Tendin ele aplic rii procesului SorbonaBologna în Europa Occidental i Oriental

Senatul ULIM 24 noiembrie 2004 Prezentare Ana GU U, Prim-Vicerector
www.ulim.md agutu@ulim.md agutu@ulim.md

Procesul Sorbona-Bologna 
Declara iile: ± Sorbona (1998, 4 ri), Bologna (1999, 29 ri), Praga (2001, 32 ri), Berlin (2003, 40 ri)  Spa iul European al înv

mântului superior

i al cercet rii
± Mobilitatea studen ilor, profesorilor i cercet torilor ± Transparen a i atractivitatea

Procesul Sorbona-Bologna 
Arhitectura studiilor comparabile (80% din statele

semnatare au deja baza legislativ pentru aceasta) :
± Licen a (bachelor), master,doctorat (PhD) ± Studii modulare i semestriale (Credite ECTS) ± Recunoa terea mutual a diplomelor de studii 

Formarea profesional pe parcursul întregii vie i  Cursuri europene i interna ionale  Evaluarea i asigurarea calit ii

Procesul Sorbona-Bologna 
Aderarea politic rapid ± proces multa teptat în

spa iul european (2/3 din institu iile vizate au sensibilizat rapid esen a PSB, îns 50% din ele consider c legisla ia rilor lor înc nu este gata pentru efectuarea reformei)  Convergen mai degrab decât armonizare (tentativ nereu it a Buxelles ± armonizarea ar putea duce la banalizare)  Oportunitatea impulsion rii evolu iei înv mântului na ional

Puncte de reper 
Cunoa terea i sus inerea Procesului SB  Rolul studen ilor (60% studen i au fost

familiariza i formal cu esen a PSB)  Gradul de angajare în câmpul muncii (sporirea acestuia odat cu sporirea calit ii studiilor i pertinen ei diplomelor)  Structura cursurilor (reforma curricular ) ± 80% din rile semnatare au acceptat structura în 2 cicluri, cât despre doctorat ± situa ia difer de la ar la ar )

Puncte de reper  Autonomia i asigurarea calit ii ( rile semnatare au creat agen ii pentru evaluarea extern a calit ii studiilor i examineaz acum posibilitatea standardiz rii principiilor de evaluare. cu deosebit acuitate se pune problema acredit rii studiilor doctorale) .

Evolu ii  Foarte diverse în dependen de ar .Conjunctura politic ± Voin a pentru reforme ± Dinamica aplic rii ± Gradul de aderare la comunitatea universitar (profesori. studen i) ± Calitatea dialogului Stat ± Institu ie .

Grecia ± România. reforma ofertei studiilor ± Fran a. sistem SB apropiat celui anterior . Germania. Suedia  Situa ie specific ± Austria. Portugalia. Italia  Dinamic rapid . Belgia ± Spania. Norvegia.Olanda. Republica Moldova .Situa ia în câteva ri  Dinamic rapid .

Evolu ii .Fran a .

Fran a  4 texte reglementare normative au fost publicate în 2002. Doctorat) în anul 2005. DEA .Evolu ii .  Concentrarea doctoratului în colile Doctorale pe lâng universit i (studii doctorale cu elemente prezen iale pluri.pentru o perioad de timp pân la expirarea cererii de formare)  Trecerea complet la sistemul LMD pe întreg teritoriul Fran ei (Licen . DESS. Master.  P strarea diplomelor intermediare DEUG.a.i interdisciplinare). pluri- .

 Ini iativa de a propune noi form ri la noi specializ ri vine din parte universit ii.Evolu ii . Ministerul acord sau nu abilitarea pentru respectivele propuneri.  Contractul determin i finan area universit ii pe urm torii patru ani. .Fran a  Contractualizarea ± institu ia i ministerul educa iei i tiin ei încheie un contract de colaborare. Contractul se reînnoie te 1 dat la 4 ani.

66 din 85 universit i franceze au efectuat trecerea la LMD) LMD)  Impulsionarea mobilit ilor studen e ti i profesorale (eliberarea diplomelor duble.Fran a  Transparen a ofertei de formare i atractivitatea acesteia  Flexibilizarea cursurilor (trasee specifice pentru studen i)  Dezvoltarea parteneriatului cu alte universit i (80% din universit ile franceze au omologat ciclurile lor de studii.Evolu ii . cocodiplomarea) .

. Conduc torii de doctorat ± 1 data la 2 ani.  Expertiza cercet rii se efectueaz la nivel na ional.  colile doctorale sunt evaluate 1 dat la 4 ani.Fran a  În 1984 a fost creat CNE (Comitetul Na ional pentru Evaluare). ce se ocup de acreditarea extern a universit ilor.Evolu ii .

inser ie profesional .Evolu ii .Fran a  Licen (180 credite ECTS) ± Achizi ionarea cuno tin elor fundamentale.  Master (120 credite ECTS) ± competen e specifice ale universit ii. inser ie european i interna ional prin doctorat sau câmpul muncii. . orientarea spre profesionalizare i cercetare. oferte aderente. pluridisciplinaritate. continuarea studiilor prin master.

 Drepturile i obliga iunile doctorandului i ale conduc torului tiin ific sunt men ionate în Carta tezei. cercet ri în comun etc. .  Impulsionarea mobilit ilor doctorale ± doctorat în coco-tutel .Fran a  Doctorat /PhD ( colile doctorale ) ± studii în cadrul unei echipe de cercetare în coala Doctoral acreditat de CNE în domeniile de excelen ale universit ii.  Diploma este eliberat de universitate cu referin la coala Doctoral acreditat .Evolu ii .

Concluzii pentru Fran a  Experiment ri .2004: 70% din universit i i 80% omolog ri reciproce coli/Universit i  2005 ± totalitatea universit ilor trec la LMD  Puternic impact institu ional .2002-2003 Experiment 2002± Schimbarea culturii ± Construirea ³doctrinei´  Ader ri. rezisten . procese integra ioniste .

Italia .Evolu ii .

Italia  Situa ia anterioar unic: Lauréa unic:  Studii  Ciclu de durat pân la 8 ani  Procentajul reu itei unul din cel mai slab în Europa) Europa)  Legea:  2001:  noiembrie 1999 55 Universit i i Institutele Politehnice adoptarea oficial a PSB  Tranzi ia în 4 ani .Evolu ii .

Italia  Lauréa: 3 ani.180 Credite ECTS ani.Evolu ii . ECTS  Magistralis=>inser Magistralis=>inser ia profesional  Doctoralis=>studii doctorale Doctoralis=>studii . 120 Credite ani.180  Lauréa spécialistica: 2 ani.

drept. taxe de colarizare foarte înalte  Classi di lauréa: mari domenii lauréa: disciplinare fixate de minister  Lauréa: 42 classi (biologie. tiin e umanistice) .Evolu ii . matematic .Italia  Master: Curs cu voca ie profesional  Post-Lauréa Post- (60 ECTS)  Post-Lauréa spécialistica (120 ECTS) Post Acces limitat. economie.

filosofie. Ministerul Educa iei i tiin ei din Italia a introdus o func ie nou în universit ile italiene manager didactic. didactic. tiin e politice) Ministerul fixeaz cursurile obligatorii i op ionale.Evolu ii . . Primele nu pot dep i 66% din num rul de credite acumulate. geniu civil. tiin e cognitive. Studentul î i poate alege propriul s u traseu de formare. spécialistica: fizic .Italia     Lauréa spécialistica: 104 classi (arheologie. farmacie industrial .

Legea permite coeliberarea unui supliment la diplom vizat de dou universit i partenere.Italia   Cele 52 universit i italiene propun un num r de 3200 cursuri Minisetrul italian al educa iei i tiin ei lanseaz anual programul de Interna ionalizare a cursurilor .Evolu ii . . care prevede eliberarea diplomelor duble sau co-diplomarea.

Un an de studii universitare echivaleaz cu 60 credite ECTS (1680 ore) Legea spune c orice Bachelor trebuie s permit continuarea îstudiilor prin Master.Evolu ii ± Olanda      Sistemul Bachelor-Master a fost introdus în 2002 Bachelorodat cu un sistem de acreditare a calit ii studiilor universitare. dar conform dicrec iei alese. Reforma trebuie s finalizeze în septembrie 2004. Accesul la doctorat este permis doar în baza unui Master. .

Doctorat (PhD).Evolu ii ± Norvegia Sistemul anterior de 4 ani era foarte apropiat celui propus de Procesul SB  Dispozitivul legal a fost adoptat în 2001. Master ± 2 ani 120 ECTS.  Toate universit ile trebuie s se conformeze sistemului în anul universitar 20032003-2004. 180 ECTS.  Structura actual e Bachelor ± 3 ani.  .

.Evolu ii .Suedia Adopt toate prevederile Procesului SB Adopt sistemul de dou cicluri Actualmente discu ii pe marginea adapt rii sistemului na ional de credite transferabile la ECTS.

50% . ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004. ara e anagajat deja în reformele de rigoare prin legea din 2002.vor finaliza acest proces c tre 2006.Evolu ii ² Austria    În pofida criticilor adresate Procesului SB de c tre unele universit i austriece ± în prezent. . 25% din institu ii s-au conformat cerin elor legii. În 2004 ministerul educa iei a creat o Agen ie pentru evaluarea calit ii în înv mânt.

situa ia e înc neclar la acest capitol.Evolu ii ± Belgia (francofon ) Folosirea ECTS în primele 2 cicluri În 2003 apare decretul despre armonizarea studiilor universitare în Belgia. Reforma va face s regrupeze cele 6 centre de studii universitare necomplete în jutrul celor 3 universit i existente . Ciclul Bachelor ± 180 credite ECTS. Ciclul Master ± 60 sau 120 credite. Crearea une Agen ii de evaluare a calit ii studiilor universitare în 2004.

Spania .Evolu ii .

Ciclurile de studii universitare: grado (licenciatura) . doctorat ± pu in avansat.Evolu ii .Spania Legea organic despre aderarea la spa iul european al înv mântului superior a fost adoptat în 2001. postgrado (master) ± 60-120 credite ECTS. .180-240 credite ECTS.

Finalizarea reformei ± 2010. .Evolu ii . Ini ierea unui dialog eficient între institu ii i minister (actualmente doar 20% din disciplinele curriculare sun la libera decizie a universit ilor) Schimbarea mentalit ii la profesori i studen i.Spania Sarcini imediate: Adaptarea sistemului de credite spaniol la ECTS.

Portugalia .Evolu ii .

Evolu ii .  Pentru prima dat ministerul tiin ei i educa iei a prezentat un plan de aplicare a Procesului SB la Consiliul pentru înv mântul superior în mai 2003.Portugalia  Portugalia este înc prea pu in angajat în Procesul SB. .  Este pe cale de a adopta arhitectura de 2 cicluri universitare cu o durat înc non-definit clar. Actualmente legea respectiv este în discu ii la parlament.

cu toate c universit ile elibereaz deja aceste suplimente.presupus pân în 2005.Portugalia  Tranzi ia .  Definirea rubricilor suplimentului la diplom mai e înc în discu ie. îns recunoa terea diplomelor ine înc de autoritatea universit ilor.  Portugalia aplic prevederile Conven iei de la Lisabona. .  Men inerea ciclurilor existente: licen iatura ± 4/6 ani i mestrado ± 2 ani. cât i doctoratul.Evolu ii .

Evolu ii .Portugalia  Sistemul de credite transferabile na ional urmeaz a fi adaptat la ECTS  Sistemul de evaluare a studiilor universitare pedagogice a fost extins pentru toate domeniile. iar Agen ia Na ional de Evaluare este afiliat la ENQA (European Network for Quality Assurance) .

iar op iunea liberei alegeri în spiritul humboldian câ tig din ce în ce mai mult teren.Evolu ii . Reforma este tributar politicii landurilor. Reticen ele vizând Procesul SB diminueaz . .Germania     Legea din 1998 prevede structurarea studiilor universitare pe dou cicluri (Bachelor ± BA) i Master (MA). Universit ile mai recente sunt mai receptive decât cele tradi ionale.

 Au fost realizate mai multe proiecte de masterate i doctrate în comun cu alte universit i europene.Evolu ii .  Universit ile sunt înc pu in angajate în acest proces.Grecia  Cu toate c Grecia este semnatar a Procesului SB ± legea va fi preg tit abia în urm toarele luni. .

Evolu ii .România .

 Durata ciclurilor se stabile te de Ministerul Educa iei la propunerea Consiliului Rectorilor i se aprob prin hot râre de guvern .Evolu ii .România  Legea privind organizarea studiilor universitare pe 3 cicluri ± licen . master i doctorat a fost adoptat la 24 iunie 2004.

în func ie de durata licen ei. pe domenii de studii i abilit i cognitive specifice. 90-120 ECTS.  Licen a prevede obligatoriu stagiile de practic . se accept 60 ECTS. Prin excep ie.  Masteratul ± durata 3-4 semestre. Ofer studii de aprofundare a licen ei ob inute sau într-un domeniu apropiat.  Licen a seral i cu frecven redus ± cu 1 an mai mult decât la zi. 180-240 ECTS.România  Licen a ± durata 3-4 ani. cât i de dezvoltare a capacit ilor de cercetare. ofer cuno tin e i competen e largi. .Evolu ii .

pentru posesorii diplomei de licen .Evolu ii .România  Legea prevede c absolven ii de in tori ai diplomei de licen sau master pot ocupa posturi didactice în ciclul primar sau gimnazial.´ .  ³Institu iile de înv mânt superior sunt autonome i r spund pentru proiectarea.cu condi ia parcurgerii a unui modul psihopedagogic de 30 credite ECTS. aplicarea i dezvoltarea de specializ ri i programe de studii corespunz toare.

Durata poate fi prelungit cu aprobarea senatului universitar în situa ii specifice de cercetare.Evolu ii . .  Reglement rile specifice organiz rii studiilor universitare de doctorat se elaboreaz de ministerul educa iei i cercet rii i se pun spre aprobare guvernului.  Sus inerea tezei se poate efectua în termen de maximum 3 ani dup terminarea studiilor de doctorat.România  Studiile universitare de doctiorat au de regul durata de 3 ani.

România  Aplicarea ECTS este obligatorie în toate institu iile universtare. .  Legea prevede stimularea programelor de diplome comune.Evolu ii . pe care ministerul educa iei i cercet rii le legifereaz cu asisten a guvernului prin reglement ri legale.  Începând cu 2005-2006 universit ile elibereaz suplimentul la diplom conform normelor europene în vigoare.

.  Prevederile legii intr în vigoare în anul academic 2005-2006.Evolu ii .România  Institu iile de înv mânt superior de scurt durat intr în lichidare sau se reorganizeaz în institu ii de studii la nivel licen .

300 ECTS.România  Legea prevede c în unele cazuri universit ile pot oferi un ciclu de formare integrat cu o durat de 5 ani. care echivaleaz cu diploma de master.Evolu ii . .

Evolu ii .Moldova .

2005 de la Bergen. A elaborat Nomenclatorul specializ rilor supus spre discu ie în Parlamentul RM . A preg tit textul noii legi a înv mântului A elaborat strategia dezvolt rii înv mântului superior din RM pân 2015 (finalizarea procesului de reformare ± în 2015). Norvegia.Evolu ii .Moldova     Nu este semnatar a PSB. dar sper s devin la reuniunea din mai.

.Evolu ii .  A fost creat în 1999 Consiliul Na ional pentru Acreditare i Evaluare Academic .Moldova  Autonomia universitar este ³dirijat ´ de Ministerul Educa iei.  Calitatea înv mântului universitar a diminuat din cauza cre terii bru te a num rului de studen i care au acces la studii.

ci de Comisia Superioar de Atestare.Evolu ii . Diploma de doctor nu este eliberat de universit i. dar i a Academiei de tiin e din RM. Doctoratul r mâne de competen a universit ilor. Studiile universitare se structureaz în 2 cicluri ± licen (4 ani) i master (1 an). .Moldova     Comunitatea universitar din RM denot un grad de angajare sporit în procesul integra ional european.

. Suplimentul la diplom este eliberat de majoritatea universit ilor din republic . seminare. ULIM-ul elibereaz acest supliment din 1996 Societatea este sensibilizat de filosofia Procesului SB prin diverse publica ii.Moldova    Câteva universit i au trecut la organizarea procesului didactic în baza de ECTS (inclusiv ULIM). foruri etc. emisiuni.Evolu ii .

dar diferen iat de la ar a ar .Concluzii  De la lansarea programei Erasmus 1987. care s-a inspirat din istoricul academic al Evului Mediu pân în prezent a fost parcurs o cale lung  Dinamic Procesului SB este ireversibil .

Ameliorarea managementul i structurii institu iilor ± Racordarea structurii înv mântului superior a fiec rei ri la o arhitectur comun ± Asigurarea pregnant a leg turii organice dintre formare i cercetare  Augmentarea gradului de convergen - transparen i sporirea competitivit ii înv mântului superior. .Concluzii  Impactul Procesului Sorbona-Bologna: .

cpu. ‡ www.Espagne.Referin e  Direction des Relations Internationales et de la Coopération(MENESR-France)  Construction de l¶EEES:Regards d¶Europe ‡ Conférence des Présidents d¶Universités(France) ± Avec Italie.fr  Les Avancées de l¶EEES(3) ‡ Sybille Reichert et Christian Tauch ± Politique éducation et formation: No 10-Juin 2004 .Belgique.Allemagne ± 28 janvier 2004.

REFERIN E  Européan University Association ± www.ujf-grenoble.no  Groupe Santander Grenoble 15 oct 2004 ‡ www.dfh-ufa.be  Bergen 2005 ‡ www.universite-franco-italienne.fr  Université Franco-Italienne ‡ www.bologna-bergen2005.eua.org  Université Franco-Allemande ‡ www.de .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful