Capitolul 11.

PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

11.1. Agricultura
11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul.

Alături de industrie, agricultura reprezintă o ramură importantă a economiei

judeţului,fiind dezvoltate în aceiaşi masură atît sectorul vegetal cît şi sectorul
zootehnic,iar principalul deţinator al terenurilor agricole cit si a fermelor zootehnice
fiind sectorul privat.
Promovarea unei agriculturi durabile atît la nivelul tării cît şi la nivelul judeţului
este mijlocul prin care putem garanta generaţiilor viitoare avantajele patrimoniului şi
ale resurselor naturale de care ne bucurăm astazi.Prioriăţile politicii agricole ar
trebuim să fie:
-furnizarea de alimente sănătoase şi sigure
-asigurarea unui nivel de trai decent pentru agricultori
-promovarea respectării mediuluii
-asigurarea bunăstării animalellor din fermă
-oferirea de asistenţa agricultorilor pentru a se putea adapta la cerinţele
consumatorilor
-stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă în zonele rurale.
În mod pardoxal ,tocmai ramurile economiei umane , care se bazează cel mai
mult pe relaţiile cu mediul,sînt,în acelaşi timp,şi surse de poluare
Alături de industrie, agricultura a devenit o sursă de poluanţi pentru mediu,
relaţia dintre mediu şi agricultură fiind o relaţie destul de complexă. Pe de o parte
agricultura reprezintă o sursă de poluare a apei, solului, de distrugere a habitatelor şi
de diminuare a diversităţii biologice. Pe de altă parte agricultura este afectată de un
mediu alterat de poluarea atmosferică, schimbări climatice precum şi de extinderea
utilizării terenurilor agricole de alte sectoare ale economiei, în principal industrie şi
infrastructură.
Eroziunea solului constitue o sursa de poluare a solului. Deşi degradarea
solului prin eroziune este un proces natural, în mare măsură ea se datoreşte
activităţilor umane, ca de exemplu păşunatul excesiv, defrişări de păduri, activităţi
agricole, etc.
Eroziunea conduce la degradarea solului, prin antrenarea în primul rând a humusului
situat în partea superioară a solului şi ca o consecinţă la deşertificarea suprafeţei pe
care s-a produs eroziunea.
Practicarea unor lucrări agrotehnice necorespunzătoare şi fără îndrumarea
specialistului agricol poate duce la accentuarea fenomenelor de eroziune, la tasarea
solului şi la scăderea fertilităţii naturale a solului, în special atunci când nu se
respectă criteriile de întocmire a asolamentelor. Practicarea unei agriculturi intensive
presupune şi utilizarea îngrăşămintelor atât a celor chimice cât şi a celor naturale,
precum şi utilizarea pesticidelor în tratarea bolilor, combaterea dăunătorilor şi
buruienilor. Se cunoaşte acţiunea benefică asupra culturilor agricole a produselor
fertilizante, însă utilizarea în exces a îngraşămintelor chimice cât şi a îngraşămintelor
naturale are efect negativ atât asupra solului cât şi asupra plantelor implicit şi asupra
consumatorului.
Dejecţiile provenite de la porci şi păsări, răspândite pe sol fără o tratare
adecvată (fermentare anaerobă) constituie o altă sursă de poluare a solului, a cărui
poluanţi pot prejudicia buna exploatare a acestuia. De asemenea şi utilizarea
pesticidelor fără a se respecta prescripţiile de folosire ale fiecărui produs în parte,
respectiv doza şi epoca de aplicare are consecinţe negative asupra solului, apei şi
plantelor. Astfel reziduurile de pesticide, în special ale insecticidelor organoclorurate,
 se acumulează în sol, în stratul arabil, de unde pot ajunge în plante sau chiar în
apele freatice. Dat fiind impactul pe care îl are agricultura asupra mediului, se
impune ca o necesitate luarea unor măsuri care să aibă în vedere următoarele:
- îmbinarea raţionala a mijloacelor chimice şi biologice, folosirea metodelor fizico-
chimice şi aplicarea întregului complex agrofitotehnic în întreţinerea culturilor
- extinderea, promovarea şi generalizarea cultivării unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la
atacul bolilor şi dăunătorilor
- respectarea rotaţiei culturilor în cadrul organizării asolamentelor
- administrarea uniformă şi în raport echilibrat a îngrăşămintelor naturale şi chimice
- limitarea utilizării produselor chimice şi exluderea celor dăunătoare pentru om sau
care ar putea avea efecte negative asupra mediului înconjurător şi al echilibrului
biologic în natură, prin acumularea de reziduuri în sol, în produsele
agroalimentare şi în organismul uman.
- instituirea unui sistem de asistenţă fitosanitară pentru toţi producătorii agricoli
- practicarea unei agriculturi ecologice care presupune la rândul ei perfecţionarea
sistemelor tradiţionale de obţinere a produselor agricole, păstrarea şi utilizarea
eficientă a potenţialului genetic, păstrarea echilibrului ecologic, folosirea tehnicii şi
utilajelor adecvate.

11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de

animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul
agricol.

11.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură

Conform situaţiei furnizate de către O.C.P.I. Covasna, evoluţia utilizării terenurilor

agricole se prezintă conform tabelului:

Tabel 11.1.2.1 – 1 Utilizarea terenurilor agricole în judeţul Covasna

Nr. Categ.de 2005
2000 2001 2002 2003 2004 2006 2007
Crt. folosinţă
1 Arabil (ha) 86331 86331 86331 86331 83785 83787 83428 83428
Păşuni
2 65009 65009 65009 65009 60862 60727 60941 60941
(ha)
Fâneţe şi
pajişti
3 33814 33814 33814 33814 40617 40731 40906 40903
naturale
(ha)
4 Vii (ha) 0 0 0 0 0 0 0 0
5 Livezi (ha) 262 1262 1262 1262 1025 1044 1014 1014
TOTAL AGRICOL 186416 186416 186416 186416 186289 186289 186289 186286

Situaţia cadastrului pentru anul 2008, la data întocmirii lucrării încă nu a fost
finalizată de către OCPI. Covasna.
Terenurile agricole sunt supuse degradării atât sub acţiunea apei, vântului dar
şi datorită activităţii umane.

Conform studiului agro-pedologic efectuat pentru judeţul Covasna în anul

2004 de către Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Braşov, starea terenurilor
agricole supuse degradării, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
 Tabel 11.1.2.1.- 2 Starea terenurilor afectate de alunecări – ha %
Supr.totală Supr.
Teritori Din care pe tipuri de alunecare
agricolă Agricolă
Nr u Supr. cu
conf. OCPI cartată
. Crt adminis alunecări În În În Curga Prăbu
Covasna în pedologi
trativ brazde valuri trepte toare şire
anul 2003 c
Total
judeţ 186416 181370 4735 523 3848 364 0 0
1
Covasn 100% 97,3% 2,54% 0,28% 2,06% 0,2% 0% 0%
a

Tabel 11.1.2.1.- 3 Terenuri erodate prin apă – ha %

Supr.tota
lă Din care erodate prin apă
Supr.
agricolă
Teritoriu Agricolă
Nr. conf.
administra cartată
Crt. OCPI puterni f.puterni
tiv pedologi slab modeat excesiv
Covasna c c
c
in anul
2003
Total judeţ 186416 181370 3293 4836 896 261 0
1
Covasna 100% 97,3% 1,8% 2,6% 0,5% 0,1% 0%
Tabel 11.1.2.1.- 4 Terenuri cu eroziune de dâncime – ha%
Supr.totală Din care pe forme de eroziune
Supr.
agricolă conf.
Nr.cr Teritoriu Agricolă
OCPI Siroiri ,
t administrativ cartată Ogaşe Ravene
Covasna in rigole
pedolog
anul 2003
1 Total judeţ 186416 181370 130 1035 53
Covasna 100% 97,3% 0,1% 0,6% 0,03%

Din punct de vedere al stării de inundabilitatea terenurilor agricole , conform studiului

amintit, situaţia se prezintă astfel:

Tabel 11.1.2.1. – 5 Terenuri afectate de inundaţii – ha %

Supr.totală Supr. Din care terenuri inundabile
agricolă conf. Agricolă
Nr.cr Teritoriu
OCPI cartată
t administrativ rar frecvent f.frecvent
Covasna in pedologic
anul 2003 ă
Total judeţ 186416 181370 4255 2763 3868
1
Covasna 100% 97,3% 2,31% 1,5% 2,1%

Terenurile în cauză sunt proprietate privată, în urma reconstituirii dreptului de

proprietate conf. Legii nr.18/1991, sau constituie domeniul public, fiind la dispoziţiia
Consiliilor Locale
În anii ’80 pe suprafeţele de teren afectate de eroziune şi de exces de
umiditate s-au executat lucrări de îmbunatăţiri funciare, după cum urmează:
- combaterea eroziunii solului pe o suprfaţă de 8078 ha, din care agricol 7842 ha
- lucrări de drenaj pe o suprafaţă de 6208 ha
- lucrări de desecare pe o suprafaţă de 37702 ha, din care agricol 35534 ha
În funcţie de reacţia chimică a solurilor, situaţia la nivelul judeţului, conform
studiului OSPA Brasov se prezintă conform tabelului de mai jos.
Tabel 11.1.2.1.- 6 Terenuri după reacţia solurilor - ha %
Supr.tota
lă Din care cu reacţie
Supr.
agricolă
Teritoriu Agricolă
Nr. conf.
administra cartată Puternic
Crt. OCPI Moderat Slab Slab
tiv agrochimi acidă Neutră
Covasna acidă Acidă alcalină
c
in anul
2003
Total judeţ 186416 134220 6371 52150 56503 6420 12776
1
Covasna 100% 72% 3,4% 28,0% 30,3% 3,4% 6,9%

În general, solurile din judeţul Covasna sunt moderat şi slab acide.

În ceea ce priveşte aprovizionarea solurilor cu elemente nutritive, din studiile
efectuate la nivelul judeţului s-a constat că solurile sunt aprovizionate mijlociu-slab cu
azot, cu conţinut de humus mijlociu-mare, aprovizionate slab-mijlociu cu fosfor şi
mijlociu- bine cu potasiu.

12.1.2.2. Evoluţia terenurilor retrase din circuitul agricol

Conform datelor primite de la OCPI Covasna, situaţia ternurilor scoase din

circuitul agricol se prezintă astfel:

Tabel 12.1.2.2. – 1 Terenuri scoase din circuitul agricol în judeţul Covasna

Nr. Categ.de Suprafaţa ha
crt folosinţă 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total
1 3,52 3,17 1,79 2,53 9,97 1,46 19,26 2,14
agricol

Suprefeţele de teren mentionate în tabel au fost scose din circuitul agricol ca

urmare a investiţiilor în lucrari de construcţii civile şi industriale.Pentru anul 2008
situaţiia cadastrală nu a fost finalizată.
După cum se ştie agricultura prin toate ramurile ei constituie o sursă de
poluare a mediului,de aceea există o continuă preocupare pentru reducerea
emisiilor. În acest sens se au în vedere următoarele măsuri:
-aplicarea unei epurări avasate a apelor uzate provenite de la fermele
zootehnice
-aplicarea practicilor de cultivare pentru reducerea utilizării produdelor
fitosanitare
-protejarea apelor(rîuri,bălţi,lacuri) împotriva poluării cu pesticide
-aplicarea codului de bune practici agricole în zonele vulnerabile
-reducerea eroyiunii solului prin aplicarea unor lucrări agrotehnice adecvate
-utilizarea gunoiului de grajd pentru fertilizarea terenurilor agricole

11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

În această categorie de lucrări intră lucrările de împădurire şi cele de regenerări

naturale efectuate în sectorul forestier. Din datele furnizate,situaţia se prezintă
conform tabelului de mai jos. Menţionăm că pentru anii 1999, 2000 şi 2001 nu am
obţinut datele necesare.
 Regenerarea pădurilor este una dintre priorităţiile de mediu, fiind identificată şi
în planul local de acţiune pentru mediu. Statistica regenerărilor naturale în perioada
2004-2008 se prezinta dupa cum urmează:

Tabel 11.1.2.1.1
Anul 2004 2005 2006 2007 2008
Suprafaţa
regenerată 373 578 461,5 474 495
(ha)

Suprafaţa regenerată

700

600

500

400
ha

Suprafaţa regenerată
300

200

100

0
2004 2005 2006 2007 2008

În această perioadă nu s-au executat lucrări de reconstrucţie ecologică a

terenurilor şi/sau plantarea terenurilor agricole.

11.1.2.2. Evoluţia şeptelului

Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Covasna, evoluţia efectivului de animale pe perioada 2001-2008 sunt prezentate în
tabelul de mai jos.

Tabel 11.1.2.2. – 1 Evoluţia şeptelului în judetul Covasna

Efective – nr.capete
Specii
Nr.
de
crt 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
animale

1 Bovine
45900 48495 44830 47515 48122 48231 44893 39517
total
2 Vaci
23778 23887 23619 25044 25354 27526 26040 24010
lapte
3 Alte
98 54 36 54 46 48 - -
bovine
4 Ovine
134100 126415 140231 132965 158720 157284 164045 185050
total
5 Caprine 3095 2904 4029 5170 9810 11320 12505 10825
 6 Porcine 92300 101136 77315 83804 79717 75519 63360 40892
7 Păsări
573900 434003 377710 691045 783352 606600 479395 530282
total
8 Găini
ouătoar 346531 229858 258710 390350 358520 276000
267194 279440
e
9 Cabalin
12400 12440 13190 13435 13541 13598 15091 12461
e
10 Animale
- -
de blană 23840 30320 29740 27322 26300 18420

Prin analiza detelor din tabel se poate observa o uşoară scadere a efectivului
de animale,în principal bovine şi porcine.

11.1.2.3. Agricultura ecologică

Agricultura ecologică sau agricultura biologică este o metodă specifică de

executare a lucrărilor agricole, prin care se întreţine un echilibru ecologic, produsele
sînt obţinute prin respectarea unui echilibru superior în sistemul sol-plantă-animal-
cicluri naturale de dezvoltare,contribuind la dezvoltarea durabilă a regiunilor rurale şi
protejarea mediului înconjutator şi garatînd condiţii bune de viaţă pentru animale.
Agricultura ecologică se deosebeşte fundamental de agricultura
convenţională, întrucât procesul şi tehnologiile de producere a produselor ecologice
sunt reglementate de reguli şi principii de producţie foarte stricte, care pleacă de la
calitatea pe care trebuie să o aibă solul şi până la obţinerea efectivă a produsului
final.În practicarea unei agriculturi ecologice, fermierii trebuie să aibă cunoştinţe
minime despre acest sector de producţie şi să folosească pentru fertilizarea
terenurilor şi pentru întreţinerea culturilor numai acele îngrăşăminte şi pesticide care
sunt permise în agricultura ecologică (conf. HG 917/2001)
Organismele modificate genetic şi derivatele acestora sunt interzise în
agricultura ecologică.
Agricultura ecologică urmăreşte obţinerea de produse agroalimentare
ecologice certificate, de origine vegetală şi animală, de calitate, în strânsă legătură
cu mediul înconjurător şi limitarea riscului poluării, cu menţinerea fertilităţii solului.
Deşi în judeţul Covasna ,atît sectorul vegetal cît şi sectorul zootehnic este în
continuă dezvoltare ,iar condiţiile sînt propice pentru practicarea unei agriculturi
ecologice nu putem vorbi încă de o agricultură ecologică în adevăratul sens al
cuvîntului,la nivelul anului 2008 fiind doar 35ha ocupate cu culturi ecologice..Putem
menţiona că sînt intenţii din partea producătorilor agricoli,aceştia fiind conştienti de
importanţa practicării acestui tip de agricultură în vederea realizării următoarelor
obirective:
-evitarea tuturor formelor de poluare atît la nivelul produselor cît şi la nivelul
mediuluio
-menţinerea fertilităţii naturale a solurilor , prin aceasta putîndu-se asigura în
mod durabil securitatea alimentara în lume
-producerea în cantităţi suficiente şi la nivel calitativ corespunzător alimente-
produse de care depinde si sănatatea consumatorilor
În sprijinul asociaţiilor agricole şi al fermierilor de mare folos este respectarea
Codului bunelor practici agricole – document amplu transpus din legislaţia
europeană.

11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului .

 Se ştie că agricultura are un impact deosebit asupra mediului, acest impact se
datorează în primul rând substanţelor chimice care au fost sintetizate în pesticidele,
fertilizatorii, stimulatorii de creştere precum şi în alte produse auxiliare. Sursele de
poluare a căror poluanţi sunt pesticidele se găsesc în toţi cei trei factori de mediu –
apă, aer, sol – ceea ce în final afectează întregul lanţ trofic. Apa de suprafaţă ca şi
cea subterană, poate constitui o sursă de poluare, pesticidul ajungând destul de
repede în acestea, în special în timpul ploilor.
Utilizarea acestora fără a se respecta prescripţiile de folosire ale fiecărui
produs în parte respectiv doza şi epoca de aplicare are consecinţe negative asupra
solului, apei şi plantelor şi implicit a consumatorului.
Pentru evitarea poluării cu pesticide care poate avea urmări destul severe
este bine să se ia o serie de măsuri de prevenire cum ar fi:
- folosirea numai de pesticide omologate
- administrarea pesticidelor să se realizeze numai prin unităţi fitosanitare autorizate
- instruirea persoanelor care urmează a manipula pesticidele, în privinţa modului
de utilizare corectă a acestora şi a normelor de securitate şi protecţia muncii
- realizarea unui control riguros al administrării de pesticide precum şi efectuarea
de analize de laborator în vederea depistării unor eventuale poluări
- interzicerea comercializării unor produse agroalimentare care conţin reziduuri de
pesticide peste limitele admise
- interzicerea aplicarii substanţelor fitosanitare cu mijloace aviatice atât în
agricultură cât şi în silvicultură a pesticidelor din grupele I şi II de toxicitate.
De asemenea folosirea neraţionala a îngrăşămintelor chimice fără a se ţine
cont de cerinţele solului şi a plantei poate duce la poluarea cu nitraţi a apelor de
suprafaţă şi subterane.
Pe lingă cele menţionate,mecanizarea agriculturii joacă un rol deosebit de
important din punct de vedere ecologic.Prin punerea la dispoziţie de catre
mecanizare a soluţiilor tehnice adecvate devin posibile practicarea agriculturii
durabile,menajarea solului şi a apei din sol, menajarea atmosfere iglobale şi a
mediului apropiat.Executarea mecanizată a lucrărilor din agricultură este însoţită în
acelasi timp de unele efecte negative de amploare diferită,aceste efecte sînt în
principiu inevitabile,dar printr-o exploatare raţională a utilajelor şi alegerea judicioasă
a tehnologiilor ele pot fi menţinute la un nivel scăzut.

11.1.4. Utilizarea durabilă a solului.

Utilizarea durabilă a solului este definită ca utilzarea ariei necesară pentru a

satisface populaţia unei ţări.
Solul constituie mediul de viaţă al plantelor. Degradarea lui are loc sub
influenţa temperaturii, apei, vântului, vieţuitoarelor, acest proces de degradarea fiind
un proces ireversibil. Alterarea solurilor se produce sub acţiunea apei acizilor
minerali sau organici şi a sărurilor.
Cele două procese au loc simultan, iar refacerea solurilor este cu mult sub
ritmul de degradare şi alterare.
Solul reprezintă fără îndoiala unul dintre cei mai importanţi factori de mediu şi
în acelaşi timp o resursă fundamentală pentru dezvoltarea economiei. Activităţile
umane au condus în timp la degradarea calităţii solului ceea ce a avut ca efect atât
deteriorarea echilibrului ecologic cât şi diminuarea potenţialului de dezvoltare.
 Solul constituie mediul pentru creşterea plantelor, fiind de asemenea o
resursă de bază şi pentru dezvoltare.
O dezvoltare durabilă nu poate fi realizată fără a include conservarea şi
utilizarea durabilă a solului.
Cauzele degradării solului sunt în general legate de procesul de
industrializare, păşunatul necontrolat al animalelor, activităţile agricole, (îngrăşăminte
insuficiente sau în exces, lucrări agrotehnice necorespunzătoare, irigaţii neraţionale)
despăduriri şi supraexploatarea fondului forestier). Suprafaţa agricolă se micşorează
datorită extinderii construcţiilor civile şi industriale, depozitelor de deseuri, spaţiilor de
agrement, eroziunii solului, aceasta din urmă ocupând primul loc în degradarea
pământului urmat fiind de alunecările de teren. Un alt factor limitativ îl constituie
sărăcirea solului în elemente nutritive, precum şi lipsa apei din sol.
Dat fiind cele prezentate se impun luarea unor măsuri în vederea utilizării
durabile a solului, în contextul sistemului de agricultură durabilă cum ar fi:
- desfăşurarea unor campanii de conştientizare în rîndul producătorilor agricoli
- privind respectarea normelor şi bunelor practici pentru mediu,conservarea
habitatelor şi a biodiversităţii .
- diversificarea culturilor în vederea îmbunătăţirii şi conservării structurii solului
- selectarea speciilor de plante care se potrivesc tipului de sol
- utilizarea îngrăşămintelor organice
- folosirea pe scară largă a mijloacelor profilactice şi biologice de protecţie,
limitându-se utilizarea substanţelor chimice pentru combaterea bolilor şi
dăunătorilor
- efectuarea lucrărilor agricole numai în perioade optime
- practicarea unei agriculturi ecologice în strînsă legătură cu protecţia factorilor de
mediu şi conservarea resurselor naturale.
În judeţul Covasna suprafaţa agricolă este de 186289 ha, iar tendinţa este pe
cât posibil ca aceasta să rămâna cu aceiaşi destinaţie.

11.2.Capacitatea de pescuit.

11.2.1Pescuitul in apele interioare

Potentialul baltilor existente in judeţ este mult mai mare decat productia
actuala de peşte, iar cererea creşte continuu, de la an la an. În judeţ există bazine
piscicole amenajate în suprafaţă de aproximativ 37ha la care se adaugă circa 110ha
luciu de apă, reprezentînd 23ha lacurile de la Reci si 86 ha lacul Pădureni, acesta
din urmă fiind amenajat pentru irigaţii.Din suprafaţa totală amenajată, 1,78ha este
ocupată cu crescatoria de pastravi iar restul amenajărilor circa 35ha,cuprind diferite
specii de peşti de apă dulce.
Acest potential poate fi fructificat mult mai bine dacă fermele piscicole si proprietarii
de bălti s-ar orienta si catre investitiile în turism, mai ales în zonele colinare.
Pe langa productia efectivă de peşte, zonele din preajma luciului de apă pot prezenta
si un potenţial turistic deosebit, în sensul că aici se pot organiza diferite concursuri
distractive precum si sesiuni de pescuit sportiv-recreativ.
Dacă se vor fructifica toate aceste atuuri se va avea numai de cîstigat, mai ales că
valoarea terenurilor astfel amenajate creşte exponenţial dacă se investeşte
corespunzator în acest sens.
Pescuitul sportiv se practică de asemenea pe toate rîurile care brazdează judeţul , în
special rîul Olt şi rîul Negru cu afluienţii lor cît şi pe braţele moarte rezultate în urma
regularizării riului Olt.

11.2.2.Pescuitul marin-Nu este cazul în judeţul Covasna.

11.3.Acvacultura
Acvacultura este o ramură a zootehniei,care la rîndul ei cuprinde mai multe
subramuri,cea mai reprezentativă fiind piscicultura.După cum s-a aratat în
cap.11.2,fată de potentialul existent la nivelul judeţului putem menţiona că această
subramură( piscicultura) este slab dezvoltată.Faţă de suprafaţa judeţului,doar 0,01%
reprezintă suprafaţa amenajată în bazine piscicole.

11.4.Industria
11.4.1.Poluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului

Industria reprezinta sectorul cu cea mai mare contributie la poluarea mediului

printr-o cantitate mare de poluanti solizi,lichizi si gazosi eliminati in apa,aer si
sol.Activitatile din sectorul industrial sunt principalele cauze care au ca efect
deteriorarea mediului ca urmare a exploatarii resurselor naturale, a consumului de
energie si a proceselor de productie generatoare atat de poluanti cat se de deseuri.
In judetul Covasna o importanta economica o reprezinta tezaurul hidromineral
si al gazelor mofetice Rezervele de ape minerale de diferite tipuri hidrochimice au o
calitate foarte bună ca de altfel si zăcamintele de bioxid de carbon. Ele sunt
valorificate pe scară industrială sub forma apelor minerale imbuteliate - Bodoc,
Vilcele, Covasna, Malnas, Biborteni - si in cura balneara ca bai carbogazoase la
statiunile balneoclimaterice de interes naţional si local - Covasna, Balvanyos,
Malnas, Valcele, Sugas, Ozunca, Hatuica. Bioxidul de carbon se utilizeaza la
Covasna si Malnas care, impreună cu apele minerale, constituie factori terapeutici
naturali de mare importanţă in tratamentul bolilor cardiovasculare si tratarea unor
boli digestive şi de nutriţie.
Datoritp constituţiei geologice relativ complexe a teritoriului judetului, marile
unitaţi structurale adăpostesc o gamă destul de largă de rezerve de substanţe
minerale utile, necesare industriei şi în special celei a construcţiilor. Dintre rezervele
cu o importanţa majorăa se găsesc: lignitul, andezitele, gresiile cretacice, argilele.

Industria extractivă de lignit si andezit are impact semnificativ asupra mediului

prin schimbarea topografiei zonei, prin ocuparea unor suprafeţe de teren cu material
steril inducînd modificări asupra biodiversităţii si imaginii peisagistice.
Industria alimentară este reprezentată prin unitaţi de industrializarea cărnii şi
produselor din carne.Tehnologia prelucrării cărnii presupune procese care determină
un impact asupra mediului prin emisii de noxe in atmosferă,emisii de amoniac,ape
uzate tehnologice cu încăarcare organică mare şi este producătoare de deşeuri
solide
Un loc important în judet privind impactul activitaţilor industriale îl deţin
activităţile de exploatare forestieră si prelucrarea materialului lemnos.Gestiunea
necorespunzatoare a deşeurilor industriale este o cauză semnificativă cu impact
asupra mediului.

Principalele ramuri industriale ale judeţului Covasna sunt:

- Industria extractivă :lignit,andezit,argila,gresie şi turbă industria de extracţie a
ţiţeiului şi gazelor naturale.
- industria de maşini şi aparataj electric,care produc motoare electrice şi aparataj
electric auto
- industria constucţiilor metalice şi a produselor din metal si industria de maşini şi
echipamente, agregate şi subansamble auto, etc
- industria textilă şi a confecţiilor care produc materiale textile din bumbac şi
confecţii textile în special pantaloni
- industria alimentară care valorifică în special resursele locale ale judeţului ca :
ape minerale zootehnie,produse agricole (cartoful, porumbul)
- industra de exploatare si prelucrare a lemnului care valorifică resursele lemnoase
din judeţ sub formă de cherestea şi mobilă.

Dacă iniţial motorul activităţii economice al judeţului îl reprezenta mineritul,

acum cele mai însemnate sunt ramurile industriei uşoare şi alimentare. Deasemeni
agricultura este bine reprezentată de cultura cartofului, a plantelor industriale şi
zootehniei.
Nivelul investiţiilor străine este destul de scăzut. Lipsa de atractivitate a
judeţului Covasna se datoreză infrastructurii de transport şi utilităţi foarte puţin
dezvoltatate (densitate mică a căilor de comunicaţii, starea nesatisfăcătoare a
drumurilor publice). Prin efectul cumulat al activităţilor antropice, însemnate suprafeţe
de paduri sunt supuse fenomenului de uscare sau prin exploatare inraţională,
importante suprafeţe de teren fiind lipsite de vegetaţie şi supuse fenomenelor de
eroziune.
Datorită programelor de restructurare în domeniul minier, s-a înrăutăţit situaţia
socio-economică şi a condus la creşterea şomajului.
Totodată, prin reducerea substanţială a activităţilor industriale şi folosirea unor
tenologii superioare, în special în domeniul minier şi al construcţiilor de maşini, în
ultimii ani se constată o influenţă negativă tot mai mică, aproape nesemnificativă
asupra mediului înconjurător. Toţi factorii de mediu ai judeţului Covasna (aer, apă,
sol, subsol, mediu ambiant, etc.) au suferit îmbunătăţiri considerabile.

11.4.2. Activitati industriale care se supun prevederilor directivei privind

prevenirea si controlul poluarii industriale

În prezent, in judetul Covasna sînt autorizate doua instalaţii IPPC care aparţin
SC.ABOFARM ( Ferma de păsări nr.7 Ilieni şi ferma de păsări nr.3 Sfîntu Gheorghe),
fiind în curs de reglementare o a treia fermă de pasari a aceleiaşi societăţi.
De asemenea în judeţ este autorizată şi SC.Delta-Gas Bodoc-unitate de
transport şi îmbuteliere GPL, care intră sub incidenţa Directivei Seveso.

14.4.3.Masuri şi acţiuni întrepinse în scopul prevenirii,ameliorării şi reducerii

poluării industriale.

În scopul prevenirii,ameliorării şi reducerii poluării industriale s-au stabilit

condiţile necesare pentru a se asigura că sunt luate toate măsurile prin aplicarea
celor mai bune tehnici disponibile si anume:
- acţiuni de control al conformării activitaţilor desfăsurate cu prevederile
autorizaţiilor integrate/autorizaţiilor de mediu emise.
- verificarea stadiului realizării la termenele prevăzute a măsurilor de conformare
precum si realizarea măsurilor de retehnologizare conform cerinţelor domeniului
controlului poluării industriale si Directivelor IPPC.
- implementarea sistemului de management a deşeurilor
- automonitorizarea emisiilor de poluanţi in mediu
- aplicarea recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile
- prevenirea accidentelor cu impact asupra sănătatii populatiei şi mediului si
limitarea consecintelor acestora
- planuri de acţiuni ( recomandări din cele mai bune tehnici disponibile-BAT)
- ecologizarea terenurilor poluate în incintele industriale
- dotarea cu echipamente de reţinerea poluantilor din apele uzate tehnologice şi
din emisiile in aer
- măsuri de minimizare a producerii deşeurilor
- pentru conformarea cu prevederile legale in vigoare care transpun Directiva
94/63/CE agenţii economici au realizat cerinţele tehnice privind echiparea
instalaţiilor cu sisteme de recuperare COV
- în domeniul protecţiei apei a avut loc extinderea alimentărilor cu apă,sisteme noi
de alimentare cu apă şi canalizare,executarea de staţii de epurare ape
uzate,monitorizarea panzei freatice.
- pentru protecţia solului au avut loc : redarea în circuitul agricol a terenurilor
afectate de exploatări ( extracţie de lignit,andezit,minerale),reabilitarea
carosabilului,realizarea de platforme betonate pentru depozitarea deşeurilor.