Sunteți pe pagina 1din 10

c 



In orice societate, economiile şi investiţiile joacă un rol deosebit de important în
activitatea economică, atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivelul fiecărei persoane fizice
sau juridice - agent economic.
Analiza gradului de dezvoltare a unui sistem economic, a capacitatii lui de
supravietuire, a directiei de dezvoltare finala, presupune definirea si masurarea exacta a
eficientei economice.
De aceea un rol important revine conceptului de eficienta economica, aceasta
realizand legatura dintre resursele alocate pentru desfasurarea unei actiuni si rezultatele
obtinute de pe urma acesteia, concept care orienteaza dozarea resurselor spre acele
domenii de activitate unde se asigura folosirea cu eficienta maxima a acestora in conditiile
unei dezvoltari rationale,armonioase a economiei nationale.


   
Acest concept reprezinta un concept fundamental si un obiectiv principal atat in
teorie cat si in practica economica, atat la nivel microecomic cat si la nivel macroeconomic.
Din punct de vedere etimologic eficienta provine de la verbul limbii latine ͚͛eficere͛͛
care inseamna a indeplini sau a rezulta.
In sens larg ,eficienta poate fi privita ca o masura sau gradul in care s-a realizat
efectul propus. Aceasta presupune ideea de comparatie a efectelor obtinute cu cele
asteptate sau estimate fara a compara aceste efecte cu efortul facut pentru obtinerea lor. In
dctionarul limbii romane eficienta este definita drept calitatea de a obtine efectul util
asteptat iar in dictionarul de economie politica este definita ca o expresie a raportului dintre
efectul util sau rezultatul obtinut si cheltuiala facuta pentru obtinerea lui.
Notiunea de eficienta nu este altceva decat masurarea si comparabilitatea efectelor
si a efortului strans legate de folosirea resurselor. Trasatura esentiala este relatia de
cauzabilitate resurse-efecte. Aceasta cauzalitate se exprima in mod concret pentru fiecare
fenomen, proces sau activitate economica.
Se apreciaza ca cea mai cuprinzatoare definitie a eficientei este data de economistul
Petre Jica. Acesta atribuie notiunii de eficienta patru sensuri, si anume:
1. ?     
  in care eficienta este definita ca si calitatea unei
activitati,actiuni sau a unei resurse de a produce efecte economice pozitive care
se exprima prin compararea efectelor cu eforturile;
2. ?   
  in cadrul caruia se include efectele directe si cele conexe ,respectiv
efortul direct si conex.Avem de a face deci cu eficienta absoluta,care nu
presupune comparatia cu alte alternative ale actiunii respective;
3. ?       care presupune ca raportul efect/efort sau efort/efect sa fie
acceptabil in comparatie cu alte raporturi ale activitatii sau cu alte variante sau cu
un regim normat de eficienta;
4.       care reprezinta abordarea cea mai sintetica si mai completa
a notiunii de eficienta,abordare ce presupune o corelare a eforturilor echivalate ca natura si
timp cu efectele obisnuite,de asemenea echivalate ca natura si timp.
Prin prisma definitiilor de mai sus se poate concluziona ca eficienta economica
exprima un ansamblu complex de relatii de cauzalitate intre efectele economice (pozitive si
negative) cu care o actiune se soldeaza, obtinute atat de intreprinzatorul actiunii cat si la alte
niveluri, efecte aflate intr-o anumita corespondenta cu nevoia sociala si cheltuielile totale
presupuse de desfasurarea acestora, efectele si cheltuielile fiind comparabile, relatie ce duce
la devansarea cheltuielilor de catre diferenta dintre efectele economice pozitive si cele
negative.
Se poate spune ca eficienta economica este strans legata de procesul de folosire a
resurselor in economie, iar trasatura sa esentiala este raportul de cauzalitate efort/efecte.
In sistemul concurential al pietei libere activitatea agentilor economici asigura performanta
in masura in care are o eficienta inalta. Orice activitate umana este, in acelasi timp,
consumatoare de resurse si producatoare de efecte.
Dezvoltarea economico-sociala s-a bazat mult timp pe conceptia ca omenirea
dispune de un adevarat ͞corn al abundentei͟ din punct de vedere al resurselor naturale.
Shocurile produse de crizele de energie si de materii prime, precum si degradarea tot mai
evidenta a mediului natural datorita exploatarii sale nerationale au condus la conturarea
unei conceptii tot mai realiste cu privire la disponibilitatile de resurse la nivel mondial, cat si
la nivelul fiecarei tari in parte. Protejarea rezervelor de resurse naturale, utilizarea lor cat
mai rationala, au devenit coordonate funda mentale ale activitatii in perioada actuala, criterii
de eficienta in adoptarea deciziilor economice.

Trebuie sa se faca distinctie intre doua forme ale eficientei:


Ä  
    
c  - reflecta relatia de cauzabilitate intre resursele economice si extra
economice utilizate intr-o activitate si efectele economice si extraeconomice rezultate de pe
urma activitatii acesteia.
c   
   -restrange sfera elementelor la cele de natura economica,
respectiv resurse economice si efecte economice. Deci putem vorbi si despre eficienta
investitiilor si eficienta economica a investitiilor.
c  
- analizeaza investitiile din prisma efectelor multiple de orice natura pe
care le genereaza procesul investitional. Sunt multe investitii care au ca efect imbunatatirea
climatului de munca, respectarea legislatiei privind protectia mediului, etc. Efectel e nu sunt
de natura economica iar in cazul eficientei economice a investitiilor se evalueaza numai
efectele economice pe care le genereaza si resursele economice pe care le implica.
Conceptul de eficienta economica asociaza si alte elemente de judecata, fara de care
eficienta ar fi definita incomplet,iar uneori chiar eronat:
-? m   m m  m
 si m     obtinute pot da indicii de
o importanta esentiala in adoptarea deciziilor cu caracter economic.O actiune
considerata ca fiind excelenta prin prisma raportului dintre efecte si eforturi
devine inoportuna daca reclama consumul unor resurse neindicate,cum sunt
materialele din import,sau daca conduce la rezultate nedorite de societate,cum
sunt produsele de care piata este suprasaturata.
-? 
 actioneaza asupra eficientei ca un factor care pune in valoare o varianta
cercetata. Este normal ca un procedeu tehnologic sa fie preferat altuia daca
procesul de productie se petrece intr-un interval mai scurt, ceea ce inseamna ca
societatea va beneficia mai devreme de efectele sale utile.
-? cea mai semnificativa fateta a eficientei economice o constituie  
  . O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate dintre cele mai
bune,produsele obtinute trebuind sa fie de performant e ridicate,de o deosebita
utilitate pentru societate la momentul considerat.

Acceptiunea notiunii de eficienta se intalneste in practica, precum si in studiile de


specialitate,in doua sensuri:
D performante, rezultate dintre cele mai mari
D efecte cat mai mari in raport cu resursele alocate sau consumate.

Performantele ridicate in productie echivaleaza cu eficienta atunci cand sunt obtinute


in conditiile unei utilizari rationale, intr -un regim economic, a utilajelor si echipamentelor.
Astfel, sporirea productiei este insotita de costuri reduse si profituri mari, in crestere.
Daca, dimpotriva, performantele ridicate sunt obtinute prin suprasolicitarea utilajelor
si echipamentelor, avand consecinte negative (uzura accelerata si ivirea unor dereglari in
functionare) nu avem de-a face cu eficienta. Castigul obtinut sub forma sporului de produse
este anihilat prin pierderile uzurii accentuate premature. Mai exact costurile urca vertiginos
si profiturile scad.

Ultimul sens este cel mai concludent deoarece arata efectul util pe care unitatea de
resursa alocata E/R sau invers, efortul depus pentru obtinerea unei unitati de efect
R/E.Privita prin prisma laturii sale concret aplicative,eficienta se poate defini ca un raport
obiectiv,cantitativ,intre efectele si eforturile depuse in vederea obtinerii lor.

D? e=E/R max; maximizarea efectelor obtinute pe unitatea de resursa


alocata, consumata;

D? e=R/E min; minimizarea consumului de resurse pe unitatea de efect


obtinut;
Natura si caracterul eforturilor si efectelor se reflecta asupra caracterului eficientei.
    

D? c  
  :
- eficienta economica a productiei
- eficienta economica a repartitiei
- eficienta economica a schimbului sau a circulatiei marfii
- eficienta economica a consumului.
D? c  
    implicate intr-o activitate:
- eficienta economica a resurselor naturale
- eficienta economica a resurselor avansate
- eficieta economica a resurselor ocupate
- eficienta economica a resurselor consumate.
     
  
, analiza eficientei unei activitai umane trebuie sa
raspunda la intrebarile:

D? cum se folosesc resursele si cat se consuma din ele?


D? se are in vedere vedere economisirea lor si gradul de valorificare?

In acest context este necesar ca resursele sa fie cat mai riguros structurate ca sa raspunda
cerintelor de analiza.
        
 , ele se pot imparti in:
-? resurse regenerabile: resursele umane,resurse materiale de natura
vegetala,anumite resurse enrgetice;
-? resurse neregenerabile: resurse materiale de natura anorganica;

   , resursele pot fi:


-? umane;
-? materiale;
-? tehnice;
-? financiare;

 
 
      
 m m m pot grupa astfel:
-? resurse potentiale: neintrate in circuitul economic
-? resurse intrate in circuitul economic

 
     
  
, studiul de eficienta trebuie sa gaseasca raspuns la
intrebarile:

D? care sunt efectele in diferite sfere ale vietii sociale?


D? unde si cand se produc ele?cat de mari sunt aceste efecte?

Efectele pot fi:


-? directe: identificabile la locul unde se desfasoara activitatea;
-? indirecte: identificabile in alte domenii sau sectoare de activitate;

 

   m   putem vorbi de efecte:
-? imediate
-? posibile, viitoare; de aceea, cand se studiaza eficienta investitiei la
diferite momente ale duratei de viata a unui proiet, trebuie sa se tina cont de caracterul sau
estimativ, potential sau efectiv.


   , efectele care sunt generate de activitatea umana pot fi :
-? economice
-? sociale
-? ecologice
-? tehnice

c   obtinute, in functie de caracterul investitiei pot fi :

O     m         (cheltuieli de intretinere si reparatii) pe


seama investitiei de inlocuire a masinilor si utilajelor;

O 
           
 , obtinute mai ales pe seama investitiilor de
modernizare si de aplicare a inovatiilor;

O m      


 , prin investitii de expansiune, care conduc la
cresterea capacitatii de productie sau/si la adaugarea unui nou produs gamei existente; pe
baza unor astfel de investitii se asteapta castiguri suplimentare mult mai mari decat cele din
micsorarea costurilor;

O       m m  .

Ex: cheltuieli facute pentru sistemul antipoluant dintr -o uzina, care au efecte economice si
sociale pe un plan mai larg.

[ 

     


Din punct de vedere al investitiilor intelegerea eficientei se bazeaza pe


urmatoarele consideratii metodologice fundamentale:
1. Eficienta reflecta calitatea, volumul si structura avantajelor anticipate si costurilor
necesare precum si influienta factorului timp pentru diferite variante de proiect.
2. Calitatea pregatirii proiectelor influienteaza avantajele, costurile si parametrii de timp
care la rindul lor determina formarea eficientei.
3. Eficienta difera de la un proiect la altul de unde n ecesitatea gasirii unei solutii optime.
4. Alegerea variantei optime de proiect presupune o evaluare complexa din punct de
vedere economic, financiar, social si ecologic.
5. Caracterizarea efecientei proiectelor de investitii presupune o abordare din 3 puncte
de vedere:
a) Compararea costurilor cu avantajele pe fiecare varianta de proiect, estiminduse
efecienta economica absolute
b) Compararea diferitelor variante de proiect intre ele, estimndu-se eficienta
economica relativa.
c) Stabilirea nivelului de exigenta dorita ( se realizeaza inainte de evaluarea efectiva a
proiectului prin fixarea parametrilor de control si reglare)
a  

Evaluarea si analiza eficientei economice a unui proiect de investitii se realizeaza cu


ajutorul  
     
. Acestia au rolul de a masura in
modul cel mai exact posibil continutul real al eficientei economice sub m ultiplele ei forme
sub care se manifesta. Fiecare indicator economic de cuantificare a eficientei economice a
investitiilor poate sa se refere la un singur aspect al eficientei economice sau la mai multe
aspecte.
Indicatorii economici de eficienta trebuie sa raspunda in esenta la doua cerinte de baza:
1. o cerinta de natura gnoxiologica, in sensul ca orice indicator sa permita cunoasterea uneia
sau alteia din multiplele aspecte ce caracterizeaza eficienta economica;
2. o cerinta de natura decizionala care se refera la faptul ca fiecare indicator sa poata
constitui un criteriu de luare a deciziei de investitie.


    
  

1) dupa capacitatea lor de informare


- indicatori partiali / analitici
- indicatori complecsi

2) dupa modul in care reflecta influenta factorului timp


- indicatori statici
- indicatori dinamici
- indicatori comparabili

3) dupa nivelul eficientei exprimate


- indicatori cu valori optime
- indicatori cu valori acceptabile
- indicatori ce stabilesc pragul minim sau plafonul maxim al valorilor de eficienta dorite
sau acceptabile

4) dupa sfera de cuprindere


- indicatori generali
- indicatori specifici

Pentru calculul acestor indicatori sunt necesare o serie de informatii ce caracterizeaza


proiectele de investitii grupate in patru categorii:
1. costurile generate de realizarea proiectului
2. avantajele anuale si integrale anticipate
3. resursele de timp asociate
4. eficienta scontata din p.d.v. economic, social, ecologic

a  
    

1. a    (s) exprima costul unei unita ti de capacitate proiectata sau al unei
unitati de productie.
a 
în care: I ʹ investitia totala,
Qh- capacitatea anuala de productie exprimata în unitati valorice.
2.   
     
(T arata perioada de timp, din durata de functionare, în care efortul investitional se
recupereaza pe seama profitului obtinut.
I/Ph
în care: I ʹ investitia totala,
Ph - profit net anual.
Investitia initiala ce se ia în calculul amortismentului este :
aa a c
unde: In - investitia nominala aferenta capitolelor de cheltuieli supuse amortizarii,
Dt - dobânzi,taxe aferente acestora,
Vr - valoarea reziduala,
Is/Ei - impozit suplimentar sau economie de impozit.
3.  
   (e) arata ce profit se obtine cu fiecare unitate
monetara investita în proiect :
 a
O forma particulara de calcul ia în cosiderare valoarea adaugata, ca parametru de efect:
 a
Este un indicator de clasament si alegere, folosit cand se urmareste cresterea gradului de
valorificare a resurselor alocate proiectului.
4. 
  
  (R) exprima venitul net total/profitul total pe
perioada deexploatare ce revine pe fiecare unitate monetara investita in proiect.

5. 

 

(K) angajamentul de capital aferent proiectului;
cuantificavaloarea totala a resurselor alocate proiectului, atat pentruimplementare cat si
pentru exploatare.
a ! 
în care: I - valoarea investitiei;
Ch - cheltuieli de exploatare anuale (h = 1͙. De);
De - durata de exploatare economica- Cheltuiala echivalata anuala,
Kh = I · e n + C h
în care: I/De sau I·e n - cota anuala de amortizare a investitiei;
en = 1/De - coeficient de eficienta economica.
Deducem ca amortizarea nu trebuie sa fie luata în costul exploatarii,
6. 


  (ks)
"  !
7. 

 (Cn) arata valoarea investitiei ce revine pe fiecare loc de munca
nou creeat, cu alte cuvinte, care este efortul investitional necesar pentru crerea unui loc de
munca în cadrul obiectivului proiectat.
a sau a 
în care: N - numarul de salariati necesari exploatarii noului obiectiv;
Pe - numarul personalului de executie.
Sistemul de indicatori utilizat în evaluarea eficientei unui proiect poate fi completat cu
indicatori clasici specifici exploatarii. Acestia pot fi grupati astfel: indicatori de structura a
patrimoniului intreprinderii, indicatori de analiza a gestiunii si indicatori de eficienta a
activitatii.

a  


## 
$   
   
 
  obtinuti prin prelucrarea datelor din documentatia specifica a proiectelo rde
investitii:
1. Modelul avantajului specific pe unitatea de masu ra a costurilor (coeficientul de efecienta a
investitiei n)
2. Modelul costului specific pe unitatea de masura a avantajelor anticipate (investitia
specifica)
3. Modelul a portului net comparativ (valoarea neta actuala)
4. Modelul valorii absolute a avantajelor pe toata durata de viata a proiectului (valoarea
actuala a profitului total)
5. Modelul angajamentului total (cheltuielile echivalente)

Eficienta economica a investitiilor prin continutul sau exprima o relatie de dubla


relativitate: pe de o parte presupune obtinerea unor efecte economice maxime cu un
consum dat de resurse, iar pe de alta parte presupune obtinerea unui anumit volum de
efecte cu un consum minim de resurse. Caracterul de relativitate apare si din comparatia
intre mai multe variante in timp si cu un anumit prag de eficienta.

Eficienta investitiilor trebuie apreciata si in corelatie cu interesele de ansamblu ale


economiei nationale, adica sa se tina seama de multiplele efecte create in avalul si amontele
domeniului respectiv al productiei materiale.

Sensul eficientei activitatii productive, a utilizarii resurselor, difera dupa nivelurile


organizatorice ale economiei:

D? dupa interesele care se urmaresc;


D? dupa locul unde se desfasoara actiunea.

Astfel, pe ansamblul economiei   


se exprima prin sporul de produs national
net pe unitatea de efort, iar la scara unei societati comerciale eficienta se exprima prin
nivelul productivitatii muncii, al costurilor unitare de productie si al rentabilitatii.
ibliografie:
Conf.univ.dr.Maricica STOICA: Proiectarea obiectivelor de investitii
Prof.univ.dr. Marian STOIAN, Asist.univ.drd. Nadia Carmen ENE : Practica gestiunii
investitiilor
Prof.univ.dr. Marian STOIAN: Gestiunea investitiilor
http://www.scribd.com
Universitatea "Lucian laga"
Facultatea de Ştiinţe Economice

c % %


Iaru Mihăilă Adina

Finanţe-bănci, Gr. 2, An III