UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT

PRIMAR

MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ
Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I – PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II – PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR

2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL sCOLARIZARII” 3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV – CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute IIIMETODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „ sOCULUI

4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI “Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi” H. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic, intelectual, moral, reusita depinde de începutul realizat în gradinita, vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala, dupa cum s-a mai afirmat, se

acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. etc. cultivând imaginatia. în sfârsit. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. pregatitoare. Prin natura lor. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. sa interpreteze. Pentru obtinerea reusitei acestora. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. a scrierii grafice. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. gândirea creatoare. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. metode. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. scop final al gradinitei. sa utilizeze.realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. cât si în cadrul activitatilor liber creative. a activitatilor matematice. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. si în activitatea didactica de dimineata. sa citeasca. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. mijloace). Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. munca. . se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. orienteaza activitatea psihica. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. disciplineaza conduita si contribuie. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. forme. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare.

Aceasta lege. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. asa cum se precizeaza înca din articolul I. 25-30 la licee. procesele. 20-25 elevi la învatamântul primar. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele . este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. În privinta continutului sau. cuprinzând resursele. la Ministerul Educatiei. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. a fost un învatamânt formativ. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. recunoscând rolul Ministerului Educatiei. Atât continutul reformei.Starea de pregatire psihologica. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. din anumite motive. institutional. Cercetarii si Tineretului. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. continutul si finalitatile învatamântului. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. În spritul reformei.

activitatile matematice. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. pentru perspectiva scolii românesti. da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. . În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. privita ca sistem si proces. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. importante.exercitiu. numai pe baza de concurs. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. S-a avut în vedere jocul. pentru valentele sale formative. Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. Din domeniul acesta sunt: limbajul.analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. organiza. deoarece este accesibil vârstei. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. psihomotric si socio-afectiv.

Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. . Utilizarea mersului. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. receptiva la înnoirile aduse si care se impun.1. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . Gradinita. învatarea. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. la nivelul copilului din grupa mare. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. acum rasar mladitele “eului“ si se consolideaza trasaturile de personalitate. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1.Gradinita. . deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. cu sistemul sau educativ. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. adica perioada prescolara. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii.

Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. ramificarea dendritica a acestora. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. fapt ce da o alta forma întregului corp. Fireste. nivel specific acestei . Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. devin deosebit de complexe. la 1355 gr la 5 ani. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. Are loc. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. este alterat în parte si fenomenul „cresterii seculare” la care m-am referit mai sus. La 3 ani. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. desigur. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. Aspectele arhitectonice ale acestuia. morfologia si potentialul sau de activism. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. fireste. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului.Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii.

pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. taiat. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE . îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate. În mod concret. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. Respiratia este superficiala. pe care le întinde spre podea. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. Viteza în mers creste. fapt ce presupune. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. Inima. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare.perioade. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. Muschii sunt insuficient dezvoltati. desenat. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. cei lungi mai rapid decât cei scurti. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii.

Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte.14 luni. Aceste procese. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune.În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri. intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza. continutul sertarelor. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. mijlocie si mare). Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. poate aranja un scenariu din figurine mici. catarari pe garduri. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. pozitia lor si a usilor. Este atras de balustrade. cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. fara a fi sincrone. b. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. . poate desena sau colora desene simple. se angajeaza în jocuri mai dificile. se desfasoara stadial. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica. poate face din hârtie mici jucarii. c.

În acest sens, M. Debesse afirma: „Cresterea copilului, de la nastere la maturitate, se realizeaza în etape succesive si coerente, care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt, ea se accelereaza sau se încetineste, cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Aparent, schimbarile sunt neîntrerupte si continue; în realitate, însa, fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite, fiecare având o structura psihica particulara, ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic”. 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei, punând în fata copiilor noi cerinte, mult mai deosebite de cele din familie. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase, explozive, neprevazute ca perioada prescolara. Aceasta perioada, intra ca notificatie în cei „7 ani de acasa”, sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse, în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire, fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade, pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica, mijlocie, mare). Jocul este activitatea prioritara, si ca o activitate dominanta, constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare, experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. Asistam, deci, la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere, la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. Prescolaritatea

este perioada descoperirii realitatii fizice, a realitatii externe care nu depinde de el, dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne, acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. Largirea cadrului relational cu obiectele, constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena, de îmbracare, toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli, cum este jocul „De-a ascunsa”, apar si se înlocuiesc conduite semnificative. Astfel, prescolarul mic se ascunde adeseori, încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta, punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita, deoarece copilul este dependent de mama, dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune, nu stie sa se exprime clar, se joaca mai mult singur. El este curios, memoreaza usor, dar nu-si propune deliberat acest lucru, gândirea subordonata actiunii cu obiectele, afectivitate instabila, traieste intens emotiile, manifesta interes pentru adulti, îi place sa se plimbe cu acestia. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. El este mult mai preocupat de joc, de activitati, de realitatea externa, i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa, se implica imaginatia creatoare a copilului. Jocul devine aproape obsedant. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: „de ce?, pentru ce?, cum?”, iar pentru situatii noi, complexul cum ar fi: „de ce pluteste balonul pe strada?, de ce unele lucruri plutesc?, de ce vine umbra dupa om? „.

Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul, manifesta timiditati si agresivitati, remuscari si admiratii. Observam astfel o dilatare a personalitatii, cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii, scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. Exemplu: în jocul „De-a ascunselea” prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns, nereusind sa puna în fata acestuia, ascunderea nefiind reusita. El prezinta mai mult interes pentru povesti, mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice, traind puternice emotii legate de personajele acestuia, dar si de conflictele ce se desfasoara. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. Forma dominanta de activitate este jocul, alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. Copilul vrea sa afle, sa stie cât mai multe lucruri, iar curiozitatea lui este vie si permanenta. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza, pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva, deoarece le capteaza prioritar informatiile. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu, galben, verde, albastru), iar cele intermediare (portocaliu, indigo, violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului, acestea fiind instrumentul de control al acesteia. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual, daca obiectul perceput vizual este cunoscut, recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes, iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactil- chinestezic si cel vizual, iar celelalte forme de sensibilitate, cum ar fi gustativa, olfactiva, care continua sa se dezvolte, ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si

reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. jos. Apar forme noi de perceptie. preconceptiile vor câstiga în generalitate. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. imaginatie. memorie. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. Operarea angajeaza atentia. spre dreapta. în spate. care. relieful. alcatuiesc intelectul. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. Intelectul copilului.auditiva. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. lovire. mai interesante. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. mai creative. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. care este simbol. în precizie. memoria. fenomene. limbaj. cum ar fi: forma. gândirea si alte procese psihice. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. Treptat. departe. conducând astfel la construirea claselor logice. situativ cu caracter schematizat. în ansamblu. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. imaginatia. Cu ajutorul cuvântului. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. ciocnire. atentie. în fata. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. a pozitiei lor deasupra. sus. dedesupt). intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . marimea. desi insuficient format. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la atingere. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. Cu toate .

Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. rapiditatea în gândire. fiabilitatea în memorie. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si . la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. imaginatia copilului. Se dezvolta si memoria mecanica. logica. Gândirea prescolarului este preconceptuala. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. limbajului interior. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. de aceea uneori este incomunicabila. structura. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. creativitatea) care se constituie ca rezultat al acestei operatii. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei.acestea. izolate. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. De la limbajul situativ. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. gândirea are un caracter intuitiv. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. Asadar. intuitiva. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. iar amintirile lui sunt fragmentate. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. nesistematizat. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. involuntara si voluntara. la adult acest caracter se diminueaza. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. caracterul sau închegat. memoria. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. gândirea. egocentrica si magica. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. are un caracter incoerent. haotic. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales.

voluntara si involuntara. stapânirea de sine. încep sa devina tot mai evidente. unde intra în contact cu persoane straine. Stabilitatea si concentrarea ei creste. începe procesul organizarii atentiei voluntare. altii dificil sau chiar deloc. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. în prescolaritate. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. La 6 ani apare criza de prestigiu. se mareste volumul. cu care se si identifica. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. în principal. de mândrie la 4 ani. Prescolarii. Evident. mai ales cei mijlocii si mari. tonifiante. când prin realizarea activitatii . reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. noilor solicitari cu care el se confrunta. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el.calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. apar forme noi). sub influenta gândirii si limbajului. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. multumire. Deci. de pudoare la 3-4 ani. Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. Unii se adapteaza mai rapid. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. pozitive. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. de bucurie si satisfactie. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. placute. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. Asemenea modificari sunt posibile.

a. psihologia copilului. Claparede). în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. Suchodolski). 1. „Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile” (B. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie”[1] (Ed. sa educam vointa prescolarului. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice. pentru individualizarea activitatii instructiv.3. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii. când produc satisfactii parintilor.respective. anatomia si fiziologia omului. s. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. asa încât. mai ales pe cele cu valoare sociala. trebuie sa-i oferim motivatii puternice.educative. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam „mersul firii”. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana. educatoarei. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. sociologia educatiei. dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. etc. . „Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor. daca dorim sa formam. a educatiei. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei „naturi inerioare”.

Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului. strategia individualizarii. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. Datorita caracterului prospectiv al educatiei.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram. nu poate fi . Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. legate de scopul general al educatiei. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. „individualizarea ca principiu educativ” spune V. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri „proprii” („educatia pe masura” si „scoala pe masura”). Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. pentru a obtine rezultatele dorite. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. întrucât. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului biopsihic al copilului. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte”. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. dezvoltarea personalitatii lui. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija.Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. se pot aduce multiple si solide argumente. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. cu cât mai multe sanse de succes. Asadar. Pavelescu „implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat.

va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. prin competenta educatoarelor. precum si caracteristicile comportamentelor de baza. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. Prin joc . În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. sa le descopere sensibilitatile. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. În conturarea personalitatii copilului. fanteziei. ca prima institutie de educatie organizata. dintre etapele dezvoltarii copilului. cu precadere. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite.„Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale”. perioada progreselor. Gradinita. comportamente) si cu o „biografie” a personalitatii deja elaborata. perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului. receptive modalitati si sensibilitati psihice. încadrata într-un regim de munca. inclusiv sociabilitatea. pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata.rezultatul unei simple inspiratii. De aceea. deprinderi. visarii si a jocului. reactiile afective si volitionale (Ursula schiopu)[3]. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. într-o disciplina a vietii. care constituie – asa cum arata psihologul francez M. Debesse[2] . Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. afectiva si psihomotorie a prescolarului. ci ea presupune. precum si în domeniul sociabilitatii lui. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. o serie de aptitudini. în sfera sentimentelor. remarcabile în toate planurile si în special. creative).

înainte de intrarea copilului în scoala. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani. Pavelescu). a faptelor. în cadrul caruia au crescut si au trait.1. Mediul socio-cultural. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ – OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. În societatea moderna. Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. se dezvolta curiozitatea. devenite active. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. are loc procesul de „alfabetizare”. Practic. Deci. prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui. comportamentul. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. tot în copilarie. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale.se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. ci faptele de conduita. . încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea.

Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici.Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. etc. morala neconsolidata. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. a ramânerii în urma la învatatura. Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. scriere. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). dezvoltarea morfofunctionala. Modul lor de receptare. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. a esecului scolar). Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. b. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. fisa psiho-pedagogica. instabilitatea psihomotorie. Diferenta între copiii de 5-7 ani. a. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. capacitatea redusa de concentrare. decalajul între viata cronologica. în cadrul caruia au crescut si au trait. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea intereselor scolare. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. dominanta laterala. .

Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: • Factori organici primari (leziunile nervoase primare. etc. Forme mai grave de imaturitate scolara a.Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. observare. familia dezorganizata. elementare si superioare. microleziunile sistemului nervos central. imaturitatea neuromusculara. mijloace educationale neadecvate. Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. a nivelului inteligentei generale. nivelul proceselor.. alternându-se în anii urmatori. dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. cognitive. Constatarea facuta de V. exprimata prin motricitate generala. boli cronice). disfunctiile minime partiale). adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. precum si la nivelul motricitatii fine. . al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. scriere. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. subalimentatia. tulburari organice interne si cele musculare. • Factori organici secundari (traumatismele externe. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer – mai prezent la 5-6 ani. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. etc. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi. • Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. limbajul membrilor familiei).

b. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita). Arnold. zece linii. . Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). clasa I. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. clasa a IV-a . iar la 6 ani.. la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. corecte. Suchsingere si G. ). grupa mare. b. Simptomul major (tulburari de comportament).imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. atunci copierea unui text. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. Afectiunile cerebrale minime. Sechele postencefalice: a. adica ritmul încet al miscarilor.educative din gradinita. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. c. instabilitatea psihomotorie. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiv. La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul „test liniar” care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. etc. Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. scrierea dupa dictare.Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. copierea semnelor grafice de pe tabla.. calculul scris. impulsivitatea si conduita dezechilibrata. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice.

Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie. astfel: 10 subiecti 10 subiecti 10 subiecti .6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. incapacitatea memorarii unui text. Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite. 1 minut. Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara. potrivita sau slaba. am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna. „cautarea cuvintelor” – vocabularul redus. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala. limitarea comunicarii la propozitii simple. determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism. VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 44 linii 24 linii TOTAL 68 LINII VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 63 linii 49 linii TOTAL 112 LINII VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta Mâna stânga 72 linii 56 linii TOTAL 128 LINII Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe.2 Aptitudinea de scolaritate .[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti). ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani. exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza.4-5 ani .5-6 ani . am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta. d. 2. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp – 1 minut. pe grupe de vârsta.

pe de alta parte a scolii la copii. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile. . capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare – simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. atentia instabila. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de sanatate . intentiile si starile emotionale. agitatia psihomotrica. În caz contrar. putin. comunicare si exprimare. apare mai frecvent oboseala. pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. mai mic. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. mare. tot atâtea). dorintele. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. Deci. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. mai mult. Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. pe de o parte a copilului la scoala. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. mai putin. Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale.Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare.

de a se subordona regulilor impuse de acesta. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. de a formula. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual.douasprezece cuburi. Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. nesistematic. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. precum si promptitudine. foloseste corect adverbele de timp: azi. oscilanta. stabileste asemanari între notiuni (câine.Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. de a reactiona corect pe baza acestora. relateaza povestiri dupa imagini date. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. recunoaste corect unele litrere. adesea anarhic. sinteza. cele patru anotimpuri. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. trei momente principale ale zilei. mar. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. de a raspunde la întrebari. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. ritmul de lucru încet. de a asculta cerintele adultului.sapte culori sau nuante. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. abstractizare. de a corecta si completa raspunsurile colegilor. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. generalizare. para). concretizare. nestabilizata. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. . pisica. efectueaza o constructie cu zece. mâine. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. schema corporala în special dreapta. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv – motivational si volitiv. analiza. numara peste zece cuburi. ieri.motorie denumita lateralitati manuale. toate zilele din saptamâna. stânga sunt mai fragil integrate. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. uneori ezitata. În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase.

„TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual. de a retine. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort.Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI” HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII „sOCULUI sCOLARIZĂRII” 3. ale programului scolar. Astfel. procedeu. . de a asimila. precum si de a desfatura o activitate de grup.1. De asemenea. capacitatea elevului de a cunoaste. metoda. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. adica sa poata deosebi munca de joaca. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. de a reactualiza cunostintele predate. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. capacitatea copilului de a colabora. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. ca cel oferit de teoria curriculara. prezenta trebuintei de a învata. CORĂBIILE ALE MĂRII. Definirea conceptelor: metodologie. daruire.

Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. I. astfel ca ea denomineaza. comportamentelor elevilor. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. Cuvântul „metoda” provine din limba greaca de la termenul „methodos” compus din „ metha”. sub . Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predareînvatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. o modalitate de actiune. un instrument cu ajutorul caruia. elevii. K.catre. spre si „odos” –cale . preocupate de definirea. competentelor. formarea abilitatilor. cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didactica-metodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. etc. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. functiile. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii.Din ansamblul variabilelor componente. capacitatilor. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. natura. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. În acest sens. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. capacitatilor. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. statusul. drum. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice.

de fiecare data. exercitiul etc. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. competente. de destinatie. o destinatie pedagogica. conversatia. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma.motivational si psihomotoriu. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. aptitudini. etc. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. Sintetizând. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. ele având un specific aparte. Functiile asumate sunt determinate. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora.îndrumarea profesorului sau în mod independent. capacitati. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. în cursul procesului didactic. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. demonstratia. de ordin cognitiv. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. cum ar fi expunerea. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date. atitudini.de accedere. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. afectiv. de caracterul obiectivelor urmarite. metode arhicunoscute. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent. Spre exemplu. Functiile detinute de metoda sunt: • Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea . vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre învatamânt.

se lucreaza cu una. de obicei. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice.educativa. în activitatea didactica. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor. contribuind la valorificarea lor eficienta. dezvolta convingeri) • Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit.adevarurilor. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. la însusirea stiintei si tehnicii. Se folosesc modalitati de actiune practica. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. sistematica si planificata. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. Într-o activitate didactica obisnuita. trezesc anumite trairi emotionale. • Functia normativa. metoda devine implicit un factor motivational • Functia instrumentala (operationala). astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea . cum sa se predea si cum sa se învete. cu precadere.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. cultiva anumite sentimente si interese. a culturii si comportamentelor umane) • Functia formativ. cum sa învatam pe altii sa învete. Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv.

completând cu succes celelate metode de lucru. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si. Explicatia contribuie. comunicate si corectate de catre cadrul didactic.). Tehnicile de predare. de asemenea. . se va preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. confectii. în care predomina argumentarea rationala. activitatile matematice. eventual. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. etc. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. Astfel.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. modelaj. educatie fizica. explicatia este metoda expunerii. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei.activitatilor didactice. în cadrul activitatilor frontale dirijate. Astfel. deci probele de învatare. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ. 3. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item. aplicatii.2. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. modalitatile. educatie muzicala. Fireste. administrate. lecturi dupa imagini.evaluare materializeaza tehnica. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita.

Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia. sa fie accesibila copilului. În cadrul activitatilor de povestire. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. stiintific sau fantastic. Textele literare de actualitate. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. diverse piese muzicale. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. sa domine "binele" asupra "raului". a dialogului. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiveducativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. a explicatiei. procedee. povesti. versuri. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. în primul rând. lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. În aceasta situatie. a nivelului copiilor. sa-1 emotioneze puternic. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. atasamentul copilului spre cele pozitive. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". Povestirea trebuie. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico- . Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. povestiri. tablouri. povestioare posibile. ilustratii. din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari.

Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". lacoma.hoata. în final. . sinteza. Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit.fantastice. caracterizându-le. Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi. etc. "Vaporii".unde au venit alte animale si. pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" . . Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita.Ursul .credul. sireata. vulpea a fost judecata. nu se pot realiza separat. . ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. contactului nemijlocit cu realitatea. "Gheata". Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. Demonstratia educatoarei. însotita de explicatie. contribuie la largirea orizontului cognitiv. De aceea.Vulpea . a imginatiei creatoare. mincinoasa. dar si la dezvoltarea limbajului. a dezvoltarii formelor de analiza. Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. Exemplu: "Focul si efectele lui". la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe".

-caldura crescuta de flacara. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. luminozitatea. pagube) . -perceperea focului. -culoarea chibritului ars. Copiii fac deductii. . -efectele focului. Întrebuintarile focului (foloase.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative. stabilirea însusirilor. -transformarile în carbune. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. -arderea textilelor. -arderea chibritului. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate.-aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. flacara. -forma alungita la ambele capete. în special în cadrul sectorului stiinta. directii în care se ridica fumul. daca nu obtinem pagube. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. -culoarea. mirosul. -fire de bumbac.

copilul nu poate da un raspuns satisfacator. dar la întrebari ca acestea. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. Copiii au posibilitatea. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. studiate si se completeaza cu noi secvente. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie. . obiectiva a lumii. esalonate si conduse de educatoare. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. pe baza caruia sa se poata discuta. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte.Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa. la obiect. precise. clare. copilul va raspunde usor. sub îndrumarea educatoarei. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. La grupa mare pregatitoare. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise.

mâna. în mod sistematic. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. ceea ce îl oboseste foarte mult. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. dar sub alta forma. indiferent de natura lor. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. . În cadrul activitatilor frontale dirijate. exercitiul este nu numai o modalitate de observare. Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. la început copilul apasa tare. astfel: . etc. În cadrul activitatilor de scriere. Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. servitul mesei civilizat.Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. strânge puternic creionul în mâna. rupe creionul. care trebuie sa stea în atentia educatoarei. apoi. intelectuala.îmbracarea. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri. practica. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. devin mai precise. . schimba pozitia corpului. sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit. Exemplu: "Linia" .pregatirea salii de grupa pentru activitati. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. dar este si o necesitate. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu".

Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. Palete de tenis. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor.- Linia frânta Vaporul. Dintii fierastraului. pe baza analogiei . învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata.familie. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. În acelasi timp. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". Modelarea în stiinta si tehnica. modelarea. problematizarea. în miscari. problemelor matematice. fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. Prin model se intelege un sistem mai simplu. Bobite de struguri. Acoperisul casutei lui Zdreanta. Conturul balonului. a independentei în actiune. Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. Gard cu uluci.

relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. confectii etc. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. prezentat copiilor spre observatie. se va gasi în mod cert solutia problemei. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. desen. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. Deci. Un algoritm este un procedeu. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. de fapt. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. Modelul. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. dupa un anumit numar de operatii. problematice în gândirea copilului. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit". Problematizareaaceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. de formare de perechi. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. conduse de educatoare spre intuitia copilului. pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. Modelarea presupune. cunoasterea mediului). de aranjare în sir crescator si descrescator a . indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata.). iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. Daca algoritmul este urmat corect. confectionat. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu.lui cu sistemul original. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si societate cu ajutorul modelelor. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. ca metoda de predare.

Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. a creativitatii. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. dezvolta perseverenta. sa elimine problemele stereotipe. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative. descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. conversatia. ci sa aiba gândire critica. de la concret la abstract. analize. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. creativitatea si nu memorizarea. obiectiva. sau la confuzii. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. trecerea de la analiza la sinteza. exercitiul.grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. vointa. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. Învatarea prin descoperire. cele mai utilizate sunt: explicatia. disciplinata si cere un volum de observatii. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative . educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. modeleaza aptitudinile de investigatie. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. mecanice. aprecieri.

Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. cât si în domeniul din care se inspira acestea. principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. subteme în discutie. principiul îndrumarii sistematice.Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. în observatie). . Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: principiul liberei optiuni.

Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. jocuri hazlii. jocuri de atentie. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii. Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. jocuri de expresie afectiva. Obiective speciale ( particulare). jocuri de perspicacitate.Pregatirea cadrului specific la alegere. c. Continutul activitatii la alegere: a.educative. joc cu reguli. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. Jocuri simbolice. . Jocuri distractive. d. b. prin contactul divers. nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. Pregatirea activitatii la alegere: . Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. Obiective generale si specifice.- principiul activizarii. Jocuri cu reguli (jocuri simple). Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta. b. Obiectivele activitatii la alegere: Obiective generale.

Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. asimilate în procesul cunoasterii. ca premisa a realizarii "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc. . a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. 1. al repartizarii rolurilor. Jocuri simbolice: al însusirii limbii materne. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor. sinteza. comunicarii si autocomunicarii. concretizare. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. comparatie.Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe. al intensificarii. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. lor. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc.[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. generalizare si abstractizare. morale.

b. Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. 2. c. Jocuri de circulatie rutiera . Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive "Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3. Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru".

treci pe verde" "De-a politistii" 4. Jocuri intelectuale ."Atentie la semafor" "Stop rosu. Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5.

Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" .a. Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c. Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b.

Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara .zboara" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g.f. Jocuri logico-matematice "Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala .

Daca sunt riguros organizate. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. Jocurile propriu-zise. jocuri cu rol. conversatia si exercitiul. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. arta. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. ci ca o activitate gândita. constructie. cadru de manifestare larg. copiii se manifesta liber. joc de masa. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. Aplicarea noii programe. proiectata mental judicios. deprinderi de munca intelectuala. La toate grupele. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. judicios folosite si la aceasta vârsta. biblioteca. favorabil. demonstratia. Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. de natura activitatilor si de individualizarea acestora."Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. pe un subiect prestabilit. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica.educativa. . vor oferi fiecarui copil teren. totusi. ocupatiile ludice si exercitiile-joc. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. cu comentarea întregii activitati instructiv. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. Acestea sunt explicatia. practica.educative pe "centre de interes".

unor deprinderi de a- si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. învata sa asculte si sa se concentreze. Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. decizii. jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. are organizarea salii. iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca. în cadrul ariilor de stimulare. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare.O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. sa se creeze spatiu suficient. a unui material variat si adecvat. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: accesul liber si direct la jucarii. materiale. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala.[7] Prin manipularea jucariilor. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. unelte. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa". se evita însusirea mecanica de cunostinte. Ele asigura trecerea de la viata instructiva. egocentrica. materialul cu care copilul emite judecati. la deschiderea spre lumea sociala. grupe. arii de stimulare. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). . Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. truse. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. care definite si bine echipate. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. Prin folosirea. compara si deosebeste.

Aria jocului de masa.. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. vârstelor. precum si lacunele acestora. fara sa strige sau sa se produca zgomote. anotimpurilor. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. fie la nivelul enuntului. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. Aria biblioteca. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare. deprinderi care se formeaza. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei.grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. fie la cel al unitatii de comunicare. Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate. pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. deci. tema. animalelor. subtema care preocupa saptamânal educatoarea . devine vizibila organizarea materialului de constructie. Aria stiinta. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze copilul (a centrului de interes. . plantelor. Din acest unghi. la o analiza atenta. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. consolideaza si verifica în acest mod educatia. Învatarea se întemeiaza. cunostinte. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala.

ca dezvoltarea vorbirii copiilor. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. are loc sub influenta mediului si a educatiei. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. se realizeaza. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). . sub aspect lexical. a limbajului.Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. Cercetarile psihologice au aratat. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. al expresivitatii vorbirii. sub aspect al structurii gramaticale. al comunicarii orale. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. pe baza experientei cognitive capatate. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. acestea se materializeaza. în special. În gradinita. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. este firesc sa fie asa.

Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. morfologice si sintactice). limbaj exterior. dar este original dupa felul cum gândeste. cu ajutorul cuvântului. a gândirii cu procesele ei (analiza. în special prin cele de organizare a jocului. lexicale. comparatie etc. mijloc de cunoastere. sinteza. intentiile sale. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. Prin intermediul limbajului. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. sa-si organizeze activitatea psihica. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. cu cele doua aspecte: limbaj interior. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva. fenomenelor. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. exersarii sau executarii unor sarcini. copilul foloseste acelasi limbaj. emotiile. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa.Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii.). a legaturilor cauzale dintre acestea. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. fie prin cele ocupationale. Prin intermediul limbajului. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. viata. În procesul comunicarii cu adultul. societate. limbajul este mijloc de comunicare. La vârsta prescolara. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. gândirile. În procesul instructiv-educativ. Functia esentiala a limbajului este comunicarea. .

joc cu obiective complexe si bine determinate. astfel ca. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. însa. Eficienta acestor jocuri didactice depinde. Pentru a rezolva sarcina principala. Jocul didactic. în functie de aceste realitati. în acest sens. se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei. sa antreneze în joc toti copiii grupei. în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. de asemenea. fara ca el sa constientizeze acest efort. prin intermediul jocului didactic. "Jocul cuvintelor". ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara. mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. la formarea unor noi notiuni. Exemplu: "Alege jetoanele".eficient mijloc de formare si educare a copilului. "Raspunde repede si bine". La grupa mare. Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. precum si defectelor de vorbire.În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. Astfel. se încearca gasirea unor solutii. . în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze. Jocul didactic reuseste. sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?".

Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date. pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. corectându-i doar atunci când gresesc. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. nu cunosc definitii. legume. dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. silabe si sunete. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. Prescolarii nu învata regulile gramaticale. îsi însusesc semnificatia cuvântului. Jocul se desfasoara având câte un conducator. dar respecta aceste regului de vorbire. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. animale. punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. verbul. precizând câte silabe are cuvântul. nu stiu ce este substantivul. deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca. un flanelograf ilustratie. Jocul cuprinde trei cerinte. . Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"). pe care sa le aseze pe flanelograf. atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. Pentru verificarea acestor cunostinte. A doua cerinta a jocului consta în taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat.Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate. totodata. adica notiunile care se schimba. Pe baza materialului concret prezentat. Se urmareste. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?". se îmbogatesc si se precizeaza treptat. pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?". a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. declinarea. copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. "A cui îmbracaminte este?". cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri.

copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie. Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon. formulând corect propozitia. în timp limitat. de exemplu: "Andrei este un baiat harnic". Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza. copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula.Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. "Iarba este hrana vacii". Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv. Acum. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal. La întrebarea "A cui hrana este?". dezvoltarea expresivitatii limbajului . se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul activ. coerente. numar si caz ). pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. între subiect si predicat). prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului". au o contributie deosebita la vârsta prescolara. în continuare. Astfel. un substantiv la masculin. precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. "Andrei este un baiat lenes". Pornind gradat. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. de exemplu: "Maria este o fata harnica". copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. "Aluna este hrana veveritei". Aceleasi adjective însotesc. gasind însa antonimul adjectivului enuntat. fluente.

la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. prin relatia educatoare . lexical. povesti create de copii. menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei. . în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile . prin vorbire dialogata despre toate câte sunt. Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoasterea personajului si a povestii. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice. redarea unui fragment din povestea respectiva. Pe lânga activitatile de joc didactic. activitatile de povestire. prin specificul de organizare si desfasurare. activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. personaje îndragite. adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare.formativ.copil. fluturi. memorizare. la estetica tintei limbajului.presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala. povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori. stimuleaza copilul în mod creativ. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. caracterizarea personajelor. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite. plante. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. cât si expresivitatii vorbirii. a plasticitatii lui în exprimare. orienta si contribui prin "viu grai". gramatical. activitatile de dezvoltare a vorbirii. Indiferent de forma de realizare. se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. intonatia. Importanta jocurilor .exercitii. intensitatea vocii.exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. cum ar fi: mimica. ritmul expunerii.

M. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea.T. pot deveni lucruri realizabile. care le reprezinta si îmbogateste fantezia. . Arghezi "Catelusul schiop" . O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico. dar si la formarea unui . de felul cum recita o poezie. prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc. Farago Convorbirile tematice. înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. plastic. personaje cu care copilul comunica. iar fanteziile timpului nostru.M.Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite.E. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. de modul de a-1 face pe copil sa. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca. în masura în care educatoarea este un model.limbaj coerent. Eminescu "Zdreanta" . expresiv. prin subiectele abordate. a inventiei umane.fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii. astazi acestea sunt lucruri realizabile. în decursul timpului. pentru copil. cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. Eminescu "Somnoroase pasarele" . în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra.

verificarea practica curenta. fie orala. adica pentru informarea si formarea educatilor. a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare: A. modelarea. studiul de caz. de povestire a educatoarei. . Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor.Activitatile de memorizare. Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei. fie un element de sprijin. Metode de evaluare: B. 3.3. adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat). verificarea cu caracter global (examenul). De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. metode de simulare (jocurile. Traditionale: expunerea didactica. exercitiul.1. si învatarea prin descoperire. verificarea scrisa curenta. fie practica. învatarea pe simulator). instruirea programata. problematizarea. verificarea periodica (prin teza sau practica). care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza. jocuri didactice. fie în forma scrisa. B). pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului. cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). cine o utilizeaza (în cazul nostru. conversatia didactica. Nu este singura definitie care s-ar putea propune.1. în ce activitate (în procesul de învatamânt). A. convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului. dupa unii autori. De data mai recenta: algoritmizarea. lucrul cu manualul. ci una dintre ele. demonstratia. educatorul si educatii). fie un mod concret de valorificare a metodei. observarea.2.

Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. în scopul unificarii lor într-un tot. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. facându-si loc deja problemele de lamurit. interpretari de fapte separate. prelegerea scolara. De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. Pe primul plan nu se mai afla „faptele de prezentat” ci „faptele de explicat”. dupa gradul de angajare a elevului. avem a face cu o metoda verbala. Explicatia este forma de expunere în care „predomina argumentarea rationala”. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. B. explicatia. . verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. regulile. În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata.2. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt.(2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). Sub aspectul functiei didactice principale. de catre educator catre educati. teoremele. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. se înscrie între metodele de predare. legile stiintifice etc. fenomenelor. evenimentelor. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire. teorii. este o metoda expozitiva.

Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. Ţârcovnicu. I. Aceasta are o desfaturare specifica. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti. V. pornind de la lectura integrala. D.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere. 1964.. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. de care fiecare se serveste o viata întreaga” (Cerghit. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa.instrument. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema. ca o concluzie. 3. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare. unii autori (Todoran. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare.. . Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. „Lectura este o materie. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente.2.

ce se preteaza unei astfel de ordonari. Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari. algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii.Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. 4. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante. . Altfel spus. cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. Pe plan didactic. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. în clasele mici.

A fost „brevetata” de B. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. F. mulaje. prezentate preponderent în forma verbala.6. statii pilot. 7. a unor reproduceri similare (machete. analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. dar si cu includerea unor aspecte intuitive. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte.însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. procese. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sal confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • Fisele programate Manualele programate . Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara. asemanator). concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. Principiile instruirii programate: • • • • Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. Skinner imediat dupa 1950. sau microprocese). actiuni).

jocuri gramaticale. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. fie prescolare. Etape ale studiului de caz (dupa I. jocuri matematice. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. de orientare. a unei aeronave. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ . fie scolare.• Masinile de învatat (calculatoarele) 8. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat. În ce priveste învatarea pe simulatoare. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. întelegere. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de pilda conducerea unei locomotive. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare.

la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice.1. munca. sa utilizeze. etc. orienteaza activitatea psihica. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. gândirea creatoare. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. dupa cum s-a mai afirmat. în sfârsit. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. a activitatilor matematice. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. . si în activitatea didactica de dimineata. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. sa citeasca. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. cultivând imaginatia. pregatitoare. cât si în cadrul activitatilor liber creative.4. Pentru obtinerea reusitei acestora. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. sa interpreteze. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. Prin natura lor. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. disciplineaza conduita si contribuie. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. a scrierii grafice. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar.

Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara. Tipul cercetarii Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei. îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului. 4. 4. 3. 2. în 4.2. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. Obiectivele cercetarii 1.3. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina vederea adaptarii optime la viata scolara. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei.4. Variabilele cercetarii Variabile independente .4. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor.5. 4.

Nasaud. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate. provin din familii organizate cu relatii armonioase. numita Grupa A (grupa de control). 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. Cadre didactice implicate în cercetare: ed. Judetul Bistrita. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr. Din cei 10 copiii ai grupei A. este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. consilier scolar Dobrin Nadia.• Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei • Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta • • Vârsta de dezvoltare a limbajului Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4.6. Prima grupa. Moldovan Liana. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are . unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I. 9 Bistrita.

frate mai mic. . dramatizari „Anotimpurile”. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: „Spune la fel ca mine”. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. metoda testelor. studiul documentelor personale. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. „Descopera unde am gresit”. care respecta particularitatile de vârsta si individuale.9 Bistrita. din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. observatia. jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. „Ghici la ce cuvânt m-am gândit”. experimentul. 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. „Greierele si furnica”. Metodologia cercetarii Metode utilizate În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza.7. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. iar ceilalti au avut o frecventa redusa. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguta cu doi bani”. „Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta”. Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socioculturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. 4. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. jocuri de stimulare a comunicarii orale: „Povesteste ce ai visat”. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei „Hai sa facem o poveste”. sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita.

evolutia sarcinii. afectiv. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. etc. acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei.În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. • Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. starea de sanatate. despre calitatea influentelor asupra copilului. • Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. din punct de vedere fizic. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). psihic. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre- experimentala cât si în faza experimentala. despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. starea lor de sanatate. proba psihologica. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. • Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. • Testul. pe care se experimenteaza. Instrumente de cercetare utilizate • Test de evaluare initiala . • Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat.

Item cu raspuns scurt.” 1p . Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii.• Testul „Omuletului” (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) • Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres • Test de evaluare finala 4. am aplicat testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare. sireata si da iama la poiata. am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. am ales metodele si tehnicile de cercetare. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1. Evaluarea initiala • a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii.8.

„Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”.2. 1p 1 4 5 3. Item de completare . Item cu alegere duala Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”.” 3p 5. Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p 4. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. „Scufita Rosie manânca lupul.

am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual.... sa se vâre în .... Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: prezenta capului... Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008.......... copil istet. am facut masuratori si determinari. Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul „Omuletul” si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului). îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea..si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica.” 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental. o comunicare prin simboluri. constituie un veritabil sistem de simboluri. (cerem copilului sa deseneze un omulet)... În urma aplicarii acestei probe. neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational. Este deci. ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se.pentru a o închide acolo!. Caci de îndata ce ar fi fost acolo.. prin care se realizeaza o comunicare. în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii......... am aplicat o serie de probe psihologice................. Considerat ca test de inteligenta.... ...... Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe......Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe . dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata... VM = vârsta mentala). între care testul „Omuletul”. am aplicat probe....... . Testul „Omuletul” • în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice.. si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca....

prezenta bratelor. bratele si picioarele tangente pe lânga corp. prezenta ochilor.o linie continua între trunchi si corp. bratele si picioarele atasate. conturul gâtului . când e în fata si unul în profil. desi incorect. patru articole vestimentare bine marcate (palarie. prezenta parului. indicarea buzelor. fara defecte.doua. prezenta narinelor. nasul si gura sunt reprezentate corect. fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei.- prezenta picioarelor . prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii). lungimea mai mare decât latimea trunchiului. prezenta nasului. prezenta gurii. costumul perfect. lipsa transparentei vesmintelor. vesta. pantaloni). îndoirea umerilor. parul bine plasat. . prezenta trunchiului. cravata. prezenta gâtului. nasturi.

prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: . detalii oculare . - prezenta calcâiului. proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). capul. coordonarea motrica a conturului. proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe. prezenta barbiei si a fruntii. prezenta urechilor. pozitia si proportia corecta a urechilor. profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului • adaptat dupa Alice Descouedres.- prezenta degetelor.pupile. la coate. evidentierea palmelor. coordonarea motrica a bratelor. proportia bratelor. trunchiul si picioarele de profil. bratele articulate la umeri. proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului). proportia gambelor.

5. 4. imaginea unui copil trist si a unuia fericit. desenul unui pom înalt si al unui pom scund. fotografia unui batrân si a unui tânar. 8. Subproba nr. 3.- stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. o minge tare si o minge moale. 9. desenul unei case mari si al unei case mici. 2. o carte noua si una veche. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. memorarea unor grupe de cifre. imitarea unor actiuni . 6. o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte. desenul unei linii drepte si a uneia curbe. 7. denumirea unor culori. . o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. - completarea lacunelor dintr-un text. stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor.

2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: „Este timp frumos.. • • Se va citi rar si cu accentul necesar. doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului. Ele aduna …. Se noteaza raspunsurile copilului.(senin. (stralucitor) . Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp. albastru).Cerul este spintecat de…(fulgere) . te rog sa fii atent. Subproba nr. când eu ma opresc si n-am sa stiu ce sa spun. se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. soarele este foarte…. Deodata cerul se întuneca. tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat”. aceasta casa este mare. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de… (tunete) . Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. . Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. cerul este …. se noteaza raspunsurile copilului.10. se acopera de …(nori) . Fetele se grabesc sa se întoarca …(acasa) . în timp ce aceasta este….(flori) . Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(pasarele) . Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele…(umbrele. iar hainele lor erau complet…(ude).(mica) • • • se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. haine de ploaie).

• • Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfasurare: Se spune copilului: „Fii atent! Îti voi spune niste cifre. Din ce este facuta cheia? . 2. pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. 5. Subproba nr. 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”. Pentru prima serie primeste coeficientul 2. Subproba nr.• Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. pentru seria a III-a primeste coeficientul 4. 3. 4. pentru seria a V-a primeste coeficientul 6. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5. 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1. Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori.

cald 2. Subproba nr. Din ce este facuta lingurita? 4.…. mare 7.…(trist. nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte.2.(mic) .(murdar) . 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1. uscat 3.…. Din ce este facuta masa? 3.…. indispus. usor 8. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte.…. curat 6.(frig sau rece) . frumos . neascultator .(ud sau umed) .(ascultator sau cuminte) 5. Din ce sunt facuti pantofii? 5. 6: Denumirea a 10 culori . vesel . Subproba nr. Din ce sunt facute ferestrele? 6.(urât) 4.….….….(greu) -.

Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1. rosu; 2. verde; 3. negru; 4. roz; 5. alb; 6. violet; 7. gri; 8. galben; 9. maro; 10. albastru

Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10, dupa numarul exact de raspunsuri corecte. Subproba nr. 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. a tusi; 2. a frictiona; 3. a cânta; 4. a arunca; 5. a spala; 6. a respira. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni, cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca:

1. a scrie; 2. a se apleca; 3. a se balansa;

4. a se ridica; 5. a sari; 6. a împinge

Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti, grupa experimentala si grupa de control, am stabilit diferentele, am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) – propozitii simple si dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multipla I4 item obiectiv cu alegere duala I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonora 1p 1p 1p 1p 1p

Punctaj maxim 5 puncte

TEST CUVINTE, SILABE, SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) „Ana are ……………” I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta

I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie „Copiii merg la gradinita” 5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPIL Ă GRĂDINIŢ 3

I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul „ r ”

4.9. Prezentarea interventiei ameliorative
Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului, jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare, conversatie si îmbogatire a vocabularului. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 20072008. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele

turnirul întrebarilor. 4. de control G. comunicarea rotativa. am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut. explicatia. de control G. experimental G. învatarea în cerc. experimental G.metode: conversatia.11. demonstratia. cap IV). Între evaluarea initiala si cea finala.10. 4. experimental G. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. experimental G. în cadrul programului de interventie. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. exercitiul. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . de control G. cap IV). braistormingul. de control G. experimentul. examinarea povestirii. cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. experimental G.

Rezultate obtinute la testul „Omuletul” TESTUL OMULEŢUL . regulat. se pot observa diferente semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obtinute. jocuri didactice cu caracter stimulativ si de dezvoltare a limbajului. Datorita faptului ca asupra grupului experimental s-a actionat prin aplicarea de metode si procedee specifice si s-au realizat activitati. atât în anul anterior cât si în anul curent.Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra urmatoarelor aspecte. Aceste aspecte de diferentiere se datoreaza faptului ca cele doua grupe sunt diferit constituite. grupa de control cuprinzând mai multi copii proviniti din medii sociale defavorizate. la care rata frecventarii gradinitei este scazuta si asupra carora nu sa intervenit prin activitatile care au fost realizate la grupul experimental.

7a. Daca sunt desenate doar degetele. manecile. Fiecare articol este reprezentat tinand cont de elementele sale caracteristice. 10b. Narile sunt reprezentate. 10d. unul daca este desenat din profil. Nasul si gura reprezentate prin doua trasaturi. 8a. 9b. guler. coate sau ambele. haina. Palaria. Cele doua buze sunt indicate. 4b. 9a. 6b. 5b. Cel putin unul din cei doi trebuie sa fie reprezentat pentru a primi un punct. 10c. lungimea mai mare decat latimea. 7e. soldat.Nr. Sunt admise hasururi simple si transparentele. fara nici o transparenta. 1. Manecile si/ sau pantalonul trebuie reprezentat. Bratele sunt prezente. 9d. Prezenta picioarelor : apar doua picioare daca omuletul este desenat din fata. Crt. Punctul se acorda atunci cand unul dintre degete este reprezentat in mod clar mai scurt decat altele. 11a. vanzator. Una dintre primele forme de reprezentare ale imbracamintii sunt nasturii. Degetele sunt reprezentate. GRILA DE COTARE (TESTUL OMULETUL) Punctaj 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9e. cu elementele de indentificare a personajului : medic . Bratele si piciorele sunt atasate de trunchi in punctele corecte. Prezenta hainelor. a trunchiului sau cu cele doua reunite. palarie. 1 1 1 1 1 1 1 . Detalii desenate corect : doua dimensiuni. Parul prezent. Patru articole vestimentare bine marcate . De exemplu : palarie. 9c. De exemplu : pantofii trebuie sa aiba sireturi. respectiv punctele cele mai apropiate. 3. Parul este corect plasat capul nu este transparent. Umerii sunt indicati in mod clar. Numarul corect al degetelor. curea sau bretele. de exemplu). toc etc. Conturul gatului formeaza o linie continua cu linia capului. 2. Nasul prezent. bluza. ele ar trebui sa se gaseasca in locul in care ar trebui sa fie umerii. acestea nu se iau in considerare decat in situatia in care apare un spatiu intre acesta si corp. Mana este distinct reprezentata fata de degete si brat. 6a. Reprezentarea distincta adegetului mare. pantalon. pantalonul si pantofii 1sunt obligatoriu reprezentate. Desenul complet al hainelor. 5a. Ochii sunt prezenti. 7b. Lungimea trunchiului este mai mare decat latimea. 4c. Chiar daca 5 nu este reusit. 8b. La fiecare mana (sau la mana care este vizibila) esteprezent un numar corect de degete. fusta etc. 4a. 7d. Masurarea se face tinand cont punctele cele mai departate. Trunchiul este prezent. Costum complet. Doua articole de imbracaminte reprezentate fara tranparenta (pantalon. 7c. cravata. Gura prezenta. 10a. Gatul este prezent. daca bratele sunt indicate. Bratele si picioarele sunt atasate de trunchi intr-un punct oarecare. Bratele clar articulate la umeri. pantofi. Prezenta capului. Diferentierea neta intre degetul mare si celelalte degete. 10a.

15a. pozitia gresita a bratelor sau piciorelor). Proportia capului. nu mai putin de o zecime din trunchi. 12e. nici sa fie mai putin decat o zecime din inaltimea totala a piciorului. Buza superioara net distincta de buza inferioara. Nu trebuie sa depaseasca o treime din inaltimea piciorului. 14b. Coordonare motica a fizionomiei. Coordonare motrica reprezentata prin contur. Prezenta urechilor. Profil perfect. 17b. Proportia picioarelor. 14d. daca ochii sunt vazuti din fata. 18a. Proportia bratelor. Cele doua maini si cele doua picioare au doua dimensiuni. proportii si pozitionare corecta. 12c. Nu mai mult de jumatate din dimensiunea trunchiului. Detalii ale ochilor : gene. Coordonare motica a bratelor si picioarelor. 12d. 16a. 13. lungimea mai mare decat latimea. 16b. dar in nici un caz nu ating genunchii. 14a. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rezultatul global (maxim 52 de puncte) se analizeaza in fucntie de baremul urmator : Varsta copilului Puncte obtinute 3 2 4 6 5 10 6 14 7 18 8 22 9 26 10 30 11 34 12 38 14 42 Exemple: . 15b. O greseala poate fi tolerata (transparenta. Detalii ale ochilor: stralucirea. Lungime egala cu lungimea trunchiului sau putin mai lungi. Capul trunchiul si piciorul vazute din profil. Doua dimensiuni. 12a. 16c. 14c. Coordonare motrica prin articulatii. Buza superioara si fruntea prezente. 16d. Coordonare motica prin articulatiile capului. 17a. 14f. Piciorul si laba piciorului sunt vazute in doua dimensiuni. 12b. 14e. Laba piciorului are lungimea mai mare decat inaltimea.11b. fara erorile amintite anterior. Prezenta calcaiului. 18b. Detalii ale ochilor: priportii. Articulatiile picioarelor : genunchi si/sau glezne sunt reprezentate. Nu mai scurte decat trunchiul si nu mai lungi decat de doua ori lungimea trunchiului. Proportia picioarelor. sprancene sau ambele. Coordonare motrica prin articulatiile trunchiului. Detalii ale ochilor: prezenta pupilelor. Prezenta urechilor.

5 ani 10p 8.A.20 – PUNCTE – O dezvoltare excelenta. 6 ani 13p 5.C. M.E.8% Grup control Numele Vârsta Punctaj L. 5 ani 8p Punctaj total: 127p Nr. 7 ani 7 ani 7 ani 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani 5 ani 5 ani 5 ani 15p 14p 16p 11p 13p 10p 9p 8p 7p 6p . S. R. C. Numele Vârsta Punctaj Crt. 5 ani 9p 9. L. GEORGE .I.P. ca si o constiinta bine dezvoltata a propriului corp .T. o cunoastere moderata a propriului corp. S. 3. L. P. C. S. 6. E. 7 ani 16p 3.A. 6 ani 12p 6. 7 ani 17p 2. M.O. 5. 1.L. 5 ani 10p 10. M. ANTONIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna. 10.S. experimental G. V. S.3% 77. Punctaj total: 109 p Rezultate obtinute la testul „Omuletul”: Grupe G. M.M.sTEFANIA – 16 – PUNCTE – O dezvoltare buna si o buna cunoastere a propriului corp. C. 7 ani 18p 4.L.I. 9.A. 2.D. M.L. C. Date brute: Grup experimental Nr.D.I.L. 6 ani 14p 7.D. Crt. 7. de control Punctaj 127p 109p Procent 93. 4. 8. 1.

Interpretarea rezultatelor: 8 copii din grupul experimental s-au înscris în baremul 10-18 corespunzator vârstei de la 5-7 ani si 2 elevi au obtinut punctajul de 8p.5 procente. dar reduse. Contrarii (cu obiecte si imagini) Lacune Cifre Materii Contrarii (fara obiecte si imagini) . ceea ce denota o inteligenta scazuta a celor din urma. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR 3 ani 4 2 3 3 4 4 ani 5 ani 5 6 3 4 3 4 4 5 5 6 6 ani 7 ani 8 12 6 8 5 5 6 6 7 8 I II. Comparând procentele celor doua grupuri observam ca exista o diferenta de 15. cu usoare tendinte de trecere spre treptele superioare ale acesteia. Diferenta de punctaj se datoreaza nefrecventarii regulate a gradinitei si conditiilor socio-culturale si familiale defavorizate precum si lipsei utilizarii metodelor adecvate. ca testul îmbraca aspecte proiective. diferenta semnificativa. iar 4 copii nu s-au înscris în barem. corespunzatoare vârstei. IV. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obtinut la fiecare proba corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul urmator). din acest punct de vedere. La grupul de control putem observa ca 6 copii au obtinut punctaje între 10-18 p. V. se face media acestor vârste si se obtine vârsta psihologica a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice. Rezultatele obtinute demonstreaza ca din totalul de 20 de copii 5 sunt sub capacitatea intelectuala corespunzatoare vârstei. Putem spune. respectiv 9p. III. deci am putea sa-l apreciem si ca proba de personalitate. Punctajele obtinute de cele doua grupe denota o inteligenta normala.

>V.C. Verbe TOTAL 2 4 22 3 6 29 4 8 37 6 9 47 8 11 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologica se poate constata ca:  daca vârsta psihologica a limbajului este egala cu vârsta cronologica (V.  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mare decât vârsta cronologica (V.L. Nu Cro me no logi ca Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vâr Coe sta fi cient ficient sta sta Vâr.) se poate vorbi de o dezvoltare superioara a copilului.L.L.VI. Acest test a fost aplicat celor 20 de copii prescolari cu vârste cuprinse între 5 ani si 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologica a limbajului..=V.c r t.C.) se poate vorbi de o dezvoltare normala a copilului. denumirea unor culori si nuante. numirea si imitarea unor actiuni. memorarea unor serii de numere. Vârsta Nr .  daca vârsta psihologica a limbajului este mai mica decât vârsta cronologica (V. denumirea unor materiale din care sunt facute diverse obiecte.Coefi Vâr Coefi Vâr Psi sta ci sta ci sta ho ent ent logi ca a Lim .) se poate vorbi de o dezvoltare deficitara a copilului.C. Analiza comparativa a rezultatelor obtinute de cele doua loturi ne-a permis sa relevam diferenta nivelului de dezvoltare a comunicarii si limbajului copiilor din cele doua loturi care nu au beneficiat de aceleasi conditii de mediu socio-cultural si educational.>V. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini si obiecte. Culori VII. completarea lacunelor într-un text.

L. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5.4 7 6 4 5 4 4 4 7 5 5 5.5 4.9 5.5 6 5 6. 3.D.T. 2.9 5 5. 10 .5 6 5 5.5 5 5 5 6. 6. L. M.4 la care media vârstei limbajului este cu 1.1 6.I. V.1 6. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care sunt în primul an de frecventare a gradinitei.2 TABEL Nr. 7 7 7 6 6 6 6 5 5 5 6 9 12 8 6 8 6 8 5 5 6 7.6 7 5 6 5.5 4 4 6 3 4 3 4.5 7 4.8 8 6 7 5 5 5 7 4 5 4 5.3 6 7 6 5 6 5 6 4 4 5 5.2 4 5 4 3 5 4 4 3 4 4 4 5 6.2 mai mica decât media vârstei cronologice.7 7 8 6 4 4 4 5 8 8 6 6 6. C.5 4.0 4.8 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4. M.1 În tabelul nr.S.5 5.2 ani.I.2 5.A.5 5 4 6 5 5 4 5 5 5 6 6 5 5 4 5 6 3 4 4 4. R.1 sunt cuprinse rezultatele obtinute la testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A. 5.4 4.E.crt.5 7 7 6 6 9 9 8 6 7 9 8 10 12 7 8. L. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr. 8.5 7 6 5 5 5 5. S. C. E.M . me no logi ca ficient sta .5 4 4 5.9 4. 4. 9.A.5 la care media vârstei limbajului este cu 1.3 mai mica decât media vârstei cronologice si la proba nr.5 5.5 lui 6 6 5 4.5 6. 7. Vârsta Nr Nu Cro Proba 1 Coe Proba 2 Proba 3 Proba 4 Vâr Coe sta fi cient Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr Vâr Coe Vâr Coe fi ci ent sta fi cient Vâr Coe sta fi cient Vârsta Coefi Vâ ci ent r s ta sta Coefi Vâr Psi ci ent sta ho logi ca a lim ba .ba Ju 1.

8 L. M.9 11 10 11 10 12 12 10 7 7 7 6.0 5. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 Grupe G.4 TABEL Nr. Acest lucru ne demonstreaza ca mediul educativ oferit de gradinita copiilor contribuie la dezvoltarea comunicarii si limbajului copiilor.5 6.2 sunt redate rezultatele obtinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei.5 8.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8.9 6 7 3 3 5 5 5.6 5.7 6.1) s-a înregistrat aceeasi medie a vârstei psihologice a limbajului ca si media vârstei cronologice.L. experimental G. experimental G.L.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6.A 7 S.9 6. Media vârstei cronologice este 5.8 7 6.2 În tabelul nr.8 6. de control G.9 8 8 8 7 9 8 7 7 7 7 6.1 9 6 9 6 12 7 10. de control G.5 7 7 6.5 5.2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6. La o singura proba (nr.9 5.5 6 5 3 5 5. M.2 ani. Media 712 7 6 6 6 5 5 5 5 5. experimental G.Ju lui 1 2 3 4 5 6 7 C.5 7 6.6 7.O.P.6 5.I.8 6.9 6.D.9 12 12 11 10 9 6 4 6 7 7 7 7 7 6.D S.5 7 7 7 7 7 7 7 6. M. Prin parcurgerea activitatilor instructiv-educative la grupa pregatitoare (cele doua grupuri studiate) s-a ajuns la obtinerea unor rezultate bune (la grupa de control) si foarte bune (la grupa experimentala) în ce priveste nivelul dezvoltarii psihice pe toate planurile. 9 C. S. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% .2 6 5 4 3 6 6 7.C.L .1 5. 10 P.1 4 5 5 6 4 5 4. Din aceste rezultate se constata ca media vârstei psihologice a limbajului a grupa B este superioara vârstei cronologice cu o diferenta de 1 an fata de grupa A.5 7 7 5.5 5 5 5 5 5 4 3 7 7 7 7 6 5 4 8 6 6 6 6 6 5 7 7 6 7 7 7 5 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7.1 6.7 6.

Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia ca actionându-se asupra subiectilor în mod frecvent si organizat. la copii care au frecventat gradinita în mod regulat dar mai scazute la cei care au frecventat sporadic. experimental G. În cadrul grupei experimentale. la 4 itemi s-au obtinut procente de 100 % ceea ce înseamna un nivel ridicat de cunostinte si abilitati de comunicare acumulate. Acest lucru denota faptul ca. comparativ cu cele înregistrate la testul initial. experimental G. de control 4p 4p 5p 3p 80% 80% 100% 60% Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finala a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. se înregistreaza un progres vizibil atât la grupa experimentala cât si la grupa de control chiar daca interventia nu a fost aceeasi si conditiile socio-culturale de provenienta a copiilor diferite.. daca educatoarea a insistat pe activitati de educarea alimbajului chiar daca nu a avut un program de interventie bine stabilit si copiii au frecventat în mare parte gradinita. la grupa de control procentele sunt destul de bune. de control G.4 5 G. prin procesul de învatamânt. se poate înregistra un mic progres si în .

accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul sa fie viu. Materialul necesar desfasurarii normale a gândirii si limbajului a fost furnizat de realitate. acest lucru realizându-se în orice moment al zilei. fonetic si lexical. Ţinând seama ca trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogatia experientei intuitiv-actionale.cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinita (cazul grupei de control.prescolari de Gradinita Dorolea ). sub aspect morfologic si sintactic. de experienta de viata a copilului. cât si în cele individuale. de povestirile educatoarei. intonatia sa fie expresiva. de gradul de elaborare a tipurilor superioare de . Cunoscându-se ca dezvoltarea limbajului prescolarului are la baza experienta cognitiva a acestuia în relatiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilitati optime de exprimare libera. de relatiile sale cu ceilalti copii. colorat. Atât în activitatile comune organizate cu grupa de copii. de la venirea lui în gradinita si pâna la plecare. astfel încât prescolarii sa-si însuseasca raporturile gramaticale ale limbii.

tulburarile din vorbirea unor copii. a parintilor si a adultilor din preajma. în acelasi timp. folosirea corecta a flexiunii verbale si a celei nominale. a independentei în gândire si actiune. cum era firesc la aceasta vârsta. a fost privita în relatie cu formarea deprinderilor de a-si exprima gândurile într-o comunicare coerenta si corecta. formarea deprinderilor de vorbire dialogata. corectându-se. atentia voluntara etc. reviste. ei. Paralel cu aceasta activitate. de pronuntie a sunetelor. Astfel s-a avut în vedere. dezvoltarea aparatului fonoarticular. Ei au avut permanent ca model conduita verbala a educatoarei. precum si a diftongilor ai. video. iar acasa. actiuni. velare). În toate activitatile comune si la alegere. ziare. insistându-se asupra miscarilor de articulare corecta a sunetelor (fricative. calitati ale obiectelor. imaginatia. gradat. Întelegerea cuvintelor noi si a expresiilor însusite în cadrul diverselor activitati s-a fixat prin activizarea acestora. de modul în care se asigura achizitionarea de informatii. urmarindu-se atât latura receptiva cât si cea expresiva. exprimarea în propozitii simple. asezare în spatiu si timp. prevenirea si corectarea unor defecte de vorbire. stimulativ: carti. ideilor. în activitatile desfasurate cu copiii s-a urmarit cultivarea procesele psihice de cunoastere: gândirea. Adeziunea prescolarilor la o vorbire corecta. S-a urmarit. sentimentelor. dischete. limbajul. vibrante. din punct de vedere gramatical. stimularea vorbirii coerente si expresive. îmbogatirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiana. imagini si jocuri cu imagini . caiete si unelte de scris. computer etc. acordul predicatului cu subiectul si al adjectivului cu substantivul. au. care sa se constituie într-un mediu educativ si cultural activ. notiuni referitoare la culori. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrata. De aceea i s-au pus copilului la dispozitie materiale specifice. memoria. stimularea permanenta a inteligentei si creativitatii copiilor. a gândurilor. Organizarea judicioasa a activitatii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observatie.activitate. formarea corecta a pluralului. apoi în propozitii dezvoltate. accentul s-a pus pe dezvoltarea. . cerându-se copiilor sa le utilizeze în contexte noi. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corecta. cunoasterea si folosirea în comunicare a pronumelui de politete. ea. copiii au fost antrenati în actul verbalizarii. discuri.

în descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si în dobândirea deprinderilor de a învata. Este preferat acest gen de activitati pentru ca este comod pentru adulti . a exercitiilor ritmice. un principal obiectiv al activitatilor de educare a limbajului. Activitatile libere ale prescolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbala libera si civilizata între copii. copii care întâmpina mari dificultati în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lasata pe ultimul plan. generate de diversitatea jocurilor. Copiii petrec foarte mult timp în fata calculatorului si a televizorului ceea ce îi fac pe parinti sa fie „multumiti” de interesul pe care îl manifesta copilul si de faptul ca acesta este „cuminte”.12. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precara. au consolidat actul comunicarii în formele ei cele mai variate. a fost necesara tratarea interdisciplinara a problemelor.Expresivitatea exprimarii prescolarilor a constituit de asemenea. Acest lucru favorizeaza identificarea unicitatii copilului. prin memorizari sau jocuri didactice. cultivarea aptitudinilor lui creative. De acest mediu educational au beneficiat copiii din esantionul al doilea (grupa experimentala) care. de a interactiona cu mediul. de a-l cunoaste si de a-l stapâni prin explorari. deprindere dobândita prin activitati de povestire. în îmbogatirea capacitatii acestuia de a intra în relatie cu ceilalti copii si cu adulti. Concluziile cercetarii Cunoscându-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarâtor în formarea si dezvoltarea personalitatii copilului. 4. prin lecturi dupa imagini. încercari. a cântecelor. sub îndrumarea competenta a educatoarei a completat sau înlocuit în multe cazuri mediul familial care nu întotdeauna ofera un mediu propice unei dezvoltari normale a personalitatii copilului si se reflecta îndeosebi în dezvoltarea comunicarii si limbajului. exercitii. experimente. Unii parinti considera ca daca îi ofera copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare si de afectiune de care este înconjurat acesta. Corelarea dintre discipline a contribuit si la stimularea interesului copilului pentru cunoastere.

Aceste relatii din interiorul familiilor copiilor influenteaza într-o masura foarte mare comportamentul. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltarii psihice si intelectuale a copilului. Aspectele prezentate mai sus au reiesit din rezultatele slabe obtinute de copiii din primul esantion. în relationare si în dezvoltarea psihomotorie. la vârsta de 4 ani nu stiu sa tina o lingura în mâna si care prezinta dificultati în exprimare. 9 provin din familii organizate în care relatiile sunt armonioase si 1 este încredintat bunicii spre crestere de catre parintii plecati din tara. de întelegere si de atentie din partea celor mari. de a comunica eficient cu el. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare si în faptul ca din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. Asa cum am mai amintit. Deficientele constatate în exprimarea si în pronuntia copiilor nu se datoreaza unor disfunctionalitati somatice. de afectiunea si de interesul adultilor din preajma sa copilul îsi creeaza o lume imaginara în care se retrage si din care va iesi din ce în ce mai greu. lipsei de preocupare a parintilor de a relationa cu copilul. De asemenea si din studiile de caz prezentate . deoarece. Am constatat ca în ultimii ani vin în gradinita copii care prezinta deficiente mari în comunicare. În goana lor dupa câstiguri materiale uita sau neglijeaza faptul ca acest pui de om are nevoie de caldura. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentala) sunt justificate si din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. din cei 10 copii. Este cu atât mai alarmanta situatia cu cât am constatat ca aceasta delasare si atitudine de indiferenta fata de nevoile copilul nu vine din partea unor parinti cu un nivel intelectual scazut. ci din partea unor parinti care au studii superioare. cel care este în primul an de gradinita si la care efectul negativ al mediului familial este mai pregnant.stiindu-i pe copii în siguranta în locul activitatilor active în care copilul sa se dezvolte din punct de vedere psihomotor. fiind privat de atentia. manifestarile prescolarilor atât în relatiile cu adultii cât si în relatiile cu copiii de vârsta lor. în pronuntie. în mare masura. Sunt copii care. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. ci sunt datorate.

afectiva. propun instituirea obligativitatii frecventarii gradinitei a copiilor de grupa mare si pregatitoare.reiese faptul ca acel copil caruia i se acorda atentie si sprijin de catre adultii si fratii lui are rezultate foarte bune iar cel care îsi petrece cea mai mare parte a timpului singur în fata televizorului si a calculatorului prezinta mari lacune în dezvoltarea limbajului si al comunicarii. O alta constatare pe care am facut-o pe baza experientei acumulate în activitatea desfasurata cu copilul prescolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai multi copii si ai caror frati au vârste mai mari decât ei au deprinderi si cunostinte mai bogate. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar. Acest fapt se datoreaza tocmai relatiilor care exista între acesti copii si fratii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât si pe plan psihomotor si afectiv. ca o conditie a atingerii de catre toti copiii a gradului de dezvoltare si adaptare cerut de o activitate scolara eficienta. diminuând în mare masura dezinteresul manifestat de parinti 4.13. îmi rezerv dreptul de a face câteva recomandari: • în scopul bunei pregatiri a copilului pentru scoala. Implicatii si recomandari educationale Din experienta mea si din colaborarea permanenta cu învatatorii. • sa se realizeze conditiile materiale aplicarii integrale a programei pentru gradinita. În acest sens. unitatea. conditii la care sa fie atrasi si sponsori si chiar parintii copiilor. am ajuns la concluzia ca este necesar sa cream copiilor conditii care sunt menite sa favorizeze progrese în cele trei sfere: cognitiva. • sa existe o strânsa corelare între continutul. psiho-motorie. care contribuie la pregatirea copilului preprimar pentru viata scolara si sociala. .

pentru a cunoaste „schimbarile” care se produc în copil ca urmare a aplicarii strategiei didactice. • recomand ca educatoarele sa insiste mai mult asupra aspectului formativ al activitatii din gradinita în sensul obisnuirii copilului care urmeaza sa intre la scoala cu o activitate mai sustinuta. • sa se imprime învatamântului prescolar în grupa pregatitoare (ultimul semestru). adica ansamblul de aptitudini si de factori non-intelectuali de personalitate. pentru ca primul trebuie sa stie de unde porneste. iar celalalt unde sa ajunga. cu disciplina în timpul activitatilor. un caracter mai apropiat de cel al activitatii scolare. • sa se realizeze mai multe actiuni comune a educatoarelor cu învatatorii. iar educatoarea sa cunoasca cerintele clasei I. • introducerea elementelor de cercetare în procesul instructiv-educativ din gradinita. • educatoarele sa initieze o serie de actiuni de temperare a familiei în privinta suprasolicitarii copilului prescolar cu unele chestiuni ale ciclului primar. • educatoarele sa faca cunoscute parintilor posibilitatile reale ale copiilor . cu o capacitate de concentrare mai mare . care constituie conditiile psihopedagogice ale activitatii de tip scolar.• organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati în exprimarea orala. pentru ca fiecare învatator sa cunoasca psihograma activitatii prescolare.

15. eventualele tulburari de comportament care se ivesc în atitudinea copiilor. Puncte tari: . • odata cu intrarea copilului în scoala educatoarea sa înmâneze învatatorului o caracterizare a fiecarui copil (fisa psihopedagogica a copilului) Modalitati de diseminare a rezultatelor Rezultatele acestei cercetari. Revista învatamântului prescolar si primar. În cadrul comisiilor metodice. De asemenea voi participa la Sesiuni de comunicari desfasurate atât în judet cât si nationale si internationale unde voi aduce în discutie importanta implementarii unui program de interventie bazat pe utilizarea celor mai potrivite metode si tehnici de îmbogatire a limbajului la prescolari. rod al unei munci asidue si a unei experiente de 13 ani în domeniul educational.didactic. Subiectul studierii utilizarii metodologiei didactice si a rezultatelor aplicarii corecte la prescolari este unul de larg interes pentru toate cadrele didactice din învatamântul prescolar. Deoarece sunt colaborator al Echipei DIDACTIC de pe site-ul www. 4. voi încerca sa le public ca articole în revistele de specialitate (Didactica Nova. în cotidiene locale.precum si greutatile pe care le întâmpina.ro. voi sustine referate si activitati cuprinse în acest studiu tocmai cu scopul de a împartasi colegelor mele experienta realizarii unei astfel de cercetari. Originalitatea cercetarii si punctele sale tari Nu pot pretinde ca tema cercetarii mele este pur originala. Inovatia consta în combinarea acestor metode si implementarea lor în anumite momente ale zilei si ale activitatlor cu scopul de a activa si motiva copiii sa se implice în „jocul comunicarii”. etc. alte publicatii). voi publica si on-line articole referitoare la studiul de fata pentru a fi consultate de alte cadre didactice (educatoare-învatatoare) interesate de subiect.

. reducând la minimum „socul scolarizarii”. . sa pregatesc atât intelectual cât si psihic. unitatea.folosirea testelor si a instrumentelor potrivite experimentului (validate stiintific).confirmarea ipotezei specifice.am reusit. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar: • Nu s-a reusit organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati: • Lipsa unei baze materiale corespunzatoare copilului prescolar (materiale . • Nu exista o strânsa corelare între continutul. 4. . prin acest program.16. cu conditia ca grupele respective sa fie coordonate de aceeasi educatoare iar copiii sa nu migreze de la o gradinita la alta. . pe o perioada de patru ani de la intrarea copiilor în gradinita pâna la integrarea în clasa I.puncte slabe • Realizarea acestui studiu longitudinal.implicarea permanenta a parintilor în derularea programului prin activitati comune si derularea de proiecte tematic. .. Limite ale cercetarii. emotional prescolarii pentru o mai buna insertie scolara.descoperirea problemelor si carentelor din limbajul copiilor.oportunitatea implementarii experimentului la grupa la care sunt educatoare. .motivarea copiilor în promovarea progresului si succesului scolar.

fidele si validate stiintific.didactice. comunitatea) • Lipsa unei coerente în colaborarea educatoarelor cu învatatorii în special cu cei care vor coordona clasa I. audio-vizuale.17.cale în dezvoltarea aptitudinii de scolaritate • Jocurile didactice pentru dezvoltarea limbajului.contributia lui la activitatea de tip scolar . mijloace IT.mijloc principal pentru însusirea unor elemente de citit-scris necesare intrarii copilului la scoala • Jocul matematic.) • Nu s-a realizat în totalitate o interactiune corespunzatoare cu factorii responsabili de educatia copiilor (familia. Deschideri spre alte teme de cercetare • • • • Pregatirea copilului pentru intrarea în clasa I Importanta utilizarii metodelor interactive la gradinita Nivelul psihomotor de dezvoltare al copilului pregatit pentru scoala „socul scolarizarii” impacte pozitive-negative în dezvoltarea personalitatii micului scolar • • Rolul utilizarii testelor de inteligenta la grupa pregatitoare Formarea motivatiei pentru scoala. 4. etc. • Testele folosite în cercetare fac parte din sfera testelor traditionale necesar fiind utilizarea în cadrul cercetarii a unor teste inovatoare.

fenomenelor. în transmiterea cunostintelor si la baza însusirii lor vor sta principiile didactice. apoi accesibilitatea acestora. societatea. metodele clasice îmbinate cu cele moderne si procedee care sa diversifice si sa creeze momente. creativ a întregii noastre activitati. Concret. Nici o alta programa instructiv-educativa nu a contribuit într-un mod atât de înalt sau. gradarea sistematica si nivelul de aplicare a cunostintelor teoretice în practica de zi cu zi. universul cu posibilitati de explorare si observare.• Colaborarea dintre factorii educogeni în vederea pregatirii copilului pentru intrarea în clasa I (familia. gradinita. multilateral pentru scoala. spre exprimarea unui caracter obiectiv. a ariilor de stimulare sub aspect teoretic si practic a tuturor cunostintelor însusite de copil în acest mod. posibilitati de realizare si contribuie la cunoasterea obiectiva. a omului si activitatea acestora. în special. si cu ajutorul activitatilor didactice de dimineata completeaza descoperirea stiintifica la baza sectoarelor. Din punct de vedere a volumului de cunostinte transmise. . care sa-i atraga pe copii. secvente în cadrul activitatilor. Desfasurarea activitatilor din gradinita în fiinctie de noua orientare a programei. îi ramâne acea sarcina de a pregati copilul la nivelul corespunzator. stiintifica a obiectelor. sa-i stimuleze pentru activitatile de învatare. formativ. se va avea în vedere capacitatea lui de asimilare. învatamântului prescolar. credem noi. într-un mod atât de diversificat si stiintific la întelegerea si legatura didactica a omului cu natura. altfel spus. îndreptata în directia "centrarii" obiectivelor spre o tema care apoi se diversifica într-o multitudine de idei. prin modalitati simple dar cu efect atât de valabil pentru copii. scoala) • Alfabetizarea emotionala în mediul prescolar CONCLUZII Abstractizarea învatamântului sau tendinta fiecarei trepte a învatamântului spre schimbarea în bine a tuturor preocuparilor educationale conduce.

Daca a trecut prin gradinita. în domeniul comunicarii cu colegii. Trebuie avut în vedere ca manifestarile copiilor prescolari au adeseori un caracter contradictoriu. copilul stie ce este o obligatie. rareori. La vârsta prescolara. Este evidenta necesitatea eforturilor educatoarei pentru prevenirea si combaterea unor astfel de fenomene. afectiva a comunicarii joaca un rol esential în stabilirea relatiilor interpersonale de care copilul are nevoie la intrarea în scoala. forme de realizare. culminând cu stari depresive sau agresive. atunci când vine la scoala. Este necesara acordarea atentiei si copiilor timizi. educative apar.Prin continut. si unele negative. desfasurarea si conceperea întregii activitati la grupa pe baza cerintelor programei. ori la aceasta dezvoltarea calitatilor psihice asigura conditiile instruirii organizate în scoala. care pot duce la izolarea unor copii de colectivul grupei. deci tratarea lor diferentiata. De mare importanta este cunoasterea de catre educatoare a trebuintelor fiecarui prescolar. Rezultatele muncii cu acesti copii depinde de: cunoasterea trasaturilor psiho-fîzice specifice vârstei precum si de cunoasterea trasaturilor individuale ale fiecarui copii. un rol important îl detin materialul didactic si mijloacele de învatamânt. a carei esenta este necesar sa fie cunoscuta de educatoare. se poate mobiliza pentru rezolvarea unei sarcini didactice. componenta emotionala. conduce copilul spre o buna pregatire pentru scoala. Starea de spirit negativa a copilului legata de perturbarea raporturilor interpersonale conduce adesea la neîncredere în sine. Ea este cea care are datoria sa cunoasca varietatea mare în care se manifesta greutatile de natura operationala determinate de acea componenta a laturii activitatii care este mai slab dezvoltata la anumiti prescolari. izolati. Alaturi de aceste relatii cu valente pozitive. se obisnuieste mai usor sa reziste la tentatiile care-1 pot sustrage de la activitatea de învatare. în cei din jur. . în special a grupei pregatitoare. care îsi petrec o mare parte a timpului retrasi. precum si depistarea la timp a celor care au dificultati în stabilirea de relatii de grupa. cu un inventar de abilitati. obiective. Pentru desfasurarea eficienta a activitatii prescolare.

particularitatile si caracteristicile proceselor psihice pe fiecare treapta de dezvoltare si grupa de vârsta. La aceasta se adauga si calitatile intelectuale. (simtul valorilor) care trebuie sa posede cunostinte psihologice si pedagogice temeinice. Asadar. Deci. educatoarea are un rol deosebit si. etapele lui de dezvoltare. Aprecierile. Se impune necesitatea cunoasterii temeinice de catre educatoare a programei de clasa I.Reusita unei activitati desfasurate în gradinita depinde si de relatiile stabilite între educatoare si copii. morale si valorice . O educatoare adevarata trebuie sa posede cunostinte temeinice referitoare la psihicul copilului. cel mai important în acest sens. atât pe noi cât si pe copii. însusirile. cât mai receptivi la activitati. un factor decisiv al optimizarii învatamântului prescolar îl reprezinta pregatirea educatoarei. care va avea rolul de a ne scoate din orice impas. Succesul final este dat si de o planificare atenta a activitatilor. tinând cont de particularitatile acestora. de tactul pedagogic manifestat în adresarea întrebarilor. în conformitate cu nivelul de cunostinte al copiilor. încurajarile îi mobilizeaza pe copii sa fie cât mai atenti. totodata.

C. Editura Didactica si Pedagogica. Editura didactica. Bocos. Bucuresti 9. Didactica disciplinelor pedagogice. M. Psihologia copilului de la nastere la adolescenta. B. E. (2001). Cucos. Editura Didactica si Pedagogica. Cerghit. Editura Didactica si Pedagogica. (1976). Napoca 11.. I. Bradu. M. Radu. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice. Bucuresti 7. Debesse. (1970). Presa Universitara Clujeana 3. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Didactica si Pedagogica. M. Bucuresti 2. Editura Dacia. Gheorghian.BIBLIOGRAFIE 1. . Bucuresti 8. Tribuna scolii. 10. Cluj- . Integrarea copilului în activitatea scolara. (2007). (2005). Copii de 5-6 ani. Bucuresti. Jocuri didactice matematice pentru Ionescu. Metodica jocului si a altor activitati cu Prescolarii.. Educatia intelectuala a copilului prescolar. Libotean. Editura Polirom 5. (2006). I. Culegere metodica (1975). Editura Polirom 4. Taiban. Culegere metodica (1978). (1997). Cicioc E. gradinita. M.. Prescolarul si literatura. I. Bucuresti 6. Culegere metodica (1978). Metode de învatamânt. Didactica moderna.

ro . Descoperirea copilului. D. Bucuresti 21. 2-4/1991. Todoran. 1-2/1995 19. Editura V&I Integral. Programa activitatilor instructiv. L. 1-2/1992. Popescu. – xxx. scoli Normale. E. Bucuresti 13. Nr. I. Adrese de internet www. – xxx.(1991). 1–2/1990.referate. 1-4/1994.ro www. Nicola. schiopu. E. Montessori. Nr. 1-2/1993. Pedagogie Prescolara. Psihologia vârstelor. 15. –xxx. Bucuresti 14. Bucuresti 16. Editura Didactica si Pedagogica. U. M. Bucuresti 12.educative în gradinita 20. (2001) Laborator prescolar. (1993). Editura Didactica si Pedagogica. Editura Didactica si Pedagogica.ro www. Individualitate si educatie. (1972). Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a . nr. nr.Revista învatamântului prescolar. nr. (1970). Bucuresti 17. Tribuna scolii. Editura Didactica si Pedagogica. Editura didactica.didactica.Editura V&I Integral. Cercetarea psihopedagogica. (1970).(1993). Paisi. Editura Didactica si Pedagogica.didactic. (1982). nr. Bucuresti 18. Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful