Tendin ele aplic rii procesului SorbonaBologna în Europa Occidental i Oriental

Senatul ULIM 24 noiembrie 2004 Prezentare Ana GU U, Prim-Vicerector
www.ulim.md agutu@ulim.md agutu@ulim.md

Procesul Sorbona-Bologna 
Declara iile: ± Sorbona (1998, 4 ri), Bologna (1999, 29 ri), Praga (2001, 32 ri), Berlin (2003, 40 ri)  Spa iul European al înv

mântului superior

i al cercet rii
± Mobilitatea studen ilor, profesorilor i cercet torilor ± Transparen a i atractivitatea

Procesul Sorbona-Bologna 
Arhitectura studiilor comparabile (80% din statele

semnatare au deja baza legislativ pentru aceasta) :
± Licen a (bachelor), master,doctorat (PhD) ± Studii modulare i semestriale (Credite ECTS) ± Recunoa terea mutual a diplomelor de studii 

Formarea profesional pe parcursul întregii vie i  Cursuri europene i interna ionale  Evaluarea i asigurarea calit ii

Procesul Sorbona-Bologna 
Aderarea politic rapid ± proces multa teptat în

spa iul european (2/3 din institu iile vizate au sensibilizat rapid esen a PSB, îns 50% din ele consider c legisla ia rilor lor înc nu este gata pentru efectuarea reformei)  Convergen mai degrab decât armonizare (tentativ nereu it a Buxelles ± armonizarea ar putea duce la banalizare)  Oportunitatea impulsion rii evolu iei înv mântului na ional

Puncte de reper 
Cunoa terea i sus inerea Procesului SB  Rolul studen ilor (60% studen i au fost

familiariza i formal cu esen a PSB)  Gradul de angajare în câmpul muncii (sporirea acestuia odat cu sporirea calit ii studiilor i pertinen ei diplomelor)  Structura cursurilor (reforma curricular ) ± 80% din rile semnatare au acceptat structura în 2 cicluri, cât despre doctorat ± situa ia difer de la ar la ar )

cu deosebit acuitate se pune problema acredit rii studiilor doctorale) .Puncte de reper  Autonomia i asigurarea calit ii ( rile semnatare au creat agen ii pentru evaluarea extern a calit ii studiilor i examineaz acum posibilitatea standardiz rii principiilor de evaluare.

Evolu ii  Foarte diverse în dependen de ar . studen i) ± Calitatea dialogului Stat ± Institu ie .Conjunctura politic ± Voin a pentru reforme ± Dinamica aplic rii ± Gradul de aderare la comunitatea universitar (profesori.

Situa ia în câteva ri  Dinamic rapid . reforma ofertei studiilor ± Fran a.Olanda. Republica Moldova . Grecia ± România. Germania. Norvegia. Suedia  Situa ie specific ± Austria. sistem SB apropiat celui anterior . Italia  Dinamic rapid . Portugalia. Belgia ± Spania.

Evolu ii .Fran a .

 P strarea diplomelor intermediare DEUG. Doctorat) în anul 2005. Master.  Concentrarea doctoratului în colile Doctorale pe lâng universit i (studii doctorale cu elemente prezen iale pluri. DESS.Fran a  4 texte reglementare normative au fost publicate în 2002.Evolu ii .a.i interdisciplinare). DEA . pluri- .pentru o perioad de timp pân la expirarea cererii de formare)  Trecerea complet la sistemul LMD pe întreg teritoriul Fran ei (Licen .

.  Ini iativa de a propune noi form ri la noi specializ ri vine din parte universit ii.  Contractul determin i finan area universit ii pe urm torii patru ani. Contractul se reînnoie te 1 dat la 4 ani.Fran a  Contractualizarea ± institu ia i ministerul educa iei i tiin ei încheie un contract de colaborare.Evolu ii . Ministerul acord sau nu abilitarea pentru respectivele propuneri.

Fran a  Transparen a ofertei de formare i atractivitatea acesteia  Flexibilizarea cursurilor (trasee specifice pentru studen i)  Dezvoltarea parteneriatului cu alte universit i (80% din universit ile franceze au omologat ciclurile lor de studii. 66 din 85 universit i franceze au efectuat trecerea la LMD) LMD)  Impulsionarea mobilit ilor studen e ti i profesorale (eliberarea diplomelor duble.Evolu ii . cocodiplomarea) .

 Expertiza cercet rii se efectueaz la nivel na ional.Fran a  În 1984 a fost creat CNE (Comitetul Na ional pentru Evaluare). Conduc torii de doctorat ± 1 data la 2 ani.Evolu ii .  colile doctorale sunt evaluate 1 dat la 4 ani. . ce se ocup de acreditarea extern a universit ilor.

Evolu ii . pluridisciplinaritate. continuarea studiilor prin master. inser ie profesional .Fran a  Licen (180 credite ECTS) ± Achizi ionarea cuno tin elor fundamentale. . inser ie european i interna ional prin doctorat sau câmpul muncii. orientarea spre profesionalizare i cercetare.  Master (120 credite ECTS) ± competen e specifice ale universit ii. oferte aderente.

Evolu ii .  Diploma este eliberat de universitate cu referin la coala Doctoral acreditat . cercet ri în comun etc. .  Drepturile i obliga iunile doctorandului i ale conduc torului tiin ific sunt men ionate în Carta tezei.  Impulsionarea mobilit ilor doctorale ± doctorat în coco-tutel .Fran a  Doctorat /PhD ( colile doctorale ) ± studii în cadrul unei echipe de cercetare în coala Doctoral acreditat de CNE în domeniile de excelen ale universit ii.

rezisten . procese integra ioniste .2004: 70% din universit i i 80% omolog ri reciproce coli/Universit i  2005 ± totalitatea universit ilor trec la LMD  Puternic impact institu ional .Concluzii pentru Fran a  Experiment ri .2002-2003 Experiment 2002± Schimbarea culturii ± Construirea ³doctrinei´  Ader ri.

Italia .Evolu ii .

Evolu ii .Italia  Situa ia anterioar unic: Lauréa unic:  Studii  Ciclu de durat pân la 8 ani  Procentajul reu itei unul din cel mai slab în Europa) Europa)  Legea:  2001:  noiembrie 1999 55 Universit i i Institutele Politehnice adoptarea oficial a PSB  Tranzi ia în 4 ani .

180 Credite ECTS ani.Italia  Lauréa: 3 ani.Evolu ii . ECTS  Magistralis=>inser Magistralis=>inser ia profesional  Doctoralis=>studii doctorale Doctoralis=>studii . 120 Credite ani.180  Lauréa spécialistica: 2 ani.

taxe de colarizare foarte înalte  Classi di lauréa: mari domenii lauréa: disciplinare fixate de minister  Lauréa: 42 classi (biologie. economie.Italia  Master: Curs cu voca ie profesional  Post-Lauréa Post- (60 ECTS)  Post-Lauréa spécialistica (120 ECTS) Post Acces limitat.Evolu ii . matematic . drept. tiin e umanistice) .

didactic.Evolu ii . spécialistica: fizic . farmacie industrial . geniu civil. tiin e politice) Ministerul fixeaz cursurile obligatorii i op ionale. .Italia     Lauréa spécialistica: 104 classi (arheologie. Ministerul Educa iei i tiin ei din Italia a introdus o func ie nou în universit ile italiene manager didactic. filosofie. Studentul î i poate alege propriul s u traseu de formare. Primele nu pot dep i 66% din num rul de credite acumulate. tiin e cognitive.

care prevede eliberarea diplomelor duble sau co-diplomarea.Italia   Cele 52 universit i italiene propun un num r de 3200 cursuri Minisetrul italian al educa iei i tiin ei lanseaz anual programul de Interna ionalizare a cursurilor . Legea permite coeliberarea unui supliment la diplom vizat de dou universit i partenere. .Evolu ii .

.Evolu ii ± Olanda      Sistemul Bachelor-Master a fost introdus în 2002 Bachelorodat cu un sistem de acreditare a calit ii studiilor universitare. Un an de studii universitare echivaleaz cu 60 credite ECTS (1680 ore) Legea spune c orice Bachelor trebuie s permit continuarea îstudiilor prin Master. Accesul la doctorat este permis doar în baza unui Master. dar conform dicrec iei alese. Reforma trebuie s finalizeze în septembrie 2004.

 Structura actual e Bachelor ± 3 ani.  Toate universit ile trebuie s se conformeze sistemului în anul universitar 20032003-2004. Doctorat (PhD).  . 180 ECTS. Master ± 2 ani 120 ECTS.Evolu ii ± Norvegia Sistemul anterior de 4 ani era foarte apropiat celui propus de Procesul SB  Dispozitivul legal a fost adoptat în 2001.

Evolu ii . .Suedia Adopt toate prevederile Procesului SB Adopt sistemul de dou cicluri Actualmente discu ii pe marginea adapt rii sistemului na ional de credite transferabile la ECTS.

50% . ara e anagajat deja în reformele de rigoare prin legea din 2002.vor finaliza acest proces c tre 2006.Evolu ii ² Austria    În pofida criticilor adresate Procesului SB de c tre unele universit i austriece ± în prezent. În 2004 ministerul educa iei a creat o Agen ie pentru evaluarea calit ii în înv mânt. 25% din institu ii s-au conformat cerin elor legii. . ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004.

Reforma va face s regrupeze cele 6 centre de studii universitare necomplete în jutrul celor 3 universit i existente . situa ia e înc neclar la acest capitol. Crearea une Agen ii de evaluare a calit ii studiilor universitare în 2004. Ciclul Master ± 60 sau 120 credite.Evolu ii ± Belgia (francofon ) Folosirea ECTS în primele 2 cicluri În 2003 apare decretul despre armonizarea studiilor universitare în Belgia. Ciclul Bachelor ± 180 credite ECTS.

Spania .Evolu ii .

180-240 credite ECTS. .Spania Legea organic despre aderarea la spa iul european al înv mântului superior a fost adoptat în 2001. Ciclurile de studii universitare: grado (licenciatura) . postgrado (master) ± 60-120 credite ECTS. doctorat ± pu in avansat.Evolu ii .

Ini ierea unui dialog eficient între institu ii i minister (actualmente doar 20% din disciplinele curriculare sun la libera decizie a universit ilor) Schimbarea mentalit ii la profesori i studen i. .Evolu ii .Spania Sarcini imediate: Adaptarea sistemului de credite spaniol la ECTS. Finalizarea reformei ± 2010.

Portugalia .Evolu ii .

 Pentru prima dat ministerul tiin ei i educa iei a prezentat un plan de aplicare a Procesului SB la Consiliul pentru înv mântul superior în mai 2003.Portugalia  Portugalia este înc prea pu in angajat în Procesul SB.Evolu ii . Actualmente legea respectiv este în discu ii la parlament. .  Este pe cale de a adopta arhitectura de 2 cicluri universitare cu o durat înc non-definit clar.

cât i doctoratul.Evolu ii .Portugalia  Tranzi ia .  Definirea rubricilor suplimentului la diplom mai e înc în discu ie. îns recunoa terea diplomelor ine înc de autoritatea universit ilor.presupus pân în 2005. .  Men inerea ciclurilor existente: licen iatura ± 4/6 ani i mestrado ± 2 ani.  Portugalia aplic prevederile Conven iei de la Lisabona. cu toate c universit ile elibereaz deja aceste suplimente.

Evolu ii . iar Agen ia Na ional de Evaluare este afiliat la ENQA (European Network for Quality Assurance) .Portugalia  Sistemul de credite transferabile na ional urmeaz a fi adaptat la ECTS  Sistemul de evaluare a studiilor universitare pedagogice a fost extins pentru toate domeniile.

Universit ile mai recente sunt mai receptive decât cele tradi ionale. Reticen ele vizând Procesul SB diminueaz . Reforma este tributar politicii landurilor. .Evolu ii .Germania     Legea din 1998 prevede structurarea studiilor universitare pe dou cicluri (Bachelor ± BA) i Master (MA). iar op iunea liberei alegeri în spiritul humboldian câ tig din ce în ce mai mult teren.

 Au fost realizate mai multe proiecte de masterate i doctrate în comun cu alte universit i europene.Grecia  Cu toate c Grecia este semnatar a Procesului SB ± legea va fi preg tit abia în urm toarele luni.Evolu ii .  Universit ile sunt înc pu in angajate în acest proces. .

Evolu ii .România .

master i doctorat a fost adoptat la 24 iunie 2004.  Durata ciclurilor se stabile te de Ministerul Educa iei la propunerea Consiliului Rectorilor i se aprob prin hot râre de guvern .România  Legea privind organizarea studiilor universitare pe 3 cicluri ± licen .Evolu ii .

Evolu ii . Ofer studii de aprofundare a licen ei ob inute sau într-un domeniu apropiat.România  Licen a ± durata 3-4 ani. se accept 60 ECTS.  Masteratul ± durata 3-4 semestre. 90-120 ECTS. ofer cuno tin e i competen e largi.  Licen a seral i cu frecven redus ± cu 1 an mai mult decât la zi. pe domenii de studii i abilit i cognitive specifice.  Licen a prevede obligatoriu stagiile de practic . Prin excep ie. 180-240 ECTS. în func ie de durata licen ei. . cât i de dezvoltare a capacit ilor de cercetare.

România  Legea prevede c absolven ii de in tori ai diplomei de licen sau master pot ocupa posturi didactice în ciclul primar sau gimnazial. aplicarea i dezvoltarea de specializ ri i programe de studii corespunz toare.  ³Institu iile de înv mânt superior sunt autonome i r spund pentru proiectarea. pentru posesorii diplomei de licen .cu condi ia parcurgerii a unui modul psihopedagogic de 30 credite ECTS.´ .Evolu ii .

Durata poate fi prelungit cu aprobarea senatului universitar în situa ii specifice de cercetare.Evolu ii .  Sus inerea tezei se poate efectua în termen de maximum 3 ani dup terminarea studiilor de doctorat. .  Reglement rile specifice organiz rii studiilor universitare de doctorat se elaboreaz de ministerul educa iei i cercet rii i se pun spre aprobare guvernului.România  Studiile universitare de doctiorat au de regul durata de 3 ani.

pe care ministerul educa iei i cercet rii le legifereaz cu asisten a guvernului prin reglement ri legale.România  Aplicarea ECTS este obligatorie în toate institu iile universtare.  Începând cu 2005-2006 universit ile elibereaz suplimentul la diplom conform normelor europene în vigoare.  Legea prevede stimularea programelor de diplome comune.Evolu ii . .

România  Institu iile de înv mânt superior de scurt durat intr în lichidare sau se reorganizeaz în institu ii de studii la nivel licen . .Evolu ii .  Prevederile legii intr în vigoare în anul academic 2005-2006.

.Evolu ii . care echivaleaz cu diploma de master. 300 ECTS.România  Legea prevede c în unele cazuri universit ile pot oferi un ciclu de formare integrat cu o durat de 5 ani.

Moldova .Evolu ii .

Evolu ii . 2005 de la Bergen. A elaborat Nomenclatorul specializ rilor supus spre discu ie în Parlamentul RM . Norvegia.Moldova     Nu este semnatar a PSB. A preg tit textul noii legi a înv mântului A elaborat strategia dezvolt rii înv mântului superior din RM pân 2015 (finalizarea procesului de reformare ± în 2015). dar sper s devin la reuniunea din mai.

.  A fost creat în 1999 Consiliul Na ional pentru Acreditare i Evaluare Academic .  Calitatea înv mântului universitar a diminuat din cauza cre terii bru te a num rului de studen i care au acces la studii.Moldova  Autonomia universitar este ³dirijat ´ de Ministerul Educa iei.Evolu ii .

Moldova     Comunitatea universitar din RM denot un grad de angajare sporit în procesul integra ional european. . Doctoratul r mâne de competen a universit ilor. ci de Comisia Superioar de Atestare. dar i a Academiei de tiin e din RM.Evolu ii . Studiile universitare se structureaz în 2 cicluri ± licen (4 ani) i master (1 an). Diploma de doctor nu este eliberat de universit i.

emisiuni.Moldova    Câteva universit i au trecut la organizarea procesului didactic în baza de ECTS (inclusiv ULIM). Suplimentul la diplom este eliberat de majoritatea universit ilor din republic . seminare. ULIM-ul elibereaz acest supliment din 1996 Societatea este sensibilizat de filosofia Procesului SB prin diverse publica ii.Evolu ii . . foruri etc.

care s-a inspirat din istoricul academic al Evului Mediu pân în prezent a fost parcurs o cale lung  Dinamic Procesului SB este ireversibil .Concluzii  De la lansarea programei Erasmus 1987. dar diferen iat de la ar a ar .

.Ameliorarea managementul i structurii institu iilor ± Racordarea structurii înv mântului superior a fiec rei ri la o arhitectur comun ± Asigurarea pregnant a leg turii organice dintre formare i cercetare  Augmentarea gradului de convergen - transparen i sporirea competitivit ii înv mântului superior.Concluzii  Impactul Procesului Sorbona-Bologna: .

fr  Les Avancées de l¶EEES(3) ‡ Sybille Reichert et Christian Tauch ± Politique éducation et formation: No 10-Juin 2004 . ‡ www.Belgique.Espagne.Referin e  Direction des Relations Internationales et de la Coopération(MENESR-France)  Construction de l¶EEES:Regards d¶Europe ‡ Conférence des Présidents d¶Universités(France) ± Avec Italie.cpu.Allemagne ± 28 janvier 2004.

REFERIN E  Européan University Association ± www.eua.universite-franco-italienne.de .be  Bergen 2005 ‡ www.no  Groupe Santander Grenoble 15 oct 2004 ‡ www.ujf-grenoble.fr  Université Franco-Italienne ‡ www.org  Université Franco-Allemande ‡ www.bologna-bergen2005.dfh-ufa.