Aspecte generale-CREDITAREA

Creditarea este operatiunea prin care o banca sau o alta institutie de credit specializata
pune la dispozitie sau se oblige sa puna la dispozitie clientilor fonduri financiare sau isi ia un
angajament prin semnatura,de natura avalului,cautiunii sau a garantiei in favoarea acestora.
Sunt asimilate operatiunilor de creditare operatiunile de leasing si toate operatiunile de
locatie insotite de operatiunea de cumparare.
Obiectul operatiunii de creditare il reprezinta punerea la dispozitia imprumutatului de
catre imprumutator a unor resurse financiare pe baza unei analize si in anumite conditii de
rambursabilitate,garantii si de costuri.
Intr-o operatiune de creditare sunt implicati cel putin : imprumutatorul,adica cel care
pune la dispozitie fondurile sale,si imprumutatul,adica cel care primeste in anumite conditii
fondurile financiare din partea imprumutatorului.
Relatia dintre cele doua parti se reglementeaza prin intermediul unui contract
specific,care cuprinde drepturile si obligatiile partilor.
Detalii asupra acestor elemente vor fi prezentate in cele ce urmeaza.

Creditele-definire si clasificare

Creditele reprezinta o grupa deosebit de importanta a activului bancar,ponderea acestora

deprinzand de strategia si politica fiecarei banci,de specificul activitatii si de mediul economic in
care opereaza.
Prin credit se intelege o suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o
acorda unei alte persoane numita debitor,pe o anumita perioada de timp,contra unei remuneratii
numita dobanda si care urmeaza a fi restituite la anumite termene numite scadente.
Creditul bancar are ,in general, aceleasi caracteristici,reprezentand suma d ebani acordata
de o banca in calitate de imprumutator unei persoane juridice sau fizice in calitate de
imprumutat,pe o anumita perioada de timp si cu o anumita destinatie,contra unei remuneratii
numita dobanda.Creditul bancar se acorda contra unor garantii si in baza unor contracte incheiate
intre parti care reglementeaza drepturile si onligatiile contractantilor.Elementele unui credit
sunt : suma creditului,dobanda,garantia si termenele de rambursare.
 Creditele se pun la dispozitia clientelei printr-o operatiune de creditare.Operatiunea de
creditare reprezinta actul prin care banca pune la dispozitie sau se obliga sa puna la dispozitie
clientilor fondurile solicitate sau isi ia un angajament prin semnatura,de natura avalului,cautiunii
sau a garantiei in favoarea acestora.Sunt asimilate operatiunilor de creditare operatiunile de
leasing si toate operatiunile de locatie insotite de operatiunea de cumparare.
Creditele acordate de catre institutiile de credit pot fi clasificate dupa mai multe
criterii,astfel :
1.Dupa termenele de acordare,creditele se impart in :
-credite pe termen scurt,acordate pe o durata de pana la 1 an ;
-creditele pe termen mediu,acordate pe durate de 1-5 ani ;
-creditele pe termen lung,acordate pe durate de peste 5 ani.
2.Dupa tipul clientelei beneficiare :
-credite acordate clientelei financiare,alta decat bancile ;
-credite acordate clientelei nefinanciare;
-credite acordate bancilor;
-credite acordate populatiei.
3.Dupa modalitatea de rambursare:
-credite rambursabile la o scadenta;
-credite rambursabile prin rate fixe ;
-credite rambursabile prin anuitati ;
4.Dupa modul de evidentiere in bilant :
-credite bilantiere ;
-credite extrabilantiere .
5.Dupa destinatie se deosebesc :
-creante comerciale ;
-creante de trezorerie ;
-credite pentru export ;
-credite pentru echipamente ;
-credite pentru bunuri imobiliare ;
-alte credite.
6.Dupa riscul asociat beneficiarului :
 -credit standard ;
-credit in observatie;
-credit indoielnic;
-credit pierdere.
7.Dupa moneda creditului,intalnim:
-credite in lei;
-credite in valuta.
Avand in vedere importanta clasificarii creditelor in functie de destinatia acestora,vom
incerca o definire si o prezentare succinta a caracteristicilor fiecarui tip de credit din cadrul
acesteia.
Creantele comerciale sunt creante ale clientilor , mobilizate de catre banca,sub forma
operatiunilor de scont commercial si assimilate,facoring si alte creante comerciale.
Scontul comercial reprezinta operatiunea prin care,in schimbul unui efect de
comert(cambie,bilet la ordin),banca pune la dispozitia posesorului creantei valoare efectului,mai
putin taxa de scont si comisioanele aferente,fara a astepta scadenta efectului respectiv.
Factoring-ul este operatiunea prin care un client,denumit aderent,transfera proprietatea
creantelor sale comerciale bancii,denumita factor,aceasta avand obligatia,conform contractului
incheiat ,de a asigura incasarea creantelor aderentului,asumandu-si riscul de neplata a acestora.Pe
baza documentelor primite,banca plateste imediat sau la scadenta valoarea nominala a
creantelor,mai putin adio-ul (taxa de factoring si comisioanele).
Creditele de trezorerie sunt acele credite pe termen scurt,acordate de catre o banca
clientelei sale,pentru acoperirea necesarului de lichiditati privind activitatea de exploatare
curenta a clientelei.Dintre acestea amintim :
-creditele acordate firmelor pentru desfasurarea activitatii curente ;
-credite pe baza de linii globale de exploatare ;
-credite pentru finantarea stocurilor ;
-credite pentru importuri ;
-facilitatile de trezorerie pentru titularii cartilor de plata.
Creditele pentru export sunt creditele acordate clientelei pentru activitatea de export,in
cadrul acestora intrand : creditele de mobilizare a creantelor asupra strainatatii ;creditele
furnizor ;creditele cumparator ;alte credite pentru export.
 Creditele pentru echipament sunt creditele acordate ,de regula pe termen mediu si
lung,pentru finantarea investitiilor productive efectuate de clienti.
Creditele pentru bunuri imobiliare reprezinta acea categorie de credite acordate de catre o
banca clientelei sale,de regula pe termen mediu si lung,pentru achizitii,amenajari sau reparatii de
bunuri imobiliare cu destinatia de locuinta,efectuate fie de investitori,fie de promotori.Creditele
investitor se acorda direct investitorului,pentru achizitii,amenajari sau reparatii de bunuri
imobiliare cu destinatie de locuinta,iar creditele promotor se acorda promotorilor imobiliari de
constructii de locuinte(firme specializate cu obiect de activitate constructia si vanzarea de
locuinte),pentru cumpararea terenurilor,demararea constructiilor,efectuarea lucrarilor de
constructii,finantarea locuintelor construite aflate in asteptarea vanzarii.

Etapele procesului de creditare a intreprinderilor

Creditarea intreprinderilor sau a clientelei corporatiste reprezinta o componenta deosebit
de importanta a activitatii unei institutii de credit,in special a societatilor bancare.Ponderea
creditelor acordate intreprinderilor in valoarea totala a creditelor inregistrate de o societate
bancara este determinata de politica fiecarei societati bancare,specifica segmentelor de piata pe
care doreste sa opereze.
Aceste considerente asociate politicii de gestiune a riscurilor face ca aceasta componenta
a activitatii bancare sa beneficieze de o atentie speciala din partea structurilor manageriale ale
unei banci.
Creditarea consta intr-un ansamblu de operatiuni efectuate de catre o institutie de credit
sau din categoria celor financiare nebancare,in calitate de imprumutator care,in baza unui
contract,pune la dispozitia unei intreprinderi,numita imprumutat,o anumita suma de bani,pe o
perioada de timp si cu o anumita destinatie,contra unei remuneratii,numita dobanda.
Procesul de creditare a unei intreprinderi este structurat in doua etape,si anume ;
-etapa de analiza si punere la dispozitie a creditului,si
-etapa de gestiune a creditului.

Analiza si punerea la dispozitie a creditului

Etapa de analiza si punere la dispozitia intreprinderii a unei sume de bani sub forma
creditului este o etapa laborioasa care presupune efectuarea unei analize asupra solicitarii de
credit ,o analiza a performantelor intreprinderii solicitante,un proces de negociere,aprobarea sau
respingerea creditului si punerea la dispozitie in cazul aprobarii.
Aceasta etapa a procesului de creditare necesita parcurgerea mai multor faze,care ar putea
fi sintetizate astfel :
 Discutia preliminara si consilierea clientelei ;
 Analiza documentatuei de credit depusa de client ;
 Negocierea creditului ;
 Aprobarea ;
 Consstituirea garantiilor ;
 Incheierea contractului de credit ;
 Punerea la dispozitie a creditului.
Aceste operatiuni au fost grupate,in principal,in functie de succesiunea acestora in
cadrul procesului d creditare.
Fiecare dintre aceste faze are obiective bine definite,de concluziile la care se ajunge in
cadrul fiecarei depinzand continuarea sau modul de abordare a urmatoarelor.
Prezentam,succint,in cele ce urmeaza,fiecare dintre aceste faze,isnsistand pe elementele
esentiale.

Discutia preliminara si consilierea clientelei 

Este acea etapa in care atata banca,cat si intreprinderea se informeaza reciproc asupra
unei posibile operatiuni de creditare.Initiativa poate porni fie din partea intreprinderii,fie din
partea bancii,in calitate de consilier financiar al acesteia.
Sunt identificate necesitatile si se discuta asupra posibilitatilor,variantelor si eventualelor
solutii de creditare.Totodata,se formuleaza oferte sau propuneri din partea bancii si/sau se
solicita oferte din partea intreprinderii.De asemenea,este precizata documentatia necesara a fi
depusa de catre intreprindere pentru efectuarea unei analize.Relatia anterioara dintre cei doi
parteneri si cunoasterea reciproca poate face ca aceasta faza sa fie foarte scurta si sa nu
presupuna un efort prea mare de comunicare.
 Analiza documentatuei de credit depusa de client 

Este una dintre etapele cele mai importante ale operatiunii de creditare,deoarece in cadrul
acesteia se poate contura posibila decizie de acordare sau de respingere a creditului.Pentru
efectuarea analizei,banca solicita,in functie de categoria de credit,o anumita documentie.
Setul minimal de documente necesar pentru efectuarea unei analize de credit este format
din :
 Cererea de credit ;
 Documentele juridice ale intreprinderii,daca aceasta nu este inca clientul
institutiei financiare respective ;
 Documente care sa teste autorizarea de functionare ;
 Fundamentarea solicitarii de credit ;
 Studiul de fezabilitate in cazul proiectelor de investitii ;
 Situatiile financiare anuale,pe ultimii ani,de regula pe ultimii trei ani ;
 Ultima situatie financiar-contabila(balanta de verificare) ;
 Contracte de achizitii si de desfacere ;
 Aprobarea autoritatii statutare de contractare a creditului ;
 Imputernicirea persoanelor care sa negocieze creditul si a celor care sa
semneze contractul,in cazul aprobarii ;
 Aprobarea autoritatii statutare pentru garantarea creditului ;
 Situatia indicatorilor economici si financiari ai actionarilor persoane
juridice componente ale grupului ;
 Documentul de autorizare al bancii de a accesa si a obtine informatii
despre client din bazele de date gestionate de Banca Nationala a Romaniei,in special de la
Centrala Riscurilor Bancare ;
 Bugetul de venituri si cheltuieli ;
 Orice alte documente necesae pentru fundamentarea creditului si
onorabilitatea solicitantului ;
 Rapoarte ale auditorilor financiari ;
 Rapoarte ale unor evaluatori independenti asupra aspectelor tehnice,juridice,de
mediu,autorizatii,etc,in cazul finantarii unor proiecte investitionale de anvengura.
In acest proces de analiza banaca utilizeaza si alte informatii de care dispune
legate de clientul sau,informatii care provin din relatiile anterioare ale clientului cu banca
sau cu alte banci,pozitia acestuia pe piata,informatiile din presa,cele furnizate de
Camerele de Comert si Industrie,judecatorie si alte institutii publice,cunostintele despre
afacerile acestuia si modul de comportament in afaceri,etc.
Analiza bancara a unei documentatii de credit cuprinde o componenta
financiara,bazata pe elemente de natura financiara si o componenta non-financiara care se
bazeaza pe alte informatii si elemente care nu sunt de natura financiara.
Informatiile de natura non-financiara sunt colectate de catre banca din diferite
surse interne si externe.Analiza formala a documentelor este urmata de analiza financiara
a firmei,in cadrul careia,pe baza indicatorilor sintetici de volum,se determina o serie de
indicatori si rate care au capacitatea de a reflecta modul de gestiune a
intreprinderii,evolutia echilibrului sau financiar,starile de solvabilitate si de
lichiditate,predictibilitatea evolutiei viitoare a activitatii si echilibrului
financiar,diagnosticul starii de faliment,etc.
Dintre indicatorii analizati si/sau determinati se amintesc :cifra de
afaceri,indicatorii cuprinsi in Contul de profit si pierdere,ratele de
rentabilitate,solvabilitatea,lichiditatea,fondul de rulment,necesarul de fond de
rulment,rate structurale de activ si de pasiv bilantier,durate de rotatie,rate de
finantare,rata interna de rentabilitate a proiectului,cash-flow-ul activitatii,etc.Mare parte
din acesti indicatori vor fi prezentati intr-un mod mai detaliat pe parcursul acestei lucrari.

Negocierea creditului
Este operatiune prin care reprezentantii imputerniciti ai celor doua parti,respectiv
cei ai institutiei de credit in calitate de imprumutator si cei ai intreprinderii in calitate de
potential imprumutat,convin asupra unor elemente esentiale ale creditului
analizat.Astfel,se negociaza valoarea creditului,modul de punere la
dispozitie,dobanda,costurile aditionale ale creditului
(comisioane,penalitati,etc) ;esalonarea rambursarii creditului,termenele de plata a
dobanzii,perioada de gratie,garantiile,clauzele contractului de credit,etc.
Faza de negociere a unui credit se desfasoara ,de regula, in mai multe etape,de la
elementele esentiale pana la cele de detaliu.
Concluziile analizei si ale etapei de negociere se formalizeaza intr-un
document(raport,nota de analiza,etc),intocmit de echipa de analiza a bancii,care cu
propunerile formulate si insotit de intreaga documentatie sunt prezentate autoritatii de
aporbare a creditului.

Aprobarea creditului
Este procesul de analiza si decizie efectuat de catre autoritatea investita cu aceasta
competenta.Procesul de analiza si decizie are la baza concluziile prezentate de echipa de
specialisti si documentatia in sine aferenta creditului.In cadrul oricarui tip de
imprumutator,competentele de a aproba credite sunt structurate pe diferite structuri
interne,in functie de anumite criterii proprii fiecarei institutii,aprobate de catre consiliul
de administratie.
Competentele de aprobare a creditelor sunt stabilite prin reglementari interne ale
fiecarei institutii de credit sau financiare nebancare.Competentele de aprobare a creditelor
pot fi delegate pana la competente individuale,acordate de o autoritate superioara,in baza
cunostintelor profesionale dobandite de catre o persoana in cauza,expertiza dobandita in
activitatea de creditare,capacitatea de analiza si evaluare a riscului,etc.
In cadrul fiecarei institutii financiare functioneaza un comitet de credit sau o
autoritate cu o alta denumire,dar responsabilitati similare,care are largi competente de
aprobare a creditelor,cu anumite exceptii expres reglementate.
Solicitarile de credite sunt analizate si aprobate,in functie de competentele,care
pot fi ; individuale,comitete de analiza si credit organizate pe diferite structuri sau entitati
functionale ale unei institutii de creditare,comitetul de credit organizat la nivelul
Centralei institutiei respective,Comitetul de directie,Consiliul de administratie.
Aprobarea creditului cuprinde elemente esentiale ale acestuia,precum : suma
aprobata,esalonarea punerii la dispozitie,termenul maxim de acordare,perioada de
gratie,daca esre cazul,pentru creditele pentru investitii,nivelul dobanzii,modul de
garantare,alte conditii.
Dupa aprobarea creditului,o buna practica presupune efectuarea unei comunicari
scrise din partea bancii catre firma in cauza,asupra elementelor si eventualelor
conditionalitati ale aprobarii.Este posibil ca o parte din elementele aprobarii sa fie diferite
fata de cele discutate in etapa initiala.
Dupa analiza lor,firma va face o comunicare catre banca,de acceptare sau
neacceptare a conditionalitatilor comunicate.In functie de decizia firmei se poate trece la
urmatoarele etape sau operatiunea se opreste in acest moment.
Tot o buna practica impune ca,in cazul neaprobarii unei solicitari de credit,banca
sa comunice in forma scrisa aceasta decizie,eventual cu motivatiile de rigoare.

Constituirea garantiilor
Este operatiunea d incheiere a contractelor de garantie si inregistrarea publicitatii
acestora.In cele ce urmeaza,ne vom opri asupra garantiilor reale.
Garantiile reale sunt acele garantii care sunt depuse efectiv in mainile creditorului
sau ale unui tert,dar la dispozitia creditorului,constand in sume de bani sau bunuri care,in
cazul in care debitorul nu-si onoreaza in termen obligatiile fata de creditor,urmeaza a fi
valorificate de creditor sau un reprezentant al sau,cu scopul de a-si recupera sumele
datorate de debitor.In cadrul acestor garantii intra :ipoteca,gajul cu deposedare,depozitul
colateral,gajul fara deposedare,gajul general,etc.
Cele mai cunoscute si cele mai uzuale garantii acceptate de imprumutatori sunt
ipoteca si gajul,ale caror caracteristici sunt urmatoarele :
 Ipoteca este un contract de garantie prin care un debitor afecteaza un bun
imobil aflat in posesia sa,in scopul asigurarii platii unei creante.Daca la scadenta
debitorul nu efectueaza plata datorata creditorului in favoarea caruia a fost constituita
ipoteca,aceasta din urma are posibilitatea de a declansa procedurile de vanzare a bunului
respectiv la licitatie,pentru recuperarea datoriei inregistrate de debitor.
Contractul de ipoteca se realizeaza sub forma unui contract
imobiliar,prin actul de vointa al partilor,cu conditia ca cel care constituie
 ipoteca sa fie proprietar al imobilului respectiv,care trebuie
determinat,evaluat,localizat si descris cu elementele de identificare.
 Gajul este acea garantie reala adusa de debitor sau de o alta
persoana,constand in unul sau mai multe bunuri miscatoare,pentru garantarea unei
obligatii pana la stingerea acesteia.Gajul se constituie prin acordul de vointa al
partilor consemnat intr-un contract de gaj,in baza caruia,in conditiile in care la
scadenta debitorul nu-si achita obligatiile fata de creditor,acesta din urma este
indreptatit sa declanseze procedura de vanzare silita a bunurilor si recuperarea
creantei.Sunt cunoscute contractele de gaj cu deposedare sau fara deposedare.
Constituirea garantiilor prezentate pentru un credit se efectueaza pe baza
unei evaluari a bunului sau a bunurilor aduse in garantiesi acceptate de banca si a
documentelor care sa ateste proprietatea debitorului asupra acestora.
Garantiile se constituie in baza unui contract in forma autentica,care
devine valabil doar dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate mobiliara sau
imobiliara.
Mai sunt cunoscute si alte categorii de garantii pe care institutiile de credit
le accepta,precum :cesionarea drepturilor de incasat din veniturile
viitoare,cesionarea drepturilor de incasat ce decurg dintr-o polita de
asigurare,depozitele colaterale,scrisorile de garantie bancara emise de la o banca
sau de institutiile specializate de garantare,etc.
Garantiile sunt contracte accesorii contractelor de credite,in care se
precizeaza expres contractul de credit la care se refera si suma garantata.

Incheierea contractului de credit

Este faza procesului de creditare in care,dupa aprobarea creditului,partile
procedeaza la incheierea unui contract,prin care se stabilesc conditiile concrete ale
acordarii creditului,precum si drepturile si obligatiile partilor.Contractul de credit
cuprinde,cel putin,urmatoarele elemente esentiale :
 Denumirea si adresa partilor contractante ,respectiv ale institutiei de credit
si ale imprumutatului ;
  Reprezentantii partilor contractante autorizati sa le prezinte si sa semneze
contractul de credit ;
 Definirea unor termeni ce urmeaza a fi utilizati in continutul contractului
si a caror semnificatie va fi cea stabilita de parti ;
 Obiectul contractului :suma creditului,destinatia creditului,modul de
punere la dispozitie,termenele de utilizare,perioada de gratie ;
 Nivelul dobanzii creditului,modul de calcul,datele de plata a dobanzii ;
 Costurile implicate pe care debitorul le va plati : nivelul comisioanelor de
gestiune,de risc,de neutilizare,etc ;
 Obligatiile partilor,dintre care se amintesc :pentru creditor,obligatia de a
pune la dispozitie suma in termenele si in conditiile stabilite ;de a-i remite sau elibera
debitorului extrase de cont ;pentru debitor,de a respecta destinatia pentru care a fost
acordat creditul.de a respecta termenele de rambursare convenite si de a achita dobanzile
la datele stabilite ;de a depune la banca situatiile financiar-contabile la perioadele
convenite ;de a achita comisioanele si taxele de gestionare a creditului ;de a permite
institutiei de credit sa verifice modul de utilizare a creditului,de conservare a garantiilor si
de desfasurare a activitatii ;de a reinnoi politele de asigurare inainte de expirarea
acestora ;de a aduce la cunostinta bancii orice modificare a structurii sale organizatorice
sau orice eveniment important in activitatea acesteia ;de a solicita chiar acordul bancii
pentru efectuarea unor operatiuni care ar fi de natura a conduce la modificarea structurii
organizatorice,de a permite accesul reprezentantilor institutiei de credit sau mandatarilor
acesteia in sediul sau la locurile productive ale acestuia si la informatiile financiar-
contabile,etc.
 Drepturile partilor,dintre care se amintesc :ale debitorului : de a utiliza
suma pusa la dispozitie de catre banca in conformitate cu destinatia pentru care a fost
primita ;sa fie informat de catre institutia de credit asupra starii conturilor sale legate de
creditul primit ;sa fie informat asupra momentelor cand are loc modificarea nivelului ratei
dobancii etc ;ale creditorului :sa urmareasca modul de respectare a destinatiei
creditului ;de a avea acces in sediul debitorului si la informatiile sale financiar-
contabile ;sa primeasca periodic situatiile financiar-contabile ;sa modifice procentul de
dobanda in functie de evolutia unor anumiti indicatori financiari sau rate ale pietei
monetare conveniti ;sa majoreze procentul de dobanda in situatia in care debitorul nu
respecat termenele de ramnursare a ratelor si inregistreaza credite restante ;sa retraga
creditul cu sauf ara preaviz in anumite conditii expres precizate ;sa declanseze procedura
de executare a garantiilor in situatia in care nu sunt respectate scadentele de plata si nu a
fost obtinuta o reesalonare a platilor ;de a solicita reinnoirea politelor de asigurare sau de
a efectua ea insasi aceasta operatiune atunci cand a fost imputernicita expres de catre
debitor,etc.
 Nominalizarea garantiilor ;
 Modul de rezolvare a punctelor de vedere diferite ;
 Legislatia careia i se supune contractul ;
 Valabilitatea contractului ;
 Graficul de rambursare a creditului ;
 Caracterul de titlu executoriu al contractului ;
 Semnaturile autorizate.
Contractele de credit bancar,precum si garantiile reale si personale constituite in
scopul garantarii creditului,constituie titluri executorii.

Punerea la dispozitie si utilizarea creditului

Dupa parcurgerea etapelor de mai sus-semnarea contractului de credit,constituirea
garantiilor si indeplinirea eventualelor conditionalitati prevazute in contract-se poate
trece la punerea la dispozitie de catre banca a creditului in cauza si inceperea utilizarii
acestuia de catre imprumutat.
Punerea la dispozitie a creditului este operatiunea prin care banca indeplineste
toate formalitatile care sa faca operationala utilizarea creditului,precum :deschiderea
contului de credite,acordarea limitei de creditare.
Astfel,imprumutatul poate incepe utilizarea creditului aprobat,in conformitate cu
destinatiile pentru care a fost aprobat cu respectarea clauzelor contractuale convenite.
Gestiunea creditelor
Odata puse la dispozitie,angajamentele de credite asumate de catre o institutie de
credit se impun a fi urmarite,in cadrul unui proces indelungat,care poarta denumirea de
gestiune a creditelor si a altor angajamente.
 Etapa de gestiune a unui credit se intinde pe intervalul de timp de la punerea la
dispozitie a creditului,pana la rambursarea integrala a acestuia sau stingerea
angajamentului asumat,incasarea tuturor drepturilor ce se cuvin institutiei de credit din
respectivul contract si eliberarea garantiilor.
In cadrul acestei etape,care,in functie de tipul creditelor,se poate intinde pe mai
multi ani de zile,institutiile de credit trebuie sa realizeze operatiuni specifice,in principal
cu caracter administrativ.
Dintre operatiunile efectuate de catre o institutie de credit specifice de gestionare
a creditelor amintim :urmarirea modului de utilizare a creditului si de respectare a
destinatiei pentru care a fost aprobat ;urmarirea starii financiare a firmei si a evolutiei
acesteia pe intreaga perioada de derulare a creditului ;urmarirea rambursarii la scadenta a
ratelor si incasarea dobanzilor ;analiza cauzelor care determina intarzierile in achitarea
serviciului datoriei ;evolutia sectorului din care face parte imprumutatul ;cunoasterea
permanenta a situatiei financiare a imprumutatului si a pozitiei sale comerciale pe
piata ;urmarirea situatiei garantiilor aduse in garantia creditului prin vizionarea periodica
a acestora ;efectuarea unor eventuale analize in vederea reesalonarii ratelor sau a
restructurarii intregii datorii atunci cand imprumutatul inregistreaza greutati in achitarea
serviciului datoriei sau ajunge la incetarea acestuia ;gestiunea eventualelor situatii de
lichidare juridica sau falimentara a imprumutatului ;parcurgerea eventualelor etape de
valorificare a garantiilor in vederea recuperarii datoriilor inregistrate de catre
imprumutat ;gestiunea eventualelor probleme litigioase care pot aparea pe parcursul
acestei perioade,etc.
Fiecare dintre operatiunile de gestiune a creditelor se caracterizeaza prin elemente
de specificitate,pe care o institutie de credit trebuie sa fie pregatita sa le gestioneze cu
eficienta.
Categorii de credite acordate firmelor
Activitatea de creditare a firmelor reprezinta o componenta importanta a activitatii
unei banci,determinata de volumul mare al afacerilor care le genereaza o astfel de
activitate,dar si politica fiecarei banci pentru acest segment.
 Activitatea de creditare a corporatiilor se desfasoara prin departamente
specializate,dupa reguli si proceduri specifice aprobate de autoritatea competenta din
cadrul fiecarei banci.
In functie de politicile adoptate de fiecare banca,de experienta de care dispune si
de tintele sale asupra pietei,institutiile de credit creeaza produse specifice de creditare a
intreprinderior.Dupa destinatia creditelor acordate intreprinderilor,acestea pot fi impartite
in doua mari tipuri,si anume :
 Credite pentru activitatea de exploatare ;
 Credite pentru investitii.
A.credite de exploatare sunt destinate sa asigure completarea resurselor proprii ale
intreprinderii pentru finantarea activitatii de exploatare a acesteia.Intreprinderea apeleaza la
completarea resurselor sale pentru finantarea activitatii de exploatare atunci cand aceasta nu
dispune de un fond de rulment suficient care sa-i permita acest lucru.
Caracteristicile esentiale ale creditelor de exploatare sunt urmatoarele :
 Sunt destinate in exclusivitate pentru finantarea,intr-un anumit procent,a activitatii
de exploatare a intreprinderii ;
 Durata maxima pe care se acorda aceste credite este de maximum 12 luni ;pot fi si
exceptii atunci cand obiectul creditarii il reprezinta finantarea realizarii unor
produse cu ciclu lung de fabricatie,care depaseste 12 luni,sau in alte situatii
negociate punctuale intre parti ;
 Creditele pot fi acordate pentru destinatii nominalizate sau nenominalizate,in
functie de caracteristicile creditului respectiv ;
 Marimea creditului se fundamenteaza pe volumul de activitate previzionat al
solicitantului.
Dintre categoriile de credite pentru exploatare,cele mai intalnite sunt :
Creditele de exploatare care se acorda pentru aprovizonarea cu materii
prime,materiale,combustibil,energie,piese se schimb,marfuri,precum si pentru efectuarea
unor cheltuieli necesare productiei,executarii de lucrari sau prestarilor de servicii,pentru
care intreprinderea are asigurata desfacerea/vanzarea,prin contracte sau comeni
ferme.aceste acredite se acorda pe perioade scurte de timp,de pana la 12 luni.Volumul
creditului se determina pe baza fluxului de lichiditati aferent perioadei pentru care se
solicita si se pune la dispozitia imprumutatului integral sau in transe,conform acordului
dintre parti,concretizat intr-un contract de credite.
Rambursarea creditului este,de regula,in rate lunare,sau chiar intr-o singura rata la finele
perioadei de creditare,conform conventiei dintre parti.
Creditele acordate sub forma liniilor de credit sunt acele tipuri de credit acordate in
completarea resurselor proprii ale imprumutatului,pentru desfasurarea normala a
activitatii sale de exploatare ce se caracterizeaza prin faptul ca functioneaza dupa
sistemul revolving.Trasaturile esentiale ale liniilor de credite sunt urmatoarele :
 Creditul se acorda sub forma unui plafon maxim pe toata perioada de creditare
sau sub forma unor plafoane maxime pe anumite intervalle de timp in cadrul
perioadei de creditare ;
 In cadrul limitei de creditare convenite,imprumutatul poate efectua trageri pana
la limita maxima aprobata,atunci cand are nevoie,putand sa efectueze in acelasi
timp rambursari din incasarile realizate,ciclul reluandu-se in fiecare zi bancara ;
 Soldul zilnic al angajamentelor nu poate depasi nivelul limitei de credit ;
 Dobanda se calculeaza la soldul zilnic al creditului ;
 Pentru diferenta dintre limita dintre creditare contractata si soldul zilnic al
creditului,de regula,imprumutatul plateste un comision de neutilizare,determinat
de faptul ca banca tine la dispozitia imprumutatului resursele la nivelul limitei
cotractate,imobilizandu-le in acest scop.
Aceasta categorie de credite este acordata de catre banci clientilor lor fideli care
deruleaza intreaga activitate prin intermediul conturilor bancare deschise la
acestea,pe baza fluxului de incasari si plati si a contractelor sau comenzilor
ferme incheiate cu partenerii.
In functie de clauzele contractuale si de procedurile proprii fiecarei
banci,limitele de creditare pot fi revizuite periodic,de regula trimestrial.
Creditele pentru nevoi sezoniere sunt credite acordate de catre banci clientilor
lor a caror activitate are caracter sezonier sau pentru procurarea unor marfuri cu
caracter sezonier.
Aceste credite sunt destinate sa acopere necesarul suplimentar de resurse generat
de sezonalitatea productiei sau a desfacerii,se acorda pe o perioada relativ scurta
de timp (3-6 luni) si pot fi complementare altor categorii de credite de
exploatare contractate.
Creditele de trezorerie sunt credite acordate pe termene foarte scurte de
timp,cuprinse intre o zi si 30 de zile,pentru acoperirea decalajului dintre
incasarile si platile momentului.Aceasta facilitate de creditare este acordata
clientilor care deruleaza intreaga activitate prin conturile deschise la banca
respectiva,au inregistrat in relatiile cu banca un serviciu bun al datoriei si nu au
cazier bancar.
Creditele de scont sunt generate de operatiunile de scontare efectuate de catre
banci,prin care beneficiarul unui efect de comert(cambie sau bilet la ordin) isi
poate transforma creanta pe care o detine asupra unui tert intr-o suma
lichida,fara a mai fi necesar sa astepte scadenta acestuia.Operatiunea de scontare
presupune cumpararea de catre banca a creantelor rezultate din titlu,contra unui
comision si a unei taxe de scont.
Taxa de scont reprezinta de fapt dobanda perceputa de banca pentru o operatiune
de scontare,pe perioada de timp de la incasarea titlurilor de catre detinatori,pana
la termenul de scadenta si se determina astfel
Ts