Sunteți pe pagina 1din 36

r

I

i .: j, '-; i

i;

I

i

!

!

!i

I

I

I

1 T otusi, In ,...;!!nfl3 sacra" ~ M ecen ~i Medma - n.u 'vew {j ild.misi nici cresainii nic:i

i~\deii. . ,

:.\~ub::!rIlmll(', ajulal de iug":{1J1 (il'lbrit'l, asediaza 1,1 Cl:l~!~. Minqll~r~1 dinlf-I)

. . i~t,'ri\!' Ilfljv,~r":J.lfl ;:tr~t.~ chn _'::':I', XIV. Brili,;;;h 1\.1!l.st:llln.lvndr:!.

SgiptLllLll. .~ C~lI"O~l. Pr(~f~htl 11:; tri~lli~e,(l nrnbasadc, inv itandu~i Sa ?~ [:'l1llvel1-c-a.s(.:(} ln .1s.!a~rl1~ln Ar11.l:nH Centrala, Yerncnul, mal punn . Atab'i<:1 Oricntala, If.rau in buna pane di~~igat~ l_u noun H::l~gic ;-i 1<:1 0 .,jitoan:: orrttne sucicila cJnd Muhammad mun , fat-a a-:~I desemna wcct~(lJ1.~L Ruda c~..a mni npropiata era V~I1..l1 !.>1 t~~od~ta_ ginerd~ ;Ill, Ali; dar la arabi, prmcjpiul succesiunii nu em bazat pc legaturi de 'rUdenl<!~ Fu ales ell ¥~f ;Ai· noii c(}lTlUIiita~i batrfJ.nul Abu Bakr (InUH Aisci~ .o;o~i:n' preferata a Prufetului), ell titlui de .,cahfH- Iwlifi.-l~_ lo'diitor" al Profetuhii. In felul acesta ia nastere institutia califatului,

.~ct<":li·STicj·1UlTIti musiulmane;' .

Cei do', ani ai califatului lui Abu Nakr au fOIl consacraji in f,fimul rand restaurarii <lutolita,ii ~i unitatii statului medinez lrnix>triv<l tendintelor unarhice ale. triburilor de bcduiui care refuzau sa ecunoasca noul Mal si sa plateasca tribut,

Unnatorii zece 'ani, ai califatului lui Omar ibn al-Khanab {6.34-644), aLL dus - In urrna vicroriilor contra armatelor bizantine, din 636 -.In domu-utia arabs in Siria ~I Pa lestina. A urrnat cucenrea lrakuiui, upni victoria contr.~ lmperiului persan ~i ucuparea.Mcsopotamiei; 111 fine, ocuparea In intregime a Egiprullti t(46), de undc aubii Intreprinscra incursumi *, spre vest, in Ifriqiya (Tunisia). - Orner a fest si un excelent administrator si un mare om politic, cart' J stiut rezolva problcmele puse de rapida extindere a Impcriului. Astfd, pamanturile din tarile cucerite prin lupta deveneau propne-

~ 1 Du~ moanea Kh~dijr:'"i, ~;,:JLLh;:lmrrl~cI? mai ~ v ut lO:<;.::llJ 12 :w~ir; unete din <I . ceste ~~rL)ri 1 fll~Soi![r~ ~(mtJ~I .. rtc J-( PTlA~t ~1f ;ln1~lnik: sccpuri pol jrice.

W{Ulnirile' cauzate de favoritism ~i ubuzur ile guvernator-ilor OthJ~81l a Fos.t asasinat de un coreligionar ru s;.t.tl.

-111 DuPi;! alegerea in fUJlI:::tit de calif a Illi A ii ibn Abi Tulib ~ul~~r.J1il'ile cont.~ua;a. ~lLilwiya, ~t~\'ernal~1tul ~j,l"lt;;;i., .fi. !1r?cb~ .~t" r...:11jf de catre s.me'.ll (6)~), com.;?lldii.jl.t1u-~~ l~ozl'La ~l "' ESIP:~,p<>i in Irak, Aruma ~, Mesopotamia. All fu IICIS (661), rainanand ~an l\1uaw~~d, f~ndatonli d~na:)lici o~n . .aY?'H?e - l~eacccpla~~ de 0 ni:rtorltat~ ~~ij-'ll), rdlll':I.:;;~ fidda memornn ~l dreprurilor Ia calitat ale ~eLTIbli lor tamiliei lui Ali (deci a familiei Profctuluij; neacceptata ·rtlci de 0 ahA grupare a kharidgirilor, adeptii unei doctrine rigoriste ~i .e~.aiit.i:lri,s~...:., proclamand 'dj-cptul 101 ca lifat a] oricnrui lTILLsulm:<"LJ1 art fi2.i_c .~11L\Lnm1.

·C"i 90 de an; de domnie a dinasiiei omayyade (661-750) au in~mnat ~ dill punct de vcdere militar> cucerirea M aghrcbului (Africa SeplcntriOf~al~) .pana !I\ ~t!antit~ a ~.Of(1~(ll1~~lli, i!'Lilintare~ in Vatta Indnsului ~[ 1I1Cllrsl~Ull de prada In reritoriul BI71U'LtuJU!, indusiv doua incercari (esuate) de cucerire a Cons.tall.til1opulului. gub raport politic ';>1 organizarcric, Muawiya a creal 0 mouarhic er~dit;::Lm ell tendinte absotutlste (deveuire dorninarue sub abbasizi), alegandu-~L ...-:<1 guvematori ai princlpalelor provincii oUlnenJ fomie ci.lpab.ili ~i orgHni.7-4nd afJri.ata.

Dintl"t- cahfii omayyazi S-MI rernarcat jn_de(Js~b; A lJd al-lVlalik (6S5~]05! ,i al-Walid I (705-715), in liil,pul. caro,-a un·p",;ul CtlnO;}.$tc ~Ui1Ximil &1:"'1 e~tcI)siune .cpfina in timpl1! ca.IJiatuJui lUI Har'Un M-Rtt.~jd) ~ din.Spallia piina J11 oazele din AlLkharll·~i .sm~larkallJ; Marwatl !t (744-750), Crtfe· "c~labile~re au101itika 01lKI,Yj-:ud[t 111 Siria ~.j Me.50pmrunia; :?j l-lis~run {724-74J)~ cxcckrl1 aJn~L]liSTraC(lr, Ci:!fc intl"oeplindc campanii tn ,A,.l1m:::nia ~L 5.udul·Cnuc,,:zului, h~Qria ct:lol'lal,i t::ali(L omayyru-:l ~t: tred\lc:e III p1~n(:ip:;l1 kt hchjdw'ea unor insufeqii (in Siria ~i Ir(lk)t !j1 luple intre pn:le[ldcT1~ii 1a C-,'1hf:-~t~ ~i la 0 myola viatfl de- rafinatllent S1 de pl·ateri. UI epl)c<' ol"na):'Vada, felut de :: 't't::tta a! .al;'bilor sc a_<.;irnile~zii. tot mal mult eu·eel ~11'cC'J0r SllpJJSj,

1_ . Violentelt: n=pnma1i ale ITvolte:lor, iOlpozltdc. ilhuzivet dar \ii spiiirul : d, toknln(a rrleu,;festOl bp de er,,;;tini, complet=a tal.)l(lUl accs~tj

" <po,,- '

I DINASTIA ABBASIDA -;>1 m:C:UNUL

.,

~ . :1i~(;(Jrea .<.If'lt~~()lllay) ... ada ~ .. a~anl,l;:~ ~n 1~·i.Hi. reclandnd tronu~

I . .>\r~,hli dL,:vin r(';iltlt:l.l)TII.?i.(-i:l ror~;!t na-,,·~ltt JurJ ':c, in c:..:r5, nc.-t~ lUI .\'It.l<lwi,;;( ~l:;!I,!["I: ""4 1:"111.t.J.1 t: . .-.;.cJ.~Stv. pc:mrH me1l1?nJ f(tJl1lltt:l .IUI Ml..tl.!a!J~nlfl(~'_ ~Cfltn.l

,"""" """', '''·''''',co,,,,·o """ ,mo,uc"o,u< 'hlte~'."",,;n,. _..i """endenill I", f\h~a" UJlcl Ill' I T'mfc!uiu, - 'J (,'-~;,'w."l Hl 047 n

3

~ .... ----_. __ ----- ~---~~.--~- .. ~ ... --.-~

,.'i

OV'OftJ nRr""

.. ~.

I.:H'¢. de stat, dar erau Jf1..5i1te S[1 fit! ~~cmk de vechii propri~ta . , schimbul uruu ... tribu~~ tere-nu~j~ d.i.! ~arile ~aEe~Cfl.pLtulfJSera fllrj 1: 1.1. Ci'aU, I~ x ate ~ m ~~11Imbul tribunrlui ~ chiar In proprietars vechr stapani. Latif u ndiile fosre prcpnetati a!e Impetiului bizanr lor

1 . aI • I 'I I r ,. In s,,,

ce ttl persan - salt e. uia ~1 or 01,· uncuonan - au dt::venit d~I-nC .,

!l~e s.!atu~u.i .arab. S~n int_oc~jt 0 J~5ta a cel~r c~U"~.aveau .drcprul b'flll p""SI~ do Slat (rQ~tl luptatori, 'pOI rudele ~, pnmu adcpti ai Prof. 0 lui), carom le era interzis sa posede terenuri in teritoriiie CUe e_tu. A, - . . --I I . ibuti . <nt~ rv (.:mltlls:tr~r~ provlJlc.1I oT~ern asa11l. In atn una orgams.111cio:r JOCalt:

existente mumte - ~ care msa crall conrrolate de un guvc:rn... .. O['g~ni/..ar~a, m~t(~lek~ registrele, .ti •. l\ba. totosita, mUlleciar ~ tL)~~ r;1n1n.n~J_~. aceleasi, I'roblemele p.fJ\iULJ interesele p~.~antlor s.au com\11l.nav1ol' [\e.-~l':abe: un-nal.l ~~ fie n-;z_.()JV~il~ .de t~l~C()pj {pe:ntn.r crestini), ~e rabini (pentru c vre I),. .sau de nobill propn~lari pe:rSiltJ· (pe~Hl'u, zoroastocni). .Legea divina", p.:l!scnptii1e Coranului e~ apficahilcnumni cornumtatu musulmane {umma).

Conform principiului fundumcrunl care calauzea politica eHren. rorilor, tLll.nea era TJnp~l1ta in rnusulrrumi ~i ne-'m~.t~".llrnani; cxistl\.t d.;::~.i ~Oll;l. ~atc?n~i socinle: it lnvill~Morilor ~i J sUPl.1filcrr; lllffi;: ulhm B, pflv.kg_l·a~l·tTnU 4,pl"ote.la,ij" (dimmi) practican~ii tJllei reljjl=li mo·n.otl!lste~ care In sdlimbul pt()feqj~i acorua1.e pMtc.au lln illlpiJtit speci;)j_ Pe:ntru a l~ne sub confrnl rOp\lhi,i~!e recent supuse~ penlm a C.·Cd trupclo)" b"17....t: de opcmtii ~i de aproviziol1<lre, prf"cum $; p:!n~3 Ie: iiflpic:dlca dt::' a aVt."'a eonlacte pre-a in~e-llse ell loc.alnicii, In ptlllt.1e1e stran:gice .rHl fest Infjjn~ate· wber·e care iH curand ·vor d..:veni· ~lrl-ev(-~r.ate ora~e, t\stfel au apJ(u( itl"lr<:lk, B.nWnl ~i Kl..l.faJ in EgiptFust:?!t (viitorul Cairo), in Ir['~qiya - Ka!ruan,"etc. Oniarn-a lliinilrito pol itic:l de cOlive!ti~ ht- islarnism (dar llic! ll-a 11 cglijat..:.o); In S{:;h11T1 h ~-a 11lglijit de educa~;a- re!ig[(la~fi a arabi lor stabili~ in provim;:iik Cllceji~~,

Dtrpa Omar, u:)-aslnal.de tJt1 scl;:p .... pt:rsan~ a fost ales'calif Odnni..l1l, umil di;l socrii lui Ml.lhan~mad. in rimpul ca'ifatuilli ·~5ij {064~(65) ntmuJ'cuccrjri~or a rnce.~inLt: in schimb iItcw'siUl![l~ tllili· tnf"l~ 8.11 fosr frecvente ~j In tOi.Lk- dire-c~i!te: A I'.r::::rbajdj: . .m , Kh6rasan, /". nn-en ia biz.al1llrla·, Cil'"{,':naiGl, n'"rHtyiit. Nnbl:l; t\ j\~ilani-'5tzJ11; jar d~lp~· C(1Lt~fjlui .. c:a LIn.,_;j' notel. in Cipnl, RI)d0S ~i Sici[ia C~ .nm rutL~i~' Olhlll1:i!l !l-~ 1'0::;[ b illaltllnt.~a pn.::{l.:.~t·esnnilul .S[lu. in acest :lInp S-;HI fUff"r!ut btl rundii; ·au !o:Ipolil rliscon.mk' ~i nmflictdc de clas':'. fU:·

389

r-- ---,

3<l()

__ ~~l~~'lB;t .

marc di~c~ml;, t!1 Khola.-;"H. illdr...:pLati.ir.!lp(Hrj\a J,'mi!.I'l~!~'i POr"'~ ~i sue-tale a fi.Jlh:~inllaiit~!( fl!fni:,-.i din SJt1H in (I('r::-;tt,~ r<::glHlii orie !t~~t ale lmpericlui Trei mu 11i~li t<"1C~iLL, tru pt" h."' rcbclilor In;. ins l-t;:<l.': 1l"2is[t::ll~~ a <Lnllat~~l(ll ruuuyyade - ~i Abu l-Abbas esl~ r;Oo:::llall~l<t calif In. mare.r 11lt~ch~",' rlin K.ub • .fi.Jnd:-~nd 11 1L~)LL,l d~l]iLMit:" ~i' ~~~t llgunind (i 1)t;~rioa{Hi pmhmd dift.-ntfi Jl1 istorin lslamului, ,l.~~ ...... Dil'<!~1i'1 ,1hl?iLfi.id:i.. e,;n;;"·in [i!rl[ml celor cinci secole de don1lli~ (/::lO-12JS.) " mscmn.u u perioada de nuue ::-'lr"tl1Ldn~ 1.11"(.1]'')': 11.~r:~p5n.d ~i.1l sec. XI,. d~ .~) p~)~r..::::.;;;iva' _dec.ilJ~nta - ~l in:-;t<Lt1I"i\t .... ~~ n:glill PQII1L.;.: ah."iollthd de; ti-iul ... 'e~hllof monurhii oricnt(l,l~. [n s.~.uetLlIa statului, noua ~liii'Lst'" a. introdus schirnbari radicale nP!ll1- cipalul motor al revolutiei/abbasid« -en.n. O.D) a fost Iltlnultwnire:J. pn.w(.){:al.~ de. incgalitatca. in drepnui pohtl~~, sociale 1?-1 economic"" dintre musuhnanii n~-~j(ahj ~L arabii musulmuni" (N. tliss~""'RJ" Clasa conducatoarc I1U mai este acum pw· :u'i:tihi .. ca in pelioact~ oruayyada, ci e=:;ic recnnars din clemente etnice diferite jslami.2:at~_ iranieni, turci, kurzi, berberi, hispanici, .ctc. - care aveau In COI11i..Hl dour rcligin islnmicn ,~.i limba aruba. Hegeruonia .politJca araba se: transformu Iutr-c hegemouie culturalaaraba - care preiu, asimil~a~ ~1 vehiculeaza traditiile culturale nje popoarclor supuse. Se cn..:..;:nzf arum un climat general de puce, de egalitate ~j de contacte intense cu. ZOJlt:: geografice ~ndepariate,. -:- Lin .cliL1MI in cere :':'i~. afilTll.~ si prnsp..:-rfL ncgustorii, tuncfionarii, 1" .. arnfii, proprietarii funciil~ oumenii de ~ti ilj~'i. ~j de 1 itere. Organizarea udminisrranva se ba?~I2..~ pe .rninisrere'', pe depart.unente specializate (drwmt), c·olldLLse de: un vizir, invesrit ell puteri ample, (llipa model persan: model (::3J~, deultminteri, dOITILI1~ npronpc iuueuga vii:l~ publica ~i privata. Sisremul fisc, .. I devine ruai complex, in limp C~ reteaua cailor (I...:: cOlHW.1i· catie este dezvoltara ~i jmbuna!a~itd, - f.lopl care duce la intcnsificarea activifatii comerciale; iar in privinta orgauizarii ruiljture, apararcu este incredintata rrupelor de mercenari. conduse de ofuen

binc instruiti, ,

Pe de al t1 parte, cu tirnpul are toe ~i tin proces de dezagregare, de dislocarc a statului in mai multe fcrmatii politice, care respcctaa doar formal - dar UJl 00 1;_ nici macer f01111.1I -csuvcranitatea califului. Chiar dill primii ani ai· aeestei perioade, un membru al farniliei omayyade masacrste de abbasizi scapa ~i ajunge In·SIJ:;mia, fondand o din .... stie independenta care s-.:-.i mentinut tirrtp de: rnai bine de doua seccle: emiratul si apoi califarul sau si-au avut capita 11.1 In Cordoba. Un alt calif sJ3lla·nqte Egiptlll - ~i Hs;felluml;<l musclrnuna V.1 aven,

c.U1.:rVRi\ ~I CIVll_1Z/\Tl . ..!" .ARf\[3A

Un dctasament roihtar. de stegari :j:i lr:3.lTlbitl~i.

Minia~ui:'l dintr-un nianuscris 3I<'I.b din sec, XlIL :

ooncoinitent, trei califi, 10 sec. LX controlul politic efectiv trece .in roina. turcilor; in sec, X - Of iranieriilor Buwaihizi; *1 in sec, X I .... din 000 in mana rurcilor seldjucizi; pfu\1i cand, pe In mijlocul secolului al Xm~lt:.£L dinastia abbasida ,~i califatul islamic sunt desfiintate de n;lvnlitorii mongoli (1258)-

Dintre cei 37 de calif abbasizi, mai ·irnP(lTIa!l~· 3U fost: al-Mansur (754-77 5) ~i al- Mahdi, care s-au remarcat prin activi ratea lor <k ,xganizare intema, economica {i~ administrativa: Harun at-Rasid [186--809), a carui dornnie va f considerata perioada de mare st::raludn: a. califarului abbasid - ill interior pcntru pacea instaurara 1'}1 bunastarea econcmica, iar in exterior pentru marele prestigiu de care s-a bucurat imperiul islamic, din China pana let curtea lui Carol eel Mare1; al-Mamun (813-833), rennmit datorita marelui sau interes

I A1-MIlIl.5W" a tcndar un nou 0f(I~ in 10("\11 vecrui c:3.ril..ak Damasc, ~ malul drept al Ttgrulu.i, danclu-i nw-rwk o;k; Dnt ·M-$atim ( •• Ldcasul P:kii"), d'I.C care fi-lII psstrat ~ ;:r.ri vechiul nurrn:: el S3tuJui ~S;flll pe: locul caruia fusese consmiit - &gdad ~aruit de DUmfLe7C\.i"').

1· Aceosa perioada a it1s~:}i Incepuuil dislccarii Im~i u lui, prin econfaca unot :J1.IIIcmol.J'roi~ Locale (Hriqiya, Ma~reb~· ~,,31,). 'LlJHle SI;: VDr instala dirl,:t:;;lii -CaN: .... or itlin:pri.rn.k: M:{iunt expansioniste ;n(krend~t:'" 4:.. guvemul din .Bag-cbd (de <!X .• eocerirea Siciliei. in.f:2';.s.ilU a Cretei, [["I ~5).

t l

... .. . . ~,

;-

'·r

Ovnnu IlRIM[t

~

pcnlru ;'j-liH.1~;i ~i patronarea (Ult::1 unnse ac.tiYi(~\i de tmdtlceri !!/ ~ gr;n .. ·:nd d~ pmrnO\iarc .a cultnni: af-M\lli.t~im (833-842), C<lre ~. 111 LLiulal capil..ala.la Sar:nand, Ulhk tlnm)tor,i ,~<ipl~ c..aILfi vOl" C()Ll')t;-~

I J.J I . I' - - "'"

dp ~Jl I· c pa ate ~l mQsc: lei nlrmt .... o: pana .1ZJ dOC'lll1e.!Lt..:! tU1ic~ a.J

epoC'i i a hba ... '?ide 1 • e.

S":l""O ~111 care a ~l<H - a j X -lea - cste caracteriz;) t de iniri . c?tnplottlli ~i 1upte intern..:. La !JH.\rginLk imperiutui ~c c;onsritl.li't n~; dlll(1S! ii ~Hlt()ll0111e (in Eg.ipt in Silia.. Til Mesopotamia, io. Ptr::i j etc), ;:K·~iom111.d in depiinn Imlcpcndcn~ 3UtOlitrltt!J ca.lifulul u~ Bagdad ra.t11illc1.11d ·pur fOllnala. Undc state.: ntl 0 VOl" rec;u.ll()a~te rii~~ mi\(~.n.r d~ f~nni1 ~ ca, de ex., ell: la Inc~p\lt omayyazij din Sp,::u)iaapOL (din ""e X) falillli"ji" din Tunisia (Ifriqiya) ~i Egipl_ c,rel,i 1'0; lua chia]' (itlul de c.Jifi_ In limp C~ EgipnLl ~i Sina se Sll!;b,)g delil1i(i,. controlulllt cali rului dUl Elagdad, in rel~ia se rOl1.neazEl dom~l],jul fafTlili"::l il-LiJllce a Buyizilor ~"1H Buwayhizilor (932-] 055), cart in (urand ~·Of lua acest cali Ell ;)uh tutela 1 .... )1'.

In 'i .. ~6 ~lp.nn:. ··111 iet;al~hja :Stah~hri 'lhb~!·dd tigUl'il com;j_ndantul\.li _o.;Urn:~lll~ r:miru! ~mirilqr (ambo at-lwlllf-a), investit ell deplino:: puten civile !;i-i m.ilitare, can': va l-e.dU<.':C: hmqi.a califului la 0 s'lrcitl..a pur onori tic,l. A:stful, l::!niri.i ilu\vayh izi dr:::vin "prntt:t~torii" cillifului. _ Ciimi califul din Bagdad J11Enane doar 0 mnbrn a. CCl::n ce fust..o,;.e odjnioafa,.c~libtul btimld d1~r Egipt ajungc l.a apog(:ul [,uteril sale,

O(L.lt;j cu dec:adC'.:!lta calif~Hului dm Bagdad sl eu afil'1na~i:} dina .. <;tiiJOl' local.:, Din ·st..:~=, XI ·illCL;r~ pc-.ri.oi:l(b Lit! dt:(:adt:J]~:i. g-t::J1era!~ <l impetiului ~~rab dill Oriem. PilI"} tiin.n:.;;lla dill Kborasall ·elernen~\1I· tun:- i~i .;.ice"..J.za pri1l1ul stat nlusubl"l:an: stant] ghZ!z.navid, ~(lr~ Se ~xt.inde spre Ont:Il~" iui,iind isJamilllrea fndlci,. Pc la mijlocul -sec. X I, din AS1~1 r;cllllala Ull nIt val dl;! Illrci, .sddji.tcizi~ i.ntrZl prOfUlid in aria .arabismului: dirt (lc;:;::;.~ m·um-ellt istona poli11ca ~i soc!ala 3; arabilof din Rr~s'-u-it va fi dmTLLn~n.j de denl.;ntnl turc islaL"lliz:al ~i, dm punet d..:: vL.:dere tqln.lfal: afJbi.zal, ~vlicilc: st::.Hc IlUlsuln:lOlne vor fi condu..s,.: J.c Jin~t$tii turce~ti~ en 0 arisLUc.ra,ic: mil it,;111i propric: care i.ii

i D<Ji1 .... i\til~11 <~~- ;\'ll,lt::1..~im::. 1!I":ll(:-j: ~n:':::t"<.Jl;L Ltl!;j <lJL!S~ja ~; .... flli.!"r.::o;:n<tri I.!rllll,~I\;' <lllLll~ .:.10:: 1~IP_·.Llill A:;i<'l C~,·,tLill:;l .. r:;"")r':=·1Il ..:,w;mJ ;,.'~)r prt"lu<!I..:i pul;;rCIl_ il~ ('.:iLll iJn::~<l, i.:il .... l;.~ ~lin."',_t~o.:!'i .tlh-"h.;_s.i1;! 11':."'l·O;: ~.riL,JtII,)l. in j.. ........ m' dll""l _:d.~ -tl1'lci :.;o;:-nlt' .,ll:! ~':ti~~o.!llto.:j salo::_ UO;: l~ pl,mul 11')1";'1"1;111;;1 G:=J rur !oca[·il<lj.;_ii·lll.

i'n, !~~~'l';l'~~ i;'a 'X~~I~~: 1 rl;:;lt,r;~~~~ji il::~r~n ~I~l:i ~~~~~Fl ~~~~;~~~[~:.~~jt" i!~~:~ l; /ii )_~~~~~;;.i~~;;~·

l·illl;l iLll .. k';;IlJ.ll='.o ~r l!""ld':U_"i<:"hi "t'I~Ji\il lik,:,;"f"" .~':11 ~li·.n\doJ '·'.l1til·I,~[(oI.ii, <!,l "" i,·,:=..; .... iBl [) :~rnll...:< Illr.'!-:-.1 ,., Ai1.1 i:j.I:alni"~·;,j \'i"i~~[.;,l,\. ,,·:.r;I':k'i";?~[~' prJ" g_u;Y:l.ll fl:!'n:;~I·("~'o.I·-t;'>:.!I1;;~rik

tign(:11,·' I. n S'lul"kl ~i I, ::;(lllr·.lA- Th\··lniil;..') .

OJlTUR!\ ~~ CIVII~!2AT[A ARAFiA

39J

"t<r iflstitui regimul s.~Lt ~cll:ck,l m.il i~(lr~ - ~ot.odal.i.\ ap3...and lslamu 1 dt:: ~Ulellin~an~:i\ fllongoUii, ]n s:e,~. X V turcii .osmanlfu incorporeaz.a in llfLperiul"lor ~i ~arilc din mmlul Atj"ic.ii (_~xcl~ts;;v Marocul).

In cdr: cinei s.ec:ole cal a durat ace.<it proces. se mai peate vorbi j[lelt J~ () istorie a. ~mbilor - r~ntnt ca fondul populatid din Eg~pl ~J lrJk a rfunas arah; arnbe all ramas ~j limbu, ~i cuJrura, ~i cOll.?tiima IegAnLrii istatice dintr!: «r"hisrll $i islam ism, (lar I" ""st de Egipt influen(.1 mrd a jllrarZlat: aiel, In to! cu.-,;ul secolului al XV-lea for\n politicli domin~U1la rllinfme an.bo--bt::rht::ra)_

ARABIl iN SPANIA

111 Occidem - in nordnl Ardell, ~n Spania ~i Sicilia - is(oria· ~i cuttura fll<lha caparu pafticulaIitan distincte. Aiq, ::;iDg~U; statui

i

1 {

r

'j

~~ , --_" "------ o,~ "1; ".,. "., "".': '':C' ':.'.~""-'\----

'rlC .. :Py,~ IC.L~.'illl'iJai;i-~c 5iLlVI,.T.<lI~~"'lk.a cal i t\IILLi J ill 8~~gd~d. h~ ~.-1(L1lhi'l;:b

(A Ig;t::11 <'I )! ~r.'fLl~~C), sc rormeaza e,t111} ate r.trah"_1-~erbeLe ~11;[~_ pendente. In Sicilia, OCUJR1:U de arabi nmp de: rrl.i-H bine dt d .. ~co~~ (:2 ~-- l 06])~ limbn culrura ~i civnizaua ;lrab1'i {,:ontipuaOL.~

dentine 11l~~41 UPI secol, sub :'i-1~PJnire.o:1 nonuauzilor ~~

'in,'7II,T1liq ibn Zyad, generalul berber al lui Musu ibn N ' g.LLvq~at~rul omayyad al lfnqiyei, irece - ell Q ann~l,i' de ~;o~~~j berberi SI 700 de 'aruhi - srramtoarea care ii.va puna nUl, ,.fI{: lnvingandu-Lpe rcgele vizigot Rodertc: Musa, aducan~~-si n~J~ , n.oi)- 11, l~talJl~~t.t: .t~nga Toledo - yi cuceritoru ajung rapid in .~.',tu~e ~J GaJ~cH:_ Lrmasii lor tree ~i Pirilwii).Jjungiind patH\ in valea LQa: u~~e lIJ_ilm4i.re;J rnusulmanilor est€: oprna de Carol Ma:rtef(732.). h~ 7)) u.tirnul ornayyad '~bd ar-Rahman.I se refugj.aZj in ,spani:a; in In t11 .um.l~.lol~ este r:_cW"1 oscut 1 a Co rdo ba. ca em it Lhdept:n.d~L11 ill ~ nda 111Z1:el, In ,n~gu rand. - pentru -0 peri cada de doua .secole si ~mJdH~ te - ~n~ =. arab IJTl itar ~ ClL 0 spl end tcM v LaW cultUHlI~ 1~!f1o~to~re ~, In secolcle urrnatoare, .fi CIJ .0 o,liapdc curie al (~rei fast rivaliza cu eel al Bizantului

... l.unga domnie a lui AM ar-RahmanLll (912-96]) - in """'ul ::i.reia continua luptcle ell regii crestini din Leon si Astu;ia -~ a rnsemnar 0 epoca de nur a civilizatiei islamicc din Spania, in 929:

Abd ar--Rahman TIT ia titlul d. calif: in duel eu califul fatimid pentru begernonia In Meditemrra Occidentala lsi face rccunoscuta suvemni, rarea (desi \1 u e yorba de 0 adevarata dom ina tie) de carre berberii din Maghreb: do 0 mare atentie dezvoltarii agrieulturii, me~Ii';;ugurilGr!i cornertului: rar oil. un "Harur, cl-Rasid "I Occidenrului", pntron,,"zr viata urtelectuala, ~tiinta, literele si "riel e. Fiul sau al-Hakam Jl (961-976) ti continua eli stralucire opera culturala, fondand si 0

faimoasa bibli oteca. .

S ub Hisam 11 (976-1 00 $), stapanul. real limp de 25 de on; at stutului devine rnarelc vizir supranumjt al-Mansur (~, Victoriosul") care prin campaniilc purrate cu 0 TIiT;1 bru taliratc extinde teritoriul regatnfu i. Dupa moartea lui {1 002')~ n::g!t~ul' ornayyad dill. Span i il. se . dczmem breaza I~ J>E?Ste douazeci de rmci state provinciale, COJ1Jus~ de efe:m~ 1 ~ dirmsti i ar:a.~ ~i berbe e re ale asa -numitilor ~,regi de cornunitati" (mulU.k. ai-tawaif; In spaniola ~ "re}'eS detaifas"),

Aceasta slare de anarnie favorizeaza Reconquista, actiunea militara a l"egilor ·cre.'J:tini pentru recucerirea Peninsulei. Tn 'rnta acestei

ovron, bRn"'BA amcnintari rcgc!c arab din Sevi It(1 cere ajutor regatului tllll:suln1' atmoruvizilor. at berberilor sahurieni din lfriqiya (lilluditi CU tu -'ll~! de- ~1Zi( -_, ~an.~ rellLlific~. S~aHia musulmana, devenita Q an:R11 ;ta!1Jlu, atncan alrnoravid UORci-iI47). Timp de mal bine d, a JL1l-r:~l_h'ltl;:': .~k secol do~ill~,i21 fanaticilor almcravizi ."!i.ufoc,'i Ol~~ ,3.Cflvlmt~lntdectu.i:d~ 11.ar:-r:tit'iL ~~U- in I J47, ~nd In -Africa Slatul a lmoravid cste 'Sllprrm,~t ~1 {" IOC~Ht ~e aIll1~h~Z1 - ~:rbt:ri din ZUll.a lJla~-':'K::an2" a _~~lLn.~Jlor Atlas - ace~l1~ ocupa ~1 Spania, ,<.Jproapi! fi'lm :e~lStenta, !' \ll 1150 Abd al .. Murrun se prcclama c"lir aLmoo.d independent de califatul abbasid, No,,1 impcriu berber a stipani~ . ' Spania faTl:ll~ U32 (iar i"c Africa, pall" in 116'1), Prolej<1~d ~~. prorno:Jand actlv~~1ea.~tll.nt~hca ~L literara, filosofica ~i aJ1istlC.), S'lh H~allunll; J_?eCOlrqu.i~t~f. do~n~t1a~iLl musulrnana s-a desrramat, ill lnClJ1 e I 5 -a.u format In !u' regatc .independen te ~ d i ntrc car-t: ce [ . ujn Gmllada amLll n::::.:::i.'itat"pftm"t \n 1492.

STRUCTURA SOCIA LA.

B:EDUlNUL. SCLAVII

N~)nH.i(.hsmul b"-""(.hJil~III"lIi~ In continun c1'hltar~ de: locmi de pi1slJnat pentru h..tfln-e~ et~ .s.ingLlnl "fo.ml;-l" po,"lhi l:i de vi.at:i in conditj'ile: de~mufui. OcupaFile ~k el.au p:i.~ol'itul, \·'aliatoarea~ :5chi~bl1l de pl'odu;::;c: .~L. in'cur:siu~ca d~ tJrad,-l_ ~ ghaZ't~' - ~rJ.ll::; ·i~-i av~a rt:guliie sak), Agricultura {:i dif-er-ikle me*l~Llguri eL'au o("upi:l~ij nedcrnt'le d't d. l'riblLiilt.:: mal m!cj .~i. rn(l{ sl~be - sau a1L~~1ri1e s.;-dentari!or -:- bi c'~mvf~r,f1t1 prm:e'c~jil unu! trib. .rn~-!..i plLIenlic. C".uzde princlpa!t ale

conllicldor dintT~ trib~Hl era -aPJ ~j locul de p[~unat. .

Dar a.sper~LLll1;:;f11-QbabiT nl" il-ct;:=;;~or incursiulli - 'Jctenninal fie de' rH.:voi de subzisten~a~ fie: de rE1o(i .. :ul ins.~ilL1tiom.llizm al \~endttci - ';!.1. compLn~~l de 0 selie de· C-il(lLnl~j mO['.j:de_ Primre aceSI~.n, U[l ltic pLincipJl ]"1' ()Ct..Lp.Ll :'I<!"l:ru~,mct~ I.;;ge a o.spit(llit.iiti:i~ dt.: care: -'5C bucum chiar ~i' un strain]. S·e·ntimentul :_;;.()liJarLt~\ii d~ u·.b, inSti[1":-l ... iI

.~ N'_lmi\1 de ~ro~j "m:'lL!.ri·' (L1L.: i8 gr. mu:.oroi ~ .,of.gri·\

~i!:~:!i;1:~1~~l~i~~;~§£~~~i~~~

_~ C .... 'khll<.! douii: 'J.ir1ll;i, :ll~ he.dl~iIW:l.:":1 ;"1: ...... j"r~~(,H..:~i'-"::;'! (avruHul. ,~I;;'"uL - !J('ltl;::;',.!.~;i!} ;:,..~ lJ~ rl~;-lr_j;1 I ;'r111l"~i(1h)

Feencut r-<II~IL Alh<ll\lbm;r'l'~..:dillla ~lI:ltrl1iLLi.

Llnn dut curtile imcrionre; ":~l 1";:'1:1 ill ~I rufe 1.1~ mirt. .J'uuo de J._,:<; ... \rr."lY:~Il1!:=;·_,

CLlLI:!-:tf"'-lr1 in ~(:".·XLV. - Grall:?l.;.hi (~rRni-::I). .

397

ic de libertnte ~i indivjdualismul Impins pan" La forme

i-au impiedicat pe beduini s~ S.B organizeze in fonnafiimi '~iak mai ample decat e~~ a -tribului. Baza organizarii lor sociale era clan "I (qawm). format din membrii familiilor unei tabcre de .cortlui. Un numar de clannri Inrudite formau un trib (qaMla)_ .:r...kmbrii clanului se supuneau. auto.irarii celui mai batrnn dirure ci; .i sacoteau c41 descind dintr-un straITlo.~ comun. al carui nume Il

'ruM" precedat de determinativnl Ban" (.,frullui ").

~ef,,1 clanului sau al tribului, seicul \shavikh), era ales de . .cOr1llUlital:'C: (~i ramanea III aceasta functie atsta tirnp c:~t era samltJ,}S si In deplina PQ . sesiune a facuWitilo:r mintalc) ~ina.ndu-:se searna.de ~~rsta sa, doe curajul, cinstea, generoaitatea ~j 'intelepciunea de' care dAjuse si continua ~~ dec dov a JtL in problcmele clanului sau ale b"ibll! 1..1 t 5fi t 1 ~ejcll] nu .dedde~\: singu,:" ci ~i ne~ ~C'..an r;l "de pj L-edl e a(hll1i'kij formate din toti ~etJj fai.niliilof. NIl pute:rr Ina nitl 0 li'l:a.s.l..Ii.:1 -coercitivft, ci doal' veghe.a as.upra ordinei ~"j bunu.lui· l11~rS. al vje~i. tribU!Lll. Tribul .-pai a\:ea ~t un t"iJ.is - care'rflspurtdc-a de ope.ra~iilL: .r11itit.arc:: Un hak' .. lm - judecator sau, mai de.gr:rrbli.,. arhil.iu c:ai-c 111 difercndelc: s..au contlicteh:= dintre p:"irtl recqma.ndil re..<;pccti.1ren l1bTmelor.dt drepf .cutumim; w] prezicf~tor tkaJlin} - carC in vit'itlni1~,_~1 p!~z.(ceril~ sale era ··jnspirat d~ .un spirit {dj!lJ): ~i un 'po~t {,wjr)' al

, tribU!Lli lil difer-ite ocazii, influ~ntandu~i opi:nia prj~ versurile lui.

HtduLnii j)"~all 0 rnentalip1.tC'.: pmfutl(l rkmocrmic:i1- in sC-rlsul ca riu'ad!ll"Ltt:.L1Ll 0 alta al.ltodtate Il'I .i.1farfi df: ';::-CIl .. 1S1riLlt ~efilor de famili i.s.i de r02i~i'a r1)(ltnla a ~eicului L~ Spre:. d~osebin~'- de alte:' pop-I...)ar'e nemLlsulmilne ~i d.:: o.-dine::! s~i.itl~: ~.lin. E~I-(JPLl lneJir;valij ;:Jl~bii ll-Mi ilC{);::.pt..lt Wl org~nism intennooja[ 'intre' indiv!d. $i comunitateJ. tlJ.H!ro.-- cr..;<linciusdor, ::;i ni:.::i .chiir·o iC::I.:1Jiu-t: rio:.:: clas'i:j_ (cu C';xcep~ja cl.ast';i 5(:!a" ... tlor) ~ chi~r' d;&c.1 :In r.:ulitak existftu, dcs~;SlLT, djf~l'"C:ltliefi 3Oci;flll;:" d~tr:::rlT!linatc: de (.ollditiile .ecoliomice a1e unoJ'".J. t;J.'U·a!toLu_

" ,

. Tot1l.;;~, in ull,Cl~ ·lrib-uri _':;c bucunfLl de: -un pre.stLgi~! deos-chit mtmbrti

unoI' .<1.tmmite f<J;llulit.- d"_'s.i.'enr[~n\!i din familia PnQft.:'lLJfui. Si~lU unn",~ii pl"!lnilor' ;;.~-;i adcp~l 11 ai '~~un;]_rJ:2'il(Jr s'l.i de lLtrti~ Jar t'u timpul, dtliJ mm:~~~mJ 'lr.cstn'il a :1_j u~!.'i d.e onluful mjjl(lf, all di...:;r.i1rnt ~i ;)('c':Hc: ",-hfl~r~~n~i('li ".1riS[CI[ralicL"~~ dlii:!1 J,!~.a·c:C').:: dOUrl I":IIL:-uri.:lk faflliii.:-i Ph)kall\lj tabb;J.si:n~ ~i t<Jjibi:.:r.ii) sc: bl.!:CllL·'lLl·lll ~OJl'il.H!arc: d~

1 Tl:ll\j .!.J::: .ll~fo..!"' I\-':! ~'~),..J f{i11)_<·ii l"Ii'_'iod:1.l:!i d(:"' <l["",lhi r_!.)~ ~iltglJ(:l ~':o..r:..:-Ptjc a triu'_!klj KijlJ,,'j !.k ... '.;it p\'nt:'11 I·~\:.'~ ::;:,;';'lilll, - :\.·11l ~)I~l"I~~l.' cl~n::L~liil<! l'_I,' p:'I'l,L:d rom<tl~l;mk S~l\1 ~:~fli ~'~Il,:

_~Y8 . 0\'1l)1l) DR""B

----_._ .. -~ .. ~~-----'----~'- -~---------~

~lnu.l.llik· !l['~\'il~'gii I . ~ l'n s\J'Limb., arubul. inditcrcur de ce r.:(rrKHnt SOCI,ti;'f. S'l1l ('.\I}I·ll.~IlH('"(l era. ~"e:fI dm ll(l.St""':-ft.' lin ll-utel"lllC seIlL~]"nl.:n'.ijl p-cr::.~ l~ l,l}! r.-L i ~,

Jllc'Lri1rj, I .djll·l~t::ri;_jatb omayy.uin. structura . sociala ,1 <l"~'bik'1' " a poplLht~iei (i~larlii'Dlk'S-i,<u !,HI} dill t:il',il;;:- cuccrite este .-ad;c~d dirt:!li:~ ~e C.c:3 d it~ 'p:eL'i~~~IJil an kl"ioarrt cuceririlor.

PIC fllln:!f_ rento-rn! Impcnului PC"!'r1,kLI,i1l .~l~ 11I .... ..:-l,Lllr~ 'l'i~lpJ11itrllL'l: trei cetegorii (plus ceu il scl.il\:il~r}; dur mol III uuna uner dislinqir ut:: ordiu scciat. snu de . situatie economica, san de origine dni~n, ci pe baza unor criterii , (k 011:11]1 'Qtlf,;:~1011~ I~ - care in.;')a .au., imrudl~ de:'->igL'lr 1i'con:)cctil~)! de ~mljl1juli.dtc ;;'~HL cconornico-nocial",

Asrfel, I nusulman ii cuceritori - III frunte C"lL califul si r~lnih?i lui cu ori.st0cn~1i._ milihlr{l ;;'1' curtca suveranurui - consruuiau Cal~!g()'~;; dominauta. A. douu categoric 0 tonnau Lei cunvertiti (fortat sau de bunavoie) la 'islamisrn, - ~i. carom le era imerzisfr rJ;j'ntoiHCtre:.l 1.<'1' vechea lor CTf;":dil~t!I;' din r.lndLLfllt: ncestora. s-nu recrutat cei l"nJj intcleraut] ~.i mai duri persecutori ai ue--islamicilo r , -·dar.~i eel care, ~ulti.vfLlid traditiile JOI: nationale, s-au devorat ~tiin~·dQr '~I: nnelcr, A treia categoric, .,rmttja~jiU (dkimrniJ, em formata .. din memhrii culietor monoteisre - crestinl, iudaici, mai tarziu '~i' zoro~'-:ltnotni, _ rcligii tolerate. Acestia n-aveau voie s~ poarte anne, erau obliga~ la plata unui tribut rt:I1UU pmtcctia acordath, i~i practicau Iu mod·lrb:r religia., iar in materie penala ~t civila erau supusi unci j'llrisdiqli pmprii ~ cdnd in. cauza 11U emu implicari ~l rmesulmani. FUfl(_1:~it-e mil itare, politice ~i rdigiL'X~sc. le erau prohihitc: in sehimb aveau

ct.l[.lUKA ~i C1ViU"/ATL\ ,\RA8A

_:.-------

Cctatea califuloi al-Manscr.' .. Sec. X I. Casulia

~c.ce$ [ru-g la functii adl11illj:Stra~y~. - C~fE iri Siria_ '~~ E~i~t (n.r')i .pu~i.n in trak) erau detinute apronpe nunuu de' ~rc.;;tLtu ~1. de e"\-Tel: Cu rim.pul, au avut toe deSf~~I:r'_'}i n~al1ife:~!Ari d.e&m~ol~rm~Vi~ ~1r In_al r~~-e si in orice caz ... mai P\l~ri grave decat. ccte Int<1h"ll~ In accst ump in Ill~e3 b~z::ilnLil\a:, 'impou-i- v a evreilor S01U a p;,}ulicleI~iloT_

Schr v ia ~ reC:l.1nos.cut~·leg81 de popoarele semite, dar mentinuta foarte ruult ~i in.I umca cresrina [ - s-a p:ervetlla~ ti mp i_n _Je 1 W1g~t 1 n ilii(e arabe. Arabii insa au ameliorat cunsiderabll con~lt~a s(:.I.a\'"llor~ ~ incomparahjl mu! mt·l~T. decar bizantmii sau <kent ~cc~d:~taht. _

Astfel, legea islarnicaIi cprea pe mUS_Ulm<l.!ll. sa 11 aduca pe C9rcligionarii .lor .in 'stare de sclavie, cael _islaJ111~m~l d~~Ct1b,e egalitatea absoluta a rururor celor 'ce nparun ~c:'..."i_tel ,~llgn. (In schirnh, un sclav HU I~l recastiga libertatea nU[Il<11. prm sanplul fapt ca ar fi rrecut la islamism). Cek rrei mari zone dtj~. ~a~ .~ro"'''en~au sclavii rF!U!)ul.rnanik1r emu A frica neagra, stepele Asrei ~I sud.....estu~ Europci. Scla ...... ii pr:o~cn~a~,L. din 1~lldunle prizortierjlor _ de 1'a~bo], (intrc care :;.i femeile si copni - daca nu era'll ru.scUl1lp~Tat~), a~ec ... l_Q1 . captursti i~ incurxiunile de p~d\ sau prin cump~~-e ~m _ta.l'~~~.l.le de ~davi (S:[l.U direct de ]a. prtrilltii cart: acceptuu sa-f?l Y,Hlda C~Pl11)_

L 'n"~urop;l: p~nR La sf]11i~1 Evului·Mt=:d..iIl: dar In oolO:;Jn;ile: lor. ~ril,= eULOpt.::tl'=: au: rnl!:n~'jlwt-Cl p:.'I:rUI. LLl ~OlLI1 XI X.

'i )

!

I .l:ml1:~~ii lui Ahtl:::l.S (I.lflr.::hill! Il,Ji ~uh.L'llnm~d)~!.ai I1.LI Abu 'j"arib {~ljll~i .-\Ii) ~I s<:utiti ... ck> ccruributia ~ialfi obligatcrie (.;:uklf) ~1 eran .:mptl~i Ul:1~ juri"<:WL,1ii autonome, CU '_H] judecator propriu (l1l1tJfb); dar _~.i pc:nlru. ci L.dm.il;IIt-a .... abbiHi ic:ga. C(!lntJfI':( '-':31 renuu 'uti musulmanli . .in phls_ ill (':(:k: JO_J::\ •• (lrfl~ sfinrc". Meccn $i Medina, et detinean o pC2.i tie de .pii tu-p Ian.

1: "El se con~iJcrR lntruparea modelului ~v:.lrrit al creapunii, Penrru el, n'i~iunL.'"3 araba csrc een rnal noblfa otntre nauunl, Ui.Ji"U1 ci ..... ili:.::;j)jt esse, (jill punetsl oe vedere ~)I.~hat aJ beduinchei, mar p~ljn f~-til d~C"at d ~i .rnuh inferior (.J EI . .;tTI:' (I i!ldm~ .:::xc~:-;;~".;i spre gencalogiile extraordinurc ~ adcscori i~i urea origjnea pana fa Adam. Nici .... ~ alt P'VpOr' n-a ridicat \',~J<lJ~ gl.."'lk'~:;:d(1~i.a ln Gin::! ul ~ demnitarea de ~~j U L~. in .a raNi tk arabi" (Ph_ K. ~ Tini)_

.J Ar.1 bii 1! ... .:l11 Ioarte rn~i ~ri [I~ ,. ['l1.rrl:;uc:.'l" ~n gdl1i 1(J1 - (1::1,. t':ir."l _~!!'i Rjun~a p.'1In!i la uu 'jI'l1oIL"f"l1l1t ,:rr-g~:rIh.i' J..., r:;I..d. ('!!i~~~(JrHk: LYli.~tt;" . .:ot";."ll! ·Ii~t.'\.'r"]~o.:": i::'lf in ~"riLt': C"'!Il~~rik · ... 11 dt)l::r\llj~ Jilt<1Stii r'c:pr~.rI{atoC! !.It! kUTZi_ ~~. n~gri ~<'IU [tlrr.:i_ 5oti .. I~i M\i.ilWi}'~ I!RI (:1 c~ti M; d~ a"S"::IT1't:n~.i.L, r<~L[]1 :::au do:! curLc-, mociL.cL1J pcl"Slm::lJ, rrcclJ:IT1 _~j min i.:s.Lj"'lll II.::

I~rmn~e.

.no

: ~ . ~

OVIlllLI DRJ~l""

--------.:.:

Sclavi;\. ~~ntl1.! nepbt."1 d(~wrWor nl[ .;;:'.:xista, era jnh~rzigtL_ Srj .~

i1 veLl dalOna .M it) tn..ltezt' OH1~llt::~~e ~clayul; in t:HZ ui un Scl:~~ maltnlt.;1:t, ac~.:sta .aVt:<:1 d:r~ptul s;i:i fL~ !jll~r.at.

l3ineill1e}e-.s c:it 'Wl .sc I~'i,' I)U pllk:U dt'tUh . .:: ('I- funqie p~llitt ~JigioMa ~LU juridica_ Dar :s:cla'l,lw putc:a dispUllC: hoer d-c: blLlnul~ rn)\.'t"nite din ecollomiiJe pe I,.'a.t(; je.·re;ai.Lza5e; So:lU PUtl.-.J. S3 COtLduc~ ~ ~jn l.nsarcjmlre~ s~.panului S~lI - () intreprind~rc. Se pute~ c;1::;jton tega I, c opi i~ s~i f~aneau s.e- I a vi, dar flU puteau fi v5m.tu,i .In" illte d~ a fi lmrlinit v~lP_;fu de 7 <In'i dec~1 impreuDti. ell rn.3:..:lH:. lor. Sciara trebuia sA s.e ~llrun.1 .~i sA dt..::viL1~ .1-l concuhirHl st..<1p:fi.m_dui - dil.(:a 'ICe.sta dorea; d a1' d~ca dj tl ac-easta I~gatura se na~tca lill copi 1, cnpihi1 devtnca hber, mama copilulu.i nl.l putea fj vfmdula. i~r .dupa moarte:r_ st:Tpat'I:Ulut ea l.5i l~Jp.:-'lta libLrt.a~"a 1_ Dar un. t~1:1pJ.n J1ti l~i. PlJt~ prmtitua ,clavele ~i nici nll pUle,· sa intre1ina I"g~ttni ru "Iavele aHor~_ ~ Lt:'ge.,;l isb:lInidi. rccn~m\Jld~ cr~dincio~ilQr - ca I) f<lp~f. mm~ p~ntm care: VoL)r fi dsr~ifli~j p:t: lu.,me'l c~ah.d1~ - ~{j-:?i dib~re:t.e .':;L:1avii; cee8 r..:;:': musulmZHlfi ~i ·pn::vedc:.au in disp0zitiiJc: lor te,'.;llmen-, tiLn~: lrna.i rtle~ eflnd ~cL::\,11 -scij-l.\'l t~,c:u5er'"Zd[l 1:5:1al1li:sol), SciJvut avea ~i dr~ptLL 1 d~ a -~j ['a:->~ l1l J"lpaia I j bc:-rt.i.ltec:t ~ dac! .:l ve~. PQsi bHita(ea ~CDn oml("a cOl'espun zjto~ ro;t!: ~al'ori Cit! so 1.1 v, -e I i ~fat ave:;). 1 i _[)t: l~ai ci.e:rmrt-t: a:[ll..tlllite ind:;Horiri .f::l~·de· fQs:t(tl Sal..! s.l.Apan,;:::u Care contin\ri1 &1 rHf:Jt,jJl~ IltgM~. Sc.bvij I~U ~nLU fOJOSLtr 1a rIHLw::iJe. llgric;ole::: (cu exct:"D~ia unor.exlrem d~ Hl.ft:= cazuti de pe unek lJtifuwjji), L1 at"dbi sc'iavia ave-a Lm c'l~TIck:r c~t:.n~iHlm-=llk dDmC:;'oi1ic. Inlr-Ufi" fer, scb",.ul era i.n~egra~·.famili~i stapamlhli SJU - care apo~,. ehberaudH-l, i1 trill1 .. fonna, . r,taca . tn:~Cl1:=;:e lit igl~lmisml" "inLl-~IHl m~1n911..1 al'll1arii comllnitatL r'iiU$t.i~ma"rie.

Djntn: c~lc"! tr~i rnati'Zbtlc:'aminhte de provellienta a sdavilor, sc1nvii provel1~~i (lin rcgiul1ca (lfric~n'l. t,"TflU fol.os.i~l inde:osebi la muncilc: cas~i ~iar ~~g~'ich.::, ~n .loici); .:;cla-,,:·ii turci dil.l sh:p-;;;l.::: ~L:,:,i(l!ke '!"rau tomt-e .aprl!':(~.a,{ c:a sold..:L~i; i~r ce~ adu~i din· tr.J;k ·s.kwtdiHtrt C!..irt:: :jf:: rli:.."'"CFl.1t:l~l [11.(11 :nl.:::-s .:unucii - el1l.1J nlUll c<"!utHi dt: fomil ii1e ari£.tocl~tice: - U~· ,c::3lif ()m~yyad posetia cet PU,ill 0 m~~ de sl'"I::II,.:i; ·till renl.luit po~ din Mecca .. de .'1<-. InC"~.p~!tul s~cq!ulLJi 3.1 V1J1-kol, ::l."vca rcstc 70 de s .... :lavi_ Dar adc.s.curi. chii:..!r ~i n'ltlslllm~mtl1 sfinli:: aV~(l Gel plltin un .sdav,

I " I t 'I £:11):')' I'~I L.,:A .... i·~~t\l ("~-Aljb:...r:; d-\.hllJJ ~ . A~lUlj). r(ll~ ~',~i!aILi ':'-<Lhli ::LI"lb;j~.i;j - d~_! ~01 .::1m ~()':;du..! ,I~ ,- - ,\" 10:;1 'ill I.m ...... "r:I:-a.\ c: hl .... r~a..~~'. 2r ....... L>,JKo:.-. 8nn n~~ iIlJ('"l~<lI~'_. b<:'rht'It:~ ~;l;)

~oI:A. .~ ..... __ . . ... __ . __ ._- ... -

·~ruRA .51'.' Vlllz.~ TH AR"EiA

y-- EC()NOMIA RURALA. ,;':;'RF-GIMlJL PROPRIETA'fll FUNCIARE

":(

~ if,! arroape intrcaga lume 'm(L'ju~rn~~ - :3,_ '(ji!::lltl~interi~ _~1 in '. ··:"deJlt - pnneillala S1.rrsi"i ~ bogatle 0 COnsUl1.W:..I: p;1rn.a]~ruJ. I'vfurea ~~I -tatl$ a l)opuht1iei imperiu11lt 0 fomlao f1gri(:Llltorii. ]n ~Ie ell ~Jon. .. . . :8' :-afe[e man de ~erenllri m:cultivabile BConQJnia agrnm en) c:ombJ-

.~ cu· cea p~stoH11~. Pc: meli~~L1e ~i I.~ 1atituditii ~!al d~ div~rs~ ~ltil de a IUCl"3 _P~l1nfu~tul varia! :on~ i, iltsa prea p~1 ~Ill; ~u~ v ltd_e ~kJsite Ii} InLlnCLlc: agncolc:: ~I'HU Hi ·fi~~.re _ ~lr.a at_t_ef..:-, - cJlnLle,. em!

Ii bui sau vac:i. In fUllC~Jt~ de regnull.~l cit- m!J!o.1cele pIJctlc<.Ite ~tu'"urile dJdcau lin, sau· douii reCOll" anuai, jar g;Ridinil~ itig,te (rc z,arza\!i1turi, .chjar tr.ei. Cfunpurik: neirigmt: emu l.lsate, tot ill ;joLtea ::1.[[ ,. s~ s..e odi hn ~s.c(i.. _ _ . _ ..,

A_l'lbii au contribl"l!t niuJt b pfOgres~d agnc~lturl1, ponucultum ~1 ~mtiCtlhLLI:ii. - lraduul11d :S<-1.ll. copi~d . t~tate d~ ag.~~lOmi~i im~

rtiuid (imle-os..::bi in. Sparlla)"cuhufl sh'aln~) promov.und sdmnbu['l : tehnici ~i,' de cultun Je la 0 ~ara 10. aim umle fllj erLLlL cmloscuk; 1i if! :;r~c::tal lntrc~irTI£i.nd digijrik' ~i cana~el-e di Lrig~,i.<:.: .. i~ ca~'e .~~op ~",lnse.j)U difedte lipml de rn~iinaLii p-t::ntm a adllce J[J~ dill r<:J.l:ln :)~u clID puturi. Triga~ia se tac.ea pri.n c.~l<:1k de ~uf'mfa~a. ~au FI11n ·~dud.:;:: _"iHhteml}e_ nvilnd d[[l loc ~n lOt: P'LJnctlL! ·doe· aensnL'; ~l de ;,I.r~tife.. Unele ~p.;:ducte ~I-all 'hlngi d~ 0 SUI:). p;-.1l3 I~. dc:.u-':1 sut~ de hloL~H::hi {ealC'"v.;l mli Slmt 'fi .;l2i .in. 11z,.!n Iriln), Calltitaiei~ d{_': Jpil ·fa!f.,-<;ita era c:valuatf! til (} 'relativ;J precizit: ~h~;ril pla1ita de pL'Opri~l~~lllc:]'elluJLLi irigaL Fiec;Jp,: s.tat ~lius.u~mn~ aV(!a un Depart::tlT"lLil( a! I~gi.!liil(tr, rh::s~lvit" dt;": Lm personal SpL.r.:::L~llizat fit::r;,Uf ~i.nU[ ilVea UI~ ~[\'i~iu de lnt~\inere ~j fiecClfC can~~.I' UJ~ ,,~~r III l!lg..:~~iei" ell. ll~al

mlliti sh~OO;>i.~n. ~ubnrdine, .. .

Dltpi\·~ec. X~ in t;iril(_': mai cVOiU;ltc (PeI'SL;)_ If(:lk •. Kh(nas.JH, :}.J._) l~rani i dib.::ratj din c0l1di~j21 dt;:": iohagj~ d~vel1i.'i.:..::,-a pTOpriet:lli llill."ii:i:I'l. ASi:::/fn-de si casek ~,rl.Ti)L1t~lj V2rriall de la 0" reglHnc: b :"Il1a. iI.:51f..:-1, l;L t\.·1esop~lillrda r~.n1LlLi loc:litv..!. 'iII C-Q1j~ dL: ;)tuf~ In Tllrk.:-:sian c~se'j~ l;:1~lU rl;.:: lelTSJl1 Ln 11":11"1. dt: pLatfii.: d~~r'rcs~e ~0t era!.! gnlra1~ ir. s.atc :"oi d.tune. lllC .... llliHrnt.e dc un zi.d d.,_': ri;;~h~L In mijlocu1 S~t~!I.lL m ~(ihi~a~ln.~ n ffillt:in.a S.i:'ill I,) (:iSl""-'n'La~. pf~r:llm ::;i cup-toru; de: p~ir'll': rarc a<:::_sei"\".;a jl1tl"e.~111 sat. Oe :t:)LH.,C:L1P..fL. tlllU"t :";,lLL In~~i multc a(C!i~TC' ;~ ltSLIL i"r~ \..'il!\~ .'1"": ~'adljnalJ A. ll<cIB:1.c in'l! f.li-c:s f~~nc_ik. S'L:ill"a, dUp{l ·:e ~"ikk' ,S~ inton;f',HI de" b pi1:"::ClLt se lnc:hidt.:'l poi..l:rta ilje~mei.sfHllILl.L. 'i-L'ILlti It: lurl"ao ("':ot b (.ot cu h~I.lIJ,qi~ rc calll r- Parl~L~ cc h: rtvtn;::tl

401

i

,

402

OV [D[U 1.iR.!~1k

-----------------.-------------~

(~il! pl·O'i.~tl::e:: dcrtn(~ca -. n.ah..!I~L tereuului; in G~Ul ~el f'lai :0,.1.11 ~ar'ilnLlI1U II reveuea I) treune din toatc prudusele, proprLetJn11" l ueimc. I<~r a trcia parte, fiscului: Jar III regiunile fO"1k ::;Jrac~ r _.;:) lasau pard. ln nouazecimi 001 intreaga re:c{)l~t. .)t::

lo cc privcstc rcgimu: rroprjet;i~ii funciare, aC:e":;;~il a vatkr ~ timp (~i mai putin inspatiu). in ,ari!e cuocrite r~mfintL1jile ~rau- r~ revelld.i(.ate d~ sta,t (CD In cazul l~!rin.lI1diilor fOSlC ,prOI)ri.el11i a~~' statului cucerjt), fie I~:=;ak: - CU drcpt de mosremre ~ ''''celli] proprietari !n schimbul pJatii unui ~.mpo~lt fiJl~dar yu.rradj)_ ~ musulrnuni i .trebuiau sa predea stutului, Cl unpozst [unciar, a Z~~d parte din produse - dar pentru ne-rnulsumani .: acest iJnJx..tit ej";J dublu; Propri'ctaru.l., fLe el Illus-ulma.n. sau nu, uvea (!repturi dL:.':~lin~ asupra pamanrului, de care putea dispuncin v oie.

Bunurile stntului (rurale sau urbane, mobiliare sau jLll()bil~fJ:.: iuclusiv druruuri [c, raurile, canalele navigabile S.<lU de .·llig~I'~I,_':} eE71~ de doua feluri. Prima categoric Q forrnnu (rnai ales in Egipt) ccle pe cart: ~hd le udministra ,~i te exploata direct, sau le cone .. '~s.i"cma.ln anurnite coaditii unor beneficiari individuali, sau unor colectivitAti Acesri beneficiari aveau drept de proprictate asupra rtspe(.1:;vel~r bunuri - dar .eU- obligatia de a Ie valorifica, fie singuri, fie r.o~OS;ind mal!a de luc ru salariata, A doua C(1 tegorie (~ll carei re gi m cunoasn- C. mare dezvoltare apre !lrri:r~ltul Evului Mediu) 0 fonuau bun~l[; donate de stat . sau de .un alt donator In scopul ~i scb rrintl:] UJl~i acriuni de binefacere unor beneficiari. Acesria pureau fi peL'"SQ::~ne: particulars (urmasii domtorului, 0 enumitacategorie.de sjraci~elC.)

~ in care caz bunuri le erai, puse sub ture la LI!l ui adm inistrutor delegat, in . scopul de a .se evita instrainarca sau fracrionarcalor; sail beneficiarii puteau fi anumitc institutii publice (moschei, ¥oli, spitale, - sau puncte de interes public ce trebuiau subventionate ~. jntretinute, ca.' .. poduri: rantini, diguri, c2InlVanSL'TIliUT1, ~ .. a.), - (,'11 alte cuv inte, ceva asemanator donatii IQr pc .carc lc raceau ~ i COI.1tinua s~ le fuca crestinii bisencilor sau unnr instinrrii de cantare. Aceasta CIs. doua catcgori e de donau i a vea Wl caracter a bsol ut ~i pcntru tordea WKI... Pentru a preveni abuzuri le, gc:s.ti un ea lor era 5l1PU,w· COil" trolu lui j udeca tori lor (cadiil ~r) ~ sau uneori chiar adrn inistratiei central e., dill-'an-~.JI ui, care pentru acest servieiu de control lii-i rezerva

o cots.

Tn lurnea musulmana nu era posibila pastrarea integrala a unei proprietati mari, intrucatla mostenirc proprietatea seimpartea jntre

fiji si f i cele d eceda tul u i - si c h i J r Jude 1..:: 111 ai J ndeparta te lsi i:YV ca u drePrullor la ~1 pnrte din mostenirc. - Pe Hin.g~ propriemtca i~di\'idtl~Ili; 11:1<11 exists ,~i proprietarea eXpioar~l~ d~.o colectivitate, de pi!da ~t elttre un sat ..

Parufintul In proprietate individuala piitea fi ~j arendat, sau putea ij lucrat ~11n dijm;; - in forme diverse ~i in conditjile stubilitc prin in~lt:gere inrre proprietar si areudas sau dijmas .. Proprieiarii funciari care locuinu .la oras l~i lucrau parnfinturile eu muncitori salariati, sau i! Glrend~~u. Marile l)roprit..'"tl~i .. erau Hdmi~~stral~ d~ un jnten .. d~n~~ ~e IJtl vechil (wakil) .. ntre sat ~l ora~ llU cxistu ill' adevarat circuit de scnimburi; satu I traia intr-un sistem 'de economie inchisa, producilndu.~~i singur reate (sau aproape roate) bunuri'e :;;:j articolele de tare ~""ca nevoie .. Dealtmirneri. [A.r<Lllii. emu displl:~ui~i ~i batjoconn (om~nij 11 numeau uhidj - ~~magati. salbarici") .. Nemultumirile ~1 nscoalelc ~arnni lor nu fest de .. stu! de frecvente in imperiul islamic - ~ totdeauna reprimate cu cruzime,

Bogatiile subsolului troll exploatate l1l1 aloil CU scluvii. cat fotostJ.ldu-se muncitori platiti cu ziua. Rcsursele rninerale ale Isla-

_,1O_4 __ --~_------------ OVIDn)DI\JM

.~-

!TIul~i. rut ~~[Ut .prea marl .. Zona ·CC<.I. mai . ho~.ata - al ciirei su connrrea aproape toate metalclc cunO$.CI11t:" la acea dam ~ era 1 ~1 (si cateva regiuni din jur); in schimb EgiptuJ ~ru l_ip.~il tGta~l.l1 mill~rell:ri. ·Zona c~a mal bogab~ din nordul Africi! era Hri .de (Tun·is.ial.- care avea ~-.gjnt, ticr~ <l!liln:1, C~Si~OT., plWllb, s<J.re.., g~ preCllll1 ~l mer("tlnll atiit de caulat fic .. ;ddllITI1~h. A Llml _ I'naiu .i.I.. pr$t dedltdrgjtlt\l·I~ - Ie era n.Lmi;:.fLt nrahilor in 5pocial de Stl::'~ (lccid~:.nt~l.. P idr .. e:e pfe~joase .sau 8em~pr~~io~j~e d i. t"t:r1tt st..:: ~in<l u ~ IriLrri..Ll oriental ~1 H'L I'egllule~ Indusulul. Carb~llle!-e e-r;[l ru~in folOSil La fd petrolul din regjul'Lea M1rii Caspice: doar penlrll uz. OOlncsf . ~ i in :.i.COPw1 I"fl i Ii uu:e (penhtJ con fec(ionarea p ~it:ctilc1uf inc~~ de5C~'"i1~) . ..;, Extrac~j~ tx.plnatarea se facea .~i prin D~ltuli adiin.ci _ dar "Jll.ai aks prili saparca·ll!l0r gnlt:ril ori:zontalc: in CQ«.St.1 n1UhtiiOt SHU a co·linclor. Exist!.u ~i mine pnlfnictmea stahllui, C',I.re Ie ex.ploab coricesion5ndu~k, Dar· mlflt..;le ap<tl1int:~iu de regu!,l p·ropnc:t.'lrilar terenurilor d~ supr~f;)0 - care avt:.au ob]iga~iLt de: ,j) preda stattdui 3, cincea palie din (':~mti1.(1j~a de minereun exn-asG. - Pc langil b6gft\li!e subsolului a.rabii rlispuneall.~.i de.: bogateh.:: c.arier~ J~ m.::mmm'j din Span;a, de ,erlwnitele perle pescuite in Gol<,,1 Pc",c ~i do cur'I"1 dIn apele·cOa..sreJof T~ni~i~·1, iv1iLii·Ro·~ii;=;i Oc~anului Tndian,

ORA~ELE

Exr~msiu[lea w'ilhlad'l..lS ~i la fondan;·a unor ~oj ow~e (Bngdad'in t:poca abba..~id;j_, F~z., ~ajro, ~.i:J'),I~rectU11 ~i l~ .de:zvoHarea tJ.c:ose .. bi t.1:i ii. unO, orj)~c l'ni c i~ cum .ft.I . .;e;se de: p ddfi ~~ ("ir(j 0 1m; prinh~ cek· apmxim~\Liy cincisrn:7.ct:c c::1pitaiG, line I...:: .c:rau or(l~e 0';: im[)OLtitrlp .mondi(llr., In nc:dH]i tl111P 1n::;3 Tt.giul!i E1Hins-e din ~f<H\ MeSOpO~<'1li1i~~

Egjpl sau M.;lghreb ftl.J ~o:,:e,.'l'l ddoc ()ra.;~e. ..

Dar b 0 d·ata {in jlln,l alluhLi J noo) ..-.::/i..nJ III EtlL·.opa fome- PLl1lLLi.!" emu 0 l"'a~el-e a l:ihD r l-'tDpU In 1 i e tr~cei;l ,k zc.r::e rn i i de I O-L';U itori, a~';lbii· aveall1 ora?e in··cai"e ntimolmlloc"LEilnri1or sc apmpia sau chiar depa~ta .(;itj·J. de .un md=on - {'"um era C"[\ZHJ Cord0~r. Tn :::;'(';(:. X D:~gdld<Jl ffye-.J. 60 .. 000 de·bai pl1bli·co:;;:": ~i ptiy~t~. Din '1cc.'iIL c-ifle rLw~m (it::dllCO:: mmli11ul. [TI;;-tre al if~"::lljlUril('l1"" ac~:stor om:~.;;:-. in St::L:Ohil Ul"m:l[uL": ··portlla~ta d~ "sC'," I·n~ls(":lltil~ :iL HrlgcLhhLlui llL:-r'l~.:t:a cih~l (k U1 rn:Jion si j ~llH.jtate! La a..., .... t::e;J.~! d::l.t:l (.~ol""d9b::t C:-ll ~:d.:..:- 21 l.1e (".i:Hti·-:~ft:" ,lk' -:1(11..: aVc-:il 11.3 .. 000 d~ case, (,00 dE: mos.z:hei, 50 (k- spn,lk ~i i1?ilufl~ Ed 01.: 1co1i ~i 900 df' bfti pllhltcc I

.51 CIVILIlATIA ARABA

405

M."i"n::"TL'lullh'li"::old::!llo r(lr'f"!la dc:ri"'·:::It~ JSrL .O"i.iw(.'r-u1I1lc:>'O'P'ot::):m i~,:n) a! I"t"H"ei mv::;.-thei dlr; )mili!~i ~~·[8k).

In Arabia Meridiom..lla c:as-e:h~ cr::~u dfl\ pi;<tld ~j ·a\l~au c~jt['va etajt; ll\ vl';:"c:hilll C~liro~ Illlobilel~ .... nH1 de: .a1;C';nlt:"[1(..:·a dLII pian·~". ~i a~'('~u in rnnd cl"l1'ent ~aptt:..Y·()pt daj~; lUld~ tl"('"{"t:au ~i··d:t:: :l..Cce etaj~,

.:. ;h~c (~~:·ij~~~'~~;~ tk~~~l~iL:~.r6~~u;I~~~1~~ ~l~~~' ~~~:~~~.t~!~~. :i~~~~:·i~:~:lI:!~ill~~~~O;':

1':1(1'(1('0 _ '-'~I1J Il,d llllo..'!",1'i- di[l. Fr:"HOl:"l, [1:~!j<"L ~aLL (_1.;::I:J~t!llli.~ ;l1l ajuoj!C"i:l I;)' u.r. IIU.Lll.lr . It lCu){)O ~~c kl("\ILr0~1, - Coro.i,)b,] l:.rn,:m'!:::;~· cr::r mai m::J.l~ (.Ir8~ a~ ,imp1Jlul dir'. ()·:::~iJcni.

------- ..

~] Cl ..... :1L IV, 11,':;" ARAllA

______ ()V(J1IU Db ' ..: i'l~lf~I~:2'~_:_:::'=__'___"'':__----~-------,~-----

_________ ~1~jQ( ~1

III lran I;li.t~o::::.lt: erau Incmrjuratc- do..: d01Ja viduri, Ullo:::\.!e-1Ilahc ~-.----.... ~j.~ grosunc de :5 In. Zidul de ;!r~-Lr;lr<,_': ill Alepulul rs.iri~)UI;; l? ll:l ~tljltirllC' de 1 J In, in .• 111t:" (h'iL:';tt: - cu Tripoli, Til", Akko' s ~l\>il. Ij i[ft.1111'~~UI ill mod curcnt .cas~ cu l:'in.;,;i-~~I,j-tO eraje. ' ,.01.!1_ - se

1\ I im~1 Lt("u,ia ClJ ilpa era <Lsigljl<.l(~ "in fiecarc oms de U~l 1;,. _.

sp~{-i~_l. (n ~ra[L~ <lira era adi.L:'.:} (~i" muuti .. prin conduct~ SUb:~~'lJ. unt"(~1"1 iU!1g1 de 100 krn . ell p~J~UIl de aensare ;;1 de ~~UratH-~ tot l '1'~~ ITl. rll. p-it::~ir~ publice exisra« ci.sterne irnense, uneori ,':;Ul'Lti.'l jit) bolure, 8.1 imentate de acesie canale. S~ casele particulan- i:-]i .il.~~~r.l.l:t su bso 1 c-jSitenla 1 or, _ ell o . ~J puca W L~ de ! 00· In etri cu bi Pt.n;:~ In fill"(jil~-e-. rn muhe ornse.sacagui aduceau apa la_doLniciliu; til V'i:X:l· ~ Cairo, acest.serviciu era asigurat cu ajurorul a 50_000 de dJrnlie Hll

In privinta alimentuuei ell rl.r~ e~L It:"BUm~l orasul S4Llll1Lt;~nd care aveu tin In.ilrc caste) de ap.c~ ~l. 0 mtFcagri retea J~ cOlldu(",te. de

plumb. '

In general, .r.p(~ se platea, jar re:sr:~ctLV:'1 m:'C<1. ern .fiXLU~ de serviciul special ill orasului: in .j1HUmLv;:: carriere ill:Sa., 11)011 ~~C~ consumatoni emu scutiti de oceasta taxa. '

i'lcepfiJ!d .Ji:n: ~~c,' X ~;trrtz.ll~ mai importante erou J).IIIlii-l.21te nQ~ptt:.<L i"l; IF:"d~ .~j M~S:OP?tmni~,. de Irunpi cu petrol; In S~n<! .. ~ Egipr, de lamPI .de ulei. In unele erase (Damasc, MClMlIl; p_) existau ~ii latrine publice, ficcare cu 40-50 de cubinete, cu plata. nine. intretinure {:i tctdeauna situntc III apropicrca moscheilor,

Cccn ce admiruu de asernenea vizitatorf straini din Evul Media ill orasele rnusu1mantlor"crm..l numeroasele spuale ·~i bai publicc,.· .

Lumea antica nu ClII}Q:jtL1~ il1~(illJti-ik:: :spita1ice~ti propl;u-zjse; primele spitale ~1 aziluri pemru invalizi fusesera construite de buddh i ~ti i d in Iran, ~i bine 'amenaja te apoi sub dom jn:_l.~j:l araba, _. spirale rezervnre, .scpnrat, pcrttru bil~ba~i .~i peutru fernei. Exis.~lu-de asemeneu axiluri de bfltr4J~i si orfel inatc. Spitalui din v 'echiul Cairo, de excmplu, era adrnirustrat de un director; fiecare bolnav dispcnea de: un pat cu.lenjerie curuta, t..TI1: vizitat ziluic de un medic ~i de l11Ji rnulte on pt:- zi de infirrnicri. care ii adrrrinistrau medicatia ~i ii serveau maxu. Intr-en alt spital, r ezervat femeilor, iugrijirea meditalo1 ern asigurara de docrorite in nzilunle de alientai, tl"J:t:J.111ellml era admin i strat de J ned ici spcci ill i,~ ti . de: bo li m in talc. ~ " i rl gCL ieral, tcate -orasele .•. chiarsi cele mui putin impurtantc, au fost dotate ell. spjrale bine organizare (_._) Teate ernu obsolur graniire, iar int(e~inerea lor era asigurata de .suu S.'~~L de bill~Hiec-a1ori care le acordau annal venituri irnportantc" (A ly Mazaheri),

-Foarte nurneroase emu baile publice; in ym1e_, ·in fiecare s~a{~ rdc~r ·lill::::L - ~ i mice sat avea o asem enca . bai e (fuumnam), _ in ij>1'Opierea moscheei, 'n sec. XII, Bagdadnl ave" cam 5000, lOT

;,;,.,ruul Cairo, 1170_ , __

Bai le pu bl ice, construite din piatra &l~ din cararn ida, era.~ ·lotrleaunfl subterane ~ pentru 0 mai u~~1rl ~hmen~an; cu ap~ .. ~d~lS~ ,k canale; fiecate avea rnai rnulte incapen (separ~t perrin, barba\1 ~ pentru femci) ~j b.az~e cu apa._mer-r:::u lI.l}.pro$patat.:~ ~~ ~'~l mutt .~u . - putiu incJlzlta., pnntr-un srstem subteran de mci!lz_ID::. Perso:~ de ingrijire illlerzicea nccesul boh13vilor coruagiosi (de _pil~a~ lllepro~ilof), La intrare, un n,egusto~ v.~'d~ c,J"en~ilo~· -so1purt ~I a~1f11 depilatoare. lni:i.wttru, maseurii, barbierii ~l Ct:1 ce apjjcau dorircrilor vcnruze scarificate, 1~1 ofereau serviciile,

O-a:sele nsigurau !oc:.u-iton10f lor ~1 variate pos;bilit11~i de t.'ec~·· ""Ii e' si de distractie (rnai mull tn Iran' ~i mai pu1 in if] restul lumi I OfJoo.-;l1USlllllli,,,cl- B irtnri le - miindlri .~i b"~turi> ell spectacole cu !Im_'latoare si cantarete, in rna joritatea ~g;1nc, , F oarte gustate erau

1 T~gMii - dupa FerOOl,L .. i - au fo::;.1: .2I~i din India in prilJ1:':1j~~1.,O::~~ secolului al V-ka do;: .;tIt~ ;cgek sas.~ VabramV. Din lr.::m a-au rtispmilit lJ1 Europa; in ~L:Jj au ptl;Uun:.;; jn sec. Xlll5.akl XlV_

_4_U_g ~----~ OVII)lU 1l~1"

-~

a~(:(;d~ldt: pi:-aJJ·[~~ recitate si ·!llimate ceasuri intregi, in OSpa~ii I piete, 111 vecmaiatea rnoscheictor, dot:' comedtann Pl'ofc:s:j()l1i:!\t".~ ,h timp cc, [a tl~ eDt! de: strada, lumea :)t: ;jJtU~(L ~ :asiste la alt ~ j II) spectil(:ole, - Iii. U luptA de CQco~i ;':i~lU de herbeci,L loa dernons; ~t:

UJ1~li imbUlnzitof Joe ~-e,.pi sau ·ex.hibi~ja unujiJ. Cal"C inghitea .s;<jbij L:atl~

MtJrdc public a:Si:s:t.l ell paSillJl:€' 1:<1 C!!l""$ele de cai, unde Se f:~. *i pariuri~ mardc hipodrorn de 15nga Samn:TT<l, ell 0 fi't.l.rnOilSil Pi.~ ovalt!., .i.i vca p~ri metro I de apro.:"1pt:· 12k m - De ClS~moL:ne:;,j, 1 <l ~Ofi C~j _ s.uril(::: de:: ·tnl~ere ell ·arcul, - sport c:)ll.Li(l ti.~(:";]re ora~ ii I'CZC:f\"~\ :n ,;I.,dion. eel mai ,popular spmi ins:; e~o.u luptele, "'cI1lan;;toare cotD, t,l'R""CQ-TOmane - In c:art: se orgaluzau tiHreCtri. IrHcm.atLona1C. Fl~t'l:: sat f~i avea uf!. t~ren sporttV (maydtUl)~ in or~e r:Xistall ~i :-xlii Je S.pOlt~ unde ;:J.~h~\it sc an~n_nu in IitmLlI mur.ii.:li_ .A1ergi!rile e:nru org~nizate renlru rarticiran~l proft:s-ioni~li, din nindurl1e CaH)m Se r~crutalJ curirt:rli nficinli, purli1toli de mesnje_ ,51 COl:ClU'SUrile dl:: natatie - ('-niL ~~ {ksm~ur;m in ape!.;:;· fluviilor) dJr {:i in pisc-inil.:=; Inal'"ilor Wi p~lhli.t·-:::- ~ ~rn\1 lIrm~lrite eu c;et m~i·\'iu intert::sL_ln fm;;::; vill~toan:·a (_';r'-i ;).ponul pn;:ferat al 61l1i tiei ..'_illVeranuhti, ads.tocri:l.t.ilo; . ~i ()fl~[:":ritnr .. ~~ vf~l1a n; ·fl.f(::ulj cu .arD;::J!etu! cu lasoul: eu ogarii ~r indeQ'.sebi ell ~OLlllii, Vlll~tW de m~r~ pr..:s.tigiu ern lo:!Ul, ursul ~i _ 111ai rat" - n1aganl"t salbatic -~ ·aju1ontl lLn~i p;3nreL"'e dres·Ll.tit s~ ilnb15nzite, M(srr~d~ s-e gas~au din abWld~ntr'·.n nordullranului; i~l in Mesopot.an'li~·~ stn!ti, a c5rQr·cam-e eL-a fO~lfl:"e J.preciatfl.

Par-curi I~ de vflnzuL);;l1e rue regilll)" sa.ssaniz~ au de ........ t::llit. Jup~ ocupil1ia i'ilnmicj_~ 1llq.r1 gnldjni zoologi·cl::, ropu!alC:.:" eu '~xemp1.llr(' mr~_ Gradina Z0919.gi\..:;a din D.ilT,as~ se IIllindc-a ~·o ·ltl!lgilne dt'·9 kl!1 ~j Q i[\!~m.e ·de· ,5rroap~ 2~ iar CE:(! ck Wnga SrHl1in~O;l pc 0 shpr~f"il~a

de 501",,-_ .

MESTESL'(;UI{ILE Sl COIHERTUL

,., , ,

DC()_'iC'bin::a . u-in!n: cah:gona ille~u':::0uguEiloT .~_i Ct::a. LA Illi(:fi~i" ]l;:,:gustori nu c-fa lld ntll"c.1tl - jn ,:k';nsul ca: de r~gula, nlqtl!~L'gm~! i~i d..::s.:Jc';.;JU ::;jllgUrf m,'ll"f;), "'k;gu_;at)rii an.~~ro:=_;.i.=?li i.~i il\"tilU .In:;;gazi[!cle lur - i:ll·::::~l!·(ll llUIIl~l:r t..:"ra, ill ora_~dc' LJl~.H·[, de onJiLmi sllh:1{l)":

,ldevFI11l1":: corllV~IJls..::mi.lJ~i; C":H rtntr-:..::p(}ZiL-:!", ~:'ll1j~ iI1)~~ll~-:=''_:-. hil-",~uJ"i, i·,l

.. Lr:. (,'81<:" '-'l~I!~'U;::-'!..i,·tk. ~'tl;·:rdo:" ""i ".:f1n'~lj(!i"cl),!o.:k ~~,~ 'Jrico::: ~o:::lI., -;:~'~{lg~1~-:-.rii ~:·,1~ .~,!<lt:"al1fj<!l r<:.'c,.(Jmp'_'"Tl"i1\i·'~II'pl·';:T[!ji 1["1 n<ll~i':1 ;,i liO::-':<lI": "'I'o:"..:talor. ...:ilna ilHI;1 in i:l'~·IILliL

i_,i rf;:;!~;ll\)"':\lI·' r ,\. ~;:l;'l/idl~'r;\ -

~I Cl V1LIt.:.ATlA ARAUA

409

.~t .i:Tliiil, P'

~.

Lumea rnu:;.ulnl"iltl.? ·m ;'_;I!-C:. ~X.

OrulJllld (om.;:rci;-.I~. 2. l1jj1-c:ri:!;rii '11e: pt:l~L'it1ilm .

(are neg"Lsto,-il ll-atilll af~cerile, dlipj_ prinl:-iI:'iul_ ~efl;"'l~i\ ; {i ofert_r.:.~ Caci 111·rn;,'l.h::1ie d~ stabilil'e ;<I pre(UnlQl:~ StatulUl lose. ~fl.l7.a .on: ...... I , t' dec~l '",' Cal de ra.zbo·l S~LU de 1·oamdt_. p'::1l11l.1

L"DLtlpeierL·,~L, - .. " .. , ~

: rticole1e de· pri.ma neces1tate)_ . . _ ~ _ ..

, Prodllsde prin care Ilie~te_~ugaril dill ¥in1c: st~lpiln_lk· de r,[~18L1l~ Jllani aU L:Cxcel;;'lt in mOll dGQSC"Qil . .c:nm 1.C:xti~oLle~ ~~~i1~~ .• ~~ de LmlTH.sL~ &.JiTIbat s.i lana. (ade.sl:or'i cu. bn)d~l;i .aL11S:t"lCe ~l ~l!'~C;_Wt .d~~OI~~l"C de·p~rl~ ~i pietfl:: pretioas~) ~i covoutele. Ol~~c:le ~Ll-~~n~~ r~~~ Slci(.).ll, :;_;L _ in Ci:.!l.t'c !r.:.ldi,iik feniciene St~ .. rnc:ntmu~nt. lif~~ V'l -_ ..=:t'L.ll ~ullli(~ pt-Tltru oQ-ic:('_~ele de ~ticlJ d~· m;Ul: t.~.nc{(:- -. 1n ~gl~~ ~£. h.[(.rill.! III obi I c: f.o.:.'111t L"i:"I t1 n;1 te: - In c;se cu· uK n!..':;b~ ~~ dL!" It:: I~\ n r ,1' '. t, h.k~·

si'di..:f. san~Jc, l~Hllri ~j ca..llddllbrt:, - Pjtt1Hll ~-i ~::L$e ~~c::nr!LlI"\.:~ d~ ~T'~;rll:\. ·Dmll<Iscul em faimc!'\ rrentru rno:{.aiLwi1~ ~I l~m~!l~ dL" ~ ;__tjJllt~ 11l1.llri.:::olore f~~lQ5.il= l2. nmatnt;mj}'~;:l. ci[~rj.pn..!hn ~I ~jHc_norul'.ll ~l:ut'f,h)r ~i ~-no ..... ch('"i[.;_n'_ EX1~o::tg~r¢:1 L'"se)1~~luL"dtl1 dit~rik.!l'~:l.~~m~~1 'J;-eVUL"arci) cclol· n1~\i f<~fin;:n~ p~r[un).un a\·t~r~ _ 0 y~I~c' ~~ ,lLlqL: l~) P~r:::i(1.. IXildilL-C c:.lr~ ...; .. -~ ~n.._';n\i liul in .e:poca i,,;lJtnlC~L Un lo..: s-r~ ... ::Lal il

_________ • ..J ~ •••• ~ • ...:..

-_ .. _-;._....."

r

410

-iil

MOl11!d:l (:n'li~~ ·d~ primii t.::<1lit'i - Mon.ctL.ii iHa~; .i1lI\ !~orJul A fricii . ~ Monecl:l :uab~ dill sec. XII.

, Marele comen, comcrjul en-gros ~i comertul exterior - care la tnceput ~sesc ~n mana crestuulor, a evreilor ~i a persiior zQroa'¢rieni - a fest In, cunmd ~ct~cal· pe SCilrU larga ~i cu mult succes, .~j de m usulman I.. D~.l ltminteri, deosebiri le de re Iigie nu consti ttl iau nici un im~diment~ negustorii arabi calatoreau ~I efectuau operatii comerclale co negustorii erestini, evrei, zoroastneni sau budd1li~_ .

Arabii dispuneau de tipuri variate de corabii (construite d, obicei In porturile lndiei). Pe rutele 'fhrviale sau maritime circulau ccrabii usoare ~j rapide dc··pasager:i; cede de rnarfuri - care putcau trans!'?rW. piinA la 1500 de persoane, inclusiv echipajul !i corpu] de SQI<:hl1 care ~slgurau prorectia contra pi.ra~llqr - t_'TIlU amenajate cu zecr de cabjne, cu magazine, carciumi, SDiUAtorii, frizerii, etc. Corabiile aveau totdeauna 'Ii porumbei, lansati pentru a semnala aprop;erea uscatului. Pe Nil ~i pe Tigru navigau si mid corabii

I jnrre di v ersele bt-~ exi:rnw. deslgur forme orgaruzate de rolidatitak' de beeaslt; dar -corpoTIl~ L profeaionale de tipuJ celor eurccene din EVl,L! M.,diu ta .... ziu, rsu '::XL<:ta:u.

in hueea rnusulrnana, .

-ide de J>O>tl (transportfind eventual ~i p"Sl,ge,i), 'care p\,teau '!!. ., : SI 180: km intr-o zi. - ln proviuciile occidentale ale r~ut?~u{ funetiona. sistemul de comunicatic prin semnale lumi-

""pe'1\I, ' " ' , I' - ,

.. ': 0 depesa transrmsa dUJ l'v1aroc. LiJLJng~ 1a ~ le~_"111.( rm l~tr~~

·~te (iar dill Tripoli, in 3-4 ore]. In tome provinciile - dar mai ~o~p in cete orientale _ tmnsrniterea .de vcsti prin porum~ei. calatori ' :r un pr~)Cedeu foartc .-a. s pandit, Ernirii ~i marii ne~llston .n"\!C.a~1 un

~~~~iu p.Jrtictilar de porumbei de po~t;:L, __

Pc mare, eel mai jmportant drum comercial pornea dill ?,olful Pcrsic, Sh~b,u~nd Oceanul Indian_., ~n:,:c_ea_ p_Tin Ceyt:)n~ Pemns~1a M~l!lcca si nctualul Singapore, 1M In China 'Uungc~ ral"l~_la Canton:

AJte drurnuri cornerciale maritime duceau fie spre In~m~ fie _spr:::

A.frica Orientala. Negustorii yemeniti ajungeau in actnal.e_k renton] ,Ie Etiopiei, Somalici. Zanzibarului ~i Madagascarului. Repetruc 'lIlba.,ade trimise de musulrnani in China aLJ pelfect~t pe cale f lomatic.1~ aceste legaturi comerciale; .izvoilrele ate:>4"1 e~l~t~n~a Ul~or colon it de negustcri arabi in Ch ina: inca din j urn ~ anul ur 800. R,ela'Lile ccmerciale ell Orientul au fosr ins.a In~reunai~. 11lca de_. la mijlocul secclului al vm-iea de int~r.rt;;n~.a BIZal1tllll1~. uLlnarll:d jimitarea beneficiilor obtinute de ncgustoru musulrnam - c.are in secolul urmator ocupasera Sicilia si Creta, purrctele-ccheie a1_~ ecmcrtuiui mediteranian. in orice caz, inc~ din. sec, Vlll arabii stabil,;era leg:"\turi comerciale ~""'1 Mamcul ~i Spania, In ~edlt:m~~. in..d, comertul ar-ab n-a cunoscut 0 dezvoltare .p~mm~nt~~ lru:

Mal-ea Neagra senrilta a fi prea neospitaliera - de~l_oar~c~n lcg~tHn _IX: aceastacele C:U negustorii de pe Volga se stabilisera, til schirnb,

412 0

_______________ ~ VIDIUI)Rl~!B~

Marea Caspicl a devenit - priu apropicrea ei de ~ ~o!"lo~i~e en B~k~.arn ~i. ~~ama~Jrl~· -.,0 aric foarte a~fj~~ntre t1~vLga~le comerciala, Exportand in principal ·c~u'1nale; ulci i..ah~ ~ret pr~~u.se d: I~ ~ :sau. de burnbac, ~ne lre d e otel sau obi~~ a:r~ sticla, ~l un po[tilnd In schimb matase, pierre pretioase, lnimd. "' '!e

"I ' )' fi di \'" enu ('"

s~c~a. piper ~l cam or 11] r S13~ MU. llaere: (:t;:;a~ blanul':i ~; sda\-

din \itrllc nordice: ,;aLI fildes, abanos ~l sclavi negn din Africa, III ~ neguston arabi rea lizau venituri fabu lease. ani

Relatiile conierciale eruu intense si pe caile de U .. scat M .. importamc -emu cdc care veneau din Asia Centru)fj .~j din China. L~· ~I dru~, leg. Asia C<nlr1ila~.u rtOgiunik d" p< Volga - unde""h~ mtrau l._n contad <.:u neguston1 varegl ~I ~ pnrl slI(luJ J ranuJ ui, t:.arava_ nde .s.e ·indreptau .. ~prc Constanlinopol. Mai prn;in i.mpoI1..;1nte;: e 4rumurile. care, din diverse po.rturi mediter.lniene; ajungeau p.1nl~ Sudan, peste d~crtul SahareL - ill schimb, neg\lStoni arabi e: apma~ total absenti .In \arjle Europei Occident::rle ~i C~ntrnle, _ al CarOl' com~rt era in mana t:vreilor Sau ~ negustorilor din '-Cesle (an

Comer~ul eu sdavi era iniellS: in ficca:re or.a·~ mai il1lpt:ll~flt ·8~ till,,"d ill' tirg de scio vi, Un inspeclo I' -'Up":) veghea prclUli Ie ~ tranzaqiile" Ncgustorii inlermediari emil de obicci cre~tini din Liba~ ~i fllai ales e~ .. ei, care i~i aduceau !,lnarfri'L procur:atIi din tintlturile slave In ['1.rgurile, celc m;;.ii.TIlarl din ·~:uropa. CClltrala (Geneva_, Praga, ~·"lagdC"burg, v.c:ne~ia, O~n(n .. a), de uitdc era dirijalft. spre Cordob-J., Constantin"OpOl, Egipt, etc .. Pent.nJ se-mnar-t:a cofespond~ntei com~rciale ~i ~ actdor 4e· Vful~.IT--CUrnparuiel toti ncgu.stOlii - ?i mult,i paliituJ~ri de .a~eml;'![1ea.·'- aVe:l:\l pec.:~tcl1 lo]' (grnvata iJI ·ammJ1 Jrgjnt~ aut,.a~pm;jad), dt': obict;j_lnDnl<lt~ in:tr-u]J ineJ.

M:1Iii.1I'11e cralJ transpol""Wte pe ct ... ill.ri, .Jsinj· ~1 tn special cal'nil~; pt:ntru. cara ..... ane .'{C organiza.~ero1 hanuri ITnrrl de papas - carJ~semimi l_ Cind m.arfu~le aduse ue ~aru~ane erall in (:antitIr.~j nlari. pe parcoro se ~ineal,l targuri ocazionaic. [n pOfllin ~i in ot'a~1e ni.ai import:lnte, negu. ... tt:?rii nu j~~ puteau desracc marfurilc direct,- ci Ie depOzitaLt i~ IT"lagazine 5pcciale foar1e s·pntioaN.c;, \.Ulde func~on(jrji starului Ie inrcg;i:.;tnm t:i stnbileau taxd!!; vamalt $aU cOl1lercial~ _ Care frehuiau pl:1ttte" imediat dUIJ~t 'I,.'anzart.il martlu·]lr.ir. VfirL7...are.a &e

413

regula I,a liciL'l.,k, prin iutermediul unui ~alnsa~ oftc~a~ de scrvicii!e caruia oegustorii ·~trilhu, necunoscand mel '. obiceiurile, ntci pll.::~tJ.ri~e locale, nu se puteau lipsi, Taxe

nrtlOriu-'7",'~ .e nu existau, ci taxe pe eomcrt xi pentru diferire taxe care variau - dupfi nat~.l .marfurilor, dar .. si in functie 'negust(lrilor respccttvi I - in 'total Intrc 1 ()'% si ,30%, exportatori erau si ei SUPU$1 unor taxe de export, jim a:;:.3 Incat sA-i dr:lilvanwjeze ·in cazul cand, III intoarcere, nu

mad·uri suficjente" {Cl.Cahen). .

tranzactiile lor negustoui arabi foloseau, ca procedeu de s·crismtrea de schimb - dar numai· lntrc pers.-oa.ne care se ImprumuruJ cU dobiinda eflt) in prinl:ipiu; interzis ~e . in realitate, Coranut interzicea (la fel. ca dreptnl ebr.llc) . ~ iInpn.unutul c_u Ull ~ro::efl.t exage.:at .. (Pe. de;· .nlh) .~i:-tl:~ $e

: ea si la· anUlriite w11fi.CII de fonna; de pl1d~ deblto[ul re::ca 'i~ SCr1S ca ·prilnis.e ("I sUl~la supel;m~ ~dei reale)_ ?per<ll,i.i!e~):~.ncare"L era~1 efect1.l.;'"lte.dC': 1?er:\Oane s.pecl~hzate - ca ~gt:ntul ~ ,cllimb (sairafi); ori rnartle ""glJStor care pnmea ~ul"e ",' dePO~l1

II dAde:l impJUll1uturi ~i care l~i i.1l.vcst£a capltalunk re~hz.alC ~nn· :~crr; in .3chizirii de tcrenun .~au.de imobile. ·l"vlari_i n~g:w.slon _~u ilctITtut·o p:u.tc::~c ec:onomica rem~rcabil~_pin~~n.sec.~0-I,·~and P?Z~Wl doinin~_t~ al.i" inceput sa 0 dC~I~~ nO!1 n~an prop~~ttan fullCtan - li,u,bliil11iliL~ri"

J C.ar~val1:::'~Taitl!ik: -cr:it\I·:ap1irDIC- dt:: rill ziJ dL:" iJl(:trlt:a.; ~VC""d.U .;) c"l.rt~ irncnsi, e,"1 cli.din (·u.nCQ;j o.:\J 2-3 f;!<l~), eu C~lnert' mici, ("..J)mr,lt:l n1!mobl!,;~e, rn c.a.r~ dij,'it,"1ri, t~1 ::1(i:\!l:~<'IU tol· d~ .... ~ .. CC ::I"I.'Il::tU n~vai~~ <:e':<1 t·.: k lipS(:.<i. pLi.tJ:au cllrnJ.'X;"l.l<l do:: I~ l\~gl..ist()rii ditl im.:ui,am ar~ropi-e:re ;iI nanului. Uncle l:<\.f<lvoln~illri 1.':t"~i_L rrupri~al.!a Slatuiui, .. Hd..::- .:r,iU \inUI~ d<t rart1eulari; ::Iltd,~, ill [uk, ~<1.l1 C:('I-li.struiL~ 1"0 S:Chp ~c

bincf""''::''::l<::, UI can:: $Cikre<l ~1 hfilM ,-~alaU"!'l"ilor ~-::row gr'ltuiLc. •

ORGANIZAREA POLITIC\.,

J URJDICA ~"I ADlVtINISTRATI\' A

rn al ·doll~a an a1 HCgifCi, 1n 642, Muhalum<¢. a. redactat ~.

1:,'c\-lnWTIII nRegulamel1t". Oda'a, cu acesr.'l-s~ cunstitUla ,~conl~tmtarc:::il<' (umma) tu~or cetatenilor din Mcdil1a~ ~are II r(:","u!1o~te~ p~ .. Muh~1l1rr~atl drept ~ef poli1ic ~i rcligi()~_ ~~l.h·e~1I1 tt:Fitori~" alIV1~~Li1el elil deda ... at sacnJ; de..:i era suprimata once ful~Tl~ de vIOI~n~'l. motTe: oo[\'lzi sm.l lribur1. Niment nu eITI oblig;tl ~~ $e_converte:;l.s~:'1 ]a nom [·red!nla_ Necredjncio~ji" emu .··_<:;.upu.~i J02lf l~ 6 .t.a.x.~ spc.~]aJa, nu p_utC:ilt; sa" se ;J,!ieL~ t~ d~11'la.ui(. I·s1aITIl!I~li, 1~ aiel :s~ il~~~fl~nJ~ fut-x)~i~ saU iucursiuni de: prad~ pt: cont prop~lu; .e~lU ·msa obhga\L ffi lc sprijine in mOO leal ~i solidal pc! cele intn_~[Hil1$e de rvtuh:illl~

I P..::ntru :->tri'llr\l, ac:~{j l.ax.ii. d<I. d~ l(~/1< dill villj\;"'!I"t,~:\ ~aTfur'ilor:; p=ntfu lh~gtL~i"lri. n.mll:::i-Lil n"!.::l!li Jill t ..... nJ.:: ig!::'1m.i.;~I!. {to:! "1 %~ i:1' re1ltl! tl <Jrllbi. ili~ '}..)'~/ .. ,

* 1t:1':~bn1l ~'I:IC:;l;e ~1~41J o "',tZI

_' -- Rt:a (tl!lrr.i~r ~irri). :::::: Itvlt ~;:~1I! JI! .rlllllrPll' ~ II l1n»I~1

o Ilr~iI!altt;r,:IIlil!IK

41<\ ______________________________________ ~OVIDRiD~M~ JI~~--~~I-C-I-V-ll-IZ-A-T~,I-A-A-R-A-H-.A-~---------------------------

Illa~t 1.~giJ~ _lri~I~, d~Uk i~~ ~iLt~Ul .,COmtlJlita~i'.~. 5~'hLrrl!J 1~ v~g~J'e unpotnva ~u~Hla.l11brdln cx't-eriOl~ in (hOt! ~U~UI bit. cTt'tlmcu)~f1 aveau datoria :"iii razbanc sangelJt: \'":1, e~~ Islam, Muhammad, trimisul ,lui' Allah, este 'Prodom.l:"'~ j>entn.c in rregii .".cVinHrtjta~i~\ al_card Il;!gi~~~[or ~i_ju~!e:ator SL'prem ~~lerlJ..a·:

:.:u A~ Hakr ~ primul .Joetiitor .aL tmn.suJui lui Durnn~z ' " (""'if a R"s~JI. Allah) - ~. cu urmatorii trei sefi a, noii C"","ni~ poh,tlc.'IrehglOHse, au fb:;;l_ puse defin~~\.' ~~le Ulf-itjtu!it:i calitatu.] . C"hf~1 'ramfu,c :""'" umca a p\Jten~ politice. El po.ue delega ~ e~ercl~e_ .. efectiv. 111 ~urnele ~ll:. ~n~tJa de cond\~ce~ SO{'ial-adnJ~ nlstrahv;;1 .a statulw un pnm-rnrmstru, un nV1Z1r'" (WCl!-;r) judecatoreasca, un judecator (qadi), iar cea r.nlJital'1 un semir" cea " ••. " .... ..-,.:'1

general (am7r)~ in toate ~~es~e CO!~partil~ente jn~ califul i~i t(_~~ a~ltcllltatcrl suprema, Institunn califarului a urmar deci, timp de , ?lnC ~. un .se""l, mod.l~l politic p~"'~n (aparut In epoca "bbosi;~~ .~nc~pand (tin sec. IX, califii abbasizi \il'~ au asnmar ~1 titlul rejigl-08 de Imam - ,.~M~uza«, ccnducator al Rugaciunii ritvale de vinert:a

cmnUllltaiii isiarnice. a

Califu! era execurantul Legii stabilitc de Protet, pe care 01 se credea In mc~put aur~rj7 .. at ~(I.~ completeze, mai intai cu diS-p07jtii' dnte d.e el, apoi cedfmd aceasta preroganva unor juristi eruditi si tctodata reologi - cl ccnrinuand ~.;i n-l.m~lna aparatcrul dOgJ~ei_ Cnl iful em \~n reprezentant fit '(:omltlljra,ii~ ulcgerea lui nu e~ vnlidata decat dup~ C~ presta, iJl b~V' principalilor dernnitari at s~"l-tu~ui, jllfftman.tu,l de xupuriere Lc:gii -. Cahfii u.pb~$izj au reusit, pri.tl di fcrite mauevre ... &1 obtina ~cunoa~terea .prmcipiului dinastic in locul cclui electiv; illdld.l1du-~i succesorul dintre membrii tamiJi~i: dar hotararca califufui 1"a.rnanc~ subordonata consimtamanrului n.ota~ bililor ~i doctorilor Legii '(lIlam'ii). Conditiile care is" cerenu pennu a devcni calif erau: var:.-t:a rnaturitatii .'}i aptitudini fizice si mintale, Califul paten abdica (etta ce ~j mcea uneori. - din prudenta, ~rfe a nu fi asasinat), dar rH,.I putea fi destitnit dec;at cand maui Festa atitudiai de f~agr;mta injusnue.jsau daca em atins Jt:".~) grea infirmirate. .

Jilt POC;,i clasica a istori ei am bi lor cal j fu 1 do::::, inca prcr-og~lt i vete c..:t" loe Illa i. II rt rOLialllc~ deven ind aprea pe un S LL veran abso lut. EI

L Catit"tll frotl>l.lb s::l fj~ ,.d~,'i- - _r.-r:rrivlr ~·ii!..taJ", pertizarui ulnmulu] l~alit"(t4t;:JYYt4Ll" Alidinrre rtcscecderuii r~j.li..:j Profcrului; C-f:lHtrllo.:: r,nntL-:::;Iall ~J.: _wm·.rr, rcmru C~[1:

C.lI'11;"'1('J(::=!I:;:,<) J1r~tend~ntu lui n':i.m5'l~ cri ll!~j .)11 i(~; ~i de NUlf"iJ_ji.ll, care revend id pennu orce rnusnlrnan c1J"~'rnlf <1 c <.t (I\l~::!.r, alJ;:S ("";'!lir. tille-nor, t.bc:tr'inl! ~'Olil'L~1. :i!l.'t(:J.::W;l]" ~N:i p~llliJo;: - djvc:rslll(:.al,<~ :Ill h~"!Ii"t.::rua--;c rt:IIIUI; - S-J:I. ":l)ln.fltio;_~r ¢1l ~~p'XloC r~~II~joa;:.;:, illri.Jlt·o:, ... --: ...

mIld""ea Rugaciunea credit; ciosi lor In ocaziile cole rna; '01."",,,; [(ISle- predica la rugaciuncn de vineri, em coaducatorul pelerinajuhri .bligato"la Mecca, iar vincrea in' moschee credinciosii invocau

, lui Allah in favoarea III i. Co lifti] , era comundannr I

.1 .armatei; el stabilea si crireriile de rcpartizare a prazii de, riZboi; nurnca guvernatorii prcvinciilor ~i 'judt=C~tOiii (wdii1); .COIlrroJ..a modul Incare crau folosite veniturile statului, precum ~i buna funct10nare a jusritiei: ~j_ orice mu .. sulrnancare se considera victima a ",<i nedrcptati putea sa apeleze la eL' Singurele .obligatii care ii i!tiitau autoritatea absoluta erau: de a aplica Legea ell dreptatc, de a aplica pcdcpse dupa bunu! sau plac, ¥i, 'in' chesriunile importante d:in~I~ ~ene'~l de a-i censulta ~e juristi] erninenti din ~ntllraj111 3ill, tara avizulcarora nu puteau aplica pedeapsa cu moartea _

Conduceren cancelariei ~i a Iutregului aparut financiar afost. mcre4lntata, chiar de pri rnii cal if abbasizi, unui marc vizir, princi~ll!l consilier ~i ajutor a] califului ~ care a ajuns. in curand .'ll1-si UCZL pozitia ~i sa devina un ade ..... nrnt prim-minism: (uneori ~:smj~andu-~i ereditur runqj'l)) un loctiitor si reprezentanr al ~tjfL1hti, detinii"nd in ltwd practic Intrcagn purere, Marele vi'!o~r

! Mili 6rliu. rei care s-au opus autontli~ii absolute <-L -C(t~ifl.J:!';Jj au fO!;i.1·~C"fii mjlir~I'i; ~~ iu, J1rafi~An.d .de ru lburilri ,~~ ,;ifl provineli. l-au dcposedar de pf::'t"ogm.iv-J,":k mi litare

~1:~:~d~~:~~~;~~~:1 ~c~~(l~~~:;;~~[i·.~~~~t~:~~ :~t~'~~·~b~~~~L~'~::!~,~m~:~' n:~.~,.;'

1Jrll('3.! h: ~u_g~rd idt.'\.::.ol: u:::: 1J.ut.;)rim1;:o cxctu~iv 1.;1I"t ::;:i ctlic:.r lr~ Irdlgi("Jo7il:-uc!., tT,"L "'L'IT.l,,( I!.um;!i ~IJVCr,lrllJor str;'~llij,

41~

. " ~aVIDHJI1tQ~BA,'~"

prezida COllSifIU! xcfilor {it,! dcpunarnente ale stntufUi~' "[lite pcrioade purtau ti!!ul de viztci), COL1d~lCea adlnj:,~'c, ~n iUlti~ trala, numea ;>~ revoca guvematorii de: provincii I ~'~jyS\.11l~l~ Cell, . I _ . ..c . '. . ,~ . . .' '''!''- 11 1n~llf<lt-> ' ina .~~I ,l L.l.rU:::~i_OI~n ,;].1 fi~cu1111 ,(tIl ~I,_':O_~le. cu con$lm~.lrnjlltul. c.;Ui \i.~~I.

e1 detln~3' .sl~d~ul cabf.."'ttu,lu], tnr~ulea amhasade .';it prill1e:a ~lUI); basudorii strami, redacta ~l expcdia scrisorile ofk-iale impo . Pl iUl1~ ru:;c~~u::l1ea._ rtl.t~ comanda ~~pd.~ i.11 ~'(1.Z de mzboi~ puteal1.ai ~~_de curtile de justttre, putea lua "nee botarari fafi\ s~-I eonsult~ P:""da decat,il~_c~tzt.Jri cu lorul"de~bite. Prin urmare, vizi r atUl;::aca~~~ germenu dccaderuei autoritatii calif me. deJ3

Cind, la in~cl'utuJ se~. X, califul a ins.iircinat eu COl1\aMa trupelor un emir-sef (amlr al-umara. - "comandanrul· ... daJ!!ilor'), ncesta ~i-a insrituit .. controlul si asupra admiJ:'''',:",:'· "'if1:~q~.fe. ~. guvernatorilor de prQviJ1~ii. Dill .acest rlln:rrit:.n~~;~ marelui VIZ!£" ~I-a pierdut rnarea sa importanta, acesta ran ~ . consilier superior nC:U~ljl1i.strali_v; atributiile ~i prerugativd~ rUjl~:: luate de marele emu - ~1 apol de sultan, Asadar, viziranil a r41 .Institutie de drt:pt public islamic, 1%11 sa d~ti~la im;a 0 impQ~:t? constanta In toate epocile ~i in toare ",'trile Imperiului. " . At3.~. de persoana califului - asupra chruia· avea 0 !I1aTe Ulfluenli' - era ~ambe~ul (hodj7h); 0 functie de nrigiue perSon. (Ia fel ca cea a astrologului de curte) .. Co sef al protocolului, sarcina, era. sa ii introduca in :1udit:nw. la suveran pe demnitarii irnperiulul s~ pe ambasadorii st~in:i. Totodata ei era si eel care conducea anchl:t~ ~i torrururea eelor fnchi~i 'in inchisoarea din subteranele paluruhn

419

5~.C. vm JlH .. lt:c-.~to!ul trt'b~L;] :;;;1 aiba o conduiut tie versat In prescriptiile jundice ;_ care dcnltminin dreptul canonic.

pronuntate de cadii rut aveuu putcrc de !~gt:C. (Den Itjuridicc uuerauuniforrne.lvariind de [,1 0 rcgiune In locufui). .Fiecare lmlr:cator .SL" referea asadar la buu-sirut, tiJ1i'md adescn sc~lm;1. in cea rnai mare ~n,t'iura . :?i· Ill! existr n nici. 0 rcglementare jllJ'id~ca 11, ,riara de Coronuiui, de difcrite S'pu.s~ atribuite Jui· .. Muhammad '·Sal ~i de catcva decizii ale cnlifului'' (0_ Sourdel si J.

Cadiii . judeer ... u uumai .c:1ZlWi11;; musubnanitor; '·r.lmane:au, in materie de drept civil, sub jurisdicna nationale, civiie sau religioase. Judecatorii emu de

- cei caredispuneau de 0 autoritate nbsolura, snu cei prerogative emu limitate. Cei dinWi. aveau datoria .sa-i·· pe orfani, rniuori ~j debili mirttuli, sa adrninistrcze fundaiis·a_ pedepscasca violarea legilor religioase, ~,l-~i i ~; sa prezideze - in uncle cazuri .,

Administrnrea justrtiei - pc care musujmanf au cousider.at_.o totdcauna ca 0 chesriune religioas~Z - I! fost incredintata de caljfii abbasi~ ~ ~e vizirii ~or t.mui~ din membrii c~rp~lul de rm'a~i cunoscaton 3.1 dreptului canornc care devenea astfel ,.judeO::::Ji.tor''' . (qadI). Primul judecaror-sef (qadi al-qudat) a fostJinve..<lit eu 'cos!

·1 Merti viziri obi~rn..liall ~ ccmti~tc: J'TQl;lnetJittleo personale :\I~ ~U"''l:ffiW.oruruL cazutin di~:~~i_e. -.~ ~n. ~i ac~ ci:mfiSl;.'"a._ bunurile functionarilor dei.:tiluiti; a.., cum ~ calJ!l..tl U"lS1..l.!!-] oo~~llla . .sA ..apli~ acet~~ mlMm't Ul1l.U ma:n:: vizir scos din I1mtV~. in cele din urma s-a instjtyit. cot un departamesu special permanent, un .,morou 0tJ

c(mfl~~ljlOT" .

2 Pto~ctul .. ~i primii catifi adm~tsb"a.\l jUS[i~ ~i mpo.....-OOan.l. _ J~ f.::1 ca g!:m-i<lWi ~ guvemntorn provmculor. Primii judecatori III in: provincii eraa rembuiti de guveruarori;

dar sub abbasizj, de calif. .

J. "Potrh'i L onni vechi oblcei :Ull~; ccnflictele dir,;tte triburi se· pureao [l!miv.a recurgandu-seIa un arbitru, tal,!. IUAK.a1Y1, de ~gLlJl 0 persoana durn!!' (U 0 autoruae personals (. __ ) In multe din acestc dispute Muhammad a.-m"I.lseu.~igU1'"·.m~il {l J1~J~r.t

•• C\UlC"tl. Lcilor-' dill pstatul .<\lh<1mbra, r.tt"'lj~:i111! artcziunncu c1.!"i· n f ... i de bronx. $o!"L.:, XIV.

!I

:1

421

42f)

eel mni important era iljlp<Jzitlll funci ar perceput de

\1 r

Rugaciunea de vineri seara: ceilalti, aveau cornp~terLi:a ·in

celor smb1.lite de calif de vizir sau de guvernator.

NLul,:iIi.lt pmvinciilor in care, dupd model bi:zantill SillJ rom IIllp111il irnperiul a vuriar de-a lungul timpului. tralizarc adrninistrativa • fool impusa ~i de dificulta(iie de "are intre regium atilt d. indepartate. Adeseori s-a dinta ca autoritaiea guvernatoruor ~~ Q\mana ~bsolutA in prohle')1cle locale, iar func~i'1 de guv~mator sa devin;j Numin"::20 ~i revocare.a gu .... l!matotilof" -':111.., cum am v~zut .de tentn mar~lui vizir, cu aprobarea prc-alabilh a cali rului, '

ea ~i in <;:azu] v~rilol' s.au Jl califilor~ ~j ~i.J:e~orti PtovLl1ci: i10(" ["luteau exerc,ita 0 b'lJ,Ve~:nare ahsoluU ~.;;.au hm't..,~t~. In. ~riln\jr~ gllvet1latorul dc~mea condU( ..;rea suprema a afaq::rllor llillitare,. Callt~(}lul justiti~i' ~i Ilumirea ,iudecatorilor, co~tf()iul perce""rii in1Jl(). . zltelor, men~lTlerea.arJrr~el {il sigurante! pUbrlC~., pm;traren ortod{)"Xi~i rdig-loase contra oricarei c.k-:vi~.~ii de 1« dogm~ ~i ~.ondtJcerc.1 RLjgij~ 1.':LU!lij de.v.ineli. 11! C3ZUt c~let de-a dou<t c~tegonl, guvematorii.nl.J. nvea~ old 0 prerogativa in ll1attnc juridicl :)au tiscala_ Dar areasta dclimitare l-a.:rniin~a: pur teon...'1ica, - in fWl(:\ie de· autoritat61.pe c:u.::c.illlf·lli si-o imp LUlca . sau nu., de .abilitatea guvematonduj si tk distan~' respectivei pro.v.incii de capitala [mperiului. - VCllitun!e provi.nciei l~cbuiau· .·sA iL-bopere l\~Yoil'-.: ei; dac~ venirurilt r.:f~U inslJociente, chelttridile nece'sitflte de admit1i~rea provlHd~i emu acoperitc din ITezoteria c·al i(atlllul, .A.drnint:)t.mrea .justi~i6i t~ irr mana cadiului.; asistat de Un nUl1lar de rcprezeu4mti din difcrl~l~

regiuni ale respe~tivei-~foviilcjj.: .

jn timpw dioasllei abbaside. aparat~l adminislr.ltiv al Imp,clUJuj a dovenit din ce in.c. ·mai compl;cat Dintre depal'tamc"tlte (.,min;;' tel'e"), rnai important <rn eel';'l finali\elor - "al imp<Jzitelm" (diwOo ai-kharadj). Inlpozltul·obl1.gator pentru orice musuhnan era 3..~1-tlU· milnl ufkar, "dani~ ri1ua1a" .... Illlpozit pe proprietatea fimcia..l'il, pc tlllT;}C sau ·pe orict: alt· fef de .. propriet'\ti; precum ~i pe. exercital~e3 rru':1?te:;:.ugurilor ·$au COnlcr1,l.dui. Ac~1i bani., perc~pu.~j de la ere-din: cio~i ca 0 lndatonre religj9<i~ rnderogahilii, erau che1tul\i reLlrru s...1.~ci ~i. tn-t'1.1~j! pent1"u final1Wrea· "rnJ;boiulu.i sfflnt'~ (u)7.hiirfJ ~i pentn! n1.scumpik.:trea ~cl.:)_vilQr'sml :a: pI'i2unierilor d-e d.znni Hlus1.l1- mant_ Cde1a.lte surse de. vtnil ale st..'1tu!uj provt:ne.au din tri1:-IJl!JI. pDrnar~lor s:upL,J:s.c~ di:l· imp(llitu.l dired)i::.;; pe cap de conlnhu8"hl1 (capita~ic),.·din. ~mpoz]tu' fiJpcia.r ~1 dijrn.a (zC:~'llia)~), din 1~Xl' pc IlI.arfurilC: ill1p<ut.:Lt.e de .s[f-;lini in tc::ri(ori\J musulman, ~.;!. DinlJe.

departamente erau: aJ"bilaniUlui ~ieviden\Oi contabile, oflc~lle, al reclamatiilor (un fel d. curte de apel sau de

. al postci ~i al poliriei. . . .

oras mai rnnrc tsi·ave03:coj'pul·~\l de politie, foarte bine

roll"~ de un prefe:ct de politie (wail), numit d~ auto?tatea accst~ avea la dispozitie forte n~:roast:? Cael sarcln~ ~

on:i:inea nu num.ai in Or3..?, Cl ~ l l.£l regJlUlea .respeClIva. poliliei din Bag'I,u1 avea.~i ti.mc1ia de comandant m.il.itar al In ~ce"st:l calitate, .1 llIe,-" parle din C;'ll.'uJ conslliL'Ii_I?r califultli - P" care uncori, cand hpsea, II tnlocrna. P"h\l' pedepsdor legale prO!lWl(ate de .cadlU; put"" . ct')rpor..llc infradctilor oontra onlmel pubhce;. p.ute:a taliollului daca ,,;ctilJ\u ccre~ acest ILlCru.~ .;n, ell

,. CJlifuJui, chi,,, pedeapsa capital;;, .,P,efecrul de p<>li\ie

. ute.rca.represiva discI'eiionarrt) pc c.:"1ft! ;')u .... 'e91"_1_ul isla.nie .a

~:'~:.blde~una~ In orice lmprejurart, LH Of ice ~.~, ~I c~ .. e dUCCi.1 ~ .. oJ fi"ecvent In. exectl~ii slJ.jn~ue« (D. Sountd, J.S, f1:19'mm~), . 1l;~·~50C:iat Inlf-lU1 tel a'itorit~ilij politlen~ti el"a .m.tJhhts.i!)-~,:-l~ m~ care reprima fraudele fiscal e ~~ ve~.h~a ;t,s~lprn bUllet . a t)i-a.~ulu.i_ Dar prerogativcie lUI mal enlU ~~ de u alr..a

-"

422

_________________ --.:OVI])IUIlIt~

- -' di ~

nalUf3: ca ~ p:tzn0l' 31 Of' In!::1 .Il~lnllt:: ;S~lrn'

praveghea rt.,_~ bundor moruvuri, pu[a'~dl.1-~1 pen:"'~! su.. . I .-.4. I_~ .. , l!\da<:3 nsca .m::~ ucrurj sa anrcseze rnustrsn ~1 ..... n ck~ Sf.alllrj-d .hu

conduir3; mnmla cluar ~i califului. ~ na

Deparr~mC'nlL,tj postei _~111 era (1rnrj"i~J:-'2::;." tk:s!jn::'J~ s~rviC'illlc po.~~ .. tI PU~lf~> aJ ~..lnsl11~tel"~1 c:~respon~~Il~~1 pcl~()all.d(lr partir::u] iuu era ,In pnn~1 pal bir~t II ~ III san: In"a t ?u ~I~ fon T1 ~'..:a- ~ OlllU.lril~, ij cenr: asupra c~lor' rc se_ll~t.'lmpl~u ~Il mt-CI"I,orul :~lU .m~lt~u--a ll1\~:riUltlf precum ~I eLI. exped u-rea scrisoritor oficlnle. \. c:'olrej;:~ lll~P-'=rtulu" ~. Ic::gate de, capitula prin sute de drumuri; serviciu! pentru transra1teral1 eorespondentei ~i. 'pontlll, transportul bagajei"r .armatei ~i·.JJe· g"~ natorilor era asigurat pnn relee, Puteuu uza de: ser\i;cjile pos.tc·, persoanele p'4lrticulan:, Ul schim?ul unci S.~l"Ilt: sub.~ta..n?alG. .Pe~~ corespondenta S~ foloseau mult ~I porumbeii de pOftr.. In c<l:pit.ala e a~:;;ata schita re,c~~i de drumuri, CU ind.iean::a ... ta~i,ror ~i a dbtan~i()~ Sisteruul de S~rl:/.l. prduat de fa lmperiul persan, era foaste frecven. tat de p~kL"jnii in ~~l..lm sprc i\iJ~c~a; P~t:l1trl~ -. ~C~~~i:l ~i pCI~~ alp caUHon erau urnenajate pe parcurs cisterne. spitale ~t hnnuri,

.Seful departamentului peste: - funcrie dcosebit <I< illlPOrta.ntli_ care supruveghea ·~i ccntmla toate nceste .punet!::, Cl11 ttl acda~{ ti~p ~i ;'}~~~l unui _'}trvi~iu de spionaj~ c~ia H era subordonat int~gur ::Iervtcr,u· _P'1tali~ e.1 ll?fblma confi?-en~m! gll""~lTlul ·cent~al. ~i ilSUpra condnitei ~t EictIv'tl.~~t ·guvematonlor de proviucn !?i <J jljnc~ilmarilOT lor. Adeseori si negustorii faceau oficiul de spioni. - sau alti informatori degbizati in pelerini, medici, de. '

423

ARMATA SI RAZBOIUL

,

Califatul arab n-a avur Ilrcioda~(1 0 mare armata pe'lln.J:n-ent..1.~.o armata adevarata, unitaril, disciplinata, binc oq,,~a]]i7..<ttii ~i sisternatic instrujta. Aproape singurul corp de arrnata regu lata era garcia per-. sonaUi a califului, - nucleul In jurul caruia S-Ht..I constiruit tn.':ptat corpurile de trupe- de rnercenari .~T aventurieri Alaturi de acestea erau L.tn.itati1e care incorporau poe membrii trihuri!or sau trupele guvernarorilor. Oat, binelnrefes ca 0 evoluue a avut loc si in . structnra militara islrunica, d~lm"·din timpul rril~l·ilol" califf omayyazi,

La inceput, [n timpul rnarilor cuceriri omayyndc, arrnara era cornpusa .e::xclu.~iv din voluntari arabi. beduini, ~lmni si 0ra~ ... .t\i. .. ~A rma lor' principala eru entuziasrnul, iur singura lor superioritate asupra udversarului era mcbilitatea. [)OU(l hl(,11.1I; care nu costau nirnic' (Ct. C'lhen}. Acesti voluntari S~'IU instnlar. neptat. tie III

~I C]VIL.J/..-A T~A /\R . .o,.HA

'~e-tabete, fie in explr .. tiirile agricole dill teritoriile cuccrite.: Ei brn~jiciau de 0 parte din prada ob\illllta ill timpui luptelor, iar rnai !lrzju, ~i de o pensie, Recrutarea a caparat 0 bUZ<1 rnai larga adal~ cu ;molar ea celor convertiti - cum a r"St cazul berberilor in rimpul Jrirnti invadari a Spaniei Armata califiler omayyazi era organ.zata i:I gc.neru.1 dupa modele! celei .bizantine; iar ca dotare, .arrnamcntul d<l aproape acelasi 1. Dar 0 adevarata armata, de profesie, apare :lnnai odata ell dmastia abbasida.

, Abbasizii au pus rnuna Poe putere servindu-se de un corp de

. rnercenari, in majoritate iranieni din regiunea Khorasan. ,\cqtia consti ruiau garda pcrsouala a cnl ifului, - dar interveneau la ~oie ~i pcntru a reprima rascoalele din d.i_fentele provincii ale lmperiului. in acelasi timp, Ja granite emu .ta1iollate aile COI]Jul'i nilitarc, de asemenca de mercenari. Teate accsre uuperegulate crau O)fIlpus.e dil1 pcde5tri:1~i - irtat-mati cu mlite, sJbij ~i scuturi..» din

I ~i unita~1e rnarinei mifirare (care ansa va ,""pElrt: mai tir7.h~, sub ;;:Lbba.."'li~l) VOl"" avea o ~[iLZaIT. asemanatoare celei bi.ant.i:n~: tlecere corabic avea eel rutin 50 de vasla::.;i Cm.rloul·sc.IUm.buti). inan~l; afam de a"'q;ti?l. ahe zeci dt: lupti100 OCl.!p3.Il·~unLI:'J. ~it!:L.

424

425

I!

,I

i

'1

\

i\

~fI:::a~i ~i din cl1tan!tl: Acesti» (~i·n urma nveau 111 Jn~art!a lor pl t . _cui f, lane; lung] ~i ~curi de flIrt_;-[, servind ~i pcntru £l.n.Ulc...~ ~ distauta, ~it.:_('" .. .a~ ~OI'P. de ur~a;:)i era insoti .. t de un de~LLment fa antn(::il(~n de 'lc1Hd~ IJlct!1,d~art:" .. Annata tncludea ,~L lin corp: g~I~1~ti. cu r=:s.pectivek tOJ lna~inl de a.~ediu (balistc, bef"""btc.i~ l:illu pu Itej =? it) Dc ~_en~~nea:. sri l:"1 k de cWTl}h;1nie ~ al'n buhlJltc ~i bIn; c,mie purtate de camlle.

La inDeputo ... d sec. IX ~tn.lctUl~. am.mt.el islamict: a suferit 0 n~ ~"·,.:)C.iilic<1r.e,. S.oldati1 amb~ ~t .Ici~ Ik ongil:e: ~n:mhl~lJ. au f~)st in(ocujli Illt..'octul eu I m;t::lu I d~· umtA~l lonnafe dm :sclavi de ongine tU~t:aunitali r::omandate de ¥-fi ,JIo! ~lc~ea..~i origine tll1ic: ... \ - ~i care i' curAt.d vor· a~·ea 0 innu"7n~;i. dlXis.t'Va a..;;uprrt situJ.lie.l p(~litjce ~ Irnp<::nului2 lntroducerea pl"Ogr~5iva jn c.adJ.ul annate:l isl.::J.n~ice de urij1(I~i In il itare f~mlate din !5ojd~li stl':irni~ p~Ul1l ~i fDptul c:a w!da ac~stom n---a mai fost platit.1.din trc:zoreria statutui, c:i din fOnilirrLk locat~ alL. prov~11cjilor, au accelemt declinul f()11CL militare abba.~ide.

Tn I,;:.ele din urrnrl., solda ujj~LTilor $1 a lntpt;; t)-a ma.j fQst platJ.flj in 11\lmerar, ci in conces.iuni de telt::·t1uri ·agricQle_ Si.sLeJli.ul rnilit.a.l' fel.ld<ll $-a conSQlidat ~.i :'i-~ dr::zvolt.a' sub regimut turcilor seJdjucizi. Uene.r.d.1ii ~j guvel'r~.at(~rii alL p~'imi[ J'n con~esillne om~ ~i di.stricle· intI1.:g.l. pe C:a.re.au·j~iceput.s~:!I::!: .. siaplnoeasc:l eu 0 mltol'itat~ tlbsQlu~ l;mitarldLi~·$e dNn sa pJatt;C4-.;e.a· W~ .h'l.but aou::t!; iar In limp de razboi .. obligarufu ... se ~.$I;! p~2inh:.cu:_ un corp de soida\i (al caror ~Ulh~ en· stLpulal dinaint~); echirLl~i, lntrelIIlu~i,. tnstn1iti ~i com.anda1i de·ei.

.,ri'oaivit accstci dccrrir-e, "mxn:dindo~ii" ~I"t::buie:· chemuti sa se :~~~tc.a:;("a la.islamisrn (nche1~ .. ati", nu (lbligati), 111 care em; ei sum 'ratio il_1 nla~:~ cOIl'Luni.tttt! m~Ulnlaj~~a (.wnma)}·c\·I. dreP~I-; ~g.il~1.:" b.aJe l,.. ... I.:.lf'ri.lcdQr <H .. ,bl. _ .Dad n:f~\ ~1.OpUll rezJstenta ~rm~ta~ ~.<l lor unneaza sa 0 .t1eci~lp. r<~bo~.ul; dac:'~ Ins.:~ S~ sUPU!1 d't· I~ ~put fam lupta, de bun~vOl~ ~ ~1 ~hlar d~r:a uu s.e :o~vert~ - ej ~ rrebui sa pljte.:1S~. un 1i11(JO~lt specwl, 0. ta.~a. 111 sd~lmbul

tee!iei po can: le-o acorda tucentol\d, statl1lmustihmm. Prada de ~i St: imrJal1e:a astfd: patru t..--i}lclnl.i lu:p~torilot m[L';.ulm.aLll 'vingitori, iar 0 cinerine "lui Anal!" - adio~ Profenll~ ~i ~lemblilor :Wi1iei lui, precum .i ajutorlri1 orfmilol', a nevM*,lor !1 a_ cljJ~lo~ (Caran, Viti, 420), Asupm SDarrel pru,~jJOl' de [":!zOo .• - c",",: ~u partE::: :::~ er dm prada ..... hot~Ta, dl$Cn::tloll~r~ :$c:ful comullLta\lI

(imanl)~ Lnt.re libertate~.sda:vi(: sau tmJil.Iiea lor ..

in c"l:z;u.1 .popl,ll<l~i!or ("ucmh;. cate s-au supu."!i -o.rn lupta, Mu}l31n1Tlad lnsu~i fficea deQSebi~ mtl·~. ,~p:!gani" (s~u y,id~lnti~lO, ~ti;' Wlor I"eligii polikiste) :;oi noamenil C;!r1;ii sfin~eL<~ I'nonot.r;:i~lL, ~I c:ifOl' rdigie art: la tmza· tex!ul uno; dirt;. sacre (de pild" Biblia, ~rLtttJ cn:::~tlni .. ~i eVI~ei)~ C~lor ce il~1~lin:~u acettt:i·a dOll.a·eategorii {~ti~li,. ev.rel, ma.1 tar21~. ::_rmxl.stne_nl) '. ~·fuha.~nm"~> Ie.: a.co:d~~ 1""1Iisiu.nea de a-'l' ext",,",. m mod llber culllll,'Jn sdumbuJ. pl~lll .liuLimpoli! de tolemn\a.ld/itya) - rrevazut jl de (oran .(IX" 29)- 5i care·era· ;s.tahilil de la incepul plin invojnl~l;.ei develltau a.strd ~~j.aii prr·n invoial~~' {dhimllJ.i) .. Cei. c..:.1J~. nu .. pute-au platt .. ~r.au paslbili do:..:: inchisoare (dar !'LU de pcdepse ~orp9' .. .ale). ·Emu se:utlll JoE:.': djiny.t b,itrfmii. ferneile, cnpiii, sclavil ~i ¢alligarii.slraci,

·.111 ~fara de acc.i.l • .;;t" ~,pm'~jil~ji~' Ill·ai plat.¢.3".u :)i L~n impozit fUJlehll" 11)"InJ(f)i ,preCUlTI ,i UI1 irnpozit pe hUliUl'iic I()," ;mobiJi,u" -, p~ c.re ~ 10 putt:au 'raslrn ell dr.pmri aepJme dt pfopnetate. Apo>, mal etnu rupU-'Ji uj10r taxe r~nt~ ~iltrc~incrl"a ~:mnatd.or .. mu~~j,IJ?i:L!~t':: ~ :lv~n( • dt asemene~ ~l obhgalm d:: a pima iilsewue ~I vc~mmte dtstlncAn:e, Era.u s.Llpu~i Unor anllmite interdjc~ii~ de a L;l~ari pe. cai, dr: u purta !IT:lt:, de rt lidl~U noi biselici. telTlple, sm;;tgogi·, sau de Il-~i pfactica

1 D;u" dao::f~ r~;:ffiC}l111:1 n!(:lxi.\ JOf' ..... fL:l.lin\i1_ 1:"\l'P r;"l~~lnili do.: i'lI::dl'fljJ~t t.."1.1 !ril.}'~11~1,

]. AP-;li ;{ .!;am;;{[i.tclliIOJ din f'";;ll'".!~tjril;1 ~j it scctt.::J hl~i'i.."0.....;_:i'C:$li.nt il. S;;!~L!":~l:il{!-r dui llUl~l"L MC.!i()rOf;.lnl=~~I:, ·lJt' im':o;:'r'Ji'!!-,d di.n ~C. "XIV, ~i <l Chln.r:.r.ilor ·..::h!~lr,. ~_C\:::: •• :lur.-,;Jrtll

d:lin,'zIJ'JI rlllt~lIlm:ull ~~ ':'Lirc..1""l;11:=l ;.lJ"!-"fO;!o:.iiHi".Hi .... S()_OO(J.J~OI)}, .

:;;'::':::~~~~:":,!::~:~I::"~:~:~:;,:~:::';~;"~~:,!:~:;l:~;'~~;:~;,~~:~:::~ ::;,,~f3::~',~ r~~:':;:

,,;ab~·I!i·· l:~_' plali~ ;~",:·~',,",,~r Ili\pt);~il~:. rltJ\·;""J~1 '.>liJlli! (k l,:<~l"Iitlll"l IIri')~L·.

Suc~"'eSelc ruJgm~"jtoare i=Llt: cxpe.ditiilor mi ~i1,m:,: mnbc T::-i gls~s<: 0 pj·ima expticatic. in. tem~ram-c;.ntul ~r~bjh.Jf" ln1puisiolla.~1 oe lndem .. nLlli1e. teligiqa·se. : formulate (k Cun·l!l.Jo - care justiflc.l .:H:::\ll,lnik razb(}inlce de ·e.xpanfill1;ne. ca. fiind dictate de Atlah~ acordJ.nW-le d~cr un caractcr. 5.::t:C.fU~ de ... ,r.:i.z.ba~ sffU"lt" {(~jih:ad). Cnndll~"CiL .... r.-lzhoIului sfiintH ~i modul. t..!1::' QrganizaJ""C".n telitorj,}ol' c\..1ccrite emu p,.~!'Ogntivele 'plin exceltnW al. c>lhilllui ..

~ Trup.:-k~n!1.l d.:rrhS:1itwk:..dln unil,l~i .~i ~1..lI))..Illil<'l~i tlo:: dk lL~,:')n ~I ltlO.Jo:: :f;.oJ~a~i, [;ec:::Ln: lLr~j(;:(l~ fiind o..:oil1:J.l1darn dt! tlrl.~c"l1 J'r!)r~ii. J'1,.,1.u"e.l!l LlI'1;imt._:, ,.l~()ll'!,J1 d<' urrna1ri·· tonn:n din· 1 (l,OP!) ~~~ O!U:ftt:'!1i" era !:i.II\) 1,;~in;tru.b !.l:f1l1i gcn.:i,.t film,,.).

. :'~,~~,~~::;:;~~::;'5::~~2cE~~1~;i:~:'i:~:;;:~:~:l:~~~:',~:;:£~:~~~~:,:~I::

::t~t1l1ti;~ l!nQi· miei di i"l:<t;:;rjj 1l(J i, lljlt::qri "::!~I71l!"rl!. dar t-!".il ;1~~lr,<1 inJI!~ndeI:Jt:'

(\ 0· ;(~) ;1:lI;.:1 J:·~~.G~:I~~~l~f~: ~~):;~;!~~~:'II i~~,~!~i ~11;1 :t;:~l"~;L· '~:::~~~~ ~~11~·i:~ 1;1: 511.'!~~l< :i~~~~i:1~~~~'

m;'''1>l"!;'(Xl.Y\!,~)

426

cul~l cu 'I,Iiz.ibila ostentatie ln fine. nu puteau dcput1t ca lfl<lrt • fata Jude~'ltorilo~: In rest, din, pun~~ de ~vedere jurjrlic se bu~r: ln fel ca mu:'.ult~,aJlll, deprctcctia legii , atat persoana Cat ~i bl..UJ,llrile'1l.1 (of. H. r,·1 "SS"). . 0,

OHf,PTUL ISLAMIC

Cone e prul de "dJ~pt islamic" (jana) nu presupune un ons'llnb'. t'O~:;~mati~ ()rga?j~t de legi ~,i ~e practici ,jurjdicc; ~fe~ sa·este ttll.~~ iTIa~ larga, cxtinzandu-sc ~~ III dcmcniu! pre::i.Cnp~nlor .elice de cor~portare sociala, de i~jel~~ chiar, ~1 b~rtdJ1t~les,_ de ~tual fel.i~io~. .>Orw nu este Iegea reala, CJ legea ideala; " sernIllficaVa cllVantu1u· nu s~ 'Iirnitcazll la lege, la' drept, cl_ adeseeri estc rnai 'arnp~ apropiindu-se de sensul de Jcvelalie" (\V.M. Watt). ell atare, acts! a:n~mbh..l de norme, :de prescriptii, este stabilit in primul lind. In textul Coranului; a fost completat pe baza traditiilor Madill, lnt" 11l perioada secolelor Vlll-XllI a fost arnplu dezvoltat si ."'IDI'" in principiile de jurisprudents ale di feritelor scoli de drept, (Azi, ac"'>t.

scoli sunt-ln mrmar de patru). ..

In timpul lui Muhammad, practica juridica, bazarjl Jl<l "<lNine era inc~in~at.:.l· arbitrajului unei persoane de recunoscuta autolitat~ moral ii, sociala ~i intelectuala, care excrci W func tia de judecator do pace in conflictele ivite Intre triburi sau indivizi, 0 asernem::a pe-sonalitate de mare prestigiu hind Muhammad insusi, principiilr si sententele formulate de cl (indeosebi III suratele IH, IV si Vale Coran.u.l~i.), au devenit normc de lege. in acesten, Pruft.:tu1 ca'ut.:lse ~ contopeasca vechile UZaIW;~ traditionale arabe cu ncile sale princjpii islamice . .I"n timpul primilor patru calif activitatea judecJ~("Irea-.<:cl cousuuria 0 parte a activitatii generale administrative; singura.regle. rnentare juridica existenta era cea bazata pi) Coran si hildil. Scntintele erau pronuntate de.califi Soo:1U de guvematorii provinciilor; mal tarziu, acestia au delcgat ca j udccatori {qa(/;) anllm!ti functionan, care n-a veau 0 pregati rc j \J rid ira sped a l:ft, dar care trebuiau sl in terpreteze sau s.'1 com p leteze prescripti i le coranice, tad. ClI hotarfirile lor ~O) aiba putere de lege. in om~ele man ale impel'iului

I in mod Q..1ct. lrirdit ~ rr-.J ... I:arei:l ;II ~C;.1 oX: Muh::unm~{l ,.a. SpLL'i" in ler::itUrt cu D :P1'Qbl ~l:::i dt"! "(1rm~ Slit! ric pri'l(:tid jllridk:3.. 1 rtc-=pimd dil) Soe;.;. IX :5-au cC)nl_Pi liar nmn tulo!gcri de hatlit {.~~: I\lti~i <Ilk rrunl reU..lIlO!;Guh:: e'<l.·noo.ic.e). C~ maio au\pb\ Sf ~41i de 31,l[orilale e....-tt= ~ .a lui al-Buhsri, C"lJpril17..3nd dn:::<l ? J(I(j de!: Jtndif ~ 2""} 62 :tk OCll1~ djf~'i(e.. 'r.I~!':: in ~450 d.:: _"'OCCI;i~.1rJ.

428

r

L

elle<:trt.1t uurnai sub cont:rolLll cadiului. De ob;ce;, drept", . Ia . cauta sa .inlocuiasca veridela prin p~1m unui pre! de r~ IllIC

(t") d . t . 1 ."' P!.mre {_!_~a. - 'ar l"lUmal pt.."1l nl pnm~ ?ln~r). nu ~l m caz de: reciciiv I_

cae. CQranu/·recornanda sa fae. hlll.le 111 locul rnului (XX111" ~.~ XU, 34), prom;¢nd eelui c~ iaJto fend"", raiLllu; (II, 128). . ' &,

Adulterul· (nu insi! ~i. concubinajul) era pedepsi! - mai . asp~ ~! jn.I~~~8]~~a ebrai~ ~ cu· (l sum. de. !(lvit~r~ de bici, p:: a"k'lndOl ""'oval" ((oro", IV, 19).Cu Inv,rufl do, b,e. era pcdep,;i! .. eel care co~suma ViI~ sa.,. alt~ bauturi fennentate_ Pentru aDtlS~

insa era prevazuta pedeap"" 01' moartea. .

in drcp!iol farniliei supmvieiUiau multe cutum. P""i'lanti Co~~ul autori~a.m pol,jg~n~a (dadi ba~?atul :Jl"e slIfic:jthte p~~~ b.ilIA\1 cronornlce), dar hrnJtand-o l. maximum paml solii Icgii;n (C()l:"an~.IV;.3; Vt T) - ftn1. a stahilJ ~i .11U~lanll concubtn~Ior ~l~vt!\e Da~ WI mUSl:ilman nu are dcstuIa aVil;re, poate lua in cUS(_ltorie ~ ~c'.va (IV, 29)" ~i\roalt~l Uti so poale ".saton cu 0 ntdll a sa (IV; 27) - dar ponte 1m In casatonc IX fo~l..;1. sO~le, n:::purualaj a jiuiuj sau adoptiv. ·Corcmui abole~te \.'echea. cutu.ma a h:viratul.uj: ba~-batu! nil este obl igat, ca ta evrei, s:j ia de. soti e p~ vadu ya frate 1 ui ~lu_ B.lhba~ i Sc pot cil.').5.tori cu fcmei cre~tine sau evrcice~ dar feme.i.le m\..1.Su1ma~e nurnai. c" musulrnani. VJJuvele sc pot caS~lori d"p~ patru luni.\i z.ece Zlie de la moartea sO(lIltil ·lor. loegea "Io.mlea acorda b:irb~tului o ;tutori.tak necollt~stati'i In tam rlJ e.J , III rimp Ce fcmeii ii impLlm anlJmite in.[crdicli.i, ~ t1tra· a·o lip..<;i insJ: d!.: anwnite drepturi_

ASlfd, sotul i~i pHtea izgonij da~ voia~ so\ta, repudiind-o"', -:. lA. cafe ca~ insa so~ia·J~i pilstr·a ll1lreagi1 ::t..cstre pc: care i-o adlls.es.c SQ~ul [a conb-act.area c:asat.oriei_ In fI.!lll.rnilc. situa\li ~i pentIu ~.otjVL grave s.otia pntea ('ere ~i ea ~e.~&lCel'ea disatol1e'J - [apt pc r:::-are· il hu.[ara

,

t

.. i

\ Sprc: doosebire de Pmtaleuchy/ t:yrt!ilor. Can:uTul d.isting~ IIlle.: omontl voluma:r ~i ..::..:-1 d in ii[Jprude:f"I~~ - -cru-e ~(:!lJd~. Vel LiielA, i:I"\JClc::tI.illd-·o eLi p(a.·a pf"~rLlhlj 0':: r..i.scl.lrnNir::lrl:: \,v. 49). Pc]ltftl r.l.."-CUmOOf:CIr-....a uddefii involunt,n~ il urmi mU:Slllmall i&au ; Wll.U tnlffll.~··~l· uuu.i ~0P'fl'f .o1!i·ut), pc: lal'tgJ prcttrl de i'::li~urnf'm.re vino ..... ~1ul !TI.ai O"cbUt<i ~i ::il ,~Wx:re.u- L.ll1 ~c.I:a'l,l. In ca~ df \"[clLm.il. ::IJ."\'ltti:fLI.lSe LmLlj pCl~{)"r in:il1iic. rn.:..cI..lttlP;U-~ d.<I;or2lta~ra tillti{~l-a!a ot)l!g<l~l! dib...·m.ni 1 • .DlUi. sch .. ';Corc.-!l. {V, 94).

~ S-.a tbnnulil.l ~L i~Xtt~<l (i.Ji:-:-cm;J.bL·la,·iri:<:::"i) C:<'\ MU}iaI"tl)rJ;}(j ar iT admlS P('lJigrulU1. ~.J1[rll a ,· ... oj -In spr~':nd rrt:"~ n II ;·IlC'ro:'il~k1f vtluu Vol! rnn~1~": in unTI('l I1Izl:fPJ<li~lul 0.1..:

l __ ~rh:::lri:S::"l flo!! fmlljTi~c:,';i tmli<:':-ilt~r .... _.I : ..... l,,Clt: fHLli:;:ri ~t' (,:::Ir~ v;l [t:ri1~~j c.~ v .... ·~'I)r ,-,t''fi 1.>1 in pL!I1;)t~ lor, p4""(I!x,ziti··k. k.~',~~j~·t-e i, ,·.,'\IH<'td ~i It: b::!.,,-'ti" {LOU.!}!, IV. 38).

~. Imr "r-.::.pudia"e.'l ~'v.a[c: Il f:;;cur,1 de: rl.")ur, rJrl ·I .. _) fJ;:'I\~~ LIn _'iIJ'! i~i l·"::PilH..Ii'l;.'"~-~ fo:::m.;:-i~ tk ~~i ""1, ntl ii ~t..:::lflgadLLit:;;:::i 8~-(1 rei" ,j<.::c:.llL Juri] "::L~~"" s-a c;"'l::;;)(Ufit eLl.ILTI ;tltul ~i

i:!Ic~l:1 i.I f"Cptldi?[J(l" .C,){JfI. it, 21-4-2"J- \ 1 .

~I CIVILlZ,\ TIA ARAnA

427

(oIH,at ·gnlpuri de rcrsmiuc-, eli 0 hun~ pregarirc III iuaterie . care S.O; ndunau iu moschci, .criticau uncle :;;.entilllc dare de S~HI de judecatori ~i discutau .modu] .de aplicare - c:ind irtl!l!l[e se dovedeau a fi insuficicnte - <l. principiilor la noile Imprejurari. In felul ncesta s-au Ion nat. in secolele . si IX, .,~'echi!e ~oti j urid ice" I , fondate de juristi de mare

ctiaiu, autori ai unor lu·trilri fundarneutale in marerie. Jurisprurn~efe l~r nu nv~.a:" un =s= obligator pe.111J"~·.gH\'~m.atoli ~au ·.·o&..aton, dar cu tirupul s-au uupus (argt.H~·k:i.1tanl~ 1~1r Ill\'oca~d ~eaulla versetele Coranului sau cuvintelc atnbuiteProferului), 10 fe1ui.flcest.a, a fost elaborat pj'ogn.:.~i.v ~i.n.l~l'eLl udaptat noilor circumiil;!e sociale, ansamblul dreprului islamic.

fara a avea la baza 0 conceptie juridlca' orgrurica, fad 0 .HtTUruas.~ sistematiznre ~i tara· a f aplicat ~Il 'mod uniform in tO~k drlid ·hnp~rjul\.l"i~ dreplul islamic avea un caracterempiric: prezenra Ptoblell1 e ~ en_li_rLturi ~i prev~deri in m~terie ~enu~fil dt: ~~'ganizi:1re a -rietii de familie, a dreptului de prop~d..'Jt~ ~I a trunzacfiilor corner-

d,le. ... . . .

.. , Codul penal n-avea la ha.z.i1 0 concepue de ansamblu, Cl cuprin-

<!fa fie reglementari bazate pe texte coranice sau pc hadit, fie legi o6i date de califi, 'empiric ~i in funcrie de irnprejurari. De pildSt, rebeJiunea. ~1 once act care tulbura ordinea publica pureau fi pedepste in mod C:u totul :: .. nbitrar. Pedepse!c pentru delictcle minore erau iSate la aprecierea judecatotului, a prefectuiui politiei sau a muhtasib-ulu?_ Ornuciderea sau ~·njrun voluntara d~deau fumifiei victil~ti 'dreprul [a cl~bunaret conform .Jegii talionului" (dintotdeauna fw.i.c~ior)find in Arabia, ·~i admisa de Coran, .11, 173); dar - spre deostbin; de obiceiul con .. sacrat in soclctajea araba preislamica - vdldeta putea lovi numai pe eel vinovat, nu ~i pot:: once membru al mmilTei sau tribului s."1.u. Pe de aUa parte, acrul de razbunstre putea f

.] in IIUIHiJl"" de .'p:1m.J - funcuonand ~i :u.~:. n;."11l:a'it~~ m~lik"it:i. _~i~f~!l:;\ ~i henbnlua. Prima, fo.nd:3l~ de Abu Hanif.a ;:i A~I;! YUSll( d .... venifa scoata ol~ci;:ll;:l a lll)r~riu.:ui csrran, S--:'l rll.:srfmJll mai ales ill Kho r:JS<:JJ1. ~i LL1 subcormncntul j ndinu; ;1 (IOU<L. !o;!gat!i 0:: tHUYI..::k lui Malik ibn-Afl.ai., de m.:tre autnrit:1k': In n(lJo:.l-VC'~iltl Afrid.i ;;r i.n Sp<1rt.i .. -t 5lamiU'i: iI. tcda, pct.'"llQmlt~.fuJd tn. IndQI\czl;l., ~ lost for.wtii. d.:! \111 <lIt marc jllf.isl-. ~s.afj~ uitlll1<1, ~b lui Allmad lbn-Himbal, 1"C(.-UIlO::>1:uta a"Zi in Ar..lbia S."udil~ _~J in

~ L·~t.!V1I ((:gj~Llli di n P-cnin,'\\Jl:!1 . .-\fab'..::;fL .

~ ._.-\c~5t~ ~~ ~rbt\ra(<: ~1""i:buiIlU, poI;linvlr j\ll·J.:::~iJor> ii:i V1:Iri~~:z.t.': L.!llpa C::Hot=_gl."lri<i :!O;,":jfl!ri rio· dJ..!:lj!"l~mlll LLr: imlulc iti:;" pcnm) l<:;o!ogi SRL1 P'=nm t l"~' i.ti.. d~ I O"l,:tl~LU, d.~tlrotriv~_ ..::tl 1I,~prlrnt: po.! o;une.llil din ~r)Qr ,-D. Sounk::l. J.:S. TIlomill"l!:L

IQ9

o fem(:"--lJ:: inilicinaei nu fi r~p"diaf<j «(oran., LXV; jar dupa na.~te",a copilu!ui era obliga1 sa 0 intre,ina de do; ani (II, 233). Con'

vechil .. cuuune barbare

imL-itori1-ih: ce de paLin~ (XL VI, 14 ~i jar oifanilo( Ie acofcm o· <lJ loml doosebi11i, r.co-

. administmrea cca mai ';",ctl'i a blIDmilor ce Ie-au revenit pOn ,jlO~enir" f1V, 2-6).

Dreplu] de propnetate era re.'Clll1osc.ut t.ut1..1I1.)f (ell· e:xetp~ia sdaYi]or), - bar'l?ati .sau .feII"Ici, JnuSulrri.£rfli .sau l\e_:. .... lUs.ulmart i_ O·sene de. prescrip~il1Ilsa ti lirIlitau c:'{.e.rcl.to.rea efeetiva. Astfel i~u. dispozi~i·j}e fOl'mul~te exn-en~ de minu~,io~ can:, regler:nen_f(!_U condl~i"ile lllo~c':nit'il ~i care viz.all in mod SPIi::CHL! pr~tqan:<J fcmt::llnr si a .• mumitor ca(egol''i! de mo~enjtorl. ~1~ ori{..~.ca.7_.,.kslalOrul ~u pute.:~ dispune liber plin.test.£unent dccfu·d,€: c~~ rnul,l () tn~imc dm cuanturtlul s.uccesiu'tii; restul era stJpus., md.crog<:1b11~ Llllor f').i.1rtc prec1se: ~i detaliatt:: partajari. Oli~e teS!:amem·~ ~i· ,~)lice .·u~s. d,e ·proprictatL" ~ t.rebu·i:a s~ fit::: incheiat in ~re2en~~ a dor m::uton '_ U

Cut i I! $(: ul pi :-It;,'i (.j n fi I d~~, !uc~.a[r. J<1 ¢urdiJb~ ~t:Ji1l;.HfL Q6S_ _ M[J.l.C"lll· L'lJ~ru;P~ri~.

. I Gitl!va ~xemr~~ do; cuanlU1mdee rt':'o-'~L~a ulO~tmir.Qfilor: wi (-~'""I:;:'l.tI !'.O"\iei ~tJ u~ fiLL_~id 118, fmJul ·),I8~ ciru::l.ro1ia .a.\I~a tin fiu ~i 0 riid ... :,o\iei v~du~'~~ l .. S. tLUI1.l~ _7il.l. Jii..:-~ 7124, -ctlrld mo~t"J\ttoJl.c;mu d("t..J.[ 1."'1:t!il .;;i lYl.l;m;] d~_~C(/>i.I~WU', ~~.l It .rt!: ..... o.:::r~ .. 'a ":'1~>ll"~ ci. l/J; din IrtOSl(;[Iu<;a l.k !a Q roti~ do;;:~a~<\ P.l rf.i 1:11rll. _~(l~ll!. ptJn.o;!":.t J r;., l~r t; . .Li.;J, eL 1 .. '1.· dndl :=;oti~ a1ius.~sc un fm, ~Aul prin}~<' li4, (;"'If i~m! .,',.t. {i~n .mo.::;t\!1\I1"I!; c;in.d

~~~~:~~L~~~:!~I~ ~.,I::~~;:~;~;(:~t~.I~:I~_~~~'i~;[~ ~1i()~ ]1; ~ :l~ .~:~lf~ ,~~ ~~~:TI~~~~1 ~ ~t'

:2 ~-'i.:;,n:\l.ri~ roin';;l!1(l:;J.S:[ o'!r..l I:Gmlder:ll:i·Q crim:;i .~i :;C" rL ... -t~r;<;;~:J. ~':;). :Lt.uC (c.:;1I"~f'l_ ft, 277. XXIV 4). 0 r::=.-w.:.;.n~ r'lltt.":.o'"l ft do:.!:~kr..i:l.tfL dt' un jl,.ll::'Llll:th-.;~ (LXV!, 1) _ d:3r ;,'.:;}k'i:lre-.d. lur;·;nfmti.!lui 2nlrc!tlf\ Qo!ig •• ;I!I pc~!ltiu ~;p~riW" J~ i! hr;;~ni :-;.at! 1mbraG\ ,it<;< ~::;m.[:i; sa~. de. i.L dilxra ·.I!l ~dtl" (V, "Yi).

--"--~.-"-.-. ~--~-----~~-

f~-----

-_~ .. ~, CI\llIZAT1. .. rW __ -\llA

l

i

·'.1.i:.

" ~i ..

4)1

RELIGIA

Mcscheea .,Cupola Stancif' din Ierusalim. Ccnstruua in 691.

C~l mal vechi monument existent de arta islamica. Detallu,

I~~ afara ac;eslO~ ~rC!vcderi legale - care, curn spuneam, ill .: . de.tah.lJ~.lor pute'~~ vana de la 0 regiune 14.1 alta ~ imperiului, potrivq ~~~}plllor. in vigoare _ al.: uneia sau alteia din .. cele patru ~oli. ~un_dlc-e - ~1 alte prescriptn ordonau viata societatii islamice, (Cum m~a ace~t~a sum fon~l1late dot:': Corun [,;8 fliud "Indatoriri dt: orrfin cnco-rcligios, ele . Vol' fi expuse rnai jos), Cuci al~'"tt in cOrl1ti"intil mus~lmamlor edt ~r' In fOI"l~~ti~ lor' intel«-hml:i - ca matene de ~t:u~1 LL 11,\ jn~Jti1J"~~IHiLI s~petlQ~ - dreptul :ri jurisprudenta au -de1;iaut mtu(deaun:n III socretatea ls.blllica o pozitie C.eI1tfll!lL

. ."in institutia l~ligibasa islamica I rolul centra] ii revine dreptuhu, . jurisprudentei, iar nu teologiei sau liturgbiei. 1n Islam, evolutia dreptului a fost condu .. ').:l ell 0. mare tensiuue spirituala" cOl11p:tmbiia celci p c ~ care crestinismul a dedicat-e reologiei", Aceastn _ "pentnl ca de [a Inceput Ishunul a fest usociat unci comunirati politice, ·~i nu numai LU1t!'i comuuimti pur reljgioase (. . .) E ude .... -arat ca 111 'Islam ere.zl(] ern pe~crsjla; dar em vorbu In 'primul rand de 0 chestiune

juridicil,.·ce avea adeseori ~i 0 referire politica". lnstitutia religioasa islarnica, prin unnare, e_~tc in prirnul rfuld 0 inxtitutie juridica:

Evident ch, in Islam, exista ~j teologia; dar aceasta n-u f05' niciodara "rLgina stiintelor", ca in Occident. .Jntr":"un anumit scns, teologia a fOSI de-a dreptul subordonnta jurisprudentei' (-W _ Montgomeo:y

Watt)_ -

I h.·~(lm d~jdl l"Ii() ·Iit,jlkitl<) :s;:.rJr:il/W (,,a.)t; spune 'J. rnrc 1'1 dar si "':Ll:vfinrLEl m(HI~'1II ~,U J~J4!J·(lm ~,.cd care a J'lfimil l!iI::imuJ")_ Forma p'--"'J~,jl!J n 1-=l"1ll~ll~ui ~stod mH~·ol.I"lt'r"'lr~ in

1~llIb~ iUl\:"!i. m~I.\· .. liljJ('JJ .

433

432

-------~--- , _ OVID)UtlIUMB>\ :--

Islarnismul este b religie unjYt:"fS,,;~ forma 'mentis . ~i .cornportamcntul tuturor mUSUlmi"j~~re a J~oderal unitatea fundamentulh a neamului omenesc: loti earn ~ _?r - afil'tn~ ·,,1_ -:It " cnu all o:natl'~

'''''1II1~4, ereata.de ~nneze" (VlI, 171)_ 0 trnditie (hqdil) ~.

explicit: "TOll oarnenn sunt egali, ca dintii din pieplcnele 1 spun:. nici 0 deosebire I1U este lmre uit alb si un negro intre ""' <&1loru1u,;

bd - .. .' .' 'u'~rablSl

neaJ'a., ecat '0;15"'11 III care .1 se (em de 1)lunne:r,eu"_ A Holt' ""

~Iv.lrutat~ ~tlpre~a.~ _uruversa~, nu doar a _ard.hilor. MHfe de PfQ0 el r-~ trirnis oarnenilor pentru a Je reaminti religia, _ religi.a ql, adevarata, purl!, nealte ra ti de superstiuile: acumular- de eea adica .jslarn~,ul _- ~{''''1fu( sent de dow categorii; pro~"<lru: pnu-:-_ZlS ~nablY), a ~_ m;-srune este sa vegheze 1. p~ adev~te~ C~~1l1t~: ~ :'.l~jm:s_ul'-< (raw!), pentru a-j convecti Jlec:e®:C1'~~~ ~J a le co~.wiic~ revelatia divina (Muhammad Hincl~ nabiy ~I tI1S'-'I), -. Coram" num",/te 2S de PI:ofctl (pnllcipali; fiin.d socotru Adam, Noe, Avram, MOJs.t;. lisus ~J - ultimul Soi· ce] 1 ._ mare - Muhammad); dar, potrivir tradiriei, numarul lor ire"" ;" _~~ 0

~I CrVILJZATl.r\ ARABA

~,~~l.j [desertului -:- n.n .. O-D.l SUI'It rnult mai necredlIlCio:si .1Ii rntanlJcr~ ·~l se poate·c<l:ej DU. ~o~ orntld~i,:lile pe care le-a trirnis Dumnezeu" - sta scris-jn Coran (IX; 98). intr-adevar, religia chilLn" fonnel" sale pnm,llVe s-a dezvohat mai degraWl in O:lZe 'ledit _.d~~rturi. Ceca _c~ insA. nll inSt:anin~ ddoc cl berluiniloT le~ar' fi' lip:: sentll11eutul religlo.s; ·dar ·acesta Ol,:,-ea o.amun~ti1 coJor.:lUna prt:pon~ deren! eticl. Vechea_ poe"", arab~ preisl.mica, denlOrL~n"'.l7a oJ. "reJigj.a reaJa a rlomazilor era ceV3 ce s-ar putea numi ThllanlsJn tribal'_ Via\a dura in !l"'/ert cerea uninal! glad de maretie umana SHU de 'bhha\.ic .... 1 _. • ~

Vechile credlnle.re/jboioase preislamice er".1u foarte s.amet_ Sentittl~n.tele ,care Ie doinli1a:u_ erau· in primuJ rand putemica credin,a tri ·destIn ~I groaz..1: ~ spiritele re)[;!. l~lscriptij]e. gitsite !n Ambia. ~1eridjonal1i. (ll'at:i ~A acin.rntia LU11ei (divi.nitat¢ mascu]ina) In·trr.:::cea lfi" impol1.anti:l ildora~la ~aa .. e~L djvinitme femillJna. Zcii cr1Lu In· gt:neral di,.:jnJ(a.1i [oeale: i\rahii dill. flnrd-vestul penrnS-tE[ei it ado.rnu

- divinitate de origine siriann, care i~i avea staruia ·pastmt.l3. Kaaba din Meece - {ii~ ca divinitate suprema prin pe AIl1ih (a!~fi<Jh - .,zeul"'). Fiicele lui emu al-Hll - femininx pentru Allah), divinitatea Soaruhri; aI-U2.:.:':a . Manat, zeita destinului. Sc pare cA: diviuitatile erau anual al vegetatiei {ladeosebi ·cele adorate in. reg]-

din sud: Aththar, Silo Nakruh], -

la arabii nomazi pre-domina fetisismul, uneori ell

unui cult naturist. Divinitstile 'erau venerate sub forma unor piatra, asemenea menhirilor; sau a UllOf. pietre nurnite ebr, bau-el - 'll~ul lui Dumnezeuj.care de obicci nu ..... ""'"v ...... in temple _ In apropierea acestor ida-II 51!: ana un pu;

pe.!1tru ua ritual, ~j 0 arie sacra, imprejmuita, in care eruu animaJeie destinate sacrificiuhri. Se sacnficau carnile, Oi4 - rar si nu Iegat de. rdig; e, frinte umane/, - eli s:1ngele . sacrifieat se stropea idolul, iar carnea ern consurnata de. In cadrul c>spii\llllli ritual.

ritun LlIlU;: ·inconjltlul sanctuarului de ~ a pte ori, cu dansuri. . ~i vrnji recitere in ritm, - o-procesiune p~g<lna pe

"",Ml,llI,,-mma,a. 0 va condamna ca diabolica. .A poi, divirtatia, ill

practicata - prin tragerea I. \intii cu arcul, - tinta _ fiind 0 pai1~ .. u corpului camilei Inca vie.. ce I.LJ1J1a··.55 . fie apoi in· fillj!"., c'uJtul morplor (m.ai ale..~ al s~burlilQr) intplica un fei- - de crud: dllpO inmoITmmt.W"a - d.fi1l1ctu!ui, _ beduinul ca.miHftfundu-i de vic picioarele·~i msand-o apoi sa tTH.r..t.r.i sa. mai adJ.ugam dl si actuJ ·vendetei era cOIl.siderm 0 , - ~i trebui. indeplinit cu un allilmilritual)

r.ei Inai emu ~j demonii {prea pu,tin degsebi~i. de zci, in spiriteJe, t!jinti, de. care trebuia." Sa te paz~ti, rorn sa .. le fad

. in jurul· ~1l~,lui 600~ o~~l ~ecca era ce:ntru! .r~}j~jos cd mai probabil, al Penin,uiei Arabic.,._ Sitllat pe marea atieri!

] W· ~{o11Igllm~r:r' \\.'<.r~; '::;"lrL.! t!.I'..pl~ii ..• ;.~T:tbii ("UJ1,:,;iJr:r:,m ('"d <lo!. • .._~(1~!~ m~Tct;C" '11":i .-r.lcte~ir::"'t.\ I~l:dllll~' 11t~!; ell: d~c.c.n.j~~t.3 Utlui Vln, rk!I"'".)-( do:' "~loal'C':::I :vl i'C'~5"o.~8:a. ()ill·.fj d lIld~P!1I1~~;1 c.~ ';[C!I~lrl<2: fLubiJ\ '''!;,:c:aS1",·:...;. dl:l1m:'!l ('ks("C'ndCtlLei .S8k: l1obilt, !..:il~ e[;.! Ci'::'I ~ lnblllut XiU ~ f;'lmiti~i $;)k. 'I..:Ou .. '>I.."("1,.em (:u ::.l.(·~!'ii!e ·,dfi~ indivi.uLll J":i":'.!:.:l.un :~~~[l~'~~~~:~~~1 ~;:'i ;lCVMl~2:!! in ::\~ i'd _icLdl 01)'~81"i:'<t Lr·it"1~Jllii sJi J1U fie ... i~lr'l;l &

I -t!1"i:l.U~);.I! ~u LI;uu,;por'!.::!-biit, m~o\jll,:3l"1d r.ibu[ in dq'l:asarik ::Kl.lt;:; 'in ~uP'le; ca Clb~tc! ;;aL:!f"I;!: nr.mrit('lOLre_ irn.r-wl ·l':(lrl moni:"it p..". Q d,],llilfl, eLI IJJ~

d~ p.i\.."Zic:!=i1.o·ri, ~ob01lI j ~L it:Jn..::i J.arufuul. .

. ,UFU":l,.~ri foam~t-=a Li impLng':-<LU [)i! :"t0t!'.."tL ;m:inC:M"ri 4k ~qj1.l1:ck ~j U<!" t'il·U •. ~k·r31 1T(I~imt[: L!;"."i j-=r:tf~ll fct!!dl!! ....:. gun de h(~miT C[tfL:: mJ "8dll~aU rLi.t:i un fol.l,".]~ ·f~unilicI·f.gq~nJu-l.; d¢'\.·li-· (E I. M~:5.~J_ Obil·C'ilLl o;!<::'-i."i mJ ~r~ I~~al J~religi..::, (:i d~ f(lru~h:-.

, "o\c .. ~;j 'r:l_d:mnii.re il };aal~du.i·, :.l. $:.'ingl.!ll,1! ';::!:lH!: (!Qllfint p,in'-"i~il1l ~·i1.i!l1, em . :"JU pcntru :i !><lti:.f;:...-:<::' Lin 1,13[jllo:::t orb. ci PCrl"tru -a. I"C'p~ra. ii_(f)1il"!::'.1: ~Hhl;:;1t iii, uIlit;.")[<!"<'l s<-.\~i:\l~ prm I!~c~~k'ln"·' ill. r-..·b~l.

- - ----.---------_.,---~--

f

; :.' ,

J

,

:-,i

434. OVI1)Jtl[)RT"I

cOI:l~rcjala care .!ega sudul ;\Iabici cu .~i, or .. .f1~ul· ell nLt].lti" &~. cdd""ll'~lll ru xensul c i de alegorie III isrica' "'k cea a unci

r I b t ,tgus.. [erusalim ~i·.a uscensiuuii in ccr, unde a purut couternpla

on (~arte·. egan, cu man cm.ivanscran.lfl_ ~1 argtni foarr:e.~ . !

tate, orasul c.~ ~i. mart!~e centru de f..'toelen.n~j: fairnosul sail t-C-] Vert..: Infemul , ,-\ Inccput S[l pre .. dice. pi\;na cand ost~ljtaka

Kaaba - un edificiu -dc forma [lpr?flpe cubica, cu l,lturjje de l2 ~plu .";""",r UIC",,""~' J-il dctcnninat s:l s~ exparneze .Ia Yuthreb , oras

m~.iar in<,Htlmt:£l de- 15 m, ~i avand iocrustara rutr-un 'col, al ,f' I~ ulterior n.unele de Ivlcdirta. Aiel, Mull:]lrmt:J.u. a

).p~.J, necgra'', betvial, pe care credinciosii .. o sarutau facand~l'ui sa-si 'relateze ,.revd~i.~jiIe"- care coutiu sfururi, senunte,

jurul ritual at templului - adapostea staruiu zeului Hubal djv';ll~n~ ("onJ.uil~ j~l tcnte domcni~k vietii, individuale :}l xocialc, -

populara infro~u..;_;a .h' Me_t;ca C~l t~e~ s.ocoJe.ltl urma, ~ Dar' c,;l~n~~.~ : s-a d~..dic;1t unei sustinute adlvit:ati politice, orguniznto-

oOO~ pentru ccr lllal multi arabi divinitatea suprema, aproape in -......aJ, Ac-t::sl~ n0J111~., mernorizate de discipoiii sai, n-aLL

monoteist, devenise Allah, - crentorul lumii, atotputetnicul si a~~S dceal rnni tfirziu;· prima versiune ·oficiuh1 a fost

utorul, protectorul celor af1a~ in ",;;Iatori;, eel Care POT\ll1~ /- insarcillarc" culifului Othman in anul 6S0, de catre

tunilor ~i daruieste oamenilor ploaie (('oran, XXIX, 6J-6'i).'EX: "I lui Muhammad, Zaid ibn Thabit, ell ill' grup <1~

la aceastg data, la Mecca ~i probabil .~i in ulte Pfu\i ale Arohi,,;

tendi71tu- spre rnonoteism, prin lnsusi fapllli .ca. Cl'edjll~ in celel~ materialului n-n fost facut in o.r~nca cronologi~a

d..ivinlta~j, locale, deveueadin ce in ce mai lipsita dc·uupoTtanli, , cele .114 capitclc {surate) se succed - CU .CXC~.p'Hl

~~llm;te _[n~ti~nte .itl aces. s~·!'ts vcnisera, de.'}lgur-, ~i din· Partea estc de fapt 0 !.·ugAciunt:" - In ordinea Iungimii lor: Cit:

cresttmsmului ~1 a iudaisroului. D1-Lpa ocuparea P:;:!'lestillei de mm..an- care are 286 de- versete pima Ia cele din uunn; de numai J

multi evrei se rcfugiasera tn A~'hia, amestecandu-se prin ~~ surarele _ (sura, 1'1. s "war) ccntinand ill total 6.236 de

cu localnicii, dar c.on~inuftrid cu ~rsevcrenta in credinta lOT ~j in . cu Q fOfl"Tl\l'~ inrroducriva ("In rtumele lui Dumnezeu

felul acesta contribuind J~: ri1sp§ndHtl unei mentalit3\i monot.eiste Tndum1cn:"); sunt in versuri, jncgalc sa hlngtmc?

Cut priveste crestinismul, inrluentc rnni purerniea In Arabia 0 exerci~ sau asDnan,a.. u.~llr.il1d astfel lectura sau recitarca

tau monofizitii .~i nestorieriii. tn diverse regiuni din Arabia, line1c: inseumna ,...leCtlllii.., recitare"). Cel ce vorbeste

triburi de t~o,.naz.i trecusera (maca~ in pa~~ la crestinisrn, si In Dumnezeu Allah" niciodara Muhammad ~ care se

Mecca !OCUlaU familii de crestini, In SI."lJ¥h, pnn ocuparea Yern~[lu- un traJ.ls.1nit.~tor, u~· profd'~_

lui de persani p·itru~seseL~ in Arabia ~i ideile religioase monot.e~~ 1:::::..--------

ale zoroastrienilor. i !OC reprosa ca nu eae in stere .-..1 ·S:;jy3C"¥:::Iscti minuni, pl"~n care ~

Muhamrnadnu se putea sa I1U fi fest la curent cu cceste idei, <lut~ntiC"i.l.at<"1.1 Jivin:a .iI. mt.'"$l'Ii1,11ui ~~I, i\·rllh.il[I'!.r~ a rd~t::It - pt:1101.1 J

incredulilor - dttllt(lfW: f,j in C~( (min.lJ)l pcrmnd din lcrusalim, Al.;C-<tsu cxt..,tic;l1, ce .... <1 JUGa un rol fcndamenrit i., teologia i;S.l;a:mi..::1, <:I. fat.:ut ca s.:'"i. fie cllJl!iidt:r.at· de mu~]m.'lli i ... 1 rrehea or4 :stint (dur:a. Mecca ~i

435

DOCTRINA CORANULUI

Dupg ce timp.de 15 ani se ocupase de comert.Ia varsta de 4<Jdo ani Muhammad S-a retras in singuratate sa.mL'<lilezel. in 610 a avut prima viziUJ1 c~ juso~ m d.e o revelati e auditiva, Dirnre viziuni le can:

bog:a.ta olig;,rhi.:;! curaisitilor, ~ renuma la pagaE_istn echivaiacu pierderca lor. Pe Lln~ accasra, a r"::("lIJlOO~M In Mlilia:rnmad p.:= ::.dt. -v ;MLlnLI.1pWtul al uuplicu. de usemcnca r~l:Ul1o;t_~t(..f-c:! supremaf cl ~I.:: pcli rice" (M ircca

I Ample biogtatle a lui lbrt lshsq (tn. 72!i:), bazaia poe infom\{J~il.: cc:JOf" care j-ee cunoecut pe Prof~t" f'l"t.."CW'rl si biografiilc um~loaT<", din prima jurnatarc 3 sec. IX. i1 preLint.'l pe Muhammad ca re un. urn ~nk· (care prcgarea r-dzhoak: . ..: adevarar, liz

.."in·mund", lui ,wilb", .!iii t\rn il P;utjC"LIJ<I person:::!l}, ~:tuber..mt ~i ill-COJl.S.l::"C cnl, cordial

~ gerh~ros, dar iu!~ til rnani-e ~ chi::tI vindicativ; llut.1r.d.r, cairul:and !otul I ~~ ti ~bil

in a profita tie s.itu:Bljiil.e favo.rabile. Era rnode-:sl., nu ero mfuldni do(: $l.ICI..'lesde II,I~ di.!ipl"C=!U'a gloria ~ bo@ti~ S-a slim, Is 62.de ani. dtlp;i ~ ~.ili preg~tjs~ pl3TlW'iie UJ1o.V vas:il!..qopt!Q!ii mili~ in Pal.:.!itlni .. Mtinn:illtld sattSl! atla lf11narea m-o.sdt~([m ·Mcdu;La..

nu (!J'<;!"tiIHI~4' ~ ii:tTH..I~'K {1 ~lig~TI{"mr\-· - observa R. Gamudy, - ci .~a ilor credinta fm ,-'\br":th-arn ca \)_"\I.q;l un singur Dumnczcu, cr ne ~i caruia i sc datcrcazr n (1 suouocreebschusc este aid imrlil..-<If dr~~p1L11 orlcaeci <I\ltQtiI~\i. fLlr}1Ji'lrn~lltul divln al 11:Il..::i· r;!:!#dit:dli i1 hltiJ["'(lf" , d<i1I:i;L!p!"i1 orit!i-rci L~r.lrhii ~L~!-=: ~.C.;t I1wi tlobil. di~~'< .... oi. 11"1 ULflil ILti· cd ln3.i cr-l!dincio~-· ((.iwl.lu, XUX, 13). M.::,i mull: nu .::'(j_~t.'i a.lt!'l rt.:;)lil"lk; di .... init;\IH slJf1Jcm .... ; iml'~<l~a \:l't;,(i~ ~!t1J;:: W1·.r.;emn-- (~lf}. Q n:}<lilifesl::l.r~ it lui .,Ntl ~::-:.i'S;a, prin LU1T1m·~~_<.} ~par<1re intn= .s.;J.cnJ .!i-i profun: -orj~e luau C'.!ik i=;<]CI1.l tiLpOrhil .:-;."'i.u "_-ll Dwn~1":7.o!U

436

_________ ~ ::_O__:,VI:::I)lU[)IlJ,1.Ia

SId - - ~

urse e c mspl.rd(le ·dogm~tlc;1 <lIe Corunu.(l.I.i sunt rna.

eb~ic~ - Ve(~hi_ul Tf' ... 141tJ{~nI ~L Talmudul _ .,;>i) l11tr-o m.asu.---;jI a~ mal mlc;l., cnq;tme levanghdtile apocrlf~, in plimu1 r.1ud}l. R ~t isJurnie.1 nu,· propurle. credinclosuhti ideaJuri cu neputint5 de el~giit ,:ste 0 inv~\il,,:,rn preeminent praclica. 'tcllectiind spiritul pr""li~ londatorulur sau, () rellg,le care.se adres.c:Elw oilITlenilot sim~. af r~c~. ap~ll{I s.ac~n~t~ rn~5tic~,. _ml ~n::t.iJl~t: a~cezl.~j renUn~ ~ n~.~1 nu tlIS~ure;)j!t 0 le(,Jrfue de.n.cala. Dogma S;l fundrunentafu .~ atm·nan;,a nionoteismului:. Allah este. divin_itatt'!3 suprema; t;.Ste ~I: nu este asocial lntr-() .. Sf. Tfeiln~"', $1 nici l1-a ilvut un Fiu2_ ~lCi e·sk: evocat qe 99 de nume-atrihu~; e~t~ atotputem ic ~i mil .. ~ ("I-Rahman), oste ~-tiipanul ~i creaton.d lumii; dar, .pre dcoseb. OS(iv dogma. ludaici:f vorbind de~"TIre.cre.atia .hnnii in SilSe ":rile Crille~

_ 7 _. ,_, v~

?fi-:n11 c~ actmnea c~'eato~ a lUI A lIab c;ste continu;t: !~EJ e.sk cd Ct: l~V1~ ~I omoara> ~T dacl1 a hotArat un lucn!J 1i .zi.ce: ({Sa fii~~) - ~j el ;",1"_ (XL, 70), - Allah "re· 0 clIlte, cOrlTIat(1 din ing.eri, mUrit,,fll~npatl, Lira ~x, ct'e_ati din IW11ina, ~i care ac;culta de AIJah _ <If.~ d~ Sa~'n (Shalkm}, dlavolul alungal din· Po ",dis in.jute. lui Act.m ~t c{ue pana r~~ JudecJta de Apoj va ctiula meteLl .sa fi dUel! ' oal_n~i In m~ire (su~a ebrni.ca II ·n:litu!ui e.stc c\o1dcnm). Ingerii r ~el1g.~ iudalc,a se intal..rt~c·. ~ in: ishu:ni~m_ Fiecare om .are alfl.ttJri ~~ IIlgc!!1, _care ~m.socQteala d~ fap~1e JUfb~lHe salt rd~. Shaita:n art if] Stlb()rdll1~ s~ Qcmonii (4j~,!il), ~ptri~cle rele (T~ care credeau ~l arabji r:relsIurmcl ~l carur(3 .~otltemp{ll1lnii lui Muhal'nmad ].e mai adl1ce-Ju inca jeI1fe), nlc..:atuiti din tl~diti ~i put1ind lun difcritc inffi[jsfu-? 1>aJa~luje:sc pe pln:l5nt - s.o~u ~n eel', unde ing.;:rii <.lf11J1C:f impotri;rd~

t u pj etn.:; a ceslca :S:ll1J ~ comct:ele_ .

437.

M<I~<l mo!>chC"~ a oi1l8Y},1IzHor, d,ll Darn:!sc. ConSlruit! in 7 j 4-715_

A dou.a dogrnU mat ·importat'Lt~ i~[nmidi .se refe~ b rr.:velatic, COl ·UIl ajutor pfimit de om din partea lui Allah .priT~ - Pl"9fetii 1. Ace~tia ad~lC o~n1~hilor Lege~i~. s~~~ .le-o fotodarn Ii aVer.lt2eazaJ Ii cearta sau it:amr;:n}!ltu cand t1u Nllmami lor esle 1;,aJ'e: ,.Am trim;. h toote popoardc sol··_ "pune Dumnezell (Cor;'n, XVI, 3X). Profelii au ~;

doe: a face··minUl~i; dar· !\.'iuhammad ls,i atribuia tuIn· ~ingllrJ: . de ~l 11 revelat oaroenilol· ·Coran.ul. in fine, profe.,il ii indeamna

. . . Ja "rapte bunr:.2 . .. _ .. . .. ..

s.urse iI\ special c~tine s-a ll1sj:ti.rat Muhan-u:nad in fundasa doclnna. esc:ltologlca, - aspectul ·cd m •• ' unpl'eslon.;mt .~i . trar~f, ca.Juia 1i este rt::7.t."nlatii int~~ $Jird if. ~XX\( -a.,.

COI'Qlwlrli, r'mtc:[ii ml J"I)~ Ji z>o(;otiti ::;;fin~i. Mai .~~ ir1sn, Ul ~c. )~l, . prch.!al~J ~ob'Lb-il obic~iul .uilor p,1P(l:{lf-? ·sup·tJSo;:, ::n.l ck:r..-oitt.( de ,filll,c!li~ s[ au in...ti.ru:it un cult al sfinjilol (warE), at-:=- diror mQmllr\tt::

h:imri. de ~1~I1J4j: I'uh ~are s·,a·r:.tspfutdi~ rep<=ill; 11l.~hi pnl11re berbcri, o 11!5 nll0'":31l i m I~ iet"' f:!= ;)S~.:di(.c :a. &ufiSlrdl1ui.

. Li\ i mp)h: iuru::a, ~i· da~i TIl i !m.tl~n ic. ~i l~I!1.;""'" C~ rLJc~ti inaintc ~il1~· ,p;!nfn~ 'o'uastr-t!, ;L<.:ct=:1 ve:.i a.l1.1. bt Oumncz.::u. d\ci DlUnrl~:l~O ~ti~(.'I.~ ,.:k'1j'· (Co1"<m. . - {Jr. :I.s,:m~~l.n~ prol'i::! .. li)$l ~j <U"h;m~dul Gahrid, ...... ~;s:'Iilld-(1 IX F~.:io~ra .,C\l S~111l \ll1lrimi:o:: <II DomnulLli L~n c.', s~-~ cf::ilu tlil fiXi[~r·curil.t"· ~r.(Jnz.'l, XIX .

. ,1:t:-:.~~~~~;I~ ~;~:~::cf:~~~:tn~~~·~~~~:.~~'~:!~~l~;;~.~(r;~t~~~I~~~r~1~:~)~~~L~,~~~i ~.~:;~J~ iff

.52;.XEX, 1(1-·,6

----,-_.-....._.~ .~-----~. ~.-------.~.~----

J A.fjnrta~jk isl:uUIStnuh.u oC\I cfl::~:ti-hi!>m~.I.s.un~ une-ori ata( de: ·.'i:zibilt:: incat. rn E\'U] M~J.IU, fl}ul~ er(:~i C~id~lI ~Ismi&lnu! JllA! dc-£sab,) £J 1!.f.,:2':t::: c~'>1tn~ d1!car o31t!: rdif.lc_ Di:ml~ c.I~ pdda, II prl\SF:!'.~ ~ MubaJ.l'una.d ir' lnfc:m printrt: f.Chj:!:;matic~.

~ :T.r.i~i~ll2~· 'lrlS<:".lI'rri.Il·:l\ ·~t~: Mt+hSU't[truL~ {'::-aTe 0 JlC""~~3 r,f[o~gClri(;J djl,lln.it:a~ 1mp3r!rr;:j m tIC_ ~~~u, -lisus-. ~i Maria;.sf Duh - rons.id'.erat ..k Pr..,(t;( UI"1 coo.;;;:pt ~~t:a ~b5l.r.s.~1:, !n.Jnt(:hglbil p:mru !)mul COontn·- ~k iJ.enHfi(-d.l de: d ~\I arh~ll.ght!oJ! {."lb~(l!l. I\-1"uh.·unmad .... (lrbq'te ~ll r5pn':1 ~sjlr.: li.su.s ~i f',·t.:ui<l, ('!..;)f 1111 it :.:~ott.".s~.!l fi ?~ ':::SCI\.r3 Jj\'i~ (Cm"ll"JJ, UJ.,5\t: V, J {.-2-0J_ P.::.lis:u.. .. {1m ar-M~J:lr'l _ ,.[i.~Li~ TLjl~i~I!iI··l Ll [!L1i"1SlJ~rj Ju.ar un pr.oft:l, :SUperior ·pf..::·~k~~orilo·r ~ai, ... IM .::I C.an.LI (:'·L.[!~itiC;1re 11 1i..~llVi~fi! (l n~.jigili - :-,;~~il"1:lfld nun, .. !"! ta ·"DtJmr,C"~u J-.a rldint '8 sin~~' \C"-""'''~rJ;. pi, ".,6)_ I~ a<':<C'e:1, -1'rah!lor, rr}u~u[marl.lror, rIU I~ ptK:C ~~ Ii 5C !;;Pllll:ii ,.m.ah:'ln"h_."d.~ili::. l-t .. M\l ('".;1 flU 5(: !ltd-,io:=:! Iu.i "lYhmsJ'rl.Jmd. r~C:Lml ..:r~~tjnjlILli tISU":;.

-""!. l.111~iJr~~ $(: ilJ..-.:am['"~zj.~n~-(I vi~'J.te . .pj.£_l1biL.o:=Jn:: {d~ ri"'rj.~, si.e1·lnii). C()~u-.-! ru!o::ril lor In<dl!ll<\.': .;_.Tt':~I!iiCI~:;;n p~r[~ "li1~lU.l~tf;. mli.s.111ilI::= .~j i"(J_~,c.~;,:: Jf~ .... :~rr!.e .... -..::. S'Jil!

r~JI'_lo::idjo.~; rH<!:i ;;I .. ~.s·pt'mru t~JTI~i C.;iIlJ m,~-.!)l (h:1ILm nQ~ .. na-,,;ciqi -

-,~- _.-. -.--~- -- .. --------.,..--.---~-. ~.-~--- ... ------- .. -~

Cordl1.1J/ este un ·il~dJ'epr.flr.d~ yjJ.~1. pentru omul obisnuh eti care (J predica este b;l}..=;tta r= CtJJ~p:ila~ si b'UJ1-si;~t D~ IC~ ill;": be '( -. T . . \. lSr'<!UI

_ guuer, UJTLI inta, genero-:z~t~Ht!:<l, SUl1t rccomandan- - dar, totodaU

sa I~U fie t:xagerate. Nu indeamna snre a.sceti..'jn:]4, ci dear S:P-J~'

l s~prkiiro!" Infe~~JI\Jj -: ~~~ care ('OI1.I1W( ... ·o~re fo.;ut..:- rutin _ "I.'rlc'li:)m lu d~<''''-'Tl5;<:':.u,.....'I.::''l".gl' j~lf.l""lll'. de mai Ll:rziu. r

J .~N'~L~!li I~~I -. pt::.III~ Imln' 0r.rl ~'oQj~ .Iui Dvmnczeu, cum ~ :scr:L~ In C,I'r'l1!~ tc:ml~noJlri1r'" m~. !.-,:'}t,.NJC1C.l:.lld nu ne m!amrJollM :ilk-e~;"l dec . .,. coe a. ~ £I :iCTi~' DulllF'JC7)~'U pcmru n_UJ ,~IX, 51); e] ~~.~~ ,~~. l~_t· h(tt1J~!L,:.~~ rJc<i.rrl'iuil,:~k'· ll.XXXrV. ::t..dc. _ F:.lt~II~I11:u1 :;;, resemnaree ~UlJ Cil..;xpJ !t.:::1 J", Cc- rn ~rlJ~ musulmunc sirnx idcnle ::-;Unt ::.!aL .u..: rare.

J ,J"i<:!\.·il.l"1.! Om l~~:, (~ ~lju.llJ;.'""-:UiI - n.n. O.D_) tr. felul sac" r xvtl, i't11); .. A~tlf1J1 ~1.: l.k .I~l Du.rnjlat::~~ ~l CIIl ... ~re-..t... ~"-l 1.:T\':a.da~ ~j cine voieste, ~[ nu cr::=~d1" (X v Tn, 2'8), "J\.ll ~rm~ ~Qfl~, urle, (:~I ~;.l·lt: abate" (.XXX vrn, 2.s~; Jj VOi .I;l:~.'po;::: oameni _ n.rt. O_UIrll n<l!<Ul~pI1Q.l'.sa ~~~" rvi. ! j 0),

'-I D.ii.r t~l sec. vm, ;.~ ~~01. ccntnctdor CLJ ... '<lILl!:!~·~i OOdJhl~tj ~i L~I ~lmLhort!~jj crc:Ji;nr. aJ'l~~ ~J ~~r:~-l a<;CI!:~~ ~ ml:'i[.IL::~ ~I !i~t; \·~mhil, care 'Kt1!-.:.M in:trort~1Jl [.iI ~'Iirnmdi;tl::'l rill pr;:l.Ctj('"~~J( ntuole, tl . .!)L..'fI,imcw'LIwn( irl!im ·.d .... '-:QJn,mil,lnc- cu ...:!tVi!"ljT"1~C';! suprcmn; p;u·C:lr~I~c1lj-~ _~~~ 12 ~'OIdif .;l.rl! ::'~~:"1I!"i .~rint~ iI ii1jmij··_ h·ud,~dtIJu; i ,.:~ .~t:IJI\~ ':.l'i~I;1 »nvinn .l'"tmcIJ~jUl.~~ ftmrl;:l.lti!:mnl - iuhil"i'f1 en drumL!l :o-:r.r-c: ;)d~.~f " a tlu,;; L1

~m~r""'~~ g.m-=:r<}:;r'~tal~1 ~ L~"_-r~,,.~~ .o- ac:~~ it], general. ~lJrfi:::lnnJ <1 Ir!d~plil'.i' (.I

filll~ -. : :':I.~,.'!iI~.'I..l1IM l~ unurun!e t.!;.I:m.tL~, OJ.'aLLIlo<in-::.! c rez .. i:::;lo:::n~.'l. rO{t..:rr)~ .ui:-;Lnll~;'Ir,,~1l.!"

ale LI(II::>I t.ltniltI5friullll··(N:.t.jil1 UJllit)1. _

La. lnceputurile islamismului, 0 mcschee (ma.sd:iidJ nu era un alifi(;lu de c·~tt Jn fdu.~ unui templu, :11 unei sinagog~ S'H~ ."1J unei ~ci~ ei un loc de rug."i:ciune C-.1.{e putea s..' fie ehiar sub cerulIiber. rrofetul .spus~se: .Acolo unde te afli b. ceasul ·~-uga~illnii ac610 m::buie ~a ill rogi, si locul aceta este un "!-(l,ll!jid'- un loc de ~ernal~_ rvfDsch~·c_a nu em. un _sanc:tuaL l~ ~deyJ.tatul sen~ al ,:~'I,I5ntLL lu I; nu era rue I W1 1 iic<!.~ destinat cu Itu I ur, C) eru torodata ~J JJ.n toe-de adunare publica unde se nduceauIaeunostinta evenimentele !ilei.i "" discutau problemele cornunitatii. in Evul M"diu rnoscheea era centrul vi(* i . religioase, soc in le ~i. i ntelecruale; inc inta mcschcei era prin excelenra ioc de rugacnme, dar putea fi si sediu a] tribunalului, al administratiei, al tezaurului ~i, in fine, aici putea funcrionasi 0 $CoaM Nurnui odata \AI dorninatia turca seldjucida (sec. XI) ~oscheea a devenit un a.(lt,:.vi\w.t 31 e~clusiv loc d-e rugaeiune.

Pam-.· 1:<1 aceasta data, 0. mo_~chee cornporta -0 vast .• l curte dreph:lr.tghiuhr~. m~rginjt~ pe trei laturi de portice acoper-ite, ern-e nadeau Kces Ia mal m).lltc s.::ifi de dimensiuni si desrinatii diferite (de studiu,

I In etara truduceri [ oficiaje. in limbe turca, nu ~xi:<:t:a nle;· 0 1i:1~ tr"EIOIJ~(~· :;!il.!to"riZilitl Ii: 'ITItl'!':wm:IDL :3. CO!'all!.J/lii Intr-co :31tt1 lilllba·{E.'(i~ ~ traoueeri intediniare, -teH~t';tzatL!, in pcrs;::.nl.. beoguli. ur-du, (;hirl"=:::~. ~.:;)_). Prima: uaducere m(J"--.r.. limb{ ruiiQa 1,..'S~C cea ~fcel;"tl.L[[~ [[1 ~ ~41,· din in~i:rur:r:=a Venerabilului Pierre, abate de Cht.Jl}".·In scopal combarerii islamiam .... hii .. PT~a imprimere a lo::::>::CUhlL ill ongirial al CI')!~ffml!li <I fest ncu!~ la venetia 11".:a85-l4~~

I'

I

440 0

----- ----,-- VIl)ILJD~lI\iB.,

de serbari, dereunium publice), in cenu-ul curtii era 0 ra~. bazin, pen.t..,.l.nbl~J~rlU.jlt': riruale, Pe a patru ·I.iltur~ cca orienta. 8.au ll..Il; M~{':ca, em sala de rugaciune - mai rutin spa~jna..;;a 111 :ad'-'~ ~~ decat in ta~im EO, - ru acoperisul I1l(:1t ~j rn ra.un Pen~te"Cart s~ a{'[Ctnl~ de curte (dedit in !liril~ cu ·0 ciilnl rnai recc). inl,e ClLrt" ,tleJ>;iI' re

.. - d bi Fu - I "adl!U

era llle! o ecse nrc . ncpona [.~ ambcle emu in mod -egnl ac -.b.

cj~dinci~.~Llor, care ~ rlL~e~lI ~L~t In fel intr-una C"..;,·j.n cealau~~~ derugaciune ~v~a. careva smm de c~loane cnre S.tl;~tllleatl 3CQpe"T~ a .~l tormau mm rtm.lk nave .(ili:: IH J pan~ la 15 chjar 17, 111, mose! ' ~l d~n K~i~n)~ dt~p~ ,:"1.)delul ha~i.H~ej()[ crestine _din Sjl"ta~.iu p~~ din fund.ul n~v.of:l·c~JltrnJt: ~ra.o ni-'Fl, .g~Ii\; ntl!ll!t:i. J~ih':-lb - c~ia li era rezerva rn Om urnentana Ceil mar frumoasa, - indi cand dirt(: , (qibl.o) crasului .~f:i~~ sr~ cE;!rt(·credinc~o~ii Se pro$ternau cand.: rugau. Deasu~f7I arcade! ~.r later,j ~e~ 0 ~ene de de.'5chiz."i!ull ~illt.."i:1u loc de fer~l re; I ill' dc:asU.[lr~1 11 CI Vel . C<"I reo Con d\lcea ::5pr-e mihmb era t::upola, Joo~i";, COlH:·av,ti ca () _",~~oica

Singura fli€:sa oI.:<lrt:: Ililohiht ·~ntel~ond u.llt::i moscbt:j IDar i.m:por_ li:.mte era UIl_ f~1 dt:. amVOfl (nUl.nit '~J{1~bar), din ·can~ rmamul -con~ ducea rugoJ_cmnen :sokmn;1· ·de vinerCfl :s;}U chen .ven;cte din CU1"UJ-;:

UtH::le rnoschel ·din ora.'J.ele",:c<lpitale ayeau {li Un SPil~j~J ingr..ldil ~ muqsura - ru-z.erv:at ·cu1jfu~ul··calld a.')ist;t ta Rllgac·iwl~a r~lblici d viner!. in r~st - cihe~a. C::'to(1.~e d.¢ ~ga~.iurte, candd.:!brc: :;-i· PUpit~ pe Ll h'u e~en1.pl~-~, (h n {_ or-an.. Tar in It~ u..::;rior - doua .cOlIStru(:~i ... n~xc:: IT'l!Jl::lretu' ~l mi·nlw {1~e:?erYal:i l<)!rillelur ~j o:tii pCllt['!J In:ilrea

abl~\iu!1e). ..

i ProIO~Li'~d Ill(ll:'J.~IIr.::~i· fll.~r.::);o:t !~l...:~iin~::l rlo(t=illl~lj dill r-,.·kdi_'"I<L: eu 0 ('l~I1L' r·il,~"":: f"L:t:='jl~Llt~r,l Ill.c:onjur;"!rR v(:· Ull ':1.1 ·d~ '~;-~r:urjLl<l, ·In L·;lCL:; ~r:: ,,-dllll;:'! l:omunil.-:'ll"::'J" L'L:L.~lil1..:-i.j.~iIN: ;;.;rre :-s-i kli J . ..:- ;"'Ir_~ii;! ;O".t!·I!:~·Ji. 1\.1Llh.-"-"111l~1d ~·'.J{J:;-:~nji",r:: "!~-Cl hl[1l,yl :rtd~llIi ~m ·~o\~ j}.Jflrn~tir. Ji:n1nmdliLlri d-= pnll'·li1![""':11 \!I~ ih''-'·reri~· d~~ li·LllFI..! _~i j1iim:ml .! ,;:, I \,(. :-;~':1~·1 r la ;Lrl! ilr.;-; ·{(1!1 i..:;] ~I 'I ~~ :.,.~dlt!,-'i ·:",1 ~:o:.1 f::: I L·I\~;,r~l.

,~_k~<::ht'~<lI\.li J1_,.11 T,ll;m dill C'Llrl>.

De"t'l~i'.I.

Indawriri"lc IJld.crogabi Ie· ale· olicarui n1~JSlIIJl~all adult S,Wlt t.:uprin:$e in celebr..l' it:1YaV1tura 1l. ~,'l'ejOI" Crne! 5talpjh (t:~rk{m.1. ~ St.i;lpli .'

care ~usljn cdific[uJ islanlismutui: .

Prima r~bTIlli a cuittilui lTI usull nan es te 1 niirturis i reu de c red inm \.;;(!iwda). COll':li11n I:ootirea zjlllie~ --:-. psaJm~diJtj de cinc·i .mi .pot J.j ~i d~ rmlr;!zjJ1 dlil. 11l~.I~illl~a rriill·,lr~t·tJllrt - a formllki: "Allnh e:::;tC" s.ingulul DLlIlll)eZ¢U~ i.ir M LLhamm,ad e<t~ proftl'Lll ..sJu'· Plin roslirt:::l ·ace.'..;l:..:::i t~)tTrlt!t~ (t·Cdl)lciosul devine Uil 01"L\ care , . .se dJrH~estc hlj· DLIIYlllI.:":Li:.:U" (mH.i'~·m; ~ll ·f~, tllrC;~j mii,Iiiimf.m'j, - ·L~ki -ea il~tpliC::l (k('"lil[" ... ~ia d~ ~urpn{'"n~ U.\"/oJJ"d, -ik J.,je:.,::i<tnL~ 1::1. .c:t:"ic: ~il:;:e Jogmc:

f

\ !

I

1 Uneor! r<!~imtoru1 era unnar de >~ra~oJ1Ll de 'pol(l;:fitiri" {r;n·f~-.:!I-) _ care scrveau drqIt i]\L~d ::i;itU ccmentanl Ia mrote4_. recirate d..: oari. - PrltJ :tiJ.!1plif';:Ite:.-.., demnitxtca.s] ordinea in care .5.=' .cI~5:m~ ~c.ea~~ ~llJjb~ de 'rug;\(:jlj[]C colecnva, ~:::I a dezvettat Ia: ::t(:~E..i excesi .... de [ndi ~·~Lll..l.'tli::,;~ ",;fii ,:1;i &~rtuJ I L~-- U anumita d is.::.-rplina, • sen ~tI1et.J(1.l1 ool..:=ctivi{iHii. simt1.lt ~~~Jiti\~i ~i'cofL~in1>t ~olj.darit1~ji 5Or.:J8,le (d. Ph. K. Hiui).

2 Zi care, :;;pt;e·(k:o~b~fl' de :~ .. nnbr.L:i evreitorsi ~ 'd'lI'ninin ';:;1'e~tilijIOT, rLU:':l1II zi de ooLhna; iJl uUi:mr.Jl timp LnS8 n devenit; sub influerua ewcoeane _ jI'_jU.1 ofir:jala ~ lep;:IDS, c:,;t~d birourile ~i magazinele sunr im:hr~. . .

444

A patra indatorire, absolut obJig:ntorie, era DOstu..! ~s~ Ramadalluh.ri'_Ti~~p de 30 de .zile, de _In _rJ&'irituJ !,,,,,a "' ap.:l "<\ill"-eIUl, 10\1 ~ ~1, ruusulmam, harbl,'t' ~, fernei, m<'erfuld_ de ~ van;ta de 14 aru, erau "bhga(';isil se ~b\m{,_ de a luu ceva ill b'UJ;l "'u de a avea raporruri sex uale _ ([)aca pri n nel'~"P.cll:lre, "';"'tor obligatii fusesera .siiili sa inrrerupa. postul - cbiar la recom'nqar rnedicului, - 'rnusulmanii trebuiau sa n,:cl!p~e zjld~ nepos.: imediat ':dupJ. terrnmarea lunii Ram~darlu!~l), C"ti!inciosului j ~ recomanda ca, in acest tim Pl s~ evite certurile, calomni i le, barf.eJ iJ(" ~j conversafiile .indccente; ~. ~li.ba· 0 atitudine conciliarua, ..s~ facn. actruni caritabile ~i sa citeasca des Coranul. Nu C:£3.u obJig~l ~ ~a acest post: muribunzii, SQld.:l~~l in ,timpul unei campanij miHrare, batrfinii, femeile gravide sa,u ~elc- cure olapteaza; in ~ch.imb, ~~ aC:c:~II~ vor da pomem pentru zik-le neposnte - sau, -Q ruda ill lOC1lJ lor v a tine PO$! penitential, De asenienea bolnavii oblig<:qi dot medic s:a bea sau 3ft il1anal.1ce~ eel care efecumu rnunci grele .~j cei c::J,r-e se aflau imr-o calatorie de eel puhn doua zi.e; dar toti acestia trebutall ~~. recupereze zilele nero . stite ~ in t~j";lr"l lunii R~!!-;-~'::;~~::""':!"..::i moscheile emu pline tin mm·iIe OJ-a~~~ uncle ~~HlI de&Chi_~e toata ;,wp~ea) iar ;n localurile .jJu~~k~ ~j :11: r~T~jlii aveac-toc pctreceri ~:

O"I"-\" (bin <in teles, dupa apusul sonrelui). '

in fine, urt pclcrirraj llJal~ii)· eel put.n Q data in via~ la J\.'lft;L.(L ~i. locuriie sacre din ·irhpL:~j~:l.ri.mi era fI cineca darorie pcatru rnuselman it de arnbele sexc. c:;1·r-t.':'I.':::O~I·.! -r0:'ithjltt.."t~~t H!akriala sl~1 fac .• ) si .

dac; ~!a r ea-s.anat.1ll~ le-c.; perJ"Jlltt;a_··· .:.. -.

. Pclerinajul em u~· obicci practicat si 'de arabji epocii .pl"ei.s.lafr!ict; Muhammad ins:i I-a islamizut, centnutdu-: pe Kaaba . fi Arafat, P.d~liJ.lij care, P~).ftlt\i din tJri indepartate, radcau 'P~ drum, erau conxiderati martiri.: M·ard~ pelerinej avea lee - in trecurla felca azi - In ultima hma a calendarnlui islamic ~i CO!V;t~ intr-o scrie de

·1 A -:;t.1I h..1Jl:F.i."Ii anului i!:O~::iI)}LL~. Ooli8~.') postulur - blnccunoscura at;;'~ evreilor cal ~ crcseiuilor - a fest in8ti·tu·it::..··.:;! ~l:;Lbr1it",·b ac~:3..&r.i'i d.:t~J ~ urrului ~fl ;)JniIL~Jn:-~ rri.n~1 re ..... ~J:t~j pe "::::IJ"1!·o ::t v ~LS~t! ~·hm.~!1l:rrJ:;l.:l.i ·::;:.n pumei .... icecrii islnmice, de 1:;1. Ncdr. irnpotnva .necredincicsilor" din M-e,x:...L. C;.J"J:iJarul lunar .• ld('l~I;l{ J~ musutmuei, are[2 EL~~lj J~ dt~ 21.;1 sau 31"\ .ei!e., iI} r0[~1' .~54 zHe. Pcrrqu ,I ti [ltJ1:; de ;Jcnrd CU caleuda.ul _<:.-;)1 (11". se aruju ge 'i::J fiecare trcr :1,;) i ';~I~ ~. j!l~l,"j. in ~dul ".:,,:::O(:;[;,j, Rami'! J:-'r"'I\d f"11 rea _d .::::!O;!~ in oricare anotimp al anutu!

1 R_.L...,"=:.":UI, fO-;.l adaugur U II<:'nhc~l.:i: de <t uth ... "I1 u (I.!n1U 1 .k (UlWI ~ i de .lI, :=,~ tiJ;.71 inisuc. i.1JL~..;~i.i Sc Jt..'f:o:lJlt<mJ;;:j chicr ~i ;)t;;[Ul<.!'I"CJ d·~.1 mJr."~1 \ [t'11i1 ].XlrfL:1TI lill:::J~I':';l: ,J Hoare).

443

,145

.-~.--,~. __ ~ --..---

:r

'.

j

J-

446

447

si expansiuuii lslamului. Uuii docton .islamici in~a l-uu \;1 sonsul de' efort <:11 omului asupni 'lui tnsu ... si in vederea sale morale si religioase. Dir.hZid trcbuia sa l1Tmo1na Q rmancnta la nnitare, sii stimuleze consti ;nta rcllg"oa.<;,~ .(J. (l{m.ma)·::?l ;s.tr:iid.ui.fLtiJr sa de a t:'1:C~ ::;.a do,]" II c~.::;c.a: In tu me lui AHah .';,'i .jl~e oarnenilor", .presc:rise. de 'Coran (cf S:

u-avea un corp saccrrlctal 'propriu-zis; dic'j imarnul, qass sau muailU..llllU suru de. fapt prcoti, asemeneu cu 0 funcrie -.xdllSiv" ');. cu o pregatire teologica de .",~,alJW'C, - cum in epoca preisl~mica' nu. era nici ~hin) ,.,pre- 1 care, posedat de 'lUI -djinn, prezicea viitcrul sau. gasea. pierdnte, La Mecca, serviciul - toarte bine r~muncr .. t - al IOl]ctuaruilUl (serviciu care se transmitea din tata-n fiu) err! Incremem brilor unei familii ·Iocale influe rue.

ho1ist1ca ls1a.mica (structural, arabii I~U aunt lildina~i spre mistia aparut ~"i :S~'l ~eZYQ~ta.1 rnai I.l.~!a.i IH Siria ~i. Persia, sub D:rftu~]ta rnjsticjsmului c.r~;m,:.::r·hiJi·dllismull,ri ,~i a filosofiei neopla- .' 1DTI!(:e_ Misricii musu.hnaI:U:·~u.aparut chiar in sec, VUi, dandu-Ii-se ,..."~l' d e .wI,,'I; (M [a suI, haina de lilnil aspra pe care" uubracau, rasel1111" M same-iel, penitentei, renuntarii ~j ascezei). Doctrine sufiSlA pica scufundarea in !llln--exi5tc~\<l- sau .in realitatea absollltii., Co rnijl(Jace pentru a sc ~pune 10([-0 Stare extntica, sufistii ~e seivei1u ~i de muzica mstrumentala, de dansuri ~i de bauturi arnen-

. Filosoful ,ji teologul care a sisternatizat doctrina sufista, puri~"'I-o d. acord cu ortodoxia _islam ica, a fost al-Ghozal i, ..

lrnbinarca elementuail reb gros ell clemente de: ordin politic Sau H)C'ial, prccum si faptul C3 fieeare popor supus de arabi l?i iususea doctrina islam icif ill felul sau, au dus la formarea unor orientari rel~gioasej sch isme ~l cateva secte. De asemenea, -. c;onsti~~ fbane multo .. confrerii de tendinte diferite: contemplative, politice, de caritate san de propaganda· reHgioasa_ Aceste ordmc religioase (cr, Ed. Monter) au un caracter esentialrneute laic; rnembrii lor sun! "umai barb.V, <to ",1sUoresc, !rli;esc infamiliile lor, ~i nurnai in mod ru torul exceptional due 0 viatll ascetica.

in I j 53. "'1 autor enurnera 73 d. orientari teologice. Prima, in erdine cronolcgica, era cea • kharidjitjlor (",~riititii«), ap~ruta. ~datll dupa asasi narea . cal ifului Othman (656), ~i c aractcrizara printr-un rigorism foarte aspru, Mutazililii (~1nt;:utrii'<) s -au consrituit

449

(can:::, In primele seccle ale erei .isjamsce, era ttnut secret) ~i de inrimitate; ecluvalent.oarecurn diminutivului 1. .Sclavii nume un adjectiv derivat din prenurncle sU1pa.nuhii ·lor: nem usulmane dadeau fi il OJ I or doua prenume: unul ccljdalr legat de ",ligh lor - ~i cunoscut n umai de lor. - Copiii erau obl~ll~l~j de mici sa fie curatr, sa asculre de pario~i_ La varsta de einci ani tatal i i ~j ahlutiunile rituale: Cin::wnci.zia ~ practicn la popoarele semite ~i I. unele popoare de

efectuatn (ala 0 fi 0 practica inderogabila) in eadrul unei

VIATA COTIDIANA

·Iogodnej ~i rue c-ao;jiw·riei (acte c, a rc nu aveau un caracter au do 1 .a ·0 regiune Ii alta a Imperiului. Uneori, pllrintii dupahoroscopul copiilor 1M: jar pruintii fetei se infor.... ··u;;uprn firii -viitoarei soucrc a fiicei lor. In Persia, era obiceiul C3 ~~ul Si trimita fetei un buchet de flori; daca ea U prirnea, insernn a

... accepts ca logodnic, Dupa care, parintii tfil1aruh.ii it .duct:al,l ~~odnicci bomboane si un inelde aur sau de .argmt. La nunta - care ~ °purea eel ebra nw.nOli In a.numi~e zile sau perioade ale anului - era ~,ilat 101 satul; sou, la Of as, t<iji membrii breslei ("'1U brcslelor) celor ~ ·s.ocri- Cerernortia casatoriei - care n-avea un ·c:a.racter re~igiu:;:~ lac in -casa ta.naniIui. Cadiul rcdacta actul de .di:&1tode .-. un pi-in care mirele se obliga sa ofere .~t111\li miresei 0 anurnitf de ITI.SClllTlp,linire (mahj).· t\~hll maio putea cQt1tine .~i alte anum i re conditii asupra c;1('ur,l· tineri i c ~.;;:era de acord (de angajarnejlwl t..",,~rt.dui de. a nl! t~l rnai lu.a ~i alte-. so1ii~ - lU~a_ dotlli i>J.U tr~, c~te. 11 p~tt~ COf"mwl). Apoi t;nt.hul k pum . .::n:· ~,~ritor d~ ·trei OIi Int"l""eba-rta daea ac~epm l~nlH~Jtii contradului ~.j &en consim.t sa. ~e·. c~toreascu; .mil;l~ ·r'n3.11orii jui:a.t-1 ·,5i" cadi~.1. ~~mau eOl1tmcll.t.~: se·.cjteau c:f\t~va \,,'tr.;dc: din Cor~rl - ~j ·.ce[~rn~· !l"ia ·oficiaHi. .~a tenninara. Unl10l ceremonia l]uptiala - en tradl~ional~!~ ~iint~e cit;:: nunliJ~ ell mirele CfHare pe ·cal ~l incoi~jurat 0"e· prietenl: cu III ir:t:a=sa pe 1) Ii tlerJ puna t.<1 de patJu c4tfiri i n1 podo·bW· ~~ ~Jtg1.ici ~i clopol-elt .eLi lruwul ~i cXp~lS. Vt::dt:ril· publi~\.lluT cana prOcesitlne~· strFih.1te-a strazile ora:'ptlui; III flne~ .o:sprj~~11 de nuntfi in ras.a·hilrd!,ll.

Morrtentele irnportante; la fel ca~i cele obisnuite ale .vie.i ?"lllSUlmruulor ~ dest1l$w'au tncadrul unor anumiteritualun, obi';'. iun ~, supersntn (vd, A Jy M azaheri 1; care s-au rnentinut de-a IUl] I secolelor, gu

,A~tfel, cbiceiul ern .~ nouhn-uascur sa i se fac;a bam ~. ptlnfic~ Cu a~~a. in care· fu5.eSet'a fi erte diteYa tlori.. A liituri ~ leagj1n .l ~e_ .apnl;ldea·. ~~ foe c_a~ ar~e~ ~i· zile ~j. trei· nop\l ca ~ a.tunge spmtete I'~le~ ~I I se pU.IlIta ~&ih~r~ pfi~le ~i un· o.biecf ~ aur, CiI ~rare de genero~~tate, ·via~ii ll1ng~ .~i imheJ~~gatl_ MC3nlJ copiiuluf, tlrhp de 4_.0 de "...lle ~e la _na..~fen= era. tonsidcrnti itnpurli~. 41 a!a.re, in ac:st ru.'j.E1mp n-ave::l VOle sa sc .. apmpie.de foc:~ nici s:a a(ingo1 HeLm oJ:uec~ de kl!' n s.au de. a..-gl] a~ ~i nic i ell iar pio priul sllu (:·OD11 - care hi acestc 40 de "ile .m alap,"! de 0. doic!_· COl'ilului i 'e d,'d.a w.

f· Numo!l~ flp:r<.:.::oo.i.;.ali ..... d~ bl."t1il;~ - o::.itr~:;-i!J !-':~li~r";';li-7i1.t lr.c~p~mJ dULl. rim :!;~. X - ~I":", d;)t .I.!L: numdl! unc-i· pwk!;;ilJni, !;;ill: 1~litii!i, ::;;':~I J..::-eiuni (t(J1do!JurJ~ iL)~C"ll;"t do! ~r.i~hL~ llO,tL'll(.jl 0,'-), :,;::m. m<:ii dt~. dt: ~~l'l;nlJLn!"l:::: L<.l.!ll.h .. d jtl-":~~l~;:;r ftl! ~"1Lb:::lanth-'\ll ~~(~nnjl1<lljv Jim i_.1illl IlLl .. ·J-

450

451

. Lo~uin~. v:}_ri~ ': flj~~i~ de _c(~nia diverselor regiuni, de materi~ ale] e de co~str:!qj~e. d~"~P6m hi le ~j, fireste ~ de. pos [bi1i~i J e economic:e -ale _fi~~nJt~; :nc_at:" n descriere a locuintei musulrncriilor nu .~. POS1~11.i.1. (lecaf in 11n1l cu totul geuerale.

rll. ~~c~al in ~rimeJe secole "ale islamismului, 0 _IOcllinta consta ~e~pbl\'"~?J dill mat ni~te~ constructii 'dispuse in jurul unei cUrti mari ~van~. lJl. centru 0 ranl.an~ sau tin bnzin: dupa aces! slstcm emil CQ_llCepute .rnoscheile, ,camvatis:~~iuriIOT. ~j chiar locuirueie particular. Casa - cu ac~)p<:n~ platsi balustm,iii, formand.o k:i'",," - ave> a.d~e~~; WI da.J P un demi so_T, uncle era ~d'i.t~ria ~i c iStema eli ap.'i potebila. C:",de celor bogal' emu foarte spatioase ~i cu un more uurnar de incaperi (chiar peste neizecit). In orasele dill I,"" si

M. esopotami a.: salonul de vera era raccnt de (I fiin~" arteziana to':' '.hn~e:l.lt.a~ un ~nic bazin de mannura; iar In' casele care uveau 0 fiiJl_tan~ in curte, apu cm dusa Ia "laj printr-un ,istem de ~oj'ile~ a~JOtial d~ ron, scnpen .~l fi-a ngh j i, Nul ipseau larrinele; COm urricdnd

pn n ruburi de scurgere C'~ I haznaua. .

i-Ic.al"rite. cu carbuni, :LITziuld.'fi caldari 1""" de metal.

M"b;tie[ll] em redus: rnese rnici si joase, taburcte, sofale de-a ~ngul peretilor, perrie asezatc pe jos, cufere pentru haine ~ 'lerjerie ill loc de dulapuri, covocre pe jus ~i pe pereti; iar.drept pat -:- 0 saltea umpluta cu bumbac, in plus, In intericarele caselor celor "bogati - lustre, ogl inzi, rec ipiente pentrn n,", substante parfumate, vase deco- . rative, m'Jsu~ de arama si, in pereti, nise pentrubibelouri.

in phn Ev Mediu, ilnbrndnuint.ea unui orasean musulman consta - dupa cum (ll"'"dU minaituriledin se-c. xu .:_ dintr-o 'S'lnl~ de panza nlb~ care se lncheia pe umarul drepi, P0f1&1 ell un .nasture de l.emn sau de metal; indispensabili de pfm7.A ~ii .pantalrmi de Slota colorata; ~j un fe;i de jacheta, tot de: s.to~ in culori, lungii pfi.na la

. 11 CU doua buzunare rnari ;j ·maneci'e foarte largi ~i luogi, -

'452

453··

s.~an~ la lnU~oc. CU (J .. GillgAtO:'·lre <.k miU'<L~, in caj:-e se ~ill<;:<tu PW~ ~I batista, re_ strada, In ~noln~pul rece se m~j puna ~i un fel ga man~u~ __ o_ gJ~bea foanc 1arga,. de po~lav_ In picioare ._ ~os~ n: tllt~colore lneull1[~, tic 11i1l~, ~, papuci cu tocuri, din piek . panza. Mult"",,-.! prefers indlltaminlea de culoare rosie: p ·Iou elegante preferau CUlOfl.D:...;1 gall~ena sau i1 eagra, (Dar ni~en~O~le lncasa lnc~l("t). In a'faril de aceasta 'lmbracamilltea rnusul nil ~Ioa prezenta 'w~d~. variatii nu nurnaiin f~qi~ de regiuhi sau demanl.l~ sociala, ci ~i de profesiuni, - pozq"

Practicarca riturilor religioase 1; obliga pc credinciosu m . rnaru. S'. fie tordeauna foarte cnrati ~i ingrijiti, Toti bilTb;lii .!!S,II, barba - - I - ~ ~, .' !>U1tao ~ __ -.~ ~arel ;~glm~ _o:mlCt ~H culoaremdicau pozitia socia]a_

Inaltii ~C~l~ari. H~amJI~ judecatorii, medicii sau prrrfcaorjj - barba fourte I""S0_ .~' vopsrta alb; muncitorii ~;_ sclavii. ~ bwbu tli at ~ ""urt; negustoru ·~I rn~t~liga.ri i - b;'iTb:i de .Iungime potrivita ~; vopsita i . , rosu, galbe~l, ~crJ.e ~a:u albastru _ .. narbav~ .tori se l-adeau pe C~tPi i~

~fa~ .. de p~1I1;1 (acestia purtau cozi Iungi.implente) .,;i de sc.I""i, care I~~ ~~isau pa.rul nevopslt ~. potrlv~t c:a IU!1gUTH~_ Muswt-i e['a m.....a sub· mm; num~, eX_ll'emU.'i.li1e emu _Iu,~t" c5t m"; lungi. Musul,riall;; l,i .tihau .u~gll]lle In Ii""",,, Vlnen ~, l~l depl]au sub,io"iic tot Ja 40 dE Zlle; eel ll1al e~e~, se p~.rfiuna.u.~i l~j·faroau-ochii_

Femeile~ l~i petreceau_ap~pe.tDt"inipw in cas~~ nu.ie~t.aL1decJf· fOilrte rar - lnfarw-a~·~ v~ul1of):.fe.o an~1Ji~·culoaie - pentru rl, 'YI: dUCt: .la moschc:=~ ta ·et!f~rnonii.!e tamilJale sau la bi:li.a: pubticl ~eJTIL':ltc de condltJe mo:destli: nu__purtau .1J.i.ciodatA vaIl Vi;)~ femeii .. 5f::; ~~\!fg~a, InOnOfon,.,ln h.aren/~ ap8:rtatnentul l't:Z,trvat fernei] si copl:'I~rt un~e at;ces.~j ~Ji~or strulni .ern OPI;t - cu exct:P\i~ medtctl~r~ a negtJ.';lonlor '~"'l ~. astrologilor~ In car~ c:az., femelle lsi pllm~,au 1m l::ui at valul_ Se.rvicii1e:.haremului.erau asigllrate de dmuci~

I. In Oriffit..m .. Jl'LU~::.i" fem..::!·k ~ltu.slJlm<llli.': pwtLtl,.l .... aJ; dat 11 PU:rNll llLIiuai ..... 't!k Wg,tlk :!;'l d""g::ulIIc. 11)~Jl.l;'U qiJ1: ::..~S'l hlOt.iV COTa!J.ul ~.;:.Q:rTLi:LIUi<l! pOE"i:ul·vi1lu[u;[; p;:-nEJu d ·MUhairullad ~OL~ sti. almd:il ~i -as.tIprd. kmeilo-r dc=· cClndt~ie ~c iala ~ode'Sta mu lliTlll~ dTe~lli~ u'='.-aI pl..IT1..<!l vii III I -C~2I .. ("t:. In tOr1(i •. ero tJl"'I pci .. ilt::gi,l dt: d::t.s:3. iI1{!qt.3nd diTT ~ IX ~ns::t l,-{!Ih.:U. 11.-<1 rll"~ fo~t rm~.a~ dt..--c;it ® f-e:n~jk di:. L;att:goria socruli'l Imi ill~,~;:'I~; z....::;:::.LII~ de nil IL[aat]~ u.;r rni_l~LlLLn~'l"~ -till'l:"- ~n'"blhia\J _~~ munce'"d_!;l:fi: ~i ~ ·l ... illCOr"l'lOO;1 no'J

J-LRl ma.i pur1:a! (Je-d;L J<ldi dol"t':=iu). . .

2. ill al";]bf.l; hf.'I'f."Ifi" - .,~f"I;;::F.lar, lCJ>:. sffinr· ~·Lk p.i]d:;'l, K.<=t:i'lb;"'i ilLLl Mcr...i:;;t ~~ IJ~ h.!)". 11'1). F ~aJ'U[l'...I1 tIl_ imp~i1.'i"I - cLJnl gro::',~i1 :.:.'t::. jl~<l.j c["~J~ - r~jl!;L lU<li ml~ liN fC:ITI~. ?eal{~[\in~ri~ f;J.<lIrtt:: ~)ll~i ;;mL~ulni<lZli i..~i pLlr;:::fltl ~rrni1~ 1u:;>;t,J dt:: 8-~i lua~, '* ~ lIllrol!~lne .mal rm;!![r.: 1'~oid .. ·Olli{;l!illl dt! <l n.'2,-:.:fVi).SCttid.:$i oL:npiit('lr llil ap:;tl~;1I\ll!T.li :=;-cpaTil[ ~,~Jo:d~J::::'l,:. un i1,.m'}J). (:m li!i::;.p:i.;~cH1 •. I::l rc-J.;_':j) ~L ponul v~lUll,.tl - .~. i!llUfll{il

JlC-I}'IlL<;"lilma;n;l din ()ji~i1l\d MljliJof"il1. .-

~e;:Juna ne-rnusulmani {dicj islamisrnul int€rz~.cea castl:ar~a [I'l~(llnU1~illJ~), ~ cru~ se ~()ve~eau a fi servitorii cei mai de in~dcrc ~1 mal .devOln~l st1panulw lor.

'., Numeroascie car;i de bucate -r- din sec. IX ~i urmatoarele - .)insai;nd. snte de retere de l11'n01,;, ru:affi marea importanta dati de ~USUlrn an 1 nrter cui mart ....: ca re era COLlSl derata a proape ca 0 rarnura

,_~c~~ . .

. Ace.a.st.il bucatarie folosea foarte mult plantele -arorrmte .~, mi~eni.i'e - dc_ fa cele inai.obianuitc (pab.unjdl• marar, menta, cimbru, -rran~c§.1 nalba, ia~--:g;rn . .sa.,·cimbn.?01'1' tcrhon, dafin, chimen, mac, .ape"', ceapa, usturoi] p.'ID;; la cele mai rare - cuisoara, piper, """lic, ghirnber, scortisoara, s.a, Dintre zarzavaturi, foarte Irecventa ~'mas.Ij_ era fasolea; dar teguma cea mai des intalniUi. era val~:tta care

!If! c;ons.urns mult ~i COt1.SeI\-,<\ta tn otet {la fd cum se conservau ~i - ~r.Jve~i, ceapa, ardeiulsau sparanghelul). in ce privestc carnea, prescrip~jile relig;o':"1se inlt:rz.lceau consumllt c:1tnii ,ini.n1a'lelor- SO~'ri~ i1cate a.ltfe! dteM .prin sangemre;. de asemcneaj eroli In ihtrer,jTDc iltef".llsU ~i ~arr:'c.a anima!cior WialC ~i :tingerate· de c.atJ'e un l'7.mus.u..lrp,an. La f~l - ~i carnea de v [mal: era pet1nisa [)lImai d.1.ca ~mal~l.fu.~ese PrID& "iu ?I t;iiat pri~ :;.fulg~rMe·_ Sub .. influeJl~ ~1(_}1' - caJ~ ¢rim convjn~ ea porcu] este t.lll·anhnal impu .... ·purt"iltol' . &.Iep~ :_ mLi."~l11W-nji intemccau strict in alirhcllt~tie came...1. ~e 1",0, In privint,a animalelor permise, jl,-eferin1el", dif"reau de 10 ,; ~ l~.alt.a: in Siria, Egipt ~i Me~opotarn.ia - p~lltl1l camea de oaj~ ~i I.b clin'L iia~ in PeP.i;l a ~ pett ml c:nL11~U de vita } i in ai a le~· de - oa-i ~; in T\u-kest~n.- pentru. '-':'dntoa de cal. In tQa1e t~rik· islamic:c -capet-:::niih: rel.igioa~, imilfilii, iitterzice41U cQnStn1TLl~ ·vieUi..tilor- ~,~nrure"· - in~tet ~ptile~ pas.m de pnl.da'~i! ill geilen:L!! nn.itnaJslc ·caniivoi"e_. Dar wr dlator pe':s.an Jjn s·e.c. Xl infor:meaza ca, in. AriJ;,b;a, m~CclartL lfinde~m ~ mod curent ~erpj, ~opade, ari(;i~ cain], p~s.ici ~i ~boiani~_

·Cili1;ile-arahe de bllca.te tral1scriu ~j Ull mare n·u~rar de retete d,; ~lcillrl ~i de produ~e de patiselie. ln1erdic~ia <:i~ il 6ea vin"~ormulata (to mod t:chivoc, ·in~) de ConO!, J1-a fost to.td.eauna. t"tspecta~~~ filet ·cblar de cntifi sau de cndLi ~ dec.:it in Arilbia :;;'1 "in (arik ish.mic:e Jin ooZirlU! Mediteranei. Im- c.:1;fealla a ap:i_rut - ~a· .un ·inlpC"uimr al Muturilor ajcn.olitt - 3bin Tn S-E...':C_ joan, odata ·eu ·ce~iH', adus d,.: ~1lttl:~Zi 1n Ira..,_ (Cuvantul " C"afead , In ~lro:!.h1'i qahWll, apart' ~i ·lnai il~~inte jn texte, da.--- pefitnl a indic;;:L () vaci,etal.C '-.1-:::: via r·o~u).

; ,ltl~ pk:l~ :;;i c,Lpul ani m~!.l uh.ii j\l.r'W\ l .. ~'blLi au sa Lit.. .... t::~ pU'>e <!:11turi lit: (:iJ.rn~ tui. ~-mlru -ca di~l}liul sa .... acJA 01,.")';: (::lIimc "_-.Ul[l~1~r~C (}\li M:=I:t~Ih-eri).

f-·

, ,

454

VIATA INTEU;CTUALA

P~na. ,11'1 sec. X. it} lumea 1.lIll:,ull)Ul.nti nu exista un ;nvtU~nl' oP,J():UZrJt. .~u ~xt:s.t::'l,.~ ~l~je""~.rillc ~~;u~li elementare; Cl.'lpiilo~ 'lj~IlJ faceau leql.l de religie si-de moralain cad-rut mosdleei, Un &t f~(ut~ restrdns de pcrsoaue (Hparti!liu](1 varfului icr:u-hiei "" ,,?:1Lp studiau J1~ cont propriu filosofia ~i ;>liill~~lc. .' OCt(llc) ~ Spre s#i.I':fituJ secoluhu ~I r X-l~a. ~-a constituit un Cr'"~ '~lV.fEt<l~l~ pll fel de societate secreta, a ,~Ffi}tilor puritatiiL. Jc Imr-un spirit de g}il1dlt~ libera, if1de.f1~fld~Udl ~i. contrara (.~'t~ c~ 'Coranutui, au sci-is ai au difirzat larz 0 seric 'de tratate (S.-.....;1U p.~;l.el 51)~ .tn' ansamblul J~r~ ';'C~st(;'l itltit;icsc 0 adevarata ell.~ldo~:.dt t.~tand t~l'nt .de religie, de fifosofie ~r de .~tiinVi, scrise i1~1~-ull ;:; ~Ir'nplu. ~I.cl~r; cu sc~~mlll~ a pcpulariza doctrina neoplatoniciana ~"u~o~.tm~~ diu dOlll~lltul rururor ~tiitlt~ror. fn~ataJl"\antur rubILC:, ~rl !!mt ~Jfic;:.~.aj de' .ci:1.lrfi~.a fest orgamzr .. t - III respectu! : pe"lfeL1' ill. . IIl'Vll1-ltllnL t:.(_)ramce -: spre a raspunde si cornbate spirirul t:tcrndQ:lC - aCli\)talea .Fratilo} Pllfitlilii"_ .. l'

rJlv:l\~lllantul pnmar 'incepea la varsta de 7 ani ~i dura 5 an; Copiii rnvatau scrisul ~j cjtitul, studiul elernentnr al C~ranuJjJi (,"i~rnet-ele emu, pe- cat posibil, InVil~i:He pe de: ruSl)~ apoi .caligrafia, arrtrnefica, notiuni de istorie a lslamufiri, de: pocxie ~i de gramatic"i [nvtWHorii erau ale~i cu grij5 ~i numai dintre pcrsoanc ll1JJ '11 \'~rsia $co lile, s ituate 'in apropierea m oscheei 1 ':;:T.1 U separate, pentru u<li t.tj :;;j pentru fete, Parin~ii copiilor pliHeau 0 taxa ~colar:;1 (dar il~ceptlnd di~ sec. X[J existau si scoli eleiuentare gratuite, in Spania, Siri;"l si Egipt). Pedepsele corporale emu interzece. '

Ciitre s~"iituJ sec, X a luat fiin!ii inva\m,;;ntul seeundar - core ern gratuit. In sec, XII acesr tip de scoli-colegii (madret,'e) exisrau In aproapc toate orasele. Elevii aveau intreaga Intretinere gratuita; prufesorii l~ulau d~ obicei ill aceeasi cladire eu clevii. Unele colegii a veau 0 prograrna de j n v i'i\Dmant de n i vel universitar - CUll] era colegiul fondat in sec. Xl de Nizam al-Mulk, Ja Bagdad. Aiei, se predau studiul Coranului ~i al .traditiilor proferice (hadil), drcp'ul ~ jurisprudenta,. dialcctica, Iilologia, limbs 1; literatura araba, geogmfta ~j istoria, matemuticile ~i astJ"onomia, chirnia (akllilnia},

muz;ca ~i desenul geomeiric (ef Aly MazoheriJ. .

DlIp.1 moddul ace..lui colcgiu de lip universitru- au fos .. rondal< ilumeroase altd~, in pLincipalclit Ofaiiti jsfarnice. in 1227 a fost fond.,,1 t.a Bagdad un centn.l Jntt:~,",!am..ic de drcptj $titn~e~' tiwR: ~i

.. ~,

456

.-=..._-~------~~--,--.- ---- .-~~-

_, :~

~'~ICiVIU:r_ATIA/'R"IIA____ 455

'.~ d\lf(.ll ("~! n Tlw.r't': biolito~.ca, cu sectiun I speciale (.k .lnedF~ij1i\,

~I3C;e:. ~h"l~~ naturale, etc., -prccum }1 cu patru sali f",:<1f1 de ;~ri! .ti~t.a]~ rezc:-va_Ui leC\lih:n-. rrnt.c~onlor u~lei<: ~lll c~k p~~n_1 ~~~Jjj;,t1~dli..:e ~ fiecarc UJllI!~~ ~umU1anlt:: rn .an~U~ll[C~ ~~n a.1L; unpenu-: .~!A.JP a-ce:it centru de ,"itLl:JII Jiecare ~.coal~ Ju~"u.i](::[, !~I avea _rr;:::zerVi:Ht:: a4'62 de. locuri - ocupute prin concurs; numarul toral alstudenrilor i;,~e 30&.~ lJll(~:e ~hs.or~entii .. aces:c.i I!\S~!\ltjj aC"ad:mi~: se_Tecnlmu ~rii, pfOks.UnI ~l .nagrstratn. - ell un srstem de mV'"<1.tarrHI!lt astfcl ~ailLz.at.~i m_spandl~ ~-~ ajunsiu s_ec_ X~iJ '-. ~onst~tn auto~ul·ci~'1t ~ c:i~~a4:'l"te din locuitorii oraselor imperiului islamic sJ. sue sene ~. ~qf iar I O~}_'o din populatie, sa posede cunostinte gencrale temeinice.

.~~Njvelul inte1eclu.{l maU· al hunii islamice rnedievale estc 'atestat .lie·Tll;rn~rul Ii de rnarile proportii alec biblitoecilor. In sec. X, un ~r a f"mbl laBagdad ,0 biblioteca de ~2_0tJ(l de volull1~, - opere ~jte, traduse recent din limbile greacn, SaJ\SC11t:t ~'1 chineza . in p:i;o.dO cuprinsa intre secolele X-XIII se C:onsliIUi~.bihfio'.d de 0 .,g~\,e cu totul necbisnuita, Bibhoteca unu: ·ort~J din lrak (N"J"I) [luh~~rn .rtu mat putin de 40{tOOO de volume; una din numeroasele tiihlioteci existente in Alcp poseda . .l74() de rnanuscrise unice; :~blioleca personala a unui print kuru avea 7Q,000 de volume; cea a. ~~i guverrLrllor din sudul Arabici - care intrevnea in pen'n~en1~ fa ~ea sa zcce copisti - 100.000 de volume. Un ·vizir dirt Iran, din "",:X, avea 0 bibliotccl pcrsonala de 117.000 de volume; un altul~. acelasi secol - 206.000 de volume, Unii aveau chiar biblioteci spe<ializalc - de medicina, de drept, de litere, etc.

, l': nl.m.,h~ .xuflca" [de la ()rn:!iut Kufa, ende acest !!IlfElbet ~ fest foloeit m.a.i intfu)_ ierea Cllt~.[·:;l e rames In \12; piltl fn S:~C. [X, .c:ind a.fest hl.[ocu.im cu acrierea actuala-, care deri v ~ tot din scricrea .. cuficl:li'\'.;fur n=nun~nd la .

prefertnta pentru u.nghhlfile ~i lmiile drepte ale acesteta,

I' ..in 12_~], ;a!-M~"tansi.r a cuns.truill3i Ba~;l.d Qbiblio(e(:;a co:»oopo[iI8) p.mlnJ toatc ~urilc ~j J'lL"'lpo;;ll'e~e .cwi~l!~ dm Orient., io ~ bibliolec:arii' ~ n\lmmu c-u .sut.el~ 1m- d.rti1e cu 9.1~d~ d.! mii .. MuIt~ dm bihliolecil.:= partjcuJ~re. (Qialte mlm~~ anttK-i. !n" comparabil~ cu dt.lburik.QtgIal:: moilc=m~, in salSIJl eli afci" ~ ~ pu1ea ~~ ~ ~. ),~ .;) ML!t\Jr:.1. Intt;loctua!ii aau fosrtc· !l!)m~r~~ aproapc: 0 '~i":m=: din porw.ii~~(Illy Mflz..a.t\It.si). ~ Totll$i. c:ifrel..::: tk m~i Sll<;:"pa.r. ill fi I!}I~~

.-~--~-------~-----.___,--

457

Mnrw din lra~ avC<J ZCCt::. hibliOIeei p\lbIJc-e - din.tre can:: 12.000 de VOitUl'le. , .. Mull!!: Jln acest.: bibliolC!";i acasft n \Mn_tSCrTSt::, tara a p retinOl!:: ahe grt.r;11l ~ j de la' numete s.I~u ~i :;ltlresa~' .(A ty MazahetiJ [11 ~(:_ X [, in araba "xi,,,-,,; 70 d. biblioleci· rublice_ Nil p\l\;ne erau cAlOr fond :rtiiig"" cifr.l de I O(l.OOO de vohune. Bibliolccadin

. ·ul i"",ian Maragh·" nuril5ra 400_000 de volull1~. Cckbrd era ~i·oteca din .vechiul C.iro, f(,,.\d"l~ ill secX, al,c·arei fond "ling~" . ilnr",S1011anlfl e,fhl de 1,600,000 de_ volume, - <lonl'" <ar~ 6500 de !!iin!e on"lelOatlce, 1ar 18,()()0 ~e l,:osofie' Ca~!logul cm1,]or drn dJOf<'l ~\bh01eCa pe''SOll~IJ. a cahful,,, al-H~kam !l(s""_ X) cupnn-

~·44 de·v~,hmle.· ._

.' ~ !I1' fi~~al'e {)rn~ ~xi::rtatl Iibrir:ii1 CaJ-C av~.1U un personal. angaJat ~~"1nelU (Ia fel c':."!. ~i too'le bibHotecfle_,.dea!t.mi..llteri) ~i 0 cchip~a.de ~ri.~li, pl5Ji~i diferit~ Jup~ frumL!s'4t!::l caligrafi~L fi~arut::1. Intre ELCt'Sti,. L.:-rau ~i 1l11Jlt~ femd: Ja. Cordoha. 160 de copiste. t:m~l (ti1~mite pentru Frum_usc~c:a selieli; cu COJ'Uctere ambt: vcchl (Cl4ic~) .' ill vochiul Cai"ro, o·librarit: vindca nllmai dirti rar~ biblio-nlilor,cal't:. pentru un mi:ll~uscris artistic min rut qi l~gat in pie}et plateau. SLJmt; J:l].Drme.

'.' Cum Intre secolek _X-XlJ[ nstrolog13 ~; ~[j.illtell!. o-cultc er..iu ~. {parte rasptu1dit~ in to.aU: Iwnco i51amicu (.foilrte· numertJa~t 'L'tUU ~'[1'I~ile;_?strOJogi)~: ·l[hrorii p~Lm~au ~1 ·se·, cornpileze ~~ difuzilu· o· .::antitare considc: .. abll~ ck all11O!rmJnni (a/manak - ,~p~-ezi.ct:;rt:·>cxacl: ,.popas~;)~ al~ ~~"'.I.l:or pronostjcuri -emu \LJ1U[e ill. ct:.n._ .. mai !Ufln:' c·onsidd"a\i~, p~nrnJ cel~ ·!n.ai varja.t~ ot::ft1:i1_ ~. Prin~re m,lrii libran st":

Inf.:1JncilU ~i. nUUle d¢ sav.ill~i de pres.tigl1L Pe d.e altA p.1lW. co~n~rtl1l ~ ·carte: avea si 1.II\ perSonal sDcciritizat - care .. clLb·eicr~n or~-e1e, 'dinizand ~;lT1i ·~u <1chjlitlon~md opere 1'a1"C_ - A1:ra caljgr4fi~i - c;.u~ J1U era. rCZ¢rJtllt.i. exc}usiv copj~tilor de profesi.r::: :-" ii pU.SjOllH ~i pc: oornenii de st~i]~(fi srn..l.de liter~ dinu-e cd.mal rellul~llti (ca., d~ pj1d . .1" ~.cejeblul i~I~"~i..:: al .. -l-abmi, pe fiz;lcial'u( aJ-fl.aytaj)1~ .sau·pe .1_l"larel~ HiT! Ro~u_ care all copi.at in viap lor zcci ut:: mli de: pagini, pur ~i ~ilnph.l ,fe pliiceff:!)

STIINTELE EX,\(:n:, STIINTELE

, , . - ,_,

:-.; A TURAL£. ~TIINTELE lJMANE

o pmii(:ltlt~rir_[~lC" ~ o;::xdu.';iv;L 11 foart-e inkf.eSanta.- a CorolJHiui ~l rOl1srilUie rapt'l! d~.i 'InJ<C::\!11tl<1 pt cn:dtnc;O~i' !-)~L ';::L:r(:I;~~ei.;:- I\~:;l.ltt.ale.;)

i '!

_4_5_~ O_'_"UllJ ()1{1t\18A'

'I ' --------.:.:

lucruri or ~I a fenoruenelor, promovand in fe!u1 Hl~sta .•

observatier directe, Coransd se refers i,n ~'epetllc r5ndun I.a ~2~1Hd elogiind-o, la >1~tilJ1l.a religioa- s (~·· III 'primul rartd~ desiguL.1 ~ d 11t1~; care .n~J t) s;ep~u'~:.net";wi in~'-llll l~Q.(l esential de ~tjin~a pro~:I~ Marele Om de ~tnl1¢ lbn RQ~1 (Averroes recunoste» ca, .ilJ~ ~. vCr.5etel~ Cor:~U1.uhii ~,~ndt:amml .la. ob.~r\'-an:a rall?nOlJa a . Fiin~l~; care C}:;lsfa ~J 101 cl'lllJ~re.a cuuoastern acestor filn~~ CU i:liuto "I~~lmii" - - Unul din nurnele-atribute date lui Allah este l7j~Ab~ru: ,.ed care cunoaste''.

Pentru mentalitatea - eminamente practica - a arabilo ncunoa.-;;h::reCl legilor Universului nu constinne. un seep t~lIe~it: ~ sine; ea estr orientata "in intregime .spre aplicatia LlhHta~ Esenta metafizica a lcgilor are foarte purina unportM!<'" P"'cticiind in m~ prevalent m.etode de CU~lo~tere_ Lmp~C"~_ )nLrerkga cuJtu.t~ ~tjinp_ fica a arabilor este o m~tie.pclUne. pmctrca, con~r-eta.) bU2at1 pe ' 1.lel."'CsitatHe ~/·ie!iil c~~atat~ prirr observatie si expenenta. Ea un art nimic teorenc sau livresc':".

intr-adc v iir. figura centrala a nrabilor ln procesul de cercetaJ't! si de transmitere a cunostintelor ~tiint.ifice·.- ilusrrata de mari ~ nalitati, ca al-Biruni, al-Farabi, Ibn Sina, etc. - a fost ,~lu'eleptulU (af-}whm), savaruul fu,J-n~limz~~ GU rnai mu1te dumcnii me ~ljinV:jj eel care poseda ~i inventariaza cml0~tinte enciclopedice, .;;:.;::1 {art procedeaza 13 0 clasificare a ~liin~t::lor~· aSigur:ind In felul acesta i n rnintea discipolilor sau studentilor siti· realizarea unei viziuni de ansarnblu unitare :1i srabilirea unorprincipii consecvenie d~ aooni""

a diferitelor stiinte, .

Teate popoarele cu vechi uadi\iI culturalc cucerite de arabi Flntrc care savantii de origine ·iranlnna stint rei care au avut rolul preponderenr) ~i-nu adus contributia lor - intr-o miisuru mult mai mare dedit arabii in~i~i - la dezvcltarea ~tiil"!tei; a stiintei pe carr 0 numim .. araba" numai pentru faptul.ca oamenii de ~iin~ din prile. imperiului islamic si-au $LTlS. operele in limba araba. Nu e mai putin adevarat ca, datorit.5 arabilor stUpanitori, cercetarea ~trinlifica a fost

1 : I· ;f.

1: De '::;1,.: •• Ci[l;1~d-Caci Allah £:; rn=" ben. EJ moe D!I care l-a lnVa;a1 pi! om cu condchr I. el 1-.& 'nv~~t ~ om C~ ce nu ';itrn- t CQn]n, Xl VlJ. 3--5). CuruPlf[1 me'l1\i~ termenul de ~t.iinW· ~j derivatelc lui de l--f:rg 850 ell!" on, In Ir.::glmn. cu Allah, - "I:\.-ntm Ialam, ~iin,""1 poseda un ar.lurni.l ceacier sacru, sl uiineni nu ~IJ! s.i se folo..~i'liSc.b.d":: ea irnr-"'D seep i.nCQmp~ltbiicu .spiribll di1 juslili~ da~ flind (:8 ;IJ.J:~~tl; ~1~ 1JJlIJI din atri~ut~k! Illi Durnnacu·· (A bd a.I---QW;lk K3:tnil)_

2 R. Arnahlez; ere. ~V(.L BiblirJp-l)fit1-·h:lm-;,~ .1i(t"IjW"ii/O,Q ,~/ijrJr("";_ vel. n-

460

GYm] t! I>all.io" ~~p:\ll c,a n~ul'i ~~3ntr~ ct'i. mal mrui Si:'I~"anti ~mbj ,emu til .acela~i tim . ¥1,.lll~~ofi ljti~~1)_ !:=~ nd~va.r::J.t~ .nu,mal ca., J_~ :;;:Iim~a m1;tha ,,. ... phi ~ -'?t.IU1,lfi() :submloeaza tilJl I]ltenor· c()rH . .:ep~lIlt::: fjlosoficc~.1 fiJc ~

dato~~ ~~~ch:~~nllui ~~u .furl(:ia~mellte prcac.tic ~i obic~tjv, c~n.cr:~ e·mplnc; <lSlgUfalldu-1 In c~le din umla 0 ft!lalw.l indcpcncler'l~-r~ de gandi",a religioasii_ ,

in ce10. ewei ,",cole /Vlll-XIUJ iJe stnllu"itJ! afinnare indo""",,:, ik ~tijJ1\Cj, cd. Irei I'".ri Centre de cultur:i - Bagdad, Cordoba ';. Cairo - s-au bucurnt in moo.d<'Osebit <k: IIl1 imens pre,tigjlL ,I

Stud;ul ~l;inl<'/or ex.c," includea eel'; patru discipline .1< quc.fdriviwn-utui umicitor (arinnetica~ geometria, ~tronomia, fll'U~ zica - in sensl1t.studiuJui i""dlX1rturilor nUmer,ce dintrc: note)j -In can: se ~nai _ adauga ~~ oftica. - domen_ili p~ntru ca .. e ~l1Ibii n~ .doved.it () nphcave d~os.cbLta _ Pnntre ~.(oh!c de mat~mat.Ir.:l!i ale unpenului

. Cea djn Bagdad. a fo...<;t acriv;ft timp de doua £C.C-olc_ Prinml Ill<n~ mil:tematician mUS:l.llman~, al~~~wJr~zrtli - s~u Muh:Jmmau bell MUS<! Horezmi ORO_ceo E46), crco.tOl1l1 Jlg,brei I. arabi, e'SI~ si eel .care a. dar l1umele ace.~(ei disciplinc, int..-oducand· in mat~~atlc~ 3.n)bE"1 n~l1etelc jndi~!~~ {mutiv pentru can:: vor"fi i1~.llnitc::: Hal'abe")_ El ·este ·autorul "primului manual ·de aritlnetic.l iJaZ<1l pe principitlJ valorii do poz.i\ie a simbolurilor humL,-iee, C\l ajutorul carom pot " e.xprimate, flr.l dificultate; rilJJl]ere OJica! de m"r;" (R" Arna/dol, etc,)_ Sistemul aritrnt:.ticii zecimate bazat pe act.'",){ rrincipiu a c~pa(a~ - Je·la vana:n*' __ latinjZJ.tA a flume lui s.l1u - denumirea de· aig~ritm ..

( R: A.maJdez,. de_ - Pi:n;_lj 1.:1 inr~h~ic::rca aagd.."1dul~~. ~!nci}XlJul Cetitru ~i~f'I~lfi(' 3] lumil islamioe. cn 0 p-res(igloa.sa ::a.c~vitati': d.::i;;1a~~li ~j'llP £k cine;: !>eC:ole., a. f~.J( omfu11W1.jish.apur, din Persia,

~ ,,M.atcma.liiC3 e.~ pti .... itill m pcrspo::tiV<l jslalIli~rlUJ~i. 41. flind drumtli C~ dU(:l~ de Ii! ll,Jmea SI=n~bila la cea in~lir,ibi!~ 1,..<1 . .fi.t":.ar.i ~t= ki.lg:i .lwn~ St:hiinbaril-or ctJ (:L"T".tI: ameupuriloc t--) Consjd~tft dirl punctul l:k ..... ~e.t.·al lum"ii il1.rcligi.b.iI~ al .,lumJf ir: .. h=:i 101"'" h1 i PInIOn,. ea CS.f~ c,. c::11ilw..a C~ conduce ~i!I ~ld~ etcrm, -cal~ s.Unt d~ i."j:di!" cor.u::relt_ one(: m.lIltiplici!8k- vi n-c ·{lc la C~IQf", caT~ ~tt"; Ul1ul Numerd~ ~i figunle, c'_'r~:o.;iderslC In seLlS Jl ita8orcjo;: ., (".u ar~>= I:llVi..n CI,.':, r.a ~~It! oMo~ogiC?; ;ilk UlJj1.J~~ nli rur fi itirl"l~U: eli 0 (::?l.tlh~81i! - d~"'!:fl ·"'~hit::?11;: ]""=lllnl ."-::lI;prltnat~· UT0t1il\ii L'1 i\·11JJtipi.ldtatc:. [}.c O'L~I mintca fn\l;suhn;mwui :t fos.t to1deawm PllJ:t.lt:=i sp.re l'lM~FJ:ilti-cili'·(.sJi.Na.sr)_

J 1\ :iCl1S- ~i prim<l marc opcm <IL"i.'ib;:1 ik gt~(1:gr<lfi..; ~[;.:uind mul1~ dill oplriii!e- Illi PtOL~lt:tI ~i tk~n&["Id M{ti g'¢O;g:;::afiC':": ~I I:~.j. Jar t:"d:lL~l~J~ $.;11-e <lStnmomLc~ _~un1 pTillC{e ('.d~mai b~!r1;e aie.,$tii.nlt:i t:I!"aOC rrincipab::::.'1 Clp.:7l, prlmuJ lralat ~o! ~Ig~br.ii 1n IUl1bCi. aruM. a rust tf"llilU!l de mal lmllte-.rJri illl"'I:I1~ ("(.! titlul UheI"AJ~(l"(;miC,C!lrt!!a 111i i1.!-Kh, .... ·ftJumj··).

459

,~:sU"QI .. b. AIi.1mll cu in,,;,:usla~ii d .... ar g.int. Cousrruu in IZ}6_

Mezeut Luvru, Paris.

~izat1 {it ~prijinitA. de ~11ifi I, ~e ~Ifzil~ sau ~: .altj .m~·cena~~ i~r rezu.hatelc: ei au fost larg difuzate In inreriorul ~l rna fara impcriuhri. ~ constituirea patrimoniului sti i1"l~ci arabe n conrribuit fundamental 1riOskjtire~ s.tiln,i.fica, intens stndinta ~i preluata de arabi, transmisa de Jndi,J., de' Persia ~i - Intr-o masura incomparabil mai mare ..... de. Greci:J. ::mt~(:a (inclusiv destiinta elenistica), Activitntea de traducer€' a acr..,-stOI' opere vechi in limba nrnba !l (,:~pi:ital. proportii im~nse_ Pl'in etermediul acestor traduceri sau versiuni arabe - care au salvat de la pieire m ,dIC opere antice al cam" text original s-a . .r; erdut, si care apoi au fosl traduse din araba in limba klima - arabii -au exercrtat 0 influent3. enonna.asupra constituirii ~i dezvoltarii.stiintei europene din perioada Evului Medin ~i a Renasterii. - Pe de alta parte, aceasta ·influcn~ a.tltde fecunda s-a exercitat ~j prin tnsusi spiritul stiintei ""be - pentru care ,,!1tiinla ramane Iegata de filosofie" (prin itlSlt1i

1 ill Jlfirnu! i'3l"ut, de caljfii aJ-Khiltu, al.-Ma''lM ~i·al-M3m~~ rrin ~ur:trt:;) de saouscrtse, suhvcntionarea tnl!duc5tlJn!or, fon.dart-a de biblioteci. observatoarc .~Qf1om~oLc, cemre 0.:. ,,:a-.;:...~, acadcmii cit; 'i'"1.'IJ.~':, ~oJ i ~ inJ:tiRI!,i L Y .... inv.Lt:UIULnt saperior. - ,_rk notal. or:a priltl~l~ traduceri ~, nrimcle hJeri.ri ~~in~lic..: au fOl:it opera ~or Cre:$tUl! (,.,J ~i t='\I~i au parti-cirat jrLLen:;'.!~ _tlC~ ~tivll"ak:.{",).tn sec, VI~1. ~ji medici cunL)·~l!i de I.., curtile catifilor; vizirilor ~ gnvernercruor, erau excfusiv CH::SUni si C1.7'i::t. in ='i¢..:oJwutn:l~o'l"~i Jac f4:~lit~ ..... ~i 1"t'I~;::i:i musulm.lni~i:at'in secolul al :X-~~.t=:i formem rsaioritatea" (R_ Arnald ..... ?~·t.:tc.t

461

a introdus fractiilc zecimale ~i a descri:s procede.ul , ·pjtrat.c (ald ·makmr:Hlcif:ni· arabi vor ext.f'.l.ge ~i AI!t",; d~. alli :;.wan\;. ,m,slllm:mi, <-a ocupat de inltlonale~·· de [enri,1 prnp,urtilfor, d~ ·{_-';':Wl~iile ~ gradul J l ~l

'.oe!c.cubi~e, dt;: tcm1a r]LHnerelort·_{l~ ~eo~1a pa~[lk~dor, de calc:l~l_~ ~ <onstruc\ii geometrice, -. c{mlnhmad la ,pr<'gresuJ eL,oot,)nt

tgonomt:triei ~i al mcloddor LJlfi.llJ,tt;..?-1Tlal~. , ." _ ._

.~. UJ acel~i ·tiumc:oJ\J (procum ~1 In g~ometne ~l In f1Z~ca!, per-

· .. ·t fl.1 Omr:t.r· Khayyam (OITlaI ibn Ibmhim al-Khayya.rm., sec_ ~-Xll) <;ste ,,:utorul AlgebT~i - "o~era ~ea mai vala:.o,~ de ace~~ ~ I In matelnahc~ n:u.xiH::vala ; dealtf~() ~,alg~bra~ cal:l: a ~t~llS matuu t.ff .. ~ "" lurnea islwnjd\.,. trebuie pnvlta ·ca Qpero cC::J. mal Importanu

~r~~ 111 . llSuinlanij ~u ad.luoat-o corp~~mlui. :vechii matematici"

pe c:al'e Tn co... .

'S,II, N "",,) .,

t , Ex.c.el~nt rnatematician. at!tor dE:: tral;)te In apro,ape toate nlm~Jnh:

~atemat;cii~ a fuSt ~i Ilfimul 111os()farab binecul1oscut,.~l~Kiudi (c_ca SOI-ocn 873), .Op~rck ",I" wincipalt Sillll. - . In d()mellllll ~t:omelriei: Despre n:L1~lml sfet:ei ~J Despre cc:1e. ~~lnCl figur~ g~~n~:.~e i ~ub, pil~llj da, octactiru, dodec acdru, ~cosae?nll~ mr 1~: ~Dfl1c:njul "flzicti~ 11f~I~ui lra~;iJld ·despre _t:.~~za secete1.) a.,:o,nn;!~l. n.ori1or, a zapciii, a 1apovi~e11 .. tunetu!u.!,~ etc ... _~ CDntl-fbutll m:tc:n::~. :m.nkl a ad1:L1) ~t.·i~~.dOl11t:niuJ m:atl;'.!matJCJl.n.z!C~~nu~]· _4i.l)!~f,)no~~~ul ;i-I ~lLdjcul al':"Hajthan: (?65-.1 039), iiutar a .apr~xllnatl~ 200 ~~ u~~~ ~iillt.ific..::. D~ aselni!n~~ ~·i alii erudl_{1 lIbn Sm~l, al--:F~~br, ~l- B'inl~i. ~.a.) care s-a~l ih.ls.trat ln n~Dd pl'.e:valent 'in a.1.te dOmCnll ..

in astronolnie •. incc·pand din sec, \:!lTl arabii ~u cO"niinu~t tI:a~il\ia lui Ptokmeu, punand lacotlln'bu(ie insa ~j cuno~ti'\ldejle""lor ~t ak indicnllor.· . , .

Cd mlli de' ·ciiat l'¢olru (lpera sa./lllroducerein aslroWg<e - d~ lllai m,iite o['i tradU5~ *i tipliritii in limba latin~ - ",Ie Abu MasltaJ: (.s~c,· JX)_· Ptintrl;: ~lrol~Qlnii arabi celebl~ se. nUI~l~Ja ~i .Hl-Fat'~I~al)1 {Flclnenle de a,\'lrolwmie); 'au al-B,tt,n' (cca 1\)0-9;>9), consldeT<lt de: li·ni' autori en fiiofl ed mai mare ·as!ronOin InusulIlHIl1, ." clruJ Dpe(~· Despii ~tii.n.,ta S!etf!"/(.H· a r~L1"Ias, pan~1 l'n -epo(".~ Rcnfl.7e.rii~ tUla

t !n do;nltni.llj rm(;'icir., iiJl-ra"i:'lb~> in (1~~.SJ ~ap;~~t3 .~r{}[a{"~'~ um.:::f.c~, ~~:~~i~ lio:;td(lo..::z~ ct:=c<L ec ('_nIL~do:=nl iJr-err ri!.Il~;:;LlLle :!;(:o-IIJ plt.l.sorc..L~:. ·de",. " ...... r;;:m,{;.:io('·· 'i'oi •. )!nn(mi~ ::;:t'~rd(n"·. 1":1 .e:I!t~(i.::i!l.i f-t=f1:0!TI~IUIl-'1~(Idu~!!flL ~u~~ctd~~ ~~.,t~nl~ l'ibr!!tiilor U. aer t:'l un~i "'-.rJ.a1",j';,;jl ullt'i lUt:Jnbr,-..nt:, ~tc.),. ~·lbral.LJ C"ll ';:::3~;:.tltl~i1~ Cl~~rt:' ~au·.'0:H!J:= ill rapOiT C:U t:lcuila.·Lr:~1 Sll~lddoL·, [nai lTIi .... iI, s.<'LU mill ma'f"€_ Ol)!)o:=:~:a\1I1e: .!>llt: ,\\1 dl..l:::,I[!. .~~::I.bilir..:'<t lUlO"f n.::ru11 ;~rlic .... bik c9n:o-;tn.lqki UIlO: instruln:.:n"kLL11,;ZIC:lle"

~~etll unei planete coste tangent:). cu perigcul celci nrmatoure" ':jL N""rj,

,iOi

:~~i~l tizil.:-C\. contrihutiile nmbi lor stint importunte ii, Slali':"::;ll llidf~~ ;c1 ~i optica. 111 dOiTle.~iu1 mecanicii ~xpe.r~11entalt:'. al.-Khazlnt 'iJc, xui a studiat cOLldiliile~\;f~rildor <Ilin de echilibru ~;, " MCJ1T1innl centrele de greutatc, III lucrarea sa de llHl.re popularitate " 1 Modiu. Cartea d~sp r e nimpw4,inleiepciwlIi, Al-Biruni -

unii autcri, eel mai mare OlTI. de ~iirlta rnusulman, - autor a opere ,cunQscuto, compiialor <Ito 0 cruditie enciclopedica, dill operele sale originale critics fizica aristo~lic;_t pornind

difiaobserva\ii directe, '

''i;; Ibn al-Haytham (lat. Alnazeu, em 965--:cca 10}9),ll)atemati.Hiri~ filosof ~j fi.zician~.-~i-q cfI~ligal un loc proemincnt in ~triria

, pnn Tratusul de ·optica 1. Aceasta opera -. care, pfin.a·1n

Dioptricii lui Kcpl~:, "a exercitat n intl~ten'til determinanta accstei ~t!ln\C pnn~ ill secotul X ~rIJ'\ analizeaza :;;_"medi'V" ved~a. bihoculura; iluziile optice si percepcrca 'CUIorilor: "Ibl> ill:'-{iayth.'llTI considera, ill opozitie cu Euclid, carazele Jiyriino,,,'" "",propaga In, lillie dreapta de I. obiect sprc ochi.

. 6e~clicrea data .de el organului vederii este mat precisa deciitcele ;li~ predecesorilor sai, en dealtfel ~i iruerpretarea sa OJ mecanismului ;,derii, Studiind fcnomenele de reflectie ~i de rdractk,.1 Incearca :d explice putcrea maritoare U lentilelor sferice, experimente.aza ell rtglin:zi sfericc ~j -parabclice ~i PlU1C in· lumina . efbctul aberatiei ,ferice. £1 constat" d unghiul de refractie nu este proportional cu u.;ghiul de incidenta ( .. ) Ibn al-Haytham a fest primul em" a folosit camera obscura ~i a rezolvat, prin inte~ccta-rea unei hipcrbole cu un 'cere, celebra «problema a lui Alhazen»: determinarea punctului de 'contact al unei raze lurninoase care trebuie sa uneasca d01J3 puncte exterioare unu i cere reflectant ~ .. situate in planul acestuia. dupa ce s-au reflectat p~ circuruferinta" (R. Amaldez. etc.),

A lch irn ia arabi! - I" curen t 'cu, scrierile alchim isti lor cpocii elenisrice, ale celor bizantin], indieni, persani ~i chinezi. - a aparut 1n soc' vn si a continual de-a lungul secolclor, dev¢nindbine CW10S-

1 ,.R~gl;:',f Bacon, care -~1~OJ: dpo1tat formatia &liin~lfi~ la \1.I1iv~ta\ilr:= rnusulmane din Spania, in partca a V-a consacuua perspecuvici n lucririi sale Opus mo_ius.n-~ ezuat . :;.t. C:l)~~ieu O]-'llw· l:ui al-Haythnm; :lL.'C;;[ fi:lpt 1-<'1 fficw :pr.= .. Bacon plonierul metodei ~pt!rilllt,'luatr!" ~l-i-l ~[~in~i ITJOO~le in Occident" (R...G.i:lqtllil~l-)_

464

465

;

~ i

oricaror influcruc misticc, magicc sau i1..':itf.l)logJc~, simbolismu! numerclor. A I';"RTl2:i· a adopl.:.l~ ~l)nce:plj;).· de atomism iutll.,l('atva similar .cejui hi lui Demoorit, Pro-

I" 0 clasificare a substantelor, el imparte rnineralele III pietre. b()ra~i si saruri. eli un spirit critic de adevarat experimentator. dllnenS]L1nca sirnbolica a alchirniei, negand profetia ~j. posi-

unei interpretari csotcrice a lucrurilor, el a transfotrnat - spline _. alchimia in chimic. Clasificarea sa nu este 0 imist, ci una care se apropic de ·cea de adcvarat rarnine inca credincios teoriei transrnutatiei unui metal rna] celebra qpem a sa, Taina·. tainelor (tradusa 111 .. secreiorum fubacm"is) deS~Ti-e· pmcesele' ch \ mice ~i· IdWill""-,,ele lui aJ-Rlzi , precum -'iii un mare riwll~ de aparate

de "I (unele din acestea se folosesc si azi in laboratoare t

':'Simai adaugam cil alchimistii arabi au' preparat acidul su(furic, ,jdnl nitric, apa regala, nirrarul de argint, sublimatul corosiv, ~iCCipitatul" rcsu de mercur, sarea amoniacala, zaharul ~i diferiri

il;aloizi. '

'In'lwnea musulmana ruedievala - ca di:al,tfd si in rea crestina -rnumarde teme dinstiintele naturale 'erau integrate in istoria . in .mitologie sau In cosmogonie. Interesulsi cunostintele .. 11!ll~U1m1Iriillor~ . .ca~ stapaneau Uri teritoriu ce se ihtir;den ~h~. lil'dia

Andaluzia - erau extrern de vaste si de variate. Contributiile ~ti~rl'l!ior naturale sunt inciuse ill luc~'~ri· generate de

universala" sau de cosmogonie, precum .]1 in 1~1(:i~.ri apeciale unui anumit domeniu {de zoologic, .:igrlcuhiu-ii, minera!o, . ~~. ·plld1t, Curtea cunoasterii piesrelor pt:e.tioa.w~ a 1l;1 Dar nproape toate acestea nu porneau doar d in dorinta de a-si satisface curiozitatea ~tii.lltifica, ciaveau ~i rolul si elcgia ul\e1epdunea Crcatorului hn nii si. maretiu sale; astfel inc.at lucrarile de stiinte naturale contineau

~urneroase 10vatf1tu1; morale. *i religioase. Dar, .pe Iflnga aceasta, ~in~~le naturale erau cultivate ~i dirur-un interes pracnc.: utilitar, l'l7:ute. fiind ' (zoologia, bntanica, tnincralogia) ca auxiliare ale nedicinci, farmacologieisau agrjculturii.

culcinerea, ("l is.l.jj.I~~;:!~,a. th<1~;;l, reo1C'~iik chimi-cr:= ~l rrJ~t(lddlt d~ Ullor -I:'(':Ifu\ii, rrort~<!~:lule (,;I,mict: ~i fl\l.::di~::lI.c: ::1~~ s'~tan~dor l_prirHI"e ce i ~c ;J.tntnlic fiind i!kooh.11 ~i tlirt:rlli a6zi). ~,jn 'i~lP ~e <l1-J:'Ibil· ,;s,~ car"'· ~ lX'U,';" ~i de ~himk. al-k~7.i e:s.tc Wl £himisl.~:m:: rMm~a.Ui luc:<1

I in tr<Jnsmo~~~ia 1ll1C'i s.uhs-~.al\~i! in all8,~! \!"an! !lllo.~-="lik .lirnb:i:i1!l

i r ~~l ... tt"lL:t ~xfllica rroc~~;t"k d\lmj ... ~-· (U.B_ l'LI::>r).

,!,

~ 0

_~ .::-.VJDIU DI\jMa,..

NUlnllT"""" open: fulld"""'llIal~ (gr~""'ili, pe;::--~---:::> referitoare 1a uceste domt.."1li' erau bine cunoscute mustl'l I~l.d.~ene) Cea rnai 1\:I1UlniLA opera araba de zooloaie t.. .... te CaJ1er., . lHandQr[

lui _, • p.. .,m rln.alellj~

til, ~.l-)~b'z (sec. j~) In care 'sUI!t adUl~ale. ~I dem~ntc! fok:tcil .•.. a ~chgloas~J morale, 11t:.:;~'a.r~, (hpl care -e.x;flliC.1 uncnsa t:.':~ P'OPuJal'i~"tce:

In~h1.cn~:\ asupra !>cn~nlor .JI'i:ibc de .. acesr gen - - In s:eculete te ~ rnato«r~ . au fo~.t ,SC1'l!)e numerouse opere ccnsacrare at,rrit r ~~ zoologiei, botamcii SI1U mlJleraiQgic:j; UhU'rldc.dQwl c.iqr:1t:llr' U tLnlI~ ilustrnte ~i de ccnrributiile Iu i : rl-Biruni. . 1 au fos:

. ~~G~o~.mfij anlb~ au I~.c:u~ ~lml.~sc.u~e europenilor ad~V~ta

dimensiuni ale Mediteranei' au stabihr h,1ni care figurnu "leI.

. . "'" . _ ~ .'. _.. m~1.l Illull

sau .rnal ~U~lI1 e~a~t con~~~\e gt:Xlgrtiilce. ale Asiei, 'Europei sr ~je un""poU\' a Africii, ",ctlficalld unele eroride pozitie propag.1;e de _grecl. !vla.rr·le CI!.~jlonT ,.It: geogra.frlor ~l naturalistilor mn.SUllT1<JFlL ElU rlu~ 1~:?~1';~I"V~l~Jl 3SU~L~_ faunei '7l f~orij~ imbogj.1jnd astfe! dorneniil<! zooIOgIGl'~l ide botanicii" (Dr. ZoJKI Ali").

Descrierile geo~ r a~(:~ ~~onstitl.ljau lecturn predilecta a lLJmii rnll.~L~h~ajlt, 0 opera geo~~Tarld1 de mare autoritare esre Deseriel"f(l regiunilor ueiocnite ~~(c ptim~lmu!ui,. datoritd IU1 aj-Kindi (sec. txj., pnr:nu' mar~ ~lIn de )~IU1~ musulman (auter "a· circa } 70 de lu~irui de log:l~a~ _ !lZH::a~, rnaternatica, aJ.~eb~, .geOlnelrie, ~iin~e naturale, ITIedlCln~, muztca, s.a.), - A l-Binmi este autorul (hmologlei ''Ccliilo,-poP"':a,...c~ opera u:nica. in genu! s.a~; ~i rnai ales a Descrie;-ii"ln.diei ceo. rnai ~.Io:"a.,,", obiectiva, ~tiilllif;cii prezentare din Evul Mediu·~ .geow~flel _fh:lce1 preeum ~i a filosofiei, rehgiei, ~[intel ~j obiceiulilor aceaer tan pe C3.J-e autoru! o cunostea dintr-un fndel ung contact personal, - La curtea nnml~nd.1 din Palermo, ·geoWaful eel mai cunoscur alsecolului al Xll-lea, al-Idrisi (n, '1101).. compus pentru regele Roger IT cea rnai elaboruta descriere a hrmii (cunoscute la acea dat!i) din cate s-au scris ill Evul Mediu, intitulats Correa lui Rogel',

-. ReiaUriIe obie,;iive "Jeaces16r ciiliitorij (,,1. 0 dale; dllld ill lumea Occjdcnrului asernenea !ucnlri nu depaseau nivelul unor cron ici' - U. H. Nasr) au constiruit 0 "ursa ~io.~ ~i penttU studiul diferitelor societati, popoarc, folosita ·de lucrarile arabe de istorie soc iologie ~ an trope logi e. . ,

.j Q ampli'l dcscricre :!I·naturii,.1'1 utlUi :iutcr encmm dEn:se-c_ IX cu bo~a~~ infonnatii I~t~_ din,.rl.!cr~lot!: lui At"i:!ilot~i. a (Q.!i( trad~ in latin<l de Rage,- nocori 1 dar ~i -ln aite hmbl, - III catatana, i.fJ .n;IJ1t1amii:!. ~,a:)_ AC!!J;,;s.i ~;1.IC"C~ I-a cunoscut in Occident ~ 0 opera.de .. minerajogic - ~ua in 'iJcda!ji secor, - compiJ,lI:i de LID autor arab din :!O~~.

~~IS~~ne. .

46g

10...';; sau ideea. predestinatii, eliminfind orice umt<l. de fUl.?IJiS;~l sau de providen\ifllj,;m - Ia care, peste <ioull secol~, Bosxuet va !llal ~U'ge irica. Precursor al sociologiei, spmt uurntor de modern, Ibn Kh.ldLUl explica faptele ]SlOP"" exclusiv in perspecfivu dCpendtn\ei irulividll_ Illj ~j ""ok-tIt\;; de ansamb.ul. complex ~I condltt,llm r"'jlC<.iive de viata, lniroducand .101 rationalism autentic in studiul lSWri~. el este primul (in· lumea islarnica, dar .~j occidentala) "care arc. asUPl~ istoriei Q vedere de ansarnblu ~i care a. creat 0 metoda de t:x,uninare a r,'pie!or, precurn ~i 0 ~iinlll ce ajuta \a in,aleserea lor"; inoal. "Pruiegome!lekrep rt:zinta .wml <lin mOllle!'~~lt 50IrmulC ale g&ndUii. urnam; ~mCt din.etapdt: caprtaIe ak: flluNQfiel _

MEDICINA

Contributia cea ~nai ln1poliall~ a umbilol· la' i.s~~. ~iin\eIOT .scinsctie i~ dci"men.iul medicjnei2."in care' autoritatea ~I mfiuen,a lOT u... ... upra medicinei euro~ne s-au p.rel1mgjt .. r~tl in. se,c_ X~"Il Pe liing~ originalitatca, rcwllalele, valoar"," ~1JU1\lfi~ mlnnst!Ca, presl;giul medicinei aJ~be, rizulmu ~i WI "tcinsa ,el legltliffi cu~t: ~tiin\l' ~j cu fllosoha (mul;l dmtre, eel mat man o;'me~" de jtl1!l\'} 'ar:ahi erau~ cllJ.n am spusj ~I me:dic1t -" .. ce~. ce ~c:a d.ill me.die: Un hakim1 un 'fiI1\dep~<~~ Medicu\·ara.b era 0 p~~~.nf., t.aane·culhvatl~ ~i totodall un cafacf.i;:![ inzestl'r.H cu ti~I~.o.:"1se caht;t~ll:no_ral.e. _. .

. PenttlJ meclicul arn'b~ eiementuh:::;el}l~jal il {,:OrlstltUle mdl"'.ld\lahtatea bQln.l,vului, - pc care m6dic~11l v.a ascuttJ ~l rt'i.bd.~~ ~i ~~ sA . aplice, dogmati<::: ~i unitQm'l, Un lDttrunent sLereo.~1p .. lndn.'lduah7.and

.f:

"

I'

,

I

.--~-."."""'-"' __ -'--------' .. __ ......... -_ -- ~~~ ~---

Marele istoric. arab, lin adcvtirat filosof a1 istoriei, supranumit de M<1bi:rtii europeni nM'oiltesquieu al Islamului", a fest Ibn Xhaldun rl,332-1406}, Spirit universal, savant, urn de stat, jurist, fiiosof, artisl, dotal 0" lin uscntit spirit de observatie ~i ell 0 foarte solida formatie fi1osofjcr~t autor al unci lstorii universale ~1 al unci lstorii a oorberilm' din A frica de Nord, Ibn Khaldun studiaza interacpunea elementele umane nomade ~j cele sedentare, ascensiunea ~j popoarelor, bazele puterii politicc ~i sociale, sau originea t - totul In lumina <l1(1t ~ facrorilcr naturali ~i economic: conditii geograficc, naturu soluiui, tehnici, rasa, fei de via\fi, siruct1,lra ~i' Iuncticnarea societa~ii pomind dela diviziunea muncii), cat si a factorilor politici, de ordin religios, eric, cultural, a obiceisrilor si traditiilor, etc.

o sinteza a cunostintelor, imerpretarilor, conceptiei ~i metodei sale de invesrigatie sunr Prolegomenete (kllujaddim.;""'al), opera sa

care fundamentcaza - dupa propria expresie a' autorului - ,,0 ~ttinta noua": 0 istorie a civilizatiei ~j 0 .filosofie a istoriei. Ibn Khaldun, in explicarea faprelor istorice respinge elementul miracu-

------~-....---.----- ..

469

",i

.cuno~tint~l.e de anatomie ~j de fiziologie Olk; Inedj~i.IQr· amb' et:~u ~I~.du~e ~! l ~ precise. I)isecpa era ij jtet2.i~;l (d.~ j: un i j rnedici ~ pracncau, "'.' "scu~s), Medicul stabilea diagnosricut dUra simi>tomd,e exten?are ~I dupa consideratnlc stabilite de Hipocril!priv;"d umo~_le_. Caci, potrivit teoriei medicale islanrice, sarcina. medicu"lui este sa ~.ute sa restabileasca echilibrul dim", cele patru clemente ale 1..:0~u! UI ornenesc - s~g~ .... negm.J., bila ga Irena ~ [ bib. ncagra, - care corcspunri cclor patru demonic (foe, acr, apa, pam"'!) indicate de

Empedocle (care. ern ~i-mediC).. .

_~:sernenea elementelor Universului, ~ ccle patru urnorl au duua natun: sangde este cald ~i timed;. nc,grn.a - rece : ~i umeda bila galbena - calda ~i uscata; bila ""flgr;;, - rece ,ji uscata, C"mbin.\ia dintre ~Ie 'determina starea san~.tatji omului, :ji chiar ternperarnentul fieqrcl pet:00alle~· de unde; concluzia cu ·IlU fiecare bolnav trebuie

I ?bkli:"iL!ri~c arabe - al)]ul~l..milC" .ri tuale, cutitt.'::I1i~ ccrpcrala, rcginiul !lJim~r-df ":=C:~JJ ibrat, postul, nbtlnerea .do!' b bi1utu:ri efcoonce, - ElIl i [Lo;;pirnt i:lpw-i?iI ill Andaluzia musulmann, .:I primei (JJJoI!f"C ~tiin~ fice de di~ a I rnlo::ntara:. C(1r1~ di~1e"!' <'I lui rblt

Zuhr [sec. :XII), ' , '

Z . Acensta I~~tu.rj dintre clemeruele tradi!iOfl."3llo:=· greceau ~L celelalrc mai noi, ·-[)n.en~lC",i!I. :a-- .. t -:pre£cn~ de- ~1;iI medl-c::il.i dill Jundj:":ih~, eel run! "important ~1ltr'U m~J~ 'Jl~ de mai J'nuJl1!: secole, din vestul Asiei. A~ oeas IqmuulI. fondA. m !i~. nr, ~ devenit un centru C'I.lJI'!.:U- .. .d.:!;;[J~Ot Amichiei. Aid se refugiaseraoamenf de _~.t1mla ~I m~fij ,11:a&t-niei din Aeena, d~ c::k!j;(jtl':l~rea ;;l:c~Leia.·(m 52"9) ~.c:.lre hl.<o:tl t1:i~: Ul1iVCr.iLlat(;a dit. J~di~apL1f .:o-vc.a InJj Hltlltt= ~l i oije [:Jl..I!djc:iri3,. dI! :~j~~~~~~ .( gr~ac~ p!l5M.. .... s.:Iit .... iru::l'iatl::t), 1:. ';::r.Ire :;;:i-:1\1 flcm studi il~ primit

471

, ().:..V~IOruDilJMh~

(lrcn: mct.ltG11~ au 10..;"1 dedls:a~ t.ratamct:'ltujui t'~hornul~ lui. Vacci-nart:a andvari·olic~ ern .practicati d~. rn~dicii~l Panusu. .. api"Oil~C till mHt]li.l.l_inai~tc~·luj Edward Jc:nJl1:lr. In sch1mb :;.~~~ ~1..1 l.ll.L pn.::il ~r-..-t..[ln:ttllta: abw In . .;:;ec. [x. lin t11L\1i,· 1t::l)ltmit T ~ p<:!IrtL.: ampl_J din np~m :sa pmcticii Lhilur~icalc, ~and~I-~a 0 ~allteti7..aft:: a .p!agilor; de rn!osire a subst:',!dor. ilt::~ost.~i~~n de hgatura a «Iterdorj de Oper1ttii ~ os, pe .ot.::hi, etc_.+ (R A ~. ~ etc.). Chirul'gi! rtrabi p:r::u;;licau - C{J ~aplL tiecole in.ainrea ~UJ'Q~al~e~ - .:.ID-I.;':;Sk:z.itl, totala (Cu.~u.:;: ~e h<:L';ij~~ m~<1riche ~~.mi1..,<.;t:lari1;J.)_· rer-n1or

~~tlrcllor musulmam - ttCarc: au ~(;-onLI Q lrnportanta ._ atl..ulci n¢C"u..i10sCllt.:'1. c0iIl1ioreral'L~1 ~i ma.i ales pr~pafat.dor aIl~ Pil1.~a ale, mercuriale; f~lUg;no.isqi '""Ii",,:' (lk Za'Jj Ah) _ li So da~nunl: t(eat"e..a·· farJ~laco~o#iei ca .. ~ttin\tl. Ei au·lntrebuin\at :- cej dll1t~: part:, - vara ca In ~ roc· ~e p~nsarlll::!1l. F anl"f<:i.C(lpeea a r'Zi bi! .j nc::J u.dl!a P~yt: 200 d~ p'1~me In~j:c:ale ti:lYIJ multe ["O[llil1Wlnd s~ fie fOrC)}jEU~ .. az.1 ·Cafeaua era f{)k)~ua c.a -':;tln1u!~nt c~lrdjac. Nl.llnerQa~ tulbw~ mmt~~(": c~~ .. ~~alate prill ~Wll de ~OlnJl pruvo.;at .tli ajutonll 0pLu1uiL' (R .... (_In_:a"!dy). ~. Sa Itnu ad~ugJm ca itl jLlm~ iskunic~ e.xistau spltal~ ~n .~atE;! .Qra...~et...::: m~.ri~ cu ~1Ji dl! (:~m_"u!U1~je·pelltru rnVa¥-mii"ll_ .ttll C~IH~C ~j ,::u .bb~r.J.toare_ Pril11ul a2!1 de alienati C.Lll10SCut" fost fon~t,. III 76), I~ ~agdad .De a_se~tle~~1~.~?=-i:t"au n~n:-~roa...;;e iLlstit1..l~i de a~~ste.n~ _'i.ocJala., - pen1ru l~hmu. hand'c~p<111, mvalizi __ 1rJtrilni

llCptlH.nCUJ~i !!irLU bolnavi mcura~ili.: . . .

. Prima o:[1erfl .1InJx)rtantil a m-.:::di(:iIli_i. ;:Ira.be: ~te intitulat~· P(~radtsul ,'j.liili!ei, dakrr.::tlt. lui R-<lhb<i.n ~J-::rahnri; Yn ~e11! 3W d~ .ca[1F10lc illt: opt;:rei :1u:tonli se OCUPJ ~e Jlf~ritc: ~muri ali:: m·edicinii (ult;I1l~lc 36, de ,,'"pitole fiil\d dedicak Ine.;irinii il\diene} Opel .. prezlolJj un Hiteres special pl;:nfru dumeniile patologi(_: ... , fanrm.colo.

gl e·j ~l djeit:tic i i _ -.

. eel mai ~1~.Jrr; medic ~i c1inld~n al s,eeolului al X-1ea, rcrson.ali~ tiHea care: (l exerci'-at c~:n mai puk]'nic~ tli.flu~nta in: h.l,mc:.:<j islmnica.si 1n [!lll"Opa (al~hil-i de roo Sina si [bn·Rosd -. Avi·cenn:a gl Ave-1T(1e~ 1~1 fll~~rL~), ,:t toS[ al-Rlizi_ ··AL1~?r ~ 220 (I.e L?pere' COnSfu.:rat; idoSDhC-l ~l llltmOL' ,~liin~elor (c.(J·.;!;.;·c~Ptia Jn~it.e:m&ricii)l ~rul cdui niai. impot1an.to:.;rital dill B~gd.ad~ ;1l-RU:t.:i er.CI: l-enumit p.:::ntnl :;).I1alizL"I sj·niptomehJL LLllo;:"j barr. [m·lln C'xc..::)cnt cw\t.~,~t.~t()r ~ll :::m::ttOr}) jo:;:"! i, _

I l\h~rel: sirnirlidi3a ;<;nu ~n;.'1 {fiHCg8ti~'(L ~: djllretJ(:~), ru~rb'l, rn.:JIU ~ lichr.:n (:(_llnC:-;fihli)_ r:iinL'r::!'. O'·'·I~:LllJj (A-C:l,,".i~ul1l t •. C.<!:I~n:!"l. ro.~[o:::. t;?JCIUI~.::I,~ d.:~ ..... L~c:~d: ( ...... ~(Jml..ridor ~i h~lni).!)(dlll~), ~nt~lul, ..... '~nj"or~L N;ll\ V1)mil~<I. .;_':1)lc,,~hinla· 1-::::-:.:-::rt,W",Lt:!-.= .'I1n;:t1, rll..irgaLi ..... ~:-;:1 <lJ_;1.)uiul, or.linul I~I in Ji:-itiL:JI~~8 I~;;:uldm ~i :ul.h.:rru:!'il¥

",rl~J~·IIL""IC l,~t ,Y.. Zdb -".Ii) , •

~. ,

riit'TlJRl> ~1 Cl VILlU, 1']' A ",~ ~ "

~

~td la fe l, pentru c::1 nu fI ccarc n..:: •. H ... ·t ion eaza j it mod identi c I a ~rritltij ~xt~mi: Temp~nlnH~L~lul itifc~t <11Indivi~ilor este d~t:mlinat ;~d~. [.1.1,1 facrori - rosa, ctimatui, v '[ll'Stn) sexul, ~ .. a. - de L_arc: de

·~~b1c"llea trebuie sJ.~~ ~inrL seama in trarament ". Cauza bulil, p-in :"3re~ este ruperea accstui cchilibru dintre umo~ .. CQrplll omenesc _. ... : d11 forta Sill propri e de ·C:--Gi r<:-',,~bura ~tCc:jt echilibru: j n care scop, ~.1nedicinej est~ d~ .J-'-i veni 1]1 ajutor, pri~ indl~a1i~ ~e diN~ ~i ~inistfare.a medicatun -cun:~;srul~:z:i.toaf~_. -~lec3re individ este ~~~ -. [trOco~n; tar corespondenta dintre uman t:il eleruentele naturu ;ktll.ea cxi stl' 0 ana log ie Inrre corpul om ului ~i ordi nea cosm i cii, i.:,tfel" cele 7 vertcbre cerv icale corespund eel or 7 P lancte, sau eel or f'iik ale saptamanii; ccle 12 vertebre dorsale corespund celor 12 :senlllC zcdiacnle, .sau. numarului de luni -ale anului; ia.r. numjirul dikurilor vertebrate (28 - durn medicii arabi) corespunde numarului de [itere ale alfabetului arab; precum ~i celo ..... 2S de f~ ale IUTli;_ A'vicennal marele maestro al mcdicinei "islarnice, preciza ·£::(1 diferit.ele organe ''iii elemeute ale corpuluiornenesc, precumsi siste·mek sale (fizic, nerves, vital), sunt unificate de 0 fona vitala - care se· aseamana, 'intrucatva, cu cnergia rrietabclismului bazal din medic ina moderna 1 •

.. 0' con triburie 01; gill, Iii 10 srudiul anaromiei a: inscris Ibn ..,-Nafis (cca 1210-12~8), CUre a desccperit circulatia pulrnonara, obscrvand ca sangele rtu trece rlin v..:.n~ric(lh.~]·· drept "in eel stang, iotmcll peretele ventricular est e compact, Tot pe baza 0 bservatiei airecfe, ei a dat 0 descriere 21 ;"1"LseJq1" sanguine care due sau vin de la plam.ani; iar descriind vaseje coronariene 061· afirma eft. ,.nub·i~ia

I inimii »e face prin vase card lace proprii"; de asernenea, c~ nutr-itia pJ.lrn..9.n ujui nil se face prin artera Vena care pleae:a din cavitatea <tang.: .Aceasta cavitate 00"\;* sange care vine de la plarnan, iar nu care pleaca spre plaman, Trecerea sangclui de la inirna la pl~.rnfu.1 . se face prin vena arteT"il'~~_

Oftalmolcgia este dorneniul In care medicii anb.i .. :lVe;aU 0 vu ... --t1 experien\" (bolile de ochi flind rome riispiindite in Orient) flicil!ld frecvenr operatii de deplasare *i de extractie a cataractei, Numeroase

471

1 .ln 3Ct,.~. lncercare de <!I v edea omul C:::L un Intreg, ca 0 ~il)~m enritate, In-care ~I ~i :!i~n-el~l :sIJ:IU s:trT;,,:!; m:..ire, ~i 11"\ aCC'<!Is~~· ~~i~ & -.i. run.;:: in leg;'l.QI1":lli emu! .cu. rnediul in care U"!ieste, medici f\:31 blaln;~ ~ [J!ma.t;: credincioasa :spiriOOJu.i unificetor ·BI ls.I:&m!Jlu~··- (U, H, N~~).

1. Tt<LdIl~ in li-mba latID~ .~j rubhc::mi loll Ven~ia in ·15-47, opera lUl Ibtl an-N:a!I£ ~ . j:'I:m=- ca :a r(1~ (":lJJl;)SCutii de M ig'l..ld $crvt.."t. CSK. :!pL.~ ani .nat :t!'niu, . a ronnul.i:1q:i Lpo!:l~ ci.rt..·"1..II~o;!:ipt.ilLn~

473

Ullll"',Opel,C,le lul·al-Rnz; (.1:1~8inuii 'men1ione~ .5.~),. ~e~ m~i es.te C~ c~"C.·tmtea28.. des-rl-t: I'ugcola ~i vilrinl~( pub.l.itat..1 ;, Europa in pes'le 40 de,edi~i liltre 1498-1.866;-.,,; ,~are - ltadusi\ ~trU pri1ll~! c.bl<\ in hitinA in 1279 - n ramas 0 opera .metJ-Icnlj ~entmiv.;ti, ill Oc(_<jdent, ~~tnp de. apro(!pe uri mileni_~! ~ p~n~ la Claude Bern;)rd. La fel d~ lnkl.ls sludiaht In lum-C:<;l ~~~deLlt....1lii I.Jlnp

pat-v -s.ecale (penoada in can~ ill-Razi era.mal_ ~~~tuj_~._~eciit ~i (iatenosrj eSle COlnpcndiul de: mcd:ictna ·mhtLJ~ilt trndu~ in ·runba· latina sub tillul (\:mti/!C1fS, ()potl'~ de i~ in"Jtcii..;; palla In· s..;-{,~. XVII, c-ea Ill~!i ~lolWHino:<isi.t· oped .. sensa 111 ~rab:i~. o. monumO::ll(aU e'llciek1f1'edle nletJi-c:.a~.a~ s.<IbiJ~ pc-ntll.:i ~~un().a..~tel'ea aspecloetoL· cEnice ale; .m~~jci.nii :Ir.Jbc_ Mjf':stfu a! r~si~101ogjt:i ,~j prec~n"":j(JIU! cd mai std!:.lLLCj[: al mcdi~illii psibosomulFce_ .. :d-Ru7:i 1r<1£:1 bl)lil~ iJ~~bicc: concOrr:~ik.··Hl ~.~ Imlh\ciiih:: rLzice, ~Ym'L a.le". sep~ra ni::.:iodil!iL c":ll1Jptd una d-e 211m_ L.UI i ~ atribu~e !2uL:H'ea nk·oaluhti ~i lntrehuill~()r~a hLi i."il .Jnris~ptk; dL

fol(l:)ire:1l nl~~-(:urului en pLLrg~lllv. 121 est;: cOllsidc,!'at.foll.d",,"·torul. ter-ap,!-utic;:-ii ,diilic:;:", ..ill ~swri" 111~r!icmii, al-Rfizi ~n.::.~bliie ptivh. n tlnU~ .din· Cl;;':"i 1l1.::ti m;:l~i Flll'""Jici ~1j tutllJ"OI". lirnptltilor" (K;~d Swi-

jho[f), '

I

J

J

"lor;" lui al-IUz,j n-a fost il",b,-il,1 decat de A btl Ali lb S' (cca Q'30--1037) .- ,.f'rin\ul medicll?t', ~unoscllt ill OCCid~:\t ma fHi~,lele intinizat '~yl,c~.~na~ Personalitate m.zestr~~ ~u 0 CUriOZitatu .c:llt:ll'".r'(lp~dl~j: ~~IIilla~'{iit .cu toate ramurile ~.Hntet ~i filoSOfiei te ~r;l~l1c~.t ni~ilc~a! L~c.nm{l.~! flUmel~Qa..'le ope~ m c,,~.a ~isl.enafu..a(l ':;;J smtenzat teoriile ~I practicile medicale de pana atunci, . I

. ~)pt:ri~ sa p~l~ilNtta, (_':1Jonul medicinu, ~. u.~a din. jucra.l'il~ eel mal des traduse In Europa 111 Bpoca Renasterii ~1 care, timp de 8ec9Ie,~a. ~m~s. ~ ~atl'~1' d~ b~,za_ ,in lnva\3.tna~tut s~pe~o.r liledi:", - este I InptU11 t1 In em cr clL1;'1. dedicate, respecuv, pn nClpiilor gen '. rale, medicarnentclor simple, afectiunilor WlOT organe, bolilor : tendinta de" se. generalizasi ~edicamentelo: complexe. Me'"l'de~ s(1l~ de _.dl~gnnstiCare ~ pi~ure:.';~\, p~eumon'lel, abces.~llli fi~atur~li ~l pcntOllJl~l. au rarnas clasice palll In sec. xrx. Remarcabile S\lJ1t apoi, descrierile balilor, Menil1gila, de pilda, este descrisa peotn; pr-ima oara. ccrecr de -lbn'Silla. Lui- j se datoreste descrieren exac~ '<It-Uario medinensis, a ankylostoruei, a irisului, a rnec'1.I1is.nlUluj accmodarii ochiuhri ~i a insertiei m~chjlor orbitei. "A v~ee~n<J este eel . ~intnr . medic Care a practicat reductia fO$t3: a d.eplaS._;nl~r vcrtebrale" (k ZakiAli)..- Remnrcabila so dovedeste ~j"ciipacitatca sa de rratament psihologic aplicat in cazul W10r suferinte tizice (medicina psihosomaiica). "Trebuic sa avem in vedere - scrie Ibn Sina - ca until din tratameutele ccle mal bune, cele mID eficace, consra . in a spori tortele rnintale '~i . psihice ale pacicntului. S'l-I im::urajaJn, salupte cu boala, ~a ii cream in JUT 0 ambianta plflCUtl, sa- J punern sa asculte muzi en. buna, ~a facem. sa vin:-i in contact cu persoane care.ii sunt agreabile",

. Unuldin ruariimedici arabi din Spania, Ibn Zuhr (Hl94-11W), cunoscut in Occident c .. ~ nurnele larinizat Avenzoar, a fost eel d.lntai. care a dat 0 descriere a pericarditei, a abcesului rnediastinului ~i. a eancerului de stornac. EI a descoperit ~i parazjtul scubiei. - Dintre chirUrgii arabi, eel rnai ilustru a ' fost Abu! Qasirn al-Zahrawi (Abulcais, - m. ·lOlJl, eel dintai care a indicat Iigatura arterials ~ cu sase secole inainrea lui Ambroise Pam':, - care a introdus sutura C1l catgut ~i' care i-u dotal pe oftalmologi, den~ti ~ ehirurgi cu instmmente operatoni noi A bulcat' practica 'llthotritia; eI studiase tubercu- 10"" vertebrelor cu ;naj bin. de saptc secole inaintea lui Port'

, .• ,TralamJ slu de chirurgic= AI-Tdm! VlI rlmBnc in istoria rnedicmii ca prilTl~ expresie B ~i",::t ~rijatl in ~it)tli distinct3! ~i fondala ~ cuuoasrerea :&J10llomit'!... CI!:(:3 (..."I! cousutuie cea mai mare ooucae a a.:~i opere cste (.a~-.ru.l ca ea lll<,mgureaz1 clili~~ iJlL"'int~ r~.dp(i .... at (Emik Fargue),

475

r

476

. lsroria filosofiei arabe .lncepe in sec. JX,. udata cu traduc .

. (efectuatc Ill"j intai de tradueatori crestini) din operele fllOSo~lf grcci, ]Ildeos~bi Platon ~I Arislotel. Primul "filO$of .1. "lGbil'; (jav/a,uj a':Amh) c~te,,:,ns]d.rat lshaq al-Kindi (rn. 8?2), creal'",1 ,te.IIll~llo1()g!l~1 filosofice in limba araba, traducator ",11u.1 AristQtcl

eel dintai Cafe supune unei exuminari rationale textele revelau- ~

Pentru al-Kindi, fiiosofia este "cuno"fl"''''. rea)ita\ii IUcnnil p(llri~'t cu capacitatea umaria"; iar metafizica - ;,cun()a~tcrea R: aliUI,i Prime, core este cauza fiecarei realitati" (cr. Majid Fakh .... ). Tin~'l [10~~.str~ lr~bllte.$A fi~ .. o;li a~cepmm .. <ldeva~l din orice surna-ar vern, C~CI .Jurmc nu trebuie ~a-I fie 1"1:).11 scump cercdatomlui decat udevarul insu.~l'~ Canalele cunonsterii SUJ"lt cxperienja Simtun'lor si cunoasterca rationals ._ care este . .mai apropiata ~ natura h~~ crurilor". Obiectul acestei cunoasteri este universul - Care este - unaterial. Ratiunea: prezinta oarecare analogie eli .senzat,ia. inll'tl.cat:

l . abstrage .. formele - ndica genurile ~.i speciile - din nbiectel-e intetigibilc~ 2. devine identic5 cu obiectul sau in actul gandirii. _ Acensta doctrina dcspre nuiune a jucat '"tUl· mare rol in iston8 dczbaterilor {'fi"n Evul Mediu (inclusivioccidcntal) asupra oahuij intelectului .

. Filosof cu tendinte neoplatouice, ar-Kiodi vcrede In 'supravietuirea sufletului • .:.._ principiu al. vietii care conferit .:n1bsuUl!ei animate adcvarata ei escn\il ~i definitie: .,S":fletul .este .» sim]1w, enritate - conclude ·eJ - a carei substal1ta esn: analoaga sUbst:ln~e; iflS~~T a Creatorului, intocmai cum lumina soarelui este <lnaloaga eoarelui" Dar IlU toure sufletele vor ajunge In· lumen intdlgibila a sferetor, - uncle urmcaza s~ sc pUrifice ~vcrsjnd·st~~tj[·sw:cesivc:"

'Irani,,~ din regiLJl1ea KhQl"asan, al-Rfu;i (865-cca 932) a fo'l "eel mai ITwre JlQn-ccnfonniS:l din intreaga istQrie a I.s1anmlui'· (M. Fakh,y}

AI=-Razi a fcst ~i un cunOSCI::.d alcbinlist~ f."'jZlciM :si clinician. iJl opercle sale fi,osotlcc', at'e.curajut _'U;'·mt::"arg~,p'e Ilni':"l eierotlox~ t1 unci metafizici de inspira~ic platonica; iar In sC.i"1t:rile sale de etical sa .1clopte· id~i. aJe lui Soc;ratc. In biJ1eC\.lno~c~ltul s:iu tratat de end iJl~itulat Fizica spirUua.laJ• aJ-Rfizi J~p.aL1a~~te doctrllla plamni~a dt.'"Spr~ suflet ~ dcspre IllUzica (pe care 0 nwnc~t~ ,,(1Zid. 8piritllnUt"} Cntic-a pe cure () face i.deilor lUl Aristotd despre vid ~i mi.5cart:

1 lJll C{lmc'ltlar.1tl 1,1 Tirnaios. Ri.'.'iJ1i)lxere!J hti P(IX.:/'U. FaNt spiril"u<JJd, CW'O!:i FiIj).~oJiei,· fJr!spre Y"uJif!l, ,\At'U!fi.ziITI d~q:JtJ liocf"riJW 1111' PJt:ilOfl. /\{eta(r...i(.'u_ dLil:d

r·nlY~/<~JI/I"a /fir &CI'(~I'_·. .

477

."

47~ '.' OVIDll'DIll. , -~--.-----:----~

s~dl~l ';;'1 (·n:::.;~to~·-.~I~Jl)h.lJ'g,. 1~ Cl~l~ cauta x ~ ~l Jcj'nl'OrpOJ~lL' Itltt~ r srstcm r:rt:ti1'r,Z):C propnu coerent, (Oar, filr,J SH aduca v'rt,o:un',lrgu ,lI .• despre ekn)ltnttJ. suflctului ~i [I Crcarorului: el crctle in rnod r:n":''nl III 0l'0zi~io:! ":1! Plaum ... (,::;?!' lumen a fost creata III lil1'lp ii.i 1.:;(1 n't] ~ ttc'c~lmu-I;:'~ eternitatc» S,lltldqll!t ~.j J. Crentorului !)- Chlj'fI~ .~S.1~ pro~J07.iljC' ~X!l~m.nli~a): -Id~~j eternitatii slItJ:ntlui SJ con~eplj~<l S;O despre Iilosofie ca-smgura calc ce duce fa purificarea Mlfle'u1ui ... ,a opo:l..i(ic: ru conceptul islamic despre revelatic .';'1 CI.3 eel r::oncx rl~ J~

I· . '-.. '1' 'Pit

pro _ ~l~ - 3L~t ,.JI~ p:rtec~::l_ 'l',O,m;.ollan1j_ cu premise ~ sa!~ .ra\ionaliStt:;:

al_'M r:-a~l respmgc 11,1 Jtlf~:t:~L~llG tonceptul de rev~io.v: ~I dtsprc ro!l1l pj ofetilo, ca mediatori mtre om ~J Dumnezcu. F,I considcra ~ 'profc!ia cxte fie SUperf'lHi'l.! din momenr ce lumina ra~junii darui~ ~ DL~ml1(,~Z~U omului este 5\1t~ci~Jl(1\ pentru cunoasterea adevarului; f~ O(ftODS.ft.~ i~lb1.Jca! en a fost cuuza atator varsari de 58.Il~e :}i ra.zbon~~ l~tI-~ lit] _lWPOf (probabi! urnb) c.aril:! s_e credea Eiv~r1z<n de r..::-vt:hL\La divina Sl celelalte p0IX>"'~, I:'"' putm norocoase' 1M F"khIY)." Acesi a~vect al doctrine! sale a P.icm ca al-Razi sj fit: cO!lSide1':J.t un schismatic ~i un necrcdincios,

Cupitel din .,...CU.rlt!:II jcj lor", Pal atul Alhambra:

.-{;"

Tendintele neoplat.6nic~"implicite lrt tilosofia I~Li ::.t-K.im_L ~i.ln. cea 0 lui ,Il-R;!zi~ apar in' deplins, evideri\;' in operele lui aI-F:utibi si J bn Sina, primii fiJosofi musuhnani care au eJ"OOm\ cu ale"\ie u;.' ."' sistem metafizic ·de 0 mare complexitate" (/dem)_ tn gant_lirea mal eclectrca " lui al-Kindi predornina clernentele aristoteiice; b al-Rnzi, maLil;slstente.sunt elementelc plaronice. Prim" ."ron.r. sistematica ltl limba araba '01 fiiosofiilor lui' Platen, Aristotel ~i .a neoplatonismului este opera eelui dintai mare logician si lTIetafi~ zician a] Islarnului, originar din Turkestan, Abu Nasr ~lJ-Fi1rabt (Abunaser, 872-950)),

Ca logician~.a!-Far..i.bi a scris un mare num.lr de comentarii.si parafraze lJ' operele. aristotelice. A elaborat un sistern prrrpriu, I~ care s-a straduit, in primul rand, sa impace pozitia lui Platon Cl1 tea a lui Aristotel; de asemeuea, sa pun:l de 3CO~L1 aristotelisrnul ~~ neoplatonismul cu dogmde islarnismului. schema filosofiei sale este un sistem de scolastica orientals; Enumerarea sriintelor trece It! revtsta toate :-:;[iin~ele cunoscute (clasificate de el . in opt catcgorii), locul ccntrQI in discutait:~ lor fiind. ocupat de 'n::t.il-a ~i 'm~anzjdt

I A.scr1.s ~~ 0 s;ut.l <k: opere, din ~ S-atJ P'd.strdt circa 40 de rratare nmele, inc:i inedite), de filo-solir;;-. mil.!~tic:a, astronomic, ~edlCil1j~ I'llchiml('., 'C'{(. M.at(·(1 ('J/I'Ie~' muzicit cominc reoria :!II!! U6irrc muzica, in cnre :a~Pt~ (iki dill Arisrctel, .f\I'is.l<Q:k,ffiM ~[ Prolcmeu M a gis:tr.aJ~ mnt IJxP-J~<-"ril~ d6::rr..: Fff<.:m.'jlalui Piaton ~i despre Fi!vS4?l'h· /JJ"i.,Jrislo{e'J.

"Wirea. sa poliuca este ilustrata de Cetatea virtutii, opera at din;.i

mOdel este Republica lut? laton. , _' ..

: In centrul metafizicii lui al-Farabi scafla P,:ma FlUl!li, Unul

iliwlut, proclamat de doctrina jslamica dn:pt.lden~c cu. Dum_ne~u, din care emana toate lucrurile care e'XIStA. mtr-? ordine ie\,a". (La fel 51 in stat: de 1. calif emana toate putenle pe ~=. el ddco~ .filnd;o~1.arilor soli). ..in aceasta conceptie, politics ~l e(l~

ililt [n~lese ~ 0 extiudere sau 0 dezvoltare a metafizicii ill ma~lL: ~ sa cea mai )()olta, teologia, adica stiinta despre Dw~eze\l I' v. Montgomery W.!t). Statul, societatea fericita, este cen,.'~ ""':" ,rolife=i virtutile, In formele sale corupre, statul se l'ru~mtli In viziunea pesimista a lui al-Farabi en ~ S~letate can: alea.rg~ ~upa pla.ceri false: egoism, bogaue, puterc, nrarue, nedrepuue, anai hie, 0

48G ov

----- __ --'-- __ ~ IDIIJIlRil.1~A '.

viziunc care 0 aH~jclpea;'2 pe rea a lui Hobbesl Adev~ . omului - conclude a1-Farabi - consta in a. se imp~rt5si di~llClre 11. imareriala .. a Ra~junjj active, . ~tuli'

481

penrru cuooasrcrea filosofiei lui Ibn Sina este Cartea p"lT1i) tratand despre. logica, ,Jilnso_fia .natuml~H si accident, despre natura sulletului) ~j teologie !"~.·irl~II.","UlUSI cosmologia).

Da_e~ a1~Fambi este in'~i"tor-lil r~ooplatonismultij in filo;.ofi Sina, Durnnezeu e Unul, existand cu necesitate;

"ialamicg si principalul exponent al acestei filosofu til h,1ll1e. 0,,-;, la d . 1

Lnll! (nu 0 creatie) a lui, existand din lot emma, a

I~j, in scl~Jm~ lilO$(~flll c~nJia Occidt.."1lhllli d~tct-eaza (1\11, in prinl k t mmnezet I . Nimic nu exista Ia Intarnplare ~i inafara ne-

rand; apoi, lUI A verroes) uueresul rnereu sporit pentru aristolol;. UI

t: .. \111 a exists doar 'anumitc norme, principii, legi.! dup~. care 'se

10SI. Abu. Ali ibn Si'm. ~Avicellll~, cea 980, -1037), tadjic p;:"

""'glll.aT dill nordul Pers,c" dehng" Bukham . . on . Asliprn lumii' fizice action.azii lrei categorii de forte:

La varsta de 10 ani - serie Ibn Sin. in .uiobiografia "" _ i . (cele. care menlin cO'l'urile in starea lOT naturala. de

compktasem studiulCoYallufui ~i al ullei'man pa..,i din SCri~)~' fOlrnade nee.sit.1e pcrrnanemil); ins.ufletite (cole Cart

arabe~'_ Studiaza singur rn.-L.odici.na ~i! La V3n"l..;'l de 17 ani, 'rmte-az_a !l.t prin' tnij!oc:i~'l unor aIlWTlite org~ne vi~leJ Ctlrr1

SUCces un vizir,'care 11" p~me la dispozi~~e'Vasta sa biiili1"lte{:a d~U deflOjt de filosofca "pt.--ifeG?Wlea prima a unui c~.rp

Bul:haJ~_ La 18. ani, stap..1T"!ea. logj(:~ Azic;a ~ tntJ.lenliiticil~_ Du~: . fbrt,ere c~l1, cde Ci1~ dciCnnina mi~c~rile VQ1UJita~

. care, incepe &.1 studieze Melaji7i("(J Il~i Aris;to.1el~ citind-o de 40 d: •• ~'vlan"lelor, potrivit unui. '-ipar n~alt:t;:ru_bil. - Ultirnele chestiu!11

o.-i, tam 5<1 0 lnteleaga - pan...1 can~ gase~te re~"p.~ctivul CQJY1~ntari·u a..l relatiil • .; filO$Ofiei sale C"\I rcligl:l ~i misticiSJnul.

lui al-Farabi. - Opem sa pnncipala, Car/eo Insiiniflo~i>-ii, "'''C'III fiJ050fia ·lui Ibn Sina este un a"<"mblu de idei

vast rompendiu, " enciclopedi. " ~!iin\ei ~i filosofiei b~"",!!i1 Da,' l.:orii misiic-isinmiste, "jimgand panA la o· fonnil de

fundamental~ pen!ru CWlOil.~lerea lilosotlei lui Ibn Sin" e,!e Cane; , ce privqi;; aristotelisniul s'u. acosta e,1c ,;impregnal d6'

Sa/win;, iutrei pJr\i, tratlnd des!,,,, logicli, "filosofia nanirnlii" ~ji!llerpr"'"t tn .lwliulJ unei pc"l'octive_ religioase .

.. (de'pre substanl'l ~i ~ccidiml, desprenalura sufl.mlui)~i lcologie de Dumn=u ca fimt;; n,e<:esaril ~ tntehgenJil per-

(parte incJuzand ~i cosmol?gia).. el deriva. doctrinn _ n~esi!atii ~i etemit1itii lunlii, cad caltza

La var.,t..'1 de [0 an.i -.sene·lbn Sina in ainobiogndia,sa - ,.imi exismnd dintotdea\ma~ ta trebuie sa opcre-le dent"·~, In Lera(hia

completa. ... clTl studiu1 CDranuiMi ~i a unei mati pa("\.E din scrit::ril.c: . lig;entc. emanate d~n :purJ1.neze~.I, ultima' es_te intelectul activ~

arabe'_, Srudiazfl Liinguf mediciml .~i~ !a \'.1.rst';,}· d~ 17 ani, trateaza eu . lumea noasfrJ. teres.nn~ dft lla1tere suf]etelor omcnqtl

. SllCC.es Wl vizir! c(lre n pWle b dispozitie vas'[3 sa' b;bliotec.l di[1 suh'itantiale matcriei c·on{:ep.~tfi aristolelic ca un principiu

Bukhara_ La 18 oni, sHipaI\"" logic., flzica ~i .lnatcl'llatici.ie. DuJ>l. 'n'Hlt,'pJici<ate", Exj~ta .d~i 0 Jegaru. ra' indisoll.,bil" lntre

car~, it,cepe ,a studieze Melajizica lui Aristotel, citind,-o de 40 <k "

01i, f:tm s~ oin1eleaga - pan~ cfuld ili1se~te I'espectivul cOlncnl1riu al mf'l"are, preCUI1l ~i [nue ma",ne fi. forma (~ele d,mo.

'Iui al-Farab}, - Opera sa principalu,. Cartt.!a~ fn.stintifq.!ii,,·il, ~~t~ I.Hl CIte ohiectelor, ~ care S.IUll detcPtlln.f1te spalk11). ""!Su-

vast ~Ol11petldjuT (P enciciopcdie a ~hil~~~i ~l m()S~lf1cl grccL.:;;tiJ Dar) ~,prin aqiLiHt:TI intdc:ctuhll -j~tiv, i.~l tealiz~'-:p~

~'i de...;-in substanle nernurit~}are, tara El-~l '.

~' \

1

433

Reactia contra neoplatonismului crab este J"eprezt:-ntatoi de ira: . anul Muhammad al-Ghazali (lat. Algazel, I058-.IIIII,juris~ ~t'" -7.~ fitosof, ~ c:are_o cnza rnorala l-a indreptar spre rmsticismul sufi~ '" 0 vla!3 asceuca, (Sufismul slu moderat a exercitar 0 more illfluel)~' asupra religiozita\ii rnusulmane).

o smteza a aristotelismului arab - pe cam ,I il cornbate -est. opera sa '"l14rlat~ Inten!,¥ejilosojilur ltmdl1S<1 irrlatina; in sec.XH); lncanscoverua filosofilor· este 0 l...""flhc;1: a conceptiilor ne:op'atonice a,le, ~uj ul-Farabi ~i Ibn Sina; :in tirnp ce Rena.-;.-ieIT:.o;'l ~"ii'ntc:Jor religioase - 0 expunere generula a dcctrinei sunnhe - arc ca s~bieCt dcpasirea I<l~nnii ·~.c'-:lJarive ~i a fcrrnalismulni ritualurilo- pnn

experienta mistica, .

Dupa al-Ghazali, invi!\l!turiJc teologiei trebuje comple~'1e printr-mr . elan rnistic cart: . duce la cunousterea inruitiva a unui Dumn ezeu unic. R ~~-j leo nu trebuie i ndepli n ite numa j dintr -Un spirit do supunere fata de divinitate, oj pentru " obtine iertarea lui Dum. ·nezeu ~i apropierca de el, rcpetand to infinit rugaciunile ~i formulele care trebuie $A-l inso~easdl pe om in toate adele vietii sale cotid» ene. Om,.1 nu se poate increde nici til experienta simturijor, ujci In ratiune, Al-Gha7...ali respinge 1cz.a eternitatii lumii - cure (1, fost Crea1a in timp. De asemenea, cornbate siste .. uatic toate tezele uecplatonicieniler, incapabili s~f' dovedeasca cxistenta lui Durnnezeu si atributele sale divine.

Minaretc ale m~:s-(:h('d sult<m\l!ui·Kait Bai {"tal1g~) ~l mcscheei al-Azhar din Cairo.

cele ·elaborate local - a devenit atat de intens, Incat Cordoba, cu mensa ei biblioteca ~i cu fai,:"oasdc sale .jeoli superioarc, (en s~ nu mill vorbim de opere le sa le de arta}~ pu:tea concu ra ell Bi:1gdadu 1 pentru tillul de cel mai mare centrude cuhura al_lumii rnusulmane.

in Spania, prima personalita-c a filcsofiei ~I ~tiin1el, comentator 11 multor opere ale lui Aristotel, H fost Ibn Badgin (lat. A\"cm~1D:! 11. 113:8), care in L~il1turu intelecsului cr.t omul descrie irinerarul inAl11irii omului de la cunoaaterea lumii si a lui insusi la unirea lui cu lnt::lectul activ ..... Di.sdpo!~1 sau iILL,>bij·;_\·fost Ab\; Bakr ibn Tuf:l:iI (~t. A bubacer, cca IlOO-118~), mcdicul "~i secretarul sultnnului almohad din Granada, filosof ~i autor a numerouseducrnri de

in Spania musulmana, interesul pentru stiinte ~; pentru '1'OC1Ilatiile filosofice se: manifesta tnccpfind din sec, IX. In secolul urmator aces: interes - alirnentat de aohizitionurea unei cantitati consi4ernblle de oPere aduse din toate (o,lrilc i::.;Jamice, precuin ~i de

! - Dizffmar-io djfilo~q(U1 (vd"infta)_

2 T'itlul original: !'alt'i#i:r.r, a{-falE..!'·ifo, tradns in hmbile moderne europene ~ circnlatie in di"'l:~ rcluri.,·01 fO;t;;t redar in petma traducere latLna. firm l'k$fMl.C1iD PhN~·(Jph.:Wum. t.'tLv3:rttul ta}I~' 1;."g[C po lisemic, -lJl..Q<::I1Ulii1nd •• rilstwnal'e-. ,Jist/1.l;gt:n;

·diMU!an=, subrezeuie. n·i\nJ:~I'1!::··, ., .

. ----"~~.------~-----------------~----------------------------~-

484

~l CIVIUZATtA ARAB"

4&5

asrroucmie. Singura :-"1: .OPI!;r:i. 1111l:-;of'ica. c,~ s-a pastrar t:'Ste 1"0

a legoric·o-tl losofic HiJJjJ ibn Yaqzm1, tradus in .latina cu fitl~r]~~l

Ju..lwp_,hu.~'.UUlPf'ida("li~~ (trad~~·apoi.ln alte.~i1n din .~ident), j~

Subiectul acestei alegorii tilosofice rI consnruie ilUSltar .

dezbaterea ternelor generale ale neoplatonismului (asa CUm 1< ~ .. voltas,?rli ,,;-FElrdbi ~i Ibn Sinal. Problema centrnla "'<Ie P02i~ filosofuluijn vmta statului: Hayy repreziuta filosofia pUT;l, A sa l filosofia teologica, jar Solaman, poporul sirnplu, Inteft:."iatJtA aicl .aballdonw:c" aserji,!"ii ~ochjlOl' flloaof (ca al-Farabij ca tilosor~'~ fi .necesara bunei rand~nell a surtuhn. Pentru Ibn Tufail, antlnoocm filos.:ofia este. incepabiladc a .~irija viata locuitorilor ~ . inui stat ~ poate duce doar un LI\i(:.ll'um~ de ~~lc1j la adevarata ftricire' dar

pentruuceasta ei trebuie sa se rclrrrga din viata activa. 1

in mediul rnusulman diu Spania s-(\ afinnat ~i gfilldirea filosofiea ~j teologica iudaica a .. lui Avicebron ~i MaiTn'Onid~,) a cfu.or prezent-<1. s-a resimtitsi in filosofia E v ului Mediu occidental

Solonian ibn Gabirol ·dat. Avicebron, I021~1070) utinlla_ in canea '. ~'Z'f)?,?l ~i~l~i, ope~ sa p1in~lpala., ~ ~IJ!.refj,ga e>Listl!~l~ sensibil a ~1 iuteligib r HI, se camp une .<1111 111 atene ~r forma. 0. slog"" rnaterie esre ~fmdjta·in intregul Llnivcrs ""'!- dar care este eli ::ltat maio h.irninoj~· eli C,ll e mal apropiata de sursa eT prima: Dumnc,z.e~,·dil1 careemana toate fintele finite sial caiuj verb activcreeaza fonml. ill Univerul temporal si spatial, .tortele divinitarii se direl"elitiuz~ si se

de2voltii sub aspcctul materiel ~i al forme; (cf L-G. L0.'y)2. .

o feerie de mozaicuri din Alcllzar-nl JLn Seyilta.

I 1-I::l'yY. unccpil n!'is('ut priil gllC'n1"~~_i~S{>,Qilt;i:Cl~ 'lnJJ:"-O in!':u~:i .P'l1itio:::" i~i J.:re~ll.zfJ sici, c:xi:-I LLS.iV cu '~u.[(InJ.1 proprio;i r.:If;il..!orU, 0) I"C'li~j..:' filosnfi dl i:nc;orotlat~· I.::U o;.·;qi""'..riP!hta

~xt..t2:Lliui. lml'--u £i, jC"bsn:~ dLntF"-D insti~ ill"-i:t:'tn:lti:5 t;[ni1nlJ /'i.t:ial,·cn!:~LUi'nI:t'-(I Pentrl.l celaJu1l filosof~·medic:: ~i teo log eVn::u M{)~t ocn Maimon

. ~ri&iL!: tratl ili~l:i, d8f ~l,J_ i:ndin~ i spi-.:; illt~rpr eta~ea c1 ·mt£taforLcfL ~i ~ltLIirea ILo'[Qr. ..

srosuri_~pirin!::lle. As.ii!.Qr~ ... enk~S::l ~eT~g:'i i'!l sing\lr:'ti!e~i rTi""'_,jjl.il!.~, ji VQr~ {Ramba.n1), Mus.rl ibn Mairnun (In lat. MaimQnide) (~125-1~04),

lui HaY)' d~s:r~ inSllla de llnde \.'~li.5o!. ~i nnde doctltlt1jle prietC:I"Ju! s.iu S<31::unan. cart ;roblema fw,damentaIa _. ramane dep.fu?irea 'contI:astu1ui dmo·e-

urrm\("I.."fte duar ~sul lit<:ral :it n=:ligiei, evila:nd intt:rPrc:rar~ ci·!u-':::<Iforlc."L CC!1 ~. revebt 51 adcv"J,roJ rationaL In opera -s..1 princ.ipaH1, Ciilii!lza

tlW'.tg ilnJlf"!"unCi !fl. i.ruula lui Aba!, w:::.<k: Hayy i:J1<:~d\ sa ii. insuuiasr.;a PI= oam<:nii lradusa pru1,ial d~ Ldbftiz sub tit.hIl Df)(_·tor perplex-

simpii tj) reli&i"" :;;] filt)!iOtita,. dar ~ di'l ~";'n,l (-::i i.JI!djg~[1~a lot- nu I'" LJl , .. t.;lr~ s:l..,1 h'Vt1"e/".iCl/or,

in~l!lcaga.:. $i lint!rii se t'C-Lnlort: in .1~Sllh1 l1,.li f hy},. l,lT..d~ '!;:oM petr<i:C ;::il-ei..:; i(1 m_gClciUtlG. incearc-..a So:1. demonsn·e.ie en nici I,) teza contrarli adevnrullli.·

. (Com:fi!lac. ill n"~irf! de.!.' Seml!IWi11" ~ i.n:->rir~,-;i din :;lt~I;a:s.t;j 0pcffi a hLii fbI! Turi:!,il). (de ex_, ckrniit1,tea ItJlllji) 11t~ po.ate fi d.ove:dltA 1n mod.· .

:2 "Spr<t'. dC"o~bjre de: COJ1-:.::er\Llle Il~Orl:iitl)nk.::: din t:,nlt L(ltLl::;;:i >c in:;.r~ri: ()n; ..... l'".r5ul iii - it:I limp cc n1ulk aq.evlrun rt:ve~ilte (de ex,~ e:xisfenta .lui

ctmeo:::~lia lui 11,11 Gabll'll[ !l,U dffi .... ,i'i. primJ-"U- Jo::r.V()[Li'J.I"t di.akr.:tic:~. dintJ-(l gh·.r!in: concorda ctl concJuziile rariunii. Teologi.a J1U este

~~~:;\~~~c~i~J~r:,:~ ~~;~c:r,t~~,ea;~:~~~~.i'~I);:I:~;::~~.~t~~~tn~[~~::tL~;I~ii~.~t~~ ... ~· ~ jLL~tj ru~'~H::a r~~ionatl u. unc:i doctrine .digit,)ase; Biblia

Ekn~cntl_j! C:~l m,;ir unporr.arn din ~m.~~ d:;: ~·t'd<:=r~ btoril.." aJ fi]i>.!iafiei std:: .~slt eXptm, ·sub forrn~ alegorica, ade:varuri metafizice~ idei

aflnu~.;) mat~nci lUli\:"e'tsCl[C=. Al.."c:.1.$I~·aIinn:il~~ ~.~ 11 combiit~l[ii do:!"T,))l"la dlt~ A'Iuin.-:I. ace~te scrieri sllnt, la fel ca.. ratiunea~ de origine divini\,

d~lr .,.~ fi f"l!"lllw4l in R~na..~[~n! de Uionl.anC"l knJIli" $~ pug 13 t..,':ll)ciia p.il.rn:;isJU\lILli FUIlcth tllm;{)fic:i COflsta in :il L!Ollfjn1'~n) prin mijloacclc ~pecula~ie!

ilct:.:tui::l:., {OCl: Ni::."tor - c:1'. N Abb,JgIl~r,()j 'mtim~rt_]e, adev;ill.lIile rev~!ate_ C5c~ >:ra,iun.ea este ltgatum dinn'e noi

:;':'

. 1 .~

nVIOl110RUII\

--~-------------------------------~

ji .Dumnczeu' (Giidm" . III; 452)' IllnU"IlI" lui Maion""id' resimur a;r.;.upr.1 priocipulilor crenrori ai scola. s ticii cn~s:tint:: (cf' ~. :;~~ Levy), . ~,

Maimomde e..';IC un spirit prevalent suinuflc si critic; nu cred". ~ (icm?ni ti a.£;lj.utl~;:t lor' a~tlpra omul ... ~J[; comb .. ate energic a~trolo;;~~ rrl~'Lgl,fJ, ~I vr5.JTtorn: re.'\~lHlgl:;! JlOt!rat extravagantele mistice _ ' d .. una prirnatu! f1i\;\JH;i si al cxperierqei ~liilt~i.fice; tOtOd.:1ta afi~;.r(),. C~. on:m_~ este ~ fi j ~t~ li bed _-~i r~SPc:ns~~il;1 .. ~ ~~)~ CUH()~tQ~:~ .a115lo.~el~smulUl~ ,cMtlCa L~On,\ eh!-rn.rta~H. ~u~n~l~ p..~'andu-i~:s~ mai verosnnila doctriua ebraica asupra crcatlt::1 er nihilo. Morala . practicile cuhice n u rrebuiesa constitute un SCOp.1n sine; ele nu ,~~ decat mijloace de a ne ridica la cunoasterea lumii 1n~ligibile. Curmasterea arc trei sursc: 8tiu.nca cu demcnstratin sn e):;ac~ ~~mlUrile si im:'ginalia (care revel6:W. ad""J,un]e Iradi(i<J) Lun0a!it",.ease c"-~hgil pe cal". color doul f~clllt;;ll, llllaginativ~ si nlttOIl<-llfi; dar numai ultima analizeaza si disringe forma de materie cuuzele eficjente de cole finale, es.enlialul.,k accidental, genemluj de individual - j1Maimonid~ vede t9tll..I ya metafizician. Doctrina. sa poate fi definita ca un _ .. istern .. teocentric, avand c.a seep -l.Eitim incredint;a.t cmului u~ A mOF Dei in i.e! lectuat is _ __ N lei 0 iliscipli~j Qadi vrea s:._11_ fie profunda ~i integtnla, nu .se poate constirui rnra 0 conceptie merafizica' (L-G. Levy).

!tMaimonide sustine libcrtatea omului atjt in tioffit:nilJl ncunoasterii, cat si i~ dorneniul die C-.) Considera c~· libcrtaJe<J ornului ~ pe Care 0 afin~lj .~m restrictie - si predesunatia divina sunt perfect conciliabile, caci predestinaua tine seama de libertate, de ratiune ~i de meritele omului. hl"consecin~a, dupa Mairnonide, omul este C\ 1 d.t:~ v j~ire· hoot" in do men iul acti un i i si depl i n ritspnnL1ttor pentru faptele sale, ~i este bun sau rau dill proprie vointa, Do aceea, in etica, Maimonide da importanta rnai ales vointci \li. asemencn lui Arisrotel, prefuiestc maj rnult virtutile dianoetice / intelectuale - n.n. O.D), decal pe c~le.eticc'· (Oct. Nistor).

1 "remere tratare sunt. atributele lui Durrmezeu. deseri~a originii. scartei ¥ sehnnbariior lamii, pozitla omului ·ili lurnc ~ in fata lui Ouml1Q.'!U .. caracrerele , profetului ~j 1:I~r;:: profetilor, natura ti ~pJj-c~~ Ugli. Scopul decbm .. u af cperei sele e.. ... e ~i ac~li!l"de:1 explica alegoriile rOlllrtc obscure C8!""e:;"': g<lS.:::s..: III ci~lc pmk1l!or. ~( pe care eel ncstiincr le .(;1 in in!d~ul lor exterior, trLru a vedea $i iSlt"::iL'<",lli lor esoteric". Concepand religia ca 5:uPfelm €.xi&~la rnoT'".iJa, • .Mairrlo1)rlid~ ill stiut .~.'1. se ~n1 departe i!-tat de cxcesele ranortalismului. -cat ~ de ~dlZ alit. rnt~i..:i~tiJw" tR, Morgben).

_4_~-,8 . 0_V_.ID1U [lR,''''ij

~

Mediu (.._) ~vt!rf'Oe..~ LIlLrll. in js~orjc~. un dadlln~lOI-d~ ld~)h ~j' ca 0 ~lf.!:a de bunl! speranta , .. Eilosotia sa a fest, ca reate rnarile filr!"%fi' idee-forta" (On. VI~du("""u). ",Q . Ibn Rosd a scm comemarii la operele luj. Aristote] (prect.u .

ale altar. fi~oso~ greci), ~lihd ,,~~ rnai m~ filoS(lfm~~ievilll pa~ k' Toma din AqUllUJ, care a exploatat ITl~.~ comeni.al'luJui 1n 1ll0du.1 .cel mai intens si mal cornplet" (W.M. Watt): totodara - f.tr;] . ram ane donr uu exeget al Stngirim1u, - ,kmonslmnd anlloo' ~$entj~la,d.intlC: filosofie ~i.textul Coranului: id~ dezvolk'ltfl ~l1lt-l.bI~ din plineipalele sale opere, Amwnltl dinn-e n!ligie ~i jiiO'ofie, """ indica si modul de a lnl~tu'", conlradiqiile aparente. dint" "!e. ;: {nconsei:,,-enl" inconseeven!ei (!itlu tradu., in lb .. latina De.'Irw.'lio destructionis - care face aluzie la opera citata . mai sus, a lUi al-Ghazali), d eerceteazA rela!ia di,me ,."Ii;;ie ~i filosolk Ibn R"!d n u e~lt: d t: pAl'en=: cii filosoful trcbui e s.a se .relJ.<lg~ d l n 'Ill a ~a activ~ sau s.l $e'ab!ina de! [II ..-ellgia rOpul-3ri1.; el trebuie s.~ (,) aC'ceptt' ~i sa ~ ~xplke, l':ltionrL-l, - inti:'Udh religia de~ne un loe hnportant in,poht~ca ~j viata _"'o~ie:t\tii,

M<fn:le COlllelltatcir al fui Arislotei a dezvpltat Lertd1ntele. L"'Jlf:lkI1_ aliste 'i:I,h: ·3.\.-Cstuia_ ,.,A v~~ $tia perfe.ct.cli sensul sr1sLotdi.SlhUJuj es~r:. princ~pial innoir.of .. ~i c1; ·pon ul'lt,are, ,1.11tTC ac~~a ~i._~pir1tul teol9gic' niti 0 a1tl relrltie, in afara cd~i" de exch.tiiul;l!j IIU .poo~ c;.:;sta" (~'h.Vmdl'lescu) Ibn Ro~ ,'esr;nge idee" de miracoi, '"oro plimofdj.aljt~~il f('.rmt:i asuj:u"'d materi~i, idt!e .. \ nemuririi suflelulul, pr.ec:.ulTI ~i ceoria crea\iei hUll!i ex nihilf?) ann11and.ct n~tuJ..1 i:'Xlsta dill deJ1}itatc. EI !nsista asup·r.:l: .ordinei ntttsarc ;;.i:...-ationaJc·O:j hun'ii, COl1c..:::pfl.ri.du-l pc DUnlne:z.eu ca priri:lpi"ul. cilrt' gararllam1 at.t:astl ordine~ ca' Act PUt, ca principiu eteJ"ll ~'lll1i~c'arij;)n cOllch..tzic, hlm€3 ~te. ·~terila... elernf~ este ~1 ma~lia, inl,elea~~ ca pura ~lldetcl1.nrnarr care contin-e .in gennene toate formel~ _

"A ve~('Ies ~d''ni[ea 1111 singtlr r..ue,rfirt ~1 cOll.sider;). -c~ filOStlfl:1j nu k:ologia, .e..'\[t= posesoan::.'I.;uil~\'aJllIL1i·intrcg· ( ... ) Ajungand k~ id<:c~

.1 -_,T(l! ('..:t<l ';:I! c:.t;;1o::- i-l ::.i~,rt! pott'Ttli<llr, 11tt"~·c 111 ~..:1; nimic I,Ll <~_0;1~' ili,.:r~, ~r.u. g ... 'tk'!<Lti~klr .:~.c: "t:C<::":,..jJr;! ~i iOltilli[:;r. Di:!di .... llidit::l~l·~ ~rillw~r ~..: fi)ll~:::'~I:'-:~ pc orJiiT .... \ l"fl\i"n<lHi. ~I ;1',~;,,:~~..;J:jr-a <.J 11IInii, ~. ~k '11fii: ralt!.! :..;r.("1NiJ"L.'lr~ .~l (:0Jllil~l.!ilatc:'1 :i:! -:::sb: l:!a.rmlauL do; ~ll1j\.'!l"tC:;1 i.lltd~'CI!lIIII_ [nlr-:uJ...".'1f, A""'_'i"7(;~. (,UlJl~ll:Lild {j'·....:f'I·" _~"p.,.':!

~n~;~~~~~~ll~J~:~·~ ~~~~In:~,;'~~~~;~j =~l~~;~I~.';I~,~~::~·~i:~L~.cp: ~~~'t~~li~L ll~l~;;:~~II~ ,~~:~:.~~

marO!':-i'~I'<, Ll;:Ji", I'll 'llc:(orl.Lrl~bil: d ~:-,tL~ J ... ·:·i rr.[o::Ii~~-l1l(l ;<;fJ'.'i~~<.::i [,11);:111.:, t:.'Ic- ll';:nlmiL"8I'~ !o-'(('in, .lr1 ;i1l1p ~'t;' i.i~.ji':il:ji :;i ').llfl::td<! indl',:It.3II<tI~ ~lIllr rtlli:1 ill1;I_"'~" : r ?i.-i'--!;'i'.'1 iv' dr .... ',!II;;[)/hl, RJZ<::l'll, Vh];u;(\ 19771

487

.' Tirnp de aproape cincisecole filosofia arsba a ararat un interes .dcnsebit pentru Aristotel - "care ins;;\, fiind intcrpretal in cdc rnai diferite moduri, a. rarnas, in mod practic. necunoscut; pa.na cand, in ju.m~t."'l.tc:fl a doua a seccluhii al Xlf-Jea, ~,-a facut apari~i~ pe s-cel.la ~lo~()ri.~a pr-imu] si ultimul mare aristotelician ~I I5l~mLdur (W. ~1. Watt): Muhammad ibn R",d (tat. AVCIT<>"s, 1126-11(8) . .Bste {I ~ 'de marirnea lnGi nu nurnai intre arabi, ~j nici doar in Evul

I M't:dioe, jurist !;Oi fiio!>Of, nascut t-a Cordoba, nnmn qadi la S-t..""',III::=t~ chc:ma.t ~. aJ-1\1;msur.· c:;:.llful almoh21d dill Marakeah, ca medic de coste, a f@(Inna~ aro adrt'i!\j.stmiifij\lstit)~\_ ReintOf'5,la Cqrdoba, Ot. tn~~ I'I<":U:~H de ~Ii!rud()'l<.ie, i:m::tI!s. tTfmi~ 11 exil, cill-lilt: i-'!tl r()8.! arse, - aoot n."'"3bl1it'it in hU1c~1~.de qaIii; dar (~pa cate-va IUIl~. mcare; !§S€rnd.;} 11~;'i V21£r..fi ~[v<ui:ata. A teet -s:irlglU'11 Iuosof .lm~ ~';"31 Impo~ .. mt cere ~ deeinut flttle1::a .dc jurll.!C~tor caoonic. scriind ~i cateva trorate QIi! J ILn'Wt"lI cJt~n~-.

489

~)er10L;tj~ii ti [osqf[e,' fa"1;~ d.t lcologic, comtolatornJ spe~ SJ-L 'den' si."teologiei 0 'u~ooJrf\ satigfactl~~ autonomiZt.1.nd":'o_ Def;i! tntemclata pt.: ~ioI1amtntul probabil) mull mal s.lab dedi.t c~l 9-c:-rnonstrativ, t!!:Qlo:,. gj; l~i pD~te fi sj~1j'sufici'~llt~ "~i, tit: a,ce...:a. ml :: . .:>k·foI\(LW sa apcl~ze. ]a·t1lo8ofit:: .,.,) A venues' cere l'e.speCtill'e<:J ~u\onornit:l f1:ec'-nli Hde~rar in paltC'~ fi!rukn 0 intt::(vt;':l1.tie·a fe,?logiei in fi19sofie. salt iJlve~: {lU . s-ar dl!osebi pre;;} .mull de lllcercan:a kgi:5htonllui de: a Vfllde~ti L'Up~1 f c:nn"'Lp,\r..L,ia iL :iP;;i .. qLJl~. - I~.n. O. D ... 9i de -: .. .""::a a m...:J;cului de

. -'t lamid"lli sufh.:LLLt·, (tin, VI~tdl.qt:scu}.

PC'lltl1J n de-pa~i uncle c.ollT.radiqii J i~llrC" i(k·j[..: ~~alt:: :<;:i princlpiilc: re}j~j6 isbmlc'l.~,_ lbn Rosd ~fin.l1::l C~t n~]jgia prt:lLm~ ildcvarul il[o;otic rLjl~ :-::imh()I~!ri~ _~; C~I: prin 'l1[Ul,lr...::. l:-drilie :::.{l s...;: fac:l. 0 dislin8ltc llllrt:: into.:.'l"pl:C:1ilL'ea li{tl'iliJ a COI"':/lrulw· .. d~ d.ln.:: .0'L111--::l1ii .simpli_ ~I ij]J....:i"PI-..:-1ar.c:-:.~ SA JkgOI-id\ r01!-j' .. ii ;:-1('~3ki tC:Otii a

ARTELE. ARHlTEC:TURA

4\12

subtiindu-se . spre van ~ .viind, la ina.l\imea d. 3/4, hale muezinului. Ca decoratie, basoreliefurile de stuc acopera P<'reti~ '''~ ronul este m lemn sculptat ~i pjctat, se folosesc foarte. ~ - mozaicurile ~i intarsiile de' marrnura policroma So:1.U de. ceuun~lt emailata; capitefurile coloanelor all 0 ornamentatie florala tl'aforata,ea burghiul, iar in sec. XU apar ~ stalaetitele de ipsos Modali1ii\ile ad.m cu se diversifies dupli regioni .ji particularilllli cultivate de dif<rite I'<>~ locale.

Aceasta diferentiere St. accentueaza ~r mai rnult in a treiperioada (secolele XHI-XV), cand autoritatea califilor de"no ~ nominata. In 1220, hoardele rnongole ale lui Gengis Khan eu""","" lranul; mongolii jntroducand 'in arm elernente ~i 0 conceptie estetid extrern-orientala (in special de engine .chineza), :.. care VOl' f evidente Tn pictura, 111 ornamentatic, rnni ales lli ceramica, taTA Sil alte.reze. ins!i. deloc nrhitectura, Prezenta mongolilor- va aduce 0 Thai mare [ibermte de crcatie artistilor, eliberandu-i de multe con~ str':Sng~r1. tradmonale. (De notat ell actrm apar si nUI11~ de ar11~ti, care exprirna 0 viziunc personals)

. in line, dupa cucerirea de catre turcii otomani a C<>nstal1ti_ nopolului, regiunii Baleanilor, Asiei Occidentale. Arabiei, Egiptu]ui, . Tunisicisi Alegeriei, noii cuceritori isiamizari auconstruit tnoschei (preocupati fiind indeosebi de elementul arhitectouic a.\ cupOlei). imbraclindu-le intr-o superba decora~e de cerarnica emailaia.· de preferinta de culoare verde. Cand Persia ~i va recfu;iiga indopendenta, sub dinastia safavida, ana islamica va impresiona prin grandnarea constructiilor de mice tip (rnoschei, 10<1<1=, bazare acoperite, poduri, caravanseraiuri, etc.), sau printr-o enotma productie de covoare; in timp ce ~'lla din T ebriz va deveni .(In sec, .XVI) centrul principal de iradiere a pictuTil murala ~i a miniatur1~_

. eel mal .'-icchi mOllwuent de arhite~ a.ra.b:1 care s~a. past1'3t, delivat In mod evident.din arhitectura c-restird si ... iana" eSre a.'\.a-n~l~ ·mita .. Cupola a Stancij" din lerusalim 1. Oadita pe unplan O::togona'~· avand in interior opt pi1a.?tri cu capitduri care sus~in 0 ~-ptendjda chpola de traditie siria..na, inl~.11 acoperit.a eu pIaci de aruma: aw-ita, COI1.t.;b.1.lcti.a are 0 somptuoasJ om.ilmen~1,je ex.trnoarn,. din l11oz...-lic pe un fond de:.lW- -';ii intarsii de manm.u~ politroma:

1 . COI!:<itruii pc IC"I~~l! l1l"reilli T ~~mpJu <I: lui So~omon, "Cupola St.:in-cii'"" nu ~.IC proprilJ-~s n rnQ.'i!::::hr:c, d.lm I"eltl:variu, lnlrucit e.rtfflciul a rr.o!'J" richc:n in 691 pt=ffiTll ~ pmkj:J ~t.o)fi'":.,1 s.'(j"~ din ln1error (pe c~rc tr:)dit~;'I ~'tlJ.'le ,,:o}i. A.mh:J.[Il..:a 1..'1'-" :!;:3~ !'.aCnfir.1.; fhl! !:i.i!.iI(;, ~ din .J..::ilre loc ;\'lL[h:;.rnrr'!L'ld il PUlll!, irl (::!'tf~tori,. sa mj:s[j.._-:~ iEl (\:[.1.

-- .. -"'-~"'~~_~ .. "'_~~_'l"_ .. "".~,_.~~_ ... .,..~~. ,. --_.

gcogrnttc, va apart! ~i 0 varietate de stiluri. datorata istorico-dinastice locate, cat .~j rtadi~iilnr poponrefor familie islarnica. Caracterele generals - comuns , re gj un i lor ~i gen u rilor de. art.i1 _. vor fi: 1 ipsa une i . tnrre -'5H~l1I ~1 profan, preerniuenta arhitecturii religisculprurii staruare In ronde-bosse, anonimatul aproape

al operelor, interdictia (dar uu riguros rcspcctata, mai ales in ~j it! lesarw~). de :l reprezenta fignri -umane si animnle, ~i p roducu cdc aJ1 iza nat at t i$tic ..

islarnica, structural UnIUWd dar I1U uniforma, este departc de imuabila. ln cdc treisprezece secole de evolutie sc disting perioadc. Prima - de la mijlccul sec. VII piinl"lla ,fli~itLil sec. corespunde epocii omayyude de expansiune politico-inilrara ~i de glorioasa domnie a califilor abbasiai, Avfindu-si impulsul . III DitJTmSC si apoi ln noua capitala Bagdad, ~,arta musulmanh .".;1 'naste III Siria si se "4.\ constitni definitiv in Iran" (G_ Marcais). \..,a Incep\ltu.l acesrei perioadc, sub califii ornayyazi.iarabii - care.nu ... "ve~u traditii artistice proprii - preiau ii inregreaza in creariile lor l':lem~nte siriene .~i elenistico-bizantine. Sub dinastia abbasida, in ana islLlmlcU - nr~ire·i:caltru vital sc mum dill Siria in lrak si Persia ,:va prevala III mod n""ol~l traditia mesopotamico-iraniana "rIa .care, sPit: sfal'~it. se VOT adsugn conceprii ~i tehnici centro-asiatice, aduse de turci), in civilizatia si cultura islarnica, Persia va diqine de acum meolo - din sec. X - supremaua intclectnala si artistica I,

. III cea de-a doua periouda (sec, x- s.ffil::?-itLJI sec. XU)~ ()t:i.-1ta cu 4is]Qwrea imcnsului imperiu ~i CU coex istenta celor trei califatc nvale (dill Bagdad, Cordoba ~i Cairo; la care se ad~tlg~ apoi califatul !llmoha:d- din Maghreb) se crecoza rrei mari centre cultitral-ru1istice2_ Arts islamica se- degaj.l de influcrttcle anrerioare, .cl1piititnd c!a~ earactere ·rfoprii. Este abzndonat vechiul tip de moschee, bazat pe predorninauta data cupolei (Persia va sugera invemia cupolelor pe nervuri), care va devcui clement esential "I arhitecturii funerare: Se fixeaza acum ~, silueta caracteristica a minaretului - care, In~epa~l~f dun sec. X I, devine foarte inalt (de tip. iranian), p< un plan circular,

J Mcmunentcte celebre ale aceatei perioade sunt: moscheee "CLlP(llOi S[~~cii" (dill 1~5r1liru, f,91), maree .mO_KI-..CC rtill D~lIrli:l:!:i-i: ~i cd..:- dO!.J";L·(lin Samarra moscneen iui 11m Tuhm din al-Fusrat rCairc. 879) ~i marea moscbcc din Kairuan ·(Tur1i~i::t, 8?6).

2 Mcnumernele at hitectcnice mai impr.. 111~ ale acestei penoeoe- snnt- ma...ch~ ~1-A71utr din CafrCI (912), celehm 111o.}S(:l:tIL'~.wn Cordoba (7:i;5-9~:l)1 e~a din Tfemcen !TWli.s..ii'l. 11.36), ral.'.!l~1e- Mc(1lnil~ al-Zabra ~i Ak.'li"_aml dtn S~ v illa fnud~\ll)~ 'apoi "lU.nll1:l.o11:' AUl·'· ~J Mit18l';!:tl.1 "GimlJa·- din. Sevilla etc.

-ruM ~I crVlLIZATlA. ARABA

Dar creatia LL:il mai re.llwrc,Lbilil a epocii omayy.ade ~.sk marc;! m{)sche~ din ·D(\Illa.~ (datfmd dill·706, apoi rec,?llslruita: In sec,. X1)~ pentru eO!lstntir~1 car~ia .iulpaf~tul Hizan~lui i&.~l ,lrh:nis callfului ·al-\Valit.l matetialek ~I .mc::>teL"!.L. CQn.stit tim dOli.:! mcmlt: cotlcent'-lee]; pe trei latLln (:U ;[l.rcade ~t!;!o;linllte de colo[me~ a p:rrn-i:I latLll-tl este ocupatn de ~ah. dot: rljga~iune, n::danguiaral C~l trcL n~ye. s~~pnmte d~ coloane si tra\.·erSjLta peq)endi{':~dJ:r de 0 ahfl 5HLV~LJ iar dcasuprJ: "ini:rllctsat:i. navelor, Inal,al"!J~-se cupola: () s.tl1.lctur;i analoga 00- zilicej ·~irient.: ,;,-i dt"~i"'iall~l f'al...: <illnel.e.

I f'riJl"\;l. l~11 I;"'ItL!rile- U::' J o')D m r'tf': ~ l f) rt".; ::. (jolla, J..: 1 (,0 m 1-:"': J nO 11"1.

-----'--------- . __ .. __ ... _ ....• _-

491

493

r

_ . D\ntr~ m<l~t~. t!IOn~H1entt" religi?;1Se ale epoci! .. th~a.sid~ care au ra1T1!l.S , cd tnm tJnprc:SHlmlnl este faimoasa moschce din Cordoba carei c(mstn.li,.~lte [] ~O~I inc ... eputa in ?85: Avfind in _p~mn sa r~nfi.! ~ nave t~nsvel"tal~ :';!I to! aratea I0f1g~tudil;:1I_e .. (tatah2a.nd un ilum:k ql;" 120 de colounc demarmura de culoare tnchlSl), a fost milrita hi 84& cu Inca opt nave, - peutru ca in 961 ~j '9!l7 sa • se adauge "Itol.l J1um~nil c(Jl0aJ?el~r ajungand l;l 1.029. (Prin constnlin:a:. in ~ , XV[~ a unci hi scrici crestine ill corpul moscheei, numarui ·hli. c. rirl~~~ ::u:j de aproximativ 800)_ Fi.l~dde cxterioure are incinrci a: pOrt,lk' de inrrar t: ,~cu arcurt de descarcare in forma de potioav~ arcade oarbe, incrucisate sau lobulate, grile traforate, :lrab<...~curi si {J multirue de nile motive decorative arabe lncad",aza maJoril~t"" porti 1 or" (A. SOli"). In sala de rugaciune, lumina patrundc prin:'""i", lantcme. acoperite in exterior cu rnici cupole forinateprin in cruc"isan de, arce paralele, dot,!; elite doua, las:ind cenirul Iiber, In cOlon'dde adaugate in 961, apar - pentru prima oara in Europa - somptUQa~lt arce lobulate, uneori surtnoruate de un all registru de coloans, de aeelasi gen. Capitelurite sunt de trei stiluri diferiee, - oorinti~1; romane ~i v izigote, ,

, .. .

Din' epoea omayyuda s-au pastrat (unele foane deteriorate, allele ma; putin) ~i nurneroase constructii civile; palate fortifitale, cdificate la r:naf"dinC<l de~rtulu~ ca. resedinte de odihna sau siinplt castele de v~mn.toare, Schema lor arhitccjcnica cste foarte simpla; 0 spa,io;:u::;i curte centrala, de jur-Imprejur .ClI portice din care se intra intr-o serie de incaperi, sprijinite pe zidui" de j·ncint1\~ intant CU mrnuri de aparare. Asemenea palate S~ aflau ~i fn. rnarile 0l";}~1::':, SaIJ ;11 apropierea lor, (Fiecare calif si-I consrruia pe 01 Sall, nu-I prelua pe celal predecesorului sau), Astfel era irnensul palar de la Medinat 'al-Zalrrrt (la 8 kni de Cordoba). de un fast uluitor ~i de 0 neobisnuita bogatie a orrramematiei. Sau -, 10! dintre cole din Spanin - Alcazarul

I Moschcea lui; Abu Dolaf din Sam.;t • ra fl<l 10fl km nord de Bgdad), daland din sec. 1X_ din. care SC' ra5~.i!i dear lUif'l~h: iTlcjnt~ "ii, in exterioeul ei, inteeessnrul mirtl!f.et inalt ilk:SO m (:;11 ct\ruj model a fost zi},'lJ ... ar-ul mescpotnmian), de lonna troIl('"A)'rti~ ~i cu ramp._~ cxterioara h.~lj..::oid.'ll~; mcschcea lui Ibn Tulun, willi dill mou~L(,'ntd~ ._~]~ rn.~ i fnl.lno~ ale: .... a:c:.h i tilui c..lin" d:u:iU" in starea • ...::IUilI:1 de: ilV.i:W&ilI[:i milia, cv;rt;S1:[IJ:iL't iI~ 87~;·mi!r.:i mcschec din KairuiUl (1\mis~;!I, 8:;6), I'l carei ~I~ dr: rugaciune 3J": 11 nave; m-o:sctJ~ al-Azhar dill Cairn tQn), remarcabtla rrin· ornan~lltat.ia sa CIt arabescun; moscheea - apm:)pe i".ac( p<\SIrd.ta - d;n Tlemcen, tar din ~(!ada o-tQil"l3na, "Mf)scho.:~ /\..Il>a~I"~r' Uin T aM:£' [ran, l46S), _:>.2..

1 ·in. %1 -s-cu itdilugal 14.5 d~ C:QIQ a ne de rr1:fl.rmLl~:I'II rosie ~i ~lbustr"1l., ~!. '1fl7,.·:a,· aparut aici un element arhuectoni ... · now ru:cuJ as.cu,it tn fonrn Lk: pete on .... &.

49/j

{rei corp':l~i de: dlWiri, fiecare dispus III juruJ unci curti. Ca t" palate le arebe, nici ~Ihambra'{ I1U acorda akntie fi-umu.~etii- ~'fa.~ orului, can: nu prezinta nimic deosebit: In schirnb, interio~i e,te~ un ra.'<I~j 0 bogatie aomamentatiei indescriptibile.

Primul corp cuprinde asa-numirul mexuar, sala de 'i"dint. divanului, a consiliului de slat (jn.5tjtllpe arisrocranca prin eX!Oe]<!IJI» care exercita functiile supreme in momemele politice grave, Al11uii de mel:uar - 0 capela micli, en' urr partie de unde £.c. putea 'admi", paJwrama ora~"lui: AI doilea rorp, palatul ~de ,Comai",,", oste org.ninl arhitectonk in-jtuUJ unei cuJ-ji n:c1'mguJare eu douA pOrtico pt: I.turile sc~, oc"pataaproape in in!regime de un bazm. pe margin; co. tufe de ,mirt ( • .pam, de los arrayanes", inspaniola). In --centrul p-.Jatului este sala 1runului, totodata "~i '.ala 'de recePlie a ambasadorilor, - CJ.l 0 cupol.a intarsia tl cu lem I) de ~dru ~.i cu pq-etli acoperiti jn intregime de 0 qmamentatie de ·ru-a(Jescuri. neintrecu& ca finetc t" iritreaga lume i$lamicil, jn fine. al trei'lea 'corp «upri~zand 3partamentele private) ""te cladit in juTU] faimoasei "curti Q I"ilo"'-' ~i reprez'n~ culm.a cre"liei arhitecturale " lslamulw medieval. Fantiina artezianl din "",,1m esle inconjurata de siamil. Stili2a1e a l'2 le~, - s;ngurele sta1ui inlVnde-bosse rnmasede la arabi.

Dinsp'" l(tturile mici ale aoestei cur;i tlreptunghiulare inaiitteaza cale uIl'mic ravji·iOD (I'" I><1Zii pa1ratl!). cu coioane inalti ~i foan. 5"hliri, cu frizc ~i trompe din stalactite de ispos; prill "'''''''' pHvilioane - cu ·a~open~ul in rort'J!~ tic piramida, din orane s1'n:i]tui~ --: s~ 0trl:ln ;sala de judecata ~i in <;ipartmllenleJe pr1v[lte. Dinspn: !aturi'e fW'lg.t ale cUl1ii~ Jnargulite ·de pOrtlce .tu aree_J· Sti.:stllmk de" coloan~.zvdte,(dik lilla, s..')u grupatc ~Ii.te 2-3),. PJi~ dou~ arc~ ~.Wj. Se' il~trli m Hsala Abencerujjlor'~ ~i~ respectiv, in I~s.;_la celo~.dL)ua surori";·anibele eu perL-iii sOmptuos omill.nenfut.i Cu·il"!-;llmucl'u1tat'si·atl policfOn.'~ -?i mo:'-l...'tic sau plaC"i. d~ fai;ltip~ :~j cu .mabrnjfice Gl1-101e octogonalc 9:in care COOOal-a ~Llte dc slalac11lc de 'ipsos.. Din ultima·.·saI~ se intra prinh--,o ma're areailli in£r~o sa!:1 (Mirador de. [Ji1rax.a) ra..~(.'innnti1 prin fa.nte·ziG ·~i fi.nt:~t:a dccoratici care acopern complet pc:n~lli ~i .p·!afonul cu in lar.:;i i ~lOlicrornc ~k Icmn dt:: c~dnl

! Arr.,:t!" ~,j[io:;ulf'l!:e., :;.all C~ _o:;,ttlJ).;:tii-e, s\Js~jm.l!c" til! col~)~C" <l1~t d~ "'"1l,b4.i~i !;OJ ~

gr>l~ ilJ;j,::.e :...dt nu par a ::!1 .... C'"-<) () ~~~[jl1a\io!" t·llJ1'-1il'"J!tl ~~, 'dc· dem~nt~ ruct~!(lare ale

"(,QP,,:tl~ului. PC" dc a.1t!'ll Jia;h\ dC1Tlcnldc: r:C:CQr<t1:Vt! aJ~ iJe:r;,~til()r- - ar'C<td~ O.:J.rbc:, SLLpr.::Jr~i! trn.ror.:j1~ • .::!:;:ulklill"ii::l _<Urudltnlor, rJ01icHJmL!l moZ;"tiCtL-i1c:.r,·~ Ln!an:ii1or do::mru-mLLrn; a I~ l:3.n~~'1 ~1·n.iLf!;:th:::. -:- too~c i:1ct:::.1t.'tI 0..:011 !c-ri! pcn=-tdui -0 pur:!! rio..:1urat~~;..}!t':r cra:~~d ilnpr.,:.:;J:'l '::::a ::.':::,k ; i~ji .J..:: oJ) srJ]iJ.l'i: m'LlcrL:'I1 i t:'ltc rlIJ1q hlla~.

495

:;j'.

,~ :

'7

f :.

din Sevilla (in arabs: 'ul-ousr - ,,.palan, sa\l,cde din Toledo, Cordoba, Segovia $; Zaragoza. Din Alcazarul 0:111 Sev~ll~ (",con: struit aproape In intregime intre 1350-1360) se mal pasrreaza nucleul originar: doua mati eurti interioare (de ias doncelias ~ ,M las mW1ecas)j din care se j:~tra in. somptuoasele sari, fabl,ll()~ decorate,

Imaginca cea: mai clara a accsrui gen de ili1lite<;~ ~ d!i faimosul palat din Granada - . Alhambra" ("al-ltamra-,,ro~\Clldi'.': de la culoarea ro~ietica a rnatcrialuhu de constructie). ,.E~te consuurit din suprapunerea ~i juxtapunerea .de diferitc eleme~te ~On5tIUCtive care nu sc supun normei unci plan de ausam blu, ~J -, exrgcntc I or dentvel'~rii solului ~j necesitatilor momcrnului. ~.~ 1harnbrau. nu era numai un palat, ci ~1 0 fOflareat~.;~i chiar un ~ruc o~ regal, cu "U~~ conrur ncregulat; cu cinci P?~1i- monumentale rl· 0" s.en~ de .t:?~nst~ctll· avfind difcrite destinatii" (A_ Soria). - Acest palat - l~lcUI care.3 ramas nealternt de la arabi, din epoca medievala, - se ccmpune. din

..

~ I C1VILlZATIA ARAD}.

497

Lar}l~~ de stieill (:u dJ._'·cQr:a~ii i~- elnail. Art~ .isJarllica din. Siria..., MWit:tlJ'rl rur VQl~erlu..ndlil. V(<!"1"\<I_

de mnrmuJj, ,i plin ,balconul inoh;s etl douiJ ru-cade p~n care ~e , Id"cl,"Q(,,,, (l ,edeJ''' spre ~di;lile "Alhrunbrei'·. 1" acestegmdrrn sunt palate saLE pavilioane, 'oc~:i.nte p!~ntru ranllim .~,J C;:U~tlll

. _ Arabii ,lU rost nyln1::fecu\i in. arta de a aSQC.lu ariTilecgrddini, fire de a~ curgatQarc) ha\-11zuri fi ~.azine, in _ apa se oglim1ca sp!elldoarea edifjdilor, c,dind un dectde "aJl.

PICTURASI SCULPT1JRA. ESTETICA'ARABESCULUJ

Sc:ulp!uru -in roi~d(!-bosse. fiU t.::ra pm~licntJ ~e aulbi tde.di~ cO :o.arte nlIT; ~i ne1ns.emnate eKc:-eplji);· iar_l.,..,so.rdu::~~ - nwn.aJ .~u t110hvt: dccorath;c_ Dc: t-r:~t.tna re~ntoart"et"ll ltl ull;")hJlne~ p'rt.~cnplHle intcriiceau repre2ellt.1fea figur1i wnane. sall a~luna,le .. In flU c·xts8 0 interdiqie expliCit::' 'In accst sens; dar . - rnf.t' sUllni\i ·dit .~i ~ii~i - i-~~I. ·atribu.it lui ~1uhalrimnd

:; :1' i :

Grifcn. Brcnz, din .;:poc.'t r;Jltmjd~: - Muzeul DOfrlului:. P'(s,L

flqri .rcprezcntate de el sa· fie identifi.cat in Ium .. en naturij: re~1,ismlil Jevine st.mZ4:1re, creatia artisfului Sf! transforms m~-\ln. E:"':"k.~~\~U ?~ jl1telectual. Arta sa este pennanent. cond~L'}:r1 de 0 inteligenta Iucldu, .Artistul nu copiaza 0 planta; el copiaza: int<rprt:tarea ,pe c~re all dat-Q plantei sculptorii ~i mozaicistii care I:-a~ pre~e~'t;·.c~ 5t~hzea2~ stiliarile; el Imprurnuta, dcfoml.3nd la nndul, sau~_ §l In aceasta deformare "in acest seus fa ls, mal mult sa u rnai putn ~ vo.lWltar, se artml;; geniul' propriu, sentimental ~u Personal de, f~TTlOS" (~l Masse}. - In felul acesta a foal nasrere ace] original sril decorativ,

anti islarnice, _. arabc.5cul. _

[1-<1 fosr inventat de arabi; d:al·.artl~tii musub'narn l-eu I",,,nplicat si i-nu dar o- l::":1i.linder-e neobl;;;;m.J·i~ - de la ornamentnrea

mo.scheilo/si: ... palatelor pli(lc13!"C pana la·c~a a obi-cctdorballak.~~ lIZ curent, _ 'dovedind 0 fantezie lncpuizabihi., 0 ·LlobJe~e a ~OI~c~pu.el .3. an uimitor rafinnmcnt 411 cxecu~id. Arabescul reflecta *1 vrzumea filo::;.ofica a un u i tip uman uplecai xpre retragerea In sine, spre activuarea calma a meditatiei, spre organizarea ordonata a gt::tHTu:trisT'nului Iiniilor si a simctriei motivelor, - ~1 spre bucuria de

cuvjn.rel~ t~ r jn (;a~ SUI1t.~urli~i chin~r.Ue ·li.l.d.ullll cei cC·.\.'()~ s...1"ilnitc sau 5.i:~.egah~-J:C:, ll;;~rez.~.limd c~lme.m S,i:1U ~lllJnillt::, uctul ~Ttaf:(I[· afJui Allah, - ~ L. toare acestca, castelclc callfilor ornu:",:Y_i..1Z.l} preCUll1 .f bajl~ publice, eruu d:c{)J'ak .~u pjc~lr~ lTl~- .. ilc sau cu 1110z..'lic.'1J~ pa:'lm.~llta~e n:o:pre7..entand. fie-run. de mLlY..Jcantl~ sce!l~_de·V~lil(Q<~n:, 51 chiar scene, cu dill~S<llOare seminude 5:<11..1 nude. _ E ad..::varat ca .: moschei nu apar niciodata reprezenrari umane sal] ;,)n[m~here· ca ~ spre deosebire de bise~ioil~ .i _caterlrale1c Evului Mediu, .,;"",~:i Jllo5~hellor nu erau de~l~na~l ~tl I!,U.~~~_ ccnceptu rnetafizice, ni<:i ~ furnizczc un comentanu pnn nnagrrn a unci dogme"; ceea ce dealtminteri, at Ii fost ~i de prisos; caci ~~~.(}wn;) isiamica este darf~; simpla, preccptele sunt formulate eli precizie, fapt cure le face sa fie : usor de: In~les'" (Gaston Wier).

Ex.isli 0 r.ie6sa~.i~e tletu.,. in lumea islamiCtl" tntre d«OlLltia edificiilor 4ed,c,\te cultului ~j C~ destinatn infrumusetarii ambian,ei cotidiene. 1!"J toate epocile istoriei nrabilor ~j Tn aprcape to .. ate ~~rile islamice, abundd reprezentarile de figuri umane si . de .aniO\qlc, (lm;~~i figura Prnfetuh.i esre des prezenta, in rniniaturi). Se 1ntil""", in toata [urnea rnusulmana: 1n, -picturile mural. 'ale palaleloi', in \<'S'lrurile $i broderiile egiptene (Incepfutd .din sec, IX), pe frufuriile de fuian\J iranienc, monedele CU efigia suveranului, si in . special in scenclc foarte bogatei productii de miniaturi ale Persiei musulinalle, sau in India '~Iamica.: Apar chiar ~·i in basoreliefurile de pe curiile de f,ldeo; 3>U de metal, de pe placile de fildes ale laditclor din EgiplUl dinastiei fatim ide, pe pan ouri de lernn, sau pe obi cctel e de metal din

diferite regiuni ale Iranului, etc_', ,

Accasta interdictie - desi f onnulata numai de an wn ite . directiiteologice rigoriste - a avut ca urmare indepartarea artistului de I. observatia directa a emu lui .si a' celorl alte vietuitoare.

Chiar cand are ill fai;l I1n' model viu, artistul musulrnan fi recompunc c I emeutele cu 0 extrema libertate ·.~i fantezie, exageranciu-i aspectele geomctrice. Un animal real devine, in vizilinea lui) o. fii.Jl~ fa:ntastic~ Estc aproape unposibil ca rnodelul unei

1 r n 1l1lnC'.3 isl&ni..:;i, Pe~ - uede traditiile Isooce si CWt1.1r2k: erau ruai vii-. ~~ afirrner permanent superiorttaiea ne·~\ "~!at· in . ~1!Il i ilc ~iin~tt, f josofiei sau likr"lilf\lrii, cit ~i r.n ~ Hnd~'Oebi iJ:lm..iniafuri)_ ,.Art~il pkto(ii·mai--ai1::S, au ;;~ut"sl 'se lnspi~ din· isteria . p~~ci ·101' patrii,· ~~ chiar din ~~!limcmt!1.~ .(X'fioo~i anteislamlce, A~I~ pasrrare a vechilcr forrnule eae unul elin aspectele cete mal emodonante ale unlri yju sentiment de iJ'l~~nlfi" (G, ·v.'"ieq .• t:k engine ~l sunl ~i ~t2}de do! OSp1.t cu il)uZ:ica31.\"i ~i tkm.'iiitoaJ"C,:sc •. :ndo:- tk.vinitoan:, <k turnise, de ellI;,lti?rlt:, ITrx'VCI1l;: in arta islatnie-.l OJ. Egif.ndui. r:pOcti [atimide: (Cf.·H. M i~).

51)0

a gfi.~.j mereu noi combinatii cat ~.n<:li complicate, de m·eandre triunghiuri, ~tte~ ~pe-l"K. polig~~m~, ~ ... i cJ~ stiliz.~l"ll~ C:tle ' .~~ cap~Cl~: Elcmentel~ pur geumetnce se 1mbma .en fi1..lni..c de aetnal sa" de fengfi, cu vlastare de plante sau de Vl\li de vie ' ,"11 C~l11du-se in to<\te du'ec\iite, ndls311.d spatii go'ale _ d. ltlC:~~ ,suprainc:arcate; 'c<JInbi"atjj in' care pulicromia (predorninind":. ~'''' albastrul ~; ""iU') cotn'pieteaza efect,,1 magic p",d~s "Stlp," , WluJ, toru lui _ - .. Pfl\"I~

C ee'.' ce at. pt..itc3 parea, la pt"inla vede re, . un JOG ]lsat ·la v ' . i~~npl~l'ii, a· !~~Jxovi:za~ei n~con[]-olafe~, estc m realltjt~.o com;: 'l.L~]~ d~ ll.n r.:ch 111 b~ _rcrf~t ~I d.t! Q surpn n::fjHoare· prec (7.1-t:, A 1.ik8. cuI este .,0 cornpoZltte decomti......n in carr: se· ame.slecn t9atc motivel . ornamenta!e, -dm~ toate mi¥:_a~~-...sc in jlJll.l.l unci ro;e medio.ne, fi ~ care una dm lamnle COmpOZl\Jel 0 repet' pc ce"13lm "(M, Gauthier) la, citoarea:de spa'\iul gol, car.lCtelistic1! artistlilui musulman, H fa~ pe creatorul de arabesc sa acop~re, complet ~i unifdnn c:.a den...~1. .. \te s.upmthia de dc~orat, ell () ingentozitate nc::ega.lam de tlimeni~ - tfu".5. ~ lSI1Carca~' ~t:Joc~ t:u~ a da na_~tere conftt.?.lci ~i tar:;l a crea. zone disp.a:mlf:: care s~ dcz.echilibr~_e amlon~3 ans;ambIL1]ui .. - ".La fel ca in ;:lrta barbara "(nok-nza Rene Huyghe.), supraf-ata dcyine 0 intin·dere VlprnntA, 'Tn ~'lre ·lumina este .modulatii fit; pri.n cron1·lltL~m ~ ale can:.j

.. str:3Ju~iri Ie· t.re:l.e'jle.. - fie printr-un trdSCU decupal ·fn material DestiluJ rlu· servc~te d~ci pcntru a d~gnja fO"nl1~. ·c·j· pen~ru ~ .lltJ las~ Dloarta riici· (] PQrtiune din fcndul care IU1neaza a fi decol"'J..t .r\rti~tul d.l~p.l:lne de UTI reperto~u mai degrJoo vegetal dedit" animal; cad <lcea.stj am1.f k.l origlnc 0 area a nom.ilZi!.or; s-:J ·stabilit in ~cgrlini . cul ~I vate de seeol t:: (_ .. _) A ra bet-eli] In usu~m an 1. cOllstituit. clHre s (ar~L~j I secolului" al. rx·~IC'l~ . mai .ales ~n· ·regiunile fatimideJ a dez~olUi;, camden ~1i~.a .sa (tgoan:: geometri C'J.~ Sub aparenta· sa C()n fuzil!, tles~opCri repede: o. ordine r"d.tionala: [r.a5;~ul nu maio divagh~5 in s~llOzi~ti 1fi nnduri, C.J b sl:~ndillavi Is.au Ifl ce1ti - n .. n_ 0.0. l, cl Se in chide .din nOli Ii) di:<;po·zitive regulate ~i ~Otlttiruri ~u1ghiuii1.I'e:,. catoe Sf! fmbina "intre de ir cOlnbina,il complexe, dar perfect anall2:::Lbile ht

, logical"r .vident~" _ -

~ ~i.i:lf..:dil:,;,i.:]tlJor (;CmllrHl..l: "A11a isl..:!mic:~ ~s.cL:' tel! <lC,'lt d:= :::JnSlr:)(:ri:l Gil ~ ["lordidi f ~e1Tl1;!Il1i~:.a~ dar t'lU e;.::t,:,oo, ~ :=II':~~'""aSt<!, dirt~lli""-3, 17f"U1t."'L.:;lilt~ in ~·\'C:l1hlri impn:-vi7.ibik:; C1 ~(l: (1 .epum irltda.;tWf:la c~C1.11atfJ... s;i - prill disciplina S=i g:UKlltt4, t:,!J"c l1fl!ii .. '"rt'i iOofSl.I.:oW Lncn.l~i~·r~:!I rlf:idii - ~ ~I;: Orl,!no::= .... L.."'1lijului born:::.'!:1 ;l}(:.;moLJl:;).vilol.l; (_~I.c:d~il~Jf - li.n.O.o) A('..;:,.':;;t "-;ilrnc.~ .ir1t .... ~kJ.:t'U<LJ G.'itl:. inca ~ mal 1,-"'\:~rfC11l if I utili:.ilre3. dCCOi1..Ili...li ~igr;ifi~., CIl..'"t \lld"! jJQn~11\ S€'{"_ tXJn .IlC~!i.'! ca2:, .~trit:r~ ih.!;~o;:i rUTT!i:r-:=:'I~ tnI~1 Jirectn-r." ACI!;;:;.t:~:tTti-. Care _~o: MfeS.t:37.A inkhgt':;jl~j, in a"t~d;"'i:';li (imp ;:'~ prin t_.l"I:,":\'llh,..'tria SiJ -'if rrif~ ~(,!1J...']ll,:1~ s.~I~,

i:;.:i.va c:t.t:'I~la priIuil"'lll1:3 dl~j~ur:ar~ i~1(,'>;_":pilnJ dil1_,~~~('Ird~ xr >;it xn··_ -

V~s~n-i l:nchin£!te lUi. Allah, ~c1,llplatc: pc: ?~~'·ij , .. S~lji .::::dmDou<1 SUX-0l1"i", din·palatul Alhambra.-

Este 0 arta: abstractl; 0 artlI'de exuberantll fwtezie, .dar de, '0

penn,·!nent dirijata de int~h:.ct_ "rA cOlnpWle u:rl to~,~~ll acela..~1 tUnp c·o"mplicat ~i 10151(:1 s.tufos .~i c~e:l;Cn~ i11, care ~_cll.lulu~ 11 pl~c~ sa ~ piardli ·~i sa se reg:1seasc:1: aceasta .es:c ~n~la_ g~Ja a c~~.tQru.lu~ d~ 3rdbeSC .. Munca de dcsenMor; sau, ma! bIne. :ZIS, de· calJ.b:lJ'"olC - C.a:Tt cere ingcnip~itate. o· imaginatl~ care .~tie incorro s:_ lnd~_Pt~, .~1 delicat sentiment aI elegan(ei, *i - ttl unele cxcep?t - fum n'c~ 0 ,pre' obsetvati ~ lumi i cxterioare" _(RM !",~e}. - _ Dm mob ve religios, c~t?rU1 de ara~sc atnb\ue In cr~\la sa un loe important unor tra:le, Illate din Coran" sau altar senten ~< piu3S.e. OlD :considerente· tntirn i~gate ~e vl_rt~Vk omru.l1en~le ale irnbescullll! ~;.;.tcle ,"or tl redil~· ati1:s~on m voch~~ ca~l~fie ~curicA'~ _ rigida, urighjular:a~ pfemndu-s.t: pelfect la 5t1hZ-are lUllara

51! prin a.ceasta, de mare cfli:!=tt de(~ol'ativ, _, .', ' "

, In felul acesta arn~.;;:cu! d~vine .Wl. Sl1gcs:uv t::[~ent defiru.to~u al mei muS'uhl1an~_ 0 art, crnl! .,JIll are nunic instinctrv"~ ci ca.re. ~ dup:~ cum a.ra fA si decQr1;lti ..... ;ismu! il1ll~SCU lUl - pcs(e esen~uhne:ntc ra.~~ata ~ aristoclatlcl_ Nu gnslm aic:.i nit:i aCG1 s~veri~tte .senmificativfi, (1_lCi ~~ intensitate de \riata.~ c~ c:n...~ rnerlml.artdor da.s.tCe~ ComJ?"?7.J~1I1:

L"iil~lrnului _ fie .ca aveau a face cu frt:: . .';';c~ sau c·u ~truClUI1, eli mmmtunl

, .. , I

~ I

I '

i

, I I

~.

502

.;.:.11 pltiri de cerarnicj srna!~uiu 5;<lU CU sculpruri ~Il lemll _ adeseori . austere ~I ah."itrTI~tc~. L~~ri dclrc~te ~j gl~ioa&., dar in~~~~ deauna til: u fll.lJ1~ua~ :'(!I Jl~bnsa elegnnta, fn. aJ1i1 mU::;llhl1t1:n~ gasim filmic ernotionam sau paretic; dar din ace! sens de rnl'\ter Ill.!. sc d~gaja din ea sidin infinitn virusozitatc care s,e' tI~fa~otI.rB. .c:?~ putem udmir .. t1u-.1 rezerve bog'J,~in 11 armenia" {(j~t:'J."tun \Viet)l. atr.:.l"

I\lUZICA

Muzica araba - intlll:CJl~;llll de practica uruzicala a P~f~jlor si bizantinilor , .. :a cunoscut, sub tonte. raporturile, q de-.t.:\'olm.ft..: si .J difuzare excepuonalc, desi doctrina islamidi pura 0 lnterzicea (;ll: ales muzica instrumentals). Poezia si muzica arabilor se imbin.l~ organic. uaele specii lirice; en ghazalul, se cantau. Efectde spirituaie sipsihice ale muzicii erau recunoscute (cf H.G,Fann~r). Sufi~tii Q considerau un mijloc excelenr-nl revelatiei pL:: 1;~(Ltt:;J txtazulllt: .Extazu] r,:·'k ')1i!rea· derivand din ascultarea Im1Z~Gji" .- spunea' al-Ghazau iur in 0 mit! $f una de ~lOf1li: .,Pclltm unii muzica esre ('I adevarata hruna. pentru altji un medicament". De fapl, ITHllti rncdici arabi acccptau metoda unei :te{"'clpii medicare prin mul.ll:~1.

B a zele reoriei muzicale ·arabe - derivarrd din cea pcr~na _ au fost puse inca din prima jumatare a sec. VHI; ;~hmC'i 11.l! fast formulate ~j cdc opt moduri pr-incipale, precum ~j eetc r.1.Sc mQduri titmice rnai raspandire. Tn secolele Vlll-X au fost traduse ill arab;; nurncroase tratate grecesti. de teoria muzicii si sninta: sunetului il[e uutorilcr de cea mai reputata autoritatc, irfi1u~ntc ale unum din a cestia se rcc unosc in eel e 7 tratate 'de teoria muzici i lie care le-a scris at-Kind, {sec, rX). Marele teoretician (~i rotodata un virtuoz instrumentist) a fost al-Farubi, care In operete sale (Afarea cafte despre musica, Stiiurile in muzica. Despre ciusificarea rirm!lrilor) discuta probleme de estetica .. ~j teorie rnuzicala, de ill~lfWtlenta~e, etc. Contributiile cele maio importantc de ·teorie muzicala le-a MUS Ibn Sin. Untroducere in aria nH/'Zicii) .. AI-hfah.ni ISY7-967) a adunrt tex-e poetice lnsotindu-le de indicatii melodice in Cartea cantece!ol'",o carte de poezie ~i totodatan a[iev~rata istorie a muzicii

; Patrunzilnd iQ spetlul ewcpean, ,.ar;t::! ni.l!sulma1l~ It~! prnvocat 0, trnnsfbrmere tadil:ala ~ fomll;'()(.~u it ideilor'; i<i'r ptivirt! 111 perspectiva istorit!i univ~k.:I :trtci, t*.iI."rt-8 introdus tm element creator sau f1:~vdutionar in stare d.!.:l-i fJH",iilk;:. prol1lnd evQ(~~:a C··) Ana mu.~ttn"mL a concenrret, pentm Ol-i 0;" apoi c vitlt<J nmJil. ti,XltJ 'rad[~ Ori~tul"'i Mi.Jlociu, Ilk la Mesopotamia ,IHtiC;} pin~ le Persia - a~S4 -pel il.f'Lt~oc.;::i.:kn1:::Jl dUJ eMli:' ana musLiim<111,~ sf-a uus !:>(,V"o'I ":~Ii mai rn.~oa<;a-' (RI::I~

Hu:ygh=J.· . , - .

·504 _

-----___________ (>YJDflJ[)RIMlll\

P-··I 00-·' ,.~

nncrpiu !nOrt .leI, Pl1::uOJ:llina cluar ~1 rn cazul C3.tH.t lliclod"-

vocals ~m ~ornp,~]at;l de mstn.lr:nente_ Armeniaera neculloscw..~'~ locul ~~ era &~tlplm'lt de ol"l.,a.mcnte.l,e melismatice, prncedcu (':~ consta III a canrn notele one. melodji :'\lmUh~Hl ell CVl'l,I'ld~, evil tel ' ~LJ octavele IOf~ Aceste capricioa .. se variauuni ornamental_m) r e marice, un~~ improv~tet sun! un echival, .. .nt al ·atnbcscUh..lj~~~ artele plf~..:;t1Ct:.,- .observ~ G.H, Fanner (care presupune ca in ac ~n~~cdeu ~~ccj!IC }"tluZlcii _«ralle si-ar fj afbf rnuzica eumf"lt.':a~~ mtaia suge....,he ~I pnmul sau nnbold de a ere-a arm annoniei). .

LITEllATURA ARABA

La beduini, poetul (,'air). considerul eo fiind l"~stral de djini eu UlsLJ=?i-i intclec-uale supranaturale, ?C bucura de un mare presti gill ill cadrul tribului; sfamnle lui erau ascultare, iar laudele Od\L'".Uibuluj silj ~; inv'cctivele 'I~ adresa adversarilof cu ocuzja lumi ra~btli er.1lJ.

so('ot.tte ca avaod 0 put-ere- magic:], .

ProdUcPile ~oir-iior din perioada pn:lslamica~ memoritat~ si difiL?ale pe cale. orala de lin d"damatm prot'esioni.t Viiwi), Oil fO;1 adunatemaiL1rnuhlantologjicole<;tjve.Dlt1tn:::ceJecares..:..au p1istmt, Una coii.\ine 126 de·poelt1e" 68 de p()c\i dio =_ Vll!;.alta, dill ~ec .. rX~.9{4,pocme, Cea mai celebra ,c.~'1t.:··Canea·tiinlec~.k.i;cOlllpilaf;'l ·de poe!lll pcl;an de origine Farad; "J~lsf"hanj (897~967J: clIprinL<ind 2i? de vofunie (ultim,l edi~ie, Cairo. 1926) ~i JndU2andsi biogmfi.He !:loe~loT nn.tologati. Este cea mat bogam ~i mai prtti·o;l.'i~ .swi~ de i..nfomlil~i asupra PQeziei p .. -ei&bllilCe ~i isb.mice palla 1'1 ~~~~ d .... ta. - Prima {':Uj~g~1-e de PO~2:i~ pr~i<:;l(l.nl{ca datind ·dt:· pe 18 mijlcl:C'1,l1 sec.. vru '~i lntitillata AI-Muu/taqal" (,~r~x.:me ln~iri'lt.e:"> .. j')ede alese"-n.o·. O_D_) cupJiJ;dq"'pte 1l111gi po,"),c ('1aside), tapo'

d.op~.re'e pnmitol' $apte mari poe~i preis!amici: .

POez:i3 pre~sl.amic;1. apolrutli ~i 'dezvohaL1 i";' d~ej1, e.-i:te 'o"irnaglne. perretta a vie~ii,. telnreramenrului ~i c;u~lcterl1hti beduil.liJol E5t~. '0 pC)l!;Zie nu lips~ta de 0 ,:murnita unjfOfLTIjt,at~ in t"ematic:~> d_HI" d.:

I) dt' ... ~j_vfL~jta ml[Ur.:llt!~e. vigoare, prosre\lmt.!' a stnzi.1~iilor, 'd~ (l sUIlJr;n7..atoare yt"\.'.t]citall;! ~i precjzie .j) :rnaginilO"l'; 0 pot.2i~ :-';l;:nzmllB, ell lUI to,nt~ asLu~it :Spirit de ob;;ervi..l\ic a IlQiurii, Bealt-c:nH. ~,nj ate.fm,i.Lt de c~:)Ji\fell~ii !ikrat~; lJ PO~2ie :·arict' subiec:(ivr1,. lipsitl ill:: ;nsis.(ell!e atinldfni h.::flexj\-:e, de Td~alisll~. ,-;.;lu de aeel se'ntiment(,li'~U! :1lii{ d.e fn;cvent ill linea persami {cf Cadu Bemht;jmer)_

Pall;L i'n per!o.ada "lhbJstd~, hr"fatll~·;l al"<lh;l t'ra 0 -("! ra,i-: ... 'l{d!tsi'.

s<ti:il de odihna a bailor din palarul Alhambra.

'In 20 de volume; iar tn SL"C_ IX, Sari al-Din ,,3. -fost primul wmpozitor arab care: a..l~t notdri mttzical~" (R.1. G:ube~). . _ .~

Mtizica pur instrumentala era mult mai dezv:l1ta~ la arabi dccat in Antichitate, ~ darorita desigtrr -7; marii varietati de mstI'Unl~nte: de ",nat, cu coarde, de perculie (grupul tel mai bogat re~re7.""tat) ~l de ~slnunente ell arcus - unele derivand ~ India - _llltre .:..:~re~.mal, earaeteristic era rebabul, ell doua coarde _ Darrnm apr~latl era Jl1UZiC3 vocala. Cantaretul canta - la fel ca instrurnentistul - la unison &1.U la octavn. (Foarte populari erau cintJ.~\il cvuan, - ~e dintr-o pedcapsa. fic pentru a-si pasrra astfel 0 VCH;" do copil).

l Foane pop1JI~1" era ~ si a rd.l~ pfulil ~~> tn ~Qtln~ ~ clasica -,.'l.Id-u], lauta, instmmC:lli! oollcoed oI!U pllt'l.::l.ru., C':;I1"l:: :i-tilla. engines lautclor '_uro~n~ t';>l -.SI;'.': r.a.rl! - a 'fiClImo:;!:l),

i

I

__j -----

T i,

i i i

",j :j

,,!

506

CII ochii d~ oa:eta, ta ~(i( 0 \'GwJ-; bate. Si piirul ;/f',~·r .. h::/.i" Ii. if)a~:.a_~,aill., .. pt;' spore:

Oh/"UZ.llt {I un hl:t1I' de j.'th~il2 li1joasd dr.-un messer $h:.jirit plilr ·ill r:u-bire.'pD.Q.te. ,..; ",qlflw~mp~)drJbj(a ~;rl deXt!~'d(" ciucuri a/flU! rdsuc . .'ifi, miif{l.wri parJiwlate; f'w-nH,..a"-nch~'.i{·Wfii mrlllj'rf.t;: l~rfi!clti

c,a n:u-i chip Sil l'f? .mrrlrf, Qrlr.:/d ;dl)ef{i: Qf:"f e .. Sore eel din patul ei sF2":"{Jplea.(_'iipr~cllm dunu. ell sotduri de »isipun alene incltnate ('0' ~

(trad, Grete Tortler) Dar Intristat de: fragifiratca conditiei umane poctu! se reSCIn_

neaza in fata puterii inexorabji~ ~t d~sti.J·l'U]U.: ;

Grabim cafre sfdrsitut f,.1df sorocul scris. supusi de bJulUrii li_J'l~l..jflti. ell in 1.'i.51

ruai stab! ~a niste.pdsdri; $qr;. mnstele, SQU viermii dar mai avant ~'a lupii sPr(! ~2fu1 fl1J.f!!""Zr,y/ •

(Tend, G, l.) _ _ .A.,iti poeti ai acestei ~ti~ CaIHa placerile vietii, amenin~te i"nsa de uninenta moarte (Tara/a); -descriu en entuziasrn si in tJlTlg· - spl ~miide .'U:c~ ~ de ba~hc (An tar); c~ lllY~ genul SetlteJ; lei ~ CU a~c:Z k1~ ~elaE1~n!~ce ale .hJtn~e~ii (Zu~aj.-); scriu satire ii pam::giril'e, exolWnd vrtejia beduinului (lim Kulthwn);' nareaza In tonuri energice rnomel.'lit: din viata d"t1cl. a tribului lor (.al-:-H~rith), sau Labi,d - depl ~ngand m oartea un W frate ucis de trasne~ ~\l a(c~Il~~ elegiace rnereu reluate in poezia araba de mai t1rzju·l,

p~ l~~a acesti .poe~i ai _~etii ~~~uit\ilo~ m~j emu ~I poetii profesionisti de curte (ca Adi Ibn Zaid) care. in versuri elegant, cdeb~~. f~_use\ea fem~ii, muzica ~ vinul, sau ccnternplh melanc~t!Cl V~Stlgll!~ treeurului, rneditand ~upra caducitatii vietii ~i a gloriei apuse, - Din grupul de poet. ale erei preislamice se detaseazs al-Khansa (~C" 575-cca 664), supranurnidl ,,regina elegid "wk"gen._pe care Jl ilustreaza poemele ill care i~i plange moarrea frarelui:

508

------ ~ ~ ~O~~~Drun~~A,

~ ~~.ptjy~az:. locma~ pr.in,.·sinfpHt'ltea ~j ingenE.litatca ~ :m'blr .. ~ II avu~ (olu~" gomu epic). Su b ~ceSi "'pon, ex., (!"ra "" ~_stOH<i lUI Jus.tt :- ~,cea fnai fn..l.inoosa di·ntre sf." llpl.,r,!. es.te

obit: . ';' (' pove In ! cum ~te

, ~,l ,m,lITtlW, ,,,,ro, X 11), Nu lip= descrierile '" linii ' . de

1rt1~gn'll grandluE:lse, Impresionante vi:ziUrti ·~~atoIOgice, _ a,i:~'~' ~'""Ila unor demente:, pelOionale (slira/de XX xm. LXXX ~ de ~,a, l: In~nlta apologetld sou dlifica(oare a tExt"lui "Sie i eXI, SU. ... ~ll~Ut~ de fl1JJul..C>et~a irnag!nilof! s..'lu de tonul retoric soi a(-e.s~ori ,fur-a mtnul:H.l "a Soarduj'" (XCf) D· _ ~. ~~, Ca rll

• ,_ , • c: UII CL:rt e,.eel ,lSUpm CJtFt .,

sw:t Ih!~~~l tJtlullle sW'(l{e/or, in ar..::elasi limp p{)~tice s· J om_lui en 'gm'. flee' _, b' - ' . .. 1 Ilt: amunte

_ • " ,'j,m, am, 19U~1..(lt~ mulror ~xp~.:.;ii ~j obs.curitat. .'

tet\\.i.o~atl!) .a ~or ClJVUl~e On Fraze intr'cgi r _ ·Remarcabi~l (I~elev,ltl:l susttnU, ta a t(lflUlul si c)1 'tul· . '.1 ' pnn

ti.d ' (. on Imaglnr or, estc ace] lu

rn£I~!ent. a cvara~ ,.Imll at Cre..a~unij~' (.rw-a XVI~)-t7), ',ng

, , Lcea Ct; trebUHc avut 1[1 vedere Ja icchu'a COl"a t - ~

1\1 taptur ca art -la - _ . , . nu.. w, eSle\ HI fi[]e ',.. •. ," ~ reel tl\.'a.t~ Coranu/'Iia ~tiut:sc.()atedin recital-ecej.' mal sugcstlve cfecte aCLLsfWL.::,·L. cae' C t1 _. c citil do.af d·j 1 - . - _ .. : .l.oram "nu cs.te facut sj· fi~

, I: n oc ll,. ~J p~aJmodlat .~i a..':;Ctlitat, gt.lstat Llluzica!. i"ntr-

• (.,-narc de SUrrere ~,de'p,uze inlr-o gama de lonu ,..' Q Wl orien ta I rez· da d - .. ~ .. n~ in· care: pcntru

. J ., -. m colo de p~ senlm !leape logica a ·cl.1vihlclo

- a,mare parte dln lallnecu] sau~' (Fr, Gabrieli). r

~'~tura .epQcii" cm1ayyad~! In care predolhina net ~"

contlnllti b-adili - - .. - . .... ............. 13, nu

.. b ',.. a; poezter _pre"l .rrHce; 'P'" deooebire de litcratura epocu a ~~e. me:!) mal es:te 0 literatti.rii creata ex.clu.s.~v de arabi D, ar persunahtate,a Profetultti $all invllttih·..!le !U' " ", ".

ti r· '. ~lI.I 1 , nu lSI gLl.sesC m

a~-q Jre .... .ttura 0 retlecta~e deosebit1i:, ~r~ sunt. vef'S~riJe·: apolo-

~ce ~c~onaJe pe care sa I Ie fi lnchin.t poetij2 '

Manl poe!t a.i epoci;ornayyade "'-'nt al-Akhtal (MO-cca 7]0)_ ellre schll=.a mOrnellte'dill viata 'de curte sj sc~ne de ,- -t canta. platenl t I r.' , ", ana oare, r. .- . e ospe.c or, ,ace elogil~ califilor SITU, adreseaz" satire emCTlor ~ as~e~lJor.

~n R~mQdan ~!e br.mavoir 1111 ,Till past. J~rf/i'e. vite.sa mi1n/inc l'I.u-.s prost,

.. $II1~ tl1i1.~t(."()f ch~m.iilJd.fa rng:1 de. cl1froaprc:

J "rkfe:ct'ur Cflpi1id :al·nar-.:ltivd t.~nia...~ t::~t= {lb· 't· ..

flOl.r,rnt!f.lt<rr"" (Fr. G.abridi)._ P. ro-.::C~tlr!! car; -h-· _ :iC'L~ atea ~. c-:Jri'lctE:r'UJ ~olll

. rurOj:~iln,. q\.J poote: Tlo;;gilo viilori I~ jj L--=rdI~ ~ "'~~~~:tJ<ll~:r~~~~~~:;l!::Jr, .Jt! orli~s tmlJi

: Del!hm tmtrl, n ~ci lui M uhamn1aQ nu-i lar: 'I·· _ - _....

~Unjlcl~ l-'upn:-zkruorii:oi oCli·g:hie-ttorii P~:iiJl.i·~Ll ~_lL, dml~1I)[n ........ ,~.a ~no::hn~ s::ii-1

507

Vt:'Kh-t'~ intr-amintlrca de .'\eiJi"lI (,l.lm .H' tosa yj l'(iJla-n ron tovna-cs de" ;ilJ.(rt;""Tji coa sd ce- I-Ll tf.1.ia( p~ Sokhr, ,Yi ce ld;'at rU.~'i?s(,! (. .. J ·()")"{J:u~j m;:....at'!liwq~/(:' n ..... ·IJ(f'·drli ivire

.: s . d~ c-os vedec ill jurt/-l11iylatia (:iHnaIJdrr-_;>i

pi~,..jrI,ij[ (rfl/i, i'!~j7(1n~(.I rl·J ~'l'j~~L din "if'uJ)siJ-mi 1(Hd ( .. ) (Trad, Nicoiue Dobrisan)

hll ·Jrn ~i'1..1pul decavatilor po~ti ,.di:.;;pera~i~L ·~.ta(}_fik.), mandri 'de vtalil lor de d~!"Zl1~i: b. .. mdi~i $1 uciga~i, culuvand ~ poezie violenta, ari~ ~i l.ugL!hd.,.~e~ mai uotoriu este Sanfara (sec, V -Jnt~p_ sec, ~.rl J! ~. pt)t':lul Iltlhilf" ,,(lj carui adcvarati prieten i sunt ~ca!u:!.· pantera, hiOlX, spadn ;-;;.i arcul": un ,1basumj delincvent, care i~i ~ac~ materia ~tc(;u!ui Sal! din sangc. dezolare ~i abjectia rnorala J vietii !ui"'·(Fr. Gabrieli) .. li.lla •• Tcstamentul", SCl'lS 'in cupui v -itate:

N!J mii_ngroluJ[!'_f De chinul meu, hiena cei".I bolljtJVa ·S~i-.yj baliijoc cpiIpom! de zor dill hottul »reu. hJdpaild. VLl fi in_l~.''''d ttgva metJ in pa,'. lu ceo rdscruce

~-i fe:j'fl1 WI Ia corbi pt.' uil.np eLt mare-cdoi l--.f)r duce. N~"'jJejdl! ~ iocl M-()r bh!sh.'IPW nevesre. iq,ti if ml~~IlI - ~J-'i,)lati.Oafl1rddf!legi Si vteta mea nebnna!

(Trad, !lie BMicu\l,

Proza ljtera.rft··aL"aoo incepe cu Corunul; proza ritmata, ell vcrsetc ffinl i.") structura ritrnica uni fonna ~ de' lungim i inega Ie (de b 3----t cUvin[l;::. ·p.J11;t la altele de JO~O), cu rime finale) sau, de cdc: mai

rnulte ori, llS0(l'-ll1lt1 ~ . .

Desi In intentia sa, Co.l"anu{ estc conceput ca un corpus .d~ dO-ch-1n:i. reJigicasa cornutticatf prm "revela~iio,+ conrinand totodata _~I norme juridice, dice, sociale, de gjrndire si actiune, toUL~i numeroase pasaje de .altte.ntidl valoare literara (uneori admirabilc) se regasesc de-a lungu] operei; ~~) ill special, in "s/. .. watde meccane" - aproxirnativ 80 din totalul de 114 - datand de la inccputul activiratii proferului {dar care, asezatc intr-o online inversata, ocupa ultimcte trei sferturi din "p"linl operei).

t.egendete religioase arabe S~lU (cdc mai multe) biblice - dcspre Noe~ Abraham, l\4oise~ Iisus, ~_a,~ - sunt povestite C:U 0 arta narativa

lOaf SUFale.le din perioada tame, .rnu nl~i·pastJ"eaO!i din schemn ritmica lniti;)tli ck.:.il:t rima riJL'l:~a, edescori n_'J~ ta 0 istovita ~oan,.r (Fr, Oab..-ieli),

:! Pasaje dinu"C ede mai real ~-z..""l~ din punct de .... edcre literar simt dt- o:..:2Jr.:1tat· i.n- .mrme/e [H, \'1. XIX, ¥-i!..;:;:( mli.::osebi if! .stru.cH.UfI dT<iJTl.i.lli.;.:.:a:;::i ratt!:tid a vi;oo:iLrnij Ju.lkx:::-~ii de Ap()i ~ JiiHf X X X Vi I).

509

_~d s~rig pf'"(!(·wn a.fim!' N-ore l'O:st.r

fn rucoio.m' ..... dlll JI! nard VOl bea- de ?:or $i-~m sa ingl.'mmche2 do(;" ta r\'i.ri de ;Of"i.1

(f.-"d, N, D,) _ ,~i Ibn Abi ]{abil' \644-711), _, lU\ fel d~ ~,Ovidi"s "l,Arabiei", care a ·lAs:at ? culegere. de, gmtion.se ~1 spmruale· poezll en.)tlce,

'~la.gil1e a vi.~tii gabntoe cltadmt:-: .

StiirneaH Iflitr~le iJ";f"li:

IlIi slul ce pe ('tilme,", Hadjrui Ii! manor; ~i hl ele-s 4.St:UJlse ' gaze/e eLI ochi d~ laciwl€ (..,) Cea cn.ldJ. mergea legdnallJu~$f r-J.ifapti in iflf~i )Jenune-

ciici dr-~~~OSfe(l, mea ti dddus.t;.

in inimi pU·/fJ,.-i J+?-G i·jjP,JI1€ ( .)

(fl'ad. N, D,)

·(DE menlionat dl iSfooa liter(ltu.rii arabe c1a.sice iuregisuca:z.3: ~i· !,roductiile poet;c~ ale unor c[1lifi - c·il. Yazid 1; ?1 ... Walid 11. ~_a.~ ~ p,-eo;wn ~i "Ie 111"ltor l'Oetese)., ", ,

4 .Pro:z.a litera~ a epodi on'LaYY1lue illet::pe cu u~n~cnerea tradl\l-

ilor (hadU) refentoare la invr.t.-'Hm~. ·Pr9f~tul.ui; ~j ell seria i.niti-:"ltll de 'lbn Ishaq (m, 867) - de biogratii ak lui Muhammad,

Lungu perioaJ.a,; dt; clnci sec~le. a din~ti~i abbasi(,1e ~ insenu:at o epocl de rein!toire a· poezicj; 'care, el,iberat~ a~w:n d~ ::ec~_lt~ &Ch~le, abti:nd3 in de~lie.ri, de pQ;late ~j gl~dtn\. gl~r:f1c~rr~ dr-tgostea., :fiumuse~ea. c~nU\r.e_teln.r .sdave; savoarl":<l v~1~.dul~, p:\.S!~ linea vanatoril, - da(uneori mui lasu ~~ se stre~'Oare ~1·1ndole.t. In

",aterie de ,":ligie,

1\.1u\? poe,i sutlt inmieni arab;7.,il\i_. C~I mai renuJTIit~ ~AblJ Nu~n~ (747-813) ~ acest .·j\.Jmcr~9~1.·H{"abo-pers.:1J1", .C~lm a fost il.Uln~t ~-. c:XCEleaza in poetia de (kcentf.! (d~r nu to~de.fl,:-ma) g.ot,uJlten€: ~1 m trolilrea motivullLi bach"ic_ iat..1 po..:::mu! _;B"llie~':

C(1m.a$a-i I.. .. mge- wI j".(? 1~)liln]t' u.p-d, Oh.rajii, ne.prihantJ-i1 nJS 'i-adQpa. "-a~mbri1f[':h11·)'i1~dtlllu,l JrlliJi.d_ gou15 .• Mai Mlimi_a ... i gjn8l~~·if:!-n d _~ ... o-ncapli en ap.a, t.i'lfW (Ie {d eu adle

. Spre i~pil, "J(m~iiierr!l}-'; su.;nd S_O-:-Irceapif

51 o 'If,,.',,I_nJR,\ ;.' C1VIUZAT, 1.-1.' Ri\OA - 'i I I

-- ~~ ~n)'UDIUM\l,\ . v

1?:)I·i~qu. iml,li/l£flli!f-.)·i. Sf' inr/l"'l' ........____,___:.r- .

/, . rI imag, il1.l1e. !)lrftlucitoare, 'nUl'OL:{_' ..:'lk rncLicl sale, - fie c;j lnchin;;i_· 0

::.'Jripd IJT;Ii~ wi 8e-nfr~-i'(Jm.e-;1 <.:~pr:i; .'

(.1 "r.-'de-ll/r o(!h; prhigiwior in PUiJ.jmd: 1~u.c![I.lubltel~

Pf:tr.Jt!.!t!UJ h.f!;rrt'f p~' luiF~il1.j ~'Cl_,")J . . . Puznicii -'ffiml ('6 noapre a lli \:li-~J; ln, ca v vJpaif!.

!~~r "i~~J/]Jf!alu bm~~nj sulr n;)~lp:!1 ' /iinadi 'Llmh:-ri calca J}{Jsill ;Jr1IO!C'r-iCUJ , .. e-ugoafe.;'

.:;>J apo. c(}rle''':'1'll'h'~.ri tJR.I-,'-:.'apa. ndburarea st-e, ,Wal/hti. im Iwr./iorJ de nw_~c - _d-aralii nnritor pe·~m.de trace dr1illwJ Itlll dlnu·Q· ba/af~ ( . .)

(Trad. N, D_)

fit (.::d rL!:<alti'i ide~l~l.l-.1zboi"i(; :.11 arabismului cuceritcr:

(. _. J C!I17l if ~ s-l1 11 g{indu srJ darrne bizan rini $1 rusi :lidi reo csind i_s·:!_,·tqlpii de·:,·(rdpl..fMger·i (It!? hindi. ne~N_rrh'a.le? (._.} Pe A/lair.' Pojaru-ocessa a topit ce 'l~a~e vlagt~

.ri crH-1are~a~.jo$L door 5dhii_!i vite]i ce pot r.izbase;

.~'.~Qtl zdrobii de "!.lde spade, Mltel prea stabe SUH U;"OIJFe,

tl'JI jilg_{r m~eia care s~~ni vUejj IJ!'.iW~lat(JlP {_._}

Altii ' _, .. _ (Trod: L B.)

., .. ' • culti' ... :' 0 poe%lt:" ero.tLcJ a c[irr!i co·ucephe de· . ., Wlt!~lpc:~a 4~~tI 3-4 s~cO:le pc cea fl· poetilor Pt(1vtnsa~;'1 ~I~~_bfl~e 0 spmte fi'a~nnntate d~_~nrr"'bari ~r indoieli ·filosof]c.e_relinl~il:S~It,. ,:lit]t date de gandul mO'1" - C<1 Abu ul-Atahiya U48-cca 8"6} , cbs epoet-filosot arab, un Iiber-cugetaror si un Indurrrat pesirt"~st:' PlllllUJ

0, 111 ce-njr:ltd creei nUI""OFul

. $! care-a Spall! 1)"1 SOi"OC!J{! . Dour mmrCJ ~ti credt.no-t ,~capli pt' eel ce vremu« Jr[fiJ('!I-I

Nu-t.· ~"irf?IIir..:. s-alimge h.()(;la

r.!e suoarte ~i .$11-i _fchim.be Iocut Int.re'-lb6 despre regi r Ui/~H;!Ja • sipeste et ~j-.a fm·s obroa«.

.1.:

j C' . (Trad, N, D,)

n .schimb, Ibn al-Rum1 (825-897) _ ~ I . . ,

g.asit ecou evenirnentele dramatics ale ti In ~\ e. cal-:W poerne -1'-au curte dar si a cclor oropsiti . ~ _ mpu ~1, vl.qa celor de ln lasandu-' ~ ,. - .I - ~n~_l:mpla. eli ochi m~btlcolicj llatu!"Ol,

~., Sf! patrun~ de no~~'lg]] ~, manifestand a deosebita predi -

pozrtre spre confesiunea .ulob;og,:afid:· s-

~-.) A:f__i-ajunge I.'U rJ,",!plut~ cd ne intoarcem iCJrd~·i ~~twa~apo~:.lI.( vesntc =si.eu. si alba-mi pliHltii.· ..

~~a;~ pOI $a__ju,..I,n~/~i viata oc . .'i.dui ce pierdut-a

) w'. decal dun $! pedeopsJ necunnota!

( •.• ). _tf~.-a.~HC ~e unereto a.lltfnfe. 'otbc gri;,di,;i 4 ~1.II{l1l)1- iubitci, siraua lu. ce-mboca: mi-aduc de tinerese aminte t}Chii.ei-·

sage!i n.imerilotJre Pf1fW'ufl1tmlra [oolti! .

. (.-_) Ec.I 0 plecat: h.u-i pasJ; ~JI ptec. $(md·cuprfnd~'

o jate precum .st"t-!aw~ ce .ctJd~-rifldC'i1rr1(1i ( .. -J -

Dar oetul car _ . (Trad. G_ T_) ..

de . p., .,. e a avet 0 mf1uen~ profunda asupra poeziei arabe

c, . rrtar tarzm 0 fost al-Mutnnabbi (9] 5-96 -). ,...,

pnnciare din Siri E· . .. _) ~ OTlOT"<H de currile

~ n a ~ . g Ip!., Bagdad ~i Pe rs in, penrru acccnte le retorir e

(TradN. D.)

Epoc ...... a <it. aur a poeziei islamismului oriental1 Se incheie cu dcmnatica figll.ra a lui ·al-TVlaani (97.3-1058) - "eel maio .n\are ~lx:r--cIIgcl~~or al: literarurii islumicc.si unul din cei rnai de seama fi]osolipeSitni~i din lume' (NajitJ l]!1ah). Orb din, copilllrio, dedicfuldu~se ell toate ncestea unei febrile activitati de studiu, de t:fUdi9~ trlologica ~i Iexicolog ica, al-Maarri a fost in pl'i..l.TU11· ~d un poet~fi,osof! UI.l spirit muncit de lndcief si de corttradictii Ireconcili-

~ .abik:.: ~H1 precursor arab 01 persunuluj Omar Khuyyam. "In compolj~i scurte, chiar de DUm.,; doua sau trei versuri, el toarna esenta unor meditatii perS6~laIe asupra ~je~i1, destiuului, revelatiei ~j lurnii de dincolo, _ asnpra lui Dwnnezeut a omului ~, a societatii -urnane"

(Fe. Gabrieli].. ,

_ lata doua asemenca poeme:

Dc()"daJii" nW a/Ill in. trei rlj(.'hiSt~d

$1 cugefut nU ;na-l1treha ce-ndurti: vederea pierdut-am. in. c.QsQ"-s tnchts.

.$i sufletw-i strans tn strtcata-mi /iiptllra, ,..

I

=

i

~

I

§

I

[Jd de ,Jom and jJGsiiri j core viI! e-n =or-i

. din.ap"ii~un strop (mai demnii-i 0:1 once murisor):

I 0 lnet\~Une specials mer;'" po.:zi:[l.. mistic..\.. l~g'Jia. de directia religicasa it safismulur; .) pcezie care ~ influrit "inci="pand· din sec. IX. -¥ ai ~::tr~i ex.ronen(i mai ('i.lIl~~ sunt el-Hallad (858-qt.....2), Ibn Arabi C1IM-[240) lfi Ollar. ibn al-Farid ILI"I-I>.I5L.

If"·

I"

i! ,

j .

I "
I .': .. ,
: : :.~
:, ~ ~
Ii
:l
't
..
. ~::~
:~::'J
.-'~.-
r'
l·";
:N'
',\1
';it
;...'
,~~~
:gj
~~~z
;~
~.~!
'{;g
L":
> .- ..
i
,.
i
I
i L 512

P"nml ] M - , 1Trad_ G T) .. a -- aam, unlca ct.::rtitudinc este ndncrcd.. . ...

rcaln.ate durere~ mUlutea si --4-; _. crea, 'Un ~c:a

-I .. . pro.~a orunernlor Alhh "f

mam .. (~r. nu !Cst!;"! total a.bsent, d.ar de· celt:: mai muite on' . .~usul~ sub cn',Cll corosiVlI a<!usa ue met tu'u.~or -I' "1 ~I se. dl>olva

I ,,~re 'll" or revelate'" s·

gtir.l c.Q_IlS0 are este, ca~tatca. _ pe Care poetul 9 dorcste' _' l~_.

bendielul tuturor v'c\U'tOflrclo"_· _ Slil"l lui .]-Maarri· extlnsli. '" cO.ltorslOna~ ~I obscur: esk adcseQrr

OjormJ. ~ d_e (lira deosebita-n vlatd:

dar dQ{_'i1 nwr.·p,rhl Ct.> k mai vezi deosI!.hife')

(,_.! Aj7cJ-_,,! c.t/van! millci4ira; prieienii: JI.~maJrin~I/l..(.~em~71.area., l'e."Zi cd pe me:tcri ii tnghile;· ' ::;t:i:~a-I {n~~U:ia;, a~!erea._' sdrdcie;

. e ne"'fu~u, rmnlea.- nff:norociri (~umplile.

5\3

~ istorie _Ibn lJazm. (994-1064), autorul unui mic manual de ~o.stejo in vcrsnri. Dar eel mai mare pod at Spaniel islamice a fast {bIl Zaidw, (I 003-l(70). lubirea, pasionala, frumusetile naturii ,!i r¢I"lllia Cordobei sale natale SLm! temele principale ale poeziei lui Ibn laidun: 0 poezie de 0 deosebita sp<intaneita!e ~i rnuzicalitate, de tleg~nta si gratie specific arabo-andaluzll.:

(._.) Til e,Jti ·p~IH"H pri.l/;rea-mi C~ J;trimgf;: rrill grddi.n.i

o r.t.1zd ve~rr.i(" rrage.d(l, - 0 flOart3 d~ m·,rn·n .

lU e{iri Insih:i vilpaia Cf- vie!fr mete loa,.ml mldejdi $1 brH~ri~. dutce{ile dhj pUrl;

StJl.l raiuJ u1'IJe mrind~"U vestma'II~! fericr·rii pr,.rtat-am int,--o. vreme elI Irene de fumilli ( . .)

(Trad. N, D_)

Poena str6tlc1! cream.lll Anda!uzia. {z.ejel), c~re fo!ose~te limba arab:l popularn locala, s-a bU{."'\lfa1 de Wl s.ucce-S ifnCI1S" .si ill lumen ",,-,,uim"nil din Orient ~atorilA cdQr opmap,c I SO de 'poeme ale ,,,rdobanujui Ibn Q>mnan (m_ 1160)_ Marea. pOpu]arilate i-a. r .. " asigtlrata de accentcle senzuale indraznf:te ale poeziei ~ale erotice, - in. care se streCD.:'1rii des ~i imagini difj \lia~a de wate zi1de, cu tipuri tranSpuse din realita tea s:t.mrii, a pie\ej,· a cart.i~I'elof Cordobe.l; cu feluL lor mmiliar de a ·vorbi: 0 poezie impregllaui ·de \In· spirit "",list, ]a ",,!;podul cele; elegante, raftnate, a poeliiot <Ie curte_

CruacteruJ <osmopoli! al societa~i musulmane ·mlte din <:pOC' .obasiciA • st:irilUhl gl.!-,1:ui pentru CllilO,-~"n_",· vcehilor cul'lIti ~\ ci"iliza~ cu abonL1.TCil; 1ll10J !.erne cat rna] variate. Ca wIImie~ pro:z.J 1it-t:r~ .arabI ·mL"ilievala ~1-~ gasit Ileum cxpresi~ tipi{:ii in adab: t") producti.e tarE tmteaza un subioct saw l) mati:rie din ceJe Inai variate domeTiii ~ d~ Ia ~iin)a piin~ la toologie, fij(J<:'Ofie "iU <'rica. panah anecdoticl. isiOli. S<1Ll1a dI.."SCliere-d Wlor c)bicejurl din tan e"'Q(ice~ -.ell Sillgura conJiUe de a nu le n-alft tehnic, C1 d{}.;"ir de· J k face.~cc6ibile lUlUi ·pllblk larj5. Far:t aces:te co1eClii de· addb, cuno~tjn~de .... no~tre d[:spre ci:--iliza.ti~ ~i cultura araba ar fi r1mus Cll rnuite l~lcune.L:

I Proz.a popular;, ,[" .imaginalie, elaboraW aproa])e exclu.,il' pe

; Spt:ci~ de U"::md:i.l"u' ~I b.

. ~ Una din ac:1!s.t~.C:lllt'gen, ruttlltLl::l sC"riiLon~lui A'bI.I r'f;ju~dj LLt-:-b-fuh:.1JU (loll. 967). intiltl]:;j:~ (_'n.nru C{j)J/€t:.eior- ~KiUJb (,I( --rr~h~f!i j), {)(:~].~ mJ L~l2.i. p-uilll de 1 0 ~c: 'lui ~ i In:il.<;ive. _ Prin-;ul maJo! .,>"1.I.;.."(:";S :-~ ln~g.i5u;:.t gerHI! add) prin t."1.lI~~~~ .11)[ Ibn

l' ;d-MHqaft~ (lU. (,ca 757; - r~rsan Ik or~~i.nc: - de SC\Jt1"C" pov~tiri ~u a(jjmal~ caf(: sc . tn.;:~je:·('u {;OnClUZli m(:.l<.1ii;r,.'I.t(lar~ lE"t"eri1!J'a[C" ia i:ondili';l m:nanl, ItltiLul<1t:;i K.::lina:# ... DinmtJ, 0 rr-L.::1Uo.,::r .. ~i;,": c!L:ap:::i .... cr:':IIunt=<!I din :";cc. ·V1 in p:-ilila\,·j a fabuklm t[ldi.cr"!.!: din

~ P','IJ(""i!rWI,(H~, con\Ir1:[I~d ~i .uuw'J C"::-tn;_j diri ,\1Hiwbfwrn'(I. .

I

J

I

j.

f'--

.~ ~'~~tr_\[3,-'i,

te-itoriu 1 F~irJ~U!lli rnu-ulman, ._ u.,1 ~1Cr.ll_lu_r:L ~Ji-':irlrC'r~.iji.ta d~ 'Ili~dilil ~I.llt <.II ~Jl(~H sr, intr-udevar, rre:.{.C-lltand .mi:11 ft_luft ~ll' Ul1et~:oj d~~ \'H-d~l totclor ic, culnuat-docrunentar., dccat prnpn~-:ll:\ t..II11:).t·[C ,_ c._";t~ rcprczeruata ill fH1JItllJ nlllJ de roruauul popular croic ~i de ,J\ ~~11111r~~ Prototq-ul acestei catcgori i. binccunoscut ~j IU Occideru prin nu, merouse tr;_H .. [uceri, (una, datnrat:i ehiar lui Lamartine), este I?OJJIWI..!i1 lui Antar, - viata fI,.Wnan\.<IUt a ceiebrului PQ(..1.~j razb~:lin!l:= arab din' epcca preislaruica, un ,_mf)l~n C;JV;)Jt:rtSC~' in prozd I"tllHa1;l Cf_j ~1l.h::r\:3Inli de versuri, scris ill ~~.c .. XU1 de: un scriitor anon hri, pe h:J.z('I vechilor legende despre pnporul crtju ,

Cea mai Cl~l1oscutf~ nil EUfOpa) DpCrli a !~teratUlli arabe, 0 mie oS,; una de nopt! (~(r taila ua :l(tilil), este ~'~lba doar prin ambial1'j islamica in care S~ d~sfa_1~)m-a ~r;~iuL'H:,:a. (din Irak, Siri:l ~i.. rnai al~ "'girt) .~, prin liI11b,1; 0 limba araba populara, limba vorbirii c(}t'dielle tlllai exact: tUl. reflex IilcmlUri_zat al limb!i vorbitc), rnrli caliralile ertistice ale arabei clasice, Ca origine insa (tel" mai vechi ma'rtu.';r:lis arab CW~()SC:ut ~ ~JJ1 scurr tlagmeut - cb.ti:::fJ~ din SI;!C.· L~.), pov~sti!'ilt prnvjn dintr-un fond principal narariv indian, ajUnS in Persia abbaSld;1, apoi tradus in araba; aceasta materic .• pica :\.ci\l'lI,tal o dezvoltare in Irak ~ 0 arnpfificare. considersbila in Egipt. Prirnul nucleu, reprezentat de povcsrirea-cadru ~i de- alte cl~teva naratiuni, este de origine indo--lran._ ana; at doilea nucleu, arabo-irakian, este constituit din povestiri care au in centrul n"".~unii_ figura suItanului2 HIDlIn al-Rasid AI treilea st,o, epic - ~1 cel rnai bogat, adaugat In proccsul de elaborare a 'operei pe teritoriul Egiptului - ,-dkctll masiv ambianta, tipurile, obiceiurile, credintele acestui mediu arabo-egiptean.

Teate aceste srraturi suprapunfmdu-se, au· OOt un ansamblu neunitar, destul de capricios, de dezon.iunat,; ~ de basme, fabule, anecdote, istorii diverse, s.a. (Redactarea i'l forma ac·tuala dale",,_' dinjwul anului 1400)_ 000id,,01ul a gustat in aceasta ()p~J11 povestile feerice, sau cdc de aventuri, sau cdc care nareaza calatorii cxtraordinare, sau fasmosul cadru oriental, seu pitorescul loca( din cadrul

1 Fful un.ui emir arab fi a unci. sclave cresine ot>_tio,pi-t=ne.. An~ se remeca Q.:: timperiu prin vit~jia sa in 1~ dc;:vin,~ ~~l<:nia tribulw ~ se ~ cu v.tra sa (':::;;"!n:'ia ii sum ~ V'a"S\.u"ij.:; incluseIn ronum). Dt.~ I~ mulre ~i ~ ~Bjt! "I,Iictodo;:L~ .il!jungt: "in Ab~jnia, ~. an::"3.~ marna sa. llJ.;I~ po!!. tirnpuri pri2on;~ oe razboi. fi.~ din fumuk= qaJ.:i. "[)upi'i mal multe ane f¢ vi1~, ~O\II Il~ "cis. r.nn eadare.

.2 La incq:lut. S1JJCdtl lnsernna .putanic.:.; riml!" era inferior- ()('Jui.tk= .calif", chiar d~ sed celif ramasese deer 0 mmC)tlCt.li. littul de sollm apan:: in 105.5. ~(l cafifid abbasid i1. ccerea, prirrtr-o diplon-.i1, lui Mahmud din Gbezna, intemd-ttorul dinasrlei

seldjucidc=. . .

516

lumea Ori~tu1ui Apropiat, locrnai ~cestc valori literare ~IUk.tJtjc . ..h •. D ,,!-ie # una de nop{.i sunt apreciate 1. e ~I..U

C\1LTlJRA sr CIVILIZATIA ISLAMIC,\: iN Ll.iMEA MEDiEVALA .

N orman Dani el noteeza cli "E ",J Mediu in Europ. (patti . periodiz .. ;.i.rii. convcnljo~le) este 0 .p~o a da . isto~c~ ce c{)inci~ gru:'L"I.() modo ell perioada mareuei arabe": ~, cl, ir.n.potr.iv

. prejudecatii relative la ," pretinsl opozitie i1'educ~bila iJ~lre cde dou~ lurni (c""ltrn~. ~1 islarnica, europeana ~, arabf), "Ill realitate pOale "~ n -a VC~ dreptate sa credem di ari a ee se intindea din Europa P:1nA i .

• Asia Occidentala ~i Centrals ar Ii fast sepuatll in doua P!u1/' Aceasta, nici chiar sub raportul religid; cu atil1 rna, PU1in·'l~ domeniul vi eli t cultural e, in cere macar trei fenomene: SlU1 t cnmutJ e Eutopej medi ~~a le ~~ [.s IUITl u.lu i: prelun.rea tra~,i i lor cu.ltura Ie ami ce (ale culnm i la tine in Europa ~~. ~spe<:tlv l. a.I~ celei ·grece.~tl - incJUSi v denistic~ - tIl Iume.a islamic!); folosire:1 unei .sil1gu~e 111nbi de "ultUrn (latina, re.sp~ctiv ar~b,,); ~iintere'-ul comu" rcntru.cclo l"'1J-u man s.ctoare are .~tiiJ\lei sau teologjci (b'rnmatica, prozodia, drep"'l canonic.,jl dactnnaprcdestinArii), - ciimra arabi; Ie-au >dougm aile :ci~ci, cuJtivand~~·I~ CU· urI inte~ deosebit: ~3te1:natica, astronoml~ ~ti1h~~le naturaJ~~ g~w.afta, ;;i -Inai ales ~ medic1r~.

EXPaJi..~ill:neil atat" de.rapida a arnhilor pe 0 aric. Care. Se illtind·ea .. do-: Ja- g,ani\e1~ Chin,,; pEina 10 I'irmurile Atlanticul'" ~i de Ia Samarkand sau Cordoba p~a la Tombuc[u, .5e explica, desigur, si prin elarmj ·tazboinic sustinut de WI ~Uport religios. bar, !1l prim~

.. r5np,-:~ ·exp"Hdi ·pritl refonnele t':c<:momice ~i ~()cj<:tle pe··cafe le. aduceau· in t:"irile ~ucerite; prin mentinerea vechilor :stn.iduri Jdi"rli~ 'm,-triti"e ~j a ,,"chilor func\ionari locali; prin toleran\. rdigioasll a

1 i·n .E:.urupa, ·op!.."1'i!:a ·f~!i-\ ·(!.UJ]OOC1JI~ rrmi .in@ ~iJ~ a&:plarc.:. lui A.J'Loi!1~ Ga:.Ijo:Uid (1704); Jinlrt,.' .c~lt:: m3.i liwle tr<:lducen {<,'o-lnpk-tt:) illtr-o l.i..r!lbi:'il ·~['pc:;<lll:a· e'1:ik :

CIJ.ns:iJ~t.ti (fap1.dt5c-~;1t.jJ) ~<I frall~a~-u!Lli ~1~ros0904. in 18 yol.). Lit_·JIOl, pru:na \!t;:r!.ilm~ llpfimta. i.n prima jum:1i.I.<Itr a $CC.I)-Iullli n-tcu~ est!=:~.a a .Iui 1. .BarBe" (in S ""'01.). l~ltii1k'l traJ.\j(~, imegr:ala ~i .de V<lJ(J«k liler<fr~ L:U I(lnLl ~ntLrcablla. ~l~')a_rti.Jl";

IUJ p~ Hm.ru .

:::: 1n (:~r~ mulfe puncte.. (!omunl!" priviJ1J ~ultul ~ I =15-)tOPi.u.u po: mus~tlrl ;.;It;i ~ .... ""T'::~tini: ruga0lm~8 "?i~("'~ ~[ati {I<'I c(e~[ini - (II! c~n-c: l:aJll_¢\r1) hl I)~ ftx~'.Hhtu~llnil~ ri.1U:lk.~ d.;l.tQ(ia Hlornla de a .. i .yula pc (;e-i s<inlci ~! n?\'1)ia?i; pd~n;;,jcl c l~ lQcn,"iJ~ sfinle .(,'.::i (":Ie;;,ini ,- Io:n.lsali"m, R1lm;?l~ Sarlll.ilogH ("[~ Compo-.s;t.::!l::Lj ~~ .... :r. ComM[tr.;):;! .'iupersr.i~llm 1:C1~·I.~jdelale C"".:J r~ntmj::.::c:C1l'~ frig..1.lle, ....... .nI' .. ["lI~::l sfllilil.;)r :;_;.j ::J rt::ILC"vdor, pr:il.,.."1i..:<u"C'~ ;1.~Cc:ti~U1Ului (dBr de ci1tJ'e mU~lllrilani, rnai rnr).:ji r,.)['(illillar-t=<ll,lnllr doctrine

asr:t,;"!lke s::n, r11k,.ltcc!', o!(C. ~

'"

C.

.$tdonul A.mba..'HIdprilor'·. din ~';·li=~I",":l.1t din Sevilla

vietii popl)ruhI.i ori a curtii; si, bineinteles, nwner~ascle. p.ovesti~ erotice, fie cele de W1 sentime:ntaJi~m f .. d, fie cele p~~e (~l uneo~ chiar obscene).- Cit despre valoarea titerara, arttsttca, a opere', aceasta este modesta (In Iiteratura aruba. 0 mil! si ~"a de nopn nu este considerata 0 opera .. clasica"). Adevarate bijuterii literare ,u~]I· povestirile care schiteaza Figuri locale ~i des:n" mediul pOpUIaT din Egiptul islamic; sau cele care ihLstren:l, irornc, sa~~ dar ~l ~ ~ realism aspru, falsitatea,' viclenia .~I r~'h.rta.tea ·oamL'1111of. AZ1,. m

517

___i_

f

'IS

~~· ._~ . __ '_)\'HmJ !..nHf'.1!)A

<'I?~:'i 8. lt~lIr~lt rnuh :;;gllal.L~l l.'l'lrjm!lor fosrii 'servi din iji~~----~~ vrzrgote au devenn .• .aI·~ln~ libcrj, taxele .$i hnpozrtese an Jo t U:l]!I!l':~ d.~ [a 0 ~n.;i.Ll1~ din. rn)l..h.i"I,;.· la o zecune; ·j'l.f prin j.ur~d:l\ .. ~)J:se '\ oj • ll" I·'· I' .. : . 11(:~r"(l ,'" ~~LIllL ~~ , e I~~~PC - Pt;I'. ectlollfH mel, ~'~. in ':ici c t(lrj diu hin"!t::: [

~l~C~ d~.~~ -" a ... gl1~~I~lI~l.;j~ ?n,spcmt (':onsl(~el·~hlj .. ~mbi.i au intl'()ilU~ In Spania ~, In SrcIIM {,k. uno'".:" se VOl" m.-=;pandl· In re .... n.LJ 1::: . mL't~de 1l~]1 ~i speL:ir HeL~1l10Scut~ in -(lgricultLLj-j~ POrniClJ,~~r~'~ hO,11.l,cultul"-::l .. ~?I_l~lrUC{l..t.r:'1 m;l[;'L"lei',a ~un_lbaCljlui, }~.I.5:nej. a halti;f a .,tsJgurat _.o'!-:upa~la ',l, mn .. d~ ,lntlllcltQn ~I 0 pUfeJ~'J"C_j (Je:;"::Voltlre ~ COll~-el'U~U[. <?~ie HI.fII rr~.~n ~I mni lnflcrrtoarc erase dill Europa eia.u or~e!~ Spanici IH~S~j!; • _'II~ _ al-Andalus, cum 0 numeau arabii.

. Vl?-~l_ ~tel_~ctu.ala ~~ Cl~l~l.-a~~ din. ~e~te:. doua yal~ afkll.~ sub ocupa1~~· lSJaI~H..~ ~Spanla ~1 SlClll'd) era infinit supenoara cclei din r:f"1 E~fQPC1' C"~'lill .. I-Hakam II (%1-976), de exc,nplu, fimd= .. 21 de scoli publice 10, -caPltl,l:, sa Cordoba; j,;i a!al"az~ [a CUlle nUJn~~,1 en.l.~I!\ fi~osoh Jl scruto.n; tnmrte agcrni s~ Ii achizihon~ manuscnse pana. 1D indepartata Bukhara, - penjru biblicreca SH de.pr:::St~ 1()(),O(l{l de 01"',,:, I'" care un personal specializat Ie cercetase "i lc ca~]o~~_ La _UnJVer.ilmte~ ~~~ Cordoba - ord.~ care in sec. X aj~tJ)se.se . eel .. ~na]·.str:1luclt centra al vietn intelectuale din Intre~Lg~ lume Cl..LnOSi:uti : ~.n~lIw _. pn~'lt~u PTo0~esori ~~ stu~u tineri venit. _~] 'din Siria, Iran, Eg.pl; ~u~ ~l din OCCIdent. din Ital13 pfrna In Ang lia,

C ucen l;i ~ •. <>_CUp:l1ii ump de 'aproape doua seco Ie de ',0 hi Iln!I"c 9()2.., 1091), Sicilia a connnuat sA ril.mana si sub dominatia nOl'mandl!. () punte d~ Iegatura intre cultum ·~i civihzatia lsiamului si cea a Europe r, Comertul a fost lasat mai departe in mana musulmanil()r. Contcle normand Roger T al Siciliei pastJeazii administraiia rnusuln~a~a., tncn~ihandu-i pe functionari in posnm Innlte; iar l~ Cl1I1.ea sa ~m P~lenl1o - care avec un caracter rnai m u It oriental - con tele se mconjura ~ eruditi, de medi~i ~i de poeti musulmani. Rcgele Roger 11 a f~1~t ~: el un. mare admirator aJ. culturii islamice; si-a arras la culi~ -?I el ITlva~11 musuhnani, a construit diferire edificii "in .sfil am~ - prmtre Care, biseridle S. Giovaruli degJi Eremiti (II 32) ~i Mar. .Iomn,,· (1143), dm Palermo; .HIT mai""woasa Capela Pal.tinA • Oi'JIa;-n~nr;.t-o cu insc....-iptjj arabe~

.lmpl!.mwl Germaniei ~i rege al Siciliei Frederic II de Hohensr~~fe.n,. bun cunosc4tor &1 limbii, reljgiei si stiintei arabe a intretinut legA~'i striinse ell Siria ~i figipt; a ~vitat fa ~uli~a sa erudlVJ PO~!l ~f

I· A.itTer:· OT~I~ dii~ bum.~J, ~J alb, Dan:::ltlj~'lJI, cl.lrm;aluJ •. gunl'ut, ~_~ul, [l~:;l.lul. cslslJcl, pu;r3icul, rodiul mO~lTIonu_.l, ~dl!. gallxo, ~~~\ll" $lJSaJIul, lrE.qj.~ d~ 2nMr, ~ommuJ, faSQI~1i1, >long)' 1Jl8J"2 ~I.

519

sot. musulmaui din Orientul :'\propia~, ~Ld()[)(anJ cuitLHit. si !¥-~~elllrile: arobe 1 Regunul au_t de mlcraut ill ~·:::gdor ~-~("Illl)fI;l1"Z1 :51 ~~vi _ .~i In. specjal; ?l lui .F~ed~·ri.cll -, ~ .~tlli.l~!at.~' ~~_roL:h-. v at :~:ti"it:ll..:n d.:-- tri.lJllc..:;n III [atIlKL <t ~~r:~dUl ~tt.,..qltlce sau n!0sofi('~ ;~llbe; cure, din ~ici'ia, _ = fest dituzate ll~ E~r~~1a o~C:ld~n~!i:I: ;n,-edi~v(ilJ- ._ .. Aces! spm1 uproape ~o.deD1 de UlV~tlga\.e,. de ~rerimel~l.:'ll't: si.de cercetare c.~ ~aL~ckn-.?~~.~UI't.e;._\ lui F~e~er1~ ~J , archeazi lllceputu1· Ren~t~tenl !"tlhet.le -. P?e21a, 1.,terde: ~_I !~~It:a ~cep sA prospere sub inflnenta prove.nsal;; .~'·'J1lhil" (Ph. K. Hlltl).

~ t{)nlribu~ia ~tiiJl~e, ·arabe - achV~late de 0 amploarc ~l de Q ;'1!P;,,1an\l "tara "pi iii istoriaIumii" (G.Sarton) - 10 dezvoltarea ~·h)\ei europenc a fost ello~;1_. Pe~onarl.~\l .... dlT_\t1"e ~ele.mal_llu:;rrc :de cuhurii occidentale veneau.sa se ~nS:t[li.laFu ~1 s~_~C' perfc.C\IOlli;;:Z.~ ~ .. cemrele de cultura :lraha: din Sp<U1Ja- Arabii au fosr nl;}.r~1 ~l11i1,aIOTi (111 multe c;LZuri,.chiar salvatori.) ai stiintei Antichitatii, pe 'care (lU dez;vC?'~t-o timp ~e ci~U::I.S.~~le, -. ~:reClJJ~ ~~ cn;;~\to~} originali_ Tehnolcgia cea mal .efiCl_ellt1.~ europenu au 11lVClt~t-O dll~ E:.xtrt::mu] Orient, prin interrnediul arabilor, care au perfeqlOn?~-~j .!htplnnd-n la no ile conditii, De.exemplu, - busnla a. fost foloSlll\ In naviga~e rnai 1]lt5ide arabi; praf~l de pusca (~nventle de ~"":":ll~~ller.l chint.""Za) a fost utilizata de arabi pentru propuJsare-a prOlCchk,lQr bali5tlce3; fabricarea hSrt.iei de arabi in Spama in ~ec .. ~1I, a tos: diruz[lta 0";:: erici in restul Europei (ilL Italia, in .!276); iar pnma Inoa~"2I. de··val\t cunoscuta in istorie a fost construita carre anul 610 din ·ordinul califului Omar.

!n Spania, .de un?f: ultun ii arabi au fos_t expulzati abia la inceputul sec. XVII~ a avut 10c: un am:stt:c etJ._'u~ ~ompkx~ pe b~za lirnbii si culturii a rabe mai mult decat a religiei, In 1085 omsul Toledo 'cste cucerit, dar culrura arabs continua ,1 infloreasca aici ~I

1 UL·L·cl] .. atcr mab din Ii SS in S~r.;:il':ll!firma (-a r...:~~k 'I,.'or~tC":!;ii S(:ri~ LrI !i:rnbci arJ.~; . C'~ niinimii sai.. muullillalli .~inc"~ .Ramt'ldaT\ul; ~i ea ,f.:!:lneile: i:rc~n~ dm Pal~~ "'O(be3u- :iI .. :)b~ Intocmlli ca l'rm.<nl!m::mel~. ~i i~ .aCOJl'i=f~a\l c<lrul, ca acelei:l, ell un 'I,.'3.! (AP!IJ At BallsaJ:li).

2. AS1fel;.(j~ ·d'AwiUad9]Q-l OOJ). ViRQ1\ll p.."l(1;! Sil\'~S1:l'U II; AdI;.I3nhHI1 Bofh.. Leor1<!tdo d:a Pis .. ,!" A~WS ,..·iagn\J:-; (L.:CiI.. ~1q.J-I~30), R.~'"eT BacOJI (1214-l2.8~), Mjch..ad Scul (cc.a l21~129!), Gmi'flr~l(. da Crnnona, fP.!gde A.~f~ruoo X o!l SabLO. Torrt.a din Aqu.ino (1227-[274).: [.>um; Stol, (cc~ !16?~1308)., .\~"llh3rn tXcam (-c;:c~· t200-1349.), _~rna\dU!i r..!~ VilhflOVtlll!240-!3! 1), NIcolas. Ort::i.l11t:, preceptOt'lllllll ("'-<'Ioral Quin~u!, ~.a.

3 ·Priruul tun ~unO!iCUL, care anmc:I ghiuldt=:.stcri~ de ri~ ap~f(: in f:;g.iJltld i.::;1'o.i~11ic ~n ~.;:_ XII; perf~ti(ma'ldu-I, ()t.orffiJnil au u~'h.tll .tw:'IuI la cuc!..'1lrC<l ·Co!l:S[3ntimrpolldili .

i t..1IIIIiII_-----..;,;,_--~J_~-

'I

520

52\

din·araM ol"'re fulldarnentale, caDplica ill; Ptolcmeu, Sll.u n~ncid()p<,dia medical a _ cu titlul latin COnlineTJS _ a lui ;:t!-Razi; Tn , 1 a PaJeIffit.Jl :.icrie Geogru.fill. :~m ~ d~dlcata rege lui - .D-.u- mal uuen.<: .?j rnaj i:ndelungal n fost ace.. .. t pr~ .prin

. lberica; ~,a.ici IS.-~ d.esav~it evo)u?"'l decisjv1i.pe care .l.mna s.1

.;., gref"".E reinnairea ~iinlei enrop",,"" (AlOO Mieli).Spre deosebire de :·Sicilia, aiei lipsea W1 ractor COllslitutiv; cultuJ"3 g.ead; aiei fuzi!lllea rl;ntre ~-~tin~ ~i arabi .5e efectua pc 0 sc_ara mai rnan.;·; in fine, aiei exi~ta .,; lin al trei lea clement operant de ha1ii: eVll"'i i, Tolerant, califilor si :,regilor de Taifus:' se e><tindea, apoi, ~i <!Supra savarliil~r ~i veni~ iJin l'm lIldeprutr.le. ~i regii ~""11ini dill peri"",L1 Recl)J'!quislei so .inQO!~uraii de ~1.vantl .mLL5·ulmani ~i ~V1~i 1_ ?ri.n actiunen conjugatl·a ~~J" wi factori, la. marele nwnar de tnduceri din ilffiOO in latina se adJ_L.lgfl ~i cele din ararn1 in ebmicl, din ebrnici in .arabii sau· in I.iitin.i, (nl

din araoo si ··ehraldi in caslili;ma. . .

~tijn~ nou. a Occid.nlu!ui esle indi,olubillegal1 de contribulia arabiloL Leonardo Pisano (Fibonacci, coa 1170-1240), luarde· "ono-' vator al maternalicij i~ O{,:cidentt este format la aceast1 ~conJa; .,perele sal.e originale (Uber abba"i: Pracrim geometrioe. Lib"er cj!ladralorwn, !ii, a.} sunt ahmenmte din s~rse arabe~ 1m presionanta operll origin.ala (de teolog.ie, medici",,,, psihplogie, astrologie, al· coirni") a celebrului medic Am.ldus Vill<U'lo"",iu.< (e,," 1235-1311) ~ trnducalor din arooo a ol"'rdor lui. Galenos, al-Kindi, Ibn Sma, etc:, - tradea.7J1 0 profu.rl~ .irillciell1;3 a :?1:ii,iitej arJ:bc, pe cart: A111aldus a propag"-I-o larg in O"cident. Pr<ifund impregnot de cultum arab::' est. Rairnundus. Lullus (cca li35-tllSj, Ilnul'din manl" spirite enciclopcdice ale Evu.luj ~"edilt· autor al untii mare· n·umar de opere de t<ulogie, medicillA,filosofie, rriatCmaticil, flzicA,alcbimio, pi:ecum ~t··a1unor p9cme in catalana; fandatof al unui c"legiu pentru stl.ldiul limbjj arnbe, LuUus· ~j-a- seris c~t.eva opere mai int,ji in acea$rillirnM (Libre del germl, Ubre de comempiacw).

Dar difuzarca ~ .. tiin\ei ~i fiJD:}ofiei alabe, pr~cum ~i TotU] pe. care I~"u juc.:at in fonD.area" ~i· de~(iltarea. ·c-uhuti.i ~uI~pen.e, au ·fl."VtIt 0 pandere - cum ~ men~i()na~·~i la,:1oC_fuile n::;S,~ctjve -·~tt.r"t: nu poak fi indea.juns aprcciat11~ FiJ.osofia _.;co1airlc~ medleval~, ~ pllda~ e..';teJ in mare parte, de n~oncepu~ fhr.1·a ~ine·seami:1 de. aportui":;:;;i inf1lJe~1ta

filosofllDf ar,lhi, .

I l~;r, lol~do fr~U:C~l·.:.k .A,t~orlS0 Vf ·in 10R:5), t:J13.scQilu1 ~i mard-t= c:a:~ll~lar a! !'t:'g&ulLri r:.astili.6, RWfl.\omIQ, ~I>tt:: 1 l2(:-1 1 ~l ~hC.~l..a IH\ln~n_o;i 5>,,'lVatJ\l carom. Ie LOmanda !ratillCeri dl! impr:rtatltl:' or-=!"C :;:;t"irnllfk.:o: 8J':lbe: (Ju::m tli~ S~\'ijh [mll'LiII,g_U (itln.dl01,! .... o, Robffi dill,(JL~:=.L~r, ~l!n'fl:<!lu\,1,:; DaJmal<'l, ~.<:i)_

J.

.. --._-.-~~~- '".---~~.--:- , .. ~~- ...... --- .. ~--. _.

Arhitccrura Evului Mcdiu occidental n rost ."'O::-:ll~i5hjl illnlJ-.:-r-:~:Lt:1- ETl~i cles ill S·icilia ~i Spunie - de u-aditiile arhirecnu ii arabc-tuusutjnune {(cl"(.';5tre· dubie, arcc de diferitc gcm~ll, creueluri, cupole, arena ... 5<1ll bohc poligonale ~l soI;!;grnenbn;) suprcfctc traforare. dccoratie polieromfl cu cernmica ernailata). Arcul 'in fO~i'ri.a de pctroava (apall.JL tl1;)j 111Lrli in 709, in rnoseheeu ornayyazilor dill Dan"?a:5c) a fest mulr tolosh de arabi. atilt pentru posibi_lit.1~ile salestructnrnle dit ~i decorahyt:; de la ci, a rrccut in Sicilia. sudul ltaliei, Spania ~i Fr~lJ,~a. Arcul trilc)bat (binecunoscut in arhitecrura indian~ ••. dar care Ifl arabi upare dintr-urr de-sen pur geometric bawl pe diviziunea aritmetica" - Ahmad Fakhry) a fost preluat in arhitectura 'gotica De asernenca, atcu1 dantelat (potilobulat) ~i arcul nscutit {originar din Iruk),

Arcul orb ._ frecveru intrcbuintat ill arhitecmra arabo-musnl. mana· ~i In sthul mudt_'j'~r - s~a transmispana si arhitecturii engleze (in catedralele din Dw'haLT1, 1093,~; Norwich, ll'19), Un alt element provenind din arhirectura arabd, tipul de arc obtuz, a devenit curios. cut Tn Anglia (nude folosirea lui estc prevalenta 111 sec. XV 1) sub numeje de ,)arc Tudor". Uneori, i~ .arhitectu.ru -unor monumente religioasc din Franta apnr chiar inscriptii 'omamenmle ClJ caruetere cuficc (caredralele din Bordeaux, Le Puy, 's.a.). - S~ mai amintim, i"il

· 5ffi:r~it, jrrfluentele arabo-rnusuhrume in ob·iectele de artizanat artistic (textile, ce r arnica, cbiccre de sticla, legaturi de clr\-r"in piele, etc.).

lnfluenta ft losofici urabe asupra celei europcne ~~c'.::ido;!n~al' i"H'-,""':ep~ In sec, ~l L 'devine _ mas! v {~ "1 sec. X ut ~i cl~ntin\l~ i~ lU~II\~.l~~rele doua secole ft.:.!: Ihl:d1Jm Makdnr) - ,c:1..nd en 1l,.0LLt g.all(hnL f1 losofice a Renasterii un irnpuls pcntnr studiulLr np"t':r:-.ului i-a Indr~pl.al ,ltenlin ~rre teuomenele naturale, i-a !).tinILJ1·;:n illtere.sL~; ~...Ll1tru cerceiarea ~liil1~;f"''l~a ~i a pus buzele.metodci e>:.re1;11l.tntalc Siger de Brabant este uri partizan al lui. Averrocs, Roger \)acon ~ prefera pe Avicenna, jar. Torna din ·,"\quiJlo cornbina t:1~r:n~n~'I!. unprurnurate din filosofia .<lmaJldurunl, Fondatorul sc .. ')lh franciscan!!. ,~i unul dill primii scolasrici, Alexander dill Holes (cca 1170-1245), acccptn .~.l pr{}paga doctrina lui A viceuna, - 1« fel (:.1 repreb:.nt.af1tul acestei dircctii, Duns Scot; in timp ce ~coala dorninicana, ;11 frun~e

cu TOlna din Aquino . sedeolaraznai apropiata de Averroes, .

Prestigiul ~i ·~qiI.Jllt?t'l fttt)SQtiei islarnice privesc atat metoda de studiu cat ~1 eernele r1.l. .. -ordate. Arabii au arras uremia (dt:~i erau mat

. ara~a,~ de Platen l?:1 de.neeplatomsrn) asupra lui Aristorel, pe care occidentalii 1-;)11. receptas.In Jurninu interprerarilor date de Avic-el1T.'la ~i . Avenues . .in sec .. XJI1 .. : activitatea filoscfica diil cadml univ.t:r~· sitatilor Occidentului era ooncentrata aproapc exclusiv asupra studierii filosofic;· Stagiritului si a acestor doi 11"\:1ri exegeti ai sUi.·-".iit privinta temclor tratate de. preferinta, acesrea au fost, in ·princi-pal: categoriile aristorel.ce, eternitaten Universului, bazele rnetafizicii si esenta sufletului, Contactele filosofice strfmse dintre lumea OCC:tdet;~ tului si cea islam ica sunt ilustrate de cazul lui Frederic II 01 Siciliei 'care ~bi~l11ja sa adreseze spre. dezbatcre diferitc intreban filosofilornusulmaru din ·S iria, Eg:ipt. si An da luzia. Sa u de cazul Iu i Dante, care ii plaseaza pe Avicenna ~1 Averroes, cu rnuha admirajje, I:IIf.ituri de Ptolemeu, Hipocrat siGalenos (li,J,TV, 142-144),

·,.Arabii sunt cei care au dat exernplul unci valorificari ~i (11 unci analize critice a mostenirii culturale anticc (..,) Poate lllsa ca rrebuie sA vorbim de 0 adevarata Iniluent3. directa a arabijor asupra europenilor atunci cand luam in considerare Iirica ~i nuvehstica''

~~m~~ "

Yntr~adev~, in domeniul literamrii arobii all fost mediatorii .acestui proces de transmisiune In lurnea europeans a unui vast material de lcgende, povcstiri ~j tabule, originare din India ~1 Persia. Dante rnsu~i s-a servit in schema (~i cl-iur in unele dcralii) Divinei Comodii de izvoare arabe'. Verosimila cste si influenta arabo-islamica moupra trubadunlor!. - atit sub rnpOliu~· ternatidi~ dl1 ~i in

Lega..turile a r ustice arc europeuilor cu fumea arabo-islnmica inccp ihdi din .:)CC, Vf ll. odata cu schimburile comerciale care includeau ~i cbiccte de 'a.r1a (de nldef~ rnetat; ceramica, sricla, CQ'IO~tn::, s.a.). Cu ocazia cruciadclcr, occidcntnlii au cunosctst mai de aproape nrta araba, [n Peninsula Iberica, cresrinii rcfugjati din zonde ocupJ.te de musl,!lmani (mozarabil) au difuz.;;lt - la fel ca musulmanii dll1a~l in reg_ilUlile reCllcerite de cre~tinj (mudejur-es) - stilul arhit~Clurii ~i ld1nicil~ an-istice in toat.1 Spartia. (Darintluei,~e arabc s~ rego.1sesc ·pana ~i 1'1\ arhite<:tuta unoy bisenci din nordul Fra.l1~d sau in Angli;l).

I ·rrimnJ, ('fjN~.a Ilf·carii h:i ~~e. {K1,ob al-Mirll})j O~j..l pOplJlrn-a din $C~. rx, oe:c;ciic apo=ri(:f"l\<l ll~i:Sl"i-c~ -II Ir.ri Mull.lJ'lTm-i:!cI ~j vi~UI,ile salt: i!l~pr.3 Par.idlsului *i lnf.emuJui Legomda ara03 - can;- ~ (;UJ1:0!iCUIJi in BJf-Opa., in t'rn~l lui Dantt=, intr~ vt::tsiune latirui !ri 0 .a.1~. in frm~ ... --a.a ~ch.::: - J-tVel.e-~ T1d1 LUl'~.'r:a[L~· c:() i.n:cid~t<" :0::1 :;l.ln::lttu.nl>!, , p~nlli! ·in Di\tiM Com~dii!:.

~~----------------------------------------~~ .... ------------ .. ------~~--~~---,~

524

cr~~lrea Ge.lor dintii fumle SU\Jfj~ ~j rimate ale poCl.i~i rom.ani filal ales proven&1le (si. prin refle-x. ttalicne; de ex, in Lm.tde[ ~~ Jacoponot: da T nodi) I .'. ' c u~

. . ~~~i~ prov!!n.s.ala - a c~rei noutate ·"nu const..i. in tema in~i J rublnl, Cj In tnOOul cunvenilO-nal de [ral.(:lre a terne(~ - prumove.rlJ un cuh aI f~nelj a ·ciirui mtdi~ic iiterar.t poate fi gasit in poezia arab,a din Sp~n~a.; .,cea mai import.:.tJlt1 tra. .. ~tura a accstei rH11 poe;.:ji lirtce este apantia: ul1ei anu.mite scl1eme litt::r.lre a i~birii platonict conlhi_ . n.ate ell 0 teone SOc iala ~j eti c..1; de..~pn: ~ubjre) leorie ca re a -cou.stitu tt conlJibutia distirH.:tiva a arabjlOJ~~ (H.,A.R.Gibb)., - A doua me uc transmlsit: a influentei a{":~bc a constituit-Q rega.l1.J] nom!and dill Sicilia. ,,$coala sicilian14L .de. la curtea lui Frecle"lic n cultivLI.PQt:zia in lunba ~,vulgara'~ ~ in ·i~lliana. inspicindu-se !}i dln pO(:p arabi (Cure ins~ foloseau n un·~t limbe. . .ar~ba p las'ica). Romancero-ul s.panir)1 pas~az .... l vie amintirea pre7..cn~ei In~ulnla.ni(or In Spanla: cicl111 ,.ronhmtelor.maure" all probabil la bazfl Wl original·arab. ·Kallfa ~~'i [Jim.n.a· a devenit cunoscuti Occidentului,. prill texrul arab, datori~ versiunii in ·lilnba lalina a lui Giovanni din Carma (Dire.c(ortwn human"" ''itae), Subiedele poveslirilor pica.re~i prezillt~ analogii evldente cu ""Ie ale gei1wu; rnaqam(l/, Jl.I.11] Manuel s-a inspirm, in Con1eie LUC{Q!I)Y, iii", ,ope-ra arab;; tradus;, sub litlul Uberphic losopfJ-orwll mora/fum .. _. $i exelnplele ar m.a.i putea continua,

in ·s-ffl.l1it, semrijfi·cidv pentlu aria ... 'asta .~[ p'~ntl'u· V(lrretatea domerliilo_r 'in care .s-a e:)t;erC1i.at influenta arab;l In ·EuI"l.)p~ .. : este s·' ret1ecta:.rea ··ace~tor illflEJcrt~e itl rondul It:x.ical al tiitelirelnr"s.tiinte1. sa\! in·voc.a~UJan.;l vielli·cQt_idi~nc'}. ' ,.

I Structura tLpicij oh:::-Cca astrofei ZI.'jer~ufui, rtltp.1 S~lemLd timei: 3,:!Ib, b, b; a,lc. C. C, a, - otic. S~ni:! ilCOlst~ s~ V:3. n::g;:"l:si i"n .... t':r:&'LJnl~ hri AIf(m.o;.(J d S3bto, in.r.:antl:~-ei~ d-=: da.!u; fH"1J'le.nsal.:=, In .,r_U(}'I1.~ico)· castilieth'. ~i deja 1"J't.-imuj tmb3dUf.·Guitt~'lm.dX -de /\i.j.1:,-if3.nht. ~?,ist~ :Lnsa ~ .uli\\c; !.Ie hrict\ VCi.:he s-pat\iolj,in \1ll.<!le J.1(]~rTbe ar<ll,x: scri~ :u~ :Sran.i.a - en. fOJ'[Doek 1ll1l-rutcl.ardrns.

J. Zo!"nit, nadiI:, az;IU~lt AI-cft:h;lT'(Hl., .ilJgehr~, iJl_g·ontm, cirm, 71!:1""O; <I1chirnie, :iI.!c",lo.i:zj., JkClO~, b0'!-ax., dixir, tall.!, ~t(;:,

]. Alc:!) ... ', alm~l'Iah, ;,mi.raI;·~I'ilifLa, ClT:'5eJlE!il, "" ... ,::.~iI>l, '1"''''.:I~, .'iI7.11(: ba!dsdl~n, h-.,.I.1~~;, o.:: .. bl:u. caf(:""J. •. call, calibm, a C"ilIAtao.ri, ~Ir'lfor, -C:ilpo~I, c,'l!'afh, c.ar,wana., CClli'~n" c3vbr, ..;:hintal, 0;;0100, wlnl;\sc,·f.a:nfam, fcs,h-i:l~rd, i3::>oOI;'Ili.c:, lfl~arsia, l<ip[sJaL'LLlL, tiirn:.lit;; 1<\Ul~ ri~:.;..;;~, L"'r'l..ag::J.7.ln, m,')[tr"aci:, n~o:'".sclitn..rnQ&.\ nmsciillil.. ptLpae~l, p,;::-:rs.i.aJu:::, nQJ>:;, sa[il.ZL.I1., ,sIWP, sofa, ~\~: ~~rbet" tWa.. talisman., 1.1H:bur, WLf, turl-..'Ul. [lItl:0Ii7Ji. :mh~k, p,.

11JRA ~[Crv1LJZATV, ARAB";'

525

iN ROMANIA

" In tam noastr.l., JlTimcic J'l~ de<pre cultura ~i civihza\i. arn:ba

1. sTarsitul sec, XVII ~i "ncepullli ,ec, XVIII, daHlntli operdor r D,Ca~U;ln.ir (~storia. irnperi~ui otoman. ~ST~(em_ul r~ligie~ m,a~;nedan.e., etc:)_ Dat.· ~.,cea mal v~.che ~ooal~ era.OIea .p~ Lt'TItonul ~o]Jlaniej a foot infiml"ta la Bab.dag, III anu! 1484, Din ponl~ca ;UU.anulLli Bayazid at. ~J..;.lt:(1'~. (Gh. ,Gngon;). S~ p~ .. e c~ l~l.l.~b.a _ar~b~ 0 ~~tca ~i n~ittop(l.litll' Antlm ~vrrean\ll - care, Ill. pI1r~t.U alU ::1.1 sec . XVJIi, tiplrisc la n'ucure;;ti ca."i de cult in ~ce,:Sti\ hmb~ P~'Tltnl Jf"9.bii c~tini din Slna. cu .. car~clere g~vatl;! d~ el mS~L Este foarte

bahil ca si 'marek erudltNlcolac Mllcscu sl fi cUlloscul 3raba, - r,::ba can: s;' crede di, ar fi fos! predata ~j In At.a<lemia Domne~Sd r1.i11 r~i 1, Stunud Micu ~j lenachi?l .Vac~r:scu f~c mn~~e lD~1U"51.UlU in operele lor (rlima:;.t:: in m,,'1nl,L~cns) ~.I_ 1I1. pel:oa~ mcepuN:llof i51~is.m u'ul, - prim ul in H HJ~oJoghi!a r:mparafllor l.ur"cf!~~·l~.' ~ I dOiJea in lslOria Q(ulpu.r(!,.-nicf/or impiiraJi .otoma:m, in 182.9,· (,unaU'rom..ane.sc publiL.--:! (,) !$(::rlC de articole intitulata Liter-acura ~~al~ii .. ·lrtfOnna~ii· despre lUlllea aram .. apar· aCI,lJ'i1 in· aproape· toate. re.vts1ele

tiJT1pulu1. ..

'I. rnmul spe~cia~LS~. rOl,Ha!1.1r:- limb.~·~i 1i~ro:"",lllru, ,"",',ab.a, ~U(Ot a.l.un~r ~tud.ii aSlipro poezlt:t arabe, a fo~t IUllote) CI~anul Ga.I"C ,a cole:-~lOmH

~i nUlTIeroase opere a.le unor ·~-riitori ~bi .. Clp::inu ~~dlG.l.7ll (Q1'anl.ll ~u attntie, tacand ~i muite a~jn~)t~ p~. ex~mplm:ele pe care lc

lposed", Un nit ambls1 rOln5n(!m P~ITI2i JUIT',3tate a sec, XI?, a fOg(

'idi.Pit~tnU.J c. 0, lteln.ic~a!n~, pos.',es?r.t'l a,! Uflel mn;:.~esant~.bJ~.I.[{)tecl ~e

· orienta1i:stic;"L ·Vasile. Alecs...--mdri~. c&c eu ocaZla calatonel s.ale 111

· Maroc Ysi. inlQ-t:.:.m j.~e Un r'J~ ic vocabulaI" roman·-arab de Vieo 2.00 de 'I' tlivirlte·, ~a tl~dus i~ rom;im:~tc- do~1 poeme a-mbe. Mihai~ Kog~l~

niceanu, membru al."ilustrei SOcl~e~e. Orj-enta_le. ~e fr.anee, Ill. n()~l~. ,J sale de dil1torio iII Spani. (1864) arlta ~ fi IOfol1"~t asupra tSto"e~, .~ civilizatieij ~intf:i) mos.o~ei ~~i litera,mrir arabe,. Ml~a~. ~1TI~e~:cu.<ll

I evoca pe Haiun nl-Ra.~HI m.lr"':'l.Jj~ .. poem n~ter~mn:rt.t., _ p1.,;trdi ll~ l)1'nu$cris, c_ Negruzzi (ill 1844) ~i RP, lIasd"u ~1I1 186)) au tradU5 i f1'ilgrncn~t;: din jurna.lul d~ cflJatonc- in T<lrilt R01n~~e~(I. ~l p..:l~n.ru-hl..L- . f lui Macalie din Amlt{_)lia-~ d~l( p.rima tr.aduc~re uwcct dm ongmalul

.1 i P'ent.\l ac~ da[ot :!:i~ LmJl.~.IOO·r"~I!. o;:f. i~ r:1"in;.'ip:!' )o._'1iI(':ca h)gJL~Ic;scl,]

j (Rom(J12(J-.4r~lbi("a: I-il, - vr.., Rit».J·~'~7i.;/la)

I.? Sri.nml:a~~ de: intcn.,'"$l=! lui B.P ... ·H~*U iX'Tl1I.':'- ~~nt~Jj_~1.idl, Q ::;erb!,d-l! il"lteh;:~n.t.Llli , (Th. AgulL:ltl., C. ~1iLiC2Il"IU, L J',)pr.:;:::'C~I. G~ J~~u--C loLx:ii.rt1::: 1, ~.:u.) ",J m:~iJt ~Il"a;;c : . ~l.:hj lk ,irnbistid, b. Pa[i~ si fkr'in.

r---

TAR,\ SI LOCiJIHHHl

, ,

~n sec. ~-'I.e;n, .Wl pOf\nr ;Lprnare. n~cun(':Is.[,ut de IHHll;i7i dill PtJ.lin<')ula Arabiei l~i face inu:an::.'i:J. pe scena jstoriei I..mivct"\ale Intr-un mod spectaculos: in mat pu~jn de zece ani, impu]::.;;onil\! de uoua lor religi::\· arabii cuccresc lranul, Mcsopntall1ia, lrakul, Slri'l Pak.::.;.tLr1'1 ~j Egjptu.l. Peste .alte ~aSe sau sapte decenii ajung :).;1 _,tiip'oneafidl. Sicilia, Africa S<_ptcntrio!laW- si Peninsula lberica :arroapc"ln ifltregim~; de aiel, tree Pirineli si lrminh:az..1. pfmJ In valeil Loarei, .am~nf.n~nd putermcul r~g~lt al francilcr rnerovmgier+ iti limp ce in ¢Sarit ~jung pana la gnm"de .lndlei ~1 Cbmei, iar .iil sud-vest paniUa frol'ltlerelc acruale ale EtiopiCl '~i Sudauului. in '--l1ai l)u~in de un secol, triburiie.numwJe ,~~ paswri de (Hl"nioar5 (precnm {il nlte triburi nrabe) crenza un il~lJX--··riu TI.mj· intins decat fusese marel\: ln-periu roman 'In rnomearul sau 'ue apogcu, Mai SI,,,n'PLillz.fttor ins~ era faptul ca acesti . cuceruori . Sc vor doveot a 11 dotari ~i C1J -emarcabile 'cali:lali p'oJjtjce~ a.d.m~.str~ti.v:e: ~i culturale. La 0 data. car\d Europa mai suferea inc~ 'de pe urma denlfi1rU(}ilse]or invazii barbare, arabii au jucat in. .multe 'pr;vlnte un '("01 de educatori a] Oc.ch1entului; incfit, aportul 101' s~a consntuit lntr-o componenta a culturii si civi'i7..atiei rnedievale turupencl,

Cad'ml geogranc in care 21U ap~rut 3r:lbii ~i in care si-au afirmat mai ln~~j c~ati"it.atea culturala si civilizatorica rnc~ de pe 1a inceputul mileniului I Le.n .. este arida Peninsula Arabica - cea ruai iuare p.ni"s"l~ de pe gl~b2., cu 0 ,uprilfol'i de peste 3_000_000 krn" - Dill zona pooi>;»lui Sinai .perunsula coOo.rA aproximaiiv 2200 km 'pre sud, pana in Golful Aden, Oceanul Indian ~i Goltul Oman. De-a lungul coastelcr vestice ~i sudice lantunle de munti au vgrfuri ce

'.0'

':~;.

, D~ra C1.D 11 se ... a vedea mal &pm1€, (:1!eL! ce numim ~ nu tocmei exKt ~ •• ;;::i v ·iliza1~ ~i eultura aruba" > este de rap! 'in cea mei m::m'c parte (:fC;.1!I~a u;J)?I" ~re ce-arabe lde religie 1sI.aJ'l\idi r dar ~j cn::~ti:llft. iU~:;I;d S-;1U :t..l'J.f(I:L-;rriaJ1aj, care !nsa mccau pant: din rnarelc im~ril': Islamic ~ care - in ('I~It:" lor filoscfice, ~iiru:i:fi:..:;e sau literare > f~lo~ to F;.oenl::ralllJ.n~ i1r.'LhA. Pcntru altc prec.iz:"iJ'i v d, ~i ·!Ilfni.

2' Cca mat veche mentlune _ o lUI~g."i ~\L.~t~ 21 p(1)11tla~LLioc ~niTt.:>~ll..::. - !J giiSi.nl ;r. Vedri!1l Testament (Face,-e.(:.. X, 21- ucci i:no.int~ de :mu! IOQO r.e.n.: f~ ::10 ~ indi-r.<!! Lrl~ niw numcle [Je.nill.s.~I.('], nici al arabilor. Pcotru prim a (I:1t":1 nurnele 1[]oJ" ~r:<!l"e (rub Forn ru n !1n'bi. arabu. I"U"[.I") in ins::np!,Li a::;.;rQ-babi~oni~ilt: din SOC IX t.e.n.; iar ITl insl.:lir~ii pcm:me din sec:. V l l e. n. apare ~i I1.LLm..::k \lirii - ,4 mW.l-u" Cci care an exriss tcrmenii asupra irnrcgii pcninautc ~i:ll. ruturor 1,X:lIitQnbr es au r()~ grecii si romanu.

',.,. . .. ~ I:~ ,

r"

,

I I

I

J

j

'. ~ : ::j

or lrnre ani! 66]-7;'()

:<85

~mn.lrile gentilice, predica 0 relatie dirccta. neinrcnnediatll Intre om ~ [Jtlll~I~(':2:t'.:n, rt:. t~m~i~ll careia toti oa-nenii sun! egati; L"-t"cOITIJIl(h ~:Ht:"fUZlt1k, unestuarc, canrate, 'Ijutorar~'l celor srtraci, a ortanilor .s~ v[duvc] or, ere. Primii S,-Ul udepti au fost UHii rnembri ai fam ili~l (~~i.a ~ K"tHHj~j~, unchiul Abu Bnkr , varul :;i:'i,u Ali) ~i c§t\ivn din dndunk unerilor, . saracitor :}i Lt1'10r scluvi ctiberoti. Ostihtatea ~8~il?"r L1egl1.sh~r~· meccani - C;;U"": vedeau '1'" pLop~.g.ar-e;1 acesror ~C]PH () amen mlare .. adlJs~"i il1S1itLL~i ilor ce le asigurau nutcrca si, (Jivil~giilt: - l -a silit sii se expotrieze ill orasul Y athrib ~. lOt.::allt.::lt·e cure v:~. pfm~i [lou"l numc de 1\1.~dinill - .lllld.;::' lninccpur fu primit si ca ~~bltn~ ,':>1 ll){fd~al0r Lil. con ni,ctde dintre arabi ~i cele 11"(::i. triburi ek.ilCt: ·dHl OI<.I.? • Incearca SJ aplancze discordii!e - pcntru (";1. In celt din Ur111{L ~~ dec i dJ e xp ulzarea ev rei lor ~1 scchessra rea ruturo r hmu ri krr lor; 'd in t re rncrn bri 'i celu i. de-a] ire ~ lc; t rib cbrui c 60n de ~)~i au fost masacrati iar· fcmcile ~i copi ii 4lU fest v fi~duli ~~

selav. .

Pcntru (I procura mljtonce de slltr.listt:n~~' coloniei adcptilor :}.j"Li, Muhamrnnd 0) g~nilca.f.;;:i catevn atacuri comra uncu- caravanc ale ncgu..';~()!'ilor .,pJgfuli" din ~'k:I,..':(:J, -If''i-vjrLL~~ S(ltdaic L:l~ [,l"loni c'k mnhcl';::: pflt1i. h-1e,:,,::-ci:l niL V!l ilH5rz.ia $:5. 1"~$PiiJllJa {in 625 ~j 627) -

~~:~:::;~~:;~;:)i:'~':~'::'~' :;~!:~~:~~::'~£:,,~;:i~:~:;:~l:,,:~,~;~:'F~~~:'~";::~;:~,,: ~:~§'::::i,c:'::"::':<;r,::r~:~'::~~::;:~::::'~,~~~;:",:,~,:::;::: ;~:7,:~~.~;~~;;,~ '~;,~:::~<~,:::