Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT DIDACTIC

Data : 24.11.2010
Clasa : a X-a
Profesor :
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea: Textul narativ. Realismul de factură balzaciană
Subiectul: Enigma Otiliei de George Călinescu ;Structura discursului narativ
Tipul lecţiei: de dobândire de cunoştinţe

COMPETENŢE SPECIFICE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare ;
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor ;
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă şi/sau la curentele
culturale/literare ;
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare ;

COMPETENŢE DERIVATE:
1. explicarea titlului şi a raportului incipit - final;
2. recunoaşterea principalelor personaje şi evenimente din romanul ,,Enigma Otiliei’’ de
George Călinescu
3. identificarea temei, a planurilor narative, a conflictelor;
4. precizarea tipului de narator, a viziunii şi a modurilor narative;
5. caracterizarea succintă a personajelor romanului, încadrându-le într-o tipologie;
6. identificarea şi motivarea trăsăturilor distinctive ale prozei realiste, ale
balzacianismului, precum şi tehnici narative moderne folosite de scriitor, comparându-le
cu cele întâlnite în alte opere literare studiate anterior (Ion de L. Rebreanu);
7. argumentarea apartenenţei creaţiei literare la un anumit tip de roman;
8. stabilirea locului lui George Călinescu în cadrul prozei româneşti.

1
Strategia didactică:
a. Metode şi procedee : lectura expresivă (a unor fragmente); conversaţia euristică;
învăţarea prin descoperire ; problematizarea.
b. Forme de organizare a activităţii elevilor : activitatea frontală, îmbinată cu
activitatea individuală.
c. Mijloace de învăţământ:
• Limba şi literatura română, manual ,editura Corint,Marin Iancu ;
• fişe cu extrase din opera comentată şi din bibliografia critică;
• scheme cu aspecte structurale ale textului comentat,
• prezentare power-point;
d. Material bibliografic:
• G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, 1941;
• Nicolae Eftenie, Metodica studierii limbii şi literaturii române, Editura Paralela
45, 2000.

2
Scenariul didactic:

I. Moment organizatoric: prezenţa la oră, crearea atmosferei necesare


desfăşurării lecţiei.

II. Captarea atenţiei elevilor prin lectura unui fragment din eseul ,,
Clasicism, romantism, baroc”, în care autorul subliază că în realitate nu
există ,, un fenomen artistic pur, clasic ori romantic”.
,, Clasicism- Romantism sunt două tipuri ideale, inexistente practic în
stare genuină, separabile numai la analiza în retortă”
( G. Călinescu, Principii de estetică)

III. Anunţarea titlului şi a obiectivelor lecţiei


Se anunţă într-o formă simplificată, dar apropiată de cea proiectată.
IV. Dirijarea învăţării –
a. actualizarea şi sistematizarea unor cunoştinţe anterioare ( pe baza
lecturii anterioare şi a fişelor de lectură)- după următoarea schemă:
- Concepţia autorului despre roman ( respinge proustianismul în
romanul românesc; optează pentru romanul realist,balzacian,epic
şi obiectiv,pentru clasicism - ,, un mod de a crea durabil şi
esenţial.’’ – realismul clasic.
- Contextul operei ( publicat în 1938, la sfârşitul perioadei
interbelice,al doilea dintre cele patru romane scrise de
G.Călinescu..)
- Geneza operei - biografia autorului-însemnări din jurnal – (s-a
gândit iniţial la numele ,,Istoria soţilor Popescu’’ - tema
balzaciană a moştenirii ), o călătorie la Iaşi, prilej cu care autorul

3
şi-a amintit de atmosfera casei unde a crescut şi a cunoscut o
fată,Otilia.
b. predarea noilor cunoştinţe
- Încadrarea operei în genul şi în specia literară : genul
epic,specia roman ( prin amploarea acţiunii,desfăşurată pe mai
multe planuri,cu conflict complex,la care participă numeroase
personaje) .
- Stabilirea tipului de roman : roman realist(-obiectiv)prin:
temă,structură închisă,specificul secvenţelor
descriptive,realizarea personajelor. Depăşeşte modelul
realismului clasic,al balzacianismului,prin spiritul critic şi
polemic şi prin elemente ale modernităţii-roman citadin
,bildungsroman.
- Tipul de narator:narator omniscient şi omniprezent, obiectiv şi
neimplicat.
- Obiectivitatea naratorului : naraţiune la persoana a III-
a,nonfocalizată –viziunea ,,dindărăt’’
- Titlul iniţial -,,Părinţii Otiliei’ ’- reflectă ideea balzaciană a
paternităţii. Autorul schimbă titlul din motive editoriale şi
plasează accentul de la un aspect realist tradiţional,la tehnica
modernă a reflectării poliedrice ,prin care este realizat personajul
titular.
- Structură,planuri narative; douăzeci de capitole,două planuri
narative principale-1. lupta dusă de clanul tulea pentru obţinerea
moştenirii şi înlăturarea Otiliei Mărculescu ; 2.destinul tânărului
Felix Sima şi iubirea adolescentină pentru Otilia.; planuri
secundare.

4
- Înlănţuirea secvenţelor narative –respectarea cronologiei
faptelor,inserţia unor micronaraţiuni în structura romanului.
- Modurile de expunere : naraţiunea,dialogul-ce conferă
veridicitate şi concentrare epică,descrierea-spaţiilor(strada,
arhitectura, decorul interior ,camera) şi a vestimentaţiei-impresia
de univers autentic-mimesis,rol în caracterizarea personajelor.
Imaginea Bărăganului-descriere de tip romantic,proiecţia
realităţii în plan fantastic.
- Incipitul şi finalul romanului : incipitul-realist - fixează cadrul
temporal ,,într-o seară de la începutul lui iulie 1909’’ şi spaţial –
descrierea străzii Antim,a arhitecturii casei lui moş Costache,a
interioarelor,prezintă principalele personaje,conflictul, planurile
- epice. Finalul - închis prin rezolvarea conflictului şi este urmat
de un epilog. - simetria incipitului cu finalul.
- Clasicism - realism- tipologia personajelor: moş Costache-
avarul iubitor de copii, Aglae -,,baba absolută fără cusur în rău’’,
Aurica – fata bătrână, Simion – dementul senil, Titi – debil
mintal,infantil şi apatic, Stănică Raţiu – arivistul, Otilia –
cocheta şi femeia enigmatică,Felix – ambiţiosul, Pascalopol –
aristocratul rafinat ( se porneşte de la caracterele clasice-
avarul,ipohondrul,gelosul-,cărora realismul le adaugă un alt tip
uman,arivistul,conferindu-le dimensiune socială şi psihologică.
Tot din clasicism-triunghiul amoros.
V. Asigurarea retenţiei şi a transferului Elevii vor identifica în roman
elementele romantice ( tema pentru acasă )

S-ar putea să vă placă și