P. 1
!!!festivaluri tabel

!!!festivaluri tabel

|Views: 102|Likes:
Published by Roxana Raileanu

More info:

Published by: Roxana Raileanu on Apr 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/18/2011

pdf

text

original

FESTIVALURI GASTRONOMICE IN ROMANIA

FESTIVAL LOCALITATE DATA/ DEBUT Ianuarie (1972) SPECIFICATII Evenimentul este organizat de cotidianul de limb german din Timi oara, ³Banater Zeitung´. Prima edi ie a evenimentului a avut loc în 1972, tradi ia fiind început de etnicii vabi. Ineditul concurs a fost întrerupt pe perioada comunismului, dar a fost reluat în 1993. Cârna i afuma i sau neafuma i cu carne de porc, cu mirodenii de toate felurile, unde usturoiul e atotputenic, al turi de boiaua de ardei iute sau dulce, cârna i proveni i de la produc tori din tot Banatul. Festivalul isi propune sa puna in evidenta asemanarile si deosebirile cutumelor gastronomice de-o parte si de cealalta a frontierei cu preparate traditionale romanesti si maghiare. Evenimentul isi propune sa atraga atentia asupra faptului ca adevaratii carnati de Plescoi nu se gasesc in supermarket-uri, fabricati de marile companii de prelucrare a carnii. Secretul prepararii carnatilor de Plescoi este detinut de localnicii din zona BercaPlescoi-Sapoca, acolo unde s-a n scut legenda haiducilor. Vremurile s-au schimbat haiducii nu mai sunt, iar metoda prepar rii pastramei i cârna ilor a fost preluat de s teni. Ace tia au descoperit c oile lor au un gust special, mai s rat , mai suculent i mai fraged . Explica ia const în faptul c dealurile au în subsol bogate z c minte de sare iar în urma procesului de evaporare a apei, se depun cristale de sare pe vegeta ia colinar din zon . Oile din aceast zon sunt hr nite astfel cu o vegeta ie semis rat , iar carnea cap t o savoare deosebit . http://www.revistatur.ro

Worschtkoschtprob Timisoara, casa Adam Müller- Degustarea carnatilor banateni Guttenbrunn

Festivalul caltabosului

Pecica (jud. Arad)

23 si 24 aprilie (2010)

Festivalul carnatilor de Plescoi

Berca (jud. Buzau)

Inceputul lui octombrie (2008)

1

Sibiu) Sfarsitul lui august (2004) Produc torii de brânz i uic din R inari. toc ni e. Este o s rb toare simbolic ce marcheaz sfâr itul anului pastoral. drob. oierii din M rginime î i las turmele i se întâlnesc la Tili ca. cârn ciori. unde preg tesc o mas câmpeneasc i evoc via a ciobanilor prin cântece. Gheorghe (jud. Covasna) 20 august (2010) La prima edi ie a concursului de preparate din oaie au participat 13 echipe din tot jude ul. Sibiu) August (2005) Festivalul brânzei i pastramei Bran (jud. Baia de Fier sau Polovragi. din satele Vaideeni. jocuri i strig turi. Al turi de oierii din satele M rginimii. î i expun produsele pentru a fi gustate i cump rate.Festivalul Branzei si al Tuicii Rasinari (jud. S rb toarea oierilor se organizeaz în fiecare an în ziua de Sfânta Maria Mare. ciorbe. se joaca i mai ales se manânca pe s turate tot soiul de preparate specifice. se cânta. Pe mesele lor au putut fi v zute tot felul de mânc ruri din oaie. S rb toarea Oierilor Tilisca (jud. Evenimentul marcheaza nu numai transhumanta turmelor de oi catre Masivul Penteleu ci si vechiul obicei al prepararii branzei dupa retete mostenite din batrani. În aceast zi. An de an sibienii si turistii sositi pe aceste meleaguri au ocazia sa deguste branza pregatita de ciobani si tuica facuta la cazan. La festival. i mai ales pastram de oaie i bulz. pân la produse cum ar fi urda. 2 . de la pastram . Buzau) Inceputul lui mai (2008) Concursul de preparate din oaie Sf. Taranii vin nu numai cu traditionalele bucate. Bra ov) Septembrie Octombrie (2004) Intarcatul mieilor Satul Varlaam (jud. udate cu must ob inut în gospod riile celor din zona Bran. R inari este cunoscut în toat ara pentru calitatea brânzei care se produce aici i pentru mo tenirea cultural bine p strat de genera ii. dar si cu vin i palinc din rezervele proprii. particip oieri emigra i în Oltenia i Muntenia. dar i din alte locuri din regiune.

strandul Neptun 22 august (2004) in ultima zi a sarbatorii orasului Festivalul Catlanelor a avut loc pentru prima data la Moneasa in 2004. pur si simplu. cu doar 4-5 catlane. Organizat impreuna cu localitatea maghiara Algyo. Festivalul transfrontalier al gulasului Com. organizat in incinta strandului Neptun. vit sau berbec. 3 . incat s-a organizat de atunci. echipe din Ungaria. A avut un succes atat de mare. Festivalul Catlanelor a fost preluat de catre Primarie. pazite cu mare strasnicie. Festivalul culinar nu s-a desfasurat sub forma unei competitii ci. Uivar (jud. Paprica ul este o mâncare tradi ional româneasc . Germania si Romania se intrec in pregatirea de tocanita sau gulas la ceaun dupa retete proprii. bine rotunjite în câte o mingiu de m m lig . mistre sau c prioar . Organizatorii si-au dat seama ca o mancare buna trebuie stropita neaparat cu o licoare si au decis ca din 2010 numele sarbatorii sa fie ÄFestivalul papricasului si al vinului´. Festivalul din 27 februarie este prima manifestare din cadrul unui proiect transfrontalier. la initiativa si pe cheluiala lui Tony Paulik . localnicii si cei din localitatea maghiara au putut sa guste diferite bucate traditionale si chiar sa faca un schimb de experienta intre ei. Slovacia. Timis) 27 februarie (2010) Festivalul papricasului Buzias (jud. Festivalul Catlanelor Arad. pui. Unele re ete adaug la ingrediente carnea de iepure. Timis) Octombrie (2009) Evenimentul culinar a marcat 190 de ani de la prima atestare documentare a statiunii. Din 2007. un impatimit al bucatariei traditionale. care implica si fonduri europene. In cadrul festivalului. care poate fi preparat din carne de porc. in fiecare an.ca ul sau brânza de burduf.

piftii de pui. piftii de vitel. Mai multi bucatari profesionisti dintr-o renumita regiune turistica din Ungaria gatesc. cea mai gustoasa sarma.5 cm lungime si 2 mm.proprietarii de pensiuni prezinta retete diferite din toate colturile tarii: piftii de porc. de unde a venit pe pamant harghitean. cea mai mare (0. Harghita) Martie (2009) 4 . tocan la ceaun. Specific zonei Gorjului este faptul ca piftiile se mananca cu sarmale si cu turta de malai. Inainte de razboiul culinar are loc un turnir cu linguroaie acompaniat de zdanganitul capacelor. Harghita) al treilea sfarsit de saptamana din luna Septembrie (1994) Duelul sarmalelor si-a avut originea in Ungaria. timp de trei zile. Gorj) 29 august (2009)/ 1 Nov (2010) Zilele Gastronomiei Statiunea BaileTusnad (jud.Festivalul sarmalelor Praid (jud. piftii de curcan si piftii de peste.5 m. Organizatorii isi doresc ca prin acest gen de actiuni statiunea Baile Tusnad sa devina tot mai cunoscuta si mai apreciata de turistii din tara si din strainatate. tei. varza. in restaurantele din statiunea harghiteana Baile Tusnad. Tismana (jud. Pe ti ani (jud. etc. fiecare echipa de bucatari se apuca sa lupte cu umpluturile si frunzele de vita de vie. Gorj)/ Com. potbal. Dupa ce fanfara din localitate da startul. An de an se mai descopera retete si ingrediente nemaintalnite. An de an se intrec asii sarmalelor sa faca cea mai mica (0. Casa Brancusi a oferit 2100 de sarmale si 500 de portii de piftii. cea mai picanta. fasole. Festivalul Raciturilor Com. Toata comuna stie ca centrul de interes e la corturi. lungime). grosime). Participanti . Organizatorii au pregatit berbecut la protap.

târgul me terilor populari. i anume gogo i. a avut loc în zi de Florii. Organizatorii Zilelor Comunei Turia au pus la cale in 2009 organizarea primei edi ii a Festivalului Interna ional de G tit în Aer Liber. minciunele i altele. langos. Pentru a p stra tradi ia cu care au intrat în Cartea Recordurilor. i anume bulzul de 153 de metri preparat la edi ia din 2009 a Zilelor Turiei. iar El a fost întâmpinat cu flori. S rb toarea este o îmbinare fericit a elementelor cre tine cu cele precre tine. Pentru cre tinii ortodoc i. ca s nu Äuite³ obiceiul. de b rci i plase pesc re ti. kurtos-kalacs.Festivalului Interna ional de G tit în Aer Liber Zilele Comunei Turia Com.Covasna) Iunie (2009) Evenimentul are loc în cadrul Zilelor Turiei. Intrarea Mântuitorului în Ierusalim. s tenii din comun au preparat in 2010 un bulz de 40 de metri. c lare pe un m gar. la 40 de zile de la S rb toarea Pa telui. Nu lipsesc in aceasta zi : programe artistice. Ungaria i România. de caricatur . În municipiul Gala i a devenit o tradi ie ca de "Florii" s se organizeze "Festivalul Scrumbiei". Festivalul Scrumbiei Galati (2001) Duminica Floriilor 5 . expozi ii de art culinar . Turia (jud. iar de aici au rezultat o multitudine de obiceiuri i tradi ii variate de la o zon la alta. Floriile simbolizeaz începutul S rb torilor Pascale. iar al ii doar de panifica ie-patiserie. Dintre concuren ii înscri i la concursul de g tit în aer liber o parte au ales s prepare mânc ruri la ceaun i la gr tar. cele 100 de por ii de pe te pentru enoria ii de la Biserica Precista. care se încheie o dat cu În l area lui Iisus. la care au participat 13 echipe din Germania.

împ r ite în 8 lacuri i 16 bazine destinate reproducerii pe tilor. Cea mai mare cobza de pastrav. comuna dispune de 192 de hectare piscicole. Specialitati din Delta. Suceava) (2003) al Pastarvului Timp de trei zile comuna turistica Ciocanesti este gazda a mii de turisti care au ocazia sa ³guste´ din traditiile locale vechi de zeci de ani si sa se rasfete cu cel mai gustov pastrav. De ziua interna ional a Dun rii. Mures) August (2009) D`ale Gurii Dunarii Uzlina (jud. inca de pe vremea in care din orasul aradean painea era trimisa la Bucuresti. Asadar. In fiecare an. pentru familia Ceausescu.27 iunie 2010 Festivalul pitei Pecica (jud. În prezent. Dac este s se faca o analiz în monografia comunei se va constata ca pe toat zona de câmpie. rolul important pe care îl are acest festival este s readuc în aten ia mure enilor boga ia piscicol a zonei. Asocia ia "Salva i Dun rea i Delta" a organizat Festivalul Gastronomic i Etnocultural D'ale Gurii Dun rii. cel mai mare bors si cea mai mare mamaliga sunt deliciul miilor de participanti la Festivalul Pastravului de la Ciocanesti. Festivalul Pestelui de la Taureni Taureni (jud. Praznicul de pita noua de la Pecica este o manifestatie traditionala. Acolo au fost i primele amenaj ri piscicole. in aceasta perioada. Ciocanesti August (jud. primele lacuri au fost la T ureni. de foarte multi ani. Adica painea facuta din graul recoltat in acest an. insa bineinteles se pot degusta si mancaruri traditionale si produse specifice zonei. Tulcea) 10 octombrie 2009. asadar in "centrul atentiei" este cunoscuta paine de Pecica. monument UNESCO. la Pecica (judetul Arad) se sarbatoreste Äpita noua³. Satul T ureni a fost atestat documentar în anul 1454 i este situat în apropiere de localit ile Zau de Câmpie i Band.Festivalul National Com. Arad) August (3zile) 6 . gatit în diferite feluri. eveniment menit s ajute comunit ile din Delta Dun rii i s atrag din nou aten ia asupra problemelor din aceast zona. 25 .

Tulcea. Salaj) Al treilea sfarsit de saptamana din luna septembrie (2010) La Festivalul Cepei sunt organizate expozitii cu vanzare de ceapa. Braila. din toate zonele tarii. Techirghiol.518 metri. Harsova. Festivalul are loc în fiecare an înainte de începutul Postului Mare. Sarbatoare inchinata invierii Domnului. Specialitati turcesti si tataresti Evenimentul este organizat de Uniunea Democrata Turca din Romania si se bucura de participarea persoanelor din comunitate. tulnic si corn.Cea mai bun pâine româneasc pe vatr se face cu f in din zon i f r conservan i. Suceava) al Oualor Incondeiate Inainte de începutul Postului Mare (3 zile) (2004) Festival de arta culinara turceasca Techirghiol (jud. cand satenii au intrat in Cartea Recordurilor pentru cea mai mare cununa din ceapa facuta vreodata. Mangalia.ceapa. prilej cu care se aduna mesteri populari. Pericei (jud. Cernavoda si Cumpana. Cobadin. Doamnele isi arata maiestria in prepararea a peste 20 de specialitati culinare gatite pe baza ingredientului principal din Pericei. atra i de gustul deosebit al pâinii ce. Juriul a trebuit sa aleaga preparatele culinare cele mai gustoase din peste 100 de feluri de mâncaruri specifice turcilor dobrogeni Festivalul Na ional Cioc ne ti (jud. artisti ce pastreaza vie mostenirea de la strabuni. In cadrul festivalului sunt prezentate peste o suta de feluri de mancare. Constanta) Octombrie (2006) 7 . Ungurii i nem ii vin la Pecica. Isaccea.i p streaz zece zile prospe imea. Babadag. precum si concursuri de gastronomie intre gospodine. bucium. incondeietori de oua si interpreti la trambita. Medgidia. Festivalul Cepei Com. care a avut o lungime de 4. din Constanta. Bucuresti. Fantana Mare. Fiecare participant a intra în concurs cu preparate culinare traditionale din zona din care provine. Tuzla. Faima pitei rumenite în cuptoare de c r mid s-a dus peste hotare. produse de patiserie si cofetarie. Calit ile sale o recomand pentru statutul de aliment protejat de Bruxelles. Ceapa cultivata in localitatea Pericei a devenit cunoscuta in 2008. Macin.

O tradi ie s seasc reînviat dup 20 de ani de pauz . Accesul se poate face cu masina sau cu autocarul. Festivalul clatitelor. ou . trompeti ti masca i i o c ru cu sob în care se preg tesc cl titele pe care tinerii le ofer localnicilor primind în schimb f in . cete de feciori masca i colind satul. ritualul are r d cini adânci în lumea satului s sesc simbolizând triumful luminii asupra întunericului. desf urat la Moneasa. este infrastructura depasita. la poalele muntilor CodruMoma. Locurile de parcare sunt insuficiente iar caile de acces in statiune sunt doar doua. fiind un bun prilej pentru reunirea comunita ii. un moment de bucurie.i preg teasc m tile pentru a doua zi. În plus. prevestirea soarelui prim verii i alungarea iernii Cu o sear înaintea Carnavalului. este atat de cunoscut in orasele din zona. incat este vizitat in fiecare an. tinerii se întâlnesc s . tobo ari. în atmosfera tradi ional a cântecelor i dansurilor populare germane. Festivalul gogo ilor ± o replic la cel al cl titelor. dans i voie bun . Statiunea Moneasa se afla la 100 de km Est de Arad. care nu permite fluxul unui numar foarte mare de autoturisme. Carnavalul se organizeaz înainte de intrarea în Postul Pa telui. Concurs transfrontalier de pregatire a gogosilor la care au participat comune/orase din Romania si estul Ungariei iar gogosile au fost impartite gratuit. Arad) 8 septembrie (2010) 8 . potrivit calendarului Bisericii Evanghelice. vin sau bani pe care le folosesc la prepararea gogo ilor servite la Balul Mascat. zah r. Brasov) Februarie (2005) Festivalul Gogosilor Chisineu-Cris (jud. Festivalul Clatitelor Prejmer (jud. Diminea a. si acestea fiind blocate de masinile turistilor pe tot parcursul festivalului. Un minus al acestui eveniment. Din alai fac parte acordeoni ti.Festivalul clatitelor Statiunea Moneasa (jud. Arad) Iulie august (2 zile) (2001) Sunt preparate anual peste 20000 de clatite pentru vizitatori. la o altitudine de 300 m. de mii de turisti.

Ionica . Targoviste. (2007) 9 . editura Transversal. SOARE..Tipologii si destinatii". împreun cu clubul gazd din Chi ineu Cri .Organizator al manifest rii este Liga Jude ean a Pensionarilor din Arad.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->