Tendin ele aplic rii procesului SorbonaBologna în Europa Occidental i Oriental

Senatul ULIM 24 noiembrie 2004 Prezentare Ana GU U, Prim-Vicerector
www.ulim.md agutu@ulim.md agutu@ulim.md

Procesul Sorbona-Bologna 
Declara iile: ± Sorbona (1998, 4 ri), Bologna (1999, 29 ri), Praga (2001, 32 ri), Berlin (2003, 40 ri)  Spa iul European al înv

mântului superior

i al cercet rii
± Mobilitatea studen ilor, profesorilor i cercet torilor ± Transparen a i atractivitatea

Procesul Sorbona-Bologna 
Arhitectura studiilor comparabile (80% din statele

semnatare au deja baza legislativ pentru aceasta) :
± Licen a (bachelor), master,doctorat (PhD) ± Studii modulare i semestriale (Credite ECTS) ± Recunoa terea mutual a diplomelor de studii 

Formarea profesional pe parcursul întregii vie i  Cursuri europene i interna ionale  Evaluarea i asigurarea calit ii

Procesul Sorbona-Bologna 
Aderarea politic rapid ± proces multa teptat în

spa iul european (2/3 din institu iile vizate au sensibilizat rapid esen a PSB, îns 50% din ele consider c legisla ia rilor lor înc nu este gata pentru efectuarea reformei)  Convergen mai degrab decât armonizare (tentativ nereu it a Buxelles ± armonizarea ar putea duce la banalizare)  Oportunitatea impulsion rii evolu iei înv mântului na ional

Puncte de reper 
Cunoa terea i sus inerea Procesului SB  Rolul studen ilor (60% studen i au fost

familiariza i formal cu esen a PSB)  Gradul de angajare în câmpul muncii (sporirea acestuia odat cu sporirea calit ii studiilor i pertinen ei diplomelor)  Structura cursurilor (reforma curricular ) ± 80% din rile semnatare au acceptat structura în 2 cicluri, cât despre doctorat ± situa ia difer de la ar la ar )

Puncte de reper  Autonomia i asigurarea calit ii ( rile semnatare au creat agen ii pentru evaluarea extern a calit ii studiilor i examineaz acum posibilitatea standardiz rii principiilor de evaluare. cu deosebit acuitate se pune problema acredit rii studiilor doctorale) .

Evolu ii  Foarte diverse în dependen de ar .Conjunctura politic ± Voin a pentru reforme ± Dinamica aplic rii ± Gradul de aderare la comunitatea universitar (profesori. studen i) ± Calitatea dialogului Stat ± Institu ie .

Belgia ± Spania. Republica Moldova . Germania. sistem SB apropiat celui anterior . Norvegia. Italia  Dinamic rapid . reforma ofertei studiilor ± Fran a. Portugalia. Grecia ± România.Olanda. Suedia  Situa ie specific ± Austria.Situa ia în câteva ri  Dinamic rapid .

Fran a .Evolu ii .

pentru o perioad de timp pân la expirarea cererii de formare)  Trecerea complet la sistemul LMD pe întreg teritoriul Fran ei (Licen . pluri- .i interdisciplinare).Fran a  4 texte reglementare normative au fost publicate în 2002. DESS.Evolu ii . Doctorat) în anul 2005. DEA . Master.a.  P strarea diplomelor intermediare DEUG.  Concentrarea doctoratului în colile Doctorale pe lâng universit i (studii doctorale cu elemente prezen iale pluri.

Evolu ii .  Ini iativa de a propune noi form ri la noi specializ ri vine din parte universit ii. . Contractul se reînnoie te 1 dat la 4 ani.Fran a  Contractualizarea ± institu ia i ministerul educa iei i tiin ei încheie un contract de colaborare. Ministerul acord sau nu abilitarea pentru respectivele propuneri.  Contractul determin i finan area universit ii pe urm torii patru ani.

Fran a  Transparen a ofertei de formare i atractivitatea acesteia  Flexibilizarea cursurilor (trasee specifice pentru studen i)  Dezvoltarea parteneriatului cu alte universit i (80% din universit ile franceze au omologat ciclurile lor de studii. 66 din 85 universit i franceze au efectuat trecerea la LMD) LMD)  Impulsionarea mobilit ilor studen e ti i profesorale (eliberarea diplomelor duble.Evolu ii . cocodiplomarea) .

Evolu ii . Conduc torii de doctorat ± 1 data la 2 ani.  Expertiza cercet rii se efectueaz la nivel na ional. ce se ocup de acreditarea extern a universit ilor. .Fran a  În 1984 a fost creat CNE (Comitetul Na ional pentru Evaluare).  colile doctorale sunt evaluate 1 dat la 4 ani.

Fran a  Licen (180 credite ECTS) ± Achizi ionarea cuno tin elor fundamentale. pluridisciplinaritate. inser ie profesional . oferte aderente. continuarea studiilor prin master. inser ie european i interna ional prin doctorat sau câmpul muncii. . orientarea spre profesionalizare i cercetare.  Master (120 credite ECTS) ± competen e specifice ale universit ii.Evolu ii .

.  Drepturile i obliga iunile doctorandului i ale conduc torului tiin ific sunt men ionate în Carta tezei.  Impulsionarea mobilit ilor doctorale ± doctorat în coco-tutel .Evolu ii . cercet ri în comun etc.  Diploma este eliberat de universitate cu referin la coala Doctoral acreditat .Fran a  Doctorat /PhD ( colile doctorale ) ± studii în cadrul unei echipe de cercetare în coala Doctoral acreditat de CNE în domeniile de excelen ale universit ii.

2004: 70% din universit i i 80% omolog ri reciproce coli/Universit i  2005 ± totalitatea universit ilor trec la LMD  Puternic impact institu ional .2002-2003 Experiment 2002± Schimbarea culturii ± Construirea ³doctrinei´  Ader ri.Concluzii pentru Fran a  Experiment ri . rezisten . procese integra ioniste .

Evolu ii .Italia .

Evolu ii .Italia  Situa ia anterioar unic: Lauréa unic:  Studii  Ciclu de durat pân la 8 ani  Procentajul reu itei unul din cel mai slab în Europa) Europa)  Legea:  2001:  noiembrie 1999 55 Universit i i Institutele Politehnice adoptarea oficial a PSB  Tranzi ia în 4 ani .

Evolu ii . ECTS  Magistralis=>inser Magistralis=>inser ia profesional  Doctoralis=>studii doctorale Doctoralis=>studii .Italia  Lauréa: 3 ani.180 Credite ECTS ani. 120 Credite ani.180  Lauréa spécialistica: 2 ani.

tiin e umanistice) .Evolu ii . economie. matematic . taxe de colarizare foarte înalte  Classi di lauréa: mari domenii lauréa: disciplinare fixate de minister  Lauréa: 42 classi (biologie. drept.Italia  Master: Curs cu voca ie profesional  Post-Lauréa Post- (60 ECTS)  Post-Lauréa spécialistica (120 ECTS) Post Acces limitat.

tiin e cognitive. spécialistica: fizic . didactic.Italia     Lauréa spécialistica: 104 classi (arheologie.Evolu ii . geniu civil. Primele nu pot dep i 66% din num rul de credite acumulate. farmacie industrial . tiin e politice) Ministerul fixeaz cursurile obligatorii i op ionale. Ministerul Educa iei i tiin ei din Italia a introdus o func ie nou în universit ile italiene manager didactic. . filosofie. Studentul î i poate alege propriul s u traseu de formare.

Legea permite coeliberarea unui supliment la diplom vizat de dou universit i partenere.Evolu ii . . care prevede eliberarea diplomelor duble sau co-diplomarea.Italia   Cele 52 universit i italiene propun un num r de 3200 cursuri Minisetrul italian al educa iei i tiin ei lanseaz anual programul de Interna ionalizare a cursurilor .

Un an de studii universitare echivaleaz cu 60 credite ECTS (1680 ore) Legea spune c orice Bachelor trebuie s permit continuarea îstudiilor prin Master.Evolu ii ± Olanda      Sistemul Bachelor-Master a fost introdus în 2002 Bachelorodat cu un sistem de acreditare a calit ii studiilor universitare. . Reforma trebuie s finalizeze în septembrie 2004. Accesul la doctorat este permis doar în baza unui Master. dar conform dicrec iei alese.

Evolu ii ± Norvegia Sistemul anterior de 4 ani era foarte apropiat celui propus de Procesul SB  Dispozitivul legal a fost adoptat în 2001. Doctorat (PhD).  Toate universit ile trebuie s se conformeze sistemului în anul universitar 20032003-2004.  . 180 ECTS.  Structura actual e Bachelor ± 3 ani. Master ± 2 ani 120 ECTS.

Evolu ii . .Suedia Adopt toate prevederile Procesului SB Adopt sistemul de dou cicluri Actualmente discu ii pe marginea adapt rii sistemului na ional de credite transferabile la ECTS.

În 2004 ministerul educa iei a creat o Agen ie pentru evaluarea calit ii în înv mânt. 50% .Evolu ii ² Austria    În pofida criticilor adresate Procesului SB de c tre unele universit i austriece ± în prezent. 25% din institu ii s-au conformat cerin elor legii. ara e anagajat deja în reformele de rigoare prin legea din 2002. .vor finaliza acest proces c tre 2006. ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004.

Ciclul Master ± 60 sau 120 credite. Reforma va face s regrupeze cele 6 centre de studii universitare necomplete în jutrul celor 3 universit i existente .Evolu ii ± Belgia (francofon ) Folosirea ECTS în primele 2 cicluri În 2003 apare decretul despre armonizarea studiilor universitare în Belgia. Ciclul Bachelor ± 180 credite ECTS. situa ia e înc neclar la acest capitol. Crearea une Agen ii de evaluare a calit ii studiilor universitare în 2004.

Spania .Evolu ii .

180-240 credite ECTS. Ciclurile de studii universitare: grado (licenciatura) . . postgrado (master) ± 60-120 credite ECTS. doctorat ± pu in avansat.Spania Legea organic despre aderarea la spa iul european al înv mântului superior a fost adoptat în 2001.Evolu ii .

Finalizarea reformei ± 2010. Ini ierea unui dialog eficient între institu ii i minister (actualmente doar 20% din disciplinele curriculare sun la libera decizie a universit ilor) Schimbarea mentalit ii la profesori i studen i.Evolu ii . .Spania Sarcini imediate: Adaptarea sistemului de credite spaniol la ECTS.

Portugalia .Evolu ii .

Actualmente legea respectiv este în discu ii la parlament.  Este pe cale de a adopta arhitectura de 2 cicluri universitare cu o durat înc non-definit clar.  Pentru prima dat ministerul tiin ei i educa iei a prezentat un plan de aplicare a Procesului SB la Consiliul pentru înv mântul superior în mai 2003.Evolu ii . .Portugalia  Portugalia este înc prea pu in angajat în Procesul SB.

cu toate c universit ile elibereaz deja aceste suplimente.Evolu ii .  Men inerea ciclurilor existente: licen iatura ± 4/6 ani i mestrado ± 2 ani. cât i doctoratul.  Definirea rubricilor suplimentului la diplom mai e înc în discu ie. .presupus pân în 2005.  Portugalia aplic prevederile Conven iei de la Lisabona. îns recunoa terea diplomelor ine înc de autoritatea universit ilor.Portugalia  Tranzi ia .

Portugalia  Sistemul de credite transferabile na ional urmeaz a fi adaptat la ECTS  Sistemul de evaluare a studiilor universitare pedagogice a fost extins pentru toate domeniile. iar Agen ia Na ional de Evaluare este afiliat la ENQA (European Network for Quality Assurance) .Evolu ii .

Reticen ele vizând Procesul SB diminueaz . Universit ile mai recente sunt mai receptive decât cele tradi ionale. Reforma este tributar politicii landurilor.Evolu ii . iar op iunea liberei alegeri în spiritul humboldian câ tig din ce în ce mai mult teren. .Germania     Legea din 1998 prevede structurarea studiilor universitare pe dou cicluri (Bachelor ± BA) i Master (MA).

Grecia  Cu toate c Grecia este semnatar a Procesului SB ± legea va fi preg tit abia în urm toarele luni.  Au fost realizate mai multe proiecte de masterate i doctrate în comun cu alte universit i europene.  Universit ile sunt înc pu in angajate în acest proces. .Evolu ii .

Evolu ii .România .

master i doctorat a fost adoptat la 24 iunie 2004.România  Legea privind organizarea studiilor universitare pe 3 cicluri ± licen .Evolu ii .  Durata ciclurilor se stabile te de Ministerul Educa iei la propunerea Consiliului Rectorilor i se aprob prin hot râre de guvern .

pe domenii de studii i abilit i cognitive specifice. 180-240 ECTS. . cât i de dezvoltare a capacit ilor de cercetare. 90-120 ECTS. ofer cuno tin e i competen e largi.  Licen a prevede obligatoriu stagiile de practic . Prin excep ie. se accept 60 ECTS. Ofer studii de aprofundare a licen ei ob inute sau într-un domeniu apropiat. în func ie de durata licen ei.  Masteratul ± durata 3-4 semestre.România  Licen a ± durata 3-4 ani.  Licen a seral i cu frecven redus ± cu 1 an mai mult decât la zi.Evolu ii .

Evolu ii .cu condi ia parcurgerii a unui modul psihopedagogic de 30 credite ECTS. pentru posesorii diplomei de licen . aplicarea i dezvoltarea de specializ ri i programe de studii corespunz toare.  ³Institu iile de înv mânt superior sunt autonome i r spund pentru proiectarea.´ .România  Legea prevede c absolven ii de in tori ai diplomei de licen sau master pot ocupa posturi didactice în ciclul primar sau gimnazial.

Evolu ii . Durata poate fi prelungit cu aprobarea senatului universitar în situa ii specifice de cercetare. .România  Studiile universitare de doctiorat au de regul durata de 3 ani.  Reglement rile specifice organiz rii studiilor universitare de doctorat se elaboreaz de ministerul educa iei i cercet rii i se pun spre aprobare guvernului.  Sus inerea tezei se poate efectua în termen de maximum 3 ani dup terminarea studiilor de doctorat.

.  Legea prevede stimularea programelor de diplome comune. pe care ministerul educa iei i cercet rii le legifereaz cu asisten a guvernului prin reglement ri legale.Evolu ii .România  Aplicarea ECTS este obligatorie în toate institu iile universtare.  Începând cu 2005-2006 universit ile elibereaz suplimentul la diplom conform normelor europene în vigoare.

Evolu ii . .România  Institu iile de înv mânt superior de scurt durat intr în lichidare sau se reorganizeaz în institu ii de studii la nivel licen .  Prevederile legii intr în vigoare în anul academic 2005-2006.

Evolu ii .România  Legea prevede c în unele cazuri universit ile pot oferi un ciclu de formare integrat cu o durat de 5 ani. 300 ECTS. care echivaleaz cu diploma de master. .

Moldova .Evolu ii .

2005 de la Bergen. A preg tit textul noii legi a înv mântului A elaborat strategia dezvolt rii înv mântului superior din RM pân 2015 (finalizarea procesului de reformare ± în 2015). A elaborat Nomenclatorul specializ rilor supus spre discu ie în Parlamentul RM . Norvegia. dar sper s devin la reuniunea din mai.Evolu ii .Moldova     Nu este semnatar a PSB.

.  Calitatea înv mântului universitar a diminuat din cauza cre terii bru te a num rului de studen i care au acces la studii.Evolu ii .  A fost creat în 1999 Consiliul Na ional pentru Acreditare i Evaluare Academic .Moldova  Autonomia universitar este ³dirijat ´ de Ministerul Educa iei.

Diploma de doctor nu este eliberat de universit i. ci de Comisia Superioar de Atestare.Moldova     Comunitatea universitar din RM denot un grad de angajare sporit în procesul integra ional european. .Evolu ii . Doctoratul r mâne de competen a universit ilor. Studiile universitare se structureaz în 2 cicluri ± licen (4 ani) i master (1 an). dar i a Academiei de tiin e din RM.

Moldova    Câteva universit i au trecut la organizarea procesului didactic în baza de ECTS (inclusiv ULIM). Suplimentul la diplom este eliberat de majoritatea universit ilor din republic . seminare. ULIM-ul elibereaz acest supliment din 1996 Societatea este sensibilizat de filosofia Procesului SB prin diverse publica ii. .Evolu ii . emisiuni. foruri etc.

care s-a inspirat din istoricul academic al Evului Mediu pân în prezent a fost parcurs o cale lung  Dinamic Procesului SB este ireversibil . dar diferen iat de la ar a ar .Concluzii  De la lansarea programei Erasmus 1987.

.Concluzii  Impactul Procesului Sorbona-Bologna: .Ameliorarea managementul i structurii institu iilor ± Racordarea structurii înv mântului superior a fiec rei ri la o arhitectur comun ± Asigurarea pregnant a leg turii organice dintre formare i cercetare  Augmentarea gradului de convergen - transparen i sporirea competitivit ii înv mântului superior.

Referin e  Direction des Relations Internationales et de la Coopération(MENESR-France)  Construction de l¶EEES:Regards d¶Europe ‡ Conférence des Présidents d¶Universités(France) ± Avec Italie.Belgique.Allemagne ± 28 janvier 2004.fr  Les Avancées de l¶EEES(3) ‡ Sybille Reichert et Christian Tauch ± Politique éducation et formation: No 10-Juin 2004 . ‡ www.cpu.Espagne.

bologna-bergen2005.fr  Université Franco-Italienne ‡ www.no  Groupe Santander Grenoble 15 oct 2004 ‡ www.ujf-grenoble.dfh-ufa.universite-franco-italienne.de .org  Université Franco-Allemande ‡ www.eua.REFERIN E  Européan University Association ± www.be  Bergen 2005 ‡ www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful