Şomajul

I Definiţia şomajului

- o stare negativă a economiei care afectează o parte din populaţia

activă disponibilă prin neasigurarea locurilor de muncă
II Definiţia şomerilor

1. Şomeri sunt toţi cei apţi de muncă dar care nu găsesc de

lucru şi care pot fi angajaţi, parţial sau în întregime, numai în
anumite momente ale dezvoltării economice
2. Şomerii sunt cei care au înregistrate cereri de angajare la oficiile
de plasare a forţei de muncă
3. Şomerii sunt toţi cei ale căror cereri nu au fost satisfăcute până
la sfârşitul fiecărei luni.
4. Şomer este oricine are mai mult de 15 ani şi îndeplineşte
concomitent următoarele condiţii:

- este apt de muncă

- nu munceşte
- este disponibil pentru o muncă salariată sau
nesalariată
- caută un loc de muncă

III Şomajul ca mărime nedefinită

- şomajul este apreciat ca o mărime omogenă, nediferenţiată, ceea

ce nu corespunde realităţii.
IV Caracteristici

1. Nivelul la care a ajuns

- ce se poate exprima -- absolut -- ca număr al şomerilor şi

-- relativ -- ca rată a şomajului

2. Intensitatea cu care se manifestă

 - pierderea locurilor de muncă şi încetarea totală a
activităţii

3. Durată

- perioada de la momentul pierderii locului de muncă sau

diminuarea activităţii depuse până la reluarea normală a
muncii

4. Structura

- componenţa pe categorii de vârstă, nivel de calificare,

sex, rasă etc.
V Formarea şomerilor

- se formează pe baza a două mari procese:

1. Pierderea locurilor de muncă

- în funcţie de cauzele directe care îl determină, se

disting mai multe forme de şomaj:
a.) şomajul ciclic sau conjunctural

- cauzat de crize trecătoare dar care se

repetă la intervale de timp mai lungi

b.) Şomajul structural

- determinat de modificarea structurii

economiei pe activităţi

c.) Şomajul tehnologic

- ca urmare a înlocuirii vechilor tehnici

şi tehnologii cu altele noi şi restrângerea
locurilor de muncă

2. Creşterea ofertei de muncă

 - generează şomaj datorită stării economiei care, prin
nivelul de dezvoltare nu poate asigura crearea de locuri
de muncă în pas cu creşterea forţei de muncă

- dimensiunile şi dinamica şomajului pe ţări şi

perioade sunt influenţate de migraţia internaţională a
populaţiei active dintr-o ţară în alta

VI Resorbirea şomajului

- şomajul structural poate fi resorbit , total sau parţial, în decursul

unor perioade de avânt economic îndelungat

- celelalte două forme de şomaj se pot resorbi şi ele într-un timp

îndelungat, dar prin măsuri care se realizează concomitent pe
multiple planuri

VII Şomajul ca dezechilibru

1. Pe piaţa muncii

- când pe această piaţă oferta este mai mare decât

cererea

- în condiţii de echilibru pe piaţa muncii orice individ care

doreşte să se angajeze găseşte un loc de muncă şi nu va
exista şomaj involuntar

- în schimb poate exista şomaj voluntar, oamenii care nu

pot să se angajeze într-o activitate pentru că nivelul ridicat
ala salariilor, impus prin negocieri colective, determină
diminuarea cererii de muncă

2. Pe piaţa bunurilor şi serviciilor

- şomajul este consecinţa unei producţii de bunuri economice

inferioare cererii

- inexistenţa sau insuficienţa capacităţilor de producţie

VIII Concluzie
 - dezvoltarea economico – socială echilibrată nu este însoţită de
şomaj

IX Ajutorul de şomaj

- modalitatea cea mai utilizată de garantare a unui venit minim

pentru şomeri. Ea reprezintă 50% din salariu

X Preocupări pentru garantarea ajutorului de şomaj

- garantarea unui astfel de venit constituie o preocupare pentru

toate guvernele, organizaţiile profesionale şi sindicatele pentru că
realizarea sa întâmpină mari dificultăţi

1. limita fondurilor ce poate fi utilizată în acest scop

2. necesitatea practicării unor sisteme de acordare cât
mai echitabilă
3. nemulţumirile celor care contribuie la formarea
fondurilor respective şi trebuie să dea sume tot mai
mari
4. necesitatea stabilirii unui asemenea nivel pentru acest
ajutor încât să nu genereze suficienţă, ci să-I incite
permanent la încadrarea în muncă

XI Măsuri de diminuare

1. Măsuri care privesc pe şomeri

a.) Măsurile pentru pregătirea, calificarea şi orientarea

celor ce caută un loc de muncă
b.) Facilităţile acordate de stat pentru crearea de noi
locuri de muncă în activităţile publice
c.) Trecerea la noi forme de angajare
d.) Stagii pentru operaţii specifice de foarte scurt timp
etc.
e.) Investiţiile pentru crearea de locuri de muncă

2. Măsuri care privesc pe angajaţi

- au ca scop:
 1. să prevină creşterea şomajului prin pregătire şi
calificare
2. să diminueze şomajul prin crearea de posibilităţi
suplimentare

XII Măsuri

1. de împărţire a muncii
2. garantării locurilor de muncă
3. garantare juridică

- se cuprind toate acele măsuri ce pot avea ca rezultat

acceptarea de către cei în căutare de loc de muncă a
angajării lor cu contracte de scurtă durată, cu program
zilnic redus şi atipic

XIV Revendicări sindicale

1. pentru şomeri

- creşterea indemnizaţiei
- lungirea perioadei de timp

2. pentru salariaţi

- garantarea locurilor de muncă

- creşterea salariilor