta. adesea anarhic.motorie denumita lateralitati manuale. oscilanta.Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. nesistematic. ritmul de lucru încet. cele patru anotimpuri. de a corecta si completa raspunsurile colegilor. trei momente principale ale zilei. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. stânga sunt mai fragil integrate. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. efectueaza o constructie cu zece. de a se subordona regulilor impuse de acesta.

metoda. prezenta trebuintei de a învata. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI” HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „sOCULUI sCOLARIZĂRII” 3. daruire. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. capacitatea elevului de a cunoaste. ale programului scolar. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. De asemenea.1. de a retine. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. adica sa poata deosebi munca de joaca. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. precum si de a desfatura o activitate de grup.Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. „TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. capacitatea copilului de a colabora. ca cel oferit de teoria curriculara. de a reactualiza cunostintele predate. CORĂBIILE ALE MĂRII. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. Astfel. de a asimila. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual. procedeu. Definirea conceptelor: metodologie. .

astfel ca ea denomineaza. Cuvântul „metoda” provine din limba greaca de la termenul „methodos” compus din „ metha”. functiile. drum. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice. I. capacitatilor. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica.catre. sub . formarea abilitatilor. Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didactica-metodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. elevii. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. o modalitate de actiune. Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predareînvatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. K. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. competentelor. capacitatilor. preocupate de definirea. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. statusul. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. În acest sens.Din ansamblul variabilelor componente. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. etc. un instrument cu ajutorul caruia. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. comportamentelor elevilor. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. natura. spre si „odos” –cale . Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor.

Sintetizând. etc. demonstratia. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. Functiile detinute de metoda sunt: • Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea . afectiv. metode arhicunoscute. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora.de accedere. Spre exemplu. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. atitudini. conversatia. exercitiul etc. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice.motivational si psihomotoriu. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. de destinatie. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date. cum ar fi expunerea. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma. de fiecare data.îndrumarea profesorului sau în mod independent. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre învatamânt. de caracterul obiectivelor urmarite. capacitati. Functiile asumate sunt determinate. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. ele având un specific aparte. competente. de ordin cognitiv. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. aptitudini. o destinatie pedagogica. în cursul procesului didactic. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent.

Se folosesc modalitati de actiune practica. Într-o activitate didactica obisnuita. trezesc anumite trairi emotionale. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea . dezvolta convingeri) • Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare.educativa. a culturii si comportamentelor umane) • Functia formativ. în activitatea didactica. contribuind la valorificarea lor eficienta. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit. de obicei. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. se lucreaza cu una. metoda devine implicit un factor motivational • Functia instrumentala (operationala). • Functia normativa.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. sistematica si planificata.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. cultiva anumite sentimente si interese. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. cum sa se predea si cum sa se învete.adevarurilor. la însusirea stiintei si tehnicii. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor. Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. cu precadere. cum sa învatam pe altii sa învete.

modelaj. completând cu succes celelate metode de lucru.). în cadrul activitatilor frontale dirijate. educatie muzicala.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. de asemenea. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. Fireste. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. 3. Astfel. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si. administrate. confectii. comunicate si corectate de catre cadrul didactic. modalitatile. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. activitatile matematice. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica.2. Explicatia contribuie. educatie fizica. se va preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic.activitatilor didactice. eventual. . Tehnicile de predare. etc. aplicatii. deci probele de învatare. explicatia este metoda expunerii. lecturi dupa imagini.evaluare materializeaza tehnica. Astfel. în care predomina argumentarea rationala. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ.

povestioare posibile. Textele literare de actualitate. Povestirea trebuie. sa-1 emotioneze puternic. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. stiintific sau fantastic. diverse piese muzicale. În cadrul activitatilor de povestire. în primul rând. lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. tablouri. a nivelului copiilor. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. sa domine "binele" asupra "raului". În aceasta situatie. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. versuri. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiveducativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico- . sa fie accesibila copilului. sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. procedee. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". a dialogului. cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. atasamentul copilului spre cele pozitive. povestiri. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. ilustratii. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. povesti. din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare.Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. a explicatiei. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor.

Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. însotita de explicatie. De aceea. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. a dezvoltarii formelor de analiza. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" . sireata.Ursul . Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe". . Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". contactului nemijlocit cu realitatea. . Demonstratia educatoarei. contribuie la largirea orizontului cognitiv. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual.Vulpea . "Gheata".hoata. vulpea a fost judecata.credul. mincinoasa. etc. caracterizându-le. Exemplu: "Focul si efectele lui". sinteza. în final.unde au venit alte animale si. pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. nu se pot realiza separat. la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. . "Vaporii". Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. a imginatiei creatoare. Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi. pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. lacoma.fantastice. Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. dar si la dezvoltarea limbajului. este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale.

-arderea chibritului. -forma alungita la ambele capete. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. -efectele focului. în special în cadrul sectorului stiinta. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. -arderea textilelor.-aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate. mirosul. directii în care se ridica fumul. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. -caldura crescuta de flacara. -culoarea. luminozitatea.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative. pagube) . stabilirea însusirilor. daca nu obtinem pagube. Întrebuintarile focului (foloase. -culoarea chibritului ars. flacara. -transformarile în carbune. . Copiii fac deductii. -fire de bumbac. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. -perceperea focului.

metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa. pe baza caruia sa se poata discuta. obiectiva a lumii. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. dar la întrebari ca acestea. La grupa mare pregatitoare. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie. Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte. esalonate si conduse de educatoare. . sa faca asociatii între cunostintele anterioare. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. precise. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala.Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. copilul va raspunde usor. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. Copiii au posibilitatea. studiate si se completeaza cu noi secvente. sub îndrumarea educatoarei. la obiect. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. clare. copilul nu poate da un raspuns satisfacator. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite.

la început copilul apasa tare. astfel: . intelectuala. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare.pregatirea salii de grupa pentru activitati. devin mai precise.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. . copilul îsi va elimina aceste neajunsuri. indiferent de natura lor. Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. . Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu". înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit. care trebuie sa stea în atentia educatoarei. practica. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza.mâna. în mod sistematic. sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. rupe creionul. În cadrul activitatilor de scriere.îmbracarea.Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. dar este si o necesitate. ceea ce îl oboseste foarte mult. schimba pozitia corpului. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . etc. Exemplu: "Linia" . servitul mesei civilizat. apoi. În cadrul activitatilor frontale dirijate. exercitiul este nu numai o modalitate de observare. dar sub alta forma. Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. strânge puternic creionul în mâna. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult.

Dintii fierastraului. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. problemelor matematice. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita. Gard cu uluci. Modelarea în stiinta si tehnica. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. Conturul balonului. Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii. fiecare exersând mai mult în directia în care-i place.- Linia frânta Vaporul. Prin model se intelege un sistem mai simplu. în miscari.familie. În acelasi timp. Bobite de struguri. Palete de tenis. pe baza analogiei . modelarea. a independentei în actiune. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. problematizarea. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. Acoperisul casutei lui Zdreanta. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala.

Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata. Deci. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. confectionat. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice.lui cu sistemul original. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. problematice în gândirea copilului. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si societate cu ajutorul modelelor. relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. Daca algoritmul este urmat corect. confectii etc. Un algoritm este un procedeu. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. conduse de educatoare spre intuitia copilului. de aranjare în sir crescator si descrescator a . de formare de perechi. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. Modelarea presupune. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. se va gasi în mod cert solutia problemei. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit". cunoasterea mediului). prezentat copiilor spre observatie. ca metoda de predare. folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii.). desen. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. Problematizareaaceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. Modelul. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. de fapt. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. dupa un anumit numar de operatii.

descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. cele mai utilizate sunt: explicatia. Învatarea prin descoperire. trecerea de la analiza la sinteza. În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". disciplinata si cere un volum de observatii. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative . Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. a creativitatii. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. mecanice. cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. aprecieri. obiectiva.grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative. ci sa aiba gândire critica. creativitatea si nu memorizarea. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. exercitiul. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. conversatia. sa elimine problemele stereotipe. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. vointa. sau la confuzii. Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. modeleaza aptitudinile de investigatie. analize. de la concret la abstract. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. dezvolta perseverenta.

principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri.Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. în observatie). cât si în domeniul din care se inspira acestea. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. principiul îndrumarii sistematice. Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. . subteme în discutie. În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: principiul liberei optiuni.

prin contactul divers. b. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta. Obiectivele activitatii la alegere: Obiective generale. jocuri de atentie. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. . joc cu reguli. ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii. Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. d. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). c.Pregatirea cadrului specific la alegere.- principiul activizarii. Obiective speciale ( particulare). Continutul activitatii la alegere: a. jocuri de expresie afectiva. jocuri de perspicacitate. nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. Jocuri simbolice. Pregatirea activitatii la alegere: . jocuri hazlii.educative. Jocuri distractive. Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. Obiective generale si specifice. b. Jocuri cu reguli (jocuri simple).

Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. lor. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. comparatie.[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. al intensificarii.Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe. Jocuri simbolice: al însusirii limbii materne. morale. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. . comunicarii si autocomunicarii. al repartizarii rolurilor. concretizare. 1. Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. asimilate în procesul cunoasterii. generalizare si abstractizare. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar. sinteza. ca premisa a realizarii "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc.

Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive "Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3. c. Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru". 2.b. Jocuri de circulatie rutiera . Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc.

"Atentie la semafor" "Stop rosu. Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5. treci pe verde" "De-a politistii" 4. Jocuri intelectuale .

Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b.a. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" . Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c. Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d.

Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara . Jocuri logico-matematice "Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala .f.zboara" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g.

Daca sunt riguros organizate. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ.educative pe "centre de interes". cadru de manifestare larg. demonstratia. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. . Aplicarea noii programe. copiii se manifesta liber. ci ca o activitate gândita. arta. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. ocupatiile ludice si exercitiile-joc. totusi. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului. Jocurile propriu-zise. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. proiectata mental judicios. vor oferi fiecarui copil teren. practica. constructie. cu comentarea întregii activitati instructiv. favorabil. jocuri cu rol. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil."Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. joc de masa. Acestea sunt explicatia. conversatia si exercitiul. Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. La toate grupele.educativa. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. biblioteca. deprinderi de munca intelectuala. judicios folosite si la aceasta vârsta. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. pe un subiect prestabilit.

Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: accesul liber si direct la jucarii. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. sa se creeze spatiu suficient. materialul cu care copilul emite judecati. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). are organizarea salii. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa". materiale. se evita însusirea mecanica de cunostinte. arii de stimulare. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. care definite si bine echipate. Prin folosirea. truse. Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. compara si deosebeste. Ele asigura trecerea de la viata instructiva. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. grupe. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. . Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. unelte. egocentrica.O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. unor deprinderi de a- si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala. decizii. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. învata sa asculte si sa se concentreze. iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca.[7] Prin manipularea jucariilor. în cadrul ariilor de stimulare. la deschiderea spre lumea sociala. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. a unui material variat si adecvat.

formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. la o analiza atenta. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. deci. vârstelor. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. precum si lacunele acestora. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze copilul (a centrului de interes. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. deprinderi care se formeaza. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. devine vizibila organizarea materialului de constructie. Aria stiinta. fara sa strige sau sa se produca zgomote. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze.grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. . la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. plantelor. Aria biblioteca. fie la nivelul enuntului. tema. Din acest unghi. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. cunostinte. Învatarea se întemeiaza. consolideaza si verifica în acest mod educatia. Aria jocului de masa. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. anotimpurilor. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. fie la cel al unitatii de comunicare. având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare.. subtema care preocupa saptamânal educatoarea . Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate. animalelor. pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii.

sub aspect lexical. acestea se materializeaza. În gradinita. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". pentru formarea deprinderilor si priceperilor. sub aspect al structurii gramaticale. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. pe baza experientei cognitive capatate. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. este firesc sa fie asa. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. al expresivitatii vorbirii. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. se realizeaza. Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. al comunicarii orale. are loc sub influenta mediului si a educatiei. a limbajului. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. Cercetarile psihologice au aratat. . pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. ca dezvoltarea vorbirii copiilor. în special. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica.Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit.

viata. În procesul comunicarii cu adultul. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. morfologice si sintactice). Functia esentiala a limbajului este comunicarea. copilul foloseste acelasi limbaj. La vârsta prescolara. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. fenomenelor. limbajul este mijloc de comunicare.). copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. cu cele doua aspecte: limbaj interior. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. societate. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. sinteza. Prin intermediul limbajului. a legaturilor cauzale dintre acestea. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. fie prin cele ocupationale. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii.Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. dar este original dupa felul cum gândeste. comparatie etc. sa-si organizeze activitatea psihica. a gândirii cu procesele ei (analiza. mijloc de cunoastere. gândirile. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva. limbaj exterior. intentiile sale. lexicale. exersarii sau executarii unor sarcini. în special prin cele de organizare a jocului. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. În procesul instructiv-educativ. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. . cu ajutorul cuvântului. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. Prin intermediul limbajului. emotiile.

Astfel. . La grupa mare. în acest sens. ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara. Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. fara ca el sa constientizeze acest efort. Jocul didactic reuseste. sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze. Eficienta acestor jocuri didactice depinde. reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. Pentru a rezolva sarcina principala. în functie de aceste realitati. se încearca gasirea unor solutii. însa. la formarea unor noi notiuni. mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. "Jocul cuvintelor". mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". joc cu obiective complexe si bine determinate. astfel ca. astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. precum si defectelor de vorbire. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. Exemplu: "Alege jetoanele". se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei. aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. prin intermediul jocului didactic.eficient mijloc de formare si educare a copilului. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil. Jocul didactic.În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. sa antreneze în joc toti copiii grupei. "Raspunde repede si bine". de asemenea.

Se urmareste. se îmbogatesc si se precizeaza treptat. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?". A doua cerinta a jocului consta în taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?". Jocul cuprinde trei cerinte. dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. Jocul se desfasoara având câte un conducator. un flanelograf ilustratie. precizând câte silabe are cuvântul. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date. Prescolarii nu învata regulile gramaticale. punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale. legume. verbul. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. adica notiunile care se schimba. . pe care sa le aseze pe flanelograf. corectându-i doar atunci când gresesc. cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. animale.Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate. Pentru verificarea acestor cunostinte. pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. declinarea. "A cui îmbracaminte este?". nu cunosc definitii. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"). dar respecta aceste regului de vorbire. Pe baza materialului concret prezentat. nu stiu ce este substantivul. atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. silabe si sunete. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca. îsi însusesc semnificatia cuvântului. totodata.

În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon. dezvoltarea expresivitatii limbajului .Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. de exemplu: "Andrei este un baiat harnic". Pornind gradat. numar si caz ). copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul activ. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal. Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. Astfel. gasind însa antonimul adjectivului enuntat. Acum. în continuare. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza. precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. "Andrei este un baiat lenes". formulând corect propozitia. Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. coerente. de exemplu: "Maria este o fata harnica". Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului". Aceleasi adjective însotesc. "Iarba este hrana vacii". în timp limitat. un substantiv la masculin. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda. fluente. Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv. copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie. au o contributie deosebita la vârsta prescolara. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. între subiect si predicat). La întrebarea "A cui hrana este?". "Aluna este hrana veveritei".

activitatile de povestire. Indiferent de forma de realizare. povesti create de copii. fluturi.presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala. orienta si contribui prin "viu grai". memorizare. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. prin relatia educatoare . cum ar fi: mimica. la estetica tintei limbajului. redarea unui fragment din povestea respectiva. stimuleaza copilul în mod creativ. la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor.copil. prin specificul de organizare si desfasurare. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". gramatical. Pe lânga activitatile de joc didactic. lexical. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice. caracterizarea personajelor. prin vorbire dialogata despre toate câte sunt. se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile . Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoasterea personajului si a povestii. povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii. Importanta jocurilor . personaje îndragite. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite. intensitatea vocii. .formativ. activitatile de dezvoltare a vorbirii. cât si expresivitatii vorbirii. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare. adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. ritmul expunerii. plante. menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei. activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori. intonatia. a plasticitatii lui în exprimare.exercitii.exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic.

personaje cu care copilul comunica. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc. plastic.fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii. . prin subiectele abordate.M. dar si la formarea unui .Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . pot deveni lucruri realizabile. de modul de a-1 face pe copil sa. a inventiei umane. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea. Farago Convorbirile tematice.E. vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. care le reprezinta si îmbogateste fantezia. cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico. de felul cum recita o poezie.M. astazi acestea sunt lucruri realizabile. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. Arghezi "Catelusul schiop" . în decursul timpului. prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei.T. expresiv. înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. pentru copil.limbaj coerent. Eminescu "Zdreanta" . în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra. Eminescu "Somnoroase pasarele" . Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca. iar fanteziile timpului nostru. în masura în care educatoarea este un model.

A. fie un mod concret de valorificare a metodei. verificarea periodica (prin teza sau practica). 3. Traditionale: expunerea didactica. fie în forma scrisa. instruirea programata. verificarea scrisa curenta. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. jocuri didactice. si învatarea prin descoperire. cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). conversatia didactica. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare: A. de povestire a educatoarei. în ce activitate (în procesul de învatamânt).2. demonstratia. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor. observarea. învatarea pe simulator). care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza. .1. Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei. fie un element de sprijin.3. cine o utilizeaza (în cazul nostru. fie practica. Metode de evaluare: B. studiul de caz.Activitatile de memorizare. fie orala. pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului.1. verificarea cu caracter global (examenul). metode de simulare (jocurile. convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului. De data mai recenta: algoritmizarea. B). Nu este singura definitie care s-ar putea propune. exercitiul. ci una dintre ele. modelarea. dupa unii autori. educatorul si educatii). a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat). lucrul cu manualul. problematizarea. adica pentru informarea si formarea educatilor. verificarea practica curenta.

este o metoda expozitiva. se înscrie între metodele de predare. respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. teorii. Explicatia este forma de expunere în care „predomina argumentarea rationala”. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. teoremele.2. fenomenelor. B. avem a face cu o metoda verbala. explicatia. . Pe primul plan nu se mai afla „faptele de prezentat” ci „faptele de explicat”. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. facându-si loc deja problemele de lamurit. în scopul unificarii lor într-un tot. De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. interpretari de fapte separate. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. prelegerea scolara. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. dupa gradul de angajare a elevului.(2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). regulile. Sub aspectul functiei didactice principale. de catre educator catre educati. Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata. evenimentelor. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. legile stiintifice etc.

multidirectionala denumita si conversatie dezbatere. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. Aceasta are o desfaturare specifica.2. D. I. unii autori (Todoran. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor. de care fiecare se serveste o viata întreaga” (Cerghit. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. 3.. ca o concluzie. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. V. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare. pornind de la lectura integrala.. Ţârcovnicu. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. „Lectura este o materie.instrument. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. . 1964. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor.

Altfel spus. cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. ce se preteaza unei astfel de ordonari.Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari. 4. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. Pe plan didactic. Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. în clasele mici. . ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor.

concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte. statii pilot. A fost „brevetata” de B. procese. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. a unor reproduceri similare (machete. Principiile instruirii programate: • • • • Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara.6. prezentate preponderent în forma verbala. F. sau microprocese). analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent.însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. actiuni). 7. mulaje. Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sal confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • Fisele programate Manualele programate . dar si cu includerea unor aspecte intuitive. Skinner imediat dupa 1950. asemanator).

a unei aeronave. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. fie scolare. fie prescolare. de orientare. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat. jocuri matematice. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. Etape ale studiului de caz (dupa I. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. În ce priveste învatarea pe simulatoare.• Masinile de învatat (calculatoarele) 8. jocuri gramaticale. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ . Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. întelegere. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de pilda conducerea unei locomotive. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere.

a scrierii grafice. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. sa interpreteze.4. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. cultivând imaginatia. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. Prin natura lor. în sfârsit. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. Pentru obtinerea reusitei acestora. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic.1. munca. a activitatilor matematice. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. dupa cum s-a mai afirmat. pregatitoare. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. si în activitatea didactica de dimineata. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. sa citeasca. disciplineaza conduita si contribuie. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. sa utilizeze. orienteaza activitatea psihica. gândirea creatoare. cât si în cadrul activitatilor liber creative. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. etc. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. .

Tipul cercetarii Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. Obiectivele cercetarii 1. 3. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina vederea adaptarii optime la viata scolara.4.4. 4. îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei. 4. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara.2. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara. Variabilele cercetarii Variabile independente . în 4. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor. 2. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. 4. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei.3.5.

3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. Judetul Bistrita. consilier scolar Dobrin Nadia. unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. numita Grupa A (grupa de control). Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr. copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit.6. provin din familii organizate cu relatii armonioase. 9 Bistrita. Din cei 10 copiii ai grupei A. Cadre didactice implicate în cercetare: ed.• Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei • Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta • • Vârsta de dezvoltare a limbajului Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are .Nasaud. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). Prima grupa. Moldovan Liana. Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate.

„Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta”. care respecta particularitatile de vârsta si individuale. din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. jocuri de stimulare a comunicarii orale: „Povesteste ce ai visat”. „Ghici la ce cuvânt m-am gândit”. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei „Hai sa facem o poveste”.9 Bistrita. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socioculturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. „Descopera unde am gresit”. Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. studiul documentelor personale. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguta cu doi bani”.frate mai mic. observatia. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. Metodologia cercetarii Metode utilizate În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. experimentul. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. . dramatizari „Anotimpurile”. iar ceilalti au avut o frecventa redusa. „Greierele si furnica”. metoda testelor. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: „Spune la fel ca mine”. 4.7. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: „Cum se numesc toate acestea la un loc”.

starea de sanatate. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. Instrumente de cercetare utilizate • Test de evaluare initiala . rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei.În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. • Testul. starea lor de sanatate. proba psihologica. evolutia sarcinii. • Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. afectiv. • Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). pe care se experimenteaza. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. etc. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. din punct de vedere fizic. despre calitatea influentelor asupra copilului. psihic. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre- experimentala cât si în faza experimentala. • Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. • Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat. acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor.

am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti.• Testul „Omuletului” (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) • Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres • Test de evaluare finala 4. Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1.8.” 1p . Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii. sireata si da iama la poiata. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. Item cu raspuns scurt. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala. am ales metodele si tehnicile de cercetare. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului. Evaluarea initiala • a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii. am aplicat testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare.

1p 1 4 5 3. Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p 4.” 3p 5. „Scufita Rosie manânca lupul. „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”.2. Item de completare . Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. Item cu alegere duala Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”.

dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata.......... Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008..pentru a o închide acolo!. .. neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational...... Testul „Omuletul” • în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice... Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul „Omuletul” si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului)... Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe..... îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea........ o comunicare prin simboluri. Caci de îndata ce ar fi fost acolo. În urma aplicarii acestei probe. copil istet.” 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental. Este deci....si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica... Considerat ca test de inteligenta. si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca....... (cerem copilului sa deseneze un omulet).. am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual. . ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se.... Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: prezenta capului.... am facut masuratori si determinari........ VM = vârsta mentala)...... sa se vâre în ...Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe ... constituie un veritabil sistem de simboluri.... am aplicat probe. prin care se realizeaza o comunicare.. în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii. între care testul „Omuletul”. am aplicat o serie de probe psihologice..

desi incorect. fara defecte. nasul si gura sunt reprezentate corect. prezenta bratelor. vesta. prezenta trunchiului. prezenta parului. indicarea buzelor.o linie continua între trunchi si corp. prezenta gâtului. costumul perfect. cravata. bratele si picioarele tangente pe lânga corp. prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii).doua. prezenta nasului. prezenta narinelor.- prezenta picioarelor . nasturi. patru articole vestimentare bine marcate (palarie. prezenta gurii. prezenta ochilor. îndoirea umerilor. pantaloni). lipsa transparentei vesmintelor. . când e în fata si unul în profil. parul bine plasat. fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei. bratele si picioarele atasate. lungimea mai mare decât latimea trunchiului. conturul gâtului .

- prezenta degetelor. coordonarea motrica a bratelor. proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului).pupile. coordonarea motrica a conturului. proportia gambelor. proportia bratelor. proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). - prezenta calcâiului. bratele articulate la umeri. la coate. prezenta urechilor. prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: . capul. pozitia si proportia corecta a urechilor. prezenta barbiei si a fruntii. detalii oculare . proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe. evidentierea palmelor. trunchiul si picioarele de profil. profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului • adaptat dupa Alice Descouedres.

imitarea unor actiuni . o carte noua si una veche. 4. 8. o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. 5. 3. Subproba nr. 7. o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. fotografia unui batrân si a unui tânar. stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor. denumirea unor culori. - completarea lacunelor dintr-un text. o minge tare si o minge moale. memorarea unor grupe de cifre. 9. denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte. desenul unei linii drepte si a uneia curbe. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1.- stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. 2. desenul unei case mari si al unei case mici. . imaginea unui copil trist si a unuia fericit. desenul unui pom înalt si al unui pom scund. 6.

• • Se va citi rar si cu accentul necesar. Subproba nr. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de… (tunete) . Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. haine de ploaie).10. se noteaza raspunsurile copilului. aceasta casa este mare. Ele aduna …. când eu ma opresc si n-am sa stiu ce sa spun. Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. Fetele se grabesc sa se întoarca …(acasa) . cerul este …. doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului. (stralucitor) .(mica) • • • se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii.. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: „Este timp frumos. soarele este foarte….(senin. Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele…(umbrele. Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp.(flori) . se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. Deodata cerul se întuneca. Se noteaza raspunsurile copilului. iar hainele lor erau complet…(ude). tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat”.Cerul este spintecat de…(fulgere) . în timp ce aceasta este…. Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(pasarele) . se acopera de …(nori) . te rog sa fii atent. . albastru).

Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori. 5. Din ce este facuta cheia? . 2. 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1. pentru seria a V-a primeste coeficientul 6. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”. 3. pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. Subproba nr. 4. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfasurare: Se spune copilului: „Fii atent! Îti voi spune niste cifre.• Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5. pentru seria a III-a primeste coeficientul 4. 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. • • Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica. Subproba nr. Pentru prima serie primeste coeficientul 2.

Subproba nr. curat 6.…. Subproba nr. mare 7.…(trist.….….(frig sau rece) . indispus. 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1.(ascultator sau cuminte) 5. Din ce este facuta lingurita? 4.(murdar) . vesel .(mic) .…. 6: Denumirea a 10 culori .…. Din ce sunt facuti pantofii? 5. cald 2. nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte.(greu) -.….(ud sau umed) . uscat 3. frumos .(urât) 4. Din ce sunt facute ferestrele? 6. Din ce este facuta masa? 3.…. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte. usor 8.2. neascultator .

Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1. rosu; 2. verde; 3. negru; 4. roz; 5. alb; 6. violet; 7. gri; 8. galben; 9. maro; 10. albastru

Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10, dupa numarul exact de raspunsuri corecte. Subproba nr. 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. a tusi; 2. a frictiona; 3. a cânta; 4. a arunca; 5. a spala; 6. a respira. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni, cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca:

1. a scrie; 2. a se apleca; 3. a se balansa;

4. a se ridica; 5. a sari; 6. a împinge

Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti, grupa experimentala si grupa de control, am stabilit diferentele, am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) – propozitii simple si dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multipla I4 item obiectiv cu alegere duala I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonora 1p 1p 1p 1p 1p

Punctaj maxim 5 puncte

TEST CUVINTE, SILABE, SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) „Ana are ……………” I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta

I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie „Copiii merg la gradinita” 5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPIL Ă GRĂDINIŢ 3

I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul „ r ”

4.9. Prezentarea interventiei ameliorative
Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului, jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare, conversatie si îmbogatire a vocabularului. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 20072008. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele

cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. experimental G. în cadrul programului de interventie. examinarea povestirii. am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut. de control G. experimentul. Între evaluarea initiala si cea finala. comunicarea rotativa. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. braistormingul. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. învatarea în cerc. demonstratia. de control G. experimental G. cap IV).10. turnirul întrebarilor. exercitiul. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control.11. experimental G. explicatia. experimental G. 4.metode: conversatia. de control G. de control G. experimental G. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. cap IV). 4.

atât în anul anterior cât si în anul curent. Aceste aspecte de diferentiere se datoreaza faptului ca cele doua grupe sunt diferit constituite. Rezultate obtinute la testul „Omuletul” TESTUL OMULEŢUL .Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra urmatoarelor aspecte. la care rata frecventarii gradinitei este scazuta si asupra carora nu sa intervenit prin activitatile care au fost realizate la grupul experimental. grupa de control cuprinzând mai multi copii proviniti din medii sociale defavorizate. regulat. jocuri didactice cu caracter stimulativ si de dezvoltare a limbajului. Datorita faptului ca asupra grupului experimental s-a actionat prin aplicarea de metode si procedee specifice si s-au realizat activitati. se pot observa diferente semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obtinute.

7e. Bratele si picioarele sunt atasate de trunchi intr-un punct oarecare. GRILA DE COTARE (TESTUL OMULETUL) Punctaj 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9e. Prezenta capului. Nasul prezent. Degetele sunt reprezentate. guler. fusta etc. 4c. Masurarea se face tinand cont punctele cele mai departate. 1. 8b. Cel putin unul din cei doi trebuie sa fie reprezentat pentru a primi un punct. 11a. pantalonul si pantofii 1sunt obligatoriu reprezentate. Doua articole de imbracaminte reprezentate fara tranparenta (pantalon. 2. 3. 8a. 10b. 6b. Mana este distinct reprezentata fata de degete si brat. 9b. 1 1 1 1 1 1 1 . Crt. Prezenta hainelor. Diferentierea neta intre degetul mare si celelalte degete. 7b. Trunchiul este prezent. 10d. Una dintre primele forme de reprezentare ale imbracamintii sunt nasturii. Gatul este prezent. bluza. Prezenta picioarelor : apar doua picioare daca omuletul este desenat din fata. Desenul complet al hainelor. 5a. 5b. Daca sunt desenate doar degetele. coate sau ambele. Bratele sunt prezente. cu elementele de indentificare a personajului : medic . Reprezentarea distincta adegetului mare. Parul este corect plasat capul nu este transparent. Parul prezent. de exemplu). 4b. Umerii sunt indicati in mod clar. soldat. Numarul corect al degetelor. pantofi. 6a. 7c. acestea nu se iau in considerare decat in situatia in care apare un spatiu intre acesta si corp. Bratele clar articulate la umeri. palarie. Bratele si piciorele sunt atasate de trunchi in punctele corecte. Sunt admise hasururi simple si transparentele. cravata. 10a. lungimea mai mare decat latimea. 9a. De exemplu : palarie. 4a. haina. Gura prezenta. Nasul si gura reprezentate prin doua trasaturi. Patru articole vestimentare bine marcate . 10c. 7d. daca bratele sunt indicate. Ochii sunt prezenti. curea sau bretele. 7a. Palaria. Chiar daca 5 nu este reusit. 9c. Manecile si/ sau pantalonul trebuie reprezentat. unul daca este desenat din profil. Cele doua buze sunt indicate. Punctul se acorda atunci cand unul dintre degete este reprezentat in mod clar mai scurt decat altele. 9d. toc etc. vanzator. pantalon. fara nici o transparenta. De exemplu : pantofii trebuie sa aiba sireturi. Fiecare articol este reprezentat tinand cont de elementele sale caracteristice. manecile. ele ar trebui sa se gaseasca in locul in care ar trebui sa fie umerii. La fiecare mana (sau la mana care este vizibila) esteprezent un numar corect de degete. Narile sunt reprezentate. Conturul gatului formeaza o linie continua cu linia capului. a trunchiului sau cu cele doua reunite. 10a. Lungimea trunchiului este mai mare decat latimea. Costum complet.Nr. respectiv punctele cele mai apropiate. Detalii desenate corect : doua dimensiuni.

Prezenta urechilor. 12b. 15b. Proportia bratelor. Buza superioara net distincta de buza inferioara. Laba piciorului are lungimea mai mare decat inaltimea. Proportia picioarelor. 14d. Nu trebuie sa depaseasca o treime din inaltimea piciorului. Detalii ale ochilor: stralucirea. lungimea mai mare decat latimea. pozitia gresita a bratelor sau piciorelor). Nu mai scurte decat trunchiul si nu mai lungi decat de doua ori lungimea trunchiului. 15a. 18b. 12a. fara erorile amintite anterior. Coordonare motrica prin articulatiile trunchiului.11b. 14a. Coordonare motica a bratelor si picioarelor. Nu mai mult de jumatate din dimensiunea trunchiului. Proportia capului. 14f. O greseala poate fi tolerata (transparenta. 16b. Prezenta calcaiului. Lungime egala cu lungimea trunchiului sau putin mai lungi. 14b. 18a. daca ochii sunt vazuti din fata. 14c. 16c. Proportia picioarelor. 12c. Profil perfect. 16d. dar in nici un caz nu ating genunchii. nici sa fie mai putin decat o zecime din inaltimea totala a piciorului. Articulatiile picioarelor : genunchi si/sau glezne sunt reprezentate. nu mai putin de o zecime din trunchi. Detalii ale ochilor : gene. 17b. 12e. 17a. Capul trunchiul si piciorul vazute din profil. Doua dimensiuni. 14e. Coordonare motrica reprezentata prin contur. Coordonare motrica prin articulatii. Detalii ale ochilor: priportii. Buza superioara si fruntea prezente. Piciorul si laba piciorului sunt vazute in doua dimensiuni. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rezultatul global (maxim 52 de puncte) se analizeaza in fucntie de baremul urmator : Varsta copilului Puncte obtinute 3 2 4 6 5 10 6 14 7 18 8 22 9 26 10 30 11 34 12 38 14 42 Exemple: . sprancene sau ambele. Prezenta urechilor. 12d. 13. Cele doua maini si cele doua picioare au doua dimensiuni. Detalii ale ochilor: prezenta pupilelor. proportii si pozitionare corecta. Coordonare motica prin articulatiile capului. 16a. Coordonare motica a fizionomiei.

S. S. L.I. 8.L.P.20 – PUNCTE – O dezvoltare excelenta. 1. M.L. C.O. E.C. experimental G.L. 5 ani 8p Punctaj total: 127p Nr. V.D.3% 77. GEORGE . 9. S. 6 ani 13p 5. M. 7. 7 ani 18p 4. 6 ani 14p 7. de control Punctaj 127p 109p Procent 93. 6 ani 12p 6. M.S.L. 5 ani 9p 9. 10. 5 ani 10p 8.8% Grup control Numele Vârsta Punctaj L. S.I. 4.sTEFANIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna si o buna cunoastere a propriului corp. M. R. C. 7 ani 16p 3. o cunoastere moderata a propriului corp.A. 2. ca si o constiinta bine dezvoltata a propriului corp .A.E.T.D. 1. C. Punctaj total: 109 p Rezultate obtinute la testul „Omuletul”: Grupe G. Crt. C.M. 7 ani 17p 2. ANTONIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna. 5 ani 10p 10. 6. Date brute: Grup experimental Nr.A. L.I. P. 5. 7 ani 7 ani 7 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 5 ani 5 ani 5 ani 15p 14p 16p 11p 13p 10p 9p 8p 7p 6p .D. 3. M. Numele Vârsta Punctaj Crt.

deci am putea sa-l apreciem si ca proba de personalitate. III. respectiv 9p. Putem spune.5 procente. diferenta semnificativa. V. Diferenta de punctaj se datoreaza nefrecventarii regulate a gradinitei si conditiilor socio-culturale si familiale defavorizate precum si lipsei utilizarii metodelor adecvate. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obtinut la fiecare proba corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul urmator). Punctajele obtinute de cele doua grupe denota o inteligenta normala. dar reduse. iar 4 copii nu s-au înscris în barem. din acest punct de vedere. ca testul îmbraca aspecte proiective.Interpretarea rezultatelor: 8 copii din grupul experimental s-au înscris în baremul 10-18 corespunzator vârstei de la 5-7 ani si 2 elevi au obtinut punctajul de 8p. Rezultatele obtinute demonstreaza ca din totalul de 20 de copii 5 sunt sub capacitatea intelectuala corespunzatoare vârstei. La grupul de control putem observa ca 6 copii au obtinut punctaje între 10-18 p. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR 3 ani 4 2 3 3 4 4 ani 5 ani 5 6 3 4 3 4 4 5 5 6 6 ani 7 ani 8 12 6 8 5 5 6 6 7 8 I II. ceea ce denota o inteligenta scazuta a celor din urma. Comparând procentele celor doua grupuri observam ca exista o diferenta de 15. cu usoare tendinte de trecere spre treptele superioare ale acesteia. IV. corespunzatoare vârstei. se face media acestor vârste si se obtine vârsta psihologica a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice. Contrarii (cu obiecte si imagini) Lacune Cifre Materii Contrarii (fara obiecte si imagini) .

C. Nu Cro me no logi ca Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient ficient sta sta Vâr. numirea si imitarea unor actiuni. denumirea unor materiale din care sunt facute diverse obiecte..  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mica decât vârsta cronologica (V.>V. Vârsta Nr . Analiza comparativa a rezultatelor obtinute de cele doua loturi ne-a permis sa relevam diferenta nivelului de dezvoltare a comunicarii si limbajului copiilor din cele doua loturi care nu au beneficiat de aceleasi conditii de mediu socio-cultural si educational.) se poate vorbi de o dezvoltare deficitara a copilului. Culori VII.L. memorarea unor serii de numere. Verbe TOTAL 2 4 22 3 6 29 4 8 37 6 9 47 8 11 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologica se poate constata ca:  daca vârsta psihologica a limbajului este egala cu vârsta cronologica (V.C.=V.c r t.) se poate vorbi de o dezvoltare normala a copilului. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini si obiecte.  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mare decât vârsta cronologica (V.L.Coefi Vâr Coefi Vâr Psi sta ci sta ci sta ho ent ent logi ca a Lim .L.C. completarea lacunelor într-un text. Acest test a fost aplicat celor 20 de copii prescolari cu vârste cuprinse între 5 ani si 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologica a limbajului.) se poate vorbi de o dezvoltare superioara a copilului.>V. denumirea unor culori si nuante.VI.

crt.5 7 6 5 5 5 5.S.5 4.5 5. 6.2 mai mica decât media vârstei cronologice. L.9 5. S.2 5. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5.6 7 5 6 5. 2.ba Ju 1.0 4.M .1 6.3 mai mica decât media vârstei cronologice si la proba nr.5 7 4.2 ani.4 7 6 4 5 4 4 4 7 5 5 5. me no logi ca ficient sta .5 4 4 6 3 4 3 4. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care sunt în primul an de frecventare a gradinitei. M. 7 7 7 6 6 6 6 5 5 5 6 9 12 8 6 8 6 8 5 5 6 7. L.1 sunt cuprinse rezultatele obtinute la testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A.5 la care media vârstei limbajului este cu 1. E.L.5 5 5 5 6.2 4 5 4 3 5 4 4 3 4 4 4 5 6. C.4 4.5 4 4 5.1 În tabelul nr. 4.E.A.T.8 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4. M.A.7 7 8 6 4 4 4 5 8 8 6 6 6.9 5 5.5 4.5 6 5 6. 8. 9.8 8 6 7 5 5 5 7 4 5 4 5.3 6 7 6 5 6 5 6 4 4 5 5. R.5 lui 6 6 5 4. 10 .1 6. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr. C.4 la care media vârstei limbajului este cu 1.5 5.I. Vârsta Nr Nu Cro Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Vâr Coe sta fi cient Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe Vâr Coe fi ci ent sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vârsta Coefi Vâ ci ent r s ta sta Coefi Vâr Psi ci ent sta ho logi ca a lim ba .5 7 7 6 6 9 9 8 6 7 9 8 10 12 7 8.9 4. 5. V.2 TABEL Nr.5 5 4 6 5 5 4 5 5 5 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4.I. 3. 7.5 6 5 5.D.5 6.

9 11 10 11 10 12 12 10 7 7 7 6.7 6.1 4 5 5 6 4 5 4.4 TABEL Nr.7 6.1) s-a înregistrat aceeasi medie a vârstei psihologice a limbajului ca si media vârstei cronologice.2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6. 8 L. M. experimental G. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% .I.9 8 8 8 7 9 8 7 7 7 7 6.9 12 12 11 10 9 6 4 6 7 7 7 7 7 6.5 5.D.1 6.0 5.L.8 6. Din aceste rezultate se constata ca media vârstei psihologice a limbajului a grupa B este superioara vârstei cronologice cu o diferenta de 1 an fata de grupa A.2 6 5 4 3 6 6 7.9 6. 10 P.9 6 7 3 3 5 5 5.A 7 S. 9 C.5 6.O.6 5. Media 712 7 6 6 6 5 5 5 5 5. de control G.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8. de control G.L.6 7.P. Acest lucru ne demonstreaza ca mediul educativ oferit de gradinita copiilor contribuie la dezvoltarea comunicarii si limbajului copiilor. M.5 7 7 5.8 7 6.2 În tabelul nr.6 5.1 5.5 6 5 3 5 5. experimental G.Ju lui 1 2 3 4 5 6 7 C. S. M. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 Grupe G.5 8.9 6. Media vârstei cronologice este 5.5 7 7 7 7 7 7 7 6.1 9 6 9 6 12 7 10.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6. experimental G.5 7 7 6.5 5 5 5 5 5 4 3 7 7 7 7 6 5 4 8 6 6 6 6 6 5 7 7 6 7 7 7 5 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7.D S. Prin parcurgerea activitatilor instructiv-educative la grupa pregatitoare (cele doua grupuri studiate) s-a ajuns la obtinerea unor rezultate bune (la grupa de control) si foarte bune (la grupa experimentala) în ce priveste nivelul dezvoltarii psihice pe toate planurile.2 sunt redate rezultatele obtinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei.8 6.2 ani.L .9 5.C. La o singura proba (nr.5 7 6.

se înregistreaza un progres vizibil atât la grupa experimentala cât si la grupa de control chiar daca interventia nu a fost aceeasi si conditiile socio-culturale de provenienta a copiilor diferite. de control G. experimental G. la copii care au frecventat gradinita în mod regulat dar mai scazute la cei care au frecventat sporadic.. la grupa de control procentele sunt destul de bune.4 5 G. daca educatoarea a insistat pe activitati de educarea alimbajului chiar daca nu a avut un program de interventie bine stabilit si copiii au frecventat în mare parte gradinita. Acest lucru denota faptul ca. comparativ cu cele înregistrate la testul initial. de control 4p 4p 5p 3p 80% 80% 100% 60% Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finala a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. experimental G. se poate înregistra un mic progres si în .Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia ca actionându-se asupra subiectilor în mod frecvent si organizat. În cadrul grupei experimentale. la 4 itemi s-au obtinut procente de 100 % ceea ce înseamna un nivel ridicat de cunostinte si abilitati de comunicare acumulate. prin procesul de învatamânt.

astfel încât prescolarii sa-si însuseasca raporturile gramaticale ale limbii. de la venirea lui în gradinita si pâna la plecare.prescolari de Gradinita Dorolea ). de relatiile sale cu ceilalti copii. intonatia sa fie expresiva. de experienta de viata a copilului.cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinita (cazul grupei de control. fonetic si lexical. cât si în cele individuale. de gradul de elaborare a tipurilor superioare de . acest lucru realizându-se în orice moment al zilei. de povestirile educatoarei. Cunoscându-se ca dezvoltarea limbajului prescolarului are la baza experienta cognitiva a acestuia în relatiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilitati optime de exprimare libera. Atât în activitatile comune organizate cu grupa de copii. sub aspect morfologic si sintactic. accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul sa fie viu. Materialul necesar desfasurarii normale a gândirii si limbajului a fost furnizat de realitate. colorat. Ţinând seama ca trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogatia experientei intuitiv-actionale.

ideilor. precum si a diftongilor ai. a gândurilor. folosirea corecta a flexiunii verbale si a celei nominale. Adeziunea prescolarilor la o vorbire corecta. sentimentelor. stimularea vorbirii coerente si expresive. accentul s-a pus pe dezvoltarea. cum era firesc la aceasta vârsta. exprimarea în propozitii simple. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrata. De aceea i s-au pus copilului la dispozitie materiale specifice. gradat. limbajul. calitati ale obiectelor. vibrante. formarea deprinderilor de vorbire dialogata. computer etc. Întelegerea cuvintelor noi si a expresiilor însusite în cadrul diverselor activitati s-a fixat prin activizarea acestora. în activitatile desfasurate cu copiii s-a urmarit cultivarea procesele psihice de cunoastere: gândirea. imaginatia. a parintilor si a adultilor din preajma. Ei au avut permanent ca model conduita verbala a educatoarei. memoria. tulburarile din vorbirea unor copii. ziare. din punct de vedere gramatical. stimularea permanenta a inteligentei si creativitatii copiilor. care sa se constituie într-un mediu educativ si cultural activ. urmarindu-se atât latura receptiva cât si cea expresiva. atentia voluntara etc. corectându-se. de modul în care se asigura achizitionarea de informatii. velare). copiii au fost antrenati în actul verbalizarii. . iar acasa. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corecta. acordul predicatului cu subiectul si al adjectivului cu substantivul. Astfel s-a avut în vedere. prevenirea si corectarea unor defecte de vorbire. stimulativ: carti. notiuni referitoare la culori. apoi în propozitii dezvoltate. cunoasterea si folosirea în comunicare a pronumelui de politete. Paralel cu aceasta activitate. a fost privita în relatie cu formarea deprinderilor de a-si exprima gândurile într-o comunicare coerenta si corecta. insistându-se asupra miscarilor de articulare corecta a sunetelor (fricative. în acelasi timp. dischete. caiete si unelte de scris. S-a urmarit. au. a independentei în gândire si actiune. reviste. ea. asezare în spatiu si timp. video. de pronuntie a sunetelor. formarea corecta a pluralului. cerându-se copiilor sa le utilizeze în contexte noi. imagini si jocuri cu imagini . ei. îmbogatirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiana. discuri. actiuni. În toate activitatile comune si la alegere. dezvoltarea aparatului fonoarticular.activitate. Organizarea judicioasa a activitatii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observatie.

Copiii petrec foarte mult timp în fata calculatorului si a televizorului ceea ce îi fac pe parinti sa fie „multumiti” de interesul pe care îl manifesta copilul si de faptul ca acesta este „cuminte”. prin memorizari sau jocuri didactice. Este preferat acest gen de activitati pentru ca este comod pentru adulti . în îmbogatirea capacitatii acestuia de a intra în relatie cu ceilalti copii si cu adulti. deprindere dobândita prin activitati de povestire.12. copii care întâmpina mari dificultati în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lasata pe ultimul plan. De acest mediu educational au beneficiat copiii din esantionul al doilea (grupa experimentala) care. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precara. a fost necesara tratarea interdisciplinara a problemelor. Unii parinti considera ca daca îi ofera copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare si de afectiune de care este înconjurat acesta. au consolidat actul comunicarii în formele ei cele mai variate. Corelarea dintre discipline a contribuit si la stimularea interesului copilului pentru cunoastere. experimente. de a interactiona cu mediul. generate de diversitatea jocurilor. Activitatile libere ale prescolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbala libera si civilizata între copii. a cântecelor. prin lecturi dupa imagini. Acest lucru favorizeaza identificarea unicitatii copilului. 4.Expresivitatea exprimarii prescolarilor a constituit de asemenea. a exercitiilor ritmice. un principal obiectiv al activitatilor de educare a limbajului. sub îndrumarea competenta a educatoarei a completat sau înlocuit în multe cazuri mediul familial care nu întotdeauna ofera un mediu propice unei dezvoltari normale a personalitatii copilului si se reflecta îndeosebi în dezvoltarea comunicarii si limbajului. Concluziile cercetarii Cunoscându-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarâtor în formarea si dezvoltarea personalitatii copilului. încercari. cultivarea aptitudinilor lui creative. de a-l cunoaste si de a-l stapâni prin explorari. în descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si în dobândirea deprinderilor de a învata. exercitii.

Am constatat ca în ultimii ani vin în gradinita copii care prezinta deficiente mari în comunicare.stiindu-i pe copii în siguranta în locul activitatilor active în care copilul sa se dezvolte din punct de vedere psihomotor. în relationare si în dezvoltarea psihomotorie. în pronuntie. ci sunt datorate. Aceste relatii din interiorul familiilor copiilor influenteaza într-o masura foarte mare comportamentul. De asemenea si din studiile de caz prezentate . Sunt copii care. fiind privat de atentia. În goana lor dupa câstiguri materiale uita sau neglijeaza faptul ca acest pui de om are nevoie de caldura. Aspectele prezentate mai sus au reiesit din rezultatele slabe obtinute de copiii din primul esantion. de întelegere si de atentie din partea celor mari. la vârsta de 4 ani nu stiu sa tina o lingura în mâna si care prezinta dificultati în exprimare. manifestarile prescolarilor atât în relatiile cu adultii cât si în relatiile cu copiii de vârsta lor. de afectiunea si de interesul adultilor din preajma sa copilul îsi creeaza o lume imaginara în care se retrage si din care va iesi din ce în ce mai greu. Deficientele constatate în exprimarea si în pronuntia copiilor nu se datoreaza unor disfunctionalitati somatice. Asa cum am mai amintit. din cei 10 copii. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentala) sunt justificate si din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. cel care este în primul an de gradinita si la care efectul negativ al mediului familial este mai pregnant. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare si în faptul ca din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltarii psihice si intelectuale a copilului. de a comunica eficient cu el. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. 9 provin din familii organizate în care relatiile sunt armonioase si 1 este încredintat bunicii spre crestere de catre parintii plecati din tara. ci din partea unor parinti care au studii superioare. Este cu atât mai alarmanta situatia cu cât am constatat ca aceasta delasare si atitudine de indiferenta fata de nevoile copilul nu vine din partea unor parinti cu un nivel intelectual scazut. lipsei de preocupare a parintilor de a relationa cu copilul. în mare masura. deoarece.

• sa se realizeze conditiile materiale aplicarii integrale a programei pentru gradinita. afectiva. În acest sens. O alta constatare pe care am facut-o pe baza experientei acumulate în activitatea desfasurata cu copilul prescolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai multi copii si ai caror frati au vârste mai mari decât ei au deprinderi si cunostinte mai bogate. diminuând în mare masura dezinteresul manifestat de parinti 4. conditii la care sa fie atrasi si sponsori si chiar parintii copiilor. • sa existe o strânsa corelare între continutul. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar. ca o conditie a atingerii de catre toti copiii a gradului de dezvoltare si adaptare cerut de o activitate scolara eficienta. am ajuns la concluzia ca este necesar sa cream copiilor conditii care sunt menite sa favorizeze progrese în cele trei sfere: cognitiva.13. Implicatii si recomandari educationale Din experienta mea si din colaborarea permanenta cu învatatorii. . îmi rezerv dreptul de a face câteva recomandari: • în scopul bunei pregatiri a copilului pentru scoala. Acest fapt se datoreaza tocmai relatiilor care exista între acesti copii si fratii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât si pe plan psihomotor si afectiv. unitatea. propun instituirea obligativitatii frecventarii gradinitei a copiilor de grupa mare si pregatitoare.reiese faptul ca acel copil caruia i se acorda atentie si sprijin de catre adultii si fratii lui are rezultate foarte bune iar cel care îsi petrece cea mai mare parte a timpului singur în fata televizorului si a calculatorului prezinta mari lacune în dezvoltarea limbajului si al comunicarii. psiho-motorie. care contribuie la pregatirea copilului preprimar pentru viata scolara si sociala.

• educatoarele sa initieze o serie de actiuni de temperare a familiei în privinta suprasolicitarii copilului prescolar cu unele chestiuni ale ciclului primar. adica ansamblul de aptitudini si de factori non-intelectuali de personalitate. iar educatoarea sa cunoasca cerintele clasei I. pentru ca fiecare învatator sa cunoasca psihograma activitatii prescolare. cu o capacitate de concentrare mai mare . • introducerea elementelor de cercetare în procesul instructiv-educativ din gradinita. • educatoarele sa faca cunoscute parintilor posibilitatile reale ale copiilor . • recomand ca educatoarele sa insiste mai mult asupra aspectului formativ al activitatii din gradinita în sensul obisnuirii copilului care urmeaza sa intre la scoala cu o activitate mai sustinuta. cu disciplina în timpul activitatilor.• organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati în exprimarea orala. iar celalalt unde sa ajunga. • sa se imprime învatamântului prescolar în grupa pregatitoare (ultimul semestru). un caracter mai apropiat de cel al activitatii scolare. care constituie conditiile psihopedagogice ale activitatii de tip scolar. pentru a cunoaste „schimbarile” care se produc în copil ca urmare a aplicarii strategiei didactice. • sa se realizeze mai multe actiuni comune a educatoarelor cu învatatorii. pentru ca primul trebuie sa stie de unde porneste.

etc. Revista învatamântului prescolar si primar. 4.15. În cadrul comisiilor metodice. Deoarece sunt colaborator al Echipei DIDACTIC de pe site-ul www. eventualele tulburari de comportament care se ivesc în atitudinea copiilor.precum si greutatile pe care le întâmpina. în cotidiene locale. rod al unei munci asidue si a unei experiente de 13 ani în domeniul educational. • odata cu intrarea copilului în scoala educatoarea sa înmâneze învatatorului o caracterizare a fiecarui copil (fisa psihopedagogica a copilului) Modalitati de diseminare a rezultatelor Rezultatele acestei cercetari. Subiectul studierii utilizarii metodologiei didactice si a rezultatelor aplicarii corecte la prescolari este unul de larg interes pentru toate cadrele didactice din învatamântul prescolar. alte publicatii). Originalitatea cercetarii si punctele sale tari Nu pot pretinde ca tema cercetarii mele este pur originala.didactic. Puncte tari: . voi încerca sa le public ca articole în revistele de specialitate (Didactica Nova. voi sustine referate si activitati cuprinse în acest studiu tocmai cu scopul de a împartasi colegelor mele experienta realizarii unei astfel de cercetari. voi publica si on-line articole referitoare la studiul de fata pentru a fi consultate de alte cadre didactice (educatoare-învatatoare) interesate de subiect.ro. De asemenea voi participa la Sesiuni de comunicari desfasurate atât în judet cât si nationale si internationale unde voi aduce în discutie importanta implementarii unui program de interventie bazat pe utilizarea celor mai potrivite metode si tehnici de îmbogatire a limbajului la prescolari. Inovatia consta în combinarea acestor metode si implementarea lor în anumite momente ale zilei si ale activitatlor cu scopul de a activa si motiva copiii sa se implice în „jocul comunicarii”.

descoperirea problemelor si carentelor din limbajul copiilor. . pe o perioada de patru ani de la intrarea copiilor în gradinita pâna la integrarea în clasa I.implicarea permanenta a parintilor în derularea programului prin activitati comune si derularea de proiecte tematic.puncte slabe • Realizarea acestui studiu longitudinal. unitatea. sa pregatesc atât intelectual cât si psihic. . .. emotional prescolarii pentru o mai buna insertie scolara. reducând la minimum „socul scolarizarii”. .folosirea testelor si a instrumentelor potrivite experimentului (validate stiintific). Limite ale cercetarii. 4. cu conditia ca grupele respective sa fie coordonate de aceeasi educatoare iar copiii sa nu migreze de la o gradinita la alta.16. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar: • Nu s-a reusit organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati: • Lipsa unei baze materiale corespunzatoare copilului prescolar (materiale .am reusit.oportunitatea implementarii experimentului la grupa la care sunt educatoare. . . prin acest program.motivarea copiilor în promovarea progresului si succesului scolar.confirmarea ipotezei specifice. • Nu exista o strânsa corelare între continutul.

• Testele folosite în cercetare fac parte din sfera testelor traditionale necesar fiind utilizarea în cadrul cercetarii a unor teste inovatoare. audio-vizuale.) • Nu s-a realizat în totalitate o interactiune corespunzatoare cu factorii responsabili de educatia copiilor (familia. Deschideri spre alte teme de cercetare • • • • Pregatirea copilului pentru intrarea în clasa I Importanta utilizarii metodelor interactive la gradinita Nivelul psihomotor de dezvoltare al copilului pregatit pentru scoala „socul scolarizarii” impacte pozitive-negative în dezvoltarea personalitatii micului scolar • • Rolul utilizarii testelor de inteligenta la grupa pregatitoare Formarea motivatiei pentru scoala. 4.cale în dezvoltarea aptitudinii de scolaritate • Jocurile didactice pentru dezvoltarea limbajului. mijloace IT.17.mijloc principal pentru însusirea unor elemente de citit-scris necesare intrarii copilului la scoala • Jocul matematic. fidele si validate stiintific. etc. comunitatea) • Lipsa unei coerente în colaborarea educatoarelor cu învatatorii în special cu cei care vor coordona clasa I.contributia lui la activitatea de tip scolar .didactice.

universul cu posibilitati de explorare si observare. în transmiterea cunostintelor si la baza însusirii lor vor sta principiile didactice. Concret. sa-i stimuleze pentru activitatile de învatare. posibilitati de realizare si contribuie la cunoasterea obiectiva. care sa-i atraga pe copii. Nici o alta programa instructiv-educativa nu a contribuit într-un mod atât de înalt sau. metodele clasice îmbinate cu cele moderne si procedee care sa diversifice si sa creeze momente. fenomenelor. scoala) • Alfabetizarea emotionala în mediul prescolar CONCLUZII Abstractizarea învatamântului sau tendinta fiecarei trepte a învatamântului spre schimbarea în bine a tuturor preocuparilor educationale conduce. multilateral pentru scoala. creativ a întregii noastre activitati. stiintifica a obiectelor. prin modalitati simple dar cu efect atât de valabil pentru copii. în special. apoi accesibilitatea acestora. într-un mod atât de diversificat si stiintific la întelegerea si legatura didactica a omului cu natura. îi ramâne acea sarcina de a pregati copilul la nivelul corespunzator.• Colaborarea dintre factorii educogeni în vederea pregatirii copilului pentru intrarea în clasa I (familia. a ariilor de stimulare sub aspect teoretic si practic a tuturor cunostintelor însusite de copil în acest mod. credem noi. formativ. gradarea sistematica si nivelul de aplicare a cunostintelor teoretice în practica de zi cu zi. si cu ajutorul activitatilor didactice de dimineata completeaza descoperirea stiintifica la baza sectoarelor. societatea. învatamântului prescolar. se va avea în vedere capacitatea lui de asimilare. spre exprimarea unui caracter obiectiv. îndreptata în directia "centrarii" obiectivelor spre o tema care apoi se diversifica într-o multitudine de idei. altfel spus. secvente în cadrul activitatilor. a omului si activitatea acestora. gradinita. Desfasurarea activitatilor din gradinita în fiinctie de noua orientare a programei. Din punct de vedere a volumului de cunostinte transmise. .

în cei din jur. rareori. De mare importanta este cunoasterea de catre educatoare a trebuintelor fiecarui prescolar. Daca a trecut prin gradinita. un rol important îl detin materialul didactic si mijloacele de învatamânt. culminând cu stari depresive sau agresive. componenta emotionala. La vârsta prescolara. educative apar. în special a grupei pregatitoare. Pentru desfasurarea eficienta a activitatii prescolare. Este necesara acordarea atentiei si copiilor timizi. forme de realizare. care pot duce la izolarea unor copii de colectivul grupei. si unele negative. obiective.Prin continut. Starea de spirit negativa a copilului legata de perturbarea raporturilor interpersonale conduce adesea la neîncredere în sine. în domeniul comunicarii cu colegii. precum si depistarea la timp a celor care au dificultati în stabilirea de relatii de grupa. Trebuie avut în vedere ca manifestarile copiilor prescolari au adeseori un caracter contradictoriu. se obisnuieste mai usor sa reziste la tentatiile care-1 pot sustrage de la activitatea de învatare. Rezultatele muncii cu acesti copii depinde de: cunoasterea trasaturilor psiho-fîzice specifice vârstei precum si de cunoasterea trasaturilor individuale ale fiecarui copii. desfasurarea si conceperea întregii activitati la grupa pe baza cerintelor programei. a carei esenta este necesar sa fie cunoscuta de educatoare. Ea este cea care are datoria sa cunoasca varietatea mare în care se manifesta greutatile de natura operationala determinate de acea componenta a laturii activitatii care este mai slab dezvoltata la anumiti prescolari. deci tratarea lor diferentiata. copilul stie ce este o obligatie. . izolati. ori la aceasta dezvoltarea calitatilor psihice asigura conditiile instruirii organizate în scoala. conduce copilul spre o buna pregatire pentru scoala. Este evidenta necesitatea eforturilor educatoarei pentru prevenirea si combaterea unor astfel de fenomene. care îsi petrec o mare parte a timpului retrasi. cu un inventar de abilitati. se poate mobiliza pentru rezolvarea unei sarcini didactice. atunci când vine la scoala. Alaturi de aceste relatii cu valente pozitive. afectiva a comunicarii joaca un rol esential în stabilirea relatiilor interpersonale de care copilul are nevoie la intrarea în scoala.

însusirile. tinând cont de particularitatile acestora. Asadar. morale si valorice . cel mai important în acest sens. cât mai receptivi la activitati. educatoarea are un rol deosebit si. Succesul final este dat si de o planificare atenta a activitatilor. atât pe noi cât si pe copii. Deci. etapele lui de dezvoltare. în conformitate cu nivelul de cunostinte al copiilor. încurajarile îi mobilizeaza pe copii sa fie cât mai atenti.Reusita unei activitati desfasurate în gradinita depinde si de relatiile stabilite între educatoare si copii. La aceasta se adauga si calitatile intelectuale. Aprecierile. un factor decisiv al optimizarii învatamântului prescolar îl reprezinta pregatirea educatoarei. care va avea rolul de a ne scoate din orice impas. Se impune necesitatea cunoasterii temeinice de catre educatoare a programei de clasa I. de tactul pedagogic manifestat în adresarea întrebarilor. totodata. O educatoare adevarata trebuie sa posede cunostinte temeinice referitoare la psihicul copilului. particularitatile si caracteristicile proceselor psihice pe fiecare treapta de dezvoltare si grupa de vârsta. (simtul valorilor) care trebuie sa posede cunostinte psihologice si pedagogice temeinice.

I. I. Bucuresti 7. Bocos. (2007). (1976). (1997). Gheorghian. gradinita. Prescolarul si literatura. Psihologia copilului de la nastere la adolescenta. Taiban. Copii de 5-6 ani. Culegere metodica (1978). Cucos.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Didactica si Pedagogica. (2006). Presa Universitara Clujeana 3. Editura didactica. Cicioc E. Didactica moderna. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Polirom 5. .. Radu. Editura Didactica si Pedagogica. Debesse. Didactica disciplinelor pedagogice. Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti 8.. Editura Didactica si Pedagogica. Cerghit. Jocuri didactice matematice pentru Ionescu. I. Bucuresti 2. (2001). 10. Bradu. Metode de învatamânt. E. (2005). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice. Culegere metodica (1975). Editura Polirom 4. (1970). Napoca 11. Tribuna scolii. Educatia intelectuala a copilului prescolar. M. Bucuresti 6. C. Cluj- . Bucuresti 9. B. M. Metodica jocului si a altor activitati cu Prescolarii. Integrarea copilului în activitatea scolara. M. M. Editura Dacia. Libotean.. Culegere metodica (1978).

– xxx. 15. I.ro www. E. Nr. Editura Didactica si Pedagogica. Nr. 1-4/1994.(1993). scoli Normale. 1-2/1993. Bucuresti 16. D. Paisi. Individualitate si educatie. Bucuresti 13. (1970). Bucuresti 12. nr. Bucuresti 17. 1-2/1995 19. M. (1972). Programa activitatilor instructiv. 1-2/1992. Adrese de internet www. L. nr. (1982). Editura Didactica si Pedagogica.didactic.Revista învatamântului prescolar. – xxx. Nicola. schiopu. 1–2/1990. nr. (1970). Editura didactica. Psihologia vârstelor.Editura V&I Integral. Editura Didactica si Pedagogica.referate. –xxx.(1991). Cercetarea psihopedagogica. (2001) Laborator prescolar. Tribuna scolii. Descoperirea copilului. Editura Didactica si Pedagogica. U. Popescu. (1993). nr. Editura Didactica si Pedagogica. 2-4/1991. Pedagogie Prescolara. Bucuresti 18.ro www. Bucuresti.didactica. Bucuresti 21. E. Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a . Bucuresti 14. Montessori. Editura V&I Integral.educative în gradinita 20. Todoran.ro .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful