UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT

PRIMAR

MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ
Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I – PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II – PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR

2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL sCOLARIZARII” 3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV – CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute IIIMETODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „ sOCULUI

4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI “Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi” H. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic, intelectual, moral, reusita depinde de începutul realizat în gradinita, vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala, dupa cum s-a mai afirmat, se

a activitatilor matematice. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. munca. cultivând imaginatia. cât si în cadrul activitatilor liber creative. pregatitoare.realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut. Pentru obtinerea reusitei acestora. sa interpreteze. în sfârsit. a scrierii grafice. scop final al gradinitei. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. si în activitatea didactica de dimineata. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. disciplineaza conduita si contribuie. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. forme. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. metode. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. mijloace). sa citeasca. orienteaza activitatea psihica. sa utilizeze. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. . contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. etc. gândirea creatoare. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. Prin natura lor. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute.

se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. recunoscând rolul Ministerului Educatiei. asa cum se precizeaza înca din articolul I. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. Cercetarii si Tineretului. cuprinzând resursele. procesele. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele . În privinta continutului sau. 25-30 la licee. institutional. la Ministerul Educatiei. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. din anumite motive. a fost un învatamânt formativ. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. Atât continutul reformei. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. 20-25 elevi la învatamântul primar. continutul si finalitatile învatamântului. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. În spritul reformei.Starea de pregatire psihologica. Aceasta lege. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita.

Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. importante. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. S-a avut în vedere jocul.exercitiu. pentru valentele sale formative. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. . pentru perspectiva scolii românesti.analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. privita ca sistem si proces. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. deoarece este accesibil vârstei. psihomotric si socio-afectiv. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. Din domeniul acesta sunt: limbajul. activitatile matematice. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. organiza. numai pe baza de concurs. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala.

este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. . jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. învatarea. Utilizarea mersului. deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea .Gradinita. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. adica perioada prescolara. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. Gradinita. cu sistemul sau educativ. acum rasar mladitele “eului“ si se consolideaza trasaturile de personalitate.1. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. . receptiva la înnoirile aduse si care se impun. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. la nivelul copilului din grupa mare.

desigur. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. morfologia si potentialul sau de activism. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. Fireste. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. ramificarea dendritica a acestora. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului.Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. Are loc. Aspectele arhitectonice ale acestuia. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. fireste. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). La 3 ani. devin deosebit de complexe. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. fapt ce da o alta forma întregului corp. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). este alterat în parte si fenomenul „cresterii seculare” la care m-am referit mai sus. la 1355 gr la 5 ani. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. nivel specific acestei . care constituie suportul functional al activitatii conduitei.

fapt ce presupune. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. cei lungi mai rapid decât cei scurti. Respiratia este superficiala. Inima. În mod concret. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. taiat. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. desenat. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate. PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE . Viteza în mers creste. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi.perioade. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. pe care le întinde spre podea. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. Muschii sunt insuficient dezvoltati.

Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. pozitia lor si a usilor. intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. Este atras de balustrade.În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv. continutul sertarelor. b. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur. cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. .14 luni. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. poate desena sau colora desene simple. Aceste procese. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12. poate face din hârtie mici jucarii. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. se angajeaza în jocuri mai dificile. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa. poate aranja un scenariu din figurine mici. mijlocie si mare). se desfasoara stadial. catarari pe garduri. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri. fara a fi sincrone. c. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza.

În acest sens, M. Debesse afirma: „Cresterea copilului, de la nastere la maturitate, se realizeaza în etape succesive si coerente, care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt, ea se accelereaza sau se încetineste, cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Aparent, schimbarile sunt neîntrerupte si continue; în realitate, însa, fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite, fiecare având o structura psihica particulara, ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic”. 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei, punând în fata copiilor noi cerinte, mult mai deosebite de cele din familie. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase, explozive, neprevazute ca perioada prescolara. Aceasta perioada, intra ca notificatie în cei „7 ani de acasa”, sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse, în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire, fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade, pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica, mijlocie, mare). Jocul este activitatea prioritara, si ca o activitate dominanta, constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare, experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. Asistam, deci, la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere, la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. Prescolaritatea

este perioada descoperirii realitatii fizice, a realitatii externe care nu depinde de el, dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne, acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. Largirea cadrului relational cu obiectele, constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena, de îmbracare, toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli, cum este jocul „De-a ascunsa”, apar si se înlocuiesc conduite semnificative. Astfel, prescolarul mic se ascunde adeseori, încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta, punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita, deoarece copilul este dependent de mama, dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune, nu stie sa se exprime clar, se joaca mai mult singur. El este curios, memoreaza usor, dar nu-si propune deliberat acest lucru, gândirea subordonata actiunii cu obiectele, afectivitate instabila, traieste intens emotiile, manifesta interes pentru adulti, îi place sa se plimbe cu acestia. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. El este mult mai preocupat de joc, de activitati, de realitatea externa, i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa, se implica imaginatia creatoare a copilului. Jocul devine aproape obsedant. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: „de ce?, pentru ce?, cum?”, iar pentru situatii noi, complexul cum ar fi: „de ce pluteste balonul pe strada?, de ce unele lucruri plutesc?, de ce vine umbra dupa om? „.

Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul, manifesta timiditati si agresivitati, remuscari si admiratii. Observam astfel o dilatare a personalitatii, cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii, scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. Exemplu: în jocul „De-a ascunselea” prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns, nereusind sa puna în fata acestuia, ascunderea nefiind reusita. El prezinta mai mult interes pentru povesti, mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice, traind puternice emotii legate de personajele acestuia, dar si de conflictele ce se desfasoara. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. Forma dominanta de activitate este jocul, alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. Copilul vrea sa afle, sa stie cât mai multe lucruri, iar curiozitatea lui este vie si permanenta. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza, pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva, deoarece le capteaza prioritar informatiile. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu, galben, verde, albastru), iar cele intermediare (portocaliu, indigo, violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului, acestea fiind instrumentul de control al acesteia. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual, daca obiectul perceput vizual este cunoscut, recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes, iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactil- chinestezic si cel vizual, iar celelalte forme de sensibilitate, cum ar fi gustativa, olfactiva, care continua sa se dezvolte, ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si

Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. memorie. relieful. Apar forme noi de perceptie. Intelectul copilului. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . permitând astfel depasirea experientei senzoriale. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. desi insuficient format. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. a pozitiei lor deasupra. mai creative. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. situativ cu caracter schematizat. gândirea si alte procese psihice. spre dreapta. sus. preconceptiile vor câstiga în generalitate. jos. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea.auditiva. care. memoria. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. în fata. Treptat. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. imaginatia. fenomene. atentie. în ansamblu. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. marimea. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. limbaj. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. dedesupt). care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. imaginatie. care este simbol. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. departe. Operarea angajeaza atentia. Cu toate . lovire. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. Cu ajutorul cuvântului. în precizie. în spate. cum ar fi: forma. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la atingere. intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. alcatuiesc intelectul. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. mai interesante. ciocnire. conducând astfel la construirea claselor logice. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei.

rapiditatea în gândire.acestea. limbajului interior. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. fiabilitatea în memorie. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. imaginatia copilului. creativitatea) care se constituie ca rezultat al acestei operatii. haotic. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. de aceea uneori este incomunicabila. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. nesistematizat. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. gândirea. iar amintirile lui sunt fragmentate. Gândirea prescolarului este preconceptuala. logica. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. la adult acest caracter se diminueaza. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. are un caracter incoerent. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. involuntara si voluntara. egocentrica si magica. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si . O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. memoria. gândirea are un caracter intuitiv. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. De la limbajul situativ. intuitiva. Asadar. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. caracterul sau închegat. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. Se dezvolta si memoria mecanica. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. structura. izolate. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede.

Deci. stapânirea de sine. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. apar forme noi). de bucurie si satisfactie. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. noilor solicitari cu care el se confrunta. se mareste volumul. în principal. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. de pudoare la 3-4 ani. încep sa devina tot mai evidente. pozitive. mai ales cei mijlocii si mari. Stabilitatea si concentrarea ei creste. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. de mândrie la 4 ani. Unii se adapteaza mai rapid. voluntara si involuntara. unde intra în contact cu persoane straine. placute. La 6 ani apare criza de prestigiu. altii dificil sau chiar deloc. Evident. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. cu care se si identifica. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. în prescolaritate. sub influenta gândirii si limbajului. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. Prescolarii. multumire. tonifiante. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. începe procesul organizarii atentiei voluntare. Asemenea modificari sunt posibile. când prin realizarea activitatii . atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie.calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente.

anatomia si fiziologia omului. dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta. „Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile” (B. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. trebuie sa-i oferim motivatii puternice.a. sociologia educatiei. psihologia copilului. dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. 1. mai ales pe cele cu valoare sociala. sa educam vointa prescolarului. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor. . Suchodolski). în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei.respective. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei „naturi inerioare”. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam „mersul firii”. pentru individualizarea activitatii instructiv. asa încât. educatoarei.educative. Claparede).3. daca dorim sa formam. copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii. a educatiei. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. s. când produc satisfactii parintilor. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie”[1] (Ed. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. „Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana. etc.

Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. Asadar. întrucât. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. nu poate fi . Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. pentru a obtine rezultatele dorite.Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. cu cât mai multe sanse de succes. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte”. „individualizarea ca principiu educativ” spune V.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului biopsihic al copilului. Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. dezvoltarea personalitatii lui. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. Pavelescu „implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat. strategia individualizarii. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. legate de scopul general al educatiei. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. se pot aduce multiple si solide argumente. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri „proprii” („educatia pe masura” si „scoala pe masura”). Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului.

sa le descopere sensibilitatile. într-o disciplina a vietii. În conturarea personalitatii copilului. remarcabile în toate planurile si în special. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. o serie de aptitudini. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. precum si în domeniul sociabilitatii lui. perioada progreselor. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. fanteziei. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. prin competenta educatoarelor. va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. ca prima institutie de educatie organizata. reactiile afective si volitionale (Ursula schiopu)[3]. Debesse[2] .„Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale”. deprinderi. inclusiv sociabilitatea. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. Gradinita. ci ea presupune. receptive modalitati si sensibilitati psihice. Prin joc . încadrata într-un regim de munca. perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. precum si caracteristicile comportamentelor de baza. creative). sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. De aceea. cu precadere. dintre etapele dezvoltarii copilului. Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului.rezultatul unei simple inspiratii. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. visarii si a jocului. vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. comportamente) si cu o „biografie” a personalitatii deja elaborata. care constituie – asa cum arata psihologul francez M. afectiva si psihomotorie a prescolarului. în sfera sentimentelor. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei.

Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui. are loc procesul de „alfabetizare”. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. devenite active. încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. Deci. . Practic. se dezvolta curiozitatea.se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale. prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. a faptelor. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani. înainte de intrarea copilului în scoala. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. Mediul socio-cultural. comportamentul.1. ci faptele de conduita. În societatea moderna. tot în copilarie. în cadrul caruia au crescut si au trait. Pavelescu).

perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire.Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. Diferenta între copiii de 5-7 ani. morala neconsolidata. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga. fisa psiho-pedagogica. dominanta laterala. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. dezvoltarea morfofunctionala. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc. Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. instabilitatea psihomotorie. . Modul lor de receptare. a esecului scolar). si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea intereselor scolare. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. în cadrul caruia au crescut si au trait. a. iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. a ramânerii în urma la învatatura. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. capacitatea redusa de concentrare. decalajul între viata cronologica. b. scriere. etc. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale.

• Factori organici secundari (traumatismele externe. Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: • Factori organici primari (leziunile nervoase primare. Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. exprimata prin motricitate generala. a nivelului inteligentei generale. etc.. familia dezorganizata. microleziunile sistemului nervos central. scriere. etc. Forme mai grave de imaturitate scolara a. Constatarea facuta de V. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. subalimentatia. cognitive. adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. boli cronice). • Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. disfunctiile minime partiale). observare. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. elementare si superioare. imaturitatea neuromusculara. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. mijloace educationale neadecvate. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer – mai prezent la 5-6 ani. alternându-se în anii urmatori. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi. . tulburari organice interne si cele musculare. nivelul proceselor. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. precum si la nivelul motricitatii fine. limbajul membrilor familiei).Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica.

etc. Arnold. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. copierea semnelor grafice de pe tabla.. adica ritmul încet al miscarilor.. calculul scris. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiv. iar la 6 ani. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara.imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. zece linii.Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi.educative din gradinita. corecte. instabilitatea psihomotorie. Afectiunile cerebrale minime. Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). atunci copierea unui text. c. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. ). clasa a IV-a . Suchsingere si G. clasa I. b. Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita). scrierea dupa dictare. Simptomul major (tulburari de comportament). Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. Sechele postencefalice: a. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. . Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul „test liniar” care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. b. grupa mare. impulsivitatea si conduita dezechilibrata.

am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta. am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna. exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza. limitarea comunicarii la propozitii simple.Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie. pe grupe de vârsta. incapacitatea memorarii unui text. „cautarea cuvintelor” – vocabularul redus. Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara.4-5 ani . determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism.6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani. VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 44 linii 24 linii TOTAL 68 LINII VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 63 linii 49 linii TOTAL 112 LINII VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 72 linii 56 linii TOTAL 128 LINII Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe.2 Aptitudinea de scolaritate . Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite.[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti). ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului. 1 minut. d. astfel: 10 subiecti 10 subiecti 10 subiecti . Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala.5-6 ani . 2. potrivita sau slaba. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp – 1 minut.

.Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. dorintele. agitatia psihomotrica. pe de o parte a copilului la scoala. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. În caz contrar. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. mai mult. Deci. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. putin. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. comunicare si exprimare. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile. pe de alta parte a scolii la copii. atentia instabila. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. mai putin. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de sanatate . intentiile si starile emotionale. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. mare. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare – simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. tot atâtea). apare mai frecvent oboseala. mai mic. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile.

numara peste zece cuburi. de a formula. adesea anarhic. . În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. sinteza. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. de a reactiona corect pe baza acestora.douasprezece cuburi. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. de a se subordona regulilor impuse de acesta. ieri. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. stânga sunt mai fragil integrate. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. abstractizare. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. generalizare. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. stabileste asemanari între notiuni (câine. foloseste corect adverbele de timp: azi. cele patru anotimpuri. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. ritmul de lucru încet. analiza. mar. toate zilele din saptamâna. para). Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. recunoaste corect unele litrere. concretizare. de a corecta si completa raspunsurile colegilor.Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. schema corporala în special dreapta. trei momente principale ale zilei.motorie denumita lateralitati manuale. Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. oscilanta. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. de a raspunde la întrebari. relateaza povestiri dupa imagini date. nesistematic. efectueaza o constructie cu zece. pisica. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta.sapte culori sau nuante. precum si promptitudine. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv – motivational si volitiv. de a asculta cerintele adultului. mâine. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. uneori ezitata. nestabilizata. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere.

ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. adica sa poata deosebi munca de joaca. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. metoda. CORĂBIILE ALE MĂRII. ale programului scolar. capacitatea elevului de a cunoaste. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI” HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „sOCULUI sCOLARIZĂRII” 3. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. . daruire. capacitatea copilului de a colabora. Definirea conceptelor: metodologie. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca.1. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual. ca cel oferit de teoria curriculara. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. precum si de a desfatura o activitate de grup. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. „TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. de a reactualiza cunostintele predate. prezenta trebuintei de a învata. De asemenea.Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. de a retine. procedeu. Astfel. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. de a asimila. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului.

a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. I. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didactica-metodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. preocupate de definirea. elevii. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. spre si „odos” –cale . sub . Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. În acest sens. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. o modalitate de actiune. functiile. comportamentelor elevilor. natura. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. statusul. Cuvântul „metoda” provine din limba greaca de la termenul „methodos” compus din „ metha”. un instrument cu ajutorul caruia. drum. capacitatilor. formarea abilitatilor. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. etc. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. competentelor.Din ansamblul variabilelor componente. K. capacitatilor. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predareînvatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. astfel ca ea denomineaza.catre. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica.

atitudini. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite.motivational si psihomotoriu. conversatia. Sintetizând. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. de fiecare data. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica.de accedere. Spre exemplu. de caracterul obiectivelor urmarite. afectiv. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. Functiile detinute de metoda sunt: • Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea . exercitiul etc. ele având un specific aparte. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma. etc. de ordin cognitiv. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale.îndrumarea profesorului sau în mod independent. Functiile asumate sunt determinate. o destinatie pedagogica. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. capacitati. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre învatamânt. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. de destinatie. în cursul procesului didactic. metode arhicunoscute. aptitudini. competente. cum ar fi expunerea. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. demonstratia. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date.

• Functia normativa. în activitatea didactica. cultiva anumite sentimente si interese. la însusirea stiintei si tehnicii. contribuind la valorificarea lor eficienta. Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. cu precadere. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor. Se folosesc modalitati de actiune practica. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit. sistematica si planificata. trezesc anumite trairi emotionale.adevarurilor. Într-o activitate didactica obisnuita. a culturii si comportamentelor umane) • Functia formativ. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea . dezvolta convingeri) • Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare.educativa.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. se lucreaza cu una. de obicei. metoda devine implicit un factor motivational • Functia instrumentala (operationala). cum sa se predea si cum sa se învete. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. cum sa învatam pe altii sa învete.

Tehnicile de predare. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. în cadrul activitatilor frontale dirijate. în care predomina argumentarea rationala. educatie fizica. modalitatile. de asemenea. activitatile matematice. Astfel. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. lecturi dupa imagini. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. aplicatii. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica. Explicatia contribuie. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. comunicate si corectate de catre cadrul didactic. se va preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si. modelaj. confectii.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. completând cu succes celelate metode de lucru. 3.activitatilor didactice. administrate. explicatia este metoda expunerii. Astfel. eventual.2.). o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ. etc. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. educatie muzicala. deci probele de învatare. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item.evaluare materializeaza tehnica. Fireste. .

ilustratii. povesti. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. sa-1 emotioneze puternic. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". a dialogului. în primul rând. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. sa fie accesibila copilului. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. procedee.Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia. Povestirea trebuie. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. povestiri. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiveducativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. povestioare posibile. sa domine "binele" asupra "raului". versuri. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico- . cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. Textele literare de actualitate. stiintific sau fantastic. a explicatiei. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. atasamentul copilului spre cele pozitive. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". a nivelului copiilor. din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. diverse piese muzicale. tablouri. În cadrul activitatilor de povestire. În aceasta situatie. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii.

sinteza. Exemplu: "Focul si efectele lui". pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. a dezvoltarii formelor de analiza. este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. dar si la dezvoltarea limbajului. . vulpea a fost judecata. Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. mincinoasa. Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe".Vulpea . Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" .credul. Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei".Ursul . sireata. etc. Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. însotita de explicatie. nu se pot realiza separat. caracterizându-le.hoata. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. în final.unde au venit alte animale si. . Demonstratia educatoarei. la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. "Gheata". Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. lacoma. Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi. estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. contribuie la largirea orizontului cognitiv. Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. contactului nemijlocit cu realitatea. "Vaporii".fantastice. . a imginatiei creatoare. De aceea.

mirosul. -arderea chibritului. luminozitatea. Întrebuintarile focului (foloase. Copiii fac deductii. -culoarea chibritului ars. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate. -perceperea focului. stabilirea însusirilor. -fire de bumbac. pagube) . -forma alungita la ambele capete. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. în special în cadrul sectorului stiinta. directii în care se ridica fumul. -efectele focului. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. -caldura crescuta de flacara. .s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. -transformarile în carbune. -arderea textilelor. -culoarea. daca nu obtinem pagube. flacara.-aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit.

studiate si se completeaza cu noi secvente. clare. obiectiva a lumii. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. pe baza caruia sa se poata discuta. la obiect. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. precise. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. copilul nu poate da un raspuns satisfacator. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite.Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. . Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. Copiii au posibilitatea. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. La grupa mare pregatitoare. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. copilul va raspunde usor. esalonate si conduse de educatoare. sub îndrumarea educatoarei. dar la întrebari ca acestea. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa.

pregatirea salii de grupa pentru activitati. servitul mesei civilizat. apoi. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor. indiferent de natura lor. . dar sub alta forma.mâna. devin mai precise.Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. astfel: . ceea ce îl oboseste foarte mult. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. intelectuala. rupe creionul. schimba pozitia corpului. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri. Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. În cadrul activitatilor frontale dirijate.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. la început copilul apasa tare. care trebuie sa stea în atentia educatoarei. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. etc.îmbracarea. strânge puternic creionul în mâna. Exemplu: "Linia" . În cadrul activitatilor de scriere. Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu". . în mod sistematic. Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. exercitiul este nu numai o modalitate de observare. practica. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit. înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. dar este si o necesitate. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii.

a independentei în actiune.familie. Conturul balonului. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. problematizarea. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. În acelasi timp. Modelarea în stiinta si tehnica. în miscari. fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor. Dintii fierastraului. Palete de tenis. modelarea. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita. Acoperisul casutei lui Zdreanta.- Linia frânta Vaporul. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala. problemelor matematice. pe baza analogiei . Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. Gard cu uluci. Prin model se intelege un sistem mai simplu. Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii. Bobite de struguri. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita.

cunoasterea mediului). de formare de perechi. Modelul. se va gasi în mod cert solutia problemei. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si societate cu ajutorul modelelor. de aranjare în sir crescator si descrescator a . problematice în gândirea copilului. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit". Problematizareaaceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. confectionat. de fapt. prezentat copiilor spre observatie. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. dupa un anumit numar de operatii. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. Daca algoritmul este urmat corect. confectii etc. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii.). pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. Un algoritm este un procedeu.lui cu sistemul original. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. Deci. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. conduse de educatoare spre intuitia copilului. desen. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. Modelarea presupune. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. ca metoda de predare.

vointa. a creativitatii. conversatia. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. trecerea de la analiza la sinteza.grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. sa elimine problemele stereotipe. Învatarea prin descoperire. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. obiectiva. ci sa aiba gândire critica. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. mecanice. creativitatea si nu memorizarea. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. exercitiul. cele mai utilizate sunt: explicatia. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. modeleaza aptitudinile de investigatie. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative . Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative. cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. analize. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. aprecieri. de la concret la abstract. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. dezvolta perseverenta. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. sau la confuzii. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. disciplinata si cere un volum de observatii.

Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. . Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. în observatie). principiul îndrumarii sistematice. În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: principiul liberei optiuni. subteme în discutie.Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. cât si în domeniul din care se inspira acestea. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri.

jocuri de perspicacitate. jocuri de atentie. Jocuri simbolice. b. Obiectivele activitatii la alegere: Obiective generale.- principiul activizarii. ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii. joc cu reguli. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. .educative. c. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta. nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. Obiective generale si specifice. prin contactul divers. Continutul activitatii la alegere: a. jocuri de expresie afectiva. d.Pregatirea cadrului specific la alegere. b. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. Obiective speciale ( particulare). Jocuri cu reguli (jocuri simple). Pregatirea activitatii la alegere: . Jocuri distractive. Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. jocuri hazlii.

lor. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. sinteza. comunicarii si autocomunicarii.Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. generalizare si abstractizare. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. al intensificarii. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. concretizare. 1. a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. ca premisa a realizarii "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor.[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. asimilate în procesul cunoasterii. . comparatie. morale. Jocuri simbolice: al însusirii limbii materne. al repartizarii rolurilor.

Jocuri de circulatie rutiera . 2. Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru". Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. c.b. Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive "Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3.

treci pe verde" "De-a politistii" 4."Atentie la semafor" "Stop rosu. Jocuri intelectuale . Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5.

Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d. Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b.a. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" . Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c.

Jocuri logico-matematice "Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala .zboara" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara .f. Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g.

are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. judicios folosite si la aceasta vârsta. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. cadru de manifestare larg. constructie. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. Daca sunt riguros organizate. totusi."Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. ocupatiile ludice si exercitiile-joc. joc de masa. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului.educativa. pe un subiect prestabilit. favorabil. deprinderi de munca intelectuala. vor oferi fiecarui copil teren. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica.educative pe "centre de interes". ci ca o activitate gândita. Aplicarea noii programe. demonstratia. biblioteca. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. conversatia si exercitiul. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. copiii se manifesta liber. cu comentarea întregii activitati instructiv. practica. Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ. arta. Jocurile propriu-zise. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. jocuri cu rol. Acestea sunt explicatia. La toate grupele. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. . proiectata mental judicios.

compara si deosebeste. jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. egocentrica. unelte. decizii.O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. arii de stimulare. la deschiderea spre lumea sociala. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. materiale. se evita însusirea mecanica de cunostinte. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala. sa se creeze spatiu suficient. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. are organizarea salii. a unui material variat si adecvat. în cadrul ariilor de stimulare. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. învata sa asculte si sa se concentreze. Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: accesul liber si direct la jucarii. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. unor deprinderi de a- si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. grupe. materialul cu care copilul emite judecati. formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa". .[7] Prin manipularea jucariilor. truse. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. care definite si bine echipate. Ele asigura trecerea de la viata instructiva. Prin folosirea. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total.

Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. Aria jocului de masa. fie la cel al unitatii de comunicare. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. plantelor. Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. . Din acest unghi. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. fie la nivelul enuntului. cunostinte. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. consolideaza si verifica în acest mod educatia. tema. deprinderi care se formeaza. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. vârstelor. având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. Învatarea se întemeiaza. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. subtema care preocupa saptamânal educatoarea . pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii.. la o analiza atenta. precum si lacunele acestora. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze copilul (a centrului de interes. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. anotimpurilor. animalelor. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. deci. Aria stiinta.grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. devine vizibila organizarea materialului de constructie. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. Aria biblioteca. fara sa strige sau sa se produca zgomote.

Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. . se realizeaza. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. în special. este firesc sa fie asa. sub aspect lexical. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita.Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. al comunicarii orale. al expresivitatii vorbirii. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. sub aspect al structurii gramaticale. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. a limbajului. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. acestea se materializeaza. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. ca dezvoltarea vorbirii copiilor. În gradinita. Cercetarile psihologice au aratat. are loc sub influenta mediului si a educatiei. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. pe baza experientei cognitive capatate. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica.

Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. dar este original dupa felul cum gândeste. cu cele doua aspecte: limbaj interior. În procesul comunicarii cu adultul. sinteza. limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. La vârsta prescolara. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. gândirile. fenomenelor.). limbajul este mijloc de comunicare. lexicale. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. sa-si organizeze activitatea psihica. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. Functia esentiala a limbajului este comunicarea.Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. a legaturilor cauzale dintre acestea. în special prin cele de organizare a jocului. morfologice si sintactice). comparatie etc. emotiile. Prin intermediul limbajului. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. . copilul foloseste acelasi limbaj. a gândirii cu procesele ei (analiza. mijloc de cunoastere. limbaj exterior. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. Prin intermediul limbajului. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. exersarii sau executarii unor sarcini. societate. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva. fie prin cele ocupationale. viata. cu ajutorul cuvântului. intentiile sale. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. În procesul instructiv-educativ.

prin intermediul jocului didactic. Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. însa. se încearca gasirea unor solutii. fara ca el sa constientizeze acest efort. astfel ca. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara. Jocul didactic. aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei. sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. "Raspunde repede si bine". Pentru a rezolva sarcina principala. "Jocul cuvintelor". mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. Astfel. în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. de asemenea. în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze.În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. joc cu obiective complexe si bine determinate. Jocul didactic reuseste.eficient mijloc de formare si educare a copilului. astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. în functie de aceste realitati. în acest sens. precum si defectelor de vorbire. La grupa mare. . Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil. sa antreneze în joc toti copiii grupei. Exemplu: "Alege jetoanele". la formarea unor noi notiuni. Eficienta acestor jocuri didactice depinde.

pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. Pe baza materialului concret prezentat. Jocul se desfasoara având câte un conducator. un flanelograf ilustratie. atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?". se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?". se îmbogatesc si se precizeaza treptat. Se urmareste. pe care sa le aseze pe flanelograf. dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. îsi însusesc semnificatia cuvântului. precizând câte silabe are cuvântul. cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"). . legume. dar respecta aceste regului de vorbire. "A cui îmbracaminte este?".Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate. Pentru verificarea acestor cunostinte. copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. nu stiu ce este substantivul. a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. adica notiunile care se schimba. punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale. deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca. animale. corectându-i doar atunci când gresesc. verbul. nu cunosc definitii. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. silabe si sunete. A doua cerinta a jocului consta în taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. Jocul cuprinde trei cerinte. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date. Prescolarii nu învata regulile gramaticale. declinarea. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. totodata. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor.

de exemplu: "Maria este o fata harnica". formulând corect propozitia. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. gasind însa antonimul adjectivului enuntat. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza. numar si caz ). Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. dezvoltarea expresivitatii limbajului . Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului". între subiect si predicat). prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. "Aluna este hrana veveritei". de exemplu: "Andrei este un baiat harnic". în continuare. "Iarba este hrana vacii". se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul activ. un substantiv la masculin. La întrebarea "A cui hrana este?". fluente. au o contributie deosebita la vârsta prescolara. copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. "Andrei este un baiat lenes". Aceleasi adjective însotesc. Pornind gradat. Acum. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal. Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. coerente. Astfel. copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda. în timp limitat.Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie.

Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori. fluturi. intonatia. în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile .exercitii. activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite. orienta si contribui prin "viu grai".presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala. a plasticitatii lui în exprimare.exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. la estetica tintei limbajului. stimuleaza copilul în mod creativ. adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. memorizare. activitatile de povestire. lexical. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. plante. redarea unui fragment din povestea respectiva. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoasterea personajului si a povestii. ritmul expunerii.copil. Importanta jocurilor . Pe lânga activitatile de joc didactic. prin specificul de organizare si desfasurare. se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. intensitatea vocii. Indiferent de forma de realizare. la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. . activitatile de dezvoltare a vorbirii. povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii. cum ar fi: mimica. personaje îndragite. vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. prin relatia educatoare . cât si expresivitatii vorbirii. povesti create de copii. prin vorbire dialogata despre toate câte sunt. caracterizarea personajelor. menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei. gramatical.formativ.

O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico. Arghezi "Catelusul schiop" . de modul de a-1 face pe copil sa. înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. de felul cum recita o poezie. în masura în care educatoarea este un model.limbaj coerent. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . Farago Convorbirile tematice. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc. prin subiectele abordate. dar si la formarea unui .E. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea. plastic. Eminescu "Somnoroase pasarele" . astazi acestea sunt lucruri realizabile. prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. pentru copil. care le reprezinta si îmbogateste fantezia. .T. personaje cu care copilul comunica. expresiv.Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite.fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca. în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra. iar fanteziile timpului nostru. cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. a inventiei umane. în decursul timpului.M.M. Eminescu "Zdreanta" . pot deveni lucruri realizabile.

verificarea practica curenta. adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat). Nu este singura definitie care s-ar putea propune. convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului. dupa unii autori. observarea. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor. adica pentru informarea si formarea educatilor. verificarea cu caracter global (examenul).Activitatile de memorizare. fie în forma scrisa.1. exercitiul. fie orala. modelarea. metode de simulare (jocurile. lucrul cu manualul. Traditionale: expunerea didactica. învatarea pe simulator).3. de povestire a educatoarei.1. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare: A. pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului. educatorul si educatii). 3. cine o utilizeaza (în cazul nostru. verificarea scrisa curenta. demonstratia. fie practica. De data mai recenta: algoritmizarea. . cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). studiul de caz. ci una dintre ele. în ce activitate (în procesul de învatamânt). verificarea periodica (prin teza sau practica). a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. si învatarea prin descoperire.2. fie un mod concret de valorificare a metodei. jocuri didactice. Metode de evaluare: B. instruirea programata. Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. B). A. care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza. problematizarea. conversatia didactica. fie un element de sprijin.

deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. se înscrie între metodele de predare. Explicatia este forma de expunere în care „predomina argumentarea rationala”. .(2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. regulile. fenomenelor. avem a face cu o metoda verbala. De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. evenimentelor. Pe primul plan nu se mai afla „faptele de prezentat” ci „faptele de explicat”. interpretari de fapte separate.2. dupa gradul de angajare a elevului. legile stiintifice etc. în scopul unificarii lor într-un tot. Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. teorii. de catre educator catre educati. este o metoda expozitiva. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. B. Sub aspectul functiei didactice principale. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. facându-si loc deja problemele de lamurit. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. teoremele. explicatia. prelegerea scolara. poate îmbraca mai multe variante: povestirea.

instrument. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. „Lectura este o materie. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. I... 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare. ca o concluzie. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema.2. Aceasta are o desfaturare specifica. . 3. pornind de la lectura integrala. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. unii autori (Todoran. V.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. 1964. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. D. Ţârcovnicu. de care fiecare se serveste o viata întreaga” (Cerghit. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata.

cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite.Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. . algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari. în clasele mici. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii. 4. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. Altfel spus. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante. Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. ce se preteaza unei astfel de ordonari. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. Pe plan didactic. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor.

Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara. analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. procese. Principiile instruirii programate: • • • • Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. statii pilot.6. 7. dar si cu includerea unor aspecte intuitive. prezentate preponderent în forma verbala. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. mulaje. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sal confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • Fisele programate Manualele programate . sau microprocese).însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. A fost „brevetata” de B. asemanator). concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). a unor reproduceri similare (machete. Skinner imediat dupa 1950. actiuni). F.

Odata intrati în sfera educatiei sistematice. Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. a unei aeronave. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de pilda conducerea unei locomotive. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. jocuri gramaticale. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. fie prescolare. de orientare. fie scolare. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. jocuri matematice. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. întelegere. Etape ale studiului de caz (dupa I.• Masinile de învatat (calculatoarele) 8. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ . În ce priveste învatarea pe simulatoare. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat.

activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. care înlesnesc si conditioneaza învatarea.1. a scrierii grafice. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. si în activitatea didactica de dimineata. etc. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice.4. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. munca. dupa cum s-a mai afirmat. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. Pentru obtinerea reusitei acestora. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. pregatitoare. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. Prin natura lor. . Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. disciplineaza conduita si contribuie. sa utilizeze. în sfârsit. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. gândirea creatoare. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. orienteaza activitatea psihica. a activitatilor matematice. cultivând imaginatia. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. cât si în cadrul activitatilor liber creative. sa interpreteze. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. sa citeasca.

particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. în 4. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina vederea adaptarii optime la viata scolara.5. Tipul cercetarii Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare.3. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara. 4. 2.4.2. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei. Variabilele cercetarii Variabile independente . 3. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara. Obiectivele cercetarii 1. 4. îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. 4. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor.4.

Judetul Bistrita. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate. Prima grupa.• Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei • Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta • • Vârsta de dezvoltare a limbajului Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4. Din cei 10 copiii ai grupei A. consilier scolar Dobrin Nadia. 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata.6. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. Cadre didactice implicate în cercetare: ed. copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. numita Grupa A (grupa de control). 9 Bistrita. unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are . Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr. Moldovan Liana.Nasaud. este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. provin din familii organizate cu relatii armonioase. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita.

Metodologia cercetarii Metode utilizate În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. care respecta particularitatile de vârsta si individuale. 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. jocuri de stimulare a comunicarii orale: „Povesteste ce ai visat”. „Ghici la ce cuvânt m-am gândit”. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. „Greierele si furnica”. observatia. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguta cu doi bani”. Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socioculturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. studiul documentelor personale.frate mai mic. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei „Hai sa facem o poveste”.7. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. metoda testelor. Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. „Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta”. 4.9 Bistrita. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. . „Descopera unde am gresit”. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: „Spune la fel ca mine”. experimentul. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. iar ceilalti au avut o frecventa redusa. din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. dramatizari „Anotimpurile”. sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului.

• Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat. • Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti. pe care se experimenteaza. proba psihologica. starea lor de sanatate. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. afectiv. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. • Testul. despre calitatea influentelor asupra copilului. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei. despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. evolutia sarcinii. etc. psihic. • Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. din punct de vedere fizic. starea de sanatate. Instrumente de cercetare utilizate • Test de evaluare initiala . Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre- experimentala cât si în faza experimentala. • Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati.În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala.

sireata si da iama la poiata. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti. am aplicat testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare. am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. am ales metodele si tehnicile de cercetare.” 1p .8. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala.• Testul „Omuletului” (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) • Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres • Test de evaluare finala 4. Evaluarea initiala • a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii. Item cu raspuns scurt.

„Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”.2. Item cu alegere duala Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE.” 3p 5. „Scufita Rosie manânca lupul. 1p 1 4 5 3. Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p 4. Item de completare .

neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational....... în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii......... Considerat ca test de inteligenta..... am facut masuratori si determinari...... am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual.. Caci de îndata ce ar fi fost acolo. În urma aplicarii acestei probe.. VM = vârsta mentala)..... sa se vâre în . între care testul „Omuletul”... Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe.. constituie un veritabil sistem de simboluri. am aplicat probe... am aplicat o serie de probe psihologice. si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca.Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe .. .. Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: prezenta capului.si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica. îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea... o comunicare prin simboluri..pentru a o închide acolo!...... Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008....... ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se. Testul „Omuletul” • în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice.... copil istet..... dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata...........” 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental. (cerem copilului sa deseneze un omulet)... Este deci. .. prin care se realizeaza o comunicare. Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul „Omuletul” si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului).

indicarea buzelor. prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii). conturul gâtului .o linie continua între trunchi si corp. prezenta parului. prezenta gâtului. lungimea mai mare decât latimea trunchiului. fara defecte. prezenta bratelor. lipsa transparentei vesmintelor. costumul perfect. pantaloni).doua. patru articole vestimentare bine marcate (palarie. parul bine plasat. când e în fata si unul în profil. . vesta. prezenta ochilor. nasul si gura sunt reprezentate corect. cravata.- prezenta picioarelor . îndoirea umerilor. prezenta nasului. bratele si picioarele atasate. prezenta narinelor. desi incorect. fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei. nasturi. prezenta trunchiului. prezenta gurii. bratele si picioarele tangente pe lânga corp.

- prezenta calcâiului. capul. coordonarea motrica a bratelor. detalii oculare . proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului). profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului • adaptat dupa Alice Descouedres. evidentierea palmelor. bratele articulate la umeri.- prezenta degetelor. prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: . la coate. coordonarea motrica a conturului. proportia gambelor. prezenta barbiei si a fruntii.pupile. pozitia si proportia corecta a urechilor. proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). prezenta urechilor. proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe. proportia bratelor. trunchiul si picioarele de profil.

6. imitarea unor actiuni . desenul unui pom înalt si al unui pom scund. 8. - completarea lacunelor dintr-un text. denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte. 4. o minge tare si o minge moale. desenul unei case mari si al unei case mici. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. . 2. desenul unei linii drepte si a uneia curbe. imaginea unui copil trist si a unuia fericit. 3. 5. 7. o carte noua si una veche.- stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. Subproba nr. memorarea unor grupe de cifre. o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. 9. o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor. fotografia unui batrân si a unui tânar. denumirea unor culori.

10. tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat”.(senin.. albastru). se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. Deodata cerul se întuneca. (stralucitor) .Cerul este spintecat de…(fulgere) . Ele aduna …. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: „Este timp frumos. Fetele se grabesc sa se întoarca …(acasa) . Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele…(umbrele. cerul este …. iar hainele lor erau complet…(ude). doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului. Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. în timp ce aceasta este…. aceasta casa este mare. Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(pasarele) . când eu ma opresc si n-am sa stiu ce sa spun. te rog sa fii atent. haine de ploaie). se acopera de …(nori) .(mica) • • • se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp. Se noteaza raspunsurile copilului.(flori) . . se noteaza raspunsurile copilului. Subproba nr. • • Se va citi rar si cu accentul necesar. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. soarele este foarte…. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de… (tunete) .

• • Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica. pentru seria a V-a primeste coeficientul 6. pentru seria a III-a primeste coeficientul 4. 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1. 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1.• Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”. Subproba nr. 4. pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5. Subproba nr. 3. 2. Din ce este facuta cheia? . Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. 5. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfasurare: Se spune copilului: „Fii atent! Îti voi spune niste cifre. pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. Pentru prima serie primeste coeficientul 2.

(ascultator sau cuminte) 5. nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte. curat 6.….2.….…. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte. Subproba nr.….(mic) .…. neascultator . indispus. Din ce sunt facute ferestrele? 6. 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1. Subproba nr.(murdar) . uscat 3. Din ce sunt facuti pantofii? 5. 6: Denumirea a 10 culori . Din ce este facuta masa? 3. usor 8.…. mare 7.(frig sau rece) .(urât) 4.(ud sau umed) .(greu) -. cald 2. vesel .…(trist.…. Din ce este facuta lingurita? 4. frumos .

Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1. rosu; 2. verde; 3. negru; 4. roz; 5. alb; 6. violet; 7. gri; 8. galben; 9. maro; 10. albastru

Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10, dupa numarul exact de raspunsuri corecte. Subproba nr. 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. a tusi; 2. a frictiona; 3. a cânta; 4. a arunca; 5. a spala; 6. a respira. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni, cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca:

1. a scrie; 2. a se apleca; 3. a se balansa;

4. a se ridica; 5. a sari; 6. a împinge

Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti, grupa experimentala si grupa de control, am stabilit diferentele, am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) – propozitii simple si dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multipla I4 item obiectiv cu alegere duala I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonora 1p 1p 1p 1p 1p

Punctaj maxim 5 puncte

TEST CUVINTE, SILABE, SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) „Ana are ……………” I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta

I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie „Copiii merg la gradinita” 5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPIL Ă GRĂDINIŢ 3

I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul „ r ”

4.9. Prezentarea interventiei ameliorative
Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului, jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare, conversatie si îmbogatire a vocabularului. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 20072008. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele

10. turnirul întrebarilor. experimental G. cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. învatarea în cerc. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. Între evaluarea initiala si cea finala. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . examinarea povestirii. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. experimental G. de control G. experimental G.metode: conversatia. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. cap IV). comunicarea rotativa. experimental G. cap IV). experimental G. demonstratia. în cadrul programului de interventie.11. exercitiul. de control G. 4. 4. pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. experimentul. de control G. am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut. explicatia. braistormingul. de control G.

regulat. la care rata frecventarii gradinitei este scazuta si asupra carora nu sa intervenit prin activitatile care au fost realizate la grupul experimental. Datorita faptului ca asupra grupului experimental s-a actionat prin aplicarea de metode si procedee specifice si s-au realizat activitati. se pot observa diferente semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obtinute. Rezultate obtinute la testul „Omuletul” TESTUL OMULEŢUL . grupa de control cuprinzând mai multi copii proviniti din medii sociale defavorizate.Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra urmatoarelor aspecte. atât în anul anterior cât si în anul curent. jocuri didactice cu caracter stimulativ si de dezvoltare a limbajului. Aceste aspecte de diferentiere se datoreaza faptului ca cele doua grupe sunt diferit constituite.

haina. Prezenta capului. Palaria. 7b. pantalonul si pantofii 1sunt obligatoriu reprezentate. Parul este corect plasat capul nu este transparent. Umerii sunt indicati in mod clar. curea sau bretele. Chiar daca 5 nu este reusit. 10c. Crt. daca bratele sunt indicate. Costum complet. respectiv punctele cele mai apropiate. 9c. Cel putin unul din cei doi trebuie sa fie reprezentat pentru a primi un punct. De exemplu : palarie. 7e. 9a. cu elementele de indentificare a personajului : medic . Ochii sunt prezenti. 6b. 10a. pantofi. 7d. fara nici o transparenta. Trunchiul este prezent. soldat. Prezenta hainelor. Diferentierea neta intre degetul mare si celelalte degete. Bratele clar articulate la umeri. de exemplu). unul daca este desenat din profil. a trunchiului sau cu cele doua reunite. vanzator. ele ar trebui sa se gaseasca in locul in care ar trebui sa fie umerii. coate sau ambele. 6a. Prezenta picioarelor : apar doua picioare daca omuletul este desenat din fata. bluza. 11a. De exemplu : pantofii trebuie sa aiba sireturi. manecile. 1. Conturul gatului formeaza o linie continua cu linia capului. Sunt admise hasururi simple si transparentele. 5a. Nasul si gura reprezentate prin doua trasaturi.Nr. Gatul este prezent. Patru articole vestimentare bine marcate . fusta etc. 8a. GRILA DE COTARE (TESTUL OMULETUL) Punctaj 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9e. Una dintre primele forme de reprezentare ale imbracamintii sunt nasturii. cravata. Mana este distinct reprezentata fata de degete si brat. 5b. 4c. acestea nu se iau in considerare decat in situatia in care apare un spatiu intre acesta si corp. 10b. Cele doua buze sunt indicate. 4a. 7a. Punctul se acorda atunci cand unul dintre degete este reprezentat in mod clar mai scurt decat altele. Doua articole de imbracaminte reprezentate fara tranparenta (pantalon. Masurarea se face tinand cont punctele cele mai departate. 1 1 1 1 1 1 1 . Gura prezenta. lungimea mai mare decat latimea. Lungimea trunchiului este mai mare decat latimea. pantalon. Narile sunt reprezentate. La fiecare mana (sau la mana care este vizibila) esteprezent un numar corect de degete. palarie. 4b. Daca sunt desenate doar degetele. 3. Reprezentarea distincta adegetului mare. guler. Detalii desenate corect : doua dimensiuni. Bratele sunt prezente. Desenul complet al hainelor. 9b. 8b. Manecile si/ sau pantalonul trebuie reprezentat. 10d. Nasul prezent. 7c. Fiecare articol este reprezentat tinand cont de elementele sale caracteristice. 10a. Degetele sunt reprezentate. Bratele si picioarele sunt atasate de trunchi intr-un punct oarecare. 2. Numarul corect al degetelor. Bratele si piciorele sunt atasate de trunchi in punctele corecte. toc etc. Parul prezent. 9d.

Nu trebuie sa depaseasca o treime din inaltimea piciorului. Detalii ale ochilor: prezenta pupilelor.11b. pozitia gresita a bratelor sau piciorelor). lungimea mai mare decat latimea. Coordonare motrica prin articulatii. sprancene sau ambele. Prezenta urechilor. 14f. Cele doua maini si cele doua picioare au doua dimensiuni. 18a. Nu mai mult de jumatate din dimensiunea trunchiului. Buza superioara si fruntea prezente. 16c. proportii si pozitionare corecta. nu mai putin de o zecime din trunchi. Proportia picioarelor. 16a. 14b. O greseala poate fi tolerata (transparenta. Proportia picioarelor. Lungime egala cu lungimea trunchiului sau putin mai lungi. daca ochii sunt vazuti din fata. 15b. 12c. Laba piciorului are lungimea mai mare decat inaltimea. 16b. 12a. nici sa fie mai putin decat o zecime din inaltimea totala a piciorului. Prezenta urechilor. 12b. Coordonare motica a fizionomiei. 16d. Detalii ale ochilor : gene. Piciorul si laba piciorului sunt vazute in doua dimensiuni. 18b. 12d. Coordonare motrica reprezentata prin contur. 17b. 17a. Nu mai scurte decat trunchiul si nu mai lungi decat de doua ori lungimea trunchiului. Coordonare motica prin articulatiile capului. 14e. Detalii ale ochilor: priportii. Buza superioara net distincta de buza inferioara. Articulatiile picioarelor : genunchi si/sau glezne sunt reprezentate. 13. dar in nici un caz nu ating genunchii. 12e. Detalii ale ochilor: stralucirea. Profil perfect. Coordonare motrica prin articulatiile trunchiului. Coordonare motica a bratelor si picioarelor. 14d. Doua dimensiuni. 14c. Proportia bratelor. 15a. Capul trunchiul si piciorul vazute din profil. fara erorile amintite anterior. 14a. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rezultatul global (maxim 52 de puncte) se analizeaza in fucntie de baremul urmator : Varsta copilului Puncte obtinute 3 2 4 6 5 10 6 14 7 18 8 22 9 26 10 30 11 34 12 38 14 42 Exemple: . Prezenta calcaiului. Proportia capului.

C.I.3% 77.D. 7 ani 18p 4.O.M. M. 3. 6 ani 13p 5.A. 2. M. M.S. 5 ani 10p 10. 6 ani 12p 6.T. 1.20 – PUNCTE – O dezvoltare excelenta.I. 6. 7 ani 7 ani 7 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 5 ani 5 ani 5 ani 15p 14p 16p 11p 13p 10p 9p 8p 7p 6p . 5. Punctaj total: 109 p Rezultate obtinute la testul „Omuletul”: Grupe G.L. C. 9. de control Punctaj 127p 109p Procent 93. E. M. 5 ani 10p 8.I.L.L. S. L. 4. o cunoastere moderata a propriului corp. S.8% Grup control Numele Vârsta Punctaj L. S.A. L. 7. S. V. 5 ani 9p 9. P. ANTONIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna. Crt. 7 ani 16p 3.sTEFANIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna si o buna cunoastere a propriului corp. Numele Vârsta Punctaj Crt.D.D. C. 8. 6 ani 14p 7. 10. Date brute: Grup experimental Nr. 5 ani 8p Punctaj total: 127p Nr. ca si o constiinta bine dezvoltata a propriului corp . GEORGE . M.L. C.P. experimental G. R.E. 1. 7 ani 17p 2.C.A.

Contrarii (cu obiecte si imagini) Lacune Cifre Materii Contrarii (fara obiecte si imagini) . din acest punct de vedere. Comparând procentele celor doua grupuri observam ca exista o diferenta de 15. Rezultatele obtinute demonstreaza ca din totalul de 20 de copii 5 sunt sub capacitatea intelectuala corespunzatoare vârstei. ceea ce denota o inteligenta scazuta a celor din urma. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obtinut la fiecare proba corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul urmator). La grupul de control putem observa ca 6 copii au obtinut punctaje între 10-18 p. V. III. corespunzatoare vârstei. deci am putea sa-l apreciem si ca proba de personalitate. ca testul îmbraca aspecte proiective. cu usoare tendinte de trecere spre treptele superioare ale acesteia. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR 3 ani 4 2 3 3 4 4 ani 5 ani 5 6 3 4 3 4 4 5 5 6 6 ani 7 ani 8 12 6 8 5 5 6 6 7 8 I II. Punctajele obtinute de cele doua grupe denota o inteligenta normala. Putem spune. IV. iar 4 copii nu s-au înscris în barem.5 procente. se face media acestor vârste si se obtine vârsta psihologica a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice. respectiv 9p. dar reduse. diferenta semnificativa.Interpretarea rezultatelor: 8 copii din grupul experimental s-au înscris în baremul 10-18 corespunzator vârstei de la 5-7 ani si 2 elevi au obtinut punctajul de 8p. Diferenta de punctaj se datoreaza nefrecventarii regulate a gradinitei si conditiilor socio-culturale si familiale defavorizate precum si lipsei utilizarii metodelor adecvate.

numirea si imitarea unor actiuni.c r t. denumirea unor materiale din care sunt facute diverse obiecte.C.>V. memorarea unor serii de numere.) se poate vorbi de o dezvoltare deficitara a copilului.) se poate vorbi de o dezvoltare superioara a copilului.C. Culori VII.Coefi Vâr Coefi Vâr Psi sta ci sta ci sta ho ent ent logi ca a Lim .L. Verbe TOTAL 2 4 22 3 6 29 4 8 37 6 9 47 8 11 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologica se poate constata ca:  daca vârsta psihologica a limbajului este egala cu vârsta cronologica (V. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini si obiecte.VI.=V.. Acest test a fost aplicat celor 20 de copii prescolari cu vârste cuprinse între 5 ani si 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologica a limbajului. completarea lacunelor într-un text.L. Nu Cro me no logi ca Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient ficient sta sta Vâr. Vârsta Nr .) se poate vorbi de o dezvoltare normala a copilului.C. Analiza comparativa a rezultatelor obtinute de cele doua loturi ne-a permis sa relevam diferenta nivelului de dezvoltare a comunicarii si limbajului copiilor din cele doua loturi care nu au beneficiat de aceleasi conditii de mediu socio-cultural si educational. denumirea unor culori si nuante.  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mica decât vârsta cronologica (V.  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mare decât vârsta cronologica (V.L.>V.

6 7 5 6 5.4 4.crt.2 TABEL Nr.ba Ju 1. R.L. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr.T. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5.1 6.4 7 6 4 5 4 4 4 7 5 5 5.9 4.2 ani.D.7 7 8 6 4 4 4 5 8 8 6 6 6.0 4. 7. 10 .9 5.5 la care media vârstei limbajului este cu 1. Vârsta Nr Nu Cro Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Vâr Coe sta fi cient Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe Vâr Coe fi ci ent sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vârsta Coefi Vâ ci ent r s ta sta Coefi Vâr Psi ci ent sta ho logi ca a lim ba . 8. C.I.5 5 4 6 5 5 4 5 5 5 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4.S. L.8 8 6 7 5 5 5 7 4 5 4 5.3 mai mica decât media vârstei cronologice si la proba nr.5 6 5 5.3 6 7 6 5 6 5 6 4 4 5 5.1 6. 2. L.8 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4.M .A. 6.9 5 5.5 7 4. 3.4 la care media vârstei limbajului este cu 1. M.5 4 4 5. E.5 6.5 5. C.5 5.5 7 6 5 5 5 5. 9.2 4 5 4 3 5 4 4 3 4 4 4 5 6. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care sunt în primul an de frecventare a gradinitei.5 lui 6 6 5 4.A.1 sunt cuprinse rezultatele obtinute la testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A.5 4 4 6 3 4 3 4. 7 7 7 6 6 6 6 5 5 5 6 9 12 8 6 8 6 8 5 5 6 7. me no logi ca ficient sta .5 7 7 6 6 9 9 8 6 7 9 8 10 12 7 8.2 mai mica decât media vârstei cronologice. S. 5.E. M.5 4.1 În tabelul nr.5 6 5 6.I. 4. V.5 5 5 5 6.5 4.2 5.

D.5 8. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 Grupe G. Prin parcurgerea activitatilor instructiv-educative la grupa pregatitoare (cele doua grupuri studiate) s-a ajuns la obtinerea unor rezultate bune (la grupa de control) si foarte bune (la grupa experimentala) în ce priveste nivelul dezvoltarii psihice pe toate planurile.6 7.9 11 10 11 10 12 12 10 7 7 7 6. experimental G.A 7 S.1) s-a înregistrat aceeasi medie a vârstei psihologice a limbajului ca si media vârstei cronologice. Acest lucru ne demonstreaza ca mediul educativ oferit de gradinita copiilor contribuie la dezvoltarea comunicarii si limbajului copiilor.9 8 8 8 7 9 8 7 7 7 7 6.9 6.L. Media vârstei cronologice este 5.1 5. M. 10 P.5 7 6. experimental G.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8. Media 712 7 6 6 6 5 5 5 5 5.5 5 5 5 5 5 4 3 7 7 7 7 6 5 4 8 6 6 6 6 6 5 7 7 6 7 7 7 5 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7.6 5.2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6. M.6 5. 9 C.1 4 5 5 6 4 5 4.C.O.2 ani. M.5 7 7 6.8 7 6.L. La o singura proba (nr.Ju lui 1 2 3 4 5 6 7 C.9 6 7 3 3 5 5 5.5 6. experimental G.2 În tabelul nr. de control G.5 7 7 5. 8 L.1 6.5 7 7 7 7 7 7 7 6.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6.9 6.9 5.8 6.4 TABEL Nr.L .9 12 12 11 10 9 6 4 6 7 7 7 7 7 6.2 sunt redate rezultatele obtinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei.1 9 6 9 6 12 7 10.5 6 5 3 5 5.I.2 6 5 4 3 6 6 7.8 6. S. de control G.D S. Din aceste rezultate se constata ca media vârstei psihologice a limbajului a grupa B este superioara vârstei cronologice cu o diferenta de 1 an fata de grupa A.7 6.5 5. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% .7 6.0 5.P.

Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia ca actionându-se asupra subiectilor în mod frecvent si organizat. se înregistreaza un progres vizibil atât la grupa experimentala cât si la grupa de control chiar daca interventia nu a fost aceeasi si conditiile socio-culturale de provenienta a copiilor diferite. la grupa de control procentele sunt destul de bune.4 5 G. daca educatoarea a insistat pe activitati de educarea alimbajului chiar daca nu a avut un program de interventie bine stabilit si copiii au frecventat în mare parte gradinita. la 4 itemi s-au obtinut procente de 100 % ceea ce înseamna un nivel ridicat de cunostinte si abilitati de comunicare acumulate. comparativ cu cele înregistrate la testul initial.. de control 4p 4p 5p 3p 80% 80% 100% 60% Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finala a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. În cadrul grupei experimentale. se poate înregistra un mic progres si în . prin procesul de învatamânt. la copii care au frecventat gradinita în mod regulat dar mai scazute la cei care au frecventat sporadic. experimental G. de control G. Acest lucru denota faptul ca. experimental G.

colorat.prescolari de Gradinita Dorolea ). astfel încât prescolarii sa-si însuseasca raporturile gramaticale ale limbii. sub aspect morfologic si sintactic. fonetic si lexical. Cunoscându-se ca dezvoltarea limbajului prescolarului are la baza experienta cognitiva a acestuia în relatiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilitati optime de exprimare libera. cât si în cele individuale. Ţinând seama ca trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogatia experientei intuitiv-actionale. intonatia sa fie expresiva.cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinita (cazul grupei de control. acest lucru realizându-se în orice moment al zilei. accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul sa fie viu. de gradul de elaborare a tipurilor superioare de . Materialul necesar desfasurarii normale a gândirii si limbajului a fost furnizat de realitate. de relatiile sale cu ceilalti copii. Atât în activitatile comune organizate cu grupa de copii. de la venirea lui în gradinita si pâna la plecare. de povestirile educatoarei. de experienta de viata a copilului.

formarea deprinderilor de vorbire dialogata. care sa se constituie într-un mediu educativ si cultural activ. îmbogatirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiana. corectându-se. exprimarea în propozitii simple. imaginatia. memoria. Astfel s-a avut în vedere. cunoasterea si folosirea în comunicare a pronumelui de politete. urmarindu-se atât latura receptiva cât si cea expresiva. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrata. folosirea corecta a flexiunii verbale si a celei nominale. acordul predicatului cu subiectul si al adjectivului cu substantivul. vibrante. de modul în care se asigura achizitionarea de informatii. în acelasi timp. cum era firesc la aceasta vârsta. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corecta. formarea corecta a pluralului. tulburarile din vorbirea unor copii. În toate activitatile comune si la alegere. reviste. caiete si unelte de scris. S-a urmarit. Organizarea judicioasa a activitatii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observatie. ea. dischete. au. ziare. stimularea vorbirii coerente si expresive. a parintilor si a adultilor din preajma. a independentei în gândire si actiune. ei. în activitatile desfasurate cu copiii s-a urmarit cultivarea procesele psihice de cunoastere: gândirea. Ei au avut permanent ca model conduita verbala a educatoarei. computer etc. de pronuntie a sunetelor. gradat. apoi în propozitii dezvoltate. ideilor. actiuni. dezvoltarea aparatului fonoarticular. Paralel cu aceasta activitate. atentia voluntara etc. prevenirea si corectarea unor defecte de vorbire. asezare în spatiu si timp. notiuni referitoare la culori. cerându-se copiilor sa le utilizeze în contexte noi. copiii au fost antrenati în actul verbalizarii. De aceea i s-au pus copilului la dispozitie materiale specifice. insistându-se asupra miscarilor de articulare corecta a sunetelor (fricative. accentul s-a pus pe dezvoltarea. Întelegerea cuvintelor noi si a expresiilor însusite în cadrul diverselor activitati s-a fixat prin activizarea acestora. imagini si jocuri cu imagini . . stimularea permanenta a inteligentei si creativitatii copiilor.activitate. discuri. Adeziunea prescolarilor la o vorbire corecta. velare). precum si a diftongilor ai. a gândurilor. limbajul. iar acasa. calitati ale obiectelor. sentimentelor. video. a fost privita în relatie cu formarea deprinderilor de a-si exprima gândurile într-o comunicare coerenta si corecta. stimulativ: carti. din punct de vedere gramatical.

De acest mediu educational au beneficiat copiii din esantionul al doilea (grupa experimentala) care. Acest lucru favorizeaza identificarea unicitatii copilului. exercitii. sub îndrumarea competenta a educatoarei a completat sau înlocuit în multe cazuri mediul familial care nu întotdeauna ofera un mediu propice unei dezvoltari normale a personalitatii copilului si se reflecta îndeosebi în dezvoltarea comunicarii si limbajului. 4. de a interactiona cu mediul. deprindere dobândita prin activitati de povestire. a exercitiilor ritmice. Unii parinti considera ca daca îi ofera copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare si de afectiune de care este înconjurat acesta. Activitatile libere ale prescolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbala libera si civilizata între copii. prin lecturi dupa imagini. prin memorizari sau jocuri didactice. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precara. în îmbogatirea capacitatii acestuia de a intra în relatie cu ceilalti copii si cu adulti. Copiii petrec foarte mult timp în fata calculatorului si a televizorului ceea ce îi fac pe parinti sa fie „multumiti” de interesul pe care îl manifesta copilul si de faptul ca acesta este „cuminte”. în descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si în dobândirea deprinderilor de a învata. Este preferat acest gen de activitati pentru ca este comod pentru adulti . au consolidat actul comunicarii în formele ei cele mai variate. un principal obiectiv al activitatilor de educare a limbajului. a cântecelor.Expresivitatea exprimarii prescolarilor a constituit de asemenea. a fost necesara tratarea interdisciplinara a problemelor. experimente. Corelarea dintre discipline a contribuit si la stimularea interesului copilului pentru cunoastere. de a-l cunoaste si de a-l stapâni prin explorari. generate de diversitatea jocurilor. copii care întâmpina mari dificultati în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lasata pe ultimul plan.12. cultivarea aptitudinilor lui creative. Concluziile cercetarii Cunoscându-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarâtor în formarea si dezvoltarea personalitatii copilului. încercari.

deoarece. Sunt copii care. cel care este în primul an de gradinita si la care efectul negativ al mediului familial este mai pregnant. în mare masura. Este cu atât mai alarmanta situatia cu cât am constatat ca aceasta delasare si atitudine de indiferenta fata de nevoile copilul nu vine din partea unor parinti cu un nivel intelectual scazut. lipsei de preocupare a parintilor de a relationa cu copilul. fiind privat de atentia. de întelegere si de atentie din partea celor mari. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare si în faptul ca din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. În goana lor dupa câstiguri materiale uita sau neglijeaza faptul ca acest pui de om are nevoie de caldura. de afectiunea si de interesul adultilor din preajma sa copilul îsi creeaza o lume imaginara în care se retrage si din care va iesi din ce în ce mai greu. 9 provin din familii organizate în care relatiile sunt armonioase si 1 este încredintat bunicii spre crestere de catre parintii plecati din tara. Aspectele prezentate mai sus au reiesit din rezultatele slabe obtinute de copiii din primul esantion. în relationare si în dezvoltarea psihomotorie. de a comunica eficient cu el. Aceste relatii din interiorul familiilor copiilor influenteaza într-o masura foarte mare comportamentul. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentala) sunt justificate si din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii.stiindu-i pe copii în siguranta în locul activitatilor active în care copilul sa se dezvolte din punct de vedere psihomotor. Asa cum am mai amintit. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltarii psihice si intelectuale a copilului. Am constatat ca în ultimii ani vin în gradinita copii care prezinta deficiente mari în comunicare. la vârsta de 4 ani nu stiu sa tina o lingura în mâna si care prezinta dificultati în exprimare. manifestarile prescolarilor atât în relatiile cu adultii cât si în relatiile cu copiii de vârsta lor. Deficientele constatate în exprimarea si în pronuntia copiilor nu se datoreaza unor disfunctionalitati somatice. ci sunt datorate. în pronuntie. din cei 10 copii. De asemenea si din studiile de caz prezentate . ci din partea unor parinti care au studii superioare.

• sa existe o strânsa corelare între continutul. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar.13. ca o conditie a atingerii de catre toti copiii a gradului de dezvoltare si adaptare cerut de o activitate scolara eficienta. afectiva. conditii la care sa fie atrasi si sponsori si chiar parintii copiilor. am ajuns la concluzia ca este necesar sa cream copiilor conditii care sunt menite sa favorizeze progrese în cele trei sfere: cognitiva. O alta constatare pe care am facut-o pe baza experientei acumulate în activitatea desfasurata cu copilul prescolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai multi copii si ai caror frati au vârste mai mari decât ei au deprinderi si cunostinte mai bogate. propun instituirea obligativitatii frecventarii gradinitei a copiilor de grupa mare si pregatitoare. . În acest sens. psiho-motorie. diminuând în mare masura dezinteresul manifestat de parinti 4. • sa se realizeze conditiile materiale aplicarii integrale a programei pentru gradinita.reiese faptul ca acel copil caruia i se acorda atentie si sprijin de catre adultii si fratii lui are rezultate foarte bune iar cel care îsi petrece cea mai mare parte a timpului singur în fata televizorului si a calculatorului prezinta mari lacune în dezvoltarea limbajului si al comunicarii. îmi rezerv dreptul de a face câteva recomandari: • în scopul bunei pregatiri a copilului pentru scoala. Acest fapt se datoreaza tocmai relatiilor care exista între acesti copii si fratii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât si pe plan psihomotor si afectiv. unitatea. Implicatii si recomandari educationale Din experienta mea si din colaborarea permanenta cu învatatorii. care contribuie la pregatirea copilului preprimar pentru viata scolara si sociala.

• sa se imprime învatamântului prescolar în grupa pregatitoare (ultimul semestru). un caracter mai apropiat de cel al activitatii scolare. iar celalalt unde sa ajunga. pentru ca fiecare învatator sa cunoasca psihograma activitatii prescolare. • educatoarele sa initieze o serie de actiuni de temperare a familiei în privinta suprasolicitarii copilului prescolar cu unele chestiuni ale ciclului primar. • introducerea elementelor de cercetare în procesul instructiv-educativ din gradinita. • educatoarele sa faca cunoscute parintilor posibilitatile reale ale copiilor . cu o capacitate de concentrare mai mare . • recomand ca educatoarele sa insiste mai mult asupra aspectului formativ al activitatii din gradinita în sensul obisnuirii copilului care urmeaza sa intre la scoala cu o activitate mai sustinuta. adica ansamblul de aptitudini si de factori non-intelectuali de personalitate. cu disciplina în timpul activitatilor. care constituie conditiile psihopedagogice ale activitatii de tip scolar. • sa se realizeze mai multe actiuni comune a educatoarelor cu învatatorii.• organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati în exprimarea orala. pentru a cunoaste „schimbarile” care se produc în copil ca urmare a aplicarii strategiei didactice. pentru ca primul trebuie sa stie de unde porneste. iar educatoarea sa cunoasca cerintele clasei I.

rod al unei munci asidue si a unei experiente de 13 ani în domeniul educational. alte publicatii). Originalitatea cercetarii si punctele sale tari Nu pot pretinde ca tema cercetarii mele este pur originala.precum si greutatile pe care le întâmpina. etc.didactic. În cadrul comisiilor metodice. eventualele tulburari de comportament care se ivesc în atitudinea copiilor. în cotidiene locale. voi sustine referate si activitati cuprinse în acest studiu tocmai cu scopul de a împartasi colegelor mele experienta realizarii unei astfel de cercetari. voi publica si on-line articole referitoare la studiul de fata pentru a fi consultate de alte cadre didactice (educatoare-învatatoare) interesate de subiect. De asemenea voi participa la Sesiuni de comunicari desfasurate atât în judet cât si nationale si internationale unde voi aduce în discutie importanta implementarii unui program de interventie bazat pe utilizarea celor mai potrivite metode si tehnici de îmbogatire a limbajului la prescolari.15. Inovatia consta în combinarea acestor metode si implementarea lor în anumite momente ale zilei si ale activitatlor cu scopul de a activa si motiva copiii sa se implice în „jocul comunicarii”. Puncte tari: .ro. Deoarece sunt colaborator al Echipei DIDACTIC de pe site-ul www. Revista învatamântului prescolar si primar. 4. Subiectul studierii utilizarii metodologiei didactice si a rezultatelor aplicarii corecte la prescolari este unul de larg interes pentru toate cadrele didactice din învatamântul prescolar. • odata cu intrarea copilului în scoala educatoarea sa înmâneze învatatorului o caracterizare a fiecarui copil (fisa psihopedagogica a copilului) Modalitati de diseminare a rezultatelor Rezultatele acestei cercetari. voi încerca sa le public ca articole în revistele de specialitate (Didactica Nova.

oportunitatea implementarii experimentului la grupa la care sunt educatoare.implicarea permanenta a parintilor în derularea programului prin activitati comune si derularea de proiecte tematic. sa pregatesc atât intelectual cât si psihic.descoperirea problemelor si carentelor din limbajul copiilor.. . pe o perioada de patru ani de la intrarea copiilor în gradinita pâna la integrarea în clasa I. prin acest program. .folosirea testelor si a instrumentelor potrivite experimentului (validate stiintific).puncte slabe • Realizarea acestui studiu longitudinal. reducând la minimum „socul scolarizarii”.motivarea copiilor în promovarea progresului si succesului scolar. . • Nu exista o strânsa corelare între continutul.am reusit. Limite ale cercetarii.confirmarea ipotezei specifice. emotional prescolarii pentru o mai buna insertie scolara. cu conditia ca grupele respective sa fie coordonate de aceeasi educatoare iar copiii sa nu migreze de la o gradinita la alta. 4. . consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar: • Nu s-a reusit organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati: • Lipsa unei baze materiale corespunzatoare copilului prescolar (materiale . .16. . unitatea.

didactice. etc. audio-vizuale. Deschideri spre alte teme de cercetare • • • • Pregatirea copilului pentru intrarea în clasa I Importanta utilizarii metodelor interactive la gradinita Nivelul psihomotor de dezvoltare al copilului pregatit pentru scoala „socul scolarizarii” impacte pozitive-negative în dezvoltarea personalitatii micului scolar • • Rolul utilizarii testelor de inteligenta la grupa pregatitoare Formarea motivatiei pentru scoala.mijloc principal pentru însusirea unor elemente de citit-scris necesare intrarii copilului la scoala • Jocul matematic. 4. fidele si validate stiintific.) • Nu s-a realizat în totalitate o interactiune corespunzatoare cu factorii responsabili de educatia copiilor (familia.contributia lui la activitatea de tip scolar .cale în dezvoltarea aptitudinii de scolaritate • Jocurile didactice pentru dezvoltarea limbajului.17. • Testele folosite în cercetare fac parte din sfera testelor traditionale necesar fiind utilizarea în cadrul cercetarii a unor teste inovatoare. comunitatea) • Lipsa unei coerente în colaborarea educatoarelor cu învatatorii în special cu cei care vor coordona clasa I. mijloace IT.

posibilitati de realizare si contribuie la cunoasterea obiectiva. gradinita. Din punct de vedere a volumului de cunostinte transmise. apoi accesibilitatea acestora. într-un mod atât de diversificat si stiintific la întelegerea si legatura didactica a omului cu natura.• Colaborarea dintre factorii educogeni în vederea pregatirii copilului pentru intrarea în clasa I (familia. a omului si activitatea acestora. multilateral pentru scoala. credem noi. îndreptata în directia "centrarii" obiectivelor spre o tema care apoi se diversifica într-o multitudine de idei. spre exprimarea unui caracter obiectiv. se va avea în vedere capacitatea lui de asimilare. care sa-i atraga pe copii. prin modalitati simple dar cu efect atât de valabil pentru copii. îi ramâne acea sarcina de a pregati copilul la nivelul corespunzator. Concret. în special. învatamântului prescolar. scoala) • Alfabetizarea emotionala în mediul prescolar CONCLUZII Abstractizarea învatamântului sau tendinta fiecarei trepte a învatamântului spre schimbarea în bine a tuturor preocuparilor educationale conduce. metodele clasice îmbinate cu cele moderne si procedee care sa diversifice si sa creeze momente. stiintifica a obiectelor. Desfasurarea activitatilor din gradinita în fiinctie de noua orientare a programei. altfel spus. Nici o alta programa instructiv-educativa nu a contribuit într-un mod atât de înalt sau. în transmiterea cunostintelor si la baza însusirii lor vor sta principiile didactice. si cu ajutorul activitatilor didactice de dimineata completeaza descoperirea stiintifica la baza sectoarelor. . creativ a întregii noastre activitati. societatea. gradarea sistematica si nivelul de aplicare a cunostintelor teoretice în practica de zi cu zi. sa-i stimuleze pentru activitatile de învatare. universul cu posibilitati de explorare si observare. secvente în cadrul activitatilor. formativ. fenomenelor. a ariilor de stimulare sub aspect teoretic si practic a tuturor cunostintelor însusite de copil în acest mod.

izolati. desfasurarea si conceperea întregii activitati la grupa pe baza cerintelor programei. care pot duce la izolarea unor copii de colectivul grupei. Starea de spirit negativa a copilului legata de perturbarea raporturilor interpersonale conduce adesea la neîncredere în sine. si unele negative. Rezultatele muncii cu acesti copii depinde de: cunoasterea trasaturilor psiho-fîzice specifice vârstei precum si de cunoasterea trasaturilor individuale ale fiecarui copii. obiective. Alaturi de aceste relatii cu valente pozitive. se obisnuieste mai usor sa reziste la tentatiile care-1 pot sustrage de la activitatea de învatare. a carei esenta este necesar sa fie cunoscuta de educatoare.Prin continut. componenta emotionala. . Daca a trecut prin gradinita. Ea este cea care are datoria sa cunoasca varietatea mare în care se manifesta greutatile de natura operationala determinate de acea componenta a laturii activitatii care este mai slab dezvoltata la anumiti prescolari. conduce copilul spre o buna pregatire pentru scoala. educative apar. în special a grupei pregatitoare. copilul stie ce este o obligatie. în domeniul comunicarii cu colegii. Pentru desfasurarea eficienta a activitatii prescolare. cu un inventar de abilitati. forme de realizare. afectiva a comunicarii joaca un rol esential în stabilirea relatiilor interpersonale de care copilul are nevoie la intrarea în scoala. un rol important îl detin materialul didactic si mijloacele de învatamânt. rareori. se poate mobiliza pentru rezolvarea unei sarcini didactice. deci tratarea lor diferentiata. în cei din jur. ori la aceasta dezvoltarea calitatilor psihice asigura conditiile instruirii organizate în scoala. Trebuie avut în vedere ca manifestarile copiilor prescolari au adeseori un caracter contradictoriu. precum si depistarea la timp a celor care au dificultati în stabilirea de relatii de grupa. Este evidenta necesitatea eforturilor educatoarei pentru prevenirea si combaterea unor astfel de fenomene. La vârsta prescolara. Este necesara acordarea atentiei si copiilor timizi. care îsi petrec o mare parte a timpului retrasi. De mare importanta este cunoasterea de catre educatoare a trebuintelor fiecarui prescolar. culminând cu stari depresive sau agresive. atunci când vine la scoala.

cât mai receptivi la activitati. în conformitate cu nivelul de cunostinte al copiilor. Se impune necesitatea cunoasterii temeinice de catre educatoare a programei de clasa I. etapele lui de dezvoltare. La aceasta se adauga si calitatile intelectuale. care va avea rolul de a ne scoate din orice impas. (simtul valorilor) care trebuie sa posede cunostinte psihologice si pedagogice temeinice. particularitatile si caracteristicile proceselor psihice pe fiecare treapta de dezvoltare si grupa de vârsta. O educatoare adevarata trebuie sa posede cunostinte temeinice referitoare la psihicul copilului. atât pe noi cât si pe copii. Deci.Reusita unei activitati desfasurate în gradinita depinde si de relatiile stabilite între educatoare si copii. un factor decisiv al optimizarii învatamântului prescolar îl reprezinta pregatirea educatoarei. morale si valorice . Aprecierile. încurajarile îi mobilizeaza pe copii sa fie cât mai atenti. însusirile. educatoarea are un rol deosebit si. tinând cont de particularitatile acestora. cel mai important în acest sens. Succesul final este dat si de o planificare atenta a activitatilor. de tactul pedagogic manifestat în adresarea întrebarilor. totodata. Asadar.

Debesse. (1976). Presa Universitara Clujeana 3. Didactica moderna. Metodica jocului si a altor activitati cu Prescolarii. M.. Cicioc E. Jocuri didactice matematice pentru Ionescu. Editura Didactica si Pedagogica. (2006). Metode de învatamânt. M. E. Educatia intelectuala a copilului prescolar.. (1997). C. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Polirom 5. I. Gheorghian. Bucuresti 8. Bucuresti. Cerghit. I. Didactica disciplinelor pedagogice.. . Editura Didactica si Pedagogica. (1970). Tribuna scolii. Culegere metodica (1978).BIBLIOGRAFIE 1. Bucuresti 2. M. Bucuresti 9. Cucos. Psihologia copilului de la nastere la adolescenta. Editura Dacia. (2005). M. Culegere metodica (1975). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice. gradinita. Libotean. Editura didactica. Bucuresti 7. (2001). Taiban. Integrarea copilului în activitatea scolara. (2007). Bocos. Bradu. Editura Didactica si Pedagogica. 10. Editura Polirom 4. I. Napoca 11. Editura Didactica si Pedagogica. B. Culegere metodica (1978). Bucuresti 6. Radu. Prescolarul si literatura. Copii de 5-6 ani. Cluj- .

– xxx.referate.didactica. I. Tribuna scolii. Cercetarea psihopedagogica. L. M. 1-2/1993. D. nr. 1-2/1995 19. Todoran. nr. E. Bucuresti 18. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti 21. Programa activitatilor instructiv. 2-4/1991.(1991). Editura Didactica si Pedagogica. Editura Didactica si Pedagogica. Individualitate si educatie. nr. Editura V&I Integral. Descoperirea copilului. U.ro www.ro . Bucuresti 14. Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a . Editura Didactica si Pedagogica. Editura didactica. Adrese de internet www. (1972). scoli Normale. Bucuresti.ro www.(1993). Bucuresti 16. 1–2/1990. Paisi. Nr.Editura V&I Integral. Editura Didactica si Pedagogica.educative în gradinita 20. Nicola. (2001) Laborator prescolar. (1970). schiopu. (1993). (1982). Bucuresti 17. Pedagogie Prescolara. Popescu. Montessori. 1-4/1994. – xxx. E. Nr.didactic. nr. Psihologia vârstelor.Revista învatamântului prescolar. Bucuresti 13. 1-2/1992. (1970). 15. –xxx. Bucuresti 12.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful