UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT

PRIMAR

MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ
Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I – PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II – PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR

2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL sCOLARIZARII” 3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV – CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute IIIMETODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „ sOCULUI

4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI “Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi” H. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic, intelectual, moral, reusita depinde de începutul realizat în gradinita, vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala, dupa cum s-a mai afirmat, se

conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. etc. Pentru obtinerea reusitei acestora. în sfârsit. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. sa utilizeze. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. a activitatilor matematice. orienteaza activitatea psihica. Prin natura lor. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut. scop final al gradinitei. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. disciplineaza conduita si contribuie. sa interpreteze. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. cât si în cadrul activitatilor liber creative.realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. forme. a scrierii grafice. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. sa citeasca. metode. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. gândirea creatoare. . se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. pregatitoare. mijloace). si în activitatea didactica de dimineata. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. cultivând imaginatia. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. munca. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare.

Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. la Ministerul Educatiei. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele . Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. a fost un învatamânt formativ. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. În spritul reformei. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. Atât continutul reformei.Starea de pregatire psihologica. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. cuprinzând resursele. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. 20-25 elevi la învatamântul primar. procesele. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. recunoscând rolul Ministerului Educatiei. continutul si finalitatile învatamântului. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. 25-30 la licee. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. Cercetarii si Tineretului. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. În privinta continutului sau. Aceasta lege. institutional. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. din anumite motive. asa cum se precizeaza înca din articolul I.

S-a avut în vedere jocul. pentru perspectiva scolii românesti. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. pentru valentele sale formative. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. deoarece este accesibil vârstei.analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. privita ca sistem si proces. activitatile matematice. da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite.exercitiu. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. numai pe baza de concurs. . psihomotric si socio-afectiv. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. organiza. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. importante. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. Din domeniul acesta sunt: limbajul.

Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. cu sistemul sau educativ. este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. Utilizarea mersului. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. Gradinita.Gradinita. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. acum rasar mladitele “eului“ si se consolideaza trasaturile de personalitate. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. . receptiva la înnoirile aduse si care se impun. învatarea. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . la nivelul copilului din grupa mare. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii.1. adica perioada prescolara. . deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani.

Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. desigur. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. la 1355 gr la 5 ani. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. Fireste. este alterat în parte si fenomenul „cresterii seculare” la care m-am referit mai sus. ramificarea dendritica a acestora. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. fireste. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. fapt ce da o alta forma întregului corp. În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. morfologia si potentialul sau de activism. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. Aspectele arhitectonice ale acestuia. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. La 3 ani. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). Are loc. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. nivel specific acestei . acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. devin deosebit de complexe. Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. care constituie suportul functional al activitatii conduitei.

pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. desenat. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. taiat. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. Inima. PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE . În mod concret. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. pe care le întinde spre podea. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare. Respiratia este superficiala. Muschii sunt insuficient dezvoltati. fapt ce presupune. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. cei lungi mai rapid decât cei scurti. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. Viteza în mers creste. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente.perioade.

Este atras de balustrade. se desfasoara stadial. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. b. catarari pe garduri.În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. poate face din hârtie mici jucarii. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. pozitia lor si a usilor. Aceste procese. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. se angajeaza în jocuri mai dificile. continutul sertarelor. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza.14 luni. poate aranja un scenariu din figurine mici. . intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. c. fara a fi sincrone. mijlocie si mare). Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. poate desena sau colora desene simple. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului.

În acest sens, M. Debesse afirma: „Cresterea copilului, de la nastere la maturitate, se realizeaza în etape succesive si coerente, care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt, ea se accelereaza sau se încetineste, cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Aparent, schimbarile sunt neîntrerupte si continue; în realitate, însa, fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite, fiecare având o structura psihica particulara, ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic”. 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei, punând în fata copiilor noi cerinte, mult mai deosebite de cele din familie. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase, explozive, neprevazute ca perioada prescolara. Aceasta perioada, intra ca notificatie în cei „7 ani de acasa”, sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse, în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire, fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade, pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica, mijlocie, mare). Jocul este activitatea prioritara, si ca o activitate dominanta, constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare, experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. Asistam, deci, la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere, la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. Prescolaritatea

este perioada descoperirii realitatii fizice, a realitatii externe care nu depinde de el, dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne, acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. Largirea cadrului relational cu obiectele, constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena, de îmbracare, toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli, cum este jocul „De-a ascunsa”, apar si se înlocuiesc conduite semnificative. Astfel, prescolarul mic se ascunde adeseori, încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta, punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita, deoarece copilul este dependent de mama, dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune, nu stie sa se exprime clar, se joaca mai mult singur. El este curios, memoreaza usor, dar nu-si propune deliberat acest lucru, gândirea subordonata actiunii cu obiectele, afectivitate instabila, traieste intens emotiile, manifesta interes pentru adulti, îi place sa se plimbe cu acestia. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. El este mult mai preocupat de joc, de activitati, de realitatea externa, i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa, se implica imaginatia creatoare a copilului. Jocul devine aproape obsedant. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: „de ce?, pentru ce?, cum?”, iar pentru situatii noi, complexul cum ar fi: „de ce pluteste balonul pe strada?, de ce unele lucruri plutesc?, de ce vine umbra dupa om? „.

Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul, manifesta timiditati si agresivitati, remuscari si admiratii. Observam astfel o dilatare a personalitatii, cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii, scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. Exemplu: în jocul „De-a ascunselea” prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns, nereusind sa puna în fata acestuia, ascunderea nefiind reusita. El prezinta mai mult interes pentru povesti, mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice, traind puternice emotii legate de personajele acestuia, dar si de conflictele ce se desfasoara. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. Forma dominanta de activitate este jocul, alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. Copilul vrea sa afle, sa stie cât mai multe lucruri, iar curiozitatea lui este vie si permanenta. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza, pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva, deoarece le capteaza prioritar informatiile. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu, galben, verde, albastru), iar cele intermediare (portocaliu, indigo, violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului, acestea fiind instrumentul de control al acesteia. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual, daca obiectul perceput vizual este cunoscut, recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes, iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactil- chinestezic si cel vizual, iar celelalte forme de sensibilitate, cum ar fi gustativa, olfactiva, care continua sa se dezvolte, ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si

Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. memoria. ciocnire. marimea. limbaj. Cu ajutorul cuvântului. care este simbol. desi insuficient format. situativ cu caracter schematizat. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. a pozitiei lor deasupra. Treptat. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. gândirea si alte procese psihice. atentie. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. dedesupt). Ca formatiune psihica deosebit de complexa.auditiva. mai creative. alcatuiesc intelectul. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. Apar forme noi de perceptie. spre dreapta. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . în spate. memorie. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la atingere. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. în ansamblu. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. care. conducând astfel la construirea claselor logice. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. relieful. preconceptiile vor câstiga în generalitate. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. sus. imaginatia. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. cum ar fi: forma. în fata. imaginatie. intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. departe. fenomene. lovire. jos. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. Cu toate . Operarea angajeaza atentia. Intelectul copilului. mai interesante. în precizie. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori.

acestea. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. rapiditatea în gândire. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. la adult acest caracter se diminueaza. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. caracterul sau închegat. nesistematizat. Asadar. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. logica. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. egocentrica si magica. limbajului interior. gândirea. Gândirea prescolarului este preconceptuala. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. are un caracter incoerent. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. izolate. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si . specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. fiabilitatea în memorie. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. Se dezvolta si memoria mecanica. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. iar amintirile lui sunt fragmentate. involuntara si voluntara. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. imaginatia copilului. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. haotic. intuitiva. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. structura. memoria. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. De la limbajul situativ. de aceea uneori este incomunicabila. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. gândirea are un caracter intuitiv. creativitatea) care se constituie ca rezultat al acestei operatii.

mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. sub influenta gândirii si limbajului. Evident. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. Stabilitatea si concentrarea ei creste. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. de pudoare la 3-4 ani. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. unde intra în contact cu persoane straine. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. în prescolaritate. mai ales cei mijlocii si mari. placute. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. se mareste volumul. Asemenea modificari sunt posibile. La 6 ani apare criza de prestigiu. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. noilor solicitari cu care el se confrunta. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. Prescolarii. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. de mândrie la 4 ani. altii dificil sau chiar deloc. Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. începe procesul organizarii atentiei voluntare. cu care se si identifica. Deci. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. Unii se adapteaza mai rapid. apar forme noi). Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. voluntara si involuntara. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. multumire. stapânirea de sine. încep sa devina tot mai evidente. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. când prin realizarea activitatii . Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. pozitive. în principal. tonifiante. de bucurie si satisfactie.calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv.

copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. psihologia copilului.educative. dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. daca dorim sa formam. când produc satisfactii parintilor. dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. 1. Claparede). sociologia educatiei. pentru individualizarea activitatii instructiv. asa încât. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii. trebuie sa-i oferim motivatii puternice. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei „naturi inerioare”. „Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile” (B. în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. anatomia si fiziologia omului.3. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie”[1] (Ed. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice. a educatiei. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana.a. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam „mersul firii”. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta. sa educam vointa prescolarului. mai ales pe cele cu valoare sociala. . facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. „Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei.respective. educatoarei. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. etc. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. Suchodolski). s.

strategia individualizarii. cu cât mai multe sanse de succes. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. întrucât. se pot aduce multiple si solide argumente. Necesitatile curente ale activitatii instructiv.Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri „proprii” („educatia pe masura” si „scoala pe masura”). Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar. nu poate fi . trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte”. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. pentru a obtine rezultatele dorite. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. Pavelescu „implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat. „individualizarea ca principiu educativ” spune V. dezvoltarea personalitatii lui. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului biopsihic al copilului. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. Asadar. legate de scopul general al educatiei. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram.

pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. creative). perioada progreselor. ca prima institutie de educatie organizata. reactiile afective si volitionale (Ursula schiopu)[3]. precum si în domeniul sociabilitatii lui. cu precadere. De aceea. inclusiv sociabilitatea. deprinderi. Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. Gradinita. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. visarii si a jocului. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. prin competenta educatoarelor. vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. Debesse[2] . încadrata într-un regim de munca. ci ea presupune. În conturarea personalitatii copilului. perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale.rezultatul unei simple inspiratii. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. remarcabile în toate planurile si în special. receptive modalitati si sensibilitati psihice. dintre etapele dezvoltarii copilului. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. care constituie – asa cum arata psihologul francez M. precum si caracteristicile comportamentelor de baza. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului. într-o disciplina a vietii. o serie de aptitudini. fanteziei. comportamente) si cu o „biografie” a personalitatii deja elaborata. în sfera sentimentelor.„Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale”. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. sa le descopere sensibilitatile. Prin joc . Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. afectiva si psihomotorie a prescolarului.

Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. are loc procesul de „alfabetizare”. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. ci faptele de conduita.se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. Deci. Practic. Mediul socio-cultural. Pavelescu).1. tot în copilarie. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale. în cadrul caruia au crescut si au trait. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. . În societatea moderna. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. înainte de intrarea copilului în scoala. a faptelor. încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani. se dezvolta curiozitatea. devenite active. comportamentul. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui.

iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. a. instabilitatea psihomotorie. în cadrul caruia au crescut si au trait. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. a ramânerii în urma la învatatura. scriere. Modul lor de receptare. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. etc. Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. fisa psiho-pedagogica. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. a esecului scolar). Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. b. capacitatea redusa de concentrare. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. . ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea intereselor scolare. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). dezvoltarea morfofunctionala. morala neconsolidata.Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. decalajul între viata cronologica. Diferenta între copiii de 5-7 ani. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. dominanta laterala.

tulburari organice interne si cele musculare. Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: • Factori organici primari (leziunile nervoase primare. mijloace educationale neadecvate. Forme mai grave de imaturitate scolara a. familia dezorganizata. • Factori organici secundari (traumatismele externe. Constatarea facuta de V. • Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. microleziunile sistemului nervos central. Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic.. observare. nivelul proceselor.Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. limbajul membrilor familiei). scriere. disfunctiile minime partiale). imaturitatea neuromusculara. . Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. etc. cognitive. O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. subalimentatia. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer – mai prezent la 5-6 ani. elementare si superioare. alternându-se în anii urmatori. boli cronice). toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. etc. adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. a nivelului inteligentei generale. precum si la nivelul motricitatii fine. exprimata prin motricitate generala. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi.

la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. grupa mare. Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). etc.. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. corecte. clasa I. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min.imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. Afectiunile cerebrale minime. iar la 6 ani. Suchsingere si G. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiv. atunci copierea unui text. adica ritmul încet al miscarilor. Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita). b. impulsivitatea si conduita dezechilibrata. Simptomul major (tulburari de comportament).. La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara. b.Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul „test liniar” care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. Arnold. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. ). Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. copierea semnelor grafice de pe tabla. zece linii. Sechele postencefalice: a. c. calculul scris. clasa a IV-a .educative din gradinita. . instabilitatea psihomotorie. scrierea dupa dictare.

începând cu grupa mijlocie 4-5 ani. incapacitatea memorarii unui text. 2. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp – 1 minut. ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului. exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza.6-7 ani Durata în timpul executarii fisei.[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti). am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta. determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism. potrivita sau slaba. Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite. Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara.4-5 ani . astfel: 10 subiecti 10 subiecti 10 subiecti . pe grupe de vârsta.Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie.5-6 ani . VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 44 linii 24 linii TOTAL 68 LINII VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 63 linii 49 linii TOTAL 112 LINII VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 72 linii 56 linii TOTAL 128 LINII Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe.2 Aptitudinea de scolaritate . d. „cautarea cuvintelor” – vocabularul redus. limitarea comunicarii la propozitii simple. am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna. 1 minut. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala.

Deci. dorintele. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare – simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. apare mai frecvent oboseala. putin.Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. . intentiile si starile emotionale. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. pe de o parte a copilului la scoala. tot atâtea). mai mult. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. atentia instabila. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de sanatate . mare. mai putin. pe de alta parte a scolii la copii. comunicare si exprimare. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. agitatia psihomotrica. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. mai mic. Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. În caz contrar. Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute.

sinteza.motorie denumita lateralitati manuale. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa.sapte culori sau nuante. uneori ezitata. nestabilizata. numara peste zece cuburi. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv – motivational si volitiv. nesistematic. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. de a corecta si completa raspunsurile colegilor. para). ieri. efectueaza o constructie cu zece. de a reactiona corect pe baza acestora. toate zilele din saptamâna. concretizare.Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. generalizare. În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. de a se subordona regulilor impuse de acesta. analiza.douasprezece cuburi. Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. mar. stânga sunt mai fragil integrate. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. de a formula. foloseste corect adverbele de timp: azi. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. pisica. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. trei momente principale ale zilei. schema corporala în special dreapta. stabileste asemanari între notiuni (câine. precum si promptitudine. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. adesea anarhic. cele patru anotimpuri. relateaza povestiri dupa imagini date. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. de a raspunde la întrebari. mâine. oscilanta. abstractizare. recunoaste corect unele litrere. ritmul de lucru încet. . de a asculta cerintele adultului.

metoda.Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI” HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „sOCULUI sCOLARIZĂRII” 3. de a reactualiza cunostintele predate. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. precum si de a desfatura o activitate de grup. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. ca cel oferit de teoria curriculara. Definirea conceptelor: metodologie. capacitatea elevului de a cunoaste. daruire. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. de a retine.1. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. CORĂBIILE ALE MĂRII. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. Astfel. capacitatea copilului de a colabora. procedeu. prezenta trebuintei de a învata. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. ale programului scolar. „TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. adica sa poata deosebi munca de joaca. . tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual. De asemenea. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. de a asimila. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca.

respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didactica-metodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. competentelor. natura. În acest sens. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. K. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. o modalitate de actiune. cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. astfel ca ea denomineaza. spre si „odos” –cale . etc. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. functiile. formarea abilitatilor. elevii. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. sub . capacitatilor. Cuvântul „metoda” provine din limba greaca de la termenul „methodos” compus din „ metha”. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. capacitatilor. preocupate de definirea. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. comportamentelor elevilor.Din ansamblul variabilelor componente. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. I. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice. drum. Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii.catre. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. statusul. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. un instrument cu ajutorul caruia. Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predareînvatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor.

îndrumarea profesorului sau în mod independent. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. etc. atitudini. de fiecare data. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent. capacitati. o destinatie pedagogica. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date.motivational si psihomotoriu. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. Spre exemplu. exercitiul etc. de destinatie. competente. conversatia. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma.de accedere. cum ar fi expunerea. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. de caracterul obiectivelor urmarite. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. în cursul procesului didactic. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre învatamânt. Functiile detinute de metoda sunt: • Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea . afectiv. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. metode arhicunoscute. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. aptitudini. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora. de ordin cognitiv. Sintetizând. demonstratia. ele având un specific aparte. Functiile asumate sunt determinate.

trezesc anumite trairi emotionale. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. • Functia normativa. dezvolta convingeri) • Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata.educativa. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea . Se folosesc modalitati de actiune practica. se lucreaza cu una. metoda devine implicit un factor motivational • Functia instrumentala (operationala). sistematica si planificata. cum sa se predea si cum sa se învete. Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. Într-o activitate didactica obisnuita. cu precadere. de obicei.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. contribuind la valorificarea lor eficienta. cultiva anumite sentimente si interese. în activitatea didactica. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. a culturii si comportamentelor umane) • Functia formativ. la însusirea stiintei si tehnicii. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor.adevarurilor.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. cum sa învatam pe altii sa învete. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit.

eventual. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. administrate. în cadrul activitatilor frontale dirijate. educatie fizica. lecturi dupa imagini. confectii. etc.2. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica.evaluare materializeaza tehnica. se va preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ. de asemenea. Tehnicile de predare. modelaj. aplicatii. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. . o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. în care predomina argumentarea rationala. Astfel.). Explicatia contribuie. modalitatile. comunicate si corectate de catre cadrul didactic. explicatia este metoda expunerii. completând cu succes celelate metode de lucru. activitatile matematice. Fireste. 3. educatie muzicala. Astfel. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. deci probele de învatare. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare.activitatilor didactice. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele.

educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. Textele literare de actualitate. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. povestioare posibile.Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. povestiri. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. procedee. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico- . a nivelului copiilor. povesti. sa-1 emotioneze puternic. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari. diverse piese muzicale. În aceasta situatie. atasamentul copilului spre cele pozitive. În cadrul activitatilor de povestire. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. stiintific sau fantastic. a explicatiei. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiveducativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. în primul rând. versuri. a dialogului. sa fie accesibila copilului. tablouri. lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. ilustratii. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. Povestirea trebuie. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". sa domine "binele" asupra "raului".

Demonstratia educatoarei. dar si la dezvoltarea limbajului.hoata. De aceea. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" . sinteza. caracterizându-le. Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. "Gheata". . Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. lacoma.credul.Vulpea . în final. contribuie la largirea orizontului cognitiv. la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. Exemplu: "Focul si efectele lui". a dezvoltarii formelor de analiza. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. sireata. pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. mincinoasa.unde au venit alte animale si. însotita de explicatie. contactului nemijlocit cu realitatea. . este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. "Vaporii". Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi. a imginatiei creatoare. vulpea a fost judecata. nu se pot realiza separat.Ursul .fantastice. Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe". . Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. etc.

Întrebuintarile focului (foloase. pagube) . -transformarile în carbune. -perceperea focului.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative. . -caldura crescuta de flacara. stabilirea însusirilor. -arderea textilelor. -arderea chibritului. mirosul. daca nu obtinem pagube. în special în cadrul sectorului stiinta.-aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. directii în care se ridica fumul. Copiii fac deductii. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. -culoarea. -forma alungita la ambele capete. luminozitatea. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. -fire de bumbac. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. flacara. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. -efectele focului. -culoarea chibritului ars.

copilul nu poate da un raspuns satisfacator. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. pe baza caruia sa se poata discuta. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. esalonate si conduse de educatoare. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. obiectiva a lumii. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa. clare. La grupa mare pregatitoare.Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. precise. sub îndrumarea educatoarei. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. Copiii au posibilitatea. Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte. . dar la întrebari ca acestea. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. copilul va raspunde usor. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. studiate si se completeaza cu noi secvente. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. la obiect.

schimba pozitia corpului.Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. Exemplu: "Linia" . În cadrul activitatilor de scriere. intelectuala. .exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. dar este si o necesitate. devin mai precise. sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. apoi. înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala.îmbracarea. în mod sistematic. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit. Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. ceea ce îl oboseste foarte mult. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. la început copilul apasa tare. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. astfel: . Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. . servitul mesei civilizat. Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu".mâna. etc. dar sub alta forma.pregatirea salii de grupa pentru activitati. exercitiul este nu numai o modalitate de observare. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. În cadrul activitatilor frontale dirijate. indiferent de natura lor. care trebuie sa stea în atentia educatoarei. practica. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri. rupe creionul. strânge puternic creionul în mâna.

elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. în miscari. Gard cu uluci.familie. Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". a independentei în actiune. Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. pe baza analogiei . problemelor matematice. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita.- Linia frânta Vaporul. problematizarea. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. Conturul balonului. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. Bobite de struguri. Dintii fierastraului. fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. Palete de tenis. În acelasi timp. Modelarea în stiinta si tehnica. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. modelarea. Prin model se intelege un sistem mai simplu. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala. Acoperisul casutei lui Zdreanta.

de fapt. Modelarea presupune. de aranjare în sir crescator si descrescator a . având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. Problematizareaaceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. desen. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. problematice în gândirea copilului. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original.lui cu sistemul original. pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. Deci. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. prezentat copiilor spre observatie.). între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata. de formare de perechi. Modelul. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si societate cu ajutorul modelelor. confectii etc. se va gasi în mod cert solutia problemei. Daca algoritmul este urmat corect. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. cunoasterea mediului). pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. ca metoda de predare. confectionat. Un algoritm este un procedeu. relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. dupa un anumit numar de operatii. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. conduse de educatoare spre intuitia copilului. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit".

cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. cele mai utilizate sunt: explicatia. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. a creativitatii. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. exercitiul. analize. descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat.grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. trecerea de la analiza la sinteza. obiectiva. conversatia. Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. sa elimine problemele stereotipe. Învatarea prin descoperire. de la concret la abstract. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative . disciplinata si cere un volum de observatii. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. creativitatea si nu memorizarea. ci sa aiba gândire critica. dezvolta perseverenta. aprecieri. mecanice. În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. sau la confuzii. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. vointa. modeleaza aptitudinile de investigatie.

subteme în discutie. .Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: principiul liberei optiuni. principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. cât si în domeniul din care se inspira acestea. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. în observatie). principiul îndrumarii sistematice. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate.

jocuri hazlii. b. jocuri de expresie afectiva. c. d. Obiective generale si specifice. Jocuri simbolice. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). prin contactul divers. jocuri de perspicacitate.Pregatirea cadrului specific la alegere. . Continutul activitatii la alegere: a. ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii. Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. Jocuri distractive.educative. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta. Obiectivele activitatii la alegere: Obiective generale. Jocuri cu reguli (jocuri simple). nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. b. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. jocuri de atentie. Pregatirea activitatii la alegere: . Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana.- principiul activizarii. joc cu reguli. Obiective speciale ( particulare). Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere.

sinteza. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar. ca premisa a realizarii "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc. generalizare si abstractizare. lor.Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe. a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. comparatie. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. asimilate în procesul cunoasterii. morale. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. concretizare. 1. Jocuri simbolice: al însusirii limbii materne. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. al intensificarii. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor. al repartizarii rolurilor. . Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice.[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. comunicarii si autocomunicarii.

Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru".b. 2. Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive "Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3. Jocuri de circulatie rutiera . Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. c.

Jocuri intelectuale . treci pe verde" "De-a politistii" 4. Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5."Atentie la semafor" "Stop rosu.

a. Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" . Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d. Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c. Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b.

Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara . Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g.f.zboara" "De-a visul"etc. Jocuri logico-matematice "Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala .

Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. vor oferi fiecarui copil teren. joc de masa. judicios folosite si la aceasta vârsta. arta. cadru de manifestare larg. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. La toate grupele.educativa. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. jocuri cu rol. Jocurile propriu-zise. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ. Aplicarea noii programe. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. favorabil. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica. totusi. ci ca o activitate gândita. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului. Acestea sunt explicatia. biblioteca. deprinderi de munca intelectuala.educative pe "centre de interes". se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. proiectata mental judicios. copiii se manifesta liber. Daca sunt riguros organizate. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. constructie."Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. cu comentarea întregii activitati instructiv. . cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. practica. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. conversatia si exercitiul. pe un subiect prestabilit. ocupatiile ludice si exercitiile-joc. demonstratia.

formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa". materiale. . care definite si bine echipate. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: accesul liber si direct la jucarii. în cadrul ariilor de stimulare. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. învata sa asculte si sa se concentreze. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. compara si deosebeste.O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. sa se creeze spatiu suficient. se evita însusirea mecanica de cunostinte. Ele asigura trecerea de la viata instructiva. unelte. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. decizii. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). arii de stimulare. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. materialul cu care copilul emite judecati. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. truse. grupe. la deschiderea spre lumea sociala. unor deprinderi de a- si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. Prin folosirea. jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. a unui material variat si adecvat. egocentrica.[7] Prin manipularea jucariilor. are organizarea salii. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala.

Învatarea se întemeiaza. fara sa strige sau sa se produca zgomote. animalelor. precum si lacunele acestora. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. deprinderi care se formeaza. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. Aria jocului de masa. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze copilul (a centrului de interes.grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare.. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. fie la nivelul enuntului. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare. vârstelor. cunostinte. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. . limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. consolideaza si verifica în acest mod educatia. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. plantelor. pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. Din acest unghi. deci. subtema care preocupa saptamânal educatoarea . Aria biblioteca. la o analiza atenta. tema. anotimpurilor. Aria stiinta. Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate. fie la cel al unitatii de comunicare. devine vizibila organizarea materialului de constructie.

iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire.Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. sub aspect al structurii gramaticale. al expresivitatii vorbirii. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. . Cercetarile psihologice au aratat. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. pe baza experientei cognitive capatate. Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. al comunicarii orale. se realizeaza. sub aspect lexical. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". are loc sub influenta mediului si a educatiei. în special. a limbajului. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. În gradinita. este firesc sa fie asa. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. ca dezvoltarea vorbirii copiilor. acestea se materializeaza. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica.

cu ajutorul cuvântului. Prin intermediul limbajului. limbajul este mijloc de comunicare. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. La vârsta prescolara. dar este original dupa felul cum gândeste. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva. mijloc de cunoastere. a legaturilor cauzale dintre acestea. În procesul instructiv-educativ. limbaj exterior. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. fie prin cele ocupationale. morfologice si sintactice). fenomenelor. Functia esentiala a limbajului este comunicarea. societate. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa.). limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. În procesul comunicarii cu adultul. a gândirii cu procesele ei (analiza. emotiile. intentiile sale. în special prin cele de organizare a jocului. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. viata. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. lexicale.Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. copilul foloseste acelasi limbaj. comparatie etc. cu cele doua aspecte: limbaj interior. Prin intermediul limbajului. . gândirile. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. sa-si organizeze activitatea psihica. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. exersarii sau executarii unor sarcini. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. sinteza.

ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara. tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. prin intermediul jocului didactic. Astfel. sa antreneze în joc toti copiii grupei. aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. La grupa mare. Eficienta acestor jocuri didactice depinde. "Raspunde repede si bine". în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze. sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . însa. în functie de aceste realitati. fara ca el sa constientizeze acest efort. în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. se încearca gasirea unor solutii. se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei. astfel ca. . mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. în acest sens. "Jocul cuvintelor". mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii.eficient mijloc de formare si educare a copilului. reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. Exemplu: "Alege jetoanele". astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara.În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. la formarea unor noi notiuni. de asemenea. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. Jocul didactic. joc cu obiective complexe si bine determinate. precum si defectelor de vorbire. Pentru a rezolva sarcina principala. Jocul didactic reuseste. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil.

copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. declinarea. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. Pentru verificarea acestor cunostinte. punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale. deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca. Jocul cuprinde trei cerinte. un flanelograf ilustratie. se îmbogatesc si se precizeaza treptat. a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. Pe baza materialului concret prezentat. pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?". legume. adica notiunile care se schimba. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date. dar respecta aceste regului de vorbire. verbul. nu cunosc definitii. Prescolarii nu învata regulile gramaticale. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"). cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. precizând câte silabe are cuvântul. atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. totodata. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. animale. pe care sa le aseze pe flanelograf. pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. corectându-i doar atunci când gresesc. silabe si sunete.Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. . Jocul se desfasoara având câte un conducator. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?". cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. nu stiu ce este substantivul. A doua cerinta a jocului consta în taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. îsi însusesc semnificatia cuvântului. "A cui îmbracaminte este?". Se urmareste.

Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului". Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. coerente. dezvoltarea expresivitatii limbajului . fluente. copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie. formulând corect propozitia. "Iarba este hrana vacii".Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. Pornind gradat. Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. în timp limitat. numar si caz ). La întrebarea "A cui hrana este?". Astfel. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal. Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv. copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. Aceleasi adjective însotesc. de exemplu: "Andrei este un baiat harnic". între subiect si predicat). au o contributie deosebita la vârsta prescolara. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza. un substantiv la masculin. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. "Andrei este un baiat lenes". în continuare. se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul activ. precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. gasind însa antonimul adjectivului enuntat. copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon. de exemplu: "Maria este o fata harnica". Acum. "Aluna este hrana veveritei".

orienta si contribui prin "viu grai". ritmul expunerii.exercitii.presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala. intonatia.formativ. povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori. în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile . Indiferent de forma de realizare. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite. prin relatia educatoare . vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare. caracterizarea personajelor. la estetica tintei limbajului. activitatile de dezvoltare a vorbirii. Pe lânga activitatile de joc didactic. gramatical. activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. cum ar fi: mimica. intensitatea vocii. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice. se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. plante.exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". cât si expresivitatii vorbirii. adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. redarea unui fragment din povestea respectiva. activitatile de povestire. stimuleaza copilul în mod creativ. prin specificul de organizare si desfasurare. lexical. povesti create de copii.copil. prin vorbire dialogata despre toate câte sunt. personaje îndragite. menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei. . fluturi. memorizare. la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoasterea personajului si a povestii. Importanta jocurilor . apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. a plasticitatii lui în exprimare.

limbaj coerent. în decursul timpului. astazi acestea sunt lucruri realizabile. în masura în care educatoarea este un model. de modul de a-1 face pe copil sa. de felul cum recita o poezie. prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei.T. prin subiectele abordate. Eminescu "Somnoroase pasarele" . ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. personaje cu care copilul comunica. vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii.E.fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii.M.M. Eminescu "Zdreanta" . Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . Farago Convorbirile tematice. O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea. în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra. pot deveni lucruri realizabile. care le reprezinta si îmbogateste fantezia. înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. dar si la formarea unui . plastic. Arghezi "Catelusul schiop" . iar fanteziile timpului nostru. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca. cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. pentru copil.Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite. . a inventiei umane. expresiv. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc.

lucrul cu manualul. Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei. instruirea programata. Metode de evaluare: B. adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat).2. problematizarea. A. cine o utilizeaza (în cazul nostru. Traditionale: expunerea didactica. exercitiul. care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza. cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor).1. pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului. studiul de caz. de povestire a educatoarei. în ce activitate (în procesul de învatamânt). modelarea. De data mai recenta: algoritmizarea. convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului. verificarea cu caracter global (examenul). Nu este singura definitie care s-ar putea propune.Activitatile de memorizare. conversatia didactica. învatarea pe simulator). fie un mod concret de valorificare a metodei. demonstratia. metode de simulare (jocurile. verificarea practica curenta.3. verificarea scrisa curenta. educatorul si educatii). Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor. ci una dintre ele.1. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare: A. fie orala. jocuri didactice. verificarea periodica (prin teza sau practica). . fie practica. 3. fie în forma scrisa. adica pentru informarea si formarea educatilor. si învatarea prin descoperire. B). fie un element de sprijin. dupa unii autori. observarea. a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala.

Pe primul plan nu se mai afla „faptele de prezentat” ci „faptele de explicat”. verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). explicatia. interpretari de fapte separate. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. teoremele. avem a face cu o metoda verbala.(2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. în scopul unificarii lor într-un tot. legile stiintifice etc. facându-si loc deja problemele de lamurit. teorii. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata.2. Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire. Sub aspectul functiei didactice principale. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. prelegerea scolara. fenomenelor. de catre educator catre educati. Explicatia este forma de expunere în care „predomina argumentarea rationala”. . respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. este o metoda expozitiva. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. regulile. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. dupa gradul de angajare a elevului. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. B. se înscrie între metodele de predare. evenimentelor.

pornind de la lectura integrala. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. D. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. 1964. unii autori (Todoran.instrument. Aceasta are o desfaturare specifica. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative.. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. I. . V. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte.. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. 3. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. ca o concluzie. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. „Lectura este o materie. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema.2. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti. Ţârcovnicu. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor. de care fiecare se serveste o viata întreaga” (Cerghit.

pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari. Pe plan didactic. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. . Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. în clasele mici. cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. 4. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante.Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. ce se preteaza unei astfel de ordonari. Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. Altfel spus.

analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. dar si cu includerea unor aspecte intuitive. sau microprocese).însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. statii pilot. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). Skinner imediat dupa 1950. actiuni). asemanator). a unor reproduceri similare (machete. mulaje.6. 7. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sal confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • Fisele programate Manualele programate . prezentate preponderent în forma verbala. F. Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. A fost „brevetata” de B. procese. Principiile instruirii programate: • • • • Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte.

Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de pilda conducerea unei locomotive. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. de orientare. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ . coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat. jocuri gramaticale. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. Etape ale studiului de caz (dupa I. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. fie scolare. fie prescolare. a unei aeronave. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii. întelegere. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. jocuri matematice. În ce priveste învatarea pe simulatoare.• Masinile de învatat (calculatoarele) 8.

a scrierii grafice. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. sa citeasca. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. Pentru obtinerea reusitei acestora. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. munca. . etc. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. care înlesnesc si conditioneaza învatarea.1. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. a activitatilor matematice. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. sa interpreteze. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. gândirea creatoare. disciplineaza conduita si contribuie.4. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. pregatitoare. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. cultivând imaginatia. Prin natura lor. si în activitatea didactica de dimineata. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. orienteaza activitatea psihica. cât si în cadrul activitatilor liber creative. dupa cum s-a mai afirmat. sa utilizeze. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. în sfârsit.

4.5. 4. în 4.4. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei. 2.3. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina vederea adaptarii optime la viata scolara. 4. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara.2. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. 4. Variabilele cercetarii Variabile independente . Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei. Tipul cercetarii Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. Obiectivele cercetarii 1. 3. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor. îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului.

Cadre didactice implicate în cercetare: ed. unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. 9 Bistrita. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are . copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate.• Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei • Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta • • Vârsta de dezvoltare a limbajului Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4. Judetul Bistrita. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). provin din familii organizate cu relatii armonioase. 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. numita Grupa A (grupa de control). Moldovan Liana.6. consilier scolar Dobrin Nadia. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. Din cei 10 copiii ai grupei A. este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. Prima grupa.Nasaud. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr.

Metodologia cercetarii Metode utilizate În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza.9 Bistrita. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. studiul documentelor personale. dramatizari „Anotimpurile”. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: „Spune la fel ca mine”. iar ceilalti au avut o frecventa redusa. 4. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei „Hai sa facem o poveste”. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguta cu doi bani”. observatia. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. . „Descopera unde am gresit”. sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. jocuri de stimulare a comunicarii orale: „Povesteste ce ai visat”. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita.frate mai mic. „Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta”.7. Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socioculturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. „Greierele si furnica”. metoda testelor. „Ghici la ce cuvânt m-am gândit”. experimentul. care respecta particularitatile de vârsta si individuale.

acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). • Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. despre calitatea influentelor asupra copilului. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. starea de sanatate. afectiv. psihic. • Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat. Instrumente de cercetare utilizate • Test de evaluare initiala . despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. starea lor de sanatate. • Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre- experimentala cât si în faza experimentala. • Testul. proba psihologica. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. • Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. pe care se experimenteaza. din punct de vedere fizic. etc.În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. evolutia sarcinii.

Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii.• Testul „Omuletului” (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) • Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres • Test de evaluare finala 4. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008.8. am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului. Evaluarea initiala • a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii. Item cu raspuns scurt. am aplicat testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare. am ales metodele si tehnicile de cercetare. sireata si da iama la poiata. Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti.” 1p .

„Scufita Rosie manânca lupul.2.” 3p 5. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. Item de completare . 1p 1 4 5 3. Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p 4. Item cu alegere duala Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”. „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”.

.. Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: prezenta capului..... Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe... prin care se realizeaza o comunicare..... ........... între care testul „Omuletul”.” 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental... În urma aplicarii acestei probe.... dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata...... Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008.Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe . îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea...pentru a o închide acolo!.. (cerem copilului sa deseneze un omulet)... VM = vârsta mentala). constituie un veritabil sistem de simboluri...... si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca.. o comunicare prin simboluri...si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica... ... am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual. sa se vâre în . Testul „Omuletul” • în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice. neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational...... am facut masuratori si determinari. în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii.. ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se..... am aplicat probe. Este deci. copil istet. Considerat ca test de inteligenta. am aplicat o serie de probe psihologice... Caci de îndata ce ar fi fost acolo.... Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul „Omuletul” si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului).......

prezenta narinelor. parul bine plasat. fara defecte. bratele si picioarele tangente pe lânga corp. prezenta bratelor. prezenta gâtului. prezenta parului.o linie continua între trunchi si corp. lipsa transparentei vesmintelor. prezenta trunchiului. patru articole vestimentare bine marcate (palarie. costumul perfect. prezenta ochilor. desi incorect. indicarea buzelor. fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei. lungimea mai mare decât latimea trunchiului.- prezenta picioarelor .doua. îndoirea umerilor. . pantaloni). nasul si gura sunt reprezentate corect. vesta. conturul gâtului . bratele si picioarele atasate. când e în fata si unul în profil. prezenta nasului. prezenta gurii. nasturi. prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii). cravata.

proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului). coordonarea motrica a conturului. - prezenta calcâiului. bratele articulate la umeri. detalii oculare . la coate.pupile. coordonarea motrica a bratelor.- prezenta degetelor. trunchiul si picioarele de profil. proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe. evidentierea palmelor. prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: . capul. proportia bratelor. profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului • adaptat dupa Alice Descouedres. prezenta urechilor. pozitia si proportia corecta a urechilor. proportia gambelor. prezenta barbiei si a fruntii.

4.- stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte. 7. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. o carte noua si una veche. imitarea unor actiuni . imaginea unui copil trist si a unuia fericit. o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor. 9. memorarea unor grupe de cifre. o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. fotografia unui batrân si a unui tânar. - completarea lacunelor dintr-un text. desenul unei linii drepte si a uneia curbe. 8. 2. 5. desenul unei case mari si al unei case mici. 3. 6. Subproba nr. . o minge tare si o minge moale. desenul unui pom înalt si al unui pom scund. denumirea unor culori.

cerul este …. doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului. Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. în timp ce aceasta este…. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de… (tunete) . Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(pasarele) . Deodata cerul se întuneca.(senin. se calculeaza numarul de raspunsuri corecte.10.. Se noteaza raspunsurile copilului. se acopera de …(nori) . Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. iar hainele lor erau complet…(ude). se noteaza raspunsurile copilului. (stralucitor) . Subproba nr. Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele…(umbrele. • • Se va citi rar si cu accentul necesar. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: „Este timp frumos.(mica) • • • se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. soarele este foarte…. te rog sa fii atent. . albastru). Ele aduna ….(flori) . tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat”. când eu ma opresc si n-am sa stiu ce sa spun.Cerul este spintecat de…(fulgere) . aceasta casa este mare. Fetele se grabesc sa se întoarca …(acasa) . haine de ploaie). Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp.

pentru seria a III-a primeste coeficientul 4. Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori. 3.• Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”. Din ce este facuta cheia? . Subproba nr. Subproba nr. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfasurare: Se spune copilului: „Fii atent! Îti voi spune niste cifre. pentru seria a V-a primeste coeficientul 6. 5. 4. 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1. pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. 2. Pentru prima serie primeste coeficientul 2. 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1. pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5. • • Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect.

Subproba nr. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte. indispus.…. Din ce sunt facuti pantofii? 5. nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte.(ascultator sau cuminte) 5.(frig sau rece) . vesel .…(trist.(greu) -.(urât) 4.….(murdar) . uscat 3. Din ce sunt facute ferestrele? 6. Din ce este facuta masa? 3. neascultator .(mic) .…. cald 2. Din ce este facuta lingurita? 4.…. curat 6.(ud sau umed) . frumos . Subproba nr. 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1.…. 6: Denumirea a 10 culori .2.…. mare 7.…. usor 8.

Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1. rosu; 2. verde; 3. negru; 4. roz; 5. alb; 6. violet; 7. gri; 8. galben; 9. maro; 10. albastru

Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10, dupa numarul exact de raspunsuri corecte. Subproba nr. 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. a tusi; 2. a frictiona; 3. a cânta; 4. a arunca; 5. a spala; 6. a respira. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni, cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca:

1. a scrie; 2. a se apleca; 3. a se balansa;

4. a se ridica; 5. a sari; 6. a împinge

Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti, grupa experimentala si grupa de control, am stabilit diferentele, am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) – propozitii simple si dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multipla I4 item obiectiv cu alegere duala I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonora 1p 1p 1p 1p 1p

Punctaj maxim 5 puncte

TEST CUVINTE, SILABE, SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) „Ana are ……………” I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta

I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie „Copiii merg la gradinita” 5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPIL Ă GRĂDINIŢ 3

I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul „ r ”

4.9. Prezentarea interventiei ameliorative
Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului, jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare, conversatie si îmbogatire a vocabularului. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 20072008. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele

exercitiul. cap IV). comunicarea rotativa.metode: conversatia. experimentul. de control G. de control G. experimental G. am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut. cap IV). turnirul întrebarilor. cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. Între evaluarea initiala si cea finala. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. examinarea povestirii. explicatia. în cadrul programului de interventie. învatarea în cerc. experimental G. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. braistormingul. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. de control G. demonstratia. pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. experimental G.10. experimental G.11. 4. experimental G. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. de control G. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . 4.

Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra urmatoarelor aspecte. jocuri didactice cu caracter stimulativ si de dezvoltare a limbajului. Aceste aspecte de diferentiere se datoreaza faptului ca cele doua grupe sunt diferit constituite. atât în anul anterior cât si în anul curent. la care rata frecventarii gradinitei este scazuta si asupra carora nu sa intervenit prin activitatile care au fost realizate la grupul experimental. grupa de control cuprinzând mai multi copii proviniti din medii sociale defavorizate. se pot observa diferente semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obtinute. Rezultate obtinute la testul „Omuletul” TESTUL OMULEŢUL . Datorita faptului ca asupra grupului experimental s-a actionat prin aplicarea de metode si procedee specifice si s-au realizat activitati. regulat.

Una dintre primele forme de reprezentare ale imbracamintii sunt nasturii. Crt. pantofi. De exemplu : pantofii trebuie sa aiba sireturi. Prezenta picioarelor : apar doua picioare daca omuletul este desenat din fata. 4a. manecile. 10c. 10a. Palaria. La fiecare mana (sau la mana care este vizibila) esteprezent un numar corect de degete. de exemplu). 7e. 10d. vanzator. pantalonul si pantofii 1sunt obligatoriu reprezentate. Mana este distinct reprezentata fata de degete si brat. 10a. 8a. 1 1 1 1 1 1 1 . Manecile si/ sau pantalonul trebuie reprezentat. cu elementele de indentificare a personajului : medic . Patru articole vestimentare bine marcate . Doua articole de imbracaminte reprezentate fara tranparenta (pantalon. Degetele sunt reprezentate. Prezenta hainelor. a trunchiului sau cu cele doua reunite. Trunchiul este prezent. ele ar trebui sa se gaseasca in locul in care ar trebui sa fie umerii. Nasul si gura reprezentate prin doua trasaturi. Diferentierea neta intre degetul mare si celelalte degete. 6b. 11a. 7b. bluza. Masurarea se face tinand cont punctele cele mai departate. 1. De exemplu : palarie. guler. Bratele sunt prezente. cravata. 7c. 7a. Daca sunt desenate doar degetele. Bratele si picioarele sunt atasate de trunchi intr-un punct oarecare. Cel putin unul din cei doi trebuie sa fie reprezentat pentru a primi un punct. Fiecare articol este reprezentat tinand cont de elementele sale caracteristice. Nasul prezent. curea sau bretele. Punctul se acorda atunci cand unul dintre degete este reprezentat in mod clar mai scurt decat altele. 5b. 10b. 4b. Bratele si piciorele sunt atasate de trunchi in punctele corecte. Reprezentarea distincta adegetului mare. palarie. 9a. pantalon. Narile sunt reprezentate. 9d. daca bratele sunt indicate. Numarul corect al degetelor. Cele doua buze sunt indicate. Prezenta capului. lungimea mai mare decat latimea. respectiv punctele cele mai apropiate. 9c. unul daca este desenat din profil. Gatul este prezent. 5a. soldat. 7d. 2. coate sau ambele. Chiar daca 5 nu este reusit. Ochii sunt prezenti.Nr. Lungimea trunchiului este mai mare decat latimea. Parul este corect plasat capul nu este transparent. 4c. Umerii sunt indicati in mod clar. acestea nu se iau in considerare decat in situatia in care apare un spatiu intre acesta si corp. Costum complet. GRILA DE COTARE (TESTUL OMULETUL) Punctaj 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9e. Sunt admise hasururi simple si transparentele. 8b. Detalii desenate corect : doua dimensiuni. Desenul complet al hainelor. 6a. 9b. toc etc. Bratele clar articulate la umeri. fara nici o transparenta. Gura prezenta. 3. Conturul gatului formeaza o linie continua cu linia capului. fusta etc. Parul prezent. haina.

15a. 14c. Prezenta urechilor. 18b. Detalii ale ochilor: prezenta pupilelor. 12b. Cele doua maini si cele doua picioare au doua dimensiuni. Coordonare motica a fizionomiei. Doua dimensiuni. Detalii ale ochilor: stralucirea. 14d. 17a. Prezenta calcaiului. 16d. 16b. Coordonare motica a bratelor si picioarelor. 13. Buza superioara net distincta de buza inferioara. 16a. 14f. daca ochii sunt vazuti din fata. Lungime egala cu lungimea trunchiului sau putin mai lungi. Coordonare motrica prin articulatiile trunchiului. pozitia gresita a bratelor sau piciorelor). Profil perfect. 12a. 14a. Prezenta urechilor. 18a. Coordonare motrica reprezentata prin contur. Coordonare motrica prin articulatii. Nu mai mult de jumatate din dimensiunea trunchiului. O greseala poate fi tolerata (transparenta. Nu trebuie sa depaseasca o treime din inaltimea piciorului. Laba piciorului are lungimea mai mare decat inaltimea. Capul trunchiul si piciorul vazute din profil. 17b. dar in nici un caz nu ating genunchii. fara erorile amintite anterior. Piciorul si laba piciorului sunt vazute in doua dimensiuni. Coordonare motica prin articulatiile capului. Proportia picioarelor. 12c. Proportia capului. proportii si pozitionare corecta. Proportia bratelor. lungimea mai mare decat latimea. nici sa fie mai putin decat o zecime din inaltimea totala a piciorului. 14b. 15b. sprancene sau ambele. 14e. Buza superioara si fruntea prezente. Detalii ale ochilor : gene.11b. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rezultatul global (maxim 52 de puncte) se analizeaza in fucntie de baremul urmator : Varsta copilului Puncte obtinute 3 2 4 6 5 10 6 14 7 18 8 22 9 26 10 30 11 34 12 38 14 42 Exemple: . Proportia picioarelor. nu mai putin de o zecime din trunchi. Nu mai scurte decat trunchiul si nu mai lungi decat de doua ori lungimea trunchiului. Detalii ale ochilor: priportii. 16c. Articulatiile picioarelor : genunchi si/sau glezne sunt reprezentate. 12d. 12e.

Crt.E.A. M. ANTONIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna. de control Punctaj 127p 109p Procent 93. C.D. 9.O. 8. Numele Vârsta Punctaj Crt. experimental G.D.I. V.20 – PUNCTE – O dezvoltare excelenta. M.T. 6 ani 14p 7. M. P.A. E. M. 7 ani 7 ani 7 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 5 ani 5 ani 5 ani 15p 14p 16p 11p 13p 10p 9p 8p 7p 6p .I. 6. M. 7. 3. S.L. 7 ani 18p 4.D. 6 ani 12p 6. 7 ani 16p 3. 7 ani 17p 2. 5 ani 10p 8.I.L.S.sTEFANIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna si o buna cunoastere a propriului corp. S.L. 5 ani 8p Punctaj total: 127p Nr. 5 ani 10p 10. 4. o cunoastere moderata a propriului corp.A. C. ca si o constiinta bine dezvoltata a propriului corp . 6 ani 13p 5. 2. Date brute: Grup experimental Nr. 1. 5 ani 9p 9. R.3% 77.8% Grup control Numele Vârsta Punctaj L. C.M. C.P. GEORGE . 5. Punctaj total: 109 p Rezultate obtinute la testul „Omuletul”: Grupe G.L. S.C. L. S. 10. L. 1.

deci am putea sa-l apreciem si ca proba de personalitate. Comparând procentele celor doua grupuri observam ca exista o diferenta de 15. Contrarii (cu obiecte si imagini) Lacune Cifre Materii Contrarii (fara obiecte si imagini) . Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obtinut la fiecare proba corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul urmator). IV. corespunzatoare vârstei. III. se face media acestor vârste si se obtine vârsta psihologica a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice.5 procente. La grupul de control putem observa ca 6 copii au obtinut punctaje între 10-18 p. ceea ce denota o inteligenta scazuta a celor din urma. respectiv 9p. V. diferenta semnificativa. Punctajele obtinute de cele doua grupe denota o inteligenta normala. iar 4 copii nu s-au înscris în barem. ca testul îmbraca aspecte proiective. Diferenta de punctaj se datoreaza nefrecventarii regulate a gradinitei si conditiilor socio-culturale si familiale defavorizate precum si lipsei utilizarii metodelor adecvate. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR 3 ani 4 2 3 3 4 4 ani 5 ani 5 6 3 4 3 4 4 5 5 6 6 ani 7 ani 8 12 6 8 5 5 6 6 7 8 I II. din acest punct de vedere.Interpretarea rezultatelor: 8 copii din grupul experimental s-au înscris în baremul 10-18 corespunzator vârstei de la 5-7 ani si 2 elevi au obtinut punctajul de 8p. Putem spune. cu usoare tendinte de trecere spre treptele superioare ale acesteia. Rezultatele obtinute demonstreaza ca din totalul de 20 de copii 5 sunt sub capacitatea intelectuala corespunzatoare vârstei. dar reduse.

VI.c r t. Verbe TOTAL 2 4 22 3 6 29 4 8 37 6 9 47 8 11 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologica se poate constata ca:  daca vârsta psihologica a limbajului este egala cu vârsta cronologica (V. completarea lacunelor într-un text.) se poate vorbi de o dezvoltare normala a copilului.L.L. Acest test a fost aplicat celor 20 de copii prescolari cu vârste cuprinse între 5 ani si 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologica a limbajului. Culori VII.L.C. numirea si imitarea unor actiuni. memorarea unor serii de numere.. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini si obiecte. denumirea unor culori si nuante. Nu Cro me no logi ca Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient ficient sta sta Vâr.) se poate vorbi de o dezvoltare deficitara a copilului.>V.  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mare decât vârsta cronologica (V.=V.) se poate vorbi de o dezvoltare superioara a copilului. Vârsta Nr .>V.Coefi Vâr Coefi Vâr Psi sta ci sta ci sta ho ent ent logi ca a Lim .  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mica decât vârsta cronologica (V. Analiza comparativa a rezultatelor obtinute de cele doua loturi ne-a permis sa relevam diferenta nivelului de dezvoltare a comunicarii si limbajului copiilor din cele doua loturi care nu au beneficiat de aceleasi conditii de mediu socio-cultural si educational. denumirea unor materiale din care sunt facute diverse obiecte.C.C.

5 5.9 4.8 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4.2 4 5 4 3 5 4 4 3 4 4 4 5 6.3 6 7 6 5 6 5 6 4 4 5 5. C. S.5 5 4 6 5 5 4 5 5 5 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4.7 7 8 6 4 4 4 5 8 8 6 6 6. 8.5 la care media vârstei limbajului este cu 1.5 6 5 6.4 4.3 mai mica decât media vârstei cronologice si la proba nr. 4.4 la care media vârstei limbajului este cu 1. V.1 sunt cuprinse rezultatele obtinute la testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A.5 5 5 5 6.5 7 7 6 6 9 9 8 6 7 9 8 10 12 7 8.5 4 4 6 3 4 3 4.2 ani.5 5.2 TABEL Nr.5 4 4 5. M. L.4 7 6 4 5 4 4 4 7 5 5 5.M . Vârsta Nr Nu Cro Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Vâr Coe sta fi cient Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe Vâr Coe fi ci ent sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vârsta Coefi Vâ ci ent r s ta sta Coefi Vâr Psi ci ent sta ho logi ca a lim ba .1 În tabelul nr.5 7 6 5 5 5 5. 2.I.2 5.8 8 6 7 5 5 5 7 4 5 4 5.9 5. E.5 6. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5. 3. 6.5 4.5 6 5 5.9 5 5.2 mai mica decât media vârstei cronologice. L. M. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr.crt. 10 .L.6 7 5 6 5.T. 7.A. 5.I.1 6. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care sunt în primul an de frecventare a gradinitei. C.5 lui 6 6 5 4. 7 7 7 6 6 6 6 5 5 5 6 9 12 8 6 8 6 8 5 5 6 7.0 4.D.E.1 6.ba Ju 1.5 7 4. R.A. me no logi ca ficient sta . 9.S.5 4.

4 TABEL Nr.5 7 7 7 7 7 7 7 6.9 6.1 9 6 9 6 12 7 10. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% .7 6. 8 L.9 5.7 6.5 5 5 5 5 5 4 3 7 7 7 7 6 5 4 8 6 6 6 6 6 5 7 7 6 7 7 7 5 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7.0 5. Acest lucru ne demonstreaza ca mediul educativ oferit de gradinita copiilor contribuie la dezvoltarea comunicarii si limbajului copiilor.5 8. 10 P. La o singura proba (nr.L.6 5.5 7 6. experimental G. de control G.Ju lui 1 2 3 4 5 6 7 C.2 6 5 4 3 6 6 7.6 7.5 6 5 3 5 5. M. Prin parcurgerea activitatilor instructiv-educative la grupa pregatitoare (cele doua grupuri studiate) s-a ajuns la obtinerea unor rezultate bune (la grupa de control) si foarte bune (la grupa experimentala) în ce priveste nivelul dezvoltarii psihice pe toate planurile.9 12 12 11 10 9 6 4 6 7 7 7 7 7 6.5 7 7 5.9 11 10 11 10 12 12 10 7 7 7 6. experimental G.2 În tabelul nr. M.9 8 8 8 7 9 8 7 7 7 7 6.2 sunt redate rezultatele obtinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei.O.9 6 7 3 3 5 5 5.5 6.6 5. Media vârstei cronologice este 5.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8.D. 9 C.I.L .1 6.8 6.1 5.2 ani.1) s-a înregistrat aceeasi medie a vârstei psihologice a limbajului ca si media vârstei cronologice.L. de control G. Media 712 7 6 6 6 5 5 5 5 5.8 6.5 5.2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 Grupe G. S.A 7 S.D S. experimental G.1 4 5 5 6 4 5 4.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6.8 7 6.C.9 6. M. Din aceste rezultate se constata ca media vârstei psihologice a limbajului a grupa B este superioara vârstei cronologice cu o diferenta de 1 an fata de grupa A.5 7 7 6.P.

Acest lucru denota faptul ca. la copii care au frecventat gradinita în mod regulat dar mai scazute la cei care au frecventat sporadic.. se înregistreaza un progres vizibil atât la grupa experimentala cât si la grupa de control chiar daca interventia nu a fost aceeasi si conditiile socio-culturale de provenienta a copiilor diferite. daca educatoarea a insistat pe activitati de educarea alimbajului chiar daca nu a avut un program de interventie bine stabilit si copiii au frecventat în mare parte gradinita. comparativ cu cele înregistrate la testul initial.4 5 G. de control 4p 4p 5p 3p 80% 80% 100% 60% Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finala a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. se poate înregistra un mic progres si în . experimental G. la grupa de control procentele sunt destul de bune. experimental G. de control G. prin procesul de învatamânt. În cadrul grupei experimentale. la 4 itemi s-au obtinut procente de 100 % ceea ce înseamna un nivel ridicat de cunostinte si abilitati de comunicare acumulate.Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia ca actionându-se asupra subiectilor în mod frecvent si organizat.

Ţinând seama ca trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogatia experientei intuitiv-actionale. Atât în activitatile comune organizate cu grupa de copii. accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul sa fie viu. intonatia sa fie expresiva. sub aspect morfologic si sintactic.prescolari de Gradinita Dorolea ). de gradul de elaborare a tipurilor superioare de . astfel încât prescolarii sa-si însuseasca raporturile gramaticale ale limbii. Cunoscându-se ca dezvoltarea limbajului prescolarului are la baza experienta cognitiva a acestuia în relatiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilitati optime de exprimare libera. cât si în cele individuale. fonetic si lexical. de experienta de viata a copilului. colorat. acest lucru realizându-se în orice moment al zilei. Materialul necesar desfasurarii normale a gândirii si limbajului a fost furnizat de realitate.cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinita (cazul grupei de control. de la venirea lui în gradinita si pâna la plecare. de relatiile sale cu ceilalti copii. de povestirile educatoarei.

Paralel cu aceasta activitate. Ei au avut permanent ca model conduita verbala a educatoarei. stimularea permanenta a inteligentei si creativitatii copiilor. folosirea corecta a flexiunii verbale si a celei nominale. în acelasi timp. atentia voluntara etc. precum si a diftongilor ai. calitati ale obiectelor. urmarindu-se atât latura receptiva cât si cea expresiva. ei. stimulativ: carti. formarea corecta a pluralului. sentimentelor. notiuni referitoare la culori. acordul predicatului cu subiectul si al adjectivului cu substantivul. de pronuntie a sunetelor. ea. S-a urmarit. vibrante. reviste. a independentei în gândire si actiune. îmbogatirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiana. iar acasa. care sa se constituie într-un mediu educativ si cultural activ. insistându-se asupra miscarilor de articulare corecta a sunetelor (fricative. gradat. Întelegerea cuvintelor noi si a expresiilor însusite în cadrul diverselor activitati s-a fixat prin activizarea acestora. exprimarea în propozitii simple. a fost privita în relatie cu formarea deprinderilor de a-si exprima gândurile într-o comunicare coerenta si corecta. limbajul. a gândurilor. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corecta. corectându-se. copiii au fost antrenati în actul verbalizarii. tulburarile din vorbirea unor copii. din punct de vedere gramatical. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrata. velare). accentul s-a pus pe dezvoltarea. caiete si unelte de scris. computer etc. ziare. discuri. a parintilor si a adultilor din preajma. cerându-se copiilor sa le utilizeze în contexte noi. actiuni. . Adeziunea prescolarilor la o vorbire corecta.activitate. formarea deprinderilor de vorbire dialogata. imagini si jocuri cu imagini . ideilor. video. imaginatia. au. cunoasterea si folosirea în comunicare a pronumelui de politete. memoria. stimularea vorbirii coerente si expresive. apoi în propozitii dezvoltate. Astfel s-a avut în vedere. În toate activitatile comune si la alegere. asezare în spatiu si timp. cum era firesc la aceasta vârsta. Organizarea judicioasa a activitatii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observatie. în activitatile desfasurate cu copiii s-a urmarit cultivarea procesele psihice de cunoastere: gândirea. dischete. prevenirea si corectarea unor defecte de vorbire. dezvoltarea aparatului fonoarticular. de modul în care se asigura achizitionarea de informatii. De aceea i s-au pus copilului la dispozitie materiale specifice.

au consolidat actul comunicarii în formele ei cele mai variate. exercitii. experimente. generate de diversitatea jocurilor. prin lecturi dupa imagini. copii care întâmpina mari dificultati în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lasata pe ultimul plan. 4. a fost necesara tratarea interdisciplinara a problemelor. de a interactiona cu mediul. deprindere dobândita prin activitati de povestire. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precara. sub îndrumarea competenta a educatoarei a completat sau înlocuit în multe cazuri mediul familial care nu întotdeauna ofera un mediu propice unei dezvoltari normale a personalitatii copilului si se reflecta îndeosebi în dezvoltarea comunicarii si limbajului. în îmbogatirea capacitatii acestuia de a intra în relatie cu ceilalti copii si cu adulti. încercari. Activitatile libere ale prescolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbala libera si civilizata între copii. a cântecelor. a exercitiilor ritmice. Acest lucru favorizeaza identificarea unicitatii copilului. Corelarea dintre discipline a contribuit si la stimularea interesului copilului pentru cunoastere. De acest mediu educational au beneficiat copiii din esantionul al doilea (grupa experimentala) care. Este preferat acest gen de activitati pentru ca este comod pentru adulti . cultivarea aptitudinilor lui creative. de a-l cunoaste si de a-l stapâni prin explorari. în descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si în dobândirea deprinderilor de a învata.12. un principal obiectiv al activitatilor de educare a limbajului. Copiii petrec foarte mult timp în fata calculatorului si a televizorului ceea ce îi fac pe parinti sa fie „multumiti” de interesul pe care îl manifesta copilul si de faptul ca acesta este „cuminte”. Concluziile cercetarii Cunoscându-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarâtor în formarea si dezvoltarea personalitatii copilului. Unii parinti considera ca daca îi ofera copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare si de afectiune de care este înconjurat acesta.Expresivitatea exprimarii prescolarilor a constituit de asemenea. prin memorizari sau jocuri didactice.

lipsei de preocupare a parintilor de a relationa cu copilul. Este cu atât mai alarmanta situatia cu cât am constatat ca aceasta delasare si atitudine de indiferenta fata de nevoile copilul nu vine din partea unor parinti cu un nivel intelectual scazut. Aspectele prezentate mai sus au reiesit din rezultatele slabe obtinute de copiii din primul esantion. de întelegere si de atentie din partea celor mari. în relationare si în dezvoltarea psihomotorie. ci din partea unor parinti care au studii superioare. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare si în faptul ca din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. Am constatat ca în ultimii ani vin în gradinita copii care prezinta deficiente mari în comunicare. deoarece. manifestarile prescolarilor atât în relatiile cu adultii cât si în relatiile cu copiii de vârsta lor. Deficientele constatate în exprimarea si în pronuntia copiilor nu se datoreaza unor disfunctionalitati somatice. 9 provin din familii organizate în care relatiile sunt armonioase si 1 este încredintat bunicii spre crestere de catre parintii plecati din tara. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental.stiindu-i pe copii în siguranta în locul activitatilor active în care copilul sa se dezvolte din punct de vedere psihomotor. De asemenea si din studiile de caz prezentate . Asa cum am mai amintit. la vârsta de 4 ani nu stiu sa tina o lingura în mâna si care prezinta dificultati în exprimare. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentala) sunt justificate si din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. în pronuntie. Sunt copii care. fiind privat de atentia. În goana lor dupa câstiguri materiale uita sau neglijeaza faptul ca acest pui de om are nevoie de caldura. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltarii psihice si intelectuale a copilului. ci sunt datorate. de a comunica eficient cu el. Aceste relatii din interiorul familiilor copiilor influenteaza într-o masura foarte mare comportamentul. cel care este în primul an de gradinita si la care efectul negativ al mediului familial este mai pregnant. în mare masura. din cei 10 copii. de afectiunea si de interesul adultilor din preajma sa copilul îsi creeaza o lume imaginara în care se retrage si din care va iesi din ce în ce mai greu.

reiese faptul ca acel copil caruia i se acorda atentie si sprijin de catre adultii si fratii lui are rezultate foarte bune iar cel care îsi petrece cea mai mare parte a timpului singur în fata televizorului si a calculatorului prezinta mari lacune în dezvoltarea limbajului si al comunicarii. Acest fapt se datoreaza tocmai relatiilor care exista între acesti copii si fratii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât si pe plan psihomotor si afectiv. conditii la care sa fie atrasi si sponsori si chiar parintii copiilor. • sa se realizeze conditiile materiale aplicarii integrale a programei pentru gradinita.13. ca o conditie a atingerii de catre toti copiii a gradului de dezvoltare si adaptare cerut de o activitate scolara eficienta. • sa existe o strânsa corelare între continutul. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar. diminuând în mare masura dezinteresul manifestat de parinti 4. O alta constatare pe care am facut-o pe baza experientei acumulate în activitatea desfasurata cu copilul prescolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai multi copii si ai caror frati au vârste mai mari decât ei au deprinderi si cunostinte mai bogate. afectiva. propun instituirea obligativitatii frecventarii gradinitei a copiilor de grupa mare si pregatitoare. am ajuns la concluzia ca este necesar sa cream copiilor conditii care sunt menite sa favorizeze progrese în cele trei sfere: cognitiva. îmi rezerv dreptul de a face câteva recomandari: • în scopul bunei pregatiri a copilului pentru scoala. . care contribuie la pregatirea copilului preprimar pentru viata scolara si sociala. unitatea. În acest sens. Implicatii si recomandari educationale Din experienta mea si din colaborarea permanenta cu învatatorii. psiho-motorie.

iar educatoarea sa cunoasca cerintele clasei I. cu disciplina în timpul activitatilor. care constituie conditiile psihopedagogice ale activitatii de tip scolar. pentru ca fiecare învatator sa cunoasca psihograma activitatii prescolare.• organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati în exprimarea orala. pentru a cunoaste „schimbarile” care se produc în copil ca urmare a aplicarii strategiei didactice. adica ansamblul de aptitudini si de factori non-intelectuali de personalitate. • recomand ca educatoarele sa insiste mai mult asupra aspectului formativ al activitatii din gradinita în sensul obisnuirii copilului care urmeaza sa intre la scoala cu o activitate mai sustinuta. iar celalalt unde sa ajunga. cu o capacitate de concentrare mai mare . un caracter mai apropiat de cel al activitatii scolare. • educatoarele sa initieze o serie de actiuni de temperare a familiei în privinta suprasolicitarii copilului prescolar cu unele chestiuni ale ciclului primar. • introducerea elementelor de cercetare în procesul instructiv-educativ din gradinita. • sa se imprime învatamântului prescolar în grupa pregatitoare (ultimul semestru). • sa se realizeze mai multe actiuni comune a educatoarelor cu învatatorii. • educatoarele sa faca cunoscute parintilor posibilitatile reale ale copiilor . pentru ca primul trebuie sa stie de unde porneste.

4. etc. alte publicatii). Revista învatamântului prescolar si primar. în cotidiene locale. voi încerca sa le public ca articole în revistele de specialitate (Didactica Nova. Subiectul studierii utilizarii metodologiei didactice si a rezultatelor aplicarii corecte la prescolari este unul de larg interes pentru toate cadrele didactice din învatamântul prescolar. De asemenea voi participa la Sesiuni de comunicari desfasurate atât în judet cât si nationale si internationale unde voi aduce în discutie importanta implementarii unui program de interventie bazat pe utilizarea celor mai potrivite metode si tehnici de îmbogatire a limbajului la prescolari. voi publica si on-line articole referitoare la studiul de fata pentru a fi consultate de alte cadre didactice (educatoare-învatatoare) interesate de subiect. Deoarece sunt colaborator al Echipei DIDACTIC de pe site-ul www. rod al unei munci asidue si a unei experiente de 13 ani în domeniul educational. Inovatia consta în combinarea acestor metode si implementarea lor în anumite momente ale zilei si ale activitatlor cu scopul de a activa si motiva copiii sa se implice în „jocul comunicarii”. În cadrul comisiilor metodice. • odata cu intrarea copilului în scoala educatoarea sa înmâneze învatatorului o caracterizare a fiecarui copil (fisa psihopedagogica a copilului) Modalitati de diseminare a rezultatelor Rezultatele acestei cercetari.15. Originalitatea cercetarii si punctele sale tari Nu pot pretinde ca tema cercetarii mele este pur originala.ro. Puncte tari: .didactic. voi sustine referate si activitati cuprinse în acest studiu tocmai cu scopul de a împartasi colegelor mele experienta realizarii unei astfel de cercetari. eventualele tulburari de comportament care se ivesc în atitudinea copiilor.precum si greutatile pe care le întâmpina.

sa pregatesc atât intelectual cât si psihic. Limite ale cercetarii. • Nu exista o strânsa corelare între continutul. 4.confirmarea ipotezei specifice. pe o perioada de patru ani de la intrarea copiilor în gradinita pâna la integrarea în clasa I. unitatea. .puncte slabe • Realizarea acestui studiu longitudinal.motivarea copiilor în promovarea progresului si succesului scolar.am reusit.16. . . reducând la minimum „socul scolarizarii”. . prin acest program. cu conditia ca grupele respective sa fie coordonate de aceeasi educatoare iar copiii sa nu migreze de la o gradinita la alta..folosirea testelor si a instrumentelor potrivite experimentului (validate stiintific). emotional prescolarii pentru o mai buna insertie scolara.implicarea permanenta a parintilor în derularea programului prin activitati comune si derularea de proiecte tematic. . consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar: • Nu s-a reusit organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati: • Lipsa unei baze materiale corespunzatoare copilului prescolar (materiale .oportunitatea implementarii experimentului la grupa la care sunt educatoare.descoperirea problemelor si carentelor din limbajul copiilor. .

etc.didactice. comunitatea) • Lipsa unei coerente în colaborarea educatoarelor cu învatatorii în special cu cei care vor coordona clasa I. fidele si validate stiintific.17. audio-vizuale. 4.mijloc principal pentru însusirea unor elemente de citit-scris necesare intrarii copilului la scoala • Jocul matematic.cale în dezvoltarea aptitudinii de scolaritate • Jocurile didactice pentru dezvoltarea limbajului. • Testele folosite în cercetare fac parte din sfera testelor traditionale necesar fiind utilizarea în cadrul cercetarii a unor teste inovatoare. mijloace IT.contributia lui la activitatea de tip scolar . Deschideri spre alte teme de cercetare • • • • Pregatirea copilului pentru intrarea în clasa I Importanta utilizarii metodelor interactive la gradinita Nivelul psihomotor de dezvoltare al copilului pregatit pentru scoala „socul scolarizarii” impacte pozitive-negative în dezvoltarea personalitatii micului scolar • • Rolul utilizarii testelor de inteligenta la grupa pregatitoare Formarea motivatiei pentru scoala.) • Nu s-a realizat în totalitate o interactiune corespunzatoare cu factorii responsabili de educatia copiilor (familia.

Nici o alta programa instructiv-educativa nu a contribuit într-un mod atât de înalt sau. învatamântului prescolar.• Colaborarea dintre factorii educogeni în vederea pregatirii copilului pentru intrarea în clasa I (familia. fenomenelor. sa-i stimuleze pentru activitatile de învatare. scoala) • Alfabetizarea emotionala în mediul prescolar CONCLUZII Abstractizarea învatamântului sau tendinta fiecarei trepte a învatamântului spre schimbarea în bine a tuturor preocuparilor educationale conduce. gradarea sistematica si nivelul de aplicare a cunostintelor teoretice în practica de zi cu zi. secvente în cadrul activitatilor. societatea. gradinita. a ariilor de stimulare sub aspect teoretic si practic a tuturor cunostintelor însusite de copil în acest mod. metodele clasice îmbinate cu cele moderne si procedee care sa diversifice si sa creeze momente. universul cu posibilitati de explorare si observare. Concret. a omului si activitatea acestora. spre exprimarea unui caracter obiectiv. într-un mod atât de diversificat si stiintific la întelegerea si legatura didactica a omului cu natura. altfel spus. credem noi. si cu ajutorul activitatilor didactice de dimineata completeaza descoperirea stiintifica la baza sectoarelor. multilateral pentru scoala. Desfasurarea activitatilor din gradinita în fiinctie de noua orientare a programei. se va avea în vedere capacitatea lui de asimilare. posibilitati de realizare si contribuie la cunoasterea obiectiva. . îndreptata în directia "centrarii" obiectivelor spre o tema care apoi se diversifica într-o multitudine de idei. creativ a întregii noastre activitati. apoi accesibilitatea acestora. Din punct de vedere a volumului de cunostinte transmise. în transmiterea cunostintelor si la baza însusirii lor vor sta principiile didactice. care sa-i atraga pe copii. în special. prin modalitati simple dar cu efect atât de valabil pentru copii. formativ. stiintifica a obiectelor. îi ramâne acea sarcina de a pregati copilul la nivelul corespunzator.

copilul stie ce este o obligatie. se poate mobiliza pentru rezolvarea unei sarcini didactice. afectiva a comunicarii joaca un rol esential în stabilirea relatiilor interpersonale de care copilul are nevoie la intrarea în scoala. se obisnuieste mai usor sa reziste la tentatiile care-1 pot sustrage de la activitatea de învatare. care îsi petrec o mare parte a timpului retrasi. Trebuie avut în vedere ca manifestarile copiilor prescolari au adeseori un caracter contradictoriu. Starea de spirit negativa a copilului legata de perturbarea raporturilor interpersonale conduce adesea la neîncredere în sine. forme de realizare. . Pentru desfasurarea eficienta a activitatii prescolare. care pot duce la izolarea unor copii de colectivul grupei. în domeniul comunicarii cu colegii. obiective. Este necesara acordarea atentiei si copiilor timizi. Rezultatele muncii cu acesti copii depinde de: cunoasterea trasaturilor psiho-fîzice specifice vârstei precum si de cunoasterea trasaturilor individuale ale fiecarui copii. în cei din jur. educative apar. Este evidenta necesitatea eforturilor educatoarei pentru prevenirea si combaterea unor astfel de fenomene. culminând cu stari depresive sau agresive. precum si depistarea la timp a celor care au dificultati în stabilirea de relatii de grupa. Ea este cea care are datoria sa cunoasca varietatea mare în care se manifesta greutatile de natura operationala determinate de acea componenta a laturii activitatii care este mai slab dezvoltata la anumiti prescolari. si unele negative. La vârsta prescolara. deci tratarea lor diferentiata. un rol important îl detin materialul didactic si mijloacele de învatamânt. ori la aceasta dezvoltarea calitatilor psihice asigura conditiile instruirii organizate în scoala. conduce copilul spre o buna pregatire pentru scoala. cu un inventar de abilitati. rareori. Daca a trecut prin gradinita. Alaturi de aceste relatii cu valente pozitive. a carei esenta este necesar sa fie cunoscuta de educatoare. De mare importanta este cunoasterea de catre educatoare a trebuintelor fiecarui prescolar. izolati. atunci când vine la scoala. în special a grupei pregatitoare.Prin continut. desfasurarea si conceperea întregii activitati la grupa pe baza cerintelor programei. componenta emotionala.

care va avea rolul de a ne scoate din orice impas. educatoarea are un rol deosebit si. La aceasta se adauga si calitatile intelectuale. particularitatile si caracteristicile proceselor psihice pe fiecare treapta de dezvoltare si grupa de vârsta. Aprecierile. Succesul final este dat si de o planificare atenta a activitatilor. cât mai receptivi la activitati. de tactul pedagogic manifestat în adresarea întrebarilor. Deci. O educatoare adevarata trebuie sa posede cunostinte temeinice referitoare la psihicul copilului. încurajarile îi mobilizeaza pe copii sa fie cât mai atenti. Se impune necesitatea cunoasterii temeinice de catre educatoare a programei de clasa I. atât pe noi cât si pe copii.Reusita unei activitati desfasurate în gradinita depinde si de relatiile stabilite între educatoare si copii. însusirile. tinând cont de particularitatile acestora. morale si valorice . totodata. Asadar. un factor decisiv al optimizarii învatamântului prescolar îl reprezinta pregatirea educatoarei. în conformitate cu nivelul de cunostinte al copiilor. cel mai important în acest sens. etapele lui de dezvoltare. (simtul valorilor) care trebuie sa posede cunostinte psihologice si pedagogice temeinice.

(2001). Metodica jocului si a altor activitati cu Prescolarii. Bocos. C. M. Bucuresti. Cucos. Copii de 5-6 ani.. gradinita. Integrarea copilului în activitatea scolara. Metode de învatamânt.BIBLIOGRAFIE 1. Educatia intelectuala a copilului prescolar. Editura didactica. Editura Dacia. 10. Didactica moderna. (2006). . Taiban. Gheorghian. (1997). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice. Didactica disciplinelor pedagogice. Editura Didactica si Pedagogica. Culegere metodica (1975). Bucuresti 9. (1976). I. Bucuresti 7. Napoca 11. Prescolarul si literatura. B.. Bucuresti 6. Jocuri didactice matematice pentru Ionescu. Bucuresti 2. Editura Didactica si Pedagogica. Cluj- . Libotean. Radu. E. Editura Didactica si Pedagogica. Bradu. Tribuna scolii. M. I. Psihologia copilului de la nastere la adolescenta. M. Culegere metodica (1978). (2007). Cicioc E. I. Culegere metodica (1978). Cerghit. Editura Polirom 4. (1970). Bucuresti 8. Editura Polirom 5. M. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Didactica si Pedagogica. (2005). Debesse. Presa Universitara Clujeana 3..

Editura Didactica si Pedagogica. E.ro www. 2-4/1991. (1972). Nr. Editura Didactica si Pedagogica.referate. (1993).educative în gradinita 20. Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a . Editura Didactica si Pedagogica. Popescu. U. Cercetarea psihopedagogica. nr. – xxx. nr. 1–2/1990. – xxx. Tribuna scolii. Editura Didactica si Pedagogica.ro www. Programa activitatilor instructiv. nr. Bucuresti 14.didactic. Bucuresti 13. 1-2/1993. nr. Nr. M. Individualitate si educatie.didactica. (2001) Laborator prescolar. Paisi. I. L. Bucuresti 12. (1982). (1970). Bucuresti. 15.(1991). D. Editura didactica. –xxx. 1-2/1995 19. Montessori.ro . Adrese de internet www. Editura V&I Integral. scoli Normale. Bucuresti 18.(1993). Descoperirea copilului. Bucuresti 21. 1-4/1994.Editura V&I Integral. 1-2/1992. Pedagogie Prescolara. Psihologia vârstelor.Revista învatamântului prescolar. (1970). schiopu. Todoran. Bucuresti 17. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti 16. E. Nicola.