CONFLICTUL ASIMETRIC

CUPRINS

1
Introducere…………………………………………………………………………………..3

Capitolul 1

1.1 Statusul securitatii actuale……………………………………………………………….4

1.2 Conflicte contemporane : tendinte si cause……………………………………………...5

1.3 Factorii ce contureaza profilul conflictelor asimetrice…………………………………..7

Cpitolul 2

2.1 Intensitatea conflictului si atitudinea fata de oponent………………………………….9

2.2 Modalitatile de manifestare ale violentei in cadrul conflictelor asimetrice……………10

2.3 Strategia de combatere a efectelor conflictelor asimetrice……………………………..12

Concluzii…………………………………………………………………………….14

Bibliografie………………………………………………………………………….15

2
 INTRODUCERE

Abordarile asimetrice sunt incercari de a insela, dejuca sau submina puterea unor „actori”
si de a-i exploata punctele slabe, folosind metode care difera semnificativ de metodele de ducere
a operatiilor la care celalalt actor se asteapta. Actiunile asimetrice urmaresc, in general, un
impact psihologic major, ca de exemplu soc ori confuzie, care-i afecteaza adversarului initiativa,
libertatea de actiune si vointa. Abordarile asimetrice folosesc tactici noi si netraditionale, arme

3
sau tehnici diferite si pot fi aplicate la toate nivelurile razboiului – strategic, operativ si tactic –
precum si in intreg spectrul operatiilor militare1. Actele teroriste care pot implica utilizarea
armelor nucleare, biologice si chimice reprezinta o amenitare de o periculozitate extrema ce
trebuie contracarata.

Din aceeasi perspectiva, este important sa amintim volumul intitulat „Razboiului

viitorului, viitorul razboiului” in care autorii il citeaza pe Soїda Bédar care considera ca strategia
militara pune in relief trei niveluri de confruntare2:

• simetria, care presupune opozitia armata a două forte aproximativ egale ca dezvoltare,
compunere si dotare;

• disimetria, care propune superioritatea cantitativa si/sau calitativa a uneia dintre parti;

• asimetria, care presupune obtinerea unui avantaj exploatand slabiciunile si

vulnerabilitatile adversarului si evitand punctele lui forte.

Capitolul 1

1.1 Statusul securitatii actuale

1
Simileanu, V., Asimetria fenomenului terorist, Bucureşti, Editura TOP FORM, 2003, p.39
2
Mureşan, M., Văduva, G., Războiul Viitorului, viitorul războiului, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare, 2004, p.261

4
 Mediul securitatii se afla intr-un proces amplu de dezvoltare influentata de doua tendinte ce
presupun pe de o parte extinderea procesului de democratizare, afirmarea drepturilor omului si
principiile economiei de piata si noul concept de cooperare la scara larga intre state atat la nivel
european cat si la nivel transatlantic, iar pe de alta parte, fragmentarea si dezintegrarea entitatilor
statale multinationale. O problema din ce in ce mai evidenta care afecteaza mediul securitatii este
aceea a aparitiei si diversitatii riscurilor de natura militara si nemilitara (aparitia fenomenului
numit terrorism) precum si vulnerabilitatea institutiilor din cadrul statelor si internationale in fata
acestora. Sistemul international incepe sa se separe din punct de vedere politic, precum si din cel
al vechilor aliante, iar caderea comunismului a creat un cadru propice pentru aparitia si
extinderea fenomenului de globalizare.

Noua ordine internationala se bazeaza pe principii globaliste cum ar fi:

 constituirea unei economii mondiale ce are la baza sprijinul unor super puteri precum :
America de Nord, Japonia - China si zona economica a Uniunii Europene, la care se
adauga , in ultima vreme, Rusia;
 disparitia distinctiei dintre problemele interne, care apartineau strict domeniului
suveranitatii, si problemele externe, care erau subiectul unor modele clasice de rezolvare
internationala;
 aparitia unor actori internationali non-statali. Acestia au ca principale trasaturi: lipsa
apartenentei la un areal teritorial; se conduc dupa reguli şi norme specifice si au alte
tipuri de interese decat cele nationale, raportandu-se la alte surse de putere etc.;
 afirmarea unor noi tendinte de dezvoltare în cadrul institutiilor si organizatiilor
internationale de securitate si politico-economice: trecerea de la functia de aparare
colectiva la cea de securitate colectiva. NATO si-a dezvoltat nu numai strategia de
integrare si cooperare, ci si pe aceea de consultare cu Federatia Rusa si Ucraina;
 aparitia tendintelor de regionalizare. Organizatii cum sunt ONU sau OSCE incurajeaza
preluarea de mandate pentru indeplinirea unor misiuni internationale de catre coaliţii sau
organizatii regionale.

1.2 Conflictele contemporane: tendinte si cauze

5
 Atacurile din 11 septembrie 2001, ca si raspunsul prompt, inalt tehnologizat si precis al
americanilor, constituie un exemplu de ceea ce inseamna un razboi de generatia a patra. 3 Aici se
naste conceptul de asimetrie. Includerea conceptului în documente oficiale arată că se impune
necesitatea aprofundării studiului în domeniul riscurilor asimetrice.Cel de-al „patrulea război
mondial”, aşa cum este denumit de unii specialişti războiul împotriva teroris mului, vrea să fie
prin excelenţă asimetric:

prin mijloace neconvenţionale (terorismul încearcă să ocolească total armata inamicului şi să

lovească direct ţintele civile), prin atacuri surprinzătoare şi mai degrabă adecvate decât rapide;

fiecare dintre părţi caută să evite spaţiul de luptă în care celălalt este imbatabil şi preferă să
lovească cu mijloacele avute la îndemână sau pe care şi le poate procura fără costuri prea mari;

organizaţiile teroriste se întrepătrund unindu-şi resursele, forţele şi eforturile pentru atingerea

scopurilor;

se urmăreşte obţinerea unor distrugeri materiale considerabile ori efecte psihologice în masă (să
ne amintim că la 11 septembrie 2001 prin planificarea atentatelor de la World Trade Center s-a
realizat transmiterea primului atentat terorist în direct – lovirea celui de-al doilea turn – tocmai
pentru amplificarea fricii şi a stării de incertitudine;

In perioada 1990 – 1999 au avut loc pe glob 118 conflicte armate, in care au fost implicate
80 de state si au murit aproximativ 6 milioane de oameni. Dintre acestea, numai 10 pot fi definite
strict confruntari interstatale, 5 au fost „razboaie de independenta”, iar peste 100 au fost, in
general, initial sau exclusiv, conflicte interne. Din analiza acestora, se pot contura cateva
cauze principale ale conflictelor armate contemporane:

conditiile economice precare sunt cele mai importante cauze pe termen lung pentru
conflictele armate intrastatale;

3
Antonescu, A., Noile feţe ale războiului, în: Revista Lumea Magazin, Nr.3/2004, p.31

6
 in perioadele de tranzitie, statele cu regimuri politice represive au tendinta de a cauza
conflicte armate;

degradarea unor resurse vitale poate duce la conflicte violente, dar nu in asemenea
masura precum conditiile economice sau politice;

identitatile etnice si religioase, manipulate politic, pot deveni o cauza importanta a

conflictelor armate.

Forme de politizare etnica sau religioasa ca: nationalismul, extremismul,

fundamentalismul religios si xenofobia unor grupuri religioase au în comun ideea folosirii fortei
si aplicarea principiilor de excludere si de violetţă asupra unor minoritati sau asupra altor
grupuri.

Pe acest background, comunitatea internationala a trebuit sa evalueze capacitatea sa de a

face fata riscurilor si amenintarilor la adresa civilizatiei, democratiei si a conditiei umane si a
valorilor pe care aceasta le promoveaza. La orizont se intrevede o noua amenintare, cea a
terorismului, care afecteaza in prim plan domeniile sociale ale vietii in stat si totodata modul in
care reprezentantii politici ai fiecarui stat vor decide ce masuri militare vor utiliza in
combaterea acestei amenintari.

1.3 FACTORII CE CONTUREAZA PROFILUL CONFLICTELOR

ASIMETRICE

Profilul conflictelor asimetrice este influentat de o serie de factori ce le individualizeaza intre

conflictele clasice: situatii politico-economice si strategice de insecuritate asimetrica, scopul
politic si strategic, obiectivele vizate, fortele si mijloacele de actiune specifice, conceptia si
intensitatea conflictului, atitudinea fata de adversar, spatiul de desfasurare, tipurile dominante de
actiune si modul de manifestare a violentei. Bazata pe o relatie asimetrica, geografia

7
confruntarilor disproportionate dovedeste implicarea decisiva a economicului si politicului in
geneza situatiilor de insecuritate. Trecerea entitatilor statale de la sistemele economice
industriale la cele informationale naste o multitudine de confruntari de intensitate variabila, pe
fondul decalajelor grave existente in plan national sau regional. Pe termen lung, crizele
economice, problemele economice si comerciale si chiar ecologice pot constitui fermentul unor
astfel de conflicte.

„Cresterea economica, dupa cum subliniază Samuel P. Huntington, in studiul sau << Ciocnirea
civilizatiilor >>, creaza instabilitate politica in interiorul tarilor si intre tari, altereaza echilibrul
de putere intre tari si regiuni”4, iscand amenintari si, in final, conflicte deschise intre acestea.
Conflictele asimetrice isi au o sursa importanta in situatiile de confruntare generate de
universalismul occidental, de ceea ce Huntington considera „ciocnirea civilizatiilor”. Pe aceasta
linie de argumentare inca controversata , cele mai periculoase conflicte ar putea fi cele dintre
popoare apartinand diferitelor entitati culturale. Inauntrul civiliztţiilor au loc conflictele etnice.

Un evantai foarte mare de situatii este inclus in raporturile civilizatiilor cu Occidentul care
ia deciziile cruciale in probleme economice, influentează decisiv politica si securitatea altor
regiuni sau civilizatii. Controlul petroluluisşi accesului la acesta reprezinta exemplul cel mai
edificator in acest sens.Numeroase conflicte provin din diferentele existente intre aceste
civilizatii si Occident si din interventia occidentala in treburile altor civilizatii. Situatii politico-
economice si strategice de insecuritate ce conduc, inevitabil, la conflicte asimetrice sunt
generate, deopotriva, de dominatia exercitata in economie, de opresiunile si erorile regimurilor
totalitare, ca si de deciziile antipopulare, antidemocratice ale unor guvernari falimentare.
Foametea, saracia, lipsurile de tot felul stau la temelia multor situatii conflictuale.

Din punct de vedere politic, conflictele asimetrice au drept scopuri principale

extinderea influentei pe plan politic intr-o anumita zona cu potential geostrategic, influentarea
orientarilor politice ale unor state care detin controlul asupra unor resurse vitale, mentinerea
stabilitatii intr-o zona cu grad mare de risc, obtinerea independentei statele, apararea ordinii
constitutionale, etc. Scopul strategic 5 al conflictelor asimetrice este de a crea o situatie postconflictuala
care sa permita negocierile de pe pozitii avantajoase. Caile de înfaptuire a scopului politico-strategic
4
Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, 1998, p. 322.
5
Referiri asupra scopului politic şi strategic al războiului la general-maior (r.) Corneliu Soare, în
Recitindu-l pe Clausewitz, Bucureşti, Editura Militară, 1993, p. 29.

8
general al conflictului asimetric sunt in principal de natura nonmilitara, insotite de o serie de demersuri
politico-diplomatice, economice, psihologice, informationale etc.

Obiective ale conflictelor asimetrice pot fi considerate:

eliberarea de sub dominatia straină;

modificarea regimului politic din unele tari;

separarea unor regiuni si constituirea de noi state;

schimbarea guvernelor sau a unor presedinti de state;

recunoasterea egalitatii confesionale sau mentinerea acestor inegalitati;

obtinerea unor privilegii;

lichidarea unor personalitati a caror activitate incomodeaza sau impiedica rezolvarea unor
probleme;

eliberarea unor camarazi retinuti, detinuti sau arestati;

obtinerea de rascumparari pentru finantarea unor aaţiuni viitoare s.a.

Totodata , printre obiectivele stabilite se afla si:

penetrarea centrelor de putere politica, sociala, a mass-media;

subminarea, aservirea economiei sau distrugerea economiei unei tari-tinta;

implementarea unor noi sisteme de valori;

dezagregarea autoritatii

realizarea unor contradictii si rupturi intre conducatorii de stat si populatie;

modelarea societatii potrivit propriilor conceptii si idei.

9
 CAPITOLUL 2

2.1 INTENSITATEA CONFLICTULUI SI ATITUDINEA FATA DE OPONENT

In principal, conflictele asimetrice includ parteneri (care pot fi considerati aliati militari); adversari (cu
interese si valori contrare valorilor si intereselor marilor puteri, care inaă nu au mijloacele necesare de a
li se opune activ acestora din urma); renegati (folosind adesea forta si violenta militara, inamici actuali si
posibili ai marilor puteri); starile de necesitate (operatiuni umanitare de salvare, diferite operatiuni de
pace, alte operatiuni decat razboiul, dezastre naturale sau ecologice ce necesita folosirea resurselor
militare)6.

Conflictul asimetric este conceput, astazi si, probabil, in viitor, pe de o parte, cu intrebuintarea
armelor netraditionale, a armelor neletale, iar pe de alta parte, cu folosirea armelor de foc,
explozibililor, a armelor clasice, in raport cu posibilitatile de riposta. In secolul XXI, va interveni in
ecuatie, evident, generatia a treia de arme nucleare (cele cu emisie directionata si selectiva de energie),
folosite ca arma antispatiala de state detinatoare de arma nucleara, impotriva marilor puteri ce poseda
armei in spatiul cosmic, dar si armele cu plasma.

Duritatea si intensitatea confruntarilor asimetrice exprima nivelul starii conflictuale in care unele
state-nţiuni sau centre de putere intra in trendul integrationist. Dinamica luptei, gradul sporit de
incertitudine, efectul armelor moderne creaza o mare presiune psihologica asupra combatantilor.
Teama, groaza, starea de insecuritate, de nesiguranta generalizate, date de caracterul imprevizibil al
actiunilor, la nivelul intregii populaţii sau al unui segment al acesteia, reprezinta obiectivul de prima
importanta al actiunilor teroriste, modalitati preferate de desfasurare a conflictelor asimetrice. Aceste
sentimente sunt cultivate prin forta si amenintarea cu forta a unor cetateni nevinovati, neimplicaţi în
conflict, prin actiuni derulate astfel incat sa fie intens mediatizate in presa scrisa si, mai ales,
audiovizuala si, prin aceasta, sa intensifice frica in randurile adversarului.

Spatiile care devin adevarate scene de lupta pentru conflictele asimetrice se impart in mai
multe categorii, printre care : spatiul global, propice pentru strategii elaborate, spatiul unor zone
pe glob, aflate chiar si la mare distanta unele de altele unde se mentin prin promovarea
6
General-locotenent Patrick M. Hughes, Ameninţări şi provocări pe plan mondial în deceniile următoare,
Raportul prezentat, în septembrie 1999, Comisiei parlamentare a SUA, document preluat de pe Internet.

10
intereselor politice si a fortelor armate, spatiul de importanta strategic (o zona terestra sau
maritima aflata in vecinatatea teritoriului national) si spatiul de interes national. Exemplul
Razboiului din Golf este edificator pentru un conflict asimetric, in care partile s-au gasit intr-o
confruntare militara disproportionata, pe de o parte uzandu-se de tehnologia cea mai sofisticata a
ultimului deceniu, in spatiul de lupta integrat, iar pe de alta parte, de inzestrarea irakiana depasita
si de o reactie pe potriva dotarii.

2.2 MODALITATILE DE MANIFESTARE A VIOLENTEI IN CADRUL

CONFLICTELOR ASIMETRICE

In epoca in care „natiunile au preluat deja monopolul violentei” (Toffler), in spatiul

conflictelor asimetrice, aceasta este caracteristica principala a actiunilor desfasurate. Odata cu
trecerea timpului, violenta pare sa se acutizeze, semn ca recurgerea la agresivitate este
considerata inca soluţia de dominare a adversarului. Fenomen manifestat inainte cu precadere
doar in cadrul catorva natiuni, violenta se va dispersa demografic.” Natura violentei insasi sufera
profunde schimbari, devenind tot mai dependenta de tehnologii intensive ale cunoasterii,
telecomunicatiile, simularile si software-ul evoluat”7.

“8Principalele moduri de manifestare a violentei la nivelul conflictelor asimetrice sunt:

-metode asimetrice si asincrone folosite cu abilitate;

-surpriza tehnologiei, care poate conferi avantaje circumstantiale neanticipate de marile puteri
militare;

-miza pe capacitatea cantitativa, combinata cu avantajele situationale (initiativa, obiective

limitate, linii scurte de comunicatii, teren cunoscut, timp suficient de desfasurare si pregatire a
pozitiilor de lupta)”;

-folosirea armelor de distrugere in masa, a rachetelor si a fortelor pentru operatiuni speciale;

7
Maurice Najman, Noul război rece, manipulare, dezinformare, infiltrare, în revista „Planeta Internet“,
nr.2, ianuarie 1997, pp.34-51.
8

11
-subversiunea si terorismul combinat;

-formarea unor capacitati aeriene de aparare antiaeriana, rachete, mine de razboi si navale,
achizitionarea de arme de distrugere in masa si rachete cu raza mai lunga de actiune, pentru
descurajarea SUA si intimidarea vecinilor (Iran);

-folosirea potentialului avansat de comanda si control, instruire, intretinere, informatii secrete si

cercetare-recunoastere, de administrare, a conditiilor si circumstantelor situationale favorabile;

-conflictul marilor puteri militare regionale, desfasurat cu forte „hibrid” numeroase, impotriva marilor
puteri ale lumii (SUA, de exemplu), avand ca suport tehnologiile letale avansate si posibilele aliante si
--conditii stabilite in plan regional;

-folosirea fortei si violentei militare;

-traficul cu narcotice si alte actiuni criminale cu implicatii pentru securitatea nationala;

-operatiuni simultane (efectul de retea al unor sau chiar mai multor conditii si circumstante).

2.3 STRATEGIA DE COMBATERE A EFECTELOR CONFLICTELOR

ASIMETRICE

Strategiile de contracarare a efectelor conflictelor asimetrice ocupa un loc important in toate

domeniile strategiilor politico-diplomatice, informationale, psihologice, culturale si militare. Ele sunt
duse prin mijloace adecvate, pe principiile unitatii, complementaritatii, surprinderii si oportunitatii,
reproducand astfel, ceea ce înseamna strategii asimetrice in mediul natural. Este foarte important ca, in
analiza strategiilor asimetrice, sa ne intoarcem la acel spatiu in care ele sunt cel mai acasa: lupta
genelor.

Strategia este o „politica“ comportamentala programata, de pilda: „Ataca adversarul! Daca

fuge, urmareşte-l! Daca riposteaza, fugi tu!". O strategie evolutiv stabila (SES) reprezinta aceea care, o
data adoptata de toti membrii unei populatii, nu poate fi depasita de nici unul dintre ei. Prin urmare, cea
mai buna strategie pentru un individ depinde de ceea ce face majoritatea populatiei. Intrucat toti

12
indivizii unei populatii incearca sa maximizeze propriul succes, singura strategie durabila va fi aceea care,
evoluand, nu va putea fi depasita de nici un individ deviant (mutant). Odată pusa la punct o SES, ramane
constanta, selectia penalizand orice deviatie, până ce o modificare importanta a mediului provoaca o
perioada scurta de instabilitate evolutiva sau o oscilatie a populatiei.

Lumea se polarizeaza din ce în ce mai mult. De o parte se afla forta banului si a inaltei tehnologii,
de cealalta – saracia si dependenta din ce in ce mai pronuntata de efectele secundare sau colaterale ale
acestei inalte tehnologii. Pe cale de consecinta, lumea a fost, este si va fi asimetrica. Asimetria lumii este
conflictuala, chiar daca nu totdeauna ea este producatoare de conflicte. Nationalismele şi
fundamentalismele sunt considerate principalele surse de amenintare. Dar ele insele sunt produse ale
asimetriei lumii si, ca atare, ne invartim intr-un cerc vicios. Socialismul real a esuat, iar retetele
capitalismului, a celui care reprezinta fundamentul valorilor occidentale, nu permit acestor tari din
lumea fosta comunista sau din lumea a treia sa-si rezolve marile probleme. Confruntarea Nord – Sud
continua. Tarile dezvoltate vor sa-si mentina cu orice pret nivelul ridicat al vietii si avantajele pe care le-
au dobandit. Unele miscari si unele tari din lumea a treia se opun. Iata sursa unor tensiuni care vin din
realitati asimetrice. Iar acestea nu pot fi solutionate decat tot prin mijloace si strategii asimetrice.

Deci nu numai tările lumii a treia sunt vinovate de proliferarea unor conflicte asimetrice.
Radacinile acestor conflicte se afla in stransa legatura cu inegalitatile economice, sociale, politice si
istorice. Solutiile trebuie cautate deci aici. Cele militare vor crea doar impresia ca s-a rezolvat. Cand este
vorba de raporturile intre aceste doua lumi – o lume a fostelor colonii, a tarilor sarace si una a tarilor
supertehnologizate, care au trecut deja la societati de tip informational -, nu se poate face abstractie de
decalaje, de interese, de sursele conflictuale reale, unii mergand in sus, altii în jos.

De aceea vor exista linii de separatie, baricade, coalitii de state si aliante. Statele se vor coaliza
nu neaparat pentru a ataca, pentru a impune, ci mai ales pentru a-si asigura stabilitatea necesara,
pentru a se afla la adapost, pentru a fi nu atat de partea celui mai puternic, cat de partea celui mai putin
vulnerabil, celui mai stabil. Majoritatea tarilor care nu au interese globale se coalizeaza pentru a-si
asigura stabilitatea, pentru a contracara efectele asimetriilor agresive, pentru a face fata amenintarilor
carora, singure, nu le-ar putea rezista. Candidaturile tarilor din Centrul si Estul Europei la Uniunea
Europeana si NATO nu vizeaza realizarea unei forte care sa domine lumea, ci obtinerea unui
orizont de siguranta strategica, de stabilitate absolut necesar pentru rezolvarea problemelor
proprii si pentru asigurarea unui nivel de viata acceptabil cetatenilor. Manwaring notează:

13
„consecintele unei instabilitati amenintatoare in mediul international pot sa fie foarte importante,
dar este vorba doar de un simptom, nu de o amenintare in sine. Amenintarea in sistemul
contemporan rezulta mai degraba din lipsa de intelegere deopotriva a cauzelor instabilitatii si a
manierei si mijloacelor cu care se trateaza conflictele care rezulta din manifestarile variate ale
dezechilibrelor politic, economic, social si militar.“ Pentru ca tarile puternice au participat la
astfel de conflicte neconventionale, dar nici unul nu s-a desfasurat pe teritoriul lor si, de aceea, n-
au cum sa inteleaga (din toate punctele de vedere) filosofia acestor conflicte, ci doar pe cea a
punctului de vedere propriu.

Argumentul este inainte de toate tehnic. Epoca telecomunicatiilor si a mijloacelor de

transport moderne permite celor care poseda astfel de mijloace sa aiba o viziunea globala
veritabila, de vreme ce acestea sunt detinute si controlate de un mic grup de privilegiati, de
norocosi. Dar ele nu se pot inchide multa vreme in propriul lor sistem privilegiat si, de acolo, sa
rezolve prin forta orice tendinta revendicativa din partea tarilor lumii a treia. Din ce in ce mai
mult, lumea devine multipolara, economia se mondializeaza, natura conflictelor se schimba,
informatia patrunde peste tot, iar lumea devine interdependenta.

CONCLUZII

Cum de altfel este bine stiut, asimetria a existat si de-a lungul istoriei, nu este un fenomen nou si
lumea nu va scapa de asimetrii, de fundamentalism extremist sau crima organizata, dar cu toate
acestea se impune necesitatea aprofundarii studiului in domeniul riscurilor asimetrice deoarece
practica ultimilor ani a confirmat ca terorismul international este in mod cert, cel mai mare risc
pentru siguranta şi securitatea globala in secolul in care de-abia am intrat.

In virtutea amplorii pe care a capatat-o si a implicatiilor pe termen lung manifestate in

toate sferele societatii contemporane, si mai ales a impactului psihologic asupra populatiei,
terorismul si-a catigat faima de conflict neconventional si asimet Daca regula corecta din punct
de vedere etic si politic a sistemului social axat pe modelul democratiei liberale capitaliste este
supravietuirea celui mai puternic (cu alte cuvinte majoritatea, mai puternica prin natura, se
impune in fata minoritatii), singura regula dupa care actionează teroristul, singura lege pe care o

14
respecta, este legea junglei: supravietuirea celui mai adaptat. Pe cale de consecintă, daca nu poti
invinge majoritatea, fie i te alaturi, fie o sabotezi in unicul mod posibil: prin neconformarea
regulilor jocului – de aici asimetria.

BIBLIOGRAFIE

1. Simileanu, V., Asimetria fenomenului terorist, Bucureşti, Editura TOP FORM,

2003,
2. Mureşan, M., Văduva, G., Războiul Viitorului, viitorul războiului, Bucureşti,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare, 2004,
3. Antonescu, A., Noile feţe ale războiului, în: Revista Lumea Magazin,
Nr.3/2004,
4. Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale,
Editura Antet, 1998,
5. Referiri asupra scopului politic şi strategic al războiului la general-maior (r.)
Corneliu Soare, în Recitindu-l pe Clausewitz, Bucureşti, Editura Militară, 1993,

6.General-locotenent Patrick M. Hughes, Ameninţări şi provocări pe plan mondial

în deceniile următoare, Raportul prezentat, în septembrie 1999, Comisiei
parlamentare a SUA, document preluat de pe Internet.
7. Maurice Najman, Noul război rece, manipulare, dezinformare, infiltrare, în
revista „Planeta Internet“, nr.2, ianuarie 1997,

15
.

16