Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biofarm Bucureşti este o companie farmaceutică din România înfiinţată în anul 1921[1]. Biofarm este
listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) de la finalul lunii noiembrie 2005, sub simbolul BIO[2].
Anterior, compania a fost listată pe Bursa Electronică Rasdaq din 19 noiembrie 1996 până în preajma
intrării la tranzacţionare la BVB[2].
Este unicul producător din România de capsule gelatinoase moi, unul dintre principalii producători de
tablete şi liderul pieţei româneşti de siropuri şi soluţii, cu circa 15 % din piaţă în anul 2006 (incluzând
importurile)[3].
Societatea are în portofoliu peste 80 de mărci, unele cu tradiţie în România, precum Bixtonim,
Triferment, Colebil, Cavit şi Anghroil[3]. Majoritatea veniturilor companiei sunt generate de produsele
over-the-counter - OTC (care se eliberează fără prescripţie medicală) şi suplimente nutritive[3].
În ianuarie 2010, acţionarii principali ai companiei erau: SIF5 Oltenia cu 17,42% din acţiuni, SIF Banat-
Crişana - 15,19%, SIF Moldova - 11,46% şi AVAS cu 1,04% din capital[4].
Cifra de afaceri:
Venit net:
Prezentare generala
Biofarm este unul dintre primii producatori romani de medicamente si suplimente alimentare. De peste 80
de ani Biofarm este alaturi de specialistii din Romania in cursa pentru descoperirea celor mai bune solutii
pentru mentinerea sanatatii oamenilor.
Compania, fondata in 1924, s-a concentrat pe dezvoltarea, producerea si comercializarea atat a unor
branduri puternice, cat si a unor produse generice.
In prezent, Biofarm este unul dintre primii 10 producatori romani existenti pe piata farmaceutica din
Romania, o piata dinamica si foarte competitiva. Compania este certificata in conformitate cu cerintele
standardului EN ISO 9001:2000 si ale Ghidului privind buna practica de fabricatie (GMP) pentru toate
liniile de productie. De asemenea, actiunile sale sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti - Categoria I.
Cu laboratoare de cercetare de cel mai inalt nivel, linii de productie moderne si o puternica echipa de
reprezentanti medicali si de vanzari, Biofarm se regaseste de mai multi ani in topul primilor 3 producatori
romani de solutii si suspensii pentru administrare orala, este cel mai important producator roman de
capsule gelatinoase moi si unul dintre cei mai mari fabricanti de comprimate si drajeuri din Romania.
Biofarm are un portofoliu competitiv de peste 160 de produse (40% medicamente [RX si OTC], 50%
suplimente nutritive si 10% diverse) care acopera 50 de arii terapeutice si investeste in mod continuu in
campanii media, comerciale si de marketing pentru promovarea propriilor produse.
Avand o pozitie stabila pe piata farmaceutica romaneasca, Biofarm urmareste sa isi imbunatateasca
pozitia si pe arena internationala. In momentul de fata Biofarm este prezenta in 7 tari si extinderea
continua.
Lansarea de noi produse si imbunatatirea portofoliului sunt puncte cheie ale strategiei de dezvoltare a
companiei. Pentru a-si imbunatati pozitia atat pe piata interna, cat si pe cea internationala, Biofarm va
dezvolta si lansa aproximativ 10 produse in fiecare an.
Istoric
Actiunile S.C. BIOFARM S.A. au fost tranzactionate pe Piata RASDAQ, la categoria de baza, din data de
19.11.1996. Conform hotararii adunarii generale extraordinare a actionarilor nr. 40 din 24.03.2005, s-a
aprobat demararea operatiunilor necesare listarii societatii la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti.
Prin Hotararea nr. 69 din 25.10.2005 a Consiliului Bursei de Valori Bucuresti s-a aprobat inscrierea la
Cota Bursei de Valori Bucuresti SA – sectorul valorilor mobiliare emise de persoanele juridice romane -
Categoria I, a actiunilor emise de S.C. BIOFARM S.A.
Conform Deciziei CNVM nr. 3584/15.12.2006 registrul actionarilor este tinut de S.C. Depozitarul Central
S.A. cu sediul in Bucuresti, str. Fagaras nr. 25, sector 1, telefon (021) 408.58.00, 408.58.46.
Dividente
• pentru anii 1997, 1998, 1999, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 si 2006 s-au distribuit dividende prin
emisiune de noi actiuni, in urma majorarii capitalului social cu rezervele constituite din profitul net
aferent acestor ani.
• pentru anul 2007, s-a majorat capitalul social prin emisiune de noi actiuni, prin incorporarea rezervelor
din profitul net. Rata de alocare este de 0,12 actiuni la una detinuta. Actiunile emise vor fi distribuite, cu
titlu gratuit, actionarilor inregistrati in Registrul actionarilor la data de inregistrare de 06.05.2008.
• pentru anul 2008 nu se acorda dividende.
Petrom
Fondată1991
Industrie Petrol
ProdusePetroliere
Proprietar OMV
Website petrom.com
Petrom (BVB: SNP) este cea mai importantă companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în
sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale şi Energie.
Petrom exploatează rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 0,9 miliarde barili echivalent petrol, o
capacitate anuală de rafinare de 8 milioane de tone şi aproximativ 550 de benzinării în România[4].
Compania deţine, de asemenea, o reţea internaţională de 257 benzinării, localizate în Republica Moldova,
Bulgaria şi Serbia[5]. Producţia anuală este de aproximativ 5 milioane tone ţiţei pe an. Petrom are şi o
divizie de energie prin construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat, amplasată în partea de vest a
rafinăriei Petrobrazi. Petrom mai deţine şi importante zăcăminte de gaze naturale, fiind al doilea furnizor
după Romgaz, cu o producţie anuală de aproximativ 6 miliarde metri cubi.
Istoric
În anul 1997 Compania Română de Petrol,care deţinea toate cele zece rafinării din România, alături de
câmpurile de extracţie, de depozite şi de staţiile de benzină, a fost împărţită, 8 dintre rafinării funţionând
pe cont propriu, restul activelor intrând în proprietatea Societăţii Naţionale a Petrolului (SNP) Petrom.
Astfel SNP Petrom a moştenit două rafinării (Arpechim Piteşti şi Petrobrazi Ploieşti), toată fosta reţea de
distribuţie PECO, sistemul de conducte al PETROTRANS.
În anul 1999 este realizată prima etapă a restructurării organizatorice prin disponibilizarea unui număr de
13.000 persoane din sectorul de up-stream. Totodată se demarează prima etapă a privatizarii companiei
printr-o acţiune de majorare de capital.
În anul 2002 activităţile mecano-energetice din cadrul sucursalei Petromar Constanţa se externalizează
sucursalei Petroserv, acestea fiind preluată de SC Petrom service SA împreună cu întregul personal
aferent. Se demarează procesul de privatizare prin publicarea în presa internaţională şi din România a
anunţului pentru selectarea consultantului. 12 bănci de investiţii depun expresii de interes, sunt selectate
7. Se semnează acordul cu BERD pentru suma de 150 mil. USD reprezentând un împrumut sindicalizat
pre-privatizare. Se iniţiază prima etapă a procesului de privatizare, se pregăteşte pregătirea privatizării.
În anul 2004 Se depun ofertele angajate. Companiile OMV, Occidental şi MOL sunt selectate pentru
negocieri.
Pe data de 23 iulie 2004, OMV, a achiziţionat 51% din acţiunile PETROM. Tranzacţia a fost încheiată în
decembrie 2004 prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane Euro, preţ care după ajustarea
ulterioară a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu fonduri de 830
milioane Euro pentru ajungerea la 51%.
În anul 2005 structura Petrom este reorganizată pe şase divizii, dintre care trei operaţionale. Se lansează
noul concept "Full Agency“. Petrom lansează un nou concept de benzinărie, PETROMV. Noul concept
prevede modificări majore în domeniul serviciilor complementare şi al facilităţilor, ce includ magazinele
Viva, restaurante şi locuri de joacă pentru copii. De asemenea, staţiile PETROMV oferă servicii complete
precum alimentarea maşinilor, verificarea presiunii roţilor şi spălarea parbrizelor.
În anul 2006 are loc achiziţia unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria şi OMV Serbia şi
a 30 de benzinării MOL şi a 95% din Aviation Petroleum.
Petrom a achiziţionat un pachet majoritar de 74,9% din Ring Oil Holding & Trading Ltd, companie ce
deţine un portofoliu de opt licenţe de explorare şi o licenţă de explorare şi producţie în Rusia.
În anul 2007 Petrom semnează contractul de construcţie pentru Petrom City, noul sediu central al
companiei.
Petrom a semnat contractul pentru achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice, servicii
aferente activităţilor de explorare şi producţie ale Petrom. Preţul de achiziţie a fost de 328,5 milioane
euro.
Petrom a anunţat că au fost descoperite o serie de noi zăcăminte: Delta 4 (ţiţei), Mamu 4320 (gaze şi gaz
condensat), Ochiuri 900 (ţiţei), Abrămuţ (ţiţei şi gaze) şi Predeşti 7 W (gaze).
În iunie 2007 Petrom a înfiinţat compania Petrochemicals Argeş, care a preluat activităţile petrochimice
ale rafinăriei Arpechim[8]. În mai 2009, Ministerul Economiei a cumpărat Petrochemicals Argeş pentru
suma de 150 milioane Euro[8].
În anul 2008 Petrom a semnat contractul pentru construirea centralei electrice de la Brazi cu un consorţiu
format din General Electric şi Metka. Consorţiul va construi şi livra la cheie, până în septembrie 2011, o
centrală de producere a energiei electrice şi a aburului în ciclu combinat, care va funcţiona pe bază de
gaze naturale. Valoarea contractului depăşeşte 400 de milioane de euro. Petrom şi ExxonMobil
Exploration and Production Romania Limited au semnat o înţelegere referitoare la explorarea
potenţialului de hidrocarburi a zonei de mare adâncă din perimetrul Neptun, de pe platforma continentală
românească a Mării Negre. În anul 2009, Petrom a început producţia de ţiţei pe zăcământul
Komsomolskoe din vestul Kazahstanului. Rezervele dovedite şi probabile ale zăcământului sunt estimate
de companie la 34 milioane barili.
Începând cu 1 ianuarie 2010, Adunarea Generală Extraordinară a Petrom a decis schimbarea denumirii
companiei petroliere Petrom în OMV Petrom. OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie
de 51%. Ministerul Economiei deţine 20,64% din companie, Fondul Proprietatea are o participaţie de
20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare are 2,03% din acţiuni, iar 6,21% din titluri
aparţin acţionarilor minoritari [9].
În aprilie 2010, Petrom şi-a extins portofoliul de proiecte în ceea ce priveşte producerea de electricitate
prin achiziţia în proporţie de 100% a SC Wind Power Park SRL. Wind Power Park deţine în Dobrogea un
proiect de generare de electricitate din surse eoliene pentru care au fost obţinute toate autorizaţiile, cu o
capacitate proiectată de circa 45 MW. Petrom va construi şi opera o centrala electrică eoliană, care este
estimată să intre în producţie la jumătatea anului 2011. [10].
Începând cu 1 octombrie 2010, Petrom a finalizat procesul de consolidare a activităţilor de marketing din
România într-o singură entitate, respectiv OMV Petrom Marketing SRL. Scopul acestui proces de
consolidare a activităţii de marketing din România a Grupului Petrom a fost de a reuni activităţi care se
desfăşurau prin intermediul a trei persoane juridice - OMV Petrom SA, M.P.Petroleum Distribuţie SRL şi
OMV România, într-o singură entitate juridică. [9].
Pe data de 2 decembrie 2010, Petrom a inaugurat Petrom City, sediul ce găzduieşte activităţile centrale
ale companiei. Amplasat în zona de nord a Bucureştiului, acesta va reuni circa 2.500 de angajaţi din 7
sedii ale companiei aflate în Bucureşti şi Ploieşti. În 2010, Petrom a inaugurat sistemul de livrare a
gazelor Hurezani, proiectat pentru a optimiza livrările de gaze în reţeaua naţională de transport. Sistemul
include o staţie nouă de compresoare la Bulbuceni, 11,5 km de conductă nouă şi o staţie nouă de măsurare
a gazelor la punctul de livrare Hurezani, pentru a se adapta la noii parametri de debit şi presiune a gazelor.
Investiţiile totale bugetate se ridică la circa 135 milioane de euro.
Structura acţionariatului Petrom
20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participaţii în cadrul mai multor
companii din România, creat de Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în urma
naţionalizărilor din perioada regimului comunist)
6,21% Alţi acţionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice şi juridice din România şi din străinătate)
Operaţiuni
Compania deţinea, la momentul înfiinţării, 7 platforme marine, situate în Marea Neagră şi Golful Persic.
La sfârşitul anului 2005, compania Grup Servicii Petroliere (GSP) a achiziţionat de la Petrom şase
platforme marine, la preţul de 80,3 milioane de Euro (100 milioane de dolari)[11]. Petrom mai operează
doar platforma numită „Gloria”[11]. Între cele două companii se derulează mai multe contracte prin care
GSP extrage ţiţei, prin platformele din Marea Neagră, pentru Petrom[11]. Astfel, 17% din producţia
zilnică de ţiţei şi gaze ale Petrom provin din Marea Neagră[12]. Subsidiara Petrom de foraj petrolier
marin se numeşte Petromar[12].
În anul 2007, Petrom a anunţat descoperirea de noi zăcăminte la Torceşti (gaze şi gaz condensat), Mamu
(gaze şi gaz condensat), Ochiuri (ţiţei), Abrămuţ (ţiţei şi gaze), Predeşti (gaze), precum şi sonda Delta 4
pe platoul continental românesc al Mării Negre (ţiţei)[13][14].
La 31 decembrie 2008, rezevele dovedite de ţiţei şi gaze ale Grupului Petrom se ridicau la 872 milioane
barili echivalent petrol (bep), din care 843 milioane bep în România, iar rezervele dovedite şi probabile de
ţiţei şi gaze erau de 1,399 miliarde bep (1,319 miliarde bep în România)[11].
Exploatare
Petrom deţine 300 de perimetre de explorare şi exploatare petrolieră[16]. Cel mai bogat zăcământ din ţară
este cel de la Suplacu de Barcău[16]. Al doilea ca importanţă este platoul continental al Mării Negre,
unde Petrom are concesionate perimetre de explorare şi producţie[16]. Obiectul de activitate al Diviziei
de Explorare şi Producţie a Petrom constă în explorarea, descoperirea şi extracţia de ţiţei şi gaze naturale
în România şi în alte ţări din regiune (Rusia şi Kazahstan). Petrom este unicul producător de ţiţei din
România şi contribuie cu 50% la producţia totală de gaze a României. În 2008, producţia totală de ţiţei şi
gaze a companiei a atins nivelul de 71 mil bep.
Exploatarea marină
Explorarea platformei continentale româneşti a Mării Negre a fost demarată încă din anul 1969, prima
descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producţie pe mare a început în anul 1987[17]. În
prezent (septembrie 2009), compania Petrom operează două perimetre offshore (Istria XVIII şi Neptun
XIX), însumând o arie de 13.880 km2.[17] Petrom produce în prezent (septembrie 2009), pe platforma
continentală, cinci zăcăminte comerciale: Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe, Pescăruş şi Delta[17].
Producţia actuală atinge aproape 32.000 boe/zi, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din producţia Petrom
din România[17].
Rafinare şi Marketing
Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării proprii, Petrobrazi Ploieşti şi
Arpechim Piteşti, având o capacitate totală de 8 milioane tone pe an. Ambele dispun de câte două module,
putând funcţiona astfel la jumătate de capacitate. Pe piaţa de rafinare, compania Petrom deţine o cotă de
52%, urmată de Rompetrol, cu 29%, şi Lukoil, cu 17%[18].
Cele două rafinării au procesat în 2008 o cantitate de ţiţei de 6,12 milioane de tone, din care 1,83 milioane
tone ţiţei importat, iar gradul de utilizare a rafinăriilor a fost de 77%[19]. Livrarea produselor proprii se
realizează prin intermediul celor 550 de staţii de distribuţie din România, precum şi a celor 269 de
benzinării din ţările învecinate (inclusiv afiliatele). Petrom este şi cel mai important furnizor de
combustibil pentru aviaţie din România şi, totodată, deţine primul loc pe piaţa internă de GPL.
Gaze şi Energie
Petrom deţine un rol important pe piaţa gazelor naturale din România, acoperind toate segmentele acestei
pieţe. Petrom a dezvoltat o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice în partea de vest a
rafinăriei Petrobrazi. Aceasta va opera cu 2 turbine pe gaz, având fiecare o capacitate de 280 MW şi o
turbină de abur cu o capacitate de 300 MW. Capacitatea totală a centralei instalată este de 860 MW.
Cantitatea de gaz ce urmează a fi furnizată însumează 1,2 mld. mc/an şi va fi alimentată printr-o conductă
de gaz cu o lungime de 30 km. Petrom a iniţiat proiecte acoperind diferite surse de energie convenţionale
şi surse regenerabile (energie geotermală, energie eoliană, hidroenergie, energie solară) care nu au fost
finalizate pana in acest moment. În industria chimică din România, combinatul de produse chimice
Doljchim contribuie semnificativ la producţia de îngrăşăminte chimice şi metanol, atât pentru piaţa
internă, cât şi pentru export.
Produse şi servicii
Aviaţie
Petrom produce combustibil pentru avioane cu motor cu reacţie la rafinăria Petrobrazi. Acesta se numeşte
Jet A-1 şi a fost omologat în
Bitum
Petrom obţine bitumuri prin distilarea ţiţeiului. Rezultatul este un material de construcţii omogen care se
foloseşte în special pentru construcţiile rutiere.
Carburanţi
Petrom produce 4 tipuri de carburant: benzină 95 fără plumb, benzină Top Premium 99+, Euro Diesel 5 şi
Top Euro Diesel 5, toate cele 4 respectând standardul Euro 5 (de la 1 ianuarie 2009). Toţi carburanţii
Petrom au un conţinut redus de sulf (până la 10 ppm) pentru a reduce poluarea şi a contribui la protecţia
mediului.
Lubrifianţi
Petrom produce o gamă de 15 tipuri de lubrifianţi: de la uleiuri multigrad sau monograd la uleiuri
hidraulice sau de transmisie. Aceştia sunt destinaţi atât sectorului auto, cât şi sectorului industrial sau
diverselor aplicaţii în domeniul feroviar.
Produse speciale
Petrom prelucrează şi obţine produse derivate cum ar fi cocsul de petrol sau sulful în rafinăria Petrobrazi.
Aceste produse sunt utilizate în industria aluminiului, oţelului, agriculturii şi hârtiei.
GPL
Petrom produce gaz petrolier lichefiat şi îl distribuie către utilizatori persoane fizice (butelii pentru aragaz
sau combustibil pentru autoturisme) dar şi pentru uz industrial, turistic sau agricultură. Ţinând cont de
temperaturile din timpul iernii/verii în România, Petrom depozitează GPL la presiunea maximă de 17.65
bari.
Responsabilitatea Socială Corporativă este o parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Petrom.
Toate proiectele de responsabilitate socială corporativă ale companiei sunt incluse în platforma "Respect
pentru Viitor".
Fondul a fost constituit de Guvernul României, în vederea acordării unor ajutoare sociale persoanelor cu
venituri reduse, care utilizează gazele naturale pentru încălzirea locuinţelor. În contextul creşterii preţului
la ţiţei şi gaze, Petrom a semnat cu Guvernul României un protocol, care reglementează participarea sa la
Fondul Social de Gaze. Compania a contribuit în mod voluntar cu 80 mil lei, livraţi în tranşe lunare, pe
parcursul anului 2008. Repartizarea acestui Fond Social de Gaze către familiile şi persoanele singure, cu
venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinţelor, se asigură de către Ministerul
Muncii şi Egalităţii de Şanse, în conformitate cu Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 3/2003 şi nr.
14/2008 (art.8), asigurându-se astfel transparenţa acestui proces.
Petrom City
Petrom City este cartierul general al companiei, amplasat în zona de nord a Bucureştiului[20]. Este cel
mai mare sediu al unei companii din România[20]. Petrom City este alcătuit din cinci clădiri, are o
suprafaţă totală de 100.000 de metri pătraţi şi 70.000 de metri pătraţi de birouri[20].
Crosul Petrom
Petrom a organizat in 2008, 2009 si 2010 Crosul Petrom, eveniment prin care construieşte pentru fiecare
participant un metru de pistă de biciclete. 4.200 de metri de pistă de biciclete au fost realizaţi în urma
ediţiilor din 2009 şi 2008. [4]
La 29 noiembrie 2010, Petrom a implementat programul Respect pentru viaţă prin care extinde reţeaua de
telemedicină de urgenţă cu centrul la Târgu Mureş prin conectarea a încă 16 puncte medicale din sudul şi
estul ţării la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti. Toate spitalele incluse în program
beneficiază de asistenţă medicală de urgenţă şi de specialitate în timp real. Investiţia Petrom în acest
proiect se ridică la peste 410.000 euro.
Rezultate financiare
Valoare la bursă: 2,4 miliarde Euro în aprilie 2009[21] (faţă de 8,4 miliarde Euro în septembrie
2007[22]).
Erste Bank
Erste Bank este o bancă austriacă, ce are sediul la Viena. În iulie 2008, Erste Bank avea 53.633 de
angajaţi si era unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare din Europa Centrală, având peste
16 milioane de clienţi în aproape 3.000 de unităţi situate în 8 ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia,
România, Ungaria, Croaţia, Serbia şi Ucraina)[1]. La data de 31 Martie 2008, totalul activelor băncii era
de 204,5 milarde de euro[1].
În luna decembrie a anului 2005, Erste Bank a preluat un pachet de 61,8825% din acţiunile Banca
Comercială Română (cea mai mare instituţie bancară din România) contra sumei de 3,75 miliarde Euro.
Istoria societăţii îşi are rădăcinile în anul 1962, când a fost înfiinţată la Bucureşti întreprinderea pentru
fabricarea medicamentelor. Aceasta a făcut parte din sistemul de stat care a avut sarcina să furnizeze
medicamentele pe piaţa farmaceutică internă. Ulterior, denumirea societăţii s-a schimbat în Întreprinderea
de Medicamente Bucureşti (Bucharest Medicines Plant), iar în anul 1990 a primit denumirea Sicomed.
Opt ani mai târziu, în anul 1998, compania este listată la Bursa de Valori Bucureşti, acţiunile ei devenind
printre cele mai tranzacţionate titluri.
Procesul de privatizare prin care a trecut compania se finalizează cu succes în anul 1999, pachetul
majoritar de acţiuni ale societăţii fiind achiziţionat de un grup de acţionari instituţionali, din care făceau
parte Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi câteva fonduri de investiţii. După încheierea
privatizării, noii acţionari majoritari ai companiei demarează modernizarea sa complexă şi creşterea
eficienţei proceselor, în acestea intrând atât procesele de producţie cât şi dezvoltarea resurselor umane.
Sicomed începe astfel o perioadă de dezvoltare susţinută, care sub aspectul volumului de medicamente
vândute îi va consolida poziţia de cel mai mare producător farmaceutic de pe piaţă autohtonă. În anul
2005, Sicomed devine prima companie farmaceutică din România care a obţinut de la Lloyd´s Register
certificatul cu standardul de calitate ISO 9001:2000 care garantează funcţionalitatea sistemului intern de
management al calităţii
Eficientizarea proceselor în cadrul companiei a continuat şi în anul 2005. Compania a vândut secţia de
soluţii parenterale în volume mari şi a început să se concentreze asupra producţiei de medicamente în
forme solide şi o cantitate mică de medicamente parenterale.
La sfârşitul anului 2005, grupul farmaceutic Zentiva achiziţionează compania Sicomed, în cadrul uneia
dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţă. Sub noul brand Zentiva au fost integrate, în primul semestru al
anului 2006, activităţi anterioare ale grupului Zentiva de pe piaţa românească şi cele existente ale
societăţii Sicomed. Astfel Zentiva devine liderul pieţii de medicamente generice din România.
Profilul companiei
Misiune
Valori cheie
Viziune
Să devenim liderul industriei farmaceutice din Uniunea Europeană şi să fim percepuţi in consecinţă.
Despre Zentiva
Societatea Zentiva N.V. este o societate farmaceutică internaţională care se orientează pe dezvoltarea,
producerea şi comercializarea de produse farmaceutice generice moderne de marcă. Societatea este liderul
pieţii în Republica Cehă, România şi Slovacia, iar importanţa ei creşte rapid şi în Polonia, Rusia,
Bulgaria, Ucraina, precum şi în ţările baltice.
Un element cheie al strategiei companiei Zentiva, orientată spre creşterea continuă a profitului, este de a
face medicamente moderne mai accesibile pentru bolnavii din pieţele Europei Centrale şi de Est prin
intermediul celor care prestează îngrijire medicală primară. Zentiva realizează această creştere pe pieţele
dinainte şi nou câştigate atât prin dezvoltarea firească a activităţilor sale cât pe calea unor achiziţii
oportune.
Misiunea societăţii este de a extinde tratamente de calitate, în special în domeniul îngrijirii primare. Aria
de produse cuprinde aproape 280 de produse în 500 de forme farmaceutice, acoperind o gamă largă de
domenii terapeutice. Produsele companiei Zentiva sunt destinate tratamentului de dureri, la boli
cardiovasculare, ale sistemului nervos central, digestiv, urologic şi genital, precum şi tratamentului bolilor
respiratorii. În domeniul de suplimente alimentare se referă mai ales la vitamine.
Grupul Zentiva are aproximativ 6.500 de salariaţi şi deţine unităţi de producţie în Republica Cehă,
Slovacia, România şi Turcia.
Acţiunile companiei Zentiva N.V. sunt tranzactionate la Bursa din Praga, iar acţiunile sale globale de
depozit sunt tranzactionate la bursa din Londra.
Ca una dintre cele mai mari companii farmaceutice din Europa Centrală şi de Est, Zentiva este convinsă
că rolul ei constă atât în oferta medicamentelor moderne de marcă, cât şi în sprijinul acordat unei game
largi de activităţi benefice destinate societăţii. În decurs de câţiva ani, Zentiva a atins acest ţel atât prin
sponzorizare pe termen lung, cât şi prin sprijinul acordat manifestărilor culturale, sociale şi sportive.
SPICUL S.A. BUCURESTI
Numele companiei Spicul S.A. (The Ear of Wheat S.A.) reprezinta un simbol al traditiei si al calitatii
produselor de morarit si panificatie din 1848 si pana in prezent.
Prioritatile consumatorilor in majoritatea tarilor s-au modificat an de an, tendintele indreptandu-se spre
alimente sanatoase, de aceea si Spicul si-a propus ca prin portofoliul de produse, sa aibe in vedere
alimente fara E-uri si conservanti, mai bogate in minerale si vitamine, dar si cu aport caloric mai redus.
Produsele noastre se adreseaza consumatorilor educati, persoanelor care sunt interestate de calitatea
produselor pe care le vor achizitiona, persoanelor deschise spre nou si care considera sanatatea familiei
lor ca si prioritatea numarul unu : Ilie Gheorghe, Presedinte al Consiliulului de Administratie Spicul S.A.
Datorita investitiilor in noi tehnologii si utilaje Spicul S.A. asigura produselor sale un raport calitate / pret
competitiv la nivel international.
Istoric
Istoria Spicul incepe in urma cu 160 de ani, cand morile de apa pentru procesarea graului, de pe malul
Dambovitei, au fost prima data atestate documentar. Inca din primii ani de existenta Spicul s-a remarcat
prin calitatea produselor sale, fapt recunoscut prin includerea sa in lista furnizorilor Casei Regale.
Prezentul in care cuvintele de ordine sunt sanatate, calitate, eficienta, actionarii Spicul SA, au luat decizia
strategica de a investi intr-un nou si modern complex de productie, astfel incat acesta sa poata furniza
tuturor clientilor sai o gama variata de produse, de la alimentele de baza, la cele mai sofisticate produse
de panificatie.
Noua investitie de peste 30 milione de Euro, este este una dintre cele mai mari investitii din sectorul de
morarit si panificatie si s-a concretizat intr-o constructie pe un teren situat in nordul Bucurestiului si in
achizitionarea de noi linii de fabricatie : japoneza, olandeza si austriece.
Fondul Proprietatea
Fondul Proprietatea (FP) este o agenţie a Guvernului României, înfiinţată la data de 24 noiembrie 2005.
S.C. Fondul „Proprietatea” S.A. s-a constituit pentru asigurarea resurselor financiare necesare
despăgubirii persoanelor expropriate abuziv de statul comunist[1]. Despăgubirea se face in acţiuni,
reprezentând valoarea actuală a imobilelor care nu se restituie în natură.
În urma îndeplinirii unor etape strict determinate de lege, titularii drepturilor de despăgubire vor deveni
acţionari ai Fondului Proprietatea.
Acţonarul majoritar al Fondului Proprietatea este statul român, care prin intermediul Ministerului
Finanţelor Publice controlează peste 63% din capital (noiembrie 2009)[2]. Începând din martie 2008,
vânzarea acţiunilor FP este posibilă, fapt ce a permis fondurilor străine de investiţii precum şi altor
persoane fizice să intre în acţionariatul Fondului, deşi nu au nicio legatură cu procesul de despvăgubire a
proprieăţilor confiscate de regimul comunist[2].
La finele lunii septembrie 2009, Fondul Proprietatea avea peste 2.770 de investitori privaţi, dintre care 52
sunt persoane juridice, în special fonduri de investiţii[2].
În noiembrie 2007, Fondul avea în portofoliu acţiuni la 114 companii româneşti, iar valoarea totală a
participaţiilor Fondului la companiile de la bursă era de 7,43 miliarde RON (2,13 miliarde Euro). În
decembrie 2009, Fondul Proprietatea avea în portofoliu 84 de companii, din care 27 erau listate la Bursa
de Valori Bucureşti, valoarea cumulată a pachetelor deţinute în firmele listate ajungând la 3,64 miliarde
de lei[1].
În noiembrie 2007, numărul acţionarilor persoane private a ajuns la 3006. Valoarea acţiunilor lor
reprezintă 11,26% din capitalul social.
Fondul Proprietatea este şi una dintre cele mai importante companii româneşti, valoarea sa fiind estimată
între 2,7-4,1 miliarde de euro în decembrie 2009[1].
Planurile guvernului prevăd listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi la o
mare bursă din străinătate - Londra sau New York[3].
Venit net:
1 Capitalul social
4.1 Dividende
5 Legături externe
6 Note
Capitalul social
Capitalul social al Fondului Proprietatea este, la data înfiinţării acestuia, este de 14,2 miliarde RON
(aproximativ 3,9 miliarde Euro).
Capitalul social este constituit, în principal, ca urmare a aportului unor pachete de acţiuni deţinute în
portofoliul autorităţilor publice, emise de societăţi comerciale de naţionalitate română.
Capitalul social iniţial urmează a fi majorat cu sumele rezultate din:
recuperarea anumitor drepturi ale României, care decurg din acorduri de comerţ şi cooperare
internaţională
activitatea de înstrăinare a unor participaţii ale statului deţinute la o serie societăţi comerciale
Acţiunile emise de Fondul Proprietatea vor fi transferate, cu titlu gratuit, deţinătorilor de titluri de
despăgubire. Numărul acţiunilor transferate va fi stabilit prin raportare la valoarea titlurilor de
despăgubire deţinute.
Până la desemnarea societăţii de administrare selectate, Fondul Proprietatea este administrat provizoriu de
Ministerul Finanţelor Publice, prin Consiliul de Supraveghere.
Dupa selectarea sa prin licitaţie publică internaţională, o societate de administrare va prelua prerogativele
de administrator al Fondului Proprietatea.
20,11% din acţiunile Petrom. Aceste acţiuni sunt listate la BVB şi valorează 5,52 miliarde lei (1,6
miliarde euro) (21 noiembrie 2007)
între 23% şi 25% din complexurile energetice (CET Turceni, CET Craiova, CET Rovinari)
între 12% şi 22% din actualele filiale Electrica sau companiile desprinse din fostele filiale Electrica, acum
privatizate
Pentru majoritatea companiilor energetice amintite, oficialii Guvernului au promis, de mai multe ori in
ultimii ani, că vor face demersuri pentru listarea lor la bursă, dar, numai in cazul Transgaz, promisiunea a
fost respectata după aproape trei ani de când a fost făcuta prima oară.
Dividende
Fondul Proprietatea a încasat, în anul 2006, dividende în valoare de 78,5 milioane de lei de la cinci dintre
cele 114 societăţi din portofoliul său[7]. Cea mai mare sumă a fost virată de SNP Petrom, care a plătit
dividende în valoare de 65,7 milioane lei[7]. Tot în 2006, Fondul Proprietatea avea trei procese pe rol
pentru recuperarea dividendelor de la societăţile Oil Terminal, Conpet şi Romgaz[7]