UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT

PRIMAR

MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ
Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I – PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II – PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR

2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL sCOLARIZARII” 3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV – CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute IIIMETODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „ sOCULUI

4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI “Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi” H. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic, intelectual, moral, reusita depinde de începutul realizat în gradinita, vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala, dupa cum s-a mai afirmat, se

mijloace). în cantitate suficienta pentru fiecare copil. . disciplineaza conduita si contribuie. forme. în sfârsit. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut. orienteaza activitatea psihica. scop final al gradinitei.realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. sa interpreteze. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. sa citeasca. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. etc. Pentru obtinerea reusitei acestora. cultivând imaginatia. si în activitatea didactica de dimineata. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. a activitatilor matematice. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. Prin natura lor. metode. a scrierii grafice. gândirea creatoare. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. cât si în cadrul activitatilor liber creative. sa utilizeze. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. pregatitoare. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. munca. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate.

iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. Aceasta lege. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele . Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. 25-30 la licee. la Ministerul Educatiei. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. Atât continutul reformei. este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. a fost un învatamânt formativ. 20-25 elevi la învatamântul primar.Starea de pregatire psihologica. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. cuprinzând resursele. În spritul reformei. Cercetarii si Tineretului. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. În privinta continutului sau. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. procesele. continutul si finalitatile învatamântului. din anumite motive. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. institutional. asa cum se precizeaza înca din articolul I. recunoscând rolul Ministerului Educatiei.

În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. numai pe baza de concurs. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. privita ca sistem si proces. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. activitatile matematice. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. deoarece este accesibil vârstei. Din domeniul acesta sunt: limbajul. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. .exercitiu. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. pentru perspectiva scolii românesti. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt.analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. pentru valentele sale formative. importante. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala. S-a avut în vedere jocul. psihomotric si socio-afectiv. organiza.

la nivelul copilului din grupa mare. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii. . durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. învatarea. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. . este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. adica perioada prescolara. cu sistemul sau educativ.1. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. receptiva la înnoirile aduse si care se impun. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. Gradinita. acum rasar mladitele “eului“ si se consolideaza trasaturile de personalitate.Gradinita. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. Utilizarea mersului. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare.

În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. devin deosebit de complexe. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. nivel specific acestei . Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare.Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. fireste. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). trunchi si membre (mai ales cele inferioare). fapt ce da o alta forma întregului corp. La 3 ani. si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. desigur. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. Are loc. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. ramificarea dendritica a acestora. la 1355 gr la 5 ani. Aspectele arhitectonice ale acestuia. Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. Fireste. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. morfologia si potentialul sau de activism. este alterat în parte si fenomenul „cresterii seculare” la care m-am referit mai sus.

echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE . Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. În mod concret. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. cei lungi mai rapid decât cei scurti. Viteza în mers creste. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. Respiratia este superficiala. desenat.perioade. fapt ce presupune. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. taiat. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. Muschii sunt insuficient dezvoltati. pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. pe care le întinde spre podea. Inima. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa.

Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. b. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului. fara a fi sincrone. poate aranja un scenariu din figurine mici.14 luni. mijlocie si mare). perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. c. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. . se desfasoara stadial.În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. catarari pe garduri. se angajeaza în jocuri mai dificile. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. pozitia lor si a usilor. poate desena sau colora desene simple. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza. Aceste procese. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. poate face din hârtie mici jucarii. Este atras de balustrade. continutul sertarelor. intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare.

În acest sens, M. Debesse afirma: „Cresterea copilului, de la nastere la maturitate, se realizeaza în etape succesive si coerente, care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt, ea se accelereaza sau se încetineste, cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Aparent, schimbarile sunt neîntrerupte si continue; în realitate, însa, fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite, fiecare având o structura psihica particulara, ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic”. 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei, punând în fata copiilor noi cerinte, mult mai deosebite de cele din familie. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase, explozive, neprevazute ca perioada prescolara. Aceasta perioada, intra ca notificatie în cei „7 ani de acasa”, sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse, în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire, fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade, pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica, mijlocie, mare). Jocul este activitatea prioritara, si ca o activitate dominanta, constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare, experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. Asistam, deci, la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere, la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. Prescolaritatea

este perioada descoperirii realitatii fizice, a realitatii externe care nu depinde de el, dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne, acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. Largirea cadrului relational cu obiectele, constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena, de îmbracare, toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli, cum este jocul „De-a ascunsa”, apar si se înlocuiesc conduite semnificative. Astfel, prescolarul mic se ascunde adeseori, încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta, punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita, deoarece copilul este dependent de mama, dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune, nu stie sa se exprime clar, se joaca mai mult singur. El este curios, memoreaza usor, dar nu-si propune deliberat acest lucru, gândirea subordonata actiunii cu obiectele, afectivitate instabila, traieste intens emotiile, manifesta interes pentru adulti, îi place sa se plimbe cu acestia. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. El este mult mai preocupat de joc, de activitati, de realitatea externa, i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa, se implica imaginatia creatoare a copilului. Jocul devine aproape obsedant. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: „de ce?, pentru ce?, cum?”, iar pentru situatii noi, complexul cum ar fi: „de ce pluteste balonul pe strada?, de ce unele lucruri plutesc?, de ce vine umbra dupa om? „.

Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul, manifesta timiditati si agresivitati, remuscari si admiratii. Observam astfel o dilatare a personalitatii, cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii, scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. Exemplu: în jocul „De-a ascunselea” prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns, nereusind sa puna în fata acestuia, ascunderea nefiind reusita. El prezinta mai mult interes pentru povesti, mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice, traind puternice emotii legate de personajele acestuia, dar si de conflictele ce se desfasoara. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. Forma dominanta de activitate este jocul, alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. Copilul vrea sa afle, sa stie cât mai multe lucruri, iar curiozitatea lui este vie si permanenta. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza, pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva, deoarece le capteaza prioritar informatiile. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu, galben, verde, albastru), iar cele intermediare (portocaliu, indigo, violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului, acestea fiind instrumentul de control al acesteia. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual, daca obiectul perceput vizual este cunoscut, recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes, iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactil- chinestezic si cel vizual, iar celelalte forme de sensibilitate, cum ar fi gustativa, olfactiva, care continua sa se dezvolte, ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si

în precizie. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. Intelectul copilului. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. jos. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. fenomene. Operarea angajeaza atentia. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. în fata. limbaj. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. imaginatie. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. care este simbol. mai interesante. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. situativ cu caracter schematizat. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. a pozitiei lor deasupra. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la atingere. gândirea si alte procese psihice. Apar forme noi de perceptie. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. marimea. care. Cu ajutorul cuvântului. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. departe. Treptat. relieful. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. spre dreapta. cum ar fi: forma. memoria. desi insuficient format. Cu toate . dedesupt).auditiva. sus. mai creative. lovire. imaginatia. memorie. conducând astfel la construirea claselor logice. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. în ansamblu. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. preconceptiile vor câstiga în generalitate. ciocnire. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. atentie. în spate. alcatuiesc intelectul. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea.

la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. creativitatea) care se constituie ca rezultat al acestei operatii. caracterul sau închegat. Asadar. involuntara si voluntara. iar amintirile lui sunt fragmentate. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. imaginatia copilului. De la limbajul situativ. gândirea. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. nesistematizat. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si . Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. are un caracter incoerent. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. fiabilitatea în memorie. rapiditatea în gândire. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. gândirea are un caracter intuitiv. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. memoria. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. la adult acest caracter se diminueaza. Gândirea prescolarului este preconceptuala. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. limbajului interior. izolate. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. structura. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. de aceea uneori este incomunicabila. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. egocentrica si magica. intuitiva. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual.acestea. logica. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. haotic. Se dezvolta si memoria mecanica. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului.

apar forme noi). Prescolarii. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. se mareste volumul. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. altii dificil sau chiar deloc. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. tonifiante. Deci. încep sa devina tot mai evidente. de pudoare la 3-4 ani. stapânirea de sine. în principal. începe procesul organizarii atentiei voluntare. de mândrie la 4 ani. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. unde intra în contact cu persoane straine. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. placute. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. noilor solicitari cu care el se confrunta. Asemenea modificari sunt posibile. Unii se adapteaza mai rapid. La 6 ani apare criza de prestigiu. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. de bucurie si satisfactie. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. pozitive. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. voluntara si involuntara. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. cu care se si identifica. sub influenta gândirii si limbajului. Stabilitatea si concentrarea ei creste. Evident. în prescolaritate. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. când prin realizarea activitatii . mai ales cei mijlocii si mari. Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. multumire. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate.calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva.

asa încât.educative. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana. psihologia copilului.a. Claparede). Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie”[1] (Ed. când produc satisfactii parintilor. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam „mersul firii”. sa educam vointa prescolarului. mai ales pe cele cu valoare sociala. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei „naturi inerioare”.respective. etc. s. trebuie sa-i oferim motivatii puternice. educatoarei. dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. Suchodolski). în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. a educatiei. „Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile” (B. sociologia educatiei. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta. copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii. anatomia si fiziologia omului. dezvoltarea unor stiinte ca antropologia.3. pentru individualizarea activitatii instructiv. „Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. daca dorim sa formam. . 1. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane.

pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. nu poate fi . studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. cu cât mai multe sanse de succes. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. „individualizarea ca principiu educativ” spune V. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. Asadar. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. legate de scopul general al educatiei. pentru a obtine rezultatele dorite. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. dezvoltarea personalitatii lui. Pavelescu „implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului biopsihic al copilului. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte”.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram.Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului. strategia individualizarii. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar. întrucât. se pot aduce multiple si solide argumente. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri „proprii” („educatia pe masura” si „scoala pe masura”). Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa.

Debesse[2] . precum si caracteristicile comportamentelor de baza. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. inclusiv sociabilitatea. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. ci ea presupune. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. perioada progreselor. precum si în domeniul sociabilitatii lui. perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei.„Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale”. comportamente) si cu o „biografie” a personalitatii deja elaborata. în sfera sentimentelor. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. Gradinita. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza.rezultatul unei simple inspiratii. încadrata într-un regim de munca. visarii si a jocului. ca prima institutie de educatie organizata. într-o disciplina a vietii. fanteziei. cu precadere. prin competenta educatoarelor. afectiva si psihomotorie a prescolarului. vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. În conturarea personalitatii copilului. reactiile afective si volitionale (Ursula schiopu)[3]. va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. receptive modalitati si sensibilitati psihice. dintre etapele dezvoltarii copilului. care constituie – asa cum arata psihologul francez M. pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. deprinderi. Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. o serie de aptitudini. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. De aceea. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. creative). Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. Prin joc . remarcabile în toate planurile si în special. sa le descopere sensibilitatile.

În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi. ci faptele de conduita. Deci. Mediul socio-cultural. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui. Pavelescu). în cadrul caruia au crescut si au trait. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. înainte de intrarea copilului în scoala. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. se dezvolta curiozitatea. a faptelor. . Practic. tot în copilarie. Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. devenite active. prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura.1. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. comportamentul.se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. În societatea moderna. are loc procesul de „alfabetizare”.

dezvoltarea morfofunctionala. b. scriere. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. fisa psiho-pedagogica. Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). Modul lor de receptare. . dominanta laterala. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. morala neconsolidata.Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. capacitatea redusa de concentrare. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. etc. iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. în cadrul caruia au crescut si au trait. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga. Diferenta între copiii de 5-7 ani. instabilitatea psihomotorie. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea intereselor scolare. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. a ramânerii în urma la învatatura. a. decalajul între viata cronologica. a esecului scolar). Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici.

subalimentatia. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura.Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. disfunctiile minime partiale). cognitive. boli cronice). nivelul proceselor. elementare si superioare. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. precum si la nivelul motricitatii fine. a nivelului inteligentei generale. Constatarea facuta de V. alternându-se în anii urmatori. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. • Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. familia dezorganizata. exprimata prin motricitate generala. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. Forme mai grave de imaturitate scolara a. etc. Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: • Factori organici primari (leziunile nervoase primare. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer – mai prezent la 5-6 ani. . mijloace educationale neadecvate. adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. observare. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi.. scriere. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. limbajul membrilor familiei). tulburari organice interne si cele musculare. imaturitatea neuromusculara. microleziunile sistemului nervos central. • Factori organici secundari (traumatismele externe. O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. etc.

La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara. impulsivitatea si conduita dezechilibrata. calculul scris. copierea semnelor grafice de pe tabla.imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiv. adica ritmul încet al miscarilor. etc. instabilitatea psihomotorie. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. b. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea.. iar la 6 ani. b. atunci copierea unui text. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul „test liniar” care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. grupa mare. Suchsingere si G. ). Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. scrierea dupa dictare. Simptomul major (tulburari de comportament). Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita). Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. zece linii. Arnold. clasa I. c. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. Sechele postencefalice: a. . corecte. clasa a IV-a .educative din gradinita.Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului.. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. Afectiunile cerebrale minime.

2 Aptitudinea de scolaritate . VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 44 linii 24 linii TOTAL 68 LINII VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 63 linii 49 linii TOTAL 112 LINII VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 72 linii 56 linii TOTAL 128 LINII Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp – 1 minut. am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta.4-5 ani . am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna. 2.6-7 ani Durata în timpul executarii fisei.Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie. „cautarea cuvintelor” – vocabularul redus. ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului.[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti). determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism. pe grupe de vârsta.5-6 ani . incapacitatea memorarii unui text. Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite. limitarea comunicarii la propozitii simple. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani. astfel: 10 subiecti 10 subiecti 10 subiecti . d. exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza. Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara. potrivita sau slaba. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala. 1 minut.

mai mult. atentia instabila. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. pe de o parte a copilului la scoala. intentiile si starile emotionale.Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. mare. comunicare si exprimare. pe de alta parte a scolii la copii. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de sanatate . apare mai frecvent oboseala. În caz contrar. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. Deci. Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile. dorintele. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. putin. agitatia psihomotrica. Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. tot atâtea). Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare – simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. mai mic. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. . pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile. mai putin. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare.

stabileste asemanari între notiuni (câine. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. de a formula. de a corecta si completa raspunsurile colegilor. de a reactiona corect pe baza acestora. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv – motivational si volitiv. numara peste zece cuburi. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. efectueaza o constructie cu zece.sapte culori sau nuante. mâine. toate zilele din saptamâna. precum si promptitudine. mar. . sinteza. adesea anarhic.douasprezece cuburi. nestabilizata. oscilanta. În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. ritmul de lucru încet. pisica. stânga sunt mai fragil integrate. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. para). Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. de a raspunde la întrebari. de a asculta cerintele adultului. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. relateaza povestiri dupa imagini date. de a se subordona regulilor impuse de acesta. trei momente principale ale zilei. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. cele patru anotimpuri.Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. generalizare. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. nesistematic. analiza. ieri.motorie denumita lateralitati manuale. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. concretizare. foloseste corect adverbele de timp: azi. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. schema corporala în special dreapta. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. recunoaste corect unele litrere. uneori ezitata. abstractizare.

sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. ca cel oferit de teoria curriculara. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar.1. De asemenea. CORĂBIILE ALE MĂRII. precum si de a desfatura o activitate de grup. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. metoda. de a reactualiza cunostintele predate. de a asimila. daruire. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. de a retine. capacitatea elevului de a cunoaste. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual. Definirea conceptelor: metodologie. prezenta trebuintei de a învata.Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI” HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „sOCULUI sCOLARIZĂRII” 3. adica sa poata deosebi munca de joaca. „TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. ale programului scolar. procedeu. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca. Astfel. . capacitatea copilului de a colabora.

elevii. Cuvântul „metoda” provine din limba greaca de la termenul „methodos” compus din „ metha”. o modalitate de actiune. statusul. Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predareînvatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. competentelor. comportamentelor elevilor. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. functiile. formarea abilitatilor. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. etc. capacitatilor. Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si.catre. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. I. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. un instrument cu ajutorul caruia. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. natura. spre si „odos” –cale . sub . astfel ca ea denomineaza. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice.Din ansamblul variabilelor componente. cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. K. În acest sens. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. capacitatilor. preocupate de definirea. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didactica-metodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. drum.

ele având un specific aparte. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. capacitati. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma. metode arhicunoscute. de caracterul obiectivelor urmarite.de accedere. de fiecare data. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. Functiile detinute de metoda sunt: • Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea . atitudini. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre învatamânt. afectiv. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. o destinatie pedagogica. Spre exemplu. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora. competente. aptitudini. Functiile asumate sunt determinate. Sintetizând. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date. în cursul procesului didactic. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. demonstratia. de destinatie. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. de ordin cognitiv. etc.îndrumarea profesorului sau în mod independent. cum ar fi expunerea. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. conversatia. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent. exercitiul etc. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare.motivational si psihomotoriu.

la însusirea stiintei si tehnicii. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor.educativa.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. Se folosesc modalitati de actiune practica. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea .educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. Într-o activitate didactica obisnuita. Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. cum sa se predea si cum sa se învete. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. cu precadere. sistematica si planificata. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit. a culturii si comportamentelor umane) • Functia formativ. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. în activitatea didactica. contribuind la valorificarea lor eficienta. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. • Functia normativa. metoda devine implicit un factor motivational • Functia instrumentala (operationala). trezesc anumite trairi emotionale. cum sa învatam pe altii sa învete. dezvolta convingeri) • Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare. de obicei. se lucreaza cu una. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara.adevarurilor. cultiva anumite sentimente si interese.

deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ.). Tehnicile de predare. 3. completând cu succes celelate metode de lucru. Explicatia contribuie.activitatilor didactice. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. confectii. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. în cadrul activitatilor frontale dirijate. de asemenea.2. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. . administrate. comunicate si corectate de catre cadrul didactic. aplicatii. Astfel. explicatia este metoda expunerii. Fireste. se va preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. modelaj. educatie muzicala. Astfel. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. în care predomina argumentarea rationala. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. etc. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen.evaluare materializeaza tehnica. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ. lecturi dupa imagini. modalitatile. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. educatie fizica. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica. deci probele de învatare. activitatile matematice. eventual.

Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari. În aceasta situatie. sa domine "binele" asupra "raului". în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. diverse piese muzicale. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. în primul rând. sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico- . sa fie accesibila copilului. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. a explicatiei. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". povesti. Textele literare de actualitate. cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. tablouri. din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. Povestirea trebuie. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. a dialogului. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiveducativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. povestiri. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. sa-1 emotioneze puternic. a nivelului copiilor. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". stiintific sau fantastic. lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. versuri. atasamentul copilului spre cele pozitive. povestioare posibile. procedee. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. ilustratii. În cadrul activitatilor de povestire. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii.Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia.

Demonstratia educatoarei. mincinoasa. Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. caracterizându-le. la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. etc. "Vaporii". sinteza. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" . lacoma. pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. De aceea. pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. dar si la dezvoltarea limbajului. Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". a imginatiei creatoare. . Exemplu: "Focul si efectele lui". Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe". este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. sireata. în final.hoata. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita.credul. a dezvoltarii formelor de analiza. estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. vulpea a fost judecata.unde au venit alte animale si.Vulpea . contribuie la largirea orizontului cognitiv. .fantastice.Ursul . ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. nu se pot realiza separat. Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi. contactului nemijlocit cu realitatea. Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. . Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. "Gheata". însotita de explicatie.

-arderea chibritului. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. -culoarea chibritului ars. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. în special în cadrul sectorului stiinta. Copiii fac deductii. . -fire de bumbac.-aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. -arderea textilelor. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate. daca nu obtinem pagube. stabilirea însusirilor. flacara. Întrebuintarile focului (foloase. -forma alungita la ambele capete. mirosul. -perceperea focului. pagube) . -culoarea. directii în care se ridica fumul. luminozitatea. -caldura crescuta de flacara. -efectele focului.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative. -transformarile în carbune.

sub îndrumarea educatoarei. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. la obiect. esalonate si conduse de educatoare. Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa. copilul nu poate da un raspuns satisfacator. . Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. clare. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor.Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. dar la întrebari ca acestea. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie. copilul va raspunde usor. precise. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. obiectiva a lumii. La grupa mare pregatitoare. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. Copiii au posibilitatea. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. studiate si se completeaza cu noi secvente. pe baza caruia sa se poata discuta.

Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala.mâna. . indiferent de natura lor. ceea ce îl oboseste foarte mult. dar este si o necesitate. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. rupe creionul.îmbracarea. . fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. În cadrul activitatilor frontale dirijate. sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. practica. intelectuala. În cadrul activitatilor de scriere. exercitiul este nu numai o modalitate de observare. dar sub alta forma. servitul mesei civilizat. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri. apoi. în mod sistematic. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit.Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. astfel: . etc. Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. care trebuie sa stea în atentia educatoarei. Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu". devin mai precise. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. strânge puternic creionul în mâna. schimba pozitia corpului. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. la început copilul apasa tare.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita.pregatirea salii de grupa pentru activitati. Exemplu: "Linia" .

elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. Conturul balonului. în miscari. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita. Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala.- Linia frânta Vaporul. Prin model se intelege un sistem mai simplu.familie. Gard cu uluci. problemelor matematice. În acelasi timp. Dintii fierastraului. a independentei în actiune. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii. Bobite de struguri. Modelarea în stiinta si tehnica. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor. pe baza analogiei . Acoperisul casutei lui Zdreanta. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". problematizarea. fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. Palete de tenis. modelarea. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor.

de fapt. confectii etc. ca metoda de predare. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. Deci. prezentat copiilor spre observatie. confectionat. Modelul. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. Modelarea presupune. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. de aranjare în sir crescator si descrescator a . problematice în gândirea copilului. desen. se va gasi în mod cert solutia problemei. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. cunoasterea mediului). relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. conduse de educatoare spre intuitia copilului. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. de formare de perechi. dupa un anumit numar de operatii.lui cu sistemul original. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. Un algoritm este un procedeu. pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata.). având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si societate cu ajutorul modelelor. Daca algoritmul este urmat corect. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. Problematizareaaceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit". Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale.

Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. conversatia.grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. aprecieri. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. vointa. disciplinata si cere un volum de observatii. creativitatea si nu memorizarea. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". a creativitatii. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. analize. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. sau la confuzii. mecanice. cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. de la concret la abstract. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. modeleaza aptitudinile de investigatie. dezvolta perseverenta. cele mai utilizate sunt: explicatia. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative . copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. trecerea de la analiza la sinteza. descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. exercitiul. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. ci sa aiba gândire critica. obiectiva. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. Învatarea prin descoperire. sa elimine problemele stereotipe.

Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: principiul liberei optiuni. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. în observatie). Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. subteme în discutie. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. principiul îndrumarii sistematice.Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. cât si în domeniul din care se inspira acestea. principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. .

Obiective generale si specifice. Continutul activitatii la alegere: a. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere.- principiul activizarii. jocuri de expresie afectiva. jocuri de atentie. Jocuri simbolice. jocuri hazlii. ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii.educative. c. b. d. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. Jocuri distractive.Pregatirea cadrului specific la alegere. jocuri de perspicacitate. Pregatirea activitatii la alegere: . . joc cu reguli. Obiective speciale ( particulare). prin contactul divers. Jocuri cu reguli (jocuri simple). nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. Obiectivele activitatii la alegere: Obiective generale. b. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta.

1. comparatie.Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor. morale. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. . al repartizarii rolurilor. Jocuri simbolice: al însusirii limbii materne. Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. ca premisa a realizarii "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc. al intensificarii. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. lor. concretizare.[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. sinteza. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. comunicarii si autocomunicarii. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. asimilate în procesul cunoasterii. generalizare si abstractizare.

Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru". c.b. Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive "Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3. 2. Jocuri de circulatie rutiera .

treci pe verde" "De-a politistii" 4."Atentie la semafor" "Stop rosu. Jocuri intelectuale . Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5.

Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b. Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e.a. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" . Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d. Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c.

Jocuri logico-matematice "Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala .f. Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g.zboara" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara .

Aplicarea noii programe.educative pe "centre de interes". . Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. conversatia si exercitiul. cu comentarea întregii activitati instructiv. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. copiii se manifesta liber."Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. proiectata mental judicios. pe un subiect prestabilit. judicios folosite si la aceasta vârsta. Jocurile propriu-zise. totusi. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. practica. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului. ci ca o activitate gândita. educatoarea foloseste o serie de metode specifice.educativa. Acestea sunt explicatia. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. joc de masa. jocuri cu rol. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. favorabil. Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. deprinderi de munca intelectuala. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. ocupatiile ludice si exercitiile-joc. demonstratia. biblioteca. arta. Daca sunt riguros organizate. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. cadru de manifestare larg. constructie. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. vor oferi fiecarui copil teren. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. La toate grupele.

egocentrica. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. care definite si bine echipate. materialul cu care copilul emite judecati. sa se creeze spatiu suficient. jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. se evita însusirea mecanica de cunostinte. Prin folosirea. Ele asigura trecerea de la viata instructiva. arii de stimulare. în cadrul ariilor de stimulare. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare.O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. unelte. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. învata sa asculte si sa se concentreze. compara si deosebeste. decizii. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. are organizarea salii. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: accesul liber si direct la jucarii. . Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. unor deprinderi de a- si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. grupe. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa". iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca. a unui material variat si adecvat. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup.[7] Prin manipularea jucariilor. truse. materiale. la deschiderea spre lumea sociala.

grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. la o analiza atenta. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. precum si lacunele acestora. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze copilul (a centrului de interes. Aria biblioteca. fara sa strige sau sa se produca zgomote. consolideaza si verifica în acest mod educatia. Aria jocului de masa. plantelor. animalelor. . pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. fie la nivelul enuntului. Din acest unghi. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. cunostinte. vârstelor. deprinderi care se formeaza. Învatarea se întemeiaza. tema. Aria stiinta. subtema care preocupa saptamânal educatoarea . Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze.. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. deci. devine vizibila organizarea materialului de constructie. având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. fie la cel al unitatii de comunicare. anotimpurilor.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei.

de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. este firesc sa fie asa. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". pe baza experientei cognitive capatate. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. În gradinita. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. . al expresivitatii vorbirii. se realizeaza. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. ca dezvoltarea vorbirii copiilor.Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. acestea se materializeaza. în special. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. a limbajului. al comunicarii orale. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. sub aspect al structurii gramaticale. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. sub aspect lexical. Cercetarile psihologice au aratat. Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. are loc sub influenta mediului si a educatiei. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi).

limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. limbaj exterior. societate. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. copilul foloseste acelasi limbaj. gândirile. fenomenelor. emotiile. morfologice si sintactice). Functia esentiala a limbajului este comunicarea. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. În procesul instructiv-educativ. sa-si organizeze activitatea psihica. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva.Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. cu ajutorul cuvântului. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. a legaturilor cauzale dintre acestea. Prin intermediul limbajului. viata. lexicale. în special prin cele de organizare a jocului. La vârsta prescolara. În procesul comunicarii cu adultul. dar este original dupa felul cum gândeste. fie prin cele ocupationale. sinteza. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. . Prin intermediul limbajului. comparatie etc. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. intentiile sale. exersarii sau executarii unor sarcini. limbajul este mijloc de comunicare.). prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. a gândirii cu procesele ei (analiza. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. cu cele doua aspecte: limbaj interior. mijloc de cunoastere.

Jocul didactic reuseste. . Exemplu: "Alege jetoanele". prin intermediul jocului didactic. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat.eficient mijloc de formare si educare a copilului. La grupa mare. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". precum si defectelor de vorbire. "Raspunde repede si bine". aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. se încearca gasirea unor solutii. astfel ca. în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze. se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei. sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . la formarea unor noi notiuni. Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. în acest sens. în functie de aceste realitati. reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. însa. Jocul didactic. Eficienta acestor jocuri didactice depinde. fara ca el sa constientizeze acest efort. de asemenea. pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. Pentru a rezolva sarcina principala. sa antreneze în joc toti copiii grupei. ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara. joc cu obiective complexe si bine determinate. "Jocul cuvintelor".În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. Astfel. astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil. tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara.

pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?". Pentru verificarea acestor cunostinte. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. pe care sa le aseze pe flanelograf. a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. declinarea. "A cui îmbracaminte este?". Prescolarii nu învata regulile gramaticale. silabe si sunete. dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. verbul. dar respecta aceste regului de vorbire. atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. legume. nu cunosc definitii. Jocul cuprinde trei cerinte. Pe baza materialului concret prezentat. totodata. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?". Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. îsi însusesc semnificatia cuvântului. . corectându-i doar atunci când gresesc. adica notiunile care se schimba. se îmbogatesc si se precizeaza treptat. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor.Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate. pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. precizând câte silabe are cuvântul. nu stiu ce este substantivul. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"). animale. Se urmareste. Jocul se desfasoara având câte un conducator. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date. un flanelograf ilustratie. punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale. deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca. A doua cerinta a jocului consta în taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat.

în continuare. "Aluna este hrana veveritei". În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon. prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. un substantiv la masculin. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza. în timp limitat. Astfel.Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. coerente. copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul activ. fluente. "Iarba este hrana vacii". Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal. Aceleasi adjective însotesc. Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv. numar si caz ). pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. de exemplu: "Andrei este un baiat harnic". Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda. Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului". de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. formulând corect propozitia. între subiect si predicat). gasind însa antonimul adjectivului enuntat. Pornind gradat. "Andrei este un baiat lenes". de exemplu: "Maria este o fata harnica". Acum. dezvoltarea expresivitatii limbajului . Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. La întrebarea "A cui hrana este?". au o contributie deosebita la vârsta prescolara.

Indiferent de forma de realizare. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori. cât si expresivitatii vorbirii. la estetica tintei limbajului. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. memorizare. prin vorbire dialogata despre toate câte sunt. vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare. Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoasterea personajului si a povestii. plante. lexical. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice. povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii. în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile . redarea unui fragment din povestea respectiva. povesti create de copii. . activitatile de dezvoltare a vorbirii. personaje îndragite. Pe lânga activitatile de joc didactic.copil. a plasticitatii lui în exprimare. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite.exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic.formativ. prin specificul de organizare si desfasurare. prin relatia educatoare .exercitii. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata".presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala. activitatile de povestire. Importanta jocurilor . adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. gramatical. fluturi. orienta si contribui prin "viu grai". intensitatea vocii. stimuleaza copilul în mod creativ. menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei. caracterizarea personajelor. intonatia. la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. ritmul expunerii. cum ar fi: mimica.

bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc. a inventiei umane. personaje cu care copilul comunica. Eminescu "Somnoroase pasarele" . ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. pot deveni lucruri realizabile. Farago Convorbirile tematice. în decursul timpului.E. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" .T. vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. astazi acestea sunt lucruri realizabile. care le reprezinta si îmbogateste fantezia.M. în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea.fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca. Eminescu "Zdreanta" . Arghezi "Catelusul schiop" . în masura în care educatoarea este un model.limbaj coerent. prin subiectele abordate. de felul cum recita o poezie. iar fanteziile timpului nostru. pentru copil. de modul de a-1 face pe copil sa. plastic.M. expresiv. dar si la formarea unui . . cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor.Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite. O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico. înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei.

jocuri didactice. fie un mod concret de valorificare a metodei. verificarea cu caracter global (examenul). fie în forma scrisa.1. . învatarea pe simulator). verificarea periodica (prin teza sau practica). convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului. De data mai recenta: algoritmizarea. modelarea. Traditionale: expunerea didactica. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor. metode de simulare (jocurile. a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. lucrul cu manualul.3. ci una dintre ele. problematizarea. cine o utilizeaza (în cazul nostru. conversatia didactica. observarea. care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza. Nu este singura definitie care s-ar putea propune. dupa unii autori. Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei. instruirea programata. fie un element de sprijin. si învatarea prin descoperire. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. în ce activitate (în procesul de învatamânt). verificarea practica curenta. Metode de evaluare: B. adica pentru informarea si formarea educatilor. adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat). studiul de caz. pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului. fie orala.2. 3. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare: A. exercitiul.1. A. demonstratia.Activitatile de memorizare. B). cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). fie practica. educatorul si educatii). verificarea scrisa curenta. de povestire a educatoarei.

dupa gradul de angajare a elevului.(2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). fenomenelor. verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). teorii. în scopul unificarii lor într-un tot. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. legile stiintifice etc. Sub aspectul functiei didactice principale. este o metoda expozitiva. Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei.2. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. regulile. În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata. prelegerea scolara. interpretari de fapte separate. Explicatia este forma de expunere în care „predomina argumentarea rationala”. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. explicatia. se înscrie între metodele de predare. facându-si loc deja problemele de lamurit. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. B. Pe primul plan nu se mai afla „faptele de prezentat” ci „faptele de explicat”. evenimentelor. de catre educator catre educati. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. avem a face cu o metoda verbala. De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. . teoremele. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire.

Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. pornind de la lectura integrala.. ca o concluzie. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. de care fiecare se serveste o viata întreaga” (Cerghit. D. „Lectura este o materie. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente.2. V. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. Ţârcovnicu. 3. unii autori (Todoran. Aceasta are o desfaturare specifica.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. 1964. I. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor.instrument. .. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti.

Pe plan didactic. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante. cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. în clasele mici. Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. . Altfel spus. Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. ce se preteaza unei astfel de ordonari. 4. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari.Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii.

mulaje. asemanator). Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara. a unor reproduceri similare (machete. actiuni). 7. Principiile instruirii programate: • • • • Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. procese. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sal confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • Fisele programate Manualele programate . prezentate preponderent în forma verbala. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. F. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte.6. Skinner imediat dupa 1950. sau microprocese). A fost „brevetata” de B. analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre).însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. dar si cu includerea unor aspecte intuitive. statii pilot.

CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ . Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. jocuri matematice. întelegere. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. Etape ale studiului de caz (dupa I. de orientare. jocuri gramaticale. fie prescolare. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de pilda conducerea unei locomotive. Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. a unei aeronave. fie scolare. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. În ce priveste învatarea pe simulatoare.• Masinile de învatat (calculatoarele) 8. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative.

iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. disciplineaza conduita si contribuie. cultivând imaginatia. si în activitatea didactica de dimineata. a activitatilor matematice. etc. . pregatitoare. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. sa citeasca. în sfârsit. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar.1. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. dupa cum s-a mai afirmat. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. orienteaza activitatea psihica. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. sa utilizeze. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. a scrierii grafice. Prin natura lor. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. sa interpreteze. gândirea creatoare. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. cât si în cadrul activitatilor liber creative. munca. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. a activitatilor de dezvoltarea limbajului.4. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. Pentru obtinerea reusitei acestora. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea.

Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina vederea adaptarii optime la viata scolara. Variabilele cercetarii Variabile independente . particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor. îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei.4. 3. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara.5. 4. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara.4.3. în 4. 4.2. Tipul cercetarii Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. 4. Obiectivele cercetarii 1. 2. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei.

Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr.Nasaud. Cadre didactice implicate în cercetare: ed. Din cei 10 copiii ai grupei A. Judetul Bistrita. Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are . numita Grupa A (grupa de control).6. 9 Bistrita. Prima grupa. 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. Moldovan Liana. este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni).• Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei • Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta • • Vârsta de dezvoltare a limbajului Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. provin din familii organizate cu relatii armonioase. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. consilier scolar Dobrin Nadia. unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I.

observatia. Metodologia cercetarii Metode utilizate În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. care respecta particularitatile de vârsta si individuale.9 Bistrita. jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. jocuri de stimulare a comunicarii orale: „Povesteste ce ai visat”. Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socioculturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. „Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta”. iar ceilalti au avut o frecventa redusa. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: „Spune la fel ca mine”. „Ghici la ce cuvânt m-am gândit”. dramatizari „Anotimpurile”. 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr.frate mai mic. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. . 4. sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. metoda testelor. Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita.7. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. „Greierele si furnica”. experimentul. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. studiul documentelor personale. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei „Hai sa facem o poveste”. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguta cu doi bani”. „Descopera unde am gresit”.

• Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. afectiv. Instrumente de cercetare utilizate • Test de evaluare initiala .În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. evolutia sarcinii. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. din punct de vedere fizic. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). • Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. psihic. proba psihologica. • Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. starea de sanatate. • Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre- experimentala cât si în faza experimentala. etc. pe care se experimenteaza. despre calitatea influentelor asupra copilului. starea lor de sanatate. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei. • Testul.

Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti. Item cu raspuns scurt.8. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre.” 1p . Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. am ales metodele si tehnicile de cercetare. am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1.• Testul „Omuletului” (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) • Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres • Test de evaluare finala 4. sireata si da iama la poiata. Evaluarea initiala • a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii. am aplicat testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare.

„Scufita Rosie manânca lupul. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p 4. Item cu alegere duala Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”.” 3p 5.2. Item de completare . „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”. 1p 1 4 5 3.

. Este deci. am aplicat o serie de probe psihologice.... constituie un veritabil sistem de simboluri. (cerem copilului sa deseneze un omulet). Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008.... VM = vârsta mentala)..... dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata. între care testul „Omuletul”. sa se vâre în . am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual...pentru a o închide acolo!. ..... în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii...... Considerat ca test de inteligenta.................... Testul „Omuletul” • în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice.. . am aplicat probe. si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca.si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica.......Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe ... neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational.” 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental... prin care se realizeaza o comunicare. îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea.. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe... am facut masuratori si determinari.. Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: prezenta capului. o comunicare prin simboluri... Caci de îndata ce ar fi fost acolo..... Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul „Omuletul” si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului)...... copil istet.. ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se. În urma aplicarii acestei probe...

doua. cravata. fara defecte. prezenta gâtului. pantaloni). fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei. bratele si picioarele tangente pe lânga corp. conturul gâtului . parul bine plasat. bratele si picioarele atasate. nasul si gura sunt reprezentate corect. când e în fata si unul în profil.- prezenta picioarelor . vesta. nasturi. indicarea buzelor. îndoirea umerilor. lungimea mai mare decât latimea trunchiului. prezenta nasului. prezenta gurii.o linie continua între trunchi si corp. prezenta parului. lipsa transparentei vesmintelor. prezenta trunchiului. prezenta narinelor. costumul perfect. . prezenta bratelor. prezenta ochilor. patru articole vestimentare bine marcate (palarie. prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii). desi incorect.

pupile. pozitia si proportia corecta a urechilor. capul. proportia gambelor. proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului). coordonarea motrica a bratelor. trunchiul si picioarele de profil. bratele articulate la umeri. detalii oculare . prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: .- prezenta degetelor. - prezenta calcâiului. la coate. profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului • adaptat dupa Alice Descouedres. prezenta urechilor. prezenta barbiei si a fruntii. proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe. evidentierea palmelor. proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). coordonarea motrica a conturului. proportia bratelor.

memorarea unor grupe de cifre. fotografia unui batrân si a unui tânar. 3. Subproba nr. desenul unei linii drepte si a uneia curbe. desenul unei case mari si al unei case mici. - completarea lacunelor dintr-un text. 7. desenul unui pom înalt si al unui pom scund. imitarea unor actiuni . denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte. 6. 4. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. imaginea unui copil trist si a unuia fericit. 2. 9. o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. 5. 8.- stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. o carte noua si una veche. o minge tare si o minge moale. . o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor. denumirea unor culori.

Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(pasarele) . Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat”. Subproba nr. se acopera de …(nori) .10. • • Se va citi rar si cu accentul necesar. doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului. aceasta casa este mare. te rog sa fii atent. Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. iar hainele lor erau complet…(ude). când eu ma opresc si n-am sa stiu ce sa spun.(senin. .(flori) . Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele…(umbrele. se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: „Este timp frumos. haine de ploaie). se noteaza raspunsurile copilului. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de… (tunete) . Deodata cerul se întuneca. Ele aduna ….Cerul este spintecat de…(fulgere) . Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp. albastru). în timp ce aceasta este…. soarele este foarte…. Se noteaza raspunsurile copilului. Fetele se grabesc sa se întoarca …(acasa) . cerul este …. (stralucitor) .(mica) • • • se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii..

Subproba nr. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfasurare: Se spune copilului: „Fii atent! Îti voi spune niste cifre. Din ce este facuta cheia? .• Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. 5. Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori. pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5. pentru seria a V-a primeste coeficientul 6. • • Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica. Subproba nr. 3. 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1. 2. pentru seria a III-a primeste coeficientul 4. 4. Pentru prima serie primeste coeficientul 2. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”. pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1.

(ascultator sau cuminte) 5. indispus.….…. frumos .…. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte. uscat 3. vesel . mare 7. Din ce este facuta masa? 3.…. Subproba nr.(greu) -.(ud sau umed) . cald 2. curat 6. 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1.(frig sau rece) . Din ce sunt facute ferestrele? 6. Din ce sunt facuti pantofii? 5.…(trist.(mic) .(murdar) . neascultator .(urât) 4.…. nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte.…. usor 8. Subproba nr. Din ce este facuta lingurita? 4.2. 6: Denumirea a 10 culori .….

Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1. rosu; 2. verde; 3. negru; 4. roz; 5. alb; 6. violet; 7. gri; 8. galben; 9. maro; 10. albastru

Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10, dupa numarul exact de raspunsuri corecte. Subproba nr. 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. a tusi; 2. a frictiona; 3. a cânta; 4. a arunca; 5. a spala; 6. a respira. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni, cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca:

1. a scrie; 2. a se apleca; 3. a se balansa;

4. a se ridica; 5. a sari; 6. a împinge

Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti, grupa experimentala si grupa de control, am stabilit diferentele, am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) – propozitii simple si dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multipla I4 item obiectiv cu alegere duala I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonora 1p 1p 1p 1p 1p

Punctaj maxim 5 puncte

TEST CUVINTE, SILABE, SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) „Ana are ……………” I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta

I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie „Copiii merg la gradinita” 5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPIL Ă GRĂDINIŢ 3

I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul „ r ”

4.9. Prezentarea interventiei ameliorative
Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului, jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare, conversatie si îmbogatire a vocabularului. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 20072008. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele

Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate.10. învatarea în cerc. experimentul. am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. demonstratia. experimental G. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G.11. de control G. 4. exercitiul. de control G. experimental G. 4. cap IV). de control G. cap IV). cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. experimental G. braistormingul. explicatia. turnirul întrebarilor. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . examinarea povestirii. Între evaluarea initiala si cea finala. experimental G.metode: conversatia. experimental G. de control G. în cadrul programului de interventie. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. comunicarea rotativa.

grupa de control cuprinzând mai multi copii proviniti din medii sociale defavorizate. atât în anul anterior cât si în anul curent. jocuri didactice cu caracter stimulativ si de dezvoltare a limbajului. Datorita faptului ca asupra grupului experimental s-a actionat prin aplicarea de metode si procedee specifice si s-au realizat activitati. Rezultate obtinute la testul „Omuletul” TESTUL OMULEŢUL . la care rata frecventarii gradinitei este scazuta si asupra carora nu sa intervenit prin activitatile care au fost realizate la grupul experimental. Aceste aspecte de diferentiere se datoreaza faptului ca cele doua grupe sunt diferit constituite.Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra urmatoarelor aspecte. se pot observa diferente semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obtinute. regulat.

de exemplu). 9d. De exemplu : pantofii trebuie sa aiba sireturi.Nr. respectiv punctele cele mai apropiate. Prezenta picioarelor : apar doua picioare daca omuletul este desenat din fata. Daca sunt desenate doar degetele. La fiecare mana (sau la mana care este vizibila) esteprezent un numar corect de degete. Costum complet. a trunchiului sau cu cele doua reunite. Prezenta capului. palarie. Parul prezent. ele ar trebui sa se gaseasca in locul in care ar trebui sa fie umerii. pantofi. 4b. Conturul gatului formeaza o linie continua cu linia capului. 7d. De exemplu : palarie. Prezenta hainelor. Fiecare articol este reprezentat tinand cont de elementele sale caracteristice. Sunt admise hasururi simple si transparentele. Masurarea se face tinand cont punctele cele mai departate. Cele doua buze sunt indicate. 4c. bluza. Desenul complet al hainelor. Parul este corect plasat capul nu este transparent. Numarul corect al degetelor. haina. Nasul prezent. 5a. 7e. Doua articole de imbracaminte reprezentate fara tranparenta (pantalon. 10b. Crt. Punctul se acorda atunci cand unul dintre degete este reprezentat in mod clar mai scurt decat altele. Reprezentarea distincta adegetului mare. pantalon. 9c. Narile sunt reprezentate. Bratele si picioarele sunt atasate de trunchi intr-un punct oarecare. acestea nu se iau in considerare decat in situatia in care apare un spatiu intre acesta si corp. Patru articole vestimentare bine marcate . coate sau ambele. 7b. Gura prezenta. 6a. fusta etc. 1. soldat. Umerii sunt indicati in mod clar. Mana este distinct reprezentata fata de degete si brat. 5b. Gatul este prezent. fara nici o transparenta. 7c. 1 1 1 1 1 1 1 . 10a. Lungimea trunchiului este mai mare decat latimea. Una dintre primele forme de reprezentare ale imbracamintii sunt nasturii. 4a. Bratele clar articulate la umeri. GRILA DE COTARE (TESTUL OMULETUL) Punctaj 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9e. Nasul si gura reprezentate prin doua trasaturi. Palaria. toc etc. cu elementele de indentificare a personajului : medic . curea sau bretele. daca bratele sunt indicate. 9b. 7a. 11a. 10d. Ochii sunt prezenti. Bratele si piciorele sunt atasate de trunchi in punctele corecte. vanzator. 8b. Degetele sunt reprezentate. Trunchiul este prezent. 9a. Chiar daca 5 nu este reusit. 3. Detalii desenate corect : doua dimensiuni. pantalonul si pantofii 1sunt obligatoriu reprezentate. unul daca este desenat din profil. guler. Manecile si/ sau pantalonul trebuie reprezentat. lungimea mai mare decat latimea. manecile. 10a. 10c. 8a. Bratele sunt prezente. Diferentierea neta intre degetul mare si celelalte degete. 6b. cravata. 2. Cel putin unul din cei doi trebuie sa fie reprezentat pentru a primi un punct.

14b. Cele doua maini si cele doua picioare au doua dimensiuni. nici sa fie mai putin decat o zecime din inaltimea totala a piciorului. Articulatiile picioarelor : genunchi si/sau glezne sunt reprezentate. sprancene sau ambele. 14d. 14a. 15b. 18a. pozitia gresita a bratelor sau piciorelor). Proportia bratelor. 12e. O greseala poate fi tolerata (transparenta. 14f. Proportia picioarelor. 17a.11b. Coordonare motrica reprezentata prin contur. 12c. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rezultatul global (maxim 52 de puncte) se analizeaza in fucntie de baremul urmator : Varsta copilului Puncte obtinute 3 2 4 6 5 10 6 14 7 18 8 22 9 26 10 30 11 34 12 38 14 42 Exemple: . Capul trunchiul si piciorul vazute din profil. Coordonare motica a fizionomiei. proportii si pozitionare corecta. 16c. Detalii ale ochilor : gene. 16a. lungimea mai mare decat latimea. Prezenta urechilor. Prezenta calcaiului. Coordonare motrica prin articulatii. nu mai putin de o zecime din trunchi. 15a. Laba piciorului are lungimea mai mare decat inaltimea. Lungime egala cu lungimea trunchiului sau putin mai lungi. Profil perfect. Nu mai mult de jumatate din dimensiunea trunchiului. dar in nici un caz nu ating genunchii. Detalii ale ochilor: prezenta pupilelor. Piciorul si laba piciorului sunt vazute in doua dimensiuni. 13. Nu trebuie sa depaseasca o treime din inaltimea piciorului. Detalii ale ochilor: priportii. Prezenta urechilor. 14c. Proportia picioarelor. 17b. Nu mai scurte decat trunchiul si nu mai lungi decat de doua ori lungimea trunchiului. 12b. 18b. 16d. Coordonare motica a bratelor si picioarelor. Buza superioara si fruntea prezente. 12a. Coordonare motrica prin articulatiile trunchiului. daca ochii sunt vazuti din fata. Coordonare motica prin articulatiile capului. Buza superioara net distincta de buza inferioara. Proportia capului. 16b. 12d. 14e. Detalii ale ochilor: stralucirea. Doua dimensiuni. fara erorile amintite anterior.

V. 7 ani 18p 4. Crt.D.L.E.I. S. Date brute: Grup experimental Nr.I. C. E.C.O. 7.L. ca si o constiinta bine dezvoltata a propriului corp . M. M.D. C. 6 ani 14p 7. R.I. C. S. 3. Punctaj total: 109 p Rezultate obtinute la testul „Omuletul”: Grupe G. M. C. 6.S. 1. S.L.M. 7 ani 7 ani 7 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 5 ani 5 ani 5 ani 15p 14p 16p 11p 13p 10p 9p 8p 7p 6p . 2.P.D. 6 ani 13p 5. 7 ani 16p 3. Numele Vârsta Punctaj Crt.sTEFANIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna si o buna cunoastere a propriului corp. experimental G. P. 7 ani 17p 2. L. S. 5. 5 ani 10p 10. M. o cunoastere moderata a propriului corp.8% Grup control Numele Vârsta Punctaj L. 9.A. M. 6 ani 12p 6. 1.20 – PUNCTE – O dezvoltare excelenta. 5 ani 9p 9.A.3% 77. de control Punctaj 127p 109p Procent 93. GEORGE . 5 ani 10p 8. 4.A. 5 ani 8p Punctaj total: 127p Nr. 8. 10. ANTONIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna.L.T. L.

deci am putea sa-l apreciem si ca proba de personalitate. III. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR 3 ani 4 2 3 3 4 4 ani 5 ani 5 6 3 4 3 4 4 5 5 6 6 ani 7 ani 8 12 6 8 5 5 6 6 7 8 I II. cu usoare tendinte de trecere spre treptele superioare ale acesteia. V. Punctajele obtinute de cele doua grupe denota o inteligenta normala. Putem spune. Comparând procentele celor doua grupuri observam ca exista o diferenta de 15. dar reduse. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obtinut la fiecare proba corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul urmator). diferenta semnificativa. Rezultatele obtinute demonstreaza ca din totalul de 20 de copii 5 sunt sub capacitatea intelectuala corespunzatoare vârstei. IV. se face media acestor vârste si se obtine vârsta psihologica a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice. La grupul de control putem observa ca 6 copii au obtinut punctaje între 10-18 p. respectiv 9p. corespunzatoare vârstei.5 procente.Interpretarea rezultatelor: 8 copii din grupul experimental s-au înscris în baremul 10-18 corespunzator vârstei de la 5-7 ani si 2 elevi au obtinut punctajul de 8p. Contrarii (cu obiecte si imagini) Lacune Cifre Materii Contrarii (fara obiecte si imagini) . ceea ce denota o inteligenta scazuta a celor din urma. iar 4 copii nu s-au înscris în barem. ca testul îmbraca aspecte proiective. din acest punct de vedere. Diferenta de punctaj se datoreaza nefrecventarii regulate a gradinitei si conditiilor socio-culturale si familiale defavorizate precum si lipsei utilizarii metodelor adecvate.

Coefi Vâr Coefi Vâr Psi sta ci sta ci sta ho ent ent logi ca a Lim . denumirea unor culori si nuante.>V. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini si obiecte.C. Verbe TOTAL 2 4 22 3 6 29 4 8 37 6 9 47 8 11 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologica se poate constata ca:  daca vârsta psihologica a limbajului este egala cu vârsta cronologica (V. numirea si imitarea unor actiuni. memorarea unor serii de numere.  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mare decât vârsta cronologica (V.) se poate vorbi de o dezvoltare superioara a copilului.) se poate vorbi de o dezvoltare normala a copilului.L.=V. Nu Cro me no logi ca Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient ficient sta sta Vâr.>V. Acest test a fost aplicat celor 20 de copii prescolari cu vârste cuprinse între 5 ani si 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologica a limbajului.) se poate vorbi de o dezvoltare deficitara a copilului.C.c r t. Analiza comparativa a rezultatelor obtinute de cele doua loturi ne-a permis sa relevam diferenta nivelului de dezvoltare a comunicarii si limbajului copiilor din cele doua loturi care nu au beneficiat de aceleasi conditii de mediu socio-cultural si educational.VI. denumirea unor materiale din care sunt facute diverse obiecte. Culori VII. Vârsta Nr .C.L. completarea lacunelor într-un text..  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mica decât vârsta cronologica (V.L.

2 5. C. 10 .9 5 5.5 5.2 ani.5 7 6 5 5 5 5.8 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4.2 TABEL Nr. 8.5 4 4 5.S.4 la care media vârstei limbajului este cu 1.A.5 4.5 6 5 5.8 8 6 7 5 5 5 7 4 5 4 5.L.4 4.3 6 7 6 5 6 5 6 4 4 5 5. 2.1 În tabelul nr. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care sunt în primul an de frecventare a gradinitei.I.4 7 6 4 5 4 4 4 7 5 5 5. 6.1 6.crt.6 7 5 6 5. 9. L. 5.T.0 4. 7 7 7 6 6 6 6 5 5 5 6 9 12 8 6 8 6 8 5 5 6 7. Vârsta Nr Nu Cro Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Vâr Coe sta fi cient Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe Vâr Coe fi ci ent sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vârsta Coefi Vâ ci ent r s ta sta Coefi Vâr Psi ci ent sta ho logi ca a lim ba . R.5 4 4 6 3 4 3 4. M.5 4.5 la care media vârstei limbajului este cu 1.5 7 4.5 5 5 5 6.ba Ju 1. 7. 3.3 mai mica decât media vârstei cronologice si la proba nr.I.5 5 4 6 5 5 4 5 5 5 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4.5 5. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5.A.9 5. S.M . M. 4.5 6.7 7 8 6 4 4 4 5 8 8 6 6 6. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr.D.9 4. L.1 6.1 sunt cuprinse rezultatele obtinute la testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A.5 6 5 6. C. V.5 lui 6 6 5 4. E.2 4 5 4 3 5 4 4 3 4 4 4 5 6. me no logi ca ficient sta .E.2 mai mica decât media vârstei cronologice.5 7 7 6 6 9 9 8 6 7 9 8 10 12 7 8.

2 În tabelul nr. M.9 8 8 8 7 9 8 7 7 7 7 6.7 6. 10 P. de control G.1 6.L.C.5 6 5 3 5 5.2 sunt redate rezultatele obtinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei.A 7 S.4 TABEL Nr. Media vârstei cronologice este 5.8 7 6. 9 C.6 5. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 Grupe G.5 7 6.1) s-a înregistrat aceeasi medie a vârstei psihologice a limbajului ca si media vârstei cronologice. experimental G.9 12 12 11 10 9 6 4 6 7 7 7 7 7 6. de control G. Acest lucru ne demonstreaza ca mediul educativ oferit de gradinita copiilor contribuie la dezvoltarea comunicarii si limbajului copiilor.P.5 5 5 5 5 5 4 3 7 7 7 7 6 5 4 8 6 6 6 6 6 5 7 7 6 7 7 7 5 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7. 8 L.L.Ju lui 1 2 3 4 5 6 7 C. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% .O. experimental G. Media 712 7 6 6 6 5 5 5 5 5.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6.1 4 5 5 6 4 5 4.9 6.5 7 7 5.2 6 5 4 3 6 6 7.L .9 6 7 3 3 5 5 5.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8.8 6.9 11 10 11 10 12 12 10 7 7 7 6.5 8.9 5.5 7 7 6.D. Din aceste rezultate se constata ca media vârstei psihologice a limbajului a grupa B este superioara vârstei cronologice cu o diferenta de 1 an fata de grupa A. experimental G.7 6.0 5.5 6. M. S.I. Prin parcurgerea activitatilor instructiv-educative la grupa pregatitoare (cele doua grupuri studiate) s-a ajuns la obtinerea unor rezultate bune (la grupa de control) si foarte bune (la grupa experimentala) în ce priveste nivelul dezvoltarii psihice pe toate planurile.2 ani.6 7.D S.1 9 6 9 6 12 7 10. M. La o singura proba (nr.5 7 7 7 7 7 7 7 6.8 6.6 5.9 6.2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6.5 5.1 5.

de control G. la 4 itemi s-au obtinut procente de 100 % ceea ce înseamna un nivel ridicat de cunostinte si abilitati de comunicare acumulate. se poate înregistra un mic progres si în .4 5 G. daca educatoarea a insistat pe activitati de educarea alimbajului chiar daca nu a avut un program de interventie bine stabilit si copiii au frecventat în mare parte gradinita. experimental G. de control 4p 4p 5p 3p 80% 80% 100% 60% Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finala a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. Acest lucru denota faptul ca.. În cadrul grupei experimentale. se înregistreaza un progres vizibil atât la grupa experimentala cât si la grupa de control chiar daca interventia nu a fost aceeasi si conditiile socio-culturale de provenienta a copiilor diferite. experimental G.Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia ca actionându-se asupra subiectilor în mod frecvent si organizat. la copii care au frecventat gradinita în mod regulat dar mai scazute la cei care au frecventat sporadic. la grupa de control procentele sunt destul de bune. comparativ cu cele înregistrate la testul initial. prin procesul de învatamânt.

Cunoscându-se ca dezvoltarea limbajului prescolarului are la baza experienta cognitiva a acestuia în relatiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilitati optime de exprimare libera. accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul sa fie viu. sub aspect morfologic si sintactic. fonetic si lexical. de relatiile sale cu ceilalti copii. intonatia sa fie expresiva. acest lucru realizându-se în orice moment al zilei. de povestirile educatoarei.cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinita (cazul grupei de control.prescolari de Gradinita Dorolea ). Ţinând seama ca trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogatia experientei intuitiv-actionale. de gradul de elaborare a tipurilor superioare de . astfel încât prescolarii sa-si însuseasca raporturile gramaticale ale limbii. de experienta de viata a copilului. colorat. de la venirea lui în gradinita si pâna la plecare. Materialul necesar desfasurarii normale a gândirii si limbajului a fost furnizat de realitate. Atât în activitatile comune organizate cu grupa de copii. cât si în cele individuale.

S-a urmarit. a independentei în gândire si actiune. vibrante. stimularea permanenta a inteligentei si creativitatii copiilor.activitate. velare). insistându-se asupra miscarilor de articulare corecta a sunetelor (fricative. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corecta. Adeziunea prescolarilor la o vorbire corecta. reviste. precum si a diftongilor ai. ideilor. accentul s-a pus pe dezvoltarea. corectându-se. cum era firesc la aceasta vârsta. Astfel s-a avut în vedere. dischete. asezare în spatiu si timp. acordul predicatului cu subiectul si al adjectivului cu substantivul. în acelasi timp. imaginatia. copiii au fost antrenati în actul verbalizarii. cunoasterea si folosirea în comunicare a pronumelui de politete. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrata. au. stimulativ: carti. discuri. ea. a parintilor si a adultilor din preajma. gradat. iar acasa. video. . îmbogatirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiana. care sa se constituie într-un mediu educativ si cultural activ. sentimentelor. dezvoltarea aparatului fonoarticular. stimularea vorbirii coerente si expresive. urmarindu-se atât latura receptiva cât si cea expresiva. computer etc. a gândurilor. notiuni referitoare la culori. ziare. De aceea i s-au pus copilului la dispozitie materiale specifice. prevenirea si corectarea unor defecte de vorbire. caiete si unelte de scris. atentia voluntara etc. apoi în propozitii dezvoltate. cerându-se copiilor sa le utilizeze în contexte noi. actiuni. în activitatile desfasurate cu copiii s-a urmarit cultivarea procesele psihice de cunoastere: gândirea. a fost privita în relatie cu formarea deprinderilor de a-si exprima gândurile într-o comunicare coerenta si corecta. formarea corecta a pluralului. Întelegerea cuvintelor noi si a expresiilor însusite în cadrul diverselor activitati s-a fixat prin activizarea acestora. calitati ale obiectelor. de pronuntie a sunetelor. exprimarea în propozitii simple. ei. Paralel cu aceasta activitate. imagini si jocuri cu imagini . limbajul. Organizarea judicioasa a activitatii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observatie. folosirea corecta a flexiunii verbale si a celei nominale. de modul în care se asigura achizitionarea de informatii. tulburarile din vorbirea unor copii. memoria. În toate activitatile comune si la alegere. Ei au avut permanent ca model conduita verbala a educatoarei. din punct de vedere gramatical. formarea deprinderilor de vorbire dialogata.

12. un principal obiectiv al activitatilor de educare a limbajului. copii care întâmpina mari dificultati în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lasata pe ultimul plan. deprindere dobândita prin activitati de povestire. Corelarea dintre discipline a contribuit si la stimularea interesului copilului pentru cunoastere. de a-l cunoaste si de a-l stapâni prin explorari. prin memorizari sau jocuri didactice. Este preferat acest gen de activitati pentru ca este comod pentru adulti . sub îndrumarea competenta a educatoarei a completat sau înlocuit în multe cazuri mediul familial care nu întotdeauna ofera un mediu propice unei dezvoltari normale a personalitatii copilului si se reflecta îndeosebi în dezvoltarea comunicarii si limbajului. Acest lucru favorizeaza identificarea unicitatii copilului. a cântecelor.Expresivitatea exprimarii prescolarilor a constituit de asemenea. De acest mediu educational au beneficiat copiii din esantionul al doilea (grupa experimentala) care. exercitii. Activitatile libere ale prescolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbala libera si civilizata între copii. Concluziile cercetarii Cunoscându-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarâtor în formarea si dezvoltarea personalitatii copilului. în îmbogatirea capacitatii acestuia de a intra în relatie cu ceilalti copii si cu adulti. a exercitiilor ritmice. a fost necesara tratarea interdisciplinara a problemelor. prin lecturi dupa imagini. Copiii petrec foarte mult timp în fata calculatorului si a televizorului ceea ce îi fac pe parinti sa fie „multumiti” de interesul pe care îl manifesta copilul si de faptul ca acesta este „cuminte”. de a interactiona cu mediul. 4. experimente. au consolidat actul comunicarii în formele ei cele mai variate. Unii parinti considera ca daca îi ofera copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare si de afectiune de care este înconjurat acesta. încercari. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precara. generate de diversitatea jocurilor. cultivarea aptitudinilor lui creative. în descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si în dobândirea deprinderilor de a învata.

de întelegere si de atentie din partea celor mari. Este cu atât mai alarmanta situatia cu cât am constatat ca aceasta delasare si atitudine de indiferenta fata de nevoile copilul nu vine din partea unor parinti cu un nivel intelectual scazut. de afectiunea si de interesul adultilor din preajma sa copilul îsi creeaza o lume imaginara în care se retrage si din care va iesi din ce în ce mai greu. de a comunica eficient cu el. lipsei de preocupare a parintilor de a relationa cu copilul. la vârsta de 4 ani nu stiu sa tina o lingura în mâna si care prezinta dificultati în exprimare. din cei 10 copii. în mare masura. Aspectele prezentate mai sus au reiesit din rezultatele slabe obtinute de copiii din primul esantion. Deficientele constatate în exprimarea si în pronuntia copiilor nu se datoreaza unor disfunctionalitati somatice. manifestarile prescolarilor atât în relatiile cu adultii cât si în relatiile cu copiii de vârsta lor. Am constatat ca în ultimii ani vin în gradinita copii care prezinta deficiente mari în comunicare. În goana lor dupa câstiguri materiale uita sau neglijeaza faptul ca acest pui de om are nevoie de caldura. Aceste relatii din interiorul familiilor copiilor influenteaza într-o masura foarte mare comportamentul. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentala) sunt justificate si din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltarii psihice si intelectuale a copilului. Sunt copii care. fiind privat de atentia. deoarece. ci din partea unor parinti care au studii superioare.stiindu-i pe copii în siguranta în locul activitatilor active în care copilul sa se dezvolte din punct de vedere psihomotor. în pronuntie. cel care este în primul an de gradinita si la care efectul negativ al mediului familial este mai pregnant. Asa cum am mai amintit. 9 provin din familii organizate în care relatiile sunt armonioase si 1 este încredintat bunicii spre crestere de catre parintii plecati din tara. în relationare si în dezvoltarea psihomotorie. De asemenea si din studiile de caz prezentate . Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare si în faptul ca din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. ci sunt datorate. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental.

• sa se realizeze conditiile materiale aplicarii integrale a programei pentru gradinita.reiese faptul ca acel copil caruia i se acorda atentie si sprijin de catre adultii si fratii lui are rezultate foarte bune iar cel care îsi petrece cea mai mare parte a timpului singur în fata televizorului si a calculatorului prezinta mari lacune în dezvoltarea limbajului si al comunicarii.13. propun instituirea obligativitatii frecventarii gradinitei a copiilor de grupa mare si pregatitoare. ca o conditie a atingerii de catre toti copiii a gradului de dezvoltare si adaptare cerut de o activitate scolara eficienta. am ajuns la concluzia ca este necesar sa cream copiilor conditii care sunt menite sa favorizeze progrese în cele trei sfere: cognitiva. diminuând în mare masura dezinteresul manifestat de parinti 4. O alta constatare pe care am facut-o pe baza experientei acumulate în activitatea desfasurata cu copilul prescolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai multi copii si ai caror frati au vârste mai mari decât ei au deprinderi si cunostinte mai bogate. care contribuie la pregatirea copilului preprimar pentru viata scolara si sociala. unitatea. psiho-motorie. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar. Acest fapt se datoreaza tocmai relatiilor care exista între acesti copii si fratii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât si pe plan psihomotor si afectiv. . afectiva. Implicatii si recomandari educationale Din experienta mea si din colaborarea permanenta cu învatatorii. îmi rezerv dreptul de a face câteva recomandari: • în scopul bunei pregatiri a copilului pentru scoala. În acest sens. conditii la care sa fie atrasi si sponsori si chiar parintii copiilor. • sa existe o strânsa corelare între continutul.

pentru a cunoaste „schimbarile” care se produc în copil ca urmare a aplicarii strategiei didactice. • introducerea elementelor de cercetare în procesul instructiv-educativ din gradinita. iar educatoarea sa cunoasca cerintele clasei I. care constituie conditiile psihopedagogice ale activitatii de tip scolar. • educatoarele sa faca cunoscute parintilor posibilitatile reale ale copiilor . cu o capacitate de concentrare mai mare . pentru ca fiecare învatator sa cunoasca psihograma activitatii prescolare. iar celalalt unde sa ajunga.• organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati în exprimarea orala. • educatoarele sa initieze o serie de actiuni de temperare a familiei în privinta suprasolicitarii copilului prescolar cu unele chestiuni ale ciclului primar. • recomand ca educatoarele sa insiste mai mult asupra aspectului formativ al activitatii din gradinita în sensul obisnuirii copilului care urmeaza sa intre la scoala cu o activitate mai sustinuta. adica ansamblul de aptitudini si de factori non-intelectuali de personalitate. cu disciplina în timpul activitatilor. • sa se imprime învatamântului prescolar în grupa pregatitoare (ultimul semestru). un caracter mai apropiat de cel al activitatii scolare. pentru ca primul trebuie sa stie de unde porneste. • sa se realizeze mai multe actiuni comune a educatoarelor cu învatatorii.

Subiectul studierii utilizarii metodologiei didactice si a rezultatelor aplicarii corecte la prescolari este unul de larg interes pentru toate cadrele didactice din învatamântul prescolar. Inovatia consta în combinarea acestor metode si implementarea lor în anumite momente ale zilei si ale activitatlor cu scopul de a activa si motiva copiii sa se implice în „jocul comunicarii”. Deoarece sunt colaborator al Echipei DIDACTIC de pe site-ul www.ro. în cotidiene locale.precum si greutatile pe care le întâmpina. Puncte tari: . eventualele tulburari de comportament care se ivesc în atitudinea copiilor. voi publica si on-line articole referitoare la studiul de fata pentru a fi consultate de alte cadre didactice (educatoare-învatatoare) interesate de subiect. rod al unei munci asidue si a unei experiente de 13 ani în domeniul educational. etc. Revista învatamântului prescolar si primar.didactic.15. Originalitatea cercetarii si punctele sale tari Nu pot pretinde ca tema cercetarii mele este pur originala. voi încerca sa le public ca articole în revistele de specialitate (Didactica Nova. De asemenea voi participa la Sesiuni de comunicari desfasurate atât în judet cât si nationale si internationale unde voi aduce în discutie importanta implementarii unui program de interventie bazat pe utilizarea celor mai potrivite metode si tehnici de îmbogatire a limbajului la prescolari. alte publicatii). 4. În cadrul comisiilor metodice. voi sustine referate si activitati cuprinse în acest studiu tocmai cu scopul de a împartasi colegelor mele experienta realizarii unei astfel de cercetari. • odata cu intrarea copilului în scoala educatoarea sa înmâneze învatatorului o caracterizare a fiecarui copil (fisa psihopedagogica a copilului) Modalitati de diseminare a rezultatelor Rezultatele acestei cercetari.

. unitatea.folosirea testelor si a instrumentelor potrivite experimentului (validate stiintific). • Nu exista o strânsa corelare între continutul.oportunitatea implementarii experimentului la grupa la care sunt educatoare. . consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar: • Nu s-a reusit organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati: • Lipsa unei baze materiale corespunzatoare copilului prescolar (materiale .puncte slabe • Realizarea acestui studiu longitudinal. Limite ale cercetarii. cu conditia ca grupele respective sa fie coordonate de aceeasi educatoare iar copiii sa nu migreze de la o gradinita la alta.motivarea copiilor în promovarea progresului si succesului scolar. 4. .confirmarea ipotezei specifice.am reusit.implicarea permanenta a parintilor în derularea programului prin activitati comune si derularea de proiecte tematic. . . reducând la minimum „socul scolarizarii”. prin acest program..descoperirea problemelor si carentelor din limbajul copiilor.16. . pe o perioada de patru ani de la intrarea copiilor în gradinita pâna la integrarea în clasa I. emotional prescolarii pentru o mai buna insertie scolara. sa pregatesc atât intelectual cât si psihic.

cale în dezvoltarea aptitudinii de scolaritate • Jocurile didactice pentru dezvoltarea limbajului.mijloc principal pentru însusirea unor elemente de citit-scris necesare intrarii copilului la scoala • Jocul matematic. comunitatea) • Lipsa unei coerente în colaborarea educatoarelor cu învatatorii în special cu cei care vor coordona clasa I. 4. Deschideri spre alte teme de cercetare • • • • Pregatirea copilului pentru intrarea în clasa I Importanta utilizarii metodelor interactive la gradinita Nivelul psihomotor de dezvoltare al copilului pregatit pentru scoala „socul scolarizarii” impacte pozitive-negative în dezvoltarea personalitatii micului scolar • • Rolul utilizarii testelor de inteligenta la grupa pregatitoare Formarea motivatiei pentru scoala. fidele si validate stiintific. mijloace IT.) • Nu s-a realizat în totalitate o interactiune corespunzatoare cu factorii responsabili de educatia copiilor (familia.contributia lui la activitatea de tip scolar .didactice. • Testele folosite în cercetare fac parte din sfera testelor traditionale necesar fiind utilizarea în cadrul cercetarii a unor teste inovatoare.17. etc. audio-vizuale.

a omului si activitatea acestora. scoala) • Alfabetizarea emotionala în mediul prescolar CONCLUZII Abstractizarea învatamântului sau tendinta fiecarei trepte a învatamântului spre schimbarea în bine a tuturor preocuparilor educationale conduce.• Colaborarea dintre factorii educogeni în vederea pregatirii copilului pentru intrarea în clasa I (familia. multilateral pentru scoala. gradinita. universul cu posibilitati de explorare si observare. prin modalitati simple dar cu efect atât de valabil pentru copii. altfel spus. Concret. în special. a ariilor de stimulare sub aspect teoretic si practic a tuturor cunostintelor însusite de copil în acest mod. fenomenelor. . apoi accesibilitatea acestora. creativ a întregii noastre activitati. în transmiterea cunostintelor si la baza însusirii lor vor sta principiile didactice. care sa-i atraga pe copii. sa-i stimuleze pentru activitatile de învatare. posibilitati de realizare si contribuie la cunoasterea obiectiva. îndreptata în directia "centrarii" obiectivelor spre o tema care apoi se diversifica într-o multitudine de idei. secvente în cadrul activitatilor. se va avea în vedere capacitatea lui de asimilare. învatamântului prescolar. stiintifica a obiectelor. societatea. si cu ajutorul activitatilor didactice de dimineata completeaza descoperirea stiintifica la baza sectoarelor. îi ramâne acea sarcina de a pregati copilul la nivelul corespunzator. metodele clasice îmbinate cu cele moderne si procedee care sa diversifice si sa creeze momente. într-un mod atât de diversificat si stiintific la întelegerea si legatura didactica a omului cu natura. Nici o alta programa instructiv-educativa nu a contribuit într-un mod atât de înalt sau. gradarea sistematica si nivelul de aplicare a cunostintelor teoretice în practica de zi cu zi. spre exprimarea unui caracter obiectiv. Din punct de vedere a volumului de cunostinte transmise. Desfasurarea activitatilor din gradinita în fiinctie de noua orientare a programei. formativ. credem noi.

afectiva a comunicarii joaca un rol esential în stabilirea relatiilor interpersonale de care copilul are nevoie la intrarea în scoala. în cei din jur. deci tratarea lor diferentiata. culminând cu stari depresive sau agresive. Ea este cea care are datoria sa cunoasca varietatea mare în care se manifesta greutatile de natura operationala determinate de acea componenta a laturii activitatii care este mai slab dezvoltata la anumiti prescolari. ori la aceasta dezvoltarea calitatilor psihice asigura conditiile instruirii organizate în scoala. care pot duce la izolarea unor copii de colectivul grupei. copilul stie ce este o obligatie. forme de realizare. precum si depistarea la timp a celor care au dificultati în stabilirea de relatii de grupa. obiective. si unele negative. în special a grupei pregatitoare. Alaturi de aceste relatii cu valente pozitive. atunci când vine la scoala. rareori. componenta emotionala. educative apar. La vârsta prescolara. care îsi petrec o mare parte a timpului retrasi. Pentru desfasurarea eficienta a activitatii prescolare. a carei esenta este necesar sa fie cunoscuta de educatoare. Starea de spirit negativa a copilului legata de perturbarea raporturilor interpersonale conduce adesea la neîncredere în sine. cu un inventar de abilitati. izolati. Este necesara acordarea atentiei si copiilor timizi. Rezultatele muncii cu acesti copii depinde de: cunoasterea trasaturilor psiho-fîzice specifice vârstei precum si de cunoasterea trasaturilor individuale ale fiecarui copii.Prin continut. Este evidenta necesitatea eforturilor educatoarei pentru prevenirea si combaterea unor astfel de fenomene. Trebuie avut în vedere ca manifestarile copiilor prescolari au adeseori un caracter contradictoriu. un rol important îl detin materialul didactic si mijloacele de învatamânt. De mare importanta este cunoasterea de catre educatoare a trebuintelor fiecarui prescolar. desfasurarea si conceperea întregii activitati la grupa pe baza cerintelor programei. . conduce copilul spre o buna pregatire pentru scoala. se obisnuieste mai usor sa reziste la tentatiile care-1 pot sustrage de la activitatea de învatare. Daca a trecut prin gradinita. se poate mobiliza pentru rezolvarea unei sarcini didactice. în domeniul comunicarii cu colegii.

Asadar. de tactul pedagogic manifestat în adresarea întrebarilor.Reusita unei activitati desfasurate în gradinita depinde si de relatiile stabilite între educatoare si copii. încurajarile îi mobilizeaza pe copii sa fie cât mai atenti. un factor decisiv al optimizarii învatamântului prescolar îl reprezinta pregatirea educatoarei. La aceasta se adauga si calitatile intelectuale. însusirile. atât pe noi cât si pe copii. cât mai receptivi la activitati. Succesul final este dat si de o planificare atenta a activitatilor. morale si valorice . particularitatile si caracteristicile proceselor psihice pe fiecare treapta de dezvoltare si grupa de vârsta. în conformitate cu nivelul de cunostinte al copiilor. care va avea rolul de a ne scoate din orice impas. educatoarea are un rol deosebit si. Se impune necesitatea cunoasterii temeinice de catre educatoare a programei de clasa I. totodata. etapele lui de dezvoltare. O educatoare adevarata trebuie sa posede cunostinte temeinice referitoare la psihicul copilului. Aprecierile. cel mai important în acest sens. Deci. tinând cont de particularitatile acestora. (simtul valorilor) care trebuie sa posede cunostinte psihologice si pedagogice temeinice.

Editura Polirom 5. Culegere metodica (1975). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice. Bucuresti 6. M. Editura Didactica si Pedagogica. (1976). I.. Cluj- . (2006). Cerghit. Presa Universitara Clujeana 3. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti 8. (1997). Cucos.BIBLIOGRAFIE 1. M. Bradu. Editura Didactica si Pedagogica. 10. . Didactica moderna. Bucuresti 2. Editura didactica. Jocuri didactice matematice pentru Ionescu. (2007). I. Gheorghian. (1970). M. Copii de 5-6 ani. Debesse. I. Culegere metodica (1978). Taiban.. Metodica jocului si a altor activitati cu Prescolarii. Bucuresti. Bucuresti 9. M. E. (2001). Radu. Prescolarul si literatura. gradinita. Metode de învatamânt. Editura Didactica si Pedagogica. Cicioc E. Educatia intelectuala a copilului prescolar. Napoca 11. Libotean. Bucuresti 7. Didactica disciplinelor pedagogice. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Dacia. Psihologia copilului de la nastere la adolescenta. Bocos. C. Integrarea copilului în activitatea scolara. Editura Polirom 4. Tribuna scolii.. B. (2005). Culegere metodica (1978).

(1991). Editura Didactica si Pedagogica. Nr. –xxx.ro . 1-4/1994. Popescu. M. – xxx. L. (1982). E. U.didactic. 1-2/1992. Pedagogie Prescolara. (1993). scoli Normale. nr. Todoran.(1993).Revista învatamântului prescolar. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Didactica si Pedagogica.ro www. (1972). – xxx. D.Editura V&I Integral. 1-2/1995 19. nr. Bucuresti 14. (2001) Laborator prescolar. Individualitate si educatie.referate. Adrese de internet www. Editura V&I Integral.educative în gradinita 20. 15. Nr. Nicola. Paisi. Descoperirea copilului. nr. (1970). nr.didactica. 1-2/1993. (1970). Editura didactica. schiopu. Bucuresti. 1–2/1990. Bucuresti 13. Editura Didactica si Pedagogica. 2-4/1991. Editura Didactica si Pedagogica. Cercetarea psihopedagogica. Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a .ro www. I. Bucuresti 12. Psihologia vârstelor. Montessori. Programa activitatilor instructiv. Tribuna scolii. Bucuresti 16. Bucuresti 18. Bucuresti 21. E. Bucuresti 17.