Or. OH 1.

FLORESCY

PENTRU PROPAGANDA NATIONALA

DICTIONARU

MIAMI ROMANESTI
(ETIMOLOGIf, INTELESURf, EXEMPLE, CITATIUNZ
ARHAIZME, NEOLOGIZME, PR 0 V IN CIALIZM E)
de

AUGUST SCREBAN
licenfiat in filologie din Bucuresti $i doctor din Halle a. S, (Germania), fost
profesor de limba latina la liceu Negruzzi (internat)
Si la liceu militar din Iasi

EDITIUNE A INTI IA

IASI
INST1TUTU DE ARTE GRAFICE PRESA BUNA"
www.dacoromanica.ro
1939
INCHINAT ROMANIMII NEMURITOARE

STRAJA NISTRULUI
Sint Roman venit din Roma cu ostirea Jul Traian
Ca sA fir] pe tot-de-a-una strajA Nistrului roman
Si s'arAt acelui care va'ncerca sa nAvAleascA
De la care rill incepe stapinirea roinaneasca
Ca sa ,tie cA'ntre Nistru, Tisa, Dunare si mare
Se intinde Romania cu-ale el strAvechi hotare,
Peste care nici-odata nu va trece v_re-un dusman
Fara ca sa tina minte ce-I Romanu lui Traian I
!ntre aceste patru ape munca mea desfasura-voi,
Lumil, care mA priveste, grin si our arata-vol
$i ca bradu de la munte in bAtaia vijaliii
Neclintit vol sta de pazA la hotaru Romania
Pentru ca Traian din ceruri, cind spre Dacia privi-va,
SA tresalte si sa zicA : ROMAE VIRTUS REDIVIVA !
lar Italia, ca mama, sa ramile'n admirare
CA pAstrAm si astAzi Inca ale Daciii hotare I
A5gust Scriban

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PRESCURTARI LITERARE
AARom. Analele Academie' Romane
AIIN Anuarul Institutului de Istorie Nationala, Cluj, 1922 $i urmatorii.
Acad. Dictionaru Academiii, 1907 $i urmatorii
A.L. AdevArul Literar $i Artistic, Bucure$6, 1920 $i urmatorii.
Agrb. I. Agarbiceanu, In Intuneric, ed. H, Bucuresti, Cartea Romaneasca.
Al. Alexandri (Alecsandri)
Ap. Vor. Apostolu dc la Vononet.
Ant. F. I. Dr. Gr, Antipa, Fauna ihtiologica a Romaniei, 1909.
Ant. F. Dr. Gr. Antipa, Pescaria $i pescuitul In Romania, 1916.
Arh. revista Arhiva, la$1, 1890 $i urmatorii.
ArhO. revista Arhivele Olteniei, Cralova.
As. Gr. Asachi, Foes'', Va lenil de Munte, 1908.
Bale. Balcescu
Barb. the Barbulescu, Individualitatea limbii romans Bucuresti, Casa Scoalelor, 1929.
Be ld. Beldiman (in letopisetele lui Cogalniceanu, 1872).
Bern. Berneker, Etymologiches WOrterbuch dLr slavischen Sprachen, Heidelberg, 1903
gi urmatorii.
Boc. Boceanu, Glosar de cuvinte din Mehedinti, 1913 (Ana tele Academiii).
Bol. Bolintineanu
BSO. Buletinul Societatil de Geografie, Bucurest, 1881 $i urmatorii.
Cant. Cantemir
Car. Carageali
Cdr. Candrea, Psaltirea Schelana, Bucureat', 1916 (ComiLitmea Istorica a Romaniei)
Chir. Chiritescu (de la CL.).
ChN. Chiru-Nanov, Pe cane profetilor, ed. II, Bucuresti, la Vtata Rom 1922.
Cjb. Cojbuc
CL. revista Convorbiri Literare.
Cod. Codin, Cuvinte din Museel, Cinipulung, 1901.
Cod. M. N. Codin, Muscelul nostru, I, ampulung, 1922.
Cod. Vor. codicele de la Voronet, Cernautl, 1885.
Cog. Cogalniceanu, (Mihail)
Con. Conachi, Poesii, la$1, 1856, tip. Adolf Berman.
Cor. Coresi
Const. Miron Costin (in letopisetu lul Cogalniceanu, 1872.
Cr. Creanga
Ctcu. Costineicu, Vocabularu romano-francesu, Bucuresti, 1870.
Dac. Dacoromania, buletinul Muzeului limbei romane", Cluj, 1921 $i urmatorii.
Dame Dame, Incercare de terminolgie poporana romans, Bucuresti, 1898.
Dal. Dalametra, dictionar macedo-roman, Bucuresti, 1906.
Del. Deleanu (Budai)
Defy. Delavrancea
Dens. 0. Densu$eanu
Dic. Diculescu, Die Gepiden, Leipzig, la Kabitsch, 1922.
Dic. Altgerm. Diculescu, Altgermanische Bestandteile and die Kontinuitatsfrage, Halle a. S.
1929.
Doina Doom, revista de limbk literatura $i arta poputarA, Birlad, 1928 $i urmatorii.

www.dacoromanica.ro
 8

Dos. Dosoftei, Vletile sfintilor.

Em. Eminescu
Flm. Filimon
Ghib. Ghibanescu, Din traista cu vorbe, Iasi, 1906, sau Surete si izvoade.
Gum Giurescu, Despre bold% Bucuresti, 1920.
Gor. Gorovei, Credintl si superstitii ale poporului roman, Bucuresti (Academia, 1915
Gr. Al. Grigore Alexandrescu
Gr. N. Graiul nostrii, torte de Candrea, Densuseanu si Speranta, Bucuresb, 1906.
GrS. Oral si suflet, revista Institutului de Filologie si folklor publIcata de Ovid
Densuseanu, Bucuresti de la 1929.
Gst. Caster, Chrestomatie romana, Leipzig, Brockhaus, 1891.
lov. Ion lovescu, Nunta cu bucluc, Bucuresti, 1936, ed. Cugetarea.
Isp. Ispirescu, ed. Minerva (Bucuresti), 1907.
1. I. revista Insemnari lesene" Iasi, 1936 gi urm.
isv. Isvorasul, revista de illuzica, arta populara si folklor, Bistrita (Mehedint:), 1919
si urmatorii.
J. B. Jarnik si Birseanu, Dome si strigatun din Ardeal, ed. populara, Brasov, 1.895
J. Bt. Jean Bart, Datoril uitate, Iasi, Viata Rom. 1921.
Kir. Kirileanu (Gheorghe on Simion).
KI. Kluge, Etimologisches WOrterbuch der deutschen Spraclie, ed. 9, 1921.
Lbk. Meyer-Lithke, Vezi REW.
Legr. Legrand, Dictionnaire grec moderne-francais, Paris, Gamier, 1882.
Let. M. Kogalniceanu, Letopisetele Moldaviei si Valahie', Bucuresti, 1872-74.
Lex. bud. Lexiconu de la Buda, 1825.
Luc. Luceafarul, revista literara, Budapesta, de la 1901.
Lung. Mihail Lungianu, insailiin, Bucuresti, la Socec, 1921
Mag. ist. Magazinu istoricu pentru Dacia de Laurian si Balcescu, Bucuresti, 1845.
Mar. S. Fl. Marian, Descantece poporane romane, Suceava, 1886.
Meyer Gustav Meyer, Neugriechische Studien si Etymologisches Wtb. der albanesischen
Spr. (EWaS). Strassburg, 1891.
N. Dens. Nicolac Densuseanu, Dada preistorica, Bucuresb, la Rasidescu, 1813.
N. Cost. Neculai Costin (Let. lui Cogalniceanu, 1872).
Nec. Neculcea (Let. lui Cogalniceanu, 1872).
Negr. C. Negruzzi, Pacatele tineretelor, Iasi, 1875.
Nied. Niedermann, Precis de phony tique historique du latin, Paris, Klincksieck, 1931.
N. Pb. Ceaur N. Plopsor Ceaur, Povesti, tip. Craiova, 1928.
N. R. R. Noua Revista Romans, Bucuresb.
Od. Odobescu
Pan Anton Pann
Pant. Tudor Pamfile
Pantu Zaharia Pantu, Plantele cunoscute de poporul roman, Bucuresti, Minerva, 19)6.
Pascu G. Pascu, Sufixele romtnesti, Bucuresti, 1916.
Pam Pasculescu, Literatura populara romaneasca, ed. Academiii, 1910.
Polizu Polizu, Vocabular romano-german, Brasov, 1857.
Pray. Gov. pravila de la Govora (1640).
Pray. MB pravila lui Matei Basarab 1652).
Ps. S. psaltirea de la Scheia (schemn3).
Pusc. Sextil Puscaru, Etimologisches WOrterbuch der rumanischen Sprache, Heidel-
berg, 1905.
Rasadu Rasadu, revista de limba si literatura populara, Clinpulung (Mused, de la Ian. 1929)
R. C. Revista Critics (Pascu), last, 1927 si urmatoril.
Rebr. Rebreanu, Ion, ed. VI* Romaneasca, 1921.

www.dacoromanica.ro
 9

Ret. Reteganu, PoveSti ardelenesti, Brasov, 1889.

REW. Rornanisches etymologisches Worterbuch de Miyer-Liihkc, 1911-19.
rTP. revista Tudor Pamfile, Dorohoi, 1923 *i urm.
Shgh. Shghinescu, VOcabular romtncsc, Iasi tip. Nationala 1951.
Sam. Shinfinatorul, revista, Bucuresti.
Sev. Elena Sevastos
Soy. Soveja (Simion Mehedinti), Ooameni de la mute, e6. If, 1921.
Stain. Stamati, ed. 1906.
$fiin. Saincanu, Influenta orientalh asupra limbo' si culturci romhne, Bucuresti, 1905.
$ez. $ezatoarea, revista Fhlticeni, 1892 si urm.
Teod. Gh. D. Teodorescu, Poesii populare romane, Bucuresti, 1885.
Tkt. Tiktin, Runidnisch-deutsches Worterhuch, Bucure0i, Imprinicria statului, 1895-1925
TMI Tesauru de monumento istorice de A. Paphi llarian, Bucuresti; 1862.
Toc. Tocilescu, Revista pentru istorie, arheologie si filologie, Bucuresti, 1883 si urm.
TP1. Tiplea, Poezii populare din Marainures, Bucuresti (Academia), 1906.
Univ. ziarul Universul, Bucuresti.
Ur. Grigorc Gracile (Let. lui Cogalniceanu, 1872)
Uric. Uricarul, colectiune de documente de T. Codrescu, Iasi, 1858 si urm,
Varl. Varlaam (Mitropolitu).
Viciu. Viciu, Glosar de cuvinte din Ardcal, Bucuresti (Academia), 19J6.
Vlah. Vlahuta
VR. revista Viata Romineasca
Weig. Weigand, Jahresbericht des Instituts tfir rumanische Sprache, Leipzig.
Wld. Walde, Lateinisches etymologisches WOrterbuch, Heidelberg, 1906.
Xen. A. D. Xenopol, lstoria Rom tailor, ed. populara, Iasi, 1895
(Ade la) Xen. Ade la Xenopol, Uragan, Bucuresti, tip. Romania Nook calea Grivitei, 41, anu 1922.
Zamf. Zamfirescu (Duilid)
Zbiera Zhiera ( Shiera), Povests, Cernauti, 1688.
ZRPh. Zeitschrift fur romanische Philologie, Halle a. S. 1876 si urm.

www.dacoromanica.ro
 PRESCURTARI GRAMATICALE
ac. acuzativ cI. clasic
ace. accent (uat) Com. comercia
ahs. absolut conj. conjugare, conjuga, conjuctiv, con -
adj. adjectiv junc(iune
adv adverb (ial) tors. corsican
Agr_ agriculture coresp corespondents
a. 1. acelasi inteles, aceiasi 1nsemnare Cov. Covurlui
alb. albanez, -este cp. compare
Alg. algebra cr. croat
aluz. aluziunc ctr. contrar
anal. analogic Cta Constanta (judetu)
Anat. anatomic cum. cumanic
ar. arable, arabese, - est, clay. cuvint
Arg. Arges d. de la on din
Arh. arhitectura dalm. dalmatie
Arita]. aritinetica dan. danez
Arm. armata def. defectiv.
arm. armenesc, (- este) Delay. defavorahil
Arte. Fr. arte frumoase dial. dialect (al)
art. articul (at) diet. dictionarele
at. atic (vgr.) dift. dif tong
augm. augmentativ Dimb. Dimbovita
Astr. astronomic Dobr. Dobrogea
austr. austriac, - eceste doc. document
Ban. Banat dor. doric (vgr.)
Barb. harbarizni Dor. Dorohoi
Bas. Basarabia dro.n. dacoromanesc, - este
bay. bavarez Dun. Dunarea
Bc. Bacau ebr. ebraic
hg. bulgaresc, - este ed. editiune
Biol. biologic elv. elvetian
Bis. biserica eng. din Engadina (rtr.)
Bot. Botanica engl. englez (ese),-este
Br. Braila Est. estu Orli (Moldova si vecinatatea).
bret. breton (in Francia) efim. etimologki
Brs. Cara Birsei Euf. eafeinizm
Bts. iloto*Eini ev. evanghelia
Buc. on Bucov. Bucovina ex. exemplu
Bucur. Bucuresti ex. extensiune
Bz. Buzau f. feminin
cal. calabrez fabr. fabricat
Carpi- Carpati Fain. familiar
cat. catalan Fe. Falcifi
ceh. celiesc, - este fem. feminin.
Chimie chimie Feud. feudal,-itate
Chir. chirurgie Fig. figurat
Cip. Cipariu Fil. filosofie

www.dacoromanica.ro
 - 11 -
Fin. Finan(e M. masculin, mort on ructru
Piz. fizica Mac. Macedonia
Fiziol. fiziologie Mar. Marina
Ham. flamand Maram. Maramures
fr. francez, frantuze$te Mat. matematica
fret. frectientativ Mee. mecanica
fris. frison (germanic) Med. medicine
frt. friulan megl. meglenitic (Mac.)
gal. galic Mel]. Mehedinti
gen. genitiv ori genovez met. rnetateza
Geogr. geografie Metr. metrics
Geom. geometric mgr. inedio-greccse, - este (bizantia)
gep. gepidic Min. mineralogie
gr. grecesc, - este Mit ruitogogie
Gram. gramatica MI. Mused
grs. greseala nilat. metlio-latin, - este
lal. Ia lomita mong. mongolic
ib. ibidein (tot acolo) Mold Moldova, - venesc, - este
il. iliric mrom. macedoromanesc, - mite
Elf. llfov mrus. medio-rusesc, - este.
imit. imitativ ins. manuscris
impers. impersonal Munt. Muntenia, -. ncsc, - este.
ind. indicativ Muz. muzica
indecl. indeclinnbil n. neutru oil nascut
indef. indefinit neap. neapolitan
inf. infinitiv neol. ncologizm
inf. influents, - entat nest. nestiut (necunoscut)
interj. interjectiune nfr. neolrancez
interog. interogativ ngarm. neogerman
inuz. inuzitat ngr. neogrecese, - este.
invar. invariahil flat. neolatin, - este (lat. stiintific)
ion. ionic (vgr.) nom. nominaliv
ironi. istroromanesc, istrian nordul (nordu Moldovei, al Trans., Buco-
Iron. ironic vina si Maramuresu)
it. italian, - eneste norm. normand
lid. In loc de norv. norvegian
Int. trite les nsl. neoslovenesc, - este (Laibach, Lu-
jid. jidanesc, - este bliana)
jud. judetu N. T. Noul Testament
Jur. juridic Nt. Ncam(u (judetu)
I. limbs num. numeral
lad. ladin (rtr.) ob. obisnuit
lat. Latin, - este ol. olandez
lit. literar 01 t Oltenia, oltenesc, - este
lily. litvan, liftenesc, - este onom. onomatopeie
L. N. literature noun opoz. opozitiune
lomb. lombard (italian) Opt. optics
loc. locutiune ord. ordinal
Log. logics orig. origine,
log. logudorez (Sardinia) °sm. osmanic (turceasca Mb)
long. longobardic (germanic) P. pentru
L. V. literatura veclic part. participia

www.dacoromanica.ro
 - 12 -
pert perfect sud. sudul tArii (Oltenia, Muntenia, Do
i brogea si, une-on, si sudul Mol
pers. persic ort persoanA dove')
PX. portughez sued. suedez
Pict. picturti suf. sufix
piem. piemontez $t. nat. stiintele naturale
Pi. plural tat tAtAresc, -este
pmt. primitiv Tee. Tecuci
Poet. poetic Tehn. tehnologie
pol. polon. - este (lesesc, - este) Tel. Teleorman
Pop. popular Teol. teologie
P. P. poezia popularA term. terminatiune
pr. propriu tip. tipografic, de tipar
Prah. Prahova tr. transitiv
pref. prefix trac. tracic
prep. prepozitiune Trans. Transilvania
prez. prezent Triv. trivial
pron. pronume, pronuntare, pronunlat lure. turcesc, - este
Prov. proverb Tut. Tutova
Proz. prozodie rig.. tigAnesc, - este
ps, psaltire on psalm ung. unguresc, - est:
Pt. Putna (judetu) v. verb
pv, provental V. vezi
rad. radAcind val. valon (Belgic)
reflexly var. variants.
refl.
relativ vbg. vechi bulgaresc
eel.
retoricA vind vechi indic
Ret.
revista Yen. venetian
rev.
Rn. Roman Vc. VIlcea (Rfmnicu \filch)
TOM. romanesc, - este vdan. vechi danez
R. S. RImnicu Sarat vest Vestu Ord (Banatu, Oltenia, vesttt
dr, retoroman (WI) Trans. si at Munteniii).
Romanati ygerni. vechi german
R. vat viitoru
TUS. TUSUSC, t
c'W
verb intransitiv
rut. rutenesc, - este (ucrainian) v. intr.
s. substantiv vit vechi italian
VI. Vlasca
sard. sardinian
saxon
vlat vechl latin
sax.
voc. vocativ
sas. sasesc, - este
vpol vechi polon
Icr sanscrit
vrus. vechi rusesc
sg. ori sing singular ysax. vechi saxon
sicilian vscand. vechi scandinav
sin. sinonim
vslrb. vechi slrhesc
slrb. sirbesc, - eqt vsl. vechi slay (slovenesc)
sl. slay Vs. Vas lui
sp. spaniol, - este vsp. vechi spaniol
sublnt. subinteles
vsued. vechi suedez
subj. suhjunctiv v. tr. verb transitiv
subst. substantiv vturc. vechi turcesc
Suc. Suceava (judetu), azi Baia Vulg. vulgar (de mahala)
Zool. zoologie

www.dacoromanica.ro
 Precuvintare.
Originea dictionarula.
Acest dictionar e rezultatu impresiunii pe care mi-a produs-o dic-
lionaru Jul Larousse (Petit Larouse illustre) si a Jul Gazier pe and eram
elev al liceului din Galati.
Tot contemplind si admirand aceste dictionare, mi-am zis ca trebuie
sa alba si Romani' unu asemenea, si asa, indata ce am Post in stare si am
avut liniste, am inceput sa lucrez, ceia ce s'a intimplat abea in seara de
28 Decembre dupa stilu noil (15 dupa stilu veal) a anului 1903, pe strada
Salvarii (actuala Capitan Serdinescu), 7, a orasului Buzau. unde eram
profesor.
Nimic nu m'ar fi putut abate de la aceasta hotarire. Eram, daca mi-e
permis sa compar cele mici cu cele marl, asa cum zice Lucretia (1,68)
despre Epicur
pe care nici templele zeilor, nici fulgerele, nici bubuitu amenin-
tator at cerulul nu 1-a intimidat, ci cu atit mai mult Le indirjit inversunatu
curaj ca sa doreasca cel dintil sa sfarime strimta ingraditura a naturil ".
Am citat acest pasagia nu ca sa ma laud singur comparindu-ma cu
cel marl, ci pentru ca cel ce vor veni dupa mine sa se umple de acelasi
curaj si sa ia aceiasi nestramutata hotarire de a lucra in folosu patriii si al
omeniril,
Ca sa fi putut lua asemenea hotarire, trebuia ca inima mea sa fi Post
pregatita in aceasta directiune. Acela care mi-a pregatit.o a lost tatal mea,
lost elev al seminarulul din Socola si at Academia Mihallene din Iasi, doc-
tor in drept din Torino, magistrat, apol avocat si prolesor de islorie si e-
conomie politica la scoala romerciala din Galati. Stiind latina si greceasca
-veche, vorbind curent italiana, franceza si greceasca noun, stiind putin si
germana si ruseasca, simtea o mare placere sä scormoleasca pin dictionare
§i sa descopere etimologil (De la el stia originea grecesculul chichion).
Dar era influentat de curentu latinist si nu-.1 placea sa derive de cit din
latina, italiana sail greceasca, Jar pentru ceia ce nu era greco-latin n'avea
de cit dispret. Asa, el nu admitea alts etimologie pentru ungureascu
mintulesc, Ceahlail si Melina us de cit latinu manu tueor, apar cu mina,
grecescu kihle (azi Idhla) sturz, si melt No, torn miere !
imbatat de gloria imperiulul roman, se uita cu mild la statele mo-
derne si le numea prefectml". Eta, cum se vede, imperialist roman si nu

www.dacoromanica.ro
 14

visa de cit restabilirea vechil Dacil de la Tisa pinla Nistru", ceia ce s'a
intimplat la opt ani numai de la nioarfea Jul (carea lost la 1921).
Dar pe linga invatatura pe care am putut-o lua de la tatal med..
ceia ce m'a fgcut sa incep acest dictionar a Post mostenirea sulleteasca pe
care mi-a transmis-o el : iubirea fanatics de limba romaneascg, inclinarea,
spre studiul limbilor strgine si vointa irezistibila de a da patriii o lucrare
pe care ed a cred folositoare.
Convins de aceasta, am avut rgbdarea de a sedea (intuit la masa
de lucru vre-o doda-zeci ani, si anume: in zece ani (cit asediu Troll I) am
terminat dictionaru (28 Decembre stil nod 1913); apoi 1-am reluat de la
inceput si I-am revizuit ping la cuvintu post, la care ajunsesem in noaptea
declargrii mobilizgrii noastre (15/28 Augurst 1916). Atunci, cu gradu de egg-
pitan, am plecat la regimentu meii (al 5g1ea de calarasi), cu care, pe valea
Buzgului, am intrat In Transilvania, iar dupg demobilizarea mea (1 April,
1918), am ngpadit din nod pe dictionar terminand revizuirea si scormolind
cu deliciu originile cuvintelor ramase nedescoperite, ceia ce am continuat
a face pine in ultimu timp. Afars de asta, am mai intercalat in el o mare
multime de cuvinte de pin carti on de pin locurile cutrelerate de mine.
In Novembre 1913, apropiindu-mg de sfirsitu dictionarulul (nerevi-
zuit). am anuntat lui Jacob Negruzzi cg-1 pun la dispozitiunea Academiii
dace vrea g9-1 publice. Desi I-am scris o scrisoare personals, el a pus un
functionar al Academiii se -mi raspunda oficial (N. 2310 din 3 Decembre
1913) ca Academia n'are bani si ca cel mai natural lucru ar fi sa mg a-
dresez ministerului Instructiunii".
N'am mai insistat si m'am adresat ministerulul Instructiunii in Mal"
1914. Ministeru, pin Casa Scoalelor, a numit ca recenseut pe Ion Nadejde,
care a primit insarcinarea cu adresa N. 25146 -F din 7 Iunie 1914 si a ras.
puns la 17 Mai 1915 incheind cg lucrarea mea e de loarte mare valoare-
si ca tipgrirea el n'ar trebui sa intirzie Area mull".
Dupg ce mai tiecu un an, Casa Scoalelor, cu adresa 18556-F din 18
lunid 1916, imi rgspunse scurt si cuprinzator ca nu poate intreprinde pu-
blicarea de oare ce nu dispune de fonduri I"
p. Administrator : Indescifrabif
Beful serviciului: G. Stanescu
Ast-fel au trecut peste doi, ani pe cind hirtia si tiparu n'ar fi costat
de cit vrego 20-30 de mii de lei. Dar on -cit ar fi costat, statul trebuia sa
scoatg banii necesari, cgcl era pentru cultura nationalg, era o, arms de lupta r
Ca sa se vadg cit de mull am tinut sa termin acest dictionar, citez
acest fapt :
Dupg ce Filipidi refuzase a mai lucra la dictionar, iar Ovidid Den-
suseanu refuzase si el, Academia se adresase lui Sextil Puscaru. Dar mai
era loc si pentru altiI la asemenea lucrare gigantic& In lanuarid 1904, To-.

www.dacoromanica.ro
 15

cilescu, venind sa tie o conferintg la Buzga, uncle ma aflam ea atunci,

profesorii liceului 1-aa oferit, la cercul didactic, un ()spat care s'a prelungit
ping la 4 dimineata, cind el a plecat la Bucureltl. Ea, care atunci trecu-
sem de litera B, i-am adus manuscrisu §i i 1-am arafat. Surprins de aceasta
descoperire, Tocilescu, care tocmai cauta lucrgtori pentru dictionaru Aca-
demia, imi propuse sa lucrez dictionar.
Totusi am refuzat zimbind propunerea lui Tocilescu cu aceste vorbe :
Dung cum nu exists intelectual Roman care sä nu=si alba Larousse-u lui
pe mass, tot asa vreaa sa nu existe intelectual Roman care sa nu-si alba
Scribanu lul pe mask! De aceia, intii sa termin dictionaru meu, apoi vom
vedea!" (Vorba lui Carp la 1907: Mai intii represiune, apoi vom aviza ! ").
Toti profesorii au ramas uimiti de indiferenta cu care am refuzat
asemenea onoare si ma indemnau sä primesc. Dar ea am rgmas neclin-
tit. Nimic nu m'ar fi putut abate din drumul mea drept, la capatu cgruia
vedeam scapgrind fulgeru victoriii.
MODU GUM AM LUCRAT.
Dupg ce, Inca de pe cind eram student, mi=am adunat oare-care nu-
mar de cuvipte scoase din aril orf adunate de mine din gum oamenilor,
mi-am pus supt ochi dictionaru lu! Saineanu, al lui Dame, Tiktin, Cihac,
Larousse si altele multe, apoi lucrarile lul Hijdga, Lambrior, Gaster, Fill-
pidi, Ngdejde, Weigand, Densuseanu, Candrea, Puscaru, Pascu, Bogrea
§i ale altora.
Cind au apgrut cele-lalte editiuni ale dictionarului lui Saineanu, le-am
utilizat ei pe acestea, ei, cu aceasta ocaziune, am constatai la acest filolog
un mare numar de greseli (dupA cum si altil vor ggsi la mine !). Totue.
asa cum este, nici un carturar nu se poate lipsi de dictionaru lui, pe care
multi 1 -au ridiculizat, dar nici unu nu s'a apucat sa face altu mai bun. Din-
tre Romani, ea is singuru care, farg subventiune, ci indemnat numai de
un adinc cult al patriii, am terminat un dictionar de acest fel! Primeasca-1
patria ca un omagia al imensei lubiri pe care io pgstrez!
Ce -am gasit la alfil $i pldcut mie am luat $i am turnat a-
proape neschimbat In dictionaru med. Ast-fel, ca un omagiu pentru cul-
tura franceth, am tradus din Larousse cuvint cu cuvint definitiunil9
stiintifice $i allele, cela ce 1-a fgcut pe un ignorant invidios sa sustina cg-1
plagiez pe Larousse" ! 0, sancta simplicitas! Tot asa am plagiat" din
Saineanu, din Dame, din Tiktin, din Candrea, din dictionaru Academia!
De ce sä fi schimbat zgdarnic cela ce am gasit bun ?
Am insistat foarte mult asupra etimologiilor, pe care le consider in-
dispensabile pentru stabilirea intelesurilor. Dee cgutarea for mi-a luat
foarte mult timp, totue nu m'am putut astimpara de cit atunci eind on -ce
urmg li se perdea in desisurile codrilor, zavoalelor ei stufgriilor. De multe
ori, dupg ani intregi de urmgrire zgdarnicg, m'am inturnatja o urma pa-

www.dacoromanica.ro
 16

rasita de altii sad de mine si, armat cu alte observatiuni si descoperiri(de

exemplu, cu dictionaru lui Bemeker), am contjnuat urmarirea ping la gasirea
originii cuvintulul. Ce plgcere atunci t
Am intrebuintat ortografia foneticg scriind cuvintu asa cum se pro-
nunta, nu falsificind limba ! Ast-fel, eu scriii grIgil, nu galgaiu, cunt scrie
Saineanu. Care strain, invgtind romaneste dupes acest autor si aflind cum
se pronuntg, nu s'ar umplea de furie pentrti aceastg falsificare ? Numal la
Roman si derivatele lul am fgcut o concesiune in scop patriotic!
Din reatia obisnuinta de a tot scrie cu u mut (nu scurt din od, boa),
dictionarele incurcg chear pronuntarea Romani lor. Asa, la un cuvint vechi
ca Rica habaciii, de unde sg tie bietu om cg se zicea asa si nu elci,
habaci, ca haraci (scris gresit haracia)? lacata un exemplu de cgdere in
aceastg gresala : uncle dictionare accentulazg habaci, cind in realitate se
pronunta habaciti, care in poezia populara rimeaza cu rachia, cum accen-
tuiaza Tiktin, Academia si Candrea in dictionaru enciclopedic (1931).
Daces s'ar ti scris cum se pronuntg, ca'n sistema mea ortografica, nu
s'ar fi comis gresala! Si daces niste filologi ail putut fi indusi in eroare, cu
atit mai mutt bietil copil, care-s indrumati pe cal false inca din scoala pri-
mary Hind invatati sa scrie uechiu la fel cu rachiu, cind nu se pronunr de
cit vechi, fart( deosebire Mile singular si plural !
Apoi dictionaru trebule sa dea si accentu, cum face Tiktin, Acade-
mia, Candrea si Densuseanu. Dar Tiktin nu e Pentru marele public, ci pen-
tru eruditi, Tar Academia asemenea (si une -orl nu tie nici la accentu si
nu-I arata, ca la hiolei), $alneanu, la care alearga marele public, nu des ac-
centu. Eil, ca saiedaii adevarata pronuntare, (tau $i accentu.
SCOPU DICTIONARULUI.
Scopu meu e sa dau Romanului o carte care sg-1 faca mai cult si
sag dezvolte constiinta nationalg, Tar numerosilor straini care au rievoie si
vor sa invete romaneste sg le daCt o carte care sa le crate adevarata limba
romaneasc4 si sa nu-i descurajeze pin felu anarhic si gresit in care e
scrisa. Cu asta ma conformez dorintel distinsulul filolog. E. Bourciez (lost
profesor la universitatea din Bordeaux), care, in recenslunea pe care o face
brosurii mete c Ortografia romineascaain Revue Critique (Paris, 1912,75), zice :
Tot ceia ce va putea usura apropierea de aceasta limba asa de in.
teresanta in sine, dar une-orl cam deconcertanta, va fi bine venit. Domnu
Scriban are de partea lul logica, Si felu lui de a vedea va sfirsi, fara indo-
lala, invingind",
lacata deci un strain, si Inca tin filolog, marturisind Ca felu cum e
scrisa limba romaneasca it deconcerteaza. Dar inca un nelilolog ce ar mar-
turisi 1 ma dar amasia carte nu 6 numai un instrument de cultures natio-
nald fi de dezvoltare a constiintel rationale, ci si o arms de propa-
ganda pentru raspindirea limbil ,i culturii romonestll Gindindu-te la

www.dacoromanica.ro
 17

asta, vezi 5i mai mutt cit ail gresit toti aceia care, nepricepind ce le-am
oferit, au impedecat aparitiunea acestel carti I
Vrind sä arat care e adevgrata limbo romaneascg, am introdus gi su-
netu n (care existg in dialect srn neologizme, ca si la Italieni, Franceji.
Spanioli, Portugheji) si am stabilit acest sir de litere:
a, a, b, c, d, e, f, g, h, i, t,j, k, 1, m, n, n, 0, p, 4, r, s, f, t, AU, v,
1.1), x, y, z, adicg 31. Pin urmare, un cuvint ca pare va fi departe de pars,
tocmai dupg parazitizm, si in aceasta ordine trebule so se caute cuvin-
tele. Tot asa, am deosebit I de t, a de a, s de 5 si t de (.
Vrea so zica, pe cind in unele dictionare pot fi 26 de litere, In mine-s
31. Ar fi puha fi 5i 32 dacg as fi despgrtit pe i de 1, cela ce poate vol
lace in alto editiuhe.
Multi se vor supra de aceaste Maki gi mg vor acuza 0 stric limba
romaneascg. Dar, dupg parerea mea, eti nu fac alts de cit inregistrez lu.
cruri esistente de sute de ani gi pe care numai o traditiune gre5ita le mai
respinge. Asa 9 forma omu, cum zicem tot!, fatg de omul, cum nu mai
zice nimeni
Placindu-mi exactitatea si corectitudinea, nu pot admite in dictio-
naru meii scrieri ca coniac, ci numai consac, asa cum pronuntgril, 5i nu mg
Indolesc ca-mi vol atrage aprobarea tuturor oamenilor de stiintg, Astept
cu placere 5i recuno5tintg ca ori-cine so -mi arate greselile ca sa le indrept
in editiunea a dolia, a care! aparitiune va depinde de buna vointa cu care
va fi primita cea dintil.
* *
AstazI, in sfir5it, cind vad dictionaru tipgrit (Tantae molls erat ro-
.inanam condere gentem!), simt o mare u5urare si... nu ma mai tern de
nioarte, cad nu vol mud intreg, de oare ce, cum zice Oratiu (Ode, 3,23):
,,am riditat un monument mai trainic de cit arama 5i mai inalt de cit pi-
ramidele, pe care (monument) 'lid ploala rozatbare, nici crivatu neputin-
dos, nici inumerabilu sir at anilor, nici fuga timpurilor nu -1 vor putea
dargma".
Odatti ce, dupg irezistibilu gust mo5tenit de la tatal men-, am citat
din poeti ilu5tri, permita -mi -se so -i citez pe tot! chi imi yor veni in minte.
Aceasta o fn. mai ales pentru numerosii mei elevi, care nu pot uita nici-
-odatg glumele lectiunilor mete. Citez deci si versurile pin care Ovidia isl
-terming Metarnorfozele: ,Am terminat luprarea, pe care ;lid minia Jul Joie
-(fulgeru), nici focu, nici Peru, nici vecitimea rozatoare n'o va putea nimici.
Cind va voi aces zi care n'are putere de cit asupra acestui corp, sfir5eas-
ca-mi terminu vietil nesigure, Totu51, pin partea cea mai bung a mea, vol
Si purtat etern dincolo de inaltele stele, tar numele meil va rgminea inde-
lebil 5r, pin tarile supuse pe unde se intinde puterea romans, vol fi citit
de gura poporului -5i, pin toate seculele, dacg au vre-un adevar prezicerile
ghicitorilor, voi till pin faima".

www.dacoromanica.ro
 18

Preten(iunile mele, chear da0 le-a$ avea, nu pot fi asa de marl ca

ale lui Ovidi i, caci limba romaneasca nu se intinde atita cit se Intindea
limba !Mina, Dar o carte populara frabceza, Habana orf spaniola (ca sa nu
vorbesc de cit de limbile romanice) poate aspira sa fie citita de =lite
milioa,ne de oameni. Dorinta mea e ca acest dictionar sg patrunda ping in
ultimu sat romanesc, adicg de la Tisa pins dincolo de Nistru, pins la Bug
sail chear ping aproape de Nipru (caci gi pe acolo-s Romani!), ping'n Ser-
bia, ping'n Bulgaria si'n toatg peninsula Balcanica, pina'n Istria si chear
ping la Romand din AmeriCa. Doresc ca romanimea nemuritoare sa alba
aceasta carte ea o oglinda in care 0 se ulte si sg ramile uimita cind va
vedea ce frumoasa e sj ca o evanghelie pe care, Cu ochil lacrAmati de bu-
curie, 1-o trimete un modest apostol si un iriver$unat strajer al limbii ro-
manesli ! Pentru aceasta nemarginita placere mi-am sacrificat o mare parte
din tinereta (sacrifici5 care pentru mine a Post un delici5) sf astept cu In-
credere freamatu de multamire pe care mi-I vor trimete muntil, codrii, riu-
rile si mormintele acelora care au luptat pentru inradacinarea gralului ro-
manesc! increzator $i nepasgtor de ridiculizare ca $i Don Quijote, cred cg
vol contribui prin opera mea sa the ca romanimea sg ridice cu mindrie
capu $i sa vorbeasca ostenativ romaneste acolo uncle alto limbi impedecati
expansiunea limbii romane$ti. Vrea5 sa contribui a face ca Romanu sail
iubeasca limba mai mult de cit viata $i ca nici un lucru lumesc (bani on
glorie desearta) sa nu-1 faca salt' uite limba orl sa permits ca copiii lui sa
se instraineze de limba romaneasca, MO a limbii 'Mine, care a fost cea
mai frumoasa si mai impungtoare limba din cite a fgcut Dumnezeii pe pg-
mint ! Urma$ii Rome!, adusi de Tralan in Dacia si pu$1 ca straja a Romel,
trebuie sh-di dea samg de marele rol pe care-I au de indeplinit! Vechile
navgliri ale barbarilor si actualele tendente ale urmasilor for arata lamurit
cg Romanil trebuie sa se consolideze puternic in hotarele vechii Dacii. A-
ceasta consolidare nu se poate face de cit pin munca si ordine. coala
romaneasca sg fie o cetate I Fie-care Roman sa stie tine e! Sa stie 0 face
parte din marele neam al Romanilor $i 0 nu se poate arata demn de a-
cest nume de cit pin munca temeinicg, ordjne, discipling, economie $i se-
riozitate !
Iasi, August 1928, August Scriban
Stradela Manolescu, 4
(Pacurari)-.

www.dacoromanica.ro
 Introducere.
Faze istorice linghistice
Perioada ante - romans
§ 1. Pe framintatu pamint al Daciii si al peninsulel Balcanice s'ad'
vinturat, din cele mai vechi timpuri pina'n zilele noastre, multe feluri de
popoare mai marl sail nrnai midi, dintre care cele mai multe au dispgrut
nelgsthd nimic de cit numele inscris in istorie.
Mare le popor al Romani lor, ca sg pung odata capAt necontenitelor
atacuri pe care republica si apol imperiu le suferea din partea barbarilor,
ocupg si peninsula Balcanicg si pe(urma Dacia, unde infipse pe tot-de-a-
una pajurile romane. Dovada acestui stralucit fapt de arme e existenta noas-
trg in hotarele vechil Dacii.
§ 2. Scitii jn ainte de Romani, au locuit in sudu Daciii Scitil (nun
mit! de Greci Scolo(i, dupg cum se numead ei singuri), care, dupg cum nj
i-a descris Erodot si dupg cum ne-au rgrnas sculptati on zugraviti, sink
strgmosii Slavilor. ET se'ntindead de la iharea Caspicg pin sudu Rusiii
actuate pina'n Dobrogea (care se numea Scitia mica) si pin la Carpati
si ne -au Igsat, poate, citeva nume de riurI, ca : Don, Nipru, Nistru, Prut,
Siret,Arqe$ s. a. In anu.513 s'a facut contra for vestita expeditiune a lui Dariii.
§ 3 Sarmagtii. lncet-inset (mai ales dupg ce Romanil cucerirg_
Dacia) numele Scitilor dispgru din istorie cedind locu numelul Sarmatilor,.
care nu era': alta de cit Scitil de mai la nord.
Sarmatii I >a i ajutat pe Mitridate in lupta lul contra Romanilor, Tar
pin seculu 111. hind puterea for distrusa de Goll, dispgru din istorie 4i nu=
mete lor,
§ 4, Gala (Celtii). Aventurosu popor al Galilor ocupa odinioarA
Francia actuala (fern de regiunea Mediteranel, Anglia cu Irlanda, peninsula
lbericg (tot fgra de regiunea Mediteranel) valea Padulul, Belgia, Olanda,-
apusu Germaniii, Elvetia, Bohemia, Slovacia-si malu drept al Dunaril pina'n
dreapta riulul Sava. Ad lase actualului Belgrad numele de Singidununz
(norasu alb") si au mers pe toatg valea Dungril 14sind numele de DurOs-
torum(rom Dristor, apol Silistru) si de Noviodunum (norasu nod"), care
e Isaccea de azi infiintatg de el. Cu acelasi nume era': in Galia trel orase,
si altu'n Elvetia, pe malu lacului Leman.
Yn secolu Ill in ainte de Hristos, Galli as pgtruns pang'n Grecia si
s'ad asezat chear in mijlocu Asia Midi, in provincia numitti de el Galatia
(cu'n singur I, pe .cind Gallia cea-lalig se scria si se pronunta cu dol I.

www.dacoromanica.ro
 20

Ilupa cum se vede din romanescu gilina, lat. gallina,masculinu Jul gallks-,
cocoa, care e porecla data de Romani Galilor, probabil hind -cg erail ga-
tagiosil). Unit au 'Anna ca si numele ofasului Galati ar veni de la Gall,
upg forma greceasca Gcilatai, lat. Galatae. Ca sa vie de acs, ar fi tre-
butt sa fs lost scris, adica pronuntat, Gallntai, sacs dac'ar fs lost un singur
.1 s'ar fi zis Garati (Gara(i), De aceia, e mai plauzibila etimologia 2) (in)
galan, adica innoroiatia, pin aluziune la noroalele din valea Galatilor
.(Badalanu). Tot asa avem: Nomoloasa, Glodeni, Imoasa (lat. limosa)§. a.
§5 Grecil Pe linga aceste influente barbare, care contribuira
putin la formarea natiunii romanesti, se adauga o mare influenta civiliza-
toare, a Grecilor (lonieni si Darien)), Vechi tovarasi al Persilor lui Da*,
colons veniti din Asia Mica, el venira sa saute in acpste red' regiuni septenr
Arionale peile, pestele, blanile, cerealele (mai ales), vinu, lina, mierea, ceara,
sarea, auru si argintu minelor Transilvaniii si lemnu regiunilor interioare ;
-acolo-1 asteptau Scitil, care, gratie acestel vecingtati, devenira clientl, poate
shear imitator); al artel grecesti si une-ors (in frumoasele si bogatele celati
ztabilite de civilizatori pe malurile maril Negre) si semi-Grecl.
De la Bizantiii ping la malu caucazian, cetatile for republicane deti-
neau tot negotu acestel Scitii bogate in materil prime.
Pe teritoriu care ne intereseaza se stabilira centre ca Dionysopolis
.(tango Balcic), dorica Kallatis (linga Mangalia), ionica Tomi (linga Con-
stanta), Halmyris, Istria, Tyras (Cetatea alba), Axiopolis (linga Cerna-
-voda) s. a.
§6 Dar aceasta noug lume greceascg, pin relgiune, ca §i pin dispretu
natural al Grecului MO de barbar, ramase strains indigenulul din interior,
Pentru negustori, erag simpli client) care le furnisail produsu turmelor lor,
legume si cereale aduse in carele for trase de boi marl si de cal miss si,
Jut), Oros): ca as Cazacilor sag chear ca al taranilor Romani de astazi Lerag
Agatirsil Transilvaniii, care aduceati our din vechile for mine primitive Si
be vindeau ceara si miere. Dar nici un contact intim nu exista intre el.
intre negusforil litoralulul, care &Wag supt sefii for republicanf, si regi
stepel, relatiunile semanail cu cele dintre Portughejil din Goa si rajahil
indigent'
Apoi negustoru Grec nu pare ca s'a ostenit sa viziteze vre-odata
birloagele barbarilor. El ii astepta la contuar, in mijlocu templelor si mo-
numentelor impunatoarei lul civilizatiuni 3).
§7 Tracis. In rasaritu peninsulei Balcanice ping la Dunere se in-
-tindeag Tracil, un popor care n'a format state, lipsindu-I constiinta nati-
1) on invers: de la numele poporului vine al pasaril (Cp. cu engl. Wales, Galia), ca
Ir. dinde, cured, adica din India" America).
2) auzita de la colegu mad Nedioglu,_profesor In Bucure0i.
3) lorga, Les Roumains, p. 18-21.

www.dacoromanica.ro
 21
onaid. Emu renumiti ca betivi si dezordona(i. cela ce a adus decaderea
intregului for neani. Odrisii, Besii, Tribalii s. a. eraii triburi tracice. Pirvan
zice ca 5i Getii sail Dacil au Post Traci.
Apusu peninsulel Balcanice, mai ales regiunea Adriaticil, era locuit
de Ilia, Inruditi cu Tracil si rgmasl ping astgzi in Albaneji.
Besii, care loculag langg Filipopole, s'aii mentinut ping'n seculu VI
dupg Hristos si ail Post considerati de unit' ca stremosi al nostri,
§ 8. Getil Mai la nord de Besi, in actuala Bulgarie, trgiail GOY.
care dupg Pliniii, era" tot una cu Dacil ; Grecil I-ar fi numit Gen, ear Ro-
manil Daci. Dupg cucerirea romans, numele de Get dispgru §l rgmase-
cel de Dac.
Numele Geti{or apgru cu tree secule in ainte de al Dacilor. La anu
335 Alexandru cel Mare facu vestita Jul expeditiune contra lor. Regatu
geto-dacic at lul Burebista, infiintat pe la anu 50 in ainte de Hristos, de-.
cazu dupg moartea lul Burebista, dar se ridica 'far puternic supt Decebal,
regele Dacilor.
§ 9. Dacii. Neastimpgrati, ca to(i barbaril, Dacii au continuat
mult timp sg atace imperil' roman, si daca Cezar (printrtt grozavg gre-
salg a adversarilor lui!) n'ar Ii Post ucis, Inca de pe atunci Dacia ar fi Post
prefgcuta in provincie romans, colonizarea romans ar fi Post mai puternicg
jar not am fi lost si mai bine infipti In Dacia. Cezar ar fi romanizat si Bri-
tania si Germania ping la Elba (ore chear ping la Oder), apol, supunindu-r
si pe Marcomani, Cilazi 5i Carpi (Bohemia, Moravia 5i Slovacia) si cuce-
rind 5i Dacia, ar fi facut ca Dundrea sa fie romans pe amindoila malurile
pe tot cursu el.
Dar moartea lul Cezar amina c'o stag cinci -zeci de ani cucerirea
DaciiI, ping cind, in fine, Traian, ca sa apere mai bine hotarele periclitate
din partea valului german 5i ca sg flea si o lectiune bine meritata barba-
rilor, trecu si Rinu (ca Cezar), si Dungrea, $i Egfratu.
Lu anu 1906 dupe Hristos, Dacia fu prefacutg in provincie romang,
si romans a ramas ping astazi 5i pe totode-a-una, spre admiratiunea in-
tregii lumi !
Hotarele vechil Dacil corespund aproape perfect cu ale Rominiii ac-
luale WA de Dobrogea. sa be pgstrAm cit va dura lumea si pgmintu ! (V. § 33>

PERIOADA ROMANA
§ 10. Prin grelele rgzboale pe care Decebal be sustinuse contra
Romanilor. Dacia perduse foarte multi bgrbati, far tara fusese foarte zdrun-
cinatg. De acela, ca s'o colonizeze si s'o prefacg in cetate contra puhoiu-
Jul'de barbari pradgtori, Tralan aduse, dupg cum zice istoricu Eiltropiii
(din seculu IV) din toatg)umea romang nesfirsite mul(imi de oameni ca
sg populeze satele si orasele".
§ 11. De alt-fel, aceastg colonizare nu era alt-ceva de cit prelun-

www.dacoromanica.ro
 22

girea colonizarii peninsulei Balcanice, a cgrei parte occidental iricepuse a

-fi romanizatg deja de la supunerea lor (205 inainte de Hristos), de la
-cucerirea Macedoniii pin lupta de la Pydna (168), de la prefacerea Mace-
doniii in provincie roman (1.46), de la cucerirea Iliriii (pe fa 69), de la cu-
-cerirea Tracid (46), de la cucerirea Panoniii (35) si de la cucerirea Moesiii de
Licinii) Crasu (29).
Ce nu fusese romanizat fusese grecizat: rasaritu peninsulei Balca-
nice. Numal cel din muntii Albaniii scapara neromanizati.
La cucerirea Daciii, dupa a sutg de anI de la cucerirea Macedoniii,
limba lating cuprinsese tot pamintu care se intinde din Italia ping la Du-
!tare si hotarele limbil grecesti. Cheat male sting al Dunaril din' Dacia, in-
cepind din Banat ping la Nistru, la anu 52 dupa Hristos, era deja roman
sau 'hear romanizat, asa in cit limba latina se vorbea destul in sudu-
Daciii. Pin urmare, influenta roman aci n'a durat 170 de ani, ci 230 !
§ 12. Romanii, popor harnic si econom, ca si ltalienii de astazi,
-apreciarg indata nova targ, bogata in toate privintele: cimpuri imense pen-
tru agriculturg, codri neumblati compusi din cel pal bun lemn de cons.
tructiune atit la ses, cit 91 la munte, unde se ascundeaii Inca si marl bogg-
tiI miniere.
Munca sistematica, ordinea, economia si cultura romang produse o
adincg impresiune asupra barbarilor, care incepura sa se romanizeze ui-
mitor de rapede. Romanil 'Acura in toate directiunile §osele strategic-e2sI
economice, care, impreuna cu numeroasele riurl ale Daciii, ajutara comu-
nicatiunea.
Noil coloni, gassind un admirabil pgmint arabil, !Acura ca agricultura
sa is un mare avint, far exploatarea minelor aduse dezvoltarea industriii,
-asa in cit Dacia ajunse un adevarat Eldorado, meritind numele de Da-
cia felix.
PERIOADA POST-ROMANA
§ 13. La anu 271, irnparatu Aurelian, crezfnd cg nu mai poate re=
zista barbarilor, porunci legiunilor sg se retraga din Dacia si sg distrugg
podu de la Turnu Severin, si ca sa pgstreze numele de Dacia, dadu acest
nume regiunii vecine din dreapta Dunarii (adicg Moesiii, care e actuala
Bulgaria). Dar grosu populatiunii nu se retrace, neindurindu-se sa para.
easca o tarn asa de bogatg si'n care se-infipsese asa de bine.
Influenta latina dura Inca mult. In peninsula Balcanicg romanitatea
incepu sa slabeasca in seculu V dupg Hristos it continua intr'al VI. °data
cu aceasta, cam de pe la anu 600, incepura sa apata particularitatile dialec-
tale, care, cu timpu, se prefacura in limba romaneasca.
Adapostindu-se. la nevole, in munti, in codri si'n zavoaiele Dunaril,
Romanil n'avura motiv sa paraseasca Dacia (si old Moesia) si ramasera

www.dacoromanica.ro
 23

aproape opt secule nestiuti de lumea civilizata si de islorici ping cind,

tocmal la 1164, cronicaru bizantin Nikita Honiatis (mort la 1216) mentiona
ca'n Dacia lui Traian se afla Romani. Tot asa si despre Retoromani nu s'a
pomenit nimic. in tot evu media.
Romanii din peninsula Balcanica, luind parte la viata imperiulul bi-
zantin, unit servind in armata, as lost mai devreme gomeniti de cronicari
supt numele de Vlahl, adica Romani* (Ia 968, la 1013 s. a ). Dar despre
Romanil din Dada... nici un cuvint I Dunarea despartea ctous lumi: civili-
zatiunea in dreapta (adica in imperiu bizantin) St babaria in stinga.
§ 14 Cind au aparut Romanii pe scena istoriii, toti s'ad intrebat
de unde ad rasarit si cum as pastrat limba Latina. Pentru Niebuhr (mort
la 1861), istoria noastra medievala e o enigma etnografica", tot asa cum
zicea si istoricu bizantin Halkokondylas pe la anu 1500.
Cu toate acestea, daca pe cale istorica nu putem lumina intunericu
evulul media ca sa vedem cum ad trait Romanii si cum s'ad mentinut in
Dacia, vom incerca s'o facem pe cale filologica, dupa cum vom vedea mai
in cold.
§ 15 Gotii. Romanil parasind Dacia la ant: 271, o predara
Gotilor, pe care -i considerara aliati (foederati). Acestia statura citva timp
linistith pins cind Constantin cel Mare fu shit sa treaca Dunarea pe la Celel
ca sa-I astimpere, Tar mai tizuid imparatu Valente al Orientulul trecu $;
el Dunarea pe la Isaccea (numita atunci Noviodunum) tot ca sa-1 potoleasca.
§ 16. Hunii. La aproplerea Hunilor, Gotii, inspalmintati, para.-
sira Dacia. Hunil se revarsara mai intli asupra centrulul $i apusului Eino-
peT stabilindu-se in cimpia Panoniii, de unde navalira in Dacia.
§ 17. Gepizii. Din fericire pentru cultura Earopei, bestia care-I
conducea pe Huni, Atila, muri curind, Tar imperiu intemiat de el cu atita
rapiditate, se prabusi. Atunci popoarele germanice, mai ales Gepizii si Os-
trogotil, Se revoltara. Gepizii erail §i el o ramura a Gotilor, venisera de la
gura Vistulel si se stabilisers in Dacia de Ia Tisa pins la Carpatil Moldo-
ye] si ocu si Alfoldul (cimpia actuala dintre Tisa gi Dunare). El se a-
f la ti deja in nordu Dacili la anu 249 (Diculescu), lar statu for fu desfiintat
de Avarl in alianta cu Longobarzii. Multi emigrara in peninsula Balcanica
si'n Italia, dar cel mai multi ramasera in Dacia si se topira in masa ro-
maneasca.
Iniluenta for asupra noastra a Post destul' de mare, dupa cum a do-
vedit Diculescu, care a ridicat un gros val de pe intunecatu trecut al evu<
lui media descoperind mai multe cuvinte Toarte interesante de origine ge-
pidica in limba noastra (V. § 48). Acest lucru e §i un peremptoria argu-
ment despre neurnirea noastra din Dacia.
§ 18. Avaril. Longobarzii, care in acest timp locuiaa in Pa-
nonia si se pregAteaa sa se stramute in Italia, avind vechi neintelegerl Cu

www.dacoromanica.ro
 24

Gepizii, se aliara cu salbaticu popor al Avarilor (urmasi al Hunilor), La

anu 567 regatu Gepizilor fu nitnicit ( § 17), jar Avarii se asezara in Pano-
nia, de unde se'ntinsera srn Dacia. Capita la for era in Alf0 Id (intre Du-
ngre gi Tisa) intr'un ring (fagar) al tor,
Fiind un popor pradator gi nelinistind hotarele imperiului franc, care
se'ntindea ping'n Panonia, Carol cel Mare, la anu 796, pintr'o vestita expe-
ditiune condusa de fiu situ Pepin, ii nimici pe Avari cu desAvasire, far nu-
mele for dispOru din istorie.
§ 19. .9in timpu stapinirii Gepizilor gf Avarilor jn Dacia, Romanii,
pin forta for etnicA, pin pastoria si chear agricultura tor. pin superioritatea
literaturii for populare asupra barbarilor trecgtori (Apa trece, petrele ra.
man"), pin cintecele, descintecele, doinele, horele si povestile for atrasera
simpatia barbarilor, care. incet-incet, se asimilati in masa for (Tata Rus,
mama Rus, numal Ivan Moldovan"). Ast-fel, in timpu lui Carol cel Mare,
el era(' deja principala populatiune a Munteniii, care incepuse a fj numita
tara romaneasca` fiind-ca numai noi, din toatg rasa lating, am pgstrat no-
bilu nume de Roman !
Acest lucru e recunoscut de mult de invatatil straini: Cortambert '>
arata ca Muntenia si Oltenia, in timpu Avarilor, era locuita de Romani",
jar Putzger 2), tot asa, ca, pe la arm 900, era locuitg de populatiune ro-
mana". Barbarii puteail sa vina, dar se topeati in masa romaneasca se
faceati toti o apa si un ptimint", ca altii in masa greceascg, superioara
pin cultura, care e arma cea mai puternic8. Cu aceste marl calitati natu-
rale, WA ajutoru nimanui, cu toate slortarile unor dusmani, ca Ungurii, pe
care-1 ajutg nista lamentabili prieteni care nu ne cunosc, limba noastra
se revarsa peste toate hotarele,
§ 20. Slavii. Navalirea Gotilor,impinsi de Huni, apoi a Hunilor
gi Avarilor, cauzg miscarea Slavilor spre Romani, of cgror vecini emu
gi
deja la nord si est. Istoricil antichitatil ii enumeraii pe $lavi pintre popoa.
rale sarmatice vestice supt numele de Venezi, subimpgrtiti in Sclavini,
care se'ntindeag de pin Galitia pins la marea Baltica, numita gi golfu
Venedic, si Anti, care loculail pe la Nipru. Germanii 1-ag asimPlat in mare
parte pe Venezi, ne mai raminind din ei de cit citeva mil intre Elba si Oder.
§ 21. Individual ori in cete mici, Slavii incepuserA de mult sg se
tot strecoare spre imperiu roman, care exercita un miraj extraordinar asu-
pra tuturor barbarilor, Numele de famine Cossutius gi Cossutianus, care
se aseste la Suetonig si la Tacit, ar putea sg nu fie alta de cit slavonescu
kosut ciuntu", nume purtat si de vestitu Ungur Kossut (V. ciut la diet.).

1) In atlantu lui, tiparit la Paris pc la 1876, la pagina 22, unde e reprezentat imperiu Avarilor
2) to atlantu Itu, tiparit la Lipsca In 1929, editiunea cea mare de scoala, pagina 53.

www.dacoromanica.ro
 25

Ce! doi s se pronuntati, prohabil, $, ca Ordessus, Arges, on Naissus,

Nis (oral in Serbia). Tot asa, erou Italian Garibaldi poarta acelasl nume cu
Chariovalda, ducele Batavilor, in seculu I dupa Hristos (Tacit, Ann. II, 11).
In mase marl, el ajunsera in stanga Dunaril in seculu V, apoi, intr'al
VI, trecura in dreapta §i strabatura cu navalirile for chear pink in Grecia.
ne atunci, riu Haliacmon, Ia sud-vest de Salonic. si -a luat numele de V is-
"TIN, identic cu romanescu Bistrita, care, pe slavoneste, inseamna RA-
pegioara".
In prima jumatate a secolulul VII, asezarea for era completa $i co-
tropisera toata regiunea dintre marea Neagra, Dunllre, Drava, Adriatica el
Balcani §i chear ceva mai la sud, asa cit Dacia si peninsula Balcanica
ramase sepaiata de Italia.
Dar pe cind cel -lalti barbari veneail ca navalitori, Slavii, populatiune
agricola, in numar imens, veneaii Ca fugari cautind ada post in Dada, unde
.dadura paste Romani, pe care, gasindu-I destul de compact!, nu-1 putura
slaviza, pe cind in peninsula Balcanica, pe unde nu era populatiune mai
bine romanizata or! grecizata oil pe unde napadisera In numar covirsitor,
impusera limba lor. Asemanarea fonetica a limbil loT cu cea romaneasca
facu ca un imens numar de cuvinte slave sa fie primit de Romani, dupa
cum vom vedea mai in cold. Dar el' se romanizara (V. § 36, 38, 45 si 46).
§ 22. Insa contactu mai intim al Romani lor cu Slavil n'a inceput
de cit dupa nimicirea Avarilor (796), and individualitatea limbil rani&
nesti era deja formats. In aceasta faza a inceput mai cu tarie prima in-
¶luenta slavoneasca asupra limbii romanesil si e cea mai insemnata, cad
e pe cale populara. Ia n'a Wilms adinc in constitutiunea intima a limbil
rtoastre, ci numal in acele regiuni care-s mai accesibile influentelor, apoi
s'a intarit si mai mult pin relatiunile de supynere $i, pe urma, de tova-
rasie ale Romani lor cu Slava, intil supt iMperiu bulgaresc (679-1018), si
mai tirzia supt al doilea imperiil bulgaresc (1187-1257), dupa cum vom vedea.
§ 23. Bulgari!. Alt neam al Hunilor si al Avarilor, Bulgaril, se
pornira de pe la Volga $1, pe la anu 679, intemelara un regat in dreapta
Dunaril, unde, la 1864, primind crestinizmu in forma slavoneasca propa-
gate de apostoli! Metodia §i Cirll, se slavizara complet, neraminindu-le de
cit numele turanic (precum Francejilor Si Rusilor le -au ramas numele ger-
manice), Substituindu-se Avarilor, se intinsera si'n stinga Dunaril si avura
influents asupra organizarii vietii politica a Romanilor la intemelerea 1'Ari!
RomanestI. Fiind turbulent!, imparatu bizantin Vasile II Bulgaroctonu (0-
moritoru de Bulgari) ii invinse cumplit la 1018 si prefacu Bulgaria in
provincie bizantina, si asa ramasera ping la 1187-1257).
§ 24. Pin biserica, Bulgaril slavizeti avura influents §i asupra lim-
bil romanesti, cela ce constitue a doiia iniluenta slava, care a continuat
pe cale religioasa, politica si culturala, dindu-ne, supt cc! dintii domni-

www.dacoromanica.ro
 26

turf romanesti, cadrele organizatiunii politice si bisericesti, car pe urma

primele elemente de cultura, primele carti aparute la Romani.
intinzindu-se atit de mult timp, provenind din contactu in masa a
celor doila popoare, venind ca stapinitoare §i superioara cultural, aaica
avind gi durata lungs, simare suprafata de contact, mare intensitate, in-
fluen(a slava a fost cea mai puternica din toate cite Ie -a suferit limba
noastra*).
§ 25 Asupra mintii gi dezvoltaril poporului romanesc, care mai
inainte era supus Rome!, influenta bisericii bulgaresti, care tinu aproape
opt secule, fu din cele mai daunatoare. Ajungand, pintr'o urmare fatala,
gi limba slatulul gi aproape singura scrisa si citita, limba bulgareasca
(slavoneasca) impledeca cultivarea graiului national in acest rastimp asa
de indelungat. Atare predominare a bulgarizmului la Romani nu se poate
asemana cu a limbii latine in biserica §i literatura Apusului, caci latina
continea cheia unel Intregi comorl de idei inalte, de forme malestre, de
invataturi pretioase care, tocmai pin limba latina, patrunsera mintile mul-
timii si, destelenindu -le, le facura apte pentru civilizatiune si pentru spor-
nica rodire de mai tarzia a graiului national. La nol slavizmu, timpit, orb
Si lipsit de on -ce idele, apasa ca un munte asupra cugetului poporului
romanesc ingrosind mereii intunericu in loc sa-1 imprastie. Limba slavo-
neasca Inadusi cugetarea romaneasca. Influenta el pozitiva in constiita ro-
maneasca e aproape nula (Xenopol).
Ciuvintele slavonesti introduse pin biserica sint cele care s'aCr prins
mai slab, dar cele intrate pe cale populara (de la primu contact cu Slavii)
contopit in limba romaneasca asa in cit astazi nu mai pot fi inlatu-
rate Fara a saraci limba (Xenopol).
§ 26 Ungurii. Pe lb $90.868, Unguril, alt popor mongolic (dintre
marea Azovului gi Caspica), facusera un popas in Basarabia in asa nu-
mite Atelkuzu (unghiu lui Atila) pins pe la 892-894 si apoi, alungatl de
PecenegI, patrunsera pe la nordu Carpatilor in Panonia, unde supt ducele
for Arpad, profitind de faptu ca imperiu franc era in descompunere, in-
temeiara un regat si se crestinara pe la anu 1000 supt regele for Stefan
cel Sfint.
Intinzindu-si stapinirea ping la Carpati, o mare parte din Romani fur*
supusi for gi primira in limba sute de cuvinte, chear dintre cele ma! uzuale.
Fiind situati Is marginea regatului unguresc, Romanii, organizati
militareste gi avid toate privilegiile rolului for de aparatori al hotarelor
spre rasarit, profitind de linistea care urmare dupa marea navalire a Mon-
golilor din 1241, profitind si de laptu a Tara Romaneasca gi chear Mol-
dova era deja locuita de Romani, purcesera la descalicare si infiintara
1) Mihail Carp, Limba romina, 1[0, tip. Vt. Rom. 1926, p. 16,

www.dacoromanica.ro
 27

aceste doda principate ca sa fie in acelasi timp $i un bastion contra tine!

viitoare 'invalid, De acela,,populatiunea romaneasca primi cu bucurie or-
ganizarea statelor romanesti, Ast-fel Mongolil, fare de vola lor, cauzara
intemIerea tgrilor romanestl (Xenopol).
§ 27. Pecenegi1.1 Din acelasi neam cu Tatarii, siliti de alte popoare9
Pecenegil, In acelasi timp cu Ungurii, pornirg $i ei dintre Volga si riu
Ural si, aliinduse cu Bulgaril, IT alungarg pe UngurI din Atelkuzu si sta-
pinira vre-o suta de ani Moldova si Tara Romaneasca, Pe la 1040 nava-
lira in imperiu bizantin, apoi, la 1067, In Ungaria. Dar, Hind invinsi pretu-
tindent se fixara in Ungaria supt numele de Biseni avindu-$T proprill for
comiti si judecgtorI si trairg asa ping ce se asimilarg cu Cumanii, [rata`
tor, refugiati $i el' in Ungaria de frica Mongolilor.
De la Pecenegi a ramas numele unul pichet numit Peceneaga, in
judetul Teleorman, al unui pirg5 si al unul sat in judetu Tulcea, spre ju-
detu Braila, Asemenea, numele piraielor Uzu si Oltuzu, din judetu Baca,
vine de la Uji, un trib at Pecenegilor. Acest uz se ggseste si'n Pala-uz, care
inseamna Cuman (azi nume de familie la nol) si'n Gaga-uz, pe roma-
neste Gagaut. Gagautii, numiti si Turlaci (care tralesc astazI in Basarabia srn
Dobrogea), ca si Surguci! din Bulgaria, sint resturi de Cumani.
§ 28. Cumanii. Un trib orl un neam al Pecenegilor au fost
Cumanii (numiti si UjI, singular Uz), care. pins la ngvalirea Mongolilor,
au locuit intre Caspica si Aral, de unde au plecat si s'ati stabilit la 1083.
intre Carpati, Dungre si Nipru in asa de mare numar, in cit, in seculu
XIII, Moldova si Tara Romaneasca se numea Cumania. In potriva for se
crede ca regele Ungariii I-a adus pe Secul (la anu 1000).
Ca si PecenegiI, nefiind plugaLi. eI cumparati griu din Crime la sl
porneail la jaf peste Dungre si'n Ungaria. ET ajutara la restaurarea impe-
riului bulgarasc. Regatu for fu distrus de Mongoli in marea for invaziune
de la 1241. Cel mal multi Cumani se refugiarg in Bulgaria si mai ales in
Ungaria, unde se asimilarg. Ultimu Cuman a murit la 1771.
Deci Cumanii au trait la nol aproape 150 de ani. La sosirea for Ro-
manii eraii bine intariti in privinta etnicg, Tar Cumanii, adoptind crestinizmu,
se topira In mare parte intre Romani. De la el ail ramas multe numiri de
localitati numite Comana, ComaneVi $i numele de familie Comanu (ca §i
Palauz, cum am spus). V. § 43.
§ 29. Mongolil. Pornind la 1227 de la poalele muntilor Altai
§1 condusi de Gingis-han, Mongolil supusera China, distrusera halifatu
Bagdadului, II invinsera pe Cumani la Calha (1224) $i prgdarg Rusia, pe
care o stapanira ping pe la 1500, cind Ivan 111 libera Rusia de urdia de
our (cum se numea acea urdie mongolica supt care zacea Rusia). La
moartea lui Gingis-han, un flu .al lui apume Batu-han, navali la 1241 in
Polonia, Germania, Ungaria i tgrile rominesti si le pustii timp de trel ani

www.dacoromanica.ro
 28

in modu cel mai salbatic. Apo'' ne mai avind ce sa prade, Mongolil se in-
turnara in tara tor.
§ 30, 'Marti. Triburile mongolice nomade din sudu Rusiii
pina'n imprejurimile marli Caspice se nurreau Marl. El aveau un hanat
care se'ntindea din Crimeia ping la Volga. Acestia se numeau Nogai, de
unde vine numele biciului numit nagoicd (dupa pronuntarea ruseasca).
Ei Weal" dese navaliri in Rusia, Polonia, Ungaria si'n tarile romanesti pra-
Aind si luind robi. Stefan cel Mare avu mult de furca cu el si-1 invinse in
lupta de la Lipinti (Una Nistru) la 1969.
In Basarabia §i'n Dobrogea traiesc si astazi Tatari.
§ 31. Turcii. Ultima pacoste pe care Europa a avut-o de suferit
din partea barbarilor a fost tot de la un popor mongolic: Turd". El, fugind
de Mongol', pornira din regiunea persica Horasan §i, condusi de Osman
(1288-1326), infiintara sultanatu turcesc intre Angora si Brusa. Fiu lul,
-anume Orhan, cuceri Brusa, pe care §1-o alese ca rezidenta, si puse picioru
In Europa la 1356. Murad I. fiu lul Orhan, mute reziden(a la A drianopole
si'n vestita batalie din cimpia Merlelor (pe sirbeste K6sovo polie), la 1389,
II invinse pe crestinil aliati (Sirbi, Bulgari, Albaneji si Romani).
Sultanu Baiazet se lupta apol cu Mircea, domnu Tara Romanesti, la
la Rovine (Ialomita), unde fu invins (1394). Dupa opt-zeci de ani Soliman
Hadimbu (generalu lui Mohamet, cuceritoru Constantinopolului) se ciocni
cu Stefan cel Mare, domnu Moldovei, la Racova (Vaslui) si fu si el invins
11974). Dar, in cele din urma, tarile romanesti se supusera Turcilor, de
care nu scapara de cit in seculu XIX (formal la 1877).
In sfirsit, prin razbolu Balcanic de la 1912-13, Turcil au fost aproape
eliminati din Europa, dar tot mai detin rasaritu Traciii (malu sting at riului
Marita cu Adrianopolu si Constantinopolu), pe care, dupa dreptate, aliatil,
-clupa razboiu mondial, trebulail sa-1 restitue nobilulul popor grecesc, care
a perdut imperiu bizantin coplesit de Turd' la 1953 si care a avut atit de
mult de suferit de la barbarii orientall incepind cu Persi' lul Xerxe si
-sfirsind cu Turcil actuall. Acestia merg acum viguros pe calea progresului.
Dar dreptatea e dreptate : Turcii in Asia, Grecil in Bizantiii I Poate ca °data
Turcii, ca omagiii culturil grecestI, vor restitui Grecilor Constantinopolu I
Toata lumea 1-ar admira.
** *
Acestia au fost, in linii generale, barbaril care s'aii vinturat pin Dacia
i au disparut plecind (Apa trece, petrele ramin"), on s'au Mut toti o
ape; si-un pamant", cum zice Eminescu.
Nol, prin vigoarea naturals si intelepciunea poporului, cu toate marile
greself ale partidelor politice si cu toata veninoasa halta de Jidani, care ne
iurasc adinc §i ne calomniaza in toata lumea, aci sintem si aci vom raminea !

www.dacoromanica.ro
 29

FORMAREA LIMBII ROMANEUI.

§ 32 Limba romaneascg e urmasa limbii latine aduse de Romani
in Dada si modificata supt influenta mediului, a timpului §1 a influentelor
sulerite din partea altor limbi.
Colonizarea Daciii nu era alt-ceva de cit prelungirea colonizgrii
peninsulel Balcanicd .1ficepind din anu 205 inainte de Hristos (§ 11). Incet-
Incet, limba latina a'nceput se se reverse peste toate hotarele Italiii, asa
in cit, la cucerirea Daciii, Dungrea era deja romane pe amindoug malurile el.
Popoarele supuse n'aii dispgrut, fgra indoialg, asa cum n'ad dispgrut
indigenii din America de sud Ma de Spanioli si Portugheji. Dar ad adoptat
limba lating pe nesimtite si s'ad asimilat in masa de soldati, functionarl si
negustori Romani, care constituiail principalul element de romanizare. Ne-
gustorii ail Post chear avangarda armatei atrggind cu ei interesele romane
si dorinta de cucerire, mai ales intro tarn asa de bogatg ca Dacia!
Mara de teritoriul actual at Albanejilor, toate popoarele peninsulel
Balcanice ad lost romanizate on grecizate. In linil generale, partea de nord
a fost romanizate, iar limba latina (prefacuta apoi in dalmatg si romaneascg)
se intindea de Ia actualii Romani Macedoneni si Istrieni ping in Dacia.
Cind a venit potopul barbarilor, toti sat asimilat alara de Slav], care fu-
giserg in asa de mare multime din vechile for teritorii (§ 21), in cit ad
cotropit cea mai mare parte a peninsulel Balcanice, ba si o mare parte din
Dacia.
Fiind-ca barbarii au venit rinduri-rinduri, Romanii 1-ad asimilat in
Dacia, dar in peninsula Balcanicg Slavii ad Post asa de numerosi, in cit au
preponderat si ad persistat ping astazi in Bulgari §i Sirbi (Croati, Sloveni).
ne mai raminind de cit Macedo-Romanii, lstrienii si bine Inteles, Grecii $i
Albanejil.
Aceasta ar fi teoria cea mai simply si mai naturals WA sa mai
avem nevole sa recurgem Ia felurite presupuneri ca Romanii au plecat din
Dacia in peninsula Balcanica si s'ail inturnat peste citeva secule ggsind
Dada evacuate sail locuita Inca de pu(ini Romani rgmasi de la Traian !
Evident ca originea limbii romanesti sad a Romanilor e in peninsula
Balcanicg, de unde s'a intins in timpu imperiului roman ping in Dacia, iar
in evu medid chear mai la nord, de unde a dispgrut, si apol peste Nistru,
unde persists si astazi in piing vigoare. Dar temelia daco-romanizmului a
a lost in Carpati, de unde a si purees revarsarea (V. § 51).
Dialectu Macedo-Romanilor e mai arhaic din cauza ca e mai vechi,
iar al Daco-Romanilor e mai evoluat pentru motivu ca e mai nod cu
citeva sute de ani. Si asta e o dovadg 0 n'am plecat din Dacia, caci
alt-fel, am fi gt not mai aproape de Macedo-Romani, mai ales in pronuntare..
Daca scurgerea Romanilor din peninsula Balcanica inapoi in Dacia ar fi
continuat ping in seculu al trei-spre-zecelea, diferenta intre nol si Macedo-
neni ar fi mull mai mica, cad de atunci ping astazi pronuntarea noastra a_

www.dacoromanica.ro
 30

evoluat 1oarte putin. Cred cg noi, in sec. 13, ziceam cheag §i gala, bar
dace la unit Slavi a pgtruns forma kilag on kosula (rom. caclula), asta
Inseamnn ca not n'am pgrgsit de loc Dacia! Aceste cuvinte au patruns la
SlavI in timpu lul Carol cel Mare orb si mal inainte I
Asa dar, nob sintem Romanil adusl de Traban In Dacia, rgmasb ne-
ulintiti aid si prefacuti in Romani dupe asimilarea tuturor barbarilor, bar
Macedo-Romanil sint rAmasita Romanilor veniti in peninsula Balcanicn
inainte de Hristos, adica sint fratil nostri mai marl, despartitl de nob pin
Bulgarb si traiti in imprejurgrb mai grele si intr'o tarn mai sAraca. Bulgarii
sint in mare parte Romani. Bogatia baciil contribuit in mare parte la
asimilarea barbarilor veniti peste nob, bar noi nu ne-am asimilat intre Dad
si alti locuitorl de atunci al Daciii din cauza culturil superioare si a fortel
pe care o aveam, fere sa mai socotim numgru in care vom Ii venit.
ELEMENTU AUTOHTON
§ 33. Un popor care adoptg alts limbs, pAstreazg ceva din vechea
till pronuntare. Ast-fel, nob avem o pronuntare deosebita de a Italienilor
on de a Francejilor, ba chear de a Iratilor nostri Macedoneni. Dace observi
bine, constati ce Moldovenil, mal ales cab din nord, vorbesc cu gura mal
strinsn si seamana la pronuntare cu Rutenii, cecb, fait indoiala Moldovenil
au asimilat un mare numAr de Ruteni, si de acolo s'a ngscut gluma :
Tata Rus, mama Rus,
Numal Ivan Moldovan!
Decl nob, Romanil lul Traian, am suferit influenta pornuntgrib si a
belulul de .viata al autohtonilor, adica a Dacilor. Clad to ulti la casa de
birne a muntenilor si la imbracgmintea tor, e imposibil se nu recunostb ta-
blourile de pe columna lub Tralan!.
Dar ce eran Dacii si dupd ce criteril ii vom aprecia ? Fara indolain,
dupe limbg. in acest caz, un nume ca Sarmisegethusa pare mai degraba
germanic, cgcl husa ar putea Ii goticu sail dacicu husa, actualu german
haus, casn, compus ca gi Mahlhausen, Schaffhausen, Sonderhausen §, a.
Apoi, Andrada, filca Jul Decebal, poartg un nume terminat cam ca ger-
mann Conrada, bar Burebista ar putea fi compus din bur, care seamana
cu numele poporulub germanic al Burilor (la izvoarele Oderulub, vecini cu
Carpii (in Moravia) si Anartib (in Maramures), care erail German!, Acest bur
ar putea corespunde cu actualu german bauer taran, bar - bista, dupe ob-
servatiunea lab lorga, ar avea acebasb terminatiune ca Ariovist, §eful ger-
manilor in Galia in timpul lul Cezar. Dec! Burebista ar fi Jegele tgrani-
lor" (Cp. cu numele Burilor, Olandeji din Africa).
Pe tinge acestea, numeroasele numiri in - ava (nu dava), ca Pelen-
dava (cam actuala Crabova), seamana cu numirile germane in au si slave
in - ava sail - ova, ca Glogova de azi, in judetu Mehedinti, cu Glogau.

www.dacoromanica.ro
 31

in Silesia, la Slav! Glogova, care inseamna cornet, desis de cora', sail

ca Spandau fats de Spandava.
Bazat pe acestea, as crede Ca Dacil au Post German!.
INFLUENTA AUTOHTONILOR ASUPEA LIMBII ROMANE$T1

§ 34. E probabil ca autohtonil au exercitat oare care influents

asupra limbil noastre nu numaI in fonetica, ci Sin morfologie, sintaxa si
dictionar. Dar, in Starea actuala a filologiii, sa afirmam cu preciziune ca
cutare fenomen e autohton, nu putem. Cu toate acestea, putem emite oare
care presupunerl.
Sian socotit ca fenomene autohtone: rotacizmu, adica prefacerea lui
n intervocalic in roca'n bine-bire care se gnseste pi la Albaneji, si for-
marea viitorulul cu auxiliaru vat care se gaseste la toll Balcanicil (Greci.
Albanen, Sirbi gi Bulgari). Asa ail crezut Miklosich, Schuchardt, Hijdau si altil,
lacata aid o parte din aceste asemanari :
In fobetica :
1. Prefacerea lui a neaccentuat in a : sagitta - sageatN, laudatus-
laudat, jurat -jura. Dar aceasta exists si la Portughejl, care pronunta ca-
valeiru, desi saki cavalleiro, si la Francejl, care pina sa ajunga la armure,
au pronuntat armeture, armeare, care e rom, armatura. Apoi, si Germa-
nil si Englejii all a, desi nu -1 scriti, far tau Norvegienii!
2. Prefacerea lui e si o accentuate in ea (la) si oa.(Cia): cera-cearg,
porta-poarta. Dar acesta exists cam asa si la Italieni, Franceji si Spanioli ;
bonus, it. Buono, sp, bueno; morior, it. muoio, morire, fr. je meurs, nous
rnourons, mourir, sp. muero, muerto, morir.
. 3. Prefacerea lui o neaccentuat in a: consutus-cusut, * morire-a
muri, care fenomen e paralel cu prefacerea lui e in i femele-fimele, be-
sereca-biserica, fecior-ficior, Exists si la Grecil actual!. bubuici, boboc ;
fussaton, mlat. fossatum alb. feat, rom. sat).
4. Prefacerea lul i si a consonant in j si v : iuro-jur, vallis (iiallis) -vale.
5. Prefacerea lul st in el: sic-, si, ves/ca-besia, tusstre - a tusi.
6. Rotacizmu fenestra - fereastra (si invers : punoi din puroi, lat
pus, purls).
7. Prefacerea lull intervococalic in r (ca'n limba sancrita) mola-
moara, sca/a-scars. Grecil actual! si Portughejil it prefac inainte de con-
sonants sail dupa : kartsdni ild. kaltsrini, rom. cadun; pg. branco, sp.
blanco, alb.
8. Prefacerea lui ct, es in pt, ps : lucta-lupta, coxa-coapsa. Dar si
it, avem: totta, lupta, notte, noapte, si tot asa si la Francejl si Spanioli
s au modificat cam asemenea.
9. Prefacerea lul qu sari si c si a lul gn, g in p or! b : aqua-apg, equa-
lap4, quattuor - pptru, coturnicula paturniche, lingura-limba interroga:

www.dacoromanica.ro
 32

intreb. Dar asta exists pin dialectu oscic : quinque-pimpe, cinci; coquina
-popina, circiuma ; columba-palumba, rom. porumb, sp. paloma.
In morfologie:
1. Identitatea dativului cu genitivu.
2. Formarea numeralelor de la 11-19 cu spre §i punerea for invers,
ca la Albaneji, Slav! si Germani si ca pi'n limba latina off greceasca ve-
che de alt-fel ; trei-spre-zece, alb. tre-mba-dhietii,vsl, tri na desente, bg_
tri-na-deseti, germ. dreizehn, lat. trddecim, vgr. treis-lcal-deka.
3. Formarea viitorului cu auxiliaru Poi.
In sintaxd :
1. Punerea articululul la urma substantivului, ca'n limba albaneza,
bulgareasca si'n limbile scandinave.
Daces Gepizil era] de la marea Baltica, n'ar fi de mirat sa fi luat de-
la el' acest obicel, far de la nof sa-1 fi luat Albanejif si apt:if Bulgarii, cu
toate ca se poate sa fie o obisnuinta a noastra Romanil puteail sa zica si
ills homo §i homo ills, Dar darn si Dacil vor fi pus articulu tot la urma ?
2. Repetarea pronumelul personal pe tine nu te nit.
3. Inlocuirea infinitivuluf pintr' propozitiune secundara : poll trece
on poti sa treci, urea] sa plec,
Acest lucru e caracteristica limbilor balcanice. Ast-fel, greceasca si
bulgareasca au inlocuit infinitvu pin conjunctiv. Dar chear in limba latina
era o lupta intre aceste moduri, ca puteal sa zici volo ut venias or! voles
te venire vread sa vii, ceia ce apoi s'a obisnuit si la persoana intlia, si
asa s'a zis volo scire vreau sa still", far din forma poi cu infinitivu s'a fa-
cut viitoru balcanic si romanesc poi sti, Se crede ca aceasta obisnuinta a
, a pornit din limba greceasca.
in ciictionar
Cercetind toate cuvintele limbil romanesti, n'am gasit nici unu des-
spre care sa puteni afirma cu siguranta ca e autohton4. Asttel, nista cu-
vinte precupuse autohtone, ca bait& bordei, brio, eioban, codru, copac,
doind, groapd, rata, rinza, §opirld, stinca, turca, Lucia, zimbru pot fi
urmarite chear in acest dictionar de unde yin.
ELEMENTUL LATIN
§ 35. Temelia limbii noastre e constituita de elementu latin pa
care s'au depus si elemente straine.
Dar care strat at limbil latine a devenit limba romaneasca ?. Nu
stratu dialectal (latina populara), nicl strati* limbii literare, ci stratu limbil
comune, al limbil cotidiene, at negustorilor, armatel, functionarilor si
colonilor.
In aceasta limba, autohtonii care-si parasead limba lor, ad introdus
particularitatf de pronuntare dialectala datorite felului for de a pronunta
si de cugeta (baza de articulatiune si baza psihologica),

www.dacoromanica.ro
 33

Cit timp a durat stgpinirea romans, tendentele elementulul autohton

au Post infrinate, dar cind autoritatea imperiului roman a stabil, atunci au
inceput sa apart( caracterele dialectale care au dus, cu timpu, la constitui-
rea Ambit' romanesti, asa cum s'a 'ntimplat si cu cele-lalte limb! romanice.
Slabitea autoritatii statulul roman a 'nceput pe la anu 600, adica cu
seculu at saptelea, cind limba romaneascg pornise deja pe drumu ei, asa
in cit tendentele autohtonilor, acum romanizati, n'au mai putut-o abate.
§ 36. De acela, caracteru limbii noastre a ramas latin.
Ast-Se), in 1 onetica, avem aceleasi sunete, lar dacg posedam vocalele
a, t si consonantele ce,ge,t,§.j,v, ele s'aii dezvoltat din latinitate, cam ca
si la ce! -lalti Neolatini (§ 34.).
Accentu romanesc, tot ay, s'a pgstrat in cea mai mare parte : per-
dere-perdere, ptitridus-putred, fuliginem-funingine, integrant §i inte-
grum-intreg.
In morfologie, din cele cinci declinari latine, noI avem ire! pin tre-
cerea cuvintelor de declinarea a patra in cele de a doila si a celor de a
cincea in cele de a'ntiia. Aceasta incepuse deja din limba latina, in care
domus cast(, se declina si dupa a patra, si dupa a cincea, st dupa a'nttia.
Cit ciespre cazuri, daca din sapte s'aii redus la dotla sat( la unu (casa-
case!, omu-omultd oil nearticulat casa -case si om-ont), aceasta s'a fgcut
numal cu elemente latine. Vocativu in e poate fi considerat Jahn, dar cel
in o si'n le e slay 1 Doamne e lat. domine, dar mole° e curat slavoneste
nzaiko, iar-le din omule e bg.-le din nzalkole, maIco (V. § 36), mai ales Ca
Moldovenii nu-I prelac in li!
Adjectivu bonus, bona, bonum e rom. bun, buns, lar dulcis e rom.
dulce, ca §i la ceI-laltI Neolatini. Comparatiunea, dac'am facut-o pin peri-
fraza cu ma! §i cel nuff (cum zic si Spanioli! nuts §i el mas), e tot dupa
modelu latin : magis idaneus, mai potrivit (Italieni! si Francejil se ser-
vesc de plus ltd. magis; it. pin dolce, fr. plus doux).
Tot asa articulu I desi Romanii nu-1 aveau, urmasii for I-au format
din pronumele il)e §i-1 pun inainte, far noI la urma si ziceam omu/ (as-
tazi omu), anele. Articulu posesiv al vine din ad-ille, !ar cel adjectival
cel din ecce-ille.
Pronumele s'a pastrat asemenea I et(, tu, el, la, no!, vol, el', ele,
mie, tie, nova, mine, tine, ship, met(, tad, sail, nostru, vostru, lor.
Numeralele cardinale, afara de sutd, sint numal latine, lar de la
11.19 avem oarecare abatere in forma, dar tot cu elemente latine (§ 34,
in morfologie),
Conjugarile sint tot cele patru latine, ca si modurile si timpurile,
lar daca formele sintetice au Post inlocuite cu analitice (ca jumbo, rom.
ord jura), tot cu elemente latine le-am format. Acest viitor ar putea li si
o imitatiune strains, dar tot seamana cu at ceror-lalI Neolatini it. vedrd
vol vedea, lat. videre habeo, am a vedea, am sit vgd,
www.dacoromanica.ro
 34

Pintre adverbe avem latine bine, foarte, afara, ad, acolo, astazi,
mine, lea curind, antart, Inca, tnainte, inapol, Indarat, alurea,nicalurea
(nicairi) si multe allele formate din neutru adjectivulul.
Prepozitiunile si tonjunctiunile (care, pin deasa for intrebuintare,
arata foa-te mult caracteru unel limb!) sint si ele tot latine : asupra, Mire,
cu, de, despre,"din, dupe, faro, In, Una, pe, peste, pine, sere, supt ; $i,
art ci, Inset, deci, sa, ca.
intre interjectiuni avem Doi, care e lat. vae, vgr. uat $i of, it. guai.
Albanejil, Sirbil, Bulgaril si Turcii zic tot vai, Lituanil wai, Germanil we,
Cele-lalte, ca ah, of, vale6, noted si aoleo, nani sint tot de origine ro-
mpg, dar avem si unele straine, ca hal, bre, huldea, na, scIrt, trosc,
pleosc.
Sintaxa e, in general, cea latin sail, mai exact, a limbilor roma-
nice, cu oare-care deosebiri, ca intrebuintarea prepozitiunilor ca sa prate
raportu de genitiv si dativ s. a. Dar o'ntorsatura ca /-a $i prins e cu-
tat slavoneasca.
Cit despre vocabular, cu toata sumedenia de cuvinte straine, ca-
racteru limbil e latin, ca cuvintele care circula mai mutt sint latine (Teo-
ria circulatiunil a lub Wag). Ast-fel, in domeniile vietli elementare si in-
time, avem cuvinte latine Lira de care nu poate exista nisi o comunicare
intre oamenl si care arata: locuinta (case, parete, fereastra, acoperemint
masa, scaun, scindura), plugaria si hrana (ar, arie. secere, vie, yin,
must, albino, mlere, tears, grfu, faina, orz, pine, ap6, carne, mincare,
bucate, prinz, cina, fin, nutret), partite corpulul (cap, Iota, ochl, nas,
gura, limb& ureche, par, geanei, sprinceana, mina, picior) animale si
plante (boil, cal, vacs, laps, pore, capra, °ale, lup, yrs, pub, gains ;
frunza,foale, barbs, prima, mar, par, pin, vita, ulm, frasint, timpu (an,
Luna, saptamtna, zi, primavara, vara, toamnei, iarna), schimbarile at-
mosferei (frig, caldura, gheata, apa, ploole fulger, tunet), accidentele
terenulul (munte, vale, rill, lac, ripa, cutremur surpalurd), numele de
rudenie (tato, mania, (rate, sore, var, parinte, cumnat, cuscru, unchi,
bunic), religiunea (lege, Dumneze6, cruce, biserico, limpid, altar, In per,
drat, Yr:chin, rog, pacat, sfnta scripture, crestin, pagfn, cuminecatura,
comind, Craclun, Page, mormint, Duminic?, Luni, Marti, Mercuil, Job,
Vinerl, Simbata), fenomele vietil (viola, moarte, rasuflu, mor, cuget,
Of, merg, sar, tree, infra) si multe allele.
Toate aceste lac ca elementu latin sa fie covirsitor in limba roma-
neasca, pe care invatatii au asezat-o intre filcele limbil latine.
INFLUENTELE STRAINE
§ 37. Un popor sufere influenta altui popor mai organizat, mai
bogat, mai puternic orb mat cell. Ast-fel, Romani! au impus limba for mul-
tor popoare pe care beau cucerit, bar altora le-a5 transmis sute de cuvinte.

www.dacoromanica.ro
 35

Chear limba greceasca, limba celul mai cult popor al antichitatii, a adop-
tat multe cuvinte latine, dar, in schimb, a impus latinel o imensitate de cu-
vinte de ale ei. Germana a luat din lating sute de cuvinte, lar Slavil, din
cele mai vechi timpuri, au luat de la German! Inca si mai multe cuvinte,
pe care uneorl ni le-au transmis noun.
Puterea unei influente atirng de durata, de suprafata de contact (dace
atinge tot poporu ori numal clasa conducatoare), de intensitatea ei si de
gradu de asemanare a unei limb! cu limba influenta 1). Acesti factor! se
ciocnesc si se ajuta off se stinjinesc unu pe altu.
Ast-fel, influenta limbil slavonesti s'a intim asupra intregului popor
omanesc, a durat mult si a Post foarte intense din cauza potopulul de
-Slav! care ne coplesise, dar limba for n'a ajuns sa intre in elementele con-
stitutive ale limbil noastre. Limba ungureasca a avut mai mare influenta
de cit cea turceasca, greceasca on ruseasca pentru c'a avut o mai mare
suprafata de contact (nu numai cu orasele $i cu clasa de sus) si a pa-
trials mai adinc in popor.
Nu toate elementele unei limbi se imprumutg cu aceiasi usurinta.
Cel mai usor pgtrund cuvintele pi formulele de exprimare, apol intorsatu-
rile sintactice Si foarte rar sunetele. Asa, de o sutra de an!, covirsitoarea
influenta franceza toarna cu dulumu cuvinte in limba noastra si'n altele,
dar nu atinge sintaxa or! fonetica.
INFLUENTA SLAVONEASCA. (V. § 20.25)
§ 38. Aceasta influenta a fost cea mai puternica din toate cele pe
care le-a sulerit limba noastra si a avut trei faze : cea de pin seculu 7-10 (faza
tui Cirll pi Metodiii), apoi sec, 10-11 (faza postslavoneasca), pe cale po-
pularg, si sec. 12-16 sail chear pins in seculu 17 (faza medio-bulgareasca).
toe cale literarg,
Avind o duratg de aproape o mie de an!, o mare suprafata de con-
tact. o foarte mare intensitate gi asemanare fonetiA cu limba noastra, In
a lasat urme adinci, dar a veldt prea tirziu ca sa poata influenta structura
intima a graiului nostru.
In fonetica n'a lasat urme. Sunetele a §i t le aveam deja (§ 34). Dace
Slavonii aveau mult f, ca'n pile, stiru, art, pentru noi nu era o noutate.
In morfologie ne-a camas de la el vocativu in -o pi -le (§ 34) §i
forma reflexive la unele verbe, ca a se mira, precum pi multe prefixe pi
sufixe, Ca: ne- in nebun, nedrept, netot ; prea- in preamarit ; rds- §i rdz-
in rascopt, rosplatesc, razbesc, ma razgindesc; -ac In porumbac, prost
(an) ac, scundac ; -ca in Romanca, Rusca; -ad in stfngaci, ctrpaci; -ici
in tremuric!, girlici ; -eala sail -1a/a in greseald, osteneald, cro!ald; -lid
in Buglid, Zorila ; -an in lungan, prostan, porcan ; -anie si -enie In pd-
1) Cp. Mihail Carp, Limba romAnA, Ina!, 1928, p. 14.

www.dacoromanica.ro
 36

tanie, petrecanie, perzanle, afurisenie, curatenie ; -ean sail -Ian in mun-

tean, tutuian: -nic In amarnic, datornic ; -itti in penitd, porumbita ; -iste
in liniste, rariste : -iv in belly, uscativ ; -ui in a faptai, pretui ;§i allele.
Dar in vocabular a 11sat o imensitate de cuvinte ! Ast-lel avem dirr
cele ce arata :
Calitatile si defectele omului, stari social°, profesiuni, actiuni: gin-
gav, girbov, cirn, ples, pleguv, scirnav, slab, smead, zdravdn, milost iv, ured-
nic ; lene, leicomie ; bogat, rob, sierac ; zidar, zllitar ; citire, gldsuire, iz-
llvire f. a.
Rudenia: cumdtru, nevastil.
Corpu omului: obraz, glezna, trap,
Situatiuni sufletesti I ispifa, necaz, nddejde, prirnejdie.
Alimente : colac, drojdie, ofet, ulel, smintind.
Haine cojoc, cugmd, °Maid.
Locuinta gradina, grajd, grindd, cote(, pod, pivnifd, prag.
Animate: bivol, dihor, gisca, lebtidd, molie, ogar, rac.
Plante : bob, hdmel, hrean, lobodd, mac, meislin, ova's, pelin.
Aspectu naturil: dumbravd, deal, granifd, izvor, Iaz, luncd, movild.
pajigte, pesterd, poland, potop, prund.
Unelte undi(d, bicl, blid, cleste, clopot, corabie, coasd, plug, sable.
Masura timpulul ort a pgmintului : teas, virstd, veac, pogon, vadrd.
Biserica §i credin(a: ral, lad, praznic, moliftd, vecernie, olddicd,
colindd.
Apol: sutd, grabesc, logodesc, lovesc, frd!esc ci sute altele 1).
INFLUENTA GRECEASCA
§ 39. Aceasta influents are §i Ia trel faze: cea veche (din epdca
forma(iunii limbii noastre), cea medio-greceasca (bizantina) si cea neo-
greceasca (fanariota).
Cuvintele finger, drat, botez, blestem, preut, pascd,gutuie,pepene, ma-
fase ail intrat intii in limba lating, apoi in cea romaneasca. Dar anlgesc,
cursd (vgr. kyrte, alb. kurthd, capcang), doagd, drum, farmec, martur, laic,
mingil, minie, papurd, pafa, petec, papurd, pufind, spin, stirigie, trufie, tufa',
udmd, usuc (grasime) pot II socotite ca intrate direct, aduse de colonii Ro-
maul veniti din regiunile grecestf.
Curs'd, martur, papurd, patina', strugure (vgr. strohylos), tufd $i usuc
slat foarte interesante pentru ca au y pronun(at ca u, ca'n vechea limba
greceasca, in care phyge corespunde cu latinu fuga.
A doila faza a Post cea bizantina (sec. 7-14), une-orl mijlocita de-
SlavI, exercitata asupra orwlor si numai In domeniu lexical. Aqa avem :-
agonisesc, aguridei, amin, anaford, aposfol, argot, arhanghel, aruond §i ar-
1) Ov, Densuseanu, flistoire de la 1. roumaine, I, 237.

www.dacoromanica.ro
 37

wand, arvonesc, camdtd, catargd, cdlugdr, cdmild ciirdmidd, chino vie, condei.
cort, crin, cuter, dafin, desaAdiavol,teftin, evanghelie, firida, folos, fricd,
garoafer qi garofd, hord, hrisou, Hristos, ldmiie, Upset, md.rturisesc, miros, a
mirosi, omidd, organ, pat, patrahir, pdrdsesc, prisos, proaspdt, retez, scald,
sosesc, stol, strachind, teme1, tigaie, timpind §i timpind, tipar, tipic, tran-
dafir, ursinic. vdpsea, visect, za (zale).
A treia fazg (sec. 16-19) a Post cea fanariotg, care a adus t is multe
.cuvinte (peste 500), dintre care unele au disparut °data cu moda" §i ad
Post ridiculizate de Alexandri in comediile lul, cum s'a'ntimplat §i cu tur-
.cizmele §i cu rusizmele. Totu§i a lgsat foarte multe cuvinte familiare po-
pulate sad si literare. Deci n'a atins numal de cit numal clasa de sus, ci
tot poporu, ca Grecii, din cea mai mare vechime, au venit mereil in Dacia
.§i'n Romania aducfnd munca for qi asimilindu-se (Un motiv mai molt de
.a-1 iubi!), tocmai contraru Jidanilor !
A§a avem: afanisesc, afurisesc, agale, agheazmd, alifie, anaghie, a-
_napoda, anghinare, argdsesc, babacd, bdtdlie, btirbier, beca(d calamard (cd-
limard), calapod, cdl(un, candeld, caneld, caragatd, catarg, catastif, cdpitan,
chichion, chitard, chitrd, cimitir, clondir, coald, cofeturi, condicd, cordea,
eostisesc (costisitor), cozonac, cucuvaie, cupii (la Orli), dddacd, damigeand,
Wand, dascdl, dichis, disc, egdmen, efor, epistat, episcop, epitrop, evlavie,
lamella (pop. in loc de familia), fild, fionc, fundd, garafd, ghilosesc, har,
hardughie, hirotonisesc, hirtie, iconom, igrasie, ifos, ipochimen, ipsos, irod,
izmit lacherdd, lehorti, lan(etd, licurin, lifie, liturghie, maimutd, maneld,
mastics, matostat, mdcdleandru, mdcar, mesteacdn, metanie, migdald, mir,
rnireazma, mirodenii, misit, mistrie, molimd, molipsesc, naramzd, navlu, na-
vlosesc, nevricale, noimd, nostim, nostimadd, nun, oropsesc, panacot, pana-
hidd, papagal, paner, paparudd, paraclis, pardpon, parastas, partid, partidii,
patimd, pdun, papcidie, pedeapsd, petealci, plata", pied (la cart% piper, piron,
pistol, plai, plapomd, plic, plicticios. policandru, poli(d, portocald, pospai,
potir, pronie. prosop, retetii, rigid, rodie, salad", sdpun, sardea, scatid, schi-
mo(no)sesc, sclifosesc, sclivisesc, scordalea, scrumbie, sfeterisesc, sfoard,
sigur, sihastru, simandicos, sirmd, smarand. smirnd, sosesc, spanac, sparangd,
spatie, spdtar, spital. spier, splind, stafidit, stdhie, stambd, stomah, stufat,
talks, fifld, tifnti, fir, udmd, ursesc, velintd, vkistar, vistier, zandr, zodie,
zugrav §, a.
Din aceastg epocg ne-a ramas sufixu -achi (in vest -ache), cu care
se formeazg diminutive familiare la numele-propril, precum : Costachi, Pe-
trachi, fudulachi (porecla unul fudul), ursachi, Trahanachi, gi sufixu -esc la
verbe ca aerisesc, honipsesc, oropsesc, siguripsesc, silabisesc, iconomisesc §i
focutinnea familiarg ena mu ke ena su, una mie §i una tie.
Pronuntarea tehnic (pe ling fecnic), dihotomie, psihologie, arhiman-

www.dacoromanica.ro
 38

drit, arhitect, anghind (pe linga angina), August, Septenvrie, Octonurie, ho-
enurie, Dechenvrie tot de la GrecI pe-a ramas Pronuntarea Europa, reu-
matizm, aftonomie se intrebuinteaza gi asthzi ironic.
INFLUENTA ALBANEZA
§ 40. Observindu-se oare-care asemanagi intre limba romaneasca
si cea albaneza, s'a dedus 0 nol am suferit influenta acestel limbi, care e
vorbita de vre-un milion de oameni, pe cind nol am fost tot-de-a-una mat
numerosi de cit Albanejii. Asemararile s'ar putea datori influentei noastre
asupra lor, ca si asupra Bulgarilor, far noi 0 fi suferit influenta alto] po-
por sad altor popoare, ca Dad!, Gotii, Gepizii.
Unil considers ca influenta albaneza prefacerea lui c in g la sfarsitu
cuvintelor, precum-: aprig, sting, vttreg. Dar acest obicei it cam ad si Gre-
cii, Iar noi zicem si frang, (long, larmarog, miclog, apol c_ iomag, col-
ceag . a,
Cele mai multe urine albaneze sint in vocabular. Asa avem: based
(ling), bucur, bunget, buza, galbeazd, ceafa, copac, cru(, curpen, gresie,.
ghiuj, harbad ,g1 sarbad, mal, mazdre, magar, mos, murg muscol. pa-
tante, p£rau, spuza, strepezesc, qoptrla (?), tap, Opole, ma valt, zgura.
EraiI considerate ca albaneze si cucurd, !future ghinzpe, mOgura,.
viezure, cares germanice si ad trecut de la noi la Albaneji. Asemenea,
groapd, gu§a §i rtnzd (pipota) exista si la Albaneji, dar nu e dovedit-
numai de cit cfi nol am imprumutat de la el, ci mai degraba e probabil
contraru, mai ales pentru guqd, Daca Macedoromanii zic niptrtica, si
noi naptrca, e mai usor de crezut ca Albanezil au luat acest cuvint de la
no!, ca si mu g ur §i stmb are, necercetale Inca destul.
Deci, influenta albaneza a lost mal mica de cit se credea.
INFLUENTA BULGAREASCA $I SIRBEASEA
§ 41. Influenta vechilor Slavi a continuat, pe cate literara, pin
Bulgari (din sec. 12) si Sirbi (din sec. 13), constituind faza postslavoneasca
si medio-bulgareasca transmitInd si unele cuvinte grecesti (§ 39), precum:
catapeteazma, cdlugdr, mtnastire, psaltire, patrahir, Rusalii, smirna sari
alte cuvinte curat slave ca : arminden, cazanie, cadelnita, ceaslov, crfsnic,
cristelnito, hran, oclajdil, prapor, pristol, schit, staret, strand, ttrcovnic,
clucer, crai, ispraunic, paharnic, postelnic, voclo, voievod, vornic, pravild,
In n alte domenil azvirI, bolnau, breaz, busuioc, busesc calapdr, clo-
can, c!oplesc, clocesc, dont, cobesc, cositd, costral, crac, crap, castravete,
criudj, difinulesc, dobitoc, drug, git, grebld, haind, improcc, jiving, julesc,
laz, lesne, !iliac, lin, malcd, mated, morcov, morun, mreand, ndzuiesc, obo-
sesc, odolean, odor, ogolesc, oiste, otaud, pahar, pelincd, pirtie, potecd, prti-
find, prdsesc, rdboj, ralifd, scoras, sfredel, slobod, stejar, stiuca, sucald
timid, arid, trupirmi, villa' . a.

www.dacoromanica.ro
 39

Ca si cuvintele celor trel laze ale influentei grecesti, asa si cu-

vintele celor trei faze ale inlluentel slave nu pot fi numai de cit se-
parate precis.
Influenta polona, ruseasca si ruteneasca sint tot faze slave (8 45-45).
INFLUENTA UNGUREASCA
§ 43. Aceasta influents a'nceput de pin seculu al zecelea si a
durat ping pintr'al noila-spre-zecelea, lar in Banat si Transilvania ping la
razboiu mondial. In intensitate, durata si suprafata de contact, Ia vine a
doua dupa cea 'slava si s'a simtit si'n vocabular, si'n sulixe si s'a exercitat
asupra intregulul popor daco-romanesc in limbs si'n toponimie (ca Orhel,
Chisinaa, din Vdrhely, Kis-jend, Micul Ineii, nume aduse de Moldovenr,
care-s veniti din Maramurei si Transilvania.
In vocabular : alciitulesc, aldiimag, alean, altoiesc, cheziig, chibzuiesc
chin, cora-cosoroabd, fdgeiduiesc, fedeleg, fel, teresteti, gazda, gingag, gind,
giulii, halter', hcildddiesc, ham, hartd, helegteu, hirdiiii, hirjoand, holt, hotar,
ildii, imag, ingddul, labd, lacdt, lam?, liiculesc (Iocuiesc), megter, mistui, min-
tul, neam, orag, pildii, rails, rdzitg, rdvag, &Vag, soma, scormonesc, secriti,
sirg, sudul, sir, coim tiigiidulesc, talpd, tdmciduiesc, ull, uriag, vamii, vcigo,
viclean, vileag, zadlii, zdngelnesc §. a. 1),
Sufixe: as, eg, if, us in cetera?, plufaf, chtpes, gureg, alunig, stejd-
rig, kiciltus ; au §i liiii in ling'dii, mincdu, hojmaliiti; - Fag,-Nig in lurtifag,
viilmagag, prietegug;-dluiesc in pretilluiesc, tillpdlalesc.
A legdna (care e ung. lengeni) si miiceagii se gaseste si la Macedo-
romani, care, afara de aceste exemple, n'ail cuvinte unguresti.
INFLUENTA CUMANICA
§ 43. De la Pecengi si de la Cumani, popoare inrudite, ne-aii ra-
mas cateva nume de locuri (§ 27-28). Limba Cumanilor, sora cu a Tata-
rilor si Turcilor, ne-a fost pastrata in in codex cumanicus, un vocabular
latino-perso- cumanic redactat pe la 1303 de misionaril italieni si germani.
Cuvintele bed, scrum, toi par sa fie oil pot sa fie socotite ca cu-
manice, dar allele, ca baltag, bola, casap si altele multe, care aii aceiasi
forma si la Turd, sint considerate mai degrab8 ca turcesti 2).
Numele de Caracal e cumanic si inseamna tort negru" (V. cuici la
dict.). Tot asa Teleorman, care inseamna padure nebuna" (turc. Deli-or-
man, cum se numeste si sudu Dobrogii). In asemenea paduri nebune",
adica marl si dese, s'au adapostit foarte bine Romanil in timpu evului
mediii, neavind de loc nevole sa emigreze. Inca o dovada a continuitatii Ion

1) V lista for data de mine In Arhiva, Iasi, Oct. 1923. Vol publica curind alta.
2) Ov. Densuseanu, Hist. de la Magna roumaine, I, 382.

www.dacoromanica.ro
 40

INFLUENTA TURCEASCA
§ 44. Abea dispgruserg Pecenegil §i Cumanii, §i apgrurg Tgtaril
din rgsgrit §i Turcil din meazg-zi, De la Tgtarl ne-a6 rgmas unele nume
de !dull, ca Bah lui, Vas lui, Suhurlui, Covurlui (.plin de scold orI de raci " ?)
de ora§e si sate, ca Tighina (adfncaturg) si altele multe, mal ales in Ba-
sarabia.
Dar influenta turceascg, deli n'a plltruns in popor, ca cea slavoc
neascg on ca cea ungureascg, a Post totu§1 ma're. Turcil au venit la not
ca osta§1 orl ca slujba§1, lar influenta for a durat din secolu at cinci-spre-
zecelea ping la inceputu secululul at noilg-spre zecelea, adicg vre-o patru
sute de ani.
Multe din cuvintele luate de no! de la el sint de origine persicg,
arabicg, greceasca §i italiang, dar sint si multe curat turcesti1). De§i multe,
infipte adinc, au rgmas ping astazi, totusi cele mal multe au dispgrut oil
dispar mereu, intrebuintate adese-ori ca sn producd ilaritate.
Din cele ramase avem : aba, abanos, abrag gi labrag, acadea, acaret,
afif, afion, alai, aligverig, aman, amanet, anteriii, arcan, arman, argic, atlaz,
bacacci, babalic, bacal §i bdcan, baclava, bacgig, badana §i bidinea, baga, ba-
lama, baltag, bamci, bardac, basma, becher, bellic, belea, benghi, berechet,
&diva bina, bindisesc, birlic, boccea, bocluc, bola, bondoc, borangic, bostan,
bucluc, burghiii , buzdugan, cacealma, cadaif §i cadaif, cafea cafenea, cal-
mac, caldarim, calpac, canat, cange, cantor, capac, casap, catifea, catir, catran,
cazan, calduz, ceacir, ceair, ceardac, ceargaf, cercevea, ceaun, chef, cheftea
cheftea, chibrit, chilimbar, chilipir, chimir, chiolhan, chisea, chiul, chiup, clo-
ban, clomag, ciorbei, cigmea, conac, cogcogea, cutie §i Inca citeva sute! Asa
dar multe 1

Ne-a mal rgmas si prefixu bas in bag-hot, bag-potlogar §i sufixele :

giu sau ciu 'in cazangiii, sacagiti, papugiii,pastramaga scandalagiii, topciti,
(lunar); -iii in cafeniii, cdrdmiziu ;-liii in hazliti, tabetliu ; -lic, -lic §i -luc in
calabalic, matrapazlic, birlic, mezelic, bocluc ; §i -man in ho(oman.
Dar domeniile inalte ale religiunil, stiintd si artel, precum si cercu
intim at familiil, au Minas absolut neatinse de influenta turceascg 2).
INFLUENTA POLONA
(V. § 20-25 si 38).
§ 45. Contactu nostru cu Polonii, ca si cu Turcil si Rua n'a fost
teritorial, ca intre not si el sint Rutenil. Dar statu polon era, ca si astazi,
hotar in hotar cu Moldova si am avut (in sec. 16-17) contact, §i mal ales
cultural.

1) V. 58ineanu, Inn. Or. (la bibliografie).

2), $Aineanu, Inn. Or. 282.

www.dacoromanica.ro
 41

Ins/ cuvintele de origine polona se reduc la mai nimic. Unit au ba-

nuit ca de origine polona aceste cuvinte (care pot fi si de origine rute-
neasc sail de all/ origine): arena. ciitufd, cdu$ doni(d, dranitd, duldu,
hatman, hrifcd, jac, jomir §i jolnir, jold, tale, mocirld, pavdzd, pantir, rd-
fulesc, stdrui, tenculesc, tulei, zdreantd.
Arenda exist/ §i la Ruteni, Ru§1, Bulgarl §i vine de la mlat. arenda,
it. rendita, fr. germ. rente. Poate fi mai degraba rutenesc.
Cdtug insemna °data pisicA" si a trecut de la noi la Poloni supt
forma katusza, torture.
Cciu$ exist/ la Poioni supt forma kousz, dar este Si rut. kavuk kov:C'
§i vsl. kovsu si vine dela litv kduszas. E gra: de precizat de unde ar veni.
Hrifcei e- pol hrczka, rut. hreeka gi rus. grecka grecesc". Tot
greil de precizat.
Donftd e si la Ruteni, accentuat pe i, ca §i la Poloni (V. la dict).
Hatman e pol. rut. hetman,
Dranita ar putea fi ii rut. dranic,
Duldii, z/vod, cine mare, e pol dolow, un fel de cine de vinat, d.
lowic, vsl. loviti, a vina, rom. ,,a lovi".
Hatman e pol. si rut.
Jac e numal pol. iak.
JOimir si jolnir e rut. jolnir si pol. iolnierz.
Jold, sold /, e pol. told gi ung. zsold.
Laie e pol. laja si rut. Ida.
Mocirlet e numai pol. moczydlo, topi16, jar rut. moeilo.
Pa:Yazd e pol. pawez, ceh. pa0eza, de la it. pavese.
Pantir e rus. pdncyri, poi. pancerz, chiurasa.
A rdfui e pol. rachowaO si rut. rahuvati.
A steirut e cam supt aceiasi form/ si la Ruteni, Ru§I §i Bulgari.
$old e pol. szoldra §i ceh. golda, koldra.
A tencui e pol. tynkowae $i rut. tinkuvati.
Tulei e si pol. tuleja, yid de sulita (probabil, luat de la noi) si ung.
toll, tulei, mbg. tu/i1, tulei, si seam /n/ si cu germ. stiel, care corespunde
cu forma t uleti, stulete.
Zdreanfd e pol. drance, despicat, dar e si o \rariant/ din dranitd.
A§a dar, putin !
INFLUENTA RUSEASCA $I RUTENEASCA
(V. § 20, 25, 38 si 45)
§ 46. Contactu cu Ru§ii n'a fost chear teritorial, ca'ntre el §1 nol
slut Rutenil (o variant/ a lor, a caror influent/ am suferit-o din sec. 12-15).
Dar am avut contact politic, militar Si administrativ de pin timpu lui Petrn
cel Mare si Cantemir (de pe la 1700 pin/ pe la 1860).

www.dacoromanica.ro
 42

Precum Turd! ne -au adus 0 sumo de cuvinte de origine persica si

arabica, asa §i Rusii ne -au adus multe cuvinte de origine franceza si ger-
mana, dar si multe curat rusestl. Odata cu stingerea influenteI rusesti, au
disparut in mare parte si cuvintele imprumutate de la Rusl, puse pe A-
lexandri in gura retrograzilor ca so -1 ridiculizeze.
Asa sint, on erau : adclpol, aghiotant, armie, artelnic, artilerie, ba-
rabaftd, birjd, burlac, cancelarie (cantelerie), cdprar, cavalerie, cazarmii,
chivdrd, concincl, conoudf, cozoroc, dejurnd, divizie, droccd, felcer, fligorn,
Fran(uz (si pot.), goarnd, gheneral, harapnic, iarmaroc, lagdr, liiduncd, lentd,
manevrcl, mojic, mindir, mustluc, ofifer, otpust, pareatcd, pasians, petlifil,
podan, podorojnd, podvodnic, polc, polcd, polcovnic, poftd, predmet, prefe-
rans, proviant, ranitd, samovar, stanog. stos, cant, snur, fpor, stab, trivogd,
troc (chingn), vagmistru, uipuscd, volaj § a, 1)
In pescarie or! in industria casnicg avem : batog, caras, catavelcd,
cercald, clorpac, ciorsac, coclorvii, coviltir, dubd, dubas, hodorob, lotcd, °del
§i uclel, ostie, setcd, somn, stacan, suduc, saran, vintir, voloc.
Tot de la Rusl si Polonl ne-au Minas si formele natie, directie.
sectie, redacfie, in lac de natiune, directiune, sec(iune, redac(iune.
INFLUENTA ITALIANA
§ 47. Limba italiana a avut mare influent in evu mediu si a
transmis foarte multe cuvinte limbil franceze (de la care le-au luat Ger-
maniI, Rusil si al(iI), limbil grecesti §i celel turcestI.
Mai top termenii militarf, muzicali si comerciall sint (la origine) ita-
lien!. Ast-fel avem : armatd, caporal, companie, regiment, escadron, baterie,
cdpitan, colonel, general, brigadd, canonadd, artilerie, infanterie, cavalerie.
facing ; andante, allegro, fortissimo, pianoforte, serenadd ; bruto, franco,
netto, tara (dara) s, a.
La no!, pe tale directs (cu toate silin(ele lui Eliade) s'a simlit foarte
putin. Ast-fel, pe lingo italienizmele aduse de Greci (ca plata, papagal,
plic, scarpin, stradd) avem : abatie, °cloak, adilo, agentie, alamd, apalt,
apuntament, arcer, asalt, bancd, baston, belcanto, belearte, biscot, brocat,
capeld 2, cdric, cazin, ciocolatd, copertd, cordovan, dezvolt, drit (cu verbu
a indritui), dispret, distrug, falconerie, fante, Haut, fochist, freschetd, gable,
gabier, gambd, gelos. gerg, glovine, grop, levatd, limbic, limonatd (limonadii
e fr., lemonadd e ngr.), ostatic, penel, pro fir 2, presupun, punt, rastel, ratd,
resping, reusesc, revistd, rizic, scop, and sforfez, seral, small, sperjur. sta-
giune, stindard, strut, sudit, turban 1. Apol popularele c borsd, boton, coraj,
corent, semplu §i termenil de marina: ancorot, bompres, culatd, nostrom,
palanc, pescaj, sarturl, spiral, tachet, tambuchl, trinchet, velii, velaturci§. a.
In ortografie, che, chi §i ghe, ghi tot influen(ei italiene se datoresc.
1) V. lista for datA de mine to Revista ldealistA, Bucureati, August 1903.

www.dacoromanica.ro
 43

INFLUENTA GERMANA
§ 48. Ca si cea greceascg §i cea slavoneascg, care au avut mai
multe valuri, tot asa si influents germana a avut trei valuri (pe care, pentru
usurintg, le tratez acs la un loc).
Mtn a Post vechea influentg germanicg a Gotilor, a Gepizilor saii
poate si a Dacilor (dacg vor fi fost German!). Mult timp s'a crezut ca nor
n'am avea nisi un cuvint vechi germanic, ci numai cuvinte sgsesti oil
germane moderne. Dar Diculescu (V. la bibliogralie) a ridicat un gros vat
de pe trecutu limbii noastre si, dacg nu 1-a convins pe unii, in orI-ce caz.
i-a cam zdruncinat din credinta ca n'am avea cuvinte vechi germanic
(V. § 17). Prezenta for inseamng a n'am pgrilsit de loc Dacia!
Mt-fel avem: nasture, cluf qi altele, la care eil as adAuga sl pe-
ban, berc, brusture, bursuc, cucurd, nature, ghimpe, grunt, grilunf, Ian, vie-
zure, poate si clucure, turtur, mligurd.§. a.
Influenta saseasca s'a exercitat in Transilvania si a trecut putin si la.
not in cuvinte ca joagdr, chendeld, laibdr, culla, faith, Iar cea german&
moderng in cuvinte ca hondroc, furub, zaf, bizet, ftalf, vingitlac, vat!, an-
ghimaht, candel, plaivaz, ;pall, fparhat, chelner, ffart, chifid, halbd §i altele
multe de acest fel, mai ales in industrie,
Oare-care influentg se observg si in pronuntgri ca converzafie, sub-
zistentd, inzistenfd in loc de conversafiune, subsistenfil, insistenfd.

INFLUENTA FRANCEZA
§ 49. Inca de pin timpu lui Ludovic al XIV, influenta francezg..
pin politicg, literaturg si modg, incepu sa pAtrundg in lume.
La noi, Ia se simti intil indirect pin Greci, apoi pin Rusi. Domnii
fanarioti aveaii oare-care culturg occidentalg (italiang qi francezg) si avea
dragomani care aveau si of culturg. Politica francezg incepind sg se inte-
reseze din ce In ce mai mutt de Orient, ambasadoru francez din Constan-
tinopole impunea une-ori secretarl Franceji domnului fanariot §i cores-
pundea cifrat cu el.
Cultura francezg fiind o conditiune de a ajunge mai sus (dragoman
on shear domn in tgrile romanesti), bolerimea incepu si ia a-si apropria
aceastg culturg care, pe toate cgile, napgdea ca .un val ngprasnic.
Mai ales dupg marea revolutiune de la 1789, cind mil de nobill Fran -
ceji, neimpNcindu-se cu noiia situatiune, emigrarg si ajunserg si pe la nor
profesori de limba francezg, apol dupg ce Napoleon cutreierg Europa cu
armatele hi! si uhni lumea pin biruinte, prestigiu hancez crescu colosal.
Atunci boierii incepura a vizita Francia (mai ales Parisu) si all' trimete
Iiii sä studieze acolo.

www.dacoromanica.ro
 44

La inceput, unele cuvinte franceze patrunseril cu forma crudg (ne-

adaptata spiritulul limbil romanesti), ca nofraj, anons, cum obisnuiaii Rusii,
care ne -au transmis forme ca pasians, preferans, on (cum ziceati ping mai
Teri Basarabenil desanf, fr. descente, debarcare). Dar spiritu Latin si bunu
gust a restabilit forme ca naufragiu, anunt.
Adoptarea nesocotita a formelor franceze a corupt adevgrata limba
_romaneasca Ast-fel nu trebuie sa accentugm, solid, ci solid, ca pcilid §i ca
vechile noastre cuvinte paired, timed. Dacg zicem virguld, (deli fr. se ac-
centuiazg pe u), trebule sä zicem si formula, moleculd, libeluld, intocmal ca
lingurci, scindurei (lat. lingula, scdndula).
Astgzi influenta francezg fiind covirsitoare si tinzand sg impestriteze
du pronuntgri ridicule sail jalnice chear grain toranului, e datoria celor ce
pot patrunde in adevgratu spirit al limbiii romanesli sa propage formele
butte si sa dezvete copiii de imitatiunea servile a limbil franceze. Chear
Francejil ne vor admira cg apgrgm ceia ce ne-a dat natura, care a fgcut
limba romOneascO, precum ne admirA toti strginii cand venim cu ceva
specific romanesc (costume, cintece, obiceiuri) si nu ne confundgm in ano-
nimatu international! Originalitatea in ceia ce avem frumos sa fie deviza
noastrg!.
DIALECTELE LIMBII ROMANESTI
§ 50. Limba romaneasca cuprinde trel dialecte : cel din Dacia (ac-
tuala Romanie), -cel din Macedonia Si cel din peninsula Istria. Cel mai im-
portant e cel din Dada (dacoromanesc), vorbit de vre-o 15,000,000 de
Romani si de vre-o 4-5 milioane de strain! din hotarele actualel Romanii
§i de peste hotare, unde se malafla Inca si foarte multi Romani, si anume :
peste 500,000 dincolo do Nistru, vre-o 80,000 in Bulgaria, vre-o 250,000 In
vechea Serbie si mai multe zed de ma in Banatul rAmas lugoslaviii ski in
Ungaria.
Cel din Macedonia (macedoromanesc) e vorbit de mai multe sute
de mii de Romani rOspinditi pin Grecia, Albania, Iugoslavia si Bulgaria
lar cel din Istria (istroromanesc)e vorbit Inca de vre-o citeva mil de Ro-
mani asezati in citeva sate de la poalele muntelui numit Maggiore §i pe
coasta mad! Adriatice. Aceste doiig dialecte n'aii nici o insemngtate din
punct de vedere cultural, iar cel istrian, vorbit de asa de putini, e pe cale
de stingere.
Cu toate ca, pentru vorbirea curentg, Romanii care vorbesc aceste
dialecte nu se pot intelege intre el totusi, din punctu de vedere al feno-
rnenelor limbii, dialectele romaneVi se aseamann foarte mult intre ele1).
1) Mihail Carp, Limba Romani), la0, 1928, p. 29.

www.dacoromanica.ro
 ,. 45

Acest paradox se lamureVe pin faptu cg intelegerea e ingreulata de.

dictionar (destul de deosebit de la un dialect la altu), de citeva elemente-
de morfologie gi sintaxa si oare-care diversitgti fonetice, pe cind asemg-
narea se datoreste marelul numgr de fenomene fundamentale, care sint
comune tuturor dialectelor.
Pentru Igmurire, sa lugm un exemplu : Dacoromanu nu va intelege
fraza istriang: Neca se posueta lumele teu (sfin(eascg-se numele tau), nici : Ditu
pddurea aceea se dispunea un aslan (din paclurea ceia se scobora un feu).
Dacoromanu simte ca i se vorbeste romaneste, dar nu'ntelege lgmurit.
Totu§i asemangrile dintre dialectele noastre is marl, ceia ce dove=
dete un tral comun indelungat, o mare unitate etnica si strinse legaturli
politice §i sociale. A trebuit un tral indelungat la un loc ca sg se poata
face uniformizarea limbii latine, adoptate de atitea popoare diferite care-§i
pargsea5 limba. A trebuit o mare unitate etnicg pentru ca, indatg ce stg-
pinirea limbil latine oficiale a slabit, sa se menting aceleasi caractere de
limbs autohtone, ba chear sg se dezvolte aceleasifenomene dialectale dupa
dupa ce s'aii despgrtit (si inca a§a de tare!) §i au rupt on ce contact intre
ele. A5 trebuit sg fie, in sfirOt, niste strinse leggturi politice §i geografice
ca sg inabu4e, in timpul dominatiunii limbii latine, tendentele regionale ale-
diferitelor graiuri, care, daca n'ar fi fost inabusite, ar fi diferentiat de mult,
4i deci mult mai tare, dialectelele limbii romanesti.

ORIGINEA DIALECTELOR ROMANESTI

§ 5l. Slabind puterea imperiului roman, au inceput sä aparg ten-

dentele dialectele cauzate de intreruperea leggturilor cu Italia, aqa cum
s'a'ntimplat §i n Galia §i'n Iberia. Afars de asta, pe atunci, nefiind comu-
nicatiunea rapids de astgzi, care face ca Algeria (de exemplu) sg vor-
beasca o francezg Fara dialect, pe cind Canada, prea departata de Francia,
are dialect, provinciile romane ail inceput a tinde spre dialect. Alpil au
fgcut ca Galia si Iberia sg porneasca spre un drum deosebit, precum e
acela al formaril pluralului in -s, pe dud Italia §i Orientu ail pornit pe
drumu pluralului in -i.
Aga §i limba romaneasca din peninsula Balcanicg §i din Dacia, hind
despartitO de Slavi, au apgrut tendentele dialectale, care at crescut cu
timpu. in Bulgaria si Serbia era o limb6 romaneasca egalg cu cea din
Dacia. Dar potopu slay a inecat-o si n'au mai ramas de cif Macedoromanii.
Cat despre Istroromani, fiind-cg-s a§a de putini, se poate admite ca el s'au
despgrtit mai tirziii din vest (din Banat) §i au emigrat din pricina Unguritor
(ori si a Slavilor). Ori-cum ar fi, Sirbil gi Bulgaril sint in mare parte Roman

www.dacoromanica.ro
 46 ----

similati, iar noi, Macedonenii si Istrienil sintem cel ce am rezistat tuturor

potoapelor, si deci cu alit mai vigurosi.
Aceastg despArtire a Romani lor s'a produs inainte de seculu al XIII,
dupg cum putem deduce din compararea dialectelor noastre.
PARTICULARITATILE DIALECTELOR ROMANE*TI
§ 25. Cu toatg marea asemgnare a dialectelor romgnesti, mia de
ani care a trecut de la despgrtire a fAcut sg aparg multe particularitgti dia-
lectale, dintre care cele mai caracleristice ant 1):
La cel macedoromanesc :
in §i im initial se reduc la 'n,'m: mpartu, ncillzescu.
In cuvinte ca hillu, eilind, gutune, vine, I 0 n se pgstreaza muiat, pe
cind la not a dispgrut: fii (azi fill), gainii, gutuie, vie.
Ce, ge s'a prefacut in ts, dz : nag, dzinere (nuci, ginere), ca la Ve-
hetieni: ardzento in loc de argento.
U 0 I final se pastreaza : omu, dormu, plindzi
Grupu au si ell se preface in av 0 ev sau of : alavdu, preftu.
Labialele (p, b, m, v, 1) se palatalizeazg, ca si'n estu Daciii: kept,
ghine, luffind, Tin, halm
Sovgirea pronuntgrii intre d si i: cuvintu, pleingu.
Perfectele accentuate pe diclAcing: arupflu (rupsel), arupseci, arupse,
arumpsem, arupsetu, arupserd, care au existat si'n cel dacoromanesc
ping pin sec. XVII.
Viitorul indicativului: arupserimu (vol rupe), arupsreri, arupseri. arup-
seri mu, arupseritu, arupseri.
In subdialectu meglenit (al celui macedoromgnesc), care poate fi
considerat si ca dialect independent, pe linga alte deosebifi, avem:
Cgderea lui a initial in cuvinte ca dapd, udi, vem in loc de adapci,
aude, avem §i pgstrarea Jul u final numai dupg mutg cu lichidg, ca'n cel
dacoromanesc, adian cuvinte ca lucru, umblu.
LA CEL ISTROROMANESC:
Pgstrarea lui 1, n mulat ca srn cel macedoromanesc : filiu, &lira,
&par, cuniu (ceia ce, pentru it, exists ping azi in Banat),
Prefacerea lui ce in te: ter.
Rotacizmu (prefacerea lui n in r intre vocale: albird, mire, buru, ca
dacoromaneste mdrunt, fereastra, pird (ping).
Nediftongarea Jul e 0 o in cuvinte ca sera, morte, coje.
Epenteza lui 1 in cuvinte ca flier, flie plierde, (tier, fie, pierde) ceia
ce e o influentg sirbeascg. Cp. cu fter in loc de fier in Mehedinti

1) Mihail Carp, Limba romanA, 33.

www.dacoromanica.ro
 47

An s'a prefacer in av on af, ca gi la Macedoromani : auzl, caftd.

Genitive si dative cu lu la substantivele comune, nu numai la cele
propril (ca'n Dacia) : lu omu.
SUBDIALECTELE DACOROMANESTI
§ 53. In sfirsitgi dialectu dacoromanesc are si el ni§te santuri
subdialectale, dintre care cel mai important e acela care desparte vestu
de est_si care se caracterizeazg pin prefacerea labialelor (p, b, m, v, f,) In,
palatele, intocmai ca gi la Macedoromani, gi anume : estul preface labia-
lele : kept, ghine, luaind, Tin, hir. Spit nordul Moldovel cheer Tin, hir. au
evoluat spre jin $ir, cu un j gi f egal cu cel din jer, cinci (ger, cinci)
adica intermediar intre ge-je gi ce-ce.
Apoi estul se mai deosebeste pin intunecarea lui e gi o final (treci,
colu in loc de trece colo) on si nefinal clan nu e accentuat (fimei, cucof
in loc de femele, cocof) §i mai ales (incepand de la nbrd de Focsani gi
Galati) pin pronuntarealui ce, ce aproape ca fe, je adicg cinci, jer in loc
de cinci, ger. in general, cu cit mergi spre nord $i to apropil de Ruteni,
cu atit pronuntarea lui t, d §i a lui e, o tinde spre ce, ge §1 le, Cio, precum :
lapce, vege §i triece, mierge, muort, olopf in loc de trece, merge, mort, copt.
Pronuntarea din vest (mai ales cea dintre Olt $i Dunare, adicg Mun-
tenia si sudul Transilvaniel) e mai limpede, mai sonora, mai aproape de
cea italiang, mai pro prie limbii literare si teatrului, mai placuta auzului, pe
rind cea din est e mai intunecatg, mai nepotrivita literaturii si mai putin
placuta auzului.

www.dacoromanica.ro
 OARE-CARE EXPLICATIUNI RELATIVE LA ORTO-
GRAFIA UNOR CUVINTE STRAINE CARE
SE'NTILNESC IN ETIMOLOGII

e, g (in limbile slave) inseamng ce, ge romanesc.

cs (ung.) si cz (pol.) inseamna ce romanesc.
is (la Unguri) inseamna j romanesc, la Slavi f.
g (in limbile slave) inseamna s romanesc.
a, .6 (in limba portughezg) inseamna an, en.
O. e (vsl.) inseamng on, en, ca moka,greda, mina, grinds.
4, 9 (la Poloni) inseamng on, en.
y (vsl. rus. turc.) inseamng t romanesc. Dar Turcil in alfabetu for
actual it reprezinta printr'un i fgra punct,
j (la Slavi) inseamna i scurt romanesc, dar la Turd e tot una cu j
torn. si francez, bar la Spanioli e tot una cu h romanesc : Quijote se pron.
Kihote.
ff e gn ital. si fr. orb nit portughez. Eil 1-am luat de la Spanioli ca
sa reprezint me, ml rom., care se pronunta Tie, ai in estu tarn'. Ast-fel scria
coaac, nu coniac, care ar fi fals. Odata ce avem in limbg acest sunet,
trebuie sa avem si semnu lui.
In ceia ce priveste ortografia turceascg, ne mai putind-o modifica
asa cum am inceput-o in acest dictionar, am rams la vechea mea sistema
de a intrebuinta 4%, g p. ce, ge, sib scurt ca si la nob, deli Turcil it redaii pin y,
Sunetu s, pe care Turcil it scriu tot ca si nob, de vol puke fi atent,
it vol reda pin s, bar de nu, pins, ca la Slavi. La Lingua acest ; e redat
pin s curat, bar sunetu s e redat de Unguri pin sz, care la Poloni, e
egal cu s.
Litera c, la Slavi si Unguri, se pronunta ca f, precum : rut. pol. ceh.
cap, ung. cap, care vine de la romanescu tap.
Litera greceasca 7 inseamna sunetu gh din moldovenescu -tin ild,vin

www.dacoromanica.ro
 Ortografia §i ortoepia.
(Scrierea corecti qi pronuntarea corecta).
§ 54. Sunetele unel limbi se reprezenta pin niste semne care se nu,
rnesc litere, Tar sirul literelor se numeste alfabet.
§ 55, Alfabetu romanesc e cel latin, caruia Romanii (ca toti cel-lalti
iirmqi ai Romani lor), I -au adaugat si alte litere. Ast-fel, Italienii si Fran-
cejil ail pe gn, care in realitate e un semn deosebit, pe care Spaniolli fl
reprezenta pin if, Catalanil pin ny, Tar Proventalil §i Portughejii pin nh. Eli
am admis semnu Spaniolilor (a) in cuvinte ca cane oil moldoveneste lu-
Nnd, fferld, munteneste lumina-, mierld.
§ 56. Litera, care izbeste ochiu, nu trebuie sa 'nsele pronuntarea,
care izbeste urechea. Asa dar, sa nu crezi ca ltalianu, data nu pone nici
un semn deasupra on dedesuptu literelor lui, nu s'a departat de pronun-
(area latina! Ast-fel, Romanii pronuntati gn ca dotia sunete deosebite In
pug-nus, pumn, pe care Italienil 11 scriii pugno, dar it pronunta pun°, cum
scriti si pronunta Spaniolii.
§ 57. Sunetele limbil latine literare se reduc la
A, B, C, D, E, F, G, H, I, L, M, N, 0, P, R, S, T, U, adica 181 La
aceasta se mai adauga K, Qu, X, Y, Z, la care no' cel de astazi sail din
evu medi5 am adaugat si pe J si V, niste sunete neintrebuintate de Ro-
mani. In sfirsit, Germanil si Englejil ail adaugat si pe W, cu care ajungem
la 26 de litere ale alfabetului latin modern.
§ 58. Dar literele sa nu insele pronuntarea nimanui ! Romani! n'aveail
j §i u, ci numal i §i u, 1 scurt si u scurt Inainte de o vocals (numit §i i
consonant si, pin analogie, zic et', si 5 consonant). De ex.: IVRO, VALLIS
se pronunta luro, uallis, rom. jur, vale. ET n'avea5 semnu U, ci numal V,
care se -citea u (intreg ori. scurt).
C, G se pronunta tot-de-a-una ke, ghe : cepa, gelu, se pronunta kepa,
ghelu, rom. ceapd, ger.
K era tot una cu C, Tar Q se intrebuinta numal fnainte de u in cu-
vinte ca aqua, apa. Pin urmare, Romanil ar fi putut scrie tot a§a de bine
i AKUA sail ACUA, dupe cum scriati LINGUA cm acelag G cu care
scria5 si sugo, sag.
4

www.dacoromanica.ro
 50

X e o literg compusg din CS on KS, Y e o imitatiune literarg pen -

tru a reda pe i grecesc care odinioarg se pronunta u (cum se vede din
rom. martur, vgr. martyr), lar Z e o literg si un sunet care nu existg in
cuvintele adevarat latine. Vrea sa zicg, limba lating naturalg (adica fgra
influente literare on posterioare) nu avea sunetele ce, ge, j, v, I, precum
nici f, nici dialectalu dz, Ian dintre vocale n'avea de cit cele cinci funda-
mentale (a, e, i, o, u).
§ 59. FacInd socoteala literelor limbil romanesti literare, ajungem
la 36, si anume: A, B, C, D, E, F, G, H, 1, J, K, L, M, N, 0, P, Q, R, S,
T, U, V, W, X, Y, Z (26), apol d §i 1 (28), I si u (30), e §1 5, pe care nu le
insemngm in scris, dar existg in cuvinte ca leagd, roagii (32), apol che, ghe
(34), in sfirsit $, t (36).
A) Vocalele.
A.
§ 60, A un prezentg nici o greutate in scris.
E, I, 0, U.
§ 61. E, I, 0, U prezentg greutate numal cind is diftongi si se cam
confundg ea cu la, eo cu ig §i oa Cu ila Iacgtg regula pe care am stabi-
lit-o e5 (in brosura mea despre ortografia romaneascg, Iasi, 1912) '
Dupg on -ce consonantg, se scrie I ea, eo, oa, lar dupg vocalg sail la
inceputu silabel se scrie la, lo, ila. De ex.: cea, ceard, chear, cheamii, ne-
cheazii, vegheazd, sfirleazd, leagd, rea, grea, mea, beatd, Densugeanu, Lan-
geanu, Munteanu, Greceanu, Carageali, Caragea, dar : trdlascii, lascd,larbd,
Tarns, Moroianu, fulor,loc, Jordan, Iordachi,
Luindu-ne dupg numele de Gheorghe §i Georgescu, care au eo dupg
consonantg (conform regulel!), ca si pleosc, bleot, fleoncdnesc, urmeaza ca
tot cu eo trebule sg scriem si piceor, gheorlan, pe care, cu toate acestea,
din obisnuintg, le scriem picior, ghiorlan. Dar dacg lash copilu si omu farg
multg invataturg sg scrie cum II dicteazg urechea, va scrie piceor, gheor-
lan, ceorbd !
Tot asa : coace, vino 'n coace, dar paraila, ziila, Bacdilanu, Tazlii-
liana (nu paraoa, Zion, Baciloanu, deli unil alunecg si scriii si asa). Dupg
aceasta regulg, am putea scrie ilamenI, gdii ace, pleilapd, respectuilasd (cum
si pronun(gm), dar sprijinu lul o din om, gdoci, pleoapd Wail silabe, ca in
Muntenia), pleopit §i plopcl (tot In Muntenia), respectuos face sa scriem tot
cu oa. Totusi slut unil care scriii giiiiace §i in clia, intocmai cum sctiii
italienil in qua (din latinu 'eccu -hac).
Litera I,e luatg de la Slavoni,dupg analogia cgreia nob 1-am fgcut si
pe 5 (ca $i pe a) 41 e necesarg ca sa arglam deosebirea intre Intl si fugi,

www.dacoromanica.ro
 51

intre haired 0 haind (fem. de la hain), intre yin vechi (gresit scris vechiu)
§i rachiii, intre oil, grail si ou, grew, (forma actuala in loc de oul, greul)
§i altele multe.
Cuvintele Acrid, plarii, plaid, Matd nu contrazic regula fa dupe vo-
cala sail la inceputu silabel", ca-s derivate din °gala, pier (mold. per, pearii),
plata* e un neologizm greco- italian, far Maid se scrie si se pronunta asa
fiind-ca e femeninu lui Met, pe cind beats e femeninu lui beat.
Sunetu I mai exists si'n cuvinte ca patria, patrie, mosia, Jianu, scriam,
scriem, ;Ilan:, siac, Austriac, pe care, daca vrei sa le scrii exact, trebule
sa be scrii parila, patrile, mosile, Jilanu, scrilam, scrilem, ;Mum, ,disc,
Austriiac. Tot asa adilo, nu adio. Pin urmare, e gresit sa scrii patria, ca
contrazice regula la la inceputu silabel ".
A', I.
§ 62. Litera a reprezenta un sunet care e la mijloc intre a, e, 0
o, cu care se confunda une-ori, a se zice indiferent patrat §i piitrat, pd-
rete §i perete, ndmol §i nomol.
Litera i reprezenta un sunet care e la mijloc intre i si u, cu care
se confundd,ca se zice indiferent stric si (in nordul Moldovel) stric, sim-
bare §i sumbure §i altele multe. Acest i s'a nascut din litera slavo-roma-
neasca .4' desprinzindu-se caciula de bat, lar .11x vine si el din litera sla-
voneasca x, care is vechii Slavi reprezenta sunetu on, pe care Romanil
l-au prefacut in un §i'n in, in cuvinte ca maned, pindd (slay. monka, ponda,
scris Anxica, nxm).
Litera a (pe care Academia o sus(ine numal fiindca Roman vine din
Roman) e tot una cu i si incurca inva(area limbil romanesti. Principiu stiin-
tific e nun sunet, o litera". Pin urmare, daca natura a facut din latinu
anima romanescu inimd, crime e tot asa de mare ca si cind scrii Romin
in loc de Roman, latineste Romanus. De alt-fel chear Traian, data 1 -al scula
din morti si 1-al pune sa pronunte Romin, ar pronunta Romun (nu Roman)
ca si ltalienii si ca toti aceia care n'ail sunetu i in limba lor. Dar fiind-ca
numele de Roman ne e asa de drag, eii am facut o concesiune patriotica
numal pentru el si scriil Roman, romdnesc, bar in colo numal cu i.
§ 63. Ca sa se vada mai bine locu lui d si i, iacata alci piramida
vocalelor :
a
e a o
i i u
Ar li lost mai bine sa se fi adoptat de la 'nceput linia curbs (semi-
luna) ruling ca sa se arate scurtimea (I si iti si chear 6 0 5, si a ca sa se

www.dacoromanica.ro
 52

reprezente a. Dar curentu latinist cerea sg avem cinci feluri de i (cane,

vent, vind, fontanel ,i randunicd), §i asa s'a recurs la semilung gi pentru
sunetu a.

Y.
§ 64. Y e o literg care, in vechea limbg greceasca, reprezenta un u, cum
se vede din fygo, lat. fuga, rom. fugd, saa martyr, tryfe, rom. mcirtur, tru-
lie. Pe urmg a evoluat spre u, iar Romanii, cind 1 -au primit pe cafe lite-
rarg, 1-aii pronuntat ca un ca si Grecii de atunci si eel de astgzi, Ast-
fel, in cuvintul literar mcirtir (gresit accentuat martir, dupg frantuzeste)
avem un i curat, ca si in trandafir, greceste mai noa trianddlyllon.
In cuvintele romanesti on romanizate nu exists y. Italienii, ca gi Ro-
manii, n'ail y. Spaniolil asemenea scria fisica, nu physica §i nu se folosesc de
y de cit ca i scurt si in conjuctiunea y, gi numai Francejii gi Portughejii
it mai pgstreaza in scris incurcand ortografia zadarnic. Slavii catolici intre-
buinteaza y in loc de i Sail de i.
Nu trebuie sg serif cu y nici cheer numele proprii romanesti on ro-
manizate. Asa dar, nu Lahouary, Stirbey, Berindey, Sculy, ci Lahovari, Stir-
bel, Berindey, Scull.

B. Consonantele.
B. P.
§ 65 B, p rgmin ueschimbati in cuvinte ca bun, brio, sobii, bob, pace,
pdrinte, apii, dop, plop. In neologiz me labile, ca absolut, obtin, subtil,sub-
terfugiii, din cauzg cg b se ciocneste cu sunete mute (s, t, f), se pronunta
ca p, ca pe romaneste lipsd, coapsd, copti, suptire, supt, dedesupt. Dar se
scrie cu b din pricing cg avem a face cu cuvinte compuse $i fiind-ca vrem
(deli n'ar trebui) sä pgstrgm ortografia lating, dar nu si pronuntarea lating,
cg Romanii, cum se vede din inscriptiunile sense de oameni farg multii
invg(gturg, pronuntaii apsolutus asa cum perfectu lui scribo, scriu, era scripsi
nu scribsi 1 Si Romanilor le placea sg-si insele ochil, dar nu puteaa
sg insele si urechea. Dupg foneticg, b se preface in p cind se ciocneste cu
c, p, t, s, f, f, far p se preface in b cind se ciocneste cu g, b, d, z, j, dz.
Asa e coapsd MO de cobra".
P unit cu h in cuvinte literare franceze, germane on engleze cu or-
tografie greceascg on imitatg dupg vechea greceasca e pus in loc de f,
precum Philippevile (un oras in Belgia si altu in Algeria) Phalsbourg (germ.
Halzburg, un orgsel in Lorena), Humphry Davy (un chimist). In colo, in
cuvintele grecestl vechi ori noilg, se scrie cu f, precum Afrodita, Fidias,
Filip, Filipidi. Cine scrie Phi/ippide imiteazg ortografia kiting on franceza

www.dacoromanica.ro
 53

C. G.
§ 66. C, g reprezintd cite doug sunete: unu din fundu guru, ca In
.casd, ochesc, chin, cort, cum, cdsutd, cif, gard, ghem,ghindd, gol, gurd, gdind,
git, far altu de la ritclacina dintilor, ca in cer, ceard, cind, cloplesc, ger,
geand, ginere, giolar.
in loc de ca, che, chi, co, cu, cd, ci se poate scrie gi ka, ke, ki, ko,
ku, ki. Dar in loc de g nu mai avem altd uteri, si asa, dacg pastrAm
pe ghe, ghi, pgstrgm si pe che, chi, ca si Italienif. De aceia scriem: chi-
logram, chilipir, Mihalachi, Tachi (munt. -ache).
D, T.
§ 67. D, t reprezintg doga sunete de la ding, ca In dad, dar, din, dof,
tare, Ire!, patru.
In cuvinte grecesti si englezesti (dar nu in ortografia romaneascg, ci
in transcriptiune), pentru a reprezenta un fel de s pronuntat cu limba Mire
dint!, se scrie th, Dar romaneste nu trebuie sg scriem de cit Teodor, teo-
Jog ;i nici-odata Theodor, theolog.
F, V.
§ 68. F, v reprezenta dogg sunete sulfate, ca in fin, yin, pilaf §i (in
nordu Moldovei) pilau, vdtaf §i vatay, prof si pray, V se preface si in h,
ca in :wipe, yultur, volburd si (moldoveneste popular) hulpe, hultur, hol-
burd, 4i intr'un sunet care n'are literg in alfabetu nostru literar, dar care
poate li reprezentat pin T (g grecesc), ca in lin, yid, cum se zice in
.Moldova in loc de yin, vii. Tot asa, fin, fig se preface In hin, hiii.
H.
§ 69. H reprezentg un sunet suflat (ca si ft cu care e foarte in-
'rudit), ca in ham, hartd, hemel sag hamei, patrahir, hot, humd, psiholog, ar-
arhiereti, himer'd.
In dogg cazurl se scrie h fart sg se pronunte! atunci cind e pus
.dupg c si g ca sg be pgstreze sunetu gutural, precum chin, ghem ca sg se
-deosebeasca de cin, gem.
J, $.
§ 70. J, f reprezentg niste sunete tot suflate, ca in joc, jur, jai, Jidan,
jaurd, brefi, Niel% vitejie, Chineji, Francejl, Engleji, Blat,Soveja,vijile, fifile,
;card, ivoi, gterg, stacogiii, §i stacojiii, frumo;1, guier, pe;11, domnecti, Bu-
,curecti (gresit scris Bucurescl).
Romanii ag sunetu j, f alit din limba feting, cit si din alte limbf,Ast-
fel, de la latineste iocare, iurare ag ajuns incet -Incet sä pronunte jucare,
jurare, cum ail ajuns si Hellen% care zic giocare, giurare, §i Francejii, care
zic loner, jurer. Tot asa, din latinu sedeo, sex, septem, serpens, ag !gent fed,
-fese, fepte, ferpe (in Muntenia Ease, fapte, sarpe), In cuvinte strgine avem :
grijd, strajd, vrajd, gatrd, gaol, cubd,
www.dacoromanica.ro
 54

L.
§ 71. L e opusu Jul r, dar e rudg si cu n, cu care se schimbg une-
ori. Ast-fel avem : ferfenitd, ferfelftd §i ferferitif, furbure 0 fulbure, bolbo-
rosesc §i borborosesc, in cuvinte latinesti mostenite, off de cite,ori a lost
un I intre vocale, s'a prefgcut in r, precum : scala, gala, lingula, usfulare,
romaneste scard, gurd, tingurd, usturare. Rar s'a prefacut in n, precum : as-
simile, fuligo, romaneste asemenea, funingine. in loc de cel-lalt, malt Mol-
dovenii zic ce1-lant, nant, asa cum Dorienii (vechi Greci) ziceaa bentistos
In loc de bettistos, cel mai bun.
M.
§ 72. M reprezentg un sunet nazal pronuntat si cu buzele, ca in mamd,..
mind, mare, mar, amar. El e rudg cu b, care e un m pronuntat farg ajutoru
nasului.
Nu se scrie nici-odatg m inaintea lul f, cg m atunci se preface in n,.
dupg cum n inaintea luf p se preface in m. Acelas caz cu mu, care se pre-
face in nu, dupg cum nb se preface in mb. Pin urmare, se scrie &fun'',
canford, anfiteafru, Zanfir, Panfil, anuon, ca si infig, inflorit, inviat. Tot
asa scria si -Italienii trionfo §i Spaniolii triunfo. Francejii, dacg scria triom-
phe, s'ail luat dupg Romani, si Romanil dupg Greci. Dar Grecii aveail un F
care se apropia de p, §i de aceia Romanii, cind 1-aii primit pe cale literarg,.
Pail transcris pin ph, ca Philippus, pe cind In cuvintele stravechl (aric4
corespunde tot cu f, precum fygi, latineste fuga. Noi, care pronuntam f Cu-
/et, n'avem de ce sg scriem friunf deosebit de infig ca sg incurcgm de-
geaba mintea copiilor §i a strginilor care vor sg lnvete romaneste.
N.
§ 73. N reprezentg un sunet nazal (care e rudg cu d asa cum m e
rudg cu 6) §1 care se alla in cuvinte ca nimic, noroc, prund, bun, impung...
Cind se ciocneste cu b, p, se preface in m, ca imbunez, umplu, im-
*trot, imposibfl, iar cind se ciocneste cu m, ramine neschimbat, on se a-
simileazg si dispare, ca in inmormintez §i imormintez.
R.
§ 74. R e corelativu lui 1. Romanli II pronuntg !kind sg tremure
virtu limbii, pe chid o parte din Franceji, Engleji si Germani si mai ales,
Jidanii, it pronuntg cu raclacina limbil, ceia ce produce un fel de hiriialg-
foarte neplacutg urechii romAnesti. Dintre Romini, aceia care pronuntg r
Wit is rari, de ordinar orgseni din Lciasa de sus si extrem de rar din.
class de jos on Omni. Copiii ping pe la 3-4 ani nu -1 pot pronunta si-1 Ini,
loculesc cu I, u, i sau 7 (g grecesc, adicg suflat). Tot asa, Chinejii n'ail r
s1.1 inloculesc cu 1, cum lac une-ori si Turcii, la care cuvintu italian tromba
s'a prefacut in tulumba, de unde vine si romanescu tulumbd. Dar Turcii, ca
si Unguril si toate cele-lalte popoare din centru §i sudu Eutopei, au un r
puternic si sonor.

www.dacoromanica.ro
 55
Exemple roma/rest!: Roman, romdnesc, romaneste, Romania, urs, rog.
rug, frog.
In conjunctiunea dar, poporu a suprimat pe r, Tar astAzi in toatg
lara se zice da, precum : ,fill, da nu ma tern.
S, Z.
§ 75. S, z reprezentg niste sunete sulerate. Ele nu trebuie sg fie
scrise nici.odata urns 'n locu altula, asa cum nu scril s in loc de j. Oe
exemplu: rasa (rasa cgluggreascg, rasa alba) §i raza, pas 51 caz, casd
IcasA de locuit si casg de ban!, adicg ladg de bard") si path, pisica 51 fi-
busna si razna, slab si dezleg, urs si urzica, ursesc 5i ursesc, smirnd
si zmirna (cA se zic amindoa), smintinii 51 zmintind,sfirsit 51 zvicnit, spun
i zburd, recensiune 51 pinzd, patriotizm, izma, cizma.
Scriind une -orl s, deli se pronuntg z, nu ye! putea 5ti data trebuie
sa citesti casnic, pusnic, or! caznic, pusnic ! lacatg de ce Academia, in loc
sg aducg folos studiulul limbil romanesti,iT aduce pagubg I
Nici-odata nu se scrie ss, cum recomandg Academia in unele Cu"
vinte. Pin urmare, mereu caul qi rasa*, dupg principiu gun sunet, o literg",
i nici-odata cassii 51 rassci.
T.
§ 76. 7 reprezentg un sunet care e un amestec din t si s si e core-
lativ cu dz, care exists la Moldoveni In pluralu de la brad, verde (bradz,
.uerdz) 51 altele, precum credz, vedz in loc de crezi, vezl. In cuvintele aid,
-Fara, gheatd avem un t derivat dintr'un ci (latineste acies, facies, glades),
rin tin se derivg din latinu t6neo, Tar in turturi, faith, Napa, tintd, tiplci, tol,
4uluc avem un t de origine strging.
Una recurg la tz in loc de f, mad ales in nume propril. Ortografia
-romaneascg nu admite asta. Asa dar, Crefulescu, nu Kretzulescu !
K
§ 77. K e tot una cu c inainte de a, o, u, a, i sail tot una cu ch ina-
lnte de i si y. El ar putea fi intrebuintat in loc de che, chi, Din nenoro-
tire, n'avem un semn corelativ si pentru ghe, ghi. Ast-fel k !Amine numal
n cuvintele strgine, ca Kellermann, Kant, Kremlin, Kecskemet, Tokio.
Q.
§ 78, Q e o literg pe care Romani! o intrebuintati in unire cu u. In
locu ei ar fi putut foarte bine sA intrebuinteze pe c or! k si sg scrie cua
or! kua, a§a cum corelativ scriau gua.
La Romani acest q a devenit c pe cale verbalg, precum qualis,
,cuaerere, romaneste care, cerere, Tar pe cale scrisg (in neologizme) qua se
reface in cii0 sail in ca, que in cue saii in che, qui In chi 51 quo in co,

www.dacoromanica.ro
 56

precum acilatic, eciiatiune, calitate, frectient, elocii ent, chestiune, sechestra,

achizitiune, echivalent, cotidian. Pentru quu nu exist exemplu romanesc..
dar putem zice cd s'ar preface In Cu, ca si latinu /ocutus din /oquutus, vorbit.
Tot asa cu gu: lineal, sanghinar, linghist.
E this si contra spiritului limbii romanesti a pronunta ku (cu) on gu,.
cum pronunta Germanii, Slavii si Unguril. Deci eloctient, frectient, nu elocuent,
'gement. Rusil pronunta kf in loc de ku, §i de la el avem pronuntarea
populara ecfestru, cfartir, cfitaniti, apol sefestru, fartir, Mantel.
W.
§ 79. W e un v care se intrebuinteaza numai in cuvinte germane (cep
Wiirtzburg) §i engleze (ca Watt). Dar trebuie sa stim a Germanil pro-
nunta pe v al for ca I, si deci la el w tine loc de v, bar Engletii 11 pronunta-
ca 6. II mai Intrebuinteazg si Polonii, imitindu-I pe Germani, si rag fac, ca.
v, de care se folosesc cei-lalti Slavi, Implineste perfect acelasi rol.
Cuvintele de origine engleza romanizate se pot scrie foarte bine-
asa cum se pronunta : tranual, dour:, cu toate a Englejil be scri6 tramway,-
clown, §i be pronunta tramiie, claim.
X.
§ 80. X e o literd dupla (compusa din c si s) pe care o Intrebuintail
Romanii si (supt alta forma) Grecii. Ne folosim si nob de la, dar putem
scrie indilerent Alexandra on Alecsandru, tixesc on ticsesc, precum, de ne-
vole, de la fix, ortodox scriem pluralele "ice, ortodoce. Dar in cuvintele
stiintifice, caress Internationale, si in numele geografice straine nu putem.
scrie de cit, de exemplu, exagon, extern, profilaxie, Mexic §I altele.
In cite-va neologizme, dupa pronuntarea franceza, pronunta si Ro-
mgnii gz in loc de cs, precum : egzamen, egzact, deli ar fi mai bine ecsa-
men, (si Inca §i mai bine ecsamin) ecsact, scris ex-, ca exagon, exod, exigent,
exotic, exuberant (care se pronunta numal ecs-).
Cind x a venit pe cale verbala, Romanii 1-ag prefgcut in s on in ps,
ca lat. fraxinus, coxa, morn. frasin, coal's&
C) Numele proprii.
§ 81. Numele propril romanesti on romanizate se supun tot acelor
regule carora se supun §1 numele comune, Asa dar nu Christescu, Stephii-
nescu, Theodorescu, Kretzulescu, Lahovary, .Stirbey, Berindey, Grivey, War-
thiady, Coitescu, Poppescu, ci Hristescu, $telcinescu, Teodorescu, Cretulescu,
Lahovari, .Fiirbel, Berindey, Grivel, Vartiadf, Cotescu, Popescu. Nobleta nici
nu creste cu y §i cu alte zorzoane, nici nu scade Mt ele t

www.dacoromanica.ro

1) ..., a tn. Prima liters si vocals a alfabe-
-tului latin (numita alfa in alfabetu gr: $i az
in cel cirilic), care reprezentA un sunet pro-
dim cu gura foarte deschisa si cu limba in
-stare de repaus : un A, dot sad dot de A.
2) a v. ajutator p. formarea pers. III sing. a
pert. compus (lat. habet ; it. ha, fr. a): a fast
gin nord o fost).
3) a v. ajutator p. formarea viitorului,
prescurtare din va. V. va.
4) a (lat. ad, it. a, fr. a) prep. care 1) pre-
cede infinitivu : a sti, e grad a .'ti (sd $111)
tot, era gala a-t spune (sd-I spuna); 2) aratA
relatiunea, asemanarea on tendenta: miroase
a cnn, seaniana o vulpe, arid a pustid, face
a rad, nada fac a ploaie, trage a borer,
(odinioara lesind a vinat, azt: la vinat); 3).
arata directiunea, locu, timpu sad modu si
se sale units cu substantivu formind ad-
verbe : imi aduc aminte (la minte"), and
duc on dorm acasd (la casa mea"), ameaza,
-.among, alene ; odinioara se stria despariit :
-stind In picloare cu flicele a ( in) mind
(N. Cdst. 2,77) ; 4). exprima genitivu gi da-
tivu adjectivelor si pronumelor nehotarite si
at numeralelor Inatntea a atitea naroade
..(atitor nbroade), vorbe a niscaiva oameni,
vorbe de la nifte camera, ftiutor a tot, sti-
utor a toate (a-tot-stiutor), tatd a dot, a tret,
,a opt copit ; stdpin a matte turme, stdpin a
cit pdmint vrei ; I-a tdiat capul $i rut, $i a
fret pruner (V. de $i de-a).
5) a (tat ilia, de unde vine $i la, dtnsa)
_art care arata genitivu sing. fem.: cartea ea
lat, a et. Vest. Art fem. ild. cea : casa a mica,
pl. casele ale (sad ale) mid. V. asearti.
6) a -si in ainte de vocale an-, prefix
privativ grecesc uzitat to nomeclatura gtiin-
: aseptic, acatalectic, anorganic, ane-
mic.
7)- a, sufix care se adauga pronumelor
(izolate sad neurmate de substantiv) $i ad-
verbelor: acestora, oamenilor acestora, ni-
manuta, altula, acuma, aicea.
8) a, interj. de mirare, admirare sad ex-
clamare : A / Ce e asta ? A I Dac'ar ft a$a,
bine ar fi I Unit cu ba (scris mai corect
a, ba se Intrebuinteaza la o Intrebare sail la
.exprimarea mirarii on indoielil : A, ba I Dar
ce e asta ? A, ba I Tara gee, ci taba se
,ptaptand 1
www.dacoromanica.ro
A
abZt f. (turc. ar. aba). Dimie, un fel de
postav alb (on $i alt-f el) gros de llna din
care se fac baffle taranesti. V. *EtTac.
abac n., p1. art $i a (lat dbacus, d. vgr.
dbax; fr. abaque). Placa (tablita) de scris.
Aparat de socotit cu bobite insirate pe sirma
p. copii. Damier. Partea rjetecla din susu ca-
pitelului unei coloane. In sec. 18. ambitc
(ngr. dmbakos, socoteala), plats (tablita) de
scris ; socoteala.
abagerief. (d. abagid). Pravalie, fabrics
sad negot de aba.
abagfa m. (turc. abaft). Fabricant on
vinzator de aba $i abager (Mold.).
abaitir n., p1. art (fr. abet four, adica
arunca lumina"). Reflector (de carton, pins,
portelan, tinichea) pus la lamps ca sa a-
rmee lumina in jos. V. umbrar, pro-
Teeter.
11, abalienajlune f. (lat. abalienatio,
- dais). fur. Actiunea de a abaliena. $i
dar ob. - are.
aballenez v. tr. (lat. abalienare). fur.
Alienez, Instrainez.
abandon n., p1. art (fr. abandon).
Barb. Jur. Parasire. Cedarea unui lucru.
abadonez v. tr. (fr. abandonner). Barb.
PArasesc. Cedez un lucru.
abands m. ca copac gi n. ca materie (turc.
abanos $i -oz, d. pers. abnus, ar. ebents, care
vine d. vgr. ebenos, iar acesta d. ebr. eben,
peatra ; lat. ebenus [copacu] $i dbenum, it.
ebaao, fr. ebene fem.) Un copac din India
(di3spktos ebenum). Lemnu rut, care e negru
foarte dens si apreciat in strugarie, nu plu-
testa pe apa $i cind cade, data e in forma de
bat, se fringe ca sticta. Fig. Par de abanos,
par foarte negru. Adv. A rdminea abanos,
a nu mat tmbatrini (pin aluz. la lemnu de
abanos, care nu putrezeste). -- Barb. eben
(dupa fr.).
abet ablittit, a abate v. tr. (lat pop.
abbattere, it. abbdttere, fr. obattre, sp. aba-
tir, pg. abater. V. bat). Fac sa-si schimhe
drumu sad directinnea : a abate un pirdd,
(fig.) a abate pe cineva de la Md. V. refl.
Ma dad In laturi, imi schimb drumu pe la :
Inturnindu-se masa, s'a abatut fi pe la act.
Fig. A-11 abate ceva, a-ti amino, a-ti veni
o dorinta silbita : i-a abdtut sd piece. I -a a-
batut ca lui Dragoi de oaste, I -a apucat o
ABA
- 58 -
dorinta sabita. Barb. dupa fr. : a abate,
a doborl ; a se abate, a se ofili. V. deviez.
* abate m., pl. Wit abate $i abbdte, lat.
Abbas, abbOtis, vgr. abbas, d. sirianu abba,
tats). La catolici, egumen, staret. Tit lu pre-
utesc.
abatere f. Actiunea de a sat de a se
abate. Digresiune. Deviere. Infractiune. Ex-
ceptiune.
* abatesa f., pl. e (d. abate dupa lat.
abbatissa ; it. badessa, fr. abbesse). Stareta
(Ia catolici).
* abater n.. p1. oare (fr. abattoir, d. a-
battre, a dobort. V. abat). Barb. Taletoare,
zalhana, locu unde se tale vitele.
* abatie f. (it. abbazia $i barna, d. lat.
abbcitia, pop. abbatla). Minastire (condusa
de un abate sail de o abates A). V. sta-
retie.
* abattit, -a adj. (fr. abattu). Barb. Trist,
Intristat, ingindurat
* abces n. p1. e (fr. abcis, d. lat abs-
cesses, abcessus). Med. Buboi, unflatura dint
$i tuguiata din care, cind se coace, iese
puroi.
* abdic, a -á v. intr. (lat. ab-dico, - di-
care ; fr. abdiquer. V. de-, in-§i pre-dic).
Renunt de vole la o demnitate suverana : a
abdica de la Iron. Mai bine ar fi abdic,
dupa predic.
* a.bdicatitine f. "(lat. abdicdtio,
Actiunea de a abdica. 51 atie, dar ob.
-are.
* abdomen n, pl. e (fr. abdomen, d.
lat abdomen, abdominis. Cp. cu specimen).
Anat. Pintece.
* abdominal, -a adj. (d. lat. abdOmen,
abckinzinis cu sufixu -al). Anat. De la pin-
tece, al pintecelui.
* abductor, -.Dare adj. (lat. abductor.
V. aductor). Anat. Care trage la o parte :
muschi abductor/.
* abductitine f. (lat. abchictio, -anis).
Anat. Actiunea de a trage la o parte, cum fac
muschii abductori. $i -uctie $1 - ucere.
Rhea (ea dift Mold.), abia (Muni)
abia (Olt), abi (Serbia) $i alga (vechi)
adv. (vsl. bg. Indata ce,
abiie, Indath).
cum : abea s'a culcat, $i a adormit. De putin
timp : abea plecase cind am sosit. Cu grew,
anevoie, dificil : abea stars de osteneald,
(iron.) aceasta cask, de bund ce e, abea sift
sO nu se darime I
* abecedar n., pl. e (lat. abecedarium,
adicA A, B, C, D, alfabet"). Carte de Invh-
tat a citi $i a scrie. V. bucoavna.
* aberatiune f. (lat. aberatio, -Onis).
Actiunea de a abed. Astr. Miscarea apa-
renta a stelelor fixe. Fir. imprastierea raze-
for luminoase.$i -atie.
* aberez v. intr. (lat. ab-errare, a ra-
nd. V. ratacesc, eratic). MA departez
www.dacoromanica.ro
ABM
de adevar sail de bunu sing. V. biTguT.
abi, abia, abia able, V. abea.
* titbit adj. (lat. habilis de Ia habere, Er
avea). Indemanatic, prieeput : abil la lupta.
Adv. in mod abil. Fals abil (dupA fr.
habile).
* al:Innate f. (lat. habilitas, -Otis). Cali-
tatea de a fi abil. fur. Aptitudine legala : a
bilitate de a mosteni.
* abilitatifine f. (lat. habilitatio, - dnis)_
Actiunea de a abilita. $i -ape, dar oh_
-are.
* abilitez v. tr. (lat. habllito, -Ore V._
reabilitez). Fac abil, clan abiltate (pu-
tere) pin lege sail examin : a abilita pe-
cineva ca docent.
* abfs n., p1. art $i e (lat. abyssus, d_
vgr. Obyssos, WA fund". Cp. cu berrid)..
Prapastie, genune, mare adInchne (ca de
ocean).
* ablsal, -a adj. (d. abis ; fr. abyssal).
De abis, din abis : fauna abisald. Ca de-
able, foarte acne : adincimile abisale ale
oceanelor. V. prapastlos.
abitir adv. (turc. pers. abeter, mai lu-
minos). Muni. Fam. Mai dihai, $i mai
mai tare, mai mutt: fugea mat abitir ca un
ogar.
* abltual, -a adj. (mlat. habitualis, d.
lat habituare, a deprinde). Obisnuit, consue-
tudinar : plimbare abituald.
* abitticline 1. (lat. habittido, -zidinis.
V. abitual). Obicei, obisnuintA, deprindere.
* ablturient, -/t s. (germ. abiturient,
d. lat habituriens, care doreste sit poseada,
sat de la abiturus, care va pleca, va iesi).
Trans. Sec. 19. Absolvent al unci scoale su-
perioare In ainte de a fi depus examinu final.
* abject adj. (fr. abject, d. lat. abjectus.
aruncat V. obTect.). Demn de dispret, or-
dinar, ticalos :_fiinte, ocupatiunl, sentimente-
abjecte. Adv. In mod. abject.
* abjectiane (lat. ab - jectio,- Olds. V.
dejectiune). Injosire, ticAlosie. 5i
-ectie.
* abler, a -á v. tr. (lat. ab)iro, -cfre),.
Renunt publicamente de la o religiune. Fig..
Renunt la o opiniune, la un sentiment
* abjuratitine f. (lat. abjuratio,-finis).
Actiunea de a abjura. $i atie, dar ob.
-are.
*ablativ n., pl. e (lat. ablativus) Gram. Al_
$aselea caz, care arata originea sat instru-
mentu In declinarea latina.
* ablatitine f. (lat. ablatio,-Oois, luare).
Chir. Taiereai une parti bolnave a corpului_
Si-atie.
* ablutlene f. (lat. ablOtio, -finis) SpA
lare sat purificare religioasa la orientate_
Vin $i apa pe care preutu catolic $i -o toarn&
pe degete dupa comuniune. $i .utle.
* abnegatiene f. (lat. abnegcitio,
-IABO
59
Renuntare la on -ce avantaj ort desertActune
Alepaclare de sine). Si - atie.
* abolesc v. tr. (fr. abolir, d. lat abo-
ilere). Anulez, desliintez, nimicesc, abrog: a
aboli o lege.
* abolitionist, - A s. si adj. Partizan al
abolitituth sclavii, to Statele Unite, to opoz.
-cu sclavigist, Adversar al tarifelor vamalejn
opoz. cu protectionist.
* abolitidne f. (lat. abolitio,-dnis). Des-
- Si -itie si -ire.
iintare.
* abominabil adj. (lat abominabil(s, a-
runcat de la auspicii"). Oribil, dezgustAtor ;
om, crimd, limp abominabil. Adv. In mod
abominabil
* abomlnailtine f.(lat. abominate,
--6nis). Oroare, grozavie morals. $i atie.
* abonament tio p1. e (fr. abonnement)
invoiala pin care, In schimbu unel sume
tie bani, ti se furniseaza ceva pe un timp
hotArlt: abonament la un ziar, la an teatru.
Suma platita p. aceasta Invoiala: un abona-
ment de 200 de franci pe an.
* abonat, - a adj. si s, Cart s'a abonat,
care a platit taxa de abonament : abonatii
-amid ziar. Iron. Acela care vine obisnuit
undt. va : abonafit tine( circiumi. V. sub-
scriitor.
* abund-, V. abund -
*abonez v. tr. (fr. abonner) Inscriu tntre
-abonati. V. veil. MA Inscritl infra abonatk
Iron. Calicif s'aii abonat la casa noastrd.
* abordabil,-ii adj. (fr. abordable). Ac-
.cesibi/, de care pots apropia.
* abordej n., pl e (fr. abordage). Malt
unei nay' inimice. Ciocnire de vapoare.
* abordez v. intr. (fr. aborder, d. bord,
,bord). Ancorez: a aborda la o insuld. V.
tr. Atac o navy bord la bord. Ciocnesc, lo-
-vesc din greseala altA nave. Acostez: I-am
abordat cu incredere. Fig. MA apuc de: a
aborda un subiect.
*aborlgen, - a s. si adj (fr. aborigene,
d. lat. aborigines, originart, indigent). Barb.
Autohton, indigen, pamIntean, basting:Co-
reet tom. ar fi aborigin.
* abortiv,-ift adj. (lat. abortivus). Ms-
cut to ainte de timp. Care cauzeazA avort:
medicament abortiv.
* abracadabra interj. (mgr. abrasa-
.clabra, citit gresit abracadabra, cuv. ebraic).
Un cuvint cabalistic earuia odinioara, In
Francia, i se atributa o putere vindecatoare.
* abracadabrant,-A adj. (fr. abra-
radabrant). Fam. Fantastic, extravagant. Adv.
Imbrdcatd abracadbrant.
* abras (est) si Tabras (vest), - a adj.
(turc. abras, d. ar. ebres, breaz, adicA In-
semnat, suspect"). PAtat pe supt pintece
pe suet coact& si deci urtt cal abras.
Azi. Fig. Rau, veninos, afurisit : om abras.
_Adv. S'a purtat abras.
www.dacoromanica.ro
ABS
*abrazliine, f. (lat abrdsio,-finis, d.
ab-radere, a rade). Med. Radere, razuiala.
* abreviativ,-A adj. (d. abbreviat,-iez).
Care serveste la abreviat : semne abreviative
* abreviatara I., p1. 1 (it. abbreviatdra,
fr. abreviature). Semn sail literA care repre-
Jena un cuvInt abreviat, prescurtare, ca :
P. S. S. Ild. Prea Sfinfia Sa.
* abrevlatidne f. (lat. abbreviritio,-Onts)
Actiunea de a abrevia, prescurtare. Abre-
viatura. $i -atie si -ere.
*abreviez v. tr. (lat ab-breviare, d.
brevis, scurt). Prescurtez, mai ales vorbind
de opere scrise, discursuri, care si cuvinte,
ca: p. lid. pentru.
abrIbdT si (vechi) ambriboT m., p1. tot
asa (turc. pers. amberbui, adicA miros de
ambrA4 : ngr. amberbOi. V. siboT). Mold.
sud. Un fel de centaurea cu flori galbene
ca lAmlia, cu miros suav si asezate In capi-
tule (centaurea suaveolens, centaurea am-
berbdi si amberbda odordta) Alt fel de cen-
tauree, cu flori violete sau albe (centaurea
sau amberbda maschata). AmindoitA is ori-
ginate din Persia si se cultivA pin grAdini.
In Trans. pejmd, pesmd si spoitori.
* abrdg, a -A v. tr. (lat. db-rogo,-rogdre
Abrogd, abrogdm, sd abroge. V. rog, a-,
de-, inter- si pro-rog). Desfiintez, vor-
bind de legi, decrete s. a.
* abrapt,-il adj. (lat abruptus, fr. abrupt).
Prapastios: munte abrupt. Fig. Farb sir, as-
pru : stil abrupt. Adv. A scrie abrupt.
* abruptamente adv. (d. abrupt). De
odatA, pe nepregAtite, pe neasteptate (ex
abrupto).
* abrutlzant, -A adj. (fr. abrutissant)
Timpitor, Indobitocitor.
* abrutizez v. tr. (fr abrutir, d. brute,
vita, bestie, cu term. dupA alte verbe In
-izez). Indobitocese: befia 1 -a abrulizat.
*abscisa f., pI4 e (lat abscissas, des -
partit. V. scislune). Geom. Una din cele
dotla coordinate rectilinii (cea orizontalA)
care serveste la determinarea unui punct al
unei curbe plane. Fals -Iza.
* absclzhine f. (lat abscisio,-Onis.V. in-
ciziune). Retezare, amputate a unei pArtt
farA os.
*absent,-A adj. (lat. eibsens,-erztis). Care
lipseste (nu e de 110). Fig. Distrat : spirilu
1-e absent. Subst Absenfzi n'ail nici-odatd
dreptate. V. prezent.
* absenteizm rt. (d. absent ; fr. absen-
teisme). ViatA In strAmAtate cu bani din
Cara ta.
* libsentez v. intr (lat absentare, fr.
s'absenter, id.). Lipsesc : a absenta de la
prinz, de la scoald, de acolo.
* absent& f., pl. e Bat absentia). Lips&
inexistenta to locu cuvenit: absentele unui
elev de la scoald. Fig. Moment de distractiune,
de neatentiune, de uitare: a area absente
 ABS
- 60
(men tale). In absenfa cuiva, pe cind nu e
acolo. V. ssirAcie.
* absint rn. (fr. absinthe, d. vgr, apsin-
lion, adica faril dulceata"). Pe lin. N., pl. art.
Rachia verde preparat cu frunze gi boboci
de pelin. V. verdisor.
* absolut,-A adj. (lat absolutus, dez-
legat). Neconditionat, fara restrictiuni, dez-
legat de on -ce contingents : adevdr absolut.
Perfect, deplin: intuneric absolut Indepen-
dent, suveran (care tale si spinzura" fara
ss i se poata cere socoteala) : impdrat ab-
solut. Autoritar, imperios, care nu sufere
contrazicere : caracter, ton absolut. Pur, nea-
mestecat : alcool absolut. Log. Opus lui re-
lativ : om e un termin absolut, tats e re-
lativ. Trans. Bucov. Sec. 19. Teolog (ori
pedagog) absolut, teolog (ori pedagog) care
a terminat (a absolvit) cursurile, dar nu si-a
lust Inca titlu (expresiune ridiculizata in
vechiu regat). Gram. Genitiv ori ablativ ab-
solut, acela care e dezlegat de propozitiunea
principals, adica nu se raporta la nici
un cuvint al ei gi In care subiectu
era inlocuit c'un participiu or! c'un ad-
jectiv atributiv ori c'un nume predicativ
in cazu genitiv la Greci on ablativ la Ro-
mani : sole cadente, pe chid apune soarele ;
Cicerone consule, pe chid era (ori fiind) Ci-
cerone consul. S. n., pt. urL Lucru necondi-
tionat : adevdratu absolut e Dumnezetl. Adv.
In mod absolut, perfect, complet, de tot :
virlulea 11 stdpinea absolut ; asta e absolut
imposibil, absolut oprit. Neaparat, negresit,
numai de cat: tre5ute absolut sd plec.
* absolutamente adv. (fr. absolument,
it. assolutamente). intr'un mod absolut.
* absolutist, -°S s. 5i adj. (d. absolu-
tism). Partizan al absolutizmului.
* absolutizm n., pl. e (d. absolut). Te-
orie sau practica a unel autoritati absolute
(fara amestecu ministrilor sau parlamentului).
*absolutorla,-le adj. Oat. abs luto-
rius). De absolutiune, de achitare, de iertare :
scrisoare absolutorie. S. n. Trans. Sec. 19
(dupa germ. absolutorium, lat absolutorium,
medicament suveran). Certificat de absolvire.
*absoluthine f. (lat. absoltitio,-dais V.
solutiune). lertare, remisiune. Absolvare,
terminarea unui studio, unei Invataturi.
$i -title.
* absolv, a -A v. tr. (lat. ab-sOlvsre, - so-
Mum, fr. ab-soudre. V. dl- solv). lert :
absolv pdcatele. Termin studiile : absolv o
goal& Se zice si a absolvi, dar numai ab-
sd absolve, adica dui:IA conj. 1.
* absolventrik adj. si s. (lat. abscil-
vsns,-entis. V. solvent). Care a absolvat o
sepals: absolvent rn teologie (Pe la 1848 se
zicea teolog absolut l).
* absorb, a -i v. tr. (lat. absorber-a, fr.
absorber.-Absoarbe, sd absoarbd. V. sorb 3).
Sug: nisipl absoarbe apa. Neutralizez : (est) si -tine (vest) v. refl. (lat.,abs-finere_
negru absoarbe lamina. Beau, maninc. Fig.
Ocup mult : yglittra-1 absoarbe. Consum :
luxe absoarbe averea. V. refl. Ma cufund,
www.dacoromanica.ro
- ABT-
ma adIncesc : a te absorbi in meditatiune.
* absorbant, adj. (fr absorbant)_
Care absoarbe, care suge : teren absorbant.
Fig. Care-ti °cut:4 tot timpu : politica e ab-
sorbantd. S. n., pl. e. Care suge: vata e urr
absorbant. Med. SubstantA care absoarbe
gazurile, secretiunile fdina de ofer a un
bus absorbant.
* absorbit, -A adj. (d. absorb). Adincit
In cugetare.
*absorbitdr, -oare adj. Care absoarbe.
absorbant.
* absorptisine f. (lat abs6rptio, -Onisfr
Actiunea de a absorbi : animalele §i plan-
tele cresc pin absorptiune. $i absdrptie.
* abstentionist, -A s. 5i adj. Parti-
zan al abtinerii de la o actiune.
* abstentitine f. (lat. abstdiztio, -finis_
V. detentiune). Abtinere.
* abstergent, -A adj. (lat. abstErgens_
-intis. V. sterg). Med. Propria la stars 11-
nile : rernedid abstergent. S. n., pl. e. Un
abstergent.
* abstinent, -A adj. (lat. abstinens_
-entis). Care se abtine de la ceva.
* abstinentii f., p1. e (lat. abstinentia).
Starea de abstinent.
* abstract, -A adj. (lat. abstractus ;
abs, de la, si trdhere, a trage). Care arata ca-
litatea unui lucru Mind abstractiune de el =
Mesita, bundt te. Metafizic, grew de inteles :
gtilnte abstracte, scriitor abstract. Preocu-
pat : spirit abstract. Aritm. Numdr ab ;tract,
care spune numai cite unitati sint fara st le
spuna felu. S. n. Ceia ce e abstract, In opoz_
cu concret. Adv. In mod abstract.
* abstractkine f. (lat. abstrdctio -anis).
f. Operatiunea pin care izolam in minte lu-
cruri unite : Descartes, fdcind abstractiune-
de faimoasa sa sistemd a virtejurilor, a
fost un mare filosof. Pl. Preocupatiuni, vi-
sari : e in abstracfiuni continue. A face abs-
tracfiune de ceva, a nu considers ceva.
5i - aerie.
* abstrag, -tras, a -trage v. tr. (lat_
dbs-traho, -trdhere, dupa trag). Fac abs-
tractiune : sd abstragem faptu cutdre, sd
abstragem cd partite nu-s agate.
* abstrilz, -A adj. (lat. abstrtisus). Abs-
tract, grafi de inteles : rafionament abstruz.
* absurd, -A adj., (lat absurdus ; ab,
de la, si surdus, surd). Contrar ratiunii, con-
trar bunului simt : rafionament absurd. S.-
n. : a cddea In absurd. Adv. In mod absurd,-
* absurditate f. (lat. abstirditas, -dtis)_
Caracteru de a fi absurd. Lucru absurd.
* abtin 5l abtin(mA), -tit, a - 'tine&
V. tin). Ma opresc (ma inirtnez) de la um_
lucru : a te abfine de la funtst, de 12 vot_
abuba, V. buba.
ABU
- 61
* abiand ci -ez, a -á v. intr. (lat. ab-
undare, d. unda, unda, val). is in abundanta :
grin abtincid in far& is imbelsugat : fara
abundd in grid.
abundant, -a adj., (lat. abandans,
-antis). Care abunda : recoltd abundant&
Fig. Bogat in ides : stil abundant. Fals
abondent.
abundant& f., pl. e (lat abundantia).
Mare cantitate, belsug : a trdi in abundanfd.
Fig. Bogatie de elocutiune : a vorbi cu abun-
danfd. Fals abondenta.
abur $i (Ban.) -re m. (ruda cu alb.
avul, id., care vine probabil d. rom.). Un fel
de ceata (gaz, vapori) care se ridica din cor-
purile umede supt influenta caldurii, cum
se'ntimpla cu apa care ferbe sau cu ani-
malu care respira la frig oil cu apa care
se'naltA pe nevazute din marl, nun si la-
curi si formeaza nod'. Suflet de animal
(Vechi). Pl. Rasuflare, suflare : cail scotead
(Ibiza pe nas de ger ce era. Suflare, adiere :
venirdm pe fala pdmintului, pe aburii vin -
tului (P. P.) Ma*in ft sau corabie cu
abur (sin* cu vapor()marina saa corabie
care se misca pin ajutoru aburului. Pe
suprafata pamintului, o pleat-int( de apa re-
dusa In abur ocupa un volum de 1,700 de
on mai mare de cit in stare lichida ; de aci
rezulta o forth de expansiune imensa, care
a fost utilizata ca forta motrice In arte, in-
dustrie, navigatiune s. a. La 100 de grade,
aburu de apa ridica o masa de aer care a-
peasa pe suprafata lichidului si care echi-
valeaza cu 1 kg. 0,33 gr. pe centimetru pa-
trat. Forta elastics a aburului de apa create
rapede cu temperatura ; experientele lui Reg-
nault dau rezultatele urmatoare
Tensiunea
Tem peratura In atmosfere
100a,-
120e,60
131o,91
2
1
3--
10--
180o,31
230o, 271/z
Se numesc trza$int cu presiune joasd ace-
lea care Intrebuinteaza abur de 2 atmosfere;
cu o presiune mai mutt, sink de presiune
media, gi pentru toate cele care-s mai mutt
de 3 atmosfere se zice ca-s de presiune
naltd. Francezu Solomon de Caus, Inca de la
1615, avu idei a de a uti iza aburu ca forta
motrice. Denis Papin, tot Francez, mort la
1714, imagina prima masina cu piston. La
15 Iuliu 1783, la Lyon, marchizu de Jouffroy
d'Abbans (pe atunci de 18 ani) construi un
vaporas prevazut c'o masina cu abur cu
doati cilindre cu care merse In susu Sa6nel
pins la insula Barbe. El a murit In mizerie,
rapus de holera, la 1832. in sfirsit, Scotianu
James Watt, mort la 1819, perfections ma-
sina cu abur inteatlt, in cit i se poate atri-
bui primu merit at acestei inventiuni.
aburat, V. aburesc.
abureala 1., pl. eli. Actiunea de a a-
www.dacoromanica.ro
- ACA
burl, de a expune la abur. Abur condensat
depus pe geamuri si pe alte obiecte netede
si reel aduse la caldura. Boare, zefir, adiere,
Ant lin.
aburdsc v. (d. abur). Scot abur : elm-
pu aburefte. Se zice despre vint chid adie :
vintu abureate (cp. si cu boare). V. tr. Ex-
pun aburului, acoper c'o ceata provenita din
abur, ca atunci chid sufli pe sticla ochelari-
lor ca sa-i stergi apoi. Fig. Ametesc, Imbat
putin. V. refl. Ma acoper c'o ceata provenita
din abur (ca geamurile). Fig. MA Inferbint,
ma aprind la fat3. Vechi si aburez, de
unde si aburat, ametit, beat.
aburitr.a adj. 4coperit de abur : gea-
muri aburite. Fig. Inferbintat, aprins : fella
aburitd.
* aburds,-oasa adj. (dupa vaporos).
Plin de abur : un cimp
aburos. Rar ca a-
buru : un vdl aburos.
* abuz n., pl. art (lat. abasus. V. uz).
Intrebuintare rea, excesiva saa nedreapta
abuz de pulere. Abuz de incredere, actiunea
de a abuza de incredere. Pl. Dezordinl : a
comite multe abuzuri.
* abuzez v. intr. (fr. abuser, d. lat. ab-
uti, ab-usus, a abuza). Intrebuintez rah' : a
abuza de creditu sad.
* abuziv,-A adj. (lat. abusivus). Contrar
regulelor sail legilor, excesiv: fapte abuzive.
Adv. in mod abuziv.
abdrc, a -a v. tr. (rucla cu arc). Nord.
Urc Oldie) ceva grew : aburca-md ca sa and
sui in copac. V. refl. Se aburcd deasupra
stincii.
ac n., pl. e (lat. aces, it. ago, pv. ac).
Instrument suptire de otel In care se bap
ata si se coase : prima ac a fost sula. A
scdpa ca pia urechtre acului, a scdpa ca pin
minune, a fi lost foarte aproape de pericul.
A avea (a gdsi) ac de cojocu cuiva, a avea
cu ce sa-i vii de hac, sa-1 invingi. Organu
cu care Inghimpa albinele. Macaz, parte de
Binh' mobila to prejuru unui punct fix ca sa
poll abate trenu de pe o linie pe alta (dupa
fr. aiguille). Ac de cap on de par (Muni),
spelca. Ac cu gamalie (Muni), bold. Ac
magnetic, V. busola. Acts in earn de fin,
V. car 2. Acele de cusut s'aa fabricat
cu masina India oars In Anglia la 1824.
* acacie f. (lat acacia, d. vgr akakia).
Bot. 0 plants din familia mimozei ale caret
rude contin gums arabica, Alt nume (dat pe
nedrept) salcImului, care e papilionaceu.
acadea f., pl. ere (turc. ar. 'akyde, id.).
Zaharica in forma de cilindru on In buca-
tele (caramele) facuta din zahar ars (Le vind
mai ales Bulgarii sail Turd' purtIndu-le pe
tablale pe straciA si le cumpara copiii si oa-
menu' din popor). V. bornboana $i go-
goroana.
* academic, -& adj. (lat acaddmicus,
d. vgr. akademikas). De academie : fotolid
academic, aediafd academic& Fig. Preten-
tios, solemn : stil academic, frazd academia.
ACA
- 62
Tit lu academic, titlu universitar sail de la
o scoala superioara scoalei secundare. S. m.
Adept al filosofiit lui Platone. Membru at
unei academii (academician): Un academic
celebru. Adv. In mod academic.
* academician m., p1. kid (fr. acade-
mician). Academic. Cp. cu istoric, politic.
* academie f. (1aL academia si (gresit] a-
cademia, d. vgr. akademeia ai [gresid aka-
demla, gradina lui Academ, linga Atena,
unde Platone isi Linea cursurile ; it. acade-
mia; rus. akademiia). Societate de oatneni
de litere, stiinta sau arte : Academia romd-
neascd (fals romlinef, cu toate ca chear is
isi zice asa I), Academia francezd, Acade-
mia de muzicd (la Paris), Opera. $coala de
picture, de scrims, de calArie si chear si de
croitorie. Diviziune universitara in Francis,
unde-s 16 academii, dirijate de cite un rector,
asistat de cite un inspector de academie de tie -
care departament at circumscriptiunii sale.
in Germania, universitate care n'are toate
facultatile. Academia de medicine,
societate de medic, la Paris, deosebita de
Institut Academia (-mar:eased, inliintata
la 1867 sf definitiv constituita la 1879, dupa
modelu celei franceze, are trei sectiuni (II-
terara, istorica si stidificA), cu 40 de membri
ordinari Si un nurnar oare-care de membri
onorari si corespondenti. Academia mi-
halleana a fost o scoala inalta (ceva mai
mutt de eft un licetil infiintata la Iasi in 1835
supt Mihail Sturza. Academia franceza,
fundata la 1634 de Richelieu (40 de membri),
Aca-
insarcinata cu redactarea Dictionarului.
demia de InscriptionT $i Litere, fun-
data de Colbert la 1663 (4( de membri) care
se ocupa de lucrari de eruditiune istoricA
sat) arheologica. Academia de *tiinte
morale si politice,"creat4 de Conventi-
une (40 de membri), consacrindu-se studiu-
lui chestiunilor de filosofie, economie poli-
tica, drept, istorie generala s. a. Acade-
mia de tiinte, infiintata la 1666 de Col-
bert (65 de membri), pentru studiu chesti-
unilor de matematicA, chimie, fizica s. a.
Academia de Arte frumoase (40 de
membri), compusa din pictori, arhitecti,
sculptori si muzicann, ale caret sectiuni
(create pe rind de Mazzarini si Colbert)
furs unite la 1876. Toate aceste tint, aca-
demii franceze formeazA Institutu.
* acaja m. ca copac si n. ca marfa (fr.
acajou, d. pg. acajti, cuv. brazilian indi-
gen). Mahon.
* acalefa f., pl. a (vgr akalephe urzicA
si, pin ext., urzicd marina sat) meduzd).
Zook Zoofit dintr'un ordin de celenterate
care cuprinde meduzele s. a. V. radiar.
* acaimie 1. (fr. accalmie, d. calme, li-
nistit). Mar. Liniste momentana a vintulut
si a mArii. Fig. Repaus, amoneala (in viata
until popor on in afacer).
acana adv. (turc. ?). Sad. Fam. Mat
acana, mai is dreapta on la stings : dd-te
mat acana (lov. 89).
www.dacoromanica.ro
- ACA
* scant m. (vgr. dkanthos, d. aka virf,
Si anthos, floare). Un fel de scai meridional
(acanthus mollis) cu frunze frumoase,
care ad fost imitate ca ornament la
capitelele columnelor corintiene : frurall de
acant. Un copac ghimpos din Egipt numit
$i acacia, considerat si azi drept mimosa ni-
!Mica.
* acantace6,-ee adj., pl. 1. tot ee (d.
acant). Bot. Din familia acantului : talpa ur-
sului e o plantd acantacee. S. 1. pl. 0 fami-
lie de plante al caror tip a acantu.
* acantopter si acantoptriglan,-a
adj. (vgr. dkantlia, ghimpe, si pterdn, aripa).
Zool. Cu aripa dorsals anterioarA ghimpoasa,
cum a ghiborfu, lacherda 5.a. S. m Acan-
topterii, acautopterigienii.
* acapara.tor,-dare adj. Care acapa-
reaza.
* acaparez v. tr. (fr. accaparer, d. it.,
accapparare). Gramadesc marfa ca sA devina
mai rail si s'o vind ma, stump Fie Apuc
mud in paguba'altora : a acapara funcliunile
bone. A acapara pe cineva, a purse mina
pe el, a-1 face sA tie cu tine.
1) * acar m. (dupe fr. aiguilleur, d. ai-
guide, ac, macaz). Macagiu, acela care in-
dreapta trenurile pe linia cuvenitA la o ra-
mificatiune.
2) scar n., pl. a (d. ac). Cutioara de ti-
nut ace. $i acarita si acarnita, pl. e.
3) acar- conj. cu int. indefinit, numai In
compozitiune (ung. akar, id, d. akarni, a
vrea. Cp. cu art). Trans. Acar-ce,-tine, -care,
-uncle a. a., on -ce, - tine,- care,- unde s. a. V.
macar.
acaret si ecaret n., p1. e al art (turc.
'akaret,'akarat, imobile, care e p1. arabic d.
'akar, imobil, bina) 'mobil, bina, construnc-
'lune. Anexa. (lei) la casa unet mosit, ea:
hambare, soproane s. a. V. holeath
acasa adv. de tot si de directiune (a 4
si case). La domiciliti, nolo unde loctuesti :
stall acasd, ma duc acasd, plec de acasd.
Fig. Nu mi-s boil acasd, is ingrijorat, trist.
Acuma mai vii de acasd, acuma to pricep
ce zici, inu convine. Acura mai vii acasd,
acuma at priceput
acatist n., pl. e (ngr. si vgr. alcathistos,
neasezat, care nu lade In picioare. V. ca-
tizma). Bis. Iran bisericesc in timpu cin-
tarii caruia se std in picioare. Cela ce se da
preutului care Oita acest imn: am sd dad
acatiste pe la toate bisericile, dor mi-a ajuta
Dumnezeii.
acatistier n., p1. a (d. acatist). Carte
care cuprinde acatiste.
acat, acct $i (ob.) agat, a -eta v.
tr. (lat. * ad-capfidre d. captio,-finis, prin-
dere, cdpere, captum, o prinde ; it. caccidre,
a vina [d. lat * capt bare), fr. chasser, sp. cazar
pg. ca ar. V, catia, cater, descat).
Atirn, spinzur : clad( hainaii cut. V. refl. MA
atirn and agdf cu minile de an capac. Fig.

ACA
Md agd( de cineva, ma tin de el p. un inte-
res ; ma aleg (ma leg de el, fi cant cearta).
$i atag (Munt vest) V. acolisesc.
acatar, V, cater.
acastaTe f., pl, di (d. acastifii). Sec.
Casa prea malts. V. cucurigu.
actistan n., pl. die (ung. akasztd-fa,
lemn de sptnzurat, adica spinzurAtoare" :
akasztani a spinzura). Nord. SpInzuratoare.
Scrinciov (sad' cheer numai un simplu lea-
gAn ofi scindura pe care dot copii se dad
in cumpana). Schele Ia o clAdire. Iron. Om
prea malt si slab (cocIrla, prAjinA).
acatare pron. indefinit fix (lat. eccum
talemiacAta asa", de ex., om", de uncle,
prescurtat, atare si cutare ; mrom. ahtare.
Cp. $i cu alb. akd kus, oare-care, akd ku,
undeva). Vechi. Trans. Anumit : in acdtare
ceased. Azi. Trans. Munt. Insemnat, deose-
hit, stimabil, considerabil : acdtare poem&
nu e vre-o poanzd acdtare, nu e mare lucru
de capu lui, nu e de vre-o valoare). in
Mold., pin etim. pop., s'a facut * acdtdrii,
apoi s'a clespartit In a ciitariT (nal consi-
deratiunii", de sama, lnsemnat :) un om a
cdtdrii.
acct, V. neat.
actitator,-oare adj., Se zice despre
pAsarile care (ca cucu, ghionoaia) on despre
plantele care (ca edera, volbura) se acatA.
$i agatator, acifitarator $i cata.
rator. V. suitor.
actin n., p1 die (ung. akd, d. slovacu
okov, gAleatA cu buza ferecatA, vsl. o-
kovi, legAturi de ter. V. acov. Cp. si cu
alov, haldu si arsov, arsaii). Trans. GAleatA.
Acov.
* acced,-ces, a-cede v. intr. (lat.
ac-cedere. V. cedez; pureed) gi mai des
accedoz (fr. acceder).Rar. Adetconsimt :
a accede la propunerea cuiva.
* accelersit, -a adj. (1st accelerates, fr
accelere). Rapid, cu mers grAbit: tren acce-
lerat
* accelerator, -care adj. Care acce-
lereazA. Care se accelereaza : forfa accelera-
toare a unui corp care cade.
*acceleratitine (lat accelerdtio,-onis).
Actiunea de a accelera, Mire, grAbire.
Si
-atie, dar mai des -are.
* accelerez v. tr. (lat accelero, - rare,
d. celer, lute, rapede ; fr. accelerer). Gra-
besc, lutesc : a accelera mersu, lucrdrile.
* accent n., p1. e (lat. accentes, d. ad,
la, si canna, ant, cintec). Gram. Prenuntare
mai intensA a um silabe, indiferent de I-
naltimea voch : accent tonic, ritmic. Pronun-
tare particulara : accent moldovenesc. Expre-
siune a vocii : accent plingdtor. Un semn
care se pune pe vocale : accent ascufit.
* accentuatitine f. (d. accentuez). Acti-
nea de a accentua, de a Intone. $i -atie,
dar mai des -are..
* accentuez v. tr. (mtat. accentuare,
www.dacoromanica.ro
63 ACC
fr. accentuer). Pun accentu. Variez Vocea
Fig. Scot in relief.
* accept si .ez, a -á v. tr. (lat. ac-
ceptdre, d. ac-cipere, ac-ceptum a primi. V.
fncep). Primesc de buns vole: accept un
dar. MA arAt gate de : accept liipta. Accept
o polig ma angajez s'o platesc la scadenta.
* acceptabil,-ii adj., (lat acceptabilis),
Care se poate primi.
* acceptant, -a adj. (lat. acceptans,
-antis, fr acceptant). Care accepts (o polio;).
* acceptator, -care adj. Acceptant.
* acceptatitine 1. (lat. acceptdtio,-Onis)-
Actiunea de o accepts. $i -atie, dar ob.
-are.
* accepfiune f. (lat. acceptio,-Onis).°Rar.
PreferentA : a da dreptate lard accepfiune
de persoane. Gram. intelesu In care se is o
vorbA : accepfiune proprie sad figural& de
ex.: caldera focului (proprie) cd dura dis-
cursului (figurat). $i - eptie.
* acces n. pl.e (lat. accesses). Intrare : ac-
ces gred. Fig. lzbucnire, atac: acces de fri-
guri, de nebunie, de minie V. toana.
* accesib11,-ii adj. (tat. accessibilis).
De care to poti apropia : mdrile polare nu-s
accesibile tuturor. Fig. Bine-voitor : minis-
iru accesibil tuturor.
* accesibilitate f. (lat. accessibilitas,
-dtis). Usurinta de a ajunge undeva, calitatea
de a fi accesibil : accesibilitatea unit munte.
* accesit n., p1. e (fr. accessit, d. lat.
s'a apropiat. Cp. cu afidavit §i
accessit
deficit). Distinctiune acordata elevilor care
s'ad apropiat mai molt de cei premiati. Pam.
S. m. si f. Elev sad eleva care a primit A-
ceasta distinctiune : o accesltd.
* accesidne f. (lat. ac-cessio,-Onis. V.
acted, cesiune). Adeziune : a da cc-
cesiunea to unit (sad la un) tractat Suire
pe tron : accesienea la putere. Drepfu de ac-
cesiune, dreptu proprietarului Ia venitu pro -
prietAtii
* accesorin,-e adj. (mlat accessories).
Care depinde de un lucru principal : clauzd
accesorie S. n. Lucru accesoriti : a lua acce-
sore: drept principal. Accesoriile unel ma-
fint bucatile care o compun on o Intretin.
Adv. In mod accesorio.
* accident n., pl. e (fr. accident, d. lat.
Occidens,-entis, care se Intimpla. V. Inci-
dent). intimplare neprevazuta. Nenorocire.
Accident de teren, richcatura sad adtricatura.
Pict. Accidente de lumina, combinatiune a
luminii si a umbrelor pe tablod. Muz. (si
masc.). Semn care modificA nota (diez, be-
mol, becar).
* accideptal,-5. adj. (d. accident ; fr.
accidentel). Intimplator, neprevazut : intil-
nine accidentald. Adv. Din Intimplare.
* accidentat,-a adj. (d accident ; fr.
 ACC
- 69
accidentd). Plin de accidente, zgrunturos,
gropilat, hopuros, cu rldicaturi si adtncaturi :
drum, term accidental Fig. Zbuciumat:
viafd accidentatd. Inegal : slit accidentat.
Fain. Care a suferit un accident : acciden-
tafii an fast dug la spital.
* accidentez tr. (d. accident ; fr.
v.
accidenter). Fac accidente (adincaturi sea
rldicaturi): a accidenta an teen. Muz. Pun
dieze, bemoluri, becare. Fig. Variez : a-ft
accidenta stile.
* acciz n., p'. e (fr. accize). P1. Taxa
care se p:Atea p. bauturi si alte mArfuri la
bariere'e oraselor(desfiintata in Romani a veche
la 1903 de ministru Costinescu si In ocuitA
cu taxa la locu de producere). Biurou unde
se platea aceasta taxa. Vechi acsiz (rus.
akcia).
* accizar m. (d. accize) Functionar de
la accize.
* acefal §I -al, -a adj. (vgr. akepholos,
d. a-, fara, si kephale, cap. V. trigono-ce-
ial). Fara cap : monstru acefal, stridiite-s
accefale. S. in. Un accefal.
* acefalie f. (d. acefal). Lipsa capulut
acel, acea pron. demonstrativ, pl acei,
acele (lat eccil- ille). Arata persoana on lu-
cru departat in opoz. cu accest : acei om,
acea femeie; omu acela, femeia aceia ; acei
oameni, ace'e femei, oamenii aceia, femeile
acetea. 0 beraie ca aceia (Fam.), o bataie
teapanA (Ca acela pe care o still.) Un betiv ca
acela, un mare betiv. 6u nu-s de ace /a, de
a elect, is om onest on bun (nu din acei
oameni on din acele femei cu nume rail).
De aceTa, pentru aceia, din acest
motiv, de asta. Dupe aceia (nord), dupe
asta, pe urma, apot Tot acela, acelast
V7' si ceL
aceia;:, aceTas (est) si -aPT (vest)
pron., pl. aceias, cceleas (lat. eccu-ille-sic
s. a.) Tot acela, tot aceia (numai In limbs
scrisa on literara).
acer, a -a v. tr. (cp. cu alb. kidloni,
observ). Vechi. Rar azi in vest. Astept. Pint
desc.
acera, V. achila.
* acerb, -61 adj. (lat. acerbus. V.
exacerbez). Inversunat : aided acerbd.
Adv. A critica acerb.
acest, aceasta pron. demonstrativ,
p1 acesti, aceste. (lat. eccu - isle). Arata per-
soana on lucru apropiat, to opozitiune cu
acei: acest om, omu acesta ; ateasto femeie,
femeia aceasta, acesti oameni, oamenii a-
vstia ; aceste femei, femeile acestea. De
asta, pentru asta, de aceia, pentru a-
Dupe asta, dupe aceia. intre a-
ceia.
cestea, in timpu acesta
acestasT, aceastasT gi - a$ pron.
Rar. Tot acesta, tot acela.
* acetat n., pl. e (d. lat. acetum, otet).
Chim. Sare produsa de acidu acetic combi-
binat cu o baza Si masc.
www.dacoromanica.ro
- ACH
* acetic, -a adj. (d. lat acetum, otet).
Chim Acid aceti', un lichid mobil care are
o densitate de 1,05 la 20o si ferbe la 1180.
Formeaza otetu si compusii derivati din
el. A Post Visit in otet (vinum accidum)
de B. Valentin In sec. XV.
* acetilena 1. p1. e (d. lat. acetum, Oct,
gi vgr. De, substanta ; fr. acetylene). Chum.
Un gaz idrocarbonat care se obtine tratind
carbura de calciu cu ape (CANA). Acetilena
da o flacara alba foarte stralucitoare, dar
Intrebuintarea ei cere marl precautiuni. Poate
produce inadusire, iar pin amestecu cu aeru
sae In contact cu flacara face exploziune.
A Post descoperita de Davy la 1836.
* acetena 1., p1. e (aceiasi origine cu
acetat). Chim. Lichid incolor, cu miros ete-
rat, volatil, inflamabil, care se formeaza
destilind un acetat.
* acetes,-osisa adj. (fr. aceteux, d. lat.
acetum, otet). Care are gustu otetului
* achena L, pl. e (fr. akene $t achaine,
d. vgr. a, nu, ne-, si hatno, deschid). Bot.
Fruct uscat cu pericarpu nelipit de seminte,
ca la alun, stejar, cinepA, papadie. Vcart-
opsa, samara.
* achila 1., pl. e (lat. &gala). $oim mare
eft vulturu, pajura. EmblemA militara go-
mana, adoptata gi de Franceji, si de Romani.
Fals acvila (dupe pron. germ.). In sec.
19 acerit (neol. fabricat).
* achileTe 1., pl. ele, ca orchideie, si eL
ca cr'efe, ale! saufemele, fond (lat. achille
d. vgr. pea Achilleios, plants lui Ahile, dupa
numele lui Ahile, pe care Chirone II MO-
lase sa cunoascA proprietatile plantelor). BoL
O plants din familia compuselor ale carei
flori se intrebuinteaza la I acut ceai de tuse
si la curatit singele (achillea millefelium)
Pop. coada soricelalui, In Banat alunele
V. rototel.
* achilinra adj. (lat. uquilinus). Nas
achilin, nas ca ciocu achilet corwat V. pa-
pagal si tapir Fals acv.
achindie, V. chindie.
achingia m. (turc akvngv, d. akyn,
ceambur, rain p. jaf). Vechi. Pl. Un corp
de calareti Turcomant singura trupa exis-
tentA la Turci in ainte de Infiintarea ieni-
cerilor si mentinuta mai tfrzsia ca calarime
neregularti de cercetatori. Si echingiii
(turc. eking:0 V. hinsar.
*ach(t, a -6.1v. tr. (fr. acqui ter, d. quifte,
achitat). Platesc, rafulesc : achita o datorie.
Constat plata : a achita un bilet, o facture.
Fig. Liberez de supt acuzatiune: a achita
un acuzat. V. refl. Ma liberez de datorii
materiale sail morale. lmplinesc o Insarci-
fare: s'a acliitat bine.
* achitare f. Actiunea de a achita.
1) * achilI n., pl. or!, rar e (fr. acquit
achitare). La biliard, prima bile izbita ca se
INCH
- 65
se decida care juator va juca into : a da
ochid (Ir. donner l'acquit).
2) achi6 n., p1. uri, rar e (rus. kit d.
fr. queue, coada, achiu). Mold. Tac, baston
de biliard.
* achizitivrà adj. (lat. acquisitivus).
Jur. De achizit'une, care duce la achizitiune
(la proprietate) : prescriptiune achizitivd.
achizItivitate f. (d. achizitiv: fr.
acquisitivite). Instinctu de a tot ctstiga, de
a ocupa, de a lua.
achizltdr, - care adj. (lat. acquisi-
tor, V. in- chizitor) Care face aderenti,
abonati, partizan'.
* achlzIntine f. (lat. acquisitio,- dais.
V. In-, per- si rechizinune). Obtinere
pin cumpardre, munch, prescriptiune $. a. :
achizitnine de tatente, glorie. Lucru obtinut:
-splendidd achiziliune I $i -ijie.
aci (vest) gi aiMf, aicea (est) adv-
ilat. eccu-hic ; it. qui, cat. sp. pg. aqui, fr
act). In acest lilt, In opoz. cu_ acolo. Act e
aci, aci e greutatea. De aci in ante (sail
enlo), de acum In ainte, incepInd din
acest lot on moment. Aci... aci, acum...
=um, chid... chid : aci ride, aci phnge.
Cit pe aci sau pe aci, pe aci (mold. cit pe
ce), mai mai, aproape sa $i acia, acie
acilea (vest).
acice gi acicea adv. (lat. eccu-hicce.
V. coace). Vechi. Aci.$i cite, cicea
(care provine din de aice devenit *decice ai
alespArtit apol in de cite).
* acid, -à adj. (lat. dcidus) Acru : fruct
acid. S. m. $i n., pl. e Chim. Compus al u-
nuui corp simplu cu oxigenu sau idrogenu,
de un gust 1ntepAtor si care Inroseste tine-
-tura de turnesol. Fals acid (dupa fr.).
* aciditate f (lat. aciditas). Calitatea
ale a ft acru, acreala.
* acidulat,-5. adj. (fr. acidule). Chim.
Cam acru.
* acidulez v. tr. (fr. aciduler, d.acidule,
lat acidulus, cam acru, dim. d. ocidus, acid,
acru). Chim. Acresc putin : accidulez o infu-
ziune.
acie adv. Vechi. Aci.
aciTas,-ies gi -iis adv. (d. aci). Ur.
Indata.
acilea (ea dift.) adv. (d. aci ai -lea din
acolea). Mont. vest. Aci.
acToaTe gi (ob.) acioaTe f., pl. of (it.
occiajo, vechi acciaro *i a ciale, otel, d. lat.
pop. aciarium gi aciale, care vine d. aries,
.ascutiS ; ven. azzale, fr. ocier, sp. acero ;
ngr. °fiat V. anti, arcer, otel). Bronz.
P et. Clopot. Iron. Glas de acioaie, glas pA-
trunzator, asurzitor : a 'nceput cu glasu ei
.de acioaie. Mont. Clopotel cu sunet suptire
care se attrna la gnu vitelor, mai ales at
mlnjilor (talanga).$i cToaTe (Mold. sud):
o vacd purtind o cioaie mare (Soy. 186).
acToala f., pl. e (d. aciolez). Adapost,
refugiu (lily. 148).
www.dacoromanica.ro
- ACO
acTuTez, a acTuTa gi aciuit v. tr. (lat.
accello,-are adApostesc In celula, d. cella,
celula, cAmAruta, polata. Din * accello yin
formele fAra I, ca actiliez, iar din *accel-
lare vine aciolez). Adapostesc. Rar. Odih-
nese, potolesc. V. refl. Un bordet, in rare se
aciria cum putea (Sadov. VR. 2, 9, 309).
se acirlase acolo (Rehr. ?, 61) In Vc. Arg.
acTolez gi acTurez In Trans. $i Olt si
mil acialesc: rdmas numa cu cdsula, s'a
aciuit pe lingo Paraschiva (Rehr. 2, 35). V.
olejesc 2.
aciOator sau aclotor n., pl. care. Vechi
Loc de aciaat, adApost refugia (vsl. pri-
bieite).
* aclarn, a -it v. h. (lat. ac-clamare. V.
chem, ex-, pro- gi re-clam). Salut pin
aclamatiuni : aclam an orator, Numesc fArA
sA votez: a fost aclamat rege, ca rege.
* aclamajiune f. (lat. ac-clamdtio,-dnis).
Actiunea de a aclama, strigAt de aprobare
unanimA. Mod de a vote Bra scrutin In
adunAri: lege votatd pin aclamaliunl $i
-Ana gi -are.
aclaz, V. atlaz.
* acIlmatathine f. (fr. acclimatation).
Actiunea de a sail de a se acclimata $i
-*tie gi -are.
acIlmatez v. tr. (fr. acclimater, d. climat,
clima). Deprind cu o china noaA: aclimatez
o plant& V. refl. MA deprind s8 trAiesc
undeva. Intru In modA, prind rAdAcina: acest
obicef s'a aclimatat In Romdnia $i acli-
matlzez (ca sistematizez).
acme, V. acum.
* acnele 1. (fr. acne, de la un pretins
cuv. vgr. akne, greseala de copist in Ae.ius
ild. akme vhf.) Med. 0 boala carlicterizata
pin couri V. cos 1.
acoace, V. coace.
* acolada f. p1. e (fr. accoler, a Imbra-
ti$a dupa glt). imbratiSare. Lovihira lina data
cu latu sAbiii pe urnArti celut ce se fAcea
cavaler. TrasaturA de condel on semn de
tipar pentru reunirea mai multor articuls
Intr'unu.
acolea (ea dift.) adv./ (din acolo, dupA
vbg. kale). Fam. Cotea, aci.
acoteasT ad. Vechi. Tot aci.
acollsesc (ma) v. refl. (ngr. kolld aor,
ek011isa, lipesc, d. kaki, clei, coala. V coal a).
Mord. Rar azi. MA agat, m8 leg de cineva
cu Old rail: sd nu se mai acoliseascd de
Mmd.va (Nec. Let. 2. 181).
* acolit m. (fr. acolyte, lat. acc4ithus
Ild. acanthus, d. vgr. akauthos, servitor. V.
anacolut). Un fel de paraclisier la cato-
tic, Fig. Iron. Ajutor (tovarAs) subaltern.
* acolltatn., pl. e (fr. acolytat) Funcfl-
unea de acolit
acelo gi (pop) acolu (sud) gi acolci
(nord) adv. de be si de directiune (lat. eccu-
ACO
- 66
ilia-, de unde s'a facut acute, ca'n Mac.,
acolo, ca'n nord, si ado, ca'n Mac. si Ba-
nat. Pe urma, dupes vbg. kolie, s'a facut a-
ea/a si cOlo, acOlea si cOlea). in ace) loc,
In opoz, cu aci, aici, acolea, acilea: star
acolo, and due acolo. Se uziteaza si ca ter-
min care mareste ideia de dispret: is un
prost si el acolo are ci el 2-3 franc( acolo,
fi se fuduleste I introacolo (nord) in colo.
Dintr'acolo, din cola V. colo. A lu-
cra inteacolo (germ. dahin arbeiten), barb.
ardelenesc =a lucra in acest scop, a lucra
Pentru".
acolo*T si -6* adv. Vechi. Tot acolo.
* acomodab11,-4 adj. (d. acomodez; fr.
accommodable). Care se poate acomoda.
* acomodathine f. (lat. accommodd-
tia-OniS). Potriveala, adaptare. Invoke, Im-
pAcare. FizioL Facultatea pin care ochhl
vede !impede la diferite distante $i -aile,
dar ob. -are.
* acomodez, v. tr. (lat. ac-cOmmodo,
- commodore; tr. accommoder). Potrivesc, fac
comod, adaptez : a acomoda o ptesd la o
masina. lmpac : a aeomoda o afacere pin
band Infelegere. V. refl. Ma adaptez.
* acompanlament n., pl. e (fr. accom-
pagnement). Insotire (in plimbare). Muz. in-
sotire (cu vocea sad cu un instrument).
* acompaniat6r,qoare adj. si s. Care
acompaniaza.
* acompaniez v. tr. (fr. accompagner).
Merg Impreuna cu cineva, conduc, Insotesc.
Escortez. Muz. Ctnt impreura cu cineva.
* aconit m. (vgr. akOniton, lat. acont-
tum). Omeag.
* acont n a p1. art (fr. acompte, d. o, la,
si comple, cont). Plata partiala a unei da-
torii, bell s. a. Arvona.
acoper, a -i v. tr. (lat. * ac-co-operire
cooperire, a acoperi ; it. coprire, vpv. pg.
cobrir, npv. butt, fr. couvrir, sp. cubrir.
El sail et acopere [est), el sail el acopere(
[vest), sa acopere. V. des-coper, oper-
cul). Pun un luau peste altu ca sa-1 ascund,
to sa-1 conserv, ca sa-1 ornez : a acoperi o
casa cu trestle, zapada acopere cimpu, cimpu
e acoperit pe zapada, casa e acoperda cu
sindila, florae acopereati cimpu. Fig. Apar,
protejez : acoper an loc. Ascund, thinuesc:
ina acoper planurile. Scuz, justific : acoper
o gre ,ceald. V. refl. Ma Imbrac, Imi pun pa-
'aria. Fig. Ma acoper de glorie, de rasine.
Ceru se acopere, se Intuited.. Vechi co-
per si inacoper. Azi In est si actiper,
In vest si caper, in nord acopikr.
acoperi* n., p1. art si e (d. a acoperi).
Munt. Invalitoarea unui edificifi: acoperis
de olane. $i coperi*.
acoperit n., pl. uri sail e. Ps. S. Aco-
peremint $i cop-,
acoperlt6r, -Dare s. Ps. S. Protec-
tor. $icop-.
acoperemint n., p1. inte (d. a acoperi).
www.dacoromanica.ro
- ACR
Acoperis (Mold.) Fig. Acoperire, protecti-
une : trupe de acoperemint. Vechi co-
per-.
* acord n., p1. art (fr. accord). Confor-
mitate de sentimente, Invoiala, intelegere a'
fi de acord cu cineva. Armonie: acord in-
ire gest ci cuvinte. Gram. Raport al cuvinte-
lor, concordanta. Muz. Unirea armonica a
mai multor sunete: acord perfect.
* acord si -ez, a -á v, tr. (fr. accor-
der). Pun In acord: acordez dot adversad
Conced, dad : acord an rdgaz, o grafie.
Gram. Pun cuvintele in concordanta : acord
subiectu cu predicate. Muz. Potrivesc vocea
cu sunetele mu instrument, potrivesc sune-
tele coardelor um instrument : acordez
vioara.
* acordabil, -á adj. (d. a. acorda; fr.
accordable). Care se poate acorda : grafie
acordabila. Care se poate pune in acord
reclamant acorclabil.
* acordare f. Actiunea de a acorda.
* acordeon n., pl. acme (fr. accordimr,
d. germ. akkordion, cuvint fabricat). Armo-
nica cu clape, inventata la 1825 la Viena de-
Damian.
* acordOr (fr. accordeur) sae acor-
dator m. Care acordeaza instrumente de-
muzica, mai ales plane.
acos, -oases adj. Dos. Plin de ace,.
ghimpos.
* acotiledonat, -à adj. (vgr. a-, WA,
si cotiledon). Bot. Criptogam, fora cotile-
doane: plante acotiledonate.
acav n, pl. oave (slrb. akov, [d. ung.
aka galeata, de unde si rota acddJ, 0-kov, vsl.
okovi, ferecattn-a ; ceh. okov, galeata cu cercum
de fer. V. covaci. Cp. cu ferie si demerlie)._
Olt. Banat. Butoi de marime mijlocie, ma
mare de cit balerca. V. antal.
acreala f., pl. ea Proprietatea de a fi
acru, aciditate, acrime.
* acreditare f. Actiunea de a acredita-
Scrisoare de acreditare, pin care se anunta
ca cel ce o prezenta merits incredere.
* acreditez v. tr. (fr. accrdditer, d.
credit, credit; it. accreditare). Dau credit:
lealitutea sa l-a acreditat. Fac sa Sc creada
ceva : acreditez o Are. Acreditez un trimes,
ii autorizez misiunea V. refl. °Min creza-
mint, ma adeveresc : a:eastd informafiune
se acrediteaza
* acreditiv, -It adj. (d. acreditez). Com.
Care-ti deschide un credit : so' isoare acre-
ditiva. S. n, pl. e (germ. akkreditiv). Scri-
soare pa baza carela poti lea de In o per-
soana on institutiune bani In numele celuL
care a iscalit scrisoarea.
acresc v. tr. (d. acru). inacresc, fac acru..
Fig. A fi se acri, a ti se url, a fi grozav de-
plictisit: mi s'a acrit cu manna asta I
acridift f., pl. e (ngr. akrida). L. V. Co-
sas (lAcusta mica).
acrime f. Acreala.
acri*or, -oara adj. Cam acru.
ACR
67
acrittlea f., p1. 1. Lucru acru. Pl. Mtn-
cart sau fructe acre.
acr11, -le adj. Rar. Cam acru.
* acrobat, -a s. (vgr. akrobdtes, d.
dkron, vhf, si baino, merg. V. baza). Care
merge pe funie. Fig. Care-si ascunde insu-
ficienta supt proceduri excentrice : acest zia-
,rist no e de cit un acrobat V. geamba..
* acrobatic,
adj. (d. acrobat). De
-acrobat
* acrobatie f. (d. acrobat). Meseria de
acrobat.
* acrocef al si -al, -a adj. (vgr. dkron,
%C if, si kephale, cap). Z'ool. Care are capu
Lscutit.
* acromatfc. -A adj. (vgr. a-, fail
vi rama, coloare). Fig. Care lash sA treacA
lumina WA s'o descompunA In cele sapte
aolori fundamentale: lentile acromatice..
* acromatizm n., p1. e (d. acromatic),
Fig. Proprietatea lentilelor acromatice.
* acronlc, -AL adj. (vgr. akrdnyhos, d.
dkros, extent, si n5rx, noapte). Astr. Care
fAsare la apusu soarelui sail' apune la rasA-
ritti lui: stele acronice.
* acropola yi -OM f., pl. e (vrg. akra-
polls, d. dkros, cel ma, Malt, si pd /is, oral).
_Partea cea mai inalta a oraselor grecesti,
care servea Ca cethtufe.
* acrostfh n., p1. art (vgr. akrdstihon,
d. dkron, virf, si stihos, vers). Poezie in care
-versurile Incep cu cite o literA formind
toate un nume.
*acroterlii n. (vgr. akrterion). Arh.
_Mic pedestal care se pune la coitu sail
-virtu unui fronton ca sA sustie ceva (un
vas, o stAtuA).
sera, -a adj. (lat. pop. acres lid. acer,
acru; it. sp. pg, agro, fr. aigre). Care are
gustu lamili, Acid, intepator : un yin acru
de-it save cdciula'n pod. Fig. Iron. Care
pare cA simte acrealA, adicA nemultAmit" :
.0 pia acrd. Vest. Murat: varzd acrl.
acrtim n., (ngr. alcrami, id.) Rar. 0
boala a pruncilor (afte?). Sare amarA (sulfat
de magnezie)?
* acsiz, V. acciz.
* act n., pl. e (lat. acturn, lucru fAcut).
Fapt, actiune : act de dreptate, de autoritate,
.de rdzboi. A face act de prezentd, a to arAta
undeva numai ca sA nu fit acuzat c'al lipsit,
dar fArA sA lucrezi. Act de credintd, dovadA
de fidelitate. Hirtie (document) care adeve-
reste un fapt: act de nastere, de cununie,
de moarte. Act de acuzare, expunerea fap-
telor acuzatulto. A tua act de ceva, a con-
stata legal, a tnregistra faptu (lat. actus).
Diviziune a unei pese teatrale: tragedie
In dad acte.
actinamea V. ahtinamea.
* actinometrfe f. (vgr. aktls, aktinos,
razA, si -metrie) Fiz. MAsurarea intensitati,
razelor.
www.dacoromanica.ro
- ACT
* actinometru n., p1. e (vgr. aktls,
aktinos, razA, si metro). Fiz. Instrument de
masurat intensitatea razelor.
* activ, -a adj. activus, d. agere, actum,
a lucre). ViO, laborios, harnic : om activ.
Care lucreazA : principiii activ. Energic : re-
media activ. Datorii active, sume datorite
tie de altii Gram. Verb activ, verb transitiv,
care are un complement direct. Forma activd,
care Ewan actiunea. S. n., p1. e. Com. Ceia
ce posezi, In opoz. cu pasiv, cent ce dato-
Testi. Adv. In mod activ.
* actIvez v. tr. (fr. activer). GrAbesc,
accelerez. Dau titlu de activ (unui ofiter din
definitivez.
rezervA). V.
* actIvitate I. (d. activ; fr. artivite).
Puterea de a lucre: activitatea spiritului,
deldsor multa activitate. Servicia activ :
soldat in activitate.
* actor m. (fr. acteur, d. lat. actor,
-oris. Cp. cu actor. V. actiune). Artist
care joacA pe scenA. Fig. Cel ce joacA un
rol tntr'un eveniment. Vulg. afteor
(eo dift), d. rus. aktera, pop. ahtear.
* actrita f., pl. e (rus. aktrisa, d. fr. ac-
trice. Cp. cu generatrice, nfotrice). ArtistA
care joacA pe scenA. Vulg. si afteorita
(d. afteor).
* actoras m. Actor prost.
* actual, -fi adj. (let. actualis ; fr. ac-
tual). Care exists to stare activa: servicia
actual. Prezent, de scum : obiceiuri actuate.
Proaspat si demn de atentiune incA, intere-
sant: acest fapt nu mai este actual.
* actualltate f. (d. actual ; fr. actua-
lite). Calitatea de a fi actual (proaspAt, in-
teresant) : acest fapt no mat este de actua-
litate. Fapt actual, Intimplare de azf orf nu
prea veche : presa trifieste din actualitilti.
* actualizez, (d. actual). Fac actual :
a actualiza an fapt.
* actualmdnte adv. (d. actual ; fr. ac-
tuellement). Acuma, In acest timp.
* actIonar, -a s. (d. ac(iune sail fr.
actionnaire). Posesor de actiunl ale unei In-
treprinderi. V. partas.
* actlonez v. tr. (fr. actionner). Dau fn
judecatA, intentez actiune in justitie. Pun in
miscare : marina aciionatd cu petrol.
* actiune 1. (let. dello, -dais, d. 6gere,
actum, a face. V. aglt). Fapt, tot cela ce
se face : frumoasd actiune. Ocupatiune, mis-
care : it vezi tot-de-a-una in actiune. Mod
in care un corp luereazA asupra altula : ac-
tiune chimicd, ac(iunea unei otrdvi. CAl-
durA In vorbA sad In gest : a vorbi cu ac-
(rune. Sublect de bucatA literarA orl mers
al unei plese teatrale : actiune interesantd.
UrmArire pin judecatA: procuroru a deschis
actiune criminald. PartAsie, parte de capital
Intro intreprindere. Faille de valoare pin
care se aratA partea de capital pe care al
pus-o intro tntreprindere: a cumpdra ac-
ACU
- 68
(hint. Fals ache (Trans.), dupa germ.
akzie (d. ol. aktie).
acu, V. acum.
acaafortist, s. (fr. aquafortiste,
d. it. acquafdrte, apa tare). Gravor cu apt) tare.
* acdarela 1., pl. e (it. acquarella) Pic-
tura cu color! mutate In apa, nu In ulel.
Fals acv-.
* acdarelist, -à s. (d. acdareld). Artist
de acuarele. Fals acv-.
* acdarid n. (lat. aquarium). Basin to
care se tin plante sau animale acuatice.
Fals acv-. V. juvelnic.
acustic, -a adj. Oat aqudticus). Care
creste orl trale*te In apa set la apa: plant&
animal acziatic. Fals acv-.
* acilatinta f.(it acquatinta). GravurA
cu acuaforte care imiteaza acdarela.
* acaeduct, V. apeduct.
acutund, V. cufund.
acultate f. (d. lat. actitus, ascutit ; fr
actlite). Calitatea de a fi ascutit: acuitatea
cululut Fig. Acuitatea durerit
acum (vest) $i acuma (est) adv. (lat.
* eccd -modo, ca cum d. quO-modo. Eccu
sad eccum e ild. ecce eum, lacata-1). In acest
timp, in acest moment: acuma e fericit,dar
altd data a suferit matte. Indata, imediat :
acuma plec, plec acuma. Loc. adj. De a-
cuma, actual : cel de acuma. De acum,
de acum inainte sau de acum
in colo, de azt Inainte, pe timpu rA-
Inas, Incepind din acest moment: dz a-
cuma, m'am linistit. Fam. $i ace:: acti-i
acu, acu e momentu hotaritor sau critic;
acus $i acusa, in nord amu $i amus,
lar In vechinie acme, $i Tacma. In sud
acusica (dupa vsl. ca'n bg. Mica,
aci; rus. zdteka, ad; *. a.
* acumimat, adj. (lat. acuminatus).
B t. Frunzd acaminatd, frunza cu virtu
ascutit
* acumulator adj. Care acumuleaza. $i
m. sad n., pl. oare. Aparat (mecanic, elec-
tric) care acumuleaza energie.
* acumulatieme f. (lat. ac- cunzuldtio,
-anis). Actiunea de a acumula. $i -atie,
dar mat des -are.
* acumulez v. tr. (tat. acctimulo, -are,
d. cdmulus, grAmada). Gramadesc, adun : a
acumula cornori.
Reaper, V. acoper.
* acurat, -A adj. (germ. akkurat, d.
lat. accuratus, it. accurato, Ingrijit). Trans.
Lamurit: sand acurat. Adv. In mod acurat.
* acuratetA 1., pl. e (it. accuratezza).
Ingrijire, curatenie: acest lucrotor hicreaza
cu mato acurateld.
sea*, acusa $i acusica, V. acum.
acu*dr n., pl. oare (d. ac). Iglita, ac
mare cu virfu putin indoit ca sa prinda firu
www.dacoromanica.ro
- ADA
si sit Impletesti clorapl. AstazI se zice-
mat mult crosetd (fr. crochet), seta ce e un
barb. V. fiuld.
* acustic, -à adj., (vgr. akustikas). Re-
lativ la auz : nery acustic. Cornet acustic,
cornet care aduna sunetele ca sit le auzl
mai bine. $. f., pl. 1. Fiz. Stiinta sunetelor;
felu cum se and sunetele unel salr: acest
teatru are o acusticd band. Adv. Din punct
de vedere acustic.
* acut, -à adj., (lat. actitus) Ascutit:
accent acut. Fig. Violent: durere acutd. Clar
patrunzator: Voce acutd.
acutropeac, V. cotropesc.
* acuz, a -a v. tr. (lat ac-cusare, d.
la, *i causa, cauza, proces. V. s-cuz). In-
vinovatesc, phase: it acuza de fart. Fig_
TrAdez, dad de gol: faptele-I acuzaii.
* acuzabil, -a adj. (lat accusabilis)_
Care poate fi acuzat.
* acuzat, -A adj. Care e deferit in justitie-
p. crimp: a achita an acuzat. V. inculpat.
* acuzativ n., pl. e. Gram. Cazu cu
care se construesc verbele transitive: lupu
it mdnincd pe mTel.
* acuzator, -mitre adj. Care acuza.
* acuzalhine f. (lat. accusatte, -Onisy
Actiunea de a acuza. Dare In judecatit. In-
vinovatire. $1 -able $i -are.
ad, V. Tad.
* adagio n. (it. adagio, Meet). Afar_
Melodie executata hied. Adv. A data adagio_
* adagid n. (lat. adagium). Zicatoare,
locutiune. De ex.: Nici pe dracu sd -I vezi,
Wei crime &I-ft fact.
* adamantin, -A adj. (lat. adamanti-
nus, d. la vgr. adanzantinos). De djamant:
aspect adamantin.
adamasca, V. damasc.
adaog, adaos, V. adaug, adaus.
adap (vest) *i adap (est), a adapa
v. tr. (lat. adaquo, -are, d. aqua, apa; iL
adacquare, pv. azaigar, sp. adaguar). Ali-
mentez vitele cu apa (duclndu -le la apA orI
aducindu-le apa cu galeata): plzigaru-$i
adapd vita. Fig. Invat, sug Invatatura: fie-
care sd se adape de la izvoru ftiinjei I
* adaptabiune I. (lat. adaptatio, -anis).
Actiune de a adapts. $i -able, dar,.
ob. -are.
* adaptez v. tr. (lat. adaptare, d. apt us.
apt, potrivit). Ajustez, potrivesc : adaptez air
cadru. Fig. Deprind, obi*nulesc, acomodez
nevoia I -a adaptat la media, animaleles'ad
adaptat clime( in care ad trait.
adaug, a adauga *i (est) -gesc, a
adslugi $i (vechl) a adauge, part a-.
ditus v. tr. (lat. alaugere, pop. adaugere,
part. adauctum, id., d. augere, a mari.. V.
augment). Pun ceva pe linga altu sad
altele: a adduga an franc la mad, sare-
ctorbet Fig. Mal spun ceva : nu mat adaug
ADA
- 69
nimic la cele spuse. Vechi. Maresc, sporesc:
a adduga banii, averea. Inure Ia plata bi-
rului: sti n'aibd vote a-i scddea, nict a-i a-
ddugi. L-a addugat cu pira, I-a IncArcat cu
plra. I-a adlugit pintecele, a lAsat-o gravida.
V. refl. Vechi. Cresc, sporesc: apa, patima,
suspinu se adaoge. MA unesc. Trans. MA
recasAtoresc. MA inmultesc: pacatosif se a-
daug. MA compar, ma aseman (Con). Md
adaug la masa cuiva, ma pun la masa lul.
V. intr. Boala addogeu, se agrava. Forme
vechi: adao-: sd -$t adaogd, Domnu sd
vd adaogd, se va adaoge, va adaoga, va a-
daogi, ad adaos (adaugal), ii adaoserd (a-
daugara).
adaugere $i adaogere f. Vechi. Ada-
ugare, sporire.
adaus si adaos n., pl. or/ sad e (ye-
chili part. at lul adaug). Lucru addugat (o-
blecte, banl, a. a.) : adaus de leafd. Anexa,
suplement, apendice : un adaus la o carte.
A fi Inteadaus, a fi gravida.
adalmas, V. aldamas.
adamants 1., pl. e (ung. adomdny, do-
ademenesc). Vechi. Azi Trans.
natiune. V.
Maram. Canata. Dobtnda. LAcomie. $i
ademana, mita.
ademenesc v. tr. (d. addmand). Trans.
Ademenesc. Maram. Imprumut cu dobindd,
Inset
adaugat, V. adaug.
adaosag n., pl. art. Vechi. Adaus, spor,
suprataxa.
adap, V. adap.
adapare f. Actiunea de a adApa o data.
Vechi adapacTune.
adapat n., p1. urL Actiunea de a adApa
mereti: addpatu vitelor, a duce vitele la
adripat.
adapiitoare f., pl. ori. Loc unde se
adapA vitele (Qgheab sad loc la rid).
adapatUra f., pl. 1. Felul de a adApa.
adapoT n., pl. oaie §i art (rus vodo -pdi,
pron. vadapot, d. vodd apA, ai poitt, a a-
dapa, ruda cu lat. potare, a bea, ai potabi-
lis, potahil. V initial a cAzut supt infl. lui
addp). Arm. AdApat, adapare : sand add-
paiu.
adiftpdst n., pl. urt rar oaste (lat. ad-
appositum, pus Ia, compus ca ea ai addstare).
Loc unde nu eat' expus neplacerilor sad pe-
riculelor (virit, soare, ploaie, frig, gloante).
Fig. Refughl : religiunea oferd un adapost
nenorocitilor. La adapost de, aparat,
ferit : la addpost de ploate, la adapostu
injuriilor:
adaposteala 1., pl. elf. Vechi. Odihna.
adapostesc v. tr. (d. adapost), Pun la
adApost. V. refl. Ma pun la adapost. Vechi
-ez. V. acTuTez gi oiejesc 1.
adAst, a -it v. tr. (lat. adastare din ad-
ad-stare ; pv. adastar, a se grabi. Addst,
www.dacoromanica.ro
ADE
addsti, adastd; sa addste si sd adaste),
Aatept
adaygat V. adaug.
adavasesc v. tr. (cp. cu ung. Livozni,
a se departa, tdvortatni, a departa, mai a-
les ca in Trans. vest se zice ttivasesc). Ve-
chi. Trans. Mold. Risipesc, ruinez, prApA-
desc (averea, sanAtatea, o turma, un popor)..
$i azi In Trans. adavasesc Si ade-
vesesc. In Mold. mai vechi adevasesc,
iar azi (Bta.). davasesc, stric, hrentuiesc,
deteriorez mi s'a davasit cant pe drunur
cel MIL In. Olt. (Vc.) davasesc, risipesc,
cheltuiesc mutt. V. hodorogesc.
adecii, V. adica.
* adecnat, -et adj. (lat. adaequatus, d.
aequs, aequali; egal ; fr. adequat). Potrivit.
corespunzator : un cuvInt adeciiat notittnit_
Fals adecvat.
ademsina, V. adamants.
ademenesc v. tr. (din addmanesc).
Atrag pin vorbe, bani, frumuseta a. a.: an
surfs ademenitor, a grddind ademenitrare.
V. refl. MA simt atras: stritea pe lo:, s'ade-
menea cuprins de admira e (Al.). $i adl-
menesc. La Ret tudumanesc (care-
poate fi infl. de tumanesc).
* ademptItine f. (lat. ademptio, de la
ademptus, luat). Jur. Revocarea unui legat
sail a unei donatium.
adena, V. antena.
* adenitat 1., p1. e (d. vgr. add7, ghin-
durA). Med. Aprinderea (unflarea) ganglio-
nilor linfatici (a ghindurilor) la git, supsu-
on sac' stinghii in urma unei zgirieturi pin
care intrA microbii sau dupa unele boale mi-
crobiene. Se numeate ai bubon. Pop.
scurtd §i udmd, iar la vite trtigan.
* adept, -a s., pl. f. e (lat. adeptus, d..
ad-ipiscor, apiscor, obtin. V. copula,
cuplet). Partizan, tovaraa al ideilor cuiva-
* ader §i -ez, a -a v. intr. (fr. ad-
herer, d. lat. ad-haerere, a fi lipit de ceva).
MA lipesc, ma prind, Is alipit, Is prins :
epiderma aderd petit Fig. MA alipesc, pri-
mesc, accept : a adera and doctrine sail la'
o doctrind.
* aderent, -fi adj. (lat. ad-haerens,.
-haerentis. V. in-erent). Care adera : epi-
derma e aderenta petit. Fig. Adj. ai s.
Alipit, adept, pArtaa aderent la o idele,
aderentit unei ideL
* aderenta f., p1. e (d. aderent; fr. ad-
herence. V. adeziune). Calitatea de a fi
aderent: aderenfa epidermet petit (dativ).
aderenta la o ideie.
adds, adese $i adesea (ea dift.)_
adv. Lit. Des, de multe ort
adese - orT sau adeseorT ady. (des si
oara). De multe ori. (Ob. dese-ori, des, de
matte oil).
adet n., pl. urt (turc. ar. ddet, uz, re-
 ADE
70
gulA, obice1;bg : strb. adet). Mold. Az! Dobr.
DatinA, obicei. Taxa vamalA. Bir, dajdie.
Azi In Gorj. DijmA de rachiii data stapinu-
lui cazanului. In Mold. $i azi adeti, mai
ales in nord, ca Sireti, zidi tld. Siret, zid.
1 adevAr n., pl. urt (d. adevar 2). Ca-
litatea lucrului adevdrat, realitate. Principitl,
axiomA, maxima : adevdruri matematice. Sin -
ceritate: a vorbi cu accentu adevdrulu(.
Pict $i sculpt Expresiune fidelA a naturii: e
adevdr in acest cap. In adevar,
intioadevar, in realitate, adevdrat, chear
cum este. Vechi f., pl. ere (ea
yard, vere, fetn, d. var). $i de-adevar
(eattlift) p1. art In vest. adevar.
2 adevAr, -Ara adj., p1. en!, ere (lat.
ad-ad-verus, d. verus, adevdrat. V. var).
Vechi. Adearat Adv. AdevArat, in adevar.
adevarfire 1., p1. drl. Vechi. AdevAr.
$1 -raciOne.
adevarat, -A adj. Conform. adevAru-
]ui. Sincer: amic adevdrat. Care are can-
aille esentiale naturii sale : un diamant
adevdrat. Convenabil, potrivit : lacd ade-
-vdratu sad loc I Astr. Timp adevdrat, limp
mAsurat pin miscarea realA a pamtntului.
Adv. In adevar: adevdrat asa Svechi cu a-
devdrat). Vecht deadevar (ea dift),
-adj. $i adv., fem. ard, pl. ere.
adevaratate f., p1. oft. Vechi AdevAr.
adevartittlra $i -eritura 1., pl. L
Adeverire, mArturie.
adevasesc, V. adavasesc.
adeverdsc v. ft. (din adevdr sao din
mai vechiu adeverez, din care a ramas azi
numal adj. adevdrat). Dovedesc ca adeva-
rat: a adeverit cd e asa, ctirea s'a adeve-
rit. Vechi. Asigur, promit: le adeverea cd se
va face catolic, numat sd-I primeascd sd le
fie crai (Nec.).V. refl. MA tncredintez, ma
asigur: Want adeverit cd nu spunea cu di-
reptate (Dos.). MA oblig: se adevcri cu ju-
ramint cd nu se va mdrita (Moxa).
adeverez, a -Ara v. tr. (lat ad-de-
verare, d, verum, adevar).. Vechi Adeveresc.
.MArturisesc adevAru. In Serbia adava-
rez, a -a.
adeverinta f., pl. e (d. adeveresc). Hir-
tie scrisA sail alt lucrti care adevereste ceva
(dovadA, recepisA, chitanta, certificat, atestat).
adeveritor, -wire adj. Care adeve-
reste. V. jurator.
adeveritari, V. adevaraturii.
adevesesc, V. adavasesc.
adezifine f. (lat adhdesio. V. ade-
renta, coeziune). Actiunea de a adera,
-de se bpi : foga de adeziune. Fig. Consen-
timent : dad, refuz adeziunea mea anal lu-
cre sail la un lucru.
adeziv, -A adj. d. adeziune: fr. ad-
hisff). Care se lipeste de pale emplastru
www.dacoromanica.ro
ADI
adeziv. Fig. Care aratA adeziunea: formula
adezivd.
adiabatic, -a adj.(vgr. adidbatos). Fig.
Impenetrabil, impermeabil din partea calduril.
* adjacent, V. adjacent.
adiafor, -a adj. (ngr. adidforos). Sec.
19. NepAsAtor, indiferent
adiaforie f. (ngr. adiaforla). Sec. 19.
NepAsare, indiferentA.
adiaforisesc v. tr. (ngr. adiaford, viit
-rlso). Sec. 19. Tratez cu indiferenta.
adiaforisire f. Sec. 19. Adiaforie.
adiata, V. diata.
adiba adv. V. diba.
adica conj. (lat ad id quod. V. ca. Cp.
si cu dice). Vrea sA zicA, cu alte cuvinte :
regele animalelor, adicd len. $1 anume:
a pldtit fi restu, adicd un franc. Oare : Adic.11
crezt ed ma tem? Adicd ce to crezt tu?
Mai rar $i lit. sidle& (vechi &caeca), mai
ales In loctiunea la adica, la urma urmei.
judecind bine, in momentu deciziv (la dicA),
la adicd, nu-s nici ed asa de slab; sd re°
pdfim tocmat la adicd! De acest cuv.
(ca $i de anume) abuzeazA RomAnil germ-
nizati traducind pe germ. ntimlich : era adicd
bolnav (corect rom. cdci era bolnav). Altii,
ca sA evite o pretinsa cacofonie, zic ca a-
dica, care adica Ild. adicd cd, adicd
care, cum zice poporu, care nu stie de ase-
menea fleacuri. Tot asa, nu e mai corect sa
zici cum *idle& lld. adicd cum.
adicate (a), adicatele (a) adv. Pop.
Adia.
adidre I. Vinticel, Ant care adie.
adiT $i (Trans. vest) adtiT, a aduia v.
intr. ob. la pers. III (bg. date, adie ; strb.
dujem, duti, nsl. dljem, diti, a adia. Sa
adie, adiind. Bern. I, 236). Vintu adie, abu-
reste, bate lin (ca zefiru). Rar. Misc. puiin,
blestesc: Niel moartd, nici vie, numat din
coadd adie (ghicitoarea balantei). Agit, cla-
tin: cu sabia adia si ameninfa (Teod.). V.
tr. Ating usor: adie tin scaun cu degetu, si
degetu rdmine intraurit (Ref). Apuc alene:
lenesu adia aisle pate ca sd acopere so-
pronu.
* adiTo interj. (ngr. d. it addio, la Duni-
nezeii"). FOrmulA la politeta la despartire:
adito, amice I S. n. Un adito. Reprezenta-
tiune de adito, ultima reprezentaiiune A -ti
lua adito de la cineva, a zice adho cuiva
a-i adresa ultimu salut Fig. Fam. S'a dus, a
tr5cut timpu de: de azi in ainte, adiio fe-
rzcire adtio chilipir (Merge -te pe bot
adimenesc, V. ademenesc.
adinamie f. (vgr. advnamia, d. a-, fara,
Si djtnamis, putere). Debilitate, slabiciune.
* adinamic, -A adj. (d. adinamie). De-
bit, slab.
adineaurT (vest), adinioarea $i di-
nioarea (est) adv. (din &Indoor-a, tar a-
s'a pus Inainte supt infl. lui acolo-colo, aid
AD1
- 71
g a.). Cu putin Inainte, nu de mutt:
adinioarea ai zis cd vret, acuma
vrei I Si mat a-, ca mat inainte lid.
ainte.
adins adv. (lat ad ipsum ad id ip-
sum.. V. ins, ins si dins) In locufiunile
introadins, in adins, din adins, a-
anume cu intentiune, cu stop, cu premedi-
tare: a face ceva in adins ; cu seriozitate,
In serios, nu glumind : a vorbi in adins.
Cu (tot) dinadinsu, cu stop hotarlt, cu
seriozitate :s'a wizard de carte cu tot data-
dinsu. Vechi maT cu dinadinsu, maT
de-adins, mai staruitor, mai serios. Cu
de-adinsu, mai ales, In special : pentru
lard mai cu de-adinsu (N. Cost 2. 36). Cu
de-adinsu, cu atentiune, cu stAruintA. In
de adins, anume, In adins.
adint, a -it v. intr. (lat. * ad-hiantare,
d. hians, hicintis, part prez. d. hiare, a casca,
a dori cu pofta, cu gura cAscatA, ca si it
spaventare d. lat * expaventare, a spAimInta,
format tot dintr'un part prez. P. ian deve-
nit in, cp. cu cretin. V. hiat). Vechi. Mold.
(Tkt Acad.). MA uit cu atentiune, nu daii
uitarii.
adinte adv. (lat. ad-de-ante). Maram.
Mai Inainte, adinioarea.
* adio, V. adiTo
* adipos, -oases adj. (fr. adipeux, d.
lat adeps, ddipis grasime). Anat. Gras, de
grasime: fesut adipos.
* aditional, -à adj. (d. aditiune;
additionnel). De aditiune, adaugat: articul
aditional.
* aditionez v. tr. (d. aditiune; fr. addi-
tionner). Aritm. Adun.
* adititine f. (lat additio,-dnis. V. tra-
ditiune). Actiunea de a aclauga. Totalu
unei note de cheltuieli, socoteala. Aritm.
Adunare.
* adjutant, V. adjutant.
1) adinc, -A adj.., pl. f. t (lat aduncus,
lncovoiat, d. uncus, drlig). Cu fundu depAr-
tat de suprafata, de margine, de intrare (pro-
fund): apd, fintind, pddure adincd. Care
pAtrunde adinc : rand adincd. Fig. Mare,
intens :noapte, durere, ignorant& lini$te
adincd. Gra' de patruns : mister adinc.
Foarte patrunzAtor : ochi, spirit, cugetdtor,
politic adinc. Inchindciune adincd, facuta
Inchinindu-te foarte jos. AdInci bdtrin fe,
lung' bAtrtnete. S. m. Adincime, fund : in
adincu mdrilor, codrilor. Fig. A dori din
adincu sufletului, a suspina din adincu int-
mit. La adinc, unde e apa adInca, la larg,
In largu ape', departe de mal. Adv. Plna in
adlnc: cufitu a pdtruns adinc, adinc in-
tristat
2) adinc, a -a v. tr. Vechi. Adincesc.
a(fincat, -fi adj. Adtncit S. n., p1. e $i
rut Vechi. Adinc, adincime.
adincattira f., pl. 1. Loc adincit (depre-
siune, cavitate).
www.dacoromanica.ro
- AD/VS.
adincesc v. tr. d. adinc). Fac adinc :
nu a adinci un canal. Examinez adtnc, apro-
in- fundez : a adinci o ftiinfa. V. refl. MA fac
adinc: apa se adince$te. Intro adlnc : hotit
sari adincit in ptidure. MA ocup adinc de
ceva : a to adinci in filologie. Md adincesc
in gdndurt, cad pe ginduri, cuget adinc.
adincime f. Calitatea de a fi adinc, pro-
funditate : adincimea anal rid. Una din cele
trei dimensiuni ale corpurilor (sin. cu indl-
time, une-ori cu lungime: aceastd curte are-
2) de metri de latintz $i 30 de adincime
sail o adincime de...) Fig. Multa stiinta,
mare pricepere: adincime de idei. Impene-
trabilitate adincimea judecdjilor lut Dam -
nezeil.
adincit, -á adj. (d. adlnc). LAsat In jos,.
scobit: cimp adinctt. Fig. Absorbit : adincit
in cugetare, in intristare.
adincitarli f., p1. 1. AdIncAturA.
* adjacent, -fi adj. (lat. ddjacens,-In-
tis, d. ad, la si jacere, a zacea, a fi situat).
AlAturat : fart adjacente Unghlurf adja-
cente, care ail o lature comunk $i adia-
cent.
* adjectiv n., p1. e (lat adjcctivus, care
se adaugA). Gram. Cuvint adaugat unul sub-
stantiv ca sit -1 califice sat, sa-1 determine.
Adj. Fornid adjectivd sau adjectivald.
Fals adjectiv.
* adjectival, -à adj. (d. adjectiv). De
adjectiv : forma, locufiune adjectivald. Adv_
fr. Ca adjectiv.
* adjadic, a -ift vtr. (lat. adjadico, -are)_
Atribul pin judecata o proprietate. Acord
celui ce oferA mai mult la concurenta. De-
cern. Gresit adjudec, dupes cum ar fi
gresit revitidec fata de vindec. V. atir-
disesc.
* adjudicatar, -ft s. :Cel caruia i s'a
adjudicat ceva.
* adjudicator, -ogre adj. Care ad-
judicA.
* adjudicatitine f. (lat adjudicdtio,
-dais). Actiunea de a adjudica. $i -atier
dar ob. -are.
* adjunct, -à adj. (lat adjunctus, ali-
pit). Alipit ca ajutor: functionar adjunct. S.
m. Titlu oficial al cApitanilor si maiorilor de
intendenta (germ. rus. adiunkt). V. ata*at.
* adjutant, -à adj. (lat adjdtans,
care ajuta; it. adintante, fr. adjutant; germ.
rus. adjutant). Ajutator, care ajuta culva. S.
m. °titer alipit unul suveran On until gene-
ral p. servicil personale orl p. transmiteree
ordinelor. Sergent adjutant, subofiter Insar-
cinat cu politia corpului In timpu serviciu-
lui orl afara din el (pop. aghiotdnt, dupes rus.).
* adjuvant, -ft adj. (lat adjtivans,.
-antis). Fiziol. Care ajuta mistuirea si bra-
nirea. S. a, pl. e. Sarea e un adjuvant.
* administrativ, -a adj. (lat adminis-
trativus). De administratiune: functiune ad-
ADM
- 72
zninistrativd. Adv. Din punct de vedere ad-
ministrativ.
administrator, -ogre s. Care ad-
ministreaza : adminisb ator de plasa,de movie.
* administratlene f. (lat. adminis-
(ratio Actinea de a administra, de a
mlnui averea tine' case, unei institutiuni sad
unui stat Ramurd a unui servicid public
(aceia care lngrijeste de partea materiala:
brand, Imbrdcaminte, edificii, cdi). Acel ser-
-yield at armatel care se ocupa de brand, 1m-
brAcdminte, contabilitate s. a.: ofifer de ad-
ministrafizine. Functionarif administrativi:
loata administrafiunea. Consilid de admi-
nistrafiune, cei ce supravegheaza aplicarea
-statutelor si mersu unei societal' din care
fac parte. $i .atle.
* administrez v. fr. (lat administrare).
Guverncz, conduc: a administra un depar-
lament. Dail sa is z a-I administra calm
_Luz vomitiv. Pam. Iron. Trag, aplic: a -i ad-
ministra cuiva o palmd.
* admir, a, -Av. tr. (lat admiror,- rziri).
Privesc cu mirare, placere si stand.
* admIrabil, -A adj., (lat. admirabilis).
Demn de admiratiune, minunat Adv. In mod
-admirabil.
* admirativ, -It adj. (lat. admirativus).
Care arata admiratiunea: gest admirativ.
admlrator, -ogre s4 (lat admirator).
-Care admira.
* admiratitine f. (tat. admirdtio, -anis).
Actiunea de a admires $i -atle si -are.
* admisibil, -à adj. (d. admis ; fr. ad-
missible). Care se poate admite.
* admisibilitate f. ( admisibil; fr. ad-
missibilite). Calitatea de a fi admisibil.
admisitine f. (lat admissio, -Orli& V.
misiune). Actiunea de a admite sad de a
fi admis.
dormirea MaiciT DomnuluT, o sArba-
* admit, -mis, a -mite v. tr. (lat ad- toare la 15 August, numitA si Sfinta Maria
trimet). Primesc, Incuviintez: rea Mare.
mittere. V.
admit intro societate. Recunosc ca adeva-
rat: admit un principiii. Tolerez: aceastd
afacere nu admite nicf o Intirziere. Primesc
favorabil: admit o cerere.
admonestare f. Mustrare, dojand.
admonestez v. tr. (fr. admonester).
Mustru.
* admonititine f. (lat. admonitio,
d mOneo sfatulesc). Mustrare. $i itie.
* adnotater, -care s. Care adnotcazd,
Rar anot-.
* adnotatiene f. (lat. adnotdtio,
Actiunea de a adnota un text. Notd expli-
cativA. $i -atie $i -are. Rar anot-.
* adnotez v. tr. (lat adndto, -Ore. V.
notez). insemn prin note, fac note (unei
-cArti). Rar anotez.
* adolescent, s. (lat. adolescens,
-entis). Care e In adolscenta,
* adolescentli f., p1. e (lat. adolescen-
dia). VIrsta dintre 16 $i 23 de ani.
www.dacoromanica.ro
- ADR
* adonaT n. pr. (ebr. domn, staple).
Linn din numcle lul Dumnezed la Jidani.
* adonic, -ft adj. (tat versus addnius).
Metr. Vers adonic, vers latin on grecesc
compus dintr'un dactil Si un sponded sau
troheti.
* adopt, a -1, v. tr. (tat adoptare.
Adopt, adopfi, adoptil sd adopte V. optez),
lad de suflet, Infiez: August 11 adoptd pe
Tiberizi. Aleg, prefer, admit: a adopta o pd-
rere, o sistond.
* adoptabll, -A adj. (lat. adoptabilis).
Care se poate adopt&
* adoptsint, -A adj. (lat addlotans,
-ands; fr. adoptant). Acela care adoptd, In-
flator.
* adoptiv, adj.. (lat adoptivus). Re-
fatly la adoptiune: fiu, tatd adoptiv.
* adoptitine (lat adoptio, -Onis). Ac-.
f.
tiunea de a adopta, Infiere.
alder, a -it v. tr. (tat ad-Oro, -ordre).
MA 1nchin Jut Dumnezed. Fig, lubesc cu pa-
siune: a adora muzica.
* adorabil, -iTt adj., (lat. adorabilis).
Vrednic de adoratiune.
* adorator, -ogre s. (lat adorator).
Care adora: adoratorit pater&
adoratiune f. (lat. adordtio,
Actiunea de a adora; lubire extrema.
-atie si -are.
adorm, a -f, v. tr. (lat. addormire,
it. addormire, pv. sp. pg. adormit. A-
doarme, sd adoarma). !neap sA dorm: abea
adormisem. V. tr. Fac sa doarmA: a adormi
un cop!. Fig. Nu pot atrage atentiunea,
plictisesc: discursurile lat to adorm. Amu-
zez ca sit nu se observe: a adormi atenfi-
unea dufmanilor. A adormi intru Domnu,
a adormi somnu cel de vac', a marl.
adormfre f. Actiunea de a adormi. A-
V. uspenie.
adormit, -fi adj. Fig. Grew, lanes
adormitule I Linistit, mort: ora; adormit:
adurmitez v. intr. (lat * addormito, -Ore,
d. addormire, a adormi. V. dormitez).
Vechl. Adorm. in vest adurmitez.
adormitor, -pare adj. Care to a-
doarme, pldcut: un cintec adormztor. Fig.
Iron. Plicticos: ce discurs adormitor I
adresgt f., pl. e (fr. adresse). Aratarea
numelui si locuintei cuiva ca sa i se tri-
meata ceva : a scrze pe plic adresa cuiva,
f-am (fat adresa, I-am scris pe (ori supt)
adresa ta, scrisoarea s'a dus la o adresd
gresitd. Scrisoare de la 0 autoritate sad de
la o societate, scrisoare oficiala: ministeru
1-a trimes o adresd de mulfamir.. La a-
dresa cuiva, tndreptat catre cineva: acolo
s'aii auzit matte laude la adresa luf, era o
rdutdcioasa aluziune la adresa lui.
* adresant, 41 s. (rus. adrescint, d.
fr. adresser, a adresa. Cp. cu arestant si pre-
 73
ADR
miant). Ace la a carui adresa e pc scrisoare
(primitoru).
* adresez v. tr. (fr. adresser, d. dres-
ser, a Indrepta, a dresa. V. dresez,
drept). Indrept o scrisoare (un pachet) la
adresa cuiva : i-am adresat o scrisoare. V.
refl. Ma Indrept spre cineva, ti vorbesc. Ape-
lez : nu mai am cut (sail la cine) sd and a-
dresez.
adtic, adasy a adtice v. tr. (lat. ad-
ddco, - chicere ; it. addurre, pv. vfr. aduire,
sp. aducir, pg. adduzir. Imper. add $i
add : adu-lt [VR, 1925,7,34]. V. duc). Duc
(considerindu-ma pe mine ca centru sail
locu despre care vorbesc): a aduce apd In
casd, pine copiilor, o scrisoare, o vestr. Fac
sa vie: 1 -am adus acasd. Produc, fac : pomu
aduce roade, munca aduce castig. Pricinu-
iesc, fac: ploala a adus marl pagube. In-
doiesc, lntorc (Rar): a adus copacu cu virfu'n
jos. Fig. Fac sa ajungb: aid l-a arias belia.
V. intr. Seman putin : copilu aduce cu ta-
td-su. Aduc la Ind plinire, tndeplinesc. Aduc
la cunostinfd, comunic, spun. Aduc laude,
laud. Aduc aminte, V. aminte. Prov. Nu
aduce anu ce aduce ceasu. Vorba duke
malt aduce.
aducere f. Actiunea de a aduce. Vechl.
Prinos, jertfd Aducere aminte, amintire,
revenire in memorie.
aducater,-ogre adj. si s. Care aduce :
aducatoru unel scrisori.
* aductor,-ogre adj. (lat. adductor.
V. abductor). Anat. Care apropie de corp
partite de care e legat : muschf aductori.
aductitine f. (lat. adchi tio, -dais).
Anat. Actiunea muschilor aducton. $i
-acile pi -ticere.
adaT, a -a, V. adIT.
adulatorrosire s. si adj. Hat adu-
lator). Lingusitor.
* adulailane f. (lat. aduldtio, -Outs).
Lingusire. $i -atie.
* adulez v. tr. (lat. addict-, -dri). Lin-
gusesc.
acialmec yi ( vechi) adtilm, stalm si
ulm, a .4 v. tr. (lat* ad-olmicare sad
rom. olm, miros, compus ca ad-un). lad
urma mirosind (cum fac ctnii ca ss desco-
pere vtnatu sad vinatu ca sa se fereasca de
vtnatori): un clue care adulmecd putoarea
flare,. (Sadov. VR 1924,1,9). Fig. Inima if
umbla alurea cercetind, adalmecind (Reim'. 2,
129); kohl adulmecd miscarea polifiit $i
dalmac, -eel, -ecd ; sd -ece (Mold. sud) si
ulmesc (Mold. sud) : 41 unfld nitrite tapir
ca sd ulmeascd stina, porneste (VR. 2,
204). Mrom. atonic, a -d (d. olmu, olm). V.
aput $i obllcesc 1.
* adult, -A adj. si s., Hat achiltus).
Crescut mare, ajuns la adolescents.
* adulter, -Et adj. si s. (fr. adultere. d.
lat. addlter, gen. adtilteri, d. ad. la, $i alter,
www.dacoromanica.ro
ADV
altu). Care calcd tredinta conjugala. S. n.,
pl. e. Adulteriii.
* aduiterin, -A adj. si S. (lat. adulte-
rinus). Nbscut din adulterid.
* adulterld n. (lat adulterium). 1nfide-
litate conjugala.
* adumbresc v. tr. (d. umbresc dupb
lat. ad-umbrare). Rar. Umbresc. Fig. Schi-
fez, estompez. V. refl. Mb adapostesc la
umbra.
adult? a -á v. tr. Hat arldno,-dre, d.
ad, la, si anus unu ; it. adunare) Reduc o
multime la unu, fac adunarea : am adunat
toate cifrele. String:a aduna banf aid' pen-
tru site negre (Prov). Culeg : albinele adund
mierea din flori. V. refl. MA reunesc: a tu-
n& $i s'ad adunat (Expresiune de dispret
p. societati rele).
adunare 1., p1. dd. Actiunea de a saa
de a se aduna. Reuniune, societate (p. a
petrece, a se sfbtui s. a.): a vorbi intr'o mare
adunare. Obsteasca adunare (rom. corect
Adunarza Obsteascd), numele primultd par-
lament rombnesc. Adunarea deputatdor, ca-
mera. Adundrile legluitoare, parlamentu..
Aritm. Operatiunea pin care mai multe nu-
mere de acelasi fel se grupeaza Intrunu
singur (se reduc la unu singur). Arm. Sem-
nalu de goarnb sau trompeta (in ainte si de
darabanA) pin care se cheamA toti soldatil
la un loc. V. clacfi.
adunat n., p1. ur/sad e. Vechi. Adunare,
g'oata, sobor. Agonisiti, strInsd. Substanta.
adunatara 1. pl. I Vecht. Gloats, so-
boa-4M Str1nsurd societate de °amen* ne-
vrednici adunati din toate partite o adu-
natant
adurmitez, V. adormitez.
adus, -ft adj. (d. aduc), Rar. incovoiat,
adus In forma de om adus de spate (gtr-
bov). S. n., p1. uri. Actiunea de a aduce des.
advar, V. avgar.
* adventist, -A s. Adept al adventiz-
mului. Adj. Secta adventistd.
* adventiv, -ft adj., (lat. adventivus)..
Care vine pe urma. Jur. Doblndit alt-fel de-
ctt pin succesiune directs. Bot. ailecint,
ramuri adventive, care [tsar mai pe urma
pe trunchi.
* adventizm n. Secta adventistilor, In-
temeiatb la 1831 In Statele Unite de Wiliam
Miller (nascut la sfirsitu sec. 18 In Pitsfield),
care anuntA, ca un nebun on sartatan, a dotia
smire (lat. adventus) a lui Hristos la 14
April 1844 si alese Stmbata In locu Dumi-
nicii, cela ce pricinuiebte o zadarnica tur-
burare In lumea crestineasa
adverb n., pl. e (fr. adverbe, de la lat.
advdrbium). Gram. CuvInt invariabil care
modifica un verb (vede bine), un adjectiv
(mat bun), sad alt adverb (foarte bine).
adverbial, -A adj. Hat adverbialis)_
Relativ la adverb. Locultune adverbiald, re-
ADV
- 74
unirea may multor vorbe echivalente c'un
.adverb, ca pin urmare dect. Adv. In mod
adverbial.
* advers, -a adj. (lat. adversus, d. ad
la, oi versus, tntors). Contrar, opus: partidu
advers. Partea adversd, contra cAreia pie -
dezi.
* adversar, -a s. (lat. adversaries). Care
-ti se opune, duoman, potrivnic, antagonist,
* adversativ, -á adj. (latadversalivus).
Care aratA opunerea: ci, insar darts con-
juncliuni adversative.
* adversitate f. (lat adversitas,
Nenorocire, nenoroc, suferinta.
* advocat $i (ob.) avocet m. (lat.
.advocdtus, chemat ; it avvocato, fr. avocat).
Cel care te apAra la judecatA. Fig. Cel care
intervine p. altu. Despre o femeie, se
poate zice a(d)vocatlf. V. patron, vechil,
jalbar oi clantad.
* advocatlic $i (ob.) av- n., p1. uri
(d. advocat cu sufix turc. -tic ca'n bg. ad-
vokatlyk). Fam. Iron. AvocaturA.
* advocators $i (ob.) av- f., pl. t (d.
edvocat cu sufixu -urd, ca'n literaturd ;
germ. advokatur). Profesiunea de avocat
* advocatel $i (ob.) av- m., p1. el.
Iron Avocat prost (pin joc de cuvinte avo...
djel, adicA Mid).
* advocatesc $i (ob.) av-, -easca
adj.'lDe avocat, al avocatilor corpu avo-
cdtesc (baron).
* advocateste $i (ob.) av- adv. Ca a-
vocatii: a proceda avocateste.
advocatie §i (ob.) av- f. Fam. A-
vocaturA.
* advocatime"si (ob.) av- f. Fam.
Colectivitatea avocatilor.
adven, V. anvon.
* aed m. (vgr. aoidds) Poet $i cIntaret (la
vechii Greci): Orfezi era en aed.
*1) aer (sail $i aTer) n., p1. e (lat. Or,
.eferis, d. vgr. aer, ngr. aeras, aeri; it aria,
vpv. sp. afire, fr. air, pg. ar. V. arie 2).
Gazu pe care-1 respirAm oi care formeazA
atmosfera:aer curat, stricat, sdndtos, ne-
sdndtos, rece, cald.I A lea aer, a teoi la
plimbare to aeru liber. VAzduh, atmosferA:
a pluti in aer. Aspect (dupA fr.): aeru ye-
-set at unui cistigdtor la loferie, at unei vile.
Atitudine: a avea, a-ji da, a-fi lea aer de
-savant. A-fl da sad a-11 lea aere, a-ti lua
ifos, a te fiats. grozay. Chim. Aeru per
nu e un element simplu, cum credead cei
vechi, ci un amestec de elemente format din
21 de part! de oxigen oi 79 de azot, pintre
care e amestecat oi argon 1100, acid car-
bonic, abur de ardi o. a. El joaca un mare
-rol to naturA e indispensabil vietii anima-
lelor oi plantelor; intretine arderea oi res-
-piratiunea, care e tot o ardere; e transmi-
lAtoru sunetului; to fine industria-1 utili-
www.dacoromanica.ro
- AER
zeazA ca forta motrice tntr'o multime de
imprejurdri, tntre altele la navigatiunea cu
ptnze oi la morile de Wilt Galilei oi, dupA
el, discipulu sAu Torricelli stabilirA cd aeru
e grew, de unde se derivA presiunea atmos-
feria. Acestei proprietati I se datoreote su-
irea apei to pompe, nu, cum se credea In
ainte, aversiunit naturii contra vidulut'.
2) aer (sail oi aTer) n., pl. e (mgr. oi vsl.
air, dupA aer 1). Vain cu care se acopere po-
tiru, procovdt (Rar). FatA de masA brodatA
pe care e pictat Hristos rAstignit $1 care se
expune In bisericA la ortodocoi in Vinerea
Paotelul (El reprezentA peatra care acoperea
mormtntu lui Hristos).
aerel V. aTerel.
* aerez v. tr. (fr. airer). Aerisesc.
* aerian, -et adj. (fr. aerien). Din aer,
care trdieote In, care se Intim pia in aer :plant&
calatorie aeriand. De aer: strat aerian. Fig.
Uoor ca aeru sad ca ingeril (din aer), deli-
cat, gingao: fiinfa aeriand.
* aerifer, -a adj. (aer $i fer din fructi-
fer). AducAtor de aer: tub aerifer.
* aeriform, -a adj. (aer $i -form din
di-form). Care seamAnd cu aeru: gaz ae-
riform.
aerisesc v. tr. (ngr. aerizo, aor. cre-
risa). Primenesc aeru : a aerisi o odaie.
Expun la aer, zvintez : a aerisi hainele. Si
aerez.
* aerodinamic, -a adj. (aer $i dine-
mic). Fiz. FAcut ca sA InvingA rezistenta ae-
rului, sA Inainteze mai uoor: automobil
aerodinarnic. S. 1., p1. i. Studio nuocdrii
aerului sad gazurilor In general.
* aerolit m. $i n., p1. e (aer $i -lit din
mono- $i oo-lit). PeatrA feruginoasA care cade
din aer. Ctiderea lore insotita de lumina oi
zgomot Ele-s sfarmaturi planetarepe care
le atrage pamtntu rind se apropie de ele.
Se numesc oi bolide. Poporu le zice stele
cdzdtoare. V. stea.
* aerologie f. (aer $i -logie). Partea fi-
zicii care trateazA despre aer.
* aerometrie f. (aer $i metrie). $tiinta
proprietatilor fizice ale aerului.
* aerometru n., pl. e (aer $i metre).
Instrument de mAsurat dcnsitatea aerului.
* aeronaut m. (aer $1 naut- din argo-
naut). Cel ce calAtoreote In aerostat Fals
-naut.
* aeronautic sail nantic, .4 adj.
(aer $1 nautic). De aeronaut. De aerostat S.
f. Stiinta aeronautului.
* aeroplan n., p1. e (aero din aero-
stat $i plan din planez). Maoina de zburat,
avion. Curat rom. ar fi zburdtoare, f., pl.
orf. La 1898 Enric Farman s'a urcat la
25 m., far la 25 Mid 1909 Blfriot a zburat
din Francia In Anglia peste strimtoarea Mt-
nicii. V. balon.
AER
- 75
* aeroplanie f. (d. aeroplart). Arta de
a zbura cu aeroplanu, aviatiune. Curat
rom. zburdtorle.
* aeroplanist, -A s. (d. aeroplan).
Care zboara cu aeroplanu, aviator. Curat
rom. zburdtor, -oare,
* aeroscop n., pl. oape (d. aer 1 $i
-stop din micro - stop). Instrument care culege
prafu din aer CT-, determinA cantitatea $i
compozitiunea.
* aerostat n., p1. e (d. aer 1 $i vgr.
sleds, care sta). Aparat plin cu un gaz
mai usor de Mt aeru si care ast-fel se poate
rtdica to atmosfera, In virtutea principiului
descoperit Si stabilit de Arhimede: ori-ce
corp solid, cufundat lntr'un fluid oare-care,
e Impins In sus cu o forts cgala cu greu-
tatea volumului fluidului pe care 1-a dis-
locat". Aerostatu, numit $i baton, o aplica-
tiune a acestui principin, se !liana ping end
ajunge In straturi destul de rarihcate ca di-
ferenta greutatil aerului dislocat $i a gazu-
lui dintrInsu sA fie egalA cu greutatea ma-
terialului din care e format. Aeronautu are
o proviziune de lest, din care arunca o parte
cind vrea sA se mai suie. Ca sA se scoboare,
trage de o sfoara $i deschide o supapa prac-
ticata In partea de sus a balonului $i pin
care iese o parte din gaz. Aerostatele au
fost imaginate de fratii Montgolfier (din orasu
Annonay), care Walt prima expertenta la 5
lunia 1783. Armatele franceze au tras
marl foloase din baloane In bAtAlia de
la Fleurus (1794) si la 1870-71; afara de asta,
ele contribue In fie-care zi la progresu me-
teorologiii, permitInd studio regiunilor Inane
ale atmosferei. Dupla numeroase $i vane ten-
tative, problema cirmel baloanelor (a diri-
gibilelor) a fost rezolvitA de ofiterii franceji
Renard $i Krebs, care la 1884 an strabatut
In 23 de minute 7 chilometri $i s'au Intors
tot acolo de unde plecase, $i rtai ales de
Brazilianu Santos-Dumont, care a facut la
Paris nenumarate plimbAri pin aer (1904),
de Francezu Lebaudy (1904) $i de contele
german Zeppelin. Rolu for e Implinit azi In
mare parte de aeroplane.
* aerostatic, -6. adj. (aer 1 $i static).
Relativ la aerostate: experienfd aerostatic&
S. f., pl. e $i 1. Stiinta despre aerostate.
* aetita f., p1. e (vgr. aetltes, d. aet6s,
vultur, fiind-ca se credea 'ea se gAseste to
cuibu vulturulul). Chim. Trioxid de jer.
stoves, V. alevea.
* affibil, -ft adj. (lat. WI:Mills, d. ad,
la, $i fari, a vorbi). Blind, bine-voitor, prie-
tenos. Adv. Cu afabilitate.
* afabilitate f. (lat. affabilitas, -dtis).
Calitatea de a fi afabil.
* afacere 1. (a 4 Si facere, dupe fr. af-
faire). Treat* lucru, daravere: afacere im-
portantd, ofaceri importante, afaceri co-
merciale, nu te trmesteca in afacerile altuia.
Pricing, proces: o afacere criminald. Pl. In-
teresele statului sail ale particularilor: afa-
www.dacoromanica.ro
AFE
cerite merg bine. Ministerul Afacerilor stra-
ine, ministeru de externe. A face afaceri, a
ctstiga din afaceri. Face afacerza mea, imt
convine.
afaniseala f., p1. elf.' Fam. Actiunea
de a safi de a te afanisi : acest befiv e cu-
rata afaniseald pe familia lull
afanisesc, v. tr. (ngr. afanizo, aor. afd-
nisa). Fam. Prapadesc, nimicesc: m'a afa-
nisit cu cheltuielite hit, m'am afanisitcu a-
titea cheltutell I V. apelpisesc.
afar& adv. de lot $i de miscare (din a-
foard, lat. ad, la, si f6ras, afara; vit. of-
fu azi fuori, sp. afuera. V. Cara). Nu
to huntru, In exterior: a dormi afard dirt
casd, a lesi afard din casd, a umbla pe a-
far& Apra din lege, scos de supt forta
legii. htif. A iesi afard, a-ti deserta matele.
Afars de, fAra, de eft numai: sd n'ai alft
dumnezei afard de mine. Afars de asta
sail afara de aceTa, deosebit de asta,
pe Iinga asta. Pe din afara, pe la exte-
rior. Fig. Din memorie, pe de rost: a sti
lectiunza pe din afard. Afars din cale
sail din cale afara, extraordinar, peste
masura. Fals in afara on din afar&
(fr. en dehors, du dehors) ltd. afard, de a-
ford : afard de asta, relele yin de afar&
Interj. Afars I lest
* affizic, -a adj. $i s. (d. afazie). Bol-
nay de afazie.
* afazie f. (vgr. aphasia, d. a- WA, $i
phdsis, vorbire) Med. Perderea vocii din
cauza unei leziuni cerebrate, anrutire.
* afect n., p1. e (tat affectus. V. per-
fect). Miscare de suflet, sentiment, pasiune.
* afectat, -a adj. Miscat, emotionat,
mahnit: exam afectali de mizeria lui. Pre-
facut, nenatural, izmenit: mers afectat. Adv.
A vorbi afectat.
* afectatitine 1. (lat. afectitio, - finis)_
Mod de a fi saa de a lucre nenatural: von-
bole cu afe:tafiane. Destinatiune, aplica-
tiune: afectafiunea unei same construirir
unui pod. Si -title, dar ob. -are.
* afectez v. tr. (tat affectare. V. In-.
fectez). Uzitez mult: a afecta oare-care
cuvinte. fail forma de: cristatele afecteaza
forme geometrice. MA prefac: a afecta o
lard de om onest. Destinez: a afecta brie
pentra an ospicid. Ipotechez: a afecta o
casd la Creditu Urban. Impresionez, misc:
mizeria lul m'a afectat. V. refl. MA friths-
tez: ne afectdm de mizeria altuia. MA pre-
fac, simulez sentimente ca sA par interesant
(ma glint, ma izmenesc, mA spancelesc).
* afectiv, -ft adj. (lat. affectivus). De
afect, care mica sufletu fenomene afective..
Care aratA afectiunea: gest afectiv. Sensibil,
impresionabil: naturd afectivd.
* afectuds, .oase adj. (lat. affectuo-
sus). Plin de afectiune. Adv. Cu afectiune.
* afectionez v. tr. (fr. affectionner)..
Barb. lubesc, tin la: a afectiona o stiinfrf,.
o persoand.
 AFE
- 76
afectiane f. (lat. affectio, -anis V.
per-fectiune). Alipire, lubire delicate:
ate (lune ($i afec(ie) materna. Impresiune:
afec(iuni ale suflitului. Med. Boa la: affec-
(lune nervoasa.
afelid n. (vgr, apd, de Ia, departe, $i
4llos, soare). Asir. Punctu eel mat departe
de soare al drbitei unei planete, in opoz. cu
perieliti.
afemeTat, -a adj. (dupe laf. effemi-
natus $i fr. effemina). Mu facade, femeiatic,
doritor de femei. Fig. Molesit
aferneTez v. tr. (dupe lat. effeminare
$i fr. effeminer). Fig. Molesesc, efeminez.
afendi, V. Wendt.
aferent, -a adj. (lat. afferens, -ends.
V. di- ferent). Care ravine fie-carula:por-
fiune, parte aferentd.
aferezil f., p1. e (vgr. aphalresis, d.
apO, de la, $i afresis, Mare). V. erezie,
di- $i sin-ereza. Gram. Scoaterea unei
silahe sau litere de la Inceputu cuxintului:
ndford Ild. anaford.
aferim I interj. (turc. oferim, d. pers.
aferin). Iron. Bravo, halal: aferim viteaz,
viteazule 1
afet n., pl. e $i ml (rus. lafata, d. germ.
!effete, iar acesta d. fr. affdt, it. affasto. V.
fust). Path (suportu, grindeiu) tunultd.
affidavit n., p1. e (mist affidavit, a afirmatiane f. (lat. affirmatior anis).
asigurat, a afirmat ", cuv. intrebuintat de En-
gleji. Cp. cu acc ssit $i deficit. V. fide!).
In Anglia $i Statele Unite, declaratiune supt
jurAmint c'ai plata in Cara to impozitele pen-
tru valorile de stat pe care le posezl.
afierosesc v. fr. (ngr. afierano, aor. a-
Jidrosa, consacrez, d. ierds, sacru). Vechi.
HArAzesc, inchin, dtruiesc (unei biserici, find
minAstiri). Fig. Fam. (pin confuziune cu
firosesc). Firosesc.
afif adj. fix (turc. [d. tug haft); usor V.
ififlia). Mold. Fain. Fara bani, ififlia: a
raminea afif
afig, afipt, a afige v. tr. (dupA fr.
afficher, d. lat af-flgere, a infige. V. in-fig).
Fixez, tag, lipesc: a afige un anun( pe un
zid. E mai bine de cit afisez.
afillat, -a adj. Care s'a afiliat, care e
Intro afilatiune. Subst Un afiliat.
afiliatiane f. (mlat. af-fillatio. -finis.
V. fillatiune). Actiunea de sae de a to
afilia, asociatiune. Si -ittle ai -ere.
afillez, v. tr. (fr. Wilier, d. mlat
d. ad, la, $i filius, fia). Adopt, aso-
ctez (vorbind de o societate mai mare care-
isi asociazA una mai mica saa o persoanA).
&fin m. (d. afind). Un copAcel cu frunze
verzi dintate, cu flori rosiatice, cu fructe
pegre albAstrii dulci $i cam acrisoare (vac-.
.cinium myrtillus). fn Siberia se face din
fructele lui un rachifi concentrat in med.
ele se recomanda c.pntra diareii, disenteriii,
scorbutului si Oral-II de singe. Din ele se
www.dacoromanica.ro
- AFL
fac $i conserve $i siropuri, tar cu sucu lor,
ros inchis, se coloreaza vinurile $i stofele.
afin, -gt adj. (lat. affinis, inveeinat, d.
finis, hotar. V. fine). Ruda pin aliantA.
Mina f., pl. -e- (din dafin infl. de lat.
dcinus $i dcinum, p1. dcina, bobita, baca.
D. rom. vine ung. afonya ai dfonya). Fruct
de afin.
afinea $1 -Ica f., pl. ele (dim. d. dfina).
ARIA (mica).
afinitate f. (lat. affinitas,-Otis). inru-
dire, relatiune: e cfinitate infra mazicd
picturd. Chim. Tendenta corpurilor de a se
uni: carbunele are multd ofinitate pentru
oxigen.
afion n., pl. oane (turc. [d. ar.) ofion $i
afiun, d. vgr. Opion, care vine d. opos, sue;
ngr. afidni; lat. Opium). °pia. Fig. A pies-
nit afionu, i-a trecut betia, a revenit Ia
starea normal&
afipt n., p1. e (dupe fr. affiche 6 aco-
modat dupe part. lui infig). Afis.
afirm, a -it v. tr. (lat. affirmare, d.
firmus, tare) Asigur, sustin cA ceva e ade-
vArat. V. refl. Ma ark, ma fac cunoscut :
s'a afirmat ca poet.
afirmativ, -gt adj. (lat. offirmativus).
Care afirmA : propozdiune afirmativd, mcd
afirmativ. Adv. In mod. afirmativ.
Actiunea de a afirma. -Si -atie $i -are.
afis n., pl. e (fr. affiche) Anunt, de
ordinar tipArit pe hlrtie $i lipit pin locuri
publice Mai rar, dar mai bine afipt.
afiser m. (fr. afficheur). Acela care
lipeste afisele. Mai bine ar fi afisator,
$i inca mai bine afigdtor.
afisez v. tr. (fr. afficher, compus al
lui ficher, fat pop. ficcdre, lid. figicare fi-
gere, a !age. V. infig). Expun un afis. Fig.
Fac cunoscut: ici afiseazd ignoranta. Arai
cu afectatiune: afiseazd pretentiunile. V.
refl. Ma declar ma arat: s'a afloat ca na-
tionalist. V. afig.
afix n. pl. e (lat. af-fixus, Infipt. V.
fix, infig). Gram. Particula care se pune
la inceputu cuvintului (prefix) on la urma
(sufix) ca 55-i schimbe intelesu. De ex.: in
a-prind-ere a ai ere is afixe la a'Adacina
prind.
affnat, -A adj. (d. fin). ca firm, Infolat,
neindesat: intuit afinat. Adv. A a5eza
ofinat.
afinez v. tr. (d. fin). Fac ca firm, raresc,
lnfoiez; a afina pamintu.
aflator, -ogre adj. Care aflA, desco-
pere. Care se afla : Romdnii afldtori in
Paris.
aflictiv, -gt adj. (d. lat. afflictus iz-
bit, cu sufixu -iv). Se zice despre pedepsele
care lovesc corpu, ca moartea, munca sil-
nica, detentiunea $i recluziunea: pedepsele
infamante nu-s tot-de-a-una aflictive.
.AFL
- 77
* atlictItine f. (lat. affllctio, -dais, d.
.affligere, a izbi. V. con- fllct). Mare In-
tristare, mahnire.
aflu, a -á v. tr. (lat. af-flare, a sufla
-spre, a se exala, si deci a se descoperi" ;
sp. hallar, pg. achar. V. su-flu). Gasesc,
descoper: a afla ascunzatoatea cuiva, a
afla ce s'a petrecut. V. refl. Ma gAsesc, shit-
ma aflu la post, and aflu bine (Is sanatos),
cum te alit? (cum te aim% eati sanatos ?)
Nu se afld (est), fereasca Dumnezetl, nu e
ass: - Ai furat - Nu se OW
* afluent, -A adj. (lat. (Winans,- bilis.
V. confluent). Care se varsA Intealtu:
Pruitt e un nio afluent al Dundrii. S. tn. si
n., pl. e Un afluent.
afluente. f. (lat. affluentia). Gana-
death, hnbulzeala: affluentd de popor, de
singe. Fig. Abundanta: afluenjd de bunuri.
* afluez v. intr. (lat. affitiere, d. ad, la,
gi fluo, curg). Curg spre acela5i punt sin-
gale afluiazd Ia ininui. Fig. Abund, sosesc
in mare numar: strdinii afluiazd aici.
* afltiz n., pl. uri (lat. affluxus). Abun-
danta mat mare de lichide intro parte a
-corpului
* afdn, -6 adj. (vgr. Ophonos, d. a-, 'Ara,
si phone, voce. V. telefon). Care Mare
-voce ori sunet.
* afonie f. (vgr. aphonia). Lipsff de voce.
* aforistic, -It adj. (vgr. aphoristikes).
Care are caracter de aforizm.
aforizm n., p1. e (vgr. aphorism6s, d.
-aphorizo, definesc. V. afurisesc). Seri-
tenta sad maxima scurta.
* tafrIcat -a adj. (lat. affricatus, frecat
de). Gram. Se zice despre consonantele ce,
,ge, j (din cer, ger, fir), care-s compuse din
ta, dj, ts, precum gi dz (adica frecate una
de alta"). V. palatal.
* afrodlziac, -á adj. (vgr. dphrodisia-
1(6s, al Afroditei, zeita amorului la Greci).
Se zice despre oare-care substante excitante.
afront n., pl. url (fr. affront). Injuries
rusine : a safari, a primi tut afront de la
cineva, a face cuiva un afront. Curat
Tom. infruntare.
* fifth f., pl. e (lat. aphta, d. vgr. dphta,
Alta, d. apto, prind, inflainez). Med. Mica
ulceratiune (puschea) care se face pe mem-
hranele mucoase ale gurii ori ale faringelui.
V. margamitar.
aftitragacT, V. astragacT.
* aftedr, V. actor.
* aftocrator, V. autocrator.
* aft6s, -clash adj. (d. alto). Care are
-the: angina aftoasd.
aftim a -it v. tr. (lat. affdmo, -Ore,
Al. fumes, fum). Pun la fum: alum pelte.
Stric bucatele pin fum: ai afumat sarma.
late. Parfumez cu fum mirositor: am afu-
mat camera cu smirnd. Murdaresc cu fum:
www.dacoromanica.ro
- AGi .
ai afumat tavanu. Ftg. V. refl. MA cant
imbAt.
afumat, -ft adj. Pus Ia fum. Stricat
de fum (relativ Ia gust). Parfumat. Murdarit
de films icoane afumate. Fig. Cam beat.
afumfitor, -ogre adj. Care afuma. S.
f. pl. Substante afumatoare : smirna si td-
miia is afumdtoare. S. f., pl. mi. Instru-
ment de afumat (catie sac, cadelnita).
1) aftind n p1. ail (a 4 $i fund). Rar.
Adlncime (Defy. Cjb).
2) &find, -4 adj. (a 4 ai fund). Rar.
Adinc, profund: La fa:Una cea ratuncid,
Unde-i apa mai afundd (Trans. P. P. si'n
bibl. 1819 si la Sadov. VR. 1926, 1 , 62: bu-
zundrile afturcie ale giubelei). Adv. Sd mirn-
groape mai afund Sd nu putrezesc curtail
(P. P.). A da afund, a da la fund, a cufunda.
A te da afund, a te cufunda.
3 Bland, a -it v. tr. (a 4 si fund on lat.
* affondare, it. affondare, vfr. afonder, sp.
afondar, pg. afundar. V. cu- si in-fund).
Rar. Cufund: a afunda o corabie. V. refl.
MA cufund: rajele se afundat in baltd. Mn
infund: botii s'ad afundat in pddure. Fig.
MA adincesc: a te afunda in cugetdri.
afundat, -á adj. infundat, adIncat ochi
afundajt. Adincat, lasat in jos : teren afundat.
afundatoare f., pl. on. Vechi. Loc
adinc (In care te afunzi), bulboaca.
afundEttura f., pl. tut Adincatura, de-
pe cimpu acesta-s matte afundil-
4presiune :
turf. Rezultatu afundarii, cufundatura: din -
tr'o singurd afunddturd a ajuns la fundu
apei.
afunzime f. (d,, afund). Rar. AdIncime.
* attire, a -a v. tr. (d. fared dupa fr.
affourcher). Mar. Dispun In forma de furca
lanturile a doua ancore lasate in apa
afuristinle Si (ob.) -dnie f. (d. a afu-
risi yi sufixu sl. -ante ai -dnie). Exciudere
dintr'o religiune, excomunicare. Blesttm.
afurlsesc v. tr. (mgr. aforizo, elimin, d.
orizo mArginesc V. aforizm, aorist,
enorle, orizont, oropsesc). Exclud
dintro religiune, excomunic. Blastain Mo.
afurisit, -A adj. ExcomunicaL Bleste-
mat: afurtsitif viajd I Rau la suflet, indracit:
mdI afurisitule l Adv. Md doare afurisit.
V. anatema Si proclet.
age& f., pl. agate, gen. al agalel, ai aggt
m., p1. agi, gen. al agdi sac,agii sail al ha
aga (turc. ar. pers. agha, la Turd, In ve-
chime domn, om cult", iar azi mic functi-
onar, aprod"). Vechl. Odinioara, comandantu
general al infanteriii in rezidenta domnului
si tot-odatA si sefu politiii, care avea ca
ajutor pe capitanu de dorobanti (dregAtorie
Infiintata In Moldova de Alexandru cel Bun).
Un boier de prima class. Mai In coace (Ia
Inceputu sec. 19), prefect de politie.
AGA
78
agabani6 n., uri (turc. agabani).
p1.
Vechi. 0 stofa scumpA. (p. turbane asternu-
turi s. a.).
agale ai agelea (ea dift.) adv. (ngr.
agdli $i agdlla, a. I.). Fam. Incet, fArA graba :
venea agale. V. alene.
* again, adj. (vgr. dgamos. d. a-,
WA, si gdrnos, casatorie). Bot. Se zice des-
pre plantele fara stamina Si pistiluri, ca ciu-
percile.
* agape L, pl. e (vgr. agape, iubire).
°spat comun at primilor crestini. Astazi,
mesa comunA de prieteni, de profesionisti
agapa unor ziarisif.
age.rean, -nee s. (vsl. agarieninii).
Vechi. Pagtn.
* agasent, -á adj., (fr. agarant). Barb.
Care agaseazA.
* agasez v. tr. (fr. agacer). Barb. Hie-
tisesc enervind. V. strepezesc.
-* eget n., pl. e, $1 (mai rar) agate f.
pl. e (fr. agate. it. dgata, cf. lat. achdtes
/care era $1 numele unui do din Sicilia],
d. vgr. andtes, agat). Un fel de cuart care
constitue o peatrA de diferite colori (albas-
trA, rosie) cu zone concentrice si care se
poste lustrui frumos. Se zicea si abet,
dupA ngr. V. calcedonie.
agadui ai agedrti v. tr., V. IngfiduL
eget, V. acat.
ageamid, -fa (ea dift.) adj. (turc. agami
$1 agemi, d. ar. agemi, Pers, Nearab, bar-
bar, grosolan; ngr. atzands). Fam. Novice,
IncepAtor, fArA experienta. Si ha - ; In
Mold. agemid.
agem m. (turc. ar. Agent, Pers). Veda.
Pers. Un semn in notele muzicale orientate.
S. n., pl. url Un fel de stofa.
* agent m. (lat. agens, de la dgere, a
(lucra). Tot ceia ce lucreaza : lumina si cal-
dura-s agenri at natuiif. Acela care face
afacerile altuia, ale statului : prefecgi, mi-
nistrii is agenfii guvernului. Mic functionar
agent de polifie. Agent de
executiv :
schimb, miilocitor autorizat p. negocierea
efectelor publice. Agent de afacerT,
acela care se trisarcineaza sa conduce p. alto
afaceri de interes. Agent diplomatic,
persoanA trimeasa ca diplomat. Vechi
aghent (rus. agent).
* agentore f. (germ. agentur). Agenta,
agentie (calitatea de agent on de mi]locitor
comercial),
* agente f. (fr. agence) $1 (ob.) agen-
tie f. (it. agenzia), Administratiune tinutd
de unu sail mai multi agenti, Timpu cit esti
agent. Locu uncle se administreazA afacerile
agentiii: agenfia vapoarelor (debarcader)
Vechi aghentie, cancelaria consulului aus-
triac, debarcader.
sager, at adj. (lat dgiiis, d. dgere, a lu-
cra. V. agil). Sprinten, lute, viol : lupiator
ager. Fig. Patrunzator, inteligent : ocnl a-
www.dacoromanica.ro
- AGE
geri, minte agerd, om ager la minte. Ve-
chi. Dlrz, sumet, trufas. S. tn. Vechi. Agent
al diavolului. Adv. Cu agerime.
agerdsc v. tr. (d. ager). Fac ager: pirr
exercifit comandantu agereste armata. V..
refl. MA fac ager : mintea se agerefte ob-
servind.
agerime t. Calitatea de a fi ager, agi-
litate. Fig. Patrundere, pricepere. Veclix
si agerie.
agerire f. Actiunea de a aged.
agesc, -easca adj. (d. agef). Al agai
seinzeni agesti. V. agiesc.
agest si -estru n., p1. e $i art (tat_
aggestus, gramadire, aggestum, IntArire, d. ad,.
la, si gdrere, gestum, a purta, a duce). Nord.
Aluviune de bustent vreascuri, nomol si
petre.
agest(c)dsc v. tr. Nord. Gramadesc-
V. refl. Lemnele s'aii agestit la cotu rhzlui-
agheazmatar (ea dift.) n., pl. e (ngr.
agiasmatdrion). Vasu In care se pAstreazA
agheazma. Colectiune de rugAciuni care se-
rostesc la stropirca cu agheazmA.
agheezme (est) si aTitzma (vest) 1_
pl. ezme, ca mirezme (ngr. $1 vgr. aglasma,.
d. agidzo, sfintesc, dgios, stint ; val. rus-
agiazma, bg. a giiazma$1 aiaznia; tire aiazma.
fintinA miraculoasA. V. hagid). ApA sfintita
de preut. Fig. Iron. Rachiu sat vin : befivic
cu agheazma de dimineatd. In Ban. Tazmi.
aghent, .enta, V. agent.
aghezmdfdsc v. tr. (d. agheazmd)_
Fam. Stropesc cu agheazmA. Fig. Iron. Im-
bat. V. refl. MA ImbAt.
aghlen, V. &fan.
aghies n., pl. oase (ngr. cigios, sfAnt),
Un imn liturgic triumfal la care poporu rAs-
punde cu sfint, stint, stint Domnu Sabaot",_
Fain. A trage un aghios on niste aghioase_
a dormi adIne, mai ales sforaind (V. stint).
I-a cintat aghiosu, a adormit, a murit. V..
aghluta.
* aghlotant, V. adjutant.
aghieta in., gen. al lui (cp. cu aghios)...
Fam. Dracu. A to lua Aghiu(d, a adormi_
(Cp. cu a trage aghioase). V. michiduta...
agie f. (d. agd). °clinical* rangu de agA ;-
prefectura politiii.
agiesc, -It:mai adj. (d. agie). De aga
on de agie : ceaus agiesc. V. agesc.
* 40, -CI (lat. Ager, sprinten.
Fats agil (dupA fr.).
agilitate f. (lat. agilitas,-atis). Age-
rime, sprintenie.
agindz v. intr. (cp. cu ung. dgyalni,
dgyazni, a face patu). Olt. Incetez, stall :
vintu a aginat.
* agiograf m. (vgr. agiographos ; agios-
stint, si grapho, scriu. V.,zugrav). Scriitor
de lucruri sfinte (ca sflatu Disebid St
Atanasie). $1 hag-.
 AG
- 79
* agiografie 1. (d. agiograf). Descriere
de lucruri sfinte, de vieti ale sfintilor. $1
hag -.
* agiotaj n., p1. e (fr. agiotage). Corn.
Trafic de efecte publice, zaraflIc.
* aglotez v. intr. (fr. agioter). Corn.
fac agiotaj.
* agit -az, a -á v. tr.(lat. cigito,-dre ;
fr. agiter. V. cuget). Zgudui, scutur, cla-
tin: a agita apa dintr'o garafd. Fig. Tul-
hur, Mit :pasiunile it agitd, demagogiiagitd
.poporu. Aduc In discusiune : a agita o ches-
tiune.
* agitator, -ogre adj. (lat. agitator).
Care agita : agitator a! plebii. V. dema-
gog.
* agitatitine f. (lat. agitatio,-dnis). Mis-
care prelungita $i neregulara : agitatiunea
mdrii. Fig. Neliniste de suflet. Turburare :
agitafiunea spiritelor. .atie §1 -are.
* agid n. (it. aggio). Corn. Speculatiune
pe cursu efectelor publice. CA$tig provenit
din schimbu banilor, din scout.
agib, V. hagia.
agitiduma, V. aidoma.
agimb, V. gimb.
agirlic (turc. aghyrtyk, d.
n., pl. uri
aghyr, grafi : bg. agyrlyk, zestre). Rar azi.
Bagaj, calabalic (mai ales militar), Fig. Ca-
labalic, harhat, hArmalaie, zAhAiala. $i
angarifc, ardalic, ardalic, harda-
lic, harhalic (nord). $i harhalic, ga$ca,
tovArasie de oameni raj. V. podgheaz.
aglica §i (Gorj) oglica 1, pl. (bg. 1
aglika, sirb. jaglika, aglicA. Cp. $i vgr. aglis,
cafel de usturoi. V. Bern. 1,443). 0 plantA
erbacee rozacee cu flori albe sail rosiatice
odorante asezate to corimbi $i cu fructe
capsulare (spiraea filipendula sail filipen-
dula k hexapdta la). RAdAcinile ei tuberculoase
proaspete miroase a Hod de portocale, con-
tin amidon $i tanin, Si de aceia-s alimentare
$i astringente. Se numeste $i teisor.
* aglomerat n., pl. e (d. aglomerez).
Conglomerat.
* aglomeratiisne f.(lat. agglomerdtio,
-6nis).Actiunea de a aglornera. Starea lucru-
lui aglomerat, imbulzeala.
-are.
$i -ape i de moarte.
* aglomerez v. tr. Oat. agglOmero,
-dre, d. glOmus, ghem). GrAmAdesc. V. refl. MA
Imbulzesc : lumea s'a aglomerat la paradd.
* aglutinant, -a Oat aggliitinans,-raz-
tis ; fr. - nant). Care uneste, care incleie
substanid aglutinatd. Limbi aglutinante sail
aglomerante, cele In care rAdacinile se aglo-
mereaza WA a se topi de tot, ca sa for-
maze compu$1 care exprimA combinatiuni de
icief $i relatiuni de ori-ce fel, precum a un-
gureasca. S. n., pl. e Substanta aglutinanta.
* aglutinativ, -a adj. (d. aglutinat).
Care serveste la lipit : emplastru agratina-
iiv. S. n., p1. e. Emplastru aglutinativ.
www.dacoromanica.ro
- AGR
* aglutinafiane f. (lat. agglutlndtio,
-dnis). Actiunea de a sail de a se aglutina.
$i -atle vi -are.
* aglutinez v. tr. (lat. agglutinare, d.
gliitino, -dre, a Incleia, care vine), d. ghiten
on gratinum, clef). Lipesc la un toe, Impreun
Pin lipire.
* agnat, -a s. (lat. agnatus, d. gnat us,
nascut. V. cognat). La Romani, toil cm
care erail supt puterea acelula$1 tata de fa-
mine (rudA pin agnatiune).
* agnathIne f. (lat agrratio, -Orris). Ru-
denie pin alianta, to opoz. cu cognafiune,
rudenie naturala.
Ignet n., p1. e (bg. rus. dgnec, vsl. ag-
nici ai iagnici, id., d. ague, midi ; lat agnus
miel). Bucata pe care preutu o scoate din
mijlocu prescurii $i o pune In impartAsanie.
la II simbolizeazA pe Hristos, care s'a jert-
fit ca $i nevinovatu miel. V. particica.
1. agod, V. ogod.
2. agcid §i -esc, a -f v. tr. (d. ogod
sail var. din ogodesc. sd
-oadd). Trans. Maram. Cagodesc (astept).
* agonie f. (vgr. agonia, luptA). V. ago-
nisesc, protagonist). Ultima lupta con-
tra mortii. Fig. Suferinte morale : via(a nu
e de cit o agonie. Sfirsit apropiat : agonia
unui guvern.
agoniseala f. pl. elf. Actiunea de a
agonisi. Lucru agonisit, avere strinsA cu gree :
asta e toatd agoniseala wea.
agonisesc v. fr. (mgr. aggonizome, aor,
agcinisa, lupt, ma silesc ; vsl. agonisoyati, a
lupta, a suferi; it. agognare, a dori cu IA-
comic, d. vgr. agonido, mA tem de nereu-
sita. V. agonie). Adun avere cu greu : atita
am agonisit ci eu! Vechi. Doblndesc, capAt
agonisita f., pl. e (d. agonisesc). Est.
AgonisealA, avere agonisita.
* agonistic, -a adj. (vgr. agonistikds
d. agar', lupta. V. agonie). Relativ la lup-
tele atletice ale veclulor Greci: joeuri ago-
nistice. S. f., p1. i. Partea gimnasticii rela-
tivA la luptele atletice.
* agonizez v. intr. (fr. agoniser, d.lat.
bisericeasca agonizare). Sint in agonie, trag
* agora f. (vgr. agora). Plata public&
(foru) la vechil Greci.
* agrafa f., Pl. e (fr. agrafe). Cirligel
de tncheiat or, de prins haina (copcA, sponcA,
spilca, fibula).
* agramat, -a adj. $i s. (vgr. agrifm-
matos ; a-, Mr& $i grammata, litere). Ne$ti-
utor de carte, ignorant.
* agrar? -Et Oat agrarins, de la ager,
ogor). Relativla ogoare : mastird agrard,
legi agrare. S. m. Partida agrarilor, al
proprietarilor de pamtnt in Germania.
* agravant, -ft (lat. dggrayans,-dntis
fr. -yarn). Care agraveazA : eircumstanfe
agrayante.
 AGR - 80
agravez, a a v. tr. (lat. dggravo,
-Ore; fr. aggraver). Fac mai gray: agravez
greselite. Mbresc, Ingreuiez : agravez impo-
zitele. V. refl. Boata s'a agravat.
agraTesc v. intr. Cor. &Mese, cuvtntez,
vorbesc.
agramedesc v. tr. Bart. Ingramadesc.
V. agestesc.
* agreabll, -A adj. (fr. agreable). Barb.
Placut : persoane, momenta agreabile. Adv.
in mod placut.
* agreitt, s. (fr. agree). In Francis,
jurist admis de un tribunal ca sA reprezentc
$i sa apere panne.
* agreez orj Tez v. tr. (fr. agrecer, d. gra',
lat. gratus, placut). Barb. Primesc favorabil,
Imi place: a agrea o persoand, un project.
* agreg, a -á v. tr. (lat. dggrego, -dre.
V. gregar). Admit lntr'un corp. Fiz. Unesc,
impreun, lipesc: cristalele se agrega. V. ri-
sipesc.
* agregare f. Acjiunea de a agrega, de
a uni, de a conglomera.
agregat, -A adj. ai s. (d. agreg). Pro-
fesor alipit pe linga situ Sari altii: profesor
agregat (sau numai agregat). S. n., p1. e
Oramadire de minerale care adera Intre ele :
un agregat de plumb.
agregaife f. (d. agregat). Fam. Ca-
litatea de agregat. Catedra de agregat.
agregatiene f. (lat. aggregatio,-finis.
V. congregatiime). Admiterea 1ntr'un
corp. Gradu de agregat. Fiz. Agregare, lipi-
rea mai multor pall Ia un loc. $i -etie.
agrement n., pl. a (fr. agrdment).
Barb. PlAcere, distracjiune.
* agreslane f. (lat. aggressio, -OM d.
Og- gredi, V. di- al pro- gresi-
a ataca
une). Atac, lovire.
* agresiv, -A adj. (d. lat. aggressus
cu sufixu -iv; fr. agressif). Care are caracter
de agresiune : vorbe agresive. Adv. In mod
agresiv.
* agresdr, -ogre adj. (lat. aggressor).
Care ataca frith.
agricol, -A adj. (lat. agricola, agri-
cultor, de la ager, ogor, $i c6lere, a cultiva).
Care se ocupa cu agricultura : popor agri-
cal. Relativ la agricultura : masini agricole.
V. georgic.
agricultor m. (lat. agri-cultor). Cul-
tivator de pamtnt, plugar.
agriculture f. p1. f (lat. agri-cultura).
Arta de a cultiva pamintu ca sA product(
cereale $i altele.
*agrimensdr. m. (lat. agrimensor) Care
ruitsoara pamantu, geodet.
agrimensora f., pl. I. (lat. agri-men-
surd, d. ager, agri, ogor, $i mensura, ma-
aura). $tiinja masurarii paminturilor, geo-
dezie.
agris m. (d. agrisd). Tufa care produce
www.dacoromanica.ro
- AHT
agri$e (ribes grossularia). in vest
agri;. V. coact(:.
egrisa f., p1. e (ung. egres, d. nsl. Ogres
(ceh. agrest, poi. rut. Ogrest) care vine d.
it. agresto, agurida de laurusca, adica ,acrd ".
Bern.). Fructu agrigului, o bobija verzie, une-
ori paroasa, mare cIt o aluna. -- In vest
agrisa. V. broboanit.
* agronom rn.(vgr.agrondmos, d.agrOs,.
ogor, $i nom6s, fmpArtire, d. nemo, iab, con-
duc), Care $tie agricultura $tiinlificA.
* agronomic, -A adj. (ci. agronomic).
Relativ Ia agronomie: .coald agronomica_
* agronomie f. (d. a gronont). Teoria agri-
culturii stiinji flee.
agru n., pl. e (lat. dger, agri, vgr. agras,.
scr. agra-s, got. akr-s, germ acker. V. a-
grar, agricol), Vechi. Ogor.
aged m. (d. agudd). Est. Dud.In Ban_
Olt. legod (dupa slrb.).
agtida f., pl. e (vsl. agoda $i iagoda, bg_
rus. iagoda. Bern. 1,25). Est. Duda. Iii
Ban. Olt. Tagoda (dupa slrb.).
aguridar, V. agurizar:
agurida 1., pl. inuz. de, ca stafide, oft.
zi, ca. cdramizi (mgr. $i ngr. agarlia, d. tigu-
;vs, crud ; bg. agorida). Poama cruda, strugun
cruzi. Prov. Petri/Oil mdnincO aguridd, Ti co-
piilor li se strepezesc dintii, pAcatele Orin-
jilor cad asupra copiilor. S'd peat agurida
miere s'a potolit cearta, s'ab impacat dus-
manii.
agrijoara (oa dift). f., pl. e (dim. d.
agurcda). Ghetusca.
agurizar m. (d. aguridd, p1. zi). Mant_
$. a. Laurusca : agurizari boschete de
tufdnicd (Ch N. 1,40). $i -dar?
* aguti in. (fr. agouti, cuv. american).
Zoot. Un mic animal rozator (ca lepurel0
din America de Sud $i Oceania.
ah I interj. de durere sad mirare.
Jabal interj. de bucuric chid ai gasit ceva
care-ti place ($i rus, tot ma).
ahet, V. agat.
tithe interj. de oprit boil.
ahota f. pl. e (rus. ohcita, pron. a-. V_
pofta). Mold. Sec. 19. Pofta, pasiune.
ahotnic, .A. adj. (rut. ohdtnik, voluntar,
pron. $i ah-, d hotili, a voi. V. ahotiii).
Est. Fam. Infocat, plin de pofta: a fi ahot-
nic dupd (sail pentru) cineva. Adv. A bea
ahotnic. V. amator.
aht n., pl. uri. (d. ah interj. ca $i oft d_
of. Cp. cu vgr. dhthos, tristeja) Iron. Tris-
teja, dor, suferinja sufleteasca : cite ahturi
am fi eu 1 Oftat, suspin : a scoate, a traga
ahturi.
ahtapod m. (turc. ahtapod, d. ngr. ahta-
porn $i ht-, vgr. oktapd.les $i oktdpus, gen.
-dpodos, cu opt picioare ; bg. ahtap d. V_
anapoda, anti-, cala- ai cefalo-pod,
podagra). Dun. Rar. CracatitS.
AHT
- 81
ahtiat, -a adj. (d. aht). Iron. Foarte do-
ritor, foarte lacom : a fi ahtiat dupd bu-
getu statulut
ahtinamea f., pl. ele (turc. alld-namer,
d. ar. and. angajament, $i pers. name, scri-
soare, tractat). L. V. Tractat al Turciii cu
Rusia on cu alte state crestine$ti. Si act-,
ahtlnam gi atnam n., p1. uri.
1) aT m., pl. tot ga (lat. alium ai allium,
it. aglio, pv. alh, fr. ail, cat. all, sp. ajo,
pg. alho). Ban.Trans. Suc. Pur, usturoi salbatic.
2) aT m. pl. tot asa (cuv. brazilian). Un
mamifer edentat tardigrad din America de
Sud numit $i lenes, care strigt ai, de un-
de-i si vine numele.
3. al v. ajutAtor la optativ. V. as 1.
4) aT interj. V. haT
5) aT interj. interogativa : Unde-ai fost ?
Ai? - AI? Ce-a; zis?
alan m., pl. aieni (turc. [d. at.] aian).
Vechi. Primar turcesc. Notabii. $i aghTan
gi haTan.
afar n., pl. un (turc. [d. ar.] aiar). Ve-
chi. Controlarea masurilor $i greuttlilor pie-
lei. Fixarea preturilor pletei. Fig. Model: aiar
de patriotism.
aTave, V. aTeveal.
aTfizma, V. agheazma.
albs (lat. habeat, habeant, st alba el, ei,
ca curb, roib d. * cubium, rubeus), pers. III
a subj. prez. d. am, a avea. V. am 1.
aicT gi aicea adv. (lat. ad-hicce). Est. Act.
aTda, aide, aTdem, aidetT, V. haT-
da g. a.
aTdamac, V. haldamac.
aidoma gi (vechi) avidoma adv. (a 4
$i vsl. vidomil, vizibil. V. vedenie). In-
tocmai, identic aidoma tatd-su, aidoma cu
tatd -su. Si agTtiduma (Suc. Sez. 33,26).
V. leit, IlstaT, aTevea.
aTendsc, -eascift adj. (d. Man). Vechi.
De aian.
aTdpt gi (mai rpr) -dx, a -à v. tr. (lat.
e-jectare, a arunca "afar& V. inlept). Trans.
Arunc, raped. Indreptez, potrivesc. ArAt
drumu.
skier, V. aer.
alerel sat aerel n. RA$ina extrast din
f6rula.
aldvea (ea dift.) si aTave (vechi) adv.
(a 4 $i vsl. iavie, la lumina zilei, pe fait,
manifest; bg. na lave, rus. v lavie V. ivesc).
Vechi. Pe fatt, fatia. Azi. In realitate, cheat
In fiintA: o soapta de sus aievea mi -a spas
(P. P.). Vechi. A face aievea, a da pe hitt, a
da In vileag V. aidoma.
abide adv. (lat. aliunde). Vechi. Aiurea.
alnte, V. fnainte.
alsdr m. (dim. d. a!, usturoi). Crin de
padure. Alte plante, Infra altele cheat ghi-
ocelu ai usturoifa.
www.dacoromanica.ro
- AJU
aist, aTasta pron., pl. anti, aieste (ca
al lista, ista) Est.Aceasta, acesta. Aista, aia-
sta se nice cind e singur sau clupt subst.:
aistu -i, omu aista, femeia aiasta mai ob.
omu ista, femeia asta.
aft gi halt! interj. de surprindere: Alt/
am pdfit-o I Ait 1 1 -am prins I
aTitrea adv. (lat. aliorsum, a. i., de unde
si fr. ailleurs. V. nicaTureagi pururea)
Trans. Mold. In alts parte, In alt loc: s'a
dim aiurea, doarme alurea. A fi cu gindu
alurea a fi distrat. A vorbi intealurea, a
aiura, a abera, a delira. Vechi $i aTu-
rele(a), aTurile(a).
aTureala f., pl. ell. Actiunea de a aim-a.
aTurez gi (tar) -dsc v. intr. (d. aiurea).
Delirez, vorbesc tntr'aiurea. V. bilguT.
alurit, -Et adj. Cu gindu aiurea, zap/1-
cit, S. n., pl. un. Rar. Alurealt,
aTv a v. tr. V. am 1.
ajumesc V. intr. (bg. iumiv, sh-b. imeti,
id. Cp. si cu alb. giumd, sow, gj cu torn.
mijesc), Ban. Olt. Atipesc. Mijesc. De-a
ajumitu, jocu copilaresc numit alurea de-a
mijitele. In Trans. si ajom(esc).
1). akin n., pl. uri (d. ajun 2). Zita pre-
cedenta unei strbAtori (chid nu se maninca
on se mantnct de post): ajunu Crdciunului
(personificat In Mck Alan). Ori-ce zi din
aintea alteia, fArt notiunea de strbatoare:
ajunu lupter. Vechi. Trans. Post. Fals
prezida.
2) ajtingi -ez v. intr. (a 4 $i lat. ajano
dejun).
Ild. ejtino ai jejzino, -dre, id. V.
Postesc de tot, nu nitninc de loc: &Wind
ajund (Agrb. Int. 115).
ajunare f. Post, postire.
ajunat n. p1., um!. Vechi. Post.
ajung, -kilts, a -jtinge v. tr. (lat..ad-
Angara, a uni, d. jugum, jug). Ating, vin
pint la: ajung fructele cu mina, p tera i-a
ajuns pe hofi. Apuc, nemeresc: rele timpani
am ajuns l A ajunge pe cineva dirt urmd.
a-I ajunge in mars, a veni pint la el. V. intr.
Ating, vin pant la : ajung cu mina'n pod.
Sosesc, yin pint la: am ajuns acasa. Sint
destul: ajunge o mdciucd la un car de oak
(Prov.). Davin: am ajuns profesor. Reusesc
st: am ajuns sd traduc bine. Parvin. Vin la
cineva st -1 tog (Vechi). Valorez asta nu
ajunge o ceapd degeratd (Vechi). A ajunge
bine, a sosi WA accident, (fig.) a fi fericit,
in situatiune bunt. A ajunge la aman, la
mare aevoie. A ajunge la cineva, la mina
cuiva, a ajunge st ceri ajutor de la el, st
trtiesti din ceia ce-ti tit el. A se ajunge
v. refl. A se atinge: ramurile copacilor se
ajung. Fig. A se !Malaga, a se Invoi : nu
ne-am ajuns din pref. A to ajunge cu leafa,
a-ti fi suficienta (mai elegant a-fl ajunge
leafa).
1) ajuns, -á adj. Bogat, Imbogatit: am
ajuns. V. parvenit.
6
 AJU
- 82
2) ajGns n., pl. url. Ajungere: Fu tot
ajunsu aliafilor, dusmanii n'au inyins. De
ajun destul: avem de ajuns fi de rd-
mss (los,c.).
* ajiir n., p1 uri (fr. ajour, de la jour,
zi, lumina). Ceabac: batistd cu ajar sad cu
ajurtzri.
* ajurat, adj. (fr. ajourd). Cu aju-
batistel ajuratd.
ruri, Cu ceabace :
* ajustez v. tr. (fr. Waster, d. just, just,
drept). Potrivesc, acomodez (o haina a. a.).
ajtit, a -it v. tr. (lat. adjzito, -dre, id.;
it. ajuta e, pv. aiudar, fr. aider, sp. ayudar,
pg. aiudar. V. adjutant). Uaurez greuta-
tea Sati nevoid cuiva : a ajuta pe cineva din
pine, cu bani din pungd. Slujesc, aduc
folos: nu-I mai ajutaa picloarele. V. intr.
A ajuta cuiva la ceva, a-I ajuta sa Rica
ceva. V. refl. Ma servesc la nevole: cu el
m'am mai ajutat.
-ajutator, -care adj. Care ajuta : un
prieten ajzztator, o prietena ajutdtoare. Gram.
Auxiliar, care serveste la ajutat In compo-
zitiune : verb ajutator (ca am fost, vol fi).
ajutatorie f. Cor. Rar. Ajutor.
ajutor n., pl. oare si pr, (lat..adjuto-
rium). Actiunea de a ajuta :a chema, a veni,
a sari In ajutor cuiva, ag aduce ajutor.
Persoana care ajuta (dupa fr. adjoint, ad-
junct, on aide, ajutor): primaru ci ajutoa-
rele Irrt (nu ajutorii1). Un bir numit ai aju-
torinta (sec. 18). Ajutor! strigat de cerut a-
jutor (adicti: sant' In ajutor; dati-mi aju-
tor!). Fem. d. ajutor (de primar, de ex.)
nu e ajutoare, ci ajutdtoare sae (mai bine 1)
tot ajutor, s. n. ca sprijin, reazem $. a. Cp.
cu membru, master $i .sef.
ajutordz si (vechi) -resc v. tr. (d. a-
jutor). Rar. Ajut. Protejez.
ajutorie f. Cor. Ajutor ($i azi In P. P.
p. lima).
ajutoriniii f., pl.
e. Ajutor (Rar). Un bir
suplementar care se plates de doila on pe
an (vara larna) In sec. 18 In Moldova.
al art. m. care arata gen.: al mezi, al lor,
al unula, al ontalui ; art. m. la nom. nume-
ralelor ordinale: at doilea, ai'n expresiunea
aide. V. aide.
ala -bola, V. hala.
alabalic m. (turc. ala-balyghy). PastrAy.
V. pastray.
alabastru n., pl. uri (vgr. alribastron).
Un fel de marmra translucidh. Fig. Albeata
extrema: alabastru gitului el. Vechi a-
lavastru (dupa ngr.).
alabas m. (turc. ala-ba.i, d. ala, patat,
pestrit, bas, cap; bg. alabcg). Sud. Nap.
alac m. ca plants ai n., pl. uri, ca marfg,
bar in P. P. ai e (run cu sp. cilaga, un fel
de grla, ai cu lat. cilia:, alac. Ung. alakor
vine d. rom.). Un fel de grit) mic roliatic cu
Invelia ca orzu (triticum spelta). Un fel de
orz fora tepr cu boabele alezate in tree rtn-
www.dacoromanica.ro
ALA
dun duple (Se numeate al caplagea). Alacu
(liqueur,' spelta) e una din cerealele cele
mai vechi. Era cultivat to Egipt, to Grecia
ai In imperiu roman. E mai putin productiv
.dectt alte feluri de gria, dar e mai rezistent
contra diverailor paraziti e mai rustic, din
care cauza se cultiva de ordinar In regiu-
nile muntoase. Exists mai multe varietati.
Faina de alac e de un alb frumos.
alacT, -ce adj., pl. tot Batt (hire. alai&
a. I.) Buc. Pestrit, baltat.
alagesk f., pl. ale (turc. alaga, dim. d
ala, pestrit; ngr. alantzias, bg. slrb. alaga.
V. *amalagea). Un fel de stofa de ma-
tasa (care se imita factridu-se ai din Ma ai
din bumbac) din care-al faceau haine ho-
ierii odinioara. Fig. Fam. Pacaleala, Inaela-
dune : ai mincat ala gamin 1 $i halagea:
a intinde halageatia =Nil, a porni veselia
nuntii (Delv.).
abler n., pl. uri (turc. aim). Pompa, tor-
tegiu. Procesiune. Iron. L-a dat afard cu
alai, I-a dat afara cu galagie. V. escorts.
alalagmon n., pl. oane (ngr. alalag-
mos, ac. -an). L. V. Strigat de bucune,
chiot.
alalagmosesc v. intr. (d. alalagmon).
L. V. Strig de bucurie, chiui. $i -gmu-
Tesc.
:Malt, pron. al lalt, ca cel lalt. V. cel
-Ialt.
alaltiiTerT adv. (din a-laltif cea-laltd
zi de led. V. aseara). In ziCat precedents
celea de len. $i alaltaTerT.
alfiltaminT adv. (alaltd mine). Trans.
Rar. Poimine.
alaltaseara adv. in seara de alaltaien.
$i alaltaseara.
alama f. faro pl. (it. lama $i alama, d.
lat. lamina, lama, limba de metal). Aliaj
galben compus din 67 de parti de arama si
33 de zinc. Pl. n. alamurT, vase on alte
luerun de alama. V. bronz.
* alambic n., pl. e 1i un (fr. alambic,
d. ar. al-ambiq, care e vgr. dinbtx, ambikos,
alambic). Cazan acoperit de destilat apa ai
de Wilt rachiu (A fost ifitrodus In chimie
Arahu Abu-Kazis in sec. XIII). Fig. A trace
pin alambic, a examina atent. La Cant.
limbic (it. lambicco).
* alambichez, a -ca v. tr. (d. alam-
bic; fr. alambiquer). Trec pin alambic. Fig.
Analizez prea amanuatit, fac cu prea multa
atentiune ai munca V. migillesc.
alandala sou elan -data adv. (ngr.
pop. all'artealla, unele to locu altora). Font.
Fara ordine: a vorbi alandala, a pune lu-
crurile alandala. $i halandala sail
halan-data (ca hara-para) In Mold. Munt.
est. V. arababura, talmes-balmes.
* alarmant, -a adj. (fr. alarmant).
Care to alarmeaza, care inspira Ingrijorare:
simptome alarmante. Adv. Peniculu inainta
alarmant.
ALA
- 83
*alarm& 1., pl. e (fr. alarme d. it. altar-
me, adica la army "). Strigat, semnal on
sunet grabit p. a chema la rezistenta ((la
Jupta): a da, a suna alarma. Fig. Neliniste,
ingrijorare pricinuita de apropierea primejdi it.
V. larma si trivoga.
* alarmez v. tr. (fr. alarmer). Umplu
-de alarma, de ingrijorare.
* alarmist, -ft adj. (d, alarmd).
are obicei sa raspindeasca vest' alarmante :
ziar alarmist.
alastinca f., p1. f (rus. holstInka sci
ina, d. hoist, pinza ordinary. Bern. 1, 411).
Est. Rar azi. Un fel de pinza ordinary de
bumbac. $1 halastincii% V. cit.
alas n., pl. tin (ung. &Ids, id.). Trans.
_Rar. $chele, podinii.
alet, V. halat 3.
alatru, V. latru.
alAturea, V. alaturT.
* alattn, V. alun 2.
alavastru, V. alabastru.
alamar In. (d. alama). Care lucreaza
-ors vinde lucruri de alama.
alamarie f. Fabrics sad pravalie
alama.
aliftmtle si alsimAie f. Est. Lain lie.
Un dans tariinesc.
alamiToara f., p1. e. (d. aldmiie). Dial.
Gutme.
alaptez v. tr. (d. lapte sail lat. allac-
dare). Dau tita, nutresc cu laptele med. $i
iiiptez (lat. lactare).
alAtur si -ez, a -A v. tr. (d. aldturea).
Pun alaturea: a aldtura o banal de alta.
Anexez : a aldtura o scrisoare la alta sad
-alteta. Compar: a aldtura an lucru cre alto.
V. refl. Aldturati-vd de zid.
alaturare f. Actiunea de a aldtura, do
.a anexa, de a compara.
alaturat, -A adj. Pus alaturea. Anexat:
o adeverinfd aldturata scrisorit. Adjacent:
ainghluri aldturate.
alAturi (vest) si ahiturea (est)
(d. lature). LInga: aldturea de noi, cu noi:
-aldturea cc casa, de casd. Fig. Afars din :
aldturea de adevdr, cu adevdru. Pe ala-
turea, pe ltnga: mergea pe aldturea de
mine, locuiefte pe aldturea de noi Vechi
alaturea.
1). al45, V. halal.
2). &AO si sada n., p1. art (ung. ell' -penz,
bani dati to ainte). Trans. Rar. Arvona.
all:tut:lir, -As, alatita. V. laut-.
alautel n., pl. e si uri (din aludfel,
d. aluat). Medicament babesc din Mina 11e
grid si lapte de femeie intrebuintat contra
-sugelelor.
alb, -A adj. (lat. albus). De coloarea za-
pezii sail laptelui. Fig. Inocent: alb ca &-
pada. S. m. Om de rasa alba. Adept al par-
tidului conservator (dupe crinu alb, care era
.emblema Bourbonilor), In opoz. cu ro$, li-
beral. S. xi., p1. uri. Coloarea alba. Spatid
www.dacoromanica.ro
-- ALB
liber pe o paging. Arme albe, arme care
tale sau Impung (nu arme de foc). Barg albi
(p. zile negre), bani In general (pin aluz. la
argint).Noapte albd, noapte nedormita. Sap-
tamina albd sad a brinzei, cea din aintea
postului mare, chid se manilla lapte, brinza,
oda. Versttri albe, versuri fara rims. A da
cartel albd cuiva, a-I da puteri depline sa
lacy ce vrea. Polifd in alb, polity fait data
Care scadentei A fi vdzut alba'n cdpistere (adica
feline), a to fi asigurat de dobIndirea unui
lucru. A intrat alba'n sat, a intrat aurora'n
sat, s'a luminat de zida. Tot alba'n doff barn,
tot vechea poveste (iapa cea alba vinduta
pe doff bani). A fi ros (ors mincat) ca alba
de ham, a fi ros de nevoi, a fi plictisit de
o treaba. Albu ocIffulta, scleorotica. Altr
de argint on de plumb, cerusa. Alb
de balena, spermanteta. Alb de Spa-
nia, creta friabila.
albastru, -A adj. (lat. * albaster, de la
albus, alb, ca it. biancastro, albicios, d.
bianco, alb). De coloarea cerului senin. Fig.
Iron. Inima albastrd, intristata. Pete albas-
trd, astrahan negru, a carui pole bate In
de albastru (V. ba4callii). S. n. Coloarea al-
bastra :albastru cerului, mdra. Albastre de
Prusia, o vapsea albastra inchisa.
* albatros m. (fr. albatros, d. engl. al-
batros, nume aplicat frail fregatei de mare
[o pasarel, apoi albatrosului,si care e un cuv.
stricat de Engleji din sp. si pg. alcatraz.
albatros). 0 mare pasare palmipeda din ma-
rile australe cu Moen ca de vultur.
albAstrea f., p1. ele. Albastrita.
albastreala f., ell. Coloare albastra:
albdstreala mdrii. V. sineala.
albastresc v. tr. (d. albastru). Colorez
in albastru. V. refl. Devin albastru.
albastrime f., pl. i. Iron. Totalitatea
locuitorilor de oral, Imbracati in albastru
(Inchis), in opoz. cu fardnitne. V. cIocoT,
ciofligar.
al b iistr it 1., pl. e (d. albastru). Centaurce
adv. cu tloare albpstra, foarte comuna in grim
(centaur& cyanus) numita si floarea griu-
lm, corohattcd, ghioc, vinefea, zgldvoc $i
sporif. (In Olt. poporu crede CA atita de
groasa va cadea zapada iarna cit create is
vara). $i albastrea.
albastria (vest) si -16 (est) adj. Cain.
albastru.
albeala I., pl. elf (d. alb). Coloare a/ba.
Dres (suliman) alb. V. alman.
albeata f., p1. eft (d. alb). Calitatea de
dim. a fi alb : albeafa zdpezii. Path alba care se
formeaza une-ori pe lumina ochlului i im-
pedeca vederea.
albeT adj. m. Rar, Cu paru alb: un eine
albet,
albesc v. tr. (d.. alb). Fac alb : a albi
Pinza. y. intr. Devin alb la par : am albit
de atitea nevoi Apar in alb : incepead sd se
vadd casele albind. V. refl. Devin alb: ru-
fele s'ad albit. Si Inalbesc (tr. si refl.).
ALB
- 84
albicT6s, -Gas& adj. (d. albit). Cam
alb, care bate'n alb.
alblehine f. Vechi. Calitatea de a fi alb.
albie (lat. pop. dlbia, cl. divans, albie.
V. albina). 1. Copaie, covata, vas lung
scobit dintr'un singur lemn, cu fundu ratund,
de pastrat ceva, de scaldat on de leganat
copiii. Fig. A face pe cineva albie de porci,
a-I batjocuri red. (V. chersin, cop). 2.
Patti (matca) unui rid. $i alvie (Sadov.
VR. 192a1,20).
albldr m. (lat. alvearius). Cel care face
al bii, lingurar.
albinar rn. (d. albind). Apicul tor, cresca-
tor de albine (stupar, prisacar).
albfria f., p1 e (lat. pop. alvina, el. alvea-
rium, stup, d. a/vus, stup, rot. V. albie).
Un fel de mused, imenoptera mai mare care
produce miere pi ceara pi pe care oamenii o
Ingrijesc tinand-o In stup, unde la traiepte
cu semenele ei ca Intro republics supt con-
ducerea unei albine mai marl numite mated
sari regind. (Trtntorii is albinele masculine.
In partea din apoi albinele ad tin ac veninos,
cu care tmpung and is furioase pi care mai
tot-de-a-una amine in Impunsatura pi cau-
zeaza o unflatura foarte dureroasa). Ramie
ea o albind, foarte harnic V. bondar,
gargaun, vespie.
albinfirel m., pl. ei (d. albinar). Pri-
goare.
albinarfe f. (d. albind). Mare numar de
albine. Albinarit, culture de albine.
albinarit n., pl. uri (d. albind). Cultura
albinelor, apiculture. Dare puss odinioara pe
stupi.
albinet, -eats adj., pl. f. efe (d. alb
Cu crementu pi sufixu in-3(), Mold. Trans.
Mb la fata (indiferent de coloarea parulul).
*albinfzm n. (d. albinos). 0 boala care face
sa se descoloreze pelea si pant pi ad se in-
ropeasca ochii. Negrii bolnavi de albinizm
ad pete albe pe pele. Sint pi animate bol-
nave de albinizm (gimlet albi, iepuri albi,
merle albe, corbi albi, elefanti albi). Sint
chear si vegetate bolnave de aceasta boala
(lipsa de clorofilM.
* albinos, ..oasa adj. (fr. albinos, de
la pg. negros albinos, negri albinopi", care
pi ei sufere deNalbinizm). Bolnav de albi-
nizm.
albinuta f. pl. e Albina mica.
1) all:dolma f pl. e. (lat. pop. albiOta,
el. alveola. V. alveola). Albie mica.
2) albloara f., p1. e (dim. d. alb). Muni.
Beg lita.
albisoarif, pl. e Mont. Albioara (pelte)
pilbisdr, -oars adj. Cam alb.
albitura f, pl. 1 (d. alb). Amestecaturti
de pepti mici (mai ales bated, ctrjanca s. a.)
saran si expupi ca marfa. (V. fits,, chi-
soaga). Pl. Rufe: a spdla albiturtk (V.
neoriturT).
www.dacoromanica.ro
- ALC-
albite* f., pl. e
(d. alb). Disculet, o mica
plants erbacee cruciferd, cu lion galbene si
apoi albe care crepte pin locuri aride (alys-
sum calyclnum).
allatif (vest) pi -111 (est) adj. Rar. Cam alb._
* album n. pl. e (lat. album). Caiet In
care amicii on °amend distinpi tti send ver-
suri on cugetari. Colectiune de portrete, note
desemne. Fals album (fr. album). Vulg-
albdn (rus. albtfm).
albumeala f., p1. eli V. albumitii.
* albumen si -en 11. (cuv. fiat_
Albup de od. Parte care InconjOara embri-
onu In saminta.
* albumins f., pl, e (d. albumen). Chim_
Substanta de natura albusului de od, a urdei
pi a serului de singe (Se tncheaga la cal-
dull pi limpezepte vinu).
* albuminos, -cash adj. (d. albumind)_
Chim. Care confine albumin&
* albuminurie f. Med. Botta caraete-
rizata pin prezenta albuminei In urine.
albumita f., pl. e (pare sa fie cuv. lit.)...
Nf. Tudelita. $i -meald, pl. eh.
alburia, -ie adj. Albicios.
albus n., pl. url si e (d. alb). Substanta
alba din oil.
alcit, V. halca.
* alcaic adj. Un fel de strofa greceasca_
pi latina numita tip dupa poetu grecesc
Alced.
* alcalescent, -á adj. (d. alcali). Chim_
Care is proprietatile alcaline.
* alcalescenta f., pl. e (d. alcalescent)_
Chim. Stares unui corp alcalescent.
* Weal' sad aicalf m. si n. Mt pl. (fr.,
alcali, it. sp. dlcati, d. ar. al-qati, plants din
care se scoate sodiu. V. calla). shim. 0
substanta ale caret proprietati chimice-s a-
naloage cu ale sodiului pi potasiului. Alcak
valdlil, amoniac.
* alcalin, -fi adj. (d. alcali). Chlm. Re-
lativ is alcali : gust alcalin.
* alcalinitate f. (d. alcalin). Chim. Ca-
litatea de a fi alcalin.
* alcalizez si alcalinizez v. tr. (d_
alcali gi alcalin). Chim. Dad proprietatf al-
caline.
alcaloid 111. Si n., pl. e (d. alcali gi
-id din metaloid, rom bold). Chun. Substanta
organics cu proprietatt alcaline (atropina,
codeina, ergotina, morfina, veratrtna p. a.)-
alcitm n., p1. uri (ung. alkalom, tractat.
ocaziune, caz). Vechi. (Cor.). Azi Trans .Rar_
Viclenie, curse.
* alcarriza. f. (sp. akarraza). Un fel
de garafa de lut poroasa care tine spa rece
pin evaporare pi care e foarte Intrebuintatat_
to Spania.
TALC
- 85
alcatuTesc al-
v. tr. (ung. alkatni 31
dcotni, a forma). Compun, intocmesc: a at-
.cdtui o carte, o lege. Formez, constitui : fd-
ranii alcatuiese majoritatea populafiunil.
V. refl. Is compus din: casa se alcdtuieste
nclin mai multe odd'. Vechi. MA prefac, ma
transform. Rar azi (infl. de Int lui alkudni,
a neguta). MA trite leg din prat, ma impac,
ma Inv° lase.
* alceTe f., pl. ei (vgr. alkia, nalba). Bot.
0 plants malvacee.
* alchfrnic, -EL adj. (d alchimie). De
-alchimie.
* alchimie f. (fr. alchimie, mlat. alchy-
mkt 3i alchemies, d. ar. al- kimia, care nu e
-alta de cit cuvintu chimie cu art. arabic. V.
chlrnie). 0 §:UM& medievala pin care se
cauta peatra filosofald (ca sa prefaces un
metal tntr'altu, mai ales In aur) ai elixiru
de prelungit viata. Ei i se datoreate desco-
perirea fosforului, a pulberii explozive, a
alcoolului a. a. Pin la s'a ajuns la chimie.
* alchlmfst, -gt s. Care se ocupa cu
alchimia, ca Roger Bacon, Albert eel Mare,
Paracelsus a. a.
* alcion m. (vgr. alky6n). 0 pasare mi-
lk& marina (alcedo hispida) despre care
cei vechi spuneafi ca alunga vintu 5i -5i face
. cuibu unde e marea lines, si de aceia era
socotita ca de bun auguries. Un fel de polip.
V. Telcovan.
*alcionlan sac -dnic, -a adj. (d. alcion).
Zile alcioniene, cele aapte zile din ainte de
ai dupa solstitiu de iarna, cind se zice ea
marea e liniatita, far alcionu I,si face cuibu.
* alcmanlan, -à adj., Un fel de vers
grecesc, numit aaa dupa poetu Alcman.
* alcodl n., in chimie ai m. (fr. akoot
d. ar. al-kohl, antimonies porfirizat). Vechi.
Pulbere impalpabila. Azi: Spirt, lichid in-
flamabil scos din destilarea vinulul ai a
altor lichide fermentate. Alcolu ferbe la
780 sl nu Ingheata. A lost descoperit (al-
-coTplu etilic) de arabu Abu-Kazis, care a in-
ventat alambicu (sec. XIII). In chimie al-
coolii formeaza doily mari grope ale idratilor
idrocarburilor.
* alcoolat m. si n., pl. e. C im. Lichid
obtinut destillnd alcoolu cu substante aro-
matice, cum e apa de Colonia.
alcodllc, -gt adj. (d. alcool). Care
confine spirt: licoare alcoolicd. Betiv: indi-
vid alcoolic.
* alcoolizaptine
goollsa. - $i -ails 5i
f.
-are.
Actiunea de a al-.
* alcoolizez v. tr. (d. alcool). Amestec
un lichid cu alcool. V. refl. Imi otravesc or-
-ganizmu pin belie.
* alcoolizm n. Boala produsa de abuzu
-bauturilor alcoolice.
alcoolometru n., p1. e. Areometru
.de masurat cantitatea de alcool in lichidele
spirtoase.
alcoran n., pl. e 31 uri (ar. al-koram,
forma articulate a cuvintului koram). Coran.
www.dacoromanica.ro
ALE
* alcov n., pl. uri ai caw (fr. alcove, it.
alcova, sp. alcoba, d. ar. al-kobba, iatac. V.
cubea). Infundatura Intro camera in care
se pune patu.
alcovan, V. Telcovan.
aldan, V. haldan.
aldamas gi adalmas n., pl. uri 51 e,
(ung. dldomds, oala de yin, inchinare to sa-
natate. V. alduTesc). Bautura, betia sac
chain care se obiandieate In popor dupa o
vtnzare on o cumparare Insemnata on dupi
un clgtig on un noroc : a da, a bea al-
damasu.
aide sau al de (fain).: at de neica, at
de klea Rusa,da (unu ca neica, una ca
Idea), nu-mi plat mie al de astea, fi allele
de al de astea (asemenea lucruri). V. al.
* aldeida f., pl. e (fr. aldehyde, din la-
tina chimica alcohol dehydrogenatum). Chim.
Lichid volatil inflamabil rezultat din dezi-
drogenarea sac oxidarea alcoolilor primari.
$i aldehida.
* aldfn, -a adj. (it. aldino, dupa nu-
male celebrului tipograf Aldo Manuzzo, care
atria in Venetia pe la 1500). Litere aldine,
litere de tipar grase (groase).
aldulesc v. tr. (ung. dldani. a binecu-
vtnta. V. aldamas). Trans. Binecuvintez.
Mold. Iron. (infl. de altolesc). Croiesc, aplic
o lovitura: 1-a alduit o atria ($ez. 33, 26),
1 -a alduit c'o nuib.
ale (vest) 1). art. fem. pl. Ild.cele: asele
ale de cola, casele alea manic (cele marl),
to apucd alte aka de fried (alto celea, alt-
ceva, adica paralizial; 2) art. care arata
gen. pl. fern. (In est. a) : ale mete, ale tor,
ale uneia, ale femeii, de ale lumii (lucruri
din ale lumii).
alean (ea dift.) n., pl. uri (ung. ellen.
contra, contrar, duaman). Duman (Vechi).
Ctuda, necaz, duarnanie (Trans.): a avea
alean pe cineva. Dor, tristeta: a-fi spune
aleanu. Melancolie, visare: 1 -a cuprins a-
leanu. In alean, inteal-an ( Vechi), in po-
triva, contra.
* aleatdr16, -le (ea 2 sil.) adj. (lat. al-
eatorius, d. alea, zar, cub cu care arunci la
jot). Supus IntImplarii: asigardrile-s con-
trade aleatorii, un pescar care vinde din
ainte ceia ce va prinde clutter, aruncaturd
de plasd face o vinzare aleatorie. Adv. In
mod aleatoric,
* alebard-, V. halebard-.
* ale°, V. alege.
alefie si allfla, V, alitle.
1) aleg (ma), a -á v. refl. (lat. dingo.
-tire V. leg, allez). MA leg de cineva, ma
anin, ma agat, ma tin de el: s'a alegat de
Mille din senin. V. acollsesc.
2) * aleg, a -a v. tr. (fr. alleguer, d. lat.
allego, -tire V. deleg). Scot Inainte, pre-
textez : el aleaga faptu cd no e lnscris.
3) aleg, ales, a alege V. tr. (lat. pop.
dllego, allegere, Cl. dig°, eligere. V. culeg,
inteleg). tau un lucru sac o Uinta. din mar
 86
ALE
multe, prefer: a alege un loc. Numesc pin
alegere : a alege un deputat. Hotarasc: nr-
ma alege. Separ: a alege grin de neghind,
smintina dirt lapte. A ales pin'a cules, a tot
facut nazuri la ales ping cind nu 1-a mai it-
mas de ales de eft ceva prost (cind o fate
Ii tot refuza pe cei ce o cer in casatorie).
V. refl. astig, imi ramIne, Imi rezulta : nu
m'am ales en nimic din atita muncd, prof
s'a ales de el (s'a nimicit). Ma deosebesc :
mic, mare: nu se mai alege.
* alegatitine f. (lat. al-legdtio,-Onis. V.
legatiune) Acfiunea de a alega, asertiune,
pretext Si -title.
alegadtaesc v. tr. (ung. eldgedni).
Trans. Multamesc, Indestulez.
alegator, -care adj. $i s. Care siege
(votind): alegdtor in colegiu until V. elec-
tor.
alegere f. Acfiunea de a alegei: alegere
de senator', de deputa(i, de pr /marl
alegind adv. (d. aleg 3). Vechi. Deosehit,
afara de: aleglnd de tire (tine).
* alegoric,-a adj. (vgr. al legorikds). Rel.
Relativ la alegorie. Adv. In mod alegoric.
* alegorie f. (vgr. allegoria, d. dllos, altu,
$i agoretio, vorbesc. V. parigorie). Ret.
Fictiune care prezenta spiritului un object
care sa-ti aduca aminte de ceva : ascun-
zind Moan: in fandu unei tint* poefii
ad facut o aleg rie (V. retorica). Picture
sae sculpture care prezenta o idele abstracts:
tablou Calonzniii de Apele era o nufreafa
alegorie, tin schelet armat c'o coasd e ale-
goria morfn.
* alegorist, s. $i adj. (d. alegorie).
Care face alegorie: pictor alegorist.
aleT $i eleY, aleldT $i eleleT interj. de
miraro, teams ai regret: Ale!, Doamne, ce
vorbe$ti Alelei, se' nu-, Man! Alder pe
rind cram om intreg de ma luptam I (vgr.
eleled, strigat de lupta; bg. elele, sirb. Iola,
rus. vsl. ale). V. $i aoleo.
* aleie f., pl. el (fr. Ode, d. Wier, a
merge). Mare mai late si ingrijita trite')
gradina, intr'un cring on pintr'un $ir de
copaci.
aleldTa, V. allluTa.
&dm n., p1. are (him alert, semiluna,
stea, steag, d. at. 'alem, semn). Veda. Semi-
lima on stea pusa In vIrfu unel gearnii.
Steag (numit mai des sangeac) cu semi-
luna'n virf pe care -1 primeau domnii roma-
nest' de la sultan Impreuna cu cabanita,
tuiurile buzduganu sau topuzu. V. baT-
rac.
alone adv. (a 4 $i lene). Plin de lene :
a merge alone. V. agale.
alensug $i -ig n., pl. art (ung. ellenseg,
dusmanie). L. V. Dusman, du$manie.
alerg, a -it v. intr. (cp. cu lat. largare
*$iallargare, A largi; gen. alargarse, a se
departa, infl. de merg. Cp. $i cu along).
Merg fugind: copiii al arga malt. Merg, ma
zbuclum: omit alearga toatd vrafa dupe'
www.dacoromanica.ro
ALE
trebi. Rccurg: la tine se' alerg la nevoie ?
V. tr. Rat. Fac sa alerge : a alerga an cal_
V. refl. Ma rad la Intrecere: ne-am alergat-
en caii.
alergare f. Acfiunea de a alerga. Fig_
Osteneala: a obfinut pasta fdrd alergare.
PI, Curse, Intrecen cu call: a to dace la
alergari.
alergator,-Care adj. Care alearga.
Barb. Pas alergator (fr. as de course),
fug', mars de fuga. Alergator s. m. Cu-
rler: Mercur, alergdtora adieu-. M. pl. Un
jot cu mingea. Aiergittoare s. f., pl. ore
Alergare de cal (Vechi). Loc de alergare
(Vechi). Aparatu care tine mosoarele In urzitu
pinzei $i care se numeste $i lergeltoare (E
un cadru to care-s fixate niste sirme pe care-
se trivtrtesc mosoarele. Cp. cu infarcdtori).
Zoo/. Alergatoare s. f. p1. Pusan care
fug,ca strati:, cascara, dropia.
alergattirii f., pl. 1. Rezultatu alergarii
satu e departe de trei alergaturt de cal.
Umblatura multa: nu mar pot de atita aler-
getturd I
ales, -ease adj., pl. e$i, ese.
societate aleasd. Aleasa inimii, lomat care-
ti-a placut. Ale$1 pe sprinceand,alesi tot
unu $i unu (de ex., despre niste batausi la
alegeri) ; multi chenzan, pufirn ale$1, Who
gasiti apti. Mesh satulur, fruntasil satului.
(care aveau $i role de rtalecaton) Mal
ales (pap. $i vechi numal ales), mel cu
samt, in special. Pe alese $i intr'ales,
alegInd, dupa alegere. $. n. Alegere: am per-
dut malt Limp cu alesu grintur.
alesattira f, pl. i. Modu de a alege, de-
r% desparti ( a a$eza) lucrurile (de ex., la
alesu parului and t9r Impletesc femeile-
coada). Pl. Flon sau podoabe la tesaturr,
alesdra.
Vechl
alesida, V. alisida..
ales, V. le; 2.
alested, V. elested.
alesuiesc, V. lestifese.
1) Edda n. V. avail 2.
2) Eden interj. V. valed.
aleur, eller, arior $i aried (vest;
a/i r si'n est) m. ca plants $i n. ca vapsea
(lat. helleborus [vgr. ./MrnEsE elebor, ca
fior din *fear, lat. febris. Cp. ea lior). Nu-
mete mai multor plante euforbiacce din ale
caror flon tarancele scot vapseaua p. otla $1
Tina. Se numeste $i laptele cinelui $i lap-
tele menhir V. erforbie.
aleve, V. livej.
alexandria f. Vista fabuloasa a lui
Alexandru eel Mare, dupa legendele culese-
de unu anume Pseudo-Calistene pe la 200
dupft Hristos. Si -Andria.
* alexandrin, -A adj. (lat. alexandn-
arts). Din scoala de la Alexanarta (Egipt):
filosofia alexandrine'. Vernal alexandrine,
versus de 12 silabe, dupa o poema franceza
despre Alexandru eel Mare scrisa In versus
de 12 silabe.
ALF
- 87
* Alfa m. Numele prime' litere a Grecilor.
Fig. Alfa si omega, Inceputu si sfIrsitu.
* Alta f. (fr. alfa, d. ar. haffa). 0 planta
graminee din care se fac impletituri si hir-
tie. Creste pin nordu Africit si sudu Eu-
rope'.
* alfabet n., p1. e (lat. alphabitum, vgr.
alphdbeton, compus din alpha, A, si beta,
B). Totalitatea literelor unei limbi sau unor
semne conventionale p. corespondents se-
crete. Alfabetu latin, de care se foloseste
mai toata lumea culth, se derive din cel
grecesc, far acesta are mai multe litere luate
de la Fenicieni, care si ci, la rindu lor, au
luat mai multe litere din icroglife. Vechi
alfavita (dupa ngr.).
* alfabetic, -it adj. (d. alfabet; fr.
alphabetique). In ordinea alfabetului: cata-
log alf abelic. Adv. In ordine alfabetich.
alfavita, V. alfabet.
alfel, V. alt-fel.
* alfenid n. (fr. alfinide, dupa numele
chimistultn Halphen [1850)). Un aliaj alb
compus din anima, zinc, niche' si fer !titre-
buintat (argintat) la Mut tacimuri de masa.
Sc numeste si metal Christofle. V. alpaca.
* alga f., pl. e (lat alga). 0 planta crip-
togama care creste ma, ales In apele sA-
rate a care' mArime variazA de la o miime
de milimetru pins la 4-5 sute de metri. Con -
tine sodiu, potasiit si lod si serveste la In-
grasarea pamintului.
* algebra si (ma) rar) algebra (fr.
algebre, it. sp. algebra, d. ar. el-gebr) f., pl.
e. Acea parte a matematicii care se ocupa
de chestiunile de aritmetica si geometric in-
tr'un mod general, inlocuind cu litere canti-
tatile stiute si nestiute. Carte care trateazh
despre aceasta stiinta. Algebra, al duel
stop e sa scurteze si sa generalizeze solu-
tiunea chestiunilor relative la cantitati, e de
origine recentit fag de aritmetica. Ia a fost
introdusa in Europa pe Ia 950 de Arabi, care
o descoperiserA in cArtile Grecilor, ma, ales
In ale lin Diofante din Alexandria (sec. 4
dupA Hristos). Leonardo din Pisa a raspin-
dit-o in Italia in sec. 14, side atunci a pro-
gresat rApede in Europa. In sec. 16, Fran-
cezu Viete introduse literele in algebra. Ha-
riot, Girard si mai ales Descartes 1-ad dat
si mai mare adincime. Mult timp is a fost
stiuta numat de savant), si de acela, cind
vorbesti de un lucru greu sail nestiut de
cineva, zici: asta e algebra pentru el.
* algebric, -fi adj. (algebra; fr. ale-
12rique). De algebra : formula algebrica. Adv.
In mod algebric,
* algebrist, -à s. Care stie algebra :
un algebrist de forfd.
* algOazil in., pl. i (fr. alguasit, sp.
alguacil, d. ar. al- vizir. V. vizir). Poll-
tist inferior spaniol.
* allagid n. si (ob.) -aj n., p1. e (fr.
alliage, d. Allier, a alia. Combinatiune de
metale pin fuziune)
www.dacoromanica.ro
---
ALI
* *Want& f., pl. e (fr. alliance). Uniune
pin casatorie. Confcderatiune intre state on
lntre suverani: tractat de alianfd. Fig. Uni-
une, amestecAturA de mai multe lucruri: o-
lianfa prudenfei fi a curajului. Alianfd de
cuvinte, unire de cuvinte care formeazA o
expresiune insemnatA, precum : nu vede de
cif noaptea, nn aude de cif linistea.
* allat, -à adj. (fr. allie). Ruda pin a-
lianta. Confederat. Pe la 1820 aliant.
* alibi n. (cult. lat. care inseam na aiurea").
Jur. Absenta dintr'un loc probate pin pre-
zenta intr'altu.
alic si halic n., p1. e (ngr. haliki, pe-
tricicA, de ex., de pus In prastie). Bobita de
plumb de incarcat pima: afire de iepure, de
vrdbii (ploaie), de lupi (posuri, poste).
$i (h) alicT, pl. ciuni si re. Rar halls, pl.
e (care In biblla d. 1688, 366, 2, 36, InseamnA
petricica"). V. glont.
1) alicesc v. tr. (d. alit, alick). IntArese
un pArete de vAlAtuci cu bucittele de cArA-
mida sau petricele. RAnesc putin cu alicele:
o rata aricitd.
2) *Meese (ma) v. refl. (cp. cu licdresc).
Vest. Rar. MA zAresc de abea. Incep a ma
indrepta (vorbind de timp, de un bolnav).
3) alicesc v. tr. (d. alicT 2). Meh. A-
lung vitelu clnd mulg vaca.
1) alicT, V. alic.
2) alicT (Meh.), interj. de alungat vitelu
cind mulg, vaca. V. ceas 2.
* elided& f., pl. e (fr. alidade, mlat. ali-
dada, d. ar. al- iddd). Mat. RiglA de lemn
sail de metal mobile in prejuru unui punct
al ei, putindu-si misca un capAt pe un ca-
dran divizat si intrebuintata la masurat un-
ghiurile intindu-te pin mule saa printer)
lunetA. V. grafometru.
* alienabll adj. (d. a aliena; fr. alie-
nable). Jur. Care se poate aliena.
allenabilitate f. (d. alienabil). Cali-
tatea de a fi alienabil.
* allenat, -a s. si adj. (lat. alienatus).
Instrainat. Fig. Nebun.
* alienatitine f. (lat. alienatio, -anis).
Actiunea de a aliens. Fig. Nebunie. Si
-atie si -are.
* alienez v. tr. (lat. alien°, -are, d. a-
lienus, strain). InstrAinez (vinzind, dind s. a.) :
a ali.na averea. Fig. Perd, indepartez: $1-a
alienat simpatide. Turbur : a aliena ra-
fiunea.
* alienist, -a s. (d. alienat). Medic de
alienatI (nebuni), psihiatru, neurolog. Adj.
Medic alienist.
aliet m. (ngr. alieftis, vgr. alieutes, pes-
car). Biblia 1819, 11, 14. Pescar de mare
(pasare). V. grip& 1.
* allez v. tr. (fr. ratter, d. lat. alligare,
a lega. V. aleg 1). Amestec, combin : a
alia our u arent. V. refl. MA confederez.
MA casatoresc.
alif ant, V. elef5Lnt.
 88
ALI
alifie f. (agr. alifi, vgr. aloiphe, unsoare.
V. sinalefa). Unsoare consistenta (un-
guent) care se intrebuinteaza contra bubelor.
V. pomad'. Vechl vi alefiesi alifid,
0., pl. ail.
* aligater m. (fr.[d. engl.] alligator,
d. sp. lagarto, caiman, care vine d. lat. la-
certus, sopfrla). Caiman.
alignesc v. intr. (ruda cu lihnesc). Est.
Ran. $chiopatez pan. Vintu aligneste (Pant.
Vazduhit), vintu adie. V. refl. Levin.
alliveris n., pl. uri vi e (turc. alOveriA
d. alyk luare, vi veri§, dare). Fam. Vinzare
in pravalie, cistig, dever. 7
Cei mai multi
said alisverif, dar nu se zice de cit
rig, ca intr'un doc. de is 1761 rel. Ia *an&
(lorga).
allIUTa interj. (vsl. alihtiig, ngr. allildia,
In lat. bisericeasea alleluia, cuv. ebraic care
Inseamna slaviti-I pe Domnu"). Strigat de
slavire lui Dumnezed fn ctritecele bisericesti.
Fam. Adiio, s'a dus: de-acuma, aliluia chi-
lipid A chzta cuiva aliluid, a-i etnta yes-
nica pomenire", a-1 ingropa. in poezie vi
-ula. Literar, mai nod, vi aleluTa.
adman n., pl. inuz. uri (turc. an el-
eman vi el-aman, aman). Vest. A ajunge la
aliman, a ajunge la aman, la ananghie, la
mare nevoie. in Trans. (Viciu) apa a-
(Mica".
alimanesc(mfi) v. refl. (d. Liman).
Vest, Ma pripasesc.
alimanit, -A adj. (cp. cu aliman vi cu
alimanesc). Ott. v. a. Afurisit: fire-ar ali-
monit I
* aliment n. pl. e (lat. alimentum, d. Were,
a nutri. V. malt, co-alizez). Nutriment.
Fig. Invdfdtura a alimentu sufletul IL
* alimentar, -ft adj.(lat.alimentartus).
Care poate servi ca aliment: plantd alimen-
tard. Destinat pentru alimente : pensiune a-
limentard.
* alimentatitine f.(d.alimentez). Actiu-
nea de a alimenta. $i -fitie vi -fire.
* alimentez v. tr. (4. aliment: fr. all-
menter). Nutresc. Fig. Intretin, fomentez :
demagogii alimenteazd nra saracului con-
tra bogatului.
allmojder, V. limujder.
alimajdif I. pl. V. Waliimujdie.
alM, a -*1 v. tr. (lat. alien°, -are, d.lenis,
lin). Linistesc, stimpar, potolesc (durerea
sad doru).
* alineitt n., pl. e (fr. alinia, d. lat. a
Linea, de la linie). Rind al drill prim cuvint
e mai in Auntru paginei. Locu dintre doda
rinduri ca acestea.
*allniere f. Actiunea de a alinia. Linic
trasa pentru alinierea unei shade. Situatiu-
nea mai multor obiecte aliniate.
* alinIT vi .lez, a -& v. tr. (d. linie; fr.
aligner). Asez in linie dreapta.
alint, a -it v.tr. (lat. * allentare, d. len-
; us, lent, linistit ; it, allentare, a potoli).
www.dacoromanica.ro
ALM
Deznt erd,rasfat, spun cui-va vorbe blAnde
V. refl. Ma port copilareste, ma rasfat, fac
mofturi, ma afectez. V. izmenesc vi
spancelesc.
alintat, -ft adj. Rasfatat: copil alintat
tura f., p1. i. Vorba de alintare, ca ;
pufule (copile), Lenuta (Elena). Copil sail"
femeie alintata uf, ce alintaturd nesuferitd1
alior, V. aleur
alipesc v. tr. (d. lipesc). Unesc, lipesc,
alaturez, anexez: dead case alipite, o chi-
tanfd alipita scrisorii (la scrisoare sad de
scrisoare) V. refl. Fig. Prind simpatie : ci-
nele se alipote de stdpin, pisica e alipitd
Barb. atafez (fr. aitacher).
easel.
allsida vi ale- f., pl. e vi zi (ngr. aly-
sida, lant) Vechi. Rar arc. Lant de metal
pretios ca ornament. V. gatin.
alisveris, V. alljveris.
* aliterathine f. (d. literd ; fr. allitera-
tion). Repetarea acelorasi litere : ce to tot
tingui tot timpu ? atie.
alivanta 1., pl. enci (rus. *olive/dm,
pron. alivenka, de la numele muntelui Mas-
linilor sad Olivilor, unde s'a rugat Hristos).
Nord. Ghisman. Un fel de horn.
alivanta adv. (it. banda, lature de co-
rabie, alla banda, la o parte, pron. de Greci
alla vanda. V. banda). Fam. De-a tumba,
rasturnindu-te: a cdzut alivanta.
aliviinesc (ma). v. refl. (cp. cu ali-
milnesc). Vest. Iron. Ma adapostesc, ma pri-
pasesc, gasesc loc bun (de ex., la un °spat).
* alizarin& f., pl. e. (d. alizarl. ran-
dna uscatA de roiba", cuv. ar.). Chum. Un
principid colorant care, la Inceput, se scotea din
radacina roibei. Aldeida din grupu chinonelor.
* allzed, -e adj., pl. f. tot e (fr. alize)
Vinturi alizee, acelea care sufla de la est
spre vest Intre tropice.
allm n., pl. an (tat. turc. id).
Vechi. Biru pe care-I plateau 'Math ca sa
alba drept sa pasta vitele in Moldova. V.
usur.
* allegro adv. (cuv. it.). Muz. Vio,, ve-
sel. S. n. Pasagid cintat cu veselie : an
allegro.
* add interj. de chemat pe cineva Ia te-
lefon. Cind Graham Bell, inventatoru
primului microfon, 1-a vorbit lui James Tre-
sider, asistentu lui, care asculta Ia cel-lalt
capat al sirmei, acesta a exclamat: Alio, cu-
vint pe care Graham 1-a ales ea interj. de
atras atentiunea celui pe care-1 chemi la
telefon.
alman n., pl. uri, vi almanda f., pl. e
(fr. eau allemande, apa germana, ca odico-
Ion din eau de Cologne). Est. Suliman lichid
de albit obrazu. $i olman In sud. V.
albeala vi stamba.
* alrnanah n., p1. uri (ar. al-manah,
calendar, d. vgr. men, lunar mgr. almena-
hart, mlat. almanachus, aplicat de Edsebid
(1' 340 d. Hr) calendarelor egiptenests; it.
 89
.ALM
.almanacco, fr. almanach, sp. almanac si
.cilmanaque. V. mensual, miner). Calen-
dar cu indicatiuni astronomice, meteorolo-
glee s. a. Almanahu de la Gotha, un anuar
care arata geneologia tuturor suveranilor.
almas n., pl. uri (turc. almas, ar. elmas,
<1. vgr. addmas. V. diamant). Sec. 18.
Diamant. La Sadov. olmaz, de unde 5i
-numele de familia Olmazu (Muni).
* almeTe f. (fr. almcie, d. ar. alma In-
-vatat, savant", fiind-ca aceste fame: ad In-
vatat poezia, anti' si dansu). Dansatoare si
cIntareata din Orient,
* almicantamit n., pl. e (fr. tot asa, d.
-ar. almagantarat). Astr. Cerc imaginat pe
car paralel cu orizontu p. a determina 1.1-
limea astrelor.
almintrelea, V. altmintrelea.
alnic, -a adj. (ung. alnok. dupa alts
mdj. In -nic). L. V. Pinditor, viclean.
alnicie f. (d. alnic). L. V. Viclenie.
aid, V. allo.
* aide si -chez, a -cal v. tr. (d. un
tip latin * dlloco, -are, dupa fr.allouer, care
vine d. loner, a tnchiria, lat. locare. V. cult,
locatiune). Hotarasc (fixez) o sums p.
un stop: a aloca o salad construirif (sad
pentru construirea) until pod.
* alocatitine f. (d. aloe; fr. allocation).
Actiunea de a aloca. $i -Atka si -are.
aldcurT (vest) si alocurea (est) adv.
(din alt-locan, alte Mean). Aiurea. Pin uncle
locuri ; pe ici, pc cola. (Tot:de-a-una pre-
cedat de pe). La Agrb. Int. 9, altlocuri,
vune-on".
* alocutiune f. (lat. allocatio, -finis. V.
locuilune). Cuvintare scurta. Si -dile.
* alodial, -It adj. (mlat. allodialis). Re-
lativ la aloditi: bunuri alodiale.
* alddiu n. (mist. allddium, fr. alleu, d.
-vgerm. de sus ailed Ed. all, tot si od, mosie],
de unde vine si fr. alleu). Mosie ereditara
si independents al card proprietar datorea
numai omagid de vasalitate seniorului. V.
-feud.
* aide f. (vgr. aid , lat. aloe). Sot. Nu-.
male stiintific al saburului. Articulat ar
fi aloca, ca ploaie, pl ma.
* alodtic, -a adj. (lat. alodticus). Care
-confine aloe.
* alopat, -á adj. (d. alopatie). Med.
Care urmeaza sistema alopatiii: medic al -
pat. S. m. si f. Medic care vindeca pjn
alopatie.
* alopatic, -A adj. (d. alopatie; ngr.
rkllopathikds). Care tine de alopatie: sistenui
alopatica. Adv. Pin alopatie : a trata a-
lopafie.
* alopati e f. (vgr. allopatheia, d. altos,
Quo, si pathos, suferinta). Med. Name dat
medicinal uzuale ca sa se distinga de o-
.nzeopatie.
alorghida, V. alurghida.
* alopecia f. (vgr. alopekia, d. (Wpm
www.dacoromanica.ro
ALT
vulpe). Med. 0 boala care pricinuicste na-
plrlire (caderea pdrului).
* alotropic, -a adj. (d. vgr. allotropes,
d. kilos, altu, si trOpos, mod). Chim. Care
se prezenta supt alta forma si cu site pro-
prietati : gheafa e o stare alotroptcd a apei,
ozonu e o stare alotropicd a oxigentilui.
* alotropie f., (d. at tropic). Chin,.
Proprietate pe care o ad uncle corpuri sim-
ple de a-si schimba starea si proprietatile:
fosfora fi sulfa is corpuri capabile de a-
lotrople.
aid*, V. halaa.
* alpaca 1., pl. e (sp. alpaca, cuv. pe-
ruvian). Un fel de lama (capra) cu If na mat
find. Stola din Una de alpaca. Un fel de al-
fenid din care se fac tachnuri de masa
(germ. alpaka), care provin din fabrici ger-
mane si ad ca marca o alpaca (scris al-
pacca). Ob. alpaca (fr, alpaca st al-
paga): facial de alpaci.
* alpestru, -a adj. (lat. alpestris, it.
-estre). De Alpi, din Alpi : p zifiune alpestra.
* alpin, -a adj. (lat. alpInzs). Care tit-
ieste sad creste pe Alpi sad pe alti munti
Matti: vincltorl alpini.
* alpinist, -A a. (d. alpin). Care face
excursion" on studii de munte. Adj. Socie-
tate alpinistd.
* alpinizm n., pl. e. Gusto exercitiilor
on studiilor de munte.
als6.5 n., (cuv. lit. format din at si sda
2 dupa vat. svoistvo si vgr. idicites). L. V. (Dos.
Antim). tnsusire.
alt, -a adj. indef. (lat. alter, ac.alterum,
pop. altrum ; it. altro, pv. fr. autre, sp. otro,
pg. outro). Nu acelasi, diferit, deosebit: cu
alft ochi vezi greselde altuia de cit pe ale
tale. Care seamAnA cu cineva on cu ceva :
aceastz e alt Napoleon. Alta data sad
altifidata, nu acum, In alt timp (In trecut
on In viitor). Alta oars (veclo),odinioarA
De alta (yacht), In cola, de alt-fel, In
alta parte, aiurea, nu ad. Pe de alta
parte sad de alts parte, afara de
asta. Vest. Fam. 7'e opucd (eta aia sad alte
alea, te apnea groaza on paralizia. Te baga
in alte alea, te Ingrozeste. Se t its la is ca
la alta aia, se uita la is ca la ceva stranid.
Pron. indef.: unit pleacd, alit: vine; ce fie
nu-fl place, altuia nu-i face ; una e so as-
cull', anti sa comanzi; alit pi nimic alta
sad alta nimic (alt-ceva nimic). Nu alta,
nu alt-ceva. Nu de alta, nu din alte mo-
tive. ntre altele, pe ltnga altele. Nu mi -e
de alta, nu mi-e grill de alta (de alt-ceva).
Barb. un altu, o alta (dupa fr. an
autre, une autre).
altar n., pl. e (lat. altarium, attune si
altar, d. anus, Malt; it. altare, fr, autel).
La Romani, ridicatura pe care se ardead vic-
timele la sacrificiti. La crestini, acea parte
a bisericii unde serveste preutu si unde e
snots masa. Vechi (si azi rar) si oltar.
d. vsl. oldtari, bg. altar, ung. oitcir (tot
d. lat.).
ALT
90
altadatia adv. V. alt.
alt-ceva sad altceva pron. indef.
Cava deosebit de asta.
alt-cum sad altcum adv. Ban. Trans.
Buc. Rar. Alt-fel.
alt-cumva sad altcumva adv. Ban.
Trans. Buc. Rar. Alt-fel (cind e Indoiala
sad intrebare).
ante -orT sad alteori adv. Alta datA
(corelativ cu une-ori): une-ori vrea, alte -ori nu.
* altera V. haltera.
* aiterabil, -a. adj. (d. alterez; fr. al-
terable). Care se poate altera.
* alterabilltate f. (d. alterabil). Cali-
tatea de a fi alterabil : alterabilitatea co-
lorilor.
* alteratiane f. (mlat. aileron°, -anis).
Schimbare In rad : alterarea sandtafii. Schim-
barea fetei on a vocil din cauza emotiunii.
$i -atie $i -are.
* altercatiune 1. (let. altercatio,-dnis).
Schimb de vorbe, ceartA. Si -atie.
* alterez v. tr. (lat. riltero, -are, d. alter,
altu). Schimb in TAU : mi-am alter& sand-
tatea. V. refl. MA stric : unfit s'a alterat de
cdldurd. MA schimb de ernotiune sad de
boala : vocea i se alferase.
* altern, -a adj. (lat. alternus. V. sub-
altern). Geom. Se zice despre unghiurile
situate in pArtile opuse secantei clad doub
drepte paralele Is tAlate de alta. Unghitcri
alterne interne, situate In Auntru color dodA
paralele In partea opusa secante,, cum is
cele doCia unghiuri A $i 13. Unghacri alterne
externe, situate afara din cele doda paralele
to partea opusA secantel, cum Is cele douA
unghiuri C $i D. (Ungluurile alterne interne
is egale Intro ele, $i tot a$a $i cele alterne
externe).Bot. Frunze, flori alterne, asezate
de fie-care parte a ramurii, dar an una to
fata alteia.
* altern $i -az, a -k v. intr. (lat. al-
ternare). MA succed cu mai multA sad mai
putinA regularitate: fagii alteraau cu ste-
jarci. V. tr. Variez cultura : alternez se-
minfele.
* alternant, -a adj., (lat. alternans,
-antis ; fr. -ant). Care alterneaza.
* alternanta 1., p1. alternant; fr.
e (d.
alternance). Actiunea de a alterna: alter-
nanfa straturilor in terenele stratificate.
Bot. Dispozitiunea frunzelor florilor alterne.
* alternare f. Actiunea de a alterna.
* alternativ, -a adj. (d. a alterne; fr.
alternatif). Care vine chid unu, chid altu.
Adv. In mod. alternativ. S. f, Nevoia de a
alege unu din douA : era in alternativa de
a ramtnea $i a perde jumatate sad de a
perde cea-taltd junzatate (V. dilema.). Adv.
in mod alternativ.
* aiteta 1., p1. e (fr. altesse, d. it. altezza,
tnAltime). Titlu de onoare dat principilor $i
principeselor
Alt-fel ori altfel adv. In alt mod, nu
www.dacoromanica.ro
ALT
asa: azi e asa, dar ieri a Jost alt-fel. Dace
nu, in alt caz: al avut noroc c'ai nemerif
drama, cd, alt-fel, to -ar fi mhzcat lupti. In
colo, In altA privinta: e violent, dar alt-fel
e om bun. A fi mai alt-fel, a fi mat deo-
sebit (mai ales In bine): aici par'cd -i lumea
mai alt-fel. De alt-fel, in altA privinta,
fare asta, in cold: de alt-fel, am spits elf
de mull cd a ,ca se va intimpla.
* altist, -A s. (fr. altiste), Muz. Care
ctnta alto sad din alto.
* altitodine f. (lat. altitzido, -cidinis)_
inAltime, mai ales considerate de la nivela
mArii.
altita f., pl. e (slrb latica). Cusutura or-
namentalA (cu don sad fluturi) de pe unit-
rim cAnia5ilor tArane$ti (mai ales femeiesti).
altingic n, pl. uri (turc. altynkyk, dim_
d. altyn, aur). Sud. Conduru doamner
(floare).
altlocurT, y, alocurT.
altmintrelea (ea dift.) adv. (lat. altera-
mente). Alt-fel, in alt mod. Alt-fel, In caz
contrar, de undo nu, dacA nu. De altmin-
$i almintrelea, al-
trelea, de alt-fel.
minterea, amintirea alminterT,
aminterT.
* alto n. (cuv. it. care inseamnA inalti-
Muz. Voce ferrielascA ori copilareasca mai
grave, Intre sopran $i tenor (numita mai des.
contralto). Parte cintatA cu aceasta voce to
cor. Un fel de vioara $i de trompetA mai
mare.
altoT m., $1 n., p1. °ale (ung. oltvdny, var.-
din oltovciny, pom altoit.V. hultuon). Vest..
RamurA dintr'un porn mai bun rilsAditA In-
tr'un trunchj mai prost. Porn altoit: altoii
(Agrb. Int. 256). S. n. pl. arc $i oaie.
Vaccin. V. prasad.
altoTesc v. tr. (ung. ottani). Vest. infig
altoi (la porm). yaccinez. In Trans. $i ul-
tuTesc (Agrb. Int. 236), in Mold. hultu-
Tesc. V. presadesc $i aldulesc.
altoire I. Actiunea de a altoi.
altoiter, -ogre adj. $i s. Care altoleste_
V. vaccinator.
* altruist, -11 s. $1 adj. (d. altruizm).
Care e patruns de altruizm, mhos.
* altruizm n., p1. e (fr. altruisme, d_
autrui, altu, dupa lat. alter, altu). Calitatea
de a fi bun p. altii, de a fi dezinteresat,
mita. V. egoizm.
alt-undeva adv. Rar. Anaea, In altk
pArte.
aluat n. pl. uri (lat. allevatum, d. alle-
vane, a ridica. V. Tail). FAinli amestecata cu.
apA frAmintatA (coca, azima) $i In spe-
cial fermentatA (dospitA). Mincare de &nat.
(cozonac, tort, plAcintA). V. talc.
aluatel, V. alautel.
* alucinat, -a adj. $i s. Oat. hallacina-
tus). Care alucineazA. $i hal-.
* alucinatinne (lat. hallucincitio,
f.
-dais). Aiurare.Si-iiitie. $i hal-.
ALU - 91
* alucinez v. intr. (lat. hallticinor,-ari).
Aiurez. $i hal-.
* alumina f., pl. e (d. aluminii i; fr. altz-
mine). Chim. Oxid metalic derivat din alu-
mina), care, divers colorat de alte oxide
metalice, constitue un oare care numb' de
petre pretioase (rubin, safir, topaz q. a.). V.
corindon.
* aluminita 1., p1. e (d. aluminid). Min.
Sulfat basic natural de aluminiu.
* aluminiu n. (4. lat. aldmen, altiminis,
alun 2). Chim. Un metal albastriii, usor, lu-
citor $1 inalterabil, asemenea cu argintu. Se
extrage din alumina. Aliat cu arama, for-
meaza bronzu de aluminih, de o frumoasa
culoare aurie. Se topeste la 620 4. E de pa-
lm on mai utor de cIt argintu asa de
dur $i de tenace, A fost izolat de Wohler
la 1827.
* alumincis, -Casa adj. (d. aluminizi).
Care confine aluminiu; argila e un pdmint
aluminos, peruzeada e un fosfat ai.zminos.
1 akin m. (d. alund). Pomu care face
dlune (cdrylus avelllna).
* 2) ahin n. (ft. alun, d. lat. alumen).
Chim. Peatra acrd, sulfat duplu de alumi-
niu $i de potash:1 (sail de sodal, amonih, ru-
bidia, ceziu $i taliu). E o sore alba care se
cristalizeaza In octaedre sail cubuti iso-
mode, e astringents $i se disolva in apa,
dar nu $i In spirt. Se intrebuinteaza la Ian-
pezit apa, la fixat vapselele pe stole, la ta-
Melt $i In medicines. Si alaun (germ.
alaun).
alunar m. (d. alum)). Vinzator de alune
prajite. °MIA de munte. Pt/$,
alunga n, p1. e Un fel de Nora, alunel.
alunat, -A adj. (d. druid). Rar. Ochi
alunati, °chi holbatf.
aliases 1., p1. e (lat. abellana, ave lava,
subint. max, adica nucA din Ahella, Avella",
un ora$ in Compania {Italia] celebru pin
alune. Din avellana s'a facut *a Lana, * a-
apt'', pin schirribare de sufix, alund,
sau pin met. * allevana, *aluind, alun), ca
din levando Mind $i (mind, mrom. fund.
Dac. 3, 643). Fructu alunului (o ghinds).
Mune americane, fructele arachidet V. ara-
chida.
alunea, V. alunica.
alunec (sud), hinec (nord) $11 hirec
(vechi), a -a v. intr. (lat. I tibrico,- fire, a
face sa fie alunecos, lubric). Stnt alunecos :
gheala asta Wawa bine. Merg fora pedeca
pe un loc alunecos: sania aluneta bine pe
zapadd, bucatele pe git. Imi perd echilibru
($i cad on nu) : cab alurtecad pe ghealti.
MA strecor pintre ceva: banii mt-ad alune-
cat pint e degete. -Fig. Cad, gre$esc, coma
on delict: acest om n'a alunecat nth-adatd.
aluneeare f., pl. &I. Actiunea de a alu-
neca.
alunecat n., pl. art. Alunecare
aluneciltara 1. p1. 1. Modu alunecarii:
ales aluttecdturd n'ant mat vrizut.
www.dacoromanica.ro
- ALV
alunecos, -oases adj. Care produce
alunecare: gheafa, parcheta e alunecos.
alunecos 11., p1. rat Loc pe unde alu-
neci, cum ar fi din cauza poleiului sad a no-
roiului.
Rhine! n, pl. e (rad, alun). 0 hors nu-
mitA $i ahma$.
alunele f. pl. V. alunica,
along, a -é v. tr. (lat. allongare=elon-
gare, de la longus, lung). Fugaresc: copilu
alungd fluturii. Exclud : a fost alungat dirt
sald. V. refl. Ma fah la goanA copiii sa alungd
unii pe alfii, lupil se alangd dupd pradd.
alungare f. Actiunea de a alunga.
alungat n. Actiunea de a alunga march.
1. alunica -nea f., pl. ale (dim. d_
gland). Achilee, o plants din familia compu-
selor (Banat). Alta plants (carom [sail Mi-
nium] bulbocdstanum), inrudita cu barabolu,
cu care se $i confunda pe alocuri $i are a-
celea$1 radacini unflate, care-s culinare, nu-
mita $i mtintjdnac. V. $i brindu*a.
2) alunicift f., p1. nele, $i -nftik f., p1. e
(bg. lunica, alunita, pistruie, dim. d. land,
tuna, alunita, contaminat de alunicd 1. V-
luna). Mica path neagrA sad cafenie pe
obraz on pe corp. V. neg.
alunis n., p1. uri. Lowe care cresc Aunt-
* alunita f., pl. e (d. alun 2). Alin. Sul-
fat bazic de alumina"' $i potash).
alunita f. V. alunica 2.
* altira 1., pl. i (fr. allure d. alter, a
merge). Barb. Felu mersului, mess, umblet.
Fig. Aer, calcatura ce alurd de savant!
alurghida f, pl. zi $i de (ngr. alurglda,
vgr. - gis, - ldos). Sec. I8-19. Manta de par-
plat. $i alorg-.
* aluvlonar, -A adj. (d. aluvirthe dupa
lat. alluvio). De aluviune: teren aluvianar.
* aluvidne f. (lat. alltivio,-finis. V. di-
luvia). Luarea terenultu de ape $i depu-
nerea lui supt lariat de nomol (nisip, pe-
tris) to alte locum Teten format dirt alu-
viune. V. agest, podmol.
aluzesc v. intr. (d. lad ; sirb. luditi, a.
Inebuni). Bap. Zaluzesc.
* aluzidne f.(lat. alltisio,-dnis V. lluziu-
ne. Modu de a spune pe departe ceva ca sa
se tateleaga alt-ceva. A face altaiune (a
ceva, a bate shim sa priceapa laps, a da sa.
lnteleaga. $i aldzie.
alva, V. halva.
* alveolar, -à adj. (d. alveold; fr. alve-
olaire). In forma de alveola. Asezat la alve-
ole: nervt alveolars, abces alveolar (abubA).
* alveolat, -A adj. (lat. alveolatus).
Compus din alveole.
* alveola f., p1. e (fr. alveole m., d. lat.
alveolus, albioara, d. alveus, albie). Celula
de albine (V. chilloara yi botcA). Cavi-
tatea In care sta dintele in falca. Cavitate_
-- Mai bine ar fi alveol, n,
ALV
alvle, V. alble.
alvltar m. Ace la care face on vinde al-
vita. Si halv-. Rar alvigla (din *alvit-
.gid. CL. 1910,443).
alvita si (mai ran) ha- f., pl. e (dim. d.
.halva). Un fel de halva mai compactb, alba,
Malta din scrobeala on Mina, mere saa m-
bar Hi une-ori si cu nuci. Munt. A bate al-
vita, a musca dintr'o bucata de alvita attr-
nata c'o sfoara de tavan, cum obisnuieste
vulgu la lasata secului de Paste.
alvItarle I. (d. alvifd). Locu unde se
face ori se vinde alvita.
1) am, avid, a avea v. tr. (lat. habere,
a avea, iar nom. am e contras din avem,
ca'n am avut ed sau no!. Am, ai, are,
avem, aveli, ad ; avearn, avui ; am avut ed, am
avut noi ; avusesem ; voi avea ; Vol fi avut;
.8(1 am, sd ai, sd aibd $1 aivd, sd avem, sd
(yeti, sd aibd si aivd ; as avea; a!, aibd aver!,
aibd; a avea, avere ; cant). Posed; am avere
merit, onoare. Simt : am curd, gust de vorbd
(dar mi-e fried, mi-e sete, mi-e poftd). Obtin:
cu un franc ai o gdina, vei avea un premiti.
Am dimensiunea de: Etna are peste trel
mil de metri. Trebule (cu inf. subj ori su-
-pinu): am a scrie, am sa acrid, am de serfs.
Cost, am pretu de (Pop.) : aceasta carte are
an franc (mai des si ma! , Mu-aura costa an
_franc). V. refl. Is In relatibne : ma am bine
cu el. Ma refer: A se are la B ca C la D.
V. ajutaror care serveste la formarea per-
fectului (am zis) ori a viitorului (am sd sic).
A avea, a fi Ware tine sd and ajute (nu e
tine alt ma ajute).
2) am v. ajutator al optativului, V. a* 1.
ama si (yacht) ama interj. plina de
ironie ori dispret (tare. amma d. ar. emma ;
ngr. ma, bg. strb. ama, id.). Dar ce, halal:
Ama om degeptl Ama cap de boa! Ama
ai vorbit $i to Conj. Sud. Dar, Insil: $tiinfo
.avusese, ama n'avea practica. (lov. 205).
*amalsil,-fi adj., PI. f. e (lat. amdbilis d-
amare, a ;IMO. PlAcut, bine-voitor, priete-
nos : e amabil nu kfi. Adv. A to purta
.amabil.
* amabilitate f. (lat. amabilitas,-dtis).
Calitatea de a fi ambit ; vorba amabila.
* amalgam& f., pl. e, si amalgam
n., pl. e si uri (fr. amaigame, m., d. mlat.
.amalgama, defonnat d. ar. almofama, cA-
aMorie, sad d. vgr. mdlagma, ,muiere, std-
hire ", ngr. aur", d. maldsso, amestec. V.
mehlem). Aliaj de mercur cu alt metal.
Fig. Amestec de elemente felurite.
* amalgameiz v. tr. (fr. amalgamer).
Amestec mercuru cu un metal. Fig. Ames-
tec lucruri nepotrivite.
amain (turc. ar. arum'. V. aliman), in-
terj. pin care musulmanii implorA crutarea
-vietii. A ajunge, a fi la aman, a ajunge, a
-fi la mare nevoie (la extrem). Loc. adv.
Amen-zaman, zor-nevoie, cu on-ce prat,
numai de clt: zice sd -u dad, ca alt fel,
.amart-zaman, moans I
www.dacoromanica.ro
92 AMA
amandea (ea dift.) interj. care aratA
rbpezeala (precipitarea) la chilipir (Mold):
copal, cum vazurd merele, amanded pe ele:
amandea la mere, cop!!! (turc. [d. pers)
iaghmande, prAdInd, d. icighma, prada V.
Tama).
amanet si emanet n., pl. tug si e
(turc. amanet si emanet, d. or. emanet).
Lucru thsat cu garantie (zalog) : $i-a pus
inela amanet.
amanetez si em- v. tr. (d. amanet).
Pun amanet.
am:tins-a, V. amass.
* amant, -a s. (fr. amant, d. lat. dmans,
amdntis). lbovnic, IOU (persoana lubita
fairs cAsatorie).
amar, -a adj. (lat. amdrus, it. amdro,
pv. amar, fr. amer). De un gust aspru si
neplacut (ca chinina ori pelinu), to opoz. cu
duke: migdale amare. Fig. Trist, plin de
suferinta: viata amard, zile amare. Care
arata adtncli tristetA : lacrimi amare. Agonisit
cu multa suferinta: o pine amard. S. n., pl.
uri. Chin, necaz, suferinta: tine n'a gustat
amaru nu $tie ce-I zaharu (Prov.). A-ti
minca amaru cu cineva (saa undeva), a
trai gustind cu cineva (sad undeva) zile
bune sad rele. A-ti inght(i amaru, a safer!
In Mere. A-fi vdrsa amaru, a-ti descArca
necazu. Mare numAr, mare cantitate : dupa
atita amar de ani, atita amar de lume. 0
bauturA alcoolica amard aperitiva originara
din Olanda ($i numita si biter). Cu amar,
cu amarticiune: a plinge cu amar. !uteri.
Val: vai si amar de voi, amar de viaja fa!
* amarant m. vgr. amdrantos, d. a-,
nu, si maratno, vestezesc. V. marazm).
Bot. 0 plantA tomnatica cultivata p. fru-
moasele ei flori purpurii si catifelate. V.
stir.
amarnic, -a adj. (d. amar). Est. Fam.
Grozav, strasnic: un ger amatnic. Adv.
Amarnic de zgircit.
* amarilidea, -de. adj., pl. f. tot ee
(d. vgr. Amaryllis, -idos, numele unei pas-
torite amintite de Teocrit, si lat. Amaryllis,
numele unei pastorite amintite de
Virgilia). Bot. Care e diu familia ghiocelului
de toamna (amaryllis ',ilea). F. pl. Plank
din familia asta, Ca tuberoza, zarnacadeatia
s. a. Si amarilidaceo.
amass si amansa f., pl. e (ngr. amds,
goaga, nuts de )ucat la chloc). Mold. Un
fel de corcodusa vtnata piriforma timpurie.
* amator, -care adj. (lat. amator, d.
amare, a iubi; fr. amateur). Care are gust
(aplecare) spre ceva, doritor: amator de ta-
blouri. Care iubeste vre-o arta WA a o prac-
tica. V. ahotnic, dilatant.
* amaarciza f., pl. e (vgr. amatirosis,
tntunecare, d. madras, negru). Med. Orbire
totalA sau partialA din cauza diabetulut,
albuminuriii, anemiii, betiii, fumatului s. a.
Se vindech InlaturInd cauzele. V. guts.
* amazons si (ob.) -cans f p1. e
(vgr.amazdn, -dnos, d. a-, farksimazds, MA,
AMA
- 93
cA, dupA traditiune, amazoanele Isi nimiceaa
llta dreaptii ca si poata trage mai bine cu
arcu; lat. amdzon, amdzonis). In mitologia
greceascA, femeie rAzboinicA din Scitia. Fig.
Femeie rilzboinicii. Femeie calAreata. Haina
femeiascA de calArie. V. vivandiera.
amagettla f., pl. eli. Vechi sat? rar. A-
mAgire. Pt. vechi (azi fam.) amagele r. 1-a
pries cu amdgele.
amagelnlc, -A adj. Vethi. Amagitor:
vorbe amagelnice.
amagesc v. tr. (lat. * ammagire, d.
vgr. magezio, farmec, Inset, d. mdgos, mag).
insel pin vorbe: pt's anidgit spunindu-nn
ca pe aid e drama cel bun, diavolu ti a-
mdgeste pe oameni. Seduc : 1-a amdgit bo-
gdfia. V. refl. Vechi. Is ispitit (ademenit, a-
tras): amelgindu-se de bogatie.
amage5 In. (gr. =gen, frAmIntator de
pasta, contaminat de magevtis, farmAcAtor
si de rom. amdgesc). L. V. AmAgitor, lase-
Mot. Adj. m. Om anufged.
amagire I. Actiunea de a amAgi. Seduc-
Pune. Deceptiune: ce amagire I
amagitor, -ogre adj. $i s. Care arta-
un vis amdgitor, un amdgitor.
geste :
amagitera f., pl. 1. Vechi. Amagire.
amantint §i amarent n., p1. e, vechi
nn (a 4 fi mdrunt, mdrunt). Parte mArunta,
particularitate, detaliu : anidnuntele luptei,
o veste Ord nici un amdnunt, a da amd-
nunte, a infra (sail a to perde) In amdnunte.
Cu amanuntu sad cu de-a manuntu (mai
exact de cit cu de amanuntu, ca gi cu de-a
sila), amanuntit, In detail: a povesti, a
vinde cu de-a mdnuntu. V. toptan ti diba.
amanuntesc gi amar- v. tr. (d.amd-
nunt). Maruntesc, sfartm: a amdnunti bul-
grad]. Povestesc pins in partite cele mid,
detaliez.
amanuntime ti amar f. Amanunt.
amanuniit Adj. Cu amanunte, In a-
manunte, detaliat: povestire arndrtnfitif.
Adv. Cu de-a manuntu: a descrie amanuntit.
amarachine f. (d. a amarl). Gust
amar: amilraciunea petit:alai. Fig. Durere,
intristare: a vorbi cu amaraciune, at:lard-
ClUgile viefii.
amarAsc, a -1 v. tr. (d. amar). Fac
amar. Fig. SupAr, Intristez m ult.
amareala f, pi. eli (d. amar, amdrdsc).
Gust amar. Si -rala, pl. reli si rdli.
amarin, -le §i -1u, -lIe (est) si -UT,
-uTe (vest) adj. Cam amar.
amarlt, -it adj. (d. anzdrasc). Foarte
Intristat, plin de amaraciune: un om dmd-
slt, o Wald amdritd.
amaritara 1., p1. I. Vechi. AmAraciune,
amarnicit, -Zt adj. (d. amarnic). Mold.
Fam. Amarnic : un vint amdrnicit. Adv.
Grea amarnicit (Neam. Rom. Lit. 2, 812).
amarel, V. amarid.
amarent, V. amanunt.
www.dacoromanica.ro
- AMS
amaruntesc, V. amanuntesc ti
mar untesc.
amanita f., pl. e (d. amar). Iarba gab,
o plant& erbace din familia compuselor (pi-
crzs hieracioldes).
amatesc, V. ametesc.
ambsic, V. abac.
* ambalaj n., pl. e (fr. emballage). Com_
Impachetare. Materialu in care e impachetat.
ceva. V. hirzob.
* ambalez v. tr. (fr. emballer, d. balle,
balot. V. bal 2). Com. Impachetez. V. refl.
MA pornesc, lad \tint: cats s'ad ambalat_
Fig. MA InflAcArez, ma aprind (de mine, de
pasiune).
ambar, V. hambar.
* ambasada 1., p1. e (fr. ambassade, d.
mlat. ambactiata, part. d. ambactiare, a
trimete in misiune [din lat. ambactus, om
de servicid, care vine d. vgerm. ambaht), de
unde s'a fAcut vfr. ambassee, apol -ade supt
intl. it. ambasciata). ..Funcfiunea de amba-
sador. Locuinta Si Tancelaria lul. Personalu
lui. Deputatiune, solie.
* ambasaddr in. (fr. ambassadear, d.
mlat. ambactiator, de unde s'a Meat am-
basseor, apoi -adeur supt infl. it. amba-
sciatore). Reprezentantu unui stat mare In
alt stat mare, superior In rang ministrului
plenipotentiar, care reprezentA state mai mici_
* ambasadoare 1., pl. tot asa (d. ant-
basador). Sotie de ambasador, Femeie tri-
measa c'o mare misiune politica.
* ambient, -a adj. (lat. dmhiens, - entis,
fr. ambiant). InconjurAtor: mediu, aeru am-
bient. Lumea ambientd. S. n., pl. e. Mediu
tnconjurator.
* ambidextru, - a adj. (lat. ambidexter,
d. ambo, amIndoi, si dexter, drept). Care
lucreaza cu stInga ca ti cu dreapta.
* ambiguitate f. (lat. ambigiiitas, -dtis)
Proprietatea lucrului ambigua.
* amSiguO, -à adj. (lat. ambigaus). Cu
doat tntelesuri, echivoc: ritspuns ambigud,
Adv. In mod ambigua.
* ambiT, ambele num. (lat. ambo, am-
bde). Amtndoi: ambit ochi, ambele mini,
ambelor =turf (tot-de-una articulat si pus
inainte).- Fals ambe maturile, Fals si ,Cu-
rieru de ambe sexe` ambele sexe).
* ambltionez v. tr. (fr. ambitioner).
Umblu cu ardoare dupl ceva, solicit, taut
(glorie, avere): a ambiliona domnia, V. refl.
MA IncApAt1nez In ambitiune: s'a ambilio-
nat sd invingd.
* ambItles, -dash adj. (lat. antbitio-
sus). Care are ambitiune: om ambilios. Care
denotA ambitiune: proiect ambirios. Adv. Cu
ambitiune.
*ambitienef. (lat. ambitio, d ambi-
re, a merge Imprejur, a solicits). Dorinta Info-
ambitiunea
cata (r1vna) de glorie, avere s. a. :
de a domni, ambitiune laadabila. $i -iris.
ambers, V. anvon.
AMB
- 94
* timbre f., pl. e (fr. ambre, it. ambra,
'anber, chihlimbar cenusia.V. abribot).
Chihlimbar.
ambrIbdi m. V. abribol.
* ambrozle f. (lat. ambrosia, d. vgr. am-
brosia). Mit. 0 substanta delicioasa (de noes
on mai dulce de cat mierea si care-1 facea
nemuritor pe eel ce o minca) cu care se hra-
nean zeia. Fig. Mincare deli cioasa. V. nectar.
* ambulant, -ft adj. (lat. ambulans,-an-
ails, d. ambulare, a umbla). Care umbla din loc
in loc : negustor ambulant. Facut de eel ce
umbla din loc in loc : nego( ambulant.
* ambulanta f., pl. e (d. ambulant; fr.
ambulance). Spital In carute care urmeaza
armata. Servicid postal in tren.
* ambulateria, -le adj. (lat. ambida-
torius). Care n'are sedid fix : adunare am-
bulatorle. Adv. Bolnavl trata(i ambulatoriii,
bolnavi ambulant! tratati la spital.
* ambuscade f. (fr. ambuscade, d. it.
imboscata, sp. emboscada). Arm. Curse In-
tinsa inamiculut ca sa-1 surprinzi si sa-1 a-
taci : a cOdea In ambuscadd. Oamem pusi
pentru pinda si atac in timp de razbol. V.1e*2.
ameaza (est) f., pl. amezl, si amiazii
(vest) f., p1. amiezi (lat. ad median? fdienil,
la mijlocu fzileil. V. mez). Mezu zilei,ora 12
ziea sa vii la ameazd. Zida in ameaza mare,
zitla to vederea tuturor sau putind fi vazut
de toti. V. namTezT.
ameaza-zi (ea dift.) 1. Nord. Ameaza,
Meaza-zi.
* ameba, V. ameba
ameletatura, f., pl. i (d. amelit. V. a-
menint). Vechi. Mentiunc, pomenire.
amelica, V. america.
ameli(n)t v. tr. V. amenint.
* amelioratItine f. (fr. amelioration;
lat. meliordtio, -Orris). Imbunatatire. Si
-atie, dar ob. -are.
* ameliorez v. tr. (fr. antelforerrlat. me-
liorare, d. melior, mai bun). Imbunatatase.
* amenajament n., pl. e (fr. amenage-
ment). Actiunea de a amenaja. Rezultatu a-
cestei actium.
* amenajez v. tr. (fr. amenager). Re-
gulez taaerea unei paduri. Asez, rtnduaese,
pregatese : a amenaja un apartament.
* amendabll, -itt adj. (d. amendez ; fr.
amendable). Care poate fi amendat on In-
dreptat.
* arriendament n., pl. e (fr. amend
ment). Indreptare. Modificarea unei legi. In-
grasarea pamintului.
* amend& f., pl. e si zi (fr. amende). Pe-
deapsa to ban'. Amanda onorabild, o pc-
deapsa infamanta care consists (In Francia)
In marturisirea publics a unei delict dri a
unei crime. (Aceasta pedeapsa a lost des-
liintata de Constituanta la 1791). Azi. A face
amendd onorabild, a marturisi to public o
greseala care merits iertare. V gloaba.
www.dacoromanica.ro
- AME
* amendez v. tr. (fr. amender, d. lat.
emendare, a Indrepta). Pedepsesc cu amends.
Modific articulele unei legi. Ingras pamtntu.
amenint (est) si -int (vest), a -a v. tr.
(lat. * amminentiare sad * eminentiare, d.
dminens, -antis, part. Ian eminere, a fi pro-
eminent, minaciae, amenintan ; it. minaciare,
pv. menasar, fr. menacer, sp. amenazar, pg.
ameapar). 1. Fac amenintari : a ameninta pe
inepa cu sabia, cu moartea,2. L. V. Mold.
Mentionez. 3. Fig. (dupa fr.) Is aproape sa,
inspir teams sal nu : axle ameninfd SO se
revers, casa amenint sd amid. 4. V. intr.
Fac un semn on gest de amenintare &I-
tem/z ameninid cu toiagn.asupra tor. Si
-riot.
Vechi si azi Olt. amelint. Vecin si
menint, amenint ", si (a)nelit, amenint"
si onentionezu.
amenintare 1., pl. -ad. Vorba sad gest
pin care anunti cluva rail, pc care vret BA
i-1 faci.
amenintator, -ogre adj. Care ame-
ninta. V. iminent si cominatoria.
amen intattira f., pl. a. Rar. Amenintare.
ameninteala 1., p1. ell. yacht. Amenin-
tare. Gest. $i meliteala.
* amenitate f. (lat. amanitas, -Otis).
Frumuseta unut loc (unul peizaj). Fig. BIM-
deta, afabilitate.
* amenorele f. (d. vgr. a-, ne, nu, mem
tuna, si rhdo, curg.V.meno-pauza,dia-re-
ie).Med.ineetarea temporary a menstruelor.
* ament n., pl. a (lat. amentum). Bot.
Floricele mici de tot gramadite una bangs
alta si care formeaza un caucure. Pop. se
zice minor si rinza.
* amentacen, -ee adj. (d. antent cu
sufixu -aced). Bot. Care produce amente :
arbore amentaced.S. f. pl. 0 famine de plante
lemnoase care produc amente, ca la salcie,
plop, nuc, alun, ulm, anin, stejar s. a.
* american, s. $i adj. Care e din
America.
* americanist, -a s. si adj. Care se
se °cup de istoria si limbiile America'.
* americanizm n., pl. e. Particularitate
a limbii engleze din America (mai ales din
Statele Unite). Iron. Purtare (apueatura) de
American (din Statele Unite) in politica si
afaceri
* america f., pl. i. PInza de humbac
proasta, neinalbita, adusa de la localitatea
America, un centru de mare industrie textile
aproape de Lipsca.Munt. pop. si amelica.
* americandsc, -eases adj. Fam.
American.
* amerIcaneste adv. Fam. Ca Ame-
ricanii.
amenint-, V. amenint -.
* amerisez si -zez, v. intr. (d. fr. mer,
mare, dupa aterisez). Ma scobor pe apa marl!,
vorbind de idroplane.
AME
- 95
1) amestec n., pl. url (d. a amesteca).
Rezultatu amestecaril : amestec de our $i ar-
gait, de via si apd, de bucurie f intristare.
Fig. Ingerenta, intervenire: fdrd amestecu
ninthui. I.a Dos. si mdstec.
2) amestec, a -à v. tr. (d. a 4 5i mes-
lec 1). Combin, pun la un loc : a amesteca
vinu cu apd. Misc, mestec : a amesteca cu
lingura. Incurc: a amesteca lucrurile. Im-
plic: 1-a amestecat ¢i pe el in afacere. V.
refl. Ma bag, intru : due se amestecd in fel-
ritd, tt nulnincd porch (Prov.).
amestecare f., p1. dn. Actiunea de a
amesteca (o data).
amestecat, -a adj. Combinat (de ex..
cafeada cu tante). Felurit; lurne amestecatd.
Nedelimitat: moeii amestecate. Fig. Neho-
tarit, incurcat, confuz : lucruri amestecate.
S. n., pl. inuz. iiri. Actiunea de a amesteca
dese -ori : arnestecatu main align. Adv. A vorbi
.amestecat (de ex., rorn. cu cuv. fr.).
amestecacTune f. (d. amestecat). Vechi.
Amestec, amestecare, promiscuitate.
amestecatima f., p1. 1. Lucru ameste-
tat, amgstec. Iron. Lume amestecate, some -
tate neomogenA..Vechl. invalmaseala. Nan-
telegere, intriga. Incurcatura
amestecativ n., pl. un. (d. amestecat).
Biblia 1688. Amestec.
amet, -ejit, V. amejesc.
* ametist n., pl. e (vgr. amethystos,
netmbatat, d. methko, nit Inibat, din cauza
a seame(esc).
V.
credea ca ametistu Impedect lmbttarea.
Mm. Chart violet, bioxid de si-
liciii (Si 02). Ametist oriental, corindon vio-
let, seschioxid de aluniiniu (Al2 03), care e
o peatra pretioasa.
amejeala 1., pl. ell. Stare bolnavicioasa
In care ti se pare ca lucrurile se lnvirtesc si
care provine din InvhfIre, din anemic, din
ostenealt, din btuturi alcolice, din funiat s.
a.: copiii s'aii invirtit pind ce apucat
.ameteala.
amejOsc v. tr. (orig. nest. Cp. cu lat.
amittere, a trimete, a da drumu, a perde, si
vgr. methjw, ma tmbat. in Ban. si Hateg amet,
amen, amete, sd amea(d. La Polizu amettesc.
La $incai, 2, 291, amo(esc poate fi o grey.
de citire lid. amdgesc). Am ameteala: in-
vi rt ind u-nuf, am ame(it. Ma cam Imbat : bind
-vin, am ametit. Fig. Imi perd cumpatu: a
amefit de attta onoare. V. tr. Cauzez erne-
tell (pr. si fig.): vinu, banii 1-ad ametit. V.
refl. Mt cam Imbat (pr. si fig.): m'am a-
metit de atita vin. Si amijesc (Acad.).
amejit, -it adj. Cuprios de ameteala.
amejiter, -ogre adj, Care ameteste:
.bautard,Itzteatil ametifoare.V. vertiginos.
* arnf, V. anf-.
* amlant n., pl. e 5i uri (vgr. amlantos,
nespurcat, d. mialno, spurc. V. miazmd). Si-
licat duplu de calce si de magnezie, varie-
-tate de azbest Mementos si incombustibil.
Cei vechi credeml et amiantu e un fel de
www.dacoromanica.ro
- AM!
in care nu arde ; it scarmanaa, tl torceau
si-si Wean fete de mast si servete care se
aruncau In foe clnd se murdtreau, si ast-fel
se albead mai mult de cit pin sptlare. In
pinza de amiant se ardead modii ilustri, a
caror cenusa nu trebuia st se amestece cu
a rugului. Din amiant se fac astazi fitiluri
care and In ulei fart st se consume si hir-
tie pretioasa (fiind-cg nu arde). S'a uzitat la
ftcut tunici de pompieri.
amTazet, V. ameaza.
* ameba si ameba f., p1. e (fr. amibe
d. vgr. amoibe, schimbare, intoarcere). Zool.
Un protozoar microscopic care se mince pin
ajutoru pseudopodelor si care traieste In
apele dulci si strate. la se compune dintr'o
singurt celula (protoplazmt si raided) si
n'are o forma anumitt, ci se schimbt dupt
nevoie V. infuzoriT.
* amic, -a s. (lat. amlcus). Prietin. Adj.
Bine - voitor, favorabil : ford arnica, mal
amic.
* arnica!, -a adj. (lat. amicalis). Prie-
tenesc. Adv. Prieteneste.
* amicitie f. (lat. amicitia). Prietenie.
$i amicie (Rar. Sec. 19).
* amide 1., p1. e. Chin:. Corp format pin
substituirea idrogenului din amoniac pin ra-
dicali tcizi.
* amides) n., pl. urt (fr. amidon, d. lat.
dmylum, vgr. amylon, amidon). Ptcult care
Sc scoate mar ales din cereale si din care
se face scrohealt (E insolubilt In spirt. La
170 0 se preface in dextrint). Scrobealt.
* amidonez v. tr. (d. amidon; fr. ami-
donner). Amestec cu amidon. Scrobesc.
* amIgdalit f., p1. e (vgr. amygddle,
migdala). Anat. Ghindurt amigdaloida la In-
ghititoare.
* amiEsdaled, de adj., p1. f. tot asa. (d.
amigdald cu sufixu latin Bot. Din fa-
milia migdalului.
* amigdalita f., pl. e (d. amigdald).
Med. Inflamatiunea amigdalelor, glici.
* arnigdaloid, -et adj. (vgr. amygdaIc-
eide's, In forma de migdala.
amijesc, V mijesc.
* amil n. pl. uri (vgr. anzylon, V. ami-
don). Chim. Amidon (ca radical imaginar
a1 alcoolului amilic si at derivatelor lul).
* amilacers, -ee adj., pl. f. tot asa (d.
amil). De natura amidonului substantd
amilacee.
* amilic, -gt adj. (d. amil). Chim. At-
cool amilic, produs pin fermentarea feculei
de cartofi.
amin, interj. cu care se Incheie o ruga-
ciune sad o fOrmulti de rugaciune si care
Inseamna rise st fie': in vecii vecilor.
Amin! (mgr. amin, vsl. amino, cuv. ebraic).
Fam. A zice amin, a admite. S. n. Cit aminu,
cat e lumea, nici-odata. Pink la amin, nici-
°data.
AM[
- 96
* aminEs f. pl. e Chim. Corp care rezulta
din Inlocuirea unuia sac, tuturor atomilor de
idrogen din amoniac sat) idrat de amonia
pin radicalii mono- sail polivalenti ai idro-
carburilor. Aminele.s lichide la temperatura
ordinarA ai foarte volatile.
aminos, V. miros 2,
aminte adv. (a 4 Si minte). Aduc a-
minte, amintesc, them In memorie: i-am
adus aminte toate sal da Mate, imi (idle
aminte ce-a Post. lad aminte, observ, is
atent, bag de sama : ominte la vor-
bele mete. MT-e aminte (Munt.), ma gin-
desc, Is dispus: acum nu mi-e aminte de joc.
amintesc v. tr. (d. aminte). Aduc aminte,
chem In memorie: 1-am amintit foate. Po-
menesc, mentionez: a amintit Si asta. V.
intr. A amintit si de asta.
Imi aduc aminte. " amintesc,
amintire f. Aducere aminte; obiect care-ti
aduce aminte: acest ceasornic e o amintire
de la tata. V. suvenir.
amlra f., ca ulema (ngr. amirds, d. ar.
amir. V. amiral). Cant. Sultan.
amlral m. (fr. amiral, d. ar. amir $i
emir, $ef; amir-al- bahr, sefu marii V.
emir). Ofiteru cel mai mare In marina (ca
generalu pe uscat). Adj. fix: vas, navd ami-
ral, pe care e un amiral.
* amlralat n., pl. e (d. amiral). Demni-
tatea de amiral.
* amlraleasa f., pl. esa. Nevasta de
amiral.
amiralltate f. (d. amiral, dupa fr.
amiraute). Administratiunea superioara a
marinei militare.
aminos, V. miros 2.
amirufesc v. tr. V. mlruTesc 2.
amIstuTesc, V. mIstuTesc.
amlstufre, -RA, -Itoare f., pl. ite,
ore. Vechi. Scapare, refugiu. Si -or, pl.
oare.
amitesc, V. ametesc.
amen, a -it v. tr. (a 4 ai mine). Las pe
aid data (tmplinirea unui lucru): a amina
o judecatd, o plaid, an examin.
amintire f. Lasare pe altA data : aml-
narea unui proces.
aminat, -A adj. Lasat sa se facA aid
data. ail. Candiiat aminat la an examin,
candidat respins (cazut). Adv. Olt. 71rzia:
venise cam aminat (N. Pl. Ceaur, 51),
amine adv. (a 4 $1 mind). Vechi. in
mina : cu sabia amind. Cu zilele amind, expus
mortii. A scdpa cu capu amind, a scapa.
cu vista. Trans. Om cu capu amind, teme-
rar, de o Indrazneala nebunA. De-amind,
din mina; la Indemlna. Pe- amind, In mina.
Mold. nord. cu minile, pe In-
trecute, care mal de care : a apuca pe-aminile.
amind6T, -dada num. (lat. amlndui,
ambidui Ild. amboduo ; it. amendde. A-
www.dacoromanica.ro
- AMIY
mlnduror [Mold.] Si aminddror [Munt.]). $i
unu, ai altu (amhii): amindoi copiii, copul
amindoi, amindozid Waite, mznile amln-
dada (tot-de-a-una fara art.). V. frnbT.
amnar n., pl. e (lat. igniarium, materi
inflamabila, iasct [d. ignis, foe], de unde s'a
facut emnar, amnar). BucAtica de Oat
de lovit cremenea ca sa scapere. Ctt ai scd-
pdra (s'au ai da) din amnar, foarte rapbde,
intro clipA. La razbolu de tesut, partea cu
care se intinde plaza. Un cui cu care se da.
mai sus orl mal jos Peru cel lat al plugulut
sail care tine loitra la cAruta. Un lemn scurt
to care se prind mai multe grinzi la tavan
Ai aiurea.
amnezie f. (vgr. amnesia, ultare).Med_
SlAbirea sal perderea memoriii.
* amnestiat $i amnIstiat, -A adj_
Caruia i s'a acordat amnistie.
* amnestie $i amnistie f. (vgrammes-
tia ; fr. amnisti., dupa ngr.). lertare acordata
in comun de aefu statultu: a acorda am-
nistie unor dezertori. V. gratiez.
* amnestiez $1 amnistlez, v. tr. (d_
amnestie $i amnistie; fr. amnistier). Acord
amnistie: a dmnistia niste dezertori.
amor adv. (a 4 $i moi, a mule). A pune-
amoi ($i la moi), a pune in al) a ca sA se
moaie, a pune la muiat (niate pee uscate,
niate boabe de mazare de cu sears ca sA
fad mtncare a doaa zi a. a.).
* amonlac n., pl. uri (vgr. ammonialuan,-
d. Ammon, numele lui Joie In Egipt, de
unde se aducea amoniacu, scos .dintr'o fe-
rula). Chim Un gaz incolor volatil cu mi-
ros patrunzator, compus din azot ai idro-
gen (Az Hs). Solutiune de amoniac, cu care.
se cauterizeaza muscaturile insectelor ai
aerpilor ai se curata stofele fine de grasime ai
argintaria. Amoniacu se desvolta din sub-
stante animale putrezite. A Post descoperit
de Kunckel la 1612. Are o greutate atomicA
de 17, o densitate de 0,589, se licheface la
la 40? la presiunea ordinarti, ferbe la
+370,7 $i se solidifica la 750
* amonlacal, -A adj. (d. amoniac; fr_
ammoniaeal). Care confine amoniac. Sare
amoniacald, cloridrat de amoniac, salmiac,.
tipirig. Gumd amoniacald, gums raainoasa
africana.
* amonit m. (d. numele lui Ammon [Joie]
In Egipt; fr. ammonite). Gaol. Un fel de-
meld fosili, numiti alts -data ai coarnele lilt
Ammon.
amonitie, V. munitlune.
* arndnid n. (d amoniac). Chim. Combi-
natiune de azot ai idrogen (Az H4) care are-
toate proprietatile unui metal. Exists in
amalgams cu mercuru. Clorurd de amonid,
tipirig.
amdr n., pl. uri (lat. amnr, amdris)_
Dragoste, iubire antra sexe). Amor de pa-
brie, patriotizm ; amor propriti, amor de sine..
S. fa. Zeu iubirii la Romani.
 97
AMO
* amoral, -A adj. (din i- moral, cu pref.
a- 6. E un cuv.ibrid $i de prisos). Indiferent
In chestiuni de moralitate, imoral. Adv. In
mod amoral.
* amoralltate f. (d. amoral. E un
cuv. ibrid si de prisos). Vijiu de a fi amo-
ral. FaptA amorala.
* amoras m. (d. amor). Vulg. StatuetA
care-1 reprezenta pe Amor In forma de copil.
* amorez, -eaza a., pl. eji, eze (dupa
amou -eax, fem. -ease, arrant, -nta). Sec.
19. Azi vulg. Amant, amanta.
* amorezat, -A adj. (d. amorez). Vulg.
inamorat. Subst. Amant.
* amorezez (ma) v. refl. (d. amorez).
Vulg. MA Inamorez, mA Indragostesc.
* amdrf, -A adj. (vgr. dmorphos d. a-,
WA, morphd, forma. V. dl- $i poll-morf).
Inform.
* amores, -oitsa adj. (fr. amoureux, it.
amoroso. Cp. cu riguros, vignros). Plin de
amor : cuvinte amoroase. De amor: intriga
amoroasel a line, piese. Adv. A to uda
amoros.
* amoreso adv. (coy. it). Muz. Amoros,
(Imps : a cinta amoroso.
* amortibl1,-A adj. (d. fr. antortir cu
sufizu -bil). Amortizabil.
* amortlsment oi -zment n., pl. e (fr.
amortissernent). Actiunea de a amortiza.
* amortizabil, -A adj. (fr. amortissa-
ble). Care se poate amortiza : rentd amorti-
zabila. E mai conform limbil ronanest,
amortibil.
* amortizare f. Actiunea de a amortiza.
* amortIzatkine f. (d. umortizez cu
sufixu -feline ; germ. amortisation). Amorti-
zare. -Atka of -are.
* amortizez v. tr. (fr. amorlir, amortis-
sant ; it. ommortizzare fun debitol germ.
amortisieren). Com. Sting o datorie platind
ratele la flat, hotarlte: q, amortiza o rents.
S'ar putea zice ma, bine amortesc, ca
convertesc.
amortealA f. pl. elf. Starea celui a-
morlit: ursu stet iarna in amorfeald, (fig).
un ordsel in amorfeald.
amortesc v. tr. (lat. * ammortire, d.
mortuus, mort; it ammortire, pv.Ir. sp. amor-
tir) incep a nu mai simji din pricina unel
grele lovituri : I-a beltut pin'a amorlit, mi-a
amorlit mina de tare ce m'am lovit la cot.
Mi se stinge vocea, ragusesc : a amorlit stri-
gind. injepenesc de frig. abernez): insec-
tele amortesc iarna. V. tr. Ingurzesc: frigu
I-a amorlit. Vechi amu-.
amortire f. Actiunea de a amodi. Sta-
rer, celui amorlit.. Fig. DecadenjA: amor-
firea literaturii.
amorlit, -a adj. Cuprins de amorjeala :
an oras amorlit. Adv. A data amorlit.
amotesc, V. ametesc.
www.dacoromanica.ro
AMU
* amovibll, -A (fr. amovibte, d. lat. a-
movere, a misca din loc). Care poate fi mu-
tat sau destituit (vorbind de functionari).
* amovibilitate f. (fr. amovibilite). Sta-
rea In care e cel amovibil.
* ampelidea, -ee adj., p1. f. tot asa
(d. vgr. ampelos, vita de vie, cu sufixu -idea
din irideti). Bot. Din familia vijei de vie:
piante ampelidee. S. f. 0 ampelidee.
* amplific, a -A v. tr. (lat. ampli-fico,
-ficare, d. amphis, amplu, §1 facere, a face.
V. simplific). MAresc, dezvOlt: a ample-
fica o carte.
* amplificant, -A adj. Care amplificA:
lentile amplificante.
* amplificativ, -a adj. (d. amplificat
cu sufixu -iv; fr. amplificatif). Care ser-
veste la amplificat, la marit: telescopu e
amplificativ.
* amplIfIcatiane f. (lat. amplificdtio,
- finis). Actiunea de a amplifica. $i -ajle,
dar ob. -are. -
*amplittidlne f. (lat. amplitado,-zedinis)
Marime, Intindere, volum : amplitudinea unei
cdrfi. MArimea (Indoitura) unei curbe sac,
deschizatura unui ungh, : amplitudinea unor
oscilattuni. Astr. Arcu orizontului intre rA-
saritu sad apusu real si cel aparent al unul
astru. Fig. Desfasurare, unflare, pornpA: am-
plitudinea vorbet, gesturilor.
* amploare f., pl. or, (fr. ampleur).
Barb. Amplitudine, unflare, pompa (in vorba,
In gesture).
* amplorat, -A s. (fr. employe d. em-
ployer, a intrebuinta. V. Implegat). Func-
jionar mai mic. Pop. amplolant (ea
arestant, adresant).
* amplu, -A adj. (lat. amplu s,fr. ample).
Marit, dezvoltat: osczjafiunt ample, (fig.)
povestire ampld. Adv. In mod amplu.
amproor, V. proor.
* amputatitine f. (lat. amputatio, -anis).
Chir. Actiunea de a amputa, retezare. $i
-ape of -are. V. absciziune.
* amputez v. tr. (lat. dmputo, -are).
Cher. Tit, (retez) o mina, un picior.
anvil, V. acum.
* amulet n., pl. e (lat amukttum, fr.
amulette f.). Talisman, sans, avgar, object
pe care oamenii superstijiosi fl poarta cu
ei ca sA nu-i loveascA nenorocirile.
amunitie, V. munitiune.
&manta adv. Vechi. La munte: a pur-
cede cu turma amunte.
amurg fi (rar) murg n., p1. orb (sl.
*mortal, vsl. mrakd, 1ntuneric; bg. stimrak,
amurg, rus. triOrok gi moroka, negurA deasa,
dial. samorok, amurg. V. promoroa-
ca). Timpu de la apusu soarelui. La
amurg, In amurg, spre sears, pe Inserate.
Did cape Inurgului (N. Pl. Ceaur, 19), cum
(indata ce) Incepe amurgu,
7
AMU
- 98 -
amurgeste, a -i v. intr. (d. aMurg).
!nsereaza, se'ntuneca. $i murgeste.
In vest fnmurgeste.
amurgite si murgite(pe) loc. adv.
Pe'nserate. Si -It: SCnopoi el s'o begat
Pe murgit in Taligrad (N. Dens. 1003).
amurtdsc, V. amortesc.
1) amiss n., pl. e (ung hanivas, putina
In care se afla argaseala). Ban. Putina de
argasit. Argasealt.
2) Emit* adv. V. acum.
amusesc v. tr. (d. amps 1). Ban. Pun
In mils, tabacesc.
amusulurdsc, V. musluTesc.
amtit si (vest) sumer', a -a v. tr.
(orig. lat.), Atit cinil pe coneva cu interj.
sa (Mold.) on so (Munt.): go pe el! a d-
nu.ta dna pe lup. Fig. Atit, instig: china-
gogil amuja plebea pe cel bogati. 5i a
muta (Trans.) si d asmuta. Fals a
asmuti.
amuidsc v. intr. (lat. ad, la, $i mutesco.
V. mufesc). Mutesc, devin mut : a anzu-
fit de fried. Nu mat ripostcz, tac: tunarile
dusman.ilui oil amulit. V. tr. Fac mut:
frica I-a amulit.
* amuz si -dz, a -it v. tr. (fr. amuser,
derivat d. muser, a pruji, a nu lucra, care
ar putea veni d. muse, muza, adica a to
deda muzelor"). Distrez, fac sa treaca timpu
cu jocuri sau alte distractiuni: patinatu a-
muzeaza copiii. V. refl. Copiii se amp=
cu zmeu. V. zabavesc.
* amuzament n., p1. e (fr. amuseMent).
Distractiune, trecerea timpulut cu ocupa-
tiuni ware. Lucru care amuzeaza: vtslirea
e amuzamentu
* amuzant, -A adj. (fr. amusant). Care
amuzeaza: era un spectacul amuzant sd
vezi cum se jucail copiii in zdpadd.
amvdn, V. anvon.
an rn. (lat. annus, it. pg. anno, pv. fr.
cat. an, sp. alto). Timpu cit se invIrte$te
pamIntu In prejuru soarelui. A fi de °alio
ant, a avea cutare etate. A fi mare sail
mic de ant, a fi mare sad mic in etate. An
adv. Anti trecut, acti un an: asa a fost fi
an. La anu, la anu viitor, ($i iron) nict-
adata: al sd capefi la anu! An tart, acti
doi ani In urma. An cu an sau (mai rar)
an de an, to fie-care an pe rind: datoria a
crescut an cu an. Anu creginesc Incepe
la 1 lanuuarit $i are 12 luni de cite 30 $i 31
de zile, afara de Februariti, care are 28, iar
din 4 in 4 ani 29. Anu turcesc are 12 luni
lunare de cite 29 $i 30 de zile. Epoca trice-
putului anului a variat la toate popoarele ;
Egiptenii, Haldeii, Per$6 $. a. incepeall
anu la echinoctiu de toamna (21 Septembre),
alte popoare la solstitiu de iarnli, altele la
cal de \Tara. La Franceji, la suirea lui Carol
1X, incepea la Pa$te. Un edict al acestuia,
la 1564, ordona St Inceapa la 1 fanuarid,
data pur civild. Ann financiar sad bugetar
Incepe la 1 April, cel ;whir, de de ordinar,
la 1 Septembre.
www.dacoromanica.ro
ANA
* anabaptist, -A adj. si s. (vgr. dna-
baptistes, d. war, tar, $i bapttzo, botez).
Membru a unel secte protestante din Ger-
mania (1523) care-i boteza iar pe copit
chid ajungeati marl.
* anabaptizm n., pl. e (vgr. anabaptis-
Doctrina anabaptistilor.
* anacard m. (vgr. andkardos). Bot.
Un copac din India. 0 specie americana a
ha face un fel de nuca hunt de mtncat a
carei coaja da un ulei caustic.
* anacardiacda, -de adj. (d. ana-
card). Bat. Din tribu anacardulm: plante
anacardiacee (ca fisticu). S. f. pl. Un trib de
plante din familia terebintaceelor.
* anacordt, V. anahoret.
* anacoldt n., pl. e (vgr. anakOluthon,
,incoherent"). Gram. Omistunet termintalui
corelativ, ceta ce rupe continuitatea frazet:
era asa de frig, (In cit) am inghetat.
* anacredntic, -A adj. U$or, gratios,
baehic, ca odele poetulut grecese Anacreonte.
* anacronic, -A adj. (d. anacronizm.
V. sin-cronic). Contrar cronologiii, fals
In privinta timpulut. Contrar uzurilor $i
ideilor actuate: ides anacronice. Adv. A
vorbi anacronic. Fals anacronistic.
* anacronizm n., pl.e (vgr. ana-hronis-
mds, d. and, inapot si nrdnos, timp. V. sin-
cronizm). Gre$ala de cronologie, cum ar
fi reprezentarea tut Cezar in costumu Iui
Napoleon. Aducerea until lucru care a fost
dat uitarii $i nu mai place azi.
* anadiplOza f., p1. e (vgr. anadiplo-
sis). Ret. Figura pin care se repeta la ince-
putu frazet sltrsitu frazet precedente. V. re-
torICA.
anadal n. (turc. Anadold, d. ngr. Ana-
toll, Orientu. V. nadolean). Vain. Ana-
tolia (Asia Mica).
* anaeroblii, -le adj. (vgr, an-, fart, :dr,
aer, $i blos, viata). Biol. Care traie$te $i fart
aer, ca unii microbi.
* anafilActic, -A adj. Relativ la ana -
filaxie.
* anafilaxie f. (vgr. and, inapol, iaraf ,
si filaxie ca'n profilaxie). Marirea sensibi-
litatii fats de o otrava sat de o albumina
pin reinjectiunea aceastel otravi sad albu-
mine (Descoperata de Richet $i Portier
la 1902).
anafdr n., p1. oare (ngr. anofdri, curent
contrar, vlrtej, de uncle $i turc. anafor).
Dun de jos. Virtej de apt, vultoare. In
Meh. sfor, In Tec. sforas, in Tec.Cov.Br. $i
otmdt. V. clovrintie, sorb 2, bul-
boaca, plisa 1, curent.
anafora f. (ngr. anaford, raport. V. a-
nafora). Sec. 18-19. Raport (dare de sama)
a unut functionar catre domn.
1) anafora si -urA f., pl. I $i e (mgr.
anaford, oferire, de uncle $i vsl. anafora 5i
nafora, bg. sirb. nafora. V. anafora 2
$i prescura). Vest. Un fel de pine pe care
_ANA
99
preutu ortodox o binecuvinteaza la litur-
hie o oferA credinciosilor prefacuta to
ibucatele. Buzu eel de anaford, ultimu ban
pastrat cu Ingrijire. Fig. Iron. BucAtica de
mIncare prea mica. _ In est nafora sati
ura V. litie.
2) * anafora 1., pl. e (lat. anaphora, d.
V. anafora 1, anfora,
-vgr. ancphord.
epi- si meta-forA). Ret. Repetarea ace-
luiasi cuvint la inceputu mai multor pro-
pozitiuni consecutive.
anaftima, V. anatema.
* anaglifA f., pl. e (vgr. dnagIvphe, d.
,g13ipho, sculptez, gravez). Sculptura in relief.
anagnost m. (ngr. anagndstis) Cititor
la bisericil.
* anagogic, -á adj. (vgr. anagogikOs).
Be anagogie. Adv. Pin anagogie.
* anagogie f. (d. anagogic, dupa ana-
dogie ; fr. anagogie). Interpretare mistica a
intelesului literal al unei opere, mai ales
al Scripturii. Mai corect ar fi anagoga
(vgr. anagogd), ca paragogd, sinagogd.
* anagram:I f. pl. e (vgr. and-gramma,
d. and, In apoi, si gramma, literA). Schim-
barea literelor unui cuvint ca sa ,ass alt
cuvint: Roma, amor ; urs, Rus.
* anahoret m. (vgr. ana-horetds, d.
hastru. -
.and, inapot si hordo, ma retrag). Rar. Si-
In sec. 18 -horit (dupa ngr.).
Foarte rar si -coret (fr, anachorete). V.
cenobit.
* anal, -a adj. (d. anus;fr. anal). Anat.
Al anusului: ortficiu anal.
* anale f. pl. (lat. annales, d. annus,
"an). Scriere care povesteste faptele an cu
_an, cronies: analele lui Tacit, ale lui Sincal.
Publicatiune anuala pin care o societate It
4irata activitatea : analele Academiii roma-
nest'. Istorie, faptele omeniri, : lucru unic
in analele (um& V. anuar.
* analecte n. pl. (lat. analecta, d. vgr.
4ndlekta, pl. d. anilektos, cules. V. cata-
lecte). Bunt' alese dintr'un scriitor sail
.dintr'o literature.
* analfabet, -it adj. (lat. analphabitus,
d. vgr. analpliabetos) Care nu she alfabetu
(nu tie carte, nu stie sa citeasca). Fig.
Ignorant (chear data stie carte).
* analfabetizm n. (d. analfabet). Sta-
res celui analfabet.
* analgozic, -a adj. (d. analgezie).
Med. Care produce analgezie.
* analgezie f. (vgr. analgesia, d. an-,
lark si dlgos, durere). Med. Perderea sim-
tirii durerii dupa ce ai lust un medicament.
* analgezina f., pl. e (d. unalgezie).
.Med. Antipirina.
1) * analist, -A S. (d. anale; fr. dnna-
lisle). Care sole anale, cronicar.
2) * analist, -a s. (d. analizd; fr. ana-
lyste.). Care e versat In analizA (mai ales
matematica).
www.dacoromanica.ro
- ANA
* analitic, -a adj. (vgr. analytik6s).
Care lucreaza analizInd : metoda analitica.
Umbel analiticA, care descompune cu-
getarea exprimind ideile si relatiunile for
pin vorbe si particule izolate, cum face
limba romaneasca end zice pe altii (doila
cuvinte), pe chid latina zicea alias (un cu-
Ant), sail fr. les hommes fats de rom. oa-
menii Geometric analitica, studiata cu
ajutoru algebrei. Adv. In mod. analitic. V.
sintetic.
* analiza f., pl. e (vdr. andlysis, d. ana-
lko, desfac.) Chim. Descompunerea unui lu-
cru In partite care-1 compuneau: analiza
apei, a aeralui. AnalizA cantitativa,
calitativa, dupa cum se cerceteaza can-
titatea sail calitatea elementelor constitutive.
Gram. Analiza logIca, descompunerea
unei fraze in propozitiuni si a propozitiuni-
lor In subject, predicat s. a. Analiza gra-
maticala, cercetarea cuvintelor din punc-
tu de vedere al speciii, genului s. a. Ana-
liza literara, aratarea partilor urlte sail
frumoase ale unei scrien. Mat. Expunerea
proprietatilor figurilor traduse In ecfiatium
algebrice. Log. Enumerarea, distingerea si
compararea Intre ale a ideilor partiale
cuprinse lntr'una generalA. Extras, rezumat,
recensiune a unei scrieri sail discurs. La
Negr. Roans, n., pl. uri (dupA ngr.). V.
sinteza.
* analizabil, -A adj. (d. analizez; fr.
analysable). Care se poate analiza.
* analizez v. tr. (d. analizd; fr. analy-
ser). Fac analiza, examinez pin analiza.
1) analog n., pl. ouge (ngr. analcigi si
-ion, id.). Rar. Pupitru fix Invirtitor pe care
eAntaretii de la strana dreapta si cea sttnga
isi tin cartile, on pupitru portativ (tetrapod)
pe care se pune evanghelia to mijlocu bise-
ricil. Si -ghion (numal la sing.), ca irmo-
loghion.
2) analog n., pl. uri (ngr. andlogon).
Vechi. CotA, cotizatiune, taxa de plAtit la
termin. Azi. Rar. Rusfet, analoghie. 5i
-gon si -gos (numai sing.).
3) analog, -0aga adj. (vgr. andlo-
gos, proportional. V. omo-log). Care are
analogie cu altu, asemenea, egal : rdspun-
sun analoage. Biol. Care are aceiasi functi-
une, dar nu aceiasi origine, ca aripile la
pasari si !iliac fata de aripile insectelor.
analogar m. (d. dnalog 2 si analoghie).
Munt. Rusfetar.
analoghie f. (ngr. analogia, propodiune,
raport, bir proportional, analogie). Sec. 18-19.
Proportiune, raport, comparatiune : dupd (sac,
cu) analoghie. Impozit, bir. Rusfet, analog,
Invoiala agricolA Intre mosier si Oran.
analoghlsesc v. tr. (ngr. analoglzo,
aor. - Ogssa). Vechi. Impart proportional.
analoghlsit, -A adj. Vechi. Proportio-
nal : zecimi analoghisite, impdrjeallf ana-
loghisitd.
ANA
- 100 -
analogic, - a adj. (vgr. ancifogikds,
proportional. V. logic). Bazat pe analogie:
rafionament analogic. Adv. Pin analogie.
* analogie f. (vgr. analogia, d. and,
tar, fi 16,gos, cuvint. V. logie) Raport, re-
latiune, asemanare : limba romdneascd are
multd analogie cu latina Pin analogie,
dupa raporturile dintre lucruri: a jud_ca pin
analogie.
ananghle f. (ngr. andngi). Fan?. Mare
nevole, mare strtmtoare ; a ajunge la anon-
ghie. V. saracie.
* anapest m. sad n., p1. e (vgr. and-
paistos, lovit tnapoi). Picior de vers grecesc
si latin compus din &AA silabe scurte una
lunga.
anapestic, -a adj. (vgr. anapaistilcds).
De anapest.
* ananas m. (fr. ananas, sp. anana, pg.
ananaz, cuv. caraib). 0 planta spinoasa din
America de sud Antile, cultivata azi $i
aiurea In climele calde (ananas sativus).
Fructu ei, de forma unul mare pepene gal-
ben, parfumat si delicios.Adj. fix. Pere ananas,
pere cu gust si miros de ananas.
anapoda adv. (ngr. andpoda, d. and,
contra, Inapoi, si pdda, picior. V. a- *i
cala-pod). Pe dos, invers toate mi-aa
wait antipodal Adj. fix. Sucit: ce om arta-
poda
anarghirie f. (ngr. anargirla). Sec. 19.
Neprimirea unei some p. care s'a dat
chitanta.
* anarhic, -ft adj. (d. anarhie). Relativ
la anarhie, de anarhie: spirit anarhic. Adv.
In mod anarhic.
* anarhie f. (vgr. anarhla, d. an-, fark
si arhe, domnie). LipsA de autoritate, dezor-
dine (Inteun stat, intro societate).
* anarhist, -a s. (d. anarhie). Partizan
at anarhiii. Adj. Societall anarhiste.
* anarhizm n., p1. e. Individualizm ex -
trem pin Inlaturarea on -carei autoritati a
slatului, si deci o dezordine generala to locu
ordinii actuate. V. socializm.
* anasarca f., pl. e (vgr. and, pin [prep.],
si sarx, came). Med. Un fel de idropizie a
jesutului celular subcutaneA al tntregului corp.
Sin. cu leficoflegmasie. 5i -zarca
(dupA fr.).
anason, V. anison.
anastasimatar n., pl. e (d. ngr. ana-
stctsimon ftropdrionl, de Inviere). Carte de
cIntari bisericestl In onoarea Invierit lui
Hristos.
* anastigmatic, -a adj. (d. astigmatic
cu prefixu an-V. a- 6). Lipsit deastigmatizm.
Mai corect ar fi fost stigmatic, ca orga-
nic hip de an-organic. A zice an-a-stig-
matic e ca ai cum ai zice an-an-organic.
anastometic, -A adj. (vgr. Onasto-
motikds). Anat. Facut pin anastomoza.
anastomoza f., pl. e (vgr. anaatd-
mosis, d. stoma, gura). Anat. I mbucare, jam-
www.dacoromanica.ro
ANC-
tiunea a dmia vine (fibre, nervi, ramuri)r-
gura'n gurh sad pin alutoni unor ramfica-
tiuni laterale.
* anastomozez v. tr. (d. anastomoza).
Unesc pin anastomoza, lmlluc : dad vine-
care s'aii anastomozat.
* anastrefa f., pl.e (vgr. anastrophe, d...
strepho, Intorc). Ret. lnversiune to du lid_
du-te.
* anatematizez. v. tr. (ngr. $i vgr. ana-
thematizo ; fr. anathematiser. Cp. cu siste-
matizez). Afurisesc, blestem. 5i anate-
mizez. Vechi anatimisez, anatimi-
sesc, anatematizesc §i anatema
tisesc.
* anatema f., pl. e (vgr. $i ngr. ana-
thema, cu e scurt, prinos, afurisenie", con -
fundat cu anathema, cu e lung, prinos, Po-
doaba" ; lat. anathema ai-ema ; it. anatema
ai -ema. V. apotema, natima fi tema).
Afurisenie, excomunicare, blestem solemn
din partea biserich. Vechi (dupA vsl.), pl.
i (ca putim,), anatima, anatema $i
anaftlma. A fi anattma, a fi afurisit
blestemat, excomunicat.
* anatocizm n. (vgr. anatokismos, d.
and, din nod, si tOkos, dobinda). Dobtnda
la dobinda, capitalizarea intereselor one'.
sume lmprumutate.
* anatomic, -4 adj. (vgr. artatomikds)._
De anatomie. Adv. In mod anatomic.
* anatomie f. (ir. anatomie, lat. anat6-
mia, d. vgr. anatonze, disecare). Studiu
structurit unto corp animal on vegetal pin
disectiune. Fig. Analizd adinca: anatomia
vitillor.
* anatomist, -a s. (d. anatomie). Cet
ce stie anatomia.
* anazarca, V. anasarca.
* ance f. (fr. anche, it. ancia, d. vgerm.
de sus ancha, fluier). Blztitoare, aparat cam-
pus dintr'o lama de lemn on de alt-ceva
care btzlie and sufli si care se pune la Ow,
cimpoi, Bantu pastoresc italian s. a._
5i ancie. V. biziitoare.
* ancheta f., pl. e (fr. enquete. V.
cheta). Cercetare, mai ales din partea
unei autoritatr. anchetd judiciard.
* anchetez v. fr. (fr. enqueter). Fac
ancheta, cercetez.
* anchiloza f., pl. e (fr. ankylose. d...
vgr. ankklosis, d. anIcyrlos, sucit). Med. Li-
pirea oaselor la articulatiuni to cIt sA nu se
mai poatA misca, Intepenire.
anchilozez v. tr. (d. anchiloza; fr_
ankyloser). Cauzez o anchiloza, intepenesc.
V. refl. Genunchiu s'a anchilozat. Fig. MA
Intepenesc to acelasi fel de viatA: societate
ancnilozatd.
anchiras n., p1. e (germ. einkehrhaus)_
Bac. °MIA mai tngrijita p. calatori sad p..
musafiri (tntr'un han sad intro cask parti-
culars). 5i anchir, p1. e (rut. alkl
vankir).
ANC
- 101
anchira, V. ancora.
ancie, V. ance.
* ancoragid n. gi (ob.) -14 17. pl. e gi
_art (it. ancoraggio, fr. ancrage). Loc de an-
.corat In port. Taxa platitA p. ancorare.
* ancorater n., p1. oare. Mar. Un in-
strument care ajuta la lasat ancora (Se corn-
pune dintr'un drug sustinut de doda bu-
Thane in care se InvIrteste acest drug).
* ancora f., p1. e (lat. dncora, vgr. an-
kyra). Mar. Un instrument de fer cu bratc
care se aruncA in apA ca se fixeze corabia
(Au si baloanele un fel de ancorA). A arunca
ancora, a ancora; a ridica ancora, a porni
cu corabia. Fig. Ancord de salvare, mijloc
-de salvare.Vechi si azi rar anchira §i
anghira (dupe ngr.).
* ancorez v. intr. (it. ancorare, fr. an-
..crer). Arunc ancora, opresc corabia ancorind.
Fig. MA opresc dupe oare-care umblet: a an-
cora Intean purtid.
* ancordt n., pl. uri oate (it. anco-
.rotto). Mar. AncorA mica. p1
* andante adv. (cuv. it.). Muz. facet, lin:
d anta andante. S. n. BucatA cintata lin.
* andantino adv. (cuv. it.). Muz. Mai In-
.cet de cit andante". S. n. Bucata cintata
mai Meet de cit andante".
andalesc, V. indulesc.
ande, V. inde 2.
andivie f. (germ. endivie 6i fr. endive, d.
mlat endivie, cl. intibus Si intubus, d. vgr.
intybon; ngr. endiva, scris Entivd). Trans.
Cicoare de salatA (cichorium endivia).
* andochez, a -ocit v. tr. (fr. Moc-
ker). Bag in doc (un vapor ca se fie dres).
* andosament n., p1. e (fr.e dos si en-
d ssement, d. dos, dos) si andosare 1.,
p1. dri. Coln. Gir, ordin.
* andosez v. tr. (fr. endosser). Girez.
Rar si and -.
andrea (Mold. Olt. Ban.), indree. (Pt.
Rar) si undrea (Munt. Trans.) f., p1. ele
(dupe numele sfIntului Andrei, o sarbatoare
la Inceputo iernii, cind se dA zor cu !mole-
titu coltunilor, dui:4 cum $i sfintu Mental
inseamna $i vargA sad bid de batut copiii"
si dumitrild o floare care inflorelte pe la
-sfintu Dumitru"). Ac mare (de metal on de
lemn) cu care se impletesc coltunii s. a. (Pa-
tru andrele servesc la tinut coltunu si una
la Impletit Clavicula (un os). Undrea m.,
gen. al lui. Vechi Decembre, prima tuna a
acueor.
aernii. V.
androc, V. hondroc.
* androceN n., pl. ee sad ele (vgr. aner,
Ren. andrds, mascul, si -ced din ginecet1).
ot. Totalitatea staminelor (organelor mas-
cute) la flori.
* androgin, -a adj. (vgr. andregynos,
d. aner, andrds, bArbat, si gym', femete). Rot.
Se zice de vegetalele cu flori barbatesti si
lemelesti tot-odata (ermafrodite), Ca la nuc,
mien, §. a.
www.dacoromanica.ro
ANE
* anecdota f., pl. e (vgr. anekdotos,
inedit, nescos). Mic fapt istoric putin stiut.
Povestire scurta si spiritnald. V. znoava.
* anecdotic, -a adj. (d. anecdotd; fr.
dnecdotique). De anecdote.
* aneiat, -a adj. (fr. annele, d. anneau,
lat. anellus, inel). Zool. Inelat.
* anelid, -a adj. (d. unelat). Zool. Ani-
mate anelide, din a doua diviziune a anela-
telor , cu singe ros, ca lipitoarea.
* anemic, -a. adj. (d. anemie; fr. ane-
mique). Med. Bolnav de anemie. Fig. FArA
vigoare: st it anemic, societate anemia Subst.
Bolpav de anemie. Adv. A sate anemic.
anemie f. (vgr. anaimla, d. an-, fArA,
$i alma, singe. V. septic-emie). Med. Impu-
tinarea on suptierea singelui, ca la ofticosi.
Fig. SlAbiciune: anemia unei societal!.
* anemiez v. tr. (d. anemie; fr. anernier).
Med. Fac anemic. V. refl. Devin anemic.
* anemometru n., pl. e (vgr. dnemos,
Witt si matron, mAsura. V. inima). Fiz. In-
strument de masurat iuteala vintului.
* anemometric, -a adj., (d. anemo-
metrie). De anemometrie.
* anemometrie f. (vgr. cinemas, vint, si
-metrie din geo-metrie). Stiinta mAsurarii
lutelii vintului.
* anemena f., pl. e (vgr. anemone, d.
(Memos, vint). Bot. Numele mai multor plante
ranunculacee (dedifelu, pdstila). V. brebe-
nel.
* anemoscop n., pl. odpe (vgr. dnemos,
vtnt, si skopeo, privesc). Instrument care
arata directiunea vintului, cum e sfirleaza.
* aneroid, -á adj. (d. vgr. a-, ne-,
$i neres, umed). Fiz. Se z ce despre un ba-
rometru metalic fare mercur, azi foarte obisnuit.
* anestezie, -a adj. (cuv. WI format d.
anestezie, lid. anestetic, cum ar fi cerut spi-
ritu limbii grecesti. V. estetic). Med.Care
provoacA anestezie, ca cloroformu, etera y. a.
S. n., pl. e. Substanta care produce anestezie.
* anestezie f. (vgr. anaisthesta, d. an-,
fAra, si disthesis, simtire. V. iper- si sin-
estezie). Med. Nesimtire fizica momentana :
cloroformu cauzeazd anestezie.
* anesteziez v. tr. (d. anestezie). Med.
Insensibilizez, fac se nu simta durerile.
anevoTe adv. (d 4 $i nevoie). Cu gred,
dificil: a cigiga anevoie. Mai rar cu anevoie.
anevoinia f., pl. e (d. anevoie). Greutate,
dificultate : mergeu cu unevoinld.
anevoids, -oasa adj. (d. anevoie). Di-
ficil, gred.
* anevrizm n., p1. e (fr. anevrisme, d. vgr.
Pupa pronuntarea ngr.] unedrisma, dilatare).
Med. Unflahira a unei artere intrun punct
oare-care. (Aceasta unflaturA se umple de
singe lichid on coagulat, iar dada, to urma
unei emotiuni sad Incordari, se rupe, moar-
tea se produce fulgerator). Mai bine ar fi
anevrizma, ca prizmd, sofizmd, agheazmd
§. a.
ANE
- 102 -
* anevrizmatic, -A adj. (d. anevrizni,
ca prizmatic d. prizma).De anevrizm: tu-
moare anevrizmaticd. $1 anevrizmal
(dupe fr. anevrismal), ceia ce nu e mai bine.
* anexare f., pl. dn. Anexiune.
* anexa f., p1. e (fr. annexe, d. let. an-
nexus, -exa, anexat, -at& part. d. annectere,
a anexa). Lucru anexat .(adaus, suplement,
dependen(a): anexa unet case, unei scrisort.
* anexez v. tr. (fr. annexer, d. annexe,
anexa. V. conexez). Alatur, alipesc, fac sa
depinda de: a anexa o hirtie la o scrisoare
(and scrisori), o provincie la o fart Ovid
ldri).
* anexionizm n., pl. e (d.anexiune, lat.
annexio). Tendenta statelor de a-0 anexa
teritorii.
* anexiene f. (lat. an-nexio, -dnis). Ac-
tiunea de a anexa.
* anfibid, -le adj. (vgr. amphtbios, d.
=phi`, in amIndoaa partile, $i bias, vista).
Zool. Care poate trai $i in aer, $i in ape, ca
f ca, broasca, crocodilu a. a. Fig. Iron. Ne-
hotarlt, cu doily parer': om anfcoid. S. n. pl.
Ordin de mamifere (fcca, morsa) ai subdi-
viziune de reptile (broasca, sulamandra)
care traiesc si In ape, $i pe uscat.Fals amf-.
* anfibol n., pl. uri (vgr. amphlbolos,
ambiguu, fiind-ca a Maras mutt timp nedeter-
minat din ce se compune). Min. Silicat ani-
dru de protoxid de ter, de magnezie $i de
calce, de cele mai mute onI suet forma de
cristale verzi. Fals amf-.
* anfibologic, -a. adj. (fr. amphibslo-
gigue, cuv. de formatiune gresita). Ambigua.
Adv. in mod ambigua. Mai corect ar fi
anfibolic (vgr. anzphibolikcis). Cp. cu sim-
bolic. Fals amf-.
* anfibologie f. (fr. amphibologie, d. lat.
'sec. VI dupe Hr.] umpnibolOgia, cuv. de
formatiune gre$ita, ca vgr. a amphbolia, ai
lat. cl. amphibedia). Ambiguitate. Fats amf-.
* anfibrach15 n. (vgr. amphtbrahys,
scurt in doua parti). Metru de vers grecesc $i
latin cu o silaba lungs Intre doila scurte.
Fals amf-.
* anfiction rn. (vgr. amphiktijon, ltd.
amphiktlon, d. ktizo, colonizez). Reprezen-
tant al unui ora$ confederat al vechilor Greci.
Fals amf-.
* anfictiersic, -A adj. (vgr. amphikty-
on ikos). Relativ la anfictioni sail anfiotionie.
Fals amf-.
* anfictionie f. (vgr. amphiktionla). A-
dunarea confederatilor politici sail religio$i
numiti anfictioni la vechii Greci.Fals amf-.
* anfidx m., pl. c$1 (vgr. amphioxoSi as-
cu(it la capete). Zool. Un page cu un or-
ganizm foarte simplu si fare creier $i care
formeaza treapta de la ascidii (a vertebrate.
Fals amf-.
* anflteatru n., pl. e (vgr. amphitheatron,
d. amphl, intramtnaofia partile, $i theatron,
teatru). Un teatru duplu, oval saa ratund,
cu o arena In mijloc In care se faceall In
www.dacoromanica.ro
ANG-
xrtechime luptele gladiatorilor, vtnatorile qt.
luptele navale, cum e celebru coloseu at lui
Vespasian la Roma. Parte Inaltata in fate
scenei. Sala cu trepte In care profesorii 1st
tin cursurile. Teren in anfiteatru, care se
rldica treptat. Fals amf-.
* anfitridn m. (dupe numele unui prin-
cipe tehan care figureaza Intro piesa a lu*
Plant $i'n alta a lui Moi iere). Acela la care e$tr.
la masa, la bal $. a. (gazdA).Fem.
p1. e, Pals amf-.
* anfora f., pl. e ai i (lat. eimphord, d.
vgr. amporeus, cu dotia toarte. Cp. cu ciu
bar ai chelted). Urcior sau chiup cu doua
toarte. 0 masura de capacitate p. lichide:
la Greci 39 de litri, la Romani 26. Fats -
amf-. V. clondir.
* angajament n, pl. e (fr. angagement).
Promisiune de a primi: angajament formal..
Angajare voluntary In armata. inaierare,
hartA: angajament de cavaterie.
* angajitre f., pl. dd. Actiunea de a se
angaja.
* angajez v. tr. (fr. engager, d. gage,
amanet, gal). Oblig, leg: un jurdrnint ne an-
gajeuzd. Tocaresc, invoiesc: a angaja an
birjar cu lana. Inrolez: a angaja v luntani
pentru expediliune. Incep: a angaja o Zapf&
V. refl. A te angaja sd fad ceva, a te an-
gala ca servitor, a te angaja ca voluntar
a te angaja in luptit.
angara f. (turc. angharta, d. ngr. anga
rla, d. vgr. drigaros, curler al postei persica)._
Corvada, bailie, munca gratuity fortata. La
Ghib. Sur. XVII, IX, an9heriT: gloabe $L
alte angheril. V. si angarie.
angarlic, V. agirlic.
angarie §i angherie f. Est. Pl. Pa-
sbre domestics, galita: hrdnea angdritle.
(Neam. Rom. Lit. 3,555), ldcomia cif tare--
inghit cele angaril grdrinfele (VR. 1911,11
251). Angarale. V. anghirle, cobaTe,
gujalie, oare, oriiteniT.
anghelest, V. anghllest.
* angelic, -Al adj. (lat angelicas, d. vgr.
angelikas). Ran. Ingeresc. Adv. Ingere$te. S
f. pl. e $i 1. Bot. Bucini$ (archangelica offi
cinalis ai angelica archangelica).
anger, V. hanger.
angherest, -rist, V. anghllest.
angherie, V. angara pi -ellC.
* anghila f., p1. e (lat anguilla, d. an-
gals, carpe). Tipar, pi$car, un pe$te lung ca
un $arpe.
anghllest n. pl. art (stricat din rus
angeliskia, Ingereati, adica cintari"). Vechi_
Ohtoih. anghelest, -rest, -rist..
Si
* anghimaht n., p1. art (germ. einge
macht, d. ma..hen, a face. Cp. cu cofet). Ua
tel de mincare de carne cu sos cu lamtie-
- Pop. $i anghlmoft.
ANG
a. mnuma
- 103 -
Mnunin muna y
a,,ppa mon AN!
:010.11 00 'Ono ap us,
anghinare f., p1. an (ngr. angindra, d. I * angules,- oasa adj. (lat. angulosus). 2.
vgr. kindra; turc. enginar). 0 plants cull- Cu colturi, colturos. Pin ext. Fajd angu-
math din familia compuselor (cinara scdly- ul loasii, aspra, cu oasele prea In relief.
mus). Inainte de a se deschide, floarea el * angusticiav, -a adj. (lat. angusti-
are aspectu unei bombe cu solzi. Acesti clavus). Tunica angustclavd, tunica cu trese
solzi is bum de mince. 1nguste rosii pe care o purtaa la Romani ,oE
* anghina, V. angina. .14,4,44 tribunii militari plebe' ca sa se deosebeasca
aa pap de cei din neamu cavalerilor si al senato-
anghira, V. ancora.
(insect on reptil). .
P4V111)44,14 rilor, care purtau tunica laticlava.j
anghirie f. (V. angarie). Btf. Jivina, on)
* anidrida 1., p1. e (fr. anhydride, d. In
* angina 1. p1. e (lat. angina). Med. In- vgr. compus
an- fara, si jrdor apA). Chim. Corp.
din oxigen si un metaloid, faro
flamatiunea gitului. Angina difterica, o idrogen, din care cauza s'a si numit asa.
boala grea caracterizata pin unflarea amig- $i anh-.
dalelor, acoperirea for cu o membrana alba,
apoi gAlbie, tuse, paliditate si arneteala (Pop. * anidru, -It adj. (fr. anhydre, d. vgr.
bolfe gi fopirlaita). Chid se intinde la fa- an -, fara, si jrdor, apa). Chim. Fara apa.
ringe a si mai grava (Se mai numeste si $i anh-. P. noudno.d PO usauv up p,.
crap si gaffer). Ob. anghina. * anihilaiiiine f. (mlat annihildtto, ap
* anginas, -oasa adj. (d. angina ; -dais). Nimicire.$i dar ob. -are.
fr. angineux). De angina: afecfiune angi- * anihilez v. tr. (mlat annthilo, -are,
noasd. Subst. Bolnav de angina. Ob. d. nihil, nimic). Nimicesc. at nu am,
angh-. .PIPPNIP 'A MI,.
* angiologie f. (vgr. angeiologla, d. * anil m. (pg. and, indigo, ar.
angeion, vas, si lOgos, cuvint). 0 varte din d. pers. nil, albastru). 0a plants care da co-
anatomie care trateaza despre organele cir- loarea numita indigo.
culatiunii. Si anglografle (d. grafie). 1) * anilina f., pl. e (d. anil). Un alcaloid

* angiosperm, -a adj. (vgr. angei&- lichid incolor safi putin cafenift care a Post
permos, d. angeion, vas, si spdrma, samtnta). extras din indigo pin destilare la 1826 de suov
Bat. se zice despre plantele care au semin- chimistu Unverdorben. Azi se extrage din
tele lntr'o capsula. V. gimnosperm. carbunii de pamint reducind nitrobenzina.
* angiotomie f. (vgr. angelon vas, si Are un miros slab caracteristic, densitatea WI.
a)1,04 la 0 0, se topeste la - 180 si ferbe la a
tome, talere). Disectiunea vaselor sanghine. 1830. E Gaza unei intregi serii de materit
* anglican, -A adj. Relativ la anglica- colorante industriale descoperite mai ales de
nizm. Subst. Acela care profeseaza anglica- William Perkin (t1907). Vulg. analind.
nizmu. laws * animal n., pl. e (lat. animal, -dlis,
* anglicanizm n., p1. e. Religiunea pro- * d. 1)anima, suflet. V. Inima, unanim).
testanta a Angiiii, care cuprinde trei secte: Fiinta organizata care simte si se misca
metodistil, evanglzeli$111 calvin4til.
(vietate, dobitoc, ginganie): calu e un ani-
* anglicizm n., p1. e0ldiotizm englez: mal erbivor. Fig. Om prost grosolan (do-
operele lui Walter Scott is pline de angli- V. dihanle. Buv
cizme pe care an le poll traduce in altd bitoc). 2) * animal, -a adj. (lat. animalis).
limb&
De animal: 'data animald. Regim animal.
anglie f. (prohabil, ngr. Anglia, Anglia, Totalitatea animalelor. Fig. Defay. Material,
de unde sirb. anglija, anglie). Pinza ordi-
narA din Anglia on presupusa engieza. V.
sensual: instincte animate. an
* animalcul n., pl. e (lat. animcilculum). anup
chembrica. Animal mic care se vede nutnai cu mi- afloa
* anglof6b, -a adj. Care-I uraste pe croscopu. 000
Engleji.
* anglofobie f. (d. Anglo- Si -fobie).
* animalic, -à adj. (d. animal; germ.
animalisch). De animal. Dobitocesc, abruti-
Urs pe Englejr. t zat: vicda animalicli. Adv. Dobitoceste.
* angloman, -à adj. Imitator exagerat * animalier m. (fr. animalier). Pictor
al Englejilor. sail sculptor de animale.
* anglomanie f. (d. Anglo- §i manie). 'A)
Imitare exageratA a Englejilor. * animalitate f. (d. animal; fr. ani-
malite). Ceia ce constitue animalu, calitatea
* angrosist, -A s. m. si f. (fr. en de animal. Fig. Starea omului Indobitocit :
gros, cite mult; germ. Grossist). Com. Top- animalitatea anal belly. 4e4upp ap runn SI MI.
tangia, care vinde, cite mult actor neguston
care vind In detail. ino V- INInsuPuv * animalizez v. tr. (d. animal). Asimi-
* angular, -a adj. (lat. angularis, d. lez in substanta animals. Fig. Indobitocesc. Tn.
dngulus, u'nghi). Care are unu sat1 mai multe uD * animat, adj. (lat. animatus). insu-
unghiuri. Peatra angulara, peatra fun- fletit : toll eraii animal( de acelaff gind.
damentala care face unghiu unui edificia. Plin de vista, de miscare : bal animat. Adv.
Fig. Baia, fundament. A cdnta animat. ONV

www.dacoromanica.ro
 - 104 -
* animato adv. (cuv. it.). Muz. Animat,
viol.
* animathine 1. (lat. animdtio,-dnis)-
Insuflefire. Vioiciune. $1
* animez v. tr. (lat. dnimm-cfre ; fr. ani-
mer). Dau viata. Fig. Incurajez, insufletesc:
a anima soldalii la luptd. Dad vigoare : a
anima stila, fedinfa.
* animist, -gt suhst. Partizan al ani-
mizmului. Adj. De animizm doctrind ani-
mista.
* animizm n., p1. e (d. lat. animus, su-
flet). Teorie filosofica dupa care sufletu e
cauza primordialA a faptelor vitale cl inte-
lectuale. Teorie care atribuie suflet lu-
crurilor.
* anlmozitate f. (lat. animOsitas,-atis).
Urn, pornire, aprindere : a linisti animo-
zitclfile.
1) anin Si arm m- (lat. * alninus, d.
alnus, anin) Un arbore din familia mestea-
canului. Scoaria aninului alb (alnus lacuna)
e tinctoriala. Cel negru (alnus glutinosa)
creste rApede Si e bun p. impadurirea tere-
nurilor umede. Cu scouts si amentele lui,
numite anine, vapsesc tartincele ltna in
negru.
2) anin, a -it v. tr. (ruda cu it. ninnare.
log anninnare, a legana. Cp. 51 cu mrom-
alznari, a sui, lat. * allevinare, a ridica).
Atirn, spinzur: a anina haina'n cut. Aduc
vinatu la strimtoare. V. refl. Ma atirn. Fig.
MA leg (ma aleg) de cineva: ce to anini de
mine ?
1) anina f. V. arina 1.
2) anina ai arfna f., pl. e (d. anin,
arm). Ament on Eruct de anin.
aninatoare f., or! (d. a anina).
pl.
Locu unde copoiu aduce vinatu la strtm-
toare (ti inchide calea).
aninie n., p1. art Loc cu anini, pAdure
de anini. $i arinis.
anfniate f. Aninis (mai mic). $i ari-
nista. Si .fste.
anIscin m. ca plantA si n., p1. oane sail
art ca marfA (ngr. ci vgr. dnison, turc ani-
sun si pop. anason, de unde jar vine ngr.
anasOni; lat. anisum, fr. anis). 0 Planta
umbelifed cu seminte aromatice (pimpinella
anisum). S. n. Rachiti anisonat Fn Munt
anason. V. chimen dulce.
anlsonez v. tr. (d anison). Mold. Pun
anison pe pine sari In vin on in radii(' :
rachid anisonat.
* aniversar, -a adj. (lat coniversarius,
d. annus, an, si vertere, a intoarce). Care
aduce aminte un eveniment care a fost in
acelaci zi, dar cu un an sail mai multi in
ainte. S. f., p1. e. Ceremonie comemorativa :
a sdrbaaniversara (adica zida aniversard) a
unet nasteri, a and victoril. Fals anf-
versare, pl. art, ca cum ar fi un infinitiv.
www.dacoromanica.ro
AN()
allocate adv. (ngr. anokdto, d. Ono, sus,
si kdto, jos. V. inalgios). Fam. Rat azt.
Hara-para, val-virtej: 1 rcrurile eraii arm-
cato. Si anucat, hustl'ulTuct
* ailed& adj. f. (vgr. and,in sus, si odds,
drum). Fa. Placa anodd, se cheama aca o
placa push Intro butelie vida legata de un
fir electric. Chid vidu nu e complet, ia mite
o lumina rosin violet& care merge descres-
chid spre placa catodd.
* anodin, -a adj. (vgr. anddynos, d.
an-, fait, si odis, odin, durere acuta, d. odyne,
durere). Med. Care lucreaza f &r& durere:
bduturd anodind. Fig. Slab, inofensiv : sa-
tin! anodind. S. n., pl. e. Medicament ano-
din. Adv. A critica anodin.
* anomal, -it adj. (fr. anomal, d. vgr.
andmalos, d. an-, ne, si omalds, asemenea;
it. andmal)). Neregular (mai ales in grama-
ticA): verbe anomale. Adv. Se dezvoltd ano-
mal.
* anomalie f. (vgr. anomalla). Neregu-
laritate (mai ales in gramatica). .$t. nat.
Monstruozitate.
* anonim, -1 adj. (vgr. anOnvmos, d.
an-, lark Si onyma, Onoma, nume. V. ono-
mastic, pseUdoram) Care nu poarta
numele autorului scriere anonimd. Care -s,
ascunde numele: denuntator anonim. Subst.
PersoanA care -51 ascunde numele: un aio-
nim. Fig. Iron. Un ilustru necunoscut. Corn.
Societate anonimd, farA nume social (WA
numele aciionarilor, cu achuni de obicei la
purtator si transmisibile fara amestecu ad-
ministratorilor, ,ar asociatil raspunzatori nu-
mai pentru sumele varsate de el). Adv. Fara
iscalitura: a scrie anonim.
* anonimat n., pl. e (d. anonim ; fr.
anonymat). V. sinonimie). Caracteru de
a fi anonim : an autor care -,Si pastreazd
anonimatu.
* anorganic, -ft adj. (fr. anorganique,
d. vgr. art-, farA, ci 6rganon, organ). Fara or-
gane,fara viata, mortChimia a zorganica, care
se ocupa de metale si metaloide. Mai
min bine Inorganic (ca in- e prefix
latin, ci organic e cuv. gr.).
* anormal, .fi adj. (mlat anormalis,
d. vgr. a-, fara, si lat. normalis, normal, re-
gular). Contra normei: dezvoltare, f matt:me
anormalli. Adv. Dezvoltat anormal.
anost, -A adj., pl. sti, ste (ngr. dnostos,
insipid, d. a-, MA, $i nOstos, Intoarcere. V.
nostim). Neplacut, uricios : casd, cintare,
vorbd anostd. Adv. In mod anost.
anostealisi 1., pl. ell (d. anost). Rar.
Unit, plictiseala. $i -stie (ngr. anostia).
anostesc v. tr. (ngr. annstevo, -Ono). Rar.
Fac anost V. refl. MA plictisesc
anot, V. fnot2.
anotat-, anotez, V. adnot-.
* anotfmp n., p1. art (din an Si timp
dupa germ. jahres-zeit). Timp al anului,
sezon adica primdvara, vara, loamna sau
iarna.
 105
ANS
ansamblu n., pl. art (tr. ensemb!e).
dMuz. Bucati ctntate Impreunt: un frumos
ansamblu. Fig. Acord, unitate de executiune
a lucra in ansamblu. V. totalitate.
antagonist, -A s. $i adj. (antagonis-
Ms, d. anti-, contra, $i agonistes, luptator).
Adversar. Care lucreaza In sens opus :
muschi antagoriifti.
antagonifm n., pl. e. (fr. antagonisme,
d. vgr. antagonisma, $i -ismds). Rivali-
tate, lupta.
antal n., pl. e (rut. antal, rus. dntald,
pol. antal, butoias, d. ung. antalog, butotas,
de unde $i germ. antal). Mold. Munt. 0-
dinioara, butoias, tar azi butoi mai mare de
cit cele obisnuite (paste o sutA de decalitri).
V. acov.
antitigic, -A adj. (vgr. anti, contra, $i
dlgos, durere; ngr. antalgikds). Potolitor
(.alinAtor) de durere. V. calmant.
antanaclaza pl. e (vgr. antand-
1.,
klasis, rAsfrtngere). Ret. Repetitiunea ace-
luiasl cuvtnt cu alt tnteles: inima are ra-
IunT (socoteli) pe care ratiunea (mintea)
nu le infelege.
antarctic, -A adj. (vgr. antarktik6s,
d. anti, contra, $i drktos, urs, adica In fata
donstelatiunii ursa mare sail caru mare). De
sud: polo antarctic, V. arctic.
ante- (une-ori $i anti-), prefix lat.
care InseamnA tnainte", ca'n: antemeri-
dian, anti-cipat $. a. V. post- $i pre 2.
antebelic, -it adj. (ante- $i belie).
Din ainte de razboiu din 1914-1918: chirie
.antebelied. V. postb-.
antebrat n. p1. e (d. ante- $i brat,
dupa fr. avant- bras). Anat. Partea bratului
de la cot la pumn.
* antecedent, -4 adj. (mlat. anted-
dens, -entis, d. ante, tnainte, $i cedens, care
merge). Care precede: fapte antecedeate. S.
p1. e. Fapt precedent: a avea antece-
dente :num. Gram. Substantivu sau pronu-
mete la care se raporta pronumele saa ad-
verbu relativ. Log. Prima parte a unei en-
timeme. Mat. Primu din cei dot termini ai
unui raport, In opoz. cu consethent.
* anteceser, -ogre s. Oat. ante-cessor,
d. ante-cedere, -cessum, a preceda. V. ce-
dez). Predecesor, care a existat In ainte
4e altu.
antediluvian, -a adj. (dide- $i dilu-
vian). Geol. Care a Post In aintea diluviului :
animal antediluvian. Fig. Iron. Foarte vechi,
ne mai potrivit cu timpurile de azi: un ho-
.dorog antediluvian.
antemeridian, -a adj. (lat. anteme-
ridianus, d. ante, inainte, $i meridies, a-
meazt. V. postmeridian). Care e In ainte
.de ameaza: la 8 ore antemeridiane.
* antena f., pl. e (lat, it. antenna). Mar.
Lemnu perpendicular pe catarg (la luntri
prajina oblicA) de care atlrnt plaza (pop.
adentig d. ngr. andena serfs antenna).
www.dacoromanica.ro
ANT
ZooL Un fel de coarne mobile cu care uncle
insecte (ca gIndacii, albinele, fluturii) pi-
paie. Catarg de prins undele radiofonice.
anteoeupatione f. (ante- $i ocupa-
(lane). Ret. Anticipatiune. -alle.
antep m. (lure. antep). Se^. 18-19. Un
fel de visin (prunus mahaleb) cu lemn aro-
malin.
matic. V.
antepenaltim, -à adj. (lat. ante-
paenriltimu%). Al treilea din urtna: prin e
antepenultima silaba a cuvintului a-prin-
de-re. S. f., pl. e. Silaba -a treia din urma.
antera 1., pl. e (vgr. antherds, fem.
antherd, Inflorit) Bot. Saculetu care e ase-
zat to virfu staminei si care confine pul-
berea fecundanta.
antered, V. anterld.
anterior, -oars adj. (lat. anterior).
Care e lnainte In timp sau In loc. Adv. Mai
Inainte: a sost anterior). V. posterior,
ulterior.
anterioritate f. (d. anterior; fr. an-
teriorite). Calitatea de a fi anterior, prio-
ritate.
anterid n., pl. ie (turc. anteri, pop. an-
tari, dupa numele poetului arabic Antar
[sec. 6], care purta asemenea haina). 0
haina lungh $i suptire pe care o purtaa bo-
ierii pe supt giubea, lar astazi numai preu-
tii. Muni. la vs (antirid).ZAbun femeiesc
lung pint mai jos de genunchi. Vesta bar-
bateasca cu mtnici. In est antered, pl.
ere, care azi tnseamna halm scurta de
siac suptire ornata cu straduri ".
anterlic n. pl. uri (turc. anterilyk). Sec.
18. Bucata de stoft p. un anteria.
1) * anti- (d. vgr. anti, contra), prefix
care Inseamnt contra" situ ,nu", ca anti-
pod, anti-spazmodic, anti-patic $. a.
2) anti -, pref. lat. V. ante.
antialcodlic, adj. (anti- 1 $i al-
coolic). Contra betiii.
* antlapoplectie, -It adj. (anti 1 $i
apoplectic). Med. Care Inlatura apoplexia.
* antiastmatic, adj. (anti- 1 $i
astmatic). Med. Contra astmei.
antic, -ft adj., W. f. e (lat. antiquus).
Foarte vechi : la Pompeii se vdd ruine an-
tice. Fig. Care are calitatile lucrurilor de a-
celasi fel la cei vechi: simplicitate antic&
S. m. pl. Cei vechi (mai ales Grecii Si Ro-
manii).S. f., pl./ st e. Obiect vechi (mai
ales monett) de sute sau mil de ani. Fig.
Iron. Persoant bAtrtnt sat) cu obiceluri tn-
vechite. Fals antic.
anticamera f., pl. e (it anticdmera,
fr. anttchambre). Camera care precede un
apartament, tindt. A face anticamerd, a as-
tepta pint st fii primit de cineva.
anticarm. (lat. antiguarius, fr.- quaire,
germ. - quar). Rar. Cel care se ocupt de o-
obiecte antice (monumente, medalii $. a.),
sin. cu arheolog. Ob. Negustor de vechituri,
mai ales de carp vechi. Fals -cvar.
 106
ANT
* anticatarel, -A adj. (anti- 1 qi ca-
iaral). Med. Contra catarului.
* antichitate f. (lat. antiquitas,
Mare vechime. Cei vechi: toatd antichitatea
credea asta. Status, medalie, monument antic:
antichitatile Rome!. Fals anticitate.
* anticip gi -az, a -á v. tr. (lat. anti-
cipo, -cipare, d. ante, Inainte, ai capere, a
lua). Apuc in ainte, preintimpin: a anticipa
plata (a plati din ainte). Uzurp: a anticipa
veniturile colva,
* anticipat, -A adj. Apucat in ainte,
facut pin anticipatiune: platd anticipatd.
Adv. A plati anticipat
* anticipatitine f. (lat. anticipatio,
-dnis). Actiunea de a anticipa. Muz. Produ-
cerea premature a unui sunet care tine de
acordu urmator. Ret. Figura pin care apuci
in ainte o oblectiune a adversarului ca s'o
distrugi Indata (Se numeate ai anteocupa-
fiune qi prolepsa). Pin anticipatiune, an-
ticipind. $i -atie gi -are.
* anticlerical, -A adj. (anti- 1 qi cle-
rical). Contra clerului (In statele catolIce).
* anticonstitutional, -A adj. (anti-
1 qi constitutional). Contra constitutiunil.
Adv. A proceda anticonstitutional.
* anticreza f., pl.e (vgr. anti-hresis, d.
anti, contra, ti hrEsis, intrebuintare). Jur.
Parasirea uzufructului unui imobil facut de
un debitor creditorului.
* Anticrist §i (vechi) Antihrist m.
(vgr. ai ngr. Antihristos , adica contra lui
Hristos"; vsl. Antihrista). Un diavol care,
dupe cum zice Apocalipsu, se va arata la
sfiraitu lumil ca sä fact rat, dar va fi in-
vins de Hristos. Fig. Nelegtuit Pop. Fam.
Iron. Antihirt.
* antidat& f., pl. e (anti- 2 qi data, fr.
antidate). Data false ai anterioara celei reale,
* antidatez v. tr. (anti- 2 qi datez, fr.
antidater). Pun o data false ai anterioara
celei adevarate: a antidata un act. V.
postdatez.
* antidlnastic, -ft adj. (anti- 1 qi di-
nastic) Contra dinastiii.
* antidinasticizm n., p1. e. Caracteru
de a fi contra dinastiii.
* antidot n., pl. art (vgr. antidoton,
anti, contra, ai dolf6s, dat). Medicament con-
tra veninului. Fig. Munca e an antidot al
uritului.
* antlepileptic, -A adj. (anti- 1 0 e-
pileptic). Med. Contra epilepsiii.
antifarmac n., pl. e (ngr. antifdrma-
kon, contraotrava. V. tarmac). Cant.
Antidot.
* antifilosofic, -& adj. (anti- 1 qi filo-
sofic), Contra filosofiii, nefilosofic.
* antiflogistic, -A adj. (vgr. anti, con-
tra, ai phlogistikOs, inflamatoriti). Med. Con-
tra inflamaliunilor.
www.dacoromanica.ro
ANT
sintlfon n., pl. oane (mgr. Si ngr. anti-
fonon, d. anti, contra, ai font, voce; vsl_
rus. antifd lei. V. tele-fon). Ctntec de
psalmi alternativ Intro strane to ainte de
citirea evangheliii.
antifonar it, pl. e (ngr. antifondri),
Carte care cuprinde antifoane.
* antifraza f., p1. e (vgr. antiphrasis
d. anti, contra, ai phrosis, locutiune). Ret. Cu-
vint eufemistic sat ironic care Inseamna tocmat
contraru realitatii: Etimenide (adica bine-
voitoare") Ild. Furii; Filopdtor adica jubi-
tor de tats ") cum i se zicea lui Ptolomet
care-1 ucisese pe Oita! sat. V. retorica.
* antiguvernamental, -à adj. (anti-
1 qi guvernamental). Contra guvernului.
Antihirt Si Antihrist, V. Anticrist.
* antiholeric, -A adj. (anti- 1 qi ho-
leric). Contra holerea.
* antilogie f. (vgr. antilogla, d. anti,
contra, .i logos, cuvint). Rar. Contrazicere.
* antilop& 1., p1. e (fr. antilope, d. engl.
antelope). Un fel de caprioara care traieate
In &dull In Africa, Asia al mai rar In Eu-
ropa. (is multe (dun de antilope, Intro altele
chear gazela. Ele-s foarte fricoase, dar se
Imblinzesc uaor).
antimis n., p!. art .i e (vsl. antimisa,
mgr. antintinston, d. lat. ant/francium). 0
bucata de stofa patratA sat remangulara, pe
care e zugravit Hristos mort, jar In cele patru
colturi cal patru evangheliati si pe care an
pune potiru (Fart antimis nu se poate ofi-
cia liturghia).
* antimonarhic, -A adj. (anti- 1 .t
monarhic). Opus monarhiii.
* antimonial, -A adj. (d. antimoniff
Care are antimonit, stibiat.
* antimonid n. (mlat. antimoniton, care
se afia la Constantin Africanu, d. vgr. anti,
contra, ai fr. moine, monah, calugar, fiind-ca
alchimistu Vasile Valentin, staret de minas-
tire in sec. 15, In/And ca porcii se ingraaa
cu niate aliaj de antimoniu ai arsenic, a dat
acest aliaj ai celor-lalti cAlugari, care slabirt
on murira. Deci acest metal e contra ca-
lugarilor"). Chico. Stibit.
* antinational, -A adj. (anti- ci natio-
nal). Nenational, contra natiunii.
* antinevralgic, -A adj. (anti- 10 ne-
vralgic). Med. Contra nevralgiii. S. n., p1. e.
Medicament contra nevralgiii.
* antinomie f. (vgr. antinomia, d. anti
contra, ai 'toms, lege). Contrazicere Intro
legi sat principii filosofice.
* antipapa rn., pl. i (anti-1 ql papa; fr.
antipaps,). Papa ales fora regula ci nere-
cunoscut.
* antiparalitic, -A adj. (anti-0 para.
laic). Contra paraliziii.
antipat m. (ngr. anthpatos). vechi.Pro-.
consul, dregator.
 107
ANT
antipatic, -A adj. (d. antipatie ; fr.
antipathique). Care displace, uricios. Adv.
In mod antipatic.
* antlpatie f. (vgr. antipatheia, d. anti,
contra, si pathos, suferinta. V. sim-patie).
Aversiune, repugnanta naturals si fara vole:
a avea, a simfi antipatie contra caiva.
* antipatriatic, -a adj. (anti- 1 $i pa-
triotic). Opus patriotizmultu.
* antipestilential, -A adj. (anti- 1 $i
pestilenfial). Contra pestilentei,
* antipirina f. (vgr. anti, contra, $i
friguri). 0 pulbere alba, cam amarh,
sicalina, scoasb din catranu carbunelui de
pamtnt, uzitata contra frigurilor si nevralgiii.
Scade temperatura corpulth. Se numeste
si anaigezind.
* antipod n., p1. uri $i oade (vgr. anti-
podos, d. anti, contra, si pus, pochis, picior.
V. ahtapod). Loc at pamintulut opus dia-
metral altuia. Fig. Lucru contrar : rafiona-
mentu lui e antip du bunulul simf. S. m.
Locuitor de la antipod". Antipozii no$tri
IV au picioarele opuse cu ale noastre. Dar
In realitate nefiind nici sus, nici jos in spa-
tia, air josu fiind pentru toll centru pAmln-
tului, ati ca si not picioarele in jos, si capu
In sus. Oceanu de la vestu Notibi Zelande
e aproape antipodu RomAniil. Cind e ameazb
la noi, e mezu nopth acolo. Cel vechi si eel
din evu mediu nu credeaa asta. De aceia
Columb a reusit foarte gred sa obtina cele
trey corAbit pentru descoperirea Americit.
* antlpsdric, -ft adj., (vgr. anti, con-
tra, si psdra, rite; ngr. antipsorikos). Med.
Contra rill.
* antiqua 1. (germ. antiqua, pron. an-
fikva, d. lat antiqua, pron. anticua, adica
veche"). Un fel de litere tipografice verti-
cale, adicb literele obisnuite, in opoz. cu
cursiv.
* antlrabic, -a adj. (vgr. anti, contra,
si lat. rabies, turbare). Med. Contra turbarit.
Pentru vindecarea turbaril : institut antirabic.
antlreligios, -oasa adj. (anti- 1 $i
religio). Contra religiunii.
* antirepublican, -A adj. (anti- I $i
republican). Contra republicii.
* antirevolutionar, -A adj. (anti 1 $i
republicip). Contra revofutiunii.
antiriO. V. anterid.
* antiscian, -A s. si adj. (d. lat. anti-
scius, d. vgr: anti, contra, si skid, umbra).
Geogr. Nume dat popoarelor care locuiesc
pe acelast meridian, dar de o parte si de
alta a ectlatorului si ale cbror umbre la
ameazb -s opuse.
* antiscorbatic, -A adj. (anti- $i
scorbutic). Med. Care e contra scorbutultn,
cum is mincArile proaspete, legumele (hrea-
nu, mustaru, macrisu, usturoiu, ceapa), pob-
mele (portocaleie, Ibmlile, merele, perele,
strugurii), chinina, digitala s. a. S. n., pl. e.
Medicament antiscorbatic.
www.dacoromanica.ro
ANT'
* antiscrofulds, -oasa adj. (anti- r
si scrofulos). Med. Contra scrofulelor.
* antisemit, -A s. si adj. (anti- I $1
Semit Jidan). Contra Jidanilor: Tot Ro-
manu e antisemit, ziar antisemit.
* antisemitic, -11 adj. (anti- 1 $i Se-
mitic). Contra Jidanilor: ziar antisemitic.
* antisemitizm n. Doctrina antisemitilor
* antisepsie f. (d. antiseptic sail d.
anti- 1 si vgr. sepsis, putrezire). Med. Mij-
locu de a impedeca putrezirea si infectiunea.
* antiseptic, -A. adj. (anti- 1 $i septic:-
ngr. antisiptikds). Med. Care impedica pu-
trezirea si infectiunea. S. n., pl. e Medica-
ment antiseptic (sublimatu coroziv, acidu
fenic, acidu boric, salolu s. a.).
* antisocial, -A adj. (anti- $i, social)._
Cart e contra societAtii organizate contra
lumii.
* antispazmodic, -A. adj. (anti- $i
spazmodic). Med. Contra spazmurilor, con-
tra convulsiunilor : frunza $i floarea de-
portocal ,si castoreu Es antispazmodice. S.
n., pl. e. Medicament antispazmodic.
* antistroffi f., pl. e (vgr. antistrophe,
d. anti, contra, si strophe, tntoarcere, strofa).
A doda strofa a poeziii lirice cintate de corn
teatrulul grecesc vechi.
* antitetic; -A adj. (vgr. antiketikos).
Relativ la antitezb.
* antiteza f., pl. e (vgr. antithesis, d
anti, contra, si thesis, pozitiune). Ret. Fi-
gura pin care se opun ideile : Damnezeit e
mare in lucruri midi. V. retorica.
* antitrinitar, -a a. $i adj. (anti- 1 $i
trinitar). Care nu crede in Sflnta Treime,.
cum stet calvinii si socinienii din Tran-
silvania.
* antiunlonist, -A s. $i adj. (anti I $i
unionist). Contra uniunit, separatist sece-
sionist.
* antologie f. (vgr. anthologia, d. an-
thos, floare, si !ego, culeg). Culegere de bu-
cati din operele scriitorilor celebri (lat. flo-
riligium). V. catalecte.
antologhion n. (ngr. antholOgion). Carte
bisericeasca care cuprinde serviciu prazni-
celor si al sfintilor de peste an.
* antonim, -à ad). (vgr. antanymos. V-
an- $i om-onim). Gram. Opus in inteles:
uriclunea e antommu frumusetil.
* antonimie I. (vgr. antonymla). Opo-
zitiune de cuvinte: un pungas onest.
* antonomazie f. (vgr. antonomasia,
d. anti, contra, si (Mama, nume. V. paro-
nomazie). Ret. Schimbarea numelui pro-
prin cu unu comun (epitet, patronimic sau
apelativ) si invers : cuce, itoru Carlaginit lid.
Scipione, Pelidu lid. Achlle, Anstarlt
lid. critic, salvatoru lid. Hristos, tiranu
lid. Nerone. Fals antonomaza (fr. an-
tonomase) V. retorica.
ANT - 108
antracena f. (fr. anthracene, f.). Chim.
-Carbura de idrogen care se scoate din ca-
tranu de carbune de parnint pi din care se
scoate alizarina.
antracit n. (vgr. anthrakltes, care
seaman& a carbune). Mtn. Un fel de carbu-
ne de pamint, mai uscat de clt cel obipnuit
pi care arde grew, dar dA caldura mare Para
flacara $i fart. fum.
antract, V. Intreact.
* antrax n. (vgr. anthrax, carbune).
Carbune, dalac, o pustula periculoasa. Ser-
pengea, pita pustula, care seamana cu fu-
runculu, se gangrenizeazii pi se Inegrepte pi
nu se vindeca bine de clt arztnd -o cu feru
114. Ar fi mai corect antrace, Ca
torace.
* antren n., p1. uri (fr. entrain, d. en,
in, pi train. V. tren). Barb. Avint, pornire,
vioiciune, insufletire: s'a dansat cu mutt
antren.
antrendz v. tr. (fr. entrainer. V. tren).
Supun calu sail omu unui regim care sa-I
prepare p. curse on lupta. Fig. A porni, a
Insufleti: vorba let antreneaza toata lumea.
V. refl. MA pornesc, ma aprind copiit se
-antrenase la joc.
* antrendr m. (fr. entraineur). Cel care
preparA caii p. curse. Mai pe rom. an-
trenator.
* antrepozit n., pl. e (fr. entrepat pi
acomodat dupa depozit). Loc, edificia spe-
cial de depus marfuri: porturile comercia-
le-s prevazute cu vaste antrepozile. Rar
si intreptizit.
* antrepozItax m, Cel care are, mar-
juri depuse In antrepozit.
* antreprendr, -wire s. (fr. entre-
preneur). Cel care is in antrepriza. Rom.
in treprzazdtor.
* antrepriza f., pl. e (fr. entreprise. V.
repriza). A to Invoi, p. o suma fiza, sa
faci o lucrare, o afacere, independent de
ciptig on de perdere. Rom. intreprindere.
antret (Mold.) n., pl. e $i art, antrea
p1. ele, $i antren n., p1. art (fr. entree,
de unde, probabil pi rus. antret. Cp. cu
comitet). Barb. Intrare (tinda, sala, antica-
mera). In Munt. vulg. pi antrelata, f.
pl. e.
* antropofag, -a S. pi adj. (vgr. antra-
pophdgos, d. cinthropos, om, $i phdgo, ma-
nine. V. esofag). MIncator de came de
om, canibal, (cum eraa Caraibii pi cum mat
stnt pi azi unii Africani gi Oceanieni).
* antropofagie f. (vgr. atttrophogia).
Obiceiu de a mtrica care de om.
antropoid, s. pi adj. (vgr. antro-
psides. Care setimanA a oni, antropomorf
maimula antropoida.
* antropolog, -oaga adj. (d. antropo-
logie sau d. vgr. antropoldgos). Care ptie
antropologia.
* antropoldgic, adj. (d. antropo-
logie). Relativ la antropologie. Adv. Din
punct de vedere antropologic.
www.dacoromanica.ro
- ANU
* antropologie (d. vgr. dntropos, am,
$i -logie). Istoria natural a omului (studiu
comparativ al formelor, al colorii ochilor, pa-
rului p. a.). V. etnografie.
* antropometric, -à adj. Relativ Ia
antropometrie.
* antropometrie f. (vgr. antropos, am,
si matron, inasurA). Descrierea corpului Li-
man pin masurare.
* antropomdrf, - adj. (vgr. antropd-
morphos, d, antropos, om, si morphe, form&
V. amorf, morfina, metamorfIc, zoo-
morf). Antropoid.
* antropomdrfic, aoj. (d. antro-
pomorfizm). Relativ Ia antropomorfizm. cre-
dinta antropomorficd.
* antropomorfizm. n. (vgr. anthropos,
om, $i morphe, forma). Doctrina de a ti-1
Inchipui pe Dumnezefi supt forma de om
5icu aceleapi sentimente.
* anturaj n p1. e sau url(fr. entourage).
Barb. Societate obipnuita a unui om.
antart adv. (lat. anno tertio, In anu al
treilea). Acuma doi ant (cum ar fi 1913 fata
de 1915). $cris pi antert de latinipti.
* anual, -a adj. (lat. annualis). Care tine
un an: plantele graminee is anuale. Care re-
vine in fie-care an : venit anual. Adv. Pe
an: o mie de frand anual.
* ahuar n., p1. e (fr. annuaire, d. lat
annuus, anual). Lucrare publicata In fie-care
an pi care confine informatiuni din acel an:
anuaru armatet romanestL
anucat, V. anocito.
* anuitate f. (fr. annuite, d. lat. camas,
anual). Suma varsatA anual p. stingerea
unei datorii plAtind cite o parte din capital
pi din procent
* anular, -a adj. (lat anularis, d. anu-
lus anellus, inel. Fr. annulaire, cu do: n,
dui:A o grafie grepita latina infl. de annus,
an). Ca inelu, inelar: eclipse anulara. Pro-
tuberanta anulara, o unflaturA in forma de
inel in partea de jos a creierului. Degetu
anular, degetu inelar (al patrulea). V. Ina-
far.
* anulativ, -11 adj. (d. anulat ; fr. an-
nulatif). Pin care se anuleaza : sentenrd
anulativa.
*anulatiune f. (lat annulatiolflnis). Ac-
tiunea de a anula. $i atie, dar ob. -are.
* anulez v. tr. (lat annullare, d. nullus
nici unu). Fac nut, desfiinfez : a anula an act.
anume adj. pi pron. indefinit fix (d.
name $i a 4). Numit, care se numepte, cu
numele de: un om anume (vechl pi pre
anume) Ion. Adv. In adins, cu intentiune :
anume n'am venit. VechL Crezind, Inchipu-
indu-ti: anume ca este si el unul den Greet
1 -au lovit (Cost. I, 293). Apa zicind, san-
chi, supt cuvtnt cb, pretinzind ca, pretex-
find CA: limit cu °stile gala era, anume spre
pargle Mosculul (Cost. I, 3191. Un a-
nume, o anume (pron. indefinit fix) un
 ANU
- 109 -
oare-care, o oare-care: un aflame Ion.
Anumit, determinat, special: o anume fe-
male sari o female anume) care sd-1 ingri-
jeascd. Anumit, determinat, precis, fix: o
anume cantitate. BSI anume (adv.),
anume, pe nume, dupA mime: emu fret, $i
anume: Vasile, Grigore fi Ion. Ardelenii,
traducind dup& germ. nOmlich, fac abuz de
acest anume, ca de adtcd.
anumit, -A pron. indef. (d. anume). Un
anume, hotArit, precis, determinat, fix, spe-
cial, destinat din ainte: Intr'un loc anumit,
!Mean anumit loc, o cantitate anumitit
CA limba-I socoteste pronume indefinit, e
gen. p1. anumitor sail unor anumift (anu-
mite), nu anumiftlor (-elor): procesele anu-
rnitor despdgubirt
1) * antint n., p1. art (fr. annonce s. f.,
d. annoncer, a arm*. Lat. annuntius In-
seamna ,anuntator"). In$tiintare scrist on
tiparitA p. toatA lumea: a publica un anunf
In ziar.
2) * anunt, a -á v. tr. (fr. annoncer,
d. lat. an-nuntiare. V. denunt). Fac cu-
noscut, public: a anunfa o vinzare. Mani-
fest: cerurile anun(d gloria tat Dumnezed.
Prezic: barometru anunfa limp frumos.
Predic: a anunfa evanghelia.
* anus n., pl. art (lat. anus, reel, dim.
cinulus ai anellus. V. reel). Anat Orificiu
anal, orificiu posterior
* anvel6pa f., pl. e (fr. ennveloppe. V.
developez). Barb. Cauciucu cel gros
care invaleste camera de aer la roatele pneu-
matice. Curat rom. Invidlitoare.
anvon n., pl. oane vi art (ngr. dnvon,
vgr. dmbon, d. anabalno, ma am; vsl. amd-
vonii, amdbont)). Tribuna de pe care se predict
In bisericA. $i advent (Od.). Gresit scris
amvon. Vechi $i ambon (dupa vsl.).
* anxietate f. (lat. anxielas,-dtis) Rar.
Neliniste, ingrijorare.
aoace, V. atiace.
aofirea, V. aorea.
aole6 (eo dift), aoleti vi aolle0 (vest),
aulea, anTlea, aleu, valed $i valeta
(est), inter!. de durere, mirare $i admiratiune
(serios on ironic): Auleti, rail ma doare I
. Auled, ce foc 1 Auled, ce frumoasd e! Auled,
da destept mat estl I Auled $i vat de mine 1
In nord. $i vailed (rev. I. Crg. 14, 43,
alelel §i oleoleo.
$i 44). V. $i
aolesc v. tr. $i intr. (d. aoleo). Munt.
Vechi Mold. Bocesc. V. refl. MA bocesc. V.
haulesc.
aorea si aoarea (ea, oa dift.) adv.
(a 4 $i oard, pl. ori). Vechi. Rar azt (Trans.
Ban. Maram.). Cite odata, din cind in dud.
Aorea.. aorea, cind... and.
* aorist n., pl. e (vgr. adristos, neho-
Wit d. orlzo, limitez. V. afurlsesc, ur-
sesc). Gram. Perfectu indefinit on sim-
plu (la vechii Greci).
www.dacoromanica.ro
APA.
* adrta f., p1. e (vgr. aorta Anat. Ar-
tera care iese din ventriculu sting at Mimi'
$i care e trunchiu comun at tuturor arte-
relor.
* aartic, -a adj. (d. aorta). Relativ la
aorta.
* apalt n., pl. uri (it. appalfo. Cp. cu
drit $1 sudit). Sec. 18-19. Antreprizt pub-
lic& de a vinde unele articule (sare, came,
luminart cArti de joc): a da, a vinde cu
apalt (Flm.). V. monopol.
* apanagist, -a s. (d. apanagii i; fr.
apanagiste). Persoan& care poseda un apa-
nagid.
* apanag16 n. $i (ob). -aj n., pl. e (fr.
apanage, d. vfr. apaner, mlat. apanare, a
nutri cu pine). Movie daruita unui suveran
de cAtre stat. Fig. Parte, lot, proprietate,
calitate: invidia e apanoju gloriit. In
Francia, regii acordail movie fiilor for mat
mici on frati!or tor. Dar, dupa stingerea
neamului tor, aceste mosii redevenead ale
regelui. V. arpalic.
1) apar M. (d. apd). Mold. Aducttor de
apt cu cofele sari cu caldarile. (Celebrii a-
part din Iasi aft disparut incepind din antt
1911, chid s'a adus pe tevi apa de la Timi-
$esti). Vechi. Corabier. Astr. VArsatoru (lat.
aquarius), o constelatiune. V. sacagia
2) * spar, aparat, a aparea v. intr.
(lat. apparere. V. par 3). MA arat: Luna
apare de dupd deal. tea de supt tipar, Is
publicat: a apdrut o carte Fig. Mt mani-
fest: mila it apare In Coate acftunile. Fals
va apdre ild. va apdrea.
* aparat n., pl. e (lat.. apparatus d.
parare, a prepare. V. aparat). Prepara-
tivA pompoast: cdlatoria s'a fdcut cu mare-
aparat. Unealtt, instrument p. o operatiune
sail experientA: aparat de glmnasticd, de
fotografiaf. Totalitatea organelor care ser-
vesc aceleia$i functiuni: aparatu digestiv.
* aparatura 1., pl. ,1 (d. aparat V.
aparatura). Utilaj, totalitatea aparatelor
sac, ma$inilor.
* aparent, -a adj. (lat appdrrens,-en-
tis ; fr. apparent. V. trans-parent). Care
apare, vizibil, care iese la ivealt: persoand
aparentd. treat, care pare fart se fie: mif-
carea aparentd a soarelut
* aparenta L, p1. e (lat apparentia,
fr. apparence). InfAti$are, calitatea de a fi
aparent (distins): om cu aparenfa, om fdrd
aparenfd. Infatisare falsa, pArere, irealitate :
Coate acestea-s numal aparenfe. A salva
aparenfele, a acoperi fatA de lume ceia ce
nu vrei St apart. In aparenfil, dupa cum
se pare, dupa Infatiqare: lucru ufor in apa-
renfd, dar grad in realitate.
* aparitor tn. (fr. appariteur, d. lat.
apparitor). U$ier is universitate (In Francis).
* aparitiune f. (lat. apparltio,-Onis). Art-
tare: aparifiunea unet comete. Ie$ire la lu-
mint : aparifiunea unet cdrft. Spectru, vi-
ziune, arttare: aparifiune fantasticd. A-fr
face aparifiunea, a aptirea. $i -lime.
-APA
- 110 -
* apartament n., e (fr. apparte-
p1.
meat, !t. appartamento, care vine d. ap-
_Partare, a despkti. V. de-partament).
0rupa de Camera: in aceastd cast aparta-
mentu stdpinilor e la dreapta, jar al set-
vitorilor la stinga.
aparte adv. (dupa it. a parte si fr. a
part). In parte : voj privi fie-care lucru a-
parte. S. n. fail pl. Ceia ce actoru spune
aparte pe scena, presupunind cA nu-1 aude
de cit publicu.
* apartin, -tit, a tine $i (nord)
nett v. tr. (fr. appartenir). is al cuiva:
.cartea imj aparfine Inie. Posed, am : atilt"
bundtate nu -fi (marline de cit fie. Tin de,
fac parte din: eft apartin patriii. A-li apar -
tine (tu tie), a fi al tail, a fi fiber.
* apas m. (fr. apache, d. sp. Apache,
numele un trib american indigen foarte fe-
roce, disparut azi, care locum pin Arizona,
in Statele Unite). Tilhar si asasin de pin
mahalalele marilor orase : apasii Parisului.
. mardeas.
* apatic, -a. adj. (d. apatiewdqp6 sim-
patic). Nesimtitor, indolent. Adv. In mod
apatic.
* apatie f. (vgr. apdtheia, d, a-, Mr& si
pathos, suferinta) Nesimtire indolent&
* apatita (d. vgr. apatao, Inset", fiind-
c'a fost confundat cu alte minerale). Min.
Un mineral incolor sad colorat compus din
fosfat de calce si fluor.
* apatrid, -a adj. (format ca pi ngr.
afpatris, gen. apatridos, d. vgr. a-, fait, si
paths, patrie. V. etipatrid), FArA patrie,
fhrii cetatenie, ca mat toti Jidanil.
apaus, V. paus,
apa 1., p1. e (lat. aqua, it. acqua, pv.
, avgua, fr.eau, cat. avgua, sp. agua, pg.
agoa). Lichidu care acopere cea mai mare
mare parte (s15) a globului pAmintesc. Fig.
Sudoare: is nurnai apa. Lichid chimic (acid,
parfum s. a.): apd de Catania (un fel de
parfum), apd de florl (un fel de parfum In-
trebuintat in cofetArie), apd tare (acid azo-
tic), alga regald (un amestec de acid azotic
si cloridric), apa oxigenatd (bioxid de idro-
gen descolorant),apd mineral() (care contine
minerale to disolutiune) ape fermate (ape
minerale calde), apd vie (apd care trivia
mortii In povesti). RIO, lac, mare: cdldtorie
pe apd Aparenta undulatA la stole, la me-
tale, la petre pretioase (cum Is dungile aga-
tei). Apd marina, bent verde albAstriCLA-ti M-
sa gura apd, a -ti fi tare poft8. A face o gaurd in
apd, a Writ in zadar. A te scdlda in apele
cuiva, a fi de pArerea cuiva, a inclina spre
ideile lui. Lecliunea merge ca apa eau o
ca pe apd, p atili bine. A se face o apa
si tut pdmint, a se nivela, a dispArea pintre
cei-lalti. Apa e un lichid transparent, in-
sipid, incolor si inodor compus dintr'un
itom de oxigen si dot de idrogen (H a 0).
IngheatA la 00, dar poate raminea lichidA
si la - 170. In chimie poate fi nurnita si pro-
www.dacoromanica.ro
APE
toxid de idrogen. Lavoisier si Laplace la 24
Ionia 1783 preparara 608 grame de apa
arztnd idrogenu in aeru atmosferic. Apd oxi-
genatd, bioxid de idrogen, preparata de The-
nard la 1818. Descoloreaza tesaturile, perlele,
matasa si paru.
* Apar, a- a v. tr. (lat. apparo, -are,
prepar. V. parez, cumpar. Apdr,
aped, apdrd; sa apar, sa aped, st apere).
Ve hi. Opresc, interzic. Azi. Sustin contra
unui atac : a apdra Cara. PAzesc, feresc: a
apdra oile de !apt. Pledez pentru cineva :
rt apdra un acuzat. V. refl. Opun rezistenta,
lovesc ca sA nu fiu invins: a te apdra de
dusmani.
aparare f. Actiunea de a sail de a te
aptra.
aparat n., p1. ad (d. apdr. V. apa-
rat). Vechi. Dojana, mustrare. Braniste.
apitiramint 11., pl. rote. Vechi. Aparare.
aparatOr, -ogre adj. Care apdra. S.
m. Avocat de o treapta mai joasA si care
pledeazh numal pe Ia judecAtorii. S. f., pl.
ori. Lucru care apArA, care fereste de lovi-
turi, de luminA s. a. (ca scutu, cozorocu,
burdufurile de fringhie intre vasele pluti-
toare s. a.). Pomhtuf mare de coada de cal
(de pene de hirtie) de alungat mustele on
de sters colbu. (Acesta se numeste si ba-
tatoare).
aparatura f., p1. i (V. aparaturd). PA-
dure aparatd (oprita) de a fi taiatA (bra-
niste). Vechi. Aparare, protectiune, scut.
aparattis, V. paratus.
aparte si aparaie f.. pl. dl (d. apa).
Aph multh (varsata pin casd on pe drum).
apis, a -a v. tr. (lat. * ad- pensare, d.
pensare, a cintAri, de unde vine a -fl prise.
Apas, (west, apasd; sa apds, sa apesi,
sit apese. In Mold. sud: apes, apesi, a-
peasa ; sa apes, sit apesi, sa apese ; apesat :
apesare). Imping, fac presiune: a apasa an
baton ca sa sune soneria. Fig. Asupresc,
guvernez cu asprime. V. intr. A ap4sa pe
un buton.
apasat, a adj. Fig. ingremat: apasat
de neva Gray: ton, mers apasat.
apasator, dare adj. Asupritor.
apatos, V. apos.
apatosez (ma) v. refl. Vechi. MA fac
apatos.
* apedisc n., pl. lid, si apeduct n., pl.
e (dupA fr. aqueduc, d. lat. ctquaeductus. V.
viaduc). Conduct de apt; peste via Mal
bine ar fi acheduct sad acheduct.
* apel n., pl. uri (fr appel, d. lat ap-
pelldre, a chema). Strigarea numelut pentru
constatarea prezentei: apelu nominal. Re-
curs la un judecator, Ia un tribunal supe-
rior: carte de (ma Fig. A face apel la
cineva, a-1 chema In ajutor. Excitare : apel
la arme, la revoltd.
* apelant, -a s. (lat. appallans, -antis;
fr. appelant). Care apeleazA.
APE
* apelativ, .4 adj. (lat. appellativus).
Gram. Name apelativ (mai des name co-
murt), care convine Intregii specii, ca om,
arbsre. General : Scit" era us name ape-
lativ pentru toate popoarele nomade din
nordu $i estu Europa
* apelailane f. (lat. appelldtio, -anis).
Ear. Actiunea de apela. Si -ape ai
-are, dar ob. apel.
* apelez v. intr. (lat. appellare ; fr. ap-
peter). Recurg la un tribunal superior (cum
curtea de apel fats de tribunal). Fig. Re-
curg la marturia sau ajutoru cuiva,
* apelplsesc v. tr. (ngr. apelpizo, aor.
-apelpisa). Fam. Aduc la desperare, scot din
rAbdan. V. refl. M'am apelpisit cu preten-
fiunile lui 1 V. afanlsesc.
apelpisie f. (ngr. apelpisia). Sec. 19.
Desperare.
* apelpisit, .4" adj. $i s. Fam. Despe-
tat, turbat: umbla ca an apeipsit. Turbat,
grozav, extraordinar: un vin apelpisit. Adv.
Apelplat de bun.
* apendice n., pl. tot asa. (lat. appen-
dix, appendices; fr. appendice), Suplement
la sfir$itu Inlet lucrartOn-ce parte care set-
veste ca prelungire a OM: principale. A-
nat. Apendicele vermiform sail, cecal, o pre
lungire ca un mic deget de manu$A (4-12
centimetri) la partea de jos a intestinului
gros. Fats apendice.
* apendicita 1., pl. e. Med. (d. apen-
dice). Inflamatiunea apendicelui cecal (cae-
cum).
* apendicular, -a adj. (d. lat. appen-
dicula, dim. d. appendix ; fr. appendiculaire).
In forma de apendice.
* apepsie f. (vgr. apepsla, d. a-, nu,
ne-, $1 pepto, mistui). Med. Indigestiune.
* apeptic, -a adj. $i s. (a- 6 $i peptic
ca'n dispeptic). Dispeptic.
* apercep, -at, a -cope v. tr. (dupa
fr. apercevoir, a zari, d. lat. ad, la, $i per-
(Spare, a percepe, a pricepe). Pricep, prind
cu rnintea (o idete).
aperceptlane f. (fr. aperception). Fa-
cultatea be a apercepe. 51 -eptie Si
-opera.
* aperitiv, -a adj. (lat. aperitivus, d.
.aperire, a deschide), Med. Care deschide li-
chidelor economiii animale caile, ca purga-
tivele, sudorificele, diureticele a. a. Care des-
chide pofta de mincare: pelinu e aperitiv.
S. n., pl. e. Bauhira care deschide apetitu
(Insotita $1 be mezelun): pelinu e un ape-
ritiv. V. pregust.
apes, V. apas.
apestesc, V. pestesc.
* apetal, -A adj. (a- 6 $i petald ; fr.
dpetala). Bot. Fara petale.
* apetenta f., e (lat. appetentia, V.
competenia). Dorinta instinctivt.
* apetlsant, -a adj. (fr. appelissant).
Care excita apetitu.
www.dacoromanica.ro
APL
* apetit n., pl. art (lat. appetite's). Pofta
de mincare. Fig. Apetitu pasiunilor.
* apetltinne f. (tat. appetitio, -anis. V.
Petitiune). Dorinta vie.
* aplcultor, -ogre s. (lat. apis, albina,
cultor, cultivator). Care creste albinele, al-
Si
binar, prisacar.
* apicultura f., pl. i (lat. apis, albina.
$i cultura, culturA). Cresterea albinelor, al-
binarit. V. stupina.
apipirki, V. pipliT.
apla adv. (ngr. apla). Fam. Simplu,
vulgar : a .ti greceste apla (adica greceasca
be azt nu clasica). La Cant. aphis
(ngr. aplds).
aplacentar, -a adj. $i (s. a- 6 $i pla-
centar). Neplacentar.
* aplanez v. fr. (fr. aplanir,. it. appia-
nare). Fac plan, netezesc, nivelez Fig. Li-
nistesc, potolesc: a aplana an conflict.
* aplaud, a -a v. tr. (fr. applaudir, d.
lat. appldadere). Bat din palme In semn be
aprobare : a aolauda an actor. Fig. Aprob:
a aplauda o propunere.
aplec, a -is v. tr. (tat applico,-ezre.
Aplec, apleacd. V. aplic, plec). Plec, in-
clin, mic spre o parte un lucru vertical:
imi aplec caps In dreapta, aplec o prdjind
pe care o fin In mind. Alipesc la pept un
prune ca sa-I alaptez : copilu, pia nu ph rge,
nu-I apleacd mama (Prow.) Fig. A-ft pleca
urechea la nevola cuiva, a-I asculta la ne-
vole, a-I ajuta. V. refl. MA plec, ma inclin
ca sa ridic ceva on In semn de salut. Se
apleacd zizia, se apropie be sears. A fi se
apleca, a ti se strica stomahu de mincare,
a ti se face great& a te ciumurlui, a-ti veni
sa versi ($1 deer a te inclina).
aplecare f., pl. . Inclinare. Turbu-
rare de stomah Fig. Pornire, aplicatiune,
talent.
aplecat, -a adj. Fig. Pornit, aplicat:
om aplecat la rail, la muzica. Vechi. intar-
cat. Aplecate s. n. p1. Plecate, turburare
be stomah, great& (din priciue mincarii).
aplecatoare at plecatoare f., pl.
art (d. a se NI pleca. D. rom. vine rut.,
plekotdra, plecatoare, $1 ung pleketor, vita.
stearpa). Alaptatoare, doica (Vechi). Gale
careia i-a murit mielu $1 care se last sa fie
supta putin de alt miel ca sa fie mulsa pe
urmt (Sin. cu malgare).
apleciitara f., pl. 1. Vechi. Alaptare.
* aplic, a -ã v. tr. (tat applico,-are ;
fr. appliquer. V. aplec). Pun, potrivesc,
adaug, lipase : a aplica unel !mine o cap-
tuseald, emu( zid tencuiald, un afipt pe zid.
Pun : a aplica cuiva o cataplazend. Dab
a aplica cuiva an remediii, (fig.) o palms.
1ntrebuintez : a aplica o procedurd. indrept :
a-ft aplica spiritu la studiu naturii. Pun o
$tiinta In serviciu alteia: a aplica geometriii
algebra. V. refl. Ma dedat: a te aplica la
* stung, unel silage.
A PL
- 112 -
* a Ilcabilr -A adj. (d. apiic; applica-
ble). Care se poate aplica.
* apllcajhine f. (lat applicdtio,-bnis).
Actiunea de a aplica. Fig. Atentiune conti-
nua: aplicafiune to stadia. Adaptarea unei
maxima, a unui precept: aplicaliunea unui
principid. koala de aplicailune, ala-
turata pe Una alta (militara sat pedago-
gics) p. completarea enstructiunii profesi-
onale. $i -aile si -are.
aplie f. (ngr. apli, aplie. turc. h abl, od-
gon) Dobr. Funia cu care ridici o pima on
un steag.
aphis, V. apla.
apidtitift f., pl. e (ngr. aplbtis, ac. -ita,
id.). Pe la 1800. Simplicitate.
* apiologie f. (d. vgr. aplds, simplu,
o singura data, si -lope). Gram. Pro-
nuntarea unei silabe o singura data In
loc de dots ori, ca : coana, mineralogie 1 zitza, vremea, judecata de apoi. In cea de-
coccana, mineralologie.
apocalips n. pl. led (ngr. $i vgr. ape-
revelatiune, d. apo-kal9pto, revelez,
descoper. V. colibik, e4calipt). 0 carte
simbolica si mistica a noului testament care
cuprinde revelatiunile acute sfintului Ion
Evanghelistu in insula Patmos. Carte tot de
acest fel, in general apocrifa: apocalipsu
apostoluldi Pavel. Ca neol., e mai time -psd,
1., pl. e (Ca si itaxd, fezd a. a.).
* apocaliptic, -à adj. (vgr. apokaryp-
tads). Lie apocalips. Llteratura apo-
calipticii, cartile ebraico-crestineste numite
apocalipsuri" si care contin viziunt sim-
bole $i profetii. Fig. Obscur, misterios, prea
alegoric. Adv. In mod. apocaliptic.
* apocopa f. (vgr. apokope, Mere. V.
sincopfi). Gram. Omiterea unei litere sau
silabe la sfirsitu unui cuvint, precum a zice
Ild. a zicere. Fals. -opal.
* apocopez v. tr. (d. apocopd: fr. apo-
caper. V. sincopez). Gram. Scot o liters
'sat silabe de la sfirsitu unei vorbe: a apo-
copa o silabd. Prescurtez pin apocopa: a
apocopa o vorbd.
*apocrif, -à adj. (vgr. aparyphos, as-
cans. V. cripta). Nesigur, neautentic, sus-
pect: istorie apocrlfd. S. n. Carte necano-
nica considerate de biserica ca neinspiratt,
ca cea despre copilaria lui lisus si Epistolia
sat Visul Maicii Domnului.
* aped, adj. (vgr. opus, dpodos, d.
a-, fan, si pas, podds, picior. V. ana-
poda). Zool. Fara picioare.
* apodictic, -A adj. (vgr. apodelktilcds).
Rar. Demonstrativ, convingator : adevdr
apodictic. Adv. In mod demonstrativ.
* adodozge 1., pl. e (vgr. ap6-dosis. V.
dozA). Gram. Propozitiune principala mesa
In urma unei propozitiunl secundare con-
ditionale numite apodoza, ca: dacii pot(
(protazA), fa (apodoza).
* apofixik 1. Cpl. e (vgr. apbhvsis, excres-
centa, d. °A de la, $i phS7o, cresc. V. sin-
fiza). Anat. Excrescenta natural§ a unui
os: apofiza zigomaticd.
www.dacoromanica.ro
APO
apoftegmlit, pl. e (vgr. apOphthegma)_
Sententa, Were memorabila a vre-unui one
ilustru : apoftegmele celor $apte lutelepti at
Greciii.
* apogen n., pl. de (lat apogdum, d-
vgr. ap6geion, depbrtat de pamint IsubInt-
dzastema, distantab d. apb, de la, 4
ge, pamint). Asir. Punct In care soarele on
luna a mai departe de pamint, In opoz. cu.
Padget'''. Fig. Culme, eel mai malt grad a
fi la apogeu frumusetii, glorit avert(.
* apogiatOrik f., pl. (it. appoggiatura,
15 silabe], d. appoggiare, a sprijini). Muz.
Note. mai mica puss Inaintea alteia mar
marl si executata rapede.
ap6T adv. (lat. ad, la, si post, pe urma,
daps. V. poT). Pe urma, dupe aceia : a ve-
nd, fi apoi s'a dus. -Din apoT, de dins-
poi, posterior : par tea dirt opal, partea dirt
apoia case[. V. alnte). De apoT, ultini
apor (Let), in cele din urma, in stirsiL
rapor (din $1 apoi), gi dock cheer asa sa
fie, nu-mi past, $i ce e cu asta ? De ex: Te-
va prinde I .F'apoi I Apol' del ApoT d'a I
loc. care arata incurcatura sat ironia: Te-anr
pri s, hottile I Apo[ dd 1 ladd-md fi dum-
neata 1 13,apor cum (din da, dar ape
cum), dar cum, poi dar, poi cum alit -fel ?
De ex. : Te duel $i to ? D'apo( cum ?I (adica
se'ntelege ca ma due I "). D'apoT cum
nu ?I dar cum nu, poi cum alt-fel (ironic
ori serios) : L-ai p-ins ? D'apoi cum nu ? I
(adica : se'ntelege I"). Mar apoT, mai pe
urma. Adj. Cel din urma: multi von fi inn&
$i apoi[ intiii (Con.).
* apoldg n., pl. oage sat uri (vgr. apd-
logos). Fabula care cuprinde un adevar
moral.
* apologetic, -fi adj. (vgr. apologe-
tikbs). De apologie : discurs apologetic. S. f.,
pl. 1 ai e. Acea parte a teologlii care apart
crestinizmu de atacuri. Adv. In mod apo-
logetic.
* apologia f. (vgr. apol gia). Discurs
de aparare sat de justificare.
* apologist, s. (d. apologia ; fr. a-
Pologiste). Care face o apologia.
* aponeilrotle $i -vretic, -A adj. (d..
aponeurozd). Anat. De aponeeroza: fibrd
aponearotica.
aponeurdza 5i -vrazik (vgr. apo-
neurosis. V. nevroxa). Anat. Membrana
fibroasa alba care acopere muschii, si-t
fixeaza pe oase.
* apoplectic, -gt adj. (vgr. apoplek-
Utak. V. plicticos si bobletic)- Med.
De apoplexie : simplonid apoplecticd. Expus
apoplexiii : bdtrin apoplectic.
* apoplexie f. (yen. apoplexta. V. eml-
plexie). Med. Dambla, cataroi, o boala.
care suspends Indatt simtu si miscarea (din
pricina gramadirii de singe la creier) si nu
last de eft respiratiunea si circulatiunea (pa-
ralizie) sat chear ucide pe loc. Congestiune
la plamlni sat la alt organ.
APO
- 113
aporie f. (ngr. aporla). Sec. 18-19. In-
curcaturA. Nesiguranfa, problerna Brea.
1) * apart n., pl. uri (fr. apport). Corn.
Cot contributiune, partea adusa de un aso-
ciat Intro intreprindere.
2) * apart interj. (fr. aporte l ada l). Stri-
gat pin care se porunceate unui clne sa
aduca ceva. Acest tine face aport, aduce ce-i
Porunceati.
aportez v. tr. (fr. apporter, a aduce).
Barb. Aduc vtnatu Impuscat orl un object
oare-care (vorbind de aril)
spas, -oases adj. (d. apd sail lat. aquo-
sus). Care confine apt. Mat rar ai mai urit
aplitos.
aposcorachinta I., pl. e (d. ngr. apo-
skorakizo, arunc, disprefuiesc). Dos. inde-
Partare, respingere (cuv.fabricat ca sa rime-
ze cu socotinfd).
* apostat, -A adj. (vgr. apostates). Re-
negat, care s'a lepaciat de religiune sail de
un principia : impdrtatu Julian Apostatu.
V. prestipnic.
* apostazie f. (vgr. apostasia). Rene-
gare, dezertare, parasirea religiunii, a unui
Principia sail a unul partid.
apostaziez v. tr. (d. apostazie ; fr.
apostasier) Rar. Reneg, parasesc o religiune.
* apostemik f., pl. e (vgr. apdstema).
Med. Rar. Abces, bubo' Ca cuv. ngr.
apastima.
* apostila f., pl. e (fr.apostille, it. postilla,
sp. apostilla). Nota sail recomandare scrisa
pusti la marginea unei scrieri (unei petitiuni,
unui report a. a.).
* apostilez v. tr. (fr. apostiller). insemn
c'o apostilt.
apostol m. (ngr. apOstolos, d. apd, de-
parte,ai steno, trimet; vsl. apostolii). Discipul
al Jul Hristos. Fig. Propagandist, propova-
duitor. S. n. pl. e. Carte care vorbeate des-
pre faptele apostolilor ai care face parte din
Biblie (V. praxin).
*apostolat n., p1. e (lat. apostolatus).
Apostolie, activitatea de apostol.
1) apostolesc, -ease& adj. (d. apos-
tol). De apostol : dezinteresare apostoleascd.
2) apostolesc v. intr. (d. apostol. Lu-
crez ca apostol : a apostolit o viald
intreagd.
apostoieste adv. Ca apostolii. Fig.
Fam. Pe jos, pe picioare s'a dus aposto-
leste. Mal rar ai apostoliceste (d. apos-
talicesc.)
* apostolic, -A adj. (vgr. apostolikds).
De apostol, al apostolilor, conform celor
zise de apostoli : bisericd apostslicd. Fig.
Zel apostolic. Papal (ca papa e considerat
ai el ca apostol) : scaurzu apostolic. Simbolu
apostolic, simbolu credintei, cramp. Regale
apostolic, regele Ungariii (titlu acordat de
papa). Vechi apostolicesc (rus. apos-
tolieeskil).
www.dacoromanica.ro
- APR
apostolie f. (ngr. apostol!. V. epis.
tola). Apostolat, activitatea de apostol.
* apostrof n., pi. e (vgr. apostrophos, f.).
Gram,Semnu omiterii (eliziunii) unei vocale
sau ai a unei silabe, ca : n'am, n'af, dom'le
lld. nu am, no as domnule. Ob. (dar nu
mai bine) -of (dupa fr.), p. uri si oafe.
Fu inventat de un erudit necunoscut la
1533 ai Intrebuintat India oat% de tipografu
Ludovic Meignet din Lyon.
* apostrofa f., pl. e (vgr. aphostrophe).
Rat Figura pin care te adresezi direct pre-
zentilor, viilor, mortilor sad lucrurilor :
apostrofa lid Cicerone contra int Catilina
(Pint chid in sfirait, Catilina, vet abuza de
rabdarea noastra ?").
* apostrofez v. tr. (d. apostrofd; fr.
apostropher). Mt adresez cuiva pe un ton
aspru : 1-a apostrofat in plind cedinfd.
apotecar m. (ngr. apothikdrios, dupes
pron.vgr.). Veda'. Farmacist V. poti-
earns.,
* apoterea f., pl. e (vgr. apathema, d.
apotIthemi, depun, transmit. V. terra).
Geomr Perpendiculara dust din centru unui
poligon regular pe o lature.
* apoteoza 1., pl. e (vgr. apotheosis, d.
thews, zeu). Punerea In rindu zeilor,
deificare, divinizare : apoteza lui Brenta. Fig.
Onoruri extraordinare facute cuiva.
* apoteozez v. tr. (d. apoteozd ; fr.
apotheoser). Divinizez.
* apozitiane f. (lat appositio,-finis. V.
corn-, de-, ex-, pro- $i su-pozitune).
Alaturarea a doaa substantive, din care al
doilea e epitetu celui dintlt.: Carol regele Ro-
mandor Si -itie.
* apreciabil, -A adj. (fr. appreciable).
Care se poate aprecia, care poate fi luat In
sama, destul de mare. Adv. Scrie apreciabil.
apreciator, -ogre adj. Care a-
preciaza.
* apreciatidne 1. (fr. appreciation). Ac-
iiunea de a aprecia. Fame. Si -atie,
dar ob. ..ere.
* apreciez v. tr. (fr. apprecier, d. lat.
pretium, pref. V. depreclez). Prefuiesc.
Fig. Stimez, consider: !lima 1-a apreciot
mult.
* aprehensidne f. (lat. apprehensio,
-dna). Ror. Frick teama.
* apriat adj. (d. it. aperto, deschis, a-
prire, a deschide, cu sufixu din adevdrat,
curat). Trans. Bucov. Sec. 19. Likmurit,
curat, clar. Adv. A vorbi apriat.
sprig, -a. adj. (lat. apricus, descoperit,
batut de soave, deci ,viguros", d. aperzre, a
deschide ; sp. dbrego, un Ant de sud-vest).
lute, Infocat, straanic:am, cal aprig. Adv.
A te lupth aprig. V. sireap.
* april in., gen. al tut (lat. aprilis, d.
aperire, a deschide, ca ai aprig). A patra
luna a anulul. Ob. Aprille (ngr. Aprl-
lios). V. prier. °data, calendaru grego-
8
APR
- 114 -
rian Incepea la 1 April, si atunci, In Fran-
cia, se trimetead daruri. La 1564, Carol al
11 fixA Inceputu anului la 1 Ianuarid. Clnd
sosi zifta de 1 April, cei obisnuiti cu acea-
stA zi continuara sh trimeatA daruri supt
forma de pacaleli. Asa s'a nascut obiceiu de
a spune minciuni la 1 April.
aprind, aprins, a aprinde v. tr.(lat.
apprehendere, pop. apprendere ; it. appren-
dere, pv. aprendre, fr. apprendre, sp. pg.
aprender. V.prInd). Dail foe: a aprinde
lampa. Fig. Inflacarez. V. refl. S'a aprins
casa. Fig. A te aprinde in discusiune.
aprindere f.Actiunea de a aprinde.
Inflamatfune. Fig. InflAcarare, pornire: a
vorbi cu aprindere.
1) aprins -ft adj. Care arde. Fig. Por-
nit, Inflacarat:' caracter aprins spre arme.
Adv. Pornit : nu vorbi asa de aprins.
2) aprins n., pl. uri. Actiunea de a a-
prinde crbisnuit : pe la aprinsu lumindrilor
(pe Inserate).
aprinzare I., pl. dri (cp. cu crezare).
Yacht. Aprindere.
aprinzacTos, -Gash adj. Inflamabil.
aprinzatar, -pare adj. Care aprinde.
S. 1.,pl. orl. Marina de aprins (cum e, de
ex., cutiuta sad alta forma de aparat de
aprins tigarile lid. chibrit). S. n., p1. oare.
Parte de masinA sail instrument care pro-
duce foc (cum e chear chibritu).
* apridric si aprIorist,.-it adj. (germ.
aprioristisch). Barb. A priori (lat. din
ainte", adicA In ainte de a cerceta").
aprinz, V. prinz.
aproape adv. (lat. ddprope, d.ad, la,
si prope, aproape). Nu departe, lingA: a-
proape de casd, de mine. Mai mai, ca si: e
aproape gata, aproape mort. A fi aproape
de sad sd, a fi pe punctu de. A urnidri de
aproape, a urmari cu atentiune, cu energie.
Asia priveste de aproape, mA interesea-
zA malt. De aproape, din apropiere. Pe
aproape, pin apropiere. CR pe ad : Am
ghicit ? Pe aproape. S. m. Intrebuintat ar-
ticulat (mai ales In evanghelie). Vecin, sea-
man: lubeste-1 pe aproapele Mu ca pe tine
Insult.
* aprdb, a -ii v. tr. (lat. dpprobo, -are.
V. probez). Consimt, admit : a aproba un
credit. Imi place, apreciez favorabil : a a-
proba o faptd.
* aprobativ, -fi adj. (lat approbativus).
Care aratA aproliarea : gest aprobativ. Adv.
In mod aprobativ.
* aprobatdr, -Dare adj. (lat. appro-
bator). Care aprobA.
* aprobatiane f. (lat. approbatio, - Orris).
Actiunea de a aproba. $i -atle, dar
ob. -are.
aprod m. (ung. aprOd, copil, paj, ucenic).
Vechi. Fecior de boier care Implinea pe
lingA domn serviciu de paj si scutier ( numit
si aprod de carte, care, ImpreunA cu copal
www.dacoromanica.ro
APO
de casd, formai', garda domneascA)i Mai pe
urmA, incasator, perceptor (numit $i aprod
de ttrg). Agent care-i aducea la judecatA pe
Impricinati (numit si aprod de divan). Az(
lister pe la judecatorii si prefecturi (pe Ia
autoritatile judiciare si administrative). V.
dorobant.
* aprotundez v. tr. (d. profund, clupa
fr. approfondir si it. approfondare). Adin-
cesc. Fig. Cercetez adinc, pAtrund: a, apro-
funda o fliinta.
apropiat, -a adj. Asezat aproape : loco
eel mai apropiat. Fig. Intim sad Inrudit de
adroape : prieten apropiat, rudd apropiatd.
apropiere i. Actiunea de a apropia.
Vecinatate.
apropiT, a -it v. tr. (lat. approplare).
Ed apropil, to aprdpii). Duc mai aproape :
a apropia masa de pdrete. Fig. (Vechi). MA
apropii (tn timp): aprople opt ant de cind
domneste. Fac sit semene : aceste cattail( te
apropie de el. V. refl. Armata, rdzbolu, zlaa
se apropie.
* á-propos Cuv. fr. care se pronunta
aprop6 si InseamnA relativ Ia cola ce se
vorbeste". De ex. : A venit cutare. Apropo I
Ce-al aflat despre frate-su ? Apropo de
ce Intrebt ? Subst. Vorba zisii la timp: un
aprop6, doad apropouri.
* apropriatItine f. (lat approprfritio
- orris). Actiunea de a-ti apropria. $i -atie,
dar oh. -ere.
* apropriez v. ft. (lat appropriare, fr.
approprier). Pun mina, Imi Insusesc, ma fac
stapin: imi apropriez o mostenire (si fig.)
o ideie. Potrivesc: caril apropriate miatit
copitlor. Multi ignorant' is confundA cu
a apropia. -plez.
Fals
aprovizionare f. Actiunea de a a-
proviziona.
* aprovizIonez v. tr. (fr. approvision-
ner). Procur proviziuni. V. refl. imi procur
proviziuni.
* aproximativ, -A adj. (d. lat. appro-
ximatus, apropiat ; fr. approximatip. A-
proape de valoarea sail de cifra exacta :
calcul aproximativ. Adv. Cu aproximatiune.
* aproximatiane f. (lat. approximatio,
d. prOximus, eel mai apropiat). Pretuire (e-
valuare) apropiatA. $1 .atle §i -are.
aprozie f. Slujba de aprod.
aprumat. V. imprumut.
* apt, -A adj. (lat. aphis). Capabil, to
stare, care are aphtudine. Jur. Care e In
conditiunile cerute de lege : apt sd mos-
teneasca.
* aptitadlne I. (mlat. aptitudo, -tidinis
fr. aptitude. V. atitudine). Calitatea de a
fi apt din natura : aptitudine pentru Uinta.
*vac, .16, v. tr. (din * a apoca, d. in-
terj. poc. care arata lovirea, ideie apropiatii
de apucare. Cp. cu inhat si insfac). Prind
(cuprind) rapede cu mina, cu dintii
 115
APU
a.: fandarmu-I apucd pe tIlhar, call
apucd tarba cu buzele. Surprind: /-a
apucat noaptea pe drum. Ocup: a stri-
cat cetatea ca sd n'o apace dusmanit.
Caput, doblndesc: s'apuc ceva haat pe mar-
ja asta. Rapesc, iat cu hapca : a apuca
burin altuta. Insist sit: I-a apacat sd -t pld-
teased datorla ; degeaba m'apuct pe mine,
cd nu ftiii nude a fugit el. MA Indrept
spre, pornesc: a apucat (adica drumul
la deal, spre sat. Unde a apucat ? Incotro
a pornit ? Vad, ajung In timp: bine cd n'am
marit pi am apucat fl ed asta I Ajung sit,
am parte sa : n'a apucat sd ford zece pasi,
tisii-a si sarit lepurele. Cuprind (vorhind
de o boala, de un sentiment, de o stare):
m'ad apucat frigurile, florii,groaza,somnu.
Apuc mainte, anticip, Intrec. Apuc pe
Dumnezed de piclor, dail de o mare feri-
cire. Cind te apucd, mutt is tine? clad te cu-
prinde nebunia, mult te tine ?Ma ant apucat,
-apa ne -s Minas obiceat de la strAmapi. V. intr.
Vecht. Apuc la sutler, capat curaj. V.
refl. Ma agat: m'apuc de coama calulut.
bleep sit fac ceva : m'apuc sd tat lemne, de
arat, de negustorie, de latind. Vecht. Ma
prind, ma 'nvoiesc : m'apitc slugd la el, a
_idea cum apucat..A se apuca ramlisag
s'a
a pane ramasag. Trans. A te apuca fecior,
a Incepe se fii fecior (MOO. A te apuca
cu Waite de cap, a da semne de desperare.
Pe apucate, cum se IntImpla, la noroc,
cum se poate in grabs: aci e pe apucate,
flu pe alese I V. ragaduTesc.
apucat, -A adj. Zapacit, ticnit S. n.,
pl. uri. Apuchtura, o boala.
apucaturgt f., p1. 1 Mod de a apuca,
prindere cu mina : 1 -a Pinta ciente° singurd
.apucaturd. Apucat, o boala, mai ales de co-
pii, caracterizata pin somn, spazmuri gi con-
vulsiuni. Fig. (mai ales la p1.). Obicei, pur-
tare care denotit caracteru, mat ales caracteru
rail: apucdturt de hot.
aptin, apes, a aptine v. intr. (lat.
apponere; it. apporre, pv. apondre, vsp. a-
poner, pg. appOr. V. pun). Dispar sup1 o-
rizont (vorbind despre astre): soarele apune.
Fig. Decad, scad, dispar : cite glorit apuse I
apiinere f. Actiunea de a apune (o data,
nu obignuit).
* a.puntamentn., pl. e (it. appuntamento,
fr. appointement). Sal ar, lea%A, rernunera-
-tiune pentru o functiune. V. onorar.
antis n., p1. e. Apunere, disparitiune:
apusu WW1. Occident, vest: corabia merge
spre apus. Punctu cardinal (regiunea) spre
care apune soarele (occidentu, vestu) : co-
rabia merge spre apus. Mile din partea
-spre care apune soarele: ce a scos din sot
Apusu chid nimic nu e de scos (Em.) ?
apusat, -A adj. (lat * appausatus,
nista, neturburat, compus ca gi repartsatus,
raposat. V. paus). P. P. Rt. (Gr. N. 1,84).
-Sate apasate, sate linigtite, neturburate de
.bir, iscusate (Bogrea).
www.dacoromanica.ro
ARA
apusesin, -eft s., pl. eat, ence (d. apus-
Cp. cu judelean, ordsettn). Locuitor din aPas,
occidental. Catolic, de la Roma (In opos. cu
rdsdritean, ortodox). Ca adj. (Ca si rdsari-
lean) e -grepit: muntit din apus, nu apuseni/
apust, V. opust.
aptit, a -ti v. tr. (d. put). Ps. $. Miros,
stmt mirosu. V. adulmec.
1) * ar in. (fr. are m., d. lat dreg, arie).
Unitate de a masura agrara egala cu o suta
de metri patrati slit un ectometru patrat.
Multiplu fur e ectaru, submultiplu centiaru
(un metru patrat).
2) * ar gi arifin, -A s. (scr.arya, nobil,
nume dat In Rig-Veda rasei primitive a
lndiii). Om din rasa primitive indo - euro-
peana. Arian pi adj. : popoare ariene
(sail arice).
3) ar, a -aft v. tr. (lat drare, it. arare,
pv. sp. pg. arar, fr. nord arer). Scormonesc
pamtntu cu plugu on cu magina ca se se-
man cereale on alt-ceva. V. grapes.
4) ar v. ajutator, V. as 1.
5) ar conj. V. Tar.
* arab, -A s. Locuitor din Arabia. Adj.
Arabesc, arabic. V. harap.
araba, V. haraba.
arababtira gi (ob.) harabablira adv.
(ngr. allabdbulla, d. yen. alababald, araba-
bura. Cp. gi cu turc. alaga bulaga, ameste-
Mut% de colori) Fam. Alandala, fern ordine,
talmea-balmeg. S. 1 pl. L Mare amestecatura:
ce arababurd I In Gov. gi bar-. In lal.
brambura, adandala, vraigte.. In Trans.
(Hateg) bambura: a bate bambura, a
umbla haimana. V. hillamujdie.
* arabesc n., pl. art (fr. arabesque, d.
it. arabesco) Ornamente In pictura set sculp-
ture format din animate, frunze, flori, ra-
muri gi alte figuri de fantazie dupA obiceiu
Arabilor, care, fiind-cti Coranu nu le per-
mite sit reprezente oameni, s'act perfectionat
In acest fel de ornamente.
* arable, -A adj. (lat. ardbicus). Art-
besc : cifre arabice. Golfu Arabic, marea
Rosie. Gums arabicd, un fel de clef care
provine din diferite feluri de salcimi gi care
a lost cules mat Intli tr` Arabia. Adv. Ca
Arabii : a scrie arabic.
* arabll, adj. (lat. arabilis). Care
se poate ara sao e bun de arat.
1) arac, V harag.
2) * arac n., p1. art (fr. arack, d. ar. arak.V.
rachiu). Rachia de orez.
* arachida 1., pl. e (vgr. arakis,-Idos,
dim. d. drakos, a fel de nahut). Bat. 0
plants leguminoasa papilionacee (drachis
Itypogdea) care cregte pe la tropice (Africa,
America 0 chear In Spania gi In sudu Fran-
ciii). Fructele ei Is nigte pastari care se
dezvolta supt pamtnt (cum arata numele de
hvpogaea) pi an cite 2-3 boabe care se ma-
nilla mai ales prajite, ca gi naid'''. Din ele
 116
ARA
se scoate un bun undelemn care se infra-
buinteazA ai In sApunarie. Pop se numesc
alune americans.
* arsenic', V. arahnid.
* aragonitii fa pl. e (d. Aragon, unde
a fost descoperita la 1775). Min. Un fel de
carbonat de calce natural (incolor, alb, gal-
ben saa verde), care se gaseate pin Spania,
Bohemia, Ungaria a. a. V. calcitic.
* arahnid si aracnid n., pl. e (d. vgr.
ardhne, painjin, Si eidos, aspect). Zoo!. A-
nimal articulat care are antene ai patru pa-
rechi de picioare (ca painjinu, parazitu
rift, scorpia, capusa) situ mai multe (ca
scolopendra q. a.). Arahnidele-s vecine cu
insectele ai crustaceele.
* arlk, V. arac 2.
aralic n., p1. uri (tun. aralyk, interval,
mic cofidor). Cov. Limpezia, luminia, poiana
in balta.
arama f., pl. e si dint (vrom. ai azi Ban.
arame, d. lat aerdmen, d. aes, aeris, me-
tal; it. rame, pv. cat. aram, fr. ai-
rain, sp. alambre, pg. arame, arama). Cu-
pru (V. cupru). Fig. A-ti ardta arama,
a-ti trada defectele (V. aspru 1). Pl. n.
aramurT, vase culinare de amnia.
* aranjament n., pl. e (fr. arrange-
ment. V. deranjament). Actiunea de a
aranja. Felu aranjarii, rinduiala, ordine : gra-
dina asta are un aranjament frumos. Fig.
invoiala, impAcare, limatire : aranjamentu
unei afaceri.
* aranjare f. Actiunea de a aranja
p data.
* aranjat n., p1. uri. Actiunea de a tot
aranja.
* aranjez v. tr. (fr. arranger, d. rang,
rind, rang). Rinduiesc, deretic, aaez, regu-
lez, ordonez : a ardnja lucrurile pin casd,
carfile in dulap. Potrivesc, regulez, indrept,
dreg: a aranja o masina. Fig. Regulez,
rinduiesc, Intocmesc : a-ti aranja bine viata.
CapAtulesc, pun Intro situatiune buns: fi-a
aranjat fiii. Fam. Iron. Pun ceva la cale
contra cuiva, altern, defalm: !cud, cd-1 a-
ranjez ed la minister/ Pun la cale sail ter-
min o afacere : a aranja o afacere. V. refl.
Imi alez lucrurile pin casA dupa mutare :
pind mine ne aranjdm. Fig. imi fac o si-
tuatiune: s'a aranjat bine pin politicd. Ma
tnvoiesc, ajung la Intelegere: lasd, ca ne
vom aranja u$orl
arap, arapina, arapnic, V. harap.
arapca f., p1. e (strb. bg. rus. Arapka).
Vechi. HarapoalcA.
arar, V. harar.
arare ;ii arare-orT sari arareorT
adv. Rar, rare-ori. V. avreml.
arat n., pl. art. Actiunea de a ara.
aravonesc, V. arvonesc.
arezna, V. razna.
1) * ara f., pl. e (fr. ara, d. sp. ara f.,
www.dacoromanica.ro
ARA.
din araraca In limbs guarani" [America)).._
Un fel de papagal mai mare de clt top..
multicolor ai cu coada foarte Irnga.
2) aril conj. V. Tar.
* arabese, -eascil adj. (d.Arab). De-
Arab sail din Arabia, arabic : cal, tip ardbesc_
* arabeste adv. Ca Arabi!: a vorbi a-
rdbeite. V. arapie.
aracesc v. tr. V. hi racese.
arachic $i rachic, -dus, a -dtice
v. tr. Oat. ad- reddcere. V. reduc). Vechl-
Reproduc, reprezent, infatiaez, Inchipui. V,_
intr. SemAn, am asemAnare, aduc cu.
araduT si Tese, a -I v. tr. (ung. ered-
ni). Trans. Maram. Pornesc: lute la mine-
fl araduieste (ez. 35, 111). incep : aref-
duit a veni. V. refl. MA pornesc, plec. V.
indulesc.
arameasa f., p1. ese (d. aramd), Vechi.
Cana de arama de o oca sail mai mit.
aramesc v. tr. (d. aramd). Acoper (fern),
c'un strat de anima.
aramie f. (d. aramd, [de unde bg. ara-
nilahca ferie d. fer, lemnie d. tem, brd-
doated d. brad s. a.). lat. Caldare de aramilt
de fert apA de rule a. a.
aramin, -le adj. De coloarea arAmiir
bronzat.
aram6T n., pl. oak. (d. aramd, attic&
caldare de anima"). Mold. sud. sum.
arapese, arapila, arapime, V_
harap -.
arilpie(pe) loc adv. Vechi. Arabeate.
arasT, V. TarasT.
arat, a arata v. tr. (din mai vechnt
az*, areatd, sd arete, uzitat ai azi in Trans.,.
d. lat. * ad-rectare d. drrigo -lgere, -detain,
a ridica. V. direct. -7, Ardt, arati, aratd ,-
sd orate §i sd ardte). Indrept ochii alma
spre ceva, indic: a ardta drama, ceasorniczr
aratd ceasu. Demonstrez: a ardta pericalu.
Scot, dail la ivealA. a ardta pasaportu. Fac
sA vadA ca am putere (de ex., razbunindu-
ma, pedepsind) lasd, ca-1 ardt ed / Vechi.
Mustru. V. intr. Am infatiaare, par: ardti
foarte bine (la fata), ard(i raii (esti bolnav).
V. refl. Apar, ma ivesc tuna se aratd. MA
revelez : dupi rdzbot multi vitej: s'aratd
(Prov.).
aratare f. Actiunea de a ardta sail de
a se ardta, Infatiaare. Vedenie, nAlucA, mon-
stahie, stima, vilva-
stru, fantazmA. V.
aratator, -ogre adj. Care arata : de-
getu ardtdtor. S. n. Indicator : aratatoru
editor ferate,
aratds, -Gash adj, (d. ardt). Frumos,.
impunator : om ardtos, casd arzltoasa. V.
vederos.
aratosie f., Rar. Calitatea de a fi aratos-
arlittirlt f., p1. 1. Felu de a ara. Loc
arat: un sat intre (mould.
aratel, V.otratel.
 .ARA
117 -
aravondec ai -onisesc, V. arvo..
mesc
araxesc, V. harAxesc.
arbagic, V. arpagic.
arbana, -A s. (strb. bg. Arbanag).
'VechL Arnaut
* arbltrej arbitrage). Jo-
n., p1. e (fr.
decata de arbitri, sentcnta arbitrage. Corn.
Operahunea de a alege locu unde schimbu
e mai avantajos p. schimbarea valorilor la
franca. Schimbarea valorilor la bursa p.
-specula.
* arbltral, -A adj. (lat. arbitralis). De
arbitri: judecatd arbitrald. Adv. Pin arbitri.
* arbitrary -A adj. (lat arbitrarius ; fr.
arbitraire). Care nu she de lege, gespotic,
_samovolnic: govern arbitrar. Adv. In mod
arbitrar, autoritar, turceste : a proceda ar-
Miran S. n., pl. inuz. uri. Despotizm, sa-
movolnicie (Rat $i arbltrarletate, for-
mat ca contrarietate, varietate). V. ucaz.
* arbltratiane f. (lat. arbitratio,-Onis).
jar. Evaluare cu gramada. $i -elle, dar
ob. -are.
* arbltrez v. tr. (fr. arbitrer, d. lat. ar-
bitrari). Judec, decid, evaluez ca afbitru.
* arbitrld n. (lat. arbitrium). Judecata
de arbitri. Liber arbitrid, libertatea de a
lace (de a comae, de a executa) on nu dupa
cum Iti cere mintea ta, dupe care esti ras-
punzator de faptele tale. $i arbitru
dupa fr.). V. determinizm.
* arbitru m. (lat. orbiter, fr. arbitre).
Judecator ales de tribunal safi de part de
Mina voia lor. StApin absolut. Dumnezed e
.arbitru lumit. Care cla tonu : acest om e
.arbitru eleganfei. Si arbitru (dupa fr.).
arbia n., pl. art $i e (turc. harbi, bg.
strb. arbita). Mont. Mold. Rar azi. Huludd
.(piston) de curatat teava $i de Mut in-
carcatura to pustile de sistema veche sau
In puscoace. V. vsarga, vergea.
* arborada f., pl. e (d. arbore cu -add
ca'n arcadd). Totalitatea catargurilor unei
corabil.
* arbore m. (lat. arbor, Orboris.V. ar-
bure). Copac ; porn. Mar. (dupa it. dibero).
seatarg de corabie. Arbore grnealogic, spita
neamului, figura ramificata care arata tnru-
direa membrilor unel familii; arborele vie-
gib ramificarea substantei medulare In lobii
cerebelului.
* arborescent, -A adj. (lat. arbores-
-cans, -dulls). Care seamana a arbore (vor-
bind de plante mai mid): ferigd arbores-
.centd. In forma de arbore: figurile arbp-
rescente de pe geamurile asudate fi krz-
..ghe fate.
* arboresconta f., pl. e (d. arbores-
cent ; fr. -ence). Calitatea de a fi arborescent.
* arborez v. tr. (fr. arborer, it. arbo-
fare. ( Ridic, Malt, fixez sus : a arbora un
.steag.
www.dacoromanica.ro
ARC
1) * arbor& n., pl. e (d. arbore, dupa it.
albereto, copAcel). Mar. Virfu adaugat at
catargului.
2) * arboret n., pl. girt $1 e (lat. ar-
boretum). Mullime de arbori, copacarie (pa-
due).
* arborez v. tr. (fr. arborer, it. arbo-
rare). Ridic, lnalt, fixez sus: a arbora un
steag.
* arborlcutter, -ogre s. (d. arbore
$i lat cultor, cultivator). Cultivator de
arbori.
* arborlculttira f., pl. 1. Culture de
arbor(. V. pomicultura.
* arborizat, -gt adj. (fr. arborise). Cu
forme de arbori, vorbind despre urmele M-
inna de la arbori pe minerale.
*arborizatione f. (fr. arborisation),
Uri:sale ramurilor de arbori pe minerale.
$i aerie ai -are.
arbure m. (lat. arbor, &torts; it. 01-
bero, fr. cat. arbre, sp. Orbol, pg. arvore. V.
arbore). Yacht. Arbore, copac (azi numai
ca nume de familia).
* arbust m., p1. ft/ (fr. arbuste, d. lat
arbustum, loc cu arbor!). Copacel, tufa lem-
noasa, cum e pomosoara, frandafiru s. a.
arc n., pl. art vi e (lat. arcus, it. sp, pg.
arco, pv. fr. arc). 0 arms primitive cu care
se- aruncau sagetile (V. sahaldac). Drea-
va. Fie-care din resorturile de del pe care
se sprijina trasurile en Munt. est $i hare).
Acolada tipografica. Ori-ce lucru IncovoIat :
arc voltaic. Geom. Portiune de circumferenta,
Arh. Ziditurit In forma de arc. Arc de triunf,
monument ca o poarta to forma de arc ornat
cu sculpturi $i inscriphuni in amintirea
unor stralucite biruinIe.
arca f. (turc. arka, dos, spate, sPrilin,
protediune, protector). L. V. Protector : de-
dese fare si la arcalele sale (Cost. I, 306).
arcecT n., pl. durf $i ce (hire. arkae,
plai, coasts de deal adapostita). Dun. Rar.
Ingraditura de tinut oile separate on de
oprit pestele in balta ca sa fie prins.
* arcade f., pl. e (fr. arcade). Spatiu
cuprins de arc, deschidere In forma de arc:
arcada sprincenelor. Bucata de fer la partea
din ainte a selei soldatesti.
arcalid m. (turd arkaly). L. V. Protejat.
1) arcan n., pl. e (rut. rus. tat. turc.
arkan). Lat de prins caii, in vechime intro-
buinrat $i In Mahe. Prins cu arcanu, se
zice ironic despre un ofiter sad functionar
de moda veche sail care face impresiunea
ca e pus cu de-a sila intro functiune, pin
aluziune la modu de recrutare de odinioara.
Un dans popular In Munt., numit $i arca-
ne (Vrancea) si -nee (Trans. Bucov.), 1.,
pl. ale, ele.
2) * arcan n., pl. e (lat. arcdnum, d. arca,
WA). Pl. Secret, mister: a pdtrunde in ar-
canele °cutter.
ARC
- 118
arcar in. (d. arc ; 1st arcuarius). Vechi'.
Fabricant on vinzator de arcuri (ca arme),
arca* m. (d. arc). Vecht. Soldat armat
cu arc. Azi. Buc. (In amintirea vechilor arcasi
ai lui Stefan cel Mare). Membru al unei so-
cietal; de gimnastica $i tragere la tints.
(Junesari cdciular In Trans.), care Implineste
si rolu de pompier la tare. Constelatiuhea
sagetatorului.
* arcat, -A adj. (lat. arcuatus). In 'forma
de arc, arcuit: ferestre, sprincene arcate.
Picioare arcate, strtmbe Indoite afara, cu
genuchil departati unu de altu. La Cant.
arros.
* arcatair A 1., pl./ (fr. arcature, lat arcua-
tura). Arh. Serie de mici arcade, reale sail
simulate, Intro construdiune.
* arca f., e (lat. arca, facia. V. racIA).
Corabia Jul Noe. Arca allanteTy chivotu,
hula In care Jidanii pAstraa tablele legit.
arcarie f. (d. arcar). Vechi. Ulita ar-
carilor.
arcasfe f. Vechl. Ocupatiunea de areas.
Act Buc. Societate de arcasi.
arcOr n., p1. e (it. acciaro si acciarino,
cute de otel. V. acloale. Cp. cu masat).
Cute de brice.
arcere f. Bc. Drum adIncit (In sapatura)
facut paste un deal. V. Pdovina.
* archebtiza f., pl. e (fr. arquebuse, d.
it. arcobugio si archibugio, d. arco, arc, si
bugio, gaura). Pusca primitivA din evu media.
* archebuzler (fr. arquebusier). Soldat
armat cu archebuza.
archieft m. (ngr. arkeftos) Bibl. (Cdr.).
lenupar.
* archltrava L, pl. a (fr. architrave,
it. architrave, d. arco, arc, ai trace, grindA).
Arh. Grinds care sustine un fronton on
anti constructiune pe coloane. Fals arhi-.
* archlvalta f., p1. e (fr. archivolte, it.
archivolto, d. arco, arc, si volta, bolts).
Arh. Proeminenta care orneazA fata unei ar-
cade. Fals arhi-.
areas, V. arcat.
* arctic, -Et adj. (vgr. arklikas, d. drk-
tos, urs, ursoaicA, ursa, caru, o constelatiune).
De meazA - noapte, boreal, septentrional,
nordic.
* arcubalistar m. (lat. arcuballistarlus).
Soldat armat cu arcubalista.
* arcubalistik f., pl. a (lat. arcuballisfa).
Un fel de arc cu coada cu care se aruncaa
precis sagetile sail alte projectile.
arculdsc v. tr. Indoi In forma de arc.
V. refl. Rai se arcuieste, face coturi.
arcuity -A adj. Arcat, In forma de arc :.
sprincene arcuite,
arctiv n., p1. e 1J art. (d. arc. D. rom.
vine rut. arkug, pol. arkusz). Varga ale ca-
ret capete-s unite cu par de cal, si cu care se
cInta din vioara on din alt instrument cu
coarde.
www.dacoromanica.ro
- ARE
ardy ars, a Ards v, intr. (lat. ardere,
pop. * drdere, it. drdere, vfr. ardoir, pv. Jr..
ardre, sp. pg. arder. = Ard, ardd, In vest
arz, arzd). Ma consum pin foc : pe-
trolu arde. Fac sA arda si sA lumineze:
Tampa arde bine. Sufer un foc pies mare,..
ma ard : friptura a ars. Is prea ferbinte,
frig: ciorba arde (vest). Mi-e prea cald
(din pricina caldurii din prejur sail de-
muncA), am arsita (de boalb): capita arde.
Fig. A arde de dor, a -fl arde salient de dor,
a dori cu Infocare, a-ti fi foarte dor. A-ft
arde capu de !mal a avea multa treaba,
a fi foarte ocupat. A-ft arde de ceva, a avea
gust, a-ti fi pofta: acuma nu-mi arde de
foc. V. tr. Consum (fac sa se consume) pin
foc: lama asta am ars mulle lemne. Cau-
zez usturime, ustur : unit ardel ard. Caute-
rizez: a arde o rand. Fig. Fam. A-I arde
cuiva una (o palms, o lovitura), a-I trage,
a-i aplica (o palms); A arde pe ciheva
(c'o vargil), a-I Jovi, al croi. V. refl. Ma frig:
am pus mina pe un cdrbure aprins qi m'ani
ars. Fig. Fam. Ma pacalesc, Malin Inselat:
m'am ars cumparind aceasla marfa. A te
arde dorm, a te arde (doru) in (la) ininza,..
in (la) stifle!, a-ti fi foarte dor, a h staptnit
de emotiune, de melancolie s. a. Arda-I
(sail arde-l-ar) focu, un blestem (de multe-
ori In gluma).
ardalic, V. agirlic.
ardeT m., pl. tot a$a (d. ard, fiindca u-
nele specii ard sail ustura. D. rom. vine
ung. ardel). Vest. 0 plantA solanee culinary
originara din America tropicula (capsicum
annuum). Fructu ei seamAna cu domata, dar
e mai lungAret si cay. La maturitate se In--
roseste. In est piper (pop. chiper) ros.
V. gogosar.
ardefat, -A adj. lute piperat, usturator,
de gustu ardeiului.
ardelenesc, -eascil adj. Din Ardeal_
S. f. 0 hora din Ardeal.
eirdelaneste adv. Ca Ardelenii.
* ardent, -A adj. (lat. ardens,-entis).
Arzator: soare ardent. Fig Violent : dorinfd
ardentd. Activ, plin de ardoare : copil ar-
dent la studid. Adv. Cu ardoare.
ardere f. Actiunea de a arde. Incendia
consumat: dupd arderea Moscvel, Ardere
de tot, olocaust
* ardezie f. (it. ardasia, fr. ardoise). 0
peatra cenusie tnchisa lamelara cu care se
acopere casele, numita asa dupe tinutu Ar-
des din Wanda, de unde au fost aduse prime
le ardezii.
* ardeziera f. (d. ardezie ; fr. ardoisi-
err). Carters de ardezie.
arctic verb. V. ridic.
* ardoare f. (lat. ardor). Activitate,..
mare vioiciune : a mind cu ardoare.
* areal rt., p1. a si uri (germ. area!, d
lat. arealis, de aria)Trans. Barb. Intindere.
suprafata.
ARE
- 119
aresipa 1., p1. (var. din aripd).
epe
Vest. Anpa (laturea) unei turme In trImba
(In mers). In MI. oreapii. V. crila.
aracT s. a., V harecT.
arena f., pl. e (fr. arene, d. lat arena,
nisip. V. arinii). Spa(iu (acoperit cu ni-
sip) fn care se faceafi exercitii si se bateau
gladiatorii In circurile si anfiteatrele celor
vechi. Azi locu unde alearga caii In circ
on loc de trinta (fals ob. la p1.) Fig. Cimp
de activitate : arena WWI. V. cariera.
arendas m. (d. arendd cu sufizu -my;
ung, drendas). Cel ce tine In arenda. Fem.
arendiksita, arendasoalca si (mai
rar) arendasA, p1. e. Masc. (mai rar) si
arendar (Mold.).
Brenda* f., pl. e (rut. rus. pol. bg. arenda,
rut. si orenda, ung. drenda d. mlat arrenda,
din let. * ad-rdndita, care vine d. redditus,
reddita, resti tuit, rdddere, a reda ; it. rendita,
pv. sp. renta, fr. rente, germ. rente V. G-
rind& 2). Inchiriere de mosie sad de far-
macie : a da, a lua, a lined in (sau at)
arendd. Banii (ctstu) dati on primiti p. asta.
Mai vechi (si azi In Trans.) arinda.
arendasese, -ease& adj. (d. arendas).
De arendas: cant arendclgascd,
arendeg v. tr. (d. arendd). Dau cu
arenda. In Trans. arindez.
areal& 1., pl. e (lat. areola, dim. d.
drea arie). Med. Cerc ro5iatic care Incon-
joara o buba sat", o rand.
areometric, -á adj. (d. areometru).
Fiz. De areometrie.
areometrie f. (d. areometru). Fiz.
$tiinta de a masura densitatea lichidelor.
areometru n. pl. e (vgr. arai6s, rar,
si meiron, mtsurA). Fiz. Intrument de ma-
surat densitatea lichidelor.
.areopag n., pl. art (lat. aredpa-
gus, d. vgr. arei6pagos, [d. Ares, Marte, si
pdgos, deal]). Tribunalu vechil Atene (ase-
zat pe dealu lui Marte). Fig. Adunare de
tnvatati : areopagu ;fanjet Vechi si ario-
(dupa ngr.).
areopagit m. (lat areopagita, d. vgr.
areiopagltes). Membru al areopagului.
arepa, V. aripa.
arest n., pl. urt (rug. artist, germ.
arrest, d. it. arresto ; fr. a rret). Oprirea cuiva
inteun loc tnchis : arest de o lund. Cladirea
In care stall arestat, carcerA : inchis la arestu
preventiv, 1-a pus la arest.
arestant, -ft s. (rus. [d. germ.) ares-
tant. Cp. cu adresant). Cel care e f lout
arestat, detinut.
arestlre f. Actiunea de a aresta.
.r,:f arestez v. tr. (d. crest; it : arrestare,
fr. arreter). Pun la arest, privez de libertate:
Polifia 1-a arestat
*tress& f., pl. ste, sti, sce, sct (cp. cu
rus. aresoka, gen. -ilia, dim. d. arieh, acris
www.dacoromanica.ro
- ARG
orieh, nuca). Mold. Dosu unei monete
(scrisa) In opoz. cu aroL In Munt.
In vest rise& (cp. cu rut. orisk, nucusoarA).
aret n., p1. inuz. e (lat. hdlitus, suflare.
Bogrea). Ban. Trans. Mold. In aretu cuiva,
In calea lui, pe aproape : paznica sd stele
in aretu vitelor (Suc. Sez. 30,196 si 198), in
aretu (CL. 1910,49) in aretu vintului. V.
sterita, pravat, vTeliste, blitatura.
1. aret n., pl. art (orig. nest) Mold. Ve-
da. Paza : sd fie de aret. ApArare: un gard
de aret.
2. aret v. tr. V. arat.
arate m. (lat. dries, arietis, ca pdrete d.
parks. D. rom. vine rut. areal V. crate).
Olt. Berbece (Intreg). V. batal.
arta, V. harps.
arfonist, -a, V. harpist.
argalic, V. agirlic.
argat m. (ngr. argatis, d. vgr. ergdfes.
V. energie). Servitor rural In curte safi la
camp. V. fecior.
arg &sell& 1., pl. ell. Argasire. Substanta
cu care se argaseste, dubeala. V. amus 1.
argilsesc v. tr. (ngr. argdzo, aor. dr-
gasa, lucrez, curat). TabAcesc.
argasire f. Actiunea de a argasi.
argasitor m. Care argaseste, tabac,
tabacar.
1) argatesc, -esiscia adj. De argat.
2) argatesc v. intr. Fac slujba de argat.
argaiie f. Slujba de argat.
argatime f. Totalitatea argatilor, mul-
time de argati.
argeit f., pl. ele (cp. cu lat. arena
argila, lut, adicA lipit cu lut ", si cu ngr. ar-
galeids, vgr. ergaleion, rAzboi de tesut, ar-
gcinia, materialu unei pivnite; alb. argalil,
razboi de testa). Vest. Bordeias on Sopron
In care tarancele tese vara (rar Intrebuintat
azi). Scaunu tesetoarei. Lemnaria care sus-
tine acoperemintu unei case tArAnefti. Ca-
mera boltita care vine dupa gIrliciu pivnitei.
Partea boltita a bisericii (naos). Nf. Cele
dour grinzi care marginesc o pluta de,
sclnduri. V. si GrS. 1937,86.
argentifer, -á adj. (lat. argentifer).
Care are argint : teren argentifer.
argentin, -fft (fr. argentin). De ar-
gint, limpede ca de argint : voce argentind.
arghlrofil, -& adj. (Intors d. ngr. fil-
drgyros, d. ilos, amic, al drgyros, argint. V.
stilt. Rar. 1ubitor de bani.
arghirofilie f. (tntors d. ngr. fil-argy-
ria. V. -fills). Ran. lubire de bani.
argil& t. (lat. argilla, d. vgr. argilos).
Lut gras, humA, clisA (din care se fac oale).
argilds, °as& adj. (lat. argillosus)
Lutos, ca argila.
argimahzar, V. arzmahzar.
 120
ARG
argfnt n. (lat. argentum, it. argento, pv.
argen, fr. argent, vsp. argento). Un metal
pretios alb. Moneta de argint : a plait In
argint. Pl. arginturt, lucruri de argint, argin-
tarii. Pl. m. Rant de argint: luda it vindu
pe Hristos pe tret-zect de arena. lubitor
de argint, iubitor de bani. Argint vizl,
mercur. Fig. Om viol. Argintu e foarte
maleabil gi chictil gi nu se altereaza In aer.
in *icicle se altereazA cu grew. Se aliaza may
ales cu cupru (ca la monete) gi cu mercuru.
Se gaseste mai tot-de-a-una amestecat cu sulf,
clor, brom, lod s. a, Se aflA mine de argint
in Suedia, Norvegia, Rusia s. a., dar cele
mai bogate-s in Peril gi Mexic.
argintar fn. (lat. argentarius). Lucrator
sari vinzAtor de argint. V. giuvalergi4.
argintarie f. Mestesugu de a lucra o-
blecte de argint gi de aur sail de a le vinde :
a invd(a argintaria. PrAvAlia argintaridui.
Obiecte sae podoabe de argint. Mare can-
titate de argint.
argIntesc v. tr. (d. argint). Poleiesc,
on suflu cu argint Neol. argintez ((lima
fr. argenter gi lat. argentare).
argintia, -ie adj. (d. argint). De co-
loarea argintului.
argIntica f. pl. ele (d. argint, dupA co-
lures florilor ei). CerenteL
* argon n. (vgr. nelucrator") Chim. Un
gaz simplu inspid incolor gi indor care se
aflA In proportiune de o sutime In aer,
* argonaut m. (vgr. argondutes). Grec din
ceata celor care au pornit cu corahia Argo
ca sA aducA 'Ina de aur din Colhida. Fig.
Om Indraznet gi iubitor de noutati: argo-
nau fit civilizafiunii. Nautil, o molusca.
Fats -.suit.
argos adj. m. (ngr. arg6s, aerg6s). Vecht.
Supendat din slujba (vorbind de preuti).
argosesc v. tr. (d. argos). Vechi Sus-
pend un preut din slujba pe cit-va timp.
* argcit n., pl. art (fr. argot). Limba ga-
inAreascA. Ob. argOif, ca triton V. gai-
naresc, limbaj, logogrif.
* argument n., pl. e (lat. argumentum).
Rationament din care tragi o concluziune.
ProbA, dovadA.
* argumentatitine f. (lat. argumentd-
tio,-Onis). Actiunea de a arguments. $i
-atle gi -are
* argumentez v. tr (lat. argumentari).
Aduc argumente, probez, dovedesc : a ar-
gumenta un fapt.
* argus m., pl. 0 (dupA numele unlit
strasnic pazitor mitologic cu o sutA de ochi).
Om care vede gi observA foarte bine : ochi
de Argus. Zool. Un fel de fazan din Mala-
ezia. Un fel de fluture.
* argtille f. (lat. argdtia). Subtilitate
vans, argument subtil gi fals. $i -le
(dupA fr.).
* arhaic, -Et adj. (vgr. arhark6s). Vechi
sail care imiteazA vechimea: stil arhaic. Adv.
n mod arhaic : a vorbi arhaic.
www.dacoromanica.ro
ARH
* arhaist, -a s. gi adj. (d. arhaizm).
luhitor de arhaizme.
* arhaizez v. tr. (vkr. arhatzo). Dau
aparenta de lucre yacht
* arhaizm n., p1. e (vgr. arhatsmds).
Caracteru lucrului vechi. Gram. VorhA sae.
locutiune veche iesita din uz un scriitor
plin de arhaizme. V. neologizm.
arhanghel m., pl. 11 (ngr. arloingetos ;
vsl. arithamigelti). Mai mare peste ingers,
ca Mihail gi Gavril, care au sarbatoare la
21 Novembre.
* arheolog, -coaga s. (vgr. arhaio16-
gos), Cel care se ocupa de arheologie. V.
anticar.
* arheologic, -á adj. (vgr. arhatolo-
gikcis). Relativ la arheologie.
* arheologie f. (vgr arhatologia). $tiinta
monumentelor gi artelor vechi.
* arhetip n., pl. urt (vgr. arketypon)
Model, original, prototip.
* arhf- (vgr. arhi-, d. arhe, lnceput), pre-
fix care aratA superioritatea, ca : arlddiacon,
arhiduce, arhip:in. V. bas-, extra-,
ultra-, ras-.
arhidiacon m. (ngr. gi vgr. arhidid-
konos). Intliu diacon pe lingA un episcop.
V. preut.
* arhidiecesan, gf -zan -á adj. (d.
arhidiecezd ; fr. archidiocesain). De arhidie-
ceza, arhiepiscopul.
* arhidieceza 1., p1. e (vgr. arhidioi-
kesis). Prima dieceza.-Si -clioceza (dupA fr).
arhiducal, -a adj. (arhi- gi ducal;
fr. archiducal). De arhiduce.
* arhiducat n., pl. e (arhi- gi ducat;
fr. archiduche). Domeniu until arhiduce.
* arhIchice m. (arhi- gi duce ; fr. ar-
chiduc). Mare duce (print din familia dom-
nitoare) in Austria.
* arhiducesa f., pl. e (arhi- gi ducesd ;
fr. arch iduchesse). Sotie de arhiduce. Titlu
dat fiicei sad surorii unui imparat.
arhiepiscop m. (ngr. gi vgr. arhie-
piskopos). Titlu primitiv at patriarhului.Mi-
tropolit catolic. Prelat superior episcopului
In Rusia ($i mitropolitil din Romania au
acest titlu). V. preut.
*arhiepiscopal, -4 adj. (arhi- gi e-
piscopal). De arhiepiscop. $i -peso.
* arhiepiscopat n., pl. e (arhi- gi
episcopal). Arhiepiscopie.
arhiepiscopie f. (ngr. gi vgr. arkie-
piskopeta). Circumscriptiunea unui arhiepis-
cop. Locuinta, sedia, rang de arhiepiscop.
arhieratic n., p1. e (ngr. arhieratikOn).
Cartea care aratA ritualu ceremoniilor ar-
hiereu
arhierititesc v. intr. (ngr. arhieratevo
ajung arhiereu). Dos. Func(ionez ca prelat
arhieresc, .easca adj. (d. arhiereu)
De arhiereii.
 121
.ARH
arhiered m. (ngr. arhierdvs, vgr. -reds.
V. Tere0. Pre lat, vladica (arhierea Proprid
zis, episcop, mitropolit si patriarh).
mat episcop fhrh eparhie. V. preut.
arhierie f. (ngr. arhieria, vgr. -reia).
Rangu, sediu sad locuinta arhiereului.
arhimandrie f. (ngr. arhimandria, scris
- eta). Calitatea de arhimandrit Mtnastire
administrata de un arhimandrit.
arhimandrit m. (ngr, arhimandritis,
vgr. -tes, d. mdndra, minastire, adicti toe
ingradiP, ca si germ. kloster, mlnastire,
d. lat. claustrum, Wirier& inchisoare. V.
mandra 1). THIN dat egumenului unei ml-
rastiri mai marl. La ortodocfi, un rang supt
arhierea V. preut.
* arhimilionar, -A a. (arhi- $i milio-
star). Care poseda mai multe milioane.
arhimitropolit m. (arhi- mitr).
Vechi. Mitropolit primat
* arhipaster Tn. (arhi- si pastor, dupa
Ir. archipretre). Arhiereu, episcop prelat
* arhipastoresc,-easca adj.(d.arhi-
pastor). De arhipastor.
* arhipastorie f. (d. arhipdstor). Cali -
tatea de arhipator.
* arhipelag n., p1. art (gr. arhipdlagos,
it. arcipelago, fr. archipel). Geogr. Grup de
insule.
* arhiplin, -A adj. (arhi- $i plin).
Yam. Foarte plin, vorbind de salele de
spectacule.
arhistratig m. (ngr. arhistratigos. V.
-strateg). Vechi. Generalisim.
* arhitect, m. (lat. architectus, vgr. ar-
hitekton). Care ftie arhitectura. Fem.
- ecta, pl. e.
* arhitectonic, -A (vgr. arhilektoni-
Jcas). Relativ la arhitectura, de arhitectura:
I egulele arlatectonice. S. f., pl. 1. Arhitectura.
arhitectonie f. (ngr. arhitektonia). Sec.
18-19. Arhitectura.
* arhitectura 1. p1. t. (lat. architectura).
_Arta de a face planurl de edificii (fixind
proportiunile, distribuirea, decorarea si chel-
tuielile) si de a observa executarea for V.
constructor.
* arhitecturitl, -A adj (d. arhitecturd,
clupa sculptural ; fr. arhitectural). Arhitetonic.
* arhltrava, V. architravii.
* arhivar m. (d. arhivd). Functionar
care tine arhiva.
* arhiva f., pl. a (fr. archives, f. pl., lat.
.archivum Si archium, d. vgr. arhelon. Cp.
cu mozaic). Colectiune de acte si documente
relative la istoria unui popor, a unui oras,
a unui asenamInt public sail. privat. Locu
unde se conserve.
* arhlvelta, V. archivolts.
arhon m. (ngr. drhon. V. arhont). Sec.
16-19. Cuvtnt de politeta adresat boierilor
azi domnule sad cocoane): sd trdiesti,
www.dacoromanica.ro
ARt
arhon pitar 1 Uzitat singur si arhonda
(ngr. drhondas, voc. -nda, scris -nta) : asa
e, arhonda 1 V. boier.
arhondar, m. (d. arhondaric). Calugaru
care-i primeste pe oaspeti In mtnhstire.
Fem. .Areasa (pl. ese) sad -Arita (pl. e),
arhondaric n., p1. art si e (ngr. arhon-
dariki, scris -nta-). Apartamentu In care se
primese oaspetii la mInAstire,
arhondarie f. (d. arhondaric). Ar-
hondaric.
arhondologhie (f. (ngr. arhontologia
si -16gi, pron. -ndologhta, -lOglii). Vechi.
Istoria familiilor boieresti. Clasa nobililor.
Asthzi -ndologie §i -ntologie. V.
-logie.
* arhont m. (vgr. drhon, drhontos. V.
arhon). Titlu dat primilor magistratI Io
vechile republici grecesti. 21 -ante.
* arhontat n., pl. e (d. arhont ; fr. ar-
chontat). Demnitatea de arhont.
1) * arian, -A s. si adj. V. ar
2) * arian, -A s. si adj. Adj. Adept al
lui Arid.
* arlanizm n. Erezia lui Arid, care nega
consubstantialitatea fiului cu tad].
* aria, -A adj. Relativ la Ari, indo-eu-
roped (indo-german) : din familia aria far
parte: Indiana, Persif, Armeniit Grecii, Al-
baneja, Latina, Celfil, Germanzi si Slava.
Adv. Vorbead aric. V. ar 2.
aricefila f., pl. ea (d. arici). 0 boala
de vite (numita si arid) care ataca copitele
si se prinde si de pelea omului factridu-i-o
ca pelea de aria 0 boala de plante numita
si Malaria.
aricesc (ma) v. refl. Ma Imbolnavesc
de ariceala: an cal aricit.
arid m., pl., tot asa (lat. erlcius, pin
schimbare de sufix, ca, normal, ar fi trebuit
sa fie * arif ; it. riccio,
sp. erizo : fr. heris-
son). Un mic mamifer insectivor acoperit cu
ghimpi. Un joc copilAresc.0 holt taraneasca.
Ariceala.
* arid, -ft adj., (lat. dridus, uscat).
Uscat, sterp : teren arid. Fig. Fara interes:
subject arid. Fals arid (dupa fr.).
arldic, V. ridic.
* ariditate f. (lat. artditas, Usca-
clune, sterilitate.
1) arse f., pl. aril sad si drli (lat. urea).
Loc ratund In mijlocu arida e un par de
care se leaga cltIva cal ca st treiere grl-
nele. Vechi. Clucer de rule, supraveghetoru
hambarelor domnului.
2) * aria f. (it. dria, fr. air. V. aer 1 §i
malaria). Ctntec, melodie.
* ariergarda f. (fr. arriere-garde). Arm.
Coada armatei, partea care Inchem coloana
In mars.
arie4, V. aleur.
arin m. V. anin

ARI
1) arina f. pl. inuz. e $i f (lat. arena. V.
arena). Vechi. Nisip. Azt. Est. Anina,
pdmint amestecat cu apd care, and sapiun
put, apare In ainte de a apdrea apa curatd.
2) arina, V. arina 2.
arinis n. V. aninis.
ariniste f. V. aniniste.
ariopag, V. areoppg.
anion, V. aleur.
aripa (est) f., pl. 1, $i aripa (vest) f.,
p1.dr:pi, drip( qi aripe (lat. dlipes, - ipedis,
cu aripi la picioare, d. ala, aripd, $i per,
picior; mrom. dripa parte din turma, area-
pet, aredpitd $i cirpita, aripd. Prefacerea lui
d In t s'a facut dupd prdepes, prdepetis,
care zboard lute, on haspes, haspitis, oaspete,
air genu f. dupd ala, aripd. V. areapa.). La
pasari $i insecte, organele care le ajuta sA
zboare, iar la pesti, acelea care-i ajutd sd
Inoate. Aripile morn; fofezele, razele care
primesc vintu. Aripile trdsurit, aparatorile
puse la roate ca 0 nu sara noroiu'n sus.
Aripi le unel osti, laturile (flancurile) ei In
front (V. Ariple and' case, coastele,
partea dreapta $i stingd. Aripi le roatei (la
vapor), zbaturile, lopetile care !wing apa
(la Alice, ramurile ei). Mar. Veld trapezoidd
suplementarA. Fig. Protectiune, scut : a fugi
supt aripa calm, supt aripa legit. A zbura
cu aripile tale, a lucra lard ajutoru
nui. _ Vechi arepa.
aripat, V. inaripat
aripesc (ma). v. refl. Bibl. (Cdr.). Imi
tntind laturile unindu-ma cu laturile vecine.
aripez, V. inaripez
ariploara ((oa 1 sil.) f., p1. e. Aripa
mica.
* aristocrat, -a s. (d. aristocratic;
fr. aristocrate). Partizan sau membru at
aristocratiii, nobil, boier. Adj. Aristocratic.
V. democrat
* aristocratic, -AL adj. (vgr. aristo-
cratiktis). Care tine de aristocratic. Adv. In
mod aristocratic.
* aristocratie f. (vgr. aristokratia qi
-.kretteia, d. kristos, cel mai bun, $i krcitos,
putere, guvern). Boierime, nobilime, clasd de
oameni superior, altora pin nastere, avere
sad culturd: aristocratie intelectuald Fals
-time.
* aristofanic, -a adj. In felu come-
diilor lui Aristofane, satiric, muscator.
* aristolochie f. (vgr. aristolohia, d.
dristos, cel mai bun $i lohela, nastere, le-
huzie, fiind-ca se Intrebuinta in tratamentu
lehuzelor). Bot. Curcubeticd
* ariston n., p1. oane (vgr. driston, cel
mai bun). Un fel de flasnetd mica.
* aristotelic, -ft adj. in felu lui Ari-
stotele. S. Partizan al lui Aristotele.
* aristotelizm n. Doctrina lui Aristotele.
* aritenoid, -a adj. (vgr. arytainoeides
d. arytaina, cat's, $i eidos, aspect) Anat.
Cartilaginile aritenoide, cloud mici cartiala-
gird Intre tea tiroida $i cricoidd.
www.dacoromanica.ro
122
ARM
* aritmetic, -a adj. (vgr. arithmetik6s)
Bazat pe aritmetica. S. Om priceput In arit-
metica. S. f., pl. t Stunts numerelor $i socoteli-
lor, prima treapta a matematicii. Adv. In mod
aritmetic.
* aritmetician, -a s. (fr. arithmiti-
cien). Aritrnetic, om care stie aritmetica.
arimbase, V. haram-basa.
arind-, V. arend-.
aring, V. harang.
* arlechin m. (fr. arlequin, d. it. arlec-
chino fvfr. Hellequin, numele unui drat din
povestile evului mediti], d. germ. erlklinig,
traducere gresitd a dan. ellekonge, regele
spiritelor numite elf(, introdus de Herder In
lit. germ. Goethe are o vestita baladd cu
titlu de Erlkanig). Bufon cu Imbracdminte
multicolord luat din vechea comedic ita-
liana. Fig. Om care-$i tot schimbA pdrerile.
* arlechinada f., pl. e (fr. arlequinade,
it. arlecchinata). Bufonerie de arlechin. Fig_
Actiune ridiculd.
arm n., pl. art (lat. armus, pl. rn. arm(
51 n. drmora, ulna,* musculos). Vechi. Rat-
azt. Sold, coapsA, mai ales partea de la sold
Ia genuchi la om on la animale. Si an-
mure, m. ca buture. V. but 1.
armada, V. armata.
* armament n., pl. e (fr. armemnnt
lat. armamentum, pl. -a). Inarmare, prepa-
rare de rAzboi. Armele unui soldat on unei
armate: armament modern. Echipamentu
unei cordbit
arman n., pl. e (turc. pers. harman,
arie). Sud.IngrAditura. Arie. Cerc tras de
copii cu o vargutA pe pamInt sad cu cretA
ori cArbune pe un paviment oare-care ca sA
joace Ia arsice, penile, nasturi, petricele on
bile. V. made.
armangin m. (turc. harmangv). Mani.
Treierator, cel care lucreazA la arie.
armas m. (d. amid). Vechi Armilset
Marele armas, boier care comanda artileria
$i era mai mare $i peste Inchisori $1 Ingri-
jea sA se Indeplineasca pedepsele cu moarte_
AzL La jocu de arisce, bdiatu care executA
bdtaia poruncitd de domn. Trans. Pop. Aju-
tor de primar. La Brasov, comandant al unei
cete la sArbarea junilor. S. n., pl. e. Aces
parte a argiculul care aratd armasia calm ce
1-a aruncat (in vest ski, In nord vizir). Adj.
Vin armas, un fel ,cle yin de Cotnari foarte-
ametitor.
armat, -iTt adj. (lat. arntatus). Cu arme r
om armat. (DupA fr. arme) Invalit cu o placA
metalled la un condensator electric
* armata f., pl. e (fr. armee, it. armata),
Oaste, Wire, trupele armate ale unei tars
mai ales cele de uscat. A face armata, a
face serviciu militar. Fig. Mare multime :
o armata de muncitort. In /Aunt sec. 18.
armada (ngr. armada) armata, flotA. In
Trans. pop. armadaradie $i -tide, pl..
ezi (ung. dratadia). $i la N. Cost. .adle.
V. harmata.
ARM
- 123
* armat6I m., pl. /i (ngr. armatolds, V.
martaloo). Rebel din nordu Grecii In
timpu dominatiunii turcesti : armatolif sad
cleftii ail avid un rot insult:tat In rdzbolu
independenfei Grecii(.
* armatilor tn. (it. armatOre, fr. arma-
teur) OdinioarA, eel ce echipa o corabie p.
a face piraterie sau si negustorie. Azi, ex-
portator, mai des de grine.
* armatura f., pl. i (lat. armatura),
Armura, totalitatea armelor unui soldat Le-
Waffle metalice care sustin o clAdire s. a.
Placa metalica a condensatoarelor electrice.
Muz. Accident (diez, bemol) pus pe portativ
dupA cheie.
arma f., pl. e (lat. arma, lar In Intele-
surile mild de la fr. arme). UnealtA de atac
on de aparare, ca sabia, pusca, tunu s. a.:
a lea armele, a pune mina pe arme. Fel
de annata (infanterie, Cavalerie, artilerie, ma-
rind s. a.) Cariera armelor, militAria, profe-
siunea de militar. Maestru (sau profesor) de %
arm, maestru de scrims A fi supt arme, a fi
soldat. A fi in arme, a fi armat (gata de !Az-
boi). La arme, alergati la arme, puneti mina pe
arme, armati-va (strigat de alarms). Pl. Masai,
emblems, semne simbolice distinctive ale u-
nei ;Art ale unui oral, ale unei familii s, a.
1) armarie f. (d. arma). Vechi. Depozit
de arme, arsenal.
2) * armitriT f. pl. V. armoarti.,
armasar m. (lat armessarius Ild. ad-
missarius, id., de unde si alb. harmasuar,
jar d. mold. harmasar vine rut. karma-
sar. V. emisar). Cal tntreg (nejuganit). A
face din finfar armdsar, a exagera grozay.
armAsel m., pl. ei. Vechi. Ofiter on sol-
dat comandat de marele armas. V. dare-
ban, mumbaiFir, silictar.
1) armaseec, -easca adj. De armas.
2) armAsesc v. intr. Exercit functiunea
de armas. v. tr. Fac armas. Fig. Asupresc,
chinu iesc.
armitOe (d. armas). Vechl. Calitatga de
armas. Fig. Asuprire, chinuire.
armatura f., pl. i (lat. armatura. V.
armatura). Armele unui soldat on u-
nei armate, armament.
arman, armAndsc. Forme macedo-
romtnesti ild. Romdn, romdnesc. V. aromin.
armean, -eanca s., pl. eni, ence. Lo-
cuitor din Armenia sau originar de acolo.
Ca adj. e fats. in nord Arman, Armanca,
p1. tot eni, ence.
armeneso, eascit adj. Din Armenia,
limbo armeneascd. Fam. Vi-
de Armean :
zitO armeneascd, vizitA foarte lungtt
armene*te adv. Ca Armenii : a vorbi
armeneste.
armez v. tr. (lat. armare). Dad arme,
echipez cu arme. V. refl. Pun mina pe arme,
mA echipez cu ele Fig. MA Intaresc, Imi fac
curaj: a to arma cu rdbdare. $i inar-
mez., Vechi si intrazutez.
www.dacoromanica.ro
- ARM
armle f. (rus. drmiia, germ. armee, d. fr.
armee). Sec. 19. Rar. Anima
* armiger m. (lat. armiger, gen. -kart).
Acela care poartA armele stApInului lui (sal-
tier, silictar).
* armilar, -A adj., p1. f. e (d. lat. armilla,
brAtara). Sferd armilard, compusa din cer-
curi ca sa reprezente cent si miscarile
stelelor.
* arminian, -ft s. Sectar al lui Armi-
nid (1560-1600), care combatea o parte a
InvAtaturit lui Calvin.
arminden n., p1. e (vsl. leremiind-dIrtf,
zida lui 1eremia, 1 Mai) Ziba de Intli Mai.
Si arminder (Mold. sud).
armistitICI n. (din arme si -stifiti ca'n
interstifid si solstifiu; fr. armistice). Pace
provizorie.
armint n., p1. inturi, inturi $i inte (lat.
armamentum). Vechi. Azi P. P. (AIIN, 1,407).
Armament.
* armoariT si -Artt f. pl. (fr. armoiries)..
Barb. Blazon, herb, marca (arme) de familie.
* armanic, -A adj. (vgr. armonikOs).
Muz. Plin de armonie: sunete armonice.
Adv. In mod armonie.
* armonica f., pl. 1 $i e (rus. garmci-
nika, d. germ. harmonika). Un instrument
compus din lame de sticIA acordate pe se-
mitonurl sail din lamele de metal care vi-
breazA $i scot sunete ctnd sufli cu gura
(armonicd de gurd) sad cu'n foi sad burduf
incretit simetric. Armonica chimicd, sunete
produse de o flacarA care arde Intr'un tub
mobil.
*armonie I. (vgr. armonia, d. armOzo,
potrivesc). $ir de sunete placute urechii.
Stiinta acordurilor. Armonie de slit, pro-
dusA de numaru si cadenta perioadelor_
Armonie imitativd, artificid de vorbire care
consists In imitarea naturii pin sunete:
vijiind ca 1'ifelia fi ca plesnetu de ploaie.
Fig. Acord perfect tntre partite unui tot :
armonia universalui. A trdi inteo perfecto
armonie cu cei din prefer. V. melodie.
* armonie f. Mold. Pop. ArmonicA.
* armonids, -oasa adj. (d. armcnie
fr. harmonieux, it. armonioso) Placut la
sunet: limbd armonioasd. Adv. A vorbi ar-
monios,
* armonist, -A s. (d. armonie ; fr..
harmoniste). Care she legile armoniii. Cln-
taret din armonica.
* armdni n. (d. armonie; germ. fr.
harmonium). Un fel de orgy mica in care
tuburile-s Inlocuite pin boturl libere care
raspund unui clavier (sir de elope).
* armonizez v. tr. (d. armonie; fr. tar-
moniser). Pun In armonie, potrivesc. V. refl_
is eft armonie.
* armorial, -A adj. (fr. armorial). Re-
lativ la blazoane. S. n., pl. e. Carte care cu-
prinde mare'. de familit (blazoane).
 ARM
- 124 -
* armories:in, s. si adj. Din Armoric.
armurfir n. (d. arm, armuri). Dalac
(pristula maligna). S. m. Un fel de seal
(cdrdus marianus) Intrebuintat de popor
contra boalei cu acelasi nume. Boala se
mai numeste si armurare (f.) si armu-
Parlia. (f.). pl. e.
* armors f., pl. 1 (fr. armure, din or-
meure, armedure, lat. armatura). Armatura,
toate armele unui luptator, mai ales vor-
bind de tmbracamintele de fer medievale.
* armuriftrie f. (fr. armurerie). Fabrica
sau pravalie de arme.
- viend.
* armurier m. (fr. armurter). Fabricant
situ vInzator de arme.
arnadt, -4 s. (turc. Arnaut, Arnaud,
d. ngr. Arnavitis, Arvanitis, Alvanitis). Al..
banez : S. m. Vechi. Mercenar Arnaut (sail
de alt neam) din garda domneasca. Servitor
boieresc armat: sdrift, xdvozi f i Arnaud (In
pove5ti) I Grid arndut, un fel de grtil mus-
tacios" (ca Arnautii) galben deschis. V. ar-
banaq arvanit Si buluc 1.
arnautesc, -.ease& adj. De Arnauti.
S. f. 0 horn popular: introdusa de Arnauti.
arnautdste adv. Ca Arnautii.
arnautime f. Multime de Arnauti. Gloat:A
de Arnauti mercenari.
* arnica f., pl. 1 (mlat, arnica, d. lat.
ptdrmica, care vine d. vgr. ptarmike, [plant:]
care to face sa stranuti). 0 plants din fa-
milia compuselor cu proprietati stimulante,
febrifuge, tonice si vulnerare (arnica mon-
tane). . Pop. podbeal de munte.
arnicT n. (cp. cu strb. jarenica, MIA de
mel). At: de bumbac (In general roSie) care
nu iese la spalat si care se Intrebuinteaza
la facut ornamente Si litere pe rufe.
* ardg, a -sif v. tr. (lat. dr-rogg,-rogrire.
V. rog. Se conj. ca ab-rog). Imi Insu-
esc, apuc pe nedrept: 0-ad arogat puteri
extreme.
* arogant, -is adj. (lat. arrogans,-antis).
Obraznic, tantos. Adv. In mod arogant.
* aroganta f. (lat. arrogantia). Obraz-
nicie, trufie.
ardl n., pl. oale (rus. arid, scris ore!,
pajura. V. orliste). Mold. sud. Aversu,
pajura (mares) unei monete on unei meda-
lii : pajura scrisa sau arolu ci arega.
A juca la arol, a juca la jocu In care se
arunca In sus o moneta si se ctstiga on se
perde dupa partea pe care cade.
* ardld, V. herald.
aromsit n., pl. e (vsl. aromattr, d. gr.
aroma, ardmatos ; fr. aromate). Substanta
aromatics, ca smirna, tamlia s. a. $i adj.
* aromatic, -á adj. (vgr. aromatikds).
Care miroase placut. S. n. Mirodenie, plants
-aromatic/
* aromatizez v. tr. (vgr. aromat 'Izo).
Amestec cu aromate, parfumez.
* aroma f, pl. e (vgr. aroma). Miros
placut (mai ales vegetal), parfum, mireazma.
www.dacoromanica.ro
ARS
aroman, stromandsc Forme literare
contaminate din Armdn 5i Roman. Aceste
forme-s formate gresit de literatii nestiutori.
Dupe cum Istriendor nu le zicem Rumeri,
nici Francejilor Francais, cum se numesc ei
in limbs lor, tot asa e gresit a zice Aromdn
Ild. Roman Macedonean sae Macedoromdn.
aromeara f, pl. ell. Vest. Stare de ati-
pire, somnolenta. Dos. (aur-). jnselaciune.
aromesc v. h. (poate 1nrudit cu aroma).
Vest. Adorm putin : o aromise somnu (CL.
1910,316). Fig. Seduc, Insel. V. intr. Atipesc
La Moxa arumesc.
aromire f. Vest. Atipire, visare.
aromit n. Aromire : un aromit de flort.
Mireazma (CL. 191.0,317).
* arondIsment n., pl. e (fr. arrondis-
sement, d. rond, rotund). Circumscriptiune
administrative franceza, fie vorbind de ju-
delete Franciii, fie de despartirile oraselor.
arpacaq n., pl. art (ung. drpakdsa, d.
drpa, orz, Si kdsa, grisa ; slrb. arpakak ;
turc. arpa, orz). Orz curatit de coaja si care
se Intrebuinteaza to bucatarie.
arpagic m. ca plants si n. far: pl. ca
marfa (turc. arpagyk, dim. d. arpa, orz ; bg.
arpaiik). Un fel de ceapa mica salbatica si
cultivate Whim schoendprasum). Alt fel de
canna mica care se Intrebuinteaza ca sa-
mInta, din care se dezvolta ceapa cea mare.
$i arbagic (Munt.) si (h)arpagica
sari -cica (est). In Olt. orceag.
arpalic n., p1. uri (hire. arpalyk, orza-
rie, apanaj). Sec, 18. Apanaj, venit pe Itnga
leafs.
* arpii, V. harpes.
* arpegi0 n. (it. arpeggio, d. arpa,
arpA). Muz. Acord ale carui sunete se suc-
ced foarte rapede unu dupa altu.
* arrowrot n. Cuv. engl. pron. drrorut,
care Inseamna un fel de fain: fins si nu-
tritive, briar pentru copii bolnavi".
ars, -A adj. Nimicit de foc. Mit de
soare. Fig. Intristat, dezolat, fript: inimd
arsd. Miroase a ars, miroase a lucru ars on
phlit, a incendia. S. f. Vechl. Olocaust. Cu
arsa (Trans. Rar), cu toptanu. A sari
area, a sari grabnic (la auzu unei vesh).
arsana f. (ngr. arsends, arsenal). Sec.
18. Debarcader. V. pristani$e.
* arsenal n., pl. e (fr. arsenal, d. it. ar-
senate [5i dcirsena, d. ar.], care vine d. ngr.
arsends, tar acesta d. ar. dar-us sind'a, de-
rivat si el d. pers. ters-hane, casa indus-
trill ; turc. tersane, pop. tersand ; bg. ter-
sana, ngr. tersands, $i tarsands ; sp. (d. ar.I
at-wad 5i arsenal. V. tersana). Fahrica
si depozit de arme si de munitiuni de raz-
boi. Stabiliment maritim In care se constru-
esc, se repara si se armeaza bastimentele
de razboi. Fig. Mijloace de atac si de apa-
rare : arsenalu erudi(iunii.
* arseniat n., p1. e. Chim. (d. arsenic).
Sare formats din acidu arsenic 51 o baza.
 125
ARS
* arsenic n. (vgr. arsenikdn, masculin,
d. drsen, viguros). Chim. Meta loid tri- si
pentavalent de dolls feluri: cristalizat $i
amorf. Cel cristalizat e cenusid, metalic, cu
densitatea de 5,7 $i sfaramicios. Se volatili-
zeaza fsrs sa se topeasca la 4500. Supt mai
multe atmosfere se topeste. Cel amorf e
negru $i are o densitate de 4,71. Arde cu o
flacara verde palida $i miroase a usturoi.
Arsenicu pur nu e veninos, dar pin oxidare
devine veninos $i se uziteaza la facerea
tiii de ucis mustele. Compusii lui sint ye-
ninosl. V. *orIcToaTelt.
* arsenic, -111 adj. Chim. Acid arsenic,
acid arsenios mai oxigenat (AsOs).
* arsenical, -à adj. (d. arsenic). C him .
Care tontine arsenic.
* a senlos, -oases adj. (d. arsenic).
Chim. Se zice de acidele formate din arse-
nic $i oxigen, cum e veninu uumit fort-
cloalcd.
* arsenit m. $i n., pl. e. Chim. Sare for-
math din acid arsenios $i un oxid.
* arseniera f. ph i. Chim. Aliaj de suit.
arsoare f. pl. ors. Ban. Arita, za-
puseala.
arsura f., pl. 1. (lat. arsura, inflamati-
une). Arita: arsura zile, (Vechi). Sensa-
tiunea actiunii focului pe trup sad a usca-
ciunii In gltu celui insetat. Fig. Sensaiiunea
neplacuta pricinuita In esofag de o mistuire
rea. Urmele Iasi:de de foc (luau ars, loc
ars): avea arsuri pe mini.
arva, V. harsa.
arsAU, V. asa0.
artic m. $i n., pl. e (turc. abk). Osisor
de la picioarele de din apoi ale meilor $i
cu care se joaca copiil. E masc. in Mold.
si n. to Munt. Are patru fete : domn (in
forma de S), armaf (opus domnului), pine
sad om bun (partea unflata) $i hot sad om
rail (scobitura). V. zar.
arsicar m. Jucator la arsice.
arsin m. (turc. ai*n; rus. arNn). Dobr.
Numele cotului rusesc $i turcesc 0,68 m. S.
n., p1. e. Un numar oare-care de jurubite
de tort.
arsenic in. (din uginic). 0 plants ca-
riofilee ornamentals originara din Orient
(lychnis chalcedonica).
(Munt Trans.) $i arsita (Mold.
Olt.) 1., pl. e (lat. * arsicia, d. arsus, ars).
Mare caldura a soarelui sad a focului, do-
goare, zapuseala. Loc batut de soare (de ex.,
o coasts de deal). Trans. Bit:. Un fel de
tintar (culex anulatus).
arsciv, V. asfid.
artam $i artan, V. hartam.
arta f., pl. e (lat. ars, artis). Exprimarea
emotiunilor superioare pin cuvinte, sunete,
colori sad forme (ceia ce, impreuna cu li-
terele gi stiintele, constituie una din cele
marl diviziuni ale activitatii omenesti): Urfa
www.dacoromanica.ro
ART
poeziii, muzicii, picturii, sculpturii. Stiinta :
arta medicine'. Maiestrie, gust artistic: a
lucra cu arid. Artele liberale, cele In care
se lucreaza cu inteligenta. Artele mecanice,
cele care depind de mina. Artele frumoase,
pictura si sculptura sad si muzica. V.
belearte.
artfinesc, V. hartrinesc.
artelnlo m. (rus. artdikik chelner in-
casator, hamal de bagaje; artellnyl, adj. de
la arte/i, societate de chelnert $. a., care
vine d. it. artiere, meserias). Soldatu (sad
omu) care imparte pines (carnea g. a.) in
regiment (sad intr'un spital sad aiurea).
* artery f., p1. e (fr. artere, lat. arteria,
d. vgr. arteria, traheie). Anat. MA care
duce singele de la inima la extremitati. Fig.
Cale de comunicatiune. Si arterie.
* arterial, -ift adj. (d. lat, arteria, ar-
tery). De artery : singe arterial. V. vinos.
* arterlologie f. (lat. arteria gi rom.
-logie). Stiinta (studlu) arterelor.
* arterio-sclerezA f., p1. e. Med.
Boala intaririi arterelor.
* arteriotomie f. (vgr. arteriotomia).
Chir. Taierea (inciziunea) unei artere.
* artezifin, -A adj. (fr. artesien, d. Ar-
tois, o veche provincie in nordu Franciii).
V. put.
1) artic n., pl. e. (poi.. arlykul, d. lat.
articulus). Sec. 17. Jalbli, reclamatiune.
2) artic n., pl. e (cp. cu turc. bg. artyk,
rest, cupon). Bart. Olt. Trans. Artan, bar-
tan, halts. $i hartic $i -ig : hartice ne-
mestecate intra'd in burdihanu lupului (N.
Pl. Ceaur, 17).
* articul n., dl. e (lat. articulus). Divi-
ziune (paragraf) a unui tractat, unei legi,
unui contract, unei socoteli (V. pont). Ori-
ce obiect de comercid. Parte cuprinsa intre
dolls puncte de articulatiune tntr'o planta
on intr'un insect. Parte dintr'un Intreg: ar-
ticul de ziar. Adieu( de fond, articulu prin-
cipal al unui ziar. Arlicul de Paris, obiect
de mods sad industrial care se fabrics spe-
cialmente la Paris. Gram. Cuvtnt on par-
ticula care determine un nume: cel mare,
marele. $i articol (dupa it.).
* articular, -A adj. (lat. articularis).
Relativ be articulatiuni : reilmalizm articular.
* articulat, -A adj. Care are mai multe
articulatiuni. Enuntat (exprimat) clan. Cu
articul : name articulat. S. n. p1. (sub-int.
animal). Prima diviziune a inelatelor, care
cuprinde insectele, painjinii, miriapodele §i
crustaceele (numite si artropode).
* articulathine f. (lat. articulatio, -drzis).
Incheietura, junctiune de oase. Pronuntare.
-atie.
Si
* articulez v. tr. (lat. articalo, -dre).
Unesc pin incheiehiri. Pun articul unui cu-
cnvint. Pronunt : n'a articulat nici un cuvint
ci a plecat.
 126
ART
* artificial, -a adj. (lat. artificialis).
Facut pin arta, nenatural : flori artificiale.
Fig. Fats: ris artificial. Adv. Cu artificia-
litate.
* artificialitate f. (d. artificial). Cali-
tatea de a fi artificial.
* artificier m. (fr. artificier, d. artifice,
artifici0. V. ofiter). Care face focuri de
artificii. Artilerist care lucreazA la pirotehnie.
* artificids, -oasgt adj. (lat. artifi-
ciosus). Plin de artificii, *et: purtare arli-
ficioasd. Adv. Cu viclenie.
* artiffciu n. (lat. artificium, d. ars,
arils, arta, si facere, a face; fr. artifice).
Arta, mestesug, Inselaciune: fdril nici un
artificil, a umbla cu artificii. Substante
inflamabile combinate care se aprind noap-
tea $i se Malta In aer p. a produce efecte
de lumina sae cu semnale de rdzboi. Fig.
Foc de artificil, manopere pompoase p. a
twin. VulK. artifitie f. (probabil de la Rusi).
* artilerie f. (rus. artildriia, fr. artille-
rie ; it. artiglierla). Material de rdzboi com-
pus din tunuri, ghiulele si altele: artileria
unui vas de rdzboi. TrupA armatA cu tu-
nuri: artilerie de clmp, de cetate, de monte.
$tiinta de a trage cu tunurile, balisticA.
Piesd de artilerie, tun.
* artilerist m. (rus. artilertst). Tunar,
soldat de artilerie.
* artimon n., pl. oane (fr. artimon, it.
artinidne). Mar. Catargu din apol at corabiil.
* artiodactil si -It adj. (d. vgr.
drtios, cu sot, pAreche, si riclktylos, deget).
Zoo!. Cu degetele cu sot, bisulcat. S. n., pl.
e. Animal mamifer care are la picioare degete
(copite) parechi, ca boa, ipopotainu. V. ma-
miter, perisodactil.
artirisesc, V. arirdisesc.
* artist, -a s. (fr. artiste, it. artista).
Cel ce exercitA o arta liberalA, ca pictor,
sculptor $. a. Care lucreaza artistic. Artist
dramatic (saii numai artist). titlu pretins
mai onorabil de cit actor, actritd. V. ma-
Testru.
* artfstic,-It adj. (fr. artistique, it. ar-
tistica). De arta. Adv. Cu arta.
artirdisesc, V. atirdisesc.
artofer n.. pl. oare (ngr. artofdri, d.
&los, pine, $i, faro, port). Vasu sail masa
care tine artosu.
artorosesc, V. atirdisesc.
artos n., pl. e (ngr. si vgr. cirtos). Pine
binecuvintatA cu care se Impart4e$te, title,
prescurt.
* artrita f., p1. e. (vgr. arthritis, d. ar-
thron, articul). Med. Inflamatiunea a unei ar-
ticulatiuni. V. gutift.
* artritc, -6 adj. (vgr. arthritikds).
Med. Relativ la articulatiuni S. m. si f. Bol-
nay de artrita.
* artritizm n. (d. artritd ; Fr. arthritisme).
Med. DiatezA constitutionala provenitA din
Incetineala nutritiunii. E o boalA a bogatilor
cauzata de prea multA mtncare, mai ales de
came, de substante albuminoide, care pro-
duc acid uric la articulatiuni).
www.dacoromanica.ro
ARV
* artropod, adj. (vgr. drthron, ar-
ticul, si 08, picior). Zoo!. Articulat (animal).
S. n. p1. Articulate.
all si hart n., p1. art, qi (mai vechi)
artT si hartT m. pl. (prescurtat din Atli-
cur si -urt, numele ctnelui caruia, dupa
credinta poporului, se Inchina Armenii si
poreclA data Armenilor, d. ngr. Artziviirtzi,
mgr. Artzivarfon, lam acesta d. arm. arada-
vork, timpu din aintea postului mare. A
minca de frupt Mercurea $i Vinerea ca un
clue" tnseamna a te spurca", ca adoratorii
ctnelui). Muni. Timpu end se manInca came
$i Mercurea, $i Vinerea, ca'n sAptamtna a
zecea Inainte de Paste, a brtnzei (cind nu
se marline/I carne, dar, se manInca lapte $1
ocia), a Pagtelui, a Rusaliilor si de la Cra-
clan ulna la BoboteazA A minca hart on
de hart, a nu Linea poste. Ghib. (Traista,
129) zice: Saptamtnii albe sail a brtnzei ti
precede o saptamina In care se mAninca
vristat aceastt saptamtna se cheama hirfa.
In aintea htrtei e cirneleaga. Tot cirneleaga
e $i saptmtna tnttia dupa CrActun. Cind
cislegile tin numai cinci saptamini, riven)
saptamIna Wu) ctrneleaga, a doda hIrta, a
treia clmeleaga, a patra hirta, iar a cincea
a brtnzei". Vecha $i flirt, p1. uri. in Mold
hirja, p1. e.
artag, artagas, artages V. har-
tag, hartagos.
artar m. (rudA cu lat. acer, artar). Un
fel de copac din neamu paltinului $i jugas-
trului (a:er platanotdes). Are un lemn alb
$i tare, din care se fac rIndele, coade de to-
por $. a.
aminc, a -à v. tr. (lat. eruncare, a plivi.
V. rune. Cp. cu jumulesc). Azvirl, trimet
cu fella pin aer: a arunca o peatrd peste
gard. Dail la 0 parte, 'apart: a arunca go-
uda afar?). Fig. Rasping: a-1 arunca pe
dusman peste rid. A-ti arunca ochit, a-ti
tndrepta privirea spre. A arunca vino pe
cineva, a-I InvinovAti. V. refl. MA raped :
a te arunca la asalt. MA vArs: Prutu se
arun:d in Dundre (Barb. dupa fr. se jeter).
SemAn, am asemanare: capita se arunca
spre tatd-su, in partea lui tatd-su. V. intr.
Copiii arunc cu petre in nuc.
aruncat, -s1 adj. Azvirlit. Pe arun-
cate, aruncInd: aid no merge pe aruncate,
ci trebue sd le asezi incet.
aruncatorift f. Lucru aruncat. Modu de
a arunca : strap:id aruncaturd. Distanta
strAbAtutA de un lucru aruncat: o aruncd-
turd de bat. LiterA aruncatA deasupra rtndu-
lui In alfabetu cirilic. Farmece aruncate to
care a cAlcat unu $i s'a InbolnAvit, dupa
cum crede prostimea. Aruncdturd de ochi,
uitAturA (privire) aruncatA rapede.
* amispice m. (lat. haritspex, hartispi-
cis). Preut etrusc sail $i roman care ghicca
dupa maruntaiele victimelor.
arvanit, -A s. (ngr.) Car. Arnaut.
IY arvitt m. (cp. cu avat). tat. Oblet
ARV
- 127 -
2)arvat, a s. (vsl. Harvatif). Vechi.
Croat, Horvat. Pl. Mercenari zavergii jafuitori.
area Si harva f., pl. e (nu d. lat. ar-
pl. arva, ogor, de unde s'ar fi taccut
111171,
arbd. Cp. cu ung. arm, orfan). Prat!. Vie
la ses.
arven& (est) $i arvangt (vest) 1., pl. e
(ngr. arravdna, d. vgr. arrhabon, d. ebr.
drabOn, id.; de aci $i lat. arrhabo,-Onis $i
.arrha, fr. arrhes). Bani (sail $i aitceva) dal'
ca garantie p. o tnvoialt pint ce vei plAti
tot. Vechl. P1. Daruri la logodna.
arvonesc (est) $i .unesc (vest) v. tr.
(ngr. arravonlzo, aor.-dnisa). Dad arvonA ca
st fifi sigur de un lucru : a arvoni o casa
(pe care apoi o voi lua cu chirie on o voi
cumpara), a arvoni niste lucrdtori (dindu -1e
un acont), a arvoni o birja (primind to
-ceva de la birjar ca asigurare CA se va pre-
zenta la timp). V. refl. MA anganjez, promit
altuia $1 el mie. 51 aravonesc, ariivo-
nese, aravonisesc (Dos.) $1 arvunez
(Pan).
1) arz n., pl. urt (turc. ar. arz). Vechi.
JalbA, raport (din partea domnului sail bole-
rilor cAtre sultan).
2) arz, ars, a Arde, V. ard.
arzfitor, .oare adj. Care arde sail te
arde : materfi arzatoare. Fig. Viet, viol : ochi
arzatori.
arzehal, - ih41, ohal $i -oval
p1. uri (turc. arzi-hal $i arzu - hal, pop.
. putere, influenta asupra cuiva. V. suitor.
arzoval). Vechi Jalba adresatt de un parti-
cular sultanului sail marelut vizir. $1 ar-
zahal, arzaval, -uhal si harzoval
arzmahzar n., pl. are $i e (turc. ar.
arzi- mahzar). Vechi Jalba colectivil catre sul-
tan sail catre marele vizir$i arzu-mag-
zar, argimagzar tau numai mahzar
mahzar.
arzos, -oas& adj. Vechi. Rat. (Dos.
Pan). Arzator, Inflactrat.
arztiT, -uTe $i arzuli4, -le adj., pl. f.
ca m. (turc. arztilli, pofticios). Fam. Arzator,
viol, plin de foc: (chi arzui. Est. (supt infl.
lui arz 2). Arzator, care te frige (Cr.).
* as m. p1. afi (lat. as; fr. as La Ro-
mani, o monetA de anima (gologanu de 5-6
centime) $i o masara de greutate (12 unciir---327
de grame). Carte de joc Nun singur punct,
numita odinioart birlic, Fruntas In sport.
V. giolar.
asalt n., pl. uri (it. assalto, fr. assaut.
V. salt). Atac puternic cu baioneta p. a
cuceri o Intariturri, un loc: a da asalt, a
lua cu asalt. LuptA simulata cu floreta. Fig.
Cerere insistenta: asallurile unui postulant
la minister.
asaltez v. tr. (it. assaltare). Atac pin
asalt Fig. Rog to insistenta: nu ma asalta
cu at /tea cereri
* asanez v tr. (fr. assainir, dupA lat.
sanare, a vindeca, d. sanus, sanatos). Fac
salubru, trisAnatosez: a asana o regiune se-
end mlastinile. Fig. A asana politica unei fdri.
www.dacoromanica.ro
ASC
* asasfn, -it s. (fr. assassin, d. it. asas-
sino, care vine d. ar. ha§4i, pl. d. haW,
consumator de basis; sp. asesino. Pe la 1090
s'a pornit din Persia o sectA musulmana de
fanatici numiti $i ismailift, care se Imblitatt
cu 'lasts $1, In timpu cruciatelor, ucideafi
°amen! pe strada). Uciga$ mi$6. Adj. Un
calif asasin.
* asasinant, -& adj. (fr. assassinant).
Fam. Iron. Foarte piicticos: un discurs a-
sasinant. Adv. A vorbi asasinant.
* asasInat n., pl. e. (fr. assassinat).
Ucidere miseleasct.
* asasinez v. tr. (fr. assassiner). Ucid
Fig. Iron. Plictisesc cu vorba.
miseleste
asaul m., pl. 11 (rut. asafte, rus. esaal,
tat. turc. iasaul). Vechi. Sub-h4tman la Za-
porojeni.
asamilluiesc, asarnuTesc, V. sä-
rnOTesc.
asam n &chi n e f. (lat. assimilatio,-
finisV. asimilatiune). Dos. Asemanare.
* ascarid& f., pl. e (vgr. askarls,-tdos).
Zool. Un fel de verme intestinal.
* ascendent, -fi adj. Hat ascendens,
-entis).Suitor; miscare ascendentd. S. m.
Stramos. S. n., pl. e. Astr. Miscarea unei
planete deasupra orizontului Fig. Autoritate,
* ascendent& f. pl. e. (d. ascendent).
Generatrunile din aintea celei actuate. As-
cendent, autoritate, putere, influents asupra
cuiva.
*ascensional, -4 adj. (d. ascensiune ;
fr. ascensionnel). Care tinde sa se suie on
st se fact sA se suie un lucru : miscare,
foga ascensionald.
* ascensitine f. (lat. ascensio,-onis).
Suire, Inaltare (pe un munte, cu balonu): a
face ascensiunea unui munte.
* ascenser n., pl. oare (lat. ascensor,-
dris, suitor; fr, ascenseur). Aparat pin aju-
toru caruia te sui sail te cobori Intro casa
on intro mint fart sli te folosesti de scars.
Inventaforu ascensorului e George Hyde
(din Statele Unite), care nu gAsea chiria$i p.
caturite superioare ale easel lui, care avea
opt caturi V. hirzob.
* ascet m. (vgr. asketes, exercitat : fr.
ascete). Sihastru, pustnic. Fig. Om retras $i
cumpatat. La Dos. aschitac, (d. ngr.
askitikds, ascetic, sad d. ngr. askitts cu su-
fixu -ac. V. schit).
* ascetic, -rt adj. (vgr. asketikos).
De ascel.
* ascetfzm n. (d. ascet).Viata de ascet.
ascher m. (turc. ar. asker). Vechi. Sol-
dat turcesc. Trupt turceascA.
ascherlfg m. (turc. asked, la $ain. as-
kerlii, militaresc). Vechi. Soldat turcesc.
V. nefer.
aschitac, V. ascet.
ASC
- 128 - ASE
* ascidiD n. (vgr. askidion, dim. d. as- ascutis n., p1. arts. Partea care tale,.
kds, sac). Zool. Animal marin din clasa cea taisu: a trees pin racufisu sdbiii.
mai numeroasa a tunicatelor, a caror forma ascutit, -a adj. Fig. Suptire, patrunza-
e ca sacu anfioxu e intermediar intre as- tor : pee supfire. Fig. Destept: ascutit la
cidii el vertebrate. minte. S. n., pl. uri si e. Ascutis : cutit cu
* ascita f., p1. e (vgr. askites, adica dodo ascufiturt. Actiunea de ascuti des
Srdrops askites, idropizia pintecelui). Med. am intirziat cu ascufita cufitelor.
Idropizia peritoneului. ascutitor m. Care astute (cutitele).
* asclepiad, a adj. (de la numele S. L.-dare, p1. mi. Cute, toeila.
unui poet grecese). Se zice despre un fel de aseaman, V. asaffian.
versuri lirice grecesti $i latine.
* asclepiada f. (vgr. asklepids, d. As- aseara adv. (a 5 si seard). Ieri scant:
klepids, Esculapit, zeu medicinel). Bot. labs aseard a plodat, dar deseard nu va mai
ferului. V. Tarbti. Pleat.
ascrumez v. tr. (d. scrum). Vechi. Pre- * asediez v. tr. (it. assediare) Fac a-
fac In scrum. sedit, Impresor. Fig. Plictisesc certnd.
ascult, at -it v. tr. (lat. auscultare, pop. * ased14 n. (it. assedio. V. sed16),Im-
ascultare, it. ascoltare, pv. ascoutar, vfr. presurare, inconjurarea unei cetati cu ar-
ascouter, nfr. ec uter, vsp. ascuchar, pg. mata ca s'o cuprinzi. Stare de asedidr
escutar). is atent, aud: ascult ce spui. guvern militar.
Trag cu urechea, pindesc ca st surprind aseighicesc, -Basch adj. Dos. De
vorba : a asculta la usd. Ajut chid cere : a desfrinat.
asculta un nenorocit. fait in sama : nu-1 as- aselghle f. (ngr. aselgia, vgr. -geia, id.)..
culta ce spune. Examinez: a esculta un elev. Dos. Desfrinare. Si -ghicTune.
Mt supun : ascultd de lege, de mine, de sfa- asemaluiesc §i asemuldsc, V. sa-
turile mete. la ascultd, is ascultd-md, vorbt
mulesc.
energica adresatS cuiva, arnenintare: la as-
cultd: nu te obrdznici, ca te dad afard I aseman si (vechi) aseaman, a a-
ascultitre f. Actiunea de a asculta o semanit v. tr. (lat. ad-slmilo, -similetre_
data. Supunere. Se conj. ca swain. V. asimilez si
ascultat n. pl. inuz. uri. Actiunea de seaman 2). Compar. Asimilez. Egalez.
a asculta des : ascultatu elevilor. asemanare f. Actiunea de a semana
ascultamint n., pl. irate. Vechi. Ascul- cinele are mare asemdnare cu lupu. Half
tare, supunere. de asemdnare, incomparabil. V. asama-
ascultator, -ogre adj. Care asculta, nacTune,
supus, plecat: copil ascultdtor. La Dos. asemenea. (est) si asemenT (vest)
ascultoT, numat sing., p1. tot asa. adj. fix (lat. ad-surd/is. V. semenea).
ascend, -tins, a -untie v. tr. (lat. ab- Identic, egal : acest copil e asemenea crc
scondere, -Onsum $i -Onditum; it. nasc6n- laid( lui. Ast-fel de, asa: n'am ntai vdzut
dere, pv. sp. pg. esconder). Acoper ca st nu asemenea om (mai rar an asemenea om),
se van, pun Intrun loc unde sa nu poata ochii unui asemenea om, unor asemenea
fi descoperit, pitesc: a ascunde banii to ,'amen). Adv. Tot ass, identic, egal: s'a pur-
pdmint. Fig. Tainuiesc, disimulez: a-fi as- tat asemeneu. Se zice si de asemenea
cunde bucuria. si tot asemenea (ea adv.). Vechi se-
ascuns, -a adj. .Acoperit, secret: loc menea, adv.
ascuns. Fig. Tacut, necomunicativ : om as- asemtifesc, asemeluTeesc, V. sa-
guns. S. n., pl. uri. Ascundere repetata : am muTesc
perdut timpu cu ascunsu. Vechi. S. f. $i n., asen, V. assn.
pl. uri. Taint. De-a ascunsu sat n. p1. de-a * asentiment n., pl. e (fr. assenliment.
ascunsele, joc copLaresc In care unit se as- V. sentiment). Consentiment, aprobare z
cund si altu-i cauta. In ascuns ori pe a-ft da asentinientu la o actiune.
ascuns, In secret, pe furis, In taint. * asepsie f. (vgr. a-, ne-, fart, $i sepsis,
ascunzatoare f., p1. bri. Loc de as- putrezire. V. antisepsie). Med. Arta de a
cuns (de stat ascuns): a te rapes! din opera ferindu-te de microbi fart medica-
ascunzdtoare. Vechi aseunsoare. mente, ci numai pin curatenia lucrurilor care
yin In contact cu rana.
ascunzis n., pl. uri. Ascunzatoare. * aseptic, -gt adj. (vgr. a, ne-, fart, sf
ascut (est) si ascut (vest), a -V, v, septic). Med. Facut dupe regulele asepsiii
tr. (lat. * ex-catire, d. cos, colis, cute, de pansament aseptic. Adv. in mod aseptic.
unde si cu fit. Ascut, ascutim; ascufeam ; * asertitine f. (lat. assertio, -finis. V_
ascrifisem, ascufind). Fac sa -tale on at Im. in-sertiune). Afirmatiune, lucru pe care-1
punga: a asctifi o sabie, o sulild. Fig. A-ft sushi ca adevtrat.
asculi vocea, a o face mai suptire, mai pa- aservesc v. tr. (fr. asservir, d. serf
trunzatoare. serv. V. servesc). Robesc, subjug, relit(
ascutime f. Calitatea de a fi ascutit, la o dependenta extrema: Jidanii vor sd ne
Fig. Agenme, patrundere, sagacitate. aserveascd finanfel lot.

www.dacoromanica.ro
ASE
- 129 -
* aseser m. (lat. assesor, -dris, d. assi-
dere, a sedea alAturea. V. posesor). A-
jutor de judecAtor (tn Francia, Germa-
nia s. a.).
asfalt n. (vgr. dsphaltos, f., bitum).
Un fel de smoalA care, amestecatA cu
petris $i var, servefte la pavat.
* asfaltez v. tr. (d. asfalt; fr. asphal.
ter). Pavez en asfalt.
asfinte f. Bts. Rat. Pe la asfintea soa-
relui, pe Ia asfintit.
asfintesc $i (mat rat). sfIntesc, V.
intr. (infl. de stint, dar derivat de la vsl.
svietiti, a strAluci, a lumina [de uncle vine si
sfetesc /, svitati, osvitati, a strAluci ;
svitati, osvitati, a rAsAri, a se lumina de
ziud. int. de a rasari' s'a transmis celui
de a apune" asa cunt crepuscul se zice
si despre dimineatA, si despre sears. Asfin-
lase I-a lust pe a din apun). Apun: soarele
asfinteste.
asfintit si (mai rat) sfintit n., pl. uri.
Apus.
* asfixiant, adj. (fr. asphyxiant). Care
asfixiaza.
* asfixie f. (vgr. asp'zyxla). Sufocare,
InAdusire, suprimarea respiratiunii. Ia se
produce pin inecare sad gituire si pin res-
pirarea gazurilor vatAmAtoare, deci din lipsa
aerului. Se poate one -ori Insufleti un as-
fixiat expuntndu-1 la aer liber, dezbrAcIndu-I,
sufltndu-i aer in plarnini si frecindu-1, ca
sA Inceapa singele a circula. Alte-ori e bine
sa i se lase singe de la brat.
* asfIxiez v. tr. (fr. asphyxier). Ucid
pin asfixie, sufoc, Inaclus.
asfodel m., p1. it (vgr. asph6delos).
Zool. 0 plants liliacee tntrebuintatA la fa-
cerea alcoolului, numita popular si aisor.
* asIdultate f. (lat assidditas,
Harnicie, sill nta.
asidua, -a adj. (lat. aslclutts). Harnic,
activ. Adv. A lucra asidud.
* asIgnat n., pl. e, (fr. assignat). HIrtie-
moneta (In timpu marii revolutiuni franceze)
a care valoare era asignatd pe bunuri na-
tionale (1790-1796).
* asignaIkine f. (lat. assigndtio,-finis).
Citatiune In judecatA. Afectarea unui fond
Is plata unel datorii. Mandat p. indicarea
unei sume. Si -title si -are.
asignaz v. tr. (lat. assignare. V.
semn). Fixez, hotArAsc: a asigna zida.
Chem In judecati Afectez fonduri la plata.
* ash:Jur, a -A v. tr. (d. sigur dupA fr.
assurer). Incredintez : te asigur de acest
fapt. Fac un contract cu o societate de asi-
gurare: a asigura o casd. V. refl. MA con-
vulg. MA Intaresc (ca sa nu port grija):
m'am asigurat din spre clamant. Fac con-
tract p. mine cu o societate de asigurare :
m'am asigurat pe soma cutare. V. sigu-
rlpsesc.
www.dacoromanica.ro
ASI
asigurare f. fncredintare. Promisiune
formala. Socletate de asigurare) so-
cietate care, p. o plata oare-care, te asigurd
contra incendiului, grindinii $i a altor ne-
norociri.
,ft asigurat, -A fncredintat. ApArat pin-
tr'o asigurare, pintr'o garantie, pintr'o In-
tAriturA.
* asimetric, -A adj. (a- si metric. V.
simetric). FAT% simetrie. Adv. A zidi asi-
metric.
* asimetrie f. (vgr. a-, fat% $i mettle
din simetrie). LipsA de simetrie.
asimilabil, -a adj. (d. asimilez) Care
se poate asimila.
asImilat, -a adj. FAcut asemenea cu
altii. °fifer asimilat, ofiter necombatant
(medic, farmacist) egal In grad si drepturi
cu unu combatant.
* asimilatiune f. (lat. assimildtio, -finis.
V. asamanacTune). Actiunea de a asi-
mila. $i -albs $i -are.
* asimilez v. tr. (lat. ussimilo, -Ore,
d. assimilis, asemenea). Fac asemenea egalez,
identific. Compar, aseman. Prefac alimen-
tele In propria substantA a fiintel. Fig. Des-
nationalizez.
* asimpteta f., pl. e (vgr. asjimptotos,
care nu coincide, d. a 6 si symplpto, coin-.
cid. V. sImptoma). Geom. Linie dreapta
care se apropie constant de o curbA fArA s'o
poatA ajunge vre-odata. V. Ihnita.
&sin $i asen m. (lat. Osinus, it. dsino,
fr. One, sp. pg. asno). Vechi. Magar. Azi
e introdus tar, dar ca neologizm.
asina f., pl. e (lat. Osina). Vechi. MA-
gArlia.
* asiriologie f. Studiu scrieril, limbil,
istoriii si antichitAtilor Asiriii.
asisf, a a v. intr. (fr. assister, d. lat.
assistere. V. con-, in -, per- si sub-
sist, de-zist). Is prezent: asist la o F-
dintd. V. tr. Ajut : a asista un nenorocit.
Fals azist.
* asIstent, -á adj, i s. (fr. assistant,
lat.assistens). Care asista. Ajutor de far-
macist sad de medic.
* asIstenta f., pl. e. (fr, assistance. V.
con- ;ii sub-sistenta). PrezentA. Reu-
niune, adunare, auditoria: discursu pldcu
asistenfel. Ajutor: esti dator. asistenid nano-
rocifilor. Asistenta publics, apArarea
gratuity a sAracilor care nu pot plati avocatu.
astern n., pl. an (v5us. oslarnd, d. turc.
geagatai aslam, identic cu cum. astelan,
astlan, camAtA). Ps. S. Camatii, dobIndA.
asmattiT V. hasmacTuca.
asmat, V. smut.
* asociat, -A adj. si s. (lat. associates).
Care face parte dintr'o asociatiune, tovarAs.
asociatitine f. (lat. associdtio, - finis).
Unite p. un interes comun, tovarasie, gru-
pare. Fig. Legate: asocialiunea ideilor.
$i -Atte.
ASO
- 130 -
* asociez v. tr. (lat. associare, d. so-
das, sot). Fac asociat, coleg, tovaraa. Unesc,
pun la un loc. Fig. Leg: asociez ideile. V.
refl. Intru in societate, formez 0 asociatiune,
ma Intovarliaesc.
* asolament n, pl. e (fr. assolement).
Agr. Succesiune metodica (rotatiune) de se-
manaturi ca sa nu slabeasea pamintu ai sir
produce eft mai mult.
* asolez v. tr. (fr. assoler, d. sole, bu-
eata de teren supusa culturii). Alternez se-
manatura unui teren.
asonant, -A adj. (fr. assonant, d. lat.
assonans, -antis, care e part. d. as-sonare,
a se potrivi In sunet. V. sun, conso-
nanta). Care se cam potriveate to sunet,
deal nu rimeaza absolut : cuvinte asonante.
* asonante f., pl. e (fr. assonance, d.
assonant, asonant. V. con- ai re-sonan-
le). Potrivirea sunetelor la urma versurilor
mai jos de accent, precum: scindurd cu
tremurd. V. rims.
* asortez v. tr. (fr. assortir, d. sorte,
fel). Reunesc lucruri sou persoane care se
potrivesc: a asorta stofe, flori. oaspefi. A-
provizionez : a asorta o prdvillie. V. refl.
MS potrivesc: aceste colon se asorteazd.
* asortiment n., pl. e (fr. assortiment).
Potriveala : asortimentu acestor color! e pld-
cut. Ciait, depozit de marfuri de acelaal fel:
asortiment de stofe, de mobile, de coloniale.
* aspect n., pl. a (lat. aspectus. V.
prof -re - ai su-spect, spectru). ROA,
infatisare. Fig. Modu de a se prezenta: a-
ceastd intreprindere se prezentd supt un as-
pect politic.
* asperitate f. (lat. aspdritas,-dtis, d.
aspen aspru). Starea luerului la pipait, cum
e marmura nelucrata sal' terenu accidentat,
zgrunturos. Fig. Inegalitate: asperitatea sti-
lului.
* aspic n. (fr. aspic) Racituri din zeama
de came sail de peste care se pun pe lInga
mezeluri.
aspida f. pl. a (ngr. aspida, vgr. aspis,
-idos; val. aspida). Vechi. Viper& Azi. Fig.
Fetnele foarte rea.
* aspir, a -aft v. tr. (lat. ad-spiro sal'
a-splrorsp(rdre. V. con -, In -, re - ai
tran-spar, expir, suspin). Trag aeru
in plAmInl. Trag un lichid cu pompa. Pro-
nunt din git (litera H). V. intr. Pretind, tind:
a aspira la domnie.
* aspirant, -A Adj. (fat. aspirans,-dntis,
fr. aspirant). Care wird, care trage aer sal'
un lichid (V. pompa).. S. in. of f. Care as-
pic& la o functiune: aspirant de ofifer, as-
pirantd la telegraf.
* aspirat, -A adj. aspir). Gram.
(d.
Pronuntat puternic, adica bine suflat, vor-
bind de sunetu H. Adv. A pronunfa aspirat.
'aspiratiane f. (lat. aspirdlio-dnis).
Actiunea de a aspira. Gram. Pronuntare Cu
H. Fig. Pretentiune, dorinta. -- $i .atie.
www.dacoromanica.ro
AST
aspresc v. tr.(d. aspru). Fac aspru (dur):
sardzia aspreste sufletele. Dail un gust as-
pru: fermentaflunea aspreste mush'. Si
Ins spresc.
asprime f. Calitatea de a fi aspru. Fig.
Intensitate: asprimea gerului.. Severitate :
asprimea legllor.
asprlsofirk 1., pl. e (dim. d. aspru 2).
Turita.
asprisor m. Dim. d. aspru (moneta).
aspria, -ie adj. (d. aspru). Est. Cam,
aspru: must asprid de pare. (Sadov. VR.
1911, I, 5).
1) aspru m., p1. aspri (ngr. dspron, alb.
d. lat. asper, ban noa, curet, alb). Morita
veche de argint de valoare variabila. jn
sec. XVI un galben venetian sail un suitanin
(al sultanului) valora 60 aspri. Aaprii cei noi,
care umblau In Mold. ai Munt. pe la 1620,
nu mai emu considerati ca ban, de argint,
ai se Him deosebire Intre vechiu aspru,
care era de argint, ai cal nou (suflat cu ar-
gint), care dupa un timp isi ardta aroma.
De aici expresiunea a-p ardta arama, a-ti
arata defectele (torga, Negot. 214 ai 221).
Leu vechi era tmpartit In 40 de parale, mar
partici,' In 3 aspri (ture. alidd), care se nu-
mead ai lefcdi (Sail,. Inn. Or.).
2) aspru, -A adj., pl. aspri si aspri, f.
e (lat aspen, it. aspro, fr. dpre). Neneted,
zgrunturos: pdrete aspru. De un gust trite-
pator : via aspru. Fig. Intens: ger aspru.
Sever: privire asprd. Adv. Cu severitate : a
vorbi aspru.
aspam, a -a v. intr. (d. spumd). Vechi.
Spumeg.
aster n., p1. uri (turc. astar, captifseala,
d. ar. astar, d. sitr perdea ; ngr. astdri,
alb. strb. bg. aster. V. ceadir ai qatria).
Rar azi (Mold). Captuaeala. Un fel de pinza
groasa de clnepa de acoperit ceva, de stre-
curat s. a.
astaragia m. (d. astar). Vechi. Fabri-
cant on vinzator de astar,
astarlt adv. (d. astd seard). Vechi Trans.
Mold. Deseara, seam asta. V. sears.
* astatic, -A adj. (d. vgr. dstatos, in-
stabil) Fiz. Care e in stare de echilibru in-
diferent: sistenzd astatica. Acele asiatice ale
galvanometrului, sistema a doda ace mag-
netizate egal, legate Intre ale ai aaezate aaa
in cit poli1 de nume contrar sa fie fata'n
fata, ceia ce face ca magnetizmu pamIntului
sa n'aiha Wei o actiune asupra sistemei.
astaa, astattit, a asta v. intr. (lat.
astare. V. sta0). L. V. (numai la Dos.).
StaC, apai, ma prezent. Asist. V. tr. Aduc la
Infatiaare AstiltInd, mai car astind.
asta- In astd-farntl, astil-toanual, asta-
yard, astd-noapte, in iarna trecuta (imediat
precedenta) 5. a.
astareala al aster- f., pl. eli (d. as-
tdresc) Rar azi. CAptuaeala. Azi. LemnSria
care sustine olanele sal' tinicheaaa acoperi-
sultli. $ipcile de care se lipeate tencuiala
tavanului.
.AST - 131 -
astaresc 51 aster+ v. tr. (d. astar).
Rar azi. Captugesc.
astavesc, V. stavesc.
tistazT adv. (astd zi). Azi, ziCa In care
ne :Mtn, Infra ieri gi mine. Timpu actual :
lumea din ziaa de astdzi. Exclamativ. Da
vino astdzi, dar vino °data, da vino In stir-
sit La Car. astdzile, zilele de acorn.
iastereskia, asterase, V. astar..
* astarie I. (vgr. anterla). Zool. Un echi-
noderm numit de popor stea de mare.
* asterisc n., pl. an (vgr. asterlskos,
steluta). Steluta, sewn tipografic care-ti a-
trage atentiunea
* asteroid m. gi n., pl. e (vgr. asteroei-
dis, care seamana a stea). Astr. Planets
-foarte mica. Aerolit, stea cazatoare.
ast-fel on Istfel adv. Aga, In acest
mod. Ast-fel de, asemenea, aga : ast-fel
de lucru. Se pron. dsfel. Pam. numai
,afa. Fats afa-fel, acest-fel.
* astigmatic, -_a adj. (d. astigmatizm).
Afectat de astigmatizm. V. anastigmatic.
* astigmatizm n. (d. vgr. a, ne-, Si
-stigme, punct, semn. V. stigmat). Med.
Turburarea vederii pin stricarea tndoiturii
.cristalinului.
1) astimpar n., p1. inuz. ere. Linigte. A
nu avea astimpdr, a nu fi linigtit. Fdrd as-
.iimpdr, netncetat: a umbla lard astimpdr.
2) astImpar, a -it v. tr. (lat. extempero,
-temperdre. Se conj. ca stImpdr). Linig-
tesc, potolesc, domolesc: astimpdr valurile,
poporu, durerea. V. refl. Ma linistesc, ged
bine : astimpdra -ie (cuv. adresat des co-
piilor).
astimparare f. Astimpar, liniste.
astImparat, -a adj. Linigtit: cop!! as-
:gm/drat
* astmatic, -a adj. (vgr. asthmatlkds).
De astma: afecflune astmaticd. S. m. gf f.
Bolnav de astma.
* astma f., pl. e (vgr. asthma). Med.
Greutate In rasuflare (dispneie, Wu!, ste-
nos). Ob. astm, n., pl. uri (dupa fr.).
* astragal n., p1. e (vgr. astrdgalos).
Anat. Un os de la calcii. Arn. (pl. e si uri).
Brtu care inconjoari capitelu coloanei.
astrahan n., pl. nil. Blana de met
(ob. neagra) creata, lustruita gi foarte fins pre-
parata la sae ca la Astrahan. Pop.-gan.
* astral, -á adj. (lat. astrdiis, d. as-
.tram, astru). De astre, stelar.
astragacT 5i (Mold.) aftarAgacT n.,
-pl. ce (probabit, germ. Cp, gi cu rus. ostro-
_grill, a gelui, on cu ung. esztergdzni, a in-
toarce). Sec. 1.9.0 unealta de lemn tuna
cam de jumatate de metru gi putin Incovo-
iota la un capat cu care cizmaru tntorcea pe
lata cizma cusutil.
astrainez §I -linaz, V. Instrainez.
* astringent, adj. (lat. astringens,
- antis). Chim. Care stringe tesaturile orga-
www.dacoromanica.ro
AST
nizmului (ca sulfatu de zinc, boraxu gi
nele poame crude care fac gura punga").
S. n., pl. e. Substanta astringents.
astrIng, astrIns, a astringe V. tr.
(lat. astringere). Olt. Ban. String, adun: to-
boda sd ma astringa ($ez. 32,70).
astrac, V. astruc.
* astrolab n., pl. e (vgr. astrolabon
fOrganon, organ], d. dstron, stea, gi lam-
°Ono, Ma). Asir. Instrument cu care se ma-
aura odata inaltimea stelelor deasupra ori-
zontului. Planisfer al cerului sail al pa-
mintului. La Cant. astrolav (dupa ngr.).
V. cinie, teodollt.
* astrolog, -Gaga s. (vgr. astroldgos).
Care se ocupa de astrologic.
* astrologic, -a. adj. (vgr. astrologi-
kds De astrologie. Adv. Pin astrologie.
* astrologie f. (vgr. astrologla, d.
stea gi logos, vorbire). $flinta falsa pin
care se pretindea ca se poate ghici dupa
pozitiunea stelelor. Din Haldeia, unde s'a
nascut, astrologia s'a raspindit In Egipt,
Grecia, Italia gi Loath Europa. Cu grad Iti
vine sa crezi Ca nista oameni celebri In
toate timpurile, ca Tacit, Galen, Toma de la
Aquino, Tycho-Brache, Kepler gi altil mii,
s'au ocupat de ia. Fie-care principe avea
un astrolog la carte: pe al lui Ludovic XI
tl chema Galeotti, pe al Ecaterinei de Me-
dicis Cano Ruggieri, amlndoi Italieni. Nu Sc
nastea un copil dintr'o familie mai nobila
fara ca astrologu sä fie chemat sa -gi cer-
ceteze oroscopu. Aceasta absurda supersti-
tiune a disparut in seculu XVIL; degi tot vor
mai fi fiind oarneni simpli care sa creada
In stele.
* astronomy soarna s. (vgr. astrond-
mos, d. dstron, stea, gi nemo, cultiv). Care
se ocupa de astronomic
* astronomic, -a, adj. (vgr. astrono-
mikds). De astronomie. Adv. Pin astronomie.
* astronomic f. (vgr. astronomia). SUM-
ta miscarii stelelor. Originea astrono-
miii se perde In timp. Cel dintii Pitagora a
observat InvIrtirea pamtntului in prejuru iw
si al soarelui gi a alipit sistemei solare pla-
netele gi cometele (190 Inainte de Hristos).
Ptolemed, celebru astronom al gcoalei din
Alexandria, stabili o sistema completa, Pc
care o adoptara toate natiunile; el admitea,
contrar lul Pitagora, Ca pamIntu e centru
universului gi ca toate astrele se tnvtrtesc
In prejuru lui. In seculu XV, Copernic as-.
stronom polon, demonstra erorile lui Pto-
lemeft gi aduse astronomia iar la ideile lui
Pitagora.
* astru n., pl. e ti rar m., pl. a#ri (lat.
astrum, d. vgr. dstron. V. stea). Stea. Fig.
Om ilustru. Femeie frumoasa.
astruc, a -it z. tr. (lat. * astraico,-care,
din astraere cu Int. lui obstraere, aobstrua.
V. destruc). Vechi. ingrop InmormIntez
1-ad astrucat In biserica (N. Cost. 2,33).
Ban. Olt. Serbia. Acoper, Invillesc (corpu,
casa). Gorj. Ascund, dosesc. Bz. Arunc In-
 132
AST
tr'un colt, Intr'un loc tetras : ad astrucat-o
(cinepa) pin casd pe lingo Vatra si pe dupd
sob4 ca sit se zvinte (Neam. Rom. Pop. 3,708).
in Suc. a se astruca asturca
si (aiurea) astrunca azdrunpa, a
se arunca, a se rtpezi, a se avInta. In ve-
astroc (astroacel, set astroace),
chime Si
astruc ai astrup.
astrucamint n., pl. inte. Serbia. Ban.
AcoperemInt
astrucus n., pl. e ai uri Olt. Acope-
remInt.
ast6p, a -it v. tr. (lat. * ex- stoppare, d.
stuppa, cllt; it. stoppare, fr. dtouper. Cp. si
cu lat. stipare, a Indesa, a Indopa, gi cu
con-stipare. V. stupa, destup). Obturez,
obstruez, acoper o deSchizatura: a astupa
o garafd cu un dop, a astupa o spar-turd
in corabie, a-ti astupa urechile cu degetele
ca so nu mai auzi zgomotu.
astupatoare f., pl. ors. Lucru care as-
tupa (astupus, dop, capac). V. obturator.
astupas n., pl. e uri. Astupatoare
(dop ori capac care se prinde de orificiu).
Si stupuip. (Trans. Mold.).
astroc, V. astruc.
* astirtle f. (lat. astlitia). Rar. Viclenie
perfidie.
* asutlds) -pima adj. (fr. astucieux, d.
astute, vicleme, lat. astutia). Rar. Perfid.
Adv. Cu perfidie.
1. asud n., pi. uri (d. a asuda. V. sud 1).
P. P. Suddare. Trans. Asudu calulul, o
plants numitt sudoarea calulul. V. dir-
motin.
2. asud, a -a, v. intr. (lat. ex-szido,
ddre, it. sudare, pv. cat. pg. suar, fr. suer,
sp. sudar. V. sud 4) Scot pin porii pelii,
din pricina caldurii, o umoare ca apa. Mt
aburesc : geamurile ad asudat. Fig. Mt
trudesc: mutt am asudat pin'um relish'. V.
Fac at asude: mi-ai asudat calu.
asudat n. Asudare : cu asidatu n'am
folosit nimica.
asudatara 1., pl. 1. Rezultatu asudtrii
(alergatura, muncti): Warn plictisit de atita
asudifturd.
* asilm, a -it v. tr. (ft. assumer, d. lat.
asszimere. V. consum). lad asupra mea,
nit Instrcinez cu : imi asum rdspunderea
aptulu f.
asumpthine f. (lat. assdmptio, -dais),
Adormirea Maicii Domnului, la catolici.
zida celebrarii Adormirii (15 August). V'
uspenle.
asupra, prep. cu gen. pi care aratt sta-
res sad milcarea Oat. ad-supra). Pe, dea-
supra: atirna asupra capului, multe nena-
rociri ad cdzut asupra NM. Contra : a
porni rdzboi asupra cuiva. raid de, catre:
a avea influen(d asupra cuiva. A-li lua an
lucru usupra ta, 1) a to insarcina cu un
lucru, a-1 lua pe socoteala ta, 2) a-I consi-
dera adresat tie (o vorbi;, o aluziune). Barb.
www.dacoromanica.ro
ASK.
(dupe fr. sur.) Despre: a vorbi asupra filo
sofzii, rom, corect despre filosofie. Vechi._
Vest. Asuprd-mi, asuprd-le, a Ina usuprd
asuprealgt f pl. di. Opresiune, asuprire
asuprdsc v. tr. (d. asupra). Persecut,
oprim, apes, nedreptatesc, lmpilez.
asuprire f. Persecutiune, opresiune.
asuprltdr -ogre adj. pi s. Care asu
prelte.
asurzeso si surzesc v. intr. (lat_
surdescere, it. assordire, fr. assourdir)). Devin
surd : am asurzit de atita zgomot. V. tr. Fac-
surd: m'ai asurzit cu atitea tipete.
1) a* v. ajutator (lat. vzildbam, [imper
fectu lui vat)/ din care s'a facut * vurea,
vrea [ca vream d. vread li -a adaudat mat.
ttrziu m de la pl.], apoi s'a adaugat lat. sic-
Ito [rom. si] ca ai to =etas'', ai s'a facut
reasi [ea la Istrieni], apoi as. Tot asa cele-
lalte pers.: volebas, -at, -dmus, -this,-ebant
ad dat rom. y vureai, vurea, vuream,
vureati, * vurea, apoi vreai, vrea, vream,
vreati, vrea, apoi r,ai, rea [influentat de
ajutatoru are, ar', cum se vede de la
Cost. 1,289, 290 si 309: n'are hi hOlduit, are-
hi rdsdrit, s'are hie ultra), ream, refill, rear-
[ca la Istrieni] Si, In sfIrpit, at, ar, am, aft,.
ar (face). V. voT 2.
2. as si asa (cp. cu turc. hak, fereas-
ct Dumnezeti", si cu rus. ass, cum Sr
poate ? I ", interj. negativt si dubitativt In
sotita de Intrebare: L-ai Visit ? Al! De
unde 21 Se poate 2 L-am gilsitl Al
El, as ? Cum se poate ?
asa si (mai vechi) api adv. (lat. eccum
sic, iaca aaa. V. II). Ast-fel, in acest fel:-
cum iti vet asterne, asa vei dormi. Aseme
nea, ast-fel de: la asa oameni (unor asa
oameni) nu le dad vole. Asa de, ast-fel de,
atita de: era asa de intuneric, in cit nu
se vedea nimic (Mai putin bine fart de:
asa prost and crezi 2). Asa si asa sad
nici ciao, nici asa (fam.), potrivit, modest:.
o cant riot si asa. Cam asa, aproape
ala: cam ass s'a intimplat. laca asa_
(fam.), formula de Incheiere a unel poves-
tiri: iaca ala, mai bdieti I Asa dar, deci,
pin urmare, vrea st zict : asa dar,
ne-am trades. AzT asa, mini asa, se-
zice cInd povestelti despre un fapt repetat:
azi asa, mini asa (de ex., fura), pint) clad-
alost prin.% Se Intrebuinteazt pi chid nu
vrel sad nu poti da un raspuns precis: Da-
ce nu vrei sO mergi? Ala! In ford.,
barb. duet germ. so ern: asa un om, apa o
casd. Rom. corect asa om, asemenea om,
ast-fel de om.
awhisT adv. (rip ai -11 ca'n acelap). Est_
Vechi. Tot ass, asemenea: asasl an NM._
Chear : (total acolo. $1 areas ((Islas),
asesT, asitsT. Azi In Bucov. asas st
$ets (Rar). Chear la Al. ashsT.
Eton, arspAn §i harsad n, pi. die ai
ale (ung. dsd, id.). Trans. Lopatt de fer de-
stipat, hIrlet.--Si ar?ov, pl. oave (slrb. ar§otr
ai a.§ov. Cp. cu acdu, acov). In Vc. hir*aa..
 133
_,A$C
aschie f.l pl. aschii dschii (lat. dssula,
$1
dstula ai ast a, pop. ascia, aschie, surcica
[dim. d. assis, scindura], de unde si it. ds-
.cola, vpv. cat. ascla, pg. acha ; alb. raid,
ngr. dskla. Cp. Cu puschea, vechi, aclaz,
cocleald). Surcea, bucatica de lemn care se
clesprinde chid tai cu cutitu sau cu toporu.
Prov. Aschia no sare departe de trunchl,
copiii seamana cu parintil. In Munt. $1
.haschie.
aschlez v. tr. (d. aschie). Cioplesc lemnu
-tAind aschii.
asichloara, si asehleta f. p1. e Dim.
d. aschie.
aqeitq (ea dift.) si asesi, V. avisi.
asez, a -á v. tr. (lat. ad-sadiare, d.
-sedium, scaun, sedifi, d. sadere, a sedea.
El aseazd, sd aseze. V. asedia). Pun cu
rInduiala: a aseza copiii la math, lucru-
rile in dulap. tntemeiez: a aseza un sat.
Instalez: a aseza pecineva in functiune, pe
iron. V. refl. MA pun cu rInduialit (indite-
rent daca In picioare sad seend pe scaun).
s'a asezat la dreapta 1111 (CInd e vorba de
masa, de a ocupa loc la masa, nu se zice
.corect romaneste de ctt a se pane la math
si nici de cum a se aseza la math, cum
pretind unii semidocti de rAti gust). MA
stabilesc: a to aseza intr'un oral. MA
depun: drojdia s'a asezat. Fig. MA poto-
lesc: urile s'aii asezat,
asezat, -A adj. Pus, solid. Fig. Serios :
.om asezat.
asezilmint n., pl. inte (d. asez). Vechi.
_Asezare. Loc de asezare. Situatiune (a lo-
curilor). Intelegere, Invoiala. Azi. Stabili-
ment. Institutiune : aaezdminte de collard.
asezaterit f., pl. 1. Felu cum Is asezate
lucrurile ori oamenii, ordine. Podis, terasa,
_lac ses Intre altele mai accidentate : in deal
se intinde o asezdturd, pe care se afld satu
iffihoreni. V. grind.
asi, V. asa.
asijderea (ea dift.) adv. (din tom. asi
-ai vsl. strb. takoidere ai takozde, asemenea
Tinalu ea dupa asemenea). Vechi. Azi iron,
.Asemenea, tot asa.
asisT adv. (d. asi, rip). Vechi. Indata.
astsT, V. asaeT.
asteamatu si -at adv. (lat. ex-timi-
Ins, ruda cu teamdt), 'Olt. Mont. In taina
Meet, pe ascuns : a se apropia, a cdlca as-
.deameltu (Teod. P. P. 554,566,637).
asteaptal (imper. d. astept) Iron. La
sfintu Asteaptd, nici-odata, la calendele
g recesti.
ROW, a -á v. tr. (lat. ex-spectare. V.
deOepty aspect). Stair atent ptna vine
..cineva sail se IntImpla ceva: (Wept invierea
morfilor, Am rabdare: no mai pot aatepta.
Fig. Is gata de: armata asteaptd, prinzu
asteaptd V. refl. Prevail, ma tern sA nu se
oil doresc sA se IntImple : and asteptam la
stn atac, la una ca asta.
www.dacoromanica.ro
ATA
asteptare f. Stares celui care asteaptA:
a fi in asteptare. Fig. SparantA: a insela
asteptdrile. Sabi de aeteptare, camera
de asteptat, mai ales la gari.
aoteptitt n. Asteptare lungs on repetata :
en asteptatu vostru s'a tacit mincarea.
astern, -tit, a avterne v. tr. (lat. as-
tdrnere. SA astearna. V. strat). tntind,
lungesc : a asterne mantada pe ptimInt.
PregAtesc : a aflame patu, masa. TrIntesc:
a asterne pe cineva la portant. Acoper : a
astern mormintu cu flori, a Warne flori
pe mormint. Pavez : a asterne soseatia cu
peatrd. Redactez : a asterne pe hirtie a re-
clamafiune. Fig. Raportez, lncondeiez, dad
de gol: a asterne un pangas la judecatd.
V. refl. Alerg grozav, vorbind da s'a
asternut drumului.
aeternere f. Actiunea de a asterne. Ex-
punere, bilant : asternerea socotelilor.
et*termit n., pl. tut, in vest e. Acti-
unea de a asterne adese-ori: am intirziat
cu asternutu. Cela ce se asterne pe pat P.
culcare. Un fel de tesAturA romAneasca intre-
buintatA ca macat.
astersiii (din refute Dumnezeit) interj.
care se adreseaza unei fernei drat urzeSte
ptnza (Munt. s. a.).
at si hat m. (turc. at, cal; bg. at, hat,
armasar. V. bahmet). L. V. Cal bun sat,
armasar. Azi Olt Serbia (hat): impdralu
incalecd pe hatu lui (N. Pl. Ceaur,82). In
P. P. beta, pl. e, iapA. $i hatoeacil, pl.
e (Aricescu, 43).
1) * atac n., pl. ail (fr. attaque). Acti-
unea de a ataca cu arma: an atac de front.
Fig. Izbucnire a boalei, acces: atac de newt.
Lovire, calomnie, insults: atacurile ziarelor.
Fain. Oftica: a merit de atac.
2) attic, a -á v. tr. (fr. attaquer). in-
cep lupta : a-i atacd pe dusrnani. Fig. Com-
bat: a ataca villa. Lovesc : oftica l -a atacat.
Ating, vatam: acidele atacd metalele. RA-
nese, micsorez: a ataca reputafiunea cuiva.
Strict: testamentu se poate ataca V. refl.
Fam. MA of tigesc.
atacabil, -á adj. (fr. aftaquable).
Care poate fi atacat.
atacat, -á s. Fam. Ofticos.
ataman m. (rut. atanln, ad. V. hat..
man). Vechi. Hannan. Azi. Set de pescari
la Dunarea de jos.
* ataraxie f. (vgr. ataraxta, id.). Li-
niste sufleteasca pe care n'o turbura nici o
dorintA ori placere si nici o frica. V. im-
perturbabilitate.
atare pron. demqnstrativ (var. din acd-
tare). Yacht. Azi lit. In aceastA calitate, ase-
menea, ast-fel de: esti milosliv, si ca atare
-
1-al ajutat. Vechi. Azi Trans. Vre-unu, vre-
una: atare om. Pl. tot atare, ca zf acd-
tare ai curare.
 134
ATA
* atasament n., p1. e (fr. attachement).
Barb. Alipire, afectiune vie. Aplicatiune:
atapment la maned.
atasat m. (fr. attache). Diplomat auxi-
liar pe ltngt un ambasador sau un minis-
tru plenipontentiar. Atafat militar sail co-
mercial, agent militar sau comercial alipit
pe ItngA o ambasadA sat, legatiune p. a se
ocupa de chestiunile militare sau comerciale
care intereseaza Cara care 1-a trimes. V.
adjunct.
* atasez v. tr. (fr. attacher. V. data-
sex). Barb. Alipesc, alatur, V. refl. Fig. Ma
alipesc, prind simpatie.
* atavizm n. (d. lat. dims, stramos,
cu sufixu- izm). Asemanare cu stramosii (mai
ales moralA).
* ataxic, -11 adj. (d. ataxie; fr. ataxi-
que). Med. Dezordonat: friguri atdxice.
Subst. Bolnav de ataxie locomotrice.
* ataxie f. (vgr. ataxia, dezordine). Med.
Dezordine In miscarile corpului (cind nu mai
esti stApin pe miscari): ataxie locomotrice.
Sec. 18. (d. ngr.). Abatere morals : ataxia
unui preut.
atagirt ai -6z, a IA v. tr. (d. togirtd,
traista) Munt. Atirn. V refl. MA atirn, ma
tin de cineva : nu te atdgirfa de mine! -
$i tiigfrtez.
atatind adv. (d. atii cu term. lui find).
Palia (1582). Tot attt.
* sateizm n. d. ated. Necredinta In Dum-
nezea.
* atelaj n., p1. e (fr. attelage). Barb. In-
hAmaturA.
* atelane f. p1. (lat. atellanae). Farse
populare romane, jucate trail la Atella (in
Compania), 1IngA Averso de azi.
* atelier n. p1. e (fr. atelier). Loc de
lucrat, oficinA : atelier de picturd, de croitorie.
Totalu lucratoritor din atelier.
* atenea n., p1. e (vgr. Athenaion, tem-
pin Minervei, numitA de Grad Atena). Lo-
cal p. conferente si alte dezvoltari ale stiin-
tei artei. Asociatiune p. a Linea conferente
de stiintA si arta.
* atent, -A adj. (lat. attentus). Cu min-
tea atintita : ureche atenfd, elev atent. Adv.
Cu atentiune
* atentat n., pl. e (fr. attentat, lat. alien-
tatum). Crimes contra persoanelor sail lucru-
rilor, tentativA criminals.
atentator, -oars s. Care atenteaza.
* atentator16, -e adj. (fr. attentatoire).
De atentat, criminal: purtare atentatorie.
* atentex v. intr. (fr. attenter, d. lat.
attentare), Comit un atentat: a atenta la
viafa sail contra viejii cuiva.
* atentiune f. (lat. at-tentio, -Onus V.
in-tentiune). Atintirea mintii, luare aminte:
a da atentiune cuiva. Fig. P1. Preveniente,
trigrijiri; 1-a arittat mil de atenfiuni, a avut
mil de atenfiuni pentru el. Atenfiuml Fii
atent, des atentiune. - Si atentie.
www.dacoromanica.ro
ATII
* atenuent, 41 adj. (fr. attenuant). Care-
atenuiaza : Circuntstanje atenuante, usura-
tome, care micsoreazA viva si pedeapsa (tn
opoz. cu agravante).
* atenuare f. Actiunea de a atenua.
atenuez v. tr. (fr. attenuer, d. tat_
attenuare. V. extenuez). SlAbesc, micso-
rez, usurez: starea de belie nu atendiazd
viva.
aterina f., p1. e (ngr. atherfna). Un fat
de pestisor marin pe care pescaril II pun In
undita ca sa momeasca pestii mai mart
(atherina hepsetus ai ath. pontica).
* aterlsez on -adz v. intr. (fr. atterrir-
atterrissant). MA scobor pe pamInt, vor--
bind de aeroplane. V. amerlsez.
* atest ai 6z, a-A v. tr. (lat. attestari,..
d. testis, martur. V. contest). Certific, asi-
gur, dovedesc: a atesta an fapt.
* atestat n., pl. e (d. a atesta; germ._
attestat). Certificat, adeverinta: atestat de-
absolvirea ;wale primare.
atestatiane f. (lat. attestatio,-6nis).
Actiunea de a atesta. DovadA, adeverinta._
- $i -atie.
ate 0, -Ye adj. ai s., p1. ei, eie (vgr-
Otheos). Fara Dumnezeu, care no crede In
Dumnezea.
* atic, -a adj. (vgr. attik6s). Din sad ca.
din Atica (Grecia). Fig. Delicat, fin: finefd
aticd. Sare aticii, spirit fin, glumii fink
* aticizm n. (vgr. attikism6s). Delica-
tetA de gust to limbs gi literatures (ca at
Aticilor, al Atenienilor, fain de restu Oreciii).
ating, atins, a atinge v. tr. (lat.
attingere, it. attingere, fr. atteindre. V. con-
tact). Ajung, pun mina: a atinge fructele
din porn cu mina, en prdfina. Fig. (fr. tou-
cher). Misc, emotionez: vaietele sdraculta.
I-ad atins. SupAr, ofensez: s'a sirnfit cam
&ins de gluma ta. Barb. A-fi atinge scopu
(fr. atteindre le but) Ild. a-fi ajunge scopu._
V. refl. Vin In contact: m'am atins de un-
gard vdpsit de curind fi m'am murddrit.
Fig. Pun mina (fur sail vatam): nu te atinge-
de banu, de onoarea altuial
atingatdr, -ogre adj. Care atinge, re-
lativ la: atinglitor de meseria asta.
atins, 41 adj. Ofensat. (dupa fr. touché).
Miscat, emotionat.
* atItudine f. (fr. attitude, it. attitti-
dine, care vine d. mlat. aptitudo. V. apti-
tudine). Pozitiunea corpului. Fig. Modu
de a se prezenta, purtare: atitudine ostd d
attnt, V. atit.
atIrcilsesc, atirdlsesc, artfrdi-
sesc artorosesc, arturisesc si
artirisesc v. tr. (ngr. artirdizo ai arti-
rizo, aor. - Irdisa, -(risa, d. turc. artyrmak,
aor. artyrdy, a adauga, d. artyk, mai mutt;
bg. atyrdisam, sirb. arterisati). Vechi. Data_
mai mutt la mezat. Adjudic.
atirn, a -A v. tr. (d. tirnd). Sptnzur,.
agat, (min : a atirna cosnifa de co/lac. V.-
ATI
- 135
intr. Is spInzurat : f uctele attrnd de ramuri
Fig. Depind: asta n'atirna de mine. V. refl.
MA agat: m'am atirnat de ramuri.
attrnetre f. Agatare, aninare. Fig. Su-
punere, dependents : in atirnarea cuiva.
atit, f -a (11d.-d) adj. indef., gen. inuz. °titre,
atitei, pl. atiti, at.tea (lid. atite), gen. m. f.
atitor (lat. * eccum lantern, ,iaca atlt", de
unde s'a facut * ecutint, * acutint, ahtintu,
cum zic Macedonenii, apoi aunt, cum se
mai ziee'n Serbia, la Ttrnareca, si de act
alit pin infl. lui tot din tot alit). Asa de
mare on de mult, In cutare cantitate: atita
0.. alit) ant, alit yin, atita pine, attti(a)
oameni, asa de multi oameni, foarte multi.
Vechi : atita om s'a strins (Nee), asa de
multi oilmeni s'ad shins. Atita rdu (subtnt,
atita rad cit se
ad am eii), nu-mi pass :
spade lapu de peed oil! Atita pagubd
(subtnt. ad am ell), nu-mi pass : S'a supa-
rat ? Atita paguba I Prov. Cite bordeie, a-
titea (11d. atite) obiceie. Adv. alit (vest) si
atita (est), asa de mare, de malt: alit de
milos, alit de bine, alit vd dad, alit slid,
alit (tuba: timp, vreme) al lipsit. Alit (oil
cu alit) mai bine, mai rad, arata o satis-
factiune ori un regret. Corelativ : alit (vest),
atita (est) cif vrei.
* atlant rt., pl. e, ca diamant, si at-
!ante n., pl. tot e, ca name (dupa nu-
mete titanului mitologic Atlante [lat. Atlas
gen. Atlantis], prefacut in munte si con-
damnat sa tins ceru si pamtntu pe umeri).
Carte In care-s hart) geografice ori tabula
anatomice, tecnice s. a. Anat. Prima ver-
tebra pe care se sprijina cape. S. n. si m.
Arh. Coloana, suport In forma de barbat.
(V. cariatida). Fats atlas si atlaz,
p1. e si art.
atiaz n., pl. uri (hirc. atlaz, d. ar.fitlas ;
ngr. &Uzi, bg. strb. atlas). Satin. In est
vulg. aclaz.
* atlet m (vgr. athletds, d. &Nos, lupta).
Luptator la jocurile solemne ale vechii Gre-
ek Luptator, gimnastic. Fig. Om robust. V.
gladiator, boTnic, pehlivan.
* atletic, -a adj. (vgr. athletik6s).
De atlet.
atmoscaf n., p1. e (vgr, atm6s, abur,
si skdphe, luntre). Alt nume lid. piroscaf.
* atmosfera f., pl. e (d. vgr. atm6s,
ahur, si sphaira, sfera), Aeru care Invaleste
tot pamintu. Masura forte) aburului dintr'o
marina (1 kg. 033 pe un centimetru patrat) :
presiune de zece atmosfere. Fig. Mediu In
care traim: atmosfera de intrigi. A face
Luiva atmosfera (fay.rrabila sad nu), a pre-
gati publicu pentru sad contra lui. Inal-
timea atmosferel, dupa Invlitatu francez
Biot, e de 40,000 de metri. Presiunea atmos-
ferei pe un om de marime obisnuita e de
17,000 de chilograme, care-s contrabalantate
de reactiunea fluidelor din corpu nostru.
Astronomia zice cs toate planetele si sate-
litii tor, afara de luny, ad atmosfera.
* atmosferic, -A adj. (d. atmosfera
dupa sferic). Al atmosferes.
www.dacoromanica.ro
- ATR
atnam V. ahtinamea.
atocma, V. tocma.
atocmescsi atocmez, V.tocmesc.
* atom m. si vechi n., p1. um si a (lat.
dtomus, d. vgr. dtomos, indivizibit, care nu
se poate taia de mic ce e ; fr. atome. V.
tom). Chico. Corp foarte mic presupus ca
nu se mai poate divide si din care se com-
pun moleculele corpurilor simple. Fig. Lucru
foarte mic fats de altu : oamenfi is nista
atomi in univers,
* atomic, -ift adj. (d. atom ; ngr. ato-
milcos). Relativ laatomi. Teoria ato-
mica, fundata pe proprietatile atribuite
atomilor si combinatiunilor lor chimice.
* atomist, s. (d. atom; ngr. atomic.
its). Partizan at teoriii atomice.
* atomizm n. (d. atom ; ngr. ato-
mism6s). Doctrina filosofilor care pretind sa
explice formarea universului pin combinarea
spontanee a atomilor. Teoria atomics a chi-
mistilor.
* aton, -A adj. (vgr. dtonos, d, a-, /Ara,
si taws, ton). Med. Fara expresiune, fara
vigoare. Gram. Fara accent.
* atonic, -Et adj. (d. atonic. V. tonic).
Care rezulta din atonie.
* atonie f. (vgr. atonla). Slabiciune fizica
sau si morals. Gram. Lipsa accentului: a-
Ionia unei silabe.
atotputernic ori a-tot-puternIc,
adj. Omnipotent, care poate tot.
atotputernicie si a-tot-puternicie
f. Omnipotenta, putinta de a face tot.
a-tot-stiuter, -ogre adj. Omniscient,
care stie toate. $i atotst,
a-tot-tultor sad -tinater, -oare adj.
Care staptneste toate. Dumnezeu. $i
atott-.
atotvazator si a- tot - vazator,
-oars adj. Care vede toate.
* atrabilar, -fiL adj., (fr. atrabilaire, d.
lat. atra, neagra, si bilis, bad, here). Melan-
colic, trist, posac, mocnit.
* atractiv, -a adj. (lat. attractivus).
De atractiune, atragator: luta atractivd a
magaetului. Fig. Simpatic : persoand atrac-
tivd.V. respingator.
* atractiune f. (lat. attractio, -anis. V.
tractiune). Fiz. Puterea In virtutea careia
corpurile si partite aceluiasi corp se atrag
reciproc. $i stractie. Toate corpu-
rile naturii se atrag mutual In raport direct
cu volumu si rovers cu patratu distantelor;
asta e atractiunea planetary, o mare lege pe
care Newton a demonstrat-o si care e cel
mai frumos titlu de glorie al sad. Pintr'tnsa
a explicat miscarea planetelor, tntoarcerea
cornetelor, fluxu si refluxu marii, turtirea po-
lilor s. a. Dada aceste corpuri nu cad uncle
peste altele, cauza e ca-s dotate'n acelasi
timp cu 0 forts de impulsiune care neutra-
lizeaza puterea atractiva ; miscarea circulars
e rezuitatu combinatiunii acestor dour forte.
Se numeste forte de coeziune sad atractiune
moleculara aceta care se exercita Infra par-
tite aceluiasi corp pin contactu imediat.
ATR
- 136
* atrag, atras, a atrage v. tr. (lat.
aftrahere. V. trag). Trag spre mine: mag-
netu atrage fern. Fig. Fac sh priveasca :
lumina Ili atrage privirea. Fac sA viral:po-
lite/a te atrage.
atratel, V. °trate!.
* atrepsie f. (gr. medical atrepsia, vgr.
rithreptos,nenutrit, d. trepho, nutresc).
Med. 0 bora grea a copillor de MA ctnd
mantncA mull oi tot slAbesc din cauza cA II
s'a stricat stomahu dindu-li-se prea devre-
me hranA solids. Pop. boald cineascd,
sdcote, sdhote of zdlezit.
* atribuT yi (rar) Tesc, a -I v. tr. (lat. at-,
tribizere, it. attribuire, fr. aftrzbuer. V. con-,
dis- si re-trIbuT. Ed atribui, tu atri-
bui, el atribuie, sd atribuie). Dais, acord, re-
cunosc: 41 atribuie lie premiu. Imput, arum
In spinarea cuiva : a atribui cuiva cauza
anal nenorociri.
* atribut n., p1. e (lat. attribdtum). Ceia
ce e propria, (particular) cuiva : imensitatea
e unu din atributele lui Dumnezed. Simbol:
o sable, o balanfd slut atributele Dreptrifii,
Log. oi Gram. Ceia ce se afirma sail se neagA
despre subiectu unei propozitiuni, vorba
care face asta.
* atributiv, -1t. adj. (d. atribut; fr. at-
tribufif). Care cuprinde un atribut adjec-
tiv, verb atributiv.
* atributhine f. (lat. attriblitio,-dnis).
Actiunea de a atribui. Lucrare care e db
competenta orl In sarcina cuiva: asta nu e
in atribufiunile mete. Parte din administra-
tiune asignatA unui functionar : atribuliu-
nile unui primar. Si -utie.
* &Arid n. (lat. atrium). Vestibulu (tinda)
sail ai curtea interioarti la Romani
* atroce adj. (lat. dtrox, atrdcis). Cum-
plit, crud, grozav, *gems: spectacul atroce,
dureri atroce. Adv. In mod atroce. F. p1.
cp. cu eficace.
* atrocItate I. (lat. afrdcitas,-atis). Cru-
zime, fapta atroce.
* strobe f. (vgr. atroulda, d. a-, WA, oi
trophe, nutriment). Med. Mare slabire a unui
organ nehranit sad netntrebuinfat mutt timp,
* atroflez v. tr. (d. atrefie; fr. afro-
phier). Cauzez atrofie. V. refl. Un organ Id-
sat malt limp in parelsire se atrofiazd.
* atropin& f., p1. e (d. dtropa belladonna,
In bot. mAtrAgunA"). Chim. 0 substanta ye-
ninoasa (alcaloid) care se scoate din rAda-
cina fnatragunei (Se Intrebuinteaza la opera-
tiunile Mute la pupils ochiului din pricing
ca are proprietatea de a dilate enorm tesa-
turile organice).
* atu si atoll n., pl. atuuri (fr. about
d. d tout, p. tot, p. toate). La joc, carte de
coloare care le tale ,Si le bate pe cele-lalte.
V. coz, trout.
atuncea (ea dirt.) of attincT adv. (lat.
pop. ad tune,* attuncce, d. ad, la, oi tune,
atunci; sp. entonces). In acel timp (trecut
on viitor): Uncle erai atunci? Ce vei face
www.dacoromanica.ro
- AUA
atunci? In acest caz : daca e asa, atunci
lmi pare bine. Pe atunci, In acel timp
mai departat, In vremea aceia.
attincesT, -1sT si -easT adv. Veclu.
Chear atunci pe foe, tndatd.
atapdc, V. otapoc.
eta f., pl. e (lat. acia, acies, fir de
afA" of ascutiS, front"). Fir de cusut on de
legat: a vizi afa'n ac, ald alba sad neagril.
Unde-i afa suplire, dcolo se rupe, unde-i
saracie, acolo yin mai multe nevoi. A fi m-
ad cu afd, albd a se observa bine (o min-
ciunA). A te trage afa, a te mina soarla
(firu vietii). Fam. Front, linie: escadronu'n
afd. Fibril In carne on In plante. TAio de
cutit on de brid. Adv. De-a dreptu: a
merge afd acolo (V. struna, ciriple).
Fam. Ofifer de afd, ofifer de administrafi-
une, pesmefar.
stag, a ataga, V. scat.
atT v. ajutator, V. am 1 si as 1.
sties f. (d. afd). AtA suptire care se
vinde IndrtitA pe mosor. Un fel de pima
suptire de coloare variata. 0 holt (sud).
atigan, V. tigan.
affn si atid, -tit, a -etit si a Arline v.
tr. (lat. attinere, pop. *attenere. Se conj.
ca fizz). Pindesc: a afinea calea cuiva. V.
refl. Plndesc, Is atent: aline -te la poartd t
atInez v. tr. V. IntInez.
atintesc v. tr. (d fintd. V. tintesc).
lndrept, pironesc, fixez: si-a afintit °chit
spre el, asupra lui
atintit, -fft adj. Fix, atent (vorbind de
ochi): privirile tuturor erad afintite asupra
lor. V. 'acid.
appeal& f. p1. ell. lnceput de adormire.
appesc v. intr (imit. ca of a fipa oi
rip, sipot, apd care tlsneste sad pleura. Cp.
cu a picura de somn).incep sa adorm, aro-
mesc. Vechi a se afipi.
atisoara f. (red. aril). Joc care consi-
sts dintr'un cerc de ate pe care unu-I tine
cu degetele amtnduror rutnilor, si altul-I is
tot aoa dlndu -i diferite forme.
alit, a -it v. tr. (d. fifd, adicA deprind
sa suga", ca pruncu, la lnceput, nu suge.
Cu Wilma §i fr. attiser n'are legatura). Ex-
cit, aprind: a afifa focu. Fig. indemn, sti-
mulez, instig: bogdfia afild poftele hofilor.
atds, -oils& adj. (d. afd). Tenace, fi-
bros, care nu e (raged: came afoasd. Fig.
InclarAtnic, persistent: om afos. V. carpift-
nos, teTos.
1) all verb. V. am.
2) all conj. (lat. aut, sad, on ; it. o, od,
pv. o. oz, fr. pg. cm, sp. o). Rar. Sad, on
(disjunctiv) : Ad tu, ad el. Oare (interogativ):
Ad nu ftil ? Ad doard nu fill ?
3) ag, interj. de durere sad oi de mirare
Ad, rdd and doare I Ad, da frumos el
adace adv. (lat. ad-hacce, de unde s'a
 137
AOA
facut * aace, apol adace, ca 5i In coace din
.eccu-har-ce). Dial. (Trans. a. a.). in coace.
V. coace.
aria f. (lat. uva). Ps. S. Poamil, struguri.
Azi. Olt. (Do lj). Un fel de struguri cu boabe
mici ai dese.
and (est) si auz (vest), a auzi v. tr.
audire, it. udire, vpv. auzir, fr. ouir,
sp. oir, pg. cuvir). Prind (percep, primesc)
cu simtu auzului, simt sunetu: a auzi o
'orbit, age past, truzetu. Aflu : am auzit c'a
n'am auzit nimica despre asta. As-
cult, cercetez : a auzi marturii. Mai auzii una I
exclamatiune ironica la auzu unei veati
Sit to -audd Dumnezei i exclamatiune
pin care dorim sic se Implineasca urarea sail
dorinta cuiva. Sit auzim de bine! formula
<le salutare la despartire. la'uzi I (din is
auzi), exclamatiune de atras atentiunea asu-
pra unui zgomot, unui ctntec sau unei vesti
surprinzatoare. Aud ? vorba pin care aratAm
kit aateptam ordinu sail ca n'am auzit bine
ce s'a zis 5Fdorim sa se repete vorba (mai
intim sail mai obraznic ,ce 2', mai politicos
.,poftim
* audient, -A adj. ai s. (lat. dudiens,
- antis; germ. audient). Care e primit numai
sa audit lectiunile, dar nu e primit la examin.
audienta f., pl. e (lat. audientia; fr.
audience). Primirea persoanelor care vor sa-ti
vorbeasca: ministru acordd audienfd azi ;
a obfinect o audienfd. $edinfA In care jude-
catorii tntreaba partite, asculta apararea yi
judect. (Audintele-s publice, dar dacii dez-
liaterile pot fi vAtamatoare ordinii publice
ori bunejor obiceiuri, judecAtorii le pot face
secrete. In ori-ce caz, sententa se cla pu-
blicamente).
audlez v. tr, (d. lat. audire, a auzi).
Aud, ascult, asist la: audiez un curs la uni-
wersitate (Barb. ca gi radiez 2. Corect se zice
and, ascult on asist).
auditiv, -A adj. (d. lat. audilus, auzit,
cu sufixu -iv; fr. auditif). Al auzului, acus-
tic: nervu auditiv.
* auditor, -care s. (lat. auditor).Care
aude (asculta) un discurs on un curs: au-
.ditorii unui profesor.
* auditOr14 n. (lat. auditorium). Sala
de curs on de confercnte. Persoanele adu-
nate acolo.
* audithine f., (lat. auditio, -oats). Ac-
fiunea de a auzi, de a asculta : audifinea
marturilor. Auzirea unei piese muzicale (safi
ai literare): audifiune muzicald.
* augment n., pl. e (lat. augmentum, d.
augere, a adauga). Adaus, marire. Silaba a-
daugata Inaintea unor timpuri ale verbelor
greccati ori ale altor limbi.
* augmentativ, -A adj. (lat. augmen-
tains cu sufixu -iv ; fr. augmentatif). Gram.
Care arata augmentarea (mtrirea) ca foarte,
tare, arhi-, -an; -of : -01 din broscoi" e un
sufix augmentativ. S. n., pl. e. Cuvint aug-
mentat pin aceste afixe. V. diminutiv.
www.dacoromanica.ro
AUR
augmentafiiine f, (lat. augmentritio
-finis). Actiunea de a augments. $1 Attie
ai are.
* augmentoz v. tr. (lat. augmentare).
Maresc, sporesc : a augmenta o leafd.
anger sau adgur m. (tat. augur, du-
guris). Preut roman care ghicea viitoru dupa
strigatu pasarilor.
* aDgar s. n. V. auguri0.
*au- ai augurez v. tr. (lat. duguro, -dre,
urez, al duguror, -dri, prem. V. urez, I-
naugurez). fires : augurezcuiva victorie.
Prezic, deduc : ce sd augurez din asta ?
au- $i aOgural, -A adj. (lat. augura-
Us). De ariguri, at afigurilor ftlinia atlgurald.
au- ai anger14 n. (lat. augurium).
Prezicere, semn pin care ghiceati viitoru :
Pasdre de bun (de red) augured. Mal
putin bine akier, pl. tut V. ogur.
aNgust m., gen. a! lui (din forma mai
veche Avgust, d. ngr. dvgustos, lat. Augus-
tus). Numele Intuit a opta (nurnitA aaa In
onoarea Imparatului Arigtist). $i Adgest
ca forma mai noua.
adgiist, -A adj. (lat. augustus,
augere, a mad. V. adaug). Venerabil, ma-
ref, care impune respect (epitet suveranilor
$i altora): augusta lui persoand.
* augustin, -a adj. 5i s. Calugar sat
calugarita din ordinu sfintului Augustin.
auT $i -Tese, V. haul.
auTied, V. aoleo.
* Sul& f., pl. e (lat. aula, d. vgr. ante).
Mare sala p. solemnitati Intel) universftate
sari in altA acoala. Fals aula.
aulea, V. aolen.
* antic, -A adj. (vgr. aulikos). Al curtii
suverane. Consilier antic (In vechea Ger-
manic ai Austrie), titlu de mare distinctiune
acordat tnaltilor functionari $i profesorilor
Mai corect ar fi &lane.
aulm, V. adulmec.
aur n. (lat. aurum, it. sp. oro, pv. aur
fr. or, pg. ouro). Un metal pretios galben
lucitor ai grail din care se fac moncte. Cela
ce luceate ca aunt : pdr de aur (blond). Fig.
Bogatie: setea de aur. Viitor de aur, splen-
did, fericit. lnimd de aur, plina de bunatate.
Auru e eel mai pur, mai ductil 5i mai
maleabil metal. Poate fi redus In foi de gro-
simea a 1125,000 de milimetru. Greutatea
ape; fiind de 1, a aurului e de 19,32. Se to-
peate la 10350 ai se face verde. Se gaseate
mai adese-ori in pamInt In stare putt saa
nativA In Brazilia, Chile, Mexic, California,
Australia ai Alaska ai putin ai In Transit-
vania. $i unele rluri poarta aur. Un chilo-
gram de aur pur valora 3460 de franci
Inainte de 1914. E de 15 ori $i jumatate mai
scump de eft argintu. Auru a Post pentru our
tot-de-a-una semnu bogatiii si al puterii. Al-
chimigtii ti atribuiari proprietati supranaturale
ai se Incercei sit prefaca alte metale In aur.

AUR
aurar m. (lat. aurarius). Argintar. Cu-
legator de aur din dull safe si din munti.
V. rudar, ziatar.
aurat, -rt adj. (lat. auratus). Vechi
(Dos.). Aurit. Azi (hunt 7) S. f. Margarita.
aurarie f. (d. aur). Cantitate de aur,
lucruri de aur.
aural, -Ica adj., pl. ei, ele (d. aur). P.
P. Aurifi : mdr aurel.
* aureola f., pl. e (fr. aureole, d.
aureolus, aureola, de aur). Nimb, cerc
minos cu care pictoril Inconjoara capetele
sfintilor. Fig. Stralucire, nimb, renume : au-
reald de glorie.
auresc v. tr. (d. aur). Poleiesc cu aur
Vechi gi aurez. In Trans. $i intrau-
resc (Sincal) si inauresc.
* auricular, -A adj. (lat. auricularius).
Relativ la urechi. Martur auricular, care a
auzit chear el ; deget auricular, cel mai mic,
cu care to scobesti In ureche.
* auricula f., pl. e (aurlcula, de unde
vine gi ureche). Anat, Lobu urechii. Des-
partitura a inimii.
* aurifer, -A adj. (lat. durifer, aurl-
fera, aurum, aur, si ferre, a purta). Care
d.
contine aur : teren aurifer.
* auripigment n., pl. e (lat. auripig-
mentum, pigment de aur). Min. Sulfurs de
de arsenic (Ass Ss), cristalizatA in lamele
aurii, Intrebuintata In pictura. Barb. orpi-
ment (fr. orpiment).
aurft, -A adj. Poleit cu aur.
si foarte urit daurit (dupa fr. dote).
aurin, -le adj. (d. aur). Ca de aur
hirlie aurie.
* aurora f., pl. e (lat. aurora). Zori, lu-
fnina care precede rasaritu soarelui. Fig.
1nceput : aurora vigil. Aurora bo-
reala, un meteor luminos care se vede pe
car In spre nord. Acest fenomen e des
In Islanda, Scandinavia, Laponia, Siberia. E
un fel de cerc aprins, din care pleaca raze
de lumina. Aurorele boreale-s un bine pen-
tru tarile nordului, cA -s imobite si le lurni-
neaza in lungile for nopti de iarnA. Ele-s
legate strins de magnetizmu terestru si su-
prima proprietatea acului magnetic. Sint si
aurore australe, la polu sudului.
* auscultathine f. (lat. auscultdtio,
-dais). Med. Ascultarea bAtAilor inimii, a zgo-
motului respiratiunii sail a tusel p. a con-
stata gradu sanatatii. Si atie si -are.
* auspicia n. (lat. auspicium, d. avis,
pasare, si speCere, a privi). Ghicire dupa
zboru pasarilor la Romani. Fig. P1. Supt
fericite auspicii, cu aparenta de succes.
Supt auspicrile cuiva, supt protectiunea lui.
* auster, -a adj. (lat. austerus, d. vgr.
austere's, uscat, teapan). Riguros, sever : dis-
ciplind austerd, caracter auster. Adv. In
mod mister.
* austeritate f. (lat. austeritas, -dint
Rigoare, severi tate.
www.dacoromanica.ro
138
AUT
* austral, -A adj. (lat. aastralis, d.
duster, austru). Meridional, de sud : paid
austfal.
* austriac, -A s. si adj., pl. iecl, &c
(it. Austriaco ; mlat. Austriacus ; ung. Osz-
trdk). Din Austria.
* austro-ungar, -A s. si adj. Din
Austro-Ungaria.
austru n., pl. inuz. a sail art (lat. dus-
lat.
ter, it. dustro). Vintu de la vest In vertu
hi-
Munteniii 0 de la sud to estu Munteniii.
O casa cu fata spre austru (Bz.), cu fata
spre sud. Fals austru (Cdr.). V. vfnt.
ausel in., p1. et (dupa HijdAu si Acad.,
dim. d. nirom. aur, mosneag, d. tat avus,
bunic ; mai probabil, d. lat. pop. aucellus,
var. din auccella, avicella, cristel, dim. d.
avis, pasare; it. uccello fr. oisel, apoi oi-
seau, pasare. Din aucellus s'a facut * aucel,
apoi, dupa frumusel, ousel. V. avion). 0
pasarica foarte mica cu penele cafenil, ce-
nusil si galbene aurii, numitA si sfredelus,
ochiu boului sf tartalac (regulus cristatus).
Alta pasarica, un fel de pnigoi, cu spinarea
rosie, cu aripile CI coada neagra, iar Incolo al-
burie, care -51 face cuibu attrnat, ca si ganguru
(aegithalus pendulirus): Sta atirnat, ca p
pungutd albd de lind. un crab de auset It
lesuserd doud pdsdrele sf firtiserd in el
doud rIndurt de ausel. (Sadov. VR. 1930,
9-10,194). Ausel de stuf, un fel de pitigos
mai mare (17 c. m.) care are o lunga mus-
tata neagra (pandrus bidrmicus). V. pi-
t/dice.
Fals * aatarkie f. (vgr. autarkeia, d. autos,
Insumi, si arkdo, tut ajung, mi-s destut. Ob.
ar trebui sa fie -cie). Independenta econo-
mics (adicA sA n'ai novoie de a importa)-
Fals - aurie, dupa eparhie s. a.
* autentic, -A adj. (vgr. authentilcds,
d. authentes, garant). In formele cerute de
lege : act autentic. Sigur, adevArat: /apt
autentic. Adv. In mod autentic.
* autenticitate f. (d. autentic fr. au-
thenticite). Calitatea de a fi autcntic.
* autentffic, a -á v. tr. (d. autentic si
-fic ca'n modific ; fr. authentiquer, germ. au-
thentzfizieren). Fac autentic, legalizez.
* auto- si (mai rat) auto- (d. vgr. autos,
Insust, singur, ca In autdmatos, automat..
Cp. cu samo-var), prefix care triseamna In-
sus', singur, de la sine, pin sine" s. a.
* autoblografie f., (nub- si biografie).
Biografia to Malta chear de tine.
* autocefal si -al, -A adj. (vgr. auto-
/aphis, d. autos, Insust gf kephale, cap).
Independent (fata de strainatate) : biserica
romdneascd a autocefald de la 1835.
autocefaife f.. (d. autocefal). Inde-
pendentA bisericeascA.
* autoctdn, V. autohton.
autocrat, -A s. (vgr. autokrates, d.
autos, Insumi, yi kratio, domnesc). Suveran
absolut.Vechi aftocrator si autocra-
tor (ngr. aftokrator si vgr. auto-).
AUT
- 139
autocratic, -A adj. (d. autocrat ; fr.
-Nue). De autocra(ie: cavern autocratic. Adv.
In mod autocratic.
* autocratie f. (vgr. autokrdteia). Gu-
vernament absolut al unui suveran.
autocrific, -A adj. (auto- al critic).
De autocriticii. S. f., pl. t gi e. Critica pe
care ti-o fact singur.
* auto-da-fe n., pl. earl' (pg. auto da
fe, sp. auto de fr, act de credintA). Arderea
vinovatului pe rug in timpu Inchiziliunii.
Fig. Iron. Aruncare in foe, ardere: a face
an auto-da-fe din biblioteca ta.
* autodidact, -A s. (vgr.autodidaktos,
d. autos, Insumi, gi diddsko, Invat). Care a
invatat singur (fArA profesor).
* autodidactic, -A adj. (d. autodi-
dact sal) auto- gi didactic). De autodidact.
Adv. In mod autodidactic.
* autograf, -A adj. (vgr. aufdgraphos,
d. autos, insumi, gi grdpho, serif°. Scris
chear de mina autorului: scrisoare autogra-
fd, S. 11, pl. e. Scrisoare autografa. Instru-
ment care-41 reproduce exact scriitura
* autografic, -A adj. (d. autograf saa
auto- gi grafic). De autografie. Adv. Pin
autografie.
autografie f. d. autograf). Reprodu-
cerea exacta a unei scrisori on al unui de-.
semn printro {Arica de peatra saa o hlrtie
preparatA.
autograflez v. tr. (d. autografie).
Reproduc pin arta autografiii.
* autohton, -A s. (vgr. autahthon, d.
autos, insugi, gi hthon, pamInt). Pamtntean,
indigen, bAstinas, originar din mare vechime
pe acelasi pAmtnt. Adj. Pamtntenesc: popu-
lafiuni autohtone. V. aborigen gi ve-
netic.
* automat, -A adj. (vgr. auidmatos,
spontanea, care se migcA singur. Cp. cu
samo-var). Care se misca singur: masind
automata. S. n. pl. e. MaginA care imiteazA
miscArile animalelor. Fig. Om prost care lu-
creaza dupa cum fl Indeamna altii V. au-
tomobil gi mameluc.
* automatic, -A adj. (d. automat).
Care functioneazh pin mijloace mecanice:
pistol automati... Fig. Fara vole, machinal:
migrd I automatice. Adv. In mod. automatic.
automatism n. (vgr. automatismds).
Caracteru lucrulur automatic.
* automdbil, -A adj. (cuv. ibrid, d.
auto- gi mobil; fr. automobile. Cuv. coreet
ar fi lost automat). Care se migca fora cat
(adica printr'un motor cu abur, electricitate
g. a.) vorbind de vehicule: o tritsurd auto-
mobil& S. n., pl. e. Trasura automobile.
Se zice des gi rail gi -ii gi otomobil. Prima
tncercare a unui automobil cu abut* fu a lur
Cugnot, la 1769. La 1831 s'aa pus In functi-
rine to Anglia omnibuse cu abur. La 1875
Bolide facu un automobil cu care merse, In
www.dacoromanica.ro
- AUT
1878, de la Paris Ia Viena. La 23 Octohre
1883, Belmont gi -a brevetat la Paris un auto-
mobil de lemn cu o masinA de bronz cu
toate caracterele motorului actual, In spe-
cial ale carburatorului. El a lucrat 15 ant la
inventiunea lei perfectionind-o, dar a merit
sarac. Primu care a pus In practicA motoru
Cu benzinft fu Daimler to Cannstatt (Bava-
ria) gi, aproape In acelagi timp, Benz, In
Mannheim, in unri 1886. Motoru lui Daimler
fu perfectionat In Francia. Alt inventator fu
gi Siegfried Markus, mort la 1899 Ia Viena.
Sint 01 automobile cu spirt gi cu electricitate.
* automobilist, -A s. (d. automobil).
Care tie sa mine automobilu.
* automobilizm n. (d. automobil).
Sportu de a umbla cu automobilu.
* autondm, -A adj. (vgr. autOnomos, 6-
autos, insugi, gi ndmos, lege). Care are le-
gile sale proprii.
* autonomie f. (vgr. autonomia). Li-
bertatea de a avea legi particulare.
* autonomist, -A s. gi adj (d. autono-
mic.). Partizan al autonomiii.
autoplastie f. (auto- gi -plastie din
rino-plastie). Chir. Operatiunea pin care se
Inloculegte o parte perduta cu alta luatA tot
de Ia acea persoanA.
* autopsie f. (vgr. autopsia; d. autos,.
tnsugl, gi Opsis,vedere). Med. Examinarea
anatomica a caidavrului ca sa gill' cauzele
111011ji. Fig. Cercetare amAnuntita.
* autor, -ogre s. (fr. auteur, d. tat.
auctor). Creator, facator : Dumnezeit e au-
torn lumil. Faphritor: autora and crime.
Scriitor de earth Cartea unui autor: a stadia
au autor, Vechi after Oita Our?)
ducia rus. dvror.
autoritar, ...A adj. (fr. autoritaire).
Care are caracteru autoritatii excesive, ar-
bitrar: om, ordin autoritar. V. ucaz.
autoritate f. (ff. autoriti, d. lat.a uc-
tOritas, -Otis). Putere legitima carela trebuie
si i to supui: autoritatea legilcr, a pada-
(dor. Administratiune publics, govern: re-
prezentant al autoritclfil. Autoracitile civile
ci militare, functionaril civili gi rnilitari. Fig_
Putere moral/4 consideratiune: se bucurd de-
mare autoritate. Opiniunea unlit scriitor
serios: autoritatea lei Platone. Scriitoru
serios tnsusi: Platone e o autoritate. A face-
arttoritate,.a-ti impune parerea intfo stiintA.
autorizatitine f. (fr. autorisation),
Actiunea de a autoriza.Si -ape si -are.
autorlzat, -A adj. Care are autori-
tate. Fig. Competent: scriitor autorizat.
autorizez v. tr. (fr. autoriser). Dau pu-
tere, Imputernicesc, dart vole, date drept: a
autoriza pe cineva sd lucreze in numele
tad. Indreptatesc.
autotipie f..(d. vgr. autdlypos, d
autos, Insult: gi typos, tip). Civa de zinc
luat dupA o fotogralie. Procedura dupa care
se face asemenea diger.

AUT
* autumnal, -a adj. (let. autumnalis, d.
autumnus, toamna). De foam* tomnatic:
pinata autumaale.
* auxiliar, -a adj. (tat. auxillarts, d.
auxilium, ajutor). Care ajutA: armata auxi-
tiara. Serviciu auxiliar, serviciu oamenilor
care nu-s destul de robustl p. serviciu mi-
litar, dar care-s luati In timp de razbol p.
lucrAri mai usoare. Gram. Verbe auxiliare
sat) alutatoare), acelea care le ajutt pe
altele In compozitiune : am fost, a fi mars,
voT trace, urmeaza sd vind.
1) adz n., p1. uri (d. and, a auzi). Simla
-cu care urechea prinde sunehi : duke la
auz. Auz muzical, ureche acest copil are
auz bun. A lua auzu a asurzi : era un
Judd de-ti lua auzu. In auzu cuiva, rum
In eft sA audt cineva: a declarat In auzu
t uturor.
2) adz v. tr. V. aud.
auzit, -a adj. Ceia ce e auzit. Din au-
=Ref auzind, pin auz, pin auzire: a data
un cintec din auzite, nu dupd note. Pe
auzite, dupe cum al auzit: aid nu merge
pe auzite, ci pe vdzute.
avaTet si hay- n., pi. art (turc. ar.
avaid, venituri). Verld. Taxa incasat8 de
dome sail de boierl de la cei numiti Intro
functiune, de la Wont acne, poduri, War'
v. a. Ad. Iron. Impozit arbitrar. Pop. Taxa
p. trecerea uni pod, p. a face tuica la ca-
zanu altuia g. a. V. ilium.
* avalansgt 1.. pl. e (fr. avalanche, pv.
.avalanco, it. valanga, lomb. piem. lavanka.
Lbk. 4807). Ztpadt care se prabugegte din
munti gi care poate cauza nenorociri.Se zice
i lavind, 4., pl. e (it. /aPfna, lat. labina).
V. vijoT gi pornitura.
avalma, V. valma.
* avampost, V. avanpost.
1) Ryan n. V. havan.
2) Ewan, -à adj. (tore. havan, d. ar.
havvan, perfid, tradator ; ngr. awfulfs, Ca-
lomniator; slrb. avan). Grozav, impetuos,
feroce, salbatic : om avan. Adv. Pop. Aid e
.avan de bine I In Trans. Buc. avam.
* avangarda f., pl. a gi drzi (fr.avant-
garde). Garda din aintea armatei In niers.
V. ariergarda.
avanie si (vechi) avanie f. (ngr. ava- avenit n., pl. uri (d. avin). Vechi. Vest.
nia, d. avant% calumniator; fr. .avanie. V. Aluat (adicA dospit, nu coca).
avan 2). Purtare de om avan, asuprire,
impilare.
* avanpost on (mai exact) avam-
post n., pl. urf (fr. avant-poste). Garda
din ainte a unei osti In bivuac.
* avans n., pl. uri (fr. avarice f.). Plata
anticipate : a face avansurl. Fig. Demers
anticipat demersurilor altula p. Inceperea
nor relatiunl.
* avanscena f., p1. e (fr. avant-scene).
Partea scenei Inaintea decorurilor. Loja de
lInga scent.
www.dacoromanica.ro
140
AVE
avansez v. tr. (fr. avancer). Barb.
1nairdez.
avantaj n., pl. e (fr. avantage). Foto;
profit : profesiunea asta are multe avan-
taJe. Superioritate: dupmanii avead avan-
taju de a fi pe deal.
avantajez v. tr. (fr. avantager). Daft
avantaje; natura 1-a avantajat.
* avantajos, -Dash adj. (fr. avan-
tageux). Plin de avantaje, folositor: condi-
litini avantajoase. Care -fl Bade bine : cos-
tum avantajos. Adv. Cu avantaj: a vinde
avantajos.
* aver, -fi adj. gi s. (lat. avarus). Zglr-
cit, care adunA bani gi nu se lndura st -i
cheltuiasca chear dace are nevoie.
avarie f. (fr. avarie, d. it. avarla).
StricAciune on paguba suferitt de o cora-
bie sat de tren gi de InctrcAtura lui.
un
avariez v. tr. (fr. avarier). VatAm,
stric: corabia s'a clocnit fi s'a avariat.
* avaritle f. (lat. avaritia). Zgtrcenie,
prea mare iubire de ban!.
aye* n., pl. uri (ung. avas). Vechi. Loc
curatat de bile, laz. V. runc.
avat, havat si havat m. (dupe SAM.,
d. turc. halt pi avat, crisnic, napatea; dupt
mine, cp. cu gavdt). Mold. Munt. Un pegte
cam asemenea cu galau, dar mai Intunecat
gi cu foarte multe oase (dspius rapax). Ca
gi stiuca, devoreazA pegtii mici. Se nu-
megre si havdt gi halt (Ant. gi Acad.)
auzit de mine, haut (Bts. Fe.). $i vtj-
gad, vilsan gf vrdspere.
* avatar n., pl. e. (fr. avatar, d. scr.
avatdra, incarnatiune succesivt a divinitatii).
Fam. Transformatiune, metamorfort: ova-
tarele unui om politic.
Alfa f., pl. e. (turc. av, vInatoare, pes-
cuire). Dun. de jos. Un fel de navod cu
trei plase care plutesc vertical.
avanie, V. avanie.
avea (a) v. tr. V. am 1.
avecernle, V. vecernie.
avedere adv. (d. vedere). Vechi. Pe
fart, In public. In realitate, sieves.
avenire, V. avin.
avenitura f., pl. I (d. a aveni, avin).
Ban. Aventurier, venetic.
* aventard. 1., pl. 1 (fr. aventure, it. av-
ventura, d. lat. adventura, care va vent).
indmplare neagteptata. 1ntrepri ndere la noroc:
aventurd periculoasa.
* aventurez v. tr. (fr. aventurer). Risc,
expun : a aventura o sumd. V. refl. MA
expun pericululul: nu to aventura cu barca
pe furtana asta.
* aventurler, s. (fr. aventurier,
-Ore). Care cautt aventuri, vinturalara,
vagabond.
 141
AVE
aventurina I., p1. e (fr. aventurine,
fiind-eA aventurina artificiala se obtinea a-
runclnd la noroc, fr. a l'aventure, pilitura
de anima pe sticla topitA). Min. Cr lad gal-
ben Inchis pAtat cu puncte aurii.
aventures, -Dash adj. (fr. aventu-
reux). lubitor de aventuri : caracter avert-
taros. PArasit In voia IntImplArii : existento
aventuroasd. acest lanes e avizat la mila public&
avere f. (d. am, a avea). Posesiune, stare, 1) avant n., pl. an (d. a avinta). Pornire,
boggle. Om cu avere, bogat. rApezire avintu unei opt, Fig. Pornire, do-
avers 0., pl. art (fr. avers, d. lat. ad-
versus, advers, opus). Fata unei monete on
unei medal''. V. revers, arch
aversiune I. (lat. avirsto, -finis, d.
avertere, a intoarce. V. inveraun are). An-
tipatie, repugnant. : a avea aversiune contra
calm
avertizez si (mai bine) -sex v. tr.
(ft. avertir, averttssant). inatiintez, atrag a-
tentitmea.
* avertIsment si -zrnent n., pl. e (fr.
avertissement). Inabintare, mustrare (mai
ales oficiala).
avgar si avdar n., pl. e (ngr Avgaros,
vgr. Abgaros, numele a 29 de regi ai regatu-
lui Edesei, In Mesopotamia, dintre care al cin-
cilea a Post contemporan cu Hristos, cu care
se zice c'a lost In corespondentA, iar al
nouAlea s'a creatinat. Aceasth creatinare e
descrisa Inter) carte apocrifl care a ajuns
vestita in evu mediu l era purtata ca amu-
let. AIIN. 1, 318). L. V. (Sec. 17). Amulet.
Cornu jidanesc.
* aviator, -ogre s. (d. lat. avis, pa-
sAre). Aeronaut on aeroplanist.
* aviatitine f. (d. lat. avis, pasare). Urn-
blarea pin aer cu balonu ori cu aeroplanu.
Si -atie.
* aviculter m. (lat. avis, pasha, ai cul-
tor, cultivator). Cultivator de pasari de curte.
* avicultura f. (lat. avis, pasare, ai cul-
tura, cultura). Createrea (cultura) pasArilor.
Avid, -ft adj. (lat. dvidus). Lacom (mai
ales fig.): avid de ban', de glorie. Fals
avid (dupA fr.).
aviditate f. (lat. aviditao, -dtis). LA-
comie, poftA excesivA.
avidoma, V. aidoma.
avin, a avant v. intr. (lat. advenire, a
sosi, a veni). Vechi. Vest. Cresc, dosPesc,
me umflu : piffle avenitd.
* avian n., pl. oane (fr. avian, d, lat. avis,
pasilre). Aeroplan. Acest nume s'a dat
India earl aeroplanului inventat de Francezu
Ader (t 1925).
* avis n., pl. uri ai e (fr. avis, vfr. vis,
opiniune, d. lat. visas, vedere). Opiniune,
sentiment, pArere: twist/ Judea/toil/pr. In-
stiintare, informatiune, anunt, afipt. Inatiin-
tare (adresA) pin care o autoritate cornunica
alteia cA s'a admis ceva (de ex. plata unei
sum), -- Si aviz.
www.dacoromanica.ro
AZ
aviso n. (fr. aviso, d. sp. aviso [Ild.
barca de aviso), pron. avisso. Romani' zic
aviso, dupA fr.). Mar. Bastinlent mic si lute
care duce informatiuni sad face recunoaaten.
V. monitor.
avizez v. tr. (fr. aviser). Inatiintez, in-
formez. A ft avizat la ceva, a nu-ti mai it-
mlnea de cit acel lucru la care sA recurgi :
rintA mare : avintarile znimEi.
2) Errant si .62, a -it v. tr. (d. vint ors
lat. adventare, deosebit de adventare, a
sosi. V. zvint). Raped, arunc: a avinta
barca pe vaturi. V. refl. MA raped, ma arum t
a to avinta la luptd, in luptd.
avocet, V. advocat.
* avert n., p1. tin (d. a avorta ; lat. a-
bortus. V. abortiv). LepAdare, perdere,
naatere prematurA ctnd pruncu nu poate trI i.
avortez v. intr. $i. tr. (fr. avorter).
Lepad, perd, nasc prea devrerne, ctnd pruncu
nu poste trAi. Fig. Triv. Nu reuaesc. V. fat.
avram m. (d. avramd). Est. Prun care
produce avrame.
avrama f., pl. e (ngr. avrdmilon, p1. -1a,
d. vgr. brabylon, prunA salbatica, pin etim.
pop, dupA numele lui Avram. Cp. ai cu rus.
avrdn, centauree. V. scoroamba). Est.
Un fel de prunA sfericA galbena mar mare
de eft corcodula ai al cArei simbure se des-
prinde uaor de mez. V. ringiota, goidana.
avrameasa f., pl. ese (cp. cu avramd).
Veninarita.
avronif adv. (a 4 ai vremi, pl. d. vreme)-
Cor. Rar, arare-ori, cite- odatA.
* avulsiOne f. (lat. avalsio, -anis. V-
con-vuisiune). Chir. Scoatere. eXtragere t
avulsiunea unui dinte.
avut, -a adj. (d. am, a avea). Bogat (Rar).
S. n., p1. art. Avere, bogatie : ce mai de avut r
avutie f. (d. avut, avere). Rar. Boggle.
avez, V. havuz.
arca f., p1. e (lat. axis m., d. vgr. dxon..
osie, rudA cu vsl. o.i. V. osie), Osie. Si
ax n., pl. mi.
* axiom& f., p1. e (vgr. axtoma). AdevAr
care nu mai are nevoie sA fie demonstrat,
fiind evident pin el singur, ca : intregu e
mai mare de cit partea ; cloud car:Waft e-
gale cu a treia is .gale hare ele ; ori-ce
efect are o came. V. truizrm
anion n., pl. oane (ngr. d. vgr. dxidn esti
vrednic este", cum Incepe acest imn). Un ima
bisericesc care se ants la liturghie ai la In-
tronarea until prelat sad unui monarh sad
Is praznice marl prezidate de tin prelat salt
de tin monarh.
axis, V. noels.
az tn. Prima Merl a alfabetului cirilic.
V. az-bUche.
AZA
- 142 -
azaleTe f., ph de 5i el (fr. azalea, d.
vgr. azaleas, uscat). Bot. Gen de plante e-
ricacee ornamentale en flori foarte frumoase
de diferite colori, dar Iara miros.
azard gi hazard n., pl. art (fr. ha-
sard. V. zar 1). Barb. Noroc, intImplare :
Joe de azard. Rise.
azardat 5i hazardat, -A adj. (fr.
hasardi). Barb. Expus, riscat. Necugetat:
yorbd azardaid.
azardez si hazardez v. tr. (fr. ha-
sarder). Barb. Expun, rise: azardezo sumd
de bani. Fig. incerc, tentez : azardez un
demers. V. refl. MA expun, ma rise: nu to
azarda la drum pa viscol.
* azardds §i hazardds, -Das& adj.
(fr. hasardeux). Barb. Nesigur, riscat, de-
pendent de IntImplare: intreprindere azar-
doasd.
* azbest (vgr. asbestos, nestins). 0 sub-
stanfa minerals de natura amiantului. Se
prezenta supt forma de fire lungi si mata-
soase care se pot tese. La un foe moderat
rezista si nu se topesc de cit la o mare
temperatura.
az.lmiche f. (numele primelor doila
litere cirilice). V. buche). Fam. Iron. A
_fi la az-buche, a fi la Inceput, a nu sti mutt.
A o lua de la az-buche, a o lua de la In-
ceput.
azbucoavna V. bucoavngt.
azdriinc, V. astruc.
azi adv. (lat. hac die, in ziaa asta). As-
tazi. AzT noapte (Munt). fals lid. add
noapte, noaptea precedents.
azil 5i uri (vgr. asylon, lat.
n., p1. e
asylum). Loc de refugia. Fig. Protectiune,
adapost : azilu pdcii. AsezamInt de bine-
facere p. adapostirea bAtrtnilor, infirmilor Si
copiilor : Azilu Elena Doamna.
itzlnat 5i etzmft f. pl. e (ngr. azyma,turte
coapte nedospite, d. dzymos, nedospit). Pine
nedospita.Turta. Varzd azimd (Rar), traria
env* nemurata. Jidanii numesc azimd
turtele pe care le prepara de Paste, ca amin-
tire a !Anil pe care zic ei c'aa mincat -o strA-
mosil for cind au fast alungafi din Egipt.
Aceasta zi se cheama sdrbdtoarea azimelor.
Catolicii cred cA Hristos s'a servit tot de
azima la cina cea de taina, $i de aceia o o-
bi5nuiesc la ImpArtasanie, pe cind ortodoc-
sii se servesc de pine dospitA. V. hostie
§i Ilpie
azimut n., pl. e 5i uri (fr. azimut, d. ar.
al -semi, drumu.V. zenit). Asir. Unghiu pe
care -I face planu vertical fix al unui astru
cu un plan vertical care trace print' un corp
ceresc.
azimutal, -A adj. (d. azimut). De
azimut : plan azimutal S. n. Un fel de
busolA.
azma, V. azIma
Azna, V. hazna.
* axed n. (vgr. azotos, fArs viata). Chin:.
www.dacoromanica.ro
AUN
Un gaz care fortneaza vre-o patru cincimi
(79%) din aeru atmosferic 5i Care nu poate
1ntretinea nicl respiratinuea, nici arderea,
din care cauza Lavoisier 1-a si numit asa.
Are o greutate atomics de 14. Se nu-
meste si nitrogen.
azotat m. gi n., p1. e(d. awl). Chim.
Sare formatA din combinafiunea acidului
azotic Co bazA.
azotat, -A adj. (d. axon. Chim. Care
confine azot.
azotic, -A adj. (d. azot). Chim. De
azot. Acid azotic sail nitric, apa tare,
chezap, un tichid incolor care ferbe Ia
860 si se solidificA la 400. Distruge
matteriile organice. Se tntrebuinfeaza Ia pre-
pararea explozivelor sf colorilor si la gra-,
varea pe metal si sticla. Descoperit de Gea-
bar-al-Kufi in sec. 8 (Az 0 s 0 H).
azotit n., pl e (d. azot) China. Sara
rezultata din combinarea acidului azotos
c'o baza.
azotos, -pawl adj. (d. azot). Clam.
Care tontine azot. Acid azotos on nitros,
format pin combinarea azotului cu oxigenu.
azur, -A adj. (it. azzuro, azur, fr. azur,
lazulitA, sp. azul, albastru, d. ar. at azurd.
pers. lazvard, lazurd, lagurd, lazulitA. V.
I apis-lazuli, lazur). Albastru ca ceru,
S. n., p1. un Coloarea albastra : azutu ce-
rtain. Fals azurat on azuria.
azotara f, pl. i (d. azot). Chim. Com-
binatiune de azot cu un corp simplu, afara
de oxigen : amoniacu e o azoturd de idrogen.
azurita 1 pl. e (d. azur). Min. Car-
bonat bazic de cupru (Ha Cus C2 Os). E al-
bastru 5i se Intrebuinfeaza la fAcut vapseatia
numitA albastru de mutat.
azvlri gi -rlu (sud) si my- (nord) a -i
v. tr. (vsL sii-yrilliti, strb. vrljati, a azvIrli;
bg. hyrillicim, pop. filrliam, azvirl, vilrl,
vrill, violent. El azvirle, so azvirle ;;i -rid.
V. sfirld, virlan, zvirlugd). Arunc (mai ales
cu violenfa): azvlri ceva la gunoi. Fig. Ed
zvirl °chi' (ChN. 1, 251). V. intr. Acest bdiat
azvlrie cu petre'n camera. Izbesc cu copitele:
tail azvirle din picioare, cu copitele.
azvirlItura (sud) 5i zv- (nord) 1., pl. i.
Rezultatu azvtrlirii : o distanld de trei az-
virlituri de bdt.
al, a pron. si art., pl. di, ale ; Ala, aTa
pl. dia, alea. Vest. Cel, cea : 01-lalt (cel-lalt).
Vorba lfluia, vorba celuia, adicA dupa cum
zice o vorba, un proverb".
fist. asta pron, pl. dsti, aste. Acest,
aceasta. Asta-noapte, astd -vnrd, noaptea on
vara precedent) (treculA). Inest nu se zice
data, ci ista 51 aista. In vest az-noapte sea
azinoapte, falsIld. astd-noapte. Lit. astd seard
barb. dupA fr. ce soir. Corect e numai de-
seard 5i in seara asta (mold. fam. ien sand).
Sears din ajun se numeste aseard on ieri
seard.
Auntru, V. Inauntru.

b m. A cloaa Mara a alfabetulut latin. Re-
prezenta un sunet labial sonor care cores-
punde cu p ctnd e $optit (ca in beltea,
peltea) $i cu n chid e emis pe nas (ca in
grabnic, gramnic). Grecii moderni I-au pre-
fAcut In v (ca'n varvar, barbar). Se pron. be.
ba adv. (vsl. ba) Nu: Da on Ia? Nu
qtiii dacd vine on ba. Ca particula intari-
toare: Egt dator I Ba nu-s I Ba esti l Ba
Au I Ba da I Ba zaU ? ZAti P Adevarat ?
Cum se poate? Ba ca (=cAci) chear
(Iron.), curat a$a, chear a$a I Ba bine
ca nut Se putea alt-fel ? D'apoi cum crezi ?
De sigur I Singur sail In legatura Cu
rhear, Inca, nici ild. ci : vecinu nu prea
vede, ba (saa ba Inca, ba chear), e orb cum
se carte I Nu vede, ba nici nu aude I
Cind.... chat, aci.... ad : ba la unit, ba la
ba e albd, ba e neogrd I
baba f. (turc. babd. V. baba). Dun.
Stilt) scurt first pe mal de care se leagA co-
rAbiile. ($i stilpu de pe curable tot a$a se
nume$te).
babac m. (d. babaca). Fam. Iron. Tata:
L-a pins babacu. Hal, babacule I
babaca gi babitTa tn. fara pl., gen. a
babacdi (Mold.), al babachit (Munt.) &la at
/ al; al babaii sail al lui ; voc. babacd, ba-
baie (ngr. babdkas, dim. d. babas, tats, d.
hire. baba; bg. strb. babaiko, rus. babdi
babdika). Fam. Rar azi. Tata. V. neneaca,
cladaca, duduca.
babadlim m. (turc. baba Adam, batrin
-venerabil, om vrednic). Iron. De la Adam
Babadam, dirt mosi strinno$1, de chid lupu
-catel, de moda veche: avea un palton de la
Adam Babadam.
babalic m. (turc. babalvk, paternitate,
t ats vitreg). Batrin hodorogit, hodorog (Iron.).
0 grinda care sustine moara de vint (nu-
mita $i babd).
uri sail e.
Cu acest Int. e si n.,
babana 1., pl. e (11d. bdband, d. babd.
D. rom. vine bg. babana).Est. Oaie batrtna.
baba* n. fara pl. Tut. Bo$tina, resturi
de ceara topita.
baba f., pl. e (vsl. stab. bg. Ins. rut.
baba, baba. V. baba, babita, batca).
Femeie batrtna (Fam. Iron.). Babaltc, mare
grindA vertieala in juru cAreia se'nvIrte$te
moara de vint (steajar, pivot). La moara de
.apa, paint marl grinzi care sustin podu.
www.dacoromanica.ro
B
Mold. Cozonac Malt $1 gros (neimpietit).
Zilele babel, cele nouA zile (in Mold. $i
douA- spre -zece) de la Inceputu lui Martie,
ctnd, de ordinar, e frig. Baba-gaia, puia-
gaia (V. 9aTe). Baba-mija, jocu copila-
resc numit mai des de-a mijitele on de-a
ascunsele. Baba oarba, un joc copilarese to
care unu se leaga la ochi $icauta sA -i prin-
dA pe cei-lalti. Baba-turca sau numai turca
pi. e $i 1), un fel de teatru popular la Cra-
dun $i Anu-Noti (in Mold. sud) care con-
sista dintr'o procesiune de tipuri populare,
ca Warm, Jidanu, Harapu, din irozi $i mai
ales dintr'un fel de monstru cu cap de capra
ori.barza Malt de vre-otrei metri $i dus de
un om aseuns supt el. (in Mold.nord. (urea
si capra, in Ban. cerbufu. V. brezaie,
paparuda).
babein, babeIngid, V. mabein.
babellc, -11 adj. (d. Babel, numele
ebraic al Babilonului). Rar. Babilonic.
babildnic, -A adj. (vgr. babylonik6s).
Din Babilon on din Babilonia. Fig. Foarte
mare $1 plin de forfoteala si de amestec:
Londra e un ora; babilonic.
babilonie f. (din forma mai veche $1
mai rara azi vavilonie, d. VavilOn. celebru
oras unde s'ati amestecat limbile, pron. de
Grecii de azi Vavihin, iar de cei vechi Ba-
bylOn). Mare amestec, mare confuziune:
acest minister e o curatd babilonie.
bablta f., pl. e (strb. babica,moa0t, dim.
d. bdba, baba; rus. rut. poi. bdba, baba, pe-
lican). Bated, pelican. Peritonita tubereu-
loasa, o boala de copil chid le iese dintii.
Un fel de iascit. (fumes Nita polporus]
fomentarius).
babdT m., p1. tot a$a (d. baba ; bg. baboi
si baban. Cp. cu bubuioc, biban, ghiban,
pl. -
ghiborf, ghigorf). Ghibort.
Tap. Ceata
Dim. babo-
Baboi (Isp.), ceata unor
rai, dupA numele capitanului for numit atm.
baben, V. bubon.
baberd n., pl. art (fr. bdbord, d. ol.
bdkboord). Mar. Stinga corabiii. V. tribord.
babernita, V. bahorhita.
babo,e, V. batca
babuin m. (fr. babouin). Un feI de ci-
nocCfal. V. pavian
babu*ch, V. babuipca.
 BAC
--
1) bac n., p1. uri fr. (bac, id., d. ol. bak,
albie). Luntre mare $1 latd de transportat
vite, carute $. a., numitA (dupe regiuni) $i
pod umbldtor, brOdind, comp qi poron. V.
caula, saTca, dubas, ponton.
2) bac n., p1. url (prescurtat din bacara).
La jocu bacaralei, situatiunea celui ce are
zece puncte, adicA a perdut: a avert bac.
bacal m., p1. /i (turc. ar. bakkal, pop.
hakal). Est. Negustor de coloniale_ in
vest baca n.
bacala f. (ngr. bakalds). Un mare pe$te
marin (Canada, Irlanda $. a.) din al chin fi-
cat se scoate untura de pe$te" (gadus
mdrrhua). V. batog §i moruga.
* bacalaureat, -a s. (fr. baccalauriat,
d. mlat, baccalaureatus, care vine d. bacca-
Marais, iar aceasta e o traducere arbitrary
dupd fr. bachelier, flacdd, Si n'are nici o le-
gAturd cu lat. baca, back $i lamas, dafin).
Acela care a trecut un examin general de
heft% S. n., pl. e. Examinu pe care-1 trece
un bacalaureat: a da, a trece, a lua baca-
laureatu. in Romdnia, acest examin a Post
desfiintat de ministru liberal Haret la 1899 $i
reinfiintat de ministru liberal Angelescu la
1925. Vulg. bacaloriat
bacanaliT f. pl. (lat. bacchanalia).
Niste sarbatori desfrInate to onoarea lui
Bacu, zeu bail, la vechii Romani (La 186
In ainte de Hr. senatu le-a oprit supt pc-
deapsa de moarte). Fig. Petrecere zgomo-
toasa $i destrabalata
bacanta f. pl. e (lat.bdcchans,
part. prezent d. bacchari, a celebra miste-
rele lui Bacu, a te agita furios). Preuteasd
a lui Bacu, menada. Fig. Femeie foarte des-
trabMatd.
cs bacara f. (fr. baccara). Un joc de
cArti (numit $i maca) In care 9 e cel mai
Malt punct, iar 10 (numit bacara) nu valo-
reaza nimic. V. bac. 2.
baca 1., p1. e (lat. baca, bacca, bobitd).
Bot. Boabd, bobilt, fruct cArnos cu mai multi
simburi mice, ca la dafin, agris, poamd $. a.
V. drupe.
bacaa m. (ung. bakd, calad. Dupl. 111j-
dad, de la vama Bacdului lung. Bakdj ai
card vamesi te sfantulad). Mold. Fam. A-fl
gdsi bacdu, a da de dracu, a da poste unu
care sd te Invete minte.
baccesi f., pl. ele (cp. cu tune. baghey,
vier). Fam. Iron. Hodorog, hodoroaga,
trIn slAbit ori 'Atria sldbita.
baccelesc (ma) v. refl. (d. baccea).
Fam. Iron. Devin baccea, ma ramolesc.
bacea m., gen. al &I, voc. bace (din
bace, voc. lui baci). Ban. Fam. Nenea, badia.
bachlc, -A adj. (lat. bucchicus). Al
lui Bacu, zeu vinului; de belie: cintec ba-
chic. Fals 132111c.
baci m., pl. tot asa (rudd cu badea $i
bddia, care se reduc la val. brats, Irate, de
uncle yin formele familiare : strb. bdto, Irate,
tats, rut. bitio, rata, rus. bdtea, britlka, tats,
www.dacoromanica.ro
144 - BAF
pdrinte, preut, cclr, vechi &Ma, irate, mild
tovardr, moravic unchi". Din aceste forme
Romanu a Mut baci, bade, bddle .5i bitu.
De Is rom. bad vine ngr. Epir bdsios, alb.
bat, Irate mai mare; bg. bado, nene, bg. strb_
bat', vAcar, badi ja, brInzArie, sane; pol..
bacza, ceh. hada, vittav; ung. bdcs, nene,
bdcsa, baci). Nene, !Attie (Ban. $, a). Sail
ciobanilor (un om mai bAtrin care face caw
$. a.). Fig. Iron. Orasean cu Infdtisare de $eF
de ciobani : ce cautd acest baci in bibliotecd ?
V. scutar.
baci) m., pl. 6 (lat bacillus $i -llum, d_
bdculus §i -lum baston V. bacteriT, ba-
gheta). Fiinta microscopicd unicelulard de-
forma unei vargute $i producatoare de boald,
ca ftizia, holera, frigurile tifoide, turbarea
$. a. Fals Mall. V. microb.
bad, m. (cp. cu turc. bakyr, aramA)_
Munt. Dobr. Boar, pepene verde mare $i
gustos.
baciava $i (Mold. nord) pa- I. (turc_
baklava). Un fel de prajiturd compusA dirt
foi puse una poste alta ($i care ad !titre ele-
nuci sad migdale pisate), Mate in forma de
romburi $i oparite cu sirop de zahar sad de
miere. V. sacallie.
bacon n. si bacOnita f. (rus. bakan,
tutun de la Baku, un ora$). Rar. Un fel de
tutun (nicotiuna rtistica). V. mahorca.
baci n., p1. uri (lure. [d. pers.] bah§th,
pop. baki§). Bani dati unui interim' (unur
servitor, unui birjar) in semn de multdmire..
V. plocon, mita, spaga, gratifica-
tiune.
* bacteriT f. sal; n. pl. (vgr. bacterioa
qi bakteria). Bacili, microbe Sing. ar fi
an bacteria sad o bacterie.
bacteriolog, -oaga s. Savant In
bacteriologie.
* bacteriologic, -A adj. De bacterio-
logie. Adv. Din punct de vedere bacteriologic_
* bacteriologie f. (bactenti si - !ogle)_
Partea biologiii care se ocupa de bacterii.
Vulg. bacteoro-.
badan, V. badan.
badana, V. bidinea.
badea m. !Ara pl., gen. badil on at lui
badea, voc. bade (rude cu ung. bdtya ggi bg_
bae, blau, (rate mai mare. V. bastina).
Epitet respectuos dat de un Oran mai tInar-
altuia mai bates] (dar nu moa) on de un
ordsean unui Oran (une-ori iron.). Epitet
adresat de o Waned ibovnicului ori sotului
(P. P.). V. nenea, lelea, Vats.
* badiana f., p1. a (fr. badiane, d. pers.
badian, anison). Un gen de plante foarte
aromatice (din familia magnoliii) dintre care
o specie dl anisonu stelat (illicium anisa--
tum), cu care se aromatizeazd rachiurile_
In Trans. -aft (dupd germ.).
bafta f., pl. e (turc. pers. baht, noroc,
cinste, vazA ; bg. strb. alb. baht). Fain. Iron..
Mutra, fag, obraz, cinste: i-a bajocurit
bafta. Rar. Noroc, qansa.
BAG
bag, a bfigit v. tr. (cp. cu val. badati,
a purr). introduc, vtr, fac sa intre : a baga
mina in Mannar, a Gaga dulapu'n casd.
Asez, fac sa fie prima ca: 11 bag in func-
tiune, 11 bag argat. Implic, amestec : a bdga
pe cineva In datorii, In belea. Cauzez, pro -
due : a bdga groaza'n cin2va (a-I baga In
groaza, a-I spaiminta). A bdga sama sati
(ob.) a bdga de =MI, a lua aminte, a ob-
serva. A bdga In sama o persoand, a o lua
to consideratiune. V. refl. MA angajez: s'a
bogat vizitid. Infra, mA vlr, ma amestec:
nu te bdga in tarljd, cd te mdnlncd
Toren' (Prov.).
bawl f. (turc. bagha). Solzi (test) de
broasca testoasa, din care se fac pepteni, ta-
bacheri, plAsele s. a.
bagabOnt, V. vagabond.
* bagaj n., pl. e (fr. bagage). Calaballe,
sarcini, lucruri duse In calatone (pachete,
geamantane, cufere).
* bagatellt f., pl. e (fr. bagatelle, d. it.
bagattella). Lucru de putinA valoare, fleac.
Vulg. -tel §i del, n., pl. url. 1 tichie a vechilor emiri mongolici [Lobel, la
bagdadie f. (turc. bagdadi, stucaturA
ca la Bagdad, de unde si it. Baldacco, Bag-
dad [in evu medifi], gi baldacchtno, balda-
chin, fiind-ca din Bagdad se aduceah sto-
fele cele fine p. baldachine). Est, Tavan.
bagel f., pl. ale (turc. baga, horn, cubea).
Nord. (Suc. Bts.). Cubea (fereastra podului).
Mal la sud (Iasi) bageaca ei be-
geaca, f., pl. eci.
bagels n., p1. gece si geacuri (turc.
bagak, picior, crac, infl. de bagea st de
ogeac). Mold. sad. Horn.
* bagheta f., pl. e (fr. baguette, d. it.
bacchetta, care vine d. lat. Mathis, baston.
V. basil). Barb. Varguta, nuielusa, nuia.
bahadirca f., pl. e si ob. I (rut. bo-
hatYrka,.rus.bogatyrka, eroinA, pron. ba-,
d. bogatyr, viteaz, care vine d. tare. be-
hadyr St -dir, d. pers. bahadur, vitea! [Bern.
1, 66], ai a Intl. de rom. baba Hlrca). Est.
Iron. Baba hodorogita sal, urlla, cotoroanta
babornita.
bahahtiTe f. (cp. cu bohadircd). Est.
Iron. Female cam batrtna, urita 5i ridiculb.
bahamet, V. bahmet.
bithIc. V. bachic.
bahmet m. (rus. brihmat, ca, mare;
tat. turc. bahmat, cal mare, d. pers. paha,
larg, mare, si tat. turc. at, cal. V. at). Est.
Vechi. Cal tataresc lute. $i bahamet.
W ink 1., pl. e (rut. bagnd, smirc,
ceh. bahno, d. germ. back, plrah). Loc unied
pe unde a fast odata With : pin battna,
unde mai este iarbd verde (Sadov. VR.
1911,3,335.
rtdica Co singura mina. V. parInga,
bahnlia f., pl, e (d. bahna, adica mar- bakTera f., pl. e si bdiert (d. lat.* bajula,
Munt. Iron. Female mita si mur- Purtaroare, fern. de la b if ulus, purtator, ha-
dara. blhIltit (Mold.). epitet si unui anal. frith s'a zis * baiurd, apoi balera. D.
bArbat (Tigan).
www.dacoromanica.ro
145 -= f3A1
bailor n., p1. oare (rus. bagar). Dan.
de jos. Clrlig de vre-o 90 c. m. fixat tntr'o
coada de apucat morunu prins deja cu car-
macele. V. timleac.
bahernlia f., pl. e (strb. bdhornica, far-
macatoare, a. bahoriti, a farmaca). Man!.
Vest. Baba de aspectu unei farmlicatoare,
baba rea. in Munt. est, Mold. ba -si ba-
bcarnlja (dupA baba). V. cotoroanta,
I armacato are.
1) baT n., pl. art (ung. baj). Trans. Sufe-
data, suparare. N11-1 bai, nu e nici o supa-
rare, nici un regret, se poate face.
2) baT interj. Rar. Ba, nu.
* baTadera f., p1. e (fr. bayadare, d.
pg. bailadeira, d. bailar = it. ballare. V.
bal, balder). Dansatoare orientalb.
baib adv. Mold. Bogzt barb, foarte bo-
gat, putred de bogat. S. m. (si'a Munt. est).
Usturoi ca ceapa, adicA fAra catei (dintr'o
singura bucata).
baTbafir, baebafir ei baeffr n., pl.
art (turc. balbafir, un fel de binis al princi-
pilot tataresti, bavafir gi ba§fir un fel de
Acadj). P. P. Zarafir. $i baTbazir (turc,
balbazyr).
baTbartic n., p1. e (rut. baibarak, pot.
bajborak, d. germ. weiber-rock, jacked fe-
meiascA). Vechi. Azi rar (Mold. Meh.). Ja-
cheta femelasca. $i baTbarac, palton
(rTP. 1.105) si buTbarac (Izv. Ian. 1923,6)
5i buTbalae (Trans). V. bulbelell.
balder ei -ir n., p1. e (din balederd, un
fel de balder elegant pe care-1 purtad co-
coanele ptna pe la 1870, d. fr. bayadere,
baiadera, pin aluz. la vale pe care-1 poarta
baiaderele pe omen). 0 fAsie de 11n/ lunga
de vre-o 150 c. m gi lath de vre-o 10-20 pe
care oamenil din popor 0 poarta iarna to
prejuru gitului, azi tnlocuita de boieri pin
fular (Balder la Sadov. VR. 1926, 1, 65 -66).
V. baiIlc, cravat& ei tartan.
1) bale f., pl. b5i (vsl. bania, bale, ung.
bdnya, bale, mina, ocna, d. it. bagno, bale,
arest, lat. balneum, bale. V. balnear).
Apa sah alt lichid In care te scalzi : o bale
caldd. Scaldatura, actiunea de a te scalda :
a face o bale. Localu, camera saii vasu to
care te scalzi : &Ira contunald, o bale de
zinc. Balie, gAletar. Mina, ocnti (Vechi). Pl.
Stabiliment de bal de ape termale sau mi-
nerale : a pleca la bal. Bale de abur, bale
Muth In abur de apa clocotita. Bale de soare,
actiunea de a te expune dezbracat razelor
soarelui p. a te vindeca. Bale de singe, ba-
tAlie cruntt. Bale de sudoare, asudare ex-
cesiva. A fi cold bale (saii ca in bale) a fi
foarte add Intel" camera. V. legnItii.
2)* bale f. (fr. bale, d. mlat. bala, port).
Golf mic.
bitTer rt., pl. e (d. lat. bajulus. purtator,
hamal. V. baTerl). Barlett. Bata care se
trece pin toartele unul-ciubar ca sti-1 pots
rain. vine rut. bdior, gAitan de line, Cp. Cu
 146
BAI
cater $i germ. hosen-trdger, cozondraci) Gaitan
care strtnge o haina la aolduri sail la gtt on un
sac on o punga la gura. Lucru purtat atir-
nat la glt (un amulet, o truce, niate canfora
a. a.). Fig. Baierele inimii, adincu inimii (mai
mutt iron.) : a striga din balerzle inimii. A
strings baierele pungil, a nu mai cheltui, a
face economie.
* baToneta 1., pl. e (fr. buIonette d. Ba-
yone, oraa unde a Post fabricate WM. Un
fel de pumnal care se pune In Anti puatil
militare. V. Condac.
baTrac n., pl. a fi uri (turc. [d. pers.]
boirak). Vechi. Steag turcesc de matase
foarte lat care se purta Inaintea sangeacului,
iar la noi, supt Fanarioti, steag mare deose-
bit de alem i sangeac. Trupa de voluntari
supt steag. Fig. A ridica bairacu, a to re-
volts, a-ti proclama meritele. A purta &d-
ram, a lua parte la o lupta politica. Azi.
Iron. Steag pus ca sa atraga lumea la un
loc de petrecere. Local cu asemenea steag.
Si baTerac.
baTracter m. (turc. pers. batrakdor ai
.-tar. Cp. cu bulzurder, haznatar, silictar).
Vechi. Azi iron. Stegar. $i baraictar ai
b rtraTactar.
bairam n., pl. uri (Wm. bairam, d. pers.
pop. barium, sarbatoare). Sarbatoare cu care
musulmanii tai termina postu eel mare nu-
mit ramadan. Fig. Fam. Mare chef. : a trage
un bairam.
baTramlic n., p1. uri (tort. buiramlyk).
Ploconu pe care, pe ltngh haraci, domnit ro-
maneati II trimeteaa la bairam sultanului ai
unor functionan Insemnati at sat inceptnd
de la Vasile Lupu In Mold. ai $tefan Raco-
vita In Tara Rom. ($ain. Infl. Or.). V. haracT.
baTstruc, .A s. (rus. baistrdk, -ilk, d.
poi. bastrak, baster, care vine d. germ. bas-
tard, dial. -ert, bastard). Est. Bastard.
bajdcura, V. batjocura.
1) bal n., p1. art (fr. bal, it. ballo,d.lat.
pop. ballare, a dansa ; it. ballare, vfr. bailer.
V. balada, baTadera, destrilbAlat).
Reuniune mai deosebita In care se danseaza:
nuntd cu bat. V. polca, vats, cadril.
2) bal n., p1. uri (germ. ballen, d. fr.
balle, balot. V. bala 2 baton, balot,
ambalez). Pop. Balot. Vechi (sec. 19).
Bilk de votat. V. balotaj.
balaban m. (rut. rus. turc. balaban). L.V.
(Cant). Un fel de aoim. Azi. Dun. de jos,
Dobr. Chefal cu capu mare ( mugil capita ai
mugil auratus).
balabilsta f., pl. e (jid. balabuste, d.
ebr. baal-habaiste, staptna easel). Iron. Ne-
vasta de plan.
bah:WA f., pl.. e (fr. ballade, d. pv.
bailada, d. bailor, it. ballare, a dansa. V.
bal). Poezie eroica cu subiect legendar.
Baladd populard, ctntec eroic bitrInesc.
* baladin m. (fr. baladin, pv. baladin
d, balar, a dansa). Farsor, bufon.
www.dacoromanica.ro
BAL
* balalaTca f., pl. a (rus. balalaika). Un
fel de chitarh cu gnu] lung, cu trei coarde
si cu cutia In trei colturi. V. cobuz.
balame f. (turc. baghlama). Mecanizmu
In prejuru caruia se till/Waste uaa, Mina).
Fig. Articulatjunile corpului : 1-ad stabil
balamalele. In God blagama. V. pafta.
balamis-balmos on n. ai adv.
Est. Fam. Balmoa, talmea-balmea.
balamtic n., p1. uri (d. halmut, adica
"locaa al dezordinh". Unii cred c'ar veni din
Malamuc, o localitate Itngh Gherghita, unde
era balamacu care apoi s'a mutat Is Mar-
cuta, linga Bucureah). Spital de nebuni. Fig.
Taraboi, galagie, dezordine : ce'inseanind
balainucu dsta?
balamut, -A a. ai adj. (rut. poi. bala-
mut, inaelator, palavragiu, fanfaron. V. ba-
lacesc). Vechi. 1naelator, aarlatan. Azi.
Munt. Om care vorbeate Incurcat, blIblit,
tont, prost (Cp. cu bdddran). Mold. Masluit
(vorbind de Orilla de joc). V. *uler.
balamutesc v. intr. (rut. balamatiti, a
Inaela, a incurca,rus. a turburs, a Incurca").
Vechi. Blrfesc, flecaresc.
balamutie f. (d. balamut). Vechi. BIr-
feala, calomnie.
baking (din Manganese), interj. care a-
rata un sunet plicticos de clopot, de tingire
sail de alt-ceva asemenea. $1 dalang.
V. $i bang, dang.
balanga, $i -nca 1., pl. e ai bdlangt,
-nci (d. balang). Talangh, dalanga, un fel de
clopot suptire care sunk dogit ai care se a-
ttrna de gltu vitelor.
* balanta f., pl. e (fr. balance, it. bi-
lancia, d. lat. bilanx, d. Ns, de doila
ori, ai lanx, farfurie. V. bilant). Cumpana,
instrument de cIntarit (Pop. palan(d). Ba-
lanta romans, cantar, balanta cu un
singur taler ori cu ctrl g. Com. Bilant, darea
socotelii. Echilibru al socotelilor. Astr. Un
semn al zodiacului (Septembre). Pop.
palantift (dupe ngr.).
* balansez v. tr. (fr. balancer). Barb.
Legan. $ovaiesc, oscilez : victoria balanseazd.
V. refl. Ma teal.
* balantez v. tr. (d. balanta ; it. bilan-
ciare). Com. Stabilesc diferenta Intre debit
ai credit, echilibrez : a balanta socotelile.
balaoaches, -A adj. (bdlai ai oaches).
Atribut ironic Tiganilor (fiind-ca-s prea oa-
cheat).
bales n., p1. art ai a (it. balascio, fr. ba-
lais, d. ar. balah§, care vine d. pers. ba-
dahsdn, numele Orli de unde se aducea ba-
laau). Vechi. Un fel de rubin portocalia.
* balast n., p1. art (fr. ballast, d. engl.
ballast, care e din aceiaat rad. cu germ. last.
V. lest). Lest, savura. Petrisu pe care se
pun ainele caii ferate.
* balastez v. tr. (fr. ballaster). Acoper
cu balast (o cale).
* balastlera f., pl. e (fr. ballastiere).
Cariera, mina sad depozit de balast.

ML
balaur m. (strb. blavur, blavor, blaor,
d. alb. bold, din * bolvd, balaur, care vine
d. lat. belua, dihanie). $arpe fabulos cu
creasta Si picioare. Fig. Iron. Tigan. Vechi
ai balaur.
1) bald f., p1. e (lat. pop. billa, vita de
tras, de unde s'a Mcut * teld, * beald,
bald, ca pard din pira). Vest. Rar. hark
dihanie, monstru.
2) bald f., pl. e (ngr. [d. it.] bath', balot;
fr. balk, minge. V. bal 2, balot). Vechi.
Balot : o bald de postav (Let. 3, 253).
balbav n. (turc. bat bay, miere supe-
rioara). Vechi. Rar. Mursk apA cu mere.
balciz, -A adj. (poste d. tare. bal-kyz,
fatil de miere", pin antitezA. Duna Lobel,
turc. balkyz ar veni d. ngr. Palai t Ifrzikos,
ruinele veehiului Cizic). Fam. Urn : fatd
balciza. Coy. S. f. GrasanA, baaoldinA.
* baleen n., pl. oane (fr. balcon, it. bal-
cdne, d. vgerm. balcho, ngerm. ba/ken,grincla).
ProemineniA a unei uai sat; ferestre de IS
etaj. LojA to teatru avanscenA. V.
ceardac, sacnaslll.
balcov, -A adj. (ma cu bat). Bz. Prea
blond, spalAcit: femeie bakoad.
* baldachin n, pl. e (fr. baldaquin, it.
baldacchino. V. bagdadle). AcoperAmint
de pinzil deasupra unuf pat, unui tron 5. a.
Lucrare de arhitectura sag de lemnarie care
serveate ca coronament unui tron, unui altar
a. a. V. uranisc si salvan.
baldlsealik f., pl. ell. Dun. de Joy. Ac-
tiunea de a baldisi, leain, siclit, enervate
aid iii vine baldiseald I
baldIsdsc v. intr. (turc. baiylmak, a
leaina, barylty si * baiyldr, sftraea15. leain,
cu term. din ngr. bailizo, aor, ebatlisa, lesin.
V. Imarpbaildi). Dun. de jos. Imi vine rail,
leain. In tat baldabesc (Acad.) ai bAl-
dAit, ametit, uluit" ($ez. 30, 205).
bale f. pl. d. un sing. ba, ca si za, zale,
mlat. baba, it. bava, fr. bave, sp. pg. baba.
D. rom. vine strb. bale). Saliva care curge
din gull, ca Is vite : a face bale de farie.
* baldna 1., pl. e (lat. balaena, vgr. phd-
laina). Un cetaceu (chit) care create ;Ana Is
35 de metri. Lamele flexibile Mute din dintii
balenei (fanoni), tntrebuintate la corsete ai
Inlocuite azi si pin lamele de otel. 0 con-
stelatiune.
* balenidra 1., p1. e. (fr. baleiniere). Un
fel de luntre mai mate (lungs ai IngustA) on
corabioara de pescuit balene.
baldrca si (Cost.) barite& f, pl. 1
(rus. balyrka, rut. barilka, dim. ed. barilo,
pol. baryla, d. it. barite, fr. bariL butoiaa.
Cp. cu holercd). Mold. Butouis (30-40 de
litri). Munt. GarnitA de lapte. Dim.-cdfd.
pl. e. V. burl&
* balerina f., p1. e (it. ballerina, d.
ballare, a dansa). Dansatoare de profesiune.
* baldt n., pl. e. (fr. ballet, d. it. balletto,
dim. d. ballo, bal). Dans teatral executat de
mai multe persoane. Pies' teatralA cu jocuri
5i pantomime.
www.dacoromanica.ro
L47
I3AL
* baletista 1., pl. e (d. bald). Dansa-
toare to balet.
balgill m. (turc. balgy). L. V. CumparA-
tor de miere (Turc.).
bane 1., pl. balii si Mit (rut. bdliga,
balie, pol. balia, balie, germ. de jos balfe,
ciubar, d. fr. baille, care vine d. bretonu
bal, ciubar). Est. Mare vas oval (In nord
ratund), inalt de 30 c. m., compus din doage
5i intrebuintat la spalat rutele. In sud ai
gdletar, to Munt. bate. V. albie, covata,
copaTe, troaca, crinta, buhada.
ball° (ma), a se baliga v. refl. (d.
&digit). Se zice despre vitele marl ctnd
scot baliga. V. tr. Mdgaru bdliga bani (In
poveste).
baliga 1., pl. 1 (-igd pare se fie sulixu
lat. -leas. D. torn. vine alb. baigd, strb. ba-
leg& rut. ba6rga, belega). Excremente de
vite marl (de bog, de cal). Fig. Fam. Triv.
Om bleg, mAmAliga. La baliga moale putind
apd -1 (rebate, unul om slab o boalA usoarA-I
trebuie ca se cadA la pat on se moara. V.
cficareaza.
balimez si balTemez n.. pl. uri (him
(turc. bal temez, d. it. palla e mew, o ghiu-
lea ai jumAtate. Exists gi azi in numele de
familie Balmez). Vechi, BombarcIA, tun
mare de asedifi. $i banlmez.
* balista 1., pl. e Oat balista si ballista,
d. vgr. bdllo, arunc. V. parabola). Ma-
gins cu care cei vechi aruncaii petre ai alte
lucruri la asedif, 5i care Implinea rolu tu-
:
nului de azi.
* balistic, -a adj. (d. balistd ; fr. ba-
listique). Relativ la stlinta de a arunca projec-
tile, la artilerie: teoria balisticd. S. f , p1. e
si t. Stiinta care studiaza iuteala ai three-
tiunea proiectilelor.
* baliza f., pl. e (fr. balise). Mar. Cea-
mandurA.
* ballzdz v. tr. (fr. baliser). Marinsemn
pin balize : un fluvid balizat.
bane m. (din turc. kalkan-balyglzy, kal-
kal-balyk, adica petre ca un scut") Sad.
Calcan. S. n., pl. art (d. rus. bo4rk). Batog
de nisetru.
balm°, -u* -ea n. pl. art (ung. bdl-
-mos. V. b aim aj esc). Antestec de jintiiit, caa,
Mina ai unt prAjit In tigaie.- Fig. Talmes-
balmea, amestecAtura. In Trang. ai -As
$i -aj. V. badara6 si bulz.
* balnear, -A adj. (lat. balnearius). De
bill: statiune balneard.
* balnn n., pl. oane (fr. ballon, d, bane,
minge. V. bal 2). Bella umplutA cu aer
on cu alt gaz. Aerostat. Fig. balon de
Incercare, experientg facutA ca sA son-
dezi o afacere. Chim. Vas de sticla sferic.
* balonat, -a adj. (fr. ballonne). Un-
flat, ca balonu.
* balondz v. tr. (fr. ballonner). Unfitt in
forma de balon.
I3AL
148 -
, baldt n., pl. art (fr. ballot, d. balle,
minge. V. bale 2). Mare pachet de marfa:
balot de bumbac. V. <thermos, teanc.
balotaj n., pl. e (fr. ballotage, d. ballot,
balot, care vine d. balle, minge. V. bal 2
si bale 2). A dorm votare, care se face
ctnd candidatii n'afi avut destule voturi la
prima votare (ceia ce odinioarA se Melt pin
bile numite baluri").
balotarlsesc v. tr. si intr. (ngr. ba-
lotaro. V. bal 2). Sec. 19. Votez.
y balsam n., p1. e sail art (lat. bdlsa-
mum, vgr. bdlsamon, d. fenicianu bail -9a-
men, regale uleiurilor). 0 rasina mirositoare
care curge din unit copaci. Medicament bal-
samic. Fig. Consolatiune: aceastd stire 1-a
lost an balsam. Med. Balsam potolltor,
infuziune de plante narcotice in unt-de-lenin,
Intrebuintata la frecaturl. Si -am.
balsamic, -a adj. (d. balsam; fr.
balsamtque). Care are proprietatile balsa-
mului virtute balsamic&
* balsamina f., pl. e (vgr. balsamlne,
o planta, lat. balsaminas -Ina, azum, de
balsam, d. balsamum, balsam ; fr. balsamine).
Bot. 0 planta de gradina originara din In-
dia, cu frunze lanceolate dintate, cu Bort
albe, roil sail' pestrite $i cu fructe capsu-
tare care se deschid subit ctnd le atingi
(impatiens balsamina sal, balsamina hor-
tensis). Pop. copdcel (Bz.), met' (Coy.),
piersicel (Prah), sldbdnog (Mold. nord) ,i
alt-fel.
baltig (vechi) -Am n., p1. e (turc. bal-
tak, baltag gi balta). 0 arma In forma de
secure cu dotal Unser; (care in Mold. era
atributu agai, ca mal tirzid topuzu). Az] se-
curice cu coada foarte lung& LoviturA de
securice. Si baltagefic, pl. ece. V. ha-
lebarda.
baltagiti m. (turc. baltagy). Vechi. Sol-
dat armat cu baltag.
belt& f., p1. Mgt si (est) si bell!, tar
vechi balte (il. * baltom, pl.* balta, vsl. bg.
blato, rut. rus. bolato, rut. [d. ram.) si Mita.
Tot de act: ung. Balaton, germ. Platen -see
lacu Balaton; claim. balta, it. nord balta,
alb. COW& ngr. bdltos, mgr. balti, balta, V.
bolata6). Lac (mai mic sat chear format
din ploafe), spa statatoare in natura. Adv.
A like, a ramtnea baltd (un lucre), a lass,
a raminea neterminat. Dun. de jos. Insula
baltoasa (ca in tai., Br. si Tulcea): a duce
vitele'n ball& V. helesteti, Taz.
ball n., p1. urf (lat. battens vi -eum, cin-
gatoare : it. balzo, stinca, saritura. V. zbalt,
ballet. Trans. s. a. Cerc de her care tine
shins butucu roatei. Veriga legata de ca-
pAtu unei funii ca sA formeze lat. Val, ho-
bot (la o mireasa, la un mort). V. stet 2.
balustrade f., p1. e (fr. balustrade,
d. it. balaustraia). Arh. Sir de balustri care
marginesc o scarA, o terasA sae o fereastrA
ca sA to fereasca de cAdere (rezemAtoare,
trapazan). V. parcan, pallmar 3, ca-
llndru.
www.dacoromanica.ro
kAN
* ballistru m, (fr. balustre, d. it. bala-
tistro). Arh. StlIpusor elegant din care se
compune o balustrada.
barna f., pl. e (turc. [d. ar.] bamia). 0
planta malvacee al caret fruct, de forma u-
nui ardei mic In 6-8 colturi, se consumA ca
leguma (hibiscus esculentus). Fructu acestei
plante. In Mold. bambA.
* bambii m. (fr. bambou, sp, it. bamba,
d. malaezu bambri). Un fel de planta gra-
minee giganticA (ptnA pe la 25 m.) care
cre5te pe is tropice si din care se fac bas-
toane, prAjini, mobile s. a. Gen. ar fi
bambaulut pl. bambdi.
bambura, V. arababura.
1) ban m. (germ. ban, poruncA Supt a-
menintare de pedeapsA, jurisdictiune, ocol,
judet, ngerm. bann, cu verbu barmen, a
fermeca, verbannen, a exila, francic banjan,
got. bandvjan, de unde fr. banter, a exila.
Sunetu a a rAmas intact ca'n lat. ainus,
rom. an. D. rom. vine ung. ban, slrb. bg.
pan, domn, staptn; vpol. ban, ban; moneta.
Int. a evoluat de la judet la stapinu jude-
tului, ban", apol la moneta banului. V.
banal). Title content de regii Ungariii u-
nor nobill inferiori to Transilvania, apoi co-
mandantilor unor provincii de frontierA, ca
Croatia, Bosnia, Dalmatia ai, mai ales, Se-
verinu (1368). Dupa anul 1500, acest title
trecu guvernatorului Craiovei (care era con-
siderat ca locotenent al domnului in Olte-
nia). Mai pe urmA, prime baler In Tara
RomAneasca. Un boier mai mic In Moldova
(pe la 1700) Intre marele spAtar marele
paharnic (la Xen. 3,162, dupA paharnic).
Guvernator austro-unguresc to Croatia si
Slavonia. Ban de judef, banisor.
2) ban m. (d. ban 1, adicA moneta ba-
nului", dar nu a celui de Severin, ci a celui
de Agram, al calla dinar; banali" erail
foarte cautati In sec. 13 fiind-ca argintu for
era foarte curat. Cp. cu ducat 5i pol 1). 0-
dinioara, cea mai mica moneta de argint,
apol de arama, In valoare de its din para,
tar de la 1867 i l too din franc. Gologan de
10 bani (hunt). Moneta in general: un ban
de aur. Pl. Parale, avere In banl: n'am ban!
la mine, ci acasd. Lucruri pe care s'ail dat
multi bani: tilt bani pe mormintel A face
bani, 1) a fabrica bani, 2) a agonisi (a cis-
tiga) bani. Prov. A stringe bani albt pen-
tru zik negre, a stringe bani p. viitoru ne-
sigur (V. dinar). Fecior de ban! gata,
acela care are de cheltuiala banii parintilor.
A fl In twat tdi, a fi la large tail, nestlnjinit.
* banal, -a adj. (fr. banal, d. ban, pu-
blicatiune, proclamatiune, convocare, ruda
cu rom. ban). Comun, obisnuit, farA orgina-
litate: laude banale, a spune lucruri ba-
nate. Adv. In mod banal.
banalltate f. (fr. banalite). Caracteru
de a fi banal. VorbA banala : a spune o ba-
nalitate. Pl. Idei sae vorbe banale: a vorbi
banalitd ft.
* banana f., pl. e (fr. [din limbs In-
diana] banane). Fruct de bananier.
BAN
- 149 -
* bananier m. (fr. bananier). 0 planta
tropicala cu foi lung! de 2-3 metri at
carei fruct miroase a fragI $i a pepene gal-
ben parfumat (musa paradisiaca).
banat n., p1. e. (d. ban 1). Tinutu gu-
vernat de un ban: banatu Timisaarel, al
Cratovei. Adj. Grid banal, un fel de grin cu
spicu mai lung $i cu boabele mai marl (or-
ginar din Banat). V. banle.
Windt, V. panat.
* banc n., pl. art (it. banco, fr. bane.
V, Winch). Mar. Chic!, insula ascunsa
supt apa on aparuta putin la suprafata ape!:
corabia s'a Innornolit intr'un banc V.
scruntar.
* banter adj. (d. banal). De band{ (co-
operatiunt bancare.
merciala) :
* bench f., pl. band (it. banca $i banco,
fr. banque [zarafie] si banc [sawn], sp. pg.
banco, d. vgerm. banch, panch, ngerm.
bank ; ngr. bdnka, pron. bOnga, scaun, Si
banhos, zArafie ; rus. bdnka, bank. V.
bano gi pangar). Un fel de scaun lung
de lemn, de fer sails de peatra pe care pot
sedea mal multi in$1: band de gradind,
band de scoald, a fi pe Made scoalet (a
fi acolar). Banc, stints supt apa sari gra-
mada de nisip care tmpedeca navigatiunea.
La uncle jocuri de noroc, banil pe care-i
are dinainte cel ce conduce jocu. Un fel de
comercia care consists In acordarea banilor
$i In primirea interesului $i In scontarea e-
fectelor In schimbu une! prime. Institutiune
publics de credit autorizata pin lege, pug
supt controlu statului si cu oare-care obit-
gatiuni $i privilegii, ma; ales acela de a emite
bilete de bancd. Edificiu in care se face acest
fel de comerciu si to care-s birourile acestei
institutiuni. Banca Nationald a Romdniii,
cea mai veche institutiune de credit a tart!,
fundata la 1879, cu un capital de 12,000,000
de franci teprezentat pin 24,000 de actiuni
de cite 500 de franc!. Banca Fra In-.
fiintata la 1803, are privllegiu excluziv de a
emite bilete la vedere $i la purtator, numite
bilete de banal. Operatiunile ei statutare is
urmatoarele : sconturi de efecte de comercia
$i de efecte publice, avansuri pe drugl de
metale pretioase, pe rente, pe actiuni si o-
bligatiuni de cal ferate si ale Credithlui Fon-
ciar $. a. Are sediu In Paris $i sucursale in
departamente, ceia ce a facut $i B. N. a
Romaniil, cu sediu In Bucuresti $i cu su-
cursale In judete. Munt. Pop. bang&
(dupe ngr.). V. bilet, hirtle.
* bancher m. (fr. banquier, it. ban-
chiere). Zaraf, cel care conduce o band, o
ma de schimbat ban!. Cel care conduce un
joc de noroc contra tuturor jucatorilor, mai
ales la cart!.
* banchet n., p1. e $i art (fr. banquet,
d. it. banchetto, care vine d. banco, banca).
°spat, mare prinz on mare tine: un ban-
chet politic. V. benchet, ziafet.
* bancheta f. pl. e (fr. banquette).
Banca mica. Rldicatura de pAmInt (la poalele
unui parapet) de pe care soldatll trag
cu pusca.
www.dacoromanica.ro
BAN
banchetez v. intr. (fr. banqueter). Os-
patez, petrec mincind si bind. Pop.
benchetuTesc.
banchize f., pl. e (fr. banqufse, format
gresit din fr. bane, bane, gi engl. ice, pron.
ats, gheata. Englejil zic iceberg, munte de
sheafA). Barb. Banc de gheata In oceanele
polare. V. sloT.
bancridta f., pl. e (engl. $i germ.
banknote). Bilet de banca, bumasca. V. bilet.
banco n. (it. banco, banca). A face
banco (la un joc de noroc, la carp), a juca
singur contra tuturor. Si bancu, gen.
al bancteut.
bancrutar m. (d. bancrutd; fr. ban-
querout,Sr). Rar. Falit.
* bancreta f., p1. a (fr. banqueroute, d.
it. bancarott', banca rupta", faliment).
Faliment.
banda inter'. (it. banda, !attire. V. all.
vanta). Mar. La o parte (la dreapta on
la stinga) I V. copastle.
* bandagist, s. (fr. bandagtste).
Vtnzator de bandaje.
banda] n., pl. a (fr. bandage). Chir.
Legatura la o rand sau frintura. Legatura
elastics de ofel de sustinut erniile.
* bandajez v. tr. (d. bandaj. Fr. se
zice bander). Leg o rand. Leg un om rAnit,
o parte ramta: a bandaja pe cineva la pi-
dor, un pictor culva.
1) band& f., pl. bande, bende gi bens(
(fr. bande, vfr. bznde, d. vgerm. binda,
ngerm. band, legAturA, cordea, band, alian-
tA. V. banta, bunt, panglica). Dunga
lad ca ornament pe haine (cum e la mt-
nica): bandd de catifea. Legatura, fasie de
htrtiecu care se Inconjoara o carte orl un
ziar ca sA fie trimes pin posta: a trimete
supt bandit. $i banta, pl. bente aibenit.
2) * band& f., pl. e (fr. bande it. banda,
d. got handl, steag. V. bandlera, ban-
dit, contrabanda). CeatA (traps) de
bolt orl de lautarl. V. taraf.
banderole f., p. e (fr. banderole, it.
banderuola, stegulet, dim. d. bandiera, ban-
dierA). Panglicuta de hIrtie (la un pachet de
teal, de tutun $. a.).
* Wandler& f., p1. e (fr. bandiere, d. it.
bandiera, care vine d. got bandi, steag. V.
band& 2). Steag de corabie or! de conau-
lat. Pop. Dun. pander& (ngr. [d. It.]
pandidra [scris - ntiera]): se lash pandera
(CL. 1910,435). Si -dia.
bandit m. (fr. bandit, d. it. bandito,
care vine d. banda, banda, teats). Muir,
V. cetas.
banditilm n. d. bandit; fr. bandi-
tisme). Starea unel tarl bintuite de banditl.
Ocupatiunea de bandit. Fapta de bandit
(tllhArie).
banden n pl. oane (rus. pol. bandon,
d. fr. bandeau, ca palton d. paletot). Moto-
tol de par salt de Dna pe care cocoanelq
 BAN
- 150
obisnulau sa-1 puns supt pbru for ca s5 -si
faca o peptanatura mat Inaba, la mods !Ana
pe In 1877 ($i azi la modA la tarancele din
Ardeal supt numele de ddlog).
bandraburca ban., f., pl. a *i r
(rut. mandybdrka, banddra, barabOlia, car-
tot dupit numele provinciii germane Bran-
denburg, de unde au venit la not cartofii.
V. barabafta, barabol barabula,
brandeburg). Buc. Cartof.
* banduliera f., pl. e (fr. bandouliele,
d. sp. bandolera, curea de purtat pusea pe
umar). in banduliera, atirnind pe umar:
a purta mantatla (facuta colac), ptqca sau
sabia In bandu'ierd. La Dion. Eclis.
pantelir, pl. e, curea de pusca sau de sa-
bie atlrnata de umar (dupa germ. bandelier
sau rus. bandeldr). V. pereviz.
bang §I dang, interj. care arata sunetu
unui clopot mare has mai rar (tot asa Si
ung. kong-bong. V. balang).
bangs, V. banca
banle f. Dobr. Murk frInghia care leaga
antena de prora.
banlmez, V. ballmez.
banita f., p1. e si bad,/ (bg, banica,
slrb banjica, lighean, d. banjo, bale). 0 ye-
ehe masura de capacitate p. sblide SnumitA
yi demerlie qi stamboald). V. chtla, de-
calltru.
banovat in., pl. ea. (slay banovec).
Vecht. Fill de ban oltenesc.
bents I., p1. bente qi benti (rut. poi.
bant, sas. bant, germ. band. V. bands
oi pants). Banda, fame la mtneea, la mar-
ginea hainei. Vechi. Lanturi, thus'.
* baobab tn. (fr. baobab, cuv. din Se-
negal). Un fel de copac gigantic din Africa
(adansonia digitata).
* baptIster16 n. (vgr. baptisteriorz). La
catolici, mic edificiii linga biserica In care
se boteaza. La ortodocsi, cristelnita.
1) * bar n., p1. urt (fr. barres, pl. d.
barre, bail. V. baro4). Un joc baietesc
In care dobA tabere stab fata'n tats, iar unu
iese din rind, oi adversaru trebuie sA-I a-
tinga cu mina si, astfel, sa-1 faca captiv (Ta-
bora care are mai multi captivi clstiga).
2) * bar n., pl. art (fr. d. engl. bar). De-
bit de bauturi spirtoase In care se bea stand
In picioare sau pe niste scaunele Matte.
barabit f. (turc. barabar, d. pers. ber-
a-ber, de o potriva. V. barabar). Suc.
(rev. I. Crg. 13,152). Teapa, categoric: andn-
dot Is de-o baraba (de ex., hoti).
barababura, V. arababura.
barabitfla f., pl. e (rus. brandvalda, d.
germ. brandwacht, stationar, corabie de paza,
ca barabuld d.Brandenburg. V. brandvah-
tit*, brandenburg, bandraburca
vagmistru. Cp. cu patascd) Dun de jos.
Corabie de razbol: /a /677, Romdaii au tor-
pilaf barabafta turceascd din eanalu Md-
cinultd.
www.dacoromanica.ro
- BAR
barabana f., pl. e (rus. barabtin tara-
bana, barabankik tarabangib; rut taraban,
poi. tarabanv). Nord. Darabana. In_sud
barabanci rt., pl. e (d. rus. barabcinscik,
tarabangia).
barabdT barlabdT m. (bg. barabol,
ung. barabolv, rut. barabdlia, toate de la
numele provinciii germane Brandenburg. V.
bandraburca). Est. 0 plants umbelifera
(une-ori cultivate) cu radacini cbrnoase si
marl ca morcovii, putin zaharoase si de un
gust placut aromatic (chaerophyllum bulbo-
sum. V. alunica). Munt. (la munte) Car-
tof. S. n., pl. oaie. 0 bore.
barabilla f., pl. e (rut. barab011a. V.
barabol). Nord. Cartof.
barge m, (turc. (barak) Vechi. Un fel
dc cinc de vinat cu paru lung. V. brac 3.
* baraca f., pl. e qi bdrdct (fr. baraque,
d. it. baracca). Gasca, pravalioara de salt-
dun sail si de alt material. Fig. Casa proasta.
_ In Mold. vulg. baratca, p1. e qi &I-
rate,. V. maghernita, sandrama.
baraga §i baring 1. p1. e $i bdrdgl,
bdrdngi (cp. cu harang qi cu ung. beregni,
a mugi, sau cu barang, nomad, halmana).
Munk Mold. Rar. Tauru care poarta talanga
(V. si balanga) §i conduce cireada. Lupu
care conduce haita si des semnalu urletelor.
baragladina f., pl. e (cp. cu Bard,
Tigan, §i vsl. gladend, flamind). Epitet iro-
nic unui Tigan ori unei Tigance.
baraictar V. baTractar.
* baraj rt., pl. e (fr. barrage). Zapor,
bariera rldicata pe un drum si mai ales In-
tr'un rtb navigabil (cum ar fi sloiurile gra-
madite si oprite undeva).
baranga V. baraga.,
barest m. (ung. barat, calugar, preut ca-
tolic, frate, d. vsl. bratti, frate. V. frate §i
ba*tina). Vecht. Preut catolic. Si ba-
rat.
* baraterie I. (it. baratleria, d. barat-
tare, a substiti p. a Insela). Frauds comisa
de capitanu unei corabii in paguba arma-
torilor sau asiguratorilor.
1) bara L. pl. e (vsl. hg. strb. bara, de
unde $i ngr. bara, id.). Ban. Mocirla.
2) * bara f., p1. e (fr. bane, drug on
manela. V. bar 1 0 bareta 2). Drug,
prajina de metal de 1-2 metri groasa de
4-5 c. m. Aparat de gimnastica compus
dintr'o prajina de lemn orl de fer fixate In
doi stlIpi verticals (Se numeste Si bard fixd,
rec on }us). Bariera care-i separa pe jude-
eatori de public si de care se reazemA a-
vocatii and pledeaza. A apdrea la bard, a
to prezenta la judecatt.Mare bane de nomol
care se formeaza la gura unui fluvib $i Im-
pedeca navigatiunea : bara de la Salina. V.
primez 1.
barbacane f., pl. e (fr. barbacane,
d. it. barbacane, care vine d. ar. barbak-
kaneh). Fort. Partea Inaintata a unei Inta-
rituri In care-s facute deschizAturi de tras
cu pusca ori cu tunu. V, beden,
 BAR
- 1f
barba-cat m. Un pitic din povesti (cu
barba de un cot si cu statura de o palmA).
V. statu-palms.
* barbar, -a adj. (lat. birbarus, d.
vgr. bdrbaros). Strain de culturii,necivilizat :
p p r barbar. Fig. Crud, neomenos: inimd
barbard. Improprid, urIt : termin barbar.
Unit, aspru : limbd barbard. M. pl. Popoa-
role necivilizate care act navalit to imperiu
roman si to alto tart, ca Hunii Ungurii, Bul-
garii, Tatarii s. a. Adv. S'a purtat barbar.
Pals -ar (dupa fr.).Vechi, azi pop. var-
var (dupa ngr.), crud, neomenos.
* barbaresc, -esca adj. Relativ Ia
Barbaria sail Berberia, cum se numea nordu
Africh pe unde locuiesc Berberil, un popor
diferit de Arabi $i compus din Cabili, Tua-
regi $. a.
barbaric, V. varvaric.
* barbarie f. (d. barbar sad fr. barba-
tie). Necivilizatiune. Fig. Cruzime, neome-
nie. Vechi azi pop., varvarie (d. var-
var). La Beld. (1117) varvarlfc, (Cu su-
fixu turc. -tic) n., pl. art.
* barbarizez v. tr. (vgr. barbartzo).
Prefac in barbar.
* barbarizm n., pl. e. (vgr. barbarts-
aids). Cuvint strain de prisos on contrar
geniului limbil nationale. Barbarizmele, dupa
originea tor, se Impart In : grecizme (pliro-
forisesc, anafora, caterisesc), latinizme (au-
dace, fontand, rezbel), slavizme (poslusnic,
nocealnic, complect = complet), francezizme
(avansez, voraj), germanizme (a se provoca
la = a se referi la, a intreba cd oars = a
intreba dad. Trans. Buc.), turcizme (meraz,
mezil), ungurizme (birdz1, clop). V. so-
Iecizm.
barba f., p1. e si barbt (lat. barba, it.
pv. sp. pg. barba, fr. barbe).Paro care creste
Imprejuru Mellor la barbati sad pe supt
Mel la capre s. a. Barbie. Numele popular
al mai multor plante, variabil de la un gen
Ia situ: barba boTeruluT, o plants er-
bacee ranunculacee cu flori albastre, numita
si chica voinicutur (nigellt damascena);
barba capreT, o ciuperca (coldcera vis-
cdsa sail clavaKa viscdsa); barba finpa-
ratului, 1) curcubed, din tandlia carloh-
leelor, cu Eon marl purpuril (lychnis
agrostemma corondria sad corondria
tomentosa); 2) noptita, jalapa;barba popiT,
coada pricolicilor; barba SasuluT sad
ursuluT, coada calului, peril porcului, o
plants erbacee (equisetum arvense), ale cares
tulpine, fiind-ca contin silice, se intrebuin-
teaza la lustruitu metalelor ; barba Un-
guruluT, un fel de garofa care creste pin
pasum si stinci varoase (dianthus spicu-
lifolius).
* barbeta f. p1. e (it. barbetta). Pl.
Barbute (favorite) lasate la dreapta
si la stings feteicind at barbia rasa.
* barbivin n., pl. oane (fr. barbichon,
dim. d. barbiche). Barba Eisatti sit creases
ntimai la barbie (tacalie, me),
www.dacoromanica.ro
BAR
barbtin m. (ngr.barbzini, d. yen. bar-
bun, it. bar5one ; turc. barbunta, bg. bar -
bunia). Un peste din neamu crapului, lung
de vre-o 20 c.m.(cyprinus barbus). Un peste
din neamu calcanului (mu//us barbatus).
barbur barbure m. (d. barbd sad
lat. bdrbula, barbuta). Trans. incretiturile
triangulare de la gnu 611140 la piept si la
spate. Partea de la vhf a taisului unui cutit.
Coy. Cep,cui de lemn care uneste pin muche
dofia sctnduri, ca la fundurile butoaielor.
barcagid m. (d. bared). Luntrap, acela
care mina barca.
* barcardla f, pl. e (it. barcardla.
Cintec de gondolierl (mai ales la Venetia).
barcaz n., pl. art e (rus. barkds,
salupa). Dun. de jos. Barca mare, dubas.
* barca f., pl. bard (fr. barque, it.barca,
lat. barca, din * bdrica, vgr.
din copticu bari, id.). Luntre (in special cu
fundu ascutit, care e forma cea mai obis-
nuita). Pop. la Dunare $i la mare varcd
(ngr. vdrka). V. dubs, lotca, oranitA.
* bard m. (fr. barde, d. celticu bdrdas).
Poet celtic care ctnta faptele eroilor. Fig.
Poet eroic $1 Eric.
1) bardac n., pl. e (turc. bardak, cans;
alb. strb. bg. bardak, ngr. bardakz). Canuta
sad ulcica de baut facuta din but on $i din
team. Si bardaca, f., pl. e bardda.
2) barditc, -ft adj. (d. bardac 1, adica.
unflat ca un bardac", ca turc. bardak eriyi,
un fel de prune ; strb. bardaklija, un fel de
prune). Mold. Olt. Se zice despre un fel de
prune cu gIt (gItlanoase) $i despre pomii
care le produc: perje (prune) bardace, U7
prun bardac.
bardahan, V. burduhan.
bard& f., pl. barde, bard $i berzl (ung.
bdrd, d. vgerm. barta, ngerm. barte, ob.
barde, de unde si poi. barta, rut. bardu,
bg. strb. bradva. V. halebardr1). Secure
timplareascil cu coada scurtA si taisu lung.
A azv:rli cu bardo'n Dumnezeu on in lund,
a fi plin de incredere in tine, a fi provoca-
tor (Poste de la un vechi obicei de a sta-
ptni attta pamint cat puteai s'arunci cu barde.
Cu timpu, cea ce stapinead mai mutt pa-
mint pe baza toilet for se purtaii mIndru
MIA de altii, si de aci zicatoarea
ziaru Epoca, 25 Dec. 1897j).
[Cojbuc,
barem, V. barim.
1) * baretfi (f., p1. e. (fr. barrette. d. it.
berretta. V. barata bereta). Berets
(tichia) ro5ie a cardinalilor.
2) * baretil f., p1. e (fr. barrette, dim. d.
barre, barA). Fasie de pele cu care se tn-
cheie o gheata on de metal asezata trans-
versal pc panglica unel medalii.
* barez v. tr. (fr. barrer, d. barre, barA).
inchid cu bara. Opresc, astup (trecerea),ob,
strulez, V. zapbesc gl zasteac,
 BAR
- 152
barhet §i barbs! n., pl. art (germ.
barchet, barclzent, barchant, barragan, d.
ar. barrakcin ; rus. bdrhat, rut. barfult
ung. bdrsony, catifea. V. baryon). 0 stofa
de bumbac groasa si catifelata care imiteaza
Una. Bas. (barbeitli). Catifea. V. bom-
bastic.
* barictida f., pl. e (fr. barricade, d. it.
barricqta). Intaritura Mend din cart*, petre
din pavaj, lanturi, grinzt s. a. ca sa opresti
trecerea unui dusman pe o strada.
* barizadez v. tr. (fr. barricader). Ba-
rez pin baricade: a baricada o stradd, o
usti. V. refl. Ma fortific pin baricade. Fig.
MA inchid ca sa nu vad pe nimeni. V.
zAstesc.
bariera f., pl. e (fr. barriere, d. barre,
bara). PrAjina orizontaia puss ca sA opreas-
cA trecerea (de ex., peste o tale terata).
Poarta unui oras, unde odinioarA eraii biu-
rourile accizelor (unde marfurile plateau o
taxa de intrare) Si unde carutcle eras oprite
printr'o prajina orizontala. Fig. Pedicb, obs-
tacul. V. rohatcft.
barfica, V. balerat.
bitrim conj. (turc. barim, d. pers. bad;
ngr. bdremu, bg. bare, strb. bar, barem, cel
puffin). Fain. Batlr, macar, cel putin, tncai.
$i harem §i barim.
baris, V. bariz.
* barna f., pl. e. MM. Oxid de bariu.
* baritan m. (vgr. barktonos, d. barks,
gretl, i Mims, ton). Muz. Voce intermediary
tntre tenor si bas. N., p1. oane.
Un instru-
ment muzical de alamA, putin -'mai mic de
clt base.
* bariU n. (Tat. stiintific bdryum, d. vgr.
barks, greU). Chim. Un metal bivalent gal-
ben argintill cu greutatea atomics de 137, cu
densitate de 4,97 si fuzibil supt tempera-
tura rosie. A Post descoperit de Suedezu
Scheele la 1774.
bariz (Mold.) vi baris (Munt.) n., pl.
art vi e (turc. bariz, strb. bard, d. fr. ba-
rege, un fel de stofa usoara de Una, dupe
numele satulul Bareges, In Pirinel). Broboa-
da de pima suptire pe care o poarta fe-
meile din popor. V. basma, boccea,
boTama, casinca, dermea,testemel,
tulpan.
barlsnic tn. (rus. barkklk, camatar,
d. barkk clstig", rut. misitie", d. turc.
burr, pace, Impacare. Bern. Nord.
1,45).
Misit, telal (care duce slugi la stapin). Co-
dos, proxenet. $i -usnic. Fem.
p1. e.
barlab6T, V. baraboT.
barnete §i barnie f. (cp. cu vs!. bra-
trite, luare). Ps. S., Cor. Prada, folos.
* barnum m. (dupA numele unui Ame-
rican din Statele Unite [1810-1891], celebru
pin exibitiunile lui, mai ales ale unul pitic nu-
mit Toma). Individ care exploateaza talentu
altuia sad Care Inseali publicu pin reclama.
www.dacoromanica.ro
- BAR
* barotina, V. baroneastt.
* bardc, -ft adj. (fr. baroque, d. sp. bar-
rueco ; it. barocco). Neregujar, bizar : figurd
barocd, spirit baroc. Adv. In mod baroc.
baroT, V. garepT.
* barometric, -it (d. barontetru). Care
se face cu ajutoru barometrului : cbseryali-
ant barometrice.
* barometru n., pl. e (vgr. bdros, gre-
utate, §i mdtron, masura). Ftz. Instrument de
constatat presiunea aerului si pin urmare,
schimbarile atmosferiee. Acest instrument,
inventat la 1643 de Toricelli, discipulu lei
Galileo, cuprinde o coloana de mercur care
se coboara cu eft to sul in atmosferb,
fiind-ca sus e aeru mai usor. Cu el a ma-
surat Pascal Inaltimile muntilor. El anunta,
;Ana In un oare-care punct, timpu frumos
on rau, caci aeru uscat, fiind mai usor de ctt
cel umed, mercuru se urea atunci chid nu
va ploua vi se coboara In caz contrar. Princi-
palele barometre-s cele eu mercur (Cu ces-
cil(a, Won sau cadran) ai barometru aneroid.
* baron tn. (fr. baron, d. germ. de sus
burr, om Ober). In apusu Europei, nobil in-
tre conte si cavaler odinioarte In Francia, titlu
marilor seniors: regele fi baronif lot. Fig. Om
care face pe boieru : a trill caun baron
(ca un dotnn). V. blmbasa.
* baroneasa f., ese (d. baron, ca it
baronessa). Sotie de baron. Rar ba-
roanit (fr. baronne).
* baronet m. (engl. baronet). In Anglia,
nobil intre baron si cavaler.
* baronie f. (fr. baronnie). Calitatca de
baron. Movie care cla proprietarului ei titlu
de baron.
bards tt., pl. oase (him varids, ciocan
de sfarAmat peatra, d. ngr. yaril, dial. si
vardas, ciocan mare, ghloaga ; vgr. greutate".
Tig. bards, id.?) Iron. Clocan mare tiganesc.
barosan, -A adj. (d. baros). Fara.
Mare, prezentabil : urt_boter, un pahar ba-
rosan.
* baroscdp n., p1. oape (d. var. bdrps,
greutate, $i skopdo, examinez,privesc. V.
neap). Flz. Un aparat de constatat greu-
tatea aerului sau ca un corp pus In aer
perde din greutate o parte care corespunde
cu volumu de aer deslocuit. Baroscopu e
inventat de Otto de Gericke (t 1686) si se
compune dintr'o balanta de care attrnatti o
boamba cave si o greutate. Chid Incalzestl
boamba, aeru din is se face mai usor, si
boamba se ridica putin. Tot asa, dacti acoperi
balanta c'un clopot de sticla si scoff aeru
din clopot, boamba, ne mai sprtjinindu-se pe
aer, se lass putin In jos. E principiu lul
Arhimede aplicat la aer.
* bar66 n., pl. ourt (fr. barreau, bars
mica). Ingraditura rezervata avocafilor la
judecata. Fig. Corpu avocafilor.
bartton n., pl. art ai cane (ung. bdrsony,
id. V. barhet). Trans. Catifea (mai ales
rosie),
 BAR
- 153
barilenic, V. barlsulc.
banit n., p1. art (turc. bane, d. mgr.
si ngr. pyritis, pulbere exploziva. V.
pirita). Sec. 17-18. Pulbere exploziva, praf
de pusca.
barz, -a adj. (din tearz, met. din
breaz. V. barza). Ban. Breaz, peag, cu
pane ca ale berzei on cotofenei cocog
bedf, g&tif berze.
barza 1., p1. terze (din * bearza, care e
o met. din breazd, de unde si barz. De aci
si alb. bardhd, barza, fent d. bank, alb.
Cp. cu zara). Sud. Cocostirc, o mare pasare
calatoare alba cu vIrfu aripilor negru, cu
moat roc sl cu picioarele inalte (ciconia).
V. cocor.
* bas n., pl. art. (fr. basse). Muz. Vocea
cea mai groasa, mai lolls& Partea unei bu-
d.* muzicale din care se cInta numai notelc
joase. Cea mai mare trompeta a fanfarei.
(Unii zic asa si contrabasului). S. in., pl.
bast. Persoana care cinta partite de bas.
basamac n., pl. e si url (turc. sirb.
besamak, treapta, grad, adica rachid de
grad mice). Rachitl prost, spirt cu apa.
basarab n., pl. art. Est. 0 boala a me-
relor, perelor, castravetilor si
pepenilor,
bobitelor de struguri si care consista Intro
IntariturA ca un clot In carnea poamei. V.
basarabesc.
1) based f. pl. baste (alb. bask& a. I.).
Ps. S. Lina pe care o poarta o oaie.
2) * basca f., pl. baste si basil' (fr. be-
ret basque, berets base& cum poarta Bas-
cii, un popor din Pirinei). Nou nume al be-
retei dupa razboiu mondial.
baschfulii, V. bliscalie.
* bascilla f., pl. e (fr. bascule, alterat
din baulk, d. battre, a bate, si Cu!, partea
posterioara). Cantar decimal.
* baset m. (fr. basset, d. bas, jos, sound).
Un fel de cine de vinat patic (sound), to
general negru si cu putin galben.
* basilicale, V. vasilicale.
* basilica f., pl. isi e (vgr. basilikd IslocIL
sala regala. V. biserica). Locuinta re-
gala la Greci. La Romani, edificifi In care se
judeca si se adunaa negustorii ca sa trateze
afacerile. Astazit bisertca mare, catedrala :
basilica Sfintulut Petra din Roma. $i
baz- (dupa fr.).
* basilisc m., pi. ft/ (v r. basiliskos,
dim. d. bastletis, rege). Un fel de carpe fa-
bulos a carui privire to ucidea. Fig. Ochf
de basilisc, ochi scinteletorl, rautaciosi, invi-
diosL Zoo!. Un fel de sopirla timida si ino-
fensiva din America de Sud. $i bazi-
(dupa fr.) sf vast- (dupa ngr.). $i vasi-
Ilsca, p'. cte.
* basin n., pl. uri si e (fr. bassin,
celticu bac, cavitate).RezervoriCt de apa intro
graclina sad aiurea. Piscina de scaldat 1ntrun
port, partea in care stag corabiile. Basinu
gout fluvia, toata Intinderea ale carei ape
www.dacoromanica.ro
- BAS
se varsa In el. Anat. Partea corpulut uman
cu care se termina trunchiu (intre pept si
picioare).Fals bazin. V. strand, havuz.
* basist, -A s. (fr. bassiste). Artist care
cinta din bas sad din violoncel.
basm, V. basn.
basma f. (turc. basna, tiparire, adica
pinza ornata cu colon tipfirite', ca si stam-
be; bg. slit. rut. basma, pinza de rochit
sad de anterie; rus. basna, diploma hanilor
urdiii de aur). Bucata de p/nza patrata de
dus lucruri (boccea), de Infasurat gnu, de
tmbrobodit si mai ales de stars nasu (batista).
Basma popeascd, basma mare colorata. A
scoate pa cineva basma carat& a-I libera
de ori-ce acuzatiune. V. marama, balder.
basn n., pl. e, si (rar) basna f. p1. e
(vsl. basna, poveste ; bg. basnea, strb. bas-
na, rus. basal, basn&d. Vecht. Poveste, na-
ratiunc fabuloasa p. copii. Fig. Scornitura,
minciuna. Azi In vest basm.
* bason n., pl. oane (fr. basson, it. bas-
sone). Fagot. La 'orga, sunete care amintesc
timbru oboiulul in registrelc grave.
* baso-relief n., pl. art (fr. bas-relief ;
it. bassorilievo, d. basso, jos, si rilievo, re-
lief). Sculptura putin ridicata pe un fond
neted.
* basta interj. (it. basta, ajunge). Fam.
Destul, ajungc. De-acuma basto, de acuma
adilo, de acuma nu se mai face cutare lucru.
* bastard, s. si adj. (it. bastardo,
din basto [si fr. bOtard din bat], tarnita, sea
ordinara, ca a conductorilor de catiri, pin
aluz. la relatiunile acestor conductori cu
servitoafele de hanuri, adica copil de tar-
nita". De aci si germ. bastard. V. baTs-
truc). Copil natural (din pArinti necasa-
toriti Intre ei). Fig. Degenerat pin corcirea
Tea : rasa bastardd. Litere bastarde (raa zis
batty de), un fel de litere intermediare Intro
cursive si ratunde (adica : ratunde aplecate),
* bastiment n., pl. e (it bastinzento ;
fr. bailment). Corabie, vapor, vas plutitor.
* bastingaj n., pl. e (fr. bastingage).
Mar. Garniture stability in juru puntii unut
bastiment cu ajutoru unor plase captusite
cu pinza groasa in care se pastreaza hamacele
si care, la =rote, umpluta ca o saltea, ser-
veste ca scut contra loviturilor dusmanesti
* bastinga f., pl. 1 (fr. bastingue, d. it.
bastinga). Mar. PInza on plasa umpluta ca
o saltea si care serveste ca adapost contra
focurilor dusmanesti.
* bastion n. pl. oane (fr. bastion, d. it.
baslione.V. basta). Fort. 0 parte proe-
minenta a fortificatiunii compusa din patru
d.
* bastionat, -a adj. Care are basti-
oane : turn bastzonat.
* bastjonez v. tr. (fr. bastioner, it. bas-
tionare). IntArese cu bastioane.
BAS
- 154
* bastion pl. oane (it. bastone, fr.
n.,
baton ; ngr. bastuni). Bat In care oamenii
se sprijinb ort cu care se aparA de dni.Lo-
vitura de baston: i -a tras an baston. Bu-
catA dintr'un pachet de clocolata (fats baton,
dupa fr. bats,). Insigna unor demnitbti : bas-
tonu da maresal. De-a bastonu, un joc co-
pilaresc. V. cTomag, sceptre, topuz.
* bastonada f., pl. e (fr. bastonnade,
d. it. bastonata). Male cu bastonu, cionth-
gealA.
bas n., pl. uri (turc. brig, cap, sef, supe-
rior, virf, de unde si bg. bas, sef, agiO. V.
basa, bimbasa, baslic). Agitl la zarA-
fie (Vechi). Prisos, plus, rest: bcquce-i tefea
de la raz (CL. 1910,77). Prefix care arata
superioritatea (azi iron.): bas-cutnie (cutnie
de prima calitate), bas -ceaus (sergent-major
de infanterie), bc/F-hof (mare Atop. V. arhi-,
para-, stra-, vel-. In Ban. (dupA
slrb.) chear, tocmai".V.baron.
-base (turc. bay, sef. V. bas). in timpu
Turcilor, particula care se punea dupb nu-
mete unei meseril ca sb arbte sefia sail pri-
oritatea: bac 1-ba a, ce.atis-basa (sefu usieri-
sultanului), hal:dm-base:. Aceslea erau mas-
culine WA pl., gen. a/ tut, sat), acc. -6(20,
puteaCt fi si feminine, ca papa, pa ,eale.
basbafir, V. baTbafir.
bas-bulubasa, V. bulubasa.
basburtic m. (turc. bethy-bozuk, cap
sucit", soldat neregular). Fig. Devastator,
vandal, ucigas si pradator. Lit. si basi-
buzuc. V. nizam.
basbuzucesc, -easel' adj. De bas-
buzuc, vandalic.
basbuzuceste adv. Ca basbuzucii,
vandalic.
basbuzucie f. Purtare de basbuzuc,
atrocitate.
bascit si basca prep. (ture.bakd, se-
parat, alt-fel. V. bascaluTese). Pop.
Mara de, plus : basca via sail bas:a de via.
Adv. Alt-fel: una vorbim, bdsca na'nfele-
gem. V. bez.
bascalia m. (d. basca cu suf. -fa Lo-
bel, In AARom. 1908,236, declarA ca cuv.ba§-
kaly, dat de Sam., nu existA la Turd. V.
bascalie). Vechi, Cojocar care nu lucra
marfa suptire, ca islicaru, si n'avea vole sa
cumpere pelcele, stirpituri sail pet albastre,
ci numam pei groase de la mocani ori mace-
lad. V. cTofligar, magopel, marangoz.
base& f., pl. basti (din bast!, Pi. lui
lasta, dupa butnascd, -411). Est.'Subsol
de casA.
baschiola, V. baseline.
bas-fir, V. baibafir,
basibuzile, V. basbuzuc.
baslic n., p1. e (tune. bcthlyk, id., d.
cap ; ngr. basIlki, bg. baslyk. V. 4Iic). Rar
azt. Capison, Olga (si une-on balder").
CApeteala. Capitel. V, calup.
www.dacoromanica.ro
BAT
basmachid si busmachiN m. (rus.
[rut. pol.] brthnuik, pl. -akl, d. turc. bas-
mak §i panzak, de unde si rom. mai vechi
pasmac). Est. Pl. Pantofi !Ara toe (de
umblat pin casA). V. ImineT.
basoalda (oa dift.) f., pl. e Est. Iron.
Femeie de strada.
basoldinsi f., pl. e (cp. cu rus.
Wadi, cal, lamdinyi, de cal). Est. Iron.
Femeie grasa. Basoalda. Si basordina;
in Olt. pasortina. V. balciza, halot-
ca, lostopana, malerca, marhaTe.
bastes si baste f., pl. /OW (pol. basz-
ta, ung. bistya, germ. bastei, d. it. bastla.
V. basca). Vechi. Bastion.
basting f., pl. isi e (sirb. batina,
mosie
mostenita, bg. [ca adj.] pArinteasca", ba:§-
tinia, bastina, d. bastes, tatA. Orig. e in vsl.
bratrzi, braid, Irate, de unde si ung. bdtya,
rom. bast, bade si Ma(e. [Bern. I, 45]. V.
barat. Cp. Cu dating). Vechi. Mosie sta..
moseascA, °dna. AzI De basting, autoh-
ton, originar, indigen: om de bastind de
acolo, populafiunea de bastind. Vechi si
-ena. V. patrie.
1) bat, batet, a bate v. tr. (lat. bat-
Mere, pop. bdttere, it. batters, pv. batre, fr,
battre, sp. batir, pg. baler). Lovesc, dad to-.
vituri: a bate calu cu Nein. Fac sa intre
lovind : a bate ode, part. Formez lovind : a
bate fern, monetd. Dansez : a bate Nora,
briu. BAtaturesc, umblu mutt, strabat: a
bate drumurile, ydite. hiving: a -i bate pe
dusmant. Atac, asediez (Yacht): a bate o
cetate. Luminez, arunc lumina : and bate
soarele in fat& Sun: ceasornicu bate
fret ore. Amestec: a bate odd. Suflu: ma
bate vintu. Stric, vatAm: brunta bate vide.
Pedepsesc: bate-t, Doamne, pe cat rat.
(Adese-ori in blesteme serioase: bald -te
Dumnazazi ; sail In gluma : bald-te norocu ;
bates -1 sa-1 bath, blestem mai mult glumet).
V. intr. Ciocanesc, izbesc: a bate la ustf
(sad in) usd. Arunc lumina: bate tuna pin-
tre ramurt Saila: bate vintu. Latru: bat
cinit la om. Palpit: Ind bate inima. lid, iz-
besc: bate ploata, grindina ; riu bate'n mat.
Ajung strAbat: pusca bate departe. Am re-
flexe, ma apropii de: un alb care bate in
galben. Am inclinatiune sail afectiune : eel
cdruia-t piac lucrurile dukt nu prea bate
cu vinu. V. refl. MA lupt: Romanil s'au bd-
Int cu Cartaginefit. MA clatin, mA agit: mi
se bate inima de fried. MA ating, mA iz-
besc: ramurile se bat unele de aiek de
vint. A se bate (despre cai), a se lmpreuna
p. reproducere. Bat podurile ( stradele. V.
pod), drum, pavalu umblu haimana. Bat
ntrisura (in muzicA), o Insemn. Bat toba.
(fig.), divulg. Bat carfile, joc In call (Mold.).
Bat sada ca sd pri eapd Irma, fac aluziu-
ne. Bat cimpit, aberez, alurez. Bat culva
capu, importunez, plictisesc cu vorba. Soba
bate la cap, emite acid carbonic, care pro-
duce durere de cap. Bate la ocht, atrage a-
tentiunea (propritl si fig.). at ptitineiu, fac
unt. Bat tningea, joc mingea. Bat berbecit,

BAT
Ii jughnese. Bat In coarda can't, vorbesc
cum ii place lui. Ma bate gindu sau nz1 bat
cu giniu, mA gindesc sa fac. Bat di'
ramln fArA cele necesare si shut lipsa tor.
Da-ft, popd, pintenit fi bate Papa cu ca'-
cirele, ajutA-I pe altu ca sa n'ai to la ne-
vole cele necesare. Ind bat capu cu c,.va,
ma gIndesc la ceva, mA ocup adinc de ceva.
lint bat Joe. V. joc. A bate In toba. (Trans.)
a vinde la mezat, la licitatiune, a vinde
cu toba.
2) bat,' bats adj. pl. bell,
Nord. Beat.
1) batikl m., pl. /7 (turc. battal, nefolo-
sitar, scos din uz, greoi, fAra treabA). Bar-
bee castrat (batut). Adv. A sta batal pe
capu calm (infl. de bat 1), a sta sotnic, a
te Linea de el (V. hatal). $i batar.
V. bateala.
2). batal n., p1. uri gi e Munt.
(germ. ?).
Lung pant de scurgere (ca pe inarginea unei
sosele).
3) batal n., pl. urt sat) e (d. bat I). 03.
Fad, lopata de Mut mingea (rev. I. Crg.
13,116).
batalama si (ob.) pat- f. (turc. ar.
talama, anularea unto act). Iron. Certificat,
act, diploma : bine ca Warn vazut cu pata-
lanzaua la mina 1
* batalldn n., p1. oane (fr. bataillon, d. it.
cattagli ne). Unitatea de IuptA a infanteriii,
bompusA din mai multe companii (4) si care
formeazA o parte (112, 1 3 sail 1 4 a regi-
mentului (Deja la N. Cost. 2,60, dupA rus.
pal.). $coala de batalion, teoria practica
evolujmnilor batalionului. Fig. Iron. CeatA,
gloata: batalioane de caller.
batar, V. batal.
* batard, V. bastard.
bate( f., pl. ete (din beata , d. lat. vista,
panglicA; cat. sp. pg. beta). Betelie, bantA,
bentija. Pl. Cingatoare de rochie on de pan-
taloni, o fAsie foarte lungA, une-ori ornatA
cu Hutto', si cu mArgele. A da pe bete afard,
a alunga cu °cad ori cu forja. V brill,
curea.
batar, V. batir.
1) bate& f., pl. e sau bald (rut. rus. id ;
bg. babka, dim. d. baba, baba, pelican. V.
babitii). Dun. Pelican. Un fel de platica
mai mica (blicca bjzirkna), care, dnd e mid),
se numeste frunza plopulat. Est. Nicovala
mica pe care cosasii ciocanesc coasa ca s'o
ascutA (V. cTocIrtiT). Mold. Trans. Rar.
CapcanA de soared sau prinzatoare de pa-
sari (pin aluz. la ciocu pelicanului). In
vest babose, pl. 1, pelican (VR.
1913, 7-8,51).
2) batca f., p1. e sau Mkt (ung. batkcp
a. I.). Trans. Un sfert de grant (mAsura p.
aur). V. carat.
bate-podurT nt. (d. pod, drum). Mont.
Rar. Haimana, vagabond.
bitter, V. bath.
www.dacoromanica.ro
153
BAZ
*baterie f. (fr. batterie ;it. baleria). Mat
multe tunuri cornandate de un ofijer (de re-
buze, gula capitan). 0 sticla de vin si alta de apa
gazoasa puse la un loc In gheafA inteun cos
de tinichca anume facut. Baterie elec-
trica, reuniunc de mai mite butelii de
Leyda ca sA producA o descarcare mai mare
on mai mica. Fig. A-ft indrepta bateriile, a
te pregati de luptA, a lua masuri. Fals
batdrie.
* batic n. pl. uri (fr. batik, germ. battik,
bete. cuv. din insulele Sonde). Un fel de a de-
semna pe pinza (mai ales pc matasA) un-
gind cu cearA locurile care trebuie sa ra-
rnInA nevApsite $i topind apoi ceara In apa
ferbinte. V. Incondeiez, increstesc.
* batistA f., pl. a (Fr. batiste, chip nu-
mete inventatorului, care traia la Cambrai
In sec. 13). Un fel de ptnza de in foarte
supjire (din care se obisntoa a se face bas-
male). Basma, pima de sters nasu.
batiste f. (d. bat). Trans. Jill. BatAturA,
ograda, curte. Ocol. V. bateliste.
bath si batir conj. (ung. baton). Mold.
Pop. Cel pujin, barim: batir atita sa c4tig
Ga- fiea. Pin Trans. si batar 5i bater,
pin Suc. si batra.
batjacura si (ob) bajocura f., pl. /
(d. bat si jor, adicA batate de joc"). Male
de joc, deriziune. A lua in batjocurd, a lua
In Ns. A ajange de ris $i de batjocura, In
mare deriziune, kite° stare jalnicA.
batjocuresc si (ob.) baj-v. tr. (d. bat -
Jocund). Ocarasc cu epitete aspre. Ofensez,
Injosesc, lmi bat joc. $i batjocoresc.
batjocuritor, -care adj. LuAtor In
ris, insultAtor: om batjocuritor, vorbe bat-
jocuritoare. $i batjocoritor.
batog sF -dc n., pl. art (rus. vsl. batOga,
bAj, basfon; sirb batik, batog. Cp. cu germ.
stockfisch, batog, adicA peste - baston,
hind-cA e jeapan). Peste mare (crap, morun,
bacala) uscat ori si afumat. V. moruga.
batogesc (ma) v. refl. (d. botog). Fain.
MA usuc, mA fac ca batogu, mA zbircese: oat
balogit V. batucesc.
* baton V. baston.
* batoza f., pl. e (fr. batteuse, MA-
toare"). MasinA de treierat, treicrAtoare. Fig.
Iron. Femeie grasA. Aparat de redus meta -
lele'n foi.
* batracian, -a adj., pl. ens, ene. (d.
vgr. bltrahos. V. broascii). Zoo'. Care e
din ordinu broastelor: animal batracian. S.
n., pl. e Animal din neamu broastel. V.
reptil.
batra, V. bath..
bats -bail, interj. care arata lAtratu scurt
al unui cine mat mic. V. hail -hail.
bazaccinle, V. bezaconie.
* bazalt n., p1. rut (fr. basalte, d. lat.
basaltes, cuv. african). Min. Un fel de stInca
vulcanicA de un negru mai mult sau mai
 BAZ
- 156
pulin tnchis. Bazalt artificial, un fel
de peatra artificiala de un ros caramizid in-
trebuintata la facet trotuare s. a.
* bazaltic, -A adj. (d. bazalt). Format
din bazalt: stincd bazallica.
bazaochT, -cache adj., pl. tot asa
(vaibezokil, fara ochi). Fan,. Chior, spanchi,
miop sail cu un oare-care defect la ochi.
V. ponivos.
* bazar n., p1. an si e. (fr. bazar, d. ar.
bazar, care vine d. pers.bazar. V. pazar).
Loc acoperit in care se vInd tot kin de
obiecte mici si unelte in Orient. In Europa,
mare centru de marfuri.
* bazarfna 1., pl. e. Munt. Un fel de
stamba suptire intrebuintata de femei la fa-
cut camasi, biuze si rochii.
bazarghiden, V. pazar-.
* baza f., pl. a (vgr. basis, d. balno, merg.
V. acrobat, catavasie). Fundament,
temelie (proprizi si fig): baza case!, baza
statulai. Geom. Partea unui triunght on u-
nei piramide opusa virfului sad in fine par-
tea pe care sty un corp. Chim. Oxid, sub-
stanta care, combinata c'un Acid, produce
o sare.
bazea f., pl. ale (turc. twat, d. fr. basin,
id.; ngr. bands). Yacht. Tulpan (pima suptire).
* bazez v. tr. (fr. baser, d. base, baza).
Fac sa se sprijine : pe ce-ft bazzzi preten-
fiunile? V. refl. Ma bizui : mrf bazez pe
vorba fa.
* bazic, -it adj. (d. bard). Clam. Se
zice despre sarurile care contin un exces de
baza sad de un corp care seamana a baza.
* bazicitate f. (d. bazic). Chim. Pro-
prietatea pe care o are un corp de a lucra
ca baza in combinatiuni.
* bazilar, -a adj. (fr. basilaire, d. base,
baza). Anat. Se zice despre oasele pe care
sty o parte a corpului.
* bazilicale, V. vasilicale.
* bazilica, V. basilica.
* bazilisc, V. basilisc.
* bazin, V. basin.
babaica, V. bobaTca.
babana, V. babana.
babar m. (d. baba, adica nevasta").
Iron. Rar. Om Insurat.
babarie f. (d. baba). Iron. Credinta by-
beasca, vrajitorie s. a.
babatie f. (la Acad. cp. cu bg. babe-
lina, dim. d. baba, bunica, la Cdr. cp. cu
rus. babatt). Est. Iron. 0 buts baba.
babas, V. boboa.
babesc, -easca adj. (d. baba De
baba. Fig. Prost, empiric : leacuri babesti.
Simplu, Para pricepere: socoteald babeasca.
babeste adv. Ca babele: a socoti ba-
bes*.
babirnac, V. borbonac.
www.dacoromanica.ro
- B AD
babc5T m., pl. tot asa (augm. d. baba
Iron. Baba uricioasa.
babdrnita, V. bahornita.
baba*ca 1., pl. fte si ti (rus. bdbu§ka,
bunica, moasa). 1) Fam. Babuta. 2) Epitet
unei neveste mai batrtne. 3) (babuverx)..
Femela de pasarica. 4). Un fel de elrjanca
mai mica (deordinus erythrophtalmus sail
leuci cus MMus). V. rosioara gi platica.
I) bacan m. (d. bacal). Mont. Baca'.
2) bacan n. (turc. [d. an] baklava, pop.
bakani). Munt. Lemnus (vapsea de oda)
bacaleasa 1., pl. ese, si -Ufa 1., pl. e.
Est. Nevasta de bacal sad proprietary de
bacalie.
bacalesc, -easca adj. Mold. De ba-
cal: breasla bacaleasca.
bficalie f. (d. bacal). Mold. Est. Pra-
valie de bacal. Marfuri coloniale (orez, pi-
per, vanilie, zahar s. a.). Vs. (cp. cu bacan
2). Un fel de iasca care creste pe stejar si
cu care se Fatima ca sa departezi albineic.
1) bacaneasa f., pl. ese. Munt. Nevasta
de bacan sad proprietary de !Meanie.
bachnesc, -easca adj. (d. bilcan 1).
Munt. De bacan 1.
2) bacanesc v. tr. (d. Mean 2) Muni.
Colorez cu bile -an: a bdcdni oddle.
bacanfe f. (d. Mean 1). Munt. Male.
bacie f. Calitatea de bad. Maram. Stink
Oil. Coliba ciobanilor in timpu verii.
bacit n., pl. art. Zeciuiala luata de baci.
bacita 1., pl. e (d. bad). Female care In-
grijeste de produsele sttnel la ciobanit
Ardeleni.
bacTuTesc v. intr. (d. bad). Tralesc ca
baci. Salasluiesc, haladulesc: ant de zile
Millard in Suceava Polonil (longs, 1st. Arm.
Rom. 1,75).
bacaT m., pl. tot asa (d. bad). Olt. Po-
recta Romanilor din Banat. Ban. Porecla
celor de la munte.
badsin, badan si budan n., pl, e.
(sirb. bariaid. V. buduT). Ban. Olt. Toci-
toare, putina mare de tinut struguri storsi
sad yin (pins ce-I pui in butoaie) sail prune
de filcut rachid. Cazan mare care slujeste
tot la asta. In Mold. budana, f., pl. e.
badadaTesc v. intr. (rucla cu ung. bd-
dologni si bdclorogni, a horhai, a Wad. V.
balalaTesc). Nord. Umblu in bobote, ra-
tacesc: a umbla bdddddind pin .oras.
badaran, -ca s. (din Mara, nume
de familie In Mold., d. ung. badard, om care
vorbeste incurcat, d. badarni, badarogni, a
hondrani. P. Int., cp. cu balamut si mocan;
p. suf., cu Jidan, magadan. V. modoran
vi hondron). Munt. Mitocan, mojic, om ne-
1) badaranesc, -easca adj. De bi-
Oran.
2) badaranesc v. tr. Prefac In Wa-
ren. V. refl. Se bdddrdnise la /aril.
BAD
- 159 r. 13AL

badarane9te adv. Ca bAdAranu. baTeidsc, -eascift adj. De baiat.

badaranfe f. Purtare de Waren.
badarands, -Dash adj. Cu purtAri de
badaran, taranos.
badarik0 h., p1. inuz. die (ung. badar6,
adica amestec", ca vorba omului care vor-
beste Incurcat. V. badaran). Est. Mama-
ligli amestecatii cu unt on cu ca$caval $i
prajita. V. balmo*.
badAd yt badiT, V. buduT.
badia m.. gen. at /uf, voc. bddie (d.
badea). Mold. nord. Epitet respectuos adre-
sat to popor de fratele mai mic celui mat
mare on de un copil unui flacaa.
bidia. V. nenea.
badfca m. Rid pl., voc. bddicd. Dim. d.
badea $i badia. in est gen. beiclicdi, In
tut b. $i badlta.
vest badichil saa (ob.) at
badlsor m. Dim. d. bade.
badita, V. badlea.
badfrlan, V. bodlirlan.
bagare f., pl. dd. Actiunea de a baga.
Bagare de samd, observatiune,luare aminte.
bagacTds, -oasa adj. (d. bag). Care
se bags (se amesteca) In toate, Infigaci, in-
sinuat: om bagacios.
bagita n. (ung. bag6). Trans. Tutunu rA-
mas In fundu Iulelei sa, cleiu (funinginea)
care se formeazA In la.
bagrin m. (strb. bdgren st -em). Ban.
Salcim. Si ma-.
bahanle f.(cp. cu bihd si bahnifel). Vest.
Bahnita, femeie urtta.
bahnesc, V. bihlesc.
bahnis n., pl. uri (d. bahnd). Loc umed
mai Intim.,
bahnds, -oasa adj. (d. bahnd). Mo-
cirlos.
baTa, V. baTez.
baT4 m. (d. bate: ung. banyths, Cp. cu
lala$). Servitor 10 o bate. Lucrator de mina
miner. In est baTes.
baTat m., p1.fen (part. d. bdiez, adica
scaldat, dezmerdat"). Copil Intarcat (Vechi).
Copil masculin ((In opoz. cu fats). Om fink':
hal, mai Mien I Fecior, acesta e bd-
latu cutdruia. Servitor, chelner : o cafea, ba-
tete Baia de prapalie, vinzator salariat In
pravalia altuia. In est baTet (din pl. ie/i).
baTata f., pl. late §i lete (d. Mat).
Trans. $. a. Rita.
baTc6n n., pl oane (cp. cu bum). 01.
Dun. Bolovan on bulgare : cdutard maul
sa-1 ajungd unu c'o paleatd, alttz cu nige
bdicoane (NP1. Ceaur, 45).
1) baTesesc, -easca adj. De !Was,
de miner: lampa bdieseascd.
2) baTesesc v. intr. Duc viata de balas.
baTetan pl baTdjandru m.
16-20 ani.
baTetel m., p1. et. Biliat mic.
baTeidste adv. Ca billet it.
baTeVea f., pl. fele (d. bellata). Fam.
Fetisoara.
baTez v. tr. (d. bate. V. baTat). Veda
Imbiliez. Ban. Mtngti, dezmerd.
balsag n., pl. uri (ung. binyoslg). Me-
seria de baia$ (de miner).
bajen-, V. bejen-.
bal, bala adj., pl. MU, bale (vsl. biela,
alb. V. balaT, balcos). Ban. Trans. vest.
Balai.
In sud balaT, -ale adj., pl. tn. bdiai, f. bald!
(d.bat infl. de lai $. a. V. balan). Blond
(ob. mai mult la fem.): fatd, vacd Male.
Prov. A'nfdrcat Bdlaia (numele vac!), nu
mai di lapte, adicA s'a sftrsit Cu cute
chilipir. Ori tale, on balaie, V. laT 1.
balitur, V. balaur.
balan, -A adj. (vs). bield, alb, cu sufixu
an). Bilai, blond (ob. mai mult is masc.) :
om, boa, cal bdlan. Man sa v'aleagd (cele
ce spuneti), dracu s'aleaga (sa'nteleaga) vor-
bele voastre (Bdian pin antiteza Ild. cel
negru= dracu).
balabanesc (ma) v. refl. (ung. bele-
bolonditlni, a munci nebune$te, a te nebuni,
a te balabani, d. bolond, bollnd, nebun, prost.
Cp. $i cu rus. balabdniti, a fleck', a tran-
cani, a troncani. Cp. $i cu strepezesc). Fam.
MA zbucium, mA chinuiesc mult c'un lucru.
V. mocosesc.
balabazdz(ma), V. dezbalazez.
balacesc (ma) v. refl. (bg. baldkanz,
mA balacesc; rus. baMkati, a flecAri. Bu-
da cu balamut). MA linciuresc, mA joc In apt
(ca gtstele, ca copiii). Si ma balfica-
rase. (Cp. cu cldtdresc).
balaTdr, -oars adj. Dim. d. bdlai.
balalaTdsc (est) $i bilinanaTdsc (vest)
v. intr. (var. din beldaddiesc. V. danana-
lase, palalaTesc). Fam. MA clatin hind
attrnat on slabit de betie, de boala $. a.:
niste ciobote bdlaldiali in vint la usa cto-
botdriii, lunganului ii balefbdiad minlle
and mergea, befivu Manila in mers.
balltitia adv. (d. balaldiesc). Fam. BA-
lalaind, clatintndu-te, $ovaind : natirnet ml-
ttile bdldldu, unzbla &Valeta.
balangandsc -candsc v. intr. (ung.
balogatrzi a motai, bolyongni, barangand,
a hoinari; ddlongeni, dulangeni, a baltllai ;
bal!agni, a merge In bobote ; rut. balimkati,
a bAlAlAi V. balanga §i danganese).
Sun mere, (vorbind de clopote marl $i de
talAngi). V. tr. Nu mai balanganni clopota
la capu meii I V. refl. MA balalaiesc $i sun
merea un ceatur se bdlanganea in coada
carafe, $i talanganese -canesc.
Baiat de
balarie f. (d. btlie $i -drie ca In
suf.
stuf-drie). Munt. Dudilu, loc acoperit de bu-
rulene multe $i marl; miros de balarie, copiii
s'au ascuns pin baldrii.

www.dacoromanica.ro
 tiAL - 158
bAldait, -a, V. baldisesc.
balharie, V. bulhArle.
baligar n. (d. baligd). Ba liga multA si
alte resturi ale grajdului.
balmfijeala $i bolmojeitla f., p1. ell.
Actiunea de a bolmoji.
balmajesc si bolmojesc v. tr. (d.
balme$). Am.estec, tncurc: a bolmoji Meru-
rile, lecfia. Incurc, amestec, mistific : I-a bol-
mojif cu vorba. V. refl. MA molesesc, ma
flescaiesc. $i balmujesc, belmesesc.
imbolmojesc si imbolbojesc. in Dimb.
belmejez.
halos, -oases adj. (d. bale). Plin de bale.
bfiltrin ci biltan n., p1. e (d. band).
Maul. vest. Baltoaga: ed semanai (aruncai)
ban if in biltan (ChN. I, 98).
baltacesc v. intr. (d. balfoacd). Rar.
A stationa a se aduna facInd balta: apa
baltaceste.
baltAret, -eats adj., pl. eft, efe (d.
baltd dupes pdduref). De balta: pasdri bat-
tdrefe). Subst. Locuitor de Is balta S. n.
Vintu cald si ploios de sud (hunt.) sali de
est [R. S.]. V. vint.
baltAd n., pl. die. Mint. Rar. Baltoaga.
bialtia n., p1. art. Od. Loc baltos.
baltoacift si -ofiga (oa dift) f., pI.e.
Balta mica: o bdltoagd de apil de ploate
pe drum, de singe.
bands, -oases adj., Plin de balti, pa-
lustru : locurl bciltoase.
baliat, -A adj. (lat. balteat is, Incins,
adica vat-gat". V. bait). Cu pete marl albe
pe trup: cal balfat. Multicolor si fare gust :
imbrdcdminte bdIfaid. Fig. lion. Ameste-
cat,neomogen : .ocietate baltatd. Motat,
breaz, distins In rau: nu fi asa de bdIfat 1
V. breaz si peag.
baltattira f., pl. 1. Lucru baltat: hal-
nele led is o balfaturd.
baliesc v. intr. (d. band. Cp. cu ldbdr-
fez). Rar. Stagnez: apa balfeste. V. refl. MI.
(butt esc). MA las, ma destind : funia s'a
baltir m. (bg. baldr). Met tataresc
V. mei.
balti*ca f., p1. ste (11d. beluga, d. vsl.
btelu, alb, dupes florile ei albe). 0 plantA li-
liacee numita si gainusd $1 plisc pdsdresc
(ornithogalum umbellaturn $i o. tenuifo-
lium). V. lusca.
banfir m. Vechi. Lucrator al banariii.
bAnat no pl. art (ung. banal). Trans.
Mold. Necaz, mahnire, chi*. Dor, jale.
Minie, suparare. Sd nu-fi fie cu bdnat, sit
nu to superi banuind ceva. A avea &Mal pe
cineva, agora tut a avea necaz pe el. A
adu e Moat cuiva, a-I mustra. Banuiala,
prepus.
banatare, V. panatare.
bananaie f.. pl. di (d. bdndndiesc). Est.
Iron. Lucru prea mare : ce bandnate de pa-
lark 1 V. mazanaie, odobaTe.
www.dacoromanica.ro
DAN
bananlitisc V. balfilaiesc.
banarie f. (d. ban). Hereghie, tarapana,
fabrics de bani: o &Marie a
monetarie,
fost intemelatd (lorga, Negot. 42). Banet.
branarit n., p1. art (d. ban). Band.
banatean, -ca s., pl. eni, ence (d. ba-
nat. Cp. cu reed f ean) Locuitor al banatului
Timisoarei.
bancilniA f., p1. e. Dobr. Rar. Cerga de
pus pe cal.
1) bancata f , pl. e.Banca mica.
2) banctith f., pl. e (germ. banko-zettel,
hIrtie de banca, supt infl. 1W bancufd 1. In
Ardeal, pe timpu absolutizmulm,fusese niste
hirtil de bani de 10-20 de craitarf pe care
scria banko-zettel, care erau tipArite mai
multe intr'o foaie si se desprindead atitea
cite nebular sa fie plAtite). Trans. Pitula,
ptesa de 20 de filefi. Muni. Dupca de 50
de bani.
1) bAndsc, -eascii adj. (d. ban). De
ban, de banat: solda(i bline$1t. Pecuniar,
financiar: chestiunt bitnesli.
2) banesc v. tr. (d. ban 1). Fac ban
(baler). Zic cuiva ban". V. intr. TrAiesc ca
un ban, Vechi. (d. ban 2). V. tr. Jaluinsc
de bani, sfantuiesc. Trans. Fam. A bdni
barn, a face (a scoate) bani (parale),
baneste adv. Cu bani: a ajuta baneste.
Din punct de vedere al banilor, financiar-
mente : vorbind baneste.
banet n, p1. art. Fam. Mare sums de
bani, paralet.
banicdr m. (d. banifd ; bg. banidar, yin-
zator de prajituri). Facator de banite. Hamal
care incarca banitele,
banicioara f., pl. e. Banita mica.
barde f. Functiunea de ban. Locuinta
lul. Banat.
1) banlsor m.(d. ban 1).Vechf.Judecntor
rural ambulant dependent de banu Craiovei,
apoi si de damn in restu Tad' Romanesb.
Banisorii se numead si bani de judef Si
au Post desfiintati de Const. Mavrocordatu,
care a dat atributiunile for celor cinci is-
pravnici.
2) banisdr m. (d. ban 2). Fan:. Ban,
pars : are banisorf la pungd /
banisorie f. Vechi. Biru p'atit banului
de cane !Allison.
bands, -oitsA adj. (d. ban 2). Care
aduce multi ban,: afacere bdnoasd. Trans.
Bogatas.
banuTala f., pl. elf. Suspiciune,,prepus :
acest om infra rdpede in banuiell. Inchipu-
ire, presupunere: bdnufala cd parr:Intl: e
sferic.
banter si -Use, a -i v. tr. (ung banni,
a regreta). Suspectez, prep.un, am balmiala:
a banal ceva, pe cineva. Imi fac ideie rea,
mA super : nu bdnui dac'am spas $i ea o
vorba. Ira' Inchipui : Columb nu bdnufa cd
descoperise Ameri^a, ci credea c'a descope-
rit India.
BAN
- I5 - 13A.$

banuitorg -care adj. Aplecat spre ba- barbie f. (d. barba). Parte proeminentA
nute11, nelncrezator, prepuielnic. a fetel, supt guru, formats de junctiunea
bantit m. (d. ban). Ban mic. Locu vid
care formeaza o depresiune la fundu oului barbier m. (it. barbiere, de unde $i ngr.
pe albus. Pl. Para lute, banutel (o plantA). barbe'ris; fr. barbier). Cel ce rade barba si
banutel m., pl. el (d. bans/). P1. BAnuti, tunde paru. Fig. Mare laudaros, mare pa-
paralute, o plantA erhacee din familia cotn- lavragid. Barb. coafor sad frizer.
puselor, cu frunze mici si rittunde si culti- barblereasa f., p1. ese. Nevasta de
vata ca plantA ornamentalA (bellis pe- barbier. In Mold. si -MA, pl. e.
rennis). 1) bitrbieresc,,-eascit adj. De barbier.
barest, V. barat. 2) barbieresc v. tr. (d. barbier; ngr.
barata f., pl. e $i dit (turc. barata, d. barbarizo). Fam. Rad barba. V. refl. MA rad.
it. berretta. V. baretit 1). Sec. 16'. Un fel Fig. MA laud, torn la palavre.
de berets a slujitorilor. bitirbiere*te adv. Ca barbierii.
bilrabskr adv. (strb. (d. him] barabar.
V, baraba). Ban. De o potrivit, egal (In barblerie f. (d. barbier ; it. barbieria).
marime, InAltime, mers, aliniere s. a.). Meseria sad pravalia barbierului. A'nvdia
MI:Warta pe capu culva,a'nvMa ceva pe so-
barfibaresc v. tr. (strb. barabariti se, coteala on cu paguba altuia. Barbieri'
a se face de o potrivA. V. bartibar). Ban. evita acest cuv. si zit frizerte on salon de
Trans. Aliniez, egalez, compar. V. refl. Da- ras, tuns si frizat I
vin egal, ma asemAn, ma potrivesc (in ma-
rime, valoare, pArere), $i -nesc. barbisoitra, V. barbusoara.
bareptin n., pl. urt $i e (poate d. ba- barbindc m. V. brilibgnoc.
raga, adtca tara lupilor"). Clmp imens, ca barbIntifty V. berbinta.
lalomita. A mina ca pe Bdrdgan, a mina barbels, -cash adj. (d. barbel). Care
jute farA sit lei in same lumea de pe jos. are barba mai ales mare.
bartiTtes, V. baratez. barbtInc, V. verbunc.
baranesc v. intr. (rus. boronitt, a apara, barbusoara sad -isoara f., pl. e. (d.
a Impedeca, din braniti, a oast, a bodo- barbd). 0 plantA crucifers care seandina cu
Orli", al arm tnt. a trecut la boron/IL Bern. iedera (alyssum minimum). Pe alocuri si
1,74. V. briftnesc). Nord. BodogAnesc, fac cruddrea.
gura : baba cam bardneste cd mosneagu a- brim, V. berc 1.
fumd icoanele (Pr. HodoroabA, Din razboi,
Iasi, 1923,49). Tind, pretiad, nazuiesc, aspir bfirdithan, V. burduhan.
(cerind mend): catrd fericire inima to bd- barduiesc v. fr. (d. barbd). Cioplesc
ranesie (Con. 260). cu barda.
baratez v. intr. (cp. cu ung. beregni, a barzioin $i -tine m. (d. borz. Cp. situ
behiti, a mugi, a bond! V. baraga). Vest. Nazar si bondar). Vest. Ciargaun (vespa
Strig, chjui. Piing, sclncesc, vorbind de crabro). Bondar (bombus terrestris).
copii. In Munt. est biiraTtez. Rar si'n bas(ma), V. bes.
Moldova. basadEt, V. beseada.
barfitie I. (d. barat). Bisericit catolica
basadesc ci -duiesc, V. base-
In Tara Romaneasca.
bifirbitt m. (lat. barbatus, cu barba ; it.
duiesc.
barbato, sp. pg. barbado. D. rom. vine ngr. biftsarabesc v. tr. (d. basarab). Est.
Varvdtos, jar d. ngr. vine alb. varval, animal imbolnavesc de basarab. V. refl. Merele s'ad
necastrat). PersoanA masculina, in opoz. cu bdsdrdbit. Pop. -ghesc.
female : Daninezeil 1-a creat pe bdrbat si basan n. p1 die (ung. bass, mtnie, has-
le female. Sot, barbat unit cu o female pin szd, razbunare). Vechi. CiudA, minie. Raz-
casatorie. Mascul (la animate). Adj. Viteaz, bunare. Insultit, ofensa. viva. Az!. Nord.
curajos : tine barbat, female bdrbatd. (rev. I. Crg. 13,151). Ciudt, necaz, ura.
brtrbanac, V. borbonac. baserecit $i alts, V. biserlat.
bitirbandc, V. briibitinoc.
barbEttesc, -eascft adj. De sexu bar- biftsnas m. (d. basn). Vechi. Povestitor.
batului, masculin. Fig. Vitejesc, viril. Mincinos, farsor.
bilrbfiteste adv. Ca barbatii : imbra- basnesc v. intr. (vsl. basniti). Vecht.
cata bdrbdteste. Fig. Cu vitejie: a lupta Povestesc. Spun mincium. Azi In vest
bdr Waste. bitznesc, mint.
barbattis m. (dim. d. bdrbat). Mascul bascalie f. (cl. bascalid, pin aluz. la
(barbat la animate). V. babu*cali. starea lui fats de islicar). Fain. A lira in
barbatel m., p1. et. Dim. d bdrbat. bdscdlie, a lua in zeflemea, In Os, la vale,
barbettie t. (d. bdrbat). Vlrsta de bar- peste picior. $i -arse. Pe la Olt si bas-
bat. Fig. Virilitate, vigoare, fort& Vitejie. chiola. La NPI. Ceaur, 90, baschfulgt.

www.dacoromanica.ro
 13A$
160 -
bascaluiesc v. tr. (d. basca), Munt.
Separ: icrele feed bdscaluite de mdruntaie
(VR. 8, 7-8,50). $i bascuiesc (ChN.I,
248). V. deschilinesc.
1) basic-, V. desic-.
2) basin-, V. basin-.
bastinas, eLz s. si adj. (d. bastind). 0-
riginar, autohton, indigen V. venetic.
bataTas m. (d. batar2). Haan cel care
gonenste vinatu spre vtnator.
batitie f., p1. di (lat. battualia, pop.
battalia ; it. battaglia, fr. batai le, sp. ba-
talla. D. rom. vine alb. bdtaid, spaim8. V.
nabildai). Actiunea de a lovi,
de a bate: a da, a aplica,(ai lam.) a trage
calve o bdtaie, a safari, (si iron) a minca
o rattle. Lupta, batalie. Scornire, gonire
haituiala (la vtnatoare). Palpitatiune : bltate
de inimd. Suflare : Male de vint. Ajun-
gere, strabatere: bdiala pustii, a soarelul.
Actiunea si timpu cind pestele depune
icrele (boiste). Muz. Tact, masura. Bdtale
de cap, chinuire a mintii, cugetare multa.
Plictiseala (din partea cuiva). Bdtale de jo:,
deriziune.
bdtdios, -oasa adj. (d. Wale. V.
nabadaTos). lubitor de Male, de ceartA:
copil bdtdios. Vin bdtdios, vin ametitor.
batalaa n., p1. die (d. bat). Rar.UnealtA
de lemn de bdtut ceva, precum : lopatica
(lilca) de batut mingea sau rufele la spalat,
blitu putineiului, maiu, chilugu de lemn de
strivit usturoiu s. a. Pl. Cioctrtii (Acad.).
La Dos. p1. art.
batalie f. (ngr. batdlia, d. it. battOglia.
de unde si strb. batallja, V. batate).
Lupta !titre armate.
batatarnica 1., p1. e (met. din bdtri-
natica ?). Petimbroasa.
batatdr, -ogre adj. Care bate. Bata-
tor la o:hi, izbitor (ft. frappant), atragator
de atentiune. S. f, pl , ori. Scuturatoare,
vergi Impletite de scuturat covoarele si mo-
hilele. LegAtura de fasii de htrtie puse tn-
tr'un bat de alungat mustele. Batoza. V.
aparatoare, tiripleasca.
batatura f., pl. art (d. bat). Curte,locu
din fata easel, a ctrciumii. Firele pe care le
trece suveica tranversal pin urzeal8. Pete
Intarita mai ales la degetele picioarelor din
cauza tncaltamintelor strImte (calozitate).
Actiunea sau modu de a bate: halal Mil-
lard (de ex. vorbind de baterea unui fer cu
ciocanu) I V. batiste, bateliste, pistgt.
bataturesc v. tr. (d. &natant). Bat,
Indes cu talpile, cu maw sau cu alt lucru
lat : a batdturl pdminta. $i -oresc
(VR. 1924, 9,307). V. batucesc.
batails, -gt adj. lubitor de a bate. S. m.
Om lubitor de a bate sau tocmit cu plata ca
sA -1 batA pe altil (mai ales la alegeri).
Withal& f., pl. e'i (d. bat). Nord. Bal.
Olt. Batatura (la plaza). Est. Munca ma-
runta mult8. A-i sta cuiva bdteald, a to
tinea de capu cuiva (a-i bate capu) sA faca
ce doresti tu. A-ti bdteald sd, a dori
mult (sA termini ceva). V. batal 1.
www.dacoromanica.ro
BAT
bateliste f. (d. bat). Est. Ocol, tare de
vite. Batatura unde se 080 hors, loc bath-
turit, loc de adunare, de Intilnire. Bataie
(suflare) a vintului. V. batiste si vieliste.
bdtrin, -gt adj. (lat. veteranus, pop. ve-
trawls si betranus, vechi, batrtn, d. vetus,
veteris,"vechi. V. vechT, veteran). Care
traieste de Inuit timp: om, cal, copac bd-
trin. Cal bdtrin (Iron.), om Man: acuma-s
cal bdtrin I Parc bdtrin (Iron.), bdtrin ne-
rusinat. Peste bdtrin (Suc.), paste sArat.
Subst. PersoanA batrtna. Pamtnt mostenit
din bAtrini (Mold.). Din batrtni, pe clt se
tine minte, din traditiune. V. mo*, baba,
getbeget.
batrinatic, -11. adj. (d. batrtn). Rar
Care pare mai Man. Care are purtare de
batrtn : tin& blitrinatic.
batrincIds si batrinteds, -oasa
adj. (d. im-bdtrInit). Care pare mai bAtrtn.
Care are purtare de batrtn, care e serios.
1) batrinesc, -eased adj. De bAtrtn,
din bAtrini. Cintec bdtrinesc, baladA.
2) batr1nesc, V. anbatrInesc.
batrineste adv. Ca batrinii: acest copll
v3rbeste blitrineste.
batrineta (est) si -ete (vest) 1., pl. i.
Ultima etate. Oamenii batrtni : respectati
batrIneta (mu -etile) I Pl. e In loc. pind la
adincl &Urinate, pine la o etate tnaintatA.
battica (Trans.) si -aggt (Mold.) f., pl.
i. (cp. cu alb. btikd, ptntece, mate). RtnzA,
stomah.
batucdsc v. tr. (d. bat). Trans. Mold.
Bat mult ca sA se 1nciese : cas bdtucit (BSG.
1937,96). $1 zu-, bat mult ca sA se scu-
ture. V. batogesc, bataturesc.
battit, -A adj. Lovit, agitat: bdtut de
vinturi, (si fig.) bdtut de enduri. BatAturit,
cAlcat, netezit : drum bdtut. Tesut des :plaza
Medd. Ornat : bdtut cu infra scumpe. Stri-
cat, vatamat: vie bdtutd de bruntd, hot bd-
hitt de jug. Fig. Nenorocit, pedepsit: om
batut de Dumnezeii. Bata, la cap, smintit.
Barbee bdtut, batal. Un franc bdtut, un franc
trite° singura moneta,In opoz. cu : an franc
marmite saa martinfee (adicA in parale ma-
runic). Munt. Lapte blitit (de unde si bg.
batut), chisleag, laptele rAmas drip luarea
smtnttnii si batut.
batiitii 1., p1. e. Un fel de Nora. Un fel
de joc cu mingea.
bat n., p1. bete (cp. cu bltd ai cu ung.
bot, bat, daca nu mai degrahA cu lat. vitium,
care, dacA s'ar fi pAstrat, ar fi dat bat. P.
Int., cp. cu f /age!). Baston, bucatA de lemn
cam ca un baston saa ca o varguta sau si
mai mica : a z bat di chibrit. LoviturA de
bat: a trage cuiva un bat.
bataganie, V. bizdiganie.
baths, -oasa adv. (d. bat, adicA tea-
pan"). Aspru, dispus la cearta caracter
baps. Rigid, WA eleganta stil Mos. Adv.
A scrle baps.
 161
nAT
bator;ie f.(d.bdfos). Caracteru de a fi bd-
tos : bafosie in vorbd, In stil. V. rigid itate.
* baiibll, -a adj. (d. bout, ditpa fr. ba-
vable). Fam. De un gust tolerabil, care se
poste bea: yin baubil. V. potabil.
batit, -fi adj. Care e Hut vin bdut.
Care a bAut : om bard. Beat: e beat rad.
S. n. Actiunea de a bea: s'a pus pe bdut.
Pe baute, bind, cu bAutu : aid nu e pe
Mule, ci pe muncite. Vechi, iar azi Olt.
Trans. beut.
banter, -care adj. Care bea fara sa se
tmbete. Vechi, iar azi Olt. Trans. be-.
bautura f., pl. 1. Actiunea de a ben
(belie) : n'am mat vdzut asa bautura (V.
mincatura). Ceia ce se bea, mai ales bb-
utura spirtoasa. Medicament lichid bau-
turd adormitoare. Vechi, iar azi Olt.
Trans. be-. V. potiune.
bazarad, V. bezarad.
baznesc, V. basnesc.
bdenie, V. denie.
bdenuTesc v. intr. (d. bden'e). L.V. Veghez.
be si behehe interj. care arata striga-
tu oilor.
bearca, f. d. berc 2.
beat, beats adj., pl.befi, bete (lat. bibt-
tus, brut, de unde s'a facut * bebetus, apoi
* bet, iar de ad best dupA fern. beatd $i
anal. lui treaz, breaz, mai ales ca treaz e
cheat opusu lui beat). Tare ametit de ban-
tura : beat de rachifi. Fig. Foarte emotionut
(vesel) : beat de bucur:e, de mindrie. In
nord bat, bate, pl. tot belt, bete.
I) * b eatif I c, -a adj. (lat. beatificus). Care
to face fericit.
2) * beatific, a -a (ea 2 silabe) v. tr.
(lat. beat! Pico, -ficcire). Pun In numaru sfin-
tilor, canonizez.
* beatitadine f. (lat. beatitado.-iidinis).
Fericire supremA si eterna. Cele opt beati-
tudini, cele opt fericiri ale evangheliii.
bead (vest) si bed (est), beat (Ban.
Olt. Trans.) si batit, a bea v, tr. (lat. bi-
bete ; it. here $i bevere, pv. beure, fr. boire,
sp. pg. beber. Bead, bet, el bea, et bea,
In nord it bea ; sd bead, sd bet, sa bra, In
nord sd bete ; bind si, Ia Moxa, beund). In-
ghit un lichid : a bea apa, via. Pop. Fumez
(ca turc. tiitiin iemek): a bea tutun. Is be-
tiv : acest om cam bea. Gheltuiesc pe ban-
tura : am un lea si vreti sag bed (P. P.) Fig.
A bea paharu pind'n fund, a suferi o ne-
norocire ptnA la capat. A bea in sdndtatea
cuiva, a Inchina un pahar (a rtdica un toast)
to sanatatea cuiva. Cp. cu tad qi vread.
* bec n., p1. art (fr. bec, doe'. cuv. ga-
lic). Vtrfu unel Levi de gaz aerian fAcut asa
In ctt sa arda ca o lamps. Vlrfu unci lampi
electrice acoperite cu un mic balon de sticIA:
lampa cu tret becurt.
* becar m. n., pl.e si url (fr. becarre,
d. it bequadro, adica B patrat"). Muz. Un
www.dacoromanica.ro
BED
senin care arata c'o notA e adusa Ia sunetu
ei primitiv anultnd bemolu sea diezu pre-
cedent.
* becata f., pl. e (ngr. bekdtsa, d. ven.
becazza, it. beccaccia ; fr. becasse, d. bec,
cioc, lat. pop. beccum, cuv. galic). 0 mica
pasare calatoare piciorongatA cu ciocu lung
si traitoare pe malu apelor. (scOlopax r.is-
ticola). Se numeste si ciocanea. V. $i sitar.
* becatina f., pl. e. (d. becafd, dupA fr.
becassine). Un fel de becata mica.
becdr m. (d. bed. Cp. cu strb. peoar,
sobar, pec, sobA, cuptor, pecati, a coace
pine. V. si pecie, coc). In timpu domnilor
fanarioti, pivniceru sau Ingrijitoru beciului
si bucatariii domnesti, care I -a Inlocuit In
functiune pe marele sto/nic din vechime
(Sam. Infl. Or.).
becerfe f. (d. bed). Incapere boltitA sub-
terana care serves de bucatarie la curtca
domneascA supt Fanarioti : mai in laturile
caselor domnesti trail beeeriile sad cutnil
si cuptoarele pitdriii (Od.).
becher adj. m. si s. (turc. beklar, cell-
hater, d. pers. bikiar, fara ocupatiune). Sad.
Holtei, burlac.
beches m. (ung. bekes). Ban. Cojocel
femeiesc (bonds) de sArbatoare.
bechet, V. pichet 2.
bechT n. uzitat ca adv. (ung. bety, liters
b, adica nu tie nici b". Cp. $i cu befit,
'Bert). Mold. Fam. A nu cti nici (meld, a nu
sti nimic, a fi foarte ignorant. V. boacti,
cirta 1 iota.
beef n., p1. art (cum. bee, loc Intarit :
turc. Bee, ung. Bees, rom. Bed, Viena. Cp.
cu pestera). Sud. Pivnita, hruba.
becisnic, -a adj. (vsl. beeistinital, d.
bezel, farA si Heti, cinste). Slab, MA energie
sad !Ara putere trupeascii on si sufleteasea.
In est bi-.
becisnicesc (ma) v. refl. Devin be-
cisnic. Si bi-.
becisnice*te adv. Ca becisnicii.
$1 bi-.
becisnicie f. Slabiclune sufleteasca on
trupeasca. Si bi -.
bectemis .$1 -imis n., pl. lid (turc. ar.
pek taniz, foarte curat). Rar. Tutun de eel
mai bun.
beden n., pl. art (turc. bedew, id.). Sec.
18. Deschizatura In zid facuta ea sa tragi cu
pusca on cu tunu. V. barbacana.
bedernita, V. nabedernitil.
bedreag n. p1. ege si net (germ. sas. b rd.
terdecke, estrada, on bretterdach, baraca, d.
brett, sclndura, si decke, Invalitoare, dash,
acoperis. V. bordeT). Vechi. Estrada de
scinduri pe care era masa de lucru a ve-
chilor cizmari. Masa de lucru a cizmarului
on hutucu rotarului. Olt. (RI.). A tesi la be-.
dreag, a iesi din nevol, a scapa de saracie.
Si medreag (Rt.): a da in med eag, a
da In vileag. V. selemet.
BED
- 162 -
* beduin, sa s. (V. bidiviD). Arab no-
mad din Africa. Adj. De beduin : un frlb
beduin.
beendisesc, V. bindisesc.
beg tn. (turc. beg, bei, bel). Trans. sud.
Petricica de jucat aruncind-o to sus si prin-
zlnd-o la jocu numit In Mold. Munt. opin-
ca" : a
juca la begi.
begeaca, V. bageac.
beglerbeT si beTierbeT m., pl. tot asa
(turc. =-- beiu bettor"). Quvernator general
al unei marl provincii turcesti (egal cu vi-
ziru sat cu pasa cu trei tuiuri), ca begler-
beiu Rumeliii sail al Anadolului.
behlita Si beldita f., pl. e bejenea. (Cost. 11 288).
(cp. ca rus. bieglyi, rapede, fugitiv. V. bel-
hit6). Est. Numele a dol pest : unu lAtAret,
verzui, lung pins la 8 c. m. traitor pin
bAlti (rhOdeus amarus), altu ceva mai mare,
albicios si traitor pin apele de munte (al-
burnus bipunctatus), numit $i albioard In sud.
* begonia f. (nume creat de Plumier,
mort la 1706, In onoarea lui Bdgon, inten-
dentu general din San Domingo). 0 plants
de ornament originara din America, Cu Frun-
ze elegante si divers colorate. In Coy.
caliacrd.
behitY si Tose v. intr. (umit.). Se zice
despre strigatu oilor. V. mehtiT.
behiliTala f., pl. fell. BOAR.
behait n., p1. uri. Strigatu repetat al
oilor.
behititurii 1., p1. 1. Actiunea de a behai
o data
behehe, interj. care arata strigatu oi-
lor. V. be.
behlita, V. beglita.
beT m. (turc. bei. V. beg). Guvernator
al unei provincii sat) al unui oral turcesc
(cu rol de pass cu un singur tui). Titlu dat
de Turd domnilor romanesti. Titlu onorific
mai mic de elt pas(' (care se da numai Tur-
cilor). La arsic (In Munt. vest), partea In
forma de S, numita si domn (opusa anna-
suluL V. sicT).
belcachi m. (d. bei cu sufix ngr.). Sec.
18-19. Farn. (numai la voc. sing.). Beiule,
hoierule, coconasule.
beTca, V. bica.
beTlerbeT, V. beglerbeT.
beilic n., pl. url (turc. bellik, calitatea
de bei, guvern, dijma pe animate). Vechi.
Conacu (casa, palatu) Inaltilor demnitari ai
Portii In Bucurestl si Iasi. Rechizitiune ve-
xatorie care consista in luarea anualh a unui
numai de 01 p. Poarta. Claca (corvada, pres-
tatiune, angara) to folosu domnului.
Fig. Munca grea, gratuita si 'Ara placere :
a lucra de beilic. Vita de bet /ic, vita supusa
la munci grele. V. havalea, jold, oTerit.
beIllcciu nt. (turc. bell ikal). Vechi. Agent
care stringea beilicu V. oTerit.
www.dacoromanica.ro
ngt
belzadea f., pl. ele (turc. beizadd. V.
ahzadea). Vechi. Azi iron. FRI de domn
(de principe).
bejenar (est) $i ba- (vest) m. (d. be-
jenie. $i sarh. bjeinnar). Vechi. Fugar pri-
beag, emigrant, refugiat.In est pop. beja-.
bejenaresc (est) si We- (vest) v. intr.
(d. bejenar). MA anti in bejenie. Vechi
si refl.
bejenarit (est) $i ba- (vest) n., pl. uri
(d. bejenclresc). Veal. Bejenie, bejenarire.
In est pop. beja-.
bejenesc (est) si ba- (vest) v. intr. (d.
bejenie). Vechi. MA relugiez de Erica dustna-
nilor care nAvAlesc. V. refl. Satele lui no se
In est pop. bora-.
bejenle (est) si ba- (vest) f. (vsl. bleia-
niie, fuga, d. Nardi, biegati, a fugi. V.be-
jenar, pribeag, zbeguTesc). FugA, e-
migrare de Inca invaziunii sail de jafurile
administratiunii. A face a bejenie, a meni a
rail, a nenorocire, a emigrate, a da semne
de bejenie pin purtan de calic. In est
pop. beja-.
belacoasa (oa dill.) f., pl. e (rus. Me-
lok6s, eu pAru alb", atla7 cu flon. V. co-
sita). Vechi. Un fel de atlaz.
* beladona f., pl. e (it. better donna,
femele frumoasa", din eauza ca'n Italia se
scotea din ea o ape de toaleta). Matraguna.
belaii5, -ie adj. (turc. belaly, d. bela,
nenorocire, belea ; bg. beltalifa). Fam Difi-
cil, plin de greutati, care te expune belele-
lor : om, lucru
beice5 n, p1. cite (ung. tidiest'', id.).
Trans. Leagan. Hord de belceii, cintec de
leagan.
belcitig n., pl. e (vs], belfcugzi, hg. rus.
belctig, d. turc. bileztk, * bilegik, bratare,
belezic, dim. d. bilek, antebrat ; bg. belezik,
belekde, slrb. belenzuk, belenguk. [V. Bern.
1, 48]. V. belezic, ciubelc, culbec).
Veriga atirnatA de un surub (de care se a-
Bra spell lacatu) sail de alt-ceva (de ex., de
nasu unui porc). $i -eftiv, pl. uri (Dec.
1, 217).
beicTugat, -à' adj. (d. belcing). Incovo-
tat, Incolacit (mai ales vorbind despre coar-
nele berhecilor). Si irnb-. In Olt. si in-
cTubeicat. (Arli. Ian. 1924, 28).
beldie I. (var. din bold). Est. Nuia de
batut on de Imboldit vitele la mars). Co-
toarele care Mann dupe cosit on secerat si
care te Inteapa clad' mergi situ and te culci
pe ele. Vest. PrAjina (de sprijinit fringhia
de rule $. a.). V. jerdie si pallift.
beldita, V. beglita.
belea f. (turc. bed, cc merea d. mera).
Nenorocire, suparare, incurcafura a da de
belea, a-ti gasi beleada, a scdpa de belea.
Fig. One incomodant, berecbet ce belea de
:
om
belong n., pl. rid salt ege (bg. rus. bre-
lieg, d. mong. b61gd, semn). Cant. Senin
de recunoaTtere. Ur. Tabara, toe de adu-
nare.
 DAL
* belearfe (it. belle arta Arfe fru-
moase : goala de belearfe.
* belemnft m. (vgr. belemnites, peatra
In forma de sAgeata). Min. Un fel de melc
fosil cefalopod.
belesc v. tr. (din peles:, pielesc,adicA
Jail pelea, jupoi", infl. poate de vsl. bleliti,
a bill, a albi. Cp. cu cojesc). Pop. Triv. Ju-
poi, lad pelea : a beli un boil. Fig. A bell
cuzva obrazu, a -i face mare rusine. A beli
ochii, a holba ochii. A beli poporu, a-I jafui.
* beietrist, -A s. (germ. bellefrist, d.
fr. belles, lettres, literaturd frumoasa). Trans.
Barb. Literat.
* beletristic, -à adj. (germ. belletris-
tisch ). Trans. Barb. Literar. S. f. Literature
artistica.
belezic n., p1. uri (turc. bilezik. V. bel-
cTug). Sec. 19. Bratarii la puscA.
belfeTe, V. bulfea.
boiler m. (germ. behelfer, sad beihefler
ajutator, pron. de Jidani belfer). Iron. Pro-
fesor de scoalA jidAneasca. Profesoras.
belghir m. (turc. belgir, beigi-, d. pers.
bar -gir). Mont. P. P. Cal buiestras.
beihita f., pl. e (var din behind). Un fel
de guzgan putin mai mic de eft o pisica,
c'o mare coada stufoasa $i traitor pin pa-
dud (myoxus glis, fr. loir). V. pHs.
* belie, -gt adj. (lat. &Wiens). De raz-
boi: psthozo belicel (dupA 1914). V. anteb-
si postb.
* belic6s, -oasa adj. (lat. bellicosus).
Ittbitor de razboi, razboinic: popor belicos.
Adv. A vorbi belicos.
* beligerant, -fi adj. $i s. (fr. belligd-
rant, lat. belligerans, -intis, d. bellum, raz-
bw, $i gdrere, a purta). Care poarta zazboi:
puteri beligerante.
bellgtb m. (din * belegiii, d. belea). Sod.
Om sfadaios, scandalagia. Fem. -gToaTca
Si -gita. V. litIglos.
beliste, V. izbeliste.
belltara f., pl. 1. Loc befit (jupuit). Fig.
Jaf (Let. 1, 473).
beimejez $i belmesesc, V, balmii-
jesc.
beisitfi 1., pl. e (d. vsl. bield, alb ?). 0
0 plants erbacee ornamentals cu flori fru-
moase dintr'a caret rizoma feculentA se fac
cataplazme (canna Indica).
belsug, bTeistig si blisag n., pl.
uri (ung. balseg, bevsdg, basig. V. JAM.
Abundant& Inbelsugare: a trot In belfug.
Din beisug, ( vechi $i de bid), In abun-
dant& cu imbelsugare, mult : avern lemne din
belpg. In Olt. bisag. Vechi bisug,
biOsOg, bivsig, bevsug, bivsag
beisug6s, V. imbelsugat.
beitea, V. peltea.
bell, V. bill.
www.dacoromanica.ro
BEN
* belvedere n. (it. belvedere, vedere
frumoasa). Terata de unde se Intinde 0 pri-
veliste frumoasa.
* bem61 m. (fr. bemol, adicA B moale ;
it. bemole, bemolle, bemmolle $i Naugle),
Muz. Un semn care arata No note trebuie
sa fie scoborata cu jumatate de ton. V.
becar.
bench6t n., p1. e $i art (rut. benket).
Pep. Banchet, ziafet, chiolhan.
benchetuTesc v. intr. (d. benchet). P
Chefuiesc petrec bind $i mtncind, ospatez.
benchT, V. benghT.
benchTus, V. benghTus.
bendita on bentita 1., p1. e. Banda
(fasie) ingusta (la haine).
bendu, vechi ild. bind. V. bea5.
* benedIctina, -5 s. Calugar on calu-
gAritA catolica din ordinu Sfintului Benedict.
Fig. Erudit: e un adevdrat benedictin.
* benedictina f. Un fel de licor (pre-
parat de calugarii benedictini) din Francs.
* benedictitine f. (lat. benedlctio, -finis.
V. dicflune). Binecuvintare. Si -ictle.
V. maied-.
beneficial, -A adj. (fr. bdnifician. Re-
lativ la beneficiile bisericesti.
* benefIciar, -# adj. $i s. (lat. bene-
ficiarius). Cel ce beneficiaza, de ex., ca mos-
tenitor supt beneficia de inventar sail de
reprezentatiune data In folosu (beneficiu)
lui. Cel ce poseda un beneficia biserieesc.
* beneficient, -A adj. (lat. beneficiens,
-dntis). Cel ce beneficiaza.
* beneficiez v. intr. (fr. bineficier). Fo-
losesc, profit : a beneficia dintr'o afacere.
* beneficib n. (1st, beneficiurn, d. bene,
bine, $i fricere, a face). Cishg, folds. Privi-
legia : beneficiii de etate. Demnitate ecle-
ziastica cu venit. Fief, mosie data de senior
vasalului credincios. Fig. Supt beneficiri de
inventor, cu rezerva de a verifica.
* bene merenti, numele unel decora-
Paid romAnesti date oamenilor de litere,
stiinte sad arte $i care Inseamna pe lat.
celui care binemerita".
* benevOl, -A (fr. befurvok, d. lat. be-
ndvolus, d. bine, bine, $i volo, vreaa). Bine-
voitor, bine dispus, indulgent : lector, audi-
tor benevol. Gratuit : a du caiva concurs be-
nevol. Adv. In mod benevol.
benga m., gen. at lui (fig. beng, dracu).
Fam. Dracu : i -a luat benga de frig.
* bengal, -EL adj. (fr. feu de Bengale,
germ. bengalisches-feuer). Foc bengal, un
fel de foc de artificii care arde farA ztomot
$i Cu o flaeAra colorata dupa vole rosie,
verde, galbena s.a.), Fig, Fam. Sensational :
duel cu foc bengal.
* bengalf m. (fr. [din liniba Indiana]
bengali). 0 pasarica originara din Bengal.
* bengaline f., pl. e (d. Bengal). 0
stofa de matasa cu Dna.
BEN
- 164
benghT si (Mont.) zbenghT n., p1. uri
(turc. bank, benek, pats, benghl; bg. benka,
neg). Path artificiala facutik pe feta, precum:
o alunica artificiala pe care si-o fAceau
Womb femeile Inchtpuindu-si ear fi mai
frumoase, mtnjituri pe care tarancele le fac
copiilor ca sa-1 fereasca de deochi, petele
de pe fata clovnilor s. a. ZbenghT, un joc
cu arsicele. $i benchi (Mold. nord).
benghlgie si -chTgle n., pl. e (orig. nest.).
Mold. Fie-care din cele patru lemne verti-
cale de care se sprijina laturile carutei.
benign, -A adj. (lat. benignus, d. bene,
bine, si gtgnere, a produce. V. malign).
Blind, indulgent : caracter benign. Fara gra-
vitate, usor : friguri benignek Care vindeca
tarn durere : remedid benign. Dulce, favo-
rabil, plAcut: climd benignd. Adv. In mod
benign.
benignitate f. (tat. benignitas -dtis).
Caracteru de a fi benign, blindeta, indulgen-
(A prea mare. Lipsa de gravitate: benigni-
tatea and' boale.
benie, V. blnle.
* benjoin is., pl. art (fr. benjoin, d. mist.
benzde, care vine d. ar. lubarz gavl, tangle
de Java). Chim. Un tel de rasing aromatics
care se scurge pin inciziuni dintr'un arbore
din India si Australia (styrax) si care se
Intrebuinteaza In medicine si'n partumerie.
Se zice si benz6e, f., ca aloe.
bendclu, V. !airlock/.
bent A., p1. art (turc. bend). Mont. Dobr.
Rezervoria de apt% de ploaie, cisterns.
benting, V. bending.
benzen n. (d. benzoe). Chim. Un lichid
mobil incolor, cu miros placut, cu densitatea
de 0,85. Se topeste Ia 6o si ferbe la 830,5.
Absoarbe razele ultraviolete. A Post extras
de Faraday iar sinteza i-a facut-o Berthelot
la 1865 (Co/19.
* benzin& pl. e (d. benzoe). Chim.
f.,
IdrocarburA volatila scoasa din catranu car-
bunelui de pamInt,descOperita de Faraday la
1825 si uzitata la stersu petelor grase de
pe stole.
benzoat tn. si n. pl. e (d. benzoe). Chim.
Sure formate de acidu azotic c'o baza.
benzde, V. benjoin.
benzoic, -a adj. (d. benzoe). Chim.
Se zice despre acidu scos din benzoe si alte
cite -va substante. V. saharina.
berar m. Fabricant sae vInzator de bare.
beret rt., pl. uri si e (turc. berat, id.).
Vechi. Diploma, brevet, decret de domnie.
berarie f. Fabrics de bete sail local In
care se vinde here. Fats bererie.
berbant adj. m. si s. (ngr. birbantis, d.
It. birbante, oat incorect ; turc. berbad, de-
pravat ; bg. berbant). Fam. Craidon, stren-
gar, om care se tine dupe femei.
berbantlto n., pl. uri (d. berbant.; turc.
berbadlyk, dezordine). Fam. Fapta de
berbant.
www.dacoromanica.ro
- DER
berbdc si (Olt.) berbece tn. (lat. van -
vex, pop. berbex, -ecis ; it. berbice, fr. bre-
bis. D. rom. vine ung. berbe.:s).Masculu oil,
arete. Un fel de masina (grindA) cu care Ro-
manii izbeaa si spargeaa portile si zidurile
to rAzboi. Marele ciocan pe care aparatu nu-
mit titan 11 ridica si-1 lass ea sa bath pilotii.
Un semn al zodiacului (Martie).
berbecer m. (d. berbece, ca ai fr. ber-
ger, pastor, lat. * vet vecarius, mint. berbi-
carius). Cioban de barbed (despartiti de of
dupA sfinta Maria). Epitetu unuia din cei
fret Filipi de toamnA, pe care-1 sArbeazA td-
ranii la 26 Septembre.
berbecat, -A adj. (d. berbec). Cu frun-
tea bulbucata, ca a berbecului : cal berbecut.
berbecarie f. 'Farm berbecilor dupA ce
au Post despartiti de oi.
berbecd1 m., p1. el. Dim. d.berb2c.
berbecesc, -easca adj. De sat,' ca
de berbece : luptd berbeceasca.
berbecdete, adv. Ca berbecii: se rd-
pede berbeceale.
berbectli m. Berbec mic. Est. Becatinti.
berbeleacu (de-a) loc. adv. (Cp. cu
vingdlacu si turc. kunbalak, tombalak,
tumba, kundabak, bIldthtc). Sud. De-a tumba,
rostogolindu-te cu capu'n jos : a vent de-a
berbeleacu. In vest si -leaca, In Mold.
sod in berbendle, in brebendle, In
crepenele si (Zanf.) de-a vindalacu.
V. bot si boulea.
berbelic n., pl. uri (turc. berberlyk, me-
seria de bArbier). Mold. Rar. Pl. Unelte de
ras (brici, castron de spumy s. a.).
berbendc, V. brabignoc.
berbeteag si ghergheteag, -a adj.
pl. egi, ege (ung. bmteteg, beat, if. bor,
vin, sl beteg, beteag). Mold. Fam. Mahmur,
ametit, Wane, zApAcit, huimac. A umbla
ghergheteaga (adv.), a umbla buimac.
Berb- Ia SAgh., Cr. si rev. 1. Crg. 2,55.
berbinja (sud) si barbinja si bra-
binja (nord) f., pl. a (ung. berbnice si bar-
&ince, butoias ; rut. berbenicea). PutinicA de
pus brtnzA, lapte s. a. Prot,. Cind e brinzd,
nu-i berbintd, ctnd ai una, n'ai alta, tot-de-
a-una Iti lipseste ceva. Butoias (de vin, de
rachia). Mold. Vechi. Taxa pe care o plAtea
cal ce vrea sA intre In breasla ciobotarilor.
berbanc si berbtinca, V. verbunc.
1) berc si bare n., pl. art (ung. bank).
Trans. Vc. Zavoi,
2) berc, bearca adj., pl. erci, erce (td.
vgerm. precha, ngerm. brach, [dotard, SEA -
rAmAturA, de uncle vine si pv. brec si berc,
stirb, berco, oate stirba, berca, crestatura,
cat. bercar, a micsora, it. breccia, fr, bream,
sp. pg. brecha, spartura, frinturA. Evolutiu-
nee tntelesului e : micsorat, scurtat, berc").
Fara coada : vulpe, gdind bearcd, V. cium-
pay si cTubelc.
berdeden, V. fercheten.
BER
- 165
1) bore 1. Actiunea de a bea. Vechi.
BauturA.
2) bere f. (ngr. it hire, d. germs. bier
supt infl. lui Pere /; fr. biere). 0 Mature
galbenli (mai nchisa on mai deschisA) stra-
vezie amarA si putin imbatatoare care se face
din orz si hamei pus la fermentat (E bAu-
tura popoarelor germanice). V. brags,
berechet n., pl. ar fi uri (turc. (d. ar.]
bereket, binecuvintarea lui Dumnezeit, abun-
dantl). Fem. AbundantA, belsug : acest an
e berechet de poame. Fig. Iron. Om usor de
Inttlnit, potlogar, pungas : ce mai berechet
de onz I Adv. In abundanta, din belsug: era
niancare berechet.
beregata f., p1. (vest) ate si (est) all'
(la Cdr. cp. Cu strb. berikat°). GRIej, tra-
bele :1-a apucat de beregatd si 1-a gituit.
in Serbia ghiribile, f. pl.
beregatesc v. tr. Fam. Rup berega-
ta, gttui.
* berdta 1., pl. e (fr. beret si berret, pv.
berret, it. berretta, care vine d. lat. birrus,
roe. V. beret& 1). Sapca moale fare cozo-
roc, cum poarta corAbierii din Mediterana si
marca Neagrd plea la DunAre, soldatii din
marina militara, Waal; din Pirinei s. a.
Dupe razboie mondial, o poartA tinerimea
si a redusa une -ori tato simple tichie. De la
1932 o poartd si soldatil de uscat. V. basca 2.
bereznic tn. (rut. po-bereinik). Bucov.
Brigadier silvic, padurar.
bergamot, V. pergamot.
bergheda0, V. ferchetea.
bergheldsc (ma) v. refl. (var. din der-
velesc). Fam. MA urltesc (de boa% de mi-
zerie, de batrtnetA).
* beril n., pl. art (vgr. beryllos). Min.
Un fel de smaragd incolor, rosiatic, galben
ori albAstrie. Cand e verde albastrifi, se nu-
meste ape marina.
* berilla n. (d. bend). Chim. Un corp
simplu bi- si trivalent, cu greutatea atomi-
cA de 9,1.
berjar, berja, V. bid-.
berlant, V. brilant.
berlic, V. birlic.
* berlina 1., pl. e (fr. berline, d. orasu
Berlin, de unde a venit moda unor aseme-
nea trAsuri). Un fel de cupee mai mare, cu
doe& canapele, ca si landou. V. butclif
radvan.
* berma f., pl. e (fr. berme, d. ol. breme,
margine). Fort. Spatiu strlmt care separA pa-
rapetu de sant.
* bernardin, -á adj. si s. Din ordinu
sfIntului Bernard (care a reformat ordinu
slIntului Benedict) sae de la muntele sftn-
tului Bernard (Elvetia) sae originar de acolo:
calugar bernardin; tine bernardin (de talie
foarte mare si deprins sii amble pin zaparlii
Ca sit descopere eillatorii retAciti on osteniti).
www.dacoromanica.ro
- 13E5
bernevacT m. pl. (At. benevreke, bg.
benevrecl. d. vsl. benetki, venetian, si ngr.
vrakld, izmene lat. bracae, salved gatici.V.
Imbrac). Est. Pantaloni tAranesti de pa-
nurA. 5i -vicT, -vigi $i blrnevigT, V.
efoareci, poturl, if arT.
* bersaller m. (it. bersagliere, d. ber-
saglio, tints de ochit cu pusca). Infanterist
italian care poartA palarie ca vIntitorii ro-
mAnesti.
berta f., pl.e (fr. berthe, pelerinA mica
de acoperit un corsaj decoltat, de la numele
reginel Berta, pe care traditiunea o repre-
zenta cuminte si modesta , germ.berthe, gu-
ler mic; ung. berta). Est. Broboada, sal mic.
bertelle, V. betelle.
* berzallo n. (d. numele chimistului Bar.
zelius). Chim. Un corp luminos .rezultat din
descompunerea toriulut si ale arta' raze
strabat corpurile opace. Descoperit de pro-
fesoru Brauner din Praga la 1897 si numit
esa de Americanu Baskerville la 1904.
bes (ma), a -0 v. refl. (lat. vissire si
bissire, vfr. vessir. Se conj, cu ies). Est.
Triv. Emit gazuri pin orifi9u anal. In
vest ba.-.
besactea, V. bisactea.
beschie, V. bi9chle.
beseada f., pl. ede (vsl. besieda, de
unde si ung. beszdd, a. I.). Vechi. Rar ad,
Convorbire. basadift, pl. ade of azi
(Mama.). $i besedie (Olt.), palavrA (NPI.
Ceaur, 117).
beseduTasc sf based- sae -dose v.
intr. (vsl. besicdovati, de unde si ung. be-
szedni, a. t.). Vechi Rar azi. Convorbesc.
besereca, V. biserica.
* bestial, -a adj. (lat. bestial's). De
bestie, neomenos, brutal furie bestiala.
Adv. Ca 0 bestie.
*bestialitate f. (d. bestial) Caracteru
de a fi bestial.
* bestifir m. lat. bestiaries). Gladiator
care se lupta cu animalele la Romani.
1) * bestie 1. (lat. bestia). Animal feroce,
fearA. Fig. Om feroce sae lipsit de ginduri
intelectuale, artistice sail morale : on insti-
gaff bestia vulgara!
2) bestie, V. blipchle.
beeactea, V. bisactea.
beiple, a -it v. tr. (d. bola). Est. Fac
sii swath : urzica besica pelea. V. refl.
Pelea se bested de urzicL In vest baoic.
beigicat, -ft adj. Est. Cu besicl : pale
besicata. Struguri besican. albi, cu boabe
marl si cu petite suptire. In vest ba-.
be*fca (est) si bit- (vest) 1., pl. i (lat.
veska, besica ; it. besciga si vescka, pv. ye-
siga, fr. vessie, sp. vejiga, pg. bexlga ; alb
mega& D. rom. vine slrb. bdika). Recep-
tacul membranos care confine urina In cor-
pu animalelor sari Implineste altA functiune
la peSti on pesAri. UnflAturA pe corp pro-
 166
BES
dusk de arsura, de cizma care to roade on
pe palme de multi munca, de giamastica a.
a. Bulbuc, glob cav, unflatura format& de
apa, mai ales cu sapuu: fericirea e ca besi-
ctle de sdpun, ploud cu besicl. Becicd de
boil, tipla pusa in loc de geam (In vechime).
beslcoasa f., p1. e (d. besicos, cu be-.
aici ; lat. vesicosus,pop. vissicosus). Un co-
pacel cu flori galbene din neamu salcimului
(coluka arbo, escens). Un fel de garofa (si-
kne inflata).
be*icisiffi f., pl. e. Est Beaica mica,
vezicula. In vest bä-.
besina (est) al bfi- (vest) f., pl. I (lat.
visslna, fr. vesse). Triv. Emisiune de ga-
zuri pin orificiu anal. Bohm porculut, un
fel de ciuperca (lycoperdon gemmatum), In-
rudita cu gogoaaa.
besinds, ..oasfi adj. Est. Triv. Care
trage multe beaini. Fig. Fricos, pacatos, slab.
[n vest ba-.
beslefiga f., ca pasa on slugd, pl. egi,
(turc. besli-aghasy). Vechi. Capitan de bea-
Iii (care eraa cite unu'n fie-care judet, iar
cel din laai ai )iucureati se numea bas-bes-
leap)). AzL /ron. (supt infl. altor cuvinte ai
a sufixulul, nd fiind-ca aceati capitani ar fi
lost de obicel oameni batrini). Babaltc, bac-
cea, hodorog.
beslic m. (turc. batik, d. be§, cinci). Go-
logan turcesc de cinci parate care circula In
Tara Romaneasca ai care se numea to Mol-
dova pendar. Mesa turceasca de arglnt de
cinci lei (piaatri) : la 1833 an beslic valora
6 lei de (and (torga, Negot 226, ai Sain. Intl.
Or.). V. patacii pitac 1.
bes114 m. (turc. besli. Mare' din garde
vizirului). Vechi.Soldat de cavalerie uaoarli
la Turci. in Moldova. calaraa Turc on Tatar
care facea serviciu de curier la Constanti-
nopole oil Crimeia ai Ikea parte dintr'un
corp pus supt comanda mareiui postelnic.
In Tara Romaneasca, calaraa de elite din-
tr'un corp de 200 de oameni Inflintat de
Mihai Viteazu impreuna cu alt corp numit
al deliilor. Soldat Turc on Tatar intretinut
de domn ca sa impedece neorinduielile Tur-
cilor In tarila romanesti. Slujitor In general.
(Turc on creatin). Duna Zavera, soldat tur-
cesc lasat ca jandarm (cite unu cu 10 ne-
fexi to fie-care plasa, cite o bealeaga cu 50
de neferi In oraaele principale ai cite o baa-
bealerga in falai si Bucureati). Fig. pfuitor,
predator.
bdte f. pl. V. bate.
beteag, ..fe adj., pl.egi, ege (ung. beteg,
bolnav, d. mgerm. de sus wetac, wetage, du-
rere, boala). V. meteahna. Vatamat, infirm.
beteithnirt, V. meteahnii.
beteala, V. peteala.
betegdsc v. tr. (d. beteag). Vatam,
schilodesc.
* betel m., pl. /I. (fr. Mel, d. ind. belle).
Un fel de piper agatator. S. n. Un amestec
www.dacoromanica.ro
BEZ
de substante (in care Toile de betel formea-
baza) pe care Ihdienii 11 ntesteci In gura
V. saciz.
betelie f. (din bertelle [Lex. Bud.], init.
d batd-bete ai ruda cu it. bertelle $i fr. bre-
telles, bretele, d. vgerm. brittil, frill. Dac.
2,651). Cingatoarea izmenelor, pantalonilor
sad fustel (o bata late cusuta de aceasta
tmbracaminte). In Olt. betelcift, pl.
i (Cdr.).
betestig n., pl. uri (ung. betegsig). In-
firmitate.
* beton n., pl. ar fi oane (fr. beton, vfr.
beton. d. lat. bitamen, bitum). Un fel de mor-
tar compus din var idraulic, and, nisip ai
petricele, Intrebuintat mai ales la construe-
tiunea in apa.
* betonaj n, p1. e. (fr. betonnage). Zi-
Ode de beton.
* betonez v. tr. (fr. Manner). Constru-
iesc cu beton.
* betonica 1., pl. I sl e (lat. betcinica).
Bot. Vindecea.
* betulaceil,-de adj. (d. lat. betulla
sad -ala mesteacan). Bot. Din familia mes-
teacanulul. F. pl. Copaci din aceasta faniilie.
V. carpen.
belie f. (d. beat). starea omulul beat : la
belie se cunoaste onus. Chef petrecere: a
trage o belie. Fig. Pornire, transport, entu-
siazm : belle de bucurie, belie poetic&
betigas n., p1. e. (d. bat). Munt. Trans.
Betiaor.
beilsor n., pl. oare. (d. bat). Bat mic.
betiv,-5. adj. (d. beat, bell, ca vsl. pita-
nivd, d. p;ti, a bea). Care bea mutt yin ai
alte bauturi Imbatatoare.
betivan,-ca s. Fam. Mare betiv.
beg, V. beali.
belle& f.. pl. 1 (cp. cu vgerm.
ngerin. bertge, adincatura, cotitura). Olt. Va-
&Ina : bezna dirt beiicile padurilor, tntr'a
Wed era culcusii lupulul (N Pl. Ceaur, 11
ai 48).
beut-, V. baut-.
bevstig, V. belsug.
bez adv. (vsl. bezil, ; bg. strb. rus.
poi. ceh. bez). Vechi. Azi fam. Adaugind ai,
afara de, plus : 590 de franci leafd, bez pica-
suri. Bez Vlasca fi Telecrmanu, plus alte ve-
nituri, mai ales nepermise. V. basca.
bezacondsc -nuTesc v. intr. (d. be-
zaconie). Ps. S. Comit bezaconii.
bezaconlc m. (vsl. bezzakoninii). Vechi.
Nelegiuit
bezaconle f. (vsl. bezzakoniie d. bezil,
fara, ai zakoni, lege). Ve Neleg,uire. Ass
Fam. (bazaconie). Extravaganta, nazdri-
vanie, comedie: Ce e bazaconia asta ? Cine
fi-a spits asemenea bazaconii ?
 167
BEZ
bezarail n., p1. die $1 ale (probabil, ung.
Dar cp. $1 cu vgr. mesaraion $i niesenterion,
mezenter). Mold. s. a. Prapur (epiploon),
mai ales de pore. Val lung : nu mai poartd
barizurt, el voalari, adica niste bezdraie fun-
gi Rom. Pop. 2,922). Outer mare
(Neam.
($ez. 31,60).$i hazel-ad (Munt).
bezdniii, V. bezna.
* bezea f., p1. ele (f r. baiser, sarutare).
Un fel de prajitura din out $i lapte. Vulg.
A face cuiva bezdc, a-1 trimete sarutari cu
mina.
bezel, V. bizet.
bezman n., pl. one $i ene (rut bdzmyn,
rus. bezmen, canter, balm*, cuv. strain,
poate mongolic, nu d. sI, bezd, far& $i mic-
na, schimbare. Bern. 1,53). Vechi Biru etrciu-
milor de pe mosiile domnului, boierilor sau
minastirilor. Biru de cearb $i sapun dat cur -
Man., Azi. Mold. Embatic. $i bez-
tie
mat In nord.
bezmanar m. (d. beznft!). Cc! care tine
pamtnt cu bezman, embaticar. $i bez-
matar.
bezmanuire f. Bezman.
bezmat, V. bezman.
bezmetic,-a adj. (nu din rut. bezink-
tok, fara matca [albinelej, ci din bozometic,
care vine din * bezonietic). Nebun, zapacit
$i dezmetic.
bezmeticesc v. intr. Devin bezmetie:
albinele bezmeticesc Ord mated (Con. 290).
Si refl. Vechi $i ma dezmeticesc $1
dezmeticire (nehunie). V. dezmeticesc.
bezmeticie $i (vechi)-chine f. Starea
cclui bezmetic, nebunie.
bezna $i (vechi) bezdna 1., pl. e (vsl.
bezduno, bezchina, apoi gi bezdno, bezno,
bezna, ahis, d. bezel, fara, $i duno, fund; bg.
bezna, bezdna. V. dont). Mare lntuneric :
nu to duce la drum pe bezna asta. Adv.
infuneric beznd, foarte Intuneric.
* bi- V. bis.
bTa Munt. vest, Olt.), interj. de chemare
adresat femeilor, ca $i fa : apucafi -o de pi-
mare, Ma! (VR. 1911, 10, 13).
biadea f., pl. ele (turc. [d. pers.] blade,
phade). Dobr. Un fel de lotca cu fundu lat
$i prora ascutita.
()Haan (Munt.) $i ghiban (Mold.) m. (bg.
biban). Mold. Un mic peste de rtii cu aripile
rosii. In Tut. bubufoc. V. baboY, ghibort.
blbsizic,-a adj. (bi- $1 basic). Chico.
Se zice despre o sare care confine de doCia
orl atita baza cat sarea neutra corespun-
zatoare.
* bibelo6 n., pl. art (fr. bibelot). Mic o-
biect de curiozitate sad de lux. Obiect de
mica valoare.
* biber m. (germ. biber. V. breb). Breb,
castor : bland de biber. S. n. Un fel de po-
stay lucitor.
biberon n., pl. oane (fr. biberon, ruda
cu lat. bibere, a bea). $ip din care pruncit,
In lipsa mamel, sug lapte pin ajutoru unel
levi de gum&
www.dacoromanica.ro
BIB
bib( interj. (ung. bill $i bibs, buba, rant,
bija). Trans. Bija, nu pune mina, c'o pa-
le$ti" I
* bibic,-11 s. (fr. bill, a. I.). Fain. Ter-
min de alintatura unul copil, unel fete.
V. gigea.
WWI n., p1. url (ngr. bibila cusuturb cu
dintisori Ia guler, Ia mtnica $. a. A vorbi en
(sdu in) bibilurt, a vorbi cu cuvinte alese,
cu Inflorittkri, figurat. V. altita, dantela,
zorzon.
bibilica 1., p1. i (rucla cu bg. biba = pat-
ko, curd). Vest. Pichire.
biblicra adj., (d. Biblie). Relativ la Bi-
Societate biblicd, p. propagarea Bibliil.
Stil blblic, care seamanit cu al Bibliii. Adv.
Ca de Biblie.
* biblie f. (vgr. biblos, carte [carte pin
excelenta], dim. biblion, pl. binlia). Colectiune
de cart) sflnte (sfanta scriptura) care cuprinde
Testamentu Vechi $1 Nou, Cel vechl cuprin-
de trot grupe de cartl (Pentateucu, Profefii,
Agiografid, relative In religiunea, istoria, in-
stitutiunile $i obicciurile Jidanilor. Cel nou
tontine cele patru Evanghelii, Faptele Apos-
tolilor, Epistolele .$1 Apocalipsu ; el a Post
scris into pe greceste, afara de evanghelia
lul Mate!, care a lost pe limba ebraica. Supt
PtalemeuFiladelfu, Testamentu Vechi a fost
tradus pe greceste de 72 de Jidani Invatati ;
traducerea lor e cunoscufd supt numele de
Septuaginta. In secolu IV, Biblia Intreaga a
Post tradusa pe latineste de Sftntu feronim ;
aceasta traducere, singura admisa In biserica
catoiica, se numeste Valgata, iar pe roma-
neste s'a tradus la 1688 din ordinu domnu
lui $erban Cantacuzino. Traducerea numita
Septuaginta are mal multe opere conside-
rate de Jidanl ca apocrife, Intre altele cele
cinci card a'e Macabeilor, din care cele
doaa dintli is admise de biserica catoliea ca
autentice. Se numeste exegezd biblicd studiu
Bibliii din punctu de vedere al interpretarii
Intelesului. Fig. Cartea cea mai Inseninata a
unel literaturi.
* bibliofil,-a adj. (vgr. billion, carte, $i
-fil. V.-fil). lubitor de carti de valoare.
* biblfofilie f. (vgr. billion, carte, $i
lubire de carti de valoare.
* bibliograf m. (vgr. bibliographos,
d.
billion, carte, $i graph°, stria). Cel care tie
eartile, editiunile pretu lor. Cel ce scrie
despre aceasta stiinta.
* biblfografic,-a adj. (d. bibliograf).
Relativ Ia bibliografie.
* bibliografie f. (vgr. bibliographic!).
$tiinta bibliografului. Carte care cuprinde
informatival despre carti, editiunile, pretu
for s. p. insemnarea scrierilor relative la un
sublect dat
* biblioman,-a s. $i adj. (vgr. biblion,
carte, $i -man. V. -man). Care are mania de
a poseda (nu $i de a citi I) carti bune sau role.
* bibliomanie f. (vgr. biblion, carte,
$i -manic. V. -manie). Pasiunea biblionta,
nulul,
 168
BIB
* blblloteca f., pl. i biblio-
(*Tr.
Make, d. biblion, carte pi /hike, dulap. V.
teach). Colectimie do cart! pi manuscrip-
ts. Locu unde-s apezate. Du lap de cart!. Fig.
E o Inblioieca vie, e un om erudit In
vechime, era celebra billiotcca din Alexan-
dria Egiptului,care cuprindea 700.000 de vo-
lume pi a Post arse de califu Omar. Astazi,
Is Insemnate : la Paris, Biblioteca Nationale,
a Arsenalulul, a Camerel Deputatilor, Mazari-
na pi a Sfintel Genoveva ; rn Gettnanio, la
Lipsca, Drezda pi Munchen ; In Anglia, a
Muzeultil Britanic (British Museum) pi Bod-
lciana din Oxford ; In Span a, a Escorialu-
lul ; in Italia, a Vaticanulul, Ambroziana din
Milano pi Laurentiana din Florcnta.
* bibilotecar m. (lat. bibliothecarius).
Administrator (pet, director) de biblioteca.
bic m. (strb. hg. rut. bik, vsl. rus. byka,
taur [d. bukati, a mugij, de unde pi ung.
bika, taur. Cp. cu butte(. V. bucoT). Ban.
Olt. Taur, buhai.
* bicarbonat n., pl. e (bi- si carbonat).
Chin:. Sara (pi in special sare cu bash de
soda) care contine de doha on mai mutt
acid carbonic de Mt carbonatu ncutru cu a-
cciapi greutate de bash.
* bicarbOra 1., pl. i. (hi- si carburo).
Clam. Carbura cu doCia portiuni de carbune.
!Aces n., pl. e si uri (ung. beka-sa,
coact, proprih Ms sarea broaptei"). Trans.
Mold. Chart. Nisip alb p. fabricarea sticlei
(CL. 1924, 518). Mai rar. Cremene. S.
m. Bugare (petricica) de chart: a arunca
cu bicasi. Si blcaz (de unde gi numcle
satului din )udetu Neamtu), pl. ft (chid e
vorba de bulgari). Dim. -sal, -jet.
et, petricica, bobita. Pop. ghi-. In Trans.
si beTca (ung. baka-), pl. I, chart.
* bicefal Si -al, -a adj. (cuv. ibrid. d.
bi- si -cefal din a-cefal. Vgr. dikephalos).
Cu doila capete. V. biceps.
* biceps m. sah n., pl. pi an (lat. biceps,
bicipitis, d. bis, de doha ori, pi cdput, cap.
V. triceps). Anat. Numele a doi mupchl
de Ia brat pi de la coapsa. Mai conform
spiritului limbii rom. ar fi bicipite ca it. V.
bicefal.
bichi n., hint. (cp. cu ung. pigs, id.).
Mold. sod. 0 bucatica de lemn pe care IA-
ietii o pun vertical, pi pe urma Incearca s'o
loveasca de departe cu mada (pe aiurea tot
una cu lured 2). In nord pichT, In Trans.
bichie, f. In Tut. momirlan. V. beg.
bichlresc v. tr. (cp. cu bitiresc). Mold.
nord. Fam. Robotesc, ma Invirtesc nelu-
crtnd ceva hotartt.
bici n., pl. e (vsl. bg. rus. buff). Varga de
care e legata o fapie de pele de batut yitele.
Fig. Pacoste, flagel, calamitate : Atila a fost
biciu Ito Dumnezetl. in Mold. Trans. rar
pi zbicT. V. harapnic, pit, puha,
cnut, nagaTca, girbacT.
* bicicleta f, p1. e (fr. bicyclette,
d. bicycle si suf. diminitival -ette). Ve-
lociped, un fel de caruta cu doha roate
www.dacoromanica.ro
BIC
pe acelapi plan, unite Intre ele pintr'un Cadru,
dcasupra caruia e o pa pe care to sui ai
!Inning' cu picioarele to nipte Wale cu care
se InvIrtepte o rotita apezata intro cele doha
roate marl. Un lant de transmisiune care «-
note aceasta rotita cu osia roatei din apoi
Impinge bicicleta, care tinuta In echilibru pi
clrmuita cu mtnile pin doha minere fixate
pintr'o crficana pe osia roatel din ainte, por-
ne5te upor puttnd &abate, pe drum noted,
on ce distanta. Prima bicicleta purta nu-
mete de celerifer. Era o scIndura orizontala
care unea dolla roate apezate una dupe alta.
Calare pe scindura, omu tnainta Impingtnd
cu talpile to pamint. La 1804 se numi ve-
locifer (-fer ca In calonfer), Jar omu care-1
Impingea se numea velociped; apoi acest
nume s'a dat vehiculului. La 1818, Drais de
Sauerbron invents drezina (fr. draisienne.
V. drezina) aplicInd o cIrma Ia roata din
ainte. La 1855, Francczu Carol Michaux
(mart sarac Invents pedalele (pe care le
puse roatei din ainte, care deveni, apa pi
mipcatoare): bicicleta moderns se crease I
Apoi, tot el, la 1880, invents lantu de trans-
misiune, (aplicat roatel din apoi, care de-
veni mipcatoare, raminind roatei din ainte-
numai &ma), apoi roatele cu cauciuc plin,
apoi cele pnefimatice. Sint pi tricilete (cu
doua roate paralele ;I una inainte). Cele
cu dotla roate pot avea pi dofia pele (tan-
dem) sail chcar trel (tripleta). Chid e cu
motor, se numepte motoncleta. Pins pc
la 1890 se zicea in Romania velociped.
* biciclist, s. (d. bicicht sah bici-
cleta). Persoana care merge cu bicicleta.
Adv. Societate biciclista. Si velocipedist
gi cliclist.
* biciclizm n., pl. e. Sportu cu bicicleta.
* biciclu n., pl. e (din bi- 5i vgr. Icjac-
los, cerc, ciclu, cerc, math).
Bicicleth c'o
math mare pe a caret osie Is pedalele (farli
Ian() pi cu o math mult mai mica Inapoi. E
un tip care nu se mai vede azi.
bicfsnic-, V. becisnic-.
bicTuTesc v. tr. (d. bid ; rus. bieevtitt)
Bat cu biciu. Fig. Pedepsesc cu o nenoro-
cire. Satirizez, mustru : a -i biciui pe dem-
gogi. Si zb- (Trans)
bicTuluTesc v. tr. (ung. becsiilni). Trans.
Evaluez.
biciasca f., pl. fte si s1i (pot. biczysko,
toads de bici, codiripca). Varguta sah bici
mic de batut calu, puha (cravasa).
Rar
biclortira f.,pl. i.Chim. Clorura dupla
(de ex., sublimatu).
* biconcav, adj.(bi-si concav): Con -
cav pe amIndoila partite, ca ochelarit miopilor.
* biconvex, -a adj., pl. ecsi, xe (bi- fi
convex).Convex pc amtndoha partite, ca o-
chelarii prezbitilor.
* bicern n., pl. uri si rar oarne (fr. bi-
c9rne, d. lat. bicornis, cu dour coarne. V.
tri- si uni-corn). PAlarie cu dour
coarne (cum poarta la ceremonii diplo-
matii, ofi(erii de marina pi cioclii. Cara -
binieril italieni pi spanioli II poarta cu col-
turtle la ureche, cum 11 purta pi Napoleon 1).
BID
- 169
bldldia, V. bldIvId.
bicliganle bldlhanle, V. bizdi-
genie.
bidinea (vest) f., p'. ek, $i badana
(est) f. (turc. badand). Perie rAtunda cu ml-
neru foarte lung Intrebuintata la vhruit. V.
perie.
bidiviO, -le s. $i adj. (turc. [d. ar.) be-
devi, bedutn, de uncle vine $i fr. bedouin).
Valli. Cal ardbesc sprinten : un bidiviu, o
hipd bidivie. Azi. Iron. Cal de rasa Inhamat,
telcgar : Iles-Il bidiviii, bokrule I Fig. Om
impetuos : as opreste-te, bidiviule I Si bi-
didia. V. ducipal.
* bickin n., pl. oane (fr. bidon). Barb.
Plosca (militard). Garnitd (de undelemn, de
petrol). V. matara.
bithis, V. ghiclus.
* bidla 1., pl. e (fr. bielle). Mec. Piesd
care comunicd $i transform miscarca unei
!Basin', ca drugii cei marl de ter care se
miscA la roatcle locomotivei.
bielsug, V. belsug.
* blenal, -ft adj. (lat. biennalis). Care
dureazh doi ani, bisanual : funcfiune bienald.
Care se face la dol ani, bisanual : asola-
mente bienale.
* bidnia n. (lat. biennium. V. dece..
nid). Spatiu de doi ani.
bTet, ',rata adj., pl. f. bide (vsl. bre-
nevolas ; rus. biednyi). SArac, ncnoro-
cit on slab $i simpatic: un biet oni, o Maki
femee, ni$te bide flori uscate. Nelnsemnat,
mic, prost : an biet scrillor, o biatd carte.
In Munt. $i invariabil : fa nu ftia biet
uncle sd meargd (tsp.),
* biftec n., pl. e (fr. bifleck, d. engl. be-
efsteak, d. beef, bob, $i steak, Idle). Barb.
Friptura de vacs (la gratar sat) to tigale).
biftuTesc, V. ghiftuTersc.
* blfurc, a -it v. tr. (bi- $i fund; fr.
bifurquer v. intr.l. Ramific in cloud : drum
se bifurcd. Fig. invajdmIntu se bilurat, se
desparte in cloak
* bigam, -a adj. $i s. (fr. bigame, d.
lat. bigamus Ed. bis, de doOd on, $i vgr.
gdmos, casatorie] $i digamus, d. vgr. di-
gamos [d. dis, de doild ori, $i gdmos]). fur.
Care se Insoard a dolla tiara fart sa fi stri-
cat casatoria dintti.
* bigamid f. (d. bigam). Starea bigamului.
bigi-bigl n. WA pl. (turc.gigi-bigi. pom-
pon, egretd, pin aluz. la tremuraturd. V.
gigea). Fain. Getatind In formd de fisicun
pc care acadelaril o vindeati cu 5 ban' bu-
cata In ainte de 1916.
* bigot, -6t'a adj. (fr. bigot, poste d.
germ. bei, la, si got, Dumnezeu). Evlavios
exagerat, habotnic.
* bigoterle f. $i bigotizm n., p1. e.
(fr. bigoterie, bigotisme). Evlavie exagerata.
www.dacoromanica.ro
- BIL
bihtincEt f., p1. i (rus. biegun6k, pl.
-nkl, alergAtor). Trasurd usoara care se com-
pune dintr'o scindurd (pe care sezi calare)
push pe patru roate sau $i numat dintr'un
loc de sezut pe cloud roate $i care se Intre-
buinteazd la Invatat call la trap frumos (V.
teleaga).
bijoY n., p1. oak (d. bij vij, a villa
Munt. vest. Trans. Izvor ($ipot care curge
pc teava saii pc jghcab (pc jilip). V. OW.
* bijuterie f. (fr. bijouterie, d. bijou,
giuvaier). Giuvaier, podoaba femeiasca de
metal pretios. Lucru elegant $i relativ mic :
aceasta casd e o adevdratd bijuterie. Negot
de giuvaieruri.
* bijutidr m. (fr. bljoutier). GluvalergiB.
* bil n., pl. uri (engl. bill, ruda cu fr. billet,
bi'et). Project de lege In parlamentu englez.
* bilant n., pl. uri e (nu numai de cit
d. germ. Manz, ci d. it. bildncio, de unde
$i fr. bilan. V. balanta). Com. Starea ac_
tivului $i a pasivului unui negustor. Situa-
tiunea unui falit. A-fi depune bilanfu, a da
faliment, (fig.) a te declara Invins.
* bilateral, -a adj. (bi- $i lateral). Cu
cloud laturi. Contract bilateral, care -i obligd
pc amlndoi contractantii.
1) bile f., pl. e (vsl. bik, btrnd, rut. bill,
trunchi, cotor, rus. bilo, mai [mean]. E ruda
cu fr. bille, trunchi de lucrat, brctonu
bill). Mold. Grinds de brad colosald necio-
Witt. Pop. ghila. V. taftaluc.
2) * blla f., pl. e (fr. bille). GlobuIct,
goaga (mai ales de ciment on de sticla) cu
care se joacd copiii : b jn a la bile (V.
bucol). Globulet de biliard, de popicc, de
aruncat In urns la vot $. a.
3) * bila f, pl. e (fr. bile, d. lat. bilis).
Fiere, lichid amar, galben verzib, a earth se-
cretiune se tace In ficat $i care usureazd di-
gestiunea. Fig. MInie, iritabilitate.
bilealft 1., pl. eli (rut. bilik, vsl. bielilo,
albeald). Vechi. Albealt, suliman alb, ce-
rust. Azi nord $i est numai ghi-.
bIldsc v. tr. (rut. biliti, vsl. Mill, a albi.
V. podbeal). Vechr. Azi Trans. Albesc
spalind: a bill plaza. V. refl. Mb sulime-
nesc. Azi in nord $i est numai ghilesc.
V. belesc 5i ghilosesc.
* bildt n., pl. e (fr. billet 11d. bullet, d.
butte, bulk, adeverintd), Scrisorica, misiva :
bilet de invitare, de nuntd. Cartd de intrare,
de circulatiune bilet de teatru, de tren. Bu-
letin : bilet de loterie. Bilet de boned, hIrtie
emisd de banca Nationald $i care inlocu-
ieste monetele de our si de argint (V. ban-
ca). Bilet la ordin, politd, cambie sau
trata, hlrtie pin care te angajezi sa platesti
o sums la o epoca fixd fie persoanei In fa-
voarea carela a Post subscris biletu, fie la
ordinu ei (dupd ordinu ei), adica ori-cui va
fi dat acest bilet persoana de care e vorba.
Biletele la ordin trebuie sd fie fAcute pe
htrtie de timbru (V. gir). laeStA un exemplu
de bilet de ordin :
. Galati, 4 Mid 1935. B. P. fr. 1.000. La unu
B1L
- 170 -
Mat victor vol plati domnului Paul sad la
ordain d-lui suma de o mie de francs.
Valoare primita In meal La domiciliu
mad, str. X., N. 2. Ion Green
Originea biletului de banes e aceasta,
dupe cum se constatd dintr'un manuscris
scris la 1487 de Antonio Agapida gi conser-
vat la biblioteca din Heidelberg : la 1984,
contele Tendilla asedie cetatea Alhambra gi,
ne mai avind bani ca sa plattasca soldatii,
emise nigte chitante iscalite de el gi porun-
ci sa fie pritnite in be de bani. Dupe ase-
did, ele furs preschimbate pc bail de metal.
La 1684, aceiagi procedure fu Intrebuintata
in Canada, unde trupele franceze ducead
razbol. Atunci intendentul De Meulles s'a
folosit de bonuri scrise pe carti de jot pen-
tru cel 400 de soldati ai lui, far Ludovic
XIV le-a recunoscut valabilitatea. Urmagu
lui De Mculles a scos gi el bonuri care re-
prezentail adevarate bilete de brined, gi a-
ceasta operatiune s'a continuat OM la 1760.
Apoi biletu de banca (numit gi bacnotd ai
bumaxa) ajunse din ce In ce mai obis-
nuit, cum 11 vedem astazi. Dar In China, bi-
letu de banca a lost tntrebuintat inca de la
2700 in ainte de Hrlstos.
* blletel n., pl. e. Bilet mic, scrisorica,
ravagel.
* blliar, -ft adj. (fr. biliaire, bile,
d.
bile 3). Anat. Relativ la bilk la here : vezi-
rule biliare.
* laniard n., pl. a (fr. billard). Joc care
se joaca cu bile de ivorid pe o masa aco-
perita cu postav verde. Masa pe care se
Jona.
* biling, -Et adj. (lat. bilinguis. V. til-
ling). Care are docia limb'. Care tie doria
limbi. Care e scris In doila limbi.
* bilidn n., pl. cane (fr. billicn, d. bi- gi
-Vion din million. V. trillon). Millard, o
mie de mitioane.
* !Aids, -masa adj. (lat. biliosus). Cu
multa bile (fiere). Fig. Supgracios.
biliter, -care s. Vechi. Care bilegte,
Trans. S..f., p1. oh.
spalator, spalatoreasa.
Locu unde se Neste pinza. In nord ai
cst ghi -.
bllsag, V. belsug.
hilt si zbilt, ghilt ti zghilt n., pl. url
(cp. cu ung. belt, simbure). Vest. Rar. Lat
de prins animate (pasarr, dm): 41 vlrl gru-
marl( In eilf fi se spinzurd (Agrb. Int.
134). belt (Trans. vest).
* bilunar, -Et adj. (bi- al lunar). Bi-
mensual.
* biman, -a adj. (d. lat. bimatuis, d. bis,
de doCia ors, gi mantis, mina). Cu doua mini,
Ca ornu.
bimbasa m., gen. al lui, pl. inuz. ar fi
-.FrAturc. bin-ba§y, maior, d. bin, o rule, gi
basy, aef. V. bias, bulibasa, pasa).
1800-1850. Major (nu colonel", care e mi-
rata(); vestitu btmbafa Sava. Azi. Fam.
www.dacoromanica.ro
BEN
Adv. A sedea bimba$a (on ai bimba$), a
gedea ca un gef gi a poruuci. V. lastun ti
(peste) picTor.
blmblric, V. prichindel.
* bimensual, -a adj.(bi- ai mensual).
Care se face de don on pe lung: publca-
fiune bimensuald.
* bimestrial, -4 adj. (d. bimestru,
dupa semestrial). Care se face o data In
docia luni. Care dureaza doCia tun'.
* blmestru n., pl. a (lat. bimestris, bi-
mestria',, d. bis, de dotia ors, gi mensis, luna.
V. semestru). Timp de doria luni.
* bimetalizm n., pl. e (bi- ai metal).
Teoria duplei valute c'un raport fix de va-
loare a aurulul gi a argintulul ai stabilit
pintr'un acord international.
blna f. (turc. Id. ar.J, hina, edificid, corpu
unei corabii). Edifficiu (mal ales mare) in
timpu construiril sad gi pc urma. Vechi. Rar.
Cherestea.
binagia tn. (d. bina). Vechi. Constructor.
* binar, -a adj. (lat. binarius, d. bini,
cite dol. V. combin). Compus din data
unitati orl din doira e.emente : numar binar,
sarea de bucatdrie e un compus bina -.
bindesc (ma) v. refl. Fc. MA indes, ma
lumea se bindefte in cafenea.
gramadesc :
V. bindisesc.
bindisesc ai -xesc gi (mai veal) be-
endisesc v. intr. (ngr. b.gentizo, pron.
- ndizo, aor. ebegdndisa, catadixesc, d. Lure.
betenmek, aor. begendy, a. I.; bg. beendis-
yam ai bendisam). Mold. Imi pasa, ma sin-
nu bindisea de nimic. Si pin-
chisesc :
disesc (Btg.). In Munt. ma bind -. V.
bindesc ti tesesc.
bine adv. (lat. ni=ne, d. benus, bonus,
bun ; it. be 7e, pv. ben, fr. sp. bier:, pg. bent).
Aga cum se cuvine, frumos, conform adeva-
rulul, esteticil sad moralel : a face bine, a
vorbi bine. Tare, mutt, foarte : a ploilat bine,
e beat bine (---= e beat red). A fedea bine, a
gedea linigtit, a fi cuminte, a fi astimparat ;
a veni, a se potrivi bine pe corp : haina-1
fade bine. A sta bine, a fi infloritor, a fi
bogat : bine staff I Bine fdcut, robust, zdra-
van. Bine vbzut, stimat, respectat. A vinde
bine, a vinde cu lobos. A fi bine, d-fl fi
bine, a fi sanatos: acuma-s bine, dar lerl
mi -a lost rdd. Nu fi-i bin ? Esti nebun ?
A face bine cu, a'mprumuta cu : fa -mi bine
c'un franc 1 A pane bine (Munt.), a pune la
o parte, a economisi, a ascunde ca sa se
pastreze. Sa-fi fie de bine, sa-ti foloseasca,
sa-ti prillasca (iron. orl serios) : sd -fl fie de
bine prinzu I la fd bine $i pleacd de act la
fa bundtate (ors placere) gi pleats de ad I
Exclamativ : 1) ca aprobare imi place,
ant inteles, am auzit): Du-ter:Mal Bine!
2) ca aprobare ironies sad ca amenintare:
Vrea sd zica,nu vrez 7 Bine sad Bine-bine I
dacd e
Mai bine, mal degraba, preferabil :
a$a, rdmin mal bine acasd. Mal malt: dot
and $i mai bine, mal bine de dol and. A

BIN
vrea mat bine, a prefera. De-a binele,
serios, cu tot dinadinsu, de tot : a adormit
de-a binele. Cu binele, cu binisoru, cu
blindetd, tncet. VezT bine! se'ntelege,
fdraltdolald 1 Ba bine Ca nu se'ntelege,
nisi no se poate alt-fel! De bine, de
raid, cu mall mult on mal putin folds : avea
de bine, de rail, o vacuja, care I-a merit.
Molt si bine, V. molt. bine zici ! in
acievar, al dreptate (ep. cu carat asa I). be
bine ce, aratd contrastu, surpriza: luptI
rot-ad mincat call de bine ce nzi-I cumpa-
rasem; de bine ce 1 -am ajutaf, m'a ocdrit.
S. n. fart pl. Actium bund, frumortsd, mo-
rata : binele va fi rasplatit, mull bine a
facut el sdracilor. Folds ploala a fdcuf
molt bine semdndturilor. Noroc, bucurie
du-te cu bine, vino cu bine (fOrmuld de u-
rare unula care pleacd). S'auzim de bine, sd
fim sdnatosi, rdmincti sanatosi. Rama en
bine, rdintI sdnatos (fOrmule de all lua
adilo). A vorbide bine, a Iduda (o persoand).
binecuvintare f. Actiunea de a bine-
cuvinta, benedictiune.
binecuvintat, -a adj. Fig. Serios,Inte-
melat motive binecuvintate.
binecuvintez v. tr. Invoc favoarea 1u1
Dumnezed asupra cuiva : a binecuvinta ar-
mata. Glorific, laud : bine-cuvintafl pz
Domnu I Recompenscz, ddrulesc cuIva toate
buudtdtile : Dumnezeu it binecuvinteaza pe
eel harnict. $1 -vintez, -ezi, -eazd, sa
-vintez, -ezt, -eze (cind in silaba urmatoare
e un e sad ea).
* binefacere f. (dupa lat. benefIcentia
si fr. bienfaisanec). Bine, alutor, Indatorire:
socktate de binefacere, binefacer a trebule
sd fie virfutea bogatului. Fig. Folds : bine-
facerile pacil
* binefficator, -ogre adj. (dupd lat.
benefactor si fr. bienfaiteur). Cate face bine,
care ajutd : Folositor : medicament bine-
facafor.
* binemerit, a -a v. intr. (lat. beneme-
rdri, -mdritus). Fac marl servicil culva, me-
rit molts Jul recunostinta : Scipione a bine-
meritat de la pattie,
bindle f. pl. (din bine aff venit). Trans.
Ban. A da binele, a saluta, a era fericire.
A-II lua binele, a-si lua Minas bun. Si
pl. n. binefurT (Vlah.).
* binevenit, -a adj. (d. bine at vend!).
Care soseste la timp, care e prima cu pia-
: fit binevenit I 5i bine - venit.
binevestitor, -ogre adj. Vestitor de
bine. V. blegoveenic.
binevoTesc v. tr. Am bundvointd, sint
dispus (uzitat to fdrmulele de politetd)
binevcifi a da curs cererit mete. $i bine.
volesc (scris Cu-).
binevoitor, -wire adj. Care-tl vrea
bine, voitor de bine, care arata bundvointd.
Concurs binevoitor, gratuit. Adv. Cu build-
vointd. $i bine-voltor.
binigia m. (turc. binigt). Vechi. Geambas
Care invaid remontil sad call ndrdvast.
www.dacoromanica.ro
171
BIP
bini* si (Mold.) he'll* n., pl. tiff (turc.
births, Gents, caldrie, cavalcada). Vechi. Un
fel de manta cu minicile despicate pe care o
purtad la inceput boieril si cocoanele la a-
laluri si cavalcade, far mal pe urmA halducil
si lautaril.
binislia m. (turc. Vechi, Purtd-
tor de binis, boler, curtean.
binisor adv. Destul de bine, mediocru.
inset, cu atentiune : a umbla btaisor cu un
lucru. Cu binisoru, cu bundtate : copiil tre-
bole sa fie Nall cu binisoru.
* binoclez v. tr. (d. binoclu). Privesc cu
binoclu: a binocla pe cineva la featru.
* bineciu n., pl. art sad oacle (fr. bino-
cle, d. lat. bud, cite dol, si &illus. V. ma-
noclu). Ocheana Cu (loud tuburl de privit,
uzitata in armatd, la teatru s. a. Vulg. be-.
* binocular, -f= adj. (fr. binoculaire, d.
lat. bird, cite dab, si °mitts, ochb). Care se
face pin amindol ochil: vedere binoculard.
Facut p. amindol ochil : telescop binocular.
* binom m. sf n., p1. oame (d. bl- sj
-nom din monom). Mat. Expresiune alge-
brica a dot' termini,ca a-b. Binomu tut Neiv-
ton, fOrmula celebrd pin care Newton a dez-
voltat puterile unul binom afectat de un
exponent oare-care.
bintatuTesc v. tr. (ung. biintetni). Trans.
Vechi. Pedepsesc.
* biograf, -a s. (vgr. bios, vista, $i
graph°, scriu). Descriitoru vietil culva, autor
de biografie.
* biografic, adj. (d. biografie). Re-
lativ la biografie : Would biografica.
* biografie (f. d. biograf). Descrierea
vietii culva, mai ales a oamenilor ilustri.
* biolog, -oaga s. (d. biologic. Vgr.
bioldgos inseamnd biograf"). Cel care se
ocupd de biologie.
* biologic, -a adj. (d. biologic. Vgr. bio-
toga& Inseam:rid biografic"). Relativ la bio-
logic. Adv. In mod biologic.
* biologie f. (vgr. bios, vlatd, si -logic).
Stiinta vletil corpurilor organizate (zoologia,
anatomia, embriologia, paleontologia, hzi-
ologia s. a).
bias, -oast adj. (d. bid). Vechi. Rodi-
tor, imbelsugat,
* bioxid n., p1. e (bi- $i oxid). Chien.
Oxid cu cloud cantitati de oxigen.
* bipatrat, -a adj. (bi- sf pdtrat). Alg.
Rklicat la pdtratu pdtratului, la a patra pu-
tere. Ec5atiune bipatrata, care are eel
putin un termin cu o necunoscuta la a patra
putere. $i bipa-.
biped, -fi adj. (lat. bipes blpedis, d.
bis, de 2 orl, si per, pedis, piclor. V. tri- si
veloci-ped). Cu cloud picloare (ea omu at
pdsdrile).
* bipenat, -A adj. (bi si penat; fr. bi-
pennd). Cu dotili aripl (ea museadomestica).

BIP
* biplan, -a adj. (bi- 51 plan). Compus
din doaa planurf. S. n., pl. e. Aeroplan bi-
plan. V. monoplan.
bir n., pl. uri (ung. bctr, s.mbrie, chide,
tie unde 51 bg. slrb. bir, rut. bvr), Tribut
(Vechl). Impozit, contributiune : a pldli bier.
A da bir cu fugifil, a fugi de unde trebula
sa rand!. Lin fel de hors olteneasea 5i me-
lodia et (lzv. Sept. 1923, 17).
birar m. (d. bir). Vechi. Perceptor.
birarie f. Vechi. Functiunea 5i localu
perceptorulul.
birAd m. (ung. bird). Trans. f. a. Primar
rural. Mold. $ef de 5algal.
* birefringent adj. (d. refringent). Fiz.
Care e refringent de doCia or! (ca spatu din
Wanda).
* birefringenta f p1. e. Fiz. Care pro-
duce o refrachune dupla.
* birema f., pl. e (lat. birimis, d. remits,
vista, mina). Corabie antics cu doita rindurl
de tame de fie-care parte.
birghidita, V. fercheted.
biris m. (ung. beres). Trans. Argat.
biri$esc, de argat.
birjar m. (d. bidd). Vizitia de trasura
publica. In est. si berjar. V. muscal.
bide' f., pl. I (rus. biria, bursa, birja, d.
germ. beirse. fr. bou se, bursa. La Inceput
s'a zisizveleila biria, bursa orl locu de
stationare al trasurilor publice, de unde 51
mold. rar trdsurd de bidd, adica trasura
de la bursa, trasura de la locu de stationare
al lor, trasura publica". Tot a5a fr. fiacre,
birja, dupa otelu Saint-Fiacre din Paris,
Inaintea carula era statua sfintulul Fiacrius,
unde, de pe Ia 1640, obi5nulaa birjaril sa
stationeze. V. bursa). Dro5ca, trasura pu-
blica. Mold. pop. 5i berja, (fiind-ca 5i
Ru5i1 au zis turn * beria din germ. bdrse,
pop. berse), pl. 5i berje, ca perje.
1) birjaresc, -ease& adj. De birjar.
2) birjaresc v. intr. TrAlesc ca birjar.
birjareste adv. Ca birjaril.
birjarie f. (d. birja). Ocupatiunea de
birjar : scapefit traiesc din birfdrie.
-raj n., pl uri.
birlic n., p1. e (turc. birlik, unitate, d'
bir, unu). As la jocu de aril (Vechl). Nota
unu la 5coala (Mold. Fain.). Speteaza verti-
cal& din mijlocu zmeuluI (numita 5i zbirlic
In Munt. 51 zbirlic In Mold. sud). $i
berlic.
birnevigT, V. bernevecT.
birnic m. (d. bir ; bg. blrnik, perceptor.
casier). Contribuabil, platitor de bir.
* biros V. bTuroa.
birsag n., pl. uri (d. birsig). Trans.
4menda. gloaba. Vechi. Ferie.
birsagaluTesc si birsfiguTesc V. tr.
(ung. birscigolni). Trans Amendez. $i
birsagl-, birs(I)uo-, bisoguTesc.
www.dacoromanica.ro
172
BIS
Wet n, pl. art (sirb. birt, d. germ. wIrt-
haus, birt). Vest. Ospatarie, restaurant,
locanda.
birtas m. (d. birt; slrb. birtd§ vine d.
corn.). Cel ce tine un bid. Fern. -fi*iift,
pl. e, de unde $i slrb. birta,i ca. In Ban.
birtar, -areasa, pl. ese.
biruT si -Test v. tr. (ung. binni, a gu-
verna, a poseda).inving.Fig. Termin in fine:
a bi ui o lucrare. Vechi. StapInesc, obla-
dulesc.
blruinta f, pl. c. Invingere, victorie.
biruitor, -Dare adj. 51 s. invingator.
* bis num. adv. (lat. bis. V. bi-). A dofia
oars, de doua orl : minzdru 10 bis (mal bine
nunidru 10 A, B, C S. a.). Clod se striga
arti5tilor bis", inscanina ca-s rugati sa re-
pete pasagiu. Prefix care arata duplicarea
(une-orl redus la bi-) : bi:onvex, biconcav,
bioxid, bisanual. V. di -.
bisactea 51 be- f., pl. ele (ngr. bes-
tahhis, turc. be,;tahla, pers. pgtahta, Mita
care serveste 5i ca pupitru, d. pTh, Inainte,
5i tahta, !cede, masa). Vechl. Cutie eleganta
de finut lucrurl scumpe. in Munt. (direct
d. turc.). bis- si bes-. V. necesar.
* bisanual, sra adj. (bis- si anual ; fr.
bisannuel). Care se face la dot anl. Bot. Care
Inflore5te 5i face poame Ia dol an! saa care
dureaza dol an!, ca ntorcovu, sfecla, grin
de Iarnd a. a. Sin. cu bienal.
bischie, V. bischie.
* biscot n., pl. e (it. biscotto, d. bis, de
doaa ori, 5i cotto, copt; fr. biscuit. V. te-
racota). Pesmet, galeta mica de mIncat cu
teal $. a. Vulg. piscdt, pl. uri (sirb. pg-
k9t, ung. piskOta). Unit zic 51 biscuit, in., p1.
fi (chip& fr.), cent ce e tot vulgar.
bisect, V. bisext.
*bisectitine f. (bi- ai sec(iune). Geom.
Taierea unei Unit saa unui unghl In doaa
part! egale.
* bisector, -care adj. (bi- ai sector).
Geom. Care tale drept In doila : plan bi-
sectar, linii bisectoare. Fern. 51 -trice
(dupa lat.).
$i * bisectrice f. (bi- 5i lat. sdctrix -Ids,
fem. d. sector, taietor). Geom. Linie bisec-
toare. Adj. fem. Linie bisectrice, pl. tot -ice
(ea adj.).
bisericasm. (d. biserica). Om de bise-
$. a.). V tircovnic.
rica (preut, cintaret
biserica 5i (vechi, azi Trans.) bese-
reca ai beserica si (mai vechi) ba-
sereca f., pl. i (lat basilica, d. vgr.
silikd, regal& (adica casa") ; fr. basoche,
corpu functionarilor avocafilor unui tri-
bunal, unui palat de justifie. V. busuToc,
basilica). Societatea tuturor credinc1o5i-
lor : biserica crestineascd. Ramura a bise-
ricii cre5tine5t1 biserica ronzand, cea gre-
ceased. Edificiu in care se aduna credin-
biserica catedrald. Cler, preutime.
eio5i1 :
Cele mai marl biserici sint Sf1ntu Petru din

(IS
Roma (tn care !neap 45000 de oamen1),domu
din Milano (36000), SlIntu Paul din Roma
(32000), Sftntu Paul din Londra (25000),
Sf1nta Sofia din Constantinopole (23000),
Notre-Dame din Paris (21000), domu din
New-York (16000) catedrala din Pisa (12000),
Sfintu $tefan din Viena (12000) $1
Marcu din Venetia (7000).
bisericdsc, -eascsa adj. De biserica,
al bisericii, ecleziastic vecmint, beneficid bi-
sericesc. Religios : cintec bisericesc.
bisericdate adv. Ca la biserica: a ci .ta
bisericeste.
bisericos,-oitsit adj.(d. bisericd).Fam.
Care se duce des la biserica, evlavios, re-
ligios. V. bigot.
biserictita f., pl. e Biserici mica, Ca-
peli. Fig. Fam. Fractiune de partid politic,
#lisidenta.
bisdxt gi bisextil, -a adj. (lat. bisex-
tus gi bisextilis, d. bis si sextus, al gaselea).
An bisextil, an In care Februarid are 29 de
zile (cela ce se'ntImpla din 4 In 4 ani) si
care e divizibil pin 4, ca 1904, 1908, 1912
s. a. $i bisect, mai vechi si visect
si vlsectds (ngr. vlsektos, vsl. visektd).
La Romani anu era de 365 de zile ; iar pa-
mIntu Invirtindu-se In prejuru soarelui in
365 de zile si 1 4, cele 6 ore rimase pro-
dusese to timpu lui Cezar o mare pertur-
bare intre data uzitata si revolutiunile ce-
resti. Ca sa tndrepte aceasta, Cezar II chemil
din Alexandria pe astronomu Sosigene,care
stahili anii bisextili.
* bisez, v. tr. (fr. bisser, d. let. bis, de
dada ofi). Repet dupa cererea publicului,
clnd striga bis : romanla a lost bisatd.
Pals bizez.
* bismut n., (fr. [d. bismuth).
eng1.1
Chim. Un corp metalic simplu bi- si pen-
tavalent, alb galbid, sfiramicios si usor de
pulverizat. Densitatea lui e de 9,9, se to-
' peste la 267o $1 se distileaza la 1300o, iar
greutatea atomics e de 208. Se tntrebuin-
teazi la construirea elementelor termo-elec-
trice si la dresu (sulimanu) alb. Azotatu
sad nitratu de bismut e un medicament as-
tringent. E menlionat de B. Valentin la 1634.
* bisulcat, -á adj. (d. let. bisulcus, d-
bis, de doda ori, si sufcus, brazdi, linie)
Zool. Artiodactil, care are picioru terniinat
pin dodi copite, ca boo. S. n. Dodd bisul-
cote. V. mamifer, rumegator, so.
lined.
bIsulfiira f., pl. i (bi- si sulfuriaChim.
Compus binar neoxigenat a cirui moleculi
cuprinde un atom de corp simplu si doi de
sulf, ca marcasita.
biaactea, V.blsactea.
biaag, V. belsug.
biaaguTesc, V. birsitgaluTesc.
biachie, bischie, bischie si bes-
t. ((um bkkv, feresteu, cosor, ruda cu by-
eak, rom. briceag. D. bye'ky vine strb. ble-
kija si bg. -ha, ferested). Sod. Ferestea
www.dacoromanica.ro
i73
B11.
mare de taiat grinzi In lat (de curmat),nu-
mit si caras gi joagdr (Cel care se (nisei
vertical se numeste triqcd). in nord bes-
chie si bestie. In Rn. si brdschie.
biatarT m. pl., -V. piatarT.
SfIntu biatig, V. belaug.
bitting, s. (ung. bitang). Trans. Stri-
in (Veelb). Vagabond, strengar. Bastard (Cp.
cu pici). $i bitong, - oangd, gi bitan,
-ncd. V. fochT.
*biter n., pl. e (germ. bitter, amar). 0
()intuit aperitiva amara originara din Olan-
da. Curat rom. gamin
bitirdsc v. fr. (rut. * pi-tiriati, compus
ca si poterd si interesc). Mold. sad. Fam.
Mitrisesc, matur, alung, izgonesc: pe ser-
vitoru eel obraznic stdpinu eel nod I-a gi
bitirit. In Be. Sue. titiresc, agez tncet (de
ex., firm), deretic". V. bichiresc.
bitirmea gi betermea f., pl. ele (hire
Ititirme, In bloc, In total). Pe la 1800. invo-
tali, angajament.
bitirdisesc v. tr. (turc. bitirdl, aor. d.
bitirmek, a termina ; ngr. bitizo, bg. bitisam
si bitirdisam). Pe la 1800. Angajez.
bitong, V. bitang.
* bittim gi (rar) bitumen n. fari pl. (fr.
bitume, d. lat. bitumen. Cp. cu examen, spe-
cimen, volum). Smoali, o substanta mine-
rata inflaniabili Uchida si galbuie sad solidi
si neagra care se giseste in pamtnt si din
clasa cireia face parte 'Acura, petrolu, car-
buncle de pamInt, catranu, aslaltu s. a. (Cu
is se ung corabiile ca si nu intre apa pin
cripaturi).
_ * bituminds, -oils& adj. (lat. bitumi-
nosus).Care e de natura bitumului sad con-
tine bitum : substanfd bituminoasd.
bitasn. f., pl. 1. Trans. Cojoc, tikoarci.
bit4cet 1., p1. qte, sti si ice, gL Trans.
Cojocel (pita la solduri).
big si biv n. (ung bit, bdv, larg, frecdent,
tmbelsugat, de unde si blisig, belsug. V.
bios, belaug). Vechi. In de big saa de
bia, din belgug. In Ban. din bin . In
Ps. S. a fi en de bid, a locui.
* bTurocrat m. (fr. bureaucrate). Pune-
tionar de biurod (mai ales puternic si au-
tori tar).
* bTurocratic, -A adj. (d. biurocrat
sail fr. burocratique). De biurocratie.
* bTurocratie f. (fr. bureaucratic). De-
fay. Puterea autoritara a biurourilor (a tune-
tionarilor).
* brurda n., pl. ad (fr. bureau, masa de
scris, dim. d. bare, stofa groasi de (Ina,
care se tntinde pe biurouri). Masi de scris.
Camera In care lucreaza functionarii : brit-
rou unui ministru. Sectiune administrativi
a unui minister gi functionarii ei. Locu unde
se reunesc comisiunile unei aduniri. Stahi-
liment public : biurod de posta. Prezidentu,
viceprezidentu si secretarii unei aduuarl. Ca-
 Blu
04
binet de contabili, de functionari superiori
ai unei administrafiuni particulare. Biurou-
rile camerei, senatului, acelea care studiaza
diferite chestiuni la ordinea slim. Bzuroii de
plasare, blurofi care se ocupA de servitor',
guvernante s. a. Si biron (pop.).
binstig, V. belsug.
1) blv n. V. bin.
2) biv-, (vsl. byvu, Post), prefix vechl e-
gal cu fost, ex -: biv-logofdt, biv-vel-vor-
nic. V. prom.
* bivalv, -a adj. (bi- $i lat. valva, valvA).
St. nat. Cu doua valve (ca scolcile) sail
cu dofia canaturi : usd bivalvd.
bivol m., pl. /i (bg. bivol, rus. betivol,
vsl. byvold ; ung. bival, mlat. btifalus, lat.
bilbalus, d. vgr. Mibalos ; it. bdfalo, btifolo,
fr. baffle, germ. biiffel. V. bour). Un fel
de bob cu paru negru $i rar, cu coarnele ca
de berbec, foarte lubitor de apb $i obifnuit
pe malurile gi regiunile Dunarii. Fig. Om
gras $i greol. V. tabon,
blvolar m. (d. bivol; bg. tot asa). Pazi-
tor de bivoli : celebrii bivolarz ai Giurgiului.
bivolita f., pl. e (d. bivol; bg. tot asa).
Femela bivolulut. in nord -lita.
blvsfig, bivstig, V. belsug.
* bivusic n., pl. e si art (fr. bivouac,
d. germ. bellyache, din bei, la $i iyache, pazA).
Tabora in corturi sail gi supt tern liber (nu
to harace, nici In cantonamente).
* blvuachez, a -ea v. intr. (fr. bivoua-
quer). Tabarasc In corturi sob supt ceru li-
ber. V. tr. Afez In bivuac.
* bizantin, -a adj. (lat. byzantinus). De
la sob ca de la Bizantifi Fig. Subtil, minu-
tios, zadarnic: discustuni bizantina. Perfid :
purtare bizantinci. Imperiu bizantin, impe-
riu de Orient. Stil bizantin, un stil foarte
frumos, particular monumentelor orientale
medievale $i caracterizat pin prezenta at-
polei, ca al biserich Sf. Sofia din Constan-
tinopole $i al celei din Curtea de Arges.
* bizantinizm n., pl. e. Caracter bizan-
tin. Fig. Subtilitate, discusiune otioasa. Du-.
plicitate, viclenie.
* bizar, -a adj. (1. bizarre, d. sp. bizar-
ro, viteaz ; it. bizzarro). Fantastic, extrava-
gant, straniCt: spirit bizar. Adv. in mod
bizar.
* bizarerfe f. (bizarrerie). Capricifi, ex-
travaganta.
bizdiganie, V. bfzdiganie.
bizet ai rar be- n, pl. art (germ. bs-
satz, p1. besdtze, garniture. V. opsas, ze-
tar). Bucata de pele suprapusa la botu
glietelon
* bizez, V. bisez.
* bizon m. (fr. bison, d. lat. bison, bi-
&Mils). Zimbru din America de Nord.
bizuT (ma) ai -Test, a -f v. refl. (ung.
bizni). Am Incredere, ma sprijin, niA bazez :
and biztzt pe bani, pe condei, pe sable, pe
brafe ; and bizni la on -ce cu pawl asta.
§i
www.dacoromanica.ro
tic
blzuinta f., pl. e. incredere In sine
bizunie, V. vizunie.
bic, interj. care arata zgomotu unuia
care bate cu dosu degetului in usA: am a-
uzit ,bic-bic" la usel. V. boc.
',Ica adv. (ruda cu bildibic). Mold. A
face (on a da) bica, a cadea (in limba co-
piilor).
bicata, V. bucata.
bicat-, V. bucat..
biciT, a -I v. intr. (d. bic). Rar. MB:
imi bicile inima.
bicsdsc ai bicsescy V. bucsesc
ai imbicsesc.
bidia, V. badia.
biha f., pl. inuz. e (bg. bah, id. Bern. 1,
107). Vechi. A prinde Ma, a prinde 'Amy
(o vita), a nu vrea sa tragA. A. tagadui. Ban.
A pane biha, a pune opor, a se opune.
blhiT, a -i v. intr. (imit. ca $i bah). Munt.
Is foarte plin, foiesc, gem : bihiie curtea de
oameni, marfa ds care bihita coprinsu (CL.
1910, 6, 659).
billidsc (ma) v. refl. (din mai raru bah-
nesc, d. bahnd). Mold. Se zice despre ape
cind stagneaza $i se cam Impute : apti
bihlitel.
bihlitdra 1., pl. I AO bthlita : in co-
moace e bihlitura.
blIguT sau tniTguT al-Tdsc, a -f v. intr.
(ung. bolygani, bolyogni $i bolyongni, a
rataci, a horhai). Vechi. Ratacesc : precum
liliacu butgulefte, (Cant. 1st. icr. 154). Fig.
Gresest. Azt. Iron. Aiurez, bolborosesc, vor-
besc Incurcat, spun prostii : to nu mat bii-
guil V. tr. Vechi Fac sa aiureze, turbur :
Dumneze 1-a butgait. $i buig -: at vi-
sat $i to -at bulguit (Barac, Hal. 5. 222). Azi
(Olt). a se bfigui, a pofti, a don (lucrun
zadarnice) : s'a bilguit la avere, ri n'are trai
bun in cant (Boc.).
bija (Mold.), interj. care arata copiilor
ca un lucru frige sau ca vor minca Mate
data vor unibla la el: nu pane mina, cd-t
bija l V. blbl.
bijbfT sob bajbaT ai -Test, a -i v.
intr. (iniit. d. bij-bij $i boj-boj, zgomotu
mina $i omului care cauta pin Intuneric. V.
fojgaT. Dibuiesc, taut un lucru sau drumu
pin Intuneric. 51 hojbaT. V. bodicaT.
bilbara f, p1. i (var. din dirdord). Olt.
Trans. Palalale, vIlvataie, mare flacara : in
tad era o bilbdrd $i o dogoare grozavd. V.
vuivoare.
baba ai (mai rar) -Test, a -i v. intr.
(d. bil-bil, interj. care arata zgomotu limbii
care nu poate articula bine, inrudita pin su-
net cu lat. bilbire, a glIgli, bedlam, blIblit,
balbutire, a MIN, blatacare, a flecari ; bg.
bzibltam, Mb!' ; ung. belbeltetni, a elite u-
copil ca sa adoarma. V. boiborosesc,
gilgiT, filfiT). Pronunt rob $i nelnteles pro-
ductnd mat mult sunetu Vechi $i bol-
baT (ca bojblit tufa de bijbii). V. ginga-
vesc.
 BjL
05 -
bilbiit, -Et adj. Care blIblie. Fig. Prost.
bilboare, V. vulvoare.
bile n., pl. uri. (cp. cu bulhac). Est. Rar.
Bu Iliac.
bile n., p1. lid (ung. bulcs, boles, bol-
csd, bdcsd, hram). Munt. larmaroc, panair,
zbor, ttrg anual fix. 1n Ilf. si zbilcT, in
Trans. si buIcT, bunci.
bildibic (vest), interj. care arat, huietu
aderii unui corp grea in apA, ca si hustiu-
hoc. $i hildibic, biltibic si hiltibic;
in Doti (Doina, 2-3, 39) bobildic (rud, cu
biltic st Cu bilticii $i, mai pe departe, cu
turc. gunbadak, cazut Wind bIldtincu, $i
gunbul, hilttc. Cp. si cu berbeleacu. V. bul-
buc, bica, leop).
bilge, V. biTguT.
bilhac, V. bulhac.
bilharie, V. bulharle.
bine f. (vsl. byllte,, byli, buruian, ; bg.
bilie, burtuene ; rus. bylie, buruiana. V. bit-
larle). Lor. Tulpin, de cartof. s. a. Coy.
Pl. BalArii, dudbu : copiii s'aii ascuns pin
In Nt. bilnle.
bilnie, V. bilie.
biltan, V. baltan.
biltibic, V. bildibic.
biltic si hiltic,interj. care arat, zgo-
motu 'Ancient (rus. bultyh $i bollSrh, btldt-
hie. V. bildibic, .
bilticit, a -i v. intr. (d. biltic si rud, cu
vsl. biltatt, rus. bultvhdti Si boltdti, a Nitt-
a. V. bildibic, hilticfT si helffuga).
Fam. Se zice despre zgomotu apei cind cade
ceva grefi In is si face bildibic on despre
picioare cind calc, pin apa si fac biltic. V.
tr. Clatin un lichid in vasu lui (Mitten). V.
refl. Apa Se bilticiie in butoi.
bilticiTala 1., pl. fell. Actiunea si rezul-
tatu biltictirii.
bilvan, V. bulvan.
bintuT si Tesc, a -i v. tr. (ung. bdrztani;
vsl. bantovdti, bg. bantuvam). Vatatn, stric :
grindina a bin tail cereglele. Infestez: dus-
manii ad binbit Para. Is in actiune vAta-
mAtoare: cinma bintule orafu. V. intr. Pe
aid bintuie boala.
bintuTala f., pl. lei. Actiunea de a 'At-
tu' si rezultatu el (perdere, pagubb). 'spit,
(Bib'. 1688).
bintuire f. Suferinta: bintuirile fdrii.
bintuit, -5. adj. VatAmat, atins: fad,
bintuita de Jidani.
bin zar m. (amplificat din bizif $i rud,
cu bondar. V. tintar). Mold. sad. Un fel
de gindac mare negru (cu corn on far,
corn) care zboar, noaptea zbirntind tare.
V. caradasca.
bir, interj. cu care ciobanu mtn, oile ($i
litv. bur -bur, inter'. de chemat oile; alb.
berr, oaie, it. Romagna berr, berbece, s. a.).
www.dacoromanica.ro
BIR
birc n., p1. uri. Olt. 0 masur, ctoba-
neasc, mai mic, de en oca,a. Trans. Cres-
tatur, pe rAboj.
bircinar, V. bracinar.
birciT §i -Tesc, a -f v. tr. (vsl. bril-
kati. strb. brkali, bg. barkam, amestec de-
ranjez. V. obircuT, burcut, zbircesc.
Cp. cu zbirdi). Sud. MurdAresc, mtzgAlesc
cu creionu on cu condeiu, vorbind de caiti
si de caiete. V. intr. Olt. Obtrcui, orbacai,
rAtAcesc mua , pin, nemeresc. V. refl. MA
scotocesc (pin buzunare) ca sa g,sesc ceva.
$i zbirciT (ca strb. zbrka, amestecAturA,
dezordine), mtzgAlesc; mozolesc ttta ca sa
se scurg, tot laptele, vorbind de vitel dun,
ce s'a muls vaca. V. bodicaT.
bIrcoace f., p1. oci. Un copAcel rozace,
care creste la munte (cotoneaster vulgaris).
V. scorus.
birdan n., pl. e $i lid (met din tirban),
Mold.Iron. Pintece mare. ZictJ face birdan,
se abate din linia perpendicular, cu mij-
locu si poate pricinui caderea. Zmeu (adic,
sfoara zmeului) face birdan, sfoara zmeu-
lui nu e bine tntinsa fiind-c, vintu e slab.
birdlhan si bIrdizan, V. burduhan.
birfeala 1., pl. di. Caloinnie.
birfesc v. intr. (var. din a borfdi. Cp.
cu borborosesc). Clevetesc, vorbesc de 00 :
a birfi contra cuiva. $i tr. L-a birfit.
birfitdr, -care adj. Calomniator.
birfltair5. 1., pl. 1. Rezultatu btrfirii, Ca-
lomnie.
biriT, a -f V. intr.(var.din midi. V. bir).
Rar. Mtrti : lupanu rinji (Sadov.
VR. 1930, 9-10, 196).
birllg, V. imbirlig.
birling, V. burlinc.
birldg n., p1. oage (vsl.
ascunzAtoare astrb. brlog, cocina, vizuinA,
gunot; rus. berlb a, btrlogl, de unde si ung.
barlang, pester, Bern. 1,1201. Cp. si cu tut--
luc). Vechi. ingr, aura, staul. Ad. Vizuin,
de urs. Fig. Iron. Casuta, culcus: iaca $i
birlogu med Olt. Loc dosit la munte unde
ciobanii, ctnd se las, toamna cu turmele la
vs, Is" Ingroapa uneltele si le dezgroap,
cind revin primAvara (BSG. 1932, 160). V,
crov
birna f., pl. e (vsl. bravino, bg. brilynd.
a. t.). Grind, ciop'ita. Prov. Vezi pain din
ochiu altuia, $i nu vezi birna din °chin
tali, vezi un mic defect al altuia, si nu vezi
altu mai mare al tau.
birneata f., p1. efe, $i birnet n., pl. e
(d. brill, brine). Brtnisor, cingatoare (ascun-
sA on vizibilA) a izmenelor tArAnesti, a ita-
rilor on a catrIntei: mijlocu strins de bin-
neafd roge (Sadov. VR. 1911, 3,338). V.
fota.
birnIT, V. zbirnl.T
13112
- 176
birsan, -a adj. Sc zicc de oile origi
nare din tam Btrsel (Carpati), care-s o va-
rietate din cele to rcane si care at', o Una
lungA, creata, nu prea moale, si deasa, dar
mai putin bunk de cit cea tigaie. S. f. Cu
birsana'n cap, c'o caciula de oaie btrsana'n
cap. Locuitoru din Birsa se nunieste Bir-
Sean, p1. en:, f. - eancd, pl. ence.
!Ars& f., pi. e (cp. cu alb.verz, yens, ra-
zuitoare de lemn). Feru cel lat din stinga
infipt perpendicular pe grindem plugului si
marginit jos de plaz. El, unit cu cticura
(cormana), formcaza un unglu care tale pa-
mIntu.
birsanesc, -eases adj. Mold.Rar.
Cal birsdnesc, cal din Cara Birsei. Si bu -.
'Arta, V. burta.
birzeica 1., pl. f (d. slrb. brz, bra-
d, rapede).Ban. Trans. Saniuta de carat
lemne ori de alunecat la sanius. V. tirlie.
birziluiesc si birzul-, V. burzul-.
birzaT adv. (d. borz). Fam. Zbtrlit, bir-
zoiat, bursucat, ridicat drept to sus: coada,
mustafile if stdteaii birzot.In Olt. bizoT.
(NPI. Ceaur, 48).
birzoTez, V. imbirzoTez.
bisticil -Tesc (ma), a -I v.refl. (hg.
byktisvani, ma plictisesc). Muni. Mold. MA
agit, nu-s astimparat: nu vu bisticiiff at lie
pin casd, copif I V. bitiT, zbantuTesc.
bisticiit, -a adj. Muni. Mold. Neastim-
plrat zvapaiat, obraznic : ce copii bisticiift I
bistT, V. tusrf.
bita, V. bitu.
bita f., pl.e (vsl. bald, sceptru.V.both2).
Ciomag lung (cum poarta ciobanh). Lo-
viturb data cu un ascmenea momag : i -a
tras o bit& v. ghloaga, moaca2 vi
toapa 2.
1) bitca f., p1. i (gep. Mika, dim. In-
rudit cu germanicu butta-, de unde si fr.
butte, deal. Die. 181). Est. Pisc izolat mai
mic de cit runcu.
2) bitca f., pl. i (Cp. cn botcd). Est. Tiv-
da (bostan) uscata de tinut Mina. (V. co-
tavaTe). PrinzAtoare de pasari facuta din-
tr'un cos.
bitlan m. (rudA cu hg. batlan, pelican.
Cp. si cu ung. batla, becatA). Dun. Stirs,
ceapir, o pasare haltareata de marimea si
forma berzei si cocorului si cu penele ce-
nusil (drdea cinerea) sau rosiatice (drdea
pnrpdrea) sau alba si mult mai mica (dr-
dea garzetta). Dupa zboru ei, pescarii pre-
vac! furtuna. La Cant. botlan.
bitlanas m. Un fel de bitlan mult mai
mic si alb. (drdea niimita).
bitu m. (var din bad, badea ori din bd-
trinu). Munt. Mold. sud. Epitet respectuos
unui bunic ori until batrIn oare-care Ia tars:
lu bit,, Nedu (Des la Chir., GrInarii, si Sov.
210 si 211). $i fern. bits : bitit Marta.
www.dacoromanica.ro
- tLA
bail, a -i v. int. (ung. biccenni, bicegni,
a schlopata, a to clatina. Cp. cu fifii, mofdi
si fifli). Fam. Ma clatin, ma scutur, tremur:
tot inflict pe la poartil nu'ndrdznea sa
intre, if bifiia inima de fries. V. refl. Ce vil
tot bifiiff pe scindurile celea, mdi Neff ? V.
bisticiT.
bitiTala f., pl. felt, Actiunea de a bItti:
it apucase bifitelile de fried.
bitiltoare 1., pl. oil. V. codobatura.
bixesc, V. imbixesc.
biz, interj. care recta zgomotu aripilor in-
sectelor sat) altor lucrurI asemenea. V. bi-
ziT §i zumba.
bizdic n., p1. e si urf, si -c5c, p1. oace
(pol. bzlvk, hodorog, babanc, nebun). Munt.
Fam. Capriciu, hachita: a-ff vent (sau :
a -ti sari) bizdicu. $i bizic (Bz.). V.
motoc si hartag.
bizdices, -cash adj. (d. bizulc). Muni.
Fan,. CArula-I sane usor bizdIcut care se
supara usor. In Bz. si bizicos.
bizdiganle f. (vsl. bezdyhaninii, adica
fall suflare, mort". V. dihanie). pihanie,
budihace, monstru. Fig. Om urn. In Mold.
sud si bizdiganie, to Munt. est si
tfiganie, in Trans. Ban. si bidihanie si
-ganie. V. boaTta si nazgodle.
bizgilesc, V. mizgalesc.
bizgorie si bizgur6T, V. buzguroT.
bizic-, V. bizdic-.
biziT, a- i v. intr. (ruda Cu vsl. * bazieti,
ceh. bziti, engl, buzz, a biztI). Produc un
zgomot ca aripile insecte'or In zbor: albi-
ntle bizifati in vi ,sin. V. tr. Incomodez pin
htz1it: n'am Mut dormi, cif m'ad bizilt
mustele. V. vijiT, zbirniT, zumbai.
biziTala 1., pl. elf. BtztiturA.
Welt n., pl. urf. Ac(iunea si rezultatu
biztirii : a:rd un biziit.
biziitoare f., p1. orf. Lucru care biztie,
ca aparatu care produce sunetu Ia oboi, la
cimpoi, Ia flautu pastorilor Italieni sau ca
pana de glsca sau ca cotoru frunzei de bos-
tan, pe care copiii tl spinteca si-I fac sa
biziie suffind in el. (V. ance, caraba,
pitigoaTe, imbucatura). CIrlitoare (o
luc6rie e pilareasca)
biziltorit f., pl. i.. Rezultatu bIztirii ;clad
o biziiturd.
biziST n., pl. oafe (d. biz). Dtrloi, basu
cimpolulul, fluIeru care scoate biztlala lul
caracteristica (Cu nota fundamentals re). A
finea bizoiu, a tines isonu (hangu), fig., a
secunda, a imita, a aproba. Btrzol.
bladanet m. (slrb. Naga/aka, pron.
- ainita, comoari). Oil. Ban vechi gasit In
pamlnt.
blagama, V. balama.
blaga f. Sara pl. (vsl. blago, bunAtate).
Fam. BunAtate, blindetb, mill: blaga lui
Dumnezni. Bari. Olt. (dupa strb ) Bogatie.

BEA
blago - I prefix slavonesc care Inseamna
bine" (ca si vgr. ed $i ngr. ev), ca: b!ago-
slovesc, curat rom. binecuvintez.
blagocdstle f. (val. blago-thtite. rus-
-cestie). L. V. Pietate, evlavie.
blaQocestiv, -a adj. (vsl. blago-etstiva,
rus. - cestivyi). L. V. Pios, evlavios.
blagocin m. (rus. blago-elnnyi, vs'.
-eininii). Vechi. Azi pop. Proistos, preut mai
mare pestc o plasa.
blagodardscv. intr.(vsl. blago-dariti.
V. blogodoresc). Cod. Vor. MultAmesc.
* blagomanfe f. (d. blago -si manie,
precum si supt intl. lul bleg si gogomanie).
Barb. de ran gust. Rar. Prostie, gogomAnie. se imbractal won't In bldni ($ez. 36, 31).
blagoposlusiinle f. (d. blago -si posht- Adv.
sanie). Sec.19. Lmiste, docilitate (a popotulul V. palanca 1.
fajA de autoritati).
blagorddnIc, - it adj si s. (vsl. blago-
rodina, rus. - rdrinyi). Vecht. Nobil. V. elf-.
ghenlst.
blagorodnicie f. (d. blagorodnic).Vecht.
NobletA. Si - rddnle si - rddie (vsl.
- rodite, rus. - radie). V. (pan)evghenle.
blagoslovenle f. (vsl. blagosloveniie).
Binecuvintare.
blagoslovdsc V. tr. (vsl. blagosloviti).
Binecuvintez.
blagovdenIc adj. (vs'. blagoviesttnikii,
binevoitor). Buc. Gavel Blagovesnicu, ar-
hanghelu Gavril, a cArul zi e doda zi de
Buna Vestire (26 Martie).
blagovestenle f. (vsl. blagovigtenite).
SArbAtoarea Bunel Veshrl. V. stobor.
blaTvas, V. plaTvaz.
blajfn,- a adj. (vsl. blatina, blaiinyt,
bun, si blaiena, fericit, part. d. blaiiti, a
fetid, adicA a face bun", d. blaga, bun).
Bun si blind : om blajin. Adv. A vorbi blajin.
M. pl. Mold. Niste °amenl buni si evlaviosl
care, dupA credinta poporulul, trAlesc undeva
departe, pe Iinga apa Stmbetel, la marginea
turnil. Pastele for cade Lunea dupli Dminica
Tomii, far despre asta el nu afiA de cit
atunci cind ajung la el cojile de oda rosil,
pe care poporu In adins le aruncA pe durl,
ca sA ajungA si la el vestea tnvieril lul Hri-
stos. In Buc. se numesc Rocmani.
* blam n., pl. art (fr. blame). Reprobare,
dezavuare: vot de blam.
* blamabil,- a adj. (fr. blamable). Re-
probabil.
* blamanjeit f., pl. ele. (fr. blanc-man-
ger). Barb. GelatinA animalA albA preparatA
cu extract de migdale dulci, cu apA de flori
de portocal si cu esentA de lAmtle.
* blamez v. tr. (fr. b'dmer, vfr. blasmer,
a. lat blasphemare, a blasfema). Reprob,
dezavuez. Fals a se blama, a se com-
promite" (cum zic RomAnil germanizad, dug
germ. sich blamleren).
www.dacoromanica.ro
icy
IAA
blana 1., p1. e si ob. ont (vsl. * blana,
* bolna, de unde vine ceh. nsl. Mina, pe-
litA, pele, pol. blona,
pent/3/4, dial. c,geam4
[CA odinioara tipla Linea loc de geamj, rut.
bolOna, pete, pelita, o-bolana, geam de tipla,
geam, rus. bolond, crescatura pe copaci,
Want si bOlont, coaja moale, 6-bolOnt,
scoartA dark De ad s'a dezvoltat Int. de
oblon", adicA geam de Honk, geam, geam
de lemn, capac de fereastrA". D. ram. vine
bg. oblon, oblon. Int. de scindura" s'a dez-
voltat tot de ad, adicA sdndura de cAptu-
sit, deacoperit" o fereastrA). 1) Pelea anhnale-
lor cu pAru pe la. HalnA blanitti (malotea,
subA, cojoc). Pl. bldnuri, feluri de blAn1 (pel).
2)Murzt. vest. Olt. Sac. ScindurA: atunci nu
A zdcea bland, a zacea tntins la pamtnt.
blanc, -a adj. (sas. blank, neted). Care
cintareste cit trebule (vorbind de banl):
galbeni bland. S, n. Pele MAMA lasattl In
coloarea naturallj: on toe de pistol de blanc,
nu negru. Adv. In Intregime: la alegeri a
iefit blanc lista to Popescu.
* blanchdt n., pl. e (rus blanket, germ.
blankett, d fr. blanc-seuzg). Vechi. Adeve-
rintA de plata taxel postale sad a diligentel
(deci bilet"). Azi. Foale alba attrnata la un
oficid telegrafic ca cA scrii pe is telegrama
pe care vrel s'o dal.
blangdcT m., pl. tot asa. Mold. Fain.
DtrjalA, lungan, lungocl.
1) * blasfdm n., pl. e (fr. blaspheme, lat.
blasphimium si blasphimia, d. vgr. bids-
phemon si blasphernia. V. blastam). Hula,
blasfemie.
2) * blasfem si -dz, a -a, v. h. (lat.
blasphernare. V. blastam). Insult divinda-
tea sad religiunea.
* blasfemle f. (vgr. blasphemia). Blas-
fern, hulA, ofensA a lul Dumnezed si a re-
ligiunii.
blastam, a blastama (est), bldstem,
a -si (vest) si blastam, a blastema
(vechl) v. tr. (lat. blasphemo, pop. * bldstemo,
-Ore [Intl. de destimo, Ore, a pretuij, EL vgr.
blasphemeo, blasfemez; it. bestemnuare, pv.
blastimar, cat. blastemar, sp. pg. lastimar.
V. blamez, blasfem). Invoc urgia dum-
nezelascA contra culva: nu bldstdma pe
nimeni I
blitstru, blastur, V. emplastru.
WAIT, V. umblatT.
blad n. (germ. blatt-montag, lune albas-
trA", lunea dupe betie). Fam. A face blast,
a nu to duce la muncA dupA betia de Du-
minicA s. a. Adv. A o face blast, a tine chefu
pinA di mineata.
blazitt, -13, adj. (fr. blase). Indiferent la
bucurie si la nenorocire.
* blazdz v. tr. (fr. blaser, de orig. nest.).
SlAbesc simturile, tocesc gustu :destrabdlarea
I-a blazat.
i7
 178
I3AL
blazOnle f. (pol. blazgon, palavragiu,
blazgontc, a flecari). Munt. Mold. Znoava,
istorie, pozna, caraghlozlic (Teod. P. P. 259,
si rev. L Crg, 3,345).
blaznift f., pl. azne (vsl. blazes, blazni,
greseala, scandal, blazna, Impedecare. V.
blaznesc, nebleznicy sablazna).
Vechi. inselaclune, amagire, curse ; smin-
teala, grepla. Azi. Fig. Monstru, lazma,po-
citanie, aratare (pin aluz. la diavolu ama-
gitor): o biaxial de om. Om prost, paca-
tos. Si bleazna, pl. blezne.
blifiznlc, -A adj. (sIrb. blaznik, lingu-
sitor, dezmerdator). Suc. Blajin, modest,
timid.
* blazon n., pl. oane.(fr. blason). Marcy
de nobleja, herb, semne simbolice de no-
bleja (pe scut, pe trasura, pe case).
blacie, V. Imblacle.
blam, blame*, V. umblu.
blfinar m. Care lucreaza orl vinde blanl.
blanarie f. Meseria blAnarulul. Localu
unde se lucreaza on se \rind blanI.
blaneitlfit f., pl. eli. Acjiunea si rezultatu
blaniril.
1) bliindsc v. tr. (d. bland 1). Caput-
Sesc cu bland. Fig. Iron. Trag o bAtale.
in vest 1mbl-.
2) bliindsc v. tr. (d. bland 2). Vest. A-
coper sau captusesc cu sctndurl.
* blalstAm (est) si blestem (vest) n.,
pl. e (d. a bldstdma, ca si lat. pop. bias-
tema ; fr. blame, sp. pg. lastima). Invocarea
ulgiib dumnezelestl contra cuiva, ca : ardd-1
focu, batd-1 Dumnezed saa (In glumA),
batd-1 norocu. Nenorocire de care nu poll
scapa : e un bldstdm pe capu Jidanilor sd
n'aibd lard. Vechl blastem.
bliistamat (est) si blestemitt (vest),
-ft adj. (d. a bldstdma). Nelegluit, crimi-
nal : fugi, blastilmatule I RAU, vatamator :
rachtu e o bduturd blastdmaid, un v1nt
blastdmat bdtea pe mare. Vechi bias-
temat.
blastgt- si blestemaciane f. (lat.
blasphematio, pop. * blastenuttio, -dais).
Vechi. BlAstamajie.
* blastamititie (est) si blestematie
(vest) f. (d. bldstantat).Nelegluire, fapta rea :
Idsati-vd de blastdmdfii 1
blEtznesc v. tr. (vsl. blazniti, a produce
scandal, a Insela. V. blazna). Vecht.insel,
amagesc, duc In gresealA. V. refl. MA indig-
nez. MA las sA jiu amagit. Mi. Trans. Ma
pacatosesc
blaznfe f. Vechi. pefechi de a fi blazna
(prost).
blaznire si blazgittirlt f., pl. 1. Vechi.
Blazna.
bleah, bleav si bleat? (o silaba). n.,
pl. or, Trans. Mold. (rut. bit:aka, d. germ.
blech, tinichea. V. plev). Feru care acopere
www.dacoromanica.ro
bLE
capatu osiil ca sit nu se roan frecindu-se
de roatit (In Trans. n:orcomst1). Fig. Iron.
Gioablit, unealta proasta : un bleav de pis-
tol (CL. 1924, 194), de cu fit, de coasd. V
hleab.
bleitnda f. pl. blende (cp. cu vsL blends,
flecarie, rus. bleadl, fleoarja, si germ. blind,
orb, blende, ochelari la cal. Cp. cu tifld).
Palma, izbiturA (Mold.) : a da calve o
bleandd. Femele proasta, om prost : acdzut
jos ca o bleandd (V. fleandura). Spe-
rietoare de pitsarl. Un fel de solm foarte
mic numit si blendatl (falco desalon).
bleasc (ea chit.) n., pl. urt (vsl. blieskti,
bliskii, fulger, sclipire. V. blestesc, lis-
teav). Vest on ford. Rar. Sublet (de ani-
mal). A-la ldsa gura bleasc, a-11 lase gura
apa, a-jl veni mare pofta de o mtncare. Adv.
Arg. 121in, Incarcat, Impopotonat : cu pieptu
bleasc de medalii.
bleastru si bleastur, V. emplastru.
bleasca.bleasca, V. fleasca-
fleasca.
bleasca (ea dift.) adv. (var. din fleasca-
fleasca. V. bleoasc). Est. Leorca : ud
bleas:d.
bleats si bleav, V. bleah.
bleat (ea dift.) n., pl. uri. Sud. GrAsi-
mea (cea mat bunt) care invalule mitrun-
talele vacil. V. sell si osinza.
bleazna, V. blazna.
bleg, blefigh adj., pl. f. blegi (cp. cu
germ. ivelk, vested, sea cu ru s. b/eklyi, vestej it,
palid, d. germ. bleich. Cp. si cu fleac si
vgr. blax, blakds, bleg). Molesit, clapAtig,
care atfrna in Joe sit stea drept : ureehi blegt.
Fig. Prost, gogoman. Si blec (Sez,
3,151). in Olt. si bleonc, bleoanctl, si
flenc, fleancd.
blegan, -a s. Mare bleg, mare gogoman.
blegesc v. tr. Prefac In bleg. V. refl.
MA molesesc. Fig. MA prostesc.
blehaTesc si lehaTesc v. intr. (rude
cu vsl. blekati si blekotati, a behiti, MM.
bleknuti, a behai, si blenuti, a flecari. V.
blestesc si brehnesc). Est. Fam. Bre-
hawse. Fig. Iron. Flecaresc, trAncanesc, vor-
besc mult si plicticos. V. blescote.
blehuiesc v. tr. (d. bleak). Mold. Pun
bleah osiii. V. veil. Ma hodorogesc, ma
prostesc: om blehuit.
blehuTat, V. zblehuiat.
blejesc, v. tr. (run cu bleVciesc, Nes-
tesc). Munt. Blestesc, molesesc: blejit de
belie, de oboseald.
blem, blemT, blemaff v. intr.V. umblu.
* blend& f., pl. e (fr. blende, germ. blende).
Min. 0 peatra care seamana cu diamantu
si care e o sulfurs de zinc (SZn).
blendan m. Cant. Un fel de soim foarte
mic numit si bleandd (falco desalon).
13LE
- 99
blenddsc V. tr. (d. bleandd). Est. Dail
blende, Imbrincesc.
blendina, V. efustina.
bleoasc (o silabA) adv. (ma cu bleascif),
Arg. Leoret: a to face bleoasc de apd.
bleocotordsc, V. blogodoresc.
ble.ojddsc (eo dift.) v. tr. (rudA cu bles-
lesc, pleostesc). Holbez ochli, privesc speriat
on mirat deschizind ochil : betivu bleojdi
ochil.
bleojdit, -A (eo dift.) adj. Holbat.
bleonc, -oanca (e.9 $i eoa o silabk).
Olt. Bleg.
bledsteora si -Tura (eo dift.) f., pl.
(rudA cu blestesc, bleojdesc). Fam. A se face
bleostiurd, a se muia, a se zdrobi in cadere,
a fi zdrobit de ostenealt, a cAdea bolnav
sau wort.
bleosteoraTe 1., p1. di (ca ei bleosteorel).
Est. Fleocaraie, noroi suptire.
bleot, bleoatit (eo (lift) adj. (germ. sas.
Nod). Munt. Foarte prost, tImpit. Adv.
vorbi bleot. V. plTurd.
bleotocardsc, V. blogodoresc.
bidscote f. pl. (cp. cu vsl. blekotati
behbi) Vest. Iron Cascote si blescote, sco-
verzi, rAbdari prtjite, mitncari imaginare.
blestem-, V. blastam-.
blestesc v. intr: (vsl. blensti, a flecari ;
cell. blesti, a head ; strb.bljdtiti, a pIlpti ;
hg. blieAty, bheskanz, scinteiez.V. blejesc,
bleojdesc, pleostesc, blehrtTesc,
bleasc). Est. Rtspund cu jumAtate de
gura4 Inglim, vorbesc alene. Adii, misc Ina
putin Inainte de a muri (ca oarpele din
coadA). Est. Sud. V. tr. Moleoesc, slAbesc:
vinu I-a blestit. V. refl. S'a blestit de bd-
trinefd.
blestit, -A adj. (d. blestesc). SlAbit, mo-
blestit de yin, de botrineld.
leoit :
bletT, V. umblu.
bud n., p1. e (vsl. biludil, d. got. binds,
vas, blid). Vas de bucttArie, mai ales farfu-
rie : a spd'a blidele dupd prinz. Cantitatea
de mincare dintr'un blid : Isav si-a vindut
dreptu de intii nascut pe un blid de linte.
A intrat nora'n blide, se zice de o femele
care riistoarna lucrurile pin bucAtArie.
blidar m. LingAtor de blide, IingAu (Rar).
S. n. pl. e Dulap de trout blidele.
* blIndaj n, pl. e (fr. blindage). Actiunea
de a blinda. Parte blindatA.
blinda 1., pl. e (fr.blinde d. germ.
blende, derivat d. blenden, a orbi a astupa).
Fort. ApArAtoare inaintea bombelor duoma-
nului ftcutt din faoine on alit gramadire de
nuiele sprijinite de pari (Se zice mai mull
la p1.).
blindez v. tr. (fr. blinder, d. blinde,
blindA). Fort. ApAr cu blinde un ant o. a.
Acoper cu plAci de fer un vapor de razboi,
un fort o. a. V. chTurasez.
www.dacoromanica.ro
13Lii
blidnlc, a adj. (vsl. Naar/Mika). Dos.
Depravat. Fem. oi -rata (vsl. -nica).
blind, -A adj. (lat. blandus, linguoitor,
atractiv). PlAcut, minglietor: cuvinte blinde.
Bun, deiicat, amabil : on: blind. Nesperios,
care nu fuge de om : caprioard blind& Adv.
Cu bltndetA: a vorbi blind.
blinds f., pl. e (d. blinds, [adj.], edict
boalli blindA sah uooart"). Urticarie.
blindeta (est) si -eta (vest) f., pl. eft
(d. Calitatea de a fi blind : a vorbi,
a to apropia cu blinaefd.
blindoc, -pima adj. Trans. Blindui.
blindut, -A adj. Cam blind.
blinzfe f. Ps. S. BlindetA
1) bloc n., pl. art (fr. bloc, d. germ.
block, mgerm. block, grindA, buotean). Mast,
greutate mare, bolovan mare : un bi c de
marmurd, de fer. Grtmadt, pachet: un bloc
de cart!, Caiet compus din foi marl de car-
ton mat p. desemn. In bloc, cu toptanu,
A cu grAmada. Cast mare, blockhaus.
2) bloc n., pl. url" (fr. blocus, d. germ.
block -haus, ctsoaie, redutA de grinzi) Acti-
a unea de a blocs, de a Impresura cu basti-
mente on cu trupe un port, un orao o. a.
Blocu continental, oprirea corAbiilor engleze
de a intra in porturile Efiropei, ceia ce s'a
fAcut la 1806 din ordinu lui Napoleon ca sA
loveaset in comerciu Angliii.
blocada 1., pl. e (rus. blokdda, d. fr.
bloquer, a bloca). Bloc, blocare, impresurare.
blochdz, a -ca v. tr. (fr. bloquer, d.
blocus, blocare, blocadt). Impresor, izolez
gin toate pArtile (un port, o armatt o. a.).
Wiping o Wit fn bluza biliardului. Umplu
golurile unei zidarii cu sfrAmilturi oi tencuialt.
Tip. Pun provizorit 0 literA Intoarst In locul
alteia care lipseote.
blockhaus ort blochans n., pl. uri
(fr. [d. germ.) blockhaus. V. bloc). Fort.
CAsoaie (odinioara improvizatA din grinzi
cioplite) Intrebuintata ca adtpost contra
gloantelor. Azi, cast modernA cu multe etaje,
numitA Ii bloc. V. hardughie.
blogodordsc si (mai rar) blodogo-
rdsc v. intr. (vsl. blago-dariti, a multAmi).
Munt. Vorbesc neInteles : nu slid ce tot blo-
vest si blocodoresc,
godorea acolo 1 In
In est bleocotoresc si bleotocAresc.
V. bodoganesc, bogonisesc, bos-
corodesc.
blond, -A adj. (fr. blond). BAlaa, btlai,
galben (vorbind de par).
blends f., pl. e (fr. blonde). Sec. 19.
Un fel de dantelt tint de mAtase. Vulg.
.(Munt.) bleonda.
blondin, -A adj. (fr. blondin). Cam
blond, bAltior.
bluf n., pl. on (fr. [d. engl.) bluff, de
unde si germ. verblilffen, a uimi). Vorbt
sat actiune menitA st intimideze oN sA
product iluziune.
BW
4-
* blaze f., pl. e (fr. blouse). Un fel de
haina femelasca oraseneasca de pinza de
purtat vara (V. poles 1). Tunica militara
orl scolareasca de dril. Tunica de pima pe
care o poarta meseria$11 on hamalit ca sä
crute cele-lalte haine.
1) * boa m. fara pl. (lat. boa) Zool. Un
fel de same colosal (pina la 15 metri) ne-
veninos care traleste mai ales pin America
de sud. Pl. poste fi dot boa, gen. al tut boa.
boa (2 silabe) n. indecl. (ace. fr. a lui
2)
1,62 1) Fasie de bland on de pene pe care
o poarta femeile la gtt lama. S'ar putea
zice o boa, cloud boale (oa 2 silabe) sad
gi n. boauri.
boaba (oa dift.) f., pl. e (d. bob, p1.
boabe, saft d. sift. boba). Baca, bobita : o
boabd de strugure. Bob, bobita, graunte : o
boabd de mazdre, de mdrgdritar. Broboana :
boabe de sudcare ends pe fruntea Id. A nu
sal boabd (sail boacd) din ceya, a nu $ti ni-
mica, a fi foarte ignorant.
boacd (oa dift.) f. fara ph Fam. A nu
sti boacd, a no $ti absolut nimica. V. bechT.
boacan, -a (oa dift.). Fam. Strania $i
neplacut: o vorbd, o treabd boacdnd. V.
oarzfin.
boaghe f., pl, boght (ung. bogoly. V.
boghet). Trans. Bufnita. Vechi si'n
Mold. (Ia Cant., pl. tot bcaghe). V. boghT 2.
V. puhace.
boaTta (oat o silabe) f., pl. e (din hoa(ta,
ca bulearcd fata de holerca y. a.). Fam.
Epitet injurios adresat unei vite sau unui
om prost : o boaild de sluga, de femeie.
Si *oaTta. V. boaba §i bizdIganie.
boaba f., p1. e $i (est) MI (vsl. bolt,
bolnav ; strb. bol, durere, rus. bolt, durere.
V. bolesc, bolesnita, bolnav), Stri-
carea sanatatii, starea fiintei orl plantei
bolnave, ca atunci ctnd sufere de friguri,
hotel% oftica, dalac, malura, taclune $. a.
(V. epidemic, diatezik). Fig. Pasiune,
manie : acest om are boala politicif. Persoana
nesuferita, ciuma, scirba: tine -i ciuma asta?
Epitet injurios cu care taranu se adreseaza
vitei: hats, boald A baga in bold sail in
boale, a tngrozi, a emotiona grozay. A bdga
rufele'n boald, a le murdari spaltndu-le rain.
Boala copiilor, epilepsie. Boald cineascd,
socote, unflarea pintecelui la- copii and ti
Intarcii manInca fart sa se mai sature.
Boald ziscatd, consumare, stingere, marazin.
boalca (oa dift.) f., p1. e (Cp. cu bocld).
Vest. Ulcica.
boamba f., pl. e (var. veche din bombs,
rude cu bob, boabd, bumbac n. a.). Ghtulea
bombA, glob de fer (umplut cu praf exploziv)
cu care se !mama tunurile. Trans. Bob,
boaba, bobita. Suc. Bolovan mare.
boanda, V. bonds.
boanghln, (oa dift) s. (var. din
hoanghind §i qoangher). Iron. Ungur. V.
§oacat.
www.dacoromanica.ro
180
13013
boar, V. boaar.
boar, V, bour.
boare f., pl. bort (lat. bdreas, vgr. boreas,
crivat). Zdfir, abureala, vtnt lin.
boarfa, V. borfa.
boarza, V. borz.
bosses (oa dift.) f., pl. $1e. (vsl. voslczt-
cearA. V. hoctina). Olt. f. a. Bostina, tes,
covina.
boats, V. bate 1 $i 2.
boats (oa dift.) f., p1. e Est. Boro-
boat/
boaz, V. bogaz.
bob m. ca plants si n., p1. urt (ca $i
orzurt) ca marfa, mtncare sau feluri de bob
(vs!. bg. rus. boba, bob ; ung. bab. V. boaba,
bobita, bobornic). 0 plants leguminoasa
papilionacee cu cotoru drept In sus, cu flori
albe, cu pastari ca $i fasolea, dar mutt mai
groase (vicla faba salt faba vulgaris). Fructu
el : azi am mincat bob. S. m. Graunte de
legume sail de cereal salt on -ce bobita In-
trebuintata Ia ghicit viitoru, cum fac oamenii
din popor. A da in bob( sau cu bobii, a
ghici dupli cum cad bobii, cum fac babele.
Par'c'am dat in bold, am nemerit par'c'a$
fi $tiut din ainte. Bob numdrat, exact, tocmai.
A nu zice bob (adv.), a nu zice nimic. S. n.,
p1. boabe, Graunte, boaba, glObul : bob de
mazdre, de margaritar. Orzu a legat bob
mutt, a produs spicu viguros.
bobaTca babaTca f., pl. diet (rut.
rus. babalka). Dun. Lopata de luntre. V.
vista, opacina, rams 1.
bobar m. (d. bob). Muni. Ace. care
ghiceste (find in bobi, ghicitor. Fern. bo-
bareasa, p1. ese.
bdba f., p1. e (cp. cu bobelca). Groapa in
care tin picioru cei ce joaca la ttc.
bobeTca f., pl. f (cp. cu &bit). Est. Rune,
pisc paduros izolat (Nume de piscuri In
Buc.). La Acad. un fund de vale adinca
supt o bitca", la Cdr. vale adtnca la poalele
unul deal".
bobesc v. intr. (d. bob). Munt. Ghicesc
dind to bob!. Fig. Nemeresc.
* bobina f., pl. e (fr. bobine). Mosor mic,
cilindru de lemn pe care e tniasurata o ata
salt o strma electrica.
bobinac m. (cp. cu cozonac). Iif. Pa-
pua (om mic) In Intregime de portelan cu
care se joaca copiii.
bobita 1., ph e (slrb. bobica, d. bob, bob.
V. bob). Baca, boaba. Lucru care seamana
a bobita, ca margelele, margaritarele $. a.
bobitel m., pl. et' (d. bob, boabd, bobild).
Un copacel din familia salctmulut (cltisus
nlgricans).
boblicat, V. bulbucat.
bobildfc, V. bildiac.
BOB
- 181
bob irnac n., p1. e (d. borbonac, care se
izbeate ai cu sftrla). Fan :. Lovitura data cu
unu din cele patru degete (mai ales cu ad-
tatoru on cu mijlociu) dupa ce a lost des-
pedecat din degetu cel mare, sfirla.Fig. Iron.
Mustrare, observatiune : a primi bobirnace.
bobfrna 1., pl. e. Ban. Arest, Inchisoare.
boblotic, -ft adj. (din apoplectic. Cp.
cu trindav). Est. Bleg, prost, moleaiL In
vest boblet, -eald, p1. eft, ete (pin schim-
bare de sufix). V. goglet.
boboana f., pl.e (ung. babona). Trans.
Mold. Pl. Farmece, vrAji.
bobdc m. (strb. bobuk = klobuk, clabuc,
bobita de aer ; rus. bobok, graunte, dim. d.
bob, bob, de unde ai ngr. bubaki, boboc,
alb. bubukte, boboc, ruda cu vgr. bomby-
kion, gogoaaa, gi deci at cu rom. bumbac).
Mugur de floare, floarea In ainte de a se
deschide. Fig. Un boboc de fatd, o feta
foarte frumoasa. Pui de pasare tnotatoare,
fofoloc : boboc de rata. Fig. Iron. Om naiv :
esti boboc, balete I Adv. Coz, ca un boboc
de floare : fruntoasd boboc, boboc de fru-
moasd. Cu inima boboc de bucurie, foarte
vesel.
bobolcat, V. bulbucat.
bobonez (mEt) v. refl. V. bobonez.
bobornIc $i bobovnIc m. (vsl. bo-
bovnikd, d. bobovd, de bob, bobd, bob; strb.
bobovnik, rus. bobdvnik). 0 plants scrofu-
lariacee cu flori albastre al fruct capsular
care create pin locuri baltoase (veronica [nu
ver6-j beccabunga).
boborojesc, V. Imboborojesc.
bobosat, -a adj. (d. bobosez). Munt.
Bulbucat.
bobogaz (ma) v. refl. (imit. run at
bobotesc, boborojesc, gogoasd, bulbuc). Muni. bocdnili In gard
MA bulbuc, ma unflu : ochi bobosali de
swum $i bolbosez. (CL. 1919, 3, 213),
ai bobonez: strugurl cu rodu bobonat net, cat. Prajitura proasta, chilimot (cum fac co-
(ChN. I, 15). V. brobonez. piii chid se joaca). Un fel de prajitura ta-
bobotaTe f., pl. di (d. bobotesc cu suf. raneasca
ale). Trans. Olt. Flacara mare, palalaie, vli- NW° foaie de aluat. Un fel de colac.
va tale.
bobot n., pl. e (bg, strb. bobot, bubui-
tura. V. bobota). Est. Fam. In bobote,
(rar in bobot), la noroc, to vole Intim-
plaril): a inainta, a trage cu pusca In bobote.
bobota f., pl. e (strb. bobota, ghicitoare).
Vest. Dirdora, zbucium, agitatiune : a inter-
vend bobota mdriticuld fl nu s'a mat in-
teresat de plotlf (Rebr. 1,265), In bobota ne-
cazurilor lui (2,32).
bobotetizet f., p1. eze (poate din Apd-
boteazd, cum s'ar mat zice pin Ban. Beteg,
Maram, data nu din * Bogboteaa, dupa
vsl. Bogo- lavlenie, id., or! d. po- qi botez. V.
po-). Ziba de 6 lanuaria, and e Botezu
Domnultif. erg Bobotezei, mare ger.
www.dacoromanica.ro
BOC
bobotesc v. intr. (strb. bobotit!, a mur-
mura, bobatati, a tremura de frig. V. bobot).
Ard cu mare flacara, palalalesc. MA unflu,
ma obrintesc, ma inflamez baba boboteste.
V. refl. Apele s'ad bobotit (s'afi unflat), rana
s'a bobotit. Fig. MA mini!. Ma unflu, nit in-
flamez : later I s'a bobotit de cosuri. In
Coy. ma bobotez.
bobotit, -et adj. (d. bobotesc). Unflat :
bubalu e bobotit, gheaja e bobotitd pe de-
desupt de strinsura apelor. In Coy. bo-
botat.
bobad n., pl. bobolid, ca oil, odd, saa
bob3uri (cp. cu ung. guba). L. V. Barka. Su-
man. Azi. Trans. (buboO, buba0, bil-
biltA, pl. die). Suman scut. V. dirstIna.
bobovnic, V. bobornic.
bobusOr m. (6. bob). Oraanita.
boc, interj. care arata sunetu lovIturil
ciocanului (mai ales al celui de lemn), al
gegetului la tiaa g. a. V. bic, poc.
boca-boca, interj. care arata sunetu
loviturilor repetate ale ciocanului de lemn,
ale toporului g. a.: din pddure se tot auzea
boca-boca".
bocal n pl. e (fr. bocal, borcan, d. it.
b3ccale, borcan, care vine d. lat. bauca, cupg,
bducalis, f., vgr. baukalls, gen. bau-
kalion, clondir ; ngr. bokdli bukali ; germ.
pokal, ung. bokdl, cups. V. boclii). Rar.
Cups, pahar. Si pocal.
bocancT (Munt.) ai boconcY (Trans.)
m. pl. (ung. bakancs, bokancs, id.). Filer!,
ghete grosolane care ajung numai pink la
glezne on gi mai sus, purtate, de ordinar,
de tarani gi de soldati pedeatri : toll bocan-
cif rum' (Agrb. int 180 §i 182). In Mold.
f. art. bocinclle, U. un sing. bocincti.
bocanese v. intr. (knit d.boc -boc ,). Lo-
vesc mult cu ciocanu, cu degetu a. a. :ce tot
bocanet m. (var. din boghinef, buchi-
chichinel). Nord. Aluat nedospit ai us-
compusa din legume tnvalatucite
boccea gibuccea f., pl. ele (turc. bogh-
da, d. pers. bog, pInza de MOM al de pur-
tat ceva). PInza de tnvalit aide purtat ceva,
cum ar fi o basma mare in care aduci mere.
Tulpan colorat mai fin de Imbrobodit (Munt
est). Legathra de mai multe papuai de tutun.
V. bojlnchlta.
bocceagio (vest), .cegla al .cen.
gid (est) m. (titre. bogheagv). Tolbaa, mar-
fagia, coropcar, negustor ambulant(care vin-
dea pima, Mk ace a. a.): Herscu bocccen-
-giu. V. marnufar.
bocpealic n., pl. art (turc. boghdalyk).
VechL Invalitoare de pima. Az!. Rar. Rufe
oferite (adica dar oferit Intro boccea") de
tnireasa mirelui, nunei gi soacrel.
BOD
- 182 -
boccili, -le adj. (turc. bokdy). Triv. Gro-
solan, ordinar : om, lucru bocciii. S. m. Veda.
CurAtitor de latrine (bucciti). TAietor de
vite, parlagia.
bocesc v. intr. qi tr. (d. boace, voce
[azi nutria' to Mac.] ; vit. boce, sard. bog ze,
pv. votz, fr. voix, sp. pg. voz, d. lat. vox,
vocis, voce. D. rom. vine sirb. bodili se, a
se certa). Piing cu voce : a boci la mor-
mint, a boci pe clneva.
be:met n., p1. e (d. bocesc cu suf. et ca'n
plinset). Plinset cu voce. Cintec de jale la
morti.
bocit n., pl. urL Actiunea de a boci
dese-ori.
bocitosire 1., p1. ori. ca privighetort,
ursitort, liitori, mai bine de cit oare. Femeie
platitti ca sA boceascA un mort pe care n'are
tine sA-1 boceascA.
boctncT, V. bocancT.
bocfrn, -A adj. (din * po-cirn, adicA
foarte ctrn". V. po -). Fam. Iron. Cirri (de
tot). V. barceinat.
bacla 4., pl. e (mrom. buck!, alb. bukli,
sirb. bukliJa, baklica, ngr. buklitsa, d. it.
boccale. V. bocal si boaleii.). Mold. Se:.
19. Butelie de lemn, pAcornita mai mare.
bocluc n., pl. art (turc. bokluk, murda-
rie). CeartA, scandal : acest om se line nu-
mat de boclucurl. Betea, neplAcere, Incur-
caturA : alt bocluc aeon:a 1 Pl. Bagaje: cu
boclucurile pe drum. Si bucluc si (Arg.)
burluc.
boclucas, -à adj. (d. bocluc). Fan:.
Care face boclucuri, tubitor de ceartA. Care
cas. -
poate cauza neplAceri, poznas : cal boclu-
$i buclacas si (Arg.)burlucas.
bocna f., pl. e (vsl. rus. bolca, lature,
coast/I, de unde se va fi dezvoltat Int. de
os", cuv. de orig. germ., cum se vede din
irlandezu bac, vechi bacc, din * bakn-cAlcii,
ctrjA. Bern.). Dor. Arsic, petricica de jucat.
Bas. Lut ars. Pl. Hirburi ($ez. 30, 151). Adv.
(Mold. Munt.). Inghetat bocnd, Inghetat de
tot, tun, tutuc, tntepenit de ger (o apA, un
om degerat). V. cTont I.
boconcT, V. bocancT.
bocotan, V. bogata*.
bocsitn, V. bucsan.
bocsa f., pl. e (ung. boksa, bogsa, grA-
mada de lemne de fAcut mangal). Vest. Gra-
fit, mineral de vApsit masinile si sobele de fer.
bodaprosti si (mai rar) bogdaprosti
(vsl. bg. bogil da prostio ,Dumnezefi
sA ierte", adicA pacatele". V. prostesc
3). VorbA pill care multAmesc cersitorii.
Iron. Put de bodaprosti, copil de cersitor.
A te umplea de bodaprosti, a te procopsi,
a te umplea de chichirita (a te alege c'un
nesucces ori c'o ocarA) : m'am dus, dar
m'am umplut de bodaprosti 1 A zice boda-
prosti, a te simti multAmit zi bodaprosti
c'at scapat de el 1 in vest 4ste.
www.dacoromanica.ro
BOG
bodicaT $i -Tesc, a -I v. intr. (cp. cu
ung. buidokni, a hoinari pe ascuns, §i cu
bg. bodzkam, cos rat)). Ban. Olt. Scotocesc,
scociorAsc, cotrobAiesc, cercetez : bodicdim
pin gelurile malulut sd gasini raci (N. P1.
Ceaur, 70). V. bijbiT, !Areal.
bodfrla 11 si -Ian m. (var. din mod-,
mom-, pop-trlan). Mont. Corcodel. Cufun-
dar. $i badirian (Brasov). int. rar de
tnchisoare" e pin aluz. la cufundarea bo-
dirlAului.
bodogiineala f., pl. ell. Actiunea de a
bodogAni. Rezultatu el.
bodogandsc v. MK. (din * doboa-
nes , d. ung. dobogni, care vine d. dob, dobli.
V. si mogorogesc si bondiinesc).
Est. Bombanesc, bondAnesc, vorbesc Incur-
cat si cu voce mai joasA de chin ori din
alts cauza. $i bondoganesc. In nord.
si bodroganesc. V. blogodoresc.
bodolan (est), hodolan si budulan
(vest) n., p1. e (cp. cu rus. hoduli, picio-
roange, si bg. hodilo, talpa). Fam. Os mare
si lung, mai ales al piciorului. A-ti face de
bodolane, a-ti face de cap, a te purta asa in
ctt sa-ti atragi o pedeapsa : lupu-sf face de
bodolane. in Olt. sod- (N.P1. Ceaur, 18).
V. cocale.
bodrofinte, cotroanie, cotrenie,
si cotroase (oa dift) f. pl. (probabil, nu
din treife, zdrenfe, Cp. cu rut. katran, co-
trente). Est. Bulendre, boric, corcoate,
haine vechi si roase.
bodrogEtnesc, V. bodoganesc.
boom, V. bohem.
boor, V. boTer.
bof, inter]'. care arata huietu caderii unui
corn gre0. V. but.
boft, V. butt.
belt& f. pl. e (cp. cu bolt). Mins. not
Ochesea.
bogace, bogacT, V. pogace.
bogaci0 si cin, V. bogasid.
bogasieresc, -easca adj. De bo-
gasier,
bogaslerie f. PrAvalia sae negotu bo-
gasierului.
bogasler m. (d. bogash1). Mold. Mat
ran Munt. Negustor de manufacturA sail de
lipscAnie.
bogasill n., p1. art (turc. bogasy, bu-
hasy, id., de unde §i ngr. bogast, buhast, sp.
boatel, bocactn, fr. boucassin ; pol. bagazya,
ung. bagazia). Vecht. Un fel de pinzA colo-
rata care se intrebuinta la cAptusit s. a.
$1 bogasie, f, bogaciO, bogacfn
pogasitl n.
bogat, -a adj. (vsl. bg. rus. bogrita).
Care are multA avere : oat bogat. Abundant,
tmbelsugat : lard bogata. Mult, des : par
bogat. Umbel bogata, fecunda In cuvinte si
Intorsaturi. Pima bogatd, cind se potriveste
sunetu mai sus de accent ca : nulitate, call -
(ate. V. baTb.
DOG
- 183
bogaz, bohaz, boaz si buaz n., pl.
uri (turc. boghaz, de unde si ngr. bogdzi,
bg. sirb. bogaz, boaz). Vechi. Azi Serbia.
Strimtoare de apA (mai ales Bosforu), gura
de rid, canal : bohazu Su Unit (cheer azi).
Trecatoare, defiled: bohazurile Carpal dor.
Am In Olt. buhazurT, taxi departate pin
coclaurT, meleagurT, pow.
povesti. V.
heazurT, venetle.
bogasfiresc, V. bogasieresc.
bogAt, V. bugEtt.
boggtta, -fft s. (d. bogat). Fam. Om
bogat. $: -an si bocotan, fem. -and
si -anca (Trans. s. a.).
bogatate f. Vechi. Azi Trans. Bogatie.
bogatesc, V. imbogatesc.
bogatie f. Avere, starea celui bogat.
Belsug. P1. Lucruri pretioase.
bogdaprOsti, V. bodaprosti.
bogdaftsft si bogdasfe f. (cp. cu ung.
bukdosds, cadere deasA, adica tumba"). Olt.
Rar. Poznt, boroboata.
bogheac n., p1. ece (d. boght, boghie).
Est. Slog ma: mic : cele mai marl cldi erazi
abea ca niste bogltece (Soy. 83. $ez. 30,168).
8i -eaca, 1., pl. ed.
boghean, -eana adj., p1. eat, ene (d.
boghl 1). Cu paru patat la Rad, vorbind de
boi si vaci.
boghet, -eta adj. (d. boaghe, adica cu
feta bucalata, ca a bufnitel', ca buhos d.
bithd). Mold. Cu capu gogonet de multe
pone on bucalat, vorbind de gainl si de co-
cosi on si de copii : bati1-1 unto scurtet
(numele vacil) gi otlale boghetei zama cu-
cuietet (gAinii cucuiate) I
1) boghT m., pl: tot asa (ca si boagh2),
Trans. Mold. Un fel de cucuvaie. V. bogza.
2) boghT n., pl. art (poate rudt cu bo-
ghte). Fc. Corn de prescura, bucata de
prescura.
boghie f. (ung. boglya, dale, stog ; sirb.
baglja, chita, buchet. V. buglet, boghinet).
Boghinet de fin.
boghinet n., pl. e (d. boghie. V. bo-
canet). Nord. Porcoi, gramagioara de fin
ma: mica de eft capita.
boghirat f., pl. / (din poghircli). Bz.
Neghiob, prost.
boglar m. (ung. boglar, rozeta, fibula,
galbenele). Trans. 0 planta ranunculacee.
V. galbenealli.
* bogomilic, -á adj. Relativ Ia secta
lui Bogomil, un erotic Bulger din evu media.
* bogomilizm n., pl. ar fi e. Erezia lul
Bogomil.
bogonisesc v. intr. (d.vsl. bogii,Dum-
nezeit, cuvint pe care-I auzea Romano des
In biserica slavoneasca si nu-1 intelegea).
Vest. Blogodoresc, boscorodesc, mormal,
vorbesc neintcles.
bogosifiv m. (val. bogosloyd, d. boga,
)umnezea, si solvo, cuvint). L. V. Teolog.
www.dacoromanica.ro
- BOY
bogoslovie f. (val. bogosloviie). L. V.
Teologie.
bogzar m. bogzd). Dun. Vizt mai
mica (acipenser glaber).
bogza f., p1. e (cp. cu boghi 1). Vechi.
Bufnita. V. boaghe.
bohacT, V. pogace.
bohaz, V. bogaz.
* Bohern, ki S. (d. Bohemia ; fr. Bohe-
me, Ceh Tigan, fiind-ca se credea ca Ti-
genii au venit In Francia din Bohemia j
mlat. Bohemus). Ceh, Bohemian, locuitor din
Bohemia. Adj. Limba bohemd. Fig. Om cu
viata de vagabond si cu sere de intelectual
sad de artist. Adj. 0 Wald bohemd.
Boem.
* Bohemian, -á s. (d. Bohemia). Ceh,
locuitor din Bohemia. Adj. Un sat bohe,
mien. Boemlan.
bohiltesc si bohotesc (ma) V. refl.
(rude Cu buhabesc). Muni. MA buhabesc.
bohocT, V. buhocT.
bohordar, V. buhurdar.
boT n., pl. urt (turc. bot, stature, fir, ita;
ngr. b6i, alb. bg. sirb. boi). Rar. Stature,
talie, corp. Vechi. Figura, infatisare. Fir, ita.
bola f, pl. tele (turc. bola, ngr. bogici,
bg. alb. bola). Mold. Mont. est. Vapsea, sub-
stanta cu care se coloreaza (stofele, obiec-
tele, paru s. a.). Munt. Praf de ardei rag de
pus In bucate. 81 buTa (Munt est). V.
ciusca.
boTala 1., pl. telt. Rar. Actiunea de a boi.
Bola.
boTama si buTamit f. (tort. boiama,
bola, basma brodata cu aur; bg. boiama).
Muni. Mold. Rar azi. Basma, testemel. Lelea
cu buiamale, fi badea cu durligele goale,
se zice ironic cind nevasta e prea bine im-
bricate, jar barbatu prea raa imbracat V.
bariz, boccea, dermea, neframa.
boTandrdc, -d g m., ca butuc, sin.,
pl. uri, ca jug (turc. boiunduruk, jug). Grinda
care sustine zidu deasupra unei usi on unei
ferestre. Forma -uc, -ug la Dun. de jos.
V. cosoroabift.
boTangerie f. (d. botangiti). Vest. Yap.
sitorie.Vapselarie.In est boTen- si boin -.
boTangilic n., pl. uri (urc. botaiilyk).
Vechi. Vapselarie.
boTangia m. (turc. boiagy ; ngr. bogiart-
tzis). VApsitor. Vapselar. ln est boTen -
al boin
boTar(in), V. boTer.
* boTcot n., pl. urt (d. botcotez). Actiunea
de a boicota. 8i boTcotaj, pl. e (fr.
boycottage).
* boTcotez v. tr. de la numele lul Ion
Boycott, un negustor Englez care traia pe
la inceputu seculului al 19 la Dublin, capi-
tals Irlandei, si care vindea foarte scump,
din care cauza Irlandejil s'ad inteles lntre
ersa nu mai cumpere nimica de Ia el, ma
ce I-a silit pe acest negustor sa-si Inchicla
pravalia). Rup relatiunile de afacerl cu cineva,
nu Inez cumpAr de Ia el boicotaft Jidanii I
BOI
- 184
boTeng - , V. boTang - .
boTar m. (din borar, cum mai zic azi
Tiganii, yf vechiu boidrin $i bolerin, vsl.
bolidril $1 bolldrinii, d. turc. [Kokandj
id., infl. de bolts, mai mare; rus. boidrin,
-ung. boffin bojer gi bodr). Nobil, mare mo-
sier, mare dregator. Pop. sail' fam. Om din
clasa de sus : biserica era plind de bored
;1 de cocoane, boierii (stapinii easel) nu-s
acasd. Fig. Om generos, om de omenie:
boieru tot borer I S'a schimbat boient (un
vers al rut Gr. Al), s'a bolerit toplrlanu, a
rldicat nasu, nu to mai poll apropia de el
ca BHA data I Boleril erau marl tnosieri $i
constituiaa nobilimea. La origine, boieria era
legati3/4 de movie (mai ales In Moldova, unde
n'a fost numal o descalicare politick ci si
una etnica). Mosia era, In general, un dar
domnesc care impunea proprietarului ann-
mite Indatoriri militare fag de doom, din
care cauza vrazarea sail lasarea ei pin moS-
tenire era supusa confirmarii domnului. In
schimbu Indatoririlor militare, boieril erau
scutiti de bir. Dar din seculu 16, cu caderea
tot mar adInca supt Turd, domnii a0 fost
nevoiti sa-i pule Si pe boieri la unele biruri
(numai catre Poarta : la haraci, la olerit din
trei In fret ant cu prileju mucarerului $i al
unel domnii not $. a.). Curtnd dupa Inte-
melerea principatelor romanesti, organizarea
tarii $1 Infiintarea unel tntinse ierarhli ad-
ministrative $i militare a avut ca urmare o
Impartire a boierilor In dregatori $i nedre-
gatorl. Dregatorii ail ajuns cei mai Insemnati
ral-a0 pastrat 5i merit averea, pe ctnd cal-
lalti, pin Impartirea mosiii Intre urmasi, au
tot decazut pIn'ail ajuns simpli razes' (mos-
neni. V. megiaa). Pratt In sec. 17, toil
proprietaril de pamInt se Intitulaa bored
(Giur. 61). Cu timpu, boierii s'ais Impartit In
mat multe categorii:
1) Bolerit de divan, care, Impreuna cu
mitropolitu $i episcopil, compuneail divanu
domnesc. Ei formau trei clase :
A) Borerii mart, velift on cu barbd, care
erau In Tara Romaneasca : banu, logofatu,
spataru, postelnicu, paharnicu gi vistieru,
tar In Moldova : logofatu, vornicil (unu'n
Cara de jos sl altu'n tars de sus), hatmanu
(dupa 1550), postelnicu, spataru, paharnicu
si vistieru (care aveaO rol de mingtri $i se
numead borer(de sfat. V. protlpendada);
apoi In amIndoila tArile: stolnicu, comisu,
medelniceru (numai In sec. 17), cluceru, ser-
daru, slugeru, jitniceru, pitaru, satraru, ar-
masu si aga, la care se adauga logofatu al
doilea, t.tsru (In Tara Rom. portaru), pos-
telnico al doilea, logofatu al treilea si cApi-
tanu de darabanl. Tot aci se considerau
vame$u 5i caminant, des' n'aveall roc anumit
In divan si nu puteau frece de serdar (Cant.).
B) Boterif de clasa a doila (ftori) ocupaii
aceleaSi dregatorii, dar de al doilea rang :
al doilea spatar, paharnic, vistier, stolmc,
comis, medelnicer, clucer, sluger, jitnicar,
pitar, sitar, armas si user.
C) Boterii de clasa a !rata (treti) erati:
al treilea postelnic, spatar, paharnic, vistier,
www.dacoromanica.ro
- BOI
coins, sluger $i jitnicer, la care se mai
adaugaii camarasu de slugerie, camarasu de
jitnita, vornicii de poarta $. a. (Aceatia era:
un fel de asesori domnestl on deputati).
AceastA organizare era to a dora3/4 jumatate
a sec. 17, dar nu e chear identica In amtn-
doila fnrile romanesti. Afara de deosebirile
de mai sus, mai erau $i altele. In Moldova,
de exemplu, In fruntea bolerimil se aflail
pircalabil cetatilor. Dar, cu caderea supt
Turd, cetatile ne mai avInd Insemnatatea
de alto data, pIrcalabil Isl perd importanta
5i ajung In frunte clrmuitoril judetelor (is-
pravnicii). La Putna gi Cernauti nu erau
pIrcalabi, ci staroftt. Schimbarile de domnl
dintr'o tare Intealta ad atras uniformizarea
boieriilor, cela ce s'a desavirsit In sec. 18.
2). A drag categorie o formai, boterinafit,
care ocupail diferite slujbe mai mid Ia curte
51 pe !raga dome : camarasi, vatavi, cupari,
ciohodarl, pivniceri, died, uricari $. a.
3) Curiae( In Mold. $i rofit In Tara Rom.
erau boierii nedregatori care-$1 pastrase o
parte din Indatorinle militare de la'nceput.
4). Caldrcqii $i darabanit, care 51 -au pas-
trat Indatoririle militare, dar jars privilegiile
boierimii, si care, Impreuna cu
5). Rdzefli (Mold.) sail inward( (Tara
Rom.), formai', legatura dintre poporu de
rind $i boierime (Acad.). Duna reforma lui
Constantin Mavrocordatu (1739), boier e cel
care avea sail avusese o dregatorie, indife-
rent dace avea movie on nu (Giur. 13). Dar
exists si o boierie ereditara independentli de
dregatoril $i mai veche de cit ele (Giur. 30).
Regulamentu organic (1828-34) a tntarit $i
sporit privilegiile boienmil. Boleria, indepen-
dents de movie $1 de functiune de aci Inainte,
constituia un privilegid de nastere. Ia se
stabilea pin condicile de neamuri, In care
erau trecute toate famiiiile bolere$ti. Pin
Conventiunea de la Paris (1858), suprimIndu-
se privilegiile, boierimea a Incetat de a mai
forma o clasa socials privilegiata deosebita
de restu poporului. (Giur. Acad.).
Supt Stefan cel Mare, boierimea moldo-
veneasca forma stralucita calarime nimicita
la Valea Alba vi refacuta apoi (Iorga, 1st.
Arm. Rom. 1,70). Dactt avem astazi o patrie,
o avem numai $i numai fiind-ca boierii cal
vechi au stiut, pin patriotizmu lot, sa ne-o
pastreze (P. Carp. 1868). Dad avem o tarn
astazi, o datorim, farii tndoiala, In mare
parte, to foarte mare parte, vitejiii, ratelep-
ciunii, tactului politic si mindriii boierilor
de odinioarA (lorga, Univ. 8121 Febr. 1916).
Tot boierii stilt aceia care ad zidit biserici,
minAstiri, sp'tale $i scoale $i aii scris cronici.
AstAzi poporu nume$te borer ($i fern.
cocoand) pe on -ce om ImbrAcat mai bine.
La vocativ, poporu zice boterule (sail dom-
nule, cocoane $i coconm1). Boleril Intre el
1$1 zic domnule $1 numai In gluma boierule
sail cocoane. Borer! dumneavoastrd era un
vocativ ca azi domnilor. Baietil care umblA
cu colinda In ajunu Craciunulul se adreseaza
celor din sass cu vorba : is scalar!, unfair,
boleti mart i V. arhen, clocoT gi cTof.
Hoar,
BOI
boTeratic, -A adj. Boleros.
boTereitsa f., p1. ese. (d. boier). Vecht.
Az! Trans. Cocoana mare.
1) boTeresc, -ease& adj. (d.
vsl. boliartskti). De boier : casd bolereascd.
Mold. S. n., p1. art. Claca, corvada (rus.
boitirkina) to folosu boierului (moaierului).
V. belie.
2) boTeresc v. tr. (d. borer, ca rus.
botdrit(s6a, a se boieri). Fac boier, daa pitac
de boterie. V. refl. Fac pe boieru, ma tudu-
lesc. Ma lenevesc: na, cd s'a baterit roper-
lanu I
boTeret n., pl. art. Rar. Boierime.
boTerie f. (d. borer). Demnitatca, calitatea
de boier.
boTerime l (d, borer). Clasa bolecilor,
nobilime. V. protipendada.
boTerin, V. borer.
boTerinas $i -rnas m. (d. bateau).
Boier mai mic, cum eras odinioara atria-
raaii, cuparii, clohodarii, aprozil a. a. Pro-
pnetar rural mai mic.
boTerotiTca E, pl. e. Fain. Cocoana
mare.
boleros, -oast). adj. Cu purtare de
boier, distins. Fig. Delicat, pretentios, mof-
turos. Si boTeratIc (Vs.). V. Vara-
natic.
boTesc v. (r. (d. bola). Mold. Muni est.
Vapsesc. Fig. (Mold.) Inael : 1 --2 bolt c'o
caprd fchroapa. A boi cuiva ochii, a-I Inaela.
boing-, V. boTang-.
beanie in. (vsl. * botnikd, slrb. ft/Mk,
luptator, [d. bat, lupta], de unde al ung.
bajnok, luptator, bojnyik, Bihar. V. raz -
boTnic). Vecht. Rar azi. Atlet, pehlivan,
luptator (Negustorii care se duceaa la Galati
cu carutele aveau tocniiii bomici ca sA-I
apere de Marl). Fig. Bataua, scandalagiu :
ajunsese botnicu satului I
boTnita f., p1. e (vsl. boinica, id.). Dos.
Loc de lupta sau de exercitia (stadia). La
Stam. (dupa rus.) baterie".
beiste f. (vsl. borate, loc de lupta. V.
boinic). Vecht. Loc de lupta. Az! ($i
zbeiste). Vest. Loc de joc sat) de zburdat
p. bol, lupt, zlne (rev. I. Crg. 9, 186). Male,
depunerea icrelor (la pesti) A bate baste,
a se Imparechea (peatii). Nord. Boiatean.
boistean m., pl. en! (d. boiste). Nord.
Un fel de oblet de munte (phoxintis levis
sat', cyprinus phoxinus), numit yi verdete
(vest) ai iac (Stam.).
boTtar m. (ung. &Mar, id.). Ban. Ajutor
de porcar on de ctoban.
boJettel bojoiel m., pl. et. Meh.
Elebor.
Y1
bejbal, V. bijbiT.
boideDca, V. bujla.
bejinchlta 1., p1. e. Sac. Boccea.
Buc. bujechite, to Trans. (Varviz) bu-
jeer, f. pl., bulendre, catrafuse,
www.dacoromanica.ro
- 185 - ROL
bojec, bojog $i (Munt. est) borjoc
m. (cp. cu ung. borzsdk, pintece). Plamtn de
vita. Despre oameni ironic : demagogu
borer ; striga din adincu bojocilorl V. gighlr.
bojogar m. (d. bojog, lucru fara valoare
In mace arie). Munt. Cel ce is bojocii p.
hrana ctinilor ai pisicilor. Fig. Hot prost,
gainar, borfas. Fem. -Arita, p1. e.
bojogarfe f. (d. bojogar). Fait. Hotie
proasta, gainarie.
bojofel, V. bojafel.
* bat n., pl. uri (vgr. bdlos, aruncatura.
V. sim-bol). Ceia ce inghiti dintr'o sin-
gura tngIntitura: bol alimentar.V. galatuc.
belataa Si bolotaa n., pl. die (rus.
9olOto, balta). Mold. Baltoaga.
bolbaT, V. bilbiT.
bolboaca $i bolboana, V.bulboaca.
bolboare 1., p1. oil (van din vulvoare),
Munt. Rar. VIRoare, vIrtej de apa, anafor.
bolbocat, V. bulbucat.
bolboTat, -a adj. Olt. Holbat, speriat.
bolboTez v. tr. (cp. cu holbez si bulbac).
Olt. Holbez ochii.
belbora $i -ura, V. volburet.
bolboroseala (est) $i borb- (vest) f.,
pl. eli. Actiunea de a bolborosi. Zgomotu
acestel actiuni. I n Trans. borboseala.
bolborosesc (est) ai barb- (vest) v.
intr. Omit Inrudit cu bg. b &batty, btirborty,
rus. bormotati, vgr. borborzso, precum ai
cu rom. a forfoti, a NEW, a dirdii $. a.).
Btlbti, pronunt raa.Clocotesc, forfotesc (vor-
hind de apa in cazan, In rla on In mate).
In Trans. borbosesc (strb. brobosati).
bolbosez, V. bobosez.
bolbotina $i borbo- f., pl. e (bg. bill -
votina, varsatura, borttura. V. bulhac
hilbe). Vest. Pl. Gorgoaze, poame crude
(de care mantnca copiii ai se Imbolnavesc
ai varsa une-ori). Buruiene de leac (din care
se pot face infuziuni, ai deci pot influenta
stomahu). Coji de poame, resturi de zarza-
vat $. a.
bold n., p1. url (vsl. bodlt. V. beldie,
Imboldesc, ghTold). Bat, varga, stramu-
rare, nuia de imboldit vitele la mess. Ghiont,
semn facut cuiva pe ascuns. Fig. Imboldire,
Indemn, stimul. Ac cu gamalie de prins o
haina (est). Pinten fara durita. Cui batut
Intro plasea. Prajina de scornit pestele as-
cuns. Paru care sustine un tort. V. fibula.
boldel m., pl. tot asa (d. bold). Sad.
Cotei, ate]. Un fel de ctne patic (negru cu
galben) care se bags pin vizuini (Inibol-
deate" vinatu sa. iasa). In Tel. holdeT.
Fem. -click pl. e.
boldest v. tr. (d. bold). Holbez (bolo-
canesc) ochii, ma uit speriat V. refl. MA uit
furios : a to boldi la cuzeva.Ban.imboldesc.
boldi* adv. (d. bold). Ca cu boldu, sulis,
impungInd dtt boldis o lovitual (Neam.
In Rom. 6, 1606). Nord. Vertical: creanga a
cd.zut boldis. Trans. Chtoria.
bolds:140, V. Colcotoasa,
BOL
- 186 - BOL
boldur m., ca fogur (4. bold). Buc. Bold bolohan, V. bolovan.
scornit peatele de pe supt
(pralines) de bolohanesc, V. bolovanesc.
maluri.
bolonich f., pl. 1 (ung, bolonyik). Cositel.
bdIdure m. (d. bold). Olt. Tepuaa, lemnu bolot:i6, V. bolatiko.
cu care se strtnge gura saculul.
boleac, -fi adj., p1. eci, ece (d. bottle! ; bolovan (vest) i -han (est) m. (vsl.
rut. boleak, buboi). Mold. Trans. Bolna- boltivand baldvanu, butuc, status, idol ;
cerchezeate bolvan, palvan, d. pers. pahla-
vicios. van, viteaz, era Eatlet, statuti, bolovan' ;
boleazna 1., pl. axle (vsl. bolezni. V. rus. bolvdn, idol, statu8, om prost ; sIrb.
bolesnIta, puleazn&). Vechi.Boleanita. balvan, grincla ; ung. bcilvtiny, idol, grind/
* bolero n., (fr. bolero, d. sp. bolero). V. bulvan, pehlivan. Cp. cu butuc).
Bondi femelasca elegant& Ob. bolero Vechi bolvan, boloan, boluan). Idol, chip
(dupes fr.). cioplit. Azi. Mic bloc de peatr8, de sare: a
bolesc v. intr. (vsl. bolieti. V. boala, arun a cu bolovani in cineva, a pava o
pri- $i rilz-bolesc). js bolnav: a bolt( stradd cu bolovani, un bolovan (drob) de
mull limp. sare. V. bulgare, bot.
bolesnIta 1., pl. e (vsl. bolesanica, rut bolov&nesc (vest) ai -handsc (est)
boksnicea.V. boleazn Epidemie, molima. v. refl. (d. bolovan). Ma adun, ma string :
writ se bolovdnesc (Delv.). Ma unflu la uger
bolt& f., pl. e (rut. bolifa, bolfi ; bg. din cauza nemulgerii on nesugerii: vaca s'a
bolka, suferinta). Unflatura (tumoare) dure- bolovdnit. V. tr. A bo!ovdnl ochii (Isp.), a
roasa on nu pe corp on pe fafa, Pl. $o- holba ochil. La Zanf. Scatiu, 128, J3ibl.p.
ptrlaita, angina difterica. top : balrinu bolocanea ochii.
bolted, -CT, -eTe, V. bulfea. bolovanis n., pl. art (d. bolovan). Mare
bolgariii, V. bulgaria. multime de bolovani. In est bolohanis.
bolid m. $i n., pl. e (vgr. bolls, -(dos, boloza f. §I bolozan n., pl. e (turc.
lucru aruncat, trasnet, d. bdllo, arunc. V. b:lazan, sirb. bolozan, id. Salm). Vechi. Un
parabola). Aerolit fel de luntre mare. V. sandal 3.
bolindet n., p1. e. Tel. Colindet. bolsevic, -A s. (rus. boligevik, d.
bollste f. (vsl. bo!esti, boala, supt infl. Mtge, mai mutt, fiind-ca, la congresu so-
sufixului -iste). Rar. Bolesnita : se va in- cialist democratic tinut la Bruxelles ai apoi
tinde boliqtea ($ez. 30, 196). la Londra in 1903, Lenin a obtinut mai
bolind, -& adj. (ung. bolond, nebun, multe vohai de et t tovaraau lui mai mode-
V. balfiblinesc). Trans. Mold. Prost, rat Martov). Revolutionar rusesc care do-
timpit $i bolund. reate domnia proletarilor (ca'n Rusia dupes
1917). Fig. Vandal, anarhist, devastator, dis-
bolindar n., pl. e (d. bolindaritd, o trugAtor. Adj. Tirania bolsevicd sail sovie-
plants care are spini). Rar. 51 ticd. Fals -vast.
bolundar. bolseviclzez v. tr. (6. bolsevic). Pre-
bolindarltra 1., pl. e. (d. bolind). 0 fac In bolaevic. Fig. Dezorganizez.
plants solanee veninoasa numita ai laur bolsevizm n. (d. bolsevic). Teoria bol-
(dattira stramOnium). $i bolund-. aevicilor. Fig. Anarhie, vandalizm, devastare.
bolmoj-, V. billmaj-. V. mazimallzm, poporanlzm, po-
bolnav (vest) ai bdInav (est), -à adj. grom.
(bg. bolndv. V. boalii). Care sufere de o boltas m. (d. boltd). Vechi. Negustor,
boala. $i bonlav (Bz.). pravaliaa.
bolnavesc, V. 1mbolnavesc. bolt& f., p1. e (ca $i it. volta, d. lat.
bolnavlelds, -oases adj. Predispus la volvita Ild. voldta, InvIrtita [de ad' $i bg.
boala. strb. bolta $i ung. bolt); fr. votite. P. o Ild.
bolnItit f., p1. e (vsl. bolinica, slrb. bol- oa, cp. cu merld. V. volute, volta,
nica, rus. bolinica). Vechi. Spital, lazaret,
revolts, holbez, volburift, vultoare,
infirmerie.
vultur, dezinvoltura, involucru, vo-
boloan, V. bolovan. him). Zidarie'n forma de arc. Tot ce are
forma de arc : bolta cereascd. Vechi. PrAvalie,
bolob6c, V. poloboc. dugheana, magazin (mai ales de manufactura).
1) bolocan m. (cp. cu ung. bolydka, V. crivitar, sclip.
prost). Fam. Prost, gogoman. Epitet unui boltesc v. tr. (d. boltd). Construesc in
boa greol sail unui om necioplit : a earl forma de baits.
and culcal bolocan, $i azilatd-md mare ban! boltIter& f., pl. I. Actiunea de a bolti.
$1 fern. -ancli, p1. e. Rezultatu ei, bolt&
2) bolocitn m.(cp. cu bolovan). Trunchi boluan, V, bolovan,
scurt ai gras.
bolocanesc, V. bolovfinesc. bolend, V. bolind.
bolocfin6s, -Das& adj. (6. bolocan). bolvan, V, bolovan.
Fam. Prost, nerod. bolz, V, bulz,

www.dacoromanica.ro
 BOM
- 187 - BON
bombar, V. bondar. blingeni, bun gani, a zbtrnti V. boncalaTesc
* bombardament n., pl. e (fr. born- bondar, honcaT, buha s. a.). Sud. Sctn-
bardement). Bombardare, actiunea de a cesc, piing mult (ca copiil). Si intr.: copiit
bombarda. &mate.
* bombard& f., pl. e (fr. bombarde, d. boncitilaTesc ai .uTesc v. intr. (ca si
bombe, boamba). Balimez. and boncdi). Mold. Muni. Mugesc furios vor-
* bombardez v. tr. (fr. bombarder) bind de boi, bivoli si cerbi. Fig, Iron. Ma
Atac cu ,pombe : a bombarda un fort. Fig. bonctil, piing mult si tare. In P. P. si
Iron. Ma adresez des cuiva : and bombarda rancaluTesc (poate supt infl. tut rdcnesc).
cu scrisorl. Arunc lntr'un post neasteptat: bonda - bonda (d. bonddnesc) interj.
I-a bombardat prefect. V. puscaresc. care aratA bombaneala.
* bombastic, -4 adj. (germ. bombas- bondar (Mold. nord), bongar (Buc.),
tisch, d. bombast, stil bombastic, care vine bombar (Munt) m. (imit. Inrudit cu bon-,
d. engl. bombast, bumbac, adicA unflat ca ddnesc, bombdnesc ai cu bg. bumbar ai
bumbacu", care era porecla medicului El- brdmbar ai slrb. bombar, bondar. V. binzar,
vetian Paracelsus, mort la 1541, vestit pin boncaT). Un fel de vespe mare negricioasa,
stilu lul unflat). Unflat, exagerat, pompos (bombus terrestois2 sag on -ce vespe groasa
(vorbind de felu de a scrie). V. gogoasa, si btzlitoare. V. barzaun si gargfiun.
gogonat, sforaltor. band si boanda (est) si bond& (vest)
* bombasticizm n., pl. e. Felu de a f., pl. e (ung. rut. bunda). Vesta captusita
vorbi on de a eerie bombastic. mai gros pa care o soarta tarancele In
* bombat, -ft adj. (fr. bombe). Bulbucat, R. S. si bundaTca. In Trans. (Olt) bunda,
protuberant, convex : ghete cu virtu bombat o haina lungA de postav albastru pe care o
poarta preutil Si bondita, p1. e V.
* bomb& 1., p1. e (fr. bombe, d. it. b ^mba). beches, bolero, ilic si cojoc.
Bombs, ghiulea. Fig. A cadea ca o bombd, bondanealli, .nesc, V. bomban
a sosi pc neasteptate, ca un trasnet.
bombaneala f., pl. eli. Mont. Actiunea bandit& f., p1. e (dim. d. bondd). Bonds.
si zgoinotu bombanirii. Si bond-, dond- bond6c, -one& si (nord) buncic, -a
(Mold.).
bombandsc si (rar) bombiftTesc v. mic, Indesat : copil, cal bondoc. $i
adj. (turc. bunduk. SAM. Cp. cu butuc). Scund,
ghin-
doc (vest), ca buftea fats de gluftutesc.
intr. (imit. inrudit cu lat. bombus, vgr. V. prichindel.
bOmbos, blzliala, hutuiala ; ung. bentbalni,
a bombani, s. a. V. bumbac si ciondadr bondogandsc, V. bodoganesc.
nesc). Vest. Murmur, mormai, bodoganesc, bondrete m. (ung.). Vest. Larva on ver-
vorbesc tncurcat si Meet de necaz on djn misor. V. ciOta.
altg pricing. V. tr. Nu and bombdni I In * boneta 1., pl. e (fr. bonnet). Tichie,
cst bondanesc si dondanesc (ruda cu scufie (p. copii, bolnavi si babe).
ung. dongani, flange/II a. a.): pleca dondd- * bonetarie f. (fr. bonneterie). Fabrics
find singur (Soy. 71 si 227 si VR. 1922, 3, de bonete. Mare cantitate de bonete.
danganesc.
414). V.
* bombez v. tr. (fr. bomber d. bombe, bongar, V. bondar.
boambli). Bulbuc, scot in relief ratund. bongoase (oa dift.) n. sat f. pl. (cp. cu
* bomboana (oa dift.) f., p1. e (fr. bonbon). ung. bdngeszet, cu.es ulterior de strugurl
Zaharica facuta de cofetar. V. cofeturT si sad de spice ramase, cu care ocaziune Sc
acadea. spun bongoase"). Nord. Palavre, povesti,
znoave, bazaconil, scamatorii, comedii: a cti
* bomboniera 1., pl. e (fr. bonboniere). matte bongoase. Si bozgoane: umbld
Cutie de bomboane. Fig. Cast mica si ele- cu bozgoane cd'n telefon vorbeate &ay& ti
ganta. (Neam. Rom. Pop. 6, 6521. in Trans. s. a.
bompres n., pl. e ai art (it. bompresso, boscoane, In Mold. sud boscoade
ngr. bompreso, d. fr. beaupre, care vine d. (poate dupa boscorodesc). V. gimboase.
engl. bowsprit). Mar. Catargu ccl mic si in- bonific, a -Ift v. tr. (it. bonificare, adica
clinat care e Infipt In botu corAbiii. a face bun"). Ameliorez : a bonifica cimpu.
* bon n., p1. art (fr. bon, adicA bun de Creditez cheituielite, Implinesc lipsa (In ma-
plata"). Bilet pin care se acorda o autorizare terie de finante).
de plata, de predare : bon de proviziunt. bonificatitine f. (it. bonificazione)
Elect public, hirtie de valoare a unei insti- Achunea de a bonifica. Si -ajie, dar ob.
tutiuni financiare. Bon de tezaur, bon al -are.
casei statului.
* bonapartfst, -a s. Partizan al fami- * bonjurist m. Nume pe care Moldovenil
till Bonaparte (Napoleon). it dAdeau In its la 1848 tinerilor ill de boicri
tnturnati mai ales din Francia cu idei de re-
* ban& 1., pl. e (fr. bonne). Barb. Dadacii. forma si care, lid. bona ziiia, se salutat cu
bancaT si -Tesc(ma) v. refl. (imit. bon Jour. V. duelgid.
Inrudit cu vsl. * bOkati, bukati, ceh. bunkati, bonlav, V. bolnav,
a mugi, rut. bomkati, a Mei, ung. bongani, 1) bunt, V. bunt,

www.dacoromanica.ro
BON
- 188
2) bont, boantit adj. (var. din dont on
poate Inrudit cu germ. butt, ol. bat, de unde al
fr. bot, bont, tocit Cp. cu but 1). Vest. Ciunt:
mini boante. Fara vhf, tocit : sdgea(d boantd.
S. n., pl. e Mina boantA on picior bont.
bontis, V. buntas.
bontaluTdsc, V. buntuluTesc.
bontandsc v. intr. (cp. cu bontaluiesc,
bocdnesc si ung. bontani, a desface, a nimici.).
Nord. BocAnesc, ciocanesc, fac zgomot. V.
refl. MA bat cu zgomot: s'aii burzuluit $i
s'au bortidnit pind s'a trezit fata (rev. I.
Crg. 4,204).
bontordg, -oaga. adj. (d. bont supt
Intl. lui sontorog). Vest. Fa m. Bont, lArA vIrf.
* bonz m. (fr. bonz ", d. jap. bozo). Preut
budist
boor, V. bour.
1) bor m. (d. bour, ca nor d. nour, dupA
coarnele tut drepte). Trans. (Media'). Mete.
2) * bor n. (din borax). Chim. Un corp
simplu solid tri -Si pentavalent descoperit
de Gay - Lussac gi Thinard In Francia ai de
Davy in Anglia la 1808. E de douA feluri :
amorf gi cristalizat. Cel amorf e o pulbere
verzuie, Inegreate degetele, e ran conducAtor
de electricitate ai se topeate la temperaturi
!mate. Cel cristalizat e incolor al pare a fi o
combinatiune de alurninid.
* boraglne I. (lat. borrOgo, -ciginis ; fr.
bourrache). Otratel, o plantA medicinala In-
trebuintatA contra tusii, (borrago officinalis).
V. ellotrop.
borangInda, -de adj. (d. bordgine).
Bot. Din familia boraginil. Fl. ee. 0 familia
de plante dicotiledonate care ail ca tip bo-
raginea.
borandscr V. boronesc.
borangic gi (nord) bu- n., pl. art (turc.
burunkuk, borlinglik si burliniuk, stofA Una,
val). Matasa lucratA In casA, matasA toarsA
de tarance. Si burungic gi - ngTuc.
* boritt n., pl. e (d. bor). Chim. Sare care
rezulta din combinatiunea acidului boric c'o
bazA.
* borax n. (lat. borax). Chun. Borat de
soda. E un prat alb care ajutA la topirea
metalelor ai dA lustru rufelor scrobite (Mai
bine ar fi bordce, ca tordce).
borasc, a -1 v. tr. ai intr. (cp. cu voresc
1). Triv. Vars din stomah.
borboana, V. broboana.
borboldc m.
(var. d. mormoloc). Suc.
Copil dolotan. V. broscol.
borbonac, barbfinfic gi bablirnac
in.(d. borboand. V. bobirnac). Trans.
Patricia de jucat (mare ell o alunA). V.
opined.
borbonek V. brobonea.
borborosesc gi borbosesc, V. bol-
borosesc.
www.dacoromanica.ro
- BOR
borbotina, V. bolbotIna.
borcan n., p1. e (ung. bor-kancsd, canceb
de scos via, de unde ai bg. burkan, borcan).
Ve,t. Gavanos, vas de tinut dulceatA a. a.
Cana de tinut apA pe masa on la spAlAtor,
de adus yin a. a. V. Ibric, urcTor.
borcdnat, -tt adj. (d. borcan). Sud.
Mare, gros, unflat: ardei borcdnat (NPI.
Ceaur, 44), gas borcdnat (iron.). Si -ds,
oast! $i bocirnat (dupA bocirn) si (est)
borchInds.
borceng gi -ac m., p1. egi gi ect, ca
planta, ai n., p1. uri, ca inarfA (turc. bureak,
bg. boreak, a. t.; ung. borsd, mazAre, bores,
mei rasarit. Cp. cu orceag). MAzAriche ne-
cultivatA (vicia pannchnca) on cultivatA
(vicia sativa), care constitue un bun nutret.
borchlnds. V. borcanos.
borcut, V. burcut.
1) bard m. Trans. Bolovan.
2) * bord n., p1. uri (fr. bord, d. germs-
nicu bord-, margine). Partea de deasupra a
corAbiii. Fig. Corabie, nava : am petrecut
multi ant pe bord. Cu Int. de "margiue
de palarie" e barb.
bdrdea (ea dift.) m., gen. al lut. Sad.
Monstru fabulos de speriat copiii. In R.
S. ai bordogoi, p1. tot apa. V. buzgu.
roT gi borz.
borddi gi -en n., p1. ere (acelaal orig.
cu bordel, luat de not de la Gepizi on de
Goti. D. rom. vine bg. bordel gi burdei,
rut. burdei). Locuinta taraneasca primitiva
lama In pAmtnt ai care are numai acope-
remIntu afarA (Azi au devenit rare ai ser-
vesc mai mutt ca adApost p. bivoli pe mars
ginea DunArii. Ele-s mai cAlduroase iarna
de eft casele cu pAretl suptiri. V. coliba.
borddl n., pl. uri ai e (fr. bordel, dim.
d. borde, aopron, stink ferma, d. francicu
bard-, scIndura. V. bordeT). Lupanar,
tractir, casA de curve. V. turluc.
borderda n., pl. art (fr. bordereau d.
bord, bord 2). NotA explicativA amanuntita,
articul cu articul, a unei socoteli. Borderod
de inscripfiune, acela care cuprinde e-
nuntarea unei polite care trebuia sA fie in-
scrisa to registru pastrator al ipotecilor.
bordog6T, V. bordea.
* bordara f., pl. 1 (fr. bordure, d. bor-
der, a margini, bard, margine, bord). Che-
nar, margine mad on nu (ca la un ta-
blob, la un strat de flori, Ib un trotuar).
boreal, -ft adj. (lat. borealis, d. bd-
teas, crivat, vint de nord). Nordic, septen-
trional, de meazA noapte.
boreasa I., p1. ese (d. germ. batter, g-
ran). Trans. NevastA (la tara).
borfas m. (d. borfli). Hot prost, pungaa,
gainar, potlogar.
bort& f., p1. e. Mold. Vechl (Nec. 2, 411).
Pl. Haim, rule. Ad. Bodroante, bulendre,
haine vechi ai roase. In Munt. boarfa,
In Olt. burfa.
BOR
1g9 -
bortaTala t., p1. fell. Nord. Actiunea de
a borfai. Huietu matelor care borfaie.
btirfaT $i -Tesc, a -( v. tr. (var. din
birfesc). Nord. Rascolesc cotrobaind. Ma
borfaleste'n pintece, Imi borborosesc matele
de multi mIncare (poame $. a ). V. intr. Ma-
fele borfdie.
bortasie f. Fapta de borfas.
borhaT f. pl. (lat. pop. burbalia, a. 1.,
ca mdruntaie si vindtdi d. minutalia si ye-
netalia. Lbk. 1400). Mold. Iron. Maruntale,
mate: 1-a cdlcat (matt $i f-all resit borhd-
ile. Si borhaturT, n. pl. (Nt. Rev. I.
Crg. 5. 183).
borhot n., pl. urf (poate d. ung. bor,
yin, plus alt cuvtnt, adica drojdie". Cp. si
cu bragd, braha). Ramasita de poame sari
de legume stoarse : borhot de strugurf, de
sfeclef. V. hostina.
boric, -a adj. (d. bar). Chum. Format
din oxigen $1 bor : acidu boric e un anti-
septic.
boricat, -a adj. Care confine acid boric.
beriste f. (slrb. borigt loc de exercitii,
de lupta, d. boriti se, a se lupta). Trans,
(Aries). Staniste, locu unde se odihnesc vi-
tele la chnp.
borTna, V. boroana.
borltfira f., pl. -1. Triv. Mlncare borlta.
V. boibotina.
borj6c, V. bojoc.
bornac m. fat Colacel care se a co-
piilor Ia sArbAtorl si la pomeni. Dim.
-acel, pl. ef. V. calavie, brados.
blamed n., pl. etc (ung. borfd $1 bornyil,
vitel, ranita). Trans, Maram. Ranita.
boroana $i -On& (oa dift.) f., pl. e (rus.
borani, pol. brona, bg. brand, boroana, de
uncle si ung. borona. Bern. 1, 73). Est. Grapy
cu colti de fer de sfaramat bulgarii dupA
arat. Si borTna (Munt. Dobr.) gi -Una.
boroboata f., pl. e. Vest. Intimplare cam
neplacuta : mi s'a 'ntimplat o boroboa(d.
Pozna : am sd -i fac o boroboafd.In est
boats. Aiurea $i botorofiga, pl. e.
bordT m. V. gardT.
boronesc ai boranesc v. tr. (rus.
boroniti, a boroni. V. boroana). Est. Gra-
pez cu boroana.
boronit n., pl. art. Actiunea de a boroni.
boroscodesc, V. boscorodesc.
* boro-silicat m. si n., pl. e. Chum. Si-
licat care confine bor (ca turmalina).
borovina 1., pl. e. (Cp. cu strb. borovina,
leron de brad, si cu borhot). Mont. Prune
puse la fermentat, borhot de prune Minas
to cazan. Fig. Iron. (Mold. sud). Lume mul-
IA, gloats : la praznicu cela a lost destuld
boroghind (gh lid. v).
bdrsa, V. bursa.
www.dacoromanica.ro
golf
bor s n, pl. art (rut. borkT, bora si planta
umbelifera fepoasa heracleum spondklium,
din care odinioarA se fAcea borq. [Bern. 1,
1091. V. borsesc, zbors, bursuc). Apt
Inacrita pin dospirea tarltei. Fertura (de frupt
on de post) facuta din aceasta apt, foarte
obisnuiti Ia masa RomAnului. 0 portiune de
bor$ : add dodo borsuri l Fig. Iron. Vin prea
acru. A minca bor$ (Triv.), a spune minciuni.
A nu idsa p cineva sd -ft sufle'n bor$, a
nu-I permute obraznicii fata de tine. A fe
face bore, a te'nfuria, a to face foc. V.
ciorba.
borsesc ai (est) zborsesc '(ma) v.
refl. (d. bons, adica mA fac tepos", ca bu-
ruiana din care se facea borsu odinioara,
cu care e run, al rus. morkitl- sea si smar.
§eiti-sea, a se zborsi). MA zbIrlesc, ma In-
crunt, ma rastesc, racnesc furios la cineva:
s'a zborsit la copii ca sd tacd. MA fac acru
ca borau, ma stric pin fermentare:smInt.na
s'a borsit. Lapte zborsit, lapte crud prins
la caldura.
borsit (vest) $i zborsit (est) adj. (d.
a se borsi). ZbIrlit, Incruntat, rastit.
bortar in. Iasi. Caramidar, care, p. me-
seria lui, face borte In pamInt, tar toamna,
ne mai avInd de lucru, porneste la hotie.
Fig. Hot, borfa$.
bort& 1., pl. e (rut. borti, bort, scorburA,
stup salbatic stabilit tntr'o scorbura, borta,
brad scorburos. Cp. cu eta fatil de burduf.
Cp. $1 cu vgr. bOthros, groapa, put). Est.
°aura, groapa. Gaura (sparturA): bortd fn
scindurd. Scorbura, bortura. Fig. Casa foarte
proasta.
bortesc v. tr. (d. bortd). Nord. Gauresc,
fac borta : a borti o scindurd.
bortelesc v. tr. (d. borta cu term. din
sfredelesc). Mold. sud. Bortesc.
bortds, -oasa adj. (d. bortil). Est. Gau-
nos, scorburos.
bdrtura f., pl. 1 (d. bortd 1. Bz.Scorburli.
borturds, -oasa adj. Bz. Scorburos,
bortos.
bort n., pl. urf (din bortos). Munt. Triv.
Ptntece mare (la femeile gravide).
bortos, -oasa adj. (din * burdatos,
burcluhos). Munt. Triv. PIntecos. Fem. Gra-
vida, Ingreunata,
bortlga 1., pl. 1 (cp. cu coragd). Trans.
(LAtunasi). Drum tngust pintre dealuri nu-
mai clt sa poata trece un car.
bortina, V. boroana.
bdrviz ai borviz n. (ung. borviz, d. bor,
yin, si viz, apt). Apt mineralt gazoasa de
brut cu vin. (Se gaseste Is Borsec 51'n alte
localitati din Carpati). V. burcut.
borz, boarza adj. (ung. borz, bursuc.
Cp. $1 cu ung. borzogatni, a Infiora. V. $1
burzuluTesc, barzaun, buzguroT,
imbirzolez). Nord. ZbIrlit, S. f. (al bor-
za). Buzguroiu, bordea, monstru de speriat
copiii. Fig. PersoanA foarte urtta. Numele
unor mute si &dad.
I30R
- 19U -
borzoTez si borzolesc, V. burzu.
luiesc si imbirzbTez.
boscar m. (d. Bosco, un Italian scama-
tor care la 1826 a dat o reprezentatiune la
Iasi). Mold. Scamator, prestidigitator.
boscarie I. (d. boscar). Scamatorie, pres-
tidigitatiune.
* boschet n., pl. e (fr. bosquet, d. it
boschetto, dim. d. bosco, padure. V. bu-
chet). Tuffs de copbcei.
boscoade si boscoane, V. bon-
goase.
boscorodesc v. tr. si intr. (ung. bo-
szorkdnykodni, a farmaca). Fain. Desclnt,
sfatuiesc mult : nu nib mai boscorodi atita 1
Bodoganesc, !normal, spun mutt si incet
(desctntece, rugbciuni) : a boscorodi un des-
cintec. Rar. Scotocesc, cotroboIesc : a bos-
corodi pin dulapurz. Si boroscodesc.
V. farmacktor blogodoresc.
bosiToc, V. busufoc.
bosincesc (ma) v. refl. (ung. bcs-
szankodni, a se supbra, a purta orb). Munt.
Fam. MA moco$esc,ma botocanesc, ma bun-
ghinesc, ma muncesc prey mult c'un lucru
pins sb -I termin : no te mat bosinci atita
cu cumin hainei. ($i ca v. tr.). In Mold.
bostingesc (v. tr.), mocosesc, Si ma
bostingesc, mA moco$esc. V. buchi-
sesc.
Posma, V. bozma.
bosnat, V. busnat.
bosolesc v. tr. (ung. bitsztilni, a se In-
furia). Mold. Chisolesc, buchisesc, bat pe
infundate mai mult to gluma. V. refl. MA
bosincesc.
bosomelnic, -a adj. (var. din bozo-.
metic pin schimbare de sufix si infl. de bo-
sunflat). Mold. sud. Posac, tbcut, mocnit,
necomunicativ.
1) bostan m. (turc.bostan, d. pers. bus-
tcm, dovleac). Mold. Trans. Dovleac. Fig.
Iron. Cap prost : ce bostanf
2) bostan n., pl. e (turc. bostan, pepe-
nbrie). Vest. Pepenbrie.
bostana f., p1. e (d. bostan 2). Sud $i est.
Pepenbrie.
bostangia m. (turc. bostangy). La Turd,
soldat din garda care Ingrijea si de gradi-
nile sultanului.
bostanarie f. (d. bostan). Loc unde se
cultiva bostani, $i mai ales pepeni (pepena-
rie, harbuzarie). Prov. Frica pazeste bast&
natia, V. frica.
bostanel m, pl. el. Est. Dovlecel.
bostingesc, V. bosincesc.
* boston n., pl. oane (fr. boston, d. nu-
mete ora$ului american Boston, unde se zice
ca s'a inventat acest joc de carti in timpu
unui faimos asedhl [1775-17761). Un joc de
cbrti intre 4 insi cu 52 de carp. Valsu In
trei pasi dansat lin si elegant.
www.dacoromanica.ro
13E14
* bostonez v. intr. (d. boston ; fr. bos-
tonner). Dansez bostonu.
* bosto n ator,"-oa re s. Dansator de
boston.
bostinflu(ma) a -a v. refl. (rudb cu
pv. botearat, unflat, cat. botinflat, bucalat,
d. bota, minie, care pare sa vie d. lat. * ha-
tus, dim. Mullis, &flat, $i inflafus, unflat.
Forma rom. presupune un lat. * bosus. Cp.
$i cu fr. Louder, a fi bosunflat). Fan:. Mb
supar, ma minil : copiii se bosunfid lesne.
Adj. (bosunflat). imbufnat, supArat. V.
bosomelnic, ghimpos, posomorit,
buzat.
1) * bos m. (fr. Boche). Epitet injurios
adresat de Francejl Germanilor de la 1904
to coace.
2) bos n., pl. boase. Trip. Col, testicul.
$i m. la Dos.
bosar m. Man!. Bactr, pepene verde
(harbuz) foarte mare si gustos: bosari de
Brdi(a.
1) bosca f., pl. ste, 9t1 si $Ci (cp. cu
hosed 2). Man!. vest. Zbmnic (pivnita mica
sat; bordei de pastrat legume).V. temnic..
2) bescift f., pl.' $te, stf si sci (ung. bocs-
ka, bg. back, butoias, rus. &Jac, butoi,
vsl. buelka, rudb cu bute. V. poloboc).
Trans. vest. Butola$.
bosorog adj. In. (d. bo$ 2 dupb ;on-
forog). Trip. Bolnav de boase. Fig. Bes-
leaga, pacAtos, bleg.
bolting', V. hosting'.
bostur $1.(ob.) -Tur, -a adj. (d. bog-
turd). Est. Cav, gaunos : un nuc bostur.
bastura si (ob.) -Tura f., pl. inuz. t
(var. din pesferd). Est. Coscova, loc gaunos:
acest pepene (copac, pdrete, pMmin) e bog-
hard, (ara afunsese bogtiurd de atit raz-
bor. Si bestora adv.
bostTurez v. tr. (d. bostiurd). Est. Pre-
fac In bosbura.
bostiurds, -oasa adj. Est. Scorburos.
bot n., pl. url (cp. cu fr. bout, capat).
Gura animalelor si (fam.) si a omului Im-
preuna cu buzele : vulpea are botu ascuf it,
stluca ore botu lat, merla are bout galben.
Fam. Sarutare: dd-mi un bat, cd no mat
pot 1 Virf orizontal : botu cordbiii (prova),
at ghefei. A da (a cddea, a veni) in bot (de
osteneala sal) alunectnd, ca o vita), a cadea
in brinci (V. berbeleacu). A te gterge pe
bot, a-41 pune polta'n mbrgini pofta.
La botu calulul, In grabs, fara sa Iasi calu
de bot (de frill) : a bea un pahar la botu
calului. Cu botu pe labe, lim$tit, ca ctnele
dupb ce I-al batut. A avea pal (pufusor)
pe bot (botigor), a fi vinovat, a fi furat, ca
vulpea din fabula dupb ce mincase gains
si-i rbmbsese pe bot niste puf care trada
ce Meuse. V. tic 1.
* botanic, -A adj. (vgr. botanikds, d.
botdne, plants). Relativ la botanicA : instifut
botanic. S. f., p1. r $i e. $tiinta vegetalelor.
 101
13o'r
* botanist, -A s. (d. botanicd). Care
tie botanica.
* botanizez v. intr (d. botanicd). Er-
borizez.
1) bat& f., pl. e (rudA cu bate. D. rom.
vine bg. bota, putinicA de tinut iaurt, si
poate si alb. bate, urcior, care poate fi si
it.) Munt. Mold. Fedeles, putinica cu capac
si cu fundu eliptic de dus apA la cImp ti-
nInd-o attrnat8. Trans. PonitA (cofa) de dus
apa. _ In Olt. boats (cu capac si fund
eliptic).
2) both f., pl. e (ung. bot, blta, d. vsl.
bald, sceptru). Nord.81ta. Si boat& (Ban.).
1) bota9, V. buts*.
2) biStA*, V. botov.
3) bot4, V. pota*.
bota*esc, V. bute*esc.
bottiO n., p1. die (d. botd 2). Nord. BitA.
batch f., pl. I al e (ung. biidke, cutie.
Cp. cu bitcd 2). Alveola, chilioarA (mai ales
a matcei albinelor). V. scorbura.
botegiOne (est) si -June (vest) f. (din
* botezactune pin anal. cu rdpeglune, pu-
treginne). Vechi. Botez. Azt. Bucov. Rar.
()spat la botez.
boteT n., pl. ere Vest $i nord. Ciopor,
turma : botefu trecea de suta de or (Soy. 168).
Ord : Ce giscd de tirg ? Da n'am ed botefele
mete ? (Neam. Rom. Pop. 2, 142).
berte, V. butas.
botesase, V. buta*esc.
1) botez n., pl. art (d. a boteza). Primu
din cele sapte sacramente ale bisericii gi
care sterge pAcatu original. Acest cuvint
inseamna cafundare cum se si face botezu
la ortodoesi, pe cind catolicii (mai practici)
II fac pin stropire. In vechime, botezu nu
era conferit de eft la o etate inaintatA si
dupa lungi probe impuse neofitilor, numiti
si catecumen1". Botezu until clopot, until
vapor, inaugurarea unui clopot, unui vapor.
Botezu de singe at tines armate, intrarea In
foc al perderea unor solda(i. Botezu tropi-
culut o ceremonie comics in care, cind o
corahie trece tropicu si mai ales ectlatoru,
se uda cu apa de mare calatorii care tree
aceste linii intlia tiara,
2) botez, a -zA v. tr. (lat. baptizo,-dre,
d. vgr. baptize, cufund. V. vapsea. Cp.
cu cuter). Confer botezu (cu care ocaziune
sA dA nume pruncului care a fost botezat).
Fig. Iron. Ud nt'a botezat c'o gd!eatd de
apd'n cap Dad mune, poreclesc : lumea l-a
botezat Ardei". A boteza vino, a-1 amesteca
cu apa. V. refl. Primesc botezu (ca adult).
botezator, m. care boteaza : Sfintu
loan Botezdtoru. Fern. -oare.
* bdtfor m. (rus. bolfort, d. fr. buttes
fortes, cizme marl) Sec. 19. Rar azi. Cizme,
(de OW, de calorie . a.).
bot-grds m., pl. bot-grog. 0 pasare cu
botu scurt si gros, ceva mai mare de cit
floreanu, din a carui famine si face pane
(coccothraustes vulgaris). In Buc. si ciresar.
www.dacoromanica.ro
130i)
botinaq nt. (d. Mind). Bz. Pop. Pl.
Botei.
* botinfi f., p1. e (fr. bolting, dim. d.
botte, ciobota; rus. botinka). Est $i nerd.
Gheata.
botlan, V. bitlan.
bdtnlia f., p1. e. (d. bot). Legatura care
se pune la botu animalelor ca sA nu muste.
* bot6n, V. buton.
botds, -olftsA adj. (d. bot). Cu botu
proeminent. Fig. Fam. Bosunflat Obraznic.
botoo m. (ung. botos, pantof de pts111).
Muni. Dobr. Pantof grosolan. de piele. In
Sue. beta*, opinca in forma de papuc.
boi n., p1. art, Si (veclu, rar azi) m. (cp.
cu mot mai degrabA de cit cu it. bosso,
bolovan rad cioplit, bozza, unflatura ; pv.
bossa, fr. bosse). Est, GrAmada de pasta :
on bof de aloof, de brinzd, de ant, de md-
mdliga (care poate fi si umplut cu brtnzA,
bulz). Mototol, ghiomotoc, Fam Un bof cu
ocht, un copilas. Vest. Chilimot. V. bulgare.
* bate( m., p1. el. (d. rus. bOty, ghete
(arAnesti). Mold. sad. Pop. P1. Ghete sad
pagtofi p. copiii mici care incep sA umble.
In Bz. botinaql.
bot6sc v. tr. (d. boo). Est. Fac hot,
mototolesc (o htrtie, o hainA). Iron. Zbircese :
bdtrIneta l-a bofit. Vechf. Strimtorez, prind
la strimtoare (tin dusman). GrAmadesc, adun,
Incheg, string la un loc. Si imboiesc
($incai). V. cTownolesc.
boiocanesc, V. colobilnesc.
botoroaga, V. boroboata.
boil m. (lat bos, bovis, vgr. bus; it. bile,
pv. buou, fr. bo .'uf, sp. buey, pg. boi). Un
animal rumegator domestic cornut alb cenusid
(mai rar negru, caratnizid sad breaz) care se
intrebuinteazA la tras caru, plugu si alte
greutati care trebuie duse mai Meet. Fig.
(pin aluz. la lncetineala boului fatA de vioi-
ciunea calului). Om foarte prod. Boa noplif,
un gindac mare cafenid care zboarA noaptea,
ceva mai mic de cit caradasca. Bou tut
Dumnezed, buburuzA. A nu-ti fi boil acasa,
a ti se fi Inecat corAbiile, a fi mai trist de
ell esti de obicei. A-ti pane boil in plug cu
cineva, a lucra In tovArAsie cu el, a avea a
face cu el, si deci a avea ocaziune de ceartA.
A trage pe cineva ca cu boil, a-I duce cu
mare ce la in lucru care nu-I place. De-a
bou (rar), in brinci, In patru labe : a cddea
de-a bou. V. taur, vacs, vile,.
boiler si boar m. (d. bed sad lat.
boarius, de boa). PAzitor de boi V. haida4.
boulea (ea :Mt) adv. Mont. Fam. A
cadea de-a'n boulea, a cadea de-a bou, in
brinci. V. berbeleacu.
boulean (,vest) si bourean (est) m.,
p1. eni (d. bou cu sufixu -lean, ca In cam-
lean, car mic [Maram.), si infl. de boar).
Fam. Boa mic, bod drAgAlas.
BOU
- 191 -
bour m. (lat. bdbalus, bivol, de unde s'a
flicut * bualu, buaru, apol budr, buor,
boor $i bor, iar azi boor, ca nour $1 nor din
ndbilum. V. bivol). 1) Un fel de boa sal-
batic (bos urus) care trAia In mare numAr
pin codrii din centru Europe; si pin Moldova.
Ultimu a Post omorit la 1627 in Polonia.
Romanii, dupA Germani, tl numeaa urus, iar
Cezar (B. G. VI, 28) zice cA pe timpu lut
&all multi bouri In codru care se tntindea
din Bavaria pia to Dacia (liercynta silva).
Adese-ori a Post conhindat cu zimbru (care
traia si el pe la noi). Marca Moldovei si a
Mecklemburgului era un cap de boor. 2.
Danga (pe care era gravat un cap de bour)
cu care se Insemnati vitele, criminalii, sttlpii
$i copacii de hotar. 3. Copac lAsat ca semn
de hotar Mtn) padure. 4. Bir pe vin (pin
tnsemnarea butoaielor cu dangaira cu capu
de bour). 5. Trans. (bor). Melc (pin aluz.
la coarne). Adj. Yacht. (Dos. Nec.). Coarne
bore, coarne curbe si marl (de ex., ca cele
de cerb).
bourean, V. boulean.
bourel m., pl. et. Bourean, boa dragAlas.
Sfredelus, o pasarica. Melc, culbec (in jocurile
copiilor).
bouresc adj. De bour, ca de hour: coarne
bourefti (P. P.), vorbind-de melt,
* bovin, -Et adj. (lat. bovines). Din
specia boului: rasa bovine,.
1) * box m., pl. c$i (d. mops). Mops
mare, buldog, tine scund, grog si supArAcios.
2) * box n., pl. uri (fr. boxe, pugilat in
Anglia, d. to box, a se pumni). Pugilat, ba-
tale cu pumnii. Un fel de armA metalicA to
care infra degetele si care serveste la lovit
ca cu pumnu.
3) * box, Coax& adj., pl. boot, boaxe
Fain. Cu fata ca de buldog : om
(d. box 1).
box, fate, boaxd.
boxaT n., pl. nri. (d. box I). Fain. Om
cu fata ca de box : ce boxal si female asta I
box& f., pl. e (engl. box. V. buso 15).
Despartitura a unui cal In grajd ori a unui
acuzat la judecatA.
* boxez v. intr. (fr. boxer). MA bat cu
boxu. V. tr. Lovesc cu boxu. V. pumnesc.
* boxer m. (fr. boxeur). Acela care boxea-
za. Mai sorest ar fi boxator saa ghiontac.
* boycott, V. boTcot.
1) boz m, pl. bolt (vsl. bogil, p1. bozi,
zea). Vecht. I
2) boz m., pl. boll (rus. boz, d. vsl. bg.
bfizei; ung. boz. V. dirmoz). On fel de soc
care are puternice proprietatl purgative si
din care se face teal de tuse (sambdcus
Aldus gi ibulum hdmile). In Munt. bozio.
bozaTesc v. intr. (d. boz 2 ?). Trans.
Buc. Mucezesc (vorbind de bauturi fer-
mentate).
bozgosine, V. bongoase.
bozgun n., pl. uri (turc. bozgun, tnfrtn-
gere). Dobr. Rar. RAzboi, turburare.
www.dacoromanica.ro
13RA
bozma f. (turc. bozma, stricare, stergere,
anulare). Munt. Rar. Poznh, renghi, sotie :
bdnui cd Ercule i-a facut bozmaila (Isp. 2,
61). Pin cArti si bosma.
bozometic $i buzumetic, -A adj. (din
* bezometic, * bezumetic, bg. bez- dmnik,
fart minte, prost. V. bosomelnic si bez-
metic). Tel. (rev. I. Crg. 5, 220). Prost, bleg.
brabete, V. vrable.
brabOT, V. priboT 2.
1) brac n., pl. art (rus. brak, germ.
brack, adicA brush "' sfArmAturA). Ciuruc,
lucru prost : acefti cat is nista braced, marfa
asta-i brew.
2) brac n. V. vraf.
3) * brac m. (fr. braque, d. vgerm. braccho,
de unde si it. bracco). Un fel de clue de
vinat cu pAru scurt si cu urechile cam blegt.
V. braTch $i Carew.
braced n., pl. ce (turc. bakrag, d. ba-
kyr, amnia ; ngr. bakrdtzi, alb. bg. bakraee).
Sud. Polomeac, cAldare de aramA cu care
femeile cars apa (purtlnd cite doCA bracace
to cobilitA): fiacdra pe fundu bracacelor.
(CL. jubilar, 1010, 206). V. cofer.
* bracat, -a adj. (lat. braatus, pur-
tAtor de bracae, un fel de pantaloni mai
largi. V. Imbrac). Galia bracatd, Galia
NarbonezA (Proventa). V. comat..
* brachez, a -ca v. tr. (fr. braquer).
Barb. indrept, atintesc : a braca tunurile,
binocl.i.
* brachial, -A adj. (lat. brachialls, d.
brdc'zium, brat). Anat. De la brat : arterd
brachiald. Fals brahial.
brachl- si brahicefal (ob:, dar nu
mai bine) -al, -A adj. (vgr. brahys, scurt,
$i cefal din a-cefal). Cu craniu scurt, adicA
aproape tot asa de lung (de la frunte la
ceafa) ell si de lat (de la 0 timpla la alta).
V. dolihocefal.
bracT n., pl. dart (germ. bratsche, d. it.
vi9la da br,fccio, vioarA de brat). Viola.
* bracteTe I., pl. et (fr. bractde, d. lat.
brdctea). Bot. Pl. Frunzisoare care acopere
florile In ainte de Inflorire sat, acelea care
sustin floarea. V. ctipula.
brad m., p1. zi (lat. brats's, un copac
perpetua verde, care, ca $i vgr. brdthv, un
fel de ienupAr, si alb. breth, art. bredhi, vine
d. ebr. bero.. sirian berot, ar. brot, chiparis,
tnrudit cu vsl. * berza, mesteacAn. Ar putea
veni fi din alb. bredhi, rom. pl. brazi, apoi
sing. brad. V. breaz). Un mare si Impu-
nAtor copac conifer rasinos perpetuu verde
care-si Malta trunchiu vertical pina la 50 de
metri si creste mai ales la munte (abies alba
sari abies pectinata). Lemnu lui : o masd de
brad. Fig. U t brad de fidcdil, un flAcAt,
tnalt, drept si robust. V. molld, pin, ea-
ting", sihla, cucuruz, rasina, tare.
bint.
* bradipepsfe f. (vgr. bradypepsla, d.
bradys, Meet, $i peps's, mistuire). Med. Di-
gestiune !mead. V. dIspepsle.
 f3RA
- i93
bradea (Olt.) pi bronchia (Trans.) m.
(cp. cu germ. brodchen, ptnipoare). Mucenic,
sfintipor (de aluat). V. bornac.
bragagerie f. (d. bragd). Locu uncle se
vinde sae se face brage.
bragagili m. (d. bragd). Care face sail
vinde brage. Fern. bragagit& sae
-gToskTeik.
brag& f., pl. brag! (rus. brriga, rut. bretha,
d. celt. brace, kiniric brag, lat brdce, un fel
de grit: alb din care se Ikea bere ; fr. brais,
vfr. bras, malt; germ. brei, terci. V. Bern. la
braga ai morky at cp. cu borhot gi ;diced).
Drojdie remash dupA ce s'a scos rachiu. Un
fel de bauture recoritoare fermentata opacA
mucilaginoasa nAhutie care se prepare fer-
bind melu cu Mine. Continutu unui pahpr
de brage : a bea o bragif, dad brae'. In
nord braha, fere pl. Braga e o beuturA
foarte gustoasA si igenica Si e consumatA
foarte mult de popor vara. Cu comerciu ei
se ocupe foarte mull Bulgaril.
bnaghin, -fi adj. (d. bragil, dupe co-
loarea vinulul lepit din acepti struguri). Se
zice despre un fel de strugurl timpurii cu
boabe marl ropiatice: struguri braghint,
poamd braghind. S. f. Vin din asemenea
struguri.
bratak, V. braga.
brahman m. (scr. brahman). Preut
brahmanic. bramin (fr. bramin).
Rar si
brahmanic, -11 adj. (d. brahman).
Relativ la brahmanizm.
brahmanizm n. (d. brahman). 0 re-
ligiune Indiana a cArei perfectionare e bu-
dizmu pi care are 150,000,000 de adept!).
DupA aceastA doctrine, Brahma, zeu suprem,
s'a Incarnat succesiv in Brahma, Vipinu pi
Siva, constituind ast-fel o trinitatate Ort-
mart°. Brahma, In prima incarnatiune, a
avut patru fit, din care au leak cele patru
caste ereditare ale Indiii: Brahmanii, Ksat-
triyas, Vaicyas si Sudras, dedesuptu cArora
Is paria sat, necuratii.
brahmin, V. brahman.
braT n., pl. art (rut. brat). Mold. Mai cu
care se IndeasA brInza In putinA (Pe alocu-
rea tot una cu brighictild).
braTca f., p1. e (d. germ. bracke. V.
brae 3). Cates de vinat (femeia bracului).
brambura, V. arababura.
bramburgurT, V. brandeburg.
branchIT gi branhiT n. pl. (vgr.
brdnhion, k1. brdnhia). Anat. Organele res-
piratorii ale peptilor, numite popular ,urechi".
V. uria.
brancTog n., p1. urf. Munt. PAmint
pietros.
brandeburg n., p1. art (fr. brande-
bourg, dupe numele provinciil germane
Brandenburg. V. brandvaht& of ban-
draburcik). Pl. GAitane cusute orizontal
pe hainA pi de ale cAror capete se prind nas-
turd numiti cAlupi", cum poarta cAlerapii
pi ro$$iorii. Si brarnborg (ca ceh. bram-
bunk). $i brandebdr (dupe fr.) la J. Bt. Dat.
uit.. 117 pi 128.
www.dacoromanica.ro
- 312A
brandvaht& I., p1. a (rus. brandvcikla,
d. germ. brandwacht al brandwache = wacht-
schrff stationar, corabie de pazA, barabaftA.
V. barabatta). Sec. 19. Corp de politie
fluvialA tnfiintat to 1835 la Galati, compus
din 25 de oameni imbarcati pe stationaru
(barabafta) Emma, care a fost vindut Ia 1847
pi Inlocuit cu trei palupe canoniere.
branhiT, V. branchiT.
branlate 1., pl. braniftt gi branifti (be.
branate, pAdure, d. vsl. braniti, a lupta, a
Impedeca, brand, luptA, za-braniti, a inter-
zice. V. branesc, baranesc, lzbra.
nese, zabran, zikbrea). Apereture,
Ware opritA de a fi Mate. PAdure nen-
late timp de 25 de ani. Loc de pepune pi de
flneate pe mopiile domnifor Moldovel, numit
brantfte domneascd (Supraveghetoru aces-
tui loc se numea cdpitan de braniste, iar a-
gentii lui brdniatert). Car de branifte, car
de rechizitiune p. cAratu finulul domnesc.
Darea braniftif, un bir tare se percepea
vara de la circiumi pi pivnite pin branip-
teri e. cositu §i strinsu ftnului domnesc. V.
curatura.
branOft 1., pl. e (fr. branche, ramurA.
V. brinca). Barb. RamurA, specialitate :
branTa cizmdriit. Rom, corect : ramurd.
brant n., pl. art (pol. brant, d. germ.
brand, aprindere, gangrene). Vechf. Gan-
grene : rana din care ft brant ad fost (tran-
stria brint la Cost. 1,337). V. obrintoala.
brant n., pl. uri (ca ai zbrant). Man!. est.
Taban la gheata.
brasier& f., pl.e (fr. brassiere, d. bras,
brat). Un fel de pieptar (cu mtnici sad RIM
mtnici) pe care-I poartA cocoanele pe supt
blush. Curelele unei ranite.
braanavit f., pl. e. Un fel de covrigi cu
sare, numiti ape dupA numele orapului Bra-
pov. Fig. Iron. Palavre, minciuni gogonate
(ca si gogost, dupA numele prejiturilor nu-
mite gogoli").
braaovean, -nea s., pl. en!. ence. Lo-
cuitor din Brapov. Negustor de ferArie, sti-
clArie Si postavuri groase. S. n. fere p1.
1/Mtn de nord (MI.), numit hategana in Me-
hedinti. Un fel de trAsurA de mode veche
acoperitA cu pele pi Intrebuintate la tele-
torii. V. radvan.
braaevenesc, -ease& adj. De Bra-
pov : Iadd braToveneascd (de lemn pi yap-
site in diferite color!).
braaoveneate adv.Ca Ia BraTov. Fig.
(d. brafoave). inpirind palavre.
braaovenie f. Negustoria braToveanu-
lul. PrAvAlia lui.
brat n., pl. a (lat. brdchtum, pop. bra-
cium, d. vgr. branion; it. braccio, pv. bratz,
fr. cat. bras, sp. brazo, pg. bravo). Mina de
Ia umer pinA la unghii. Cantitatea pe care o
pot purta bratele : un brat de lemne, Ra-
mificatiune de fluvie, de mare (numit pi
crac). Fig. Munch : a trill din bratele sale.
Putere : bratu lui Dumnezed. Vigoare : tot
18
BRA
- 194 -
cedeazd brafului ltd. A primi Cu brafele
deschise, a primi cu bucurie. A sta cu bra -
fele Incrucisate, a nu avea nimic de Mcut.
In brace, cu ajutoru bratelor: a firma un
copil in brafe. La brat sail brat Ia
brat, tinindu-te de bratu altula : ate plim-
ba cu cineva la brat. Se zice gregit gi
in brafele med, ca In spatele melt, pin con-
fuziunea f. pl. in e cu in. on n.sing. In e.
brataletit f., pl. e (it. braccialetto; fr.
bracelet). Mold. Pop. Bratarti. Si bra-
Viet& In Muni
bratot n. gi brateta f. (d. brat au su-
fixu it. -et). Pop. La brofet sail la braptd,
linindu-se unu de altu brat la brat : a to
plimba la brafet.
* bray, -it adj. (fr. brave, d. it. bravo,
care vine din tema germanica brad-, sued.
brad, lute. GrS. 1937,283). Barb. Viteaz.
braves v. tr, (fr. braver). Barb. In-
frunt, sfidez : a brava periculu.
bravo interj. de aprobare sail de admi-
ratiune (it. bravo, viteaz) : Bravo, soldati I
Waif luptat bine! $1 ironic, ca gi halal :
bravo, ndtdrdule I Pop. gi brava.
bravura f. pl. t. (fr. bravoure, d. it.
bravura). Barb. Vitejie.
brazdik f, pl. e (vsl. brazda). Ulna pe
care o lash plugu In pamint. Bucata scoasa
din Orient cu iarba pe is ai eu care se tn-
tareste o rtilicatura de pamint ca sa n'o
strice ploaia. Fig. Urme pe care uncle lu-
cruri le lase trectnd : vapora lasd o brazdd
pe apd. Pl. zbIrcituri brazdete pe care le
trage etatea pe fdfd. Poet. Mimi, ctmpii,
tars: prea mutt singe a udat brazdele
noastre.
brabanoc in. (rut. barvinok, ai berv-,
rus. barvtnok si barvendk, po'. barivinek,
d. lat. pervinca). PervincA. Si barbs.
noc (Mold.), barbInoc (Maram.) gi ber-
benoc.
brabinta, V. berbinta.
bracie si -ila, V. bracIrT.
bracinar n., p1. e (din brdcirar, d.
brdcire). Vest. Sfoara cu care se string
cloarecii. Lemnu care unegte furca carului
(In care se Imbuca furca carului). Si bir-
clnar.
bracfrT f. p1. (lat. pop. bracile. V. im-
brac). Vest. Bete, cingatoare lungs gi In-
gusta (une-ori c1f mArgele gl fluturi). Si
brecirT. Pe alocurea ai bracing', f.,
pl. i; bracila f., pl. e: se InfierbIntase de
brdcila ei, Tar acuma incdpuse la robie
(Soy. 211); bracele, f. pl.; bracier,n.,
p1. e, gi bracie, f.
bracuTesc v. tr. (d. brae). Stric, dete-
riorez : pddurl brdcuite pin pasunat. Tut.
Carat pomii de ramuri uscate.
braclet n., pl. art. Padure de brazi.
$i britdif n., pl. art.
bradIvOr m. Dim. d. brad. Cornigor (o
plants).
www.dacoromanica.ro
BRA
bradl*oara f., pl. e. Un fel de pAtur-
niche numita si gdinusd.
bradulet in. Dim. d. brad.
bradogiica 1., p1. e, ai bradoitTe
f.,
pl. of sail crate, ca foaie, lighioaie, -oi, sail
cdsoate, pl. tot aga (d. brad.Cp. cu ardmie).
Slid. Putinica (de brtoza). Dim. bra-
doichtfd.
bragar n., p1. e (d. brae). Mold. sud.
Tend.
branesc v. tr. (vsl. braniti, id. V. bit-
ranesc). Cant. Opresc, Impiedec.
branl*ter m. Agent al capitanului de
branigte. V. brani9te.
bratare (est) gi -ark (vest) f pl. art
(lat. brachiale, it. bracciale, sp. brazal, pg.
brarar. Cp. cu spinare). Ornament de metal
pretios on de alt-ceva pe care-1 poartA fe-
meile Ia brat. Inel sail verigA latA cu care
se tine ceva fix (ca coasa pe cosis).
bratea f, pl. ele. Bratare.
brat(; adv. (d. brat). Corp In corp : a to
lapta brdfis cu cineva.
brazaTe, V. brezaTe.
brazdar n., pl. e (d. brazdd). Botu cu
care plugu tale pAmintu. (El e format de
birsA la sttnga ai cormanA la dreapta).
brazdat, -gt adj. Cu brazde pe el. Fig.
Zbfrcit: fold brlizdatd.
brazdez v. tr. (d. brazdd). Trag brazde:
Fig. StrAbatc fulgerele brdzdad ceru, cord-
bille brdzdeaza marea. Las urme: suferinfa-f
brdzdase fafa. Ating, emotionez : vorba asta
i-a brdzdat inima, $1 imbrazdez (sud).
bre interj. de chemare, mirare gi admira-
tiune adresatA bArbatilor, ca gi mdf: Bre
,omule I la star, bre 1 Bre I Mare minune I
Bre / Da tnvdfat e l (ngr. bre, vre gi more.
V. mare).
breabfin m., 'pl. brebeni. V. brebenel.
breana, V. mreana.
breasla 1., pl. bresle (vsl. braltstvo, fratie,
[de unde s'a facut * brasvd, brastd, breast:If ,
de in braid, (rate; slrb. bg. rus. bratslvo. V.
barat, frate). Corporatrune, tsnaf, aso-
ciatiune de meseriagl : breasla ferarilor. Me-
aerie : calicu-si tribute breasla.
breaz, -fi adj., pl. brejt, braze (bg. breaz,
breaz, d. brieza, strb. breza, rus. bereza, vsl.
* berza, mesteacAn, a Oral scoarta e breaza.
Corespunde fonetic cu litv. &Was, germ.
birke, mesteacan, gi lat. frdxinus, frasin
[Bern. gi Meyer]. V. barz, brad). C'o pats
alba din frunte ptnA la bot : cal breaz. Fig.
Iron. Distins, ilustru : nici to nu estl mai
breaz de cit el, to-at Visit si to mai breaz
ca sd fact gurd I Prov. A ft cunoscut ca un
cal breaz, a fi foarte cunoscut. S. f. (dupA
numele satului Breaza din Prahova). Un dans
popular gl melodia lui: a dual breaza (sail
ca In Breaza I). V. baltat, caclry peag,
stranut 2 §; tIntat.
BRE
- 10 -
breb m. (vsl. bibrd, bebra, rus. bobr ;
germ. biber ; fr. bievre ; it. bevere ; lat. fiber
Si bebrus). Vechi. Castor. (Numele unei mt-
nAstiri Si unui sat In Prah.). V. biber
brebenel m., pl. ei (cp. cu brdbdnoc).
0 plantA ornamentalA cu flori asezate'n for-
ma de struguri (con;rdalis). Anemone. Ghiocel.
$i brebenea, f., p1. ele, vi breablin,
m., pl. brebeni.
brebenele(in)loc.adv.V.berbeleacu.
brec n, pl. art (fr. [d. engl.] break).
Un tel de thisura cu band sad canapele de
dus mai multi insi.
brecirT, f. pl. V. bricirT.
brecies n., pl. uri (cp. cu ung. berkes,
stufos). Trans. Vechi. Un fel de postav ar-
delenesc (forge, Negot 146). V. 91ft.
bregadir, V. brigadier.
brehaTesc, V. brehnesc.
brehAA m. Vechi. Ctne care brehAieste.
brehnace f., pl. act (d. brehnesc). Un fel
de uli. In Bz. -ace, pl. -ace si dd. In
biblia d. 1688 p1. -ace. Deci sing. -acd. Si
-ice.
brehne f. pl. (d. un sing. breahnd. Cp.
cu rus. brehned, flectireala). Mold. Rar. Un
monstru de pAdure.
brehnesc v. intr. (vsl. brehati, breh-
nonti, rus. brehdt(, a latra, a h&mAi). Est.
Rar. HAmaiesc pufin (o data sad de ctteva
ori). Groh/hese speriat. Tusesc. V. tr. Trans.
Impung cu vorba. La Cant. brehaTesc,
HAmAlesc. V. chefnesc, blehaTesc.
brehuT, -6Te adj. V. abrehud.
breT m, pl. tot asa (cp. cu vgr. brcron,
muschi, de unde Si bg. brei, id. V. brlonie,
embrion). 0 plantA. V. mercurialik.
breian n., pl. e (fr. brelan, vfr. brelenc,
d. germ. bretlenc, sclnduricA). Reunirea a trei
cfirli de joc de aceiasi valoare. Serie de carp
de joc.
breldc n., pl. oacesaa uri (RR breloque,
f.). Bijuterie mai micA purtajA attrnata, mar-
jiw, mart.
brenclaq, V. brado,.
breschie, V. bl9chie.
bresifis, -A s. (d. breasld). Cel ce face
parte dinteo breast!) V. isnal.
bretela f., pl. e (fr. bretelle. V. be-
telie). Pl. Cozondroace, patesti, curea sad
fAsie care trece pe dupa umAr susjine
pantalonii. (Bretele poartA de ordmar copii
Si oamenii grasi. Taranii poartA curea sail
brtfi).
r bretdn, -A s. si adi. Din sail ca din
Bretania. S. n., pl. cane. Forma parului tAiat
scurt Si Mat pe frunte, cum purtail femeile
pe la 1880.
brevet n., pl. e (fr. brevet, d. bref, seri-
soare). Certificat, dip:orral, mai ales la mi-
litari. Brevet de inventiune, patenta, diplomti
pe care guvernu o libereazA autorului tine!
www.dacoromanica.ro
BRI
inventiuni or! descoperirl ca sA-I asigure
proprietatea vi exploatarea el excluziva pe
un anumit numAr de ani.
brevetez v. tr. (fr. breveter). Acord un
brevet cuiva (unui inventator). Recunosc
pintr'un brevet : a breveta o nzasind. Fac sA
mi se recunoascA c'am inventat et; : mi-am
brevetat marina.
breviar (lat. breviarium, d. brevis,
scurt). Carte de oficifi p. preuttl. Oflciu In-
susi. Fig. LecturA obisnuittl : Oratid e bre-
viaru literatilor. Mai rar brevierlil
brezaTe f., pl. al (d. breaz). Munt. Un
personagifi ridicul de marime supranaturalA
la CrAciun Si Anu Nod. (Consist& dintr'un
om Imbracat to mai matte color! Si care are
an cap de mot de barzA s. a. In Mold.sud
baba-turca, in nord capra, odinioarA gea-
plata). Fig. Iron. Femeie tmpopojonata.
In blunt. la munte si britsaTe. V. papa-
rude.
bric n, pl. urt ((r. brik, engl. brig). Un
fel de bastiment de rAzboi cu doCIA catarguri.
briceag n., pl. ege (turc. byeak, cujlt de
masa, intl. de brief, de unde $i bg. brieak,
bricelig ; vstrb. bleak, cujit ; ung. bicsak de
unde si pot biczak, briceag. V. bi9chle).
Sud. Cujitas de buzunar de ascujit creioa-
nele s. a. In est cutitas.
bricelat, V. vergelat.
brlchOt n., pl. e, si brichetii f., p1. e
(fr. briquette, dim. d. brique, cArAmida).
CArbune de pAmint orI turbA presata ca o
carAmigioarA si care se tntrebuinjeaza ca
combustibil.
bricT n., pl. ce (vsl. bg. brief). Cujit de
ras barbs Si mustatile. Acest culit tale ca
briciu, tale foarte bine.
brigade f., pl. e Si dzl (fr. brigade, d.
it. brigata, ceatA. V. brigand). DouA re-
gimente reunite supt comandamentu unui
general. Escilada de gardisti on de jandarmi
supt ordinu until set
brigadier m. (fr. brigadier). Caporal
de artilerie on de cavalerie ptna la 1916.
$e( de brigadA In jandarmerie. Ofijer Intre
colonel Si general in Spania. Fam. General
care comandA o brigadA on colonel care are
acest rol Si poartA ca insignA un soare" de
general. Brigaoier silvic, agent silvic In uni-
forms. La N. Cost. bregadir.
brigand sail brigant m. (fr. brigand.
it. brigante, d. brigare, a merge In ceatA),
'Mar armat (de codru).
brigandej n pl. e. (fr. brigandage):
TIlharie de codru. Fig. Concusiune, jaf
administratiunea lul n'a Post de clt un
brigandaj.
brigantin n., pl. e. (fr. brigantin, d. it.
brigantino, dim. d. brigante, brigant). Mar.
CorAbioarA c'un catarg ori. cu doUA ¢i c'o
singurA punte.
brigantinit I. p1. e. (fn. brigantine).
Mar. Vela (ptnza) de jos de la pupa. Un fel
de brigantin de pe Mediterana.
 BRf
- 196 -
brighecT m., p1. tot asa (cp. cu Berhed
gi Bribed, un sat In judetu Tutova, gi cu
gregheci de orig. slava). Mold. Sturz negru
cu puncte albe
brIghlatO, V. ferchetea.
brIjoala, V. pIrjoalii.
* brilant n., pl. e (fr. brillant, d. briller,
a straluci ). Diamant Mat to fete. Fals
briliarzt. Pop. berlant (turc. berlanti gi
pyrlanta, d. it. brillante).
* brilantin, -et adj. (d. brilant, dupe
adamantin). Barb. Rar. Stralucitor.
* brilantina f., pl. e (fr. brillantirz). Un
fel de praf ori de unsoare de curatat meta-
tele. Un fel de cozmetic de par (compus din
ulei, ricin, glicerina gi spirt). Fals bri-
liantIna.
* brio n. indecl. (it. brio, de orig, celt.).
Caldura, foc, vioiciune In arta: a curtc4 cu
brio, ce brio'!
* brIonle f. (vgr. bryonla, d. (wk. o, rasar,
Inverzesc, abund.V. bre'D. Bot. 0 plant&
agatatoare. V. mutettoare.
brisca f., p1. fie, sti gi sce, set (rut.
rus. bg. brieka, p01. bryczka, d. germ. bi-
rutsche, care vine d. it. bircccio, barorcio,
cu doda mate"). Mold. si (mai ales) Munt.
TrAsurica (cu 2 sail cu 4 roate), nadiganca.
cabriolets.
brIglet f., pl. e (rude cu ceh. brdlo gi'
germ. bridle, id.). Olt. Vatala.
brInet f., pf. e (d. brill, ca frind d. frit!).
Btrcegi. Mare, poteca pin prejuru jinni
munte.
1) brine& f., pl. i (lat. pop. branca, labia
it. branca, lab& ramura; fr. branche). Vechi. brinzarie f. Mare cantitate de brinza.
1) Palma : tsl razimd capul in brined (Del.). Pravalie de brinza.
Azi 2) Impingere violenta cu mtnile : i-a dot
o brined in cat a cdzut. Fig. A da brinci,
a imbrinci, a impinge, a inima-i
dddea brinci sd piece. In In brincT sail pe
brinci, in patru labe, sprijinindu-te in
mini gen picioare: a critclea in brinci; a te
tint in brinci (Pop. §i un brinci, pl. inuzitat
art: i-a fdcut un brinci sd piece). 3) Vechi
(Dos. g. a.). Gheara de fen de torturat
oamenii.
2) brInca f., p1. 1 (vgr. brdghos, pron.
broinhos, raceala, brinca porceasca, de unde
gi alb. brdngd. D. rom. vine strb. Banat
brnka, orbalt). Erizipel, orbalt. (De boala
asta sufere gi vitele, care se unfla la git gi
la cap, afara de bivoli).
brincesc, V. Imbrincesc.
brIncis.adv. Rar. Pe brinci, In brinci
a merge brincis.
brinculita f., pl. e (brine-al). Est. Fam.
A minca cu brinculita, a mince cu mina,.
nu cu furculita.
1) brinctita f., pl. e (d. brined 1). Frunza
voinicului, o planta crucifera cu flori mica
galbene (sisymbrium officinale).
2) brinctita f., pl. e (aComodat din germ.
brunnenkresse). Mai§ de beta (nasturtium
officinale).
www.dacoromanica.ro
13R0
brindtiset (est) gl use (vest) f., pl. i (rut.
brendzigka,rus. bruncl,glca, sirb. brnduga, bg.
brendugki,-citigka).Numele mai multor plante
bulboase : 1. una iridee (crocus reticulatus),
al caret bulb se maninca; 2. alta liliacee ye-
ninoasa gi intrebuintata de poppr la co-
lorat (cdlchicum autumnale) ; 3. alta numita
mai des ghiocel (galanthus nivalis). V. a-
lunele, baraboT gi orasnIta.
brInlsor n., pl. oare (d. briii, pl brine).
Birnef, cingatoare suptire.
brint, V. Brant.
brInzar m. Cel ce face sail vinde brinza.
brinza f., p1. inuz. e (met. din lat. za-
berna, din care pe de o parte, s'a facut
zagirnel, torba de pus brinza la scurs, tar
pe de alta * zbirnd, apoi brinza, de unde
gi ung. bryndza, slovac gi rut. bryndza, pol.
brendza. Tot asa: rus. dial. paner, brinza,
lit. baiter"; lat. mdnt(ca, desag, sp. manteca,
unt ; rom. ghiveci, oala gi un fel de mtn-
care", sail cclnard care la inceput insemna
,,teava", apoi firu Infasurat pe aceasta teava".
Cp. gi cu sfarog gi sifon. 0 substanta alba
consistenta care se scoate din lapte (Cind
lagi laptele crud dotia zile Intro oala, se
formeaza la suprafata smintina. Dupa ce lei
smintina cu lingura gi ajungi la zer, put
oala sa se'ncalzeazcA linga foc, dar nu sd
fearba. Mt-fel, brinza se Intaregte. Luind
oala gi rasturnind-o inter, pima, zeru se
scurge, gi ramine brinza curate). Fig. Iron.
A nu face brinzd intro afacere, a nu reugi.
A strica brinza cu cineva, a te certa, a rupe
relatiunile cu el. Nu e nici o brinzd de
cape lui (ori de el), nu valoreaza nimic. V.
; cas, urda, telemea.
brInzesc v. tr. Prefac in ban* coras
a brinzl laptele V. refl. Laptele
lesc, stric :
s'a brinzit de caldurd. V. imbrinzesc.
brinzeturl n. pl. Feluri sao mincari de
brinza.
brinzoalca f., pl. e. PlAcinta Muth din
afuat gi umpluta.cu brtnza V. pirosca.
bria n. pl. briie, briar! 0 brine ca frlil.
(vsl. briinia, chiurasa. V. birnet). Cingatoare
de pima lath gi Ir/Mita. de mai multe or!
in prejuru corpului : i-a crescut barba pind
la brill, apa le venea p:nd la brill. Un fel
de dans gi o melodie taraneasca. Duna in
prejuru unei case oa unei coloane. Ori-ce
dunga In general: briie de lumind. Munt.
Podina la stog, baza claii de jos pina unde
tncepe conu. V. chimir.
briulet n., pl. e Briii mic. Brie (ctntecu
gi jocu).
broajba, V. brojbet.
broasca, (oa dift.) f., pl. ste (lat.
* brosca, mlat bruscus = rubeta, un fel de
broasca, de unde gi alb. bregka, broasca
testoasa, rude cu vgr. bdtrahos; ngr. Ed.
rom.) brciska; vfr. bruesche, germ. frosch,
broasca. V. brotac). Un batracian care
traiegte de obicei to bald gi mlagtini. Ficus

BRO
Mecanizmu cu care se !mute usa $i In care
intra cheia (V. iacat). Olt. Rindea. Chist,
tumoare, bolfa, modlIca, unflatura pe supt
pale sail Inauntru trupului (V. jabs). A le
face broascd, a to pitula ca broasca. Broascd
riloasd, un fel de broasca care -$i cloceste
oaale pe spinare $i pare a fi rlioasa (bate
cinereus). Broascd tesioasd (sail cu troacd),
un fel de broasca mai mare (chear mai mare
de un metru) at caret corp e aparat de un
test, troaca on carapace (testddo).
broatec, V. brotac.
brobinta f., pl. e (din brobaand $1 bo-
bild). Broboana.
broboada sl (Olt. Muth. vest) pro-
boada i pobroada L, p1. e (bg. pod-
bradka $i -dia, d. pod, pe dedesupt, $i
brada, barbs. V. imbrobodesc, zabra-
nic). Vest. Berta, tnvalitoare mai groasa cu
care femeile 1$1 acopere capu. V. marama,
testemel, tulpan.
broboana §i borboana (oa dift.) 1.,
p1. e (run cu boabd, bobitd, ca cocolesc
fata de corolesc, $i cu bg. be bonka, brdbotzka,
barbonka $i dial. brobonko, id. ; rut. bull -
bdnka, be$ica de apa.). V. boblrnac
Bobita, grauncior : acest geam nu a neted
ci are broboane. Bubulita. Picatura, bobita :
broboane de stidoare pe frunte. Trans.
Agri$6. $i burboana §i brobinta. V.
zdrobonet.
brobonea §i -nica 1., pl. ele. Vest.
Broboana, mica, bobita. Si borbonea
i -nicer. In est burbunica.
* brobonez v. tr. (d. brobaand). Acoper
en broboane : o sudoare rece ii brobond
fruntea. V. refl. Fruniea i se brobonase de
sudoare. Si lmbr -. V. bobo*ez i bu.
bu ruzez.
* brocat, -A adj. (it. broccato, fr. bro-
cart). Brodat cu matasa, cu our sail cu argint:
rochie, pinzd brocatd. Brocat s. n., pl. art.
Stofa brocata, frenghie, serasir, zarpa, $ah-
mara on cutnie $i -art i and (dupa fr ,
* brocatel n., p1. uri (it. broccatello .
Stofa care imiteaza brocatu. Mannora mu -
ticolora.
brocT m. (At. broil, roiba, d. vsl. bratt,
purpura). Roiba, o plants. S. n. V,chi. (Ica
rosie.
brod n., pl. art (vsl. brodd,sirb. bg. his.
brod, vad. V. brodlna, brodesc). Trans
Vad. Bac.
brocliir $i bru- m. Vecht. Podar, acela
care mina un bac.
brodeala f., pl. elf. Actiunea de a o sari
de a se brodi.
* broderie f. (fr. broderie). Lucru bro-
dat. Fig. Inflorituri adaugate unei povestiri.
Note adaugate In cIntec ca sa placa mai mult.
brodesc v. tr. (vsl. broditi, a merge pin
apa, pin vad, d. brodd, vad ; sirb. a naviga",
rut. a merge pin apa, a umbla In bobote" .
rus. na- broditi, a brodi. V. brad. Cp. cu
gds2sc). Potrivesc, nemeresc : azi am bro-
dit-o bine venind pe act. V. refl. M'am bro-
dit fi ell la prtnzu tor, rdd s'a brodit lucru
azi 1 V. zgodesc.
www.dacoromanica.ro
197
BRO
* brodez v. tr. (fr. broder, lid. border,
a garnisi pe margini). Fac pe o stofa de-
semne to relief cu acu sail cu razbolu. Fig.
Amplific, Infloresc : a broda o islorie. In
Trans. chindisesc.
bredina $i bra- f., pl e $i (nsl. bred-
nina, strb. brodarina, taxa de trecut cu bacu.
V. brod). Vechi, azi Trans. Vad. Bac.
Taxa de trecut cu bacu. Bro- la Ant. P.
brejba 1., pl. e (Orb. broskva, guile, d.
it. brasca, lat. brdssica, varza). Munt. vest.
Nap. 5i broajba, tar In Olt. brozbil.
* brom n. (vgr. brOmos, putoare). Chim,
Un corp simply ro$ cafeniu, puturos, tnte-
pator $i sofocant, cu gust acru $1 arzator,
foarte veninos. E mono-, tri-, penta- epta-
valent, cu densitatea de 3,18 la Oo, cu greu-
tatea atomics de 80. Ferbe la 630 $1 se so-
lidifica la 24o,5 prefacIndu-se In lamele ce-
nusii. A Post descoperit la 1826 de Francezu
Balard to mla$tinile skate.
bromuri f., pi. 1. Chim. Combinatiune
de brom cu un corp simplu.
* bronchial gi bronchia .4 adj. (d.
vInd bronchicd.
bronchi'). De la bronchi' :
$i bronh-.
* bronchia si bronhie f. (vgr. p1. brdn-
hia, dim. d. brenhos, gttlej). Anat. Fie-care
din cele doila conducte pin care infra aeru'n
plamlni.
* bronchita $i Alit& 1., pl. e (d. bron-
chia Med. Inflamatiunea bronchiilor. Fats
bron- (dupa fr.).
* broncotomie f. (d. bronchi( si - toinie
din ana-tomie). Chin. Inciziune In caile res-
piratorii). $1 bronho-.
* bronz n., pl. art (fr. bronze, d. it. bron-
zo, care vine d. pers. biring, amnia. Cp. $i
cu vgr. bronteton, mains de imitat tunetu
la teatru). Un aliaj galben compus din ani-
ma, cositor $i zinc. Object de bronz (meda-
lie, statueta $. a.) Poet. Tun: bronzu fund.
* bronzarie f. (d. bronz; fr. bronzerie).
Arta de a lucre bronzu. Fabnca sail pravalie
de lucrurl de bronz.
* bronzat, -a adj. (fr. bronze). Fig. De
,. coloarea bronzului, aramia : laid bronzatd.
* bronzez v. tr. (fr. bronzer). Acoper cu
o coloare ca de brInz oxidat. Fig. Pirlesc :
soarele bronzeazd farm
broscar m. Iron. Italian, adica mina-
tor de brolqte", ceia ce Romanului II pare
foarte straniu.
broscandsc §i -aresc, V. broetesc.
broscarie f. Mare multime de broa$te.
Locu unde-s multe broaste.
broscarlta 1,, p1. e (d. broascd). 0 alga
(potamogeton natans).
brosc6T m., p1. tot asa. Broasca mare.
Fig. Fain. Copil mic : and broscolule 1 V.
borboloc.
brosciita f., p1. e. Dim. d. broascd.
I3R0
- 198
brostitc, V. brotac.
brO10. f., p1. e (fr. broche). Bijuterie
pe care femcile si-o pun la gtt pin ajutoru
unui ac. In est brae, n., p1, uri (rus.
brat).
broeez v. tr. (fr. brother). Cos Toile
unei carti: carte brosatd, dar nu scortitd.
brovtesc, -eascil. adj. De saa ca de
broascA: ochi brostestt Lind brofteasca,
o algA.Pam. si broscanesc §i -firesce
neamu broscdnesc.
brosteste adv. Ca broasca: a inota
brosteste.
brostira 1., pl. i (fr. brochure). Carte
mica brosati, cArticicA. V. filada.
brotac ai broatec m. (ion. brdtahos,
at. batrahos, broasca, de unde si alb. brd-
10k. V.broasca ai batraclan). 0 bros-
cutA verde care trAieste pin ctmpuri 5i gra-
dint si care dna chid e timpu a ploaie
(hyla (viridis on arboreal). $1 brota-
col, pl. et (Mold. Munt.), burette (Mold.,
dupA buril)si brostac (Bz.). V. reicanel.
broticid, -le adj. (d. broatec). Verde ca
brotacu, verde galbui mazdre cu Toile md-
runte si broticii. (Hogan, VR. 1910, 8, 225).
$i burilitIcld (est).
brdzba, V. brojba.
bru sau br, interj. care aratA tremura-
tura de frig sail de fricA. V. bruh.
bruceala f., pl. ell Actiunea de a
bruci : o bruceala cu parmacu (Neam. Rom.
Lit. 5, 564.
bruceisc v. tr. Lovesc c'un par se; c'un
drug ca sA ratline o gaudi In care sa arunc
siimln(a. V. pltonog.
brucitera L, pl. I. BOrtA Malta bru-
cind : boabe zvirlite in urma brucilurii
(Neam. Rom. Lit. V, 564).
brucfna f., pl. e. Stricninfi In care dolla
molecule de idrogen Is Inlocuite pin dociA
grupuri cu un atom de oxigen, unu de car-
bune trei de idrogen.
brudar, V. brodar.
brudatic, V. brud16.
brudlesc, -clinsca adj. De bruditi,
copilaresc. Adv. brudieste, copilareste,
prosteste.
bradina, V. eroding'.
bredin, -le adj. (cp. cu rut. brudli, mur-
dar). Mold. Trans. NevrIstnic, minor. Sim plu,
naiv, lid. $i brudiv (Dos.) §i bruda-
tIc. La Negr. bradnic.
bruit n., pl. art (Cp. cu prafturd). Prima
tencuialA nenetezita aruncati pe zid.
bruftuTala f., pl. felt. Actiunea de a
bruftui. Bruit, tenculala saa lut moale de
lipit paretii sau pavimentu : lipise cu bruf-
tuiald pe jos (VR. 11, 1911, 254). Fig.
Bruscare, trIntealil. V. murifala.
www.dacoromanica.ro
- BRU
bruftuTesc v. tr. (d. bruft. V. pirsnesc).
Acoper cu bruit. Fig. Bruschez cu vorba sau
gi cu ghiontu.
bruh, interj. care arata sensatiunea fio-
mita de frig (Em.). V. bru.
brullnc, V. burlinc.
brume!, -a adj, (lat. brumalis). Din
anotimpu brumei, de lama.
brumar m. (d. brumd. Vechi. Rar. Nu-
mete popular al lui Novembre. A doaa tuna.
a calendarului republican francez (d. 23 Oc-
tobre pinii la 21 Novembre).
brumat, -a adj. (d. brumd). Cu brumd
(acoperit cu un praf albicios natural), bru-
marl(' : prune brumate.
brume f., pl.e (lat. bruma, lama, contras
din brIvima, din brevlssima Mies], cea
mai scurta [zi], apoi si ,bruma ", dupa pruina,
bruma ; it. pv. sp. pg. bruma, fr. brume).
hoaa Inghetata (care acopere natura ca o
halve aloa gi suptire). Un fel de praf albicios
care acopere unele poame (prunele, stru-
gurii). Abur depus pe lucrurile netede 5i
reci clnd suili pe ele. Fig. Iron. Spoiala,
pospai, mai nimic : o brumd de invdtatura.
brumarel m., pl. ef (d. brumar). Vecht.
Rar. Novembre.
brumardle f. pl. (d. brumd. Sing. -ed
sail -Ica nu e uzitat, ca si zorele). 0 plants
ornamentals originarA din America de Nord
(phlox paniculata).
brurnarin, -ie adj. (d. brumd). Cu bruma
(acoperit cu un praf albicios natural): stru-
gun, prune, mure brumdrii. Ca bruma (ea
mita Inghetata), cenusia deschis : cdcluld
brumdne. In nord brumarin.
brumes v. intr. (d. brumd). Uzitat la
pers. III: brumeazd, cede bruma: a brumat
asta-noapte. V. tr. Acoper cu bruma : florae
s'ad cd le-a brumat. $i truer.
(ca v. tr.).
brum6s, -clash* adj. (d. brumd). Cu
bruma : timp brumos.
brun, -a adj. (fr. brun, it. bruno, d.
vgerm. bran, ngerm. braun). Cafenia Wind
to negru. Cu ochii brunt (cAprii sae negri),
oaches. Subst. Om oaches.
brunet n., pl. art (germ. brunelle, d.
fr. prunelle). Un fel de pinzA neagra mat&
de coloarea prunei sau neagrA de linA din
care se Mead ghete batrtnesti mai scumpe.
V. 9alon.
brunet, -eta adj. (fr. brunet, dim. d.
bran). Oaches.
brus m (strb. bg, rut. poi. ceh. bras,
cute. V. brus). Ban. Cute.
brusc, -a adj., pl. sti, ate (fr. brusque,
d. it. brusco). Prompt, subit: atac brusc. Via,
rapede : maniere bruste. Aspru, mojicesc :
ton brusc. Adv. Cu bruscheta, rAstit: a its-
punde brusc.
bruscheta f., pl. e $i f (it, bnischezza).
Actiune sat) vorbA brunt
BRU
199 -
bruschez, -a -ca v. tr. (fr. brusquer).
Raspund lash( brusc, ofensez pin bruscheta.
brusnat, V. busnat.
brustan, V. brustur.
brOstur si brusture m. (got. gep. *burst,
tep, ghimpe, dim. burstilo, de unde s'a
facut brustilo, apol brusture;vgerm. burstia,
tep, de unde fr. brosse, tufa, peric ; ngerm.
borste, anglosaxon byrst, brystl, tep par
de pore; engl. bristle, tep, par de pore,
bur [din burz burial, tepos, zbIrlit.
V. bursuc. Cp. cu fluture, strugure, vie-
Sure). Lipan, o buruianA din familia compu-
selor (scai), cu frunze marl cit niste palarit
(lappa eau arctium). Brustur dulce, cap-
talan. Brusturu oil, 0 laptuca veninoasa
cu frumoase Hort galbene, numita si brustan
(cp. cu strb. brstan, ledera) si clocociov
(buphtalmum cordifolium sat) telekia spe-
ciosa).
brus m. (d. brag, pl. tut bras). Trans.
Bulgare (de pamtnt, de sare). Bot (de brinza
s. a.) on codru de mamaliga.
brusesc v. tr. Trans. Bulgaresc, born-
bardez cu brusi.
brtistIn n., Pl. e (poi. bursztyn, rut.
bur§tyn, d. germ. de jos bornsten, germ. de
sus bernstein). Dos. Chihlimbar.
1) brut n., pl. art (sas. brut, germ. brot,
pine, de unde Si vsl. brotd). Mont. yacht.
Pine neagra, mai ales soldateasca. V. pita.
2) * brut, -a adj. (fr. brut, d. lat. brutus,
greol, stupid). Care nu e format, necioplit,
grosolan : om brat. Cum I-a produs nature,
nativ : diamant, our brut. Zandr brut, ne-
rafinat. Corp brut, inert, WA viata, ca o
peatra Produs brut, acela din care nu s'ati
scos cheltuielile, to opoz. cu net. Greutate
brute?, aceia din care nu s'a scazut darafia.
Adv. In mod brut: a socott brut.
brutal, -A adj. (fr. brutal, d. mist.
brutalis). De fiinta grosolana, de animal :
instinct brutal. Fig. Grosolan, violent, f c-
race : procedurd, forld brutald. Adv. Cu
brutalitate.
brutalitate 1. (fr. brutalite). Gtoso-
lanie, asprime. Fapta brutald.
brutalizez v. tr. (fr. brutaliser). Tratez
aspru (shear Si lovind).
brute& m. (d. brut 1). Cel ce face sail
vinde pine. Fem. -areasa, pl. ese. V.
pitar.
brute f., p1. e (fr. brute, om grosolan)
Ba b. Vita, flara, boaita, om necioplit si rad.
brutarie f. (d. brut). Vest. Localu In
care se face on se vinde pine. In est
pitarle.
buitz, V. bogaz.
bear, V. bour.
bubat n., p1. uri (d. bubd). Olt. Boala
numita varsat. Ciugulit de bubat, ciupit de
varsat.
buba f., pl. e (lat. pop. buba, de unde
si fr. bube, buba, d. vgr. bubdn, bolfa, In-
rudit cu ngr. baba, capcaun, alb. bubd, strb.
www.dacoromanica.ro
BUB
bg. baba, glndac de matasa, insect, capcaun,
rut. baba, rank, durere, bablyk, biscot, pre-
cum si cu rom. bulbuc. Cp. si cu bumbac),
Ptistula, eruptiune purulenta pe pele. Fig.
Durere, boala ura pe cel harnic e buba le-
neaului. Buba cea rea, sugel. Bube duki,
eczema, bube care le Iese copiilor mai ales
pe la gurA si pe care poporu le trateaza cu
drojdie de cafea. Vest. A bubd (adica cea
buba", scris gresit abubift, di gen. e diet
bube, adica celei bube"), abces alveolar.
bubsia, V. bobotl.
buberic m. (cp. cu ung. buborek, besi-
cuta, pin aluz. la poamele capsulare ale a-
cestei plante. Cp. si cu turc. bilbrek, rinichi).
0 plants puturoasa cu gust acru Si amar Si
care creste pin locurl umede (scrofulcirla
noddsa). Odinioara era foarte uzitata In
med. Se numeste Si franzd de buba cea
rea 5i urzicd neagrd.
bubcil n., p1. oak (d. babel). Mare buba
purulenta Si dureroasa.
bubon n., pl. oane (fr. bubon, d. vgr.
bubdn. V. baba). Adenita. Pop. ba.
bon (ngr. babanct).
bubonic, -ft adj. (fr. bubonique, d.
bubon, bubon). Med. Care se manifests pin
buboane. Ciumd bubonicd, V. ciuma.
bubuT6c m. (cp. cu babot). Tut. Biban.
bubes, -pas& adj. (d. bubd). Plin de
bube.
buboa, V. boboa.
btibuT, a -i v. intr. (d. bu-ba, zgomotu
tunetului on al tunului; rut. babnuti, a
bate toba; strb. bubnjati). Tun, detun: bu-
bute tunetu.
bubuitera f., pl. 1. Zgomot de tunet on
de descarcarl de tunuri, detunatura.
bubulita f., pl. a (d. bubd, ca cructulifd
d. truce. 0. rom. vine strb. bubuljica. V.
buba). Buba mica. Mai rar bubu-
soara, bubuta.
buburds, -oasa adj. Bubos (mai ales
cu bubulite).
buburez si -tit m., pl. ji; ft, ai bubu-
rtiza Si -eta 1., pl. e (cuv. reflex din rad.
bubu-, hobo-, ca si bubd, boboc a. a. V.
mamaruta). Mold. Trans. Bobita, bubu-
lila, broboana, cocolos (mugur, fruct, ca eel
de anin s. a.) : In colfurile guril rdmdse-
sera (laid buburuze de spumd (Rebr. 2, 64).
Un frumos &dace) rips aprins (cu sapte
puncte negre) care traieste pin vii si gra-
dini, numit $1 gdrgdrifd, mdriufd, boa lui
Dumnezed ai vaca Domnului (coccinella).
Sint si unit negri, mai mid, care ail 14
puncte galbene, iar altil galbeni cu puncte
negre. V. rapede.
buburuzez Si -iez(ma) v. refl. MA
acoper cu buburuji (de ex., laptele cind II
Kati si apar bobitele de unt). V. bro..
bonez.
bubusliiT m., pl. tot asa (probabil ung).
lax Colter, gogoasa de ristic,
BUB
- 200 -
bubueoara gi bublita f., pl. e. Bu-
bulija.
1) buc m., numal la p1. I). Fulgi ramasi
de la !Ina on de la clnepa duple ce a fost
trecuta pin peptenei : (oluri groase de bud
(Sadov. VR. 1911, 3, 324). 2) Sing. Col.
Pleava, de la grIne, de la samtnja de clnepa
$ . a.: pisa maim-a 0.1 vintura de buc (Crg.).
V. ctlff.
2) buc n., fare p1. (var. din buf). Nord.
Intr'un buc, Indata, imediat.
bucal, -a. adj. (fr. buccal, d. lat. bucca,
obraz. V. buca). Anat. Al gurii : cavitatea
bucald. V. oral.
bucatd f., pi. NI (d. !Inca, adica Imbu-
cata, Irnbucatura"). Fragment, parte din
ceva : o bucatd de pine. Oblect Intreg, dar
considerat ca parte din ceva : o bucata de
pinzd. Mesa, articul: aparatu se desface in
mat multe bucdti. Fragment, dintr'o opera
literara o bucatd din satirele hit Eminescu.
Opera (plesa) muzicala orl literara: o bu-
catd de muzick, de teatru. Spatiu, timp : o
bucatd de toe, de vreme. Pl. ate. Milian,
alimente preparate p. mask: bune bucate I
Cereale, produse ale plugariii. In nord
si bi-.
buca f., (lat. biicca, obraz ; it.
pl. 1 buchereala f pl. elf. Invajatura, studio
bocca, pv. sp. boca, fr. bouche, gura. V.
bucal, bucatd, imbue). Vest. Obraz.
Ceva pentru buck, ceva de Imbucat, de mtn-
care. Est $$. a. Fie-care din cele doCia parji
ale sezutului.
bucaiat, -a adj. (d. buck. D. Tom. vine
bg. buhalat, mojat). Grasulitl, cu obrajii
marl : an copil bucdlat. V. boghet.
bucalaU, -ale adj., p1. m. si f, di (var.
din bucillat). Bucalat, Cu Una multa (vor-
bind de oi) : Miorifd late, late, bucklale
(P. P.). V. HO, !Efel.
bucater m. (d. bucate). Acela care face
bucate. In nord si bi-.
bucatareasa f., pl. ese, ;1 In Mold. si
-lift f., pl. e (d. bucdtar). Femeie care face
bucate. In nord si bi-.
bucatarie f. Camera In care se prepare
bucatele. nord si bi-.
In
bucattirik f., pl. i (d. bufd). Olt. lmbu-
Murk galatuc, Inghijitura (NPI. Ceaur, 44).
A face bucdturt, a face bucati (taind, ru-
pind).
buclitel m., pl. et. (d. bucatd). 0 plants
graminee care creste pin flneje (agrostis
canina).
kucatesc v. tr. Fac bucaji, fragmentez.
In nord si bi-.
bucatica f., p1. ele (dim. d. bucald).
Bucata mica. Fig. Iron. Bunk bucatica, bun
tactm, buns pramatie: acest bdtat e o bunk
bucdticd. Bucdticd rapid, leit, aidoma : acest
bdtat e buciffica rapid tatd-su. Pl. Lucrurl
bune (de mtncare). In nord si bi-.
buccea, V. boccea.
bucc111, V. bocclil.
www.dacoromanica.ro
BI:JC
bucea f., p1. ele (dim. d. bumf, nu d.
lat buccella. dim. d. bucca, gunk). Tub de
fer care captuseste butucu roatei pin Auntru
ca sa nu se roadk de frecatura. Gura
sfesnicului. Ckciulk de metal care se pune
la virtu creionului ca O. nu se rupa In bu-
zunar.
buceltita f., p1. e. (d. bucea). Mold.
Bucea mica, mai ales vorbind de caciula
creionnlui.
ticen, V. buclum.
!Ache 1. (vsl. buky, &dal, fag, litera B,
d. got. bOka, litera, germ. buck, carte, buche,
fag. De aicl si Bucovina, Jaget"). Vechi. Azt
fam. sad iron. Litera B drama. Weil, slova
(mal ales chirilick). A InvAja buchea corgi',
a Inv* (o lectiune) cuvtnt cu cuvtnt. A fi
buche, a fi bucher, ignorant, prost.
bucher tn. (d. buche). Care Invaja sa
citeasck. Fig. Care stie Area pujin din cela
ce ar trebui sa stie. Care Invaja pe de rost
buchea carjii fkrk at priceapa Injelesu. Care
(ca profesor) se tine de buchea cartii (cerInd
elevulul st -I spuie lectiunea cuvtnt cu cu-
vtnt) sail (ca judecktor, avocat s. a.) se fine
servil de textu legit, pareatca.Fem. buche -
rita, pl. e.
de bucher.
1) bucheresc, -easca adj. De bucher,
de ignorant : earjr bizcherestt.
2) bucheresc v. tr. 0 intr. (d. bucher.
V. buchlsesc). Invaj on lucrez ca bu-
cheru : a bucheri o biatd lectiune.
bucheroste adv. Ca buchenu: a spume
lectiunea buchereste.
buchet n., p1. e (fr. bouquet, var nor -
mandt din bosquet. V. boschet). Manuchi
de flori legate la un loc, chitk. Fig. Aroma
a vinulul.
buchetiera f., pl. e (fr. bouquetiere).
VInzatoare (ambulantk) de buchete, flora-
reasa.
bucfar, V. bucvar.
buchinet n., pl. e (Nan din bogline( 91
bocknef). Est. Bucata : un buchinet de pine.
buchinist m. (fr, bouquinisle, d. boa -
gain, carte veche, d. ol. boeckin, carticica)
Barb. Anticar, care cumpara i vinde cart'
vechi Verbu a buchlnl dupe fr. bou-
gainer, a tot umbla cu canile cu Int. de
a bucheri" nu exists pe nom.
buchlseala f., p1. elL .Farn. Actiunea
de a buchisi.
buchlsesc v. tr. (d. buche, pin abuz la
greutatea cu care se InvMa alfabetu cirilic.
V. bucheresc 2). Fain. Fac un lucru mic
chinuindu -mk mult : buchisea cent acolo.
Bosolesc, chisolesc, pisagesc, bat indesat:
/-aa buchisit cu pumnit an nord buchisez).
V. refl. Mt bosIncesc, ma chinuiesc mult la
un lucru mic : is nu to mat buchisi mind
acolo I V. pumnesc.
bucln, V. buclum 1.
 201
BUC
* buclnatdr, -oare adj. pi a. (lat. bu-
cinator, buciumator). Anat. Se zice despre
tin mupchi al Mellor.
bucini* m. (d. buclum. D. rom. vine bg.
bizeini. V. pi dudale). Un fel de eucuta
neveninoasa pe ale card vlastare tinere le
ntanlnca oamenii to nordu Europei (archan-
gelica officinalis). Un fel de cucuta foarte
veninoasA care crepte to apt (cicata virosa).
bucTiic, V. buncTuc.
1) bacTum n., pl. e (lat. bdcina, probabil
din * bovicina, d. bos, boa, si cdnere, a
cInta. V. zbucTum). Mare trimbita (de
peste doi metri) facuta din doage suptiri
legate cu coaja de tei on de alt-ceva (azi
facuta pi din tinichea), intrebuintatA la dat
semnale la munte, iar in vechime pi la razboi.
S. m. Vechi. Trunchi, butuc, tulpinA: buciumu
vifel. Vechi bacin, bucTun *1 buchn.
Azi In Maram. bucin, In Ml. ',dean. In
Trans. pi talnic.
2) buclum, a -á v. intr. (lat. bacino,
-are). Sun din buclum. V. tr. Chem suntnd
din bucium : la buciuma-11 Fig. Trimbitez,
rAspindese In lume : a buciuma o veste.
Si -ez. Vechi bticin, blicTun *i bd-
cim. Azi In Maram. bucin, In MI. becen.
bucTurnit* m. Cel care suns din bucium.
bucTumatura f., p1.1. Sunet din bucium :
la a &eta buciumdturd.
buclarisesc v. tr. (poate met. din bg.
* buraklisam, d. burak, sfec1A, adica ma
Inropeoc ca afecla, o ofeelescu). Fam. A o
buclarisi, a o scrInti, a da cu oiptea'n gard,
a face o prostie, a Incurca o afacere.
1) bucra f. (mrom.). V. bocia.
2) * bdcla f., pl. e (fr. boucle, d. lat.
bdccula, dim. d. I1ucca, buck, obraz). Bath.
Ciuf de par ctrliontat, cirliont, zuluf.
* buclez v. tr. (fr. bonder). Barb. lucre-
tese, eIrliontez, lac Om In lormA de bucle.
buckle, V. bocluc.
bucmea f., pl. ale (turc. bakme). Munt.
Rar azi. GAitan, 5nur, piret saes panglicti pe
care se Inpira ceva sail care se coase ca
ornament la hainele taranepti. V. sarad.
bucoavna (oa dift.) f., pl. e (vsl. aza-
bukovino, de unde s'a zis Mtn azbucoavnd,
adica az, buche, numele primelor do0A
litere chirilice). Vechi. Abecedar. Azi. Iron.
Carte (hirtoaga) cu litere chirilice. V.
bucvar.
bucciT n., pl. oak (din bicoi, raugm d.
bic) $i buhaL Cp. pi cu bacon). Sud: BilA
mai mare cu care baietil izbesc bilele mai
mid pi le scot din arman, ca mada la jocu
cu petricelele. V. !eh; gToala, topuz.
* bucolic, ..à adj. (vgr. bukoliktts, d.
buicalos, pastor de boi). Pastoresc: vista
bucolicd. S. f. Poezie pastoralA. V. ecloga.
bucovinA f., pl. e (vsl. bukovina). Doc.
Faget.
bucsan m. (vulgarizm d. lat. buxus,
cimpir ?). (1n copAcel papilionacea care erepte
pin sudu Earopel si care se cultivA la not
pin grAdini (spktium Mourn).
www.dacoromanica.ro
BUD
buc*a f., p1. e (rut. brikk, poi. buksa,
d. germ. blichse, cube. V. busolar pu*ca).
Est. s. a. Bucea, tub de fer care captuoepte
pin Auntru butucu roatel ca sa nu se roada.
buc*an *I boc*an, -a adj. (probabil,
d. Boca, o localitate). Un fel de boi mol-
dovenepti osopi buni de Mud. (Vacile buc-
pane se ingrapa bine, nu WA des pi dat
lapte putin).
buc*esc *i bic*esc v. tr. (cp. cu ung.
buksi, cap gros, om greil de cap. V. 1m-
bic*esc). Est. Tixesc, umplu Indeslnd :
un tren bucsit de soldaff (Soy. 233), un
sac bucsit de ling. V. doldora, to*ca.
bucur, a -a v. tr. ( alb. bukurani, a fn-
frumuseta, bdkurd, frumos). Aduc bucurie :
va aduc o veste care va va bucura, vd voi bucu-
ra pe toff c'o veste band. V. refl. Simt bucurie:
s'a bucurat de vestea bumf. bui arat bucuria:
sd ben si set ne bucuram I MA folosesc, am,
posed (dupa fr. se rejouir): se bucurd de o
band sanatate, reputatiune. A te bucura la,
a rivni la, a te bucura sa poti ocupa (apu-
ca): nu te bucura la biata lul casufa, ci
tartd-1 datoria I Fals se bucurd de o sa-
natate zdruncinata orkasta ma bucurd (dupes
germ. das freut mien). Corect : are o sanatate
zdruncinata, o uritd reputatiune si and bucur
de asta.In Trans. pi imbucur: pe toff' i-a
imbucurat, tofu s'ad inibucurat.
bucurie 1. (alb. bukurl, frumuseta). Emo-
'lune placuta pe care o simte sufletu and
dobindepte on opera ca va dobtndi ceia ce -I
place: a fast o mare bucurie pe not cind
am vazut c'ai scdpat de moarte. Bucuria
mea (ta, lui s. a.), simt, am simtit o mare
bucurie : clad ninge, bucuria copiilor I V.
chits 2.
bucurds, -oases adj. (d. bucurie). Plin
de bucurie, voios, vesel : is bucuros de ve-
nirea ta. Cu tragere de inima : Is bucuros
sa mor pentru tart.
bucvar n., pl. e (vsl. bukvdri). Vechl.
BucoavnA. Carte bisericeasca cu litere ciri-
lice. $i bucfar, buhvar el bufar.
budac n., pl. e (sirb. briclak =trnokop).
Ban. Sapt.
budaca f., pl. e (rude cu budui). Est.
f. a. PutinA cu gura mat deschisA de cit
fundu pi In care se toarnA laptele din gA-
leti la stint pi se pastreaza zeru.
budala f. (turc. budala, tamp, d. ar. bu-
dala, pl. de la abdal, cerpitor, dervip cerpi-
tor mai mult on mai putin idiot ; bg. sirb.
budala. V. budulac). Fam. Ttmp, dobi-
toc : la o budala fi acest om I
budalsid n., pl. die (rudA cu buddi).
Est. Buduroi, putinb fAcuta dinteun trunchi
scorburos pi care servepte mat-ales la tinut
Mina.
budan 5i bunana, V. badan.
buda*ca f., p1. -aste, agr (rudA cu biz-
dui, buduror). Putinict scurtA pi groasA de
tinut brinza p. a. Fig. Iron. Femeie scurtA
Si grass.
 202
BUD
bad& f., pl. e (rus. pol. buda, ung. buda,
d. germ. bode. V. butca). Mold. Rar. CA-
sup de padurar. Barad, maghernita. Trans.
(d. ung.). Latrina. V. bujla.
budAT, V. buduT.
budesc v. tr. Munt. Fam. Pitesc, ascund :
unde-at budit foarfecele ?
* budget, V. buget.
budlc, -ft adj. (d. zeu Buda). Al lui
Buda : credinta budicd.
budiga f., pl. t, si budigaTe 1., at (var.
dig hi:Mace). Ciorj. Pasare de pradA.
budlhace f. (cp. cu blzdiganie, budu-
hal& bulihal). Nord. Blzdtganie, dihanie,
monstru.
* budincii f pl. / (fr. poudingue si pou-
ding, d. engl. pudding, V. lauding). Un fel
de prajitura compusA din orez on grin cu
lapte, zahar si °AA.
* budist, -Et s. Adept al budizmului-
Adj. Doctrina budistd.
* buclizm n. Religiunea lui Buda (din sec.
V to ainte de Hristos). Budizmu constA
mai ales in credinta ca omu, pintr'un inde-
finit gir de existente, expiaza pacatele si a-
junge la un repaus final (nirvana), adica
salvarea sufletului. care nu se mai renaTte
si nu mai expiaza. E raspIndit in India,
China, Japonia, Tibet, Turchestan s. a. $i e
profesat de vre-o 470,000,000 de oameni.
budoitr n., pl. e (fr. boudoir). Barb.
latac.
buduhala f., pl. e (cp. cu budihace). Est.
Fam. Budihace. Raceala, guturai $i aite boale.
buduhalds, .oasa adj. (d. buduhald).
Est. Fam. RAcit, gutunArit
buduT n., pl. ie (ung. bodanv, putinicii,
ruda Cu bddan, budded, butol). Mold. Trans.
Donna WA fund, trunchi sag tub larg pus
In pamInt ca sa primeascA apa unui izvor
la suprafatA. Putinica sad galeata p. diferite
lucruri. $i ',tidal*, p1. die ; bitdii0, pl.
die ; $i badiT, pl. lie. V. sulinar.
budulac, -ft adj. (d. budala). Sud. Mo-
totol, prost. Simplu, naiv. Suc. Haimana,
hoinar.
budulen, V. bodolan.
budur n., p1. e (cp cu ung. bOdor, va-
gabond). Sud. SttncA inaccesibilA pe care
halAduieste capra neagra. Nord. (b adura,
f., pl. i). Loc departat si pustiii, coclauri.
buduraT n., pl. oaie (din * budunoi, supt
inn. altor cuvinte In -roi, d. ung. btidtin,
&Way, butoias, ghizduri, Weld, teava, bo-
don, putina). Budalait Trunchi scobit tntre-
buintat ca putinA, ca ship s. a. Jgheab a-
coperit (la moara). Coy. (budurus, pl. e).
Cluban
buduslail m. (d. budusluiesc). Trans.
Haimana, vagabond.
buduslufesc v. intr. (ung. bujdosni).
Trans. Hoinaresc.
1) buf, -it adj. (it. buffo, d. buffo, buf -
niturA de 'Ont. Rud cu buf 2. Lbk. 1373).
Comic, glumet : opera &VI
www.dacoromanica.ro
BUG
2) but, interj. care aratA cAderea unui
corp grail on zgomotu unel exploziuni mai
slabe (rus. buh, pol. buch, Intrebuintate
Intocmai ca rom. RudA cu buf 1): lad o
peatrd el buf In fereastrd. V. bof, boc,
buc 2 bufnesc. V. si tumba.
bufan, -nca s. BanAtean originar din
Oltenia.
* bufant, -a adj. (fr. bouffant), Se zice
de hainele unflate : pantalont bufanli (sal-
tiufar,
vani). V. bucvar.
* bufet n.,pl. e (fr. buffet). Dulap p.
obiecte de masa. in mania reuniuni, masa
pe care-s puse vinurile, mincArile s. a. La
On, restaurant.
buflea, V. buftea.
bufnacT m., pl. tot asa. Iron. VIniltor
prost (care numai bufneste", dar nu ne-
mereste).
bufna, V. bufnita.
bufnesc $i (vechi) bufnesc v. intr.
(rut. buhnuti, a izbi, a izbucni ; rus. buh,
huiet, Wrth', a izbi, pahnutt, a se unfla ;
strb. buknuti, a izbucni ; bg. buham, a cAdea.
Cp. cu fr. bouffer, a bufni de furie, a dospi,
a fermenta, bouffir, a se unfla, a se tngrasa ;
germ. buffen, a bufni, a izbucni ; ung.
bufogni, pufogni. V. buf 2, buha, izbuc-
nese, busesc). Explodez, bubui. Cloco-
tesc cu midi bufniturf : varu bafneste. Cad
cu huiet, vorbind de lucruri grele. Pufnesc
(de ris) : copiit bufneat: dupd usd (V.
chefnesc). MA arAt nemultamit, Is Im-
bufnat, pufnesc, pocnesc (de necaz). V. refl.
MA izbesc cu zgomot (ca feresirele izbite
de vInt).
bafnet si (vechi) bahnet n., pl. e Bu-
buiturA: buhnete de pu,ti (Cant.). lzbitura
de zgomot tnfundat.
btifnlia si (rar) built& f, pl. e (d. buhnd,
buhd, bufnesc). Huhurez farA moturi o mare
pasare rapitoare nocturna. Fig. Om cu ocliii
holbati. Om tacut si mizantrop. V. boaghe,
bogza.
* bufon m. (fr. bouffon, it. buffone, d.
buffo, buf). Personagiil care te face sa rtzi,
om neserios. Adj. Glumet, comic: vorbu
bufond.
* bufonerie f. (fr. bauffonnerie). Cara -
giozllc, faptA de bufon.
butt $i buft n., pl. urt (ung. bufni, bu-
snat, bucAlat. V- buftea. Cp. cu bi- si
glaftuiesc). Nord. Chisca, stomah de pore.
Cirnat (umplut cu carne tocatA, plsat s. a.)
fAcut din acest stomah. Fig. Iron. Om gras.
($ez. 31, 112).
buftac m. (d. buft). Fam. rar. Om gras.
biiftea (ea dift.) m. fArA pl., gen. al ha
(V. butt). Fam. Iron. Om scull si gras.
in Munt, btiflea.
bugs, V. buhaY.
bugarie f. (una. bagarta). Ban. Trans.
Cutea de tncins.
BUG
- 203 -
bugAty -A adj. (d. bogat). Trans. Destul
a fabric: bugdtd foame. Adv. Bugdt de rad.
$i bogtat.
1) bugettc m., V. bungeac.
2) bugettc n., pl. uri $i ece (turc. tat.
bugak, unghi, col(, loc izolat, cum se numea
sudu Basarabiir, locuit odinioarA de Mari).
Vechi. Peninsula. Azi. ML Un dans popular.
(bugeag, pl. urf qi ege). Pustin A
trdi can bugeag, a trAi ca un salbatic, ca
Intr'un foc pustifi.
',aged, -Et adj. Est. Buhab. Bi buffet.
buget n., pl. e (fr. budget, d. engl.
budget, care vine $i el d. vfr. bougette, pun-
gutti, dim. d. bouge. V. bulz). Starea chel-
tuielilor unei tail sail administratiunf publi-
ce. Banil statului: a to indesa la buget.
bugetar, -A adj. (d. buget; fr. bud-
getaire). Relativ la buget anu bugetar En-
cepe la 1 Ianuartd.
bugetivdr, -a adj. (d. bug& $i -vor din
carnivor). Fam. Iron. Care traieste din bu-
getu statulul (ca functionari1).
bugezdsc v. tr. Fac buged : 11 bugezise
bdutura (Ret.).
bugindsc v. intr. Est. Ltngezesc, vege-
tez. V. puchlnesc.
bugle 1., p1. e (ung. boglya, sas. bagel,
claie. V. boghie). Btrsa. Capita de fin.
buh n., p1. urf (rus. buh, huiet, bufl V.
bufnesc). Mold. Fam. Veste, renume,mai
ales defavorabil: I s'a dus, i -a mers buhu
de lens ce era.
buhab, bahav, ptihab si pdhav adj.
(strb. buhav $i puhab, usor, pufos. V. buf-
nesc, puf). Est. Buhatt, gras bolnAvicios:
cu fata buhabd (VR. 1911, 8, 210). In
vest (mat rar). -db, ay.* al,
buhada f., pl. e $i dzf (ngr. bug 'da $i
bogida, legie, care vine d. tt. bucdto, le$ie,
sail d. pv. bugada, care corespunde cu fr.
bude, d. buer, a face lesie, vgerm. bukon,
ngerm. bauchen. D. ngr. vine bg. bugada).
Sud. A spdla rufek la buhadd, a le pune,
dupa spalatura, Intro putinA $i a le opAri
cu lesie (Acest obicelAcam vechi. Rutele
se albesc perfect $i pin ferbere). V. pirltld,
balls, lugzitd, obod, zolnita, lesle,
odobale.
buhaT m., p1. tot rip (rut. bugdi, rus.
bugdi, d. turc. bugd, id., buhad, bufnita; bg.
buga; ung. [d. rom.] buhay. V. buhit).
Taur (V. blc). Popusoi care nu rodeste
(adicA care:se deosebeste din multime ca
tatsru'ntre boi"). S. n., pl. uri gait e. Stup
care nu roie$te Inter) varA (V. paroT).
Cola orijputinicA astupata c'o pele IntinsA
de care admit o codita de par de cal $i care,
chid e trasA cu mtna udA $i bine spalata,
vibreazA imitInd mugetu taurului (Cu asta,
In Mold. $i alurea, baeletil merg din casA'n
casA In ultima zi a anului tragtnd de coada
buhalulul, sunInd dinteun clopot si recifind
plugusoru"): a umbla cu bandit. Bucoi
(Olt. /Aunt.) In lal. gi bugtx (bg. turc.),
m., pl. bug!, taur. V. dubtt.
www.dacoromanica.ro
BUI
builds, V. begat.
battik tsi btihna f., pl. e (ruda cu Oaf 2,
bufni(d q. a., ca ngr. tnifos, bufnita, lat.
bubo, bufnita. bufo, broasca rlioasa, sp.
buho, pg. bufo, bufnita ; ung. buhu, bufnita.
Cp. cu boncoi, puhav). Rar. Buinita.
buhabesc, buhaTesc, buhltvesc,
puhatbdsc 51 puhavesc (md.) v. refl.
(d. buhab s. a.). Devin buhab. V. bohll-
tesc.
ladhna, V. buha.
bufnesc, V. bufnesc.
bufnet, V. bufnet.
buhdcT $i bohdcT m., pl. tot awl (d.
buhd. Cp. cu puhace $i murgoci). Est. Un
fel de fluture nocturn $i omida lui (ma-
mestra brdssicae), care trMeste pe varza $. a.
bohos,-oitsdi adj. (d. buhd). Mold. Iron.
Cu paru mare $i zbIrlit : un bdiat cu capu
buhos (Sadov., ziaru Minerva, 15 Aug.1916),
vizitiu cu cdcfula buhoasd (Sadov., VR. 1911,
4, 51).
buhos, -tt adj. (d. butul). ZbIrlit, rail la
Buffet: Semi buhos (Zanf. Mirita, 14, 9).
buhtesc (ma), v. refl. (d. buff). Est.
Rar. MA buhabesc.
buhtir n., pl. uri (turc. buhur). Vechi.
Rar az!. 0 stofa de matasa cu bumbac, de
Mate colorile. (Din la se Wean rochii, bi-
nisuri, plapome p. a. Azi e Inlocuit de cas-
mir). In Bc. buhur, bails negru.
buhurdar n., p1. e ai urf (turc. buhur-
dan sl buhurdanlyk, cadelnita sail alt vas
cu parfumuri, d. pers buhurdan, cadelnita,
buhurdar, cel ce poarta cadelnita, d. buhur,
tlimlie). Vechi. Cadelnita. $i bohordar.
$i muhurdan (sec. 19), vasu In care bar-
bieru spalA capu musterlilor.
bucvar, V. bucvar.
buTa, V. bola.
buiac, -It adj., pl. fecf, fece (vsl. butt,
salbatic, nebun, buiac, de unde $i rut. pol.
slovac. buidk, taur, d. turc. buf, osm. Nitta,
mare; ung. buJdk, buiac, exuberant, zbur-
dalnic. V. buiecesc, bulmac). Impetuos,
aprins : one, cal buiac. Exuberant, crescut
nebuneste: un nuc buiac. Adv. A creste buiac.
buTama, V. boTama.
bulb n., pl. urf. Trans. (chill)) Cojoc de
panura. V. ImbuTb.
buTbillfic, V. balbarac.
buTbeled 11., pl. etc (ung. bujbele [Bal-
lagi], spenter, poate din buj bele, ascunde-
te '11 el"). Trans. Paltona$ femeiesc. Si
buTbfilltd, pl. die. V. baTbarac.
buTca f., p1. / (ung. bujka). Trans. Un
fel de surtuc femelesc de postay.
buTecdsc v. intr. (d. buiac; vsl. but all, a
se face feroce, a seAtinfla ; strb. Watt, rut.
brawl, a buieci). Cresc In libertate $i 'n
belsug: aici bufecesc brazii fi lupil. V. refl.
Rtdic nasu, devin mindru: nu vd bufectif de
bogdfie I 5) bulcesc. V. imbulecesc,
ntiboTesc,
 204
BUI
buTecie f. Calitatea de a. fi buiac.
buTecItura f., p1.1. Vechr, Tral de buiac,
trai liber si tmbelsugat.
buTesc, V. naboTesc.
buTestras, -á adj. Care merge 'n bu-
iestru : cal butestras. $i bo- (vest). V.
trawls.
buTestrez v. intr. Lit. Merg to buiestru.
buTestru si (vest) bo- n., p1. urE (lat.
ambo extra. amindodalpicioarelej afara, tre-
clnd pin imboiestre [ca cdtre din contra),
apoi imbuiestru, in buiestru). Un fel de trap
mai mic In care calu rldica in acelasi timp
mut:idol-1A picioarele dintr'o parte (ca ursu,
camila si girafa) : calu balm nu se mar
Invafd in buiestru (Prov.).
buTgat, -a adj. (d. bulgur, Wed). Trans.
Buimac.
btiTguT, V. bilge.
buimac, -11 adj. (turc. burunzak, osm.
blitanzak, a creste mare, d. bui; battik, mare,
adich crescut buiac", dupA cum se zice
mere nebune", adica foarte man". V. bu-
Tac). Fam. Amefit, zApacit, nauc : buimac
de somn, de groazd.
buTmaceala f., pl. ell. Amefeala, zApa-
cealA, nauceala.
buTmilicesc v. tr. (d. buimac). Amefesc,
zapacesc, naucesc.
buTurdIsdsc v. tr. (ngr. bugiurdizo, d.
turc. buturdu. V. buTurdi6). Vechi. Po-
runcesc, decretez (vorbind de autoritAti).
buTurdia n., p1. tar (turc. buturdu).
Vechf. Ordin scris de un tusk de vizir sad
de domn. V. firman.
btijanifa f., pl. e (rut. kaienic6a si
buienina, id.). Est. §old on spinare de
iepure oN de caprA tinuta In saramurA cu
mirodenii, usturoi si piper 4-5 zile, dupA
care se tine 2-3 zile Ia zvtntat, apoi 2-3
zile la fum, apoi la aer, si apoi se mAnInch.
Iron. Bujdnifd de camild, lucru prost or:
imposibil V. pastrama.
bujdifi, bujdeabca, V. bujla.
bujdesc v. intr. (var din ciujdesc. Cp
si cu ung. buzddlni, a clocoti). Trans. Its-
nesc. les rApede (zbughesc). V. tr. Napadese.
podidesc.
bujdtila, V. bujla.
bujechife si bujecT f. pl., V. bojin.
chita.
bujla f., p1. e (vsl. bydlo, de uncle si
ceh. bydlo, sedid, locuinta. Cp. cu lodbd
fall. de lozbd. Bern. 1 112). Mold. CasutA,
cicioaba, chifumie. IIn nord bujda, p1.
e; dim. bujdeancrt, pl. via, In sud. boj-
ridded, p1. i; In Trans. bujdula, pl. e. V.
buds.
bujn-, V. busn-.
bujor rn. (vsl. boihret, "sofran" ; bg. strb.
botur, bujor"). 0 plants ranunculacee cu
nor/ marl st frumoase rosii, rosiatice sad
albe (paednia). Fig. Roseata naturals a
obrazului: bujoril (sad trandafirii) din
obraz. Frumos ca un bujor, frumos Ia fatA.
www.dacoromanica.ro
BUL
bulamac si bulumac m. (turc.) Sucl.
Stilp de lemn (de ex, ca cei de telegraf.)
$i palimac (Bz.).
bulat n., pl. e (turc. nord bttlat [d. pers.
prildcli ofel, de uncle si rut. rus. poi. bulat,
otel). Cufit dogaresc (de forma celut de
bucatarie).
1) * bulk f., pl. e. (lat. bulla, bulbuc,
bobita de apa, de unde si ebullitio, ebulifi-
une. V. buletin si hrisov). BesicutA de
aer care se rtdica la suprafata apei (sad
altui lichid) on se prinde de pareth vasului.
Bela de aur, medalion pe care-1 purtad
baietii nobili romani pins la etatea de 17
ani. Ordonanta lui Carol IV al Germaniii
care regula forma alegerilor imperiale. Bata
papald, decret papal de al cArui sigil attrnad
douA bobife de plumb cu imaginea sfIntulut
Petru si Paul : bald de excomunicare. V.
pitac 2.
2) * bola f., p1. e (fr. boule, d. lat butla,
bull., bobitA). Bila care se Invirtesie In
prejuru unut disc prevAzut cu gAuri nume-
rotate si aduce ctstig cella ce a pus banit
p. acea gaurA : a juca la bald.
bulb m. (lat. bulbuc, d. vgr. boltis,
ceapA, bulb. E ruda cu bulbuc). Partea unflata
a plantei : bulb de crin, de ceapd.. Parte
unflatA, globuloasA : bulbu ochlulta.
bulboaca, bulboana si hulboana,
bolboaca, bolboana si holboana
(oa dift.) f., pl. e (bg. glvbo.4, d &bah, adinc;
rut. hlubdkit, d. vsl. glonboktl, adinc). Est.
Loc adinc In rla sad to lac si primejdios
pentru tnotAtori (glidad, ghtol, steoalnA,
plisA). §i hIlbgaca st -oana. La Dos.
dilboana, abis. In Tut. (rev. 1. Crs.8, 155)
hulboaca, In Trans duldoaca. In R.
S. si Mold. sud dulbina si (CL. 1924, 195)
dulghina (bg. dulbind), In Ban. tulbina,
In Bihor ($ez. 37, 126) dill:Ifni*. Forma hie-
boand si bulb- In $ez. 30, 293. V. afunda-
toare, anafor, copca 2, dorna.
bulbds, oasa adj. (lat. bulbosus).
Bot. Tuberos, format dintr'un bulb : pla7td
bulboasd (ca crinu). Anat. Care are un bulb.
1) bulbtic m. (d. bul-bul, interj care arata
zgomotu unei petre care cade'n apa, rucla
cu bubd, boboc, cMbue si bildibic). BesicA
de apa : ploud cu bulbucr. 0 plantli ranun-
culpcee cu flori galbene mirositoare, (trollies
europaeus).
2) bulbuc, (ma), -a a v. refl. (d. bulbuc
1). MA Unflu, ies In relief ratund : ochil lul
Se bulbucd, (VR. 1910, 6, 289). V. bobosez.
bulbucat, -á adj. (d. bulbuc). Bobosat,
protuberant, unflat ca un bulb : ochi burbu-
calf. In sud bolbocat (ChN. 1, 233 si
251), bobolcat si bobilcat.
bulbucatdra f., pl. 1 (d. bulbucat).
Profuberanfa, unflatura, proeminentA rAtunda:
bulbucliturile crcierului.
bulbucdsc v. intr. (d. bulbuc 1). Scot
buibuci clocotesc: apa ouThitcole.
/3UL
- 205 -
bide& f., pl. i (rut. btilka). Buc. Pinisoarti.
Mold. (buret). Malai mic, tura( sad pine
de Minh de grid amestecatA pe jumatate cu
Minh de popusoi Indulcita cu zahar si coaptA
In spuzA pe frunzh de hrean (In Fe. pdlincli).
V. geandra.
bale; V. WW1.
* buldog m. (fr. bouledogue, d. engl.
bull-dog, d. bull, taut*, si dog, tine). Eine box.
buleandra ;ii (Trans.) meleandra f.,
pl. endre (rudA cu fleandurlf, ca bleaccd cu
fleapcit on bleg cu flenc). Fleandura, borfA,
hainA veche si ruptil : o buleandrd de so-
man, niste bulendre'n boccea. V. hanta,
hallpa.
bulearca f., pl. erci (din holercd, ca
boptind din hoptind). Est. Vin prost (po-
sirch, poascA, livej, tiSpoacA on ceal prost).
V. tigher.
* buletin n., pl. e (fr.bulletin, d. it. bul-
lettino, care vine d. bulla, bath). Sufragiti
scris : buletin de vot. Raport oficial: buletinu
armateL Colectiune de decrete, de decizium :
buletinu legilor. Foaie care arath felu purtaril
on silintei cuiva buletinu unlit Folar.
* bulevard rt., pl. e (fr. boulevard, d,
germ. bollwerk, bastion). VechL Bastion. Azi.
Strada lath plantata cu arbori. Fig. Bastion,
fort, ceia ce serveste la aphrare : Carpafil
au fost bulevardu romanimit, dreptatea e
bulevardu statelor.
* bulevardler, -a adj. (d. bulevard),
De bulevard: Wald bulevardierd.
* bulevardista f., pl. bulevard).
e (d.
Femeie care cutreierd bulevardele (femele
depravath).
bulfea si bolfea n., pl. eie (ung. MIN).
Lemnu opus resteulul, fiulare, jiglh. $i
-feT (pl. eie) -feTe, belfele (pl. et). V.
jug.
bulgaria n. (turc. bttigharl). Sec. 18. Un
fel de pele ruseasch care se aducea de la
triburile bulghresti neslavizate de la Dest-
Kipeak din Rusia. $i bolg- Si bung-.
billgare in. (cp. cu bulz). Bulz de pa-
mint (ori si de tnAmAligA, de unt, de brinza
on de and materie nu prea durA, ca atunca
se numeste b lovan): bdielii aruncad cu
bnlgdri unit intr'alfii. V. bot.
1) bulgaresc, -efiscil adj. Din said ca
din Bulgaria.
2) bulgaresc v. tr. (d. bulgdre). Amine
cu bulgAri In cineva, lovesc eu bulgAri. Li-
pesc cu bulgari de phintnt ostrefe bale-
rite (lit.).
bulgare*te adv. Ca Bulgarii.
bulgarie f. (d. Bulgar, fiind-cA mai ales
Bulgani cultivA legumele). Strbie, grAdinhrie,
grildinh de legume,
bulgarfme f. Colectivitatea Bulgarilor.
Bulgar6T m., pl. tot asa. Bulgar antipatic.
bulguT, V. bilguT.
www.dacoromanica.ro
BUL
bulgur n. (turc. bulgur, d. pers. burout ;
bg sir b. bulgur, ngr. bulguri). Crupe, bul-
gur, cereale sfArAmate (mai ales gild si hriscA)
in grAunte (mai mica de ctt cele de mei), din
care se face un fel de pilaf, de ordinar cu
lapte. V. malaT st plachie.
bulhac si bilhac n., pl. e pi art din
* bulvac, * bilvac, rudh cu bg. bei/vde, bo-
fiturh, d. btilvam, vars, borasc. V. bulha.
rie, blIc si bolbotina). Est. BAltoagh,
mlastind : a trdi acolo unde-s malari de
mdmilligif gi bulhace de lapte acru (Btj.);
pesu pIM de bilhace fi mocirld, Praia pi
bilhacurite de pe pew Horincii (VR. 1909,
8, 176).
bulharie, bflharie balharie
$i f.
mat cu bulhac). Muni. est. Lucruri arun-
cate, gunoi fAcut pin cash on pin curte, cum
an ff niste Nichtt de htrtie, coji de pepene s. a.
bulfbasa, V. bulubava.
bulibasfe, V. bulubasle.
bulicher n., p1. e (din buricar). Nord.
Fam. Briceag prost, cutit prost, ciorsac,
custura.
buligaT m., pl. tot asa (rudA cu bulihaf,
budihache pi uligaie) Coy. Fain. Persoand
grasp fi proastA.
bullgheana, V. bulugheana.
bulihaT m., pl. tot asa (rudA cu buligai).
Muni. Fam. Dihanie, monstru (urs, lup s. a.).
bullhar tn. (ca si bulihai). Mold. (Btf.).
PasAre rApitoare (vultur, gale). Fig. Om
unit. $i bullhare, f., p1. art: bull-
hoaTe (Ve.) si cTulihoaTe (Nt.), pl. of
V. cillhoT, gobale, hulubej.
* bulimie f. (v r. bulimia, d. bus, bod,
fi limia foame). Med. Mare foame.
* bulin n., p1. e (ngr. bulini, d. it. bol-
lino, dim. d. bollo, march, timbru). Fltrtioarh
cu clef de lipit plicu. Un fel de htrtie de tn-
vAfit medicamentele amare. Cantitatea de
medicament litchis in aceastA htrtie. V.
hap 1.
* bulidn n., p1. oane (fr. bouillon, fer-
turh, d. bouillir, a ferbe). Fertuth, supA. Ex-
tract de carne, de domate ori de ardei j. a.
* buldn n., pl. oane (fr. boulon). Un fel
de piron gros care are la capAt un surub, tn
care se prinde o piulita : pine, e:lise, ba-
loane.
bat, V. bulz.
bulubasa fi bulibaa m., pl. I, gen.
al -it sad al 1 ti b- (mai vechi bulucbapd,
d. turc. bblak-ba§y, fef de companie. V.
buluc 1 $i bas). Vechi. Comandantu unei
bulubAsii de arnAuti $i de seimeni (Bap-bu-
lubasd, fefu vechii garde domnesta In Mol-
dova). Azl. VAtav de Tigani.
bulubtivie $i bulibiasie f. (d. butt:-
basil). Calitatea de bulubash. A zecea parte
din corpu seimenilor din Moldova. Cazarma
unei bulubAsii de seimeni, Intrebuintata si
ca inchisoare. Az!. Iron. Inchisoare : pride
la bulubdpie
I3UL
- 206
I) buluc n., pl. art Bum. bola, detasa-
ment, companie; ngr. buldki, bg. sirb. bu-
lluk, turma. V. buluba*Zo. Escadron de
arnauli si de seimeni in vechea oaste ro-
maneasca on la Turci, Unguri si Lesi.
2) bulfic n., pl. art (tore. bolluk, befsug).
Mare cantitate, berechet: buluc de lumi-
nari. Adv. In mass compacts, cu gramada,
unu peste altu: calicil veneati buluc. Direct,
navalind : venea buluc spre mine. V. busna,
ghTotura, podmol.
bulucesc v. tr. (d. buluc 2). Adun, ma-
sez : a buluci oastea. V. refl. Oastea s'a
bulucit. V. intr. supt salcie buluceaa oile
(la umbra). V. stolesc 1.
bulughefina, -ughIna si -Igheana
f., pl. cue, ine (cp. cu ung. burgonva si pol.
bulwa, id.). Nord. (NI. Baia). Cartof.
bulumac, V. bulamac.
bulvan rn. (slrb. balvan. V. boloyan).
Trans. (Hateg). Bustean de brad. In Ban.
bilvan.
bulz m., pl. &dm, ca sole, si ma! rar,n.,
pl. uri, ca bob boturi (mgerm. butte, bul-
gare, climb, ol. butt, gheb, ngerm. elv. blitz,
bulgare. V. bulgare $i cp. cu grunz fats
de grunt). Bulgare, bot : kW de argint
(Sadov. VR. 1920, 9, 364), an bulz de
brbiza, de plumb topit. Casu lesit din mul-
soarea tuturor oilor si care se mai numeste
si coctrtita (Primu bulz se lmparte lute
baci si siinbrasii prezenll la sans). Gogolos
(bot) de mamaliga (mare en pumnu) umplut
cu brinza ($i numit $i urs): scoteaa din
traistute Wei de mdmdligd cu brinza
(Sadov. VR. 1912, 1, 32).$i bug (nord.
Rev. I. Crg. 1, 73) si bola (Mold. sud). V.
balmos.
buizesc, V. Imbulzesc.
bulzis adv. (d. bulz). Unu alaturl de altu,
vorbind de call Inhamati (spre deosebire de
inaintast): cei patru cal veneaa bulzis mtn-
dud pamIntu (Sadov. VR. 1911, 1, 14). A
porni Nazis la atac, cot la cot. Dealurile
se (Wind bulzis, unu lInga altu, paralel. Iz-
voru curge curge lat pe o scindura
on pe o lespede. $i buzis (infl. de buza).
bum, interj. care aratii bubuitu (tunetu).
bumasca 1., pl. e saa bumasif (rus. bu-
maika, bilet de band, dim. d. bumdga,
htrtie, d. vrus. bambdk. V. bumbac). Mold,
Odinioara, bilet de bancA to valoare de o
rubla. AzI, on -ce bilet de handl. Mont.
Piesa de 5 franc! de argint.
bumb m. (cuv. germanic tnrudit cu engl.
hump, a. I. D. rom. vine ung. gomb, sirb.
gumb, alb. komp si ngr.kombos, bumb, nod.
V. bumben). Mold. Trans. Nasture. Triv,
(Munt. Mold.). Bumbareala.
bumbac m. ca plantA si n., p1. art, ca
marts (lat. bdmbax -ads, si bdmbvx, d. vgr.
bdmbvx, glndac [gogoasa] de matasa, ma-
tasa, bumbac; pers. pambuk, pamuk, de
unde tore. pambuk, pamuk, ngr. vanvaki si
bumbaki ; bg. pambuk, strb. [d. rom.] bom-
www.dacoromanica.ro
- BUM
bak, bumbak ; alb. pambuk, pumbak, ung.
pamuk ; nflat. bambdcium, it. bombagio,
engl. bombast. V. bombastic, bomba-
nese, bumasca, pembe, buba, bo-
boo). 0 plant malvacee care produce un
fruct acoperit de niste fire foarte suptiri din
care se face pima, ala $. a. Pinza saa ala
de bumbac : colfuni de bumbac. (V. cut -
nie). Copil crescut In bumbac (sail in puf),
copil cocolit, plapInd, slab. Bumbacu
(gossypium) e de mai multe feluri. Gossy-
pium arbdreum, cu flori purpurii, originar
din Africa tropicala, cultivat mai ales In
Egipt, Arabia $1 India. Acesta are fire foarte
albe, care se separA cu grew de samInta,
care e acoperitA Inca si de alti peri scurti.
Gossypium barbadense, cu flori galbene,
originar din Antile. Acesta produce fire albe,
care se separa usor de samInta, glabra de
alt-fel. Se cultiva mult to Statele Unite.
GossYpium herbdceum, originar din India,
cultivat deja de molt ca plantA textila. Si
firele lui se separa gnu de samInta, care e
acoperita $1 de all! peri scurf'. Acesta are
doua varietal!: gossypium religiosum (cu
flor! curat galbene, cu fire patine galbii, din
care se face nanchinu) $i gossypium hirsu-
turn (cu lion galbene, Ian pin Auntru la baza
purpurii, cu fire tot-de-a-una albe. Acesta
se cultiva pin Italia si Spania si s'a incercat
sA se cultive cu succes Romania).
Din bumbac se face pinzA, ala, vats, colodia
si piroxilinA. Frunzele au proprietati emo-
liente si diuretice, far din seminlele lui se
scoate un ulei care se distinge gra, de un-
delemnu de mAsline.
bumbaTegia, V. mubaTegia.
bumbarit, V. cumbara.
bumbasir, V. mumbasir.
bumbacsir m. Cel de face sad vinde
lucrurl de bumbac.
bumbacarlia f., p1. e (d. bumbac). 0
plantA ierboasA ciperacee (eriaphorum an-
gustifolium $i latifolium). Si linarlia.
bumbacarie f. Meseria de a lucrabum-
bacu. Cantitate mare si lucruri de bumbac.
Locu In care se lucreaza on se vinde bum-
bacu.
bumbacel n., pl. uri (dim. d. bumbac).
Ala de bumbac de brodat si (chid e mal
gros) de Impletit V. tiriplic.
bumbaccisc v. tr. Vest. CAptusesc cu
bumbac. Fig. Iron. Bat, clomagesc (de-I fac
moale ca bumbacu).
bumban, -a adj. pl. eni, ene, ca si bum-
ben). Rif. A fi bum do de frig, a fi teapAn
de frig, a fi foarte Inghetat.
bumbareata f., pl. ete (d. bumb). Mold.
Triv. Coccix.
bumben adv. (ca bumbdn, d. bumb,
adica butuc, teapan". Dic. Altgerm. 20). Vest.
A dormi bumben, a dormi teapan, a dormi
bustean, a dormi adInc.
bum-bum, interj. care aratA sunlitu to-
bei (al bubuiturilor).
BUN
---
bun, -A adj. (lat. bemaS, VIat. dvonas gi
* beaus, de unde vine bene, bine ; it. buono,
pv. bo, fr. bon, sp. bueno, pg. bom). Care are
bunatate, care face bine : tato bun. Fericit :
ad bun. Care posed calitatile dorite, e pro-
prid la ceva : cal bun, cal bun de callirie,
Care se distinge: !aerator bun. Favorabil :
limp bun. Tare, puternie : o lovitura band.
Valabil : bilet bun pentrutrei persoane. Pur,
nefalsificat : our bun. Adevarat, drept, ne-
vitrig : Irate bun. Adevarat, primer : var
b n. Mare : un bun numdr de retake. Om
bun la Dumnezeii, tuba de Dumnezea. B n
de gurd, elocaent Oameni bunt 1 formula
de chemare adresata mai ales taranilor si
care corespunde cu domnilor 1 A pane an
cuvint bun pentru cineva, a starui p. cineva.
A fi bun plecat, band plecatd, a fi plecat
pe tot-de-a-una. Nu e a Mina (Munt.) nu e
cea Nina (treabA), nu e spre bine, e semn
rad. A lua cu buna (Trans.), a lua cu binele,
a proceda Meet (cu ogodu). S. m.si f. Vechi.
Bunic, bunica. S. n., p1. uri gi e. Vechi. Bu-
natate. Azi. (pl. art). Avere (proprid si fig):
humid mobile si (mobile, sandtatea e cel
mai mare bun. Bun ! interj. Ild. binel
bunar n., pl. e (strb. bunar, d. turc.
Miner gi punar, put). Ban. Olt. Put.
buna-vestire, V. vestire.
bunAcuviinta, buna.cuvlInfik sau
bunk cuvlinta 1. Politeta : buna cuviinfa,
reguiele bunei cuviinte.
bunaoarft conj. (d. band gi oaril ca
it. in buon'ora gi fr. a la bonne heure). De
an metal, bunboard aura.
exemplu : Si
bunioarik.
bun& semi( sad seam& (de). V.
same.
bunatate f., pl. aft (lat. bdnitas, -atis,
it. bonta, pv. bontat, fr. bonte, sp. bondad,
pg. bondade). Calitatea de a fi bun. 0 bu-
ndtate de om, un om foarte bun. A face
cutva o bundtate, a-i face un bine, un ser-
viciii. la Id bundtate is fa bine, is
M-mi placere si... PI. Bunritafi, lucruri bune
de mtncat.
bunatajdz, V, imbunatAtImez.
bunavointa, buna-voinfa sad bursa
vointit I. Dispozitiune faborabila fats de
cineva sea de ceva : grafie banavoinfei lui
sad bunei voinfe a luf sad bunei lei voinfe.
bunchindsc, V. pechlnesc.
buncT, V. bue.
buncitic gi bucTec n., pl. art (turc.
barteuk, tui ornat, d. pers. menguk, mica
stmiluna ; rus. buzduganu hatmanului Ca-
zacilor"; ung. boncsok. V. bungeac). Sec.
18. Steag turcesc on tataresc facut din ju-
matate de tui Si care ara un lnsemn al ma-
relui spatar, al ispravnicului de Focsani si
al capitanulni de lefegii. Capitania sad is-
pravnicia Focsanilor. Trupa de soldati, ra-
masita din marea capitanie a Focsanilor.
biinda, V. bonda.
bundaicA, V. bondA.
bundac adj. V. bendoc.
www.dacoromanica.ro
207 - BUR
bunclata 1., p1. e BundA mica.
buneata f., pl. efe (d. bun). Vechi (1591).
Binefacere.
blind) m., pl. et (dim. d. bun). Est. Bunic.
bungarfd, V. bulgar10.
bungeac (ea dift.) n., p1. inuz. art (var.
din bunciuc, adica tui, coada de cal, plants
echisetacee".LaCdr.strb. buijak, Liget). Nord.
Muschi vegetal care formeaza frumosu covor
al muntilor. Trans. Putregai gros campus
din vreascuri si frunze In vagauni. Si
bugeac.
bunget n., pl. art gi e (alb. bunk, art.
bungu, stejar). Sad. Padure foarte deasb,
desis: s'a dos kind ce s'a pierdut pin bun-
geturile din marginea padurii (Sadov. VR.
1906, 10, 487), in marginea potent(, iesit din
bunget (tot el, Univ. 19 April 1913 ; 1, 8). V.
sihla,
bunghlndsc si bunglndsc v. intr. si
refl. V. puchinesc.
bungTuc n., p1. e gi urf (cp. cu buncluc)
Nord. (NI.). Haina captusita cu !Ina gi cusuta
ca plapoma.
bunfc, s. (dim. d. bun). Est. Tata
sad mama mamil sat, tab'. Azi in Munt.
tats mare, mama mare (dupe fr.). V. bunel.
bunloara, V. bunAoara.
bunt si bont n., p1. an (rut. bunt, re-
volta, d. germ. band, alianta, coalitiune.
V. bands). Rar azi. Revolts. V. zavera.
buntsis gi bo- m. (d. bunt). Vechi. Rebel,
insurgent.
buntululesc gi bontaluldsc v. tr.
(rus. buntovatL V. bunt). Mold. Pop. Rascol,
revolt. V. refl. Se buntuluia ca bivolu'n tabon!
V. zaverglsesc.
bunttienic m. (rut. buntivnik). Par. Reba.
buntas.
boor, V. bour
barite& f., pl. e gi act (cp. cu butte).
Trans. (GrS. 1937, 185). Ceatti.
buracla f. (turc.?). Nord. Fam.Multime
de oameni (rev. 1. Crg. 2, 277). Lepadatura,
am pantos.
burangic V. borangic.
buratic, V. brotac.
1) buret 1., p1. 1 (strb. bura, furtuna [Int.
pe care -1 avea si vrom.], vsl. si rus. btirea,
furtuna ; turc. bora, un vtnt violent. V.
zbirlesc. Cp. cu boare. Bern. 1, 103).
Vechi. Furtuna.Azt. inceput de ploaie, ploaie
slabs. 0 bard de ploaie, o ploaie scurta.
Nord. Chiciura. V. burnita, ropot.
2) * bur& f., p'. e (fr. bare, stota foarte
groasa de fins). Rotocol de ptsla foarte
groasa care se pune in cartus peste pulbere
si alice in locu fultuielii primitive: un pa-
cket de bare.
buratfcid, -to adj. (d. buratic). Brotictil
burboanA, V. broboana.
 BUR
208
burbunica, V. brobonica.
1) btirca f., pl. 1 (rus. poi. burka). Mold.
Trans. Tihoarca. V. sarlcii.
2) 'Arca, V. bulca.
burcuv, -a s. (ung. &rims, d. mlat.
Borussicus). Veda. Prusian. Adj. -sesc,
adv. -ae*te.
burcut n., pl. art (ung. borkzit, Care nu
e compus din bor, yin, $i kdt, izvor, ci vine
d. rut. borkut si burkuf, borviz, d, barkati,
a clatina, a clocoti [ca apa ctnd izvoraste),
barhati, a aqui, ruda cu birth-. V. bircii).
Mold. sad. Bute lie de un litru (fiind-ca apele
minerale unguresti se aduceah in butelii care
se Intrebuinjail foarte mult pe urma, ca si
ail). Trans. nord. Maram. Borcut, borviz.
V. clondir.
burdihan, V. burduhan.
burdtif ri., p1. uri (din burduh [var.
din &butt, tibocl, de unde si rut. bordiug,
burdiug, burduf. V. Urban). Sac de pele
de pus brInza, undelernn s. a. Rar. Poc lit
la trasura. Fig. Fam. A fi burduf de carte,
a fi doba de carte, a fi foarte Invatat. I-a
fdcut spinarea burduf de &flare, I-a batut
de i-a unflat spinarea. L-a legat burduf, l -a
legat fedeles, jeapan, foarte shins. In nord
pl. si burduje, desagi de pele (cobtiri) p.
calatorie calare.
burdufas n., p1. e. Burduf mic. V. o-
trate'.
burdufos, V. burduhos.
burduhan n., pl. e (d. burduf). Pintece
(Iron.). Tip la care se Intrebuinja lid. geam.
Si birdihan, bardahan. In est si
Oardahan, In Suc. birdizan (Sez. 36,32).
In Olt. burdihan (NPI. Ceaur, 17).
burduhands si burduhos, -clan&
adj. Fam. Iron. Cu burduhanu mare, pin-
tecos. $i burdufos.
burchilea (ea dift.) m WA pl., gen. al
lui (d. burduf). Fam. Burtea.
burdusesc v. tr. (d. burduh, burduf).
Un flu. Fig. Bat ran, cosesc, srropesc : I-a
burdusit in &Rai. V. refl. Ma untlu. Ma
1ndoi de useaciune: scindurile se burdusesc.
Ma moi, ma coflesesc: perele sad burdtzslt.
Ma fac gaunos: copacii se burduszsc.
bureaza v. intr. impers. (d. bard). Se
zice despre ploaie ctnd Incepe sail cind e
slaba. In Olt. burniteaza.
burec n., p1. uri (turc. bOrek, ngr. ba-
sal). Dun. de jos. Rar azi. Trigon. V.
efurec.
burets m. (lat. bolitus, vgr. bolites,
d.
o ciuperca comestibila ; it. boleto, pv. cat.
bolet, vir. bolo!). Un fel Ile ciuperca buns
de mincat numita si hrib $i mindtarcd (bo-
letus edtilis). Spongie. Fig. Iron. A stzge ca
un burete, a fi foarte betiv.
buretds, -oils& adj. Ca buretele,
spongios.
burejel tn., p1. et. Dim. d. bunk.
www.dacoromanica.ro
- I3UP
burez, V. bureaza.
buff/4 V. borfa.
* burghez, -A a. (fr. bourgeols,d.bourg,
sat mare cu Mg. V. tfrg). Odinioarii, ora-
sean, tirgovej care avea niste drepturi ana-
loage cu cele cetajenesti (In opoz. cu nobil
si militar). Azi, orasean care traieste bine
si fares preocupatiuni intelectuale (V. pas -
tramagi6). Epitet ironic adresat de so-
cialisti adversarilor for (ea got la Jidanl,
gheaur fa musulmani si pdgln la crestini).
Adj. Relativ la burghezie, de burghez : casd
burghezzl. Mitocanesc, taranesc : maniere
burgheze. Neliberal, neartistic, neintelectual
prejudicit burgheze. V. burjuT.
1) * burghezesc, -eases adj. (d.
burghez). Fam. De burghez.
2) burghezesc v. tr. (d. burghez).
Fam. Prefac In burghez. V. refl. S'azi bur-
g,eztt fi boieriil
burghezeate adv. Ca burghejii.
burghezie f. (fr. b urgeoisie). Calita-
tea de burghez. Burghezime.
burghezinte f. (d. burghez, ca nob&
lime d. nobil). Class burghejilor (tntre po-
por si nobili), burghezie.
burghia n., pl. urf (turc. burgh!), alb.
burgh', sirb. bg. burgija). Sud. Sfredel.
* burgrav m. (fr. burgrave, d. germ.
burggraf, din burg, tlrg, &as, fort, fi graf,
conte. V. pircalab). Comandant al unui.
oral on unui fort In Germania In evu media
burhai n., pl. e si art (cp. cu buracd sf
bond). Mont. Mold. Ploaie marunta si rece
(mai ales de toamna) : incepu sd Wile un
burhai de ploaie rece (CL. 1913, 828). Tram.
Negura de toamna (Viciu).
burhaTaza v. intr. (d. burhai). Mont.
est. Se zice and e ceru neguros si ploCia
foarte marunt.
burla9 n., pl. e. Mont. Burin mic.
1) buric n., p1. e (lat. umbilicus, it. be-
lico, sard. umbiligu, pv. umbrilh [azi em-
bourigonj, fr. nombril, sp. ombligo, pg. em-
bigo). 0 mica cicatrice ramasa in mijlocu
ptntecelui de la intestinu pin care se nutrea
fatu In pintece. Punctu In prejuru caruia se
MI/Mese dungile pelii aproape de virtu de-
getului. 13uricu pdmintului (Iron.), om scund.
2) buric(ma), a -it v. refl. Iron. Ma
fudulesc, ma ingInf (Imi scot buricu sail
peptu Inainte),
buricar n., pl. e (d. but*, fiind-ca morIL
sele tale buricu c'un foarfece tocit). Nord,
Bulicher.
buricat, -a adj. Pop. Cam t iv, Bulbu-
cat, convex,
burin d., pl. e (bg. strb. buriia, mare
butoi, bure, butoias, d. turc. bury, tub, care
vine d. yen. boric, buriii), Munt. Balerca
mai mare, butoi mijlociu : Vin ,si rachid tot
inteun Laid (ghicitoarea ouluI).
BUR
- 209
burjtiT, -Te adj. $i s. (rus. burial; d.
fr. bourgeois). Iron. (p. a ride de cei ce sa
servesc de acest cuv.). Burghez.
burlac m. (rut. rus. burldk, lucrator cu
ziaa la corAbiile de pe Volga, haimana). Ce-
libatar, holtei.
burlan n., p1. e (var. din burluI). Tub
gros p. auk fum $. a. V. Ulla.
1) burlacesc, -easclt adj. De burlac.
2) burIticesc v. intr. Traiesc ca burlac.
burlacd*te adv. Ca burlacu.
burlacie f. (d. burlac). Celibat, starea
de burlac.
burlesc, -dsca adj., p1. f. s:e
(fr. burlesque, d. it. buriesco, d. burla, glu-
ma). Comic exagerat, grotesc : poem& figural
birlescd. Adv. In mod burlesc.
1) burlinc, birling 91 brulinc m.(sas.
brelenk, d. germ.frischling, id.). Trans. Purcel.
2) burlinc m. (germ. silbrling, ban de
argint, infl. de schllling, filing, salatl. Bo-
grea, ANN, 1, 325). Vecat. 0 moneta a Orb
RomAnesti pe la 1700.
burl6c, V. bucluc.
burin)* n., pl. te (rude Cu burlan, corlan,
gurlui, gurgul, fugui, urlui, furloi). Burlan,
teavii, tub. Canula. In Trans. burloT, pl.
oate, ciuciuru urclorului. V. $i urloT.
barnIfit f., pl. e (bg. burnil, strb. buran,
furtunos. V. burr). Vest. Rar est. BurA sad
ploaie linistita: crengile grele de burnifd
(CL. 1924, 187). Si la Sadov. (VR. 1911,
3, 341) = burhal".
burniteaza v. tr. (d. burnifd). Vest.
Bureaza.
burntiz n., pl. Ott yi e (turc. Numbs, d.
ar. burnus; ngr. burntizi, strb. burnus, sp.
albornos, fr. burnous). Dobr. Manta barba-
tease& cu glugA. Mold. ScurteicA bArbateasca
de bland de oaie on suntan scurt blanit.
Bas. Patton. Neol. Manta alba cu gluga, cum
poartA Arabii.
* btirsa 1., p1. e (fr. bourse, It. borss, d
lat. byrsa, pop. bursa, d. vgr. bkrsa, pale,
pungA de pele. V. birgt). Stipendia, pen-
siune platita de stat on de un particular p.
Intretinerea unui elev on unui student. Su-
mA de 500 de lel yacht in Turcia (V. pun-
Loc unde se fac operatiuni financiare
asupra valorilor publice, obligatiunilor, acti-
nnilor $. a. (numit pop. pin porturi $i borsd,
dupa it. borsa, ai turc. borsa, ca ai somd lid.
sun:a). In vechime zarafii 41 asezaa me-
sale pe pietele publice ale marilor orase. La
lerusalini, Hristos, vAzIndu-1 fAcind schimb
chear In tinda bisericii, I-a alungat batIndu-i
cu funia udA. Burse cu 1ntelesu de astazi nu
exista de eft din seculu 16. Primu oras care
a avut o bursa a Post Bruges (Belgia), unde
un negustor invita lumea la casa lui ca NA
Inchele afaceri. Ca semn de recunoastere a
casei, pusese la intrare o punga. (lat. bursa)
sculptata pe o peatra. Apoi s'aa tnfiintat
bursa la Anvers, Lyon, Tuluza, Roma $. a.
Cea dintti cladire de bursa publicA a Post
inaugurate de regina Elisabeta la Londra
la 1571.
bursAndsc, V. bfrsfinesc.
www.dacoromanica.ro
- BUR
burster, -a s. (fr. boursier). Elev care
e Intretinut printr'o bursa. Cel ce se ocupa
de afaceri de bursa. Adj. Al bursel finan-
ci are : cercurile bursiere.
bursoacti (oa dift.) f., p1. e (din bur-
sued, d. bursuc, pin aluz. la peril de care e
acoperita). Mohor,
1) bursae m. (cuv. de orig. got. din rad.
* burzu, de undo vine $i rom. brusture $i
ung. borz, bursuc, pol. rut. bg. borsuk, rus.
borsuk ai bar-, turd borsuk, porsuk, bur-
suc, animal din centru Earopei. Int. pmt. e
tepos, zbIrlit". V. bore, borz, birzoT,
bursoaca, burzuluTesc). Est. Viezure.
Fig. Om scund $i Indesat (bondoc). V. zbirllt.
2) burs6c (ma), a -it v, refl. (d. bur-
sae 1). Fam. MA zbtrlesc, ma burzuluiesc,
ma tnfurii.
Wirth ni (nord) birth f., pl. fl (met. d.
strb. trba, a. I. V. Urban, birdan). Fam. saO
iron. PIntece.
burtii-verde m. fara pl., gen. al tut
(de la obiceiu bacalilor de-a purta o pes-
telca de postav verde). Iron. Om materialist
care nu se intereseaza de arta. Epitet cu
care socialistii sante' ti gratifica pe burgheji".
burtgt-verzime f. Ir n. Colectivitatea
color numiti burta-verde (burghezie).
bartea m. farA pl., gen. al lui (d. burtd).
Iron. Foltea, om ptntecos.
burt6s, -oast adj. (d. burtd). Mont.
f. a. Pintecos. V. bortos.
burulan n. col. (vsl. buriand, bg, batten,
dudaa ; strb. bur /an, boz; rus. buriidn, rut.
burldn, ung. burfin, dudaa). Munt. Mold.
Dudaii, balarit : holds... s'o ndpddeascd bu-
ruidau (Neam. Rom. 1, 296. MI.).
buruTitnii f., p1. iene si tent (d. buruinn).
Planta mica erbacee (dar nu iarba care a-
copere cimpurile saa care se coseste p. fin),
ca : loboda, Mira, pattagina, cucuta. mdtrd-
guna vi altele, mat ales vorbind de cele care
IneacA semanaturile. Burmand cineascd, brei
(V. mercuriala); buruiand pucioasd, pu-
cioacna.
buru7eni4 n., pl. urf. Loc unde crest
buruiene multe, balarii, ductal).
buruTenita ni -64a f., pl. e. (dim. d.
buruland). 0 plants erbacee scrofulariacee
numita silur (euphrdsia (stricta $i rost-
koviana)).
buruiends, -oasa adj. (d. burulanii).
Plin de buruiene. Fig. Neplivit, incult. Adv.
A vorbi burutenos.
burin n., pl. e $i uri (turc. Maim, nas,
clot, promontorit1). Dun. Cap, promontorifi.
V. clovrintle.
burungic ni -gT6c, V. borangic.
burzuluTesc v. tr. (ung. borzulni, zbtr-
borzalom, hot, borz, bursuc. V. borz,
lesc,
bursuc, birzoT. ImbirzoTez. Cp. 0 cu
zurbuluiesc). Zbldesc. A-fl burzului creasta,
a to arAta tantos, a face pe grozavu. Revolt,
rascol. V. refl. MA zbtrlesc. Fig. Ma arAt
mtniat, ma revolt. $i (CL. 1919,
3, 216) 5i blrzul -. La Cant. 1st. 273: bur -
zil -. La N. Cost. (Let. 2,53) buzurl-. In
Trans. $i burzulesc $i borzolesc. V.
buntuluTesc.
11
 210
BIDS
busna $i busta adv. (rude cu busnat).
A da busna, a vent busna, de-a dreptu, nä-
valind, fie despre unu, fie despre mai multi.
$1 buzna $i niibuzna ($ez. 33,30). V.
buluc, Tama.
busnat, brusnat yi (vechi). bosnat,
-a adj. (probabil slay. Cp. cu tmbufnat).
Est. Baca lat, dolofan, ca bufnita: laid bus-
nata, busnat in laid.
* basola 1., p1. e (it. bassola, lat. * biz-
xula $i * buxtala, dim. d. * buxta, var. din
bdxida, pkxida, d. pyxis, pkxidis, vgr.
pyxis, -idos pixida, cutie. Din * buxtula
vine bottle,
r. gc m. blichse, engl. box. V.
bucsa, pusca, boxa). Un aparat coin-
pus dintr'un cadran pe care se afla un ac
magnetic care se Intoarce tot-de-a-una spre
nord. Fig: Conductor: sfaturile tale vor f
busola mea. Fals busolia (dupe fr.). $i
pasulit (ngr. pdsulas) tntre 1800-1850.
Busola era ne$tiuta de cel vechi, dar se
pare ca Chinejii o intrebuiptaili cu o mie de
ant In ainte de Hristos. In Europa a Post
descoperita In seculu XIII, and s'a observat
intlia oars ca un ac magnetic, oscillnd Tiber
In prejuru unui pivot, se Indreapta tot-de-
a-una spre nord. Italianu Flavid Gioia din
ora$u A alfi s'a gindit primu sa 1)110 un
ac magnetic pe un pivot pe care sa se poata
mica In toate directiunile, Wind ast-fel
observatiunile mai u$oare $i mai exacte.
Cercu fn auntru caruia se trivirteste acu e
Impartit In 32 parti $i se numeste rota yin-
Milton
* bust n., pl. art (fr. baste, d. it. busto,
care vine d. lat. bustum, lot de ars mortii,
monument funerar). Partea de sus a trupu-
lui omenesc (capu $i peptu). Picture, foto-
grafie on sculpture care reprezenta aceasta
parte.
baste., V. busna.
busuidc m. (bg. bosiltok $i ob. bost'ek,
strb. bosiljak, bosiok, alb. bosiliok, d. lat.
basilicum, care e vgr. basilikdn, regal (ca
adj. n.j, busuioc ; rut. vasiliok, ung. bazsa-
likom $i [d. rom.] biszidk. V. bisericii).
0 p'anta labiate din ale carei flori preutu
ortodox tsi face sfe$tocu(dcimum basilicum).
Bnsutoc ros on salbati; sopirlaita, else
plants labiate (brunella vulgaris). Busufocu
cerbilor, polei, un fel de mints. $i bo-
siToc (Tee).
busurman, V. musulman.
busaT n., p1. uri (d. busesc). Fam. TrIn-
tai, trInteala teapana: i -a tras un basal de-a
duduit pamintu.
bosa 1., pi. t (d. busesc). Sud. De-a
bustle, to brinci, in patru picioare: mer-
gem de-a bustle (ChN. I, 248).
buseala f., pl. elf. Trtnteala, lovitura
care to face sa cazi cu un zgomot infundat,
busai.
busesc v. tr. (bg. busy, busesc ; strb.
.hugiti, a bu$i, a se prabusi; rus. bzihati, bd-
kati, a bu$i, buSevati, a vIjil, a mugi; ceh.
buSitt, a bu$i. Cp. $i cu ung. bdsltni, a in-
trista. V. bufnesc, Ina- $i pre- busesc).
Trtntesc cu violenta, fac sa rasune parnIntu
de c8dere (vorbind de finite sal lucruri
grele) : nu still tine tot 6z:sesta in beet.
www.dacoromanica.ro
BUT
basile (de-a), V. busa.
busita f., p1. e. Un fel de joc cu mingea.
busittira f. Actiunea de a bu$i o data
sari modu de a bu$i.
busluiesc, V. musluTesc.
busmachia, V. basmachia.
busneac $i -eag, ri., pl. uri (d. Mel-
bas). Vest. Fum tnabusitor.Si busnlgai:
sondele aprinse (la 1916) varsaa busnigaf
negru ce intuneta vdzduhu (Univ. 6 lun.
1927). $1 bujn-.
bustean m., pl. eat (sas.bumNam, germ.
baum-stamm, trunchi de copac. Cp. $1 cu
bustthan). Vest. Trunchi de copac talat $i
fare ramuri. Fig. Om prost. Adv. A dormi
bustean, a dormi bumben, a dormi butuc,
adinc, gnu, dus. V. butuc, cTolpan.
bustihan m. (cp. cu bustean $t nit. bus-
dyhan buzdugan). Nord. Bustean. $1
bustTuhan.
bustfuhana f., pl. e. (d. bustilzan). Est.
Iron. Female grass.
1) but n. pl. uri (turc. but, id., de unde
si ngr. ball, alb. bg. strb. but, but, sold
In macelarie. Cp. cu bont 2). $old, coapsa
(In macelarie $i bucatarie). In Munt. $i
bature, m., p1. bufuri, ca fluture, -uri s.a.
(dupe Die. Alt. germ. 30, d. gep. but -
tilo). V. arm.
2) but n., pl. inu'z. art (rut. Mita, mare
mindrie). Trans. Maram. In butu claw,
In ciuda lui, spre necazu 1m.
butac, -a adj. (d. but 1. Cp. $i cu bu-
tuc). Scurt $i gros, vorbind de coarnele boi-
lor : coarne butace. Care are coarne butace
(sail $i ciunt de un corn): boa butac. $1
butacT, -ce, p1. tot -ci, -ce (ca sugacz).
buter m. (d. bate), Munt.Rar.ingrijitoru
butoailor unei curti boieresti (Od.). Dogar.
butits m. (ung. bujtds, a.I.). Ramura no-
despartita de trunchl care e puss in pamint
ca sa prinda radacina,*i pe urrna sa fie des-
partita. Pe alocurea $i bOtes. V. stolon.
butarie f. (d. bute). Munt. Rar. Dogarie
(meseria $i atelieru).
butilOsc v. tr. (d. butas). Pun In pa-
mint ramuri nedespartite de trunchi ca sa
prinda raclacina. Pe alocurea botesesc.
butca f., pl. t (rus. bzidka, gherita, butca,
dim. d. bads, baraca, d. vgerm. bade, an
bode, baude, baraca, V. buda, buida).
Trasura de luX acoperita (cupe0), cum era
la mods pe la 1848 (V. radvan). Gherita.
Casuta de tine (Sadov.). V. coca 1.
bate f. (lat. pop. baths, it. botte, pv.
bouto, [de unde] fr. bozzte; alb. bole; germ.
butte, bute. V. bota 1, bo.sca, butoT,
butelle, poloboc, putina). Butol mai
Inalt $i mai lungaret de ctt cele obi$nuite.
In vest butte.
* butelle 1. (fr. bouteille, d. lat. * bath-
cula, dim. d. baths ; it. bottiglia. V. bute).
Garafa, burcut, vas de afield cu gitu strimt
In capacitate de un litru. Continutu lui o
butelie de yin. Butelia de (sail de la) Levda
to fel de condesator electric In forma de
butelie (inventat la 1746 de trei Olandeji din
Leyda). $1 butelca, p1. i (rus. butklka,
pal. butelka).
'BUT
- 211
butnar m. (rut. bddnar si bdndar, rus.
.bonddri, ung. bodndr, d. germ. &diner, care
vine d. butte, putina, bute V. bute). Nord.
Dogar.
1) butniaresc, -ease& adj, (d. butnar).
_Nord. De butnar.
2) butnaresc v. intr. (d. butnar). Nord.
Exercit butnaria.
butnarie f. (d. butnar). Nord. DogArie
(meseria sau atelieru).
butnarit n., pl. uri. Nord. Dogarit.
butoT n., p1. cafe (augm. d. bide). Sud.
Bute mai mica, vas compus din doage mat
unfjat la mijloc si mai strtns la fundurt.
In est poloboc. V. putIna, acov, ba-
!arca, burin, fedeles ; vrangt, pre-
duf, canela.
butoTas it., pl. e (d. baton. Sud. Butol
mic, burial, balerca, poloboccl.
* butdn in. (fr. bouton). Nasture mobil
p. camasi..- 81 boton (it. bottone).
butonidra f., pl. (e fr. bounniere, it.
bottoniera). Barb. Clteotoare.
buttic m. (gep. buttak, anglosaxon
b lilac, capatti, butuc; engl. buttok, crupA.
D. rom. vine rut. battik, id. Cp. cu bout 2)
Bustean, trunchi (mai mare on mai mic,
retezat si fara ramuri). Restu trunchiulut
rAmas In pamint. BucatA de lemn gros: a
pine un butuc in foe (V. naclad). Mijlocu
roatei, In care-s tntepenite spitele si pin
care trece osia. Bucata de trunchi pe care
macelaru tate carnea on pe care se despica
lemne on se bate ceva cu ciocanu (CInd e
de fer se numeste nicovald). Diba, lemn gros
in care se prindeati odinioara picioare-
le criminalilor si se tntrebuinteaza si
azi contra celor IndArAtnici. Fig. Om
prost on trtndav: ce butuc acest om I
Butuc de vlid, trunchi de vita: o vie cu o
mie de butuci. A trage cuiva un butuc (Mold),
insela, a-I pacali. A fi din butuci, a fi
din neam prost. Adv. A dormi butuc, a
dormi adinc, great bumben, bustean, tun.
a lega Wile, a lega teapan asa In ctt sa
nu se mai poatA misca.
butucands, -oast' adj. (d. butuc). Ine-
legant, ca butucu: om butucanos, masa bu-
tuciinoasti. Si butucos: pici,are bu-
tucoase (VR. 1928, 3, 360).
butucdsc v. tr. (d. butuc). Pun in butuc,
vorbind de condamnati.
btitura f., pl. 1 (cp. cu &aim). Trans
Scorbural
buture m. V. but 1.
buturuga f., p1.1 (d. buturd. V. butuc).
FrtnturA de radacina sail de trunchl, 'cioata :
.buturuga mica rdstoarnd care mare (Prov.).
buzat, -a adj. (d. buzd). Cu buze marl.
Fig. Iron. PAcalit, tn$elat, suparat: 1-a ldsat
buzat, a Minas buzat. V. bosunflat, de-
.ceptIonat, plod at.
www.dacoromanica.ro
- BUZ
buzd f., pl. e (de orig. romana, tuft cu
Ir. bouder, a fi bosunflat, norm. boudsoyfler,
a unfla pelea; sp. buz, sarutare de Impa-
care ; alb. buzd, buzb. D. rom, vine hg.
buzd, buzd, obraz. V. bosunflu). Partea
de afarA a gurii si care acopere dintii . Mar-
ginea unui vas, unel Levi: a ajunge in bruiza
tunidui. A ramlnea cu buzele unflate, a
raminea pacAlit, Inselat, mofluz. A bate din
haze la nevoie (ca calu flamind), a avea
mare nevoie de un lucru. A ram inea bdtind
din Mize, a ramInea Farb cele necesare.
buzaftTel n., pl. e (dim. d. numele riului
Buzau). Munt. est. MlastinA ramasa dupa
ploaie (bulhac).
buzaret n, pl. e (d. buzd, adicA buze
spuzite"). Pop! Pelagra.
buzfildl, -itch adj., pl. el, ele Fam.
Cam bijzat.
buzan adj. m. si adv. (d. buzd). Part. A
sta buzdu, a sta buzat, bosunflat.
buzdugan n., pl. e (turc. bozclogan,
mAciuca cu un cap de soim la capat, d.
boz, cenusia, si dogan, aolm; bg. buzdugan,
sirb. bozdogan, buzdovan, rus. rut. buzdyncin
pot. buzdygan, ung. buzogdny, ngr. busdo-
ganon. V. bustihan). Maciuca saa ghioaga,
care era odinioara o insigna a domnului
(= topuz, sceptru) si a marelui armas.
Ghioaga haiduceascA (atribuila si zmeilor si
eroilor din povesti). Mal de izbit ca O. se
despice bustenii (Trans.). 0 plants care
creste pe malu apelor si care face niste
fructe colturoase ca o piramida rasturnata,
numitA si 5ovar si capu ariciului (sparga-
nium ramosum).
buzguroT si gugurdT m., pl. tot asa (cp.
cu born si gogorifd). Sud. Numele unui
monstru cu care se sperie copiii: mite duce'n
beef, cd to mdnzncd buzgaroiu! Fig. Om
care se scoala cu noaptea'n cap (prea de
dimineafa). 51 blzguroT (Olt.) $1 ghi-
zuroT (Mold. Cpt cu viezure). In Fe. si
bizffldrie, f. V. bordea, cads, gogo-
rita, hale 1 §i joTmarita.
buzila in. fara pl., gen. at lief. Epitet
ironic unui buzat.
buzis, V. bulzIs.
buzna, V. busna.
buzurn n., pl. uri. Coy. Poslet.
buzumetie, V. bozometic.
buzunar n. pl. e (ngr. ypozondri, dial.
buzurviri, d. vgr. ypo, dedesupt, si vine.
cingatoare, zona, chimir ; dim. zondrion, ngr.
zundri). Punga cusuta to auntru hainelor
p. a pune bani 5. a. In vest. pozunar,
vi pozinar. Pl. mold. i dri (cp. cu ma-
dular) : Lapte acru'n cdlcimari, chid si vai
pin buzundri (Taranu despre functionarasi).
buzunareala f., p1. ell: Acfiunea de a
buzunari.
buzunaresc v. tr. (d. buzunar), Furdin
buzunare: pungasit buzundresc lumea.
buzurluTesc, V. burzuluTesc.
 C
c m. A treat liter% a alfabetului Latin. 0
cifra romana care Inseamna IGO". Litera
c la Romani se pronunta numai k, precum,
Idneiere (nu cingere, ca pe rom. Incingere).
Pe la sfiriitu imperilui roman, a'nceput sä
se pronnnte c inainte dee $i t, corelativ cu g.
1) ca adv. de mod, calitate si cantitate
(lat. quam, Ca, de ctt, care e o forma de ac.
al lui qui, care). 1. Cum (precum, dupA cum)
e, parca, oare-cum : negru ca cdrbunele (ca
carbunele de negru), rece ca ghiafa, dulce
ca mierea, ro$ ca singele, inalt ca (sail eh)
casa, Malt ca (sad cd) tine (intl. de cu tine.
Numai In P. P. din ardeal: Cd-I (Meat De
Dumnezed Set pieie voinic ca eil; De-aicl
pind la Bra; d Nu-t voinic strain ca ed
J. B. 97 si 139), In °chit lui lucea (adicA
ceva) ca o lumind. 2. Cum (precum, dupA
cum), traieste, se obilnuielte on se tntlthplA,
curat, chear, de-a binele : a trait ca an
sfint, era mort ca loft morfii,un boil ca tofi
boil (Imbogatitu din fabula lui Gr. Al.). Ca
omu (de multe on iron ), cum obisnuiesc
oamenii : Ei 1 qi el sdracu, ca omu (adica :
cu poftele lui)! Ca vaT de capu luT,
Intrun hal jalnic. La razboT ca Ia
razcoT, chid mai bine, chid mai rail (de
ex., Intel) calatorie). 3. Cum (precum) e sae
a Post, bunaoara, de exemplu : fel de fel de
cereale, ca: grid, orz, ovds ; un ris ca de
copil. Vechi: Ca miluie$te Domnul, Ca este
fatal, col $i fiiul (Ps. S. 332 $i 528). Una
ca asta, o Inttmplare ca asta, asemenea
fapta (lucru, comedie) : ream mat auzit una
ca asta 1 0 bataie ca aceTa, o bataie
strasnica (ca o bbtaie despre care s'a dus
vestea'n lume). 4. Aproape, aproximativ, de
vre-o, vre-o, cam, mai-mai, par'cA: copil ca
de opt ani, erad ca (sail : ca la) o sutd de
oameni. Ca mine, ca cum ar fi mine,
foarte curInd : ca m ne vet fi student 15.
Vest. De eft : mai lute ca v1ntu, mai multi
ca (sail de sad de cit) o said. 6. Vechi. Cam:
0 carte ca veche. Ca ce crezi to ? Ca ce to
bizutelti tu ? 7. In calitate de: a funcfionat
malt ca director, 1 -ad ales ca membru
(drept membru, de membru on simplu
membru) 8. In ceia ce priveste, In privinta
acestui lucru, din punct de vedere, eft des-
pre : Ed ca eil 1 Dar sd vdd ce at sd fact
to I Foamea ca foamea 1 Dar frigu era
grozav 1 Scrie bine $i ca fond, $i ca forma.
9. In loc de, drept, egal cu, ca $i : era ca
frate, asta era ca platd. 10. Conj. L. V.
(dupA vsl. tako sell iakoie). Cind, dupA ce:
www.dacoromanica.ro
$i ca sfirfird, intoarserd -ss (Cor. Ev. 577,
29. Acad.). 11 Daca, dupA ce (corespunzind
cu gerundiu) : fi ca multe zile prebindi (=- si
dupA ce zAbovi, $i ztbovind. Cod. Vor. 68 9)-
12. Interj. Vest. la : Ci ca mai stall Ca vi,
ctt ii, tot ca, tot asa cum e: Dumnezet7
plodd peste cei bunt, ca $i peste cei rat ;-
stitnfa, ca-11 onestitatea, inspird admirafi-
tine. Ca (al) cum, par'ca,Intocmal ca (ob.
cu optativu) poruncelte ca $i cam ar fi er
stdpin. NIcT (ca) cum, nicT (Ca) cit,
(rar), nici de cum, de loc.
2) ca cont. (lat gala, fiind-ca). In unire
cu sd al conjunctivului, arata scopu (pentra
a) sail rezultatu (in eft): Maninc ca sd
trdlesc. Adun azI ca sd am mine. Era prea
mindru ca sd cerseascd (era asa de mtndru
In cit nu putea cerli). Cu verbele de nece-
sitate on deciziune, se pune ca numai chid
aceste vorbe-s separate de subjunctiv : e
necesur, trebule, S2 cuv,'ne, s'a hoidrit ca
p?tria sd fie apeiratd. Dar : patria (rebate
(sd fie) apdratd, hotarint sa'ncepem lupta_
Tot ala: ca sd porfi rdzbol,Ifl trebaie bam
(urlt pentru ca sd I). Cu vorbele de milcare
sail de afect e mai elegant fait ea : and duc
sd vdd (nu ca sd vdd), doresc, vread sd and
duc (nu ca ma duc). Vechi (In porunci):
ca sd n'atbd = sa n'aibl. Est. Fam. Ca
maT ba, de loc, nici de cum (cu conjunc-
tivu): a iz;nd asta, ca mai ba sd piece (n'a
mai plecat).
cabadaia m. (turc. kaba-daly, viteaz
fals). Pazvangifi.
cabala f., pl. e (fr. cabale, it. cabala,
d. ebr. kabbalas, traditiune). La Jidani, in-
terpretarea mistica a vechiului testament.
Pretinsa stiinta de a comunica cu spiritele
mortilor. Intriga, complot In Francis, trupa
de oameni tocmiti sä aplaude o piesa In
teatru.
cabalin, -a adj. (lat. caballinus, ,
caballus, cal). Relativ la cai, de cal, caiesc .
rasa cabalind. $i cavalin. (dupA it:
cavailino).
cabalist m. (d. cabala), Jidan versat
to pretinsa stiinta a cabalei.
cabalistic, -A adj. (d. cabalist). Re-
lativ Ia cabala Jidanilor : carte cabalisticel.
Magic.
1) cabanii f., pl. e (slrb. kdban gi gd-
ban, d. it. gabbano, sp. gaban, fr. caban,
manta de ploaie, chepeneag, care vine d. ar..
CAB
- 213 -
perss. turc. kaba, haina, jar acesta poate d.
chepeneag. V. cabanita,
lat. cappa,
chebe, chepeneag, capot). Vechi.
'chepeneag. Sec. 19. (d. fr.). Un fel de palto-
stas femeiesc care se poarta si azi In jar/
2) * cabana f., p1. e (fr. cabane, d. mlat.
capanna, coliba). Barb. Co liba de adApost
p. excursionist' (Poate fi chear o adevarata
casA). V. gasca.
cabanitii f., pl. e (bg. kabdnica, sirb.
kabdnica [dim. d. kdban, mantle], de unde
turc. /ward& ai kabanyea. V.cabania 1).
Vechi. Mantie blanita cu samur si ornata
cu fir de our $i sponci cu diamante pe care
sultanu o daruia domnilor romanesti Impre-
una cu cuca, sangeacu, topuzu $i sabia and
le acorda tronu (Aceasta investiture a durat
;Ana la 1832, chid cabanita a fost Inlocuita
cu hervaneaiia). Manta boiereasca In general.
Azi. Ban. (cabanita si cabanita).
Manta jaraneasca (zeghe, chebe, zabun).
cabsitz m., pl. ji (turc. [d pers.] hokka-
.baz, care se joacA cu paharele, scamator).
Vecht. Mold. Scamator. Fig. Bufon, poznas.
cabazfic n., pl. uri (turc. hokkabazlyk).
Mold. Fam. Bufonerie, caraghiozItc. $i
ocab- (lit.) $i camazlic (Bts.).
* cabestan n, pl. e (fr. cabestan). Mare.
Aparat Invirtitor pe care se infasoara lanju
.ancorei sail al altei greutaji, vinci mai mare.
* cabin& f., pl. e (fr. cabins, d. engl.
cabin, rude cu fr. cabane, mlat. copdna,
colibA). Camera mica intro corabie. Camera
de bale (intr'un stabiliment, Intro case).
* cabinet n., p1. e (fr. cabinet, d. it.
xubinetto, gabinelto). Camera mica de toaletA.
Camera de studiA. Consilifi de mini$tri, go-
vern: remanierea cabinetulul. Colecjiune
stiinjifica : cabinet de istorie naturald. Edf.
LatrinA. Cabinet de lecturd, sale to care-s
ziare si carji de citit. Om de cabinet, acela
pe care proicsiunea lui II obliga sa lucreze
cu condent Oilier de cabinet, care atie teoria,
dar n'are practicA.
* cablograme f., pl. e (fr. cablogramme,
d. cable, cablu, fi tele-gramme). Rar. Tele-
grama trirneasa pin cabin.
* cablu n., p1. art (fr. cable, pv. cable, d.
lat cdpulus, manuchi). Funie groasA (corn-
pusa din fire telegrafice sad telefonice Irma-
lite to cauciuc sad In alt-ceva) pusA In apA:
.cablu t ansatlantic.
* cabotagla $i (ob.) -el n., pl. e (fr.
cabotage, d. caboter, a face cabotaj, d. sp.
zabo, cap, promontoriu ; it. cabotaggio). Na-
vigajiune comerciala pe lingA coaste on de
la cap la cap, foarte obisnuita In ainte de
invenjiunea busolei.
* cabotin in. (fr. cabotin, dim. d. cabot,
actoras). Fam. Actor post. Comediant am-
bulant
* cabotInaj n., pl. e (fr. cabolinage).
Fam. Meseria de cabotin.
* cabriolet& f., pl. e (fr. cabrio'et, d.
cabriole, capriole, care vine d. it. capriola.
salt ager, d. copra, caprA). Brisca mai bole-
ireasea cu doCA roate. Ob. ga-.
www.dacoromanica.ro
CAC
cabal n. (turc. [d. an.] kabul, consimjire).
Vechi. A face cabal, a catadixi, a condescinde,
tabula f., pl. e (d. c2but). Mutt. Pop.
Superstijiune la lucruri midi: are cabala cd
pierde in joc clad vorbesti cu el.
cabulipsesc v. intr. (d. cabal printrun
intermediar ngr. * kabulizo, aor. kabtilipsa).
Munt. Pop. Catadixesc.
cabulist, -a s. (d. cabuld). Munt. Rar.
Care crede In cabule.
cac, a cacti (vest) si &cis (est) v. tr.
(lat. taco, -are). Triv. Murdaresc pin cacat :
geanturf cdcate de mu*. V. refl. Imi desert
majele.
cacadfr m. (cp. cu ung. Aakastare-fa,
otetar, un copac) Mold. Macies. Fruct de
macies.
* cacao m. fara pl. (fr. [d. sp.] cacao, d.
chilenu kakautl). Un porn american (theo-
broma cacao) care face niste boabe uleloase
din care se face ciocolata. S. n. Praf de
boabe de cacao rIsnite. BAuturA fAcutA din
apA cu cacao $i zahAr, de obicei amestecata
si cu mult lapte.
* cacatdes in. (fr. cacatoes ai -tois, sp.
cacatda, d. malaezu kakatua). Un fel de
papagal motat din sudu Asiii $i din Oceania.
cacealma si (mai vechi) -rma $i
-Irma (ea dift) f. (turc. kaeyrma. stratage-
ma, contraband/ Cp. cu cataramd). La jocu
de call, stratagems pin care to prefaci ea
ai carji bune ca sA -1 tn5eli pe adversar.
* cachectic, -4 adj. (vgr. kahektikds).
Med. Care sufere de cachexie. Si- cah-.
* cachexie f. (vgr. kahexia). Med. Su-
ferinja corporal/ mai ales intern/ $i
cah-.
* tacit in. (fr. cacique, d. sp, cacique),
Numele vechilor sefi ai triburilor caraibe,
mexicane $i peruviene.
cacir si caciur, -& ad]. (cp. cu rut.
kieur, rajoi). Nord. Baljat (de ex. negru, cu
capu alb, spinarea brumarie yi picioarele pin-
tenoage): of caciure. V. breaz.
cacirma, V. cacealma.
cacTuresc (ma) v. refl. Pt. MA stric,
vorbind de timp. V. zbfrgoTesc.
* cacofonlc, -a adj. cacofonie).
Care produce cacofonie. Ad. In mod caco-
fonic.
* cacofonie f. (vgr. kakophonta, d.
kaki's, rAd, $i phone, voce. V. en. $i sin-
fonie). Amestec neplacut de sunete on de
cuvinte, ca : sd se sale sus 0 sd sirige. Muz.
Sunete discordante. Cacofonia nu trebuie
sA fie contra spiritului limbii. Asa, dada zici
biserlca catolicd, tactica avaleriii nu e ca-
cofonie, cum cred ignoranjii.
caccim si (vechi) cactim m. (turc. [d.
ar.) kakum). Un fel de jder alb peste tot,
afara de virfu coadei, care e negru (putdrius
ermi ,ea). Blana lui e foarte scumpA si se
Intrebuinjeaza la mantillele suveranilor In
marile ceremonii. E $i emblema integritajil
morale. V. si ermelin si mustelid.
CAC
- 214
* cacte, -de adj. (d. cactus). Rot. Din
familia cactusului. S. f. pl. Familia plantelor
al caror tip c cactusu.
* cactus m., p1. si (lat cactus. d. vgr.
kdktos). 0 plantA grass, spinoasa si fArA
frunze care creste pin tarile calde gi aride
(cactus appal). V. cocinlra.
caciim, V. cacom.
cad (est) si caz (vest), cazilt, a cd-
dea v. intr. (lat. cddere, pop. * cadere ; it.
caddre, pv. chazer, fr. choir, sp. caer, pg.
cair. Imper. cog nu cddea. V. scad,
decad, caz). Is tmpins de sus In joc pin
propria mea greutate : merele cad din porn.
MAarunc: a cddea la pictoarele cuiva. MA
raped, ma precipit: a cddea pe dusmarzi.
Atirn, Is atirnat :pdru-i cade pe umeri. is
asezat (emit) bine: haina cade bine. Fig.
Devin, ajung: a cddea bolnay. MA cuprinde
o infirmitate : a cddea in letargie. Devin
captiv : a cddea In puterea cuiva. Nu men-.
sesc : a cddea la examen, piesa a cdzut la
reprezentaftune. Incetez de a fi in uz : legea
a cdzuf in desuetudine. Vin, ma Intimplu :
seirbatoarea a edzut intr'o Jot. Degenerez,
decad : acest om a alzut in ridicul. A-ti
veni pin sort': Cind s'a fras la sorfi averea,
mie mi-a cazut casa. A-ti veni din Intim.
plare : scrisoarea mi-a carat in mind. A
cddea din cer, a pica pe negindite, a fi
foarte surprins. A cddea in dizgrafie, a perde
favoarea. A cddea (in gresald), a pAcatui
(mai ales vorbind de femei). A cddea in
rroare, a te Insela. A cddea in uttare, a fi
dat ultarii. A cddea la pat, a te tmbolnavi
gray. A cddea in loped, a muri to luptA. A
cddea in ruind, a se darama inset -inset
(propriA si fig). A cddea in zdrenfe, a se
nimici bucati-bucati (o haina). Sorfu a cdzirt-
pe dinsu, asupra lut, sortu 1-a ales. A cddea
de acord, a te tnvoi. A cddea in picioare,
a scapa bine dintr'un pericul. A cddea tronc
(V. tronc). V. impers.: cade ploata, wrier,
bruma. A se cddea v. refl. A se cuveni.
a fi permis : La Jidani nu se cade sd md-
nince came de port. Cum se cade, co.
rect, cinstit, cum trebuie sa fie (moral si
material): om cum se cade, haind cum se
cade, s'a purtat cum se cade.
cadaif, V. cataif.
* cadastral, -A adj. (fr. cadastral).
Relativ Ia cadastru.
* cadastrez v. tr. (fr. cadastrer). Inscrit)
In cadastru.
* cadastru n., pl. e (fr. cadastre, d. pv.
cadastre, care vine d. it. catastfrJo, din ea-
tastico, iar acesta d. mgr. /catfish/ton. V.
catastih). Planu proprietAtilor teritoriale
ale unui tinut (cu situatiunea, Intinderea gi
valoarea lor) p. a stabili impozitu fonciar.
* cadaveric, -a adj. (d. lat. cadaver,
cadavru ; fr. cadaverique). De cadavru : pu-
tcare, infepeneald cadavericd.
* cadavru n., pl. e (fr. cadavre, d. lat.
cadaver). Corp mort (hoit, sttrv, leg). Fig.
Corp foarte slab sail uzat : omu acesta e un
cadavru ambulant.
www.dacoromanica.ro
- CAD
cadii f., p1. cdzl (vsl. rus. kadi, cadt
bg. strb. kada. d. mgr. kddion, vgr. kddos.
d. ebr. kad ; lat. cadus, pop. aide ,-
alb. kade, ung. kdd). Putina mare de-
pus struguri, must s. a. Bale (vas de doage-
sat) de zinc In care te scalzi) : a face bare
de cadet (In Munt- de patina) sad de abur.
cadelnlia, V. cadelnita,
* cadent& f, p1. e (fr. cadence, d. it_
cadenza, d. cadere, a cddea,. V. cadIntap
scadenta, *ansa). Inturnarea sat) IA-
taia regylara a sunetelor in cIntec si'n poe-
zie si a miscarilor In dans (accent, ritm, ma-
sura, tact).
* cadentez v. tr. (d. cadenfd ; fr. ca-
dencer). insemn pin cadenta : a cadenfa air
thaw, mersu; un cintec bine cadenfat. V_
ritmat.
* cadet m. (fr. cadet, d. gasconu capdet,
pv. capdel, cap mic", sef, capitan. V. ca--
doo). Odinioara, Uttar nobil care-si Ikea
stagiu de soldat ca s'ajungA ofiter. E'er
dintr'o scoala militara. Membru at partidu-
lui constitutional democratic rusesc. V.
Tuncher.
cadiascher m. (tire. kady-asker si-
kazy-asker, adica cadifi militar"). Vechi.Ju-
decator militar la Turci (Era In rang Indata.
dupt marele vizir, unu In Etiropa, si altu In
Asia). $i cazascher.
cadila, V. cadelnita.
vadi0 m. (tare. [d. ar.] kady, kazy, pop.
kadi). Vecht. Judecator turcesc.
cadingt f., pl. e (him kadyn). Nevastt
de musulman. V. balabusta.
* cadmle f. (lat. cadmta, d. vgr. kad-
meta, un mineral care se gases ltnga orasu
Tabs, fundat de Cadmu, In Grecia). Chim_
Oxid de zinc care se lipeste de paretii hor-
nurilor Ia topirea zincului. Cadmie fosilif,
oxid natural de zinc, galben stet rosiatic, In-
trebuintat ca astringent. V. calamlna vr
tutea.
* cadmI4 n., (d. cadmie) Chim. Un me-
tal alb bivalent, moale, maleabil si foarte
ductil. E analog cositorului, se topeste la
315o si ferbe la 770o dind niste vapor ye-
ninosi. Sulfura lui (CdS) e galbenA si se In-
trebuinteaza In picturt. Descoperit de Stro-
meyer si Hermann la 1818.
* cado0 n., pl. art (fr. cadeau, d. pv.
capdel. V. cadet). Dar, prezent, lucru.
Omit.
* cadran n., p1. a (fr. cadran, vechi ca-
drant, d. lat. quddrans, -antis, care e pa-.
trat, cum erafi cadranele la inceput V_
cadru). Disc pe care-s Insemnate orele
ceasornicului sau punctele cardinale a'e bil-
solei. Cadran solar, ceasornic de soare.
* cadranoulair gi caa-, -à adj. (lat._
quadrangularm, d. quattoor, patru, gi an-
galas, unghi). Geom. In patru colturi: priz-
md pircunidd criadrangulard. V. pitrat..
* cadrat n., p1. e (fr. cadrat, d. lat. qua-
dratus, patrat). Bucatict de fontA care umple.
spatiile goale dintre literele tipografice fark
sa atingb hirtia.
CAD
- 215 -
cadratura gi cda- f., pl. i (lat. qua-
dratura, d. quadratus, patrat). Calitatea de
a fi patrat. Cadratura cercului, unirea unor
ides care se exclud una pe alta ai care arata
imposibilitatea unut lucru, ca cum ai zice
albeafa negrulat. Mecanizm de ceasornic.
cadre f., pl. e (ngr. kddro, d. it. qua-
dro, patrat, portret, de unde ai fr. cadre, m.
V. cadru). Pop. Portret : frumoasa ca o
cadril. V. coz.
* cadrez v. intr. (fr. cadrer, d. lat. qua-
drure. V. cadru). Ma potrivesc, concord :
vorbele sd cadreze cu faptele!
* cadril n., pl. art e (fr. quadrille, d.
sp. cuadrilla, grupa de 4 persoane, cuadrillm
patratel, cuadro, patrat. V. cadru). Trupa
de cavaleri tntr'un caruzel. Contradans coin -
pus din grupe de cite doati parecht fag in
Isla : a pica un cadril. Melodia dupa care
se joaca acest contradans : a cinta an cadril.
* cadrllater gi cda- n., pl. e (fr. qua-
drilatere, d. lat. quadrildterus, in patru la-
nai. V. echilater). Figura in patru col-
furl (ca patratu, dreptunghiu, trapezu).
Ob. -ter (dupa fr.). Si patrulater.
* cadrilez v. tr. (fr. quadrirer). Impart
pin color' in patratele, mai ales vorbind de
stole: stofd cadrilatd. V. pepita.
* cadru n., pl. e (fr. cadre, d. it. quadro
care vine d. lat guadrum, patrat. V. cadre,
patrat). Pervaz, cercevea, margine de
lemn (on de alt-ceva) care margineate spatiu
unei uai on ferestre. Rama, pervaz de ta-
Moil, de oglinda a. a. Fig. Planu unel lu-
cran intelectuale : cadru ingenios. To-
talitatea ofiterilor gi subofiterilor unei armate.
* cadruman, cadrupod, cadru-
plez, cadruplu, V. cdadr-.
* cadtic, -ift adj., pl. f. e (lat. cadticus,
d. cddere, a cadea). Supus Merit, cazator
dinlii de lapte-s caduct. Trecator, slab, au-
bred : Kricirea e caducd. Slab, token ba-
trin caduc. Jur. Legat caduc, anulat p. vitia
de forma, incapacitate, refuz on moarte.
caduced n., pl. ete (lat. caddceus §i
caddceum din * caddceum, care vine d. vgr.
kerSdceion, d. kdryx, anuntator ; it. cadu.eo).
0 ramura de laur sail de maslin cu dofia
aripi in via ai Inconjurata de dot aerpi. Era
atributu lui Mercur, zeu negotului, ai sim-
bolu pacii, prudentei ai vic eniit (aerpii) ai
al harniciii (aripele).
* caducitate f. (d. caduc; fr. cadu-
cite). Starea lucrului on fiintei caduce.
* caecum n. (cuv. lat. pron. de Ro-
mani' cei vechi kciikum, de not, cecum, d.
cactus, orb). Anat. Partea intestinului gros
intre intestinu suptire ai colon. V. cecal.
cast', V. cater.
cafangt, V. cafenea.
cafés n., pl. art (turc. [d. ar.] kafas gi
kafes, parmaclic, balcon tnchis pina sus cu
parmaclic ; ngr. kafasi). Mold. Balconu din
auntru bisericit (numit ai pod in Munt.). lal.
(cafés). Cotet de pus animalele la ingraaat.
www.dacoromanica.ro
CAF
cafea f., p1. ele (turc. [d. ar.1 kahv e
kave ngr. kafes, it. can fr. cafe). Un co-
pacel rubiaced african care face mate boabe
care se prajesc, se rtanesc gi se ferb to apA
ca sa dea o placuta bauturii neagra care se
bea indulcita Cu zahar (coffea ardbica) :
plantafiunt de cafea. Boabele acestut cop.-
cel : un sac de cafea. Bautura facuta din
aceste boabe: o ceagd de cafea. Cafeaua
e orginara din Abisinia, unde create salba-
tica, ca ai pin Mozambic ai Angola. Azi se
cultiva foarte mull la Moka, Ceylan, Mar-
tinica gi Brazilia (Rio), de unde yin cele mai
renumite feluri de cafea. Se zice ca efectele
ei au fost observate Irina oars de un cioban
ale carui of Mileage frunze on boabe de
cafes ai tncepuse a sari. Populatiunea Galla
(Abisinia) minca boabe de cafea prajite to
unt. Pe la sfiraitu seculului XV un Arab
descoperi bautura cafelei, care apoi se ras-
pindi lute in tot Orientu. In Francis a fost
adusa la 1654, tar la Paris s'a baut la 1669.
La incepnt, ffind-ca alunga somnu, fu de-
nuntata ca vatamatoare. Dar curind obiceiu
de a o sorbi se raspindi in toga Itanea. V.
caputiner, ginglrlie, ;fart.
cafegi-basa m. (turc. kahvek.'-ba§y).
Vechi. Boierinaa care odinioara aducea dom-
nului cafeaila ai care ayes ai monopolu Ca-
fetal in capitals gt provincie. V. basa.
cafegid si cafertgiti m.(turc. kahvegi).
Cel ce face sail vinde cafes sail tine o ca-
fenea. Fam. Mare bautor de cafea. Fem.
-gioaTca.
* cafeina f. (d. cafea). Un alcaloid ex-
tras din cafes. Si co-.
cafelfita f., pl. e. Fam. Cafea mica
(continutu unei ceati): as bea o cafelufd.
cafenesit f. (turc. kahve-hone, case de
cafea"; ngr. kafends. V. mehterhanea).
Local public in care se bea cafea. In
Trans. cafana si &titan& (strb. kafana).
Dim. -neluta.
cafenid, -ie adj. (d. cafea). De coloa-
rea cafelei.
cafés, V. cafas.
* cafe-santan n., pl. a (fr. cafe chan-
tant f= cafe con:ertl d. cafe, cafenea, gi
chantant, clntator). Triv. $antan.
* cafetiera f., p1. e (fr. cafetiere). Vas
de turnat cafea (Mart) In ceati.
* cafed n., pl. euri §i ee (fr. cafe). Rar.
Cafenea.
caftan n., p1. e (turc. kaftan, d. pers.
haftan, caftan ; ngr. kaftdni, bg. strb. rut.
rus. pol. kaftan, Cp. cu chepeneag). Un
fel de mantle ornata cu fir de our ai de
argint ai cu minicile lungi pina la pamint
pe care sultana o daruia vizirilor, pasilor
hanului Crimeii, principilor Ardealului ai
domni or romaneati chid intrad in functiune
orf ca rasplata p. un servicia sail cheer p.
o veste buns. (La rindu lui, domnu daruia
$i el caftane boierilor din primele tree clase,
tar cei-laltt erak nurniti pin pitac. Toti
curtenii purtaii caftan. Pe la 1848, perzin-
 216
CAF
du-$I Insemnatatea onorifica, caftanu dis-
paru din moth; pAstrindu-1 numai Jidanii
hAtrini). Fig. Boierie : in domnia lid Ca-
ragea toate slujbele qi caftanele se dad pe
Tarale (Ghica, 36). Iron. Rar Bataie, trin-
teal& : na !Wan caftan I
caftang16 m.Slujba$ care punea caftanu
pe umerii domnului $i ai noilor boicriti.
caftanlia m. (turc. Aaftanlv). Boier o-
norat cu un caftan. Fig. ken. Boier de mo-
da veche.
cag6d -esc, a -I v. tr. (var. din a-
si po-godesc. Cagod, -ozi, -oade; sd -oada.
V. godac). Trans. Maram. A$tept.
cabal n., pl. uri e (cuv. ebr.). Co-
munitate jidaneasca secrets cu organizatiune
proprie, cu Ingrijitori $i judecaton speciali,
adevArat stat in stat care-i une$te pe toti
Jidanii contra cre$tinilor.
cahectic, cahexie, V. cache-.
cahla 1., pl. e (rus. rut. kdhlea$ikafka,
d. germ. kachel, id.). Nord. Hornu gros de
deasupra vetrei la casele de moda veche,
numitg une-ori $i ursoaica : cahla (hogeagu)
se termina in pod ($ez. 36, 35).
cabala, V. caula.
calA f. (poate d. germ. keil, cur, pl. keile,
de unde casele, cais, dacA nu mai degrabA
d. turc. kaiar, potcoava cu colfi). Cul de
potcoava.
calfet n., pl. art ai e (turc.
caTafet
kviafet, fizionomie, aspect, haina). Fain.
Mobile, trlsuri, lux. Fig. Prestighl, aparenta:
boferu trebuie sa-$I fie carafetu
caic n., pl. e $i rar art (turc. Aatik, ka-
iak ; ngr. kaiki, bg. sirb, kaik, rus. kaiak).
Corabie mai micA $1 mai lata, dar mult mai
mare de clt luntrea.
calcci0 m. (turc. katikey). Proprietar
sau conducAtor de caic.
caTe, V. gale.
carer n., pl. e (lat. caia, bAt, lemn, no-
duros, mAciuca, de unde $i gasconu cay,
prepeleac, prAjinA ramificatA de cules poa-
mele din pom, din camas, dim. * caulus,
de unde s'a fAcut tom. cater, ca barer din
bdiulus ; sp. cayado, pg. cajado, cats). Can-.
titatea de lina ori de clnepA dArAcitA $i pu-
sA'n hired ca 55 fie toarsA. (Un caier are 12
pele). V. pale 2.
caTet n., pl. e (pe tale polonA d. fr. ca-
1 ier, din caern, cadern, lat. quot.rnio, pop.
quaternunt, adicA din patru for". V. car-
net 5i cazarma). Poi de birtie cusute
la un loc ca sA serveascA mai ales elevilor
la scris on la desemnat. CaTet de sar-
cInT, clauzele impuse until adjudicatar. V.
tartaj.
caletel n., pl. e. Caret mic.
caifet, V. caTafet.
ealmac n., pl. e (lure. kaimak, ngr. kat-
mak', bg. strb, kaimak). CoajA groasA
untoasA care se formeazA deasupra laptelui
fort (V. smintina). Spuma cafelei turce$ti
cum o prepara orientalii, nu ca Oulu (V.
gingirlie).
www.dacoromanica.ro
CAL
caTmacam qt. (turc. ar. katim-ntekam,
pop. kalmakam). Vechi. Locotenentu ma-
relui vizir on al unui ininistru turcesc. Lo-
cotenentu domnului, regent. Reprezentantu
domnului In Craiova, guvernatoru Olteniii
de la 1761 In coace. Azi. Munt. Vest. (cal-
macan). Bogata$, frunta$ (In sat).
caiman m. (sp. caiman, d. caraibu a-
catunzan). Aligator, crocodil din America $i
din China.
caTmea f. (turc. [d. ar.] kaiime. Vechi.
Scrisoare oficialA (geld. 719, 3626, 3771 $i
3773). Buma$0, bilet de banes.
cab', a china, V. cAfnez.
caTnic, -A adj. (vsl. kalanii, part. d.
kaiati sen, a se china. V. ocaTanic). Rar.
SArman, lamentabil, jalnic. PlIngAcios. La
Cant. ea-labile.
caTpaca f., pl. e (turc. karpakly, hot).
Mold. sud. Femeie rea, obraznicA rapace
cais m. (d. caisa). Munt. vest. ZarzAr.
Muni. est. Mold. Zarz5r care face poame cu
simburele dulce $i mult mai marl de clt zar-
zarele. in Olt. cats.
caisa f., pl. e (ngr. kaki, d. turc. kalsv,
caisA, zarzara cu simburele duke ; bg. slrb.
kaistia). Munt. v_st. Fruct de cais oa de
zarzar (indiferent). Munt. est. Mold. Zarzara
mare cu simburele dulce. In Olt. caTs'a.
cal in., pl. cat (lat. caballus, d. vgr. ka-
balks ; it. pg. cavallo, pv. caval, fr. cheval.
sp. caballo. V. cavaler, cobil5). Un a-
nimal soliped domestic (mai rar salbatic)
care serve$te la calarie $i la tras. Fig. Iron.
PersoanA robustA : ce cal de femeie 1 Cal
de bataTe, motiv aparent, lucru exploatat
ca sA obtii ceva: a-ft face an cal de bd-
tale dint 'o chestiune. Cal de mare, ipo-
camp. Calu dracilor, om rAll,ferneie rea.
Cal-vapor (pl. cai-vapori) sau numal
cal, fortA de 75 de chilogramometri capa-
bila sA rldice Intro secundA o greutate de
75 de chilograme la o Inaltime de 1 metru :
ntasind de 4W de cat. A vorbl caT verzT
pe pfireci, a aiura, a abera, a vorbi lu-
cruri fantastice. A umbla dupa potcoa-
ve de caT morti, a umbla dupA afacen
proaste, dupA cl$tiguri irealizabile.
calabalic n, pl. art (turc. ghalebelik,
pop. kalabalvk, multime). Vechi. Multime,
gloats. Azi. Run. Dezordine, zbucium, zar-
VA : na -ml place sd vad calabalic pin case.
Bagaj : cu calabalimen spinare. V. agirlic.
calacen n. (ngr. ka,ahcini, d. vgr. hdl-
Aanthon; sirb. katakqn. Mold. Sulfat de fer,
verziu la coloare. In Munt. calalcan.
calacatir, calatir caladir, V
gt
caracatir.
calafat n., pl. art (tune. kalafat, calif-
Wilke ; ngr. kalafdtis). Materie de astupat
crapaturile corabillor compusA din cult $i
catran orl cearA.
calaTcan, V. calacan.
CAL
217
calamandrds n., p1. oase si urf, 5i
haiamandra f., p1. e (var. din barn:Wale,
void. karma -). Mold. Fain. Amestec, tA-
raboi, tambAlAi1, amuzament zgomotos, dez-
ordine, scandal : ad fdcut halamandrd, unt
.cu odd (rev. I. Crg. 13, 65).
calamara, V. calimara.
calambur n., pl. uri (fr. calembour),
Joe de cuvinte fundat pe un echivoc, o ase-
mAnare de cuvinte, precum: Nu minca asa
.de raped?, c'ai sa to 'nzcl. Imposibil /
sa 'nnotl
* calamburist, -A s. (fr. calembouriste).
PersoanA care face calarubururi.
* calamine f., p1. e (mlat calamlna,al-
terafiune din cadmla. V. cadmie). Min.
Silicat idratat natural de zinc, fosforescent
pin frecare. V. tutea.
* calaminta f., pl. e (vgr. kalaminthe).
Bot. Un fel de mintA (calamintha officinalis).
* calamltate f. (lat. calamitas - Otis).
Mare nenorocire, pacoste (ca epidemille, raz-
boaiele, foametea). V. dezastru.
* calamity 1., pl. e (d. lat. cdlamus si
vgr. kdlamos, trestle). 0 broascA care trA-
'este pin trestii. 0 broascA testoasA verde.
0 planta fosilt. Un fel de arg.i1A. Un fel de
rasina inferioara scoasa din trestle.
* calamit6s, -clam& adj. (lat. calami-
iosus. Cp. cu sfindlos). Plin de calamitAti :
limp calamitos.
calangld m. (turc. kalaigv; d. kalai, co-
sitor). Veda. Spoitor de tingiri (Tigan).
calapAr, V. calonfir.
calapod n., pl. eade (ngr. kalapddi, d.
-vgr. Laldpus, din kd Ion, lemn, si pfis, podds,
picior. V. calup, calibru, galo*, po-
lio). Picior de lemn care serveste ca model
cizmarului. A bate la calapod, a'ntinde pe
calapod, (fig.) a fi cizmar. A vorbi dupd ca-
lapod, a vorbi dupA disco, dupa tiparu altuia.
cater, V. elder.
calarabii, V. caralamba.
calatir, V. calacatir.
* cal& f., pl. e (fr. cafe). Mar. Partea cea
mai jo5sti din intenoru unel corAbii.
calaa tn. (fig. IWO, Tigan, fiind-cA cei
mai multi calls de pe la not eraii Tigam).
Est. Acela care ucide pe cei condamnati la
monk (In Buc. si hinglicru). Fig. Om crud.
In vest cala6. V. gide *1 gelat.
calbag, cilba*, gilbaj (est) si gil-
ba* (vest.) m. (ung. kolbdsz, rus. k lbasd
-si ka'baea, d. vsl. k'dbasa, care vine poate
d. ebr. kol-bdsdr, fel de fel de came). Mai
gros de pore umplut cu carne tocata, orez
on ptsat s. a. (V. chi*cA). Tot de aci :
caltabd*, cartabd*, galdabo*, gal-
dabaj *i gildabe.* (Munt.) m., si &al-
bs:L*11, f., pl. e (Dorna).
1) * calc n., pl. art (fr. calque, d. lat.
cukare, a cdlca). Desemn reprodus cu cre-
ionu on penita pe o foaie transparentA sau
-impungInd cu un ac pe o !oak opaca. Fig.
Copie exacta sau si servilA.
www.dacoromanica.ro
CAL
2) calc, a calca v. intr. (lat. calcare,
it. caicare, pv. sp. pg. calcar, fr. cocher. V.
cAlcrf). Pasesc, umblu : a cdlca usor, pe
spirit, in ncroi. Fig. A cdlca'n strachili, a
cdlca afectat ; a umbla duple aventuri amo-
roase. A cdlca a popd, a denota aptitudini
de senozitate, a inspira Incredere. V. tr. PA-
sesc, ating cu talpa : talc pdmintu tdrii mete.
Strivesc, zdrobese : 1 a cdlcat trenu. Store
cu talpa : a cdlca poama. Atac, prad in casa
on in Sara lui : m'all cdlcat holii, hold' mi-ad
cdlcat casa, clusmanil ne-ad cdlcat Tara.
Cotropesc, uzurp : a cal a o mosie, (fig.)
drepturile cuiva. Violez, Inning : a cdlca
legea, ordinu, jurdmintu. Netezesc pinza
pesind-o c'un fer cald : a cdlca rufele. A
fecunda (despre pasAri) : cocosu calcd gdina.
Neol. (fr. calquer). Reproduc un desemn pu-
ntnd foam transparentA pc original (fats
calchiez).
calcan n., pl. e (turc. kalkan, scut, si
kalkan-balyk, peste ca un scut). Sec. 18-19.
Scut (ca ornament la cal). Azi. Zid prelungit
In sus fArA stresina si, In general, fait fe-
restre. S. m. Un peste marin lat, cu amindoi
ochii pe partea sting /, ca si cambula, dar
mai mare (rhombus maedticus, varietate
mai mica: rhombus levis). V. platica. *1
barbun.
calcane5 n., pl. ere (lat. calcrineum,
de unde 5i alien). Anat. Osu calcliialui.
* calcar n., pl. art (fr. calcaire, d. lat.
calcdrius, de calce, calx, calce). CalcitA. Adj.
Calcaros, vAros: peatra cakard.
* calcaros, oasa adj. (d. calcar). Cal-
car, care confine calce, vAros.
calcavura f. pl. t (probabil turc. Cp.
cu paceavurd, t vaturd). Cureafia cu care
cizmaru tine strinsA pe genuchi hicAlta-
mintea la care lucreazA. Fig. Fam. Trtin-
teala (bAtale) on mustrare aspra : 1-a tra ;
o calcavurd.
1) cAlce f., pl. edict (lat. calx, calcis,
calcii.). Calcea calului, o plantA erbacee ra-
nunculacee care creste pin locuri umede,
(calla palustris). Face flori marl galbenc
aurii. SA nu fie un cuv. stricat de bota-
nisti din lat. caita (Virg. Eel. 2,50)?
2) * cAlce f. (lat. calx, calcis. V. gases).
Chtm. Var.
* calcedonle f. (d. lat. chalceddnius,
-dnia, -Onium. din Calcedon, oral In Bitinia,
in fafa Bizantiului). Un fel de agat lAptos
albAstriu care cuprinde onicele (onyx), sa-
donicele, eliotropu, carnolina si crisoprasu
V. agat.
* calchiez v. tr. (fr. calquer). Barb. V.
calc 2.
* calcInatkine f. (d. cakinez). Actiunea
de a calcina. Si -atie *i -Are.
* calcinez v. tr. (fr. calciner, d. lat. calx,
-cake). Prefac In cake pin foc intens. Usuc
la o cAldurA intensa.
 218
CAL
* calcfta f., pl. e (d. cake). Min. Peatra
de var, calcar, carbonat de calce (C 08 Ca).
Varietatile ei slut : peatra de var, creta,
marmura, peatra de constructiune, peatra
litografica (marga), aragonita, spatu de
Islanda $. a.
calc16 n. (d. lat. calx, calcis, var).
Chim. Un metal alb galbiti bivalent care se
obtine descompunind calcea cu pita lui Volta.
A Post izolat de Davy la 1808.
* calcogr-, V. halcogr-.
* calcopiritift, V. halcopirita.
* calcul n., pl. e (lat. calculus, petricicA,
d.calx, calce 2, fiind-ca In vechirue se cal-
cula cu petricele). Socoteala cu numere.
Chibzuiala, combinatiuni, masuri p. succesu
unei afaceri. S. m. Med. Petricica care se
formeazA in basica urinary, in rinichi $i'n
here $i cauzeaza o boala numita $i peatra :
a avea calculi, a safari de calculi.
* calculabil. -& adj. (d. a calcula).
Care se poste calcula.
* calculator, -ogre s. Care calculeaza.
* calculez v. tr. (lat. catculo, -are). Fac
calcul, socotesc. Fig. Combin, apreciez: a
calcula evenimentele.
cald, -ift adj. (at. calidus, it. sp. pg.
caldo, pv. cant, fr. chaud). Care are caldura:
trupu omulut via e cald de 37 de grade,
cealu se bea cald, climd caldd. Rar. Caldu-
ros: haind caldd. Fig. Via, puternic: iubire
aldd. S. n. sing. Caldura (numai to loc.) :
mi-e cald, no mal pot de cald. S. f. (Munt.)
A-ft sari calda, a te speria, a o stecli. Adv.
Cu caldurA : 1-a prima cald (ob. calduros).
* caldaic, V. haldatc.
caldarTm n., pl. art (turc. kaldyrym).
Mont. Pavaj.
caldarimgid m. (turc. kaldyrymgy).
Lucrator de pavaje, pavator.
tale
f., p1. cai (lat. callis. it. sp. calla.).
Linie, drum de comunicatiune. Fasie de
pamint pavata, $osea. Strada care se pre-
lungeste $i afarA din ora$ spre alt ora$ on
loc. Calatorie: a plecat in lunga cale. Mars,
directiune de mars: mi-a tazat calea. Mod
de transport on de a lucra : pe ce rale a
venit? Pa ce cale al cistigat banii ? Pe
calea onorli, pe cale legala. Anat. Canal :
cdile respiratorii. Cale ferata, drum de
fer (pe ale cArui sine circula locomotive $i
vagoane). Cale nationals, a statului.
Cale judeteneasca, a judetului. Cale
primara, intorcatura, prima vizita a mire-
lui si miresei la Whitt on la rude. Cale
vicinala, a comunelor rurale. Calea
laptelui sat, drama robilor, o dungy lu-
minoasa pe car compusa dintr'o infinitate
de stele foarte departate. Cu cale, de
cuviinta bun (opus lui fiord cale, rad): asa
a gasit el cu cale. A pune la cale, a
concepe, a dispune, a face se se execute. A
indemna, a sfatui: to m'ai pus la cale si
foe asta. A da cale cuTva (Ur.), a te
retrage din fait( lui. A fi pe cale sA facT
ceva sail de a face ceva, a avea de
www.dacoromanica.ro
CAL
gind, a umbla sA faci ceva. Afar& die
cale, (sat; din cale afarg), neobisnuit,
extraordinar. Cale bun& I Drum bun t Mergi
sanatos I Calea-valea (cale $i vale), bi-
nisor, suportabil.
caleap, V. ciftleap.
* caleasc6 f., pl. este, esti $i esce, afar
(fr. caleche, care, ca $i it. calesse, calesso,
vine d. ceh. kolesa, roate, trasura, kolo,
roata. D. fr. vine germ. kalesche, pol. kolasa,
kolaska, rus. koleaska. Cp. cu patzsca, d.
fr. patache. V. colnic ocol). Sec. 19_
Trasura boiereasca de plimbare.
* caleldoscdp n.. p1. oape (vgr. ale,
bun, frumos, eidos vedere, $i scop din mi-
cro-scop). Un tub care confine dotia oglinzi
plane si are to duntru nista plese de dife-
rite colori si marimi care, chid 11 intorci,
prezenta o infinitate de imagini.
calem n., pl. art (ture. [d. ar.] kalem,
trestie, condci, d. vgr. ka'amos. V. call-
marti). VechL Cancelarie, biurou, oficiu.
Administratiune publics.
calembec n. (turc. kalembek). Verb,.
Un fel de lemn negru mirositor din India
V. abanos.
calemcheria n. (tura. kalem kiari, a.
kalem, condei, pensula, $i pers. kiari, pictat).
Vechi. Un fel de postav scump ornat ca
desemne artistice.
calemgia m. (turc. kalemgi). Vechz.
Scriitor, copist, logofat (la calemu Divanului).
V. divictar.
* calendar n., pl. e (lat. calendarlum,
calende. V. colindift si co-
d. calendae,
leadnic). Tablou zilelor anului. Fig. A
face cuiva cape[ calendar, a-1 incomoda
foarte molt, a-I ameti. Calendaru roman.
datoreste originea lui Romul, care com-
pose un an de :;00 de zile Impartit In 10
luni (V. calende). Numa, succesoru lul,
le adauga pe cele-lalte dotia. La 46 In ainte
de Hristos, Mid Cezar I-a reformat ca sa-1
pupa to raport cu cursu soarelui, $i s'a
numit de atunci calendaru (titian. 0 zi com-
plementary sau bisextila fu intercalate la
fiecare patru ani, dar acest an era prea scurt-
si rAminea in urmA cu 7 zile la 900 de ani,
in cit, la 1582, echinoctiu de primavarA era
lnapoi cu zece zile. Papa Grigore XIII dada
ordin ca 5 Octobre al acestui an sa fie 15,
Octobre $1 suprima zilele bisextile seculare,
atara de una la patru ani. Acest calendar
numit gregorian, a Post adoptat de toti ca-
tolicii $i protestantli, iar la 1 April 1919 $i
de Romania (de biserica romaneasca la 1
Oct. 1924). Venni calendar ortodox era, la
1900, cu trei-spre-zece zile In urma. $i Ca-
lendaru gregorian are o eroare, dar puma
de o zi la 4090 de ani. Calendaru re-
publican francez, stabilit de Conven-
tiunea nationala la 24 Novembre 1793, fixase
tnceputu anului la echinoctiu de toamna
(22 sept.) $i avea 12 luni de 30 de zile, plus
5 zile compl.mentare, care trebuia0 se fie
consacrate celebrant sarbatorilor republicans
CAL
- 219
Numele lunilor era*: p. toamna, vendemaire
(lat. vindemia, culesu viilor), brumaire (d.
brunzil)i frimaire (fr. frimas, polel); p. iarna:
niv6se (lat nix, nivis, zapada), pluvi6se Bat
phivia, ploaie) si ventOse (lat. yentas, vint);
p. primavara : germinal (d. germine), fiords!
(d. floare) SI prairial (fr. prairie, livada) ;
p. vary : messidor (lat. messis, seceris), ther-
midor (vgr. therm6s, cald) fructidor (d.
fruct). Aceste numirt poetice au Post inven-
tate de conventionalu Fabre d'Eglantine. Lu-
nile se Imparteaa in trei decade, iar zilele
se numeau: primidi, duodi, tridi, quartidi,
cuintidi, sextidi, septidi, octidi, nonidi ai
decadi. Formele car in d ar sau ca-
lindar is fabricatiuni literare. V. alma-
nah.
* calendaristic, -a adj. (d.calendar).
Rar. De calendar: materie calendaristicd.
* caldnde f. pl. (lat calendae, d. calare
a chema, a anun(a. V. class, nomecla-
tura). 0 zi din primele zile ale lunii la
Romani. Luna romans se Impartea to
calende ( primele 3 sail 5 zile), none (de la 5
sail 7 pins la 13 sail 15) si ide (de la ziaa
asta In ainte). La calendele grecestt, la pastele
calului, nici-odata (ca Grecii no numarail
zilele cu calendele).
calendrai m., pl. tot asa. Mold. Munt.
Rar. trengar, barbant. -IndroT
(Mold.).
calendru, V. callndru.
caldvru m, (ngr. kaldvra). Maid. PI.
Pantofi laranesti.
calfa f., pl. e (turc. kalfu, d. ar. kalife,
subsitut, succesor, calif, pl. halifa, functio-
nari) Ucenic care a invatat meseria si poate
lucra singur.
called, V. gilfed.
caliacra f. (cp. cu ngr. kali Okra, vizi
frumos). Coy. Begonia.
* calibru n., pl. e (fr. calibre, d. it. ca-
Niro, care vine d. ar. gdlib, qdlab, tar acesta
d. vgr. kaldpus, kal6pus ai kalopcidion. V.
calapod, calup). Diametru unui cilin-
dru, unei coloane, unei Levi : calibru pustli.
Model care serveste la verificarea diame-
trului armelor de foc si ghiulelelor. Fig. It on.
Calitatea unei persoane : is de acelasi ca-
libru amindoi
calic m. (rut. kalika, om mutilat, vsl.
pelerin, nomad", d. pers. kdlak, diform).
Cersitot milog. Adj. Sarac de tot : om calk,
ford mill& Mont. Mare aver, chirnog. Colic
lipit pdmintu!ut, extrem de sarac. V. co Idu*.
1) * calicos n., p1. tot asa, ca name Oat.
cdlix, cOlicis, d. vgr. kylix, cupa, pahar).
Poet. Cup, pahar. Ob., dar gresit, calf-
ciu (fr. ca!ice).
2) calice n., pl. tot a$a, ca name (lat.
calyx, cdlycis, d. vgr. kdlyx, kdlvkos, boboc
de f.oare, d. kalypto, acoper). Bo'. Cupa In
care se unesc petalele florii Si care se corn-
pune din sepale. Ob., dar gresit, calfciu
(fr. calice).
www.dacoromanica.ro
- CAL-
1) calicdsc, -eases adj. De calic ::
lux calicesc.
2) calicdsc v. tr. Fam. Schilodesc, o-
logesc, lovesc rau : Auled 1 M'ai calicit 1Pre-
fac In calic. Saracesc, aduc la saracie: rdx-
bofu a calicit (am V. intr. Ajung same :
cartoforu a tali it. Cersesc : umbla cali-
cind. V. refl. Ma milogesc, ma nog umilit.
Ma scumpesc, ma chirinogesc, ma arat
zgircit.
callcd*te adv. Ca canal'.
calicie f. Cersitorie. Mare saracie. Mare-
avaritie.
calicime f. Totalitatea calicilor.
* calicit, V. calice.
calicos, -oasa adj. (d. calic). Ca de
calic, saracacios : haind calicoasd. Zgtrcit,
avar : om calicos. Adv. Imbrdcat calicos.
* calicot n., p1. uri (fr. calicot, d. Ca-
tient, un port to India). Un fel de pfnza de
bumbac mai proasta de all percalu.
* calif m. (fr. calif, d. ar. halife. succesor
Tal lui Mohametj ; turc. halif. V. calfai).
itlu primilor suverani mohametant Ro-
inanii, avInd sunetu h, ar trebui sa zits halif.
callfar m. (bg. kalefar ai kilifar, rola-
leseasca, d. vgr. kallipharos, bine Imbracat).
Un fel de rata salbatica cu pane albe pe
ptntece si ruginii pe spinare (cqsarca ru-
lila). lal. Rata leseasca (anas tadorna). Adj._
Porumbi calrfari, un fel de porumbi de rasa
superioara. in Munt. ca-. V. corcodel.
* califat n., pl. e (fr. califat; ar. turc.
Maid). Demnitatea de calif. Tara pe care o
guverneaza un calif.
* calific, a -a v. tr. (mlat. qualifico,
-dre). Arat calitatea unei persoane sau unui
lucru. Atribui un titlu, un epitet : 1-a ca-
lificat de erudit".
* calificabll, -a adj. (d. calific). Care
poate fi calificat.
* calificat, -A adj. indreptatit care
merits sa : om calificat. Fort calificat, ca-
nna in circumstante agravante (ea efracti-
unea, sarirea gardului s. a.), In opoz. cu
fart simplu.
* calificativ, -a adj. (mlat qualifica-
tivus). Relativ la calificare : adjectiv calif&
cat.v. S. n., pl. e. Cutrint care exprima ca-
litatea, modu de a fi : 1-a gratificat cu ca-
lificativele cele mai unite.
* calificator m. Teolog catolic insar-
cinat sa releve crimele sal; delictele justi-
tiabile de tribunalele bisericesti.
* calificatitine f. (mlat. gudiftedtio,
- finis). Acliunea de a califica. Si le
si -are.
* caligraf m. (vgr. kalligrdphos, d. /Al-
tos, frumuseta, si graph°, stria. V. agio-
graf). Cel ce scrie frumos. Cel ce to In-
vata caligrafia.
* caligrafic, -gt adj. (vgr. halligraphi-
his). Relativ la caligrafie. Adv. In mod ca-
ligrafic.
 220
'CAL
* callgrafie f. (vgr. kalligraohia, d.
hillos, frumusefA, 5igrdpho, scriu). Arta de a
scrie frumos literele.
calindroT, V. calendroT.
callndru n., pl. e (pe cale polona orl
ruteneascA d. germ. geldnder). Nord. Pali-
naru (baluslrada) unei scan sari unei punji.
$i calendru.
calistir n pl. e, calistire si -strie
f. (bg. ,kalistirka, a. t). Mold. Sapa liga.
fn R. S. calastire.
calistlresc Si - struTesc (Mold.) v.
tr. $i intr. Sap cu calistirea. in R. S. ca-
lastiresc.
* calitate f. (lat. qudlitas, -dtis, d. qua-
lis, care ce fel). Nature, esenja a unui lu-
cre, ca bundtatea, albeafa, rdtunzimea q. a.
Talent, dispozijiune fericita : acest copil are
-calttdit. Nobleja om de calitate. Title : a
lua calitatea de prezident. In calitate de,
Ca, cu title de : In calitate de pdrinte. V.
-calltura.
* calitativ, -á adj. (mlat. qualitativas).
Relativ la calitate: analiza calitativd. Adj.
Armatd puternicd cantztativ st calitativ.
call0 n. (plat. hdlitun, d. ar. gali. V.
alcali). Chim. Vechiu name al potasiului.
calif, V. cilif.
calip, V. calup.
* calm, -á adj. (fr. calme, d. it. calmo).
Potolit, lini$tit : om calm, mare calmd. S.
n., pl. art (fr. calme, d. it. calma). Lini5te
{In nature on In suflet): calmu upelor, a-ti
pdstra calmu.
* calmant, --61 adj. (fr. calmant R. cal-
mante). Potolitor, alinator, linittitor. S. n.,
pl. e. Medicament potolitor (antalgic).
* caimez v. tr. (fr. calmer, d. it. cal-
mare). Potolesc, alim lini5tesc : a calma
marea, durerea, sufletu.
calmuc, -a adj. (d. Calumet, un fel de
Mongoli). Mold. Foarte mIncacios, vorace.
V. tatar.
calmucesc, -eases adj. De Calmuc.
Fig. Foame calmaceascd.
caloTan m., pl. tent (vsl. kalienii, de
slut. Cp. 5i cu rus. haluidnii, om necioplit.
V. scalolan). Munt. Est. Dobr. Mold. Un
mic chip de lut In forma de om pe care, In
Joia a treia dupA Pa5te 5i dud e secetA, Il
fac copiii la (ark, 11 pun pc o scIndurick,
Impodobesc cu flori 51 cu coji de °OA ro5ii
5i-i dau drumu pe o ape curgatoare bocin-
du-1 cu lene, lene, Cclozene I In credinja ca
asta va aduce ploaie.
calomel n. (fr. calomel, din calom8as,
d. vgr. kahis, bun, 5i mdlas, negru, fiind-ca
prafu alb care constitute calomelu e negru
In timpu prepararii). Chim. Protoclorura de
mercur (antisifilitica 5i purgative). V. clo-
Turd,
* calomnlator, -care a. Care calom-
_niaza, birfitor.
www.dacoromanica.ro
CAL
* calomnie f. (fr. calomnie, d. lat. ca-
!amnia). Acuzajiune false, birfire, defaimare.
calomnlez v. tr. (fr. calomnier, d. lat.
calumniari). Spun calomnil.
* calomnies, -cask adj. (fr. calom-
nieux, lat. calumniosus). Care cuprinde ca.
lomnii : cuvint.1 calomnioa3e.
calonfir m. (ngr. karvofilli, Aal6fillon
[vgr, Icarvophyllonl, de unde Si slrb. kale-
per, bg. kalefer, rut. kantipir, kaldpir, rus.
kaltifer, kanziper, turc. karanfil. V. Ca-
rant!, si garofa. Cp. cu trandafir). Sad.
0 plants aromatics din familia compuselor,
cu flori galbene (tanacdtum balsamlta sari
b. vulgaris). in Trans. Mold. calapar
(d. strb.).
* caloric n., pl. e sari art (fr. caloriqu?,
d. lat. color, -6ris, caldera). Principiu cal-
dud!.
* calorie f. (fr. calorie, d. lat. calor,
caldura). Fiz. Cantitatea de caldera necesarA
sa rldice c'un grad centigrad temperatura
unui litre de spa.
* calorlfer, -h adj. (fr. calorifere, d.
lat. cdlor, caldurA, 5i fero, duc). Aducator
de caldera. S. n., pl. e. Aparat (instalajiune)
de Incalzit mal melte camere sea case.
calorific, -IL adj. (lat. calorlficas, d.
calor, caldera, $1 fdcere, a face). Fiz. Care
produce caldera : raze calorifice.
* calorimetru n., pl. e, sari qi m. (lat.
calor, caldera, 5i vgr. metron, mAsurA). Fiz.
lustrument de masurat gradu caldurii.
* calds, -oases adj. (lat. calIosus, cu
Waken). Cu calozitAti, Indesat, bataturit:
pale caloasd.
* caleta 1., pl. e (fr. calotte) Tichieta
pe care o poarta pe vide capului preutil
catolici, Partea concava a pAlAriii (gAvanu).
* calozitate f. (lat. calldsitas, -dtis).
intaritura, Ingro5are a pelii, batatura.
calp, -Et adj. (turc. [d. ar.] halb, pop.
kalp. V. calup). Rar. Fals (vorbind de
monete).
calpac n., pl. e (turc. bg. slrb. halPak,
ngr. kalpdhi, rus. kalpdk, kolpak, amid [fr.
ho back], rudA cu klotik, gluga ; ung. hal-
pag, cAciult, kalap, palarie [Bern. 1,474]. V.
clabat, clop). Vechi. Caciula de samur
5i catifea verde) pe care sultanu o daruia
hanului Crimeii. CAciula de berbec pe care
o purta domnu $i boierii cci marl. Azt. CA-
ciula on si pAlArie ridiculA.
catpaccin m. (turc. kalpakdy). Vecht.
Facator sari vinzAtor de calpace.
calpuzan m. (turc. kalb-zen, pop. kal-
pazan, d. kalp, calp, 5i pers. :el, care bate
[moneta]; ngr. kalpuzd tis, bg. kalpazan).
Rar. Falsificator de monete. Fig. Escroc.
calpuzanie f. Ran. Falsificare de mo-
neta. Fig. Escrocherie.
caltabos, V. calbas.
 221
CAL
caltaveta 1., pl. e (ngr. kaltsoclaa, d.
kOltsa [it. calzaJ, coltun, ciorap, si -data,
care leaga. V. caltun). Legatura care tine
ciorapu pe picior (de ordinar elastics). Un
ordin cavaleresc to Anglia. Azi mai mult
jartierd, un barbarizm pe care poporu nu
I-a primit Inca in est.
* calumn -, forma latinizata tld. calonin-.
calup (est) si calip (vest) n., p1. art
(turc. kalyp, kalyp, d. ar. qalib, forma, ca-
lup; ngr. kaldpi, bg. kalyp, strb. kalyp. V.
calibru). Forma de tinichea de pus cozo-
nacii la copt. Calapod de caciuli s. a. A
trage calupu, a'nsela, a paean. A'nghift
calupu, a fi tnselat V. baslic). Bucata de
sapun de rule turnat In forma patrata (1 4
kgr.) sau si Mat (1 kg.). Fig. Model, forma,
tipar : urit calup de oml
calupcin m. (turc. kalype.7). Fig. Care
trage calupu, sarlatan. V. chlulangia.
* calvin, -A s. (d. nume'e sectarului
Calvin). Calvinist, adept al lui Calvin. Adj.
Calvinesc.
* calvinesc, -easca adj. (d. Calvin).
De al calvinistilor : catehizmu calvinesc.
* calvIneste adv. Ca calvinistil.
* calvinist, -a s. si adj. Calvin, adept
al lui Calvin.
* calvinizm n. Doctrina religioasa a lui
Calvin. Calvinizmu e o secta religioasa
care se distinge pin originea democratica pe
care o atribue autoritatii religioase. El su-
prima crucea, sfinth, moastele, icoanele, tra-
ditiunea si liberu arbitri6 si admite numal
dogma predestinatiunii, botezu si t:nparta-
sirea. Calvinistii ail fost numiti to Francia
hughenofl. Aceasta secta e raspindita pin
Elvetia, Olanda, Scotia si Ungaria. Exista
pin Romania sate numite Calvin', proba ca
odinioara a6 fost locuite de Unguri calvinisti.
Calvin e artoru Instittifiunil Creftinesti, o
foarte Insemnata carte a vechii literaturi
franceze.
cam adv. (din camaf, apoi came, ca mrom.
si numa 11d. numai). Aproape, aproximativ,
putirr, tntru cit-va: cam pe inserate, cam, cu
fried, and cam tem. Prea: cam puf.nd min-
care pentru atifia oameni. De-o-cam-
data (sail deocamdata), pentru un
moment: de-o-cam-data e pace. Si can
(Maram.) sf can't (Vechi. Cant.).
carnal' adv. (lat. quam mogis = quantum
magis, cit mai. V. cam). Veciii. Ear ad.
Mold. Cif mai, foarte: camal mic, se chir-
chilise carnal bine. Mal: nu vat carnal da-vd
(Dos,), nu va voi mai da. Azt. Mold. nord.
Trans. Tot: s'a carnal dus (s'a tot dus).
* camarad m. dr. camarade, d. sp.
camarada, coleg, d. cdmara, camera). Coleg.
tovaras (mai ales In armata). V. singhel.
* camaraderesc, ..esitsca adj. (d.
camaraderie). Fam. De camarad.
* camaraderd*te adv. Fam. Ca ca-
marazii.
www.dacoromanica.ro
CAM.
* camaraderie f. (fr. cam raderie), Co-
legialitate (mai ales in armata).
camaras, V. camaras.
camera, V. camara.
* camardiner m. (germ. kammerdiener)..
Est. Sec. 19. Camerier.
* camarila f., p1. e (fr. camarilla, cuv.
sp. care 1nseamna camera mica", adica
ceata de curtizani influenti", cum era in
Spania). Gasca influents pe Itnga un suve-
ran, un ministru s. a. V. cardasie.
camatnlc, V. camatar.
camazlic, V. cabazllc.
cams f., p1. e (turc. kama). Dun. de jos._
Pumnal mare.
camana 5i camina 1., pl. ene, ine si
int (list. kameni, peatra, adica greutate,
masura". Cp. si cu comind). Vechi. 0 ma-
suit de greutate (i s dinteo maja, to Oltenia
30 de ocale) Intrebuintata Is marfurile de
bacalie. Mold. Un bir pe care-I platea6 la
tnceput vinarii si ctrciumaril, Azi. Dun. (ca-
mana). Greutatea care face sa se cufunde
setca.
carnal& 1., pl. ete (vsl. kamata, kdmato
dobinda, d. mgr. si ngr. kcimatos, munca
ctstig, d. kamno, lucrez). Defay. Uzura, cislig
din bani dati cu imprumuL V. aslam.
* cambial, -a adj. (d. Gamble; it. cam-
biale, polita). De cambie, pin cambie: cre-
ditor cambial.
* cambia f. (it. cambia, schimb, si cam-
biale, poiita. V. schimb). Com. Ponta,
trata, bilet la ordin.
* camb16 n. (it. cambia). Bot. Tesut
vegetal mucilaginos pe tale de formatiune
intre scoarta si lemnu plantei.
* camblot n., pl. art (fr. camelot ; rus.
kamIdt. V. camelot). Mold. sec. 19. Un
fel de satin gros din care se faceml rochii s. a.
* cambrez (ma) v. refl. (fr. se cam-
brer, d. cambre = chambre, bolts, camera.
V. camera, vambelan). Ma curbez
inapoi cu eIeganta (vorbind de talie): Spa-
niola mMdioasa, cu talia cambrata (Jean
Bart, VR. 1922, 5, 169).
cambula f:, pl. e (rus. kdmbula, d. turc.
kalkan-balyle peste scut. V. calcan). Un
fel de ca:can (peste marin) mai mic numit
si limbd (pleurone tes flezus).
* cameTe 1., pl. el (fr. camde, m., d. it.
cameo, cammeo). Peatra fins gravata In re-
lief. Corect ar fi cameo, n., p1. ate, CA si
fr. si it. e m.
* cameleOn m. (fr. cameleon, d. vgr. ha-
maileon, d. hamai, pe pamInt, jos, si lgon,
icu). Un fel de soptrla care are coloarea ei
proprie, dar si-o schimba dupe ttnprejurari.
Fig. Om fare parer' statornice. Camele-
onu, dace sta. de ex., pe ceva verde, din
cauza ref exului, se face verzui. Supt im-
presiunea fricii, devine ros, galben, negru,
verde, albicios, cum se poate vedea pin pe-
CAM
- 222 -
lea lui, extrern de transparenta.Aceasta sin-
gular& proprietate 1-a facut sa fie emblema
omului care-si schimba parerea si purtarea
dupA interes.
* camelle f. (lat. stiintific camellia, nu-
me dat de Linn& in onoarea iezuitului bo-
tanist Camelli, care a adus aceastA planth
-din estu Ash' In Eeropa [sec. 18]). Un co-
pacel din familia ceaiului. Floarea lul (ea un
trandafir alb sail ros, cu petale groase
-care nu se vestejesc curind).
* camelina f., pl. e (fr. cameline, vfr
.camamine, d. lat. chamaemelina herba, Iran
sae buruiana care seamana a camomild).Bot.
0 planta crucifera din boabele careia se face
tin ulei Intrebuintat la luminat si la pictat
(myagrium sativum).
* Camelot n., pl. uri (fr. camelot, d. pv.
camelot, care vine d. ngr. kamiloti, stofa
grosolanh de par de camila. V. camblot).
0 stofa groasa care se Melt odinioarh din
par de camila, apoi din par de capra, jar
azi din link. V. *attn.
* camera f., pl. e (it. tat camera, d.
vgr. kamdra, bolts. V. ciftmara). Odale,
compartiment de cash, Incapere. Locu to
care se in adunArile politice: camera de-
_putafilor. Sectiune de tribunal: camera oe
comerciri. Camera de punere sapt acuzare,
o sectiune alaturata pe linga curtea de epel
ca sa cerceteze crimele. Camera obscard, o
c,ptie Inchisa care are numai o mica deschi-
zattira prevhzutA c'o lentilA pin care patrund
incruciftndu -se razele reflectate de obiectele
exterioare, a caror imagine se formeaza pe
un plan pus la o distanth oare-care in a-
ceasta cutie, ea.la aparatu fotografic.
* camerler, -6. s. (fr. camerier, -ilre,
-a. it. cameriere, -era). Factor de casa (o-
<Was), fata'n cash (servitor, servitoare In
casa). Ofiteru camerei papei. V. camardi-
ner, cameras, cTocoi, postelnic.
* camerist, -ft s. (fr. cameriste, d. sp.
eamarista ; it. camerista).Camerier, servitor
in casa, oclaias.
* camfor-, V. canfor-.
* camgar cengar n. (germ. kamm-
.garn, d. kamm, coamh, ai garn, fir gros).
Un fel de postay.
camhe, V. camohas.
camilafca f., pl. e (mgr. si ngr. kami-
ldfka ss kalimdfka, -dfki, d. vgr. kdlvmma,
acoperemint, si (when, ceafa ; vsl. bg. ka-
milavka. V. comeinac). Gluga pe care o
poarta prelatii ortodocsi peste potcap la
zile marl.
c4mine, V. camana.
* camidn n., pl. oane (fr. camion). Tra-
sat/. pe arcuri foarte joasa cu patru roate
Intrebuintata mai ales la dus mobile.
V. cotiuga.
* camlonaj 17., pl. e (fr. camionnage).
Transport cu camioanele.
www.dacoromanica.ro
CAN
* camionfir m. (d. eamion). LucrAtor
care transporia cu camionu.
* camlzdrei f., pl. e, si -61 n., pl. oale
(fr. camisole, d. yen. camisiola, it. camicidla,
camasuta ; ngr. kamizOla ; rus. kamzdl ;
germ. kamisol). Matinee, capotel, o hainh
femeiascA de pInza care acopere bustu si
soldurile $i care se poarta pin cash.Vulg.
camlzon, p1. oane.
camohas n., pl. art (ngr. kamuhds).
Veclil. AdamascA de mAtase. Si camha
(turc. kemha, rus. kamkd, pot. kamcha, cuv.
chinezesc). La Cor. la p1. chits 0 chin.
* camonila f., pl.e (fr. camomille, mlat
camomilla, d. vgr. hamalmelon thamai, jos:
la pamtnt, si melon, mar]). Bet. Musatel.
- eampament n., pl. e (fr. campe-
ment, it. campamento). Actiunea de campa.
Locu camphrii, tabhrA, lagAr.
* campanie f. (fr. campagne, it. cam-
pagna, d. lat. campus, cimp). Expeditiune
militara : campania din Bulgaria. Timp pro-
prifi unor lucrari : campanca ciddirilor, a-
legerilor. A face o camponie, a lua parte la ia.
* campez v. intr. (fr. camper, d. camp,
tabhrh, care vine d. it. campo,ctmp, tabhrA).
Tabarasc, bivuachez. V.tr. Asez to bivuac.
* eampldn *ampion m. (fr. cham-
pion, d. champ, clmp ; it. campione). Lup-
rator (in sport, In stiinta): tampion al ve-
iocipeddi, al progresuluz. Invingator In sport:
campionu Inotatului. Fem. - loam. V.
plonier.
* camuflez v. tr. (fr. camoufler, it.
camuffare, id.). Ascund vederii dusmanului;
un detasament camuflat in desis.
can, V. cam.
1) cane, V. canela.
2) cane f. (turc. kvna, d. ar. hvna ; bg.
kynd $i hand). Un copacel (laysonia iner-
mis) cu ale carui frunze pulverizate temeile
din Asia si Africa I i vapsesc unghiile In
roe. VApseaiia scoasa din aceste frunze. V.
cane:alit.
* canablac66, -de adj., pl. f. tot asa
(d. lat. cannabis, cInepA). Bot. Din familia
ctnepei : plantd canabiacee. S. 1. pl. Cana-
biaceele, plantele din familia ctnepei.
* canal:line f., pl. e (d. lat. cannabis,
cinepa). Chim. 0 substanta rasinoasa ex-
trash din ctnepa si din care se face hasisu.
Are un miros particular de clnepa gi e
toxicA to dozA mare.
canaf n., pl. art (ung. kanaf, id., d. germ.
knauf, capitel de coloanA, miner de sable.
Cp. cu canap si fringhie). Clucurg. La
N. Cost. (Let. 1,453) canaf, pl. e. In nord,
pop. si m. V. ceapraz.
canafes n., pl. art (rus. kanifas, germ.
hannefass, d. fr. canevas. V. canava).
Muni. Un fel de ptnzA teapana care se pune
la gulerele hainelor ca sa le tins drepte.
CAN
- 223 -
canal n, pt. ors $i e (fr. canal, d. lat.
canalis, care vine d. canna, vgr. lzdnna,
trestle, teava. V. canela). Rie facut de
oameni. Strlmtoare marina. Brat de dn.
Conduct. Med. Vas, via. Fig. Cale, mijloc :
pin canalu stiiniei (mai elegant tale). Acest
ziar e un canal de scurgere, publics tot
felu de articule calomnioase $i triviale.
* canalicul n., pl. e (lat. canallculus).
Anat. Canal mic (teava, vIna).
* canal's f. (fr. canaille, d. it. canaglia,
hada de chi', d. cane, etne). Plebe, gloats
de ghiorlani. Om ran, om misel.
- $i -atie, dar ob.
canallzapune f. Actiunea de a Ca-
naliza.
* canalizez v.
-are.
(fr. canaliser). Fac
tr.
canale a canaliza o lard. Prefac un rli in
canal, ti regulez albia ca sa devinit navigabil
on sa nu se mai reverse.
canap I, pl. an (hg. strb. kanap, sfoara
d. alb. kandp, on it. ccinapa, ctnepa. V.
canava). Olt. Sfoara suptire sau ate groasa
d e elnepl (mold. afd ruseascd). V. canaf.
* canapes f., pl. ele (fr. canapé, d. lat
conopeum, vgr. lionopeton, polog de ttntan,
.d. kOnops, tintar ; ngr. lidnapes. Sofa, scaun
tat $i moale pe care pot sedea mai multi
insi alaturi.
1) caner m. (ngr. kandri, it. candrio $i
anarino, sp. canario, de unde vine fr. ca-
nari, adica din insulele Canare", de unde
e original% aceasta pasarica). Un fel de
scatie galben, une-ori verzui la cap $i aripi.
Samlnld de canar sail de canari sail pen-
iru canari, un fel de mei cu care se nu-
tresc canarii captivi (phdlaris canariensis).
Fem. can-Arita, p1. e. Din pricina
Irumusetii $i a entecului et, aceasta neno-
rocita pasarica a ajuns sa traiasca de gene-
ratiuni Intr'o vesnica captivitate in casele
oamenilor de eel mai prost gust. Omului ci-
vilizat nu-I poate placea captivitatea unui
animal !
2) canar adj. (d. ngr. kanna, trestie).
Vechi. Zandr canar, zahar de trestle (adica
de eel mai bun).
canara f. (turc. kanard, raietoare, sal-
hana, d. ar. kynare ; bg. kanard, sfincA).
Dobr. Vale stIncoasa $i abrupta. Muni. vest.
teats, cird : canara de oameni, de vice.
canarlsesc (ma) v. refl. Mar. MA
aplec, ma inclin (vorbind de vapoare).
canat n., pl. art $i e (turc. [d. ar.] kanad
i kanat ; ngr. kandti, bg. kanat). ValvA de
usa sail de fereastra.
canava f. (fr. canevas, d. it. calavaccio
$i cane-, care vine d. cdnava cdnapa,
ctnepa ; bg. kanava, turc. kanave6a, ngr.
kannavatson. V. canavatii, canafas,
canap). Vest. Un fel de pima groasa cu
firele rare Intrebuintata la Malt covoare $i
la brodat (P. brodat se face $i din carton
gaurit). V.. canva.
canavat n., pl. uri, $i canavata f.,
pl. e (ngr.kannavdtson. V. canava). Vechi.
U n fel de pima groasa colorata din care se
lama anterie, colane $. a.
www.dacoromanica.ro
CAN
cans f., pl. cane $i cant (ung. kanna, d.
germ. karma ; bg. kana. V. cants). Vas
cu toarta, de portelan on de faiantii, de
tinut apa pe mash $i de turnat in pahare.
Ceasca mai mare de baut cafea cu lapte on
teal. V. borcan.
* Cancan n., pl. e $i art (fr. cancan,
discurs universitar, flecarire, blrf ire, d. lat.
quamquam, desi", cuvint cu care incepean
de multe on discursurile unversitare). In-
tnigi sau fapte scandaloase : se fine numai
de cancanuri. Un contradans francez scan-
dalos : a juca cancanu.
* cancanler, -a adj.
De cancan: vorbe cancaniere.
cancer V. cange.
(fr. cancpnier).
* cancelar m. (lat. cancellarius). Mi-
nistru de justitie in Francia pina la 1789.
Pastrator al sigilelor statului in Francia.
Prim ministru In Anglia $i Germania. Se-
cretar (de consulat, al unui senat, al unet
camere, universitati $. a.). Marele cancelar
at legiunii de onoare, administratoru aces-
fill ordin.
* cancelarle f. (forma latinizata din
can(ildrie, forma veche sau populara azi, ca
$i mai populara cdnfdldrie, d. rus. kance-
Mania, care vine d. ik cancellerta, iar asta
d. lat. cancelli, gratii, parmaclic, Ingraditura,
de unde biuron, cancelarie". Cancelli, sing.
cancellus, e dim. d. cancer, rac, adica pi-
cioare de rac". Fr. chancellerie, germ. kanz-
lei. V. cancer). Biuron, cabinet, camera
de lucru a unui functionar (azi mai mull
despre camera de lucru a directorilor de
scoalA).
* cancelarist m. (d. cancelarie ; rus.
kancelearlst). Vechi. Grefier, scriitor, biuro-
crat, copist. Ski cantelerist (forma mai
veche) $i cantalarlst (pop.).
* cancer m. (lat. cancer, rac, run cu
vgr. karkinos, rite. V. cancelarle, 'an-
car). Rae, vorbind de zodie $i de tropic :
zodic cancerului, tropicu cancerului. S. n.,
pl. e. Med. Rac, schiros, o buba teribila care
degenereaza In ulcer $i care cuprinde mai
ales stomahu $i ficatu $i le distruge.V. rac.
* cancer6s, -ofisa adj. $i s. (d. can-
cer). Med. De natura cancerului. Bolnav de
cancer.
cancan n., p1. ele (ung. kancs6. V.bor-
can). Trans. Cana mare de scos yin. Can-
clog. $i cancel.
caner adv. (tig. lame, .ceva", in fraze
negative nimic", ca fr. rien, nimic, d. lat.
rem, lucru. Cp. $i cu rus. &We, WA gre-
sala, absolut). Fam. Nimic, The: At bans( ?
Cane( I
cancTific $i -6g n., pl. oage (ung.karieso,
cancei), p1. kancsdk. Cp. si cu pol. dial. hand-
zioch, burta. Bern. 1, 482. V. cancea).
Vest. Cau$ de fer cu care zidaru is tencu-
iala $'o pune pe zid. $i -ob. V. mls-
trie, mala, chelna.
CAN
224
* candel n. (germ. kandel- lzacAe-, za-
liar], d. it. candi'o, cristalizat, vorbind de
zahAr ; fr. candi, candel, d. ar. gandf, zahar
de trestle ; ngr. kdndi [scris kdrztil). Mont.
Zahar cristalizat (mold. zahar de g'teatil).
* candelabru n., pl.e (lat.carrielabrum,
d. candela, luminare). Sfesnic cu mai multe
ramuri. Policandru.Fels candelambru.
candela f., pl. e (vsl. kanddilo, strb.
kdndilo, d. ngr. kandili si -lla [scris
candela, d. lat. candela, luminare: rus. kan-
dilo, turc. Mandl!. V. candid). LampA mica
cu undelemn care se aprinde pe la icoane
Si morminte. V. veTeza.
* candid, -á adj. (lat. cdndidus, alb,
strAlucitor, d. candere, a straluci, a fi aprins.
V. candela, In- candescent, incen-
din, incing 2). Plin de candoare. Adv. Cu
candoare. Pals candid (dupe fr.).
* candidat, -A s. (lat candidates, Im-
bracat in alb, hind -cA candidatii la diferite
functiuni la Roma en', Imbracati In alb).
Care cere o functiune (un post, un titlu),
aspirant: candidat de deputat, la deputafle.
* candidez v. intr. (d. candidat ; lat.
candid°, -are InseamnA a fi alb strAlucitor")
MA prezent ca candidat, aspic la o functiune,
la o onoare.
* candidatdra f, pl. i. (d. candidat ;
fr. candidatura). Calitatea de candidat. A-ti
pane candidatura 11 ceva, a te 'prezenta ca
candidat. A-ti retrage candidatura, a nu
mai candida.
* candit, -4 adj. (fr. candi, it. candito
d. candire, a cristaliza zahAru. V. candel).
Cristalizat, vorbind de zahar Fructe candite,
InvAlite cu un strat de zaliAr cristalizat.
* candoare f., pl. ori (lat ccIndor,-Orls,
albeata strAlucitoare). CurAtenie sufleteascA,
ingenuitate.
candriO, -ie adj. (turc.1) Mont. Fam.
Ametit, cherchelit, cam beat. Ticnit, cam
nebun. V. Igritill.
canes 1., pl. ele (din pl. canele pin anal.
cu nuia, vergea). Sucl. Est. CanelA.
* canef6ra f., pl. e (lat. canephora, d.
vgr. kaneph6-os, d. kdneon, cos, si phiro,
port). FatA care, la anumite sArbAtori gre-
cesti, purta un cos cu lucruri p. sacrificia,
Statud care reprezentA asemenea fatA.
canele f., p1. e (ngr. handler, d. it. can-
nella, dim. d. lat. canna, trestle ; fr. cannelle.
V. canon, canula, canal, canonada)
Dun. de jos. Cep gaudt care se Inchide si
se deschide du p5. vole oprind on dind drumu
lichidului. f cana (sud) si canes
(sud, est). V. slavina si robinet.
* caneldr5 f., p1. 1 (fr. cannelure, d.
cannelle, canelA). Santulete paralele pe un
sttlp, in Auntru unei Levi (ghinturi) s. a.
* canforat, -5. adj. In care s'a pus
canforA: rachid canforat. Gresit scris
camf-.
www.dacoromanica.ro
- CAM
* canfora f., p1. e, Ca anccre (ngr. kiln-
fora si kafurd, it. caafora, vit. cdfura, fr_
campfire, d. ar. k for). 0 substantA albi-
masa, transhicida, volatile, de un miros.
patrunzAtor, intrebuintata contra mIncitrimi-
Ior, ulcerelor, muscaturilor de insecte g. a._
(cinnamdmum cdmphoro). Copacu care o
produce, un fel de dafin din estu Asiii. -
Gresit scris camford.
canforca f., p1. e si i (rus. kanfOrka)-
Est. Suport mobil pe care se sprijina un.
vas si In care se face foc ca sA fearba con-
tinutu acestui vas.
* cangar, V. camgar.
cance f., p1. cangi (turc. hangs, d. it..
ganrio, ctrlig ; ngr. kdntza, hg. slrb. kanff-a).
PrAjinA care are la un capAt un ctrlig si un
virt de fen (Intrebuintata de luntrasi si de
pompieri). Gheara de pasAre : vulture cr
lout nuelu'n cdngi. Sud. SpelcA, ac de cap..
Si cance (nord). V. ceac.
* cangren-, V. gangren-.
* cangur sat", cangur m. (fr. kangou-
rou, d. engl. kangaroo, cuv. australian). Cef
mai mare animal marsupial, traitor In Aus-
tralia si devenit rar astAzi (mdcropus gi-
ganteus).
* canibal, -a s. si adj. (fr. cannibale,.
d. sp. canibal gi caribal, care vine d. Ca-
ribe, insulele Antile locuite de dispkrutiL
Caraibi, care erau antropofagi; it. canni-
bale). Antropofag. Fig. Om feroce.
* canibalic, -A adj. (d. canibal. Cp_
cu animalic, vandalic). De canibal. Fig. De-
m feroce, Adv. Ca canibalii.
* canibalizm n. (d. canibal). Antropo-
fagie. Fig. Ferocitate.
* canicular, -fi adj. (lat. cankularls).
De caniculA. Cdldurd caniculard, arsita ma-
re, zilele lui Cuptor. V. tropical.
* canicula f. (lat. canicula, cAtea, cf_
cards, eine, catea). Astr. Numele constela-
tiunil Mein; Mare. Epoca and is rAsare si
apune odatA cu soarele si end e foarte cald
(22 fuliti-22 Aug.). Fig. Arsija: ce caniculd
* canon, -A adj. (lat. canlnus, ctne). De
dine, clnesc : rasa canita Anat. Dinfti ca-
dintii ascutiti dintre cei incizivi gf mo-
lari, doi sus si doi jos, foarte putemici si
dezvoltati la animalele carnivore.
* canTOta, V. calota (dupA canva)-
canon n., p1. oane, Si (pop.) canon,
pl. uri (ngr. kananas, d. vgr. kan6n, baston,
Hole, regulA, model, principia, d. karma,
trestle; ar. tune. kantin; bg. kah6n; rus.
kantin, ajun, veghere. V. canula). 1. De-
cretu unui conciliA: canoanele conciltulut
din Trident ad reformat adinc catolicizmu.
2. Decret, lege, regula religioasA : canoanele
Bisericii. (V. cod, indreptar). Pam. A
no avea nici un canon, a no avea nici o
regula, nici un !Metes, nici un haz, nici un
chichirez : fugi de aid, cd n'al aid on ca-
nun 1 3. Fig. RegulA, norms, obicei: data
 CAN
- 225 -
dupd canonu lui. 9. Lista oficiala a cartilor
Scripturii. 5. Pedeapsli religioasa data unui
pacatos pentru ispasirea pacatelor. 6. Fig.
Suferinta, tortura, pedeapsa, cazna, chin: ce
carton pe capu melt I 7. Tropar. 8. (turc ka-
nan). Un fel de titers cu 72 de coarde. cite
3 pe un ton, numita si psalteriti.
* canons:WA 1., p1. e (fr. canonnade, d.
it. cannonata). Descarcarea mai multor tu-
nuri in acelasi timp (salve) sad si unele du-
pa altele, bombardare.
* canonesc v. tr. (d. canon). Vechi. Pe-
depsesc pinteun canon bisericesc. Azi. Chi-
nuiesc, caznesc, torturez. V. canonisesc.
* canonic, -A adj. (vgr. kanonikds).
Conform canoanelor bisericii : carte calm-
nica. Relativ la canoane, la legile hisericii.
S. m. Preut al unei biserici catedrale cato-
lice. Membru al unui consilid episcopal ca-
tolic. Adv. In mod canonic.
* canonicat n., pl. e (lat. canonicalas).
Alta data, beneficiu unui canonic. Azi, dem-
nitatea sad oficiu de canonic.
canonlcItate f. (d. canonic). Calita-
tea unui lucru canonic.
* canoniera f., pL e (fr. canonniere, d.
it. cannoniera) Mar. Mic bastiment armat
cu tunuri.
canonlsesc v. tr. (ngr. kavontzo, act-
-dnisa. V. canonlzez). Vechi. Canonesc,
chinuiesc. Canonizez. Regulez.
* canonizez v. tr. (lat. canonize, -Ore,
d. vgr. kanonizo). Pun In numaru sfintilor.
cant n., pl. art (rut. kant, germ. kante,
d. it. canto, lature). Muche, laturea cea mai
ingusta a unei grinzi cioplite, a unui dulap
s. a. : a agza o grindif pe cant.
cantabll, -A adj. (lat. Cantabilis). Care
se poate ctitta.
cantabile n., pl. tot asa (cuv. it.). Max.
Melodie usoara gi plitcuta, une-ori melan-
colica si de un ritm moderat.
cantaldp m. (it. cantalupo, adica cinta
lupu" de pustid ce e locu, numele unei vile
papale aproape de Roma, de unde-s origi-
nari acesti pepeni). Un fel de pepene galben
(zamos) lAtaret ca mandarina, impartit In
felit groase adincate in coaja si aromat.
canter n., pl. e (turc. kanta,, d. ar.
(pillar, care vine d. mgr. kentindrion, iar
acesta d. let. centenarium [subint. pandas,
greutatej, d. centum, o suta. D. lat. vine
germ. zentner ; d. ar. vine it. qaintale ; d.
turc. vine ngr. kantdri, bg. strb. kantar, rus.
kantdri gi kontarL V. centenar, chin -
tap. BalantA romans sad alt-fel (dar nu
cumpana). Cantar decimal. Greutate de 44
de ocale sad 125 de libre (V. male)).
In nord. cintar, pop. cfntarT (dupa rus.
Aontarf, ca finar, rus. fondri). La Moxa
(sec. 17) chlndinar (dupa ngr. kendindri),
150 de litre.
cantaragi4 m. (turc. kantarjy). Vechi.
CintAritor (la vama).
www.dacoromanica.ro
CAN
cantarlatica f. (ngr. tot age). Vechi.
Taxa de cintarire.
* cantarida 1., pl. e (vgr. kantharls,
-Nos, d. ktntharos, carabus). Un &dace]
verde aurid care abunda in regiunile medi-
teranee si care traieste si pin Romania pc
frunzele frasinului (13"itha vesicatdria sad
cdntharis). Uscat si pulverizat, as intrebuin-
teaza la facerea vezicatorilor si ca afrodiziac.
* cantata 1., p1. e (it. cantata). Muz.
Mica poema facuta ca sa fie cantata. Melo-
dia dupa care se cants aceasta poema.
* cantatrice f. (lat. cantOtrix, -tricis).
Rar. Cintareata de profesiune.
cant& 1., pl. e (strb. ung. kanta, d. germ.
kante gi kanne. V. cana gi canatii). Cp.
Bern. 1, 981). Ban. Olt. Galeata de metal.
Cofer, vas metalic (de 6-8 litri) de adus si
de tinut apa to casa (Astazi stnt smaltuite).
Garnita (bidon) de dus lapte. IaL Stropi-
toare de gradina. V. polomeac.
* cantilena 1., p1. e (lat. cantildna).
Ctntec, romanta. Iron. Cintec monoton.
* cantina f., pl. e (fr. cantine, d. it.
cantina). Locu unde se vinde mincare gi
bautura soldatilor la cazarmA sad In tabard,
lucratorilor to fabrics, detinutilor, scolarilor
g. a.
* cantinfer, s. (fr. cantinier, -iere,
d. it. cantiniere, -era). Acela sad aceia care
tine o cantina. V. vivandierti.
* cantitate 1., pl. dti (lat qudniitas,
Otis, d. quantus, ctt). Cltime, numar, mul-
time, ceia ce se poate mart sau micsora :
o cantitate de grid. Cantitote neglifabild,
care n'are multa valoare. h1nz. fi gram. Du-
rata mai lunga sad mai scurta ctt iti trebuie
ca sa scot' o notd sad sa pronunti o silabd.
V. calitate.
* cantitativ, -A adj. (d. cantitate ; fr.
guantitatif). Relativ is cantitate. Adv. In
mod cantitativ.
* canto n. fara pl. (it. canto). Ctnt, cln-
tare. Partea melodica a muzicii, in opoz. cu
armonte".
* canton n., pl. oane (fr. canton, d. it.
cantone. V. catun). Portiune dintr'un te-
ritorid. Subdiviziune a unui arondisment in
Francia. Provincie In Elvetia. Casuta cetui
care pazeste o gosea, o cale ferata s. a.
* cantonada 1., pl. e (fr. cantonade, d.
it. cantonata, colt de casa pe afara). Lature
de scena (unde odinioara sedead spectatorii
privilegiati). vorbi cantonadei, a vorbi
unei persoane despre care presupui ca nu e
pe scena.
* cantonal, -à adj. (fr. cantonal). Re-
lativ la canton (teritorid).
* cantonament n., pl. e (fr. cantonne-
ment). Locu unde cantoneaza trupele mili-
tare (casa ori un adapost oare-care perma-
nent). V. bivuac.
* cantonez v. tr. (fr. canfonner ; it.
accantonare). Asez in cantonamente. V.intr.
Ma asez (poposesc) an cantonamente V. bl-
vuachez, tabarasc.
15
CAN
- 226 -
* cantonier, -á (fr. cantonnier, it.
s.
cantoniere). Pazitor $i Ingrijitor de cale fe-
rata sail de sosea $1 care locuieste tntrun
canton. $i cantonist, -1). (germ. kan-
tonist).
cantor m. (rus. kdntor, germ. kan-
tor, d. tat cantor, - this). Rar. Cintaret (de
bisericti).
cantor n. V. contuar.
cantilerie, V. cancelarie.
* cantonetift f., p1. e (it. canzonetta,
dim. d. canzone, ai fr. chansonnette, dim. d.
chanson, care vine d. lat. cdntio, -finis, ctn-
tare). Cintecel, romanta, poezioark lirica
cIntata. $i *ansoneta (dupa fr.)
canulit f., pl. e (lat. cdrinula, dim. d.
canna, teava; fr. tanule. V. canura, ca-
nal, canon, canonada.). Mica teava
care se pune in virtu altei Levi sail se a-
dapteaza la o siringA. Fats canura
(dupa fr.).
canon, V. canon.
canura f., pl. 1 (lat. cdnnula, canula,
teava care se'nvirte$te in suveica $i deapana
tiru. De aci a trecut numirea asupra firului
de cinepa, $i apoi s'a aplicat la Una. D. rom.
vine ngr. val. strb. bg. kdnura. Cp.cu brinzd).
Ltna cea mai proasta care iese din pieptenei
la urma $i din care se fac sumane $. a. V.
furor, puzdere.
canva f. (rus. karma, d. fr. canevas. V.
canava). Est. Canava. $o$on bAtrInesc cu
talpa de ptsla, $i In colo de pinza groasa.
* caffda f., pl. e (fr. cagnotte). Vas on
co$ulet In care se string banii din ctstigu
jucAtorilor. Suma care se aduna In acest
vas Fals canTota. Cp. cu codas.
caolin n., pl. art (fr. engl. kaolin, d.
chmezescu kao, Ina% $i ling, deal). Min. Un
feldspat alb Intrebuintat la facerea portela-
nului $i a hirtiii de ziare.
caos, caotic, V. haos, haotic.
1) cap m. (dupa fr. chef, aef). $ef, cape-
tenie : capu statulul, capu rdseoalei.
2) cap n., pl. capete (tat. coma, cdpitis,
it. capo, pv. cap, fr. chef, sp. pg. cabo. V.
capat 1). Aces parte a corpului care con-
tine creieru $i care la om e cea mai de sus,
iar la animate cea mai din ainte. Fig. Minte,
pricepere, gust : om cu cap, lucrcazd fie-care
duph capu lui. Primu rind, frunte roc de
unde se guverneaza (propriti $i fig.) : cdpitana
era in capu coloanei, el era in capu afa-
cerilor. Ins, individ (om sal animal): se pld-
testa an franc de cap, eras o sutd de ca-
pete de vita. Vtrf, capAt: capu podului, capu
mesei. Calavie. Dirt capu loculai, de la In-
ceput. In cap, exact, tocmai: o mie In cap.
A intoarce cuiva capu, a-1 zapaci fActndu -1
sA primeasck ideile tale. A te Mitt capu, a
face lucruri care sA -ti atraga moartea situ o
mare pedeapsA. Sa-11 fie de cap I doresc
sA te ajunga moartea sau oare-care pedea-
psa. A-fi pane capu pentru, a garanta cu
www.dacoromanica.ro
CAP
viata fa. Odatd cu capu sat) nici In ruptu
capalui, In nici un caz sail mod, cu nici un
pret, nici mort. A fi ceva de calm tad, a
avea valoare, a fi om de valoarc. Ce era pe
caps lui (de fried, ds bucurie)1 era foarte
emotional. A-fi perde capu (de fried, de
fade), a nu mai $ti ce faci, a-ti perde sa-
rita. A fi capu routafilor (fam.), a fi aefu
railor. Cap pdtrat (fr. tele carree), cap In-
daratnic. Cap intorlur, V. cap-Intortur.
Numirl de plante:capn aricialui, buzdugan :
capu cocosulut, sparceta. Cap de tare (dupa
fr.), bucatA de lemn on alt-ceva In care is-
besti cu ciocanu ca sa-ti Incerci puterea. P1.
(capete). Capital : dobinda capetele.
Undelemn,grIti, covrigi $i alte lucruri oferite
la biserica. Fig A -li scoate din capete, a-tt
veni In fire, a te restabili (odihnindu-te bine
dupa o ostenealM; a te rAzbuna bine.
3) * cap 11., p1. art (fr. cap, neol. $1 to
limba fr.). Geogr. Promontorio, Emilia de pa-
mint in mare: capu Banal Speranfe.
capabil, -A adj. (fr. capable, mlat. ca-
pabilts, cl. capax. V. fncap). Care poate
cuprinde, In care Incape. Fig. Care poate
face un lucru : corabie capabild de o lungs
edlatorie, om capabil sd-I ajzzte, sd-I ucidit
pe altu, capabil de crimd. inteligent, abil :
om capabil. Jur. Carina-1 permite legea :
minorii nu-s capabili sd testeze (sail de a
testa).
capabilitate, V. capacitate.
capac n., pl. e (turc. kapak; ngr. ka-
Oki, alb. kapak, bg. slrb. kapdk, ung. Im-
pair. V. capama, capiama, capan-
ge, capcana. chepeng 1), Placa, tabla
(de metal, lemn, tut, hirtie) sail disc cu care
acoperl un vas, o cutie, o ladA, un secriti, o
groapA. 2) La unele feluri de pantalont, par-
tea care acopere pIntecele $i care, In roc de
prohab, are doUA deschizAturi laterale care
se Incheze la bail. 3) Vest. Tumba, colas, in-
vIrtitura a zmeului pin aer. Iron. A gdsi
sail a pane capacu, a gAsi raspuns on ex-
plicatiune la toate, gdsit tingirea ca-
pacts (Iron.), $i-a gasit sacu peticu, $i -a ga-
sit tovarasu care-I trebuie). Dim. cdpdcel,
p1. e. V. pocri*, opercul, obtura-
tor, dop.
capacitate f. (lat. capdcitas, -dtis).
Cuprins, Incapere, marime : capacitatea unit,
vas. Fig. Inteligenta: capacitatea anal onti
Pin ext. Om inteligent: acest om e o capa-
citate. Jur. Permisiune legala : minorii n'ati
capacitatea de a testa. Mdsurd de capaci-
tate, masura care serve to la masuratu li-
chidelor $i grtnelor. Rar (R. C. 2,34) ca-
pabilitate (d. capabil).
capama f. (turc. kapama, d. kapamak,
a acoperi ; ngr. kapamds, strb. kapama. V.
capac). 0 mIncare scazuta fAcutA din bu-
catele de came (met, vacA, Oita) cu ceaph,
mArar, patrunjel lAptuci $1 fiartA tnadu-
sit, ca stufatu, Vechi. Costum complet.
capan n., p1. e (turc. kapan, clapA, prin-
zatoare, d. kapmak. a apuca ; bg. kapan. V.
 227
CAP
capac, capange, capcana). Vechi.
_Mare magazie de proviziuni (grasime, unt,
Irina miere si mai ales grI6) p. armata
turceasca.
capange f. ca cange, p1. caplingl (turc.
kapringa, dim. d. kapan, claps, capcana ;
mgr. kapdntza, bg. kapande. V. capan. Cp.
cu tapangea). Clapa, valvula, chepeng (fr.
lrappe).
caanl'id tn. (turc. hapanly, d. kapan,
capan . Vechi. Negustor Turc care venea in
Tara omaneasca si Moldova p. aprovizio-
narea armatei turceati.
* cap& f., pl. e (fr. cape, d. it. cappa,
lat. cappa, manta cu gluga. V. capot. Cp.
cu cdciald). Un fel de pelerina lungs pe
care cocoanele o poarth in Inc de palton si
care se numea rotondd in sec. 19. Mar. A fi
rn capd, a naviga cu eft mai putine vele In-
4inse din cauza furtunii.
1) caper, a caparit v. intr. (lat. cdpero,
-ere, a se'nereti, a se posomort V. scapar.
Se conj. ca super). Ban. Trans. Ferb, fer-
mentez : mustu capdrd. ScInteiez, scapar.
Zvtcnesc.
2) caper, a capara v. tr. (ung. ka-
parni, a scormoni, a Art intl. de cap& 1).
_Zgtrii.
ca at II., p1. capete (lat. caput, cdpitis,
pl. capita. V. cap 2). Margine, slirsit:
capatu hung. Via : un capdt de aid. Muc,
rest : capdt de luminare, de !kiwi], de chi-
brit. Calbvie. A pane capdt unui lucru, a
face sa inceteze, a-1 opri. A scoale la capdt,
.a ajunge la rezultat, a termina bine. Pima
la capdt, pina la sfIrsit, pIna la urtnA. De
da capdt, de la'nceput V. capatiT.
2) csipat, a capata v. tr. (lat. * capita,
-tare, d. cdpere, captum, a apuca. Capeli ;
sil capefi, sd capete. V. scapat) : Obtin
-doblndesc, primesc (mai ales de pomana) :
a cdpata un gologan. A o capdta, a o PAIi,
a da de dracu : astimpard-te, c'al s'o caper, I
V. refl. MA aleg cu, oaten, ctstig: m'am ed-
patat c'un franc, c'o bdtaie, cu nasu rapt.
Barb. dupe germ. bekommen (Trans. Buc.)
-aid se capdtd vin, rom. corect: aid se vinde
se oferd, se afld, este yin. La Cant. in-
-citpat.
capita, V. copoil.
capcana f., pl. e (lat. turc. kapkan, id.
d. kapmak, a apnea, a rapi; rut. rus. hap-
_kat ung. hap tarty. V. capac). Est. Curse,
aparat de prins animate, mai ales soarici. A
.cddea in capcand, a cAdea prins. V. cursaf
vrinzatoare.
capchl6, V. capin.
capc1n, V. capcaun.
caperca f., pl. i (rus. kopiiha, pron.
.1 a -). 0 monetA ruseascA in valoare de vre-o
4 centime. Rar si lit. co-.
* capelsin tn. (it. cappellano, fr. chape-
lain, d. lat. capellanus). Preutu unei capele.
1) * capela f.. pl. e (ngr. kapela si ka-
_pdlon, d. it cappello, dim. d. cappa, gluga
www.dacoromanica.ro
CAP
[fr. chapeau, dim. d. chapel, d. lat. cappa,
glugA.V.capela 2). PAIArie de dame. PA-
larie de bArbat, mai ales cilindru: un baler
cu capeld inaltd. Chipia de mica tinuta
(moale si de postav In intregime) al armatel
romanesti de uscat.
2) capela 1., pl. e (it. cappella, local
unde se pAstra gluga si moastele unui stint,
dim. d. cappa, glugA; fr. chapelle ; mlat.
cappella. V. capela 1, capot, sapch).
Bisericuta, paraclis (Inteun cimitir, castel,
cazarma sail aiurea): capela romdneascd de
la Baden-Baden. Trans. Buc. (dupe germ.
kapelle, fr. chapelle, muzicantii unel biserici).
()Mesta salt fanfaril, bands de muzicarlii.
* capel-maTstru m. (germ. hapellmei-
ster, maestru de capela fmuzicaj, fr. maitre
de chapelle. Barb. Set de muzica (de or-
hestra sail de fanfare).
* capeldra f., pl. i (fr. chevelure. dupA
fonetizmu romanesc ; it. capigliatura. V.
capilar). Totalitatea perilor capului : o
femeie dmollatd fi cu o diademd pe cape-
turd (G. Ibraileanu, VR. 1923, 2, 281). V.
peptanatura, chica.
caper m. (d. caperd). Un copacel medi-
teranian perpetult verde (cdpparis spinosa),
ai carui boboci de flori se pun in otet si se
intrebuinteaza la facerea sosurilor.
caper& f., p1. e (ngr. si vgr. lidppari s,
lat. cdpparis, it. cdppero, fr. cdpre). Boboc
de floare de caper.
capichen -, V. capucheh-.
capie f. (vsl. kriplia, picatura. Cp. cu
dambla). Un fel de turbare a oilor. In
est capable. V. rastuge
capigi-, V. capugi-.
* capilar, -a adj. (lat. capillaris, d.
capillus, fir de par din cap. V. capelura).
Relativ is Wu capulut: sistema capilard.
Suptire ca un fir de par, foarte fin : tub, vas
capilar (ca ultimele ramificatiuni ale vinelor).
But. 0 ferigil medicinal (dsplenium &fetid-
manes).
* capilaritate f. (d. capilar ; fr. capil-
laritd). Calitatea de a fi capilar. Proprietatea
atractiva salt repulsive a tuburilor capilare
fatA de lichidele care le strAbat: akin se
stile in /*Rif pin capilaritate.
capfsdri n., pl. oane (rus. kapiDn, d.
fr. capuchon, d. it. capriccio, glugA, rude cu
capot, cabana, fapcd, scap, escapadd). Rar.
Gluga, gugi. V. bavlic.
csipi*te f. (vsl. kapike, d. kapl, idol,
imagine ; uigur kep, iakut kap, de unde si
ung. Jeep, rom. chip. Cp. Bern. 1, 486, si 563
is vrus. kepi ,5e, cimitir jidanesc). Templu
pagtnesc.
capital, -a adj. (lat. capitalis, d.coplit,
cap). Esential. fundamental : punct capital.
Care e mai important : orris capital, urbe
capitald (sail numai capitald, s. f.). Care
aduce diem capului, adtca moartea : crime
capitald. Liters capItalgt, majtIscula
S. n., p1. e si uti. Lucru esential. Capetc
 228
CAP
sumA care aduce procent : nn capital de 100
de fraud aduce un procent de 5 franc!.
Fondurile unei societati de exploatare. Avere
pe care o posezt : capital de idel (Dim. fam.
capitalas n., p1. e). S. f., pl. e Orasu In care
rezidk guvernu unei tars, prefectu unui ju-
det $. a.
capitalist, -à s. $i adj. (d capital ;
fr. -iste). Care are capital : clasd capitalistd.
capitalizabil, -4 adj. Care se poate
capitalize.
capitalizatidne f. Actiunea de a ca-
pitaliza. $1 -atie, dar ob. -are.
capitalizez v. tr. (d. capital ; fr. -iser).
Prefac In capital, adaug veniturile la capital.
capitanat n., pl. e (it. -ato, ngr. -aton).
Rar. CapitAnie,
capitan-pass $i capudan-pasa m.
fare pl., gen. at tat, sad f. ca pasa (turc.
kapudan- kaptan-pasa). Vecnl. Amiral
turcesc.
capitatidne f. (lat. capitatio, -anis, d.
caput, cap.). Odinioarh, impozit pe cap, pe
persoana. $i -Atha.
capital n., pl. e ;I art (lat. co pitellum,
dim. d. caput, cap. V. cApetel). Partea de
sus, ornate, a unei coloane, a unui dulap
$. a. V. baslic.
capitonez v. tr. (fr. capitonner, d
capiton, materie de astupat, de captusit, cum
e ctltu, de ex.). Astup deschizkturile, captu-
sesc, acoper (Ca sa nu pAtrunda frigu, zgo-
motu $. a.).
capitul n., pi. e (lat. capitulum, dim.
d. caput, cap). Diviziune a unei cArti : carlea
asta are zece capitule. Materia cuprinsa
intr'un capitul $i (fig.) subiectu despre care
vorbesti : vorbim despre capitulu calatoritlor.
Corp de canonic! (la catolici): episcopu $i
rapitala tat. Bot. tin fel de tnflorire a mai
multor flori (de ex. a compuselor). $i
capitol (dupA it.).
capitular, -It adj. (mlat. capitularis).
Relativ la capitul, la corpu canonicilor ea-
tolici adunare capitulara. Leg( capitulare,
'acute de regil Franciii to evu media $i tm-
partite In capitule.
capitulatidne f. (mist. capitzticitio
-anis). Predare, Incetare a rezistentei. Con-
ventiune care reguleazk drepturile supusilor
rinei tar' pe teritoriu aiteia. Fig. Sacrificifi
impus de necesitate. $i -Atte, dar ob.
-are. Celebrate capitulatiuni din Turcia,
adica dreptu consulilor de a judeca delictele
supusilor ]or comise In Turcia, dateazA de
la 1507, acordate de Soliman I lui Francisc
I al Franciii. AdevAratele capitulatiuni air
Inceput de la 1740 si au degenerat tntr'o
sarcina p. Turcia. Ele air Post suprimate cu
mare entuziasm In 1914 In timpu rdzbolului
mondial.
d.
capitulea v. intr. (mlat.capitulo, -dre,
caplluium, articul, clauza). 1ncetez a mai
rezista, cedez, ma predak.
www.dacoromanica.ro
CAP'
capld, -e adj. (d. capie, s. f.). Nebu It_
zapacit In est capchiO.
cap-Intortur m., pl. cap-intorturl (d
cap 2 $i intartur, adj., d. lat. intortulus,_
dim. d. intortus, tntors, tntort, sucit). Mold.
$. a. Un fel de clocanitoarg clnepie mare clt
cioctrlanu (lynx torquilla). 10 face cuibu pin
scorburr $i, clnd o prinzi, 1$t lntoarce capu'n
apoi $i se preface moarta. De aceia, e a-
mestecata In farmecele vechilor Greet.
Gre$it scris cap-In-tortur on cap-in-tOrtura:
un cap-in-tortura striga in avid (Sadov.
VR. 1911, 1, 6). V. ghlonoaTe.
caplaged f., p1. ele (turc. kapluga, pir)-
Dun. Alac, un fel de grIti $i de orz. $i
ceplegea ($ain. Intl. Or.).
caplama f. (turc. hap/ama, acoperire,
lucru captusit V. capama). Imbucarea a_
dokA grinzi la casele taranesti.
capo (d'a capo), cuv. it. care, In
muzica, InseamnA ,de la capAt, de la In-
ceput.
capod, V. capot.
capo d'dpera f., p1. e (it. capo d'dpera,
lid. capolavaro). Opera, lucrare perfect& (Mar
bine zis cap de opera, pl. capete de opera)
caporal m., p1. II (fr. caporal, d. it_
caporale). Soldat gradat Inferior sergentului
$i care poarta to armata romaneasca dokk
galoane de fink galbena. $i ciiprar,
(rus. germ. kapral). V. brigadier.
capdt capod n., p1. art $i oate,
oade (trim kapot yi kapod, d. it. cappotto,
manta cu gluga, manta militarA, d. cappa,
manta. V. caps, capela 1, capfson,
caput, cabana 1, scap. Cp. cu Mazda).
Mot, Sec. 18-19. Manta boiereasca. Manta
militark. Azi ( capot, pl. oate, d. rus. kapdt,
din fr. capote). Rochie dintr'o singurk bucata
pe care lamella o poarta to cask (V. ca-
potel). In Munt. vulg. capod (TMI,.
2, 173).
capotel n., pl. e (d. capot). Capot scurt,
camizola, matinek. V. camizolift.
caprii f., p1. e (lat. capra ; it. capra, pv-
cat. sp. pg. cabra, fr. chevre). 0 mica vita
rumegatoare, femela tapului (capra htrcus).
Scaunu vizitiului la trksura. Suport de pus
lemne ca sa le curmi cu ferastrau. Suport
(dock) pe care se pun sctndurile unei lavite
sail until pat primitiv. AT§iC de caprk sail
de oaie (V. mTabli). Piesa groask a arcu-
sului, aceia pe care o tit Intre degete. Po-
recta data unui Grec din cauza fuduliii lui.
Baba-turca, V. baba. Capra neagra,
un fel de caprk stlbatick (antilopa) care-
traieste pin munti (rupicapra) $i a ckrei
pale galbend e foarte ckutatA (fr. chamois)..
A impaca fi capra, $i varza, a ImpAca doCia
interese opuse. Tita capreT (sae a vacii).
un fel de struguri de poamA cu bobitele-
lungi.
t.caprtccioso).
it.
capricids, -Gas& adj. (fr. capricieux,
Care are capricii. Adv. in.
mod capricios. Rar
CAP
229
capricia n. (fr. caprice, d. it. capriccio,
care vine d. capra, din cauzA cä capra are
niers neregular). Bizarerie, gust curios, do-
ting stranie. Rar -416.
*Capricorn m. (lat. capricornus, d. capra
copra, $i cormt, corn). Un fel de semn al
-zoditicului In care soarele intrA In solstitiu
de lama (21 Decembre), cind soarele pare
anului (V.
urmeazA linia numita tropicu capricor-
ecliptics). Un fel de gindac
-(insect).
* caprIfollacea, .-de adj. Bot. Din
familia caprifoliului. S. f., pl. tot es. 0 fa-
milia de plante dicotiledonate care aft ca
tip caprifoliu.
* caprifolin m. Oat. bot. caprifolium.
V. trifoi). Bat. Un copAcel agAIAtor orna-
mental cu flori placut mirositoare (lonicEra
caprifdlium), cu bace portocalii (nigra, cu
bace negre, si xvldsteum, cu bace rosii).In
Trans. caprlfoi $i -afdT (rus. kaprif611).
V. &Alin, cretusca cununlja, mos-
cusor, taula.
* caprimalg m. (lat caprimulgus, d.
capra, caprA, si mulgere, a mulge, dupa cre-
dinta poporului). Zool. Lipitoare (rIndunica
de noapte).
* caprin, -a adj. (lat. caprinus). De
rasa caprind.
capra, capresc :
caprina 1. V. coprina.
caprit-, V. caprIci-.
* capsa f., p1. e (lat. capsa, cutie. V.
case 2). Mic cilindru metalic acoperit la
un capAt Si umplut c'o substantA explozivA
pentru ca, fiind izbit de cocotu sau percu-
soru unei arme, sA comunice aprinderea In-
carcaturii (La pustile de sistema veche
capsa se punea In petitar, la cele moderne
_se apnea cartusului. La pustile de copii,
capsa se reduce la un disc de hirtie umplut
c'o substanta explozivA). Caciula, disc on
veriga de tinichea aplicata unei butelii, unei
ghete, unui corset, unei foi de hirtie s. a.
pentru diferite scopuri. V. petits.
* capsez v. tr. (d. capsd). Aplic o capsO:
a capsa o butelie. Si capsulez.
capsoman, -a $i adj. (d. cap.) Fam.
Prost. Diem:IMMO.
* capsular, -a adj. (d. capsul d ; fr.
-aire). In formA de capsula sau cu capsula
Eruct capsular.
* capsula f., p1. e (lat cdpsula, dim. d.
capsa. cutie. V. capsa). CutloarA. Bot.
MAciulie, Invelitu care contine semintele la
uncle plante, ca la mac. Chim. Vas In formA
de &fan care serveste a face sA se evapo-
reze lichidele. Med. invelisu unor medica-
mente cu gust neplacut. invelis de metal
(plumb, cositor) pus unei butelii astupate
.deja c'un dop. PetitA, capsa. Fals -Oa
4clupa fr.).
* capsulez, V. capsez.
www.dacoromanica.ro
CAP
captalfin m. ung. ktiptalan, capitel, d.
lat capitulum, capitul). Est. 0 buruiana mi-
rositoare din familia compuselor cu frunzc
marl si late (care se Intrebuinteaza la acu-
perit cu rAclAcini lungi groase si
cu Boni purpurii (petasites officinalis). Flo-
rile ei is sudorifice si emenagogice, far rA-
dAcina ei e vermifugA, sudorificA si astrin-
gentA. Poporu crede CA to ferette de ciuma.
si de aceia se numeste si rddckina ciumei.
Se numeste $i brustur duke. Si cap-
talan.
captar n., pl. e (ung. haptdr, stup, d.
vgerm. chaftaere, stop). Acoperemintu stu-
pului (o strachina sau o bucatA de scindura).
* captatiane f. (lat captittio -cinis).
Actiunea pe a capta. Si -ittie, ciar ob.
-are.
* captdz v. tr. (lat. captare. d. cdpere,
captum. V. incep). Prind pin sapAturi iz-
voru unei ape. Fig. Obtin ( capat) pin insi-
nuare: a capta un testament, o donafiune,
Increderea cuiva.
* captiv, .4 adj. $i s. (lat. captivus, d.
cdpere, captum, a prinde). Prins, prizonier,
(Indus, legat orl oprit sA fugA, mai ales vor-
bind de cei prinsi in razboi).
* captIvant, -a adj. (fr. captivant).
Seducator, atragator: figurd captivantd.
* captivez v. tr. (lat. milli°, -are). Fig.
Seduc, atrag, IncInt : a captiva atenfiunea,
spiritele.
* captivitate f. (lat. captivitas,
Starea celui captiv, prinsoare.
* captura f, pl. i (lat captura, d. cd-
pere, prinde V. incep). Prinderea unui ini-
mic, unui hot, unei contrabande, unei co-
rabii s. a.
* capturez v. tr. (fr. capturer). Prind,
fac o capturA: a captura un convoi de hrand.
* captios, -pima adj. (lat. captiosus).
Insidios, triselator rafionament capfios.
Adv. in mod captios.
capuchehaT $i -chlhal m. capu-
chehaTe -chlhaTa f. (turc. kapu-ke-
haiasy. V. chehaT). Vechi. Agent diplo-
matic romanesc la Poarta. Si caplcheh-.
* capucin, -a s. (it. cappuccina, d.
cappuccio, gluga. V. capot, scap). Un
fel de calugAr franciscan (sail de calugalla
franciscana) care poarta gluga.
capudan-pass, V. capltan-pa$a.
capugi-basit m. (turc. kapugu-boi:', d.
kapu, Poarta, b, cap, sef). Vac/a. Sefu
usierilor seraiului (care erad vre 150), ma-
rele sambelan turcesc, care era trimes Cu
firman sA tale capu domnilor maziliti. Si
caplgl-basa. V. portar.
capugiii m. (turc. kapugu). Vecht. Por-
tar al seraiului (Erau vre 800). Si Ca-
pigid.
CAP
- 230 -
* caputiner n., pl. e (germ.). Cafea cu
lapte cu caimac gros (ori cu frisca). La
1683, Turcii, In fuga for de la asddiu Vienei,
pAritsise o mare cantitate de boabe de cafea
In saci. Austriecii, nefiind pe atunci deprinsi
cu cafeafia, aruncarii In Dunare mai toata
cantitatea. Cita rAmasese nearuncata fu cum-
parata de un Polon care traise in Orient si
stia de bAutura cafelei. Deschise prima ca-
fenea, dar nu prea avu client!. Atunci se
grad' s'o strecoare si sA-I adauge putin za-
liar si lapte, precum si un caimac ori niste
frisca care acoperea tot, ca gluga unui capu-
cin. De aceia o numi kaputztrier. Pe urmli
Polonu se'ntovarasi cu femeia Cecila Krapf,
care facea niste chifle foarte bune de con-
sumat cu caputineru, si de atunci ii s'a zis
krapfen, de uncle vine rom. crafle, gogosi.
V. chlfla.
1) car m. (lat. carius, d. caries, o boala
care roade dintii). Larva de insect In forma
de verme albicios care trAieste pe supt
scoarta copacilor (Caru de radasca a lung
de 2-3 centimetri).
2) car n., pl. e si (est) a (lat. carrus si
carrum, cuv. galic ; it. sp. pg. carro, pv. car,
fr. char). Un fel de vehicul de dus lucruri
grele, foarte intrebuintat de tAranii Romani,
care tnjugA la el boi. Continutu unui car :
un car de ft r. Est. Tintar. Constelatiunea
ursei : caru mare §i cam mic (cu acest In-
teles si lat. [In glosej, sp. si pg. [V. ursa]).
Car de triumf, caru In care intraii solemn
In vechea Roma generalii triunfatori. Car
funebru, dric, patasca (In stilu Malt). A
merge ca cu cant cu boi, a merge foarte
Meet A area cu caru, a avea din belsug.
A 002 acu in caru de fin, un lu-
a cAuta
cru mic intro imensitate. V. cerulean.
3) car, a care v. tr. (d. car 2. De aci
hg. karam, min, misc). Duc, transport cu
caru sau si cu alt-ceva, chear cu minile :
a cdra lemne in spinare, cu spinarea. Iau
mult, carabanesc :taco= card in farfuria
tut mat mu f de cit poate minca. A cdra
culva la pumni (Iron.), a-1 trage multi
pumni. A cdra lemne in pddure, a face ceva
zadarnic. V. refl. Iron. MA duc, plec: la po-
mand se card toff calicil. Cara-te de aid,
pleacA de aid
carabanift 1., pl. e (d. carabd, ca fluter,
care Inseamna si osu piciorului)". Uncle ?
Iron. Gaibarac. Sac. Caradasca.
carsibb. 1., pl. e (strb. karabe si cara-
blja). Olt. Mule. Mold. Tilinca de dovleac,
de shit de cucuta sail de mina de glsca.
Fluieru principal (cu care se armonizeaza
notele) la cimpoi. $i caraba (Trans).
V. duds 2, dirloT, blzoT §i piscoaTe.
* carabina 1., pl. e (fr. carabine, it.
carabina, ngr. karabtna si aravls, vgr. A-
rabia, Araba). Pusca scurta de cavalerie.
* carablnler m. Soldat armat cu cara-
binft (in cavalerie si jandarmerie). In Ita ia,
jandarm. In Spania, agent vamal.
www.dacoromanica.ro
CAR'
caraboTaft 1., pl. fele (turc. karabotd, d_
Kara, negru, si bola, bola; ngr. karabogta,
sulfat de fer, de cupru, de zinc; alb. strb_
karaboja, roibA). Vechi. Vitriol negru. Azn
Ban. Olt. carab6T, n., pl. urt. V. gallsca-
caratnisca f., pl. fte si ,sit (rut. kara-
bdska, dim. d. kordbka, coropea, cutie mare)_
Buc. Cutie de coaja de mesteacAn.
caracatita, V. cracatitsi.
caracatir, calacabr, calatfr fi
caladfr m. (turd.?). Mold. Pl. Papuci or-
dinari de purtat to casA, ttrlici, busmaebil.
caracolac m. (turc. Aarakulak, d. kara,
negru, si kulak, ureche. De aci si sp. fr_
caracal). Vechi. Un fel de ris (lynx caracal)
a cArui blank, cam create, a foarte cautata_
- *Azi se zice carachTul.
caracter n., pl. e (fr. caractere, it_
cardttere, lat. character, -iris, d. vgr. aurae-
ter, -eras, semn sapat, marca, tipar, d.
rdsso, gravez. V. harag, hitraxesc)..
ha
Semn de care to servesti la scris, !Hera. Fig_
Fel de suflet : caracter blind. TArie, curaj:
a ardta cd at caracter. Nobleja, bunatate :
om de caracter. Semn dinstinctiv: caracte
rale gloriri, rafiunea e caracteru °multi'.
Expresiune, fizionomie: dans de caracter.
Titlu, demnitate, misiune; un trimes cu ca-
racier de ambasadorr $i caracter
(duple it.) si (vechi) haractir (dupe ngr.)_
caracteristic, adj. (vgr. harak-
teristik6s). Care caracferizeaza, care distinge :
semn caracterislic. S. f., pl. i si e. Semn
distinctiv : I e caracteristica pluraluluz
masculin. Mat. Aced parte a logaritrnulur
care aratA unitati intregi.
* caracterizez v. tr. (fr. caracteriser).
Determin precis : pe Jidan i -a caracterizat
Shakespeare pin Shylock, zubirea de boar
il aracterizeazd pe Jidan.
caracucla f., pl. e (turd. bg. karakuda.
Cp. si cu ngr. kaliakdda, cufundar). Un peste
din neamu crapului, dar mult mai mic si mat
lat (carassius vulgaris). Fig. Om lark va
loare, elev prost (V. plevuscifi). In
nord. cards.
caradasca f., p1. te. (bg. garagd4a.
V. caragata). Est. Un fel de gtndac
negru foarte mare care zboara noaptea si
care se distinge pin data coarne marl cu
care strtnge ca cu un cleste (lucanus cervus)
$i rtidasca, ragace fi ragasca
(vest). V. bondar, carabana.
* carafe, V. garafti.
caragitta f., pl. e, §i (rar) -gace f.,
pl. dcl (ngr. karakaxa, bg. garagdska, d.
turc. kargaea, dim. d. karga, cioara, §i lcd-
ra-karga, cloaca. E si sic. carcarazza, co-
tofanA, si rus. karagdtka, un fel de rata.
Cp. cu coral). Sud. Cotofana. Fig. Ircn. Fe-
mete ridiculA.
caraghToz m. pl ji (turd. karagdz, bu-
fon, mascarici, d. kara, negru, si gbz, ochi ;-
bg. karagios). Bufon in vechile (arse. Glumet
poznas : acest om e an mare caraghloz. Adj_
Ridicul : esti caraghlcz cu asemenea idef, o
-
casd caraglzioazd. Adv. In mod caraghioz_
$1 -ghTos, pl. g.
CAR
- 231 -
caraghlezlic ri., pl. uri.(turc. karagdz-
lilk). Fapt caraghioz.
* carait, -& s. Jidanu care nu admite
talmudu, ci numai scriptura. Adj. De carait.
caralambli 1., pl. e (din caralabd $i
calarabd,cum se zice In Trans., d. ung. kala-
rdbi, pot. kalarapa, kaulorapa, d. germ.
kohlrabi, kaulirabi, care vine d. it. cdvolo-
rapa, p1. cdvoli -rape, fr. choux-rave). Nord.
Nap.
caramalia §I -le adj. (turc. ka-
ramanli). Se zice despre un fel de covoare
in care firele colorilor in linie dreapta shit
separate intre ale.
caraman, -& adj. (turc. karaman, din
Caramania, vechea Licaonie, In Asia Mica;
om prea brun). Cu pant negru, vorbind de
boi.
* carambol n., pl. urt $i oale ca-
rambole, d. sp. carambola). lzbitura celor-
lalte doCia bile cu bila to la biliard. Fig.
Ciocnire (de trenuri s. a.).
* caramel& f., pl. e (it. caramella, fr.
caramel, d. sp. caramelo, cuv. ar.). Acadea
de zahar ars transparent.
caranfil m. (turc. karanfil, d. ngr. ka-
ryofvlli, garofa. V. calonfir). Spirt de
caranfil, spirt de cui$oare, esenta de caryo-
phyllus aromaticus. V. cuisoare.
* carantina f, pl. e (it. quarantina, d.
quaranta, patru-zeci, fand-ca atitea zile
dura la Inceput ; fr. quarantaine ; turc. ka-
ranlina), $edere silita citeva zile intr'un loc
supravegheat al calatorilor venip din regain(
molipsite dumb, de holerA) p. a vedea
dace -s bolnavi on nu. Fig. A pone la Ca-
rantinii, a izola, a exclude.
caraola, V. caraulti.
* carapace 1., pl. dci (fr. carapace f.,
d. sp. carapacho). Test de broasca testoasa.
carer $i -al n., pl. art saa e (turc.
[d. ar.J. karar, hotafire, de unde $i mukarrer.
V. mucarer). Vechi Deciziune judeca-
toreasca.
caras m., pl. $1' (rus. karcist, d. germ.
karas si karausche). Nord. Caracudb, un
pe$te (In Mch. caras $i cdrd,c I. Ant. P.). S.
n., pl. uri e (pin aluz. In aripa lui dorsals
zbtrlita). Bischie.
* carat n., pl. e (fr. carat, it. carato, d.
ar. gi-at, care vine d. vgr. kerdtion, roscova,
dim. d. kdras, corn. Cu simburii de roscova
se cintareaa diamantele). Partea de aur pur
care cintare$te a 24-a parte din greutatea
Iota a a unui aliaj: aur de 20 de carate. 0
mica greutate (21 de centigrame) de cintarit
diamantele : diamant de 5 carafe. V. rov-
cove $i bate& 2.
caraul n., pl. art i e (turc. karaul,
karavul, haraghol, karakol ; sirb. kardula,
rus. karadl). Vechi. Patrulb. Mold. Colt
unde se tineau copiii pedepsiti,
www.dacoromanica.ro
CAR
carael& 1., p1. e (d. caraul). Pop. Garda:
a fi de carauld. Santinela: vine cantata.
5i caraolii (Mold nord). V. culuc.
* caravan& f., p1. a (fr. caravane, it.
-ana, g. pers. kiarvdn, kdrydn. V. cher-
van). Ceata de calatori (pe jos, in carute
sau ealari) In Asia $i Africa.
caravan', n. p1 . (lig. karvana). Veda.
Pantaloni largi (salmi). V. ceacsirT.
* caravanseraT n., p1. urt (fr. cara-
vanserail, de aceasi orig. cu carvasara).
Mare han p. caravane in Asia .5i Africa,
caravel, V. caramel.
carboava (oa dift.) f., pl. e (rus. dial.
karbOvec, d. pot /taro, crestaturA, care vine
d. germ. kerb, kerbe, kerf, karf, crestatura
adica moneta crestata sac& cu zimti") Mold.
Art pop. Ruble de argint (12 lei vechi $i 20
de parale sail, la 1877, 4 fr. $i 75 de bani).
51 carboanta, p1. e (rut. karbOvanci,
rus. karbdvanec). V. patacii.
* carbal n. (germ. karbolsdure, acid
carbonic). Chim. Acid carbonic, fenol pro-
venit din Inlocuirea idrogenului din benzen
pintr'un oxidril.
* carbon n. (fr. carbone, cbrbune chimic
diferit de charbon, carbune din nature). Chlm.
Carbone chimic pur.
* carbonar m. (it. carbonaro, carbunar
fiind-ca la Inceput ei se adunaa In pAduri).
Adept al carbonarizmului supt pretext ca,
face carbunl. Fig. Democrat prea Inaintat.
$i c&rvunar (ngr. karvundris),
* carbonarizm n. 0 societate politica
secret& care s'a format in Italia pe la 1816
P. independents patriil $i p. ideile democra-
tise. S'a raspindit 5i'n Francia supt Restau-
ratiune.
* carbonat, -& adj. Chim. Care con-
tine cbrbune chimic (carbon). S. it, p1. e.
Nuntele generic al sarurilor formate de acidu
carbonic c'o bazb. V. cerusa.
* carbonata f., p1. e, si -itd& f., pl. e
(it. carbonata, de unde $i fr. carbonnade).
Un fel de friptura fripta pe cbrbuni.
* carbonic, -& adj. (d. lat carbo, car-
bune). Chim. Se zice despre un acid care
rezulta din combinatiunea carbunelui cu
oxigenu, cum se 1ntimpla In ardere, fermen-
tatiune on respiratiune. Acidu carbonic e un
gar incolor, mai grew de cIt aeru $i asfixiant.
Cind te scobori Int-eon bed on put $i vezi
cati se stinge luminarea, e semn ca e acid
carbonic, $i deci trebuie sa te retragi.
* carbonifer, -á adj. (lat. carbo, car-
bone, $i fer din fructifer). Care contine car-
bone teren carbonifer. V. twiner.
* carbonizez v. tr. (fr. carboniser).
Prefac In carbune saa in scrum.
* carbtincul n., pl. e (lat carbetncalus,
Tarbuna$) Min. Un fel dc grenat. Med. Car-
bone, dalac, buba rea.
* carburant n., pl. e (d. carburez). Chin:.
Ori-ce amestec care poate aliments un car-
burator.
 CAR
232 -
* carburator n., pl. oare (d. carburez).
Fiz. Aparat care, la un motor cu petrol,
supt actiunea unui curent de aer, vapori-
zeaza esenta de petrol pi produce amestecu
a carui exploziune da forta motrice.
* carbera f p1. 1 (d. lat. carbo, car-
bune). Chin!. Combinatiune de carbune cu
un corp simplu : carburd de fer.
* carburez v. tr. (d. carburd). Chico.
Combin carbuncle cu un corp simplu, dar
nu cu oxigenu.
carcalete si -et m. (bg. skakalec IA-
custa). Sud. Om fara capatti (in est amant").
Sprit compus din sirop, vin, ape gazoasa 0i
putin rom (numai forma -ate).
* career& f., pl. a ai I (lat. career, it.
ccircere). Arest, tnchisoare. (WV° pcoala,
intro cazarma).
cardamina f., pl. e (vgr. kardamine).
Bot. Coltipor (o plants).
* cardiac, -ft adj. (vgr. kardiakds). Med.
Al inimei, de inima : afecliune cardiac&
Tonic, care face bine inimii : medicament
cardiac. Bolnav de inima.
* cardialgie f. (vgr. kardialgia, d.
kardia, inima, pi dlgos, durere). Med. Durere
In partea de sus a stomahului lingii inima.
cardle f. (vgr. kardia, inima). Anat.
Deschizatura de sus a stomahului vecina Cu
inima.
* cardinal, -A adj. (lat. cardinalis, d.
cardo, cdrdinis, Mina, balama). Principal, de
frunte. Virtult cardiaale, justitia, prudenta,
temperanta pi forta. Functe carchnale, nordu
vestu, sudu pi estu. Numdr ai numeral car-
dinal, care arata numai raportu cantitatii
fats de unitate, ca unu, doi, trei a. a. S. m.
Prelat care face parte din coiegiu papal,
compus din 70 de mombri. Un fel de pasare
rode din America de Nord.
* cardinalat n., p1. e (lat. biscricesc
cardirzalctus). Dem nitatea de cardinal (prclat).
* dardite 1., pl. e (d. vgr. kardia, inima).
Med. Inflamatiune a inimii.
care pron. rd. pi interog., p1. tot ape; cu
alto cuvinte, e invariabil la nominativ. in
vechime varia: care, f. carea, p1. carte, f.
carile (lat. quails, ce fel ; it. quale, pv. pg.
qual, fr. quel, sp. coal). Cine, ce : Manta
care aruncd foe. Care e muntele cela ? Munri
care (fals cart) aruncd foe. Bdrbata a carat
female, femeicz al cdrei barbat, bdrbatu ai
cdrui copii, femefa at cdrei copil, oamenii
al cdror g nd, oamenii a cdror lard, petrinfit
at cdror fit, mamele ale cdror fitce. Care
de care, fie-care mai mult de eft cel-lalt, unu
mai mult de eft altu. Care._ care, unii...
altii : ea (ori eat° dus care pe Jos, care ca
cdrufa. Care pe care ? Cine va Invinge ?
Fie-care : care, cum vedea, se mira (fie-
care, Indata ce vedea, se mira ; indata ce
vedea, fie-care se mira. Care cum formeaza
o locutiune pi se poate scrie i fete virgula:
care cum vedea, se mira). In est se zice
i care e acolo ? lid. tine e acolo ?
www.dacoromanica.ro
CAR
* carea f., p1. ele, V. carea.
careles pron. indef. (d. care). Vecht.
Fie-care. Gen. cal-alma.
* carena, V. carina.
* carenta f., p1. e (mint, carentia, d.
carens, care e lipsit de ceva). Putinatate,
saracie : carenfa unui afutor dat cuiva. V.
indigents, deficienta.
caretas m. (d. caretd). Fabricant sau
vInzator de trasuri, cupeuri p. a.
* caret& f., pl. e (ngr. haretta, d. it.
carretta, de unde pi rus kareta ; rut. karltal.
Vecht, Trasura inchisli, cupeCi. Si earn&
(dupa rut.).
* cared n., p1. de ai End (fr. came, d.
lat. quadratum, patrat V. patrat). Barb.
Patrat (ca apezare a unei trupe de intan-
terie, la dans si ca desemn pe stole). Pc
la 1800 carea, pl. ele (rus. bare).
careva, pron. indefinit. Nord. Cineva.
carfiol m. (ung. germ. karfiol, d. it. ca-
r !flora, id.). Trans. Conopida. $i car -
tlfTdl (ung. kartifiol).
carfita f., pl. e (ngr. karfitsa, d. karfl,
cui, d. vgr. kdrphe, fir de pat). Vechi. Bold
(ac) de our sau de argint.
* cargebdt n., pl. art oate (engl
cargo-boat, d. cargo [sp. cargo, it. carico,
fr. charge ; germ. kargoJ, Incarcatura, pi
boat, bastiment. V. incarc, sarja, pa-
chebot). Vapor de marts.
* cariatide f., pl. e (vgr. katydtis, -at&
dos, lat. carvatis, -ritidis, locuitoare din Cd-
ryae, un °rap din Arcadia). Status care re-
prezenta o femeie imbracata pi care e intro -
buintata ca coloana. V. atlante.
* carlc n., pl. art al e (it. cdrico). Coln. In-
carcatura unei corabil
* caricaterit f., pl. i (It. caricatura, d
caricare, a Incarca. V. incarc, sada).
Schimonosirea unui om sau lucru pin de-
semn, pictura ?. a. ca sate fats stt rtzi. Ima-
gine comica. Fig. Om pocit.
caricatured, -Et adj. (d. caricature).
Rar. De caricature.
* caricaturez v. tr. (fr. caricaturer).
Schinionosesc pin desemn.
* caricaturist, -It s. (fr. caricatariste).
Care face caricaturi, care desemneaza lu-
cruri grotepti.
* carte f. (lat. canes). Med. 0 boala care
face se putrezeasca $i alte oase. 0
boala a cerealelor pi a altor plante. V. Va-
cTune.
1) * cariera f., pl. e (fr. carriere, d. it.
carriera, care vine d. carro, car. V. ca-
rare). Loc de alergat p. cal pi vehicule.
Fig. Cursu vietil : a-fi implini cariera. Pro-
fesiune : a Ian, a alege (mai elegant de cIt
a'ntbrafifa) cariera armelor.
2) * cariera f., p1. e (fr. carriere, d. lat.
* quadraria, d. quadrare, a ciopli patrat).
Locu de unde se scoate peatra p. a.
CAR
- 233 -
* carlez v. tr. (fr. caller, it. caviare).
_Med. Stric pin carte. V. refl. A se strica
pin eerie.
caring 1., pl. e (ngr.kartna; lat. carina).
lesitura saa ascutisu fundului corbbiilor $i
barcilor (Cele cu fundu lat, ca lotca, n'aa
carina). Rar carena (it. carena).
* cariofild6, -de adj., pl. 1. tot ee (d.
vgr. karvdphyllon, planta care face cui-
-soare". V. garofd). Bot. Din familia ga-
rofei. S. f. pl. Plante din familia garofel.
* cariala f, pl. e (fr. carriole, d. it. car-
riuola, roaba, d. carro, car). Trasurica cu
clout roate, pe arcuri, cu un cal, ca cele pos-
t ale $. a. V. bri*ca.
carldpsa f., pl. e (d. vgr. kdryon,
nuck, $i dpsis, aparenfa). Rot. Fruct uscat
indehiscent cu pericarpu lipit de saminta,
ca la graminee. V. achena.
* carltabll, -itt adj. (fr. charitable ; it.
raritatdvole). Rar. Milos, care da de po-
man/ Care plena din caritate : sentimente
caritabile. Adv. In mod caritabil.
* caritate f. (lat. cdritas, d. camas
cump, iubit). lubire de Dumnezell sail de
oameni. Milt. Pomana. Sorg de cari-
tate, calugarita din congregatiunea insti-
tuita la 1607 de Vincentia de Paul p. aju-
tarea saracilor $i bolnavilor. Biuroa de
caritate, unde se distribue ajutoare ne-
voiasilor. Dame de caritate, acelea
care secundeaza blurourile de caritate.
carimb m. (cp. cu calapod $i scalimb 2
mai ales cu litv. kardbas, cornet). Acea
parte a cizmei on a ctorapului care cuprin-
de pulps (mold. tureatcd, iar carimb numai
cind e teapan). Fie-care din cele doila lemne
7ungr $i ratunde pe care se sprijina rascoa-
lele carultn. V. car.
carita, V. carets.
carmac gi cirmac n., p1. e (cp. cu
turc. liarmak, cirlig mare, $i cu rus. trot-
intik, nada, mincarea din undita). Dun.
Mare pripon compus din &lige unse (ea
sk nu rugineasct) $i fart nada $i cu care se
prind pe$tii ganoizi (din familia morunultn).
V. peremet §i daldon.
carmajin carmajin n., pl. uri- (ung.
karmazsin, d. germ. karmesin, de unde $i
rus. karmazln, id., d. it. carmesino. V. cir-
miz). Vest. Pale cirmIzie.
carman, V. scarman.
* carmelit, -a s. Calugar, calugarita din
.ordinu Muntelui Carmel, din Palestina. A-
cesta e un ordin de cavaleri instituit de
Enric IV la 1608 $i unit cu ordinu SfIntului
Lazar. Adj. De carmelit : mindstire carnie-
Md. Coloare carnzelitd, castaniu deschis.
* carmin n. (fr. carmin ; it. carminio,
un fel de vkpsea rosie, carmlno. principiu
co'orant al cirmizului). Ctrmtz. Coloarea dr-
mizului, de un ro$ aprins. Fig. Buze de car-
min. V. rumeneala.
www.dacoromanica.ro
CAR
* carmlnatfv, -a adj. (lat. carmina-
tives, d. carminare, a scarmana,a Maga.
Med. Se zice de remediile care fac sa last
gazurile din intestine. S. n., pl. e. Un car-
minativ.
carnacsf, V. carnaxi.
* carnal, -b. adj. (lat. carnalis). Relativ
la came, la simturile placerilor materiale :
p'dceri carnale. Sensual, iubitor de placeri
carnale : om carnal.
* carnalltate f. (lat. carmilitas, -dtis).
Sensualitate.
* carnajiane f. (fr. carnation, dupt it.
carnagione, d. came, came. V. Incarna-
jiune). Pict. Coloarea pelitei unei persoane :
frumoasd carnaliune.
* carnavitl n., p1. uri sau $i e (fr. car-
naval, d. it. carner.ale $i carnovale, care la
Inceput Insemna mijlocu postultn, dupa care,
la catolici, nu se mai minca came. Poate
carnevale sa fie o metateza din came leva,
carne ca torn. cirneleagd, carne
Ctslegi.
lcaga "). In apusu Earopei, carna-
valu e o continuare a saturnaliilor 5i baca-
naliilor.
carnaxl ri carnaxi interj. de ciuda $i
enervare, cam ca rom. fire-ai al dracului,
lua-te-ar dracu. (turc. karnaksv, din karn
saa karn, pintece, $i aghrvsy, durere, adica
apuca-te-ar colica l" [ngr. kdrnaxi, cobie,
subint. na se pidsi, lua-te-ar ; turc. kar-
nasa, cobie]).
carne f. (lat. caro, carnis, it. sp. pg.
came, pv. cat. cant, fr. chair). Substanta
moale, singeroasa $i organics a animalului,
indiferent dad e vie (fr. chair) on de yin-
zare la macelarie (fr. vtande). Carrie macre',
carne slabs, fart. grasime $i fart. oase. Came
vie, came care simte. A Ulla in came vie
(fig.), a-i pedcpsi ftra milk pe vinovati. Car-
natiune came sdndtoasd. Fig. Natura omu-
lui : carnea e slabd, dar sufletu e tare. P1.
n. carnurT, bucate de carne : mie nu-ml
plac carnurite (V. ho7tin a). Came cu ochi,
figura fara expresiune, figura stearsa (V.
bot). A creste cameo pe tine, a fi foarte
multamit. A fi se scutura, a fi se 'ncrefi
cornea de groazd, fi foarte groaza. A fi
carne unede cu cineva, a fi trup $i suflet
cu el, a-i fi foarte devotat. A fi rail de ar-
ne. 1) a to vindeca graft de o rant, 2) a fi
libidinos.
* carneol n., pl. uri (germ. karneol, d.
it. cornidla, care vine d. torn°, corn [de
boa]). Min. Barb. Cornalina.
* carnet n.. pl. e (fr. carnet, din caernet,
cadernet, dim. d. cadern. V. valet). Ca-
ietel, carticict, condicutk portativa de lust
note, de facut Insemnari.
* carnific, a -it v. tr. (d. carne, $i fic
ca'n edific). Anat. Prefac In came.
* carnIficajlane f. (d. carnific). Pre-
facere in came. Si -ajie are.
CAR
- 234 -
carnivdr, -a adj. (lat. carnivores, d.
caro, carnis, came, ai vorare, a Inghiti, a
minca. V. devor). Care se nutreste cu car-
ne, ca lupu. S. n., pl. e. Animal carnivor. V.
mamifer.
* card n. fall pl. (fr. carreau, d. lat.
quadrellum, dim. d. quadrum, patrat. V.
cadru). Una din colorile cartilor de joc :
asu de caro.
carolini0 n. (d. Carolina, un stat in
America do Nord). Chim. Un corp luminos
ale carui raze strabat metalele 5i stofele.
(Descoperit de profesoru Brauner din Praga
Ia 1897 pin discompunerea toriului si numit
asa de Americanu Baskerville la 1904).
cardtic, -a adj. (vgr. harotikas). Re-
lativ la carus. V. carus.
*carotid& f., p1. e (vgr. karotis, idos,d. kdra,
cap, si as, ota3,ureche. V. parotlda). Anat.
Fie-care din cele cloda artere principale care
due singele de Ia inima la cap treclnd pe
IWO ureche.
carp n., pl. art (vgr. karpds, fruct,
carp). Anat. Oasele dintre nietacarp 5i ante-
brat, la Incheietura pumnului.
* carpatic 5i -tin, -a adj. Din sad de
la muntil Carpal!.
carpen m. (lat. carpinus, it. cdrpino si
cdrpine, pv. carpre, fr. charme, sp. pg.
carpe). Un copse betulaceu de padure (car-
pinus betdlus). Din lemnu lui, foarte Intre-
buintat In industrie, se fac jugurile. In
est carpen, eni, pop. carpin, ini, ca
galbin.
carpena fz, pl. e Iron. Fruct de carpen.
in est -Etna, pl. ene, pop. -Ina, pl. ine.
carpet& f., pl. e (fr. carpette, d. engl.
carpet, id.). Covoras de pus Una pat s. a.
* cart n., pl. uri (fr. quart, d. lat quartus
al patrulea). Sfert (Foarte rar). Mar. Timpu
cit un soldat on ofiter e de servicki pe
hastiment (4 ore, de la 12-4, 4-8, 8-12).
A fi de cart, a fi de servicia. .
cartabds, V. calbas.
cartacT, V. cartus.
* carts 1., p1. carti si carte (fr. carte, lat.
charta, d. vgr. hartes, }Artie. V. carte,
carton, harts, hirtie). Foaie de carton
p. scris. Lege fundamentals, constitutiune :
carte cea mare a libertatilor (magna charta
libertatum) de la 1215 a devenit boza legilor
Anglia. Carta de vizita sau bilet de vizita,
mic carton pe care e scris numele unel
persoane care, cind nu te gaseste acasa, ti-o
lass ca sa 5tii tine a fost. Carta de student,
de alegator, hirtie, bilet, condicuta care
arata ca esti student, alegator. Carta de
bucate, lista de bucate ( listd e mai uzitat).
Carta albd (tradus dupe fr. carte blanche),
bilet pe care ti-I da altu ca se scrii In nu-
mete lui on -ce vrei si pin urmare sa faci ce
vrei Intr'un domenhi oare-care. Fig. A da
cuiva cartel albd, a lAsa In voia lui sA face
on -ce vrea tntr'o afacere a ta. Carta ',Wald,
carton tiparit eliberat de serviciu postal si
www.dacoromanica.ro
CAR
care are o fats Ebert p. corespondents (La
27 lanuaritl 1869, doctoru E. Hermann public&
In ziaru Neue Freie Presse din Viena un.
articul In care propunea acest nod fel de
corespondenta In locul scrisorilor in plicuri.
La 10 Octobre aparu India serie de cart(
postale to Austro-Ungaria, de la care aceasta
practice sistema de corespondents trecu la
cele-lalte state). Si carte poatald.
carte 1., p1. cdrfi (lat. charta, it. pv. sp_
pg.carte, fr. charte. V. carte). Volum
compus din foi timparite sau 5i scrise : dic-
tionaru e un fel de carte. Carte de aur, care
cuprinde numele oamenilor ilustri. Carte de-
citire sail de lecturd, carte pe care elevii din
scoala o citesc numai, dar n'o Invata pe de
rost. Invatahna, studio. A 'male carte, 1) a
Invala sA citesti sa scrii (intr.), 2) a-I
invata pe altu sA citeasca sa sale (tr.).
A sti carte, 1) a sti sa citesti 5i sa scrii, 2) a
fi om Invatat. A merge, a amble la carte, a
te duce la scoala, a o freceenta. A te lasa
de carte, a parAsi studiu. Diviziune, parte a
unei carp (tradus dupti lat Tiber, cola ce pe
rom. e mai bine zis parte). Vechi. Scrisoare
(Trans. Pop). Document, act, adeverinta. A
avea carte la mind, a poseda acte (Vechi
5i pop.). Carte de judecatd, sententa judo-
catoreasca, de unde vine si expresiunea
Ai carte ? Ai parte, adica ca data ai act la
mtnA, ai drepturi asupra unei mosii", lam azL
ca data ai carte trivataturA), esti fericit'
Un mic carton cu figuri care formeaza
serie de 52 de cartoane numite calif de joc.
(V. masla). 0 pdreche, un rind de cart
de joc sal) (mai rar) un joc de carli, o aerie
de 52 de aceste carp. A juca la (sail in)'
carii, a juca cdrfi sou (mai ales cInd e obicei)
a juca carfile, a perde timpu in diferite
jocuri care se fac cu aceste carli. A face
cattle, a le amesteca. A taia cartile, a le
despdrti in 2-3 gramezi schimbInd ordinea
for ca sa fii mai sigur ca col ce le-a ames-
tecat nu te va tnsela puntndu -le cum i-a
plAcut lui. A da cartile, a le Imparti. A da
to cart/ sau cu cartile, a gici, a prezicc
viitont pin card de joc. A da cartile fe fat&
a spune tot, a nu ascunde nimica. A par
ultimo carte, a face o ultima incercare ca
Cartile saplen
sa scapi de o primejdie.
Vale, V. saplentlal. Cartlie sIbiline,
V. sibilin. Carte galbena, alba,
albastra, verde, portocalie, carte
cu documente diplomatice (chip colectiunea
de documente diplomatice care se distribuia
parlamentului to Francis si care se numea
carte galbena, dupe coloarea scoartelor ei)..
Cartes de aur, un registru In care, la
Venetia, eras scrise cu litere de aur numele
tuturor familiilor nobile. Fu distrusA la 1797
In timpul rAzboalelor Italiei. Cartea rosie,
registru secret al cheltuieli'or particulare al
lui Ludovic XV si XVI ai Franciii si care se
compunea din Frei marl volume legate In
marochin ros. Fu regasita, dupe evenimentele
de la 10 August, Intr'un cabinet secret at
castelului de la Versailles si publicata in
parte din ordinu Conventiunii.
CAR
- 235 -
cartecT, V. cartu*.
* cartel n., pl. e si art (fr. cartel, d. it.
cartello, care vine d. carta, math). Provocare
serisa. Conventiune, Invoiala, alianta corner-
eiala sari politica.
cartelez v. tr. (d. cartel). Unesc In
cartel. V. refl. Ma unesc In cartel.
cartez v. tr. (d. mid). Aleg, separ,
triez corespondenta la posta $i la chile ferate.
* cartezian, -A adj. (d. Cartesius, nu-
mele latin al lui Descartes). Al lui Descar-
tes. Subst. Partizan al lui Descartes.
* cartezianizm n. Doctrina filosofului
Descartes. Cartezianizmu are ca punct de
plecare Indotala metodia, care consista In
lndoiala provizorie despre toate ca sa re-
construesti apoi edificiu tntreg pe baze noria,
netncrezIndu-te dectt In evidenta. Dula un
renume de un secul $i jumAtate, cartezia-
nizmu disparu In fata nodalor sisteme ale
lui Locke, Newton $i Leibniz.
cartler n., pl. e (fr. gnarlier, d. quart,
sfert. V. cart, sfert, cvartlr, fartir,
cvartal, patrar, piitrat, cadrII, ca-
rea). Diviziune a unui oras, despartire, su-
burbie. Gazduire, adapostire : a da soldali
la (sad in) cartier pin oras. Cartieru
general, sediu statului major $i al gene-
ralilor in razbol si'n manevre.
cartierez, V. Incartierez.
cartifTol, V. carfiol.
* cartilagine f. (lat. carlihigo, -ciginis.
Cp. cu lumbagine, pdtlagind). Anal Zerci,
tesut alb, dur $i elastic care se afla mai
ales la extremitalile oaselor. Fats car-
tllaj n., pl. e (fr. cartilage, m.).
* cartlIaginds, -oasa adj. (lat. car-
tilaginosus). Ca cartilaginea.
cartirtflesc, V. Incartierez.
cartof (vest) m., cartofifft (Munt. est,
Mold. sud)., p1. e, $i cartofil (nord) f., pl.
e (rus. kartgfeli, d. germ. kartoffel, care vine
d. it. tartdfolo, trufb mica, tartfifo, trufb,
om ipocrit. V. trufit gi tartuf). 0 legumb
solanee care produce niste tub6rcule comes-
tibile foarte lntrebuintate In bucbtbrie ( o-
hinum tuberosuni). Cartofii is origin ori
din Chili (America de Sud). Pe la 1532 au
Post introdusi In Spania, apoi to restu Ed-
ropei, jar In Romania pe la 1800. In alimen-
tatiune Wad lost admisi de clt pe la sfirsitu
seculului 18, gratie sfortarilor agronomului
Francez Parmentier, care a propagat culture
lor. Tuberculele for contin mita Mena $i
alcool. Pin culture, existb astazi o multime
de felari de carton. Pe alocuri se numesc $i
barabu'e, bandraburce, bulughine, cram-
pene, picioci $. a.
cartofor m. (ngr. hartofdros, infl. de
carte). Jucator pasionat al jocului de carti.
Fern. cartoforita, p1. e, $i -ease,
pl. ese.
cartoforesc, -easca adj. De cartofor.
cartoforeste adv. Ca cartoforii.
www.dacoromanica.ro
CAR
cartoforie f. Vitiu jocului de call!.
cartograf m. (d. cartografie). Care
face harti.
* cartograflc, -ii adj. (d. cartograff-
De cartografie.
* cartografie f. (d. cartd, adica hada",
-grafie). Arta de a desemna harti.
$i
* cartomant, -A s. (d. cartel, aka
carte de jock, $i vgr. mdrItes, glcitor). Care
pretinde ea &este dupa cattle de joc.
* cartomantic, -A adj. (d. cartomant).
De cartomatie.
* cartomantie f. (cartel $i vgr. man -
teta, gicire). Stiinta de a pretinde ca gteesti
dupa cartile de joc.
carton n, pl. oane (fr. carton, it. car-
tone, d. carta, htrtie. V. carta). Mucava,
htrtie groasa de Riad scoarte la carp, la do-.
sare, de facut cutii $ a.
* cartonagist, -A s. (d. cartonaj).
Rar. Cartonator.
cartonaj n, pl. e (fr. cartonnage).
Scoarta de carton (la o carte).
cartonator, -care s. Lucator, lu-
cratoare care cartoneaza cartile sad care
face obiecte de carton.
* cartonarie f. (d. carton). Arta de a
fabrica sad lucra cartonu. Fabrich de carton.
* cartonez v. tr. (fr. cartonner). Pun
scoarte de carton (mai suptiri) unei cart!.
V. scortesc.
* cartular n., pl. e, sad -arid n. (lat.
chartularium, d. chdrtula, dim. d. chart a,
carta. V. carturar). Culegere de acte re-
lative la drepturile unei rnInastiri on bise-
rici catolice.
* cartuv n., pl. e (fr. cartouche, d. it.
cartuccia, care vine d. carta, htrtie) incar-
catura unei pusti, unui pistol, unui revolver
Inchisa intr'un tub de carton on de metal.
Vechi cartacT gi cartecT, pl. ace,
ece (sirb. kartec, germ. karttitsche). V. pa-
tron 3.
* cartu*lera f., p1. a (fr. cartouchiere).
Mica geanta de tinut cartuse. V. zagirniip
ladunca.
* cartuzlan m. CAM& din mtnastirea
pe care sflntu Bruno a fundat-o la 1081
aproape de Grenoble (Francia) $i care se
numeste la grande Chartreuse.
* citrus n. Ma pl. (lat. carus, d. vgr.
kdros). Med. Ultimu grad de comb.
* caruzel n., pl. e (fr. carrousel, d. it.
carosello $i carrosello). Un fel de exereita
de lupta Intre mai multi calareti (V. tour-
nol). Leagan cu cal, caisori, cal de lema
facuti sit se InvIrteasca Ia cerc p. -placerea
copiilor Incalicati pe el.
carvasara f. (turc. kervan-serai, d.
pers. kdrvart-serai, ban p. caravane, cara-
vanserai. V. chervan, seraT). Vechi. Casa
varoil. $i carvasarie, cherviisarle..
CAS
- 236
* cas. Rau scris Ild. caz.
* casant, -ft adj. (fr. cassant, d. casver.
V. casez). Care se fringe, sfaramicios :
ofelu e mai dnr, dar mat casant de cit
fens ; sticla e casantd.
casap m. (turc. Id. an] kasab, pop. ka-
sap). Est. Macelar.
casatitine f. (fr. cassation. V. casez)
Anularea juridick a unei deciziuni on pro.
ceduri. Curte de casatiune, curte su-
preme care verifies dace formele procedurii
ad Post exact urmate (Cea din Bucure5ti a
fost infiintata la 1861). Ob. -ittie.
1) casa 1., pl. e si (Olt.) cdff (lat. casa,
coliba, casuta; it. pv. cat. sp. pg. casa, fr.
chez). Edificid de locuit, imobil. (V. bar-
dughie). Familie, persoanele dintr'un edi.
s'a sculaf Mold casa. Familie, gospo.
darie, menaj: are cask grea (de sustinut).
Dinastie : casa de Hohenzollern. Stabilimeitt :
cask de bancd, de comercill, de joc. Placenta
pruncului. Cask de sdndtate, spital (mai ales
cu plata). Casa de corectiune (sad
de'ndreptare), un fel de 5coala sad si
de tncliisoare p. copii. Casa militara,
trupele de garde is nn suveran. Casa
civila, persoanele care Intovara5esc un
suveran. Casa de tare, cask taraneasca
ori 5i vita. Casa de painjin, pinta de
painjin. Casa de melc, gaoace de melc.
lepure de casa, V. most 2. Lucru de
casa, lucru facut In cask, nu'n fabrics.
A fi Ord cask, a nu avea locuinta. A avea
o cask de copii, a avea multi copii. A sta'n
cask, a sta acasa, a nu ie5i pc strada. Om
cu cask, om la casa loi, am casatorit A du e
ori a finea cask cu cineva, 1) a face gospo-
daria'n comun, 2) a till In casatorie. A erica
casa cuIva, a-1 face sa se divorteze.
2) * cash 1., pl. e (it. cassa, fr. caisse,
lat. capsa. V. capsii). Lan de fer de tinut
bani. Biuroti unde se plateste sail se primesc
bani. Stabiliment financiar care prime5te
bani ca sa-i pastreze, ca: Casa de Economie
si Casa de Depuneri Consemnafiont. Caste,
tabik de lemn cu despartituri de tinut literele
In tipografie.
casc, a casca v. intr. (lat. * cascare,
d. vgr. hdsko, case, ruda cu lat hlscere, a
se casca, a se crapa ; sard. cascare, V. de-
hiscent). Rasuflu adinc deschiztnd con-
vulsiv gura (de plictiseala sad de osteneala).
Doresc, ma lacomesc (Vechi) cased sd cu-
princla averea altuta. V. tr. Deschid (putin) :
a cdsca usa. Iron. A cdsca octal; a holba
ochii, a privi mirat ori atent. A cdsca gara,
a perde timpu privind.
* cascade 1., pl. e (fr. cascade, d. it.
cascata, care vine d. cascare, a cadea). Ca-
dere de apt din stInca to stinca, cataracts.
* casca 1., pl. cdsti (rus. kdska, d. fr.
casque rn., care vine d. sp. casco, craniu,
coif. P. gen, cp. cu mascd). Coif.
casca-gura, V. gura-casca.
* cascheta 1., pl. e (fr. casquette). Sapca.
Berets.
www.dacoromanica.ro
- CAS
cascote si cascove f. pl. (d. casco).
Pl. Vest. Iron. Marl prajite, scoverzi, ble-
scote, bucate imaginare.
* caseina si (dupe fr.) * cazeina f.
(d. lat. cdseas, cas). Clitm. 0 substanta care
se afla in lapte si formeaza brtnza si casu.
V. galalit.
* caseta 1., p1. e (fr. cassette, d. it. cas-
sefta. V. casa 2). Ladita de tinut bani.
Tezauru particular al mu suveran sad func-
tionar Malt.
* casez v. tr. (fr. casser, a sfarania, a
strica, lat. quassare, a zgudui mutt, d. qua -
tere, quassum, a zgudui. V. scot, scu-
tur, discut). Anulez : a casa o sentenfa,
un examin.
* casie f. (lat. cdssia, d. vgr. kassla,
scortisoara; fr. casse) Ps... Scortisoara. Azi.
Neol. Bot. Snichie.
* casier m. (it. cassiere, d. cassa, cask,
lads de bani ; fr. caissier. V. cash). Per-
soana care tine casa de bani, incaseaza sad
cheltuie5te banii unei societati, pravalii 5. a.
Fem. casierita (mai car casiera),
pl. e.
* caslerie f. (d. casier). Functiunea de
casier. Localu In care e casa de barn sad
administratiunea financiark a statului, a unei
societati 5. a.
casinca f., p1. i (rus. kosjmka). Mold.
Bariz mai gros (une-ori $i de matasa, no
numai de link). Si casunca In sud. V.
dermea.
* casiterita f., p1. e (d. vgr. kasslteros,
cositor). Min. Un mineral, oxid de stank!
(Sn 03).
casnic, -à adj. (d. cask I). De cask,
domestic : animate casnice. lubitor de cask,
gospodar: casnic si asezat (VR. 1923, 7,34).
Subst. Persoank din cask (caftan).
* casoar, -Liar si cazoar m. (fr.
casoar, engl. kassmvary, d. malaezu kasuari).
Un fel de strut australian mai laic.
* cast, -a adj., p1. cast!, caste (lat. cas-
fus). Curat, fait pats morals : suf let cast.
Caruia nu-i place vorba sad purtarea urita :
urache castle.
* castan m. (d. castank). Un copac
amentaced cu frunze marl palmate (castd-
nea visca, cu fructe dulci si bune de mtn-
cat, si cfesculus hippoccistanum, cu fructe
amare).
* csstana f., p1. e (ngr. si vgr. kdsta-
non, pl. -na ; it. castagna, d. lat. castdnea).
Fructul castanului, un stnibure carnos c'o
coajk cafenie deschisk acoperita, cind e to
arbore, de 810 coajk verde cu ghimpl. Cos-
tank de baltd. V. caftan.
* castanet n., p1. e. (d. castan). Loccu
castani, padure de castani.
* castanet& sad Beta f., p1. e (fr. cas-
tagnettes, it. castagnette). P1. Paciinitori
geamparale.
 237
CAS
castanid, -ie adj. De coloarea casta-
net, Intre negru ai blond: par castaniii, om
castania (adica cu prim castaniii). 7 Barb.
saten, -á (fr. ehatain, d. chataigne,
castana).
* cast& f., pl. e (fr. caste, it. sp. casta,
d. lat. castus, cast, pur, neamestecat). Fie-
care din clasele In care se Imparte poporu
in India : casta brahmanilor. Class socials :
casta nobililor. Spirit de casta, sentiment
de solidaritate p. casta to si de nit p,
cei-lalti.
* caste! n., pl. e (lat. castellum, dim.
d. castrum, reduta, fort. V. coste7). Casa
feudala fortificata. Locuinta de suveran.
Vila mare.
* castelan m. (dupa it. castellano al
fr. chdtelain), Stapin sou comandant al until
castel in evu media. V. pircalab.
* castelana f., pl. e (it. castellana, fr.
chatelaine). Sofia unui castelan on stkpina
unui caste!. Lant on cingatoare de care fe-
meile isi atirnA giuvaierurile, punga a. a.
* castin& f. (fr. castine, d. germ. kalk-
stein [kalk, var, si stein, peatra)). Min. 0
peatrk varoasA Intrebuintata la topirea mi-
neralelor care contin prea multk argilk.
castisea f., pl. ale (ngr. turc.) Mold.
Munt. Strinsura on tAletura fAcuta la o
haina pentru ca, la cusut, sa Iasi; acea parte
mat strimta.
* castItitte f. (lat. cdstitas, -dtis). Vir-
tutea de a fi cast.
* castor si (mai rar) castor m. (vgr
/castor, kdstoros, lat. castor, castoris, it.
castOro gf cast6re, fr. castor). Breb, biber,
un animal anfibiii rozator cu picioarele din
apoi palmate si cu coada solzoasa si Iatk p.
a Inota. Un fel de stofk din care se fac pa-
larii boieresti si potcapuri. - Odinioara
erai: si In Europa (pin Germania si Rusia)
multi castori. Astazi Is rani pin Europa,
da-s Inca foarte numerosi in Canada si Si-
beria.
* castorea n., pl. inuz. art (lat. cas-
tOreum ; vgr. kastOrion). Farm. 0 substanta
rasinoasa pe care o secreteaza data glkn-
dule de la pintecele castorului si care e un
puternic antispazmodic.
* castoringt f., pl. e castorine). 0
(fr.
stofa de par de castor amestecata cu link.
* castrametathine f. (lat. castrame-
tali°, d. castra, tabard, si metatio,
mAsurare). Arta de a face tabara. Si
* castrat, -It adj. (lat. castratus). Sco-
pit, scapet.
* castratlane 1. (lat. castratio, -dais).
Actiunea de a castra. Si dar
ob. -are.
* castrez V. tr. (lat. castrare). Privez
de organele reproductive. Pop. scopesc
si scaperesc., la vita juganesc, la pasari cla-
ponesc.
castravecTer. m. Castravete mic.
www.dacoromanica.ro
CAS
castravete (vest, sttd) gi crasta-
vete (nord) m. (ljg. krastavica, d. krastav,
rhos, krasta, rile. Intli s'a dat acest nume
castravetilor celor mici si brobonati). V.
crastaval). 0 plants cucurbitacee. Fructu
ei, lungaret, din care se face salata saix
care se mureaza (cdcumis sativus). V. pe-
pene.
* castron n., pl. oane (pol. kastrol,
rus. kastrialea, germ. kasseroile, fr. casse-
role, pop. castrate, d. it. cazza, cazzuola,
catufe. It. cazzaruOla ai casserOla d. fr. V.
catuie). Vas mare de portelan on de
faianta In care se aduce fertura (ciorba,
borsu) la masa. In nord craston. V.
ciorbalic si ceanac.
* castru n., p1. e (lat. castrum. V. cas-
tel). Fort la Romani. V. transeTe.
casuar, V. casoar.
castincit, V. castnca.
cas n., pl. art, ai rar m. (lat. cdseus ai
caseurn, cad, brinza ; it. cdcio, sard. I. kasu,
sp. quejo, pg. queljo ; germ. kdse). Brims
dulce nescursA de zer, asa cum se aflk in
zagirna sou dupa ce o scoti de acolo (V.
telemea). Dunga galbena pe care o au
puii de pasari la Incheietura ciocului.
A avea cad la guilt, a fi cu casu la gurd,
a fi Inca copil. Casu popiT, un fel de
nalba mica care creste ca o tufusoara si pe
ale carei fructe le mantrica copiii (malva
rotundifolia). Cast se zice cind e vorba
de bucati de cas. Dar si In acest caz se
poate zice casurt.
* casaldt m. (fr. cachalot). Un fel de
halenk, chit.
cascaval n., pl. art (turc. kdkaval, d.
it. cdcio, cas, si cavdllo, cal, de la obiceiu
italian meridional de a pune la uscat cas-
cavalurile pe o prajina legate cite.. dock,
adica Ware"; ngr. kaskavali, bg. kaskaval.
D. rom. vine ung. kaskavcil). BrInza sArata
tescuita in form& de disc. (Cel uscat, cate
se poate razui p. macaroane, se numeste
grecesc, cel moale romdnesc). Fig. Functiune
bine platita, chilipir : a sz yid in cascaval.
A te intinde la cascaval, a te obraznici,
a-ti permite prea mult, a te Indesa la chi-
lipir. V. cas si Juni.
* caset n., pl. e (fr. cachet, sigil, stam-
pila). Midi cartoane stampilate care dail
drept la un abonament si pe care le restitui
zi cu zi cu cit abonaruentu se apropie de
sfIrsit ($i jeton, ai fled, ai marcd). Capsula
de hirtie care contine un medicament In prat.
* casmir n., pl. an (fr. cachemire, cas-
mir, sal de Casmir, de la orasu Casmir din
India). 0 stofa suptire de HA magi% on
cafente, ripsata on nu.
* casneU n., pl. art (fr. cache-nez, as-
cunde nasu"). Barb. Balder, basma de git.
cik*te f., pl. casti (ung. kasta, d. germ.
kasten, ladita). Casa de tinut literele In
tipografie. V. casa 2.
CAT
- 238 -
1) cat n., p1. art (turc. bg. strb. kat).
Mont. Rtnd de cask etaj. Sertere cu caturl,
sau cu ceardacuri, cu litere una paste alta,
cum era cirilica veche.
2) cat, a cats, V. cant.
* cataclizm n., p1. e (vgr. kataklysm6s,
inundatiune, diluviu. V. clizma, clistir).
Mare distrugere, mare dezastru, diluviu. V.
catastrof a.
catacomb& f., p1. e (it. catacombs
mlat. catacamba, d. vgr. katd, In jos, $i
14tmbos, cavitate). Locuri subterane care ail
lost mai Intl: cariere, $i pe urrna as Post Intre-
buintate ca cimitire de popoarele vechi
Catacombele Romel, vaste subterane
in care se adunau cre0tinii to timpu parse-
cutiunilor.
* catacreza f, p1. e (vgr. katd-hresis,
abuz. V. catahris). Ret. Intrebuintarea
unui cuvint ca sA numesti alt-ceva : capra
trdsurit, broasca tuff (fiind-ca seamana
cu copra, animalu care se sole pe locuri
Inane, $i cu broasca, batracianu eel 1st).
V. retorica.
catadixesc v. tr. (ngr. katadehome,
viit. -exome). Fam. Binevoiesc, dignez. Ma
Injosese : a catadixi un lucru, sit fact an
lucru. V. spodobesc.
catafaic n., p1. art (fr. catafalque, d.
it. catafalco. V. esafod). 0 ridicatura de
lemn (o masa chear) pe care se pune sicriu
mortului.
catagrafie f. (ngr. kata-graft, inventar,
ace. pe gra dupe alte cuv. rusesti In - grdite).
Vechi. Azi pop. Statistica.
catahris ri., p1. uri (ngr. katdhrisis.
V. catacreza). Sec. 18-19. Abuz (In
functiune).
cataif (sud) si cadaif (est) n., p1. ari
(turc. fd. ar.] kataiif, pop. kadalif, pl. de la
katife, catifea). Un fel de prAjitura compusa
din fire foarte suptiri de fidea oparite cu st-
rop In mijlocu carom e un strat de crania.
f catalan, -a adj. si s. Din Catalonia.
Chim. Metoda cataland, procedura meta-
turgid. pin care prefaci direct mineraiu to
fer fara sa-1 mai tract pin stares de fonts.
* catalepsie f. (fr. catalepsie, d. vgr.
katd-lepsis. V. epi-lepsie). Med. Afecfiune
cerebrala In care sensibilitatea exterioarli si
miscarile voluntare is intrerupte (Ie0in).
* catalecte n. pl. (vgr. katd-lekta. V.
ana-lecte). Colectiune de bucati de lec-
tura alese, antologie.
* cataleptic, -a adj. (vgr. kata-leptik6s.
V. epl-, pro- si si- leptic). Med. De
catalepsie: stare eatalepticd. Supus catalepsiii:
persoand cataleptica. Subst. Un cataleptic.
catalige n. p1. (rudA cu rus. katd1Theik,
patinator, d. katdti, a rostogoli). Mold. Pi-
cioroange. Cfrji p. paralitici : a amble in
catalige.
* catalitic, -A adj. (vgr. kata-lytlkds,
distructiv). Fiz. Chim. Facut pin cataliza.
Adv. Pin cataliza.
www.dacoromanica.ro
CAT
* catalfz& f., pl. e (vgr. katd-lysis, di-
solvare. V. ana-liza). Fiz. Chim. Influenta
numai pin simplu contact farti 8-51 perde
vre-o proprietate on a fi influentat, grabirea
unei reactiuni pin simplu contact. V. ca-
tatipie.
* catalog n. p1. oaga (vgr. katcilogos).
V. dialog). Caiet saa registru care confine
o lista saa un sir de nume serise: catalog
de plante, de calif, de numele elevilor. A
striga cataloga, a face apelu nominal, a
diem pe fie-care elev pe nume ca sa vezi
dacA -s toti prezenti. A striga un elev la
catalog, a-I pronunta numele ca st-i con-
stati prezenta.
* cetaloghez, a -ga v. tr. (fr. catalo-
guer). Inscria In ordine numele oamenilor
sail ale obiectelor: a cataloga nista plante.
* catalpa 1., p1. e. (fr. catalpa de orig.
nest.). Un frumos arbore cu flori albe orig:-
nar din America de Nord (Carolina). Are
frunze marl ovate, flori albe pnnctate cu
nos si fructe ca ropcovele, dar care nu Sc
manInca.
catana si (Nec. 2, 407) catana f., pl.
e (ung. katona, soldat, de unde si aid).
katana, rut. kattina). Rar. Aar fam. Soldat,
ostap.
catapeteazma si - piteazma, f., pl.
ezme (vgr. kata-petasma, perdea, cortinA).
Timpl a biserici I.
* cataplazma f., pl. e (vgr. katci-plasma.
V. plazma). Med. Pasta moale care se
apnea pe o parte bolnava a corpulu: (o-
blojeala).
* catapult& f., p1. e (lat catapulta,
vgr. katapeltes, d. kata-pdllo, arunc). Marina
de razbol cu care eel vechi aruncaa sa-
geti 0. a.
* catar n., pl. art (lat. catarrhus, d.
vgr. katdrrus, din katd, In jos, si reo, curg).
Med. Guturai tare care se Intinde spre git.
V. cataroT.
* cataractli 1., pl. e (vgr. katarciktes).
In biblie, stavilarele care tmeau spa 0i cA-
rora li s'a dat drumu cInd a fost potopu.
Cascada, cAdere de apA : cataractele Nilului.
Un fel de albeata is och, opacitatea crista-
linului sail a membrane: lui.
* cataral, -a adj. (catar ; fr. catarrhal).
De catar.
catarama f., p1. e fi clitardmi (tune.
kantarma kantyrmu, frla. Cp. cu mah-
ramd, pastramit, pataramo, cacealma $i
an dra ma). 0 veriga rectangulara de care c
fixatA un cui si care se coase la capAtu
unei curate perforate care se trace pin a-
ceastk veriga si serveste la incins ceva. La
catarama, la toartA, cu intensitate : be-
fie, prietenie la cataramet.
catarg n., p1. e si url (ngr. kattirli;
sirb. katarka, vechi katarga, catarg, snot
inn. lui catargd). Stilpu care tine antenele
si pinzele corabiii. Rar catart. In ma-
rina military &bore.
CAT
- 239 -
catarga f., pl. e gi catdrgi (mgr. ka-
iergon, de unde gi vsl. katrega, turc. kadyr-
ga, rus. kdtorga, galerA). Vechi. GalerB. Azi.
Bts. Prepeleac.
catardT n., pl. oak (ngr. hatarrot, vgr.
hatarroe gi katdrroia, d. katcf, In jos, airio,
curg. V. catar, diareTe). Vechi. Apo-
alexia : I-a lovit cataroi (dambia) de vole
rea (Nec. 2,223). Azi pop. Catar. Epitet unui
am rail, ca gi diavol (Doina, 1,114).
catart, V. catarg.
* catartic, -A adj. (vgr. kathartikes,
d. kathairo, curet) Farm. Usor purgativ (ea
stlnjinelu). S. n., p1. e Medicament usor purl
gativ, laxativ.
catartosesc, V. catortosesc.
catastif §i (mai vechi) ih n pl. ife gi
ihuri (ngr. katcfstihon. V. stih §i ca-
dastru). Condica, registru. Fam. A trece
la catastif, a tnregistra. Pl. vechi gi -ice.
catastivil n., pl. e (d. catastih). Pray.
MB. Codicil.
* catastrofa f., pl. e (vgr. katastro-
pile. V. stroffi). Mare rasturnare de lu-
cruri, nenorocire imensa, Ruins, crah. V.
cataclizm.
* catatipic, -A adj. (d. catatipie). Fiz.
Chim. Facut pin catatipie. Adv. Pin catatipie.
* catatipie f. (din cala -lizd gi tip). Fiz.
Chim. 0 procedure fotografica descoperita
de Ostwald gi Gros pin care se scot copii
dupa negative numai pin cataliza gi fare
influenta luminii.
catatrezdsc, gi -ixdsc v. tr. (ngr.
katatreho, viii. -dxo, id.). Sec. 18-19. Persecut.
catavasie f. (ngr. katd- vasls, scobo-
rire. V. baza). Clntare religioasa despre
scoborirea lui Hristos In lad, rostith dupa
utrenie gi In ainte de a Incepe liturghia.
catavasidr n., pl. e (d. catavasie). Carte
care cuprinde catavasii.
* cateciimen gi - htimen m. (vgr. ka-
tehtimenos). Neofit pe care-I Inveti ca
dispui 0 primeasca botezu. V. ogla-
venic.
* catedrala f., pl. e (mlat. cathedrolis,
adj. devenit subst.). Biserica principals din-
tr'un oras sau dinteo eparhie.
* catedra 1., pl. e (vgr. kathddra d.
*aid, jos gi edra, scaun; lat. cdthedra).
Scaun mai Malt de pe care vorbeste un pro-
fesor sau un predicator Fig. Functiunea de
profesor : catedra de filosofie.
* categoric, -A adj. (vgr. kategori-
Ices). Clar, precis : rdspuns categoric. Im-
perativ categoric, In doctrina lui Kant, re-
gula de acfiune care se impune vointei ca
o comanda universals gi absolute. Adv. In
mod categoric.
* categorie f. (vgr. kategorla, acuza-
liune, atribut. V. categorie). Clasificali-
lane dupa gen: categoriile lui Aristotele. Fig.
Caracter, class, fel, nature : aceste lucruri
nu-s din aceiaci categorie. V. ordin, orta,
tagma.
www.dacoromanica.ro
CAT
* catehdt m. (vgr. katehetds). Cel ce te
tnvafa catehizmu. $1 catlhet (dupa ngr.).
* catehetic, -Et adj. (vgr. katehetikds)
Propriii a te Inv* (catehizmu s. a.). $i
catihetic (dupa ngr).
* catehezA 1., pl. e (vgr. hatdhesis). In-
va[amtntu religios pin tntrebari gi raspun-
suri. Vechi catihis n., pl. uri (dupa
ngr.). V. oglavanie.
* catuhizez v. tr. (vgr. kat-ehizo. V.
eco0). Invat pe cineva principalele puncte
ale religiunii Fig. Incerc sh conving. $i
catihisesc (ngr. katihizo, aor. katihisa).
* catehizm n., pl. e (vgr. katehism6s),
InvalamIntu principiilor gi misterelor reli-
giumi. Carte care confine acest invatamint.
$i catihizm (dupa ngr.). Vechi gi ca-
tihis n., pl. urf (V. catehexii).
* catehumen, V. catecumen.
* catenA 1., pl. e (lat. catena)Rar. Lant.
* caterdtic, -A adj. (vgr. hathaireti-
hes. V. of -, dl- gi sin-erdza, erezie,
caterisesc). Med. Distructiv, rezolutiv,
ca peatra iadului.
caterinca (Mont. est) gi catirinca
(Mold.) f., pl. i (rut.
katerinka, pol. kata-
rynha [rus. arindnkal dupa un vechi ctn-
tec german care tncepea cu vorbele Char-
mante Katharine, Inctntatoare Catarina".
V. catrinta. Cp. cu minavetd). Flasneta.
caterisesc v. tr. (ngr. kathair6, aor
katherisa, distrug, destitui. V. cateretic).
Vechi. Degrades, destitui, vorbind de de-
rid. V. raspopesc.
* catdta 1., pl. e (vgr. kathete, aruncata
to jos). Geom. Fie-care din cele dal& linii
ale unui triunghi dreptunghi deosebite de
ipotenuzk.
catifea 1., pl. ele (turc. [d. at) hatife,
pop. kadife ; ngr. katifes; sp. alcatifa. V.
cataif). Un fel de stofa, de ordinar de
matase, cu f irate drept In sus, dese gi foarte
moi gi netede. V. plisa.
catifelat, -A adj. Neted gi moale Ca
catifeaCiat obraz catifelat. V. velin.
catifelerla 1., pl. e (d. catifea). Pangli-
cilia de catifea. Un fel de vionca mai mare
de diferite colori, cultivata pin grkdini (viola
tricolor). [n Munt Mold. i se zice mai mull
pansea (fr. pensee), ceia ce e un barbarizm. In
Trans. i se zice Trei-fraft-plItati.
catigorie f. (ngr. katigoria. V. cate-
gorie gi parigorie). Vechi. Calomnie.
catigorisesc v. tr. (ngr. katigord, aor.
katigartsa). Vechi. Calomniez.
catih-, V. cateh-.
* catilinar, -A adj. (lat. catilinarius).
Ca al lui Catilina (celebru anarhist to vechea
Roma), revolufionar, bolsevic : om cu ca-
racter catilinar. S. I. Discurs vechement
contra anarhiii (ca al lut Cicerone contra
lui Catilina).
catina, V. clitina.
 240
CAT
catirinca, V. caterincik.
catizm'a f., p1. e (ngr. ;Panama sedere.
V. acatist). Ells. Parte din psalm' la a
caror citire e permis sa $ezi.
cater m. (turc. katyr, care vine indirect,
pin mi)locire arabica, d. lat. * caterius,din
cantertus, cantherius, cal juganit, iar acesta
d. vgr. kanthelios, magar sad catir de tran-
sport, d. kdnthos, magar. V. *antler). Cor-
citura de magar cu iapa sad de magarita cu
cal. Incdrcat ca un catir, foarte fncarcat.
Incdpdfinat ca un catir, foarte IncapAtinat
Vechi miscoi $i mugol.
* catdlic, -a adj. (vgr kathollkds, uni-
versal, d. !raid, peste, si Otos, tot. V. olo-
graf). Care tine de religiunea romana, de
catolicizm: lard catolicd. MaTestatea Sa
Catollcii, regele Spaniii. Subst. Care pro-
feseaza religiunea catolich. Conform catoli-
cizmului. In toga lumea Is 235,000%000 de
catolici, dintre care 156,000,030 in Europa.
* catollcitate f. (d. catolic). Calitatea
de a fi catolic. Totalitatea popoarelor catolice.
* catolicizm n. (d. catolic). Religiunea
al carei cap e papa.
* catolicon n. (vgr. kathollkOn, uni-
versal). Med. Un medicament (compus din
revent $i siminichie) cu care se credea ea
se vindeca toate boalele. V. panacea.
* catoptric, -a adj. (vgr. katoptrikcis,
d. kdtoptron, oglincla). Fiz. Relativ la re-
flexiunea luminii. S. f. Stiinta reflexiunil
luminii.
catortosesc v. tr. (ngr. katorthano,
viit. -6so, id.). Sec. 18-19. Reusesc. $1
catartosesc.
catrafiise (Mold. Munt.), catravase
(Olt.) $i trancaftise (Olt. Munt.) n. sad
f. pl. (var. din trancanale, tardbute, feleufe).
Iron. Bagaj, calaballc. A-11 lua catrafusele,
a pleca. A -ti aduce catrafusele, a veni cu
bagajele. V. hondrobeTe.
* catramina f., pl e (d. it. catrdme
catran. V. catran). Substanfa care se
scoate din catran $i se Intrebuinteaza contra
tusii $i a boalelor de pept.
catran n., pl. uri (turc. katran, d. ar.
aloetran ; ngr. katrctni, bg. rus. katrdn; it.
catrdme, fr. goudron; sp. alquitran). 0
suhstanta neagra cleioasa scoasa din ar-
borii rasino$i (catran vegetal) $i din carbunil
de pamtnt (catran mineral). Cel vegetal e
inai scump si e tntrebuintat In medicine
(emplastre, inhalatiuni, apa catranita), tar in
industrie e Intrebuintat, ca gf eel mineral,
In ungerea butoaielor, a funiilor, a pinzelor
a lemnelor de corabii, ca sa devie imperme-
abile sa nu putrezeasca. Barb. ft.
gudron.
catrinfa f., p1. a (d. numele femeiesc
Catrinuta, Catrina, de unde $i ung. katrinka,
katrinca, karinca, id., ca $i pol. katanka,
rochie scurta, d. litv. katenRa, camasuta,
adica Catinca". V. caterinca). Est. Fota.
-- In vest catrinta, -inta, cratInia
ei cretIntii- (Batt. Trans.), cratinta ei
cretInia (Arg.).
www.dacoromanica.ro
CAU
cataon, -cane& s. (d. ngr. kcitsi, sezi,
on kdtsi hold, sezi bine, astImpara-te, auzit-
des de Roman). Iran. Grec. In Hord
cataun, -unca. V. parpalec.
cataveTca f., pl. i (rut. kacaveika, rus_
koceveika, de unde $i ung. kacabajka). Est.
Scurteica (haina femelasca blanitA) lungil
pins pa la genuchi $i fora nasturi pe care o-
poarta tarancele.
okra f., p1. e (subst. verbal d. lat. cap-
tiare, format din captio, prindere, de uncle
it. caccia, fr. chasse, sp. caza, pg. capa.
V. catule, acct, cater, captez).
BRA lunga ciobaneasca cu capatu'ncovolat
de prins oile. Furca cu dinti Incovoiall de
amestecat borhotu cu sisca (Bc.) Fig. Om
care se tot tine dupe tine $i de care nu pots
scapa. Adv. A te firma calif de cineva, a te
Linea gtrba, lipca, scai (ca sa-ti dea ceva).
cater (ma), a catarsi v. refl. (d. cafd.
V. aciii). MA sui apucindu -ma cu mfnile
sad cu picloarele (ca malmujele, veveritele)
sou rasucindu-ma on prinzIndu-ma cu dr-
ceii (ca unele piante: edera, vita, fasolea).
$i ma acatar (vest).
caaa (rut. kdva, kdvka, cloaca, cedca;
litv. nakti-kova, germ. kauz, cuctivaie).
Nord. 0 dihanie inchipuita de speriat co-
piii (ca si bordea, buzguroiu, gogorifa, joi-
marifa). Se zice numai coda, vine coda,
ca un nume proprid, iar gen. ar fi a! hit
calla, adica masc. La Acad. $i Cdr. fem.
cauc n., p1. e (lat. caucus, cupA). Vest.
Cans on lingura mare de luat lichide ort
Mina. E un cuv. neauzit de mine, $i de a-
ceia nu-s sigur de acc. In rev. I. Crg. SiSint
e un ex. 'Ara ace.: is cu caucu apa din gd-
leatd. In Univ. 24,4,37 ; 12,4, e o coresp. din
Dolj, unde scrie cddc, ai atunci are alts orig.
V. chepcea, cTorbalic, polonic.
cauc n., p1. e (turc. kauk, $i kavuk, ea-
clulA Inalta; ngr. kavtiki. bg. kauk. V. dal-
cauc). Un fel de eaciula teapana (Nan si
late In fund) pe care o purtad odinioara bo-
ierii, apoi bolerinasii gi slugile- Comanac,
cuculion.
cauccin m. (d. mac). Vechi. Cel ce
facea sad vindea cadce.
canalise n., p1. uri (fr. caoutchouc, prbn.
kaucid, cuv. luat dintr'o limbs indigene de
pe malurile Amazonului; sp.caucho). Guma,
gutaperea, o substanta elastics rezistenta
care se scurge din niste copaci pin incizi-
uni. Invdlitoare de gums la roatele vehicu-
lelor : un automobil cu cauciucuri bune.
Font. Trasura cu roate de cauciuc : a te
plimba in cauciuc. Cauciucu brut a fost
cunoscut in Europa la vre-o citeva decenii
de la descoperirea Americiii. La 1796, sa-
vantu Franccz Carol de la Condamine tri-
mese Academiii franceze primele monstre
de cauciuc din Quito. La 1770 Priestley re-
comanda caucmcu p. a $terge liniile Rase
cu creionu, adica gums de stern, care s'a si
pus In vinzare la 17Th. Pe atunci costa 250
de franci chilogramu. Industria cauclucului
CAti
- 241
dateaza de Ia 1820, clod s'aa facut primele
Impletituri elastice din fire de caucluc. La
1823 s'aa Mut primele stofe impermeabile
de caucluc. La 1839 Carol Goodyear inventA
vulcanizarea cauciucului pin pucioasA (in-
venfiune brevetatA Ia 1844), la 1843 Toma
Hancock inventA vulcanizarea pin sulf topit,
iar la 1846 Alexandru Parkes pin clorurA de
sulf far& Matzke. Fabricarea cauciucului
dur, inventata de Nelson Goodyear la 1851,
(Mu alt avant acestei industrii. Cauciucu se
gaseate In anumite categorii de arbor' vi,
In cantitate netnsemnatA, chear in arbors
Earopei. El se educe astAzi din America de
Sud, Sudu Africii, India, Ceylon, Java, Su-
matra ai Borneo. Cauciucu se obttne Mind
to copac niate tAleturi pin care el se scurge
supt aspectu unui suc care se aduna In
vase de tinichea al care apoi se IntAreate.
Intfun anotimp, copacii se cresteazA de 20
de ors, tar dintro sutA de copaci se obtine
vre-o 270 de chilograme de caucluc brut,
ceia ce reprezenta o valoare de vre-o 10,000
de francl (tn 1914).
* caucTucat, -6 adj. Garnisit cu cau-
cluc : roate cauciucate.
* caudal, -a adj. (lat, caudalis, d. ca-
ada, coada). De la coadai)rene caudate.
caudat, -5 adj. (lat. caudatus). Co-
dat, cu coadA.
caLlia, V. caula.
cairn vi attire m. (turc. rus. kadn). Bas.
Dobr. Pepene (zamuz) cu mezu verde sae
violet.
* caustic, -a adj. (vgr. kaustik6s).
Med. ArzAtor, coroziv : peatra iadulut e ca-
ustic& Fig. MuacAtor, satiric : spirit caustic.
Adv. In mod caustic. Corect ar fi caustic.
causticItate f. (d. caustic). Proprie-
tatea de a fi caustic.
caut, a cauta v. tr. (lat. cautare, d.
lat. cavtre, cdutum, a piizi, a te feri. V. ca-
ufiune precaut). Cat, cercetez : a cd-
uta un lucru perdut. Ingrijesc, curez : a cd-
uta un bolnay. Consider, ma ult : dute
nu cduta cd plodd. MA Incerc, ma silesc,
tind : hotu could sd fare. V. intr. Privesc,
ma uit: a-t cduta culvd In o:ti, a cauta la
cineva. MA ocup, ma interesez : a cduta de
copil, a-Ii cduta de afaceri, de treabd. MA
Ingrijesc, Imi dab atentiune, ma curez : a te
cduta cu medico de o boald grea. Is consi-
derat, am pret, am cautare : marfa band se
cautd. Caut ceartd cuiva, 11 provoc la
ceartA. Caut pe draca cu luminarea, caut
cu insistent& o neplAcerc ; Imi caut de trea-
bd, Imi vAd de treabit Imi caut de drum,
Imi viid de drum. Caut pert In palmd sae
nod In papurd, caut se' gasesc defecte unde
nu-s. Caut cu an ochi la fdind Sl cu alto
la sldnind (Iron.), Is apanchl (zbanghia). Cant
cuiva In coarne (cum se hit& fliranif la vitei
ca se' vadA ctnd le iese coarnele), protejez
vi permit cuiva s& -vi facA toate gusturile :
copilului sd nu-i caufi to coarne, cd se
stricd. Iron. E frumos, dar nu se cautd,
e frumos, dar n'are cautare, nu se intere-
seaza lumea de el. Mai ran al pop. cat,
a cdta. V, impers. Cate' se', trebule sA.
www.dacoromanica.ro
- CAZ
* °cuddle. f., pi. a (lat. cautela, d. ca-
vire, cautum. V. caut). Prudent& aireata.
* cauterld n. (vgr. kaukrion, lat. cau-
terium. V. caustic). Med. Medicament
care arde carnea. PlagA care rezultA din asta
vi care e IntretinutA ca sA suOureze.
* cauterizatiune, f. Actiunea de a
cauteriza.Ei -atie, dar ob. -are.
cauterize:5z v. tr. Oat. cauterizo, -dre).
Ard o ranA cu ceva caustic sad cu feru roa.
* caullane f. (lat. cdutio, -dnis. V.
caut). Act legal pin care trebuie at Impli-
naafi obligatiunile contractate de altu dacA
el nu le-ar Implini, garantie. Bani depuvi ca
garantie : a depune o caufiune, (fig.) onoa-
rea tut e cea mat band caufiune. Om supus
cau fiunit, pe care nu te poti baza.
* cauzal, -a adj. (lat. causalis). Care
aratA un raport de is cauzil la efect. Gram.
Cauzativ, vorbind de conjuncfiunile care se
IntrebuinteazA ca sA arAte cauza lucrului de
care s'a vorbit, cum slut: cdci, ca, fiind-cd,
dirt cauzd cd.
cauzalltate f. (d. cauzal). Filoz. Im-
prejurarea In care cauza produce efectu : a
cerceta cauzalitatea. V. etiologle.
* cauzativ, -A adj. (lat. causativus).
Gram. Cauzal.
* cauza f., pl. e (lat. cauza $i caussa,
de unde vine al ac-cusare). Principia, ceia
ce face ca un lucru sA fie : Dumnezeii e ca-
uza prima. Motiv, subject, pricinA : a lucra
Ord cauza. Interes, partid: a apdra cauza
inocenfei. Proces: a scoate pe cineva din
cauza. A face cauzd comund cu cineva, a
te solidariza cu el. Din cauza ca, din
pricinA ca, fiMd-c& : stall acasd din cauzd
cd pload, din cauza plait.
cauzez v. tr. (fr. causer ; lat. causari).
Pricinuiesc, produc, stnt cauza unui lucru :
lovirea cauzeazd durere.
* cav, -a adj. (lat cavus). GAunos, sco-
bit, gol pin Auntru : trunchi cay. Scobit, In-
fundat, scofticit : obraji cavt. Anat. Vinele
cave, cele care se terminA la auricula dreapta
a inimii.
°avid m. (turc. kavvaf, pop. kavaf, d.
ar. haffdj). Rar azi. VInzAtor de IncAltAminte,
mai ales de IncAltAminte ordinarA. Vechi
vi cavac.
caval n., pl. e (hire.
alb. bg. kcrval).
Fluier mare clobAnesc (64 c. m.) cu vase
gaud In grupe de cite trei.
* cavalcade f., p1. e (fr. caValcade, d.
it. cavalcata, d. cavallo, cal). Mara cAlare,
cAlArie. TrupA cAlare.
* cavalar m. (rus. kavaler, fr. cavalier,
ngr. kavallieris, d. it. covaliere, care vine d.
cavallo, cal. V. cal). CetAtean roman din
al aoilea ordin (eques). Nobil admix in ordinu
cavalerizmului In evu media : cavaleru Ba-
yard. Membru at unul ordin militar (ca eel
din Malta on cea Teutons). Nobil de un rang
inferior celui de baron (obianuit In Italia
vi Austria). Purtator al unei decoratiuni In
16
CAV
- 242 -
gradu cel mai de jos : cavaler at Coroanet
Ron:di:tit BArbat, In opoz. cu damd la dans.
Pop. Holtei. Cavalcr ratacitor, cavaler care
cutreiera lumea ca sA Indrepte nedreptafile
(ca Don Quijote). Cavaler de industrie,
escroc.
cavaleresc, -easca adj. (d. cava-
ler; it. cavalleresco, fr. chevaleresque). De
cavalerizm, de cavaler medieval. Nobil, leal,
inimos.
cavalereste adv. in mod nobil, leaf,
inimos.
cavalerle f. (rus. kavalerila, fr. cava-
lerie, d. it. cavallerla). Calarime, trupA de
soldafi calari (Cavaleria romaneasca se com-
pune din rosiori $i calarasi $i un regiment
de escortA regalt).
cavalerizm n., p1. art qi e (d. cavaler)
0 institufiune feudalA militara $i religioasa
proprie ordinului noblefel $1 ai carei membri,
intro epoca de violenfe continue, tsi pusera
sabia $i forta In serviciul dreptului $i al
celor slab! (Aceasta institufiune, ale caret
raclacin1 se crede ca se gasesc In obiceiurile
germanice, se dezvolta in evul media supt
influenfa crostinizmului $i a spiritului de
asociafiune. Cavalerii, care exaltarA senti-
mentu onorii [rcum o fnfelegeau el] pia la
un grad ne$tiut pia atunci, email supusi
4ormalitafilor unel recepfiuni solemne $i
trebuiad sa Implineasca anumite condifiuni:
te nA$teal nobil, dar te Weal cavaler). Fig.
Corectitudine $i generozitate.
cavalet n., pl. e (it. cavalletto, caltif").
Calu$, suport cu trei sail $i patru picioare
pe care pui o tabla, tat tabldk 8. a. Fals
sevalet (fr. chevalef). V. trlped.
cavalfn. V. cabalin.
th, cavatina f., pl. e (it. cavalina). Muz.
Un fel de melodie scurta, cintata de o sin-
gura persoana intro opera.
caves m., pl. ft $i -az pl. ft (turc. (d.
ar.) kavas). Jandarm sal gardist turcesc
Cavez-basa m. (turc. kavasba§y). Yacht.
Seta gardel domnestl.
cavern& f., p1. e (lat. caverna, d.
caves, cav). Scobitura mare, .pestera, grota.
*c aver nOsh-oasa adj. (lat.cavernosus).
Plin de caverne. Fig. Infundat: voce caver-
noasd (a unui ofticos) V. coptorinit.
cavltate f. (lat. ccivitas, -ails). Scobi-
tura, gaura : cavitate fn dint', intr'un copac,
lizteun manta.
cavdd n., pl. art (fr. caveau, dim. d.
cave, pivnifa, d. lat. cavus, cav). Bolt& cripta
(de inmonnIntat mortil unel familji).
1) caz n., pl. art (lat. cases, d. cadere
a cadea, a se intimpla. V. Incident). In-
timplare: caz extraordlnar. Exemplu : medi-
cina citeazd matte cazurt de vindecare pin
sugestiune. imprejurare : ce sd fuc in ace-
menea caz ? Teol. Caz de constlInta,
imprejurare Brea In care religiunea permite
sal) opre$te acfiunea ta. Gram. Diferitele
forme ale acelulasi numar la un cult. decli-
www.dacoromanica.ro
CAZ
cazuri ale limbit latine. A
nabil : cele ,case
face caz de, a da atenfiune, a te alarma.
In acest caz, atuncl, in aceste conditiuni.
In orT-ce caz, In tot cazu, on -ce s'ar
intimpla, on -cum ar fi. La caz ca,
barb. lid. In cazu clad, dacA ".
2)caz, cazat, V. cad.
cazitc m. (rus. kazak, d. turc. kazak,
om fiber, vagabond). Un fel de cavalerist
rusesc. Fig. Om militaros $i brutal. Ca-
zacil is niste Mari rusificati stabiliti in sudu
Rusiii, mai ales pe IMO Don. AO lost inde-
pendents pink la Petru cel Mare al Rusin $i
s'au bktut de multe on cu Polonii, Tatarill
MoscoviIii $i Romknil. Une-orI mercenari at
Polonilor al Romanilor, formal trupe de
apkrare la hotare. Astkzl formeazA cavaleria
wail a Rusiel, far in vechime emir trupe
de Cazaci $i la Romani. V. zaporojan.
cazach f., pl. e (fr. casaque, cf. it.
casacca, o haina larga de purtat pin cask).
Rar. Un fel de manta cu minici largi.
cazaclie f. (d. cazaclid. Cp. cu ghlordie).
Vechl. Un fel de ckciulk cu fundu de postay.
cazacIf4 n). (turc. kazakli, ckzkcesc)
Odinioark, negustor de vinuri intre Moldova
si Rusia sail care aducea din Rusia blknurl
scumpe.
cazan n., pl. vechi art, azi e (turc. kazan
ngr. kazdni, bg. rus. kazdn). Ckldare mare
(care poate fi de felurite forme la mayinile
cu abur). Vecht La Tatari, familie (cam zece
in$0.CAIdarea de ciorbk a unui regiment de
ieniceri: corturile, cazanurile altele (Let.
3, 267) Regiment de ieniceri : cazanurt fi
toff porniff (Held. 4001).
cazangerfe f. (d. cazangia). Meseria
de a face cazane. Fabrick de cazane.
cazangld m. (turc. kazangy). Care face
sal vinde cazane. Care stA la cazan lucrind
in vre-o industrie, topind grasime $, a.
cazanle f. (vsl. kaianite, mustrare, in-
vkfaturk. V. cazna). PredicA, omilie. Dia-
curs despre viata unui stint. Carte care
cuprinde asemenea predici (numita si evan-
ghelie ftivaidtoare) ai care cuprinde $i frag-
mente din Nou Testament.
cazarmagfd in. Iron. Militar necioplit.
cazarmament n., pl. e (dupa fr.
casernement). Acfiunea de a Incazarma.
cazarma f., p1. e sat) cdzdrmi ql cazdrmi
(rus. kazdrma, germ. kaserne, fr. casern., it.
caserma, d. pv. cazerna, casufa de pazA p.
patru oameni, care vine d. let. quaternus,
quadernus, de patru, d. quadrum, Wait.
V. caret). Cask mare pentru so.dati. Sol -
dafii clti locuiesc Intr'Insa : a plecat toad
cazarma. Mold. pop $1 o cazarma, pi.
cdzdrmi.
cazascher, V. cadlEtscher.
cazelna, V. caselna.
cazemata f., pl. e (fr. casemate, d. it.
casa manta, ma nebunk "). Arm. Fortlfica-
liana subterana boltith.
 CA2
- 243 -
* cazin n., pl. e si art (it. casino, dim.
d. casa, casa). Local de citit, de jucat, de
dansat, mat ales In localitAtile balneare si
climatice (club, cerc, cafenea). Fals cazl-
n60, p1. uri (dupa fr. casino, lust tot d. it.).
cazma f. (turc. kazma). Mold. TIrnAcop.
Munt. Mold. nord. Hirlet. LoviturA data cu
aceastA unelta.
cazna I., pl. e (vsl. kazni, pedcapsa, d.
kazati, a peclepsi, a mustra ; sirb. kazna.
V. cazanle, nacaz, pricaz). Vest.
Chin, torture.
* cazoar, V. casoar.
cazon, -a adj. (rus. kazinnyt, pron.
kazonnyi, at statului, al tarului, al vistieriii,
d. kaznd, lads, hazna, vistierie, [care vine
d. turc. hazna, In nord kaznaj. V. hazna).
Fam. Al statului, In opoz. cu particular,
vorbind de lucruri militare: chipid cazon,
puscd cazond. Adv. Iron. Militareste : nu
vorbi cazon aid
cazual, -fft adj. (lat. casualis). intim-
plator, care depinde de cazuri, fortuit, acci-
dental. Relativ la cazurile din gramatica :
termlnafiune cazuald.
* cazuist m. (d. lat. casus, caz). Teolog
care rezolvA cazunle de constiintA.
* cazuistIca f. (d. lat. casus, caz). Acea
parte a teologiii care se ocupa de cazurile
de constiinta.
ca. conj. (lat. quod, cA [neutru pronu-
Melni qui, care], de unde vine si it. che, pv.
fr. cat. sp. pg. que. V. aclIcti). 1) LeagA
prop. secundarA de cea principalA dupe
verbele care arata o declaratiune, o simtire
sal o stare a suflehilui : cred co este Dam-
nezetl, vdd cd vine, ma bucur cd vine (La
inversiune, se pune virgula: cd e aka, stilt.
Se zice si cum ca, ceia ce e greoi). 2) Arata
efectu ca si in cit : a plo fiat aka de malt,
cd (mai elegant si mai !impede : in eft) s'a
revdrsat riu. 3) AratA cauza ca si cdci:
(arid -md, cd nu mai fac (Locutiunea pop.
dacd dor nu and tem se exprimA mai obisnuit
si mai lAmurit pin cd dor nu ma tem).
Feriti-va de a zice (dupA fr.) e prima
°aril cd ai acuma cd lid. e prima oard
cind gi acuma cind.
cabanita §i cabanita, V. cabanita.
cabuz, V. cobuz.
cacat (vest) si cleat est) in. (d. cac).
Triv. Excrement de om, de animal carnivor,
de maimutA on de insecte : cacati de mused
pe geamuri. S. n. pl. lid. Fleacuri, lucruri
fad de valoare. V. ballga §i gainat.
cacareaza f., p1. eze (d. arc cu suf.
area,M). Vest. Baliga de oaie, de capra, de
iepure, de soarice s. a. in est cfca-
reata, p1. ele.
crier, vechi crice2 iar azi, In vorba,
ca conj. (lat. quod quid). AratA : 1). cauza :
Nu te amesteca in taritd, cd te maninca
porcii (Prov). 2). L. V.= fiind-ca, pentru
ca" : nu cdci nu vrea, ci cad an poate. Si
pentru cacT, cum se aude gi azi. 3).
www.dacoromanica.ro
CAE
L. V.= ca (rclativ): farm ?dirt(' cdce sin(
crestin( (Dos.). NumaT cacT, numai ca,
abut de faptu cA. 4). Adv. De ce": Cace
(sail cd ce ?) aft Ingropat ? (Dos.). Pentru
cacT, de ce ? Azi (exclamativ) = ah,
cum" : Of, cad an mai face, cad n'am
bent I (Munt.).
cacTugia, V. ciga.
cacTular m. (d. clfclula). Acela care
face sail vinde caciuli. Fam. Dorobant (In
a carui uniforms e caracteristica caciula).
Trans.June (areas). V. cojocar, opincar.
cacTulat, -a adj. (d. caciuld. D. rom.
vine b ?. kaeh/at, motat). Care are cAciula :
so/daft caciulall. Care are link multi pe
cap : oaie cdciulatO (GrS. 6,63).
caciala f., pl. i (mlat. casibula, che-
peneag, manta Cu glugk, de unde s'a facut
* casibla, * casiula, * cdcuid, ca said,fiuid
din subula, fibula, iar de aci caciuld, ca
cult, cluturd, cioarice, cimpoi, cepeleag din
s-. Din var. cacubula vine fr. chasuble al
sp. casulla, patrahir. D. rom. vine ngr. ka-
sdla, haina grosolana, si In Epir katsdla,
scufie ; alb. kailid, scufie, vsl. bg. rut. rus.
kcalia, sirb. kd$ulia, camasa, rus. blana
scurta, ie, bluza ; bg. kaetil mot, kacralka,
gluga ; ung. kacsulya. Cp. cu capot. V.
Meyer, EWaS. si Bern. 1,586). Gluga (Hateg).
Cuima, acoperemtnt de blank p. a apara
capu de Lucru care seamAna a caciula
(ca circumflexu). Prietin de dictate!, un om
pe care nu-1 cunosti de cit din salut (din
scosu cAciulii). Alta caciulrf, alts afacere,
altA socoteala. Un franc de caciula, platind
cite un Jranc de fie-care persoanA. Cu musca
pe cdciuld, V. musca. V. 0 chTulaf §i
calta.
cacTuldsc (ma) v. refl. 1mi scot cA-
clula. Fig. MA umilesc inaintea cuiva.
cacTulfe, V. macTulle.
cadelnila 0 ca. f., Fl. e (vsl. kadili-
nica, d. ka iti, a WO. A umatoare (cAtie)
atirnata de lanturi, Intrebuintata la biserica.
V. cadlla.
caidelnItez v. fr. si intr, Cadesc,
alum cu cAdelnita : a aldelnifa bise-
rica, pin biserica. Fig. Lingusesc : mai
bine so rdnili Jos de cif sit le sul clIdelni-
findu-i pe cet mart.
cadere f. Actiunea de a cadea, (propria
si fig.) : cdderea frunzelor, a ministerului, a
imperiului roman, a unei piese teatrale.
Cascada : caderea Rinului. Rar. CompetentA,
drept : acest lucru nu e de cdderea lul. V.
cadinta.
cadesc v. tr. si intr. (vsl. kadili). Rar
azi. Tamliez, cadelnitez, afum cu cAdelnita.
cadila yyi cadfla f., pl. e (vsl. kadilo).
Vechi. Tandie.
cadinta f., pl. e (d. a se cddea, a se
cuveni. V. cadenta). Rar. Detente, cu-
viintA. Competenta, drept, cadere.
cadire f. Actiunea de a Midi.
caesc, V. caTesc.
CAP
- 244 - CAL
cittfanft, V. cafenea. Tara Romaneasca) dorobanti Mari". Pin&
cflftfin#sc v. tr. (d. caftan). Vechi. tat- is Infiinjarea jandarmeriii (pe la 1890), el
brae to caftan. Fig. Boieresc. faceafi $i serviciu de curler' oficiali 5i de
jandarmi. Plna la 1912, el purtau tunic! negre
cAhleAtA f., pl. eje (d. cahld). Nord. (ofiterii) safi civite (trupa) cu gaitane rosii
Cahla. (far rosioril tunics rosii cu glitane negre).
cahaY, V. tehuT. Ca armament, calarasii n'au lance, ci numai
caTalnlc, -A adj. V. caTn1c. sabie, carabina (sail' pistol) si mitraliere.
1) cliTesc, ssTascrt adj. (d. cal, car). calaragidsc, -eAscA adj. De calaras :
P. P. ;1 Cant. De cal, cabalin. sable cdldraseascd. De Mariam: oaste cd-
2) &Hese (mA) v. refl. (vsl. kalati sen, lifrifseascd
a se cal. V. si pocATesc). Regret cela ce calardsc v. intr. (d. cdlare). Merg cA-
am facut ea : and catesc de fapta mea, c'am lare : petrec timpu cdlifrind. V. tr. am cd-
facia asta. 'aril dor cat astitzf.
caTmaciimeasa f., pl. ese. Sotie de calardy, -eata s. $i adj., p1. f. ele (d.
caimacam. Si neasA. ctflare). Care umbla Mare: un cdldrej, o
1) caTmacamdsc, -eAscA adj. De baterie caldreajd. Figura In jocu de sah. La
caimacam. Si -nesc. Romani, cavaler, om din clasa care era tntre
2) caTnatcamdsc v. intr. Functionar optimal! $i plebe.
ca caimacam. Si -nesc. calbrie f. Arta de a attar': cal de cdld-
caTmEtcamie f. (d. catmacam). Loco- cdldria e plikutd.
rie. Actiunea de a cAlAri:
tenenta domneascA. Ttmpu eft dura ia. Gu- cAlArime f. Cavalerie.
vernu provizorifi romanesc de la 1849-1856. cAlArit n. Actiunea de a calari dese-orl.
Diviziune a unul vilaiet turcesc. Si -nie. Calarie.
caTnez v. tr. (d. calnic, a se cal. Cp. si cAlAritA f., pl. e. Un joc cu mingea, chid
cu ngr. kaymdnos, nenorocit). Mold. Corn- MOH sed cdlare unu pe altu.
patimesc, Mese. V. refl. Ma pling, ma valt. cltlfistlr-, V. calistir -.
$i calnez 9i calm calatorp -care s. si adj. (d. tale). Care
calnytt f., p1. e si (est) I. Regret al faptelor e to calatone, drumet: un cdldtor, o ceatd
mete. cdldtoare. Care face calatoril marl: Marco
calre f. Rar. Uinta. Polo a fost an cdldtor celebru. Pdsdr1 cd-
calodrT fn. pl. Dim. d. car, pl. d. cal. liftoare, acelea care iarna pleacA In Virile
Musa V. caruzel. calde.
cAI%A f., p1. e (strb. kaica, salbli purtata caltitordsc v. intr. (d. cdldtor). Fac
Is cap). Vest. Scufie de copil. Trans. CAclulA cAlAtorie: a cdldtori de la un am; la altu.
neagrA a taranilor de la Jill. Fes acoperit V. refl. Pin, ma duc, ma car : dupd sfintu
c'o ctrpa alba purtat de tarancele bAtrine. Ilie se caldtoreete vara, (iron), fa caldto-
Mot la !Maar'. Placenta, scufia cu care se reste-te de aid I
naste copilu. V. ceapsA, cAcTulA. ctilAtstrie f, Strabaterea unei cal mai
cATu n., pl. e (turc. kaiy§). Est. Rar. lungi, mersu de la un loc la alto ma! de-
Sus Anita de pele. partat (dintr'un oras tritraltu, dintr'o tad
caTtitT in. p1. aisorl, cAlusel. tntr'alta).
cAlAr si calAr m. (d. cal). Vechi. CA1A- callid, V. caltIO.
ret, om Mare. caltulz (est) tn., pl. ji Si cAlguzA
(vest) f., pl. e (turc. kelauz, kulauz, kula-
cAlAre adj., p1. drf (d. cellar). Pe cal, ghuz; strb. ung. pol. kalauz). Conductor,
calaret: barbaft, femel cdldrt. Adv. Pe cal,
mergem cdlare. $i de-a cdlare. ghid, acela care to Conduce pin locuri ne-
umblate de tine.
cd.Ittcandsc v. tr. (cp. cu ung. kaldka,
chlauzdsc v. tr. Conduc, arAt drumu.
ajutor voluntar) Tel. Manioc repede tot ce
e In farfurie : da repede at cdIdcanit sar- cetlavie f. (var. din colivd). Munt. Mold.
malele 1 In MI. cAlcAnesc. V. stu- PrescurA In forma de truce sail de trifol cu
rasc patru fol, numitA si cap, cap& yi cdpejel,
cediftfatuTesc v. tr. (d. calafat). Astup care se stropeste cu yin $i se presara cu
zahAr si se mantncil de al easel chid e
cu calafat. V. cllyuTesc. mortu pe catafalc. In Trans. calale, un
°Mate, V. chlavle. fel de tuna de Mina de grtu, lapte gi WA.
cftlitrao rs. (d. Mare). Soldat de ca- V. colas, naporojne.
valerie In general. Curter cdlare Intre Virile calbaysk V. calbays.
romfinesti gi Constantinopole (V. Iipcan). cAlbeAzA V. gAlbeazA.
In special, astAzl, soldat de cavalerie care
nu face parte din divizli independente, ca cAlcAre f. Actiunea de a calca. Cdkare
rosioril, ci Intovaraseste corpurilg de armata de lege, delict, infractiune.
1Tude si umblAtor). In ainte de 1) cAlcAt in. (d. a aka [In picioareJ).
25 Oct. 1871, callirasil actuall se =mu (In Ttrlicl, thliti (papuc!).
www.dacoromanica.ro
CAL
- 245
2) colcat n., pl. urt. Actiunea de a calca
dese-ori : cdkata rufelor.
cAlcAT, V. calc1T.
calcandsc, V. calaclinesc.
calcittdr, -care adj. Care calcA. S. n.,
p1.oare. Scaunasu razboiului de tesut Lin
de calcat strugurI. S. f., p1. on Mold. Cea-
praz (p. dintil ferastraulul).
ciilcatorie f. Locu unde se catct : cal-
calorie de rufe.
calcatura f., pl. I. Rezultatu ctilcarii,
urma. Felu de a cAlca. Epilepsie, boala
copiilor.
calc1T n., pl. le (lat. calcdneum, calctl,
calcare, a calca, d. calx, cakis, cAlcli ; it.
calcagno. V. incalt, soson). Partea din
apol a talpil (acela cu care calci tntli).
Aceiasi parte a IncAltamintelor si ciorapilor.
LoviturA de cAlcti. In est calcaT. V. toc.
calcites n., pl. e. CAlcli mic. V. pe-
tit& 1.
caldare 1., pl. dri (lat caldarta, it. cat-
daja, fr. chauaiire, sp. caldera). Vas culinar
de aramA sad de alt metal de fert apt s. a.
Cazan de masint de abur.
caldfirfir in. Care face sad vinde cal -
dari ai alte lucrurl de aramA.
caldartisA f., pl. f* si e. CAldare mica,
mai ales acela In care preutu ortodox poartA
agheazma cind merge din cast In cast la
zida India a lunii. 0 plantA renunculacee.
toporas, cinci-coade (aquildgia (rilgricans
si vulgar's)).
cAldicdlr -cica adj., pl. eel; cele, Cam
cald, caldut.
caldara f., pl. 1 (d. cald). Calitatea de
a fi cald, cum e focu sad corpu omului In
raport cu gheata. Fig. Ardoare : cdldura
luptel. Afabilitate : a prim' pe cineva cu
cdldurd. A ft In calduri (vorbind de vite), a
fi In ardoare sexualt. V. calid.
caldurds, -cash adj. Care pAstreath
cAldura : sobd, casd, hand cdlduroasd. Ar-
zttor, zelos : apdrare cdlduroasd. PlAcut :
stil cdlduros.
caleala f., p1. ell. Actiunea de a cAli.
Fig. Belie wart. V. mahmureala.
caleap o caleap n., p1. epe (turc.
kelep kullab, rtschitor). Nord. Scul, kat-
tura de 30-40 de )urubite.
ciftlesc v. tr. (vsl. kaliti, a atimpAra, a
rack, d. kaki, lut. Cp. cu fr. tremper, d. let.
temperare, a sttmpAra). Bag feru sad otelu
incandescent In apt rece ca st se fact mai
tare (forostoiesc). A call varza (Munt.), a o
take suptire si a o prAji putin. Fig. Iron.
I mbat, ametesc: vinu-I cake, se cake and.
V. pilesc 2.
cAlfle I. Starea de calf& to
calif art V. callfar.1\
callmara 1., pl. dri (ngr. kalamdrl, cu-
Huta cu condeie si clilimart, d. vgr. lcala-
indriort, care vine d. krilamos, trestle? con-
www.dacoromanica.ro
- CAL
del ; bg. kalamar, killimar, nsl. kalimar,
rut. kalamar). Sud. ipusor (stIclutti) de tinut
cernealt to buzunar sad pe mast. In est
calamarA (pl. calamari) si calamare
caftan), In Trans. callmar (pl. e).
(pl.
calin m. (d. Un copAcel capri-
foliaced care creste pin paduri si tufisuri
umede si care are Hort albe si bobite rosil
zemoase si acrisoare (viburnum Opulus).
Adj. Bod Win, cam cenusid cu botu, coada
si picioarele negricioase (Est. Rar).
cAlfnA f., pl. e (bg. kailna, fruct de cA-
lin, sort mal midi a bArbatului ; rut. ka-
lina). Fruct dA cAlin. Olt. Fam. Epitet alin-
tator unei cumnate mai mid orl Intre femel
(Izv. Sept. 1923, 22 si rev. I. Crg. 2, 163).
Muff. Nume de Wallet. A poftit Cdlina la
ter prajit, topirlanca doreste ceva care nu e
de nasu ei. V. cirri, manna, somata.
cAllnicii, V. fIllmIca.
calit, -A adj. 1ntArit pin cAlealt. Varzil
calla (Munt.), Matt fin si prAjitA putin.
Fig. Cam beat, pilit, cherchelit, mahmur.
calltara f., pl. 1. Felu de a call. Partea
unde o unealtA e dun. Pe-o cdlitard, de
aceiasl calitate, de acelasl teapti(fr. trempe):
erad pe-o cdliturd (Beld. 2270).
cAitf, V. cliff.
cAii6, -1Te adj., pl. m. ai f. ir. Sad. Vtl-
ced : lemne calif. Nu destul de copt:grtne
cdIIL Molcut: odd MIL CAldicel: apd cattle.
caltAmInt, V. Incaltamint.
caftan tn. (ngr. kaltsani si kartstitti, d.
it. calzonl, pantaloni (caiza, ciorap], de
unde si fr. calecons, izmene ; bg. d. ngr.
kalcun. V. Incalt, caltaveta. Cp. cu
pdun si scIpun). Cot. Inctitaminte. Vest,
Ciorap mare 'Admen. Est. (caftan). Ciorap,
cantinas m. CAltun mic. Conduru doam-
nel (V. condor). Mold. (coltunasT). Un
fel de piroste mid triangulare oparite cu
unt (Chid Is prAjite,se numescgaozlomele),
calacpir in., p1. dri (ngr. kaltigeros si
kalOgiros, dial. kaldgeros, d. vgr. kakis ge-
ras. fericit In etate ; vsl. kalugerd si kalo-
gerd). Monah, om retras la mIntstire si Im-
brAcat In rasa. In Olt. -Are. V. post-
nlc, schlmnIc, sihastru, anahoret,
eremite ascot si cenoblil.
cAlugAres m. (dim d. cdlugdr). Con
fAcut dintr'o substantA care, aprinst la aid.
arde Incet si parfumeazA aeru din cast. V.
cursA 2.
1) calugardsc, -eAscA adj. De
cAlugAr.
2) calugardsc v. intr. Duc vial' de
calugfir. V. tr. Fac cAlugAr.
calugardste adv. Ca cAlugAril.
calugarie f. Starea sad vlata de cAlu-
gAr: s'a dus la cdlugdrie.
calfigarlta f., pl. e (vsl. bg. kalagerica;
ngr. kalogrltsa, pitiggof, ca fr. moineau, vrabie,
dim. d. moine, calugar). Femele care trAletite tq
clilugarie. In ford .rftli,

CAL
calks, n., p1. ad si e (dim. d. cal, tar
genu ca la cocoa-cocoase on tap-japuri).
Partea frtului care se pune In gum calului.
Bucatica de lemn on alt-ceva care se pune
in gura cuiva ca sti nu poata striga on musca
(V. protap). Bucatica de lemn despicata
de prins rufele pe frInghie (Azi se face din
dohs buctitele care prind rufa pintr'un re-
sort). Scaun de care se sprijina coardele
viorli. Cava let. Prajina de sprijinit pusca p.
a trage mai precis. Rotocol on sul de postav
fixat pe unittru drept al uniformei soldatilor
ca sa n'alunece cureatla pustii clod e purtata
pe umar. S. m. (ca si bumb si nastnre). Un
fel de nasture lungaret la tunicile cu gaitane
(ale cavaleriii) $i scale*.
caluearT m. pl. Ceata de vre-o 12 fla-
cal care, In Duminica Rusaliilor sail si alte
dap', executa dansuri nationale to sunetu
zurgalailor pe care-i ail legati la picioare.
calufel m., pl. ei (d. cohts). Cosa (la-
custa). Pl. Caisori, cai de lemn Invtrhti cu
un mecanizm si pe care Inca leca copiil la
sarbatori (caruzel). Un joc de noroc compus
dintr'o masa al care' mecanizm InvIrteste
niste cai mid care se opresc la un numar
oare-care. FlAcai Mari la nunta (vornicei).
calut m. (d. cal). Cal mic. Cosas, calusel
(un fel de Musa mica).
camara f., pl. an (ngr. si vgr. kamcfra,
bolts, de unde si vsl. kamara si turc. kemer.
V. camera, comoara, ghemerlle).
Vechi. Bolts: cereasca camard (Con. 256).
Camera, odaie. Vistieria donmeasca. Admi-
nistratiunea acestei vistierii. Azi Camera
mai mica de pastrat alimentele unei gospo-
daril : o cdmard bogatd. In est camara.
V. celar.
camaee (vest) f., pl. dg, si carne*a
(est) p1. i (lat. camista,it.camlscia si camicia,
fr. chemise, sp. pg. camisa). Imbracaminte de
pima care acopere partea de sus a corpului
si care se poarta pe pele (V. izmene).
Coaja care se formeaza pe lichide (yin S. a.)
on pe uncle lucruri. Placenta, caita pelita
In care se naste copilu. Dim. -httif Pl.
e, si -Oat, pl. i.
camatnic, V. camatar.
camanac, V. comanac.
camanar, V. camanar.
camara o m. (ung. kamards). Sec. 16-1&
Slujitor al camaril (al vistieriii domnesti).
Afar& cdmara$, boier de rangu at doilea,
tezauraru particular al domnului on sambe-
lanu curtii domnesti (V. camerler). Ca-
mara; de izvoade (sau logofdt de taind),
boler de rangu at treilea, incasator at unor
taxe (de la bresle). Cdmara$ de ocnd, sefu
ocnelor. Cdmilras de rattail, rahtivan. Sec.
19. Casier, intendent, iconom (ca cal ce in-
caseazit banii la scrinciov. In est ca-
maray.
ciimarfieel m., pl. eL Vechi. Servitor la
camara domnului.
camaraeie f. Vechi. Functiunea si can-
Celaria cAtnaraguluf.
www.dacoromanica.ro
246
cAp
camarliOtii f., pl. e. Femele care In-
grijeste de camara (VR. 1922, 9, 357 si 364).
amanita f., pl. e. CamerA sau camara
mica.
camaeuta f., pl. e. Camas& mica. CA-
masa care n'are de cit partea din ainte.
camatar m. (d. camdtd; sirb. kamatar,
rentier). Defay. Uzurar, cal ce dii ban' cu
camAtA. Vechi camatnic si camatnic
(val. kamatinikd). V. bancher.
camera V. cama*a.
camilar rn. Pazitor sad conducator-de
cAmile.
camilfr f., pl. e (ngr. vsl. kamila, d. vgr.
kdmelos, de unge si lat. camdlus ; vsl. ka-
mill, d. ngr. kamili). Un cuadruped rume-
gator cu douti gheburi originar din centru
Ash! si Intrebuintat la tras si la calarie. Fig.
Iron. Om Malt, slab si far& eleganta. De-a
cdmila, un joc baietesc. V. dromedar,
girafa.
&Amin n., pl. uri si e (vsl. kdmina, sobs,
vatra, d. vgr. kdminos, cuptor; bg. kamin,
horn, rus. kamin, cuptor ; lat. cantinas,
cuptor. Bern. 1, 553). Vechi. Cuptor (Bibl.
1688, Dos.). Vatra. Atelier de ferarie. Azi.
(dupa fr. cheminee, vatra, horn, d. mlat.
caminaia, camera cu sobs). pomicilia (casa,
vatra, locuinta, pamint parintesc). Azil, os-
pichi (casa de dormit si de mlncat): cdmin
studentesc. Sobs ca in Francia, un fel de
vatra (care incalzeste foarte put in).
camanar rn. (d. camind). Vechi. Per-
ceptoru caminei, stfingatoru zeciuielii dom-
nesti. Boier care comanda garda domnului
sau curteniL $i camanar (d. camdnd).
V. boier.
camlnet si chimlnet n., pl. e, si ca-
minete m. (ung. kemence, sobs, intl si de
cdmin). Ban. Olt. Vatra : cntrun colt erea
cdminetele, adicd vatra cu corlata cu
co$u larg (NPI. Ceaur, 39).
canaf. V. canaf.
canata f., p1. dti $i ate (bg. kanata, id.,
turc. kanata, alb. Hindi% mrom. cdnatd,
ngr. kanndta, it. dial. carznata, mlat. cannata,
d. canna, care vine d. vgerm. kanna, ngerm.
kanne, calla. V. cants. Cp. Bern. 1, 479).
Ban. Trans. Cofer de adus apa.
canitibia, V. conablef.
canarita f., p1. e Femela canaruluL
canariU, -fe adj. Galben ca canaru.
canattiTe f. Rar CAnutA.
caneala f., pl. elL (d. cdnesc). Actiunea
de a cani paru. Vapsea de canit (calla).
canes° v. tr. (d. cand 2). Vapsesc paru.
cangiult, -a adj. Al. Care are cange la
grf : lance cdrigiuitd. V. baltag.
cantablrie, V. cancelarie.
canal& f., pl. e Dim. d. cand.
capacel n., pl. e Capac mic.
CAP
- 247
capillesc ¢i .uTesc v. fr. ¢1 intr. (ung.
kap:lint, a saga, d. val. kopati. V. copca 3).
Trans. P. P, Sap.
car:adult n., pl. e (ung. kapdMs, cloma-
geala. Cp. cu sactiluf). Nord, Ciomag sat':
alts bucatA de lemn : to de Jos an cdpitliq
ctt picioru hornulut ;1 prinde a-1 mdsura
pe Tigan (Neam. Rom. Pop. 5, 538).
capara, V. caper.
capastru n., pl. cdpestre (lat. capistrum
d. caput, cap ; it. capestro, pv. cabestre, vfr.
chevestre, sp. cabestro, pg. cabresto. V. cap-
spun). Legatura de curele care se pune in
capu calului ca sa fie finut to grajd.
capata, V. capat 2.
capatil (vest) ¢i -fil test) n., p1. to (lat.
capitdneum, cap, capAt, d. calm', cap, ca
Milt d. antdneus). Ceia ce put supt cap ca
sA dormi, ca perna sad alt-ceva. Partea pa-
tului unde se pune perna. Lemn scurt ¢i
grog pus supt o ladA, un butol ¢. a. (V.
cheza4). Bucatk, yid dintr'o prAjina,
dintr'un drug, dintr'o funie ¢. a. A da ,de
capdtif, a afla, a descurca, a ajunge la on
rezultat. A left la cdpdtif, a ajunge la rezul-
tat, a sfir¢i bine. Om Ora cdpatii (pernA),
vagabond, haimana.
capatuTala f., pl. telt. Acfiunea de a se
cApatui. Procopseala. Guvern de capdtuiald,
guvern care cautA sa-¢I imbogAteascA par-
tizanii ori-cum.
capatuTesc v. tr. (d. copOtti, capat).
Daft cui-va o pozifiune (de ex., 11 cAsAtoresc,
it pun In functiune, 11 ImbogAtesc). V. refl.
Ajung intro stare fericita. V. capuiesc.
capat1na 1., pl. I (lat. capItina, d.
caput, cap). Cap mare de animal sati (iron.)
¢i de om : clipdfitul de boil. Crania. Ceia ce
seaman& a capafint, ca: o varzA, un bulb
de ceapA sai: de usturoi, un con de zahAr,
un butuc de road ¢. a. Constelafiunea lul
Persea. V. teasta.
capatinds, -misfit adj. (d. cdpdtlnd).
Iron. Cu capu mare. Fig. IncApatInat. Prost.
V. capes, testes.
capcaUn m. (tradus dupe ngr. kynolcd-
falos, cu cap de tine. DupA Dic. 228, d.
mlat avaric capcanus, vturc. kapgan, bg. la
Dun. kavkdnos, comandant la Avari). Mons-
tru antropofag (ca cei intilnifi de Alexandru
Machedon, dupA cum spune povestea). Epi-
tet TAtarilor (socoti I ca urma¢i ai Avarilor)
¢i altor barbarl. i catcaun (vechi) ¢i
capcin (nord). dj. (capcin §i hap-
chi). Hain, obm. V. §1 ceapcin tsi cl.
nocefal.
capceit, V. chepcea.
capcean n., pl. ene, Rar. Capu¢or.
capchlez, V. caplez.
capeneag, V. chepeneag.
capetenle f. (d. capdt, capete). Cap,
cdpitan, cApitAnie, ¢ef, comandant : cdpete-
nie de soldatl, de Wt. Lucru de cdpetenie,
lucru principal, In est caps -r
www.dacoromanica.ro
- CAP
capeteala f., pl., ell (din celpefele, p1.
lui capefel. V. capastru). Frtu calului de
ham (Se compune din mai multe curele care
cuprind capu calului ¢i une-ori ¢i doaa
clape numite ochelari). $i capetea, pl.
ele, ¢i ortpitealit. Vechi. Capitel (la o
coloanA). Capitul (la o carte). V. bavIlc.
eapetel n., pl. e (lat capit6llum sau
dim. d. capat. V. capitel). Capat mic : cd-
pefel de lumlnare, de jigard, de chibrit, de
aid. Calavie. Vest. CapetealA.
ettplala f., pl. ell. Acfiunea de a capia.
caplefeara 1., pl. e Dim. d. cdpl(d.
caplez v. intr. (d. capie). MA Imbolna-
vesc de capie. Fig. Iron. tnebunesc, turbez:
ai cdplat, mat ? V. tr. Lasd -md in pace,
ca m'at cdp(at. Yn est capchlez.
capIstere f. (lat. capisterium, ciur, vitt-
turAtoare). Albia (copaia, covata) In care se
frAmInta aluatu la brutArie. Fig. A vedea
albu'n capistere, a to asigura de un lucru,
a-ti vedea dorinfa realizata. Si -erie
(vest). V. catina, molds, postava,
troaca.
capItan m. (ngr. kapitdnos, d. it capi-
tcino, care vine d. lat. caput, cap. V. toef).,
Cap, ¢ef, comandant : cdpitan de holt. Co-
mandant at unui bastiment sail port. °titer
care comandA o companie, un escadron, o
baterie ¢. a. General distins : un valorosal-
pitan. OdinioarA, la Munteni, comandant de
cetate, ca pircalabil la Moldoveni (Iorga,
1st. Arm. Rom. I, 123). Director, dirigent, co-
mandant : cdpitan de poftd, de fader, de
ddrdbant, de margine, de tirg. V. Isprav-
nle, general, hatman, spatar.
capItanfe f. (d. cdpitan sau ngr. kapi-
tarifa). Funcfiunea de cdpitan. Circumscrip-
tune teritoriala In unele tart. Localu (biu-
rou) capitanului : cdpitdnia partulut. Durata
funcfiunii de cdpitan. Vechf. Diviziune de
regiment : cdpitanie de roqiori, de verzifort.
Diviziune de judef. CApetenie.
capitenie, V. capetenle.
capita (Mold. Munt.est), copfta (Olt)
1., pl. e, §i copita (Munt. vest) f., p1. e ai
jt (pol. kopica, dim. d. kopa, dale, stog, d.
vsl. kupd, grAmadA, vgerm. kilfe, ngerm.
hauttn ; bg. sIrb. kup, nsl. kup, kopica, rut
kopicert, rus. kopnd ; ung. kupac al [d. rorn.]
kapica ; ngr. kopddi. V. cupesc). Mold.
GrAmada provizorie de fin (Malta cam ctt
omu) care la un loc cu altele formeazA clala.
Mint. Stog, ftn a¢ezat In ultima tonna. Fig.
Iron. HalaclugA, pAr mare netuns In capu
cuiva.
capiteala, V. capeteala.
caplatig (nord) ¢t clapatig (sud) -4
adj. (rus. kaplodhit, illho, ureche] ; rut. kla-
potihtl, bg. klepouh, strb. klapouh, klempav,
klompay. V. clampanesc). Cu urechile
blegi (placate In jos) : porc, cane, Jidan cla-
paug. Bleg, care cede In jos : urechi clapd-
uge (Sadov. VR. 1911,1,15, ¢i Cr.). V. flencl
CAP
- 298
.capds, -wish adj. (d. cap 2) Fam.
Iron. IncapAjlnaL Prost.
1) capriir m. Pazitor de capre.
2) caprittr m. V. caporal.
capra s m. (d. capra trasurii). Birjar
care nu e stApInu birjii, ci numaK o mInA
to schimbu lefii, tar vela ce incaseaza dA
stApInului.
caprarie f. (d.cdprar 2). act ladA, oa-
menii comandaji de un caprar.
cirtpresc, -ea sca adj. De caprA, al
caprelor : pribol cdpresc (o plantA).
capreiste adv. Ca caprele.
caprina, V. coprina.
caprloara f., pl. e (lat capreola ai Ca-
prlola, dim. d. capra). Un fel de cerboaicA
mai mica ai foarte grajioasa. N'are coarne,
tar caprioru are mate coarne mici cu cite
trei ramuri.
caprldr m. (lat. capreolus). Masculu ca-
prioarel. Lemn vertical care sprijinii alte
lemne transversale la acoperemint safi la
alt-ceva. Fig. Iron. A muta cuiva cdpriorli
fellcilor. a-i trage niate pumni In cat sA-1
strtmbi fAlcile.
caprloresc v. tr. Pun cAprion la aco-
peria, sprijin pin cApriori (lov. 160).
caprita f., pl. e. Capra mica. Un fel de
loboda albicioasa (dtriplex litoralis) care
place foarte must vitelor 5i din care ale mA-
nIncA pinit ce se unflA ai mor (Ca sA se
evite asta, vita trebuie sa fie slid(' sA a-
lerge pins ce se mistuie pujin cAprija
mIncatA).
capria, le (est) ai capral,-tiTe (vest)
adj. (d. caprd, adicA ca de capra, de cA-
prioark de gazelit"). Ochi cdprui, ochi cas-
tanii, nu chear negri.
capisdr, V. capusor.
capotin m. (d. cdpsund). Planta care
face cdpsune (fragaria elatior). In est ai
capuvin. In vest cdpsun tnseamnA ai
cilpaunA".
capsana f., pl. e, to est al aqui-
spina, pl. e (augm. d. cdpusd on d. lat. ca-
pitium, glugA care acoperea si peptu, de
unde $i it. cavezzotte, sp.cabezon, capastru.
Cdpusund Insemna la'nceput .clipajlna", pin
aluz. la marimea capaunelor fajA de fragi. V.
capastru. Cp. cu minciund, pdsune).
Fructu cApsunului,un fel de fragA mai mare.
A mInca frunzele in doru cdpsunelor, a to
multami cu mai pujin In lipsa lucrului dorit.
captalan, V. captalan.
captah n., pl. urt (d. germ. kopf-tuch,
tulpan, broboadA, on * kapp-tuch, !avail-
toare). Munt. vest (Dac. 2,594). CAptuaealA
la umerii ai pieptu cAmaaii. $i captag
(Olt) ai cuptag si cuptav (Trans.).
captuseallt pl. eli. Stoffi, materie
f.,
care formeazA partea din. Auntru a unei
haine sail a altui lucru (dosealA): manusi
cdptusite cu bland, corable cliptusitif cu fer.
Fig. Rar. fa sama sit nu-fi
trapd o cdptuseala I V, astary
www.dacoromanica.ro
- CAR
captusiesc v. tr. (d. cdptuh). Pun altA
stool orl material pe dedesuptu unel haine,
unei ghete, unui dulap, unul pArete a. a: a
captusi o halnd ca mdtase, un bastiment
ru fer. Fig. Fam. Mae], escrochez : a cdp-
tusi pe cineva Cu ctrl -va franci. V. as-
taresc.
captusit, -It adj. Intuit cu captuaealk
Fig. Prevazut, garnisit : cdptuslt cu banI
capuTetic v. tr. (ung. kapni, id. Cp.
cu gdbuiesc). Rar. 1). GAbuiesc, prind, sur-
prind, pun mtna pe : I-a cdpuit fi 1-a dus
la arest. 2) (pin confuziune) CapAhilesc. V.
refl. MA cApAtulesc : se cdpulse cu multe.
Si 1ncapuTesc (Munt.).
capasnlc, si era. m. (cp. cc
rut. kapdstnik, d. kaptista, varza). Est. 0
buruiana din familia compuselor (clrsiunt
olerdceum ai arvense). In vest. crdstdval.
captive (est) ai -toe (vest) f., p1. f (d.
cap cu sufixu adicit cu capu mare,
unflat0; mrom. cipusd,,capuaa, cApaujill D.
rout, vine alb. kdpusa, slrb. krpusa, bg.
kaptIL'. V. capsuna). Un arahnid (lxd-
des ricinus) care se prinde de vita ai de alte
animate (mai ales pe la urechi) ai se des-
prinde grail (Chid e flamind, e turtit ca o
foale; chid e sAtul, e unflat ca un bob de
fasole. V. chIchlrita 2). Mugur (mal ales
la vijA): i-a dat capusa. Fig. Ce are'n gusit,
cdpusil, ce are'n inimA, are ai pe buze,
Ricin. V. capusesc.
e sincer. 3).
capusiesc v. intr. (d. cdpusd). Rar. In-
muguresc. $i inc- (vest).
carouses!' n., pl. oare. Dim. d. cap 2. In
vest ceipulpor. V. capcean.
capuiftin si -aria, V. cap#-.
caput n., pl. uri (ung. kaput. V. capot).
Trans. Manta. Pardesiii.
amid& I., pl. a (d. Mcdputd, a Incdpea).
Partea de la bot a Incalfamintei, numitA
suiuz.
caputatara f., pl. 1. Pete cu care se
cAputeazA (cAputA). Modu de a caputa. $i
Incap-.
caputez v. tr. (d. cdputd). Pun capute
la 1ncaltAminte. $i Incap-.
caritba, V. caraba.
I) carare f., pl. cdrdri (lat. carraraz, (t.
carraja, vfr. charriere pv. carriera, sp.
carera, pg. carreira. V. carare). Drum
de trecut cu picioru, fie pe munte, fie pe
amp on trite° grAdinti a. a.: tmi place mai
malt sd merg pe cdrare de cat pe drama
carelor. DungA fAcutA cu peptenele to par,
In peptanatura : a -ti face cdrarea. Fig. A
merge pe dad cdrdri, a fi beat. A scurta
cuiva cdrdrlle, a-1 face sA nu mai vie pe
undeva. V. poteca, colnic, pirtie.
2) carare L, pl. art. Actiunea de cAra
o data.
carat n., pt. urt (d. car 3). Acjiunea de
a cAra mereu : cdratu lemnelor. V. °era.
tura,

CAR
carAbaneela f., pl. elf. Aclitinea de a
carabani.
clirfitancisc gi (Buc.) 01 ftvadcisc gl
.-vodesc v. tr. (cp. cu caravand si chervan
adicA car, transport", gi cu vsl, voditi, a
conduce). Fam. Iron. Duc, ilia, car, trans-
port (rapede saa cu lAcomie): n'ar avea tine
sd vd cdrdbaneascd la tlrg (Cr. Mos Nick.),
cop!!! carabanecul la mere. Aplic : copiff tg
cdrdbdnead la puma V. refl. MA car, ma
due rapede : called se cardbanerni la pomana.
carribilv m. (indirect d. lat. Scarabius,
[sand. 1. carrabusu, fr. escarbot) d. vgr.
skarcibeios, skdrabos si kdrabos). Un fel de
glndac mAricel castania numit gi scardbus
si 01,1110 (melolontha vulgaris). Se nutreste
cu frunze si cauzeazA marl pagube planta-
Iiunilor, mai ales larva lui,,care traleste supt
pamInt.
carAmIdar In. Fabricant on vinzator
de caramida.
cartimfda f., pl. zi (ngr. keramida, d.
vgr. kervamis, -idos ; vsl. keramida. V.
ceramic). BucatA de lut framtntat cu apa,
redus In forma de paralelipiped, ars pink se
face ros gi care, lipit cu ciment, formeazA
zidu. Cantitate de cararnizi : a cumpdra cd-
rdmidd. Chegla (Trans.). Bilejel care se vinde
celor ce vor sA contribuie la cumparat cA-
rAmizi reale p. a clAdi o scoala s. a. V. VOA.
carlimidarie f. Locu unde se fabrics
sau se vinde caramida.
clirtimIgToara f., pl. e. Est. Dim. d.
caramida. De-a caramigioara, un joc de
copii. In vest -gourd.
cartimizia, -le adj. (d. cdrdmidd). De
cotoarea caramaii, cam ros aramitl. V. pro-
fir.
cararat, -A adj. (d. cdrare). Murat.
VArgat, dungat cind ar trebui sA fie omogen
(vorbind de o stofA).
chrAriffe f, pl. u/ Carare mica.
cartiruTesc (ma) v. refl. Se zice cind
se face CArare pe unde-a: acorn e zdpada
prea mare sl nu putem rest pind ce nu se
vu cdrdrai.
cariirtioa f., pl. 1 gi carArtitti f., pl.
e. Marine.
caravel m., pl. set (dim. caras. Cp. cu
tdrasel). Meh. Caras. S. n., pl. e. Nord. Un
dans popular.
carator rn. Care carA, carat*
caratura f., p. 1. Rezultatu caratului,
transport: fret caraturi de lemne. V. du-
scare.
citraiiT, -uTe, V. chearaud.
carat)* m. (d. car). CArAtor, transporatator
(Cu earn), harabagid. V. chlrigili.
clirtimiesc v. tr. Trans. Car cu caru.
V. intr. TrAlesc ca callus.
cfirltu*ie f. Meseria de cArAug, haraba-
genie, transport. V. chide.
citrAvadtisc gi - odesc, V. carii-
bAneoc.
www.dacoromanica.ro
249
CAR
car/wolf gi caravel u., pl. ate (cp. cu
retevei). Ban. Olt. Lodba, bucatA de lemn
scurth gi groast: bagall (In foe) caravefe, cd
era pddurea lingd border (NPI. Ceaur, 39).
Fig. Iron. Om scund gi gros, buricu pA-
mIntului.
carbunar m. Cel ce face sad vinde
cArbuni (de lemn). V. carbonar.
carbunav m. Carbune mic. V. car-
buncul.
carbunarie f. Locul unde se fac saa se
vtnd carbunit (de lemn).
carbOne tn. (let. carbo, -anis, it. carbon,
pv. carbo, fr. charbon, sp. cartoon, pg. carvao).
Lenin aprins care nu mai arde cu flacara
(Stins In aceasta stare, se numegte tot cdr-
bone sail mangal, tar dacA mai are lemn
nears, se numeste taciune). Fig. Iron. Car-
bane acoperit (de cenusa), om care face
dragoste pe ascuns. Carbune de plimInt
sad de peatra (numit gi build), carbune
fbsil Introbuinrat ca combustibil. (Din el se
scoate gazu de iluminat, coxu s. a. Princi-
palele zacaminte gi mine is In Anglia, Belgia,
Francis, Germania gi Statele Unite). Med.
Dalac (pustulh). Agr. (fr. charbon) Taclune,
o boalA a grInelor. In stare nativA, car-
bunele, numit de chimisti si carbon, existA
ca diamant Si ca grafit. Animalele gi plan-
tele contin foarte mult carbune. E tetrava-
lent gi are o greutate atomicA de 12. V.
scfnteTe.
carcalesc, V. circillesc.
cardAvfe f. (turc. karn-dak karyri-dal,
tovaras de mtncare, pop. kardak irate). Iron.
GascA, click coterie, ceatA de sarlatani. V.
camarila, companie, orta g1 ortac.
cAresc (mA) v. refl. (d. car 1). Se zice
de lemnele pe care le atacA can!: stejaru se
cdreste.
carit, -A adj. (d. car 1). Ros de cart:
lemne carite.
carIndar, V. calendar.
carmana, V. scarman.
carmalin, V. carmajin.
carnfirie f. Fam. Mare cantitate de
came.
carnets, -Data adj. Cu multa carne :
bra( cdraos, (despre poame) cirese cdrnoase,
carnosesc v. tr. (d. came). Rar. Jupoi,
curA( de came, sflrtic. /Refl. MA htrjonesc.
carpan6s, -otisa adj. (d. carpal!,
careen, pin aluz. la fibrele lui, care opun
reztstenta la Mat, ca telos d. ter. Cp. cu
tilos). Est. Fam. Avar pinta In cele mai mid
lucruri. Adv. A to purta cdrpdnos. V. calic,
chirnog, circTob.
carpancovie f. (d. carpanos). Est. Fam.
Avarifie pinta In cele mai mid lucruri.
cArpatdr, V. cirpatcr.
carpen/* n pl. w.f. Padure, /oc acoperit
de carpeni. In est cArpiniv.
carpenfta f. pl. e. Olt. Grabar.
 250 CAS
CAR
cartIcica f., pl. cele. Carte mica. Foite casast (Sez. 36, 32). Om clisiitorit,Droprietar
de htrtie de tigara reunite Inteun caietel. de cask gospodar (Let. 2,22). 5i ca adj.
carturar gi (vechi) Aar m. (lat. char- oament casast (Let. 2,33).
tularius, arhivar, d. chartula hlrtioara, act ; cilisAlnlia, V. caselnita.
ngr. hartularios, vsl. hardtulard, V. cants.. castipesc v. tr. (d. casap). Esf. Mace-
lar). Om care tie sa citeasca $i sit aerie. laresc.
Cult, erudit. La vechii Jidani, jurisconsult, casapie f. (d. casap). Est. Macelarie.
avocet : cat-tut-aril si fariseit. Cartofor. V. Mace!.
Intelectual. casikter m. (adj. verbal d. * cdsez, asez
carturaresc, -easca adj.De carturar, la casa lui) Vechi. Cap de familie. Sot,
de om Invatat. Adv. -ewte, ca carturarii. What.
ciirturiireete adv. Ca carturaril. casatpresc v. tr. (d. cdsdtor). Unesc
carturarie f. Invatatura, studid. pin casatorie. V. refl. A to casatori cu cineva.
carturarinne f. Patna cults, intelectu- V. insor, merit.
alitate. casatorie f. (d. chshtor). Unirea legltima
cartas m. (d. carte). Trans. Cartofor. a barbatulut si a femeiL Celebrarea nuntii :
cartulie f. (d. carte, carfi cu term. din a asista la o casatorie. Unu din cele sapte
epistolle). Fam. Carticica. V. hartulie. sacramente. fad In casatorie, ma Ingot on
ma merit cu. Dad in casatorie, dal de ne-
cbrucer m. (d. carufd). Est. Cel care vasta.
conduce o caruta, carutas.
carucToara (oa dift.). 1., pl. e. Criruta crlscitt, -a adj. Deschis : gurd, usa
mica.
cdscata. Iron. Holbat : ochl cascaft. Distrat,
neatent, zapacit, cu gura caseate. Cracanat :
carucTor n., pl. oare. Carut mic. picioare cascate.
carnT, V. chearaud. cascaturb f., p1. i" Rezultatu cascaril :
cerulean n., pl. ene (d. car 2). Marant. de la prima cascaturd am vdzut cd fi-e
Car mie. somn. Crapatura, prapastie.
carunt, -a adj. (lat. candtus, ca mdrunt cfiscain m. (d. case cu suf. -dd). Prost,
gurd - cases.
d. minutus ; it. canuto, fr. chenu). Cam albit,
pe jurnatate alb de batrtneta: om, par ca- cascatind, -a. s. si adj. (d. cascda cu
nna. Fig. Acoperit de zapada: munfi cd- term. din bolund). Munt. Cased,.
runfl. cascToara ai caecToarii f., pl. e
carunterta f., pl. e (est) si -ete f. (vest). Vest. Casuta.
Starea de a fi carunt. casein, -ca a. (. cash). Trans. Casnic,
carunfeala f, pl. ell. Rezultatu carun- persoana din cask V. casae.
Orin pe la timple i se vedea carunfeala. caselnita, V. gaselnlja 1.
caruntesc ei Incaruniesc v. intr. casnIcie f. Gospodarie, menaj.
Devin carunt. V. tr. Fac carunt : m'ad Inca- casoaTe f, pl. of sail tot oaie (augm. d.
runfit suferinfele. cash). Cramh sail alth constructiune mai
carat n., pl. art (d. caruta).CAruta mica mare de lemn de adapostit butoaie, sari,
de tras satl de Impins cu mina (ca cele de masinaria unui ferastrau s. a. 8i casoT,
copii). Continutu unui carut. n, p1. oaie. V. blockhaus.
carulite m. Cel ce conduce caruta. 1) casidet f., pl. e 1(cl. cash 2). Casa mica
carnia 1., e (lat. carrdcea, d. carrdca (lacrita, Mita).
si camicha, caruta ; it. carrozza). Ghloci, caefiree f. Locu unde se face casu
car mai mic (c'un cal sail cu dol) p. oameni la Mina.
sal; marts. Trasura ordinara. Trasurica pos- caetig, V. cIetlg.
tal& Continutu unei carute : o carufa de
nisip, Prov. NW' In car, nici In cdrufd, aicl caetiga f., pl. i (d. castig 2. V. cietlg
In telegufd, se zice chid cuiva nu -i place 2). Ban. Trans. Vechi, Grija, solicitudine.
ceva In naci un fel. Sclrba mea ,l patru caeunare f., pl. art (V. caeunez).
bani ,l -o carufd de Jidani, se zice ironic to Vest. Abatere, ideie care-t1 trasneste pin cap
loc de ,atita paguba, nu-mi pass" I V. brie. fare motiv : bdnuia intr'Insu pe protivnic,
Ca, daradaTca. sad era o simpid casurzare lard aid o pri-
carutarie f. (d. carufd) Meseria de a cina T (CL. 1911,4,384.
face carute s. a. caeunez v. tr. (lat. pop. easionare tld.
carveisarie, V. carvasara. occasionare, d. cl. occasio, ocaziune. Cp.
cu inversunez). Vest. Cauzez, pricinuiesc. V.
carvunar, V. carbonar. intr. Cad ca o boat& pe capa cuiva :
casae, -ft s. Vechi. Curtean (Ur.). Ran multe ad clisunat pe capu mad I ImY ca-
azi. Oscan, cel ce loculeste Intro casa cu euneaza, Imi abate, tmi vine gust, Imi
altii la un loc : se credea ctf dach se tnoiesc trasneste pin minte : no ,still ce (-a casunat
ferestrele inlet case vechi, vu muri unu din de e supdrat,

www.dacoromanica.ro
CAT
- 251
catenit, V. ciatanii.
cfititre f. Cautare. Prat, consideratiune :
marfd cu cdtare. La armele de foe, mirk
proeminenta care e la Anti level siserveste
la ochit (V. fnAltator). A catariT, V.
aciitare.
I) catandsc, -eased adj. Vechi. Azi
tam. De catanft, soldatesc.
2) catfinesc v. intr. Vechf. AzI Fam.
Sint catana : fret ant am cdtanit. V. tr. Fac
soldat.
cataneete adv. Fain. SoldateMe.
catanie f. Fain. Soldatie.
catAnime. f. Fam. Soldatime.
catarig m. Vechi. Flacau, adolescent.
catarlgie f. Vechi. Adolescenta.
catatime f. (d. cit). Sec. 19. Lit. Rat.
Cantitate, cttime.
catcaun, V. capcin.
catelin, V. catInel
ctinift (est) $i catina (vest) f., p1.
(lat. catina, Ian)). Un maracine (cu Frunze
laceolate, cu bace mid rosii lungarete) care
se tntrebuinteaza la facerea gardurilor vii
(ISmium vulgare), numit $i draciid. Un fru-
mos coplicel numit $i catind mica, cu flori
albe ro$iatice, ale and ramuri verzi pot
inlocui hameiu la fabricarea berii $i se pot
Intrebuinta ai'n vapsitorie ca sa coloreze in
negru (myricdria [sad tdmarix] germanica).
In nord catinia.
catkin!, -IcA adj., pl. ef, ele (din mai
vechiu cdtelin, adica cite lin", cite putin,
din care, supt infl. lui incetinel, Mine!,
-ntel, s'a facut cdtenel, apoi cdfinel. V.
cite). Vechi. Azi nord. Putin : cdtinicd
vreme. Adv. Lin, Incet : a porn! cdtinel.
Putin: star cdtin11 5i catingan ai
chitinel (Trans.). Dim. catineltil.
cAtra, V. tetra.
clitriinesc v. tr. (d. catran). Ung on
amestec cu catran : a cdtrdni o corabie, o
fosea, apa. Fig. Fam. Supir, mohorasc.
posomorasc : aceastd veste 1-a cdtranit tad,
V. refl. Ma Intunec, ma posomarasc :cent s'a
cdtrdnit. Ma supar, ma posomorasc : auzind
vestea, s'a cdtranit. Mai car incatr-.
Barb. gudronez (fr. gadronner).
catranita f,. pl. e (d. catran). Trans.
Chiba
catre prep. cu ac. (lat. contra, infl. de
hare). Spre, In directiunea cuiva : cdtre apes,
cdtre mine. Cu, fats de: respect cdtre pa-
ring. Aproape, spre, pe la : cdtre scant
cdtre dimineafd. In est cfitrii, in nord
citra. Cp. cu Infra, lard.
ciatrinth, ai -Intl), V. catrInta.
admit:), V. cotro.
faun n., e (vsl. katund, lager, d.
p1.
kirghizu kotan, tare de of ; calmuc chotton,
chottun, comunitate de 10-12 corturi sat)
colibe de nomazi ; tat. Siberia kotun, mon-
www.dacoromanica.ro
CAT
gol. khoton, khotun, a. I.; bg. katiln. Tigan
nomad ; strb. kdtun, strunga, alb. katunt,
regiune, sat; mgr. kattina, bagaj, cod, lager,
de unde $i it. cantone,canton). Sat mai mic
care depinde de primaria altui sat mai mare.
Olt. Coliba la balta (BSG, 1922,122). Serbia.
Colibli, bordei. Si cotun cotuna,
f., p1. e(Mold.). V. coverga.
eater m. (strb. kotur, vlastar, de unde
$i cotor. Bern. 1,591). Hafeg. Trunchi retezat
ramas In 'Arrant (de unde, de cele mai multe
ori, rasar vlastare $i se formeaza tuf4).
Mold. Tufi$ ratund : sare un iepure din cdtur.
cati4a f., p1. i (vrom. catizsd, mrom.
clitqa, pisica, d. lat. catta, pisica, cu suf.
-u$a ; it. gatta, fr. chatte, sp. gata. Tot de
aci balta Cdtusa, tinge Galati, aproape de
care e $i satu Pisica, In Dobr.Cp. cu cd(ea,
ranita. D. rom. vine rut. kataa, pol. katusza,
torture). Lanturi de legat oamenii: a pane
catusi unuf hot, a pane un hot in catusi (V.
manu0). Sing. Nord. Jampita. 0 plants
labiate ruderala cu miros grad (bglicita
nigra), care seamana cu catusnica, 0 buru-
iana care place pisicilor.
cataispnIca 1., p1. i (d. cdtusd). 0 plant&
erbacee labiat& cu miros aromatic (ndpeta
cat aria). E tonica, excitanta $i stomahica.
Pisicile o miroase cu pjacere, o maninca $i
se tavalesc pe ia. In Vs. = melisa". V.
pelungoasa.
ciitarator, -Dare adj. Care se catara:
pdsdri, plante cd(dratoare.
catann, V. cataon.
catea f., pl. ele (lat. catella). Femela
cinelui. Fig. Fain. Ranita (V. efituset). A
da pe cineva cd(eada (adv.), a-1 da de a
dura, $i (fig.) a-I bate rad. Ce cafea de vre-
me, de female, ce vreme, ce femeie rea
Ti9d ciffeada (sad coterca) de ger, e
f oarte ger.
elitel m., p1. ei (tat. catellus, it. catello,
fr. cheau, sp. cadillo. D. rom. vine ung.
kecel). Ctne mic, fie pui, fie cotei (Se zice
$i despre pull de lup ori de vulpe).Fig. Om
lingusitta, om de casa cuiva. Larva de al-
bina Est. Miner de cosie, de coporlie. Fam.
Iron. Cu cdfel, cu parcel, cu toata pojijia,
cu toil at tai $i cu bagaju. A nu avea nici
OK flier parcel, a nu avea familie, a fi
Tiber. tin alfel de usturol (Ca ngr. selida),
un fir din bulbu usuroluluI (V. bath). Ca-
felu (on (Inca) pdmIntuluf, un fel de dr-
tita nahutie mai mare (spalax), care pre-
zentA 11 specii, dintre care 5 In Romania
(BSG. 1933, 412). Cdfef de turbcf, un fel de
besicute care se fac supt limba.
catelendru m. $i -gt 1., p1. e. Catel sae
catelu$a mai mare.
°Mein*, -A s., pl. 1, fem. e. Ciltel $i
mai mic, catea $i mai mica.
cafe, V. catuie.
caton n., pl. e (lat. catinus, farfurie,
strachina, troaca). Vechi. Strachina, blid.
catina f, p1. e (d. cd(in). Trans. (Salagi)
$i Mac. Capistere.
CAT
252
critaiTe (eat) gi cfrfte (vest) f. (dim. d.
mkt on d. ngr. katsi, alb. katsi al katsie,
d. it cazza, catuie, probabil var. din caccla.
V. cat(' gi castron gi cp. cu REW.2434).
Lopatica de afumat, vas in care se pune
jaratic gl substanfe aromatice raginoase (tA-
mtie, eminia). In MI. tot -ale. V. cadet-
nita, tamiTernita.
calm, V. taut.
caisla gi catila 1., pl. e (cp. cu numele
oragului Cahul, Itnga Prut). Est. Plutk de
trecut o apt mica ImpingInd-o cu ghion-
dem. Si cahillift. V. bac I gi cTo-
baca.
calin, V. caun.
cad* n., pl. e (pol. kousZ, rut. kayak
loos, val. kov§ii, d. City. kduszas. Bern. 1,594).
Cauc, ispol, vas de scos lichide on Mina
dinfro cantitate mai mare. Cantitatea care
tncape to asemenea vas : un edits de fasole.
A ajunge WO a vent) drdgus la carts, a
ajunge at ai nevoie de cineva : lasd, eat
sd -mt vii to drdgus la cdus/ V. cups,
meredeil, cofer.
cautare f. Actiunea de a cAuta. Fret,
consideratiune: marfd cu cdutare. Vechi. Re-
vista (inspectiune) militant. V. vileag.
cautatura f., p1. 1. Rezultatu cautAril
Ultatura, privire : avea o cduldturd de hot:
* cauthis m. (d. cauzd, dupli pricinas).
Muni. Conspirator, revolutionar (mai ales
nationalist" la 1848).
caitiff's f. Meseria gi prAvAlia cavafului.
cavalarfe f. (ngr. kavallarla, cavalerie,
adicA gradu de cavaler°). Pop. Medalie, de-
coratiune.
caaacesc, -ease& adj. De Cazac.
S. f. Olt. Cdzdceasca, un dans popular.
(Vlah. Rom. Pit. 111).
caxaccivte adv. ca Cazacil.
casacfme f. Totalitatea Cazacilor sad
multime de Cazaci.
cazanit n., p1. uri. Biru plAtit p.cazanu
producator de tuica.
caaator, -Dare adj. Care cade. Stele
cdzdtoare, meteor lummos care se vede
noaptea stab/Rind ceru. Caduc,peritor :cer-
bii ad coarne cdzdtoare. Fig. Supus peirii :
cele omenesti is cdzdtoare.
cazatura f., p1. 1. Rezultatu sad felu
cadent : Am suferit o cdzdturd. Halal cd-
zdturd I Copac citzut: pddure plind de cd-
zdturi. Iron. Om sad animal slab (hodoro-
git): baba asta e o cdzdturd, V. slabituft
ra, uscatura.
caznesc v. tr. (vsl. surb. kaznitl, a pe-
depsi). Vechi. Pedepsesc. Inv*. ArAt. Azi
Vest. Chinuiesc. Fig. Ostenesc: a cdzni caii
tralnd la deal.
caztit, -a adj. (d. cad). Fig. Decazut,
corupt : om, caracter cdzut. Cowl In luptli
(sad numal cdzut), mort in luptA. Cazut la
pat, cdzut bolnav la pat. Cdzut la belie, a-
juns la belie, devenit belly. Rar (d. a se
cddea). Cuvenit : fd-ti cdzula datorie I
www.dacoromanica.ro
- CEA
1) ce pron. indecl. (lat. quid). Rel. Care:
omu ce vine, omu ce yea venlnd, bank ce
doresti, scrisoarea ce serif (In limba vorbitt
se zice numai care, pe care : scrisoarea pe
care o writ). Celt ce :111 ce vref. Prov. Ce
(i-e scris, in frunte fi-e pus, destinu e ine-
vitabil. Interog.: Ce ? Ce vrei ? Ce e de
fit,ut ? Ce-ti e ? (ce ai ? ce te-a apucat?)?
Ce mr-e una, ce mf-e alta ? (ce diferenta e
!titre una gi alta ?). Adj. gi adv. Cit de mult
cit de mare (intensitate, extensiune gi canti-
tate): Ce bun e I Ce om I Ce minune I Ce-as
ma: ride! Ce-as ride! Ce mutt grid I Ce
Writ I (ce e mai azitat de eft cIt de). Ce de
sad ce maT de, cit de mult: Ce de lame 1
Ce mat de oameni I Ce maT, ce (ca admi-
rafiune ironicA) : Ce mat om 1 Ce mai fleac!
Cum (exclamativ) Ma de prost ce arde
Tampa asta I Asa de prost ce arde n'am mai
vomit I Subst. Ceva (numal unit cu un) :
averea e Mt ce relativ (mai ob. gi mai ele-
gant : ceva relativ). De ce sad numai ce
gi pentru ce, din care cauza : De ce n'ai
venit ? Ce tot rtzi ? La ce, de ce, cu ce
stop, spre ce folos : La ce to duct ? La ce
bun (dupli fr. d quoi bon) a adora bank ?
In ce, Intro clt: In ce-s ed vinovat ? Ca
ce, in ce calitate: Ca ce sd fill ed? Ca
pdzitor. De oare ce, de vreme ce,
fiind-cA: doarme, de oare ce e ostenit.
()data ce, fiind-ca, flind conatatat cA:
()data ce pitnge, inseamnd doare. bidet&
ce, (mai rar gi mai urtt) de Indatft ce,
pe data ce, imediat ce, cum, in momentu'n
care : indatd ce auzi semnalu, strap vent.
Din ce in ce, tot mai mult : apa scade
din ce in ce (adicA mai mult), sunetu se
aude din ce in ce mai pufin (act mai plain
nu poate lipsi, c'ar Insemna cA se aude mai
mult). Dupa ce, in urma until lucru : a
its dupd ce a citit (dupt citire). De ce...
de ce sad de ce... de aceTa, cu clt...
cu atIt : de ce ascult, de ce mai malt tmi
place (cu cit, cu alit e mai ob. gi mai ele-
gant). Cu mare ce, cu mare dificdltate.
Cit pe ce (est), aproape, mat -mai, eft pe
aci: Numal ce vad ca, de odatA vad
cA, iacata ca vad CA: numai ce vdd ca'ncepe
sd se clatine.
2)ce conj. V. cl.
1)cea pron. f. d. ceL
2) cea (ea dift.), strigat adresat boului
din atinga ca s'apuce la dreapta (Cp. cu
ung. csd csdld, csdli, cselli, pol. chale. V.
ceala). Se zice si ta. V. hale.
ceabac, V. isabac.
ceac n., p1. art (ung. csdk, id.). Mold.
Cange cu care plutagii trag grinzile de pe
apt.
ceacal, V. vacal.
ceactid n., pl. die (ung. csdloi, de unde
gi fr. shako, id.). Trans. Chipid.
ceaciTe f., pl. it (turc. flaky, briceag).
Sad. Rar azi. Briceag, cutitag. In Munt.
est ceachfe, to vest gi Olt. ciclife (ngr.
Maki). V. cTochle.
CEA
2J
ceaclr,-a adj. (tare. iakyr). Cu un °chi'
de o coloare si cu cel-lalt de alta. Grid
catch', un fel de gild de toaronli.
ceaclang V. coatla 6.
ceac-palic $i ceat-pat adv. (amestec
din turc. eatra-patra, a vorbi o IimbA mai
mutt on mai putin, si at pat, din ctnd In
chid. Cp. si cu ung. csata-pata, csati-pate,
csete-pate, tAmbalAtl, harmAlale). Fam. Putin,
asa ci asa, cam prost: stitl $t eft ceac-pac
turcefte.
coacric, V. cleric.
ceaceirT m. pl. (turc. eak.'§yr, probabll
de orig. pers., ca $1 fa/twit si Inrudit cu vgr.
anaxyris; strb. eak§tre, ngr. tsahstr1). Vechi.
Un fel de salvarl mat suptiri $i mai putin
largi, pe care-i purtau boleril, apoi si ciocoii
Ti haiducil. V. caravan'', eloarecT,
poturl.
ceadfr n., p1. art gi a (turc. dadyr. V.
gatra). Vechi. Cont.
ceadlria si ceadtria, -ie adj. (turc.
eadyri, de cort, verde ca oare-care ptnzA de
cort, d. hadvr, cort. V. oatra). Verde des-
chis ca merele : testemel ceadirid (Car. VR.
1909, 11, 224). $i cederid.
cast& f., p1. ,ceff si cafe (alb. Haft!, la
Scutari eaf, gtt. Inrudirea cu turc. kafa (de
unde si ngr. kafds], ceafil, nu e stabilitA),
Partea posterioara a gltului : jugu std pe
ceafa boului, un bath: cu paldria pe ceafd.
In est (last) si hutzipd.
ceitga f., pl. cegi. Un fel de postay.
ceahla6 m. (ung. csahold, care scheaunA
=holm, a scheuna, a tipa, cum
sari tipA, d.
face aceasta pasAre. Dac. 3,673. V. clhaT.
Cp. cu MIMI). Trans. Mold. SOrlitA. $1
cealhad, cIllhoT ,vi
ceahel (ea dift) n., pl.oale (rus. &IWO.
Uncle? Musama de MOIR mArfurile ca sA
nu le ploaie. V. poiog.
cea T n., p1. art (rus. hat, d. turc. hat, care
vine d. chinezescu ea). Un copAcel din orientu
Asiii dint:rale Orin frunze se preparA o bau-
tura ferbinte foarte obi5nuitA to Rusia si
Anglia (Urea chinensls). Frunzele estate ale
acestei plante. BAutura preparata din la.
Receptiune la care se °fent mai ales ceai :
mtnistru a dat un ceal parlamentar.
ceenarie f. Ceainic, local de bAut ceai.
ea/Talc n., p1. e (rus. edIntk). Vasu to
care se opareste ceaiu. Local de bAut ceai.
ceair n., pl. art (turc. hair). amp de
ptisune Ingradit. Meh. Pomet In dosu cases.
In Mold. nord cler, mai vechi a3i tali.
cea la (ea dift. V. cea 2) adv. La dreapta
( numat fn loc. unu hdisa, alto ceafa, adicA
fArA concordiel. $i ceala.
cealar n. V. celar.
cealio (ea dift.) m. ((ung. csald. V.
celuTesc). Trans. Inselator.
cealhAU, V. ceahlita.
www.dacoromanica.ro
tti1/4
comities!' f. (turc. ea/mti). Turban, ftsie
de ptnzA InfAsurata In prejuru capului, cum
obisnuiesc sit poarte orientalii
ceam n., pl. lid (tuts. ham, brad ; sIrb.
ham, ceam). Un fel de caic fluvial foarte lat
p. transporturi grele (krone, nisip, peatrA
s. a.). Are si pInze si poate merge si ne-
remorcat.
ceamandura si gea- I., pl. e 5i
(turc. §amandura gi -ndra, d. ngr. simandir
[vgr. semanted, semnal, indicator si siman-
dron Writ; -nult si -ntron], toact de ter. D.
hire. vine ngr. simandzira. samandura Si
samaddra. V. semafor). Aparat plutitor
(fixat de fundu apei) care aratA corAblilor
drumu sad obstaculele (numit baliza).
Si simandura (dupA ngr.). V. gaman-
dra si baliza .
ceambur n., p1. art (rut. edmbud, pot.
czambul, d. tAt. geagataic &pant, incursiune).
Vechi. NAvalA de TAtari alai% Act. Mold.
Fig. A bate ceamburu (pe la mahala), a
umbla dupA amoruri (pe la mahala). V.
razie.
ceampara, V. geampara.
ceamtir n., pl. inuz. art (hire. Namur,
norol). Dobr, g. a. Lut ud amestecat cu pale
s. a. din care se fac 01.01 caselor tarane$ti.
V. chirpier, vaiatuc.
ceanac si comic n., p1. a (turc. hanak;
ngr. tsandki, alb. Orb. hank, ung. csanak).
Sud. StrachinA mare care se tntrebuinteazA
In popor In loc de castron de adus ciorba
la ;mai.
ceanfds, V. (mantes.
ceanga (ea dift.) f. Rar. Lovi-te-ar
ceanga, lua-te-ar boala, dracu.
ceangAti m. (V. gaigan). Ungur din
Moldova.
ceaon, V. ceaun.
ceapa f., pl. cepe (lat. cepa, ceapa ; pv.
sebo, fr. cive). 0 plantA liliacee bulboasA
culinarA cu frunze cilindrice si goale pin
Auntru (allium cepa). Fam. Iron Ceasornic
de mode veche sad prost de buzunar : cite
ceapa, mai? A nu plait act o ceapd de-
geratd, a nu valora nimica. Ceapa cTorIT,
numele mai multor plante liliacee, precum :
bdlusca, porumbett, schzteiuta $. a.
cesipca. f., pl. cepci (pol. czapka, ung.
csapka. V. ceapsa, gapcA). yacht. Colf
(Zanf. MiritA, 14, 12).
ceapcln, -A s. si adj. (turc. eapkyn,
alergAtor, zburdalnic, vagabond, strengart
Bihar). Sec. 18. Cal lute; dot ceapclnl. Art
adj. Fam. RAu, haM : om ceapcln.
ceapfr m. (turc * hapyr, de unde 7i rus.
eapdra, bdplea Si cdplea, bg. &Via, -ea).
Dun. Dobr. BItlan.
ceapraz n., p1. uri (turc. bapraz, d. pers.
eeprast, brtu de metal al ienicerilor. V.
gabraca). GAitan de ornat unifonnele
militate (ca cele de cavalerie): halnd cu
ceaprazud (la hainele femeiesti, ob. pasman.-
CEA
- 254 -
terie). Instrument de geurit copifele 'la pot-
covit. Sfredel foarte mic (Coy). Instrument
de Indreptat dintil fierastraului (numit si
ceapniznic In Munt. est si cdlcdtoare to
Mold.). Fierdstraa cu ceapraz (said rostit), cu
dintii Indreptati unu Intro parte, ci altu Intl.' a Ita
ca se tale mai bine. Mold. vechi ceprag,
p1. e. V. canal si galon 1.
ceaprazan, V. strapazan.
ceaprazar m. (d. ceapraz). Ace la care
face sad vinde ceaprazuri, coase galoane ga
trese, face chipiuri si alte mid lucruri de e-
chipament militar. Vechi si cepragar.
V. pasmantler, galtanar.
ceaprazarie ceprazarie (d. cea-
prazar). Meseria sad prevelia ceaprazarului.
V. pasmanterle.
ceapsa f., pl. cepse (ung. csdpsza, d. vsl.
c'epici. Rude cu reaped, faPCd. Bern. 1,143).
Trans. Scale, cilite (In Trans. femeile ma-
Mate o pun peste conci).
1) ceara f., p1. ceri (lat. cera, d. vgr.
kerds ; it. pv. sp. pg. cera, fr. tire). 0 sub-
stante galbene moale din care albinele lei
fac fagurii. 0 substante galbena care se for-
meaza to urechi. Un copAcel caterator per-
petud verde cultivat p. frumusetea florilor
lui carnoase si mirositoare (asciepias [sad
hoyaJ carnosa). Galben ca ceara sad ca
ceara de galben (In Munt. galben ca turta
de ceard), foarte palid (de (rice, de boale).
Ceard rosie (sad ceard tare), o compoziti-
une resinoase de sigilat scrisorile s. a. Ceard
de panint, ozochente. V. mungiO.
2) ceara f., pl. ceri. Mold. Vechi. Un fel
de plate a birului : darile se pMtesc In ceard,
cearcan n., pl. e (d. cerc $i sufixu -an
sail d. lat. circinus, 'compas", pin schim-
bare de sufix. V. TncercuIesc. Cp. cu
treacdt si leagdn). Nimbu din prejuru lunii
sail at soarelui. Vineteala pe supt ochi. Un
instrument de facut cercuri de butoaie.
cearceaf, V. cearsaf.
ceardac (vest) si cerdac (est) n., p1.
e si art (turc. eardak, veranda, d. pers. car-
tak, cu patru stflpIu , rus. &mak, cer-
ddk, balcon ; ung. csdrda, circiume In Pusta).
Balcon. Veranda. Foisor, observator. Scriere
cu ceardacuri sad cu caturi, scriere ciri-
Ilea cu litere aruncate pe deasupra rindului.
V. palimar 3 si prldvor.
ceardas n., pl. art (ung. csdrdds). Un
dans national unguresc. Melodia dupe care
se joace.
cearla4, V. ceatlaa.1
cearssif n., pl. art (tore. dardaf ,si Oar-
kf, d. pers. dalieb (ear, pin* gi §eb,
noapte); alb. &real. bg. strb.earkf si Oar-
:r3ay. V. gear si siboT). Munt. Prostire,
pInze alba suptire asteniutti pe saltea si de
pe care riclici macatu clad to culci. Rar
cearceaf. V. lepeden.
cearta 1., pl. certe (d. a to ceara). Dis-
cusiune pe ton superat, dada, glIceave.
www.dacoromanica.ro
CEA
1) ceas n, pl. art (vsl. easii). Ora, a
doda-zeci pi patra parte dintre clod& rAsAri-
turi de soare. Moment, timp : ceasu prin-
zului, ceasu pleearii. Ceasornic : un ceas de
aur, ceasu widget in ainte. Ceas rail, mo-
ment care educe nefericire. Inteunceas bun,
noroc se dea Dumnezed (formula de urare).
La opt ceasuri sad la opt, la ceasu al optu-
lea. Ctt e cease (V. dit), ce ceas e sail cite
ceasuri stnt, ce ore e, ce ore area ceasor-
nicu ? E ceasu opt (si) jumdtate, opt Si an
alert, opt fdrd an sfert, opt si 10, opt fdrd
10 minute sad stnt opt ceasuri, ceasornicu
arate opt ore s. a. P1. Kill din ceaslov ros-
tite la diferite ceasuri. Dim. cescut,
pl. art sail e (Pray. MB).
2) ceas (Mold.) interj. care se adreseaze
vacii ca se stea nemiscate la muls.V.alicT 2.
ceaslov n., p1. oave (vsl. rus. easos-
tate d. dud, ceas, ci slava, cuvInt). Bre-
viand, carte de rugeciuni pentru diferite cea-
suri, numita astezi ci orar. Fig. Iron. Carte
groasa si plicticoasa, chitan. V. orologla.
ceasdrnle n., pl. -oarnice ci - ornice
(rus. dasavntk, ceaslov, orar, easy [pl.),
ceasornic ; slrb. bg. dasavnik, ceasornic. Cp.
cu bobornic, gromolnic, (ircovnic). MalinA
care mesoare ci area fimpu (ceasurile): cea-
sornic de buzunar sail partativ, de masd,
de pdrete. Un dans popular. 0 plants age-
tatoare ornamentals originare din Brazilia si
Peril (passiflara caerulea). Ceasornicu um-
bld in ainte, in apoi, a stat, arata mai mult
de ctt trebuie, mai putin, nu functioneaza.
A Intaarce ceasornice, a-i strange coarda ca
se functioneze.Casa cu ceasornic, In ai
Orel Orel', dupe credinta poporului, se
and niste ballets ca tic-tacu ceosornicului.
Supt influenta curentului Latinist, unii si-ad
Inchipuit ce ceasornic e compus din ceas
si... ornic, jar ornic din ore $i sufixu slay
-nicl De stela, ad Inceput se scrie (dar
n'ad Indraznit se si zits I) ornic Ild. cea-
sornic) Sadoveanu mai aerie Ince: ornicu
cu cuc statuse (VR. 1911, 1, 19). Ne se
stie precis numele inventatorului ceasorni-
culut cu roate dintate, dar se etie ca, pin
seculu XII, existed pin mlnestiri asemenea
ceasornice. Germanil t1 atribue lui Petru
Hendlein (Meatus din Nilrnberg), care con -
strula ceasornice de buzunar pe la 1500-
1548, jar Francein lui Julien Coudray (ori-
ginar din Blois), care, la 1528, a oferit lui
Francisc I doda pumnale ornate cu cite un
ceasornic.
ceasortricar m. Fabricant sad vtnzA-
tor de ceasornice.
ceasornicarie f. Meseria de ceasor-
nicer. Fabrics sad prat/lie de ceasornice.
Mare cantitate de ceasornice.
ceitoca f., pl. cesti ci (sud) mei (rut.
rus. eaka, ceasce, dim. d. eiga, strachine).
Mic vas de baut cafea sad cafea cu lapte,
ceas s. a. (Ceasca e de portelan si are tonna,
iar felegeanu n'are). V. cane.
CEA
- 255
ceata I., p1. cete (vs'. bg. sirb. data,
ceata ; rus. eetd, pareche, rut. data, pol.
czata ; ung. csata, batalie, ceata ; alb. eeta.
V. cetarez, cTotca). Multime de oa-
meni, trupt, bandA : ceata lui BuJor hai-
ducu. Odinioart, trupt de 1000 de soldati.
ceatlaTav, . adj. si s. (d. ceatIda).
Care trage to ceatlAil: cat ceatldias. $i
esti aTas.
ceatlall si (Ret.) ceacliia n., p1. die
(ung. csatld, iava5a, adica ,infrInAtoare,
frint", de unde gi strb. eatfov). Prlijina care
se leagt pe supt caruta ca st se poatt In-
llama Inca un cal pe Itrigt cel-lalti doi . un
cal inhdmat to ceatidd, cal in ceatlda (V.
pohod, prastle) Ciomag gros. Loviturt
de ciomag gros. IIn Ial. cearlaa.
cent -pat, V. ceac-pac.
ceata f., pL calf (vsl. * dadica, [pron.
ceatfa, ceo fa, ca rus. luldca, kaca, pron.
krifa, dui:drag d. dada, teats, de unde
si bg. sirb. rut. rus. dad, a. I. Cu lat. cae-
cia, orbire, n'are legAturii. Barb. Ind. 128, si
Bern. 1, 133). PicIA, abur care lase pAmInt,
mai ales dimineata, si Impedecil vederea. V.
cetat, negura.
ceaun n., pl. e (rut. daun, dahuri,davun,
ceaun, d. tai. &Min; rus. euguln, fonts,
tuci). Vas de fontt In care se face mamt-
liga. CumpAna orizontalt a zidarului. Yn
Munt. gi ceaon (pl. oane) gi fuel.
ceatir, V. chearaud.
cactus m. (turc. eauk usier, aprod, sergent
de infanterie, ngr. tsailsi, bg. slit. rut. eauk
poi. czausz, ung. csilus). La Turd, ceausii
erat fosti subofiteri de ieniceri care du-
cella ordinate guvernulul fn toate pArtile
imperiului si fAceat si serviciu de aprozi
aducIndu-1 pe vinovati la judecata (Ei ere'
300). La Romani, usieri domnesti care-I pre-
cede' pe domn si purtat nista bastoane cu
clopotei de argint (Brad comandati de vet-
ceaus, care avea supt el 40 de lefegii gi o
temnita la mahala p. vinovatii de delicte
midi. Ei Implineat deci si rolu de armAsei
sail' mumbasiri, ca jandarmii si gardistii de
azi). Munt. Capitan care comanda 500 de
ostasi, numit mai in ainte vataf. P. P. CA-
pitan, vataf, set : ceausu paterii. Mont. Aprod
dorobant, agent judecatoresc on politienesc.
Mold. S. n. 0 holt Adj. Poamd ceausd,
struguri ceausi; un fel de struguri galbeni
originari din Tail, In Arabia (turc. eau§
!alma).
cebala 1., pl. e. Trans. Ban. Olt. Om
on lucru cebtluit (neIntreg).
cebare I. pl. dri (ung. csdba-tr, id.).
Trans. Rar. 0 buruiant rozacee (poterium
sanguisorba).
cebaluTesc v. tr. (cp. cu ung. csdbulni
a se buimAci, a se uimi). Vest. (Ban. Olt.
Trans.). ZApAcesc (Cor.). Stric, pocesc, cio-
Mese, urttesc. Batjocuresc. In Olt. si
clobaluiesc, ciopAtesc.
cebacp V. cTubuc.
www.dacoromanica.ro
- CEt
* cec n., pl. art (fr. cheque, d. engl.
check, control, marcA, contramarca). Com. 0
Mrtie pin care dai ordin bancherului tau sil
plAteascA altuia bani In numele tee.
* cecAl, -a adj. (d. caecum). Anat. De
la caecum : apendice cecal.
ceche f. (ung. csdklya, sirb. daldJae
cange). Est. Rar. Ghionder.
* cecItate f. (lat. cdecitas -dtis, d.cae-
cus, orb). Orbire, starea celui orb.
cecmea, V. cemea.
cecmegea gi clgmigea 1., p1. ale (turc.
dekmege, a. I. d. dekmek, a trage. V. camels).
Muni. Rar. Sertar. $1 clsmegea: trase
afard cismegeaila de la on fel de teJghea
(CL. 1910, 5, 546); si clsmigea (ib. 6, 656).
* cecum n. Rau scris tld. caecum.
cederill, V. ceadirla.
* cedez v. tr. (fr. cider, d. lat. airfare,
cessum. V. con-, de-, ex-, pre-, pro-,
pur- sil suc-ced, ac-, de-, ex -, pro.
51 suc-ces). Las, partsesc: a ceda cuiva
locu. VInd. V. intr. MA supun : a ceda for-
te', Mor : a ceda durerif. MA recunosc in-
ferior: a ceda meritului. MA pled, nu mai
rezist: scara a cedat greutafii si s'a frint
* cedfla f., p1. e (fr. cedilla, d. sp. ce-.
dills, adict ,c tide). Gram. Un semn orto-
grafic care se pune supt o Mart ca sA-i
schimbe pronuntarea, ca la p francez gi por-
tughez sail la $, f romanesc. Fals sedlla.
* cedru m. (lat. cedrus, vgr. kEdros). Un
fel de brad gigantic (cedrus Libanl) care mi-
roase plAcut si care creste pin muntii Liban,
Taurus, Atlas, insula Cipru s. a. Trunchiu
lui ajnnge pint la un diametru de 4 meth.
Lemnu lui e foarte rezistent. $i Biblia vor-
baste de el.
* cedula si (fals) f., p1. e (fr. ce-
dale, it. cEdola, d. mlat. scddula, cl. sche-
dula, dim. d. scheda, care vine d. vgr. shdde;
germ. zettel, poi. cedula, rut. cedilla, rus.
ceddlka, cidillka). Rar. Adeverintit, chitantA.
Rubrict In condica birurilor. Pop. (d. rut.)
Valli: (mai vechi feduld) ai
(CL. 1924, 184).
* cefalalgic, -A adj. (vgr. kephalalgi-
k6s). Med. De cefalalgie..
* cefalalgie f. (vgr. kephalalgia). Med.
Durere de cap.
* cefallc, -a adj. (vgr. kephalikds)
Anat. Al capului, de la cap : via cefaticd.
* cefalopod, -a adj. (vgr. kephale,
cap, ai pas, pod6s, picior. V. ahta- $i
cala-pod, pollp). Zoo/. Care are tenta-
cule la cap si In prejuru gurii : molusal ce-
falopodd. S. n., pl. e (subint. animal). Pl.
Molusce care at un fel de cioc, doi ochi la-
terali si opt brate armate cu ventuze, ca
cracati(a, sepia a. a. : cefalopodele-s gigan-
fii moluscelor.
* cefalo-rachldlan, -a adj. (vgr. ke-
phalE, cap, ai rachidian). Anat. Relativ la
cap si la coloana vertebralii.
CEP
- 256
cefiikr n., pl. a (d. ceafd). Bucata de
pinza atirnatA de chlpia p. a apara ceafa de
arsita soarelui. Cureaaa de la ceafii la frta
si la masa. V. comanac.
ceflic, ceftlic si ceftelic, V. ciflic.
cefterdar, V. defterdar.
cegarnIta si cig- f pl. e (d. cegd,
cigA). Dun. Mare plasa de prins cegd ttrtn-
d-o pe fundu fluviului doi pescari dintr'o
luntre (se numefte $i setcd de cegd).
cega, V.
cdhaT, a -f V. clhaT.
cehluTesc v. tr. (ung. on slay). Vecht.
Rad : se cehluiesc pregiur (prejur) cap (Let.
1,377). Si celh-.
cehnesc, V. chefnesc.
1) ceT, V. cel.
2) ceT, V. car, a cere.
ceTa, V. cel.
ceir, V. cealr.
col, cea pron. si art., pl. eel, cele; cela,
ceTa, pl. cela, celea (d. acel). Est. AratA
persoana saii lucru departat, In opoz. cu
acesta : omu cel (cela sink acela) care trece,
cel (sail ace!) om care trece, omu cela (omu
acela e numai to limba scrisA), omu ce! bun
(sat) omu bun), cel infelept (sad infeleptu),
Stefan cel Mare (sail Stefan Mamie ca Mi-
hat Viteazu tld. Mihal cel Viteaz). I In unire
cu ce, se zice ceTa ce (fals scris cea ce):
porcu adund cocent, ceia ce aratd cd vine
lama. V. Al.
celar n., p1. e (lat. cellarium, d. cella,
camara : fr. cellier, sp. cillero, pg. ceUeiro.
V. celula, chller). CAmara din dosu
easel taranefti to care se tin diferite lucruri
de lemn on oale (ciuvele), numitA pe alo-
curi gi prelipcd ai polatd. Munt. Dun. (5i
cealar), Zemnic. Trans. Vest. Camara
sttnii (unde se pastreaza brtnzeturile).
celauwig, -otiag (vechi) celvag
(nord) n., pl. ari (ung. csalsdg). Celuire.
celebfil, V. c1111,1d.
celebrallune f. (lat. celebrdtlo, -anis).
Actiunea de a celebra. $i -fitle, dar
ob. -are.
celebraz v. tr. (lat. cdlebro, -Ore).
Laud milt glorific: a celebra o naflune, un
era. Sarbez: a celebra Paetele. Oficiez so-
lemn: a celebra o cdsdtorie.
celebrItate f. (lat. celdbritas, - rifts).
Mare reputatiune, faima; persoanA celebrA :
acest profesor e o celebritate.
celebru, -A adj. (fr. celebre, d. lat.
celeber). Faimos, renumit, vestit
celednIc m. (vsi. rus. eeladdnikz ser-
vitor, d. eelacidl, servitorime. V. clledT).
Vechi. Az! Mold. Fam. VII iron. Servitor
cirac. Fem. celednIc A(rus.&16ddnflea).
Servitoare, chelnerita. CurvA (ca germ. dime,
curve, d. dienerin, servitoare). $1-tnIc,
.tnlca.
www.dacoromanica.ro
-
celentsrat, -A adj. si s. (vgr. kotlos,
cav, ai dnteron, intestin). Zoo!. N. p1. (sub-
tnt. animal). Animal cu o singurA cavitate,
care reprezentA prima cavitate digestivA for-
mata direct din oil. ca polipit (idra, meduza,
coralia, gorgona si sifonoforii): celenteratele
formeazd o ramard a regnulut animal.
In ainte se zicea zoofit.
celerlfer n., pl. e (lat. celer, rApede,
gi -fer ca'n calorifer). Prim nume al bi-
cicletei.
celerltate f. (lat. celdritas, -Otis).
luteala, rapidi tate.
celestine f., pl. e. (lat. calestis, ceresc,
adicA de coloarea cerului). StOfat na-
tural de strontifi (un mineral de ordinar al-
bastru).
celdtn-, V. celedn-.
celhuTdsc, V. cehlulesc.
cellbat n., p1. e ai art (lat. caelibatus,
d. caelebs, celibatar). Stares celui necAsAto-
rit, burlAcie.
celibatar, -A adj. si 5. (fr. cdlibatai-
re, d. celibat, celibat). NecAsAtorit, burlac.
cel-lalt, cea -lalta pron., pl. cit-ldlft.
cele-ldlte (cel 51 lalt, din cel, al sad dl gi
alt, adicA cel cel alt. SA se observe ca are
doila accente, ca $i clnd ai pronunta cel lat,
cel lung. Gen. cilut-kflt, celet-Idlte, celor-
celor-ldlte). Alb' din doi, urmAtoru din
alt,
doi. Vechi Si Malt (adicA al alt, dl-lalt).
Rar si urn cela -lalt, celli-lalt 5. a.
celospig, celsag, V. celausag.
cdltic, -A adj. De Celt, al Celtilor.
celuTdsc si InceluTesc v. tr. (ung.
csalni, a tnsela. V. cea16.0, celAufag).
Vecht. Az! Trans. Inset Seduc.
celuire f. Vecht. Az! Trans. Actiunea
de a celui, tnselaciune.
celular, -A adj. (d. ciluld ; fr. cella-
laire). Anat. Compus din celule : fesufu ce-
tutor al animalelor fiplantelor. Trasurdfce-
lularddutia, trasura inchisa de dus arestatii.
Inchisoare celulard, compusA din cAmArute to
care arestatu e izolat si nu comunicA cu cei-
lalti arestati.
ceilidh f., p1. e (lat. cellula, dim. d.
cella, camard. V. acTuTez, celar, chills,
chelner). C.Amaruta (odAita) unut arestat.
Anat. Mica cavitate. Organizmu fundamen-
tal al animalelor si plantelor, care se com-
pun dintr'un indefinit numAr de celule. $t.
not. Alveola, gaura de fagure. Fals ce-
Iola (dupa fr.). Cp. cu virguld. V. botca.
celulold n., pl. a (d. ce/uM $i sufixu
-id ca'n metaloid). Chim. Substanta rezul-
tatA din tratarea colodiului cu o solutiune
de canforA 01 comprimata cu putere. E
WA, compactA, se poate colora gi lucra $i
serveste la imitarea ivoriului si a bagalei.
V. galallt 5i chlhIlmbar.
celulds, -Das& adj. (d.cifuld). Anat.
Compus din celule.
CEL
- 257 -
celuidza f., p1. e. (d. astute°. Chim.
Substanta care formeazA scheletu vegetale-
lor, precum gt at animalelor numite funkier(
(si to acest caz se numeste tunicind). Ce-
luloza e destul de curate in mAduva de soc
si In bumbac. MuiatA In acid sulfuric si va-
leta Indata In apa, da idroceluloza, numita
gi pergament vzgetal.
cemea si cecmea f., pl. ele (turc.
cekme, lucru tras, cizma, d. eekmek, a trage.
V. cecmegea. Cp. cu suman). Sec. 18.
Basma, tulpan, naframa.
cement n., p1. e (lat. caementum, bloc
de peatra cioplit. V. ciment). Materie (car-
bune, caramizi pisate a a) cu care se inve-
igle un corp metalic ca sa -1 fact otel, sA
separi auru de argint g. a. Tartru dentar.
cematie, V. cimotle.
tenet, V. ceanac.
cdnaciu 1., pl. e (fr. cdnacle, lat. ce-
ndculum, d. cena, cinA). Mica adunare de
intelectuali.
cenatuTesc, V. cinatuTesc.
cline, V. cine.
cenghenea sf cinghinea 1., pl. ele
(turc. eengene, Tigan). Iron. Tigan, bare-
gladina.
cenobit m. (lat. coenobita, vgr. koino-
biOtes). Cain& din cenobiu. $1 chino-
vit (dupA ngr.). Fem. -fat, pl. e. V. a-
nahoret.
cenobitic, -a. adj, (d. cenobit ; fg ce
nobitique). De cenobit.
cenobitizm n. (d. cenobit). Viati in
comun, ca calugarii.
cendbia n. (vgr. koindbion, d. koin6s,
comun, si Nos, viata. V. chinonic). Co-
munitate de calugari, minAstire, schit, obs-
tejitie. $1 chinovie (dupA mgr. kinriviorl,
vsl. kinovila).
cenotaf n., pl. e gi art (vgr.. kenotd-
',Mon d. ((Ends, gol, gi tdphos, mormint).
MormInt got In memoria unui mort al earn'
corp nu s'a gasit, cum ar fi un soldat cAzut
In lupta (Romania obisnuiefi sA facA ase-
menea morminte).
cens n., pl. art (lat. census, socoteala
V. recensiune). Recensiment, la Romani.
Datorie anuala a censitarului. Avere pe care
trebuia s'o ai ca sa fit alegAtor In vre-un
colegiu : censu electoral.
censimant n, pl. e (it. censimento).
Recensiment.
censitar tn. (d. cens ; fr. censitaire).
Acel ce datorea cens unui senior.
censor si -dr m. (lat. censor, censdris).
Magistrat InsArcinat cu censu cu paza
bunelor obiceiuri la Romani. Critic. Elev
supraveghetor, monitor. Functionar tnsarcinat
cu examinarea ziarelor gi cartilor to ainte de
a apArea. Controlor at unei gestiuni: censor
In banca National& Fals cenzors(dupa
germ. ;0 rus.).
www.dacoromanica.ro
CEN
censorial, -A adj. (lat. censorlus gf
sufixu -a!). Relativ la censurA : lege censorial&
censure 1., pl. 7 (lat. censara). Func-
tiunea de censor. Critics unei carp. Reproba-
re : a se expune censurii publiculut. Judecata
bisericeascA care suspendA gi interzice. Cer-
cetere pe care un guvern o exercitA asupra
cartilor si ziarelor to ainte de a permite on
interzice publiEarea. PedeapsA disciplinary
p. deputati, avocati a a.; Comitet care
exercitA censure. Fals cenzura (dupe
germ. gi rus.).
censurabil, -a adj. Care merita cen-
aura : purtare censurabild.
*censurez v. tr. (d. censure; fr. censurer)
Mustru, critic. Aplic pedeapsa censurii $1
cenz- (dupA germ. si rus.).-
centaur m. (vgr. kentauros). Monstru
mitologic jumatate om si jumatate cal.
centauree f., p1. et nu tot (vgr.
ee.
keataurela, lat. centaurea. V. cintaur).
Nurnele stiintific al mai multor plante din
familia compuselort ca abribolu, albastriia,
eriocu, zgldvocu, vtneflca,floarea griulul, us
fel de scat q. a.
centenar, -a adj. si s. (lat. centena-
rius). Care a trait o seta de ant. S. n., pl.e
(lat. centenarium, subtnt. tempus, timp. V.
cantar). SArbarea de o sutA de ant a unui
eveniment.
centezimal, -a adj. (d. lat. centdsimus
al o sutalea). Ithpartit intro sutA de ParIL
Relativ la tmpartirile unei scari Impartite
tnteo sutA de grade : grade centezimale.
centi- (d. lat. centum, o sutA), prefix
care, to sistemp metricA, InseamnA o unitate
de o sutA de orl mai mica de clt unitatea
generatrice, ca centimetre, centilitru, centi-
gram s. a.
centiar m. (centi- ga ar 1). Aritm. Parte
dintr'un ar egalA cu 1 metru patrat (Centi-
aru e singuru submiltiplu at arului).
centigrad, -a adj. (cent!- si grad).
Aritm. impartit intro sutA de grade : ter,
mometru cent grad.
centigram n., pl. e (centl- si gram).
Aritm. A ante parte dintr'un gram.
centilitru m. si n., pl. e (centi- sl
litru). Aritm. A suta parte dintr'un litru.
centima f., pl. e (fr. le centime cl
cent, o seta). Ban, a suta parte dintr'un
franc.
centimdtru m. (centi- gt metru).
Aritm. A suta parte dintr'un metru.
centirdn n., pl. oane (fr. ceinturon).
Barb. Cingatoare militarA.
centdn n., pl. oane (lat. cenfo, -tints,
macat compus din bucati cusute). Poezie
compusa din versuri luate de la alti autori, nu-
mita ast-fel pin analogie cu macatu compus
din mai multe bucati.
77
CEN
- 258 -
* central, -ft adj. (lat
centralis, d.
centrum, centru. V. con-centric $i cp. cu
epi-scopal lap de micro-scopk). Care e In
centru. Principal: Oulu ,central. Foc central,
foc presupus odinioara In centru pamintului.
Cartuse cu foc central, care ae aprind dud
le lovesti In mijlocu fundului tor, unde e
capsa.
* centralizatitine f. Actiunea de a
centralize. $i ape, dar ob. are.
centralizez v. tr. (d. central; fr.
centraliser). Reunesc tntr'un centru comun.
* centrifag, -á adj. (d. centru $i fag;
fr. centrifuge). Piz. Care tinde sA se depar-
teze de centru : forld centrifugit.
centripet, -et adj. (d. centru $i lat.
peto, caut, ma'ndrept spre, de unde $i rom.
pefesc ; fr. centripete). Fiz. Care tinde spre
centru : forfa centripeld.
*centru n., pl. e (vgr. kdntron, lat. centrum)
Stmbure, punct de unire: centru nervos (pl.
$i m. centre). Mijlocu unui cerc, unei sfere
s. a. Fig. Sediu principal: centru afacerilor.
Partea mijlocie, trite dreapta $i sttnga, Intro
adunare politica. Centru de gravitate. V.
gravitate.
centumvir m. (lat. centlimvir). Membru
al unui tribunal roman compus la tnceput
dintr'o sun de membri $i care judeca mai
ales procesele de mosteniri.
* centumviral, -a adj. (lat. centumvi-
ralis). De centumvir.
centumvirat n., pl. e. (d. centumvir).
Demnitatea de centumvir.
* centaplu, -A adj. (lat. cdntuplus).
tnsutit.
* century f., p1. 1 (fr. ceinture). Barb.
Cingatoare.
* centurie f. (lat. centuria, d. centum,
o suta). La Romani, diviziune de o suta de
soldati, a sasea parte a cohortei. Fie-care
din cele 193 de clase In care Servia Tulin a
ImpAriit poporu roman.
* centurion m. (let. centzfrio, - finis).
Comandant de centurie, sutas, cApitan.
cenusar ai (est) m. Copist care
odinioara tncepea funcfiunea punind cenusa
pe htrtiile scrise ca sa se usuce cernaala pe
cInd nu era sugAtoare. Un copac cu flori
puturoase orginar din China (ailanthus glan-
dulosa). S. n., p1. e. Partea In care cede ce-
nusa la o sobs, la o masinA. Phiza care
confine cenusa p. Ie$ie. Scrumelnifii.
centisgt (est) $i -use (vest) f., pl. Oat.
* cimisia, d. anus Ild. stem, cineris, ce-
nuaa; din * cinisia vine it. cinigia, pv. sp.
ceniza, pg. cinza ; din anis, cineris vine it
cenere, pv. fr. cendre, cat. cendra). Materia
minerals (prafu) care ramtne din lemnu are
on din cadavrele arse (cum obisnuiaii Ro-
manii. De ad $i Inf. de ,ceia ce a mai It-
mas dintr'un mort, oasele"). A lua cuiva
centisa din vatrd, a-1 despoia de tot ce are.
E un ger de Ingheakt $i cenu$a'n vatrd, e
mare ger. Nu s'a ales ni i cenusa (ori prafu)
de el, n'a mai 'limas nimic, s'a perdut tot.
V. scrum.
www.dacoromanica.ro
CER
cenualtreasa f.,pl. ese. 0 fatA din
poveste, proasta, ran Imbracata, plink de
cenusa $i disprefulta, dar care mat pe urma
s'a aratat desteapta, frumoasA $i curata. Fig.
Fate sail femeie murdara.
cenuser, V. cenuaar.
cenusernittit f., pl. e. Rar. Mic vas de
Punt odinioarA cenusa la calimari (cenusar).
V. nisipernitet, scrumeinitift.
cenusin, -le adj. (d. centql1). De co-
loarea cenusii. V. singeap 2 ai
cenusos, -oases adj. De aspectu ce-
nusii.
cenuadtca f. Trans. Cenusareasa.
cenz-, V. cens-.
1) cep m. (var. din fep. Cp. cu thy` $1
fop 1). Vest. Cut de lemn Infipt tntre dotla
sctnduri ca sa le uneascii $i sa formeze un
fund sau ca sa tine vertical un lemn In-
tr'altu sau ca sA prinda buza la buzA un
lemn Intr'altu.
2) cep n., pl. art (lat. cippus, palisade ;
it. ceppo, pv. vfr. cep, sp. cepo, ceia ce rA-
mine In pamint dintr'un copac thug, Abruz-
zo ceppe, cep. D. it. sail rom. ar putea veni
$i vsl. eeptI, sirb. bg. cep, rut. tip, ung.
csepp). Bucata de lemn push orizontal ca sa
astupe gaura unui butoi (la butelii se zice
dop $1 a push vertical). Clot In trunchiu
bradului. A da c2p unlit butoi, a-i face o
gaura a-i pune cep.
3) cep, ceput, a cepe, V. fncep.
cepar n., pl. e (d. cep 2). Est. Pretcar,
siredel foarte mic. V. spitelnic.
ceparit n., pl. art (d. cep 2). Odinioara,
impozit pe drciumi.
cepatura, V. Incepaturii.
cepchen n. p1. uri $i e (turc. eepknz).
Vechi. Un fel de dulamh pe care o purtau
boierii. Azz.- Ran. Peptar farAnesc.
cepeleag ai (Cant.) sepelefiv, -A
adj. pl. egi, ege $i evi, eve (pot. szepielak,
rut. .§epelerivit, rus. sepetlivyi, d. .§epelerftf,
.§epetifti, a vorbi cepeleag. V. *ipot, eop-
tesc). Est. Peltic. Adv. Ca peltich : a
vorbi cepel ag.
cephane, V. gephana.
cepiegea, V. caplagea.
ceprag, V. ceapraz.
cepritgar, V. ceaprazar.
ceprEtzEtrie, V. ceaprazarle.
cepusoara f., p1. e. Est. Dim. d.ceapa.
in vest cepsoard.
ceptit, V. fnceput.
1) cer m. (lat. cerrus ; it. cerro, de unde
$i vet. cent, strb. bg. cer, ung. cser). Un fel
de stejar (quercus cerris).
2) cer n. pl. uri (lat. caelu'n, it. sp.cielo,
pv. cat. cel, fr. ciel, pg. ceo). Bolta albastra
care se pare ca Inveleste pAmintu. Aer, at-
mosferA: cern e senin. Paradis, rai : lmpd-
rafia gerurilor. Clime : cent unei fdrl. Fig.
Dumnezeu, providenfa grafie cerului. A
 CER
- 259
ridica in cer, a lauda molt. A tifscoli ceru
vi pamintu, a face tot posibilu, toate In-
cerciirile. Focu ceruluf, fulgeru. Ceru until
tabl a, partea care reprezenta ceru. Ceru
guriT, palatu, partea superioart a, guru( de
la dinti pint la Inghititoare.
3) cer, cerat vi (vechi) cerstit, a
core v. tr. (lat. wider'', quderere, supinu
quaesitum, a ctuta, a'ntreba, a ancheta ; it.
chiedere, pv. vi r. guerre, sp. pg, querer.
Cer, col ai ceti, ceri si cei, cere ; ceruf, vechl
cerauf ; sd cer, sd ceri, sd ceard, vechi sd
cei, sd cefe ; imp. cere, nu cere ; cerind,
vechi si ceind. V. cersesc, chestiune,
inchizitiune). Rog st mi se dea ceva : a
cere un mar, o favoare. Solicit, pretind : a
cere o funcliune. Exig, pretind : a cere pun-
ga sau Plata. Am nevoie : pamintu cere
ploafe, polttefa cere sd fif blind. Doresc,
pof tesc : stomahu imi cere o limonadd.Cer-
sesc: calicu, pind nu cere, nu mdnincd cu
pldcere. Petesc : a cere o fatd in cdsdtorie.
A cere inapoi, a reclama st ti se restitue.
A cere un elev din internal, a cere sá i se
dea vole st last. A cere de pomand, a cere
pomand sat mild, a eel*. V. refl. A cere
vole : m'am cerut de la tata sd ma due la
plimbare. A avea ctutare, a se ctuta : marla
asta as cere' mull. A te cere de la profesor
afard din clasd, a -i cere vole st levi din
clast. Se cere, trebuie, e necesar : se cere
sd murim pentru patrie.
ceramic, -a adj. (vgr. keramik6s, d.
kerdmos, argilt, lut. V. caramidik). Re-
lady la oltrie. S. 1., pl. e si 1. Meseria cola-
riii (vase de lut, de faiantA, de portelan).
* ceramist m. (d. ceramicd ; fr. cera-
miste). Lucrator de ceramict.
cerast m. (vgr. kerdstes, d. kdras,
corn). Zoo!. Un fel de varpe din Egipt foarte
veninos care pare a avea coarne. V. reptii.
cerat, -à adj. (lat. ceratus). Ceruit :
Romanif scriaa pe piaci cerate.
cerb m. (lat arms, it. cat. pg. ceryo,
pv. cerb, fr. cerf, sp. cie vo). Un fel de ea-
prioart mult mai mare vi cu coarnele mai
ramificate.
cerbice f. (lat cervix, - leis). Rar. Ceaft.
A fringe cuiva cerbicea, a-1 Infringe, a-1 In-
vinge. A hie an lucru in cerbice, a te in-
daratnici st -1 fad. Tare de cerbice, cerbi-
cios. Piesa jugului care apeast ceafa boului.
In est cerghice. V. guler.
cerbicie f. (d. cerbice). Indarttnicie. Re-
zistentt, tenacitate.
cerbicTos, ..oas5. adj. (0. cerbice). in-
daratnic, obstinat. Rezistent, tenace.
cerboaTca f. (oa dift). Ciutt, femela
cerbului.
cerbut m. Cerb mic. Ban. Baba-turca.
V. baba.
1) cerc n., pl. art (lat. circus, it sp. pg.
cerco. V. tare). Suprafatt plant limitatt
de o circumferenta. Circumferenta inst.% : a
descrie un cerc. Circumferent& cingatoare de
lemn on de fer cu care se leaga doagele bu-
www.dacoromanica.ro
- CER
toiului. Fig. Reuniune, adunare : cerc name-
ros. Intindere, limite: cercu attinief omeneatt
Cerc vItlos rationament defectuos care
ar trebui mai Intli st probeze cela ce ser-
vevte a probe, cum ar fi ; opiu adoarme
fiind-cit are proprietatea somniferd. In
cerc, circular, to formA de cerc. Cerc
de butuc, cerc care leagt dott catarguri,
dott grinzi.
2) cerc vi (mai des) incerc, a -á v.
tr. (lat. cercare, a ocoli, it. cercare, a ctuta,
fr. chercher, vfr. cercher, a ctuta). Vechi.
Caut : ce ce cer I aid'? Azi. Caut, find :
hotu incerca sd scape. Cercetez, explorez,
sondez, examinez : incerc apa ca sd vad cit
e de adincd, patrulele cercard drumurile.
Probez, examinez : incerc o haind ca s'o
vad cum vine, la nenorocire se 'ncearcd
arnica. Vizitez: boalele ne incearcd des.
Prov. A cerca marea cu degetu, a incerca
imposibilu.
cercsilft f., pl. e (rus. eerpdlo, ttrboc de
scos pevtele mic din ntvod, d. eirpati, a
scoate din apt. V. cTorpac). Nord. Ciorpac
de prins pevte din rid. V. micTog, me-
reded.
cercare, V. incercare.
cercetez v. tr. (din cercetez vi cat=caut).
Dos. Cercetez.
cercatofire f., pl. art. Sondt.
cercarddr tn. Vechi. CercetAtor, iscoadt
(Let. 1, 484). Controlor.
cercaturil f., pl. 1. Fain. Incercare,
probt. Vechi. Ccrcetare, urmtrire. Control.
cercel m., pl. of (dim. d. cerc ; fr. cer-
ceau, cerc ; sp. cercillo, drcel cu care se
apt/I vita ; ngr. [d. lat. sau rom.] kerkeli).
Un giuvaier pe care femeile It poartt attrnat
de urechL 0 floare numitt vi cercelus.
cercelar m. (d. turc. eerei, comercit In
detail& eereigi, negustor ambulant, si ma.
de rom. cercei). Vechi. Coropcar, negustor
ambulant care vinde obiecte de marchidAnie
(ace, aft, cercei provti v. a.). V. mamular.
cerceIii m. (d. cercei, fiind-cA florile-i
afirnA ca niste cercei). Un frumos copacel
cu Dori ctrnoase care atfrnt (Is trel varie-
tali : fuchsia coccinea, original-A din Chili ;
fuchsia fulgens vi fuchsia splendens, ori-
ginare din Mexic). V. fuxie.
cercet, V. cercetez.
cercetare f. Analizt, control, examinare
expertiza. Interogatorit. Explorare, investigare.
Inspectiune. Inchizitiune. Perchizitiune. Son-
dare. A lua ip cercetare, a cerceta.
cerceta m. Cercetttor, explorator (mi-
litar). Tintr care, In ainte de a deveni sol-
dat, se deprinde cu diferite mevtevuguri fo-
lositoare armatei (telegrafie, telefome, ser-
vicifi postal v. a.) ca at poatt Linea locu
celor ce vor pleca la rtzboi. V. strajer.
cercetasesc, -ease& adj.De cercetav
cercetlIs4te adv. Ca cercetavii.
CER
- 260 -
cercetasie f. Ocupatiunea $i calitatea
de cercetaa.
cercetatdr, -oere adj. al s. Care
cerceteaza, explorator : cercetatorif stiinfet.
tacoada, cercetaa, soldat trimes tnaintea ar-
matei ca sit cerceteze miacarile duamanului.
E un cuv. mai potrivit de clt ncercetaau.
cercetatorfe f. Ocupatiunea de cer-
cetator.
cercetes $i (vechi) cercet, a -A v.
tr. (mlat, circa°, -Ore, dad ttrcoale, d. lat.
circare. V. cerc 2). Analizez, controlez,
examinez : a cerceta a lucrare, o carte. An-
chetez, supun interogatoriului : a cerceta
niste acuzaft. Explorez: a cerceta ctmpu de
luptd. Inspectez : a cerceta localurile scoale-
lor. Fac inchizitiune. Fac perchizitiune. Son -
dez.
cercetar, -Dare s. (lat. circitor, -dris,
vinzAtor ambulant care eutreierA satele).
Mold. sad. Ceraitor.
cercevea f., p1. ele (turc. eereive, &reeve,
cadru, pervaz, cercevea, d. pers. t'areive,
adica patru lemne"). Cadru care tine gea-
murile ferestrei. Si cTurcTuvea (Mold.),
cTorcTovea, gTurgluvea (Munt.). ai
gergevea (Munt. vest).
cerchez, -A s., pl. eft, eze (turc. perkez).
Om dintr'un popor de la Marea Neagra ai
nordu Caucazulul, de origine nelamurita
(Circasian). Cerchejii ad fost supuai de Rusi
tntre 1839-59, apoi au emigrat peste 200,000
In Dobrogea, unde, In vre-o 40 de ani, s'ad
asimilat. Ei formal cavaleria neregulara tur-
ceascti. Azi mai tralesc In Caucaz vre-o
217,000.
cerchezesc, .eilscrx adj. De Cerchez.
S. f. Mold. Dobr. 0 hot% melodia ei.
(dupti masa de cununie). V. nuneasca.
cerchezeste adv. Ca Cerchejil.
cereal/I, V. circovT.
cercuTesc v. tr. (d. cerc 1). Pun cercuri
la butoaie. Pun un cerc la capAtu unui lemn
ca aft nu se roada. ca la butucu roatei. Leg
vita de vie. Fig. Lit. Circumscrid, IngrAdesc,
limitez. V. incercuiesc.
cercurfa, -ie adj. Ca cercu : coarne
cercuril (la bol).
cerdac, V. ceardac.
cereal, -et adj. (lat. cerealls, adj., $1
cerealia S. n. p1.. d. Ceres, Cdreris, Cererea,
Relativ la grtne. S. n. pl.
zeita grinelor).
Grine.
cereb61 n., pl. e $i art (lat. cerebellum,
dim. d. cerebrum, creler. V. cre'Ier). Anat.
Creieru mic.
* cerdbru n., pi. e (lat. cerebrum $i
-arum. V. creTer). Anat. Creler.
* cerebral, -A adj. (d. cerebra ; fr.
cerebral). Anat. De cerebra materie cere-
braid.
cerebro-spinal, -A adj. (cerebra $i
spinal). Anat. Al creierului si al mAduvei
spirant: sistema cerebro-spinald.
cerec, V. cirlc.
www.dacoromanica.ro
CER
* ceremonial, -A adj. (let. ceremonia-
lis). Relativ la ceremonie : dispozifiunt cere-
moniale. S. n., pl. e $1 art. Regulele ceremo-
niil : ceremonialu curfit regale.
* ceremdnie $i -le f. (lat. cerenufnia
$i caeri- ; fr. ceremonie). Forma cultului.
Pompa, gala, aparat, solemnitate. (Uinta de
ceremonie. Politeta, deferents : vizitd de
ceremonie. A face ceremonif, a to arSta foarte
politicos. Fdra ceremonli, fitrA formalittiti,
intim. Vechi teremanie, pop.OrmanIe
(pot. ceremonia, rus. -dniia). V. parade,
* ceremonies, -case adj. (let. cere-
moniosiss). Care tine la ceremonie sad face
prea multe ceremonii : om ceremonios. Cu
prea multe ceremonii: bal ceremonios. Adv.
Cu multa ceremonie.
cerentel m., pl. et. 0 planta erbacee
rozacee cu florl galbene aurii care create
pin locuri umbroase (geum urbanum); aid
plants rozacee care create pe stinci varoase
la marl tnaltimi al In regiunile polare, face
flori marl albe $i se numeate ai arginficli
(dryas octopitala).
cerere I. Actiunea de a cere. Mlle care
cuprinde o cerere (petitiune).
ceresc, -easel& adj. Al cerului : corp
ceresc, boltz cereascrl. Divin: bundtate ce-
reascd. Tatdl ceresc, Dumnezed. Spirite ce-
resit, care locuiesc In cal. Imperiu ceresc,
China.
cer6t n., p1. art (d. cer I. V. ciritel).
Facture on tufia de ceri.
ceret6T, V. ciriteT.
cerevis, V. cervis.
* cerezina 1., pl. e (germ. ceresin $i
cerosin [d. lat. cera, ceara], de unde $i rus.
kerosin, petrol). Chim. Ozocherita ames-
tecatA cu tears.
carpi( f., pi 1 (turc. eerge, cort uaor pe
dot pan, d. alb. eerga, cergs, [care vine d.
mlat. serica, de matase, serga, rogojina, fr.
serge, sera], de unde ai ngr. tserga, bg.
strb. eerga, ung. cserge. V. sarica, serja).
Patna de MOIR caju, patu $. s. Iron. Cu
cerga'n cap, dupe cuviinta, cum trebuie: s'a
dus la rat cu cerga'n cap. V. jalba, pled,
procovitA.
cerghfce, V cerbice.
cerime $i -fne f. (Orb. eerfen, bolta
cuptorului. Bern. 1,146). Tavan (la cash on
la mina) : a cdzut un bolovan de pe cerime
$i 1 -a apart pasta (Agrb. int. 163).
cerinta f., pl. e ai (nord) 1. Exigenta,
ceia ce se cere, cent ce trebuie sit fact : prin-
cipala cerin(d a soldatulut e fie disciplinat.
* cerld n. Chim. Un metal tri- $i tetra-
valentl, No greutate atomic& de 141. Se afiti
m Ite minerale ai se Intrebuinteaza la
fn
facut testlturt incandescente.
cermaluT6sc, V. cTumurluTesc.

CER
cern,.-at, a cerne v. tr. (lat. cdrnere,
cretum ; it. cdrnere, sp. cerner, V. cart,
ear, con-, de- ai dis-cern, con-
cert, dis- gi se-cret, crime, criza,
critic). Trec Mina pin site sat', pin ciur ca
s'o separ de gunoale, Fig. Examinez minu-
tins, nu las sA treaca tot: a cerne elevii tenet
clase. V-. intr. Cerne, ploua marunt (ca toamna).
V.strecor.
cerneala f., pl. ell (vsl. eriinilo. V.
cTornii, cernesc, cernusca). Lichid
negru (sail $i alt-fel) de scris (negreala). Si
pl. n. -urf, felurl de cerneala.
cernesc v. tr. (vsl. erziniti). Rar. Ina-
gresc. Imbrac In dolid. V. refl. MA Imbrac
In haine de (fah. Fig. Ma intristez: a-ll
cerni inima.
* cernozTdm, V. amanita.
cernasca f., pl. ate §11 (rus. eernaka,
dim. d. cermika, care vine d. cd. nyi, negru;
pot czarnuszka. V. cerneala). 0 planta
ramunculacee ale care seminte se Intrebu-
inteaza ca condiment (nigella saliva). Se
numeste $i chimen negru. V. neghina.
cernat n., pl. art. Actiunea de a cerne
adese-ori.
cersal, V. cesal.
cersesc v. tr. ai intr. (d. * cesit, lat.
quoesltum, supinu lui quaerere, a amts., de
unde, pin contaminare cu cerut, s'a facut
cersut, cerful, apoi cerftt, cerqif ql tersest.
V. ver 3). Vechi. String, adun. Art, Cer de
pomanA. Fig. Iron. A cerni voturt. V. col-
duiesc.
cersitor ai cersetdr, -ogre s. (din
cercetor, cum se zice in sudu Moldovei, d.
lat. circitor, care dA tircoale, negustor am-
bulant, infl. de tersest). Care cerseate, care
cere de pomanit milog, calic. V. cold's*.
1) cersitoresc, -easca adj. De cer-
sitor.
2) cersitoresc v. intr. Traiesc cer$ind.
V. tr. A ceuitori mild.
cersitorie f. Mendicitate, starea de cer-
$i tor.
cersitorime f. Calicime, totalitatea cer-
sitorilor.
cerstit, -a, vechi part. al lui tersest.
1) * cert, -a (lat. certus, d. cdrnere. V.
cert 2). Sigur, pozitiv, neIndows : un fapt
cert.Determinat anumit : o ceard cantttate.
Adv. In mod cert.
2) cert, a -á v. tr. (lat. certare, a lupta,
d. cdrnere, a cerne, a distinge. V. con-cert,
crime, Mustru, fac observatiune
p. o gre$ala. Vechi: Pedepsesc : a certa cu
moarte. V. refl. Discut violent cu cineva.
Rup relatiunile personale eu cineva : earl
certat de mult fi certati all rdmas pied qzf.
* certific, a -4 v. tr. Oat certi-fico,
-ficdre, d. certum, sigur, gi fdcere, a face).
Asigur, atest, marturisesc : a certiflca cd an
?ley a trecat clasa,
www.dacoromanica.ro
261
CES
* certificat n., p1. e. (mlat certifica-
tum). Atestat, adeverinta, tnscris care tntA-
re$te un fapt: certificat de absolvire a li-
ceuluf. (La coalele care elibereaza ,di-
plome",certificatele se dad elevilor mai slabi.
* certitudine f. (lat. certittido, -tidints).
Siguranta, convictiune perfectA : stiu cu cer-
titudine cd pacea no va ft turburatd.
ceruTala f., pl. felt. Actiunea de a cerui.
ceruTesc v. tr. (d. ceard). Ung on lus-
truiesc cu ceara (ptnza, ata, scindurile $.a.).
Tdblite ceruite, tablite acoperite cu cearA pe
care scriaa eel yacht zglriindu -le c'un con-
dei numit stil.
* cerumen n. (fr. cerumen, d. mtg. ce-
rumen). Numele §tiintific at ceril din urecht,
* cerumlnds, oasa adj. (mist ceru-
minosus). Ca cerumenu : maferie cerumi-
noasd.
* cerdsa f., p1. e (lat. cerussa). Chim.
Ghileala, carbonat baztc de plumb. (E alb,
veninos gi insolubil to ape. Se Intrebuin-
teaza to picture supt numele de alb de
argint, on de plumb, precum $i ca suliman).
Vechi §-tubed: V. stamba.
* cerusita f., pl. e. (d. cerusd). Chtm.
Carbonat de plumb (COs Pb).
* cervical, -a adj. (lat cervicalts, d.
cervix, ceafA. V. cerbice). Anat. De la
ceafa: much( cervical.
cervits n., pl. uri (turc. [d. pers.] eervi§;
bg. eervi.§). Sell mai stump provenit din
oase ferte cu maduva cu tot. Si cIrvl*
gt cfrivIv. La lorga (Negot. 105) fervis.
V. bleaz.
cesal, a -alit v. tr. (d. cesald). R. S
Curet (peril) cu cesala. Fig. Trag o Male,
chelfanesc. In restu Munt. tesal gi te-
sal, a NOM; In Mold. silica', -el 4-eald,
a -eld ; in Bt$. a cersala.
cesala 1., p1. e (vsl. cesalo, pep-
tone, d. &sail, a peptana. V. pacise. Cp.
cu Unfalii). R. S. Perie de fer de curatat
caiL Fig. Bataie, chelfOneala, scuturatur4 :
[-a tras o cesald, a mIncat o cesald. In
restu Munt. tesalA ; to Mold. saceala,
pl. elf; to Bts. cersala. V. losalaa gi
perle.
cescirt, V. ceas.
* ceslonar, -11t s. (d. cesiune, dupe lat.
cessio). Care acceptA o cesiune.
* cesia, V. cezia.
* cesitine f. (lat. cessio, -Oats, d. ci-
dere, cessum, a cede. V. cedes, ac-,
con-, pro-, se- ai suc-ceslune, pur-
ced). Cedare, pArasire In favoarea altula:
cesiunea avert,
1) cest n., pl. art (vsl. cens(f, parte). L.
V. PArticica (din prescurA).
2) cest n., p1. urf (lat. caesfus). Manu$A
sari curea garnisitA cu fer cu care se bateau
atletii Romani §i Greci In pugilat (cum e
tip boxu).

CES
3) cest, ceasta pron., pl. cestl, ceste.
Forme mai rare Ild. acest, aceasta, ra cel,
cea ild. acel, acea.
* test -, fals lid. chest-.
* cestoid, -A adj. (d. vg.r. kestds, cin-
gatoare, si eldos, aspect). Med. De forma
unei cingatorl (vorbind de vermii intesti-
nali). S. m. si n., p1. e. Venue intestinal,
ca tenia.
* cesculita, cescbta 1., p1. e.
d. ceased.
cesmeti, V. cismea.
cet, V. incet.
cetsic, V. cTutac 2.
* cetacen, -de adj., pl. f. tot asa (lat.
cetdceus, d. cetus, vgr. ketos, chit). Zoo/.
Care e din familia balenelor, casalotilor si
delfinilor : animal cetaced. N. P1. Familia
balenelor 5. a. V. mamifer.
cetits m. (d. ceatd sae ung. csatds, pa-
zitor de vote noaptea). Care face parte din -
tr'o ceata de haiduci on de tilhari. Capitan
de ceata. V. bandit.
cetate f., p1. aft (lat clvitas, civitdtis,
ceta(enie, oral, stet ; it. cittd. vpv. ciutat,
fr. ate, sp ciudad, pg. cidade. V. civil).
Oras fortificat. Fort. Dreptu de cetate, dreptu
de cetatenie. Artilerie de cetate, artilerie
compusa din tunuri stabile In forturi.
Vechile cetatl moldovenesti cu ziduri de
peatra era(' comandate de cite un pircalab,
apoi de cite doi. Ele eran: Hotinu, Orhelu,
Soroca, Tighina (turc. Bender, adica ,,port,
schele"), Cetatea Alba (tune. Ak- kermdn),
Chilia, Tetina, Ciceu, Suceava, Romanu, Ce-
tatea Neamtului si Craciuna. Unele tirguri,
ca Baia, era(' Intarite numai cu santuri si
palisade (lorga, 1st. Arm. Rom. 1910, 1, 71,
123 si 152). V. nazir, rata.
cetardz v. tr. (ung. csatdrorti, a liar-
tul, csatardszni, -rdznz, a Head, d. csatdr,
hartuitor, csdta, Mane, cearta, straja, ceata.
V. ceata. Cp. cu tarps). Trans. Mold.
cetdra St to
foram.
.
Bat capu, plictisesc cu vorba : nu ma mat
Si afar, cited, ceatard, ce-
cetalesin, -cft s., pl. eat, ence (d. ce-
tate = oras). Vecht. Orasean, oraseanca. Az/.
Care are drepturi civile 5i politice: cetafean
romdnesc (fats roman).
cetatenesc, -eases adj. De cetacean,
civil : drepturi cetdfenesti. Civic : virtute ce-
tdfeneasca.
cetatendste adv. Ca cetatenii.
cetatenie f.(d. Calitatea de
cetzlf can).
cetacean al statului, indigenat, naturalizare,
Imparnintenire, supusie: supt Caracalla, ce-
tafenia fu acordald tuturor locuitorilor im-
.periului roman.
cetaitiTe f., pl. zit Cetate mica. Fort.
Castel.
cetenie, V. citanie.
cetera; m. (d. cetera). Trans. vest
Litutar,
www.dacoromanica.ro
262
CFI
cetera pl. e $i I (lat. cithera = cl-
1.
thara, d. vgr. kithdra ; it. cetera al tetra. V.
chitara, titers). Vecht. Azi. Trans.
vest. Vioara, Mita, dibla. Si cetera, pl.
ere, err (Ps. $.).
ceterez v. intr. si tr. (d. cetera). Ma-
rani. Cint din cetera.
cetesc, V. citesc.
eetina f., p1. r §i e (strb. eetina, frunze
Dim. de brad; bg. eetina, par de porc, rus. see -
tina, par de porc [col.), d, sett, fir de par
de porc. Ung. csetina vine d. rom.). Carp.
Frunzisu bradului (V. foTos). Verdeata In
general: pe eimpia verdentinsa .i de cetine
cuprinsd (Teod. P. P. 581). lenupar. $i
cetin, m., ienupar.
cetire, V. citire.
cetlaTiks, V. ceatlaTas.
cetiuTesc v. tr. (d. ceatlaii). Leg teapan
caru punind si funii pe deasupra $i stringind
funia c'un ceatlau. Aplic cuiva lovituri de
ceatlafi.
* cetonit f., pl. e Chim. Corp rezultat
din alcoolii secundari pin dezidrogenare.
cetvIrta, V. cTozvirta.
cetat fncetat, -A adj, (d. ceatd)
Acoperit ca de ceata, mat : geamuri cetate.
Se poate zice si ca v.: cefez geamurile
In fabrics. V. fnegurez, inorez.
ceids, -Das& adj. (d. ceatd). Plin de
ceata: limp ceps. V. celat.
cell m. Trans. Ceh, Bohem.
cenc6i, V. cToacd 1.
ceva pron. indefinit (ce si -va) Un lucru
sa-ft spun ceva. Adv. Putin : ceva
oare-care :
mai Jos. Ceva-ceva, (acc. ca si la Meet-
Meet), foarte putin. Asa ceva (ca germ.
so etwas), 1) asemenea lucru : n'am mat
vdzut asa ceva (aaa lucru, asemenea comedic);
2) earn alai in Olt. ceva. V. oare-ce.
cevasilea (ea dift.) pron. si adv. Munt.
Pop. Ceva.
cevrea, V. gevrea.
* cezarian, -A adj. Relativ la MI6
Cezar sae is un Imparat on alt suveran
Operafiune cezariand, o operatiune chirur-
gica. S. Partizan al lui Cezar.
* cezarizm n., pl. art (d. Cezar). Gu-
vernare democratica devenita despotica (ca
a lui Napoleon I).
*cdzaro-craTesc,-Titscrk adj. Trans.
Vecht Imperial si regal (ca foasta monar-
hie a Austro-Ungariii) Mai vechi chd-
saro-.
cdzia n. Chim. Corp simplu monova-
lent, cu o greutate atomics de 133.
* ceztira f., p1. i (lat. caesura, d. cde-
dere, a taia. V. ucid). Pauza In vers p. re-
gularea cadentei.
cezvirtal, V. cTozvirta.
Olt-, V. fit, Manta, fituTesc.
CITE
263.
cheabtir, -a (ea dift.) s. $1 adj. (turc.
kiabir, d. ar. kebir, mare, puternic). Fam.
Bogat (vorbind de oameni).
cheag (ea dift.) n. pl. art (lat. codgu-
lam [d. ccn-, la un lot, $i agere, a strange],
pop. quaglum, apoi *clagum, cheag; it.
caglia, gagllo, sp. cuajo, pg. coalha. D. rom.
vine rus. gliag, pol. klag, nsl. kliag. V.
cuget). 0 substanta amarA care se aflA in
stomahu rumegAtoarelor $i care se intrebu-
inteaza la inchegat laptele. Al patrulea
stomah at rumegAtoarelor (in care se aria
cheagu). Asezatura de trei peremete (V.
peremet). Fig. Fond, putere, capital :
a avea, a prinde cheag. V. maTe.
cheahnT, V. tehuT.
cheant, V. clean'.
chear (ea dift.) adj. (lat. darns, limpede,
ca adv. claro; it. chiaro, pv. clar, fr. Glair,
sp. pg. claro. V. clar). Vechi. Pur, limpede:
yin chear, cheara adevdratd istorie. Adv.
Limpede, lamurit : mat chear ne spume, va
vedea bine si chear, malt mat chear. Azt.
Curat, In adevAr era chear el, (sail el insusi
sail el singur), acesta e chear dracu (curat
dracu, dracu carat, dracu'n persoanA, dracu
gol). Tocmai: chear and gindeam (sail and
gindeam chear) sd yin (a t,ne, yin chear de
la Roma (de la Roma chear, de la Roma
Insasi). insusi : cheardracu sa fie, tot nu and
tem. Cheer asa, curat a$a, bine zici
(chid e exclamativ, ace. e pe chear, cind nu,
nu formeaza locutiune, $i act. e pe asa :
e chear asa cum ifi spun). Ba ca chear.
(Iron.), da, da I bine zici I curat I curat a$a I
Chear atuncT, in on -ce caz, chear clack
on -ce ar fi, chear asa sa fie : Zicea ca ma
va ucide 1 Chear atunci, tot no trebuza sd -i
spur 1 Cheer dip senin sail din chear
senin (dintr'un senin clar), fare cel mai
mic motiv : s'a supd rat chear din senin. V
savaT.
chearatid (ea dift.) $i cheratid, -á
adj. Mold. sad. Tehui, nauc, zApacit, cher-
chelit. in vest carafii. La Puscaru (re-
produs de Dic. 207) carol (cp. gr. kard,n,
ametit. Dic.). Si cheat's,- $1 cheaan. In
Olt. ceaur (NPI. Ceaur, 147).
cheaza 1., p1. cheze, V. plaza.
chebap n., p1. art (turc. [d. ar.) Aebab
$i kebap; ngr. kebcipt bg. kebap). Vechi
Friptura la frigare $1 oparitA cu sos.
cheibe (est) $i gheba (vest) f. (turc.
kebe, kaba, plata, manta de 'Asia: bg. kebe,
ung. guba. V. cabana 1). Manta taraneasca
de $iac blanitA (ors $i neblAnitA) ornata de
ordinar cu gaitane. V. bobon $i zeghe.
checherita, V. chichirita.
thee, V. cheTe.
chef n., p1. or, (tare. kef, d. ar. keif, ngr.
kdfi, bg. kef). Fam. Bunt dispozitiune, veselie.
Capricia, poftii: mt -a venit chef sd jot. Prinz
mare, belie, orgie : a face chef, a trage un
chef. Aay.a chef, a fi cu chef, a fi bine
dispus; a fi cam beat. A fi fara chef a fi
indispus. A strica caiva chefu, a -i strica
dispozitiunea.
www.dacoromanica.ro
- CHE
chefal m. (ngr. kefalos, adiel capM1-
nos". Cp. cu zlavoaca). Un mic pege marin
(magil cephalus). V. balaban, licurin,
liar.
chefaluTesc, chefelesc, V. che-
fuTesc.
chefeinesc v. tr. (ung. kefelni, a peria,
a jAfui, d. kefe, Aerie, turc. kefe, id. V. chel-
fanesc). Marcum Peril, curat cu peria.
cheflie, -ie adj. (turc. kefli), Fam. Bine
dispus, vesel. Iubitor de chef, de belie. Cam
beat, ametit.
chefnesc v. intr. (imit ca si scheun,
fifnesc $. a). Se zice despre tine on despre
lup clod scheaunA de bucurie ca vinatu e
aproape on (cInele) de budgie c'a venit
stapinu Iui: lupanil slobozead chefnirl rare
dupd lepuri (Sadov. VR 1930, 9-10, 194).
Bufnesc de rls. La Cant. cehnesc. V.
brehnesc.
cheftea, V. chiftea.
chefuTesc v. intr. (d. chef). Fam. Fac
chef. petrec. V. refl. MA cam Imbat. $i
a se chefalui (Mold.), a se chefeli
(Olt.).
chegia f., p1. e (rus. keglea, d. germ.
kegel). Popic de biliard.
chehaT $1 (mai nod) chlhann.,$i che-
haTe. $i (mai noel) chlhaTa f., p1. fele
(turc. kehaya $i kiaia, d. pers. kethuda,
stapinu cases fket, cast, $i hada, stAptnj.
Vecht. Intendentu unui vizir sail al until pa$A.
Capuchehai. Ceaus, sef peste zece soldati
(BAlc. Chehaia -bei, at doilea comandant
at ienicerilor. Comandantu general al of tit
turcesti pornite contra zavergiilor la 1821.
Azz. Mold. ChlhaTe (f., ca slued, p1. dl) Sef
de pAdurari. Pin Pt. $i cheTa (f.), inten-
dent la vie.
* cheT n. V. chetl.
cheTa, V. chlhaTa.
* cheTaj n., pl. e $i uri (fr. quayage).
Taxa care se plAteste ca sa al vole sa des-
carci on sa incarci marfA la chef!.
cheTa I., pl. cher (tat clavis ; it. chiave,
pv. cat clau, fr. clef, sp. !lave, pg. chave-
V. clavicula, clavir). Instrument de
deschis si inchis un lacat on o broascA. Un
fel de surubelnita care In$urubeazA apucind
surubu : cheie de ceasornic, de bicicleta.
Semn muzical care determinA numele fi
inaltimea notelor : cheia sol, chela fa. La
trompete (cornuri, goarne), mecanizmu care,
tmpins cu mina, modificA sunetu : corn cu
chei (sail cornet cu pistoane sad fligorn).
Fig. Carte care to face as pricepi alta carte,
cum. ar fi o traducere. Punct foarte impor-
tant : Strassburgu e chela Franca Chele
de bolta, peatra din mijlocit boltei $i pe
care se reazama toate petrele, fiind pus&
cea din urma. Fig. Principiu, boa : reli-
giunea e chela de boltd a ordinil sociale,
cheiropter, V. chiropter.
chop M. pl. V. preZ
 CHE
- 264
chel, cheala adj., pl. chell §i chef,
chele (turc. kel ; bg. kel. V. cheles). Ple-
suv, at carui cap pare par. Chelului tichie
tit margarita,. 11 (rebate, tie-ti lipseste un
lucru necesar, gi to fad lux (Se zice despre
un sarac care face lux ridicul on despre un
prost care-0 cumpara carp pe care nu le
pricepe s. a.).
chelacaT, a v. intr. (ung. kele-
laildlni, a to zvlrcoli). Munt. est. Chelala-
iesc, vorbind de clni. Iron. Pltng, aclncesc.
V. refl. Chelalaiesc. Piing, sctncesc.
chelar m. (ngr. kelldris, O. lat. cellarius ;
vsl. rus. keldri. V. celula, chills). Inten-
dent, econom. cameras, eel ce tine cheile
pivnitel si camarii. Pt. Vie'r. Fern. che-
!areas& (p1. ese) pi chelarita (pl. e).
V. clucer.
chelalaidsc v. intr. (ca si chelacai).
Vest. Ti p de durere, vorbind de cini.
schelalaTesc (Munt. Mold.) chTolfilift-
Tesc, schTolaleifesc ai schidrIaT
(Mold.), chlIalaTesc, schflalaTesc $i
(Olt.) schilai -Test.
chelalaU (d. chelakliesc). Munt. lnterj.
care arata tipetu de durere al clnelui.
sche- (Munt Mold.)
chelbas, -a adj. (turc. kelbaslii, d. kel,
chel, si bd cap). Ran. Chelbos.
chelbaSesc, V. chelbosesc,
chelbasie I. (d. chelbos). Iron, Ran.
Chelie.
chdlbe f. (d. chelbas). Eczema, bube
care fac sa cads paru. Ce porfi, kleo, chel-
bea'n cap ? Dacd -1 moda, ce sa fac 7 (ironic
la adresa celor ce poorta palarie Ild. bro-
boada). V. callna.
chelbds CliiSel adj. (d. chelbe). Plin
de chelbe. I Chel. Fig. Pacatos, pir-
lit, canc.
chelbosdsc y. intr. (d. chelbos). Fam.
Iron. Devin chelbos on chel. Fig. (Mold.).
Ajung un prost, ma prostesc: dor n'am
chelbosit sd vind marfa clot de eftin I
Rar $i chelbasesc (d. chelbas) Intre-
buintat si tr. cu Int. de a Insela la vInzare".
chelbosie f. (d. chelbos). Ran. Iron.
Chelie.
chelemdt n., pl. art (turc. ar. kelimet,
Fam. A face chekmet cu cineva, a
vorba).
face societate, a fi In relatiune cu cineva,
a face haz de cineva.
cheldr, V. chiler.
cheldsc v. intr. (d. chel). Devin chel.
cheles m. (turc. kela, chelbos. V. chel).
Rar. Chel, plesuv. De aici vine si nu-
mete munteluf Cheles, schimbat In Fetes.
1) chelie f. (d. chef). Plesuvie, lipsa de
par pe cap.
2) chaffs, V. chine.
chelfaneala 1., p1. elf, Ffrm, Actiunea
de a chelfani.
www.dacoromanica.ro
- CEH
chelfandsc v. tr. (met. din chefelnesc).
Iron. Bat, lovesc, hag u Male. V. cesal.
chelm, V. pTelm.
chdlna ai chilna 1., pl. e (rut kelnea,
pol. kielnia, ceh. kelna, d. germ. kelle, can-
ciog, chelna). Lade din partea anterioara a
carutei, In care-s diferite unelte si serveste
gi drept scaun : cdrdusu ga aTezat
ceste In chilnd (Sov. 135). Incaperea carutei
on carului (si deci gi partea din apoi, co-
dirla, corlata). V. chichlia.
chelner m. (germ. kellner, d. keller,
bed, lat cellarium. V. celar). Servitor de
berarie, otel s. a. Fern. chelnerija, in
Munt chdlnerlia, p1. e.
chelonlan, -a adj. (vgr. heldne,
broasca testoasa). Zool. Din ordinu broas-
telor testoase. S. n., pl. e. Animal din or-
Si dinu al carui tip e broasca testoasa. V.
reptil.
chelsag n., pl. till (ung. luYltsig). Veda.
Cheltuiala. Mtncare, intretinere.
cheltdO, V. toltell.
cheltuTala f., pl. fell. Actiunea de a
Si cheltui. Cheltuieli marmite, p. lucruri mici.
Cheltuieli neprevazute, eventuate. Cheltu-
iala de timp, de puteri; perdere, intrebuin-
tare a timpului, a puterilor. Vechi. Hand cu
cheltuieli de mdtase, -cu adausuri de matase,
captuseala, gaitanes. a. A da cuiva de chel-
tuiald, a-1 da bani de cheltuit si (fig.) a-I
bate. A face cheltuieli, a cheltui. A-fi scoate
(stoarce, distoarce sau intoarce) cheltuklile,
a recistiga ce a-I cheltuit.
cheltuTesc v. tr. (ung. kdlteni). Dail
bani pc ceva. Fig. Risipesc : a Melia pa-
ferea. Consum, Intrebuintez : aceastd fabri-
cs cheltuieste mita apd.
chetultdr, -care adj. Risipitor : banii
stringdtorului ajung pe mina cheltuitorului
(Prov.).
chem, a -it v. tr. (vrom. chiem, d. lat.
clamare ; it. chiamare, pv. clamar, vir, clai-
mer, sp.chamar. Chem, chemi, cheamd;
sa chem, sa chemi, so chew. Calamd
e arhaizm. Cp. cu geanza, teamd, pleacd d.
gem, tern, plec. V. aclam). Strig, spun sail
fac semn sa vine: a chema in ajutor. Citez:
a chema Ire (sau la)judecata. Invit: a chema
la masa. Invoc :a chema pe Dumnezetl. Evoc:
a chema umbrele monitor. Convoc : a chema
membrii mei societal& Ma cheama v.
impers. MA numesc: ma cheamd &last.
chemare f. Actiunea de a chema..Sem-
nal din trompeta: asta e chemarea regi-
mentului nostril. Fig. Dispozitiune naturals,
aplicatiune : acest copil are chemare de ar-
tist. Rol, misiune : acest popor are chemarea
de a se opune barbariii.
chemat, -5i adj. Strigat Fig, Autorizat,
Indreptatit : preutu e chemat sel propage
binele.
chematar m. Trans. Cavaler de onoare
care jnvita la nuntA la tara,
CHE
- 265 -
chembrIca (sud) gi chimbrIca (est)
f., p1. 1 (rus. kembrik, d. engl. cambric,
adicA din Cambrai", un ora# francez). Un
fel de satin ordinar (cu care se captusesc
#i se Imbraca secriile sAracilor #. a.) V.
anglie.
chemuluTdsc v. tr. (ung. kemelni,
mlelni, id.). Marcum (la 1690. Acad.). Cerce-
tez, observ. V. nechimuluifa.
chenar n., pl. e (turc. [d. pers.) kenar ;
ngr. kencirl, bg. kenar,). Margine, garniture
Pe marine Ia hainb, la o hada #. a. (fr.
bordure). V. pervaz.
chenfiruTdsc v. tr. (d. chenar). Rar.
Pun chenar.
chendelit gi chendera 1., pl. e (germ.
kindeln gi kindeln, a na#te, d. kind, copil).
Trans. Muni. Lehuza. in Bz. chende-
!are, pl. di.
chenonic, V. chinonic.
chenopodlacdO, -de adj., pl. 1. tot
ee (vgr. hen6pus, -dpodos, numele plantelor
care-s tipu chenopodiaceelor, d. hen, gisca,
gi pas, picior). Bot. Din familia chenopodia-
ceelor. S. f. p1. 0 familie de plante dicoti-
ledonate din care fac parte laboda, sfecla,
spanacu g. a.
chenzina f., pl. e (fr. quinzaine, d.
quinze, cin-spre-zece). -Leafa pe 15 zile.
cheotoare f., p1. orf (Ild. chefetoare,
Incheletoare). Gana in care intrA nasturele,
butoniera. Sirei cusut Ia haina ca s'o poll
atlrna to cui. Capatu unei grinzi Incheiat In
BHA grinds la casa taraneasca (Sez. 36, 31).
Si cheut- (Mold. Ban.) #i chiot -.
chepceit gi chipcea f., pl. ele (turc.
kepee, d. pers. kefee, polonic, chipceag, de
unde #i ngr. kepsi gi bg. kebee. V. chipcel,
chlpceag). Munt. Mold. Rar. Lingurpi
cu gaud de luat spuma din ferturi. In
Hateg capcea, cau# de bltut ape. V.
taut gi cTorbalic.
chepeneag n., pl. ege (ung. kopenyeg,
turc. kepenek, de uncle gi bg. kepenieg gi rut.
[d. rom.1 hepeneag. V. cabana 1, caftan,
capot). Vechf. 0 hainA de parade strInsa
pe corp. Ali. Trans. Munt. Manta de ploaie
(cu gluga). Dupd pldaie chepeneag, se zice
chid vii cu un lucru dupe ce nu mai este
nevole de el. Si chipineag. in Trans.
capeneag (d. ung.). V. ipingea, ca.-
Oula, felon, pelerina.
chepeng, chi- gi ch7o- n., p1. urf gi
c (turc. kepenk, pop. -ng, capange, chepengI
ngr. kepingl, bg. kepenk. V. capac). Sud.
Oblon, usa oN capac orizontal on aplecat
(ca la unece pivnite, la magaziile corabillor
s. a.) : deschid chepengurile vaporuluf (ChN.
1, 114). n chepeng, vertical sad ca obloa-
nele care se &ha #1 se InvalAtucesc dea-
supra u#ii on ferestrei : obloane care se
trogeaif in chepeng. V. ghilotina.
chdra f. (ngr. herd gi kyrd, doamnA,
cocoana. chlr 1, chlra, cheratita). Sec.
19. Doamna, cocoana (urmat de un nume)
www.dacoromanica.ro
CHE
chera Duduca, chera Sofica. Iron. #i
cheramd, cheramd (ngr. kerdmu, doamna
mea) la vocativ.
cherachea, f., pl. ele (turc. keraki, d.
ngr. kyriaki hlamys, blamida domneasck).
Si chl- gi chere-.
Sec. 18. Mantle de gala.
cheraplds, -eitOt adj. (d. chior gi
pie; ?). Est. Iron. (numai masc.). Om prost.
cherailja 1., pl. e (ngr. keratsltsa, dim.
d. kerdtsa, care vine d. herd, doamnA. V.
chera). Al. Femeie afectatk si ridicule.
cheradd, V. chearaud.
chercandsc, V. cfrcEl.
chercheleala f. pl. WI Actiunea de a
to chercheli.
chercheldsc (ma) v. refl. (cp. cu ung.
kerkedni, kerkodni, kerkelni, a se fuduli,
#i cu ngr. hirkilizo, clnt cucurigu). Fam. MA
ametesc, ma cam Imbat. $i chIrchllesc,
In nord gi chTurchTulesc, in sud gf
chTurchTuluTesc. V.pilesc 2 #i calesc.
chercher0, V. chlchlrita.
chercura 1., pl. 1 Olt. Pl. Trifoi de
ctmp, motocei, papana#i (trifolium ar-
vense).
cherechea, V. cherachea.
cherdm n., pl. art (turc. [d. at.] kerem).
Fam. A fi la cheremu cuiva, a fi supus ca-
priciilor lui, a fi la discretiunea lei.
cherestea f., pl. ele (turc. keraste, pop.
kereste). Lemne de constructiune. Lemnaria
unei zidiri, scheletu unel corabii. PArtile
principale ale unei masini (schelet).
cherestegerie f. (d. cherestegit1). Lon
unde se vind lemne de constructiune. Ne-
Si chiristlg-.
gustoria cherestegiului.
cherestegin m. (turc. kerestegi). Ne-
gustor de lemne de constructiune. Si
chlristIgia.
cherhana gi chirhana f. (turc. (ker-
hone gi kerhana, fabrics, bordel, d. pets.
kiar-hane, d. kiar, lucru, #i hane, casa. V.
cafenea). Vechl (5i cherhanea, pl.
ele). Fabric& Azi: Dan. Magazie in care
pescarii depun sara pe#te'e. V. zavod 2.
cheris si chlris n., pl. urf gi e (turc.
king, coarda, chiri#). Dun. de jos. Grinda
pe care se sprijina dulapii dugamelelei (fr.
solive).
cherlaT, a -i v. intr. (imit.ca gi citirdi).
Vest. Se zice despre clni clod tetra de ne-
caz ca nu pot prinde ceva.
chermea 1., pl. ele (turc. kerma, id.).
Sec. 18. Balot (de postav).V. trimba, vig.
chermesa, V. kermess.
cherpeden gi -din n., pl. e (turc. ker-
pedin, pop. kerpetin, d. ar. kelbetein). Mold.
sud. Cle#te de scos piroane. in Munt,
Dobr.
therein n., pl. e (turc. pers. kersene,
vas de pus pinea, fructele #. a.) Mold. Dobr.
Covata rAtunda, cop.

CHE
chertic n., pl. e (turc. kertik, taietura).
Mold. Vechi. Raboj (la ocne).
cheruv-, V. heruv-.
chervan n., pl. e (turc. kervan, d. pers.
kiarvdn. V. caravan:A, carvasara).
Vechi. Caravana. Car mare de marfa
Mori.
chervangin m. (turc. kervangy). Vecht.
Transportator cu chervanu.
cherviisarie, V. carvasara.
chesaca, V. chisaga.
chesar m. (ngr. kesar, vgr. kaisar, d.
lat. Caesar, Cezar. V.jar). Vecht. Imparat;
a da chesarulut ce e at chesarului, fi tai
Dumnezed ce e at tut Dumnezed.
chesaro-, V. cezaro-.
chesat n., p1. uri (turc. kessat, ar. -ad,
id). Rar azL Criza de bani. Pe la 1800 $l
chesatliuc (turc. -attyk). V. clever,
alijverls.
chesagdsc, V. pisitgesc.
chestigia rn. (turc. kessigi, care tale,
croitor ; lot hessigi, ttlhar de drumu mare,
ian kessigi, punga5, de nu va fi venind d.
kese, punga). Vechi. Punga$. Si
chIsagib.
cheschened $i chlschlned
ete (ung. kezkend, a. I). Trans. Basma, nk-
frama, tullIan, testemel alb de Imbrobodit,
cheschdt, V. cheschet.
cheseit, V. chisea.
* chesdn n, pl. cane (fr. caisson, d.
raisse, lada. V. case 2 easier). Lada
pe roate de transportat ghiulele sea cartuse
$i care e clusa Impreuna cu tunu sau cu
mitraliera. Despartitura de tavan separata
pin ornamente.
* chestionar n., pl. e (d. chestiune; fr.
questionnaire). 0 serie de mai multe ches-
tiuni.
* chestIonez v. chestiune; fr.
tr. (d.
questionner). Pun cuiva chestiuni, examinez,
Intreb.
* chestidne f. (laf. quciestio, -dais, d.
quderere, quaestum, a Intreba. V. cer 3,
a-, in-, per- Pe-chlzitiune,
$i
theta). intrebare facuta ca sa lamuresti
un lucru. Propunere de examinat, sublect de
discutat, afacere: chestiunea Orientului. 0
tortura din evn media. Si chdstle.
* chestor (rar) -dr m. (lat.qudestor,
gen. -dris. din quaesttor, anchetator, inchi-
zitor, judecator de instructiune, d. quderere,
quaesitum, a cerceta, a Intreba. V. cer 3).
Functionar care, la Romani, era Insarcinat
mai ales cu finantele. Azi, In adunarile le-
gislative, membru tare supravegheaza $i con-
duce Intrebuintarea fondurilor. Set de po-
litie, politai sau prefect de politie (Titlu dat
duple 1925).
* chestura f., p1. t (lat. quaestura, d.
quderere, a anCheta. V. cer 3). Functiunea
www.dacoromanica.ro
266
Clil
de chestor. Biurou chestorilor unei adunkri.
Localu politiii on at prefecturil tie politic
(de la 1925 In coace).
cheschtit n. p1. art. (turc. [d. pers)
kiAek). Mold. Vechi. tin fel de supk. Si
si CA- cheschet (ngr. keskeki).
chesT in. pl. V. pTez.
* chetit 1., p1. e (fr. quete, d. querres
querir, a cerceta, lat. quderere, quaesitum,
rom. cere. V. anchet11). Actiunea de a
aduna bani umblind c'o farfurie sau c'o cu-
tie (cum fac lautaril pin berkrii $. a.). Re-
zultatu acestei actiuni : stabil chetd I Se
zice $i tater $i talger: a umbla cu talgeru
La biserica se umbla odatk cu discu.
chetdz v. intr. (fr. queter). Umblu cu
theta. V. tr. Capat pin chetk.
chell $i cheT n., pl. art (fr. quai, de
orig. normando-picarda, d. celt. cat). Zid
Mut pe main unei ape ca sk opreasca re-
vkrsarea (zAgaz) on ca sk usureze MON
cares si desckrcarea mkrfurilor din corkbii.
Strada pe marginea apelor : cheu Dimbo-
vijet in Bucureati. V. splaT.
chdun, -a, V. scheun.
chi- $i cheutoare, V. cheotoare.
chez adv. (turc. kez, id. la Skin., de nu
n., pl. d. keza, asa, asemenea). Sad. Sec. 19. P. P.
Chear.
chezap chizap n. (turc. kezab si
kezap, acid azotic, care vine d. pers. tir -ab,
d. tiz, tare, $i ab, apk. V. dul-ap, gherd-
ap). Vecht. Acid azotic. Si azi In Meh.
chizap.
chezets, -A a. (ung. kezes, Cp. cu rd-
zds). Garant. S. n., p1. e. Capatii, podval,
zasc, bucatk de lemn care sustine un butoi
ca sk nu putrezeazsca. $i chizetitt
(OIL) chezes. La Nec. 2,267, chlzes.
chezfisie 1. (d. chezas). Garantie. La
N. Cost. 2,75, chlzesle.
cheziCtsuTesc v. tr. $i intr. (ung. keze-
stint, id.). Garantez. In est $i chezIts-
luTesc $i inchez- (ung. kezeselni).
chi-, V. pi-.
chia-, flea stns tld. chea-.
chibitcift f., p1. e §i t (rus. kibitka, cort
de nomazi, caruta acoperitk). dim. d. kibitd,
semicerc de virsa, d. turc. kibit. Bern. 1,503).
tin fel de camp ruseasck.
m. (germ. kibitz, nagit). Iron. PA-
vitor la jocu altora, mai ales la ckrti. V.
marghlloman.
chibld, V. ciblift.
chibrit n., pl. art $i rar e (turc. ar. ki-
brit, pucioasit, chibrit). Beti$or care are li-
pita la un capat putina substanta chimica
care se aprinde pin frecare. Rar $i crl-
bit (ca sp. aicribite $i alcrebite, din ace-
iasi orig). In Trans. $i lemnus $i catrdnitd.
Chibritu a Post inventat de chimistu Ger-
man Frederic Kammerer la 1833. La 1832, el
se afla tnchis ca revolutionar. Direc-
toru Inchisorii ti permise lack un
 267
CHI
laboratoria. Aci, dupa multe Incercari, reusi
sa fact+ chibrituri din fosfor galben, care se
aprind pin simpla frecare. Dupa eliberare,
vru sA se foloseasea de inventiunea lui In-
fiintind o fabric de chibrituri. Dar nu gasi
capital, tar autoritatile germane, supt pre-
text ca asta ar provoca incendil, 1 -au oprit
de ail pune In practica inventiunea .Ruinat
si descurajat, Kammerer muri tntr'un spitel
de nebuni tocmai clnd In Germania Ince-
puse a sosi chibrituri din alte tall, care a-
doptase aceastA inventiune (Chimistu Ungur
lrinyi, considerat $i el ca inventator, n'a fa-
bricat chibrituri de ctt la 1836).
chibritalnita f., pl. e. CutioarA sail vas
de tinut chibrituri.
chibz it, pl. uri (d. a chibzui). Rar. A
sta la chibzuit, a te gindi, a sta pe glnduri,
a pregeta, a soviti.
chibzuTala f., pl. fell. Actiunea de a
chibzui, socoteala, calcul, reflexiune.
chibzuT4sc v. tr. Ow. kepezni, a-ti in-
chipui, d. kdp, (chip). Ma gtndesc, calculez,
socotesc, V. tr. A-fi chibzui viola, a ti-o o-
rindui, a-ti croi eerier& V. refl. Ma gtndesc,
socotesc, calculez. A te chibzul cu cineva a
te statui, a socoti tmpreuna cu el.
chlbauinta 1., pl. e §i (nord) 1. Chib-
zulalli.
chibzuity -a adj. Care chibzuieste bine,
serios, echilibrat : om chibzuit. Care e filcut
cu chibzulala: plan chibzuit.
chic n., pl. url (run cu chicot). Sec. 17
(Gat.) Hihot.
chic& f., pl. i (vsl. kyka, bg. strb. kika.
V. si chits). Plete, par mult spre ceafa. A
apuca pe cineva de chicd, a-I apuca de par.
Chica voTniculuT, barba boierului (V.
barbik).
1) chicera L, pl. 1 (rude cu sirb. kider,
kidelj si alb. kiikCuld, pisc. V. chief). Ha-
feg, Marana. Deal conic foarte Walt.
2) chicera, V. chiciura.
chicesc, V. clmpesc.
chichesc, V. chitesc.
chichineata 1., p1. efe (d. chichinef).
Iron. Casa mica st proasta, cocioaba.
chichinet si ftrnet n., p1. e (dintr'o rad.
imitative chichi- $1 suf. -nef ca $i In boghi-
nef, buchinef, bocanef. Cp. ;ii cu chichi-rez,
coli-neald), Iron. Lucru mic, ileac.
chlchlon n., pl. oane (ngr. si vgr. ky-
kedn, bautura amestecata, confuziune). Fam.
Belea, Incurcatura, neplacere : intrase in alte
chichioane (Neam. Rom. Lit. 2, 810), a intra
in chichion, mai bdgat in chichion. V. hei-
tTuga, hustYulTulTuc.
chichlrez 13., pl. e $i url (var. din titi-
rez). Ban. Titirez la moara. Resta fdrii. Fig.
Fam. Farmec, haz, gratie (adick ca un titi-
rez care se invirteste bine"): vorba asta
n'are tact an chichireZ Buna dispozitiune,
veselie : mi-a strlcat chichirezu
chIchirciiti, V. sichirgiii.
www.dacoromanica.ro
CHI
chfchlritri, chfschlrita, cheicheri-
la al (Mold. sud.) chercherlift f., pl. e
(bg. kekerica broasck. V. gargarifa $i chtf-
tirifa), Paduche de oaie, lat si rosiatic (me-
lOphagus ovinus). Fig. Iron. A te umplea
de chichirifd, a nu te alege cu nici un cis-
tig, a te umplea de Filipesti. A te lua chl-
chirifa, a te lua dracu, a muri. V. capusa
circeaba.
chichirnet, V. chichinet.
chIchita f., pl. e (ngr. * thilcitsg, dim. d.
thiki, vgr. theke, cutie, toe. V. teats).
Ladita. Ladita sau cavitatea de supt capra
trasurii. Palamida, lacrita, mica despartitura
a and lazi, a unui sertar. Fig. Subterfugiu,
pretext, mijloc de inselaciune : a cduta (a
gas° o chzchild, a umbla cu chichite avo-
cafesti. V. chelna.
chicT n., pl. uri (ma cu sirb. kidelj, Art,
pisc. V. chicerii 1). Banc de nisip, ince-
putu unel insule. Virtu unel insule.
chicTura f., p1. i (met din ciucure, adica
flort de gheata". Cp. cu ciorchin). Munt.
vest. Promoroack. in est. chiticlura §i
(Tee. Coy.) chicera.
chiclaz n., p1. art, Si chiclazar n.
Ma p1. (germ. ghift-glas, pl. -glaser, sticla
otravita, adica mineral cu aspect de otravk ".
Cp. si cu ung. ciklaz, o buruiank, cnicus
benedictus). Mold. Sulfat de cupru: un cer
senin si verde ca peatra de chiclaz (Sadov.
VR. 1911, 4, 54). V. peatra (vinata).
chiclazaria, -be adj. (d. chiclazdr).
Mold. sud. Ca chiclazaru, verde albkstrui
foarte frumos : lipd chiclazdrie.
chicluTeac, V. picluTesc.
chicds, -cash adj. (d. chica). Cu chica
mare.
chicot, chicotesc, V. hihot, hiho-
tesc.
chicuTesc v. tr. (d. chica, ca pdruiesc,
d. par). Rar. Paruiesc.
chiciis, V. ;Amis.
chide (Olt) 1., p1. e si chidie (Mold.
Trans.) f. (ung. kod). Promoroack. $i -ie
(Serbia).
chTem, V. them,
* chietist, -A s. Adept al chietizmulul.
Adj. Doctrina chietistd.
* chietizm n. (d. lat. quietus, linistit. V.
Incet). Fibs. Doctrina mistick a celor ce
predicatl o lasare absolute in vole lui Dum-
nezea, adick In lene ($efu ei cel mai cunos-
cut a fost calugaru Spaniol Molinos, to
sec. 18).
chifla f., pl. e (germ. klpfel). Un fel de
franzeluta to forma de semiluna, numitk si
corn. la a fost inventata la Viena in tim-
pu asediulul el de Turd (1683) de brutaru
Wendler, care a descoperit din Intimplare
formula aluatulul ei. V. caputiner.
Chitlitjesc, V. coflesesc.
CHI
- 268 - CHI
chlftea, cheftea §i chTaftea f., pl. chller V (vechi) choler tt., pl. e (turc.
ele (turc. [d. pers.] kojte, pop. kafte). Tur- kiler, Mar, d. ngr. kelleri, kellari care vine
tisoara de carne tocatA prajita In unt (nu- d. lat. cellarlum. V. celar). VechL Magaza,
mita In Mold. $i pirfoald). Cind aceste turte hambar. Azi. Mont. CAmark odAijA de jinut
Is midi $i pose In sos se numesc chiftele diferite lucruri.
marinate. In Munt piftea, vulgarizm chilesc, V. pilesc.
de ratt gust. V. perisoara. chilie f. (ngr. kelt!, kella i kdlll, d. lat. cella,
chlftesc v. intr. V. piftesc. cellula; vsl. keliia, kela. V. celula, che-
chiftie, V. plttie. lar, singhel). ClimArutd (ctlull) de calu-
chiftlrita I., pl. e (var din chichirifd ai gAr la minastire. Alveoli. In Serbia chelie,
checherffd. V. si conochiftirlia). Mold. pivnita.
nord. Coropisnita. In Fc. chictirlia. chIllfer, -A adj. (cuv. corcit d. chil 1
$1 lat. /erre, a purta). Fiziol. Care poartA
chlhaT m., chlhaTe chlhaia 1., V.
chehaT. chilu: vase chilifere.
chihIlmbar n., p1. art (ngr. kehlimbdri, chllific, a -a v. tr. (d. chil 1 §i -fic
kehlibdri, d. turc. kehnbar, pop. kehli- ca in edi-fic). Fiziol. Prefac In chil.
bar, d. pers. kiah-rube, pop. kelz-raba, a- chilIfIcallOne f. Fiziol. Acjiunea de
dica pale atrage" ; ar. kahrabe, de unde a chi ifica. - $i -atie §i -are.
it. cardbe, sp. cdrabe, fr. carabd). Un fel de chlligid, V. chirIgla.
rAsini aromatics solidificata fOsilA translii-
cid& sett aproape transparent& de coloare chilim n., p1. urf (turc. pers. kilim; ngr.
care variazA de la galben deschis pinii la killmi, bg. rut. ung. kilim). Veda: Rar azL
carAmizitt si cafenitl. Vin ca chihlimbaru, vin T01, scoarta, covor taranesc.
galben tnchis. Chihlimbar cenuaiti, o can- chillmbar, V. chlhIlmbar.
cretiune intestinala a caaalotilor, cenusie, chIllmat n., pl. oate (var. din gdldmoz).
tenace si flexibilA, cu miros de mosc. Si Mold. PlAcinta, proastA, cozonac prost, bot,
chihilbar §i chilimbar, ca neol. ambrd cum s'apucA 51 face copili and tI vAd pe
ai succin. Chihlimbaru galben, numit cei marl facind : niste chilimoafe de pldcinte I
vgr. ilektron (V. electru) a dat numele $i chllimbot, chilomai golomot.
lui electricititii, fiind-ca, frecind o bucatA V. !faunal.
de chihlimbar lustruita, Talete din Milet, In chllin, -It adj. (ung. killon, deosebit, des-
sec. 7 In ainte de Hristos, a constatat ca pArtit, d. rus. keleinvi, separat, keliia, chilie.
atrage corpurile usoare. Din el se fac lige- V. chilie, dechilin. Bern. 1,499). Vechi.
rete. V. celulald. Deosebit, despartit turmele chiline (Dos.).
chija, V. plaza. chillnesc, V. deschIllnesc.
1)* chil n., p1. uri (vgr. kyle:Ps, suc, d. chIlloara (oa dift.) 1., p1. e. Chilie mica.
hed, vArs. V. chim). Fiziol. Suc albicios Alveoli de fagure to care se reproduc al-
care iese din alimente in timpu digestiunii binele $i trintoril. V. botca.
$i pe care vasele chilifere din intestinu sup-
tire fl duc In singe. chilipir n., pl. urf
(turc. kelepir). Fam.
Marfd de chilipir, leftina
Ocaziune, plea$ca.
2) chil n, pl. tin. Vulg. Chilogram. si bunk A cumpdra de chilipir, a cumpara
chilaba, V. ghiiaba. ieftin si bun.
chllacT, V. pilacT. chllipirgeala f., p1. elf. Fam. Actin-
chllagiU, V. cM1111016. nea de a chilipirgi.
chilav, V. schilay. chIlipirgesc v. tr. Fam. lau de chilipir,
1) chil& f., p1. e (vsl. kyla, bg. strb. kila, sterpelesc, fur.
d. mgr. kill, vgr. kdle, ernie. V. schilav). chllipirgig m. (turc. kelepirgi). Fam.
Veda' Ernie. Plescar, care timbla dupA chilipir. Fern.
2) chat 1., p1. e (turc. kite, pop. kilo, d. -557anaca.
mgr. kllon, vgr. koilon, cavitate; ung. strb. chiliuta f., pl. e. Chilioara.
hi/a). 0 veche mAsurl de capacitate p. cercale chIlm, V. pTelm.
(In Munt. avea 10 Inutile marl sau 20 mid set 1) chilma, V. chlma.
400 de ocale; In Mold. avea 2 merte sail 20
de demerlii (banite) sail 240 de ocale. Chile 2) chilma, V. pelm.
de 20 de banite se obisnuia in Munt. IncA
In ainte de 1600). chilnik, V. chelna.
chllalAidsc, V. chelfilaTesc. chilo- (vgr. hilioi, o mie), prefix care,
fiind pus Inaintea unitAtil metrice, o mul-
chll&D n., pl. die (ung. ki lll, kdlyfi, piuA tiplicA cu o mie. S. n., pl. tot tip Fain. Chi-
de bAtut postavu, d. turc. k/i/ug, V. chiu- logram.
lug). Trans. Ciocan foarte mare, baron.
ch116g, V. chTulug.
chllavesc, V. schllavesc. chllogram n. p1. e (chilo- ai gram).
cilllsala, V. pllealil 0 mie de grame,

www.dacoromanica.ro
CHI
* chilogramometru In. ai n.,
(chilo-, gram vi metru). Unitate de mAsua
a munch' echivalenta cu sfortarea necesaa
ca sit ridici un chilogram la inaltime de un
metru.
* chliolitru in. sat) gi n., pl. (c" ilo- vi
litru).MasurA de capacitate de o mie de litri.
chilom n., pl. uri ai oame (din turc.
Wank, ca i rum, chiulug gi strb. cillum,
topuz). Vechi (ai chilum, pl. uri, vi chi-
iomb, p1. uri gi oimbe). Topuz on ciocan
de lupta sail de ucis boil. Azi. Muni. vest.
S. In. Pumn, dupac : chilomi indesali (tsp.
2.34 si 53). V. chliaa.
chiloman n., pl. e (d. a c' lull ai -man
can haraiman). Fain. Tipete, chiote (de du-
rere, de bucurie).
* chilometrez v. tr. (d. chilontetru)
Pun petre chilometrice : a chilometra o sosea.
* chilometric, -A adj. (chilo- ai me-
tric). De chilometru. Peatrd chilometricd,
care area numaru chilometrilor pe sosea.
Fig. Lung pins la plictiseala : discurs chi-
lometric.
* chilometru m. (chilo- si metru). 0
rifle de metri.
chilomdt, V. chilimot.
childs, V. pilos 1.
chliostriT, V. pirostriT.
chilota, V. pliota.
chiliad, V. chTulug.
chilum, V. chilom.
* chim n., pl. uri (vgr. hymds, d. lido,
ears. V. chi!, parenchim). Fiziol. Un fel
de terci In care se prefac alimentele In sto-
mah dupa primu grad de mistuire.
chime f. Chima Mule. V. schima.
chimbrIca, V. chembrIca.
chimen (sud) si chimidn (est) m. (ngr.
[$i vgr.] kjrminon, turc. kimion, d. ar. ke-
nom ; ebr. kammOn ; bg. k /men ai kimidn ;
lat cuminum vi cyminum, it. conzino ai a-
mino, fr. cumin; germ. klimmel, rus. kindr).
1) 0 planta erbacee umbelifera orig!-
naa din estu Mediteranei (cuminum cy-
/numb Semintele ei aromatice da5 un ulei
eteric care se tntrebuin(eazA In medicinA gf
ca condiment pus In pine sau pe coaja pinii
si la facerea licorurilor. 2) Secarea, alts
plant& umbelifera ale arei seminte se In-
trebuinteaa asemenea In medicinA
catArie (carom carvi). Chimen duke, ani-
son. Chimen negru, cernuscA.
chimer, V. chimir.
* chimera, chimeric, V. him-.
* chimic, -a adj. (d. chimie ; fr.
compoziliune chi-
que). Care tine de chimie :
mica. Adv. Conform chimiii : a lucra
Mal rar hImId. V. galenio.
* chimfe f. (fr. chimie, mlat. chimia,
mgr. himia [Buis hemela, din care cauza Ger-
manii zic chemie),- d. vgr. hymefa, dupA hy-
www.dacoromanica.ro
- 269 - CHI
pl. e nuts, sue, adica stiinta sucurilor", dui:4
corn se dibuia pe atunci, gf Hdmmis, un
oral In Egipt, de unde si ar. kimia, adicA
stin(a egipteneascA ". V. alchimie). ?U-
inta care se ocupA de nature gi. proprieta-
tile corpurilor simple, de actiunea molecu-
lara a for asupra altora si de combinatiunile
datorite acestei actiuni. Proprifi vorbind,
chimia Incepe cu Francezu Lavoisier In sec.
18 Inlocuind alchimia. Rar yi himie, §i
himie.
chimlon, V. chimen.
chimir n., pl.e si uri (turc. kemer,
boltA,
arcade, zone, cingAtoare, d. ngr. kamdra,
boltA. D. kemer vine ngr. kemeri, bg. strb.
kemer.V. camera, comoara). Vec f
(chimer). Bola, arcade. Azi. Serpar, cin-
gAtoare de pele de tinut bang (Sint si chi-
mire mici cu care to lncingi la pulps). In
est si chimer. V. brad.
* chimist, -a s.(d. chimie;fr. chimiste).
Persoana care se ocupA de chimie.Mal rar
himist.
chimitir, V. cimitir.
chimita m. Tipu popular al omului
prost gi ridicul (dupA numele unui bufon de
la Inceputu seculului 19). V. pacala, tin-
dela, pepelea.
chimitarie f. (d. Camila). Papal de om
prost si ridicul.
chimu(r)luit, V. nechimu(r)Iuit.
chimval, V. cimbal.
chin n., pl. art (ung. kin). TorturA, cazna,
suplicifi.
chinaver, V. cinabru.
* china f. Vulg. ChininA.
chincesc, V. clmpesc.
* chinchenal, -11 adj. (lat. quinquen-
nalis). Care dureazA cinci ani on se face la
cinci ani o datA. Fats cincenal.
* chinchenia n. (lat. quinquennium. V.
deceni0). Spatid de cinch ani.
* chinchina f., pl.e (fr. quinquina, pres-
curtare din quinaquina, cuv. peruvian cu
care se numeste o coaja febrifugA si care se
pronuntA kinakina dupA ortografia spaniolA
cu care e scris. Spaniolii zic numai quina,
scoar(a copacului care dA chinina, si quint),
copacu ; it. chinchina). Un gen de rubiacee
bu- (In bot. cinchona) din Anzi (Peru, Bolivia,
Ecilator si Columbia) din a carol- scoartA
(numitA tot chinchina) se scoate chinina. V.
mahon.
chinde0 n., pl. eie (ung. kendo). Trans.
$tergar, prosop.
china- chindie ai (Mold. si) achindie L(turc.
ikindi [cum. ekindu], al doilea" ceas, d. iki,
doi, timpu de dupa ameazA, namazu de la
mijlocu acestui timp). Timpu de pe la 4
d. dupa ameazA : pe la chindie sat) pe la chin-
dii. Un dans popular cu miscAri foarte rA-
pezi. Melodia acestui dans. Tabulhana (an-
CHI
- 270 -
tarea muzicii domnesti pe la 4 dupe ameaza
In timpu Turcilor): &Head chindie in Coate
zilele (N. Costin). Toba mare (Irnbracata to
postav ro$) care film parte din instrumen-
tele meterhanelei. La curtile domne$ti vi bo-
leresti, turn de straja de unde se vestea cu
tobe vi surle timpu chindiii, ctnd toti oa-
menii se adunaii la dna, vi portile curtii se
Inchidea0($i la Th-govistea era un asemenea
turn, care odinioara era mai Malt, dar acum
n'are de tit vre-o 28 de metri).
chindinar, V. cantar.
chindiseala f., pl. ell. Trans. Broderie.
chindisesc v. tr. (ngr. kend6, scr is kent6
wilt. -iso ; In Epir kint6, brodez, vgr. kentio,
Impung, brodez, de unde vine vi kentrop,
ghimpe. V. centru). Trans. Brodez. In
Serbia schlatiosesc.
chindisitura 1., pl. i Trans. Broderie.
chindros, chindrus vi chindru (est)
vi chInords (sud) n. (germ. kienruss, fu-
ningine). Funingine calcinata, un fel de praf
negru (numit $i said) care se Intrebuinteaza
la vapsit (Une-ori se zice a$11 vi prafurilor
de alts coloare). V. lutisor.
1) chindz m., p1. ft (vsl. kiln6zi. V.
cneaz). Vecht. Un fel de principe In ainte
de intemeierea farilor romanesti. Az!' Ban.
Serbia. Primar rural. V. vataman.
2) chinez, -Z) s., pl. m. ii. Locuitor din
China. Fig. (pin aluz. la limba nestitita a
Chinejilor). Ignorant: a fi Chinex in algebra.
A face pe Chinezu, a te face niznai, a te
preface ca nu stii nimic.Adj. Limba chinezd.
Ca s. f. vi ChinezoaTca, pl. e.
chinezat n., pl. e (d. chinez 1). RAii
zis pin cartile de istorie 11d. principal.
* chlnezdsc, -easca adj. De Chine;
al Chinei. Umbre chinezestT sad chi-
neze, umbre pe care le fad cu minile pe
parete reprezentind diferite figuri. ZidurT
chinezestT (sail chineze), un zid colo-
sal, lung de vre-o 3000 de chilometri vi malt
de 16 metri, construit In sec. III In ainte de
liristos de Chineji spre hotaru Mongoliii ca
58 se apere de invaziuni. Fig Bariera rigu-
roasft.
* chinezeste adv. Ca Chinejii.
chinga f., pl. i (lat. * clinga lid. cin-
gla, cingula, culgulum, cingatoare ; it. cut-
ezia, cinga, pv. cenha, fr. sangle, sp.
ceffa. V. incing). Cingatoare care leaga
$aaa de cal. Traverse care uneste alte don
piese In tImplarie. Olt. Zavor la tisk Movie
tuna curea, sfoara: o chingd de male.
Fig. A stringe in chine, a stringe chingile,
a nu lasa pe cineva sa face ceia ce to nu
vrei, a-I Iona sit fie supus. V. trot.
* chinina f., pl. e (d. quina, pron kina,
numele spaniol de origin peruviana al co-
pacului din care se scoate chinina ; fr.
chinine, sp. quinha, it. chinina). Chim. 0
substanta amara care se gaseste, cu sift
alcaloizi, In scoarta de chinina (speciile
cinchona calisaya, cinchona succirubraai
www.dacoromanica.ro
CHI
cinchona huanuco), care creste In Anil la
Inaltimi de 1600 m. 2500 m. Sulfat de
chinina, care e renumitu medicament contra
frigurilor. Sul fatu de chinina, carula
lumea-i zice abuziv chinind, e amorf, alb,
inodor vi foarte amar. A Post descoperit la
1820 de Francejii Caventou vi Pelletier to
scoarta de chinina. El se is to prating MO-
lite to hirtie sail in buline (capsule) sail
pin injectiuni pe supt pele supt forma de
sulfat on de cloridrat. Chinina e specificu
paludizmulul, pe al cArui parazit II ucide.
De aceia rolu ei e capital In combaterea
frigurilor vi se intrebuinteaza $i contra mi-
grenei, nevralgiilor $. a. --, Numele $tiintific
de cinchona vine de la contele Spaniol Chin-
chon (vice-rege al Pertiului), a earn' sotie a
raspindit In lume scoarta de chinchina (t 1639).
* chinema 1., pl. e (d. chinind). Chim.
Paradifenol dezidrogenat.
chinonic n., pl. e (ngr. kinonik6n, [vgr.
koinonik6n) [subInt. dsma, ctntecl, d. kotn6s,
comun. V. cenobin). Priceasna, troparu
pe care-I tints coru trod preutu se impar-
taseste (ia cuminecatura) In altar la liturghie.
Si the -.
chinords, V. chindros.
chinovar, V. cinabru.
chinovie, -it, V. cenob-.
* chintal n., p1. e (fr. quintal, it. quin-
tale. V. cantar). Greutate de o Rita de
litre. Chintal metric, 0 suta de chilograme.
* chinta 1., pl. e (lat. quintus, quinta,
al cincilea, a cincea). Muz. interval de cinci
note consecutive. La jocu de carti, serie de
cinci carp consecutive de acelaSi coloare. La
scrims a cincea pozifiune in garde.
* chintesenta f., p1. e (fr. quintessence,
dupe latinu scolastic quinta essentia, a
a cincea esenfa). in filosofia scolastica, sub-
stanta foarte subtila care era considerate ca
al cincilea element. Az!, esenta, partea cea
mai subtila vi mai pretioasa din ceva : chin-
tesentd de mizeril (Em.). Fals -zenta.
* chintdt n., pl. e (it. quintetto ; fr.
quintette). Muz. Bucata muzicala din cinci
pant, voci on instrumente.
chinta, V. pinta,
chinuiesc v. tr. (d. chin). Snpun chinu-
rilor, torturez, caznesc. V. refl. M'am c mutt
mult pin'am reuslt. In Trans. chinzuTesc
(ung. kinozni).
chinultor, -care adj. Care chinuieste.
Penibil.
chinval n., p1. e (vsl. kinvalzI, d. mgr.
vi ngr. kinvalon, vgr. Icymbalon. V. timbal
vi tambal). Vec t. Talger (instrument mu-
zical). Fals chlynval.
chinzuTesc, V. chinuTesc.
chToc al (Hord) teoc n., pl. an (cp. cu
toe I). Mold. 0 gropifa de clfi -a centimetri
facuta to pamtnt Si to care baietii, la jocu-
rile lor, arunca cu pumnu nuci sail bile de
ciment (Dupe cum infra cu sot on WA sof,
ctstigli unu sai, altu).
CHI - 211 -
chToftea, V. chiftea.
chToialaTesc, V. chelitiaTesc.
chTolhaTsan, V. chTorharsan.
chTolhan §i chTulhan n. pl. e sl urt
(turc. pers. kitt-han, cuptor de bale, d. kill,
cenusa, si hanocasA. La Mile turcesti se re-
prezentau si farse). Fam. Mare chef, belie
strasnica : a trage un chtolhan, a te pane
p2 chiolhan.
chTombt chToamba adj. (rus. iidmnyi;
scris temnyt, Intunecat, Intunecos. V. tem.
nita). Fain. Cu privirea'ntunecata, prost,
bleot.
chTombilTesc(ma) v. refl. Fam. MA
puchinesc, ma mocosesc la o lumina slaba.--
Si clifompaTesc si -finesc (nord).
chTondarasc (ma), a -i v. refl. (ung%
kondorltni, a Increti). Murat. MA uit chion-
dolls, ma Mt CU invidie : dad cafenele ce
se chiondorasc una la alta (Cl. 1910,8,896).
chTondoris (Munt.) si condoris (Trans.
Olt.) adv. (ung. kondoros, Incretit, d. kon-
dor, vsl. kondri, cret. Cp. cu scapdr). Pon-
ds, chiorts : a te uita chiondoris. Adj. Utta-
tura chiondorisa.
chTopeng, V. chepeng.
chior, chTottra adj. (turc. liar, pop.
ktor). Care are numal un ochi. intunecos :
ferestre chtoare. Fig. Iron. Care nu name-
reste sail face greseli la joc (foarte des In
limbs copiilor) : mai chforule 1 De-a chioaro,
chioraste, ca chioru, In bobote. Iron. Apil
chioard, (dupA unii, din apa cittara, adicb
dal% limpede), apA simple, nu yin. A nu
avea nisi o para chtoarttnici un ban chior,
a nu eves nice o letcaie. V. orb.
chTdraT §i -Tesc, ghTdraT sI -Tesc,
a -i v. intr. (imit. d. chior- chior, ghior-
ghto-, huietu malelor goale ; ung. korogni.
V. ciriT, chira cheriaT, Se zice despre
mate, care fee chior -chior chid ti -e foame.
Se zice si despre curd clnd Jipa Bla nd chior-
chior. In Trans. a coral.
chTorasc, a -1 v. intr. (d. chtor). Devitt
chior. Sri chtorasc (dacd mint), un juramInt
pop. V. tr. Fac chior, stric cuiva un ochi.
IDrbesc :m'a chiorit colbu I A chiort pe
cineva de la ochi, a-1 spune cA nu e asa
edit ce el singur a vazut : holu te chioraste
de la ochi. Rar. Iron. Ochesc, tintesc.
chTorctisr -a adj. (d. chtor). Bz. Pop.
Ceadr.
chlorhaTsan, -a adj. (d. chior). Est.
Fain. Prost, dobitoc. 5i chTolh -.
chTorhaz, -a adj., p1. ii, ze (d. chtor).
Est. Fam. Chiorob, dobitos.
chlorin adv. Ca chioril, orbeste (Rar).
Chiondorls, ponds, cu privirea piezisA si
furioasa. Si adj. Uttatura chiorisd. in
Olt. si
chlostec n., pl. art si e (turc. khstek,
pedica la picioarele cailor, lant de ceasornic.
V. chlstoc). Vechi. Pedica la picioarele
www.dacoromanica.ro
CHI
cailor : Clad te Wit is el trece, Par'cd
este in chiostece (Pan). Milan gros de pur-
tat a- hainA pe umeri. Azt. Fam. Retevei,
baston scurt. Muc de tigara. V. tureac.
chTosc n pl. urt (turc. (d. pers.] Irak,
pop. kiosk, de unde si fr. kiosque). Pavilion
In gen oriental facut tntr'o grading ca sA te
adapostesti sau pe strada p. vtnzarea zia-
retor s. a.
chToscar m, Care stA si vinde tntr'un
chiosc, mai ales ziare. -- Fein. chtoscareasa.
ore
chiot n., pl. e (ild. * chltiat, d. ,do.
Strigat, gunetu care se aude elm! chiui.
chloteala f, p1. elf. Rar. Actiunea de
a chioti.
chiotesc v. intr. (d. chiot). Rar. Chiui
de bucurie.
chiotoare, V. cheotoare.
chiovean m. pl. ent (d. orasu Kiev, pot.
Kiidiv). Vechi. Caraus. in P. P. chTo..:
Umplu care c tovenestt (de chiovean).
chip n., p. art (mid. kep dial. kip, id.,
de unde si vsl. kiwi V..capfste). Imagine,
figura : un chip de om. Infatisare, fata, aspect
frumos la chip. Forma, aspect : in chip de
pasdre. Mod., fel : nu ,still to ce chip sd
incep. Na e chip, e imposibil. Duna chipu
si asemdnarea lui / Dumnezeti, In forma lei
Dumnezea. Chip cioplit, statue. A incerca
fel fi chip, a Incerca toate mijloacele, a face
tot posibilu. Chip sail chipurile, dupA cum
se vede, dupA cum se pare, par'ca, In forma
a venit chip ( hiparile)sa aid viziteze, (supt
pretext de vizitA) dat, in realitate, ca sd
and spioneze.
chiparis si (gresit) -ds m.(ngr. kyparissi,
d. vgr. kvpirissos, de unde si lat. cypresses
si cupressus, si de aid fr. kypres ; vsl. rus.
kiparkii). Un copac conifer perpetufi verde
cu lemnu tare, rosiatle si mirositor si care
se planteaza pin cimitire (cupressus sem-
pervirens). Barb. la Em. cipru (dupA fr.).
chiparoasa, V. tuberoza.
chipcea, V. chepcea.
chIpceitg n., pl. ege (din chepcea, chip-
cea cu sufixu -ac din ciorpac, apoi -ag. Cp.
cu meredeti). Prutu de jos. Chipcel.
chipcel (Dun. de jos) si chep- (Dun.
de sus) n., pl. e (din chepcea, pl. -ek, de
unde apol un sing. peel). Ciorpac. Si
cipcel (Br.).
chIpcelar m. (d. chipcel. Cp. cu vapse-
lar). Dun. de jos. Pescar cu chipcelu (cu
ciorpacu).
chlpeng, V. chepeng.
chiper, chiparat, -as, V. piper,
-at, -u$.
chfpes, -à adj. (ung. kepes, figurat, ale-
goric, capabil). Cu chip frumos, prezentabil,
arAtos. V. chlpos.
chlpfneag, V. chepeneag.
CHI
272 -
chIpIrdic si chlpIrdes, V. prichin-
del.
chlpid n., pl. furl si le (fr. kepi, d.
germ. dial. kappi, dim. d. kappe, boneta,
din aceiagi rad. cu capot, captson). Un fel
de gapcA (de model francez) pe care, to
Romania, (pink pe 1a 1934) o purtafi mai ales
ofijerii din armata de uscat gi aviatorii.
chlpes, -Gas& adj. Iron. Cu chip fru-
mos. V. chlpes.
chipota, V. plpota.
chiprindel, V, prichindel.
1) chip m. fare p1., gen. at tut (ngr. Icrr
Ild. kjrrios, domn. V. chira). Odinioara,
titlu dat bolerilor gi mitropolitilor. Astazi,
titlu dat Grecilor de condijiune mal joasa
(ctnd is de condijiune mai inalta, li se zice
ca tuturor: domnule). Fam. Tit lu dat orl-cut
lid. domnu: to -am pries, chit Vasile I V.
cillbid.
2) chir m. Est. Pop. Pir.
chfra f. (ngr. kvrd, doamnA. V. chera
si cheratIta) Fam. Are chira soco-
teala, e un motiv de a lucra aga, tar to
nu te grabi, ca slut pricini pe care no le
gtii: stdi, cd are chira socoteald qi nu merge
cum crest tul---$1 chiram6 (ngr. kyrdmu),
doamna mea I
chirachea, V. cherachea.
chiragiO, V. chirIgla.
chlragra, V. guts.
chlraleTsa f. (ngr. kjrrie, deism, Doam-
ne, miluiegte). Est. Vorba sail cinteen de
Doamne, mtluteste. Un fel de duh necurat
on cheer dracu, la apropierea canna strigi
Doamne, milutestel
chlrenda 1., p1. e (d. Chiranda, nume
de Tiganca). Iron. Tiganca. Femele.
chfraT si -Test, a -i v. intr. Omit, d.
chir-chir, cum fac curcilc, pull de gaina,
vrabiile chid fac a ploaie g. a. Cp. cu her-
141, chloral, firli s. a.) Oh. A striga ca eurcile,
ca pull de gaina, ca vrabille g. a. Fig. Tip,
strig (de durere).
chIrcav, -A adj. (cp. cu firefly, care
pare a fi bg. sail vsl.). Vc, BolnAvicios.
chiral f., p1. I' (rus. kirkd, cazma). Mold.
sod. SapAliga. V. ghirca.
chIrcesc (ma) v. refl. (var. din a se
zgirci). Nu cresc destul, ma pipernicesc, de-
generez: om,_eopac chircit. MA stlrcesc, ma
pitulez. Fig. Casa chircitd, loasa, Belinda,
umilA. Inimd chircitd, strinsa de Intristare.
Si me. inchircesc.
chIrchilesc, V. cherchelesc.
chircuTesc v. tr. (d. chircd). Sap cu
chirca.
chIrdosese v. tr. (bg. kerdosyam, d.
ngr. kerdizo, clgtig, dobtndese). Vecht. Ctstig.
apuc, atrag, prapadesc: tadu 1-a chirdosft.
www.dacoromanica.ro
CHI
chlrfoseililA f., pl. elf (prin schimbare
de sufix, d. slrb. Jucrare grea,
singeroasa, d. krv, singe. $i salitl, a vArsa).
Mold. Olt. Fam. Amestee, InvAlmasenlil, zA-
pAceala. $i schIrt-.
chirfosesc v. tr. (d. chirfoseald). Mold.
Fam. Risipesc, mAtragesc (nigle pantie g. a.),
Si schirt-.--V. sclifosesc.
chirhana, V. cherhana.
chlrfacodromlon n., pl. oane (ngr. ky-
riakodremion, subint eyangelion). Carte care
cuprinde evangheliile de Duminica.
chlrldrh m. (ngr. (d. vgr.) kjrricfrhfs, d.
kjrrios, domn, staptn, RI arhi, eomandament).
Seful bisericii,
chlrlarhle f. (vgr. kyriarltia). Suverani-
tatea bisericeascA. Localu sail sediu acestei
suveranitAti.
chirlas, -A s. (d. chink). Locatar care-
ia casa cu chine.
chiricA, V. cTurIca.
chicle f. (tom kird, chide, d. ar. al-qird,
pretu chiriii, kdrd, a tnchiria, de unde vine
gi sp. aiquilar, a tnchiria; ngr. lords, trans-
port cu earn; alb. kira, bg. kirlia, strb. kl-
rija). Inchiriere, actiunea de a Ineltria. Bani
daft on luaji p. asta. Caraugie. Dad cu chi-
rie, inchiriez, cedez cuiva o cask (o cArujA
p, a.) pe un timp anumit lad cu chink, in-
chiriez, primesc o casa (o caruja s. a.) pe
un timp anumit in schimbu banilor.
chlrleitt 1, p1. e (fr. kyrielle, d. vgr.
Kyrie feleeson), chiraleisa, Doamae, milu-
;este). Iron. RugAciune lung& Serie de lu-
cruri plicticoase.
chIrig14 m. (d. chifie). CAraug, transpor-
tator cu caru. Chiriag.Mai rar si chlragld
(turc. ktragy, bg. kiragita, sarb. kirajgzja,
locatar, gi kirig(ja, callus) si chlligill si
chllagia. Fem. -glta.
chlrllic, V. cirIlic.
chirIlIceste adv. Cu litere chirilice: a
aerie chiriliceste.
chlrlstig-. V. cheresteg-.
chlrfs, V. cheris.
chlrladca f., pl. e (cp. cu rut hirkdk,
om bolnAvicios). Nord. Hurlup.
chirn69, -Gaga adj. (vsl. * krilno-noglt,
olog, d. kruntl, mutilat, gi nog ca'n slelbanog.
Cp. cu calic z zgircit. V. cirn). Sud.. Mare
zglrcit. V. carpanos.
chirnogesc (ma) v. refl. Md zgircesc,
mA ark zgircit.
chirnogie f. Sad. Mare zgtrcenie.
chlrografar, -A adj. (lat. chirogra-
pharius, d. vgr. heir, mtna, gi graph°, scrip),
fur. Se zice despre datoriile gi polijele IA-
cute In virtutea unul act supt semnaturA
private gi care ast-fel du pot fi supuse ipo-
tecii, In opoz. cu datoriile gi polijele inves-
tite cu formele legate. Mai corect ar fi lost
c firografic, ca geografic. Se zice ai hire-.
 273
CHI
chlromant, -Á s. (vgr. heiromdntis
d. heir, mina, si mantedomai, ghicesc). Care
Tnseala pin chiromantie lumea proasta.
chlromantie f. (vgr. heiroman:ela).
Arta de a Inse la ghicind dupa liniile din
palma cuiva.
* chlroptdr, adj. (d. vgr. heir, mtna
si pterdn, aripa). Zoo/. Din familia liliecilor.
S. n., p1. e Animal din familia liliecilor. Fats
cheiropter. V. mamifer.
chlrotdsc, V. plrotesc.
chlrpicT n., pl. inuz. art (turc. .
kerpil, de unde si bg. rus. kirpie). Est. Lut
atnestecat cu pale s. a. si pus to tipar, unde
i se cla forma unor marl caramizi care se,
last at se usuce. Din el se fac paretii case-
lor taranesti. V. ceamur.
chIrtoilch (oa dift). f., pl. e (var. din
gkirtoc. Cp. si cu muntele Chirtoc din jud.
Neamtului). Mold. Iron. Om scund si slab.
chIrtirg, -It a. (vgr. heirdrgo?, lat.
chirurgas. V. prune). Medic (orb media)
care vindeca pin chirurgie.
* chirtirglc, -Et adj. (vgr. h irurgikds).
De chirurgie : operation! chirurgi:d. Ob.,
dar nu mai bine, -.Ical. Cp. cu metalurgic.
* chirurgie f. (vgr. heirurgla, d. heir,
mina, si argon, lucrare. V. argat, hardu-
ghle. Cp. cu rogodele). Acea parte a me-
dicinei care vindecil Mind (operand).
chlsitga f., p1. inuz. tfgl (strb. kesega,
un fel de oblet mai mare). Mold. sud. Albi-
turd, cantitate de peste mie. Si chisoa-
gh (nord) @i chesacA. V. plevusca.
chlsaggal, V. chisoT.
chlsagid gi -4111, V. chesttgid.
chisItgosc, V. pisagesc.
chisalittt @f (nord) f., pl. e (strb.
kkelica, macris", bg. mar paduret", rut.
kiselic6a, ceh. kyselice, chisalita, d. vsl.
his hi, acru; ung. keszdlce, keszlice, chisa-
lita. V. chlsleag). Compot, hosav, fertura
de fructe cu zahtr ori fare zahar. Fig. A
face pe cineva chisillifd, a-1 snopi tn Male.
V. ferfenlift.
chlscan, V. chlfcan.
chlschIndd, V. cheschened.
chiscul, V. piscuT.
1) chisel (vest) si cheseit (est) f., pl.
ele (turc, kiase, ceasca mare, cups, scafa,
intl. de chisea 2). Vas de cristal cu capac
de tinut si de oferit dulceata musafirilor
(Sint si chisde de lut vapsite si acoperite
cu capac de tinut tutun pe mask). V. ga-
vanos.
2) chisel @i cheseit f., pl. ele (turc.
kise, kese, punga de 500 de piastri sail de
110 francl). Vechi. Punga de tinut bani (orl
tutun, tnlocuita azi pin tabachere). In Olt.
chisa, pl. tot ele bagh mina la chisa Sf
cia-ne cite -o porn (GrS. 1937, 244).
www.dacoromanica.ro
CHI
chisim n., p1. urf (turc. kesim, pret pia-
tit In ainte). NI. (rev. I. Crj. 8,220). Rata,
ctst. Acont: a cere un chistm de banf la
facerea contractuluf. Trans. Dijma, pres-
tatiune.
chlsnovtit, -fi adj. (bg. strb. eudnovat,
a. I., infl. de rus. kislovdtyf, acrisor. V. chi-
sdlitd). Mold. Fam. Ciudat, strania, curios,
poznas (om, luau). In Munt chlzn-.
RI Olt. clin-, urtt : om ciznovat. La lov.
117: vieti chisnovate, vieti chinuite, grele.
chlsoitet, V. chlsagit.
chIstST n., pl. oaie, @i chlsagiid n., pl.
die (d. chisez, mold. lid. pisez). Mold. Rar.
Macalton, chilug de lemn. Forma lit.
plsot nu se nude,
chlsolefila f., p1. elf. Mold. Fam. Actiu-
nea de a chisoli.
chlsoldsc v. tr. (d. chisez, 11d. pi<ez).
Mold. Fam. Pisagesc, buchisesc. Fig. Bat
capu, plictisesc tare.
chistosdle f. pl. (d. pistosesc). Trans.
sud. Racituri (cotoroage).
chlst n., pl. urf (fr. kvste, d. vgr.
kystis, besica. V. clstlift). Med. Tumoare
(unflatura) de forma unel pungi pline cu un
fel de grasime care se formeaza pe supt
pele on In true si care se vindeca numal
pin opera Tune (Se numeste si bolfd, broasca
si mottled).
chist61, V. pistol. -
chlsaT n., pl. art (cp. cu chisav). Bz.
Nomol, nisip moale to care se higroapii pi-
cioru sau care si de care se feresc oamenii
ctnd tree pin vad (V. stoat si polar). Ml.
(Cod.). Pamtnt bun de lucrat. V. clfaT.
chIsav, -1i adj. (bg. ki§av, plolos). Est.
Rar. Vreme chisavd, tamp plolos. Fig Rau-
I vest
tacios, afurisit. An chisav, an rad. In
(Cod.) -Ay, Incapattnat.
chisca f., p1. cte, SU, @i (sud) sci
(rut. kaka, mat, rus. ki§kd, poi. klszka).
Stomahu porcului. arnat Mut din stomahu
porcului si din intestinele groese (glIbaji)
umplute cu pisat on cu orez si came tocata.
Saculet lung umplut cu nisip ca as bap pe
cineva (un hot) fart sa-i ramtle vInatai.
chisIttt f., pl. e (bg. kitics pAru din
apoia copitei calului°, rut. buchet"; strb.
kitica, kteica, d. kiln, chits, buchet) Motu
de par din apoia copitelor calului. Mold.
Betisor sau periutli de Increstit °dale.
chl*lesig (ea dift.) IL, p1. inuz. art (rut.
kisliali, id.; bg. kiseliak, -Mak bautura
sail; Orb. kiseljak, mauls, bltuturli acid.
V. chlsalita). Est. Lapte de vacs bttut,
lapte rtmas dupe luarea smInttnil si bttut
(Dip el, pus In scopt In chldare, iese brfnza).
In nord -sac.
chistesc, V. piftesc, pistesc.
chistirlia, V. chIftfrita.
chIstec n., p1. once (var. din chlostec).
Mold. Fam. Muc de tigara sail rest dinteun
lucru mai mare. Fig. (masc.). Prichindel.
is
CHI - 274 -
1) chit m. (vsl. kill ngr. kilos, d. vgr.
latos. V. cetace0). Caaalot.
2) chit n. (germ. kitt). Ipsos, gips (ames-
tecal cu minis).
3) chit adj. fix (fr. quitte. V. fit). Barb.
Cu conditiune ca: primesc sd fac, chit ca
el sd plateascd. A fi chit cu cineva, a fi
achitat, a nu-I datora nimic.
chltaci,-e adj. (d. chitesc). Mold. Care
ocheate bine. Fig. !stet. V. glolar.
chltaT n., pl. urt (poi. kitaj, Chines,
nanchin; rus. kitdika, Chinezt, nanchin ;
turc. [d. ar.] ketarz, pop. keten. V. hataTa).
Vechl. Nanchin,
chltsin n., p1. e (d. child 3). Mold. Fam.
Pine mare !Mundt (cum obianuiesc st fact
Ruaii). Iron. Carte mare qi grea. ceaslov.
(cp. al cu turc. kitab, carte). Forma lit.
pitan nu se atide. V. taftalog.
rt. chltanfa f., pl. e (fr. quittance, d.
quitte, achitat. V. chit 3). Adeverinta, re-
cepist, hirtie pin care declari ca al primit
ceva de la alt-cineva. Odinioart
cult-, ter azi pop. fit- (rue, kyttanclia).
chltar, V. pitar.
chltarA f., pl. a (ng. kithdra, it. chitarra,
V. cetera, cltdta). Un instrument mu-
sical cu vase coarde care sunt tragIndu-le
cu degetu s a cInta din chitard (sat cu
chitara). Fats ghi- (dupa fr.).
chitarist, -A s. (ngr. kitharistis). Care
cilia din chitara.
chlta9, -at s. (d. chitesc). Chitaci, ochitor
bun,
chltat, -á adj. (d. child 1). Ban. Trans.
Ornat cu flora.
1) chitit f., p1. e. (strb. kita, vsl. kvta,
poi.ung. kita, fascicul. V. chitesc, chl-
slIA). Vest. Buchet: chita cea mirosttoare
(ChN. I, 50). Est. Fascicul de 12 fuioare.
2) chart f., (d. chitesc). Est. Chita mea
(ta, tut q. a.), bucuria mea, e tocmai ceia
ce chitesc et: gisca, chid dif de apd, chita
et I In Ml. cu chita, cu gtnd rat.
3) chitlt f pl. e. Est. Pop. Pitt.
chltandg, V. chitonog.
chltarie, V. pltarle.
chitcAT sj -Test (ma), v. refl. (c s. cu
ticdiesc). Est. Mt muncesc mutt la un lucru
mac, ma botocAnesc, mt tidiest.
chlteallit f. pi. elf Mold. Actiunea de a
chili.
chitesc V. tr. (vsl. kytati, strb. kititi'
a orna, a potrivi, Alta, chitt, buchet. Cp. $i
cu ngr. kittazo, privesc, it guatare, fr. guet-
ter, vgerm. wahten, ngerm. wachten, a past
a pindi. Bern. 1,679). Ochesc, tintesc, tndrept
lovitura: at chitit bine! Ochesc, pun ochii,
aleg: a chitit un copac, an ginere. Ages, as-
tern bine (un pat, un tol, Mate mop'. in Olt
chlchesc). Cuget, chibzuiesc: Si tot chi-
team si ne gindeam Cum ad ne cadd'n ghea-
-rd (Al. Penes). fired, socotesc (fam. pop.) :
www.dacoromanica.ro
CHI
eft chiteam cd-i bine not V. reH. Mt potri-
vesc, cadrez: hainele se chiles:: bine pe trupu
tut. Ma glndesc, chibzuiesc: and chiteam cum
sd scap. Mt arunc, mt raped (P. P.): el pe
Turd mi S3 chitea. Trans. (d, chttd 1). Mt
gatesc, nit dichisesc. V. pitesc.
chitit, V. pitic.
chitie, V. tichie.
chitInel, V. cAtInel.
chitis, V. pith.
chitit, -6 (d. chitesc). Chibzuit, socotit,
serios: om chitit la minte.
chltittira f.t pl. t, Vetht. Rar. Instruire,
invatAturt.
I' chltonag n., pl. art (met. din fr.
1)
cotignac, pv. coudougnat, d.codoing, gutuie.
V. gutule). Est. Pasta de gutui (mal vir-
toast de cat povidla). V. pervedea.
2) chltonig n., pl. e. V. chi- al pito-
nog.
chltonsig (sud) -findg (nord),
adj. (d. pitonog qi cotonog). Cu coada taiata :
uz tine chitonog. S. n., pl. oage, Pitonog. Pl.
Picioroange. V. berc.
chltoroange, V. chi- ai pitonoage.
chitru f., pl. e (ngr. kltron, Itmlie; bg.
kitra V. citric) Sud. Un tel de lartilIe de
4-5 on mal mare de eft cele obifnuite ai din
care se face dulceata. in est chitru in.
chitru m. (ngr. kitron,ltimlie). Pomu care
face chitra (citrus medico). Est. Chitrt.
chittifesc v. tr. (d. chit 2). Lipesc cu
chit, cu ipsos.
chit AT $i -Test, a -I v. intr. (d. chit-chit,
cum fac qoaricii). Se zice despre guzgani si
pada clnd tipt.Si chiicar 51 chlicuT.
chlfcan m. (ung. cickdny, a.t.). Est. Guz-
gan.Si chiscan.
chitclif 5i chlicuT sat -Test, V. chk
taT.
chlfibie Si chlfimfe, V. chifurnie.
chlflbus 5i (rar) chltiots n., pl. till
(din piligus, adict ceva mac "). Lucru netn-
semnat, fleac, bagatela. Subterfugiii: a umbla
cu chifibusurt. Cabestan. V. crencT, cir-
cTob, cIrcota si slcana.
chifibu*Ar m. Ctrciogar, acela care um-
blA cu chitibu5uri: un avocat chitibusar. V.
circotas, slcanator, pedant.
chlfibusarfe f. Procedure comma din
chitibufuri.
chlforan, chlforlan si mltorlan m.
(cp. cu chit-can qi sufixu -oran, -orlan).
Ve t. Ctrtitt. Guzgan de camp, popondoc.
in Tulcea alforan, popondoc.
chifurnie, chlflinfe (vest) al chlfIble
(Munt. est) f. Omit cu chijibo). Cocioabt,
cast mica. V. vlzulna.
chin interj. de veselie al de durere. Cu
chid yi vat' sad cu chid, cu vat, cu mitt
greutate, cu multe suferinte. .
CHI
- 275
chTub, V. chTup.
chTacTurfi, V.chIcTurA.
chiuT oi (rar) -Test, a -f, v. intr. (d.
chid). Strig de bucurie. Rar $i chiuli (vest).
chfultdrA f., pl. 1. Chiot, strigAt. StrigA-
turA (la hotly
chiul n., pl. art (var. din chiulaf). Fam.
A trage chiulu, a trage chialuri, a Inse la, a
pacAli (de ex. neplAtind o datorie).
chTulaf n., p1. art (turc. [d. pers.] Utah,
eked& (fig.) pacilleati [de unde si var. rom.
chiul], Walt etmek, a trage chiulu; alb. bg.
fiasco, a nu reu5i V. ghela.
kink:al. V. zarculA). Vecht.Cliciula tur- chiz n., p1. art (rus. kiz, d. germ. kies).
cease& Azi. Fam. La asa cap, asa chiulaf,Trans.
Is asa minte proasta, asa pAcalealA.
chTulang In m. (turc. kfilahgy, vinzlitor de
cAciuli, sarlatan. V. chlulaf). Fam. Chili -
pirgiu, inselator ordinar.
chlulesc v. intr. (tu 2 silabe), V. chiuT.
chTulhan, V. chTolhan.
chTuhig 91 n., p1. e (turc. killug,
-ling ai -link, ciocan de sfarAmat petrele;
ngr. kiulagi, un fel de suiIIA). Vechi. Un fel
de mAclucli.Azi In est (chilug), ,pisalog".
Adv. Tuns c ilug, gol chilug, tuns ori gol
ping la pele. In Trans. si chllog, n., pl.
oage. V. pllug.
chTup n., pl art (turc. kap, d. ar. kiub,
chiup,-care vine d.lat cups, ma; alb. &tap,
bg. kiup. V. cupA, cofa). Est. Vas mare de
lut cu dotIA toarte care serve5te la tinut
apk s. a.In Munt chiub. V. borcan,
gavanos.
chTurasit f., pl. e (fr. cuirasse, d. cuir,
pat. corium], pele; ft. corazza).Platoaa, fm-
bractiminte de metal (sae de alt-ceva) fl-
eet& ca sA te fereascA de loviturl.
chTurasat, -A adj. (fr. cuirass6). Cu
chiurasA. S. n., pl. e. Vapor de rAzboi aco-
perit cu chiurasA.
chTurasez v. tr. (fr. cuirasser). Aco-
per cu chiurasA ferec.
chTurasler m. (fr. cuirassier). Pantir,
soldat acoperit cu chiurasA. V. gebegld.
chTurchfulesc, -luTesc, V. cher-
chelesc.
chlv Ara of (rar) chivera f., pl. ere (rus.
Myer, un fel de chipiu teapan de moda ve-
che, vsl. kivoryl, d. mgr. kivorion, vgr. kib6-
rion, fructu unui fel de bob, cup& fAcutA
din acest fruct, de unde si lat. cibdrium,
cepa. V. chivot. Cp. Cu coif). Coif, casca.
chivernIsealA f., pl. elf. Actiunea de a
sail de a te chivernisi. Sinecura.--$i schiv-
(nord).
chlvernIsesc v. tr. (ngr. kivsrmi. aor.
kivernisa, vgr. kyberndo, de unde fi lat.
gubernare, a ctnnui, a guverna). Vechf. Ad-
ministrez, conduc: a chivernisi un judet. Azi.
Fam. Pun in functiune, dat) o sinecurA, asi-
gur: pdrintil tsi chivernisesc copiii. Aden,
string: a chivernisi bani la tineretd. V. refl.
MA asigur de sarAcie, mA tmbogtitesc.--$i
schlv- (nord). V. dlchlsesc.
www.dacoromanica.ro
cm
chivot n., pl. e {ngr. [d. vgr.] Hyoids,
lada, de unde $1 val. kivottl, rus. kiv6t. E in-
rudit cu chivdrd). Arca (corabia) lui Noe.
Secriu legit, arca, aliantei, lada care cuprin-
dea tablele legit la Jidani. Ladil care cuprinde
lucruri sfinte.
chlvatA f., pl. a (din Paraschivula, Pa-
raschiva). Munt. Femeie (de obicel Tiganca)
tocmitA cu zioa ca sA curate casa, sA vitre-
lase& s. a.
chix n., pl. urt (germ. kicks). LoviturA
gre5itA la biliard. Fain. A da chix, a face
Pinta.
chlzap, V. chezap.
chizlis, .ea, -esie, V. chezfig,-Aole.
chizmesc, V. plzmesc.
chiznovat, V. chisnovat.
chi -, cho-, ohr-, V. cl-, co-, cr-
sau hl-, ho-, hr..
chrlstddle n. (pron. cristoft, dela Fran-
cezu Christofle [adicA Hristoforl, mort la
1863 la Paris). Un fel de align de argint $i
de Atte metale.
cl ¢i (vechi) ce conj. (lat. quid, de unde
vine $i cc, pron. Cp. si cu lat. quirt etiam,
ci Inca). Dar: nu opt, ci zece: nu matte, ci
mutt. Nu numai, ci 5i; nu singer faptu cu-
tare, ci !nal: nu numai bun, ci si Invatat.
Fereste-te de a nice nu opt, dar zece, caci e
dupA fr. mats, care e egal si cu dar", si Cu
ci". Noi avem, ca ci Germanii, si tut. lui
aber, al al lui sondern. Inlimba vorbitA, et
se =prima si poate fi tnsemnat mai bine
prin dotia puncte de eft prin virgulA: nu opt:
zece lovers, numai pin virgulA: zece, nu
opt). In exclamatiuni: ci tact odatd, sae si
tact odatd sail (mai bine) dar tact odatd I
cTa-, rAu scris lid. cea-.
cianlc, -A adj. (vgr. lt*anos, metal
albastru, $i kvan6:, albastru). Chim. Acid.
cionic (C Az OH) un acid compus din cia-
nogen, oxigen idrogen, incolor, iritant gi
besicAtor.
clanidric, -A adj. (clan din ciano-
gen ai idric din idrogen). Chim. Acid ciani-
dric, numit si acid prasic, combinatiune de
cianogen cu idrogen, ceia ce e o otravA ful-
gerAtoare.E un lilhid cu miros de migdale
amare. Ferbe la 26o,5, arde cu flacarli albas-
trA $i se solidificA la-15o. A lost descoperit
de Scheele la 1782.
c/anogen n. (vgr. kyands, albastru, $i
-gen din oxi -gen). Chim. Un corp gazos, ve-
ninos care arde cu Ha a r& rosiaticA (Cs A z2).
Se licheface la -25o supt presiunea normalA,
ferbe la -210 gi se cristalizeazA la -34o. Pre-
parat de Gay-Lussac la 1811.
clandrii 1., pl. i. Chim. Combinatiune
de eianogen cu un corp simple.
clbota, V. cTobotti.
cibue, V. cTubuo.
 - 276 -
CIC
cic, a nice, V. zlc.
cicala f., pl. e (d. cicillese sail indirect
d. it. cicala, greier si om flecar). Persoantl
ci cAlitoare.
cicatrice f., pl. i (lat. cicatrix -Weis).
Urma (semn) care ramIne dui:a o rana (pro-
pria pi fig.): rdnile calomniii se Inchid, dar
cicatricea rdmine. V. forosteala.
cicatricula 1., pl. e (lat c(catricula).
. cicatrizabil, -aoil adj. Care se poate
Cicatrice mica. V.
cicatriza.
1.
cicatrisea v. tr. (fr. cicatriser, mat.
cicatrizare, cl. cicatrico, -are). Forostesc, In-
chid o rana pin vindecare. V. refl. Rdnile
s'ad cicatrizat.
cica sad cl-ca prescurtare tam. din se
zice cd: ci-c'a fast un Impdrat. V. sanchi.
cicaleala 1., p1. ell. Actiunea de a clad.
cicalesc v. tr. (stub. eakaljati, a fleck%
d. it. cicalae, a Head. V. cicala). Mustru
continua, bat capu cu observatiunile. V. cio-
rovaTesc.
cicalitor, -oars adj. Care te tot eica-
leste: femeie cialitoare.
dice fi cfcea, V. acice.
cicero (nom. latin al numelui Cicerone),
numele unui fel de litere tipogratice.
cicerOne tn. (it. cicerone, d. lat. Cice-
ro, -Orris, ce:ebru orator). Acela care te con.
duce IntNun °rap on In alt lac necunoscut tie.
ciceronittan, -a adj. latitat dupA Ci-
cerone: sta ciceronian.
1) cichie, V. ceaclTe.
2) cichie f. (turc. eeki, greutate de 180
de ocale sad 220 kg., cu care se ctntAresc
lemnele): Coy. Un fel de lemne de foc slabe
care se aduc fi azi din Dobrogea: lemne de
cichie (cum se zice azi lemne de mettle).
cicirel, clefrfc, -ig al ..1c, V. cleric.
cfcilc, -a adj. (vgr. kyklikds). Relativ
la un ciclu: an &lie. Poeme cictice, poell
&lid, care trateazA istoria fabuloasA a ye-
chii Grecii.
ciclist, -A s. (din biciclist on d. vgr.
kjrklos, meta). Rar. Biciclist.
cicifam n. (d. vgr. kpklos, roatA). Rat.
Biciclizm.
ciclofd, -A adj. vgr. kykloeides, d.
kjklos, cerc, si eidos, aspect). Rar. Ratund.
S. f., pl. e. Geom. 0 curbA produsA de un
punct situat pe o circumferenta care se ros-
togolepte pe o dreaptA fArA sit alunece.
eicion n., pl. cartes (fr. cyclone, d. engl.
cyclone, care e vgr. kyklOn, part. prezent d.
kyklan, a aduna In cerc). Uragan Cu vtrte-
juri care se isca In Antile al strAbate Atlan-
ticu Intreg.-V. Mon 2.
ciclop in. (vgr. Icjklops, d. kjrldos, cerc,
si ops, opts, ochi. V. optic, mi-op). MU.
www.dacoromanica.ro
CIC
Gigant care avea un singur ochi In frunte si
locuia supt vulcanu Etna.
cicloplc, adj. (d. ciclop). De ciclop,
gigantic. Construcjiunt ciclopice, dame din
vechime si, din cauza marimii lor, atribuite
ciclopilor.
ciclost6m, -A adj. pi s. (vgr. kjrklos,
cerc, pi skim, gait). Zool. Se zice despre
pestil din familia lampetrei, tiparului s. a.,
care as gura rotunda si corpu lung, ratund
ai farA solzi. Se mai zice pi despre niste
scold care aa o deschizatura ratunda re-
gulars.
cfclu n., pl. art si e (vgr. kirklos, rucla
cu lat. circus, cerc, inel). Period dupt care
aceleafi fenomene astronomice se reproduc
In aceiasi ordine: ciclu lunar, solar. Grup,
sir, serie (de poeme epice cu acelasi subject,
de conferente, y. a.): ciclu breton.Ciclu lu-
nar e de 10 am, dupt care fazele lunii re-
vin la aceleasi epoci. Se mal numeste si nu-
mdr de aur, fiend -ca Atenienil, entuziasmati
de aceasta descoperire, datorita astronomului
Metone (432 In ainte de Hristos)e Insemnara
cu litere de aur pe table de marmurA pro-
prietAtile cic/u/ai lunar. Ciclu solar e de 18
ani, chip care anu tncepe cu aceleasi zile.
Era crestineasca Incepind in al zecelea an
al ciclului solar, daca vrei sA afli numAru
ciclului unui an, adaugi 9 la anu de care e
vorba fi Imparti sums pin 28.
cfcmIgea, V. cecmegea.
cicriesc v. intr. (rut. eahnug id.). Vechl
Iron. Zduhnesc, mar, pier.
cicoare 1., p1. or( (lat. cletoria, "cicho-
ria, cl. cichoreium si cichirlum, d. vgr.k1176-
rion, kl &via; it. cicOrea, cicOrla, de unde
fr. chicoreq. 0 plants din familia compac-
tor (cicharram endivia, cicoare de gradinti
cichOrium hitubus, cicoare ordinarA). Frun-
zele el se mantnca ca salad. Din radacina
ei se face surogatp de cafea, si de aceia ci-
coare" se zice si Ild. surogat de cafea. 1.a
Ch N. I, 81'. a. cicoara.
cleric, centric fi cicirfc (Mold.'. a.)
fi ceacrIc (Munt. vest) n., pl. e sau uri.
(turc. eykryk, a. I.). 0 masina de lemn No
roatA orizontala care servefte la tntapurat
sculurile care se desfasoara de pe vtrtalnita.
--Si cicfrig (Br.) ai cicfral (Dor.) fi ro-
dan (Munt. vest) pi roato (Munt. eat.). V.
sucala.
cldru n., pl. urt (fr. cidre, d. lat. sleera
devenit them cisre, cisdre, cidre. V.
cighir, sichera). Barb. Via- de mere
sail de site poame.
clfaT n., p1. art Trans. Petri', prund.
V. chisel'.
clfert, V. alert.
chififc n., pl. art (turc. cTiflikpi ciftlik,
rnoploara,fermA, d. aft, pareche, jug, vite
de arat :mrom. ciufliche, ngr. tsiflikl, alb.
b$. erfuk, movie. V. Tuft). Sec. 1 e--19. Mo-
ve in peninsula Balcanica. $i ciftilc,
ciftellc, conic, ceftlicli cattail°.

OF
clflicar tn. (d. affic, de unde si mrom.
ciuflicar, mosier si .clAcas In satele bulgA-
&esti" CL. 1924, 5611; turc. aftit, after,
arendas, fermier, sAtean, Oran. V. cTof11-
gar). Clacas In peninsula Balsanica.
clfrat, -A adj. Compus din cifre care
reprezentA cuvinte si-s pricepute numai de
cei Intelefi titre ei: scrisoare afraid.
cifra f, pl. e (it. cifra, fr. chiffre,
miat. cifrum, cifra, d. ar. stir, zero, tradus
dupe indianu sunya, desert, vid. V. zero).
Num Ar (semn) : citrate arabe le-ad Inlocuit
pe cele romane. Suma (valoarea) until lucru :
rifra cheltuielilor. $1 tlfra (rus. cifra,
germ. ziffer). Cifrele arabe furA cunoscute
in Francia In sec. 10. Cifrele romane sint
reprezentate pin literele 1, V, X, 1,, C, D. M,
care valoreazA I, 5, 10, 50, 100. 500, 1000.
clfrdz v. tr. (it. cifrarc, fr. chiffrer).
Socotesc, calculez, evaluez, estimez, pretu-
iesc :a cifra venitu anti MOW. Numerotez
a cifra paginile. Sala cu titre secrete: a
cifra o telegramd. V. refl. Am valoare, pre-
luiese, ma sui Ia cutare Unit venitu se
c(freazd la sate de mit, cu sutele de mit.
cifru n., pl. e si uri (fr. chiffre, m.
V. clfra). Semn conventional (de ordinar
o cifra sad mai multe) p. a comunica to
secret cu situ: telegramete diplomatice se
transmit pin cifrurt. Semn, marry, emblems,
monogramA.
&hit si cTuftit, .6 adj. (turc. eufut,
cifud, epitet plin de dispret adresat Jidanu-
lui; cum. guhud, d. ar. fehud, IudA, jidan;
ngr. fsiftiti, bg. eifut. La Strbi Ovid e un
monstru antropofag). Fam. Rat. Aver, feroce
A bras.
cigarnlja, V. cagarnija.
ciga (Mold. at.) Gaga (Munt.) si ca.
chigA (Ban.) f., p1. i (sfrb. ciga, 'Maga si
keeika, bg. ciga. rut. eeedha, pal. czeczuga;
ung. kOcsage, kecsege ; ngr. ketsiga). Un
peste ganoid de vre-o 60-70 c. tn. (acupenser
enus
clgii-mfga f. fildi pl. (ung. csiga-biga),
Mold. Un fel de burete comestibil (cantha-
rellus cibarius). Fig. A umbla cu ciga-miga,
a umbla cu soalda, a cauta as Inseti fugind
de muncA.
1) clghir, V. gIghlr.
2) clghir, V. jigher.
cihtiT gi cahaT, a -I v. tr. (cp. cu rus.
Mai, rut. Mali, a strAnuta, si ung. cslholni,
a latra. V. ceahlad). Nord. MA tot tin de
capu cuiva st fact un lucru, sttrui mult,
bat capu (Cr. si $ez. 33,30).
clhurez, V. cTuhurez.
clhodar, V. cTohodar.
clledT n., pl. Warr (vsl. &Wadi, servito-
rime; bg. &lead, famine numeroasa. V.
celednic). Sac. (rev. I. Crg. 13, 151). Cu
tot cilediu, ca toata familia, cu tot neamu,
cu Oath pojijia. Trans. Cildd, m., pl. el.
Prune. V. poaldlc.
www.dacoromanica.ro
277
CIF
-la adj. (mat vechi celebid, d,
turc. delebi, down, stAptn, nobil ; ngr. tseiz-
his. Acest cuv. e lust de Ia TAtari,-la care
Inseamnil teolog, savant si era adresat
fiilor sultamilui, tar azi numai crestinilor,
ca 3i domnule sad chin Se zicea si'n Romania
ciltbi Ion, domnu (on). Fam. Nobil, elegant,
distins, civilizat, amabil. V. hag10, Junin,
arhon.
cilia n. p1. art, (turc. eelik, otel). Otel,
mai ales cal tntrebuintat la fabricarea bu-
tonilor ordinari, a mArgelelor gi a altar obiecte
eltine. Margea de otel.
cIllhdT si cTullh6T, V. ceahlad.
cillhoaTe gi cfullhoaTe f., pl.e/ (fem.
d. cilihot. Cp. si cu bulihai). Nord. Un fel
de till mai mare. Pasare mare si urttA, go-
baie. Momlie, sperietoare de pAsAri. Mroni.
cluligan, pashre de pradii. V. cfuhii..
cillndrat, -A adj. Care poartA cilindru
:
(jobenat).
cifindrelz v. tr. Netezesc cu cilindru, IA-
vAlucesc: o posea cilindratd.
cllindrlc, -á adj. (vgr. kylindrikOs).
In forma de cilindru.
cilindru n., pl. e, si m. (vgr. Irjrlindros).
Sul, corp ratund, lung si drept, cu bazele
egale. Sul grog de metal on de peatrd (com-
presor) care se rostogoleste pe sosele ca at
le bAtatureascA si st le netezeazca. Fer de
cAlcat cilindric. La marina cu abur, partea
In care infra pistonu. Joben (dupA germ.
cylinder -hut).V. tavAluc.
aim, V. cln 2.
timbal gl timbal n., pl. e (vgr. kjrnt-
baton, lat. ekmbalum. V. chInval). Chinval.
Citert mutt mai mare care se tine pe ge-
nuchi si din care se ctntA izbind-o cu dolt
ciocane de lemn (Pop. jambal). V. clo-
pot si gong.
timber n., p1. a (turc. ?ember, tulpan-
basma, d. pers. (ember, luau lavalatucit ;
bg. cumber, strb. eember, ngr. tzembiri,
lapmac) Munt. Tulpan dirmea. $i Gim-
bel, cimbir si cTumber. In Trans. chn-
blr, glmblr si giumblr, tulpanu de bo-
rangic al mireselor si al femeilor mAritate,
(bari u). V. f.
peste care, chid ies In fume, pun clrpre
achTole
clmbistra I., pl. e (turc. eimbistra, eimbiz
si genbez, cimblstrA, d. eimadtklemek, a
pitta; ngr. tzlmbislra, cimbistrA, tzinibida,
cherpeden, d. tzimbd, pisc, ciupesc ; alb.
tsimbith, cleste). Clestisor de zmuls pAru.
cimbric, -A adj. (lat. cimbricus). Al
Cimbrilor, un popor vechi germanic. Cher-
sonezu cimbric, lutlanda, peninsula Dane-
marcii.
clmbrIadr tn. Cimbru de ctmp. V
cimbru.
cimbru si (Prate.) ciumbru m. (vsr
eombra, d. vgr. thjrmbros, thymbra, lat. thym
bra ; bg. euber; ung. csomber, secuieste
cslintbor). 0 plantA labiatit culinary cu mi-
ros plAcut si patrunzator. In bot. satureia
CIM
- 278 -
hortensis, cimbru de grading ; thymus cha-
maedris si thymus serpyllum, cimbrisor,
cimbru de cimp, sarpun, ai thymus vulgaris
cimbru care se intrebuinteazA ca condiment
culinar ai care se numeate pe alocurl gi
idmifoard si schinduf.
clniceit, V. zlmjea.
* cement n., pl. a gi art (fr. ciment, d.
lat. caementum. V. cement). Pulbere fins
compusa din cArlimida ai alte materii antes-
fecate cu var ai din care se face o tencuiala
foarte rezistenta. Fig. Legatura solids : so-
lidaritatea tuturor catiftenilor e cimenta
patriii. Clment roman, compus din di-
verse petre si care se Intareste rapede In
aer arn apA.
* clmentez V. tr. (fr. cimenter). Unesc
cu ciment. Fig. Intaresc: a cimenta pacea.
* clmerlan, -11 adj. Al Cimerienilor, un
un popor scitic de la marea Azovului. Bos-
foru Clmerlan, strimtoarea Kerci safi
lenikale.
clmIlltura zi clnilltara f., pl. i (d. un
verb * a cineli, din cinel 2). Est. Ghicitoare,
enigma. $i cTum -.
clmIsir, V. cims1r.
cimitir gi (nal vechi) chlmitir n., p1.
e (ngr. *MINH [d. vgr. kolmetdrion, Ioc
de zacutl, modificat dupA lat coemeterium,
mlat ctmeterium, cimiteriam ; it. cimitero,
-terio, fr. cimetiere ; vsl. cimeterd, pol. cmen-
tarz ,ung. cinterem [de unde mold. intiritn]).
Loc de ingropat mofiii. In Trans. ai po-
grddie.
clmdtle f. (ung. esimota, csemete, cso-
mota, ramuricA, d. csoma, vlastar). Nord.
Ruda, neam : a fi cimotie cu cineva. In
MI. °emetics : t aid cemetia, tot nearnu,
toata pojijia.
clmpagesc, V. cIumpavesc.
cimpanzdO, V. simpanza.
cImpav, V. cTumpay.
cimpesc (Ban.) ai (est) cIncheisc Si
chincesc (ma) v. refl. (vsl. * dempui, pol.
czuptc, id. V. ocImpesc)' MA pitulez, ma
stIrcssc, mA ghemuiesc, mA pun pe vine:
se cinchird la plImInt (Sadov. VR. 1911, 3,
chIcese
331).Si cTunchesc zi Inc.; si
(Lung. Univ. 16 Dec. 1929,3,8). V. cTucesc 1.
cImpogesc, V. cIumpavesc.
Impel tcTumppiT n., pl. oak (latsym-
parthrm tid. symphOnia, vgr. svmphonia,
sinfonie, de unde s'a facut fimpoi, apol
cimpoi, ca citurd din * ;Bard s. a.; it. zam-
pogna, piem. eamporffa. D. rom. vine ung.
csimpolya). Un instrument muzical compus
dintr'un burduf cu niste fiuiere. V. Ettifba,
dirloT, bizoT, caraba, plscoaie.
cImpoTas si (ob.) cImpoTer m. Un-
taret din cimpoi.
chnsir gl clmIsir ru. (turc. cimsir ai
aimar, d. pers. semstr ; ngr. tstmistrt, bg.
dimMr). Meria0r,Vechl gl simcirs
www.dacoromanica.ro
CIN
clmt n., pl. uri. Ps. S. $ale, aoldurl.Si
glmt.
1. cln n., p1. art (vsl. &nu, ordin, rang,
einovihika, oficial, etniti, a compune, a for-
ma; rus. din, rang, ung. csin, elegant& V.
cinle 1, tine{ 2, clnovnic, ci-
tesc, pricing, clnatuTesc. Veda. Rang,
treapta, stare social& Tagma, teapA.
2. On (aud), ciun (Ban.) si elm (vechi)
n., pl. art (sirb. dun, vsl. Mind). Luntre din-
tr'un trunchi (monoxil) sari din sctnduri In-
trebuintata la pescuit on la vinat.In nord
ciobacd. V. oranlja.
3. cln, a wei v. intr. V. clnez.
cinabru n. (fr. timbre, it. cinabro, d.
lat rinndbaris, care vine d. vgr. kinnabart).
Min. What de mercur, rosie aprinsa.$i
chinavar i chlnovar (rus. kinovari,
ngr. kinavari)
tinge n., pl. e (d. cin 2). Cov. Cin mic.
tin -A adj. (ung. csinos, id . V. cinift-
tuTesc). Trans. Bart. Ferchea, elegant,
dichisit.
cina f. pl. e (lat. cena, ca plin, senin, ltn
d. plenus, serdnus, lenis ; it. pv. sp. cena,
pg. cea. Cp. cu geand, pond, dih gera, phnna,
cu e scull!). Rar. Prinzu de sears t cina cea
de taind. V. masa §i ojina.
clnatiadsc §i cenatuTesc v.tr. (ung.
csinositni, csinogatni, csinosgaini, a curita,
a impodobi. V. cIn. 1). Mold. nord. Curat
(pregatesc) un puree!, o pasare, un peate,
ca -sa-I pun la foc. Fig. Bat, ciomagesc.--In
Maram. clnaltuTesc (dupa ung. csinalt,
facut).
clncantin V. clnaantin.
cincar, -a adj. (d. tint). De cinci ani
(vorbind de vite). $i cIncarel, -ea safi
-icd, pl. ei, ele.
* cincentd, V. chinchenal.
cInchesc, V. cimpesc.
cinci num. (lat. qutnque, pop. cinque,
vgr. pdnte, eolic pdmpe, got. fimf, germ. flint*,
vsl.penti ; it. cinque, pv. cinc, fr. cznq, sp. pg.
cinco). Numar egal cu suma degetelor de la
o mina, patru plus unu. Al cincilea: anu 5
(al ere°, regimentu 5,
pagina 5. CincT-coa.
de, caldarusa, o plantA; cinci-degete,
o plants rozacee ttritoare (fpotentilla rep-
tans). V. scrintitoare); cIncT-foi, o
plants umbelifera care create pin padurile
umbroase gi umede si care are proprietatI
astringente (fsanicula europaeal. V. sa-
nIcToara).
cincilea (al) m. gi a cincea f., num.
ord. Care vine dupa al patrulea rind: anu
al cincilea, al cincilea an, clasa a cincea, a
cincea clasa.
cincime f. A cincea parte dintr'un Intreg.
Un tot compus din cinci, pin analogie Cu
treime. V. protlpendada.
eine-sore-zees num. Zece plus cinci.
Ob, oln-spre-zece. Pop. gi ciosprece.
 270
CIN
clncT -zecT Mini. De cinci on ctte zece.
Ob. cin-zecT.
cIncT-zdcelea (al), a cincT-zocea
num. ord. Care vine dupa al patcu -zec& gi
no8alea.-0b. cin-z-.
cincaantin ai (ob.) cincantin, -a
adj. (it. cinquantino, d. cinquanta, cin-zeci).
Se zice despre un fel de popusoi cu stiule-
tele mic, cu grauntele midi portocalii $i care
se coace In cin-zeci de zile gi e grew la
canter: poramb cincilantin, popusol
cTocantin (dupa ciocan, co-
cean).
cinde adv. (lat. eccu-inde). Vechi. (Dos.).
Decinde, dincolo.
cinders, cindura, V. flind-ca.
cine pron. rel. si interog. (din scene, d.
lat. quem-ne, queue. Cp. cu mine, tine,
sine). Care (vorbind numai de persoane):
Cinedoarme zida, flamlnzeste noaptea (Prov.)
Cine e acolo ?
cinematic, -a adj. (vgr. kynegetikds).
Vtnatoresc, de vinatoare.
-1. cinel n., pl. e. Dim. d. cin. 2.
2. cinel-cinel, interj. care se striga ina-
inte de a spune o ghicitoare si care Insea-
mita ghicesteu (din cinea-1, un vechi impe-
rativ d. *a cini, a compune, a mestesugi,
strb. etniti, a farmaca. Cp. si cu vrajd, in est
enigma". V. cin 1).
cinematic, adj. (din vgr. kinema,
kinematos,miseare, pin anal. cu sistematic).
Motor, miscator, relativ la milcare. S. f., pl.
i. Mat. Acea parte a mecanicii care studiaza
proprietatile geometrice ale miscarii fare a
se interesa de fortele care o produc. V. di-
namic.?i cinetic.
cinematograf n., pl. e (vgr. kinema,
kinematos, miscare, $i grdpho, scrifi). 0
masink care reproduce pe un plan miscarile
fiintelor si lucrurilor. Localu In care se vad
prolectiunile acestei masini. A fost inven-
tata la 1895 de Francezu Ludovic Lumiere
si fratele lui prin studierea cinetoscopului
lui Edison si a fotografiilor luate In labora-
toriu de fiziologie al profesorillui Marcy, care
studia zboru pasarilor si miscarea altor a-
nimate lutnd fotografii succesive la intervale
scurte. Fratii Lumiere au perfectionat aceasta
sistema dindu-i o Intrebuintare practick. El
ae inventat mijlocu de a lua mai multe fo-
tografil trite° secunda pentru ca miscarile
care se repeta lute sa des ochilor impresiu-
nea continuitatil. E acelall fenomen care se
IntImpla cind, miscInd repede un chibrit a-
prins, capatam aparenta unor HMI luminoa-
se.Primu film a aratat ielirea lucratorilor
de la uzina tatalui inventatoruluf la 22 Mar-
tie 1895 la o conferenta a Societatii p. In-
curajarea lndustriii Nationale'.
cinematografic, -ft adj. (d. cinema-
tograf). De cinematograf. Adv. In mod ci-
nematografic.
cinematograffe f.(d. cinematograf).
Arta de a reprezenta prin cinematograf.
www.dacoromanica.ro
CIN
cinematografiez v. tr. (d. cinema-
cinema -
tograf). Fotografiez cu malina cinematogra-
tick, filmez.
cinW pron. (cine si -si). Vechi. Fie-care.
cinetic, -a adj. (vgr. kinetikds). Ci-
nematic. Acest cuv. e mai corect, de cit
cinematic, ca-1 fkcut cheat de vechil Greci,
cinetoscdp n., pl. oape (cIneto- ca In
cinetic $1 scop ca In te'escop). Fiz. Un apa-
rat optic inventat de Edison. Se compune
dintr'o Oahe de ciur care are niste desch(-
zaturi pin care se vkd niste imagini flute
to interioru vacaliii. Ctnd se tnvIrteste, pro-
duce impresiunea cinematografului. Se nu-
meste si fenacistiscop. V. cinematograf.
cineva pron. Indefinit. (tine f -va).
Oare-care, oare-cine, o persoank indefinitk:
a venit cineva sl a adus ceva. In Munt.
Pop. si cinevasilea.
clnez v. intr. (lat. cenare), .Mantec la
cina.Si cin a s'ati inters sd elite (VR.
1924,9,287). V. pr1nzesc.
cingatoare f., pl. on (d. kiting). Lutru
cu care-ti Incingi mijlocu corpulul, cum e o
curea, brtu, niste bete s. a. Mijlocu corpu-
lui: pind la cingatoare (sae pind la brill).
Zonk, ceia ce incinge, tnconjoara: cingdtoare
de munji.$1 Incingatoare.
cinghel n., pl. e (turc. eengel, d. pers.
eangidl, clrlig; ngr. tsingdli, alb. bg. strb.
eengel. V. c I ngh I e). Ch,ig de atIrnat came
la macelarie. Belciugu care se pune'n nasu
porcilor, ursilor s. a. A pane cuiva cingelu'n
nas, a-1 face sk nu se mai poatk misca con -
tra ta.
cinghie f. (turc, pers. eenk, arpk, adica
curbau, tnrudit cu cinghel). L. V. Arpk.
cinghie f. ture eengi, arfonistA). L. V.
Arfonista.Si cInghTfasa, pl. -hese, $i
cinghireasa, p1. -ese.
cinchinea, V. cenghenea.
cinghir, V. jlgher.
cinghireasra, V. cinghie.
cinic, -a adj. gi s. (vgr. kynik6s, de
cane, d. kkon, kyn6s, ctne). Fil. Se zice des-
pre niste filosoft antic' care afectail a dis-
pretui convenientele sociale si al caror ma-
estru a fost Diogene. Fig. Foarte nerusinat,
foarte obraznic: cuvintare cinicd. Adv. In-
mod cinic.
1) cinie f. (pol. czyn, unealta, rutcZytie,
vas, unealta. V. cin 1). Vechl. Unealta, Ins-
trument: astrolav, cinie de anima sad de
lemn, In carile drama! stelelor se aratd
(Cant. 1st. 8), toate clrzille si mdestriile cele
de munci (Dos. V. S. Sept. 3), toate ciniile
fesutulur (Zbiera, Pov. 222). Azi. Munt. Cap-
cana: prins ca an foarecen date (Ghir.
Gran.), rdnufsese (o stiuca) prinsd'n chile
(Chit. VR., 1913,7-8,51). Fig. Vechl. Uneltire,
cursa: cinia draculul. V. organ.
2) cinie f. (turc. dint, portelan, faianta,
ceasca mare, geam colorat, d. firs, China;
 280
CIN
ngr. isini, portelanp alb. fen(, dirt farfurie,
slrb. finifa, castron. V. slnle). Vechi. Por-
telan: talgere de ci ie (Sain). Manna de
portelan de pardosit ori de ornat o fatacia:
casele cele cu chili (Let. 1.310. V. Bogrea,
AIIN 1,310). Serbia. Farfurie.
clnllitarA, V. clmIlitura.
* chasm n., pl. e (vgr. kynismds). Fil.
Doctrine filosofilor cinici. Fig. Nerusinare,
sfruntare.
* clnoceial si -61, -á adj. (vgr. kyno-
kephalos, d. kyon, kynds, clne, si kep'uzle,
cap. V. acefal). Cu cap ca de clne. S. m.
Zcol. Un fel de maimuta cu cap ca de clne.
V. ctipcikun si batman.
clnevnIc m. (rus. eindvnik, val. eino-
vIniki). V. cln 1). Vechi. Oficial, functionar.
cln-spre.zece,V.cfnef-spre-zece.
cinste f., p1. inuz. cinsti (mbg. eenst,
vs). dlsti, infl. poate de densti, parte. V. bl-
cisnlc, tlst). Onoare. Onorabilitate, pro-
bitate, onestitate Consideratiune. Tratatiune,
oferire de vin on alte bauturi sad mtncari.
A da cinstea pe "wine, a face o fapta ru-
sinoasa, a te compromite. A da culva ceva
pc cinste, pe credit, pe cuvtnt. A face cinste
1) a face onoare si 2) a oferi de !Ant sad
si de mtncat. A to pane pe cinste, a te pune
pe belie, pe chef. V. onorar 2.
cinstosc v. tr. (vsl. distal). Onorez. Fam.
Fac cinste, ofer bautura sad si mtncare
gratis. V. intr. Bead yin on rachid. V. refl.
Beau cu altil sad cheer ma Imbat bind cu el.
cfnstes, -A adj. (d. cinste). Vechi. Cin-
stit, onest. Onorabil. Adv. Cinstit. (VR. 1922,
9, 364).
cInstat m. (bg, rus. cistic, vsl. aura.
curatitor, fiind-ca se pune In bale. V. pre-
clsta). 0 plants labiate numita si ja'es al
cocean cdprdresc (salvia glutinosa).
cinstire f. Acliunea de a cinsti. Mehl-
nare, toast, ciocnire de pahare, chef.
cinstit, -El adj. Onest. Onorabil. Ono-
rat : cinstite pdrinte Adv, Cu cinste : ave-e
dobtnditd cinstit.
cIntaur m. (lat. centaurium, d. vgr.
kentazirion. V. centauree). 0 buruiana
din familia gentianei (erythraea centaurium
si erythraea pulchella). Vulg. 51 tIntitur
tIntaura si tintaula (dupe latina far-
macistilor Germani).
cintezti si cintlta f., pl. e (rad. nesti-
uta, far sufixu ca si In coacdza ai pupetzd.
Cp. cu alb. skiitdzd, cufundar). 0 pasarica
cIntatoare cu pene cafenii si rosii Inchise
la caelebs).Si cIntea6T, cIntizoT
si T 13rliveanca. Fire-al al ciorilor, mtnca-te-ar
cintlenT m. pl. Vecht. Munt. Mold. sad.
$alvari femeiesti card se purtail peste iz-
mene (Dicf. ms. al lui Golescu, Sez. 1922,
145). Coy. lzmene Rt. (si azi). Pantofi de
Una Impletiti. V. Acad. la ghermesut.
clnzeica f., pl. ect (rt. chi-zed). Muni.
Cin-zeci de dramuri de bautura din ocada
www.dacoromanica.ro
CIO
veche. Cantata -de hrt : o cinzeacd pintecoasci
cat florl iv care o pipdise de atitea oat de-
getele babel (CL. 1910, 5, 544). Iron. Cin-zeci
de ani : a trecut cinzeacal Pin met. (Mold.)
singeaca, singeaprt si sIngeap, pl.
ece, epe. V. pallet.
cfnzac n., pl. ece (d. cinzeacd). Mint.
jumatate de cinzeaca: un cinzec de yin (VR.
1925, 5, 290).
cln-aecr, V. clnef-zecT.
1) efoach f., p1. clod 0 donee (cr. eoka,
slrb. bg. eavka, rus. edlks, d. vsl. eaika,
lavilka, kavtika, rude cu vgerm. chouch, de
unde fr. choucas ; ung. csdka. V. clovlich).
Un fel de cioara mai mica care traieste pin
orase. In Mold. nord si Ml. ceaert, pl.
I. Cp. cu Jetted, termed. V. calla.
2) cloaca 1., pl. clod si cioace (var. din
cloczeld). Fie-care din cele doda lemne to
care se prinde lama feresteului (V. clochie).
Butes. Ott. sad. Cul de lemn despicat de
prins rufele pe frInghie. Gor /. Deal mic, climb.
Un joc de arsice In care whin se ascunde
dupe petre.
cTeacla f., pl. e (var. din (aeld, ca ciuj
feta de (op 1. De aci si slrb. rut. eakila,
ung. csdhlya, clrlig. V. cloaca 2, cToc-
laa, each', Indic:males). Odinioara,
tirlia cu care se ducead cei morti de holed.
Vest. Targa BMA, tithe, saniuta sad earn-
cior de carat lemne de foc. Cantitatea de
lemne Orate asa, ca cele duse de tarani In
canna ca sa le vindA: o dweld de lemne.
V. tragla, tirlie.
cToaies V. acloaTe.
cTeancrl f., pl. e si cionci (ung. csonia,
mint). Nord. Lulea scurta.
cTofinclik f., pl. e (d. and ctorrhinesc).
Trans. Mold. Cearta, sfada.$1 cl'eandra.
efoantEri si Erfoantet f., pl. e (fern. d.
ciont I) Est. Iron. Picior, crac, genuchi
(gaibarace, jugleie, cotonoage, cocale, do-
patal) : to trage-ti cioante.'e mat in cold
Lovitura de genuchi on de picior : i -a tras
o gionoatif de i all cleft:Put fold et Si
cfonoatli, iffoneata si gTonata (din
cloantd, apoi * cln-atd, cionoatd). In Serbia
geneatii. V. cloptitlif.
&roar& f., pl. clod si (nord). cioare (alb.
dauhl, cioara; tarentin cola, mrom. (oara.
Cp. st cu alb. sdrra, clod ; friulan lore, tn-
rudit cu vgr. kdrax si lat. corvus, corb. Cp,
cu tare& si stIrIca). 0 pasare ineagra
care bate'n albastru, well) cu corbu, dar mai
mica (cornix), Epitet batjocuritor Tiganilor
gga Tigancelor. Gourd pucioasd (Munt.), dum-
ciorile I (corbii), lua-te-ar dracu I Ce ciorile
ce dracu ! A da vrabia din mind pe cioara
din par, a da un cIstig mic, der sigur, pe
unu mare, dar nesigur.
cToarca 1., pl. e sad claret (turc.eolta,
pop. eoha, postav) Vechi. Manta alba tara-
neasca.
 281
CIO
cToarecT m. p1. (var. din tared. V. tu-
reac). Vest. Pantaloni taraneotl strimti de
dimie. V. bernevecT, ceac"IrT, poturl.
cToarice, V. "oarIce.
el.:sorsa. f., p1. e (d. a dorsal). Instru-
ment (mai ales cutit) prost. $1 cTorsac,
glioarsa, gloabla si rabid. V. custura.
cToirtik f., pl. e (d. clot). Buturuga, clotac,
bucata de radacina on de trunchi ramp In
pamInt ori scos.
cToatch 1., pl. e gi cfold (d. doted).
Est. Grupa, ceatli societate: a infra in
cioatca batrInilor.
clob n., pl. urf (turc. pers. cob, dap, ao-
chie, surcica). Vest. lilrb, sfarmaturil dintr'un
vas. V.sob.
cToblica f., pl. ace si dcl (cp. cu ung
csandk, ciobaca, sad cu rut. coven, luntre,
pin schimbare de sutix, infl. poate oi de rus.
eadk, mreanA). Luntre facuta dintr'un
trunchi scobit (on ot din scinduri) de inn -
blat pe bait] Ia pescuit ori Ia vinat (Sadov.
VR. 1928, 7, 8; Sez. 33, 26). Si cTobac,
n., pl. e. V. caula, cln 2 si oranmja.
cToban m. (turc. eoban, d: pers. euban,
ban, d. sub, berbece, oi ban, conductor;
ngr. tsobdnis, alb. bg. strb. rut. eolldn, poi.
czoban. D. torn. vine ung. csobdn). Pastor,
pascator de oh Dim. -Ana", -am)",
-anal gi -anal, pl. el.
cTobaluTdsc, V. cebaluTesc.
1) cTobandsc, -eased adj. De cioban.
2) cTobAndsc v. intr. Is cioban, traiesc
ca cioban.
cTobtinci"te adv. Ca clobanii.
cTobanie f. Ocupatiunea de cloban, vials
ciobaneasca.
cTobilc, V. sotermitc.
cTobirnac n., p1. e (ung. csaborhorddi
purtator de ciubar). Olt. Ban. Partnga, par
de dus hIrdau.Si clobirdac si cTomir-
dac (Doll, Rev. I. Crg. 2,163). V. doringA.
efobdta f., pl. e (rut. twit, gen. ecibota ;
rus. eeboty, ciobote de marochin, d. tat. Ca-
bala, care vine d. pers. [de unde oi tun.]
eabalan, ciobote marl; it. ciabatta, Malta-
minte uzata, pv. sabota, fr. savate, picard
chavate, sp zapata). Mold. Cizma, Incalta-
mint care acopere picioru pins la genunchi.
Fig. Iron. Om igno- rant, tureatca. (Plna pe
Ia 1848, mai toll bar-batil purtad ciobote.
Azi poarta mai mult taranii, Jidanil hatrini,
soldatii calari si mai rat cei pe jos. In Un-
garia oi partite ve-cine ei, poarta oi Iarancele.
Oraoenii poarta ghete, pe care le vIra in ga-
losi clnd e nom; Si In 0000ni cInd e zapada
sad numai ger). in Mold. nord. cfbcitil si
cTubota. In Munt. cToboauta, cizma sat,
gheata grosolana.
cTobotar m. (d. clobota; rut. eobotdr,
rus. debotdri). Mold. Cizmar.
clobotArie f. (d. clobota). Mold. Cizma-
rie, meseria sad pravalia dobotarului.
www.dacoromanica.ro
CM
cToboticift f, pl. ele. Meld. Clobota mica.
Botta gheata. CTobotica cucuilif (pri-
mula officinalis) si clobotica ursuluT,
(cortusa Matthiolt), doda plante primulacee.
1) clod n, pl. art (mrom. cioc, ciocan,
d. doe 2 ol Inrudit cu ciocan, clocnesc, cfo-
col, cloplesc, ciuca, ciugulesc, ciupesc, dant,
la(a s. a precun, oi cu rus. eok, ciocnire
de pahare; bg. euk, ciocnire, fovka, cioc,
plisc; alb. eok, plisc, it. dace°, butuc, ung.
cs6k, sarutare; fr. choc, sp. choque, ol. schok,
ciocnire). Vest si sad. Plisc, gura pasarilor.
Lovitura de cioc : 1-a tras un cioc. Apa tit
ia pasarea o data cu ciocu: un doe de apd.
Fam. Bot, sarutare (ung. csdk). Paru barbel
lasat neras numal la barbie (cum 11 purta
Napoleon 111 oi Cuza): a purta doe sad barba
to cioc. Botu corabbl. CTocu berseT, gre-
ghetin. V. tie 1.
2) cioc, interj. care arata sunetu unel
ciocniri 1ncete, ca Intre pahare, la up cuiva
o. a. V. cioc 1, boc, poc, toc.
cTdca-bcica, V. cToc-boc.
1) ciocan m. (met. din cocean, ca si slrb.
r".okanf. Munt. Mold. sud. Cocean, strujan.
Ciocan de varzd, mezu (inima) verzei. Pals
n. la Cdr. V. nap - ciocan si clocie).
2) ciocan n pl. e (d. doe, interj. care
exista oi la Ruoi oi la alti.Slavi, 1nrudita cu
vgr. typos, ciocan, Oi cu typos. lovitura, ur-
ma, tip, ca cfocnesc fata de clop'esc oti ca
vgr. lykos fata de lat. lupus, lup. Din aceiagi
rad. vsl. rus. eekand, bg. euk si eukdn, do-
can, [de undp ngr. t ukdniJ, eekan, barbie;
p01. czekart, pers. (aga/1. V. cocean. Cp.
Bern. 1,159). 0 unealta de batut cuie 1. a.:
ciocan de zidar, de dogar, de potcovar, de
band la poarta (11d. clopot) o. a. Fig. hare
ciocan nicovala, Intre doda primetdil (V.
maT 2). Paharut, to, art sipuoor de Mut
rachid (ca si strb. eokanj rakile).S.m. Zool.
Un peote marin cu capu ca ciocanu (zygdena
malleus).
cTocaliti m. (ung. csukld, vtrf de Irunza,
rude cu sfrb. eOkov, ciocalad, cu rom. doe,
ciocan, doclej, tidal", (acid, s. a. V. Bern.
1, 159). Mold. Cocean de porumb, otulete Para
graunte.in nord. cTucifitaa (Sadov, VR.
1911,3,324 oi 328) si cTucalag.
1) cTocana" m. Lucrator care sfartma
sarca cu ciocanu la ocne.
2) cTochnift" n., p1. e. Ciocanel.
cTocAnea 1., pl. ele (d. doe) Unde?
Becata.
efocanealEt f., p1. elf. Actiunea de a
ciocani.
cTocandl n., p1. e. Ciocanao, ciocan mic.
cTocandsc v. tr. (d. ciocan ; rug. deka-
niti, a ciocani). Lovesc cu ciocanu sad) cu
ciocu. Bocanesc, bat (de ex., la u0). Fig.
Sfatulesc malt timp : ell destul 1-ant cioca-
nit, dar el nu m'a ascultat. Bat capu, p ic-
tisesc cu vorba.
CIO
- 262 -
cTocaniteare ti cTocfnliteare f., p1.
ort, ca privighetort (d. ciocdnesc). Mold.
Trans. Ghionoale, o pasare agAtAtoare care
se nutregte cautind larve pe supt coaja co-
pacilor, pe care o ciocaneste meren (lat.
picus): ciocdnitoarea durum in scoarfd
(Sadov. VR. 1930, 9-10, 194). V. clocirlet
ai verdare.
cTec-b6c, interj. care arata sunetu re-
petat at ciocanului sail at altor corpuri iz-
bitoare. and e mai prelung, se zice eleoa-
todca (cp. cu ung. csonkd-bonka, clung).
De untie sd $tie el ce-i cioca-boca, de unde
sa tie el cum sA procedeze In asemenea
afacere?
cTochie f. (var. din cioacd 2). Un fel de
ciocan (numit si papu$11) cu gent la vtrf gi
care, lovit cu alt ciocan, servegte la bMut
cercurile butoaielor. V. casette.
cTochinfire f., pl. drt (d.clochind). Clo-
china, curea de legat ceva (de ex., mantana)
de ga.
cTochfna f., p1. e $i I (probabil, rudA cu
it. ciocca, strugure, dim. ciocchina, tnru-
dit cu ciorchind. Cp. cu circel, filamentu
rAsucit cu care vita se agate co cu un drlig,
apoi strugure mic". Cu turc. avkyn, grog,
pachet, n'are legatura). Coada selei, arcade
din apoi. Ciochinare. A pune la clochind, a
lega in apoia selei, (fig.) a da uitArii. A -li
rupe ciochinele degeaba a umbla degeaba.
Cirlig la unele cingAtori thanes& Glezna,
oasele proeminente de la gleznA. V. oblinc.
clocT m. p1. (cp. cu it. ciocia, °puma,
bocinca). Trans. Ciorapi taranegti femelesti
facuti din postav alb (caltuni).
cliocliten al -irte41 n., pl. ere (ung.
csikolt6, csikoltyu). Vest. Marele piron care
tine jugu fixat In protap. In Trans. -tall.
In Olt. gi teglict, In Tel. Uglier..
cToclatteare, V. elocgtnitoare.
efecirlan m. (d. cioc cu tnt. de mot",
de ex., barbd'n cicc, pin aluz. la motu a-
cestei pasari, cum se vede $i din ngr. taut-
sulidnos, cioctrlan, care vine d. rom. fultdan.
Cp. cu it. sud cacugghtata, cioctrlan, adica
cucuiata, inotata", si cu rom. fopirlan $i
ctocol). 0 pasare necAlAtoare din neamu
vrAbiii, dar mai mare gi motata (galerita
cristata). UmblA pin semAnAturi $i pe mar-
ginea drumurilor gi nu se pune pe ramuri.
V. cTocirlie.
efectriet tn. (rudA cu cioctrlan). ClocA-
nitoare sat) un fel de ciocAnitoare (sitta
caesia). In Trans. scorfar.
ciocirlie f. (imit. dupe clntecu acestei
pAsAri, dupe cum se vede gi din ardelenescu
firlot $1 firing, ciocirlie, gi din bg. eevrziliga
euruliga, eueuliga, dan. skovMrken, sued.
skoglarken, supt infl. Jut cioctrlan. V. ci-
rical at cofrac. Cp. Bern. 1,157 $1 164).
0 pasare cAlAtoare InruditA cu cioctrlanu,
dar fArA mot (alauda arvensis). Nu se pune
pe copaci gi are obicel sA zboare sus $i sA
elute tintndu-se pe 10c In aer (Este 9i vs-
www.dacoromanica.ro
CIO
rietatea alauda arborea, mal mica, $i me-
lanocOrypha kalandra, tatarica s. a.), mai
mare). Est. Un fel de Flora $i melodia ei
(V. tril). Ramura de vita taiata cu o bucatA
din ramura mai mare gi rasaditA ca sA se
prindA. Tarug care e legat de un ;After
(funie), iar acesta de plutA pe care un
pluta 11 tnfige to mal chid vrea sA opreascA
pluta din mers.
cTocirtesc, V. efopiktesc.
efocirted, V. cTectiten.
cTectrtfe f. (cp. cu cioc, cioclIteti $i
ctociriesc). Bz. Pl. Instrumentele cu care se
bate gi se ascute coasa (ciocanu, batca $i
gresia): traista cu clocirtit. V. batalitn.
efoclitv m. (d. cloaca). Cel ce vinde lemne
cu cloacla. Vechi. Cioclu.
cToclel m. (ruda ch crocdlail. Cp. cu
jug!eie). Nord. Strujan.. Si cTu-.
cToclejel m. (d. croc'ef = ciocalan",
tidied mic ca un ciocalatl"). Buc. Sfredelug,
cTociete m. (d. cioc, ca $i doctor). lid-
leg. Vrabie.
cTocloavA f., pl. e (d.crocol). Ran. Iron,
Ciocoi (stare sociall).
cTocidd n., p1. oade (rudA cu chicle°.
Bal. Olt. Ciocan de mar (ceia ce rAmtne
nemincat dintr'un mar).
cTocl6T, V. cTocoT.
cToclovina f., pl. e (d. doctor cu sufixu
slay -ovind. E un nume de munte care,
ca $i vecinu Stirmina, Itnga Tismana, Inseam -
nA tuguiata"). Epitet mai injurios de eft
dm r.
cTeclu m. (d. croacld, care e o var: din
fa Id, adica acela care duce sicriu pe cele
dona tacle". D. rom, vine bg. eokla, cioclu).
Cioclag, acela care duce inortii la groapA
san ti gi tngroapA (groper).
cTocmanesc v. tr. (din ciocdnesc $1 fife-
mdnesc). Muni. Fem. CiocAnesc, cert, mustru.
Si cTogmanescai (dupactomag)$icToc-
magesc
cTocnesc v. tr. (bg. euknuvelm, rus
edknutl. V. cioc 1). lzbesc cu clocu, cu
vlrfu, cu o parte: cocoa 1-a ciocnit pe rd/oi,
hai sd ciocnim oud roil, sd ciocnim paha-
rele si sd ben. V. refl. MA izbesc: trenurile,
vapoarele, armatele s'au ciocnit Intre ele.
ciocnit, -á adj. Izbit. Fig. Fam. Ticnit
dogit, cam nebun.
efocei in., pl. tot asa (d. dor [ca mof
feta de Mo foi; nume de familie] cu Int. de
mot" [ca $i In crocirlan], flume care s'a dat
turn pasaril motate, apoi pindarulul, valetu-
lul, lacheului, vatajelului, perceptorului, func-
tionarului, arendasului, $i, In sftrgit, boieru-
lui. Tot apa, fr. hobereau, erete" gi nobil
rural". Cp. gi cu curcan si stiglef, care In-
seamnA si un fel de soldati. V. cicoclu).
Trans. Cri$. ($i cTocloT. Cp. cu flrlor). Cio-
cirlan. Mold. Munt. Fig. Vechi. Fecior de
casA, valet on lachea (V. camerler). Lin-
gugitor, curtizan. Perceptor, mumbagir, aren-
 CIO
das, functionar: ciocol gulerat Ad. Iron.
sad fam. Mosier, boier, mare proprietor
(ciocor4ic Turcil din Dobr. ciobanilor Arde-
leni of Bulgarii mooierilor din Romania). Fig.
Om cu Infatioare boiereasca sail cu preten-
tiuni de boler: da de and to -at Plea asa
de ctocot de nu mat poll umbla pe jos?
Epitet ironic adresat de liberali, sociallotl $i
alte feluri de democrati conservatorilor. (La
1821-48, boierii ruginite i -au taxat pe libe-
rail de Clocoe, adia parvenite. Liberalii
adresaa of el acest cuv1nt bolerilor, dar cu
Intelesu de vampire, si, la 1907, hind Inca
partid de stinga (pe chid astazi Is de dreap-
ta), au rasculat taranil contra ciocoilor',
of apoi tot ei 50 trebuit sa-i potoleasca cu
tunu. Astazi In sfIroit, Romani' liberali ta-
xeazi de cibcol" pe cei din vechiu regat,
mai ales pe liberal' I V. baler, camerler,
cTofIlgar.
ciccoTite m. Iron. Dim. d. ciocoi.
cTocoie (exact: climate) f. Calitatea de
clocoi.
1) cTocoTesc, -Tasch adj. V. Iron.
De clocoi.
2) cTocoTesc (ma) v.
refl. Iron. MA
fac cloud.
cTocoTeqta adv. Iron. Ca clocoi'.
efocolme f. Iron. Iotalitatea ciocoilor,
multime de clocoi.
cTocolnlcle L (d. croca). Vecht. Lingu-
oire, slugarnicie.
cTocoixm n., p1. e (d. decor). Iron.
Purtare de clocoi.
cTocoleta f., p1. e (it. cioccolata de uncle
Si turc. eokolata si eyk-, d. sp. chocolate,
care vine d. mexicanu choco,cacao, si lati,
spa: fr. chocolat). Un fel de pasta alimentary
vIrtoasa compusa din cacao, zahar o. a. MI-
MI% compusa din lapte amestecat cu prat
din aceasti pasta.Barb. eocolata (duptt
fr.). Vulg. cTucalata.
cTocetnnift f., p1. e (d. clocoi). Vecht.
Om slugarnic,
cTocotnItesc v. intr. (d. clocotnild).
Vechi. Linguoesc josnic.
cTof, V. cTuf.
cToftila 1., pl. e (d. ciofdtesc). Coy. Om
limbut.
cTofla sail cTeflikT -Teisc v. intr. (imit.
dupil huletu buzelor Si a1 limbil la pore of
la oamenii neciopliti chid manIncA). Vest.
Clef aiesc.
cTotirta, V. cTozvIrtii.
c7offrtaT, V. firtaT.
cTofIlgair m. (var. din ciflicar) clacas din
vecin, wed; covri-
satele bulgareoti. Cp. cu
gar, mitocan). Mold. Iron. Oratman raa fin-
bracat (cum aril un meseria$, un functiona-
rao), Oran Imbracat oraoeneote: fdranului
fi plat boterli, dar nu ci clofligarillin Mold.
nord. Si -car, to Munt, -ingar, in Bucov.
of cToflIncar. V. bavcalla tl Mahe-
rocat.
www.dacoromanica.ro
283 CIO
cToflInc spotlInc n., pl. e st tat (sas.
schivIenk, germ. schiebling. D. rom. vine
ung. csdfling, csopling. Dac. 3,707). Trans.
Mold. Un lant scurt care are un drlig la
capat gi serveote la legat butucii care tre-
buie sa fie trasi ($i la dricu plugului g un
cloMne).Si -ing.
elogmanesc, V. oTocmlinesc.
cTohodar m. (turc. eohadar, eokadar,
d. eo. a, eoka, postav, adica acela care e
Inabraeat cu postavu staptnulue). Vechl.
Lacheu care ingrijea de incaltamintea porn-
nului. Lacheu care-I escorts, pe tnaltii func-
tionari Is Tura. Bas-ciohodar, sefu lacheilor.
clh- oi cTuh-.
cTolac, -b adj. (turc. eola.k, eulak). Rar.
Ciunt.
cTolama, V. cTularna.
cTolan n., pl. e (vsl. &anti, membru. D.
rom. vine rut. &kin, obada). Os, mai ales
os mare (Os e mai elegant). Fig. Functiune,
chilipir (cum i se tnempla dnelui la masa
stapInuful): a umbla dupd ciolan, a lupta
pentru aolan. Bucata din care se compune
obada. V. cocale.
cTolar, V. gTolar.
cTolitcrisc v. tr. (d. clolac). Rar. Ciun-
tesc : far fi cioldcit minile babel (CL. 1910,
3, 78).
cTolands, -climb adj. Est. Osos, cu
oase marl.
croIdandsc, V. crondAnesc.
cTolomada 1., p1. e sail al (ung. csa-
'amide, id.). Ban. Olt. Porumb semanat des
p. cosit (Univ. 12 Dec. 1938; 9, 1).
cTolpan (sud) ;ii cTorcan (nord) m.
(cp. cu turc. colpa, sfingaci). Copac uscat,
osiac (rev. I. Crg. 4, 390). Iii cunoaite cioara
clolpanu, se zice despre un om and trage
la teana on despre un copil cind se arata
vrednic de. tata-su. Fig. Iron. Om Malt of
slab, coctrla. V. butuc, clump, haeca.
efolter n., p1. 0 (turc. collar, eultar,
euldar, d. cut, cerga de invalit calu ; strb.
collar, ung. csoltdr, pol. czoldar. V. lob.
Vechl. $abrack aroa.
cTomag n., p1. ege (turc. eomak, 'eumak;
pol. czumak, ung. csomak). Baston Bros.
Lovitura de ciomag : a (rage calm an cio-
ma.g. In OIL cIumag. V. bits, rete-
vel, topuz.
clombgaa tn. Fam. Iron. Batauo cu
ciomagu.
cTomageala f., pl. elf. Fam. Actiunea
de a ciomagi.
clomagesc v. tr. Fam. Iron. Bat, lovesc
cu ciomagu.
cTomirdacg V. cTobtrnac.
cTomirda f, p1. e (ruda cu smirdoare.
Cp. of cu bg. miirda, lucru aruncat, gunoi).
Mold. sud. Paceavura, tearfa, female mur-
dara.
aTamotail, V. cTumafaTe.
 CIO
- 284 -
clomp, V. clump.
cTondandsc (ma) v. refl. (var. din
bonddnesc. Cp. cu ung. cseingatni, a trage
clopotele, csongeni-bdngent, a clAmpAni, si
civildni, a se certa). Trans. Mold. MA cell,
ma sfAdesc cu glas tare: 00 so se dea pe
brazdd ori-clt s'ar mat cionddni (Rehr.
§i cTondr-, lar In Bas. cTold-.
In vest sicTondaTesc. V. eforovaTesc
ai ImpilduTesc.
cIonoitta, V. cToantli.
1) cTont n., pl. cloante si cionturi (ung.
csoni, os. V. cTontonog, cTunt, clot ai
bont). BucatA, frIntura (de lemn). Trans.
Banat. Iron. Pl. Oase, ciolane : acolo l -ad
rdmas cioantele (V. cToanta)I Inghetat ca
ciontu (sea numai ctont), Inghetat bocna.
2) efont, cToanta adj. V. cTunt.
clontac, -ft adj., pl. f. e. Rar. Ciont
cTontesc ai ..tese, V. cTuntesc.
cTo(n)ton6g, -oaga adj. (din dont,
clot si -nog din cotonog). Baia. Ciunt.
cTopAta f., p1. dli (ung. csapat, ceata
trupA, gramada, d. csapni, a reteza ; csapa-
tos, Mut bine). Pl. Vest. Bucati retezate ;
a tdiat balauru'n ciopliti.
clop AtAT 1. pl. (d. clopatd). Nord. Cioante.
cTopatesc gr cTopfriesc (Munt.),
cTopIrtesc (Olt.) si cTocIrtesc (Mold.)
v. tr. (d. clopatd).Mutilez, cebAluiesc, cium-
pavesc, ciumpAtesc, retez cite o bucatA de
lei fi de colo, scurtez : a cloplficoada unui
nine.
cTopIrtec, -Et adj. (d. cioptrtesc). Munt.
Rar. Scurtat, berc. S. n., pl. e. Bz. (-ag).
Citireag.
cldpfee (ea dift.) m., gen. o/ tai (rude
cu cioplesc, ctocnesc). Mt nume al WI dracu.
cToplesc v. tr. (bg. &pity, zglrii, scurm.
V. ciocnesc). Suptiez un lemn cu toporu,
cu cutitu, cu cutitoaia (nu cu rIndeaea, nici
cu feresteu). Sculptez. Fig. Civilizez.
cToplit, -A adj. Suptiat, netezit. Scut ptat :
chip ciopht, figurd cloplitd. Fig. Civilizat
cToplltoare f., pl. or!. Instrument de
cioplit (delta, cujitoaie, cutit).
cToplIter m. LucrAtor care ciopleste, mai
ales peatrA. Scluptor prost. S. tr., p1. oare.
Rindea cu taisu curb cu care se tau primele
aschii ale unei scinduri In ainte de a o fatui.
cToplItura 1., pl. 1. Lucru cioplit. BucAti
chute din cioplire. Mold. nord. SlAninA (In
general).
cliopdr n., pl. oare (ung. csopor si cso-
port, de unde ¢i strb. eopor, id.). Vest. TurmA
p1nA la o mie de of sae si mai mica ori
chear botei "sail cIrd 0. Adv. GrAniad A, buluc,
clotcl : Wive, grant se adunard ciopor
lntr'un colt (Rebr. 139). Rar ¢i clpor ai
cToport, pl. oarte. V. tirla 1.
cToraT ai *Tose, V. cTuruT 2.
www.dacoromanica.ro
CIO
cTorap m. (turc. eorab; ngr. tsurdpi, bg.
eorap). Vest. Coltun, ImbracAmintea label
piclorului ptnA la pulpit on pia la genuchi
fAcuta din fire de atA ImpletitA. A stringe la
ciorap, a stringe bani un ciorap. Inainte
de Intrebuintarea ciorapului Impletit, care
dateazA din seculul 16, lumea se folosea de
obialA. La 1589, reverendu See din Cambridge
inventA masina de Impletit ciorapi.
cTorbagfb m. (turc. eorbagy, id.). Vecht.
Cornandantu unui regiment de ieniceri (adica
distribuitoru ciorbei, fiind-cA sultanu, hind
considerat ca pArintele hranitor al ieniceri-
lor, sefil for purtaii titluri culinare). Fig. Om
bogat, notabil, boier. In Turcia, primar rural.
Fem. -gioaTca, pl. e.
cTorbalic n., pl. e (turd. eorbalyk, de
ciorbA, de unde si MO. eorbalok, castron de
ciorbA). Munt. Rar. Mold. Polonic, lingurot,
chepcea, cAuc, lingura cu care se scoate
ciorba din oalA sad din castron. ZemurcA,
zeamA lungA.In ford -1Ic Si 11c, polonic.
ciorba f., p1. e (turc. eorba, ferturl, d. ar.
sorba, ferturA, sariba, a bea; alb. bg. Mr!).
eorba, ung. csorba. V. nastrapa, serbet,
strop, sorb 3). Munt. FerturA acrA (bors)
on neacrA In care s'a fert came on peste
on de post. Fig. Amestecatura (un discurs
prea lung, o societate pestritA s. a.) Prov.
Cine s'a fript In (01,6 Cu) ciorbd, sufld si'n
taunt, cine a Post muscat de same, se teme
si de soptrIA; cine s'a'nselat °data, e precaut
pe urmA. V. heltuga.
cTorcan, V. cTolpan.
cTorcandsc (ma) v: refl. Nord. MA
prefac In ciorcan.
cTorchin ¢f -Ins m. ai -fna f., pl. e
(var. din ciochind on din ciucure orl din
chtclurd, cA strugurele e ca un ctrlig on ca
un canal). Strugure: kali poctltift de cior-
chine oachese (CL. 1910, jubilar, 203).La
DeIv. un clorchtne 5i niste clorchlne. In est
cTorchina, In Olt. cTurchina (pl. e $i
i), InseamnA scheletu strugurelui".
cTorcToboitte n. pl. (ung2). Bz. Fam.
Ciuveie, hondrobeie, acute orl el e lucrurl
casnice grAmAdite sad risipite. In Prah
cToroboate (CSG. 1922, 163).
clorclovea, V. cercevea.
cTorcTolit, V. cTurcTullt.
eforddsc v. tr. (fig. condo, part. d. corao,
a fura. Cp. si cu ung. csorditni, a pune sA
se scurga, csorditni, a plesni din bici). Pop.
A Pura, sterpeli.
eforfaTala, V. clurfuTala.
cToric, V. tiorIc.
cTorica, V. ciurica.
cTormoTag m., pl. leg( (ung. csormoly,
csormolya, pl. -ak; ceh. eermel, d. eermq,
roc, vsl. ertimind, roc). Trans. Scrab.
cTern A f., pl. e (rus. eirnyi (pron. eornyil,
negru, fern. eernaia; naeernd, pe necurat, pe
prima foaie a redactarii. V. cerneela).
Fam. Concept, h1rtie pe care s'a scris prima
redactare.
cto
-.
c7orAitTeek f., pl. a (augni. d. cioard).
Epitet ironic Tigancelor.
cToroboate, V. cTorcloboate.
cTorobarit f.. pl. e si dr1 (din cioard $i
clorobor). Ban. Coto:dant.
eforobdr n., pl. oare (ung. csdr -par,
malt. V. cTorovoTala). Trans. ($ez. 37,
125). Ceara, galagie, tumult: , clorobor pen -
tr un topor'.
cTorofitIA, V. cTurfuTala.
cTordY m., p1. tot asa. Masculu ciorii. Fig.
Iron. Tigan.
cToropina f., p'. e. (d. cloard cu sufixu
dln harapind). Fam. Iron. Tigan, Tiganca.
Mai rar clorovIna.
eTorovaTala si -voTala 1., pl. felt. Fam.
Aetiunea de a to ciorovoi.
cTorovaTesc gi -voTesc (ma) v. refl.
(strb. eavartfatt, a Bead, rudA cu rut. evara,
ciorovaialt, si poate si cu turc. day-day, ci-
ripire, ung. csor-par ciorobor, cseirompolni,
a vocifera. V. sfara 2). Fam. MS cert on
discut cu glas tare: Set ne ciorovdim pentru
nimicuri ? lora vlitoare mergent impreand
adfacem actele, cum se cuvine Mire frog
(Rebr. 2, 40). V. cicalesc, cTondanesc.
cTorovfna, V. cToropina.
cTorpfic n., p1. a (rut. eerpdk, d. eerpati
[pron. edrpati] a scoate apt sat din apt. V.
cereal& si pocerpesc). Chipcel, posfat,
un instrument pescAresc compus
dintr'o pleat tntinst pe nista bete curbe a-
sezate crucis si care se bag/1 to apt ca o
lingurt $1 se scoate Indatt cu pestisorii paste
care a dat (Mold. sud). Tirboc, mare lingurt
de plasit de scos din ntvod pestee prins
(Iasi). Lingua mare de jintuit la stint. Co-
fitt cu coada lungt de scos borhotu la fa-
(13c). V. mereded, chepcea,
bricti
clorbalic, rocT.
cTorsitc n., pl. e (rut. dersdk [pron. eor-
sald. Nord. Cufit prost, bulicher, custurh.
V. cloarsa.
cTdrsaT si -Test v. tr. (rut. eersdti, pron.
ears-, a scarpina. Bern. 1, 172, la derail) Est.
Tel merei cioplind cu cutitu: ce tot dors&
testi acolo ?$1 gTors-.
cTortac m. (d. clot $1 infl. de cuvinte ca
clortan$. a.). Lemn strtmb: Ce ntr fact din-
tr'un fag slodun? Pe cind dinteun clortac,
ce s'alegt ? (Soy. 113).
cTortan m. (turc. eortan). Sad. Crap mai
mic (1-2 kg.). V. crap.
clortanarTe E Mare cantitate de dor-
tani gi alti pestisorl.
efortardca f., pl. ice sad ale (d. ciortan).
Sad. Ciortan mic (pint la 1 kg.). V. crap.
efortesc (mit) v. refl. (cp. cu rus. dont,
dracu, edict "a da dracului, a drAcuil. Mold.
Vecht. MS cert.
cfortocrap m. (d. ctortan $1 crap). Sud.
Crap mai mic (2-4 kg).
www.dacoromanica.ro
285
CIP
ciosmoldsc (ma) v. refl. (ung. csomei-
sxdlni, a strivi). Mototolesc, bofesc. V. refl.
MA tip/Nese, mt Intorc In pat pint at adorm.
clot n., pl. url (var. din clont, ca did din
ctunt, si rudA cu ski). dokur, clot. Bern.
1, 159. V. pi Lbk. 2454). Nod Inteun Iemn
(rtdtcina tend ramuri in trunchi). Matt,
buturugt. Fig. Chile afacerii, greu (dificul-
tatea) ei.
elate& adv. (rus. eitka, pron. dotka, nu-
mar piireche, d. data, pareche. V. testa).
Buluc, cladara, grAmadii, ciopor, In mare nu-
mar $i uniti: albinele se adunet doted la
stup, Jidanil se strinsece doted la havrd.
V. si cloatca.
cIdtIrca f., p1. a $i (d. clot.) Mold. Rar.
Cioatt, buturuga.
efotoneg, V. cTontonog.
cTotords si -urds, -ease aaj. Plin
de cioturi.
cTovdT si cTuveT n., pl. ale (strb. eivija,
bucaticii de lemn. Cp. si cu it civaie, legu-
me). Nord. P1. Ciorcioboate, hondrobeie, o-
biecte casnice (cutil, putini, clondire $. a.):
In acest paravan tncap matte cloveie ale Ca-
set, ca Mtn, camard (Sadov. VR. 1911, 3,
384); ghernuit tntre bulendre gi ceovete" in-
tr'un core (N. N. Beldiceanu, CL. 1910, 12,
1145).$i cTuhaTe, Inn si cluhele (rev.
I. Crg. 5, 1&3), in Bts. ouvere. In Meh. pu-
veT, o bucatA de Iemn de aruncat Inteun
pom ca at cacIA poarnele.
cTovicit, cTovlica $i cTuvica f., pl.
(imit. tnrudit cu ung. csuvik, ceh. eavik,
nsl. dovink, cucuvea, ca si cu it. ciovetta si
civetta, fr. chouette, cucuvea. V. cluf 1).
Vest. 0 pastre acaatict motatit mare cit tur-
Judea (vanellus cristatus), numitt $1 naglt
(Mold.) si 1164 (Trans.) Un fel de cucuvea.
(strix passerina sat glaucidium passerinum).
Un fel de pescar (pastre) de mare (glardola
pratincola).
cTovrfntfe f. (rude cu vat. vrtinonl(, a tn.
toarce, de unde si povirnesc). Turtucata. Loc
unde spa Duntrii, dot un burun (cap),
curge la deal. V. anafor.
cTozvirta 1., pl. e gi ft (din vechiu eel-
virtd, d. vsl. eetvrtitd, sled. V. cTocirtesc).
Sfert de animal la bucttarie, cirlc, butuc, pi-
cior cu o bucata cu carne: Apot patois scotea.
Patru ciontrif II facea. (Teod. 593). Si
cezvirtit, cTovirta $i clofirta.in Mold.
cioftrtd, sfert de stinjin de lemne ".
cfpaT m., pl. tot aSa (fr. cipaye, d. engi.
sepoy, pron. sipoi, care vine d. pers. 31-
paid, spahlu). Soldat din armata engleza
din India.
cfpca 1., pl./sad e (ung. csipke). Trans.
Maram. Dantelt (lorga, Nego$. 236; TM.).
clime!, V. chfpcel.
el/terse/3d, -de adj., !!. f. tot a$a(d.
lat. cyperos si cyperum, vgr. kypelros k5r-
petron, rogoz.). Bot. Din famil a rogozulul si
a papirului. Subst. 0 clperacee (subtnt.plan-
t4). V. plpIrlg 1.
CIP
- 286 -
cipic cTupic M. (ung. ciplike, dim. d.
gheata; bg. dipik). Munt. Pantot (de
ptsla, de lac, a. a.). BocIncil.
clpich f, pl. 1 (d. cipic). Mold. sud.
Oheath, botina.
clper, V. cTopor.
ciprinoid, -A adj. (d. vgr. kyprinos,
crap). Zoo/. Care e din familia crapului.
cipru, V. chiparis.
clr n. (rut. Sir, id.) Nord. Terci.
cirac m. (turc. [cf. pers.] dirak, derak,
elev t ngr. tserdki, alb. bg. strb. dirak, ung.
csirdk). Vechl. Azi iron. Protejat. favorit.
Om de cask client. Ucenic, elev. Agent. V.
ortac.
* circ 114 pl. uri (lat. circus.V. cerc).
Loc de spectacul unde se alerga cu caii la
vechii 'Romani, Azi, local circular p. diferite
spectacule, Oar mai ales de alergat cu caii.
* circa adv. (germ. circa, d. it al lat.
circa). Trans. Aproape, aproximativ, vre-o.
circovT m. p1. (bg. derkova, biserica, d.
gr. kyriakt, Duminica, de unde al numele
de Chiriac al Chiric. V. CTurica gi tir-
covnlc). Munt. v. a. Numele unor sarbik-
tori populare In onoarea unor 601 a caror
amintire s'a aters : Circovii de yard, at Ma-
rtnti (martira Marina) la 15-17 tulle ; Cir-
covil de lama la 17-18 Ianuarie, chid se
aateapta zile viforoase, numite fulgera-
Ware". Si CercovT.
circuit n., pl. uri (fr. circuit, d. lat.
circOitus; (d. circum, In prejur, al ire, itum,
a merge)' It. circatto. V. les, per, sul).
Ocol, ocolire, circumferenta.
* circul gi -6z a -a v. intr. (fr. &cu-
ter, d. lat. clrculo, -Ore, a preface In tem ;
circulus, cerculet). Ma mi5c Imprejur. Tree,
merg din mina In mina, umblu : bona cir-
ca& MA duc ai yin : trdsurile circu'd. Fig.
Merg, ma propag, ink raspIndesc i circuld
vestea cd podu s'a frint.
* circular, -A adj. (lat. circular's, d.
circulus, cerc). In forma de cerc mivcare
circulard, ferdstrail circular. S. f. pl. e ai
fals dri. Scrisoare cu acelaai cuprins adre-
sata mai multora. Adv. A te mivca circular.
Fals o circulare (considerat ca s. f. de la
a circula).
* circulatiOne f. (lat. circuldtio, -Oats).
Actiunea de a circula : circulafiunea singe-
lui. Mergere, posibiiitate de a umbla : circu-
lafiunea e opritd. Transmisiune, curs : cir-
culatiunea banilor.$i gi -are.
* circulateria, -aria adj. (lat. circu-
latOrius). Relativ la circulatiunea stngelui :
aparatu circulatorid. $i -'tar, ceta ce nu
e corect
circum-, prefix latin care Inseamnt
In prejur" : circum-locufiune. V. pert-.
circumcizIOns f. Hat circumcIsio,
-dais). Mere Imprejur (Se zice despre o
anumita operatiune pe care o executa ha-
Oa. al hogil asupra pruncilor. E un fel de
www.dacoromanica.ro
CIR
botez al lot. E ai 0 sarbiltoare creatineasa
la 1 tanuaria, chid 1isus Hristos a primit
numele). Si -fzie.
* circumcid, .cfs, a -tide v. tr. (lat.
circum-cldere..V. ucld, deck!, inciziv)..
Tai Imprejur.
* cIrcumferenta f., pl. e (lat. circum-
ferentia, d. dream, In prejur 11 ferre, ik duce.
V. su-fer). Geom. Linie curb& ale card
puncte-s toate egal departate de un mulct in-
terior numit centru. Ocol, ocolire : aceastd
grddind are o circumferenfd de. 1000 de
metri Fals -Inta.
* circumflex n., pl. e gi cid. (lat. dr-
cumflexus, Indoit Imprejur". V. flexiune).
Gram. Se zice despre un accent (^) care In
unele limb! arata ca o vocala e lunga, tar
la Romani arath numai c& e vorba de un
sunet Intre I ai u, ca in cuvIntu Roman.
circumlocuthine f. (lat. dream-to-
e/Rio, - finis). Ocol de vorba, perifraza, ca :
zeamit de strugurt Ild. must on yin.
circumnavigatiOne f. (dream- vi
navigaftune). Ocol cu corabia. mai ales
ocolu pamtntului.
* circumpolar, -A adj. (dram- vi
polar). Din prejuru polilor : regiurte, edid-
torie circumpolard.
* circumscriptiOne f. (lat circum-
striptio, -finis. V. Inscriptiune). Cele ce
margineate Intinderea unui corp. Diviziune
teritoriala: circumscripf lune electoral& Geom.
Actiunea de a circumscrie o figura alteia.
Si -Iptle.
circumscrie, -is, a -is v. tr. (dr-
eam- vi scrid; lat. circumscribere). Inchid
to limite. Geom. Trag o figura Imprejuru
altel figuri atingInd-o: a circumscrie un
exagon unut cerc.
circumspect, -A adj. (lat. circum-
spectus, d. circumspicere, a te vita Imprejur.
V. a-spect). Prudent, atent, precaut : per-
soand, purtare circumspect&
circumspectIOne f. (tat. circum-
spectlo, -anis). Prudentli, atentmne, precau-
tiune : a lucra cu circumspectiune.
circumstantA f., p1. e (lat. circu.m-
stantia, d. circumstare, a sta In prejur). 1m-
prejurare, situatiune, particularitate a lucru-
rilor saa a faptelor circumstance atenuante,
agravante, grele.
* circumstantial, -A adj. (d. un tip
latin * circumstantialis). Gram. Cart aratt
circumstantele : complement circumstantial.
circumvalathine f. (lat. einem-
valldtio, -dais, d. circum-vallare, a Incunjura
cu val, cu lant). Fort. Santuri vi ridictturi
de parnInt ftcute p. asedia. V. contrava-
latiune, transeTe.
circumvecfn, -A adj. (mlat dream-
victnns, fr. circonvoisin). Vecin aaezat In
prejur : regiunile circumvecine (sail, mai
scurt 51 tot aaa de lanturit : regiuntle din
prepr.
CIR
287
* circumvolufidne f. (let. dream-
voldtio, -anis. V. evolullune, volbura).
Sucire In prejur. Circumvolujiunile creferu-
tut, sinuozitafile (cotiturile) lui. $i -title.
cireeda f., pl. cirezt (vsl. erteda,turmli,
d. got. hairdo, germ. herde; rut. &recta, pol.
czereda, bg. eerda, strb. Breda ; ung. csorda
V. card, crurda, hurtii). Turma de vite
cornute marl (boi, vaci, bivoli).
cireasa (vest) f., pl. est (Munt.), ese
(Olt.), si cirdsa (est) pl. ese (lat. cdrasa,
pl. de la cerasum, ciresa, vgr. kerasos, ci-
res, si kerdsion, MITA jar acesta d. orasu
Kerasds, -dittos, lat. Cerasus, -tintis, din
Pont, la marea Neagra, unde eraa paduri de
cireli sklbaticl, numit si azi de Turd Kira-
sun Jkiras, kiraz, arm, geras, pers. kires,
ciresA), de unde Lucul, dupit ce I-a Invins
pe Mitridate [66 in ainte de liristos), i-a
adus i-a plantat In Italia; it. ciliegla gi
ciriegta, pv. cereisa, fr. cerise, sp. cereza,
pg. cereja. D. lat. vine germ. kirsch., d.
rom. vine vsl. erdinia, rus. rut. eere§necr,
bg. eer4a). Fructu ciresului. Cirese amare,
tin fel de cirese de tin roe foarte inchis,
mai mid si cam amare.
cirds m. (d. ciresd sail d. lat. * ceresius
lid. cerdseus, din cerasus, ciresa, cires; it.
cirtegio si ciliegio, sp. cerezo). Un porn ro-
zaceo care face niste bobite rosil foarte
gustoase. Cires amar, cires care face cirele
amare. Fig. A te uita ca la un etre; copt,
a te uita cu mare pofta. V. vishri.
clresar m. (d. care ;). Luna cireselor
(iunia) : tuna Jut Ciresar. Buc. Bot-gros,
cirezar m. (d. cireadd, pl. cirezi). Ne-
gustor de vite marl.
civic n., pl. urt gi e (turc. derek, eetrek
ci eeriek, d. pers. eariek, sfert, d. ear, patru ;
bg. eerek). Muni. ;. a. Un sfert de pogon.
Jumatate de siert de pline. $1 cerec
(Ant. P.), jumatate din cistig s. a.
ciricifa sae giricAT gi -Tesc, a -1 v.
intr. (d. civic- civic. strigAtu plisArelelor, ruda
cu vsl. eirikati, rug. dirtkati, eirkatt; eirlt-
katf, ung. csirikolni, id. (Bern. I, 157]; 01
gerikkettk, ciripire, s. a. V. ciripesc,
t.A% Est. Ciripesc (despre puii
de gaina gi pasarefe).
* cirilic I chirilic, -á adj. (d. Chirild
sad Chiril, apostolu slay din sec. 9; gr.
K5Trillos, lat. Cyrillus. Cirilic e dupe tone-
tizmu neolatin, chirilic e gr. kyritlik6s).
Alfabetu cirilic, lit rerek cirilice, literele cu
care au setts Ron:Anil pink is 1860 (Adevii-
ratu alfabet inventat de Chiril e cel &go-
Mc). Adv. Cu litere chirilice sad eh:N.
liceste : a scrie chirilic. Vechl chlrill.
cesc (rus. chirllieeskii). Ca adv. -ceste.
* ciripdsc v. intr. (d. drip-cirlp, stri-
gatA pasiirelelor, rudk cu ung. csiripelni,
cirpslni, germ. zirpen ;. a. V. clricifef). Se
zice despre strigatu gi cIntecu pasarelelor.
www.dacoromanica.ro
Cis
ciripie f. (turc. eyrpy, cumplina dulghe-
rului). Sfoara cu care timplaru (muind-o in
vkpsea, IntinzInd-o si ciupind-o) face dungi
pe leap ca sk stie pe unde sa tale. Fig.
Ca pe ciripie, in lime dreaptk, fara pedlca:
a alone acolo ca pe ciripie. V, struna,
gAitan.
ciripit a., p1. art, Actiunea de a ciripi
merea : ciripitu plisdrelelor.
ciris n., p1. tat (turc. eirg. V. pi cir).
Mont. Mold. Un fel de faina nu asa alba din
care %e face tin fel de clef pi o pasta comes-
tibila. V. dextrine.
cfritdT i (vechi) cerete n., pl. art si
_de (V. ciritel). Seci, desis, tuffiris. In
nord gi ciritis. V. racIT ,vi slhia.
ciritel tn., pl. et .(cp. cu ceret si cu ung.
cserje, tufa). Nord. Tufa, tubs.
clrIvis, V. comas.
1) cirta 1., pl. e (vsl. (nIta, trashturb,
linie). Mont. Un timp scurt, oare-care timp :
dupd o cirtd de vreme. Nici o cirtd, nici o
iota, nici de cum, de loc. V. bechT.
2) cirta f., pl. e. Nord. Pop. Firta.
clrvis, V. cervix.
* cis-, prefix Latin care tnseamnA din-
coace" cisalpin, cisrenan (de dincoace de
Alpi, de Rin.). V. trans.
* cisalpin, -A adj. (lat. cisalpinus). De
de dincoace de Alpi, In report cu Roma.
ciscarpatin, -A adj. (d. cis- $i cat-
patin). De dincoace de Carpail, In report cu.
vechiu regat.
cislas m. (d. clad). Vecht. Contribuabil,
birnic.
cfsla f., pl. e (vsl, tislo, numar V. chi-
ste, cin). Veal. Impartirea birului (cu
care ocaziune obstea se aduna duminica la
uta bisericii si hotara ctt are de platit fie-
care). Azi. Fig.Taifas: facead cisld la crismd.
Teapa, meserie, treaptk social& : acid toll
de o cisld.
cisluTdsc v. tr. (vsl. &riff, a numAra
rug. fislitf. V. cisla).r Veda. Hotarasc ce
are de platit ca bir, taxez. Impart, repartizez
a cisiui o alma. Fig, SfAtuiesc, Invai, bat
Capu. Az!. Stair la taifas, mil sfatalesc
babele cislulad ceva.
* cispadan, -A adj. (lat. cispadanus).
De dincoace de Pad, in report cu Roma.
* cisrenan, -A adj. (lat. cisrhenartus).
De dincoace de Rin, In raport cu Francia.
cisternA f., pl. e (la`. cisternal. Hazna,
rezervoria In pamtnt de string ape de ploaie.
La Dos. stern A(ngr. sterna, d. it. cisterna),
V. bent.
cistic, -A adj. (lat. medical cjrstikus,
d. vgr. kirstis, besica, besica fieriI). Anat..
Relativ la besica.
* clstftrt f., p1. e (ngr. kystltis. d. vgr.
4rstis, besica. V. chist). Med. Aprinderea
(inflamatiunea) besicii urinate.
 288
clg
cistotomie f. (d vgr. 1c5:stis, besiclit $i
-tom din ana-tomie). Chir. Inciziunea besicii
urinate.
* chstotem n., p1. ari sail' came- (ea $i
cistotomie). Chir. Instrument chirurgic de
taiat besica urinarh.
clpit n., p1. uri (turc. [d. pers.) cisit, cesit,
fel, forma, mostrA). Rar azi. Asortiment de
marina. Vlnzare, desfacere: merge cisitu.
cisme& f., p1. ele (turc. cesme, pers. ca-
me, d. cam, ochi; ngr. 'semis). Sipot, fin-
tlna curgatoare Muth de oamenI.Mold. $i
cornea $i cTu*mea.
civmegee gi ciamigea, V. cecrne-
gee.
1) cit n., p1. art (turc. eit, un fel de cit,
d. bengalicu chits, tit; ngr. tsita, ung. csit,
germ. zitz, sp. chile, pg. chita). Mold. Stem-
ha (pInzA). V. alastInca.
2) clt n., p1. art (turc. tit, IngrAditura).
lal. lesle de nuiele in curte.
citadel& f., pl. e (fr. citadelle, d. it.
cittadella, dim. d. ciltade, oras, mai ales in-
thrit, cetate). Barb. Cetatule.
citenie f. (vsl. Hieratic eitentle,d. Mall,
a chi. V, procitanie). Citire de rugAciuni.
Fig. Iron. Lecturh lungA $i plicticoasti.Vechi
$i cetenie.
citarea f., pl. de (turc. Mari, -rt $i ee-
tdre, -rt). Vechi. Un fel de alagea din care
se fAceail anterie.$i citarfe, 1.
cltat n., pl. e (part. d. a cita; germ.
chat). Pasagii, citat, citatiune: cartea asta
are matte citate. V. pocitanie 2.
cltathine f., (lat. clkitio,-finis). Actiu-
nea de a cita. Pasagii, citat: citafiunile and
cora. Male care tontine un ordin pin care
to cheamh la judecata (ca vinovat on ca
martur).-51 -atle.
cltarfe f. (d. cit.). Cantitate de cituri $i
alte pinze de bumbac. Pravalie, deposit de
cit.
cftera ci titer& f., pl. e (germ. zither,
ngr. tzltera, it. eetera. V. cetera). Un fel
de chitarA ftla glt, cu coarde de metal, din
care se LIMA tinind-o pe mash on pe ge-
nuchi. V. canon 0 timbal.
citecier, -oar& adj. (lat. citerior, d.
citra, dincoace). De dincoace, din partea
noastrh.
citosc (vest) $i ce- (est) v. tr. (vsl. el-
lath, disti-eiton. V. cinste, cin I, clslit,
procltesc). Strhbat cu ochii ceia ce e
scris pronunttnd cuvintele on nu: a rift an
cuvInt, o carte, un actor; Desciirez: a cif/ o
bucatd muzicald. Fig. Phtrund, pricep ceva
dificil: a citi ceva In ochii cuiva.Barb. to
Trans. Bucov. (dupd germ. lesen), predah un
curs ca profesor.
cltet s. (vsl. 'Mkt; cititor). Vechi. Cititor
In biserich, anagnost. Azi. Adj., f. -eatd. e-
gibil, usor de citit: Were Weft.
www.dacoromanica.ro
_"
etti
* cltez v. tr. (lat. citare). Amintesc un
text, un autor, o carte. Mentionez, semna-
lez: a Post eitat pentru vitejia Mi. Chem la
judecata to calitate de judectitor: a cita un
martur.
citire (vest) $i ce- (est) f. Actiunea de
a citi, lecturh. Carte de citire, care cuprinde
diferite povestiri pe care 55 le citeascb ele-
vii. Citire in stele, astrologie.
cltireag n., pl. ege (cp. cu ung. csitr!,
scurt). Be. ScurtaturA, retevei, ciomag scurt:
an cltireag scovirdat. V. cTopirtac.
citit (vest) 0 ce- (est), -II adj. Instruit,
cult: om ci!it.
citov, -A adj. (bg. strb. eitav, teafar.Cp
ch gtrbov). Olt. Munt. Trans. Cuminte, tea-
Mr la minte (BSG. 1922, 163).$i cltovesct
vindec, cumintesc.
* citrat n., pl. e, $i m. (d. citric). Chico.
Sate formath din combinatiunea acidulul ci-
tric c'o butt.
* citric, -A adj., pl. f. e (d. vgr. /citron,
Ihmtie. V. chitru). Chien. Acid citric. acidu
extras din lamti, portocale, mandarine, chi-
tre $. a. Se topeste la 1000, lar chid perde
apa, la 1530. Preparat de Scheele la 1784
* eftrin n., pl. e (1st. chinas, ci. vgr.
kitrinos, de lilmlie). Min. Un fel de chart de
coloarea lAmti.
citura, V. cTuturft.
cTubar n., p1. err (ung. csdlidr, cseber,
d. vgerm. zrvobar, zivibar, adicA cu doh&
toarte, de unde $i vsl. cibfird, id. Cp. cu
oboroc, anforA). Est. IiIrdah, ghleatA
(de must, de zoi). V. &IA, mantel, zo-
Ter, buduroT.
cTubarea n., p1. e. Ciubar mic.
cTubeTch f., p1. i gi e (d. ciubuc). Mold,
Rar. Lulea proasta.
cTubelc, -eitica. adj., pl. m. I. etc& (met.
d. belciug. V. $i culbec). Olt. Cu coarnele
belciugate: (are) Vre-o cin-sate de barbed,
Una c'altu ;i ciubeki, Cd-s cu coarnenciu-
bekate .$t tntoarse peste spate (P. P. in
ArhO, Ian. 1924, 28). V. berc.
efabla f., pl. a (var. din cibld). Mold.
sad. Un vas compus din doage, cu o capa-
citate de 10 litri $i tntrebuintat la mAsurat
lucruri uscate. Cantitate egalA cu cuprinsu
unei ciuble.
cTubdta V. cTobota.
cTuistic n., pl. a (turc. Cubuk, c'ebuk si
eibuk; ngr. Isibriki, bg. sirb. Mak, rus. &-
Mk). Lulea orientalA tuna Bat (baston,
bucata) de cent% rosie, de acadea, de cioco-
lath. Dungh, brth proeminept Mut pe ziduri
ca ornament. Adv. Fam. ciubuc
(mai des Lulea), foarte tnamorat. Mai tar
cibuc, vechi $i rebut.
cTubucar n., pl. e. Instrument de Mut
clubuce pe ziduri.
cTubucarfe f. Totalitatea ciubucelor de
pe ziduri.
 280
CIU
clubuccla in. (turc. Milken). Vecht
Scrvitoru care Ingrijea de tutun si de ciu-
buce la domn gi la boieri. Negustor de ciu-
buce.
chic& f., pl. i (var. fern. din. chic, ca si
mrom. duct', vfrf, pisc; alb. euka, strb. bg.
euka, pisc. V. iota). Vest. Fam. A fi data
(sad gazda) batifilor, a fi cap de Turc, a
mtnca Male de la toll
crucAlrigsi .alad, V. cTocilila.a.
1) cTucesc (mA) v. refl. (slrb. 24.14
a se cimpl, a se pitula. Bern. 1, 161). OIL
MA cimpesc.
2) efucesc, V. sucesc.
cTucTubeT n., p1. eie (din sic! gi bet).
Munt. est. jocu bAietesc numit si jurcd.
cTucTalea in. (cp. cu cluciulesc). Est.
Gera tut Ouch, lea (sari Malcoc0, mare ger.
cTucTulesc (ma) v. refl. (cp. cu ciu-
cesc 1 gf cu ung. csucsulni, a dormita),
Mold. MA rAsucesc de secetA, vorbind de
Frunze (V. cT ulesc). Munt. vest. MA pitu-
lez (V. cTurcTullt).
cTucTulete m. (cp. cu ung. csucs, vIrf,
si bg. &Mika, mot. V. cTurcTulit). Maid.
Trans. Zblrciog. Un fel de prAjiturA de Mina.
Cucuruz, fructu braduluf. Adv. Ud ciuciulete,
ud leorcA, ud pita la pele (asa In ctt hainele
sA stea lipite de true ca cum ar fi o frunzA
ciuciulitA sad ca solzii pe cucuruzu bradu-
jui). In Arg. ud cTurciumel.
cTucTuletesc (mA) v. refl. (d. ciuclu-
lete). Mold. MA ciuciulesc.
cTucTar n., p1. urf gi e (bg. eueur, izvor,
canelA, eueurkam, curg Wet, ma scurg,
eurkam, curg Itrlit, eurulikam, Urn, ciri-
pesc; ung. csllcs, ciuciur ; toate imit., ca Si
rom. ciurui, fill g. a. Bern. 1, 131). Botu
unui ibric, unei cant. Canal de lemn pin
care se scurge apa curglnd pin aer. In Olt.
jutur.
cTucurat, -fi adj. (d. ciucure). Vest. Cu
ciucuri.
chicurA adv. (d. cloture, adicA multe
ca niste ciucuri"). Nord. CladArA, ciotcA, in
mare numar (vorbind mai ales de flori si
poame pe ramuri).
chicure m. (cp. cu cinf II jurlure. D.
rom. vine bg. kieor gi ung. csukor, funda,
ciucure. V. chIcTurfi. Cp. cu viezure g. a.).
Vest. Canal, motocel, snop de fire de ata.
Adv. GrAmadA, Imbulziti: calicii ciucure la
pomana. Est. (cTucur). Ciorehina, strugure
fait bobite. Adv. Ne trezim plini ciucur de
rile capreasca (Cr.), foarte plini de rite. V.
soroaca.
cTudat, -A adj. (d. ciuda sad bg. eudat.
V. chisnovat). Stranid, curios, bizar. Adv.
In mod. strata,. V. paraxin gi god.
ciuda f., pl. zi, vechi de (vsl. bg. rus.
ciudo, minune, Budd, gigant, ung. ciuda,
csoda, alb. mad, eudl, minune). Vechi. Mi-
nune. Mirare. Azt. Necaz, suparare, iritare,
tune: cocosu s'a zbirlit de dada. MI-e ciuda,
mi-e necaz, is iritat. Fac cuiva to ciuda sad
www.dacoromanica.ro
CIU
fac in a'uda cuiva, lucrez asa ca sa-I lIe
dun. In ciuda cuiva, spre necazu lui. In
dada tuturor lucrurilor (tra4us dupa fr.
malgre tout, en ddpit de tout), cu toate lu-
crurile (care se opun). Pl. vechi gi cTu-
dese (vsl. ciudesa), minuni.
cludajenle I. Capricia, extravaganta,
bizarerie.Rar cTudAlie.
cTudesc (ma) v. refl. (vsl. euditi sen, a
se mira. V. ciuda). Rar azi. Mk mir. MA
Includez. (Vechi gi ca v. tr. a minuna").
ciudese, n. pl. V. ciuda.
elude's, -oasa adj. (d. dada). Care
tine mult ciuda. Care se InciudeazA ufor,
supArAcios. V. minios.
1) ciuf m. (nsl. auk, slrb. auk, alb. auk,
id. Ruda cu cluha gi chivied. Bern. 1, 163).
Vest. Un fel de bufnitA mica (scops Aldro-
vondi). Ciuf da bah& ciuhurez cu moturi
mici (otus IferackycituV. Adv. Cu chlca ciuf,
cu pAru ciufulit. Vechi gi cTuh. In nord
ciof, I) bufnita, 2) om nesociabil (hursuz,
posac, mocnit).
2) chit n., pl. art (long. zuppfa, de unde
si it. ciuffo, mot; vsl. eupti, eabil, rus. eup,
mot; strb. eupa, mot, eupati, a ciupi; ung.
csup, csuf, mot; alb. eupa, mot; ngr. tztipa.
V. tufa, top 1. Cp. cu cep 1). Mot de par
care atIrna (cum purta Napoleon I pe frunte).
Bidinea mica on proastA: un ciuf de bidt-
nea. V. (MA.
3) ciuf, -A adj. (ung. calf gi can)', urtt,
htd, groaznic. V. ciuf 2 sl cTufulesc).
Munt. Zbtrlit, ciufulit, buhos, nepieptanat: o
femeie clufa.
cTufa f. V. cTuha.
cTufds, -Das& adj. (d. ciuf 3). Mold.
sud. Ciufulit, buhos, zbtr,it.Vechi c Tuhos.
cTufulesc v. tr. (ung. csiifttlni, a se u-
rill, d. csiif, urlt; csiifolnl, a lua to :Is, V.
ciuf 3). ZbIrlese, stric peptAnAtura. Fam.
Trag de par, ttrnii. V. refl. Te-ai ciufulit, ji
s'a ciufulit Arm
cTufat, V. cifut.
cTugulesc v. tr. (ung. csdkolni, a saruta.
V. clot, pigulesc). Se zice de pasAri
ctnd apuca cu ciocu grauntele. MAntnc pu-
tin de cold si de colo, apuc putinti mtncare:
is ciuguleste si to pujin I V. refl. Se zice
despre pasari ctnd se curAtA cu ciocu sad
rind se alinta una pe alta si (ironic) despre
tnamorati chid se sAruta.
ciugulit, -A adj. Olt. Clupit. Ciugult
de bubat, ciupit de vArsat.
cTuh, V. ciuf 2.
cTaha f., p1. e (run cu ctn., 1 si 2, cu
bg. tuhal, un fel de bufnita, scops zorca, gi
cu ung. csova, ciuhA. Cp. si cu dlihoale).
Est. MAnunchi de pale (momtrlan) ort de
zdrente atlrnat ca semn on ca sperietoare
Inteun Ian. Cap ciufulit ( buhos). Om urlt.
Si cTuhla si ciufA. V. pauzik.
cTuhaTe, cTuheTe, V. cTovel.
cTuhodar, V. cTohodar.
19
 200
CIU
cTuhurez m., pl. jl (d. ciu't, duhil cu
suf. -rez, ca'n fitirez). Vest. Un fel de bulnita
mare cu doda mojuri, ca niste urechi (otus
vulgaris on strix otus).--Si clhurezy cTu-
hurete ; to Olt. cTurez, In est (pin asi-
milarea lui eta to hu) huhurez, In ford
h urez.
cTuTen (Munt.) Ti cTufn (Mold.) m. (turc.
eilien, eoghan). Sapunarif A. $i &Tan?
cTuiddsc v. intr. (var. din ciusnesc, fis-
nese, bujriesc). Bz. (GrAjdana). lzvorasc tncet
(ca pe la un papuris). Ciulesc urechile (Pant.
Mitol. pop. 1916, col. 1, glosar).
cTul, -A adj., p1. m. If (strb. Tula, eutav,
cu urechile micl. V. cTulesc). Cu urechile
mid : oaie ciuld. C'o ureche retezatA: cal aul
cTulama f. (turc. ealama). Un fel de sos
gros albicios compus din faina, zeamA de
came saa lapte si unt. $i cTolama. V.
colarez.
cTulea f., pl. ele (turc. iilp, ghem, pa-
chet). Munt. Sucitura, sul de foi de tutun.
Aja Infasurata pe un sul de htrtie.
cTuldsc v. tr. (nsl. euliti, strb. eu/iti, id.
V. cTul). Se zice despre cat gi alte animate
care tntorc urechile fnainte (ofi sPnapoi)
find and un zgomot neobisnuit. Fig. Fam.
Ascult cu atentiune: chuffs' urechile, mdi I
ma rAsucesc (ma ciuciulejesc), vorbind de
frunze gtnd e arsija. Mold. sad. Se zice des-
pre poame and Incep sa se coaca. V. Or-
guTesc.
cfuldt, -eats adj., pl. eft, efe (d. dui).
Cu urecbile ciulite (Intoarse tnapoi): cal
clukf.
cTullh-, V. cIllh-.
cTu I in m. (d.cfulind). Un fel de scai(carduus
nutans) ale carui fructe, numite tot chitin',
marl zit simburil de maslina, se prind de
pAru animalelor. 0 planta de baits (trapa
natans) numita si co /tan V. coljan.
cTulina f., pl. e (rus. &Um, bg. gultun,
castana de baits). Fructu ciulinului de baits
(numit si castand de ballet), pe care-1 ma-
nInca pescarii DunAreni. V. colfan.
cTulpan, V. cTolpan.
cTumag, V. cTomag.
cTumat, -a adj: §i a. (d. ctunf). Molip-
sit de ciuma.
cTuma f., pi. e (cp. cu lat. cStma, cfima
[d. vgr. lcSinta] mugur, ciocan de varza, de
unde si alb. Wind, par, verme de apa, un
fel de ulcer; vsl. bg. rus. etima; turc. euma;
ung. csuma, csoma). PestilenlA, pests, o e-
pidemie febrila foarte ucigAtoare. Ciuma bu-
&flied, ciuma care se manifests pin buboane
care se inflameaza rise gangrenizeazA. Fig.
Irort. Femeie foarte urtta sat) rea (holera,
urgie). A fi pentru unit mumd, si pentru
alfit ciumd, a tavoriza pe unii sl a perse-
cute pe aitil. CTuma feteT, V. cTuma-
faTe.
cTumafaTe f., pl. di (ung. zsuda-fa, si
csoda-fa, nume de plante). Trans. Mold.
www.dacoromanica.ro
C1U
DaturA.$i cTomof aT (Mold.) si (pin etim.
pop.) cTuma feteT.
cTumarat, -A adj. (nsl. &merit, amar,
d. nsl. strb. bg. eemer, vsl. eemert-venin, d.
vgerm. hemera, ngerm. dial. hemern, stri-
goale; slrb, eemeran, amar; bg. eemerika,
-rlika,-tga, strigoaie; ung. cs6m6r, greaja.
[Bern.1 V. cTumurIuTesc). Munt. Astrin-
gent si amar : pere ciumdrate. Fig. Posomo-
rit, mtnios, suparilt. V. sarbad.
cTumarfisc (ma) v. refl. (ea si darnel-
rat). Olt. MA jAluiesc amar (NPI. Ceaur, 53).
cTumarea f., pl. ele (cp. cu ung. [d.
rom.1 csomor si csomorika, niste plante).
Scrintitoare,
cTumardz v. tr. (d. ciumdrat). Munt.
Produc un gust amar si astringent, pungesc
gura gi o amarasc. V. refl. Virtu s'u dun:drat,
cTumber, V. camber.
cTumbresc, V. embez.
cTumbru, V. clmbru.
cTumIlItara, V. clmilitura.
cTumlec n.. pl. uri (turc. edmlek, oalA
de tut). !sp. Ghiveci (mtncare).
clump m., ca cold, fept, bufuci, gi n., pl.
uri, ca collurt, trunchturi (var. din clung.
V. pocTump). Ceia ce ramine In pAmtnt
dintr'un copac taiat on pe trunchi dintr'o
ramura Math ori pe corp dint:run piclor saa
o mina Man: czumpii de la folduri (CL.
1920, 524).$i clomp (Munt.): ciompu de
fustd (VR. 1928, 3, 360). V. clolpan.
clumpav (est) si -pay (vest), -A adj.
(d. clump si ruda cu bg. iipav, ctrn; ung.
csdmprts, cu picioarele curbe). Scurtat, Mat,
amputat, mutilat: coloane ciumpave (ChN. I,
47); ureche, coadd, coamd ciumpavd. $1
cTumpag (ChN. 1, 127) si cimptht V. berc 2.
cTumpaltaT n., pl. die (d. clump cu su-
fixu din clipatii). Est. Rar. Mina on piclor
mutilat.
cTumpayesc §i -gdsc v. tr. (d. clum-
pay). Scurtez, tai, amputez, mutilez, cloclr-
tesc: un brad ciumpdvit (Sadov. VR. 1928,
1, 53), t-a ciumpdvit urechea (ChN. I, 248).
V. intr. si refl. Schlopatez (merg schiop) de
mult umblet squi de Injepeneala picioarelor,
vorbind deyite.$1 cImpayesc si cTum-
patesc. In Mold. si cImpagesc §i clm-
pogesc. V. crimpotesc.
cTumpei n., pl. eie (d. clump). Munt. est.
Lucru ramas scurt: un dumper de lopatd,
taste pantalont ritmast crumpet (MOO la
spalat).
cTumpdT, V. cimpol.
cTumurluTala f., pl. tell. Starea omului
ciumurluit, aplecare, indigestiune. V. ca-
leala.
cTumurluTdsc (ma) v. refl. (ung. esti-
miirleni, a-ti fi greats, d. cstinrOr, greats, V.
cTumarat). Ban. Trans. Mold. Mi se a-
pleacA, mi se strica stomahu.$i cerma-
luTesc (Trans.).
 2gI
CIU
&un, V. cln 2.
Ounchesc, V. clmpesc.
clung t3i (est) cTunt, -Et adj. (rudA cu
it. cionco, mutilat, ciocco, butuc, ciotto, schiop,
cu ung. csonk, csonk6, buturuga rams&
In pamtnt, csonka, clung. Var.: cioantd, dont,
clot, ciut, clump. V. cioc 1). Mutilat, cio-
lac (vorbind de mini): om aunt, mind ciun-
td.$i cIent, cioantd (est). V. cTont 1
sl olog.
clunteso v. tr. (d. dual). Fac ciunt, mu-
tilez. Fig. Micsorez, stirbesc: a clunti o lard.
.$i cIontesc 1)1 cTontesc (est). Rar
cTuntez.
cTuntIttira f., pl. 1. Lucru ciuntit.
1) cTup m. (vsl. eupil). Vest. Ciuf, mot.
Fulg de Ha rams de la clarAcit si de la
pieptanat.
2)cTup v. tr. V. cTupesc.
cTupag n., pl. e sad urt (vsl. elpagd,
pieptar; strb epag. buzunar. V. spangii).
Vest. Po la, surtuc femeiesc facut din slot&
suptire. Pieptu amasii, partea de la brill la
umeri, V. stan 2.
cTtipar, a-eiv. tr. (d. ctupesc cu term.
din supar.Ctuperitsd ciupere). Munt. vest.
Ciupesc, jafuiesc.
cTupArdsc, V. IncTupareso.
cTupeldsc v. tr. (ung. csilpalni, a zmul-
ge). Trans. Jumulesc.
cTuperca f., p1. t (ung. cseperke, csi-
perke, csoparke si csuporka, ceh. peearka,
peeirka, sirb. bg. peeurka si eepurka, d. vsl.
pati-pekon,acoace. V. pltarca). 0 plantA
criptogamA tie forma unei umbrele (agitricus).
Fig. Iron. PAlArie moale. Revista on gazetA
proasta. Pagubd (ori jcif) in ciuperci, pa-
gub& de lucruri farA valoare. A rdsdri ca
ciupercile dupd ploate, se zice despre revis-
tele si ziarele proaste care apar si dispar
rape e. In Bts. Dor. Bucov. cTuparcit,
pl. -lirct, to Do lj cTupearca, pl. -era.
Is multe feluri de ciuperci (burefi, ghebe,
hribl, opintict, riscovi, zbirctogi s. a.), unele
bune de mtncat, allele veninoase. In eaz de
otrAvire, iitnA la venirea mediculul, trebuie
sA lel un vomitiv, nu purgativ, si sa te fe-
resti de a bea otet, eter sad apti sarata, care
raspIndesc otrava In trup.
cTupdsc v. tr. (sIrb, eupati, a zmulge, a
jumuli, de unde vine si ung. csipnl, a ciupi;
alb. eupit, a ciupi, kiuka, semne de vArsat,
ciupituri; bg. dupiy, a slarAma. V. cToc.
Cp. 0 cu germ. zupfen, a scArmAna). Apuc
pe =eve cu virtu a dodA degete ca sA glu-
mese ofi ca sA-1 pisc (productndu-I durere).
Apuc cu ciocu: cloga m'a clapit. Pisc, Im-
pung, Intep (vorbind de insecte): m'a ctupit
un purice. Fig. lad (mAninc) putin din mtn-
care, ciugulesc. Fur cite putin, pisc: servi-
toru clupea din tirgufell. La Olt. cTup:
s'o ciupd Om 129). V. supesc.
cTupic, V. clplc.
cTupit, -à adj. Ciugulit de bubat, cu
semne de varsat pe feta.
www.dacoromanica.ro
CIL)
clupltarli f., pl. 1 Rezultatu clupirii.
Semn Minas pe fatil dupa varsat.
1) ciur n., pl. art (lat. cribrum, [d. cdr-
nere, a cerne], de unde s'a Malt cibru
[ca frate din * fratrej, apoi ciuru, ciur [Ca
In creler, treter, faur, fluid, staul, Iduruscdb
fr. crible, sp. crtbo, pg. crivo). Un instrument
de cernut (E o sit& mai mare de piele gau-
MA). Gherghef rAtund (fAcut dintr'o vAcAlie
de dun on de sin). Ciur acoperit cu o plasA
$i Intrebuintat ca cuscA de prepelite. A cdra
apd cu ciuru, a face muncA zadarnicA. Tre-
cut fi pin slid, $1 pin ciur (sail si pin ciur
,si pin vescd sail pin dirmon), foarte expert-
mentat (mai ales In vitii).
2) ciur, interj. ca si fur. V. cTuruT 2.
cTurar m. (d. ciur). FAcAtor sad vinzAtor
de ciururi (de ordinar Tigan). Acela care
cerne grtnele ca sa le separe de gunoale
(playa, malua $. a.).
cTurcea, -Ica, V. surcea.
cTurcTulft,41 adj. (d. duct:stet:9, Nord.
Plofiat on plin de norol moale: cal dun-
ciulill.$i eforclollt (cp. si cu ung. cser-
csOrini, a deveni vermAnos).
cTurcTumdl, V. cTucTulete.
cTurcTuvea, V. cercevea.
cTsirda f., pl. e (ung. csurda, csorda, d.
vsl. erteda. V. clreacli). Trans. Mold. Ci-
reada. Multime, ctrd: o ciurdd de copli.Pe
aiurea si cItirdina, p1. 1.
cTurdc m. yi n., pl. uri (turc. eorek, de
unde si ngr. tsureki, bg. eorek, rut. eurek,
ung. csorog). Rar azi. Un fel de pesmet lung
compus din trei sulurt de aluat cu unt, 005
sl zahAr (Costa 5 bani bucata pia la 1916
$i -1vindead covrigarii la Dun. de jos).Rar
si cTurechT, pl. tot asa.Azi In Mold. nord
cTurec, m., cozonac tmpletit. V. burec.
cTurecar m. Vechi. FAcAtor sad vitiator
de ciurecuri.
1) cTurdl m., pl. el. Mold. Iron. Danci,
copil de Tigan.
2) cTurdl n., pl. e. Olt. Ciur mic de cer-
nut Mina.
cTuroz, V. cTuhurez.
cTurfuTala f., pl. telt (ung. cslirfolni, a
Head, ca flescdrate fatA de flecdresc). Nord.
FlescAraie, Una: itztorsu-s'ad chide la bort-
tura sa si porcul spdiat In ciurfulala piclli
(Cant.).Alt. ex. din Bts. f$ez, 31, 421, unde
se zice si cTorfaTala. In Coy. cforo..
(alit, pl. e.
cTurfch m., gen. at tut (bg. t'urika, dupA
numele sfintului Chiric, ca rus. eurila IPlen-
kovici] d. gr. Kfrillos. V. ClrcovT). Vest.
Circovii de vary (15 tune), o sarbatoare popu-
larA. A-li fricd de China, a te teme sA n'o
pAtesti, a-ti fi fricA de pedeapsA. In est
Chlrica, un stint care tine dracil de Or'.
cTurlan m. (cp. cu ciurlez si cu strb.
&riff, a fuma). Munt. Mold. 0 planta ghim-
poasA care, dupli ce se monk se desprinde
 2D2
CIU
pi se rostogolepte de vtitt. Tarami o fac gra-
mezi si o and In loc de lemn. Se zice ce
unit o fumeaza In lulea. Se numepte pi
corlan (Bas. nord), 'Irian ai viildtuc. La
Pantu &fan, o plants crucifers (cram be ta-
Mirka). Asta sã fie?
cTurlez n., pl. url ai e (cp. cu ciurez, olt
tld. huhurez, pin aluz. la moturile lui). Munt.
vest. Sfiptoc. (La Boboteaza, copiii umble
c'un sfiptoc stropind si strigind: Ciurlez,
Bobotez I).
cTerpene m. (cp. cu curpene). Tel.Stru-
gure, ciorchin.
cTurcST n., pl. oaie (d. a ciurui 2). Trans.
'Nur, pipot, izvor.
cTurac n., pl. uri (turc. eitrilk, putred.
V. gTurumea). Brac, lucru prost on vechi :
un ciuruc de lampd. Om sad animal de pu-
tin pret : un ciuruc de cal, la intrunire au
ventt toate ciurucurile.
1) cTeruT -Tesc v. tr. (d. ciur). Gau-
resc ca ciuru (cu multe gauri) : gloanfele
i-au ciuruit mantada. Mont. Vest. Cern pin
ciur, vorbind de Brine : p Ise sd ciuruiascd
marfa (CL. 1910, 697).
2) cTuruT pi (rar) -Tesc, a -I v. intr.
(d. char 2; rut. euriti, bg. eurkam, ung. csu-
rogni, id. C. cTucTur, siroT, tiriT, tuna.
Bern. 1, 131). Curg sirol, turui : cluruie ploa-
ia. $i *uruT §i (Mold. Trans.) cTeraT
sad -Tesc.
cTuruit n., pl. uri. Murmur de apa, pu-
ruit V. pic 2.
cTescgt 1., p1. sti pi sci (bg. eAka, a. I.
Cp. cu WW1 pi fused). Sud. Ardei rop mic.
Prat de ardei verde (V. boTa): cirnafi pre-
sdrafi cu clusca de ardei verde. (Chir. CL.
1910, 433). Meh.Saramura de ardei.
clus-cTes, interj de chemat magarii.
clusmea, V. cis:nee.
clu*nesc v. intr. (var. din ciujdesc, fus-
nese). Bitc. 0 zbughesc, tulnesc.
chistIna-blendina interj. (vsl.). Vest.
Exclamatiune de dispret adresata Tiganilor
pi Tigancelor pi egale cu du-te dracului,
nu-mi bate capu, pleacA de-ad l".
cTut, -Et adj. (var. din ciunt, ca clot din
ciont. Rude cu ung. csut, ciunt suta, Glut ;
sIrb. bg. alb. §ut, ciut ; ceh. .'§utd koza, Ca-
pra elute ; pol szuty, rut. suta. Rude pi cu
val. bg. ktAtita, strb. kdkita, elute, cerboaica,
de unde vine si numele de familie unguresc
Kos ut ai cheer lat. Cossutianus, mentionat
de Tacit). Fere coarne : caprd clutd. In
vest *ut.
cluta f., pl. e (d. Glut). Cerboaica.
1) cTutac, -A adj., pl. f. e (d. clot. Cp.
cu butac). Se zice despre boil pi vacile cu
coarne scurte. Circumcis.
2) cTutac, -ft adj. pi s. (turc. eitak, ea-
tak, Turc de la Balcani sad Dunere, cu pro-
nuntarea deosebitil, supt infl. lui ciutac 1).
Iron. Turc de pin Dobrogea. cetac.
www.dacoromanica.ro
CIV
cTiitura 1., pl. I (lat. situla lid. Maltz,
din care s'a facut *siturd, apoi citurd (Munt
vest), ciuturd, ca cilciulA a. a. din * cap/a.
Din situla vine si it. secchia al fr. settle, ciu-
tura. ca rom. unghie, mascur din ungula,
masculus, tar var. it. cidtola, seal& on ciu-
folare din sibilare, a auiera, corespunde cu
rom. lingurd din lingula on pdcurd din pi-
cilia. Cp. ai cu clocirtesc din rus. sokratiti.
D. rom. vine bg. etitura, strb. entura, rut.
efitora ; turc. &tura si dotra, de unde alb.
eotrd ai ngr. tsidtra ; ung. csutora). Galeate
de scos apa din put (tn Munt. vest Si ci-
tura). La morile de ape sad la morile idra-
ulice, fie-care despertiture cu care roata is
apa (Mold.). Moare mica cu roata to ape
(Beteg). V. facad.
cTuturega 1., pl. 1 (d. clot al -rug/
din buturugd). Bz. Buturugli.
cTuveTL V. cioveT.
ciuvica, V. clovica.
civic, -Et adj. (lat. MY/ens). Cetatenesc :
virtuli civice. Drepturi civice, pe care legea
be de cetatenilor. Coroand ctvtcd, cununa de
Frunze de stejar pe care Romanii o dedead
celui ce salvase In razboi viata unui cete-
lean roman.
civit, -A adj. (turc. livid, divit ; strh.
eivit). Rar azi. Albastru tnchis (indigo), S.
n., pl. uri. Vechi. Heine albastra Inchise.
Azi e Inlocuit pin barbarizmu fr. bleu ma-
th:, pron. bleomaren
civil, -ift adj. (lat. civills, d. CMS, ce-
tatean. V. cetate). Cetatenesc : drepturi
civile. Se zice In opoz. cu militar ai ecle-
ziastic funcfiune, autoritate civild. Fig. Cio-
plat civilizat, bine crescut. Moarte civi-
la, perderea drepturilor de cetacean. RAz-
boT civil, tntre cetatenii acelulapt stat.
Dreptu, codu civil, cel relativ la drep-
turile pi datoriile cetateanului. Casatorle,
inmorm1ntare civila, Mute numai cu
actele oficiului starii civile, decl fere preut.
Stare civila, situatiunea unui om con-
form actelor de la oficiu stern civile (la pri-
made), de ex. dace e berbat, femeie, tnsurat
on nu, yid sau mort : ofiferu sldril civile.
Biurou In care se tin hIrtiile acestei situa-
tiuni. S. m. Un civil, o persoana dyne (nu
militar, nici preut). Adv. A to cununa civil,
fare preut, ci numai la primArie. Cu politetA:
a to purta civil. Vechi, azi pop. tivil
(germ. zivia
* civilitate f. (lat. civilitas, -Otis, fr. ci-
vility:). Politeta, curtenie. Pl. Cuvinte civile,
complimente uzitate Intre oamenii eivilizatI:
a face Pop. civilitate ai fivili-
tate Inseamna starea de civil" to opoz. cu
militdrie, solddfie.
* ctvillzabil, -A adj. (d. civilizez). Care
se poate civilize.
civilizator, -care adj Care civili-
zeaza: religiunea crestineascd e civilizaloare.
civilizatitine I. (fr. civilisation). Acti-
unea de a civilize (de a ciopli) mintea o-
mului. Starea lucrulul civilizat :
an?' fdri. Si Eatle. V. culture.
 293
CIV
* civilizez v. tr. (fr. civiliser). Fac civil
(sociabil), cioplesc: a civiliza an popor.
* civizm n. (fr. civisme, d. lat. ads, ce-
tatean). Patriotizm.
ciz $i cif m., pl. cif/ (d. ung. csiz on d.
slrb. az, ceh. cti, rus. iii, id). Trans. Scalia.
* clzelez v. tr. (fr. ciseler, d. * cisel, ci-
eau, dalth). Daltulesc, sculptez, graves, sap
(metalele pretioase).
cizmar m. (d. cizmd ; bg. strb. cizmar).
Vest. Facator de cizme, ciobotar.
cixma f., pl. e (ung. csizma,slrb. bg.
eizma, d. turc. eizme). Vest. Cioboth, Meal-
taminte Malta pina la genunchl. V. dobota.
cizmaresc, -eases adj. De cizmar.
cizmarie f. Vest. Meseria $1 atelieru ciz-
marului.
ciznovat, V. chisnovat.
cibla f., pl. e (vsl. kabilet, vgerm. kubil,
ngerm. kilbel, d. lat. cupella, mlat. si cape&
lus, dim. d. cupa, cupa. V. dubla). Vechi.
O masura de capacitate p. grtne si poame,
galeata (patru ferdele).Azi In Maram. chi-
bal, n., pl. ele (rut. kibel).
ciblarit n. (d. cibld). Vechi 0 dijma a
grtnelor.
cicat, cicareata, V. cac-.
cij, V. cis 1.
c(Tne, ciTnesc, ciineste, ciinds,
V. cine s. a.
cilbas, V. calbas.
cildaa, V. gilda0.
cilif, calif si calif n., pl.an (turc.
kylyf, teach, toc, d. ar. ghilaf ; hg. kalyf),
Vechi. Toe, cutie de phstrat un object
cliff m. pl. (vsl. k//11/1, pl. Wei, urzealA.
V. incilcesc). Vest. Resturi de clnepa sail
de in daracit (din care se fac funii, ptriza de
sac s. a.).In est tilt (s. n.): o barbd ca
cilia. V. buc 1.
chin v. tr. V. xgilt1T.
ciltondg, -oaga adj. (vsl. *khiconogil).
Cod. Vor. (unde e scris clifonog). Violent,
sfadaios.
ciltds, -cash adj. (d. cifif). Ca clItil,
atos : came cilfoasd.
ciltuT, V. zgiltiT.
ciltuTesc v. tr. (d. cliff). Astup dill.
Destram !Ina sail stofa. V.
Cu
cillafatuTesc.
cimp n., pl. art (lat. campus, it. sp. pg.
campo, pv. camp, fr. champ). 5es, loc plan.
Chap de bdtaie, de &Italie, loc de batalie.
Fond ye care zugrave$ti ceva : cimpu anal
tablou. Teren de lucru, de munch: cimpu
chimiii. Pl. Munt. Haturi. Cimpu lui Marta,
amp de exercitii militare to vechea Roma
si azi la Paris. M. pl. A-fi lua cimpii, a fugi
de Inca on de intristare, a-ti lua lumea'n
cap, a to retrage de lume. A bate ctrapii, a
yorbi in dodii, ffcrh Inieles.
www.dacoromanica.ro
CIN
cimpean, -ca s. Locuitor de le cimp,
cimpenesc, -eases adj. Campestru,
de amp: port, costum cimpenesc.
cimpeneste adv. Ca cImpenii.
cimpie f. (d. cimp). Intindere plans: elm-
pia Bardganultd. Totalitatea clmpurilor:
cimpia Munteniii.
cimpiO, -le adj. (d. cimp). Rar. De co-
loarea ampului, soricia, cenusia - cafeniii
(germ. feldgrau): hafne cimpii.La Dos. toe
cimpid, loc. ses. V. piimintia.
tinted, V. cancea.
cind adv. (lat. quando, it. pg. cuando, pv.
quan, quant, fr. cat. quand, sp. cuando). in
care timp: cind vii? In timpu In care: clad
piaci, se curclid aeru. Conj. Dad, o dna
(cu subjunctivu): cind sa am banf, as pleca;
Oh, clad sd fill ea acolol Daca, o data (cu
optativu): clad a; ;ti, as spune; eh, cind ai
;ti ce bane -mi pare! Cind si chid! din
cind in cind (vechi cind de cind),
din timp to timp, cite-odata, une- ori. Cind...
cind, aci... aci, acti: cind tutu, clad
altu. Cind cu, In timpu chid: cind cu rdz-
boiu. Cind sa, cind era aproape sa: clad
sd plec, &scald si el De cind, din timpu
In care, din acea epoch. Pines chid, pink
In ce timp. Pe cind, 1) ctnd: a vend pe
cind ploda, 2) cind din contra: unu e alb,
pe clad cel-lalt e negru. Cind colo, dar
din contra: Credeam cd -i alb. Clad col°, e
negru I In amenintari eliptice: clad fi-of trage
anal (subInt. al sd vezi pe dracu, ai s'o
Motif).
cindaT adv. (d. clad cu un sufix -al ca
si'n lama Vechi. Cumva, poate, doara: ca
nu cinddi sd cadz (Cant.), timid( sd nu fie
(ca nu cumva sa fie), ca nu cinddi va fi (ca
nu cumva sa fie), sd nu dada as fost (ca
nu cumva sa fi fost), cinch( sd nu him gre-
sit (ca nu cumva sa fi gresit not), cinddi
doard 1-are tdmddui (doara cumva I-ar ta-
madui). Conj. Daca cumva: drid( nava-
leaste vr'o fiord (Moxa, la Acad.).La Cant.
si cindaTlea.
cane (est) si ciTne (vest) m. (lat. cards,
it. cane, pv. ca, fr. chien, pg. cdo). Un animal
domestic foarte credincios care pazeste casa,
latra $1 merge cu omu la vinat (Exists zeci
de specii. In Australia Is si salbatici). Fig.
Om crud (ca clnele cu dusmanil stapinului
lul). Epitet de nil la adresa Jidanului: mdi
cinel Cine turbat, om foarte furios. Gina
de mare, rechin. Asir. Cinele mare,
o constelatiune boreala. Cinele mac, o
constelatiune australa. V. box, tale!, co-
poll, duliin, ogar, prepelicar, javra;
lup, urs, vulpe, sacal, hlena.
cinepar (vest) $1 -ipar (est) m. 0 pa-
sarica cenusie (acanthus canndbina). V. ma-
caleandru, fesoT, petrosel.
cinepa (vest) si cinipa (est) 1., pl. ;
(lat. cannabis, cdnnabus, pop. cdnapa, (In
Banat cindspd), d. vgr. kannabis, kdanabosi
[vsl. konopia, konoplia; vgerm. Nana f, ngerm,
CIN
kalif; pers. kanab, kanav, arm. kanap', kuney,
ar. kunneb. V. conabla, coroplsnita];
it. cdnapa, pv. canebe, fr. chanvre, cat. cd-
nem, sp. caffamo, pg. canamo. V. canava).
0 Manta canabiacee textila. gi uleioasil (can-
nabis saliva). Cinepa codrulul dumbravnic.
Cinepa draculut, 1)- miscuta(?), 2) (Mold.
Iron.) chica femeiascA: a apucat-o de cinepa
draculut. Din cotoru clnepel se desprind
fibrele textile. Din semintele ei se scoate
ulei gi julfd. Cinepa mai confine si canabind,
o substanth rasinoasa din care se face ha-
fipt. V. In, buc 1, fuTor.
cinepToara (vest) si cini- (est) f., pl.
e (dim. d. cinepd). Dudibravnic.
cineplete vi cinipiste f. (d. cinepd).
Loc semAnat cu cinepa.
ctnepiti gf cinip10, -la adj. (d. cinepd).
Cenusiu ca ctlju : pdru lulcinipiii (VR 1912,
1, 53). V. conablO.
ninon m. Mold. Hingher, prinzator de
chi!. Fig. Iron. Zbir, om rsd. Ciner boteresc,
servitor boieresc care nu-1 lass pe thrani
st1-51 face de cap pascIndu-si vitele pin la-
nuri $. a.
cinesc (est) si ciT- (vest),-easca adj.
De tine, cam: neamu ctnesc. Fig.Crud, halo:
inimd cineascil (ca a ctnelui lath de dus-
manil stapInultil lui). Plin de suferinja:
muncd, rdbdare &teased. Dinlit cinesti, cei
fntre care se cuprind incizivii gi care-s mai
lesiji de cit cel-lalii.
cineute (est) si cIT- (vest) adv. Ca ct-
nele. Fig. Dificil, cu mare munca: am cistigat
pufint bard muncind cineste. Crud, fare mita:
a se purta cineste.
cinfe si cinfi p1. V. camohas.
en's (eat) si ciT- (vest) f. (d. cine). Fain.
Ferocitate, cruzime.
cinip -, V. cinep-.
cinds (est) si ciT- (vest), -oasa adj.
Ca ctnele cu dusmanii stliptnului lui, crud,
nemilos.
1) chit n., p1. urt (lat. cantus, dupa fr.
chant). Serie de sunete modulate de voce
(nu si cu vre-un instrument). Cintec, melo-
die. Diviziune de poems epicA sad didacticA:
Eneida tut Virgiliu are dodd-spre-zecesinturi.
2) chit, a-a v. tr. (lat. cantare, fret. d.
cdnere, canturn, a cinta: it. cantare, fr. chan-
ter, pv. sp. pg. canlar. V. accent. Insir
cu vocea sad cu un instrument o serie de
sunete variate si armonice: a cinta an cin-
tec din garb, din vioard, din flaut, din (sail
la) plan; cocosu, privighetoarea cintd. Cele-
brez, laud: a anal viola de taro. Spun
des, repet: ed destul 1-am tot cintat, dar
el nu m'a ascultat. Repet prea mutt: ce
tot city, pe aic1, mill? Zic, spun, glasuiesc:
to vezt ce cintd hirlia celal V. intr. Vorbesc
par'c'as cinta (ceia ce e un defect. De ex.,
ca Jidanii): acest orator cintd. V. refl. A fi
ctntat: acest cintec se cinta In Nate pdrtile.
Trans. Rar. Ma bocesCi
www.dacoromanica.ro
294 - CIR
cintar, V. canter.
cintsire f. Melodie. Melodie bisericeasca.
Un fel de oda religioasa, ca Cintarea Clara-
rilor (o carte din Scriptura atribuita lui So-
lomon) sail Cintarea Romdniet (o opera In
prozi poetics de Rusu).
cintat n. pl. urt. Actiunea de a ctnta
dese-ori: a cistiga bard cu ctntatu, a venit
pe la cintatu cocosilor (ctnd tinted cocosii,
In zori).
cintareala 1., pl. ell. Actiunea de a
cIntari.
cintaresc v. tr. (d. cintar). Constat greu-
tatea unui lucru puntndu-I In cantar, cum-
pana, balanth. Fig. Examinez (studiez, scru-
tez) atent: a cintdri lucrurile, o persoand.
Ind cintaresc vorbele, tmi lad sama la vorba,
vorbesc prudent. V. intr. Trag, am greutate
de: francu cintdreste cincl grame.
cintaret, -eat& s., p1. f. efe. Care stie
sa ante din gura. Care are profesiunea de
a &ita din gura. Dascal, acela care tints
la strana In biserich. Fig. Poet, rapsod,
bard.Fem. gi cantatrice.
cintiirit n., pl. urr. Actiunea de a cIntari
cintater, -Dare adj. Care tints. Fig.
Cocos. Pe la cintdtori, chid clntA cocosii,
noaptea spre dimineath.
cintec n pl. e (lat. cdnticum). Serie de
sunete melodioase produse cu vocea sail Si
cu vre-un instrument. Vocea unei pasarl:
cintecu privighetord Chit, diviziune de poe-
ms: Eneida tut Virglliii are 12 cintece. Poe-
zie cIntata: cintec popular. Cintec bdtrinesc,
balada. Cintec de dor, doina. Cintec de fume,
cintec de dragoste. Cintec de stea, psalm
versificat sad un cintec religios oare-care, In
versuri de 7-8 silabe, ctntat de MeV' care
umblA cu steatla la Craciun. Acest lucru are
cintec, are cite -va greutAti, dar dacA stii cum
sa procedezi, merge bine.
cintecel n., p1. e. Cintec mic. V. can-
toneta.
cir inter!. care aratil strigAtu gainil gi
clod! (V. circ). A nu zice nict cir, tact
mil; V. mir.
cira f., p1. 1 (d. cir, arta Vest. Ctrtiala,
cicAlealA, mustrare, observajiuni: m'am stf-
turat de cira lui.
etre interj. (aceiasi rad cu circit $i crlc-
nesc). A nu zice nici circ, a nu crtcni, a ta-
m molcom, a nu protests. V. cir, mic, pls.
circida f., pl. e vi dli (strb. krkala, ba-
ligA, murdArie, Incurcala [Dac. 2, 596j, V.
circalesc, cricala, inclircala). Vest.
Lucru neterminat, IncurcalA.
circa f., pl. t (vsl. krdlcd, gtt). Vecht
Spinare, spate. Azi (ca strb. na-krke). in
circa, to spate in spinare: a lua in clrcd
(cp. cu circ vi cird). A-ti fi (sail a avea) cu
cineva ceva in circa, a.avea nelnjelegerl Cu
el. V. girba.
cirpaTitc, V. circtfac.
 295
CIR
cfrcitlesc ai care- v. tr. (strb. krkalitt,
Id. V. circala). Vest. Fam. Murddresc, blr-
cti: Ce at avut sd -mt let batista sd mi-o
cdrcdlesti (Vr.-Voin, VR. 1907, 8, 219). A
cdrcdli un erste', geamurile.
circeitha f., p1. ebe (cp. cu cirri cir-
ceag 2). GorJ. Paduche de oaie (chichirlia)
mai mic de cat cdpuaa. V. circel.
1) cfrcefig n., pl. ege (strb. krcag, id.
Bern. 1, 665). Ban. Hafeg. Urcior.
2) cIrceag n., pl. inuz. art (vsl. hrtierga.
Barb. Ind. 246. V. horciiii). 0 boald a oilor
(5i altor vite) cauzata de un parazit micros-
copic (piroplasnta) care ataca globulele roan
ale stngelui 5i care se transmite pin tmpun-
saturile capuailor. Se vindecd pin injectiuni.
circefe f., pl. et (d. strb. krealo sau d.
torn. circel). Est. Piesa care leagti tinjala de
protap (Ia poate fi de lemn on an lent).
circelez v. tr. (d. cjrcefe). Vest. Prind
In ctrceie, in cdtual (rulnile unui tither).
circal m., pl. et (d. cIrci sae d. vsl. kra-
eiti, a suci, grii6iff sen, a se strtnge a se
zgtrci. zgfrcesc). MustatA (filament) care
ajutd vitei sd se agate. Strugure mic sau bu-
cdtica dintr'un strugure: dd-ml un circel din
strugurele Ida. Contractare convulsivd ai du-
reroasil a muachilor: scaldd-te, dar no te
duce la adinc, cd te opucd circelt (sau ft se
pone circelu) si nu mai pot( Intinde pictoa-
rele (fr. crampe). Dun. Un fel de gindaci ne-
gricio5l lungi ai subtiri care plutesc pe apa
lind sprijinitl pe lungile for picioare ai ca-
rora poporu le atribuie zgireirea picloarelor
la cei ce trioatd. GorJ. Ctrceabd mai mica.
Adv. Cu Ora circel, cu paru tncretit (ca
ctrceii de vita. A se strange circel, a se zgtrci,
a se rdsuci. V. cTorchtn.
circesc v. tr. (vsl. kraeiti, so-kr-Vitt,
id.I. Vest. Zgtrcesc.
care( m. (bg. kra6a, chiclurd, promoroacd;
strb. kr6, circel la nervi, la stomah. V. zgir-
cesc). Oft. Strugure, circel mare.
ciredb, -og 5i -dc n., pl, art si oabe,
oage, oace, (rus. kriu6tik, rut. krt.:6°k, ctrli-
gel, ca germ. rtinke, intrigi, ai ranke circel
de vita). Est. Ingroadturd In firu de 11nd,
ceia ce e un defect. Fig. Fam. Siretlic, In-
cercare de a aicana: a umbla cu circlogurt.
Simulacru, imitatiune, lucru prost: un cir-
clog de culit (bulicher, ciorsac). Adj. (dr-
clob, -oabd). Munt. Zgtrcioabd, zgircit, aver,
om carpartos. V. Ititunoale, chltIbus.
cIrciobar, -gar si -car m. (d. &WO).
Fam. Chitibuaar, aicanator. Adj. Un avocat
circtogar, o ferneie circiogard sad - dreasd.
cirefogardsc, -ease& adj. Fam. De
circtogar.$i -bar- si -car-.
circTogare§te adv. Fam. Ca cIrclogarli.
circTumar m. Vest. Acela care tine ctr-
cluma, ortndar.In Mold. nord. cristriar,
In sud. crismar. Fern,-fftreasrl, pl. ese,
si -iftrita, pl. e,
www.dacoromanica.ro
CIR
cirefuma f., p1. 1 si e (vsl. krtielma, bg.
kra6ma, de unde ai ung. korcsoma si kores-
ma, id.). Veg. PrAvalie to care se vinde yin,
rachia s. a.--in Mold. nord. crismE4 In sud
crIsmii; In Trans. crijma si crIjmit
(Agrb. Int. 137, 140, 141 ,si 209).
1) cfrefumardsc, -easca adj. Vest.
De c1rciumar.
2) cfreumArdsc v. intr. Vest. Tatiesc
ca ctrciumar: multi ant a clrclumdrit.
circiumardete adv. Vest. Ca cIrciumarif.
clircTumbrit n., p1. urt. Odinioara, bir
pe ctrciumi. Actiunea de a fi ctrciumar: a
trdi cu circlumdrltu, din circiamdrit.
circiT, a v. intr. (vsL karkati, bg.
kdrkam. It. circa circott). Se zice des-
pre gdind cInd &elle in ainte de a °ea ai-al
cautd loc, Rar 5i cherciiinesc (Munt.).
circliac, -fade yi -fig m., pl. tea,
tegi (turc. kyrk-alak, d. kyrk, patru-zeci, si
atak, picior). ScolopendrA (arahnid miriapod),
V. molie.
circota f., pl. e (ceh. krkot, ctrtire, krkati,
a ctrti, rude cu &cif, circ, crtcnesc). Cearta,
staid. Sicand. V. chitibugs.
circotas, -Et adj. (d.circota). Care arida
ceartd, care te aicaneazd p. nimicuri: om
circotas.
ctrcotesc v. intr. (d. clrcotd). Ran. $i-
canez: nu asupri pe sdract, nu clrcoti, nu
omort (ChN. I, 168).
cIrcserdsitr m. (turc. kyr-serdary, guard
ctmpenesc, jandarm rural, hill. de turc. kyrk,
patru-zeci. V. serdar). 1800-1859. Cdpitan
de jandarml.
cird n., pi. art (Farb. krd, vsl. karda. Cp.
cu ciurdli, cireadd). Ceatd, droaie: card de
copit, de mief, de rate. ardurt-cIrduri, cu
cirdu, cite un card, In &dud: venead dr-
duri-cirdurt. De un cird de vreme, de clt-va
timp. A avea (a infra sad a tepune) In cird
cu cineva, a avea, a face cu el (Cp. cu circa):
cu circotasu sd n'al nimic in cird! V. cilia,
haTta, vijdoc.
&frit', a-f v. intr. (d. cir. V. circii). Se
zice despre strigdtu gainii clnd o prinzi on
Inainte de a face ou (Dupe ce-I face, cot-
codlIceste). Se zice ai despre strigAtu clod-
lor. Iron. Vorbesc prea malt: ce tot &II pe
aid? Vorbesc in argot. V. tr. Critic, lau in
rts, atac: in politicd e gred sd nu te chile
cineva.
ctriit, -a adj. Iron. Slab, aubred, care
de abea mai vorbeste: o babel cirlitit.
chin n., pl. urt. Actiunea ai rezultatu
&RIM un drift de clear&
cfrIltdr m. Care chile (vorbeate In argot).
chiltoare f., pl. ort (d. chit). Jackie
(numitA si sfiriitoare) pe care ai-o fac copiil
gAurind o nuca pin care trec un betiaor, II
leagd cu sfoara, 1i attrna o greutate (de or-
dinar un cartof) 5i-1 fac sti se trivtrteasca
desiqutind sfoara pin MO gaurA !wrap,
 296
C!R
Se fac si unele de lemn orl de tinichea si
se Invlrtesc c'o singura mina agitindu -le In
aer. Acestea se pot numi si pirlitorl, pies-
nitori sail scirfhtod (fr. crecelle). La catolici,
In vechime, clrlitoarea Inlocuia clopotu bi-
sericii In Vinerea si Stmbata din saptamtna
patimilor.
ctrjalfd gi (mai rar) circealid m. (turc.
kyrgali, o localitate a Rumeliii locuita de un
trib de Turd tllhari). Vechi Mbar Turc din
cei disciplinati de Pazvantoglu si care, de la
1797 ptna la 1802, au jafuit Bulgaria, Serbia
Si Oltenia. Azi. Fig. Tllhar, hotoman. V.
pazvangid, manaf.
cirjanca f., pl. e gi dncl (d. chid. Cp.
cu rus. kryiak, un fel de painjin cu cruce).
Un fel de platica mai mica (dbramis vim-
bla), numita si morunas. V. bfibutcca.
cfrja f., pl. l (val. kryii si kriii, cruce,
ctrja. V. cruce, crafter, crijac, cir-
joYez, cocirjez, ocirjesc). Bastonu de
ceremonie al prelatilor ortodocsi. Baston cu
mIneru Incovoiat. Batu cu care se amesteca
cheagu'n lapte (V. fercheted). Fie-care
din cele dofia bete In care bolnavii sal schio-
pii Igi sprijina supsuorile ca sa poata merge
(catalige): a merge in cirlf.
cirjob si -cobalt, -á adj. (d. arid). Est.
Rar. IncovoiatSi girj-, incfrj-, ingirj,
cirjoTat, cirlobat, incorjobat gi in-
girjovat (dupA girbov).
cirjobez gi -oTez v. tr. (d. cirki). Est.
incovol, curbez, coctrjez. V. refl. Se cirjolase
de bdtrinefd.-5i Inc-.
cirjoT n., p1. oate. Est. Linie curbs.
cirleict n., pl. e (slrb. Prhed, d. krilo,
aril* canat, valva. V. crila). Un fel de
luntre pe Dunare.
cirlan, -fi s.(sas. jerlank, ferlank, la
Mosella gerlenk, mid de un an; germ. jrihr-
ling, cop! do un an. D. rom. vine ung. ker-
Mnv. miel de un an. Cp. fr. brelan, cham-
bellan, d. vgerm. bretlenc, chamarlinc,si cu
rom. ddnac, godac, noatin). Trans. Munt.
Mold. Mid Intarcat pIna pe la 12-18 luni.
Adj. Lind &land, link marunta, tIrcava (V.
mior). Olt. Arg. Ml. MInz de un an (noa-
tin, strtjnic).
cirlibont m. (din cirligon(, din dr/ig.
V. cirlIont). Trans. Vtrfu ctrligulul la pit-
jina de scos apa din put. (Poate fi si un cul
de lento on de fer). V. clobant.
cfrlig n., pl. e (cp. cu rus. pol. karlik,
pitic, d. germ. karl, kerl [Bern. 1, 490]. D.
rom. vine bg. karlik, drlig de cuier, ktirlfak,
furca, tapoi, karlug, cata). Varga (cur s. a.)
de fer (ori si de lemn)) cu vIrfu'ncovolat.
Undita mai mare. Butas de vita taiat c'o bu-
catica de radacina. Munt. Andrea. Fig. Rar.
Parte dificila a unel afaceri, nod, clot, clenci:
awl e cirligui V. cange, data, cinghel.
gheara,
cfrfigskt, -fi adj. inctrligat
cirligel n., pl. e. Ctrlig mid,
www.dacoromanica.ro
CIR
cirliont m. (din cirligonf, d. chlig. V.
cirlibont). Cluf on mot Incovoiat, ca zulufii.
sao ca perciunii (V. 'meld). Penele cele In-
covoiate de deasupra coadei ratolului. lat.
Br. Ciorpac, chipceag (forma ca laba gtstei).
$i scirliont. In Vc. scfirlaunt, In
Meh. (s)carlaont.
cirlIontez v. tr. (d. cirlionf). Fac In for-
ma de clrliont: a cirlionfa pdru, patine cir-
lion fate. $i scirl- si incirl-.
cfrloanta f., pI e (din cirlonf, cirlionf).
Bihor. $ez. 37, 125). Clampa sal/ clanta.
cirlobat, V. cirjob.
cirmac, V. carmac.
cfrmacT m., pl. tot asa (d. &nt sail
bg. ktirmae; vsl. ktirmidia). Pilot, timonier,
acela care tndreapta corabia (La plutk, ctr-
maciu std la partea din aintel. Fem. e'er-
mace, pl. tot asa. V. dalcauc.
cirmfi f., p1. e (vsl. bg. knima, ctrma, (1.
vgr. prymna, pupa: rus. kormd pupa, kor-
&ma; ung. kormdny, ctrina. V. si
cormanfi). Aparat ca un canat de usa
fixat to balamale In apola corabiii, pe care
pin Intoarcere, o 1ndreapta unde vrea dr-
maciu ((La pluta, e o vlsla In partea din
ainte). Fig. Conducere, directiune : cirtna sta-
tului. V. timon.
cirmealit f., pl. elf. Actiunea dc a ctrmi.
Fig. Sovaire, ezitare.
cirmesc v. tr. (vsl. krtimItt). indrept
spre alt punct o corabie, un vehicul s. a.
V. intr. MA Indrept spre alt punct schimbInd
directiunea: corabia, caru, trenu, calu, omu
cirmecte la dreapta. Fig. Sovaiesc, preget:
iscdleste contractu si nu mai cirmi. V. cir-
nese.
cirmiz m. (turc. kyrmyz, d. ar. kermazt,
kirmtzl, care vine d. scr. krmi-ja, produs
de vermi, ngr. kremdzi, it. chermisino, car-
mesino, chirmisi, cremisi, fr. cramoisi, ker-
mes. V. carmajin). tin fel de cocinilk,
(coccus ilicis si coccus poldnicus), care tra-
leste ca parazit pe un fel de stejar verde
din regiunile Mediteranei si a earn' femela
face, pe frunzele, ramurile gi trunchiu acestui
copac, niste bobite rosii care dail un ros
foarte frumos. S. n., pl. urf. Aceste bobite
(care se vind supt numele de carmin). Or-
miz vegetal, rumeoara.$i cirmuz (Mold.
sud).
cfrmizia, -e adj. (turd. kyrmyzy). Rog
ca cirmtzu. V. profir gi irmizin.
cirmoJ m. gi cirmoaja f., p1. Off si
(Buc.) ogle (din germ. larch-messe, pres-
curtat In kirmesz, hram, sarbatoare popu-
lark, ospat, ttrg, dar", s'a tacut sorabicu
kermus si kermitha, ceh. slovac karma&
pol. kiermasz, kiermaz, hram, ()spat ; rus.
alb kerma, [de unde litv. kermoszusl, rom.
&mu), si-oajd, poate infl. de rus. kormet,
hranire, ofi kromoeka, darab, halck, ctrmoj
[Dac. 3,701,5i Bern. 1, 501]. V. kermesfi).
Vechi (Ps. S. -tijl. uf ure).Jertfa, prinos, po-
mana, dar. Ad. Trans. Mold. Iron. Codru (da-
CiR
297
nib, haled) de One, resturi de la pomeni,
de la ospete: canal umbld diva ctrmoji.
Munt. Co lac' on covrigi propti ferti on
copti. $i cirmojle (Munt. est): Tdrtd-
cufd plind de cirmojii (Rodia).
cirrhtifesc v. tr. (d. clrmd. V. cirmesc,
ocirmuTesc). Tin cIrma, conduc. Fig,
Guvernez, conduc, administrez.
cirmuire f. Actiunea de a Linea cIrma.
Fig. Guvernare. Vechi. Prefecture de judet.
cirmilz, V. cirmiz.
elm', -it adj. (vsl. krrind, cu nasu sail
urechile Mate. V. chlrnog). Cu nasu tar-
tit on prea mic : acest om e dm, are nasu
cirn. Prov. De aura n'are tuna nas si urn
coadd, se zice cind unu are pretentiuni prea
marl (de ex., clad un cerpitor ar refuza sä
manlnce pine pi ar cere cozonac). V. canna.
clrnat m. (lat. * carnaceus, de carne. V.
carne). Est. Mat de animal, mai ales de
port, umplut cu carne tocatti. In vest
-at m. (pin intl. masculinelor In at, p1. aft).
cirnitefor m. Ornat mic, mai ales cum
Is cei ce se manilla cu hrean. V. mititel.
cirnittar m. Care fete sad vinde &fiat!
gi punts (puncar). Fern. -fireastt, pl.
ese, In est 0 -itift, pl. e.
cirn Marie f. Meseria sad pravalia clrna-
tarului (puncarie).
cirniid adj. m. (d. came). Grid cirnda,
grlu comun, cu bobu mare. V. grin.
cirneleaga f., pl. egt. (din carne-leagrl,
aka noprepte a mina came'. V. cislegi).
Rar. A zecea (pi a doda-spre-zecea) sap-
tamtna in ainte de Nate. Cigiegi, carnaval.
In Munt numai la pt. V. !lila.
cirnesc v, tr. (din cirmesc infl. de cirn
sad de vsl. kraniti, a mutila). Est. Fruit.
Abat : putoarea mi -a drat nasu din loc,
n'am mai putut de putoare. 0 putoare de-l1
ctrneste nasu, mare putoare. Loc. pop. Pate
cd-i din bate. Dac'ar yi din poloboc, ft-ar
cirpi nasu dirt loc (la Mackie). V. intr.
(ti fncfrnesc). cirmesc, apuc la o parte.
A cunt din nas, a strimba din nas, a to
arata nemultamit.
cirnic, -A adj. (poate din crainic, d.
cralna, adica _care tot bate marginile"). Vest.
Care umbia razletit de turma. Trans. Sucitf
care are toane : om clrnic.
cirnosesc v. tr. (d. carne). Est. lad car-
nea (de pe o pele razuind-o). Sfapii, ma-
nine carnea de pe (ca lupu oile). Pipe, ciu-
pesc in giuma. V. earn-.
cirpacT m. (bg. kdrpael). Care drege
Incataminte sad pi haine vechi : Fig. Lucra-
tor sad scriitor prost. Fern. cfrpace,
pl. tot tip.
clrpii f., p1. e (bg. kdrpa, vsl. krtipa)
Vest. Petica, pine ordinary (de pters vasele
de 1nlaturat colbu, de acoperit ceva p. a).
Buc. Un fel de conci de lemn MOM In
clrpa pe care-1 poarta to creptet femeile ma-
ritate. V. otreapa..
www.dacoromanica.ro
CPR
cfrpaceitlii f., pl. ell. Actiunea de cIr-
pad. Lucru cirpacit.
cirpfecesc v. intr. (d. cirpaci). Exercit
meseria de ctrpaci. V. tr. Ctrpesc prost In
nord pi cirpocesc §i cirpojesc.
cirpator n., p1. oare (lat. coopertoriunt,
tavalitoare, lid, coopirculum, capac). Vest.
Nord. Fund de lemn pe care se pune ma-
maliga. Taler de lemn pe care se maninca
friptura la gratar. Lopata de bagat pinea'n
cuptor (Meh. $ez. 37, 41). Adv. La un loc :
avea pantintu, 30 de pcgoane, strins la an
loc : cirpdtor (jud. Oh). Si carpiii-,
curp5.- (GrS. 235) pi criipator. V. pa-
nacot.
cirpesc v. tr. (vsl. * krpiti, iskriipiti,
slrb. hrpiti). breg, repar (hainele, Incaltamin-
tele sad pi alt-ceva). Fig. Garnisesc, decorez :
not cirplm cern cu stele (Ern). Iron. A carpi
calve o palmd, a-1 trage o palms. Fam. A
cirpi o minciund, a spune o minctund V.
refl. Fam. Ma !Mat.
carpet n., pl. uri. Munt. Multime de
carpe.
cirpit -à adj. Dres, reparat. Fig. Iron.
Beat. ()chi ctrpifi, ochi urduropi pi sonino-
ropi.
cirpitarit f., pl. i. Parte ctrpita: halna
asta are fret cirpituri.
cirpocesc qi cirpojesc, V. cfrpa-
cesc.
1) cirsnic §i crisnic rn. (din cirstnic,
cristnic, ca vristnic, vristnic, d. vsl. kriishi-
nikti, bg. knistnik, nap, d. krdstti, crucc).
Trans. Clisiarh. $1 crIznic (Agrb. int.
191). In Mold. nord pi crIstiac, pl. feel
(din crisnic gi clisiarh).
2) cirsnic (vest) pi crisnic (est) n.
pl. e (acelati orig. Cu cirsnic 1 fund -ca e to
forma de cruce). Ciorpac attrnat care se cu-
funda In ape pi se lass mai mutt timp (pina
ce se aduna peptele la mIncarea pusa In el).
$i cirstiftio (Gorj), cristaip (Meh.),
sertaa (Oltu de jos), pl. e. $i, tirboc, pos-
fat, 01104 haldu si prijinea. V. niipatcii.
cirstas, V. cirsnic 2.
cirsteT, V. crlstel.
cirstov si cristov n., pl. art. (vsl.
krtIstovil dint, zida crucii, d. kriistd, cruce).
Vest. Crisfovu viilor (cu struguri), Ziva Crucii,
o sarbatoare la 27 Sept. (CL. 1910, 660).
La Bz. hristriv (dupe Hristos). Aiurea
gi tircov (vsl. crafty, gen. criikiive, biserica).
crisnasc, V. scrisnesc.
cirtealgt 1., pl. eli. Actiunea de a &U.
Vechi. Credit, datorie: a da pe &teal&
cirtesc v. intr. (vsl. * kratati, a grohai,
dedus din krtitenite, grohaialA). Imi arat ne-
multamirea pin vorbe, protestez.
cirtog n., pl. oage (slrb. krtog). Bart.
Olt. Trans. Vizuina, culcup (NPI. Ceaur, 84).
cirtita f., pl. e (hg. kartica strb. krtica
d, vsl. krdttf. D, rom. vine ung kertica). Un
 298
CIR
fel de guzgan insectivor (numit si chlforlan
si sobot), cu paru negru, cu ochii putin dez-
voltati si care traieste supt pAmInt scormo-
lindu-1 si fActnd mosoroaie (talpa europaea).
0 boala manifestata pin noduri supt pele
(Poporu crede c'o capeti dacA strici moo-
roaiele de &MA) V. &Melt: (plimintu-
luT), popondoc, somic.
cirtiT v. intr. V. scirtiT.
1) cis, -A adj. (bg. kris, scurf, d. vsl.
konsti, berc, cu coada taiata; strb. kits, berc.
V. cotonog). Est. Ciunt, cotonog: mint
else (VR. 1909, 7-8, 15 si 174). Si cij
(Munt. est).
2) cis si his, interj. de alungat pAsArile
domestice (ruda cu rut. avg., ea.§ si germ.
husch). in Suc. hucT
cisita f., p1. e (cp. cu gdselnifa). Uncle?
Strepede. V. codat si bondrete.
cislar m. (d.'ci$111). Posesor de ctslii.
cisla f., p1. e (turc. k)Z1a, cazarma, d.
kii§, larnA, adica locuinta de iarna" ; rus.
kiklca, ferma). Sttna de lama sari si de vary
(WA perdea, odaie). Comarnic provizoriii.
cislarie 1. (d. cislar). Ctsla. in Mold,
(supt intl. lui ca$) si depozitu de cas' la
stInii.
cislegT 1., pl. (d. cas si a lega, ca cir-
neleagd, d. carne si a lega). Carnaval, timpu
de la CraciunT ptnA la lasatu secului de
brInzA (sal si de came), clnd e permis a
minca came.
cislig, V. cistig.
cast (vest)-si cistT (est) n., pl. urf (turc.
ar. kyst). Rata de chine, de arendA.
1) cistig (est) si castig (vest) n, p1.
uri (d. cisttg 2). Trudy (Vechi). Folos, pro-
fit : munca,mea mi-a adus un cistig de
zece franci, a nu ft befiv e un mare cistig.
Lucru obtinut pin sort: cistlgurf la loterie.
in est pop. cislig. V. castiga.
2) cistig (est) si castig (vest), a -it
v. tr. (lat. castigo, -dre, pedepsesc, Indrep-
tez, corijez,1 d. castus, carat, si agere, a
face ; it castigare, pv. castiar, fr. chatter,
sp pg. casligar, a pedepsi. D. rom. vine
strb. katigovati, a pedepsi, katiga, pe-
deapsa. :V. purg). Obtin pin muncA: a
ciftiga un franc, an proces, o batalie.01Ain
pin sort : a cistiga la loterie. Fig. Atrag :
a cistlga pe cmeva pin blind_fd, a ciftiga
inima culva. V. refl. Vechl. Vest. MA Ingri-
jesc, am grija. In est pop. cislig.
1) cit n., pl. art (d. cit 2). Aritm. Rezul-
tatu ImpArtirii.
2) cit, -A Adj. si pron. interogativ co-
relativ cu alit (lat. quantus, din care s'a
fAcut tint, ca atint din -tantus, si s'a re-
dus la cit supt infl. lui tot to tot alit eft ;
it. pg. quanta, pv. fr. quant, sp. cuanto). In
ce cantitate, numar, grad, pret : cit yin, cifil
apa,cig bot, cite qt ? Ori-cit tot ce, toll
www.dacoromanica.ro
ClT
cIti: cat cistlgel, tot chelturefte; aft venead,
intrebaa. Cite ceasurf slut (sail at, data e
vorba de ceasornicu celui intrebat), ce orA
e, ce teas e ? (Ob: cit e ceasu, rus. koteryl
des). Cite se zic, lucrurile cite:sari care se
zic. Cite se zic sat) cite nu se zic!, cite
lucruri se sail nu se zic I Cite ,i cite sat)
cite si mat cite, cite lucruri I De cif( ant
esti; ce etate al? De cite ori cit de des ?
De cite on sail on de cite ori, tot-de-a-una
chid. Adv. Cit timp: cit esti fluor. Attta (In
intensitate) cit: fugea cit putea. Attta (in
extensiune) ctt: cit casa (adica: de Malt),
cit mine, cit pumnu (de mare), a mincat
cif lupu sat) cit un lap (de malt. Se zice si
ca an lap, dar e mai bine ca acest ca sa
fie Intrebuintat numal la arbtarea modului).
Vechi (azi pop. si cit ce) : cit s'ati dez-
vdrat, as si purees (Cost. 1, 277), cit ce
infra in mound, o si'ntreba (Agrb. int. 108
si 153). Cit de, In ce grad ? cit de mare?
cit de adinc? Cit de (in limba vorbita mai
des ce 1) in ce grad : cit e de bun (ce bun
e), cit de rad Mil pare sari cit imi pare de
rdd (ce ran bui pare, cum tmi pare de MAL
Cit de sat) cit maT, eel mai.. posibil :
cit de aproope, cif mat des (subint. se
poate). Cit de, on -cit de: cit de mutt s'ar
Jura, tot nu cred. De cit, ca, de ctt e:
calu e mat mare de cit magaru. De cit,
dar, Insa : ifs spun, de cit (mai elegant dar
sat) trzsd) sd tact I De cit, abut de: nimic
alta de eft aur. De cit CA, de eft de
faptu CA : de nimic nu regret de cit cd
plait. De cit sift (dupa fr. quecu inf.), de
cit..: nu face (aria) de eft sd doarmd (mai
rom. nu face alta de cit doarme, nu face
nimic de cit doarme). Cit coin (cu dis-
pret), departe : i-am aruncat bartil cit cola !
Cit de coin, de departe, IndatA: te-am
observat ell de cola (Fam.). Cit pe acl
(vest) si (gresit) cit pe ce (est), aproape
sa, mai-mai: era cit pe aci sd cad. NumaT
de cit, Indata, imediat. NIcT cit (Trans.
Buc.), nici de cum, de loc. Cit de puiln,
on -ctt de putin, deloc, nici de cum : nu met
tem cit de path: ; intru ctt -va, putin : con-
tribue ,i to cit de puffn (tn nord cit de cit).
NIcT cit (nord), de lac, nici de cum. Cu
cit... cu atit, pe cit... pe atit, aratA
Inaintarea corelativA : cu cit te apropii, cu
alit te vdd mai bine; pe cit de erudit, pe
alit de bun. in cit (vechl cif), aratA rezul-
tatu (consecutiunea) : e agt de departe, In
cif nu se vede. Pe cit, dupa eft, intru ctt :
n'a fast nimlca, pe cit stud. ntru cit,
(vechi in cit), in ceia ce: intru cit and pri-
veste pe mine, cred cd mi -am fdcut datoria.
intru cit ? ptnA unde, to ce ? deed una
fund, intru cit e altu vinovat ? Cit despre,
cit pentru, to ceia ce priveste (fr. quant
a): cit despre allele, vol vorbi mine. Cit
vezt cu ochif, ptnA departe la orizont. Ntci
cit negru supt unghie, asolut nimica. A ti
se face inima cit un purice, a-11 fi grozav
de Idea. Cit e Mu (est) sail cit e lumea st
pamintu, nicAiri, nici-odata : cif e hdu n'ai
sd and prinzi I Cita frunzd si tarba, in mare
multime (co armatA).
 Oft
- 299
clta adv. (d. dt). Vest. Ctt-va, putin: am
cita lapte. Se (ntrebuinteazA vi'n exclama-
matiuni : cite omu, cita minctuna, cita clz-
mete, ce out mare, ce minciuna mare, ce
cizme marl1 A cita, V. citulea.
cite adv. fiat cdta, d. vgr. katd, din care,
cind n'avea acc., s'a fAcut rom. *card, apoi,
supt infi. prep. In -e,* cafe, pastrat In cdtelin
ori sup) infl. till cis; lat. cata mane, In fie-
care dimineata ; it. cada-uno, cad-uno, pv.
coda -un, vfr. che-lin, sp. pg. coda). In
unire cu un num., formeaza num. distribu-
tive (lat. singali, bini s. a.): cite unu (dot,
dad 0. a.) sail' unu cite unu (dot, cloud s. a).
Cite ceva, In fiecare datA ceva: de cite on
vine, Intl aduce cite ceva. Cite pa fin sou
path: cite pafin, Incet, treptat, to fie-care
data putin : malu s'a ddrdmat cite pafin.
1) citelea, V. citulea.
2) citelea (de -a'n) loc. adv. Munt. A
umbla de-a'n citelea, a umbla din rAsputerl,
pint nu mai poll.
cite-nada (eo dodA silabe nu-sail'
mal una) adv. Une-ori, din ctnd In cind.
V. avremT.
citeslf adv. (d. cite). Ob. numai unit cu
numeralele fret, patru, duct: effect -frel, el-
tesi-paira =toll trei, toll patru (tus-tret,
tus-patru), toll cinci.
citime f. (d. cif). Cantitate.
citra, V. cAtre.
citulea (al), a cita adj. (d. eft). In ce
rind, to ce ordine: Al citulea e acest elev ?
Al optulea din zece.Si at citelea.
citusT adv. (d. cif). CitusT de putin,
cat de putin, de loc, nici de cum.
cit-va, cite -v> k pron. indef., pl. ctfi -va,
cite-va (scris si citva, citdva, cifiva, citeva).
Patin, ceva (din mai multi, din mal multe):
cift-va ()amen'', cite-va feme4 citor -va oa-
merit, chor-va femei, cltd-va hintie, cit-va
yin, cit -va limp (un oare-care time), a yin-
dut cit-va din marfd. Adv. A plouat cit -va.
cis, interj. de alungat mIta, ca gi zit (rudt
cu rut. I& [pron. kill, a. I.).
cite f., pl. e (imit. de is strigAtu elY. Olt.
Pichire, bibilict.
ciziar m. (din mai vechiu, ctzldr -agd, d.
turc. kyzlar-agasv; aga (pAzitorut fetelor, d.
kyz, fatA, pl. kyzlar). Vechi. $efu eilnucdor
sultanului (in rang dupt vizir vi muftii1).
* clac n., pl. art (fr. claque). Marie inalta
(joben, cilindru) care se poate turti gi purta
supt brat la marile ceremonii in unire cu
fracu (A fost inventat de palArieru Francez
Gibus ca st tnloculasch bicornu, care s'a
purtat pint pe la 1870).
clans f., pl. act (vsl. strb, tlaka, d. tla-
eiti, a izbi, heal-Mikan, thiknonti, a bAttturi;
bg. Mika, rut. tolokd gi kldka, clack, toloact,
toldeiti, a cAlca larba. D. rom. vine ung.
kaldka, koldka. V. toloaca, tologesc,
stlIcasc). Vecht. Corvadt, munch gratuitA
pe care tAranii gi gerbil 0 datorail domnului,
www.dacoromanica.ro
- CLA
bolerilor sail mtnAstiri'or: to Tara Rom. 12
zile pe an, to Mold. 24, (numita gi boteresc
si Wm, tar in Trans. robota). La 1864, supt
Cuza, fiind ImproprietAriti tAranii, s'a des -
Fiintat claca. Azi. Ajutor mutual Intre tArani
la seceriv, la dezghiocat fasole v. a., cind se
aduna In casa celul care are nevole de aju-
tor vi care le di in schimb mIncare vi bait-
tura, vi ast-fel e sinonim cu fezdtoare. Lu-
cru de claca, lucru gratuit vi (fig.) fArt
tragere de inimt, deci prost. Vorba de
claca, vorbA devearta, seaca. V. beilic,
furcarie, govie, nedele, zbor 3,
ghTulus.
clad& f., pl. dzi (bg. strb. klada. V. cla-
dAra.). Al. CladarA.
cladara f., p1., an (strb. kladara, mare
edificiu de lemn, klada, buvtean, d. vsl. Wash-
kladon, a pune. V. cladesc). Mare numat,
mare cantitate, clotca, ciucura: o claddrd de
fructe. Adv. Fructele stall cladard pe ramart.
dale f., pl. at (strb. kiadnja, dale mica,
capita, nsl. klaja, nutret, d. vsl. klasti-kladorz,
a cladi). Mold. sad. GrtmadA de fin in for-
ma definitive (stog): cele mai mart cid( erad
abea ca taste boghece (Sov. 83). Munt. GrA-
madA de flu in forAmA provizorie (capitA).
Mold. nord. GrAmad de 12 snopi: din polog
snop, din snop dale, din elate odobate Si.,.
la arie (Lit. pop)! Clare peste grdmadd,
unu peste alto, alandala, In dezordine. V.
cult gl vraf.
clamp gl (rar) clanc, infer), care arata
huletu izbirii unor bete, trichiderii and carp
unul cioc de barzt sou unui capac de cap-
cant de lemn v. a.: clamp) $i soarecele s'a
prinsl Mai rar vi clap §i clapc. V.
clamps, clant §i sac.
clamps f., pl. e (ceh. klampa, pot. rut.
klamka, clamp, mitt cu germ. klamm, din
* klamp. sued. klampi, fr. clamp, cam cu
a. I. V. clampanesc §i clanta). Mold.
Incuietoare (mai ales) de lemn (Cea de fer
se numelte clarzfd). $i cleampA, pl.
clempe. V. cirloantA.
clanaret, V. clarinet.
clanc, V.plamp.
sclandestin, -A adj. (tat. clandestinus,
d. clam., pe ascuns). Ceia ce se face pe as-
cuns contra legii sou moralai : societate clan-
destind. Adv. In mod clandestin.
1) clant n., pl. art (cp. cu clan: 2 si cu
cleans). Nord. Clont, cioc. A-Ii finea clan fu,
all Linea clontu (gura). A to lua la clan;,
a finea clan; (cu cineva), a face guilt, a-1
combate.
2) clant interj. care aratA clocnirea bu-
cAtilor de metal ofi a dintilor (var. din clamp
si rudA pin sunet cu clout si cu germ. klin-
gen, a zanglini, klang, zanganit. V. clan-
k-mese gi hap 2).
clanta 1., pl. e (d. chant si rude cu germ.
k hake si fr. clenche, clanta). RAtez, feru care
Me InchisA o uvA primitiva ,(V. clamp& §i
broasca). Fig. Clant, clantaneala : a to
CLA
- 300 -
lua la clanta cu cineva. Om care clAntanegte
mult, flecar : ce clanfa de femeie I In Ban.
Olt. cleanta, p1. clenfe. V. colatad.
clap, V. clamp.
clap& f., pl.
e (germ. klappe, de unde ai
ceh. pot kiapa, clapa, pleoapA; bg. ngr.
klcipa. V. clipesc). \Wyk valvula, supapa.
Capac la prinzatoarca de pasari ori,la o
groapti (iar In P. P. din Munt. ai la secriii).
Piesa pe care aped la un instrument muzi-
cal (piano, flaut, corn) ca sA dal drumu su-
netului. Capacu buzunarului la haina. Fig.
A !rage cuiva clapa, a-I prinde In capcanA,
a-1 pacali, a-1 Ingela.
clapc, V. clamp.
clapca 1., pl. e sau cldpci. (poi. ceh.
klapka, bg. strb. klopka, id. V. clapii).
Vest. ClupsA, capcana.
clapie f. (ruda cu clapd, cldmpdnesc).
Ban. Olt. Droaie, pojijie (de copii).
clapon m. (pol. kaplon, rut. kapldn, ceh.
kapOun, bg. kapon, ngr. kapOni ai kaptini,
it. cappone, fr. clapon, germ. kapaun, d. lat.
cop°, capanis). Cocos castrat.
claponesc v. tr. (d. clapon). Castrez
cocosii, ti fac claponi. V. castrez.
* clar, -11 adj. (lat. clarus, evident, ilus-
tru. V. chear). Limpede, senin: aer clan
Curat, distinct, 'Amara: voce clard. Fig. LA-
murit, limpede, ugor de !Metes: stil clar.
Evident, manifest: proba clard. Adv. In
mod clar.
* clarific, a 41 v. tr. (lat. clarifico, -are,
d. clarus, clar, ai facere, a face. V. edific).
Fac clar, limpezesc, lamuresc: a clarifica
vinu. Fig. A clarifica o situatiune.
* clarinet n., p1. e (it. clarinetto) ai cla-
rinet& f., p1. e (fr. clarinette). Muz. Flaut
cu bleitoare (ance). Munt. Vulg. clana-
rat, p1. e. V. fagot.
*clarinetist, -a s. (d. clarinet; fr.
-elliste, it. -ettista). Care and din clarinet.
claritate f. (lat. 'cldritas, -ails). Calita-
tea lucrului clar: claritatea aerutui, vocii,
stilului.
*clar-obscar n., p1. uri sau e (duple
fr. clair-obscur ai it. chiaroscuro).In pictura,
imitatiunea efectului pe care-1 produce lu-
mina pe suprafetele pe care le bate si IA-
slnd In umbra pe cele pe care nu le bate.
V. grafit 1.
*clasa f., pl. e (fr. classe, lat. classis,
trupa convocata, clasA de cetateni, flotA, d.
cdlare, a chema. V. caiende). Ordinea In
care asezi persoanele sau lucrurile duple con-
ditiunea lor: clasa de sus, de Jos a socie-
Mit. Rang, importantA: savant de prima
clasd. Rang, despArtiturA, diviziune: clasa
mamiferelor. Contingent militar : clasa anulul
1872. Serie de elevi supt acelasi profesor:
clasd turbulentd. Sala In care stau elevii:
and duc in clasd. A avea clasd, a trebui sa
to duci In clasle la ora cuvenita (ca elev on
www.dacoromanica.ro
CLA
ca profesor): azi stau acasel,ca n'am clasd.
A finea clasd, a tinea, a face lectiune cu
elevii. A se !inert clasd, a se tinea lectiune:
Duminica nu se fine clasd. In Mold. si
clas n., p1. art (rus. klass). V. catego-
ric, ordin, orta, tagma.
* clasez v. tr. (fr. classer). Asez in clase,
pe clase:a clasa hirtil, plante. Jur. A clasa
o afacere, un proces, a-1 pune la dosar, a
socoti ca nu mai trebuie sa fie judecat
*clasic, -a adj. (lat. classicus, de prima
clasA). Distins, Insemnat, ilustru, sAnatos,
viguros, care poate servi de model: poet
clasic, poezis clasicd. Conform regulelor trase
de Greci gi de Romani, distins: frumusera
clasicd. Genii clasic, eel greco-roman on al
scriitorilor sec. 17, opus celui romantic. Fi-
lologia clasicd, cea greco-latina. Subst. Au-
tor care poate servi de model: a stadia cla-
sicit latent. Adv. In mod clasic: a scrie clasic.
* clasicitate f. (d. clasic). Clasicizm.
Totalitatea autorilor clasici si operele lor.
* clasicizm n., p1. urt. Genu literar gi
artistic de care se time, Grecii si Romanii
(Opusu lui e romanticizm).
* clasiflc, a -á v. tr. (d. clasd ai -fic
ca'n clari-fic). Distribui In ordinea meritata,
calific, apreciez : acest elev e clasificat intim
In clasa tut, fasolea e clasificatd in familia
papilionaceelor.
* clasifIcallane f. (d. claszlic ; fr. clas-
sification). Actiunea de a clasifica. $i
-Ofie ai -dre.
clatin, a clatina v. tr. (d. a clati cu
sufixu din a scdrpina). Zgudui, agit : vintu
clatind frunzele, cutremuru clatind casa. A
clatina din cap, a da din cap, a migca capu
In semn de milk, dispret on netncredere. V.
refl. MA zgudui, ma agit : se clatind sopronu
de vifor. in /Aunt cletin, cleatina, sd
define, cletinat.
* claustral, -á adj. (lat. claustralts, d.
claustrum, loc Inchis, adicA mtnastire"). De
minastire (catolica) : discipliner claustrald.
* clauza f., pl, e (mlat clausa, dim
cidusula, articul, dispozitiune, d. ciciudere,
clausum, a tnchide. V. Inchid). Dispozitiune
particulara a unui act, a unui contract s. a.
* claviatura f., pl. l (germ. klaviatur,
d. klavier, clavir). $iru de clape la piano,
(Francejii zic clavier, iar rom. ar fi mai bine
sA se zicA clape, fir de clape on chear
clavier).
* clavicimbal n., pl. e (mlat. clavic3im-
balum, it. clavicembalo, fr. clavecin). Un
vechi instrument muzical, strAmosu pianului.
* clavicula f., pl. e (lat. clavicula, dim.
d. clavis, cheie). Anat. Fie-care din cele data
oase care unesc peptu cu umerii.
* clavir n., pl. urt al e (germ. klavier,
d. fr. clavier, air de clape. V. chele). Mold.
Vechl. Piano.
clabAt n., pl. etc (vrus. kltibuci, pl. d.
kltibuka, azi klobak, gluga, comanac ; dirn(i
CLA
-- 301
klubuci, dupe turc. kara halpak, caciuli
negre, porecla unui mem de Kirgitiji. V.
calpac). Ban. Trans. Rar. CAciula. Olt.
A prinde pe cineva In cldbdt, a-I apuca asa
In clt sA nu Se mai poata misca on crIcni.
clsbtic m. (At. klabuc $i bobuk, bobita
de aer, bulbuc, d. vsl. klombdko. V. boboc,
bulbuc). Spum A (de sapun si altele)
p /odd cu cMbaci, sdpunu face cldbuc (sad
clabuci), a face cldbuci la garb de fade.
Fig. Ceia ce ramlne din gnu cernut (pleava,
maludi s. a.). Pl. Rotogoale de fum, de
negura.
clfibucesc v. intr. (d. cldbuc, ca bul-
bucesc d. bulbac). A se face clabuci sad a
imita clabucil : fumu cldbuceste din horn.
clfica, m. (cf. clacd). Taran stabilit pe
o movie domneasca, boiereasca sad minas-
tireasca si care, pin clack, platea china pa-
mIntului lui. V. vecin, cTofIlgar.
clacasie f. Starea clacasului.
clifidarie f. (d. cladard). Mold. Legatura
de struguri care se attrna ca sA se pastreze
pe iarna. In Munt. visld.
claddsc v. tr. (vsl. klosti-kladon, a pune;
klada, grindA. V. do- si na-clad, po-
i s- dada). tuff, construiesc, edific : a
clddi o claie, o stivd, o casa.
cliidire f. Actiunea de a clAdi. Edificia,
constructiune.
claith f., pl. e. (d. dale). Clete mick
clampitnesila f., pl. ell. Actiunea de a
clampAm.
clitimpandsc v. intr. (vsl. sirb. kiapati,
a clampani ; germ. kiappen, a 'lead, klim-
pern, a clAmpani ; ung. kalampalnl, a clam-
pant, kolompolni, a balangani. V. clamp).
Se zice despre huietu lucrurilor de lemn
s. a. ctrid se izbesc unele de altele (Cele de
metal cldn(anescsi zdngdnesc): barza clam-
pdneste din doe, papucii cldmpdnesc in
picloare. MA clatin in mers: a cldmpdni
de bdtrineta. A vorbi mult si in desert: fa
nu mai cldmpant, mai 1 A clampdni dirt
piano, a cteta prea mult (si mai ales prost),
a zdriingani. V. tr. A cldmpani o carte, a o
tnchide rapede ca sa faca clamp. V. refl.
MA izbesc de colo colo : fereastra se clam-
pdneste de vint. MA vintur, mA 11111: ce to
tot clamplfnefti pe aid? Si clempa-
nese (nord).
clArnpria m. (d. cldmpifnesc. Cp. $1 cu
bg. hiapatari, papuci uzati). Bz. Pl. Papuci
ordinari sad uzati.
clantiindsc v. intr. (rut. kMncati, a.f.;
slrb. klancati a osteni. V. cleft). Se zice
despre lucrurile care fac clan(, ca bucatile
de metal, dintii s. a.; foarfecele clonteineste
in mina bdrbieru/ul, dinfif cldnfbnesc de
frig. Fig. Iron. Vorbesc mult si In desert,
clampAnesc.
clantlifl m. (d. clan(anesc). Iron. Avocet
prost.
clap&tig V. cliplaug.
www.dacoromanica.ro
CLE
clatirdsc v. tr. ( dintr'o forma slava
ramasa in sirb. klatariti se, a rataci)[ Nord.
ClAtesc (un vas) cu apa.
clatesc v. tr. (vsl. Walla', a clatina, a
izbi ; sirb. klcititi se, a se clatina ; bg. klatfy,
clatin. E rude cu Vechi. Clatin, zgudui:
a &Ili temeliile easel. Pornesc, stramut :
a daft tabdra. Ad. Curet agitind apa : a
cldti paharele, gura. SpAl to ultima apa
(rufele). V. refl. Vechi. MA clatin, mA bat:
i s'a cldtit ochla.
clatina, V. clatin.
cliitinattira f., pl. 1. Rezultatu clatinarii,
zguduitura : dintr'o singurd clatinaturd,
zida s'a ddrdmat.
clatita f., pl. e (d. cldtesc). PrAjitura
compusA dintr'o bottle de coca moale si rA-
sucitA dupe ce s'a pus dulceatS pe ia. V.
scovearga, omleta.
clatifin n., pl. die (ung.) Arg. Ml. Ctrd
(de oi, de porci).
cleiimpa, V. clampA.
clean m., pl eat (bg. klien, sirb. klijen,
rut. rus. !dent). Un peste care traieste pin
rturile de munte (squalius (ceplzulus on
dobulal). Ajunge chear pine la 3-4 kg. Si
Glen (nord).
cleant (ea dift.) n., p1. urf (sirb. klanac,
trecAtoare, drum accidentat. V. clant,
clont). Vest. Loc accidentat plin de petns,
de bolovani, de stinci on de ripe (BSG. 1922,
163). Colt de sttnca: fugea zdroncdninduli
palop de cleanturile din tale (NPI. Ceaur,
45).Si cheant, Jaw', zgheant, stinca.
In Serbia geant, lane, colt de stInca: geantu
de la Babacaia.
cleanta, V. clantaTt.
cleap-cleap $i cleapabcleapa (ea
dift), interj. ca st te/eap- teleap.
cleat& f., pl, ete (bg. kliet, klietka,cuFA,
capcana, camera, brazda, strat, tarla. V. tilt.
Cp. si cu fr. dale, lease, celt. * cleta). Vest.
Tarla, delnita, strat, bucatA semanatA on
plantata: lanuri rumene, clete de motto( $i
evils (ChN. I, 14) clete de castanf (36) in a-
ceastd cleatd (40 si 147). Plantele din aceastA
tada.
cloffiT $i -Test, a -I v. intr. (rude cu
clevetesc). Est. Mantnc Wind cu buzele si
cu limbs un zgomot enervant, ca porcu si
oamenii neciopliti. In vest clefetesc
(var. din clevetesc) Si cTofaT. V. horpaT.
*cleft m. (ngr. *Leptis, haiduc, hot ; vgr.
kle'ptes, hot. V. cleptoman). Haiduc Grec
care a luat parte la actiunea liberArii Greciii
de suet Turd Ia tnceputu secolului 19.
clap n., pl. uri (vsl. bg. rus.). Substantli
care serveste Ia lipit lucrurile intre ele, la
prins plisarile s. a. Substanta pe care o se-
creteazA urechile si care se numeste mai
malt ceard. Substanta pe care o secreteaza
unii arbori pin crapaturile cojii. Adv. Fain.
(Tell ioc, tufa, nimica: Ed and asteptam sd
gdsesc ceva. Cind colo, clef! V. si hleT.
cleTds, -oils& adj. (d. clei). Lipicios
ca cleiu.
CLE
302
* clematita i., pl. e (vgr. klematites, d.
klematis, -idos, raniurt, vlastar). 0 plantA
ranunculacee: clematis alpina (curpen de
munte), cl. erecta (luminoasd), cl. integrifolia
(clocotei).
clement, -A adj. (lat. clemens, -entis).
Indurator, iertator.
*clement& 1., pl. S (lat. ckmentia). In-
durare, calitatea de a fi iertator.
clempanesc, V. ciampanesc.
clemptis n., p1. e si urf (rude cu cleam-
pa, clampd rus. kkapy;§, un fel de clempu ;.
V. sclimpus). Mold. Foraibar, zavoras for-
mat dintr'un surub Indoit si latit la capAtu
care ramlne afarA si se tntoarce dupA vole.
Buctitica de fer pe care se sprijina rate=
chid e usa inchisii.
Glen, V. clean.
clencT si cline( n., pl. art (cp. cu vsl.
klfuef, drlig, chele, klluka, iretenie, si It/t-
ea/4 a se Inchina, a schiopata). Vechi. Ghimpe.
Azi. Ztmboc. RamurA de corn la cerb. Fam.
Punct dificil Intro afacere (fie p. tine, fie p.
a face dificultati adversarului): a glisi cuiva
un clenci. A avea clenci cu cineva, a avea
nentelegericu cineva. A prinde clenci de cine-
va, a prinde dragoste de cineva. V. chitibus.
clencTava 1., pl. e (d. clenci). Bz. Ctrlig
de prins canaturile ferestrel deschise.
cleoamba, V. cloamba.
clepsidra f, pl. e (vgr. klepskdra).
Ceasornic de apA. In vechime, era un vas
transparent, din care se scurgea apa Intr'un
timp anumit si care avea pe el o scara cu
mid diviziuni; pe urmA scara a fost tnlocuita
cu'n cadran; apa se/tend, scobora cu is un
corp plutitor dlegat de un fir infasurat pe
axa de care era fixat arAtAtoru cadranului.
Mai ttrzid, clepsidrele ajunserA adevArate
ceasornice de apA, cu roate dintate, cadran
si minutare, cum era acel trimes de Harun-
al-Rasid lui Carol cel mare. Si astAzi se In-
trebuinteaza clepsidrele (dar cu nisip In loc
de apA, si in acest caz nu se mai potriveste
numele, ca -ydra, derivat din ydor, Inseam-
na spa").
cleptoman, -A s. (vgr. kleptes, hot,
si sufixu -man). Care are mania de a Pura
fart a ti hot de meserie.
*cleptomanie f. (vgr. kliptes, hot, si
manic). Mania de a fura.
*cler n., pl. urf (vgr. kleros, soarta, con-
ditiune). Corpu preutesc si calugaresc.Vechi
clir si cliros (ngr. kllros, rus. klir, kllros).
* cleric, -Et adj. (vgr. klerik6s). Clerical,
de cler. S. m. Care face parte din cler.
* clerical, -A adj. (fr. clerical, d. mlat.
clericalis). Cleric, at clerului: ordin clerical.
Subst. Partizan at clerului, a1 clericalizmulul.
Adv. In mod clerical.
*clericalizm n., pl. e (d. clerical). Opi-
niunea celor care pretind sit supunA bisericii
catolice socletatea civila: a face clericalism.
www.dacoromanica.ro
eLt
clestar, V. cristal.
cleste n., p1. tot asa (bg. Nati, vsl.
klieRa, p1. klieke). Instrument de apucat lu-
cruri ferbinti, mai ales cArbuni. Instrument
de scos cuie, cherpeden. Cimbistra. A scoate
cuiva vorbele ca cu clestele, a-I face cu gred
st vorbeasca. A prinde cu clestele, in cleste,
a sili pe cineva ail nu lucreze nimica contra
ta.E Si masc. (pl. clesti), dar ob. neutru:
dodd cleste (CL. Febr. 1910, CXI). La Dos.
pl. clesti si clesturf.
clestiser 11., pl. oare. Cleste mic. Cim-
bistra.
clete, p1. tut clean
cletln, V. clatin.
cleveta f., p1. e (vsl. kleveta). Waif. Ca-
loinnie, blrfire.
clevetesc v. tr. (vsl. strb. klevetati. V.
clefetesc). !Mese, calomniez, defaim.
clevetnic, s. (vsl. klevetinikd). Vechi.
Calomniator.
1) clic n., pl. art (val. Wild, a. I.) L. V.
Strigat, chiot. V. hash.
2) clic n., pl. urf (rut. lakik, del de orz).
Nord. Miliaria cruda (V. crint). Trans.
Honda brodatA si neblanita.
clic& 1., p1. 1 (fr. clique). Owl
clicuTesc v. intr. (d. clic 1 sad vsl. kit-
kati, kliknonti). Vechi. Strig, chiui.
clad, V. alit.
* client, -& s. (lat. cilens, &Mils). La
Romani, plebed care era supt patronagiu u-
nui patrician. Azi, persoana care-si 1ncredin-
feast interesele unui avocat sati unui me-
dic. Musterid. V. vasal.
*clientelar, -ft adj. (e. clienteld. Cp.
cu tutelar). Care e to clientela altuia: stat
clientelar.
* clientelA f., pl. e (lat. clientela). Situa-
tiunea de client: un stat In clientela alto!
stat. Totalitatea clientilor: un medic cu mare
clienteld.
* climateric, -A adj. (fr. climqterique, d.
vgr. klimakterikds, treptat, care vine d. kit -
maktdr, treapta, far aceasta d. kllmax, scant,
Inrudit cu klima, clima). Care aratA o deca-
denta, un moment critic al vietii: an clima-
teric. Cel vechi credead cA din sapte In
sapte ani sad din nowt in nowt e un mo-
ment critic al vietii, iar 7 himultit cu 9 (63)
di anu cel mai critic al vietii. V. climatic.
* clima n., pl. urf, ca uscaturf, suhaturf
(fr. climat. V. clima). Clima.
* climatic, -A adj. (gr. klimatikds. Cp.
cu prismatic, problematic, sistematic). Re-
lativ la chit: conditiunile climat ice. Care
influenteaza on vindect prin china: stafiune
climaticd. Ob., dar nu mai bine clime..
feria.
* cilmatoldgic, -ift adj. (d. climatolo-
gle). Relativ la climatologie.
.climatologie f. (d. &n! si - logic).
Studiu climelor si al influentelor for.
CL1
- 303
*clImet f., ph e (vgr. klinia, klinzatos,
Inclinatiune [a unei regiuni fats de soare],
d. kiln°, inclin: fr. climat). Starea atmosfe-
rica obisnuita a unel regiuni : clima Roma-
&if e aspra larva. Regiune, Omit: a trdi in
climele calde. V. plat.
clin m. (bg. rus. pol. kiln, cui, clin, d.
vsl. k1inir, cui). Bucata de ptnza on de stela
din care se compune o rochie on o umbrela
sail care se pune unei haine ca s'o largesti.
A nu avea cu cineva nimica nici In din,
Wei in mimed (bg. ni vti kiln, ni vii rykav),
a nu avea nimica comun cu el, nici o rela-
'lune (rTP, 3, 9-12, 103). Facie de pamtnt
(mosioara) Intre altele.
*clina f., p1. e (it. china, dupes in-din).
Povtrnis: urcardm domol clina (Sadov. VR.
1907, 10, 68).
* clinchet n., p1. (cuv. fabricat de Al.
e clicaj n., pl. e (fr. clichage). Actiunea
dupes fr. cliquetis). Barb. Zornait, zornaiala:
clinchete de de zurgaliti.
diner, V. eland.
* clinic, -ft adj. (vgr. klinikes, d. kline,
pat.). Care se face la patu bolnavului: lec-
dun( clinice. S. m. $i f. Clinician, medic care
studiaza bolnavji la patu lor, nu to cabinetu
lui, S. f., p1. 1. InvatamIntu medicinei lInga
bolnay. Spital In care studentii fac practice
medicinel $i chirurgiii. Spital mai mic si
numai p. unele boale.
"clinician, -b s. (fr. chidden). Clinic,
medic care studiaza bolnavii la patu tor.
clintesc v. tr. (rude Cu cletin, clafin, Si
infl. de scrintesc. V. sclintesc). Urnesc,
mi5c putin: stinca nici no s'a clintit macar
clipa f., pl. e (din cllpesc) Un timp foarte
scurt (eft ai clipi o data). intro
instantaneii, pe loc: Intro clipd sd-I gdsijil
clIpeala f., p1. elf. Clipit, Actiunea de
a clipi.
clipesc v. intr. (rut. klipati, a clipi: ceh.
klipiti, kleplti, a lasa in jos, klapati, a se
lases in jos. Bern. 1, 512. V. claps). Inchid
Si deschid ochil repede. Sclipesc, cum ni se
arata unele stele.
clipire f. Clips. Actiunea de a clipi.
clipitb 1., pl. e (d. clipesc). Vest. Clips
clipitura f., pl. 1. Vechi. Clips, clipeala.
clipoceairt h, pl. elf. Actiunea de a.
clipoci.
clipocesc v. intr. (fret. d. clipesc). Nord.
Clipesc mereti. Dormitez, pirotesc.
clir, V. °ler.
clironom, .oama s. (ngr. klirondmos).
Mold. Sec. 18-19. Mostenitor.
clironomicesc, -easca adj. (d. ell-
rononi). Sec. 18-19. Mostenit, de mostenire.
clironomie f. (ngr. klironomla). Mold.
Sec. 18-19. Mostenire.
clironomlsesc v. tr. (ngr. klironom6,
aor. klirondmisa). Mold. Sec. 18-19. Vechi.
Mostenesc.
cliros, V. der.
www.dacoromanica.ro
CLo
dicer, -areasa, V. clisiarh.
dish klisu id., kllsav, cleios).
e (bg.
Argils, hums. Norol cleios. Trans. Slanina.
clisifirh m. (mai vechi eclisiarh, d. mgr.
ekkisidrids. V. paraclis). Servitor de
biserialt (maturator, aprinzator de lumtnari,
tragator de ctopote s. a.) sail si psalt. $i
(Tel.) cheer, fem. clisdreasd, pl. ese (Univ.
16 Mai 1920, 3, 3). Ca forma mai noad, gi
eclesiarh (vgr. ekklesidrhes: Dloniste
eclesiarhu (un cronicar). V. fircovnic,
palamar 1, crisnic 1, paraclisier.
dices, oases adj. Ca clisa, lipicios :
pdmint clisos.
clistir n., pl. e (ngr. klystir). Med.Mica
pompa ort siringa de facut clizme. V. Ian-
'feta, reteta.
de a dip si rezultahz ei, stereotipie.
cliaed n., pl. ee sari ele (fr. cliche).
Placa tipografica obtinuta pin clisaj, places
sterotipa. Piesa de metal (sail 5i de lemn)
pe care e gravata o figura si care, pin im-
presiune, reproduce acea figura. Probe ne-
gativa (obtinuta pin camera obscures) la fo-
tografie. Fig. Loc comun, banalitate repetata:
a vorbi dupes clileu demagogic. V. pareat-
CA, tipic.
cli*ez v. tr. (fr. clicker). Stereotipez,
Intiparesc tntr'un metal topit o pagina com-
pusa din litere mobile ca sa nu mai am
nevoie sa mai culeg acea pagina vre-oclatil.
dieter, V. cristal.
tilt n., pl. urf (rut. kilt, cantata, klitka,
cusca, rus, kited, camas, klietka, cusca,
teanc de caramizi; pol. kleta, klita, k'itka,
cladire rea. V. cleata,pocilt, scfridca).
Est. Teanc : un chi de halite : 1010 clitu
de opine( (Sadov. VR. 1911, 4, 48). Adv. In
ordine, unu peste altu : a purse strafele Mt.
$i did. V. stiva. V. alandala.
clYucire 1. (cp. cu vsl. kliuct, cheie).
Vechi. TImpla (parte a capului).
clivabil, -a adj. (fr. clivable). Min.
Care se poste diva.
clivaj n., pl. clivage). Min. Acti-
e (fr.
unea situ modu de a se diva al cristalelor.
Crapatura cu suprafete plane intrun diamant
on to alt mineral.
clivez v. tr. (fr. diver, d. engl. to cleave,
germ. klieben, a despica). Min. Despic un
cristal al unuf mineral in directiunea natu-
rata a strat'urilor lui, fare a-1 taia on sfarama.
clizma 1., pl. e (ngr. gi vgr. klksma).
Lotiune care, pin ajutoru clistirului, se
Introduce In corpu unui bolnav pin ori-
ficiu anal.
clitondg, V. chtonog.
cloaca (oa 2 silabe) 1., pl. e (lat.
cloaca) Mare canal de scurgere a necura-
teniilor. Intestinu gros la pasari. Fig. Loc
infect: aceastd societate e o cloaca.
cloamba, cleoamba yi croamba
1., pl. e (rus. kldmba, d. poi. klomb, strat
CLO
- 304 -
de (Ion, Jar aceasta d. engl. clamp, grupa
de copaci. Cp. si cu bg. kion, ramura, cotor.
Bern. 1, 521). Trans. Q. B. 121). RamurA.
$i adj. --,. teapan, ca lemnu" : ii ingheafd
mu ffle cleoambe pe toporiste (Agrb. int. 133).
cloantal (oa dift.) f., pl. e (d. clonf,
find-ca babele au adese-ori numai un dinte
ori doi, cum ar avea pasarea ciocu). Fam.
Baba fArA dinti si rea. Baba clounla, baba
rea din pove5ti.
clobant n., p1. uri (cp. cu clonf). Nord.
Clont, doe, plisc : cucu si-a pus clobanfu'n
pene. Ctrlig de lemn la prAjina cu care se
scoate apa din put. Masc. la Chit (hunt.
vest) : cad intindeail boturile si prefiraii
apa pIntre sidefurile clobanfilor (CL. jubi-
lar, 1910, 205). V. cirllbont.
1) cloca, V. closes.
2) clots f., pl. l (nsl. kloka,id.) Trans.
PlasA de prins pe§te (prostovol ?).
clocesc v. tr. si intr. (bg. klody, don-
cAnesc, rudA pin sunet cu lat. glocire, a
cloncani, cu it. chiocciare, a cloncani, cu
sp. cloquear s. a.; alb. kloiis, cloncanesc,
vgr. klOzo, clonclinesc, ngr. closd, clocesc,
cloncanesc. V. closcali, -..clocotesc,
cloncanesc). A sedea pe ofia a le
IncAlzi ca sa iasa pull. Fig. Stall locuiul ne-
lucrind : a clod taald dud. Coc (pre-
par) rAzbunare: I-0 clocesc eu I V. refl. A
se strica (a se tmputi de federe): opa s'a
cloth in chiup.
clocimp, -efirmp, - crumb, V. po-
cTumb.
clococTov m. (strb. E si un sat cu
acest nume. to jud. Olt). V. brustur.
clocot n., pl. e (vsl. klokold V. cloco-
tesc $i clopot). Clocotire, ferbere. A da
in clocot, a ferbe in clocote, cu clocote, a
ferbe tare. In vest 5i colcot. V. unda.
clocotesc v. intr. (vsl. klokotati $i
klopotati, a clocoti ; strb. klokotati, a gligli.
E rudA cu germ. klappern, a clAmpAni, si
cu fr. clapoter, a pleoscAi. Cp. si cu clocesc,
cloncanesc, bobotesc, forfotesc, hohotesc, pol-
potesc, rrpotesc). Ferb, dal) to clocote : apa
clocoteste. Vibrez, rAsun: clocotea aeru de
bubuituri, (fig). clocotea lumen de gloriii
lat. V. refl. MA ru5inez tare : s'a clocotit de
twine. in vest si colcotesc.
clocoticT m., p1. tot asa (strb. kl,kddika).
Un copAcel stafilacen al caret fruct e o
chpsulA membranoasa unflatA c,are suns
sat) elocoteste" ctnd o scuturi (staphylda
pinnata). 0 buruianA scrofulariacee care
creste pe la munte (rhinantus [sad alecto-
rdlophusj alpinus, major si minor).
clocotit, -fiadj. Care a clocotit. Ferbinte,
care frige : m'am opdrit cu apd clocotitd.
clocoteT tn. pl. (run cu clocotici).
Clematita. Alt fel de clematitA numitA pop.
rutisor (thalictrum).
clombes, -oasis adj. (d. cloambil).
Trans. RAmuros.
www.dacoromanica.ro
CLO
crompir, V. crumpeitill.
1) clone n., p1. uri (d. clone
2) Dun.
Un bAt scurt cu care pescarri izbesc apa
produclnd sunetu clonc ca sA atragA somnu.
Sunetu clonc : cloncu lisifelor care bat apa
cu labele for (Sadov. VR. 1928, 7-8, 9).
2) clonc, interj. care aratA strigAtu dos-
tei si al corbului. V. crone.
cloncan n. (d. clonc 2). Croncan, corb.
clonciinese v. intr. (d. clone 2 si do-
cesc, rudA cu vsl. * klokati, rus. kloktati,
klohtdti, dan. klunke, a cloncAni. Bern. 1,
298 si 521)t A face clonc - clone, ca closca si
ca cloncanu. Fig. Iron. A tot protesta, a tot
critica. V. croncanesc.
cloncanit n., pl. art StrigAtu clostel gi
al corbului: s'auzea un cloncanit.
clondir n., pl. e (ngr. klondiri, krondiri
gi kryondiri [scris d. kryos, frig, a-
dica vas care tine apa rece"; bg. Icrondll gi
krondir. V. cristal). Sad. Galon (vas de
slid/0 de ctti-va litri (5-6 od chear si 2-3
sail un simplu burcut). Continutu lug un
clandir de vin.La Inceput s'a zis aka celor
de lut (ca cele de Curacao), apoi si celor de
sticla. V. urcTor si damIgeanii.
clont n., pl. uri (var. din clanf.,Cp. cu
clean( si cu strb. klJun, dim. kljunic, doe).
Fam. Cioc, plisc (mai ales al pAstirilor de
pradA si, ironic, si gura omului): Nu-fi bdga
clonfu pin mlncarea meal Tacd-ti clonfu!
In nord si clan' gi clobant.
clontan n., pl. e (d. clont). Muni. vest,
StIncA tuguiath. V. clotan.
clontar m. (d. clonf). Bot-gros.
clontat, -if adj. Cu clont. Fig. Obraznic
la vorbA. S. f. Baba rea cAreia nu f -a mai
rAmas de clt un dinte.Si clontos,-oasa.
clop si coldp n., pl. art (ung. kalap. V.
calpac). Trans. Ban. PARine.
clopernIta, V. clopotnita.
cldpot n., pl. e si pop. cloapete(bg.
klopot, clopotel ; vsl.
klopotd, clampaneala
de toacA, klopotati a clAmpAni, a rAsuna,
klepati, a izbi; strb. klepletlati,
a clAmpAni, a hui, klepet, talanga; rus.
klepdlo, toacA, ceh. klopot, clocotire, graba,
tntristare. Cp. si cu clampd, clucsd,
clocot, pleosc, fleoncanesc, cu fr. cloche si
germ. glocke, clopot, cu engl. clock, ceasornic,
si cu rom. fchlop. V. si clovelt. Cp. cu
zvon). Instrument de alamA ca un vas de
care atlrnA o limbA care-1 face sA sune iz-
bindu-1. Capac de sticIA to forma de clopot.
Sunet de clopot : and un clopot. Clopot de
cufundat, mare clopot In care se baga un
om care, cufundtndu -se cu acest clopot to
apa, poste sta acolo cit -va timp. A !rage
clopoteie, a trage copotele unei biserici to
semn de onoare pentru cineva (de ex., la
sosirea unui episcop). Fig. A face curte, a
lingusi. V. harang, talanga; gong.
clopotar m. Cel care trage clopotele.
Cel care fabric/1 sad vinde clopote. Cel care
face curte (linguseste). Animalu care merge
cu clopotu oil cu talanga Inaintea turmel,
CLO
- 305 -
clopotnIth 1., pl. a (d. elopot). Turnu In
care e clopotu bisericii. Si -6rn1111.
clopotel n., pl. e. Clopot mic. Sunet de
clopot ;Mc : se aude un clopotel. S. m. Zur-
galAn : pisica cu clopoiel nu prinde foarect.
(Prov.). 0 plants campanulacee cu flori
albastre (campdnula rapine:11as). Alta plantA
campanulacee cu lion albastre, albe sad
roail (campdnula medium). Ghiocel. S. n.
p1. Trans. Llicamioare, margaritare).
clop n. (vgr. hloras, galben verzid).
Chita. Un corp simplu monovalent, desco-
perit de Suedezu Scheele la 1774 gi numit
aka de Gay-Lussac. Se gdseate gi libel, gi
combinat, ca'n sarea de bucAtArie, care e o
clorued de sodid. Gazos sad disolvatIn apd,
din cauza afinitAtil sale pentru idrogen,
distruge partea cloranta a materiilor vegetate
gi animate gi produce singerare rind iI res-
ple!. Cu el se albesc pInzele, se aterge scrisu
de cerneald gi se distrug miazmele.
cloyed n., pl. e, gi m. (d. clor). Chim.
Sare formatli pin combinatiunea acidului
cioric c'o bud.
clorat, -A adj. (d. clor). Chim. Care
confine clor.
cleric, -à adj. (d. clor). Chim. Acid
cloric, rezultat din combinatiunea clorului
cu oxigenu.
* clorldrat n., pl. e (clor gi idrat). Chim.
Sere formatA pin combinarea acidului dor-
idric c'o bind.
clorldrIc, 4k adj. (clot gi idric). Chim.
Acid cloridric (NCI), acid rezultat din com-
binatiunea clorului cu idrogenu. Chid e disol-
vat In apd se numeate muriatie.
* clorit n., pl. e, al m. (d. clor). Chim.
Sere rezultatd din acidu cloros combinat c'o
baza.
clorofila 1., pl. a (vgr. hlords, verde
si phkIlon, frunz5). Bot. Materia verde din
celulele plantelor, care spre toamnil se pre-
face In xantofild.
* cloroferm n. (d. clor gi -form din
formic, clici cloroformu reprezentA acidu
formic In care oxigenu ar fi inlocuit pin clor).
Chim. Un lichid incolor oleaginos cu un mi-
ros eterat gt produs pintr'un amestec de
alcool, de cloruril de calce gi de calce stinsa.
(CHC18). Cloroformu are proprietatea (le a
te adormi gi de a suspenda complet sen-
sibilitatea, al de aceia e Intrebuintat to chi-
rurgie. Se mai numeate gi melon triclorat.
A Post descoperit de chirurgu englez Simp-
son la 1874.
* cloroformea i -InIzez v. tr. (d.
cloroform ; fr. chloroformer gi -miser). Med.
Adorm cu cloroform.
* clords, -oasik adj. (d. clot). Chim.
Se zice despre un acid al cloruluL
* cloretfc, -A adj. (lat. medical chloro-
ticus, d. vgr. hlonites, coloarea verde able).
Med. Bolnav de clorozd o laid clorolicd.
Relativ is clorozA: simptome clorotIce.
www.dacoromanica.ro
CLU
* clordari f., pt. e (d. dor cu suf. medi-
cal -ozd). flied. Boala care te face palid (nu
gAlbenare) din pricina anemiii gi care se
vindecA pin medicamente care contin ter.
* clorara I., p1. (d. clor). Chtm. Com-
binatiune de clor c'un corn simplu sad
compus, dap nu cu oxigenu on cu idrogenu.
Contra de sodiii, sarea de bucdtarie. Clo-
rurd de mercur, calomelu ai sublimate co-
roziv.
clogat 1., pl. fte, stl gi fcl (bg. kloe-
ka, kvgeka , dined; strb. rut. kvoeka, rue.
Mgr!, kli4ka; alb. kldekd, kvaekl I; turc.
kokelca, kulaelca, yen. chioca, sp. anew,
pg. choca, germ. glucke 5. a. V. clocenc).
Wind on altA pasdre care cloceate, gi pe
urmA 7si creste pull. Fig. Persoand foarte
supdracioasa. A to raped ca o closed, a te
rApezi cu mare furie. Clojca cu puff, con-
stelatiunea Pleiadelor. In Trans. al clock
pl. i (nsl. bg. vsl. kloka), to Ban. gi Olt.
(NPI. Ceaur, 143), clota, pl. a (d. tab.
kvocatt, a cloncAni, klocati, a cliimpani).
1) clot n, pl. uri (germ. sas. klotz, bu ;
tuc, balgare, de uncle gi pol. ceh. kloc, bu-
tuc. V. gi colt). Munt. Mold. sad. Bulgare-
sfArdmaturd : el furl de cdrdmidd. Munt.
Olt. Bucata de lemn (ori gi de metal) care
sprijind ceva. Veed (Beld. a. a.). Canaf,
ciucure. A ft se face minlle clot de apd, a
V se zb1rci de prey multi tinere In apa. S.
m. Munt. vest (?). Buatean de brad (bilk).
2) clot, &oat& adj. (d. c/o f 1). Munt.
Prun clot, corcodus, prund cloatd, corcodu.A.
Si elates,' -a.
cloten m. (cp. cu chitcan). Ban. Olt.
Trans. Chitcan, guzgan. V. clontan.
cloth, V. clogch.
clotael V. clot 2.
* clown m. (engl. clown, prop. dada.
Rom. se poate pronunta gi cheer scrie clove).
Bufon de circ. V. palat.
* closet n., pl. a (engl. closet, adiell "hoc
Inchis", d. to close, a 1nchide, care vine d.
fr. close, part. d. chore, care e lat. cldudere,
clddere gi rom. In-chidere). Latrina.
* club n., pl. uri (fr. club, d. engl. club
mAclucd, club, cerc). Cerc, reuniune, socie-
tate, mai ales politica. Pe la 1800 clop.
* clubist, -A s. (d. club ; fr. clubisk).
Membru al unui club.
chick V. gluga.
clucer m. (vsl. kliueIrd, intendent, d.
/Nut% drlig, cheie ; rus. kliucar( intendent .
ung. kulcs, cheie, Itulcsar, intendent). Vechi;
Intendent. Un rang de boierie (Intre medel-
nicer gi serdar). Clucer de aria, inten-
dentu care 1ngrijea de nutret. Clucer de
plvnIta, care Ingrijea de bauturL Mare
clucer, intendentu general (mare isprav-
nic) al climArilor domnului al al armatef.
$i. culcor (camas ca nume de familie).
V. siuger vi chelar,
20
CLU -- 306
clucereasa 1., pl. ese. Vechi. Nevasta
elucerulul.
clucerie f Vechi. Intendenta.
clucsa (Cor.) Si clapsa (Ban. Olt.) f.,
pl. e (bg. kluksa, kliusa si klopka, rus.
ic/capc5T, id., vsl. kiopica, lat. mini. Cp. cu
clapd, clampd, dal*, clopot). Curs cap-
cana) de prins poarici.
clup, V. club.
cneajna 1., pl. cneJne (vsl. knentina, rue.
knaazna,. flick de principe, kneaglnea, solie
de principe). Vechi. Filca de principe.
cneaz m., pl. midi (vsl. knenzl, hdnenzt
si kfinengt, rus. knead, d. vgerm. kuning,
care vine d. kunt, neam, rasa ; ngerm. kli-
nig, ol. koning, engl. king, rege. V. si chi-
nes 1). Numallndoc. slavonesa. Mosnean, acoace, In coace], apol coace, ca si acice-
mai ales in actele In care el se vinde ca
,,ruman", pin urmare, om liber, megias, vit. cia, fr. fa ; pv. sa). Spre mine, In di-
(Giur. 74). Nu exista nici o relatiune intre
denumirea de cneaz si calitatea de jude-
cktor on tntinderea proprietatii si urt anu-
mit fel de proprietate. Cneti is de o potriva un firm:, In coace, de cIt -va timp. In
attt proprietarii marl, eft gi cel mici. Cneaz
Inseamna stapIn de finan` (Giur. 77-77). in toate) directiunile, to toate partite : am
Cneaz e omu liber !Ara dregatorie (89). Cnejii
reprezenta clasa staptnitoare pi-s mai vechi
in Tara Romaneasca de eft cei cu acelasi
nume in Ungaria pi Polonia, unde Intelesu
acestul cuvint a suferit schimbari Insemnate.
jn Ungaria, cnejii au lost tnlocuiti in stapt-
fires satelor gi mopiiior for de dare cuce-
ritorii Unguri. Duple deposedare, numele for
a continuat Insa a se da celor Insarcinatl de
noii staptni cu administrarea satelor roma-
nesti (Giur. 91-92). Ad. Principe rusesc pi
titlu de nobleth. V. judec 1.
cnezie gi cnezie f. (d. cneaz). Vechi.
Principat. Calitatea de cneaz.
cnut n,, pl. nri (rus. knut, d. vsued.
knntr, germ. knoten, nod). Bid birjaresc.
Bid dintfo curea Cu noduri, intrebuintat to
tnchisorile rusesti pi Inlocuit, supt Neculai 1,
cu biciu numit plea, din trei curele Imple-
tite, desfiintat si el oficia1 la 1863. Fig. Iron. vertebrate) la multe caadrupede. La pasiiri,
Stlielnirea ruseascit V. harapnic gi na-
,
gaica.
co-, corn- al con- (lat. co-, corn- pusft capulul. La plante, ceia ce sustine fruri-
si con-, var. din cum, cu), prefix care area
unirea : co-existent, coin-bin, con-voc, co-
laborez. V. sl-, sim-, sin-.
cOA(In) adv. V. coace.
coabe, V. cable.
coabitatitinef. (lat. cohabitatio,-finis).
Actiunea dea coabita. $1 cohab- §i
-Alla si -are.
coabltez (on 2 silabe), v. intr. (lat.
cohabit°, -are). Locuiesc lmpreunk, mai ales
vorbind de sot si solie.
coach (oa dift.) f., pl. e (bg. sirb. kuka,
cirlig. V. cocale, cocirla). Vest. Numele
a diferite unelte curbe, precum : cobilita,
cujba, scoaba p. a. Dun. (dupe forma gitului
curb). Un fel de bttlan mult mai mic de clt
eel obipnuit (ordea nycticorax).
www.dacoromanica.ro
COA
coacaz (oa dift.) m., pl. zi si JI (din
coacdzd). Vest. Pomusoara, o tufk (originark
din Japonia) care produce niste bobite co-
mestibile rash, galbene si albe asezate In
forma de strugurel (ribes rubrum). Mentor
(vaccinium vilis idaea). in nord coacdf,
dIrmoz". V. paltior ai agrie.
coacaza (oa dift.) f. pl. e (dim. (I.
coacd, var. din coca 1. D. rorn. vine bg
kOkazi, afine ; rut gogodza, ung. kokojza sl*
kokolca). Vest. Fruct de coackz. in nord
coacata, fruct de dIrmoz".
1) coace, V. coc 2.
2) coace gi cost (oa dift.) adv. (lat.
ecu-hacce si eccu-hac, de unde s'a facut
acoace [care exists Ora azi In est In bite-
cice si acolo-cola ; it, qua, sp. acd, pg, cd ;
rectiunea mea : vino'n coace, du -le'n cola,.
Farn. A avea pe ,vino'n coace, a fi dragA-
lap, dragastos, atrkgktor, simpatic. De(la)
coace el,n cola, to amIndoidi (sae si
cdutat_in coace seri cola, si n'am gdsit n(-
mic I Intr'acoace (est pi nord), in coace.
Din coace, din spre mine : sd pornim
din coace'n cola (in est si nord. dinteacoace
Inteaco16). Se zice tot ape de des pi In
coa, din coa, mat ales in vest. V. col°,
dlncoace, dincolo.
coactiv, -A (oa 2 silabe) adj. (mlat.
coactivus). Jur. Rar. Coercitiv.
coactivitate f. (d. coactiv), Calitatea
de a fi coactiv.
coactitine f. (lat. codctio, -anis. V.
actiune). Jur. Coercitiune, constrtngere.
coacuzat, -a (oa 2 silabe) s. (co si
acuzat). Acuzat lmpreunk cu situ on cu and.
coed& 1., pl. e gi cozi (lat. cauda si
coda, it. coda, pv. coza, fr. queue, cat. coa,
sp. cola). Prelungirea spinaril (a coloanei
penele ceie mari din no% corpului. La pesti,
reptile si insecte, extremitatea din apoi o-
zele, florile si fructele pe ramuri. Pant ca-
pUlui tmpletit, cum poarta femeile, Chinetil,
preutii ortodocsi de moda veche I. a, Miner:
coada toporrilizi, a lopetil. Partea din urmk
a unul lucru coada ochiulul (spre amnia),
coada armatei (ariergarda), coada coloanet,
coada carafe, coada matt. $ir de per-
soane care asteapta sit intre undeva pe rind
fn ordinea sosiriL Stea cu coadd, comets.
Coadd de topor (fig.), trlidator, (find-ca
coada, care e de lemn, ajuta sit se tale
lemnu). A face (subInt. senzn) cu coada o-
chlului, a face semn din ochi furs BA ob-
serve altil. A se pune la coadd sett In coadd,
a lua lac la urmb. A lega cuiva unicheatia
de coadd, a-I face sa fuga (ca ctnele ctnd i
se leaga tinicheaaa de coadil, cum obipnuiesc
unit oameni barbell). A trage Mita de coadd
(pe rogojind) ma (barb. fr.) a-1 trage pe
COA
307
dracu de coadd (Iron.), a'ndura mare Wade.
Cu coada'ntre picioare, umilit, rusinat (at
ctnele batut). A'ncepe de la coadd, a'ncepe
pe dos, fidaneste (ca alfabetu lor). A-.(l via
coada'n ceva, a te amesteca ca sa stud, ca
slencurcl (cum crede poporu di face dracu).
A scdpa scurf de coadd salt cu coada re-
tezatil, a scapa cu perderi. A cdlca pe cineva
pe coadd, a-I provoca : garpele, phut nu-I
cold: pe coadd, nu se'ntoarce ad te muse
(Prov.). A pune coada pe spinare, a o rupe
de fuga, ca boil speriati. Dacd munceati,
nu-11 cade coada, nu perzi boieria, nu te
tnjosesti muncind. A lua litr a (sat; si pur-
cica) de coadd, a te face betty (Fam.). A
impleti coadd aThd, a ramtnea nemaritata
(Impletindu-ti Ora, care ti s'a albit astep7
find maritisu). A pune coadd cuiva, a scorn'
o minciuna despre el. A pune coadd unui
lucru, a-I amplifica cu minciuni. Minciund
cu coadd, minciund gogonatit (mare). Nu-
mete multor plante : coada bouluT salt
a vacil, lumtnaricti, corovatica ; coada
calului sail a minzuluT, o plants acaa-
tice vulgaris) ai alta echisetacee,
numitS si barba Sasului (equisetum (arvense
ai silvaticumj); fasole coada calului, V.
obedez ; coada coco3culuT, o plants
liliacee (polygonatum offictnale); coada
lupuluT salt a meluluT, lumtnarica ; coa-
da raculuT, scrtntitoare coada prl-
collellor, barba popii, o buruianS rozacee
care creste pin pAdurile umbroase (spiraea
aruncus on aruncus s(lvester) ; coada
eorlceluluT, achilee ; coada vacIT, 1)
lumtnarica, 2) o plant* boraginee (echtum
altissimum), si 3) alta labiate, (salvia sil-
vestris); coada vulpIT, cochnti, o plants
graminee foarte Nina p. nutret (alopecurus
pratensis) Si o varietate de poamd, de stru-
guri ; coada zmeuluT, un fel de cactus
cu lion rogii gi cu tulpina tIrltoare ; clncT
coade (Trans.), caldarusti.
coadjutor (oa 2 silabe), s. (lat. co-
adjutor, -dris. V. ajutor). La catolici, ad-
junctu unui prelat cSruia -i va urma.
coafOr (oa 2 silabe) m. (fr. coiffeur.
V. colt). Barb. Barbier (peptSnStor).
coafsa, V. coapsit.
coahlrft (oa 2 silabe) f., pl. 1 (fr coif-
fure. V. coTfura). Barb. PeptSnSturS.
coaguIatIOne I. (lat. coagaldtio, - finis).
Inchegare. Si -bile §i -are.
coagulez (oa 2 silabe) v. tr. (lat. co-
dgulo, -agulare. V. cheag). Incheg.
coaja (est) si coaje (vest) f., pl. coil
(vsl. slrb. bg. rut. kola, pale, de unde gi
ung. kosz, coaja de buba. V. copta, co-
Joc). Scoarta (Invalisu) trunchiului si ra-
murilor copacilor, a fructelor a boabelor de
legume, a stmburilor (gaoace) gi semintelor,
a oului, a raculul (crusts), a pith', a glo-
bului pamtntesc s. a. Fig. Iron. A prins md-
mdllga coaja, s'a MOIR toptrlanu. In est
9i caarjik (Ca sada, said).
www.dacoromanica.ro
coA
coma f., pl. e si coil (ngr. kdIta, bottle
mare de htrtie, d. vgr. kdila, del, de unde
si it. calla, fr. colle, del. V. coldrez, co'irta,
protocol). Foie mare de htrtie (La tipar,
coala se Indoale 9i formeaza mai mite foi
mid).
* coallthIne (oa 2 silabe) 1. (fr. coa-
lition, d. lat. codlitus, part. d. coalescere, a
se uni ; it. coalizione). Manta ofensiva: coa-
lifiunile contra lid Napoleon. Cartel, alianta
politics. Si -itle.
* coallzat, -it adj. (fr. coalise). Aliat
p. ofensiva : pitted coalizate. Subst. Coali-
zafii nu se puturd lnfelege.
* coalIzez(ma) v. refl. (fr. se coaliser,
d. lat. co- aldscere, a se uni). MS aliez p.
ofensiva.
coaltar (oa 2 silabe) n. (fr. id., d.
engl. coaltar, din coal, cSrbune, sl tar,
caftan), Barb. Caftan din carbuni de pAmtnt.
coama (oa dift.) 1., pl. e (lat. coma, it.
pv. vsp. pg. coma ; vgr. Jaime). Pam cel
lung si gros de pe gttu calului si leului.
Poet. Paru omului. Coada cometei. Culme
de munte, de deal, de acoperi5 (stem).
coansli-chittIrlfe f., pl. e (pin etim.
pop. d. coand din cocoand chiftiri(d). V.
coropIenlja.
coapst1 (oa dift.) f., pl. e (lat. cdxa, pv.
cueissa, fr. cuisse [it. coscia, d. lat. "coxes)
Sold : si-a atirnat sabia la coapsd. $i
coats& (cp. cu alb. kofsii) In Ps. s.
coarbft (oa ditt.) f., pl. e (rut. kdrba,
manivela ; poi. kurba, d. germ. kurbe, kurbel,
care vine d. fr. courbe). Est. ManivelS. Un
fel de sfredel curb care se tine cu o mind
si se InvIrteste cu cea-lalta (draibSr).
coardet f., pl. e si corn- (fat. chdrda, d.
vgr. horde ; it. pg. corda, fr, corde, sp. cuer-
da; ngr. [d. it.] kdrda ; vsl. dorada, bg.
sIrb. rus. kcirda ; alb. kcircla ; ung. kard).
Strunk, fir sonor la instrumentele muzicale.
PInza (lama dintatk) la ferestelt. Resort, cor-
dea de otel la ceasornic. Arc elastic la In-
cuietori si Rieke. Ramura de vita:se rupeaa
coardele de greutatea rodului (Soy. 215).
Cherie, traverse, grind 4 transversals pe care
se sprIjina dusameaa. /ndoitura &tutu' ca-
lului. Taria peltelei gi a serbetului dud II
fad I, amestecindu-1, se tine de Millet ca
o ata. Geom. Secanta considerate ca dreaptk
care uneste extremitatile unui arc. Anat.
Coardele vocale, nista tendoane In glt care
vibreazS pi produc vocere Fig. A atinge pe
cineva lacoarda simfitoare, a-I atinge unde -1
doare, unde simte. A o Ma pe aitd coardd,
a schimba tonu salt procedura. A o idsa pe
o coardd mai joasd, a o lasa mai moale, a
te modera. Adv. A o (inea coardd, a nu te
Intrerupe, a nu te opri. A (inea drumu coardd,
a-1 urma merelt.
coarja, V. coaja.
cc:alma (oa dift.) f., pl. e. Fructu cor-
nului. Poamit coarna claddril de coardd
sup! strasini (Soy. 218). V. corn 3.
 308
coA
coarnea, -A (o4 dill) adj. Dos. Cu
coarne marl.
corks& (oa dift.) f., p1. e (vsl. strb. kosa,
bg. rus. kosd, de unde si alb. kdsd, ngr.
k6sd. V. cosor). 0 unealta de Mat iarba.
(E ea o sable fixate perpendicular pe un
bat lung de vre-o 160 cm. In evu medid era
pi arma de lupta) : coasa e atributu moriii
si al timpului. Actiunea de a cosi, cosit :
and duc in coasd.
coasoclat, -A adj. pi s. (co- si aso-
cial). Rau zis ltd. asoclat, care exprima per-
fect ideia pi fara co.
coasta (oa dift.) f., pl. a (lat. costa, it.
pv. pg. costa, fr. Ole, sp. cuesta). Os lat pi
Indoit care formeaza partite laterale ale
peptului : a to culca pe o coastd, ti numeri
coastele de slab ce e. PovIrnisu unui deal :
calu paste pe o coastd. Lature : vapor izbit
fn coastd. Mal, farm de mare : pe coastele
Raiff. Baterle de coastd, tunuri pe malu marl'.
coate-goale m. Iron. Golan, sarac : un
coate goale, nista coate-goale. V. cot.
cob, V. cop.
cobace f., pl. act (strb. koba6a, nsl.
kobrida, cotineafa [Bern. 1, 533]. V. co-
cloaba). Hafeg. Casuta izolata la munte,
cocioaba.
cobaT m., pl. tot rip (fr. cobaye, d.
ispano-amerleanu cobayo). Un animal rozator
mare eft un purcel de curind nascut si foarte
tntrebuintat de fiziologi la experienfele for
(cavia cobaya).
cobaTe al gobaTe f., p1. di (d. coabe,
cobie). Mold. Iron. Pasare de curte : gobaia
a intrat in bucOtarie si mi-a spurt un pa-
har. V. angarie.
cobalt n., pl, art (suedez kobalt, germ.
kobalt, d. kobold, iazma, Alva. stahie din
mina). Chin). Un fel de metal alb, irizat,
dur gz sfaramicios ale carui combinatiuni se
Intrebuinteaza la albastrirea sticlei at a por-
telanuiui. E de dada on mai tenace de cit
feru, e bi- si e tetravalent. Nu se altereaza
In aer, dar se oxideaza In ape. A Post des-
coperit la 1733 de Suedezu G. Brandt.
cobalt, -A adj. (d. cobie). Nord. Bolnav
de cobie. Fig. Iron. Bleg, molepit : bdiat
cobdil.
cobat m., pl. ell (rus. kobec, pol. koblec,
sirb. kobac). Trans. L)n fel de uli(astur pa-
lumbarius).
cube, V. cable.
cobelc ai cobelef, V. culbec gi cul-
cubad.
cobelita, V. cobIllta.
cobesc v. tr. pi intr. (d. robe, cobie ;
Orb. kObili). Augurez (prezic) nenorocire,
menesc a rad, fac a rad: cucuveada i-a co-
bit moarte (cent ce e o credinta false, cad
Is, chid etntii, anunta vreme bunA). Gahm
asta cobeste a mat, a stricat ceva on ma
plietisepte cu cotcodacitu gi trebuie s'o tat.
www.dacoromanica.ro
cos
cable f. (vsl. kobi, adguria, conditiune,
kobenize, kobiieniie, atigurio, auspicid ; strb.
kob, Intlinire soarta, adgurid, prezicere; alb.
kob.6). Est. Pasare funestli care menepte a
rad. Plaza rea, om funest. Tifna, o boala a
pasarilor cauzata de o petit a ca o unghie
care li se face supt limbs, le Impedica de
de a bea si le face BA tine ca cum ar tug'.
In vest cobe, flints funesta, gi cable,
boala pasarilor. Pe aiurea pi coabe, pl.
cobL
cobila f., pl. e (bg. kobila, strb. kobila,
vsl. rus. kobyla, iapa, d. lat. cabana, MO.
V. cal). Ves. Pl. Cele doda lemne unite
(numite pi iepe) pe care se Waste plugu
chid e transportat. Est. Cobil a (rus. kobyla),
scaunoaie. tejghea, banca pe care lucrezi cu
cutitoaia. Trunchi pus pe picioare pe care
se cioplesc diferite unelte ale easel (rev. I.
Crg. 8, 220). Suportu nicovalei. Epitet ironic
unei vite sau unei femei Inalte gi slabe.
cobilca f, pl. 1 (bg. kobilka, iepusoara")
Olt. VI. Cobilita (partng0.
c6bIllt& f., pl. a (be. kobilica, dim. d.
kobila, iapa ; vsl. kobylica. V. coblla. Cp.
cu laptl). Sud. Coromtsla, partnga de dus
greutafi pe umar attrntndu-le de amIndoda
capetele el. Constelatiunea Casiopeii. Cosa
lacusta mica (numita cobelita to Bucov.).
cobila, V, coblIA.
cobilt (var. din cog14), interj. care arata
cobtlfaitu ape', ca pi hiltic.
cobiltAT, a i v. tr. (d. cobilf). Nord. Mi-
ttel). V. refl. Apa se cobilidie in garafd,
cobirna f., pl. e (orig. nest.). Trans.
Rar. Coliba. V. coverga.
coblizan, V. goblizan.
cobdc n., pl. oace (rus. kdbok). Mold.
L. V. Stacan, cup. Azi (fez. 2, 224). Scala
de pisat ustoroi p. mujdei. 5i cupric
(Doc. 1588). Cp. Tkt.
cobdr, V. scobor.
cobra f. (pg. cobra. V. colubru). Un
fel de sarpe veninos numit pi nap. V. naja.
cobrr m. al (vechi) cubur m. (turc.
kubdr, toe, Invalitoare ; ngr. kubdri, alb.
strb. kobdre, bg. kobur). P1. Desagl mid de
pele care se pun tnaintea selei pi In care ea-
Wahl tin mtncare gi alte lucruri: a lua
mincare la (sau tn) coburl. V. cTochlna.
cobaiz n., p1. a qi art (turc. kopuz, tat.
kobuz, un fel de chitara c'o singura coarda;
ngr. kubdzi, rus. Mina, cobza, dial. kcibuz,
balalaica asiatica. V. cobzik). Vechi.Un fel
de cobza cu cutia cam ratunda pi cu dour
gtturi (vgr. kincrra. V. teorba). Si co-
paz (Bibl. 1688 si Pray. Gov.) pi cabtiz
(Dps.). La Al. Mihu Copilu, adnotat instru-
mentat oriental".
cobzsir m. (d. cobzd ; rut. kobzar). Lau-
tar cu cobza.
cOlaza f., pl. e (rut. pal. kobza, rus. ko-
biza, ung. kobuz, kobza. V. cobuz). Un tel
de mandoline mai mare, dar cu gttu mai
 309
COC
scurt, destul de Intrebuintata de lautari. Adv.
Legat cobed, legat burduf, fedeles, asa In eft
sa nu se mai poatA misca. V. mandorft.
1) coc n., p1. urf (d. coca 1, care e Iln-
rudit cu coculd ai lat. cucufium, scufie, gi
ffifidus, coc, ca si cu rom. coco/os Ti fr. co-
que, cocolos de par. D. tom. vine ung. k6k,
nod, si kOka, mot). Mold. Munt. est. Un fel
de peptanatura femeiasca care consist in
Ingramadirea coadei deasupra cefei on In
crestet. Trans. Plnisoara ratunda. In vest
cocci, pe care tarancele 11 mai maresc fa-
clndu-I si din lemn on carton, car in Trans.
si din shine Inv Mita ca niste coarne, peste
care se pune ceapsa. V. motoc.
2) coc, copt, a came v. tr. (lat
cdquere [din pdquere), pop. akere, ruder
cu vgr. pipto, germ. backen, vsl. patt-pekoe;
it. cuOcere, pv. pg. cozer, fr. cuire, sp. toter.
V. cecina, pepene, precoce, becers
pecie. Coe, coci, coace, coacem, coaceft,
coc ; sa coace ; sd coacem, sd coace fi ; cop-
set, copsesi, coapse, coapserdm, coapserdff,
coapserd ; copsesem). Prepar unele mtncari
Is foc : a coace pine, placintd, mere, castane.
Aduc In stare mature, vorbind de fructe :
soarele coace grtnele, fructele. V. intr. Baba
coace, produce puroi. I-o coc ea, Ii prepar
(clocesc) eu ceva, am sa ma razbun. V.
refl. Devin copt: pinea s'a copt (la foe),
grin s'a copt (la soare). M'am copt de cal-
durd, am suferit mare caldura Buba s'a
copt, a ajuns aproape sa se sparga, s'a
spart.
cocitTe f., pl. dl (bg. sirb. kuka, cIrlig.
cinghel. V. caeca). Olt. Cujba : feapa In
care s'a fript mtelu ci cocata pe care s'a
atirnat cdldarea de milmaligd (CL, 1922,
365). V. titclille.
cocaina f., p1. e (d. coed 2). Chin:.
Un alcaloid anestezic scos din frunzele de
coca 3.
cocale n. sau 1. pl. (bg. kokal, os mare,
ngr. kOkkalon, os, kakkala, os mare). Munt.
est. Mini sae picioare slabe: cu cocalele
goale. V. cToanta.
cocardA f., pl. e (fr. cocarde, d. co-
guard, cocos prost, nOtAraii, care yin d.
coq, cocoa). 0 insigne In forma de disc care
se poarta la chipie, la phlhrie sau la pept :
cocarda nafionald (cu colorile nationale).
1. coca f., pl. 1 (imit. 1nrudit cu vgr.
kokkos, bobita, goaga, cocinila, lat. coccum.
cocinila ; ngr. kokkt, kukki, koka, ofi; alb.
kok, 1)kle, bobita; mrom. coca, fruct co-
mestibil megl. coca, cap; it. cocco, oil,
cocca, gainer; yen. coca, cuca, nuca, cap;
sirb. koka, gAina ; bg. koka, fetita, gi cu
rom. coc 1, cocon, copil bob, cocolos, cocoase,
goagd, gogoasa, pupa 2 *. a. multe. V. $l
REW. 2009). Trans. Mold. Copil, mai ales
fetita (mai mare de cit cocuta). Epitet ali-
nator unui copil, cheat baiat.
2) coca 1., pl. 1 (d. coc 2). Muni. *. a.
Pasta cle Mina farA IMO din care se face
www.dacoromanica.ro
COC
azimh on se Intrebuinteaza ca clef. Aluat.
Fig. A se face co,-O, a se molesi (de ex., de
belie).
3) * coca f., pl. 1 (sp. coca, cuv. ameri-
can). Un copacel peruvian ale carul fructe-s
tonice si excitante si ale carui frunze mes-
tecate in gull pot inlocui Intru cit -va min-
carea.
cocaxer m. (d. coed/M). Smirdar. Me-
risor, coach.
coccInelft f., pl. e. (V. cocInlIfi).
Numele Latin stiintific al buburuzei.
cdccix n., pl. art (lat. cdccix, cdcrigis,
vgr. k6kkyx). Anat. Un mic os la extremi-
tatea osului sacru (pop. bumbu, nodu sau
noada sezutuluf si bumbareald). Mai bine
ar fi cocclge, ca meninge, laringe. V.
tirtIta.
cocean m., p1. enf (val. kocrand, rus.
Weal, kocdn, ciocan de varza, sirb. koeanf,
mez de fruct, bg. alb. turc. koedn, ung.
kocsan, ngr. kotsant, tulpinA. V. ciocan
Sud Strujan, ciocan, cioclej, cotor de popusoi:
o casd tnvdlld cu coceni. Ciocan (mez) de
varzil Trans. Cocean cdpresc, cinstet.
cocearla, V. cotarlit.
cachet, -á adj. (fr. coquet, d. coqueter
a cocheta). Care se Imbracil elegant si cautk
sa plea : femeie cochetd. °ratios, elegant :
o casd cochetd. Adv. Cu cochetarie.
coehetitrie 1. (fr. coquetterie). Gustu
de a fi cochet.
cochetez v. intr. (fr. coqueter, d. coq,
cocos). MA edit cochet. A cocheta cu cineva,
a-i face curte si a ti se primi.
cdchIT-vechT ei cochl-vechT m. pl.
Orig. kOtyavelye, mezat [ca bechi d. bey,
deli kutya a dat cuctu) d. macedoslavu ko
kie wide, bg. ko §te vale, sirb. ko ce vece,
cine vrea mai mult [sa deal). VechL A vinde
la cochi-vechi (ca'n Let. 2, 57), a vinde la
mezat. $i cocTovote, n. p1. (Trans.
Vidra). V. hared.
cochlnet n., pl. e (cp. cu chichineaft1).
Uncle 7 FiridA.
coch(nt m. (cp. cu Cafaon). Munt. Rar.
Epitet ironic Grecului.
code f. (ung. kocsi, caruta, d. Kocs, un
ores In comitatu Komoru, ai chrul locuitori
erect carutasi Intre Viena si Buda to sec. 15
5i 16. De aici : sirb. kbtija, bg. koetfe, tune.
alb. koet; germ. kutsche, engl. coach, fr. sp.
coche, it. cocchio). Ban. Olt. Mutt. vest.
CAruta. $i cucie (CL. 1920, 630).
cecina f., p1. e (bg. kOuina, d. koeek,
cotet. V. cotet). Sad. Cotet de pore!.
cocinfla f., pl. e (it. cocciniglia, fr.
cochenille, sp. cochinilla, d. lat. cdccinus,
vgr. k6kkinos, rot} ca cIrmtzu, d. kdkkos,
ctrmiz). Lin insect emipter (coccus cacti),
care traieste ca parazit pe planta cactus
nopal. Barb. coranllift. V. cirmi ;,
COC
cocToilba (ioa o silaba) ai (Trans)
-irba I., pl. a (met. din cobace). Casa mica
ai proasta, coarnaga, chitumie, bojdedcA. V.
coliba, vjzuina.
cocTobliTesc v. intr. (cp. cu pol.koctuba,
vatrar). Nord. CotrobAiesc.
cocTdc n., pl. oace $i uri (orig. ne$t).
Sud (Ant. I)). Inn la de plaur plutitoare,
numita $i cogova si mogildan (Dun.): peg-
tele sd bag() in cocioace, pescarit pitesc racii
pin cocioace (VR. 1927, 5, 156), pin ce coda-
curl se nutread (ni$te vulturi) stia sfintu
(Chir. CL. 1912, 1201). Balta de apA stagnantA
cu anti care nu se primene$te de cit chid
vine unda mare.
cocTdrba 5i -rya 1., pl. e (rut kocdrga,
pron. $i -rha $t -rva, de unde, contaminat
poate $1 de kocuitta, vAtrar, s'a Mut cocior-
vd). VAtrar mare de brutArie: sosird muierile
cu cociorvele apritzse (Sadov. Univ. 18 Dec.
1912). Lopata de amestecat varu'n varnita.
Din vorbd in vorbd ad ajuns la coclorbd,
adicA la bAtaia cu cociorba".--In R. S. co-
cToarba. In Bt$. Dor. cocTorveT, aiurea
i corcToveT, n., pl. ete, Ohm*.
cocTovdte, V. cochlT- vechT.
cdclg m. (ung. kocsis). ConducAtor de
code, vaitid, birjar.
cocTuba, V. cocToabEt.
cochig, V. cogcTug.
coclitesc, V. pocTitesc.
cocirbittl, V. curcubell. _
cocIrjez v. tr. (d. dila, ca $i ocinjesc,
cu perfixu slay co-). Fam. Incovoi, curbez,
clrjoiez. V. refl. A as cocirja de bdtrinefd.
Adj. Un nas cocirjat. $i Inc-. V. coroTat.
cocTritt T., pl. e (d. coacd cu suf. - (rid).
Mold. Olt. g. a. Numele mal multor lucruri
curbe, ca: criveada, unealta de Indoit cer-
curile, mineru coporiii, prAjina cu care (la
fintInile neadInci) se scoate cola cu apA $.
a. V. gemanare), un trunchi lung ai
sup 're $. a. Fig. Iron. Om Malt $i slab. (V.
ac staD, dirjalg). Casa pleo$tita, co-
cloabA (Gr. N. 1, 71). In Olt. $i totirla
(ea total°, fata de coco/o$), scirleicA, cri-
yea (CL 1922, 371). La Dame rotita la az-
boiu de tesut".
cacTrtitit T., p1. e (cp. cu coctrfd). Primu
bulz de ca$ la sttna (Jun. Lit. 1923.6-7, 191).
V. bulz.
cocTrta E, p1. e (urig.?). Jintuiala sad
jintita acra, care e mtncarea obianuita a cio-
banilor (R. S. GrS. 6 58). Vs. Mien stoarsa
Inainte de a fi ie$it ttIntorii din alveole, stre-
curata $i apoi feartA (E un fel de zeamA pe
care taranii o mantnc4 cu mamaliga sad cu
pine).
cocIrtafl n., pl. inuz. die (d. coar(a).
Olt. Ban. ZAbic.
cociad n. i (ob.) pl. coclaurT (cp. cu
bg. rus. kotlovina, vale inchisa. V. cation).
Est. Locurl prapAstioase $i neumblate: heti-
tele de lupt pe coelati (V. 1. Pope, Univ. 18
www.dacoromanica.ro
310
COC
Ian. 1937; 5), sd horhdlesc coclaurile (Hoga$,
VR. 1909, 8, 228). coclaurile fioroase (A.
FrunzA, ib. 1922, 7, 80), pin cele cociauri
(Caraivan, Neam. Rom. Lit. 2, 808), pin co-
claurile munfilor, a umbla pe dealuri si
coclaurt. V. buhazurT, horalta, me-
leagurT, podgheazurT.
cocleida, coclesc, V. cotleala,
cotlesc.
coclet m. (var. din gogief, gogleazd). Fir
drept care are un lat pin care trec firele ur-
zelii gi care, unindu-se cu alte fire, formeaza
ita. Gre$eala la nAvAdit cInd firu trece pintre
ita si spatil si formeaza ochiuri (noduri, mete).
Fig. A cduta culva coclefi, a cduta nod In
papurA, a-I cduta defecte. In Trans. co-
clet, corlet si coglet, n., p1. e; In Mold.
nord. gi cotlet. P. Int. de diareie", V.
coletT, crimpita.
cocoana (vest) $i cu- (est) 1., pl. e
(fern. d. cocon, de unde gi ngr. kokkona, co-
coana, $i turc. kokdna, cocoana creatina, ko-
konoz, Mar cochet, coconati. kiikla, [ngr.
rus. kdklaJ papu$A, din aceia$1 rad. cu cocd,
cocolos $. a. nenumArate). VechL Fate de
boier sad de domn. Azi. Fam. NevastA de
boier sad damA bine ImbrAcatA: boieru ft
cocoana e la plimbare. Fasole cocuane, un
fel de fasole albe ornate cu roe. Mai fam.
coana (Catinca), coana (Catincd).
cocoana - chiftlrlta, V. coroplg.
nIta.
cocoilt*e (oa dift) f., pl. tot asa (var.
din gogoasd. V. coca 1). Vest. Gheb.
cocobeicT, V. culcublin.
cocolan m. (din rad. reflexA coca- cu
suf. -lan ca $i In corcolan, ciocirian, mirlan.
Cp. cu coco/o$ $. a.). Mi. Codru (de pine,
de mamaliga).
cocoldsc v. tr. (rad. coco- din cocolos,
cocoasd, run cu ngr. kukuldno, cocolesc,
cu ung. gongyOlni, a Invaltituci. Cp. cu goat:-
Vine). lncotomanez. Fig. Ingrijesc prea rnult :
copizi cocolifi iese slabi. L-a cocolirbine,
I-a prins (dupa multa pInc111), I-a aranjat.$i
corcolesc, corconesc (VR. 1925, 5,
279), gogolesc. In Olt. gugulesc, In
Buc. gogulesc.
cocolit, -A adj. Prea Ingrijit, prea de-
ligat: copit cocolift.
cocolog (vest) $i gogoldg (est) m. $i n.,
pl. oase (din rad. coco at gogo ca'n coed,
cocolan, cocolesc, cocoasd, gogoasa, goaga,
care e rude cu boboc, buburuz $. a.). Bulz,
bot, mototol (de zapada, de pine, de htrtie):
copiii se bat cu cocolosi de zdpadd. Buburuz
rAmas neamestecat In mamaliga rAu prepa-
rata : mitmdligd cu COCCiOft. Bulz. de. ma-
maliga ferbinte umplut Cu brInza de burduf
(V. urs). Chist sebaced. Vest. Rar. Stulete.
A face cocolos, a cocolosi, a mu$amaliza.
In est $i toto169 ($ez, 7, 75) $i go.
(roan.
 311
COC
cocoloOsc v. tr. (d. cocolos). Vest. Fac
cocoloe, mototolesc, botesc. Fig. Fac muaa-
tna, acoper o fapta rea.
1) cocOn m., voc. cocoane (d. coca 1. V.
cocoand). Vecht. Azt. Maram. Copilas, prune.
Maram. Mat, bilietel. Vecht. Copil de boier
sau de domn. Azi fam. Epitet onorific lid.
domnu: sand mina, cucoane lorgulelMal
fam. conu, coarse. In est cu-. V. copil.
2) * cocdn m. (fr. cocoa, d. pv. corrector:,
ruda cu rom. cocon). Barb. Gogoaelt de gin-
dac de maltase.
coconar, V. cucunar.
cocona m. (d. cocon). Fam. Titlu dat
de popor fiilor de boier sad boierilor, egal
cu domn. Epitet ironic In gura oraeenilor,
egal cu domnieor": mat, da cocona$ to -at
mat }deaf de cind at ctstigat la loterielMai
ram.: conasu Petra Ild. coconasu Petru.ln
est cu -. . cocosila m., gen. at lot. Epitet ironic
coconeT m. pl. (d. cocottel, cocoa). Ghi-
ocei.
1) coconesc, -easca adj. De cocoana.
In est cu-.
2) coconesc v. tr. (d. cocon, cocoand).
Fam. Daft titlu de cocon, de cocoana: ia
nu-I mai coconi atltaf V. refl. Ma boieresc,
hni daft aere de cocoana: rail s'a coconit
mitocanca astal In eat cu-.
coconet n., pl. art (d. cocoana). Fam.
Reuniune de cocoane, totalitatea cocoanelor.
In est cu-.
coconie f. (d. cocoa, cocoand). Fam. Ca-
litatea de cocon, de cocoana. In est cu-.
coconita f., p1. a (d. cocoand, ca ai ngr.
kokkonttsa). Fam. CocoanA Huard. Domni-
eoara.Mai lam. conliaIn est cu..
cocondzr V. cuconos.
cocdr m. (ngr. kokkdri si k6kkoras, co-
coa V. cocos et Bern. la kokora). 0 pasare
calatoare cenucie de aceiael forma cu barza,
dar ceva mai mare (grus cinerea). Clnd ea-
latoresc, cocoril zboara aeezati in forma de
unghi. In est cocoara, f., pl. e.
* Cocos m., pl. sl (pg. coco, p1. cocos).
Un fel de palmier care produce facile de
cocos, niete fructe marl cat Mete pepeni mica,
cafeniI, paroase, goale pin auntru ei pline
de un fel de lapte gustos §i cocotier
(fr. cocotier).
cocostirc rn. (d. cocor al stIrc). Nord
,i est. Barza (Pe aiurea cocor). Fig. Iron.
Om prea Malt el slab.
coeds (vest) si cucos (eat) m. (vsl.
kokost, gaina, kokoff, cocoe; sIrb. kokok
gain& kokot, coon; bg. rut. kokaka, Oink
rus. kdkost, gains; alb. kokk ngr. kokkOsi,
gala, kdkkotas, cocoe; ung. kakas, cocoe).
Masculu gainii. Huriup. Coco§ de munte,
un fel de gotcan (tetrao tetra). S. n., p1.
cocoa ?e gi cocosuri. La unele pueti 9i re-
volvere, piesa care izbeete capsa el care
seamana a cocos.
www.dacoromanica.ro
COD
cocossfir m. (d. cocoe; bg. koko§ar, gai-
ner). Un fel de sturz mai mare (turdus plaids).
cocopat, -iTt adj. (d. cocoase). Vest
Ghebos.
°cease, m., pl. et. Cocoa mic. Numele
mai multor plante ranunculacee numite c3i
ras :ufa ai spinz (adonis). Pl. Floricele, nu-
zilic, grata* de p8pucoi care au explodat
la foc ci aft aspectu unor Rod albe. In
est cu-.
1) cocovesc, -.easel( adj. Fam. De
come: neamu cocosesc.
2) cocostiesc(ma) v. refl. Rar. Ma ra-
toiesc.
cocoseste adv. Ca cocoau : o gdind
care cintd cocoseste.
cocosez(ma) v. refl. (d. cocoase). Vest.
Ma gheboeez.
Omulul cocoeat
cocovneata f., p1. etc (d. cocoand).
Fam. Iron. Mitocanca care-el da aere de
tocoanii.
cocas:30er'. 1., p1. e (d. cocas). 0 plants
veninoasa care are o raciacina bogata In fe-
cula, numitA si picioru vifelulul, rodu pa-
mintulur, ungureancll i mdrcef (arum
(maculatum al orientate)).
* cocdta I.. p1. e (fr. cocotte ai cocote).
Triv. Curva.
* cocotier, V. cocos.
coca' 0 -Oz (Muni), cucti% gi -6:
(Trans.), oegdi gi -ez (Mold. Munt.), gur-
gut si -ez (Mold.) ei popdt 0 -6z (Munt.),
v. tr. (ruda cu cued, cucui, gurgul, coculd.
El cocoand, sd cocoane). Pun ceva prea
sus : a cocoa un pahar pe dulap, (fig.), un
calic in capu meset. V. refl. Cocosu s'a co-
cofat pe gard, (fig.), 7'iganu pe tron.
cocoveaca, V. cucuvea
* cocs, V. cox.
* coctiane 1. (lat. teeth', -anis, coacere.
V. decoct). Actiunea de a coace. Med.
Digestiunea alimentelor In stomah.
cocatil f., pl. a (dim. d. coca 1; lat, ca-
cutia, un fruct, cucutium, scufie ; it. cocuzza,
cucuzzo, cap, cocuzza, bostan, cap ; ngr. ku-
kritsi, slmbure (REW. 23691. V. coo 1, co-
ca 1, cocof a.). Trans. Mold. Fain.
Prune, copil pina la un an.
* cod n., p1. art (fr. code, d. lat. codex,
cddicis. V. codice). Colectiune de leg!, de
fOrmule 0 a. : codu civil, codu silvic, codu
farmaceutic. Coda Napoleon (sau codu
lot Napoleon), cuprinde legile introduse In
Romania la 1875 In locu Condicilor lui Ca-
ragea Si Calimalr, care, la 1817, au Inlocuit
Pravilele lui Matel Basarab ci Vasile Lupu.
(1652). V. Indreptar.
* coda f. Cuv. it. care Inseamna coadd,
fine, ci care, In muzica, area ca trebuie sal
chit! partea finalA a unui cIntec Ineo clatA
Ora la urma,
COD
- 312
codacT, -e adj., pl. tot asa. Care stir la
coedit, Is urma (de lene, de Wade sail de
Erica). V. coda,.
codalb (vest) si cudalb (est), -A (din
co = cu g1 dalb. Cu coadd n'are legatura).
Banat (alb cu ros), vorbind de boil de Mina
rasa (robust". De aci si numele satului Cu-
dalbi din Covurlui). Blond (?). Vultur co-
dalb, un fel de vultur albicios (halidetus
albicillus). In R. S. (In GrS. 6, 63) cu
coeds pe jumatate alba", vorbind de oi.
Dubios !
codan, -A adj. (d. coadd). Fam, Cu
coada mare : vulpea codand. S. f. (din go-
dand supt infl. lui codan). Fats care tncepe
a infra In WA. V. godanaca.
codav, -A adj. si s. De la coada, din
Lima, sarac Oran codas (lira boi). Care
ramtne to urma trupei (fiind bolnav sail
soldat codas.
ostenit) : $i codirlas
(Munt.). V. fruntas.
codat, -a adj. Caudat, cu coada. Ochi
codafi, ochi lungi, ca migdalele. S. m. Fam.
(Mold. Bud.). Verme (larva) de poame : cire-
sele astea all codafi. Verme de excremente
(larva mustei eristalis tenax). Mormoloc, pui
de broasca. V. cislia.
codalbesc v. intr. (d. ccdalb, adica .5
te albi, a te Ingalberti de fries "). Mold. Fam.
A o coddlbi, a Ingalbeni de fries, a o sfecli.
Pop. -uhesc.
codAnac, V. godanac.
codanel, -ea si -ice adj. si s., p1. et,
ere (d. codand, godand). Fam. Baiat, fats
de pe la 10-12 ani Id sus; copil coddnei,
fete coddnele.
codariste, V. codirisca,
cation (ea dift.) m., gen. al tut (d. coadd)
Fam. Nodea, dracu.
codeala f., pl. eli. Actiunea de a te codi.
codebitdr, -oare adj. si s. (co- si
debitor). Debitor Impreuna cu and.
codeine f., pl. e (d. vgr. kOde, k6deia,
capsula de mac.). V. diacod). Chim. Un
alcaloid veninos descoperit de Robiquet In
opiu la 1832.
coderie, V. codirisca.
coddsc v. tr. (d. coadd). Meh. (Doina,
2-3, 43). R. S. (GrS. 6, 59). Tund oaia la
uger si la coada ca sa poata suge mai bine
hdelu. V. refl. Toatd farm $ovaiesc, preget.
V. foTesc.
codicil, V. Condica.
bodice n, pl. tot asa, ca si nume (lat.
codex, cOdicis, trunchi, carte Mind-ea cei
vechi scria0 pe tablite de lemn acoperite cu
cearal. V. cod, condica). Cod. (Rar).
Manuscris vechi, carte veche: c:dicele de la
Vpronef (un monument lit. rote. din sec. 16).
codicil n., p. (lat codicillus, d. codex,
codice). Adaus on schimbare la un testa-
ment (vechi catastisel on rdvdsel).
codific a -A v. tr. (d. cod si fic ca'n
edific). Adun sf dau forma de cod : a codi-
fica legile, formulele.
www.dacoromanica.ro
- COD
codIficalitine f. (d. codific). Actiunea
de a codifica. $i -Atte si -are.
cddina 1. pl. 1 si e (d. coadd Cu sufixu
slay -ind). Una ramasa de Ia daracit (V.
codltura). Gozuri, ramasita de Ia vintu-
ratu grinelor (V. cosolina). Coada vulpii,
o plena (V. coada).
codiritpca f., pl. fie si t1 (d. ccadd cu
term. din bg. lopori§ka. V. topori;te).
Coada de bid, varga de care se testa lalciu.
In sud ssi codariste si coderie t
evea un bici cu el, un pil cu coderia scurtd
(VR. 1911, 10, 5. $i In Gr. N. 1,77).
codirlA (vest) si -IrIA (est) f., pl. e (d.
coadd cu sufixu ca'n sopfrld, ciocirlan).
Coada lunge (Iron.): codirla vulpii. Coada
lungs la car, mime prelungita. Cel rams In
urma Is joc : esti ccdirla I Corlata, serigla,
scarily, suslet, Infundatoare de gratii Ia ca-
ruta (compusa din cotoci si speteze). Partea
din urma a carutel : a cduta pin codirld.
codirlitip, V. codas.
coditura 1., pl. 1 Una marunta tunas
de la coada si ugeru oil ca sa poata suge
mielu mai bine si care se Intrebuinteaza la
umplut saitelele si plapomele, ca si miturile
(R. S. GrS. 6, 59).
codija f.. pl. e. Coada mica. Cedila. Fig.
Defect, parte slabs. Persoana iubita In se-
cret: avea si el o codild pin sat.
codirlA, V. codirlA.
codobatura 1., pl. i (lat. caudibciffula
adica batilloare din coada", ca si it. Cala-
bria codivdttula = coditrimola). 0 pasarica
cu pene negre si cenusii care traleste pe
dna ape si tot Id ttle din coada, si de aceia
se numeste si bitiltoare (motacilla). V.
ghioneaTe.
coddT n., pl. ode. Fam. Coada mare.
codds m. (turc. kodo§). Est. Triv. Pe-
zevenchi, rufian, verigas, acela care tine
easy de femei perdute sa8 procure altuia
asemenea femei. V. samsar.
coddsca f., p1. ate i see, (d. codos ; bg.
kodaka). Est. Triv. Pezevenche, rufiana,
aceia care tine case de femei perdute. Fig.
Femele batrIna gi vicleana. In Munt est
codoasca. V. malercA.
codoipdsc v. tr. (d. codos). Est. Triv.
Fac serviciu de codos. V. intr. TrAiesc ca
codos.
codovlic n., p1. url (turc. koddlyk). Est.
Triv. Meseria de codos (aproape excluziv
jidaneascii).
codreanj -pit s., pl. eni, ence. Locuitor
al codrului. Pl. In vechime, un corp de 1200
de calareti Moldoveni la codru Tigheciului,
to sudu Basarabiii, ca garda contra Tata-
rilor. V. tilhar.
cddru si (Ial.) trod m. (cp. cu vsl.
krada, rug, gramada de lemne ; rut. kor6da.
copac ramuros. De ad si alb. kodrd, deal,
Evoluflunca semantics an fi : copac is-
 ---
COE
mums, padure mare, munte, bunt& mare°.
Cp. cu lat. sattus, munte paduros. Cp. $i cu
crov). Munte (Ps. S. $i azi Ban.). Padure I-
mensa si neumblata. Hof de codru, tllhar,
bandit. A fura ca'n codru, a fura Park Erica
de pedeapsil. Bucata mare de pine on de
mamaliga :Muth:du codri viseazd, si vrabia
mei (Prov.), V. crihan, cocolan, beach,
gocomete
* coefIciant m. sln., pl. e (co- $i efi-
dent ; fr. coefficient). Numar pus in aintea
unei cantitati ca s'o multiplice. Fix. Coeti-
dent de dilatare, numaru care arata cres-
terea unitatii de volum a unui corp cu fie -
care grad de caldura.
* coercibil, -A adj. (d. lat. coercire,
coercitutrt, a constrInge ; fr. coercible. V.
ex-ercItiti). Care poste fi comprimat (re-
dus) : aburu e coercibil.
* coercibilitate f. (d. coercibil). Ca-
litatea de a ft coercibil.
coercltiv, -A adj. (d. lat. coircitus,
constrins). Care trade la constrIngere : nt-
sari, dispozifiuni coercitive.
* coertIthine 1. (lat.
co- ercltio, -dais).
Rar. ConstrIngere,
* coerede m. (co $i erede). Jur. Erede
Impreuna cd altii.
* comment, -A adj. (fat. cohderens, -Mils.
V. ad- $i in-erent, exit). Care are le-
gatura : rafionament coerent in toate par-
file tut $i coh-.
coerenth 1., pl. a (lat. cohaerentia). Le-
gatura, unire, conexiune tntre lucrurl dis-
cus ford coerenfd. $i coh-.
coerdr si coherdr n., pl. oare (fr.
cohereur, d. lat. cohaerire, a fi in coeziune).
Aparatu care primeste undele electrice in
telegrafia tars strata.
* coetern, -A adj. (lat. coaeternus).
Fit. Care exista etern Impreuna cu altu :
materia e coeternd cu spiritu.
* coeternitate f. (mist coadirnitas,
Proprietatea de a Si coetern.
* coexist, a -it v. intr. (co- $i exist).
Exist fmpreuna cu altil.
* coexistent, -A adj. Care exists 1m-
preuna cu ann.
* coexIstentA f., p1. e. Existent& si-
multanee.
coexhine 1. (tat. cohdesio, -dais, d.
co- $i haerere, a fi lipit. V. ad-exlune).
Aderenta, fort& care uneste !titre ele mold-
culele unul corp. Fig. Legaturg, unire (tntre
parti): coeziunea imperiutuf. Si coh-.
cola f. pl. e (sae. germ. kufe, galeata, d.
lat. cdpa, calk De mei : bg. strb. rut. kofa,
alb. kovd, turc. koga, kuga, pop. kova, kofa,
kuva, mgr. Ufa, ngr. keeps. V. cepa). Est.
Vas de lemn compus din doage de brad $i
cercuri, care are o toarta pe care-I apuci si
care serveste la dus api c'o singura mina
sad attrnat de cobilita. A pane pe cineva to
cold, a-I infunda, a-I tntrece. P/oild cu cola,
plod& torential, cu galeata.In vest ddrufd.
www.dacoromanica.ro
313
COG
cofATel si ccifoiel n., pl. e. Nord. Colita.
cofeT n., pl. eie (d. cofd). CAA. V. ca-
ter.
cofeina, V. cafeina.
cofer (Munk vest), safer (Olt.) g I vo-
te (Ban.) n., p1. e (ass. schujel, germ. schau-
fel, lopata adIncatli, inn. si de cofeL V. su-
VIA). Cans nicut din doage legate cu cercuri
de lemn siprevazut c'o coada lung& devre-o
doi meta de scos borhotu ferbinte din cazan.
Murat. est. Candi, canati, ghium, vas metalic
(cu sad fara capac) care contine 6-8 Hirt $i
serveste Ia adus $i la (inut apa In cask. Fam.
Iron. Stacan (ceasca sad pahar mare) : bent
Cu coterie, c'asa ne e felu (Loc.). Trans.
(pstef). Cala. V. $i braced(' don I IA,
galeata, mereded, mertic, sister:
cofeter m. (d. cofet). Care face sail vinde
cofeturi, prajituri $. a. Fem. -areasita,
pl. ese.
cofetArie f. Pravalia si meseria cote-
tarului.
cofeturT n. p1. (dintr'un singular mai
vechi confet, apoi cofet, d. ngr. kWh:, mai
vechi konfeta, n. pl., care vine d. it. con-
fetto, bomboana, $i corespunde cu lat. con-
fectus, facut la un loc". V. conflate, con-
fectiune, infect. Cp. 11 cu anghimahl).
Rar ad. Bomboane. V. condlt.
cot ;tit f., pl. e. Cott( mica.
coflesesc v. tr. (cp. cu lat. confracesco,
id. Wld. Ia fraceo. V. $i mirced). Fiescalesc,
molesesc (vorbind despre poamele coapte).
Fig. Iron. Berghelesc, urItese, slabesc : bd-
trineta i -a cofiesit. V. refl. Prunele sail co-
flesit de cdldard si de zdruncindturtle cd-
rufeL Si chifligesc $i tofligesc (Hord).
V. $i chlrfosesc, colesesc.
cofterfe f. (turc kufteri, d. pers. kufter
tesatura; pot. koftyr, un fel de matasa).
Vecht. 0 stofil stump& din care se facead
caftane $i dulatne boieresti. Un fel de pos-
tay. Azt Dobr. P. P. (coftdrie). Un fel de
mates&
cogeit $i coscogett adj. fix (turc. koga,
batrtn, enorm, kos koga, foarte mare). Farn.
Mare, enom, ditai: Cogea om (tn Munk co-
gea omu), $i se tame de un cafe!! Coscogea
volnicf, si tug de un pitic1 Te-al fdcut [Of-
coged Mad I Si cogeamite, casco-
geamite (dupa lehdmite, pasamite, de
unde si strb. kogamiti).
gegilt gogirt (run cu bg.
sI
hdicam, sughlt. V. cobilt, hilfiT) intent.
care arati zgomotu celui care manInca tn-
ghilind cu lacomie $i cam tnecIndu-se.Sin.
cu ghtorf.
coglet, V. coclet.
coglic, interj. care arata zgomotu unui
lichid care curge dintr'o garaf& sad infra, pe
gnu bautorului, ca $i gtt-gil.
* cognac, V. conac.
* cognat, -A s. (lat. cognatus. V. ag-
net, cumnat, natal). Ruda pin cogna-
tiune,
 COG
- 319 -
* cognatitine f. (lat. cogndlio, -dnis).
Rudenie naturals (de singe). V. atinallune.
* cohab-, V. coab -.
cohalm si cuhalm n., pl. art (cp. cu
ung. kohalom, morman de petre, d. 10, pea-
tra, si halom, holm. Cohalm e si un °rase'
in Ardeal. V. hulm). Mold. sad, Munt. est.
Zavol, lunca, padure de salcit, plopi a. a. pe
main unui rid. V. berc 1.
cohaTat, -21. adj. (V, cov&T). Vecht.
Cotit, Incovolat.
cohaTeterti f., p1. 1. Vecht. Cotitura.
cohilles, -oaks& adj. VechL Plin de
cohaieturi.
* coher-, cohez-, V. coer-, coez-k.,
cohiltesc, V. pocIltesc.
coholnIcTes, -Das& adj. (imit.). Coy.
JAbos, care tot tuseste.
* cohort& f., pl. e (lat. cdhors, -drlis
V. curte). A zecea parte din legiunea ro-
manA (600 de cement pedestri). Fig. Oil -ce
fel de trupA: valoroase cohorte.
coif n., pl. art (mlat. cofea, cofia, coffia,
cuffia si coifa, scufie, cuv. germanic derivat
din lat. cuppa, cupa, cupa, pin aceiasi evo-
lutiune ca si rom. *Hark; fr. cotife, it.
isktiffia, pv. pg. coifa, sp. (es' calla; engl.
coif; poi. scofta, rus. skufiid, strb. skvlJa,
turc. Ilskluf, uskufa, ngr. skitfia si skilfos.
V. scufie). Casa, un fel de caciula de
metal, on si de pele groasa, pe care o poartA
ostafil In lupta (De la 1917 s'a introdus In
toata armata romaneascil coifa francez, iar
jandarmil rurali st gardienii publici, la pa-
re* poarta coifu cu mot de metal, ca al
Germanilor. Pompieril, la incendih, poartt un
coif galben de alamA cu o mica creastA).
* coifaira T., pl. 1 (fr. coiffure fi Intl. de
coif). Arm. Cela ce acopere capu, ca coifu,
.chipiu, capela, cAclula, palaria.
coinac n., pl. e (tart. katnak, articula-
tiune, Incheietura). Munt. Coccix. Os mic
(arsic sail vertebra). Natal !egad{ cu sfoarA
de aruncat peste ata unui zmeil tnAltat ca
sA -I prinzi (mai des numitA prastie).
* coincid, -cis, a -tide v. intr. (mist.
coincidere, d. co $i incidere, a cAdea tn. V.
Incident, cad). Geom. Se zice despre
lucrurile care se potrivesc unele cu altele,
se confundA exact. Fig. MA intimplu in ace-
lasi timp, ma clocnesc: evenimentele coincid.
* coincident, -ft adj.(mlat. coincidens,
-entis). Geom. Care coincide: Unit, figuri co-
incidente. Fig. Care se Intimpla fmpreuna :
sosire coincidenta cu plecarea lul.
* coincident& f., pl. e (d. coincident).
Starea a doOA lucruri care coincid, potrivire,
simultaheitate: coincides fa sosiriasi plecdrit
trenurilor.
* cointeresitt, -rit adj. si s. Care e in-
teresat ImpreunA cu altii.
cojan, -ca s., pi.Jani,Jance(vsl.koiand)
Iron. Clmpean, locuitor de la cimp. V. mo-
cane momirlan, scortos.
www.dacoromanica.ro
COL
copinesc, -easc& anj. cojan.
cojaneste adv. Ca cojanii.
cojesc v. tr. V. descojesc.
cojita f., pl. e (vsl. strb. hg. koiica).
CoajA micA sad suptire. 0 coJila de sdpun,
ultima bucaticA din sdpun, supliatA ca o
coaja.
cejnita, V. cosnIta.
co oats f., pl. e (d. cojoc). Iron. Blana,
pele (vorbind de cazu and se IntImplA ceva
rah until neasttmparat): Joaca sparge co-
Joaca (Prov.).
cojoaTca (oat I silabA). f., pl. e (d.
coaJd). 0 pAsAricA agatatoare din familia
ciocAnitorit (certhia familiaris). V. fol.
cojoc n., pl. oace tvsl. kotuhii, d. kola,
pele; strb. bg, rut. kozuh, de unde si ung.
kostlk, kosog si ngr. kozOka). Halna scurta
sail si Maga (cu mtnici sail Mil mtnici)
Mena din bland de oaie (sail $i de alt ani-
mal) cusutA de o hainA de postav sa6 pur-
tat& asa cum este, cu pelea afarA. I t scu-
turd baba cojoacele, ninge, mai ales In zilele
babel (1-9 Martie, ctnd poporu zice ca o
baba, care reprezentA lama, 1st scuturA co-
joacele la munte), A scutura sail a scdrmdna
cuiva coJocu sau blana (cum ail drill, lupii),
a-I bate rail. A avea ac de coJocu cuiva, a
avea mijloace de a-I constrInge. A-iiintoarce
coJocu (pe dos), (ca taranu clnd e timp rah),
a-ti schimba atitudinea, a te sate mai e-
A intreba de ce (din ce) e coJocu, a
nergic.
mai perde timpu cu vorba. V. burca 1,
!AWOL, tihoarca, bonda.
cojocar m. (d. cojoc, strb. koiuhar).
Care face sail vinde cojoace. PurtAtor de
cojoc (Oran). Fig. Iron. Om incult. V. o-
pincer.
cojocarie f. Meseria cojocarulul. PrA-
vane lui.
cojocel n., pl. e. Cojoc mic.
* coks, V. cox.
* colaboratdr, -awe adj. si s. Care
colaboreazA.
* colaboratitine f. (lat. collabordtio).
Actiunea de a colabora. Si -title, dar
mai des -are.
* colaborez v. intr. (lat. collabdro,
-dre. V. elaborez). Lucrez ImpreunA cu
altii la o opera a spiritului : a colabora la
o revistd.
colfic m. (d. vsl. kolaei [d. kolo, roatA,
cerci, de unde s'a fAcut pl. colact, apol sing.
colac, ca draci, drat, sail d. bg. kolak, var.
din kokte. rus. kalac, ung. kalacs). Covrig
mare Impletit care se ofert la bisericA. Plo-
con, veste (Nina sail rea): hop si el cu co-
lacu. Cerc gros (pl. si colace, neutru): colac
de peatrd la fintind. SpirA : colacil sarpelut.
A te face colac (satI covrlg) de frig, a te
zgrebuli. Colac peste pupdzd, V. pupaza.
V. si bornac, naporjne, prescura.
coiachie f. (ngr. kolalda). Vecht. Azt
iron. Lingusire.
COL
315
coltin n., p1. e (turc. kolan, ngr. kolani,
alb. bg. slrb. koldn, d. it. colldna, salt* d.
co//o, lot. collirm, git. V. caller). Salba.
Cingatoare, mai ales femeiasca. V. zgarda.
colaps n., p1. url (lat. collapsus, alu-
necare). Med. Scaderea rapede a puteril fArA
sincopa (cum se'ntImpla la otraviri).
colare al culare f, pl. art. Dun. de
Jos. Desis de stuf si de papura, unde se
ascund pestii. Trans. (culare). Peaterd lung5.
colarez, V. colarez.
colastrA (OIL Munt.) $i corastra
(Munt.) I. pl. a (lat. colostra al -strum, de
uncle s'a fault corastrd, cu suf. din mdiastrd,
albastrel, apoi s'a disimilat In col-, ca tul-
bare, bolborosesc din turb-, borb-; it. colas-
Ira, ostra. D. rom. vine bg. kulastra, rut.
kolastra, ung. gurasztra, gulasztra ai gu-
laszta). Munt. Primu lapte lapte la femel si
la vita. Pin anal. Lapte brinzit. $i co-
rasla. (Mold. Munt.), corasta (Banat)
5i curasta (Maram.).
colateral, -a adj. (mlat. collateralis.
V. lateral). Afars din linia directs (vor-
bind de rudenie): linie colaterald. Subst.
Un colateral departat. Puncte colaterale,
care-s Intre punctele cardinale, ca nord-est,
sud-vest.
colativ, -21. adj. (lat. col-lativus, d.
con-ferre. V. colatiune). Care se confers:
demnitate colativd.
colatIon4a v. tr. (fr. collationner, d.
collation, colatiune). Fac colatiunea (com-
paratiunea) a 'Jolla scrieri. A colationd o
carte, a to asigura ca nu-i lipseste nimica si
ca n'are greseli.
colajlone f. (lat. col-Idtio, -dnis, d.
col-latus, part. d. con Terre, col-latum, a
aduce la un loc. V. eider). Conferirea unui
beneficia. Compararea unei copil cu origi-
nalul. Gustare, tins scurta.
1) colacar m. Id. colac, plocon oferit
la biserica). Iron. tpitet dat de calugarl
preutilor de, lume, adicA rntricatori de co-
lad".
2) colacar m. V. conacar.
colacaa, V. conacar.
colacaresc, V. conacaresc.
colacarie, V. conacarle.
1) colacel rn., p1. et, V. conacar.
2) conical m., pl. el. Colac mic. V.
bornac.
colacar nr. V. conacar.
1) colacesc v. tr. V. Incolacesc.
2) colticesc v. tr. (din condcesc ai infl.
de colac). Indemn sa vie, aduc : nu titi
tine dracu l-a coldcit sd vie pe la not. Pre-
par, rezery : mama fetes 11 coldcea ca ad
si-I facd ginere. Aleg : ft-a coldcit o nevastd.
colarez ai -et n., p1. inuz. uri (vgr.
kollyris, !dos, dim. d. kollyra, azima, hulk
kalla, clef lat. kolISTrida. V. coals). Sad.
(si Coy. Pt.). Taletel fern In lapte (Se poate
face si cu trahana on Cu Mina fearta). Pe
www.dacoromanica.ro
- COL
Ia Olt -arez (In Bz. -firezT, tif. p1.), creler
minte (iron.) : a prins colarez In cap. V,
clulama.
coattail n., pl. ate (ung. kalantyd gt
kall). Nord. ManivelA (de invlrtit o roatt
de masina). V. clanfil.
cola n. WA p1. (slay?) Est. Praf, pulbere,
pamtnt redus In particele foarte mica de
mult umblet : un callitor pita de colb. A
frogs cuiva o Male In clt ..sd-t meargd
colbu, a-1 trage o Male strasnica. A arunca
colb in orbit !limit, a mint' Tara ru5ine vrInd
sa denaturezi fapte evidente. A da colb unut
lucru, a-1 expedia rapede, a termina rApede
cu el. V. sperlii.
colbaTesc §i -uTesc v. tr. (d. colb).
Est. Umplu de colb, prafuiesc.
colbaTos, -oasa adj. Est. Plin meted
de colb.: o stradd colbdioasd.
colbarie f. Est. Mare cantitate de colb,
prafarie. Si -araTe.
colbec, V. culbec.
calcaT yi -Test v. intr. (d. col-col,
huietu apei care pleoscale, sari vsl. klakold,
clopot ; germ. dial. kolken, kolksen, a rigli,
inrudite cu clocot, glIgli, filth'. Bern. 1,367,
523 si 547). Foiesc, is In mare numar orl
cantitate : In tirg colcalad samsarif, in sa-
latd colcilla undelemnu.
colceac si -sag n., pl. ege (turc. koMak,
manson ; bg. Orb. rus. koledk, manson. V.
colac). Veda: Manson. S. in., pl. egL Pl.
Tuziuci care se fncheie cu cope!.
calcot, V. clocot.
colcotoaaa f., pl. e (var. din corcoduad).
Sud. Ohemotoc, motllcd: copiil umblif cu
colcotoaae pin buzunare. 51 toltoaaa
(CL. 1919, 213, 215, 216). $i doldottaa
(CL. 1922, 164 si 363).
colcotaea, V. corcoduea.
colcovan m. (cp. cu Incflcesc gi cu rut.
kloedk, mot. zuluf). Munt. est. Fofoloc, sul,
valatuc, lucruri Invalatucite: colcovan de
postay. In Olt. bulgare". In Tel. (rev. I.
Crg. 8, 88) molcovan, halts de pine s. a.
colcrem, V. cold-cream.
coldaeesc, V. colduaesc.
cold-cream II., pl. art (fr. [d. engl.)
cold-cream [pron. engl. cold - trim], crema
inghetatil9. Un fel de pomada din sperman-
teta, cear8 alba, ulei de migdale s. a. care
se Intrebuinteaza contra iritatiunil pelil.
colduTesc v. tr. si intr. (ung. koldulni),
Trans. Ceraesc. V. coldueesc.
1) coldtie, -A s. (ung. koldus, ceraitor).
Trans. Mold. Aqua. Fam. Acela care cere
sad sterpeleste de is toll. V. ceraltor.
2) coldtia in. (din culducus). Munt. vest.
Corcodus.
cdlduaa f., pl. e (din CilidlICI10). Mlle.
vest. Corcodusa.
colduaesc, -aaesc gi -cease v. tr.
(d, co/dus 1). Mold. nord. Fam. fall sad cer
de Ia unu si de la alto. V. colduiesc.
 316
COL
colea gi colea (ea dift) adv. (din acolo
supt intl. vbg. kole). Feint. Acolea, aid :
fa sezi cdlea lingd mine I Ca umpluturA In
fraza : la fd-rni un bors, til, coled, mol-
doveaestel la mai trage un cintec coled I
V. colo.
coleadnIc (ea dift.) n., pl. e (rus. koledd-
nik, d. koleaddt, daruri de CrAciun si Anu
Noti, care vine d. vsl. koleda, colinda. V.
colinda, calende). Prezicere dupti cele
IntImplate In zilele Craciunului. Carte care
cuprinde asemenea prezicere. Fals co-
ITadnic.
coleavh I., pl. esi (bg. kulega
ese gi
strb. Wild, gen. rut. kulls, terci,
-JEsa,
kulaa, mamAliga, probabil d. ung. koles-
keisa, d. koles, mei, si kdsa, coleasa). Olt.
Fertura de grisA s. a. Muni. Oat). Ciulama
WA came. A se face co!easd, a se eolesi,
a se cones'. In Ban. Trans. Maram. co-
legh, In Mold. nord culdigt, mamaliga.
colecta f., p1. e (fr. collecte, d. lat.
co!lecta, cotizajiune, care vine d. colligere,
a culege). Adunare de bani de la unu si de
Ia altu p. binefacere. 0 rugaciune pe care
o spune preutu catolic la liturghie.
* colectiv, -ft adj. (lat. collectivus). FA-
cut Impreurta : muncd colectivd. Care
ofera spiritulul ideia unei colectiuni: triples
colectiv. S. n. Gram. Cuvtnt care, desi e Ia
singular, prezenta spiritului ideia unei co-
lectiunt ca mulfime, gramadd, tumid. Adv.
In mod colectiv.
* colectivist, -à s. §i adj. Partizan al
colectivizmului, relativ la colectivizm : an
colectivlst, o teorie colectivistd. Epitet ironic
Ild. liberal. V. colectivitate.
colectivitate f., p1. aft (d. colectiv ;
Ir. collectivitd). Calitatea de a fi colectiv.
Adunare, societate : colectivitate sociald. E-
pitet ironic partidului liberal (de dud Ed-
genii) Statescu a zis In camerA noi sIntem
o colectivitate").
* colectivizm n. (d.colectiv). Socializm,
teoria socialA care spune cA statu (societa-
tea) trebuie sA fie proprietaru tuturor ave-
rilor pe care azi le au particularil.
* colectdr, -Dare adj. (lat. collector,
care culege, d. colligere, a culege). Care a-
dunA (primeste, tntruneste): canal colector.
S. m. Acela care primeste cotizatiunile sail
taxele (p. o loterie s. a.), acela care vinde
bilete de loterie. S. n., pl. odre. Aparatu pe
care-I freaca mAturile unui dinam ca sA pro-
ducA curentu electric.
* colectara 1., pl. 1 (d. colector). Ne-
gustoria sad pavans colectorului, a celui
ce vinde bilete de loterie.
* colectIonez v. tr. (fr. collectionner).
String, adun, fac colectiune de ceva.
* colecfiune I. (lat. collictio, -6nis, d.
colligere, collectum, a culege). Adunare (cu-
legere) de obiecte care ail report intre ale :
colecfiune de monete, de mare( postale, de
flaturr. §i
www.dacoromanica.ro
COL
* coleddc n. (vgr. holeddhos, d. hole,
fiere, si Mama, primesc. V. melan-co-
lie, sin -ec-dote). Anat. Un canal pin
care se duce fierea In duoden.
* coleg, -a s. (tat. collega, coleg, d. con,
Impreuna, si legal us, delegat). Cel care tm-
plineste aceia5i functiune la un loc cu altu
on cu altii 5i, adese-ori, In acelasi edificid
(ca scolarit profesorii, ministrii s. a.). V.
camarad.
* colegatar, -A s. (lat coclegatarius).
Jur. Care e legatar Impreuna cu alit'.
* coiegfal, -à adj. (lat. col-legiaiis). De
coleg, de tovaras : relaftuni colegiale. Re-
lativ la un capitul de canonic' catolici, Ia
adunarea lor : biserlcd colegiald. Adv. Ca
un coleg bun : a to purta colegial.
* coleglan m. (fr. collegien). Elev al u-
nui colegiti.
* coldglh n. (lat. col- legium). Corp de
persoane care at) acelasI demnitate : colegiu
cardirzalilor. Lice(' cu internat (In Francia).
Toti elevii 5i profesoril unui colegiu : co-
legiu e In vacanfd. Colegin electoral,
clasA de alegatori p. alegerea unui deputat,
senator, cnnsilier judetenesc sail comunal.
Colegiu FrancIIT, un fel de universitate
iustittuta de Francisc Is Paris si ale care'
1
cursuri Is gratuite.
* coleoptdr, -à adj. (vgr. koledpteros,
d. koleds, teacA, gi pterOn, aripa). Zoo/. Care
are aripile invelite de elan, ea glndacil. S.
n., pl. e. Insect cu aripile asa, adicA gtndac.
color-, V. holer-.
cold*fi, V. colea*a.
colevdsc v. tr. (d. coleasd ; rus. vest
kuldle. V. coflevesc). Terciuiesc, mole-
sesc ca coleasa (dud ferb ceva prea molt).
V. refl. MA molesesc. Fig. Perd puterea.
* coldt it, pl. e (ca si bg. kolet, d. fr.
tolls, confundat cu collet, guler, sad' iufl. de
packet). Pachet (cufAr, geamantan s. a.) to
cAlAtorie si la posta.
coleff m. pl. (cp. cu corkfi). Murat. vest.
Durere de pIntece, colic' si diareie.
colTadnic, V. coleadnic.
collandru §i -andreg, V. corlan dru-
collbag m. Care loculeste Intro cAsutA
de aspectu unei colibe, ca unii Omni oth-
nioarit : moJicii slut carii Mcuiesc prein lo-
cure osebite st pustii, carii se cheamd ve-
netici sad colibali (Pray. MB.); vecinii erad
la inceput colibagi fi datoread boierului
clacd (lorga, 1st. Arm. Rom, 1, 59). Sflntu
ion Colibasu, un dint sArbat la 15 Ian.
colibh f., p1. i si e (vsl. bg. slrb. rus.
koliba, d. hue. koliba, kaliba, care vine d.
ngr. kal,'va, vgr. kalSrbe, coliba, d. kalypto,
acoper ; ung. kaliba. V. apocalips, eu-
calipt). Vechi. Acoperis, casutO pitulata cu
acoperi de stuf ori de pale. Azi. Coverga,
adApost conic on alt-fel fAcut din ramuri si
frunze on din stuf. V. cocTpabilf batik,
diugh, surla,
 317
CoL
colibToara (ma 1 silaba), f., pl. e. Co-
libil mica.
* colibri m., pl. tot aga (d. caraibicu co-
libri). Zool. 0 pasarica din America tropi-
calk cea mai mica din cIte pasari exiata, cu
ciocu putin tncovoiat si cu penele de niste
colpri foarte stralucitoare, numita si pasdrea
mused.
cOlIca f., pl. i (vgr. kolikds, bun contra
collciL d. kOlon, colon, intestinu gros). Med.
Taieturi, dureri de mate.
colldr n., pl. e (fr. collier, d. lat. col-
Latium, care vine d. collum, gtt. V. guler
gi decoltat). Salba, ornament femeiesc
care se poarta la git. Colan, lant de aur al
meinbrilor unui ordin. V. zgarda.
golllie f. (strb. kovilje, bg. kovilo, kovi-
leak). Bot. 0 plants graminee care produce
o tpfa de spice foarte lungi ou pen moi gi
albl de aspectu until mare pompon (stipa
pennata). Adv. A avea pdru alb colilie, a
avea paru alb de tot si lung. V. nagara
gi stuf.
collmvitra, V. colinvItra.
colina 1., pl. e (fr. colline, d. it. col-
!Ina, lat. collis, deal). Deal.
1) collnd n., pl. art si e. Colinda.
2) collnd, a -A v. intr. si tr. (d. colindlt)-
Umblu din casa'n case cInttnd colinda. Fig.
Umblu ratacind, cutreier, strabat multe lo-
curl am colindat Wald Tara. V. horhaT,
obIrciT.
colinda f., pl. e (vsl. koleda, d. lat. ca-
lendae, calende ; bg. kdleda, kdlada, strb.
koleda, colinda ; ung. koleda, colecta, cheta.
V. coleadnic). Cintec pe care-I cInta baietii
to ajunu CracIunului dimineata On Munt.;
si Mold. nord In seara de 23 Dec.) umbltnd
din casa'n case si'n ,care celebreaza nasterea
lui Hristos. A umbla cu colinda, a umbla
colindtnd. Fig. A umbla ratacind, a cutre-
iera. P. pl., cp. cu merinde, grindd, o-
glindd. find&
collndatdr m. Baiat care umbla cu co-
linda.
bollndet n., pl. e. Rar. Darurile pe care
le capata colindatorii : turte, mere, bani g. a,
V. bollndet.
bolinvitra f., pl. e (ngr. kolynvithra, vgr.
kolymbithra, d. kolymbrio, ma cufund) Vechi.
Cristeinita. Gresit scris colimv-.
colirl11 n. (vgr. kollYrion, emplastru,
tampon uns cu ceva, d. kollyra, pasta ne-
dospita, d. kdlla, del. V. coals, colodla,
acpollsesc). Farm. Medicament exterior
care se aplica pe ochi. $i colfr (fr. col-
lyre). In sec. 18 coltirie f. (d. ngr.).
pollvar m. Iron. Care umbla dupA po-
!mina ca sit mtnlnce coliva. S. n, pl. e. Ta-
ble de pus coliva.
coliva f., pL t (ngr. kdlyva, d. vgr. 1c6/-
Atha, colivA, si kcillybos, monetA mica, banut,
[cuv. ebraic] ; vsl. bg. rus. kOlivo, colivA. V.
calavle). 0 mtncare dulce (fAcutA din grid
www.dacoromanica.ro
COL
fart, nue: pisate, zahar pisat, scortisoara g. a.)
care se ofera mai ales de sufletu monitor"
la InmormIntari si la zilele comemorative
ale monitor. Fig. Iron. A i se bate (a-i
suna) cuiva coliva In pept, a fi aproape de
moarte. A dori sd nzdnincf dirt coliva cuiva ,
a-I dori moartea, a-i purta stmbetele. V.
pupaza.
colivie gi (mai vechi) culvie f. (vsl.
kuliviia si kluvia, d. ngr. kluvi, vgr, klobds,
cusca). Vest. Cusca.
* cc/11216ms f. (lat. collisio, -dais, V. le-
ziune). Ciocnire, izbire: coliziune de tre-
nuri. Fig. Coliziune politicd.
colmare f. Actiunea de a colma.
* co I m atskj n., p1. uri (fr. colmatage). Col-
mare.
colmatdz v. tr. (fr. colmater, d. It.
colmata, sosea, tnaltatura, d. colmare, a col-
ma). Colmez.
colmdz v. tr. (it. colmare, a Malta, d.
colmo, cdlmine, culme). malt nivelu pamtn-
tului facInd ca ape sa-si depuna nomolu.
S'ar putea zice si a tnalta", ca it. col-
mare Inseamna ,,a tnalta" In general.
colnare f., pl. art (cp. cu bg. klon, ra-
mutt). Est. Rar. Ramura groasa.
colnic n., pl. e (bg. kolnlk, strb.
drum de Cara, drum de care, d. kola, car, ca
lat. carraria, carare, d. carrum, car. Capidan,
Dac. 2, 813). Vechi. Azi rar. Drum de munte
on de deal: s'au deschis colnic catrd viafa
cereascd (Dos. V. S. 203, 2), carpe In cale
s/ aspidd In colnic (Palia, la Cip.). Sac. ($ez.
31, 138). Carare pin Wine: a plecat aplf
pe un colnic anevoios pind ce a iesit din
pdclure (V. hatas). Azi. Deal mai mic:
pe eel deal, pe cel colnic trece-o fatd ,i -un
voinic (P. P.). trecu dealuri, vdi, colnice,
strdbdtu pddurf intunecate (tsp.). grddinile
ft livezile le avea pe colnicele Laposuluf
(Od.). IIn est fi cdlnic, deal. V. holm,
momicr popic.
colnicesc v. intr. (cp. cu bg. koldnkv,
Ingenunchez). Nord. Slabesc din picioare (ca
vitele tinute prea mult In staul).
cello (sud) si cold (nord) adv. (d, acolo,
Ca it. cold fag de pg. acold, sp. aculld, a-
colo). Acolo, nu aid. De cola pine color
din acel lac ptna'n acel loc. De cola colo,
arata miscarea repetata: ce tot umblafl de
cola cola, mdi Weft? Cind colo, arata
surprinderea: Credeam cd-I aur. Cirzd cold,
era argint! Credeam cd s'a supdrat. and
Colo, mi -a sl mulfdmi1 cit colt), grata a,
runcarea cu suparare: Mi-a dat rig franc
pe curcan, dar eel i 1 -am aruncat eft cola!
A Indrdznit sd sd-mi ceard, dor fli 1-am
riperit ctt colol in colo, Intr'acolo, to acea
directiune: du-te'n colol (Du-te'n cofo I mai
Inseamna gl da-mi pace, lass -ma to pace").
In alts pnvinta, alt -tel: om lenec, dar in Colo
bun. Vasile a fmbdtrtnit, dar in cold tot
vesel cum 11 flit, A da to cold, a arunca, a
da dracului: to dd-1 in cob pe individu cela I
 318
COL
Med in colo, mat pe think mat thzia:
mat in colo s'a fdcut hof. Din colo, din -
tr'acolo, din acea directiune: mO Mtorceam
din colo. In coace si'n colo, V. coace
51 colea.
* coloanil (oa dill.) 1., pl. e (fr.colonne,
1. lat. columna; it. colortna). SHIp cilindric
cu bazil si capitel. 0 parte dintr'o paginA
ImpArtita din sus In jos: ziar pe fapte co-
Mane. Fiz. Mash de fluid In formii cilindrica:
colcan4 de aer, de alga. Anat. Coloand ver-
tebralif, totalitatea vertebrelor (5ira spinArii)
de care se leagA cele-lalte oase ale vertebra-
telor. Fig. Sprijin, suport: Tratan a Post una
din coloanele tatinitdfii. $ir de trupe In mers
(lat. agmen) sad dispuse In lungime, fiind
oamenii asezati unu duph altu (In opoz. cu
linie, front"): trecerea escadronuluf din li-
nie In coloand. Coloanele lid Ercule, cei dot
munti ai strimtoril Gibraltar. A pane pe ci-
neva pe cloud coloane, a tipAri pe o coloanA
ceia ce a scris el, si pe alta ceia ce a scris
autoru duph care a plagiat.Rar. columna.
coloare f., pl. ort, (lat. color, -dris; it.
colOre, fr. couleur). Impresiune pe care o
face asupra ochiului lumina reflectath de
corpuri. Carnatiune: a avea color( frumoase.
VApsea, boia, materie colorath: a amesteca
colorile. Munt. DespArtire (circumscriptiune,
sector) de oral. Fig. Aparenta: colorile ade-
varului. Caracteru propriu unei opiniuni,
pArerea politica: coloarea anal ziar. Coloa-
rea tutu( loc, tutu( oraa, aspectu supt care
se prezenta (strade, case, obiceiuri s. a). Co-
lortle nafionale, colorile steagulu! Un
om de coloare, un negru, un harap. Barb.
culoare (Cp. cu colorat). Foarte des, (mai
ales In est) si color, n., p1. oare (it. colcir.
Cp. cu amor, favor, onor).
colocatlime f. (lat. col-locdtio, finis, d.
-locdre, a pune. V. culc, loca-
tar). Jar. Clasarea creditelor In ordinea In
care trebuie sA fie platiti.$i -Atka.
* colddin rt. (d. vgr. koll6des, cleios, d.
kolla, Mel. V. coals). Chim. Solutiune de
piroxil lntr'un amestec de alcool si de eter
(Se Intrebuinteazii In medicinA la acoperirea
rAnilor si'n fotografie la acoperirea sticlei c'o
pelitA care devine sensibilA pin clorura sail
bromura de argint. V. piroxilinti.
* colotenid n. (germ. kolophoniam, d.
lat. koloph6hia (subtnt. resina, rasinA]; vgr.
kolophonla, d. Colofon, un ors s In Asia Mica,
de unde se aducea aceasta rAsina; it. colo-
fonia, fr. colophane). Un fel de asina gal -
benA, solida si translucidA, numitA ob. saciz
(E rmAsitii de la destilarea terebentinel;
serveste la frecat arcusurile viorilor ca sA nu
alunece pe coarde). V. pin 1, chihilmbar.
* coloid, -á adj. (d. vgr. k011a, clef, gi
-id din metaloid. Cp. cu colodiii). Care sea-
mAnA a del.
coldn m. (let. colOnus, d. c6lere, cultum,
a cultiva. V. aunty). Locuitor al unel co-
lonii. Plantator, acela care cultiva pAmtntu
Intro colonie: colonit America, Algeriii. In
www.dacoromanica.ro
COL
evu mediii, cultivator liber pe un pamtnt
seniorial. $i colonist, -á (germ. kolo-
nist). V. mostean.
* colon n., pl. art (vgr. kOlon). Anat.
Intestinu gros care vine duph caecum.
* colonada f., pl. e (fr. calonnade ; it.
colonnata). $ir simetric de coloane, portic :
eolonada Luvrului.
* colonat m.(it.colonnato, scud spaniol).
Direclie.
* colonel m., pl. It ai ei (fr. colonel, it.
colonnello, d. colonna, coloanA, sir de oameni).
Ofiter superior care comandA un regiment.
Ofiter care, deli nu comandA trupa, e con-
siderat ca un comandant de regiment : co-
lonel de scat major.
* colonial, -it adj. (fr. colonial, it. co-
loniale). Relativ la colonii : regim colonial.
Din colonii marfa coloniatA. Coloniale 1.
pl. (subtnt. marfurt). Marfa de bAcAlie, ca
zandr, cafea, orez §. a.
* coldnie f. (lat. cokinia, d. coldnus,
colon). Populatiune care iese dintfo tars si
se stabileste In alta. Tars locuith de aces
populatiune (ca Algeria lath de Francis).
Populatiunea strains dintr'un oral on dintr'o
tars : colonna romdneascd din Paris. Colo-
nie de microbt, loc napAdit de microbi. Ob.
colonie (duph fr. colonie), dar numai co-
16nie, parfumu numit apA de Colonia" (fr.
can de Cologne).
* colonist, V. colon.
* colonizabil, -A adj. Care se poate
col oniza.
* colonizez v. tr. (fr. coloniser). Populez
cu colon!, stabilesc colonii.
coldp, V. clop.
* color, V. coloare.
* colorant, -a adj. (d. a colora ; fr. co-
lorant). Care coloreaza : substanie colorate.
S. n., pl. e. Un colorant. V. bola.
* coiorat, -A adj. Care are o coloare
oare-care. Care are color! vii. Fig. Straiucit,
viol : stil colorat.
* coloratiOne f. (d. a colora; fr. co-
loration). Actiunea de a colors. Stares lucru-
lui colorat. $1 -atie.
* colorez v. tr. (lat. color°, -Ore). VApft
sesc, boiesc, dad coloare : a colora o stofd.
Fig. Dail aparentA frumoash unui lucru red :
a colora o minclund.
* colorist, -A s. (it. colorista, fr. colo-
riste). Pictor care stie sh puns bine colorile
unele Ilnga allele, se coloreze bine. Colora-
tor, acela care coloreazA stampele, gravurile,
hartile s. a.
* colorft n., pl. urt (it. colorito, de unde
si fr. coloris). Coloratiune, efectu produa de
amestecu si Intrebuintarea colorilor In pie-
tura. Coloratiune, coloare, fatA : f rumosu co-
lorit al unet persici. Fig. StrAlucirea atilului
51 a cugetArilor.
COL
- 319 -
* colds n., pl. art si odse (vgr. kolossds,
lat. cobtissus). Statue mai mare de clt ma-
rimea naturalA, cum a fost mai ales cea de
bronz a lui Ap &line, Malta de 30 de metri,
rldicata Ia intrarea portulul din Rodos In
sec. III to ainte de Hristos si daramata de
un cutremur si care se numea colosu de la
Rodos. Casa foarte mare, hardughie. Om
sail animal voluminos, matahala ($i masc.
do! colosi). Fig. Niste colosurt de cordbii;
un colos de imperid. V. uria.v.
* colonel, adj. (d. colos; fr. colossal).
Ca de colos. gigantic, uriesesc : statud co-
losald. Fig. Foarte mare : putere colosald,
impend colcsal. Adv. Foarte mult s'a pre-
gall( colosal.
* colosed n., pl. efe (let. Colosseum, nu-
mete unui anfiteatru colosal zidit de Ves-
pasian si Titu la Roma). Edificie colosal. V.
hardughie.
* colportaj n., pl. e (fr. colportage). Pro-
fesiunea de colportor. Actiunea de a colporta.
* colportez v. tr. (fr. colporter, d. col,
glt, si porter, a purta). Due lucruri mid de
vtnzare : a colporta ziare, nasturf. Fig. Duc
velti false : babele colporteazd la minciuni.
* colporter m. (fr. colporteur) sari* col-
portater m. VInzator ambulant, marfagi6,
bocceagiCt (Se zice mai ales de cei ce vInd
ziare).
coltdc n., pl. e (turc. koltuk, brat, colt ;
rus. kultzik, brat de WO. Colt de pine lung /.
Perna mica, pernuta, put (Mold. Fem.). Cotu
mInii, pe care mitocanii tl aratA to semn de
refuz: Na 1Collucu! (Si ca interj. lid. nu
dad, sa al sa lei, la Pastele calulur 9. Si
cult6c (Mold.).
colt n., p1. uri (vsl. kolki, bg. k6lec,par
pol. koka, kolec, via. Cp. si cu clof si clonf).
Unghi care infra sae iese ascuns rn colfu
:
oddii, astepta la colts strdzii. Coltuc, vtrfu
ptnii lungl un colt de pine. In fret, patru,
cind coital-4 triangular, rectangular, penta-
gonal. A purse un del: la coif, a-I Linea In
picioare In colt In semn de pedeapsa. S. in.
Dinte canin chide fsf ardta colfif. Pisc,
vtrf de munte. Germine de plants. A-fi a-
rata colfif, a-ti arata dintil, a ameninta.
Colfu babe!, paduchernita.
coltan m. (d. colt, pin aluz. la fructele
lui). Bot. Ciulin, o plant/ de baltA (trapa
natans). Fructu acestei plante, numit sicol-
far, castand de ballet si conzacf (E un fel
de nuts In patru colturi cu cinci tepi, dintre
care unu sta mere' In sus, on -cum ai a-
seza-o. Pescarii de Ia Dunare o mantnea
fearta). Colter, gogoasit de stejar.
collar m. (d. colt). Bot. Gogoasa de ristic,
gogoasa de tufa, bubuslui, gogoasa coltu-
roasa produsa pe frunzele st fructele ste-
jarului (quercus infectoria) de Intepaturile
unei vespii numita cynips gallae tinctoriae
si uzitatA In med. ca astringent si In in-
dustrie la facut cerneala si la* vapsit ce-
nusie gi negru (V. hurlup). Inealtaminte
cu colti (Cu ghimpl) ca sa to sul pe num%
www.dacoromanica.ro
COM
pe sttncl. Cotten. S. n., pl. e. Scaun on masa
In trei colturi de pus In coltu tine! camere.
Un instrument tipografic de asezat literele
to rtnduri egale (zis si vingdlac). Ether de
ttmplar, de rotar, de zidar is. a. V. fndrep-
tar.
* coltat, -A adj. Coltos, cu colti marl.
Fig. Agresiv, hartagos.
coltIser n., pl. oare. Colt mic. Fig. A-
dapost, refugifi: sd am fi cif un colfisor de
pdmint. Pl. Dantela. S. m. 0 plants cruci-
fers (cardamine [sad dentarial bulbtfera).
coltorat, -A adj. Cu multe colturi, cu
unghiuri ascutite: ce fafd colforoasd I 5i
coV1u- si Incolt. si coltoros si -uros
coltes,-oasit adj. Coltat, cu colti marl.
Fig. Agresiv, hartagos.
colter', -a$, V. canting -as.
colturat si -os, V. coltorat.
* coltibru m. (lat. cOluber yi coldbra: it.
cohibro si cdlubro, fr. coleuvre, sp. culebra,
pg. cobra). Zool. Un fel de larpe negru ne-
veninos care traleste si pin Romania. V.
reptil.
* colamna, f., pl. e (lat. columna). CO-
loana.Columna luT Traian, un vestit
monument InAltat de Traian la Ronw In a-
mintirea Invingerii Dacilor.
colain m. (vsl. kolund, rue. kuMn, turc.
kulun). Biblia 1688. Cant. Onagru, magar
salbatic.
colur n., pl. e (vgr. kdluros, d. holds trun-
cheat, si and, toads). Astr. Nume dat la dotla
marl cercuri ale sferei, perpendiculare pe
ecuator, si care tree unu din punctele echi-
noctiale, tar altu pin cele solstitiale.
coltirle, V. collr16.
* coluzidne f. (let. colitis:co, -finis. V.
a- si I- luziune). Jur. lntelegere secret&
lntre doi In prejudiciu altuia. 51 -uzle.
* coluzdrin, -e adj. (lat. collusortus).
Jur, Facut pin coluziune: Mfelegere coluzOrk.
* calza f., pl. e (k. colza, rapita, d. 01.
koolzaad, samInta de varzA). RapitA salba-
tica (brdssica campestris).
* corn-, V. co-
* comand, -It v. tr. (fr. commander,d.
lat. cornmendare, pop. * commandare. V.
comind, mends% Dad ordin, poruncesc.
Am putere, conduc: a comanda o armatd.
D6min, preddmin, amenint : fortu comandd
orasu. Com. Fac o comanda, poruncesemarfa:
comand un pahar de ceai.
* comandament n., p1. e (fr. comman-
dement). Ordin, comanda (Cu acest Int. mai
uzitat comandd). Puterea sad demnitatea
celui care comanda. Personalu gi edificiu
administrativ al unui corp de &mate. co-
mandamentu corpuluf III de armatel. Lege,
precept comandomentele lui Dumnezed.
* comandant m. (fr. commandant). Cel
ce comanda, cel ce conduce, mai ales In
armetA si In polities comandant de escadron...
COM
- 320 -
* comanda I., p1. a si comelier (fr. corn-
mande, d. commander, a comanda. V. co-
manda). Porunca, ordin, comandament :
sordatu ascultd comanda. Cerere de marlA :
vd vom trimete dupd comandd. De comandd,
comandat (Iron.): plies, ris de comandd.
comandir tn. (rus. komandlr, d. fr.
commandeur, comandor). Vechi. Comandant.
Az(. Pop. Comandant de gardisti, tist.
* comanditar m. (fr. commanditaire).
Com. Cel ce depune fonduri Intel) societate
to comanditA.
* comandita f., pl. a (fr. commanclite
it. conidndita gi accomandita). Com. Societate
comercialA In care o parte din membri varsA
banil necesari fart sA is parte Ia gestiune.
* comanditez v. tr. (fr. commanditer).
Com. Procur fondurile MA a lua parte Ia
gestiunea ei (cum a$ face ca actionar).
* comandor m. (fr. commandeur). Co-
lonel de marina. Grad onorific at unui ordin
(al unei decoratiuni).
comarnic n., p1. e (bg. komarnik, colibA
pastoreascii, d. komara, kamara, cAmara,
earned) Vechf. Foisor, catu superior. Am.
Acoperis on umbrar supt care se mulg oile
la stlna si supt care pot fi si polite de leash
de zvtntat casu gnu poate fi un loc deosebit
cu aceste polite (V. pallmar 3). Ursoaicit
horn Bros la sobele tarAnesti.
comasez v. tr. (co- si masez 1. $i
germ. kommassieren). Unesc, grupez parce-
tele unei mosii sou daft forma mai rAtundA
sforilor" prea lungi. V. concentrez.
comas, V. cumas.
* comet, -Et adj. (lat. comatus). Cu coa-
mA. Galia comatd, toatA Galia (nordu gi
vestu) Mara de Galls bracatA (sudu).
* comatds, -oasa adj. (d. vgr. kdma,
h6matos, comp. Med. De comb, de somn
letargic : un bolnav in stare comatoasa.
1) * coma f. (vgr. koma, k6matos). Med.
Some letargic, ca aproape de moarte.
2) * cdma f., pl. e (vgr. k6mma, tAieturA,
virgulA, d. /*to, tat). Gram. Vechi. Virgulft
Muz. Interval inapreciabil pentru ureche tntre
o notA cu diez si nota urmatoare cu bemol.
comanac n., pl. e (strb. kalamanak, get'.
-nka, d. mlat. calamancum gi calamaucum,
care e mgr. kalimdfkion, -fka, de unde si
istro-rom. cumarac gi coromac, pot. rut.
kalamajka, rus. kalamenok, germ. kalmank,
fr. calmande, sp. calamaco. V. camilafc11).
Potcapu ordinar at cAlugArilor simpli. (V.
cucullon). Vechl. CAciulA: dardbani cu
pene de argint la comdaoce (Cost. 1, 265).
CAciulA tmpletita (ob. verde) pe care o pur-
tau tAranii, ciobanii si haiducii. In n Ma-
ram. cu- ($ez. 35, 111).
comfinacesc(m6) v. refl. MA cAciu-
lesc (Ret.).
comanduire *1 comenduire f.
Comandamentu pietel militare (politia mill-
tarA). Localu acestui comandament
www.dacoromanica.ro
COM
combara, V. cumbara.
* combat, -battit, a -bate v. tr. (fr.
combattre, d. lat. combattdere). MA bat, lupt
contra (mai ales fig.): combat demagogra,
prejudiciiie. V. intr. Voi combate plat la
moarte.
* combatant, -A adj. si s. (fr. com-
battant). Care combate, care se bate, lup-
tAtor (mai ales cu armele) : sanitarli ar-
matei nu-s combatanfl.
* combin, a -it v.tr.(lat. combino,-dre.
d. con, Ia un loc, gi hint, cIte dot. V. Imbin,
binar, binoclu). Chim. Ameatec: a corn-
bina oxigen cu idrogen (V. anal). Fig.
Olen, Impreun: combin puterile. Chib-
zuiesc, imaginez (tmpreun ideile): a combiner
un plan.
* combinabil, -A adj. (d. combin). Care
se poate combina.
* combinatitine f. (lat. combindtio,
- finis). Chim. Amestec. Lucru amestecat: sa-
rea de bucdtdrie e o combinafiune de dor
cu sodizl. Fig. Unire, tmpreunare: combina-
fiune de puteri. Chibzuire, imaginatiune (tm-
preunare de idei): profunde combinafiuni
strategics. $i -ajie gi -are.
* comburoint, -A adj. (lat. combdrens,
- antis). Chim. Care, combintndu -se cu alt
corp, tl face sA arda: oxigenu s comburent,
dar nu combustibil.
* combustibil, -A adj. (fr. combustible,
d. combustion, combustiune). Care poate
arde: materii combustibile. S. n., pl. e. Ma-
terie de ars (ca lemnu, cArbunele, petrolu s.a.).
combusthine f. (lat. combastio,-finis).
Ardere, mai ales in stiintA: vfala e o corn-
bustiune lentd.
comedifint, -ft s. (it. commediante).
Ghidus, scamator, saltimbanc, pehlivan, bu-
fon. Fig. Actor, sarlatan. Pop. come-
dlant (cp. cu paranf). V. comic.
comedie I. (turc. komedia, d. it. corn-
media. Cp. cu palavrd). Fam. PoznA, farsA,
ghidusie, glumA (de circ oil de teatru popu-
lar): un palatif fdcea fel de fel de comedii.
Fig. Lucru stranifi : mare comedic fi asta I
Et, comedia dracului f V. dracie.
* comedie f. (fr. comedic, d. lat. co-
mdedia, care vine d. vgr. komodla, compus
din k6mos, ospAt, gi odd, clntare, odA). PiesA
teatralA veselA care reprezentii gi ridiculi-
zeazA defectele, vitiile, stArile sociale, insti-
tutiunile politice s. a. Teatru fn care se
Ioaca asta : a to duce la comedic. Fig. Lucru
nscenat, Inselliciune: fad jucat comedia!
Secret de comedic, secret pe care vrel sA-I
ascunzi,desi toatAlumeaII stie. V. tragedle.
comedlds, -oltsa adj. (d. comedic).
Fam. Poznas, glumet, ghidus, suguaAt : om
comedios. Care poate face o surprIzA ne-
plAcutA : cal comedios. Adv. In mod comedios.
comeonorativ, -ii. adj. (d. a come-
mora ; fr. commemoratif). FAcut p. aducere
aminte (p. pomenire) : sdrbare comemorativel.
 COM
- 321 -
* cOmemoratiune f. (lat commemord-
tio). Ceremonie de aducere aminte a unui
eveniment (pomenire). Si -atie, dar ob.
-are.
* comemorez v. tr. (lat. commEmoro,
-dre, d. con, Impreuna, si memorare, a a-
minti). Aduc aminte, pomenesc: a come-
mora un eveniment
* comenda I. pl. e (mlat. commenda,
d. lat. commendare, a recomanda, a Incre-
dinta). Uzufructu unei abatii acordat de
papa unui laic OA la numirea unui titular.
Vechi (dupa poi. komenda). Comanda (Cant).
comenduire, V. comandulre.
* comensal, -a s. (fr. commensal,
mlat. commensalis, d. lat. con-, Impreuna,
si mensalis, de masa. V. masa). Rar.
Comesean.
* comensurabil, -A adj. (lat. com-
mensurdbilis). Mensurabil. Mat. Se zice des-
pre cantitatile care aO o masura comuna.
* comensurabIlitate f. (d. comensu-
rabil). Calitatea de a fi cornensurabil.
* comentaril n. (lat. com-mentarius,
d. mens, mentis, minte). P1. Observatium p.
Intelegerea unui text. Fig. Interpretare rau-
tacioasa : o povestire Ord comentaril. Co-
mentaritle lul Cezar, memoriile istorice ale
lui Cezar. Si -ar, p1. e.
* comentatdr, -care s. (lat comen-
tator). Care comenteaza, autor de comen-
tarii.
* comentaz v. tr. (lat. commentan).
Fac un comentaria : a comenta operele unui
poet. Fig. Interpretez cu rautate.
* comercial, -A adj. (fr. commercial,
it. commerciale). De comercia, Uegustoresc :
scoald comerciald. Adv. in mod comercial.
V. mercantil.
* comerclallzez v. tr. (d. comercial).
Prefac In lucru comercial, In marfa: depu-
tali care comercializeazil voturile.
* cornerclalmente adv. (fr. commer-
cialement, it. -almente). Negustoreste.
* comerciant, -11 s. (it. commerciante).
Negustor. Barb. comersant (fr. COM-
mei-cant).
* comerci5 n. (lat. commercium, d.
con-, Impreung, si merx, mercis, marfa. V.
mercantll, marchidan, Tarmaroc).
Negot, schimb de marfa si de bani. Negus-
torime: comerciu se plinge. Camera de
comercid, corp de comercianti care infor-
meaza guvernu despre chestiunile corner-
ciale. Ob., dar nu mai bine, comert,
pl. uri (gbrm. kommerz). V. traffic.
comes, V. comis.
comesean, -ca s., pl. eni, mice (corn
si meseqn). Mesean.
* eornestibil, -A adj. (lat. comestibilis,
d. comedo, -edere, a mtnca). Care se poate
minca. S. n., pl. e. Altman, lucru de mincare.
www.dacoromanica.ro
COM
* comet& f. pl. e (neol. din sec.i 17, d.
lat. cometa, care vine d. vgr. komites, jar
acesta d. kdme, coamt, par lung). Stea ra-
tacitoare care descrie In prejuru soarelui o
lunga elipsa on parabola 5i care e Insotita
de o coada luminoasa (i de aceia poporu
o numeste stea cu coadd). Unit zic co-
met, pl. tot e. E reeunoscut astazi ca
cometele tin de sistema noastra planetary si
ca strabat spatiu in 6rbite foarte excentrice.
al caror focar tl ocupa soarele. is multe at
,caror mers si Inturnare poate fi calculatt
din ainte cu oare-care aproxirnatiune. Co-
meta numita a hit Halley revine la fie-care
75 de ani ; alta 1st face revolutiunea In trei
ani 5i jumatate, alta in vase gi fret sferturi
s. a. Poporu, to ignoranta lui, atribue
cometelor oare-care influents asupra lucru-
rilor de pc pamtnt, ceia ce e o purl super-
stitiune.
* cometar, -A adj. (d. cometd; fr. co-
me'taire). Relativ la comete: sistemd co-
metard.
* comic, -A adj. (vgr. komikds, d. kO-
mos, ospat, lat. cOmicus. V. comedie).
Relativ la comedic: poet, teatru comic. Glu-
met, care cautt St to fact st rtzi: actor
comic. Ridicul : aventurd comica. S. m.
Scriitor de piese cornice, actor comic: Moliere
a lost un mare comic. S. n. fart pl. Calitatea
de a fi comic: actor de un comic irezistibil.
Genu comic, in opoz. cu tragic si dramatic.
Adv. in mod comic.
comicarie f. Fam. Actiune comics,
pozna, &ma.
* comlcitate f. Calitatea de a fi comic.
* cominatorla, -e adj. (mlat commina-
torius, d. lat. cOmminor, -dri, a arneninta).
Jur. Care ameninta cu pedeapsa: clauzd
cominatorie. V. amenintator.
comina f., pl. i si e (strb. kamina). Vest.
(Doina. 2-3, 43). Struguri storsi, tescovint,
bostina : a pane comma la cazan. V. ca.
mana.
comlnarit n., pl. un. (d. cominef). Vechi.
Vtdrtrit, vinarici, bir pe butile de yin.
comis m. (mgr. kOmis, d. lat. comes,
conte. V. comite). Vechi. Boier mare (tntre
stolnic si clucer). care Ingrijea de grajdurile
domnului ; pe urma, boier onorific cu acest
rang. $i crimes (d. lat.), guvernator, hat-
man (Cant Dos.) V. rahtivan.
* comis calatOr (fats voiajcir) m.
(fr. commis, functionar [d. lat. cornmissus,
delegatj si cdidtor, fr. voyageur). Functionar
comercial care calatoreste p. casa In serviciu
areal este.
* comisar m. (fr. commissaire, d. mlat.
com-missarius, care vine d. com-missus,
delegat, Mmes. V. e-misar, trimet). Cel
insareinat c'o functiune temporara, mandatar :
comisaru guvernului. Comisar de polifie
(sail nutnai comisar), magistrat insarcinat
st supravegheze executiunea regulamentelor
de politic: comisar de verde (al cartierului
numit to Munt verde"), al despanirif cutare.
Comisar regal, procuror militar. V. man-
datar.
21
COM
- 322
* comisarikt n., pl. e (fr. comissarial).
Func(iunea de comisar. Biurou comisarului.
* comisie, V. comisiune.
* comision n pl. oane (germ. kommission
fr. commission, comisiune, comision). Corn.
Procurare pin comisionar, 1nsarcinare data
cuiva sa ampere ceva (sail sa si vincla) In
numele tau. E mult mai elegant si mai
bine a zice comisiune, 0 comision, ca $i
division, denota o influenta ruseasca si
germana.
* comisionar m. (fr. commissionnaire:
V. comisiune). Cel ce vinde si cumpara
pe socoteala altuia si primeste o remiza.
Persoana care primeste tnsarcinari de la
public, cum ar fi cautarea unei case, du-
cerea unei scrisori, unui pachet mic $. a.
V. hamal.
* comisionez v. tr. (fr. sommissionner.
V. demisionez). Rar. 1nsarcinez, dau
mandat : to comisionez sd-ml' aduct grid.
Comand pin intermediar: comisionez carp%
* comisiune f. (lat. com-mIssio, -anis.
V. cornitet, misiune). insarcinare de a
face ceva. Totalitatea membrilor unei co-
nasiuni (ca foasta comisiune eriropeand a
Dundrii). Procurare pin comisionar: a vinde,
a cumprira pin comisiune. $i comisie
(rus. kommisila) cu Int. de comisariat" si
comisiune ". V. mandat.
comisoaTe f., pl. tot asa. Sotie de
comis.
*comisdria,-e adj. (lat. commissorius).
Jur. Se zice de o clauza a 01'6 neexecutare
anuleaza actu care o contine.
*comistira f., p1. 1 (lat. commissura, d.
committere, a uni. V. comit). Anat. Punctu
de unire a unor parti ale corpului: comisuro
buzelor.
* comit, -is, a -ite v. tr. (lat com-mit-
fere, a Incredinta, d. cum-, Impreuna $i mit-
tere, a trimete; fr. commettre, a comite. V.
trimet). Fac un rad: a comite o gresalli,
o trims.
comitagid m. (bg. komitakita, adica
tovaras dintr'un comitat sail' comitet" re-
volutionar). Terorist bulgaresc: bandele de
comitagit din Macedonia. V. haTduc.
*comitat n., pl. e (germ. komitat, d. lat.
comitatus, escorts, convoi, d. tames, comitis,
Oval*. V. comite). 0 subdiviziune admi-
nistrative In Anglia si'n foasta Austro-Un-
garie (judet).
cOmite m. (lat. comes, comitis, tovaras.
V. comis, conte). Rar. Conte. $ef de
comitat.
* comitet n., pl. e (rus. comitet, germ.
komitee, fr. collate, [de unde it. comitato/
d. engl. kommittee, d. to commit, care e lat.
com-mittere, -missum a tnsarcina, a there-
dinta. V. comisiune). Comisiune, membri
alefi trite° adunare si Insarcinati sa execute
ceva. Comitet secret, din care publicu e ex-
clue. Comitet de lecturd, care examineaza
piesele teatrale, articulele de revista s. a. In
www.dacoromanica.ro
- COM
ainte de a fi admise on respinse. Comitet
de salvare public& eel ales de Convenfiunea
din Francia la 6 April 1793, celebru pin
cruzime.
* c omitent, -A s. (lat. committens,-entis).
Jur. Cel ce-I Insarcineaza pe altu sit poarte
grija de interesele lui.
*cornitiT n. pl. (lat. comitium, d. corn-,
la un loc, si d. ire, it urn, a merge. V. Tes,
suT, subit). Adunarea populara care ale-
gea magistrati on trata afacerile publice In
vechea Roma. Romanic le numeaa curiata,
(adica ale celor 30 de curii) pe cele ce -i a-
legeaa pe regi si care au disparut mai ttrziu
supt Imparati; centuriata, adica ale celor
193 de centurii to care Servia Tuliu i-a Im-
partit pe toti nobilii si plebeii cetateni; tri-
buta, adica ale celor trei triburi convocate
de tnaltii magistrati nobili, si calata, adica
cele convocate de preuti si care eraii pro-
babil egale cu cele numite curiata.
1) comind n., pl. uri (d. a cominda).
()spat (praznic) dup. InmormIntare, bani
on lucruri pe care oamenii batrIni si -i
aduna ca ss ramlie cu ce sa fie Inmormln-
tat': a ajuns sa -gi mdnince comindu (adica
la mare saracie sail decadenta"). Vechi
si cu.. V. disc, priveghT.
2) comind, a -sk v. tr. (lat. commendare,
pop. si *commandare, a recomanda [adica
lui Dumnezea sufletu mortuluil. V. co-
mand). Vechi. Jertlesc, sacrific. Ad. Rar.
Fac pomenire si dau ospat to numele unui
mort: a cominda un mort.$i cu-.
comindare f., pl. arc (d. comind 2). Co-
mind pomana) vrabia malai viseazei yi
calico comindare (Prov.). Vechi si cu-.
comoitra f., pl. on (vsl. strb. rut. ko-
mora, camara [vistierfil], d. lat. camara; ca-
mera, camera, camara). Vechi. Ascunzatoare.
Ad. Tezaur, lucruri pretioase (mai ales bani)
ascunse In pamtnt on aiurea. Cel de pe co-
moard, dracu (dupa credinta poporului ca
fie-care comoartt e pazita de un drat): par-
ed-I cel de pe comoard (de ridicul ce e lm-
bracat). Fig. Lucru pretios: munca, sdndta-
tea e o comoard. Comoara (tut Joy), steaaa
lui Poluce, din constelatiunea Gemenilor. V.
gherghir.
* comod, -ft adj. (lat. cOmmodus). Usor
de Intrebuintat. Linistit si plitcut: viatit cd-
mods. Bun la suflet si amabil. Rela2cat, nu
prea auster: morald camodd. Adv. In mod
comod.Fals comod (dupa fr. commode).
* comodat n., p1. e (lat. commodatum,
lucru dat cu Imprumut). Jur. Imprumut gra-
tuit al unui lucru pe care trebuie sa-1 res-
titui la timpu fixat.
*comddra f., pl. e (fr. commode). Barb.
Scrin.
* comoditate f. (d. comod). Situatiune
camoda. Eaf. Latrina. Pl. Lucruri la largo
tau; comochtdille vie fit.
COM - 323 -
comodor m. (e I. commodor, stricat
din sp. comendador). In Anglia si In State le
Unite, ofiter de marina Intre capitan de vas
i contra-amiral. V. comandor.
comdrnic m. (poi. komornik). Ur, Por-
Orel (la Poloni).
*comotitine T. (lat. com-mdtio, -finis.
V. motiune). Zguduire violentk: s'a sunlit
o comofiune din cauza exploziunii, in cd-
dere a suferit o comofiune a creierului. Fig.
Emotiune, miscare vie: tirea a provocat o
mare comoliune. Si -otie.
comp n., pl. arl (ung. tromp). Ban. Bac I.
* compact, .1IL adj. (lat. com-pactus, d.
com-pingere, a uni, a impinge violent. V.
imping). Dens, tndesat, Mit elemente strA-
ine: un strat compact de cdrbunl, Romani(
is compact( in Dacia. Adv. In mod compact.
*corAttanle f. (rus. kompaniia, d. fr.
compagnie, care vine d. pain, pine; vfr.
rampant, tovaras, Ch care manInci pinea
impreunk; it. compagnia. V. cumpanie).
Arm. Trupk pedestrA (sfert de batalion) co-
mandata de un capitan.Com p an le (fr. -gnie,
it. - grata). GrupA, ceata. Tovarasie, asocia-
tiune, societate comercialA sau alt-fel. Bi
companta, formula care, pe 0 firma, Inlocu-
ieste numele celor-lalti asociati. in compante,
Impreuna, In tovarAsie: in compante en ci-
neva, in companta tat. Damd de compante,
llama care tine tovArasie alteia. V. guver-
nanta.
*companion,-ofinas.(fr.compagnon).
Asociat, tovarAs.
1) compar, a -14 v. tr. lat c6m-paro,
-pardre. V. cumpar, pre-, re- se.
par). Stabilesc relatiunea intre douA ohiecte,
confrunt. Asemkn, egalez: a compara fin -
faru cu armdsaru.
2) compar, -partit, a -pareak v. intr.
(lat. corn-pardre. V. a- §i dis-par). MA
prezent (apar) la judecata.
*cornparabil, -ft adj. (lat. compara-
bilis). Care se poate compara.
* comparativ, -ift adj. (lat. comparati-
ves). Cure aratA sau stabileste o compara-
tame: metodd, gramaticd comparativd. S. n.,
pl. e. Gram. Al doilea grad de comparatiune:
plumbu e mai gred de cit fru. Adv. Fata
de, relativ cu: comparativ cu auru, argintu
e mai eftin.
*comparatitine f. (lat. compardtlo,
- finis). Actiunea de a compara, asemknare.
Ret. Figura care aratA asemknarea. Gram.
Grade de comparifiune, pozitivu, compa-
ration si superlativu. In comparatiune
cu, relativ, fatA de, comparativ.--Si -Atte
Si -are.
* comparent, -ft adj. (lat. com- pdrens,
-entis). Jur. Cel ce compare la judecata.
V. contumace.
* comparititine f. (d. a compdrea,
duple aparafiune ; fr. comparution, it. -izione).
Actiunea de a comparea. Si -fife.
www.dacoromanica.ro
COM
6 * compars, -a s. (fr. comparse, d. it,
comparsa, compari (lune, comparso, compArut
comparere, a comparea). Rar. Figurant:
Pin ext. Om care are un rol netnsemnat
tntr'o afacere.
* compartiment n., pl. e (fr. compar-
timent, d. it. compartimento, care vine d.
compartire, a Imparti. V. a- 0 de-par-
tament). Despartiturk (de dulap, de ra-
gon, de cask s. a.), Incapere.
* compas n., pl. uri (fr. compas, d. corn-
passer. V. compasez). Un instrument de
matematick compus din doi craci si Intre-
buintat la tras linii curbe Si la mAsurat dis-
tantele pe hirtie. V. perghel.
* compasat, -à adj. (fr. compasse).
De o regularitate afectatk (exagerata): mers
compasat. Adv. A merge compasat.
* compasez v. tr. (fr. compasser, d. lat.
corn-, la un foe, $i passus, pas). Asez In or-
dine : compasez o grddind, (fig.) frazele.
* compashine f. (lat. compdssio, -finis-
V. pasiune). Compktimire, regret p. ne-
nor ocirea al tu ia.
* compatibil, -A adj. (fr. compatible,
d. lat. corn-, ImpreunA, 5i patibilis, supor-
tabil compassibilis, compktimitor. V. pa-
sibli, patesc). Care poate exista la un
loc cu altu : caractere, funcliuni compatibile.
* compatibilitate f. (d. compatibil ;fr.
Calitatea lucrurilor care pot fi la un
loc, potriveala : compatibilitate de caracter.
* compatriot, -oath sail &LA s. (lat.
com-patriota, d. vgr. sym- patridtes ; fr. corn-
patriote). Din aceia5i patrie cu altu.
* compatimesc v. tr. (d. corn- $i pd-
timesc ; d. fr. compatir). Regret nenorocirea
altma.
compatimire f. Regret p. altu, Corn-
pasiune.
* compEttimitor, -care adj. Care com-
patime§te.
* compend14 n. (lat. compendium, d.
corn-, la un foe, si pendere, a cintari. V.
compensez). Prescurtare de carte, re-
zumat.
* compensabil, -a adj. (d. a compen-
sa). Care se poate compensa.
* compensator, -ogre adj. Care com-
penseaza. Pendul compensator, aparat des-
tinat sA Indrepte efectele variatiunilor at-
mosferei asupra mersului ceasoarnicelor.
compensatiane f. (lat. compenscitim
-orris). Actiunea de a compensa. Despagu-
bire. Sisterna de compensafiunl, sistema dupa
care suma bunurilor $i relelor s'ar WOO
egal Intre toll oamenii. $i -ape.
* compensOz v. tr. (lat. com-pensar?.
V. compendia, apes, pensiune). Cum-
pAnesc valoarea a dock lucruri (paguba cu
ctstigu, binele cu Mu).
COM
- 324 -
competent, -a adj. (lat. aimpetens,
-bells, d. petere, a cere. V. petesc). Care
are drept sa cerceteze o afacere : tribunalu
e competent sr] judece acest proces. Apt, ca-
pabil : profesor competent.
competent& f. pl. e (lat. competentia).
Dreptu de a judece, de a examina. Aptitu-
dine, capacitate.
competitor, -ogre adj. (lat. com-
petitor, -oris. V. petItor). Care aspire la
acelasi lucru, rival. - Fals incr.
competltitine f. (lat. com-petitio,
-Onis. V. petItlune). Cerere a aceluiasi
obiect, rivalitate. - $i -itie.
compilator, -afire s. (lat. compi-
lator). Care compileaza.
* compliatItinef. (tat. compileitio,- dnis).
Actiunea de a compila. Opera compilata.
$i -atie 9i -are.
* compllez v. tr. (lat. compllo, Dike,
a despoia, a furs). Scot bucaji din diferiji
autori si formez o singura carte.
* complac, -placut, a -place:ft v.
intr. (con- qi plac, d. fr. complaire). Barb.
Fac pe plac, plac. V. refl. Imi place sa : de-
magogil se complac to fraze goale.
1) * complect n., pl. uri §i e (din cu-
plet, cum s'a zis Intli, adica pareche" [supt
infl. lui complect 21, ca, In ainte de introdu-
cerea dansurilor to pareche, Romanii nu
dansafi de cit hors, care e mai cuviincioasa.
V. cuplet). Muni. Pop. Bal de mahala.
2) * complect adj. V. complet.
* complement n., pl. (lat. com-ple-
e
mentum, d. cam-plire, a umplea. V. umpiu,
plan, suplement, complet, plenar,
pleonazm). Ceia ce adaugi unui lucru ca
sa-1 completezi (umplutura) : complementu
unei sume. Gram. Ori-ce cuvint care tom-
pleteaza injelesu altuia : complement direct.
Geom. Ceia ce lipseste unui unghi ascutit
ca sa egaleze unu drept - Fals. com-
pliment, care Inseamna alt-ceva.
* complementar, -A adj. (d. comple-
ment; fr. complementaire). Care serveste la
completat. Geom. Unghiurt complementare,
a caror sumo fac un unghi drept. - Fals
compilmentar.
complet, -ft adj. (fr. complet, d. lat
corn-pletus, part. d. com-plere, a umplea V.
Win). Intreg, terminat, deplin. Adv. De tot
In Intregime. - Fals complect (rus. kom-
plektnyi).
* completamente adv. (fr. complete-
ment, completamente). Complet, deplin,
de tot.
completa9 m. (d. complet, dupA schint-
bas, d. schimb). Soldat chemat sa comple-
teze efectivu de manevra si razboi (dupe
organizarea din 1910).
* completes v. tr. (fr. completer). Fac
complet, Intregesc : a completa o sumo. -
Fals -ctez.
www.dacoromanica.ro
COW
* completiv, -a adj. (lat. completivus)_
Care serveste ca complement: propozif lune-
completivd.
* complex, adj. (lat. cone-plexus. V..
per-plex). Care cuprinde mai multe lu-
cruri : ideie complexd. Gram. Care e modi-
ficat de un complement : subject complex_
Aritm. Numdr complex, compus din unitati
de diferite specii. S. n., pl. e ai art. Com-
plexitate.
* complexiane f.(lat complexio, -dnis).
Constitutiunea corpului. Caracter, tempera-
eras 1.
ment. V.
* complexItate f.(d. comlex ; fr. -exile),
Calitatea sou starea lucrului complex.
* complezant, -ft adj. (fr. cone-plai-
sant, d. plaire, a placea). AmabiL - Fats.
-ent.
* complezanta f., pl. e (fr. Pom-plai-
sance). Amabilitate. - Fals -eath.
compli (a), V. cumplu.
* complic, a -sk v. tr. (lat. cdmplico,
-dre, fr. compliquer. V. Alec, a-pule, re-
plic). incurc : a complica o ofacere.
* complicat,. -& adj. (lat. complicatus)
Amestecat cu altele : boald complicatd. Com-
pus din mai rnulte bucaji : masind compli-
cold. Prea Incarcat cu IntImplari : naraftune-
complicate'.
complIcatiOne f. (tat. complicdtio,
-dnis. V. aplicatiune). Incurcatura, greu-
tate : In aceastd boald (ori afacere) se pot-
produce complicaliuni. - Si -atie.
* complice si (ob.) -ice s. (lat. com-
plex, cOmplicis, d. plicare, a Incovoia, a
pleca ; it. sp. cOmplice, fr. complice. V. com-
pile). Partas, implicat la rad : complicele,
complicea crimei.
* complicItate f. (d. complice ; fr. -tet-
te). Participare la crime sat) delict( partasie).
* compliment n., pl. e (h. compliment,
d. it. complimento, adica Implinire" a tine,.
formalitA(i de politeja, d. compire, din *cam-
plire, lat. complere, a Implini, de unde si
rom. cumplit). Cuvinte de politeta sail de
omagia adresate cuiva : a adresa, a trimete,
a primi complimente. Salut, Inchinaciune :
i-a fdcut un compliment la intrare. V. com-
plement.
* complimentez v. tr. (fr. complimen-
ter, it. complimentare). Adresez cuiva laude,
cuvinte de admiratiune (fac complimente).
* complInesc v. tr. (con- ai plinesc, d.
let. com-plere. V. su-plinesc). Gram. Com-
pletez Intelesu.
* complet n., pl. uri (fr. complot, d. lat.
con- Impreunk si engl. plot, complot). Con-
juratinne, conspiraltune, injelegere secrets
p. a face rail.
* complotez v. tr. (fr. comploter). Lu-
crez in complot : a complota contra calm-
 325
COM
* complotist, -A s. (d. complot). Care
face parte din complot, conspirator. Se
poate zice si complotator.
cciimplu, V. cumplu, a -I.
* component, -A adj. (lat compOnens,
-ends. V. corn-pun). Chim. Care infra In
compozitiunea unui lucru. S. m. si n, pl. e.
Componentii apel is idrogenu si oxigenu.
S. f. Fiz. Fie-care din fortele care, toate la
..un loc, pot fi Inlocuite de o foga unicA nu-
mitA rezultanfd. V. presiune). Actiunea de a comprima,
* componibil, -A adj.(dupa disponibilcu apasare, Indesare. Fig. Impedecare.
prefixu corn). Care se poate compune (com- * compresiv, -A adj. (mlat. compres-
bine).
* comport §i -es a -A v. tr. (fr. com-
psrter, d. lat. corn-portare, a duce la un loc.
V. port, purtat). Am, Is propriu pentru
aceastd funcliune nu comportil atitea chel-
tuieli. V. refl. MA conduc, ma misc. ma port
Intrun oare-care mod : trupele s'ad corn-
partat foarte bine. P. forma In -ez, cp.
cu raport-ez.
* compot n., pl. art (fr, compote, fern.,
yin composte, fem. d. compost, lat. cornpd-
situs, compus ; it. cornposta). Fructe ferte (In-
dulcite cu zahAr), chisAlita, hosay.
* compotiera f., p1. e (fr. compotier,
m.). Castron de compot. V. fructiera.
* compozit, -A adj. (lat. com-p6situs,
compus). Arh. Ordin compozit, un ordin
compus din cel corintian si cel ionic.
*compositlane f. (lat. com-positio,
V. positiane). Actiunea de a compune. Felu
partilor, modu In care ele formeazA Intregu.
Combina(iunea (proportiunea) elementelor
care formeazA un corp cottons. Ori-ce pro -
ducliune a spirifillui : compozifiuni muzi-
-cafe, literare. Asezarea literelor la tipar (V.
zap. $i -ijie.
* compositOr, -oare s. (lat. compo-
sitor, -Ores, compunAtor). Cel care produce
piese muzicale. CulegAtor, zetar, lucrator
care adunA literele ca sA formeze vorbele la
tipar. S. n.. pl. oare. Un instrument tipo-
grafic numit si collar (rar) si v.ingalac.
* comprehensibil, -A adj. (lat. corn-
prehensibilis, d. corn-prehendere, a cuprinde).
Care se poate Intelege (cuprinde cu mintea).
Adv. In mod comprehensibil.
* comprehensIbIlltate f. (d. compre-
hensibly. Calitatea lucrului comprehensibil.
* comprehenslune 1. (lat comprehen-
-sio, - finis). Facultatea de a Intelege (de a
cuprinde cu mintea) tot. Pricepere perfecta.
Fil. Totalitatea caracterelor cuprinse Intro
ideie generalA.
comprehensiv, -A adj. (lat. compre-
hensivus). Care cuprinde saa prinde multe :
-ideie, minte comprehensivd.
* compres n., pl. e, ai -daft f., pl. e
(fr. compresse, fern., d. compresser, lat. com-
firessare, a comprima. V. presez). Ftsie
de pInza Indoita de mai multe on si pusA
acolo unde to doare.
www.dacoromanica.ro
COM
compresibil, -A adj. (fr. compressible
format gresit de la lat. compressus, part. d.
comprimere, Corect ar fi comprimibil, ca
corigibil, de la rAd. prezentului. Cp. cu
comprimabil, exprimabil). Fiz. Care se poate
comprima (micsora pin Indesare).
* compresibilitate f. (fr. compressi-
bilite). Fiz. Calitatea de a fi compresibil.
V. sonicitate.
* compresiane f.
(lat. compnrssio,
sivus). Chin Care servelte la comprimare :
aoarat compresiv. Fig. Care Impedeca ma-
nifestarea idellor: regim compresiv.
* compresor, .oare adj. (lat. com-
pressor). Care comprimA. S. n., pl. oare.
Aparat de comprimat (gazurile).
* comprim, a -a v. tr. (fr. comprimer,
d. lat. com- primo, -prtmere. V. ex., im-,
re- $i su-prim). Apes din toate partite
ca sA se micsoreze: a comprima un gaz.
Fig. impedec, opresc : a comprima mania, o
conspirafiune.
* comprimabil, -A adj. (fr. compri-
mable, d. comprimer, a comprima). Com-
presibil.
* comprimat, -A adj. Indesat, apAsat:
aer comprimat. Turtit : frunte comprimattl.
S. n., pl. e. Pastila de medicament Indesat:
un comprimat de chinind.
* compromis n., pl. uri gi e (fr. com-
promis). Contract pin care dol se supun
judecAtii altuia (arbitraj) sau 41 cedeazA
ceva unu altuia (transacfiune).
compromit, -is, a -ite v. tr. (lat.
compromittere. V. trimet). Expun, pericli-
tez, venal : a compromite interesele, sdnd-
tatea, reputafiunea, recolta. V. refl. imi
perd reputafiunea.
compt, V. cont.
* compulsez v. tr. (lat. compulsare, a
Impinge, a constringe. V. expulsez). Cer-
cetez (rAsfoiesc) hIrtii vechi, acte, documente,
condici.
* company -pus, a -pane v. tr. (lat.
com-pOno, -ponere. V. pun). Formez un In-
treg din mai multe pArti. Produc, creez, in-
ventez : a compune cintece. Adun literele
ca sA formez cuvinte la tipar (V. zeirifesc).
Mec. Formez rezultanta fortelor mecanice.
* compunere f. Compozitiune.
* campus, -A adj. Format din bucAti,
to opoz. cu simplu. S. m. si n., pl. e. Gram.
Cuvint format din mai multe prirti : cam-
poi( lul pun is spun, rapun $. a. Chim.
Corp format din combinare : compusif car-
baneful. F. pl. Bot. 0 famine de plante ale
cAror flori formeazA unu saa mai multe rIn-
duri pe receptacul, ca tufdnica, calonfiru,
vetricea q. a.
COM
- 326 -
* comput n., pl.e sail uri (lat. cdmputus,
de unde fr. compte. V. cont). Calcularea
timpului p. fixarea sarbatorilor mobile ale
bisericii.
* compilt, a -a v. tr. (lat. cam-put°,
-are. V. contez, Imput). Jur. Socotesc
Impreund (timpu petrecut ca arestat in pre-
ventiune $1 cel Ia clt ai fost condamnat).
* comun, -A adj. (lat. com-minis, d.
minus, tnsarcinare. V. i-mun, munl-ciplu,
re-muneratiune). La care iau sail pot
lua parte toll : fintind comund. Ceia ce e
propria mai multora inheres comun. General,
universal : limbd comund. Ordinar, obisnuit :
intrebuinfare comund. Abundant, frecaent :
merele-s poame comune. Ordinar, ignobil :
obiceluri comune, laid comund. Mediocru,
ieftin: marfa comund. Viafd comund, la un
loc. Gram. Name comun, care convine tu-
turor fiintelor aceleia$i specii. S. n. Cel mai
mare numar comunu oamenilor.in comun,
la un loc cu altu : a trdi in comun.
* cornunal, -"A adj. (fr. communal). Al
comunei, municipal : coasiliu comunal.
* comtina f., p1. e (fr. commune, d. lat.
pop. * communa, cl. communia,n. pl. d.
communis, comun). Ora$ on sat (Orti5u e
comuna urbana, satu rurala). in evu media,
fn vestu Efropei, asociatiune de burgheji
din aceia$i localitate care aveaa drept sa se
guverneze singuri. Camera Comunelor, a
doila camera in Anglia pe lingo Camera
Lorzilor.
* comanlc, a -á v. tr. (lat. communico
-ire. V. cuminec). Transmit, daa:soarele
comunicd cdldurd. Informez, fac cunoscut:
a comunica un secret. V. Mtn is In comu-
nicatiune : a comunica cu un erudit, acest
drum comunica cu orasu.
* comunicabil, -a adj. (fr. communi-
cable). Care poate fi comunicat (spus on
dat cuiva): drept comunicabil.
* comunicant, -A adj. (lat. commiini-
cans, -antis). Care comunica cu altu : vase,
arlere comunicante.
* comunicat n., pl. e (fr.communiqud).
Lucru comunicat, informatiune data de o a-
ntoritate p. a rectifica un zvon fals.
* comun'icativ, -A adj. (d. comunic ;
fr. communicatif). Care se comunica u$or :
Hsu e comunicativ. Care spune bucuros $i
altora ceia ce simte, $tie on cugeta (ex-
pansiv): om comunicativ. V. mocnit.
* comunicativItate f. (d. communi-
cativ). Calitatea de a fi comunicativ, expan-
sivitate.
* comunicatiune f. (lat.communicatio
Actiunea de a comunica. Legaturt,
relatiune, corespondenta cale de comuni-
: (Mold. sud.) si (On& de colac) colacar,
cafiune cu cineva, cu ceva. Informafiune :
a primi o comunicatiune. $i -atie *i
-are.
* comunist, -A s. $i adj. (d. comun).
Adept al comunizmului (Ca Bahoeuf).
* comunitate f. (d. comun; fr. corn-
munaute, d. communal, comunal). Starea
www.dacoromanica.ro
CON
lucrului comun : comunitate de interese_
Paritate, identitate : comunitate de opiniuni.
Societate religioasa on alt-fel traind Impre-
una supt anumite regule. Jur. Asociatiune
de bunuri Intre sot'. V. cenobla.
* comunizm n., p1. e (d. comun).
doctrine socials care consista In punerea
tuturor bunurilor la un loc (o ratacire).
* comut, a -it v. tr. (lat.commato,-are.
V. mut 2). Schimb. A comuta o pedeapsdr
a o lnlocui pintr'alta mai mica.
* comutabil, -A adj. (lat. corn-mutd--
bilis). Care se poate comuta.
* comutativ, -A adj. (d. comut; fr.
comutatif). Relativ la comutare. Care ope-
reazt comutarea.
* comutator n., pl. oare (d. comut)-
Aparat de schimbat directiunea curentilor
electrici.
* comutatitine f. (lat. commufatio,
-dais). Schimbare (micsorare) de pedeapsa.
$i -aile *i -Are.
1) con n., pl. art (vgr. Maws, con, cu-
curuz, fruct de brad). Geom. Figura pro-
dust de o linie dreapta care, fiind fixa la
un capat, descrie cu cel-lalt capat un cerc
sau $i o elipsa. Bot. Cucuruz de brad.
2) * con-, V. co-.
conabiD cunabia, -ie adj. Mac.
kunabi, kunebi, de cinepa [pin aluz. la
coaja seminteij, d. kunab, kuneb, ar. kunneb,
clnepa. V. cinepii). Ro$ visinif saO ca
sfecla un faran cu frifa conabie ca sfecla
(Delv.). S. n., pl. uri. 0 substanta granu-
boast care coloreaza conabia. $i canabin.
V. cineplU, patlaginin, sanghin.
conac n., pl. e (Wm konak, popas, d_
honmak, mInca, a poposi ; ngr. kondki,
a
alb. bg. konak) Statiune, popas, loc de
oprire (han, statiune postala [odinioara]
$. a.). Rezidenta unui vizir sail unui past
(V. beTlic). Rezidenta unui ispravnic (V.
tact 2). Curtea (casa) boierului la mosie
(sud). Timpu zilei pe la 9 dimineata si pe
la 2 dupe ameaza (child lucratorii de la
amp se odihnesc). Distaffs Intre doily co-
nace (loc sau timp): cale de fret conace,
zida de maned are fret conace (de la 4-9,
de la 9-2 $1 2-7). A face conac,a poposi.
V. manslune.
conacciil m. (turc. konakgy). Vechi
Conacar.
conacar m. (d. conac). Vechi. Cel ce
Ingrijea de conacu domnului on al boierilor
on al Turcilor insemnati care calatoreaa pin
tart (numit $i conaccid). Az,. Mold. Cavaler.
de onoare calaret la nuntile de la tart, nu-
mit $i conocary conacas*i conocas
colacas, colacer *1 (Munt. vest) co-
lacel *i (infl. de olac) olaca.* (Olt.)..n
Mold. $1 vornicel, In Trans. _Si pocinzed. V_
olacar *i stolnic.
conacaresc v. intr. (d. candcar). Func-
tionez ca conacar la nunta. $i conoc
*i conac-.
CON
- 327
conticarie f. Calitatea de conacar. Epi-
talam. $i conoc-.Ti
conacesc v. intr. (d. conic). Fac co-
nac, poposesc, tabarasc. V. tr. Dafi conac,
gazduiesc. V. coiacesc.
* conceit, -à adj. (fr. concave, d. lat.
cOn-cavus. V. cav). A anti suprafata e
scobita si sferica : oglindd concavli. V.
convex.
* concavitate f. (lat. concdvitas, dtis).
Calitatea on starea lucrului concay. Cavitate,
scobitura.
* conch 1., pl. e si l (lat. concha, d. vgr.
kinhe, scoicA). Anat. Cavitatea urechil.
* conced ai -ez, a -it v. tr. (fr. con-
ceder, d. lat. concedo, -cedere. V. cedez,
purced). Acord ca o favoare, drept on
privilegifi. Rar si -cad, -ces, a -cede
(dupe pureed).
* concediez, concediU, V. con-
gediez congediu.
concenesc v. tr. (vsl. kontaati, a fini
$i konteina, sfirsit. V. concenie, con-
eine). Vecht. SfIrsesc, Implinesc. Exter-
min, ucid.
concenie f. (vsl. konicdniie, rus. kon-
exterminare. V. concina, cones,
sconcenie). Vecht. Exterminare, peire.
* concentrat, -A adj. Din care s'a
scos o parte din partea apoasa : akool, acid
concentrat. Fig. Necomunicativ, mocnit.
* concentrare f. Actiunea de a con-
centra. Exercitii militare facute cu rezer-
vistii la fie-care regiment (pe cind manev-
rele se fac cu mai multe trupe): acest sol-
dat a facet matte concentrari. Rar con -
centrajiune sae -ape.
* concentrez v. tr. (con- $i centru ;
fr. concentrer). Adun intr'un singur punct,
gramadesc : a concentra armata. Fig. A-fi
concentra minia, a o opri, a o ascunde.
Chico. Fac mai gros, fac sA i se evaporeze
o parte din 11.0 a concentra un acid. V.
comasez.
* concentric, -A adj. (con- si centru ;
fr. concentrique). Se zice despre cercurile
sou curbele care au acelati centru. Adv. In
mod concentric.
concentricitate f. (d. concentric)
Calitatca de a fi concentric.
* coned!), -ceplit, a -cape v. tr. (lat.
con-cipere. V. tincep). Zamislesc, ramtn tn-
greunat. Fig. Imi fac o idele juste despre
lucruri. bleep a avea : a concepe o speranld.
lnventez, formez : a concepe un plan.
* concept n., pl. e (lat. conceptum).
Prima ideie conceputA de spirit. Prima re-
dactare (tn opoz. cu copiel. Mold. pop.
conSet (d. germ. pol.), .pricepere, glagorie,
minte, ideie. V. contopist.
* concepthine f. (lat. conceptio,
V. incep). Actiunea de a concepe copilu,
zAmislire. Imaculata conceptiune, o * concillabil, -fi adj. (fr. conciliable).
dogrnA .bisericeasca dupA care Fecioara Maria
www.dacoromanica.ro
- CON
a Post conceputA fArA 'Meat original. Fig.
Facultatea de a tntelege, de a concepe: con-
ceptiune greoaie, ward. Ceia ce produce
inteligenta : alfabetu e o sublimd concepti-
une. $1 -eptie.
* conceptualizm n. (d. mlat. concep-
tualis, d. conceptus, concepere). Doctrina lui
Abelard fundatA pe concepte si care avea
de scop concilierea realizmului cu nomina-
lizmu, adicA CA ideile de gen sail de specie
ar avea oare-care realitate ca conceptiune a
spiritului.
* concern, -cerrit, a -carne v. tr.
(lat. con-cirnere. V. cern). Privesc, am re-
port: acest lucru concern interesele tale.
* concert n, ol. e (fr. concert, d. it.
concerto, care vine d. lat. con-, tmpreunA, si
certare, a se tntrece. V. cert 2). Armonie
de voci sail de instrumente : a da un con-
cert. Sedinta muzicalA. BucatA muzicalA p.
un istrument IntovarAsit de orhestrA. Fig.
Acord, uniune, tntelegere : concert de laude,
de opiniuni. Concertu etfropeun, acordu tA-
rilor Edropei. in concert, in coniventA,
In tntelegere: a lucra in concert.
* concertez v. tr. (fr. concerter, it. con-
certare). Pun la cale, aranjez : a concerto o
intreprindere. V. refl. MA Inteleg cu altii p.
un plan. V. intr. Particip tntr'un concert.
* concertist, -5 s. (fr. concertistc). Care
ctntri In concert.
* concesionar, -A s. (fr. concession-
naire). Care a obtinut o concesiune conce-
sionaru unei mine.
* concesitine f. (lat. concessio, -dais.
V. pureed). Acordarea unui privilegiu, u-
nui drept : a oblinea concesiunea unui drum
de fer. Lucru acordat Intro discusiune, Inter)
contestatiune. $i -esie.
* concetatean, -ca s. (con ci seat
lean, d. fr. concitoyen). Care e din acelaci
oras on sat cu ann.
* concheta f., pl. e (fr. conquete. V.
cheta, cer). Fam. Cucerire (In amor).
5i conchista, pl. e (it. conquista),
* conchid, V. conclud.
* conchilie f. (lat. conchSVium, vgr. kon-
hrlion, (dim. d. kotzhle, scoicA din care se
scoate purpura, kOrzhe, scoicA) si infl. de fr.
coquille, de aceiaci orig. V. conch). ScoicA.
* conchiliologie f. (conchilie si -logie):
Stiinta scoicilor (0 ramura a zoologiii gl
geologiii).
* conchista, V. conchetii.
* concha& f., pl. e (fr. conchite f., d.
lat. concha, scoicA ; vgr. konhites, masc., ca
si anthrakites, antracit. Deci, ar fi mai bine
concItit, n.). Petrifica(iune formatA Inteo scoi-
cA goalA $i care is forma scoicii.
concT n., pl. art (ung. konty, strb. konea,
conci, d. it. condo, ornament at corpului),
Vest. Coc (peptanaturA).
Care poate fi conciliat: opinzuni conciliabile.
CON
* concilifibul n., pl. e (concillabulum).
Adunare de schizmatici. Adunare secrets p.
a complota : a firma conciliabule.
conciliant, -A adj. (fr. conciliant).
Propriu a concilia spiritele (Impaciuitor)
om, cuvint conciliant.
a concillatiune f.(lat concilidtio,-finis}
Actiunea de a concilia, de a sail de a se lin-
pAca. Si -atie $i -ere.
* conciliator, -ogre adj. imptator.
a concillatorM, -e adj. Care are de
scop st concilieze : demers conciliatoriti.
* concillez v. tr. (lat. conciliare).impac
persoane cu idei sail cu interese opuse on
lucruri care par contrarii, Atrag, clstig : ta-
lentele lui ii conciliazit favoarea tuturor.
* conciliO n. (lat. concllium). Sobor,
adunare de episcopi si de alji teologi ca sa
discute chestiuni religioase. Concilid ecu-
menic, at tuturor episcopilor.
cOricina f.. p1. i (vsl. konidna, aftrsit,
moarte. V. concenie). Bata-I cdncina,
un blestem glumej : De harnic, era harnic.
Dar ce folos, bald-I concina I (Sez. 33, 21).
$i concha', pl. 1 si e (rus. kondna,
sfIrsit, moarte, de unde si ngr. kontslna jocu
concinii). Un joc de OM foarte simplu.
concis, -A adj. (lat. concisus, d. con-
cidere, a taia. V. ucid). Scurt, star's, la-
conic : (tutor, stil concis. Adv. In mod concis.
* conclzhine f. (lat. con-cisio, -Orris. V.
de-ciziune). Calitatea de a fi concis :
concizinne de stil. 5i -izie.
a conclav n., pl. e (lat. con-cldve, ca-
mera, d. clads, cheie. V. cheie). Adunare
de cardinali ca sa aleaga un papa. Localu
acestei aduntri.
* conclavist m. Cleric care se Inchide
cu cardinalu In conclav ca st-I serveasca
(CU dureazt alegerea, cardinalii n'au vole
SA last din conclav).
* conchid, -chis, a -chide v. tr. (lat.
con-chidere, d. clzidere, a Inchide. V. in.
chid, cheie). Termin, finest, lnchei. Scot
o concluziune. V. intr. Dail concluziuni. 0-
pinez : a conclude pentru cea mai gravd
pedeapsd. Fals conchid, dui:it cum ar
fi fats exchid ltd. exclud.
* concludent, -A adj. (lat. conchidens,
- antis). Care probeazt bine ceia ce a spus :
argument concludent.
* concluziv, -A adj.(mlat.conclusivus).
Care tontine o concluziune.
* concluziune f. (lat. con-chisio,-dnis).
Actiunea de a conclude, tncheiere. Invoialt
definitive. Consecilenja unui argument. P1.
In procedurt, cereri ale pArjilor. Cerere a
ministerului public : a lua concluziuni.
5i -Uzi°.
* concord. -A adj. (vgr. koahoeidis),
Ca scoica. S. f. Geom. Un fel de linie curbs
care se apropie continua de o linie dreapta
Strt s'o tale vre-odatt.
www.dacoromanica.ro
328 - CON
concomitant, -a adj. (lat. concdmi-
tans, -antis, part. prez. d. concomitari, a
Intovartsi). Care Intovartseste, care se pro-
duce In acelasi timp : circumstance conco-
mitante. Fals. -ent.
a concomitants f., pl. e (d. concomi-
tant). Uniune, IntovArtsire. Coexistenjt, si-
multanietate. Fals. -enta.
*concord gi -ez, a -it v. intr. (lat.
con-cordare; fr. concorder. V. acord). Is
de acord, consun, ma potrivesc: mdrturiile
concordd.
a concordant, -A adj. (fr. concordant).
Care concords: rndrturisire concordantd.
* concordanta 1., pl. e (fr. c'oncordance).
Acord, potrivire: concordanfd de mdrturii.
Lucrare destioatt st arate acordu diferitelor
texte, ca ale scripturii. Gram. Acordu cu-
vintelor dupe regule: concordanfa timpuri-
lor. Consonanjt.
concordat n., pl. e (mlat. concorda-
turn). Tractat religios Intre papa si un su-
veran. Invoialt tntre un falit si creditori.
* concordatar, -A adj. si s. (fr. con-
cordataire). Relativ la concordat. Care a-
probt concordatu: episcopil concordatari
(la 1601 in Francia). Care a obtinut un con-
cordat: falit concordatar.
* concOrdle 1. (lat. concordia, d. con-,
impreunt, si cor, cordis, Mina V. discor-
die). Unirea inimilor si a voinjelor (bunt
Intelegere, impogodire): a trdi in concordie,
* concret, -A adj. (lat. con- crdtus, d
con-, Impreunt, si criscere, a creste). Dens,
condensat: abet concret. Gram. Termin con-
cret, care exprimt o calitate units cu su-
biectu, pe chid abstract nu arata de cit ca-
litatea singurt: casd alba (concret), al-
beat& (abstract). Aritm. Numdr concret,
at ctrui fel de unitate e hottrlt, Ca: 10 meter.
Adv. In mod concret.
a concretizez v. tr. (d. concret. Fran-
cejii sic conceder, a solidifica). Daa un in-
teles (un caracter) concret: in dotid cuvinte
iti concretizeazd o ideie.
concretiUne f. (lat. concrelio, -Orris).
Solidificare, Intarire: concrefiunea laptelui.
Reunirea unor pArji 1ntr'un corp solid: con-
crefiune salind, petroasti.V. con Women..
concubin, -A s. (lat. concubinus, -cu-
Irina. V. cunt). Persoant care trtieste in
concubinaj. V. tiltoare.
concubinaj n., pl. e (fr. concubinage).
Trai fart cununie Intre un barbat si o fe-
me ie.
a concubinar m. (mlat. concubinarlus).
Om care traieste In concubinaj.
*concupiscent& L. p1. e (lat. concu-
piscentia. V. cupid itate). Poftt (sensuala).
*concur si -ez, d -it v.intr. (lat. con -
cdrrere, d. con-, Impreunt, si ciirrere, a a-
lerga. Fr. concourir, intr., si concurrencer, tr.
V. curg, curs, curent, discurs, re-
curs). Cooperez: a concura la succesu and
CON
- 329 -
afacerl. Is in concurenfA, ma tau Ia intrecere:
a concura pentru un loc, pentru an premiti.
V. tr. Com. Cant sa Intrec pe cineva vinzInd
mat mult: na -I poate concura nimeni.
*concurabil, -ft adj. (d. concur). Care
poate fi concurat, cu care to poi lua la In-
trecere (mai ales In negof).
* concurent, -A s. (fr. concurrent, d.
hat. concarrens, -intis). Care concura, com-
petitor, rival.
*concurentit f., pl. e (Ir. concurrence,
d. concurrent, concurent). Pretentiunea mai
multora asupra aceluiasi lucru, competifiune.
Com. lntrecere pentru a vinde mat mult: a
.face concurentrf cuiva. Pine la concurenia
de, Ora is suma de. V. record si vira.
*conctirg, -curg, a -curge v. intr.
(d. lat con-currere ai acomodat d. a curge.
V. de-curg). Merg Impreuna spre acela0i
punt, concurez, contribui: acesfe legi con-
-curg spre fericirea tdrie
* concurs n., p1. art (lat. con-cursus).
intrecere Intre artist', savant', atleti 0. a.:
a weak un loc la concurs, concurs ipic. Fig.
Afluenta, gramadire: concurs imens de fume,
concurs de imprejurari.
* concusionar, -a adj. (fr. concussion-
daire). Vinovat de concusiune.
*concusidne f. (lat. conctissio, -finis.
V. ells- si per-cusiune, scot, scutur).
Risipirea sau furarea banilor publici. V. de-
lapidea.
1) condac n., pl. e (mgr. konddki-n, ngr.
.konddki, d. kondOs [serfs kont6s), scurt;
vs1. rus. konddk). 0 cintare bisericeasca
scurta care se cInta dupa tropar si in care,
pin alte cuvinte, se laudk sfIntu care a fost
lkudat In tropar. Condacu ump'e sacu $i
froparu hambaru, glurna p. a math darurile
-pe care le prime0te preutu dupa dilerite ser-
vicii religioase.
2) condfic n., p1. e (ngr. konddki [scris
-ntdkil, patu pustii, d. vgr. kdntax, un fel
de sulitk; turc. kondak, patu pustii). Pe la
1.500. Baioneta. Azi. Est. Patu pustii. Lovi-
tura data cu patu pustii: i -a tras un condac.
Mineral ferAstraulul, piesa de care-I fit
-chid tai.
condemn si condemn, a -it v. tr.
(fr. condemner, it. condannare, d. lat. con-
.demnare. Condeamnd, sd condemne. V.
damnez, indemnitate). Osindesc, pro-
aunt o sententa contra cuiva. Fig. Reprob:
a condamna o opiniune. Declar perdut fkrk
speranfa: un bolnav condamnat de medici.
Astup, lncui pe tot-de-a-una: a condamna
.o usa. Reduc, oblig: condamnat la tacere.
a *condamnabll si condemn-, -a adj.
(fr. condemnable, lat. rondemnabilis). Care
poate fi sau merita safie condamnat: faptd
d ondamnabila. Adv. In mod condamnabil.
*condamnatiane si condemn. f. (fr.
condamnation, lat. condemnatio). OsInda,
actiunea de a condamna Si .atle, dar
ob. -are.
www.dacoromanica.ro
CON
condi: 1., pl. e (ung. kande). Trans. Tama
de porci.
condei n., pl. eie (ngr. kondYli si kon-
tyli, pron. -dhyli ai condei de scris,
d. vgr. kondyiion, dim. d. kOndvlos, condil;
alb. koadili). Est. Toc, befi0or In care se In-
t* penile de scris. Fig. Stil, arta do a
scrie: a avea condei. Sad. Pensula (periuta)
de zugravit. A trage cuiva an condei, a-1
Incondeia, a-1 zugravi (a-1 descrie) defa-
vorabil.
*condemn, V. condemn.
* condensabil, -à adj. (d. condensez;
fr. -able). Care poate fi condensat.
*condensater n., pl. oare, (d. conden-
sez). Fiz. Aparat de condensat electricitatea,
aburu on alte forte ale unui motor. Recipient
de tacit 01 de prefacut in apA aburu unet
ma0ini dupA ce a lucrat asupra pistonului.
Barb. condenser (fr. condenseur).
condensatitine f. (lat. condensdtio,
-anis). Actiunea de a condensa.-5i
der ob. -are. °°°V0,
* condensez v. tr. (lat. condensare, d,
densus, des). Irides, fac mai des: frigu con-
denseaza aeru. Fig. Exprim cu conciziOne:
a condense cugetarea.
*condescendent, adj. (lat. con-
descendens, Mils; fr. -dant). Care condes-
cinde, afabil, politicos.
* condescendenta 1., pl. a (d. con-
descendent; fr. condescendence). Politeta, a-
fa bi !Hate.
*condescind, -ins, a -inde v. intr.
(lat. condescendere, d. con-, Impreuna, ai
descdndere, a descinde). Cedez dorinfei cuiva
cind 1-as putea refuza.
condica si (mai vechi) codica 1., pl.
I (ngr. kontikas, pron. kin:dikes, ai &Mikes,
codice, d. lat. codex, carlicis, codice. Sec.
18-19. Cod de legi: condica but 1psilanti
(1796), a but Calimah (1817). Ad. Registru.
Candice neagra, registru'n care-s scrise fap-
tele rele ale cuiva.
condicar m. (d. candied). Vechf. Arhi-
var, registrator.
*condictiune f. (lat. condlctio, -anis,
fixarea unei zile, anuntarea unei sarbatori.
V. dicliune). Jur. Actiune personala pin
care se cere restituirea averil dofoindite hire
cauza (codu civil, 998).
condicuia f., pl. e (dim. d. candled).
Carnet, libret de servicio, mai ales cum au
servitorii. V. manual.
*condi! n., pl. a (vgr. kdrzdvlos. V. con-
del). Anat. Unflatura la capatu oaselor,
cum e la femur, Ia falca 0. a.
* condiment n., pl. e (lat.concl(mentunr,
d. condire, a drege bucatele. V. condit).
Dres p. bucate (ca sarea, piperu, mustaru,
vanilia 5. a.).
*cond(scipul, s. (lat. con-discipu-
lus). Coleg de studii, de 0coala. 5i -el.
CON
- 330 -
condit n., p1. e (fr. condit, fruct zahari-
sit; it. condire, a drege bucatele; ngr. kon-
ditos, yin dres. V. condiment).. Slc. 18.
Fruct zaharisit (ob. la p1.). V. cofeturT.
* conditional, -FY adj. (mist. conditiona-
lis, cl. -cionalis). Supus unor conditiuni:
premisitenecondifionald. S. n., pl. e. Gram.
Un mod care serveste sA arate ca actiunea
e supusA unei conditiuni: -as veni dac'as
putea (fAra virgula I); dac'as putea, as veni
(V. optativ). ParticulA conditionals, care
arata o conditiune, ca dacii. Adv. In mod
conditional.
* conditionat, -a adj. (fr. conditional).
Cu conditiuni, conditional: promisiane con-
difionatd.
* conditionez v. tr. (fr. conditioner).
Supun unei conditiuni: vista e conditionatd
de respirafiune. Prezent cerealele curatate
spre vinzare contintnd numai atitea corpuri
straine ell se cere.
* conditiune f. (lat. condicio, -dais [d.
con-, tmpreuna, si dicere, a zice), citit gre-
sit conditio to evu media; fr. condition. Co-
rect ar fi condiciune). Natura, stare, calitate
a unei persoane sau a unui lucru. Treapta
socials Inalta: un om de condifizene. Mod,
situatiune: a trdi in bone conditiuni. Obli-
gatiune: admit, dar cu condifiuneg de a
contribui fi to (sea cu conditiune sd con-
tribal fi to). Lucru necesar: respirafiunea e
una din condifirmile vie 5i -ifie.
* condoleanta (ea 2 silahe) f., pl. e (fr.
condoliance.d. lat. con-, impreuna, si fr. de-
ference, jalanie. V. doieanta). Expresiune
-
de regret la Intristarea altuia, compatimire.
Rar -enta (dupa lat. dolentia, durere)
*condomini0 n. (con- $i dominiii). Sta-
pinire Imprenna cu aitu. Loc stapinit impre-
una cu altu.
* condor si -or m. (sp. crinder, d. pe-
ruvianu cuntur). Un fel de vultur colosal
care traieste pin Anzi (sarcoramphus gry-
phus).
condorls, V. chTondorls.
* condotier m. (it. condottiere, condu-
cator). Sef de partizani on de soldati mer-
cenari to Italia in evu media.
condrat, V. contract.
condratel n., pl. ei (d. condrat adicA
chides contract"). Mont. Iron. PAduche
(saa purice).
* condrina f.. pl. e (d. vgr. hondros, car-
tilagine). Claim. 0 substanta extrasa din car-
tilagini si tendoane si care In apa ferbinte
se preface in piftie. -$i hondr-.
condlic, -us, a -flee v. tr. (lat. con -
ddcere). Duc cu mine, calauzesc, arat drumu.
intovarasesc de politeta sau p. siguranta.
Dirijez, Indrept, comand, guvernez: a con-
duce o luntre, o armatd, o fabricd, niste a-
faced. V. intr. Fig. Duc spre. Is tndreptat
spre: virtutea conduce la fericire. V. refl.
MA port, ma tin: acest om s'a condus bine
in yield.
www.dacoromanica.ro
CON
*conduchtdr, -mire s. si adj. (d. con-.
duc). Care conduce. Corp bun sea rad con-
ducdtor de crildurd saa de electricitate, care-
lasa on nu teat caldura on electricitatea sa
treaca pin el.
*condi:mere f. Actiunea de a conduce-
Directiune: afacerile-s supt oonducerea lui.
* conduct n., pl. e (dupA fr. conduit, d.
conduire, a conduce, sea d.lat. con-, Impre-
una, si ductus, conduct, ducere). Canal In-
chis, teava: conduct de apd (actleduct), de
petrol, de gaz.
* conductibil, -A adj. (d. lat. condo-
cere, conductum, a conduce). Fiz. Care po-
sed/3/4 conductibilitate.
*conductibilltate f. (d. conductibil)-
Fiz. Proprietatea pe care o poseda corpurile
de a transmite caldura sail fluidu electric.
* conductor, -Dare adj. (lat. condaic-
tor, - Eris). Conducator: metalele -s conducd-
toare de electricitate. S, m. Functionar care
conduce calatorii (controleaza biletele s. a.)
In tren, pe vapor on In tranvai. Ajutor de
inginer. S. n., p1. oare. Cilindru metalic al
masinii electrice.
*conduita f., pl. e (rus. pot. konduita,
d. fr. conduite). Barb. Purtare, atitudine (anal
ales a elevilor la scoala).
conca'. m. (turc. kondura, kundura, d-
ngr. kondiira [scris. kontdraJ, d. kontos,
scurt, si urd, coadA; bg. kundura, strb. kon-
dur, rut. kondury). Rar azi. Pantof femeaesc
cu calctiu Malt Conduru doamnei, alttngic,
coltunas, sultanica, o plantA agatatoare cu
flora marl galbene rosiatice originare din
Peru (troprieolum majus). V. papuc.
cone i n., pl. uri saa e (val. konici, rus.
sfirsit. V. concina). Vechi. SfIrsit_
Ad. Mold. Fam. A-1 face conefu, a-i pune-
capat, a o stIrp.
* conex, -a adj. (lat. con - nexus. V. nex).
Legat, unit: idei conexe.
* conexez v. tr. (d. lat. con-nectere, -ne-
xum, a uni, dupa a-nexez). Leg, unesc: a-
conexa un capital cu alto.
* conexitate f. (d. conex, fr. conexite).
Calitatea de a fi conex, de a fi to legAtura:
e conexitate hike legi si morald.
* co nexitine f. (lat. conndxio, -anis). Re-
port, relatiune, Inlantuire: conexiune de idei._
confectionator, -oare adj. si s, (d.
confectionez). Care confectioneazA (mai ales
haine).
*confectionez v. tr. (fr. confectionner).
Fac, fabric: a confectiona o slofd, o haind-
confectitine f. (fr. confection, d. lat.
a-, de-, in. si per-
confictio, -dais. V.
fectiune). Actiunea de a confectiona. Ter-
minare, efectuare: pind la intreaga confec-
Mine. Mare fabricatiune de obiecte de tm-
bracaminte care nu-s facute pe masura.Si
.ectie.
CON
- 331
confederat, -a s. si adj. (lat. col.-
foederalus). Unit pin confederatiune.
confederativ, -A adj. (d.confederaf;
fr. confideratif). Relativ la confederatiune.
confederatifine f.(lat. confoederdtio,
-Orris). Liga tntre diverse puteri.Alianta Intre
diviziuni teritoriale ale aceluiasi stat : Con-
federafiunea elveticd. _ $i -atie.
* confederez v. tr. (lat. confoederare.
V. federez). Aliez, unesc In mod politic
sad militar.
* confer, a -I v. tr. (fr. conferer, d. lat.
cdn-fero, -ferre, a purta tmpreuna, a com-
para. El conferd, sd confzre. V. ofer,
sufer). Dad, acord a conferi o decorati-
une. Compar, fac o colatiune. V. intr. Ra-
tionez, discut : a conferi despre luarea unei
nrdsurl. Tin o conferenta, o cuvintale stiin-
tifica : a conferi despre microbi.
* conferenta f., pl. a (lat conferentia.
V. di-ferenta). Reuniune de persoane ca
sa discute : a convoca o conferenfd. Cuvin-
tare stiintifica : a fined o conferentd despra
studiu limbil. Fals -inter. V. discurs,
predica.
* conferentlar, -A s. (d. conferenfd ;
fr. confirencier). Care tine o conferenta.
conferentlez v. intr. (d. conferenta).
Barb. rdd format. Confer, tin o conferenta
despre ceva stiintific. V. evidentiez.
conferva f., pl. e (lat. conferva, d.
con-, Impreuna, si fervere, a ferbe). Bot. Un
fel de lina (ori matasa) broattez (plants).
* confesez v. tr. (fr. confesser, d. lat.
con-fiteri, con-fessum, a marturisi. V. pro-
fesez). Rar. Marturisesc, declar, ma spo-
vedesc: inzi confesez pdcatele. Declar public
credinta mea, afirm cela ce cred. V. refl.
Ma marturisesc ma spovedesc.
1 cramentu confirmatiunii (la catolici si pro -
* confesional, -ft adj. (fr. confession-
confessionale. V. pro-fesional).
nel, it.
Relativ la o confesiune religioasa. S. n, pl.
e (fr. confessionnal). Un fel de gherita In
care se pune preutu catolic ca sa-1 asculte
pe cel ce se spovedeste.
* confesitine f. (lat. confessio, -Onis.V.
pro-fesiune). Marturisire, spovedanie.
Teo" Profesiune, declaratiune a credintel :
confesiunea de la Augsburg. Rit: Ro-
mani" is de confesiune greco-brientald.
* confescir m. (lat. confessor. t. pro-
fesor). Preut care asculta o marturisire,
duhovnic.
* confete n. pl. (d. it. confetti, cofeturi,
fiind-ea, la triceput se arunca cu cofeturi
mici ca alicele, apoi cu cofeturi de gips, tar
azi cu bucatele de htrtie). Bucatele de htrtie
(discurl de 5-6 mm.) pe care si le arunca
oamenii unii In altii la sarbarile carnava-
lului (La Paris, nebunia mullimil e asa de
mare, In ctt, pe marile bulevarde, la Marfea
Grasd si Mercurea Cerruti', se formeaza a-
devarate troiene de confete).
* confeturT, V. cofeturT.
www.dacoromanica.ro
- CON
* confident, -A s. (fr. confident, d. it.
confidente, acela caruia ti incredintezi un
secret, rt. lat confidens, -Mils, Increzator,
temerar. V. fidel). Persoana careia Ii In-
credintezi secretele. Personagiii teatral ca-
nna i se fac confidente ca sit le arida pu-
blicu. V. credincer, secretar.
* conficlonta 1., p1. e (fr. confidence, it.
-enza, d. lat. confidentia). Comunicare a
unui secret, destginuire.
* confidential, -in adj. (d. confidenfa ;
fr. -enciel). Care se spune (se comunica) in
tend : scrisoare confidenfiald. Adv. In mod
confidential.
* confidentiar, -a (d. confider:fa ; fr.
-entiaire). Jur. Rar. Fiduciar, fideicomisar,
* confient, -a ads. (fr. confiant, part.
prez. d. confier, lat. confldere, a incredinta).
Barb. Increzator.
* confienta d., pl. e (fr. conf lance). Barb.
Incredere.
* confiez v. tr. (fr. confier). Barb. In-
credintez, marturisesc (tin secret). Predad
(un object).
* configuratidne f. (lat. configurcitio,
-Orris). Forma exterioara, aspect : configu-
rafiunea pdmtntulai. Ob. -atie.
* configurez v. tr. (lat. configurare).
Figurez, reproduc totatitatea unui corp.
* confinlf n. pl. (fr. cortfins, it. confini ,
d. lat confinium, p1. -nia, hotar, d. con-.
impreuna, si finis, hotar, fine. V. fine). Rar.
Hotar, frontiers.
* confirm, a -it v. tr. (lat. confirmare.
V. firm). Fac mai stabil, tntaresc: confirm
un principid. Dad 0 prober, o asigurare : a
confirma un fapt pin experienfa. Sanctionez,
ratific : a confirma o donaliune. Acord sa-
testanti).
* confirmativ, -a adj. (lat. confirma-
tivus). Relativ la confirmare scrisoare con-
firmative.
* confirmatitine f. (lat. confirmcitio,
- finis). Actiunea de a confirms. Unu din cele
sapte mistere ale Bisericii catolice p. a co-
munica credinciosilor gratiile SfIntului Spi-
rit. $i -atie, dar ob. -are.
* confisco a -á v. tr. (lat. con-fiscare.
a confisca, d. fiscus, fist). Adjudic to folosu
fiscului ctrid cineva comae o alma sad o
contraventiune. lad de la un scolar o carte
on un object interzis.
* confiscabil, -A adj. (d. confisc).
Care se poate confisca.
* confiscatkine f. (lat. confiscdtio,
-Orris). Actiunea de a confisca. $i
dar ob. -are.
* conflagratinne f. (lat conflagratio,
ardere impreuna. V. flagrant, fin-
gel, inflamek). Aprindere generalti, razboi
general : conflagrafiunea din 1914. $1
-atie.
CON
- 33? -
* conflict n., pl. e (lat. conflictus, d.
confligere, a se ciocni, a se hate. V. aflic-
Ilune). Ciocnire, lupta, neIntelegere vio-
lenta : conflict de interese, conflicts cu vecinif.
* confluent, -ft adj. (lat. confluens,
-Mils. V. a- gi in-fluent, fluid, flux).
Care curge Impreuna cu altu rld confluent.
* confluent& f., pl. e (lat. con-fluentia).
Locu unde se Impreuna doua rluri.
1) * conform, -A adj. (fr. conforme, d.
lat. conform is. V. diform). De aceiasi forma,
asemenea : copie conforma originalulut (sail
cu original*. Care convine, se acorn, se
potriveste : nurtare conforma legii (sail cu
legea). Adv. In mod conform, dupa : conform
legit (sail cu legea). V. potrlvit.
2) * conform gi -bz v. tr. Pun In acord
cu, fac conform cu, potrivesc cu. V. refl.
MA supun, ma acomodez : a to conforma
imprejurdrilor.
* conformat, -ft adj. Care are o con-
formatiune oare-care : bine, rail conformat.
* conformatiane f. (lat. conformdtio,
onis). Felu cum e constituit (organizat) un
corp : conformafiunea organelor. $i
-Atte.
* conformist, -ft adj. si s. Care pro-
feseaza religiunea dominants In Anglia.
* conformitate f. (lat. conformitas,
-dtis). Convenienta, acord : conformitate de
caracter. In conformitate cu, conform. Pentru
conformitate, formula cu care se terminA
un raport facut cuiva si care arata ca e con-
form realitatii.
* contort n., pl. urf (fr. confort, d. engl.
confort, care vine d. fr. conforter, a Mari,
da puteri). Comoditate, calitati de cons-
ructiune Si instalatiune la o casA (spa, bale,
canal, lumina electrica, gradina s. a.).
* confortabil, -A adj. (tr. confortable).
Care prezentA confort: locuinfd confortabila.
* confrate m. (con- yi frate, dupa fr.
confrere). Coleg, camarad (mai ales Intro
ziaristl gi medici).
* confraternitate f. (con- si fraterni-
tate). Colegialitate, camaraderie (mai ales
Intre ziarifti §i medici).
* confront, a -it v. tr. (d. con- si frunte,
dupA fr. con-fronter. V. in-frunt, a-front).
Jur. Pun marturii In prezenta acuzatului.
Compar : a confrutzta scriiturile.
* confund, a -á v. tr. (fr. confondr?,
d. lat. con-fundere, a amesteca [d. con-,
Impreuna, si fundere, a turns], dupa cu-
fund). Amestec : aceste doild rturi it
con-
funda apele. Nu disting: a confunda un om,
an lucru cu altu. Fig. Pun In Incurcatura,
In neputinta M riispundii, reduc la tacere :
a confunda un demagog. Uimesc: ;Urea
asta md confundd, amabilitatea to md
confundd. V. refl. MA turbur, ma Incurc
rafiunea mi se confundd. Md confund in
sense, le repet prea mutt
www.dacoromanica.ro
CON
* conftiz, -al adj. (lat. con-fusus. V.
dl-fuz). Confundat, Incurcat. Fig. Obscur:
curtntare confuzd. Rusinat Incurcat : a rd-
minea confuz. Nesigur, amestecat : amintiri
confuze. Adv. In mod confuz.
* confuzkine f. (lat. cpnfasio, -dnis. V.
fuziune). Act.unea de a lua un lucru drept
altu confuziune de date. Amestec, dez-
ordine : confuziuneo d, Wit provine din con-
fuziunea de idel. Fig. Incurcatura din cauza
ru5inei: plin de confuziune. $i -ozie.
* congettiez v. tr. (fr. congidier). Dail
congedift dau drumu din servicid. Dad vole
sad fac semn sa se duca.Fals concediez.
* comp:WM n. (d. fr. conge, vfr. congie
si verbu congedier, a congedia, d. lat. com-
meatus, congedid militar [de unde s'a facut
* comiatu, * comfe, apoi congel, d. meare,
a merge. V. im-per-mea-bil). Permisi-
une de a lipsi : congediti de o fund, lad,
cer congedid pe o fund. Liberare din ser-
vicia. Fals concedin.
* congelabll, -a adj. (d. a congela).
Care se poate congela.
* congelater n., pl. oare. Aparat care
produce Inghetare. V. refrigerant.
* congelatitine f. (lat. congeldtio,-Onis).
Inghetare. $i -atie gi -are.
* congplez v. tr. (lat. con-gelo, -geldre.
V. ger). Inghet, prefac in gheatA. V. refl.
ma prefac in gheata.
congener, -fi adj. (lat. con-gener,
-getter's, d. con-, Impreuna, si genus. generis
gen, rasa ; it. congenere, fr. congenere). De
acelasi gen, de aceiasi specie, Inrudit : plants
cuvinte conginere. Anat. Muschf congener',
care concurA la aceiasi miscare. Fals
-nor (dupa fr.).
* congenital, -A adj. (d. lat. con-geni-
tus, nAscut Impreuna, cu sufixu -al ; fr.
congenital. V. genital). Din nAscare, pe
Care-I ai de la naftere (vorbind de particu-
laritatile organice sad fiziologice): boald
congenitald.
* congestionez v. tr. (fr. congestionner).
Produc congestiune : cdldura f-a congestio-
nat creferu.
* congestitine f. (lat. congestio, -fins.
V. gestiune). Acumularea slngelui In va-
sele urojj organ : congestiune cerebrald.-5i
-estie.
* congilI n. (lat. congius). La Romani, o
masura p. lichide (3 litri si
* conglasuTesc v. intr. (con- si gid-
suiesc, dupa rus so- glasiti -sea on germ.
ftberein-stimmen). Rar. Is de acord, ma
potrivesc in Mild. V. soglasuire.
* conglomerat n., pl. e (lat. con-glo-
meratum). Geol. GrAmAdealA naturals de
substante minerale diverse shins lipite :
aceastd stincd e un conglomerat. Fig. Coup
(politic m4 ales) compus din fel de fel de
oameni. V. concretiune.
CON - 333 -
* conglomerathine f. (lat conglome-
ratio, -finis). Actiunea de a congtbmera.-81
-atie §i -are.
* conglomerez v. tr. (lat. conglOmero,
-dre. V. ghem). Pun Jmpreuna, reunesc
tntr'o singura gramada.
* congiutlnez v. tr. flat. congltitino,
-dre. V. gluten, aglutinez). Fac lipicios
ca cleiu: unele veninuri conglatineazd stn-
gele. Inclei, lipesc; a conglutina marginile
unei rani.
* congregationist, s. si adj. (d.
lat. congregdtio, -finis, congregatiune). Care
face parte dintr'o congregatiune, mai ales
religioasa Pad zis congreganist (fr.
congreganiste).
* congregatitine f: (lat. congregdtio,
-anis, d. grex, gregis, turma. V. agrega-
tiune). Societate religioasa. Adunare de
prelati la Roma p. examinarea oare-caror
afaceri: congregaftunea indicelui.Si -Atte.
* congres n., pl. e (lat. con-gressus, d.
gressus, mers. V. pro- 5i re-gres, a-
gresiune, grad). Adunare de savanti
on de politici p. a discuta:congres medical,
congresu de la Viena (1815). Adunarea re-
prezentantilor poporului In Statele Unite. V.
sinod.
* congruent, -A adj. Bat. cangruens,
-Mils). Care se potriveste (convine): gest
congruent cu vorba.
* congruenta f. (lat. congruentia). Ca-
litatea de a fi congruent (potrivire): con -
gruenja gestului cu vorba.
* coniiic, V. conac.
* conic, -a adj. (vgr. konikOs). De
forma conului.
conicer, V. cunicer.
* conifer, -A adj. (lat. cOni-fer, cont.
fed. V. fructi-fer, lucea-far). Bot.
Purtator de fructe Conice (cucuruji), ca
bradu, molidu, pine, zoda, tirsu, ienupdru
s. a. S. f. p1. Copacii din familia bradului.
* conirdstru, -a adj. si s. (con $i lat.
rostrum, cioc. V. rost). Zool. Care are
ciocu In forma de con, ca Vrabia.
conitii, V. cunita.
conita, V. coconita.
* conivent, -et adj. (lat. connivens,
-entis). Care e in intelegere cu altu: sintem
conivenli in acest lucru. Bot. Foi conivente,
care tind a se apropia uncle de allele. Anat.
Vdlvule conivente (la om), care-s umplute
de mucoasa intestinalk
* coniventa f., pl. e (lat. conniventia).
Intelegere, acord: am lucrat de (sad in) co-
nivenfd cu el, sintem de conivente.
* conjectura f., pl, 1 (lat. conjectura,
d. conjicere, a arunca Impreuna, a combina,
a banui. V. tree, obTect, injectiune).
Banuiala, presupunere.
www.dacoromanica.ro
CON
* conjectural, -a adj. (fr. conjectural).
Bazat pe conjecturi: medicina e adese-ort
9 Wink( conjecturald. Adv. In mod con-
jectural.
conjecturez v. tr. (lat. conjecturare).
43resupun, ,banuiesc.
* conjug, a -á v. tr. (lat. cOnjugo, -dre,
d. con-, Impreuna. si jugare, a uni. V. jug,
Injug, ajung). Gram. Schimb un verb
dupe forma, mod, 'imp, numar sad persoand,
precum : fac, fact, face.
* conjugabil, -Et adj. (d. conjug). Care
se poste conjuga.
* conjugal, -a ad). (lat. con-jugalis, d.
conjugium, casatorie. V. jug). Relativ la
casatorie : legaturd conjugate. Adv. Conform*
casatoriii.
* conjugat, -A adj. (d. conjug). Bot.
Se zice despre frunzele care ad una sail mai
multe parechl de frunzisoare opuse pe un
petiol comun. Mec. Se zice despre masinile
unite ca sa concure la aceiasi lucrare. Anat.
Se zice despre nervii care concurs la ace-
Iasi operatiune.
* conjugatitine f.(lat.conjupitio.-finis).
Gram. Modu de a conjuga un verb. Clash
de verbe cu aceiasi terminatiune la infinitiv.
Si -atie, dar ob. -are.
* conjunctiv, -a adj. (lat. conjuncti-
vas, d. conjtingere, a uni. V. ajung). Gram.
Conjunctional. Conjunctival. S. n., pl. e. Un
mod al propozitiunii dependente care arata
lucrarea ca ceva nesigur, tndoios, posibil,
ca : se poate sa vie, doresc sii vie
(nurnit yi subjunctiv). Anat. Care acopere
globu ochiului In fag $i-1 lipeste de pleoa-
pe : fesdtura (sad membrana) conjunctiva
(sad numai conjuctiva).
* conjunctival, -à adj, (d. conjunctiv).
Gram. De conjunctiv (subjunctiv): forma
conjunctivald.
* conjunctivita f., pl. e (d. conjunctiva).
Med. Inflamatiunea membranei conjunctive :
conjunctivita granuloasd.
* conjunctara f., pl. 1 (fr. conjoncture,
it. congiuntura, d. lat. cum, cu, $i junctura,
legatura). Concurs (legator& Indlnire) de
Imprejurari, ocurenta. Ocaziune.
* conjunctional, -a adj. (dupa con-
junctiune. Cp. cu adifional). Gram. Relativ
la conjunctiune. Locutiune conjunctio-
nala, care tine loc de conjunctiune, ca:
cu toate ca fie. desi. Se zice 5i con-
junctiv. V. prepozitional.
*conjunctitine f. (lat. conjtinctio,-dnis.
d. conjdngere, a uni. V. ajung, jug, junc-
tiune). Uniune. Gram. Cuvint invariabil,
care serveste sa lege doila vorbe sad clod&
propozitiuni (de ex.: cd, sa). Astr. inttlnirea
aparenta a doda stele In aceiasi parte a zo-
diacului. $i
CON
- 334 -
*conjur, a -á v. tr. (fat conjdro, -are.
V. jury. Rog cu insistenta: le conjur sit faci
asta. Fac farmece on rugaciuni ca sa alung:
a-I conjura pe dracu. Fig. Evit o nenorocire
care ameninta: a conjura furtuna. Hotarasc
serios executarea unul lucru: a conjura pei-
rea duanianilor. V. intr. Conspir, complotez:
Catilina a conjurat contra republica V .refI.
MA unesc ca sa conjur.
* conjurat, -a adj. si s. (lat. conjuratus).
Conspirator, complotist.
* conjuratitine 1. (lat. conjurritio, -onis).
Conspiratiune, complot. Farmece, lucruri
magice. RugAciune insistenta si umila. $1
-atie.
* conlocuTesc v. intr. (con- si locuiesc).
Locuiesc la un loc. V. coabltez.
* conIucrez v. intr. (con- ii -Iticrez).
Colaborez.
* connetable m. (env. fr. care vine d.
lat. comes stdbuli, c6mitele staulului [graj-
duluir, adicA sefu cailor regale, maresal,
mare grAjdar ". E gresit a zice rom. coneta-
bil, ca aid nu e vorba de sufixu -bil din
ama,bil). Generalisim in vechea Francie.La
1191, desfiintindu-se demnitatea de senesal,
connetable ajunse cel mai mare demnitar al
monarhiii. Ludovic XIII, dupA sfatu lui Ri-
chelieu, desfiinta aceastA demnitate Ia 1627.
La 1804, Napoleon I iI fAcu pe fratele sAd
Ludovic connetable si institui si un vice -
connetable, care fu Berthier, principe de
Wagram. Cei mai celebri connetables In ve-
chea monarhie furA: Duguesclin (1370), Clis-
son (1380), contele de Saint-Pol (1411), con-
tele de Richemont (1425), ducele de Bourbon
(1515), Anne de Montmorency (1538), Enric
I de Montmorency (1593), ducele de Luynes
(1621) si Lesdiguleres (1622). V. maresal.
conob (ce acc.?) n. (vsl. konobil, rus.
kOnob). Cdr. Ps. S. CAldare.
conocar, V. conacar.
conocarie f. V. conacarie.
conocaresc, V. conacaresc.
conocas, V. conacar.
conochiftirita, V. coroplsnIta.
* conoid, -a adj. vgr. konoeides, d. 46-
nos, con, si eidos, aspect). Geom. In forma
de con. S. f. Suprafata produsa de o linie
dreapta care se sprijina constant pe o dreapta
fixa, famine paralelA cu un plan fix si Im-
plineste Inca o a treia conditiune oare-care.
conopida f., p1. e (ngr. konopidi si ku-
nupidi, d. turc. kunnebit, kannebit, karnebit,
karnabit, care vine d. vgr. krambidion, dim.
d. krambe, varza). Un fel de varza inflorita
(brdssica botrytis). V. carfiol.
conopiftiritA, V. coropi*nita.
conovat n., p1. eta (rus. kono-vedzi, d.
koni, cal, si veazati, a lega). Lemnu (leatu)
de care se leagA call in tabAra si in bivuac.
Corlata (gratii) p. fin In grajd (Bc.).
* consacrat, -a adj. Care a primit con-
sacrarea religioasa: loc consacrat. Dedicat:
www.dacoromanica.ro
CON
templu consacrat lot ApOline. Destinat: zile
consacrate studiulul. Sanctionat, ratificat:
expresiune consacratd.
*consacratitine f. (d. a consacra: fr.
consecration, lat. econsecratio). Actiunea de
a consacra. $i -ape, dar ob. -are.
* consacru vi -ex, a -á v. tr. (fr. con-
sacrer, lat. cOnsecro, -dre, d. sdcer, sacra),
Dodic lui D-zed: a consacra o bisericd. Fac
la liturghie consacrarea pinii si vinului. Sfin-
tcsc, sanctionez, fac durabil. Fig. Rezerv,
data' : a consacra studiulul tot timpu. Auto-
rizez, intAresc, consfintesc: cuvint pe care
1-a consacrat uzu.
* consanghin, -a adj. si s (fr. con-
sanguin, d. lat. con-sanguineus, d. con-,
Impreuna, si sanguis, singe). Jun Ruda dupA
tats: frate consanghin (V. uterin). Con -
singean, congener, inrudit: popoare con-
sanghMe.
* consanghinitate f. (lat. con-sargui-
nitas, -Otis). Inrudire dupA tatA.
* consatean, s., pl. eni, ence (corr-
al &Wan). Care e din acelasi sat cu altu.
*conscient si (ob.) constient, -a
adj. (lat. c6n-sciens, -scientis). Care are con-
stiinta (notiunea) unui lucru, unul fapt:
conscient de vina
*conscienta §i (ob.) con*tlinta f.,
V. sti-
pl. e (lat. con-scientia, fr. conscience.
inta si inconscienta). Notiune, ideie,
stiinta: a avea conctiin(d de drepturile tole.
Simla binclui si a raului: con4tiin(a e jade-
catoru nostru. Simtp datoriii, moralttate, in-
tegritate: om fOrd constiinfa. Libertate de
conatiinfd, libertatea de a te Inchina cue vrei,
de a profesa on -ce religiune. A avea pe
constiinfd, a te simti vinovat Cu mina pc
constiinfd, cu toatA sinceritatea. A avea
consfiinfa largd, a ierta usor pacatele tale
sail ale altora. V. cunostinta.
*conscientlos si (ob.) constlincTos,
-oasa adj. (fr. consciencieux, d. conscience,
constiinta). Care are constiinta delicatA, onest.
Adv. in mod conscientios.
*consciii,-le adj. (lat. conscius). Trans.
Buc. Conscient.
* conscriptiune f. (lat. conscriptio,
-Orris). Rar. Recrutare, Inrolare.$i
* conscris, -a adj. si s. (lat. conscrip-
tus, dupA scris). Rar. Recrut, Inrolat. Paring'
conscri5( (Ia vechii Romani), senatorii. Is-
toricii romanl credemi ca patres conscripti
era o prescurtare ild. patres et conscripti,
adicA senatori vechi" si conscrisi", adicA
plebei admisi in senat la 509 in ainte de
Hristos. Se poate totusi ca pin patres con-
scripti sa se fi ?Wales senatoril la un loc
p. a-i deosebi de cei-lalti patres (pArinti)
care nu era' senatori.
sconsecdent, -a adj. (lat c6nsequens,
-6ntis, urmAtor). Care se potriveste cu cele
zise on fAcute In ainte: omit onest e con-
sec dent promisiunit. UrmAtor. S. n., pl. e. Log.
 335'
CON
A Bona propozitiune a unei entjmene. Mat.
Al doilea termin al unui raport. In mod con -
secuent. Fals -event on -cinte.
* consecaenta f., p1. e (tat. consequen-
ila. V. secaenta). Urmare, rezultat. Con-
cluziune, deductiune. Importanta: lucru lard
consecden(d. in consecaenta, conform
celor precedente : fiind-ca to -at purtat
vet fi tratat in consecitenfd. Fals -cventa
ori -cinta.
* consecutiv, -A adj. (d. tat. consecu-
tus, care urmeaza, cu sufixu iv ;fr. consecu-
tif). Unu dupa altu, in sir: atacuri consecu-
tive. Adv.Jn mod consecutiv.
1) * consemn n., pl. e (con- gi semn,
dupa fr. consigne). Instructiune data unei
santinele, unui pazitor. Oprirea soldatilor In
cazarma ori a elevilor interni In scoala, mai
ales ca pedeapsa.
2) * consemn *i -ez, a -A v. tr. (fr.
consigner, d. lat. consignare, duparom. a In-
semna. V. de- zlgnez). Depun ca sa pas-
treze : a consemna bani, marl& Cite; In-
semn (intro scriere) : a consemna un fapt.
Opresc in cazarma, in scoala (mai ales ea
pedeapsa) : a consemna o trupd. Rar
consignez.
* consemnatitine f. (fr. consignation,
lat. consignatio, dupa rom. a consemna).
Actiunea de a consemna. Lucru consemnat.
Casd de depuneri si consemnafiuni, case
care primeste valori In depozit.$i -Atie.
Rar si consl9n -.
* consentiment n., pl. e (con- gi sen-
timent; fr. consentenzent). Asentiment, apro-
bare. Fals. consimtimint.
* conserv, a -it v. tr. (lat. con-servare.
V. rezerv, sarbez). Pastrez.
* conservatizm *i n. Teoria
politica a conservatorilor.
* conservator, .oare adj. si s. Pas-
trator, care tine de partidu celor ce, in po-
litica, se opun schimbarilor brusce si nu
instiga plebea. Conservator progresist, nume
pe care, In Decembre 1918, si 1-ad luat ve-
chil conservators (urmali ai lui Catargiu,
Carp si Maiorescu si condusi de Marghilo-
man) ca raspuns la acuzatiunea de retro-
grazi, pe care le-o aruncaa demagogii (Cei-
tali' conservatori, care 1 -au urmat pe N. Fi-
lipescu in 1915 si an ramas far& sef dupa
moartea lui, IntImplata in Sept. 1916, s'au
confundat In partidu tachist, mort si el a-
poi). S. n., pl. oare (fr. conservatoire, adica
Scoala care conserva traditiunea muzicii).
$coala oficiala de muzica ori de declama-
tiune. V. efocol, liberal, colectivist,
tachist.
* conservatIOne f. (lat. conservatio,
- finis). Rar. Pastrare. $i -title, dar ob.
-Are.
* conserve f., p1. e (fr. conserve, d. con-
server, a conserva). Pl. Substanta alimentary
preparata ca sa se pastreze mutt timp: con-
serve de carne, de legume. Un let de oche-
lari care pastreaza (apart) vederea. V. pas-
trami'.
www.dacoromanica.ro
CON
* oonsfiktuTesc(ma) v. refl. (con- gt
sfdtillesc). Me sfatuiesc Impreuna cu altii.
* consfatuire f. Sfat reciproc, sfatuire,
consiliu : consfdtuirea unor deputafi.
* consfintesc v. tr. (con- si sfin(esc).
Consacrez : cuvint consfinfit de us.
* consider, a -á v. tr. (lat. considero,
-are, a contempla, a observe, d. con-, im-
preuna, si sidus, slderis, stea, constelatiune.
V. deziderat, sideral. Cp. cu contem-
plu). MA uit la, Ian In same, apreciez : a
considers foloasele. Stimez : it consider mult.
Tin de, socotesc de, lad drept: a fost con-
siderat visdtor (de, drept on ca visdtor).
* conglderabil, -A adj. (fr. considera-
ble), Puternic, influent : om considerabil.
Foarte mare : cheltuzald considerabila. Nu-.
meros : armatd considerabild. Important :
opera considerabild. Adv. S'a nzdrit con-
siderabil.
* considerant n., pl. e (fr. considdrant,
ild. -and, lat. considerandus, care trebuie
St fie considerat ; it. - ando). Motivu pe care
se Intemeiaza si care procede o lege, o sen-
tenta. Mai bine ar fi -and. Fals. -ent.
* consIderat, -A adj. Stimat, respectat.
* consideratitine f. (lat. considerdtio,
a lua pe
- finis). Atentiune, Inane In same :
cineva, a lua an lucru in considerafiune.
Fig. Ratiune, motiv, punct de vedere : a-
ceasta considerafiune m'a decis, am cedat
acestestel considerafiuni. Stima : am mare
(multd) considerafiune p. el, ii am in mare
considerafiune. Pl. Reflexiuni, observatiuni.
in considerafiurzea unui om, unui lucru,din
cauza stimei sau importantei lui.-0b. -Atie.
* consIgnatar m. (d. consignez; fr.
-ataire). Care primette valori to depozit.
Negustor caruia-i adresezi marfuri, fie In de-
pozit, fie ca sa le viticia.
* consignator m. (d. consignez). Cel
care depune valori in consignatiune.
* consignatiOne, V. consemnati-
une.
* consignez, V. consemnez.
* consider m. (fr. consenter, [d. lat.
consiliariusl, dupa rom. consiliii). Sfatuitor,
sfetnic. Membru at unui consiliu. Fem.
-era sat) -ereasik, pl. ese.
* consiliez v. tr. (fr. consenter, d. lat.
pop. * consiliare, cl. -dri). SfAtuiesc.
* consilia m. (lat. consilium). Sfat, gat-titre
parere data cuiva ca sa fact ceva. Adunare
p. a se sfatui. Localu consiliului. Consilia
de ministri, consiliu p. a delibera despre
afacerile statului. Consilia de razboi,
consiliu p. justitia militant. Consilia de
stat, consiliu p. a prepara legi, ordonante
si regulamente, a rezolva dificultatile care
se ridica in materie administrative si a judeca
apelurile contentiosului administrativ. Con-
sllia judetenesc (gresit zis judefean),
consiliu compus din 18 membri, p. afacerile
judetului. Consiliu comunal, consilifi
compus tot din 18 membri, p. afacerile co-
 CON
- 336
munei. Consilia permanent, corisili0
alaturat ministerului Educatiunii Nationale.
Consilid de familie, consiliti compus din
rude si prezidat de un j udecator ca sA apere
interesele unui minor. Consilld judiclar,
persoana numita de un tribunal ca sA-I In-
frineze pe cel declarat In stare de prodiga-
litate sari incapacitate civila sair legala.
Consilid de discipilna, tribunal institut
p. discipline. Consillu de zece, un tri-
bunal secret In roasts republica a Venetiii.
* consimt, a -ti v. intr. (con- $i simt.
dupA fr. consentir, lat. consent ire). Am aceia5i
simtire (vointa) cu altu, admit, aprob, accept
cine lace, consimte; a consimli la o pro-
punere. $i consimt (vest) si, mai rar,
consimtesc.
* consimtimint, V. consentiment.
* consist, a -it v. intr. (fr. consister, d.
lat. con- sistere. V. asist gi constaa). Am
flinta, constat] : fericirea consistd in vartute.
is compus, Is format, constati :.apa consistd
din idrogen si oxigen.
* consistent, -a adj. (lat. consistens,
-entls ; fr. consistant). Care consists : pro-
prietate consistentd din (sail in) pdduri. So-
lid, virtos : oriole, ferbind, se fac consistente.
* consistent& f., pl. e (nlat. consistentia,
fr. consistance. V. subsistenta). Soliditate,
rezistenta : consistenla cent e mica. Fig.
Stabilitate, fixitate : spirit faro consistenfa.
* consistorial, -a adj. (d. consistoriii ;
fr. -orial). Al consistoriului: judecata con-
sistoridld.
* consisterld n. (lat. consistorium, d.
consistere, a sedea ImpreunA). Tribunal bi-
sericesc ortodox. Adunare de cardinali ea-
catolici sail de preufi protestanti. Consiliu
religios jidAnesc. V. sinedrid.
* consingean, -.8 s. (con- si singe).
Co nsanghin.
* consoana, V. consonante.
* consoarta f., pl. e (fr. consorte, d.
lat. consors, -ortis, din con-, Impreuna, $i
sors, sortis, soartA). De matte on iron. Sotie,
nevasta : s'a certat cu consoarta. $i masc.
Principe consort, sofu unei regine domni-
toare.
* consols!' 1.,,p1. e (fr. console). Grindei,
plash de lemn ortzontala perpendicularA pe
zid pe care se sprijina stresina s. a. MesutA
pusA la un pArete ca sA sprijine o oglinda
5. a.
* consols:0AI, -a adj. (lat. consolabilis).
Care poate fi consolat.
* consolatitine f. (lat. consokitio,-finis).
Mingliere, alinarea intristarii : freamatu plo-
pilor e consolatiunea mea. Cuvintare con-
solatoare. $i -Alia.
* consolez v. Ir. (lat. consdlor, -dri).
Mingii, alin tristeta. V. refl. Md consoles cu
chitara.
* consolidatiane 1. (lat. consoliddtiot
- finis). Actiunea de a consolida. $i -atie,
dar mai des -are.
www.dacoromanica.ro
- CON
* consolidez v. tr. (lat. constilido, -dre)..
Fac solid, Intaresc : a consolida ocasd. Fig..
Fac durabil, Intaresc : a consolida an govern_
Fin. Asigur un fond p. plata unei datoril
publice.
* co n sol fd a n t, -a adj. (fr. consolidant),
Care consolideaza.
* consolidat, -a adj. IntArit. Datorie,
rents consolidatd, a carei plata e asigurata
printr'un fond de garantie.
* consgnant, -as adj. (lat. crinsonans,
-dntis, care sunA ImpreunA. V. disonant).
Format din consonante : acord consonant,.
cuvinte consonante. S. f., p1. e. Gram. LiterA
care no se poste pronunta de eft In unite-
eo vocala, ca b, d, n, v s. a. $i consoanist,
f.. pl. e (fr. consonn?, d. lat. cOnsona).
* consonantizm n., p1. e(d.consonantil)..
Gram. Totalitatea consonantelor si regulele-
relative la schimbArile for fonetice.
* consonant& f., pl. e (lat consmantia,
d. con-, Impreuna, $i sohare, a suns. V. a-
sonanta. Cp. cu sin-fonie) Unirea a dotia
sunete plAcute urechii. ldentitate de sunete-
In terminafiunea cuvintelor sail a frazelor-
Concordanta.
* consortia n. (lat. con-sortium, parti-
cipare, comunitate. V. sort, consoarta).
Asociatiune, societate, cartel, sindicat, trust:
consortia de farad.
* conspect a., pl. e (lat. con-spectus_
V. a-spect, fn-spector, spectator).
Tahiti(' general : conspectu verbelor nere-
gulare.
* conspir, a -á v. intr. (lat consplro.
-tire, d. con, Impreuna, 5i spirare, a rAsufla.
V. aspir, suspin). Complotez, conjur, fae
conspiratiune : a conspira contra cuiva. MA
acord, concur: tot (fals iota) conspird la'
fericirea la. V. tr. Rar. Meditez, proiectez :-
a conspira ruin cuiva.
* consplrant, -ift adj. (lat. conspirans,
-dntis; fr. conspirant). Mec. Care tinde
producA acelasi erect: forte conspirante.
* conspirator, -ogre adj. si s. Con-
jurat, complotist, ahat secret contra cuiva.
* conspirathine f. (lat. conspirdtio,
-Orris). Unire contra statului on a unui par-
ticular. Conspiratiunea tacerii, Invoiala se-
crets de a nu mai vorbi despre 0 persoanA
(de a o ignora), ca $i cum ar fi moartA, cu
scopu de a-i reduce valoarea. $i
* constant, -a adj. (lat. cOnstans,
tis, d. con-, impreuna, si stare, a sta.V.
stall, consist). Statornic, stabil, invari-
abil : caracter constant, fericire constantd.
* constant& f., pl. e (lat constantia. V.
in-, re- si sub-stanta). Statornicie, sta-
bilitate In opiniuni.
* constitt,..a -a v. tr. (fr. constater, it-
constatdre, d. lat. constat, se 5tie, care vine
d. con-stare, a fi cert, a se 5ti ca e asa).
Stabilesc existenta unui fapt : Pasteur a
constatat existenfa microbilor.

CON
* constatatiOne f. (d. coastal; fr.
-ation). Actiunea de a constata. Si -elle,
dar ob. -Are.
constad, a -6 v. intr. (lat. con-stare.
V. cost). Consist, shit: fericirca constd in
inoderafiune. Consist, Is compus : casa con-
zia din tint' camere.
* constelat, -Et adj. (lat. constellatus).
Plin de stele, Instelat.
* constelatiene f. (lat. constelldtio,
-Onis, d. con-, Impreuna, si stella, stea).
Grupe de stele : constelatiunea met mart.
Hg. Grupare de persoane : a apdrut o noild
consletaliune politica. 5i -atie.
constern si -6z, -a v. tr. (lat. con-
sterndre, a InspaimInta, d. con-sternere,a
rasturna, a asterne ; fr. consterner. V. strat).
intristez adinc : a rdmas consternat auzini
ce s'a intimplat.
* consternatiune f. (lat. consternatio).
intristare adInca. $i -atie, dar ob. -are.
* constip, a -A, v. tr. (lat. constipo,
-dre. V. astup). incui,cauzez constipatiune.
Adj, -At. Fig. 1 riv. Frost, greoi la minte.
* cqnstipatitine f. (lat. constipdtio,
-Onis). 1ncuiere, dificultate de a elimina din
corp materiile fecale. $i -Atie.
constituent, -Et adj. (fr. constituant)
Constitutiv: pdrfile constituante (Rar). Ada-
nare constituantd (situ ca s. f. numai cons -
tituantd), adunare de deputati si senatori
p. a stabili o constitutiune politica (cum all
lost statele generale convocate la 1789 In
Francia sau cea care, la 1866, a votat con-
stitutiunea Romaniii).
* constituT si -Test, a -I v. tr. (lat.
constitdere, d. con-, Impreuna, si statdere,
a pune, a aseza, a hotart Era constitut,
to constitut ; el, el constitute, sa constitute.
V. destituT, statut). Formez esenta unui
lucru : sufletu corpu constitute omu. Or-
ganizez : a constitui o societate. Asignez,
daa, vorbind de procurarea unei sume : a
constitui o zestre, o rentd. Constitul captiv,
arestez V. refl. Md constitui captiv, ma
predaa.
*constituit, -if adj. Stabilit de lege :
autoritate constiluitd. Format : trap bine
constituit.
* constitutiv, -ft adj. (d. lat. constitus,
constituit, cu sufixu -iv; fr. -tif). Care set-
veste la constituirea unui lucru : partite
constitutive ale unui lucru.
* constitutional, -Ai adj. (d. constitu-
(tune cu sufixu -onal ; fr. -tonne!). ,Supus
unei constitutiuni: guvern constitutional.
Adv. in mod constitutional.
constitutionalitate f. (d. constitu-
tional). Calitatea de a fi constitutional.
*constitutiane f. (lat. constitdtio, -Onis).
Compozitiune : constilutiunea aerulut. Corn-
plexiune : constitutiune robustd, delicatd.
Lege fundamentals a unui stat : constituriu-
nea romaneascd a fost votatd /a 1866 Fig.
Fam. A aplica constitutiunea, a trage
bataie. $i
www.dacoromanica.ro
337
CON
* constrictor, -ogre adj. (lat. cons-
trictor, care strange. V. strict, stricture,
strimt). Anat. Se zice despre un mu$cha
care strange oare-care parti (Tot asa i se
zice si marelui carpe boa, care ucide prada
strIngind-o si Inadusind-o).
* constringent, -Et adj. (lat constrin-
gens, -entis, care strange. V. astringent).
Care strInge, care zgIrceste corsetu exercitd
o actiune constringentd.
* constring, -steins, a strings v. tr.
(lat. coastringere, fr. contraindre). Silesc,
fortez, fac sa face ce vrea6 Cu.
* constructor, -care adj. Care cons-
truieste, mai ales edificil: castorii is animate
constructoare. S. m. ClAditOr (ziditor) de
case, accla care (In schimbu unei plait) In-
grijeste sa ti se taca o casa.
* constructiene 1. (lat. constrdctio,
-Olds. V. de- si in- structiune). Actiunea
de a construi. Dispozitiunea partilor unui
edificia. Edificiu. Gram. Asezarea cuvintelur
In fraza: canstructiunea frazei germane e
greorne. Si -octie.
* construTesc, a -i v. tr. (lat. con-
strtiere.V. in-struiesc, di-strug, ob-
struez, structure). Edific, zidesc, eta-
desc : a construi o casd, un pod, o masind.
Fac, formez, desemnez: a construi un :H-
utted. Gram. Asez cuvintele In propozitiune.
* consubstantial, -6 adj. (lat. con-
substantialis. V. substanta). Teol. Din
aceiasi substanta, egal In constitutiune, de
aceiasi fiinta: cele tree persoane ale sfintei
Treimi is consubstanfiale.
* consubstantialltate f. (lat. consub-
stantialitas). Teol. Calitatea de a fi consub-
stantial: Arienil negad consubstantialitatea
Halal cu Tatal.
consubstantiatiOne f. (mlat. con-
substantiatio. V. transubstantiatiune).
Teal. Prezenta lui Hristos In eanaristie,
dupe credinta luteranilor. $i -ittie al
-ere.
* consubstantlez v. tr. (mlat. consub-
stantiare). Teol. Prefac In aceiasi substanta,
consuetudinar, -it adj. (lat. con-
suet ud inarius, d. consuettido, -udinis, obicei).
Obisnuit, abitual. Dreptu consuetudinar,
obiceiu pamInhilui. V. obiceT.
consul m., pl. li (lat. consul, consults).
Numele celor dai prezidenti ai vechii repu-
blici romane si ai celor trei prezidenti ai
primei republici franceze de la anu VIII
pina la Imperia (1799-1804). Astazi, agent
care, In strainatate, apara supusii statului
care I-a trimes (E mai mic de cat ministtu
plenipotentiar). Vulg. cont.
* consular -A adj. (lat consularis).
De consul : demnitate consulard. Care tine
de justitia comerciala tribunaLle consulare.
S. m. Fost consul roman.
consulat n. p1. e (lat. consulatus).
Demnitatea de consul. Durata ei. Cancelaria
unui consul. Guvernu consular stabilit In
Francia de constitutiunea anului VIII.
22
 CON
- 338 -
1) consult n., pl. e si an (lat. consul-
turn). Consiliu, sfatuire : consult de medici,
medicif ad fricut consult bare ei.
2) * consult, a -it v. tr. (lat. consul-
tare ; fr. consulter). Cer eat, Intreb ce sa
fact a consulta un medic, un avocat, (si
fig.) o carte, un autor. Examinez, socotesc:
imi consult puterea, averea. V. refl. Cer
eat: a te consulta cu an medic.
* consultant, -A adj. (fr. consultant).
Client (care ccre o consultatiune). Sfatuitor :
medic consultant.
consultativ, -A adj. (d. consultat;
fr.- alit). Relativ la consultatiuni, la sfaturi,
la opiniuni : comitet consultativ. Vot con-
sultativ, care-ti da drept sa-ti spui parerea,
da nu sa votezi.
* consultatiaine f. (lat consultdtio,
-Orris). Actiunea de a consulta:bolrzavu pri-
mes* consultatluni, medicu le def. Parere
motivate data In scris de un avocat s. a.
Ob. -atle.
1) * consum n.., pl. uri (it. consumo =
consumazione). Consumare, uzare, tntre-
buintare. Bacanie mai deosebita (In care se
consuma si aperitive). Cooperativa de con-
sum, asociatiune care vinde mai ales colo-
niale s. a. si acorda un dividend membrilor
care ad tnfiintat-o.
2) * consum, a -it v. tr. (lat. consum-
mare, a Implini, d. summa, suma; fr. con-
sommer, a Implini" si a nimici mincind ",
supt infl. lui consumer, a nimici pe cale
chimicA). Implinesc o actiune, duc la sftrsit:
a consuma an sacrificill.
3) * consum, a -á v. tr. (fr. consont-
men F. consum 1] *i consumer, d. lat.
consumere, a consuma mIncInd, pin uz on
pe cale chimica). ManInc (mai ales In loca-
luri publice): a consuma o prdjiturO. Trec,
Intrebuintez : a consumq mita apd, lemne,
sdpun, petrol, energie electricd. Cheltuiesc,
risipesc : consumat averea pin lux.
Nimicesc pe cale chimica : focu a consumat
coliba. Fig. Boala, doru l-a consumat.
* consumat, -A adj. (lat. con-summa-
las, deplin, perfect, d. summa, suma). Per-
fect: profesor consumat, om consumat in
afaceri.
* consumatdr, -oars adj. si s. (d. a
consuma, dupa fr. consommateur). Care
consuma (Intr'un local public): cofetriria
era plind de consumatori.
vconsumatitine f. (lat. consummdtio,
-finis, fr. consommation). SfIrsit, Implinire,
trecere : consumafiunea seculelor. Uz, Intre-
buintare a obiectelor, a alimentelor : pro-
ducfurnea Hanle sd fie In raport cu con-
sumafiunea. Vtnzare de marfuri. Ceia ce se
bea on se manInca Inteun local public: a
lua o consumafiune. Ob. -ape.
* consumptitine f. (lat. constimptio,
-Oats, d. con-stimere,-sumptum, a nimic1).
Med. Slabire, topire: bftica produce mai
tot-de-a-una consumpliune. Si pa mptle.
V. marazm.
www.dacoromanica.ro
CON
constin, a v. intr. Oat. cOnsono,
-Ore, sun Impreurill). Concord, ma potriVesc,
stnt to consonanta.
compcollir m. (con- si polar, dupa
condiscipul). Coleg de scoala, de tnvatatura.
Fern.ftarija sad -Areasa, pl. ese.
* convtient. V. conscient.
* conbtlinta, V. consclenta.
* conftlincTess, V. conscientlos.
conbtlat, -A adj. (con- si stint, dupa
germ. bewusst). Trans. Bac. Constient.
cont n., pL art (fr. COMpte, it. canto, d.
lat. cOmputus, cont, computare, a socoti Is
un lac V. acont, scont, deputat, im-
put). Socoteala, sama : a face contu chef-
tuiedlor. Raport, sama : dad cont de insdr-
cinarea mea. Pe cont, pe credit, pe datorie.
Tin cont, WO In sama, lab act. Cont curent,
contabilitate intre doi insi dintre care unu
primeste si da bani p. cel-lalt. Malta Carte
de Conturi, asezamtnt care verifica conturile
administratiunilor statului. Fals compt.
in est pop. pe conta mea (ta, lui), pe
contu meti (tau, lui), cu banii mei (tai, lui).
* contabb, -A s. (fr. comptable). Per-
soana care tine contabilitatea (socotelile).
V. logolat, gramatic, martalog.
contabilitate f. (fr. comptabilik).
Stiinta de a Linea socotelile In regula. In
special, tinerea socotelilor unei administra-
tiuni. Birou in care se fac aceste socoteli.
Contabilitate simpid, clnd negustoru nu sta-
bileste de ctt contu furnisorilor aria cumpa-
ratorilor lui, tar dupld atunci chid contu
furnisorilor sau cumparatorilor e balantat In
conturile pe care be tine si furnisoru in ace-
Iasi timp.
* contact n., pl. e si w.f. (lat. contcw-
!us, d. con-tingere, a (atinge. V. a-ting,
con-taminez, tact, tangenta, con-
tingent). Atingere : Ceara in contact cu
focu se topeste. Fig. Relatiune, cunostiinta:
contactu cu omu bun te face bun.
* contaglos, .ofisa adj. (lat. conta-
giosus. V. contaminez). Molipsitor, If-
picios.
* contagitine f. (lat. contdgio, -dnis).
Molipsire, transmiterea boatel pin contact.
Fig. Contagiunea vifiultzt.
* contaminathine f. (lat, contaminci-
tio, - finis). Actiunea de a contamina. Si
-fitie si -are.
* contaminez v. tr. (lat. con-taminare,
din *tagminare, d. tringere, a atinge. V.
contact). Molipsesc. Fig. Profanez. Fifa
Influentarea unui cuvint de altu, ca a ex-
ploada (cum zic ignorantii Ild. a exploda)
supt influenta lui a exploata.
canta, V. cont.
contav, V. contu9.
* conte m. (fr. comic, it. conte, lat. cri-
mes, cOmltis. V. comite). Nobil tntre ba-
ron si marchiz.
CON - 339
* contemplative -A adj. (lat. contem-
plativus). Relativ la contemplatiune : studit
contemplative. Caruia-i place contemplatiu-
nea : spirit contemplativ.
* contemplator, -care adj. Care
,conternpla.
* contemplatiane f. (lat. contempldtio,
-Orris). Actiunea de a contempla. Visare in-
$i -Alla.
telectuala.
* contdmplu ai -ex, a -A v. tr. (lat.
-con-templari, a to uita In templu, In por-
liunea de cer Mad de afigur. E un cuv.
4in limba augurilor, ca ai consider V. tem-
plu). Ma uit atent si mult admirind orl
cugetInd. V. intr. Meditez : a petrece via (a
.contemplind.
* contamporen, -A adj. ai s. (fr. con-
temporain, d. lat. con-ternpordneus (ai con-
temporal's] ; it. contempordneo. V. extem-
pore!). Care e din acelaal timp : Hanibal
ci Scipione erad contemporani. Actual, din
timpu nostru : istoria contemporand, con -
temporanil Fals contimporan.
* contemporaneltate f. (fr. contem-
porandite. Cp. cu spontanettate). Calitatea
de a fi contemporan.
* contenclos, V. contentlos.
* contendent, -A adj. (lat. contdndens,
antis, d. con-, Impreuna, gi tdndere, a Uncle.
V. tind). Jur. Rat. Concurent, competitor.
contenesc v. tr. (cp. cu lat. confined,
retin, opresc, ai vrom. ctintin, a -d ai cun-
tenesc, incontenesc, mrom. crimtin ai actim-
tin, a II, d. lat. pop minctino, .fire, ci. cunc-
tart ai cunctare, a pregeta. V. neconte-
nit). Vechi. Opresc, Impedec: it content ad
smite. Interzic : content ucenicilor ca srl
nu spate. V. refl. Stria cu putdre ci nu to
content (Biblia 1688). V. intr. Axil Vest. In-
cetez, stall : ploata, durerea a contenit; a
conteni din pains, cu vorba. V. ostcoTesc.
cunteninta si contenire f. Vechi.
Rezerva, InfrInare, moderatiune, cumpatare
cu mare contenire. $i Cu-.
contenite -A adj. (d. contenesc). Vechi.
Rezervat, moderat, InfrInat, cumpatat: om
contenit la toate (Cost.). $i cu -.
* contently, -A adj. (fr. contentit d.
lat. contentus, part d. contenire, a retinea.
V. contln). Chir. Care tine (mentine, opreate
sA se desfaca): bandaJ contently.
* contentids, -oase adj. (lat. conten-
tiosus, care se poate judeca, Indaratnic, d.
contentus, Intins, Incordat, ardent, conten-
dere, a lupta. V. find, pretincle proton-
tics). lubitor de disputa : spirit contentios.
Contestat, litigios : afacere conten /ioasd. S.
n., pl. art sea oase. Acel servicifi adminis-
trabv care se ocupt de neIntelegerile dintre
particular' st stat (sectiunea III a Curtil de
Casatiune). Fals -clots. Cp. cu pretenfios.
* contentiOne f. (lat. contend°, -finis.
V. pretentiune). Rar. Mare aplicatiune a
Discusiune Incordath.
www.dacoromanica.ro
CON,
contdsA 1., pl. a (fr. corntesse, it..con-
tessa). Sotie de conte.
1) * contest n., pl. e (fr. conteste, d.
contester, a contests). Disputa, proces, cearta,
con teatare.
2) * contest si -ex, a -it v. tr. (lat.
con-testari, a lua ca martur. V. a-, de- §i
pro -test, testimonia). Refuz a recu-
noaate un drept, neg existenta unui fapt: a
contesta cutva un drept. V. intr. Disput, dis-
cut : contestard mull limp.
* contestAbil, -It adj. (ft. contestable).
Care poate fi contestat, discutabil.
* contestant, -A adj. (fr. contestant).
Jur. Care contests.
* contestatiane f. (lat. contestiltio,
- finis). Actiunea de contesta, disputa, cearta.
$i -atie.
cantos, V. cent'''.
* context n., pl. e yi art (lat. con - fextus.
V. text). Text considerat to totalu lui, In
legatura partilor lui. Tesatura unel cart::
din contextu acestei card nu rezultd ceta ce
spin tu.
contexture f., pl. t (d. context cu
sufixu -urd ; fr. contexture). Tesatura, lega-
tura a partilor Intre ele : contextura mus-
chilor (5i fig.) contextura unei cdrft, final
discurs.
*contex y. intr. (fr. compter. V.comptit).
.barb. MA bazez, ma tncred : contez pe tine.
Is lust In seams, is numhrat, is considerat :
in socotelile mart =mete mid nu conteazd.
Socotesc, sper, cred : confer sd Yin mine.
* contigultite 1. (d. contigurl ; fr. con-
figufte). Calitatea de a fi contiguu.
* contigua, -A adj. (lat con-tiguus, d.
tdngere, at-tingere, a atinge. V. contact).
Care atinge, vecin, alaturat : camera contigulf
Oda sau cu alta. Adv. Alaturea.
* continent n, pl. e (lat. cdntinens,
-ends, nelntrerupt, unit, d. tenere, a tinea).
intindere foarte mare de parnInt mai mare de
eft insula. Continentu vechi, Europa, Asia ai
Africa. Continentu nod, America (sail ai
Oceania, mai ales Australia).
continent& f., pl. e. (lat. continentia.
V. abstinent/O. Cumptt, masura. Castitate,
* continental, -á adj. (d. continent ;
fr. -ental). Relativ la continent: rdzbot
continental.
* contingent, -A adj. (lat. contingens,
4ntis, d. contingere, a se'ntImpla, a vent la
sort. V. tan genta). Care se poate Intim-
pla (poate fi) on nu. S. n., pl. e. Parte, cots
(de dat on de primit). Parte push In
sarcina fie-care' circumscriptiuni teritoriale
in tmpartirea anuala a birurilor directe, dar
mai ales a recrutarii: contigenta Judefulut
cutare. Anu recruthrii: soldat din contin-
gentu 1930. Numar, cantitate : an contingent
de soldad, de elect, de editor'. V. relatiy.
contingentez v. tr. (d. contingent).
Opresc de la export o colt de marfa (mai
ales grins) p. consumu intern.
CON
340 -
* contingent& f., pl. e (lat. contingentio)
Starea lucrului contingent, ocaziune, opor-
tunitate, eventualitate. Geom. IntIlnirea unei
linii (drepte ori 'curbe) cu o curbt ctrela
i-e tangent&
* continuator, -oare adj. Care con-
tinua ceva.
* continuatiane f. (lat. continucitio,
- finis). Actiunea de a continua, urmare. Pre -
lungire. Si -Atie, dar ob. -are.
* continuitate f. (let. continitilas, -Otis).
Calitatea de a fi continue.
1) * continua, -à adj. (lat. continuos,
d. con-tinere, a tine, a confine). In sir, ne-
fntrerupt : plot continue. Gram. Spirant. Adv.
Melva : pload continua. Fals Inc-.
2) * continua, a -it v. tr. (lat continuo,
-are). Due in ainte ceia ce am Inceput: a
continua un eid, o carte, un rdzboi.
contoman n., pI. e (augm. d. cantos).
Maid. Un fel de palton scurt blanit (nu su-
man, nici manta) pe care -I poarta taranii
mai bogati.
* contondent, V. contundent.
* contopesc v. tr. (con- si toPesc). To-
pesc la un loc, lac fuziune. Fig. In poporu
englez is contopifi Normanzil cu Saxonii
si Cu alte popoare.
contopire f. Fuziune la un loc.
* cantor n., p1. oare (fr. compteur, d.
compter, a numara. V. cant). Aparat de
masurat distantele, apa, gazu consumat s. a.
Curat tom. masurdtor, numdrdtor.
* contorsitine f. (lat. dontOrsio, -thus;
a intoarce, a suci. V. tore,
d. contorquere,
turmentez). Contracfiune violenta a mus-
chilor, a membrelor. Strhubatura, schimosi-
tura, atitudine forfata..
cantos, V. contus.
* contra, prep. cu genitivu sae cu un
pron. posesiv (tat. contra, cu acuz., infi. de
in potrivd, care cere genitivu). in directiune
contrara, fata In fag cu : contra vintuluf,
contra mea. Fig. Dusmaneste: a vorbi, a
vota contra lei (V. pentru). Cu acuz.:
una contra doi, a schimba argint contra
aur (sail pe aur). $i In contra (dupa
frt potrivd) : in contra tuturor. In Munt. Pop.
A se pune contra cu cineva, a se lea la
contra, a se Incontra, a se pune In contra-
zicere, a-i face opozitiune. Din contra
(fats din contra), de tot alt-fel, pe dos de
cum este : A zis cd va veni. Din contra!
A zis cif nu va veni t
* contra-aleTe on contraaleTe f.,
pl. et (fr. contre-allee). Aleie laterals para-
lela altela pfincipale.
* contraamtral in., pl. 11 (fr. contra.
amiral). Amiral mai mic de cit viceamiralu
(egal cu generalu de brigada pe uscat).
* contraancheta f., pl. a (fr. contre-
enquete). Ancheta opusa altela.
www.dacoromanica.ro
CON
contraapel n., p1. art (fr. contra-
appal). Al doilea apel, facut ca sa-I verifice
pe cel dintli.
contraatac n, p1. url (fr. contra-
attoque). Atac Indreptat contra altui atac
(de ex., trecerea de la defensive la ofensiva)_
* contrabalantez on -sex v. tr. (Jr.
contre-balancer). Echilibrez pin greutate. Fig..
Egalez in tarp, valoare, merit s. a. Com-
pensez.
* contraband& 1., p1. e (fr. contrebande,.
d. it. costrabbando, d. bando, decret, ordin,
lege). Introducere de marfa pe furls p. a no
plat' vamp : a face contraband& Marfa in-
trodusa pe furis p. a nu plati vamp : o con-
trabanda bogatd. De contrabandd, introdus.
pin contra ands: t_tan de contraband&
-
Fig. Farn. als : un conte de contraband&
Vulg. otrobond, -bent 1i -bent,.
ri., pl. art, si -boanta, f., pl. e. Ca adj.
-bond : Wien cotrobond. V. cacealma.
* contrabandist, -& s. (d. contra-
banjo ; fr. contrebandier, sp. contrabandista
Cp. cu bandit). Care face contrabanda.
Vulg. contrabangia -tfoaTcli. V. brae
conier.
* contrabas n. pl. art (fr. contrebasse,
f. V. bas). Muz. Un fel de vioara foarte
mare (de Inaltimea unui om) cu sunetu
foarte gros. Un fel de trompetti foarte groasa
cu sunetu cu o octave mai jos de cit basu
ordinar. V. gorduna.
* contrabasist, -á s. (fr. contrebas-
aisle). Care elnta din contrabas.
* contrabaterie f. (fr. contre-batterie).
Baterie de tunuri opusa altela.
* contract n., pl. e (lat. contractus,
fr. control). Invoiala, convenfiune. Hirtia pe
care e scrisa aceasta Invoiala. Contract
de casatorie, convenfiune care regu-
leaza raporturile de interes Intre soli. Pop.
condrat (ngr. kondrciton, scris kontr-, d-
ft. contralto).
* contractent, -ai adj. si a. (fr. con-
tractant). Care face un contract, care con-
tracteaza: partite contractante, contractantii_
Pop. oontraccia.
* contractez v. tr. (fr. contracter, a
face contract [d. lat. contractus, contract],
si a micsora, a contrage, a stringe, a lea
[un obicei, o boala], d. lat. contractus, con-
tras, contrdhere, a contrage). Ma Involese,.
convin : a contracta o alianja. Micsorez :
frigu contracteaza corpurile. Fig. lad . cu
timpu : a contracta un obicei. A contracta
o boat& a lua o boala, a te Imbolnivi. ,A
contracta o datorie, a face o datorie, a te
tndatora.
* contractfl; -ft adj. (tat. con-, Impre-
una, si tractilis, care se trage V. retrac-
til). Fiziol. Care se poate contracts (strInge)e
flora muachilor e contrcictild. Fals -tit
(fr. contractile).
* contractilitate f. (d. contractil; fr_
contractilite). Proprietatea de a fi contractil_
CON
- 341
* contractual, -A adj. (d. contract;
-fr. contractual). Stipulat prin contract sub-
stitultune contractuald.
* contractura f, pl. I (lat. contrac-
Jura). Ar 1. Strtngerea partii. de sus a unei
coloane.
* contractiOne I. (lat. contrdctio. -dais.
V. tractiune). Anat. Strtngerea, contra-
gerea muochilor, nervilor. Gram. Sinalefa,
reducerea a doda silabe on vocale Intruna
singura fara eliziune, C8 : to -am vazut
fid..te am vazut. -
$i -tactle.
contracurent n. (fr. coitre-courant).
urent contrar. V. anafor.
* contradans n., pl. urt (fr.contredanse,
d. engl. country-dance, adica dansu regiu-
nil". Engl. country e Ir. contrie of it. con-
&ads, regiune, d. lat. contra, ca germ. ge-
gend d. gegen). Dans care se danseaza mer-
_gInd (cadril sau fancier), Melodia acestui
dans. Contradansu a fost introdus din
Anglia In Francia Supt Ludovic XIV.
* contradeciaratiune f. Declaratiune
'contrary celei precedente.
* contradictor, -care adj. (lat. con-
..tradfctor, -Oris). Care contrazice, contra-
zicator.
* contradictdria, -ie adj. (lat. con-
tradictoritts).. Care arata o contrazicere :
proporitiuot contradictorif. Jar. Facut fn
prezenta pArtilor interesate : judecatd con-
tradictorie.
* contradictiOne f. (lat. contradictio,
Contrazicere. Si -ictie.
* contraepolet m. of n., pl. e (fr. con-
ire-epauletta). Epolet simplu (fail ciucuri).
dontrafac, -facut, a -face v. tr.
(dupa fr. contrefaire) Rar. Imitez, falsific:
a contraface o marfd, o semnaturd.
contrafact6r sad contrafaciddr,
dare adj. (primu dupa lat. factor, WA-
tor ; at doilea formatiune rom.). Rar. Care
contraface, falsificator.
contrafacere sad contrafactiOne
f. (al doilea dupa lat. patio, -dais, facere ;
Ir. contrefaction), Rar. lmitatiune, falsiticare.
$i - actie.
* contraffigh f., p1. 1 (fr. contre-fugue).
Fuga In care imitarea suhiectului se face
pin intervale asemenea of de acelaol Ca-
boare In sens lovers.
contragarda f. (fr. contra - garda).
Fort. Lucrare de fortificatiune facuta ca sa
-apere and lucrare.
* contragreutate f. (dupd fr. contra-
poids).Greutate puss ca SA se opuna altei gre-
utati. Fig. On ce forts care serveote sa
micooreze efectu unei forte contrare.
* contralovitura f. (dupa fr. aware-
-coup). Repercusiunea unui corp asupra al-
tuia Fig. Eveniment care e rezultatu altuia.
* contralto n. (cuv. it.). Muz. Cea mai
:masa voce de femeie sad de copil (tntre
tenor of sopran), numiti of alto.
www.dacoromanica.ro
- CON
contramandez v. tr. (Fr. contra-
mander, d. contra, contra, of mander, a po-
runci. V. mandez). Revoc un ordin.
* contramarca f, pl. drd (Fr. contra-
marque). A doda march pilaf unui paChet
de marfa sad alt-ceva. Bilet liberat la tea-
tru (ca sa poata intra iar) celor care Iese
pe cite -va momente.
* contramarchez, a -ca v. tr. (fr.
contremarquer). Marchez a doda oars (ca
control).
contramarele I., p1. ei (Fr. contra-
marde). Marcie a carei directiune e opusa
march ordinare.
* contramars n., pl. art (fr. contra.-
marche). Arm. Mare militar fn directiune
opusi on contrar altui maro facut on pro-
iectat. Evolutiunea unei coloane care - of
schimba frontu on a unui bastiment care-Oi
schimba directiunea.
* contramina f., (fr. contre-mine). Lu-
crare subterani p. descoperirea unei mine
a inimicului.
* contraminez v. tr. (fr. contre-mi-
wr). Fac o contramina.
* contraOrdin n. (fr. contre-ordre).
Ordin care revoaca alt ordin.
* contraotravii f., p1 MIL AntidoL V.
antifarmac.
contrapartidli f. (fr. contra-partia).
Muz. Partida opusa alteia. Corn. Exemplar
duplu al unui registru ca sa verifici alt re-
gistru. A sucrinea contrapartida, a lucra
contra altuia.
* contrapunct n., p'. e (fr. c-ntrepoint).
Muz. Arta de a compune o bucata muzi-
calf cu doda sad mai multe partide. Bucati
muzicala compusa dupa regulele contra-
punctului.
* contrapunctist, -a s. (d. contra-
panel). Muz. Compozitor care otie regulele
contrapunctului.
* contraproTect n. pl. e (fr. cmtre-
projet). Project contrar altuia.
* contraproba f., pl. a (dui:A fr. con-
tra-Orem). Proba care se scoate dupa o
stamps tiparita de curind sad dupa un de-
semn cu creionu. Intro adunare, votare a
data oars p. a verifica prima votare.
* contrapropOnere f. (dupa fr. con-
tre-prop9sition). Propunere contrail alteia.
* contrar, -A 0 contrariii, -ie adj.
(lat contraries). Opus, to potriva : alba e
contrar negrului. Vatamator : seceta e am-
trard sernandfureor. Defavorabil : vint con-
trar. Adv. in mod contrar.
contrarevolutionar, -A adj. of s.
(fr. contre-revolutionnaire). Agent, partizan
al unei contrarevolutiuni.
* contrarevolutitine f. (fr. contra-re-
volution). Revolutiune facuta contra alteia.
$1 -title.
CON
- 342 -
contrarlAnt, -A adj. (fr. contrarian°.
CAruia-i place sa contraneze : spirit con-
trariant. Care contrariazd : o ploaie contra-
riantd.
contrarletate L (at. cOntrarietas,
-Otis). Obstacul, pedicA: a suferi marl con -
trarietd(i. Nepotnvire : contrarietate de gus-
turi. Plictiseala, nemultamire.
contrarlez v. tr. (lat, contrariate,
d. contrarius, contrar ; fr. contrarier). MA
opun vorbelor, actelor, vointei cuiva. Cau-
zez neplacere : vorba to and contrariazd.
fmpedec : vinturile contrariazd mersu co-
Witt.
contraschimb n., p1. art (clupA fr.
contre-echange). Corn. Schimb reciproc de
marfuri.
contrascatil f., pl. e. Mar. Scota
care servevte la strins pfnza.
contrasemnatara f., pl. (dupa fr.
1 butt la bogdfia WU.
coqtreseing). Semnatura celui ce contra-
semneaza.
contrasemnez v. tr. (fr. contresi-
gner). Semnez dupa cel de la care emana
un act. Iscalesc ca functionar pe plicu scri-
sorii pe care o expediez.
contrasens n. (fr, contresens). Rar.
Sens contrar celui natural, directiunea o-
pusA : contrasensu unet stofe (rdspdr). False
interpretare a unui text. Lucru opus logicii,
ratiunii : purtarea tut e un contrasens. V.
nonsens.
contrast n., p1. e (fr. contraste, d. it..
contrasto). Opozitiune de sentimente, de
efecte care se ivesc Impreuna : contrastu a
dotid caractere, contrastu umbrei i a lu-
minii inteun tablozi.
contrastez v. intr. (fr. contraster, it.
contrast are, d. lat. contra *i stare, a sta
contra). Is In contrast : avarifia acestuia
contrasteazd cu prodigalitatea aceluia.
contratorpIldr n., pl. oa-e. Mar. Un
fel de bastiment (Intre monitor vi torpilor)
numit vi distrugdtor.
contravalatlune f. (d. contra §i lat.
valldtio, -finis, Ingradihira cu vat cu vent).
Fort. Sant (retranvament) in prejuru unui
loc asediat. V, clrcumval -.
contravenin n. (dupik fr. contre-poi-
son). Antidot, remedia opus unui venin.
contravenitor, -bare adj. Care
comite o contraventiune.
contravenflOne f. (contra *I lat
ventio, venire ; fr. contravention. V. Inven-
tiune). Infractiune, actiunea de a contra-
vent. Si -entle.
contravfn, -venit, a -vent v. intr:
(lat. contraysnire, fr. contrevenir). Cale (In-
king) o lege, un contract, o poruncA : a
cantraveni legit, fafd de lege.
contravizIta f., pl. e (Fr. contre-vi-
sita). Restituirea unei vizite. A dofia vizita
medicala p. a o controla pe cea dintli.
www.dacoromanica.ro
CON
contrazic, -z1s, a -zice v.tr. (con-
tra si sic, dupa fr. contredir°. Spun ceva
contra celot spuse de altu. V. refl. Spun
sad fac ceva contrar celor spuse on Mute-
de mine In ainte.
contrazicere f. Actiunea de a sail
de a te contrazice. Spirit de contrazicere,
care contrazice (combate) tot. Fare con -
trazicere (dupli fr. sans contredit), sigur,
fart sA se poata spune ceva contrar.
contrIbuabll, -A s. vi adj. (fr. con-
tribuable, d. contribuer, a contribui). Birnic-
platitor de bir, supus contributiunii.
contribuT, a -i v. intr. (lat. con-tri-
Mere, it. contribuire, fr. contribuer. V. a-,
dis- vi re-tribal% Platesc parka mea
Intro cheltuiala, !rite° sarcina comunit RIO
parte la executarea unui lucru : cutremuru
a contribuit la raina tarn', yoala a contra-
contrIbutiv, -A adj. (d. lat. contri-
butus, contribuit, cu sufixu -iv.; fr. contri-
butif). De contributiune : roluri contributive,
parte contributivd.
contrIbuiltine f. (lat con-tribritio,
tOnis). Actiunea de a contribui. Participare
la o cheltuiala, la o sarcinA comuna. Bir,_
impozit, dare. A pune la contribufiune, a
face at contribuie, sA ajute. Contribufiune
directd, care te atinge direct, ca fonciaru,
patenta. Contribufiune indirectd, care e mist(
pe bauturi, tutun, timbru, vamA. - Si -Ole.
contrItIOne f. (lat. con-tritio, -finis,
zdrobire, d. tirere, tritum, a zdrobi. V.
treTer). Teol. Intristare adtricA p. un pAcat_
control n., pl. uri sail vi oale (fr. con-
trole, din contre -role. d. contre, contra, vi
role, rol, condica). Verificare (pl. uri) : con-
trolu casei de bard. Registru p. a verifica
alt registru (pl. oale). Mara tiparita pe-
obiectele de metal -pretios (pl. oale). Stares
nominala a persoanelor care tin de un corp :
ofifer ;Mrs dirt controalele armatel.
controldz v. tr. (fr. controler). Verific_
Inscriu In control. Pun marca de control pe-
obiectele de metal pretios.
controldr, -care s. (fr. contrOleur)_
Agent on functionar care controleazA, ven-
ficator.
controversat,-A adj.(fr. controverse).
Contestat, nelamurit: chestinne controversatd_
controversy f., pl. e (fr. controverse,
lat. con fro VZrsia, d. contro-, contra, vi versus,
fntors. V. vers, %tars). DisputA, discusiune
contestatiune, nelntelegere (mai ales teolo-
gica gi juridica).
controversez v. tr. (fr. corztroverser
lat. controversari e intr.). Pun In contro-
versa, contestez.
controversist, -A 8. (fr. controver-
siste). Care e tare In controverse : a:est teo-
log e un controversist de forld.
CON
- 343 -
contufir n., e (fr. comptoir, d.
p1.
cimpter, a socoti). Masa, biurou, localu unde
se primesa banii Intro praline mare, Intfo
banca S. a. Agents generals de comercifi a
unei Bari In alts tart' : contuaru Indillor.
Stabiliment de credit public, banca : contuar
de stoat. Pop. cantor, pl. mire (rus.
kontOra, pron. kantOra, d. fr. comptoir).
contuma.ce adj. Si s. (lat cantumax,
-dcis). Care no vrea sä compara la judecata
Intfo afacere criminala.
contumacle f. (lat. contumacia). Re-
fuz, lipsa de comparitiune la judecatk Intro
afacere criminals. $i -acie.
contundent, -O. adj. (lat. contdndens
-Mils, d. con-aindere, a lovi. V. contuzi-
u ne). Jur Care striveate lovind, ca bastonu,
ciocanu a. a. Opusu lui e tdietor on Impun-
gator. Fals contondent (fr. contondant).
contar n., pl. -yr/ gi e (fr. contour, d.
it. contorno [supt intl. lui tour, turn], d.
contornare, a contura. V. torn). Linie care
delimiteazk un corp: to ainte de a pieta,
trebute sd fact conturu toblouluL Forms:
elegantele contururi ale cdprioarei.
conturez v. tr. (fr. contourer, d. it.
contornare. V. deturnez). Fac conturu:
a contura un tablod. V. refl. Apar In con-
tururi : munfit se conturad la orizont. V.
profIlez.
cdntus n., p1. e (pol. kontusz, kontusz,
rut. kOntu§, Fianna, ung. kOntos, kantust
turc. bg. kont4, poste d. vgr. [d. pers.]
kdndys, un fel de manta persica. V. co-
tosman). Vechi. Un fel de manta boiereasck
blanita. AIL Mold. Un fel de manta pe care
o poartk taranii bogati. In Mold. sud St
contes (pink pin sec. 19), un fel de malotea
femeiasca purtata pe umeri si care avea
nigte mtnici lungi neIntrebuintate. $i
contos, contas (Ca ratus, -os Si
turns, -es). V. contoman, dulam& §i
cartel.
contuziane f. (lat. conttisio, -onis. V.
contundent). Rana, vInAtaie, loviturti, va-
tamare produsk de un corp contundent.
$i -azie.
1) cant m. V. consul.
2) cont n., p1. urt (ung. konc, emit, d.
vsl. konsu, bucatk. V. cotonog). Mold.
Testea. Trans. Jul. Bucata : un con( de phi-
cintd.
* contet, V. concept.
contin, -tindt, a -tines Si -tine
v. tr. (lat. con - tinEre, d. con-, Im-
preunk, al tenere, a Linea). Cuprind : apa
asta confine fer, decalitru confine zece litri.
Rar. Opresc, tnfrInez : a confinea multimea,
risu, minia.
continut n., pl. urL Cuprins, eels ce
e continut : confinutu unai pahar.
contopist m. (din conteptist gf con-
fipist, duple pron. germ. Si pol., adicii Jack-
tor de concepte", de jalbe). Vechi. Azi iron.
Copist, scriitoraa pe la autoritati.
www.dacoromanica.ro
CON
convalescent, -A adj. ai S. (lat
convaliscens, d. valiscere, a prinde
putere. V. valid, valoare). Care se scoalk
duple boalk.
convalescent& f., p1. e (lat. con-
valescentia). Stares celui care se scoala
duple boalk.
convenabil, -It adj. (fr. convenable,
d. convenir, a conveni). Care convine, care
Imi vine la socoteala : ofertd convenabild.
Potrivit, proportionat: recompensd convena-
bill. Decent, cuviincios : asta nu e conve-
nabil. Adv. in mod convenabi).
convenient, -à adj. (d. lat. conveniens,
duple fr. conversant). Care convine,
cuviincios, politicos: persoand, vorbd con-
venientd. Adv. In mo,d convenient.
convenient& L, pl. e (lat. convenientich
fr. convenance. V. pro-venienta). Con-
formitate, potrivire : convenientd de caracter.
Cuviinta, decenta : convertienta sociald (sail
convenienfele sociale). Clisdtorie de conveni-
enfa, aceia la care-s luate In consideratiune
nobleta on averea on cultura to locu dra-
gostei reciproce.
conventicul n, p1. e (lat. con-ventl-
culum, dim. d. con-ventus, adunare. V. cu-
vint). Mica adunare secrets si adese-ori
ilicitk.
conventional, -A adj. (fr. convention-
nel). Care rezultk din conventiune: moneta
are valoare conventio7all. Despre care s'a
convenit ai a Post admis : crucea rosie e
semnu conventional at ambulanfelor sanitare.
S. m. Membru al Conventiunii nationale din
Paris (1792-1795), 0 adunare de revolutio-
nari care I -au asasinat pe Ludovic XVI.
conventlane f. (lat. conventio, -finis.
V. in-ventlune). Acord, pact, Invoiala :
convenfiune sociald (mic tractat). De con-
ventiune, conventional : limbaJ de con-
venflune $i -entie.
converg, -vers a -verge v. intr.
(lat. con-vergere, V. diverg). Tind spre
acelaai punct : razele lentilet converg spre
focar, drumurile converg spre oral, opmi-
unite converg tot acolo (sat) Inteacolo).
Part. nu e uzitat.
convergent, -a adj. (lat conveirgens,
-bilis). Care converge: raze convergente.
Adv. in mod convergent.
convergent& 1., p1. e (d. convergent,
fr. -gence). Indreptare spre acelagi punct:
°ram e punctu de convergentd a multor
drumurL
conversatiane f. (lat conversdtio,
-finis, intimitate, frecilenta). Actiunea de a
conversa, convorbire. Ceta ce s'a conversat:
o conversafiune interesantd. Ob. -alio.
Ras -rzittie (duple germ). V. taifas.
converse: v. intr. (fr. converser, a
conversa, d. lat con - versant, a trai la un loc.
V. vers). Convorbesc, vorbesc familiar cu
cineva.
CON
- 344 -
* conversiune f. (lat. conversio, -dnis;
con-vet-fere, a Intoarce. V. convertesc,
aversiune). Schimbare, prefacere. Redu-
cerea procentului prelungind terminu : con-
versiune de la 5 la 4 la futd. Jur. Schim-
barea unui act Intealtu: cenversiunea and
obligafiunt in rent& Arm. Schimbare de
front. Teal. Schimbarea credintei religioase.
* convertesc v. tr. (lat. con-vdrtere a
tntoarce. V. conversiune, vers). Prefac,
transform. Schimb : a converti titlurile in
bard. Fig. Fac sa-ti schimbi parerea, reli-
giunea, punch' : a converti la crestinizm.
* convertibil, -A adj. (lat. convertlbi-
lis). Care se poate converti.
* convertibilitate f. (lat. convertibili-
tas, -Otis). Calitatea de a putea fi convertit.
* convertit, -A adj. Care a primit o
credinta religioasA on care si-a schimbat
religiunca : convertit la crestinizm.
* convertitor, -ogre adj. Care con-
verteste (mai ales la o religiune).
* convex, -A adj., pl. cst, xe (lat. con-
vexus. V. vexez). Bulbucat, bombat : len-
tile convexe. V. concay.
* convexitate f. (lat. convexitas, -dile.
Proprietatea de a fi convex. Parte convexA.
bulbucAturk
* convictiene f. (lat. convictio, -orris.
V. conving, victorie). Convingere. $i
-iciie.
* convTetuTesc v. intr. (con- Si vre(u-
iesc). Vietuiesc Impreunk coabitez.
* convin, a -veni v. intr. (lat. con-ve-
nire, a se intlIni ; fr. convenir, a conveni.
V. de- 0 pre-vin). MA Invoiesc, consimt:
a conveni sd te duct, a conveni pentru au-
ma cutare. Admit. mArtunsesc : convin cif e
rasa. Sint convenabil, plac : aceastd casd
ind convine. MA potrivesc : amici(ia e ward
cind gusturile convin.
* conving, -vins, a -vinge v. tr. (lat.
convincere, fr. convaincre, V. hiving). Fac
pe cineva sa treads ce spun efi. V. refl. MA
asigur, ma Incredintez.
* convingere f. Convictiune, actiunea
de a convinge, de a te face sa crezi ce cred
ed. Credinta sigura : convingere nestra-
mutatd.
* convins, adj. Patruns de o ideie :
conservator convins.
* convoc, a -a v. tr. (lat. cdn-voco, -
vocare, d. con-. la un lac gi, vecare, a cite-
ma, V. bocesc, voce, e-, in-, pro- gi
re-voc. Comma:a gi convocd, sd convoace
$i sd convoce). Chem O. se adune : a con-
voca membrii unei societaft, a convoca o
adunare.
* convocatiune f. (lat. convocritio,-Onis.
V. vocatiune). Actiunea de a convoca.
Htrtie care confine o convocare : a primi o
convocaffune. $i dar ob. are.
www.dacoromanica.ro
CON
* convoi n., pl. rut/ gi crate (fr. convoi,
d. convoyer, a escorta, lat. pop. *conviare,
d. con, tmpreunA, gi via, cale ; rus. konvcii).
$ir, cortegifi : convoi funebru, convoi de care,
de oameni, de cordbti, de carafe, de provi-
ziunt, de manilla& $. a.
* convolvulacea, -ee adj p1. et, ee
(d. lat. co/ad/watt% volburA. V. volbura).
Bot. Din familia volburii. F. pl. Plante din
familia volburii.
* convorbesc v. intr. (con $i vorbesc).
Conversez.
* convorbire f. Conversaiiune.
* convulsionar, -A adj. (d. convulsi-
une ; fr. convulsionnaire). Med. Care are
convulsiuni. Suhst. Fanatic iansenist din
sects unor nebuni religiosi din seculu XVIII.
* convulsiune f. (lat. convalsio, -anis,
d. con-vellere, -vtilsum, a zmulge. V. re-
vulsiune). Med. Contractiune violenta gi
involuntary a muschilor, cIrcel : convulstu-
nile morfii. ZvIrcolire produsa de o durere
fizicA on moralA. Fig. Dezordini In stat :
convulsiunile Rusili in timpu rdzbotului
mondial.
* convulsiv, -5 adj. (d. convulsiune;
fr. convulsif). Med. insotit de convulsiuni :
tuse convulsiva (pop. fuse magdreascd).
* cofffic n., pl. art (dupA numele ora-
sului Cognac din Francis, celebru pin ra-
chiurl). Un fel de rachid fAcut din yin gi
care are coloarea ceaiului. V. rom.
* coobligat, -A adj. gi s. Care e obli-
gat ImpreunA cu altii.
* cooperativ, -A adj. (d. cooperat cu
sufixu -iv; fr. -attf). Care are de scop o
cooperatiune : societate cooperativd.
* cooperator, -Rare adj. Si s. flat
cooperator).Care coopereaza.
* cooperatitine f. (lat. cooperOtio, -6-
nis). Actiunea de a coopera. $i -atie gi
-are.
* cooperez v. intr. (lat. codperor, rari.
V. operez). Lucrez la un lac cu altii p
un scop comun, mai ales in comercin gi
industrie. V. colaborez.
* cooptafiene 1. (lat. cooptdtio,
Admitere extraordinary farA formalitati Intr'un
corp. $i -afie gi -are.
* cooptez V. tr. (lat. cooptare. V. optez).
Admit pin cooptare : a coopta pe cineva
intr'o societate.
* coordon gi -ez, a -a v. tr. (co- gi
ordonez ; fr. coordonner.). Combin, unesc In
ordine, asez In ordine. Gram. Unesc pintro
conjunctiune coordinative.
* coordinativ, .A adj. (lat. coordinatus
cu suf. -iv) Gram. Care serveste la coor-
dinate : conjuncfiune coordinativd. V. su-
bard-.
COO
- 345 -
* coordinatitine f. (lat. coordinatio.
V. subord-). Actiunea de a coordona :
leziunile creierulut mic impedecd, in ge-
neral, coordinaliunea migdraor volturtare.
Lucru coordonat : indemonaticd coordina-
fiune. - $i -Site si -are.
* cop n., p1. tut (ung. 116p11, putinei,
stup. Cp. si cu copaie, cold). Vechi. 0 ma-
aura de capacitate p. Held& (lorga, Nego(.
117). Azt. Nord. Covata mai lath (une-ori
ratunda si cu coada) In Tut. cob, oalli de
yin (1 litru). V. chersin.
copac $i (mai rar) copitcT m., p1. ci
(alb. koptle buturuga. D. torn. vine ung.
kopOcs, tufa. Sing. rom. s'a format din pl.,
ca si la papuc). Arhore, planta mare cu
ramuri lemnoase (ca stejaru). S'a suit scroa-
fa'n copac, s'a boierit ghiorlanu, a scos
coarne, face lux.
copaie f., p1. di (nsl. kopdnja, id d.
koptiti, a sapa, a scobi. V. copca 2. Bern.
1,563). Vest. Albie, covata.
* copal n. (fr. sp. copal, cuv. mexican).
Un fel de rasina care se scoate din diferiti
arbori tropicali si care se tntrebuinteaza
ca leac.
copan n., pl. e (bg. Miran, mai, ciocan,
dim. kOpanee, copan ; alb. kopdn, ngr. si
vgr. kOpanon, pisalog). Mast. s. a. Cotoi,
picior (sold) de pasare fripta (BSG. 1022.
163). Si copitna, pl. e.
copastie f. (ngr. kupasti, d. turc. kti- si
klipegte). Dun. Balustrada (parapetu) puntii
unui bastiment (ChN. I, 4, 113 si 159). V.
slaT, usnA, banda.
copAchrie 1. Mare multime de copaci,
arboret (padure).
copacal m., el. Copac mic. Balsamina
(Bz.). A sta ccpOcel, a sta pop, to picioare
(vorbind de copii chid Incep sä stea in
picioare).
copaita f. p1. e. Copaie mica.
* copartas ,-a. s. (co- si partaf). Par-
tas, asocial.
1) copca f., pl. 1 (turc. koped., de unde
si strb. kopea, bg. kopee, alb. kopgd, ngr.
kOptsa, ung. kapocs, kapcs. Sing. rotn. e
Eras din nl. copal dupa fa/ma, fapci). Vest.
Sponca. Incuietoare de carte groasa, de
cingatoare s. a.
2) copca f., p1. 1 si (est) e (rus. kOpka,
sapatura, d. koptifi, a sapa V. copaie, Mira-
lese, ocop). Gaura facuta In gheata rlului
-sail a Iacului. Fig. A te duce pe coped, a te
perde fare speranta. AdIncatura, bulboana
Inteun rte (Rar). Sapatura facuta ca o treapta
Inteun mal ca sa te poti urea. Nord. (din
aceiagi rad., adica a sapa, a izbi", ca ca-
lu'n galop, ruda cu vsl. kopvto, copita). Sa-
Mutt de galop: la-o la copse (StIgh. 50),
lupu sorind in copce marl (VR. 1925, 7, 34),
Warm o led la deal in copce (Sadov. VR.
1930, 9-10, 196).
cbpdTca, V. cape:Ica.
coper-, V, acoper-.
www.dacoromanica.ro
COP
* copernuitant, -A adj. (co- gi per-
mut ; fr. copermutmt). Fie-care din cei doi
care-si schimba locurile Intre ei (vorbind
mai ales despre cei ce, In Alms. faecau
schimb intre ei cu beneficii bisericesti).
coperta f., pl. e (it. coperta gi coverta,
id., d, coprire, a acoperi). Plic (Rar). Scoarta
(Invalitoare) de carte. Pop. cuperta,
pile covert& si cuverta (ngr. kuverta),
punte (la corabie).
1) cople 1. (vsl. kopile, sulita. din rad.
lui kopati, a tale, a sapa. V. copca 2,
scopesc). Un fel de cutit cu clofia taf-
furl cu care preutu scoate agne(u din pres-
curh si care simbolizeaza sulita cu care a
fost Impuns Hristos.
2) copie f. (lat. copia, abundanta, d.
co-, tmpreuna, si ops, opis, bogatie; fr.copie;
rus. kOpita. (V. opulent). Reproducerea unei
seriefi, unei lucrari de arta s. a. Imitatiune:
copia seamdnd cu originalu. Manuscript
sae tiparitura dupa care lucreaza culegatoru
tipograf. Copie dupd (fats de pe) naturd,
descrierea sau pictarea fiintelor sau lucru-
rilor din natura. V. suret.
* copier n., pl. e. (d. copie). Registru
care tontine copiile.
* copies v. tr. (fr. copier). Reproduc,
iae o copie (picttnd, desemntnd, lotografiind,
scriind). Fig. Imitez, falsific. In Mold. It
ea copii, to cOpit, el copie, sa c6pie. In
Trans. de:opiez (barb. dupa germ. ab-bi.-
den si ab-schreiben).
copil m., pl. copii, art. copiii (lat. pa-
pillus, dim. d. papas, fem. papa, coca, co-
cuta, Intl. de coca I Safi de o forma lat.*co-
pillas, ca columbus-palumbus, porumb. D.
tom. vine alb. kopile, pl. kopii, bastard, ar-
gat ngr. kopili tlnar, baiat, servitor; vsl.
kopilii, kopelii, bastard ; bg. strb. kopile,
bastard. V. cocd 1 gi pup() 2). Vecht (p1. si
copili). Bastard. Azi. Baiat ofi rata In primii
ani ai vie(ii: o femeie c'un copi in brats.
Fig. Om naiv : no fi copii I Copil adevdrat,
copil legitim. Coptl din flori, bastard. Co-
pil de jild, prune, copil care suge Inca. Co-
pit de caul, odinioara, feciori de boier care
era') da(i la curtea domneasca si formaii
garda interioara a ei, In numar de vre-o
500 (V. paj). De copil, de mic, din copi-
ltrie : de copil i-a placut cartea. P1. Urmasi,
descendenti (tndiferent de etate): 4 much
faro copil. V. fecTor, cocon, ghltan,
tine, prichindel.
cap)) m., pl. li (var. din copil). CoPilef,
stulete mic rasarit pe lingo cel mare. S. n.
pl. e. Ctrligu (Mina) In care se prinde usa,
Ctrligu pe care cade ivaru si tine usa In-
chisa.
copilandru m. (d. copii), Fam. Copil
mai mare, baietan aproape (Mead.
copilas m. Copil mic.
copilA f., pi. e (d. copil). Fate mica. Fig_
(adj.). Naive : nu ft copila
 346
COP
1) copifaresc, -else& adj. (d. copil).
De copil, infantil: Jocuri copildresti. Fig.
Naiv, pueril: incercitri copildresti.
2) copilaresc v. intr. (d. copi!). is co-
pil, petrec copiltria: amcopildrit impreund
cu el. V. tineresc 2.
copilareste adv. Ca copiii.
copliarie f. Starea de copil. Fig. Nai-
vitate, puerilitate, prostii copilAresti: nu
umbla cu copildrii I Nu to mai fine de co-
pildrit
copilards, -.Asa adj. Pueril, naiv:
om copildros.
copilesc v. tr. (d. copil, copilef). Zmulg
copiletii din prejuru popusoilor.
copilot ft, pl. uri. Fam. Multime de
copii.
copilot m. (d. copil). Vlastar, mlAdita,
copace} rasarit din aitu (Se zice mai ales
despre cuiburile de popusoi rind rasar prea
multi la un loc $i trebuie copilifi ca si ra-
mile fire putine, dar puternice).
copilith 1., pl. e. Fam. Copila mica.
copiers, -oasa adj. (lat. copiosus, d.
copia, abundanta). Abundant, bogat: prinz
copios.
copiozitate f. (d. copios). Ablindanta :
ospdf de o copiozitate rard.
copist m. (fr. copiste). Punctionar care
copiaza. V. cenuser, contopist.
copitarita f., p1. e. (d. copild), Olt. Un
burete care creste pe fag si salcie $i din
care se face iasca cea mai bunt.
copitat, -41 adj. Cu copita, care are co-
pita: animate copitate. Cu copita mare.
1) copita f., pl. e (vsl. rus.kop'to, slrb.
kOpito. V. copch 2). Unghia animalelor
din neamu calului si al boului. Lovituri de
copita: mdgaru trase o copita leulut. Copi-
tarita.
2) copita 1., pl. copifi (Munt. vest) si
copita f., pl. e (Olt.), V. capita.
copirsid n., pl. die (ung. koporsd).
Trans. Secril
copies m. Nord. Iron. Copil. V. tint.
coplesesc v. tr. (d. o-plesesc on var.
din cofloesc ? Cp. si cu alb. gheg kaplis,
dobor). Intrec, dobor, rapun, covIrsesc, !ri-
ving pin num/it*, volum on greutate: la Va-
lea Albd Moldovenii n'aii fost invinsi, ci
coplesifi de mulfimea Turcilor.
copdT m. V. copod.
coporan M pl. e (sIrb. bg. koporan).
Muni. Dun. Anteriii. Zeghe.
coporiTe, V. toporiTe.
copod m. (ung. kopd, de unde si ceh.
kopov, rut. kaptiv). Est. One care adulmeca
vtnatu in padure, II scorneste si-I alungli
chefnind pint-I educe spre vInttor. Fig.
Politist ager. In nord taped ; In sud
copal', pl. tot asa (de unde bg. kop6i). V.
ogar si prepelicar.
www.dacoromanica.ro
COR
coprina f., p1. e (vsl. bg. koprina, strb.
ko-, matasa. Cp. si cu bg. slrb. kopriva,
urzica). Vest. Narcis. $i ca- si Cu-, In
Gorj ca-.
coprind, V. cuprind.
coproprietar, -a s. Care poseda o
proprietate Impreuna cu altu
coproprietate f. Proprietate a mai
multora: coproprietatea mud zid.
1) copt n., pl. uri. Coacere repetata la
foe : coptu pinfi. Coacere repetatil la soare :
griu incepe a da In copt,
2) cdpt, coapta adj. (d. coc), Preparat
la foe : pine coaptd, oft copt, mere coapte.
Matur, copt de soare : mere coapte. Fig. Mai
Inaintat in etate: om copt. Serios, solid :
minte coaptd. Prapadit de boala : e copt,
sdracu I Bubd coaptd, Bata St se sparga.
Fig. Om supAracios : Ce bubd coaptd acest
copil: plirge ft:data I
coptdr, V. cuptor.
coptorasc (ma), a -I v. refl. (d. coptor,.
cuptor, adicii gliunos, coscovit"). Se zice
despre un at care se Intinde : crdpdtura se
coptordste. Fig. MA coscovesc de boala
un piept coptorit. V. intr. Stair ascuns (vor-
bind de rele); unde coptordste rdu. $i
coptoreifit om coptorosit. V. caver-
nos.
coptera f., pl. t (d. copt, coc). Puroi.
copulativ, adj. (lat. copulativus)_
Gram. Care serveste si lege cuvintele on
membrele propozitiunii,ca conjunctiunea Si.
copula f., pl. e (lat. copula, din co-
dp-ula,d. co-aptus, unit. V. cuplet, a-
dept). Gram. CuvInt care leaga atributu
de subiect: verbu a fi, exprimat on -cum.
a copula on -caret propozifiuni.
copez, V. cobuz.
1) cor n., pl. art (rus. kori). Mold. Pojar,
filer, un fel de varsat usor caracterizat pin
niste bubulite rosii pe pele : i-a murit o
fatd de con (Sov. 227). In nord cori, fats.
scris coritl.
2) cor n., p1. art (vgr. hords, lat. chorus.
V. hord). In tragediile vechi, reuniune de
persoane care cIntan $i dansail: coru mu-
zelor. Ctntecu tor. Azi, reuniune de cInta-
reti din gura. antec executat pe mai multe
voci. Locu unde sta coru In biserica.Mai
vechi hor (dupe ngr.).
corabTa f., p1. tele (tore. kurabiie, ko-
rabile, gurabile, glilabile ; alb. gurabl, bg_
korabiia, strb. gurabita). Mont. Mold. Un
fel de prajitura facuta din Mint, zahiir $i
unt si care se okra Matt in romburi, ca
baclavata. $i corobTa.
corable I. (vsl. korabi ar korabli, bg,
slrb. ko-ab, rus. kordbll, d. vgr. kordbion.
dim. d. kdrabos, crab si [pin aluz. la g/loace]
corabie ; mlat. kdrabus, un fel de lutgre
ngr. k..rdvi ; it caravella, fr. caravelle, sp.
curabela, pg. caravela, V. crab). Vas de
COR
- 347
nagivat, nave, bastiment (cu tilnze). Trist
pared (Li s'ar fi faecal cordblile, foarte trist.
Corabie cu abur, V. vapor $i probela.
$i curable (Cod. Vor.).
corabnic in. Cod. Vor. Corabier.
coraj, V. curaj.
coral m. ca animal si n., pl. art ca
marfa (lat. corallum, corallium si coralium,
fr. carat!, vfr. cora!). Margean, un celenterat
din al carui suport calcaros arborescent,
(ros, alb on negru) de aspectu unei petre,
se tac giuvaieruri (Se pescuieste mult pe
malurile Siciliii). Si cora114.
coral, -Et adj. (fr. choral). Care for-
meaza un cor, care cInta coruri, de cor :
cintece corale. S. n., pl. e sag si art. Un fel
de clntec religios : an coral de Luther.
coralln, -h adj. (fr. corallin, d. lat.
cordllinus). Ro* ca coralu buze coraline.
S. f., pl. e. Un tel de alga ale carei ramuri
se acopere cu saruri calcaroase si-si lag CO-
loarea coralului.
coran n., pl. e ai art (ar. qoram, carte).
Biblia (scriptura) mohametanilor.
1) corasan m. (ngr. korasanl, d. turc.
horasani, un fel de praf vegetal vermifug,
d. Corasan. V. corasan 2). Vechi. Un fel
de pelinita (artemisia luddica)ale carei flora
se Intrebuinteaza ca vermifug. Samtnta de
corasan, florl de corasan.
2) corasan n. (ngr. korasdni, d. turc.
horasan, ciment de Corasan, provincie z-
Persiii, unde se f8cea ciment). VechL Ciment.
corastrA, V. colastra.
corablasca f. (d. un adj. cordbiesc).
Un fel de hora care se joaca gz azi in Mold.
Bas. si la Romania de peste Nistru.
corabier m. (d. cortzbie). Mariner, na-
vigator (pe fluvii sag pe mare).
corablerie f. Rar. Arta on meseria de
corabier.
corabloardi $i -Cita f., pl. e. Corabie
mica.
coral, V. chloral.
corsItslesc $i core- v. tr. (d. corasla).
Brtnzesc, stric laptele. V. refl. Laplele s'a
cordslit..-
corb m., voc. corbule, vechi si coarbe,
azi rar (Sez. 4,219) c.rbe (lat. cdrvus, it.
corbo, corvo, vfr. cat. corb [rift corbeau],
pv. corp, sp. cuervo, pg. corvo). 0 pasare
neagra mai mare de clt cioara si care traieste
pin pliduri si mantnca si inortaciuni clnd
gaseste a ndvdli ca corbii la cadavru. Corb
In corb nu scoate °chit, ttlhar la ttlhar nu
face rag. Zilele corbulu(, zilele de 19,--24
Febr., cind poporu crede ca craps ouale
corbului de ger. Corb de noapte, bltlan de
noapte (drdea nycticorax). Negro corb (sag
ca corbu sag ea pans corbulul), foarte ne-
gru, vorbind de par. V. porumb 3.
corcan in. Mold. Ramura groasa la un
butuc de vita.
www.dacoromanica.ro
- COR
corcesc v. tr. (d. cord). imparechez
fiinte de rase diferite : din corcirea lapel cu
mdgaru tese catlru. Fig. Fac sa degenereze
a cod limbo strdmoseascd. V. refl. MA
amestec, vorbind de rase. Fig. Degenerez:
limba s'a corcit. in vest curceec (VR.
1928, 9, 217), In nord mirchezesc $i
corchlzesc (cp. cu ung. korcsositni, kor-
csosodni).
1) core( adj. m., pl. tot asa (ung. korcs,
corcit, Incrucisat, d. lat. crux, eructs, cruce.
V. cruce). Mold. Corcit : canar cord ca
scatia.
2) core n.. pl. urt (rut. kore). Nord,.
Tufa, tuf is.
cdrcle f. (ung. korcsolva, patin, saniutti)-
Est. 0 unealta compusa din doi bulamaci
uniti cu doCili traverse de care ne servim la
urcat si scobortt butoaiele. Targa. Sant ud
pe care se scoboara bustenii de pe un deal
sag de pe un munte.
corcioava (oa cliff.) 1., pl. a (din rad_
lul clrcel, dar cu fonetizmu rusesc. V. si
cocTorva). Butas, ramurA de vita taiata
ca sa fie rasadita aiurea: corcioave (vita-
Miele din vie pentru prins. Neam. Rom.
Pop. 2, 553).
corcTogeir, V. cIrcTogar.
corcToveT, V. cocTorba.
corcit, -ft adj. Nascut dintr'o mama de-
natiune on de specie diferitA de a tatalui,
ibrid, bastard (ca mulatrii si cattrii). Cloud-
corcit, cuv. compus din elemente provenite
din dogs limbi, ca: convittuiesc, convorbesc,
sociologie, bicicletd.
corcitura 1, pl. i (d. corcit). Om sag
animal corcit : cattru e o corciturd de tapd
cu mdgar. Fig. Iron. Amestecaturti, ceva
nehotarlt, ceva care inspire dispret pin a-
mestec : acest partid e o corciturd. politica..
in vest cu-.
corcoese (oa dift.) f. pl. (var. din gor-
goose). Est. Fam. Gorgoaze. Fig. Palavre,.
gogosi.
corcoaje (oa f. pl. (var. din gorgoaze)..
Vest. Bodroante, borfe, bulendre, haine vechi
si alte lucruri casnice.
corcodan m. (var. din curcan). Trans..
Curcan.
corcodeit f., pl. ele. V. corcoduea.
1) corcoddl $i -11 in., pl. elf, ilf ai ea-
(alb. korkodhill, d. ngr. krokOdilos, vgr.
-deilos, lat. corco- ai crokodilus, crocodil.
Cp. cu lat. hirudo, lipitoare, $i hirundo,
rindunica; lacerta, *oplrift, si ngr. lakerda,
lacherda; vsl. lilitakti, bodIrtaii, si rom. !i-
liac, un animal, a. a. multe). Dun. Cufundac,
o pasare acgaticA cu picioarele ca lisita si,
cu mot de pene In prejuru capului (colym-
bus). V. califar $i bocurlad.
2)corcodel m., pl. et, V. corcodui..
corcudina f., pl. a (d. cured). Trans..
Curca.
 COR
- 343 -
corcodDs m. (d. coreodusd). Mont. Un
fel de prun (prunus cerasfera [sea diva-
ricata)). $i corcodel. In Mold. si Trans.
curcudtis si curcudel, In Munt. vest
zoldas si toitus (Cod. M. N. 97). V.
..zarzar.
corcodusa 1, pl. e (run cu cocolop
corcolesc, corcolan, curcubeii, colcotoasd).
Munt. Fruct de corcodus, un fel de prune
mica slerica galbena sou neagra. $i cor-
codea, p1. e'e. In Mold. si Trans. curcu-
ciusa si curcudea, to Trans. culdu-
cuta si colcotusa, In Munt. vest col-
dusa si toltusa (Cod. M. N. 97). Pe alo-
curea si culcudusa.
corcolan m. (var. din cocolan). Meh.
Nout gros de vary (cumulus on nimbus).
V. posomorasc.
corcolesc, corconesc, V. coco-
lesc.
corder n., pl. e.(d. coardd). Mold. La
vioara, bucata de lemn de care-s legate coar-
dele jos. Firiz, fereste0 mic si lat compus
numai din lama (pinzA) si un manunchi de
lcmn.
cordea si cordica f., pl. ele (ngr.
korddla ai kurdella, turc. kordela, d. it.
.cordella, dim. d. corda. tunic, coarda ; pol.
horde!. Cp. cu sardea). Mold. Munt. est.
Panglica, facie de mAtase facuta In fabricA.
Tenie, un verme intestinal. Un vechi joc de
Orb.
cordelier m. (fr. cordelier, d. corde,
funie, fiind-ca umblafi Incinsi Co funie). Ca-
lugar din ordinu fratilor minori ai sttntului
Francisc din Assisi (Umbria, Italia).
cordicA, V. cordea.
* cordial, -A adj. (mlat. cordial's, d.
cor, cordis, inima ; fr. cordial. V. cardiac).
Afectuos, care porneste din ininia: invitare,
primire cordiald. Adv. in mod cordial.
cordialitate f. (d. cordial; fr. -iti).
Calitatea de a fi cordial.
cordiform, -A adj. (lat. cor, cordis,
inimA, si -form ca'n rent form, uni-form).
In forma de inima : frunze cordiforme.
cordon n., pl, oane (fr. cordon, dim.
d. corde, funie). Panglica latA Ia uncle ordine
(decoratiuni). $ir de posturi militare. V.
cordun si barabafta.
cordonas, V. cordunas. . coregentA f., pl. e (co-
cordovan n. (it. cordovdno, d. sp. cor-
doban, d. Cordoba, un oras In Spania ; fr.
cordovan, de unde vine si cordonnier, ciz-
mar). Vechi. Marochin, saftian.
cord6c si curd6c n., pl. e (rut. kor-
-dialt). Mold. Un fel de bubA supt limba vi-
telor cornute.
cordon p., pl. art si e (rus. rut. kordOn,
pop. -an, pot. hordon, d. fr. cordon. V. cor-
don). Cordon, sir de posturi militare (ca
la hotare). Gherita soldAteasca. Numele po-
pular al Bucovinei (dcspAr(itA de Moldova
www.dacoromanica.ro
COR
pintr'un cotton de Ia 1775 pfna la 1918).
$i corduna, pl. e, cordon militar (Munt.
vest). La Beld. (2286, 2770 si 3107) Cor-
don, Bucovina.
cordunas si -anis m. (d. cordon,
cordon). GrAnicer. Soldat, pichetas din
militia care a Post Infiintata la 1834 ca sa
pAzeascA fronliera Dunarii In Tara Roma-
neasca. V. potecas si slujitor.
corect, -A adj. (lat. correctus, d.
corrigere a Indrepta. V. drept, corijez).
Exact: plan cored. Fig. Conform gustitha
sou regulelor stil, scriitor cored. Conform
convenientelor : flnutd corectd. Onest, ono-
rabil : om cored. Adv. In mod corect.
corectez v. tr. (d. cored ; fr. corriger,
it. correggere. Corijez, Indrept: a corecta
greselile de tipar.
corectitudine f. (d. cored, dupA re:-
Mudine. Fr. correction). Calitatea de a fi
corect (onest).
corectiv, -A adj. (mlat. correctivus).
Care serveste sA Indrepte : pedeapsd corec-
tivd. S. n., pl. e. Lucru care lndreapta : e-
ducatiunca e un corectiv al ferocitdlii oa-
menilor. Fig. Expresiune care Imbltnzeste
ceia ce e cam violent on vehement Intro
scriere sail Intro cuvtntare.
corecter, -care s. (lat. corrector)
IndreptAtor (mai ales al greselilor de tipar).
corectura f., pl. f (dupa germ. korrek-
Jur, d. lat. correctus, Indreptat). Indreptare
a greselilor de tipar): a face co-ectttra unei
coale. Lucru Indreptat (coals tipAritA p. a
arata greselile de tipar si a le Indrepta):
a trimete corecturile pin postd.
* corectional, -A adj. (dupA fr. cor-
rectionnel). Relativ la simple delicte : pe-
deapsd corectionald. Tribunal corectic nal,
care judecA delictele mici sou crimele co-
mise de tineri mai mici de 20 de ani. Adv.
In mod corectional : pedepsit corectional.
corectiune f. (lat. correctio,
V. corect). Actiunea de a corecta, de a
corija. Calitatea de a fi corect In forma, co-
rectitudine corectiune de stil. PedeapsA:
aplic cuiva o corectiune. Indreptarea grese-
lilor de tipar. Casa de corectiune, to
care se Inchid mai ales copiii criminali sail
delincfienti ca sA se Indrepte. Sr-ectie.
coregent, -A s. (co si regent). Regent
ImpreunA cu alto.
si tegen(d).
Dignitatea, functiunea de coregent. Durata
acestei functiuni.
corelativ, -A adj. (mlat. correlativus).
Care arata relatiunea reciprocA : tats si
fID Is termini corelativl.
corelatiene f. (mlat. correlatio -Orris).
Relatiune reciprocA Intre lucrurl $i -atie.
coreligionar, -A adj. sis. (co si
religionar). Care e de aceiasi religiune cu
altii. Pin ext. Coreligionar politic.
coreograf m. (d. coreografie). Set
de balet, profesor de dans.
 399
COR
* coreografic, -à adj. (d. eoreografie).
Relativ Ia coreografie. Adv. Dupa regulele
coreografiii: a nota coreografic.
* Coreografie f. (vgr. horela dans,
hetet, si grafie). Arta de a preda dansurile,
de arata cum se danseaza, de a compune
balete $. a.
* corespondent, -A adj. (mlat. corres-
pdndens, -entis, fr. correspondant). Care co-
respunde, care are relatiune cu alto : un-
idei corespondehte. Acela, aceia cu
care esti In relatiuni de afaceri. Persoang
care are tnsArcinarea de a veghea asupra
unui copil departe de familia lui si a Ingriji
de el.
* corespondent& f., p1. e (d. corespon-
dent ; fr. correspondance). Schimb de scri-
sort, comunicatiune, relatiuni : corespon-
denta mire dot oameni, intre state. Scrisori
si alte lucruri scrise, trimese on Primite
pin posta : imi citese coresponden /a, acest
scriitor a Msat o insemnata corespondenja.
Conformitate, potriveala: perfecta corespon-
denfd a tuturor parrifor corpulai, a glade-
rilor noasfre. Mai vechi corespon-
dentie gi raspundentie ; In Let. 2,252,
ai 3,257 respundentie (dupa pol. kores-
pandencya).
* corespund, -tins, a -uncle v, intr.
(mlat. cor-respondere. V. raspund). Intre-
tin o corespondenta corespund cu cineva
pin scrisori (Pals corespondez). Comu-
nic, Is In comunicatiune : =este camere co-
respund hare ele ; MA potrivesc : unghiuri
coresponde tte, glndurile voastre corespund.
* corespunzator, -pare adj. Cores-
pondent, care corespunde, care se potriveste.
corea n., pl. ere (lat. choreus, d. vgr.
horeios). Trohea.
cart& f., pl. e (sas. korf, germ. kart, d.
lat. corbis, cog, paner. V. coropca). Trans.
Cog, paner (de dus In brat). V. tirna.
corfesc, v. fr. V. scorojesc.
corfita f,, p1. e Trans. CorfA mica.
corfoiase f. pl. V. gorgoaze.
corhana f., pl. e $i ant (rut. kuritrin,
gorgan. De aci ung. korluiny, pamint ve-
getal). Est. Costisa ripoasa, rtpA, vagauna:
pe corhdnile mun /ilor (Soy. 115), yeti pe o
corhand pdretele unui bordei (209). V. hra-
pa, surupinfi.
cora& I., pl. e (cp. cu corhand $i cu
ung. korha, putted). Trans. (Somesu de sus).
RIO care se tot surpil.
corhands, -clts& adj. Est. Ptin de
corhane.
corT, V. cor.
* coriacea, -de adj., p1. f. tot atm
(fr. coriacee 5i coriace, it. coririceo, d. lat.
curium, pole (In industrie]. De aspectu gi
taria pelii: carne, frunze coriacee.
* coriamb m. gi n.f p1. e (vgr. horiam-
bos). Picior din metrica Grecilor $i a Ro-
manilor compus dintr'un corer:, gi un iamb
(duck silabe scurte Intre doali fungi).
www.dacoromanica.ro
COR
coriandru m. (ngr. $i vgr. koriandron.
de unde si vsl. koriandrii). 0 plants utn-
belifera aromatics (coriandrum sativum) ale
caret seminte, clod Is proaspete, put a pins-
nita, far clnd Is uscate devin aromatiee si
se Intrebuinteazik ca condiment (E ruda cu
picioacna). 5i colt- (ngr. koli -). Vechi
coriand 5i coliandres.
* coribant m. (vgr. korybas, -Ybanlos,
d. korypto, daa din cap, zburd). Preut at
zeitei Cibela din Frigia.
coricov, -it adj. (cp. cu strb. gdrak,
amar, on gora, munte, padure). Olt. Mere
coricove, mere pAdurete (Sez. 37, 41). V.
corobeata.
coridor n., p1. oare (fr. corridor, d.
sp. corre.lor, d. correr, lat. crirrert a a-
lerga. V. curg). Galerie de comunicatiune
Intre camerele oriel case on Intre compar-
timentele unui wagon. Barb. cu'oar (fr.
couloir). V. foi*or gi alergatoare.
* corifea m. (vgr. koryphalos, coman-
dant, primu personagia al vechilor coruri
grecesti, d. koryphi, cap, yid). ,Sef de cor
In vechea tragedie greceasca. Fig. Set de
sect& sae de partid, acela care se distinge
mai mutt Intro profesiune, Inteun partid.
corig, a -ige v. tr. (lat. cor-rigo,
-rigere). Farrah mai latinizata, (Ara parti-
cipitl. Ild. corectez, corijez, indrept. V. dirig.
corigent, -ft at. gi s. (lat. cOrrigens,
-entis). Elev sir eleva care trehuie sa mai
dea un examin Ia obiectele Ia care a rAs-
puns slab. V. repetent.
* corigenta f., pl. e (d. corrigent).Sta-
rea celui corigent.
* corigibil, -st adj. (lat. corrigibilis. V.
dirig11311). Care se poate corija (Indrepta):
caracter corigibil.
* corijez v. tr. (fr. corriger, lat. corri-
gere. V. dirijez). indreptez, corectez, fac
mai bun: a corija un vi/id, un desemn,
greselile de tipar.
* corimb m. (vgr. kOrymbos). Bot. Stru-
gure de lion sad de fructe, ca florile paru-
lui $. a. V. clorchin gi strobil.
* corinden n., pl. cane (d. limbs Ta-
mulilor (India de sad] korandam). Min. Um
oxid de aluminia (Al2 03), care e o peatra
pretioasa a cdrei duritate vine Indata dui:A
ametist, rubin, safir, sma-
diamant. V.
ragd, emeri, spat, topaz.
* corintian, -a adj. si s. Locuitor, lu-
cru din Corint. Ordinu corintian, cel mai
bogat din ordinele arhitectonice.
* corist, -a s. (mlat. chorista, fr. cho-
riste). Care tints in cor.
corita f., pl. e (bg: korito, strb. ko-, vsl.
koryto, id.). Sud-vest. Lin, calcator. V.
lin 2.
* coriza f., pl. e (vgr. koryza, guturai).
Med. Numele stiintific al guturaiului.
1) corlan, V. cTurlan.
2) corian n., pl. e (rude cu bur /an,
burial, gurlui). Trans. Hornu eel gros la
casele 1Aranesti.
CDR'
- 350 --
corlatft f., pl. e 51 Oft (orig. gep. Cp. cu
germ. qaer-latte, let transversal. D. rom.
vine ung. korMt, sir de gratii. V. corla 2
si let). Vest. Gard de gratii, gard rar. Ba-
lustrada de scatty (care seamana a gard rar).
Gratii careWn lima sus In grajd ca sa poata
trage calu cite pujin fin de o data. Codirla,
gratiile care sustin flnu In apoia ckrutei.
Crivitar, boltA de gratii pe care se Intinde
vita sad alte plante. Sc Indult, mai ales de
fag (Bz.). V. glaf, prichicT, chelna,
rezlog.
1) cdrla f., pl. e (cp. cu it. chiurlo,
chiurli,. fr. cornea, coda, courlieu, courlis
id.). Un fel de becata care traiegte pe malu
apelor (numenius [ori scOlopax] arquatus).
$i curia (cp. cu rut. kurld, strigatu
cocorului, si rus. kurIcfn, un fel de bltlan).
2) cerla f., pl. e (d. corlatd). Ni. Co liba.
cork% V. coclet.
cormana f. pl. ane 5i ene si ant (ung.
kormdny, cfrma ; strb, korman, rus. kormilo,
cfrma, kormd, pupa, d. vsl. krama, knimilo,
cIrma). Munt. Mold. sud. Cticura, partea din
dreapta (late si curba) care, unite cu blrsa,
formeaza unghiu brazdarului la plug gi ras-
toarna pamtntu : rdmase brazda in urma
cormenei (ChN. I, 17). $i cormane
(Mold. sud), pl. ene; cermuna (Coy.), pl.
e si 1, cormura (Rn.), pl. i ; carman
(Munt. Mold. sud), n., pl. e, si carman
{Trans.), p1. e. V. plea si ram.
cormoran m. (fr. cormoran, d. vfr.
Corp, corb, gi moran, marin, d. galicu mor
mare, care se gasegte si In Are-mor-icum Si
Mor-bihan si slavu Po-mode, Pomerania).
0 pasare palmipeda care se nutregte cu
pegte. (Chinejii II Invala sa prinda pegte
pentru stapfnu lui).
1) corn m. (lat. comas). Un arbore de
padure (cornus Haas) care face flori galbene
si fructe rogii lungarete comestibile. V.
smIcla 2.
2) corn n., pl. coarne (lat. cdrnu, it. pg.
corn, pv. vfr. cat. corn, nfr. cor, sp. cuerno).
Un fel de vtrf dur gi ascutit care cregte In
fruntea boilor gi a altor rumegatoare (La
cerbi e In forma de ramuri). Fie-care din
cele doaa minere- cu care Indrepti plugu la
amt. Fie-care din cele doaa colturi ale lunii
noi. Aripa (flanc) a frontului (Cost 1,279.
Iron. Bucatil de pergament cu versuri reh-
gioase (filacterii) pe care Jidanii gi-o leaga
In frunte gi la bratu sting ctnd se Inching
si provoaca sarcazmu Romanului (V. avgar
gihabotnlc). Fam. Cu coarne, distins,
breaz, priceput : parta to esti mat cu
coarne de cit el ? Minciund cu coarne, mare
minciuna, minciuna gogonata. Cel cu coarne,
dracu. Coarne de mare (Hord), rogcove.
S. n., pl. mi. TrImbita, cornet, goarna, mai
ales Muth dinteun corn de boll (V.goarnif).
Chifla, franzeluta In forma de semiluna sal)
alt-fel. Un fel de ploscuta de tinut prafu de
pugca la vinat pentru pugtile care se hick-
cab pe la gura.
www.dacoromanica.ro
COR
3) corn, coarna adj. (d. corn 1). Se
zice despre o varietate de poama cu boa-
bele de forma fructelor cornului : strugure
corn, poamd coarnd. In Munt. se zice
coarnd, ca s. f. cu Int. de poama coarnA-".
*comae m. (fr. comae, cf. singafezu
kurawa-nayaka, sef de grajd). lngrijitor gi
conductor al unui elefant
cornacT m., pl. tot aga (d. corn). Cor-
nar. Dun. Pl. Ciuline, coltani. V. cella°.
* cornalina f., pl. e (fr. cornaline, d.
come, corn (de bob] ; it. corniola, d. comb,
corn; germ. karneol, engl. cornelian). Min.
Un fel de calcedonie roam Inchisa. V. agat.
corner m. Vest. P. P. Acela care tine
plugu de coarne, numit si comae, si
cornicT. Mold. (Sec. 18). Perceptoru cor-
naritului.
cornet, -à adj. (d. ccrn). Vechi (Cant.).
Cornorat ori cornut.
cornareso v. tr. Supun cornaritului.
V. intr. Tin plugu de coarne.
cornarit n., pl. urL Sec. 18. Un bit pe
vitele cornute introdus de Antioh Cantemir,
domnu Moldovet (1705-1708).
corns tel m, pl. ei (d. corn 2). TuritA-
cornea m., gen. a! MI (d. corn 2). Fam.
Dracu, cel cu coame.
cornecT n., pi. e (d. corn). Rar azi.
Corn de tinut praf de pusca la vinat
* corneTe f., pl. of (fr. coracle, d. lat.
corneas, cornea, cOrneum, de corn, adica
stravezitt"). Anat. Membrana transparenta
care acopere lumina ochiului.
1) cornet n., p1. uri (lat. cornetum). PA-
dure de corni. Olt. Ban. Deal petros 4C0-
petit de maracinl. V. smldC 2.
2) cornet n., pl. art (pot kornet, rus.
korndt, d. fr. corvette, steag de cavalerie).
Vechi. Steag de cavalerie: se ducead Moscalii
gloate cu corneturl (N. Cost. 2,103) S. tn.
Stegar de cavalerie (Al.).
3) * cornet n., pl. e (fr. cornet, dim. d.
vfr. corn, corn). Un fel de corn, trompeta :
cornet cu pistoane (fligorn). Instrument de
auzit In forma de corn: cornet acustic, Toc,
hlrtie rasucita de pus ceva In is : an cornet
de bomboane. Pl. Anat. Cornete nazale, cele
doaa conducte osoase din nail.
cornicT, V. corner.
* cornist in. (fr. corniste). Care cInta.
oN sunk din corn. V. gornist.
cornisat f., p1. e (fr. corniche, d. it.
cornice. V. cornIza). Arh. Ornament com-
pus din ciubuce In relief In partea de sus a
zidurilor, dulapurilor s. a. Corniza.
cornIfor n., p1. oare. Corn mic. S. rn.
O plants erbacee ttritoare (lycopcidium az-
n6tinum). Pedicuta (lycopOdium clavdtum),
ai Orel spoil se Intrebuinteaza In med. supt
numele de praf de licopodid (pop. prafu
strigoilor) contra oparehl de caldura. Bra-
COR
351
dilor (lycopodium seldgo). 0 leguma care
face niste fructe ca o ghinda, dar mai lungi
#i mai suptiri, si care se manInca murate
(Suc.).
corniz n., pl., e, si corniza 5.. pl. e
(turc. korniza, d. ngr. kornitsa, care vine d.
it. cornice; bg. korniza, rus. karniz, ung.
kornis, germ. karnies. V. corni,e). Est.
Bucata de lemn care seamana a corni#a si
-de care se attrnk perdelele (Sint 5i cornize
metalice de forma unor vergi). In vest
galerie.
cornorat si Inc-, -A adj. Cu coarne.
Fig. Rar. Fudul. S. m. Dracu, diavolu. 0
minciund Incornoratd, o minciuna cu coarne,
gogonata. V. cornut.
cornordz al Inc- v. tr. Pun coarne.
Fig. Amplific, exagerez : incornorez o po-
-vestire.
cornet, -A adj. (lat. cornutus, it. cor-
nuto, fr. coma, sp. cornudo. D. rom. vine
rut. hornuta, pol. kurnuty, ceh. kurnota).
Care are coarne : vite cornate (Si curnut :
oaie curnuld. R. S. Gr. S. 6, 63). Secard
cornutd, V. secarA. Ban. S. 5., pl. e. Da-
turk. Neol. (fr. cornue). Retortk.
cornet m. (d. corn) Un fel de scat
(xanthium strumarium). 0 plantk cariofilee
(cerastium arvense). $1 curnut.
corofiga (oa dift.) f., pl. e (cp. cu bg.
koruga, scorburk, Si cu vsl. kora si ung.
kereg, coaja. V. coroboTos, scorbura,
scorojesc). Est. Lucru uscat gi scoro-
jit (o bucata de pele, de coajk de bostan
T. a.) V. sfarog.
coroa(m)ba, V. scoroambA.
coroana, V. corona.
corobaTe f., p1 di (rudk cu coroboios).
Trans. (Turda). Sttnck ple#uvA. In Arg.
scoroboaTe, pl. oi, vagauna.
corobana 5., p1. ane 4i dal (run cu
coroboios). Est. Trunchi scorburos, scorbura.
corobistIcA, V. corovatIcA.
corobanos, V. coroboTos.
corobeata f., pl. ere (cp. cu scoroambd
si coricov). Trans. Un fruct (porumba, od
mar paduret 7): nutrindu-se cu zmeurd,
mare, alune, fragi, jar, ghinde, corobefe
rdddcihi (Ret. 5, 18).
corobTa, V. corabTa.
corobolds, -oasa adj. (d. coroagd ;
hg. korubest, scorburos ; rus. kordbiti, a se
Incovola. V. gi coropca). Olt. Scorburos
Si bun de Mut pinkie sail oboade: un fag
coroboios. $i corobAnos (d. coroband).
* coroborant, -A adj. (fr. corroborant).
Care coroboreaza : remedizi coroborant, pro-
bd coroborantd.
* coroborativ, -ft adj. (d. coroborat;
ft. coroboratif). Care serve#te sit coroboreze.
* coroboratitine f. (lat. corrobordtio,
-dais). Actiunea de a corobora. $i - alley
dar ob.- are.
www.dacoromanica.ro
- COR
* corobordz v. tr. (lat. cordboro, -dre,
d. robur, putere. V. robust). Fortific, In-
tkresc,: coroboreazd stomalzu. Con-
firm :.asta coroboreazd vorbele mete.
cor6d, :..rds, a -roads v. tr. (lat.
cor-rOdere). ROd, consum incet -Incet : acida
azotic coroade metalu.
corogdsc, V. scorojesc.
corognea f., p1. ele. Bz. Fam. Pl. Lo-
vele (parale).
* corografic, -A adj. (vgr. horogra-
phikds). Rar. Din punct de vedere corografic.
$i horo-.
* corografie f. (vgr. horographia, d.
hdra, tar3, #i grdpho, serif:). Rar. Descrie-
rea unei tari. $1 horo
coruT m., pl. tot asa (ung. karoly, ka-
ruly, karvoly, karvaly, uli, d. vsl. bg. rus.
kragai, cuv. general slavic luat d. turc. pa,
gataic karaghu, kyrghy, uli, probabil Inrudit
cu rom. caraga(d. Bern. 1, 570). Est. U ie#,
un fel de uli (accipiter tarns), pe care Tor-
cii,. odinioara, II Invataa sa prinda pasari.
Munt. curuT, vechi coruT.
coroTiat, -A adj. Est. Ca ciocu coroiu-
lui, achilin : nas corolat. $i coroTatIc.
Pop. 4dt, -Tetic. V. cirjoTez.
* coroida 5., pl. e (vgr. horoeides, d.
hOrlon, membrane, placenta, si eldos aspect).
Anat. 0 membrane a ochiului, Intre retina
yi scierotica. Mai des, dar gresit, coro-
IdoTe, pl. eL
* corolar n., p1. e (lat. corollarium,
cununa data In dar). Mat. Log. Conse-
caenta care rezultil dintr'o teorema, dintr'o
propozitiune.
* cordlet 5, pl. e (lat. corolla, dim. d.
corona, corona). Bat. Partea cea mai fru-
moasa a Rod', formatil din petalk. Anat.
Partea care se vede din dinte, In opoz. cu
raclacina.
coromIsla 1.. pl. e (rus. koromjslo, rut
kordmislo, id.). Nord. Cobilita.
corona (est) si corofina (vest) f., pl. e
(pol. rus. vsl. korona, d. lat. it. corona: ngr.
kordna. V. cununi). Cununa. Ornament de
metal care se pune In cap ca semn al suve-
ranitatii : corona imperiald, regald, dom-
neascd, ducald (V. diadems, mitrA).
Fig. A perde corona, a perde domnia. Co-
rona martiriului, aureola de /nadir. Mesagiu
coroanel, mesagiu suveranului catre senat
si camera. Coroana Romdniii, o decoratiune
romaneasca cu trei clase tnfiintatft la 1 >:1.
0 monetk engleza (5 fr. 75 b. antebelici). 0
foasta moneta austro-ungureasca (1 fr. #i 4
b.). Mold. $odron (fr. marelle), un joc copi-
Ikresc care consista dintr'o figura trasit pe
pamInt #1 Impartita In mai mune desparti-
hiri pin care baietii, stand tntr'un picior,
mica o bucatica de peatra (madd) izbind-o
cu *ft' piciorului.
* coronal, -ft adj. (lat. coronalis, d.
corona, corona). Anat. Care e situat to par-
tea anterioara a craniului : as coronal.
COR
- 352 -
* coronament n., pl. e (lat. corona-
mentum, fr. couronement). Partea de sus a
unei case, a unei coloane, a unui dulap
ornat $. a.
coronesc v. tr. Vechi. incoronez : co-
ronit-aii Lesii pe loan Sobiefki sd fie crai
(Nec. 2, 212).
coropcar m. (d. coropcd). Negustor
ambulant, tolba$, bocceagid, cutler, marfa-
gin, maruntisar. Fig. Ilaimana, vagabond.
V. marchidan, mamular.
coropch f., pl. i (rus. kor6bka, dim. d.
koroblici, cular, korob, cos, cutie, d germ.
korb, lat. corbis, cos, paner. V. carabus-
ca, corfa). Mold. Munt. Ladita cu .des-
partihfri purtata de marchidani. A lua in
clropcd (t3z), a lua in circa, to spate (ca
marchidanii coropca).
coropisnita f., pl. e (bg. konopThinica
ai d. kon6p, clnepa. V. cinepA).
sud. Un mare insect ortopter care traieste
pin gradini.$i scurma pamintu (gryllotalpa
vulgaris).-In nord chiftirita $i cono-
chiftirita (din bg. konopidnica $i rom.
ctiftiri(d) $i cocoana-chiftirita ; In
'Hans. Maram. conopistirlta (vsl. kono-
pia, clnepil, si sturici, greier).
coroslesc, V. corfislesc.
corovatica Si -batica 1., pl. i (rus.
korovaika, o pasare [fr. courlis yarn, d.
korova, vacs). Mold. 0 pasare mai mica de
clt gaits (cu care e Inrudita), verde, cu ari-
pile albastre (cordcias gcirrula), numita $i
dumbrdv.tancd (Mold. nord) si dumbrd-
vioard (Bta.) ai ciourd pacioasd. Lumina-
rick coada vacii (rus. rut. korovedk), o
plants scrofulariacee (V. luminarica).
Albastrita. - Si corovatic, m.
* corozhine f. (lat. corntio -anis, V.
eroziune). Actiunea de a coroade, roa-
dere.
* coroziv, -A adj. (lat. corrosives).
Care produce coroziuni, roaderi. Sublimat
coroziv, biclorura de mercur.
corp n., pl. uri (lat. corpus). Ori-ce
substanta, organics satl anorganica: Coate
corpurile-s solide, lichide sad gazoase. Partea
materials a unei fiinte, trup: corp de om, de
vitd. Parte de armata mai mare de cit divi-
ziunea: armata romdneascd are yapte cor-
purl. Regiment: banif corpulul. Corpora -
tiune: corpu ferarilor. Colectivitate, toti la
on loc: corpu didactic (corespunde termi-
natiunii -ime chid e vorba de profesiuni :
corpu studen(esc = studentimea). Parte prin-
cipal& din ceva: casa asta are dad corpori,
corp de pompd. Corp ceresc, stea safi bolid.
Corp de gardd, post milltar, soldati de paza.
Corp al delictului, object care probeaza exis-
tenta delictului, cum ar fi un cutit ramas de
la asasin. Corpuri legiulloarr, Camera $i Se-
natu. Spirit de corp, spirit de solidaritate
cu corpu on cu. societatea din care faci
parte. A te constitui in corp, a te aduna, a
te strInge formInd un corp. - in Let. car-
pus (rus. pol. korpus)ai (grecizat) corpus,
pl. uri, corp de armata (ca 3,266-267).
www.dacoromanica.ro
COR
corporal, -A adj. (lat. corporalis)-
Care are corp: Dumnez.ol nu e corporal_
Relativ la corp, trupesc : pedeapsd corporald.
Adv. Trupeste.
corporatiene f. (lat. corpordtio,-ionic,
naturii corporala, care Is Engleji ai Franceji
a luat Int. actual). Breasla, iznaf, asociatiune
generals de meseriasi. - Si -atie.
corpos, V. corp (de armata).
corpulent, -a adj. (lat. corpulentus).,
Gras, trupe$. - Fals -olent.
* corpulenta f., pl. e (lat. corpalentia).
Calitatea de a fi corpulent. - Fals
corpus V. corp.
*corpescul n., pl. e (lat. corptisculum,
dim. d. corpus). Copp foarte mic: in aceashr
apd se vdd o multime de corpuscule, infu-
zoriite is corpuscule. - Fals -el.
* corpuscular, -a adj. (d. corptiscul;
fr. -usculaire). Relativ la corpuscule, la
atomi.
corsaj n, pl. e (fr. corsage. d. corps,
corp). Talia, partea de sus a unei rochii.
* corsar m. (fr. corsaire, d. it. corsaro,
d. corsa, curse, alergatura. V. cursier ai
hinsar). Pirat, hot de mare sail de
corset n., p1. e (fr. corset, d. corps,
corp). Un fel de cingatoare sau chimir foarte
lat cu care femeile tsi stringead talia (azi
demodatk).
corsetier, -Et s. (fr. corsetier, -iere).
Care face mit vinde corsete.
cort n., pl. uri (mgr. kOrti kOrtis, cort,
bagaj de tabard, d. it. cortina, perdea. V_
cortina). Coliba de pinza, Intrebuintata
mai ales de militari In tabard $i de-
Tiganii nomazi. A umbla cu cortu, a fi no-
mad, a nu avea domiciliii fix. A te certa ca
la tort cortului, a te certa ca Tiganiila satra
lor, cu vorbe urlte. Hora ca la uact cortului,
o flora la sunetu cobzei, destul de urlta.
Cortu marturiii, stints sfintelor to templu
din lerusalim.
corteghi n. $i. (rar) -ej n., pl. uri
(fr. cortege, d it. corteggio, d. torte, curte)..
Convoi, suits, sir de persoane care intova-
rasesc pe cineva In semn de onoare : cor-
tegizi funebru. Serie de lucruri rele: corte-
gni de nenorociri V. convoT, alai.
cortel n., pl. e ai uri (dim. d. cort).
Vest. Dulama, iptngea, manta cum purtaii
granicerii pe la 1850 on cum poarta azi
taranii pe la Olt (alba, tuna cu gaitane).
Est. Umbrela. Trans. Gazduire, ospitalitate :
ceru cortel paste noapte (Ret. 4, 52). Olt.
Cortelu noptii, valu noptii. V. contu*.
cortese f. pl. Cuv. tradus foarte rau
din cartile franceze, care redau prin tortes,
cuvintu sp. $i pg. codes, pl. de la torte,
curte. Deci pe rom. nu se poate zice de eft
curfi (parlamentu spaniol $i portughez), asa
cum zici statele generale duple fr. les itats
gentfraux.
cortical, adj. (lat. corticalis, d.
cortex, cOrticis, scoarta). St. nat. De scoarta,
al scoartei (al cojil): substantd co ticald.
COR
- 353 -
cortina f., pl. e (it. rortIna, d. lat.
corium, cort de pele; fr. courtine ; germ.
gardine ; mgr. kortina, kurtina. V. cort).
Perdea6a scenei unui teatru. V. catape-
teazma.
cortorosasc (Munt.) si cotorosasc
(Munt. Mold.) v. tr. (bg. kurtulisii, d. turc.
kurtarmak, a libera, a salva, kurtulmak, a
se cotorosi. Cp. cu mintui). Fam. Liberez,
scap, descarc: a to cortorosi de on om, de-o
belea. V. refl. M'am cortorosit de el. Si
descotorosesc (Mold.). V. dezbar.
torturer m. (d. cod, corturi). Trans.
Care umblk cu cortu din loc In loc: Tigard
corturari.
doraT, V. corer.
corona f., pl. e (bg. koruna, corona).
Munt. Suport de scinduri la clAile de fin.
Suportu care tine petrele morii.
* corap, -rapt, a -rape v. tr. (lat.
cor-rtimpere, d. con-, Impreuna, si rdmpere,
a rupe. V. e- si I-rup). Stric, alterez :
cdldura corupe laptele, miazmele corup aeru.
Fig. Depravez : a corupe obiceiurile. Mitui-
esc : a corupe un judecato. V. refl. Ma stric,
ma depravez. Evpluez : cuvintele se corup.
Fals conrup.
* corapt, ..& adj. Stricat, depravat Mi-
tuit.
* coruptibil, -& adj. (lat. corruptibilis).
Care poate fi corupt.
* coruptIbIlltate f. (lat. corruptibilitas,
Defectu de a fi coruptibil.
* coruptor, -oare adj. (lat. corruptor).
Care corupe:vorbe coruptoare. S. m. si f.
Acela care corupe (depraveaza).$i -atom
* coruptlane f. (lat. corrziptio, -Outs).
Stricare, alterare: coruptiunea aerulul. Fig.
Mituire : coruptiunea marturilor. Depravare:
coruptiunea obkeiurilor. Evolutiune : co-
ruptiunea cuvintelor. $i -apile.
* corvada 1., pl. e ai ezi (fr. con*, din
latina merovingiana corrogata [subtnt. opera],
adicA munca pe care ti-o fac mai multi pe
care 1-ai rugat", cum Mead vasalii fata de
senior. Din corogata s'a fAcut * coroata,
* corvadu, corvie). Munca soldatilor la Ca-
zarma. Fig. Matta grea in folosu altuia. V.
beTlic, claca, podvada, culuc.
corvan n., p1. e (ngr. korvands). Vistie-
ria templului (Biblia 1688, Mat. 26,6). $i
-na, I. (Ev. Iasi, 1855) si -Ana, p1. e (Ev.
Bucur. 1894).
* corvat& f., pl. e (fr. corvette, d. lat.
corbita, corabie de transport, d. corbis, cor-
ba, cos, paner; it. corvetta. V. corfa, co-
ropca). Veche corabie de razboi, mai mica
de en fregata si mai mare de eft bricu.
cos, cusat, a coase v. tr. (lat. cdnsuo
- sdere, pop. coso, cdsere, d. con-, la un loc,
si sdere, a coase ; it. cadre, Neapole kdsere,
pv. sp. pg. coser, fr. coudre. Cos, cosi,
coase ; et coase ; sd coasil. V. sula, su-
tura). Unesc (bucAti de pima, de pele) pin
ajutoru acului cu ata sail al sulei. A coase
la gherghef, a broda la gherghef.
www.dacoromanica.ro
COS
cosec m. (bg. kosik si kosdt, rus. ko-
scitka, a. I.). Ssd. Un peste fluvial din neamu
platicii (ceva mai mic de clt asta), albastru
Tnchis pe spinare, si in cold alb, cu solzi
mici (dbramis bdllerus). Muff. Fam. Pir-
pirf-cosac, pirpiria, letter, fara nici un
ban.
cosar m. Un fel de bttlan alb cu ciocu
ca lopata, numit si lopdficd.
costs* m. (d. coasd ; bg. strb. alb. kosad,
ung. kaszds. V. coasts). Lucrator care co-
seste iarba. Un fel de lama mica (numitA
si cdluf) care traleste pin ctmpuri si pa-
PS:.
* cosecants 1., p1. e (co- al secarrtd).
Geom. Secants complementului unui unghL
coseala f., pl. ell Actiunea de a se cosi
calu. Locu (rana) pe unde s'a cosit calu.
cosesc v. tr. (bg. kdsiy, cosesc, strb.
kositi se, a se uza pin frecare, rus. kosttl, a
cosi, a tAia de-a curmezisu). Tai cu coasa :
a cosi iarba. Fig. i -a cosit moartea, i-a se-
cerat, 1-a rapit. V. refl. (neol. dupa fr. se
faucher). A se meria, a se izbi picior peste
picior in mers (vorbind de call rAu confor-
mati): acest cal se coseate.
casks f. (d. coasd). Nord. Toportie.
* casin n., pl. e, sau cosinus n., p1. art
(co- si sinus). Geom. Sinu complementului
unui unghi.
cosiri*te f. (rus. kosovike supt infl. lui
toporiste). Buc. Toportie.
cositor §i costar n. (vsl. kositoril,
kositerzi, strb. lasitar, -ter, bg. kositro, d.
vgr. kassiteros, stanitl, d. indicu kastira).
Stanitl. V. cadm16.
cositoresc si costoresc v. tr. Olt.
Acoper cu un strat de cositor, spoiesc:
gang costoresc tingirile.
cositara 1., pl. t. Locu pe unde s'a cosit
larba.
costae f., pl. e (vsl. bg. strb. kosa, coa-
mA, par; rus. kosd, dim. kosica. V. bela-
coasii). Rar. Par, coamA: fata asta are
cosifa neagrd. A impleti cosifd albd, a rA-
mtnea nemaritala (V. coada).
cosItel m., pl. et (d. cosifd). Bolonica, o
planta umbelifera care creste pin mlastini
(slum latifolium).
cosinzeana f., gen. enet (probabil, din
co-, cu, si Sinziana, adicA ourata cu cele-
lalte SInziene"). Beana Costnzeana, Stnziana.
1) cosar m. ca planta si n. ca desis (cp.
cu vsl. kosa, coamA, cositA, par). 0 planta
care creste foarte deasA In apa baltilor (ce-
ratophyllum demersum si C. submersum).
2) cos6r n., pl. oare (vsl. _kosori, d. kd-
sa, coasA; bg. Riser, rus. kosyri; ung. ko-
szor, kocsor). Un fel de cutit tncovoiat de
tAiat vita de vie a. 4.
cosoroabift (vest), costoroab& (est)
si (Buc.) costoroava (oa dift.) 1., pl. e
(ung. koszordfa, cosoroabA, d. koszord, co-
rona, si fa, lemn). Grinda orizontalA (nu-
23
cos - 354
mitA si ligar) pe care se sprijinA acoperisu
(opt la numar la casa tarAneascA, cite dofia
de fie-care parte). Grinda orizontalA din josu
pAretelui: cosoroaba de la prispd (VR.I011,
4, 6). In Trans. si cusuran (ung. ko-
szorii, corona, aelica lemnu care incoro-
neazA casal.V. boTandroc, samar, in-
tabulament.
1) cost n., pl. rid (it. costo, fr. coat. V.
cust). Ceia ce costa un lucru, pret : costu
anal colatorii.
2) cost, a -it v. intr. (it. costare, fr. coll-
ier, d. lat. con-stare, a consta. Cost, costi,
costa si coastd, costdm; sd coste si sa coa-
sts). Am pretu de: cartea costa cinci francl.
Fig. MA produc, mA fac (c'o perdere, c'o
grija, No munca oare-care) : aceasta carte
costa mita muncd. V. tr. Aceasta carte m'a
costat multd muncd. Cit to costa aceastd
lamplf ? Fig. Vorba asta and costa, ma doa-
re. In nord a custa. Mai vechi (pe la
1800) costisesc (ngr. kostizo, aor.ekOstisa).
* costal, -A adj. (d. lat. costa, coasts ;
fr. costal). Anat. Al coastelor : verlebre cos-
tale.
costanda 1., pl. e (din costandinat). 0
monetA mAruntA cu care se fAceafi socote-
lite la 1700. (Pare sA fi Post egala cu potro-
nicu. $i azi In P. P. la Rom. din Serbia).
costandinat m. (ngr. kostandindto). 0
monetA veche cu efigia lui Constantin eel
Mare (In popor se mai poartA si azi atir-
natA la git).
costeT m. (run cu costrei si cu rus.
hosted, neghinA). Pir, o plantA. V. pir.
costeliv, -A (bg. kosteliv, osos, d. kosti,
es). Slab, cAruia i se vAd oasele. Nucd cos -
telivd, cu coajA groasA si cu mez putin (bg.
kosteliv oreh).
costina f., pl. e si i (d. coastd). Buc.
CoastA de deal: Pe cel deal, pe cea costind.
Este-o creanga g-o cetind ($ez. 35, 106). V.
Iuclna.
costisesc, V. cost 2.
costisitdr, -ogre adj. (d. costisesc).
Care costa mutt: cdldtorie costisitoare.
costi* adv. In coastA : a lovi costis. Spre
1923, 4, 24). -
coastA, la deal : drumu ce stria costi$ (VR.
La Od. n., pl. e = costisA,
ca si la ChN. I, 43 : pornesc din costi$ dad
var.
costive f., pl. e. CoastA de deal. Fig.
Iron. A pafte la costi$11, a sta fArA grijA si
a nu sti ce se petrece pe socoteala ta. V.
murg.
costita 1., p1. a (dim. d. coastd. Cp. si
cu bg. kostica, arsic, d. kosti, os). In ma-
celArie si bucAtArie, garf, pfrjoalk bucatA de
carne cu o bucaticA de coastA : costifa de
parcel fripta pe grdtar. Barb. cotleta, cot-
let si antricot (fr. catelette si entrecote).
costar n. V. cositor.
costorar tn. (d. cositoresc). Olt. Spoi-
IngrAditura ; bg. kokr, stup, kokra, staul
tor de tingiri (Tigan). www.dacoromanica.ro
de nuiele ; ung. kosdr, cos. V. co* 2 si
- CO$
costoresc, V. cosltoresc.
costoroabaai.oava,V.cosoroaba.
costreT m. ca plantA si n., p1. eie sail
dud, ca nutret (vsl. kostrieva, d. kosti, os;
rus. kosteri, neghinA ; rut. kostereva, pot.
kostrzeiva). Mohor. Mei tataresc. V. meT.
costreTe f. Olt. Costrei, mohor.
cOstre*, 7,1*, si -o* m. (slrb. ko-
stres si ostres, bg. kostur, kosteree, pol.
kostur, kosztur, costrus; rus. kostEra, kos-
ter, un fel de nisetru) Est. Ghibort (care
e un peste zbIrlit SI vArgat). Biban.
costreaesc, -fiaesc si -ovesc v. tr.
(sirb. kostraiti, a se zbtrli, pin aluz. la tun-
derea cu scarf a coamei). Est. Tund coama
unui InInz la Intarcare (pe la nova luni).
costrii*, -A adj. (d. costrof). Est. Care
are Wu vArgat ca tigru on ca zebru.
costruaez v. tr. (d. costrils). Est. In-
semn coama si coada tailor pin taieturi.
* costum n., pl. e si un- (fr. costume, d.
it. costame, din lat. consuetddo, -adinis, 0-
bisnuinta). Port, lmbracaminte : costum na-
tional.
* costumer m. (d. costum; fr. costu-
mier). Cel ce face, vinde safi procurA cos-
tume de bal sail de, teatru sad Ingrijeste de
costumele unui teatru.
* costumat, -A adj. (fr. costume). Se
zice despre un bal la care participantii is
imbracati In fel de fel de haine : bal cos-
tumat
* costumez v. tr. (fr. costumer). Imbrac
to costum de bal costumat on de teatru.
1) co* tn. si n., pl. art (lat. cossus, larva,
ca adj. zbtrcit"; it. cosso, cos, acneie). 0
boalA a pielii care se iveste mai ales In ti-
neretA din cauza linfatizmului, artritizmului
$i dispepsiii si e caracterizatA pin niste bu-
bulite pline de puroi (care apar mai ales pe
fatA) eau pin niste firicele de grAsime Ine-
grite la capAtu exterior si care iese ca niste
vermisori clpd le storci. In med. acneie.
2) co* n., pl. rid (vsl. kart, bg. rus. alb.
ko§ ; ung. kas. V. coaar, coanlja). Im-
pletiturA de nuiele de dus diferite lucruri,
paner : a purta in spate un cos de cdrbunl,
de mere. Continutu unui cos : a minca un
co; de mere. Horn (Mont.). Poclit, burduf,
acoperemintu de pele at trAsurii (Mont.) :
a trage costs. Cavitatea In care se aruncA
grauntele la moarA. TabArA tAtAreascA (Vechi).
Co$u peptulut, toracele. A fi rapt In cos de
foame, de sets, a fi foarte flarnind, Insetat.
A aranca la cos (adicA la cosu de hirtii
aruncate, de gunoaie"), a nu admite sA se
publice (In ziaru sau revista pe care o con-
duel).
1) cover m. (d. co$ ; strb. kokr, Imple-
titor de cosuri. V. co* 2). Munt. Hornar, cu-
rAtitor de cosuri, de hornuri.
2) cover n, pl. e (vsl. kokra,-ria, tare,
CO$
- 355 -
caar 1). Est. Leash, hambar de nuiele
de pdstrat stuleti (popusokpe ciocaldi). Vest.
Addpost de vite, staul. In est cogdr, lit.
coser. V. stodoala.
caara f., pl. a sad art. (V. cogar 2).
Trans. Cosnitd, zimbil.
co*aircht f., pl. e st and (d. cow 2, de
uncle vine si ung. kosdrka, cosulet). Est.
Cos (paner) mai mare de purtat in brat on
In cap. Trans. Cosar, patul. V. cotarett,
cotarljii.
coacan m. (cp. cu ung. kacskanyak, o
plantd). Mold. Restu cotorului rams In pa-
mint duple cosit on secerat. A eaten ca pe
cogcani, a calca ca pe tepi, a calca cu grew
sad cu trick V. careen.
cachig n., pl. e si art (vsl. koviiaega,
rut. koveeg, !add, infl. de cos. Cp. si cu
alms, cduc). Vest. Secrid, rand : un mort
intr'un cogiug. In est si nord cocTug,
ncosnitd`.
caeodsin m. (rut. koakokan, poi. kocz-
kodan, id.). Cant. Un fel de maimuta cu
coada foarte lungli (cercopithecus). AL Om
unit ca o maimutit.
cacogeaft(mIte), V. cogea.
cacov, -Et adj. (d. rut. kaikovdtli; ca
cosu, adicA scobit, gdunos", on d. rus. kod-
kovittyl, acoperit de mosoroale). Gaunos, cu
coaja desprinstr: pdrete coscov. S. f. Lucru
coscovit: un pept cogova de boald. Dun.
Insulitd plutitoare de rAdacinl de stuf pu-
trezit si de alte plante. V. CatTura (3i
plaur.
coacovealEt 1., pl. elf. Actiunea de a
se coscovi. Coscovitura.
coacovesc v. tr. (d. coscov). Fac sA se
dezlipeascd sf sA se unfle tencuiala, coaja
unul copac, piddle de nuc de pe mobile
s. a., fac sk devie gdunos : boala cosco-
vit peptu. V. refl. Pdrefir s'ati coscovit. V.
coptorgrac.
coacovIturfft f., p1. I'. Coscoveald, loc
coscovit (ca tencuiala desprinsd, dar care se
mai tine pe pArete).
* coaenilk V. cocInflii.
'Cover, V. coaar 2.
cadsc v. tr. (rus. kolidsitr, id. Cp. si
Cu slrb. Witt, a sfIsia). Bat rdd, snopesc,
burdusesc : I-a cosit in bdtaie. Ciupesc (pisc)
tare: rte -ad cosit finfarit. V. cTomegesc.
camega 1., pl. dgi(rus. kolymaga, cdrutd
greoaie; vsl. kolimoga, tort, d. kola, kolo, cd-
ruld). Est. Casa sttnei, adApostu ciobanilor la
stink. Sopron Mc. Fig. Iron. Cocloabd. $i
camoagit (oa dift.), pl. eln Munt. cos.
melte (CL. 1920, 520, si ChN. 1, 10) si ea-
rache, caneaget si coanToaga. In
Coy. 5i coamandra, pl. e, sandrama.
21. corner n., pl. art (fr. cauchemar).
V Is oribil. Fig. Lucru care te Ingrozeste.
caraelie, earache, carteitga 5i suma pe care trebuie s'o plAteasca fie-care.
-canloagili, V. camagft. Semn pentru a clasa fiecare obiect Intrun
www.dacoromanica.ro
COT
cO;nitft f., pl. e (vsl. kainica, bg.
nica. V. coa 2). Cos de papura de adus
de ale mIncaril din ttrg In vest si coj.
MIA V. zlrabil.
caolina f., Pl. inuz. t sau g (rus. kdk-
nina, rut. [Cdr.] -lina, grid cosit, iarbd cositd,
slrb. kokvina, pajiste de curtnd cositA, d.
kosa, coasa). Est. Cereale cosite, larba co-
sitA si Inca verde. Nutret compus din °vas
si mAzAriche cositA. RAmasita de grine, care
se vtnturA iar si amine codina.
coateT n., p1. ere (ung. kastdly, caste!)
Trans. Castel. Buc. SAculet : zece costeie de
molar (Marian, Nunta, 757). Motd.MicA feta de
pernA : spre rugaciane (Jidanu) cu agile In
costar: alb de pinza. (Sadov. VR. 1908, 5,170).
PungA de hirtie de hat mend (de ex., un
kg. de orez) de la bAcAlie.
coatereate. §i coOlresita, V. co-
tIneatit.
cot n., pl. coate (lat. ctibitus si mibitum,
cot, d. cabare, a sta culcat; it. gdmito, pv.
cobde, fr. cobde, sp. codo, pg. cdvado). Partea
mijlocie a bratului la locu uncle se tndoaie
(corespunzlnd cu genuchiu la picior) : ma
sprifin In cot. Partea mtnicii care acopere
cotu : halnd roasd In (sau la) coate. Cot la
cot, cu coatele alaturea : merged cot la cot.
hold a lost legat cot la cot (i s'ad legat
coatele unu de altu). A-ft da coate cu cineva
a-1 atinge cu cotu, fig. 1) a te intelege pe
ascuns cu el ; 2) a till to societatea lui. Pl.
coturT. Cotiturd, Indoiturd de rtd sad de
drum : la coturr rlu saps maim BucatA de
lemn on de metal de mAsurat stofele sad de
calculat capacitates butoaielor : Jidanu rup-
sesa amindoild coturile apdrindu-se de cIaL
Parte Incovolata la un burlan de f urn, la o
teava. S. in. 0 veche masurd de lungime,
(In Tara Rom. Om., 664, In Moldova Om., 637,
in Dobrogea Om., 680): dot cofi de postav
postovu se vindea cu cotu (Avea 8 rupi, si
rupu 2 grefi).
cotangents 1., pl. a (co- si tangent0
Geom. Tangents complementului unut unghi.
cotar m. (d. cot). Cel ce masoara cu
cotu capacitatea butoaielor. Munt. Un fel de
omidA (cheinatobia brumata) care ataca mai
ales prunii si care se numeste si mdsurdtor
din cauza mersului el : se strInge si se In-
Uncle ed cum ar masura cu cotu.
cotaireEt f., pL e si drci (sfrb. kdtdrka,
un fel de surd, dupd cum hambar In Munt.
Inseamnd si un fel de !addl. Nord. Copr-
a. Hdfeg. LeasA (cosar) de popusoi.
cotairla (sud, est) si cotIrlit (est) f.,
pl. e (d. ung. kutya, cane, cu sufixu -arid,
-trld ; rut. kotitiga, clue. V. cotes, cotol, cu-
du, farlif. Cp. si Dic. Altgerm. 41). JavrA,
potaie, tine prost on urlt. In Trans.
cocearla, pl. erle (lzv. Sept.1923, 22). In
lal. si jarla.
cdta f., p1. e (fr. cote, d. lat. quota, a
elta. V. cotidian). Parte de impozit on
COT
, 356
inventar. CifrA care arata nivelu pe un plan :
cola apelor. Fig. Cola bursel, lista care area
suirea sat: scoborArea valorii efectelor pu-
blice.
cotiliresc v. tr. (d. cot, cotar). Rar.
Cotesc un butoi.
cotfirft n., pl. art. Actiunea saa meseria
de a coti butoaiele. Taxa cotirit unui butoi.
cotarita 1., pl. e (strb. kotarica, cos).
Olt. Ban. Cos, paner, cotarca.
cotavaie, V. cotovale.
cotcodac, interj. care imiteaza vocea
gainii dupa ce a ofiat on s'a speriat. V.
cucurigu, cir, pitpalac.
cotcodiftcesc, a -i v. intr. (d. cotco-
dac i run cu vsl. slrb. kokodakati, bg.
kudksuddkam, rus. kuddkatf, rut. kudkudd-
kati, ceh. kotkoddkati; ung. kotkoddcsolni
si kokoddcso'ni ; germ. gackern a. a.). Fac
cotcodac' : gdina cotcoddce.te. Fig. Iron.
Fac guilt rnerefi, tot protestez: baba cotco-
dacea. $i cotcorogesc (Munt.).
coteala f., p1. elf, Actiunea de a coti.
Actiunea de a-ti da coate cu cineva. Nu-ff
face coteald cu el, nu cants societate, vorba
cu el.
coteattl, V. cotet.
coteT m., pl. tot asa (cp. cu germ. de
foe .toter, ctne lenes ; vsl. koteli, pisica; rus:
kot, motan, ung. kuryd, catel ; alb. kuta,
cane. V. si Dic. Altgerm. 41, si cp. cu co-
toT, cotarla, cotet, coc(na, cucTu).
Cfne mic de felu lui, catel, boldei. V. lupei.
coteTca f., pl. f (d. cotei). Catea mai
mica. Tipd cofeica (sail cdteada) de ger, e
ger foarte aspru.
cotelesc al cotilesc v. intr. si tr. (cp.
cu bg. kotilo, cuib, culcu5, ascunzAtoare, cu
ung. kotologni, a hoinkri, Si cu tom. cotoc,
motan, pin aluz. la cotelitu lui In perioada
goanei). Fain. Scotocesc, cercetez pin toate
locurile. V. musluTesc.
* coterie f. (fr. coterie). Iron. Gasca,
click, cardasie, ceatk de sarlatani.
cotesc v. intr. (d. cot). Ocolesc, lac o
cotiturk: trdsura, tin cotefte la stinga. V.
tr. Fac semn, izbesc cu cotu. Masor capaci-
tatea butoaielor cu cotu. V. refl. imi data
coate: se coteati unit pe alfii
cotet n., p1. e (vsl. hand, d. germ. kote,
coliba; slrb. lcdtac 10, probabil, si bg. * /to-
ted, cotet; rus. kotec, sac de plasa ; ung.
kolec, alb. kolits, ngr. kotetsi. V. cocIna).
Cotineata. Cocink. tngraditurk de pkstrat
pestele viG (juvelnic, horet, mandrA). in
Munt. est $i -Pate, f., p1. efe.
* cotez v. tr. (fr. toter. V. cote). Nu-
merotez, insemn pretu, valoarea, nivelu :
a cola mdrfurile, apo unui riii.
* cotidian, -A adj. (lat . quotidianus qi
cot-, d. quotldte qi cot-, to fie-care zi. V.
cote). Zilnic, de toate zilele : ziar cotidian
Adv. Ziaru apare cotidian. V. dlurn.
www.dacoromanica.ro
- COT'
cotigfi (sud) si cotidgat (ford) f., pl. r
(rut kothiga, tine, Ca fr. chien, clne" ai
roabl"). Caruta pe dofia roate (de dus gu-
noi s. a.). Partea din ainte a plugului (tn
nord teleagd ai telegufa), compusa din cele-
doall roate. Caruta de due ctnii prinsi pe
strode (numitk $i !add qi droagef).Un fel de
camion mai grosolan (caracterizat pin dotia
grinzi fungi groase), foarte obisnuit In
Moldova, In al caret nord se numeste co-
tiugar.
cotigesc v. intr. (d. cotesc ai intl. de.
cotigd). Mold. Cotese, ocolesc.
* cotila f., p1. e (lat. cotyla i cdtula, d..
vgr. kotkle, cavitate, ceasca, o mksurA de un
sfert de litru). Anat. Cavitatea unut os in
care se Imbucti un condi! (ca femuru to osu
basinului). Fals cotila (fr. cotyle).
* cotileddn n., pl. oane (vgr. kotyled6n,
hnbucatura osului, d. kotkle, cotila). Bat.
Lob ckrnos care compune sImburele on sa-
rnInta si tnvkleste radicula plantel. Anat._
Lob al pfacentel.
* cotIledonat, -a adj. ai s. (d. co-
tiledon). Bot. Care are cotiledoane: plante
cotiledonale.
cotllesc, V. cotelesc.
* cotIlldn n., pl. oane (fr. cdtillon, dim..
d. cotte [fusty taraneasckj, cuv. germanic.
D. fr. vine engl. coat, hainA. V. redingota)-
Un fel de dans sari, mai bine zis, mai multe-
dansurl la un loc, 1ntrerupte de pauze In.
timpu ckrora se primesc dilerite daruri. V.
revellon.
cotineitta f., p1. efe (d. cote( cu sufixu
din chichineafli). Cotet de paskri de carte.
poiatk, curnic. nord si costereath.
to In
ai -Ireata (supt infl. altor cuvinte, ca bg.
kAta, cask), Ingraditura de dat mincare pm-
for si unde nu pot patrunde gainile adulte.
cott* adv. (d. cotesc v. intr.). Rar. Cotincl,
ocolind, cu cotituri: a merge coifs.
* cotititte f. (fr. quolite, cl. lat. quotus,_
clt, ca quantitas de quantus). Sumk fixA la
care se suie o cotizatiune. Impozit de colt-
tate, acela In care se hotaraste imediat sumo
de plata dupa avere, In opoz. cu Impozit de
reparafiune. Jur. Cotitate disponibild, aces
parte din avere pe care poti s'o 180 cui vret
si care variaza dupa numaru copiilor. (V..
rezerva legald).
cotItura f., pl. 1. Cot, ocol : drum, ?lir
face o cotiturd.
cotTugar m. Cel ce conduce cotiuga. S.
n. pl. e..Mold. nord. Cotiugk.
cotlidgfi, V. cotiga.
* cotIzatidne f. (fr. cotisation). Actiunea
de a cotiza. Ceia ce se da cotizind : o coti-
zafiune de un franc. $i
* cotlzez v. intr. (fr. cotiser, d. cote,
cotk). Contribut anumita sunlit de bani
la un termin fix p. un stop oare-care : in
societate cotizam cu an franc pe land.
Rar si a se cotiza, v. refl. (fr. se cotiser).
COT
- 357 -
coting gi -gen m. (gep. inrudit cu sued.
-hotting, haietan. Dic. 180 si Altgerm. 40).
Trans. BAletan. (In GrS. 6,235: coting, fe-
doras de vre-o 15-18 ani).
cotircesc, V. cotrocesc.
cotirla, V. cotarla.
cotlealA f., p1. ell. Est. Rugina verde a
In vest cool-.
cotlesc v. intr. (d. vsl. kotilii, lighean
de aramb, got. katile, germ. kessel, caldare,
d. lat. catillus, tavA ; bg. kotlevuza, cotleala.
V. cotton). Est. Prind ruginit verde (acetat
-de cupru), vorbind de anima: tingirea a cotlit.
V. tr. Ofetu a cotlit tingirea. V. refl. Tingi-
..rea s'a cotlit. Fig. Iron. Rar. MA cam Itn-
bat. In vest cool-.
cotleta f., pl. e (fr. cdtelette, dim. d
cote, coastA. V. coasts). Barb. CostitA (la
bucAttirie). Fig. Iron..Barba lasatA numai de
la ureche pinA to mijlocu obrazului. $i
cotlet, n., pl. e (cotita) si masc. (barba).
cotiet, V. cotlet.
cotton gi (Ott) cotren n., pl. oane (ung-
katlan, a. t.; ceh. kotel, caldare; pot. rus.
kotlina, adincAturA, birlog ; sirb. kotlovina,
basin; bg. rus. kotlovina, vale InchisA, d.
got. katile, lat. cati'lus, farfurie strachinA.
V. cotlesc, coclan). Cuptor, lac scobit
In pAmInt on fAcut din cArAmida ca sit cool
ceva. CotrutA supt vatrA. ScobiturA facutA
de apA In maluri : cotloanele restilor. As-
-cunzAtoare : cotloanele hofilor. V. birlog,
crov, somlna.
cotoarba (oa dift.) 1., pl. e. Rar. Pozna.
belea (Gr. N.).
cotdc in. (var din cotoi, motoc si bg.
hotcilt, motan) Vest. Cotoi, motan (lov. 56,
114, 117 si 118). S. n., pl. oace. Fie-care din
cele amid lemne in care intro spetezele Si
formeaza la un loo codirla carului. La tesut
die -care din cele doaA lemne care sustin
betele pe care se InvIrtesc mosoarele si care,
la un loo, seamAnA a codirla.
cotofleant, V. cotrofleant.
1).coteST m., pl. tot asa (bg. trot, kotdk,
cotoi, germ, hater, cotol, katze, pisica, it.
gatto. -a, pv. cat, -a, fr. chat, chatte, ngr.
gala, kdta ; lat. callus, -a, pisica. V. coteT).
Vest. Mutan. S. n., p1. oaie. Vechi. P. P.
Ancora. Cotoc (s. n.).
2) cotdi n , pl. cafe (rudA cu cotunog).
Vest. Copan, but de pasAre.
cotoTer m. (d. cotof 2). fad. Olt. Cel ce
are grijA de ospAtu nuntii. dm 46 s. a.).
V. pocinzeii.
cotolan m. (cp. cu bodolan). Arg. Stulete.
cotomig, -Gaga adj. (rude cu pal. ku-
ternoga, schiop, o og, d. noga, picior. Cp. si
cu vsl. konsd, kits& cu coada retezata, konsd,
bucatA. V. chitonog, cotorog, cion-
tonog, sofirnog, nojlta, potnoja,
cont, cis). Clung on olog (indiferent). N.
73I. Sud. Chitonoage, picioroange. Iron. Co-
loroage, cioante (picioare).
www.dacoromanica.ro
COT
cotonogesc v. tr. (d. cotonog). Fac co-
tonog. Lovesc prea tare peste mini on pi-
mare : auled, m'ai cotonogit I
cotor n., pl. care (var. din cdtur). Trunchi
de plants mai micA : cotor de floarea soct-
rehd, de cinepil. Registru cu cotor (dupe fr.
registre d souche), legistru de chitante duple,
una primitorului, gi alta (care ramane In re-
gistru ca un cotor) casierului.
cotoraTe n. p1. (cp. cu cotovaie). Ml.
Catrafuse.
cotoraisc, a -1 v. tr. (d. cotor). Sap
vita la rAdAcinA, ti schimb pAmintu si o m-
ilt de uscAturi.
cotoroanta (ca dift.) 1., pl. e (cp. cu
cotroanfe si cu ung. kotronc, mot). Iron.
HodoroagA, babA hodorogita. V. bahor-
n ita, hoasca, zgirta.
cotorog n.,p1. oage (din cotonog). Trans.
Ban. Fam. Pl. Picioare : fa miscd-ficotoroa-
gele I RAcituri, piffle (chistosele).
cotorOT n., pl. oafe (cp. cu cotor). Bt;.
VarzA muratA mArunt gi feartA si In care se
pune putin ulei si mei sale orez.
cotorosesc, V. cortorosesc.
cotosman m. (din * contosman, adios
contos" V. incotosmanez).
Fam.In
Fam. Motan mare si frumos. Un cotoonan
de &Hat, un Mat robust si viol.
cotovitTe si cotavaTe 1., pl. di (cp.
cucotorafe). Olt. TivdA (dovleac) scobita si
uscatA de tinut MIA. V. bitca.
cotrente f. pl. V. bodroante.
cotrentes, -oasa adj. Bucov. Zdren-
taros. Adv. Cotrenfos Imbrticatd.
cotro adv. de directiune (lat. contra ubi.
V. catre). In ce directiune, unde : in cotro
to duel (sail numai in cotro ?). Ail fugit care
in cotro au putut. A nu avea In cotro (sub-
Int. sil fugl), a fi fortat sa fad ceia ce n'ai
urea. Din cotro, de unde : o samd de
Moscali au fugit peste ;ant din cotro nu
se pace° d Tatarif (Nec. 2,389). Vechi
cetrtio, in catreo, -troo si trd. In
Trans. in catraa, In nord in cotro.
RAU scris incotro (Cp. cu in cola si din
cola).
cotrotinte si cotroase 1. p1. V. bad.
roante.
cotrobaTeso si -oTesc v. intr. (cp.
cu ung. kOtorogni, kddorogni si liciborogni,
a rAtAci, 5i cu rom. cotropesc si cotelesc, iar
p. Int. cu bird°. Fam. Scotocesc, cotelese,
cociobAlesc : holt( au cotroboit pin casd,
dar Wad Visit banif. Mai rar si tr. .A
cotroboi lucrurile. In nord cutruzuTesc
v. tr. (ung. kotorrizni, id.) : ascunsese bur-
dufu (de brinzA) cd-I cutruzuta mama cind
o pdlea suca de briut; cutruzufail toatit
casa ($ez. 30,197 si 200). V. bodicaT.
cotroband, -bent, -bent si -boa:m-
illi, V. contrabandit..
cotrdc si .6g n., p1. oace, oage (cp. cu
astruc). Ban. Trans. Culcus.
COT
- 358
cotrocesc v. tr. (d. cotroc. Cp. cu sco-
tocesc cotropesc). Vest. Acoper, tuvalesc.
Scotocesc : Cu tine at ldsat cases TGoala,
cu usile deschise. Barem sa nu 1' sparga
de vor s'o cotroceascd (VI., VR. 1924, 9,287).
Si -osesc scotocesc (Vc.); cotircesc,
Invalesc (Gorj), ottnjesc (Arg.).
cotrollefint m., pl. enfi (germ. kartoffel-
pflanzer, plantator [semanator] de cartofi).
Iron. Neamt. In Ban. coto-.
cotrOgea, V. sotrogea.
cotron, V. cotton.
cutropesc v. tr. (cp. Cu cotrocesc $i
cotroboiesc). Cuprind, acoper peste tot : apa
a cotropit fineala. Invadez, ocup : duvmanii
au cotropit Cara. locale, uzurp : vecinu mi-a
cotropit mocia. Si cutropesc, vechi
si 1ncutropesc. in Ban. Olt. Serbia cu.
trap (el cutroape, ad cutroapd) gl (a).
cutrupesc, acoper, Invalesc: un strut de
cutroptt.
cotropenlia f., pl. e. tsp. Triv. Epitet
defavorabil unei femei rautacioase.
cotrova (In) adv. In vre-o directiune,
spre un punct oare-care, undeva: oil in
cotrova se va duce vi on din cotrova va
veni.
cotrutar m. Est. Fam. Om cardia-1
place sa doarma In cotruta, am lens.
cotrata 1., p1. e (orig. comuna cu ung.
katroc, ketrec, alcov. Cp. cu cotroc $i cotlon).
Est. Spatiu dintre sobli $i parete : zit, mild,
dtz cotrufd V. firlda.
cot:in $i cottina, V. catun.
cotarn m. (lat. cothurnus, d. vgr. k6-
Prornos). Incaltaminte cu talpa groasa, ca
sa-1 /irate mai Malt pe cel ce o poarta, uzi-
tata de actoril tragici ai Grecilor si Roma-
nilor. Fig. Tragedia (arta).
coicar m. (d. cola; sirb. kockar). Est.
Pungas, escroc.
cotta 1., pl. t e (ung. kocka, d. slrb.
kocka, zar, care vine d. kost, vsl. kosti, os;
alb. kaka, kOtska, ngr. lcd!si. Bern. 1,583).
Est. Jocu tintarului (V. tIntar): a Fuca
cotta. Fig. Cotcarie : a umbla cu cotta.
coicarfe f. (d. cotcar). Est. Escrocherie.
furt pin viclenie. V. pungsli0e.
cofobaneala f., pl. eli. Actiunea de a
se colobani.
cofobanesc (ma) v. refl. (vsl. koba-
cati, rut. dial. kacabati-sea, a face tumbe;
slrb. kobErcati se, a tropoi ; nsl. kobacdti, a
merge In brine', a se catara, kobdciti se, a
face tumbe, d. vsl. bacati, rus. bacati, a
bate din palme, rut. bacikati, a izbi. Bern.).
Est, sud. Font. MA trudesc prea mutt pint
Si reusesc (ma mocosesc, ma bosIncesc, ma
puchinesc, ma bunghinesc): m'am cofobanit
un teas ()beam gasit piperu'a camara. Nord.
Opun rezistenta, ma burzuluiesc: s'au pus
de pricind fi nu voiai sd dea cartea, au
prins a se cotobdni (Kir. 5ez. 30,202). In
sud ob. and bofocdnesc.
www.dacoromanica.ro
- COW
cotofana f., pl. ene (rudil cu ngr. k6-
tsyfas, merles). Sud. 0 pasare din neamu
corbului $i a gaitei, cu penele. albe si negre-
si numita Inca $i caraga(d, tared $tirtcd
(pica caudata). Fig. Femeie vorbareata.
cotoflengher, V. fofengher.
cotasca f., pl. ;le (rut.). Bt$. Car mare
si lat de carat fin.
covacT m., p1. tot asa (vsl. kovat(, d.
kovati, a fabrica ; rus. kovde ; ung. kovdcs;
alb. kovde. V. cusnifil, acov, nicovala,
parascovenie, potcoavle). Ve t. Vechi.
Ferar. Azi In nord-est covalT, pl. tot
asa (rut. kovdli).
covit0 f., pl. Of (rut. kvaa, a. I., run
cu rus. kvas, cvas. De la SJavii de sud
vine ung. kovdsz, Utica. V. covasesc).
Est. Un fel de brags dulce $i acrisoara care
se face din Mina de hrisca, mei, secs a, grit,
porumb $. a. oparita fermentata (In Coy_
se face In zita de Sf. Andrei).
covata f., p1. Of vi eft (turc. kuvata vi
kavata, lighean, d. ngr. gavdtha, vi kavdtha,
strachinti, care vine d.Jat. gdbata vi gdvata,
strachina, de unde si fr. jatte ; alb. g vdtd).
Albie, copaie (de tinut Mina, de framtntat
aluatu, de spalat $. a.). A bate'n sitd sen
covatd, V. site. V. $i bane.
covacesc v. tr. (d. covaci). Vechi. Fa-
bric ciocanind.
covacie f. (d. covaci). Vechi. Ferarie.
cdvai $i -Test v. intr. (cp. cu vsl. ko-
vati, a fabrica ciocanind, $i cu lat. cohus,
cons, scobitura, bola, cam Ca vidua, rom.
vdduvd. V. si incovoT, cohaTat,*ovaT-
esc). Vechi. Cotesc, ocolesc: apa Nilulur
fuvaitei $i covditd (Cant.).
covalie f. (d. covaci). Nord-est. Ferarie
(atelier).
covasesc v. tr. (d. covatd, cu s din vsl.
slrb. kvasiti, a covaci. V. cvas). Sud. Fae
laptele st se Inchege. Lapte covasit, un fel
de iaurt.
covatea D covatica f., pl. ele Dim.
d. covatd.
covenant n., pl. e (engl. [d. vfr.) co-
venant, conventiune). 0 HO de
Scotieni Ia 1538 p. conservarea cultului for
national $i combaterea catolicizmului.
coverga f., p1. f (cp. cu covrag vi sco-
vearga). Sud. Speteaza de coviltir on de
umbrela. Bat curb (scovtrdat) In care se
pune mosoru cu borangic $i se fizeazit'n
bat. Coviltir, acoperemInt de caruta : rin-
daise mincarea la cal, isiavezase sad! supt-
coverga $i intrase in han (Panf. VR. 1922,
6,286). Olt. (coverca). Colibt Ia deal $i
$es, numit cdtun Ia balta $i colibd la munte
cobirna.
(BSG. 1921, 122). V.
coverts, V. coperta.
coviltir n., pl. e (printr'un intermediar
rusesc, d. fr. couverture, cuvertura, ca mon
dir d. monture). Vest. Invklitoare de pinzat
COV
- 359
(jot, rogojinA) contra ploit $i soarelui la un
car sao la o caruja. ($i la Sadov. VR.
1926, 1,59 $i 61). V. poclit, pocrov.
covit (est), interj. care aratA strigatu
porcului sari purcelului nemuljamit (legat,
lovit $. a.). In nord cuvit, in vest guit.
covItaTalit f., pl. fell. Est. Actiunea de
a covijAi $i rezultatu ei : and o covildialk.
covItaTesc v. intr. (d. covit, rude cu
vsl. kvieuti, bg. kvicr $i gucam, sirb. kvieati,
[kvocati, a cloncani], rus. kvieati, ceh. kvieeti,
kovieeti ; alb. kids, ngr. koiso ; germ. quieken,
quieksen, id. Bern.). Est. Tip de nemuljarnire,
vorbind de pore on de purcel. In nord
cuvit, in vest guit, a -tit. V. grohlif.
covlIcesc(ma), V. scofilcesc.
cov1rsesc v. tr. (vsl. wait,. cu prefixu
rus. ka, 1w, spre. V. virf). Intrec, dobor
Turd! venise la Valea Alba cu forte covir-
;Hoare, dar Moldovenif nu refuzara lupta ;
cheltuielile covirsesc venilurile.
covea $i -Tez, V. incovoT.
covor n., pl. oare (rus. kovi6r [scris ko-
vet], rut. koverel, id. V. covergift 1). Te-
saturA groasA tunsA de a$ternut pe jos on
de attrnat de parete. Fig. Lucru care acopere :
covor de larbd, de zetpadd. V. tot, car-
petik.
covoras n., pl. e. Covor mic.
covoritt, -á adj. Ran Acoperit cu co-
voare : odaie covoratd.
covrag m. (turc. kyvrag, sucit, Incovoiat,
rude cu covrig). Munt. Olt. Vrej. Cocean,
strujan. Trans. Vrej. 0 buruiana ale caret
flori violete seamana cu ale pejmei. Vreasc.
In Olt. Munt. vest covreag, p1. egi
(ArhO, 1928, 187, $i rev. 1. Crg. 6,151). Pro-
babil, tot de aci $i covrag, n., rupere, zrnul-
gere" (la Cdr. Ps. S.).
1) covrig m. (rus. kovrlg -iga, pine
ratundO, vsl. kovriga, cerculet, d. turc. ky-
vryk, kyvrak, sucit, Incovolat; bg. kovrig ;
ung. Id. Tom.] kovrics. V. covrag). Cercu-
let de coca fert $i opal copt (SA nu se con-
funde cu colacu, care e din aluat $i !mule-
tit). A to face covrig, a to tncovriga (de frig,
de fricA). A ajunge la covrigi, a ajunge sa
mAninci numai niste covrigi in loc sa al un
prinz gospodAresc, a saraci, a da faliment.
A scoate la covrigi, a duce Ia faliment.
2) covrig $i inc-, a -6; v. tr. (d. covrig
1). String in forma de covrig, tncolAcesc. V.
refl. MA string, meghemuiesc, mA zgrebu-
lese (de frig). $i -gesc.
covnIgar m. (d. covrig). FAcator sau
vinzAtor de covrigi, simigiO. Est. Iron. (din
partea jaranului, care socoteste CA oraseanu
n'are masa temeinica, ca el, ci se multameste
c'un covrig $i o cola de apA 9. OrAsean
mai sArac (nu boier), tirgovet, burghez.Fem.
-areasa, p1. ese. V. mamalfgar, efof.
ligar, surtucar, sumfinar, opin car.
cdvru, V. crow.
* cox n., pl. art (germ. coaks, cid kox,
d. engl. coak $i coke, pl. cokes). CArbune
de pamint din care s'au scos, pin destilare,
elementele gazoase (care se intrebuinteaza
www.dacoromanica.ro
COZ
ca gaz de iluminat). Arde bine, da cAldurA
foarte mare, nu face fum mutt, dar se aprinde
gren. Se poate sale $i coks on cocs.
* coxal, 4t adj. (fr. coxal, d. lat. coxa,
coapsa). Anat. De Ia coaps1 : dureri coxale
* coxalgic adj. (d. coxalgie). Med. Re-
lativ la coxalgie.
* coxalgfe f. (lat. coxa, coapsO, $i vgr:
dlgos, durere). Med. Durere de $olduri. V.
lumbago.
coz n., pl. art (turc. koz ; ngr. kOzi).
Mold. Rar azi. AUL Adv. Fam. Frumoasd
cadre,
coz (o femeie), foarte frunioasa. V.
plc 2, scris, sucada.
* cozmetic, -ft adj. (vgr. kosmetik6s,
.Infrumusejat
kdsmos, podoaba, lume). Care serveste la
pelea, dintii paru, ca poma-
$1
dale, parfumurile, sulimanurile, pudra, pra-
furile mu pasta de dinji, sApunu $. a. S. n.
pl. e Un cosmetic. Fals cozmetfc (fr.
cosmetique). Vulg. smintic.
* cdzmic, -a adj. (vgr. kosmikOs, d.
kdsmos, ;ume). Relativ la univers : fenomen
cozmic (ca apusu soarelui): Se zice $i des-
pre rAOritu $i apusu unei stele clnd se in-
timpla odatA cu al soarelui : rasdrit cozmic.
*cozmogdnic, -4 adj. (d. cozmogo-
nie). Relativ la cozmogonie : sistemd coz -
mogonicd.
cozmogonie f. (vgr. kosmogonta, d.
kdsmos, lume $i gOnos, generajiune, rasa).
Sistema creajiunii universului : cozmogonia
dui Moise in Geneza. V. onto- $i filo-
genie $i teogonie.
* cozmografic, -A adj. (d. cozmogra-
fie). Relativ la cozmografie.
* cozmograffe f. (vgr. kosmographia,
d. kdsmos, lume, $i grdpho, descriO). Des-.
crierea universului fizic.
* cozmologic, -ft adj. (vgr. kosmolo-
gikds). Relativ la cozmologie.
* cozmologfe f. (vgr. kosmologla, d.
kdsmos, lume $i logos, cuvintare). Stunts
legilor generale care conduc universu.
cozmopolit, -A s. $i adj. (vgr. kos-
mopolites, d. kosmos, lume, $i polites, ceta-
lean). Cetajean al lumil intregi, ca $i cum
toate tarile ar fi Cara ta. Care n'are patrie
fixa $i se mute de colo colo. Compus din
multe najiuni : In orasele mart e meld po-
pulaliune cosmopolittl.
* cozmopolltizm n. Participarea Is du-
rerile $i bucuriile tumii intregi. Lipsa de pa-
triotizm.
cozonac m. (ngr. kosonlki, dim. d.
kosOna = kotsdna, pOpu$A ; bg. kozonak
kuzunak. Cp. cu cocu(a). Un fel de pine
(ImpletitA on nu) to care se pune $i zahar,
unt $i DOA, obisnuitA mai ales la Pa$te.
Dim. cozonacel, pl. ei.
cozondracT m. pl. (germ. hosen-trdger
d. hosen, pantaloni, $i tr.lger, purtator). Sud.
Bretele, paresti. Mai rar -Dace, n., pl.
coz
- 360 -
cozo roc n., pl. once (rus. kozyridk, scris
-ilk, id., d. kOzyri, cAputa). Stresina chipiu-
lui, sapcii on coifului, partea care face umbra
ochilor (fr. visiere).
* crab m. (fr. crabe, d. lat. cdrabus, vgr.
kirabos, crab [V. corabiej; germ. krabbe
engl. crtib). Un fel de rac marin mare, scurt
si gros. V. stacos.
crac m. (bg. strb. krak, crac, rut. krak,
ramurA. V. cracana, ritscrficanez).
Fam. Pop. Picioru de Ia sold Oita la talpa.
Partea pantalonilor si izmenelor care aco-
pere cracu un crac suflecat. Brat de rta.
Picior de scars, de compas s. a.
cracatija (Mold.) si caracatita
(Munt.) f., pl. e (sirb krakatnica, pol. kra-
kacica, rus. karakdtica, adica ,cu multi
craci"). 0 moluscA cefalopodA care se ma-
ntrica (Cele din comercia, care se vind us-
cate, Is de 40-50 c. m. Dar exists unele
Si de 2-3 metri) In Mold. nord. Si
(infl. de rac) racatita ($ez. 37,42). V.
ahtapod.
craca f., pl. dcl (d. cra:). Vest. Ramura,
cranga. In Olt. creaca, pl. ea'
* cracoviana f., p1. ene (d. Cracovia;
fr. cracovienne). Un dans polonez via si usor.
OdinioarA cracaganca, d. Cracatl,
(pol. Krakow), Cracovia.
* cralla f., p1. e (germ. krapfen). Barb.
Gogoasa (prajitura). V. capucin.
* crah n., pl. art (germ. krach, d. kra-
hen, a plrli, a exploda). Catastrofa financiara:
crahu unei band.
1) ore m., pl. tot asa (val. bg. strb.
kralj, rege, d. vgerm. Karat, Karl, Carol cel
Mare at Francilor, care i-a Invins de multe
on pe Slavi ; ceh. krill, pot. knit, rus. kdroli,
ung. kirdly, alb. kralf, tore. kyral, krai,
mgr. krdlis, principele Serbiii, Bulgaria sail
Ungariii. Cp. cu far). Vechf. Rege sail domn.
Riga, popA (la cAr(ile de joc). Azi. Berbant,
strengar, craidon. Cei fret crai de la rdsdrit,
maga care as venit sA se Inchine lui Hristos
etnd s'a nAscut.
2) crai n., pl. inuz. art (val. krai,
margine, mat, bg. sarsit, capat,
splat ",
rus. ,margine, Ora, regiune". V. cralna).
Crai nod, tuna noaa, prima margine care se
aratA a lunii.
craTddn si craidon m. (d. crai 1).
Fam. $trengar, berbant, muieratic.
craTlic n., p1. uri (d. crai I). Fam. Ber-
bantlic, strengArie.
critTna adv. (strb. krapina, margine, tarA
de margine, rus. Ukrdina, Ucraina. V. crai
2). Vest. A umbla craina, a umbla haimana
(cranga, lela, huci-margina).
1) craTnic m. (vsl. * kratniktl, d. krai,
margine, district, judet ; rus. krdinik, jude-
cAtor. V. crai 2). Vechf. Perceptoru biru-
rilor unui district In regiunile supuse Un-
gurilor (Dac. 1,154). Mat pe urmd. Pristav,
anuntator public. V. 'halal.
www.dacoromanica.ro
CRA
2)craTnIc Si gralnlc n., pl. e (germ.
kranich Si krahn, cocor" $i elevator", ca
si fr. crone, id., d. flam. kran, ol. kraan, id).
Pop. Elevator. La Haag (GrS. 1937, 187)
granIc, un fel de macara care rtdica pea-
tra moril. V. gruT 2.
cram& L, pl. e si crdnd (val. cr. krama,
baraca, pol rut. kram, d. germ. kram, pra-
vitae). $opron de tinut butoaiele la vie.
cramp& f., pl. e (fr. crampe, d. vgerm.
kramp, curb ; ngerm. krampf, ctrcel). Barb.
Circe! (Ia stomah, la mina on la picioare).
cramponez(ma) v. refl. (fr. se cram-
ponner). Barb. MA agat, nu vreati s8 renunt
a se crampona de putere (de a ramlnea la
guvern).
crancalic n., p1. art (d. crancdd). Mold.
Fam. Berbantlic, strengarie, crailtc.
cranc&d m. (d. cranga 2). Mold. Fam.
Hoinar, haimana. $trengar.
1) cranga f., pl. dngi (bg. granka, dim.
d. grana, cranga. V. girneata). Mold.
sad. Ramurk, crack. In nord creangd, pl.
crengi.
2) cranga adv. (din craina). Mold.sud.
A umbla cranga, a umbla craina (haimana).
* craniologie f. (d. crania si -logic)
Frenologie, studiu cranitilui In raport cu
aptitudinile si instinctele.
* cranioscopie f. (d. crania* Si -scopie.
V. epi- scopie). Studio functiunilor diver-
selor parti ale craniului.
cranita f., pl. e (cp. cu hranifd or! cu
pot. krynica, cisternA). Coy. Pletina.
* crania n. (vgr. krdnton, crania). Teasta,
lama, oasele care cuprind creieru.
crawl, V. cront.
1) trap m. (slrb. krap, rut. kdrop, rus,
harp, d. germ. karpfen, mlat. carpa ; fr.
carpe; alb. krap). Un paste de apa dulce,
cu solzi, mare pints la 80 c. tn., foarte fecund
si guslos (cyprinus cdrpio). In nord Si
faran. Ctrl e mai mic de 4 kg., se nu-
meste ciortocrap ; mai mic de 2, ciortan ;
mai mic de 1, ciortdnicd.
2) crap verb, V. crap.
craPina f. Pl. i, rar e (d. crap on slrb.
krapina). Dun. BaltA In care abunda crapii.
1) eras n., p1. art (ngr. si vgr. krdsis.
V. eras& si idlosincrasle). Est. Rar.
Stares trupului, constitutiuue, complexiune
om tare de cras.
2) * eras, -a adj. (lat. crassus, gros,
Indesat, dens. V. gras). Grosolan, adInc
an ignorant cras, o ignoranfd crasd, cra-
sele qatitudird ale discursurilor demago-
gice.
* crasa f., p1. e (vgr. krdsis, d. kerdn-
nymi, amestec. V. cras 1). Gram. Con-
tractiunea a dotla vocale Inlocuite pintr'alta
(ca vgr. kago lid. kai egO, en). Si
crazg, (dupA fr.). V. diereza.
crastavete, V. castravete.
CRA
361
crasteT, V. crIsteT.
craston, V. castron.
* crater n., pl. e (vgr. krater, d. kerdn-
nymi, amestec). Mare vas in care, Is masa
vechilor Greci, se amesteca vinu cu apes.
.Gura unui vulcan.
cretIma f., pl. e (ngr. krdtima, legatura,
d. krdtos, putere. V. demo-crat). Trasa-
tura de unire, linioara (In tipografie).
cratinta, V. catrinta.
cratita f., p1. e $i crdtift (bg. kratleka,
cam scunda ; strb. kratica, prescurtare, kra-
lice, jumAtAti de cizme, dupA cum $i cratita
-e )umatate de oaTA. Cp. cu ciocirtesc $i cu
lat. gr. crater, oalA). Vest. Oala scundA cu
dotla toarte de facut hucate scazute cu sos.
in Ban.Trans. Olt. raind. V. tigaTe, tin-
glre.
* cravasa f., pl. e (fr. cravache, d.
germ. karbatsche. V. girbacT). Barb. Bi-
,ciusca, varguta de bAtut calu and esti cAlare.
cravasez v. tr. (fr. cravacher). Barb.
lovesc cu cravasa.
* cravat's f., pl. e (fr. cravafe, d. Croat
care In limba lui se numeste Hrvat. Supt
-vechea monarhie francezA erau niste regi-
mente de cavalerie usoara compuse mai
mult din Croati, care purtaa un fel de cra-
vats). Bucata de stofA care se leagA ca or-
nament In prejuru gltului. V. balder.
crazes, V, crass.
cracanat, -á adj. Pop. Cu cracii de-
partati unu de situ.
cretcanii pl. e si ant (d. crac). Lucru
1.,
mmificat, cum ar fi o prAjinA despicata la
-Orf p. a sustinea ceva. (In Munt. $i crdcan,
n., pl. e), Poamd cracand (Mold.), un fel de
struguri negri cu ramurile rare (Butucii care
Ii pro dUC se numesc butuci crAcani ", ca
.adj.). In Munt. cring nd (d. cring) ca s. f.
craciinez v. tr. (d. cracand). Fam. Pop.
Desfac cracii, ramific: a crdcdna un compas.
V. refl. Imi desfac cracii.
cracesc (ma) v. refl. (d. crac). Pop.
Triv. Ma crAcAnez.
CriacTiin $i (Mold. $i) Crecbln n., pl.
zzrt (d. lat. credtio, creatiune, devenit
neutru supt infl. lui Riau [A. $i 0. Dens.),
nu d. calatio, strigare [Papahagl, Puscarui.
D. rom. vine bg. ceh. kraeun, rut. kereeun,
kreaun, ung. karricson. Cp. cu Ndscut). Sar-
batoarea nasterii lui Hristos (25-27 Decem-
bre). Mos CracTun, In povesti. un batrIn
-cu barbs alba, plin de zApadA Si sprijinit
intfun toiag $i care educe jucArii copiilor.
La Romani, In locul CrAciunului se sarbad
Suturnaliile (16-18 Dec.), iar Is sfIrsitu anu-
Jul ziaa nasterii zeilor. Abea In seculu al
treilea, crestinii gnostici a0 instituit sarba-
toarea Bobotezei (6 Ian.). Mull timp Bobo-
teaza a tinut loc $i de CrAciun, cum se mai
obisnuieste $i scums pin Galileia. In bise-
rica Apusului, s'a primit ziCia de 25 Decem-
bre pentru a sArba nasterea lui Hristos In
www.dacoromanica.ro
- CRA
anu 354, iar in cea de RAsArit, la 386, duple
hotarbea sfintului Ion GurA- de -Aur. Zhia a
Post luata de is pagini, care-I sarbatl atunci
pe zeu soarelui. Obiceiu bradului de Cra-
chin e lupt de Is vechii German' $i e pas-
trat de 'eel not pinA astAzi. in casa roma-
neasca Ware ce sA caute acest brad de Cra-
ciun, cA Rom8nii ad steaua, care se poste
Impodobi tot asa de frumos $i nu se stricA
degeaba un brad.
cracds, -.sash adj. (d. cracd). RAmu-
ros, crangos : un plop crdcos ($ez. 33,26).
cractita f., pl. e Dim. d. cracd.
crafts f. Vechf. Regat on principal.
1) craTesc, -lased adj. Vechi. Regal
on domnesc.
2) cralesc v. intr. Vechi. Domnesc.
crifilasa 1., pl. tese (d. crai). Vechi. Ne-
vastA de crai (regina sad principesa).
cralsor m. (d. crai). Munt. Un fel de
pastrav (satiric, trutta). CrAitA.
craltar m. (pol. kraJcar, strb. krajcara,
ung. krajcdr, d. germ. kreuzer, care vine d.
kreuz [lat. crux], fiind-ca acest ban avea
pe el imprimatA o cruce). 0 foasta moneta
austro- ungureascA In valoare de vre-o 4
centime (oficial 2 heleri. V. heler). Golo-
gan (Olt.). $i critar $i gritar (Trans.).
craita 1., p1. e (d. crai). Mont. Mold.
sud. 0 plantA ornamentalA cu flori Invoalte
portocalii (tagetes) din familia compuselor.
Se numeste $i creita (Munt.), crdisor,
vizdoaga, ochesea 5i boftd.
cramaluTesc (ma) v. refl. (d. vsl.
kramola, rAscoalA. V. harmillaTe). Nord.
Ma bocesc, mA tingui, ma wait, Imi fang
mlnile ($ez. 32, 80, $i rev. I. Crg. 4, 60).
crangar n., pl. e (d. creangd, ca from-
zar, umbrar d. frunzd, umbra). Mold. Apd-
ratoare de crangi pusA pe un stog ca sA
nu-I risipeasca vtntu, In vest Ouzel.
crangds, -oases adj. (d. crangd). Mold.
sod. CrAcos, rAmuros.
crangtita f.. pl. e Dim. d. crangd.
crap, a -it V. intr. (vrom. crep; d. lat.
crepo, -dre, part. crepitus, pop. crepdtus, a
plrli ; it. crepare, pv. crebar, fr. crever, sp.
pg. quebrar). Explodez, ma sparg, plesnesc,
mA deschid (de cAldurA, de uscaciune, de ger,
din cauza unei lovituri).Fam. Mon de multa
sfortare, de un anevrizm : calu a crdpat de
Agri, el a mincat pin'a crdpat. A crdpa de
necaz, a fi foarte furios cA nu to pop raz-
buna. V. tr. Fac sA explodeze on sA se
spargA (o ghiulea, o peatra). Deschid putin :
a crdpa u$a. Despic (Mint.) : a crdpa terrine.
V. refl. Se crapd de zltid, se lumineaza de
zitIA, apare crepusculu. Vechi $i azi in
Trans. pe alocurea crep, crept, creapd, sd
crepe, crepat, In Munt. crap, crapt, crapa,
sa crape, crdpat. Cp. cu rdbd.
crdpat n., p1. art. Crdpatu zilel, zorile
de dimineata. V. crepuscul.
crap:Item, V. cirpdtor.
CRA
- 362 -
crItpattira f., p1. i Loc crapat, aper-
tura : crdpdturite pdmintului and e secetd.
crapcettn m., pl. eni, si criftpusdr
In. Crap mic.
craptisnic, V, capusnic.
crastaval m., pl. li (cp. cu bg. slrb.
krastav, rhos, si cu rut. hrabust, id, V.
castravete ). Vest Capusnic.
cr4e1 m. p1. (d. crap!. sing. inuzitat,
derivat d. crusin). Crusln.
cratiefoarit 1., pl. e (oa dift). Cratiia
mica.
cratinta, V. catrinta.
treats, V. °magi.
creanga, V. crane'.
* creanta (ea 2 silabe) f., pl. e (fr.
creance, din *credance, d. croire, a crede.
V. credit). Htrtie prin care se arata ca cel
ce a iscalit-o e dator altuia (polite). V. chi-
tamp, adeverinta.
creasta f., pl. este (lat. crIsta, it. pv.
sp. cresta fr. crete). Mot de came sail de
pete Ingrosata, cum are la cap cocosu si
alte pasari si unele reptile. Fig. Muche,
punct culminant : creasta casei, a dealului.
Creasta cocosului, o plants din familia ama-
rantului (celosia cristata). Trans. 0 plants
labiata numita si talpa glstei (leonurus car-
diaca). 0 ciuperca foarte gustoasa (clavaria
flava).
* creator, -ogre (ea 2 silabe) adj si
s. (lat. creator, -dris). Care crelaza (face
din nimic); Dumnezed e creatoru lumii. In-
ventator, primu autor : Omer e creatoru
epopeii, genid creator, industrie e'reatoare.
* creature (ea 2 silabe) f., pl. i (lat.
creatura). Fiinta treats, faptura. Om OW
de Dumnezeu). Fig. Persoana care dato-
reste alteia pozitiunea sau averea ei: acest
om e creatara ministrului.
* creafiune (ea 2 silabe) f. (lat. crea-
tio, -Outs. V. cracTun). Actiunea de a
crea, facere ; creafiunea lam ii. Universu,
totalitatea fjintelor. Lucru creat: creafiune
folositoare. Infiintare: a crea o ;coal&
$i -atie 0 -are.
CrecTun, V. CracTun.
cred (est) si crez (vest) a crede v.
tr. (lat. credere, it. cridere, pv. crezer, creire,
fr. croire, sp. creer, pg. crer. Crezi, sif
creadd. V. perdg vind). Sint convins ca e
adevarat : cred o legendd, cred cd e act.
Imi Inchipui, judec, socotesc: lumea-1 crede
prost, crede cd e prost. V. intr. Dail crezare :
sdtulu nu crede Mut fldmind (Prov.). Am
credinta: a crede In Dumnezeu. V. refl. Am
cea mai Nita ideie de mine, Is fudul : te
prea crezi, mdi uritule, mdi prostule I
d credibil, -á adj. (tat. credibilis). Care
poate fi crezut: vorbd credibild.
* credibilitate f. (d. credibil). Calita-
tea lucrului credibil.
credincer m. (d. credinfd). Om de In-
credere, de credinta. V. confident.
www.dacoromanica.ro
CRE
credincTos, -crash adj. si s. (d. ..cre-
dinfd). Fidel, In care te poll Increde : cre-
dincios cuiva. Fidel, care crede In ceva
credinclos lui Dumnezeil.
credint& 1., pl. e (d. cred). Deplina con-
vingere, opiniune : credintd politicd, reli-
gioasd. Fidelitate : credinfd in Dumnezed,
credinfd catre (sau pentru) stdpin. lucre-
dere : credinfd in Dumnezeu). Paharutu cel
(Jinni pe care-1 oferea domnului pahar-
nicu. Om de credinfd, om fidel, de Incredere.
A pdstra rredinfd, a ramtnea fidel. Bunk
credinta, sinceritate. Rea credinia,
(fr. mauvaise foi, lat. mala fides), perfidie.
Profesiune de credinfb, declaratiune a cre-
lintel, a opiniunilor. Slmbolu credinfei,.
crezu.
* credit n., pl. e (fr. credit, d. it. credito,
derivat d. credere a crede). Reputatiune
ca-ti platesti datoriile : a avea credit. Aml-
nare de plata, datorie : a avea credit pe (sau
de) dad luni, a cumplira pe credit. Com..
Parte dintr'un cont in care scrii supt nu-
mete cuiva ceia ce i se datoreste de un ne-
gustor. A deschidein credit cuiva, a-I au-
toriza sa is to numele tau de la o case
bani cit li trebuie. Fig. Autoritate, consi-
deratiune : a avea credit. Fin. Sume care se
pot cheltui din buget In virtutea legii. Credit_
fonc I ar,'stabiliment care, supt controlu sta-
tului, te Imprumuta, pe imobile, cu sume
platibile dupa lungi termine pin anuitati
calculate asa Fn ell, la terminu fixat, cel care
s'a Imprumutat sa-si achite si capitalu, si
interesele. Credit mobiliar, societate co-
merciala care te imprumuta data -i Iasi
amanet actiuni, obligatiuni si alte titluri.
* creditez v. tr. (d. credit; fr. crediter).
Com. Acord credit cuiva, li dad pe datorie.
* creditcir, -oare s. (lat. creditor,
-dris). Care are de luat bani de la altu. Adj-
Cont creditor, care e, deschis unui debitor_
V. debitor si datornic.
* credo n. (lat. credo, cred, primu cuv_
cu care incepe crezu). Crezu.
* credul, -ft adj. (lat. cridulus). Lesne
crezator, care crede lesne ceia ce aude, In-
crezator. _ Fals -al (dupa fr, credule).
* credulitate F. (lat. credtilitas, -Otis).
Defectu de a fi credul.
* creez, a 'bred v. tr. (lat. creare.
Creez, creiazd [Ca ea devine la dupa vo-
calaj, cream si creem, creind si creind. V..
pro- si re-creez). Fac din comic: Dam -
nezed a creat lumea. Infiintez : a crea o
fcoallf, o catedrd. Inventez, scornesc : a crea
o legencld. Constitui, institui: a crea o renta-
- Nu e &resit a aerie creiez, creiem (ee
pron. eie), dar e absolut gresit creia, creiat
lid. crea, creat. V. produc.
creTer m., uzitat si la p1., si n., p1. e,.
clnd e vorba de creier ca organ anatomic
(load creiere de gips (lat. cerebrum, *ere-
brum, de unde s'a facut *erdur, apoi cre-
ler dupa greier; it. cervello, pv. cervel, fr...
 CRE
363
cerveau d. lat. cerebellum.V. cerebel. Cp.
cu ciur). Substanta nervoasa din emit,. Fig.
Spirit, minte. Creferit munfilor, partea de
unde Inceteaza vegetatiunea oi ramtne stinca
goals (cela ce des impresiunea c'ai ajuns to
craniu muntilor), coclauri, locuri neumblate
pin munti. A-li zbura creierii (d. fr. se
bitter la cervelle), a te Impuoca in cap. In
Banat criel.
* credo n., pl. bane (fr. crayon, d. craie,
creta). Varguta de grafit,ori de eta substanta
mineral/1 push intr'un betioor de lemn ca sa
scrii on sa desemnezi.Pop. plumb. In vest
plaivdz.
* creIonez v. tr. crayonner). De-
(fr.
semnez cu creionu. Schitez.
creita, V. cralta.
* crematoria, -le adj. (d. crenzafiune).
Care serveote la crematiune : captor crema-
torid. S. n. Cuptor de ars cadavre oi gm-
noaie.
* cremathine f. (lat. crematio, -Onus,
d. cremare, a arde, v. tr.). Actiunea de a
arde cadavrele oi gunoaiole. V. Inclnera-
Ilune.
* crema f., p1. e (fr. creme, crema, smin-
dna, yin cresme, unsoare, crema, oi chreme,
mir, untdelemn sfintit, d. lat. chrisma, vgr.
hrisma, unsoare. V. crijma gi hrlzma).
Mtneare Muth din lapte, ouh oi zahar :
cremd,,de vanilie. Fig. (dupe fr.). Ceia ce e
mai sus (ca sintrittna la lapte), mai bun (In
opoz. cu droJdie) : crema unei clase de elevi.
cremene f. (vsl. kremv, gen. kremene,
bg. kremenl, rus. kremeni). 0 peatra foarte
dura (silice) care face sa sera scintel din
amnar chid o loveoti. Sala lab Cremene
sail al lul ficilburd (nume proprii), sat de
zgIrciti on de hoti.
crengos gi crengures, -crash adj.
(d. creangd). Nord. Ramuros, cu multe crengi.
crengota 1., pl. e. Nord. Cranguta.
4` creel, -A s. (fr. creole, d. sp. criollo).
European nascut to colonil (mai ales In
America latina). Adj. Pronunpre creold. Adv.
Ca creolii: a vorbi creol. Se zice oi des-
pre negrii din America, spre deosebire de
cei din Africa.
* creolina a.. pl. e (fr. creoline, d. cre
din creozot si lat. Mum, ulef). Un fel de
ulei scos din caftan.
* creozot n. d. vgr.
(fr. creosote, f.,
kreas, came, si sOzo, salvez. Fabricat de
Reichenbach la 1832). Chim. Un lichid in-
color foarte mirositor, antiseptic, scos din
rAoina de fag pin destilatiune oi foarte re-
comandat contra ofticii, durerilor de dinti o. a.
* creozotez v. tr. (fr. creosoter). Mot
lemnele In creozot ca sa nu putrezeasca.
1) crep n., pl. art (germ. krippe, iesle).
Trans. Mutt. TroacA (jgheab) dinteun trunchi
(sail oi de peatra) puss la o fintina sail la
un izvor p. a adapa vitele : in dosu fintinif
era an crep pentru addpat vitele (V1.Univ.
4 lun. 1910, 1,6). Si crepla, f., pl. e.
www.dacoromanica.ro
CRE
2) * crep n., pl. rid (fr. crepe d. lat.
crispus, cret. V. crIspez). Un fel de stofA
strhvezie de matase on de linA fink. Crep
de China, crep mai des de ell eel obionun
oi din care se fac eoarpe, oaluri o. a. Bucata
neagrA din aceasta stofa care se poara In
semn de dais. V. fludit, zabranic.
3) crep verb, V. crap.
crepenele(in) loc. adv. (cp. cu nsl.
krepeliti, a hind lovind cu pumnii. Bern-
berbeleacu.
1,610). V.
* crepitant, -6 adj. (lat. crepitans.
-dntis). Rat. Care plrlie sal plesneste (ca
sarea In foc, de ex.).
* crepitatidne f. (lat. crepitdtio,
Rar. Manua.
crepla, V. crep 1.
* crepon n., pl. oane (fr. crepon). Cup
des, de diferite colon.
crept-Asciil n., pl. e (lat. creprisculum,
d. crepare, a crape, adicA a se crape On
zitla"). Aurora. Amurg.
* crepscular, -4 adj. (d. crepuscul;
fr. crdpusculaire). De crepuscul : &mind
crepusculard.
cresc, -et, a create v. intr. (lat.
crescere, it. crescere, pv. creisser, fr. crottre,
sp. crecer, pg. crescer). MA mhresc, ma dez-
volt: farba, capita, puterea creste. MA unfla
dospind : cozonacii cresc. A creste mare, a
te dezvolta, a ajunge adult: sd cresti mare,
bdiete (Formula de urare) I A-li creste inima
de bucurie, a te bucura foarte mult. V. tr.
Ingrijesc, educ: a creste un copil. Cultiv
a creste pdsarl
crescritorie f. (0. cres ). Stabiliment
de crescut ceva: crescdtorie de OM
cresc ate f., pl. 1. Excreseenta ieoitura
(pe pele, pe scoarta), ca negil o. a.
Crescendo adv. Maz. Cuv. it. care
Inseamna cresetrid, tntarind", adica mai
tare" (Se pron. cresendo).
1) crescut n., pl. :inf. Actiunea de a creote
merell larba s'a oprit din crescut (intr.),
crescutu vitelor (tr.).
2) crescut, -"A adj. Merit, dezvoltat.
Educat.
1) crestat, .41 adj. (lat. cristatus). Cu
creasta (ca cocoou).
2) crestat, -A adj. (d. crestez). Insem
nat pin cruet (acute taind on zgtriind, din -
tat, cu zimti (ca ferhstrhu, ca rhboju, ca
frunzele trandafirului o. a.).
crests ea f., p1. ele (d. crestat 2, pin aluz.
la frunze). lin fel de laptuca (lactuca sagit-
tata), numitli oi susai de 'Ware si (Trans).
tilhdrea.
crestatura f., pl. f. Rezultatu crestarit,
ca semnele (acute pe raboj o. a.
CRE
- 364
crestez "s1 Incr- v. tr. (rut. krestiti,
ius. -iii, insemn cu cruel Mind on zgiriind,
d. irrest, vsl. krista, cruce, d. vgerm. Krist,
Hristos, V. increstesc si crestin si
cp. cu scrijilesc). Fac taieturi sau zgiriebtri
pe un bat sau pe o margine de masa si mai
ales pe raboj: a cresta raboja.
* crestomatie si -tie f. (vgr. hresto-
matheict, d. krestris, de buna calitate, si
manthdho, InvAt. V. hristoitie). Colediune
de bucati alese din bunii prozatori si poeti.
V. antologie.
* crestai, V. cristal.
crestere f. Actiunea de a creste. Edu-
catiune. Cultivare : cresterea vitelor.
crestet n., pl.e (d. creasta supt infl. lui
a creste). Virtu capului omului. Virf, culme:
crestetu munfilor. Din crestet pSna'n falai,
din cap pina'n calciie, peste tot corpu, to
tot corpu: a simit un flor din crestet pina'n
MIA ignorant din crestet pind'n talpi.
crestin, -A s. (lat. christianus, d. Chris-
tus, Hrastos ; it. sp. cristiano, pv. crestian,
fr. chretien, cretin, pg. christdo. V. cretin
si crestez). Adorator al lui Hristos : tut
crestin, un filosof crestinesc. Fam. Om,
mai crestine, fa crestino. Fig. Omenos, blind :
da fit ci to mai crestin, mai 1 Ca adj.
In colo numai crestinesc, ca si pdgfnesc.
In Ps. Sch. vi hristosean, -ncd.
crestinatate f. (d. crestin). Totalitatea
larilor sad popoarelor crestine.
crestinesc, -easel& adj. De crestin:
legea, morata crestineascd (nu ciestind).
Fig. Uman, bun: purtare crestineascd. Clar,
]impede : limba crestineascd.
crestindste adv. Ca cr#stinii. Fig. Oman
blind. Lamurit, cu !aides: spune-i crestineste.
crestinez v. tr. (d. crestin). Fac crestin,
botez. $i incr- (Trans.).
* crestinizm n. (d. crestin). Religiunea
crestineasca. Crestiniztnu e religiunea lui
Hristos si a Inceput din ludeia, de unde,
Indata dupa moartea lui Hristos, apostolii
ad rasp1ndit-o In toata lumea. Sflntu Petru
fu primu episcop al Romei, dar fundatoru
cel mai activ al bisericit crestinesti fu, de
sigur, sfIntu Paul, care propaga In Grecia
si Italia noda Invatatura. Rapedea dezvoltare
a crestinizmului se datoreste 1) nevoit pe
care o simtead cei de jos de o religiune
mingtietoare si datatoare de speranta, 2) ca-
racterului lui universal, pe dad cele -lalte
religiuni erau locale, 3) neputintei paglniz-
mului de a opri stricaciunea tntregii lumi.
La Inceput persecutat de Romani (de la
Nerone pina la Diocletian) din pricina ca
avea ceva din intoleranta si excluzivizmu
judaic, ajunse religiunea statului roman supt
Constantin, care, Ia 325, convoca conciliu de
la Nicea, dupa ce, la 313, proclamase prin-
cipiu tolerantei religioase (edictu din Milan).
La 858 Fotial, episcopu Constantinopolului,
se desparti de episcopu Romei. Mt-fel, cres-
tinii romani se despartira de eel grecesti si
se numiraunii catolici, altii or/odocsi Altksectil
www.dacoromanica.ro
CRE
crestineascd e arianizmu, predicat pe la 318
de Arid si care a avut mare raspIndire in
evu medid. De aceasta sects tin Armenii.
Alti sectari ad mai Post iconoclastii, Valdejii
si Albigejii, iar pintre ereziarhi is celebri
Wiclef, leronim din Praga si Ion Huss. In
sfirsit, in sec. 16 aparu reforma lui Luther,
care nu recunoaste alts autoritate de cit a
Bibliii. La Romani, originea crestinizmului e
romans, dupa cum se vede din cuvintele:
crestin, cruce, bisericd, altar, limpid a. a.
Biserica de care tin Romani' scum e cea
greceasca, afara de o mica parte de Arde-
leni, care la 1697, recunoscura autoritatea
Romei, ceia ce a in interesu patriii, si asa
ar trebui sa faca toll Romani', condusi de
mai-marii bisericii ortodoxe 1
* cretacdO, -de adj. (fr. cretacee, d.
lat. cretdceus). Mm. De cretA : teren cretaced.
* creta f., pl. e (lat. creta, adica din
insula Creta", de unde si mgerm. krlde,
ngerm. kreide, poi. kreda, kryda, si de aci
rut. kreida, krtida). Carbonat de calcid sad
calcita pamintoasa (COa Ca), format& din
animalcule foraminifere supt aspectu und
substante albe dune, care se Intrebuinteva
la scris pe tabla neagra in scoale. In
est (d. rut). crida, to sud (rar azi) ttbisir.
cretin, -á s. (fr. cretin, d. chretien,
crestin, cum li s'ad parut Francejilor acei
crestini vechi care se finest', numai de post
si rugaciune). Idiot rachitic si gusat. Fig.
Idiot, timpit.
* cretinizm n. (fr. crectinisme). Boala
omului cretin. Fig. lmbecilitate,prostie adtnca.
cretintik, V. catrinta.
* cretan n., pl. oane si uri (fr. cretonne,
de la Cre.on, un sat din Normandia). Un fel
de pInza groasi to desemne care se Intre-
buinteaza Ia Mut perdele, Ia imbracat mo-
bilele v. a.
cret, creata adj., pl. f. efe (cp. cu let.
crispus, cret. D. rom. vine sirb. hrecav). Cu
mid undulatiuni, zgtrcit on zbIrcit : per cref,
pete creafa. S. n" p1. art. Incretitura: crefu-
turtle pdrulul, frunlii, hainei. Tort de bum-
bac. A-ft face gura in cref, a face nasu
zbirciog, a te formaliza,a te indigna (Ion
Adam, Intro nuvela din ziaru Minerva, 26
April 1911, 4, 5).
cretesc - easel) adj. (cl. cref, dupa
aspectu cojia for Old le pastrezi), Mere cre-
testi, un fel de mere foarte gustoase mai
mici de cit cele domnesti si care se zblrcesc
putin dupa cules.
cretisoare f. p1. (d. cref. Masai (o
plants).
crettisca f., pl. ca cusca (d. cref). Un
copacel rozaced care tontine acid salicilic
(spiraea ulniarta). V. caprifolig, cone-
nith, taula.
* creuzet n., pl. e (fr. crestet). Chico
Cala de lut, de fer, sad de platina de topit
on de calcinat unele substante.
CER
- 365 -
cravat, V. crivat.
* creveta f., pl. e (fr. crevette, var. din
chevrette, capita) Un fel de rac ink ctt un
&dn.
crez n., pl. art (d. crez, cred). Credo,
declaratiunea religioasa numita si simbolu
credintei" (Cred zn'r'un Dumnezed $. a.).
Fig. Principiu, regula de viata: crezu mat e
munca.
crezare f., pl. inuz. dri (d. cred, crez,
format ca si ndscare, perzare,v:nzare). Cre-
zamint : nu-ti dad crezare.
crezamInt n., pl. tate (d. cred, crez, ca
scliztimint d. scud, scaz). Credinta, Incredere :
nu -ti dad crezdmint, n'ai crezamInt la mine.
crezator, -ogre adj. Care crede.
Credal.
crezut, -a adj. Care se crede mutt (mai
ales frumos), Increzut. Vechi. Credincios :
slue band fi crezatd (Nee. 2, 403).
cribda, ...Ifos, V. cried -.
cricala f., p1. e (cp. cu ctrcall1). Trans.
Buc. Tocana.
cricesc v. tr. (vsl. strb. rut. krieati, a dum). Are niste flori marl albe cu case (in
striga. V. cricnesc). Olt. Spun, anunt.
* cricoid, -ft adj. (vgr. krikoeides,
circular, d. krikos, kirkos [lat. circus], cerc,
circ, $i eidos, aspect). Anat. Cartilagirzea
cricordet, inelu cartilaginos care formeaza
partea inferioarA a laringelui. S. f., pl. e.
Cricoida, cartilaginea cricoida. V. mite-
nold.
crida, V. creta.
criel si crier, V. creTer.
crihan si (Trans. vest) crilan n., pl.
uri $i e (rut. * krih cu suf. -an, de unde
si kri§ka, bucatica de pine; vsl. kruhii, bu-
calla de pine. V. cru*esc). Trans. Mold.
Codru, darab (de pine. de matnaliga). Crint.
S. m. Mold. Iron. Hojmalao, vlajgan. V.
halca.
crihanca f., pl. e (d. crihan). Mold.
Rata salbatica mare.
crijac m. (pol. krzyiak, d. krzyi, vsl.
cruce. V. scrijilesc, cruce). Vechi.
Cruciat.
1) crijma f., pl. e (vsl. kriima, krizma
si hrizma, d. vgr. hrisma, unsoare ; rut.
kriima, crijma. V. creme si hrizma).
Pinza to care se'nvaleste copilu dupe ce a
fost botezat si pe care o daruieste nasu.
2) crija, V. circTuma.
crila f., p1. e (vsl. bg. strb. krilo, aril*
Cp. cu lat. a/aaripa" ,si eseadron". V.
cirlacT, cirlan). Munt. Mold. Ctrd, seats:
crile de oameni (rev. I. Crg., 8, 220), crile
comandate de vechili (CL. 1911, 227), Jidanii
se duceaii crild la hayrd. Male, hurc, zgor-
nire a vtnatului. In Trans. cu crila, cu
ghiotura. In Olt. si grill' (rev. I. Crg. 2,347).
V. areapa.
www.dacoromanica.ro
CRE
* crima f., pl. e (fr. crime, s. m., d. lat.
crinzen). Calcare gravy a legit morale, reli-
gioase sail" civile, mai ales ucidere V. de-
lict.
1) criminal n., pl. art si a (germ. kri-
minal - gefongniss, Inchisoare de criminali).
Gros, penitenciar. Vulg. cremenar (infl.
de cremene).
2) * criminal, -A adj. (lat. criminalis,
fr. -nel). Care a comis o crima: ant crimi-
nal. Care constitue o crima : faptd crimi-
naM. Relativ la crima : procedurd criminal&
Subst. Care a comis o crima: a pedepsi un
criminal. Adv. in mod criminal. V. sce-
lerat si ucigasc.
* criminalist, -a s. si adj. Care se
ocupa de crime : Beccaria fu un mare cri-
minalist.
* criminalitate f. Caracteru de a B.
criminal.
* criminalizez v. tr. Prefac un proces
corectional sat) civil to proces criminal.
crin m. (ngr. si vgr. krinon, vsl. krind.
strb. bg. rus. krin). 0 plants erbacee bul-
boasa, tipu familiii liliaceelor (lilium cdndi-
realitate trei) petale carnoase si c'un miros
puternic foarte placut. Crin de ballet, ro-
Satea. Crin rof, zambac, aisor (lilium but-
brferum). Crin de plidure, cu lion purpurii
martagon). Alb ca crinu, foarte alb.
Sint si alte specii de crin : crin galben
(hemerocallis), crin de toamnd (hosta), ori-
ginar din Japonia.
* crinoline f. pl. e (fr. crinoline, d. crin,
par de coama on de coada de cal; it. crino,
par de la coama, crinolino, o ping, d. lat.
crinis, par). Stof a de par de cal. nista de
par de cal si (pin ext.) fusty Infolata, ma-
lacov.
criht n., pl. url (vsl. *krontii, de unde si
rus. krut, kruldi, rascopt, ca grind, rds-
pintie din vsl. *groncli,raspontiie.V.crutce
scrintesc). Est. Mamaliga prea vtrtoasa.
V. clin 2, codru, tru*nic sfarog.
crinta f., pl. e (rus. kr(nka, krynka,
borcan, chiup Invalit in Impletitura de mes-
teacan, d. vsl. krina, banita ; ung. kerenta,
strachina de lemn). Vasu to care se face
cap (o masa cu marginile riclicate si o des-
cludere pe unde sa se scurgA zeru). Htrzob
de pesti. Trans. Balie.in Mold. gi crinta,
htrzob. V. procrinta.
* criolita f., pl. e (d. vgr. k6os, gheata,
gi lithos, peatra. V. cristal). Chim. Pinot.
rura dupla naturals de aluminia si de sodiii
(Na Fl Ala Flu). E clivabila si alba ca gheata
on shear rosiatica.
* crioscopie f. (vgr. krSios, gheata, gi
-scopie ca'n episcopie). Aces parte a fizicii
care studiaza legile Inghetarii disolutiunilor
saline.
cripalca f., pl. e $i did (bg.) Sud. 0
scindurica cu gauri care serveste ca opri-
toare a sulului la razboi.
CRI
- 366 -
* cripta pl. e (lat. crypts, d. vgr.
f:,
knypte id. !cry pto, ascund]. V. grota, a-
pocrif). Cavou, taverna de Ingropat mor(ii.
* criptogitm, -aL adj. si s. (vgr. kryp-
tds, ascuns, si gdmos, cAsatorie). Bot. Se
zice despre plantele care all organele de
reproduce ascunse, ca ciupercile (Sin. cu
acotiledonat). V. fanerogam.
* criptografic, -a adj. (d. criptogra-
fie). Scris cu litere secrete. Adv. A scrie
criptografic.
* crlptografie f. (vgr. kryptds, ascuns,
si -grafie). Scriere cu alfabet secret.
* crisalida f., pl. e (vgr.hrysallis, -idos
d. hrysds, aur, pin aluz. la coloarea ei). qt.
Nat. Pupa, forma dintre omida si fluture.
$i criz- (dupa fr.).
* crisopras n., pl. art (vgr. hrysdpra-
sos, d. hrysds, aur, si prason, praz, adica
,,verde ca prazu"). Min. 0 peatra pretioasa
verzie, varietate de calcedonie. $i cri-
zopraz (dupa fr.).-V. calcedonie.
* crispailtine 1. (lat. crispdtio,
Incretitura. Contractiune nervoasA on mus-
culara. $i
* crispez v. tr. (lat. crispare, d. crispus
cre(). Cauzez crispatiuni bduturd care ens-
peazd stomahu. V. tefl. MA contractez : mina
i s'a crispat de teroare.
* cristal n., Pl. e (lat. crystallum si
crystallus, vgr. kr5rstallos, d. krSros, frig, ger,
gheata, it. cristallo, fr. cristal ; pol. krysztal.
V. criolitil, clondir). Forma simetricA
pe care o iaa unele substante minerale (saii
si neminerale) cind tree din stare lichida to
solida : cristale de tear(, de zandr. SticlA
de tea mai buns calitate, foarte curatA si
!impede. Cristal de stincii, cuar(.
Vulg. clestar (cu toate ca Delv. losif.
Anghel s. a. ait avut rau gust de a zice asa
supt pretext sa asa zice poporu. In reali-
tate, poporu nu stie de acest cuvint). Biblia
d. 16:: zice cristal, probabil dupa pot.
on dupa ung. kristdlp, de unde si Ardelenii
zic cristaT. Alte forme vulgate Is cres-
t& 51 cligtar.
cristalin, -á adj. (fr. cristallin, d. lat.
crystdllinus, vgr. krystdllinos ; it. cris-
tallirzo). De cristal : corp cristalin. Limpede
ca tristalu : ape cristalin. Relativ la crista-
linu ochiului. Anat. S. n., pl. e si uri. Parte
lenticulara. a ochiului care aduce pe retina
imagines obiectelor.
* cristallzabil, -a adj. (d. cristalizez).
Care se poate cristaliza.
* cristalizatitine f. (d. cristalizez).
Actiunea de a sail de a se cristaliza. Si
dar ob. -are.
* cristalizez v. tr. (d. cristal ; fr. cris-
Utiliser ; vgr. krystallizo). Prefac in cristale.
Fig. Fixez forma (starea). V. refl. Ma prefac
In cristale. Fig. MA fixez, ma formez defi-
fitly : nalianea s'a cristalizat.
www.dacoromanica.ro
CRI
* cristalografie f. (d. cristal si -gra-
fie). Min. $tiinta cristalelor, a legilor dupA
care se formeaza ele. Creatoru ei e aba-
tele Bally (1743-1822).
'' cristaloid, -á adj. (vgr. krystallo-
eides). Care seamana a cristal: peatrd ens-
taloidd.
cristal n., pl. e (d. ethnic). Meh. Crlsnic.
cristeT si cristel m., p1. ei (vrom.
crdstei, d. vsl. krasteli). Est. 0 pasare din
ordinu celor cu picioroange, ceva mai mare_
de tit prepelita si traitoare pin cimpil (crex
pratensis). Exista si o varietate de balta.In
sud cirsteT.
cristeinitit 1., pl. e (vsl. krustillnica, d.
knish)", truce, care vine d. vgerm. Krist,
Hristos. V. creOin). Colinvitra, baptisteriu,
vasu in care se cufunda copilu la botezu
ortodocsilor.
cristiac, V. cfrsnic.
cristov, V. clrstov.
cri$, -a adj. (d. Cris, ria aurifer ?). Mold.
Rar. Crisu el, crisa is 1 halal,ferice (de el,
da ia) / In Munt. criseanu, -eanca.
crisc, V. scrisnesc.
crism-, V. circium -.
cristal, V. cristal.
* criteria n. (vgr. kritdrfon, d. krino,
judec. V. criza.). Probe duple care judeci :
memoria nu e tot-de-a-una criteria inteli-
genter.
* critic, -á adj. (vgr. kritikds, d. krtno.
judec). Relativ la critica disertatiune criticd.
Caruia-i place sit critice, sa analizeze : spirit
critic. De criza, periculos : moment critic.
S. m. Apreciator, judecator al operelor de
arta saa de spirit : critic literar. Censor :
critic nemilos. S. f., pl. 1. Arta, stiinta de
a judeca to arta, In literatura : criticd mu-
zicald. Reprobare : si-a atras criticd tuturor.
* critic, a v. tr. (fr. critiquer). Apre-
dez, judec (in arta on In literatura). Re-
prob, ocarasc, mustru.
* eriticabli, -a adj. fr. crificable). Care
poate fi criticat on reprobat.
* criticizm n. (d. critic). Sistema filo-
sofica a lid Kant care avea de stop si
determine limitele inteligentei omului.
crifar, V. craitar.
critii f., pl., e (rus. krica, otel). Est.
Of el. Adv. Fam. Beat crifd, beat mort, beat
turtii.
crivfic 11., p1. e (bg. krivrik, bat curb, d.
kriv, curb. V. crivina). Coasts (lemn curb)
la luntre (V. cocfria). Nifte lemne care
tin peatra fixa a morn. VIrtej de rldicat gre-
utati la ocne. Pe la 1700, o moneta egala cu
mariasu (sirb. krivak). $i grivac (Dobr.)
si scrivac (Coy.). V. cusaclk.
crivaTe 1., di (sirb. krivaja, curbs. V.
crivala). lal. Prival mai mic. V. crivii.
crivitla f., p1. e, ca nicovald, -le (vsl.
krivalo, d. krivzi, curb ; strb. krlvalja, un
fel de vita. V. crivea). Est. Crivea,
un fel de jug care se pune la peptu
CRI
- 367 - CRO
cailor cind treiera. Crivea, scIrleica (de * crizopraz, V. crisopras.
-rasucit funiile). Un fel de stringAtoare crfcnesc v. intr. 5i ftr. (vsl. kriiknpnti,
dulghereascA de forma unui pAtrat c'o lature a ciripita cIrcii", kr! Ini, strigat; slrb. kriknuti,
formatA de un mare 5urub tot de lemn de a erten!, krik, strigAt, graknuti, a striga ;
finut-strIns doCat piese. 0 bucata de ramura rus. kriknuti, a racni, kerknuti, a ciripi, a
mat groasa retezata ri fixatA In al care! piscui. V. clrc, circoth, cir, cricesc).
-vIrf ramificat se pune drobu de sare pe Fam. Zic ceva to semn de nemultAmire :
care-1 ling oile (In vest se numeste age si 1-am mituit c'un pal ca sit 'nu crtcneasca,
troaca In care se pune drobu). Vest. Mani- nici n'a cricnit de frkd 1 V. glAmujdez.
vela la joagAr.
crlvat n., pL or( si e (ngr. krevvati, crimper n., pl. eie (vsl. *krompell, d.
.kravvati, d. vgr. krabatos, krdbbatos, care krompii, mic,de unde si krompeti, la se zgtrci).
Fragment, frIntura, bucatA (de emn s. a.).
vine d. kremannymi, atlrn, adicA pat attrnat"; Portiune (de drum) s. a. Fig. CrImpei de
lat. grabaths, fr. grabat ; vsl. krevato, kro- vorbd.
vat( ; alb. bg. krevet ; turc. karavat, kerevet ;
ung. kerevet). Mold. Pat de metal (nu divan, cr1mpitA 1., p1. e (Ca $i crimpet). Ban.
nici simplu a5ternut). Vechi si crevat. Coclet (gresealA la attach* Fig. IncurcA-
crivA f., p1. e (slrb. kriva, a. I. V. crl- tura, belea, obstacul.
-vale). Ott. SurpaturA pe dealuri produsa crimpot rt., pl. e (d. crimper). Est.
de ape. CrImpei.
crivat n., pl. ete (vsl. *krivic(, d. krivd, crimpotesc (Mont.) si -tesc (Mold-
cotit strtmb, adica vIntu care sulfa strtmb"; Trans). v. tr. (d. crimpot). Prefac In crIm-
nsl. krivec, crivat ; Ma). krivac, criminal. V. pole, to crtmpeie, rup, sfisii : crimporit de
crIvac, crivIna). Vlntu de nord on nord- glnduri negre (Rebr. 257), reviste crImpotite
est (Mold.) on de est (hunt,) care bate pu- ii cdrti sferticate (Kir. Sez. 30, 201). Scurtez,
ternic iarna. Spre crodt, spre partea de execut un crImpei Incep un lucru : de abed
unde bate crivatu (spre Rusia). V. Ont. am crimpolit rochia asta. $1 crompo-
crivda (cu) loc. adv. (bg. val. krivda, tesc. V. cTumpavesc.
nedreptate, d. krtvu, strtmb). Sud. Cu ne- crInced adj. V. vilced.
dreptate, fAcInd haram (la joc). $i cribda
(CL. 1921, 166). V. price 1, harem, crincen, -A adj.(vsl. *kroncenyi [dedus
*oalda, fofirlIca. din rus. knieenyt, Inversunatj, d. kroneina,
crlvdds, -oats& adj. (d. crivda). Sud. holera). Crunt, grozav, Inversunat : luptd
Haramgift. Si -bdos. crIncend. Adv. IIn mod orIncen.
crlvea f., pl. ele (ruda cu crivald, crivac, cring n., pl. or( (val. krongii, cerc,:zodiac,
crivind). Mint. Hreapca. Zatca, batu cu care adicA tare, ingrAditura", d. vgerm. hrinc,
se strtnge pe sulu din ainte pima tesuta.0 ngerm. ring, Mel; rus. krug. cerc ; ung.
unealtA cu care dogaru suceste teiu la le- korong, strung de Wade. V. crug). Ciclu,
gatu cercurilor de lemn.Sdrleica, o unealtA cerc, crug : cringu anului, lunit. Cringu ce-
compusa dintr'un drepunghi care se trivtr- rului 1) mina anului, schitnbarea timpului in
teste In prejuru unel axe si care se !titre- bine sau In tau 4 s'a schimbat cringu'n se-
buinteazA la fAcutu funiilor. Mold. sud. ceta, merge cringu spre yard, s'a mdrit
CrivalA, un fel de jug care se pune la peptu cringu zilet; 2) steafia polara (N. Dens. 962).
cailor clod treierA. V. COCirla. Prtsnelu fusului morii (In care se'nbucti dintii
crivIna f., pl. 1' (vsl. bg. krivina, coti- roatei miscAtoare). Padurice : cringu Buzd-
tura, d. kriv, curb. V. crivdt). MAracinis pe ului.
malurile 5i cotiturile rturilor. V. zavot. cringfina, V. crAcana.
cell/Hex n., pl. e (run cu crivac, adicA crintesc, V. scrlintesc.
din lemne curbe"). Bz. Botta sail altA con- crIsnIc m. gi n. V. cirsnic 1 si 2.
structiune facutA ca sit seIntincla vita, de or-
dinar pc Itnga casA, p. umbra. V. umbrar. crisc, V. scrisnesc.
crlzalida, V. crisalida. crism- V. circTum-
crIzantema f., pl. e (fr. chrysantheme, crisnose, V. scrisnesc.
m., d. vgr. hrysanthemon [d. hrvsas, our gi croambili, V. cloambli.
anthemon, floare(. V. hrlsov si antolo. oroasna, V. crosna.
gie). Bot. Tuflinica, dumitrita, o plantft din * croaltt, s. $i adj. (V. cravats).
familia compuselor, cu niste flori foarte Din Croatia. -rr
irumoase, cu multe petale lung! gg1 suptiri crob, V. crop.
(chrysanthemum sail pyrethrum (indicum si croc, V. crov.
sinense)).
criz f., pl. e (vgr. kr(sis, d. krino, * crochet n., pl. e (fr. [d. engl.] croquet).
judec, V. critic). Moment grey In cursu unei Un joc cu bile de lemn izbite cu maiurile
boale. Crizd de nerv(, atac de nervi. Fig. care seamana destul de mutt cu poarca.
Crizd ministeriald, crtzd firranciard (chesat). * crochia n., pl. furl' (fr. croquis). Barb.
criznic, V. cirsnic. Schita (de sesemn).
www.dacoromanica.ro
CRO
- 368
crocmala f. fare p1. (rut, kro,imalf, rus.
krahmdl, kruhnil, d. germ. kraft - mehl,
scrobeala Ikraft, putere, ai meal, faina]. V.
mudmel). Mold. Scrobeala. In nord ai
crohmalit.
crocmoldsc v. tr. (din *crocmdlesc, d.
crocmald). Mold. Scrobesc, Intaresc rufele
cu crocmala. In nord ai crohm-.
* crocodil m., pl. li (lat. cr_codilus, d.
vgr. krokddeilos, cuv. egiptenesc. V. corco-
del). Un reptil colosal de forma aoptrlei, lung
;Ana la opt metrl ai cu niate solzi foarte
rezistenti. Traieate In mantle fluvii ale Afri-
cii, In Gange (V. &Mal) ai In fluviile Ame-
ricii (V. caiman). Vechii Egipteni tt consi-
derail ca stint. V. reptil.
crod, V. codru.
croh, V. crov.
crohm-, V. crocm-.
croi n., pl. uri (strb. bg. kroj, croial8).
Mold. Olt. Croiala (Se zice mai ales de ciz-
mete (acute dintro singura bucata de pele :
clobote dintr'un croi).
croTalii f., pl. felt: Actiunea ai modu de
a croi : halna are croiald band. Fig. Forma,
tip : until croiald de om I
croTesc v. tr. (vsl. strb. kroiti, bg.
kroly, rus. krolli). Tai (stofa, pinza) ca sa
fac Imbracaminte : a croi o cdmaad. Fig.
Formez, compun : a croi o frazd. Imaginez,
scornesc : el croi o mincfund (Neam. Rom.
Lit. II, 812). A o croi, a le croi, a turns la
minciuni. A croi planuri, a plantu, a proiecta.
A o croi la fugd, a o rupe de fug& a fugi
grabnic. A croi cuiva o vargd, a-I croi c'o
vargd, a-i aplica o varga teapana.
croltor m. Care croieate al coase haine.
Fem. -ease, pl. -ese.
croitorie f. Meseria de croitor. Atelieru
sau pravalia tut.
croittira f., pl. Lucru croit. Felu de
croi.
1.
crol n., pl. art ai oale (pot. krill, rut.
korOli [ gen. krOlia), d. vsl. krali, rege. V.
creiT). Capu suveranului pe o monad.
(Neam. Rom. Pop. 7, 92). V. arol.
* crom n. (vgr. hrdma, coloare). Chim.
Un corp simplu metalic tetravalent cenuaifi
ale drill combinatiuni se disting toate pintr'o
coloare frumoasa. Se cristalizeaza In octa-
edre regulare tot asa de dure ca ale corin-
donului. Descoperit ai separat de Francezu
Vauquelin Ia 1797 din cromatu de plumb
(crocoisa).
* cromat n., pl. e, ai m. Chim. Sare com-
push din acidu cromic ai o baza.
* cromatic, -a adj. (vgr. hromatikds,
d. hrOma, coloare). Fiz. Relativ Ia colon ai
nuantele tor. Muz. Gamd cromatica, com-
pusa din semitonuri. V. diatonic). S. f.,
p1. i sau e. Stiinta colorilor.
* cromic, -a adj. Chim. Se zice despre
un acid compus din crom ai oxigen.
www.dacoromanica.ro
CRC)
* cromita f., p1. e. Min. Cromat de plumb
(Cr 04 Pb).
* cromlec n., p1. (id ai e (fr. cromlech,
d. bretonu krumlech, din krum, curb, at.
lech', peatra sfInta). Monument preistoric me-
galitic format din petre aaezate'n cerc, une-
ori In prejuru alteia mai marl, cum s'afi ga-
sit In Bretania (Francis). V. dolmen.-
* cromolitografie f. (d. vgr. hroma,.
coloare. ai litografie). Stiinta de a scoate,.
pin ajutoru litografiii, desemne colorate. De-
semn litografic colorat.
crompotesc, V. crimpotesc.
crone, interj. care arata strigatu corbu-
lui. V. cionc.
croncan m. (d. cronc). Fam. Cloncan,.
corb.
croncandsc v. intr. (a. cronc). Strig ca.
croncanii, eIrti. V. cloncanesc.
croncanit n., p1. rid. Strigatu corbului_
* cronic, -A adj. (vgr. hronikds, d. / r6-
nos, timp). Med. Se zice despre boalele care
se prelungesc mutt timp, despre boalele ye-
chi, In opozitiune cu acut. Fig. Belie cronicd,
belie veche. S. f., pl. i (rar e). Istorie salsa
In ordinea timpului, an cu an: cronica lul
$incai. Articul de ziar despre noutatile zi-
lei : cronicd politico, teatrald, artistica, fi-
nanciard. Fig. Cronica scandaloasd, care
povesteate ceia ce e rati pe socoteala cuiva..
Vechi ai hrdnica (s. f.) ai hrdnic (s-
n., pl. e) dupa ngr.
* cronicar m. (neol. din sec. 17 d. cro-
nicd safi d. pol. kronikarz). Scriitor de cro-
ni ca.
* cronograf m. (vgr. hrono-grdphos)_
Scriitor de cronografii, cronicar, analist.
Vechi hr- (dupa ngr.).
* cronografie f. (vgr. hronographla)_
Cronica, anale, scriere a cronicelor.
* cronograma f., p1. e (fr.chronogram-
me, d. vgr. hrdnos, timp, ai grdmma, li-
terA). Joe de spirit In care literele (dupa
numeratiunea romans) formeaza o data is-
torica : franCorVM tVrbls sICVLVs fert
fVnera Vesper. Aici literelete numerate adu-
nate MCCLVVVVVVII dati data de 1282, chid_
aG fost Vesperele siciliene.
* cronolog m. (vgr. hronoldgos). Care
se ocupa de cronologie. Fats -ogist.
* cronoldgic, -a adj. (vgr. hronologi-
k6s). Relativ la cronologie: prescurtare cro-
nologicd. Adv. In mod cronologic.
* cronologfe f. (vgr. hronologia, d. hrd-
nos, timp, ai ldgos, cuvint. Stiinta timpulut
sail a datelor istorice. Vechi hr-.
* cronometrfe f. Stiinta masurdril tim-
pului.
* cronometru n., p1. e (d. vgr. hrdnos,.
timp, ai mdtron, masura). Ceasornic de pre-
ciziune construit mai bine ca sa arate mai
exact timpu. Ori-ce instrument de masurat
timpu.
 CRO
- 369
cront pi craft (est) si rout (vest si
sud) inter). care arata huietu dintilor care
rod on manInca lucruri uscate.
crontandsc (est) 91 rantaT salt -Test
(vest Si sud) v. intr. si tr. (d. cronf, ron0.
Maninc Wind cronf-cronf ; cronfitnea niste
posmagt. in nord si hrojdesc.
crop n., pl. inuz. uri (vsl. kropti, de
unde si rus. dial, okrOp, apa clocotita. V.
uncrop, in -$i o-cropesc). Rar. Ada
in crop, a da in fort, a da In unda, a In-
cepe sa clocoteasca. Si crob (Tut.).
crosnar m. (d. crosnd. Tot asa poi.
4cr6'reisrz V. crosna). Rar (Ctcu). Ha-
mal. Si ita.
crosna $i (Trans. Mold.) crdsna f., p1.
e (rus. kranW, bg, kranea, krosna, coo de
purtat In spinare; ceh. krosno, krosna, cklig
de hamal; vsl. krosno. V. Incrosnez. Bern.
1,b24). Sarcina, bagaj clt se poate duce'n
spinare: ad purees cum ad putut, unii nu-
mai cu crosna ci cu copiii in bgpf, (Nec.
2,372), ci -a petrecut viafa cu croxna'n spi-
nare (lorga, Neam. Rom. Lit. 3,514. $i
croasna. La Ctcu crosna 5i crosnie,
sarcina, funie de hamal. V. circa.
crosnez, V. incrosnez.
* croset n., pl. e (fr. crochet,d. croc,
colt, dinte canin). Barb. Acusor, igli(a (de
Impletit).
crosetez v. tr. (d. croset ; tr. crocheter,
a deschide o Incuietoare c'un cIrlig). Barb.
jmpletesc (cu acusoru).
crosna, V. crosna.
* crotal m., p1. li (vgr. krOtalon, zur-
galais, geamparale ; lat. krOtalum, it. crOtalo).
Un fel de same veninos din America, lung
pins la doi metri si care are In toads niste
solz1 sonori care fac zgomot clnd de misca.
* croton m. ca planta si n. ca substantA
(vgr. krdton, krdtonos, ricin). Un copAcel
eaforbiaced numit si odogaci (croton elute-
ria croton cascarilla), Scoarta lui se In-
trebuinteaza In med. contra diareilor vechi,
a catarelor pulmonare s. a.
crov n., p1. art (strb. krov, vsl. krovd,
acoperi5, acoperemint, strb. skrovia.te, vsl.
stIkr-, ascunzatoare, sakrovil vizuina. V. /
pocrov). Olt. GroapA, aclincAtura (In Rt.
si croc. Augm. crovan, pl. e ; dim. cro-
vit, pl. e). Croh (d. vsl.). Mold. sad. As-
cunzatoare, culcus (de )epure on de altani-
mal salbatic on si de tine on de pore).
Covru (met. din crov, ca codru din trod).
Mold. Culcus de animal sAlbatic. PesterA (de
sihastru). Si grate (Tut.) V. birlog, vi-
zuina, cation, somina.
cruce f. (lat. crux, crdcis ; it. croce, fr.
Croix, pv. cross, [sp. pg. lit. Cruz], alb. krii-
; vgerm. chruzi, ngerm. kraus ; vsl. rus.
kriii, kryil ; ung. korcs. V. cirja, crijac,
www.dacoromanica.ro
- CRU
craltar, core). La Romani, instrument
de torturA (o grinda pe care se fixa alta trans-
versals, de care se lega un acuzat ca sa fie
silit st marturiseasca o vint). Grinsile pe
care a Post rastignit Hristos. Semnu crudi
descris duclnd mina la frunte, pept si umeri :
fd-fi cruce (de fries, de mirare) I big. Reli-
giunea crestineasca : lupta crucii cu semi-
luna. Raspintie, rascruce : crucea drumului.
La car, lemnu'n care se prind Grucioaiele.
VechL Grupa de 3-4 birnici, dar ob. de doi,
care plateau la un lac sad chear unu p.
altu ($i calarasil ermi 111113M-0V In cruci, to
care intra chiar unu singur chid era bogat.
Ei plateau bir spatarului. De acolo : cruce
de voinic, om robust $i inimos. V. mode).
Companie de infanterie (Munt.) Sectiunea
unei bresle negustore5ti (Mold). Medalie
sat-, decoratiune in forma de cruce, ca Tre-
cerea Dandrii (1877) on Mika Viteazu
(1916). Mare cruce, cel mai Malt grad at
unei decoratiuril. Persoana care o poarta.
Crucea nopjii, mezu noptii ($ez. 30,196.)
Crucea rosie, o societate internationals a
carei emblema e o cruce rosie cu toate bra-
tele egale (care e si emblema sanitarilor) pi
care a Post Infiintata la 1864 pin conventi-
unea de la Geneva p. tngrijirea ranitilor din
razboi. Zida Crucii, o sarbatoare ortodoxA
la 14 Septembre, numita M indlfarea Cru-
cii al Hristovu viilor (al culesului viilor).
Om cu crucea 'n sin, om smerit, religios,
onest (ob. ironic). A-fi face cruce (la care
se adauga tine -ore ironic: sa nu te- apace),
1) all face semnu crucii (rugindu-te lui
DumnezeO), 2) a to cruci, a te mira foarte
tare (cand omu din popor asemenea 41 face
cruce nepricepind ce e 5i invocind a)utoru
lui Dumnezeis). Pe crucea meal o formula
de jurAmint. Cruce de our in casd I ai
Cruce, ajutd I formule de invocare a ajuto-
rului lui Dumnezefi. A pane cruce, a renunta,
a -ti lua speranta (dupa obiceiu de a pune
o cruce la morn si la obiectele destinate
vInzarii). Numin de plante: crucea pdmin-
o planta umbelifera (heracldum); cru-
cea voinicului, o planta ranunculacee (he-
patica) ; rostopascA (Banat).
crucesc (ma) v. refl. (d. cruce). Imi
fac cruce (de mare mirare on de sperie-
tura), ms mir foarte mult. $i ma in-
crucesc.
* cruclat, -a s. 0 adj. (d. cruce, dupa
fr. croise). Care a lust parte la o cruciata :
cruciafil, armata cruciatd. V. crijac.
* cruclata L, pl. e (d. cruciat). Nume
dat, to evu medid, expeditiunilor armatelor
crestinesti care se luptad contra pagInilor
ca sa libereze Ierusalimu sail contra ereti-
cilor. Fig. Lupta Inversunata 5i concen-
trate. Pals -ada.
* crucifer, -a adj. si s. (lat. crucifer,
d. crux tracts, cruce, 5i ferre, a
crucifera,
purta. V. luceafar). Bot. Cu flori in forma
de cruce, ca varza, napu, edichea, garofa
$ . a. S. f. pl. Familia plantelor cu asemenea
flori. V. stavrofor.
24
CRU
* crucific, a -it v. tr. (fr. crucifier, d.
tat crucifigere, de unde rom. corect s'ar fi
putut zice a crucifige, ca a Infige gi ca it.
crocifigere. E si sp. pg. crucificar, formate
tot gresit). Barb. tag pe cruce, rastignese.
* crucifix n. pl. art (lat. crucifixus,
rastignit, d. crux, cruce, gi figere, fixum, a
trifige, a fixa). Cruce pe care e reprezentat
sculptat Hristos rastignit.
* cruciform, -ft adj. (d. cruce gi -form
ca'n uniform ; fr. cruciforme). In forma de
cruce, Incrucisat
cruet& adv. In forma de cruce : a ageza
dodd lemne creels. Md aitcrucis, ls gpanchl
(Incrucisat).
* crucisater, V. 1ncrucisator.
crucT61 n., pl. oak (d. cruce). Vest. Bu-
cata de lemn de care se leaga sleaurile la
trasura cu dol cal (fr. palonnier). In est
orcic.
crucTulit& f pl. e. (dim. d. cruce). De-
coratiune (Iron.). Petimbroasa.
crud, -ft adj., p1. zf, de Hat crudus, din
* critidus, d. cruor, stnge; it. sp. crudo, pv.
fr. cru, pg. era. V. crunt). Cu singe, ne-
fert, neprajit, necopt, vorbind de mtncare
de came, apoi de oak legume v. a. Necopt
de soare, nematur : poame crude. Fig. Fe-
roce, caruia-1 plat suferintele altuia:pedeapsd
crudd. Ttnar. fraged : trup crud, minte crudd.
Muni. Crudd pe vatrd, lehuza (adica nu
destul de coapta p. a umbla"). Adv. Cu cru-
zime.
crudatate f., pl. all (lat. crudites, -ells).
Vechi. Cruzime.
eradiate& f., pl. eta (d. crud). Satimpara
(plants).
* cruditate f. (ca si cruddtate, dupa fr.
erudite). Starea lucrului crud: cruditatea
fructelor. Cruditatea umorilor, starea umo-
rilor rat) mistuite. Fig. Vorbti prea fiber %:
a vorbi cruditdfi
cru g n., pl. urf (rus. krug, cerc, d. vsl.
krongii).Vechi.CrIng, cerc, ciclu,(abita. Crugu
lunii, ciclu lunar. V. pascalie.
criimpiana f., pl. ene (sirb. krismpir, d.
sas. krumpirr, krumpirn, germ. grund-birne,
adica park de parnInt", ca fr. pomme de
terre, mar de pamtnt, adica ,cartof"; ung.
krumpli, kolompir gi -dr. Bern. 1;622). Ban.
Olt. Trans. Cartof.$1 crumpir gi clom-
pir.
crunt, -a adj. (lat. cruentus, d. cruor,
singe, de unde vine si crudus, crud ; it. sp.
cruento. Cp. cu prune). Singeros, teribil,
grozav : 'lipid cruntd. Incruntat, Horos : cd-
utliturd crania. Plitt (mtnjit) de singe (Vechi):
cufit crunt. Trans. Mold. Oa crunt, primu
oil al unei gaini (care c de multe on plin
de singe). Adv. In mod crunt: a bate crunt.
cruntez v. tr. (lat. cruentare). Vechi.
Umplu de singe. Ad. Tai (foveae, muse) asa
In cit sit curga putin singe : s'o cruntez etf
asa cif trebuie (VR. 1932, 4,22). Vidin.
Scurtez (mustata). V. Incruntat.
www.dacoromanica.ro
370 CRU
* crup n., art (fr. croup, d. engl.
pl.
croup). Angina dif feria. V.angina.
* crupada f., p1. e (fr. croupade, dupa
it. groppata). Saritura to care calu stringe
supt pintece picioarele din apoi ca cum s'ar
pitula.
* crap& 1., p1. e (fr. croupe, d. germ.
kruppe. V. grup). Partea din apoi a spi-
narif vitelor (sapa, sauca).
crupatdr, V. cirpator.
crape f. pl. (vsl. slit. rut. krzipa. rus.
krupd; ung. korpa, crupe ; germ. graupe,
arpacav). Bulgur, pisat. V. grisia.
* crupier m. (fr. croupier, d. croupe,
crupti, adica care sta tnapoi"). Asociat al
unui juctitor is un joc de noroc. Comis
care-I asistri pe bancher in casele de joc,
observA sumele puse fi-1 inviiinteazil de
cartile care trec.
crapes, V. scrupos.
* crural, -ft adj. (lat. cruralis, d. crus,
cruris, picior, coapsa). Anat. Care tine de
coapsa, dk arm: maga/ crural.
* crustac0, -de adj., pl. el, ee (d.
crustd cu sufixu latin -aced ca'n galrnaced).
Zool. Cu crusts, ca racii. S. n. pl. Animate
cu crusts.
* crusts f., pl. e Hat crusta, coaja).
Coaja: pin duntru oalei s'a format o crustd,
Zool. Gaciacea racului.
crugeala f., p1. ell. Est. Dubeala (coaja
de stejar cu apa de vary. Pop. -*al&
(ca gresald).
* cru&dsc v. tr. (sirb. rut. kru§iti, rus,
-tti, a sfarama, a putrezi, d. kruh, tan-
dura, bucatica, farmatura. V. crihan). Mold.
Trans. Tabacesc, dubesc. Mold. sad (g1
1ncrusesc). Spal rufele rail fixtnd mur-
daria in tie pin le5ie neprimenita. V. refl.
vi intr. (dupa coloarea cruselii). Urinez cu
singe (vorbind de vite). V. xaprese.
crusin m. (rut kru4,na, rus. sirb.
id.). Patachina (copacelu).
crata f., pl. e (cp. cu cutrif, ca crod-
codru on crov-covrul. Munt. vest (Univ. 3
Dec. 1924, 1,5). Om nevolnic, imbecil.
1) crate& f., pl. i (d. rut krutIti, a
toarce, kruttf, tors, sucit, abrupt, rascopt,
d. val. Icronttl. tors, sucit. V. crint, scrin.
tesc). Mold. Rar. Fire toarse, tort
2) crate& f., pl. i (rut. rus. pot. kurta,
kurtka, scurteica, spencer, d. vrom. curt, azi
scurf). Mold. Rar. Scurteica.
crut, -a a v. tr. (alb. kurtsint, crut, d.
lat. * curtlare a scurta) Pastrez, nu cheltu-
iesc: a crufa banii, pinea, Pride. Scutesc,
dispensez : 1-am, erupt aceastd osteneeld.
Tratez blind, nu jrifuiesc on nu ucid, milu-
lesc : a-I crufa pe eel Invinsi, o boald care
nu crufd. A no entre nimica pentru reusitd,
a face tot posibilu p. reusita. V. refl. MA
feresc de munca, de emotiuni: erufel-te, cd
esti Milt:.
CRU
- 371 -
erutere f. Actiunea de a cruta. Mita, In-
clurare : contra Cartaginefilor Romani( all
,procedat fdrd crufare.
crufet n., p1. art. Vechi. Crutare.
erutater, -Dare adj. Care cruta, eco-
nom. Milos, Indurator. S. L, pl. ort. Vechi.
Milostenie.
cruzatara 1., pl. i. Fruct crud : nu
mincaft cruzdturi, mai bdiefi 1 V. bolbo-
Una.
cruzesc (ma) v. refl. (d. crud on d.
lat crudesco, * crudire). Ma fac car crud,
vorbind de cozonaci, pine v. a.: nu scutura
-cozonacu ferbinte, cd se cruzeste.
cruzime f. (d. crud). Ferocitate, barba-
,rie, neomenie. V. cruditate.
ctitor m. (vsl. rus. ktitord, d. mgr. ktl-
tor, d, ktlzo, fundez). Vechi. Fundator, tnte-
meietor. Muni Trans. Epitrop de biserica.
ctItorleesc, -ease& adj. (vsl. ktito-
rieeskii). Vechi. De ctitor.
etItorfe f. (d. ctitor). Vechi. Calitatea
de ctitor.
cu prep. (lat. cum, it. sp. pg. con. V.
co -). 1. Impreuna, la un toe : vino cu mine,
-du-te cu el (V. ca 1). 2. Fats de: fit blind
cu sdracit I 3. Contra: a lupta cu dusmanii.
4. Arata o relatiune: codru e (rate cu Ro-
mani'. 5. Arad o posesiune, o calitate :
_fared cu fret dinfi, cu dinft (sail cu din fit)
ascu Wt. 6. AratA un instrument, un mijloc :
boa impunge cu coarriele, calu loveste cu
copitele. 7. AratA simultaneitatea : s'a sculat
,cu noaplea'n cap, s'a culcat odatd cu gd-
Mile 8. AratA modu (formind locutiuni ad-
verbiale) : i -a ridicat cu greil, cu de-a sila,
cu forfa, ca puterea (violent), cu putere
(Cu multA forth fizica), scrie cu eleganfd,
cu fried. 9. AratA o opozitiune cu
toata vitelia, a cdzut sad tot a cdzut (ace.
pe tot). Cu totu, to total, casa s'a via -
dat cu totu ; de tot, absolut: 1-a uttat cu
tofu (mai bine de tot). Cu toate ca, devi
macar CA: cu toate cd plorld, tct vom pleca.
Cu toate acestea, totufi, tot: Plodd 1
Cu Mate acestea am venit (= Plodifl Dar
eta tot am venit). Cu timpu, Incetu cu tn-
cetu, Incet-tricet : cu timpu, dispar toate
-cele omenesti. cucu tot, Impreunt cu:
corabia s'a cufundat cu oameni cu tot (ace.
pe oament). Incetu cu incetu, Meet-In-
.cet, Cu rAbdare. Pas cu pas, cite un pas :
a cucert terenu pas Cu pas. Ce e cu tine?
Ce s'a inttmplat cu tine ? Jos cu vicle-
ala, jos viclenia 1
ciladrienia n. (lat. quadriennium).
Spatia de patru ani.
* cliadrIenal, -A adj. Oat. quadrien-
-naffs). Care tine patru ani on se face la
patru ani o data.
* candrumsin, -A adj. (fr. quadrumane,
it. quadnimano, d. lat. quattuor, patru, vi
manus, mina). Zool. Cu patru mini, ca mai-
mutele : animal cciadrumart. S. n., pl. e.
Un ciiadruman. Mai rar cadr.
www.dacoromanica.ro
CUB
* caadrupad, -A adj. (lat. quddrupes,
d. quattuor, patru, vi pes, pedis,
-tipedis,
picior). Animal cu patru picioare.Mai rat'
cadr-. $i patruped..
* cdadruplez v. fr. (lat. quadruplare).
ImpAtresc, fac de patru on mai mare.Mal,
rar cadr-.
* caadrnplu, -a adj. (lat. quddrupius,
d. quattuor, patru). impatrit, de patru on
mai mare. S. m. Plesil de our spaniolA In
valoare de vre-o 80 de franc'. Mai rar
cadr-.
* cOarta f., p1. e (fr. quarte, it. quarta,
d. lat. quartus, quanta, at patrulea, a patra.
V. cart). Muz. Interval de patru grade,
adicA de la o nota pinil la a patra In sus
on In jos. La scrims, al patrulea fel de
garda.
cdartet n., pl. e (it. quartetto ; fr.
quartette). Muz. BucatA p. patru voci on
instrumente. Concert de patru cintareti. V.
duet, tercet.
* c0 art vi cvart n., pL art (germ. quarz).
MM. Oxid de silicia (SiOs). E solid, inco-
lor sad colorat. Lovit cu amnaru, scat:qua
de dur ce e. Varietati : cristalu de stincd,
cdarfa talM (p. instrumente optice), cdarfu
sau topazu fumuriii, morionu (negru), sa-
firu, (sinelia sad albastru), ametistu (violet),
citrinu (topaz fals on spaniol, limonid),
cilartu de Compostela (caramizia), aventu-
rina (galbenA InchisA cu puncte de mica strA-
lucitoare ca auru), ochlu de pisicd (cu fire
de amiant), ochtu de tigru (galben Inchis
mAtAsos), pant Venerit (cu cristale de rdtil),
cdarfa Mptos, lidita (cu care se IncearcA
auru), nisipu, iaspu, calcedonia, cremenea,
agata gi opalu.
* cUart6s, -cash adj. (d. ear(; fr.
quartzeux). Clam. De natura cuartului : ni-
sip clarlos. cvarfos (dupa pron.
germ.).
cilasle, V. quassia.
cg aternar, -A adj. (lat. quaternarias).
Care se raporta la numAru 4, e divizibil
pin 4 sad valoreaza 4. Geol. Din era a pa-
tra, aceia In care trAim not vi In care s'ad
format mull ghetarl. S. n., pl. e. Terenu din
aceasta era.
cnatuor n. V. quatuor.
cdazi, V. quasi.
cub n., pl. ari, si mai rar nx. (lat. cubus,
d. vgr. kSrbos, cub).Geom. Corp solid cu
vase fete patrate egale : volumu anal cub
e egal cu lungimea unel laturi a lui in-
mulfite de fret od Cu la. Aritm. Cuba un I
numdr sad an numdr la cub, acest numAr
fiunultit de treI orl cu el singur: 27 e tuba
MI 3. Zar de joc, fiind-ca are forma de cub.
Adj. m. Metru cub, metru cubic: doi metri
cub! de nisip.
* cubit./ n., pl. e. (fr. cubage). Evalua-
rea volumulul unui corp In unitati cubice.
cube& f., p1. ele (turc. (d. ar.] kubbe.
Tot de aici sp. aicoba. V. alcov). Vechi.
CUB
- 372
Cupola, turn boltit. Azi. Rar. Usa sail fe-
reastra (rasuflatoarea) podului caki. V.
bagea.
* cubeba f. (mlat. cubeba, d. ar. kebdba).
Bot. Un copacel din neamu piperului, din
regiunile tropicale ale Asiii si Africii si ale
cam; boabe aromatice se Intrebuinteaza In
medicine (cubeba officinalis).
cubeicT, V. culbec.
* cubez v. tr. (fr. cuber). inmultesc un
numar de dohs on cu el. Evaluez in unitati
cubice un volum : acest butot cubeazd 300
de litri.
cubic, -à adj. (lat. dibicus, vgr. kv-
bilcas). Relativ la cub : rdddcina cubicli. In
forma de cub sail apropiat de forma cubului :
pavaj de peatrd cubicd (In realitate, e In
forma de paralelipiped, ca si zaharu numit
,,cubic", care, mai rar, se fabrics si'n forma
exact cubits).
cubital, -iTt adj. (lat. cubitalis, d. cii-
bitus, cot). Anat. De la cot: muscht cubital.
cubitus n. Anat. Numele latin at co-
tului, osul cel mai grosNlin cele dons ale
antebratului. V. cot.
cubur, V. cobur.
cuc m. (lat. cdcus, cuccus [cticalussi ca-
cti/us], it. cucco, fr. coucou, sp pg. cuco.
cuc). 0 pasare agatatoare insectivore care
striga cticu-cticu", de unde-i si vine nu-
mele. Cuc armenesc (Iron), pupaza. A -(t
data cucu'n fafd, a ti se prezice ceva bun.
Singur cuc, absolut singur. A &di ca un
cuc, izolat fara familie (cad se crede ca
femela cucului tsi depune °dale in cuibu
altor pasari). Beat cuc, beat crita, beat mort.
E cuc de beat, de inarnorat, e foarte beat,
foarte Inamorat, De florile cucului, de florile
marului, fare folds, In zadar : a munci de
florile cuculut. Cit cucu, cit e cucu (Rar),
nici-odata, cit e hau. Ceasornic cu cucu (a-
dica ,,cu strigatu de cucu", un fel de cea-
sornic mural care, chid se Implinesc orele,
striga cucu").
1) cues 4., p1. e (d. cuc). Femela cucului.
2) coca f., pl. t (turc. [d. pers.) koka,
kuka, caciula de pisla ornata cu pene pe
care o purtaa sefii ienicerilor, rucia cu tom.
glued, cucui, cuculion s. a. din rad. cuc,
coc, gog). Caclula inalta de bland neagra
acoperita cu catifea mule si ornata cu pene
de strut pe care sultanu o daruia domnului
la suirea pe tron (Era o podoaba proprie
ienicerilor. Ca insigna domneasca a durat
pins la 1832, clnd a fost lnlocuita cu fesu),
V. cabanita, gugiuman, islic.
3) coca f., p1. 1 (aceiasi rad. ca'n cucui,
bg. kuku, drlig, $i it. cucco, pisc conic. V.
coca 1 0 cuca 2). Meh. Holm, deal
izolat. Podis (In rTP. 1,105, loc Inalt, po-
iana ratunda si inalta"). Horn de case WA-
neasca.
www.dacoromanica.ro
- Cue.
circa' gi ..iesc a v. intr. (cp. cu slrb_
kiikati, a se vaita). Olt. Motai. in Trans.
cucui.
cucerese v. tr. (lat. con-quderere 11d.
conquirere, pop. conquaerlre ; pv. sp. con-
querir, fr. conqudrir. V. cer 3). Supun
pin arme on alte forte ; Rontanit ad cucerit
lumea. inchin, predaa : a cuceri culva o ce-
tate (Vechi). Fig. Captivez, atrag. farmec :
privir2a lui te cucereste. V. refl. Mit umi-
lese, fac ornagia : ne meant ne cucerim
fie. La Dos. et cucereazd.
cucerie f. Vechi. Evlavie, cucernicie.
cucerire f. Actiunea de a cuceri. Lu
cru cucerit : Algeria e o frumoasd cucerire-
a Franca.
cuceritdr, -ogre adj. si s. Care cu
cerelte cu armele. Care te captiveazit (te--
atrage): o privire cuceritoare.
cucernic, -ft adj. (d. a se cucerz). Sme
rit, evlavios: preat cucernic, o cucernicd in
chindciune.
cucernicie f. Cucerie, evlavie,'calitatea
de a fi cucernic. Titlu respectuos dat pre-
utilor: cucernicia sa preutu.
cutest v. intr. (d. cuc). Nord. Chit ca
cucu.
cucie, V. cocle.
cuciu -cuciu gi tutu- tutu, interj. de-
chemat cinii (ung. kutya, doe, alb. kuts,
due, cuciu, strb. bg. kude, catel, pol. kuciu-
kuciu, turc. kyt-y-kvey, cuciu -cuciu ; it. cuc
cia, Mel. Bern. 1,636; REW. 4789. V. co
te7). V. tiba.
cticla, V. glugit.
cucaana, V. cocoana.
cucoarit, V. cocci*.
cuccin, V. cocon.
cuconds m., p1. st (vsl. kuko-nosh, cu
nasu Incovoiat). Cant. Un fel de vultur.--Si
cucunoz, cucunos gi coconoz.
cucds, V. cocos.
cacova, V cucuva.
1) cucui n., pl ie (lat. cucullium salt
cucullio = cucullus, cuculla, gluga, Inrudit
cu cucutium, un fel de gluga. De aid mat,
vin :it. cocolla, fr. coule si cagoule, apoi ngr_
kulaili, slrb. kiikulf si rus. kitkuli, gluga;
Inrudite mai slot gi : curculez, gurgut, pu-
pa, fugal, glugd, cocot, cocoasd, gogoasd,
gogolos, gogolesc S, a. V. cuculion). Un-
flatura produsa pe cap de o lovitura. Motu
pasarilor.
2) cucuT §i -fez v. tr. (d. cucui 1)._
Coco'. V. refl. Tiganu se cucuiase tocma'n
capu mesei.
cucui, a -f v. intr. V. cuchT.
cucuTat, -A adj. (d. cucui). Cu cucui_
Cu mot, motet: gdind cucniatd. Cocotat. S..
f. Iron. Moartea : /-a trimes la cucutata I
 373 CUF
.CUC
cuculbild, V. culcubaa. Poposoi, porumb. Est. Stulete pipernieit,
cuculet m. Dim. d. cuc. care se clA porcilor (V. ghijura). S. r4, p1.
cucullcin $i caffein n., pl. oane (ngr. ze. Trans. Porumbiste. V. strobil.
kukdlion $1 kuktili, d. lat. cucullio. V. cu- cucuta $i (est) cticuta f., p1. e (lat
-cuT). Potcap drept pe care-I poartA cAlu- * cuctita, din cictita, cucuta; pv. cocuda ; fr.
gAril simpli $i cAlugtritele. (II poartti $i pre- ciglie, vfr. ceue ; alb kukutd; slrb. kukuta).
utii de lume clnd au functiuni bisericesti, 0 plantA umbeliferA. veninoast (contum
gi atunci e de catifea). V. comanac. mactilatum). Veninu acestei plante: Socrate
cucumeit, V. cucuvea. Mu cucutd. V. bucinls, dudaTe.
cucumelcT, V. culbec. curet $i .ez, V. cocci.
cucunar m. (ngr. kukundri, -ndra, fruch: cucuvaTe (vest) f_ pl. di, $i cucuvea
arborelui numit kukunaria, ruda cu vgr. (est) p1. ele (ngr. kukuvdia, kokovaia, vgr.
kOkkalos, simbure de cucunar, kokkos, sim- kikkdbe, kikvmis gi kikymos, id.; alb. ku-
bure, bobitA. $i cu rom. cucuruz $1 coed; kuvdia, -dikd $i -made ; vsl. sirb. kukuvika,
turc. kllknar). Un fel de brad mediteranian bg. kukuviika $i kukumeavka ; it. cocco-
ai cAruI cucuruji, foarte marl, se coc in veggia, dial. cucuvafa. V. cucuva $i cTo-
anul al treilea (pinus pinea). Fructu lui, cu- vIca). Un fel de bufnitA micA care locu-
rAtat on nu, care se intrebuinteazA in bu- ieste pia ziduri pushf $i stinci (strix nac-
Marie ca umplutura : curcan umplut cu tua sad athdne adduct), c'o varietate mai
-stafide gt cucunar (sail cucunari). In mica, care locuieste pin pAdurile de brad
Munt. coconar. (glaucidium passerinum) $i alta mai mare,
numitA inciltata" (ttctale Tengmalmi). Po-
cucunds, -ndz, V. cuconos. poru crede cA prevesteste moartea in casa
1. clicura f., p1. 1 (vgerm. kukur, ngerm. pe care cintA, dar, in realitate, fa preves-
kdcher, toe, tolbA, de unde $i mlat. cticurum, teste timp frumos. Si cucuveica,
mgr. kdkuron, alb. kdkurd $i vfr.coivre.REW. -veaOcasi cocoveaca (nord), pl. veici,
4790). Vecht. Tolbll de sageti. vend; $i cucumeit (vest), p1. ele. V. pu-
cacura f., pl. i (cp. cu ung. kukora, hace.
incovoiat). Nord. Cormana. cticuva $i cticovift f., p1. e (cp. cu
cuiuvaie $1 cu turc. kughu, koghe, lebada.
cuctirbata, V. curcubfita. V. $i Bern. la kukava). Un fel de lebAdA
cucurbita, V. curcubeii. care are o unflaturA neagrA la rAdAcina cio-
* cuctirbItli f., p1. e (Ca qi cucurbdtd). cului (cvcnus olor),
CAIdarea alambicului. cudalb, V. codalb.
* cucurbitaceil, -sae adj., pl. f. tot cedar n., pl. ere (germ. koffer, fr. coffre,
a$a (d. lat. cuctirbaa, bostan. V. curcu- d. lat. caphinus, iar acesta d. vgr. kOphtnos,
bate.). Bot. Din familia bostanului S. f. pl. cosnita ; it. cdfano). LadA de cAlAtorie mai
Familie de plante erbacee cu Wiping (nu- mare de ctt geamantanu si mai scumpA de
mitit curpon sad vreJ) tratoare sad agatA- cit o simplA !add fiind-cA e ImbrAcatA in
toare al carei tip e bostanu $i din care face pinzA sad in pele. V. sipet.
parte $i pepeaele, castravetele, tivda, tetrtd- cufarfir in. (d. cufdr). Care face sad
riga $. a. vihde cufere.
cucurig m. cucurigu. D. rom. vine
(d.
bg. sirb. kukorek, elebor), Elebor. S. n., pl. cufund (est)$i scuftind (vest), a -á (d.
uri. LocuintA tuguiata, foisor (pin aluz, la fund, ca a- fund. V. con-fund). Bag in
obiceiu cocosului de a cinta cucurigu pe apt sad supt apt : a cufunda o corabie
locuri Inalte). In Munt. $i cutcurig. bombardind-o V. refl. MA afund, mA dad la
fund : omu, rata, corabia se cufundd. MA
cucurigu, interj. care aratA ctntecu co- las to jos: pdmintu se cufundd. Fig. Mei
cosdlui (E rudA cu lat. cucurru, interj., cu- cufund In soma, dorm adlnc. $i acu-
..curere $1 cucurrire, a cinta cucurigu; it. cue- fund.
curucu, cuccurrire, fr. coquerico ; bg. ku-
kurigo, cucurigu, kukurigam, cint cucurigu ; cufundac, fundac $i cufundar m.
strb. kukurekati rus. kukorikat( ; ung. ku- (d. cufund). Un fel de lisitA c'un mot de
kureacoli, kukurikolni $. a.): cocosu cIntd cu- pene albe in prejuru capului, numitA $i bo-
curigu. Casa cu cucurigu, cast cu foisor, dtrldui (colvmbus). Un fel de rata sAlbatica
casa tuguiatA. In Munt. $i cutcurigu. V. cu pene negre lucitoare $i pintecele alb,
cotcodac $i acastaa. numitA $i corcodel (pddiceps).
cucuruz m., pi. Ji (cuv. rom. inrudit cu cufundat (est) $i sc- (vest), -A adj.
buburuz, huhurez $i cu coca, cocoand, coa- Dus supt apt. Fig. Atli:Ica : cufundat in
cdzd, cucunar, curcubeti, lat. cucumis, cas- ginduri in somn, in mizerie.
travete, $. a. D. rom, vine strb. kukuruz $1 cufundatar (est) $i cc- (vest) s. Acela
inumuruz, bg. kukuruz, rut. pol. kukuruca, care se cufundA, scafandru.
kukuradza. ceh. kukurtic, ung. kukurica,
kukorica, turc. kokoroz $. a. V. curculez). cufundattirit (est) $i sc- (vest) f., pl.
Est. Con (fruct) de brad, ciuciulete. Trans.1. Rezultatu cufundarii: m'am cufundat de

www.dacoromanica.ro
CUF
374
fret orl, si la a trek cufunddturd am ajuns
la fund. AdIncAtura, depresiune de painint,
loc jos.
cufuresc, a -f v. tr. (tat.*con-forire =
forire, a avea diareie, d. Oda, diareie ; pv.
foira, fr. foire,diareie). Triv. MurdAresc cu
cufurealA: o vacd cufurita murddreste toatd
cireada (Prov.). V. refl. Urdinez, trepAd, am
diareie.
cufureala F., p1. eli. Triv. Actiunea de
a te cufuri. Mateni fecale rezultate din cu-
fureala.
1) cuget n., pl. e (d. cuget 2). Rar azt-
Glnd, mune : citesc in cugetu tad. Gind. plan,
stop: !tofu are cuget rad. ConstiintA: a avea
cugetucurat.Mustrare de cuget,aclincA caintA.
2) cuget, a -e. v. tr. (lat cdgito, cogi-
tare, d. agitare, a agita In g1nd; vit. coitare,
vfr. cuidier, pv. sp. pg. cuidar. V. agit,
actor, actlune, coagulez, reactIv).
Sec. 17 $. a. Proiectez, planuiesc : a cugeta
viclenit. Azi (mai rar de cIt ginclesc). V. intr.
MA gtndesc, hni formez In minte ideia unui
lucru : a cugeta la nemurirea sufletulut. imi
aduc aminte: cuget la Para mea. ln Trans.
si refl.
cugetare f. Facultatea de a cugeta :
c Retarea e apanaju omulul. Act particular
al spiritului : cugetare tngertioasd. Visare,
ginduri : a te cufunda in cugetdrl. Opiniune,
pArere, sententA, maxima : cugetdrile lui
Pascal.
cugetater, -afire adj. Care cugeta
bine. Liber-cugetator, care nu recunoaste
nici o autoritate In materie de religiune.
cughlf n., p1. ad (turd.). Un fel de co-
zonac.
* cuguar m. (fr. cougouar, format de
naturalistu Buffon din brazilianu cuguacuara
dupA jaguar). Puma, panterA americana.
cuhalm, V. cohalm.
cuhne f. (rut. rus. kahn6a, pol. kuchnia,
d. vgerm. ktichina, ngerm. }cliche, d. lat.
Yacht. Butch (avail).
(d. slrb).
-
coquina, id.; strb. kujna), N ird, BucAtArie.
In vest si cuhne
cuT n., pl. cute (lat. cdneus, it. aria, pv.
cunh, fr. coin, sp. cu fio, port. unho. V.
cuneiform). BucAticA de metal on de lemn
care se Infige in lemn on in zid ca sA
fixezi on sA atirni ceva. Fig. Necaz mare:
am un cut la Wind. Lucru care atrage a-
tentiunea : cutu expozifiunit franceze de la
1889 a Post lama Eiffel. Culu lot Pepelea,
cui pe care Pepelea 11 avea In casa pe care
o daruise altuia si la care venea pe la mezu
noptii ca sA-si attrne !mina si, pin urmare,
nu-1 lAsa sA doarmA. De aid vorba de fe-
reste-te de cut strdirt in casd. Cut de rufe,
prinzAtoare de rufe. V. prinzatoare.
cuTb n., p1. uri (lat. * cubium, ca to
con-cubium, culcare la un loc, cubare, a fi
culant, ca atbd, roib din habeaf, rubeus. V.
con - cubin, in-cubez). Culcus de pasAre
sAlbaticA sau de animate midi (soarici, serpi) :
www.dacoromanica.ro
CUL-
cuib de gangur, de vultur. Fig. Mat multe-
graunte puse la un loc ca sA rAsarA: un-
curb de poptifot (la cartofi, cartofii crescuti
grAmadA). Ascunzatoare : crtib de ho ft. V.
cuTbar.
cuTbar n., pl. e (d. cutb). Loco unde coati
pAsArile domestice. Ou care e lAsat meretl
in cuibar ca sA atragA pasArile la oust. Fig.
Cuib, culcus de jivine : cuibar de soarict,
de serpt. Cuib de boabe, de grtiunte. Focar
de infectiune.
cuTbaresc v. tr. (d. cuibar). Fam. sad"
iron. Asez, stabilesc undeva : tine fe -a cut-
bdrit acolo? Pasesc adunind patnint is ra-
clacina (fac cuibar) : a cuibdri popusoin. V.
jidanit s'cui cutbdrit pe la not.
(Ps. S.) ma (In)cuTdbur, a se -a,
-
refl. Fam. sau iron. MA asez, ma stabilesc :
mA
Vechi
In--
cuib.
* cuTbez v. intr. (d. curb, dupA fr. nicher)_
Locuiesc, am cuibu : vulturil culbeazd in
stinci.
curer n.. pl. e (d. cut). Bir de cute sau
de ctrlige fixate pe ceva ca sA tinA hainele
s. a. V. sarclner.
ciline, V. cuhne.
cuTras-, V. chTuras -.
cul*Cor n., p1. oare. Cui mic. Pl. (cp. cu
vlzdoagd). Boboci ai plantei eugenla caryo-
phyllata, sin. cu caryophyllus aromdticus.
(E un arbore mirtaceii perpetuu verde, care
creste in insulate Moluce. Bobocii lui uscati,
care seamAnA a cuisoare, de unde le si vine
numele, se vtnd ca aromatic). V. caranfil.
cajba f., pl. e (rut. guiba, nuia de salcie,
strb. guiba, $umulog, bg. guiba, sarma, d_
vsl. goniba, gong legAturd, gInj ; secuieste
guzsba, cujbA. V.gujba, ginJ, vinj). Lemnu
sea feru de care se atIrna ceaunu deasupra
focului (V. cocaTe si pirosteTe). Cra-
calla care sustine o macara (un script). Cu-
reaua care tine Lopata legatA de scarmos la
luntre (numitA si salamastref).
cajnita §i cuqnita f., pl. e (pol. kuinica,
rus. ktiznica, d. vsl. kovati, a fabrica battnd.
V. covacT). Murat. Vechi. Atelier de fe-
vane.
* culant, -A adj. (fr. coulant, curgAtor,
usor In afaceri, d. cooler, a curge, care e
lat. colare. V. strecor). Care nu face di-
ficultAti in afaceri, prompt: om culant, batted
culantd. Adv. In mod culant.
* culanta I., pl. e (d. culant). Calitatea
de a fi culant.
culare, V. colare.
* culata f., pl. e (it. culatta, d. culo,
cur. V. cur 1). Partea din apoi a 'evil tu-
nului on pustii.
cilia f., p1. e (tort. kdla $i kale, d. an-
Willa turn; ngr. vsl. slrb. bg. kdla). Olt-
Mutt. CasA cu dofia caturi de aspectu unui
mic castel (cum se mai vede si azi In Ol-
tenia), din care odinioarA se ducea lupta
contra unui atacator. Vistieria domneasca_
AscunzAtoare, mai ales de hoti. Loc plin de-
cerezina in pAmtnt unde albinele fac mad-
CUIJ
- 375
culbec (Mold. sud), colbec, cobeic
gi cobelcI (nord) si culbecT, cubelef
(vechi) in. (met. din cfubelc, iar acesta din
belciug, adica rasucit, spiralat". V. cuicw-
bh0 si curcubeD). 0 moluscA gastero-
poda care poartA cu la o scolca spiralata
(In Munt. melt). Anat. 0 parte din Auntru
urechii. _ in Ban. cucumelci (V. melt).
culbeceasa f pL ese (d. culbec). Mold.
Trifoi,
culc, a -it v. tr. (lat. ailloco, -are, d.
locus, lot; it. coricare, pv. cat. sp. colgar,
vfr. colchter, nfr. toucher). Pun In pat: cult
copiil. intind In lung, dobor, trintesc: ploala
a culcat grlu. Culc la pamInt, trIntesc on
si omor. V. refl (lat. pop. collcare se). Ma
Intind, ma pun In pat.
culcer, V. clucer.
culcubhd n., p1. die, cocobeicT si
cobeicT n., pl. dud (acelasi orig. ca cul-
bec, culbecf). Trans. Peptanatura femeiasca
In forma de coarne. $i cueulbah.
culcudash si culductith, V. car-
coduse.
cuicals n., pl. lid (d. cu/c). Loc de cul-
care (mai ales al animalelor mid on salba-
tice on si de vita data e asternut): culcup
gainilor, motanuluf, vulpilor. Fig. Loc de
retragere sail de odihna: cukufti hofilor. V.
croh, curb.
euleg, -les, a -lege v. tr. (lat.cdlligoi
-igere, d. Were, a culege, a citi ; it. cOgliere,
pv. coihir, fr. cueillir, sp. coger, pg. colher.
V. aleg 3, colectiune). lab de id, de
colo si pun la un Loc, adun, string: a culege
fade, florf, scold. A culege via, a-i lua
strugurii. A ales pin'a clan, a tot Mut
mofturi alegInd pin'a cubes ceva prost.
Zetuiesc.
culegator, -oars adj. Care culege,
colectnr. Lucratoru care aduna literele si
formeaza cuvintele la tipografie (zetar).
culegere f. Actiunea de a culege. Re-
zultatu ei, colectiune : culegere de poezif.
culds n., p1. urf. Actiunea de a culege
obisnuit : culesu viilor.
culesa, V. colesh.
°Weser si culiser n, p1. e culod
=colefli. D. rom. vine rut. kuiislr). Mold.
nord. FacMet, melested.
culevrina 1., pl. e (fr. coulevrine, d.
couleuvre, colubru). Tun de odinioara pus
pe afet on tinut cu mina, mai lung si mai
suptire de ell cele de azi.
cubic §i culicT m. (rut rus. kullk, id.).
Numele unor pasari care trAiesc pe malorile
apelor : un fel de becatA cu ciocu putin In-
covoiat In jos (numenias arquatus); alta,
de forma berzei, dar mutt mai mica (hinzein-
topus cdndidus); alta, tot asa, cu ciocu in-
covoiat In sus (recurvirostra avocetta).
culinar, -Ex adj. (lat. culinarius, d.
canna [din coclina), bucatarie, d. cdquere,
a coace). De bucatarie : arta culinard. La-
tina culinard, latinb stropsita, proasta.
www.dacoromanica.ro
CUL
culidn, V. cuculion.
*cullsh f, p1. e (fr. coulisse, d. cooler,
a curge).Pl. Intrarile si iesirile din laturile
scenes, pe unde spar gi dispar actoril. Fig.
Locu unde se prepara ceva, dar de unde nu
se aratb de clt cent ce trebuie sa se vada:
culisele politicii.
culiser, V. cuieser.
culme f. (lat culnien; it. colmo, vfr.
colme, sp. cumbre, pg. come). Partea de sus,
coama: culmea munfilor. Fig. Gradu cel
mai Malt culmea indraznelif. Asta e culmea
culmilor, e ne mai pomenit, colosal. La
culme, In cel mai mare grad : obraznic la
culme. Prajina asezata orizontal de care se
atirna haine, velinte $. a. to casele taranilor:
rochifa de pe culme. (Teod. P. P. 305). V.
sleme.
culminant, -h. adj. (fr. culminant).
Care culmineaza, cel mai Inalt : punct cul-
minant.
culminatiane f. (d. a culmina ; fr.
-ation). Ajungerea In punctu cel mai Malt.
$i -ape.
culminez v. intr. (fr.culminer, d. lat.
culmea, catmints, culme. Lat. culmfnare, In-
seamna a ridica"). Astr. Ma aflu in punctu
cel mai Inalt. Fig. Obrdznicia lui culmineazd.
* cuioar n. pl. e (fr. coaloir, d. cooler,
a curge. V. culisa. P. term., cp. cu tro-
tuar, contuar). Barb. Coddor.
culoare, V. coloare.
culoglu m. (turc. kul-oghlu, d. kul, san-
tinela, si oghlu, fib. V. culuc). Vechi. Pe-
destras turcesc.
cuipabil, -à adj. Bat cutpabdis). Vi-
novat Demn de pedeapsa : fapta culpabild.
cuipabilitate I. (d. culpabil ; fr.-lliter).
Vinovatie, stares culpabilului.
caliph 1., pl. e (lat. culpa). Vina, gre-
seala.
cialpeq adj. Barb. de rail gust. Culpa-
bil, vinovat.
1) cult n, pl. uri si e (lat. coitus). Ado-
rare, veneratiune: cotta lui Dumnezeil, cultu
binelui. Religiune, biserica : minister,' cul-
telor (mai bine ctilturilor). A area an cult
pentru ceva, pentru cineva. a admira, a ve-
nera (un lucru, o persoana).
2) * cult, -ek adj. (lat. cu/tas, part. d.
ailere, a cultiva). Instruit, Invatat: om cult,
lard cultd,
cultiv, a -a v. tr. (fr. cuttiver, d. mist-
cultivare, cl. cdlere, cultum, id.), ingrijesc,
lucrez, mA ocup de : a cultiva pdmintu, pd-
durile, albinele, $tiinfa. Fig. Dab atentiune,
nu dab Wadi : a cultiva un prieten, priete-
utile.
cultivabil,-Et adj. (d. cultiv ; fr. -able).
Care se poate cultiva.
cultivator, -ogre adj. si s. Care
cultiva: cultivator de pdmint.
 CUL
376
* cultizrn n., pl. e (d. cult 2). Afectate
In scris, gongorizm (dupa obiceiu poetului
spaniol GOngora, la Inceputu seculului XVII).
cultitc, V. coltuc.
* cultural, -a adj. (d. culturd ; fr. cul-
tural). Relativ la culturd, la 1nvatatura:
ligd culturald. Adv. In mod cultural.
* cultiira f., p1. i (lat. cultura). Actiunea
de a cultiva: cultura pdmintuluL Rezultatu
cultivarii, loc cultivat culturd de legume, de
microbi. Fig. Ocupatiune intelectuala: cul-
tura literaturii. Civilizztiune, Invatatura
lard de culturd.
cultic n., pl. e (turc. kulluk, V. ciao..
glu). Vechi. Garda, caraula. Azi (Olt. Ban.).
Transport, podvada
culucci6 (turc. kullukey). Vechi. Mold.
Pazitor (gardist) de noapte.
culvie, V. colivie.
cum adv. (lat. quOmolo, d. quo, In care,
$i modo, mod ; it. come, pv. vfr. corn, nfr.
comme, sp. pg. como). 1) In ce mod, In ce
fel : cum staff ? 2) De ce: cum m'a gdsit
toctnai pe mine sd md mustre? 3) Indata
ce, imediat ce: cum 1 -a vdzut, 1-a si prins.
4) CA, cum ca (Vechi): stia cum este purind
oaste, aratindu-se cum este de laid (Cost,
1, 271 $i 272). 5) Unit c'un verb, e echiva-
lent c'un part. In ac.: 1-am vdzut cum tre-
cea treclnd, ctnd trecea, ca trecea). 6)
CIt de mutt, ce mult, ce tare, ce fel (ce
bine, ce prost): Cum pleoscalaii valurile
Cum a'mbtftrinit I Cum se bucura I Cum se
rastea I Cum scrie de bine, de rdd, de prost I
Niel de cum, de loc, cit de putin: nu
md tern nict de cum. Cum da Dumne-
ze5, la noroc, la Intimplare, ca vat de lu-
me, prost: era imbrdcat cum a dat Dum-
nezed. Ba bine ca nu, de sigur, se'nte-
lege : L-ai prins ? Ba bine cd nu 1 Cum
nu, cum sit nu, cum de nu? da, de
sigur, de ce nu?: Vrei o cafea ? Cum nu ?
Fals cum ltd. fiind-cd (dupa fr. com-
me) : si cum nu $tiam (corect fiind-cd nu
stiam), n'am venit. Cum ca Ild. cd V. cd.
cumar n., pl. e (ngr. kuntdri, cans de
apa). Mold. Tucal.
cumas n., p1. uri Si e (turc. kuma.§, d.
ar koma ; bg. strb. kuma,§). Rar azi. Stofa:
un cuma$ de rochie. Si coma$.
cumanac, V. comanac.
cumatresc (nord) $i curnetretc v.
tr. (d. cumdtru). Fac cumdtru. V. refl. Ma
fac cumdtru. Is cumdtru : md cumetream cu
el. V. inrudesc.
cumatru, -a s., pl. dirt, dtre si etri,
etre (ysl. kamotra, kiimotra [$i kupetra] $i
kumu, kuma, d. lat. computer, pop. com-
pdter, d. con-, Impreuna, si pater, tat/1; it.
compdre, fr. compere ; alb. kamptdr, ngr.
kumpdros, kumbara. Cp. cu cuscru). Acela
sau aceia care s'a inrudit cu altu tinIndu-1
www.dacoromanica.ro
CUM
copilu In brate la botez. Fam. Tovaras,
prietin, vorbind de oameni sau, in fabuld,
de animate : cumdtru lup, cumdtra vulpe.
Talmes-balme$ de la cumdtra, mIncare
proasta, amestecatura, tavaraga.
cumiltrie (nord) yi cumetrie f. (d.
cumdtru). Calitatea de a fi cumdtru. Raportu
dintre cumetri. Masii, ospat intre cumetn
dupa botez. Chef cu mincare si bautura.
cumbara f. (turc. kumbara, granata, d.
pers. hum pare, hum-bara, boamba). Vechi.
Obuz (proiectil de tun). Granata: granatart
carii poartd la sine cumbarale de cele mid
cu feftild de aruncif din mini (N. Cost. 2,107).
$i comb-, gomb- si bumb- (dupa
boambd).
cum-ca sail cum ca, V. ca.
cumenec-, V. cuminec-.
cumetr-, V. cumatr-.
* cumin m. Numele stiintific al chime-
nului.
cumincidr, -oars adj. Fam. Cam cu-
minte.
cuminec, a -it v. tr. (lat. * comminico
ltd. commwuco, -Ore, a comunica, a'mpar-
tasi; vir. acomengier, pv. comengar). Vechi.
Dau cuiva cuminecatura, II Impartaseso. Ma
unesc cu cineva. $i a cumeneca (la
formele cu ace. pe -ca).
cuminecachine f. (d. cuminec. V. co-
municatiune). Vechi. Comunitate, comu-
nicatiune cu.
curninecatara f., pl. 1 (d. cuminec).
Vechi. Impartasanie, grijanie, unu din cele
sapte mistere ale bisericii crestinesti care,
supt forma Willi si a vinului, reprezenta
corpu $i singele lui Hristos.
cuminte adj. (cu si minte). Prudent,
destept : om. femele cuminte ; oameni, fe-
mei cuminti (Se poate scrie Si cu minte, si
atunci e invariabil: oameni cu minte).
cumirdenie f. (d. cuminte). Prudenta,
Intelepciune.
cumintesc v. N. Fac cuminte. V. refl.
Devin cuminte.
cumintie f. Rar. Cumintenie.
cumir m. (vsl. kumird). Vechi. Idol.
cumind, V. comind.
cumnatel, -ica s, pl. el, ele. Dim. d.
cumnat.
cumnat, -a s. (lat. cognatus, cognat, d.
con-, Impreuna, si gnatus, flatus, nascut ;
it. cognato, pv. cunhat, sp. cuffado, pg.
cunhado ; alb. kuntit D. rom. vine rut.
kumndt. V. nett). Fratele on sora sotulin
on sotiii. V. tataisa.
cum n atie f.Calitatea de cumnat.Rudenie.
cumpanie f. (strb. kumpdniia, d. it.
compagnia, companie). Pe la le00. Breasla,
asociatiune, corporatiune negustoreasca.
CUM
cempanist $i cumpanas m. (d. atm-
panie ; cp. $i cu pol. kompanista). Breslas,
membru al unei cumpanii".
c timpana f., pl. ene $i rar en( (vsl. kompona
-cumpAna, kamiibanii, clopot, d. lat. campdna,
.clopot ; bg. kypona, cumpAnA, ung. kompona,
alb. kumbond). Balanta (cantar) cu doCIA
discuri: a ,rage gred la (sail : in)cumpand.
Plrghie de ridicat greutati, ca la finttni in
Romania. Fir c'o greutate la caplit cu care
zidarii verificA dacA un zid e vertical. Nivel
de constatat daca un plan e orizontal. Mold.
nord. Gull de zmea. A sta in cumpdnd, a
-*oval, a fi nehotArtt. A fi In cumpdnd, a te
afla In primejdie. Timpurf de grea cumpdnd
timpuri critice, piffle de primejdii.Cumpaaa
JzopfiL, mezu noptii. V. cumpat Si in-
dreptar.
cumpainesc v. tr. (d. cumpand). Echi-
librez : a cumpdni incdrcdtura luntrii ca sd
Jur se rdstoarne. Contrabalantez. Fig. Corn-
pensez : a cumpdni Mu pin bine. Examinez,
analizez, cIntAresc: a cumpdni lucrurile, un
viitor atac. V. intr. Valorez, pretuiesc : acest
lucru cumpdneste mull. V. refl. MA echili-
brez. MA balantez, mA legAn. Fig. SovAiesc,
mA codesc.
cumpanit, -A adj. Echilibrat. Fig. Po-
trivit, cumpatat moderat. Adv. Cum trebuie:
vorbi cumpanit.
cOmpar, a -it v. tr. (lat. comparo, -dre
it. comprare, sp. pg. comprar. V. prepar,
parez). tau in schimbu banilor : a cumpdra
pine. Fig. Mituiesc, corup.
cumparatoare f. CumpArare, actiunea
de a cumpara. V. tirguTala.
cumparilibirEt f., pl. 1. Lucru cumpArat :
am fost fn tirg $i am adus o mulfime de
cumpdrdturi.
cumpat n., pl. inuz. ete (at $i it. cam-
ple°, datorie, obligatiune, vine d. lat. aim-
pltum, rAspintie, adicA a te opri la rAspintie,
a prevedea", infl. de cOmputus, socotealA).
Moderatiune, mAsurA, tact, singe rece, pre-
zentA de spirit, curaj. A-fl pdstra cumpdtu,
a-ti pAstra linistea sufleteascA, a nu te
enerva. A-fi perde cumpdtu, a-i perde rab-
dares on curaju. Vecht. Cu cumpdt bun, cu
socotealA. Fdrd cumpat, fAra sfialit Pe supt
cumpdt, pe ascuns.
cumpatare, f., pl. arr. Moderatiune, In-
-ferrate, sobrietate.
cumpatat, -A adj. Moderat, infrInat,
sobru. Adv. A trdi cumpdtat.
cumpatez v. tr. (d. cumpdt). Rar. Mo-
.derez, infrinez, opresc de la ceva. Indemn.
Vechi MA sfortez, mA strAduiesc.
cumplichine f. (d. cumplit). Vechi. Gro-
-zAvie, strAsnicie. Cruzime.
cumplire f. (V. cumplu, cumplit).
Vechi. Sfirsit Cumpliciune.
cumplit, 4t adj. (part. d. cumplu). Gro-
-zav, strasnic, teribil : an, animal, vifor, ger
cumplit. Crud, nemilos. Avar. Ceasu cel
cumplit, cel ultim, cel extrem, at mortii. Adv.
www.dacoromanica.ro
377 - CON
in mod cumplit : ma doare, arde cumplit.
S. n., p1. an $i e. Sfirsit: cumplitu lumiL
In cumplit, In etern. $i incumplit (adj.)
la Con.
cumplitate f. (d. cumplit). Vechi. Mare
zgircenie.
cumplitura f., p1. L. Vechi. Sfirsit, moarte.
cumplu, a -pli v. tr. (lat. c6m-plea,
-plere, pop. * complire, a termina, adica a
pune capAt" ; it. compire, vfr. complir, nfr.
accomplir. V. compii- si complement,
umplu). Vechi. Nimicesc, prApAdese. V.
refl. MA prApAdesc. Si co- la fonnele
accentuate pe term.
* cumul n., p1. e (lat. cumulus, grAmaciA;
fr. cam!, subst verbal d. cumuler, a cumu-
la). Actiunea de a cumula (de a avea mai
mu't de o functiune, de a fi comis mai
multe delicte): legea cumululuL Fals
cumin.
* cumulard, -A s. $i adj. (fr. cumulard).
Iron. Care are are mai multe functiuni in
acelasi burp : om cumulard, gascd cumu-
lardd, Mai rom. ar fi cumulator.
* cumulativ, -á adj. (d. cumulat ; fr.
-atif). fur. Care se face pin acumulatiune :
drept comulativ. Adv. Pin acumulatiune.
* cumulez v. tr. (lat. cdmulo, -Ore ; fr.
cunzuler. V. acumulez). Am doaA sail mai
multe functiuni In acelasi timp.
* cumulus n. (cuv. lat. care inseamnA
grAmadA"). Flz. Un fel de noun in forma
de grAmezi care se rezolvA de ordinar in
ploaie.
cumva on cum-va adv. Poate, e po-
sibil (in unire cu dacd conditional $i nu
sari oare nu cu ideia de trick presupunere
on sperantA) : Dacd cumva va vent, sd-i
spui c'am plecat. Nu cumva stie Oare no
cumva stie ? Ca amenintare : sd no cumva
sd te prind ca mina!
cunabia, V conabia.
* cuneiform, -fi adj. (d. lat. aineus,
cui, $i forma, fornia In forma de cui, Ca
vechile litere ale Asirienilor, Persilor $i
Mezilor. V. sfenoid.
caingTur, V. Inconjor.
cunicer m. (d. cunifd). Vechi. Perceptor
de map. $i co-.
conita f., p1. e (pol. vechi ketnica, rus.
kunica, jder, pele de icier, care servea ca
monetA $i cu care se plAtea biru. P. acc.,
cp. cu gOnijd, velnifd $. a. Bern. 1,644).
Vechi. Un bir pe vitele aduse la vArat In
Moldova (Cel de lama se numea vdcarit):
pogondrit sl cunife cite opt potronict de vita
(Let. Z' 77). Un fel de vacant infiintat la
1748 de Grigore Ghica domnu Moldovei ($ain).
$i conita (infl. de gonifci sad de vsl.
konica, lap).
cundsc, -tit, a -caste v. tr. (lat.
cognOscere, din co- Impreuna, $i *gnescere,
n6scere, a cunoaste ; it conOscere, vpv. co-
noisser, fr. connaitre, sp. conocer. Cu-
CUN
- 378 -
nose, -osti, -oaste ; sd cunoascd. V. nobil).
Still, am ideie de: a cunoaste o persoand
(adicii personal", tar and e numai din
vedere" sail din auzite", se zice a Vi : ft
still, dar nu-I cunosc). $tiu, am practice,
am fAcut incercarea, am avut ocaziune sa
vAd: am cunoscut mizeria, cunosc bine a-
cest drum, te cunosc ce poarnd esti (ce fel
de om estt tine esti), a cunoaste dreptu ro-
man (barb. dupa fr. connattre. Rom. corect
a sti dreptu roman). V. intr A cunoaste la,
a te pricepe la, a sti sit apreciezi: ed cu-
nose la stofe. V. refl. Imi dati sama de,
pricep : cunoaste-te pe tine insult (vestita
vorba a lui Socrate). A se observa, a se
putea aprecia: zitia band de dimineald se
cunoaste, dupd unghie se cunoaste ten (Prov.)
Am cunostinta, Is cunoscut cuiva : ne cu-
noastem de molt.
cunoscatdr, -Dare adj. $i s. Care se
se pricepe la, In ceva: cunoscdtor in arid,
la stofe.
cunoscut, .1t adj. Celebru, pe care-I
stie lumea : om cunoscut. S. Persoana cu-
noscuta, cunostinta : amicit si cunoscutit
Fac cunoscut (fr. faire connaitre), cornunic :
iti fac cunoscut c'am venit, iff fac cunos-
cutd venirea mea. V. nobil, notabll.
cunostinta 1., pl.e (d. a cunoaste,
une-ors si cu Intelesurile francezului con-
naissance). Ideie, notiune, Stiinta, constiintA:
cunostinia lui Dumnezed. Persoana cunos-
cutA : curare e o veche cunostintd. Faculta-
tea de a simti, de a primi impresiunile. A
cadea fdrd cunostintli (nu fait constiinta) ",
a lesina. A face cunostinid, a incepe sA
cunosti, sa vezi ce e: a face cunostintd cu
cineva, cu ceva. Pl. Stiinta, idei stiinjif ice :
a avea matte cunoctinfe (a sti multe).
cuntendsc, cantin, a -a si cunti-
nesc, V. contenesc.
cuntinarnInt n., pl. inte (d. cuntinesc).
Vechi. Oprire. $i cuntinire, f.,5i cun-
Unit n, pl. uri si e.
cumin si (Trans. ford) cumin', a -A v.
tr. (d. cunund sau d. lat. coronare, a !nen-
nuna, a incorona ; pv. cat. sp. coronar, fr.
couronner, pg. coroar). Vechi. Incunun. Azi.
Casatoresc: preotu i -a cununat. Doard nu
m'am cununat cu el sau cu to I se zice iro-
nic cind cineva se tot tine de tine si nu te
lass sa te duci unde vrei, ca cum ai fi legat
pin contract.
cununat si (Trans. nord) curunat, -A
adj. Casatorit
cununa Si (Trans. nord). curisna 1., pl.
i (lat. corona, mrom. curund, it. pv- sp.
corona, fr. cdtzronne, pg. coma. V. corona).
Corona cununa cratei unguresti (Cost. 1,
: Lacom, pofticios Adv. Cu Monde.
249). Podoaba facuta dintr'un cerc de frun-
ze: o cunund de stejar ca premid anal'
elev. Fig. Ceia ce seamana a cununa : o ca-
ntina de munfi, de ding. A firma culva cu-
nuna, a-1 cununa ca nun. V. ghirlandii.
www.dacoromanica.ro
CUP
cununie f. (d. cunund). Cununa care se-
pune In capu mirelui si a miresei la biserica.
Fig. Nunta. Cu cununie, legitim: nevastdcu
cununie.
cununita f., pl. e (cunund). 0 plant&
leguminoasit papilionacee numitA si samd-
chisd (corontlla varia). Caprifolifi. Tanta,.
tavalga. Pervinca.
cupar m. (d. cupd). Vechi. Paharnicu
privat al domnului (pe cind cel de la so-.
lemnitati se numea oaharnic").
cups 1., p1. e (lat coppa, it. coppa fr.
coupe, sp, pg. caper.; alb. kupd; vgerm_
kopf, pahar. D. fat cdpa vine pv. sp. tuba,
fr. cave, germ. kufe. D. tom. vine ngr. surb._
rut. kdpa V. cofa, chTup). Un fel de
pahar mai mutt lat de cit adInc. Un vas In
care se mulg oile ca sa nu ,sara stropii si
care, fiind pus intrun ciubar, e legat cu
niste sfori ca sa fie mai in faja. Aripa unei
mots de Writ sati, la roata de udat sema-
naturile, cavitate care is ape. Cans. Figura
rosie In forma de inima la jocu de calif
(dupd ngr.). Cupa vacil, un fel de v61-
bura ('onvdlvulus fort calystegia] septum)_
V. coboc.
cupea, V. cuped.
* cupelatitine f. (fr. coupellation ).
0 operatiune chimica al carel scop e sil
separe pin foc metalele pretioase de aliajele
lor. -Ape.
* cupela f., pl. e (fr. coupelle, dim. d_
coupe, cupa; lat. cupella si cuppella. V.
cupa). CupA mica. in chimie, vas p. cu-
pelatiune facut din oase calicinate.
cupenie f. (d. cupit). Munt. Zgircenie.
cupelez v. tr. (fr. coupeller, d. cou-
pelle, cupela), Chim. Supun cupelatiunii.
cuperta V. coperta.
cupesc v. tr. (vsl. kupiti, a aduna, d_
kupd, gramada. V. capita). Ott. Munt_
Mold. Cos gresit intinzind prea tare o bu-
cata de stofa asa In cit bucata opusa r&-
mine mai strinsA $i se Increteste. Men. GA-
buiesc, pun mina pe cineva. V. zgircesc..
cupet m. (vsl. kupici, d. kupiti, a cum-
para, din goticu kaupon, germ. kaufen,
care vine d. lat. caupo, circiumar ; rus ku-
pee; ung. kupec. V of -cup, pre-cupet).-
Vechi. Rar. Negustor.
cuped n., pl. uri (fr. coupd adica tale-
tura, despArtiturii", d. cooper, a taia). Tra-
surA Inchisa care are In laturi cite o usa ca
geam. Compartiment de vagon : cuped de-
dame. in Mold. si cupea, f., pl. ele.
* cupid, -A adj. (lat cdpidas). Rat
cupiditate f. (lat cuplditas, -Otis. V._
concupiscenta). Rar. Lacornie, pofta_
cupit, -A adj. (d. cupesc). Vest. Rat._
Avar, zgtrcit.
 CUP
- 379 -
* cuplet n., p1. e (fr. couplet, d. couple,
pAreche, d. lat copula, copula. V. adept).
Complect (pe Ia 1860). Strofa.
cupric, V. coboc.
* cupola f., pl. e (it. cupola [de uncle
fr. coupolej, dim. d. cupa, cupd. V. cupula).
Dom, turn boltit gi nu prea malt, cu partea
de sus emisferica. Fort. Acoperig boltit supt
care stair adtpostite tunurile unei cetati.
Ob. cupola (dupA ft.). Cp. cu vlrguld,
cdluld, piluld, gondola.
* cupOn n., pl. oane (fr. coupon, cl. coo-
per, a ttia). Rest dintr'o stoft. Bucaticil de
hirtie care ti se tale dintr'o acjiune sad
obligatiune gi, In schimbu ei, fricasezi pro-
centu. Bucatict dintr'un bilet de teatru care
dt drept posesorulul sa intre in aceiasi lojt.
Bucaticil dintr'un bilet de loterie. V. tu-
reac
cuprina, V. coprIna.
cuprind, -prins. a -prinde v. tr. (cu
gi prind sau lat. comprendere). Apuc, prind :
m'a cuprins de mind. Ocup, iovadez : a
cuprinde o lard. Con[in : apa asta cuprinde
fer, carlea cuorinde 203 de pagini. imbra-
tigez : gtndu lui cuprinde toata lumea. Sur-
prind : 1-a cuprins focu, incendiu. Prind :
m'a cuprins mirarea, Erica. In vest
coprind.
cuprindere f. Actiunea de a cuprinde.
Ocupatiune militart, cucerire : cuprinderea
Planer, a Budapestei.
cuprins,-11 adj. Prins : cuprins de fried.
Cucerit: cetate cuprinsl. Bogat : faran cu-
prins. S. n., pl. art Intindere, suprafatt :
in tot cuprhsu fdril. Continut: cuprinsu
and oale, and calif.
* cupru II. (lat. cuprum, d. cyprium aes,
aramt din Cipru) Chim. Aramt, un metal
rog ctrtmiziu bivalent. Se gasesste in stare
native cristallzat in octaedri sau cuburi in
Bolivia, lacu Superior, Suedia g. a. Are o
greutate atomics de 63, o densitate de 8,8, se
topegte la 1054o gi arde cu o flactrA verde
dud, Ia o temperaturt gi mai InaltA, se pre-
face in abur.
cuptdr n., pl. oare (lat..,coctorium). Botta
de zid de copt pinea g. a. Furnal de fa-
brick de uzint. Continutu unui cuptor:
cloud cuptoare de pine. Captor de cdrdmizi,
caramizi crude asezate asa In clt st poata
fi arse. S. m. Pop. Luna lui luliu. $i
cupteor (eo dift.) In Munt. Mold. gi cop-
tor In Munt vest. (Teod. P. P. 272).
cupttig §i -Liv, V. captuh.
* copula f., pl. e (lat. copula, dim. d.,
cupa, cupt. V. cupola). Bat. Potir, scobi-
tura in care e agezatt floarea sail' ghinda
gi care e format& din bractei Indesate.
1) cur n., pl. uri (lat calus, it. sp. culo,
fr. pv. cat. col, pg. cu). Triv. Partea din
apoi a corpului animalelor. Fund : curu pa-
harulul. Coady curu carufei. Pupa : curu
corabiff. Culata: curu tunulat. P1. m. curl
www.dacoromanica.ro
CUR
(Iron.). Cur mare. A sea sau a fedea to cur,
asedea pe partea posterioart a corpului.
Cur de gaind, pecingine.
2) cur, a -it v. tr. (lat. curare, a tngriji,
mai degrabt de eft d. calare, a strecura. V.
curat, scur, strecor). Vechi. Azi vest.
Curet, aleg ce e curat on bun: a cura po-
rumb (a-I dezghloca). V. intr. Curg (ca fr.
cooler, a curge, gi courir, a alerga [le sang
dans les veins, singele'n vine)).
3) cur, curs, a care v. Intr. (ca gi
curg). Vechi. Alerg, ma due. Azi. Hafeg.
Alerg. Curg (GrS. 1937. 146 gi 186).
curable, V. corable.
* curabll, -a adj. (lat. curabilis). Me-
dicabil, remediabil, care se poate vindeca.
* curaj n., pl. urf gi e (fr. courage, d.
coenr, lat cor, inima). IndrAzneala, vitejie,
voinicie. A-ft face coral, a to hotart sa'n-
vingi frica. 'uteri. de Incurajare : Cara,.
frafilor Pop. coraj (it. coraggio), chef,
bunt dispozitiune : badea Ion venea cu co-
ral (era cam aine[it).
curajos, -oasa adj. (fr. courageux).
indraznet, viteaz.
curama f. (ngr. kuramds, d. turc. ghu-
rema, debitori gi creditori, ar ghurema,
care e pl. lui gharim, id.). Vechi. Colectt.
Ad. Rar. Refenea, contribujiune, cotizaji-
une : of Mut cu not: acuma plateste-fi cu-
ramazia I
curer n., pl. e (d. cur 1). Partea din apoi
a hamurilor.
* curare f. (sp. curare, cuv. american).
Un venin vegeral foarte violent cu care in-
digenii din America de Sud (Orinoco) tgl
Invenineazt stgetile (Cloru gi bromu 11 ru-
micesc puterea).
* curarlsesc v. tr. (d. curd). Curez.
vindec.
curasta, V. colastra.
curat, -a adj. (d. lat. curatus, Ingrijit,
curat, acurat, sad d. celatus, part d. ciilare,
a strecura. V. cur 2). Pur, limpede: apd
curata. Pur, neamestecat: our carat. Senin
limpede : aer carat. Spalat, curatat: mini,
rule, pahare curate. Fig. Nepatat, cast, ne-
vinovat, neprihanit : cuget curat, dragoste
curate. Curatu adevdr, puru adevAr. Sdrac
si carat, skim gi onest. Aid nu a lucru
carat, e ceva neonest, e vre-o uneltire la
mijloc. Carat la inimd, cu inima curatd,
fart perfidie. A rest basma curatd, a scoate
pe cineva basma curatd, a iegi, a scoate
nevinovat, necompromis (cam iron.). Medea
Prea Curatd, Maica Domnului. Adv. In mod
curat, fart path, fart murdtrie: om curat
Imbracat sau Imbrocat carat, carte =Ha-
rald carat. Adevtrat, clar : f-am spas carat
cd nu vreall. Acest om e curat dracu, e
chear dracu, e dracu got. Carat cd e dracu,
adevtrat ea e dracu. Carat asa, chear aga.
Pe curat, pe o hirtie curia dupt ce ai
redactat definitiv : a scrie, a transcrie o scri-
soare pe carat.
CUR
- 380 -
* curatd141 f., pl. e (mlat. curatela, for-
mat d. curator, ingrijitor, ca lat. tutela, d.
tutor). Jur. Functiunea de curator. A pune
pe cineva supt curateld, a-1 pune supt puterea
curatorului.
* curativ, -a adj. (d. lat. curare, cura-
fum, a Ingriji). Care are de scop sa vindece,
sit cureze: metoadd curativd.
* curator, -care s. (lat. curator, d.
curare, a Ingriji. V. procurator). Jur.
PersoanA push de lege sA administreze ave-
rea si interesele unui major incapabil sail
unui minor emancipat. V. tutor.
1) * cur& f., pl. e (lat. curd, grijA, In-
grijire. V. procura, sinecure). Ingrijire
medicalA, tratare a unei boale : curd de apd
rece, un bolnav in cura mediculul.
2) cur& pers. III d. cur 2.
curatoare f., p1. on (d. cur 2). CiubAru
In care se scurge mustu sau juice curatA.
V. tocltoare.
curatisra f, p1. 1 (d. curat, cur 2). Parte
curatata de copaci tntr'o pAdure sad lAsatA
libera p. pasune Intr'o semAnAturA (V. laz,
priseaca, braniate). Gozuri, zoanA.
curat, a -a (vest si sud) si curat sad
-esc, a -i (est) v. tr. (d. carat, de unde
s'a fAcut curdlesc, apoi curd(. Carta, cu-
rea sd curele, in est curdy, curd(l, sd cu-
rdle sad sd curd feascd). Fac curet mAturind,
periind s. a.: a curdla casa, hainele. Purilic:
ploaia a curdfat aeru. lad coaja, frunzele,
ramurile inutile, solzii, penele, paru s. a.: a
curdfa merele sad cartofii ae coajd, ramura
de frunze, copacu de ramuri uscate, pestele
de solzi, porch de par, Tara de Jidani. Iron.
Despot, jAfuiesc: vulpea m'a curdlat de
glint RApesc, Inlatur, matrasesc, omor :
vulpea mi-a curdfat gdinile, i -a curdfat de
pe tap pdmintului. V. refl. MA fac curat.
Iron. MA liberez, ma cortorosesc, scap de :
s'a curdfat de ban! (i-a perdut, i-a cheituit),
de pacate, de un prieten plicticos, multi s'ad
curilfat (de Wald) In rdzboi (ad murit).
curate!, -flea adj., pl. ei, ele. Fam.
Destul de curat, frumusel bdiat curdle!.
Adv. Lucreazd curdle!.
curatenle f. (d. carat cu sufixu slay
-enie). Calitatea lucrului curet. Puritate. Me-
dicament purgativ: a lua curdlenie. Fig.
Nevinovatie : curdfenie de suflet. A face cu-
rafenie pin casd, a o mature, a o curAta.
curatie f. Vechi. Rar az!. Puritate: cu-
rage de limb& de stil, de suflet (castitate).
curatiter, -care adj. si s. Care cu-
rata : curdfitor de halm, de ghete. V. Ira-
xultor.
* curb, -a adj. (fr. courbe, d. lat. curvus).
Indoit, tncovoiat, arcat: linie curbd. S. f.
Linie curbA.
curbat $i -et, -eat& adj., pl. el!, ete.
(cp. cu turc. kurbifet, vecinAtate, si cu alb.
kurbdt, cAlAtorie, strAinAtate, Kurbdt, Tigan,
d. turc. gurbet, calatorie, de unde si bg.
gurbet, strAinAtate, slrb. Gurbet, Tigan).
www.dacoromanica.ro
CUR
Mold. Corcit. Subst. Intermediar : Mae ei
era un Curbet posomorit, un Lividi Nico-
lachi (Beld. 95).
* curbez v. tr. (fr. courbez). Fac curb,
indoiesc, tncovoi.
* curbIliniO, V. curvillnla.
* curbtira f., pl. i (fr. courbure). Indoi-
turA, IncovoieturA.
curcan m. (d. cured, ca giscan d. end.
V. curcia). Masculu curcii, o pasAre gali-
nacee domestic/I adusA din America de ie-
zuiti la 1518 (meleagris gallopdvo). Nume
dat in glum!; dorobantilor dupA papa sad
penele de curcan pe care le poartA la cAciulA
(prefacut in renume dupA razboiu de la
1877, dar oficial numiti tot dorobanti). A se
unfla in pene ca curcanu, a fi grozav de
mindru. In Trans. si corcodan. V.
cTocoT.
curca f., p1. (rut. pol. kurka, gala, kur,
cocos, lity. kurka, curcA, rus. kzirica, gAina,
bg. kurkoi, curcan, d. vsl. kurrl, cocos ; ung.
[d. rom.] kurka, alb. etirkd ; ngr. kurkdnos,
kurkos, kfirkas, curcan, luirka, curca ; turc.
karkan, curcan. V. curnic). Femela cur-
canului. Ca o cured plouatd, umilit, rusinat.
Ca o curcd beat& zApAcit. Ca o cum) chioard,
ca prostu. - In Trans. si corcodina.
curcanar m. Pop. Curcan (dorobant).
curcanea m. Dim. d. curcan.
curcesc, -citera, V. core-.
curcubaa, V. curcubeg.
curctibata (Ban.), f., pl. ete (let. cu-
ctirbita, id.; fr. courge, pv. cogorde ; it.
corbezza [lat. *cucurbilea]. Cp. cu curcubell).
Dovleac. In Maram. cuctirbata, (?), in
bib!. Petersbg. Ion, 4, ca si'n Trans.
si mrom.
curcubetica f., pl. ele (d. curcubdtd).
0 plantA erbacee veninoasA agatatoare cu-
curbitacee care produce niste bace negre,
(bryonia alba). Tartacuta. Renf, lepadatoare,
mAru lupului, o buruianA cu flori galbene si
cu fructu ca o capsula care atirnA (aristolo-
chia clemaiitis).
curcuben n., pl. ele (din cocobelci si
cobelci, melt, celbec" si ,un fel de pepta-
nAturA femeiascA In forma de coarne", din
care s'ati dezvoltat var. culcubdii, cuculbdu
[Trans.), cucurbail, cocirbad si curcubdd
(nord.], Int, pmt. e nratund, castled, curb".
D. rom. vine rut. korkobee, a. t., lcullbaka,
pol. kulbaka, §a, care e un lucru curb, rus.
kulebdrika, un fel de mincare de peste um-
plut sad tnvAlAtucit, litv. kulbonkas, cer-
bice, lemnu curb al jugulul. Bern. 1,641. V.
culbec). Munt. Mold. sud. Un meteor In
forma de arc cu cele sante colon care re-
zultA din refractiunea i reflexiunea razelor
solare pe noun]. S. m. Numele unei Hort nu-
mite si barba Impdratului si (Trans.) ne-
ghind de grddind. Acest meteor, cel mai
frumos fenomen at luminii, anunta pur si
simplu ca soarele, fiind la orizont la o In-
nAltime potrivita, III aruncA razele pe un
 CUR
--
nout opus care se risipeste In ploaie. Deci,
cind to nit' la curcubefi, esti cu spatete la
soare $i esti tntre el $i nour. Colorile cur-
cubeului stnt: violet, sineliti, albastru, verde,
galben, portocaliu al roa. in bibtie, cur-
cubeu e semnu ImpAcArii dat de Dumnezed
lui Noe dupe diluvifi. Vechii Greci zicead
ca e cingatoarea lridii, anuntatoarea zeilor.
curcudea, curcudel, curcudes,
curcudesa, V. corcod-.
curculez in., pl. fi (rude cu lat. cur-
culio, gArgArita, cucullio, gluga, $i rom. cu-
curuz, cocolesc, corcolesc, coot, gurguf a. a.
D. rom, vine bg, kokolieza al kukuleaza,
urechelnitA Iforfteula auricularia/ V. cu.
cuT). Sud? GArgArita (calandra granaria).
etircumIt 1., p1. e (sp. it. ctircuma, d.
ar. kurkum, aofran ; fr. curcuma). 0 plants
erhacee vivace din regiunile tropicale ale
Asiii, Africii $i Americii (Din radacina el se
scoate o feculA comestibila, iar dintr'o spe-
cie a at se scoate o substantii colorantA gal-
benA). V. zerdiceaf si jolteala.
curcut itt pl. url (hire. bg. kurkut, ngr.
-till) Munt. Sec. 18-19. Sups cu bucatele de
pine pralitA : cine s'a fript cu curcut, sufld
$i'n laurt (Prov.). V. Tahnie, papara.
curdtic, V. corduc.
curea f., pl. ele (d. lat corrigia, curea
de la Incaltaminte ; it. coreggia, fr. courroie,
sp. cornea, pg. correia. Guturala bite vo-
cale a dispiirut ca $i to en, graur ai urez).
FAsie tuna $i IngustA de pele. MosioarA
lungA $i IngustA, sfoara. 0 veche masurA de
lungime de 16 picioare. Nu and fin (lasd)
curelele sad nu md tine (lash) cureatia,
nu-rni dA mina, nu pot, nu IndrAznesc se
fac un lucru.
cureac, V. tureac.
curechT m., p1. tot a$a (lat. * coliczflus,
mull-anus, dim. d. caulis, varzA, vgr. kau-
16$ ; it. colacchio. D. caulis vine fr. thou gi
germ. kohl). Nord. Varna.
curelar m. (d. curea, curele. Cp. cu yap-
Mar). Fabricant sad vinzAtor de curele Si
hamuri.
curelarie f. Meseria de curelar. Atelier
sad pravalie de curele.
curelnic, V. curuTac.
curelesa f., pl. e. Curea mica. Un fel
de horA (melodia $i dansu). in vest -Live,
pl. tot e sad i.
* curent, -It adj. (tat. ctirrens, -entis.
care curge, d. ctirrere, a curge ; fr. courant,
V. curg, con-curs). Care curge, cur-
ator : apd curentd. Fig. Monetd curentd,
care are curs, care umbla. Afaceri curente,
ordinare, de toate zilele. Cont curent, situa-
tiunea respectivA a datoriilor Intre doi co-
mercianti. Lund curentd, an cnrent, care n'a
trecut Inca, prezent. Mind curentd, registru
curent, In care se inscrit1 imediat toate o-
peratiunile comerciale. Pret curent, tarif, ta-
blofi de preturi ale unei zile, unei Zuni $. a,
S. m. $i n., pl. e al art. Cursoare, miscar681,
www.dacoromanica.ro
381 - CUR
(bAtaia) apei, a aerului on a fluidului tntr'o
directiune: curente marine, aer lent, elect rice
Curent de aer, vint, mai ales In locuristrimte,
tntr'o case cu ferestrele sparte $. a.: nu sta
in curent, cd rdceati. Fig. Mersu ideilor, a-
facerilor, stiintei. A fi in (sad la) curent cu
ceva, in curentu unui lucru, a ati, a nu fi
in urma. A fi in curent cu lucrdrife a nu
fi Intirziat, a nu fi ramas In urmA. Pornire,
tendenta : in ora$ exista dead curente. V.
anafor $i firu (apei).
* curentez v. tr. (d.curent). Pop. Ating
pin curent electric sad de aer. V. electro-
cutez Si trasnesc.
curere f. (d. cur 3). Vechl. Alergare.
Curgere.
* curez v. tr. (lat curare, a tngriji). In-
grijesc un bolnav, II tratez In calitate de
medic. Vindec, curarisesc.
curg, curs, a -curge v. intr. (lat.
ctirrere, ciirsum, a alerga, de unde s'a fAcut
cur 3 [V. eur 3 $i 2J, apoi curg, dupe mere,
fterg. V. curind scurg). MA mi$c atras de
gravitatiunea pAmtntului sprijinindu-ma de
gi
ceva (vorbind de lichide on de grAunte $i
praf): riu, apa curge; fdina curge din co$
in postavd. Circul, merg : singele curge pin
vine. Tree, ma scurg: zilele cure Wet. Vin
mult, ma adun In mare cantitate : curgea
norocu pe capu lui, curg mitateriiL A-ti
curge Oa a ft se scurge) ochii dupd cineva
(ori ceva), a-ti placea foarte mult, a sorbi
din ochi.
curgan, V. gorgan.
curgator, -ogre adj. Care curge, cu-
rent: apit curgdloare. Fig. Usor, apede,
cursiv : scriere curatoare. U$or, curent:
vorbd curgatoare. Curent, actual : anu curga-
tor. V. stiEitator.
curgere f. Actiunea de a curge, curs:
apa in curgere aduce lemne. Rid, curs: o
curgere de apd.
* curial, -ft adj. (lat. curialis). De curie,
al curiii : preug curial(. S. m. Din aceiasi
curie cu altu.
* curlat, -a adj. (lat. curiatus). De cu-
rie, relativ la curie: comirii curiate. Lict6r
curial, care convoca adunarea pe curii. Lege
curiatd, facutA de poporu adunat pe curii.
* curie f. (lat. curia). Una din cele trei
zed de desartiri ale neamului patricienilor,
ImpArtitA $i is In zece ging Localu curiii.
Localu senatului. Localu ori-care( aduarl.
Curia romand sad papald, administratiunea
(ministeru) papii.
* curler m. (fr. courrier, d. it. corriere,
d. c6rrere, a alerga). Cel care duce (imparte)
scrisorl, telegrame $. a. (numit $i factor,
potalion, po$tar ai plicar). S. n., pl. e. To-
talitatea scrisorilor sosite °data.
curimanes, -oasa adj, Triv. Cu curu
mare. Fig. Urea
* curion m. (lat. curio, - finis). Prezi-
dentu religios at unei curii la Romani, prentu
euriii, ajutat de un asa numit flamers cu-
rialis.
CUR
- 382 -
* curios, -oasa adj. (lat. curiosus, d.
tura, grijA). Doritor de a sti, de a vedea.
Indiscret, care se intereseaza de ceia de nu-1
priveste: copil curios. Singular, ciudat, stra-
nit), at dracului : curios lucru fi asta / Sucit,
nazuros: curios om 1 'uteri. de mirare: cu-
rios! Adv. in mod curios. in Mold. nord
curloz (rus. kuriOznyi).
* curlozltate f, (lat. caridsitas, -dtis).
Dorinta de a afla. Indiscrefiune. Lucru rar
sat) strania pe care trebuie sit-I vent: curl-
ozildfile unui ora$. Om plin de curiozadti,
om sucit, nazuros, mofturos.
curind, -a adj. (lat. currendus, care
trebuie sa curgii, d. ciirrere, A curge). Vechi.
De curinda vreme, nu de mult timp ;
in curinda vreme, in scurt timp. Azi.
Adv. Peste pulin timp, de grabs : curind
(in curind) a $i sosit. De curind, de putin
timp ; pe curind, pe un timp apropiat :
s'a fixat plecarea pe curind. Cif mai curind,
lntr'un timp eft mai apropiat. Mai curind
oil mai devreme, odata si odata. Vechi
(Ban. Trans.) si curund.
cUrindez (ma) v. refl. (d. curind dupA
vsl. uskoriti sent. Vechi (Cor.). MA grabesc.
Si Inc-.
curjuma, V. hurjuma.
ctiria, V. coria.
1) curm n., pl. art (lat. *cormus, d. vgr.
korm6s, trunchi, lucru truncheat). Rt. Bu-
cata de funie.
2) curm gi (vechi) curmez, a -it v.
tr. (d. curm 1; vgr. kormdzo, curm. Cp. en
scurm). Tai, fling: a curma un lemn (cu
feresteu sad cu toporu In curmezis). Fig.
intrerup, tai: a curma cuiva vorba, un
glont It curmd viata. A o curma cu cineva,
a rupe relafiunile cu el. A te curma la Jul-
md foamea, a fi foarte flAmind. V. refl. MA
sfirsese, incetez, mA sting :Warn i s'a curmat.
Bratele i se curmd, fac Indoituri de grase
ce-s (ca la copii).
curma f., pl. ale (ngr. kurmds $i hur-
mds, d, tore. [d. pers.] hurma). Poama curma-
lului (Curmalele-s lungarete, foarte dulci gi
ad un stmbure foarte dur, Ele crest unele
linga altele pe o coadA ea frunzele saki-
mului.). Constitue un aliment al Africanilor
Vechi $i hurma.
curmal m., pl. li (d. curma, eurmale).
Palmier, pomu care produce curmale (phoe-
nix ductylifera). Vechi gi hurmal.
curmat, -a adj. Flint. Fig. Mini curmate,
asa de grase, In eft par frInte pe la tnchele-
turt (ca la copii).
curmattira 1, pl. f. Sftrsit de deal, locu
unde se terminA un deal. Locu unde s'a
curmat ceva, cum ar fi pe un lemn, la tn-
cheletura unei mini grase s. a. Anafor, virtej
de apA. Cotiturii, cot de rid.
corm -icfi adj. p1. ele. Fam.
et,
Cu mtnile connate de grasime: copil curmdtel.
www.dacoromanica.ro
CUR
curmeT n., pl. die (d. curm 1. D. tom.
vine rut. kurnuli). Funie de scoarta de co-
pac, mai ales de tel. Curmei de vitd, lemnu
pe care vita-I produce In fiecare an: A gasi
tei de curmei, a gasi pretext. Si carmen
p1. eie (Coy.). Cp. cu bordei, -ded.
curmez, V. curm 2.
curmezis adv. (d. curm, curmez). De-a
latu : a aseza un Meru curmezig pe altu,
to curmezi$ sad de-a curmezip attain. Adj.
Dungd curmezisd. S. n., pl. uri. Linie sat)
drum de-a latu. V. peels, veref. S. n.,
pl. url. Directiunea de-a curmezisu : la
curmezi$u driimului. A to pune in crucis
sea curmezig, a face tot posibilu (pe dra-
cu'n patru) p. a lmpedeca ceva. V. fransvers.
curnic n., pl. e (bg. kurnik, d. vsl.
cocos. V. curca). Munt. est. Dum. Coti-
neat& (mai ales bordet1 de tinut gainile). V.
curuTelnIc.
curnut, V. cornut.
curnut, V. cornut.
curpen m., pl. en( (alb. kdlipdr, kdrpuli).
Mold. Trans. Vrej, trunchi on ramurA de
dovleac, de pepene sat) de aid) plants ttritoare
sat) aga[Atoare. Curpdn de petdure, un fel de
clematita. $i curpen ai curpene. V.
covrag.
curpatdr, V. cirpator.
curs n., p1. uri (d. curg sad lat. arsus
[une-ori tradus dupa fr. emirs]: it. sp. pg.
corso, pv. curs). Miscarea apei la vale, cur-
gere: cursu rlului, du In cursu lul sirdbate
tam Curs de apd, rid. Miscarea realA sad
aparenta a stelelor: cursu lunii, soarelul.
Fig. Succesiunea timpului, faptelor: cursu
luptelor. Digresiune (Vechi). Durata : cursu
vietii. Drum, loc : a da curs bucuriii. Lec-
Pune, invAtamint: cursurile universitatii.
Carte, tratat special: curs de chimie. Circu-
latiune, umblare : acesti bani n'aii curs. yoga,
credit: aceste stofe nu mai ad curs. Valoa-
rea hIrtfilor $i marfurilor :cursu bursei, pietei.
corsair m. (d. cursd 1). Sod. Care face
ori vinde curse (capcane).
1) curse f., pl. e (rude cu vgr. kkrte,
vIrsa, vintir, gi cu alb. kurthd, capcana). Sad.
Clupsa, capcana. Fig. Stratagema, embus-
cadA, mijloc de a twill: a inlinde cuiva o
cursd, a cddea in cursd. V. mfiTestrle.
2) ctirsa f., p1. e (turc. [d. at. kurs).
Vechi. Un fel de pastA care, arzlnd, parfu-
meaza aeru. V. calugaras.
3) curse 1., pl. e (fr. course, it. corsa,
care corespund cu rom. cursd, fem. d. cars,
part. d. curg). Alergaturit mers, drum, cA-
latorie : Impartitoru de scrisori face multe
curse pin oral, vapora face fret curse pe
sdptilmind. P1. Alergari (cu caii, cu auto-
mobilele).
* cursier m. (fr. coursier, d. cours, cu
Int. de course, alergatura. V. corsar). Poet.
Sal de calArie sail de Matte.
 CUR - 383
* cursiv, -A adj. (fr. cursif, mlat. curs&
ais, d. lat. curses, atergat). Se nice despre
felu de litere putin aplecate cu care scriem
obisnuit gi cele aplecate In tipografie : litere
cursive. Curent, care se desfAsoarA (curge)
.usor : vorbire cursivd. Adv. Cu litere cursive :
a scrie cursiv. Curent : a vorbi cursiv.
cursoare f., pl. oil (d. curs). Veda-.
-Curgere, curs. Curent : /-a teat cursoarea
Scursoare, boalA purulenta: bolind la
ocht de cursoare (Dos.). Fig. Curent politic.
'Cursu timpului : intr'acea cursoare de ant.
curstiret f., p1. t (d. curs). Veen': Azi.
Moron. Scurgere, scursoare.
* curtaj n., p1. e (fr. courtage). Profesi-
unea de curtier. Ctstigu rezultat din accasta
profesiune.
carte f. (lat cohors, tors gi cdrtis, rudA
-cu hortus, gradina. adicit Ingraditurli" ; it.
-sp. pg. carte, pv. viz. curt, nfr. cour ; ngr.
kart'', alb. kart. V. gradina). Loc ingrAdit,
.ograda (vest): curtea casei. Locuinta (rezi-
dentA) de suveran. Familia gi curtenii unui
suveran : curtea regald. Rezidenta boierului
la tar (In Munt Olt. gi conac). Tribunal
Malt: curie de ape!, de casa(iune. Edificiu
acestui tribunal. Fig. Atentiune datA femeilor
p. a le cistiga favoarea : a face curie. V.
batatura gi divan.
curtean m., pl. ent (d. curtea domnea-
-scA). Curtenil era, un fel de slujitori dom-
nestl (ca gi calArasii) organizati militareste
si ImpArtiti In capitanii pe judete. Ei pose-
daCt sate gi mosii mid. Unit abea aveaa o
casA. (Giur. 8). Ei constituiau garde cAlare
a curtii domnesti moldovenesti, forrnata in
Tara RomAneascA de roar (lorga, 1st. Arm.
caminar gi vornic.
Rom. 1, 359). V.
curtenesc v. tr. (d. curtean). Curtez,
lac curte (complimente).
curtenie f. (d. curtean). Politeta.
curteniter, -care adj. (d. curtean).
Politicos, indatoritor, ambit
* curtez v. tr. (d. curie, dupti fr. cour -
.tiser). Fac curte, curtenesc, dad atentiune
(femeilor).
curtezan, -a, V. curtizan.
curticica f., pl. ele. Dim. d. carte.
* curlier m. (fr. courtier, vfr. coretier,
d. pv. corratier, care vine d. correr, a alerga).
Mijlocitor, samsar, agent care mijloceste yin-
zarile gi cumpArarile unor m%rfuri, plasarea
unor capitaluri, unor asigurari s. a.
* curtizan m. (fr. courtisan,ca partizan
d. fr. partisan). Curtean, persoana de la
. curte. Fig. Lingusitor al celor marl. Cel ce
face curie femeilor. Ob. curtezan (dupA
pol. kortezan, it. cortigiano).
* curtizand f., pl. e (fr. courtisane, fem.
d. courtisan). Femele distinsa, dar de o rea
reputatiune. Ob. -ezana (dupa poi. kor-
Jezana).
* curtoazie (oa 2 silabe) f. (fr. cour-
doisie). Barb. Curtenie, politeta.
www.dacoromanica.ro
cos
tunic n., pl. e (turc. koruk, loc rezer-
vat). Big. Sac deschis care se attrna de
oiste ca sa manInce din el In acelasl time
doi cal Inhamati.
curugld m. (turc. korugu, pAdurar, ve-
teran, d. koru, parc, paclure). Vechi. Vete-
ran. Azt. Fc. Padurar gi supraveghetor de
care cu grit) la transport.
curia, V. coroT,
curuTac n., pl. fece (d. curnic). Meh.
CotineatA.
curuTeinic (Meh.) gi curoinic (Ban.)
n., pl. e (bg. kurelnik). Curuiac.
* curd!, -A adj. (lat. curalis, d. currus,
car.). Scaun curul, scaun de fit do pe care
sedeau consulii,-pretorii gi unii edili la Ro-
mani.
cumin, -At, V. cunun, -at.
curona, V. cununa.
curand, V. curind.
curvar m (d. curva). Triv. lubitor de
femei. V. adulter.
citrvit f., p1. e (vsl. kurilva; bg. rus.
rut. ngr. karva). Triv. Femeie depravata,
mai ales care se oferA bArbatilor pe bani.
(prostituatit cocotA). V. celednica.
curvArie f. (d. curvd).Triv. FaptA curreas-
CA. Bordel.
curvasar(e f. Triv. Curvie.
1) curvesc, -eascid adj. Triv. De
curvA.
2) curvesc v. intr. (d. curvd). Triv. Fac
curvie. Si curvasaresc.
curveste adv. Ca curve.
curvle f. (d. curvd). Triv. Fapta curveascA
Si curvasdrie.
* curviliniti, -e adj. (fr. curviligne, d.
lat. curves, curb, gi linea, linie). Geom. For-
mat din linii curbe : unghl curvilinid. Ob.
curbilinid (dupa curb). V. rectilinid.
cusatoreasa, -le, -tire, V. cusu-
tor-.
cuscriser m. (rut. krokg, id., de unde
gi numele de familie Ueda, infl. de cuscru).
Trans. Un fel de mierea ursulut, cu care se
gi confunda (pulmonaria officinalis).
cuscru, ctiscritt a., pl. t, e (lat. c6n-
socer, * can-socra. D. rom. vine alb. lo-tak,
kruAtt ung. kuszkura. V. socru). Teal
gi mama mirelui gi miresei Intre el. RudA
pin alianta mai departata. V. cumatru.
cuscrie f. Calitatea de cuscru, raportu
dintre cuscri. Rudenie pin aliantA.
* cuscuta f., pl. e (it. ctiscuta, fr. cus-
cute, d. ar. ka§ut, care vine d. vgr. kosytas,
cuscutA). Bot. Tortel. g. a.
1) cost n., p1. art (d. cast 2). Vecht. Exis-
tenta, viata.
2) cust, a -it v. intr. (lat. consto, -are.
V. cost 2). Vecht. Exist, traiesc, durez.
Azi la Mop (Trans.) Dumnezed sd to caste,
sit to tie via.
CUS
- 384 -
3) cust, a -a v. intr. Nord. V. cost 2.
* custcidem. (lat. cdstos, -Odis). Pazitor,
functionar supraveghetor (mai ales la bib-
lioteci).
custodle f. (vsl. kustOdiia, vgr. kusto-
dia, d. lat. custOdia. Dace I-am fi mostenit
de la Romani, am fi zis * custoazd). L. V.
PazA, strap., garde (Ia mormtntu lui Hristos). cutat, -a adj. (d. cutd). Vest. Cu cute,
custuril f., pl. 1 (din * cuaturd, ca ne- Incretit. Zbircit.
gustor din neguidtcr. D. rorh. vine bg. sirb. cat& f., pl. e (cp. cu lat. cdtis, pele moale-
kostura 5i ku-, ung. kusztor Si -ora briceag V. cufit). Vest. indoitura, Incretitura la haine..
Cp. si cu lat. pop. cOsteus, cutit facut dintr'o
coasts). Lama de coasa. Lama de rIndea.
Brici (Arg.). Briceag (Maram.). Cutitu plu-
gului. Cutit de retezat stupii, de scos mierea.
Cutit cizmAresc: c'o custard ascu(itd tdia
curelele pentru °piaci (Sadov. VR. 1911, 4,5).
Fig. Cutit prost V. bulicher.
cusur n., pl. uri (turc. [d. ar.] kusur ;
ngr.kustiri, alb. bg. kustir). Defect. Fig. Fam.
Restu (lipsa) de la o sums mai mare : dd-mi
cusuru de la un pol.
cusurlid, -ie adj. (d. cusur 'sat turc.
kusurlu). Fam. Cu cusur, defectuos, netntreg.
cusura.a, V. cosoroaba.
cusut n., pl. uri. Actiunea sail meseria
cusutu. -
de a coase obisnuit: am perdut o ord cu
Masina de cusut a fost inventatA
la 4 April 1930 de Francezu Bartolomefi Thi-
monnier, nascut fa 1793 In Abresle (Francia).
Cusutorii si cusutoresele care au vazut pri-
mele masini de cusut distrus cu to-
poarele. Thimonnier muri sarac la 1857, iar
dupA doi ani Americanu Howe perfections
masina si se imbogati.
cusutoreasa 1., pl. ess. Est. Femeie
rule, haine s. a. -
care are meseria de a croi si de a coase
In vest cuss -.
cusutorie f. Est, Meseria de a coase.
Atelieru unde se coase. -in vest cuss -.
cusutara f., pl. i (d. cusut on lat. *con-
sutdra. V. suture). Est. Loc cusut : haind
-
cu matte cusuturi. Modu de a coase: cusu-
turd rard. In vest cuss -.
cusac n., pl. e sad uri (hire. sirb. bg.
kukk). Azi Munt. Let mai gros, stinghie de
zaplaz : scindura, cuoicu, $ipca gi chear
grinda groasd crapd (Al. Ciurcu, Curentul
Notl, 1920, 171,2).
cusaclIc n., pl. uri $i e (lure. kdkklyk).
Vechi. Stinghie (crivac) de corabie.
cu*cgr f., pl. fte, $ti $i Fi (rut. kueka,
dim. d. kuen, cotet, cocina poi. kuczka,
umbrar, rus. kuka, cart, d. vsl. konka, cort.
V. cotel). Colivie (le pasart de feare).
Fig. CasA prea micA si ingustA. P1. Niste
sArbAtori jidAnesti toamna (numite si sAr-
bAtoarea tabernaculelor) in amintirea petre-
cerii In desert supt corturi dupA ce au fost
fugAriti din Egipt.
wiser adj. fix (cuv. jidAnesc). Came cu-
ter (la Jidani), carne buna de mincat. V. trif.
cesma f., p1. e (ung. kucsma, kusma, de
unde gi vsl. kucima, sirb. rut. ktienza, poi.
kuczma). Mold. nord. Trans. CAciulA.
cesnIta, V. cujnita.
* cutaned, -ee adj. (d. lat. culls, pele;
fr. cutare). Med. Relativ Ia pele: boald cu-
tanee. Fals cutanat (ca 5i eronat), cA pe
www.dacoromanica.ro
CUT'
lat. n'ar fi de clt * cutdneus, ca si mlat. si-
multdneus, simultana.
cutare pron. indef. (var. din acdtare)_
O persoanA sau un lucru oare-care: cutare
om, cutare femele, cutare lucru ; cutdrulom,
lu cutare om, cutdruia, lu cutare ; cutdrei
femei, cutdreia ; cutad (si cutare) oameni,.
ZbIrcitura pe pele. Felie in lungu fructului :-
o vita de pepene.
cutcurigu, V. cucurigu.
cute 1. (lat. eel's, c6tis, cute ; it. cote, pv.
cot, vfr. couz, nfr. queux, queue. V. cutlt)..
Est. Gresie, peatrA de ascutit V. arcer,
brus, masat, tocIla.
cutez, a -za v. tr. (lat. cottizo, cottizare
d. mgr. kottizo, joc cu zarurile. Cp. cu bola'
nechez si retez). indrAznesc.
cutezania 1., pl. e (d. cutez cu sufixu.
-antd ca'n siguranid). Rar. indraznealii, te-
meri ta te.
cutezat, -à adj. Vechi. CutezAtor.
cutezrater, -Dare adj. indraznet
* cuticula I., pl e (lat. cuticula, dim. d-
eans, pele). Anat. Pele foarte suptire, pelita,.
cpidermA. V. membrane.
cutie f. (turc. [d. pers.] kutu, pop. kutv ;-
ngr. kuti, bg. kutlia). LaditA (cu capac fix
on mobil) de lemn, metal on carton de pa-
strat diferite lucruri (Unele pot fi asa de mici
In eft pot IncApea in buzunar) o cutie de
fault ace, compasuri, cafea. Continutu unei
cutii : a minca o cutie de rahat. Scos ca
din cutie, foarte curat si elegant, spilcuit_
Cutle de scrlsorT, in care se depun
scrisorile ca sa fie duse de postA la desti-
natiune : a pane o scrisoare la cutie. Cu-
tts milelor, in care se string bani p. sa-
raci. Cutie de pruncT (Vechi), itsezAmtnt-
p. copiii pArAsiti. Cutts meseT (Munt.),
sertar.V. lada, recta, scatolca,cec-
Anegea, toc, acar 2.
cutloara 5i -iita f., pl. e. Dim. d. culla_
cutler m. (d. cutiel. Olt. Coropcar.
cutnie f. (turc. kutni, d. ar. kutun, bum-
bac, de unde vine it. cotOne, fr. colon, sp.
algodon, germ. kaftan ; bg. strb. kutntja, un
fel de matasA, rus. kutnid. V. dimicaton,
fulmlcoton). Vechi. Atlaz cu urzeala de-
humbac, care se fabrica mai ales la Brusa :
un anteriii de cutnie. V. bas 5i brocat.
ctitra 1., p1. e (cp. cu crutil $i gudrd $1
ngr. kdtra, frunte, WO, crania). Munt.lron.
PersoanA rea si intriganta.
cutreTer, a -a v. tr. (lat. con-tribulo,
-tribulare, a zdrobi. V. treTer). StrAbat,
colind, merg in lung si'n tat: a cutreiera
lumea. V. horhaT.
1) cutremur n., pl. e cutremur 2).
ZguduiturA din temelie : cutremur de pamint.
2) cutremur, a -á v. tr. (lat. * con-
trimulo, -tremulare sau rom. cu 5i tremor)_
Zgudui din temelie, zgudui tare : acest om
cutremurd. casa cind merge. Fig. ingrozesc:
and cutremuri cu vorba asta. V. refl. Tremut-
CUT
din temelie : pdmintu s'a cutremurat. Fig. Mk
Ingrozesc: auzind trista veste, s'a cutremurat.
cutropesc gt cutrupesc, V. cotro-
pesc.
cutruzuTesc, V. cotroboTesc.
cutter n. (fr. [d. eng1.1 cotter, pron.
cbtttir. Fr. obisnuit cotre). Corabioara sad
vaporas c'un singur catarg.
cutit n., p1. e (lat. cbtitas, dat pe cute,
on din re-cdtitus, circurocis. V. cute, as-
cut). Unealta de Mat mai ales ptnea si
carnea sal orl-ce as poate tlia. Lovituril de
cutit: I-a tras un cufit. Fig. Emofiune, du-
rere, groazii: a sim fit un calif in mime. A
fi la cufite zu cineva, a Ii In mare dutiml-
nie cu el. A ajuns cufitu la us, all a juns
lucrurile la extrem, nu se mai poate rAbda.
V. brIcT, briceag, custura, pumnal.
cutltar m. (d. cutit). Fabricant sail via -
zAtor de cutite, de foarfece s. a. Asasin cu
cufitu (ca lat. sicarius, d. sica, cutit).
cutItAtc n., pl. e (dim. d. calif). Est. Bri-
ceag, cutit de buzunar.
cutltarie f. Arta de a face cufite. Fa-
brics sal pravAlia cutitarulul.
cutItoaTe f., p1. of (ca lighioi) sal st
egal cu sing. Est. Cutit cu doll mtnere la
cele doll capete Intrebuintat la cioplit on
rAzuit de tImplarl, dogari, rotari si potco-
varl (In vest mezdrea). V. scaunoaTe,
sinalftd, strujnItfi.
ciitu-ctitu, V. cucTu-cucTu.
cuvenit, adj. Care se cuvine, care
datoreste : plata cuvenitd. Care se cade,
care trebuie: a spas fie-cdrufa vorba cuvenitd.
cuvertay V. copertalk.
*cuvertur4 1., pl. i (fr. couver fare. V. co-
viltir). Barb. InvAlitoare (macat, cergA s. a.).
cuvetft f., pl. e (fr. cuvette,dirn. d. cave,
bute. V. cup /). Fiz. Strachinklighean. Re-
zervoril (la termometru).
cuvlIneds, -otter. adj. (d. cuviinfd).
Care as cuvine, convenabil, demn, decent.
Adv. A te purta cuviincios.
cuvlinta f., pl. e. (d. a se cuvent). De-
centa, faptt cuviincloasl. A gasi de cuviinfd,
a considera vrednic de a fi fAcut, a crede
ca asa e bine.
cuvin, -venit, a se -eni v. refl. (Cu
si yin sal lat con-venire; it. convenire, fr.
sp. convenir, pg. convir. Uzitat numai la
pers. Ill sing. si pl.). Se datoreste : mi se
cuvine un franc, acestf franc( fi se cuvin
fie. Trebuie, se cade: nu se cuvine sd rizi
de el, as cuvine ca el sd pldteascd. Vechi.
Se aseaminA (convine).
cuvIntez, V. cuvintez.
cm/Intel n., pl. ek. Fam. Iron. Cuvfnt:
asa f-a lost cuvinfelu pin' f-a fesitsuflefelte
cuvios, -Das& adj. (d. cuvin). Decent :
vorbd cuvioasd. Smerit respectuos, pins :
preut cuvios Temperat, moderat: cdldurt
cuvioase (Vechi). Titlu dat calugArilor : cu-
vioase parinte I Vechi. Asemenea, care sea -
mAnA.
cuvlosae f. (d. cuvios). Decentil. Pietate.
Titlu dot calugArilor : Cuviosia Sa pdrintele
Dumitru (Arhimandritilor Preacuviosia sa).
www.dacoromanica.ro
385 CVI
cuvit, a -a, V. covitaTesc.
cuvint n., p1. rote (lat. conventgs, adu-
nare, ca,vorbel d. vs!. dvorlba, curte, adu-
nare; fr. convent,-mtnAstire. V. conventicul,
convin). VorbA, una sau mai multe silabe
care-s supuse unui accent si exprima o
idele: treamat e un cuvint latin. .Dis-
curs : cuvint funebru. Cuvintare, vorbire
articulatA : animalele n'cul cuvint. Rafiune,
motiv: dacd esti sdrac, nu e an cuvint sd
furl. Drept, dreptate : fdrd cuvint nu te
poi( face staphz pe lucru altuia. Mete: to
ainle de facerea hand era cuvintu. Cer cu-
vMat, cer prezidentului vole sA vorbesc In
adunare. Am cuvintu, am vole sA vorbesc
In adunare A nu avea cuvint, a nu avea
motiv sad vole sa protestezi, sA vorbeTti.
A te finea de cuvint, a-ti Implini promisi-
unea. A nu fest din cuvintu cuiva, a te fi-
nea de -cuvintu cuiva, a-I urma sfatu, or-
dinu. Toff la un cuvint, inteun cuvint, toti
de acord. A fi intr'un cuvint cu cineva, a fi
In tntelegere. A sta la mutat, a te tinea de
cuvint (Vechi). A as gunge la cuvinte, a
se trim. Cuvint tr dot pert, cuvint ambigul.
CuvInt sup fire, perifrazA, expresiune blindli
In formA numai, dar gravA In fond. A tdia
cuvintu, a Intrerupe. Cuvint cu cavtnt, dirt
cuvint in cuvint, neschimblnd nimica (ad
litteram, mot ik mot). co un cuvtnt, cu alte
cuvinte, In fine, In rezumat, ca sA ml ex-
prim alt-feI. Supt cuvintu cd, supt motivu
sal pretextu CA. Pentru cuvintu co, fiind-cl,
pentru motivu di. De cuvint (Mold. Rar),
conform cuvIntului, indatl.
cuvintare f. Actiunea de a cuvinta.
Discurs. V. predlcd, conferent6.
cuvfntikeet, -eats adj. Vechi. Inzes-
trat cu daru vorbirii.
cuvfntator, -oars adj. gl s. Care cu-
vinteazA, orator.
cuvfntez v. tr. si intr. (d. cuvint). Vor-
besc mai serios, tin discurs. Si cuvin-
tez, -ezf, -eazd, sd -ez, -ezi, -eze (ctnd to
silaba urmAtoare e un e sal un ea, ca cu-
vint, cuvinte).
cvartitl, fartal gi tirtal n., p1. e (rus.
kvartdl, cartier, germ. quartal, sfert de an,
d. lat. quantum, sfert, quattuor, patru). Vechi.
Cartier, despartire (In Mold.), coloare (In
Munt.).
cvartfr si fastir n., pl. e (rus. kvartira,
germ. quartier, d. fr. quartier, d. quart, sfert.
V. sfert). Rar az,. Pop. Loc de dormit, lo-
cuinta. A da soldafil la fartir, a-I stabili pin
cantonamente, pin casele particularilor In
lips/ de cazarme.
cvartfruTesc Ti fart- (d. cvartir Ti
fartir). Forme mai vechi lid. cartiruiesc, car-
tierez, a.sez soldati to cartier, In gazda.
cvartIrmaTstru m. (rus. kvartirmaster,
germ. quart(ermeister, fr. quartiermattre).
Ofiter Cu cartiruirea, care aseazA soldafil la
cartier, In cantonamente.
cysts n., p1. uri (rus. kvas, id.; kvasfti,
a ferments. V. covitslt). Un fd de bere sal
limonadl mewl de un gust foarte pl /cut.
cult., V. fit, Manta, fltulesc.
25
 D
d m. A patra liters a alfabetuluf latin.
Reprezenta un sunet dental sonor, duple
cum t reprezenta tot acel sunet, dar mut.
Ca cifra, la Romani Insemna ci ,,500".
3) da, V. dar 2.
dabflar, V. dabllar.
dablla f., p1. e (ung. debella, female Malta
ft slat* cobila. Cp. cu rabid ai gloabd,
mirtoaga" ci ainencla").Trans.(ci dabala)
p1. ele) Schelet. mirtoaga. Oil.
Gloaba,
Be lea, necaz. Vechi. Bir (ca $i gloaba).
1) da, V. da0.
2) da adv. afirmativ opus lui nu $1 ba
(vsL bg. rus. da. V. ci dar 2). At lost la
Roma ? Dal A venit ? Cred cd da.Rds-
punde : da orl nu (da on ba) ? Da 1 S. m.
Pentr'un da" s'a supdraf.
* dac, s. (lat. Dacus). Locuitor al
Daciii. Adj. Din Dacia, dacic : arme dace.
deca, in Munt. vest. dfica, vechi
deaca deca (i azi deca In Mac. ci
Serbia) conj. conditionala (din de ci ca):
Dacd (sail de) vrei pace, prepard-te de
rdzboi. Prepardte de reizboi dried (satl de)
vrei pace (fare virgula). Dac'ai ;tint, de
n'ai spas? De ce n'al spas dac'ai $tiut ? Nu
e vital lust dacd (sail cd) n'a vazut In unire
cu indicativu inlocuiecte un gerundifi : Dacd
vdzu imparatu vazInd imparatu
Dac'auzi cd..., auzind ca. In fraze eliptice
exclamative: Dacd -(1 place I (sub-Int dacd
nu, dd -mi pace l). Dacd $i fu no te mai
astimperi 1 (sub-Int. at cdzut cis minile'n
noroi, vorbind de un copil neastknparat c. a.).
V. ci de (conj.), del ci
* dacic, ad. (lat. dacicus). Din Dacia:
limba dacicd Adv. Ca Dacii vorbi dacic.
* daco -roman, -A a. Fi adj. Roman
din Dada, Roman de in -Dunare Carpati
OW de Macedo-roman sl Afro-roman).
* dactil n., p1. e (vgr. daktylas, deget).
Proz. Picior din versurile Grecilor ci Ro-
manilor, compus dinteo silaba lunga ci dotia
scurte (ca in claare, ai numit aca pin com-
paratiune cu degetu, care are o falanga mare
ci doua mid. $i dactil (dup. fr. dactyle)
si rat masc.
dactilic, -It adj. (vgr. daktylikds).
Metr. De dactil. Campus din [tactile : sdl-
tdretele versuri dactilice.
www.dacoromanica.ro
* dactilograf, -6 s. (vgr. ddlctylos,
deget, ci graph°, serif:). Care scrie cu ma-
cina de scris.
dactllografic, -Et adj. (d. dactilo-
grafie). Pin dactilografie.
* dactliografie f. (vgr. dtiktylos, deget,
ci grafie). Arta de a safe cu marina de
scris.
cladacfi, V. dadaca.
1) dada f., pl. e (bg. sirb. dada, tatd,
sot% mai mare, alb. dada, d. turc. pers. dada,
ngr. dada [scris :naiad], [Wadi ; ung. dada,
. tats. V. dadaca, dalca, doda). Vest.
Tata, gaga, epitet respectuos unei surori
mat marl sau mid femei mai In vIrsta, dar
nu prea. V. matu*a.
2) dada m., MA pl., gen. al lid (Pg. dad,
tats, tetea). Nord. Iron. Tata la Tigani.
Mille, V. dahie.
daffn m. (lat daphne, pop. ddphine, d.
vgr. daphne ; mrom dafin, alb dafind, strb.
defina, bg. dafina). Laur (laurus nobilis).
Frunze de dcifin, Frunze de laur, de vtnzare
pin bacalif ci tntrebuintate In bucatarie Is
prepararea marinates, chiftelelor c. a. In
Oft. dafin, drog, salcfm.
* dagherotip n., pl. uri (d. Daguerre,
un inventator francez, ci tip ; fr. daguer-
reotype). Un fel de aparat fotografic yacht.
* dagherotipez v. tr. Scot fotografil
cu dagherotipu.
* dagherotipie f. Primu nume al Foto-
grafiii.
dahle f. (din didahie sau d. sirb. ddvija,
bg. daviia, proces, care vine d. turc. davd.
V. dava). Mold. sad. Rar. A spune dahii
(sat) &Mu), a vorbi in dodii, a Migui, a
alma. Vest (ditfle). Znoava, abecdota.
dahiO, -ie adj. (turc. [d. ar.] dahi). Munt.
Rar azi, $iret, rafinat.
daicift f., p1. 1 ci e (strb. dajka, dim. d.
dada, dada). Vest, Dada : ce te mat osteneai
atita, daicd ? (CL. 1910, 5, 544).
diefna, V. doTna.
dairy gi daTrit 1., pl. ale, ci .(vechi)
claire& f., pl. ele (turc. [d. ar.] daiire; ngr.
dairds, sirb. daira). Un instrument muzical
campus dintr'o pale Wing pe o vacalie ci
 OAJ - 387
care are une-ori yi ni$te tiniChele zurul-
toare. II Intrebuinteazii ursarit oi aansa-
toarele. V. timpini.
dajdie 1., p1. &Wit (vsl. dada dajdie,
d. daft, a da. V. dar). Bir, contribujinne.
$i dajde, pl. OW (Ur.).
.dajnic m. (din *dajdnic, d. dajdie).
Care plateote dajdie, birnic.
dalac n., pl. art (tare. dalak, splina;
bg. slrb. dalak, dalac). Inflamatiunea spli-
nei la cal. 0 bubA molipsitoare foarte pe-
riculoasA, numita $i talan, cdrbune Si car-
-bancul (pastula mallow). S. m. RAsfug,
{cu care poporu vindecA pushila), V. spina.
* dala7- lama, V. lama.
cis:thing, V. balang.
dalfinga 1. pl. e 5i ddldngi (d. dalang). '
_Rar. TalangA.
data f, pl. e (fr. dalle). Barb. Lespede.
dalb, fta adj. P. P. (chid precede o
vOcala). Alb; florae dalbe. V. codalb.
dalcatic m. (turc. dalkauk, dalkavuk,
caciula lungA, parazit, bufon ". V. cauc).
Vechi. Parazit bufon. Azi. Iron. Agent, ci-
rac. $i dalhauc, dalhauc ai dal-
haut. V. dalcaue.
daldon n., p1. oane. Dobr. Undita de
-sistema veche (de 20-30 c. m.), numitA aoa
dupA numele unul ferar.
&alga f. (turc. (taiga). Bol. Un fel de
Unica de matasA cu ciucuri.
Malian, V. tallan 2.
* dalle f. Numele otiintific al gherghinel,
numitA, aoa dupA botanistu suedez Dahl,
care la 1790 a adus-o din America (dahlia
varidbilis sail' georgina varkibilis). E din
familia compuseior .I face niote flori marl,
frumoase, cu matte petale lndesate, fArA
mints.
* dalmatica f., pl. e $i (lat. dalmatica,
adicA din Dalmatia"). Tunica alba a Im-
parahlor romani. Veomtntu alb fArA minict
al diaconilor, sub-diaconilor ,si episcopilor
-catolici chid oficiazA.
daldg, V. dirlog.
dalta 1. p1. e si (ob.) ding (vsl. bg. dlato).
Un instrument de sApat in peatra on In
loan. V. rang& at eurubelnija.
* daltonizm n. (d. Dalton, un fizic en-
glez). 0 boala care to face sA confunzi co-
lorile vAzind toate In cenuoid.
dam n., pl. rid (turc. dam, acoperemtnt,
casA mare). Dobr. Grajd nepodit. Mont. Har-
dughie, casa enormA. Mont. vest. Bordei In
care ierneaza bivolii. Sac. Sara mica In
dosu easel, chiler (rev. I. Crg. 2, 60). V. narn.
&mese n., p1. art (ngr. ddmaskon,
adica din Damasc ", un orao In Siria, locu
de origine al acestel stole , it. damasco, fr.
damas). 0 stofa de matasi (sail si de Ilna)
-cu firu gros ca ripsu 5i vArgatA (damas-
chinata) in lung oi care se numea of da-
www.dacoromanica.ro
DAN
masts (pl. ale sau ddmdsti), in Mold. oi
adamasca (rus. adamcgka) $i mai yacht
.lamBi gamalagea. V. camohas.
* damasehinez v. tr. (d. ngr. dams-
kinds, de Damasc). Lucrez cu nigte dune
' particulare oi cu niote vine de our sail de
argint In fer sau In ojel, cum se lucra odini-
oarA la Damasc (Se zice pi de stofele care
prezentA asemenea aspect, ca damasca).
Sabie damaschinatd sail de Damasc, de
ojel Marta fin.
* dama 1 pl. e (fr. dame, d.lat.domina
doamna). Titlu dat unei femei de conditi-
une, chear nemAritate, dar no uzitat la vo-
cativ, nici unit cu namele de familia : doa-
mna cutare d o doamnd cult a. La dans,
femele In opoz. cu cavaler. 0 figura la car-
tile de joc. A. &AA piesA la jocu de oah.
Un joc pe damier. Pion duplu pe damier.
V. companie.
damblit f. (turc. damla, picAturA, apo-
plexie; ngr. damlds. P. Inteles, cp. Cu capie
$i gutd, iar p. mbl. 11d. ml, cp. cu Jim bid).
Apoplexie. Paralizie. Fig. A-ti face dam-
Nada, a-ti face obiceiu, gustu, tabetu. V.
cataro7.
damblagia, -gTottica s. Rar
Paralitic. Fig. Iron. Prost: and dambla-
giulel
* damlcela f., pl. e (it. damigella, dim.
d. dama, dama). Fam. sat) iron. DamA,
(mai ales frumuoica).
* damier rt., p1. a (fr. damier). Tablita
pAtratA Impartita tntr'o sift de patrate (50
albe, 60 negre) pe care se joacA In dot cu
90 de pioni (20 albi, 20 negri). V. abac
,si wah.
damIgefina 1., pl. ene (ngr. dametzdna,
d. it. damigiana, care vine d. pv. damajano,
de unde si Ir. dame-jeanne). Mare butelie
sferica (10 -40 de litri), de ordinar MOIRA
In Impletitura de vargute. $i deml- ai
dimin V. galon 2.
* damnat, -a adj. oi s. Condamnat la
muncile iadului. Carte damnatd, a clirei
citire e opritA.
'P damn-nth:me f. (lat. damndtio, -dais).
Condamnare la muncile iadului. $i -Alia
0 -are.
damnez v. tr. (lat. damnare. V. con-
damn, daunts). Condamn la muncile ia-
dului. Damnez o carte. opresc citirea el.
danac V. danac.
dana f., pl. e (ngr. dcfna,s1r). Parte (des-
partitura) numerotatA a unui cher, vaporu
a acostat la dana a treia.
dancT m., p1. tot lip (d. numele Dan,
dim. Danciu). Iron. Baiat de Tigan. Dim,
dancltic. V. puradea.
dandana f. (tare. tantana, fast, pompA,
paradA, solemnitate). Vechi. Tumult, alarms :
clopot de dandana. Azi. Fam. TArAbol, tam-
DAN - 388 -
afacere Incurcata gi zgomotoasil :
mutarea e caraid dandana. A da de dan-
dam:, a da de belea, a da paste o mare In-
curcatuta.
'Sang, V. bang. dfinghnese.
slang& f. (tort. damga, tamga ; bg. dam-
gd ;rus. tamgd, timbru, impozit). Stampila
cuferu ro# pe up animalcFig. Stigmat: dan-
gada infamiu.
dithgat n., pl. e (d. dang). Sunet rar gi
prelung de clopot mare.
danle f. (vsl. donne, d. dati, a da. V.
dajdle). Donatiune, mai ales pioasA.
* dans n., pl. art (fr. danse, f.). Joc, wig-
care cadentata gi leganata a corpului dupil
sunetu muzicii. Vechi dant (d. it. danza,
supt intl. polonului taniec, tans, rut. lane!).
dansant, -b adj. (fr. dansant). Cu
dans: serafd dansantd. Care to indeamna la
dans: vats dansant.
dansater, -creme s. Persoana care
danseazi.
* danses v, intr. (fr. danser; d. vgerm.
daimon, a trage, adica a trage un sir Is
dans'. Ngerm. tanzen, [de unde pot. tanco-
wad, rut. tanclavdti, ung. &imolai/ pare a
vein de pe fr. It. danzare). Joc, salt tn ca-
denta. V. tr. Execut migcarile unui dans: a
dansa un vats. Fac sa danseze cu mine : a
dansa o damd. Vechi dantuTese(dupa
poi. ai rut.). V. topaT.
* dantelat -A adj. (fr. denteid). In for-
ma de dantela, dintat: foile de cucutd-s
dantelate, noun( dantelatt.
* dantela f pl. e (ft. dentelie [dim. d.
dent, dinte], de unde gi ngr. dantella, bg.
dantela gi tantela ei rom. vulgar tanteld).
Horbota, testitura fink, rata gi dintata on
tmbractimintea femeilor.
spit gi coltisort.
-
nu care se Intrebuinteaza ca ornament in
Dial. gi cipcd,
dantelez v. tr. (fr. denteler). Tai (cres-
tez) In forma de dinti pe la margin. V.
dintez.
* dantelarb. 1., pl. 1(fr. dentelure). Arh.
Ornament cu dint;, cu zimti : dantelurite-s
foarte uzitate in Win gotic. Bot. Zinitii de
pe marginea frunzelor.
dant, V. dans.
* danublan, -A adj. si a. De la Du-
;Ore (lat. Danubius gi Danuvius).
dapar, dapbrat, V. depar.
1) dar n., pl, urf (vsl. dard, dar, d. daft.,
a da. V. danle, daruTesc, za-dar).
Cala ce se dirulegte, cadoa, prezent : am
prtmit fn dar un cal, cat de dar, uduc da-
rad, darurt de nuntd, de Ann Nod. Dar
divin, gratie, har: Maica Domnutui cea pli-
nd de darari, darn de a fi preut, a laa
unut preut darn (a-I despreuti). Calitate, ta-
lent : acest copil are matte daruri. (iron.).
Villa, defect: dara befit, dara tdmdduirit
(hotia). SfIntele darurT, potiru #. a. In
biserica ortodoxa. A fi In stares darulut
www.dacoromanica.ro
DAR'
(Trans.), a fi gravid& in dar, gratis. Ar
fn dar (din hat in dar), de pomana, far&
folos : s'ati dos si acesti bani ,ar In dar
(Galati). Prop. Cali de dar no se could pe-
ding, la lucru dAruit nu se cautA defectele.
2) dar sao der& si (fam.) da conj. ad-
versativil (sfrb. dar, dar", dial. cel
da, dar. Cp. Cu da 2 f1,, -far). 1) "insal. Pad
da nu vread. Vread, da nu pot. Mull da
profit. Da to tine esti ?D'upof (11d. do apol)
cum crezi ? Da lasd-md'n pace I Da ducd-se
dracului1 2) Deci ago dar (pus la urn0):
Vom pleca dor I RdmIt dar aici? Rama stet
dar? (pe ctnd dar rdmit aid ar tnsenina
tried Mini( aicr). 3) Apoi dar, poi dar
(Mint.), se'ntelege, de sigur: At fast ? Pot
dar! Dd-mi o sutd' rtt franc, !Pot dor (mold.
pot cum no sail d'opoz cum nu 1 ironic).
Barb. nu numai, dar st (dupa fr. non seu-
-
lament, mass ausst), corect rom.: nunumai,
ci gi (ca gi germ. nicht nor, sondern catch).
dare f. (turc. dara, d. ar. tara, de uncle-
si bg. sfrb. dara, alb. lard, ngr. it. pv. sp.
pg. tclra, fr. tare. V. tarA). Greutatea unul
vas deosebitA de a marfii cuprinse In el :
a lua daratia unui clondir. Prov. Mai mare-
darcula de cit ocada, mai mult ata de tit
fats, mai mare munca de tit datigu, mai
mare spaima de cit motivu spahnel g. a.
darab n, p1. un gi ddrdburi (ung. da
tab, d. vsl. drobd. V. drob). Trans. Mold_
rab de pine, de sidnind. -
Bucatb, hatch (de matte on ironic): an da
Si dbrab.
daraban m. (ung. darabant. V. dere
darbban gi dArAbant. -
bant). Vecht. Dorobant moldovenesc.§i
Darabami,
supt comanda unui capitan, Impreuna cu_
seimenil supt comanda agii gi annaaeii supt
comanda marelui annag, formaa o pedes-
trime de 20,000 de oameni, care In timp de
rSzboi, se Indola gi Intreia. Capitanu de da
rabani Ingrijea de straja pedestal a curtil gi
tinea locu agii absent.
darabanb f., p1. e (turc. daraban, bA-
tale de toba; rut. pol. taraban, toba). Est.
Scurt cilindru de metal acoperit de amindofil
partite c'o pale foarte Intinsa In care se bate-
cu doily bete ca sa dune (tobA mica) si
care se Intrebuinta fn armata ca sa dea ca-
denta mersului (0 azi Inca pin sunetu el se
cheamA cumparatoril la mezat). Fig. A bate
daraban, a bate toba, a divulga la toatA
lumea. - $i bar-, bar In sud. tar-. V.
buhaT, n., gi timpinA.
barabangla m. (d. daraband). Est. To-
boear,cel care bate darabana.
(rut. tarabdnikik).
- In sud tar
darac m. (hire. tarak, riarak; ngr. ta
raki, bg. darak, slrb. darak, tarak). $ir du-
pla de dinti de ter tnfipti tntr'un fel de-
scaun de lemn de daracit Itna, clnepa situ
inu (care va fi testa apoi). V. driglu, plop
tenel, raghilA, cesalA.
darachiTta (Mold.) si taradAToL
(nord.) 1., Pl. e (rut. taraddika, trAsurA ho
 389
MAR
-dorogitii, rus. taratdika, caruta cu dock
roate; pol. taradajka, teredajka). Est. Iron.
Trasura hodorogita, droaga. $1 har- (Sa-
-dov.). V. hodoroaga.
daravere al (mai des) -vera f., pi. i
4a. dare avere dupa turc. aly.§verik. V.
ri
answer to). Fam. Afacere, negustorie,trea-
ba. Belea: sd scap si de daravera arta I
Pop. ai -vela, p1. e gi 1.
darda f., p1. e (strb. pot. darda, lance,
ung. ddrda, d. it. dardo, pv. vfr. dart, nfr.
.lard, d. vgertn. tart). Vecht. Sulita.
dare f. Actiunea de a da. Bir, contribu-
tiune. Om cu dare de mind, carula-i dA
mina, bogat. Dare de samd, raport, referat.
darm, a derma, V. dartm.
darn(In) loc. adv. (it. indarno). Sec. 19.
_Rar. In zadar.
darnic, -A adj. (vat. darnIkt1). Caruia-1
place sa daruiasca, munific, generos, liberal.
a darwinfst, -A s. al adj. Partizan al
lui Darwin, transformisit
a darwinizm n. Transformizm.
dascal si dascal m., pl. It (ngr. dds-
kalos, vgr. diddskalos, d. dtcidsko, din di-
ddlc-sko, invat pe altu. V. didactic). In-
vatator, institutor, profesor. CIntaret de bi-
sada (fiind-ca odinioarA gcoala era o a-
next a bisericii).
1) dat n., pl. uri. Actiunea de a da : data
cdrtilor de joc. Rar. Datina: asa e data
nostru.
2) dat, -A adj. Determinat, ursit, desti-
nat: 1-a lost dat sd moard in rdzbol.
data f., pl. WI (d. dad). Oars, moment:
-o data (pl. de dodd on Intila data sail
1ntita oard, prima data sail prima oard (pl.
a dada, a treta oard). Rind, eerie de timp :
asia data, de astd data, data asta (acuma,
In acest timp). Alta data, odatii, odini-
oara lat. ohm), nu acuma : d data eram
era
mai elicit, sd vii altd datd. De o cam
dat , V. deocamdata. Pe data, In-
data, imediat (V. °data). Dintr'o data,
pe data, Indata, dintr'o singurA lovitura:
dintr'o datd I-a invins. Data, pl. date (fr.
date, it. data, d. lat. datum, pl. data). Ziva,
timpu chid s'a facut, cind s'a emis un lucru:
pe peatrd era data anului 1604 (moartea lui
Stefan cel Mare). Pl. Notiuni, informatiuni
ale atiintel (fr. dorutie): in aceastd carte is
date importante.
dating', In vest detinh, In est (vechi)
dedina f., pl. 1 (vsl. dedina, moftenire, infl.
de dat. V. dedita. Cp. cu bastind). Obicei,
deprindere, uz: cum este datina harlulut
(Cost 1, 339).
datfv n., p1. e (lat. dativus, d. datus,
dat). Gram. lazu care rAspunde la Intreba-
-rea cui. De ex.: omului, oamenilor sad (cu
prep.) la oameni.
datdr al (vechi) detor, -ogre adj.
.(lat debitor, id., de unde s'a Mcut debtor,
-4, deutor, apoi, supt init. lui dat, dator ; pv.
www.dacoromanica.ro
DAU
sp. deudor, pg. devedor). Debitor : am Minas
dator an franc, cu an franc. Dator vindut,
foarte dator. Obligat : esti Bator sd fact' asta.
datordsc v. tr. (d. dator). Is dator : a
datori un franc la pitar sau Oat-alai. is
obligat: datorint patriii Meta. $i dato.L
rea (ca Indatorez).
datorie f. (d. dator). Cala ce se dato-
reate to ban!: a face datoril si a nu le
obit' e 0 hotie sad o cersitorie. Obligatiune:
datoria cetafeanulut a ad moard pentru pa-
trie clad e nevote. Pe datorie, pe credit,
a plati mai thzia: a'da,
cu conditiunea de
a vinde marfd pe datorie; a lua, a cum-
pdra pe datorie. V. veresie.
datorinta f., pl. e (cuv, fabr.). Trans.
Datorie morals, obligatiune.
datornic, -As., pl. iai e. Dator, debitor :
Erad acolo treculi datornicii cis numaru me-
selor de cind sl pint( cind avead de Milt
U. Bt. Dat uit. 69). De la un datornic rail
to multdmesti gt c'un sac de pale. L. V. Vi-
novat, care a gregit. Creditor: pdrindu-i-se
niscariva datornia, s'a ascuns in podul
sit (Mag. ist. 1, 351).
datarrt f., pl. t (lat atiintific dattira,
d. scr. dhattura). Bot. 0 plants solanee ye-
ninoasa. numita pe rom. laur, laur porcesc,
bo!indarifd, ciumafate, cornutd g. a.
dad, dat, dare v. tr. (lat. * ciao [lid.
do), dedi, datum, are; it. dare, pv. cat. sp.
pg. dar. Dddeam [yacht dam); cleiddi [yacht
dedel, (least ddde, diderdm, dederdtl, de-
derd, iar azi mai rar detei, detest, dee, de-
terdm, digerati; dEterdl ; sd dad, sd dea
[mold. sd deie); dd, nu da, dea [mold. fide].
P. forma, cp. cu stair. V. cred, perd,
wind, ascund). Intind, ofer : a da de
pomand ban( sd action fifer, platesc : dad
un franc pe un cutit. Fac, produc: gdtna
face odd, vaca vitei,stejaru ghindd.Predaa,
.remit:A da an hot pe mina (wilt& ; a da
o scrisoare in primIrea, In sama, in mlua
calm. Caut, Incerc: dddea sd vorbeascd
nu putea. Miac, laving : dad scattnu mai in
cold. Ung, spolesc, vapsesc, sulemenesc : dad
cizmele cu vax, dad pdretit cu var, dad
garde cu verde, mitocanca as ddduse cu
roe. Dad jos, scobor : dad jos ceva din
pod. Rastorn : dad jos scaanele fugind.
Dad inapoT, rpstitui : dad inapot ceta
ce eram dator. imping In apoi : dad In
apot un ceasornic (adica minutarele lui).
Dad In alnte, 1) fmping in ainte : dad
In ainte un ceasornic (adica minutarele lui);
2) Intrec, Is superior : a da cuiva malt in
ainte (E o expresiune de la joc [twice,
biliard a. a.] cind un adversar tare cla celui
mai slab cite-va puncte de la el, iar el In-
cepa mai de jos). Dad ascultare cuiva,
ma supun lui, II ascult. Dad (sail pun)
vina pe cineva, II acuz, II Invinovatesc.
Dad navala, navalesc. Dad ordin, or-
donez, poruncesc. Dad faliment, devin
!alit Dad un copil la carte, la *con-
IA, II trimet la acoala. Dad la jurnal,
public In jurnal. Dad un copli la sta.
pin, II fac servitor. Dad ceva pe foc,
DAU
- 390 -
arunc in foc. Dan pe git, tnghit, beau :
dad vinu pe git. Dad pe girla, arunc In
glrla, (fig.) arunc ca lucru fart valoare.
Dan afara, exclud, eliminez. Dan pe
bete, pe brincT afara, exciud trtntind
pe cineva la panitnt. Dad de-a dura,
rostogolesc. Dan pe scara, alung dind
jos pe scarli. Dan draculuT, ucid, (fig.)
renunt la ceva : dd -o draculul de carte I
Dan earths (de joc), le impart. Dan
cep unuT butoT, it gauresc $i Incep a
hea din el. Dad credInta (crezare)
cuiva, unuT lueru, ma mitered. Dad
cuiva cuvintu, (tau dreptu de a vorbi
intro adunare. Dan dreptate, recunosc
ca are dreptate. Dan medicamente, ad-
ministrez medicamente. Dan drumu, las
liber. Dan (sail bag) groaza in dus-
manT, li Ingrozesc. Dan dosu, Intorc
spatele, fug de trick. Dan pe cineva
rusine, nu mA ark la Inaltimea laudelor
lui, it fac de ris. Dan de gol, demasc,
tradez. Dad pe fata, denunt. divulg.
Dan bani in ainte, platesc to ainte:
Dad mina cu cineva, 111 salut dind
mtna. Dan cuiva buns zina, 11 salut
cu vorba de buns ziriau. Dan cinstea
pe rusIne, In loco cinstii mA tncarc de
ruaine. Dan cuiva (banT) de c-heitu-
Tala, (fig.) ti hag o bataie. Dad bin cu
fugItiTy dezertez. Dan pace, las In pace,
nu nelinistesc. Dan o pedeapsa, o
palms, antic o pedeapsA, o palms. Dad
un tipet, tip. Dan gura (sad o gura)
cuiva, 11 Strig. Dan o gurita, un bot
(tam.), it sarut. Dan de stlre, anunt. Dan
tit-alaptez. Dan de zestre ceva
cuiva, II lnzestrez Cu ceva. Dan vTata,
vivific, lac via. SA dea Dumnezen, sa
facts D-mnezea! Dan sama, expun soco-
teala. linnY clan sama, stnt conscient, tn-
telegg.ImT dan ceva cu gindu, ma
glndesc. imT dad sfirsitu, mor. imT da
mina sit fac ceva, om cu ce (curaj,
bani), pot, Indraznesc. V. intr. Misc : a da
din umeri, din cap, din coadd, din picior.
dad cu pam-
Lovesc, trag, descarc o arms :
nu, cu ciomagu, cu pusca, cu tunu in ceva.
Arunc, Intind : dad cu ciorpacu, cu plasa
(ca sd prind paste). incoltesc, germinez :
plantele dad vldstare, muguri. Navalesc:
st rff mat Meet, cd nu dad (subint. nilvald)
Turd( fi TOtarf if Intro : a dat moartea in
gdini. Cad: calu, omu a munch pin'a dot
in bot, in genunchi. Conduc la, raspund :
fereastra, cdrarea dd in gradind. A iesi, a
hint (vorbind de materiile fecale, de lava
unui vutcan $. a.): ul-te ce dd din acest co-
pil dac'a mincat atitea fructe I fig. A vorbi
lucruri surprinzatoare : acest copit era odatd
Watt (on prost), dar acuma uite ce dd dirt
el l Dan in, cad in : a da intr'o groapd,
in cursd. A da in gropT (de prost), a
fi foarte prost. A da in clocote, in fert,
in under, a Incepe Ira clocoteasca, sa fearbA.
A da in foe (apa, laptele), a se unfla
si a se revArsa Mara din vas. A da in
muguri, in copt /"rt arbore), a Incepe
sa Irma muguri, sa se coacA. A-IT da in
www.dacoromanica.ro
DADS
teapa, in petec (Iron.), a-ti face vechia
obicei : Tiganu, chear impdrat s'afungd, tof
iii da in tenpd. Dan in cart( (sau cu
earths), in bobi (sail cu bobIT), gt
cesc cu cantle, cu bobii. Dan de sad
peste, aflu, nemeresc, tuttlnesc, ma izbesc-
de: a sdpat pin'a dat de apd, a mars pin'a
dat de prietenu lid, a Mutat pin'a dat paste-
ce a dorit. A da de dracu, de belea,
a-1 Inttlni pe dracu, a te izbi de o neplacere.
A da inainte (cu vorba, cu betia,
cu vinu), a continua. A da inapoi, a sca-
dea, a regress. A da pe la cineva, a trece,
a veni pe la el. A da din limed, a eta ne
pasator. A bate din buze, a fi pAcalit, a nu
avea ce-ti trebuie V. r fl. Ma las to prada
In voia cuiva : and dad somnului. MA raped:
acest tine se dd in om (Nu te da, no te lays r
se zice ctnd te prefaci ca-ti opresti ctnele-
sa nu mute pe cineva, dar pe ascuns 11
amuti contra lui). Cedez, ma dad Invins. ma
predai : no te dal Ma clan Invins, prIns,
nra predatl, recunosc ca-s Invins; ma dada, :
and dad studiului,Seliii. Ma daP jos, ma-
scobor, descind. Ma dad in laturT, ma
retrag, (fig.) nu ma amestec, nu ajut. Mb
dad dupd vint, ma conduc dupii cum cer
Imprejurarile. Ma dad dupa perdea,..
ma ascund, fug de raspundere. Ma dad-
pe brazda, ma acomodez, ma deprind,
ma tmblfnzesc. Ma dad peste cap, fac
pe dracu'n patru, fac tot posibilu. Ma dad
de (sad drept), mA pretind : a le da de-
(sad drept) patriot.
daulhann, V. tabulhana.
citin& f p1. e (lat. damnum pin analo-
gie cu scaun ai fern. dupa pagubd ; it. danno,-
%dr. dame, dim [nfr. dommage], sp. dauto,
pg. dano. V. damnez, condemn). Pa-
gun, stricaciune, detriment. Daune-interese
sail daune Si interese (fr. dommages [et] in-
tenets), despagubire acordata pin judecatA4
daurit, V. aurlt.
davit f. (turc. [d. an.] dava). Sec. 18 Re-
ciamatiune. V. dahie.
davagllic n., p1. uri (turc. davagylyk)r
Sec. 18-19. Days.
davagin m. (turc. davagy). Sec. 18. Re-
clamant. $1 do- (dupa dovadd).
davalma, rila scris tld. d'avalma, care,
e count. lid. de-a valma. V. valma.
1) dik prep. Munt. vest. V. de 1.
2) cif. interj. V. de 2.
dabillazez, V. dezbalazez.
dabllar m. (d. dabiid). Veda. Incasatorr.
perceptor. $i da- (N. Cost.). V. cTo-
coT, mumbasir, taxidar.
cladSca, f., p1. e (ngr. turc. dada, id.,.
cu suf. -cd, ca ii'n duductl, neneacd, babactl...
V. dada). Bona, guvernanta, Ingrijitoare.
de copiL in est dadaca.
dadacesc v. tr. (d. dadacd). ingrijesc
copiii. V. intr. TrAiesc ca dadaca.
dadalcesc) V. dedulcesc.
 DAD
- 391
dadatis, V. derdelus.
dadulcesc, V. dedulcesc.
dahlT, V. dahiT.
dahuldz, dauldz, dehulez, dihulez
si dihalnez (sudj, deculez (Trans.) si
dlhanesc (est) v. tr. Ostenesc grozav,
store de puteri. V. refl. M'am deliulat de
atita trebucoare (Car. VR. 1909, 11, 232).
$i diaobesc (Olt.): daobit de alergatura
(NPI. Ceaur, 84). V. darin, dese1, devoc,
odirnesc, spetesc.
1) daTnez v. intr. V. doTnesc.
2) daTnez (ma) v. refl. (hnit. ca pi dd-
ndndlesc). Trans. (jiu). MA (fail to leagan
sail In scrinclov. In est rar ma daTna-
Tesc, mA legAn, mA bitli.
daTnuTesc v. intr. (strb. danufem, inf.
danovati). Vest. Durez : subist : casa asta
ddinuieste de mutt
daTmis n., pl. a (d. mA ddinez). Trans.
LeagAn. Scrinciov. V. derdeus.
dalcaus m. (d. dalcauc). Mold. nord.
Plutapu de Is coada plutel (DacA e o femeie,
se numeste -oitEt, pl. e). V. cirmacT.
dialhatic $i dalhadt, V. dalcauc.
dalag, V. dirlog.
daltuTesc v. tr. (d. daltd; vsl. dlatiti).
Cioplesc cu dalta, sculptez, gravez on cize-
lez : marmora ddltuitd (ChN. 1, 62.
damdl, damoldsc, V. domol.
danac, -a s., pl. f, e (bg. danak, turc.
dana, vitel). Vest. Adolescent, Mai. Dobr.
Vitel, vitea. V. mast'''.
dananaTe f., pl. di (d. ddndndiesc. V.
bananaTe). Munt. Fam. Comedie, minu-
nAtie, extravagantA: mare dal:dilate fi asta!
$i dandanaTe (Mold.).
dananaTesc v. intr. (var. a lui bona-
ndiesc). Rar. BAIAlAiesc.
danaoara, V. odlnloara.
danciftic, V. dancT.
dandanaTe, V. dananaTe.
dandandsc v. intr. (d. clang. $i rudA
cu ung. dongani, dangeni. V. bombanesc).
Fam. Sun prelung (vorbind de clopotele
marl). V. balanganesc.
Bands, -oasa adj. (d. vsl. dand, part.
d. dati, a da). Rar. Darnic.
dantuTeisc, V. dansez.
daptin v. intr. V. depun.
darab, V. darab.
daram, a darama, V. darim.
darapan, a -Iipana v. tr. (lat. de-
rdpino, -dre, d. rdpere, a rApi. Cp. pi cu
ngr, drapanizo, cosesc. Ddrapdn, -eni,
-find ; sd ddrapene). Stric, distrug, risipesc
(proprifi pi fig.). V. refl. Casa, familia s'a
ddrdpdnat MA alterez, mA stric : sanatatea
s'a ddrelpdrzat. $i derapan (Munt.) gl
drapan (Mold.).
dartitle, V. deretic.
www.dacoromanica.ro
- DAS
dar&b, V. darab.
daraban, darabani, V. daraban.
darabdT, V. taraboT.
daracdsc v. tr. (d. darac). PeptAn cu
daracu (Lfna dArAcitA e mai find de eft cea
peptAnatA). V. chelfanesc.
daramatara f., pl. 1. Lucru dArArnat,
mina. fialaciugA. '
darapanare f. RuinA, risipire: ddrd-
pdnared easel, familial. Alterare, stricare ;
dardpanarea sandtatii.
darit si (vechi) claret adv. pi prep. cu
gen. (lat. *de-refro=retro, Ina of ; it. [inj
dietro, neap. [n]dereto, pv. [dejreire, fr.
derriere). Vest. Rar est. Inapoi (flume in
unire cu tit pi din, serfs obi5nuit Ind- si
Bind -, dar e mai exact separat): care poartd
cirma din ddrdt (Vlah. Rom. Pit. 240), la
usa din ddrdtu cdreia rdspunde un glas
CL. 1924, 194), cdrarea din ddrdtu
vilel (Univ. 19-8--32; 1,3), el vine din ddrdt
se duce in ddrdt, std In ddrdtu casetn
ddrdtu med. A da to ddrdt (v. intr.), a te
retrage, a face regres, a decAdea, a degenera,
(v. tr.) a restitui, a Inapoia. A te da in
ddrdt (v. tell), a te da tnapoi, a te retrage.
In Trans. pi In daraipt.
daratec, V. diretic.
dariT, a -IA, V. zgirIT.
darim si dar&m, a -ima si (ob.)
-Emit v. tr. (lat. 5de -rdmo, Ore, a da jos
ramurile, d. rdmus, ramura.Formele cu acc.
pe tulpinA ail a on f, iar cele-lalte d, rar t.
Cp. cu fdrim). Dail jos ramurile : am axles
nucile ford sit darim nucu. Dobor, dad jos
distruglnd (vorbind de ziduri pi de alte
constructiuni) : a ddrdma casa, zidii, podu.
Dobor, rApun, trtntesc: sacu ma clardmd
de greu ce e. Fig. lnving pin uneltiri : a
ddrdma un adversar politic. Rar lit.
darm, a derma (nord), ca sfarm.
darin, a -a v. tr. (lat de -repo, -Ore, d.
ren, rinichi, adicA a vAtAma rinichil pin prey
mare sfortare. V. rinichT. Cp. cu desel si
spetesc). Vest. DAhulez. V. dorovaTesc.
darnIcle f. (d. darnic). Calitatea de a
fi darnic, munificenta, generozitate, libe-
ralitate.
daruTala f, pl. ell. Fam. Actiunea do
a darui. Lucru darnit.
dartadesc (vsl. da-ovati, daroviti, da-
riti. V. dar). Dan In dar, donez.
dasaga, dasagT, V. desaga, de-
sagT.
dascalas m. Fam. Iron. DascAl netn-
semnat, profesorap, belfer.
dascaldef m., pl. tot apa (suffix slay).
Muni. Iron. Dascalap.
1) diascialdsc, -easca adj. Fam. De
dascal, didactic.
2) dascaldsc v. tr. (d. dascal). Fam.
lnstruiesc, Invat. V. intr. Functionez ca dascal,
dascatdste adv. Fam. Didactic.
DAS
- 392 -
dascillie f. Fam. Profesinnea de dascal.
dliscalime f. Fam. Corps .dascalilor,
harpu didactic.
clasealita ft, p1. e. Fain. invatatoare,
profesoarA.
clOsehld, V. deschld.
datator, -care adj. Care ciA. Ddtdtor
de viald, vivificant. Ddtdtor cle legi, le-
gislator.
dAtatfira L, pl. L Actiunea gi mods de
a da: Millard In cdrii. LoviturA, aruncA-
tura: a dat cu puga $i a nemerit dintr'o
singurd ddtdturd.
dauldz, V. dahulez.
clitanazi si clItuntie adv. (de, and gi
zi). Mai zilele trecute, acum cite -va zile.
In vest deunitzl.
clikvalm-, V. devalm-.
davitrez, V. adeverez.
davrtsesc, V. adavaseso.
davdc, V. devoc.
1) de prep. (lat. de; In est, mrom. si it.
di, pv. fr. cat. sp. pg. de). 1). Despre: a
vorbi, a se interesa de cineva, de ceva.
(vechi: De neamu Moldovenilor). 2) De cA-
tre: e ldudat de toatd lumea ; Cartaginea
a Post nzmicitd de Romani. 3) Din partea,
din cauza : and tem de lupt, and mir de
tine, bolnav de friguri, ride de bucurle,
scintelaal de inteligentil, It pate urma de
lene$ (subInt. ce e =e asa de... In e de-a ho fit, de-a ascunsu; perceptoru o pro-
mort de beat, mort de fricd, tremurd de
slab, iedt de soare. 4) Din, Rout din, con-
sistind din : pahar de aur, pod de fer. 5)
Math continutu: an puhar de apd (nu cu
apd, cAci e vorba de continut : am bdut un
pahar de apd, adicA continutu, nu paharu"),
un vagon de lemne, o cdruld de Jidani
(pinta de Jidani). 6) AratA scopu, destinati-
unea (= pentru): un pahar de apd, o Un-
gar() de supd, o umbreld de ploate, pasta
de vinat (de vInatoare), apd de' bdut, lemne
de ars (ori de fod, casd de inchiriat, bilet
de Mors, om bun de build, praf de puscd,
drum de care, trenu de Gala ft, ne gatim de
drum, casd de vinzare, n'am (adicA ,,bani")
de birjd, acs e de mine (e bine sA
trAiesc ed), ad e de trait. 7) AratA originea,
provenienta (= de la): foim de munte,
brItazd de B'aila, trenu de (= de la) Galati,
de acs, de dupd :LA de supt pat, de acolo,
de unde (V. unde), de acasd, de la plug,
de la scoald, cal de furat (provenit din
furt), yin de cel bun (din eel bun), un prie-
ten de at met (fats de al med. Numal cu
numele materiale se poate zice un via de
al med, adicA dintr'al med ), an via de
cel bun, din eel bun. 8) AratA genitivu par-
titiv: un eel de cei bunt, mese de cele
marl, ardei de at de nu usturd (tn vest,
adicA de cei care nu usturA "), de ale limit
(lucruri dintr'ale lumii), de ale armatei, de
ale satulut. 9) AratA timpu de chid : a
murit de tindr, a plecat din fard de copil,
a ars de viii, copiit ad mincat poamele de
crude, cdpitan de 30 de ani (in etate ori
www.dacoromanica.ro
DE
In ftmctiune),-de led, de mine, de to noap-
te, tie en farad, de greme (din vreme);
fined de purcesul tut Jigmond (N. Cost.
4,487), de la plecarea lui. 10). AratA separa-
tiunea: a despdrti oile de capre, a curdta
lemnu de coaJd. 11) AratA relatiunea con-
tactu : corabia s'a lzbit de stincd, calu e
legat de gard, scare e rezematd de zid. 12).
Se uneste cu numeralele cardinale de la 19
In sus : 2) de oament, gi cu cele adverbiale
de la 2 In sus : de dodd col, de opt art.
13) Serveste la comparatiune : copacu e tot
tqa de Malt ca case, valiant se sate mat
sus de 'flour( sad de cit nourif (V. cit),
eras mai malt (sad mai multi) de sad de
cit sad ca opt oameni. 14) AratA punctu
concernut: gred de (sad la) cap, scurt de
(sad la) coadd, bun de (sad la) guns; de
vorbit, poate vorbi, dar an poate merge ;
de urat, am mat era, dor ne e cd vom in-
sera (versuri dintr'o colinclA). 15) Serveste
la formarea locutiunilor adjectivale si ad-
verbiale si a genitivului prepozitional : de
fatd (prezent), oamenii cei de fafd, copil de
Ma (care suge), de aJuns (sufficient), de fel,
de loc (nici de cum), degeaba, degrabd (In
grabA), ministeru de justifie (al justiti0),
schit de calagdri (cAlugAresc). 16). in
unire cu a 4, formeazA o multime de loc.
adverbiale sad adjectivale : de-a valma,
de-a berbeleacu, de-a dura, de-a tumba,
de-a rostogolu, de-a lungu, de-a late, de-a
curmezistz, copal' se fazed de-a baba oarba,
bozea de-a birulut (nord), o urmArea cu
de ale birulut`cu biru. De pe, de deasu-
pra : fa ceaga de pe maul, is grutatea
de pe mine (Fats copie de pe naturd. Co-
rect e dupd naturd, ca frs d'aprees nature,
germ. nach der natur, cum zici dupd fan-
tazie, dupd gustu mat, dupd placu meti).
Conj. 1). DacA (mai ales 1nainte de vocale,
dar si In ainte de consonante): de-ar fi
a$a, ar 11 bine ; de vrei ori de an vret; o,
de-asi ft sdidtos l 2) Vest. Desi, ill de, si
dacA, mAcar CA, cu toate cA (concesiv):
gdina, de e pasdre, cited bea apd, tot se
aid gi to la Dumnezed (tsp.) 3). In ctt
(consecutiv): plinge de fi se rape Jaime,
nu stiti ce are de plInge, e frumoasd de to
lame*, e leneg de-i pule urma. 4). Ca sA
(cu incl.): am stat de am serfs, hai de
mdnIncd, du-te de to plimbd I De ce... de
ce sad de ce... de actila, cu cit... cu
alit: de ce-i dat, de ce mat cere V. ce gi
dupd.
2) de sad el & (si ngr. de, scris ate, hai,
haide) interj. care aratA pregetarea, Incurca-
tura : De 1 $titl ed ce sd fac ?I Del Fd cum
vreil AratA gi ironia: Apoi del De$tepti ca
tine mai rar I
3) de, interj. de minat calu, ca sl hi:
de, cal I
4) * de- (lat. de) pref. care In cuv. mo-
derne aratA privatiunea, risipirea, depArta-
rea, Injosirea gi corespunde cu des-, dis, -s:
decolorez sad descolorez, debandadd, de-
tronare, degradare.
IDEA
do-a, V. de I si a 4.
deaba, V. diba.
cloaca, V. daca.
deadevar, V. adevar.
de-adins, V. adins.
deal (ea dift.) n., p1. dealuri (vat. dela,
parte, pre -deli, hotar [de aid PredealJ. V.
delnita). Magura, conic, Inaltime,de pa-
mint mai mica de dt muntde."Test. Pod-
gorie : Dealu Mare,Dealu Drcigasani lor. La
deal, In sus, suind, In °pot cu la vale :
-carte, corabia merge gra la deal. Gra la
.deal, Mil la vale, e dificil In on -ce caz. Ce
_mat la deal, la vale? ce mai perdem timpu
de geaba? SA ne punem pe lucru I
deasapra (ea dift.) prep. cu gen. (lat.
de, ad si supra). Pe, asupra (In opoz. cu
dedesupt): o sabie atlrna deasupra copula(
lui Damocle. Pe deasupra, mai sus de:
_glonfu ii
trecu pe deasupra capulut De
deasupra, de sus: da mi un pahar de
deasupra dalapului. Vechi de supra,
de sus, de deasupra.
de-a valma, V. valma.
dealt/Shia (ea dift.) adv. (rus. dovellno,
destul). Nord. Fam. Destul, berechet
debandadti f., pl. e (fr. ddbandade,
.d. bande, bandA). Risipire, fuga membrilor
unui grup: debandada until partid.
debandez(ma) v. refl. (fr. se &ban-
der). Ma risipesc: trupele se debandard.
debfirc si -chez, a -ak v. tr. (fr. de-
barquer, d. barque, barca. V. Imbarc).
Dan jos dintr'un bastiment on dintr'un va-
gon, vorbind de calatori (P. marfa se zice
descarc). Fig. Inlatur, parasesc : a debarca
tin ministru dintr'un partid. V. intr. Madah
jos, descind din corabie on din vagon: a de-
barca la Galati. Pop. si dezbarc.
debarcader n., pl. e (fr. debarcadere,
format dupe embarcadere ; sp. desembarca-
dero). $chele, loc In port unde debarcli ca-
latorii din corabil, ca garile p. trenuri. V.
Imbarcader, arsana, Oman.
debarca re f., pl. art. Actiunea de a
.debarca. Fig. Inlaturare, parasite: debar-
.carea unui partizan incomodant.
deba, V. diba.
detail, adj. (lat. debilis, d. debere
jdin de-hdberej, a avea mai putin, a fi de-
bitor). Slab, MA putere, vorbind de fiinte.
Fals debil (fr. &bile).
debilitant, -ft adj. (lat debilitans,
- antis). Care debiliteazA: remedid debilitant.
debilitate f. (lat. debilitas,-dtis). Sla-
biciune, lipsa de putere, vorbind de fiinte.
debilitez v. tr. (lat. debllito, -are).
Slabesc, iau puterea: befla debiliteazd proa-
-sta lame.
a debit n., pl. e (fr. debit, d. lat.debitum
datorie). Vtnzare, mai ales de lucruri micisi
usoare de mlnuit. Localu to care se vtnd
.aceste lucruri : debit de Whin. In contabi-
www.dacoromanica.ro
393
DEC
litate, pagina pe care se scriO articuleleiesite
si sumele platitc (In opoz. cu credit). Can-
titatea de lichid on de gaz procurata de un
izvor oare-care tntrb unitate de timp. Fig.
Modu de a vorbi : a avea debitu usor.
debitant, -A s. (tr. &Want). Cel ce
tine un local de debit.
debltez v. tr. (fr. &biter, d. &bit,
debit). VInd, mai ales lucruri mid si usoare
de mlnuit In contabilitate, Inscria la debit.
Procur o cantitate de lichid on de gaz In-
tr'un timp dat. Recitez, declam : debitez un
rol In calitate de actor. Indrug: a debita
vrute si nevrute.
debltdr, -oars adj. si s. (lat. debt-
tor. d. debere, a datori, compus din de- si
habere, a avea. V. debil). Datornic, care
se gaseste la debit.
de bid, V. bid.
debled n., p1. art si e (fr. deblai, d.
cli-blaver, a curati de grIA primintu, d. ble,
grin. V. rambled). Lac de unde s'a scos
parnintu p. facerea drumului. Curat tom.
sdpdturd.
deblocare f., pl. dd. Actiunea de a
debloca.
deblochez, a -ca v. tr. (fr. ddblo-
quer). Liberez de blocada, despresor. A de-
bloca un corp de funcfionari, a-i scoate Is
pensie pe cel batrini ca sa Inainteze cei
tineri.
deberd si -es, a -A v. intr. (fr. de-
border, d. bord, margine). Barb. MA revars:
fluviu debordeazd. Vats, borasc.
debased n., pl. uri si e (fr. debouchi,
d. bouche, gura. V. buca). Gura unei vai,
unui drum, unei trecAtori. Plata unde se pot
vinde marfurile : o fard care n'are debase-
art pentru comerciu el e expusd mizeriii.
debursez v. fr. (fr. debourser, d. bour-
se, punga. V. rambursez, bursa). Barb.
Cheltuiesc, excasez.
* debut n., p1. uri (fr. debut, tnceput).
Inceput, actiunea de a-ti tncepe cariera,dis-
cursu s. a.: si-a laud debutu pe catedrd,
si-a fdtut debutu In ,Avar lut Moliere
(vorbind de un actor).
debutant, s. si adj. (fr. debulant).
CareNdebuteaza, care e la tnceputh carierei :
trebuie sd-i Incurajezi pe debutanfi.
debates v. intr. (fr. debater, d. but,
scop),Imi Incep cariera: a debutat ca prefect.
dec, interj. de mirare si ironic ca si
tronc: Decl Nu cam -va at pofti? Dec! Da
asta ce-a mai fi oare?
deca, V. daca.
decal- (vgr. deka, zece), prefix care
arata Inmultirea cu zece In cuvintele stiin-
tifice: decagon, decametru. Se zice si pe
scurt ca subst.: un deca, doi deca de-
calitru. V. deci-.
DEC
- 394 -
* decad, -clizut, a -cfidea v. intr.
(de §i cad, dupe fr. dechoir. V. cad). Scad,
perd Oda, valoarea morale on stima lumii:
prdvdlia cutare a decdzut, caracteru acestui
om a decdzut.
* decada f., pl. e (vgr. dekds, dzkddos,
d. deka. zece). Grupa de zece : cdrfile lui
Titu Livid is imparrite in decade; zilele ca-
leadarului republican francez eras impar-
fife in decade, care Inlocuise sdptdminile.
decadent, -A adj. $i s. (fr. decadent,
it. decadente, d. lat. cddens, - antis, care
cade, $i pref. de-). Care decade : msnarhie
decadentd. Caruia-i plac rafinariile decaden-
tei: poet decadent, en decadent.
* decaderrIA f., p1. e (fr. decadence, it.
decadenza. V. cadente. 5i decaddre)
Starea lucrului care decade, care se ruineaza :
decadentd de caracter ; decadenfa poeziii,
a imperialui roman.
decagon n., pl. oane (deca- 5i vgr.
gonla, unghi). Geom. Figura compusi din
zece unghiuri 5i zece laturi.
* decagram n., pl. e (deca- gi gram);
Greutate de zece grame.
* decide, a -ift v. tr. (fr. decalquer, d.
calque. V. calc 1). Reproduc un desemn
de pe oalc pe htrtie, pe ptnza, pe arama $.a.
* decalitru m. (deca- gi litru). Manua
de zece litri. Continutu ei.
* decaldg n., pl. oage 4i art (vgr. de-
kdlogos, d. deka, zece, gi logos, cuvint).
Cele zece porunci ale legii date de Dum-
nezeil lui Moise pe muntele Sinai, dupe
biblie.
* decametru m. deca- gi metru). Ma-
surd de lungime de zece metri. S. n., pl. e (ca
gi metru on cot). Rigla de constatat aceasta
lungime.
* decan m. (lat. deccinus, subofiter care
comanda zece soldati, sef de zece calugari,
d. decem, zece). Cel mai Man sail mai vechi
tntr'o societate. Titlu unei demnitati bise-
ricesti catolice. $efu unei facultati in uni-
versitate. $efu advocatilor unui ores. $ef In
general (fam. sail iron.): decanu befivilor,
al calicilor. V. staret.
* decanat n., pl. e (mlat. decanatus).
Demnitatea de decan $i durata el. Camera
(cancelaria) decanului and duc la decanat.
* decantez v. tr. (fr. decanter, din la-
tina alchimistilor decanthare, d. canthus,
vgr. kanthOs [cuv. african on sp.), coada
ochiului, obada, git de garafa). Chun. Trans-
vazez un lichid limpezit lasind drojdia.
* decapItalitine f. (d. a decapita).
Actiunea de a, decapita. $i -ape, dar
mai des -are.
* decapitdz v. tr. (fr. decapiter, mlat.
decdpito, d. de si cdput, cdpitis, cap.
V. scapat). Tai capu despartindu-1 de
corp: Ludovic XVI a fost decapitat. V.
descapAtinez.
www.dacoromanica.ro
DEC
decapod n.,, pl. e (vgr. dekdpus, dakd
podos, cu zece picioare. V. calapod). Zoo/-
Animal crustacea cu zece picioare.
*decasilab(vgr.dekasjIlabos)si -able,
-A adj. (deca- si silabd). Gram. De zece
silabe : cuvint, vers decasilabic. 51 -ala
(dupe fr.).
* decaster m. (deca- §i ster). V. ster.
* decatir n. (fr. decatir, d. catir, a lus-
trui). Munt. Scoatererea lustrului until pos-
tav: a da la decatir. Fig. A supune unei
neplaceri (de ex., unei Mal): to dd-1 la
decatir pe pungacu lista!
* decavdz v. tr. (fr. de-cavzr, d. cave,
sums de bani pe care jucatoru $i-o pune
tnainte, d. caver, care vine d. it. cavare, a
scobi, adica ,,a scoate bani la jock, lat. ca-
vare, a scobi, cavus, cav). Fam. Rasolesc,
lefteresc, lad cuiva toti banil is joc.
de ce, V. ce.
* decedat, -A adj. si s. (fr. decide).
Mor, defunct, raposat.
* decedez v. intr. (fr. decider, d. lat.
de-cedere, a se retrage, a muri. V. cedez,
pureed). Mor, vorbind de oameni
* decembre m., gen. at isl (lat. de-,
cem(nr, d. decem, zece, fiind-ca la Romanil
vechi anu tncepea la Martie, i deci De-
cembre era luna a zecea). A doaa-spre-zecea
si ultima tuna a anului. Vechi dechen-
vrie (scris -mvrie), apoi -vre, apoi de-
cenvre (mgr. Dekenivrios).
* decemvir, V. decenvir.
* decenal, -ft adj. (lat. decennalis)_
Care dureaza un decenia on se face la zece
ani o data.
* decdniil n. (lat. decennium, d. decem,
zece, $i alma, an. V. 131-, trl- si chin-
chenID). Spatiu de zece ani.
* decent -A adj. (lat. decens, d.
decet, se cuvine. V. decor). Conform de-
centei, cuviincios: purtare, vorbd de:entd.
Adv. In mod decent.
* decent& f., pl. e (lat. decentia). Ones-
titate exterioara, cuviinta.
* decenvir m. (lat. cPcimvir, d. decem,
zece, si vir, [Atha. V. triunvir §i duun-
vir). Unit din cei zece magistrati creati tem-
porar la vechil Romani si care au facut le-
gea celor docid-spre-zece table. Membru,
Intr'o comisiune de zece.. Unu din magis-
tratii care-I Inlocuiau pe pretoru urban In
procesele civile la Romani. Nu e nevoie
sa se sale decemvir.
*decenvIral, -A adj. (lat. decemviralis)_
De decenvir : autoritate decenvirald.
* decenvirat n., p1. e (lat. decemvira-
tus). Demnitatea de decenvir. Durata acestei
demnitati.
* deceptionat, -A adj. Cuprins de de-'
ceptiune, Inselat In speranta. V. buzat.
* decepSlonez v. tr. (d. decepfiune)..
Fac sa vada ca e mai pe jos de iluziune..
V. deziluzlonez.
DEC
- 395
* deceptiune f. (lat. deciptio -dais, d.
de- cipere, a Inse la. V. In-cep). Actiunea
de a te !rise la, de a te amagi singur : Cre-
dem cd acest metal e aur. Clnd cola, ce
deceptiune I E arama I $i -eptie. V.
dezliuziune, dezamagire.
* decern, -cernut, a -cerne v. tr.
(lat. de-cernere, d. cernere, a zari, a cerne.
V. decret, cern). Poruncesc, decretez (ca
jurleclitor): a decerne pedepse. Acord, &AA :
a decerne un premitl, o decorafiune. Fals
a decerna (dupA fr. decerner).
* deces n., pl. e (lat de-cessus, d. de-
cidere, a deceda. V. a-, ex-, pro.. §i suc-
ces). Moarte (a omului).
deced n., p1. urf Barb. ardelenesc for-
mat din de ce cu Int. de explicatiune",
vorbind de ceva din poveste, precum : De
ce n'are ursa coada ?
dechllin adv. (d. chitin). Trans. Deosebit
de, separat de.
* deal.. (lat. decem, zece) prefix care,
In sistema metrics, aratA o unitate de zece
orl mai mica de cit unitatea principals :
decimetru. V.deca-.
deci conj. concluziva (d. de $i ici). Asa
dar, pin urmare, vrea sa zicA : cuget: deci
exist sail cuget, deer exist (0 vorba a lui
Descartes).
* decid, -cis, a -tide v. tr. (lat. de-
cidere, d. caedere, a tdfa. Cp. cu fr. Van-
cher, a tAia" si a decided. V. u-cid).
Hotarasc, pronunt o hotartre definitivA: a
decide un d ferend, o chesriune. Determin :
asta I-a decis sd piece. V. intr. Dispun In
calitate de stripin : a decide de pace on de
rdzboi. V. refl. M'am decis sa plec.
* decigram n pl. e (deci- si gram). A
zecea parte din gram.
* decilitru m. si n., pl. e (deci- si litru).
A zecea parte dintr'un litru. S. n., pl. e.
Vas care cuprinde aceastA cantitate.
* decimal, -á adj. (fr. decimal, it. de-
cimate, d. lat dicimus, al zecelea, d. decem,
zece). Care are ca tuna numAru zece. Com-
pus din zeciml, sutimi, miimi: fracliune de-
cimala. Sistemd decirtiala, o sistema nume-
rica de masurl care procede din zece In
zece. S. f. Fie-care din din cifrele care infra
Inter, fractiune decimalA : a separa deci-
malele unuf produs. Cantar decimal saa
numai decimal (n., pl. e), bascule. Fals
zecimal.
* declina f., p1. e (lat. decima (pars!,
a zecea [parte], d. decem, zece. V. dIjmiii).
Zeciuiala, dijrna: decima lei Saladin.
* decimetru m. (deci- $i metru). 0
zecime dintr'un metru. S. n., pl. e. RiglA de
de constatat aceasta lungime.
* declmez v. tr. (lat. decimo, -Ore). Pe-.
depsesc cu moartea uciend dui:4 sorti unu
din zece, cum Weal, comandantii romani
chid soldaiii nu se purtase viteeste. Fig,
Ucid to mare numar: holera decimase ar-
mata. v. zecTuTesc.
www.dacoromanica.ro
- DEC
decinde adv. (de $i cinde). Vechf. Din-
colo. Decinde de Nistru sau decindea Nis-
trului, dincolo de Nistru. Pe decinde de, pe
dincolo de.
decTocalez, V. ilescTociiiez.
* decis, .1 adj. (d. decid). Determinat,
bine pronuntat: gust, caracter decis. ,Adv.
In mod decis.
* decister m. (deci- $i ster). V. ster,
* declzhine f. (lat. de- clsio, -dnis. V.
abs-, con-, in- §i pre-ciziune). Ac-
tiunea de a decide, hotArire : a lua o deci-
ziune. Hirtie care cuprinde ceia ce s'a decis.
Rezolulione, curaj : a arata mild deciziune
in perieul. Si -fzie.
deciziva,, -It adj. (mlat. decisivus).
Care decide: lupta deciziva, argument de-'
riziv. Indraznet, rezolut : ton deciziv. Adv_
In mod deciziv.
* decizorld, -e adj. (mlat decisorius)-
Juramint decizorid, care termina sail tre-
buie sA termine un diferend.
* declam, a -a v. tr. (lat. de-clamare.
V. chem). Recit cu voce tare cu tone si
gesturile cuvenite. V. intr. Vorbesc cu cAl-
durA contra cuiva saa contra unui lucru :
a declama contra viliuluf. Recitez, debitez
pe un ton enfatic. .
* declamator, -Dare s.Care declamit
(recite) in public, Fig. Orator sail scriitor
enfatic, pompos. Adj. Declamatoria: ton
declamator (corect: - oriel).
* deciamattirld, -e adj. (lat. decla-
matorius). Enlatic, unflat, bombastic: tan,
sill declamatorld.
* declamatians f. (lat. de-clamdtio,
-Mis). Arta, actiunea, modu de a declama :
conservatoru de declamafiune. Fig. Vorbire
pompoasa, palavre, gogosi pe ton solemn:
inevitabilele declamajiunl ale demagogilor.
5i -atie.
* deciar a -a v. tr. (lat. de-clarare, d.,
clarus, clar. V. chear). Spun, marturisesc,
fac cunoscut: imf declar inten(iunile. Fac
cunoscut pintr'un act public: a declara rdz-
boi. Numesc : Imi declar cOmplicii. V. refl.
MA pronunt: and declar pentru cineva, con-
tra cuiva, unuf lucru. MA arat bine : boala
s'a declarat.
* declarativ, -4 adj. (lat. declaratives).
Care confine o declargiune: title declarativ.
* deciaratorld, -e adj. (d. declar). Care
declarA juridic : act declaratorid.
declaratiOne t(lat. declardtio,-dnis).
Acliunea de a declara : declarafiune de rdz-
boi. Enumeraliune: declarafiune de bunurt
(averi). $i -atie §i -are.
* deciasat, -á adj. si s. (fr. déclassé).
Mut din class on din pozitiunea lui so-
cials, corupt, vitios.
* declasez v. tr. (fr. declassed. Scot
din clasa lui (din mediu lui natural), corup.
 396
DEC
1) declin n., pl. e ai art (fr. declin, d.
ddcliner, a declina). Apropiere de afirlit:
4eclinu eel, al viefit. Decadenta: civinza-
liune in declin.
2) * declin, a -it v. intr. (lat. de-clino,
-clindre, a se depArta, a deelina.V.Inchin)t.
Decad, mA apropii de sfirsit : o lard' care
declind. MA departez demeridiana, vorbind
de acu magnetic: MA depArtez de ectlatoru
veresc, vorbind'de o stem V. tr. Refuz : a
decline o onocue. Nu recunosc : a declina
competenta unui tribunal, tribunalu 41 de-
clind competenta de a Judeca. Spun, declar:
imi declin numele, titlurile. Gram. Enunt
=mile unui cuvInt declinabil : a declina
an substantiv.
* decilnabil, .A adj. (lat. declinabilis).
Gram. Care se poate declina, ca substantivu,
adjectivp on pronumele romAnesc.
declInant, -ft adj. (fr. diclinant).
Care declinA, decade: putere declinantd.
* declinatdrilly -le adj. (d. a declina).
Jur. Act declinatonii, act pin care tin a-
vocat refuzA sA comparA In aintea unei ju-
risdictiuni pe a cares competenta o declinA
($i to s. n. an declinatorid). Astr. Care ser-
veste la mAsurat declinatiunea; bdsold de-
.clinatorie.
* declinatiene f. (lat.declindtio, -anis).
Gram. $ir de forme numite cazurl pin care
tree, In unele limbi, cuvintele declinabile.
Astr. DepArtarea unel stele de ecaatoru ce-
resc. Unghi pe care-I face acu magnetic In
est on la vest In raport Cu meridiana.
Si -atie si (In gram.) mai des -are
* decoct n., pl. art (lat. decoctum, d.
de -co quo, -c6quere, a ferbe. V. coc). Fer-
tura (de ex., cafeatta), bAuturA medicinata,
leac Pert.
* decoctiene f. (lat. dedictio,
Actiunea de a ferbe medicamente. Rezultatu
ei, decoct. Si -octie.
decolez v. intr. (fr. &colter, a dezlipi).
MA Malt, plec (vorbind de un avion).
* decolorant adj. si s. (fr. &colorant).
Care descolereaza : cloru e decolorant. Si
desc- gi disc-.
* decoiorat, -A adj. Care si-a perdut
coloare, spAlAcit. Fig. Stil descolorat, fArA
vigoare. $1 desc- si disc-.
4 decoloratiiine f. (lat. decolo^dtio,
-Onus). Descoloratiune, scoaterea colorii. -5I
desc-, disc- $i -atie on -are.
* decolorez v. tr. Oat de-colOro.
rare ; fr. &colorer). Scot coloarea, spalacesc :
spilliltura sad soarele decoloreazd stofele.
$i desc- si disc-.
*.decoltat, -A adj. (fr. décollete). Cu
gnu gi umerii neacoperiti de rochie: damd
decoltatd. Care nu acopere gItu gi umerii :
rochie decoltatd. Fig. Liber In expresiuni,
imoral : nuveld decoltatd. Adv. In mod de-
coltat.
* decoltez v. tr. (fr. dimlleter, d. col,
cots, lat. collum, gtt). Las neacoperit gnu si
www.dacoromanica.ro
DEC
umeril: a decolta o damd. Scot guleru gi
partite care acopere umerii : a decolta o
rochle.
* deconcertea v. tr. (fr. &conceder, d.
concert, concert). Fac sA-s1 peardA cumpAtu,
1ncurc, turbur : acest rdspuns I-a decon-
certat.
* deconfitera f., pl. i (fr. diconfiture,
d. decomfire, a aduce tntr'o stare jalmcA. V.
confete). Iron. Ruina, desfacere, faliment :
decoVitura unlit partid.
* deconsillez v. tr. (fr. &consenter).
besfAtuiesc. Se poate zice gi desc. gi
disc-.
* decopiez, V. copies.
* decor n., pl. art (fr. decor, d. &corer,
a decora). Lucruri cu care se decoreazA, se
orneazA. Pl. Picttaile gi alte Incrust care de-
coreaza scena until teatru.
decorativ, -A adj. (fr. decoratif). Re-
lativ (proprid) la decorate. Arte decora-
tive, pictura, sculptura, fabricarea mobile-
lor, tapiteria a. a.
* decorator, -care s. (d. decorez :
fr. decorateur). Care face decoruri p. apar-
tamente, teatre, sArbAri s. a.
* decoratiene f. (lat. decoratlo, -anis).
Infrumusetare, ornament. Decor la teatru ca
sA reprezente locu unde s'a petrecut actin-
nea. Semn distinctly de metal conferit culva
de un gef de stat ca recompense. $i
-elle.
* decorez v. tr. (fr. &corer, lat. decor°,
-Ore, d. dem, decoris, ornament). Ornez,
Infrumusetez. Onorez cu o decoratiune : a
decora an soldat.
decertic,.a -á v. tr. (lat. de- cOrtico,
-corticare, descojesc, d. c6rtex, scoarta, coaja)
Scot coaja, descojesc : seminfe decorticate.
V. gont.
* decorticatitine f. (lat. decorticdtlo,
- finis). Actiunea de a decortica.$i -atie
si -are.
* decrepit, -A adj. gi s. (lat. decrepitus,
d. cripito, -ore, a pIrli, d. crepare, a crapa).
Hodorogit, izmenit, molesit, ramolit : bdtrin
decrepit. Fals -ft (dupA fr.). V. airlift,
xanamorlait.
* decrepItticline f. (d. decrepit ;
decrepitude). Mare slAbiclune produsA de
batrInetA, hodorogeala.
* decrescendo (cuv. it. care se pro-
nuntA decre$endo gi inseamna descrescincl).
Muz. MicsorInd progresiv intensitatea su-
netelor. S. n. fArA pl. BucatA clntatA asa.
* decret n., pl. e (lat. de-creturn, d. de-
cernere. V. decern, cern, dis- si se-
cret). Deciziune, ordin al unui sef de stat
on ministru. Vointa divinA: decretu lui Du
mnezed. V. edict.
decretez v. tr. (fr. decreter, d. decret,
decret). Decid pin decret : a decreta o via-
zare.
DEC
- 397 -
deculez v. tr. V. dahulez.
decurg, -curs, a -curge v. intr.
(d. lat. de-currere ts3i acomodaVecluplircurg,
ca $i fr. de-couler. V. in-curg). Evoluez,
merg : sedinfa a decurs in liniste. Rezult,
les, urmez ce decurge din aceastd reguld?
decairle f..(lat. *Gioia, &decent, zece).
GrupA de zece soldati on cetfileni la vechil
Romani.
decurlen m. (lat. decdrio, -Outs). Ofl-
jer roman care, la Inceput, comanda zece,
apol fret-zed de calareji. Senator roman al
oraselor municipale sad al coloniilor.
decors n., pl. art (d. deeurg). Curs,
mers, spajiti : in decursu sedinfel, in decurs
de un secul.
dedal n., pl. e si uri si (mai bine)
dedal n. p1. e (d. Daedalus, arhitectu care
a construit labirintu din Creta). Labirint,
loc unde to ratacesti. Fig. Lucru obscur si
Incurcat: dedalu legilor.
dedaa (ma), a -dak v. refl. (d. dad
Vest. MA deprind.. ma acomodez : s'a dedat
cu suferinja. Neol. (lat &dere), MA dad, ma
aplic : s'a dedat studiilor (sad la studii).
dedetel, V. dedllel.
dedic si (mai bine) dedic, a-a v. tr
(lat. de-dico, - dicOre, compus al tut dico,
-are, a consacra, ca si pre-dic). Consacrez
cultului divin, hArAzesc, Inchin: bisericd
dedicatd sfintuluf Ilie. Fac omagid cu o
opera de arta declarind cA e fAcutA in o-
noarea cutAruia.
dedlcaterltl, -le adj. (d. a dedica).
Care confine o dedicalitine: scrisoare de-
dicatorle.
dedlcathine f. (lat. dedlcdtio, - finis).
Actiunea de a dedica. Omagh) fAcut de un
autor cu opera lui. Si V. prInos.
dedina, V. datIna.
dedIta (Iasi) f., p1. e, $i dedltel si de-
detel m., p1. et (vsl. dedic, mos, bunic, de
unde dim. f. dedica adicA .bunicutA', pin
aluz. la pufu alb ca o chica de mosneag In
prejuru florilor. V. datlna). 0 plena ra-
nunculacee veninoasA cu flori In forma de
clopot, albastre si galbene, Intrebuinjata de
prance la colorat (anemone pulsatilla $i
alte varietAti).' $i mine( (Banat, Olt.) $i
suflefele (Banat).
dedublez v.tr. (fr. &doubler, a scoate
captuala, a Imparti in do0A, d. double,
duplu). Barb. Impart In dotal. Indolesc,
fac duplu, reduplic.
deduc, -dais, a -eltice v. tr. (lat
de-dticere. V. duc). Substrag, scot o sumA
dintralta : a deduce cheltuielile fricute. Con-
dud, trag o consecuenja : dacd tremuri, de-
duc cd fl-e frig.
deduct's, -ra adj. (d. lat. deductus,
dedus). Care procede pin deductiune (In
opoz. cu inductiv).
www.dacoromanica.ro
DEF
deductitine f. (lat dethfctio, -anis).
Substractiune, scoatere. Concluziune scoasA
dintrhul rafionament mergind de la general
la particular (in opoz. cu inducjiune). $i
dedulcesc si dirt- (ma) v. refl. MA
indulcesc, prind gust de ceva, ma Inadesc-
$i dadalcesc ? ($ez. 32, 103). V. pre-
gust si ragaduTesc.
defaTm -a .faTma v. tr. (d. pima
sad lat. pop. diffamiare, cl. defdmo si dif-
fdmo, -Ore, a defAima). Critic, vorbesc de
rad, calomniez. $i defaTm, defaTmez
t}i desfaTm.
defalc, $i -chez, a -al v. tr. (fr.
de-falguer, d. mlat defaicare, a Ma cu
coasa Ifalx, fakis, coasa]. V. falce). Rar.
Substrag, scad, scot, deduc dintr'o aura
on cantitate.
defalcatliine f. (fr.ddfalcation). Rar.
Actiunea de a defalca, scAdere, deducere.
$i -alle, dar mai des -are.
defavoare f., pl, on (fr. difaveur).
LipsA de favoare, perderea Treditului, diz-
grajie.
defaTmare f. Actiunea de a defAima.
defaTmacTaine f. (lat. defamdtio, anis),
Vechi. DefAimare.
defavorabll, adj. (fr. &favorable).
Care nu e favorabil.
defecathine f. (lat. defaecdtlo, -finis,
curajare, scoaterea drojdiii, d. faex, faecis,
drojdie, dim. fdecula, feculA). Chim. Limpe-
zirea unei licori. Med. Elimniarea materiilor
fecale din corpu animalelor (dejecjiune)
$i -alle.
defect n., p1. e (lat. defectus, lipsa
Ed.de-flcere, a lipst], cu Intelesu dupA fr.
ddfaut. V. perfect). Imperfecjiune, cum.,
lipsa fizica, intelectualA sau morale: defect
de memorle. Ceia ce nu e conform regule-
lor artei : defectele um( opere, unul tabloti.
defectibll, -a adj. (d. defect, &Ilea
lipsa"). Fil. Caruia-1 lipsesc multe, slab,
imperfect : omu e defectibil.
defectiv, -a adj. (lat. defectives). Gram.
CAruia -I lipsesc timpuri, moduri, persoane :
verb defectiv.
defectlaine f. (lat. deficit°, -rink).
PArAsirea unui partid on unei armate, de-
zertare. $i .ectle.
defectuds, -oasa adj. (mid. de-
fectuosus). Cu defecte, lipsit de cela ce tre-
buie : masind defectuoasd. CAruia -i lipsesc
formalitajile cerute : act defectuos. Adv. In
mod defectuos.
defectuozltate (mlat defectudsitas,
Starea lucrului cu defecte.
defender, -Dare a. (fir defendeur,d.
ddfendre, a apAra, lat. defindere). Jur. Barb.
Care se apArA la judecata, acuzat, plet, re-
daunt.
 DEF
- 398
* defenestrathine f. (fr. defenestra-
lion). Actiunea de a arunca sad de a fi a-
runcat pe fereastra (cum ad facut la 1618 la
Praga protestantii cu guvernatoril impusi de
tmparatu Germaniii). Si -atle al -are.
* defenestrez v. tr. (fr. defenestrer, d.
lat. fenestra, fereastra). Arunc pe fereastra.
* defensiv, -á adj. (miat. defensivus).
De aparare: armd defensivd. S. f., pl. e.
Starea de aparare (In opoz. cu ofensivd):
a fi, a sta in defensivd. Adv. In mod de-
fensiv, In aparare.
* defensdr m. (lat. defensor, d. defen-
dere, a al:0,ra. V. ofensez). ApArator, pro-
tector. Avocat.
* defer, a -I v. tr. (lat. de Fero, -fe'rre,
d. fame, a purta, a duce. Defer, deferd ;
defeream ; sa defere. V. con-, in-, pre-
ai su-fer, delatiune). Decern, dad: a
deferi onoruri. A deferi in justifie, a da in
judecata. V. intr. Cedez, condescind : a de-
feri WWI on poreril cuiva, a cede, a con-
descinde etAtii on pArerii cuiva.
* deferent, -fi adj. (lat. deferens,-antis).
Condescendent, plin de consideratiune: per-
soand, purtare deferentd. Adv. Cu deferenjA.
* deferent& 1., p1. e (d. deferent pin
anal. cu con-ferenta). Condescendenta, con -
sideratiune.
* deficient, -á adj. (lat.deficiens,
V. eficient). CAruia-i lipseste ceva : de-
ficient mental (prost): V. nevoTaa.
* deficient& f., p1. e (lat. deficientia).
LipsA de ceva : deficienta banilor intro
pane. V. absent& ai carentii.
* deficit n., pl. e (lat. deficit, lipseste",
d. deficere, a lipsi. V. defect). WO, cela
ce lipseste dintr'o sumA: deficit bugetar.
E un cuvint de formatiune gresita, ca si ac-
cesit si affidavit. V. excedent.
* deficitar, -a adj. (d. deficit), Care e
mai mic de eft trebuie: recoltd deficitard.
* defig, .fipt, a -fige v. tr. (lat. de-
figere. V. a- al in-fig, fix). Fixez, stipulez :
a defige o persoand intr'un comitet.
* defliare f. Actiunea de a defila : de-
filarea armatei.
* deflien n., p1. e (fr. defile, d. defiler,
a defila). Barb. Trecatoare, strInitoare, tre-
-cere IngustA pin munji on pin pAduri.
* defiles, v. tr. (fr. defiler, d. fil,
Merg unu dupA situ. Armata defileaz ,
trece to It pin aintea comandantului.
* definesc v. tr. (lat. de-finire. V. fi-
nese). Dad o definijiune: a defini tri-
unghiu. Precizez, descrid caracteru : a de-
yinr o persoand.
* definit, -& adj. Explicat, determinat,
ptecizat : cuvint, termin bine definit. Gram.
Se zice despre articulu -1, le, a si despre
modurile personale. Adv. In mod definit.
* definitiv, -& adj. (lat. definitivus). Care
termini o afacere, care e pe tot-de-a-una :
www.dacoromanica.ro
- DEG
sententd definitivd. Pe vista, pe tot-de-a-
una : profesor definitiv. In definitiv, dupA
ultima deciziune, la urma urmei. Adv. Pe
tot-de-a-una : a pieta de unde-va definitiv.
* definitivez v. tr. Acord titlu de de-
finitiv (mai ales unui profesor). V. actives.
* definititine f. (lat. definitio, -anis).
Explicare, determinare, fixare, precizare a
Intelesului unui cuvint : definitiunea Wan-
ghfulul. Precizarea caracterului cuiva.
$i -itle.
* defipt, -A adj. (d. defig). Fixat: timpu
defipt.
* deflathine f. (dupa inflatiune pin
schimbare de prefix). Fin. Desunflare, sca-
derea prea mans cantitaji a banilor (de
tie) pe o Plata.
* defiorez v. tr. (lat. de-flcfro, -florare,
d. flos, floris, floare). Rapesc virgmitatea.
* deformatiune f. (lat. deformaiio,
- tints). Stricarea formei, uritire. $i -Atte,
dar ob. -are.
* deformez v. tr. (tat. deformare, fr.
ddformer), Stric forma, utiles; pocesc, des-
figurez. $i diformez (ff. mai vechi dif-
former, mint. difformare).
* defraudez v. tr. (lat. it. deftaudare,
a insela, a despoia, de unde si germ. de-
fraudieren). V. frauda). Trans. Delapidez.
* defriaez v. tr. (fr. defricher, d. friche,
Celina, teren necultivat). Barb. Destelenesc.
defterdar. V. tefterdar.
* defunct, -et adi. si s. (lat.de-functus,
d. da fungi, a-ti 1mplini rolu. V. functio-
nar). Mort, raposat, decedat.
* degajat, -& adj. (fr. &gage.). Neim-
pedecat, fiber, Para sfiala :aer, purtare de-
gaJatd. Adv. In mod degajat. a vorbi de-
gajat.
* degajez v. tr. (fr. degager, d. gage,
amanet. V. gal, angajez). Liberez, dez-
leg : 1 -am degajat de promisiune. Las fiber,
evacuez : a degaJa biurou .(la care s'a grA-
madit lumea). Emit: crintz degajeazd un
miros foarte pldcut.
degeaba, V. geaba.
* degenerathine f. (lat. degenerdtto,
-dnis). Actiunea de a degenera si stares
fiintel degenerate. $i -atie, dar mai des
-are.
degenerescenta 1., pl. e (fr. deg&
nirescence). Barb. Degenerate.
* degenerez v. intr. (lat. deginero, -are,
d. genus, generis, gen, rasa, neam). Imi
stric forma, perd valoarea, forja, calitatile :
mdgaru a degenerat in climele noastre. MA
schimb In rad, ma agravez : guturatu a de-
generat in catar, cearta in bdtaie.
* deger, a -a v. intr. (lat. &gel°, -are,
d. gala, ger. V. con-gelez, gelatin-a).
MA stric de ger pin Inghetarea vaselor ca-
pilare : plantele ad degerat. Amortesc de
ger: mt-ad degerat picloarele.
DEG.
399
deget n., pl. e (lat. digitus, rude cu vgr.
claktvlos si germ. zehe Da picior],; it. dito,
pv. det, fr. dolgt, sp. pg. dedo)). Pie-care din
cele cincl extremitati ale minis si piciorului
la °in (la animate pot fi mai putine). 0 veche
masura de lungime ell a 12-a parte dintr'un
picior sail a 10-a dintr'o patina (V. mina).
Fig. A fi ardlat cu degetu, a fi compromis.
A punt degetu pe ceva, a ghici, a desco-
peri leacu. A-ji musca degetele, a te cal
amar. A fi la dyad degete de peire, a fi
foarte aproape de peire. Degetu lul Dam-
nezed, vointa divina. A merge in virfu de-
getelor say In virfu picioarelor, a merge
Meet ca sa nu te simta nimenea. A se nu-
mdra pe degete, a fi foarte putini. A-fi scilpa
pintre degete (ca pestele), a-ti scApa chid
era prins de-a binele say aproape de a fi
prins. A $ti o stiinfa pe degete, a o sti per-
fect. A juca pe cineva pe degete, a-I face
sA fact ce vrei hi. A te ascunde dupd deget,
a cerca to zadar sa te ascunzi neavind dupa
ce. A no pane pe cineva fact la degetu cel
mic, a-I desconsidera puterea. A Incerca
marea cu degetu, a Incerca imposibilu. Gol
ca degetu (sail gol deget), gol pusca, foarte
rail ImbrAcat, calic. In sud, pop. dent.
degetar n., pl. e (d. deget cu sufixu -ar
ca sterg-ar, virf-ar, cord-ar, genunch-er,
mai probabil de ett d. lat. digitate, Myatt-
toare de deget). Un mic instrument de me-
tal on de os scobit care se pune In vtrfu
-desetului ca sA tmpingi acu ctnd cogi (V.
napirstoc). Digitala, Dia oil (V. digi.
tala). Inventatoru degetarului e un gm-
-vaiergia Olandez anume Nikolaas van Ben-
schoten, care, pe la 1684, se logodi c'o cusu-
toreasa numita Myrfrenno van Reussalaer,
careia, ca sA nu se mai Intepe la cusut, 11
face un degetar de aur.
degetarat m. 0 plant§ erbacee primu-
lacee cu flori albastre (soldanella [monttina
gi alpino]), numitA si potirac.
degetel n., p1. e Deget mic. S. m., pl.
el Digitala. Pl. Vest.(degetei). Gogosi
care, to loc sA fie Mate cu gura paharului,
Is Mate cu cutitu si-s crestate pe margini
(at niste degete"). V. nalangita.
* deghizez v. tr. (fr. deguiser, d. gui-e,
[d. vgerin. wisa, ngerm. iveise] fel). Barb.
Travestesc, schimb hainele ca sa nu fie re-
cunoscut. Fig. Ascund supt aparente !rise-
Moue : a -fl deghiza sentimentele.
* deglutithine f. (lat. deglutitio -dais,
d. deglutire, a Inghiti. V. inghit, sughip.
Fiziol. Inghitire. 8i -itie.
degrabit adv. (de si grabd, ca devale, d.
de si vale, si indatd, d. in si datd). 1mediat,
in grabs, grabnic : intoarce-te degrabd, vino
mai degrabd. Degrabd 1 Hai degrabd I Mai
ugor de admis, mai curtral (fr. plaid* ochit
tat is mai degrabd cenusii de cit alba#rt.
degradant, -It adj. (fr. degradant).
Injositor : acjiune, purtare degradantd.
* degradare f. Destituire intamantA,
(mai ales In armata). Stricaciune facuta de
www.dacoromanica.ro
DEJ
om sail de timp unei constructiuni. Schim-
bare insensibilA, succesivA $i continua a co-
lorilor, a umbrei in pictura. Fig. injosire.
* degradez v. tr. (mist. de-gradare, fr.
degrader. V. grad, gradez, retrogra-
dez). Despoi de grad, destitui (mai ales In
armatA): a degrada un sergent. Deteriorez,
strict masina se degradeazd. Fig. injosesc:
vijiu te degradezd.
* degest, a -á v. tr. (lat. de-gustare
V. gust 2). Gust o Mama ca sa-i cu-
nosc calitatea (Se poate zice tot asa de
bine numai gust).
-* degustater m. care degusta, gustator.
*degustathine f. (lat. degustitio,-ants).
Actiunea de a degusta. 8i -atle, dar
mat des -are.
deham, a -llama, V. desham.
dehamete, V. dihamete.
* dehiscent, -it adj. (lat. dehiscens,
-ends, d. de-hiscere, hidre, a se deschide, a
se casca. V. hiat, case). Bot. Se zice
despre fructele care se deschid chid se coc,
ca pAstArile, capsulele s. a.
* dehiscent& f., pl. e (d. dehiscent).
Bot. Deschiderea invelisului unor fructe.
dehoc, V. devoc.
dehulez, V. dahulez.
deicid, -& s. si adj. (lat. deicida, d.
deus, Dumnezetl, si cdedere, a ucide V. held).
Ucigas de Dumnezeil, ca Jidanil, care I -au
ucis pe Hristos: rand deicidd.
* deltic, a -it v. tr. (lat. del-fico,
care, d. deus, zee, si fic, ca In edt-fic). Pun
in numAru zeilor. Fig. Laud peste mAsurA.
V apoteozez.
deirmea, V. dermea.
* deist, -á adj. (d. lat. deus, Dumnezea).
Adept at deizmului.
* deizm n. (d. deist). Teizm care nu ad-
mite revelatiunea, ci numai pe Dumnezeil
singur si fArA nisi un cult : Jean Jacques
Rousseau R apdrat deizmu.
* deja. adv. (fr. deja, d. des, din, de
[lat. de ex. din], si fez [Mt jam], deja). De
pe acuma, de pe atunci, si : a venit deja,
I -a prins deja, e deja seard, e seard deja,
deja e seard (curat rom, a $i venit, 1 -a $i
prins, a $i venit seara, s'a $1 inserat). Din
ainte : i1 cunosteam deja. Inca (in trecut) :
deja din copildrie, deja de copil, de la
poartlf deja.
deja f., pl f si e (rus. daia, ung. dersa.
Cp. cu germ. dose, cutie). Mold. Zoier, Mu-
bar p. zoile de la bucatarie.
* dejectiene f. (lat. de-jdctio, -Mils,
d. de-jice re, a arunca. V. tree, sub-Tect).
Fiziol. Aruncarea excrementelor din corp
defecatiune). Aceste excremente aruncate
din corp. Rar gi - ectie.
dejmirt, dejmuTesc, V. dijm-.
DEJ
400 -
* dejoc, a -laic* v. tr. (de 5i joc,dupa
fr. de-fauer. - Se conj. ca pc). Zadarni-
cesc, fac BA cada un protect, o intriga.
dejug, V. dezjug.,
dejon n., p1. urf (ft. dejeune ai deje-
uner `dupe rom. ajunj, d. leaner, a ajuna, a
nu mince, d. lat. pop. *disjunace, care vine
d. Jejunus, nemincat, flamlnd. V. ajun).
Barb. Prinz. V. zacusca.
* dejunez v. intr. (fr. dijeuner). Barb.
'PrInzesc.
dejerna, V. Jima).
dejarstvh 1., p1. e (rus. deitirstvo, d.
deidrnyi, de servicia, de unde vine $i Tom.
dejarnd). Administratiunea central a ar-
matel de la 1839 pina la 1859. V. *tab.
* delapidez v. tr. (fat. de-lapidare, a
scoate $i a arunca petrele, di-lapidare, a
risipi [petrele, banii], d. lapis, ldpidis, pea-
tit; fr. dilapider, it. dilapidare). Risipesc,
fur pin viclenie banii Incredintati mie. V.
defraudez, concusiune, frustres.
* delas, a -lash v. tr. (de ai las, dupil
fr. delaisser). Barb. Parasesc, las o persoana,
un lucru.
* delatdr, -care s. (lat. de-lator. V.
trans-lator). Delay. Denuntator secret.
delatiene f. (lat. de- ldtio, -finis, d.
cle-fero, ferre, - ldfum, a raporta. V. re- al
trans-latlune). Delay. Denuntare se
della f., pl. e (rus. dela, pl. dela, afacere,
proces, d. vsl. delo, dela, lucru, lucrare. d.
detail, a lucre, deti- deidon, defati-deton, a
face, a puce. V. deletnic, na-dejde, ne-
deTe, lir.deletnicesc, rogo-dele,
zdelca). Vechl. Dosar,
* delebli, -It adj. (lat. delebilis, d. de-
lire, a daama). Care se poate sterge : yap-
sea delebild. Fig. Glorie delebild. V. Inde-
lebil.
delectant, -A adj. (lat. delectans,
-dntis). Care delecteaza, deaf atator.
* delectez v. tr. (lat. delectare, d. lac-
tare, Were, a atrage, a seduce, de unde Si
de-licium, delicia. V. diletant). Desfat,
IncInt, amuzez.
* defog, a -á v. tr. (lat. de-10o, -are,
d. legare, a !Asa pin testament. V. aleg 2,
releg, legat 2). Trimet pe cineva cu
putere de a lucre to numele med. Transmit
pin delegatiune : a delega cuiva puterea fa,
* delegat, -h Care a primit o delega-
tiune, Insarcinat, comisar.
delegatlane 1. (lat. delegdtio, -finis.
V. legatiune). Actiunea de a delega, de a
Insarcina cu o autoritate. Comisiune, comi-
tet, persoanele Wore li s'a delegat puterea.
Parlamentu austro-ungar. Si .atie. V.
solle.
delestez v. tr. (fr. detester). Descarc
de lest (o corabie, un balon, un avion).
deleter, -A adj. (fr. diletere, d. vgr.
deletes-los). Rar. Vatamitor, pernicios, insa-
lubru: gaz deleter. Fig. Doctrind deleterd,
www.dacoromanica.ro
DEL,.
deletnic, -h adj. (d. in-delete, In-de-
letnicesc. Cp. si cu strb. delatnik, lucator).
Rar. Bernie, dispus la munch. -In est dl-..
deletnicesc, V. Indeletnicese.
delfin m. (vgr. delphin si delphis, lat-
delphinus. delphut ai delphis). Un cetaceit
(care traieste In toate mark si carulali place
sa Wide pe ling& vapoarele In mere. 0
constelatiune (pop. Crucea). Fiul cel mai
mare al regelui In Francia odinioara. - In
marea Neagra sInt Norte multi delfini 5i -s:-
de trei marim1: phocaena relicts, Pita pe-
la 1,10 m.; delphinus delphis, pina pe la
2,50 m; ti tdrsiops truncatus, Ora pe la
3,10 m.
* delfinar m. Prinzator de delfini.
dellbatia m., pl. # (turc. deli-bay). Co-
mandantu detiilor. - Si .44, pl. ale, ca
paw, adica fem.
deliberant, -A adj. (lat dellberans,_
-drills) Care delibereaza: adunare delibe-
rantd.
* deliberativ, -A adj. lat. deliberati-
vus). Relativ la deliberatiune. Vot deli-
berativ, care da drept at deliberezi, nu
nunlal at fii consultat. Gen deliberativ, acel
gen de elocaenja In care oratoruII propune
at fact sa se adopte orl at se respinga o-
rezolutiune.
* dellberatiane f. (lat. deliberdtio, -6--
nis). Actiunea de a delibera. - Si -title ci
-are.
* dellberez v. intr. (lat. de- libero, -Ii-
berare. d. libra, libra, masura de greutate,
balanta, d. vgr. litra. V . iltrh, echilibru,
nivel). Pun In deliberatiune, discut In a-
dunare : deliberdm despre rdzbol.
* delicat, -A adj. (tat delicatas, fr..
Mice). Placut, distins la gust: carne de-
heat& Elegant, Ingrijit $i minutios : opera
delicatd. Spus cu mteligenta $i fineta : la-
udd delicatd. Amabil: om delicat. Care Ju-
dea cu fineta: gust delicat. Dificil, care to
Incurca : situafiune delicatd. Scrupulos
constiinfd delicatd. Conform build cuviinte
(probitatil) : procedurd delicatd. Slab. tra-
ged membre delicate. Subst. Persoana di-
ficila : a face pe delicatu. Adv. Cu delicatefa. _
dellcatese f. p1. (germ. delikatessen,
d. fr. delicatesse, delicatetA). Barb. Alimente
(mai ales mezeluri) de lux (icre negre, sa-
lamuri, brtnzeturl scumpe $. a.).
* delicateth 1., pl. e (fr. delicatesse. Cp.
cu triste(d). Calitatea de a fi delicat. fin,
distins: delicatefa trdsdturilor. I
usurinta: delicate fa minel unui pictor. Sla-
biciune, debilitate: delicatefd de stomah.
Zia (spus) cu sentiment, cu delicatefa : de-
licatefa unei cugetdrf. Calitatea de a judeca
fin: delicatefa gustulul. Calitatea de a fi
scrupulos: delicately de constiinfd.
* denotes, -cash adj. (lat. deliciosus)-
Extrem de placut. Adv. hi mod delicios.
 401
DEL
delicid n. (lat. deliciunt. V. delec-
tez). PlAcere, voluptate, fericire: deliciile
cdldtorillor, acest copil face deliciile mantel
sale, ce deliciti a fit cauzele lucrurilor I
* delict n., pl. e (lat. de-lictum. V. de-
lIncdent). Calcare de lege mai mica de
ctt crime, dar tot grave. Corpu delictului,
obiectu cu care s'a comis delictu (de ex.,
o arma, 0 scrisoare, niste otrava). A prinde
in flagrant delict, a prinde asupra faptului,
cheer and se comitea delictu (a zApsi).
* delictuds, -oast( adj. (d. delict; fr.
delictueux). Care are caracteru unui delict:
fapt delictuos.
* delicuent, V. delincilent.
* delicdescent on -chescent, -a
adj. (lat. deliquescens, -entis, d. liquescere,
a se topi, liquidus, lichid). Care are pro-
prietatea de a atrage umiditatea din aer ai
a se face lichid. Fals delicv-.
* dellcdescenta ort - chescenta f.
pl. e (d. delicdescent). Calitatea de a fi de-
licilescent it Fats delicv-.
* delimitathine f. (lat. de- limitdtio, d-
Ids). Actiunea de a delimita. $i -atle,
dar mai des -are.
* delimitez v. tr. (lat. delimit°, -are, d.
limes, Itmitis, limits). Fixez limitele, ho-
tarnicesc.
delincdent, -A adj. si s. (lat. delin-
quens, -entis, d. delinquere, delictum, a gresi,
a parasi legea. V. delict, relichie). Care
a comis un delict Fals delicdent sad
-event.
* delineatiane f. (lat. de- linedtio,
nit). Rar. Actiunea de a delinia.
1 cu tntelesu tut marquer, a marca. V. mar -
* deliniez v. tr. (lat. delineo, -are, infl.
de Rule). Rar. Schitez, conturez, desemnez.
* delir n., pl. art (fr. delire, d. lat de-
lirium). Aiurare, ratacire de spirit produsa
de boala. Fig. Mare agitatiune a spiritului
cauzata de pasiuni: deliru ambitiunii. En-
tusiazm, pornire. Delir tremurdtor (lat. de-
lirium tremens), tremurarea membrelor la
betivi al agitarea spiritului lor.
* delirant, -A adj. si s. (fr. cicttircrnt).
Care e delir : imaginallune delirantd.
* dellrez v. intr. (lat. deliro, -are a
teal din brazda, fig. a aiura, d. lira, brazda.).
Aiurez, Is in delir. V. biTguT ai gres.
* deliser n pl. oare. Delulet.
delta m. (turc. deli, nebun, viteaz). Sol-
dat dintr'un corp de cavalerie usoarA care
navalea nebuneate. Soldat dinteun corp de
cavalerie de elitA tnfiintat de Mihal Viteazu.
In epoca Fanariotilor, soldat din garda dom-
neascA, compusa din Arnauti ai comandatA
de un delibasa. Fig. Voinic, viteaz. Viol,
zvelt V. !event.
delnlc adj. (vsl. bg. dielnik, zi de lucru.
V. deletnic). Vest. Capabil, priceput. Cu-
rate!, frumusel.
* delnita 1., pl. e (vsl. *dehlica, d. dart,
part; deliti, a tmparti. V. deal). Mold. s. a.
Jerebie. Tarla, parte de pAmint arata. Muni.
vest, Olt. Hotar de farina. V. mejdind.
www.dacoromanica.ro
OEM
* delta 1., pl. a (d. vgr. delta, numele
tut D grecesc, care e ca un triunght),Inaula
In fret colturl care se formeazA la gura flu-
viilor to marile fAra reflux (ca is Dunare,
la Nil, la Ron). V. estuar.
deltea f. (cp. cu lat. de althaea, de
nalba). Alifie emolientA preparata din Iwo-
zele, florile si radtleina nalbei mart ames-
tecata cu ulei vegetal, zahAr ai albus de od.
delulet n., p1. e Delilor, deal mic. '
1) deliing adj. V. tndelung.
2) (felting, a -A v. tr. (d. lung, ca si
a-lung). Vecht. DepArtez. TrAganez, prelun-
gesc. Amin. $i -gene, precum ai hide-
lung pi indelungesc.
delungat, -It adj. Rar. Departat: fin
deal delungat. Indelungat, lung: a astepta
vreme delungata.
delurds adj. Plin de dealuri.
* demagog, -oast( s. (vgr. demagogds,
d. demos, popor, ai ago, duc. V. peda-
gog). Care se preface ca apArA interesele
poporului ca sA.i ctstige favoarea ai s9.1
exploateze. V. agitator.
* demagogic, -A adj. (vgr. demago-
gik6s). De demagog: dlscurs demagogic.
Adv. In mod demagogic.
* demagogie f. (vgr. demagogla). Lin-
guairea poporului ca sA-1 exploatezt. V.
democratie.
* demarc pi -chez, a -ca v. tr. (fr.
demarquer, a smite marca de pe ud lucru
ca). Separ, hotArnicesc, delimitez.
demarcatisine f. (fr. demarcation).
Actiunea de a demarca, separatiune, hotar-
nicire, delimitatiune. Link de demarcaliune,
linie de separatiune, hotar. $1
* demasc, a -it v. tr. (fr. demasquer,
d. masque, masca). Scot cuiva masca de pe
rata. Fig. Daa pe fats,
descoper, Inlatur
false aparentil. A demasca o baterie, a o
descoperi, a !Mature ceia ce o masca.
demi:Ines:4ft, V. dirnineata.
* dement, -A adj. pi 8. (lat. demens,
-entis, d. mens, minte). Nebun, alienat
dements f., p1. e (lat. dementia). Ne-
bunie, zdruncinarea ratiunil.
* demerit n., p1. e (fr. demerite, d. me-
rite, merit). LipsA de merit, defect.
demerlie, dimerlie gi dImIrlfe I.
(turc. demirll gi ferecat, d. demir, ter;
strb. dimirli, de fer. Cp. cu acov al ferte).
Mold. Banita (21,5 litri). Mont. (dImirlle
pi ghimirlie). Jumatate de banitA. In
sec. 18; demerlia mold. avea 19 °ea (lorga,
Negot. 230). V. ghemerlle.
* demers n., pl. uri (d. fr. demarche, d.
marc'.e, mers. V. mars). TratativA, ten -
tativA: a face demersurde necesare pentru
o afacere.
demfc, V. dumic.
demlgeana, V. eamigeana.
2a
DEM
- 402
* demlmondena I., p1. (fr. demimon-
e gie, ceia ce se gi IntimplA des. !a trebuje
daine, d. demi-monde, send-lume, socie-
tate de dernimondene). Triv. ProstituatA mal
deosebitA. Adj. De demimondenA.
dernineath, V. dimIneata.
deminutiv, V. diminutiv.
* demisionar, s. gi adj. (fr. demis-
sionnaire). Care gi-a dat demisiunea. $i
dim-.
* demisionez v. intr. (d. demisiune,
dupA let. demissio). MA demit dintr'o fun-
ctiune, tmi dais demisiunea : a demisiona din
minister. Si dim-.
* dernistine ai dImislUne f. (lat. de-
missio, -finis, acttunea de a lasA sa cadl,
tenure, gi dimissio, Indepartare, trimetere,
inlaturare ; fr. demission, it. dimissione, sp.
dimisiOn. V. mislune, demit). Actiunea de
a demisiona, de a te demite dintr'o functi-
une. HIrtie pin care arAti cif te demiti Si
-isle.
* demit gi dimit, -mist a -mite v.
tr. (fr. dd- mettre, d. lat. de-mittere, a da
jos, a trinti, gi dl-mittere, a InlAtura ; it.
di-mittere, sp. dimitir). Destitui : I-a demis
din functiune. V. refl. Renunt la o functi-
une, demisionez : a se demite din minister.
MA retrag, ma las de.
demfncere 1., pl. inuz. dd. Mtncare
(alimente) transportata : a venit cu demin-
carea lucratorilor.
demInecate, V. minec 2.
demineatil, dimlneata.
* damn, -ft adj. (lat. dignus, fr. digne,
it. degno, pin infl. lui lemn, semn). Vrednic,
care meritl fie to bine, fie in ran: demn de
laudd, de °car& Distills pin calitati : un
om demn. In conformitate cu, tot aga de
bun on de rail: fid demn de fatal fut. Adv.
In mod demn.
* demnitar tn. (fr. dignitaire gi init.
de rom. demn). Personagia investit cu 0
demnitate. Rar gi dignitar.
demnitate f. (1at.4dIgnitas, -ails, du-
pa rom. demn). Calitatea de a fi demn. No-
bleta, gravitate in purtare : demnitate
de caracter, Functiune tnaltA. Rar gi
dignitate.
democrat, -ft s. (d. democratic ; fr.
Adept on membru al demo-
democrate).
craliii. Adj. Democratic. V. plebe.
* democratic, -á adj. De democrati :
Romania e o lard democraticd. Adv. In mod
democratic.
democratizez v. tr. (d. democrat ;
fr. ddmocratiser). Convertesc la ideile de-
mocratice. Fac accesibil popoporului : a de-
mocratiza teatru, fcoala. V. popularizes.
* democratic) f. (vgr. demokratla, d.
demos, popor, gi krdtos, putere. V. aris-
tocralle). Societate In care guverneazl
poporu Intreg: Pericle organizd democralia
la Atena. Poporu, clasele populace. De-
mocratic poate deveni foarte 'Igor demago-
www.dacoromanica.ro
DEM
sa fie posibilitatea de a da fie-carula locu care
i se cuvine dupe munch (merit, valoare).
* demodez v. tr. (fr. ddmoder, d. mode,
modl). Scot din modA. V. refl. les din modA:
islicu s'a demodat.
* demoillitine f. (lat. demolitio, -Orris).
Rar. DArAmare.
* demon m. (vgr. daimon, zee, genie,
diavol destin, d. dalomai, tmpart). In poll-
teizmu antic, genii), spirit bun sail rad (ca
astazi ingeru in credinta poporului) : de-
monu lei Socrate. In religiunea crestineasca,
Inger cAzut din cer, diavol, drat. Fig. Per-
soanA yea. V. dimon.
* demonetlzez v. tr. (d. monetd; fr.
demonetiser. V. monetizez). Despot de
valoarea legala, vorbind de o monetA de
metal on de hirtie. Fig. Depreciez.
demoniac, -Onic, -A adj. gi a.(vgr.
daimoniakds gi daimonik6s). Inspirat de de-
mon, de dracu, nebun: om demoniac. Dra-
cesc, diabolic : ris demoniac. Adv. A ride
demoniac.
* demonIzez v. tr. (vgr. daimontzo).
Personific in forma unui demon :poporu de-
monizeazd holera supt forma unei babe.
* demonstrativ, -a adj. Hat demons-
trativus). Care demonstreazA : argument
demonstrativ. Care face multe demonstra-
jinni de amicitie on de dugmanie, care nu
ascunde cela ce cugetA : persoand demons-
&ally& Ret. Gen demonstrativ, al carui
object e lauda semi reprobarea. Gram. Pro-
name demonstrativ, care aratA, ca : acesta,
acela. Adv. In mod demonstrativ.
* demonstrathine f. (lat. de-monstrd-
tio, - finis). Rationament care InlAturA on -ce
Indoiala. Semn, mlrturie exterioaril : demons-
traliune de amicilie, de dustrtanie. Lec-
thine to care se aratA obiectele despre care
se vorbegte. ManevrA militarA p. Ingelarea
dugmanului sail p. a-I intimida.--Si -elle.
* demonstrez v. tr. (lat. de-monstrare.
V. mustru, monitor). Probes InlaturInd
on -ce Indoiala : Newton a demonstrat legea
gravitatiunii. Ark, denot : roseala demons-
treazd rusinea. Explic aratInd obiectu des-
pre care vorbcse. Rar demonstrut
-strd.
* demontez v. tr. (fr.demonter, d. mon-
ter, a monta). Desfac bucAtile din care se
compune un lucru, desclocalez : a demonta
un pat, o masind.
* demoralizatitine f. (fr. demoralisa-
tion). Actiunea de a demoraliza gi starea
celui demoralizat. Si -Alla, dar mai des
-Are.
* demoralizez v. tr. (de- gi moralizez ;
fr. demoraliser). Corup obiceiurile, fac imo-
ral. Descurajez : in} ringerile 1 -ad demoralizat.
* dernOtic, -A adj. (vgr. demotik6s,po-
pular, d. demos, popor). Se zice despre un
alfabet Intrebuinjat de popor In vechiu Egipt,
in opoz. cu ieratic : alfabet demotic, htere
demotice. Adv. Scrim! demotic.
DEM
- 403 -
demult, V. mult.
den, V. din.
* denaturat, -a adj. (fr. denature).
Care n'are sentimente pe care fi le inspire
de ordinar natura : an fill denaturat. Con-
trar acestor sentimente : o acjiune denatu-
ratd. Spirt denaturat, spirt de ars la ma-
gini ca combustibi).
* denaturdz v. tr. (de- al naturd ; fr.
denaturer). Schimb constitufiunea naturals
a unui lucru, de ex., amestectnd In spirt o
substanfa care-1 face impropriii consumati-
unii (de a fi Mut). Fig. Falsific: a dena-
tura o informafiune. Corup, stric, Inraiesc
politica denatureazd caracteru.
* dendrit n., pl. e (vgr. dendrites, d.
dendron, co ac ; fr. dendrite, I. Cp. cu gra-
fit, antracit). Min. Lemn petrificat on peatra
fesila cu urme de ramuri. $i dendrite,
f., p1. e (vgr. dendritis, -itidos, 1.).
deneg, a -a v. tr. (lat. di-nego, -ne-
gdre, de unde ai fr. denier). Neg, refuz: a
denega sd fact dreptate cuiva.
* denegatlune f. (lat. denegritio,-6nis).
Acfiunea de a denega. $i -atle, dar mai
des -Are.
denemfe, a -A v. tr. (d. nemica, nimt-
ca). Vechi. Nimicesc.
denemlcacTane f. (d. denemic). Vechi.
Nimicire.
denle (vechi) bdenle f. (vsl. bode-
gi
niie, priveghere, d. badeti, a veghea ; bg.
strb. denite, rus. bdenie). Serviciii divin Mut
noaptea (la Ortodocai Mercurea ai Vinerea
din saptamtna a cincea a postului mare si
In toate serile din saptamIna patimilor). Se
poate zice gi priveghere.
* denlgrez v. tr. (lat. denigro, -are. d.
niger, negro; fr. denigrer). Defaim, ponegresc.
* denominativ, -á adj. (lat. denomi-
nativus). Care serveate la numit : termin de-
nominatii'.
denomlnatItine f. (lat. derzonzlnatio,
-anis). Dezignarea unei persoane sail lucru
pintr'un nume care-i exprima starea, cali-
tatea a. a. $i -atle.
* dens, -ft adl. (lat. densus, de unde si
des). Fiz. Des, compact, care confine mita
materie In pufin volum, ca auru, plumbu s. a.
* denslmetru n., p1. e (d. dens al mein',
cuv. format greait din Latins si gr. tld. da-
simetru, d. vgr. dasys, dens, cum ar fi fost
mai corect). Fiz. Aparat de masurat densi-
tatea lichidelor. V. lactometru.
* densItate f. (lat. densitas, -Otis). Ca-
litatea de a fi dens. Fix. Cantitatea de ma-
terie pe care o confine un corp supt o uni-
tate de volum (Sin. cu greutate specificd).
* dental, -a adj. (lat. dentalis, d. den*,
dentis, dinte). Gram. Se zice despre conso-
nantele care se pronunfa punind limba pe
dinfi, ca d, t. S. f. 0 dentalO, o consonants
dentalt.
www.dacoromanica.ro
DEO
dentar, -a adj. (lat. dentarius). Anat.
Relativ la dinfl : nery dentar, pulpd dentard,
medicina dentard.
* dentlfricla n. (lat. dentifricium, d.
dens, dentis, dinte, ai fricare, a freca). Praf,
pasta sou apa de frecat on de spalat dinfit.
Adj. Praf denttfriciii, pasta dentifricie.
* dentist, -a s. (fr. dentiste ; it. dentista).
Medic de dinfi.
dentItlane f. (lat. dentitio, -anis). le-
airea naturals a dinfilor. Totalitatea dinfilor,
denture : dentifiunea copiilor se schimbd in-
cepind de la fapte ant.
* denture f., p1. i (fr. denture ; it. den-
tatura). Totalitatea dinfilor, iru for In gura,
Denturd artlfictald, facuta de dentist.
* denumesc v. tr. (de- ai numesc, dupe
fr. denommer). Numesc o persoana Inteun
act, o menfionez pe nume.Barb. ardelenesc
(dupil germ. ernennen): a denumi pe cineva
intro funcfiune lid. a-I numi.
I) denunt n., p1. art (d. a denunfa,
dupe anunf. V. enunt). Denunfare, veste
care denunfa. Htrtie care confine o denunfare.
2) * denant, a -it v. tr. (lat. de -nun-
flare; fr. denoncer. V. a-nunt). Declar,
ptrasc, anunf o fapta rea unei autoritafi on
alt -cuiva : a denunfa an criminal. Denun(
un tratat, o convenfiune, declar ca Inceteaza
de a mai fi In vigoare.
de-oare-ce, V. care.
de-o-cam-data sail' deocamdata
(eo o silaba sail dotia) adv. Pentru un mo-
ment: de-o-cam-data e pace. V. cam.
dedchT n., pl. chiuri (de at ochi). Far-
inacare, Imbolnavire, regres produs de pri-
virea cuiva. Poporu, clnd ai vre-o boala
a carui cauza n'o pricepe, zice ca te-a deo-
cheat cineva, ca esti bolnav de deochl. In
general, ca sa fib deocheat, trebuie sa fii
frumos, robust, Malt, bogat, norocos, ca sa
se mire lumea. 0 vita frumoast Sl admirata
se poate deochea, ai de aceia i se Impleteate
o panglica male In coama on to coada. Tot
aaa cu copiii. Frumos cal I SO nu fie de
deochl l N'ar fi de deochl I Nu fie de de-
ochl/ Is expresiuni ca sit nu se tmbolnii-
veasca on sa nu se urifeasca. Leac de de-
ochi, contra deochlului. In est, pop. di-
&ht. V. descInt.
deocheat, -a adj. Bolnav de deochl.
Compromis. 0 minclund deocheatd, o min-
ciuna gogonata, patentil. Deocheatule I fru-
mosule (iron. sat) serios) IIn vest. - chTat.
In est, pop. dlochet, -child. Cp. cu boghet.
deachT, a -chea v. tr. (de al ocht.
De6chi, de6chi, deodche, deochem, deocheafi,
deoache ; deocheam ; deochetti, -cherlat, -chd;
sd deodche; deochind). Farmec, tmbolniivesc,
fac sit decade arunctnd o privire rea, invi-
dioasa, de mirare a. a. : nu to uita asa de
mull la copil sd nu-I deceit( t V. refl. MA
Imbolnavesc, Incep sa decad din cauza de-
achiului. Fig. MA compromit, perd prestigiu.
 404
DEO
Fac regrese, merg spre fimpu se de-
r debandr,
oache. In vest a -chin. In Mold. sud
dlechT, dlochet, a dlochea, in cord
q dloche. Cp. Cu trunchez.
deodata (scris si de-odatiti) adv. (eo
dift.). OdatA, ambit, pe neasteptate. Deocam-
data.
deosebesc si (vest) -ibesc (eo 2 silabe)
v. tr. (din mai vechiu osebesc si use-
besc, d. vsl. osobiti sen si osebiti sen, a se
deosebi. V. deoseb1). Separ, despart : a
deosebi oile de capre. Dieting, cunosc, vad :
e intuneric si nu deosebesc off oameni sint.
Fac diferenfa, deosebire : Dumnezeti nu deo-
sebeste bunit de rdi ;I ploud peste toff. V.
refl. MA disting, mA vtal: ningea asa de tare
in cit nu se mai deosebea satu. Difer, nu
senility : mdgaru, deli seamdnd cu calu, se
deosebeste in multe.
deosebire f. (eo 2 silabe). Separatinne.
Distinctiune ; diferenjA. Deosebire de pdreri,
divergenta de opiniune. Cu deosebire,
mai ales. Vechi osebire.
deosobT (In) loc. adv. (de si vsl. osobi,
osobi, osobe, pentru sine, separat, d. sobe
care vine d. svoi, al sail, propriu, sebe, lui
strb. o sebi, p. sine, osobit. deosebit V.'
slobod). Rar. In special, cu deosebire,
mai ales. In Cod. Vor. usebT, la o parte.
deosebit.
deosebit, -A adj. (d. deosebesc). Sepa-
rat. Distins. Diferit. Adv. In mod deosebit :
a locui deosebit. Deosebit de asta, afarA de
asta, pe ltngA asta, apoi. Vechi oseblt.
* departament n., pl. e (fr. departe-
meat, plecare, depArtare, departament, d.
departir, a distribui, a Imparti ; it. departi-
mento ; sp. fd. fr.], - amenlo V. despart).
Minister, parte din afacerile statului cttA re-
vine unui ministru : departamentu cultelor.
Fie-care din cele 86 de judete conduse de
cite un prefect in Francia. Mai bine ar fi
departiment, dupA cum se vede din corn-
partiment si despilrfimint, ca yin de la un
verb de conj. IV.
departe adv. (de si parte, casi despart,
Impart. Cp. cu it. dipartimento, depArtare,
dipartire, a separa, dipartirsi, dispartirst,si
spartirsi, a se depArta, in disparte separat,
departe ; fr. depart, plecare, separare, se de-
partir, a se lase de; sp. apartarse, a se de-
pArta ; pg. despartir, a desparti. Cp. $i rom.
a trdi de o parte, a fugi In o parte). Nu
departe de casd. De
aproape, la distantA :
departe, de la distantA. Pe departe,
pin depArtare, pe la distantA, (fig.) cu oco-
lurf, cu aluziuni, cu perifraze : a spune ceva
pe departe, a lua pe cineva cu vorba pe
departe. Mal departe, mai In colo, mai
In ainte (germ. wetter): citeste mai departe I
Ferecte -te de a zice mai departe cu Int.
de apoi, mai in colo, pe lama", cA e un
barb. ardelenesc dupA germ. timer
dElpii. prep. V. dupes.
depan, a -A v. tr. (var. din depdr mai
degrabA de c)t d. lat. * depdnare, d. pant's.
firu tesatorului; it. dipanare, a depana; pv,
www.dacoromanica.ro
DEP
sp. devanar, pg. dobar. Depdn,
depeni, deapdnd, sd depene, ca gi legdn,
peptdn). Infasor firu desfasurat din scut si
formez un ghem sau o pApuca. Fig. Fam. A
depilna o poveste, a o Insira, a o spune. A
depdna pe cineva, al lua din scurt, at mustra,
al judeca.
depAnat n., p1. art. Actiunea de a de-
pima.Fig. Fam. lad la depanat, lad din
scurt, trag un frecus, mustru.
depanatdare f., pl. ori. Vtrtelni(A, ma-
sina care fine ate pe care o depeni.
depanattirA f., pl. 1 Fein de a depana.
AtA depAnatA.
depar si -ez, a -A v. tr. (lat. dd -pilo,
-pilare, d. pilus, pAr. Se conj. as apdr.
V. depilez si depan). Munt. s. a. Depilez,
laa pAru, mai ales vorbind de pei la tAblica-
rie. Odinioara, trag de par (Era obicelu la
stabilirea hotarelor sA se is bAie(i si sA-I
tragA de par ori sa-k, bath, ca sA tie minte
pinA la 134(.11110A ca acolo-s hotarele. De
aici si numele satului Deparati,In Teleorman).
Si duper, dapdrat c'o mind te cfpdrd,
cu alta te dapdrd.
departure f. Acfiunea de a depArta.
pddurea e la o depdr-
DistantA, interval :
tare de un chilometru de casa noastrd. Din
depdrtare, de departe, de la distantA.
departat, -A adj. Distant, care e la
distantA. Lung: caldlorie depdrtatd. lntr'un
Limp departat, la mare distanjA de timp.
departez v. tr. (d. departe). Pun (duc)
departe: a deporta scaunu de masa- Scot,
!Matta : a departa un funcfionar dintr'o
funcfiune. V. refl. MA duc departe, mA des-
part : departeazd-te de tine, cd mused.
indep-
$i
* depasesc v. 1r. (d. pdsesc, dupA fr.
ddpasser ?. Barb. I ntrec ciftigu a depdsit
asteptdrde.
* dependent, -A adj. (lat. dependens,
-entis). Care depinde de al u, subordonat,
supus : semdnaturile-s dependente de ploaie,
Pocufia era dependentd de Moldova.
* dependents:L. 1., pl. e (d. dependent;fr.
dependance), Subordonare, supunere : de-
pendenfa Egiptulut fop de Anglia. Pl. PArti
accesorii ale unei case (heluri), ca soproane,
grajduri, camere mai mici c. a.
* depesa f., pl. t (fr. depeche, d. depecher,
a depeca, de unde ci it. dispacclo ci sp.
despacho). TelegramA, informatiune urgent/Y.
* depesex v. tr. (fr. depecher, compus
ca si em- pecker, a Impedeca. De aid it.
dispacciare si sp. despachar). Telegrafiez.
* depilate(' n., pl. oare (d. depilez)
Substanta care atacA pAru pe cafe chimicA
si-I distruge In 10-15 minute (Depiiatoarele
ciao ajuns Inca sA distrugA rAdAcina pArului).
* depllex v. tr. (lat. de -pile, -pildre, d.
piles, par. V. depArez, par). Zmulg pAru
sail it fac sA cadA de pe corp. Si epllex
(lat. e-pilare).
DEP
- 405 -
* depind, -pins, a-pinde V. intr. Oat. Mud corp de armata, unei re(ele de tale fe-
de-pendere, fr. dependre. V. a-pes, pen- . rata on ale altel autoritatt. Med. Bubo!, ab-
siune, sus-pend, com-pensez, non. ces; tumoare.
derabil). Atirn, Is In dependenta, la dis- (dupa fr.).
pozitiunea ort supt autoritatea cuiva. Tin * depozitar, -a s. (lat depositdrius).
de, fac parte din : semandtura depinde de Care primeate In depozit un lucru de Irwin
ploate, efectu depinde de cauzd. V. Miners.
Depinde de tine sa fit fericit ori nefericit.
* deping, -pins, a -pinge v. tr. (Mt
de-pingere a pieta, a descrie. V. picture'',
pigment). Rar. Fig. Descrid, reprezent cu
zugravesc.
vorbe. V.
deplasat, -ft adj. (fr. der-place). Dis-
locat. Fig. Contrar convenientelor, nepotrivit:
vorbd deplasatd. Adv. In mod deplasat: a
to purta deplasat. V. desaniat.
* deplasez v. tr. (fr. de-placer, d. place,
loc, plata. V. plasez, pieta). Disloc, scot
din loc. Deplasez o chestiune, schimb vorbe
ca sa scap de raspuns. V. refl. MA mist, ma
duc andeva: nu and deptasez din oral.
dentin, -ift adj. (de §f plin). Complet,
perfect, tntreg: irivdiat deplin, fericire de-
plind, victorle deplind. Adv. In mod dentin:
is deplin (sat pe deplin) convins, fericit.
* deplinatate f. (d. deplin). Calitatea
de a fi deplin, plenitudine, perfectiune : a fi
In deplinatatea sanatillit, a alunge la de-
plindtatea minim
* denting, -plins, a -plinge v. tr-
(dupa lat. de-plcIngere §i fr. diplorer). Deplor.
* deplor, a -it v. tr. (1st de-plaro,-plo-
rdre. V. ex- si Im- plor). Depth-1g, compa-
timesc. Regret, nu aprob.
* deplorabil, -ift adj. (lat. deplorabills,
dedus din plorabilis). De pltns, jalnic. Re-
gretabil, demn de milt: situatiune deplora-
bild. Adv. In mod deplorabil.
* deponent, .41 adj. (lat. depth:ens,
- antis). Care depune, depuriator. Gram. Se
numesc aaa In limba latina nitte verbe care
at forma pasivA ai Int. activ.
* deportat, -ft adj. Condamnat la de-
portatiune.
*deportailtine f. Oat deport:filo, -dais).
Pedeapsa care consists Intr'un exit hits' un
loc determinat $i title at -are.
* deportaz v. tr. (lat. de-portare. V.
port, puttare). Condemn la deportatiune.
deposed6z v. tr. (fr. de-posseder, d.
posseder, a poseda). Scot din posesiune, des-
pot : a deposeda pe cineva de drepfurt, de
card. Mai rar si desp-.
* dep66, V. depozit.
* depozit n., pl. e (lat. de-pOsitum, lucru
depus, d. de-pOnere, a depune; it. depOsito,
fr. depot. V. Impozit). Lucru depus to
pastrarea cuiva. Amanet. Sediment, drojdie:
in acest lichid s'a format un depozit. Za-
camtnt Cerc (biurot), loc unde se aduna
tined( ca at fie scrutatl : depozitele de re-
crutare-s cite unu in fiecare capitald de
Jude,. Loc unde-s arhivele unui regiment,
www.dacoromanica.ro
DEP
Barb. depoa, pl. art
depunator. Pastrator.
* depozithine 1. (lat. depositio, -finis.
V. portitune). Depunere, dare in pastrare.
Scoatere din demnitate : depozifiunea unut
rege. Marturie In justitie: a lua depozittunea
unut criminal. $i -file si deptinere.
* depravat, -a adj. (lat. de-pravatus).
Stricat, corupt, vitios: om, gust depravat.
* depravatiane f. (lat. de-pravdtio,
- finis). Med. Alterare, stricare : depravafitinea
singelut. Fig. Coruptitult, stricaciune : de-
prave:tau:ea obicelurilor. $i -afle §i
-are.
* depravez v. tr. (tat. deprdvo, -Ore, d.
pravus, rat, corupt). Alterez, attic : a deprava
stomahu. gig. Pervertesc, corup : a deprava
obiceturile.
deprAcT, V. pracT.
* deprecallane 1. (lat. de-precdtio,
-eds. V. Imprecatiune). Rar. Rugficlune
foarte umilita pin care cent iertare. Ret. 0
figura pin care II rogt umilit pe acela pe
care vrei sa-I tndupleci. $1 -atie.
* depreciez v. tr. (fr. de-precier, d. lat.
de-pretiare. V. apreciez, clIspretuT-
esc). Micaorez valoarea until lucru sat
meritu cuiva.
* depredativ, -fi adj. (d. a depreda).
fur. Care are caracteru depredatiunii.
* depredator, -ogre Oat de-praeda-
for). Jur. Jafuitor, predator.
* depredatitine f. Oat. de-praeddtio,
-finis, d. de-praeddri, a wade. V. prada).
fur. Jaf, prada, furt cu stricaciune, comis
mat ales de un administrator: depredafiugea
averit unut minor. $i -Atte.
depreglur, V. preJur.
* depresiane f. (lat. depressio, -dais.
V. presiune). Lame to jos, turtire : din
cauza ploilor s'a produs o depresiune de
teren. Fiz. Depresiunea mercurulut din ba-
rometru din cauza presiunit aerulut. Fig.
Descurajare, Intristare.
depreana, V. Impreuna.
* deprim, a -á v. tr. (fr. depimer, d.
lat. de-primo, -primere, care vine d. pre-
mere, a apesa. V. corn-prim). Las In jos,
turtesc : ploile deprimase terenu. Fig. Des-
curajez, tntristez : moartea fatal:if tut it
deprimase.
* deprimare I. Depreatune. Descurajare.
* deprind, -prins! a - prinde v. tr.
(lat. deprendere, a pride cu mintea ; it.
apprendere, fr. apprendre, a NOW. Exer-
citez, Invat oblanuiesc : a deprinde copiit la
alergat, sd alerge, Cu armele. Deprind cu
alma, actimatez. V. refl. A fe deprinde ed
suferi? cu suferinta, cu lupta,
DEP
- 406
deprindere 1. Actiunea de a deprinde,
exercitid : deprindere la In ptd, In scris. Tema
exercitid de gramaticA : deprindere de tradus
(ca sA fie tradusd). Obisnuinta, abitudine :
deprInderea a altd naturd. Obicei : deprin-
dere bund, deprindere rea (narav).
deprins, -A adj. Exercitat, obisnuit:
deprins la muncd, cu mu5ca, deprins a jament de sdndtate. de afaceri. Pop. de-
rdbda, sd rdbde.
deprInsatdra 1., pl. L Vechi. Deprin-
dere, Invatatura.
deptin si (vest) dlt-, -pus, a -pune
v. intr. (lat. de-prino, -pdnere a depune, a
pune Jos. V. pun). Muni vest. Se zice des-
pre vaci chid li se mareste ugeru si Ii se
lasA In jos aproape de a fAta on despre nori
clnd is gata sA dea drumu ploii. Vacd
depusd, aproape de fAtat (Cod.). V. tr. (dupA
fr. deposer). Pun jos : vulturu apucd melu
si-1 depuse'n cuibu tut. Dad In pAstrare, In
primire: a depune bad la an bar:cher. For-
mez deposit, las drojdie la fund: vinu de-
pune drojdie, apa depune nomolP Fig. Des-
taut detronez : a depune un rege. Pun In
Inchisoare : a depune un tilhar. Marturisesc
la judecatA: acuzatu a depus cd el e asasinu.
Depun corona, abdic. Imi depart bilanfu,
1. dad socoteala, 2) dad (aliment. Depun
examin, dad examin.
* depunere f. Actiunea de a depune,
depozitiune, dare In pastrare : casd de de-
paned (de economie). Destituire. Punere in
Inchisoare. Marturie in justitie.
* depurativ, -A adj. (mlat. de-purati-
vus). Med. Care depureaza stngele. S. n. Un
depurativ, un medicament depurativ. V.
purgativ.
* depuratlime I. (mlat de-puratio,
-dais). Actiunea de a depura. Si ooatie
si -are. V. purgatlune.
* depurez v. tr. (mlat. de-purare, d.
purare, a curata, care vine d. purus, pur).
Curat stngele, apa, metalele. V. purg.
* deputitt m. (fr. depute, d. lat. de-pu-
tatus, Mat, adick dezlipit"). Personagid tri-
mes in misiune de o natiune sad de un su-
veran (Se zice mai ales de cel care e trimes
in adunarea numitA camerd ca sA se ocupe
de interesele generale ale unel lari).
* deputatInne f. (lat. de-putritio, - finis).
V. reputatiune). Actiunea de a deputa,
Comisiune de deputafi, de trimesi ai cuiva :
o deputation a sosit la paint. Calitatea de
deputat Si -fitie.
deputatie f. (d. deputat). Fam. Dem-
nitatea de deputat.
* deputez v. tr. (lat. der-puto, -putdre,
1) a curata Mind, 2) a socoti, rude cu pu-
tare, a socoti. V. cent). Rar. Trimet ca
deputat.
deradlc, V. deretic.
* derniez v. intr. (fr. de-railler, d. rail,
[engl. rail], sinit. Cp. cu delirez). les din
Sine, sar de pe sine (vorbind de tren fi
www.dacoromanica.ro
- DER
Fig. A to purta prost, a devia din
tranvai).
calea buns. Curat tom. s'ar putea zice
a dessina on a desina.
deranjament n., pt. e (fr. derange-
ment. V. aranjament). Actiunea de a
deranja, deranjare, rAscolire. Starea lucrului
deranjat. Fig. Dezordine, turburare: deran-
rani, n., pl. art. Fr. nu exists aceastA for-
mA scurtA (Cp. cu ramburs).
* deranjez v. tr. (fr. de-ranger,d. rang,
rang. V. aranjez). RAscolesc, pun In dez-
ordme: a deranja carlile in bibliotecli. Ne-
linistesc, turbur mersu (functionarea) : a de-
ranJa o macind. Fig. Alterez, darapan, stric
a deranja sdndtatea. Turbur, nelinistesc,
tntrerup de la ocupatiuni.
derapan, V. daraptin.
* deratizdz v. tr. (fr. deratiser, d. rat,
guzgan). Curat de guzgani on de soarici :
corabie deratizatd.
deraz, a -Az& v. intr. (de 0 razd). Vechi.
Radiez, provin.
deradic si derAtIc, V. deretic.
derbeddfl m. (din mai vechiu derbeder,
turc. der-be-der, in poarta to poarta, va-
gabond. V. dervls). Fam. Vagabond, hai-
mans.
derdeds derdelds, dirdlas, dlr.
dils, dirditis, dirnIns, dirlltis si fir.
n., pl. art (d. a dirnii, a tirnti). Munt.
SAnius, locu unde se lasA copiil cu saniuta
la vale. In Trans. (Blaj) dadeds. Dir.
dlu si dirdils In CL. 1920, 520 si 521.
V. diefnus.
derdic, V. deretic.
dereclie, V. dIreclle.
deredic, V. deretic.
I) derdg m. (turc. direk, snip, grinds,
catarg, de unde $i ngr. dereki [scris me -J,
alb. bg. strb. direk, ung. derek, slovac drek,
ceh. drik. V. drIc si dIreclle). Nord.StIlp
de lemn la o casA.
2) derdg, derds, V. dreg.
derelict n., pl. e (it derelitto, d. lat.
derelict us, pArasit). Mar. Corabie pArasita
(de ex, una avariata care mai pluteste Inca).
dereptez, V. indreptez.
derds n., V. dres.
dere*, -A adj. (ung. deres, brumat, al-
bicios, d. der, brumA. De aici si pol. deresz).
Cu 'Darn albicios par'c'ar fi presarat cu Mina :
cal deres.
derdt, V. darAt.
deretic $i dIretic, a -it v. tr. (lat.
*de- * directico, -are, d. dirigere, direc-
turn, a Indrepta. V. dreg). Ases, aranjez,
pun lucrurile la locu lor sd diretice pin
zatacuri (VR. 1923, 4, 24). Fig. Vechi (fnfI.
de ridlc). InlAtur, matrasesc : 1 -a direticat
de pe fata pamintuluf. In Munt. (vechi)
gi daratec, daratIc. In Mold. nord.
Trans. diredic, diradic 7 mai vechi dos,
 DER
- 407 -
radio, deredic, deraidlc gf deriitic.
Si derdic, dradic. V. chltesc, za..
haTesc.
deriv, a -a v. tr. (lat. de-rivo, -rivdre, 6.
rivus, rid. V. rival). Departez de cursu on
de drumu lui. Gram. Trag originea unui cu-
vInt. V. refl.Vin, provin: Roman se deriva
din Roman, casu se derivri din lapte.Ca
v. intr. e gregit. Deci : casu se derivd, nu :
derivd.
* derivat n., pl. e, sad si M. Gram. Cu-
Writ care se deriva din alt cuvint: fagete
un derivat de la fag. Corp rezultat din pre-
facerea altula: casu e an derivat al laptelui.
. derlvata f., pl. e. Mat. Derivata unel
funcriuni, and' variabile, limits spre care
tinde raportu de crestere pe care o is a-
ceastA functiune de la cresterea atribuita
variabilel cind aceasta crestere tinde spre
zero.
* derlvativ, -A adj. (lat. derivativus).
Med. Revulsiv, care produce o derivatiune :
luarea de singe e derivativd. S. n., pl. e :
mustaru, vezicdtorile fi purgativele Is de-
rivative.
derivatitine f. (lat derivdtio, - finis).
Actiunea de a deriva, de a abate o apt (rte,
canal, lac). Apt abatuta ast-fel. Med. Aba-
terea stngelui Inter) parte ca sa se Inlature
o iritatiune mOrbida (revulsiune): vezicdto-
rile provoacd o derivafiune a boater. Gram.
Modu cum se formeaza un cuvint din altu.
Fiz. Comunicatiunea conducatoare electrict
pin mijlocu altui conducAtor Intre doda
puncte ale unui circuit 1nchis. Mar. Mis-
carea pin care un corp se departeaza de
directiunea normalt. $i -ape §i -are.
* derlzkine f. (lat. de-risio, -6nis, d.
de-ridere, a lua In ris). Luare In its. In de-
riziune, In rls, to batjocura.
* derizorin, -e adj. (lat. derisorius).
De rls, facut In deriziune : propunere den-
zorie. Adv. In mod derizorifi.
* deridere f. Deriziune.
dermatoldg, -oagirt s. (d. derma-
tologie). Medic specialist In dermatologie.
* dermatoidglc, -a adj. (d. dermato-
logie). De dermatologie.
* dermatologie f. (vgr. derma, der-
matos, pele, gi -logie). Stiinja boalelor pelii.
* dermatdza f., pl. e (d. vgr. derma,
dermatos, pele). Med. Boala de pele In
general.
* derma f., pl. e (vgr. derma, pele)
Anat. Tesatura care constitue stratu cel
gros at pelii. V. epidermil.
dermal ai dirmea (sud), grime&
(est), digrImea (Mold. sud) si durmea
(est) f., pl. ele, si dermie (est) f. (turc.
dtirme si davdrme, Indoiturt, Invalitoare,
valatuc, sul, d. devirmek, si dlirmek, a'ndoi,
a'nfasura). Tulpan, pima alba (rar colorata)
triangulara (est) on patrata si Indoitt In
doda (sud), si decl tot triangulara, cu care
Se'nibrobodesc fsmeife: de pe frunte It zb4-
www.dacoromanica.ro
DES
rase grimeada. (CL.1910, 5,315), o zdreanfd
de dirmea (VR. 1916, 1-3, 163).Pe la 1792
(deirmea), sul de ptnzt, colcovan. V. Ca-
since.
* dermlc, -A adj. (d. vgr. derma pele.
Vechil Greci zicead dermatikds, d. geni-
tivu dermatos. Cp. cu sisternatic). Anat. Al
pelii: (esut dermic.
* derdc yi -chez, a -ca v. tr. (d. de
si rocd; fr. derocher). Scot de pe un metal
pretios, pin ajutoru acidulul sulfuric ames-
tecat cu multA apt, corpurile grase yi oxi-
dele care s'aii format la a doda topire.
* derocament (d. a deroca ; fr. dero-
chement). Scoaterea stIncilor dintr'un loc.
* derog, a -a v. intr. (lat. de-rogo,
- rogdre. V. rog.Se conjuga ca ab-rog),
Stabilesc o dispozitiune contrarA unel legl
sad unul act anterior: a deroga de la lege.
Nu-mi pastrez demnitatea. Fac un lucru
care-mi atrage perderea rangulul (nobletei,
demnitajii): odinloard, nobilu care se fdcea
negustor deroga.
* derogater10, -le adj. (lat. derogato-
rius). Jur. Care tontine o derogajiune: cia-
uzd derogatorie.
derogatiiine 1. (lat. derogeftio,-Onis).
Acjiunea de a deroga de la o lege, de Is
un contract. $i .atle gi -are.
dervtlna, V. dirwtIna.
dert n. (turc. [d. pers.] derd de unde gi
ngr. &Hi, alb. slrb. dent). Vecht. Azi Mold.
Mare Intristare, mAhnire.
* derutez v. intr. (fr. de-router, d. rou-
te, drum, d. lat. rupta (via], cale rupta
[derivata] din alta). Fac pe cineva sa -gi
pearda drumu, dezorientez. Fig. Intuit, de-
zorientez, zapacesc.
derveldsc v. tr. (d. dirvald sad var.
din terfelesc gi berghelesc. Cp. si cu ung.;
durvdtni, a se deteriora). Est. Stric, urljesc :
mi earl dervelit minile curd find la nucl. V.
drevelesc.
dervi m. (turc. [d. pers.] dervis, d. der,
poarta, Sr v4, culcat, adict sArac. V. der.
bedeil). Calugar musulman.
1) des- $i (est) dis. (lat. dis-), pref.
privativ In cuv. vechl rom. : dez-brac, des-
ham, des-prind, dez-vIrtesc. Dis- se Intre-
buinteaza si to cuv. nowt literare, ca: dis -
pun, dis-par. V. de- §i dem-.
2) des- (d. dis, dins, dins) In locutiunea
des-de-dimineafd. V. dins.
3) des, deasa adj., pl. deli, dese (lat.
densus, vgr. dasys). Dens, compact, com-
pus din elemente apropiate unele de altele
(In opoz. cu rar): negurd, iarbd, pddure,
perie deasd; par, peptene des. Numeros;
populafittrze deasd. Adv. Adese oil, dese -oil,
de multe on : el vine des pe la not.
desalt m. (mgr. disdkkion, &stitch!, COM.
pus ca st lat. bisaccium, adict dol sad";
It bisaccia, bisacce, bisacca, fr. bissac, be-
sace ; bg. bisagi, disadi, slrb. biog. bisaga),
DES
- 408 -
Doi sal mat midi legati unu de altu care
se poarta pe umeri sae pe spinarea calului
sad a magarului : a pornit cu desagit la
drum, tar inteun desag avea un fluter.
$i desaga, pl. de. In Munt. vest. *i
desag, ditsagili. V. coburT.
desiics-, Y. desEtz-.
desiigar m. (d. desag). Catugfir care
umbla cu desagii si Cerse*te. Fem. -A-
res:miff ai -Arita, pl. ese, ife.
desagesc v. tr. (d. desag). Rar ad.
Incase, pun pe : a desdgi o marfd In car.
Fig. InsArcinez :1-a desdgit cu matte sarcint.
desarcinez, V. dessiirclnez.
desatul, V. destul.
desavir*esc v. tr. (de :}1 sdvir,esc).
Sftr*esc de tot. Perfectionez.
desavIraire f. Perfectiune. Cu dash-
vir*ire, de tot, absolut: ail rupt relafiu-
nile cu desdvirszre.
desfiviraft, -à adj. Deplin. Perfect.
Adv. Cu desavIrsire.
destixiinez, V. dessifixiinez.
descaTer, a -cgifera v. tr. (d. cater).
Despart pe cei ce Incaierat la bataie.
V. refl. MA despart, mA desprind din luptA.
descallc, a -chile& (est) si -alec,
a -itleca (vest) v. intr. (d. in- twit). MA
dad jos de pe cal on de pe un lucru pe
care *edeam calare : a descdlica de pe cal,
de pe zid. Fig. MA opresc ca sA asez cote-
nil trite° Ora. V. tr. Fac sA (ori poruncesc
sa) se dea jos de pe cal. Fig. Colonizez :
a descdlica o lard.
descalt, a -calla v. tr. (lat. dis-cal-
dare, pop. diS-culciare. V. descult, In-
calt). Scot cuiva IncAltArnintea din pi-
cioare. V. refl. 1mi scot Incaltamintea din
picioare.
descarc, a ..ciftrca v. tr. (tat * dis-
cdrrico, -are, it. discarfi)care, scarificare,
fr. decharger, yv. sp. pg. descargar. V. In.
carc, *aria). Tau sarcina, IncarcAtura :
descarc an car. Trag cu o arms de foc,
aprind IncArcatura din teava el. Fig. Dis-
pensez, usurez de o obligatiune : to des-
carc de a mat face cutare lucru, de a platL
Dad drumu, dau fiber curs : agi dscarca
furia asupra cuiva, pe cineva.
* descatenez (d. lat. catena, lant).
Lit. Deslantuiesc.
descat, a -eta v. tr. (ca II a-cal).
Trans. (Agrb. hit 114). Desprind.
descalicare f. Actiunea de a descdlica.
Timpu elnd s'a descalicat. Fig. Asezarea
unor emigrant! undeva (mai ales vorbind
de Radu Negru Si Drag*.
descallcifttoare 1., p1. ori DescAlicare
(actiunea, timpu sae locu): de la descdlicd-
toarea Romdnilor. Vest deschlec-.
descalichtilrii f., pl. 1. Actiunea sad
modu de a descdlica. Timpu clad s'a des-
cAlicat. Vest descalec-,
www.dacoromanica.ro
DES
descApilittnef v. tr. (d. cdpdf lad). Vechi.
Rar azi. Tai capu, decapitez.
* descarnez v. tr. (d. carne, dupA fr.
decharner). Despot de carne lAsind numal
oasele.
descatiftramez v. tr. (d. cataramd).
Desprind din catarame.
desciita, V. descat.
descaunez v. tr. (d. scaun). Scot din
scaun, detronez.
* descendent, -á adj. (lat. descendens,
-entis). Care descinde, scoborttor : fliers
descendent. Linie descendentd (In rudenie),
posteritatea, urmasii cuiva. Subst. Urmas,
care-si trage originea din cineva: Ronidnii
is descendenfi at Romanilor.
* descendent:A f., pl. e (d. descen-
dent; fr. descendance). Scoborire. Derivarea
neamului. Posteritate, urmasf.
* descentralizez v. tr. (d. centralizez).
Fac ca dileritele WO ale unui stat sA fie
mai independente de puterea centrals In
gestiunea intereselor for.
descernesc v. tr. (d. cernesc). Scot
(dad jos) hainele salt semnele de dolitl.
descheT, a -Ye v. tr. (d. chete). Dez-
bumb, deschid haina. V. deschld.
deschfd, -this, a -chide v. tr. (lat.
dischidere. V. Inchid). Desfac, datl In IA-
turi a deschide usa, fereastra [V. descuTI.
Dail In Marl Invalitoarea, usa, capacu la-
stnd fibers intrarea: a deschide cutia, casa
dulapu, ochii, gura, cartea. Stabilesc, lac:
a deschide o tale, un canal. Spintec, tai :
a deschide o vind, pintecele. Fig. incep : a
deschide sedinfa, balu, campania, focu (cu
armele). Excit, attt, stimulez : a deschide a-
petitu. Ceru s'a deschis, s'a luminat, s'a
tnseninat. A deschide ochii, a fi atent. A
deschide cuiva ochii a-i atrage atentiunea,
a-i denunia ceva. A-ft deschide cuiva inima
a -i spun secretele tale. A deschide cuiva
casa ta, a-I primi ca pe un amic bun. A
deschide cuiva capu, spiritu, a-/ atrage a-
atentiunea, a-1 face mai capabil, mai inteli-
gent. A deschide un credit, un cont cuiva, a
fncepe sa-i fact credit. In Munt. deachld
ai(In vest) daachld.
deschidere f. Actiunea de a deschide.
DeschizAturA, spatiCt Intre dot sttlpi s. a.:
pod cu deschideri de 50 de meta'.
deschilinesc ai chillnesc v. tr. (d.
chitin). Trans. Deosebesc, despart. V. bfiro-
caluiesc.
deschis, -á adj. Netnchis, desfacut,
descheiat : usd, cutie, hand deschisd. intins,
larg : camp deschis. Fig. Since'', franc: om,
caracter deschis. Luminos, clay : ceru e
albastru deschis. Bine dispus, senin, nu
posomorit : azi off mat deschis la fafd.
Adv. Francamente, sinceramente : a vorbi
deschis.
, deschlzaturit f., p1. 1. SpatiO deschis :
deschizdtura u deschizettura dintre stilpit
podului.
DES
- 409 -
desching, a -A v. tr. (d.hinge°. Li-
berez de chinga : a deschirzga calu.
* desclfrez v. tr. (d. cifra, dupA fr.
dechiffrer). Explic, citesc ceia ce e scris In
cifre : a descifra o telegramd. Citesc ceia ce
e scris rhd sad cu litere vechi on strAine.
CInt dupa note la prima vedere o bucata
muzicalA : a desitfra o roman:a. V. des-
ilW3SC
* descfnd, -cans, a -cinde v. intr.
(lat. de-scdndere, d. scdndere, a se sui. V.
scar-a, ascensor). MA dad jos, ma
scobor (de pe cal, de pe munte, din
pod, din tren, din corabie). Trag In gazdA,
min (conj. II). Ma intind ptnn jos : pddurea
descinde plod In vale. MA las mai jos (vor-
bind de coloana de mercur din barometru) :
barometry descinde (arlica : mercuru din el).
Scobor tonu: a descinde cu un ton. MA trag,
and deriv : Romdnil descind din Romani.
Pailful a descins in cukusu hofilor, a pa-
truns In culcusu lor. A descinde in mormint,
a muri. V. destind.
* descindere f. Actiunea de a descinde.
A face o descindere, a to duce di fad o
perchizitiune ca sa confisti ceva, ca sA-1
prinzi pe cineva s. a.
descing, -dins, a -cinge v. tr. (d.
In- cing). Scot cingatoarea. V. refl. lmi scot
cingatoarea de pe mine.
descToefilez l decTo- v. tr. (d. do-
ander'. V. facTocalez). Est. Dezghioc, cu-
rAt ciocalaii de pAnusi. Desfac, demontez
(un car, o masinA). V. refl. MA desfac, ma
desprind (ca carnea de pe oase pin ferbere).
descilcdsc v. tr. (d. in- cheese). Des-
cure: a descilci niste sjoard, o afacere.
descent, a -fi v. tr. si intr. (d. cint).
Rostesc desctntece cuiva ca sa-1 vindec de
vre-o boala : a descinta de deochi. Fig. Cant
55 conving, instruesc pin vorba lung; : ere
destul i-am (dativ) descintat (sail cintat)
sail 1-am descintat, dar el nu m'a ascultat I
Vechi. Farmec, vrajesc. V.boscorodesc.
descintec n., pl. e (d. cIntec). Cuvinte
asezate to poezie sad in proza pe care fe-
meile din popor, Insotindu-le une-ori si de
niste practice superstitioase (ca stinsu cAr-
bunilor), le pronuntA la capu bolnavului ca
sA-I vindece. Poporu mai crede cA desctn-
tecu, ca siti alba putere, trebuie sit fie furat
(sa tragi cu urechea cind descinta altu), nu
sit ti-1 spuie ori sA ti-1 scrie.
descleTez v. tr. (d. clef). Dezlipesc ceia
ce era Incleiat.
desclestez v, tr. (d. clecte). Desfac ceia
ce era strins ca cu clestele : nu putea sd-si
descle.teze gura de frig.
descojdsc si (ob.) cojesc v. tr. (d.
coajd). Curat de coaja, decortic (vgrbind de
lemne ori seminte). V. refl. Lemnelele cojesc.
V. dezghToc si pelesc.
descolor-, V. decolor-.
* descomerclallzdz v. tr. (d. comer-
ciaiizez). Nu mai consider ca marfA : a des-
Pfftercializa politica. Si Ws-.
www.dacoromanica.ro
DES
* descompletdz v. tr. (d. completes).
Stile ceia ce era complet : In aceasta scorda
s'a descompletat numaru profesorilor.
$i dis -.
* descomponibll, -b. adj. (d. compo-
nibil). Care se poate descompune- $i dis..
* descompozItidne f. (d. composi(i-
une). Desfacerea unui corp compus in ele-
mentele lui. Putrezire : cadavrele, in cal-
dart, infra In descompozifiune. Fig. Turbu-
rarea, stricarea aspectului obisnuit : descom-
posifionea fete( until om. Si -itie, dar
mai des descompunere. $i dis -.
* descompOn, -pus, a -mine v. tr.
(d. compurt, dupa fr. decomposer). Separ,
desfac in elementele lui ceia ce era com-
pus : a descompune apa. Corup, stric, al-
terez : cd1clura descompune carnea. $i
dis-.
* descompunere 1. Descompozitiune.
$i dis-.
* descompus, -á adj. Alterat : fold
descompusd. $i dis -.
* desconcentrOz v. tr. (d. concentrez).
Trimet tnapoi oamenii concentrate : a des-
concentra trupele. $1 dis-.
desconsider, a -á v.tr. (d. consider,
dupa fr. deconsiderer). Nu consider, nu lad
in sama, nu dad atentiune : omu cult des-
considerd opiniunea vulgului. $i dis -.
* desconsideratlune f. (d. consid.,
dupa fr. deconsideration). Lipsa de consi-
deratiune, de stimA, de respect. $i dls-
si .atie si -are.
desconsilldz, V. deconslllez.
descdper, a -f v. tr. (lat. discooperire,
pop. discoperire, it. scoprire, fr. decouvrir,
sp. descubnr, pg. descobrir. In nord -Opar.
Se conj. ca acoper). Dezvalesc, ;au acope-
remintu (Invalitoarea): a descoperi o casd.
Fig. Fac cunoscut In stiintA ceia ce era ne-
stint on ascUns : Columb a descoperit Ame-
rica, Curie a descoperit radio (V. Inven-
tez). Dad de urmA, aflu, gasesc: a desco-
pert un secret. Revelez, fac cunoscut, cuiva:
a descoperi on secret cuiva. V. refl. Imi lad
palAria din cap. MA expun prea mult ad-
versarului In duel ori in razboi. Fig. Imi de-
clar intentiunile.
descoperire f. Actiunea de a desco-
peri ceia ce era nestiut : descoperirea Ame-
ricii. Lucru descoperit radio e o mare des-
coperire a lui Curie.
descos, - cusut, a -coase v. tr. (d.
cos). Desfac ceia ce era cusut. Fig. Cerce-
tez cu deamAnuntu ca sit aflu ceva : 1 -am
descusut bine pe acest om.
descotoroseesc, V. cortorosesc.
descovdT, a .ift v. tr. (d. in-covoi).
Vest. Dezdoi, indrept cela ce era Invovoiat.
* descreTerat, -Et adj. si s.(dupa fr
ecerveld). Faro crelert smintit,
 DES
- 410
descresc, -ut, a -cre§te v. intr.
(d. crest). Scad, ma Imputinez apa, epide-
demia, emigrafiunea des reste.
descretesc v. tr. (d. cref). Suprim cre-
torile, tncretiturile, zbtrciturile. Fig. Invese-
lesc 1-am facia sd-si descrefeascd fruntea.
V. scapar §i chTondorls.
* descriere f. Actiunea de a descrie,
descriptiune.
* descripilime f. Oat descriptio). Acti-
unea de a descrie. Opera scrisa orl vorbita
pin care descril ceva, reprezentarea until
obiect pin vorbe. Si -iptie.
* descrIptiv, adj. (lat. descriptivus).
Al carul obiect e descrierea: poezie des-
critivd. Geometria descriptivd, al carei o-
biect e reprezentarea tntinderii pin ajutoru
proiectiunilor. Anatomia descriptivd, care se
ocupa de descrierea mat particulars a for-
melor $t figurii fiecarui organ. Adv. in mod
descriptiv.
* descrid, -scris, a -scrie v. tr. (lat.
de-scribere). Reprezent (spun) pin cuvinte
cum e un obiect. Geom. Trag o linie,strabat
spatiu fAcind o linie : a descrie o elipsd,
glonfu descrie o curbd.
descrunt, a -a v. tr. (d. crunt). tint
descrunt feta, 1mi tau
o fata mai vesela,
nu ass de crunta. V. refl. MA tnveselesc la
fata.
* descnam §i -ez, a -á v. tr. (tat.
de-squamare, d. squama, solz. V. scama).
Dezlipesc pArticele din ceva, rAzulesc solzii.
V. refl. Se zice despre pele dud tot cade
de pe la matreata si alte pelicule.
desca amatkine f. (lat. de-squamatio).
Actiunea de a sal) de a se descimma. Pl.
Pelicule care se dezlipesc de pe pele. Si
..etle. V. eczema, pecingine.
descuT, a -Tit v. tr. (d. cut, care a fost
cheia primitive, saa lat. discuneare). Des-
chid ceia ce era incuiat cu cheia. Fac sa
treats constipatiunea. V. deschld, des-
cheT.
descult, -a adj. (lat. *discakeus lid.
disculceatus si discakeatus, descaltat). Des-
callat, cu pidoarele goale. Un desculf, un
plebetl, un proletar.
desciimpar, V. rascumpar.
* descurajare f. Actiunea de a sail
de a to descuraja, perderea curajului
* descurajez v. tr. (fr. decourager).
Fac sa pearda curaju. V. refl. Perd curaju.
descurc, a -a v. tr. (d. tn-curc). Des-
cheese, desfac un lucru tncurcat. Fig. LA-
muresc, explic bine : a descurca o frazd. V.
refl. les dirl Ineureatura, dintr'o situatiune
dificila : and vo( descurca ell singur.
descumit, -a adj. Caruia i s'a desfd-
cut cusutura : haind descusutd. Fig. Fars
legatura, WA sir : stil descusut.
des- de- dImIneala? V. dins,
www.dacoromanica.ro
- DES
deseara adv. (de si seard) . In aceasta
seara, In sears zilel de azi: sd ldsdm asta
pe deseard (fats pentru astd seard, dupA fr.
pour ce soir). In Munt. est diseara,
In Mold. disara. V. aseara.
* desemn n., p1. a (d. semn, tradus
dupA fr. dessin, care tot la fat signum se
reduce). Arta de a reprezenta obiectele cu
creionu on cu condeiu (V. acaarela, plc-
tura). Figurile de pe tesuturi, de pe stofe
s. a.; Planu unel constructiuni. Si desen
(dupa fr.).
* desemnater, -oare s. Care de-
semneazA. Care are profesiunea de a de-
semna.
* desemnez v. tr. (d. semn, dupA fr.
dessiner, care vine d. it. disegnare, lat. de-
signare. V. in- semn). Reproduc pin
ajutoru desemnului : a desemna un cal (V.
pictez). Insemnez, mat, spun, dezignez:
zmi desemnez succesoru. V. refl. Apar lamu-
rit : talia lul se desemneazd bine, munfif se
desIninad (se profilati) la orison!. Ma a-
propii de deznodamtnt: evenimentele se de-
semneazd.
dose -or' sau deseor7 adv. Des, de
rnulte ori.
desert n., pl. art (fr. dessert, d. des -
servir, a servi ultimu fel de mincare la masa).
Ultimu fel de mtncare la masa, proprid vor-
bind, placinta, fructele si alte lucruri dulci.
Unii mAntncA si brinza la desert.
* deservant, -a adj. (fr. desservant.
V. servant). Care Indeplineste un servi-
chi preutesc: preutu deservant al acester bi-
serici. Unii zic deservent, cent ce e
gresit. Lat e deservtens,-entis.
* deservesc v. tr. (fr. desservir. V.
desert). Fac serviciu de comunicatiune au-
tomobilu si aeroplanu deserveste satu
nostru. Fig. Aduc un rat) serviciu, nu ser-
vesc cum trebuie.
desesc v. intr. (d. des). Vest. MA hides,
doresc sa pun mina : toff desead la chi-
lipir.
desetinar m. (d. desetind). Vechl. Strtn-
gator de desetina.
desetina f., pl. a (rus. deseatina, d.
deOati, zece ; vsl. desentina V. otavnIth).
Vechi. Zeciuiala stupilor. V. rusumat.
1) desfac, -facut, a -face v. tr. (d.
fac). Stric, dezleg ceia ce e fAcut orl shins:
a detface un nod, un packet. Descojesc, dez-
ghioc : a desface (a desfacea) popusol, fa-
sole. Fig. Disolv, desfiintez, risipesc : a des-
face o cdsdtorie, un contract, niste farmece.
Rezolv, dezleg: a desface o problemd. land
toatA merle : am desfdcut oalele. V. refl.
MA deschid : floarea se desface (V. ras-
fac). MA desprind : foile din pldcintd se
desfac. imi lichidez marfa : m'am desfdcut
de bldndrie.
2) desfac, a -ace v. tr. (var. din de-
hoc, ca si worn. a dizvuca, a (IOWA, Nr,
 411
DES
devoc). Nord. Dezghioc, curat de coaja
(de pastarl, de clocalai): a desfata fasole,
popusoL In VR. 1909, 12, 417: am avut
clued de desfilcat (grs. tip. ?).
desfacere f. Actiunea de a desface.
Disolutiune : desfacerea and cdsatorli. Li-
chidatiune : desfacere totald a mdrfurilor.
deshilm, V. defaTm.
desfa*, a -it v. tr. (lat. dis-fasciare, d.
fascia, fasa. Des-fac, -fest, -fasd; sd
des-fese). Dezleg fesile copilulul.
desfavdr (vest) si desfaipur (est), a
-fa*ura v. tr. (lat dis-fasciolare. V. in-
fil*or). Desfdsor, -orL -card; sA des-
fdsoare). Intind, dezvolt ceia ce era Infa-
surat (propria si fig.): a desidsura steagu,
armata,forIele. V. developez, dezvolt.
desfat §i -ez, a -ii v. tr. (d. fat, fat&
Desfdt, -eft, -atd; sA -ete). Decletez, In-
ctnt foarte tare. V. refl. A se desfata citind.
desfatat, -A adj. In desfAtare. Adv.
Domnii eel bunt $i dire)* fard grifd si
desfatat domnesc (Cost 1, 294).
destatacTtine f. Vecht. Actiunea de a
te desfitta, de a petrece, de a chefui : se ri-
dicase Muntenii pre domnul lorpentru mart
desfdtdctunl ce erad liztr'acela (Cost. 1, 292).
* desfatuTesc v. tr. (d. sfat). Decon-
siliez, despovatuiesc, disuadez, te sfAtulesc
sA faci alt-fel.
desfecToresc v. tr. Cant. Privez de
feciori, laa cuiva feciorii (fill).
desferec, a -a v. tr. (d. ferec). Scot
(iail) ferecAtura.
desfid, a -fide v. tr. (dupa fr. de-
fier, it. dis-fidare, dar acomodat conjugarii
III dupA lat. dif-fido, -f(dere, nu mA incred.
Participiu ar fi desfis [ca deschid, deschisJ,
dar nu e uzitat. V. con- fident, fidel,
sfidez). Provoc la luptA, sfidez, nu cred
capabil : te desfid sd vii sd te baft en mine.
infrunt, dispretuiesc: a desfide moartea.
* desfidere f. Sfidare, provocare.
* desflgurez v. tr. (fr. &figurer). De-
formez, stric figura, urttesc. Fig. Alterez,
falsific : a desfigura istoria.
desfantez v. tr. (d. fiin(d). Suprim, ni-
micesc : a desflinfa o societate, o lege.
desfilluTesc v. tr. (d. filet). Mold. Des-
folez, scot de la locu for filele unei carti.
desfir, a -a v. tr. (d. fir, ca si to -fir,
pre-fir, rds-fir). Desprind, scot, trag : des-
firdm Invardminte din aceastd Intimplare
(Neam. Rom. 6, 518). V. refl. MA risipesc,
dispar : ca visul sd desfird (Dos.).
desfirnat, V. desfrinat.
desfloresc(ma) v. refl. Vechi. MA ofi-
lesc, mA vestejesc. V. infloresc.
desfoiez v. tr. (d. pate). lad, rup foile,
(frunzele). Desfiluiesc.
desfrInare f. DestrAbAlare, stricAclune
jnorala, coruptiune, depravare,
www.dacoromanica.ro
DES
desfrtnat, -a adj. si s. Vechi: FArA
frill, neInfrInat, impetuos, pornit : sd nu sa
hie pus (sA nu se fi pus) ad opreascd des-
frinata prostime, pozna mare (rAscoala) s'ar
hi Intimplat (Cost. 1, 293). Exuberant, prea
mare, amens. Azt. DestrAbalat, stricat, corupt.
81 desfirnat (Mold. sud).
desfrInacItine 1. Vecht. DesfrInare.
desfrtnez v. tr. (ca §i In-frInez). Scot
frfu, las fArA frfd (un cal). Fig. V. refl. MA
corup, mA dedaa stricaciunii. V. dezba-
lazez.
desfria n., pl. art (d. friti). Desfrfnare,
destrabAlare. Exces.
desfrunzesc v. tr. fad, rup frunzele :
;luta a desfrunzit copacit.
desfAnd §i -ez, a v. tr. (d. fund).
Scot fundu unul vas : a desfunda un butoL
Destup : a desfunda o garafa, ml s'a des-
fundat nasu Infundat de gutural. Deschid
drumu : o stirred rostogolita Infundase dru-
mu, dar not (-am desfundat. Stric funda-
mentu : ploile continue desfundase drumu-
rile.
desham, a -ham& v. tr. Scot din ham,
lad hamurile.
desholbez(ma) v. refl. (ca si holbez,
adicA ,nu mat holbez °chit de fricA "). Vechi.
imi vin In fire, Imi trece spaima.
* desIgllez v. tr. (d. sigil). Scot de supt
sigil, rupt sigilele, despecetluiesc.
desime f. Calitatea de a fi des: desimea
unei padurf, :wet negurt, unul peptene, u-
net stofe.
* desInanta f., pl. e (fat. desinentia),
Gram. Terminatiune. 81 dez- (dupA fr.
dEsinence).
desf*.n., pl. urL Loc unde-s copAceil
deli In pAdure (sih1A, hAtis).
desjtidec, V. dezjudec.
desjug, V. dezjug.
deslaniuTesc v. tr. (d. Ian°. Fig. Dad
drumu. V. refl. MA raped, nAvAlesc : furtuna
s'a d.sldniuit. Si dezl-.
desItnez v. tr. (d. hind). Destram. Fig.
Descompun, analizez. Aft( desltnatd, afA sca-
mosata, cu itele nerAsucite. Fig. Versurt des-
linate, fArA coeziune, greoaie, proaste. $i
dezl-.
* deslocuTesc v. tr. (d. hoc, dupa. fr.
&placer. V. disloc §i tnlocuTesc). Fiz.
Mut din hoc : un corp pus in apd (sad In
aer) perde din greutate o parte care cores-
punde cu volumu de apd (sad de aer) des-
locult.
des' upesc V. tr. (rus. do-sligatt, a auzi,
a asculta pinA la urmAVI.p.vs1.1slutz-slovon,
slykti-sly§on. Cp. cu destotnic !Id. do-. V.
slugs, slave, slova). Disting, deose-
besc (cu urechea, cu ochiu): a desluai vor-
bele unei limbl, o scrisoare stearsd. LAmu-
resc, clarific, explic : desluse§te-mt aceastd
problemd. LAmuresc, fac sA priceapA: des-
luseste-ald ! V. desclfroz,
DES
- 412 -
deslusit, -11 adj. Lamurit, ctn. Adv. A
vorbi deslusit.
* desmatrIculez, V. exmatr -.
desminiT, V. dezminiT.
desmostendsc, V. dezm-.
desn-, V. dezn-.
despachetez v. tr. (ca gt Im-pachetez).
Desfac pachetu (lada, balotu) sail scot din
pachet: a despacheta niste 041.
despalnjIndsc (ma) v. refl. MA lim-
pezesc (vorbind de ochii painjiniti).
despart gi despartesc, a -parti v.
tr. (lat. * dis-partire, lid. dis-pertire; it.
spartire, pv. departir, fr. ddpartir, cat. sp.
pg. despartir). Separ, departez unu de altu :
a-t despdrfi pe cei bunt de cel rat. Impart:
a desparti curtea to dodd (pdrtt). Divortez.
V. refl. MA separ. MA Impart. MA divortez.
V. bascaluTesc.
despaduresc v. tr. (d. pddure). Tel
padurea de pe un loc : nu des:Wiwi:I fara,
ca pddurile aduc plot si modereazd arsifa
verit.
despagubdsc v. tr. (d. pagubd, dupa
fr. dddommager). Repar paguba, dezdaunez, despintec, V. spintec.
indemnizez. desplint, a -á v. fr. (d. lat. planta, tal-
* despagubire 1. Repararea unel pa- pa). Vechi. Desprind talpa piciorului (tortu-
gube, dezdaunare: a acorda cuiva o des- rind). V. imptint.
pdgubire. despoT, a -Ta v. fr. (lat. dis- spd!iare
despalvandsc -dz v. tr. Ban. Olt. sail de-spOliare ; it. spogliare, pv, despolharj
Scot paivanu unui cal, II despriponesc.
desparechez, a -chew v. tr. (p. chea
Ed. chia, V. cheamd, chear). Despart de 1*-
reche (vorbind de finite on de lucruri). In
Vest desperechez, a -chta.
despartesc, V. despart.
despartenle f. Separatiune Divort.
despartimint n.. pl. inte (d. a desparti,
dupa fr. cldpartement, d. departir si it. di-
partimento, d. dipartire). DespartiturA, des-
partire, departament, diviziune, sectiune.
desparffre f. Actiunea de a desP5rii.
DespArtitura, sectiune, cartier. in Moldova
orasele-s implirlite in desparfirl, iar in
Muntenia in color!.
despartitUra 1., 0)1. f. Compartiment,
sectiune, class.
despecetluTdsc v. tr. Scot de supt
pecete, rup pece(ile, desigilez.
despedec (est) si despTddec (vest)
a -á v. tr. (d. pedicd, piedicd) Scot pedica:
a despedeca calu, cdrufa. 5i despedic,
despIedic and e ace. pe rad.
* desper gi -ez, a -A v. intr. (lat,des-
pdro, -dre). Perd speranja, desnadajduiesc :
nu desper de reusita tut (cd va reusi). V. tr.
Aduc la desperate: m'ot desperat cu atitea
cheltutelt I V. refl. Ajung la desperate : m'am
desperat cu boalaastal-5i disper (dupa it.)
desperfire f. Perderea sperantel, des-
nadetde : am ajuns la desperare cu boala
asta. Ceia ce produce desperare: acestbdiat
e desperarea familtii. 5i disp- (dupa it).
www.dacoromanica.ro
DES
* desperat, -a adj. Care a perdut spe-
rants : famille desperatd. Care nu mai cla
sperante: bacilli desperatd. Fam. Furios,
turbat: a lucra ca un desperat. Adv. In
mod desperat: I-am auzit strigind desperat.
5i disperat (it. disperato).
desperechez, V. despa-.
despic, a -á v. tr. (lat. desp1co, -dre,
d. spicare, a forma ca spicu, a ascuti, d.
spica, spicum, spic. V. raspic). Tat, des-
part in lungime : a despica un lemn. StrA-
bat : corabta despica apa, pasdrea despica
ceru. V. refl. Mi se despicd anima, simt o
tntristare adtncA. V. spIntesc.
despicatdra 1., pl. 1. Lucru despicat,
bucata de lemn despicat V. dranlia.
despTedec, V. despedec.
despTerd(ma), wilt, a -e v. tr. Vechi.
MA pierd, ma prapadesc.
despletdsc v. tr. (d. plete). Desfac cela
ce era Impletit : a desplett pdru.
despletit, -fiL adj. Desfacut, vorbind de
ceia ce era lmpletit: o femete speriatd a-
lerga cu pdru despletit.
fr. depouiller, sp. pg. despojar. Despot,
dispot, despoaie, despolem, despoiaft ; sd
despoate. V. spollez). Dezbrac de tot. JA-
fuiesc, prad, spoliez : a despotic pe cineva
de avere. Privez, lipsesc : vintu a despolat
pomil de frunze. A despota scrutinu, a cer-
ceta buletinele de vot depuse in urna. In
vest despuTem, -spuiati, -uiat. Forma
pop. dispoT se aude si'n est, si'n vest.
despopesc v. tr. (d. papa). Rar. Ras-
popesc, despreutesc.
despopuldz tr. (d. fr. di-peupler,
v.
sad lat depOpulor, -dd. V. papule*. Pri-
vez de locuitoa, de animate : a despopula o
Lard, un lac.
desposedez, V. deposedez.
* despot m. (vgr. despdtes). Suveran at-
bitrar, titan. Fig. Cel care vrea sA conduce
arbitrar.
* despotic, -a adj. (vgr. despotikdq).
Arbitrar, tiranic: guvern despotic. Adv. In
mod despotic. Vechl (Con. 281). Acesc
(rus. despotteeskii).
despotie I. (ngr. despotic:, vgr. -eta).
Vechi. Staptnire, guvern.
* despotizm n., p1. art (d. despot). Gu-
vernare despotica, autoritate tiranicA.
despovardz v. tr. (d. povard). Dail jos
povara, usurez, desazanez.
despavatuTesc o. tr. Povatutese con-
trar, desfAtuiesc.
desprafuTesc v. tr, Scutur de prat. V,
pratuTesc,
 DES
413 -
despre prep (de si spre [lat. de-super,
de deasupra, deasupra)). Relativ la, In pri-
vinta unui lucru, de: vorbim despre tine,
despre cucerirea Daciil. Din spre (si In a-
cest caz se poate scrie ai de spre): bate
vintu de spre meazd noapte. Spre, In spre,
la (Rar) : a fnceput sd ploale de spre ziad,
Romdnia se margineste de spre rdsdrit cu
Rusia si marea Neagra. Cit desprey In
ceia ce priveste (fr. quant 0): cft despre
allele, van vorbi pe urmd. Nu zice asu-
pra stiluluf (fr. sur le style), ci despre still
despremenesc, V. prlmenesc.
despresdr (vest) si -dsur (est), a
-ura v. tr. (ca si fm-presor). Liberez de
tmpresurare alunglndu-i dusmani. Nu mai
tmpresor, ma las de asediCt.
despreutese v. tr. (d. preut). Destitui
din preutie. V. des- §i ras-popesc.
desprimavareaza v. refl. impers. Se
face primavara. $i se imprinlvdreazd.
V. dezvareaza §i despremenesc.
despriponesc v. tr. Scot priponu unei
vite (o dezleg). V. despahranez.
desprindy -prinsy a -prinde Ir. tr.
(des gi prind ; lat. de-prehendere, a surprin-
de ; it. deprendere, a culege ; fr. deprendre,
a desprinde; sp. pg. desprender). tau, rtdic
ceia ce era prins, attrnat : a desprinde ar-
mele din cur. Fig. A disprinde un invdfd-
mint dintr'un fapt.
* desproprietardsc v. tr. (dupa fm-
proprietdresc). Fam. Expropriez, scot din
oproprietate.
despuTat, V. despoT.
despuTetdry -oare s. (d. despuf,-pun).
Vechi. Staptn, staptnitor (ca had. a vgr.
despotes si vsl. vladyka)., $i -pultor gi
-punetor.
despul gi -pun, -pus, a -wine v.
tr. (lat. dispdno, -pOrtere, a dispune, a a-
aeza). Vechl. Staptnesc. V. refl. Ma asez,
ma stahilesc.
despds n., pf. art (d. despun). Vechf.
Stapinire, putere.
desr-y V. dezr-.
* dessarcinez on desarcinez v.tr.
(dupa a insarcina). fad cuiva o tnsarcinare
data, descarc de o functiune, exonerez.
dessaxanez on desaxfinez v. fr.
(des- si saxana, ca si in-sdxdnez). Munt.
vest. Despovarez, liberez de greutate. Se
poate scrie si dessacs -.
desseman (ma), a -A v. refl. (d.
semdn) Ma fac neasemenea cu altu. La
Cant. ders-. V. disimilez.
dessucesc on desucesc v. tr. (d.
sucesc cu prefixu des-). Sucesc tnapoi, fac
cum era In ainte de a se fi sucit.
dessumenesc v. tr. (d. sumdn). Ml.
Dezbat, dezmetesc.
dessurubez (est) Si .pez (vest) v. tr.
(V. fnsurubez). Intore surubu In apoI.
www.dacoromanica.ro
DES
destaTnuTesc v. tr. (d. taintly. Des-
caper cuiva o tainti, revelez, divulg. V. refl.
Fac confider*.
* destllator, -Dare adj. si s. Care
destileaza. Fabricant de rachiuri 9. a.
* destilatidne 1. (lat. destilldtio, -anis).
Actiunea de a destila : destilaliunea vinulul
del cel mai bun rachitl. $i -Mho dar
mai des -are. Mai Win bine dist- (fr.
distillation, lat. distillatio).
* destilerie f. (fr. distillerie, dupd rom.
destilez), Fabrica de destilat, de rachiuri $.a,
* destilez v. tr. (lat. de-stillare d. stills,
picatura. V. in-stilez). Incalzese un lichid
In alambic pinA-1 prelac in vapori ca apoi,
racindu-se, sa -1 fac sa cada tar In stare li-
chida scottnd principiile volatile. Fig. VAN,
raspindesc: a destila veninu calomnlif.
Mai putin bine a distlla (fr. distiller, lat.
distillare).
1) * destin n., pl. e si art (fr. destin d.
destiner, a destina ; it. destino). Soarta, ur-
sita, noroc sau nefericire care Insoteste
vials omului : a ,ca f-a fost destinu, destin
fencit. V. fatalltatey menire.
2) * destin gi .ez, a -a v. tr. (fr. des-
titter, it. destinare d. lat. destino, -Ore. V.
obstinez). Fixez (hotarasc) destinu, ur-
sesc: a to destina unei cariere, a fi
destinat set mori pentru lard. Rezervez:
cui destinezi aceste recompense? Adresez,
trimet : a destina o marfd pentru Italia.
destinatary ..et adj. $i s. (d. a des-
tina). Acela caruia i se adreseaza o scri-
soare s. a.
* destinatory -care adj. si s. (d. a
destina). Care destina, adreseaza, trimete.
* destinatdriay -le adj. (d. destina).
Care reguleaza destinatiunea clauzd des-
tinatorie.
* destInatiiine f. (lat. destindtio -tints).
Scop : destinatiunea reald a piramidelor
Egiptului e Med nesigurtf. Locu unde se
duce o fiinta, unde e trimeasa o scrisoare,
o marfa : banif sari dus la destinaliuneg
for, destinatiunea acestei mdrff e Italia.
$i -afie.
* destindy -tins, a -tinde . v. tr. (d.
fr. detendre. V. detentik). Fac ffa nu mai
fie !nuns (Incordat): a destinde a coordll,
un arc. Fig. Fac sa nu mai fie Incordat (si
deci sa fie mai bun): relafiunile hare ve-
cinf s'aii destins. In vest si Jritind, des-
fasor". V. baliesc.
destingy V. distIng.
* destitul gi -Tesc, a -i v. tr. (lat.de-
stihiere, d. slat:fere, a hotart, a fixa. V. con-
stituT. Se conjuga ca consfituf). Scot din
functiune to semn de pedeapsa : a destitui
un funclionar.
* destituthine f. (lat. de-stittitio, -dais.
V. con-stitutlune). Actiunea de a des-
titui. Htrtia pin care se comunica cuiva ca
e pedepsit pin aceasta actiune. $i -Utley
-ufre.
DES
- 414 -
destOT si -Tess v. tr. (d. tot. V. tea-
esc. Nord. Imi destol, mit usurez de un
necaz, ma ritzbun : sa-$1 destoale inima. A -ti
destot foamea, a-ti potoli foamea.
destenic si (vechi) dost- -ft adj.
(vsl. do-Stoinika [ca de-alusesc lid. do-1, d.
staff, stolati, a sta. V. dostolanle). Vechi.
Vrednic. Azi. Capabil, apt.
destoTnicesc v. tr,(d. destoinic). Vechi.
invrednice5c.
d estoTn I cie f. (d. destoinic). Vechi.Vred-
nide. Az(. Capacitate, aptitudine. = Mai vechi
dost-, mostenire.
destructor, -oare adj. (lat. destruc-
tor). Care distruge : Sctpione Emilianu fu
destructoru. Cortaginif. $i dl- (it. dis-
truttore).
destdrc, V. distort.
destdrh, a -turtle v. tr. (des- si torn
ca In in-torn). Vechi. V. refl. Desturnarli-se
in arc razvratit (Cor. Ps. 77,57).
destram si dlstram, a -trams v.
tr. (d. tramd, ca si in-tram). Desfac
scamosez. Fig. Desfac, stric. V. refl. Vecht.
Slabesc, perd puterea. $i -am.
destrabalare f., pl. art. Desfrttl.Rar
stra-.
destrabalat, -Et adj. Desfrtnat
Rar
stra-. V. dezmataf si zbrehud.
destrabalez (ma) v. refl. (din and
strabalez, auzit de mine In Galati supt forma
strabdlat, lat pop. *traballare, it. troballare,
a dansa mutt, a vovai, a se clAtina. V. bat,
balada, baTadera). MA stric moral-
mente, Incep a duce o viatti desfrInatA.
destramat, -á adj. (d. destram). Cu
firele desfricute, cu tesAtura desfacutA : pos-
tav destramat. Buze destrifmate, buze ras-
tante, care attrni. Figs Om destrdmat, ne-
serios,.corupt.
destramatiara 1. pl. T. Fire destramate
WA v. a.). Si stramfitura.
destruc, a -a v. b. (ca si a-struc). Ban.
Olt. Descoper dezvAlesc.
destructibli, -a adj. (lat. destruct&
bilis, fr. alestructible). Care se poate dis-
truge. i dl- (it. distruttibtie).
destructibilitate f. (d.destructibil).
Proprietatea de a fi destruchbil.Si di-.
destructfv, -It adj. Hat destructivus).
Care cauzeaza distrugere: actiunea distruc-
Ilya a apelor la suprafala paintrituluI $i
dl- (it. distruttivo).
* destructivitite f. (d. destructiv; fr.
destructivite). Aplicatiune, dispozifiune spre
distrugere: criminalil art pe ei semnele dis-
tructivitlifil. Si dl -.
destructiune f. (lat. de-stractio, -anis;
fr. destruction. V. con-structiune). Ac-
tiunea de a distruge, nimicire : destrucflunea
Cartaginit. $i -Sett°. 51 di-. (it. dis-
truzione). Mai des distrugere.
www.dacoromanica.ro
DES
destrun si -6z, a .ak v. tr. (ca si tn-
strun). Discordez : destrun vioara, arcu.
&Datil, -it adj., pl. rn. uf (de si sdtul).
Suficient, de ajuns, ell trebule. Vechi. In-
destulat, multAmit. S. n., p1. urf. Vechi. In-
destulare, belvug. Adv. Destul am suferit I
$i in destul. Vechi si desatul.
destulesc si -az, V. tndestulez.
destap, a -it v. tr. (ca si a-stup). Des-
chid ceia ce era astupat, scot dopu sad ca-
plIcu: a destupa o butelie, o sobd, un tunel
sdrpat.
destupatar n., pl. oare. Rac, sfredel
special de scos dopurile de plutA din gltu
buteliilor (fr. tire-bouchon).
desturna, V. destorn.
destarez v. tr. (d. fart', dupe a ex-
patria). Rar. Expatriez.
destelenesc si destelinesc v: tr.
(d. Wind). Scot un plimint din starea nu-
mitA telinA", Incep a-I ara Intlia oare (fr.
defricher). V. lazu7esc.
destepenesc v. tr. Fac sa nu mai fie
teaptin. V. refl. Ma mist ca sd -mi desfepe-
nesc trupu, c'am injepenit slim! looului.
a desuettidine f. (lat. de-suetado,-zidi-
nis, d. de-suescere, a dezvAta, a dezobivnui,
care vine d. sous, at May DezvAt, dezobiv-
nuinta, uitarea unui obicei, mai ales a unei
legi. cddea in desuetudine, a H dat uitarii.
Si dls- (lat dis-).
desunflu, a -á v. tr.. (d. unflu). Scot
aeru on alt-ceva vi turtesc ava cum era lip
ainte de a fi unflat: a desunfla un baton.
desupra, V. deasupra.
deszic, V. dezzic.
desant, V. I; ant 2.
desitintat, -A adj. (de si ;ant 2). Ex-
travagant, deplasat, neserios : om, gust de-
sanfat. Adv. A vorbi desanfat. Trans. Trist.
desca 1., pl. .ti, .ct si sce (slrb. dedko,
flAcAO, ucenic). Fam. Soldat vechi. V. ra-
can.
descherea, V. teschersa.
deschid, V. deschld.
desel, a -a v. tr. (d. ar pea, pl. fele.
Desel, deself, desalt! [dm deseallij ; sd
rlesele. V. Inset). lati sada de pe cal : a
desela cola. Vatilm valele, deformez mijlocu
corpului: 1-a batut pine 1-a deselat. V. refl.
Imi deformez mijlocu, mA spetesc : m'am
deselat cartnd la ape. VechL Incovoi. V.
dahulez.
develitt, -ft adj. FArA sa : cal deselat
(Se zice vi neinseziot). Cu setae rupte, cu
mijlocu flint: om deselat. A calari pe de-
;elate, a attri fare va.
1) deOrt,devaarta §i dew:arta adj.,
pl. f. de,erte (lat. de-sertus, part. de-serere,
a Oast (serere, a Mahn] ; fr. desert, sp.
desierto. V. serle, dezertor, a-sertl-
une). Gol, nelocuit, pustia : lard desearta.
Neplin, vid (nu In Infelesu fizic, adicA WA
 415
DE$
aer", ci nfara lichid" on fara solid") : bu-
telie, cutie dwarf& Fig. Zadarnic, van, hi-
merle, ireal : speranfd, glorie deseartd. Va-
nitos : om desert. In desert, de geaba, In
zadar, In van: In desert lupli contra drep-
tdfii S. n., pl. art. Pustie, pustia, tarA MA
locuitori : Sahara a un desert. Partea care
e supt coaste la corpu anirnalelor : lovitura
data in desert produce mare durere (V. le
2). Vechi. S. n. gt f. DeaertAciune.
2) desert si -ez, a -A v. tr. (d. desert
1 eau lat. * desertare. Desert, desearta el
desartd; sd deserte). Fac desert, golesc, e-
vacuez : a deterta an butal, o case!, 0 fart.
desertate f. Veen. Deaertaciune.
desertaciene f. (4. desert 1). Carac-
teru luerului desert, fragilitate : toate-s de-
sertdciune. Vanitate, mindrie de lucruri de-
aerte: desertdciunea gloriii.
desertie f. Cod. Vor. PagubA.
deafitc, V. desfac 2.
desi conj. (de [conj.] al si). Mai rar. $1
dacA, cu toate ca, mAcar ca : deli plat], tot
and vol duce. $1 separat: de se si ascunde
(Con. 253).
decider, a -A v. tr. (lat. de-sldero, -si-
derdre, pv. desirar, fr. desirer [it. disiare,
vfr. deseier, sp. desear, pg. desejar, d. lat.
* desidiarep. Vechi. Doresc. $i deslr
(Ps. S. 41, 2).
desIderat n, pl. art (lat. desideratum).
Vechi. Deziderat, dorinta.
1) desir, a -A v. tr. (d. sir). Scot din
airag : a desira margelele. Despletesc o Im-
pletiturA : a desira un ciorap. V. refl. les
din *hag : margelele se desird. MA desple-
tese : clorapu (adicA ata lui) se doird. Fam.
Iron. Ma intind ca s'ajung: nu te mar de-
sira, cd tot n'ajungf
2)desir, V. desider.
deslrat, adj, Iron. Rupt, hArtAnit:
halm desirate. [Halt $i slab : om desirat.
Adv. Prelungit: a suspina desirat.
1) destept, -east& adj., pl. f. epte
(lat. de-expectus, cu int. de naateptat OM la
urrna` [dupA * ex-spectus, ex-spectatus, at-
teptatj, ca priceput, care pricepe"). Vest.
Treaz, neadormit : copiii erau destepfi clad
a soslt tata. Fig. Toatd Cara. Inteligent, nu
prost
2) destept, a -á v. tr. (tat de- spectate,
cu intelesu de na attepta OA la urmA ",
dupA ex-spectare, a attepta). Vest. Trezesc,
scol din somn on din belie. Fig. Toatd lava.
Deschid cuiva ochii, arat: a destepta po-
poru, lumea s'a desteptat. Stimulez : munca
desteaptd apetitu.
desteptacTene f. InteligenfA.
desteptiktor, -dare adj. Care te dea-
teapta. Ceasornic desteptator, al anti me-
canizm are un clopotel care sun& ca sA te
dettepte la ora pe care 1-o fixezi.
destern, -tit, a -erne v. tr. (din a-
stern). P. P. Serbia. String aaternutu: cd
mie mi s'a tuft asternind si desternind.
www.dacoromanica.ro
bET
denting, -ins, a -inge v. tr. (lat. des-
cendere. dupA verbele in -ing, ca lacing).
Vechi. Descind, ma scobor.
desuchTat si -cheat, -A. adj. (din
sachet). Vest. Suchet P. - chic -, -chea-,
cp. cu truncheat.
desugubina f., pl. i (val. duk-gubina,
perderea sufletului. V. duh, pa-guba,
sugubinii). Vechi. Mare crimA, pacat mortal.
* detaTlist, -A s. (germ. detaillist. Fr.
zic detaillant). Negustor care vinde to de-
tail& (In opoz. cu angrosist). Curat rom.
ar fi amdnunfitor.
* detaliat, -A adj. (d. detaliez). AmA-
nuntit, pe larg. Adv. A puvesti detaliat.
Rar si detaTlat.
* detaliez v. tr. (fr. detainer, d. tallier,
a taia). Povestesc amanuntit. Rar ;ii de.
taTlez.
* detelid n. (fr. detail). Vinzare fn mici
cantitAti. Amanunt, enumerahune pe larg.
Lucru secundar (fag de alto mai important).
In detallIl (fr. en detail), in mid canti-
tati. Fig. Pe larg, amanuntit: a raporta o
Intimplare In detain's'. A infra in detalii, a
intra In toate fazele unei Intimplari, In toate
partite unei chestiuni. Rar si detail.
* detasament n., pl. e (fr. delache-
meat). Trupa de soldati despartitil dintr'alta
mai mare.
* detasat, -A adj. DespArtit, separat,
izolat.
* detasez, a -A v. tr. (fr. de-tacher,
a desparti, compus ca al at- lather, a ata$a ;
it. at- taccare, dis-taccare. V. atac). Dez-
lipesc, desprind, despart : a detasa un es-
cadron dintr'un regunent.
* detectiv rn. (fr. detective d. engl. de-
tective, agent at politiii de siguranta, d. to
detect, a descoperi, care vine d. lat. de-te-
gere, de-tectum, a descoperi. V. protec-
tor, tegument). Agent secret al politiii
de siguranjA.
* detest& t, p1. e (fr. detente, d. de-
tendre, a destinde. V. destind). Fiz. Ex-
pansiunea unui gaz supus In ainte pre-
siunii.
* detentlune f. (lat detintio, -finis, d.
de-tinere, a detinea. V. abs-tentiune).
Actiunea de a detinea. Starea unei persoane
detinute In Inchisoare sad a unui lucru luat
In stApinire de autoritati. PedeapsA aplica-
tiva. ai infamantA care consist& In Inchisoare
de la 5-20 de ani. Detenfittne preventivd,
tirapu petrecut In arest In ainte de judecatA.
* detester, -oars apj. ai s. (lat. de-
tentor). DetinAtor, care define: statu e de-
tentoru averil publice.
* deterg, -tens, a -terge v. tr. (lat.
de-tergere i1 de-tergere. V. s-terg). Med.
CurAj, aterg pin ajutoru remediilor.
* detergent, -A adj. (lat. detergens).
Med. Care curata, care $terge (Se zice mai
mult detersiv).
DET
- 416 -
* deteriorallene 1. (lat. deteriordtio,
-6nis). Actiunea de a deteriora. Rezultatu
ei. Ei etie, dar mai des -are.
* deteriorez v. tr. (lat. detericiro, -are,
d. detdrior, -6ris, mai, rAti, mai stricat).
Stric, avariez : casa, posea deferiorata V.
vatam.
* determin, a -fi v. tr. (lat determi-
no, -are. V. termin, term). ArAt precis :
a determina o distanfd. Hotarasc, decid, fac
sit : acest eveniment m'a determinat sd plec.
Precizez Intelesu unui cuvint limitez, ho-
tarAsc : otrist` e cind e din intimplare ,tra-
cind e rezultatu caracterulut unfit e-
ra din drama. Cauzez, product: a deter-
mina succesu unei batalii.
* determinabil, -A adj. (d. determin).
Care se poate determine.
* determinant, -A adj. (lat. determi-
nans, -antis). Care determina.
* determinat, -A adj. Fix: ord, epocd
determinate?. indraznet, hotArlt, rezolut : so!-
dat determinat.
* determinativ, -A adj. Gram. Care
servente la determinarea unui lucru, la res-
tringerea intelesului, ca articulu, ca pronu-
niele posesiv, cel demonstrativ, cel indefinit,
numeralu. Complement determinativ, acela
care precizeazn insemnarea unui substantiv,
ca: coloarea ceruluT e albastra. Propozi-
fiune completiva determinative!, aceia care,
In Raz!), Implinente rolu de complement
determinativ, ca fora pe care ne-a
dat-o TraTan e incintaloare. S. n., pl. e.
Un determinativ.
* determinallene f. (lat. determinant),
-anis). Actiunea de a determina. Si -a-
lie, dar mai des -are.
* determinist, -A s. si adj. Adept al
determinizmului.
* determinfzm n., p1. e SistemA filoso-
flea care neagA influenta personala In de-
terminatiune gi o atribue numai fortel mo-
tivelor. Pin ext. DoctrInA care explicit feno-
mele pin singuru principid al cauzalitAtii.
(Cam tot una cu fatalizm). V. arbltrIA.
* detersiv, -Et adj. (d. lat. detersus
[part, d. de-tergere, a sterge), cu sufixu-iv;
r. detersif. V. deterg, *terg). Care ser-
veste la nters (la cur8.at o rand de puroi,
o stofil de grasime n. a.): medicament de-
tersiv, argild detersivd (smectica).
* detest si -ez, a -a v. tr. (fr. detes-
ter, d. lat. de-testari, d. testis, martur. V.
contest). Am In oroare, execrez, urtisc
tare.
* detestabil, -A adj. (lat detestabilis).
Abominabil, execrabil, demn de mare urn :
persoona, acftune detestabild. Foarte rata :
timp detestabil. Adv. In mod detestabil.
dating,, V. dating,.
deter, V. dater.
* detracat, -A adj. si s. (fr. de-traque
d. de-traquer, a strica mecanizmu, a tur-
www.dacoromanica.ro
DEV
bura, d. vfr. frac = trace, niers, urmit). Per-
soann cu corpu si spiritu stricat de vitii:
befia marepte ;Tamara defracafilor.
* detractez, a -a v. tr. (fr. de-tracter,
a deprecia pe nedrept, d. lat. de-tractare,
a trata, a discuta. V. con-tractez, tra-
tez, trag). Depreciez pe nedrept.
detractor, -care s. si adj, (lat.
de-tractor). Care detracteazA.
* detriment n., p1. e (lat. detrimenlum).
Pagubit, prejudicia.
* detronez v. tr. (fr. detrdner. V. tron).
Scot din tron (din domnie), descAunez.
* detto, V. ditto.
dettin, a -a v. tr. (lat. Mono, -are, d.
tonare, a tuna). TrAsnesc, izbesc cu fulgeru :
en brad detunat. Dobor, prAbunesc pin foc
de puncn: if defunct cu plstolu (Sadov. VR.
1924, 1,8). V. refl. MA prAbunesc de loviturn:
munfit s'atl detunat. V. intr. (neol. dupe fr.
defoner). Bubui, explodez cu tunet : tuna
detuna.
detunat, -A adj. TrAsnit. Fig. Iron. Beat.
detunatera f., p1. i (d. detun). Loviturn
puternicn. Daramntura, prabunitura, loc prA-
bunit. Neal. Bubuitura, pocniturti.
* deturnez, a -it v. tr. (fr. de-tourner
d. tourner, a Inturna, a intoarce. V. torn).
Substrag, fur, delapidez: casieru a defurnat
fondurile societafit. Fig. Disconsiliez, des-
fAtuiesc : a deturna pe cineva de la un
protect.
* delimitl n., pl. e (germ. decimal-wage,
cantar decimal). Pop. Canter decimal.
delin, -fit, d -tinea si -tine V. tr.
(lat. de-tinere ; fr. Metier. V. tin). Tin ceva
In stapfnirea mea : invelfafit defin stiinfa.
Tin In Inchisoare, In stare de detentiune.
* detlnut, --a adj. ni s. (fr. delenu).
Arestat, tinut In Inchisoare.
detinAzI, V. dAunitzi.
devale adv. (de ni vale, ca si degraba
d. de si graba). Pop. In vale, mai jos : era
o cast! devale. Spre vale : ma due devale la
han, Nadu s'a rostogolit devale.
* devalorizez v. tr. (d. valorizez). Sco-
bor In valoare (o monetA).
*devastatieine f. (lat. de-vastatio,-dnis).
Actiunea de a devasta ; rezultatu ei. Si
-elle, dar mai des -are.
* devastez, a, -a, v.tr.(lat. devastare,
d. vastus, vast; it. guastare, fr. gdter, sp.
gastar, a strica). Pustiesc, dezolez, ruinez :
a devasta o farel, o casd.
d evAlm m. (lid. de-a valmas, d. val ma).
Coproprietar. In vest ni day-.
devalmasie f. Coproprietate, mogie ra-
zaseascA stApfnita de mai multi, indiviziune.
In vest. ni dav-.
deveghez v. tr. (d. veghez), Olt. Divulg,
destainuiesc.
 DEV
- 417 -
* developez, a -a V. tr. (fr. dtvelopp'er
a desfagura. V. anvelopA). Se zice In fo-
tografie clnd pui un cliset) In prima apA ca
la aparA imaginea (Se poate zice mal corect
tom. desfdsor sail dezvolt).
Bever n., pl. an (tort. devr, rotatiune,
circulajiune). VInzare, debit : acest negustor
are (face) mare dever, musteriii 1-aii fdcut
dever. V. allverls, chesat.
* deviatlune f. (lat. devidtio,-Onis). Acji-
unea de a devia: deviallunea luminii.Schimbare
In direcjiunea naturalA: divialiunea coloanei
vertebrate. Fig. Schimbare In nurture : de-
viatiune fn piincipi(. Si -atle, dar mai
des -are sail -ere.
devictfir, V. divIctar.
devlaz v. intr. (lat. de-viare, d. via,
cafe). MA abat din drum. Fig. MA abat din
finis bunei pintail: nu devta I V. tr. Fac sA
schimbe direcjiunea : a devia corabia.
* devin, - venit, a -vent v. intr. (fr.
devenzr, d. lat. de-ven ire, ajunge). A ajunge,
a te face: Napoleon a devenit impdrat, co-
pula va deveni om mare. Mitocanii zic
cum devzne cazu lld. cum, se Intimpld.
deviz n., pl. e si art (fr. dells d. devi-
ser, a converse familiar, d. lat. pop. *divisare
=dividere, divisum, a ImpArji). Expunere
amanunjitA a pArjilor unei construcjiuni cu
prejurile for : a stabili deyizu canalizdrii
wild oral.
* deviz& 1., p1. a (fr. devise, tot de unde
vine si deviz; it. divisa). CuvInt on frazA
care aratA o ideie, un ideal, un stop : deviza
mutat de elitd stzfleteascd e: ,Facd-se
dreptate cheat dacd ar pert lumen. De-
vizele se pun pe decorajiuni, embletne, mArci
g. a.
devIA 1., pl. e (bg. delva, chiup. Cp. cu
feastd). Iron. Cap (mal ales de om prost).
devlat n., pL uri (hire. [d. sr.] devlet).
dovlet.
Veda. Guvern. Si
devac (vest) si deh6c, d1h6c, (est),
a -ik v. tr. (lat. *de-vocare = * vocare Ild.
vacare, a fi desert, cu Int. tut vacuare, a
evacua. V. desfac 2. Cp. cu vulpe-hulpe).
Fam. Sffrtic, sflsil de tot, prApAdesc, nimi-
micesc : lupii erad sd-mi dihoace vita,
plinge de i se dihoacd inima. V. refl. MA
dAhulez, ma extenuez muncind. MA dezbin
(vorbind de vite and alunecA pe gheatA).
In Ml. a se davoca, a se desfunda
pAmtntu de mull& apA.
* devolut, -A adj. (lat. de-voldtus).Jur.
Atribuit, revenit de drept: mostenire devo-
lutd cutva.
* devolutiv, -a adj. (d. devolut). Jur.
Care face ca un drept sA treacA de la 0
persoanA la alta.
* devolutlune f. (let. de-volatio, -tints.
d. de-vOlvere, a desfAfura, a rostogoll In jos.
V. bolts, dezvolt, e- 0 re-volutiune).
Jur. Transmiterea unui drept de mogtenire.
Si -title.
www.dacoromanica.ro
DEZ
* devonlan, -A adj. Geol. Se zice des-
lore oare-cere terenuri sedimentare (schisturl
gresie gi calcar) al cAror tip se aflA In co-
mitatu Devon, In Anglia. S. n. Davonianu.
* devar 0 -az, a -a v. tr. (lat. dd -voro,
-vorare). Mantnc slifiind cu dinjil, vorbind
de feare. MAntnd cu lAcomie. Fig. Consum,
distrug : flacdra devoreazd tot, uritu-I de-
voreazd. A devora o carte, a o citi cu ne-
sat. A devora cu ochit, a sorbi din ochi, a
pool cu lAcomie, cu pasiune.
* devorant, -A adj. (lat. devorans,
-antis). Care devord : lap devorant, flacdra
devorantd, grzji devorante. Excesiv: foame
devorantd.
devotament n., pl. a (lat. devotamen-
turn, afurisire, cu Injelesu francezului devod-
ment. V. vot). Abnegajiune, renunjare vo-
luntari la voinja to gi dispozijiunea de a te
sacrifice pentru cineva In toate ImprejurArile.
* devotat, -ii apj. (lat devotatus si fr.
devoue). Plin de devotament
* devotez, a -it v. fr. (lat. dev6to, -dre.
V. devotament). Consacru : a devota
patriii copal'. V. refl. MA consacru voluntar
gi complet cult's. MA sacrific : a se devota
mor fit peatru patrie.
* devotiOne f. (lat. dev6tio, -tints, de-
votament, d. de-vovere, -v6tum, a devota).
Pletate, evlavie. Devotament.
devreme adv. Din vreme, din timp, de
timpuriii : a te stela devreme. Devreme ce,
de oare ce, odatA ce : devreme ce n'a venif,
inseamnd cd e bolnay.
* dexteritate f. (lat. dexteritas, -dl is,
d. dexter, drept, IndemAnatic). IndemAnare,
abilitate.
* dextrin& f., pl. e (d. dexter, drept,
Hind -cA solujiunea acestei substanje e dex-
trogirA). Chico. 0 substanji gumoasA care
rezultA din IncAlzirea amidonulul la 170o -
200o. E solubilA In apA gi di o solujiune
cleioasA numitA ciris.
* dextrogir, -& adj. (lat. dexter, drept
gi gyrate, a lntoarce. V. levogir). Fiz.
Care face sA devieze la dreapta planu de
polarizajiune : cristal dextvogir.
dez. prefix privativ ca gi des, dar uzitat
Inainte de b, a', 1, m, n, r si v : dez-bin,
dez-dofesc, dez-leg, dez- mor(esc, dez-nod,
dez-robesc, dez -vdf. In cuv. moderne ca de-
zaprob, dezinfectez, care Incep cu vocalA,
poate fi considerat ca venind d. fr. des-. V.
dis-.
* dezabonaz, a -it v. tr. (fr. desabon-
ner). $terg din lista abonatilor. V. refl. MA
retrag dintre abonati.
1) * dezacard n., p1. art (fr. desaccord).
LipsA de acord, discordanja. Fig. LDiscor-
die, neunire.
2) * dezacard §i -az v. tr. (fr. Mac-
corder). Stric acordu until Instrument mu-
zical, discordez.
27
 DEZ
- 418 -
* dezagrag $i -ghez, a ...ga v. tr. (fr.
desagreger. V. agregat, congregati.
une). Fiz. Chim. Min. Deslac In partile
din care se compune : umezeala dezogregif
cele mai matte corpuri.
* dezamagesc v. tr. (d. amagesc, du-
pA deziluzionez). Scot din amagire, fac sa
vadA adevAru : dacd ne-a amdgit o data,
poate tot el o sd ne dezamageasca (ziaru
Moldova, 6 lunifi 1915, 3,2). Deziluzionez,
decepjionez.
* dezamagfre f. (dupA dezilaziune).
Scoatere din amAgire. Deziluziune, decep-
tiune.
* dezaprob, a -a v. tr. (fr. desapprou-
ver). Nu aprob, reprob, blamez.
* dezarmez v. tr. (d. armez on d. fr,
(Warmer). Despoi de arme. Fig. ImblIn-
zesc, potolesc, Induplec : bunatatea jut to
dezarmeaza. Pun bateria In repaus : a de-
zarma o puscd. V. intr. (dupA fr.). A inceta
lupta. A-ti reduce on suprima arma-
rnenhi.
* dezarticulathine 1. (fr. desarticula-
lion). Actiunea de a dezarticula.--$i -ittieg
dar mai des -are.
* dezarticulez v. tr. (fr. desarticuler).
Scot din articulajiune, desfac un schelet, o
xnasina. Fac o amputate la articulajiuni,
* dezasimilez v. tr. (fr. desassimiler).
Disimilez, fac sA nu mai fie asemenea.
* dezasociez v. tr. (fr. desassocier).
Disociez, fac sA nu mai fie asociat.
* dezastros, -oases adj. (fr. desas-
treux). Funest, nenorocit: ploafe dezas-
troasd. Adv. In mod dezastros.
* dezastru n., p1. e (fr. desastre, it.
disastro, d. dis-, prefix privativ, $i astro,
astru, stea, adica stea defavorabilA"). Ca-
tastrofA, prApAdenie, mare nenorocire : de-
zastru de la Cannae nu infrinse curalu Ro-
manilor V. calamitate.
* dezavantaj n., p1. e (fr. desavantage}
Lipsa de avantaj, pagubA, prejudiciii: a-
facerea s'a Intors in dezavantaftt Jul.
* dezavantajez v. tr. (fr. disavanta-
ger). Fac sA fie inferior, fac sA pearda : con -
curenta MI and dezavantajeazd.
* dezavantajds, -oases adj. (fr. de-
savantageux). Lipsit de avantaj : clauza
dezavantajoasd. Adv. In mod. dezavantajos.
* dezavuez v. tr. (fr. desavouer). De-
clar ca n'am autorizat pe cineva sA facA ce
a fAcut, reprob: a dezavua un ministru ple-
nipotenfiar.
dezabalez dezbillazez(ma) v.
refl. (din * des- zdbdlez, adicA scot zabala").
Mold. sud. MA molesesc $i atIrn : buze (ori
urechi) dezbalazate. Femeie dezbalazata,
femeie lAlfie, de$iratA. Fig. MA stric, mA o-
brAznicesc : copei dezabalaff. Si daba-
liftzez (nord). In Trans. $i dabalatez §1
dabalez? V. labartez, destrabillez,
desfrinez.
www.dacoromanica.ro
DEZ
dezbar -bar, a -bares v.tr. (poate
din a * dezbafera, a scoate din bAieri. Cp.
cu vgr. bdros, greutate, $i cu it. sbaraz-
zare, fr. debarrasser, a cotorosi [REW.9631.
Ce conj. ca scap sau ca supdr). DezvAf de
un obicei, de o prietenie tea : i -am dezba-
rat de fumat, de omu cela. V. refl. MA las
de: s'a dezbilrat de tutun. MA cotorosesc,
scap de : Lesif s'ati dezbarat de ndvala Tar-
cilor (Cost. 1, 279).
* dezbarc, V. debarc.
dezbat, -batut, a rbate v. tr. (d.
bat). Bat Inapoi, scot bAtind, desprind : a
dezbate o scindurd din Bard. DezbAtAtutesc.
Liberez (Vechi). Discut, deli berez (neol. dupA
fr. clebattre). V. refl. (Vechi). MA liberez, mA
emancipez : se dezbdtuse Can'emirestif de
supt ascultarea hanului (Cost. 1, 288), tarn
s'a dezbatut de paginl. Si azi: No and
pot dezbate de cap ($ez. 33, 25), nu mA pot
pricepe, no mA pot lamuri.
dezbatere f. 1) Acliunea de a dezbate.
2) (dupA fr. debat) Discusiune, deliberate.
3) Partea publicA a instructiunil judiciare.
dezbaTerez v. tr. (compus ca Im-
bdierez). Dezleg baierele.
dezbalazez(ma), V. dezabalez.
dezbat, a -a v. tr. (ca Inz-bat). Tre-
zesc din belie. V. refl. MA trezesc din belie,
mA dezmejesc.
dezbataturesc v. tr. Fac sA no mai
fie batAturit dezbat, Infolez (pAmintu In
grAdina).
1) dezbin n., V. dIzghln.
2) dezbin, tt -à v. tr. (compus ca $i
tm -bin $i corn-bin). Despic, despart: boil
alunecaii pe gheafa si-sz dezbinazi Picioa-
rele. Fig. Despart, invrAjbesc, produc dis-
cordie : erazi amicl, dar politica f-a dezbi-
nat. V. refl. MA despic : boil se dezbind pe
gheafa. Fig. MA despart din cauza discor-
diii: s'all dezbinat de caul fac politica.
dezbinare f. Despicare, despArjire. Fig.
Discordie, InvrAjbire.
dezbIrn al -az, ,a -a v. tr. (d. brizl,
birnef, adicA scot briu". Cp. cu desfirna,
fatA de desfr-). Est. Desprind, dezbin, rup :
urechile s'ati dezbirnat de greutatea cercei-
for, cfocanu a dezbirnat bolovanu din stifled.
dezblehulat, V. zblehuTat.
dezbrac, a -braces v. tr. (compus ca
$i imbrac). lau cuiva hainele de pe corp.
Fig. Despoi, jAfuiesc : acest negustor dez-
bracd lumen. V. refl. Imi scot hainele de pe
mine.
dezbracat, -fi adj. Care $i-a scos sail
cArufai s'atl luat hainele de pe corp. Fig.
Despolat, jAfuit. Lipsit de : om dezbracat de
sentiment.
dezbrobodesc v. tr. (compus ca $1
imbrobodesc). Scot (tau) cuiva btoboada
din cap.
dezbumb, a -á v. tr. (compus ca $i im-
bomb). Est. Deschei haina : dezbumbd -te la
suriuc (dezbumbel-ff surtucu), cd-f
13EZ
- 419
dezdfiunez v. tr. (d. daund, dupa fr.
-declonzmager). Despagubesc.
dez-de-dirnInefita, V. dins.
dezddif si -Tesc , a -i v. tr. (ca si in-
doi). lndrept, fac la loc ceia ce era 1ndoit
a dezdoi o varga.
* dezechilibrat, -fi adj. (fr. desequi-
libre).r Ara echilibru mental, nebun.
* d ezec h I I I b rez v. tr. (fr. desequilibrer).
Fac sa-si pearda echilibru (propria si fig.).
* dezertez v. intr. (fr. deserter, d. de-
sert, desert). Fug de undeva, parasesc fara
vole serviciu militar: a dezerta din partid,
din armatd, de la locu de onoare ; a de-
zerta la dusman.
* dezertdr m. (lat. de-sertor, d. de-
sertus. V. desert). Cel care dezerteaza,
tranfug.
dezerthIne f. (lat. de-sertio, -finis, d.
de-sertus. V. desert). Actiunea de a de-
zerta.
dezgardinez, V. dezgradlnez.
dezgatesc v. tr. Scot gateala (orna-
mentele).
1) dezghof n., pl. art. Dezghetare: to
timpu dezghefului e ant pe drum.
2) dezghet v. tr. (ca si in-ghet). Liberez
de gheata: caldura dezgheato pamintu. Li-
berez de frig: mi -am dezghefat mtnile Ii-
stindu-le in buzunar.
dezghetfit, -fi adj. Topit, muiat de cal-
dura : pamint dezghefat. Fig. Viol, plin de
viata: om dezghefat. Adv. Cu foc, cu ini-
ma : a vorbi dezghefat.
dezgheur ci -16r, a -it v. tr. (lat.
dicgltibero =-. disglabo, -are, jupoi, des-
.-cojesc). Ban. Olt. Desfac, dezghioc.
dezghin a., pl. art. V. dizghin.
dezghT6c, a -fi v. tr. (de la gdoace,
ghiac). Est. Curat, de gdoace, de pantisi, des-
fac: el dezghioaca, vrea sit dezghioace pa-
pusol. V. dezgheur.
dezgoldsc v. tr. (amestec din golesc,
dezgovesc oi dezvdiesc). Dezvalesc, descoper:
cu peptu dezgolit (sae, mai simplu si mai
frumos, cu peptu gol).
dezgoveala f., pl. ed. Actiunea de a
dezgovi.
dezgovesc v. tr. (d. govesc I). Vest,
Iau miresei vain pun tulpanu, ca la fe-
meile mAritate (Aceasta datina o Implineste
nuna a dofia zi dimineala dupa nunta, clnd
se termina ospatu, iar nuntasii danseaza
hora dezgovelti). Fig. Dezvalui, dali la ivea-
IA, divulg.
dezgrdp, a -it v. tr. (d. groapitDez-
,grop, dezgroapd ; so dezgoape). Scot din
pamtnt, exhumez. Dezmormlntez.
dezgrunzdsc, dezgruzdsc of dez-
gurzesc v. tr. Est. Descretesc (o pele, o
stofa ingrunzita). Fig. Dezmortesc (o mina,
un picior Inghejat). Lit. Explic.
www.dacoromanica.ro
- DEZ
1) * dezgust n., pl. ad (d. gust, dupa
fr. degoat). Neplacere, greata, aversiune :
carnea inspirit dezgust.
2) * dezgUst si -ez, a -fi v. tr. (d.
: a gusta, dupa fr. degodter). Produc dezgust,
fac sA pearda gustu, pofta, simpatia: par-
tarea lei I -a dezgastat V. refl. Nu-mi mai
place : m'am dezguslat de tante.
* dezgustilitor, -oars adj. Care te
dezgustA.
dezgraddsc v. tr. (ca ci in-gradesc).
Stric (scot) fngraditura.
dezgrfidinez v. tr. (d. gard, gardin,
gradind). Fac sa se clatine striclnd ingra-
ditura. A dezgrddina un dinte, a-I desprinde
de gingii. A dezgrddina un pom, a-I des-
prinde pulin de pamInt sapind la rAdAcinA
ca sA -1 ajungA apa mai bine ori ca sA-I
scoti. A dezgrddina an gard, a-I dArima,
a-1 strica. $i dezgard-.
* dezic, V. dezzic.
* deziderat n., pl. a (lat. desideratum,
d. de-siderare, a dofi. V. decider, con-
sider). Dorinta.
* deziderativ, -fi adj. Care aratA o
dorinla : verb deziderativ (ca lat. esurire, a
dori sA mAninci, a-ti fi foame).
* dezidrogendz v. tr. Chim. Privez de
idrogen.
deziluzionez v. tr.(fr. desillusionner).
Scot din iluziune, fac sA vadA ca e mai pe
jos de iluziune. V. dezamagesc.
deziluzidne f. (fr. disillusion). Scoa-
tere din iluziune. Si -dzie. V. deza-
magire.
* dezindniii, V. desinenta.
dezinfectant, -a adj. (fr. desiafec-
tant). Care dezinfecteazA: substanta dezin-
fectantd. S. n., pl. e. Clore a un dezinfectant.
* dezinfectdz v. tr. (fr. desinfecter). Cu-
rat aeru, distrug microbii: a desinf_cta o
camera, un bnci.
* dezinfectiane f. (fr. disinfection).
Actiunea de a dezinfecta. Si -ectie,
dar mai des -ectitre.
* dezinterds n. (dupa fr. desinteresse-
ment). LipsA de interes, indiferenta p. cis-
fig: a ardta dezinteres intr'o afacere.
dezinteresare f. Actunea de a sail
de a te dezinteresa (dezinteres).
* dezinteresitt, -fi adj. Care nu e in-
teresat intro afacere : om dezinteresat. Care
nu e dictat de interes: actiune dezinteresatd.
Adv. In mod dezinteresat.
* dezinteresez v. tr. (fr. desinteresser).
Fac sa pearda interesu: a dezint.resa lu-
mea de o afacere. V. refl. Nu ma interesez,
ml-e indiferent: a se dezinteresa de pare-
rea vulgate&
dezinvoltdra 1., pl. i (fr. desinvol-
tare, d. it. disinvoltura, d. in-volgere, a in-
valatuci [lat. vOlvere, a Intoarcej. V. bolts,
volbura). IntorsAturA, miscare gratioasa:
a minfi cu cea mai mare dezinvolturd.
 420
DEZ
* dezist(mA), a -A v. refl. (fr. se &-
sister, d. lat de-sIstere. V. a.slst, re-zlst).
Renunt, mA las de ceva, mA retrag: and de-
zist de judecatif.
dezjudec, a -a v. tr. Vechi. Judec.
Si desj-.
dezjug, a -á v. tr. (din desjug, d. jug).
Scot (iau) jugu din Ohl vitel. V. intr. Po-
posesc,descalec, mA opresc, mA agez : am
dezjugat pe malts riului. Fig. Sdrdcia dez-
jugase in casa lor. $i dejug (ca de-
sel).
dezjugAtoAre f, p1. ori. Loc de poposit
gi de dezjugat boil. V. staniste.
dezIantuTesc, V. deslAntuTesc.
dezleg, a-a v tr. (d. leg). Scot legatura,
liberez : a dezlega °chit, la ochi. Fig. Libe-
rez de o obligatiune, de o gresala: a dez-
lega de post (sae de a posit), de !Ideate.
Resole a dezlega o problemd. A dezlega
cuiva Itmba, a-I face sa vorbeascA.
deztegaturit f., pl. 1. Desfacerea unor
farmece, risipirea lot.
dezlIpesc v. tr. Desprind ceia ce era
!init. Fig. DepArtez, separ: pe belie nu-1
poll dezlipi de clrciumd.
dezlInez, V. deslfnen.
dezlupesc, V. lupesc 2.
* dezmatrIculez, V. exmatr -.
dezmAt n., p1. tut Rar. Starea celul
dezmatat
dezmAtat, -A adj. (d. mate, adicA cu
hainele'n dezordine on descheiate, ca un
hoit spintecat"). Cu hainele'n dezordine, des -
chelat. Fig. DestrAbAlat. In Serbia dez-
motat. V. destrabalat.
* dezmembrez v. tr. (dupA fr. ddmem-
brer). Zmulg (separ) membrele unul corp.
Fig. Divid, despart : a dezmembra an stat.
dezmerd (est) gl dezmTerd (vest), a
-A v. tr. (lat. * dis- merdare, a scoate din
necurAtenie, a aunts ca as nu plingli, vor-
bind de prunci, d. merda, murdarie lit.
merda, fr. merdei. Dezmeardd, sd dez-
merde (est), deznuardd, sd dezmierde [vest]).
Alint, dragostesc, mine. V. refl. Vechi. MA
desfat
dezmerdare f. AlintSturA, drAgostire.
Vechi. Placere, desfAtare.
dezmerditt, -A adj. Alintat, drAgostit.
Vechi. Dedat deaf atarilor. Desfatator : lucru
dezmerdat.
dezmatic, V. bezmetic.
dezmetesc v. tr. (din ame(esc). Trezesc
din ameteala. V. refl. Mil trezesc din ame-
teal& $i dezmetIcesc (supt infl. tut
bezmeticesc), care, odinioarA, ca v. refl., In-
semna devin bezmetic, dezmetic", tar azI
numai mA dezmetesc".
dezmYerd, V. dezmerd.
* dezmint, a -V v. tr. (d. mint, dupA
fr. denier:fir). DArim afirmatiunea cuiva : a
www.dacoromanica.ro
DEZ"
dezminfi vorba curver,a-1 dezm infl. Contrazic.-
faptele tut ti dezmint vorbele. V. refl. MA
contrazic.
dezmInIT ei -6z, a -A, V. tr. Fac sit
treacS minis. V. refl. MA Imbunez, depun
minis.
dezmormintez v. tr. Scot din mormInt_
dezgrop, exhumez. Fig. Scot din nitare : er
dezmorminta an poet uitat, un obicee
dezmortesc v. tr. Scot din amortealk.
dezgurzesc. V. refl. MA dezgurzesc.In Oft_
dezmu-.
dezmostenesc v. tr. (d. a mo.stent
dupA fr. ddsheriter on lat. exheredare). Ex-
clud din mogtenire. Fig. Urgisesc, persecut.
dezmostenit, -A adj. Scos din moste-
nire. Fig. Nenorocit : an desmostenit at
soartet.
dezmotrit, V. dezmatat.
dezmurtesc, V. dezmort6sc.
deznationallzaz v. tr. $terg natio-
nalitatea, caracteru national. $i dean -..
deznadajduTesc v. intr. (d. nifddjdu-
lesc). Desper, perd nAdejdea: am dezrirldj-
duit de soarta Mi. V. tr. Aduc la desperate_
V. refl. (ca si v. intr.) Desper : nu deznd
ddjdui I
deznad We. f. LipsA de nAdejde. Vechi
nen fidejde.
dezn6d. a -A v. tr. (compus ca gi mod;
it. disnodare, pv. desnozar, fr. ddnouer, cat.
desnuar). Desfac nodu. Fig. Termin, des-
cure (o intriga, o piesa de teatru).
deznodAmint n., p1. inte. Deznodarea,
descurcarea, terminarea (unel afacerl, unei
drame g. a.). deznodilmintu afacerii a fost
pedepsirea vinovafilor.
deznorez (vest) gi deznourez, (est)_
V. refl. (1. nor, nour). MA liberez de nofi.
* dezolat, -á adj. Pustiit, devastat:
lard dezolatii de rerzboi. Fig. Foarte Intris-
tat: mama dezolatd.
* dezolathine f. Oat de-soldtlo, -dais ).
Mare devastate. Fig. Intristare extrema.$i
-Atle §i -are.
* dezolez v. tr. (lat. de -silo, - sotdre, a
devasta de tot, d. solare, a devasta [d. solus,
singur]. V. solitary. Devastez grozay. Fig.
Intristez adinc,
dezonoiltre 1. pl. on (fr. ddshonneur).
Mare rugine, oprobriO, necinste.
dezonorant, -A adj. (fr. ddshonorant).
Care dezonoreazA.
* dezonorez v. tr. (fr. dishonorer). in-
josasc onoarea, necinstesc.
* dezOrdlne f. (fr. disordre gi acomo"
dat dupA rom. ordine). LipsA de ordine,
confuziune: dezordine to finartfe. Discordie.
ceartA, disensiune: dezordini to stat. Fig.-
DestrAbtilare : a trdi in dezordine. Turburare-
zdruncinare ; dezordine a simfurilor.
 DEZ
- 421
dezordonitt, .ft adj. (fr. desordonne.
V. subordonat). Fara ordine, fart regult,
MA friG : om dezordonat, purtare dezordo-
nal& Adv. In mod dezordonat.
* dezorganizathine f. (ft. disorgani-
-sation). Actiunea de a dezorganiza. Si
-atie, dar mal des -are.
* dezorganizez v. tr. (fr. desorganiser)
Stile eels ce era organizat, turbur, zdruncin:
st dezorganiza o admirzistralittne.
dezorientez v. tr. (ft. desorienter).
Fac pe cineva sa-gi peardli drumu (direc-
tiunea). Fig. incurc : aceastd latrebare 1-a
dezorientat.
dezradacinez v. tr. Scot din radacina :
a desrdddclna un copac. Fig. Scot, stirpesc:
a desrdoldcina vilitt.
dezrobeso v. tr. (d. rob). Scot din ro-
bie, emancipez. Forma dear- no se
aude.
derseman, V. desseman.
dezunesc v. tr. (fr. desunir). Despart,
stile unirea (proprid $i fig.).
dezvalatucesc v. tr. (dupe tavaldta-
cesc). Desfac ceia ce era InvalAtucit.
dezvalesc (est) $i -elesc (vest) v. h.
(dupe invdlesc). Descoper, lad Invelisu sad
Invalitoarea: Wain a deevalit casa. Fig. ArM,
dad la iveala. DezvAluiesc, destAinuiesc, di-
vulg. V. dezgolesc vi dezgovesc.
dezvaluTesc v. tr. (du pa trzvalulesc).
Dezgovesc, dad la iveala, divulg, desttinuiesc.
dezvaresizil(se) v. refl. impers. (d.
yard). Se face varA: Marti, cum s'aii des-
zdrat, art si inceput a prada (N. Cost. 2,33).
V, desprimavareaza.
1) dezvilt n., pl. ad. Dezobisnuinta.Prov.
invdfu are st dezvdf, dacA to -al obisnuit cu
un lucru clnd II al, to poll dezobisnui clad
nu-1 al.
2) dezvsit, a -A v. tr. (dupA hod! sad
lat. *dfs-vitiare; it. divezzare). Dezobisnu-
iesc, fac at ulte un obicel: a dezvdfa de
belie.
dezvelesc, V. dezgolesc.
dezvInovutesc ai (mal tar) dezvinu-
Tesc v. h. (d. vinovat, Phu)). Disculp, scuz,
justific de o acuzaliune, o vina sad o gre-
salt. V. refl. MA disculp, ma scuz, probez
nevinovttia: acuzatu s'a dezvinovilfit pe
deplin.
dezvIrtesc v.' tr. (dupt Invirtesc). In-
vlrtesc lnapol : a dezvirti o funie.
dezvIrtosez V. tr. (dupil InvIrtosez).
Rar. Fac st nu mai fie vIrtos, mol.
dezvdlb, -volt, a -votilbe v. tr. (lat.
dis-vcilvere, a desfasura. Se conj. ca
_lnvolb. V. dezvolt). Desfasor: a dezvoalbe
-sfoara. Dezvolt. V. refl. Ma desfasor. MA
dezvolt: florile se dezvolb. La Del. el
- dezvoalbe, el desfasura, desfAcu, si a -olbi.
1) dezvolt, -voalta adj. (d. dezvolb).
Vest. Se zice despre florile cu cite un singur
And de petale. V. involt.
www.dacoromanica.ro
- DIA
2) dezvelt, a -A v. tr. (it. svoltare,
a desfasura, a dezvolta, d. s-volto, part. d.
s-vOlgere, lat. evOlvere; a deaf Asura. V. dez-
volb, revolt, boita, volts, holbez,
volbura. Dezvoltd, so dezvolte). Fac sa
creascA : cdldura dezvoltd plantele. Sporesc,
amplific : gcoala dezvoltd inteligenfa. Des-
favor (fig.): a dezvolta mita activitate.
Produc lemnele arzind dezvoltd cdtdurd.
Expun pe larg,explic: a dezvolta o cugetare.
V. refl. Progresez : societatea as dezvoltd.
dezvoltare f. Actiunea de a sad de a
se dezvolta, de a spori, de a desfasura :
stiinfele adz luat o mare dezvol(are.
dezzic ci dezic, -zis, a -lice v.
tr. (des-, des- si zic, dupt fr.dedire) Con-
trazic, reprob, dezaprob. Ca cuv. vechl
(in Ps. Sch.) ma dezdzic, imi lad adiio.
di- (vgr. di- din dis, de dodt ori, ca
lat. bi- din bis) prefix care aratA duplicates,
precum : di-edru, di-silabic.
diabet n., p1. e (vgr. diabetes, d. dia-
baino, tree, fiind-ca In aceastA boalA urine
trece pin corp In mare cantitate). Med. Boala
zahtrului, o boala caracterizatA pin urinA
abundantt gi plina de zeta?. Cauzele a-
cestel boale stnt ereditare:unu din parinti a
suferit de diabet, de artritizm, de petricele
la rinichl orl la Beat, de isterie, epilepsie,
paralizie generalA sad nebunie. Betia agra-
veazA diabetu.
diabetic, -A adj. (d. diabel). Relativ
la diabet. Subst Bolnav de diabet.
diabolic, -A adj. (vgr. diabolikds, d.
didbolos, diavol). Drtcesc, diavolesc, care
vine de la dracu : its diabolic. Fig. Foarte
rad, pernicios: invenflune diaboltcd. Adv.
In mod diabolic.
diAc m. pl. died (vsl. dilakil, a. mffr
dldkos gi didkonos, diacon ; ung. dedk. Cp.
cu dascal si cu fr. clerc, copist, d. lat. de-
nims, cleric). Vechi. Scriitor de cancelarie,
copist, logofetel. Trans. Vechi. Psalt, ctntt-
ret bisericesc. CArturar, intelectual, scriitor.
Student.
diachil ai -hil n., p1. e (vgr. didhylon,
d. hvlds, suc). Med. Un fel de emplastru e-
molient care se IntrebuinteazA ca rezolutiv.
dlaced n., pl. inuz. uri (vgr. did, pin,
si cod din codeind). Sirop din maclulii de
mac' albl. Adj. Strop diocod.
diacon -On m., voc. &drone si -odne
(ngr. si vgr. didkonos, de unde si lat. did-
conus si fr. diacre vsl. diiakonii). Primu
grad preutesc. V. diac, ipo.§i arhl-dia-
con, preut.
* diaconat n., pl. e (lat. diaconatus).
Diaconie.
* diaconal, -A adj. (fr. diaconal, d.
mlat. diaconalis). Diatonic.
diaconeash 1., pl. ese (d. Macon).
Nevastt de diacon. La protestantl, imfir-
mierA sad crescAtoare de copii. V. -MIA.
DIA
- 422 -
1) *diaconesc,.easca adj. Diaconic.
2) * diaconesc v. tr. Fac diacon. V.
intr. Functionez ca diacon.
* diacenic, -a adj. (vgr. diakonik6s).
Diaconesc, de diacon. S. n., pl. e. Vesmtn-
tarie, locu unde se tin vesmintele la biserica.
diaconie f. (d. diacon). Functiunea,
sail gradtt:.de diacon.
diaconita f., p1. e (vol. dilakonica).
Vechi. Vaduvd care, In primele timpuri ale
bisericii, Implinea anumite ceremonii ale
cultului Si tngrijea de skraci gi de bolnavi.
V. -neasa.
* diacritic, -a adj. (vgr. diakritik6s.
V. critic). Distinctiv.
* diadem& f., p1. e (vgr. diddema, d.
dia-deo, leg dinteamindona partite. V. cal-
ta-veta). Un fel de bijuterie femelasca In
forma de jumatate de coroana.
diafan, adj. (vgr. diapharzes, d.
dia-phaina, apar, ma arkt. V. fenomen).
Transparent, stravezitl.
diafendefsesc v. tr. (ngr. diafenclivo
[scris -nteval, aor. -indevsa, apar, d. it. di-
fendo, apart. Lit. sec. 19. Rar. Apar.
* diafragma f.. pl. e (vgr. diaphragm,
d.dia-phrdsso, separ pintr'o tngradihira).
Anat. Un muschi foarte lat si suptire care
desparte peptu de pintece. Paretele care se-
park narile. Bot. PareteIe care desparte In
mai multe cavitati fructele capsulare. Fig
La gramofon, membrana care, fiind prinsa
tntfun cerc, serveste la reproducerea sune-
telor. La un instrument optic, disc opac care
are la mijloc o gaura si serveste la regu-
larea cantitatii de lumina care trebuie sa
intre. Curat rom. primes.
* diagnostic, -a adj. (vgr. dia-gnos-
lik6s. V. gnostic). Med. Relativ la diag-
noza : semnele diagnostice ale frigarilor. S.
n., pl. e gi art. Diagnoza.
* diagnostichez, -cat v. tr. (fr. diag-
nostiquer, d. diagnostique, diagnostic. V.
pro-gnostichez). Med. Recunosc, calific,
taxez o boala.
* diagnazift f., pl. e (vgr. dia-nocis, cu-
noastere exacta). Med. Cunoasterea unei boale.
* diagnozez v. tr. (d. diagnoz11). Med.
Diagnostichez, recunosc o boala.
* diagonal, -a adj. (fr. diagonal, lat.
diagonalis, d. vgr. dia-gOlios, diagonal, d.
gonia, unghi. V. tri-gon). Geom. Se zice
despre limile care, Intr'un patrat on drept-
unghi, pleaca de la un unghi la unghiu o-
pus. Adv. In mod diagonal. in diagonil, In
mod diagonal. V. curmezis, veref.
* diagrams f., pl. e (vgr. did-granuna.
V. gramatica). Figura din clteva linii
care usureaza o demonstratiune.
* dialect n.. pl. e (vgr. di-l- lektos, f., d.
dia-lego, deosebesc, vorbesc dialect). Limbk
particulars nun' oras on unei provincii si
care difera In parte de limba generals a na-
tiunii: dtaiectu daco-, nufcedo- gi istro -ro-
mdnesc.
www.dacoromanica.ro
DI&
dialectal, -a adj. (d. dialect). Rela-
tiv la dialect : cuvinte dialectale. Adv. A.
vorbi dialectal.
dialectic, -a adj. (vgr.
Relativ la dialectica. S..rn. Care Ole, care
preda dialectica. Care rationeaza metodic_
S. f. Arta de a ration metodic gi corect.
Adv. In mod dialectic.
* dialectologie f. (dialect qi -!ogle).
Studiu stiintific al dialectelor.
* dialipetal, -a adj. vgr. dia15,o, separ,
petalon,petala). Bot. Care are petalele se-
parate unele de altele, ca Is papilionacee,
rozacee s. a. V. gamo- si mono-petal.
dialdg n., pl. urf qi oage (vgr. dia.lo-
gos, d. lOgos, cuvint. V. cata-log). Con-
versatiune, convorbire. Carte In forma de-
conversatiune.
* dialoghez, a -a v. tr. (d. dialog ; fr.
-loguer). Pun In forma de dialog.
dialogic, -a adj. (vgr. dialogik6s). In
forma de dialog.
* dialogizm n., p1. e (vgr. dialogism6.9)-
Rat. Forma dialogick.
* diamant n., pl. e gi (vechi) art (ngr_
diamdnti, d. vgr. ad Imas, addmantos, adick
netnblinzit, otel, diamant", de unde si lat_
adamas, -antis ; fr. giamant). Cea mai pre-
Nita din toate petrele pretioase. Acest
corp, care nu e dectt ckrbune pur cristalizat,
e mineralu eel mai stralucitor, mai dur si
mai 'impede. E insolubil to tot" agentii chi-
midi ; zgtrie toate corpurile si nu-1 zglrie
nici unu, din care cauza nu poate fi cioplit
de cit cu propriu lui prat. Pin stralucirea si
raritatea lui e un obiect de lux si de ga-
teala, serveste geamgiilor la taiatu sticlei,
ceasornicarilor la facerea pivoturilor de cea-
sornic si slefuitorilor la lustruirea gemelor.
Se gaseste mai ales In India, Brazilia, sudu
Africii si Australia. Principalele diamante
marl stnt: Koh-i-noor (muntele luminii), de
106 carafe Regentu (numit aga fiind-c'a
fost cumparat in timpu minaritatii lui Lu-
dovic XV de Ducele de Orleans, pe atuncf
regentu Franciii), de 136 de carate (Dia-
maitele corocuvi se numeati In Francia giu-
vaierurile care facea6 parte din dotatiunea
mobiliara a suveranului); cel din corona
Austriii; eel din corona tarului, numit Or-
lov ; Excelsior, gasit In Transvaal, de 972
de carate, deci mai mult de ctt toate marile
diamante la un loc. V. brilant gi corin-
don.
diamanticale f. pl. (ngr. diamantikd).
Vechl Azi fam. Petre pretioase.
diamantin, -a adj. (it. chamantino).
Adamantin, de diamant: strdlucire diaman-
tind.
* diametral, -a adj. (lat. diametralis.
Cp. cu central tld. centric. Cp. gi cu m,triP).
Relativ la diametru, de diametru : linie dia-
metral& Adv. In directiunea diametrului_
Absolut, de tot: cal diametral opuse. Fig...
Caractere diametral opuse.
DIA
423
* diametru n., p1. e (vgr. did-metros,
[subint. gramme, linie], d. metron, masura).
Linia care strabate cercu trecind pin centru
lui, adica pin partea cea mal lath: diametru
unei fevi.
* diapazdn n., pl. oane (fr. diapason
lat. diapkson, d. vgr. dia-pas6n fphon6q,
pin toate [notele, sunetele]) Muz. Intinderea
sunetetor pe care o voce sau un instrument
o poste strabate (se zice mai obisnuit In-
tindere sat) registru): diapazonu vocil u-
mane cuprinde in general dad octave. Un
mic instrument de otel, ca o furca cu dot
din% care da tonu: diapazonu normal del
la" natural. Un fel de masura de care se
servesc hirnatoril de clopote ca sa deter-
mine greutatea, densitatea si dimensiunile
Pe care trebuie sale dea unui clopot. Fig.
Fivel: a to pane la diapazonu interlocuto-
mini tad.
* diareTe 1., pl. et (lat. diarrhoea, d.
vgr. didrroia, care vine d. diarreo, compus
din did, pin si reo, curg. V. cataroT).
Med. CufurealA, treapad, o boala care face
face ca materiile fecale sa iasa aproape li-
chide. V. purgativ.
* diarelc, -a adj. (d. &ante ; vgr.
diarroikOs). Med. De diarele.
* diastetic, adj. (fgr. diastatikds.
V. static). Med. Desparlitor, separator :
ac(iunea diastaticd a pepsinei.
* diastaza f., p1. e (vgr. did-stasis, dis-
tanta. V. extaz, metastazit). Chir. De-
partarea accidentals a doila oase articulate.
Chim. Ferment solubil care transforma di-
ferite substante : plialina glandelor sali-
vare e o diastazd.
diestima f., pl. e (ngr. did-slima). Vechi.
Rar. Distania, spatiti, interval de fillip.
* diastole f., pl. e (lat. didstole, d. vgr.
dia-stole V. epi- si si-stole, apo-stol).
Gram. lat. Lungirea unei silabe scurte. Fi-
ziol. Dilatarea inimii arterelor.
diet& f., p1. diete ca poiatd, pofete (ngr.
dirita, d. vgr. did-taxis, orinduiala, pi dia-
thelce,testament. V. sin-taxa). Veda'
Testament. Si adiata.
* diatermie f (vgr. dig, pin, si thermds,
cald). Med. Metoda de a vindeca facind sin
treaca pin corp caldura produsa de un iz-
vor electric.
diateza f., pl. e (vgr. did-thesis. V.
teza). Med. Dispozitiune generals a unei
persoane de a fi prinsa de cutare on cutare
koala : diatezd artriticd.
* diatonic, -a adj. (vgr. dia-tonikes,
d. iencs, ton). Muz. Care procede dupa suc-
cesiunea naturals a tonurilor semitonu-
rilor, adica pin toate tonurile: gamd dia-
tonic:if. Adv. in mod diatonic. V. cromatic.
* diatribe f., p1. e (vgr. dia-tribe). Cri-
tick rAutacloasa ai violenta. Brosura (carte)
defaimatoare.
* diavol m., p1. ii (ngr. didvolas, d.vgr.
didbolos ; vsl. rus. diirivold. V. diabolic).
www.dacoromanica.ro
DIC
Drac, demon, spirit necurat. Fig. Copil
neastimparat.Si dTavol, ghTavol,ghea-
vol. Fem. -itit §i -oslaca.
dlavolesc, -eases adj. Diabolic, de
diavol, dracesc ris diavolesc.
dlavoleste adv. Ca diavolu.
diavolie f. (d. diavol). Papa diavoleasca.
dlavolita, -oaTca, V. dlavol.
diba adv. (d. dibui). Munt. Pindind cm
atentiune, cercefind cu de-amanuntu (Cod.
5; rev. I. Crg. 2,240 ; BSG. 1922, 163). Si
adiba.
dlbacT (vest) si ghlbecT (est), .ce
adj., p1. tot ata (sirb. gibak, vsL gvbakii,
flexibil, infl. de dibul). indemanatic, priceput.
V. Istei.
diba 1. p1. e $i i (vsl. dyba, rut. dlbi, a.
1. V. dubs). Butuc, turnurug, obezi, falanga,
aparat de lemn de tinut un vinovat prins
de gft, de mini on de picioare.$i deaba
si debal, pl. debl (rev. I. Crg. 6,353 $i 354,
pi CL. 1924, 197).
dlbacesc v. tr. (d. dibaci ai dibut).Ga-
sesc cind imi trebuie, nemeresc : a dibaci o
chere, un cufit, o slugli bund. Scot la capat,
descurc, termin, indeplinesc (ceva dificil).
dibacie (vest) si ghlbacie (est) f. Ca-
litatea de a fi dibaci.
dibla, V. dipla.
dibuT §i -Tesc, a -I v. intr. (vsl. u-deb-
nonti, a se furita, bg. debnd, ptndesc, deba,
ma furisez, rus. dial. dybati, a merge in
virfu degetelor, a merge cu gra). Bern. 1,191
si 248. V. diba 1). Pipai pin intuneric. Pe
dibulte, pipaind, pe nemerite, la noroc. V.
tr. Gabuiesc, pun mina, prind.
dicanicesc, -eitscift adj. (ngr. vgr.
dikanikcis). Vechi. Judecatoresc.
dicasterie f. (ngr. dikastirion, vgr.
dikasterion). Vechi. Tribunal bisericesc In
materie de divort.
dice f. (cp. cu ngr. diki, vgr. dike, ju-
decata, precum Si cu adicd) Mold. La dice,
la momentu deciziv : a gresi tocmal la died ;
cind la died, nu-i farmed
dicean n., p1. ene (rus. dokdn, ladA de
scindun, ca ghiociu, d. doskd, scindura. V.
doasca si nadisanca). Muni. Ghioci,
swan, caruta cu un cal legata bine in fer.
(licher n., pl. e (ngr. dikeri, d. di-, data,
$$i keri, luminare. V. tricher). Sec. 18-19.
Sfesnic p. doua luminari.
dichicT n., pl. e (ung. dikics). Nord. Un
fel de cutit cizmaresc de facut ornamente.
dichfs n., p1. uri vi e (d. dichisesc). Vechi.
Unealta. Azi. Orindulala, rost, tot ce trebule :
ne -a dat dulceafd, cafea ai figdri cu tot di-
chisu. Arta, mestesug, pricepere : a lucra cu
dichis. PI Obiecte, unelte : zidaru cu di-
chisurile lul. Accesoril, anexe, dependente,
heiuri: casa cu dichisurile et (sopronu, be-
ciu, garaju), calu en dichisurzle lui (taua
s. a).
 424
DIC
dichisesc v. tr. (ngr. dilk6, aor dlikisa,
d. vgr. dioikeo, administrez, diolkesis, die-
cezA). PrevAd cu cele necesare, Ingrjjesc,
echipez, gatesc, stolisesc. V. chivernisesc.
-dichisft, -a adj. Bine echipat. Bine tm-
brilcat, spilcuit Orinduit ordonat, cu soco-
testa, chibzuit, echilibrat: om dichisit.
dichill m. (turc. deki). Iconom,intendent
la mInastire. In ainte de secularizarea eve-
rilor mInastiresti (1863), casier, administra-
tor financier al unei episcopil.
dicotiledonat, -A adj. (pref. di- si
cotiledonat). Bot. Cu don cotiledoane :
natil. -
plante dicotiledonate. Subst. 0 dicotiledo-
Mai putin bine dicotiledon, -oand.
dico- vi dlhotem, -a adj. (vgr. clihrl-
tomos, d. dtha, to dotla, vi temno, tat). Bot.
DespArtit In doid : tulpind dihotomd. Astr.
Se zice despre lunA drill se vede numal pe
jumatate.
dico- vi dihotomie f. (vgr.dihotomfa).
Bot. DespArtirea ramurilor In doila. A'tr.
Faza lunel to primu sau ultimu patrar, adicA
clnd se vede numal pe jumAtate.
dictando adv. (lat. dictando, dicttnd,
d. dictare, a dicta ; germ. dictando). Dictin-
du-se, dictIndu-ti altu: a scrie dictando. S.
n. indecl. Scriere cursivA de mina cu care
scriem obivnuit (litere de 2-3 milimetri).
dictat n., pl. uri. Actiunea de a dicta:
am perdut molt Limp cu dictalu. Lucru dic-
tat, scris dupA dictare.
dictator m. (lat. dictator). Un fel de
magistrat roman investit cu putere absolutil
pe vase Zuni clnd republics era In pericul.
Persoana investitA cu putere absolutA : zida
de 18 Brumar fdcu din Bonaparte un dic-
tator.
dictatorial, -à adj. (d. lat. dictato-
rius, dictatorial; fr. -orial). De dictaturA, de
dictator : putere dletaloriald.
dictatOra f., pl. t (lat. dictatara).
Demnitatea- (autoritatea) de dictator. Fig.
Putere absolute.
dictez V. tr. (lat. dictare, d. dictum;
dicere, a zice). Pronunt cuvinte pe care altu
le aerie pe rind. Fig. Inspir, Indemn : periculu
1-a dictat sd fugd. Impun, comand : Bona-
parte a dictat Austriii pacea de la Pressburg
(1805).
dicton n., pl. oane (fr. dicton, d. lat.
dictum, zisii, vorbA). Barb. VorbA, expresi-
une, cugetare, zicAtoare.
* dicjionar n., pl. e (mlat. dkflonarium,
fr. dictionnaire). Vocabular, lexic, glosar,
carte care cuprinde, In ordine alfabetica,
explicate on traduse, toate cuvintele unei
limbi on toll terminil tecnici orl numele
propril ale unel vtiinte : diciionar romdno-
latin, dictionar botanic. Fig. Dicrionar via,
om care sfie foarte multe lucrurt
dictitine f. (lat. clictio,-Onis. V. bane-,
con-, contra-, In -, inter-, male- vi
pre- dlcjlune). Modu (arta) de a vorbi
frumos In public. Elocutiune.
www.dacoromanica.ro
DIF
* didactic, -a adj. (vgr. didaktikds. V.
dascal). De Invii1AmInt, care te Inv*:
carte didacticd. Relativ la InvAtiimInt, la
szoala : reforma didactictlinvatatoresc, pro-
fesoral : cerc didactic. Poemit didactica, care
te Invad ceva, ca Arta Poeticd a lui Oratiu
vi Boileau. S. f. Arta de a preda, de a ins-
trui. Adv. In mod didactic.
didahie f. (ngr. didahi, vgr. da-
hie). L. V. PredicA.
didImIti n. (d. vgr. didymos, geamAn).
Chico. Un corp tetravalent, cu greutate a-
tomic& de 145. Mosander a crezut la 1840
c'a scos din cirit (cvrit, alt corp chimic) o-
xidu simplu at unui metal pe care, consi-
derindu-1 ca (rate geamAn al lantanului,
(lanthan) 1-a numit didymium, didimiu. Dar
chimivtii not a& descompus didimiu In neo-
didimid vi praseo-didimiu.
dieceza f., p1. e (lat. dioecisis, d. vgr.
dioikesis, care vine d. diolkeo, guvernez ;
oikos, locuintA. V. dichisesc, parch,
vecin). Fie-care din cele pal-spre-zece pro-
vincil ale imperiului roman to sec. IV dupa
Hr. Az!, eparhie. $i diaceza (fr. dio-
cese, it. didcesi, mlat. diocesis).
dlecezan, -A adj. (d. diecezd). De
dieceza, de eparhie.
* diedru, -11. adj. (vgr.diedron, cu dokk
locuri sad scaune [de ex., canapes]. V. ca-
tedra, tri-edru). Geom. Se zice despre
unghiurile formate pin Intilnirea a dad
planuri.
* diereiza f., p1. e (vgr. dialresis. V. e-
rezie, sinereza). Gram. TremA, despAr-
tirea a dad vocale consecutive In doka si-
labe, de ex.: haind (hain) fad de hand.
Chir. Despartirea unor partf a cAror conti-
nuitate ar fi vatiimatoare. V. craze, si-
nereza.
1) * diet& f.. p1. e (vgr. dtalta, regim, d.
diaitdo, nutresc, trAiesc). Abstinend de min-
care din cauzk de boala, regim alimentar :
a pone un bolnav la dietd, a trdi ea dietd.
Dtetd tact 'td, chid te nutrestl numai cu
lapte. Dietd fdricd, clnd bet numai apA vi
nu mantrici nimica (cela ce n'al vole sil fad
mai mutt de 48 ore):
2) diets f., pl. e (mlat. dieta, d. dies,
zi). Adunare politick, parlament provincial,
(ca'n Ungaria vi'n Bucovina odi nioarA) : Luther
a compdrut lnaintea dietet de la Worms.
* dietetic, -AL adj. (vgr. diaitertikds). Re-
lativ la died, de died (alimentarA): trai
dietetic. S. f. $tiinta dietel.
* diez in., pt. digit' (fr. diese m, it. rife-
d. vgr. diesis, f., a patra parte a tonu-
lul). Muz. Un semn care ridick cu jumAtate
de ton nota pe care o precede.
* diezez v. tr. (d. diez; fr. dieser). Muz.
Pun diez unel note.
* difamant, -A adj. (lat. diffdmans,
-dntis. V. defaTm). Rar. Care defaima :
vorbe difamante.
DIP
425
d if am aft ne f. (lat. diffamdtio,-finis).
DefAimare. Si -title.
difan, V. Wan.
* sifter, a -f v. intr. (fr. differer, d. lat
dif-fero, di-Idlum, compus ca stif-fero,
sufer. El diferd, el diferd ; sd (Were. V.
Allat). MA deosebesc, Is diferit: cinele dC-
ferd pup: de lup, not diferim mutt In pil-
fer'.
* dfferend n., pl. e (fr. differend, scris
gresit Ild.different,d lat rilfferens,-entis, care
diferA). Nelnjelegere, contestatiune, ceartA.
diferenta f., p1. e (lat. differentia).
Deosebire, neasemAnare. Distanta Intre doiiii
.cantitaji: 2 e diferenfa intre 5 fi 7.
* d If erenti I, -ift adj. (d. lat. differentia,
difeienta ; fr. differentiel). Care depinde de
unele diferente : tarif diferential. Mat. Care
procede pin diferente infinit de mid. Canti-
tate dtferentiaM, cantitate infinit de mica.
Calculu diferenfial, calculu cantitAtilor di-
ferentiale. Argrenaj diferenfial, mecanizmu
in care se transmite unei roate dintate o
mifcare compusa echivalind cu suma sad
-cu diferenta celor dolls miscall S. f. 0 dife-
rentiald.
* diferentlez v. tr. (d. lat. differentia,
-diferenta : fr. differencier). Stabilesc o di-
ferenta, deosebesc.
* diferit, -ft adj. (d. difer). Deosebit,
neasemenea. Felurit, variat. Adv. In mod
-diferit
* dIfic11, -A adj. (lat. dif-fkilis, d. pre-
fixu dis qi fdcilts, u9or). Urea de Mut, a-
nevi:Hos : lucrare dificild. Fie. Exigent, gred
de multamit : caracter &fiat. Greoi, oste-
nitor : stil dificil. Defavorabil, plin de suf e-
Tinte: timpuri dificile. Adv. In mod dificil.
Pals -cil (dupA fr.).
* dIficultate f. (lat. difficdltas, -dtis).
Proprietatea de a fi dificil, greutate: a da
de dificultda. A ridica o dificultate, a pre-
zenta o obiectiune. A avea dificultdfi cu
.cineva, a avea neintelegeri cu el.
*dIfIzit, Pi s. si adj. (d. vgr. di-, dis, de
dote ori, $i fizit ca In mono-fizit). Teol.
Partizan at difizizmului.
dIfizfzm n. (d. difizit). Teol. Credinta
ca lists Hristos are data naturf (una di-
vina gt alta umanA).
* dIferm, -It adj. (h. difforme, it. dif -
jorme oi &forme, miat. difformis, cl. def-
_formis. V. con- si in-form). Urlt, desfi-
gurat, pocit.
dIformez, V deformez.
* dIformItate f. (fr. difformite, mlat
-difformitas, clasic deformitas). Uriciune,
lipsA de forma.
* difteric, -A adj. (d. difterie). Med.
relatiune cu dif Lena : angina diftericd.
Subst. Boinav de difterie.
dIfterfe f. (vgr. diptherion, un fet de
bubA supt pele, dim. d.diphtera, membranA,
vele). V. tefter). Med. 0 boa's molipsi-
www.dacoromanica.ro
- DIG
toare caracterizatA pin membrane false care
spar pe mucoase, mat ales la git. V. la-
rIngita.
citfteng m. (vgr. diphthongos d. di-,
dot, $i phtlidngos, vocalA. V. triftong).
Gram. silaba care cuprinde doRA vocale, ca
al, au, ia, da, ei, of o. a.
* diftonghez, -gat v. tr: (d. diftong).
Gram. Prefac In diftong o vocalA simplii,
ca pline lid. pine.
* difuz, -5 adj. (lat. dif-ftisus, d. dif-
fdndere, a Imprastia. V. con-fuz). Ras-
pindit In toate partile, indirect: lumind di-
fuza (la umbra). Fig. Vorbaret, prolix: silt
difuz. Adv. In mod difuz.
* difuzlune t. (lat. diffusto). RaspIndire
In toate 'partite: difuziunea lumina'. Fig.
Prolixitate: difuziune de vorbd $i -uzie.
* dig n., p1. art (fr. digue, fem., vfr.
dique, d. ol. di)k, id.). Zagaz.
* digamma m. (vgr. digamma, adicA
doi gamma" unu peste altu, ceia ce facea
at semene cu F). La vechii Greci, o veche
litera carat reprezenta sunetu u, ca'n Folkos,
pron. lithos, lat. vices, sat.
diger si -es, a -A v. tr. (fr. digerer,
d. lat. di -gero, -gerere, -gestum). Mishit
operez digestiunea. Fig. Sufer cu rabdare :
a digera o insultd. Studiez fn detalid: a
digera un project.
* digests n. p1. (lat. digesta, pl. d. di-
gestum part. d. di-gerere, a digera, a clasi-
fica). 0 colectiune de deciziuni ale celor
mai ilustri jurisconsulti roman! compust
dupe dorinta Imparatului Justinian. V. pan-
decte.
* digestibil, -ft adj. lat digestibilis).
Care se poate digera. V. dispeptic.
dlgestIbliltate f. (d. digedibil). Ca-
litatea de a fi degestibil.
digestiane f. (lat. di-gistio,- anis. V.
con-, in- su-geptiune).Elaboratiunea
alimentelor In stomah gl intestin, mistuire.
Maceratiune Intr'un lichid la temperahall
Inaba. Digestiunea, al caret stop final e
asimilarea alimentelor, cuprinde actele care
se Implinesc cu ele de la ingestiune pint
clnd trec in singe 9i chil, Actele mecanice-s
mestecarea yi Inghitirea. Din gurt alimen-
tele tree pin esofag $i ajung In stomah,
unde sufere o primA elaboratiune. Trec apoi
In intestin, unde supt actiunea secretiunilor
Bait si pancreasului, se prefac In chim,
care e absorbit de Weill intestinal!. Partite
neelaborate continua drumu gl ajung In in-
testinu gros, de unde se elimineazt ca ma-
terii fecale. $1 -Ostia.
* dlgestfv, adj. (lat. digestivus)
Care serve9te saa ajuta digestiunea : li-
coare digestivet. Aparatu dtgestiv, totali-
tatea organelor care concurt la digestiune,
ca: gura, faringele, esofagu, stomahu 91 in-
testinele.
DIG
- 426
* digital, -a. adj. (lat. digitalis. V. de.
getar). Anat. De la degete, al degetelor :
muscht digital.
* digital& f., pl. e (lat. digitalis, ca
degetu). Bot. Degetar, ttta oil, o planta er-
bacee scrofulariacee veninoasA ale card
flori seamana a deget de manusa (digitdlis
ambigua sail grandiflOra). Face flori marl
galbene. 0 varietate a ei, foarte veninoasA,
e digitalis purpOrea, cu flori purpurii si
rare-ori albe, cultivatA ca plant& de orna-
ment. Din frunzele el se scoate digitalina.
* digitalin& f. p1. e (d. digitald) Chim.
Un principid activ scos din digitala purpurie.
(E un violent venin care se Intrebuinteaza
In med. ca diuretic si potolitor at bAtAilor
inimii).
* digltat, -a adj. (lat. digitatus). Des-
(Mitt In forma de degete: foaie digttatd.
* digitigrad, -ft adj. (nlat. digitigra-
dus, d. digitus, deget, gradus, pas, grad.
V. grad). Zool. Cate calca numai Pe de-
gete, ca lupu, cinele, pisica, bou s. a. S. n.,
pl. e. Un digitigrad.
* dignez v. fr. (lat. digndri 9. dignus,
demn; fr. daigner, a digna). Bine-voiesc,
consider demn, catadixesc.
* dignItar, -tate, V. demn-.
digoare, V. tigoare.
* digresiane f. (lat. digressio, -Oats. V.
a- gresiune). Abatere din vorbA, iesire
din subiectu despre care vorbesti$i -dale.
digrimea, V. dermea.
diha -diha, interj. cu care ursarii In-
deamna ursu sa joace.
dihai adv. (cp. cu litv. (4rwai, vsl. diva',
minune, gi cu ung. h6J, grAsime, de unde
s'ar fi fAcut de-hat, apoi dihai, ca si de bid),
Mold. Fain. Mai dihai, mai abitir, si mai si.
mai mult,superior : a lucrat mai di rat de
cit el, are un cal mai dihai de cif al tad.
diharn(ma), a -hams v refl. (pin con-
fuziune cu deham, desham). Coy. Ma dihhi-
nez, ma dihanesc.
dihamite adv. (var. din lehamite). Mold.
sad. A-fi fi dihamite de ceva, a fi grozav de
plictisit
dlhanie f., pl. dnii (vsl. dyhanile, rasu-
hlare, bg. rasuflare, vietate, animal", ca lat.
animal d. dnima, dnimus. suflet, vgr. (Me-
mos, vint. V. duh, blzdiganie). Animal
monstruos ori stranid. Fig. Om urIt : ce di-
hanie de om 1 V. jiving.
dihainez ei dihfinesc, V. dahulez.
dihnesc, V. duhnesc.
dihOc v. tr. V. devoc.
dihonie f. (ngr. dihdnia, vgr. dihOnoia.
V. metanie, pronie). Rar azi. Discordie.
dihonita, diharnita, duhdinita. Si
duhonita 1., pl. e (Ild. itclohotmtd, d. dohot).
PAcornifA.
dihor (est) si dihdr (vest) m. (vsl. td-
hod, din * ddhori, a. t., d. duhnonti, a exala,
www.dacoromanica.ro
- DII-
a duhni [ca lat. putorius, dihor, d. putor
putoare; fr. patois], nsl. dihor, dih6r, thor,
strb. Ivor, rut. thir, rus. hori. V. duh, du.-
glee, jder, tigoare). Un fel de jder cu
blana mai proasta si care ucide cu feroci-
tate si mantnca pastirile domestice, pe care
le prinde noaptea amefindu-le cu putoarea
bd.
* dihot6m, -le, V. dicotom, -le.
dihulez, V. dahulez.
dijmar m. Vechi. Perceptor.
dijma f., pl. e (vsl. diima, ceh. shim_
delma, d. vgerm. dezemo,care e lat. decima,
decima; ung. dizsma). DecimA, zeciuiala,
zecea parte din venit data cuiva (statului,
proprietarului s. a.).--In Mold. sud dejma..
dijmarit n., pl. uri. Perceperea Nal),
dijmei. Un bir pe stupi si pe porci pe la
1700 In Tara RomAneasca.
dIjmuTesc v. tr. (d. diJmd sad d. ung.
dizsmdlni). lad dijma : u diJmui pestele. Fig.
Substrag, fur : no fritt tine -mi tot dijmuieste
fauna. In Mold. sud dejm-.
* dilat, a -a v. tr. (lat. dilOfo, -are, frct..
d. differo, dildtum. V. difer). MAresc, unflu,.
largesc : cdldura dilatd feru, intunericu di-.
laid lumina ochiului.
* dilatabli, -A adj. (d. dilat). Care se
poate dilata.
* dilatabilitate f. Calitatea de a fi di-
latabil.
* dilatant, -ft adj. (lat. dildtans,
Care dilata : fortd dilatantd. -"'")-
dilatator, -ogre adj. Care dilata_
Chir. Instrument care serveste la dilatarea
unui orifichl sad unel cavitAti.
* dilatailtine f. (lat. dilatdtio, - finis)_
Actiunea de a sad de a se dilata.$i -atie
ei -are.
* dilatdrid, -le adj. (lat. dilatorius, d..
differo, amin. V. difer). Jur. Care tinde a
prelungi un proces, a intfrzia o judecata
mijloace dilatorii.
* dilema f., pl. e (vgr. dilemma, d. dis,
de dodA ori, si lambdno, iad. V. lema)..
Argument, situajiune cu dodA propozijium
contraril, dar cu rezultat egal. De ex.: cind
se aprinde corabia, moil si dacd stal intr'insa,
si dacd sari in apd sad : sdracu e nefertat
cd n'are bani, Ian bogatu, avindu-i, abu-
zeazd de &al bun fi tot nefericit e.
* diletant, -à adj. (it. dilettante,d. di-.
lettare, lat. delectare, a delecta). PersoanA
care nutnal de simpla ei placere, se ocupA
de arta ori si de stiinta fArA s'o tie ca
un maestru si fArA sA tragh folos dintr'asta:
diletant in muzicd. Fig. Iron. Care nu se
ocupA serios de un lucru sad nu-1 she bine :
diletant politic.
* diletantizm n., pl. e (d. diletant)
Gustu, calitatea diletantului : cind am timp,
fac ci ed diletanizm politic.
diletnic, V. deletnlc.
 DIL
- 427 -
diligent& f., p1. e (fr. diligence, d. lat.
diligentia. V. predilectiune). Promptitu-
dine (Rar). Mare trasura publicA Inchisa
(omnibus) pentru calatorie pe unde nu e
tale feratA (Azi e Inlocuita de automobilu
de curse).
* ciliutiOne 1. (lat. dillitio, -Onis. V. ab-
lutlune). Actiunea de a dilua. Lucru diluat.
Si -title.
diludz v. tr. (fr. diluer, d. lat. dildere,
-liitum). Disoiv, topesc tntr'un lichid, sup-
tiez, fac o solutiune mai slabs: a dilua un
acid in apd.
diluvial qi dlluvian, -ft adj. (d. di-
luviii ; fr. dtluvien ; it. diluviale tqi diluviano).
Provenit din diluvia, ca din cbluvia: sedi-
ment diluvial, ploaie diluviald. V. ante.
diluvian.
diluvid n. (lat. diluvium. V. a-luviune).
Potop, ploaie mare care, dupa biblie, a inun-
dat tot pamtntu ca sa-1 pedepseasca pe oa-
meni, nescaptnd de ctt Noe si familia lui.
($i mitologia vorbeste de diluviti). Mare
inundatiune, ploaie torentiala. Fig. Mare can-
Mate diluviu de nenorocirt. A incepe de la
diluvid, a lua un lucru (o naratiune) foarte
de departe.
dimbe, V. ImbY, Imbe.
* dimensiine f. (lat. dimensio, -Onis, d.
mensus, masurat. V. imens, masure).
Marime, tntindere a lucrurilor : sint fret di-
mensiuni : langur:ea, grosimea sail lafimea
si indltimea sau adincimea. Hz. A lua di
mensiuni (sat) properliuni) mart, a se mad,
a ajunge departe: rdzboid luase dimensiuni
colosale.
dimerlie, V. demerile.
dimic, V. dumic.
dimicaten si micaten n, pl. uri si
oane (dupa ruseste, d. fr. demicoton, d. demi,
jumAtate, $i coton, bumbac. V. cutnie, mi-
caton). Vechi. PercalinA.
dimie f. (turc. dimi, o stofa de bumbac,
dimit, lustrina, d. ngr. dimiton, o stofa, care
vine d. vgr. dtmitos, to dohs lie: alb. dimi
bg. strb, dimije, salvari; rus. dimiza, iig.
dimi, pantaloni, mgerm. timit, tymit, engl.
dimity, o stofa de bumbac). Un fel de pos-
tav gros de Itna (alb, mai rar negru sau alt-
fel) din care taranit 151 fac hatne, numit si
aba. V. panurii.
climigeana, V. damigeana.
dimineata L, p1. ell ( vechi demd-, de-
mi-, demineafd, $i mineard, d. mine). Timpu
clnd rasare soarele. Pin ext. Timpu de la
rasaritu soarelui pins la ameaza saa chear
de la mezu noptii MO la ameaza. Azi di-
mineajd, dimineata zilei In care sintem. Bo-
na dimineata, (11d. bund dimineald, subtnt,
fli doresc), formula de salutare dimineata.
Des de dimineafd. V. dins. Adv. Dimineafa,
to timpu diminetei.
diminecTor adv. Fam. Cam dimineata.
diminie f. (ngr. diminia. V. miner). &C.
19. Bimestru.
www.dacoromanica.ro
DIN
* diminuez V. tr. (fr. diminuer, d. lat.
V. minus, minut,
di- minUere, -minzitum.
minor, marunt). Mic5orez. V. intr. Scad,
descresc. V. maresc, augmentez, spo-
resc.
* diminutiv §i de-, adj. (lat. de- fi
diminutivus; fr. diminutif, it. diminutivo.V.
diminuez, minut, martrunt). Gram. Se
zice despre cuvintele care, fn semn de iu-
bire on de dispret, micsoreaza ideia cuvin-
tului din care se derivA, ca : cal, calut ;
Jidan, Jidanas. S. n. Un diminutiv. Care
arata micsorarea : sufix diminutiv (0 di-
minutival). V. augmentativ.
dimirife, V. demeriie.
dimis-, dimit, V. demis, demit.
dimon m. (ngr. demonas ; vsl. demand).
Vechi. Demon. Azi. Fam. Copil poznas :
mai dimone 1
* dimorf, -à adj. (vgr. dimorphos. V.
amorf). Care are doaA forme : sulfa cris-
talizat poate fi dimorf.
* dimorfizm n., pl. e. Calitatea de a 11
dimorf.
dimpotriv& adv. RAO scris lid. din po-
trivd.
dimprejer, V. prejur.
din prep. (de ci In. V. pin, prin). Ara-
ta : 1) originea, provenlenta, locu de unde:
ies din caul, din orrq, din fard ;a pi'a din
porn, din cer. 2) timpu de clnd : din zi in
zi, din ceas in ceas, din copildrie, din ti-
nerefd, din ndscare. Din capu loculizi, chear
de la'nceput. 3) lucru sau materia din care
e facut ceva : e facut din Matti, din lemn,
dirt fer. 4) modu cum e facut ceva : a lucre
din topor (grosolan), a desemna din penile),
a inva(a o limbd din practicd, din auzite,
din citite ; cunosc din vedere, prind din
zbor, din fags. 5) cauza : a lucra din am-
bifiune, a muri din belie; din picate, din
nenorocire, dupd ce e sarac, mai este ft be-
fiv. 6) instrumentu : a da din cap, din mint,
din umeri, din condo; a cinta din fluter,
din pian, a scrisni din dinit ; a sorbi din
acid, a vorbi din initial, din memorie. 7) un
inteles (ea un genitiv) partitiv : unu din el,
o parte din rasa (a cases), a scurta din-
drum (o parte a drumului). 8) privinta, re-
latiunea : a sta bine din parale, din grid,
din tunurt (din partea paralelor, grtulto, tu-
nurilor), s'a oprit din bdut (nu mai bea).
Din cold, din direc(iunea ceia (deosebit de
dincolo O. Pe din afara, pe din dutru, pe
din fold, pe din dos, pe afara, fig. pe de
rost (din memorie), pin auntru, pin fats, pin
dos. Din afar& (dupa fr. du dehors), barb.
lid. de afara. In vest din, ca pin fag
de pin (V. pin, pintre). Vechi si den. V.
dintru.
* dinamizm n. (d. vgr. d'}inamis, putere).
Fit 0 doctrina care nu recunoaste to e-
lementele materiale de cit puterile a caror
actiune combinata determina intinderea $i
alte proprietati ale corpurilor : filosofia tut
Aristotele e un dinamiztn.
DIN
- 428 -
dinamometru n., pl. a (vgr. dYnamts,
putere, gi metron, masura). Aparat de ma-
surat puterea unui om, animal, motor g. a.
dlnapol prep. cu gen. (din al apol). 1)
Inapoi, tn partea din urma., dupa : dinapota
mea, dinapota cases. 2) Adv. de loc. Std,
se duce duzapoL 3) Loc. adj. Cel de dina-
pof sad eel din two( (In opoz cu cel de dirt-
dinte, cel din ainte), posterior : partea de
dinapof. 4) Subst. Asia e dinapota easel, e
dosu easel.
dinar m. (mgr. dindribn. vsl. dinari. d.
lat denarius, de zece [adicA nummus, mo-
neta)). 0 veche monetA romans de argint to
valoare de 10 agi, apoi 16 asi ma 4 sesterjil
(1 fr. si 7 bani). 0 veche moneta francezA
care valora a dofia-spre-zecea parte dintr'un
sou tournois. 0 veche moneta romAneascA
de origine ardeleneasca, introdusA apoi Si
In cele doilA principate romanesti (Era la
Inceput cea mai mica monea romaneasca
de argint, apoi de amnia gi se numea si
ban. A Post par/Isla pe la 1431). Numele
francului strbesc. Dinaru vacluvef, pomanA
fAcutA de un same, ca cea fAcutA de vAduva
din evanghelie. Dinaru Sfintuluf Petra, dar
voluntar fAcut papei de credinciosi.
* dinast m.,. pl. .F ti (vgr. dyndstis). La
vechii Greci, tine suveran.
dInastic, -h adj. (vgr. dynastikds).
Relativ ladinastie: chestiune dinasticd. Subst
Partizan al dinastiii.
dinasticizm n. (d. dinastic). Senti-
-mente dinastice.
* dinastie f. (vgr. dynastela). Succesiune
de suverani din aceiasi familie. Familie de
suveran.
dinafintru, V. inhuntru.
dincoace adv. (din al coace). In partea
unde-s ea: vino dincoace, rdmif dincoace
.de rid. (Din coace, din partea asta de un-
de-s ea : glonfu a pornit din colo, an din
roace).
dincolo adv. (din al colo). Mal departe
de ctt, peste : s'a dus dincolo de Dundre,
dincolo de muff e Ardealu. (Din colo, din
partea cela: glonfu a pornit din colo, an
dirt coace).
dindhrht, V. darat.
* d I ne3 n., p1. -art (fr. diner al dine, prInz
gf cinA, d. diner [de unde engl. to dineLvar.
din defeuner, a prinzi, d. lat. Ws-Mut:are ;
it. desinare. V. dejun, ajun). Barb. Cina,
ospaj de searA sail de noapte.
dingh gi dingh (Trans. Ban.) prep. con-
trash din de lingd (de-Ingd, dine, ca de-
in, din at din). V. ping&
* dingo in. Un fel de tine sAlbatic din
Australia.
dinioara, V. odinioar&
dinioarea, V. adinioarea.
dinoterld in., p1. if, art. lit (nlat. di-
noterium, d. vgr. dein6s, teribil, st Merlon,
animal, fearA). Geol. Un animal dintfun gen
de mamifere proboscidiene gigantice ale ca.
Tor oase se gAsesc astAzi In miocen.
www.dacoromanica.ro
DIN
dins pi dins (din dinsu, lnsu, ins), In
loc. dins-de-, dins-de- (pron. dinz-de din
pricina lui d), foarte de dimineafA, cu noap-
tea'n cap, In zori (Muni vest): a to scula
dins- de- dlmineafd. In Munt est dis-de-
vi des-de-, In Mold. des-de- (pop. dis-
de), pron. dez-de, diz-de. V. dinsu.
dinadinsu n. (lat. de in ad ipsum. V.
adins). Cu lot dinadinsu, cu seriozitate,
nu In glumA.
dinainte prep. cu gen. (din al ainte). 1)
inainte, In faja (fr. devant): dinaintea mea,
dinaintea easel. 2) Adv. de loc. Std se duce
dinainte, 3) Adv. de timp : affirm din ainte,
din aintea to (fr. d'avance). 4) Loc. adj.
Cel de dinainte sad cel din ainte (tn opoz.
cu eel de dinapof, cel din ap7a antenor :
partea de dinainte. 5) Subst. Asia e dina-
intea cases, faja easel. V. inainte.
* dinamic, _-15. adj. (vgr. dynamik6s,
puternic, d. dynamis, putere). Relativ la
fona: unitate dinamicd. S. f. Acea parte a
mecanicii care calculeazA miscarile 5i pu-
terile ca fenomene ale naturii materiale. V.
cinematic&
* dinamith 1., pl. e (0. vgr. dYnamis,
forja). Chim. 0 substantA exploziva foarte
puternicA compusa din nitro-glicerina ames-
tecata cu nisip fin, cArAmidA pisatA on alts
materie ca sa nu explodeze prea usor.
A Post descoperia de ingineru Suedez No-
bel (1867), care a reusit s'o fats folositoare
industriii.
* dinamitard, -h a. si adj. (d. dina-
mita, cu sufixu fr. -ard. Francejii zic dy-
namiteur, -ease). Care Intrebuinjeaza dina-
mita ca sA ucidA on sa distruga.
dinstuTesc.v. tr. (d. strb. dance, fund
de butoi). 0/t. Infund, pun fund unul butoi.
dintiT, V. dintiT.
dints in. (lat. dens, dentis, vgr. odds, o-
cidntos, scr. Banta -s; it. pg. dente, pv. fr.
cat. dent, sp. diente). Fie-care din osisoarele
cele albe strAlucitoare Infipte In lAlcicu care
animalele mesteca mtncarea. La glscA, cres-
taturile de pe clot. Ori-ce lucru care sea-
mina a dinte: &alit peptenelaf, at ferds-
titular. Pisc. Din de lapte, dinjii de la
inceputu etAlii. in fl cinestf, dint! canini.
A -ft lua inima'n ding a-ji face curaj sa
Implinest1 ceva grozay. .oare cu dinft, soare
care straluceste rind e get saa ploaA In a-
celasi timp. Dintele caluluf, o varietate de
popusol cu graunje marl si galbii. Dintele
draculul, o plantA erbacee poligonacee cu
gust de, piper si care creste pin locurl ume-
de (polygonum hydrdpiper). Ve zimtT.
dintli (vest) si dintaT (est), contras din
de intif, de Ma. V. MUT.
dintre prep. (de al intre). Intre (dupann
cuv. articulat) : casa dintre brazi, casa cea
dintre brazi (care e Intre brazi), omu cel
mat bun dintre (sail : din) toff. AratA ori-
ginea : tuna rdsare dintre brae, apa fia-
neate dintre petre. In vest. dintre, Intoc-
mal ca gi cu pintre, pintre. V. pintre.
DIN
- 929 -
dintru prep. (din de gti tntru, ca din din
de $i in). Din (Inaintea unor pronume care
Incep cu vocals, din care cauzA se face e-
liziune), ca: a/, tnstz, Inset (= dInsu,dinsa),
alto, alta, unu, una, o : &Weal' nostri,din-
telnsu, dintr'una, dialect data. Dintru'nceput
( Vechi), de la Inceput Dintru'ntdi $i (mai
des) dintro'rztai sat dintro'ntai sent& (Est.
Fam.), mai !nth, mai Mtn si'ntti :dintro'ntdi
ascultafi, pe urmd judecafi. In vest
dintru, Intocmal ca cu dintre, clIntre,pin-
tre, pintre. V. pIntre.
dintat, .4 adj. (d. clink). Cu dintl, cu
colti, cu zimti
dintarit n., pl. url (d. ding format ca si
oierit, vddrdrit). Fam. Taxa pe care o pla-
teste lupu din poveste p. ascu(itu dintilor.
dintez v. tr. Crestez pe la margini. V.
dantelez.
dIntera, V. ghlntura.
diem, V. ghioc.
* dloceza, V. dieceza.
didchT, V. deochT.
* didlc, -fft adj. (V. monoic). Bot. La
care florile masculine-s separate de cele fe-
minine, ca la bostan.
* dionishic gf (dupt fr.) -zific,
adj. (vgr. dionysiakds, lat dionyslacus). Ba-
chic, relativ la Didnysos. S. f. pl. Niste
baton celebrate de vechil Greet In onoarea
lui Dionysos (Bacu).
dleptric, -a adj (vgr, dioptrik6s. V.
optic). Fiz. Relativ la dioptrica. S. f. Acea"
parte a fizicil care se ocupt de refractiunea
luminii.
dloptrfe f. (vgr. clioptrela). Fiz. Unita-
tea de convergentA a lentilelor sat a siste-
temelor convergente. Puterea lentilelor o-
chelarilor.
* diorama f., pl. e (d. vgr. did, pin, ai
drama, vedere, dupa pan-oram11). Tablot
sat sir de tablouri pictate pe ptnze si ex-
puse unui joc de lumina, pe clnd specta-
torii slat In umbra.
diorie f. (ngr. dioria). Flm. Termin, va-
dea, soroc.
diorit n., pl. e si urf (vgr. diorizo,
despart, disting, filnd-cA In diorit negru si
albu se disting usor.V. aorist, afurisit).
Min. Un mineral compus din feldspat
amfibol.
dipa-dips, V. tipa-tipa.
diplas m. (d. dipid). Trans. CIntAret din
di pla.
dipla (Olt. Trans.) $i dibla (Munt.
Mold.) f., pl. e (vsl. dip'a, fluter; nsl. dibla,
diple, strb. diple, dipli, cimpol, d. ngr. &pia,
IncretiturA, proprit zis lucru duplu", ca
fluleru cimpoiului). Iron. Vioart: 7'iganu cu
dibla supsuoard. Olt. (dibla). Scoabt cu
piulite (cu suruburi).
* diplomat, -a adj. si. s. (d. diploma).
Care posedt o diploma, un certificat supe-
www.dacoromanica.ro
DIR
rior. Care e InsArcinat cu o misiune diplo-
maticA (ambasador sat ministru plenipo-
ten(iar). Fig. Om fin (siret).
* diploma f., pl. e (ngr. Si vgr. diploma,
d. vgr. dipldo Indolesc; lat. it. dtpldma. Cp_
cu diptice). Certificat, atestat superior acor-
dat de o scoalA superioarA, o universitate, o
societate: diploma de doctor. Act, docu-
ment of icial vechi care acordt un privile-
git : a descifra diplome. Chim. Un fel de vas-
cu pareti dupli Intre care se introduce apt
pi se Incalzeste asa cela ce e pus to recipi-
entu interior. Bi .6rna, cu acc. mai
not.
* diplomatic, -4 adj. (d. diplomat)_
Relativ la diplomatie, de diplomati: corpu
diplomatic. Misterios: aer diplomatic. S. f.
Stiinta care se ocupt de stildiu documen-
telor sense care stabilesc anumite drepturi,
anumite fapte politice (A Post Intemciata la
1681 de benedictinu Mabillon). Adv. In mod
diplomatic.
* diplomatie f. (fr. diplomatie, it. di-
plomazia). Stiinta intereselor gi relatiunilor
intemationale. Corpu diplomatic, cariera di-
plomatica : a infra In diplomafie. Fig. Pur-
tare prudenth ai Abilt : a lucra cu diplo-
mafie.
* dipsac6U, -de adj. (lat. dlpsacus,
d. vgr. dipsakos, seal de dtrAcit). Bot. Din
familia dipsaceelor. F. p1. 0 familie de plante
dicotiledonate gamopetale, ca scabioasa,
varga ciobanului ;I. a.
dipter, adj. (vgr. dipteros, d. dis,
de dott on, si pterdn, aript). Zoo/. Care
ca : muftele, finfaril. S. n_
are dotA aripi,
p1. e. Templu antic cu dolt rInduri de co-
loane : templu Diana de la Efes era un
dipter.
* diptice n. p1. (lat. diptycha, vgr. dip-
tycha, registru, d. diptyhos, Indoit In dotA.
Cp. cu diploma). La Romani, tablite In care
consulii, chestorii $. a. I,si puneat portretu
al numele Si le ofereat amicilor sat popo-
rului chid intrat to functiune. Mite unse
cu ceart ai Indoite in dotA pe care scriat
cei vechi. La biserict, In Occident, pomel-
nic cu numele fundatorilor, episcopilor s. a.
diptfl, V. tiptli.
diradic, V. deretic.
direclie 31 dereclie f. (tam direkli,.
cu stflpi, d. direk, stilp, catarg, de wide $i
strb. direklifa. V. dereg 1 5i dric). Vechl.
Colonat, scud spaniol (mare cif o pleat de
5 franci de argint), numit ai (z)gripfor
stIlpar. Valora 8 lei Si ils la 1826 (lorga.
Negot. 225), iar In ainte pint la 12 lei si 20
de parale. V. gingiriln.
* direct, -a adj. (lat. directus. V. drept).
Drept, fArt ocoluri sat cu putine ocoluri :
canalu Suezulut e calea cea mat directed
din Europa in extremu Orient. Imediat :
raport, contact direct. Din tatt in fit : acest
om descinde in linie directd din cutare.
Gram. Complement direct, cuvint (subst.,
 DIR
- 430 -
pron. subjunctiv, infinitiv) pe care cade di-
rect actiunea predicatului : Traian ii Inyinse
pe Daci, apa se scurge, vread sa: plec,
pot pleca. Propoziliune completivd di-
recta, aceia care, In fraza, Implineste rolu
de complement direct : eel vechl no stied
clf pilmintu se Invirteste (nu Oita Invirtirea
sari de Invtrtirea pamIntului). Mode direct,
indicativu. Stil direct, asa cum vorbefte
omu singur, nu cum povesteste altu c'a
vorbit : du-te acolo faja de mi-a spus sd
and duc acolo. Contribufiune directd, V. con-
tributiune. Adv. In mod direct, de-a drep-
tu : trenu pleacd direct la Galati.
* directamente adv. De-a dreptu.
director, ..oare s. (lat. director,
- Eris). Care dirijeaza o scoala un stabid-
ment, un servicia administrativ. Fie-care
din cei cinci membri at directoriului to
Francia la 1795: directorii eraii alesi de
coisiliu celor Vechi fi de at celor Cinci-
Sute. Director de constiinfa, ecleziastic ca-
tolic ales de o persoana ca s'o conducli
dupa principiile religiunii. Adj. Plan direc-
tor, link directoare. Fem. qi directrice,
pl. 1 (In geometrie).
* directorat n., pl. e (d. director). Func-
jiunea de director. Durata el. Cancelaria di-
rectorului.
* directdrfn n. (d. director). ConsiliO
tnsarcinat c'o direchune publics: directoriu
federal at Elvefid. Un consilifi de cinci
membri care au guvernat Francia de la
1795-1799, chid a fost rasturnat de Bona-
parte.
* d I rectitine f. (lat. dirictio, -6nis). Ac-
tiunea de a dirija : direcliunea and afaceri.
Diviziune administrative Incredintata unui
director : direcliunea unei scoale,direcjiunea
editor ferate. Directorat, functiunea de di-
rector. Directorat, cancelaria, rezidenta di-
rectorului. Sensu unei miscari, unei pozijiuni:
proiectilele urmedzd o direfiune parabolicd,
direcliunea aculul magnetic e spre nord.
Si -ectie, (rus. direkcila).
diredic, V. deretic.
direg, dires, V. dreg.
dirdpt adj. Vechi. Drept
dirds, V. dres.
dirdtic, V. deretic.
* dirig, a -fge v. tr. (let. dirigo, -igere).
Forma mai latinizata, fara participiu, lid.
dinjez. V. corig.
* dirigent, -ft adj. ai a. (lat. dirigens,
- antis). Care dirige: clasd dirigentd. Direc-
tor : dirigentu unui oficill postal (director
e sefu tuturor oficiilor poste e). Dirigentu
unel clase, profesor care e insarcinat cu dis-
cipline unel clase. Pals diriginte.
* dirigibil, -fi adj. (lat. dirigibilis, for-
mat ca regibilis, clOcil. V. corigibil). Care
poate fi ctrmuit: baton dirigibil. S. n., pl. e.
Baton cu clrma. Fats dirijabil (dupa fr.
dirigeable).
www.dacoromanica.ro
DIS
* dirljez v. tr. (fr. diriger, d. lat. dirigo,
dirigere, directum. V. dreg, drept). Con-
due, administrez: a dirija o seined, on ser-
vicid. Indrept, lndrumez: imi diriJez pasii
spre card. Fig. Conduc, administrez : a di-
rija o scoala, o fabrica, on serviciii.Barb.
de foarte prost gust diriguYese (ca si pro-
teguiesc).
dirijdr, -Dare s. (d. dirijez). Barb.
Director, dirigent, conductor de cor.
dirmea, V. dermea.
1) dis (d. dins), In loeutiunea dis- de-
diminea(d. V. dins.
2) dis- (lat. dis-), prefix care, In cuv.
moderne, area acelafi lucru ca si de-, des-,
dez- In cele vechi : dis-calific, dis-junctiy.
3) dis- (vgr. dys-), prefix care tnseamna
Jail" (In opoz. cu ell, bine), ca'n dispepsie,
disenterie, dusman. V. eu- 2.
disarfi, V. desearfi.
* disc n., pl. art (vgr. diskos, d. diko,
arunc ; lat. discos. V. d o ascfi). 1) La vechil
Greci Si Romani, o bucata de metal lenticu-
lea cu care se exercitaD atletii aruncind-o.
2) 0 plats mobile ratunda on nu care aratil
pe Ode ferate data calea e libera on nu.
3) (ngr. diskos, vsl. diskii). In biserica, table
mice ratunda on nu cu care In Romania,
cIntaretit mai &tumid contribujiunile credin-
ciosilor !na la anu 1906, cind s'a desfiinjat
acest obicei. A fi ingropat cu &sal (sari
cu talgeru), a fi tngropat cu contribujiunea
publics (cu theta) In loc sa fi avut comtndu
tad. V. stragfilie, safbfi.
* discentralizez v. tr. (d. centralizez,
dupa fr. decentraliser). Fac ca diferitele
parti ale until stat, servicifi, organizm sa fie
mai independente fate de centru cind e
vorba de gestiunea intereselor tor.
* discern, -lit , a -cdrne v. tr. Oat
discernere. SO discearna. V. cern). Dis-
ting, vad bine, recunosc (proprifi si mai
mult fig.): a discene amicu de lingasitdr.
* discernament n., pl. e (fr. discerne-
ment). Facultatea de a discerne. Forma
corecta Tom. ar fi discerniment, ca it. Ns-
cernimento, ca vine de la tin verb III (Cp.
cu compartiment feta de apartament). Forma
discerndmint e un barb.
* disciplIna f., p1. e (lat discipline).
Legile sari regulamentele care pastreaza or-
dinea Intfun corp constituit,.. ca biserica,
armata magistrature, scoala s. a.: discipline
e forte armutei. Conducere, directiune : a fl
supt discipline until bun profesor. Compa-
nit de disciplind, corpuri In Algeria unde-s
trimesi soldatii nedisciplinati din armata
franceza. Consilid de disciplind, tribunal In-
sArcinat cu mentinerea ordinii, ca la avocati.
* disciplinabil, -fi adj. (lat discipline-
bilis). Care se poate discipline.
discipliner, -ft adj. (d. disciplind;
-inaire). Relativ la discipline: pedeapsd dis -
ciplinard. Adv. In virtutea disciplinei.
1211S
- 431 -
disciplinez v. tr. (lat. discipliner, -dri).
Supun disciplinei, fac sA fie ascultAtor. Fig.
Iron. Inv At minte (pinteo batale on alta pe-
inleapsA).
* discfpul, -a s. (lat. discipulus, -a, d.
discere, a frivAta, a instrui). Elev, care e
invatat de altu: Platone a fost discipulu lot
-Secrete. Adept al unei doctrine : discipul al
lui Platone. Discipulif lid Hristos, apostolii.
Discipulit lot Ipocrate, medicii. $i -ipol
(dupa it.).
* discobtil m. p1. li (vgr. diskobdlos, d.
lat. discabolus. V. parabola, balistica).
In vechime, atlet care se exercita aruncind
to discu.
* discolor-, V. decolor-.
discomercializez, V. desc-.
* discompletez, V. desc-.
* discompOn, V. descompun.
disconsider, V. desconsider.
disconsiliez, V, deconsiliez.
* discontinultate f. (fr. discord/nude).
lntrerupere, intermitentA.
* discontinue, -fi adj. (fr. discontinu,
.mlat. discontinuus). Intrerupt, intermitent.
* dIsconsiliez, V. deconsillez.
* discordant, -a adj. (fr. discordant ;
lat. discordans). Lipsit de armonie, nepotri-
vit : sunete, fraze discordante. Fig. Nepotri-
vit, opus: caractere discordante. Adv. In
mod discordant.
* discordanta f., pl. e (fr. discordance).
Caracteru de a fi discordant, nepotrivealA:
discordantd de sunete, de fraze, de colont,
de caractere.
* discordez, v. tr. (d. coardd, dupA a
acorda ; lat. dis-cordare, a fi In dezacord).
Stric acordu, dezacordez : a discorda o chi-
gird. V. destrun.
* dIscOrdie f. (lat. discordia. V. con-
cordie). Disensiune, neunire: a &di In
-discordie. Mit. 0 zeitA care intretinea dis-
cordia $i care, la nunta lui Peleu, a aruncat
un mAr de our pe care Paride l-a adjude-
cat Venerii, ceia ce a supArat-o teribil pe
Junona si pe Minerva. Mdru discordiii, obiect
de ceartA.
discredit n., pl. e (fr. discredit, d. it.
.discredito). LipsA de credit: a cddea in dis-
credit
* discreditez v. tr. (fr. discrediter. V.
a-creditez). Fac sA cadA In discredit.
compromit: a discredita o firma. V. refl.
MA compromit, Imi perd creditu: emu poli-
tic se poate discredita ca fi negustoru.
* discret, -a adj. (lat. dis-cretus, part.
d. discernere. V. discern, secret). Re-
-zervat la vorba purtare. Care poate pAs-
tra un secret: om discret. Retras, ascuns
singuratic : loc discret, vale discretd. Adv.
In mod discret.
discretionar, -a adj. (fr. discretion-
naire). LAsat la discretiunea cuiva putere
discrelionard. V. dictatorial.
www.dacoromanica.ro
DIS
* discretiOne f. (lat. discritio, -anis).
RezervA In vorbA si'n purtare. Bun plac, dis-
pozitiune : toate bundtddle eras) la discre-
tiunea lot. A fi la discrefiunea alive, a-
depinde de el. $i -else. V. cherem.
disculet m. (d. disc). Albiia
* disculp, a -it v. tr. (fr. disculper, it.
discolpare. V. culpa). Justific, dezvinovA-
tesc, scot din culpA.
* discOrs n., pl. art (lat. discursus. V.
con-curs). Cuvintare rInduita metodic :
discurs inaugural. V. conferenta.
* discusitine f. (lat. discdssio, -ants, fr.
discussion, it. discussione, d. lat dis-cus-
sum, supinu lui dis - cdtere, a scutura, a ri-
sipi, a discuta. V. con-cuslune, scutur,
scot). Deliberare, dezbatere: discusiunea
until protect de lege. Contestatiune, ceartA :
dupd multd discusiune, a admis in fine.
51 -isle. Fals -tiune, -title.
* discut, a -á v. tr. (fr. discuter, d.lat
dis-catere. V. discusiune). Delibei ez, dez-
bat o chestiune : deputatli alt disculat legea
(sail despre lege).
* discutabil, -11. adj. (fr. discutable).
Care se poate discuta, care nu poate fi ad-
mis fiiru cercetare: teoritle acestui scriitor
Is foarte discutabile.
dls-de..., V. dins.
diseara, V. deseara.
* disec, a -fi, v. tr. (fr. dissequer, lat.
dis -seco, - secdre, -sedum, tai, desfac Mind.
Disec, diseacti si disecd). Fac anatomia
unul animal, unel plante. Fig. Cercetez a-
tent : a diseca o carte.
* disector, -ogre s. (lat. dis-sector.
V. sector). Care diseca.
* disectiane f. (lat. dis-sectio, -anis.
V. sectlune). Actiunea de a diseca. Fig.
Cercetare minutioask $i -ectie.
* diseminez v. tr. (lat. dis-semino, -tire.
V. semen 1). Presar, Imprastii, rAspin-
desc pe ici pe colo: a disemina posturile
pe frontiers.
* disensifine f. (lat. dis- sdnsio, -anis.
V. stmt). Discordie, neIntelegere, nepotri-
vire de idel.
* disenterfe f. (vgr. dysenteria, d. dys-
rAti, si enteron, mat, intestin. V. dis- 3).
Med. 0 boala infectioasa cu ulceratiuni In
mate (frectienta in Odle calde). Diareie cu
singe. $i diz- (dupA fr.).
* disentiment n., pl. e (fr. dissentiment),
DiferentA de sentimente. Suparare : acest,
discurs a produs u t mare disentiment in
public.
* disertatiune f.(lat. dis-sertatio,-finis.
V. dlsertez). Discurs ort scriere metodicA
despre o chestiune oare-care. $i -else.
Pals. diz-.
* disertez v. tr. (lat. dis-sertare, d. dis-
serene, -serturn, a vorbi, a trata. V. a -ser-
tiune). Tin o disertatiune, tratez o ches-
tiune stiintifica vorbind.
 DIS
- 432 -
* dIsIdenty -A adj. Oat ills-Wens. -bi-
lls). Care are idei diferite de ale majoritajil :
junimistii erati conservator( disidenfl.
* I:II/Atlanta 5., p1. e Oat dis-sidentta.
V. sedintit). Seisiune, diferentii to opini-
uni. Fracjiune disidentA.
* disilab si -fib, -A adj. (vgr. disSrlla-
bos). Gram. Disilabic. S. I. Cuvint de dodA
silabe.
* disilabic, -fi adj. (dl- qi silabic. V.
mono-silab). Gram. Compus din dolA
silabe.
* dislmilatkine f. (d. disimilez). Acti-
unea de a disimila. $i -Atte, dar mai
-are.
* dislmllez v. tr. (compus ca gi a-simi-
lez, di-simulez. Fr. dissimiler). Gram. Fac
sa nu mat semene precum : talbure lid. tur-
bare (ca st nu fie doi r to acelasi cuvint).
Chim. Prefac substantele animate on vege-
tale in substanje brute cu compozijiune
chimicA mai simplA. $i dezasimilez.
V. dessemen.
disimulat, -á adj. Obisnuit sA-si as-
cunda sentimentele, mocnit: caractcr dist-
mutat. V. expansiv.
disimulatkine f. (lat. dis-simulatio,
- anis. V. simulatiune). Actiunea de a
disimula, de a -ti ascunde gIndu. $i -A-
tha, dar mai des -are.
* disimuleg v. tr. (lat. dissimulo, -dre.
V. simulez). Imi ascund &du. MA prefac
cA nu %fad, ca nu simt, cA nu pricep.
* Wei-, V. dizj-.
disidc, a -it v. tr. (dis- yl loc, dupA
fr. disloquer qi it. dislocare. El dislocd si
- oacd, sa -oce $i -once V. culc). Deplasez,
misc din loc : a disloca un os (a luxa). V.
refL MA deplasez, mA misc din loc. $i
dislochez, -cat. V. deslocuTesc.
dislocatiene 1. (fr. dislocation, mlat-
dislocatio, cl. delocatio). Actiunea de a dis-
loca. Luxajiune. $i -elle, dar ob. -are.
disoclez v. tr. (lat. dissociare. V. a-
sociez). Separ elementele asociate : pla-
ting disociazd aburu de apd. Scot o per-
soana dintr'o asociajiune. V. refl. les dintr'o
asociajiune. $i dezasociez.
disohibil, -A adj. (lat. dis-solabilis)-
Solubil, care se poate topi sad disolva:
metal disolubil.
disolubilltate 1. (d. disolubil). Cali-
tatea de a fl disolubil.
* disolet, -A adj. (laj dis-sohitus V'
dl- solv). Rar. Desfrinat, corupt.
* disolutitine f. (lat. dis- soldtio, -anis.
V. solutiune). Chim. Descompunerea cor-
purilor supt influenja unui agent care le
strAbate. Fig. RupturA, divorj: disolufiunea
unei cdsatoril. Retragerea puteril din mina
cuiva: disolufiunea unui parlament. Desirid:
disolufiunea obiceiurilor. 51 -ofie.
* disalv, a -a, v. fr. (lat. dis-savere,
-solatum ; fr. dis-soudre, -solvant. V. ab.
www.dacoromanica.ro
DIS
solv, rezolv. ca absolv),
Se conjugA
Chim. Descompun, pAtrund si separ mole-
culele unui corp : opa disolva zandru, dar-
nu si uni-de-lemnu. Risipesc, imprAstii
a disolva un parlament. Rup, anulez: a di-
solva o cdsdtorie. Stric, conrup : a disolva-
obiceturile. Fals dimply.
* disolvant, -á adj. si a. (fr. dtssol-
vant). Care disolvt: apa e un disolvant at
sdriL Fig. Care corupe, risipeste: Jidanir
is un disolvant social. Fals die-.
* disolvare f., pl. dr( Disolutiune, ac-
tiunea de a disolva : disolvarea parlamen-
fala(. Fals elle-.
disonant, -Et adj. (lat. dissonans,
-antis. V. con-sonant, sun). Care sun/F.
urlt. Adv. In mod disonant.
disonanta f., p1. e Oat dissonantia-
V. a- 5i con-sonanta, re-zonanta).
Muz. Acord tabs. Gram. Cocofonie, succesi-
une mita de sunete, ca: to uitai agent tot
timpu.
* dispar, - parut, a -pares v. intr.
(mlat dis-pardre, fr. disparaitre V. par 3)..
Nu mA mai vAd : soarele a dispdrut. Nu
ma mai gAsesc: mOnusile mete ad dispdrut,
ca gl kola. Fig. Nu mai sInt, nu mai exist :
obiceiurile simple ale pdrin(ilor nostrt ai
disparut, ca ft et.
* disparat, -A adj. (lat. dis-paratus,_
d. disparo. -are, a separa. V. parez, pre-
par). Fara legaturii, despArjit, bird armo--
nie stil disparat. Adv. In mod disparat.
disparitate 1. (dupA paritate, fr. dis-
paritd). Neegalitate, diferenja.
* disparitiiine f. (format dupt a-pari-
(tune ; fr. dis-parition). Actiunea de a dis-
parea. Si -itie.
* dispenser n., pl. e, sad -arid n. (fr._
dispensaire, d. dispenser, a distribui, a dis -
pensa). Loc unde se dad gratis consultajiuni
medicale $i medicamente sAracilor.
dispensater, ..oare adj. Care dis-
tribue, care acordA.
* dispensli f. pl.e (fr. dispense, scutire
it. dispensa, distribuire, cAmara). Scutire, a-
cordare a unel favor( pe care n'o acorzi
altora: a prim( la examin un elev ca dis-
pensd de etate.
* dispensez v. tr. (fr. dispenser; it-
dispensare, a distribui, dispindere, a chel-
tui, d. lat. dis-pensare, na distribui", mlat
a acorda o favoare".. V. com-pensez).
Distribui (Rar). Scutesc, u5urez de o obli-
gatiune: a dispensa pe cineva de a face
ceva. V. refl. MA lipesc, ma abjin : plittesc
and dispensez de grifd.
* dispepsle f. (vgr. dyspepsia, d. dvs
cu greO, si pipio,mistui. V. apepsie, dis-
3 oi pepsine). Med. Mistuire grea.
* dispeptic, -á adj. $i a. (d. vgr. Os-
peptos, gred de mistuit). Care nu poate mis-
tui bine. V. digestibil.
DIS - 433 -
* dispdr gl -dz, V. desper,
* dispersitine f. (lat. dispersio, -finis,
d. dis-spirgere, a imprastia, care vine d.
spdrgere, a raspIndi. V. sparg). Fiz. fm-
prastiere, risipire : disp3rsiunea razelor lu-
minoase.
dlspersiv -a adj. (d. lat. disperses,
imprastiat). Fiz. Care serveste la Imprastiat
lumina, ca prizrna.
displac, -placid, a -placed. v.
intr. (dis- si plac, dupa fr. deplaire $i lat.
displicere). Nu plac vorbaasta-mi displace.
* displacere f. (dupa fr. deplaisir).
Neplacere.
dIsplacdt, -a' adj. (d. displac). Ne-
plAcut Adv. In mod neplacut.
* dispndie f. pl. ei (lat. dyspnoea, d.
v. vgr.. dys-pnoia, nacluf, d. dvs-, cu gred,
dis- 3 si pne5matic).
si pneo, rasuflu. V.
Med. Naduf, astma, greutate de a rasufla.
dispoi, V. despoT.
* disponibil, -Et adj. (fr. disponible, d.
mist disponibilis). De care se poate dispu-
ne, care e la dispozitiune: persoane, same
disponibile. Care e In disponibilitate : ofifer
disponibil.
disponibilitate f. (d. disponibil ; fr,
Starea de a fi disponibil. Situatiunea
functionarilor care nu mai stnt In activitate
de servichl, dar ramin la dispozitiunea sefi-
lor lor: a pane pe cineva in disponibildate.
* dIspozitiv n., pl. e (fr. clisposilif, d.
lat. dispOsitus, asezat). Asezare, dispozitiune
(trite° masinarie). Hotarire, deciziune, o-
rinduire.
* dispozitidne f. (lat dis- posltio, -finis.
V. pozitiune). Asezare a partilor, distil-
butiune: dispozifiunea unel grddini, anal
tablod, unui discurs . Starea trupului sad a
suflehilui : dispozifiune band, rea. Aplicati-
une, aptitudine, inclinatiune : acest copil are
dispozifiune (sail dispozifiuni) pentru (la
sae spre) orte, spre bine. Sentimente, inten-
tiuni: iefu lei are bane dispozifiuni pen-
tru el. Hotarlre, deciziune : dispozifiunile
legit. Pl. Pregatiri, preparative : a lua dis-
pozifiuni de plecare. A fi la dispozifiunea
cuiva, a fi la ordinu, In serviciu cuiva. A
lua dispozifiunea ca (nimica sd nu se ad-
mild) sad de (a nu se admite nimica), a
hotari ca (nimica sa nu se admita). $i
-itie (rus. dispozlciia).
* dIspret n., pl. ad (it. disprezzo. V.
prep. Disconsideratiune, sentiment pin care
consider! (o persoana sad un lucru) nedemn
de atentiune, fie ca nu te temi de el, fie ca
nu-I dore.5ti : dispfef de moarte, de bogdfii.
dispretuTdsc v. tr. (it. disprezzare,
infl. de prefuiesc). Nu pun pret pe, nu dad
atentiune : infeleptu disprefuiefte opiniunea
vulguluI.
* dispretuitcir, -ogre adj. Care dis-
pretule§te: disprefultor de bani.
www.dacoromanica.ro
DIS
* disproportionat, -a adj. (fr. dis -
proportlonne). Lipsit de proportiuni. Adv. In
mod disproporfionat,
* disproportionez v. tr. (fr. dispro-
portionner). Stile proportiunile (potriveala).
* disproportlane f. (d is- si propor f tune;
fr.-ortion). Lipsa de proportiune, nepotri-
vire: disproporfiune de elate. Si -6rtie.
* dispdn, -pus a -pane v. tr. (lat.
dis -pdno, -p6nere. V. pun, despun). Asez,
rinduiesc : a dispune trupele in semicerc.
Prepar, pun la dispozitiune : a dispune o
said pentru bal. Hotarasc, decid : coman-
dantit a dispus ca niment sd nu treacd. Fig.
Inveselesc vestea asta 1-a dispus (sail: 1 -a
dispus bine). V. intr. Pot face ce vread cu
ceva, am : a dispune de bani, de amid. V.
refl. Ma.prepar, stair gata : and dispun sa
plec.
* dispus, -4 adj. Gate de, gate sa: om
dispus la muncd, sd munceascd, a munci.
Vesel, vioi : is bine dispus aside.
disput, a -a v. tr. (fr. disputer, d.lat.
dis-puto, -dre. V. 1r/1-put, cont). Lupt,
contest ca sa cuprind ed : Pompei disputa
lui Cezar intifetatea. A disputa terenu, a te
lupta p. el. V. intr. Discut, ma lupt cu vorba :
a disputa despre gusturi.
*disputatidne f. (tat. dis-putdtio, - finis).
Actiunea de a disputa, discusiune.
* disputa si disputa f, pl. e (it. dis-
puta, fr. dispute). Disputatiune, lupta cu
vorba, contestatiune.
* distant, -a adj. (lat. distans, -dntis,
d. dis-stare, a fi la distanta). Departat care e
la distanta Coate punctele circumferenfei Is
egal distante de centru (echidistante).
* distanta f., pl. e (lat. dis-stontia. V.
con-stanta). Departare, interval : dis-
tanfd de trei ore, de trei metri. A fine pe
cineva la distanfd, a nu-I Irma sa se apro-
pie, (fig.) a-I trata de sus, a nu face fami-
liaritate cu el. A micsora distanfele, a face
sa ajungi mai rapede : trenu micsoreazd dis-
. tan fele .
* dIstantez v. tr. (fr. distancer). Las la
distanta, Intrec. La alergari, retrag unui a-
lergator (unui cal) beneficiu banilor MI din
cauza vre-unei neregularitati in alergare.
distfh n., pl. uri (vgr. distihos. V. acro-
gi cata-stih). Asociatiune de doila versuri
(la Greci si Romani un exametru si un pen-
tametru, lar azi de on -ce fel).
* distil-, V. destil-.
distinct, -à adj. (lat distinctus, part.
cl. dis-stinguere. V. disting). Diferit, deo-
sebit. Separat. Fig. Lamurit, ]impede, clar :
termini distincfi. Adv. Lamurit: cintecu se
aude distinct.
distinctly, -a adj. (d. distinct; fr.
distinctif). Care serve§te la distinctiune :
semn datinctiv.
28
DIS
- 434 -
* dIstinctiane f. (lat. distinctio, -dais).
Actiunea de a distinge. Diferenta: distinct&
unea here bine si raii. Diviziune, separati-
une : distinctiitnea puteritor. Consideratiune,
prerogative, onoare : a primi semne de dis-
tinctiune. Aspect nobil : un om de o rare
distinctiune. $i -incite.
dieting, -stins, a - stings v.tr. (lat.
distInguere. V. sting). Discern, deosebesc.
Divid, separ, stabilesc diferenta : a distinge
timpu, locu, etatea. Caracterizez, deosebesc :
ratiunea ii distinge pe om. Acord o distinc-
tiune, dad atentiune : profesoru i -a distins
pe acest elev. V. refl. Ma semnalez, ies din
relief: acest regiment s'a distins pin vitejie.
Vechi (Dos.) a destinge.
distocie f. (vgr. dysiokia, d. dys-, cu
gra!, si Micas, naatere. V. dis- 3). Med.
Naatere anevoioasa on funesta.
dIsterc, -stars, a -stoarce v. tr.
(dis- 2 si store). Est. Store, restore, obtin tar :
perdusem la cdrti multi bent, dar pe urmd
mi 1-am distors. Lit. ai destorc.
* distins, -A adj. Insemnat, ilustru : scri-
itor distins. Elegant: maniere distinse.
distractiv, -A adj. (lat. distract us,
distras). Proprifi a distrage : carte distractivd.
* cilstracjitine f. (lat. distractio, - finis).
Neatentiune: a face o gresald dirt distrac-
fiune. PlAcere, amuzament, petrecere: citifu
e o distractiune foarte placutil.Si -achie.
distrag, ...trim, a -trage v. tr.(dis-
al frog, dupe fr. dis-traire ;lat. dis-trdhere).
Fac sA nu fii atent, distrez : huiettt de a-
ford ti distrage pe elevi, distrage atenfiluzea
elevilor. Rar. Distrez, amuzez.
distram, V. destram.
distress, -a adj. (d. distrag). Substras
de la atentiune. Rar. Distrat, amuzat.
distrat, -ft adj. (d. distrez). Neatent
Amuzat.
* distrez v. tr. (fr. dis-traire, d. lat. dis-
trahere). Distrag, fac neatent Amuzez.
distribul si -Tesc, a -I v. tr. (lac
dis-tribilere, it -titre, fr. -uer. V. a-tribuT.
Se conjuga ca atribul). Impart, dafi : a
distribui premii. Impart, despart, dispun :
arhitectu a distribuit bine camerele In casa
asta.
* distribultdr, -Dare adj. ai s. Care
distribuie. S. n., pl. oare. Aparat care ser-
veate la distribuit ceva : distribuifor.
de abur.
distributiv, -ft adj. (lat. distributivus).
Proprifi a distribui.Justitie distributivd, care
de fie-carnia ce e at ltd. Gram. Care se a-
plica fie-caruia in parte, in opoz. cu colectiv.
* distributer, -oare adj. (lat. distri-
butor, - Eris). Rar. Distribuitor.
distribujitine f. (lat. distribtitio, -dyes.
V. a- tributlune). Actiunea de a distribui:
distribufiune de alimente, de scrisori, de
preme $colare. Impartire, dispozitiune, aae-
zare : distribuflunea camerelor in casa.
$i - title.
www.dacoromanica.ro
DIV
district n., p1. e (lat districtus, d. dis-
sir ingere, a desparti, a divide). Judet (divi-
ziune teritoriaia).
* distruct-, V. destruct-.
distreg, -us, a -ege v. tr. (it. dis-
trtiggere, d. lat. de-strdere ; fr. detruire. V.
con- si in-struesc, ob-struez). Ni-
micesc, darlm, desfiintez : Romani( ad dis -
frus Cartaginea, (fig.) stain fa distruge pre-
judiciile. Ucid, suprim. V. refl. MA nimicesc :
sistemele for se chstrug reciproc.
* distrugater n., pl. oare. Mar. Con-
tratorpilor.
disuadez v. tr. (fr. thssuader, d. lat.
dissuadire). Desfatuiese.
disuetudine, V. des-.
ditaT adj. fix. (tig.?). Muni. Fam.Cogea
coacogea : ditai prdfina, ditai boieru, deaf.
boierii I
ditiramb n., p1. e si art (lat dithy-
ran:bus, d. vgr. dithrambos). Un fel de
cintec liturgic In onoarea lui Bacu (zeu vi-
nului) la Greci ai Romani. Poezie 'kid{ Oi-
ta de entuziazm, diferita de oda pin stro-
fele ei neregulare. Fig. Lauda exagerata.
* ditirambic, -a adj. (vgr. dithyram-
bikes). De ditiramb : cintec, poet ditirambic.
Fig. Prea plin de laude : discurs ditirambic.
* ditto sari detto adv. (d. it. ditto si
detto, zis, d. dire, dicere, a zice). Corn. I-
dem, asemenea, tot aaa. Scris gi dito
(fr. germ. &to).
* diuretic, -ft adj. (vgr. diuretikds).
Fiziol. Care provoaca urinarea. S. n., pl. e.
Berea e un diuretic.
ditirn, -ft adj. (lat. diurnus, d. dies, zi.
V. jurnal, jurna, zee). De zi, care se
mica ziva: plank, animate diurne. Care se
face ziCia : muncd diurnd. Care se face !ri-
te° zi gi o noapte: miscarea diurnd a pa-
mtntutur. S. f., pl. e. Leafs cu zifia (pe zi)
care nu des drept la pensiune : deputatii art
diurnd. V. cotidian.
* diurnal, -A adj. (lat. diurnalis = di-
urnus, V. jurnal). Diurn, de zi : repaus
diurnal. Acte diurnale, la Romani, un fel de
ziar oficial, instituit de Cezar. S. n., pl. e.
La catolici, carte de rugaciuni care contine
oficiu fie -caret zile.
diurnist, -a s. si adj. (d. diurnd).
Plata cu diurnd funcfionar diurnist.
1) div n., p1. uri (vat. rus. dive, minune).
L. V. In divuri, in chipuri, in foarte multe
feluri. V. diva.
2) * div, -a adj. (lat. divas). Divin, dint
S. rn. Titlu dat lmparatilor romani dupli
moarte : diva Traian. S. f., p1. e (it. diva).
Cintareata celebra.
divag gi -ghez, a -git v. intr. (fr.
divaguer, d. lat. dIvager, -dri, a Mad, d.
vagus, vag). Vorbesc in dodii, btigui, spun
vrute si nevrute, bat ctmpii: akoolicit di-
vagd des.
'DIV
- 435
divagatiene f. (lat. divagdtio,
-data),
Actiunea de a divaga, aberatiune. Rezultatu
-el : n'asculta divagafiunile nebunilor. $1
divan n., pl. ail §i e (turc. [d. pers.] dl-
wan, de unde gi ngr. divOni, scris ntivani).
Pat de lemn lung fnsirat pe Raga Well.
-Sala de consilia yi consiliu sultanului. Sala
de consiliu gi consiliu domnului la Romani
to timpu Fanariotilor (Acest consilia era si
tribunal suprem). Culegere de poezii orien-
tale : divanu lui Hafiz. Divanu Judecatoresc,
curtea de apel dupa anu 1831. Divanu dom-
.nesc, curtea de casatiune dupa 1831, Divanu
ad hoc (ori special), adunarile nationale
constituite In Bucuresti si Iasi la 1857 ca sa
arate Earopei dorintele poporului. Fam. Rar.
A sta la (sail de) divan, a sta la taifas, a
sta de vorba. A sta divan, a asculta atent.
divanist adj. $i s. (d. divan). Care
Ikea parte din divan: baler divanist. $i
divanit (ngr. divanitis, scris nti-). V. pro-
tlpendada.
1) diva 1., p1. e (vsl. rus. diva, minune).
L. V. (Cost Cant). Minune, mirare. Ce diva
este al, ce e de mirare ca? V. div 1.
2) diva, V. div 2.
divanesc v. intr. (d. divan; $i sfrb. di-
-vaniti). Vest. Stair Ia taifas. V. refl. Veda.
MA sfatuiesc.
* diverg, -dm a -erge v. intr. (lat.
divdrgere. Diverg ; sit diveargif ; part. e rar
-seta inuz. V. con-verc). Ma departez de
punctu comun de plecare, precum si de alte
puncte laterale, vorbind de raze, de linii.
Fig, Nu ma unesc : not divergsm In opiniuni.
* divergent, -Ft adj. (lat. divErgens,
-Mils). Care diverge. Fig. Diferit: raze di-
vergente, opiniuni divergente. Adv. In mod
-divergent.
* divergent& f., pl. e (d. divergent; fr.
- gene). Situatiunea a doila linii care, ple-
clnd dintr'un punct comun, se departeazA
-si una de alta. Fig. Diferenta: diftergengi
de (sail In) opiniune.
* divers, -a adj. (lat. diuersus, d. di-
vertere, a se departa V. vers). Diferit, de-
osebit, variat: in cartea asta-s diverse lu-
cruri. Adv. In mod divers.
diversific, a .*1 v. tr. (mlat. diversi-
fico -Ore sae d. divers si fic ca In edific,
codific). Rar. Variez, schimb In mai multe
-feluri : a diverstfica mincarea, spectaculu.
* diversitate f. eat. divirsitas, -Otis).
Varietate, diferenta: diversltate de ocupafi-
uni, de religiuni.
* diversltine f. (lat. diversio, -des).
Operatiune military cu scop de a departa
.atentiunea inimiculul de la un punct: a face
o diversiune. Indreptarea gtndului spre alt-
-ceva : cdldtoriile fac o diversiune folosi-
.ioare la intristare.
divesc, v. intr. st ma divesc v. refl.
diviti sen). L. V. Ma mir.
www.dacoromanica.ro
DIV
divictar §i de- m. (turc. pers. divit-
dar, purtator de cAlimarA). Sea 13. Bole-
rinas care purta calimara ti alte obiecte de
scris la curtea domneasca. V. calemgia.
divid, a divide, V. divlzez.
* dividend n., pl. e (fr. dividende, d. lat.
dividendus, care trebuie sa fie Impartit).
Arita:. Impart-it, numar de Impartit : tnmul-
find divisortt (Impdrtitoru) cu cite st adu-
nind restu, gasim dividendu. Suma care se
imparte tntre actionari din ceia ce s'a cis-
tigat dintr'o fntreprindere sari tntre creditori
din ceia ce a lasat falitu.
* divin, adj. (lat. divines = divas,
div, divin, d. dens, zee). Dumnezeiesc, ze-
iesc : bunatate divind. Care se datoreste lui
Dumnezeil, unui zeu : cult divin. Fig. Ex-
celent, perfect. Adv. In mod divin, ca Dum-
nezell : a cMta divin.
* divinater, -care adj. si s. (lat. di-
vinator). Rar. Gicitor.
* divinaterla, -le adj. (d. divinator).
Rar. De gtcire, relativ Ia gtcire, magic:
vargufa divinatorie.
* divinatiane f. (lat. divinatio, -dnis).
Rar. Gircire. Si -atie. V. tarmac.
divinez v. tr. (lat. divino, Rar.
Gtcesc.
* divinitate f. (lat. divinitas, -Otis).
Calitatea de a fi divin, dumnezeire, zeitate:
devinitatea lui Hristos. Dumnezea, Mint :
a adora divinitatea. Pl. Zei, zeite, sfinti,
sfinte : divinitafi paginestf, cmtinefti.
* divinIzez v. tr. (fr. diviniser). Pun In
rIndu zeilor: Romani( ii divinizati pe tm-
parafif for morn. Fig. Stimez si iubesc ex-
traordinar: soldafii 71 divinizaa pe Napo-
leon I.
* divIzez v. tr. (fr. diviser, it. divisare,
d. lat. dividere, divisum. V. Individ, vid).
Impart. Despart. Rar si divid, a divide
fare participi0 (lat divido, dividere).
* divizibil, -a adj. (lat. divisibills). Care
se poate divide.
* divizibilitate 1. (d. divizibil). Calita-
tea de a fi d, : divizibilitatea until
ndmdr, a materiii.
divizie f. (rus. divizlta, d. fr. division).
O parte dintr'un corn de armata compusa
din doily sail' mai multe brigade. 0 parte
dintro escadra. Corect rom. diviziune.
* division n., pl. oane (rus. divizidn,
divizion, d. fr. division, diviziune). Doaa
escadroane sea doua bateril.
divizionar, ..gt adj. (fr. divisionnaire).
De diviziune, al diviziunii : inspector divi-
zionar. S. m. General de divizie. S. f. Divi-
zionara (adica clasa divizionara), clasa des-
partita dintralta to care eraii prea multi
elevi.
* divizlane f. (lat. divfsio, - dais). Acti-
unea de a diviza,ImpArtire. Parte dintr'un
tot. impartire, o operatiune aritmetica. Di-
vizie, corp de trupe compus din 2-3 bri-
DIV
- 436 -
gade cu artilerie, cavalerie s. a.: general de
diviziune. 0 parte dintr'o escadra. Reuniune
de diviziune. Fig. Discordie. -
de mai multe biurouri administrative: fef
Si -izle.
divizer, -care adj. (lat. divisor, -6ris)
Care divide : numdr divizoncifra divizoare.
S. m. si n., p1. oare. Impartitor, numar pin
care se Imparte altu numit dividend sari
Impdrfil. Divisor comun, numar care le Im-
parte exact pe mai multe altele : 5 e an di-
vizor comun al Id 15 si 29. Cel mat mare
divisor comun, cel mai mare din toti divi-
zoril comuni al mai multor numere date :
15 e cel mai mare divisor comun al lit
30 si 45.
* divert n., pl. art (fr. divorce, d. lat.
divortium). Despartenie, desfacere legala a
casatoriii. Fals -rs.
divortez v. tr. (fr. divorcer). Despart
pin lege dot soli unu de altu. V. refl. MA
despart desfacInd casatoria pin lege.
* dlvdig, a -á v. tr. (lat. divulgare, d.
vulgus, popor). Spun publicului un secret,
destainuiesc.
diz-de...,. V. dins.
dizenterie, V. disenterle.
dizghin n.,p1. art (turc. dizgin, divan, fail,
dizgini dekmek, a trage frlu). Vechi. Lovi-
tura de 1116 sail de pinteni. Saritura de cal.
de. -
A-i da un dizghin calulut, a-1 face sa zbur-
Gresit dezghln 9i Inca si (Al. si
Sadov.) dezbin.
dizgratiat, -A adj. si s. (fr. disgracid,
d. it. disgraziato). Cazut din gratie, din fa-
voare. Fig. Urlt ori prost. Dizgra(iat al
soarter, nenorocit, dezmostenit. V. oropsit.
* dizgratie f. (fr. disgrace, d. it. disgra-
zia). A arunca pe cineva in dizgrafie, a-I ur-
gisi, a nu-I mai lubi.
dizgratlez v tr. (fr. disgracier, d. it.
disgraziare). Urgisesc, oropsesc, scot din
gratie (din favoare).
* dizgratles, -oesa adj. (fr. disgra-
cieux, d. it. disgrazioso), Fara gratie, urtt:
gest clizgrafios. Adv. in mod dizgratios :
a merge dizgratlos.
* dizjunctiv, -à adj. (lat. dis-junctivus,
a-jung, con-
d. dis-pingere, a desparti. V.
Junctiv). Care uneste vorbele, dar separa
ideile : sad, orT, nIcT is conjuncftuni dis-
junctive. Propozifiuni disjunctive, cele sepa-
rate pin asemenea conjunctiuni. S. f. Dis-
junctiva nicT.
* dizjunctifine f. (lat. dis-janctio, -anis.
paratiunea a doila cauze. -
V. con-Junctiune). Separatiune. Jur. Se-
Si -tinctle.
dilbingt ai dilboana., V. bulboaca.
dilm n., pl. art (din dimb si dint). Dimb.
* dilma 1., pl. e (V. dilm). Vest. Dimb,
movila, gorgan, hotar de pamInt Intre o-
goare. Dumb, deal mic (lorga, Ist.Arm. Rom.
1,142) Munt. est. Glick hUma, tumoare V.
slog.
dimb n., pl. art (ung. domb, dimb).inal-
tatura mult mai mica de cit dealu, cheat de
www.dacoromanica.ro
DIIZ
cItIva metri. - Dim. -ulet qi -user, pl-
efe, oare; In nord si -oc, pl. oace.
dins de, V. dins.
dinsu, dinsa pron. pers., p1. &tuff,
-
dinsele (lat. de ipsum, de unde si it. desso
V. insu, adins, dins). El, la. In vest
numai despre persoane In semn de respect
(ca dumnealui, damneder) la nom., gen. si
dat : vine dinsu, dinsulat, dInsii, clInsilor
In est numal cu prep.: cu dinsu, de
dinsu, ds la dinsu, pe dinsu (cu In, din ai
pin : tnteinsu, dintrinsu, pintr'insu) despre
dile se citing 'Mire dtnsele. - Forme vechi :
persoane, iar cu Mire si despre lucruri : 11-
dinsul, dins, dins; catr'ins(u1); cu
ins(ul), cuninsul, cununs(ul), cu-
nus(u1), din latinu cam ipso, *cun ipso,
de unde s'a facut *cun insul, apol cu fin-
cu nunsul, cu nasal; de ins(ul),.
= de dinsul dup'ins(u1), pre
;
ins(u1), prins(u1)= pre dinsul ; sprins-
(un= spre dinsul.
dinsele f. pl. art. (d. dinsu, 'dinsa, el.
la). Alt nume al relel..r.
dinz de, V. dins.
dire 1., pl. e si i (strb, dira, gaura, zgl-
rietura, drum, trecere a unel armate ; bg.
dlrea, d. vsl. dira, despicatura, d. drati-deron,
a zgtria, a despica. V. dranita, dirtiec,
odor, puzdere, zdreantali). Urma con-
tinua : corabia mergind lasd (on face) o
dird pe apd, In urma animaluld ranit a
rdmas o dird de singe. Fig. A face dIra
(pin barbd), a crea un precedent, a tncepe-
un lucru.
dfraT, -Tat, V. zgirIT.
dirAsc, a dirt v. tr. (vsl. drati-deron,
a zgtria, dupe tipu ptrasc a. a. 0 var.
a acestui verb e spirit) Munt. Rar. Calc, stri-
vesc, vorbind de flod si iarba : ce florr
diraste ? (Teod. P. P. 67 sl 627).
dirdala f., p1. e (d. dirdli). Mold. Fain..
Persoank care tot dtrdlie (flecareste).
dirditia, V. derdelue.
dirdiT, -1 v. intr. (d. dir-air, huietu vociL
and clantanesc falcile. Ruda pin sunet cu
vsl. *dirdati ; bg. ddrdoriv, dIrdti, ung. de-
reclaralni, a dIrdli, a trancani, dideregni, a
dirdli de frig, ngr. tuturizo ai tzitzirizo. V.
dirdora, durduT, titlrez, turuT). Fam
Tremur de frig, clantanesc din Mei : a dr-
dii de frig. Vorbesc mult, bleotocaresc, tan-
canesc : to nu mat dirdliff, cd vread sd
dorm.
dirdiTala 1., pl. felt. Actiunea de a Muth,
dirdiia ai -iás, V. derdelue.
dirdora si dairdura f., pl. i (acelasI
rad. ca si dirdil Si bg. dardoriia si dardo-
renie, dirdtiala. Cp. cu pirpdril). Agitatiune,
dora rapier
toroapii.
-
ardoare, pIrpara, zbucium, bobota : in dir-
$i deldura ($ez. 30,292). V.
dirt, V. dirlisc.
did, V. dirz.
IIR
- 437
dfrjala f., pl. e (bg, dfiriglo, miner,
-toads de topor, rug. derialka, miner. V.
dirja, samo-derjel). Vest. Jerdie, pra-
jina. Coada de topor, de sapA s. a. Est. Fig.
PersoanA prea Malta si slaba (In Trans.
doroapil). V. pittilichle, premetealii,
etremeleag, toropalfi.
did& f., pl. i (ca gi odtrjd). Nord. Dtr-
jala, prajina sari nuia tuna ($ez. 30,291, g
-33,25). In Trans. dirjea, pl. ele.
dfrjenle f. (d. dtrj on d. bg.
linere, diirzanie, Indrazneala) Mont, !nem.-
: dirjenia cu care vorbise. (CL. 1910,
-5,548).
dfrjie f. (d. dirz). Dtrzie.
dfr16.0 in. V. durlan.
dfrlie, V. Untie.
dirlfg, V. durllg.
dirlIne, V. derdelusp
dirloaga (oa dift.) f., pl. a (d. &Hog,
adica anexti, iedec, adaus, nu staple).
Iron. PersoanA JAM valoare. A ajunge slugd
.1a dirloagd, a ajunge slugs la slugs.
dfrldg si (vest, Dobr. Sue.) daldg gi
Oihor) doing m. (vsl. do-logii, adaus, corn-
pus ca gi pir-, po-, pot- si zel-log. V. onto.
jese). P1. Curelele cu care cAlArefu con-
duce calu gi care-s patru (dofia ale zabalei
-si doila ale zabalufel). La calu Inhamat, cu-
zelele de la bot ptnA la haturi. Trans. (da-
log). Bandon. Vechi (dalog). Pana (cu-
reaact) capastrului. $i dalog (Sue.).
dir16T rt., pl. oaie (imit. tnrudit Cu turbot).
Bizoi fluieru gros care fine basu la
cimpoi (nota re). Pin Trans. dfrloY si
durlol, fluier de salcie on de alun. V.
caraba.
dirmen n., pl. oane (ngr. dromcfni, dir-
mon [d. drdmos, curs, drum], de unde gi bg.
darmon). Ciur foarte mare p. cereale spin-
zurat de o piramidS de trei pad. Trecut si
fin ctur, $i pin dtrmon saa fi pin sitd, si
pin ciur sau gi pin ciur, si pin ve$cd, om
foarte stricat, rafinat, giret sau experimental
$i dirm61, pl. oale, gi dirm6T, p1.
oaie,
dfrmoYettira 1., pl. I. Cant. Grine dtr-
monite.
dirmonesc v. tr. (d. dtrmon). Cern pin
Allmon. $i dIrmoTesc.
dirmotfn m. (cl. dtrmoz ?). Olt. 0 plants
leguminoasA papilionacee puturoasA care
cregte pin paguni, finefe si cimpii sterpe si
care se numegte sf osu tepurelut, asudu co-
lulu( si sudoarea rata, (onOnis hircina gi
°minis spinOsa). RaciAcina ei se Intrebuin-
leaza In medicina.
dIrmaz m., pl. ji (bg. dri1mbilz, sot, d.
tufis, gi -bilz, boz). Un copAcel
caprifollaceit cu Rod abbe asezate tntr'un
-corimb plan din care se fac niste bate rogii
-care se tnegresc dnd se coc (viburnum lan-
.2dna). 51 dirmdc, dirmoxim si coacaz.
dfrnesc v. intr. (strb. dirautt, id). Ban.
tl dirrii la, a to atinge de (onoarea cuiva).
www.dacoromanica.ro
- DOA
dirn169, V. derdelu9.
dirniT, V. tirniT.
dirsta f., pl. e (bg. drusta si drilstelo
[de unde gi alb. ddrstilid si trd-1, d. vsl.
draft, ca gf Tom. &rd. Bern. 1,256). Vest.
alb steazA, moarS de batut postavu. $i
drieta (Bc.).
dinstlnit f., pL e $i I (vsl. dar§lina,
rucla cu dirsta). L. V. Camasa de pima
grosolani purtatA In semn de dolia sad de
fspagire. $i de.. V. boboa.
dirvar m. (bg. diirvar, d. diirvo, lemn.
V. dirvall(). Pe la 1860. Taietor de copaci
In padure (de obicel, Tigan). Cal dirvar
(Cihac), cal de dus grentafi la sttna (cal de
dirvalA).
dirvala f., pl. e (vsl. *driivalo, transport
de lemne, d. drib°, lemn, pol. drwal, ne-
gustor de lemne. V. dirvar, dreava
durbenigt). Est. De dIrvald, de gtrapal
de muncA bruta, grea sau lungs: cal de
dlrvald, ciobote de dirvald. A face un lucra
de dirvald, a-1 derveli, a-1 strica. A face pe
cineva de dIrvalli, a-I terfeli. V. gTurumea.
dfrvareala f., pl. eli (d. dirvdresc). Munt.
Rar. Dtrvala.
dirvaresc v. tr. (d. dirvar). Mont. Rar.
Dervelesc, strApaluiesc. Mold. -illese ?
dirz, -A adj., pl. jl, ze (vsl. drdzd, dirz,
driiznonti, a lndrazni ; rudA cu vgr. thras$s,
tharrjrs. V. indrsiznese). Cu capu sus,
fantos, mindru gi Indraznef. Adv. In mod
dtrz. $1 did (Munt.).
dirzie f. Dtrjie, indrAznealA, fanfogie.
dfrzeST adv. (din btrzoi supt infl. lui dtrz).
Rar. Btrzol, fanfog : sd staff cu capu dir-
zoi (Al.).
S do m., pl. tot asa (fr., clupli it., do, si-
labA aleasA arbitrar In locu vechiulut ut din
cauza sonoritafii ei). Muz. Prima notA a-ga-
mei ordinare.
dosiga 1., pl. e (lat. &Jot, un fel de vas
on de mAsurS p. lichide, d. vgr. dohs, pri-
mire amicalA, dehomai, primesc [V. cata-
dixesc] ; it. pv. sp. cat. doga, fr. douve, germ.
daube, ngr. clOga, alb. dog& strb. doga, du-
ga, rut. d6ga). ScIndurica Incovoiata care,
mpreuna cu altele asemenea, constitue un
butoi. A-11 lipsi o doagd, a fi cam nebun.
A ajunge in doaga copildriii, a cAdea In
mintea copilariii. V. ramollt.
doamna 1., pl. e (lat. dOmina st domna,
it. donna, fr. dame, pv. (dom)na, sp. (Mena,
dons, pg. dona. V. domn). Sofia domni-
torului (reginei I se zice $i astazi tn biserica
doamnd Si legind). Staptna (Poet): Roma
a fost doamna Innen*. Titlu de onoare
dat cocoanelor side elevele din gcoala pri-
mary profesoarei (Servitorii zic stapinei co-
coand. In Trans. doamnd). V. dudue1.
doanta (oa dift.) f., pl. e. Coy. BoafA,
boroboafa, gotie, pozna: de-1 bdteam, nu-mi
fdcea doanta (beam. Rom. Pop. 2,504. In
Iasi droanta.
DOA
- 438
doara adv. (tat, de, de, $i volaf, cl.
veld, ar vrea. V. oare §i dor 2). 1. De
sigur, cum se *tie : Doara (darn' sail' dor)
na -s prost 1 M'al vdzut doard $i tul A vd-
zut fi el doard! Md duc, cd doard nu and
tem! Nu cd doard m'as tame, ci fiind-cd
nu vrealiI 2. Poate: N'a venit. Doard (doar
sad dor) de acu'n ainte sd vie i N'am putut
trece. De ce ? Era litchis. Doard asa 13.
Afar/4 de, de ctt numai : Mai rdmdsese doard
(doar sad dor) unu singur (De acest doar
fac abuz unit scriitorasi vi zic merea doar
in loc de numal). Intro doard, la no-
roc, la'ntImplare, daca cumva se va na-
med : am venit si en tntr'o doard.
doare, durut, a to durea v. impers.
(lat. Mere, it. doldre, vfr. douloir, sp. doter.
V. dor 1, duroare. Cp. cu and furntcd).
Simt durere : and doare capu, and dor mi-
nile. A lovi pe cineva unde -1 doare, a-1 ataca
unde e vulnerabil.
doasca 1., pl. ste (vsl. ddska, scIndura,
mask, d. vgerm. disc, tisc, ngerm. tisch, mask.
lat. discus, vgr. diskos, disc; bg. diiskd, rus.
doskd, rut. Mkt:. V. dicean). Trans.
Scoarta de carte : a ceti o carte din doascd'n
doascd. Olt. Coajk uscata: pe corlald 2-3
doaste de dovlete (NPI. Ceaur, 39).
dobas m. (ung. dobos). Trans. Tobopr
sad tarabangia.
debit f., pl. e (ung. dob. V. bodoga-
nesc). Mold. Trans. Tobk. Un fel de clrnat
foarte gros (8-10 C m.).
dobltdc n., pl. oace (vsl. do-byte:7W, avere,
d. do-byti, a dobindi ; bg. dobitdk, dobitoc,
animal, pot. dobytek, clstig cu vitele, pradk.
V. do- binds. V. si natIntoc). Vechi.
Avere. Azt. Animal, mai ales vita. Adj. -oct
-oaca. Prost, stupid : mai dobitocule
dobltocesc, -easca adj. (d. dobitoc).
Animalic, de animal. Stupid: fafei dobito-
ceascd.
dobltocesc v. tr. Indobitocesc, abruti-
zez: rachia dobitoceste omu. Taxez de do-
bitoc: is nu-i dobitoci pe alfii cind to sin-
gar esti dobitoc 1
dobltoceste adv. Ca dobitocu : a bea
dobitoceste. Fam. Excesiv, grozav : acolo
era dobitoceste de bine 1
dobitocie f. Prostie, stupiditate : mare
dobitocie pe capu tdd, mail
doblnda f., pl. zl (d. doblndesc ; val. do-
byti, cldbInda, victorie ; dobytiie, clstig. V.
dobitoc i lzbinda). Vechi. Izbindk, vic-
torie. Prada de rkzboi. Azi. Folos, interes,
procent : dobtndd de 5 la said. Ooste In
doblndel sail de strinsurd, odinioark, oaste
de voluntarI Ma plata In opoz. cu lefegil
(V. husar). A da cu dobindli, a Imprumuta
cu interes. A purse la doblndd, a depune
bani cu interes. In Olt. pl. -Ine.
dolAndesc v. tr. (vsL do-byti, viit. do-
bondon. V. dobinda, dobitoc, la. 0
pre-bindesc). Clstig, obtin: a dobindi
cele dorite. Vechi. m firing, loving. Cuceresc.
www.dacoromanica.ro
- DOC
dobor, a -f v. tr. (vsl. do-borill, com-
mis ca si a obort, a desfiinta. Dobor, do-
board, dobortm; doboram ; sd doboare)_
Dad jos, rastorn, trtntesc : a dobort an co-
pac. Fig. Rapun, loving : a dobori dusmanii,.
foamea and doboard.
dobosar, V. tobosar.
dobzalez (nord) si dobzez (Trans.).
v. tr. (cp. cu vsl. do- lobdzati, lobdzati, a
saruta, adica ,a alinta", si cu ung. dobzant,
a se unfla). Iron. Bat teapan, ciomagesc.
1) doc n., p1. uri (turc. dokama, doc, te-
sand). Est. Dril.
2) doc n., pl. uri (fr. engl. dock). Ba-
sin cu cheiuri de Incarcat si descarcat sad
de reparat corabiile si care are si magazib
de depus marfurile. Doc plutitor, basin mo-
bil p. reparatu corabiilor.
docar n., pl. e (fr. dog-cart, d. engl_
dog-cart, trasura cu doila roate care are
loc si de dus clnil la vtnat, d. dog, cane, si
cart, carutA). Trasurica boiereasca cu patru.
roate, wait si cam Malta.
docaTesc §i docandsc v. tr. (cp. cu
tocdnesc). Olt. Starui, insist, bat capu : [-arm
certat, I-am docdnit: degeaba 1 (NPI. Ceaur,
54 si 14).
docent, -a s. (lat. &kens, -Mils, d_
docdre, a Invata pe altu. V. doctor). Pro-
fesor universitar de un grad mai mic si fork
salar, obi5nuit mai ales in Wile germane.
docil, -a adj. (lat. dacilis, d. docere,
a MOO, a instrui. V. doctor). Blind, su-
pus, usor de condus : copil, cal docil. Adv.
Cu docilitate. - Si docil (duple fr.).
docilitate f. (lat. doctlitas, -dtts). Ca-
litatea de a fi docil.
doclmasfe f. (vgr. dokimasta, cerce-
tare, mat ales cind era vorba dacli un func-
tionar merits sit ocupe o functiune la Atena)..
Rar. $tiinf a care determine (apreciaza) pro-
portiunile da metale utilizabile continute in
minerale sad In amestecuri naturale.
doclad n., pl. art (rus. do-kldd, V.
cladesc). Vechi. Raport, referat.
docladarlsesc v. tr. (d. doclad). Yacht-
Raportez, refer.
doct, -a adj. (lat. doctus, d. doldre,_
a Invata, a instrui. V. docent). Invatat,
erudit : om doct, soicetate doctd.
doctor 5i (pop.) daftor m. (rus. dok-
tor ai ddlitor, germ. doktor, d. lat. doctor_
-Oris,care vine d. docire, a Invata, a instrui.
Corect rom. ar fi doct6r, ca actor, corectdr).
Cel ce posecla cel mai malt grad universitar :
doctor in teologie, lit ere. stiinfe, medicind,
drept. Medic. Fem. -easd, p1. -ese, ne-
vasta de doctor sad posesoare a acestui
titlu. Fam. si -oaie, pl. tot a5a.
doctoral, -a adj. (fr. doctoral ; IL
dottorale). De doctor : aer doctoral. Fig. De-
o gravitate nepotrivita $i ridicule : Don Qui-
jote finea discursuri doctorate. Adv. In mock
doctoral. V. profesoral.
DOC
- 439 -
doctorand, .a S. (it. dottorando, d.
dottorare, a face doctor ; germ. doktorand).
Student In ultimu an In ainte de a lua doc-
toratu, aspirant la doctorat.
doctorat n., p1. e (fr. doctorat, d. mist.
doctoratus). Gradu, titlu de doctor. A tact,
a trece doctoratu sail a da doctoratu (adica
examinu de doctorat), a lua titlu de doctor.
* doctorie $i (pop.) doftorie f. (d.
doctor si doftor). Medicament.
doctrina I., pl. e (lat. doctrina, din
doctorina, d. doctor, doctor). Stiinta, Inva-
tAtura, totalitatea opiniunilor unei scoale li-
terare sail filosofice sail a dogmelor unei
religiuni : doctrina to Spinoza fi a tut Leib-
nitz se derivd dintr'a lot Descartes.
doctrinal, -a adj. (lat. doctrinalis).
De doctrina, de stiinta: deciziune doctrinald.
doctrinfir, -a adj. si s. (fr. doctri-
naire). Partizan al doctrinei: $coala doctri-
nard. in politick, acela care nu admite Mel
dreptu divin, nici suveranitatea poporului,
ci cafes medie. in Francia, supt Restaurati-
one, partizan al teoriilor politice de un li-
beralism sistematic : Guizot a lost sefu doc-
trinarilor.
doctrinarizm n., pl. e (d. doctrinar).
Sistema politicii de principii, de doctrina.
document n., pl. e (lat. documentum,
d. docere, a arata. V. doctor). Act vechi,
probil, dovada scrisa : document istoric. Ori-
ce obiect care probeazA ceva : nasu ros e,
mai tot-de-a-una, documentu befiii. V. hrl.
sCly
documentary -a adj. (d. document ;
fr. documentaire). Care are caracteru unui
document Care se bazeazA pe documente.
documentez v. tr. (d. document; fr.
documenter). Sustin pin documente: a do-
eumenta o afirmatiune.
dada f., pl. e (var. din dada). Ban. Olt.
Trans. Tata, lele.
dodaTala, dodaTesc, V. dodeT -.
dodecaddru n., p1. e (vgr. dodekde-
dron, d. dOdeka, 12, si &Ira, scaun, basil, V.
catedra). Geom. Solid regular cu 12 fete
In cinci colturi.
dodecagon n., p1. °atm (vgr. dode-
kdgonon, d. dOdeka, 12, si gonla, colt). Geom.
Poligon In 12 colturi.
dodecagonal,.a adj. (d. dodecagon ;
fr. dodecagonal). in 12 colturi.
dodecar m. (ngr. dodekdri). 0 moneta
care valora 12 lei vechi pe la 1800.
dodeTala 1., p1. fell. Vechi. Incomodare,
suparare, necaz, molestare : aveaii dodeiald
de Turd (Cost. 1, 311). $i dodaTala
si dodiaia.
dodeTesc v. tr. (vsl. dodbiati, strb. dd-
dijati, dojaditi. V. nadaTesc). Valli. In-
cornodez. super, necajesc, molestez (Cost. 1,
262). $i dodaTesc si dodiesc.
dodeire f. gi dodeit n, p1. uri. Vechi.
Dodeiala.
www.dacoromanica.ro
DOG
dodesc v. tr. (rucla cu dodii). Vest. Bro-
desc, nemeresc: Vest de mai dodeste vre-o
mdtase (VR. 1928, 3, 361). A o dodi, a o
brodi. V. zgodesc.
dodez(mik) v. refl. (var. din dodesc).
Trans. MA ferchezuiesc, ma spill, ma peptAn.
d6dIT f. pl. (rudA cu dodetesc gi dodesc).
Est. A vorbi In dodif, a vorbi traralurea, a
aiura. A merge In dodii, a merge In bobote,
la noroc, cum s'a nemeri.
dodiala, dodiesc, V. dodeT -.
dodol6t, -Data adj. (var. din gogoloI,
gogonet). Hafeg (GrS. 1937, 177). Gogonet,
deft& f., p1. inuz. e (ngr. dOza, glorie,
stima. V. doxg). Munt. Fam. De doftd,
de ispravA, demn de stimA : de ce n'ai ales
un logodnic mai de doftd (lov. 248) ?
deftor, V. doctor.
doftoresc v. tr. Fam. Lecuiesc, vindec.
doftoricesc, .-easca adj. (d. doftor,
cu sufixu slay -leeskii). Vechi. Rar azi. Me-
dical. Ca adv. -este.
doftorle, V. doctorie.
dogar m. (d. doagd). Sud. Butnar, fa-
bricant de butoaie.
dogaresc, -ease& adj. De dogar.
dogarle f. Sad. Meseria de dogar. Ate-
liens dogarului. Mare cantitate de doage.
dogarft n., pl. uri. Meseria de dogar.
d6ge m. (it. doge, d. lat. dux, dads,
duce). Prezident de republicA In vechea Ve-
netie $i Genova.
dogesc v. tr. (d. doagd). Crap : a dogt
o farfurie, un clopot. V. refl. MA crap, sun
a lucru crapat : ardor, clopot dogit. Fig. AI-
terat, ragusit, stuns: vocea mi s'a doge
dogmatic, -a adj. (vgr. dogmatik6s).
Relativ la dogme : teologie dogmatica. Care
admite In filosofie adevAruri sigure: dogma-
tied se opun scepticilor. Fig. Sententios:
ton dogmatic. $tiinta tuturor dogmelor unei
religiuni. Adv. in mod dogmatic.
dogmatIzez v. intr. (vgr. dogmatizo).
Invat, expun dogmele. Fig. Vorbesc senten-
tios. V. tr. Preconizez, recomand.
dogmat1zm a, p1. a (vgr. dogmatis-
mds). Filosofie care admite dogmele (sigu-
ranta). Dispozitiune de a crede, de a afirma.
Fig. Afirmatiune pe un ton sententios.
dogma 1., pl. e (vgr. chigma, d. dokeo,
cred, juilec, decid. V. para-dox). Parere
infalibilA, punct de doctrina considerat ca
incontestabi/, mai ales In religiune $i filo-
sofie.
dogottre 1., pl. on (d. dogoresc). Dogo-
reala, arsita (propriii gi fig.).
dogar rt, pl. inuz. art sail oare. Dogoare,
arsita. Fig. Foc, pasiune: dogoru dragostit.
dogoreala f., elf. Dogoare, 'actiunea de
a dogori.
dogomisc, a -I, si -esc, a .1 v. tr.
(vsl. do-gorbti, a arde de tot, rus. do-gorbti,
 DOH
- 440 -
slrb. dogoriti. V. ogor). Ard, frig: soarele,
focu dogoreste. Fig. Fac sa-ti fie Mare ru-
sine : mi-ai dogorit obrazu cu purtarea ta.
&Shot n., pl. art (rut. &Prot( si dehot,
rus. degoti (cart dicfghotij, d. vsl. degriti;
ung. dohot). Est. Ulei de rnesteacan de uns
cizmele taranesti si osiile (astAzi tnlocuit
pin pacura). Vest. Mare putoare de cizme
taranesti.
doT (m.) china (f. n.) num. (lat. dui
§i
(=duo), duae, vgr. dyo, scr. dua, dva, vsl.
dvoi, got. Arai ; it. due, pv. dui, fr. deux, sp.
dos, pg. dois. Gen. a dor, a cloud, chit la
dot, la dozier). Numar indoit at lui unu. Al
doi lea : regimentu doi, anu dot (sad al doilea)
duper Hristos. (Cu s. f. nu se zice clasa doi
ci numai clasa a doda. Dar s'ar putea zice
tntr'o mina, de ex., galeria dot (adica : nu-
maru doi). Pe la cloud, pe la ceasu at doilea.
S. m. Cifra doi, nota doi: profesoru a pus
acestui elev un dot, dol clot sad dot de dot.
doica f., pl. I (bg. dojka, doica ; sirb.
dojka, Ma; pol. dojka, oaie alaptatoare, d.
vsl. dolls, a alapta ; ung. dojka, doica. V.
donna). Vest. Manca, femeie care (pentru
bani) alapteaza copilu alteia.
doTcesc v. intr. (d. doted). Vest. A func-
tiona ca doicii. V. tr. A Ingriji un copil dupa
ataptare, a-1 dadaci.
dellea(a1), a dent num. ord. (ea dift).
Care vine dupa cel dintti, secund: rindu al
doilea, al doilea rind sad rindu cel de at
doilea, cel de at doilea rind, pl. rindurile
cele de at doilea ; clasa a dozia, a dart
clasd (pl. n'are sad, dac11-1 are, e ca la ne-
utre: clasele cele de al doilea).
doTnits m. (d. doind). Rar. Cintaret de
doine.
doTna si (Maram.) duns 1., pl.e(poate
d. mgerm. don, ton, ton, rasunet, ctntec,
ngerm. bay. don, ctntec, sas. doene, of. deun,
ctntec, d. lat. forms, vgr. Minos, ton ; nsl.
d6n, rAsunet, lity. daina, doina ; ung. dana
si dal, ctntec [Bern. 1,211 ; Papahagi, VR.
1912, 4,871. Cp, si cu rus. deinea, laptarie,
dolt'', Myatt', a muige. V. donna). Poezt
popolara elegiacs romaneasca. Melodia dupa
care se cInta aceasta (E celebra doina lui
Al. si a lui Em.). In Maram. e si refrenu
duTnu. V. hors, lauta, tril.
doTnesc v. intr. (d. doind §i tnrudit cu
bay. &Men, a rasuna, ol. deunen, a Oita, a
glumi ; nsl. doneti, ceh. dune/4 ung. danolni,
dalolni a ctnta ; litv. dainuti, a doini). Cint
o doing : a doini din fluter. In Maram.
clitTnez.
doT-spre-zece(m.)d65ii-spre-zece
(f.) num. Zece plus doi on doda. La dodd-
spre -zece (subint. -ore). la ameaza sad la
ameaza sad la mezu noptii. In nord si
doT (della) -spre- ce.
dojana f., pl. e sad ant (din dojenesc).
Mustrare.
www.dacoromanica.ro
DOI
dojencisc v. tr. (vsl. do-gnati,do-Tenon,
a ajunge, a prinde, d. gnati-fenon, goniti, a
Boni ceh. doieniti, dohnati, dohoniti, do-
haneti, a urmari. V. gonesc). Mustru.
* dol n., pl. uri (lat. dolus). Jur. Frauds,
Inselaciune.
* dollar m. (engl. dollar, d. germ. Maier,
taler, omonetA). 0 moneta de argint din
Statele Unite (5 brand si 34 de bani).
deldora si ddrdora adv. (turc. dOldur,
plin). Vest. Pam. Toasca, unflat, foarte plin ;
burdufu dordora de apd (ChN. I, 214), cu
punga doldora de bani. Est. Rar. del-
dura (Hogan, VR. 1909, 8,235). Si doldara:
a curge doldara, a curge vljoi (siroi), .mutt
si neintrerupt.
doldorez §i -resc, V. indoldorez.
dolefinta (ea 2 silabe) f., p1. e (fr. do-
Hance, d. doliant, part. prez. d. douioir,
care e lat. dolere, rom. durere. V. condo-
leanta). Pitngere, reclamatiune.
dolesc v. intr. (d. dolie 1). Ocolesc cu
pinta : Mint la stings (Vlah. Rom. Pit 249).
Curg Meet: spa doleste.
1) dolls f. (vat. dole, rut. doh', jos, in jos,
d. dolina, vale. V. dolina). Est. Valoagti
tithe' doda dealuri. Adtncatura tntre doda
ptanuri ale unui acoperiT. Partea linA a unui
rid de munte.
2) dolts f. (rus. rut. dada, portiune. parte).
Nord. Refenea, cotizatiune (de la Racal p.
lAutari la horn).
dollesc v. tr. (d. dolie 1). laming pluta
la vale (ta adinc).
* dollhocefal ii -al, -a adj. (vgr. do-
((lids, lung, si cefal ca In a-cefal). Anat.
Care are craniu pe un sfert mai lung (de
la frunte la ceafa) de cit lat (de la o timpla
la alta). V. brachicefal.
* dolina f., p1. e (germ. doline, d. slrb.
nsl. dolina, bg. rus. dolina, vale. V. dolls
1). Geogr. Adtncatura de forma unei Wirth
In sttncite calcaroase (ca'n Carso si'n podisu
Mehedintului). Ca cuv. pop. to Ban. do-
lina (pl. i). valcea, vine d. strb. V. ponor.
&slid n. (fr. deuil. V. dor). Intristare
cauzatii de o moarte, de o mare nenorocire:
zi de dolid. Semne exterioare de cloth], ca
haine s. a.: a purta doliu. Timpu cit se
poartA do.id : a iesi din doliii.
* dolman n., p1. e (fr. dolman, d. germ.
dolman, ung. dolmdnv, care vine d. turc.
dolama. V. dulama). Un fel de manta o-
fitereasca putin mai MITA de cit tunica.
Romania s'a introdus la 1906 p. cavaleristi
si la 1907 p. artileristi. La 1914 s'aii intro-
dus p. toate armele dolmane verzui, facul-
tative, ca si cele de mai sus).
* dolmen m. (fr. [d. bretonu) dolmen,
care vine d. celticu tolmen, d. tol, masa, si
men, peatra). Un fel de monument mega-
litic druidic compus dintr'o peatra lad puss
pe altele verticale, cum s'aii gasit pin Bri-
tania franceza. V. cromlec §i menhir.,
IDOL
- 441
dolofan, -A s. si ad). (el% cu tolloaSd,
cu doldora si cu vsl. doltifind, delfin. P.
sufix, cp. cu moc-ofan). Fain. GrAsut, Our-
<WW1: un dolofan de copil, an copil dolofan.
dol6g, V. dirlog.
* doiomie 1. si dolomitit f., pl. e (d.
znineralogu Dolomieu [mort la 18021, cArula
1-a fost dedicat acest mineral). Min. Carbo-
nat natural de calce si de maguezie (COs
Ca [Mg Cal).
* doles, -case, adj. (lat dolosus) Jur.
Traudulois,
dams:it/I f., pl. e (ngr. domdta [scris
nto-] si tomata [de unde si turc. do- si to-
wnatesj, fr. tomate, d. sp. tomate, m., care
vine d. mexicanu lomat!). Dun. de jos. 0
'plants culinara solanee (originara din Peril)
care face niste bace marl road turtite, nu-
mite si ptillagele rosit si paradaise (sold-
.num lycopdrsicum sau lycopdrsicum escu-
lentum). Si dumada, p1. e.
1) dom n., pl. or/ (fr. dOme, d. it. doom°,
.dial. domo, dupA lat. amus casa [lui
D-zeil); germ. dom. V. domn). Catedralft:
domu din Milano.
2) dom n., pl. art, si (mai bine) dem&
1., pl. a (vgr. ama. Cp. Cu Capolft
(ca a Sf. Petru din Roma, a Panteonului
satl a Invalizilor la Paris).
domaT si -else, V. dumaT.
dombitz, V. dubas.
* domenial, -a adj. (d. domeni'd ; fr.
domanial). De domenia, al domeniului (mai
ales al statului): inspector domenial, veni-
turf domeniale. Mai bine domi-.
* domenia n. (fr. domalne, d. (at. domi-
nicus, -a, -urn, al stapinului, donzinus, domn,
-stapin, dominium, proprietate: it. dominio).
Proprietate fonciara (vii, pAduri, locuri, case
s. a.), mosie: domenia statului, coronet,
,particularilor. Fig. Intindere, teren al unel
stiinte sat) arte: domeniu literaturit. A cd-
..dea In domenia public, se zice despre o
carte sad inventiune care, dupA un anumit
sir de ant, poate fi roprodusA si vinduta de
-ori-cine. Mai bine dominili, ca condo-
minid.
domesnic V. dumesnic.
* domestic, -a adj. Oat. domesticus d.
.domus, case). De cask casnic, de familie:
.animale domestice (sea de carte, de casd).
Vechi dumesnic.
* domesticesc v. tr. (d. domestic).
Fac domestic, Imblinzesc.
* domesticitate f. (lat. domesticitas,
-Otis). Starea animalelor domesticite.
* domesticitor, -ogre adj. si s. 11m-
blinzitor.
* domicilifir, ...a adj. (fr. domicillaire).
IRelativ la domiciliu. Perchizifiune domict-
Liard, fAcutA de politie la casa cuiva.
* domicillez v. intr. (fr. domicilier).
Locuiesc, Imi am domiciliu.
www.dacoromanica.ro
DOM
* domiciliD n. (lat. domictlium). Locu-
inta, sedifi. Domiciliii politic, locu unde
votezi p. camera, senat on comunA. Donn-
cilia real, locu unde-ti ai casa si interesele.
* ddmin si ftez, a a v. intr. (lat. d6mi-
nor, -MI). StApinesc, domnesc, exercit do-
minatiunea: Napoleon vru sd amine peste
Matti Elfropa (saa ca v. tr. Mato Edropa).
Fig. Se zice despre ceia ce e mai mutt, ceia
ce predominti : coloare care anzind. V. tr.
Stapinesc, Inking : a domino pasiunile. Am
o pozitiune mai InaltA: muntele amind
orasu. Pals domin (dupA fr.).
* dominant, -A adj. (lat. dOminans, -d-
ans). Care dolma, domnitor: religiune do-
minant&
* dominator, -care adj. (lat. domi-
nator). Dominant, domnitor, guvernator:
imperils roman ajunsese dominator peste
tot basinu Mediteranei.
* dominatiene f. (lat. dominatio, -6-
nis). Impend. domnie, suveranitate: don't-
nafiunea rornand a cuprins tot basinu Me-
dittranet. Fig. Influenta mortal: dominafi-
unea geniulat. 51 -atie.
dominial, V. domenial.
* dominical, -a adj. flat. dominicalis =
domlnicus, al domnului, al duminicii). De
duntinicA : predicd dominicald, repaus do-
minical. Mai des duminical (d. dumi-
nand).
* dominicsin, -a s. CAlugAr, calugl-
ritA din ordinu fundat de Sftntu Dominic
(1206).
dominid, V. domenid.
domino n., p1. tot asa sau dominurl
(fr. domino, prescurtare din vre-o rugaclune
latina care tncepea cu benedicamus dOmino,
sa-I bine-cuvIntAm pe D-zea)". Un fel de
pelerina cu glugA purtatA de preutii catolici
to evu media. Costum de bid mascat. Per-
soana Imbracati In acest costum. Un joc
compus din 28 de piese numite petre" sf
Insemnate cu puncte de la 1-6.
domiresc v. tr. (val. dortOriti, rus.
domeritt, a masura de tot, d. mera, ma-
surA ; nsl. dorneriti, a masura exact. V. ne-
mernic, meria. Bern. 2,50). Deslusesc,
lamuresc, lurninez: cu vorba asta m'ai do-
mirit. V. refl. Cu vorba asta m'am domirit.
$i dumeresc si dumiresc.
domn m. Oat. aminus, pop. domnus,
stapin, d. domus, casii; it. donna, pv. don,
vfr. dam, sp. clue°, pg. dom. V. dom 1).
1) StApIn (Vech1). 2) Staptnu lurnil, Dumne-
zed (voc. Doamne. lat. D6mine): Doamne,
ajutd l Doamne, fere* l Doamne, tartd-md 1
3) Domnitor, principe care domnea In Tara
RomaneascA, to Moldova (si'n Ucraina):
Prea Doamne (adresa catre dont);
schimbarea domnilar, bucuria nebunilor. 4)
(voc, domnule). Persoariti distinsii, boier,
nobil (nu orn de rind) : a venit un domn.
5) Titlu de respect dat de servitori stapl-
si de elevii scoalei primare Instituto-
ruluf (In cea secundarA si'n universitate
DOM
- 442 -
domnule profesor): tdcere, cd vine domnu
(gen. a lu donmu). 6. Epitet de politeta a-
dresata unui superior sad unei persoane
respectabile : Domnule Ministru, Domnu
Popescu. Fam. M'am ales c'un Doamne,
ajutd I", am dat de o belea, am patit-o.
Dragd, Doamne (exclamativ), oare-cum, .ca
sa sic asa, multamind lui Dumnezea (cp. cu
fr. grace a Dieu, Dieu merci): Acuma esti;
Dragli Doamne, bdiat mare I De ce nu le
astimperi ? Domnule (exclamativ, ca o in-
terj.): ia'azi, Domnule, ce comediel V.
doamna, lupin, rege, imparat.
1) domnesc, .eiasci adj., pl. esti. De
domn de principe, de boier : curie dom-
neascd. Mere domnesti, un fel de mere marl
foarte frumoase care se pastreaza bine pi
iarna (V. eretese).
2) domnesc v. intr. si tr. Guvernez In
calitate de domn (principe, rege, lmparat):
Stefan cel Mare a domnit peste 47 de aril.
(Nu e diferenta esentiala Intre domnesc si
guvernez). Fig. Traiesc fericit : cit am stat
la lard am domnit. V. tr. DOmin, Is mai
Malt muntele domneste orasu. Adresez tit-
lu de domn" (ca boierilor): is na -I mai
domni ci pe prostu dsta I V. refl. Ma bole-
resc, ma fudulesc: s'a domnit Tiganu de
cind s'a imboga fit.
domneste adv. Ca un domn. Fig. Fe-
ricit : a trdi domneste.
domnie f. Calitatea de domn : a pane
mina pe domnie. Dominatiune, staptnire :
domnia legilor. Timpu cit domnesti : dom-
nia lui Carol I a trecut de 48 de ani. Pa-
latu domnului : boierii s'arl dus la domnie.
Domnia ta, prescurtat to dumneattr, dam-
neta, apoi (fam.) matk, si domnia voastra,
dumneavoastrd, dumnevoastrd, formule de
politeta lid. fu, voi.
domnIsoara (oa dift.). f., pl. e Feta de
boier, fatA de consideratiune. Fata rarnasa
nernaritata, fie on -cit de batrina.
domnitier m. Weld. Pretendent la dom-
nie (Let. 1,470 si 473). Azi. Titlu de onoare
adresat de tarani on de servitori unui baiat
de boier (ob. domn on coconas). Iron. 'Mar
molesit si cochet. Trans. Vs. Gangur, o pA-
shricA. Olt. Bucov. Stiglet.
domnitor, -oitne adj. Care domneste,
dominant: retigiune domnitoare. Care gu-
verneaza : famine domnitoare. S. m. Domn,
principe (In Romania, d. 1859-81).
domnItordsc, -asca adj. Vechi. Ran
De domnitor, domnesc.
domnila f., p1. e. Vechi. Sotie de prin-
cipe. Fiica de principe.
darnel' sf .ese, V. cassia.
dome!, 0 al a adj., p1. li, e (d. domolesc).
Linistit, fart grabA: om, caracter domol.
Adv. Linistit, lin; r1a curge domoL $1
damol (est).
domolesc v. tr. (vsL do-maliti, d. ma-
liti, a micsora. V. umilese). Fac domol,
potoiesc, linistesc : a domoli an om, furls,
mersu. $i dam-.
www.dacoromanica.ro
DOR
1) don m. Prescurtare familiarh fld. dom-
nu : don Oumitru, don cdpitan (Inaintea la-
bialelor dom : dom Popescu).
2) don m. (sp. don, tot de unde vine
si tom. domn). Titlu de onoare dat nobililor
in Spania (In Portugalia dom).
donatar, -a adj. si s. (lat. donata-
rius). Cui i se dA ceva In dar.
donativ n., pl. e (lat. donativum). La
Romani, dar Mut de imparat on de general
soldatilor.
donator, -Dare adj. si a. (lat. dona-
tor). DAruitor, care doneaza.
donatitine f. (lat. domino, -Onis). Dh-
ruire Omuta pin act public. Lucru primit
apa. $i -atle.
donchisotizm n. (fr. don quichottis-
me, d. Don Quichotte [d. sp. Don Quijote,
pron. don KihoteJ, un eroa ridicul dintr'un
roman al lui Cervantes). Mania de a te dis-
tinge cauttnd aventurl ridicule.
dondanealfi, -nese, V. bomban..
donee v. tr. (lat. donate). DArulesc,
fac o donatiune.
deal& 1., pl. e (poi. dial. &aka si &U-
nica, sister, d. vsl. doinica, oaie alhpthtoare,
d. doiti, a allipta V. doTea. Cp. cu doind).
Est. Sister, galeata de mull. Vest. CoM. Pa-
la cu doni(ele, Orion, o constelatiune. V-
hirda0.
don Juan m. (d. Don Juan, un tip
dintr'o comedie a lui Moliere). SeducAtor
nelegiuit
dont n., pl. urn (cp. cu rus. donee, dim.
d. dno, fund; Orb. dance, fund de butoL V.
bezna). Trans. Coltuc de pine.
1) dop n., pl. uri (sas. dop [Dec. 3, 744].
Cp. si cu top). AstupAtoare, obiect de as-
tupat gnu unel Ora% unui urcior, o teava
s. a.: dop de plutd, de dicta, de lemn. Fig.
Iron. Om prea scund si gras (ca turc. top
topaz), numit si dop de saca, deli sacada
are cep, si numai sus, la vranA, dop on
capac.
2) dop. dottpet adj. (d. dop I). Mold.
Fam. lndesat, scurt qi gras: femeie doapii.
Berc din natura : gaind doapd.
doplIta 1., pl. e (sirb. ddplica [dial. poate
si doplica), pusca cu douit Levi, adicA groa-
sa", dim. d. dupla, adicA dupla", d. lat.
dupla, it doppia. Cp. cu dardultz1). Munt.
Fam. Femeie scurtA si grasA. V. durbe-
&fa, basoldina.
dopros n., pl. uri sari oase (rus. clo-
ps*, d. vsl. prositi, a cere, a alibi). Vechi.
Examin, interogatoria : a-i face cuiva dopros.
1) dor n pl. uri (lat. alas, durere, d_
doldre, a te durea ; it. duolo, Intristare ; pv.
dot, fr. deuil, durere, dolid ; sp. duelo, pg.
d6. V. doare). Olt. Durere : dor de cap.
(GrS. 1937, 246). Restu tdrti. Dorinta de a
revedea o persoanA on un loc : mi-e dor
DOR
- 443
de card (V. nostalgia), de parin(f ; due
dor de cineva, de ceva; duc doru cuiva.
Iron. In doru lelii la noroc, ferA stop: a
pleca in doru lelh.
2) dor adv. (d. doard). Var. mai noad ai
mai obisnuita de Mt doard (Mara de loc.
intr'o doard, In care doard nu se pdate tn-
locui cu dor). Fdrd or at poate, cu sign-
ranta, sigur, fara Indoiala : vine Ord dor fi
poate.
dardora, V. doldora.
doresc v. tr. (d. dor 1). Miwe dor de.
Poftesc, am dorintA de, vreatl: doresc sd
dorm.
ddrIc, -A adj. Al Dorienilor (o parte
din vechii Greci): dialectu doric. Stil doric,
stilu cel mai simplu intrebuintat la columne.
dorinta f., pl. e. Pofta. tendenta a su-
fletului : am dorinfd sd plec, dorinta de a
pleca, dorinta plecdrii.
dorit, -A adj. Plin de dor, de dorinta :
cram dorit de tine (imi era dor de tine),
dorit de carte (doritor de carte.) Cerut de
dorinta altuia : cram dorit de tine (=to era
dor de mine), acest arlicul e dorit de pu-
blic. A ldsa de dorit, a nu fi perfect : sigu-
ranfa publicd lasd de dorit.
dorltor, -care adj. Care doreste: do-
ritor de studio.
doringrt 1., p1. i (ung. dorong, durung,
prajinii, rude. V. drug). Ott. PrAjina pe
care se Intind rufele si hainele In cash.
Paringa, cioblrnac. V. taringa.
dorm, a -f v. intr. (lat. dormire, it. dor-
mire pv. fr. cat. sp. pg. dormir. Dorm,
doarme ; sd doarmd. Vechi, si azi Trans.
Olt. a Menu). Mil aflu In somn, ma odih-
nese In somn. Fig. Nu ma mist : apete dorm,
luna, codru doarme. A dormi bustean (saa:
ca buateanu), tun (sail : ca tunu), ca plumbu,
a dormi this (adicA : dus pe lumea cea-laltd,
mort), a dormi adinc, foarte grew. Prov.
Com 1ff vet asterne, asa vet dormi, ce vei
semana, aceia vei culege ; cum to vei purta,
asa vet fi recompensat. V. tr. A dormi on
somn gred.
* dormltoare f., pl. orf. Canapea lata
pe care poti dormi, otomana. Barb- dor-
medza (ea dift, dupe fr. dormeuse), pl. e.
Fals. -ezd, cum nu me nimeni.
dormltdz v. intr. (lat. dormtto, -are. V.
adormltez). Dorm pe jumatate, pirotesc:
&ha : nu va dormita, nict va adormi cel ce
plizeste pre &rail (Mita 1688, ps. 120). Is
adormit, Intirzil nevenind : peirea for nu va
durmita (Cod. Vor. 60). Azi. Neal. (fr. dor-
miter). Dorm pe jumAtate. Vechi si durm-.
V. pestesc.
dormltfv, -A adj. (d. dormit Cu su-
fixu -iv; fr. dormitif). Care aduce somn,
somnifer : bduturd dormitivd.
* dormItar n., pl. oare (lat. dormitorium).
Sala comuna de dormit in fcoale, cazarme
s. a. V. Tatac.
www.dacoromanica.ro
- DOS
ddrna f., p1. e. Ban. Olt. Adincatura to
rtt): apa se stringea interm ochi larg fi
adinc, Me° dornd (NPI. Ceaur, 60). V.
bulboacA.
dOrnic, -A adj. (dor cu sufixu slay -nic).
Rar. Doritor. Plin de dor.
doroblint in. (din pl. doroban(f, care
vine din dorobant, far acesta din ung.
tkirabant, de uncle mold. daraban, d. tort.
pers. der-ban, portar, aprod ; pol. germ.
drabant, trabant, it. trabante, fr. traban,
draban). Munt. Vechi. Infanterist (La 1872,
granicerii au primit numele de dorobanfl,
iar familiar li s'a zis si cdciularl si curcanf
i se deosebeati pin coloarea albastra, pine pe
la 1891, cind generalu lacob Lahovari, mi-
nistru de razboi, 1-a unificat cu infanteria
de linie, deosebita pin coloarea rosie, pe
care o are si azi). Azi. Munt. Aprod, portar,
usier (pe la autoritdti). Dorobanfi ORR,.
calarasi care (infiintati Infra 1829-34 In Tara
Romaneasca) Indeplineati rolu de jandarmi
(Eraa 18 cete, cite una de fie-care judet,
comandath de cite un tist). Numele de doro-
banf ai coloarea albastra s'a reintrodus supt
Carol II.
dorobantesc, -easca adj. De do-
robant. Fig. Iron. &hale dorobanfeascd,
battlie strasnicA. Adv. -e*te.
dorobfinffme f. Totalitatea dorobantilor.
dorovaTesc si .oTesc v. tr. (mill cu
dirvald). Vest. Deteriorez, uzez, hodorogesc,
slabesc : cdrufd dorovaittl, picloare doro-
vdtte. V. darfn.
* dorsal, a adj. (mlat. dorsalis, clasic
dorsualis, d. dorsum, dos). Anat. De la dos,
de la spinare: aripa dorsald (la pesti).
dos n., pl. art (lat. dorsum ai dossum,
dos, spinare; it. dosso, pv. fr. dos. V. Jos).
Spinare: a Wart pe dosu calului. Parte
posterioarA, revers [V. revers], parte opus&
falai: dosu ceirfii, paginif, stole', case!, ar-
matef, De-a'n-doasele (vest), pe dos, lovers,
intors: a Intoarce cartea pe dos, 1) cu
literate inverse si 2) pe partea opusa fete!).
Pin dos on pe din dos, pin partea din apoi.
A fi se intoarce mafele pe dos de greafd,
a-ti versa matele, a-ti fi foarte greatA. A da
dosu (vest), a fugi ca sa scapi (lat. terga
dare).
dosada f., pl. dzi (vsl. dosada, °fend( ;
rus. dosada, Intristare). Vechl. Chin, sufe-
rinta. Mustrare. Azi. Vest. Mare Intristare.
doshdesc v. tr. (vsl. do-saditi, a ofensa ;
rus. dosaditi, dosaidati, a Intrista, deosebit
de dosaditi, dosdiivati, a planta tot. V.
nã- si rfi-sadesc). Vechi. OcAr8sc, in-
sult, ofensez. Azi. Vest. intristez tare, malt-
nese: fnfmd dosdditd. $i dosodesc.
dosadire f. Vechi. Mustrare. MAhnire.
dosadft, -A adj. Vechi. Chinuit, amarlt.
Azi. Vest. Prost : un stricat si un doseldit
(loy. 95) I
 444
DOS
* dosaftr n., pl. e (dupe fr. dossier, de
acelasi origine cu dos). Fascicul de hIrtil
relative la un proces, o afacere, un individ.
A pane la dosar o hirtie, a o Inregistra si
a nu-i da curs, a n'o satisface.
dosefila f., pl. elf (d. dos). Mold. Cap-
tuseala.
doselnlc, -a adj. (d. dos, format ca
prepalelnic). Rar. Ascuns, perfid mifloace
doselnice (AL).
dosesc si Indosesc v. tr. (d. dos).
Ascund. : leg pupdza o indosesc de mama
(Cr.). V. intr. (Vechi). MA ascund. V. refl.
MA ascund.
dasnlc, adj. Din dos, de la dos, re-
tras : stradd deviled.
ddsnlca 1, p1. e (d. dosnic). 0 plantA
erbacee (din familia compuselor care creste
pin pildurile umede si umbroase (carpesium
cernuum).
dosodesc, V. dosadesc.
dospesc v. intr. (vsl. do-seett, a se coace
de tot, d. spat t, a se coace de soare; slrb.
dospeti a se coace de soare ; rus dospeti, a
se coace de soare (V. pripesc). Fermen-
tez, ma unflu, vorbind de aluatu In care s'a
pus falai.
dostoTanle f. (vsl. dostoianife. V. des-
toTnic). L. V. Mostenire.
dostoldste(se) v. refl. impers. (vsl.
dostolati, id.). L. V. Se euvine, se cade.
)Si-a dostoit mime, s'a multumit.
dostoTnicie si -oire,V. destoTnIcle.
dostoft n., pl. art. L. V. Mostenire.
* dotal, -a adj. (lat. details). Al dotei,
de dota: act dotal.
* dotat, ..ift adj. inzestrat. Fig. Talentat-
* dots:Wane f. (lat. dobitte, -dais). Acti-
unea de a dota o persoanA, un asezArnInt.
Veniturile provenite dintr'asta: Casa Dote-
fiend Ostii. $i .aile.
* data 1., pl. e (lat. dos, dotis, de unde
si fr. dot). Zestre.
* dcitez v. tr. (lat. dotare). inzestrez.
doaa, V. def.
doaa-zecT num. De dofia on zece (20).
dove, V. duva.
dovada f., p1. ezi ci vechi ede (vsl. rus.
doveclii. V. obada, podvada). Probe,
mArturie, certificat.
dovadnIc, -A s. (d. dovadd). Let. 3,146.
Martur.
dovagill, V. davagla.
dovedesc v. tr. (vsl. dovesti-dovedon,
dovoditi, a aduce, d. vesti-vedon, voditi, a
duce; rus. dovodld, dovesti, a probe V. ve-
desc). Probez, demonstrez : dovedesc ceia
ce spun. hiving (o persoand, o dificultate):
t-am dovedit pe dusmanL
dovlefic tn., pl. eci (tort. deviek, un fel
de pepene verzui; ung. dblec, dovleac).
Vest. 0 plantA, cucurbitacee al cArei fruct
www.dacoromanica.ro
DRA
seamana cu pepenele galben (zarnosu), der
nu se mAnInca, crud, cr coot la foe (In est
bostan). Dovlecii albi (cuctirbita meldpepo),
originari din India, numiti sl ,,turcesti", tun
tiff ca cantalupii, is cei mai pretuiti; eel
rosli (cuairbita pepo), originari din America,
numiti ldbeni (Muni est) si dovlect porcesti,
is lungAretL Fig. Cap de om prost, devla.
V. curcubata.
dovlecel m., pl. et. Vest. Un fel de dov-
leac lungaref mic care, inainte de a secoace,
se mAntncA Pert on prajit si umplut cu came
tocatA. in est. bostanel si dulma.
dovIdt, V. devhst.
dovIdte m. Olt. Dovleac (NFL Ceaur,
39 si 143).
doxastar n., pl. e (d. ngr. doxastls,
glorificator). Carte de rugAciuni care cuprinde
doxologiile.
ddxa 1., pl. e (ngr. d6xa, pArere. V.
dofta. paradox). Fam. Minte, pricepere,
glagorie: n'ai fi to atita doxd ?
doxologie f. (ngr. dozologia, glorificare).
Formula de laudA In onoarea sfintei Treimi.
V. slavoslovie.
* doza] n., p1. e (fr. dosage). Actiunea
de a doza.
ddza 1., pl., e (vgr. d6sis, actiunea de a
da ; fr. dose). Cantitate anumita de medi-
camente luate Intro singura data : dozd de
chinind. Fig. Cantitate moral& : dozd de
curaj.
* dozdz v. tr. (d. dozd ; fr. doser). De-
termin doza on dozele unuf medicament de
luat intro singura datA.
* drsiblna, V. draghlna.
drac rn. (lat. drdco, -dais, carpe, balaur,
d. vgr. drdkon, ngr. drdkos; it. draco, drago
si dragene, pv. drago, fr. sp. dragon, pg.
dragdo. D. vow. vine slovacu drak, balaur.
Gen. al tut dracu si at dracului). Diavol,
spiritu raului (reprezentat in biblie supt
trona de carpe). Un drac de copil, un copil
nestImparat. Al draculuil inted. de mirare:
mat, al dracului I Dare ce sd fie asta ? Om
at draculul, om rAll, om veninos. Frig at
dracultd, mare frig. Apa frige at draculuf,
frige grozay. At dracalut de malt, foarte
mult. Ce dracu! inter). de mirare si !Titre-
bare : ce dracu at, mat, de tip, asa ? De
unde dracu vii, unde dracu te duct? din ce
loc al dracului (=nestiut) vii, In ce loc at
dracului te duel ? Dracu got, drac impelifat,
persoana rea sau priceputa la rele. Cala dra-
cilor, femeie rea. Salba dracului (iron.), ne-
pot. A face pe dracu'n patru, a face tot po-
sibilu. Meter e dracu : vot reusi I is price-
put ca dracu si voi reusi. A fag( ca dracu
de tdmlte, a fugi (a evita) grozay. A fi ca
dracu pe uscat, a fi foarte urtt. A avea pe
dracu in tine, a fi nebun. A te duce dracu-
lid; a pleca, si (fig.) a muri. A se duce dra-
cului; a se perde: s'aii dies boil dracaluf
(= am petit -o I). A da dracului, a arunca, a
renunta. Lua-te-ar dracu l murire-all A scd-
pa de dracu si a da peste [V. peste] ta-
DRA
- 445 -
td-su, a scapa de ;in rau ai a da peste altu
mai mare. A cere pe dracu Si pe tatd-su,
a cere un pret exorbitant. 0 mincare pe
care n'o mdnincd nici dracu, o mincare
foarte rea. A trage mita de coadd (sail pe
dracu de coadd, barb. dupa fr. firer le cita-
ble par la queue), a fi In mizerie. Unde .l -a
infarcat dracu copiii, la dracu'n prazaic,
la mama dracului sau (Bz.) Ia dracu cu
carfi, foarte departe : s'a mutat la dracu'n
praznic. El, comedia dracului, ei, mare co-
media, lucru cluda t ! A bdga in draci, a a-
meninta, a speria. in draci (fam.), Indracit,
foarte mult : a bout in draci.
draciirt 1., pl. i ai e (vsl. drad, dradie,
maracini; rus. drdaie, ceh drat, bg. draka,
un cop Ace! spinos. Cp. of cu vgr. drakaitza,
serpoalca, gi drakantion, o plantA). 1). Un
copacel spinos cu frunze roan, au flori gal-
bene dispuse in forma de struguri gi numit
Si lemn galben (berberis vulgdrts). Din
fructele lui, care-s niate bobite roail acri-
soare, se face o dulceata buns contra boa-
lelor de peptr scoarta lui e uzitatA In medi-
cina ca astringent, iar din lemnu lui se
scoate o vapsea galbena. Pe el traleste ru-
gina grtului (pucctnia graminis) o ciupercA
parazitA. 2). CAtinA. In est 0 dracina.
dracdnic, -ft adj. (d. Drocone, un
legislator sever In vechea Atenk, ca platonic
d. Platone). Al lui Dracone : codu draconic
pedepsea cu moarte on -ce fart. Fig. Foarte
sever : legi draconice. Adv. in mod draconic.
Si draconian.
drag, -A adj., p1. f. l (vsl. dragd, bg.
slit. drag, de unde ai ung. draga, stump).
lubit, simpatic: dragii mei copii. Mi-e drag,
II, o iubesc. Mi-e drag sit and uit la el, lini
place. Drag ca °chit din cap, bowie drag.
A face cu dragd inimd, cu toata dispoziti-
unea. Cind fl -e lumea mai dragd, ctnd eat'
mai fericit ; and al mai mare nevoie. Dragli
termin de gingaaie invariabil uzitat numai
la voc. singular adresat indiferent bArbati-
lor sau femeilor : Dragd Imam, Marie ; dra-
gd tatd, mamd. Dragd Doamne (scumpe
Dumnezeule), expresiune ironica lid. ca sA
zicem aaa, aaa zicIncl`: avem an prefect,
dragd Doamne 1 Cu drag, cu plAcere, cu
bucurie : a munci cu drag. De dragu cuT-
va, until lucru, p. plAcerea lui, din dra-
goste p. el.
dragaTca, mold. lid. dragaTca.
dragavdT m. (strb.). Ban. Olt. Stevie.
(rumex patientia q. a.).
drag& f., pl. e (fr. drague, d. engl.
drag). Maaina de scos nomolu sail de a-
dincit terenu din fundu apelor.
draghez, a -ga v, tr. (fr. draguer).
Curat de nomol sail de nisip : a draga un
rid.
draghlcame f. (vsl. drago-kameninii,
de petre pretioase). L. V. Topaz (?). dramatizaz v. tr. (vgr. dramatizo).
draghina f., pl. draghini qi drdghint Da0 forma dramaticA : a-fi dramatizes dis-
(din drabind, forma inuz., d. rut. pot. dra-
www.dacoromanica.ro
DRA
bina, id., ruda cu germ. trampein, a paai
grail. V. trap& §i Bern. 1,219). Nord. Loi-
tra.
dragobete m. (slay). Sud. Un sftnt sar-
bat de popor la 3 Martie.
dragoman m. (ngr. dragumdnos, d. ar.
targumatz qi turguman interpret, d. targa-
ma, a traduce, care vine d. haldaicu target'',
trecut la Jidani supt forma targum, tradu-
cerea haldaica a bibliii, apoi la Arabi. D. ar.
vine turc. tergeman, tergiman tergilman,
D. ngr. vine it. dragomanno, de unde fr.
drogman, drogoman qi dragoman ; d. ar.
vine it. turcimanno, sp. trujaman, fr. tru-
cheman). Interpret, traducator, mal ales In
Orient, pe la consulate a. a. Est. $ef de
plutaai. Se zicea gi terdiman, tergi-
man 0 (cu fonetizm ngr.) terziman.
dragomanfe f. Calitatea de dragoman.
$i tergimanie, terzi-. gi tergiman-
ifc, terzi- (turc. tergimanlyk).
1) * dragon m. (fr. dragon, germ, drago-
ner. V. dragan, drac, zdrahon). Sol-
dat de cavalerie to Francis a. a. instruit in
vechime ai p. lupta de jos ai numit aaa de
la balauru (fr. dragon) pe care ai-I alesese
cavaleria ca simbol al greutatilor de Invins
(mai vechi dragdn, dragan Si dragzin, d.
pol. dragan, dragnet, ills. dragan). Zool.
Un fel de aoptrla nevatamatoare.
2) dragon n., p1. oane (fr. dragonne
Cureaua de la mtneru sAbiii ti de la lance.
Mai corect ar fi dragona, 1., p1. e.
dragonada 1., p1. a (fr. dragarznade).
Supt Ludovic XIV, persecutiune executatA
de dragoni contra protestantilor din sudu
Franciii.
dragoste 1., pl. rar sti (vsl. dragostd,
scumpete). lubire: dragoste de lard, de fa-
milia, de sofie, de copii, de mune& V. amor.
* drahma f., pl. e (vgr. drahme V. dram).
La vechii Grad, o greutate de 3 grame ai 24
de centigrame. 0 monetA de argint care va-
lora 70 de bani. Azi, numele oficial al francu-
lui In Grecia.
draTbar n., p1. ere (germ. treib-bohrer).
Un fel de sfredel numit gi coarbd.
dram n., p1. art (ngr. drami, mgr. drami,
o masura de greutate is medici, vgr. drahmer,
drahmA; vsl. dragma, dragma, bg. srb.
dram). 0 veche mAsurA de capacitate, a suta
parte din 'Bra, (In Munt.= 0.00322 din litru,
In Mold. = 0,00380). 0 veche masura de greu-
tate, a suta parte din litra (tn Munt = 3, gr.
1797, In Mold. = 3 gr. 2275). Fig. Mica canti-
tate : un dram de mince.
dramatic, -A adj. (vgr. dramatikas).
De drama, al dramei : plesa dramatica ; stil,
autor, actor dramatic. Fig. Intimplare dra-
mailed, Intimplare emotionanta din cauza
caracterului oamenilor care participa. Adv.
In mod dramatic.
CUTSU.
DRA
- 446 -
* dramaturg, -a s. (vgr. dramaturg6s).
Autor de drame.
* dramaturgie `f. (vgr. dramaturgia
V. Ilt-urghle). Arta sail carte relative la
compozitiunea pieselor de teatru : Lessing a
campus o insemnatd dramaturgie.
* drama f., pl. e (vgr. drama, actiune,
d. drdo, lucrez). Tragedie amestecata si cu
scene cornice. Fig. Eveniment teribil care
rezultA din caracteru oamenilor si care se
poate numi si tragedie ; in linistitalui casd
s'a petrecut o drama. Drama liricd, opera
de teatru.
drang, V. zdrang.
dranita f., pl. e (vsl. *drdnica, d. draft,
ddrati, a despica, sit-dr-all, a slIsia, a zdren-
tui ; rus. dranica; poi dranica ; ung. dranica,
dranita. V. Mat, zdreanta). Nord. Sin-
dila de acoperit case. Sindila la zmeiele
cele marl. Fc. CorlatA, polita de deasupra
vetrei. $i zdranigt. V. despicatura.
drapan, V. darapan.
* drape! n., pl. e (fr. drapeau, d. drag,
postav). Steag. A fi supt drape!, a fi to ar-
mata. V. steag.
* draperie f. (fr. draperie). Ornamente
de postav on de stofa puse la usi, ferestre s.a.
* drapez v. tr. (fr. draper). Garnisesc
cu draperii: a drapa o fereastrd. Dispun
In forma de draperie: a drapa o stofa. V.
refl. Imi asez Indoiturile vesmtntului. Fig.
Ma acoper cu ceva, fac parade de ceva : tot
demagogu se drapeazd in lubirea poporulut.
* drastic, -Et adj. (vgr. drastik6s, d.
drdo, lucrez. V. drama). Energic, vehe-
ment : ricinu e un purgativ drastic. Fig.
Rdspuns drastic. Adv. In mod drastic.
* drasticitate f. (d. drastic). Calitatea
de a fl drastic.
dracarie f. Fam. Dracie. Mare multime
de draci: se adunase Maid drdcdria pd-
mintuluf.
1) dracesc, -easca adj. De drac, al
dracilor, diabolic : consilid drdcesc.
2)dracesc(ma), V. Indracesc.
draceste adv. Ca dracii.
dracfe f. Fam. Fapta draceasca. Coma-
die, pozna : lasali-va de dracii, mat bdieli I
Unealta sal masina ciudata : ce drdcie e asta?
El, drdcia (sal comddia), draculul, excla-
matiune de mirare si nemultamire: El, drd-
cia dracului f Dar ce mat vrel acum ?
dracime f. Multime de draci.
dracoaTca (oal o silaba) f, pl. e. Ne-
vasta dracului. Fig. Female rea. Fate ne-
astImparata.
draces, -oasa adj. Plin de draci, poz-
nas, care face dracii: copiil dstia-s asa de
dracosi, In cit te fac sd rizl.
dracovenie f. (drac $i suf. -enie din
parascovenie). Fam. Dade : anti zboard pe
sus, allii se dad afund supt apd si cite
drlicovenii Mate (Soy. 232).
www.dacoromanica.ro
DRE
dracuTesc v. intr. Blestem Intrebuin-
tind numele dracului. V. tr. Zic cuiva BA
se duce dracului: la nu and drilcuipe mine,
cd pe urmd to 'nvdt ed minte I
dritcuqbr m. Fam. Drac mic.
dradic, V. deretic.
dragaTca f., pl. (est) aice $i (vest) lira'
(bg. dragaika). Epitetu celei mai frumoase
fete alese la o holt cImpeneasca (Est). Hord
jucata de fete cu aunt& ocaziune. Sinziene,
numele sarbatorii nasterii sfIntului Ion Bo-
tezatoru (24 lunia), clnd se tine MI la Bu-
zau, la Mizil $i aiurea si se obisnuieste a
se expune hainele de lama la aer si a se
presara In ale dragaica (pima) ca sii le fe-
reasca de molii. Un fel de zinc rea (V. ru-
salie). 0 planta rubiacee cu flori galbene
aurii care se poartit la 24 luniii (galium ye-
rum). In vest: la, in Drdgaicd, al Dra-
g:II-al, In est la, In Drefgaica, al Drdgalcii
(pop. Dra-).
dragan, V. dragon.
dragana, V. drigana.
dragaTcata f., pl. e (d. Dragaicd). Muni.
est. Dragaica (o planta). Un fel de pare mica
galbena care se coace pe la ziaa Dragaicei
un chilogram de drcIgilieufe. V. urzaret.
dragales, -ft adj., pl. f. e. Gratios, pia-
cut, farmacator: PM, miscare drdgdiasd.
Adv. In mod dragalas.
dragaluTesc, V. dragostesc.
draganele f. pl. (d. drag). Fam. Far-
mec, gratii, nuN: vorbd cu drdgdnele. Un
fel de cirefe petroase, marl si frumoase :
drdgdnele de PitestL V. mocru, moacra.
draganime f. Vechi. Totalitatea draga-
nilor.
dragastds, -aura adj. (din drdgostos,
d. dragoste). Min de dragoste, afectuos:
privire drdgdstoasd. Atragator, simpatic.
Adv. In mod dragastos.
draghicT m. (cp. cu drag simurgoci).
Un fel de vespe mica (crabro cephalotes).
draghinfir m. (d. draghind). Nord. Ca-
limb (la car).
dragostesc v. tr. (d. dragoste). Mtngti
cu mina In semn de dragoste. V. refl. Mtn-
gli fiind mingliat reciproc. La Dos. dra-
gikluTesc (ung. dragdIni).
drawls adj. m. (d. drag on nume pro-
pria). Mold. Fam. A ajunge (sat) a veni)
dragus la cdus, a ajunge O. al nevoie de
causu cuiva (adica de un caul de faina,
de ajutoru lui").
draglit, -4 adj. Dragalas, simpatic, iu-
bit : laid drOgutd. Subst. Arrant, amanta.
Adv. Placut, frumos : a scrie drdgur.
dramuTesc v. tr. (d. dram). Cintaresc
ptnii la dram, adica cu prea mare atentiune
on zgircenie. In est dramaluIesc.
drangsinesc §i -candsc, V. zdram.
ganesc.
dreaba 1., pl. drebe. V. dreava.
DRE
- 447 -
dreahla gidreala f., pl. drehie, drele
(cp. cu zdreald $i cu rut. dregli, id.). Est.
Un fel de hrib1 comestibili care crest pe
ulmi gl pe trunchiurile copacilor cAzuti (au-
ricularia mesenterica): drele pe podele $i
bureff pe pdreft (blestemu colinclatorilor
chid nu le dai nimica). Si t drele, pl.
(rev. I. Crg. 4, 80). V. urechTuva.
dreanta, V. zdreanta.
dreaptii, V. drept.
dreava f., p1. dreve, (vsl. dr6vo, drOvo,
lemn). Vest. Traverse (vergele) la pat si la
alte lucrurl. Gratie : drevele de her de la
fereastra casei (Neam. Rom. Pop. 2, 285),
geamlicurt inchise cu dreve de firer (ChN.
1, 107). Un fel de prAjina Incovolatt c'o coat -
d4 groasA cu care plapomaru scuturt Una
si care se numeste $i arc, tar In est drea-
bEL (pl. drebe).
dreg, dres, a drege v. tr. (din direg.
dires [cum se zice si azi pop. to Olt Trans.
Mold.) Si dereg [Ps. S. si azi In Maram.1, d.
lat dirigo, -igere, directum. Dreg, sd
dreaga. V. indrept, deretic, corkiez,
rector). Indrept, Indrumez, caltuzesc (iPs.
S.). Deretic, rinduiesc, pun la locu lui. In-
drept, repar: a drege o masind stricatd,
hainele, o greseald. Fac mai gustos pin
condimente : a drege supa cu ou $i cu 1d-
mile. Falsific (vinu). Sulemenesc : a-fl drege
fafa. Fig. InvAt minte. vin de hac, pedep-
sesc : lasd, cd te-oi drege ea! Indrept, In-
tAresc, tnviorez (glasu, chef u, sufletu). V.
intr. Servesc la mast: a drege cu paharu.
A face fi a drege, a face tot posibhu ca at
test la capAt : ce fdcu, ce drele, cd scdpd 1
Clnd vret sd te dreg!, mat red te rupt,toc-
mai chid vrei st repari ceva, gre5e$ti mai
r80. A drege busutocu, a cAuta st stergl o
impresiune rea. Iron. Na -ji-o frintd, cd tr-
am dres-o, se zice ctnd dintr'un lucru rat
al Ricut altu si mai tat to loc sA-I fi dres.
dregater m. (formatiune tom. care co-
respunde cu lat. director). Vechi. Functionar
mai Insemnat $i direg- gi dereg-.
dregatorie f. (d. dregdtor). Vecht. Pune-
tune mai Insemnatt. $i direg- si de-
reg-.
drehle, drele, V. dreahla.
dren n., pl. urt (fr. engl. drain). Con-
duct (tub) subteran, de ordinar de lut, p.
drenaj. Med. Teava de cauciuc strApunst de
gaud p. scurgerea lichidelor purulente ale
unei rani adinci.
a drenaj n., pl. art §i e (fr. drainage).
Actiunea de a drena.
drenez v. tr. (fr. drainer, d. engl. to
drain). Pun supt pAmint drene ca sa se
scurga apa 51 sit se usuce terenu : terenu-
rile argiloase trebute drenate cu ingrifire.
Med. Pun drene la o rant adtna ca sit se
scurgA lichidele purulente.
drepnesi f., pl. ele (din drepdnea, lat.
drepanella, dim. d. drepanis, rIndunict de
www.dacoromanica.ro
DRE
ziduri on de maluri; vgr. drepan1s). Buc.
Suspect. Un fel de lastun mai mare care
traieste pin malurl Inalte, ca pe la Galati si
Braila (cjwselus dpus).
1) drept n., pl. art (d. drept adj). Ceia
ce tt se cuvine (ti-e permis) conform rati-
unit sat legit: imi cer dreptu met, orl-ce
drept presupune o datorie, stapin de drept
(conform dreptului). Dreptate, justitie : pe
drept (conform justitiii), la drept vorbind
(vorbind conform justitiii). $tiinta legilor :
a studia dreptu. Corp de legi : dreptu ro-
man. Dreptu gintilor sat international,
legile dui:it care se conduc Odle In retail-
unite dintre ele. Drepturile omuluT,
drepturile eterne $i inalienabile proclamate
de Adunarea Constituanta francezt la 1789
(egalitatea cetAtenilor, libertatea individualt,
libertatea constiintei s. a.). Drepturl ci-
vile, cele cuprinse In codicele civil (relativ
la persoane si avere : cAsAtoria, divortu,
cumpArarea, vinzarea, testamentu $. a.)
DrepturT politics sat cetatenestr
sat civice, cele acordate cetateanului p.
relajiunile lui cu statu (dreptu de a alege
$i a fi ales deputat, senator, consilier comu-
nal on judetenesc, de a fi jurat $i a ocupa
functiuni publice civile si militate). Dreptu
divIn, cel eat de Dumnezetl, dupa cum zic
unit farm era monarh de drept divin.
Dreptu natural, cel bazat pe simtu de
dreptate cu care te nasti. Dreptu canc.,
nlc, legile bisericesti. V. drit.
2) drept, dreapta adj., pl. f. drepte
(din dirept, cum se zicea °data, d. lat. di-
rectus $i derectus ; it. diritto, dritto, fr. droit,
sp. derecho, pg. dereito. V. direct, dreg,
adresa). FArt ocoluri, care urmeazt dru-
mu cel mai scurt Intre dots puncte : linie
dreaptd. Plan, neted : drum drept. Vertical:
zid drept. Fig. Just, nu strtmb, impartial :
om drept, judecatd dreaptd. Opus celui
sting: bra fu drept, mina dreaptd ; a pdsz
cu dreptu [adica : cu picioru dreptl, a tncepe
cu succes. NAscut din aceiasi pAnnti, bun,
nu vitreg: frate drept (sail : bun). Legitim :
moVenitori drepft. Unghi drept, de 90 de
grade. Ce e drept nu e pdcat (subint. a de-
clam), e permis a declara adevAru. Cu drept
cuvint, cu motiv, conform adevArului: cu
drept cuvint se poate zice asta. S. m. Cei
drepfi, dreptil, oamenil cei WA de pAcate,
eel admisi in rat. A dormi somnu drepfilor,
a fi more S. f. Geom. Linie dreaptA: dotal
drepte paralele. Partida dreptet, conserva-
torii. La dreapta, la mina dreapta, In
partea din dreapta. in dreapta si'n
stings, to toate partite, pretutindeni : a telia
in dreapta sett stinga (adict : pe toil). Adv.
In linie dreaptA: a merge drept in ainte.
De-a drepte, direct: merg drept acastl. Ver-
tical : stair drept. Drepti 1 ComandA militant
ca semnal de a sta to picioare si In ordine.
Fig. Just, cu dreptate: a fudeca drept. Ade-
vArat, fArt minciunt : spun drept. Drept sd -fi
spun, and tem, mArturisesc ca mA tem.
Drept (sail la drept) vorbind e a$a, vorbind
adevAru, e asa. Prep. Peste drum de, In fait :
DRE
- 448 - DRY
clad am ajuns drept ferdrie (sad in dreptu driche f. (cp. cu VSi. drikolt, betisor)..
ferdriii), 1-am vdzut venind. Cont. Ca, In Turca, o bucatica de lemn la un jot de
loc de: drept plaid. Drept aceia (Rar), copii.
de aceia, pentru acest motiv. Drept care, drIcuTesc v. tr. (cp. cu ceh. drkolitt, a
pentru care motiv (In ainte de drept care se buchisi, a pumni. Bern. 1,232). Vest. Fit-
pune virgulk in ainte de drept aceia punct). mtnt, rim, scurrn. Cutreier vaporu dricui&
De-a dreptu, direct. valurile (ChN. 1,114), °stile strdine dricuirdi
dreptacT, -ce adj., pl. tot asa. Rar. pdmintu Ciprului st Lgiptuluf (136 si 183),
Care lucreaza cu mina dreaptil, In opoz. cu ofifera de cart &Lure puntea (157), valurile
stingaci. se dricuie (161). La Cod. ,batiihiresc".
. dreptar, V. 1ndreptar. drigana §i draw:in& f., p1. e (poL
drygant, litv. drigantas si dragantas, ar-
dreptate f. Justitte : a cere, a da drep- maser). Trans. sad. Bivolitil.
tate. A avea dreptate, a fi asa cum zici tu.
Ai dreptate, bine zici, In adevAr I drigla yi drigla f., pl. e (bg. drtIgla)._
Nord. Gloaba, mirtoaga, cal prost (Sez. 32,80)_
* drepttinghr n., pl. art. (d. drept drib n., p1. art (germ. drill, drell si dril-
unght, dupa mtg. rectortgulus). Geom. Fi- lich, fr. treillis, it. traliccio, d. lat. trilix
gura cu patru laturi egale cite douti si cu -lids, In trei ite. V. lia). Vest. Un fel de
patru unghiuri drepte. Tr:aright dreptunghi pins foarte groasa de bumbac on de ctnepk
sau triunghi rectangular, care are un unghi
drept. din care se fac corturi, haine de vary s. a._
in est doc.
* dreptunghTular, V. rectangular.
dres Si (vechi) derds si dIrds n., pl. drist n., pl. pl. inuzitat art (rus. dial..
uri. Actiunea de a drege, de a rtndui, de 4 drist, diareie, adica a face sA alba diareie
Iua mAsuri dese-ori. Condiment: mtncare de trial". Bern. 1,224). Coy. A bdga la drist,
cu dresuri. Suliman: a se da cu dresuri pe a Infricosa pin arnenintari : boieru I-a bdgat
far& Dreptunghi de lemn care se pune pe pe argafi la drist.
car ca sa se mareasca suprafata chid se drisca I., pl. fte 5i ft/ (bg. drdika, mi-
1r:card ftnu. A face dresurile, a hut masuri, ner ; sfrb. drka, miner). Vest. Mala, nete-
a face pregatirile necesare. Vechf (pl. e). Act, zitoare, unelta de lemn cu care zidaru ne-
document. tezeste tencuiala.
dresdz v. tr. (fr. dresser d. lat. pop, drIscuTesc v. tr. (d. drisca orb strb_
drectiare, d. drectus lid. directus, drept, drgkati, a. 1.). Vest. Malaluiesc, netezesc cu.
de unde s'a facut dreicier, drecer, arbitrar drisca.
scris dresser, V. adresez, drept). Re- drIt n., pl. art (it. dritto si diritto,drept
dactez : a dresa un act. Instruesc, invat un Cp. cu sudit). Sec. 18-19. Drept
animal: a dresa un tine. drigiT, a -f v. fr. (vrus. drvgdti, a tre-
dreve, V. dreava. mura. Bern. 1, 231). Est. ZglItli. in nord
dreveldsc, v. tr. Trans. (Viciu). Scutur (iron.) driglie-te, dtrdlie, tremura I
ltna cu dreava. V. dervelesc. drigla, V. drIgla.
* drezina 1., pl. e (fr. draisine si drat= drfglez v. tr. (d. drigla). Ban. Olt. DA-
sienne, dupa numele inginerului si silvicul- racesc.
torului din Baden Drais de Saverbrun
It 1851], care a inventat bicicleta primitive, driglu n., pl. art si e (cp. cu bg. dn.&
numita asa In Inceput 11816]). Un fel de ch- glec). Ban. Olt. Darac.
nifa care merge pe sinele cal; ferate si se 1) drimbfft f pl. e (rut. drkmba, drkm-
mists cu mlnile sail cu niste pedale. 16a, pol. drumla, dtomla, slovac drumbla,
driada I., pl. e (lat. drkas, drkadis, drombla, bg. drzimb6i, strb. drOmbulja, d.
d. vgr. dryds, d. drys, stejar). Md. germ. trommel, mgerm. trumbel, darabana,.
Ninfa de padure. V. hamadrlada. supt infl. unor cuvinte slave ca strb. drn-
dric n., pl. art (vsl. drekii, ceh. drik, slo- dati, a zbtrnli din dreaba, drnkati, a zdran-
gani s. a. D. slay. vine ung. doromb, ar-
vac drdk, trunchi ; ung. derek, trunchi, mij-
/ocu trupului. V. dereg 1). Suportu pe care monica de gura. Bern. 1, 229). Mold. Munt
sta podu carulul sail carutel 5i scoartele. est. Un mic instrument muzical de °lel care-
Cdrufd pe dricuri, caruta simpla,fara arcuri se sine Intre buze cu sting% si cu dreapta i
elastice. Mold. Trans. Punct central, centru, se izbeste limbs de Mel pe care o are In
toi: ad savirsit mtnastirea in dricul orasu- mijloc. Fig. Piano prost. V. dring.
Jul (Cost. 1, 290), dricu verit, dricu larma- 2) drimba, V. trImbil.
roculuf. Munt. Patasca, car funebru. A fi pe
dric, a fi aproape de moarte (a ti se bate drimboTesc Si - oTez(ma) v. refl. (d..
coliva'n pept"). V. grIndeT. drimbd 1, pin aluz. la tinerea buzelor).Fam.
drIcala 1., pl. e (ung. dere kal, id.). Trans. Ma bosunflu. Si -11Yez.
(Ret.). Saltea. 1) dring n., pl. art (var. din drtmbd I.
drIcar m. (d. dric). Munt. Patascar, de- V. zdrfinganesc). Munt. vest. DrImbil 1..
corator de pompe funebre. 5i drind (Olt.).
www.dacoromanica.ro
DRI 449 -
2) drIng interj. V. zdrang.
drInganesc si ftcanesc, V. sdran..
ottnesc.
drista, V. dIrstil.
droitga (oa dift.) f., pl. a (rus. drogd,
targa, d. vsl. drong), grinds, ca fr. bran-
card, targa, d. branche, ramura. V. dro9cii,
drug). Est. Caruta de transport, mai ales
acoperita. Dric, patasca. Cotiga de dus ctnii
prinsi. Roablit mai mare compusa dintr'o
cutie pe doaa mate Impinsa de un om. Iron.
Trasura hodorogita, daradalcil
droaTe f, pl. droi (alb. droe, Erica, pre-
cum §i din groazd s'a dezvoltat acelasi i-
deie: o groazd de bani, o =Mime de ban%
Ctrd, multime o droatede scant, de copii,
desamsari, (fig.) de ideL Si duroaTe (Prah.).
In Trans. droaie, WO.
droanta, V. doantA.
1) drob tn. (vsl. rus. drobt, Nati, sfa-
ramatura. V. darab, zdrobesc). Bolo-
van de sare (Trans. si zdrob): do! drobi
de sore. S. II, p1. uri. Vest. (strb. drob, ma-
runtaie, bg. drob, plamtn, ter drob, ficat).
Maruntale : placinta de drob (gighir). Dro-
burile marts (Cant.), maruntaiele (adincurile)
marg.
2) drob rn. (alterat din drog). Drog.
dr/obit& f., pl. e. Drob (plantA).
drobusor m. Drob, o plantil ((salts
tinctoria).
1) drog ;;l drob m. (rus. drok, 0 plan-
ta, genista linctorta). Grozama, maim, un
copacel din familia salctmului (cy" tisus (at-
bus, hirstitus, falcatus, ntgricans v. a.D.Jol-
teala, soldeala, alt copacel, din aceiasi fa-
milie (genista tinctdria, care serveste la co-
lorat In galben, si genista albida isogittalis
Alta plants crucifers, cu flori mid
v. a.]).
galbene aurii (ndslea paniculata). Alta Manta
crucifer/1 cu florl galbene, ale caret tot dad.
un albastru mai frumos de cit al indigulul
(isatis tinctdria).
2) drog n., pl. un (fr. droguef., d. 01.
droog, germ. trocken, uscat ; it. sp. droga).
Substanta chimicA, farmaceatica on de vap-
sitorie.
drogherie f. (fr. droguerie). Pravalie
de droguri (oare-care medicamente, vapsele,
uleiuri s. a.). V. vapsitorle, farmacle.
droghist, -A s. (fr. droguiste). Care
vinde droguri.
drOjdle f. (vsl. droidile, dratita, bg.
droidie, rus. drdidi, Magi( d. vgerm. trG-
sana, ngerm. drusen, engl. dregs). Ceia ce
se depune pe fundu vasulul dintr'un lichid:
droJdie de vin, de cafea, Drojdie de bere,
(aicA, ferment care tontine o ciupercA mi-
croscopica (saccharcintyces cerevlsiae) care
face sa dospeasca aluatu. Fig. Lei:tat:Murk
gunoi social : acegti oameni is drojdia so-
cietatit.
. dromader
bine)
In. (fr. dromadaire) v1
dromedar m. (lat. dromedartus,
(mai
d.
vgr. dramas, -tidos. camila c'un gheb, d.
www.dacoromanica.ro
DRU
drdmo, alerg. V. drum). Camila africana
c'un singur gheb, renumita pin iuteala. V.
meharist.
dront m. (cuv. indigen din instils Ma-
uritiu). Un fel de strut mai mic care traia
pin insula Maurithi si cele-lalte insole din
sud-estu Africii pia pe la sftrqitu seculului
XVII.
dropicA, V. Idropizie.
drople f. (sIrb. droplja, bg. dropla vi
droplla, rut. drdfa, drOhva, pol. drop, dro-
pia, rudli cu germ. trappe, dropie). 0 pa-
sate salbatica din ordinu celor cu picioroan-
ge, ceva mai mare de ctt curcanu (Otis far-
da). V. spircacI.
dropidT in., p1. tot asa. Masculu (11'004.
dro*car in. Cam vechi. Birjar.
drdsca f pl. ste vi ,ti (rut. drOika, cl.
rus. drOiki, dim. d. drOgi, pl. d. drogd W-
O; pol. (dial.), ceh droika, droaga, drosca,
de unde germ. droschke, birja. V. droaga).
Cam vecni. Birja Munt. Un fel de trasura
proasta descoperita.
drosciftrie f. (d. droved). Mold. Meseria
de droscar. Sopron, remiza (de tinut drot)ca).
drat n., pl. uri (ung. drdt, pol. drOt, d.
germ. draht, strma). (Nord). Spirals de str-
ma groasa Intrebuintata ca resort la scaune
si canapele ca sa le tie unflate. Est. Instru-
ment (ca en foarfece) de Incretit paru. V.
tel.
drotez v. tr. (d. drot). incretesc cu drottt
(fr. friser) : par drotat. V. peptan.
drug rn. (strb. drug, prajind, druga, fus,
bg. drug, prajina, rut. strb. dial. druk, d.vsl.
drongd, clomag ; ung. dorong, doling& prh-
jina. V. druga., droycgt). Bark prajina
de metal (mai rar de 'emu). Drug de aur,
aur neprefacut Inca to bani. Si druc.
A to tinea druc de cineva, a to tinea lipca
de el, a nu-1 mai slabl. V. manelift Si
*tangs.
dmiga f., pl. f (Orb. dritga, fus. V. drug).
Fus mare de rAsucft fuioru. $tiulete de 130-
pusol. V. ferchete0.
drughlneata f., pl. ete (cp. cu draght-
nar qi truchinar). Nord. Lemn nedespicat
(mere)). Prajina scurtA (ca cea de care e
legata clutura). $1 durgh- ($ez. 30,293).
V. ghTonder.
* druid vi druid in. (lat. drzfida, pl-
draittae vi drOides, d. gal. deru, stejar). Preut
la vechil Gall. Fem. druidA.
drajbA f. (vsl. druitba, d. druga, prie-
ten. V. druvca). Numai in locutiunea sluj-
ba-i slujbif, Si drujba drujbd. V. slulbit.
drum n., pl. uri (gr. dial. drams, ngr.
si vgr. drdmos, loc de alergare, de unde $i
alb. drum, vsl. drum); bg. strb. drum V.
dirmon, dromedar, (pc-, pro-, sin-
velo-drom). Cale, strada: am loft la
drum sa vac( ce e. Cale afara din orav : pe
drama care duce la Vaslui. Calatorie : ant
facut an drum lung. Hoti de drama mare,
tithed vajnici. Drum Mild, drum frecuentat
29
 450
DRU
(leah). Crucea drama fur, rascruce, rAspintie.
A fi tot pe drum sad drumuri a fi continua
in calatorie. A refmlnea de drumuri, a rA-
minea muritor de foame. Cautd-fl (ori ye-
zi-fi) de drum ! du-te gi an te interesa de
altii. A da drumu, 1) a lAsa liber : a da
drumu lacrimilor; 2) a congedia din servi-
cid. A-fi da drumu in Jos, a te lAsa In jos
(pe funie on aruncindu -te). Lud banii sr pe
aid fi-e drumu, luA banit gi dispAru. A o
intinde la drum, a continua drumu. A
to prepara de drum, a te prepara de ca-
Marie. Drum de fer, cafe feratA, drum cu
gine de fer pe care tree vagoane trase de
locomotivA. Drum bun I mergi sanatos I
drumitti m. Rar. Drumet.
drumeac, si -eag rt., pl. art gi ece,
ege (d. drum. Cp. cu pdteac, rdcleac, sfre-
deleac). Drum tngust : o let pe drumeacu
ist pdrifsit. ($ez. 33,26).
drumet, -eats s., pl. f. ale. CAlAtor.
TrecAtor.
* drupa f., p1. e (lat. drupa, d. vgr.drv-
petds, care cade de copt ce e, vorbind de
masline, d. drys, arbore, Si pepto, coc).Bot.
Fruct cArnos cu un singur simbure, ca pruna
zarzAra, cireasa.
drusca f., p1. ste (vsl.drufika,amica, d.
drugd, rnic; rus. drailia, arnicu mirelui.
V. drujba). Mold. Trans. Asistenta mi-
resei la cununie la tat% ca domn4oara de
onoare la oral' (Rebr. 287 gi 289). V. sfav-
pa, vatajita, vornIceasca.
* dual, -it adj. (lat. dualis). De doi :
numdr dual. S. n., pl. e. Gram. NumAr care
to unele limbi, mai ales In cea greceascA,
aratA dofia persoane sad lucruri.
dualist, s. Partizan a1 dualizumu-
Mi. Adj. Filosofie dualistd.
* dualltate f. Dualizm. Caracteru lu-
crului duplu: dualitatea omului (sufletu gi
corpu).
* dualizm n., pl. e (d. dual). SistemA
filosoficA sad religioasA care admite doila
principii, cum e materia gi spiritu, corpu gi
sufletu, binele gi rAu, care se presupun cA -s
In luptA perpetuA unu cu altu. SistemA de
guvernament care consistA din dofia state
autonome conduse de un singur monarh,
cum era Austro-Ungaria.
dubala, V. dubeala.
dubas n pl. art gi e (rus. poi. dubas,
d. turc. tombaz, dombaz, ponton, de unde
gi sirb. tumbas). Mold. nord. Barcaz, luntre
mare. Ponton, poron. Fig. Iron. Om gros
ori mIncacios. Mai vechi (lit.) tumpaz §i
dombaz.
cldba 1, pl. e (rus. clabka, salupa de ste-
jar ; slrb. dilbak, dubA de dus arestatii. V.
dubesc gi odobaTe). Un fel de luntre
pescAreascA cu capetele rtdicate ca la On-
dola V. lotca). Corabie : patru dube cu
tumid, seld sl caice pine de Turd. (Olt.
Amintirile col. Solomon, VAleni, 1910, 38-41).
Mold. Cada In care se scurge rachiu. Cada
foarte mare pusA in pamtnt In care se pun
www.dacoromanica.ro
DUC
peile la dubit. Un fel de scoc vertical Malt
de vre-o opt metri care serveste ca rezer-
vorid de apA la ferestraie (V. stal). TrA-
surA InchisA de dus detinutil (V. dlba 2).
A turna la data], a pune la tnchisoare. Trans.
Pida In care se bate postavu (dirstA). Trans.
Buhai cu care umbla baletii In ultima zi a
anului.
dubalitr m. Mold. TAbAcar.
dubalarie f. Mold. TAbAcArie.
dui:agar gi .asar m. (d. dubas). Mold.
VechL Pontonier.
dubala (nord) gf dubeala (sud) 1., pl.
eli (rut. dubllo, id.). Mold. Trans. Actiunea
pe a dubi. SubstantA puturoasA cu care se
dubeste. Fig. Epitat ironic unut taran on
unui boll lenes: has, dubald I Dubald fd-
riineascd, taran necloplit : mdi dubaldl V.
putoare, tigoare.
dubdsc v. tr. (rut. dubiti, rus. dubiti, d.
dub, stejar vsl. dombd, copac. V. dubs,
dumbrava). Nord. TAbAcesc.
* dublds, .oitsa adj. (lat. dubiosus).
Indoielnic, dubiti, problematic: victorie, re-
putafiune dubioasd. Adv. In mod dubios.
* dubitabil, -á adj. Oat. dubitabilis).
Rar. Dubios. Adv. In mod dubitabil.
* dubitativ, -a adj. (lat. dubitativus).
Care ex rim Indoiala : propozifiune dubi-
tativd. Adv. In mod. dubitativ.
dilb16, -le adj. (lat. dubius, d. duo,
doi, ca gi rom. indolelnic d. doi). Dubios,
problematic. S. n. IndoialA, nesigurantil: a
sta (oil a fi) in dubiti.
1) ddbia f. pl. e (it. dobla, jumA-
tate de dublon) Pop. PiesA de 5 franci.
2) * ddbla f. p1. e (fr. double, subInt.
decalitre). Munt. Pop. Decalitru duplu, ba-
nita : sporu ce-I lesea de la raz chid 41
umplea dubla cu dichis (CL. 1910, 3,77).
3) * thibla f., pl. e (fr. double bicassine,
becatii dupla. mai mare). Becata cea mai
mare. $i dupla.
* dubldt n., pl. e (fr. doublet, d. double,
duplu). Cuvint care are aceiagi origine ca
altu, dar difera to 1nteles gi forma sad nu-
maI In forma, precum : cumplit gi complet,
mez gi mediti supfire gi subtil, ager gi
del, sdturat gi saturat.
* dubldz V. tr. (fr. doubler, d. double,
duplu). Indoiesc, fac duplu, duplic. Cap-
tugesc.
* dublan m. (fr. doublon, it. doblone,sp.
doblon). 0 monetA de our spaniolA care va-
lora 25 de franci. Pop. Mold. sud du.
pliin, plea de 5 fraud. V. pataca.
* clublu, V. duplu.
duc, dus, a duce v. tr. (lat duco, da-
cere, it. durre, fr. duire, sp. ducir, pg. -d u-
zir. V. a-duc. Imperativu du ! nit duce 1).
Port, tin : a duce steagu. Transport, car :
duc pine acasd, trenu duce oameni. Conduc,
Intovarasesc : duc pe cineva pia acasd. V.
intr. Rezist, durez : duc malt. Duc de mind,
 451
DUC
-conduc tinind de mina. Duc o viafa bond,
rea, Brea sail' o duc bine, rdd, gred, traiesc
-bine, rail, grew. 0 duc tot infirm chef, che-
iuiesc continua. Duc lipsd de ceva, imi lip-
-seste ceva. Duc ceva la bun sfIrslt, In Ca-
pelt, termin bine. Duc la tdvdleald, rezist
-ostenelilor, zdruncinaturilor. A te duce capu
da ceva, sd fact ceva, a te pricepe la ceva.
Duc (sail port) de nas pe cineva, 11 duc, 11
joc cum lmi place mie. Du-11 la-1 l hide-
parteaza-11 14. refl. Plec, merg : md duc In
grOdind, la scoald, la balafi. Fig. Mor (a-
dica ana duc pe cea-laltd lume). Md duc pe
Jos, 1) ma duc mergInd pe picioare, 2) ma
duc pin partea de jos (de ex., In catu de
jos). S'a dus vestea ca de popd tuns, s'a
raspindit vestea grozay. Ducd-se pe pustii,
numele popular al epilepsiiL al boalei co-
lor.
ducal, -irt adj. (lat ducalis). De duce:
.corond ducald.
1) ducat n., p1. e (lat. ducatus, guver-
natoru unei provincii In imperiu roman ; it.
ducato, ducat). Tara (teritoriu) unui duce:
ducatu Fagefrasului.
2) ducat in. (it. ducato. Cp. cu ban 2).
-0 veche morreta de origin venejiana (din
ducato Venefiii) In apusu Europe' care va-
lora : cea de argint 5-6 franci, iar cea de
aur 10-12 franci. Era cea mai mare moneta
de aur In Tara Romaneasca si Moldova. Du-
.catu de Lard (romanesc), asemenea cu aspru
bizantin, valora 1,3 ; 1,5 si chear 2 bani vechi
(lorga, Negoi. 213). V. galben.
1) chic& in., p1. duct, gen. al ducal' (ngr.
.thikas, de unde si it. duce, duce. Cp. cu riga).
.Sec. 18-19. Duce.
2) duca 1., p1. inuzitat f (d. md duc). Fam.
Plecare (numai In locutiuni Ca): mi-e dor
cle ducd, stud pe ducd, md pregdtesc de
-ducd.
* duce in. (lat. dux, duels. V. doge).
Comandant, general (liar). Suveranu unui
ducat. Titlu de nobleta dupa principe". V.
voTevod.
dudes& f., pl. e (d. duce ; fr. duchesse,
it. duchessa). Nevasta de duce. Suverana a
.unui ducat.
duclpal m., pl. li (vsl. drieipald, d. vgr.
bukephalos, ngr. vukefalos, cu cap de boa,
adica ,cu coarne"). Calu lui Alexandru cel
Mare. Fig. Iron. Cal bun : la fine -ti duci-
fialu, mdf V. bldhila.
*ductll, -Itt adj. (lat. chictilis, d. dticere,
a duce, a trage). Frz. Care poate fi tras (lun-
git) in fire foarte supfiri chid 11 baji cu do-
canu, ca aura, platina a. a. Obianuit, dar
fals, ductil (dupa fr.).
ductilitate f. (d. ductil). Ft's. Proprie-
tatea de a ft ductil.
1) dud in. (turc. dud, dirt, d. pers. tad,
euv. din limba aramaica [Bern. 1,2331. De aici
4i ar. dud, verme, adica pomu omizilor de
matasa" ; bg. strb. dud, rus. tut, de unde
4i numele judejului Tutova). Munt. Agud,
www.dacoromanica.ro
DUG
un pom din familia murei (ruorus). Cel cu
poame albe (In Trans. frdgar) e aduz din
China, cel cu poame negre din Persia. Cu
frunzele lui se nutresc gtndacii de matasa.
V. sicanvena.
2) dud adj. V. zuz.
1) dada f., pl. e. Munt. Rodu dudului.
2) dada f., p1. e (rut. pol. ung. dada, rus.
litv.ludd, tilinca Ruler, cimpoi, bg. duchik,
d. turc. (Judith, fluier. Bern. 1,233. V. du-
dam. Trans. Burlan de son (V. urla).
Vc. TilincA de dovleac (V. caraba).
dadala n., p1. die (d. du& 2, ca SI ung.
dudva, dudau, si rut. dudva, cucuta). Mold.
Trans. Mari', loc acoperit de buruienemari.
dadaT v. intr. V. duduT.
dudtica f., pl. i (turc. dude, d. pers. tuff,
papagal, damn, dam a Armeanca. Cp. cu dd-
dacd). Mold. Cocoana, doamna, mai ales In
gura poporulul. Mat rar. Duduie, domni5oara.
daduT, a -i v. intr. (emit. tnrudit cu ung.
doclogni, dOclordgtri, a bufni, a face gurA,
dudulni, a striga ca pupaza. V. durduT).
Rasun Infundat : masina duduia de malt
foc ; acest om e asa de gred, in eft dudute
pdmintu and merge 1 V. tr. Olt. Trans. Mont.
Alung, expulsez. In Olt. si dtidia. V.
dupaT.
d udaTe 1., p1. ui (var. din duduclf). Mold.
Domnisoara, mai ales In gura poporuluL
dudultara f., pi. 1. Rezultatu duduirii :
duduiturile unei locomotive.
* duel n., pl. art ffi e (fr. duel, d. fat.
duellum, variants din bellum, razboi). Lupta
Intre doi oameni, de ordinar cu sabia, flo-
reta on pistolu, in fata unor martori.Lupta:
duel de artilerie.
* duelgia m. (d. duel at suf. turc. -giii)..
Fam. Duelist, spadasin. Bonjurist, revulu-
tionar. V. pantalonar.
duelist m. (d. duel; fr. duelliste). Care
se tot bate to duel (spadasin) sat stie bine
duelu.
* duet n., pl. e (it. duetto). Muz. Ctntare
pentru does voci on instrumente. Concert
de doi cintarejl. V. tercet. Se zice si
duo.
* duetist, -a s. (d. duet). Muz. Care
cinta In duet, care acompaniaza pe alto cln-
find.
dui, V. duh.
dughefina f., pl. ent ai ene (turc. [d. ar.)
diikkian, pop. tlikkian, bg. dlukean, ung.
dogdny). Est. Pavane.
dughengia m. (turc. diikkiangy). Est.
Pravalias, mic negustor.
dughie f. Munt. Paring.
duglan, -ca s. (d. dugles). Dor. Mare
lenes.
dogleg gi -ls, -a zidj. (d. ung. dog, hoit,
putoare, clOgelni, a dormi ca un puturos. In
Trans. ding, putoare, om trindav). Mold.
Foarte lenes : duglisu lui de noroc dormea
($ez. 33,26). La Soy. 39 delghes.
 DUH
- 452 -
duh n., p1. uri (vsl. bg. rus. duhtl. V.
na-, pro- pi za-duf ,vazduh, dihanle,
duhnesc, dusts, f naduli). Spirit, ins-
pirafiune : duhu stint. Spirit, diavol: un duh
necurat. Spirit, vorba de spirit : om Cu (situ
de) dull (Iron.). A-ft da duhu, a muri. Cu
duhu blInde fit, cu bfindeta (tn vorba, to pro-
cedure). In vest pi duf, puterea vinului
la betie (lov. 142).
duhan n., pl. urt (ung. dohdnv, strb. dd-
han, ddvan, bg. duhan, rut. dohdn, d. turc.
Ed. ar.) duhan, tutun, fum gros). Nord. Tutun.
duhaneala f., pl. ell. Nord. Actiunea
de a duhani.
duhanesc v. tr. (d. duhan). Nord. Fu-
mez.
duhleallt, duhluTala pi duhneala f.,
pl. eli. Actiunea de a duhli, duhlui, duhni.
$i duhuTala.
duhlesc, duhluTesc Si duhnesc v.
intr. (vsl. duhnonti, dahnonti, a respira, a
sufla, d. duhii, duh. V. dihanle, 'Jitter,
odihnesc, zduhnesc). Iron. Exal, emit
putoare : duhneste a mahorcd (CL. 1910,
5, 318), duhneste a muted. In Munt
pi duhuTesc (d. duh). Vechi $i dihnesc
(vsl. dyhnonti).
chihnet n., p1. e (d. duhnesc). Vest. Du-
boare.
duhofire 1., pl. on (d. duh. V. pi tl-
heare). Emanafiune (suflare) puturoasa :
duhoare de yin, de holt.
duhcHnIta pi cluhonita, V. dihonlja.
duhcSvn lc m. (vsl. duhovinikil). Confesor,
preut caruia-i marturisepti pacatele.
duhovnicesc, -easca adj. De duhov-
nic, spiritual: sfaturi duhcvnicesti.
duhovnIceste adv. Ca duhovnicu.
duhuTesc, V. duhnesc.
cluTnu, J. doTna.
duT6s,-oasa adj. (1.derrosus, d. -dd-
lium icor-Mit:nth 1ntristare, durere, d. do-
lere, a durea; it. doglidso). Dureros (Vechi).
Blind, iubitor : mama duloasd de sail pen-
tru copit. Placut, gingap: ctntec dutos. Adv.
In mod duios.
duToie f. (d. dittos). BlIndeta, lubire.
DelicatetA, gingapie.
dolts 1., pl. e. Dualitate (cuv. fabr. de Dos.
dupa trap).
duTam n., p1. uri (turc. datum, pradli, bel-
$ug, sat). Vecht. Multime de captivi tIrlfi In
robie (jaf, prada, plean). Muliime mare In
general: datum de soldafl, de vice. Duiumu
ostii, grosu armatel Azi. Cu dulumu (sail
pi datum adv.), droaie, In mare numar : ve-
neau calicit cu dutumu.
dujnin, V. dusman.
dulalmsk, V. dunanma.
dulama f., pl. e pi dint (turc. dolama,
manta de ceremonie a ienicerilor; ngr.
dolamds, strb. dalama, rus. pol. dol-
man. Cp. Cu lat. dalmatica fvestis), manta
cu mineci lungi. V. dolman). Vechi. Un
www.dacoromanica.ro
DUL.
fel de redingoti de ceremonie, une-orl de
catifea. Mai pe urma, un fel de manta lungs
pe care o purtad negustorii, preufil gi lau-
tarii. Azi Olt. Un fel de pardesid illranese
lung de dimie alba ornat cu ceaprazuri pi
gaitane negre. V. contus, IpIngea.
dulap n., p1. urt (turc. dolab, ?oath de-
apa, dulap Invlrtitor, d. pers. dolab, d. dui,
ciutura, pi ab, ape ; ngr. ntuldpi, alb. dulcfp,
strb. dulap. V. chez-ap). 0 mobile care-
are o pozifiune verticals, cu °Pupa sail dud/1,
pi care servepte la pastrat rule, haine, vase,.
mtncare p. a. Vest. ScrInclov. A trage cuiva
un dulap (Munt. est), a-1 Inpela, a-1 paean
S. m. ScIndurii foarte mare, late si groasa-
V. razing.
dulamita f., pl. e. Trans. Rar azt.
Du-
lama, pardesid (Arlinesc.
dulapas n., pl. e, gi pTetr n, pl. oare.
Dulap mic. V. noptlera.
dulaa m. (pal. do 16w, sfIrpit de vinatoare,
un fel de cine de vInat, d. vsl. /Mil, a vine._
V. lovesc). Vechi. Clue de vinat. AzL
Zavod, cine foarte mare. V. tine.
dulbina, V. bulboaca.
dulcamara f., pl. e (lat dulcamarus,
-a, -um, dulce pi amar). Bat. 0 plants so-
lanee agatatoare depurativA, numita pop-
/oznisor yi zIrnd (soldnum dukanfra).
chilce adj. (lat. dale's, it. Mee, pv.dolz,
fr. doux, sp. duke, pg. dote). De gusto
mierii sad al zaharului. Nesarat : supd duke.
Apd dulce, apa de HO on de lac nesarat, In
opoz. cu apa de mare. Lapte duke, asa
cum 11 lei de la vacs, in opoz. cu lapte acru
bdtut, s. a. Fig. Placut : voce duke, antic:art'
dulci. Blind: privire duke. Blind, afabil :
caracter duke. Temperat: Witt duke. Nu
tare inclinat : povirnis dulce. Liniptit placut:-
somn duke. Bube dulci, un fel de bube mo-
lipsitoare. S. n. Mincare de dulce, care nu
e de post, ca carnea. Zi de dulce, zi In care-
se maninca came. Dulciurl, prafituri, pla-
cinte, dulceata p. a. Adv. In mod dulce.
dulceag, -à adj., pl. egl, ege. Cam
dulce. Fig. Fad, nesarat: poet dulceag. Adv.
A scrie dukeag.
dulcefita f., pl. eft (d. dulce ; it. dol-
cezza). 1. Proprietatea de a fi dulce : dulceafa-
mierii, (fig.) dukeafa vorbit 2. (tradus dupa
ngr. glykd si luat pi de Rutenif: doltakca).
Fructe ferte in zahar tare legat pi care se
Iad cu lingurita, diferite de fructele zAhArite
care se pot lua gi cu mina, pi de compot pi
perbet (In Romania exists bunu obicel, luat
de la Orientali, de a oferi oaspetilor dul-
ceafil cu api rece). In nord se zice a lua
dul.eft, In sud a lua dukeard. Pl. pi dal-
cefurt. De la acest pl. neutru s'a format In
Mold. nord pi un sing. neutru rar dulcet.
dulcegarie f. Lucru aulceag, fad, Rill
gust, WA spirit: dulcegarie sentimentaM.
dulcIneTe f., pl. el (dupa numele da-
mei lui Don Quijote). Fam. Femeia gindului
cuiva.
DUL
- 453 -
dulcIsdr, -oar& adj. Cam dulce (E mai
elegant de ctt dulceag gi n'are $$i Intelesu
de fad"). S. m. 0 mica planta leguminasa
-papilionacee cu flora purpurii (hedysarum
.obscdrum). Constitute un nutret foarte bun.
duldoaca, V. bulboana.
dtildura, V. dirdora.
dulghdr m. (turc. clinger, pop. &Irv?,
d. pers. duru -kiar, care lucreaza lemnu ; bg.
diulger). Timplar, lemnar de lucruri mai
grosolane (pardoseli, acopereminte). V. tato.
ler.
1) dulgherdsc, -easca adj. (d. dul-
gher). De dulgher: creion dulgheresc (plaivaz).
2) dulgherdsc v. tr. (d. dulgher). Cons -
truiesc, cladesc: a dulgheri o casd. Fig. Lu-
crez din topor, lucrez grosolan : statu pe
,care ni-1 dulghereste avilizatiunea imultd
(Aurel Popovici). V. intr. Fac pe dulgheru.
dulgherdste adv. Ca dulgheril. Fig.
"Orosolan, din topor.
dulgherie f. (d. dulgher). Meseria de
dulgher.
clilighe, V. dugles.
dulghinit, V. bulboaca.
dulharT, V. dulvarT.
dulig, V. durllg.
dulma §i durma f. (turc. dolma, do-
-vlecel ; bg. sirb. dolma, ngr. dolmas, scris
nto-). Sad. Dovleac cu coaja alba. Doviecel.
V. lubene.
ddlmac, -at, V. adulmec.
dulota m. (d. un nume propriti Dulufd,
_poate din *Rada/Li(a, d. Radu, alt nume al
unuia care o sterge, care spala putina). Fam.
S'a dus Dillard (adica ca Duluta", on mai
Duluta $i atunci e un voc.), s'a tot dus, a
sters-o, a fugit
duly:ILK m. pl. (var. din salvari). Mold.
Iron. Salvari. $i dulharl (nord).
dumada, V. domata.
* thima f. pl. e (rus. dama). Parlamentu
-rusesc (de la 1905 in coace).
dumaT (vechi), ddmaT gi domal sad
-dsc (vest) v. tr. si refL (rus. damati, a
crede, a socoti, ddma, gin& slat, d. got.
4dms, judecata ; strb. &matt). Vest. M8 sfa-
tu I esc, conversez.
dumbrava f., pl. dvi gl (ma! rar) ave
(vs]. dombrava ai d mbrova, stejaris, d.
-dombd, arbore ; rut. dubrOva, dubrdva, codru,
stejarts. V. dubesc). Plidure (mai ales de
stejar): dumbrava Rosie. Padurice, crtng.
dumbravnIc m. (vsl. dombravnikil, ca
gi rus. dubrdvnik gl ceh. doubravnik, niste
Plante). Ctnepa codrului, clneploarit, o plantit
din familia compuselor (eupatOrium canna-
.binum). 0 plants labiate (mellitis melisso-
,phyllum).
www.dacoromanica.ro
DUM
dumbraveskrica f., pl. ence t end'
(fem. d. dumbrdvean, adica locuitor de
dumbravi"). Nord. Corovatica. Si dum-
bravToara, pl. e (Bts.).
dumerdsc, V. domIresc.
dumesnlc, -dstnic ai -dstic,-fi adj.
(let. cidmeslicus, infl si de vsl. doma§tini,
doma§int, domestic). Vechi. Domestic.Fels
domesnic la unii autori modern!.
dumesnlcdsc v. tr. (mai vechi i du-
mesticesc ai dumettnicesc). Vechi. Domes-
Reese.
dumesolcfe f. (d. dutnesnic). Vechi.
Domesticitate.
dumic si (vechi) dumic si dimic, a
-a (lat. de-mtco, -are, d. mica, farmatura,
ca fr. imietter, a faramita, d. mie, mez de
pine, miette, faramahira, tot d. lat. mica.
D. rom. vine ceh. slovac. demikat, ung. do-
mika, supii de brine. V. lid-mica, raz-du..
mic, z-drumIc). Vechi. Prefac to bucati,
sfIrtic (p fiinta, ca cum as vrea s'o ma-
nine de furie). Azi. Bucaiesc (pinea, min-
carea) ca s'o maniac.
dumlcat m. (d. dumic). Bucatica de pine
cite Inghili odata. imbucatura, galatuc.
* dumlnIcal, V. dominIcal.
* duminIca (est) si -eca (vest) f., p1.1
(lat. dominica [adica dies, zi], zifia Domnu-
lui ; it. domdntca, fr. dimanche ; sp. pg. do-
mingo [at. dominicus dies]. V. domn).
Ultima zi a saptaminii, to care to odihnesti
dupii cele vase zile de munca. Duminica
Tamil (sail a lid Toma), prima Duminica
duptt Paste. Adv. Vino Duminicd, vino Du-
minica viitoare ; vino Dumini:a. 5i DO-
minica (est).
dumIrdsc, V. domlresc.
dumltale -fam. !Id. domnili tale al at
domnili tale, formula de politeta lld.
tie. al tad. V. domnle.
dumltrita I., pl. e (de la numele shin-
tuluI Dumitru, fiind-ca pe atunci Infloreste ;
ngr. agiodimitrala ; bg. dimitrovee). Est.
Tufanica, crizantema imi infloresc niste
dumitrile (Sadov. VR. 1911, 3,338). A fost
adusil din Extremu Orient la 1790 de Pierre
Blancard, capitan de marina comerciallt.
dumneaTeT, dumnealdr, dumnea.
ItiT, dumneasa, dumneata (mold.dum-
netd), dumneavoitstra (mold.- dumne-
voastrd). tam. lid. domnia ei, lor, lui, sa,
ta, voastrd, formule de polite% lid. to $i
at el, ei ai al lor, el al al lul, el, la si at
still, a sa, to al al tad, vat ai a! vostru. V.
domnle.
1) dumnezeTesc, Tasca adj., Divin,
de la Dumnezeii.
2) dumnezeTdsc v. tr. Divinizez, deltic.
dumnezeTdste adv. Ca Dumnezefi.
dumnezefre f. Deificare, divinizare. Di-
vinitate. Vechl. Evlavie. in Ps. S. zeire.
DUM
- 454
dumnezeoitTe, -oaTca $l -its f., p1.
ca lig8toale, [waled $i zeild. Vechi. Az! fam.
ZeitA. ± La- Em. dumnezee,pl. dupa Ulla-
cell, -ee, adicii tot -ee.
dumnezed m. (lat. amine deus, dom-
nule zeu, doamne zeule; it. domeneddlo.
Gen. at lui Dumnezeit, cind e vorba de cel
crestinesc, vi at dumnezeulul, chid vorba
un zeu oare-care. and urmeazA un pro-
nume posesiv, nu se face diferentA : at dam-
nezeului nostru. Totusi se zice Oi al lu
Dumnezeu nostru ; voc. Doamne st mai rar
Dumnezeule). FiintA supremO, creatoru $i
conservatoru lumii. Zeit. Fig. PersoanA sau
lucru adorat : dumnezeu multora e banu.
Cum dd Dumnezed, V. cum. A apuca pe
Daninezed pe piclor, a da peste un mare
noroc. Cultu adevAratulul Dumnezeti era
nestiut de cei vechi. ati-va filosofi, cei
vechi, Egiptenil au avut idela unui zeu unit,
i de la ei au luat-o Jidanii. Citi -va filosofi,
trite altii Socrate $i Platone, all avut a-
ceastii ideie, pe care apoi a epurat-o cres-
tinizmu.
dumping n., pl. uri (engl. dumpihg,
d. to dump a lepAda, the dump, depozitu).
Com. Vlnzare cu pret mai mic de eft te
costs ca sA ruinezi un concurent.
dunanmit f. (turc. donanma, id.). Sec.
17-18 FlotA. Iluminatiune. Si dunalma
§i dulalma.
china I., pl. e (fr. dune, flamand dune,
of. duin, d. celticu ditnn, Iraltime). GrA-
madA de nisip shins de vint pe malu rani
on pin deserturL V. grind $1 prIspa
Danare f. (dupA numele fluviului). Fam.
A se face Dundre, a se Infuria. Adv. Mtnios
Dundre on Dundre de minios, foarte mt-
nios.
dunarean, s. Locuitbr de la Du-
rare. Ca adj. e neol. Comisiunea Euro-
peand Dundreand ar fi curat Tom. C. E. a
Dui:aril sau Danubiand. Adj. corect ar fi
dun4renesc, ca moldovenesc.
duneta f., pl. e (fr. dunette, d. dune, se
dunA) Mar. Partea cea mai InaltA din apoia
corAbiii.
dungat, .ft adj. (d. dungd sail vsl. mArita cu cineva. A te lua dupd cineva,
dongatu, dongnatii). Cu dungi, argat :
tigru e dungat, haine dungote.
derma f., p1. 1 (vsl. donga, arc, curcu-
bed ; bg. dtlgd, no. dugd, curcubed). Linie,
varga, trAsAtura : postav negru cu dung!
ulbe. Margine, muche: dunga patului. La-
hire, coastA, parte: se punea pe o dungd
;i asculta murmuru padurilor (Agrb. Int.
7), Wu cdzu pe dungd (ib. 229). A trage
clopotu 'n dungd, a-1 trage facInd sA iz-
beasa limbs numal intro parte : de ce bate.
intr'o dune clopotu cel stirb ? (Adev. Lit. pinza. Fam. Bat, trag dupaci cuiva la ceafA.
14 Dec. 1930; 2,1). A fi intr'o dung() (Agrb. Int.
223), a fi Intro parte, cam nebun. Vechi. Olt.
LiniegenealogicA, spite neamului. V. frunza.
duo n. Ma pl. (it. duo =due, doi) Duet.
www.dacoromanica.ro
- DUP'
duodecimal, -á adj. (d. lat. duodd-
cimus, al doi-spre-zecelea, dupA deoimal)_
Care se numarA situ se Impede pin 12 : sis-
tema de numdrare a unor salbatici e du-
odecimald.
duoden n., pl. e sad art (lat. medical_
duodenum, d. lat. duodeni, cite 12; duo-
denum digitorum, de 12 degete, fiind-a
auodenu e lung de vre-o 12 degete). Anat.
Acea parte din intestinu suptire care vine
dupA stomah.
1) dup M. (poate d. dup 3). Nord. Pl_
Niste betisoare de dranita, cite notiA de-
fie-care jucator, Intr'un joe baietesc de Jana.
2) dup m. Mold. ($ez.). Rat. Jmoc de:
Itra sae de blanA cu pelea el. Cu dupt, cu
cocolosi, neneted, vorbind de pAru unui.
cal netngrijit on de un postav prost.
3) dup, interj. care aratA cAderea unuh
carp grefi sat) cAlcAtura unui animal greoi:
se auzead nenind dup-dup (run cu vgr.
dtlpos, zgomotu cAderii unui corp grew vi
cu ceh. dup, dupAialA V. dupe, buf $1.
tips-tipa).
dupac m. (d. dup-dup. V. dup 1). Fam_
Lovihra de pumn trasA cuiva mai ales.
dupA ceafA. ($ez. 32,80). Si zd-. V. ga--
latuc.
clupft vi (Munt. Pop.) deo& (lat.pe-post.
dupA, apoi ; it. dopo, pv. depos, fr. depuis,
pg. depots). Pe urma, Inapoia cuiva: ye-
nifi dupd mine, venifi de dupd zid, staff-
dupd zid. Peste : dupd zece ant. Conform.
forma vorbei, pared', stiintei, gustului cul-
va: dupd scripturt, poezie tmitatd dupd cu-
tare ; picturd dupd naturd, dupe! fantazie
(V. de 1); dupd mine, e mai bine sd nu
vd ducefi; lumea se tmbracd dupd Paris.
In proportiune, to raport: dupd cum (sail
numal: cum) if! vet asterne, aor vet dormi
(Prov.); dupd lucru (adia: dupd cum e
lucru), si plata. Pentru: omu villas moare
(adicA de dor, de poftd) dupd o figard. A
te uita dupd ceva, a te uita la ceva care
miscA. A alerga dupd ceva, a urmAri
ceva : alerg si ed dupd o pine (ca sA cis-
tig o pine). Munt. De pe: dd-mi pahartr
dupd masd. A -fl da fata dupd cineva, a a
a merge dupA el si (fig.) a-1 imita, a face ce
zice el. Dupd ce e slutd, o mai cheamit
Vlada, fiind slutA, mai are $i un nume
urtt; avind deja un defect, i s'a adAugat si
alto. In vest (Ban. Olt.) dupe, vechi
dupre (din de si pe), de pe : dupe fafa
pdmintului; dupA: dupe cum s'a vdzut.
dupacesc v. tr. (d. dupac; si bg. tupam,.
bat, ciomAgesc. V. dupaT, Indupac,
tupangesc). Mold. Induplec, melee, Indof
marginea pinzei ca s'o tivesc : a dupdct
chipal si depuT, a v. intr. (d. dup X
si rudA si cu slrb. dispiti, nsl. dtipail, ceh_
dupaci, a dupui, 0. a. [Bern. 1,2381. V. du-
pacesc, zdup). Fam. Cale greU, lac dup-
 DUP
- 455 -
dup dud fug, (cu picioarele goale pin casA
on cu ghetele pe paruInt). Si zd- : sari
zdupaind (VR. 1924, 2.188). V. duduT.
dupaTalet si duptaelik f., pl. fell. Acti-
unea de a dupui. Zgomotu acestel actiuni:
o dupuiala suspecta se auzea pin curte.
diipca, V. dutca.
dupe prep. V. dupe.
duple:, V. dubla 3.
duplec, a -ix v. tr. (lat. &Oita), -dre, a
Indoi ; duplicato papilla, cu genuchiu )ndoit,
d. duplus, duplu. V. duplic, Induplec).
Vechi. Azt Vidin. indoi, Induplec, Incovoi,
abat. V. intr. MA Induplec r muntenasu du-
pleca ($ez. 32, 101).
duplic, a -á v. tr. (Ial. daplico, -dre).
Indoiesc, fac duplu.
duplicat n., pl. e. Duplu exemplar al
unui act, al unei chitante.
duplicItate f. (lat. dupllcitas, -atis).
Calitatea de a fi duplu. Fig. Perfidie, viclenie.
ph adj. Oat. duplus, it. clappio,
fr. double.). Indoit, de doffs on mai mult:
plata, garda dupla. Bere dupla, superioarli
In calitate. Fig. Ascuns, prefAcut, ipocrit :
suflet dupla (Rar). Contabilitate dupla, V.
contabilitate. Ca dupla seas, cu doila
Intelesuri, cum é va dad (adicA voila safi pe
voi). In dupla exemplar, In doUA exemplare;
vdd dupla, vad do0A lucruri In loc de unu.
Ob. dublu (dupA fr.).
dupitin, V. dublon.
dupre prep. V. dupa.
dupuT v. intr. V. dupitT.
dupurluTesc v. tr. (d. dupuros). Nord.
Zmulg, jumulesc.
dupurds, -oasal adj. (d. dup 2). Nord.
Cu dupi, neteselat, zbtrlit, murdar : cal du-
paws. Postai, dupuros, pin unele locurl mai
gros, pin altele mai suptire.
dur, -ft adj. (lat. durus). Tare, solid,
grad de zgtriat : diamantu e cel mai dur
corp. Fig. Aspru, crud, neomenos : om, su-
flet dur. Adv. In mod dur.
dura f. (turc. turd, fascicul, legAtura. V.
durez 1 0 tura 2). Est. Temelia acope-
risului unei case tarAnesti de moda veche :
pe capetele glinzilor de afara se asnail
costoroabele, cite fret de fie-care parte a
easel, TI formai' Mirada ($ez. 36,33).
durabil, -A adj. (lat. durabilts). Trai-
nic, care dureaza mult : pod durabil. Adv.
In mod durabil.
durabIlltate f. (lat. Mira/fillies, -ails).
Calitatea de a fi durabil.
duralumfnla n. Un aliaj format din
aluminiu (93%), aramA (3%), manganez (3%)
$i magnezie (1%).
dUra mater f. (cuv. lat. care Inseam-
nA mama dura" sae tare"). Anat. Mem-
branA exterioara Si cea mai groasa din cele
trel care acopere creieru si mAduva spinArii.
durata 1., p1. e (fr. dunce; it durata).
Timpu cit dureaza ceva : durata anal lec-
firm&
dura -vilra, dUraT.varaT inter)'. ca si
tura-vura, care aratA miscarea lucrurilor 5i
www.dacoromanica.ro
DUR
a oamenilor: Ce mai tura-vura ? Sfirsiti
freaba l In sfirsit, dura-vura, s'aa invoit.
dura 1., pl. i (d. a durui. V. durija).
Vest. RotitA sat) roatA de rnasfnA (ca Is ci-
chic): o bucatd de cdrbune cit dura unit
masorel (ChN. 2,15). Dura genuchiului, rd.
tuba. De-a dura (toatA tars), de-a ros-
togolu, rostogolind. Fig. Iron. A da pe et-
neva de-a data, a-1 da tava, a-1 trinti, a-1
bate.
dursIT, -it, V. duruT.
durst n., pl. ete (d. a durul). Est. Rar.
Duruiala, huiet de prabusire, de vehicule
(huruialA), pas' grabiti (tropot), de ploaie
rApede (ropot) 5. a. (La Cost. bubuitura").
durbaca f., p1. e si del gum dibek,
pi0A, ca arsic, aria din dyk, asa: alb. clit-
bek, putinei). Munt. Mold. sud. Cada teas-
cului de struguri. Refrigerantu In care e ser-
pentine la facerea rachiului (V. tIgher).
CadA de vre-o 40 de vedre.
durbenita 1., p1. e (bg. diirverzica, plos-
nita, d. darvo, tem. Cp. cu pdduche de
lemn si stelnijd. V. dirvalift). Munt. Rar.
Plosnita. Fig. Iron. Grasa ca o durbenila,
foarte grass. V. doplita, marhaTe, ba-
voldlna.
durd, -á adj. (d. ung. durda, Indesat,
grAsulifi, rudA cu rus. dordclnyi, doradlivyi,
gras). Rar. Indesat, grAsulia.
durdan, -á adj. (d. durd). Fam. GrA-
san, gros : copil durdan.
tird& 1., p1. e (d. durd). Un fel de puscA
cu teava foarte groasa.Dim. durdulita, pl. e.
dUrduT, a -i v. intr. (imitativ cl,dur-dar,
huietu pasilor grei si Indesati. V. dtrd1T §i
duduT). Tropoiesc Indesat, vorbind de o
multime care vine, de o masinA care duduie
a. a.: marina, pdmintu durduie.
durduli3, -ie adj. (d. durd. V. durdan).
Fam. Cu forme rAtunde, grAsulid :feta dun-
dulie. V. doplita.
dur-dur 'uteri. care aratA huietu rosto-
golirii sae zbuciumului : dur la deal, dur
la vale. V. dura-vura.
dfirdura, V. dtrdorii.
durere f. SuferintA fizica. Fig. intristare :
vorbea cu mare durere. Vechi duroare.
Intr'un descintec din Banat durime (Sex.
35, 110).
durerds, -oaks& adj. Care produce du-
rere : lovilurd dureroasa. Care aratA durere:
strigat dureros. Adv. In mod dureros, cu
durere-: a striga dureros. Vechi duru.
ros.
1) durez v. tr. (d. dark. Cp. Si cu lat.
Mare, a ciocAni, a forma ; it. dolare, sp.
dolar). Rar azi. Construesc, clAdesc (din
grinzi) : a dura o cask, (fig.) o minciuna.
Durex un somn, trag un somn.
2) durez v. intr. (fr. durer, d. lat. du-
rare, d. durus, dur). TrAiesc. tin, rezist,
persist : piramidele Egiptului dureaza de
mii de oni, aceastd modd va dura mutt,
acest bolnav nu va Mira mult.
durghineitia, V. dru-.
durig, a -a v. tr. Trans. Dail de-a dura,
rostogolesc.
DUR
- 456
duriga f., pl. t (d. (lard). Trans. Dull.
durime V. durere.
duritate f. (lat. ddritas, -Ms). Cali-
tatea de a fi dur : duritatea diamantulut.
Fig. Asprime, nesimjire : duritate de inimd.
Asprime, ineleganjA : duritate de sill.
durita f., pl. c (dim. d. durd). Rot* pin-
tenului.
durlan si dirk tl m. (cp. cu &Id 2 si
cu dirlot, fluieru cel mare al cimpoiului,
adicii Iungan"). Est. Fam. Mkt% hojma-
lAtl, tinAr Ina%
durlig n., pl. e. Est. Iron. In durlige sari
cu durhgele goale, cu picioarele goale (cu
cracii goi) : copiil umblati in durlige. $i
dirlige (Vs.) al dulige (mai ales In sud):
cu duligele goale (CL. 1912,6,616). $i -ig
1., pl. I: (111-11 duliga mat In col o! (Suc.).
durlIgar m. Est. Iron. Copil care urn-
cu durligele goale ($ez. 30,291).
durldT, V. dirloT.
durma, V. dulma.
durmea, V. dlrmea.
durmi, V. dorml.
durmitez, V. dormltez.
duroaTe, V. droaTe.
duroare 1., pl. on (lat. dolor, -Or& ; it.
dolore. pv. cat. sp. dolor, fr. douleur, pg.
ddr. V. dor 1). Ved: Durere. Azi. Ban.
PL Podagra.
ciruT, a -1 v. intr. (d. dur-dur, huietu
roatelor pe teren zgrunjuras. V. dura). Hu-
rui, produc huietu dur-dur (ca trasurile pe
drum a.a.):cfocanitoarea duruta in =arid
cu clonlu -i negru (Sadov. VR. 1930, 9-10,
194). $1 duraT.
duruTala 1., pl. telt. Huietu lucrurilor
care duruie, durAt.
durultura 1. pl. 1. Huietu lucrurilor
care duruie : and o duruiturd.
dururds, -pasta adj. (lat doldrosus,
it. sp. pg. doloroso, pv. cat. doloros, fr. dou-
loureux). Vechi. Dureros.
durtif n., p1. e lion. Mintean.
1) dus, -a adj. Plecat, absent : el era
dus. Mort (adict dus pe cea- laltA lumeu):
acest bolnav e dus (e ca ai mort). Das pe
ginduri, adIncit In glndire. A dormi dus, a
dormi ca mort (acne). Acest om nu prea
e dus la bisericd, nu atie multe, se supart
uaor, e salbatic.
2) dus n., pl. art. Actiunea de a sat de
a to duce de multe ors.
dusoitre f., pl. ori. Rar. Dus, ducere,
cArAturt, transport : am adus marfa In trei
dusort.,Ml. $ir de flori brodate pe o ie.
dusfig n., p1 e Si art (turc. dakek, dosek,
saltea). Mold sud. Plapoint, ogheal, iorgan.
dusamea (est) al -umeit (vest) f., pl.
ele (turc. dilsemi, Mettle). Mold. Parchet,
podea, pardosealt, pavimentu unei camere.
dtisca f., pi.. ste si sti (vsl. du;S:ka, d.
dung, duh, dusa, suflare; rus. dakka, su-
papil, rasuflatoare ; sIrb. za dukak, dintr'o
suflare). Fam. 1nghijitura, sorbitura : o duScd
de via, a bdut tot pahara dinir'o duscd. De
dugd, dintr'o singurt rasuflare (bind), pe
nerAsuflate. V. suflet.
www.dacoromanica.ro
- DVO
dusT m. pl. (d. vsl. duhil, p1. du§/, duh).
Vest. A fi In dusl bunt, a fi in bunt dispo-
zijiune. V. toana.
dui n., pl. uri (turc. IntIlnire).
N. Cost. 2,11 si 68. Noroc, aansa. La jocu de
table, cAderea amIndoror zarurilor cu numaru
6 In sus.
duslag n., pl. art gt e (germ. durch-
schlag). Priboi (de gAurit cercurile).
daspnan (est) ai dusman (vest) m.
(turc. dlikman, d. pers. dlikmen, care vine
d. vgr. des-mends, rat doritor, duamanos";
bg. slrb. dukman). lnimic, vrajmas, care luptA
contra ta.$i dujman (vest). Fem. (5i In
est) dusmanca, pl. e.
1) dusmanesc, -eased adj. Ostil, Mi-
mic, de duarnan : trape dusmOnegt.
2) clusmanesc v. tr. (d. doman) UrAsc.
V. refl. MA urasc reciproc : mot( oameni se
dumanesc.
dusmaneste adv. Ca duaman.
dusmanle f. Inimlcilie, vrajintaie osti-
litate.
dusmands, oasa adj. Plin de duama-
nie : privire dusnfnoasd. Adv. Cu duamanie.
dusumea, V. dusamea.
dUtca 1., pl. 1 (poi. dudek, rut. dtidok,
gen. dudka, ceh. dud, bani, d. germ. deaf,
ol. duit, lejcaie). Mold. (dupcii, ca zapcd
'lila de zatcd). BAncujii, piesii de 50 de bani.
L'obr. Gologan. Trans. Potoroanct, pleat de
4 craijari.
duunvir m. Hat dutimvir, d. duum, de
dot, a doi, gi vir, bArbat. V. decenvIr).
La Romani, magistrat care funcjiona Im-
preuna cu alto.
duunviral, -a adj. (lat. duumviralis).
De duumvir.
duunvirat n., pl. e (lat duumviratus).
Funcjiunea de duunvir. Durata acestel fun-
cjiuni.
duva f. (turc. duva, d ar. daa). Vechi:
Rar. Rugaciunea Turcilor. $i dova. V.
namaz.
duvalm m. (val. dvalma). Munt. Vechi.
Argat la cal. $1 duvalma, m. (ca pcpa).
duzina 1., pl. 1 Si e (fr. douzaine, d.
douze, doi-spre-zece). Dota-spre-zece o-
biecte de ace aai fel.
dyer& f.,pl.e, I (vsl. dvirt, rus. dyed, uaa.
V. vornic, pridvor). Vecht. UsA la Um-
pla bisericii. V. zaveasa.
dvarba, V. vorba.
dvorbasc, V. dvoresc.
dvorean in., pl. en! (vsl. dvoraninif)
Ve hi. Curtean. $i dvorelnIc si zvo-
rean. Ca adj. -enesc.
dvoresc v. intr. (vsl. dvoriti, d. dyer&
curte, adict curte domneascil"). Vecht.
Slujese, fac treabil : a dvori inaintea impd-
ratulut. $i dvorbesc(d.dvorba),zvo-
resc si zdvoresc.
dvarnIc, V. vornic.
 E
1) e m. A cincea Met% a alfabetului latin:
dor e sail dot de e.
2) e (In est If, -I) forma neaccentuatil Ild.
este : e gred, nu e niniica. Dupa mai $i dud
se accentuiaza se pune este: Nu mai este.
Este cepa? Este I
3) e conj. (lat. 0, si). Vechi. far, sf:
Dumnezed trufasilor potriveste-se, e sme-
.rililor dd bun fate. (Ps. S. 173,5).
4) * e- sail ex-, prefix lat. care, In cuv.
inoderne area scoaterea, efirea, suprimarea,
.ca :epurez, emit, expulsez, si corespunde Cu
-vrom. s- In scarf.
ea pron. Gresit scris lid. ia=dinsa.
ea..., gresit scris Ild. fa_
* ebdomadar, -a adj. (fr. hebdoma-
daire ; lat. hEbdomas, -dmaclis, d. vgr. eb-
domds, -ddos, saptamina). Saptamtnal :ziar
,ebdomadar. Adv. A aplfrea ebdomadar.
* &aim, V. abanos.
ebenin, -a adj. (lat. ebininus, d. vgr.
ebeninos).De abanos. Fig. Negru ca abanosu:
_par ebenin.
ebenist, s. (fr. iberniste). Care lit-
-creaza on vinde obiecte, mobile g.a, de a-
banos on de alte lemne pretioase.
* ebenIsterie f. (fr. ebinisterie). Mese-
ria on comerciu de ebenist. PrAvalia unui
-ebenist.
* ebonita 10 pl. e. Cauciuc vulcanizat cu
de trel on mai multi pudoasa de cit obis-
nuitu cauciuc vulcanizat, care da o substania
de aspectu cornutui si din care se fac pep-
teni, mtnere de cutite, izolatoare electrice,
bile de biliard si fel de fel de obiectg (Des-
-coperit de Goodyear).
ebralc, -a adj. (lat. hebrdicus, d. vgr.
4ebraikOs). De Ebrea, judaic, jidanesc. Limba
ebraicd, limba semitich pe care o vorbeati
Jidanil cind avead Ora for in Palestina. Adv.
Ca vechii Ebrei : a vorbi ebraic.
* ebraist, -a s. Savant In limba, liters-
tura on Istorm ebraica.
ebraizm n., pl. a Particularitate a
limbil ebraice, judaizm. Spiritu Ebreitor.
* ebrletate f. (lat. ebrtetas,-dils). Belie,
ebulltione f. (lat. ebullItto -dais. V.
Fiz. Ferbere.
www.dacoromanica.ro
11 eburnean, -ft adj. (fr. iburnCen, lat.
ebiirneus si ebiirnus, d. ibur, fades. V.
World). Rar. De fildes.
ecardt, V. acaret.
* ecartd n. (fr. icarti, despartit, depar-
tat). Un joc de aril care se joacil In doi,
mai rar trei on patru.
ecatdmba f., pl. e (vgr. 'ekatOmbe, d.
ekatcht, o sant, si bfis, boo; lat. he:atombe
si hecatomba). La vechit Greci, sacrificia de
o suta de boi sad de alte animate. Fig. Mare
macel. V. olocaust.
ecfdnIs n., pl. e si art. (ngr. 'ekfbnisis,
strigare). Muni. Vozglas.
* echdr n., pl. e (fr. dquerre, fern). Geom.
Un instrument de tras unghiuri drepte si
linii perpendiculare. V. Indreptar.
* echdstru, V. ecilestru.
* echidistant, -a adj. (lat. aequidis-
tans). Care e la distanta egalil, cum is pa-
ralelele tntre ele sau punctele circumfereniel
fag de centru.
* echldlstanta f. (d. echidistant). Cali-
tatea de a fi echidistant.
echidna f., p1. e (vgr. eizidna, vipera).
Mit. Un'monstru fabulos jumatate femeie si
jumatate carpe.
* echldned m. (d. echidnd). Zool. Un
animal australian din genu monotremelor
care seamana cu ariciu.
echllac, V. Ichilic.
echilater n., pl. e (lat. aegullaterus.
V.wadi-Hater). Geom. Figura cu laturile
egale, ca patratu, triunghlu echilateral s. a.
Mai des -dr (dupa fr.).
* echilateral, -ft adj. (lat. aequilate-
rads). Geom. Care are laturile egale : &Caught
echilateral.
echilibrdz v. tr. (lat. aequilibro, -dre)-
Cumpanesc, pun In echilibru: a echilibra o
balantd. Fig. Om echilibrat, am cu minte
sanatoasil.
* echilibrist, -A s. (d. echilibru). Per-
soana care sta In echilibru pe o shwa In-
tinsi on alt-ceva si jongleaza.
* echIllbristica f. (d. echilibrist). Arta
echilibristului.
ECH
- 458
echilibrit n., p1. e (fr. equilibre, d.lat.
aequi-librium [d. aequus, egal, §i librare, a
eumpani]. V. libra, navel), Cumpanire,
starea de repaus a unui corp solicitat de
forte opuse care se distrug. A perde echi-
libru, a perde pozitiunea verticalA, a cAdea.
Fig. Justa combinare a puterilor. Echilibru
european, sistemA care tinde sA Impedice
ca un stat sA devie prea puternic MIA de
altu.
* echimeza f., pl. e (vgr. ek-Omosis,
revArsare, cum face stngele dupA o contu-
ziune). Med. VInataie, Invinetire produsa pe
pele de o loviturA.
echingfb, V. achingia.
* echinoctial, -à adj. (lat. aequinoc-
halls). Al echinoctiului : hnie echinocfiald
(ecilatoru).
* echlnectia n. (lat. aequi-noctium, d.
aequus, egal, si nox, noctis, noapte ; fr.
equirzoxe). Timpu cInd zilele-s egale cu
nopfile. AceastA circumstantA se produce
de doila on pe an : la 21 Martie si la 21
Septembre, fiind-ca atunci, cei doi poll al
pamIntului afltndu -se la o egalA distanta de
soare, lumina lei se ritspindeste de la unu
la altu si lumineaza jumAtate din pAmint,
pe clnd jumatate amine In Intuneric. Prima
din aceste epoce corespunde cu echinocfiu
de primdvard, tar a doila cu cel de toamnd.
Ecuatoru se numeste linie echinocfiaM ftind-
cA e echinocjia on de cite on soarele e pe
aceasta linie, adicA la 21 Martie si la 21
Septembre.
* echinoderm n., pl. e (vgr. ehlnos,
arici, si derma, pele). Zool. Animal din class
care are ca tip stecnia de mare si urstnii,
al carol' Invelis seamana a pele de arid. V.
radiar, radiolar.
* echipitgib n. i (mal des) -al n., p1.
e (fr. equipage). SuitA de servitori, cal, tra-
suri s. a. : ecnipaja unit principe. TrAsurA
de lux: a avea echipaj. Toll oamenii de
pe o corabie (V. nostrom).
* echipament n., p1. e (fr. equipement).
Actiunea de a echipa. Obiecte care servesc
acestei acjiuni : echtpamentu unui soldat
(armele yi ImbrAcAmintea). V. munillune.
* echipb f., p1. e (fr. equipe). CeatA de
lucrAtori aplicati la aceia5i lucrare: sof de
echipd.
* echipez v. tr. (fr. equiper, var. din
esquiper, d. esquipe, esquif, it. schifo, germ.
scniff, corabie). Inzestrez cu cele necesare
(haine, arme, unelte s. a.),
* echisetacen, -6e adj., f. pl. ee (d.
lat equisetum, piping, d. equus, cal si seta,
par gros) Bot. Din familia pipirigului. F. p1.
0 familie de criptogame vasculare at cAror
tip e genu equisetum (pipirigu). V. bun-
geac.
* echitabil, -á adj. (fr. equitable, d.
equlte, echitate). Just, drept: judecator echi-
tabil. Conform echitatii: sentenfa echitabild.
Ads,. In mod echitabil.
www.dacoromanica.ro
ECL
echitsite f. (lat. dequitas, -dtis, d.
aequus, egal, echitabil. V. egal). Dreptate.
justitie naturals (tn opoz. cu Austifie legala),.
*echitatitine f. (lat. epitatio,-Onis, d.
equus, cat V. Tape). Arta de a cAlAri (ca-
lade). $i
echivalent, -ft adj. (lat. aequivalens,
Egal In valoare. Geom. Figurl echi-
valente, care Inchid acelasi spatia; dar nu
se pot suprapune. S. m. yi n., pl e. A pro-
pane un ec dvalent, a intrebuinfa echiva-
lenfi. Echivalenta mecanic al cdldurii, ra-
port constant, egal cu 425, care existA Intre
o muncA executatA si cantitatea de cAldurA
corespondentA.
* echivalenta f., p1. e (d. echivalent;
fr. equivalence). Egalitate In valoare.
* echivalez v. intr. (fr. equivaler,d.lat,
aequi-valere). is egal In valoare. V. tr. Fac
egal In valoare : a echivala o diplomd cu
alta.
* echivec, -eca adj. (fr. equivoque, d.
lat. aequl- vocus, d. aequs, egal, $i vox, voce).
Cu cloak Injelesuri : vorbd echivocd. Fig.
Suspect; virtute echivocd. S. n., pl. urL FrazA
cu data Intelesuri, confuziune, situatiune
ambigua: a inldtura un echivoc. Adv. In
mod echivoc.
echivocltate f. (d. echivoc). Calita-
tea de a fi echivoc. FrazA echivocA.
* eciatant, -fi adj. (fr. eclat ant). Barb
StrAlucit, strAlucitor : victorie eclatantd. Adv.
In mod strAlucit.
eclectic, -a adj. (vgr. eklektikOs, d.
ek-lego, aleg). Care alege de cola si de cola.
Subst Adept al eclectizmului.
* eclectizm n., pl. e (vgr. eklektism64.
SistemA filosoficA, politica ori stlinfifica care
to opiniuni din diferite doctrine si le corn-
bina. In seculu 3 In ainte de Hristos s'a
nascut In Alexandria o scoala de eclectici
celebri fundatA de filosofu Potamone. In sec.
19 eclectizmu filosofic a Post reluat de Fran-
cezu Victor Cousin, care, fara sA adopte o
sistemA particularA, a ales din scrierile ce-
lor-laltl filosofi ceia ce-I 'Area mai verisimil.
V. sincretizm.
* ecieraj n. (fr. eclairage). Barb. flu-
minat, luminat.
ecjeziarh, V. clisiarh.
* eclezifist m. (vgr. ekklesiastes, d. ek-
kiesla, adunare, biserica, V. paraclis).
Orator bisericesc. S. n. 0 carte a Vechiului
Testament atribuita lui Solomon.
ecieziastic, -a adj. (vgr. ekklesias-
tikas). Bisericesc, relativ la biserica, la cler :
istorie eclezias!icd. S. m. 0 carte a Vechiu-
lui Testant scrisA de !sus flu lui Strati.
eclipse f., pl. e (vgr. ekleipsis. V_
lipsa). Intunecime, disparitiune totalA sail
padiala a unui astru pin interpunerea altui
astru. Fig. Intunecare a inteligentei. In.
Let. 2,264, eclipsis, n. (dupA ngr.). E-
clipsa de lunA se produce dud pamlntu se
ECL
- 459
pune intre soare si tuna si o acopere cu
umbra, $i de soare chid luna se pune tntre
soare si pAmtnt. Eclipse le de soare se In-
timpla la fiecare 28 de ani 11 zile. Se
pare cA Haldeit to sec. VIII In ainte de Hris-
tos studiase eclipsele. Filosofu Anaxagora
a expiat, se zice, In Inchisoare Indrazneala
de a combate credintele timpului sad arA-
tfnd adevaratele cauze ale eclipselor. Astro-
nomia de astazi prezice cu mult In ainte
ora fixA a lor.
eclipses v. tr. (d. eclipsd ; fr. traipsed.
Intunec. Fig. Intrec, las pe jos : gloria lid
Cezar a eclipsaf -o pe a la Pompa. V. refl.
A dispArea fArA sA fit observat.
ecliptic, -á adj. (vgr. ekleiptik6s).
Relativ la eclipsA. S. f. Orbit.% pe care soa-
rele pare c'o descrie in prejuru pAmtntului
considerat ca fix. Orbita pe care o descrie
pilmtntu In miscarea lul anualA pe care
se produc eclipsele.
eclish f., pl. e (fr. &lime). PlacA de
fer care uneste o sinA de cale feratA cu alta.
eclislarh, V. clislarh.
eclogh 1., p1.e (lat. &foga, d. vgr.
ekloge). MicA poezie pastorala : Virgiliti a
imitat eclogele lul Teorrit. Fals eglOgd
(dupA fr.).
econdm, -cam& s. (vgr. oikondmos,
d. olkos, casA, cAmarA, si nemo, daii, Impart.
V. nicocherh Si vecin). Administrator,
intendent, care tine cheltuielile unei case,
unei institutiunl. S. m. Un rang preutesc.
(V. preut). Adj. Crutator, strIngator, care
nu face cheltuieli inutile : femete econoamd.
$i Iconom (duph ngr).
economat n., p1. e (fr. economat).
Functiunea de econom. Hinton lui.
iconomat (dupA Iconom).
economic, adj. (vgr. oikonoml-
-11
Ads). Relativ la economie (fie particulara
on politicA). Care micsoreazA cheltuielile :
locandd economicd. Adv. Cu economie, fara
cheltuieli inutile : a irdi economic. 51
icon6mic §i IconomIcOs (dupA ngr.
ikonomik6s),
economic 1. (vgr. oikonom(a). Ordine
in cheltuieli, In conducerea unei case, mosil
s. a. Bani strInsi (pusi la rezerva): a-ft
cheltut economiile. Armonia, structura, tin-
duiala diferitelor OW ale unui lucru : eco-
nomia corpului omenesc, unui edifichl, unei
cdrli. Fac economie de ceva, crut, string.
Economia politicil, stiinta care studiazA
producerea, distribuirea si consumatiunea
bogatiilor unel tart. Economia sociald, stiinta
care se ocupa de legile care conduc socie-
tatea legile el. Economia rurald, stiinta
de a te folosi de pAmint, de movie. A face
economie de ceva, a iconomisi, a nu risipi :
a face economie de forte. 5i Iconomle
(dupA ngr.).
economIsesc, V. IconomIsesc.
economist tn. (fr. dconomiste). Scrii-
tor, profesor care se ocupA de ecquomia
politicA. $1 IconomIst (dupa iconomie).
www.dacoromanica.ro
- ECU
ecOa n., p1 urf (fr. echo, lat. echo, d.
vgr. eh6, rAsunet). Rasunet, tntoarcerea unui
sunet care s'a izbit de ceva. Locu unde an
produce ecou. Fig. Loc unde se vorbese
anumite lucrurl : Parisu e ecou lumif In-
tregi. Reproducere, repetare a until zvon, a
unei stirL Aceste stiri repetate: a face eco-
urile lntr'un ziar. Persoana care repeta : a
te face ecou tutu, zvon.
ecpaTia si etpaTit f. (turc. etba, d. ar.
etba', pl. d. tabi, suitA). Vechf. SuitA dom-
neascA. Iron. ClasA socialA (mat ales cea de
sus), ceatA, liotA (de chilipirgii) : ecpaiatla
bugetuluf.
e ecran n., pl. ea sad si uri (fr. &ran,
cuv. germ.). TablA care se pune In
fata sobei ca sA opreascA caldura. Fix. Su-
prafatA alba (pInzA Intinsa) pe care se pro -
lecteazA imaginile (ca la cinematograf) V.
fotogenic.
ectar n., pl. e (ecto- gi ar). Masuri
de suprafata egala cu o mita de an sail un
ectometru patrat sail zece mit de metri pA-
trati. V. hect
ectenie f. (ngr. ektinia, d. vgr. ekteneia,
rugAciune stAruitoare, d. ektenes, Intins, stA-
ruitor. V. Ipo-tenuza, te-tanos). Ru-
gnciune in stihuri scurte pe care o spune
diaconu In mijlocu bisericii sail, In lipsa lui,
preutu to altar. $i ictenie.
ecto- (d. vgr. 'ekaton), prefix care. In
sistema metricit 'Mink InseamnA mArirea cu
100, ca'n metru, ectometru. V. hect-.
ectogram n., pl. e (ecto- si gram). 0
sutA de grame.
ectolitru m. (ecto- qi litru). 0 sutA-
de litri.
$i ectometru m. (ecto- si metru). 0 sutA
de metri.
ecdatidne f. (lat. aequdtio, -dais, d.
aequare, a egala). In algebra, formulA de e-
galitate tntre mArimi care depind unele de
allele : a rezolva o ecitaliune de gradu Intii,
al doilea. Ectlaliune cu o necunoscutd, cu
cloud, cu fret, aces in care toate marimile-s,
nestiute, dant de una, cloak trei. !Marina
unei mit:gut:4 cantitate nuniericA sail al-
gebricA care, pus. In locu necunoscutei In-
tr'o ecfiatiune, satisface ecilatiunea, adicA
face primu membru identic cu al doilea r
rezolvarea unei ethaliunt are de object
alutarea roddcinilor. Ealaliunea timpulul,
timp variabil pe care trebuie sA-1 adaugl to
fie-care zi la epoca amezii mijlocil sail sA -I
scoti ca sA al ameaza adevAratA. $i e-
caajle. Fals. ecp-.
ecnator n., p1. oare (lat. aequator,
-torts, care egaleazA). Mare cerc imaginar
care tmparte parnIntu drept in dona si ale
carui puncte-s toate egal depArtate de a-
mlndoi polii. Ethator magnetic, linie trasa
pe pAmtnt In toate punctele In care incli-
natiunea busolel e nulA. Fals ecv-.
ecdatorial, -gt adj. (d. ectlator ; fr.
iquatorial). Al ecfiatorului : linia ealato-
data. De la echator : ladle ectiatorului. S.
ECU
- 460 - EDU
n., pl. e. Aparat compus dintr'o luneta mo- edificant, -A adj. (lat. aedificans,
bile to prejuru unei axe paralele la axa lumli -antis). Fig. Care-ti Inalja sufletu. Care to
ai care serveste a observe miecarea stelelor. informeaze bine : exempla edificant.
Coordonatele ecilatoriale ale unel stele, as-
censiunea dreapta gt declinatiunea. Fats
edificater, -"Are adj. Rar. Care e-
difice, edificant. Subst Constructor.
ecv-. * edificatidne f. (lat aedificatio,-dnis).
* ecilestru, -a adj. (lat. equester, d. Actiunea de a edifice. Fig. Ineljare a sufle-
equus, cal). Ca tare, de cavalerie. Statue e- tului pin exemplu on vorba. Instruire, in-
caestra, care reprezenta un om calare. Clasa formare. $i -alle, dar mai des -are.
ecdestrd, ordinu ectlestra, cavalerii roman', * edificid n. (lat. aedi-ficium). Zidire
nobili mai de jos. _ $i echestru. Fals. .
mare (palat, templu). Fig. Instituliune edi-
ecv-.
ficia social. V. hardughie.
* ecumenic, -a adj. (vgr.oikumenikds, edil m., p1. li (lat aedilis, d. dedes,
universal ; oikumdne ge, pamIntu locuit). U-
niversal, general. Concilid ecumenic, adu- cast, templu). La Romani, magistrat !near-
nare generale la care participe toti episcopii. cinat cu ispectarea ai Intrejinerea edificiilor
$i lc- (dupe ngr.) In sec. 18-19. publice ; azi (une-ori ironic), functionar mu-
nicipal, ca : primer, consilier comunal.
* eczematic, -a adj. (d. eczema. Cp. edilitate f. (lat. aedilitas, -Otis). Func-
cu enfizematic). Med. De eczema, relativ la
eczema. Subst Bolnav de eczema. Mai tiunea de edit. Ingrijirea oraeului (shade,
putin bine eczemates. edificii publice, apt, canalizare a. a.), care e
sarcina primarului ai a consiliului municipal.
* eczema f., pl. e (vgr. dk -zema, cloco- * editez v. tr. (fr. dditer, d. tat. editus,
tire, d. ek-zoo, clocotesc, rasuflu). Med. Spu-
zeala, numele mai multor boale de pele scos, publicat). Public pe cheltuiala mea.
(bube dulci, pecingine) caracterizate pin be- editor, -Dare f. (lat. editor, -dris, d.
aicuje, o secretiune seroasa ai o descaama- &Nita, part. d. i-dere, a scoate, a emite,
/lune consecutive a epidermei. compus ca si van -dere. V. vind). Care e-
ed, V. Ted. diteaze : librar editor.
edec, edeclid, V. Tedec... * editorial, -a adj. (d. editor). Care e-
manA de la directiunea unui ziar sea unel
* edelweiss m. Numele german at tu- reviste : note editoriald. S. n., pl. e sae urL
delijei. Articul editorial.
edematic, -A adj. (d. edema. Cp. cu * editUra 1., pl. 1 (d. editor). Actiunea
enfizematic). Med. Relativ la edema. De na- de a edita ai rezultatu ei. A da o carte In
ture edemei : unfldfurd edematicd. Mai editurd, a o da unui librar s'o tipareasca
putin bine edematos. cu cheltuiala lui. Localu acestei actiuni.
* edema f., pl. e (vgr. oldema. V. ud- Acest cuv. nu exist/1 In limba lat. it. al fr.
ma). Med. Unflatura a pelei produse de o * edltiene f. (lat. edltio, -Ogis).Tiparirea
gramadire de ser fare a fi inflamatorie, ca si publicares unei cart!. Totalitatea exem-
udma. $1 edam n., pl. e gi ail. plarelor publicate °data. Editiune princeps,
eden n., pl. e qi urI (ebr. eden, id.). edihunea Tuttle tiparita a unui autor vechi.
Si -itie.
Paradis.
* edentat, -a adj. (lat. edentatus). Fart * edonist, -A a. Fil. Partizan al edo-
dinti: o babd edentatd. S. n. pl. (sub1111. nizmului. Adj. Doctrina edonistd.
animate). Zool. 0 familie de mamifere * edonizm n., pl. e (d. vgr. 4edone, pia-
fart dinti incizivl (nedintate). ca furnicaru, cere. V. izma). Fil. Doctrine care face din
Zenou q. a. V. mamifer. placere scopu vietil: morala lui Epicur e o
forma a eionizmuluL V. epicure's'''.
* edentez v. tr. (lat. e-dentare, d. dens, * etic, a -á v. tr. (fr. iduqmer, d. lat.
(Bute). Privez de dinti, scot dinjii.
edam, -are). A create, a frivata copiii st fie
* ederaced, -de adj, pl. f. tot ee (lat oameni de omenie.
hederdceus). Bot. De iedera, care searnana * educabil, -a adj. (d. educ ; fr. edu-
a iedera. cable). Care se poate educe.
* edera, V. Tedera.
* edict n., pL e (lat. edictam, d. edlcere, * educabliitate f. (d. educabil). Cali-
a pronunta, a hotarl. V. zic). Lege, ordo- tatea de a putea fi educat
nanta pronunjeta de un suveran: edictu de * educativ, -11 adj. (d. educat). Relativ
la Nantes, pin care Enric IV acorda pro- la educatiune: metodd educative.
testanfilor libertatea cultulul, fu revocat * educatiane f. (lat. educdtio, -dnis).
mai tirzia de Ludovic XIV. Createre, actiunea de a educe, de a dezvolta
* edific, a -a v. tr. (lat. aedifico, -dre, calitatile fizice, intelectuale ai morale : acest
d. aedes, case, templu, si fdcere, a face). om are o bund educaIiirne. Stiinta ai prac-
Construlesc un edificia. Fig. !nal( sufletu tice uzurilor de societate acest om are o
pin exemple sat cuvinte. Instruiesc, informez : educciIpine de salon, dar carte multa nu tie
is edificat ! V. pliroforisesc. S1 -atie.

www.dacoromanica.ro
EFE
- 461 -
* eldb m. (vgr. epheboS, de unde pi lat.
ephdbus). La vechii Greci, adolescent, MAO.
* elect n., p1. e (lat. effectus, d. ef-fl-
cere, a face, a Implini. V. per-fect). Re-
zultat lmpresiune, influenta : efectu unui
discurs, unui tablod, unui medicament, u-
nei vorbe. Pohl& mandat comercial. Pl. Rente
de stat : efecte publice. Mobile, haine :
efecte militare.
* efectiv, -a adj. (lat. effectivus). Real,
pozitiv. S. n. Murat* real : efectivu armatei.
Adv. In mod efectiv.
* efectudz v. tr. (fr. effectuer, mlat ef-
fectuare, d. lat. effectus, elect). lndeplinesc,
execut : a efectua un poiect.
efeminat, -a adj. (lat. effeminatus).
Afemelat Molepit
* eferninez v. tr. (tat. effemino, -dre, d.
fimina, femeie). Fig. Afemeiez, molepesc
sufletu.
efemer, -a adj. (fr. ephemere, d. vgr.
ephemeras, d. emera, zi; it effimero). Care
dureazA (trAieste) numal o zi : floare efe-
merd, insect efemer. Fig. De scurta durata :
frumusetd, fericire efemerd. Insecte efemere,
un gen de insecte care nu trAiesc de cat o zi.
* efemerlda 1., pl. e (vgr. ephemeris,
-Idos lat. ephemeris, -erida). Jurnal, ziar.
Pl. Table astronomice care arata pozitiunea
planetelor pe toate allele anulul. Carp on
notite care contin evenimentele Intimplate
in acelapi zi la diferite epocee
efendi m. (tune. efendi, d. ngr. afthindis
[scris - n(isJ, stApIn). In Turcia, titlu dat
principilor imperiali, funclionarilor civili ai
statului si InvAtatilor (In opoz. cu aga, titlu
dat numal militarilor). La lenachi Cog.
Wend'.
* efervescdnt, -a adj. Oat. effervis-
cens, -entis, d. effervescere, a ferbe, a do-
cod). Care clocotepte.
* efervescenta f., pl. e (d.efervescent).
Ferbere, clocotire. Fig. Emotiune, clocotire :
gfervescenla gloatelor.
efholOghla pi (modern) * eoholdfan
n. (ngr. efholdgion, vgr. etinoldgion, d. eulze,
rugAciune, pi -logiu ca In orologiti). Motif-
telnic. Se sale pi evhologhiti, dar nu se
zice de ctt efa-, ca §i ieftin.
* eficace adj. (lat. efficaz, d. efficere,
a face, a Indeplini). Care face elect : reme-
did eficace. Adv. In mod eficace. Pl. f.qi
n. egal cu sing. : vorbe, remedit eficace, dept
corect ar fi Post sA meargA dupA rece, tidied
vorbe eficacl. V. atroce, feroce, pre-
coce, propice.
* eficacitate f. (lat. efftcdcitas, -dtis).
Calitatea de a fi eficace, de a avea efect :
eficacitatea anal remedid.
* eficlent, -a adj. (lat. efficiens, -entis,
d. efficere, a face, a tndeplini. V. sufici-
ent). Care produce un elect : soarele e
cauza eficientd a crildurti.
www.dacoromanica.ro
EGA
* efigie f. (lat effigies, d. ef-fingere, a
reprezenta. V. figura). Reprezentarea, ima-
gines unei persoane: monetd cu efigia su-
veranului.
* eflorescent, -a adj. (lat. efflores-
cens, -Mils). Care e to eflorescerlia
* eflorescenta 1., pl. e (d. eflorescent).
Inceputu Infloririi, Transformarea unei subs-
tante minerale care, expusti la aer, se aco-
pere cu o materie pulverulentA, ca sarea pe
unele lacuri, nitratu de potasifi pe pared
p. a. Eruptiune pe pele.
* efluvin n. (lat. effluvium. V. fluvid).
Fluid, emanatiune invizibilA care tese din
corpu omului pi animalelor fi In general din
corpurile organizate. Exhalatiuni insalubre
din MO, Fig. Emanatiune fluidii presupusa
careia i se atribue oare-care influente mo-
rale : efluvid ochilor culva. Efluvid electric,
deSciircare electrica care se manifestA pin -
tr'un flux de electricitate putin luminos ori
chear obscur.
efdd n., p1. art eau oade (fr. ephod, d.
ebr. aphad, a to Imbraca cu). Tunica de ce-
remonie a marelul preut la vechil Ebrei.
* dfor m. (vgr. ephoros). In vechea Spar-
ta, nume dat celor cinci magistrati electivi
stabiliti ca sA contrabalanteze autoritatea
regilor Si a senatulul. Membru at unel eforli.
V. epltrop.
* eforie f. (ngr. eforla). Functiunea de
efor. Consiliu de administratiune : eforia
spitalelor. Localu (bturou) eforilor : palatu
Eforiii Spitalelor Civile din Bucuresti. V.
epitropie.
* efdrt n., pl. art (fr. effort). Barb. Sfor-
tare.
efractiune f. (dupA fracliune, d. lat.
efiffringere, -ffactum, a fringe, a spare ; fr.
e raction). fur. Spargere facutA cu inten-
ttunea de a furs: furtu cu efractiune e ca-
lificat ca crimd. Si -actie.
eftenle f., eftinsig yi eftenstig n., pl.
url (d. eftin, ieftin). Vechi. Indurare, mils.
eftin -, V. Yeftin.
* efuziOne f. (lat. effdsio, -Oafs, ef-flin-
dere, a raspindi, a varsa. V. con-fuziune).
Varsare : mare efuziune de singe. Fig. Ma-
nitestare de sentimente, pornire : efuziune
de amicitie. $i .iizie.
* egagropil n. p1. art qi e (d. vgr. al-
gagros, caprA salbatica, pi pilos, minge de
Una ; fr. aegagropite). Panzehru.
* egal, -a adj. (fr. egal, d. lat. aequalis,
it.-uguale). Aemenea In natal, cantitate,
calitate : °amend nu pot fl eau!, unit' cu
atilt. Care nu se schimba: temperaturd e-
gald. Indiferent : asta mi-e egal. Subst. ire
acelapi rang : a trdi cu egalii tat. Adv. In
mod egal. V. seaman.
* egalez v. tr. (fr. egaler). Fac egal :
moartea ii egaleazd pe toff oarnenii. Is egal :
nimica nu egaleazd curafu lut.
 462
EGA
egalitar, -A adj. (fr. egalitaire). Care
are de scop egalitatea civila, politick si so-
_dont Subst Partizan al egalitajii.
* egalltate f. (fr. igalite). Raportu dintre
doda lucruri egale : egalitatea a cloud nu-
mere. Lipsa de diferenta tntre oameni : As-
ti& se opune egalitafii dorite de unit oa-
nzeni.
egalmente adv. (fr. egalemmt). in
Mod egal.
* egemonle f. (vgr. kgeznonia, d. 'egeo-
mai, guvernez. V. ezegeza). Supremajie,
prioritate : Atena fi Sparta si-ad dispufat
egeomonia.
* egida f., pl. e (vgr. aigis,-tdos, pele de
capra, cu care era acoperit scutu lui Joie).
Mm. Scutu lui Joie si at Minervei,Fig. Pro-
tecjiune : a fi supt egida cuivd.
eglptefin, -ca s., p1. era; ence. Locui-
tor at Egiptului. Adj. (neologizm). Egipte-
nesc.
eglptendsc, -eascit adj. Din Egipt :
corabie egipleneascd.
egiptend*te adv. Ca Egiptenii.
* eglptoldg m. Cel ce se ocupa de is-
toria si antichitAjile Egiptului.
* egiptologie f. (Egipt si -logic). $ti-
inja de care se ocupA egiptologu.
eglendisesc(ma) v. refl. (ngr. eglen-
also, aor. -endisa [scris -ntizo, -ntisal, d.
turc. eilenmek, aor. Wendy, vechi egl-, a se
amuza ; bg. eglendisam, strb. -isati). Rar
ad. MA amuzez. Fam. Iron. MA !tuba
$i englind-, englend-, Inglind -.
eglengea f., pl. de (turc. eglenge). Vechi.
Amuzament. $i englengea.
egloga, V. eclogA.
* egoist, -A s si adj. (d. lat. ego, eli).
Care are vijiu egoizmului; fidanu e foarte
egoist.
egoizm n. (d. lat. ego, ed). Vijiu omu-
lui care se endeste numai la interesu tut
* egotist, -A s. si adj. (d. lat. ego, ed).
Care vorbeste mutt de sine Intrebuindnd
pronumele ea si persoana India a verbului:
Englezu e foarte egotist.
* egotizm n. (lat, ego, eu). Particulari-
tatea de a fi egotist.
egrasie, V. Igrasle.
* egret& f., pl. e (fr. aigrette,d. aigron,
dial. Ild. heron, stlrc). Mot de fire de par
la chipid.
egumen m. (ngr. igrimenos, rd, vgr.
'igtimenos=kgemOn, sell de unde si val.
igumenti. V. egemonle). Starij, superior
de minastire.
egumenie f. (ngr. igumenia). Funcjiunea
de egumen.
* egza-, V. exa-.
1) &I, pl. d. el, tel.
2) eT inter]. de mirare: Eli Dar ce s'a
intImplat oare? Interj. de supArare : ei si
t.i cu Intrebarile tale I Intel. de chemare
www.dacoromanica.ro
ELe
=her : Et, mail la star, ET bine I aratA
1) nepAsarea : Te-am denuntat I El bind I
2) duds : I -am spas! Ei bine: tot no vrea
sd piece I 3) surpriza, contrastu: Toli au
Pik I Et bine: el a rdmas! 4) tntrebarea
Et bine ? Nu plecdm ? ET? $l ? aratA
nepAsarea si sfidarea. ET 1 A*1 aratA
1) sfidarea si ironia, 2) mirarea ori tntrebarea.
eTaldt n., p1. e. (turc. [d. ar.] dale°.
Vilaiet.
el, V. Tel.
* elabordz v. tt. (lat. elabdro, -dre, a
lucra, d. labor, muncA). Prepar un product
pinteo mama ascunsa : stomahu elaboreazd
alimentele. Fig. Elaborez an protect de lege,
11 dad gate lucrat In Intregime.
1) elan m. (vsl. relent, bg. Wen, litv.
elnis, de unde si germ. ekn 5i fr. élan. Tot
de aid vine si numele rtului Elan, In HMO.
Un fel de cerb cu coarne late care se mai
aflA Inca pin nordu Europel ai Americii.
2) elan n.. pl. art (fr. élan, d. e-lancer,
a arunca cu forta. V. lansez). Barb. Avint.
Fig. Pornire, transport.
elastic, -A adj. (d. vgr. elasteon, adj.
verbal d. dada°, imping, cu sufixu, -ic).
Care are elasticitate care se tntinde ca guma
si revine la loc. Fig. Flexibil, schimbAtor:
constiinja elasticd. Regulament elastic, care
se poste Injelege In toate felurile $i p. orl-ce
scop.
elasticitate f. (d. elastic). Proprieta-
tea pe care o ad unele corpuri de a se
lungi clnd le tragi 5i de a-si relua forma
primitivA chid le Iasi, ca gums. Fig. Flexi-
bilitate, variabilitate : elasticitate de con-
stiinla.
elcill m. (turc. eMl si ire°. Vechi. Con-
sul, ministru plenipotenjiar sad ambasador
crestinesc In Turcia.
elcovan, V. Telcovan.
* eldorsido n. (sp, el dorado, Eleorado,
adicA el pals dorado, Cara de aur). 0 tare
pe care Orellana if 1550), locotenentu lui
Pizarro, credea ea gasit-o tntre Amazon gi
Orinoco si pe a caret capitalA el o numea
Manoa. Fig. Paradis, tarn tuclntAtoare si
plina de bogajii. V. pamint.
eleatic, -A adj. (vgr. eleatik6s). De la
scoala filosoficA din Elea : scepticizmu eleatic.
S. at. Filosof eleatic.
eldbor *i -dr m. (lat. Al ellebortzs, d.
V. aleur). BojAtel, cu[t]-
vgr. 'elleboros.
curig, spin, ztrna, o plants ranunculacee
ale 'card radacini, dupa cei vechl, ar vin-
deca nebunia (helleborus niger, oddrus, du-
metOrum si purpurdscens). Aceste radacini
s'ad Intrebuinjat ca purgativ pita nu de
mutt, tar poporu trateazA cu ele dalacu is
vite. In Trans si iarba nebunilor.
* electiv, -A adj. (lat. electives). Numit
on dat pin elecjiune : president electiv, co-
rona electivd. Campus din alegatori adunare
electivd.
ELE
- 463 -
* electivItate f. (d. electiv). Calitatea
de a fi electiv.
* elector, -Dare adj. (lat. elector). A-
legator, care alege pe altu pin votu lui.
Principe sad episcop chemat odinioara sA
concureze la alegerea ImpAratului Germaniii.
electoral, .-ft adj. (d. elector ; fr.
electoral). Relativ la electori, la alegAtori :
colegid electoral.
* electorat n., pl. e (d. elector; fr. elec-
torat). Demnitatea principilor electori al
Germaniii. Tara supusli jurisdictiunii unul
elector: e!ectoratu .de Hessa Cassel a exis-
tat pind la 186.5.
electric, -It adj. (d. lat. electrum,
vgr. dektron, chihlimbar galben). De elec-
tricitate : curent electric, lumina electricd.
Care se ocupd de electricitate: inginer e-
lectric. Subst inginer electric, electrician:
an electric (ca un istoric). Adv. Pin electri-
citate: oras luminat electric.
* electrician, -á s. (fr. deetrieten).
Inginer electric.
* electricitate f. (d. electric. Cp. cu
sonicitate). Fiz. Proprietatea pe care o au
toate corpurile de a atrage, In anumite trn-
prejurari, corpurile usoare de !Ina ele, de
a emite sctntei si de a cauza comotiuni
nervoase la animate. Stiinta acestei proprie-
tate. - Acest cuvtnt tsi are radAcina to vgr.
elektron, chilimbar galben, fiind-cA to aceastA
substanta a Post descoperitA de Talete (sec.
VII In ainte de Hristos) proprietatea care
dA nastere fenomenelor electrice. Clnd fre-
cAm dolls comm.', se formeazA doda felurl
de electricitate, una numita pozittvd, si alta
negativd; fie-care se manifestA pe unu din
corpurile frecate. Cele doilA felurl de elec-
tricitate tinztnd constant a se combina chid
un corp electrizat pozitiv se apropie de un corp
neelectrizat sad electrizat' negativ, fenomenele
electrice tncep a se produce.Aceasta combinare
a celor doilA electricjtati e adese-orl InsotitA
de huiet gi sante!. In timpu unei furtuni,
huietu se numeste tunet, si sclnteia fulger;
schimbu se Intimpla atunci tntre dol noun
<livers electrizati sad Intre un nour si pA-
mtnt. In acest ultim caz, oblectele interme-
diare, ca oamenil, animalele, arboril, sInt
adese-orl trasnitl (V. paratrasnet). E- -
lectricitatea dezvoltata pin frecare se nu-
meste stalled, ca sA se distinga de cea dez-
voltata pin reactiuni chimice sad pin alte
mijloace si care se numeste dinamicd.Apli-
catiunile electricitAtii is numeroase. De is
ne servim la aurire si argintire, la galvano-
plastie, la telegrafia electrice, la telefonie,
la luminat a. a. Se IntrebuinteazA asemenea
si ca fortA motrice la automobile, locomotive,
vapoare s. a.
* electrizabil, -á adj. Care se poate
electriza : rdsina e usor electrizabild.
* electrizez v. tr. (d. electric). Incarc
cu electricitate. Fig. lnsufletesc, entuziaz-
xnez : a electriza o adunare.
www.dacoromanica.ro
ELE
electro-chimie f. Acea parte a chi-
milt care se ocupa de fenomenele chimice
to care electricitatea joacA un rol prepon-
derant.
* electrocutez v. tr. (din electric si
cut din execut). Oruor pin electricitate (trbs-
nese). V. curentez.
* electrocutiane f. (electric si cut din
exec:dame ; fr. electrocution). Omorlre pin
electricitate.
* electred m. (electr- si vgr. 'odes, drum).
Punct pin care un curent electric pAtrunde
tntr'un corp. Unu din conductorii care se
cufunda In baia electrolitica.
* elecro-dimamic, -à adj. Relativ la
electro-dinarnica. S. f. Acea parte a fizicii
care trateazA despre actiunea curentilor e-
Iectrici.
* electrofor n., pl. oare (electr- si for
ca In fos-for). Instrument de condensat
electricitatea.
electrolitic, -á adj. (electr- si -litic
din ana-litic). Care se face pin electroliza.
* electroliza f., p1. e. (electr- gi vgr.
lysis, descompozitiune. V. ana-liza). Des-
compunere pin electricitate.
* electromagnet n., pl. e. BucatA de
fer moale magnetizatA pintr'un curent elec-
tric si care are toate proprietatile unui mag-
net natural.
* electromagnetic, -O. adj. Relativ
la electro-magnetizm.
* electomagnetizm n., pl. a Acea
parte a fizicii care trateazi despre raportu-
rile dintre electricitate si magnetizm.
electrometru n., p1. e. Instrument
de masurat cantitatea de electricitate cu care
e incarcat un corp.
* electromotor n., pl. oare. Motor
electric (care preface electricitatea to fortA
inecanica).
electroscep n.,. p1. oape. (electr- si
-scop din micro-scop). Aparat de descoperit
on de determinat felu electricitAtii dintr'un
* electrotecnic fi - tehnic, -Et adj.
Relativ la aplicarea industrials a electrici-
tatii: scoald electrotecnicd. S. f. $tiinta e-
lectricitAtil industriale.
* electru n. (vge. ilektron). Aliaj de
our si argint Chihlimbar. La Dos. ilectru
(ngr. ilektron), chihlimbar.
* electuarld n. (lat. eleduarium). Me-
dicament ceva mai consistent de cit mierea.
V. lictar.
elecilUne f. (lat. elictio, -finis, d.
eligere, a alege. V. aleg). Alegere facutA
pin voturl.
eleffint in. Hat elephantus ai elephas,
-antis, d. vgr. elephas, elephantos, ngr. ele
fantas, pron. -ndas, de unde vrom. elefand,
care insemna si Aides". Rom. vulgar alifant.
Vfr. olifant, corq de fildes, ca at lui Roland
 ELE
la Roncevaux). Cel mai mare cdadruped, cu
trompl si pele zbIrcitA. TrAieste In Asia tro-
picala, In Africa si In insulele Sondei. A-
lunge ptra la 4 meth de InAltime, la* dintil
lui cei lungi, care trag ptnA la 100 de chi-
lograme, furniseazil fildepu, care se lucreaza
mai ales In China pi Japonia. Elefantii Is
erbivori gi trAiesc In cete marl. Fiind-ca stricii
foarte mult plantafiunile, oamenii ti prind
pi, hind inteligenti, ti domesticesc. Avind
o putere colosala, aduc marl servicii to tran-
sporturi si to rAzboi. Din cauza ferocitAtii
oameni:or, numAru for scade. El trAiesc pind
la 150 de ani.
* elefantlaz& f. (vgr. lat. elephantia-
sis). Med. 0 boalA care face pelea ca de
elef ant pi care produce uneori unflarea te-
suturilor celulare area In ctt mtnile si pi-
cloarele se ingroaga colosal. V echi rd-
purd.
* elegant, -& adj. (lat. elegans, -antis).
Nobil, gratios, distins In forma, miscAri sad
vorbA: casd elegantd, stil elegant. Adv. In
mod elegant. V. ferches.
* elegant& 1., pl. e Slat. elegantia). Fru-
musetA, nobletA, distinchune In forma, tins-
earl sad vorba : a scrie cu eleganfil.
* elegiac, -A adj. (vgr. elegiakds, lat.
elegiacus). De elegie, trist, duios : versuri
elegiace. Subst. Poet, poet& care face elegii.
* elegie f. (vgr. elegela, lat. elegia gi
elegia. V. eh:IWO). Poezie trista sad du-
Waal. V. doing'.
eleT gi eleleT, V. aleT.
* elemozlnitir m. (d. elemozind). Rar.
Distribuitor de pomeni la curtea a until su-
veran. V. pomanagid.
* elemozina sad eleemozina 1., p1.
e (vgr. eleemoskne, de unde si it. elemosina,
gi limdsina, fr. aumOne, sp. limosna). Rat.
PomanA, milostenie.
* element n., p1. e (lat. elementum). Corp
simplu sad indescomponibil, ca argintu, cu-
pru, feru, azotu p. Principid constituant.
Fig. Mediu In care o fiintA e fAcuta sA trh-
iased : apa e elementu pestelui. Object care
concura cu altele la formarea unui tot: ele-
mentele unel opere. Notiuni prime ale unui
lucru elemente de fizica. Elementele naturii,
aeru, apa, pAmInhi, focu pi (pin ext.) ploaia,
Pgeru, cAldura p. a.: Napoleon in Rusia a
ost Invins de elementele naturil.
* elementar, -4 adj. (lat. elementarius).
Care tine de element : corp elementar. Care
confine elementele unei ptiiinte : carte ele-
mentard. Foarte usor, foarte simplu ade-
vdr elementar. Adv. In mod elementar: a
trata o chestiune elementar.
* elenlc, -& adj. (vgr. ellenik6s). Ore-
cesc, elinesc. Adv. Grecepte.
* elenist, -11 s. (d. Elen, Grec). Care
*tie bine limba literatura greceascii veche.
* elenizm n., (vgr. ellenism6s). Locuti-
tine particulard limbii vechi grecepti. Fata-
litatea ideilor gi obiceiurilor elenice.
www.dacoromanica.ro
464
ELI
elested, V. helested.
* cies, S. (fr. Oen, d. Weyer, a educe,
lat. elevo, -are, a Malta. V. Tad). colar,_
discipul, acela care Myatt de la tin profesor_
* elevator, -ogre adj. (fr. elevateur,-
d. lat. elevator, care 'Mica). Care tidied :-
mupcill elevator!. S. n., pl. oare.MasinA care,.
fiind miscatA pin abur pi pin ajutoru unui
mare hint care se Invirtepte pe o mncara.
puss in vtrfu until putemic brat de fer, ri-
dicA marl greutAtt tin &I, to porturi, pc-
vapoare s. a.). V. craTnic 2 st gruT 2.
* eliac, ft& adj. (vgr. d. 'Wasp
soare). Astr. Se zice despre rasAritu orb des-
pre apusu unei stele in raport Cu rashrita
on cu apusu soarelui, solar, al soarelui :
calendar eliac.
* &flint m. (d. vgr. 'Mos, snare, pi On-
thos, (loam). Bot. Floarea soarelui.
* &last m., pl. ptf (vgr. 'Wasters, d.
'eliata, o strada unde era o judecatorie In.
vechea AtenA, d. Wks, soare). JudecAtor dint.
celebru tribunal atenian care-pi Linea pedin-
tele supt ceru fiber la rAsAritu soarelui.
* ellberez v. tr. (lat. eltbero, -are)_
Liberez, dad drumu : a elibera an soldat
din servicid. Emit: elibera an cerlificat.
* elice si (mai bine) elite f. (vgr. 'e/ix,
d. elisso, InvIrtesc ; lat. helix, Mikis ; fr..
helice). Geom. Spirals, linie trasa ca tin *Li-
mb In prejuru until cilindru. St. nat. Melc_
Partea externA a urechii. Mec. Un fel de-
math cu aripi sucite (ea la moara de Writ)
care, tnvIrtindu-se to apa, miped vaporu_
sad, in aer, aeroplanu. (V. probela gi
abet 1). -- Inventatoru elicit poate fi con-
siderat Leonardo da Vinci (1452-1519), care
a descris-o. La 1803, Franeezu Dallery din.
Amiens (1754-1835) pi-a brevetat inventiu-
nea elicit. La 1813, Celli' losif Ressel, rids-
cut la Chrudim, In Bohemia (1793-1857), in-
yenta si el elites, to 1826 apAru prima pro-
beld la Triest, tar la 1 Oct. 1827 tpi brevetit
pi el inventiunea. Cam tot pe atunci o in-
ventA pi Germanu Reiss, tar la 1840 Englezu
Cummerow sosi la Triest cu probela lui.
Academia de Shit* din Paris, la 17 Martie
1845, proclamA prioritatea inventiunii lui
Dallery to aintea lui Sauvage, care a readus.
inventiunea lard sA tie de inventiunea lui
Dallery pi a murit nebun de Intristare a nu
i s'a recunoscut meritu.
* ellcoid, -A adj. (vgr. `elikoeirlis). In
formA de dice.
* eticopter n., pl. e Wire gi pier dirt
dipter). Masinit de zburat care se Malta ver-
tical pin ajutoru unor elici puse In osii ver-
ticale.
* elid, -is a -ide v. tr. (lat.. elldo, ell-
dere) gi elldez V. tr. (fr. elider. V. coil-
ziune, leziune). Gram. Suprim o vocala,
fac o eliziune, precum : Jeam, e'n casd tld_
nu am, a In casd.
* ellgfbll, -It adj. (lat. eligibilis. V. a-
leg, elite). Care poate fi ales (deputat,
senator p. a.).
ELI
- 465 -
* elk/Militate 1. (d. eligibil). Calitatea
de a fi eligibil.
* elimin al ez, a -á v. tr. (lat. e-Ilmino
-dre, d. limen, prag). Daft afara, expulsez,
a elimina un elev dintr'o $coald. Expulsez:
din organizm : a elimina materille toxice.
Mat. Suprim, aterg : a elimina o necunos-
cutd.
ellmlnatorla, -le adj. (d. eliminat).
Care atrage eliminarea: probd eliminatorze.
* ellmlnatlane f. (lat. elimindtio, - finis).
Actiunea de a elimina. $i -fills, dar
mai des -are.
* ellocentric, -A adj. (d. vgr. 'Mos,
soare, si centru). Asir. Care are soarele ca
centru (In opoz. cu geocentric).
* ellograf n., p1. e (vgr. 'Mos, soare,
ai grdpho, stria). Eliostat.
* eliogrokfle, -It adj. (d. eliograf). De
eliografie : gravurd eliograficd.
* eliograf le f. (d. eliograf). Descrierea
soarelui. Arta de a grave pin efectu razelor
solare. V. totolltogralle.
* ellogravarit I., pl. 1 (vgr. Wks, soare
fi gravurd). Gravure facuta eu ajutoru fo-
tografiii.
* elloscdp n., pl. oape (vgr. `elios, soave,
qi skopdo, ma uit). Luneta astronoinIca cu
sticle afumate sae colorate cu care te poti
uita la soare fad se -ti strict °chit.
* ellostat n., p1. e (vgr. 'epos, soare, si
statds, oprit. V. epistat). Eliograf, instru-
ment cu care poti proiecta razele soarelui
Intr'un punct fix, cu toata miacarea pa-
mIntului.
* eliotipie f. (vgr. 'epos, soare typos,
tip, caracter). Eliografie. Fotocolografie.
* ellotrdp m. (vgr. 'eliotrOpion, d. 'Mos,
snare, si trope, Intoarcere, trepo, tntorc). Bot.
Un fel de plante boraginee din zona tdrida,
iar unele, cu flori mirositoare, ai din zonele
temperate (V. ochh* soarelui). Se mai
des acest nume si florilor care se tntorc dupe
soare, ca floarea soarelui. S. n., pl. uri qi
oape. Min. 0 peatra pretioad verde cu pete
rocil (varietate de calcedonie). V. girasol,
turnesol.
* elipsa f., pl. e (vgr. illeipsis. V. Ilpsa).
Geom. Cerc turtit, curbs trichisa care rezulta
din sectiunea oblica a unui con drept:
panzIntu descrie o elipsd invirtinpu -se in
prejuru soarelui. Gram. Ret. Lipsa unor cu-
vinte care nu-s indispensabile In frazil: sd
vii la Sfintu file (adicb la slirbdtoared sail
la biserica Sfintului We). V. gramatica,
retorica.
ellpsoid, -A adj. (elipsd gi -id din
metaloid). In forma de elipsa, eliptic. S. n.,
pl. e. Geom. Solid produs pin InvIrtirea unei
jumatati de elipsa In prejuru axei el.
* eliptic, -A adj. (vgr. elleiptikos). Geom.
In forma de elipsa, elipsoid. Gram. Pres-
curtat, care contine o elipsa: frazd bkvaca,
Adv. In mod eliptic : a vorbi eliptic.
www.dacoromanica.ro
ELU
* ellpticitate f. (d. eliptic). Calitatea de
a fi eliptic.
* elisifin, -ft adj. (ai fr. elysien). Al eli-
siului. Si -zian (dupa fr.).
* &Isla n. (let. Elysium, d. vgr. ElSrsion).
Mit. Paradisu celor vechi, o regiune a in-.
fernului unde haladulaa cei virtuosi on vi-
teji ai unde domnea o primAvara eterna. Alt
Elisid era socotit in insulele Fortunate (as-
tazi Canarele). $i Eilzen (dupe fr. Ely-
see, lat. Elvseum, greait ltd. Elysium), care
nume se de ai palatului prezidentului re-
publicii la Paris. V. empirea.
elite f., pl. e (fr. elite, d. dire, a alege.
V. aleg, elector). Ceia ce e mai ales,
mai distins, mai nobil ; elita unel societiffi.
Persoand de elitd, persoana nobila. Trupe
de elitd, trupe bune, viteze.
* elitru n., pl. e. (vgr. eivtron, Invalitoarea
aripii la gindaci, adica aripile cele tepene
de deasupra.
* elixir n., pl. e ggi art (fr. elixir, d. at%
eliksir, peatra filosofalt, d. mgr. xirdn, me-
dicament uscat. V. zero-form). Medica-
ment lichid compus dintr'o substand disol-
yea In alcool. Mai vechi. Chintesenta. Fig.
Bautura salvatoare, panaceie : elixir de
viafd.
elizen, V. ells16. Ca adj. Cimplile
elizee (fr. les champs Elysees), cimpiile
Elisiului (la Paris, parcu'n care e situat
Elizeu).
* eliziOne f. (lat. elisio, -anis). Gram.
Actiunea de a elide.
* eimimt m. (vgr. `ands, 'elminthos),
Med. Limbric.
* elocnent, -$ adj. (lat. doquens,-entis).
Care vorbeate bine, en elocdent.: orator
elocdent. Care e pronuntat cu elodenta
discurs elocdent. Fig. Convingator lacrtm(
eloctiente. Adv. In mod elocdent. Fats
-cvent on - elate.
* elocOanta f., pl. e (let. eloquentia).
Arta, talentu de a vorbi bine, de a emotion;
de a convinge. Fig. Putere de a convinge:
elocdenfa cifrelor.Fals-cventii,-c iota.
* elocuthine f. (lat. eloctitio, -dais).
Modu de a te exprima : eloculiune ward.
Acea parte a retoricii care contine regu-
tele stilului.
eloglds, -Dash adj. (fr. dlogieux).
Plin de elogil : cuvinte elogioase. Adv. In
mod elogios: a vorbi elogios despre cineva.
* eldgid n. (fr. doge, it. elOgio, mlat.
euldgium, vgr. eulogla, laud; binecuvIntare,
confundat cu lat. eldgium, epitaf, nod., sett-.
tend, deciziune, sumar, d. vgr. elegelon,
epitaf. V. elegle). Lauda. Panegiric.
* elucldatiOne f. (lat. eluciddtio, -anis).
Actiunea de a elucida. Si .-iftiler dar mai
des -are.
* elucidez v. tr. (lat. e-hicido, -dre, d.
ldcidus, lucid). Lamuresc, clarific: a elucida
o chestiune.
80
ELU - 466 -
elucubratiane f. (lat. elucubratio,
-chits). Opera flicuta cu multit munch gi ve-
ghere. Fig. Iron. Utopie, aberatiune, fantazie :
n'am limp s'ascult toate elucubrafiunile 'al.
Si -atie.
* eiucubrez v. tr. (lat e-hicubro, -are,
d. lax, lads, lumina). Lucrez noaptea la lu-
mina lampei. Fig. Iran. Compun cu multA
mune&
* eiudez v. tr. (fr. Metier, d. lat. e-lido,
-ltidere, d. ludas, joc, scoala. V. a- gi I-1u-
ziune, pre-ludez). Dejoc, zadarnicesc,
evit cu pricepere.
* eivetic, -A adj. Din Elvetia, al Elvetiii:
Confederafiunea elvetica.
emac, V. Tamac.
eman gi -ez, a, -it v. intr. (lat. e-mdnot
-are). Provin, les, decurg: Coate lucrurile o
fiintele emand de la Damnezed. V. tr. Scot,
resptndesc : florile emand miros.
* emanallane f. (lat emandtio, -Orris).
Actiunea de a emana. Cela ce emana: mi-
rosurile-s emanafiuni $i -atie.
emancipatifine f. (lat emancipatlo,
-Onis). Actiunea de a emancipa. Si -atie,
dar ob. -are.
* emancipez v. tr. (lat. e-mdacipo,-dre,
d. manus, mina, gi cdpere, a lua. V. incap,
magopet). Scot de supt tutela, de supt
puterea parinteasca, din robie: a emancipa
un minor, on rob. Liberez de vre-o pedica:
stiinfa fe emancipeazd de prejudicii. V. refl.
Ind lee prea mita libertate.
emanet.., V. amanet...
ematita f, pl. a (vgr. almatites, [sub-
Int lithos, peatrab d. 'alma, singe. V. ma-
tostat). Min. Peroxid de fer, rog sae
fenia (numit si sanghind). V. oligist, ocra.
ematoza f., p1. e (vgr. `aimatosis).
Fiziol. Prefacerea stngelui vinos in arterial.
* embargo n. (sp. embargo). Sechestra-
rea unei corabii dusmanesti In timp de ras-
boi, oprirea ei de a piece.
embatic n. , pl. art' (ngr. envatikt [emba-
tiki], bir anual). Bezman, enfiteuza.
embaticar, -ft s. (d. embatic). Care
plateste embatic.
emblematic, -A adj. (d. emblemd :
ngr. envlimatik6s). De emblems, relativ la
emblema: ieroglifele-s figurl emblematice.
Adv. in mod emblematic. -
* emblemA f., pl. e (vgr. em-blema, cela
ce se pune in iiuntru, ornament de game.
V. pro.blema). Figura simbolica, simbol:
cocosu a emblema vegherii. Atribut, insigna:
sceptru e emblema suveranitilfii.
embor gi -ur m. (ngr. dmporos, pron.
emb-. V. emporia). Dun. Sec. 19. An-
grosist, toptangul.
* embrlogenfe f. (d. embrion 0 -genie,
gregit pus lid -gonie din cozmogonie). For-.
marea gi dezvoltarea embrionului (onto-
genie).
www.dacoromanica.ro
EME
* embricridg m. (d. embriologie). Sa-
vant in embriologie.
* embriologic, -A adj. (d. embriologie).
De embriologie.
* embriologfe f. (embrion gt - logie).
Stlinta formarii gi dezvoltaril embrionuluii.
* embridn tn. (vgr. embryon. fAt, ger-
mine, d. bryo, tisnesc, abund, foiesc. V.
breT). Pat care Incepe a se forma. Germine,
slmbure care Incepe a se dezvolta. Fig.
Lucru care Incepe a se forma. Lucru prea
mic : un embrion de societate. In embrion,
to germine, In stare de embrion : societate
in embrion (mai uzitat: in germine, to for-
mafiune). V. mugur.
* embrionar, -A adj. (d. embrion). De
embrion: stare embrionard. Fig. Prea mic,
In formatiune, rudimentar.
embur, V. embor.
* ernenageg n., p1. oage (vgr. emme-
nos, mensual, p1. n. dmmena, menstrue, gi
agog6s, care aduce. V. ped-agog). Med.
Medicament care provoaca menstruele, Si
pin urmare, In stare de graviditate, avortu.
emenagrigic, -A adj. (d. emenagog).
Med. Care provoacit menstruele, abortiv :
rosmarinu a emenagogic.
* emerg, enters, a emerge v. intr.
(lat. e-mergere. V. merg). les, ma vad de-
asupra apei : o stincd emergea din apd. in-
trec In Inaltitne, les deasupra mediului. Fig.
Rasar, apar, ma manifest: virtutea emerge
Meet-Meet.
emergent, -rt adj. (lat emirgens,
-enlist. Care iese deasupra mediului: Vinci
emergente din apd.
emergenta f., pl. e (d. emergent).
Starea lucrului emergent. Lucru emergent :
corabia s'a lovit de o emergentd. Loc de
emergenfd, locu de izvortre, de ttsnire, de
emerf n. Min. Numele francez al naj-
dacultil, o varietate de corindon cu care se
glefuiesc petrele (Rom. nu i se poate zice
age, ca nu se poate decline. Cel mai bine e
sii i se zicit smeril, d. it. smeriglio, sp. es-
merit, vfr. esmeril, eaten?, nfr. emeri, germ.
schmirgel, d. vgr. smyris, smSiridos, smeril,
smyrizo, glefuiesc).
* emerit, -4 adj. (lat. e-mdritus, care
a terminat servicia, pensioner" gi ,,care s'a
distins in servicie". V. merit). Se zice des-
pre un functionar (mai ales profesor) in re-
tragere gi care se bucura Inca de onorurile
gi titlu lui (V. onorar 1). Pin ext. Versat,
cu multa practica : un pianist, un befiv e-
merit. Fats emerit (dupA fr.).
* emersirine I. (lat. e-mersio, -tints. V.
1- merslune). Actiunea de a emerge, de a
WO la suprefata, de a aparea. Asir.Aparitiunea
unel stele.
* emetic, -A adj. (vgr. emetikds). Vo-
mitiv. S. n., pl. e. Vomttiv compus din tar-
trat de potasin gl antimoniii.
EMF - 967
* emf-, rA8 scris ltd. enf-.
* eml- (vgr. 'eml, jumatate, lat. semi-. V.
-raised a). Prefix care Inseamnit ,,jumAtate,
.ca In emi-ciclu, emi-sfer. V. semi -.
emiciclu n., p1. Ulf Si e (vgr. emi-
lck d. 'eml, semi-, si kyklos, cerc). Spatiu
In formA de semicerc, mai ales vorbind de
un loc de spectacol. V. semi-cerc.,
* emigrant, -a adj. si s. (lat. emigrans,
--antis). Care emigreaza.
* emigratlane f. (lat. emigrdtio,-finis).
Actiunea de a emigra. Migratiune a anima-
lelor. Fuga nobililor din Francia In timpu
merit revolutiuni.Si -atle, dar ob.-are.
emigres v. intr. (lat. d-migro -are).
PArAsesc o rata ca sit mA stabilesc i n Mtn:
.a emigra din Europa in America.
* eminamente adv. (fr. eminemment).
Barb. In mod eminent. Cp. cu fortamente
ci pertinamente.
* eminent, -a adj. (lat. e-minens,-entis,
d. e-minere, a fi mai sus, a domina.V. imi-
nent). Fig. Distins, superior celor-lalti :
elm/ eminent. Adv. Cu distinctiune, pin ex-
-celenta: Romania e o NM eminent (fats e-
minamente) agricold.
eminenta s. (fat. eminentla). InAltime
-de teren (V. dimb). Proeminenth. Fig. Dis-
tinctiune, superioritate. Tithodat cardinalilor.
* emiplegfe ai * emlplexie f. (vgr.
'emi-ple gin si 'emi-plexia. V. p ara-plegie,
apo-plexle, plagEt). bled. Paralizia a
Jumatate de carp (dreapta art stinga).
emlpter, -a adj. (d. vgr. `emt, semi-,
yi plerOn, aripA). Zoo!. Care are elitrele scurte.
S. n., pi. e. Insect care are elitrele asa (ca
grelerii, cocinilele $. a.). Ele sufere meta-
morfoze incomplete.
emir m, (fr. emir, d. ar. emir st amir,
sef, de unde vine $i amiral). Titlu descen-
dentilor lui Mohamet. Suveran musulman :
.emiru Afganistanulut.
* emisar in. (lat. emissaries, d. emit-
emissum, a trimete afarA. V. arma.
sar). Agent insArcinat c'o misiune secretA.
Adj. Tap emisar. V. sap.
* emisfer n., pl. e (vgr. 'emi-sphairion).
JumAtate de sferA. Fie-care din cele doftA
JumittAti ale globului terestru sea ale sferei
eeresti separate de eciiatoru pAmintului sail
al ceruiui. Emisferele din Magdeburg (nu-
mite asa dupA Otto de Qericke, care la 1654,
pe and era primaru Magdeburgului a fAcut
Intlia °era experienta), niste jumAtall de
sferA metalice cave care se aplica exact una
pe alta si in care se face vid. Ne mai sufe-
rind atunci de cit presiunea aerului de a-
farA, ele se tin asa de tare una de alta, In
cit trebule forta mai multor cat ca sit le
separi.
emIsteric, -It adj. (d. emisferd). to
formA de emisfer.
www.dacoromanica.ro
- EMP
* emisiune f. (lat. e-missio, -anis. V.
misiune). Actiunea de a emite, de a pune
to circulatie : emisiune de bilete de banca.
Exprimare, arAtare : emisiunea und dorinle.
* emistih n., p1. art (vgr. 'emistihos qi
,emistihion. V. stilt). JumAtate de vers.
* emit, -mis, a -mite v. tr. (lat. e-
mitfere. V. ad -mitt trimet). Dau drumu,
scot, arunc: a emite un mandat de ares-
tare. Pun in circulatiune: a emite bilete de
banal. Exprim, manifest : a emite o dorinfa.
* emollent, -a adj.(lat e-malliens, -en-
tis). Care moaie partile inflamate : emplastru
emolient. S. n., pl. e. Medicament care moaie
partite inflamate.
* emolument n., pl. e (lat. emolumentum,
avantaj, folds, d. &mob), e-matere, a macina
tot, care vine d. mola, moarA). Avantaj, pro-
fit, folds. Pl. Apuntamente, leafA.
* emolumentar, .41 adj. (lat. emolu-
mentarius). Relativ la emolumente (proti-
tabil).
* emoptizic, -et adj. (d. emoptizie). Med.
Care se referA la emoptizie.
* emoptizie f. (vgr. 'aint6-plysis. V.
pti all n Med. Scuipare (vArsare) de singe.
* emoragic, -a adj. (vw. `aimorragi-
Ices). Med. Relativ la emoragie.
emoragie f. (vgr. `ainzorragla). Med.
Curgerea singelui afarA din vasele care-I
contin: emoragie cerebrald, nazald.
* emoroldal, -a. adj. (d. emoroide ; fr.
hemorroidal). Med. Relativ la emoroide.
emoroide f. pp1. (vgr. 'aimorrots, p1.
-Ides [subint. phiebes, vine]). Med. Trinji,
dilatarea vinelor de la orificiu anal si care,
de ordinar, produce curgere de singe.
* emostattc, -1t adj. (vgr. aimostati-
k6s). Med. Care opreste curgerea singelui.
* emostazirt 1., p1. e (vgr. `airnd-stasisj.
Med. Stagnatiunea singelui, oprirea circula-
tiunil lui. Chir. Oprirea unel emoragil.
emotionez v. tr. (fr. emotionner, d.
emotion, emotiune). Misc. turbur sufletu,
produc emotiune.
* emotiune f. (fr. emotion. d. lat. emd-
tio, -anis, d. e-moyere, -mdtum, a misca din
loc. V. mobil, motor). Miscare a suite-
tulul, ca nelinistea, frica, bucuria s. a.
$i entente.
emplren n., pl. ee (Fr. empyree, pin
schimbare de suffix d. lat. emOrius, vgr.
emp5trios, tnfocat, aprins, vorbind de cer,
d. pyr, foe). DupA unit vechi filosoff, partea
cea mat InaltA a cgrului, ocupatA de focurile
eterne, de stele. In teologia crestineasca,
ceru, locasu fericitilor. Adj. Cern empired.
V. ellstd 5i paradis.
* empiric, -ft adj. (vgr. empeirikds, d.
impeiros, experient). Care se bazeazA nu-
mai pe experienta, nu pe metodA stiintifica:
medwina empirical (= bAbeasca). Subst. Fi-
losof care der's/ toate ideile din experi-
EMP - 468 -
entA, empirist : Condillac era un empiric,
Sarlatan care se dA drept medic. Adv. in
mod empiric : babele trateazd boalele em-
piric. V. practio.
* empirist, -A s. (d. ernpirizm). Parti-
zan al empirizmului, empiric.
* empirizm n., p!. e (d. empiric). Me-
dicine babeasca, adica fundata numai pe
experienta. Sarlatanie medicalA. Credinta fi-
losofilor empirici, care atribue numai expe-
rientei originea noastre (In opoz. cu
idealizmu si ra(ionalizmu).
* empisistru m.si n., pl.e gi art (vgr. em-
plastron. V. piastru si plastron). Medica-
ment cleios Intins pe o bucatA de pInzA ft-
cut ca se fie lipit pe pelea unui bolnay.
blastru, bleastru, pias-
Vechi, azi pop.
- etiintele, general, universal : diclionar en-
tru, pleastru, blastur, bleastur,
plastur, pleastur (dupe ngr. blastri,
vsl. rus. pldstyri, poi. plastr, germ. pflaster).
V. talion.
* emporin n. (vgr. empdrion. V. em.
bor). Mare port.
* emul, -A s. ei adj., pl. m. li (lat. de-
mu/us, rival). Care cautA sa ajunge on sa-I
Intreaca pe altu InAltIndu-se pint la el. V.
rival.
* emulathine f. (lat. aemuldtio, -dnis).
Dorinta on silinta de a-I ajunge pe altu
InaltIndu-te pine la el. Si -atie.
* emulgent, -A adj. (lat. emzilgens,-en-
ntis, d. e-mulgdre, a mulge). Anat. Se zice
despre vasele de la rinichl.
* emuisiune f. (d. lat. emulgere, emrii-
sum, a mulge). Medicament lentos scos din
seminte oleaginoase, ca migdalele s. a.
* emulsiv, -A adj. (d. lat. emulsus, muls).
Se zice despre semintele care scot ulei clnd
le storci.
* enalaga 1., p1. e (vgr. enailage, schim-
bare;lat. endllage. V. Ipalagti51 parala.
ghie). Gram. 0 figura sintactica care con-
sista In Intrebuintarea unui nume propria
lid. unu comun, ca: Cartaginezu lid. Hanzbal,
* enceust n., pl. e (vgr. egkaustos, pie-
tat pin ardere. V. encaustic). Picture
encaustics, tabloa executat cu ceart ei co-
Iori amestecate la foe.
* encaustic si -fi4stic, -A adj. (vgr.
egkauslikds, d. dgkaustos, pictat pin ardere,
lucrat cu smalt, egkauston, un fel de cer-
neala [de unde ei it. inchiostro, fr. encre,
engl, ink, cerneala). V. caustic). Relativ
la picture encaustics. S. f. La cei vechi, ar-
ta de a pieta pin foe on cu color' topite in
ceart. Astazi, o substantft cu care se impre-
gneazA statuele de marmura ei de gips ca at
fie mai netede ei apArate de umezeala. AItA
substanla lam% din ceara ei esenta de tete-
bentina ei care serveete la ceruirea parche-
telor ei mobilelor.
* encefal ei (mai pine) encefal n.,
pl. e (vgr. egkephalos d. dn, In, §i kephale,
cap). Anat. Creier.
www.dacoromanica.ro
END
* encefalic, -A adj. (d. encefal). Anat._
Al encefalului.
* enchlmeza 1., pl. a (vgr. eghimosis,
d. hymds, sue). Fiziol. RespIndirea subita.
a sIngelui spre pele, cum se Intimpla In
urma unel vii emotiuni.
* encfclic, -a adj. (vgr. dgkvklos si eg-
141lios, circu'ar d. kjrklos, cerc). Circular,.
vorbind de scrisori. S. f. Scrisoare solemn
adresatA de papa clerului catolic sae numai
episcopilor unei natiuni.
* enciclopedic, a adj. (d. enciclo-
pedie; fr. encyclopedique). Care cuprinde toate-
ciclopedic. Care se pricepe la toate: spirit
enci,lopedic.
* enciclopedie f. (vgr. egkyklopaidela
= egkvklos paidela, Invetatura comunt, ge-
nerale). Totalitatea etiintelor ei artelor In-
trunite tntr'o singurA carte: Enciclopedia tar
Diderot si d'Alembert in seculu XVIII. To-
talitatea unei singure etiinte: enciclopedie
medicaid.
* enciclopedist, -A s. (d. enciclope-
die). Autor at unei encic:opedii sail care
5tie toate §tiintele. Nume dat autorilor marii-
enciclopedii din seculu XVIII. Adj. coald
enciclopedistd.
* enclitic, -A adj. (vgr. egklitik6s)-
Gram. Se zice despre un cuvInt care se
leagA de eel precedent ei n'are accent pro-
pria, ca ii, ne In prinde-1, ascultd-ne. V..
proclitic.
encomidn gi eng- n, pl. oane (ngr. en-
gOmion, vgr. egkOmion), Sec. ,18-19. Elogiii.
laudA (pin discurs).
endasea f., p1. ele. (turc. endaze, en-
daze). Vechi. Un fel de cot care era lung_
de 65 de centimentri.
* endemic, -a adj. (vgr. endemikds)-
Particular unel tart, unui popor, mai ales-
vorbind de boale : c(uma e endemicd IR
India.
* endemic f. (vgr. endernia, d. en, tn,
demos, popor). Bottle particularA locuitorilor
unor anumite jari. V. epidemie.
* endiada 1., pl. e (lat. hendladys, d.
vgr. en did dvoin, unu In loc de dotia)-
Gram. 0 figure sintacticA care tonsista In
Intrebuintarea a doua substantive unite ctt
lid. un substantiv 5i un adjectiv orl ge--
nitiv, ca :furia si sagefile Ild. sagefile fu-
rioase on celor furiop.
* endocard n., pl uri si e (vgr. dndon,
InAuntru, ei kardia, inimA). Anat. Membrane
care capatueete inima pin Auntru. V. pe-
ricard.
* endocrinologie f. (vgr. dndon, InA-
untru, krino, secretez, ei $tiinta se-
cretiunii glandelor interne ale trupului, ea
gianda tiroida e. a. (Nume creat de Leopold_
Levi la 1908).
 ND
- 469
* endosmdzA f., p1. a (vgr. endon, tna-
untru, si osmozd). Fig. Curent care se sta-
bileste de afara InAuntru Intre dots lichide
de densitali diferite separate pintr'o merit-
brana foarte suptire. V. exosmoza.
endrisaim, V. Indrusaim.
energetic, -ft adj. (vgr. energetikA).
Fiz. Care poate dezvolta forta, vorbind de
,corpuri.
energic, -A adj. (d. energie ; fr. ener-
_gigue). Plan de energie, puternic si activ :
om, caracter energic. Adv. Cu energie: a
-lucra cu energie.
* energie f. (vgr. en- drgela, d. argon,
lucrare. V. argat). Putere, eficacitate :
-energia unlit remediti. Fig. Putere, tArie de
-millet, de caracter. Fiz. Facultatea de a fi
energetic, de a dezvolta fort&
energumen rn. (vgr. energiimenos).
Apucat de dracu, nebun, posedat. Fig. Om
exattat care-sl exprima pasiunile pin gesturi
$i vorbe violente.
enervant, -A adj. (fr. enervant ; lat
-endrvans, - antis). Care to enerveaza.
* enervatiane f. (lat. enervitio, - finis)).
Slabirea nervilor. Fig. Perderea rabdArii, iri-
tare. $i -title, dar mai des -are.
enervez v. tr. (lat. e-nervare). Slabest
<nervii. Fig. Plictisesc, supar, irit.
enfatic, -a adj. (vgr. em-phatikds).
Care are enfaza: ton enfatic. Adv. Cu enfaza.
* enfaza f., pl. e (vgr. em-phasis, apa-
renta, d. en, In, si phaino, apar). Pompa
-afectata in vorbire: acest ignorant vorbeste
cu enfazd. Fats emf-.
a enfiteut _in. (lat. emphvteuta, vgr.
* emphyteutes). Acela care a prima o movie
pin enfiteuza (embaticar).
a enfitetitic sae - antic, -A adj. (lat.
emphyteuticus, vgr. emphyteutikds). Rela-
tiv la enfiteuzi: arendare enfitetiticd.
enfiteuza f., pl. e (vgr. empliteusis,
plantare, adica arendare asa de lunga, to
it poll plants si astepta pina rind pomii
vor rodi"). Contract pin care se cedeazA altuta
pe tot-de-a-una sail pe mult timp o mosie
cu conditiunea de a plat anual o sums anu-
mita (embatic).
* enfizematic, -A adj. (d. vgr. empl4r-
.sema, gen. -ematos. Cp. cu astmatic, ecze-
matte, edematic, exantematic, problematic).
Med. Care prezenta caracterele enfizemet,
bolnav de enfizema. Mal putin bine en.
fizematds (fr. emphysemateux).
* enfizema 1., pl. a (vgr. emphysema,
unflare). Med. Unflarea tesaturit celulare pin
introducerea aerului sat dezvoltarea unui
_gaz. Enfizernd pulmonard sat veziculard,
dilatarea anormala a canaliculelor si besi-
cutelor pulmonare, ceia ce Impedich rasu-
llarea (Pop. 'Wirt ndglugd vi fa). - Si
enfizem n., p1. e $i art, ceia ce nu e mat
Anne.
enibahar, V. Tentisahar.
www.dacoromanica.ro
- ENT
enIcer, V. Tenlcer.
engher, V. flinger.
englendisesc, V. eglend -.
engiengea, V. eglengea.
a Englez, -A s. Locuitor din Anglia set
de rasa anglo-saxonft. Adj. Din Anglia, de
Englez : limba englezif. $i Inglez (it.
Inglese, ngr. Inglezos):solul Inglezului (Nec.
2,264)
I) * englezesc, ...easel,. adj. Englez,
din Anglia: limba englezeascd. $i ingi-.
2) * englezesc v. tr. Prefac to Englez.
$i Ing1-.
* englezeste adv. Ca Englejil : a vorbi
englezeste. $i -ing1-.
engolpion n., pl. oane (ngr. engdlpion,
d. vgr. egkolpios, tinut fn sin, d. en, In, si
kdIpos, sin. V. golf). Iconita de smelt pe
care o poartA la pept arhiereii si unit arhi-
mandritl. Mai rar si engelpiti.
engomidn, V. encomion.
enigmatic, -A adj. (vgr. ainigmatik6s).
Care cuprinde o enigma. Fig. Gretl de Inte-
les, obscur : discurs enigmatic. Adv. in mod
enigmatic.
a enigma 1., pl. e (vgr. ainigma). Gtci-
toare, cimilitura. Fig. Lucru grew de Inteles:
natura e o enigma.
enorias m. (d. enorie cu sufixu -as).
Poporan, parohian, locuitor de enorie.
enorie f. (ngr. enoria, parohie, d. vgr.
en- trios, din buntru hotarelor, d. Gros, ho-
tar. V. afurisesc)r Parohie, circumscrlp-
tiunea unui preut. Locuitoril unel enoril.
Vechi si norie (vsl. noriia).
a enorm, -a adj. (lat. e-normis, d. normd
regulA). Mare peste masura, excesiv : arbore
enorm. Fig. Succes, noroc enorm. Adv. In
mod enorm.
enormitate f. Oat. enOrmlias, -Ms).
Marime neobisnuita. Fig. Gravitate : enor-
mitatea anal gresell. Atrocitate : enorrnita-
tea rind crime. Prostie, gogomAnie : a spune
enormirati.
endt m. (rus. endt). Vechi. Un fel de
pisica salbatica (viverra genetta).
a enterita f. (d. vgr. enteron, intestin.
V. mesenter). Med. Inflamatiunea intes-
tinelor.
* entimema 1., pl. a (vgr. enth37mema,
d. en, In, $i thym6s, suflet). Log. Silogizm
cu doAA premise, tar a treia (mijlocia) sub -
inteleasa, De ex.: Cuget. Ded, exist. (Sub,
Int.: Tot ceia ce cugettl exista); on -ce ma-
mifer e vivipar. Dect, balena e vivipard.
(subtnl.: balena e un mamifer).
entitate f. (inlet. entitas, -kits, d. lat.
ens, entis, part. d. esse, a fi). Filoz. Esenta,
fiinta, lucru : o entitate metafizica.
* entomolog, -oaga s. (d. entomolo-
-gie). Persoana care se ocupa de entornologie
ENT
470
* entomologic, -A adj. (d. entomolo-
gie). De entomologie.
* entomologie f. (vgr. entomon, Mat,
insect [V. insect], d. limn°, tai, gi -logie. V.
anatomle, torn). Acea parte a zoologiii
care trateaza despre insecte.
* entozoar n., p1. e (vgr. &fiefs, inAuntru,
gi zoon, animal). P1. Vermi care traiesc In
corpu animalelor, ca limbricit, tenia, tri-
china s. a.
* entusiast, -a s. si adj. (vgr. enthu-
siastic). Plin de entusiazm om entusiast,
aplauze entusiasfe. $i -ziast (dupa fr.).
* entusiastic, -a adj. (vgr. enthusiast&
kis). Plin de entusiazm : aplauze entusias-
lice. Adv. Cu entusiazm : a striga entusiastic.
$i -ziastic (dupa fr.).
* entusiazm n., pl. e si art (vgr. en-
thusiasm6s, inspiratiune divinA, d.thecis, zea).
Mare bucurie gi insufletire : toff primird cu
entusiazm declarafiunea de rdzboi. Mare
adinirajiune : elevit ad in general entusiazm
pentru profesort. $i -ziazm (dupa fr.).
* entusiazmez v. tr. (d. entusiazm ;
fr. enthousiasmer). Umplu de entuziazm, In-
flacArez : muzica to entuslazmeazd. V. refl.
Ma insufletesc, ma umplu de mare admira-
thine : a se entusiazma pentra progres. $i
-zlazmez (dupa fr.).
* enumer, a, -a v. tr. (lat. e-nzimero,
-are). Numar unu cite unu. Expun, spun pe
rind, lngir : enumera -mi candidafif.
* enumerafiane f. (lat. enumeratio,
- finis). Actiunea de a enumera. Ret. 0 figura
pill care ingiri faptele. $i atie si -are.
V. retorica.
1) * enunt n., pl. art (d. a enunfa, ca si
denun(r d. denunfa). Cuvintele pin care se
enunja.
2) * enunt, a -it v. fr. (lat. e-nuntiare).
Exprim precis pin vorbe on pin scris: a
enunfa o teoremd.
* enurrIlailtine f. (late-nuntiatio,-onis).
Actiunea sad modu de a enunta: enunfarea
until fapt. $i -atie, dar mai des -are.
* eocen, -a adj. (vgr. Ms, au-
rora, gi kain6s, recent. V. mio-cen). Geol.
Se zice despre stratu cel mai vechi din te-
renu tertiar. $. n. Maimnfele apar la finele
eocenulul.
* eolian, -a s. gi adj.Locuitor din Eolia;
eolic. Modu eolian sad eolic, unu din modu-
rile vechii muzici grecegti. Harpa eoliand
(d.Eol1regele vInturilor), intrument cu coarde
care vlbreaza cind bate vintu.
* edlic, -a adj. Din Eolia en Asia
Mica): unu dirt cele pafru dialecte grecesti
se numea wile'. Adv. Ca Eolienii : a scrie
eolic.
* epacta 1., pl. e (vgr. epacte, adaugata,
[subint. 'emdra, zi], d. ep-ago, adaug). Nu-
mar care arata cite zile trebuie sa adaugi
anului lunar ca sa-1 egalezi cu cel solar. V.
temelie.
www.dacoromanica.ro
EPt
* eparhic, -a adj. (vgr. eparkik6s. Cp-
cu an-, ier- si mon-arhic). De eparhie : con-
sistorid eparhic. Ob. eparhial. Cp. cu.
central, episcopal, monahaL
* eparhie f. (vgr. eparhia). Dieceza, mar+
multe judete supuse jurisdicjiunii unui epis-
cop, unui mitropolit on unui patriarh. $1
eparhie (dupa rus.).
eparhldt, -a s. (vgr. eparhicites). Care
locuiegte In eparhia de care e vorba: epis-
copu eparhiof.
* epatic, -A adj. (vgr. 'epatticds, d_
'epar, 'dpatos, ficat). Anat. Al ficatului
curtain epatic. F. p1. Bof. Gen de ranuncu-
lacee.
* epatita 1., pl. e (vgr. 'epatites). Infla-
majiune de ficat. Un fel de peatra prejioasit
de coloarea ficatului.
* epava f., pl. e (fr. epave, speriat%-
ppol epava", d. lat. expavidus, spaimIntat-
Intli s'a zis despre oile sau albinele spe-
riate, care se Impragiie, apoi despre sfArima-
turile unei corabii sfaramate. V. spaTmint).
Sfarlmatura de corabie sail din alt vehicul_
Fig. Rest, ramagija (dintr'o avere, dintetur
partid, dintr'o sanatate): acest om e o eptiva
din cela ce a Post.
* epentetic, -a adj. (vgr. epenthetik6s).
Adaugat pin epenteza.
* epenteza f., pl. e (vgr. ep-en-thesis._
V. teza). Gram. Intercalarea until sunet
on unei silabe In mijlocu unui cuvint, pre-
cum : $indrild, strafidd Ild. findila, stafidd.
* epic, -a adj. (vgr. epikos). Proprifr
epopeii : roemd epicd. Ca de epopeie, gigan-
tic : luptd epicd.
* epicen, -11 adj. (vgr. epl-koinos. V.
cenob10). Gram. Se zice despre substan-
tivele care au aceiagi forma p. masculin gi
feminin, ca copil, vultur, dihor.
* epichirema gi - hirema f., pl. e (vgr.r
epi-helrema, d. heir, mina; lat. eptchirima
qi epicherema, it. eptcherema, fr. epichireme.
V. chir-urg. Log. Silogizm in care fie-
care premiss e Insolita de proba ei.
* epicrania n. (vgr. ept-kranon). Anat
Totalitatea parjilor care acopere craniu.
eplcureizm n. Fil. Morale lui Epicur
gi a epicureilor. V. edonizm.
* epicures, ..de adj. (vgr. epikdreios,
lat. epicureus). Fil. Conform doctrinei lui
Epicur. Subst. Filosof din gcoala lui Epicur.
Fig. Libidinos, sensual.
epidemic, -a adj. (d. epidemie). De
epidemie, general : boald epidemicd. Fig.
Iron. Entusiazm epidemic.
* epidemie f. (vgr. epi-demta. V. en-
demle). Bolegnija, molima, boala contagiJ
oasa care, intro localitate, lovegte mull
lume, ca holera, cluma, vdrsatu, frigurile
tifoide s. a. Epidemia se produce pinteo-
cauza IntImplatoare, endemia pintr'o cauzii
obignuita, constant sail periodic& Ast-fel,..
ciuma e epidemics to Europa, dar endemic&
In India. Nu toate boalele contagioase-s e-
pidemice. V. epizootic:.
EPI
- 471 -
* epiderma f., pl. e (fr. epiderme, lat.
epidermis, d. vgr. epidermis, -trios, derivat
d. derma, pele). Anat. Stratu semitranspa-
rent care acopere pelea animalelor. Fig.
Parte iritabila, sensibilA : a avea epiderma
sensibild. Bot. MembranA transparenta care
acopere toate partite unui vegetal expuse
la aer,
* epidermic, -ft adj. (d. epidermil ; fr.
epidermique). Anat. De epiderma, al epi -
dermet: taut epidermic.
* epifit, -6. adj. (vgr. epiphytos, rasadit
pe). Bot. Care cre-$te lipit on agatat de co-
paci (ca muschiu sau vanilla), dar no pa-
razit. V. liana.
* epifonemil 1., pl. e (vgr. epi-phtfne-
ma, d. phone, voce. V. kinetic). Ret. Ex-
clamatiune sententioasA pin care termini un
discurs. V. retorica.
* epifora 1., p1. e (lat. epiphora, d. vgr.
epiphord. V. anafora). Ref. Repetarea a-
celuia$1 cuvint la sftrsitu mai multor pro-
pozitiuni consecutive. V. retorica.
* epigastric, -a adj. (d. epigastru ; fr.
epigastrzque). Anat. De la epigastru : re-
giune epigastricd.
* epigastru n, p1. e (vgr. epi- gdslrion,
d. grater, pintece. V. ipogastruy gastro-
nom). Anat. Partea superioarA a abdome-
nului.
* epiglota 1., pl. e (vgr. epi-glott(s,-idos,
d. glOtta, limbs ; fr. eprglotte). Anat. 0 car-
tilagine to partea de sus a laringelul care
deschide $i Inchide glota, oprind alimentele
sa intre pe chile respiratorii.
* epigen m. (vgr. epi-gonos, nascut pe
urma). Mit. Emu din numaru celor care au
facut a dotla expeditiune contra Tebei, fill
color $apte capitenii care au fAcut-o pe cea
dintti. Fig. Urma$ mai putin ilustru at unor
parinti Both.
* epigraf, -à s. (d. epigrafie). Savant
in epigrafie. Mai putin bine epigrafist.
Cp. cu tali -, foto-, geo- ai paleo-graf.
* epigrafic, -à adj. (d. epigrafie). Re-
lativ la epigrafie : descoperiri epigrafice.
* epigrafie f. (d. vgr. epigrapher ins-
criptiune, derivat d. grdpho, scrit1). Stiinta
citirii inscriptiunilor vechi.
* epigramatic, -A adj. (d. epigramd.
V. gramatic). De epigramA intorsdturd
epigramatica.
* epigramatist, s. (d. epigramd).
Care face epigrame.
* epigram& f., pl. e (vgr. epi- gramma.
V. pro-gramii). La cei vechi, inscriptiune
to pun& on Inversuripeunmonument.Mica
poezie care se termina c'o ironie : epigra-
mete cut Mar fiat Is virulente ei spirituale.
* epilator, V. depilator.
* epilepsie f. (vgr. epilepsia ai epilepsis
apucare subita. V. cata-lepsie, pro-
lepsa). Med. 0 boala nervoasa caracteri-
www.dacoromanica.ro
EPI
zata pin le$in fi convulsiuni, numita popu-
lar boala copiilor, duct! -se pe puslii, intim-
pinare a. a. Vulg. pedepsie.
* epileptic, -& adj. (vgr. epileptikds).
De epilepsie : convulsiuni epileptice. Fig.
Furios, dezordonat: gesturl epileptice. Subst.
Bolnav de epilepsie.
* epliez, V. depllez.
* epilog n., pl. art sau oage (vgr. epl-
logos). Concluziunea unui roman), unel po-
eme. MOW unei intImplari In care joacA
rot sentimentele : epilogu acestei drame fit
moartea. V. prolog.
epingea, inexact lid. tep -. V. Ipingea.
* epiploon n., pl. oane (vgr. epiploon,
d. epi, pe, $i p/eo, plutesc). Anat. 0 parte a
peritoneului. Cea care acopere maruntalele
se nurneste marele epiploon (pop. prapur
[la mei] $i bezardif [la port)), iar cea care
se afla tntre stomah $i ficat se numeste
mice epiploon. V. mesenter.
* episcop, $i -op m. (ngr. $i vgr. epi-
skopos, inspector, episcop ; it. vescovo, fr.
eveque; pol.biskup; germ.bischof V. scop).
Prelat care conduce o eparhie. Vechi
-cup (acc. $i cup) al piscup.V. preut.
* episcopal, -à adj. (lat. episcopalis).
De episcop : palat episcopal. S'ar putea
zice si episcopic (vgr. episkopikds). Cp. cu
microscopic ai eparhic.
* episcopat n., pl. e (lat. episcopates).
Episcopie, demnitatea de episcop. Timpu cit
tine aceasth demnitate.
* episcopie f. (ngr. gi vgr. episkopla).
Episcopat (demnitatea si timpu). Eparhia
until episcop. Locuinta, sediu unui episcop.
Biserica catedrala a episcopil. Vecht si
-cupie ai pisc-.
* episod n., p1. trade ai art (vgr. epei-
sOdion, d. 'odds, drum. V. met- al peri-
od). Intimplare legata de actiunea princi-
pala intro poems on intfun tomtit (ca e-
pisodu lui Aristeu to Georgiceie let Virgilii1).
Fig. intImplare in altele mai multe : Aus-
terlitz e cel mat glorios episod din campa-
riffle la Napoleon. $i -zod (dupA fr.).
* episodic, -á adj. (d. episod). Din-
tr'un episod ; personagiti episodic. Fig. Ac-
cesorifi. $i -zodic (dupA fr.).
epistasie f. (ngr. ai vgr. epi-stasia).
Vechi. Supraveghere, conducere.
* epistat rn. (ngr. epistdtis, d. vgr. epi -
stdt es. V. aero-stat, para-stas). Su-
praveghetor, tngrijitor. Iron. Subcomisar.
Vulg. $i ipistat.
* epistolA 1., pl. e (lat. epistula ai epts-
Iola, d. vgr. epistole, d. epi-stello, trimet
$tire. V. apo-stol). Scrisoare,htrtie scrisA
$i trimeasa cuiva (Rar). Scrisoare In versuri
adresata cuiva: epistolele let &arid. Scri-
soare religioasa epistola sfintului Paul.
* epistoler, adj. (lat. epistolaris).
Relativ la epistole, la scrisori : stile epistolar.
S. n., pl. e. Colectiune de scrisori.
 EPI
- 472
* epistolie f. (ngr. epistoll). Vechi. Rar
Epistola, scrisoare religioasA.
* epitiffn., pl. e (vgr. epitaphion, d.
taphos,mormInt V. ceno-tai). Inscripti-
une pe un mormint. Aer (stofa brodata).
Slujba p. tnmormtntarea lul Hristos. Cartea
care 0 confine.
* epitalam n., pl. e gt art (vgr. epithd-
lamos). Mica poemA to onoarea mirilor. V.
conacarle.
* epitelial, -a adj. (d. epitelid). Anat.
De la epiteliu :fesut epitelial. Care formeazA
epiteliu : celule epiteliale.
epitelioma f., pl. e. (d. epiteliii). Med.
Tumoare canceroasA constituitA de tesutu
epitelial.
* epiteli4 n. (d. vgr. epi, pe, gi theft;
mamela, fiind-ca a fost aplicat tritti la pelita
care acopere mamelele). Mat. EpidermA
formatA din celule reunite tntr'una sail mai
multe paturi si care acopere membranele
mucoase, seroase, vasculare gi glandulare.
* epitet n., p1. e (vgr. epltheton). CuvInt
care calilicA: acestut rege t s'a dat epitetu
de ,mare".
* epltrahil, V. patrahir.
epitrop m. (ngr. si vgr. ept-tropos. V.
trop, tropic, ellotrop, geotropic).
Tutor. Curator. Mold. Efor (de spital, de
biserica).
epitropie f. (ngr. 5i vgr. epitropla).
Functiunea de epitrop. Consiliu epitropilor.
Localu (biurou) epitropilor: epitropla spi-
talulut Sfintulai Spiridon dirt last.
* epizod, V. episod.
* epizootie f. (d. vgr. epi, pe, si zodtes,
natura animals). Epidemie la animate, ca :
rdpciuga, dalacu ;. a.
* epizootic, adj. (d. epizootie). De
epizootie : boald epizootic&
epingea, inexact Ild. tep-. V. ipingea.
* epoca gi epdca f., pl. i,e (vgr.epohd ;
fr. epoque, It epoca). Punct fix In istorie.
Data, moment tnsemnat: epoca slavizmulut
(1290-1633) fi a grecizmulut (1633-1821) in
istoria Romanilor. A face epoca, a fi In-
semnat (ilustru) si a lase o vie amintire.
Geol. VirstA, ev, lung spatiti de timp : epoca
&lasted, jurasicei, cretacee.
epoda 1., pl. e (vgr. epodds si epode).
In odele si corurile tragice ale vechilor Greci,
stanta care se ctnta dupa strofa si anti-
strofa. Mica poems satirica scrisa. de poetu
roman ()rap : epodele tut Orafid
epoldt n., p1. e, qi m. (rus. epo/et, d. fr.
epaulette, dim. d. epaule, vfr. espalde, din
*espadle, lat. spdthula qi spatula, dim. d.
spatha, span WA; vgr. spathe. V. spa-
lier, spats). Ornament cu ciucuri sae
alt-fel pe care militarit tI poartA la umerii
tunicii. Fig. Gradu de ofifer: a obtinut e-
poletu. Pe la 1850 si spaidt (it. spa-
letta).
www.dacoromanica.ro
- ERB
* eponim, -a adj. (vgr. epcinymos, d.
epl, pe, si Onoma, nume. V. ano-, pse-
udo- 0 sino -nim). Arhont eponim, In
vechea Atena, arhontu care dAdea anului
numele lui.
* epopeTe f., pl. et, gen. elf, cu art. eta
(vgr. epo-poila, d. epos, poems, si poieo,
fac; it. epopdja qi epopel V. melopeTe).
Poems eroicA mare, ca Iliada, Eneida, En-
riada q. a. Genu poemet epice.
* epruveta f., p1. e (fr. dprouvette, d.
epreuve, proba). Vas de sticlA In forma de
tub In care se fac diferite experiente fizice
gi chimice.
eptagan n., pl. oane (vgr. 'eptdgonos,
d. 'eptit qapte, gi gonla, colt). Geom, Po-
ligon In sapte colturi.
* eptarhie f. (vgr. qapte, gi arks;
comandament). Nume supt care se tnteleg
cele sapte regate fundate de Germani In
Anglia.
* epura 1., pl. e (fr. epure, d. epurer, a
epura). Desemn In mare al unui edificiii, al
unei ma5ini executat pe un zid on pe sol.
Desemn terminat, in opoz. cu crochiti.
dpure, V. Tepure.
equ -, V. ec-.
* erald, V. herald.
emit, V. Init.
* erata f. p1. e. Gresit zis tld. Labia gre-
selilor de tipar la o carte sail simplu gre-
fell Cei ce zic asa se tau dupA fr. errata,
care e lat. errata, pl. de la erratum, gre-
seala, eroare. Chid e o singurA gresala
Francejii zic erratum.
* erittic, -A adj. (lat. errdticus, rataci-
t or, d. errare, a rataci, a grefi. V. eroare,
ratacesc). Med. Intermitent, iregular :
.friguri eratice. Geol. Stincll eraticd, bloc
eratio, care, pintr'o cauzA oare-care, se ails
dus departe de zAcAmintu Iui natural.
* era f, p1. e (lat. aerd, era). Epoca fix/
de ctnd tncep a se socoti anti. Epocii tnsem-
nata: domnia lui tefan cel Mare a fost o
rd de glorie.
erb-, V. Terb-.
* erbaced, -de adj. (lat. herbdceus).
Bot. Se zice despre plantele al caror cotor
e moale gi piere In fie care an, in opoz. cu
emnos.
* erbitri0 m. (lat. herbarium). Colec-
iune de plante uscate. Si -ar, p1. e.
* erbilf n. Chim. Un corp care pare a
nu fi simplu, cum se credea. E bivalent si
are o greutate atomics de 169.
* erblvdr, -a adj. (plat. * herb! - vorus,
d . lat. herba, tarn, si vorus din caret- vorus).
C are se nutreste cu larbA, cu substante ve-
getale, ca vitele.
* erborist m. (fr. herboriste). VInzator
d e plante medicinale.
* erborizatdr, -ogre adj. si s. Care
erborizeaza.
ERB
- 473
* erborizathine f, Actiunea de a er-
boriza. $i -Ape.
erborlzez v. intr. (fr. herboriser, d.
lat. herba, larba, cu term. din arbor, arbore).
Adun plante ca sA le studiez.
erculan, -A adj. (lat. herculanus, d.
Hercules, Ercule, zeu puteril fizice) Gigantic,
atletic : putere erculand.
ere, V. Tar.
* erectiune f. (tat. e-rectio, -dais. V.
erig, di- rectiune). Rar. Actiunea de a
ridica, de a construi: erectiunea unei sta-
tue, neat edificia. Actiunea de a Institut, de
a institui, de a stabili : erectiunea Laud tri-
banal. Si -ectie.
* erede in. (lat. hires, heredis). Rar.
Mostenitor.
* ereditar, -A adj. (lat. hereditarius).
Care se transmite pin mostenire : avers ere -
ditard. Care se comunick de la parinti la
boald ereditard.
* ereditate f. (lat. hereditas,
Mostenire, succesiune : a Waage rege pin
ereditate. Transrnitere din tats In fie a unor
c alitati on defecte (atavizm).
* eremft, -A s. (vgr. eremites, d. eremos.
pustia, nelocuit; lat. eremlta, fr. ermitel
Ran Pustnic, sihastru, calugAr care traleste
singur, nu in mlnistire.
arcs n., p1. art (vsl. serest, rus. eresi, d.
vgr. 'titres's, erezie. V. pro - eras). Pop.
Supersitiune. in Munt si Ires, erez si
Trim.
erete si herdte m. (var. din arete [pin
aluz. la iuteala cu care se rapedej, din care
s'a fAcut harete si herete [Olt.j, enrol erete.
Cp. si cu ung. hardcs. o pasare rapitoare de
apA). Sud. Uli. in biblia d. 1688 hArej,
In Ban. haranh
* erotic, -A adj. (vgrAziretik6s). Etero-
dox, de erezie : glndire ereticd. Subst. Adept
al unei erezii. Eretic si Irltic s. (vsl.
ieretiku, rus. eretik, duple ngr. Cp. cu sin-
glitic). Pop. Eretic, nelegiuit. V. proclet.
* eretizm n., pl. e (vgr. 'erethismds).
Med. Excitatiune, iritatiune a fibrelor. Fig.
Exaltatiune violenta a unei pasiuni.
erez sl irez, V. eres.
aerezlarh tn.(vgr.'airesidrhessi-larhos).
$efu unei secte, autoru unei erezil.
* erezie f. (vgr. airesis, lat. hderesis, it.
eresia, fr. hdresie V. dlereza). Doctrine
contrary bisericii oficiale. Opiniune contrara
opiniunif generale. Fig. Ratkcire, gresala :
n u umbia cu asemenea ereziil
erghelie, V. herghelle.
a ergotoz v. intr. (fr. ergoter, d. lat.
ergo, deci, pin urmare). Pam. Tot argumen-
tez. $icanez, contestez fart' motiv.
* ergotina f., pl. e (fr.ergotine, d. ergot,
secarA cornutA). Chim. Un alcaloid veninos
scos din secara cornuta si intrebuintat la
eprit singele.
www.dacoromanica.ro
- ERM
* ergotizm n. (d. ergotind). Chim. 0
boalk care provine din otravirea cu ergotink
(De ex., mlneind pine de secara facutA din
fain& in care s'aCt amestecat si grAtinte cor-
cute.
1) erT, V. Tar.
2) erT, V. TerT.
* ericaced, -ee adj. (d. lat erica si
erice, vgr. erelhe, iarbk neagra, callana
[saa erica] vulgdris). Bat. Din familia
ierbii negre : smirdaru e ericaced. F. pl. 0
famine de plante dicotiledonate at caror tip
e iarba neagrd. V. azalee.
a erig, a erige (lat. e-rigo, e- rlgere, a
ridica. P. lipsa participiului, cp. cu tong si
dirk) si erijez v. tr. (fr. edger). Ridic,
Malt: a erija o statud. Institui, creez : a
erija an tribunal. Ridic In rang: a erija an
sat la rangu de oral. V. refl. Imi iau rolu
de : a te erija In (fr. en) moralizator.
a erlzipel n. p1. e jai art (fr. erysipele, d.
vgr. erysipelas, d. ereutho, inrosesc, 5i pella
pele ; it. erisip8a si rislpola). Med. 13rincb,
orbalt, o boalk infectioasa caracterizata pin
inflamatiunea superficialk a pelii si datorita
unui microb specific (streptococu).
* ermafrodit, -ft adj. (lat. hermaphre-
Wins adj., d. vgr. Trmaphriditos, fiu ltd
'Erni& [Mercurj, si al Afroditei. El, pe chid
se scalda tinge orasu Alicarnas, fu vazut
de ninfa Salmacida, care-I Imbratisa, dupe
care amindoi funk prefacuti inteun singur
trup. Mit.). Med. Care reuneste intrInsu
amindoila sexele. V. (amen.
* ermafrodizrn si - ditizm n. (d. erma-
frodit). Med. Reunirea caracterelor cetor douk
sexe pe acelasi individ.
* ermelfn in. (it. ermellino, fr. hermine,
cacom, d. Armenia, Cara in care-s multi Ca-
comi si de unde se aduceau bianile Ion).
ermine.
Cacom. V. si
* ermeneDtic, -A adj. (vgr. 'ermeneu-
tads). Relativ la interpretarea cartilor sfinte.
S. f. $tiinta interpretArii cartilor abate.
* ermetic, -b. adj. (d. Ermes, Mercur al
Grecilor. La Egipteni el era tattil stiintelor,
mai ales al celor oculte. Fara indoiala, de
aceia alchimistit mult timp dupe stingerea
paginizmului, it aveau ca patron, (Sr alchi-
miii i se zicea la inceput stiinta ermetick ").
Relativ la prefacerea metalelor unu intr'altu
si la medicine universalk. inchis perfect, Park
nici o comunicatiune cu exterioru butelie
ermeticti. Adv. Fara nici o comunicatiune cu
exterioru, cum ar fi o butelie peste al carei
dop al turnat ceark care s'a solidificat.
* ermine 1., pl. e (fr. hermine). Barb.
Emetic, cacom. Blank de cacom. Fig. Strat
alb si nepAtat (de ex., zapada pe clmp).
ermlnie f. (ngr. erminla, vgr.`ermenela).
Sec. 17-19. Tilcuire, interpretare.
* ermitaj n., pl. e (fr. ermitage, d. er-
mite, eremit. V. eremit). Barb. Sihastrie,
pustnicie, singuratate.
ERN
- 474 -
ernie si hernie f. (fr. hernie, lat her-'
nia, it. ernia). Med. VatamAtura, surpatura,
tumoare formatA de iesirea totalA sail par -
jialA a unui mAruntai, mai ales intestin,
pintr'o deschizAturA a membranei care-1 a-
copere: ernie inghinala, umbilicald. V.
child 1.
ernIds, -pima adj. (lat. herniosus).
Med. Bolnav de ernie. $i he-. V. rincacT.
eroare f., pl. erori (tat. error, -arts,
d. errare, a Wad, a gresi). Opiniune falsA.
Gresala : eroare de calcul.
erodld m. (vgr. erodiOs, de unde si vsl.
erodti; lat. herddias). Munt. Sec. 17. Lit.
Bitlan. $i Irodlon §i irddle.
eralc, -a adj. (vgr. 'erofk6s). De erod,
vitejesc: acfiune eroicd. Timpurl eroice,
cind trAlau eroil si a cAror istorie e ames-
tecatA cu fabule. Poezie eroicd,nobila, !nail&
care-i celebreazA pe eroi. Med. Foarte pu-
ternic, foarte eficace, vorbind de oare-care
medicamente: remediii eroic. Adv. In mod
eroic, vitejeste.
erol.cdmic, -a adj. Eroic si comic:
poema eroi- comicd.
eroida f., p1. e (vgr. 'erols, lat. herals,
heraidis, eroinA). Scrisoare to versuri com-
pusa supt numele unei femei din timpurile
eroice si adresatA sotului sail iubitului et:
eroidele luf Ovldid.
eroina f. (vgr. ' eroice). Femeie care
joacA rotul principal intr'o piesA de teatru,
poemA, romant s. a.
eroizm n., pl. e (d. era). Calitatea de
eron, vitejie.
erdld, V. herald.
eronat, -a adj. (cnv. gresit format d.
va-
fr. erronE, it. errOneo, d. lat. errOneus,
gabond. Cp. cu cutanal). Barb. Gresit, cu
erori : propozifiune eronatd.
erotic, -A adj. (vgr. erotikds, d. eros,
amor). Amoros, de amor : poezie erotica.
erdel m. (vgr. 'eros, lat. heros). Mit.
Nume dat de Greci marilor oameni divini-
zati. Viteaz, acela care se distinge pin curaj,
mai ales in bAtAlie. Fig. Principalu perso-
nagiu intr'un romant, Iran) poemA s. a.
PersoanA de care se vorbeste mutt: al fost
erou zilei astazi.
erpetologie f. (vgr. 'erpet6s, reptil,
si Acea parte a stiintelor naturale
care trateazA despre reptile.
erudit, -0 adj. (lat. e-rudltus, d. ex,
din, si rudis, aspru, necioplit). InvAtat, doct,
savant: om erudit, carte erudita.
erudithine f. (lat. eruditio). Stiinta,
Invataturd adtncA. Si -ifie.
ertiga, V. Teruga.
erianca, V. Terunca.
ertip, -rapt, a -rope v. intr. (lat.
e -flimpere. V. rup.). Fac eruptiune, izbuc-
nese: vulcanu ewe.
www.dacoromanica.ro
ESC
eruptiv, -a adj. (d. erupt). Care se
produce pin eruptiune: terenuri eruptive ;
friguri eruptive.
0 erupthine f. (lat. e -ruptio. V. co-
ruptlune). Iesire violentA, izbucnire : e-
ruptiune vulcanicd. Med. lesire subitA si
abundantA de singe, purol s. a. Iesire de
cosuri, pete s. a. pe pele. Eruptiurzea din-
filar, iesirea for din alveola. Si -tiptie.
es, e*ft, V. Tes.
esc (ma), V. lsc (ma).
exfollez v. tr. (lat. ex-foliare, d. folium,
foaie ; it. sfogliare, fr. effeuiller si exfolier.
V. loaTe, Inter-follez). Privez de foi on
de petale. Divid in lame suptiri si super-
ficiale: a exfolia ardezie. V. refl. MA prefac
In id', in lamele : pelek capuluf se exfoliazd
fi formeaza matreafa.
escadra f., pl. e (fr. escadre, d. it.
squadra, grupA de cel putin patru corAbii,
[quatro, patru]). Diviziune sad subdiviziune
a unei dote .(fluviale, maritime sail aeriene).
escadrfla f., pl. e (fr. escadrille). Es-
cadrA de corAbii mid.
escadrdn n., pl. oane (fr. escadron,
d. it. squadrone). Arm. 0 parte dintr'un re-
giment de cavalerie comandata de un cA-
pitan, cam 100 de cAlareti ors, cel mutt, 15(1.
Subdiviziune a unui regiment de tren.
La Inceput s'a zis scadron, dupA it.,
ceia ce era mai bine. $i ecadron (pot.
szwadron) In Let. 2,60.
escaladdz v. tr. (fr. escalader, d.
escalade, asalt cu scArile, care vine d. it.
scalata, d. scala, scarA). Sar agAtindu-mil:
a escalda an zid.
escala f., pl. e (fr. escale, d. it. scala,
scarA, debarcader, schele. V. scala). Loc
de odihnA,de debarcare on de aprovizionare
p. corAbii sail aeroplane : Suez-u, Singapur-u
4 Saigonu-u is cafe mai importante escale
din Europa spre extrema Orient. A face
escald, a se opri din drum.
escamotez v. tr. (fr. escamoter, d.
sp. escamotar, a face sA dispard pin scama-
torie). Substrag pe furis: mi-a escamotat
ceasornicu. Fig. Obtin pin sarlatanie.
escapada 1., pl. e (fr. escapade, d.
it. scappata, d. scappare, a scApa). Abatere
de la datorie cu scopu de a petrece.
escdrta 1., pl. e (fr. escorte, d. it-
scoria). TrupA armatA care IntovarAseste ca
sA apere on sA supravegheze. Suita. Fig.
Lenea si escorta ef de vita V. alaT.
escortez v. tr. (fr. escorter). intovA-
rasesc pentru aparare sad supraveghere.
escrdc, -oaca s. (fr. escroc, d. it.
scrocco, escrocherie). Pungas, hot care fur&
Inselind, cotcar.
escrocherie f. (fr. escroquerie). Fart
pin InselAciune, cotcarie.
escrochez, -a -oca v. tr. (fr. es-
croquer, d. it. scroccare). Fur inseltnd.
 475
ESC
* esck ads!' f., pl. e (fr. escouade, d. it.
squadra, micA ceatA armatA. V. escadrA).
TrupA de cttiva soldati dust de un caporal.
* esenta f., pl. e (lat. essentia, d. esse, a
fi). Ceia ce constitue natura unui lucru : e-
senfa divind. Lichid m6bil si volAtil. 'fade,
ulei aromatic obtinut pin destilatiune : e-
senfa de roze. Fel, vorbind de arborii unei
paduri : esenfele conifere predomind In pd-
durile nordului.
* esential, -a adj. (lat. essentialis).
Care e de esenta unui lucru : rafiunea e
esenflald omulul. Necesar, principal : condi-
fiune esenfiald. S. n. Punctu capital : esen-
firth: e sit fit onest. Adv. Pin esenta, esen-
tialmente.
* esentialmente adv. (fr. essentielle-
ment, it. essenzialmente). Pin esenta, abso-
lut : Dumnezeii e esenftalmente bun.
dsle, V. Tesie.
esnafl. V. Isnaf.
esofag n., pl. e (vgr. oisophdgos, d.
olso, olo, duc, 5i fag din antropofag). Anat.
Gttlej, canalu care duce alimentele din guril
fn stomah. $i ezo- (dupA fr.).
esoteric, -a adj. (vgr. esoterikds, in-
terior). Se zice despre tnvatAtura data In
scoalele vechilor filosoft numai celor initiati,
cum emit unit din scolaril lui Pitagora si
Aristotele. $i ezo- (dupa fr.). V. exo-
teric.
* esplanada f., pl. e (fr. esplanade, d.
it. spianata; sp. explanada. V. plan). Te-
ren neted si descoperit tnaintea unor ford-
ficatiuni sari unor edificiI : esplanada Invd-
lizilor din Paris. V. podmol.
* est n., pl. ar fi uri (fr. est, d. engL east,
mat vechl est ; germ. ost). RasArit, orient,
vorbind de punctele orlzontului.
estac, V. Testic.
este gi Taste, pronuntat azi Taste (lat.
est), pers. III sing. a indicativului prezent d.
verbu a fi. Se Intrebuinteazii numal cInd e
accentuat 5i dupa mai: Este pine ? Este. Nu
mai este.
* estet, -a s. (vgr. aisthetes). Care lu-
beste si practice frumosu.
* ettetic, adj. (vgr. aisthetik6s, d.
aisthdnomai, simt). Fil. Care se raportA la
sentimentu frumosului : simfu estetic lip-
seste incultului. S. m. si f. Estetician, -A. S.
f. $tiinta care trateazA despre frumos In na-
turA si In arta si despre sentimentu pe care-I
desteaptA In not (AceastA stiintli a Post
oars numita asa de filosofu german
Baumgarten la 1750). Adv. In mod estetic,
frumos : tablouri asezate estetic,
estetichin, -a s. (fr. estheticien). Es-
tetic, persoana care se ocupA de estehca (P.
forma, cp. cu fizic-ian, politic-ian).
estimdz v. tr. (lat. destimo, -Ore. V.
stimez). Evaluez, pretuiesc, hotArAsc va-
loarea : a estima o casd.
www.dacoromanica.ro
ETA.
estimp adv. (est 1= ist, ast] qi timp).
In acest an, anu testa : estimp nu s'a ft:kat
fin mutt, finu din estimp e bun.
* estiv gi estival, -a adj. Oat. aesti-
vusr qi aestivalis, d. aestus, varA). Varatic,
de varA : zile estivate.
estampa f., p1. e (fr. estompe, poate
d. ol. stomp, germ. stumpf, tocit). Pete sail
hirtie tnvAlAtucitA p. a estompa.
* estompez v. tr. (fr. estomper). Intind
cu estompa creionu pe htrtie.
* estrada f., p1. e
(fr. estrade, d. pv.
estrada, it. strada. V. strada). Podina,
InAltaturA de lemn (de ordinar In anfiteatru
p. ca persoanele din apoi sA poatA privi
peste capu celor din ainte sari p. ca lucru-
rile puse pe is mai In fund sA se poatk
vedea).
* estuarlti n. si -ar n., pl. e (lat. aes-
tuarium, d. aestus, clocotire, flux). GurA de
fluviu largA (din cauza fluxului) : estuaru
Girondei; Tamizei.
* esafdd n., pl. oade (fr. echafaud, din
chafaud, care vine d. let. pop. * catafdli-
cum, d. vgr. katd, jos, 5i let. Pala, turn de
lemn, de unde si it. catafalco. V. cabs-
falc). Podea rldicatA p. executarea crimi-
nalilor.
* esafodaj n., p1. e (fr. ichafaudage).
$chele, lemnArie In prejuru unei construc-
tiuni.
* eaal6n, V. eaelon.
* eaantihin n., pl ioane (fr. dehantillon.
din Echandillon, rudA cu pv. escandil, -al,
o mAsurA de capacitate, si cu it. scandaglio,
sondA. Cp. cu caution, &Italian), ProbA,
mostrA. V. sablon.
* esarpa f., pl. e (fr. echarpe, care In-
semna la Inceput pungA atIrnata de glt",
d. vgerm. skerpa; ngerm. scherbe, esarpa, e
luat Inapoi de pe fr. V. 5i hirb). Ftsie, ban -
dA de stofA, cordon care se poarta de la
umar spre sold sail ca cingAtoare ca semn
distinctiv : eqarpd de primar. Ftsie care sus-
tine un brat snit. $i eaarfa (rus. §arf).
* eadc n., p1. uri (fr. ichec, insucces, pl.
echecs, jocu de sah. V. sah). Barb. Fiasco.
cadere, nereusitA, nesucces. A suferi un e-
sec, a face fiasco, a da chix. V. eauez.
eat:thin $i eaaldn n., pl. oane (fr.
echelon, treaptA, dim. d. dchelle, scarA. V.
scare). Arm. TrupA asezata Inapoia alteia
ca s'o sustie la nevoie. Trupe dispuse pe
eseloane, In forma de trepte, una dupA alta.
eaelondz v. tr. (fr. ichelonner). Arm.
Asez trupele pe eseloane, adicA din distantk
In distanta.
* ealchier n., pl. e (ishiquier, sctndura
pe care se joacA la sah, e5ichier). Jurisdic-
;lune englezA care reguleazA mai ales afa-
cerile financiare.
* esuez, a -it v. intr. (fr. ichouer). Nu
reusesc, fac fiasco. Naufragiez. V. exec.
ETA
* etaj n., pl. e (fr. dtage, vfr. estage, d.
ester, a sta, ca it. staggio, d. stare. V. sta-
gin). Rind, cat : caul cu dad etaje. La
Romani casA cu douA etaje" InseamnA mat
des cu un parter (rez-de-chaussee) gi un
etaj". Francejii nu consider etaj de clt ce
e peste parter, gi de aceia casa numita
In RomAnia cu doda etaje" la ei e cu unit
* staler& f., pl. e (fr. etagere). MobilA
compusA din mai multe Polite gi tntrebuin-
tatt la tinut cart!, pahare gi alte lucruri mici.
* etalaj n., pl. e (fr. etalage, d. dialer,
a expune, a etala, d. dtal, germ. stall, staul,
grajd. V. stal, stelaj). Expunere de mar-
furl. MArturi expose. Fig. ParadA, ostenta-
thine vanitoasA : etalaj de lux, de erudi(iune.
* etalez v. tr, (fr. dialer. V. etalaj).
Fac paradA de : a etala un mare lux, o
mare erudiflune.
* etaldn n., pl. oane (fr. etalorz. d.germ.
mAnuchi) Model, tip de greutAti on
de mAsuri regulat de leg!.
etamingt 1., pl. e (fr. &amine, d. er-
taim, partea cea mai suptire a Itnii peptA-
nate, d. lat. stamen, fir de furcA. V. sta-
mina). Un fel de stofA suptire cu firele
rare, dar ceva mai deasA de cit canvada.
sten n., phial (rAd. et- din eter). Chim.
IdrocarburA saturath, idrogen bicarbonat
(CHs CHs).
* etapa f., pl. e (fr. Rape, din estaple,
d. germ. stapel, gantier, staff-platz, popas).
Arm. Locu unde se opresc trupele in marg.
Distanta strAbAtutA de o trupA late() zi de
marg. Curat rom. popas.
* etate f. (lat. detas, -Otis [din * aevi-
tasi, d. aevum, ev). VirstA, duratA a vietii.
Om in date, cam batrtn, in virstA. ExistA
gi inteun doc. din 1687, to ArhO. 1924, 149:
fund cu etatea trecutd in virsta &Hi-Meteor.
* statist, -Izdz, -izm, V. stat-.
* etc. prescurtare ild. et cetera, care pe
lat. InseamnA gi cele-lalte"(adica lucruri").
E molt mai bine a te servi de rom. g. a."
sad s. c. 1." (gi allele, gi cele-lalte).
* ate,. n. (lat. dether, detheris, d, vgr.
either, -Eros). Fluid subtil care, dupa cre-
dints celor vechi, umplea spatiu situat din-
colo de atmosfera pAmtntului. Fiz. Fluid int-
ponderabil elastic care umple spa(iile, pA-
trunde toate corpurile gi e considerat ca
agentu care transmite lumina, cAldura, elec-
tricitatea g. a. Chim. Lichid foarte volAtil
rezultat din combinatiunea unui acid cu al-
coolu eter sulfuric, etilic.
etera, V. Tatra.
* eteren, -de adj. (lat. aethereus gi de-
therius ; vgr. aitherios). De nature eterului.
Poet. Bolta eteree, ceru. Usor, transparent,
pur : suflet etered.
eterie f. (ngr. eteria, d. vgr. 'etairla,
societate). Zavera, revolutiunea Grecilor supt
conducerea lui Alexandru Ipsilanti la 1821
In Wile romAnegti ca sA libereze Grecia de
jugu turcesc.
www.dacoromanica.ro
476 - ETI
eterist m. (d. etenie). Zavergid, mem-
bru al Eteriii.
* eterIzez v. tr. (d. eter ; fr. dtheriser).
Combin cu eter. Intrerup sensibilitatea pin
respirations eterului: a eteriza un bolnay.
* etdrn, -a adj. (lat. aeternus [din *ae-
viternus], d. aevum, ev. V. etate). FArA
tnceput gi sfirgit, vegnic : Dnmnezed e etern.
Perpetud : recunostinfd eternd. Ora ;u etern,
Roma. Adv. In mod etern, tot-de-a-una : a
exista etern.
eternitate f. (lat. aeternitas,
Vesnicie, duratA fArA inceput al slirgit. Vista
viitoare : a cugeta la eternitate. Un timp
foarte Indelungat: e o eternitate de clnd nu
te-am vazut.
* eternizez v. tr. (d. etern ; fr. dterrziser).
Fac sa dureze prea mutt timp : mulft a-
trocafl eternizeazd procesele. V. refl. Durez
indefinit. Fam. RAmin prea molt: du-te, dar
nu te eterniza acolo.
* eteroclit, S. adj. (vgr, reterdklitos, d.
'Heros, altu, gi kllsis, declinare). Gram.
Care se declinA gi dupA altA declinare, deci
neregular. Fig. Contra regulelor artei : edi-
ficiu eteroclit. Bizar, fantastic : gusturi ete-
roclite.
* eteroddx, -ft adj. (vgr. 'eterOdoxos,
d. Vteros, altu, gi ddxa, opiniune. V. dog-
ma). Eretic, care e de altA Were in red-
giune, In opoz. cu ortodox.
* eterodoxie f. (vgr. 'eterodoxia). De-
fectu de a fi opus ortodoxiit
eterogen, -a adj, (vgr. 'eterogenes).
Care no e omogen, ci de diferite naturi :
societate eterogend. Gram. Neutru.
* eterogennate f. (d. eterogen). Ca,
racteru de a ti omogen. Unii zic etero-
geneitate, ca fr. heterogerzeite; §i it. eteroge-
neitd. Cp. cu omogenitate.
* eteslan, adj. (vgr. eteslal, d. etr*-
sios, anual). Se zice despre cele douA via-
turf de nord care suflA in fiecare an pe la
sfIrgitu tut !nth) In estu Mediteranei. Si
-zian (dupA fr.).
* etaj n., pl. e safi url (fr. itiage, id.).
Nivelu cel mai scAzut al apel unui rid, de
Is care se mAsoarA cresterile.
* etic, -a adj. (vgr. ethikds, d. ethos,
obicel, modA. V. hristo-Itle). Re:ativ la
moralA: stiinfd died. S. f. MoralA, stiinta
morale!: elica lui Spinoza.
* etichata f., pl. e (fr. etiquette, d. vfr.
estiquer, got. stikan, germ. stechen, a tm-
Runge ; engl. ticket, etichetA). MicA inscrip-
'tune pe butelii orl pe pachete ca sA se gtie
ce cuprind, eft costa s. a. Fig. Ceremonial,
forme ceremonioase: intre amid' nu e eti-
cheld. Vizita de etichetd, vizitA de ceremonie.
* etil n., pl. art, iar In teoria chimiii m.
(d. et- ca gi'n etan gi it d. vgr. yyle, mate-
ne). Chim. Radical ipotetic (Ca Ha) format
din cArbune gi idrogen gi care intrA In com-
pozitiunea alcoolului obignuit gi a multor
commis! organic!.
 ETI
477
* ethic, -El adj. (d. etil). Clam. Se zice
despre compu5ii derivati ai etanului : alcool
etilic (CHs CHs OH).
* etimolog tn. (vgr. etymoldgos). Cel
care se ocupa de etimologie. Unit zic
etimologist (dupe fr.). Cp. cu astro-, geo-,
z3o-log.
* etimologic, -4 adj. (vgr. etymologi-
k6s). Relativ la etimologie : dicflonar etimo-
logic. Adv. In mod etimologic.
* etimologie f. (vgr. etymologla, d.ety-
tnos, adevarat, curat, si lOgos, cuvtnt). Ori-
ginea unui cuvint. Stiinta care cauta originea
cuvintelor. 0 parte a gramaticii numita o-
bisnuit morfologie.
* etimologist, s. Etimolog. Partizan
al ortografiii etimologice. Adj. Ortografie
etimologistd.
* etina L. pl. e (rad. et din der). Chim.
V. acetilengt.
etiologie f. (vgr. aitiologla, d. aitla,
cauza, si -logie). Filoz. Cauzalitate, cerce-
tarea cauzelor lucrurilor. Med. Stiinta cau-
zelor boalelor.
* etmoid, -á adj. (vgr: ethmoeidis, d.
ethmds, strecuratoare). Anat. Se zice despre
osu cel ciuruit care e la radacina nasului.
S. n. Etmoidu. Ca adj., unii zic etmoidal,
ceia ce nu e necesar. Cp. cu romboidal.
* etnarh tn. (vgr. ethndrhes si ithnar-
hos, d. ethnos, natiune, si drho, domnesc).
La Romani, guvernator al unei provincii.
etnarhie f. (vgr. ethnarlda). La Ro-
mani, provincie guvernata de un etnarh.
Demnitatea de etnarh.
etnic, -A adj. (vgr. ethoilais). La vechil
autorii bisericesti, pagln. Relativ la rasa,
national: influenle etnice, nume etnic.
* etnograf m. (d. etnografie). Cel care
se ocupa de etnografie. Fem. -d.
* etnografic, -A adj. (d. etnografie).
Relativ la etnografie. Adv. Din punctu de
vedere al etnografiii.
* etnografie f. (vgr. ethnos, natiune, gi
grafie). Studiu si descrierea diverselor na-
tiuni din punctu de vedere al manifestati-
unilor materiale a activitatii for (religiune,
obiceiuri).
* etnolog tn. (d. etnologie). Cel care se
ocupa de etnologie. Fem. -oagit.
* etnologic, -5. adj. Relativ la etnolo-
gie. Adv. Din punctu de vedere al etnologiii.
* etnologie f. (vgr. ethnos, natiune, yi
-logie). Vechiu nume al antropologiii : Qua-
trefages fu unu din fundatorti etnologiii.
Azi etnografie".
* etnopsihologie f. (vgr. ethnos, na-
tiune, si psihologie). $iinta psihologiii po-
poarelor, studiu credintelor popoarelor, mai
ales al literaturii populare (folklor).
etografie sau etologie f. (vgr. ethos,
obicei, mode, si grafie sau logie). $tania
obiceiurilor nnui popor.
www.dacoromanica.ro
EUF
* etopeTe f., p1.et (vgr. ethopoila, d.
ethos, obicei, $i poieo, fac). Rar. Descrierca
obiceiurilor si pasiunilor oamenilor.
etpaTit, V. ecpaTa.
etra, V. Tetra.
etrusc, -a adj. Din Etruria : vase
etrusce.
* ettiva f., p1. (fr. itave, it. stufa. V.
stufat). Matins de dezinfectat on de steri-
lizat pin abur on pin ckldurk. Fig. Aceasta
camera e o adevdratd etuvd, e foarte caldA.
1) ea, V. Ted.
2) ed-, prefix vgr. care tnseamna bine",
ca in ed-fonie. Corespunde cu ngr. ev si
vsl. blago-. V. dis- 3.
* eAcalipt m. (lat atiinfific eucalyptus,
d. vgr. ea, bine si kalypt6s, acoperit, fiind -ck
limbu calicelui amine acoperit Ora dupi
tnflorire. V. apocalips). Un fel d copac
miratcaceu balsamic gigantic (Create pin
Australia si a fost aclimatizat en Europa,
unde e intrebuintat la uscarea mlastinilor.
Frunzele lui is astringente si febrifuge).
* eadlometric, -Ex adj. Fiz. Relativ la
eudiometrie.
* eUdiometrie f. Fir. $tiinta de a ana-
liza amestecurile gazoase cu eadiometru.
* eadlometru n., p1. e (vgr. &kilos,
senin, linistit, eudla, seninatate, liniste, 5i
metron, masura). Fiz. Un instrument p. a-
naliza on sinteza aerului si a altor gazuri :
eildiometru cu mercur.
* eNfernic, -A adj. (d. eufenitzm). Relativ
la eufemizm. Adv. In mod efifemic. Unit
zic enfemistic.
enfemizm n., pl. (vgr. euphemism6s,
d. eu, bine, si phemizo, exprim). Ret. indul-
cirea expresiunii, ca : nu mai esti thiar tld.
esti batrin, naiv lid. prost. V. retorica.
* e0fOnic, -a adj. (d. eilfonie). Gram.
Care produce eufonie, care sunk frurnos :
Valeria e un nume eilfonic, pe cind Vlada
on Neacva nu. De aceia poporu zi:e des-
pre o fatd uritd ,si cu nume urtt : Duna ce
e sluts, o mai cheamA si Vlada". Laud
eilfonicit, Melt puss tntre doila vocale
ca sk evite hiatu, ca : florile dalbe tld. flo-
rae albe. Adv. In mod eufonic.
* e0fonie f. (vgr. euphonla, d. ed. bine, pi
phone, voce. V. caco-fonie). Gram. Fru-
museiii a sunetelor, a cuvintelor (pronuntare
armonioasa).
* egforble f. tti etiforbia m. (lat. eu-
hh6rbia si eupherbium, vgr. euphorbia sir
euphdrbion, d. eli, bine, si phorbe, pasune,
nutret). Bot. Aleur.
eUforblacea, -6e adj., pl. f. ee (d.
edforbie). Bot. Din familia euforbiii. F. pl.
Plante din familia euforbiii, ca : aleuru,
breiu, ricinu, odogaciu s. a.
* e0forie f. (vgr. euphoria, lesniciune de
a purta, de ea, bine, si phiro, duc, port).
Bunk dispozitiune sufleteasck.
EUG
- 478
* edgenie f. (vgr. eugineia, nobleta, d.
ell, bine, si gened, nastere. V. evghenle).
Calitatea de a to naste absolut sanatos la
trup si la suflet si frumos. V. blagorod.
Mole.
* edharistie f. (vgr. euharistia, d. ed,
bine, si harts, grafie. V. har). La catolici,
Impartasania (pinea si vinu).
* edholdgld, V. efhologld.
* ednac m. (vgr. eunlihos). Castrat (ha-
din, scapet) care pAzeste femeile din harem.
V. famen.
enpatrid, -a adj. (vgr. eapatrides si
eapatris, d. ea 2 si pater, tats. V. apatrid).
Nobil in vechea Atena.
edristic, -A adj. (d. vgr. eurlsko, gA-
sesc). Care-I face pe elev sa afle adevaru
raspunzind intrebarilor.
* earitmic, -ft adj. (d. curitmie). Plin
de etiritmie.
* euritmie f. (vgr. eurythinta, d. ea,
bine, si rythmes, ritm). Proporfiuni arhitec-
tonice frumoase. Armonie muzicalit. Fig.
Just echilibru al facultafilor.
* edropean, -A s., pl. eni, ene (d.
Etiropa), si egroped, -de, a., pl. ei, ee
(lat. Europaeus, vgr. Europaios). Locuitor
din Europa. Adj. Popoarele earopene sail
etiropee. (Ca adj., cu judetean).
edropenesc, -ease& adj. (d. Ea-
ropa). Din Europa : popoarele earopenesti,
port (costum) earopenesc.
* edropeneste adv. Ca Efiropenii.
eatanasfe f. (vgr. ea-thanasla, d. ea,
bine, si thanatos, moarte). Moarte frumoasa
on placuta. Bacon a 'ntrebuintat acest
cuvint infelegind pin asta moartea fail du-
rere a unui bolnav incurabil".
* 1) ev n., pl. uri (lat. aevum. V. etate,
etern). Mare diviziune a istoriii (mai
multe secule): evu media se intinde de la
495 pind la 1453 sad 1492. Acest cuvint
a Post introdus de Germanu Kellner la 1688.
2) * ev-, prefix. V. ed 2.
* evacuailline f. (lat. evacudtlo, -anis).
Acfiunea de a evacua. $i ails, dar ob.
-are.
evacuez v. tr. (evdcuo, -are, d. va-
cuus, gol, desert). Med. Fac sa last din
corp. Arm. Partsesc un loc capitulind. A
evacua boinqvit (11d. a evacua locu sad spi-
talu de bolnavi) nu e zis proprig.
* evaddz v. intr. (fr. evader, lat. evddere).
Scap pe furls din inchisoare.
evaluez v. tr. (fr. (valuer, it. evalato,
-are, d. valtita, valoare. Cp. cu fr. saluer,
lat. salutare). Estimez, pretuiesc.
* evangellar n., pl. a (fr. Evangeliaire,
mlat evangeliarium). Tetravanghel, carte
care confine cele patru evanghelit Si
evanghellar (dupt evanghelie).
* evangelic, -ft adj. (vgr. euaggelikds,
lat. evangelicus), Conform evangheliii, din
evanghelie: puritanit pretindeaa cd duc o
www.dacoromanica.ro
- EVG
vrafa evanghelicd. Luteran, protestant. Subst.
Evangelicii. Adv. In mod evangelic. $i
evanghelie (dupt ngr.).
* evangelist m. (vgr. euaggelistds, lat.
evangelista). Fie-care din cal patru apostoli
care an scris viata si doctrina lui Hristos:
Matel, Marcu, Luca st Ion, Si -ghellst
(dupA ngr.).
evanghelie f. (mgr. evangelion, ngr.
evangeli, d. vgr. euaggelion, bunt vestire, d.
ea, bine, si aggella, veste ; vsl. levangeliie.
V. rapanghele oi inger). Doctrine lui
Hristos. Fie-care din carfile care contin
vista si Invafaturile lui Hristos. Evangeliar,
noul testament. Acea parte a evangheliii
care se citeste la Iiturghie. Nu-it pane capu
sat:Otos supt evanghelie, dacA esti fericit,
nu cauta sA fit si mai fericit, nu-ti strica
linistea. Pop. ivanghelle si vandhelle.
* evantalld n. (fr. &entail, d. vent,
ant). Un fel de ecran care se Inchide si se
deschide si cu care -fl fact vint and ti -e
cald. $i -aT, pl. aie.
evaporat, -ft adj. si s. Fig. apacit,
usurel : cap evaporat, un evaporat.
* evaporailline 1. (lat. e- vapordtlo,
-anis). Prefacerea unui lichid in abur. $1
-ell dar mat des -are.
evaporez v. tr. (lat. evapdro, -are, d.
vapor, abur). Fac sit dispart prefacIndu-se
In abur : a evapora an lichid, benzina s'a
evaporat. V. refl. Fig. Ma Imprastii, dispar:
minia i s'a evaporat. V. vaporizez.
* evazez v. tr. (fr. &laser, d. vase, vas).
Rtzbuzez, largesc spre gura ceased evazata.
* evaziline f. (lat. evaslo, -anis). Actiu-
nea de a evade. Ob. evadare.
* evaziv, -A adj. (d. lat. evasus, part
d. evadere, a evade). Care cautA SA scape,
SA eludeze: rdspuns evaziv. Adv. in mod
evaziv, nu categoric.
* evemerizm n. Doctrina tut Evemer,
filosof Grec (sec. IV in ainte de Hristos),
dupt care zeii mitologiii ar fi oameni di-
vinizati.
* eveniment n., p1. e (fr. Evenement, d.
lat. evenire, a se IntImpla ; it. ev- ai av-ve-
nimento). intimplare, mai ales fericita: des-
coperirea Americil fu un mare eveniment.
* eventual, -A adj. (fr. eventuel, it.
eventuate, d. lat., eventus, intimplare). in-
timplAtor, care depinde de intimplare : la -fl
cortelu pentru vre-o ploate eventuate. Adv.
'
In mod eventual.
eventualitate f. (d. eventual: fr. d-
ventualitate). intImplare, lucru care se poste
tntimpla : is -ti cortelu pentru on -ce even-
tualitate.
evghenlcds, -Gas& adj. (ngr. ev-
genik6s). Sec. 18-19. Apoi iron. Nobel, bo-
leresc.
evghenie f. (ngr. evgdneia, nobleft, po-
Meta ; evgenia, noblefit V. edgenie si
panevghenie). Sec. 18-19. Apoi iron. No-
blef A, boierie.
EVG
- 479
evghenIsesc v. tr. (ngr. evgenizo, aor.
-inisa). Sec. 18-19. Inobilez, boieresc.
evghenist, s. sl adj. (ngr. evgenls
cu suf. -ist). .Sec. 18-19. Apot iron. Nobil. V.
blagorodnic.
evh-, V. efh-.
evictIOne f. (lat. e-victio, -6nis). Jur.
Actiunea de a evinge. $i evictle vi
evingere.
evident, -á adj. (lat. ividens, -buts,
d. videre, a vedea). Clar, lamurit, vadit, ma-
nifest: acievar evident. Adv. In mod evident,
yacht.
evldenta f., pl. e (lat evidentia). Ca-
litatea de a fi evident. A 11 in evidenfd, a
vizibil, aparent. A scoate In evidenfd, a
vadi. V. relief.
v. tr. (d. evident. Cp. cu
cadenfez, in luenfez). Barb, rad format. Va-
desc, scot n evidenta. V. conferentlez.
eying, -vine, a -vinge v. tr. (lat.
e-vingere. V. in- ving). Exclud, resping.
Jur. Deposedez pin lege.
evit, a -sk v. tr. (lat. e-vIto, -Ore). In-
lAtur sae ma departez de, ma feresc de,
-scap de : a evita oamenli rdi; a evita
en pericul.
:e evItabll, -A adj. (lat. evitabilis). Care
se poate evita.
evlavie f. (ngr. evidvia, vgr. euldbeia).
Sfiala, respect. Pietate.
evlavids, -clash adj. (d, evlavie
Plitt de evlavie.
elide, a -a v. tr. (lat. e-voco, -Ore.
Se conj, ca convoc). Chem pin farmece :
a evoca strigoii. Aduc aminte: a evoca a-
mintirile. Jar. Retrag unui tribunal un pro-
ces vi -1 daft altuia.
evocabll, -a adj. (d. evoc ; fr. evo-
cable). Care poate fi evocat.
evocathine f. (lat. e-vocdtio, -anis)
Actiunea de a evoca. $i -ape, dar mai
des -are.
*evocaterld, -le adj. (lat evocatoriuS).
Care produce o evocatiune : ceremonie e-
vocatorie.
evoluez v. intr. (fr,
evoluer, d. evo-
lution, evolutiune). Fac evolutiuni, merg
Incoacesi Incolo: escadra a evoluat. Fig.
Trec printr'o serie succesiva de transformari.
evolutfv, -a adj. (d. lat evolutus, des-
fasurat, cu sufixu -iv). Supus evolutiunil.
evolutionist, -A s. Si adj. Adept at
evolutionizmului, al darwinizmului.
evolutlonizm n. Doctrina evolutiuni-
lor progresive In politica on stiinta, trans-
formizm : Spencer e principalu reprezentant
el evolujionizmulul englez.
evolutlane f. (lat. evoldtio, -tints, d.
cvolvere, evoldtum, a desfasura. V. bona).
Misch), manevre ale unei trupe, unei cora-
bil s. a. Fig. Transformare succesiva a spe-
-ciilor animate, a societatilor, a partidelor
politice v. a.: Darwin a susfinut doctrina
evolufiunti. 51 .14le (rus.
www.dacoromanica.ro
- EXA
evreTesc, -Umet adj. Rar. Ovrelesc,
jidanesc. Ebraic.
evreTeste adv. Rar. Ovreieste, jidanes-
te. Ebraic.
Evren, EvreTcA s. (ngr. Evreos al E-
vriOs, vgr. 'Ebralos ; vsl. levreinzi). Rar. 0-
wei, Jidan. Adj. (gresit). Evreiesc
ex-, prefix latin care. In city. modern,
corespunde cu fost : ex-dictator, ex-ocnas.
P. alte Insemnari, V. e 4.
exacerbez v. tr. (lat. exacerbare. V.
acerb). Inaspresc, inraiesc.
exact, -a adj. (lat. exactas, part. d. ex-
igere, a termina. V. exig). Just, conform
regulei sou adevarului : calcul exact, infor-
mafiune exacta. Riguros : a urma o Wad
exacta. Regular, punctual : om exact. Stun-
fele exacte, matematica. Adv. In mod exact.
Ob. egz- (dupA fr.).
exactitate I. (d. exact). Calitatea
de a fi exact : a verifica exactitatea unui
calcul, exactitatea unei vesti. Punctualitate :
exactitatea e o forma a politelei. 51 e-
xactitudIne (dupa fr. exactitude). Ob.
exg- (dupa fr.).
exactor m. (lat. exactor). Cel care
cere ceia ce i se datoreste : un sever exactor
at drepturilor lut Cel care comite o exec-
tiune
exacthine f. (lat. exdctio, -anis, d.
exigere, a exige). Act at unui functionar pu-
blic care cere de la administratii lui mai
mult de eft se datoreste : Cicerone I-a ata-
cat teribil pe Verres pentru exacfiunile
exaedrIc, -á adj. (d. exaedru). Geom.
Ca exaedru.
exaedru n., pl. e (vgr. 'ex, vase, $i
'Edra, fata). Geom. Numg dat cubului gi, to
general, on -carul solid cu vase fete.
exagerat, -á adj. Care are caracteru
exageratiunii: raport exagerat. Adv. Exage-
rind.
exageratlane f. (lat exaggerdtio,
- finis). Actiunea de a exagera, iperbola: a
spune c'ai vdrsat Hurt de lacrimf e o exa-
gerafiune. $1 -elle, dar mai des -are.
exagerez v. tr. (fr. exaggirer, d. lat.
ex-dggero, -Ore, a gramadi, d. agger, gra-
mada, proeminenta). Amplific (sail vi mic-
sorez) in vorba realitatea, fac din tinter ar-
maser' omu incult, ca fi mincinosu, exa-
gereaza faptele.
*.exagon n., p1. oane (vgr. 'ex, ease, $t
gonla, colt). Geom. Poligon cu vase laturi.
exagonal, -a adj. (d. exagon).Geom.
Ca exagonu.
exal vi -6z, a -á v. tr. (lat. ex-hcflo,
-Ore. V. inhalez). Emit, degajez: florile
exalO miros. Fig. Dail drumu : a -ft exala
furia. Ob. egz- (dupa fr.). V. duhnesc.
exalathine f. (lat. ex-haMtio, -anis).
Actiunea de a exala. Si dar ob.
-are.
 EXC
- 480 -
* exasperez v. intr. (fr. exaspdrer, d.
lat. ex-dspero, -dre, d. asper, aspru). Sup Ar
grozay. V. refl. MA supAr vi perd rabdarea
de tot. $i egz- (dupa fr.).
exarhie f. (vgr. exarhia). Demnitatea
de exarh. Pamtntu guvernat de un exarh
(cum era o parte din Italia, cu capitala Ra-
venna). Si exarhat, n., pl. e (dupA fr.
exarchat). Cp. cu eparhie, eptarhie.
* exalt $i -ez, a -a v. tr. (lat. ex-al-
tare, a Malta, a laude, d. altus, Malt). Laud
grozay. Fig. Aprind, turbur : unele lecturl
exaltd imaginatiunea. V. refl. Fam. Inebu-
nesc. Ob. egz- (dupA fr.).
V exaltat, -a adj. Fig. Cu mintea a-
prinsli, zApAcit: om, cap exaltat. Fam. Ne-
bun. Ob. egz- (dupti fr.).
exaltathine f. (lat. exaltdiio, - finis).
Actiunea de a exalta. Excitare a mintil. Tur-
burare mentalA. Starea omului exaltat. Exal-
tarea Crucii, Inaltarea Crucii (V. Inalta-
re). Ob. egz- (dupA fr.). $i -ape, dar
ob. -are.
* examen vi examin n., pl. e (lat.
examen, -in is. Cp. cu bitum, specimen, vo-
lum). Cercetare: examin de constiinfd. Proba
pe care o dA un candidat de *Hints lui : a
da, a depune, a trece un examin, a reusi
on a cddea la examin.-0b. egz- (dupA fr.).
* exametru n., pl. e (vgr. 'exdmetros, d.
'ex, vase, vi mdtron, mAsura). Un fel de vers
grec $i latin compus din vase picioare sat;
mAsuri. Si m.
* examinator, care adj. pi s. Care
exarnineaza. Ob. egz-.
* examlnez v. tr. (lat. exdmino, -Ore).
Cercetez, obsery atent: a examina o ches-
tiune. Supun unei probe un candidat ca sa
vAd ce stie. Ob. egz- (dupA fr.).
examinie f. (ngr. examinia). Vechf. Se-
mestru.
* exantematic, -fi adj. (d. exantemd.
Cp. cu enfizematic). Med. Cu exanteme:
tifos exantematic. Bolnay.de acest tifosMai
putin bine - ematos, -oasd.
* exantema f., pl. e (vgr. exdnthema,
exflorescentA, eruptiune). Med. Eruptiune pe
pele.
* exarh m. (ngr. vi vgr. dxarhos). Cel
care Linea locu tmpAratului din Orient in
Italia. Locotenentu patriarhului din Constan-
tinopol. Exarhu plafurilor, titlu fostului
mitropolit primat al Romaniil.
* excasez v. tr. (ex- vi casd, cutie. V.
Incasez). Cheltuiesc, debursez.
* excavathine f. (lat. excavdtlo, - finis).
Actiunea de a scobi pAmintu. Rezultatu
acestei scobiri : cavernele-s excavatiunt na-
turale. Si
* excavator n., pl. oare. Masina de
sApat In pAmtnt.
* excavez v. tr (lat. ex-cavo, -Ore, d.
cavus, cav). Scobesc pamtntu, sap fAcInd
cavitatl.
www.dacoromanica.ro
EXC
* exced, -cos, a -cede (lat. excidere)
$i excedez v. tr. (fr. excdder. V. cedez,
pureed). Trec mai departe de ctt trebuie,
vorbind de autoritate : a exceda alributiunile-
title. V. intr. Prisosesc : ban if excedeazd. V..
Intrec.
excedent, -a adj. (lal. excedens,
-dntis). Care excede. S. n. NumAru, cantita-
tea care excede, prisosu : un excedent de-
bani. V. deficit.
excedentar, -a adj. Care are ex-
cedent: buget excedentar.
* excelent, -a adj. (lat. ex-aliens,.
-bilis). Care exceleazA, care e foarte bun to
felu lui : vin excelent. Adv. In mod excelent
a Chita excelent.
* excelenta f., pl. e (lat. ex-cellentia)_
Distinctiune, eminenta : excelenta gustului.
Titlu de onoare dat ministrilor, ministrilor
plenipotentiari vi ambasadorilor. Pin ex,-
celenta, cu distinctiune : un om pin ex-
celentd bun.
* excelOz v. intr. (fr. exceller, d. lat..
ex-cdllere). Is superior, li tntrec pe altil: a
exceda In virtute.
* excentric, -a adj. (mlat. excentricus-
V. central, con-centric). Se zice des-
pre cercurile care, desi-s !Agate unu intraltu,
n'au acelasi centru. DepArtat de centru, la-
teral : Cartier excentric. Fig. Bizar, straniu,.
curios, original : purtare excentricd. S. n., p1.
e. Mec. PiesA destinatA sA transforme o nus-
care de rotatiune continuA Inter) miscare
rectilinie alternativA. Adv. In mod excentric..
* excentricitate f. (d. excentric; fr..
-icitd). Calitatea de a fi excentric. Fig. Biza-
rerie, originalitate : a to (inert de excentri-
citdff. Glom. Excentricitatea unei elipse,
raportu distantei de la focar la marea axA
a elipsei. Distanta de la centru unei elipse
phiA la focar. Astr. Excentricitate2 orbiter
unei planete, excentricitatea elipsei pe care
planets o descrie in prejuru soarelui.
* exceptez v. tr. (fr. excepter, d. lat-
ex-ceptare, frecnentivu d. ex-cipere, a lua
din, a excepta. V. con-cep). Nu cuprind
In, flu consider In : moartea an excepteaza
pe nimenf.
* exceptional, -a adj. (d. lat.exceptio,
-finis, exceptiune, cu sufixu -al, fr. -onnel).
Care face exceptiune, extraordinar : favoare.
exceptionald. Adv. In mod exceptional: um
an exceptional de plofos.
* excepthine f. (lat. ex-ceptio, -finis_
V. ac- ceptiune). Actiunea de a excepta
de a scoate din regula. Lucru exceptat :
exceptiunile confamd regula. Jur. Mijloc de
apArare care tinde on sA amine solutiuneg
procesului, on sA critice forma. Fara ex-
ceptiune, fArA deosebire, fbrb distinctiune
moartea ti fa pe toll ford exceptiune. Cu
micI exceptiunT, cu oare -care deosebiri
Si .eptie.
tXC
* exces n., pike (lat. ex-cessus, d. ex-
cedere, a excede. V. ex-ced, pro-ces).
Cela ce trece peste masura,abuz. Jur. Exces
de putere, abuz de putere, act care excede
atributiunile legate al until functionar. Pl.
Violente, cruzimi: excesele Insotesc toate
revolufiunile. Neregularitate, dezordine, abuz
In modu de a trai : cine nu face excese e
sdndtos.
* excesfv, -A adj. (d. exces; fr. exces-
sif). Care trece masura : lebertatea excesivd
e vdtdmdtoare. Adv. In mod excesiv : a plodat
excesiv de mutt.
exert, a -a, v. tr. (fat ex-cito, -dre,
d. citare, a cite). Fac sit lucreze mai viol,
alit: cealu excitd nervit. Fig. Indertin, alit,
animez, stimulez : a excita soldafli la
rapid. Provoc, inspir: a excita mild.
* excitabil, -fi adj. (let. excitabilis ; fr.
-able). Care poste fi excitat.
excitabilitate f. (d. excitabil). Call-
tatea de a fi excitabil.
excitant, -It adj. (let. dxcitans, -antis;
fr. -ant). Care excita, care tnsufleteste. S. n.
Ceara si cafeada-s excitante.
* excitatfv, -IL adj. (d. a excita ; fr.
-atif). Care serveste la excitare: remedid
excltativ.
excltater -care adj. Care excita.
Subst. AtItator, instigator : un excitator de
revolte. S. n. Fiz. Instrument de descarcat
un aparat electric fart BA auferl vre-o co-
mot iune.
* excltatiene f. (lat. excitdrio, -anis).
Actiunea de a excite, de a atIta. Activitate
anorinala a organizmulul. Fig. Attjare, tnsu-
fletire a pasiunilor. $i -ape, dar ob,
-are.
* exclam, a -it v. intr. Oat. ex- cidmo,
-are. V. them). Strig, scot striate, excla-
rnatiuni vat/ exclamd el. V. tr. A exciama
o vorbd.
exclamatiane f. (lat. exclamdtio,
-dni5). Actiunea de a exclaim. Strigat de
bucurie, durere s. a. Ret. 0 figure pin care
exclami, ca : 0 timpuri I 0 morainal ! (V.
retorIca). Semn de exclamatiune,
semnu grafic care arata strigarea, compus
dintr'un accent $i un punt (I). $i -Ole
si -are.
exclud, -clue, a -elude v. tr. Oat
ex-clado, - clddere. V. con-clud, des-
-chid). Dau afart, expulsez : a exclude pe
cine-va dintr'o societate, an articul clinteo
lege. Fig. Nu pot eta la un loc cu : band-
tatea exclude avarilia. V. refl. Bundiatea st
avarifia is doud lucrurt care se exclud.
* excluzisine f. (let. exclasio, -anis).
Actiunea de a exclude, dare abut.
* excluziv, -A adj. (mlat exclusivus).
Incompatibil cu alt-ceva: an drept excluziv
al altuia. Care, pin privilegin, e al unel per-
soane onI societall : e o proprietate exclu-
zivd a sa. Care nu admite cela ce e opus
ideilor sau gustului lui em excluziv. Adv.
www.dacoromanica.ro
481 - EXE
Numal sl numal a to interesa excluziv de
tin lucru. Plnd la Septembre excluziv, pint
la sfIrsitu lui Angust.
excluzlvIst, -A s. sl adj. (d. excluziv).
Care are caracter excluziv, care nu admite
ideile altuia.
* excluzivItate f. Calitatea de a fi
excluziv.
excluzlvfzm n. Spiritu de excluziune
a ideilor sari gusturilor aituia.
*excomtinlc, a a, v. tr. (tat. ex-com-
mit:leo, -are). Afuriaesc, exclud din comu-
nitatea bisencil.
* excomunicatlene f. Oat. excommu-
nicdtio, -anis). Afurisire. Si .atle, dar
mat des -are.
* excrement n., pl. e (lat. ex-cremen-
tum, d. ex-cernere, a cerne, a separa). Fiziol.
Materie eliminate din corp pe caile naturale,
mat ales vorbind de materiiIe fecale.
* excrescent& t. pl. e (d. lat. ex-
crescere, a creste, a best In relief, cu sufixu
-enfa). lesitura, crescAturi pe pelea anima-
lelor (sat pe scoarta plantelor), ca negii s. a.
excretes v. tr. (d. lat. ex-cretum, su-
pinu d. ex-cernere. V. excrement, se-
cretes). Fiziol. Eliminez din corp.
* excreterlii, -le adj. (d. a excreta).
Fiziol. Care serve* la excretiune: organe
excretorit.
excretlune f. (lat. excretio, - finis).
Fiziol. Scoaterea materiilor Inutile din corp.
Excrement.
* excursionist, -A s. $i adj. (d. ex-
cursiune cu term. -onist). Care face carte
dinteo excursiune, care face o excursiune.
* excursiune f. (lat. ex- cdrsio, -Mist
d. ex- cdrrere, a alerga afara. V. con-curs).
CAlatorie de placere facutil afart din oras
sat si afart din fart. $i -tirsie.
* execrabil, -it adj. (lat. ex-secrabills).
Abominabil, oribij. Fig. Foarte ran : mincdri
execrabile. Adv. In mod execrabil : a data
execrabil.
execrathine f. (let. ex-secnatio,-finis).
Sentiment de groazil, de scfrbA extrema. Fer-
mata sat lucru care inspire ecest senti-
ment: Nerone a fost execrafiunea neamulai
omenesc. Imprecatiune, blestem : a profera
mil de execrafiunl. Si -title.
* execrez v. tr. (lat. ex-secror, -dri, a
blestema, d. sacer, blestemat). V. conga.
crez, sacru). Detest, mi-e grozav de
scirba de cineva.
execut, a -a v. tr. (fr. executer, d. let.
ex-se qui, ex-secatus sum, a urmari pint la
carat). Implinesc, realizez : a executa o ho-
Mare. Fac: a executa o statud. Mt: a
executa an duke, Execut an condamnat la
moarte, II omor. Execut un debit or, ti vind
averea conform hotaririi tribunalului. V. refl.
Fac cela ce mi se impune: fl-s dator : deer
ma execut (platesc). Ob. egs- (duet fr).
81
EXE
- 482 -
executabil, -a adj. (d. execut ; fr.
executable). Care se poate executa. Ob.
egz- (dupa fr).
* executant, -á adj. (fr. executant).
Muzicant care executa un ctntec. Ob. egz-
(duplk fr.).
* executiv, -A adj. (d. erecujiune, chip
n-secutiv) Care e Insarcinat sa execute
legile : puterea executive, agent executiv.
Caracter executiv, care face sä se Implineasca
obligatiunea. Ob. egz- (dupa fr).
* executor, -Dare adj. (lat. ex-samitor,
-Orts.V. per-secutor). Care executa :
executor testamentar. Ob. egz- (dupa fr).
* executeria, -le adj. (lat. exsecutorius).
Care da putere de a proceda la o executi-
une judiciary : act executoriii, sentenfd me-
calorie. Adv. in mod executorid. Ob.
egz- (dupa fr.).
* executiane f. (lat. ex-sectitio, -finis.
V. per-secutiune). Actiunea de a exe-
cute. Execufiune capitald (sail numai exe-
cufiune), uciderea unui condamnat la moarte.
Si -utie. Ob. egz- (clupit fr).
* exeget m. (vgr. exegetes). Cel care face
exegeza : Renan a fast un eminent exeget.
* exegetic, -a adj. (vgr. exegetik6s).
De exegeza: critica exegetica.
exegeza f., pl. e (vgr. exegesis, d.ex-
egeomai, explic, interpretez, d. egeomai, merg
in ainte, conduc. V. egemonie, egumen).
Interpretarea gramaticala a textelor, mai ales
vorbind de biblie al de duple sfinte.
exemplar n., p1. e (lat. exemplar).
Model, izvod, forma de imitat. Fie-care o-
biect reprodus dupa un tip comun : ziarele
apar In mil de exemplare.-0b. egz- (du-
pil fr.).
* exemplar, -a adj. _(fat. exemplarls).
Care poate serve de exemplu : tuturor vi-
novaftlor 'rebate sd Ii se aplice pedepse e-
xemplare. Adv. in mod exemplar. Ob.
egz- (dupa fr.).
exemplaritate f. Calltatea de a fi
exemplar. Ob. egz- (dupa fr.).
* exemplific, a -A v. tr. (d. exemplu
gi ,fic din edi-fic). Demonstrez pin exem-
ple. Ob. egz- (dupe fr.).
* exemplu n., p1. e (lat. exemplum). Mo-
del, izvod, forma dupa care trebuie sa re-
produci alts : exemplu bun, Md. Pildil,
fapt care poate da o proba de ceva :
I -am pedepsit ca sa fie exemplu aitora, is-
feria confine exemple de tot ce se poate in-
ampla. Text citat In sprijinu unei regule,
mai ales In gramatica. De exemplu, ca
proba : in (VI trdiesc st mamifere. De e-
xemplu, balena. Ob. egz- (dupd fr.).
* exequatur n., pl. tot aaa (cuv. care
e pers. Ill sing. a conjunctivului Latin a ver-
bului exsequor,execut", gi care Inseamna
sd sit execute° gi se pron. execddtur). Au-
torizare acordata de un suveran unei agent
diplomatic on consular strain sa exercite in
Cara functiunile care i-s incredintate. For-
www.dacoromanica.ro
EXI
mule care face executorip o sententa data
In WA strains. Formula care face executo-
rie o sententa data de arbitri. Multi ig-
norant' zic exequator.
* exercit gi -ez, a -it v. tr. (lat. exer-
cito, -are, frecdentativ, d. exercere, a exer-
cita, d. arcere, a opri, a departa. V. coer-
cibil). invat, deprind, instruesc, dezvolt,
formez: a exercita soldafil, elevil, tail; a
exercita corpu, mintea. Fig. Practic, ma fo-
losesc de: a exercita medicina. indeplinesc:
a exercita o functiune. Exercit un drept, ma
folosesc de el, Il Intrebuintez. Exercit o au-
toritate absolutd asupra cuiva,(1 domin ab-
solut. Ob. egzercit gi (barb.) egzer.
sez (dupii fr. exercer).
* exercItia n. (lat. exercifium). Actiunea
de a-ti exercita corpu on mintea, de a te
deprinde cu armele, cartea a. a.: exercifii
militare, exercifii de traducere. Deprindere,
tema data acolarilor : exercifii de stil. Ac-
tiunea de a practica o arta, o cariera, o In-
dustrie: exercifiu medicinal, oldria. Perce-
perea veniturilor publice pe un an. A face
exercifid sail exercifii, a te exercita. r Ob.
egz- (dupa fr.).
* exerga f., p1. e (fr. exergue m., it. e-
sergo, lat. atiintific exergum, d. vgr. ex a-
fait din, gi ergon, lucrare). Spatid Mat fi-
ber p. inscriptiune In prejuru figurif unei
monete on medalii.
exhib on exib gi -ez, a v. tr. (fr.
exhiber, it. esibire, d. lat. ex-hibere, a arata,
d. ex, afara, gi habere, a avea. V. am, pro-
hibez). Produc to justitie : a exiba un tit-
lu autentic. Prezent, arat: a exhiba paa-
portu. Fig. Iron. Etalez, fac parada de: imi
exhib fliinia.
exhibitiene gi exi- f. (lat. ex-hibltio,
-finis. V. prohibitiune, debitdr). Acti-
unea de a exiba, expozitiune de monatri
sad de obiecte curioase. $i -file. V.
barnum.
* exhibitor gi exi-, -care adj. (lat.
exhibitor, - Eris). Care exibl.
* exhumatiOne f. (d. exhumez). Acti-
unea de a exhume. $i -atie, dar mai
des -are.
* exhumez v. tr. (dupa in- humez). Dez-
grop, dezmormtntez.
* exig, -is, a -ige v. tr. (lat. dx -Igo,
ex-igere, d. ex, afara, gi agere, a Impinge, a
face. V. actor, cheag, cuget, prodig,
redactor, transig). Cer to virtutea unui
drept sad pretind cu forta. Fig. Comand :
onoarea exige. Cer, reclam : starea lui exige
matte Ingrifiri.
* exigent, -ft adj. (lat. exigens, -Mils).
Care exige mult : profesor exigent cu ele-
vii lat.
exigent& f., p1. e (lat. exigentla). Ca-
litatea de a fi exigent. Necesitate, cerinta:
exig.nfele timpulul.
exigibil, -11 adj. (d. exig; fr. -ible).
Care poate fi exis : Impozitu e exigibil at-
turor cetlffenilor.
 483
EXI
* exigibilitate f. (d. exigibil). Calitatea
de a ft exigibil.
* exiguitate f. (lat. exigtillas, -dtis, d.
exigus, mie, d. exigere, a exige). Micime,
modicitate exiguitatea rind left.
* exilat, -a adj. §i s. Care e In exil.
Ob. egz- (dupa fr.).
* exilez v. tr. (fr. exiler d. exit, exil). Pe-
depsesc un cetatean gonindu-1 din patrie pe
tot-de-a-una orl pe un timp. V. refl. Para-
sesc de vole patria. Ob. egz- (dupA fr.).
exit n., p1. uri (fr. exit, d. lat. exilium).
Expatriere temporarA sail perpetaa ca pe-
deapsa on de vole. Ob. egzil (dupil fr.).
V. urgle.
* exist, a -it v. Intr. (fr. exister, d. lat.
existere, d. sistere, a fixa. V. a-sist). Am
Uinta, fiintez, sInt, traiesc : toate animalele
care existd. Sint, persist, rezist: piramidele
din Egipt eristd de zed de secule. Ob.
egz- (dupa fr.).
existent, -à adj. (lat. ex-sistens, fr.
existant).Care exists : legile existente.
Ob. egz- (dupa fr.).
existenta f., pl. e. (d. existent; fr.
existence. V. sub-sistentA). Stares lu-
crului care exists. Viaja : lupta pentru exis-
tenfd. Pozitiune, fel de viata: a avea o
existents asiguratd. Ob. egz- (dupA fr.).
V. flinta.
* exmatriculez, v. tr. (germ. exinatrl-
culieren). $terg numele din matricula (unui
student, unui soldat s. a.). $i desm- ji
dezm.
* axed n., pl. art si oade. (vgr. ex -odos,
'Wake. V. met- ci peri-od). A doaa carte
a Pentateacului, In care se descrie iesirea
Jidanilor din Egipt. Mare emigrajiune. a expansiv, -A adj. (d. lat. expansus,
raspIndit, cu sufixu -iv). Care posecla ex-
exofilsesc v. tr. (ngr. exof16, aoristu pansivitate. Fig. Comunicativ, care nu se
exciflisa, sting o datorie). Vechi. Rafulesc, poate ascunde : caracter expansiv.
platesc de tot. Azt: Iron. Dail gata, expediez
(tragInd o Male, lnceltnd, ucizind on fa-
Old sA se astImpere): 1-a exoflisit .i pe
asta 1
exonerez v. tr. (lat. exOnero, -Ore, a
descArca, d. onus, cineris, sarcinA. V. one-
ros). DesArcinez, dispensez.
exdpricA f., pl. t (ngr. ex6prika, d. vgr.
exdprotka, d. exo, afarit din, si proix, zestre).
Jur. Vechi. Paraferna.
* exorabil, -A adj. (lat. exorabilis, d'
ex-6ro, -Ore, a ruga pia la urmA, a Indu-
pleca). Care poate fi Induplecat.
exorbitant, -ift adj. (lat. exdrbitans,
d. ex-6rbito, -Ore, a lesi din orbits, din tale).
Excesiv, afaril din tale, peste masura: pre-
furi exorbitante. Adv. In mod exorbitant.
* exorcize° v. tr. (vgr. exorkizo, pun
BA jure, expulsez dracti pin juramtnt, d.
'Orkos, furamtnt). Rar. Expulsez dracii.
exorcist m. (vgr. exorkistecs). Rar.
Acela care expulseaza dracil.
www.dacoromanica.ro
EXP
* exorcizm n., p1. e (vgr. exorkismOs).
Rar. Expulsarea dracilor pin rugAciuni ji
ceremonii, dupA cum crede poporu.
* exerdid n. (lat. ex-ordium, d. ordiri,
a tncepe. V.urzesc). Inceputu unui dig-
curs. Fig. Ori-ce tnceput, preludiu.
* exortatitine f. (lat. exhortdtio, - finis).
Rar. Indemnare.
exortez v. tr. (lat. ex-hortdri). Rar.
Indemn.
* exosmdza f., pl. a (vgr. ex, dark 0
osmoza). Fiz. Curent din Auntru afara care
se produce cInd dotla lichide de densitati
diferite Is separate printr'o membrana.
a exoteric, -A adj. (vgr. exotertk6s, ex-
terior, ordinar, prost). Public, vorbind des-
pre cursurile vechilor filosofi. V. esoteric.
* exotic, -ft adj. (vgr. exotik6s, d. era,
afara). Adus din tart straine (In opoz. cu
indigen): animate, plante exottce.
exotizm n. (d. exotic). Calitatea de a
fi exotic.
* expansibil, -A adj. (fr. expansible,
gresit derivat d. lat. expansus, part. lui ex-
pdndere, a desfasura. Rom. corect ar fi ex-
pandibil, din rad. prezentului. Cp. cu cori-
gibil fag de submersibil). Fiz. Care are ex-
pansi bilitate.
expansibilitate f. (d. expansibil).
Fiz. Tendenja pe care o au gazurile de a
ocupa un spatiu tot mal mare.
* expansiOne f. (lat. expdnsio, - finis).
Fiz. Actiunea de a se rAsptndi in toate par-
tile, vorbind de gazuri. Propagare, raspIn-
dire : expansiunea Romanitor in Dada. Fig.
Comunlcarea cugetarilor si sentimentelor
tale : expansiunea inimil.
* expansivitate f. (d. expansiv). Ca-
litatea de a fi expansiv, de a se raspindi
In toate partite, Fig. Cornunicativitate, ten-
dents de a-0 manifesta sentimentele.
* expatriere f. Plecare din patrie.
* expatriez v. tr. (fr. expatrier, d. lat,
ex, afara din, si patria, patrie). Due, scot
afara din patrie, exilez. V. refl. Parasesc
patria.
* expectativ, -a adj. (mlat. exspecta-
tivus, fr. expectatif. V. a§tept, de*tept),
Care drept la acteptare, care to face 51
aateptl: situafiune expectativd.
* expectativa f., pl. e. (fern. d. expec-
tativ; fr. -ive). Asteptare bazata pe promi-
siuni on probabilitaji : a sta in expectativd.
expectorant, -a adj. (fr. expecto-
rant). Care ajuta expectorarea, vorbind de
medicamente, S. n. Un expectorant.
* expectoratiOne f. (d. expectorei).
Actiunea de a expectora. Si -atie.
 EXP
- 484
* expectorez v. tr. (tat ex-pictoro,
-dre, d. ex, afara din, pi pectus, pept). Scuip,
scot flegma din pept
* expedient ri., pl. e (fr. expe'dient, d.
lat. ex-pediens, -dais, part. d. expedire, a
libera, a fi folositor). Mijloc de a tnvinge o
dificultate, de a o scoate Ia capAt: a cduta
un expedient. Pl. Mijloc extrem cu care to
mod meschin faci fata nevoilor : a fi redus
la expediente. A trill din expediente, a till
gred fAcind pi fapte ilicite la nevoie.
expediez v. tr. (fr. expedier, d. expe-
dient, expedient ; lac ex-pedire, a libera, a
descurca, d. pes, pltdis, picior. V. limpe-
dec). Trimet Is destinatiene: a expedia o
scrisoare, o lad& Fac lute: a expedia o
afacere. Fig. Iron. Trimet pe lumea cea-
lank exoflisesc, ma cotorosesc: caldu Ii
expedie rdpede pe candamnat, a expedia
an solicitator.
expeditiv, -ft adj. (d. lat. expedites
cu sufixu -iv). Care lucreazil, expediaza
prompt : om expeditiv in afacerl. Adv. In
mod expeditiv.
* expedit6r, -Dare adj. (lat. expedi-
tor, d. expedites, part. d. expedite, a des-
curca). Care expediaza.
expeditionar, -4 adj. (d. expedifi-
une cu term. -onar). Care face o expedit-
une: armatd expedifionard.
expediflune f. (lat. expeditio, - finis).
Actiunea de a expedia expedifiunea unei
scrisorl, unor matfett Intreprindere armatt
facuta In tart strAinA: expedifiunile lei Tra-
fan in Dacia. Ctl&torie comercialA sad Olin-
tifica : o expedifiune la pole de nord.
$i -file.
experlenta 1., pl. e (tat. experientia,
d. eXperiri, tncerca). Deprindere capatata
pintr'o lung practicA unite cu observati-
unea : om cu experienfd, Proba, Incercare :
a face o experienfa de fide& de chimie. Am
facet experinfel cu acest om, II atia ce fel e,
ce poate,
* experiment n., pl. e (lat. experimen-
ium). Experientt, probA ptiintificii.
experimental, -a adj. Fundat pe
experientt: fizica experimentald. Adv. In
mod experimental.
* experiment:it, -A adj. Care are ex-
perienta (practica) a lucrurilor : om expert-
mentat.
experimentatiane f. (d. experimen-
ter). Rar. Actiunea de a experimenta. Si
-elle, dar mat des -are.
experimentaz v. tr. (lat. experimen-
tare, fr. experimenter). Incerc, verific pin
experientt.
export, -ft adj. (lat. ex-pertus, part.
d. ex-periri, a Incerca. V. perlcul). Care
are foarte multi practica tntr'o arta. S. m.
Acela pe care -1 numeate judecAtoru salt pe
care-I aleg partite ca sit examineze (sit ve-
rifice) un cont on salt des pArerea Intfo
afacere.
www.dacoromanica.ro
- EXP
* expertiza 1. pl. e (fr. expertise, d.
expert, expert). Vizita operatiunea exper-
tilor: a face o expertiza.
explatiane f. (lat. expidtio, -6nis).
Rar. Ispapire. 5i -Atie §l mat des
-Tare.
* explez v. tr. (lat. expiare, d. plus, pios).
IspApesc, repar o crime, o grepala pintr'o
pedeapsa, pintr'o suferinta.
* expir, a -6 v. tr. (lat. ex- spiro, -spi-
rare. V. resplr, supple). Elimin tot aeru
din plAmlni. V. intr. Imi dad sufletu, mor.
Fig. Ajung Ia termin, scad, mil anulez: po-
lite, contractu expird mine.
expirAnt, -a adj. (fr. expirant). Care
expire, care moare.
* explrator, -oAre adj. Mu chi expl-
retort, care string peptu expulstnd aeru.
* expirepane f. (lat. ex-spirdtio, -finis.
V. asplratiune). Actiunea de a expire
aeru aspirat. Fig. Moarte. Scadenta, ajungere
la termin : expirafiunea anal contract, unlit
an. 5i -Atie si -are.
* expletiv, -51 adj. (lat. expletives, d.
expletus, part. d. ex-plere, a umplea de tot.
V. com -plet, um-plu). Orem. Se zice
despre cuvintele care servesc ca umpluturit,
ca Ta sd ml to vdd I fld, sd to WI Adv.
In mod expletiv.
explfc, a -A v. tr. (tat. ex-plico -dre.
V. a-plic, plec). Ltmuresc un tnteles
tntunecat, interpretez: a explica o enigma.
Expun, dezvolt: a explica ceia ce cugefi.
Traduc: a explica an autor. V. refl. Imi ex-
prim gindu. Am o explicatiune cu cineva.
* explicabil, -a adj. (lat. explicabilis).
Care se poate explica.
explicativ, -à adj. (lat. explicativus).
Care servepte la explicatiune ; note expli-
cative.
* explicator, -wire adj. Care explicit.
* explicatiOne 1. (lat. explicdtio, 6nis).
Actiunea de a explica. Dezvoltare p. a la-
muri un tnteles obscur. Justificare, aratare
de motive: a avea o explicafiune cu cineva.
Traducere pe larg. 5i -Atie.
* explicit, -6 adj. (lat. explicites, var.
din explicates). LAmurit, clar. Adv. Lamurit.
Ob. -cit (dupA fr.).
exploatabil, -A adj. (fr. exploitable).
Care poate fr. exploatat.
exploatatdr, -oars adj. Care ex-
ploateaza. Fig. Care trage din munca altuia
foloase ilegitime sae excesive.
* exploatatitine f. (fr. exploitation).
Actiunea de a exploata pamInturi, pAduri,
mine. Locu unde se exploateaza. Fie. Folos
nepermis tras din munca
dar mat des -are.
* exploatez (oa dofiii silabe). v. tr. (Fr.
exploiter, d. lat. pop. * explicitare, a dezvolta
frecilentativ d. explicare). MA folosesc, trag
folos dintr'o proprietate. Abuzez de cineva
to folosu melt : a exploata credulitatea po-
porulut. Fig. Profit de: lml exploatez ta-
lents.
EXP
- 485
explodes v. intr. (dupe fr. exploser,
d. lat. explddere, explosum. V. aplaus,
plauzibil). Izbucneac, bilfnesc, fac ex-
ploziune.
expler I -es, a -a v. tr. Oat. ex-
plOro, -dre. V. deplor). Vizitez, ma duc sä
cercetez locurile: a explora un continent, o
mare, un cimp de luptd.
explorater, -came adj. si s. (lat.
explorator). Care exploreaza; cercetator.
exploratiOne f. (lat. explordtio, -dais).
Actiunea de a explora. $i -ffitle, dar ob.
-are.
exploz1b11, -A adj. (fr. explosible). Ex-
ploziv.
* explozliine f. (lat. explosto). lzbucnire,
bufnire, comotiune Insotita de bubuitura gi
produsii de dezvoltarea subita a unet forte sail'
de expansiunea subitik a unui gaz: explozi-
unea unet torpile. Fig. Manifestare vie si su-
bita: exploziune de rls, de urd, de furie.
$1 -dzle.
* exploziv, -A adj. (fr. exploslf). Care
Insoteste sau produce o exploziune : pulbere
explozivd (praf de pissed), gloanfe explozive.
Gram. Se zice despre sunetele care se pro-
nunta cu o mica exploziune (cap, b, ce, ge).
Adv. Se pronunid exploziv.
exponent, -A adj. (lat, ex-penens.
-intis. V. com-ponent, pun). Carell
expune (spune) pretentiunile Intro recta-
rnatiune. Care-sl expune productiunile lul
Intro expozitiune public& S. m. sad si n.,
pl. e Aig. Numar care arata puterea la care
e rldicata o cantitate. De ex.: 4s.
* exponential, -A adj. (d. exponent).
Mat. Care are un exponent variabil sad ne-
cunoscut: funcfiune exponen /lald. Ecdafiune
exponentiald, ecdatiune In care nedUnoscuta
antra In exponent. S. 1. 0 exponenfia'd.
1) * expert n., pl. urt (dupe import,
transport ; germ. export ; fr. exportation, it.
esportazione). Actiunea de a exporta. Marfa
exportata.
2) * expert §i -es, a -it v. tr. (lat.
exportare. V. Import). Transport afara din
Ora productele solulul sail' industriii.
exportater, -oare adj. Care export/I :
cast( exportatoare. S. m. Negustor care
exporta.
* exportallune f. (lat. exportdtio, -cfnis).
Actiunea de a exporta. Marla exportatii.-5i
.441e gi -are.
* exposant, -AL adj. sI s, (fr. exposant).
Barb. Exponent, expunator Intro expozi-
tiune.
expozIthine f. (lat. expositto, -dais
V. a-pozitiune). Actiunea de a expune.
expunere : expozitiune de pictard, de mast&
agricole. Locu In care se expune. Povestire,
aratare, Inairare, supunere : expozifiunea unut
fapt. Acea parte a discursului In care se
dezvoltii subiectu. Expozitlune unlver-
rile. - Si -itle.
Bala, unde se expun lucruri din Coate tA-
www.dacoromanica.ro
- EXP
expres, -A adj. (lat. ex- presses, ex-
pres, lamurit, part. d. ex-primere, a exprima).
Precis, formal: ordin expres, tnterzicere ex-
presd. Special, de mare iuteala, vorbind de
trenuri Vapoare (d. engl. express, fr. ex-
press, care tot d. lat. expressusvine) : inn,
vapor expres. Subst. A pleca cu expresu.
expres. -
Adv. In mod expres, special : a Interzice
Multi zic expre adv. (fr. expres).
cu Int. de special, Intradins", ceia ce tte-
bule sa se evite : a zice expre.
* expreshine f. (lat. expressio, -6nis.
V. I m preslune). Stoarcere (Rat). Fig. Modu
de a vorbi : expresiune nobild, trivtald, pro-
prie, figuratd. Manifestarea until' sentiment:
expresiune de bucurie, de durere. Caracter,
sentimente interioare care se vAd pe fata si
In gesturi : fa fa acestut om are o expresi-
une nobild. Mat. Expresiune algebricd, for-
mula algebrica: 4 It Rs e expresiunea su-
prafefel unet sfere. A reduce o fractiune la
cea mat simpld expresiune, a gasi o frac-
tiune egallt cu fractiunea data, dar care are
terminii eel mai simpli posibil. Fig. A re-
duce la cea mat simpld exprestune, a reduce
la cel mat mic volum, la starea cea mai
mizerabila : tractatu de la Tilsit reduse
Prusia la cea mat simpld expresiune. Si
-6sle.
* expresiv, -A adj. (d. expres; fr. ex-
pressif). Care are mild expresiune : °chi
expresiv!, gesturt expresive. Adv. In mod
expresiv.
* exprim, a -it v. tr. (fr. exprimer d.
lat. ex-printo, ex-prtmere, a stoarce, d, pre-
mere, a apesa, a presa. V. presa). Store
(Rar). Fig. Manifestez gtndurile sad impre-
siunile pin vorbe, gesturi sail expresiune a
fetei : st-a exprimat bucuria, lap let ex-
prima mirarea. V. refl. Ind arat ideile :
profesoru s'a exprimat favorabil despre
acest elev. Vorbesc : acest om se exprimit
grea.
* exprImabll, -A adj. (fr. exprimable).
Care poate fl exprimat, povestit.
* exproprlatliine f. (d. expraprtez).
Actiunea de a expropria. Si -alle, dar
ob. exproprlere.
* expropries v. tr. (fr. exproprier, d.
lat. ex, earl din, si proprius, proprid). Pri-
vez pe cineva de proprietate despagubindu-1,
mai ales p. utilitate publica.
* expulsez v. tr. (lat. ex-pulsdre, Ire-
ciientativ d. ex-pellere, ex-pulsum, a expulsa.
V. compulsez, probela). Alung peste
hotare : guvernu expulzeazd strdinit pericu-
lost ordinli publice. Exclud dintr'o socie-
tate. Med. Fac sa lass umorile din corp.
expun, -pus, a -.pane v. tr. (fat.
expdnere. V. spun). Pun In evidenta. Pun
Intro expozitiune ca sa vada publicu : a
expune tablourt. Pun, Intorc spre : a expune
la sad, Explic, fac cunoscut: a expune o si-
sistemd. Pun In pericul: fmt expun vtaja.
V. refl. MA arunc In pericul, 11 Infrunt: nn
to expune lord lobos
EXP
- 986
* expuisitine f. (lat. ex-palsio). Actiunea
de a expulsa.
* expulsiv, -A adj. (lat. expulsivus).
Care serveste la expulsare.
* exptinere 1. Actiunea de a expune, ex-
pozitiune.
* extatic,wa adj. (vgr. ekstatik4). Cau-
zat de extaza : transport extatic.
* extaz n., pl. art si e, §i (mai bine)
extaza f., pl. e (vgr. &stasis, schimbare de
pozitiune, d. ex, atarA din, si stasis, poziti-
une ; fr. extase, f. V. diastaza). Transport
at sufletului, belie de admiratiune : aft a
rdminea in extazd inaintea cuiva. Med. Alec-
tiune nervoasa caracterizata pin imobilitate.
* extaziat, -a adj. Beat de admiratiune:
a rdminea extaziat Inaintea unui spectacul.
* extazidz v. tr. (fr. extasier, vgneksta-
siazo, tndemn la revolta).Entusiazmez grozay.
V. refl. MA entusiazmez grozav, ma Imbat de
admiratiune.
* extemporal -A adj. (lat. exteTiporalis,
[rar ex-temporaneus] (d. ex, afara din, si
tempos, timp. V. contemporan). Impro-
vizat, nepregatit : a da unor fcolari sd facd
niste exercifil extemporale.S. n. Un extemporal
* extendibil, -A adj. (d. lat. extendere,
a tntinde, cu sufixu -ibil ; it. estendlbile).
Care se poate Intinde. Fats extensibil
(fr. extensible).
* extendibilitate f. (d. extendibll) Pro-
prietatea de a se putea tntinde.
* extensiune f. (lat. ex-tensio, -finis, d.
ex-tendere, a intinde. V. tensiune). Acti-
unea de a se tntinde: extensiunea nervilor.
Intindere, suprafata : extensiunea unui ogor.
Fig. Creetere, dezvoltare: extensiunea co-
merciulut, culturil cimpulut. Aplicare mai In-
tinsA : extensiunea unel legi. Largirea Intele-
sului unei vorbe: pin extensiune se zice:
botu cordbiii.
* extensiv, -A adj. (lat. extensivus).
Care produce extensiune : forld extensivd.
Care e luat pin extensiune : infeles extensiv.
Cultard extensivd, cu putiria cheltuialA p.
o Intindere mare de pamint, adica Bra a
scoatg din parnInt tot ce poate produce.
Adv. In mod extensiv.
* extenuez v. tr. (lat. ex-tenuare, d.
tennis, suptire, slab. V. atenuez). Sla-
besc, ostenesc foarte mult : munca excesiva
extenuiazd corpu. V. refl. Ma ostenesc extrem.
* exterior, -oare adj. (lat. exterior, d.
extra §i ex, afara. V. extern, extrem).
Care e afara: partea exterioard a casei. Re-
lativ la exterior, la strainAtate: comerciu ex-
terior. S. m., pl. uri sari ei oare. Partea de
afara, aspect, fats: aceastd casd, acest om
are un exterior pldcut. StrAinAtate: relafiu-
nile liner fdri cu exteriora. Adv. In partea
de afara : casd frumoasa exterior.
* exteriorizez v. tr. (d. exterior; fr.
exterioriser). Fit. ArAt (manifest) un senti-
ment pin vorbe orl pin gesturl. Arat (repre-
zent) un sentiment pin arta.
* exteritorialitate f.(ex-V teritoriall-
tate). Imunitate de drept public care scu-
teste unele persoane (ca ambasadorii) de
puterea jurisdictiunii etatului In care se afla,
www.dacoromanica.ro
- EXT
* extdrmin si -ex, a -A v. tr. (lat. ex.
termino, -are, d. ex, afara din, si terminus,
hotar). Nimicesc, distrug de tot, prapadesc
a extermina uR popor.
* exterminator, .oare adj. (lat. ex-
terminator). Care extermineaza.
* exterminatiane f. (lat exterminatio,
-anis). Actiunea de a extermina. $i -Ape,
dar mat des -are.
* extern, -A adj. (lat. externus, d. ex-
tra, afara. V. exterior, Intern). Care e
pe afara : boald externd (de ex., de pele).
Care locuieste afara din scoala elev extern.
Relativ la strAinatate afacerile externe.
Geom. Unght extern, format de dout para-
lele taiate de o secanta gi situat afara din
aceste linii (V. astern). S. rn. si f. Un ex-
tern, o externd, un elev extern, o eleva ex-
terna. Student, studentA In medicina care
lucreazA pe langA interni la vital. Ministru
de externe (subtnt. afaceri saa lucrurt),
ministru care comunica cu strainatatea. Pa-
tologia externd, a boaielor externe. Adv. Pe
afara: aceastd boald no dispare tratInd-o
extern.
* externat n., pl. e (d. extern; fr. ex-
ternat). $coala care are numal elevt externs.
Caljtatea de extern la spital : a da examin
de externat.
* extind, -tins, a-tinde v. tr. (lat.
extendere. V. In-tind). Daei gxtensiune.
* extirpabil, -A (adj. extirp). Care se
poate extirpa.
* extirpator, -oare adj. Care extir-
peaza. S. n., pl. oare. Instrument de extir-
pat buruienele.
* exti rpaiiti ne f. (lat. ex-stirpatio,-6nis).
Actiunea de a extirpa. $i dar mai
des -are.
* extirpez v. tr. (lat. ex-stirpare, d. ex-,
afara din, et stirps, tulpinA. V. stirpesc).
Stlrpesc, desradacinez (propri& si fig.): a
extirpa buratenele, apucdturile demagogice,
abuzurile.
* extra- (let. extra, afara din. V. stra.),
prefix care arata superioritatea sae diferenta,
ca: extrafin, extraordinar, extrascolar (V.
Intra-). Se poate zice si ironic, ca ei has:
extrahof, extraprost. Se poate pune ggi pe
urma ca adj. fix: calitate extra (extrafina).
V. trans.
* extract n., pl. e (lat. extractum, d.
ex-traho, - trdhere, a extrage). Substanta ex-
trasA dintr'alta printr'o operatiune chimica:
extract de came. Articul on pasagiu scos
dintr'o carte. Prescurtare dintr'o carte mai
mare. Copie din registrele la nastere on de
moarte: extract de nastere. $i extras.
* extractfv, -A adj. (d. lat. e:ctractus,
extras, cu sufixu -iv). Ralativ la extractiune,
mat ales vorbind de scoaterea tnetalelor ei
mineralelor din pAmtnt. Gram. Care arata
extragerea : particuld extractivd (ca ex In
ex-trag).
* extractiune f. (lat. ex- trdctlo, -finis.
V. tracSiune). Actiunea de a extrage.
Aritm. Operatiune p. gasirea radacinil unui
numAr. $i -achle.
EXT
- 487
* extradare f. Actiunea de a extrada.
$i extradare (dupa trddez).
* extraddz v. tr. (fr. extrader, d. lat.
ex, afar& $i trddere, a preda. V. tradez).
Predad un vinovat guvernului de care de-
pinde $i care-I reclamA. $i extradez
(dupa trddez).
* extradotal, .5. adj. (extra- vi dotal).
Parafernal, afarA din zestre: avere extra-
dotald.
* extrafin -A adj. (extra- vi fin ; fr. ex-
tra-fin. Fr. zic $i superfin, dar serfs tars
liniutA). Superfin, de calitate superioarA:
clocolatil extraftnd.
extrag, -tras, a -trage v. tr. (ex-
$i trag, dupa lat. dx- traho, ex-trdhere). Se.
par o substanta dintr'un corp din care face
parte, scot : a extrage zahar din sfecld, our
dintr'un bulgdre aurifer. Scot, trag afarA :
a extrage sare din ocnd, an dude din gurd.
Copiez : a extrage an pasagid dintr'o
carte. Mat, Caut, gAseac :a extrage rdddcina
pdtratd sad cubicd a unul numdr. Extrag
Intregit confinuft lntr'an numdr fractionar,
caut de cite on unitatea e continuta in acest
numdr.
extralegal, -A adj. (extra- vi legal).
Care e afarA din lege : a intrebuinia mil-
loace extralegale. Adv. In mod extralegal.
extraordlnar, -ft adj. (lat. extraor-
dinarius. V. ordlnar). Neobisnuit, care se
IntimplA far : eveniment extraordlnar. Extra-
vagant, straniii: idet extraordinare. Nepre-
vazut : cheltutell extraordinare. Miraculos :
genid extraodinar. Tames extraordinar, tri-
mes p. a negocia o afacere particulars $i im-
portant& Profesor, membru extraordinar,
care n'are toate drepturile. Adv. In mod ex-
traordinar, afarli din cafe: s'a suit extraor-
dinar de sus.
* extras n., pl. e. Forma mai torn. M.
attract, ca vi =nasals fatA de manuscript.
* extrascolar, -& adj. (extra- vi sca-
lar). Mara din acoalA : activitatea extravco-
lard a inviitatorilor.
extravagant, -A adj. (mlat. extra-
vagans, -antis, d. lat. extra, afarA, $i vegans,
-antis, care rAtAceste. V. vagabond). Ex-
centric, bizar, fantastic: om, costum extra-
vagant. Adv. In mod extravagant: a te purta
extravagant.
extravagant& 1., pl. e (d. extrava-
gant; fr. - once). Starea de a fi extravagant,
excentricitate, bizarerie. A face extravaganle,
a te purta, a vorbi extravagant.
* extravazatlane f. (d. extravazez).
Actiunea de a extravaza. $i -oiler dar
ob. -are.
* extravazdz v. tr. (extra- vi -vazez, d.
vas ; fr. extravaser. V. trans-vazez).
VArs, scot din vas. V. refl. MA 'Ors, cur&
afarA : singele s'a extravazat din cauza unez
opintell prea violente.
* extradez, V. extradez.
* extrem, -A adj. (lat. extremus, d.
extra, afara din). Care a la capat : limita
extremd. In gradu cel mai Malt: cdldurd
www.dacoromanica.ro
- EZO
extremd. Excesiv, exagerat: acest om e ex-
tram in toate. S. n. Lucru extrem : a trace
de la an extrem la Witt (cum ar fi de la
lene la hdrnicie). Ceia ce e opus, contrar :
extremele seamdnd (de ex , bucuria extremd,
care poate ucide, ca intristarea extremd).
S. m. Mat. Extremit (subint. termini), pri-
ma $i ultimo termin inteo proportiune : in
ort-ce proportiune aritmeticd, suma extra-
milor (rebate sd fie egald cu a mediilor. A
afunge, a ft la extrem, ajunge, a fi la a-
man, in mare nevole, Inn mod extrem, ex-
cesiv : a plodat extrem (de mutt).
* extremist, -A s. $i adj. Care are idel
extreme, Inaintate, revolutionare.
* extremitate f. (extrentitas, -Otis).
Parte extrema, capAt: extremitatea and fa-
ng and strode. VIrf : extremitatea anal co-
pac. Situajiune extrema (dificila), amen: a
fi la extremitate. P1. Mtnile gi picioarete :
a avea extremitatile inghelate. Acte de vio-
lent& de furie: a ajunge la extremitdit.
* extremizm n. Caracteru de a fi ex-
tremist.
extrinsec, -A adj. (fr. extrinseque,
0. lat. extrinsecus). Care vine de afarA: cau-
ze'e extrinsect ale and boale. Valoare ex-
trinsecd a utter monete, valoare fictiva, con-
ventional& Adv. In mod extrinsec. V. In-
trInsec.
* exuberant, -ft adj. (lat. exdberans,
-antis). Foarte abundant, buiac : vegeta-
(lune exuberantd. Adv. In mod exuberant.
* exuberant& f., pl. e (lat. exuberan-
tia). Abundanfa foarte mare : exuberantd de
vegetafiune, (fig.) de cuvinte, de argumente.
exuberdz v. intr. (lat. ex- dbero, -are,
d. ex, Mara din, $i Ether, ,,abundant", si u-
ger". V. uger). Abund foarte Emit: lacu
exubereazd in peste. V. buTecesc.
* exult, a -a v. intr. (lat. ex-sulto,-are,
d. saltare, a salta. V. In -suit, re-zult).
Sar de bucurie. MA bucur foarte molt. V.
zburd.
exultatlane f. (lat. exultatio). Actiunea
dea exulta. $i -Atha $i -are.
ex veto Cuvinte latine care Inseamna
dupa dorinta" (V. vot) $i care servesc as-
taxi ca sA numestl un tablod sad alt oblect
pus de tine In biserica in amintirea until
pericul din care ai scapat.
dzer, V. Taxer.
exit, a -alt v. intr. (fr. hdsiter, d. lat.
hdesito, -dre, d. haerere, hdesum, a fi oprit,
lipit. V. ad-erez, ad- co-ezlune,
ln-erent). Preget, sovaiesc, ma codesc, nu
slid, nu pot on nu prea vread sA fac ceva : e-
zita sd (ori dacd sd) meargd or! nu.
* ezItant, .41 adj. (fr. hesitant). Care
ezitA.
ezItatlane f. (lat. haesitdtio, -Onis)*
Actiunea de a ezita. Si -atle, dar mai
des -are.
ezofag, exoteric? V. asp-,

f m. A aasea Mara a alfabetulul (Repre-
zentA un sunet slab care, ctnd e sonor, se
preface In v).
1) fa interj. (din fatd, cum se vede din
vechiu fa-sa, fata sa). Fam. VorbA pin care
strigi o fatA sad() female egall sad inferioarA
tie (une-ori $i cu dispret): star, fa I Fa
Ioanol Fa nebuno 1 In vest si fa. In
Munt vest fa p. femel pi fe p. fete. V. maT,
bTa.
2) * fa m. Max. Al patrulea sunet al ga-
me' gi nota care-I reprezentA....
* fabric, a -it v. tr. (lat. fdbrico, -are,
si fdbricor, -dri). Fac oare-care lucruri pin
ajutoru malinilor ori altor instrumente : a
fabrica arme, mobile, plugurt. Fig. Inven-
tez : poeziile atribuite tut Osian an fost fa-
bricate de Mac-Pherson.
fabricator, -care s. pat. fabricator).
Fabricant. Inventator de minciunl : fabrica-
tor de legende.
fabricatitine f. (lat. fabricdtio, -tints).
Actiunea sad modu de a fabrica : postav de
blind fabricaliune. Lucru fabricat: fabrica-
fiune skald. $i ittle. Ca actiune, ob.
are.
*fabricant, -a s.(lat fabrlcans,- dntis).
Care fabricA sad posedA o fabrica. Fabn-
cant de versuri, poet prost.
fabric& 1., pl. I (lat. fdbrica [fr. forge],
d. fdber, meserias, ferar, din acelast tad. cu
facio, fac. V. faur). Manufacture, stabili-
ment In care se fabricA ceva: fabricd de
arme, de Inaltdminte. Pratt' fabricii, gretu
cu care fabricantu vinde articulele lid In co-
merchl. Marca fabricit, semnu, blazonu pin
care se distinge o fabricA de alta.
tabula f., pl. e (lat. fdbula, din ace-
Iasi rad. cufama, (alma). Mica povestire, de
ordinar In versuri, care ascunde moralitatea
supt vAlu unei fictiuni : tabulate lut Esop,
Fedru, Lafontaine, Donict. Mit, poveste :
zeil din fabuld. Legenda, istorie falsA: vorba
asta e o tabula.
* fabulist, -4 s. (d. tabula; fr. fabu-
Scriitor de fabule.
fabules, -easa adj. (lat. fabulosus).
Imaginar, din fabula : personagit fabuloase.
Mille, legendar : timpurile fabuloase. Uhni-
tor, extraordinar, colosal : avere fabaloasd.
Adv. In mod !Libidos.
www.dacoromanica.ro
F
fac, facia, a fitcev.tr.(lat.facia, fticere,
fac [din aceiasi tad. cu vgr. tithemi, pun, si
scr. dadhdmt, pun, fac]; it. fare, pv. fr. faire,
sp. hacer, pg. fazer. Imperat fd 1 nu
facet V. edi-fic perfect). Creez, formez:
Dumnezed a fdcut lumea. Produc: vita face
poamd. Nasc, fAt, dad la lumina : femeta a
fdcut an bdiat pisica nista put, Vilna un
cl. Fabric: a face sIrmd. Construesc :a face
o casd. Descrul, execut, formez: a face an
unght. Compun, send: fac versurt. Operez,
execut, realizez: a face o minutia, un bine,
o pomand. Comit: a face o crimd. Institul,
Infiin(ez: a face an spital. Formez, instruesc:
a face un elev. Determin un curent In mul-
ti me : inva(d turtle lui Socrate ad Omit $coald.
Aleg, numesc : Romani' 1-cul fdcut pe Utz-
cinat dictator. Numesc, taxez, calific: 1-a
fdcut pore'. Exercit, practic, mil ocup de :
a face avocaturd (sail pe avocatu), a face
politico, ftiinflt Studiez, urmez, Is student
In : a face dreptu, a face scoala de agrlcul-
turd. Joc un rol pe scenA sad In viatA, caut
sA par (dupA fr.): a face pe Cezar, a face
pe generosu. Adun, ctstig : a face avere
barn. Alez, prepar : a face pant (pentru cul-,
care, In opoz. cu string), a face bucate.
Cauzez, inspir : a face mild, plekere cuiva.
Lnduplec, silesc: 1-am fdcut sd p!ece.
nchei : a face pace. V. intr. Valorez,
egalez : acest cal face o mie de frat,
franc;
2 cu 2 fac 4. Merit osteneala : exportfiunea
face s'o vezt, face sd te duct s'o vezL V.
refl. Davin, ajung : md fac mare, md fac
ritisman cuiva. lad cariera : md fac preut,
MA prefac : md fac cd nu vdd, md fac bol-
nay.Capat, ma cuprinde: mi s'a fdcut foams.
A face bine cuiva cu ceva (Pop.), a-I tm-
prumuta cu. A face cuiva cu ochiu, din oaf
(sing.), a-1 face semn cu ochiu, A face culva
de nalit, a-I desctnta de nAjit. A -i face cu
ulcica, a-1 pune ulcica, a-I fArmAca (titre-
buintind o ulcica (cum fac babele). A t-o
face cuiva, 1) a-1 fArmAca, 2) a te rAzbuna pe
el. Vrdbiile fac a ploale, dad semne de ploaie.
Acest copil face a om mare, trage, menelte
a om mare, denotA cA va ajunge om Insem-
nat. Ml s'a fdcut de dada, mi s'a Mut dor
de dud, de plecare. Fd-te'n coace, vino'n
coace.A te face andeva, a te duce, a apArea
undeva : la d-te si io pintre el, sd vezt
cum fug toll I Ce mat fact? formula de a
Intreba pe cineva cum o duce cu sAntitatea,
su afacerile. Ce are a face ? ce Import4 ?
PAC
489 -
ce leglitura are cu Ce sd m6 fac ? ce sa
devin, ce sit ajung (nenorocitu de mine)?
Nu mat ftitl ce sd fac, Is desperat Se facea
cd eram lntr'o grddind, visam ca eram Intro
gradina. Ceara face bine la fuse (off tusil),
te vindeca de tuse. A face pe (fr. faire le),
a fi sad a te preface a : acest pungas fare
pe onestu, acest om face pe ingrtfito:a de
bolnavt.
facer° f. Creatiune: facerea lunar. Nas-
fere : durerile facerlt. Ac tune, faptA (In ge-
neral: o facere de bine (mai des : o bine-
facere).
-!ache ?i fachle (lat. fdcula, d. fax,
1.
fads, tortA, faclie ; it. fdgola, pv. falha, vfr
faille, sp. dacha, pg. facha.V. facia). Est.
1) Un fel de facile de coaja de mesteacAn
care se aprinde noaptea p. a atrage pastravii
la lumina ca sa-i prinzi. Adv. Uscat tackle,
uscat sfarog. 2) BucatA de lemn de foi, rA-
tunda (de mArimea unel (WO. La Dos.
fachT, pl. fachiert, torta. In Bc. sf a-
chie. V. luminare, lodba, obiet,
valog, zeada.
fachTol n., pl. e (ung. fdtyot, sitb. fatal,
fact, d. yen. facia, faziol, plaza de in, care
vine d. it. fazza, MO, de unde fazzoletto,
basma ; ngr. [d. yen.] fakid11). rans. Valu
alb de borangic pe care -1 poa fatale. Vest.
Giulgi. $i pachTdi (poate ngr,). Vechi
gi fachi, p1. art. V. timber.
fachir m. (fr. faquir, d. ar. fakir, sA-
rac). Ascet musulman din India. Fachiril
tralesc din pomana, nu muncesc, n'ad case,
si n'an ca Imbracilminte de eft o zdreantA
de stofA cu care se hieing. Odinioara fa-
air (turc. fakyr, grade, fakir, fachir).
facial, -A adj. (fr. facial, d. tat. fades,
fate). Anat. De la fats : muschl facial.
Unghi facial, format de IntIlnirea a dodA
Jinn una verticatA, care e presupusA cA trece
pin dintil incizivi superiori gi pe la sprin-
cene, si alta orizontalA, care e presupusa cA
trece de dedesuptu urechit pin raclAcina din-
tilor incizivl superiori.
tacit, -ft adj. (lat fdcilis. V. dificil).
Rar. Ufor de Mut. Adv. Lesne. Fals fa-
cif (dupti fr.).
facilitate f. (lat. facilitas, -dtis. V.
facultate). Calitatea de a fi facil, inles-
nire, usurinta. BunAtate, indulgenta : facili-
tate de caracter. Pl. Terrain acordat p. plata :
a acorda facilitdlf
facilites v. tr. (d. facil; fr. faciliter,
d. it. facilitate). Usurez, Inlesnesc.
facia f., p1. e (ung. fciklya, &b. faklja,
germ. fackel, d. lat. f dcula. V. facha). Rar.
Facile.
fac-simile n., pl. tot asa. (cuv. tat. care
Insearnna ,fa asemenea" V. fac-totum,
asemenea). Copie fotografica sad alt-fel.
Se eerie $i facsimile.
factaj n., pl. a (fr. factage, d. facteur,
Impartitor de scrisori). Com. Transportu
mArfurilor la domicilid sad lit depozitu de
consemnatiune. Distribuirea scrisorilor si
telegramelor acasa : taxa de facial.
www.dacoromanica.ro
FAE
factice adj. (fr. factice, d. facticlus).
Artificial, imitat : apd minerald factice. Fig.
Imaginar. Nenatural : Suferintd factice. Pl.
f. ar trebui sit fie In t, ca race, rect. Toting
nu se zice de ell durert factice. Forma mai
corectA la sing. ar fi lost facticid. Cp. cu
novice.
factor m. (rus. germ. faktor, fr. facteur,
d. lat factor, -dris, facator. Cp. cu doctor).
Impartitor de scrisori gi telegrame, curler
postal s. a. Mat. Fie-care din numerate care
concurA sA formeze un product : factor co-
mm. Fig. Fie-care din elementele care con.
curA la un rezultat: factoritpolitict.
factorie f. (it. fattoria, fr. factorerie,
sp. factorial. Biurofi, (stabiliment) comer-
mat edropenesc in colonii on In alt be In
strainatate.
fac-tdtum in. pl. tot asa (cuv.lat. care
fnseamnii fit tot". Cp. cu fac-simile). Inten-
dant, Ingrnitoru tuturor afacerilor. Fig. Om
care se amestecA In toate. Se aerie si
factotum.
facture f., p1. i (fr. facture, d. facteur,
factor, dupA lat. factura. V. faptura). Corn.
NotA detaliata de mArfurile vtndute si de pre-
turile lor. Forma, executiune, fApturA: ver-
surf, mazicd de o band facturd.
factionar m. (lat. factionarius). Sol-
dat In factiune.
factids, -oasa adj. (lat. factiosus,
care face [lucreaza] molt). Seditios, turbu-
rator public, care face parte dintr'o factiune.
Adv. In mod factios : a lucra facfios.
factldne f. eat fdctio, -finis, d.factus,
Mut). PazA fAcutA de soldatil unui post.
Fig. Asteptare prelungitA. Partid seditios.
facultate f. (lat. facdttas, -kits, d.
OM, forma veche Ild. Palls, de unde vine
facilitas, facilitate). Putere fizicA sad morala
de a face ceva, proprietate : magnetu are
facultatea de a atrage fens. Fig. Dreptu de
a face un lucru : facultatea de a dispune de
averea ta. Diviziunea unei universitati yi
corpu profesorilor el: facultatea de litere,
+limp., medicine, drept teologie. Pl. Ca-
litAti Intelectuale : acest copil e lipsit de fa-
cultati.
facultativ, -A adj. (d. facultate ; fr.
facaltatif). Care e Mat la voia ta sA -1 fact
on nu : muncd facultativd. Adv. In mod a-
cultativ.
fad, -A adj. (fr. fade, it. fado, d. lat.
vdpidus, stricat, care vine d. vd-
por, abut). insipid, nesArat, fArA gust. min-
care fadd. Fig. Frumusete fled. Adv. In mod
fad: a glum( fad.
fees, V. fads.
faetdn n., pl. oane (fr. phfiton, dupA
numele mitologicului Faeton, care a obtinut
de la tatAi sad, Soarele, sA conducA o datA
caru luminos, cu care IntImplare calf au lust
vint, si el s'a prapAdit). Un fel de trAsurA
bolereasca Malta cu patru locuri. Sec: 19.
Est. (faiton, dupA rus.faetdn, turc.fatton).
 490
FAG
Trasura publics, drosca, birja. Azi. Munt.
(falton). Brisca cu doda roate Intrebuin-
Oa de laptarii din Sucuresti la dus lapte
la clienti.
1) fag m. (lat. felgus, vgr. pheg6s, germ.
buche, engl. beech [V. buche] ; it. faggio,
pv. fau, vfr. Sou, sp. haya, hacha, pg. faia).
Un frumos copac amentaced cu scoarta ce-
nusie (fagus silvdtica). Lemnu lul. V. jlr.
2) fag, V. fagur.
Saga f. (turc.). Dun. Drags, masint de
curate rturile de nomol on de spart gheata:
a venit fagada spdrgind gheata (la Tulcea)
si se asteaptd site dodd fagale p. sparge-
rea sloturilor (Univ. 16 Mrt. 1932; 2, 2).
* fagot n., pl. urt si oate (it. fagotto).
Un fel de clarinet foarte gros (fr. ba son).
V. bason, oboT.
* fagotist m. (it. fagottista). CAntarei
din fagot.
fagur si faigure m. (lat. * favulas, dim.
d. favus) si (mai rar) fag m. (lat. lava; ca
neg d. naevus. Cp. si cu negurd, ragusesc,
Zdernd). Asociatiune de alveole exagonale
de ceara In care albinele Isl depun mierea.
* faT n., p1. lid (fr. faille, d. ol. falie,
care vine poate d. lat. velum, vat). Un fel
de stofa de matasA (cam ca taftada).
* fats:intik f., pl. e (fr. fayence si faience,
d. Faenza, orris In Italia, unde se fabricad
In ainte vasele de faianta). Lut de facut
vase de bucAttrie si p. alte uzuri domestice
(Faianta e alma, de o calitate mai buns de
de cit lute ordinar, dar inferioara portela-
nului). V. maTollca.
faTdos, haTdos (nord) si Hato* (Ml.),
-ft adj. (cp. cu ung. fait, fafta, fel, so',
fast, adica de bun sat"). Fam. De bun sol,
robust: om, boil hoidol. Bz. (laTdos). Ele-
gant: rochie faidopl. in GrS. 1937, 246,
haTtes (Dolj), robust. V. faTes.
faTentiftrie f. (. faiantd; fr. fatencerie).
Fabrics de faianta. Arta de lucru falanta.
Vase de falanta.
faTer n., p1. e (germ. feuer, foc). Munk
Fan:. Mustrare aspra, pleafturl, staler : (-a
tras un later.
Safes, -A (ung. * fah; d. fat, sol, neam).
Mold. Vecht Falnic, maret: om fates, munff
faiest V. faTdos.
faTlibil, V. falibil.
* faTma 1., pl. e (lat. fdma [d. felri, a
vorbi], cu at din defaim). Veste, renume :
1-a mers faima In lame.
* faTmos, -á adj. (d. fatmd, ca lat
famosus, cu al din faima). Celebru vestit,
renumit: savant, hot faimos. Adv. In mod
faimos.
fain, -5. adj. (germ. fern, pot. fejn, rut.
fritnnit. V. fin). Fam. Fin, de calitate supe-
rioara : om, yin fain ; hatne Paine. Excelent:
afacere band. Adv. A lucra fain.
falog, V. sfalog.
falton, V. faeton.
www.dacoromanica.ro
FAL
falafastic, si (mai des) farafastIc
n., pl. art (turc. pop. falan fystyk, lit. filan
fystyk, asta si aceia). Pl. Mofturl, alintaturi :
la nu mat umblafi cu farafasticul ,ci ple-
cat( odatdI Zorzoane, fleacurl : tackle Cu
farafastkuri Forma fala- In rev. I. crig.
2,134, si Ion Adam In ziaru Minerva, 26
Apr. 1911, 4,5.
falaTtar m. (ung. fullajtdr, d. germ
vor-reiter, care caltreste tnainte, de unde
vine si rus. foreitor. V. talet, raTtar).
Vest. Vizititi care, eztnd cAlare, mina o trt-
surd cu patru cal InaIntas1 sail calaret care
merge Inaintea unul cortegid.
falanga f., p1. e si fillefngi (ngr. fdlan-
gas, talanga", azi bici" [de unde si turc.
falaka], d. vgr. phdlagX, philaggos, butuc,
drug. V. parings). In timpu domniii Fa-
nariotilor, butuc In care se prindead picloa-
releattnui vinovat care trebuia sa fie bAtut
la talpi (V. diba 2): a bate la falangd
(Aceasta pedeapsa a Post desliintata de Ki-
selev Infra 1828 si 1834). Az!. Neal. (d. vgr.,
pl. numal e). Trupl pedestrA armata com-
pacts (ca vestita falangA macedonica, imi-
tate apoi de Greet si de Romani, formatt
din 8000 de luptatorI cu land grele asezatl
in 16 rtnduri dese). Poet. Trupa armata, mat
ales trupa de elite care luptA cu armele, cu
scrisu on cu vorba (V. pleTada). Asocia-
tiune de o suta de familil care avead sa
locuiasca Intr'un falanster. Anat. Fie-care
din oasele din care se compun degetele.
falanster n., pl. e (fr. phalanstere,
format de Fourier din phalange, falangt, si
monastere, mtnastire). Cladire In care avea
sa locuiasca o falangA de oameni dupe rii-
tacirea comunistA a Francezulul Fourier
if 1837).
* falansterlan, s. Locuitor al unul
falanster. Partizan al doctrinal sociale a tut
Fourier. Adj. Relativ la falanster.
falit f. fart pl, (vsl. hvala, lauds; bg.
fate, rut. fold, hvald; ung. ha /a, multamire.
V. scofalit). Vechi (hvala). LaudA. Az!.
Gloria, mindrie : acest om e pia tdrit Tra-
fie, fuduliej fanfaronada, ostentatiune acest
om cheltaieste numal de fall
falbala f. (rus. falbald, fr. falbala, it.
falpuld, germ. falbel, d. engl. furbelow, din
(sad volan In general) la rochil.
bale, farbara, falbara. Azi In Tut. ,
fur, bland si below, jos). Sec. 19. Volan mare
Si far-
barbaric. $i impel (Munt.) n., pl. art
(d. germ).
Mica 1., pl. fa/c1 (lat falx, fakis, coast,
ca nucd, d. nux, &kis ; it. falce, pv. fads,
fr. faux, cat. fals, sp. hoz, [coast si Intin-
dere de pamtnt], pg. lance. V. falce, fell.
cea, falcon). Osu In care staii trifipti
dintii, mai ales cel de jos. C'o falcd'n cer
,Si cu alta'n pamint, plin de fufie, de turbare.
talcs f., pl. fold (lat faix, falcis, coast,
adica ell pot' cosi Intro zi". De aid rut.
frilieU. V, falc5). 0 nitsura agrara intre-
FAL
- 491
buintata $i azi In Mold. (288) de stinjeni
patrati sail 14321,95 m. p. in lungime are 80
de prajinl $i In latime 40). V. obrat, o-
bratesc.
* falcon m. (tat Falco, -dais, d. falx,
fiind-ca are ghearele ca coasa. V. falcii).
Salm.
* t alconerie E. (it. falconeria, fr. toucan-
nark). Arta de a deprinde falconii ai alte
pAsAri rapitoare sa vtneze. Locu unde emu
tinuti aceati falcont In evil mediti.
* falconet n., pl. e (it. falconetto).
Odinioara, un tel de tun mic.
fald n., p1. falduri (rut. fold, rus. fdida,
d. vgerm. laid. ngerm. falte, tucretitura, de
unde $i fr. faude $i it. falda. V. foto115).
Mold. Cret, incretitura, cute, Indoitura pe
care o face o stota.
falena f., p1. e (vgr. phdlaina, balena'
$i un fel de fluture de noapte"). Zoo/. Un
fel de fluture de noapte.
* falet n., pL url (d. falaftar). Vechf.
Trasura cu patru cal fnaintasi.
* faleza 1., pl. e (fr. falaise, d. vgerm.
de sus feliza). Malan Matte la mare, ca pin
Norvegia sail ca pe la Carmen Silva la ma-
rea Neagra.
* falibll, -et adj. (mlat. fallibills, d. fal-
lere, a in$ela; it fallibile, V. fats). Cafe
se poate insela, care poate greqi. Adv. In
mod falibil. Fals faIlibll (fr. faillible).
fallbIlltate f. (mlat fallibtlitas, -dtis).
Posibilitatea de a gre$1, de a fi falibil.Fals
fall- (fr. faillibilite).
* fallment 71, pl. e (it.fallimento, d.fal-
lire, let. fdliere, a tivela. V. fats, fallb11).
Bancruta, starea unui negustor care nu mai
poate plati : a da fa!iment.
* fallmentar, -ft adj. (d. faliment). De
faliment: band in stare falimentcrd.
* falit, -5. s. 0 adj. (it. fallito, de unde
gi fr. faith). Care a dat faliment ; negus:or
/alit. V. mufiuz.
falnlc, -ii adj. (d. fall) .MIndru, glorios,
impunator : om, castel falnic. Adv. Cu falii:
steagu filfiie falnic.
* fals, -Et adj. (lat. falsus, d. foliate, a
ln$ela ; it. falso, fr. faux. V. fallment).
Inexact, mincinos, gre$it, neadevarat : calcul,
drum fats ; informatiune, greutate falsd.
Prefacut, perfid: rls, amic als ; vorbe false.
Fara motiv, farm temei: ricd falsd. Van,
iluzorid : sperantd fand. rtificial : diamant
fats. Falsificat, imitat, contrafAcut, calp :
monetd, unt fats. Discordant : voce falsd,
Aparent, ireal : fericire falsd. Inexact : greu-
tate falsd, calcul fats. Nume fats, nume
schimbat, psefidonim. S. n., pl. cut Falsitate,
lucru fats : a distinge falsu de adevdrat.
Falsificarea (imitarea) unui act, unei sem-
naturl: a comite un fats in acte publice. A
te Inscrie in fats, I) a nega, 2) a denunta
ca fats. Adv. in mod fats : a ride fats.
Greait fals, care e rus. fain, mincluna,
germ. falsch, fats.
www.dacoromanica.ro
- FAN
* falsIfic, a wa. v. tr. (lat. falsif leo, -dre,
-construit ca $i codific). Fac fats, alterez ca
a falsifica un act, o monetd, o
sa 1n$el:
Gre$it fal-
bifuturif ; Ind falsific vorba.
*Ric.
*falsIffeator, -care adj. $i s. Care
falsified : falsificator de banl. V. calpuz an.
* falsIfIcatitine f. (d. falsific). Actiunea
de a falsifies. Si -ape, dar ob. -are.
* falsltate f. (lat. fdlsitas, -ails). Ca-
sacteru de a fi fats : om de o snare falsitate.
* famellc, -tt adj. (lat. famelicus, d.
fames, foame). Iron. FlarnInd : an poet fa
me*.
lamella, V. familia.
famen $i (mai vechi) faman m., p1. fa-
meni $i * femeni, ca geaman-gemdni on
(capon, fapein-lepeni, din * feaman, masc.
cl. *feamdaa, lat. fdmina, femeie, de unde
$i mrom. thedmin, femeiesc, si alb. femlind,
femeiesc). Rar. Castrat, scopit, ednuc. Fig.
Iron. Pacatos, nemernic. V. ermafrodit.
* familiar, -fi adj. (lat. familiaris). De
familie: viaid familiard, afaceri familiare
(unit zic familial, dupe fr., ceia ce nu e re-
comandabil). Intim, cunoscut de aproape :
aft familiar cu cineva. Bine $tiut, cunoscut:
Parise e familiar multor Romani: Simplu,
farm ceremonii: primire familiard, stil fa-
miliar. S. m. Intim: acesta e din familiarit
ministrului. Adv. Ca in familie, intim: a te
porta familiar cu einem.
* famillarltate f. (let. familicfritas,
-Otis). Intimitate, calitatea de a fi, de a te
arAta familiar.
* famIllarizez v. tr. (d. familiar ; fr.
-ariser). Fac familiar, deprind. V. refl. MA
deprind : acesti elevi s'aii familiarizat cu
fizica.
* famine f. (lat familie, d. fdmulus, ser-
vitor; mrom. fumeatie. V. femere). Tata!,
mama $i copiii. Copiii singuri. Neam, rasa,
toate persoanele de acela$i singe, ca copii,
frati, nepoti $. a.: familia Scipionilor. Rasa,
grup de natiuni sad limbi de aceia$torigine:
familia indo-europeneascd. Vorbe derivate
din aceia$i rAdAcina: viid $i vis is din a-
celasi familia. Grupe de animate, vegetate
sad minerale care seamana intre ele : fami-
lia maimufelor, umbeliferelor. Pop. fa-
melie (ngr. famelid).
* familist m. (d. familie).0m cu famine,
mai ales care are copil.
* fanal n., p1. e (fr. fanal, it. fanale,
d. ngr. fandri, fanar. V, fanar). Rar. Fa-
rrar mare la un far on la un basil-merit.
fanar n., pl. e (ngr. fandri, vgr. pha-
nation, dim. d. phands, care viid. phew,
apar, ma arat; tune. fenar, pop. fener, rus.
Mari, rut. fonar, alb. bg. fener. V. fan al,
fenomen, fantazie). Mold. sud. Lan-
terra, cutie de sticla in care arde o Tampa
on o luininare adapostita de vint. Rar $i
toner (d. turc.). in nord Maim, pop. ft-
ndri (d. rut), In Munt $. a. fellnar.
Vechl, rar fan, pl. urf (ngr. fanos).
 FAN
492
fanaragia m. (turc. fenargl, fenergt).
Mold. Cel care aprinde fanarele de pe strade:
Fanarldt, -a s. Grec din Fanar,un car-
tier al Constantinopolulut de unde Turcil
ti recrutau pe domnii principatelor roma-
nesti Infra 1716 si 1821.
* fanarldtic -ft adj. De Fanarioti, al
Panariotilor: regim fanartotic. Adv. Ca Fa-
nariotii.
fanarlotizm n. Caracterul Fanariotflor.
* fanatic, -a adj. si s. (lat. fandticus,
inspirat de zei d. fanum, templu to care se
dadeail oracule. V. protein). Care a de un
zel excesiv In religiune, In politics, In vre-o
Were : om, zel fanatic. Adv. In mod fanatic.
* fanatizez v. tr. (d. fanatic ; ft. fans -
titer; Fac. fanatic : islamu a
ngr. fanatizo).
fanatizat populatiunile negre din Africa.
* fanatizm n. (d. fanatic). Zel exagerat
In religiune, In politic a on Intro opiniune
oare-care.
* fandango n., p1. gun (cuv. sp.). Un
dans spaniol foarte via In trel timpuri. Me-
lodia dupa care se joaca, Intovarasita de
sunetu castanetelor.
fandasle sl (mar rar) hint- f. (ngr.
fandasla [scris fantasia], fantazie, capricia).
Veda. Pantazie, tnchipuire. Sec. 19. Pop.
Fanfaronada, fall, fudulie. Si fandaxie,
Inchipuire, bilnulala.
fandasids, -oasa adj. (d. fandasie).
Munt. Pop. Fanfaron.
fandaxesc §i hint- v. intr. (ngr. fan-
ddzo, aor. fdndaxa [scris font -], arat, repre-
zent). Sec. 19. Fac parada de ceva, ma f Alen.
fandoseala f., pl. elf. Actiunea de a te
fandosi.
fandosesc (ma) v. refl. (ngr. fandd-
some [scrisfantazomaij ma fudulesc). Fam,
Fac mofturi, ma fasolesc, ma alMt.
* ganfar a 1., pl. e (fr. fanfare,it. fanfdra).
MuzicA compusA din trompete, flautesi tobe.
V. orhestra.
* fanfardn, -oane adj. si s. (fr. fanfa-
ton, d. sp. fanfarrdn, de unde si it. fanfa-
rone. V. farfara), Laudaros, tnfumurat,
Inginfat.
* fanfaronad a f., pl. e (fr. fanfaronnade,
d. sp. fanfarronada, de unde si it. fanfa-
ronata). Lauclarosie, inginfare, fall: a chef -
tut de fanfaronadd, no de nevole.
* fanion n., pl. oane (fr. fanidn, d. fa-
non, bucata de stoic pe care o poarta preu-
til catolici la bratu sting, lama din gura ba-
lenel, care vine d. vgerm. de sus fano, bu-
cata de stole, ngerm. fahne, steag, Inrudit
cu lat pannus, bucata de stofa, zdreanta.
V. gonfixfonier). Stegulet care servelte
la alinierea trupelor saa ca semnal, dar in
colo firs nici 0 valoare. V. steag.
* fandn m. (fr. farm. V. fanion). Pl.
Lame de corn care garnisesc ca nista dint!
gura cetaceelor.
www.dacoromanica.ro
FAP
* fanvan n., p1. oane (fr. fanchon, alin-
Mutt din Franroise, Francisca). Bucata de
dantela pe care si-o pun pe cap cocoanele
batrtne.
* fansondta 1., p1. e (d. fartfon). Bro-
boadA de dantela.
fantasies, V. fandasle.
* fantast, -a s. (vgr. phantastes). Per-
soana cu gusturi fantastice.
* fantastic, -a ad]. (vgr. phantasiikds).
Imaginar, himeric : dorintil fantasticd. Su-
pranatural : naraliune fantasticd. Extrava-
gant : persoand, haind fantasticd. Adv. In
mod fantastic: a te imbrdca fantastic.
fantaxesc, V. fandaxesc.
fantaxie, V. fandasle.
* fantazie f. (vgr. phantasia, d. phan-
tdzo, ark, reprezent ; lat. phantdsia, it. fan-
tasia, fr. fantaisie. V. diafan, fandasle,
fanar). Imagine tune, Inchipuire : on por-
fret de fantasia. 'dale cam libera si capri-
cioasa, gust bizar : a avea o fantazie. Gust,
vole, bun plac: a pieta, a trot dupd fanta-
sia ta. Muz. Parafraza, variatiunl pe o temA
luata dintr'o opera ; a compune o fantasia
despre ,Faust`. Fats .ezie (dupa fr.).
Multi ignorant] zic cheat -ezia, pl. uri,
lucru de fantazie!
* fantazfst, -a a. (d.fantazte). Scriitor,
artist care lucreaza du fantasia tut
* fantazma 1., p1. e (vgr. phdntasma).
Vedenie, naluca, arAtare, viziune, spectru.
Barb. fantdma (fr. fantOme, m.).
* lantazmagdric, -fft adj. (d. fantaz-
magorie). De fantazmagorie.
fantazmagorle f. (vgr. phdntasma,
fantazma, ai agord, plata, dupil alegorle).
Arta de a face :A apara fantazmele, pin
ajutoru iluziunilor optice, inter: sale obs-
curl Fig. Abuz de efecte produse pin mij-
loace supranaturale sau extraordinare in
literature sau to arts.
fante m. (it. (ante, de unde i ngr. fdrt-
tis, pron. fandls. Cp. cu spatie). Una din
figurile cartilor de )oc (fr. valet), diferita de
popd ai de damd. Fig. Fam. Gatti ca an
fante, spilcuit, sclivisit, elegant. V. gTovine.
fantdma, V. fantazma.
* fantds m. ei fantdma f., p1. e. (fr.
fantoche, d. it fantoccio). Barb. Musa ju-
-cati de un om ascuns dui:A o perdea la
teatru popular In care principatul personagia
e Vasitachi. Teatru de fantose, teatru de
Opus!.
fapt n., pl. e Oat. factum, it. fatlo, fr.
fait, sp. hecho, pg. fella. V. Tao). Lucru
asu s'a petrecut
facut (faptuit), actiune:
faptu. Eveniment : on fapt singular. Pl. urf.
Farmece, farmacatorii, facatura, vraja. Lucrurl
care contin farmece. Faptu e cd, adevAru e
ca. Fapt e cd, e adevArat ca. A veni la fapt,
a veni la esenta lucrului. Cale de fapt, acte
de violenta. A prinde pe cineva asupra fap-
tului, a-I prinde In flagrant delict. De fapt,
PAP
03 PAR

fn fapt, in realitate en opoz. cu de drept): farfurloer1t §i -tits f., p1. e. Farfurie

Ludovic XIII era rege de drept, dar de fapt
era Richelieu. In faptu slid, semi, cind se
lumineazA de ziue, chid se insereazA. V.
fticut 1.
faptilk 1., p1. e (d. fapt). Fapt, opal% ac-
tune : a face o faptet bumf. Fapt ilustru :
faptele anal rege, faptele apostolilor. Rea-
litate : faptele distrug teoritle. Dupd faptd,
st plata, dupA cum e fapta, asa Si ritsplata.
far n., pl. urt (vgr. phdros, d. insula
Fdros, ling/1 Alexandria, unde Ptolemeu Fi-
ladelf u a Inaltat un turn de marmurA albA
din care se vedea pe mare pina la 100 de
mile). Turn cu fanar to Art, construct pe
malu mAril p. orientarea navigatorilor. Fig.
Conductor, cAlAuzA : scoala e faru popop-
tut. Felinar puternic la un vehicul.
farafastfc, V. falafasttc.
farandelift f., pl. e (fr. farandole, d.
pv. farandoulo). Un dans provental In care
dansatoril se tin de mina Sf formeazA un
rind.
faradn, -pans s. (d. faraon, rage e-
giptenesc). Iron. Tigan (adicA venit din sud,
pe unde-s oameni mai negriciosi, ca $i sp.
Gitano, Tigan, adica Egiptean"). Sec. 19.
(fr. pharaon). Un fel de stos. Adj. Gdint
faraoane, un fel de gain! foarte mid. V.
nadolean.
laraonft, -Ft a. (d. faraon, dupA ngr.)
Sec. 19. Egiptean din timpu Faraonilor.
fare* n., pl. e. (turc. farak ; ngr. lards!).
LopAtica mai mare cu coada scurta de strins farmacedtic si -etitic,-ft adj. (vgr.
gunoiu din case on de pe strada. Si pharmakeutikds). De farmacie : preparatiune
tiara,.
far& f., pl. e sau fart (long. Para, neam care trateaza despre facerea §i Intrebuinta-
d. rom. vine bg. ngr. Epir Ora, alb. lard,
neam, sol). Hateg. Neam, soi (rat1).
farbala, farbarA, V. falbala.
feria f., pl. e (germ. farbe, a. I.). Ban. it. farmacta, fr. pharmacie. V. farmec). 36-
Trans. Coloare. Vapsea. Mold. Murat. (rut.
fdrba). Un fel de creta cu care se albesc curele-
le Si care se Intrebuinta fn armatA pia pe la
1896, cInd s'ail suprimat aceste curele gi s'afl
Inlocuit cu curele blanc".
fard n., pl. art (fr. fard). Barb. Dreg,
suliman, vApsea p. fatA. V. olman.
fardez v. tr. (fr. larder). Barb. Dreg,
sulemenesc. V. refl. MA dau cu lard.
farfare. f. (turc. farfara, d. ar. ferfere,
de unde Si sp. fanfarron ; ngr. farfaras. V.
fanfaron). Fam. Flecar, palavragiu.
farfasit, -á s. (cp. cu farfara). Fam.
Moftangiu. V. mangoslt.
farfurarfe f. (d. farfurte). VAsArie.
farfurfe f. (turc. [d. pers.] fagfuri, pop.
farfurt, portelan, d. fagfur, ImpAratu Chinei,
o provincie chinezA renumitA pin portelan
alb. tartar', bg. farfor, farforlia, rus. far-
for, poi. farfura, ngr. tartar!). Taler, vas
de portelan, de faiantA orl de metal din
care se manilla la masa : farfurie de ar-
gint, fntinsd, adincd. V. strachInti.
mica.
farinaced, .ee adj., pl. I. tot ee (lat.
fartndceus, fr. farinace). Ca Mina, Minos.
faringe n., p1. tot asa, ca sl laringe
Si name (vgr. phrirygx, phdrygkos, f.). Anat.
Inghititoarea, partea de sus a esofagului.
farIngita f., pl. e (vgr. phariggitis).
Med. Inflamatiunea faringelui.
farlsalc, adj. (gr. pharisatkos, lat.
-dicta, fr. -algae, it. farisdico. Cp. cu tro-
haic). De fariseu. Adv. Ca fariseii. 3i fa-
rlselc.
farlsafzm n. (d. farised, dupA fr. pha-
risafsme ; ngr. farisalsmos). Caracteru fari-
seilor. Fig. Mare ipocrizie. 3i -elzm (ca
it. fariseizmo).
farlsed m. (mgr. fariseos [serfs - satosJ,
d. vgr. pharisatos, care vine d. ebr.ferusim,
deosebiti, aramaic part; vsl. farcset ; lat.
pharisaeus. Cp. cu trolled). La vechiiJidani,
membru al partidului popular Si national,
care afecta o mare virtute. Fig. Mare ipocrit.
L. V. al farlseT (dupl vsl.). Voc. -dule
Si Supt un rigorizm aparent, fariseii
ete.
ISiascundea0 cele mai marl vitii. Hristos,
demascindu-1, I I atrase ura tor. Unindu-se
cu marii preuti, el instigarA poporu contra
lui Si fAcurA sA fie condamnat la rAstignire.
De atunci, fariseu a ajuns 81 Insemne mare
ipocrit". V. saduchen.
farm, V. fartm.
farmac, V. palmac.
farmacedlica. S. f. Acea parte a medicine!
rea medicamentelor.
farmacie f. (vgr. pharmakia S1 -kela,
vindecare pin farmece ; lat. pharmdcia Si -ta,
inta preparariI medicamentelor. Localu In
care se And. Profesiunea de farmacist. V.
splterle.
farmacfst, -A s. (d. /armada ; it far-
macista). FersoanA care practicA farmacia.
farmacologie f. (vgr. indrmakost,
medicament, Si -logie). Teoria medicamente-
lor si a IntrebuintAril lor.
farmacopeTe f., p1. et (vgr. pharma-
kopoiia, d. phdrmakon, medicament, Si pot-
do, fac. V. epopeTe). Farmacie (stiinta).
Carte care aratil cum se fac medicamentele.
farmazon, -ofinit s. (ngr.farmasenos,
gf-zOnos, nelegluit, d. fr. franc-mapn, franc-
mason, infl. poate de farmakon, medicament,
otrava ; turc. farmasdn, rus. pol. farmazon).
VrAjitor, fArmacAtor. Fig. Sarlatan, siret :
unit din filcatorif de rele farmazont ad
semdnat matte felurf de vorbe neadevarate
spre spatma norodulut (Doc. 1787, la V. A.
Ureche, 1st. Rom. 3, 108).
farmazonfe f. (d. farmazon). Pop. FaptA
de farmazon, sarlatanie, gmecherie.

www.dacoromanica.ro
FAR
- 494
1) farmec n., p1. e (lat. pharmacum, d.
vgr. phdrmakon, medicament, venin, In p1,
farmece". V. farmacle). Est. Pl. Farma-
Mode, vraja, oare-care mici obiecte ai subs-
tante deschitate creztnd CA rip vel face al-
tuia un rail sau un bine : a face farmece.
Fig. incintare, gratie, atractiune irezistibila :
farmecu frumusetzt Ca pin farmec, ca pin
minune, tndatA (vorbind de o schimbare).
In nord tarmac, pl. eke $i ece. Vechi vi
farmacift, f., pl. dd. Si azi In est pl. f.
farmed. In vest pl. n. fermece. V. fapt
si facia 1.
2) farmec, a farmaca v. tr. (d. far-
mec 1 sau lat. * pharmacare. Farmec,
-ect -eat, fdrmacdm; sd farmece). Est.
VrAjesc, influentez pin farmece. Fig. Fasci-
nez, incint : muzica te farmecd. In vest
farmec, a fermecd, el fermeed. V. bos-
corodesc.
* farniente m. (it. far, a face, oi niente,
nimic). Om trindav : acest om e un farniente,
S. n. A it'd!' Intr'un duke farniente (sae it.
dolce far niente), a till In absolutA trindavie.
* tars& f, pl. e (fr. farce, d. fareir, lat.
farctre, a umplea cu umplutura. Cp. cu sa-
tird). Bufonerie, piesA teatralA burlescA : co-
media lui Plaut alarmed une-ori in farsd,
PoznA, caraghiozlic, glumA burlesca : a face
o farsd cuiva. Imitatiune ridicule a unui
lucru nobil : patriotizmu lui e o fats&
tarsi-tarsi adv. (turc. tarsi, Pers, Per-
sian, limbs persica, persieneste; tarsi bilir,
tie persieneate, ceia ce era lucru vrednic
de stima. Ngr. mill to tarkiha .farst farst,
tie turceate foarte bine). Vechi. Rar azi.
Foarte bine : ;tie frantuzeste ori lucreazd
farsi-farst
* farsor, -care s. (fr. farceur). Per-
soana care se tine de (arse, poznaa, bufon.
PersoanA neserioasA: farsorii politic!.
fartal, V. cvartal.
fartir, V. cvartlr.
fartuTesc, V. hartuTesc.
fascfcul n., pl. e, of -la f., pl. e (lat.
fasciculus, d. fascis, fascie ; fr. fascicule, m.).
Legaturica, snop mic. Carticica, o parte din-
tr'un volum: accastd carte va apdrea to
fascicule de cite lb pagint.
* fascie f. pat. fascis, m.; it. fascia. V.
fascist, fa*a). MAnunchiu de nuiele at
lictorilor romani.
* fascist, -A s. (it. fascista, d. fascia,
mAnunchi, fascicul, adicA grupare de oa-
meni" V. fascie). Nationalist din Italia.
Adj. Partidu fascist. It se pron. fav-.
* fascizm n., pl. e (d. fascist) Doctrina
politica a fasciltilor. Fascizmul a aparut
dupA razboiu mondial ca o reactiune patri-
otica contra terorii socialiatilor si bolsevi-
cilor italieni, pe care i-a invins rApede l
decisiv. irr 1912, aeful tor, Mussolini, a Post
chemat sA is frAnele guvernului, dupA care
valuta italianA s'a urcat Indata.
www.dacoromanica.ro
- FA$
* fascinatlUne I. (lat. fascitftto, -ants).
Actiunea de a fascina. Si -ittIle, dar ob.
-are.
* fasclnez v. tr. (lat fdscino, -dre, d.
fdscinum, farmec, fArmAcAtorie, tl. vgr. bas-
karma, farmec, baskalno faskalno, deochi,
invidiez). Farmec, atrag pin privire: as atri-
bue farpeluifacultatea de a-sr fascina prada.
Farmec, IncAnt, uimesc : acest orator fact-
neazd auditoriu.
fasdlift f., pl. e (rut. fasdea, rus. fas611,
it. fogiolo, -uolo, fasolA, lat. fasiolus oi pha-
stratus, dim. d. phaselus, un fel de fasole vi
corabioara lungareata", d. vgr. phaselos of
pllasdolos, id.). 0 legumA agatatoare din
neamu bobului, originarA din America de
Sud (phaseolus valgaris, multiflOus on
cocdrzeus). Fig. Iron. A-ft ardta fasolele,
all arAta dintii, a ride (cind nu trebuie).
Fasole, f. col. fArA pl. (ca mazdre, linte):
a pane fasolea la fert. Fasole oloagif, un
fel de fasole mica, fr. flageolet (phasdolus
nanus). In Olt. fasille, f., vi (MOT, ro.,
pl. tot aaa (strb fasuif, ung. fuszuly), In
nord fadzole, f. fArA pl. (pot. fazol).
fasoleela f., pl. ell. Actiunea de a te
fasoli.
fasolesc (mA) v. refl. (d.fasole = dinii).
Iron. MA alint ma fandosesc, Inc pe delicatu.
lasoffca f.,p1. ele. Dim. d. fasole. Oraa-
nita (lathSTrus tuber6sus).
* fas6n n., pl. -oane (fr. fa;on, d. lat.
tactic), -dais, facere). Barb. Forma: fasonu
une-t *Vitra'. Iron. A face fasoane, a face
formalitAtI (politeti exagerate), a te fasoli.
fasonel m., pl. et (d. fason). Barb.
Fam. Filfison.
* fasonez v. tr. (fr. faponner). Formez,
dab forma elegantA, cioplesc.
1) * fast n., pl. art (lat fastus, ostenta-
tiune). Mare lux, pompa : a etala an mare
fast.
2) * fast, -á adj. (lat. fastus, d. fas,
lucru permis). Fericit, norocit : zile faste. Se
zicea la Romani despre zilele de lucru N.
pl. Table cronologice la vechil Romani: fas-
tele consulare. Anale: fastele bisericif, mo-
narhiil.
* fastldlds, .ass adj. (lat. fastidious,
d. fastidium, plictiseala). Plicticos lecture!
fastidioasd. Adv. In mod fastidios.
* fastuds, -wits& adj. (lat. fastuosus ol
fastosus. Cp. cu luxos). Plin de fast, de
pompA: echipal fastuos. Adv. Cu fast
(aside f. V. fascia.
fits& (est) al fave (vest) f, pl. fear(lat.
fascia, id; it. fascia, sard. eng. fa§a, pv.
faissa, fr. faisse, pg. faxa. V. female, fi-
sle, sfivIT). Role latA cu care se leagA
pruncu tnfafurat In suttee. In fava, In
pruncie In copilarie : 11 cunosc gin fastf.
Fig. In formatiune, la Inceput: o sonetate
in fa$. Pl. mai rar on vechi fast ol
chear neutrufasuri oifdsurt In Ban. Trans.
ai fesle, pl. faelT.
 FA$
- 995
a fa$ina 1., pl. e (it. fascfna,de unde si
fr. fasdne). Legatura de nuiele, cos de nui.t
ale cu care se astupa santurile ca sA treaca
o trupa, ss escaladezi o redutA s. a.
fatal, -a adj. (lat. fatalis, d. Jatum,
destin). Care trebuie sA se IntImple inevita-
bil, de care nu poll scaps : termin fatal.
Fig. Funest, nenorocit : ambifiune fatal&
Care termini (ucide) : loviturd fatald. Adv.
In mod fatal.
fatalist, -a adj (d. fatal; fr. -lige).
Care crede to fatalizm. Nenorocos, persecu-
tat de soarta.
fatalitate f. (lat. jatalitas, -Otis). Des-
tin inevetabil. Neplacere, nenorocire : ce fa-
talitate.1
fatalizm n., pl. e (d. fatal; fr. -isme).
Doctrina filosofica dupA care toate Intim-
plarile Is hottrAte irevocabil din ainte de o
putere unicA si supranaturalA (Dumnezed).
Fatalizmu e unu din caracterele spiritu-
lui musulmanilor, care, cu el, se consoleaza
de cele mai marl nenorociri. $i Romanii is
cam fatalisti, dupA cum se vede din pro-
verbu : Ce fl -e serfs (de destin), in frunte
fi-e pus. V. determlnIzm.
fata Morgana sad zfna Morgana
(lat fata, zlna, ursitoare, d. fat=
destin,
yi Morgana, numele unei ztne bretone). Fiz.
Un fenomen optic care face sA se arAte In
aer imagini care nu exists.
faita f., pl. fete (lat. feta, part. d.
fere,
fetum. V. fat al fa 1). Fecioara. Copila (In
opoz. cu WO. Fiics. Fatd mare, fata de
mAritat. Fatd bdtrind, fata rAmasa nemari-
tata. Modest ca o 'alit mare, foarte modest.
Fetid in casd, servitoare la lucrurile din
cask Fata cu donifele, cingatoarea Int O-
rion (o constelatiune).
fatidlc, -ft adj. (lat. fattrlicus, d.Ta-
tum, destin, si dicere, a zice). Care prezice
destinu, profetic: vorbe fatidice. Adv. In
mod fotidic.
fatrie f. (ngr. fatria, vgr. phatria si
phratria, d. phi-afar, confrate). Vechi. Par-
tid, factiune.
fatultate f. (lat_fatilltas, -Otis, d
fatuus, prost obraznic). Prostie obraznica.
fatada f., p. e (fr. facade, d. it. lac-
ciata, dupA rom. laid). Partea principals a
unei case, partea unde e intrarea: casd cu
cloud lafade.
fat& f., pl. fete (lat. facia si fades, it.
faccia, pv. facia, fassa, fr. face, sp. haz, pg.
face). Acea parte a capului In care-s ochil.
PersoanA : fete bisericesti, domnesti. Pre-
zenta : to fata mea, laid de mine. Lahire
principals (tn opoz. cu dos): Iota caret. Su-
prafala: Wet pdmdntulu(, a mart!. Acea
parte a unei monete care are efigia. Coloare :
laid verde. Aspect: om cu fafd sdndtoasd.
Pagina: a cell citeva fete. Fold de pernd,
de masa, pfnzii cu care se acopere perna,
mass. De fata, prezent: a ft de laid sad
numai a ft fat 0. Pe fata, deschis, verde,
firA ocoluri. in fata, In privire, In pre-
www.dacoromanica.ro
PAZ
zenta : 1 - -am aruncat sfidarea in (aid r to
partea opusa, peste drum (fr. vis-a-vis): in
(aid era un caste!. FalaPn fata, cu fata
unu spre altu : ostile stair fajd'n faid.Fata
de sad fate cu, In fatA, In prezenta: lard
de mine. A face o cercetare la fafa locului,
chear acolo unde s'a tntamplat on comis
ceva. A da ceva pe laid, a descoperi, a di-
vulga. A face raid unui lucru, a fi preparat
de rezistenta, a rezista. Taler cu dodo fete
(fig.), om ipocrit. Schimbareala lard, sar-
batoarea Transfigurarii lui Hristos (la 6
August).
fateta f., pl. e (d. fafd, tradus dupA
fr. facette). Fag mica: diamant idiot in
fafete.
fauna 1., pl. e (d. Fauna, fiica on So-
fia lui haunus [un rege strAvechi to Lahti],
care i -a tnvatat pe Romani agriculture si a
Post adorat dupA moarte ca zed de Wore
si de ctmp. Fauni s'ati numit pe urmA o
multime de zei ctmpenesti parosi si cu pi-
cioare de tap). Totalitatea animalelor unel
tari, thief regiuni. Carte care trateazA des-
pre aceste animale. V. flora.
1) four m. (lat. faber, it. fabbro, pv.
faure, fr. fevre, vsp. fabro. V. fabrIca.
Cp. cu staul). Bibl. 1683. Ferar. Azi rar
faurar (dupA ferar).
2) Faur m. V. Februarla.
fanzole, V. fasole.
favoare f., pl. on (lat. favor, -dris,
d. favare, a fi binevoitor). Gratie, bunavoin(A,
trecere: a cduta favoarea celor marl, a fi
In favoarea cuiva, (sad in favoare la cineva).
Preferenta, privilegitt : a solicita o favoare.
In favoarea cuiva In folosu lui. Bilet de fa-
voare, bilet gratuit. V. favor.
favor n., p1. uri (it. favore, ca color d.
colore). Favoare. Pl. Avantaje, l!oloase, pri-
vilegil: a acorda cuiva favoruri.
favorabil, -A adj. (favorabills). Avan-
tajos, propice : vint favorabil. Indulgent,
binevoitor : primire favorabild. Adv. In mod
favorabil.
favorit, -a adj. (fr. favor!, favorite,
a favo-
d. it. favorito, -a, part d. favorire,
riza). Care place mai mult: carte favoritd.
Subst. Care se bucurA de favoarea (pro-
tectiunea) cuiva : favor/fa regelui, al sa-
loanelor. F. Amanta unu! suveran : doamna
de Pampadour era favorita lui Ludovic al
XV. F. pl. Barba Math sA creascA numai
de-o parte si de alta a fete!, ca la tigru.
* favorltizm n., pl. e (d. favorit; fr.
-tisme). Abuz de favoruri, de privilegii.
favorizdz v. tr. (d. favoare, fr. favo-
riser). Tratez favorabil. Acord preferentt.
Ajut: noaptea i-a favorizat fuga.
fazim m. (rus. fazOn, ngr. fazdni, it.
fagiano, lat. phasianus, vgr. phasiands, d.
rtu Philsis, in Colhida, Is sudu Caucazului),
0 pasare galinacee cu pene foarte frumoase.
cu coada foarte lungA gi cu o carne foarte
FAZ
-496
gustoasA. Varietatiie Cele mai cuhoscute
slat: fazanu comun, cel argintiii cel aura
$1 fezan (fr. faisan).
fazanerfe f. (fr. faisanerie). Locu in
care se cresc fazanii.
faza f., pl. e (vgr. phdsis, d. phalno,
mA &At, apar. V. diafan). Diferite aspecte
pe care le prezentA o planetA In timpu re-
volutiunii : fazele lunif. Fig. Schimbare
succesivA: fazele istorlif anal popor, fazele
unei boa'e.
1) fa imperativu d. lac.
2) fa interj.V. fa 1.
facalet n., pl. e (ung. fa-kalctn. V. fa-
clifulesc). Sud. Melested, culeAer, bat de
amestecat mAmAliga.
facaluTesc si (Munt. vest) fic1T, a -I
v. tr. (ung. fa -kaldn lingua de lemn, din
care s'a Mut fekdlan, * MOM care ad
dispArut dupA ce s'a format verbu. V. fa-
cab). Bat (amestec) cu fhcAletu. Fasole,
mazdre idcdluitd, fasole, mazAre bAtutA (pre-
facuta'n pasta).
facalultdra 1., pl. 1. Mtncare facAluita
(fr. purée).
factitura f., pl. 1(d. fac). Farmece, Mr-
mAcAtorie. V. fapt.
1) facad n., p1. Ole (d. fe1c-dlufesc). Munt.
La unele moil de apa, roata miscatoare cu
cupe cu tot fi cu lemnu numit tltirez.
Mewl mica. A ajunge de la moard la fa-
cda (sad in rifnifd), a ajunge din cal mAgar,
a decadea. V. endure.
2) facail tocAa adj. m. (ung. fak6).
Trans. Pamtntid, intunecat, negricios: e cant
faced la fold. Despre oi, cu Una gAlbule In-
tunecatA.
facile f. (vstrb. faklija, nstrb. faklja. V.
facia). Lumfnare mare de bisericA.
facller m. (d. facile) Fabricant on yin-
zator de fAclii.
1) factit n., pl. art Actiunea de a face,
de a fabrica : facutu figdrilor. In facutu zi-
lel, In faptu zdei, cind se face zidli, se lu-
mineazA de ziuA. Farmece, vrajA : par'cd e
um part sd ploafe cind ies ea la plimbare!
2) facet, -a adj. Creat, fabricat, cons-
fruit : lucru peat de mina omulul. Om bine
part, om robust. Lucre fdcut. vraja, far -
mece : par'cd e un lucru facull V.facut 1.
fagada 1., p1. e (d. fagdduiesc. Cp. cu
tagadd). Vechi. FAgAdulald.
faga, V. hogaf.
fagadar m. (d. fligildall). Trans. Ctr-
eiumar, birtaf. Fem. -dredsd sae - drifd.
fag ficla0 (Trans.)'si fogadad (Maram.)
n., pl. die (ung. fogad6, han). CtrciumA.
faciaduTsila f., pl. fell. Promisiune.
fagaduTesc v. tr. (ung. fogadni, a primi
In gazdA, a promite). Vechi. Gazdulesc. Azi.
Promit.
ffinadulnia f., p1. e. Promisiune.
www.dacoromanica.ro
-- PAP
fagadult IL, p1. urf si e, of 1., Pl.
e. Vechi. Fagaduiala.
fagot n., pl. e gi urf (lat. a fagetum,
ft.
faggeto. Cp. cu nucet). PAdure de fag!.
fainar m. Fabricant on vInzAtor de Mina.
fain& 1., p1. inuz. I (lat. farina, d. far,
gad; it. pv. cat. farina, fr. farina ; sp. ha-
rina, pg. farinha). Graunte de cereale re-
duse In pulbere. Prov. Scamp la tdrild fi
feftin la faind, econom Is lucrurl fArA de
pret risipitor Is cele de prat. A to uita
c'un °chi la sldnind fi cc alto la Mind, a
fi Pl. n. thinner, feluri de Mina.
I farina (nord), fanlna (Ban. Trans.
Mo d. vechl) gi fain& (Bz.). V. malaT.
falnarie f. FabricA, depozit on negot de
Mina.
falnas, -oesa adj. (d. Mind sad lat.
farinosus). Ca Ulna, farinaced.
falcarlta f., pl. e (d. fated). 0 boalA u-
cigAtoare caractenzatA pin Inclestarea Mellor
(trIzm). Cauza acestei boale e un microb
care trAlefte pin murdAriile grajdurilor si
care pAtrunde pin rAni. La co/mil sugar! pA-
trunde pin rana de la built chid cel ce tn-
grijesc copilu au mtnile murdare. Se mal
numefte Wins, far In med. tetan6s.
falceit f, pl. ele (lat. falcella, dim. d.
falx, coasA. V. laical. TalpA de sank. Fie-
care din cele dotiA pArti care compun afetu
tunulul. Scfndurelele fare care intra limba
melitel.
falcdser -Blanca adj. Est. Prillind fdt-
ceased, prapna de fake (4 prajini falcesti
patrate formeazA un obrat, iar 20 de obrate
o falce).
falese(ma) v. refl. (d. laid sad d. vsl.
hvalitt, a lAuda; rut strb, MIN). MA laud,
mA mIndresc, mA fudulesc : fara se fellefte
cu oamenif mart, acest om se Idle fte cu
banil
fano, V. fella.
falinca f., pl. 1 (Orb. fdllnka, a.t.).Ban.
Cusur, defect.
1) fal6s n., V. folios.
2) Mos, -cash adj. (d. laid). Plin de
talk lAudAros, fanfaron : om fdlos.
falosescr V. folosesc.
faljulese v. tr. (rus. falcevall, pot. fal-
cowac, d. germ. faizen, id., d. falz, IndoiturA
de coalA). Indol (coalele tipArite). Si fa-
Wiese (supt infl. lul fold).
familTe, V. femeTe.
tanina, V. falna.
laptan, -A s. (d laptil). FAptuitor, care
a fAptuit, a corals ceva: laptafif tolnut-
brit. V. partan.
faptuTese v. tr. (d. rapt). Comit : a
fdptui un omor.
faptultdr, -oars adj. Faptaf, care
fAptulefte.
PAP
497
/War* f., pl. 1 (lat. factura. V. lac-
tura). Creatur8, : omu e fliptura tut
Dumnezed. Constructiune, forma : om fru-
mos la foptura, rje o flipturli frumoasli.
faram, a -amsk, V. fartm.
farao, V. farag.
fara prep. (lat. foras, afara [cu miscarel,
d. * fora gi Wes, ugh, care corespunde cu
vgr. thkra, got. daur, engl. door, germ. thor
gi thlire, vsl. dvord [V. dvera, fIrldb,
vornIc]) it. fuori, fuora, afarA ; pv. foras,
vfr. friers, nfr. fors, hors, sp. fuera, pg. fora.
V. afara). Lipsit de: pee ford tine, ford
sag spun. Prematur, tnainte de brim : a
marl ford de vreme. Fara dor si poate,
(V. dor 2). ford (de) veste, subit, de odata :
un atac ford (de) veste. Fara aft, fara
numaT (Vechi, Trans.), de ctt numai, afarA
de: n'a adus nimic, ford eft (sail ford nu-
mai) niste lemne, so nu to Urchin( nimdnul
Ord eft (sail Ora numal)TatOlui.$i fara
de: numere sat orl ford de sot (pkreche
on nepareche), om ford de lege (criminal).
$i far'de r plec fdr'de fried.
faraca, V. ferec.
fare-de-lege f., pl. ford-de-lee Crime.
Mauna, faramf, V. farfm.
faramIcTos adj. (d. fliromita). Friabil,
care se Mina lesne. $i afar- si fa-
rim-.
laramatara f. PArmAturA.
faramita 1., pl. e. Fartmit foarte mica :
o flirdmit0 de pine. Si of-.
faramltesc v. tr. Prefac to fArAmite,
sfhrtm: mosiile se farlimitesc Imparlindu-se
There mottenitori. $i at,
fame, a -it v. tr. V. ferec.
farfma, V. farfma.
farina, V. Vilna.
tarifa si sfarim oil -ram, a -Arlin&
si (ob.) a -llama ( vechi far, m, a -4 vi
carboy a -a) si (mai rar) farm si alarm,
a -firma v. tr. (alb. theirrmdnl, Main, care
ar veni d. fat. fragminare, a fragments. Se
conj. ca ellirtm). Prefac to buctitele, In IA-
rime, sparg : a sfdrdma un bulgdre de pd-
mint. Fig. Nimicesc, tnlAtur : a sfdrdma
lanturile Urania'. V. refl. Pinea uscatli se
sfOrtnid. A sfardma pe cineva In bataie,
a-I bate grozay.
farfma 1., e (d. fdrlm). Bucatica
pl.
foarte mica: da-mi o Mama de pine. Fig.
A avea o forimd de sperantg. Mai rar.
sf-. La Cost. (1,285) farfma.
farfmatara, V. farmatura.
fartmIcT6s, V. faram-.
farmacap V. tarmac 2.
farmacator (est) si fermec- (vest),
-care adj. Care te farmed, InctntAtor : o
muzicd farmlleatoare. S. m. si f. Vrtijitort
vrajitoare, care umblh cu diferite oblecte sr
desctntece atribuindu-gi puteri supranaturale
www.dacoromanica.ro
FAU
mai ales p. a face WI, cum- ar fl oprirea
ploilor. V. bahornlia, glifeil 1 gi bos-
corodesc.
farmacatoresc, -amen adj. De
fArmacator, vrAlitoresc. La Dos. si far-
macaresc gi ffirmirtcesc.
fiirmileittorie f. Est. Farmec, vraja.
farmatura 1., pl. 'I Bucatica care cede
dintr'o bucata mai mare : farmaturi de pine.
Si sf- sfOrmOturl de zid. Si faramili-
tura, farimatura si (vest) faramIturir,
flrimItura gi frimitura.
fawn, V. fasolik.
fagiciita f., pl. e (rut. pol. faska, butolas,
d. germ. flischen, dial. fasken, butolas). Est.
Invalitoare cilindricA de coaja de brad cu-
sutA to care se pune brtnza ca si'ntr'un
burduf.
fagfe, V. fide.
1) fat m., pl. left (lat. fetus. V. fat 2).
Vechi. BAiat, fecior: filnd Mt, acela sa fie
mostean domniel Moidovel (N. Cost. 2,104).
Azi numai in loc. fatal men, bAlatu men,
mai bAlete I Trans. Crtsnic, tircovnic, ser-
vitor de biserica. Fat frumos, un Oath fru-
mos si viteaz din povesti. Neol. Med. Co-
pil to pintecele mama
2) fat, a -á v. tr. (lat. Mare; a oda. Tot
de aid si fecund, flit 1, MM. Fat, kg, faM,
Mtlim ; sd fete). Nasc, vorbind de mamifere.
fatacTane f. (d. flitat). Vechi. Rar az/.
Mare. Animate fAtate (miei s. a). Locu unde
lath oile. A doaa aratura a Wind, ca sit nu
se IntAreasca pAmtlitu si sit se acopere cu
Mari' (fr. binage). Roadele pamtntului (grtne
s. a.). V. prosle.
fatillik0, V. fetelea.
fatare I., pl. MfOrl. (d. IWO). Est. Rar.
Arie, fata anti. Vedri. Fatarnicie.
fatarnIc, -ft adj. (d. lard si suf. ar-nie).
Ipocrit, prefacut.
fatarnIcesc(ma) v. refl. MA prefac,
ma port ca ipocritu.
fatarnIce*te adv. Ca fAtarnicii.
fatarnIcie f. Ipocrizie, prefacAtorie.Mal
rar falarie.
fatig adv. Pe fatA, deschis: a declara
fatis. Adj. 0 actiune fatisil contra cuiva.
fatulala 1., pl. telt. Actiunea de a fitful
(si fig.), de a bate : a trage cuiva o tota-
led& $1 fe-.
I) fattfesc, V. falluTesc.
2) fatuTesc v. tr. (d. Mid). Neteze9c,
lustruiesc, vorbind de scindurl chid le tragi
la rindea a dotia oath. Fig. Iron. Bat (lo-
vesc) pe cineva. $i fe-.
fatultoare f., pl. oil. Instrument de fA-
tuit, ca rInderula cu care netezestl dui:4 ce
al has cu cioplitoru.
1) faurar, V. faur 1.
2) Fikurar fi Feuritr, V.Februarld.
82
FAu
- 08
fituresc v. tr. (d. faur). Lit. Fabric, fac :
a fBurt o sable. Fig. Ticlulesc : a fduri o
minefield. fecund, -a adj. (lat. fecundus.V fat).
Murarie f. (d. fdurar, Pur). Trans. Rap Care naste mult : animate, fame! fecande.
Ferarie (meseria sail atelieru). Si ffturie Fertil : pdmint fecund. Fig. Care produce
gi fauri,te (lit.).
fe interj. V. fa 1.
fear& (est) si fTerft (vest) L, p1. feare,
flare (lat. fera, vgr. thdr ; it. fera, fiera, pv.
pg. fera, sp. fiera. V. panterft). Animal
sAlbatic carnlvor, ca ursu, lupu v. a. (Mai
rar despre erbivore). Fig. Om feroce. V.
vita, dlhanle.
febra f., pL e (eat. febris. V. flor).
Numele stiinfific al frigurilor.
febrIfeg, -ft adj. (compus d. febris,
friguri, gi fdgere, a fugi, fdgare, a fugal.).
Care goneste frigurlle: chinina e un exce-
lent febrifug.
febril, .-11 adj. (lat. febrills). De friguri:
cdtdurl febrile. Fig. Excesiv, dezordonat :
activitate febrile!. Adv. In mod febril : a lu-
cre febril.
Februarld m. (eat. februarlus, d. fe-
bruare, a curate, a depura). A cloua lunA a to ajunu nuntii (loy. 146). 0 hora st melo-
anului, aceia care primevte ziaa intercalarA
a anilor bisextili. Ob. Februarle gi
(dupe ngr. Fevrudrios) Fevruarle. Vechi
Faurar gi Feurar. Lit. vi Faur (dupe
faur 1).
fecal -a adj. (fr. fecal, d. lat. faex,
faecis, sediment, excrement). Provenit din
excremente : mated( fecate.
foetal, V. fejial.
fecTottrift f., pl. e (dim. d. fatd, vechi
feutd, situ d. lat (Mole, d. Ma). Virgins.
Al saselea semn al zodiaculuL Slink! Fe-
ckard, Melee DomnulutIn est. fl-. Vechi
fecTorfta, pl. e, fecioarli.
fecidr m. (dim. d. fdt on d. lat. *lettolus,
dim. d. fetus, fat). Fia, Mat: lector de ba-
ler, de dome. Macau, adolescent (Trans.).
Servitor, valet on lacheu : feclor boteresc.
Fedor de suflet (vechi), copil adoptiv. Fe-
dor de banf gala, flu de parinfi bogaji. Fe-
clor (sail put) de lele, bastard, (fig.) strengar,
berbant. In est fl-.
fecTorelnlc, -A adj. Fecloresc, virginal.
Adv. Ca o fedora.
1) fecToresc, -easca adj. De fecioara,
virginal. Trans. De fecior (de flacaa).
2) fecToresc v. intr. TrAiesc ca fecioara.
Traiesc ca fecior, duc viafa de flAcaCi.
fecTore,te adv. Ca fecioara. Trans. Rar.
Ca fecioril (ca flacaii).
fecTorie f. Stares de fecioara, virginitate.
Stares de fecior (de HAMA adolescent a.
feculft f., pl. a (eat. hiecula, dim. d.
faex, faecis, droll:lie. V. fecal). Amidonu
din cartofi 1i din cereale.
feculent, -a adj. (lat. faeculentus).
Care confine fecula : cartofil is feculenjf.
Care lass o drojdie, un sediment : lichid
feculent.
www.dacoromanica.ro
-- PEL
feculentft f., p1. e (lat. faeculentia).Ca-
litatea de a fi feculent.
multe opere: scriitor fecund.
fecundatlene f. (lat. fecunddtio, -clnis).
Acfiunea de a fecunda. Si -title gi -Are.
fecundez v, tr. (lat. fecuniare). Fac
fecund, fac productiv.
fecundltAte f. Oat fecanditas, -dtis).
Calitatea de a 11 fecund, productivitate.
fedea, V. fides.
fedeleip n., p1. e (ung. fedeles, cu capac).
Est. Cola sail putinica (both) cu fundu e-
liptic in care plugaril duc apA de baut pur-
ttnd-o In spate legata teapAn cu niste funit
sad curele. Adv. A lega fedeles (burduf,
cobzA). a lega feapAn ava to ctt sa nu se
mai poSta mica. Vest. Butoias portativ (de
5-10 litri) de dus apt( sail yin. Prov. Por-
culuf sd nu-t dal sd bea din fedeles, pe fo-
pIrlan sA nu-1 tratezi prea bine, sA nu-1 dal
nas. Vest. °spat oferit de socri on de mire
dia et.
fed er 6.1,-11 adj. (fr. fdddral, d. lat. foedus,
fdederis, alianf A). De alianfa : adunare fe-
derate!.
federalist, -A a. (d. federal). Partizan
al guvernului federativ.
federalizm n. (d. federal). SistemA
politica to care mai multe state se federeazA
gt formeazA unu singer.
federativ, -a adj. (d. federat). Care
e constituit tntr'o federafiune : Elvejia fi
Statele Unite is republic! federative.
federat, -ft adj. (lat. foederatus). Care
face parte dintr'o federafiune.
federatkine f. (lat. foederatlo, -dais).
Confederafiune, uniune, alianfA. Si -title.
federdz v. tr. (lat. fclede-o, -dre. V.
confederez). Unesc, aliez On mod po-
litic si militar).
federvaTs n. (germ. Feder-weiss). Nu-
mete popular at steatitei (aliimen plumosam),
pe care, pulverizatA, cizmaril o pun In ghete
ca sA alunece picloru.
fee f., pl. fel sail fee (fr. fee, d.lat )ata,
ztna, d. fatum, destin. V. fatal gi fate.
Morgans). Barb. ZfnA.
feerlc, -A adj. (fr. fderique). De !eerie,
ca In povestile ztnelor: spectacul feeric, piesd
feericd. Adv. Ruminat feeric.
cat. feerie f. (fr. feerie). Farmec, frumusefa
ca to gradinile ztnelor. Plesa teatralA In care
apar ztne.
fefelegds, V. felegos.
feferic, V. flrflrIc.
fel n., p1. uri (ung. fel al fele, jumatate; mi
fete, ce fel, minden Idle, de tot felu. De
aid si slrb. filet, fel. V. fele). Specie, va-
rietate, categorie : multe felurf de oameni,
FEL
40
vite, fructe. Origine, nature caracter : acest
om e de fel (sau de felu Id/ din Rusia, a-
cest om e de fel (sau de feu lui) cam hot.
Mod, chip, gen : acesta e felu in care am
lucrat. Ce fel? cum? De fel (nord), de
loc, nici de cum, cft de patio. La fel, iden-
tic, de acelafi fel. Fel de tel (al feluri de
feturi. Let. 3,324), tot felu, bate felurile : e-
rad acolo fel de fel de lucruri. Fel gl
chip sau telurT glchlpurT sad In tot
felu, In toate felurile posibile : am incer-
cat fel fl chip, si n'am reugt ; m'a fdcut
(mi-a zis, m'a DOM) in tot felts.
felah m. (ar. fellah). In Egipt, jaran,
tucrator agricol.
fdlcer ru. (rut. littler, rus fender,
pop. fetid, pol. felczer, d. germ. feldscher,
chirurg). Pop. Subchirurg. Iron. Medic ig-
norant.
folders, V. ferdela.
feldmaregal m., p1. li (germ. feld-
mars.hall). Maresal, generalism, In Germa-
nia, Austro-Ungaria, Rusia $i Anglia.
feldspat m. n., pl. e gi art (germ.
feldspath, d. Feld, cimp, $i spat, spat). Min.
Silicat duplu de aluminia $i de un Walt,
care infra In combinajiunea multor stinci
primitive, mai ales a granitului, caolinului
$. a.
* feldspatic, -A adj. (d. feldspat). Min.
De feldspat
fdle f. (ung. Idle. V. fel). Vest. Jumatate
de litru : o fele de tuicd.
feleandrag, V. felendreg.
Mega f., pl. I e (var. din peleg $i fe-
letic. D. rom. vine rut. fdlega, zdreanja).
Mold. Vechi. Ctrpa, zdreanja, haina zdren-
tuita. Azi. Trans. Tulpan, basma, stergar. V,
hallpift leanca 1.
$1
felegean, fell -$l fill- n., pl. gene (turc.
filgan $i fingan, d. pers. piniant, ngr. fil-
dzdni, flltzdni ; pol. filizanka, flitanka).
Ceasca fare toarta, mai joasA $i mai razbu-
zata de 'Mut cafea.
felegds, fefelegos, -oasa (nord) gf
peleg, -a. (Trans. sud-est) adj. $i s. (d.
feleg11). Rau Imbracat, golan.
felehdri ai -art n., pl. (HI sad e (ung.
felherc, id.). Ban. Trans. Crttcea sau virteju
carului. V. fercheted.
felelet n., art (ung. felelet). Vechi. Ras-
puns, replica, riposta.
feleluTdsc v. tr. (ung. feleltu). Veda
Raspund, replic, ripostez.
felendreg 01 -ls n., pl. art (pol. falen-
dysz, falandisz, faflendisz, d. germ. flam-
kindisch, fltindrisch, din Flandra, o provin-
cie a Belgili). Vechi. Un fel de postav fin.
$i -ettndras, fIldndreg.
felesag n., pl. art (ung. feleseg). Nord. Fel,
fire, natural asa e felesagu lit. $i fe-
ITugag.
felegtedc al felTustedc (eo dift.) n.,
p1.eoace (cp. cu feletic). Est.. Somolog de
ctrpe pus In virtu unui bat de tins ositle.
www.dacoromanica.ro
FEM
feletic n., p1. e (ung. Cp. cu felegd, pe-
leg $i peletic). Munt. Ctrpa, zdreania $1
Hentic, zdreanja (Rasadu, 1, 62), $i flln-
tic (Munt. est), petic, In Trans. limba an-
terioara pin care infra cureaila la cioareci".
felezaa n., pl. die (ung. felez6, fdlOzd,
razatoare, razuitoare, chibrit). Nord. Mahal
mare de curajat grtu de pleava sail de ma-
turat curtea on strada V. Urn.
felezuTdsc v. tr. (ung. falozni). Nord.
Matur aria sau alts suprafaja mare.
* felibru m. (fr. felibre, d. pv. felibre,
care vine d. sp.feligres, enorias, lat. Mitts
ecclesiae, flu bisericii). Nume pe care fi 1 -au
dat poetic provenjali din scoala lui Rou-
matulle si Mistral.
* felfclt $i, -dz, a-a v. tr. (lat. felicito -,
-ore, a face fericit, d. Felix, -lcis, fericit).
Complimentez pe cineva p. un succes, p. un
eveniment fericit. V. refl. MA aplaud singur
lupu, rapind oaia, se felicitd. V. heretisese
fella f. (ngr. fell, d. it offella, dim d. of-
fa, cozonac, lat. offs, cozonac, bucata de
pine, offella, bucalica de came). BucatA sup-
fire de pine, de pepene, de mar taiata cu
cujitu. (Felia de mamaliga se poate taia cu
aja,.cele de portocala se desfac Cu mina).
In Mold. Olt. falie (rev. I. Crg. 7, 262),
in Mold.nord si felle V. halca gi codru.
fellgean, V. felegean.
felln, -a adj.(lat. fellnus, d. felts, pisica).
De pisica: gratie felind. Rasa fellnd, acea
din care face parte pisica, leu, tigru, leo-
pardu, rtsu $. a.
fellnar, V. fanar.
felloara $i -61e f., pl. e. Felie mica.
telTugag, V. felegag.
felTugtedc, V. felegteoc.
felon n., pl. oane (ngr. feldni,[vsl. felond,
rus. feldni], d. vgr. pheldnion, phetufles at
phaindles, manta, de unde vine $i lat. pde-
nula, chepeneag V. panura). Haina cea
de mare ceremonie (lunga, fare mtnici $i
brodata cu aur) pe care preutu ortodox o
poarta peste stihar. V. odajdIT.
* felonie f. (fr. fdlonie, d. felon, trAda-
tor, necredincios). Tradare,necredinja, hainie.
*fehicial f., pl. e, t (it. Placa). Un fel de
corabioara cu pine gi lopejl pe Mediterana.
felurime f. (. fel), Diversitate, fel de fel
o felurime de lucruri, felurimi de lucruri.
felurlt, -a adj. Divers, de tot felu : fe-
tariff oameni. Adv. In mod. felurit
femeTatic, -11 adj. Muieratic, afemelat,
prea iubitor de femei.
lemeTe f., pl. et (lat. familia, familie, de
unde $i dial. famele, fornele, fimeie ai fu-
mete. Cp. cu germ, state, laps, d. vgerm.
stuote, herghelie). Sec. 16-17. Familie. Azt.
Sofie, nevasta. Persoana maritata. FiinjA de
sex opus barbatului. Fentelli (la animale).
V. muTere.
PEM
- 500 -
temeresc, -7itsca adj. De femele, fe-
minin.
lemeTeste adv. Ca femeile.
femeTkicii f. pl. ste pi (vest) fee. Pe-
meie mica. Femelt.
feminin, -51 adj. Oat. femininus, d. fe-
mina, femele). De femele, femelesc. Gram.
De genu femeiesc : cuvint feminin. S. n., pl.
e. Genu feminin. Bi femenin (ca sp.
femenino). V. masculin.
. feminist, -á s. Partizan at acordaril de
drepturl femeilor. Adj. Societate teministds_
femInfzm n. Doctrine acordaril de
drepturi femeilor.
femoral, -A adj. (lat. lemordlis, d
femur, &moth, femur). Anat. De Ia femur
arterd femorald. . (Mold.) fere (lat. ferrum, It. pg. ferro, pv.
fdmur m. (lat. femur). Anat. Osu, eau
fi picioru, de la gold pine Is genunchl.
fenacistiscop n, pl. oape (vgr. phe-
rzakistes, InaelAtor, al stop ca in cinetoscop).
Fiz. Cinetoscop (Inventat la 1831 de Belgianu
Plateau).
tenor, V. fanar.
fenic, -A adj. (d. fenol). Chim. Acid
fenic, sin cu fenol.
fenice m. (lat, phrlenix, phoenicis, d.
vgr. pholnix; It. fenIce). 0 pasare fabuloasa
care, cip& credinta celor vechi, era unica to
specie el, locula In Egipt gi Arabia, tale
peste 500 de ani, gi cind Imbiltrtnea, 41 a-
prindea cuibu ;41 ardea fi ia, gi pe urmA ra-
sarea In loc alt fenice Briar care-I Inmor-
mints pe eel -lalt.Un fel de bttlan din Egipt
renumit pin viata lunga ( drdea garze'ta).
Fig. Flinta superioarh unica In genu ei.
Curmal, finic. Cei mai multi zic fenix.
Dar e mai bine fenice, ca fence, d. fellx ;
sodrice, d. s6rex; (orrice, d. thorax.
fle-care i (mai rar) fie -tine pron.
indefinit (fie 2 gi care). Toatil lumea, toti:
rind sand alarma, fie-care sa scoald. Rar
al fie; -care (fie-si-care), fieste-care, fiste-
care ai fife -care. Se poste scrie gi unit
fiecare, flecine f. a.
fenix, V. fenice.
fend( m., pl. If, In teoria chimica, gi to
cote n., pl. uri, ca gol, golurt (d. vgr. phaino,
spar, rasar, luminez). Chim. 0 substantA
scoasa din uleiurile forma'e de carbunil de
pamtnt si de catranuri gi numita gi acid fenic
sail carbolic. Fenolu e derivat din benzen gi
e un dezinfectant de primu ordin; servegte
gi la prepararea unor colorante gi medica-
mente. Fenolt m, pl. Numele generic al
unor corpuri compuse analoage fenolulul gi
rezultate din substituirea unula sail mat
multor oxidrili In locu idrogenului dintr'o
idrocarbura cu catena Inchisa. Deci,Is idrati
al idrocarburilor ciclice.
fendmen n., pl. e (vgr. phainOmenon,
ceia ce apare, d. phalno, spar; lat. phae-
nchnena pl. V. fanar). Aparitiune extraor-
dinary pe cer, to aer, ca o comets, o aurora
www.dacoromanica.ro
PER
boreal/1. Fig. Infimplare rani : e trn fenomen
cd to vdd. Persoana care to surprinde pin
talente, pin actiuni acest copil e un feno-
men. Fats fenomen (fr. phenomene).
fenomenal, -A. adj. (d. fenomen; fr.
phenomenal). Relativ Ia fenomen. Fig. Sur-
prinzator, ulmitor. Adv. In mod fenomenal.
fenomenalitate f. (d. fenomenal).
Caracteru fenomenulut.
fenomenalfzm n. Sistema filosofica
dupA care ideile noastre cuprind numal a-
parentele lucrurilor, pe ctnd lucrurile ramtn
nestiute.
feod-, V. feud-.
fedtru, V. fetru.
ter (est) si tier (vest) n., pl. feare, flare gi
fr. fer, sp. hierro). Un metal cenugia albas-
tria, ductil, maleabil, foarte tenace i foarte
uzitat in industrie (E bi- gi tetravalent, are
o densitate de 7, 84 gi o greutate atomic8
de 56. Se topegte la I5000). Oblect indefinit
de fer: roata are un fer in prefuru el. Fig.
Spada, sabie; a incrucisa fera ca cinema.
Danga on sigil : stampilat cu feru roi (in-
rogit to foc), feru fat*. Fig. Eq. Forma tip,
aer : acest copil are feru famillif. Pl. Lan-
tun : hof pus In feare. Fer de Meat,
instrument de ter cu care, dupe ce se
Incalzegte, se netezesc rufele. Feru plugula,
brazdar, botu care despicA pAmfatu. Feru
snifter, virtu el de fer. Cap de fer, 1) minte
foarte rezistenta la munch, 2) cap Incapa-
ttnat. Corp de fer, corp robust. Sceptru de
fer, guvern de fer (fig.), guvernare energica
sad aspra gi despotica. A geme to feare, a
fi to captivitate. to robie. Pop. her si
(Munt. est) hTer.
ferfir (est) gl fierar (vest) m. Cel ce
lucreazk feru.
ferarie (est) gi fferfirie (vest) f. Me-
seria de a lucra feru. Localu ferarulul. Mare
cantitate de fer. Fl. Lucruri de fer.
ferastrfill, a. a. V. fferastrall.
ferb, fert, a ferbe (eat) gi fie- (vest)
v. intr. (lat. ferro, fervere gf terve°, -ere,
id.; it. fervere, sp. hervir, pg. ferver. Fer-
set ; fersesem. V.. ferment). Is In ebuliti-
une : ape ferbe la 100 de grade de cdldurd.
Se zice despre allmentele preparate pin
ferbere : flute fasole ferbea la foc. Fermen-
tez, clocotesc din cauza microbilor : vinu
ferbe. Fig. A clocoti, a fi tntr'o mare agi-
tatiune: a ferbe de mtnle. V. tr. Pun sa
fearba, fac sk fearba: a ferbe ape. Prepar
pin ferbere : a ferbe un oa.
forbere (est) gl fie- (vest) t Actiunea
de a ferbe. Fig. Agitatiune: lumea e to
ferbere.
ferbinci6r, -oar& adj. Cam ferbinte.
ferbinte (est) al fie- (vest) adj. (lat.
firvens, -egtis. V. fervent). Foarte, cald,
clocotit : s'a opdrit cu apd ferbinte. Pig.
Arzator, fervent: rugdclune ferbinte. Adv.
Cu ardoare.

FER
ferbInteela (est) pi -fie (test) f., pl.
ell. Starea lucrului ferbinte : ferbinjeala apei
CAlduril arzAtoare : ferbinjeala soarelut.
CaldurA neobianuitA sae de boala in corp :
bolnavu are ferbinkald (sail ferainfell).
Ardoare. in nord -teald.
ferches, -a adj. (ung. feldkes,
infl. de ferchezniesc 2). Fam. Elegant, co-
chet, curate!, sclivisit, bine Imbra-
cat :un findr ferches, Galant, galantom, gen-
til, amabil. Adv. In mod ferches: s'a purtat
ferches. V. !event, zarif.
fercheted ai -del n., pl. ere (ung.
fergetya si forgery!!, meta cu dinti la moan,
foraibAr, fordltd si forgat6, InvIrtitor, d.
fordltnt si forgatnt, a InvIrti. V. firgad.
Cp. cu vIrtelnita). Trans. Vtrteju carulul.
(V. felehert). In Bucov. fordIded,
perdlded si berdeded, In Mold. ber-
ghedad, blrghldad al brIghldad, p1.
hie, jintAllin, mild, un bat (c'o rotitA la un
capat) cu care se bate in budaca laptele
lnchegat ca sA se strIngA capu sae In puti-
nei ca sit se aleagii untu (V. braTai cirja).
Miclog de prins raci. V. drugs, taujar,
xavodar.
ferchezAti n., pl. dle (ung. fdrkezb, pri-
bol, piron scurt si gros in care bap cu do-
canu ea sir fad gituri to plAct de fer. V.
ferchezuTesc 1). Est. Iron. Clomag. Lo-
viturA de clomag : l-a tras on ferchezda.
1) ferchezuresc v. tr. (ung. ferkezni,
a ajunge la ceva, de ex., c'un priboi la un
lac tnfundat ca apoi sA izbe5ti cu clocanu.
V. ferchezad). Est. Iron. Ciomitgesc, Im-
blAtesc.
2) ferchezuTesc v. tr. (ung. felken-
dazni, a sulemeni, pi feldkesttnt, a Impodobi,
intl. de ferchezuiesc 1. V. ferches). Fam.
Dichisesc, ghilosesc, spAl, peptAn, Infrumu-
setez : un tinar ferchezuit. V. refl. Mara
s'a ferchezuit. V. sclIvlsesc.
ferdela f., p1. e (sas. fyrdel, d. germ.
viertel, sfert. V. firtaT). Trans. BanitA (o-
dinioarA un siert de gAleatA). 0 mAsurA la
vinzarea Unit Sectiune, despArtire, sector.
$i feldera (Neam. Rom. Pop. 6,685).
V. mart& ai clbla.
fereala f., p1. elf. Actiunea de a to feel,
precautiune, sfiala : a vorbi cu fereald.
fereastra 1., pl. ferestre (lat. fendstra,
it. cat. finestra, Milano, pv. fenestra, fr.
fendtre, sp. htniestra 1=ventana)). Deachi-
zAturA fAcutA In pAretil easel ca sA intre
lumina pi aeru. A arunca banil pe fereastrd,
p1. feresli.
fere°, a
fdreca $i
,
a-I cheltui fhdt socotealA.In est foreasta,
v. tr. (d. fer, fier cu sufixu
-ec, maw ch unit cred ch. forma veche a
fardca ne-ar duce la lat. fabricare
de unde Insa s'ar fi flicut a faureca, ca
faur, Muruscd d. Faber, labrusca). Garni-
sesc cu fer on cu alt metal: gltioaga fere-
raid, car ferecat, icoand ferecatd In argint.
Leg, IntAresc : cdruld ferecata cu tele ,Si
www.dacoromanica.ro
501
FER
curmele (adicA hodorogita). El ferecd st
desferecd, el e tot, el e prineipalu perso-
nagia. V. chiurasez.
forecatiira f., p1. 1. Garniturti de fer
Fig. on de alt metal. Vechi pi fa-.
a. J., ferece ferecea f., pl. ele (d. ferigd).
Vest. Vetrice.
fereded n., p1. de (ung. flIrda, dial.
fereda). Est. Bale, local de bale. A pleca la
feredek, a pleca la bal.
fereduTesc v. tr. (ung. flirdeni). Est.
Scald in apa caldA. V, refl. Bolnavu se fe-
reduieste.
feregea f. pl. ele (film. erage, ftrage,
pop. ferege). MantilA cu mtnici largi pe care
o imam) cadlnele pi In care-pl puteah aco-
perl $i feta.
* ferentar m. (let ferentarius). Muni.
Sec. 19. Rar. Soldat de infanterie upoarA.
feresith, V. fTerastrad.
'erase v. b. (lat. fertre, a hot?). ApAr,
protejez, departez de pericul leresc corabia
de stiller. V. refl. Evit, anA pazesc : fereste-
te de lovitur(. Fereascd Dumnezed sae
Doamne, forestal Dunmezeu sA apere,
Ai lost la drciuma
Ban Dcamne, fereste I
1 Fereasch Dumnezeil
Doamne apArA ; mei de cum (ca protestare):
Imper. fereste
fed se tntrebuinteazA pi ea o prescurtare
lid. fereste-te I
forested, V. fTerastrad.
ferestraTe f., p1. tit al -11Tca f., pl. I.
FereastrA micA.
ferezad, V. fierastrad.
ferfelic, V. flrflrIc.
ferfen m. (ung.). Trans.CrAitii, vIzdoagl.
ferfenita f., pl. e (rut. ferfea, -dicea,
viscol, zApadA spulberata). Fam. Lucru foarte
rupt, sflpiat : halna, cartea s'a fdcut ferfe-
nttlf. A face pe dneva ferfenttd, a-1 bate
rAtl. $i ferfellta al ferferlta. V. Jar.
china.
ferfenitesc v. tr. Fam. Fac ?erre/ilia,
rup, sfI)ii. $i -Mese ai -rItesc. -fez,
ferfenitds, .oitsit adj. Fam. Rupt, liAr-
tAnit, cu hainele rupte.
!erica, V. fericesc.
ferIcacTiine I. (V. fnferIcesc). Vechi.
Fericire.
ferfce adj. fArA p1. pi art. (lat. felix, fe-
lids). Rar. Fericit. Fence de tine (mat sad
fa), fence de vat, ce fericit estil ce fericiti
stntet1 I S. f. fArA pl. Fericire, noroc : a dat
fericea peste el 1 Batd-I fericea I
fericesc v. tr. (d. fedce). Fat fericit.
Consider fericit : nu ferki pe nimeni I
Vechi feric, a -d, fericesc, socotesc fericit,
Ban. Urez.
ferIcle I. Vechi. Fericire,
 PER
- 502
fericire Starea omulul cArula nu-1
f.
lipseste nimica al are corpu ai sufletu sA-
nAtos : fericire perfecta nu existd. Noroc,
Intimplare plAcuta : Ce fericire cd to Intil-
nese! Ce fericire pe tine! Din fericire,
noroc CA: Cdzuse in apd. Din fericire, i s'a
aruncat o scindurd fi a scapat.
fericit, -A adj. (d. fericesc). Care e to
stare de fericire : om fericit. PlAcut, norocos:
intimplare fericitd. Titlu respectuos dat mor-
filor : ferie to Intro amintire.
terida f., V. firida.
ferie tfi herfe f. (d. fer,
adicA cu
cercuri de fer", ca ardmie d. aramd sal
lemnie d. lemn. Cp. cu acov si demerlie,
tot vase ferecate). Vechi. VadrA. TaxA anu-
mita (care, la tnceput, se va fi dat In naturA
cu vadra) pe care o plAtea vistieriii dom-
neati cel ce clatiga un proces ai dorea ca
sententa sA rAmlie definitivA sal taxa pe
care o platea cel ce voia sA se reinceapA un
proces litchis pin judecatA sal ImpAcare, dar
p. care nu se plAtise aceastA taxA (Bogdan,
Arh. 1. 631 ; Ghib. Traista ai Arh. 1909; NA-
dejde, VR. 1, 6, 414): ne-am tinpdcat fi am
dat fi herla ; vre-o patru-cinci heriide Wed
(Iorga, Doc. Bistr. 1, 09, unde se vAd amtn-
dolt Infelesurile). DespAgubirea pe care o
platea cel ce parasea breasla ca aA treacA
aiurea (forge, Negof. 178). $i ferjTe, he-
rite. Chear azi In Trans. (Agrb. Int. 247):
ar ft baut o ferie de spirt, in Gorj fertie,
oca de tinichea° (CL. 1922, 363), In Meh.
banitA ferecatA de 20 de ocale° ($ez. 37,
42). La Acad. ace. Jerks, he (vadrA),
ceia ce-mi pare fals, si socotit ca cuv. de-
osebit de heriie, care nu e de cit o var. pop.
ca amdriii, -tie .sal movile feta de amdrid,
-le, movie. lntr'un doe. (forge, Stud. ai Doc.
13, 85) scris hieri (cela ce cred cif e tld.
hierii), ca Fier fafA de fer. In Trans. bir-
sag, to doe. sl. zavescd (taxa). V. galeata.
feriga f., pl. 1 (lat filix, filicis ;It. felce.
V. ferece). Un gen de plante criptogame
vasculare care cresc pin pAduri pin locuri
umede ai umbroase(polypddium si aspidium
mas, aculedtum, spinuidsum a.1).
Carbunii de pAmint is format! In mare parte
din ferigi, care odinioarA eral arbor! gi-
gantic!. Se numeate ai spata dracului. V.
navainic.
fern' f. p1. (lat. feriae, de unde ai germ.
ferien). Trans. VacanfA acolarri.
ferisad, V. fferastraa.
feritdr, -Dare s. Vechi. Protector.
$i folositor.
ferric), hertfe, V. ferie.
term, -a adj. (fr. ferme, d. lat. firmus;
it.fermo. V. Infirm). &atomic, hotArit, tare:
caracter ferm, a raminea ferm in hotarirea
ta. Adv. In mod ferm : a fi ferm cortvins.
Se poate zice al firm.
tarmac, V. paimac.
termAn, V. firmer..
www.dacoromanica.ro
- PER
farms f., p1. e (fr. ferme, contract de
moaie, fermis, d. fermer, a Inchide, care vine
d. lat. firmare, a IntAri ; firmus, tare. V.
term). Movie, dominiu rural. Ferma mo-
del, exploatare agricolA sistematict. Localu
acestei exploatarl In care se aratA elevilor
ori fAranilor cum at exploateze moaiile.
fermec a. a., V. farmec, tarmac-.
fermenea f., p1. ele (turc. fermena, pop.
fermene). Vechi. Un fel de ilic blanit pe care-I
purtafi odatA boierii ai-1 mai poartA ai azi
fArani! in Muntenia.
ferment m. fi n., pl. e 51 art (lat. fer-
mentum din fervimentum, d. fervdre, a
ferbe). Chim. Substanit organicA sad anor-
ganica care produce fermentatiunea. Fig.
Ceia ce produce ori intrefine urile: ferment
de discordie. V. aluat, talcs.
fermentatitine f. (lat. fermentdtio,
- finis). Acfiunea de a ferments, transforma-
rea pe care o sufere un mare numAr de subs-
tante organice puse In anumite conditiuni,
supt influents unui ferment, ceIa ce se pro-
duce pintr'o oxigenare, o idratare a. a.: fer-
mentaffunez lichidelor zandrite produce al-
coolu. Fig. Agitafiune a spiritelor.--$1 le,
dar ma! des -are.
fermentescibil, -A adj. (d. lat. fer-
mentescere, a ferments). Care poate ferments.
fermentescibilitate f. (d. fermen-
tescibil). Calitatea de a fi fertnentescibil.
fermentdz v. intr. (lat. fermentare).
MA transform supt influenfa unt11 ferment,
mA aflu In fermentatiune, ferb, clocotesc :
mustu fermenteaza. Fig. MA agit, clocotcsc :
plebea fermenteazd.
fermier m. (fr. fermier). Posesor de
fermi.
ferdce adj. (lat. ferox, -dcis, fera,
fearA). SAlbatic, sanghinar : tigru e feroce.
Crud, sAlbatic : om, privire feroce. Adv. In
mod feroce. P. pl., cp. cu eficace.
ferociandra s., pl. t (d. fer gi cia-
nurd). Chim. Un compus de fer, cianogen
sl un metal.
*ferocitate f. (lat. ferdcitas, -dtis).
Caracteru de a fi feroce. Papa feroce.
1) ferds al fferds adj. Cuv. inexistent
ai de rAl gust fabricat de cArturari Ild. fe-
rdce gf fioros.
2) ferds, -cash adj. Chim. Care con-
fine fer : mineral feros. Se zice despre o-
xidu de fer care confine cea mai micA pro -
portiune de oxigen ai despre sArurile acestul
oxid: oxid, sulfat feros.
feroviar, -a adj. (it. ferroviarlo, d.
ferro-via, drum de fer). De cale feratt : func-
fionar, accident feroviar.
fent, fearta adj. Est. Care a clocotit la
foe : late fert. Care a stet to apt clocotitA :
carne feartd, pevte fert, odd ferte. Fig. S1A-
bit, stors de puter1, alterat : par'cd era fert
de ravine. A oface feartd, a strica treaba,
a nu renal. - In vest fTert, farts, pi. f.
flette.
PER
birth, -fit adj. lat. ferll'is, d. fero, pro-
duc ; it. fertile, sp. fertil). Fecund., produc-
tiv, rodnic. Fig. Spirit fertil, de o imagi-
nafiune bogata. Adv. In mod fertil. Ob.
fertil (dupA fr.).
* fertaltate f. (lat fertilitas, -Otis. Ca-
litatea de a fi fertil.
fertillzatlane f. (d. fertilizez). Acti-
unea de a fertiliza.$i -ittle, dar ob. -are.
fertilizes v. tr.(d. fertil ; fr. fertiliser).
Fac fertil : Ingrdsilmintele fertilizeazd pd-
mlntu.
tertian m. (miat ferto, -dais, d. germ.
vierdung. V. ferdela). 0 veche moneta
ideals In valoare de 6 scofi sea 12 grosl, e-
gala In greutate cu un sfert de mama sau
grivna polona gi considerata une-ori egala
cu florinu, cu 24 de bucall romanestl or! 36
de ban! romanestl. (longs, Negot., 211 $i 213).
tartar& (est) si fie- (vest) f., pl. L Min -
care fearta, ca: supa, borsu (ciorba).
feruginds, -oasa adj. (d. lat. fer-
rag°, -rtiginis, ruginA). Care confine fer :
apd feruglnoasd. S. n. Medicament care
confine fer: feruginoasele se Intrebuinteazd
contra clorozet.
fdrula 1, pl. e (laf ferula, d. faro, port,
duc). 0 planta umbelifera din a care! raft-
dna se scoate un fel de resins foarte pu-
turoasa (numitA In farrnacie asa foettda,
pop. alerel), care se Intrebuinfeaza In me-
dicina din cauza proprietafilor el digestive
antispazmodice. E originara din Persia $i
Afganistan.
feral& f., pl. e. (d. fer). Mold. nord. Pop.
Bucafica de fer (tocu) care, Ia unele con-
dele, fine penifa.
* fervent, -A adj. (lat. fervens, ent(s.
V. ferbinte). Infocat zelos: discipul fer-
vent. Adv. A studia fervent.
fervoare f., pl. orl (lat. fervor). In-
locate, zel.
fes a., p1. art (turc. fes, d. orasu Fez din
Maroc). Un fel de boneta rosie de Ifni de
forma unui con truncheat pe care o poarta
musulmanil. (Azi, in Turcia, e interzis a
mai purta felt 0 dinioaril, si bolerii II put-
ted pe supt t ltc, Apoi a rAmas la Muter!,
tar azi se mai vede ran pin vest si sudu
Moldovei purtat de farancele mAritate (V.
tails). Tot fes se numeste si tichia nea-
gra pe care o poarta pe supt 'Wade Jidanil
habotnici. Fam. A-I turti curva fesu, a-I
lovi c'o vorba, a-I lovi In 'Marie". Interesu
poartd fesu, Interesu e cauza tuturor fap-
telor.
testa n., pl. art (tur. [d. ar.] fesad).
Vechi. Dezordine, turburare, rascoala.
fesfesea f., pl. ele (turc. fesfese [d.
vesvese), banuiala, Indolala). Mold. Vechi. Pl.
Zorzoane, dichisuri, podoabe Ia hainele fe-
melesti.
fese m., p1. tot asa (d. fes). Mold, sad.
Un fel de macaleandru cu pene cenusil pes-
trite si cu crestetu ros, de unde-1 si vine
1111111V1C,
www.dacoromanica.ro
503 PET
* falsta f, p1. e (probabil, d. it. festa
sarbatoare). Renghl,farsa, pactileala: a juca
o festd alma. .
festfn n., pl. e (fr. festin, d. it. fest(no,
d. festa, lat. festum, pl. a, sarbatoare). Mare
mat mai ales nocturn.
festiv, -a (adj. festivus, d. fiestas, de
sarbatoare, festum, sarbatoare). De sarba-
toare. De sarbare: discurs festiv.
festival n., pl. e of art (fr. festival,
d. engl. festival, care e vfr. festival, d. lat.
festivus, festiv). Sarbatoare (muzicala sail li-
teraril).
festIvitate f. (lat. festivitas, -Otis).
Sarbatoare. Sarbare.
*feston n., oane (fr. feston, d. it,
pl.
festone, d. festa, sarbatoare). Ghirlanda de
florl si frunze orl ramuri attrnata de zidurl.
Margine de broderie In forma de festoane.
Arh. Ornamente ca festoanele.
festonat, -a adj. (fr. festonni). Or-
nat cu festoane.
fednIc, V. sfednIc.
fedtanle, V. sfedtanle.
fedteldsc v. tr. (ung. festeai, a yaps!, a
sulemeni. Cp. cu morctolesc). Mold. Murcia-
resc, mtnjesc. Fig. A festeli laccula, a face
ceva nepermis; a Incurca o afacere, a o
scrtnti In Trans. fedtesc, vapsesc;
mInjesc.
fedter m. (rus. rut. d. germ. fdrster. V.
forestier). Nord. Pop. Silvicultor.
fedtdsc, V. fedtelesc.
fedtila 1., pl. e (vsl svatilo, svetilo,
lamps: slrb. svetilo, lumina; bg. svetilo, fi-
til; rus. svetilo, fanar, svetillnea, fitil; rut.
sivitllo, lumina. V. flt11). Mat ran. Fitil.
fedtdc, V. sfidtoc.
fetelda adj. m. (d. fatd). Ermafrodit
barbat cu aspect de femele. COCO$ feteled,
care nu calca. $i tatalaa.
1) fetdse, -assts adj. De fata: haIne
fetesti.
2) fetese v. intr. TrAiesc ca o feta (stall
nemaritata).
fetedte adv. Ca fetele : Imbrdcaid fey
reste.
fetta, V. fetva.
fetfca f., pl. t. Fatlt mica. Salata mien-
lul un fel de valerianti din care se face sa-
lath (valertandlla [sau fedia) olit6ria).
fetid, -A adj. (lat. fOefidus, var. din
ptitidus, puturos). Foarte puturos un int-
ros fetid de cadavru.
fetle f., Starer' (etatea) de fad. Virgin'.
ar. tate. Rar fetle (ca belie d, beat).
fetfd m. (fr. fitiche, d. pi. feitip, care
e lat. facticius, factice). Un obiect oare-care
venerat ca idol de cittre salbaticl. Fig. Per-
soanii sad lucru foarte adorat
fetldcana f., pl. e. ram. FafA durdalla
di frumusica,

FET
fetlgifzm n. (d. ft fis). Cu'tu (adorarea)
fetivitor. Fig. Veneratiune exageratl. V. po-
litelzm.
fetisoara f., pl. e. FILM mica. Yacht.
FecioarA.
fetnegeit f., pl. e'e (turc. fitneet, intri-
gant, supt infl. lul fold, fete). Mold. sad.
FetivoarA: Aft:ego/a de-acestea nu-s bane
de moase (VR. 1911, 11,245). Si -cticay
pl. tot ale.
fetru .n., pl. art (fr. feutre. V. pisla).
Barb. MIA. $1 fee- (eo dift.).
fetus m., p1. fi (cuv. lat.). Med. FAt,
copil nerascut Inca.
fetvii f., pl. rile (tar. fetvd). Deciziunea
dogmaticA a marelui veic sail a unul muf-
tia la Turd. Scris vi fetfa.
fella' m., pl. ((Oat fetialis, fats fecialis).
Preutu roman care consacra pin anumite
ceremonil declaratiunile de razbol gi trata-
tele de pace. Ei formai: an colegiu de 20
de membri, iar In ambasadA mergeau 4.
Adj. Dreptu
fetie, V. fetle.
fetuTala, -Test, fat-.
* feud n., pl. e oi uri (mlat. feudum, it.
feudo, fr. fief, d. vgerm. fehu, ngerm. vieh,
Wink yitA). Domenic pe care un vasal, In
schimbu unor obligatiuni, II obtinea de In
suzeranul Jul (La Inceput era viager, iar
dupA moartea- lui Carol cel Mare ramase
definitiv ereditar, ca vi alodiu). V. ocina.
* feudal, -a adj. (mlat. feudalis). Rata-
tiv la feude sail la feudalitate: caster, drept
feudal. Adv. In virtutea dreptului feudal:
a administra feudal. Si feodal (fr. fe-
udal).
* feudalitate f. (d. feudal). Totalitatea
legilor vi obicelurilor dupit care se condu-
cea politica vi dupe care WW1 clasele so-
ciale In apusu Earopei to evu media vi care
a durat de Ia Carol cel Mare ptnii la Ludo-
vic XI al Frariciii. $i feo- (dupa fr.).
* feudalizm n. Feudalitate $1 fee-
(dupa fr.).
* feudatar, -a s. (mlat. feudatarlus).
Vasal, posesor de feud.
Feurar, V. Februarill.
fezan, V. fazan.
fl si jest, pop.) hi, inf. de la slat.
tiara, V. fears.
fiasco n, pl. flascuri (it. fiasco). CA-
dere, nesucces dentin, chix: Incercarea a
fdcut fiasco. CeI mai multi pronuntil fi-
lase°, ceia ce nu e corect.
flastru, -a s., pl. astri, astre (lat. pi-
aster, -a, it. ftgliastro, Venetia fiastro, sp,
hijastro). Rar act'. Flu vitrig, filca vitrigA. Jur. Contract de cautiune.
* fibra 1., pl. e (lat. fibra), Numele fila-
mentelor care,. dispuse in fascicule, constitue de/anon d. fide, pin credintA vi jussor, po-
anumite substante animate, vegetate sad mi- runcitor). Jur. Garant, cliitAtor de cautiune.
nerale: din fibre de lemn se face htrtie. Fig.
Sensibilitate : a avea fibra sensibild, dinta. V, des -tide per-fidf affidavit),
www.dacoromanica.ro
504
FID
* fibrfna f., pl. a (d. fibril). Chim.0 ma-
terie albuminoidA alb a, WA gust vi fart mi-
ros care intra In compozipunea singelul,
chilului, muvchilor v. a. Ia apare to momentu
coagularii stngelul.
fibroma 1., p1. e (d. fiord, dupt glad-
coma, sarcomd). Med. Tumoare a until le-
sift fibros. E benigna (nu strict stngele) gi
se vindecA pin operatiune sad pin actiunea
razelor. Ob. fibre:n, n., pl. oame sau tut
* fibres, -oast adj. (d. fibril; fr. fl-
breux). Compus din fibre, firos.
* fibula 5., pl. e (lat. fibula. V. flula).
Cataramt, bold mare orl spond Ia Romani.
V. spilca, boglar.
cleat m. (lat. ficatus. trigritaat cu smo-
chine; hepar ficaturn, ficat de glsct Ingra-
vatA cu smochine, d. ficus, smochinii; apol
a rAmas ficaturn cu int. de ,organ at corpu-
lui"; it. fdgato, fr. foie, sp. higado, pg. ft-
gado. V. epatic). Mai, un organ voluminos
roviatic on vtriat avezat in josu peptului, la
dreapta (E o glands care secreteaza glicoza
fi fierea). Pl. Maruntale: un vuitur sfisia
icatil lilt Prometed. Fig. InimA, roc simti-
tor : vorba asta l-a plitruns pinla Jima
ficTor, -oars, V. fe-.
ficlean, V. vIclean.
* fictiv, -a adj. (d. lat. flatus, inchipuit,
cu sufixu -iv; fr. fictif. V. figura). Imagi-
nar, Inchipuit : biletele de bancd ad valoare
fictive. Adv. In mod fictiv.
* fictitine f. (lat. fictio, - finis). Inchipu-
ire. Lucru Inchipuit.
* ficus rn., pl.ficug (lat. fleas, smochin).
0 plantA cactee originarA din America vi
cultivatA pin grAdini, numitA gi nopal ¢i broa-
scd, far In bot. optintia flats indica (Opun-
tia, nopal on broascd Is numiri maI proprii).
* fidantat, -a s. (it. fidanzato, -a). Rar.
Logodnic, -A.
* fldantez v. tr. (it fidanzare, d. lat.
fides, it. fade, credinta). Rar. Logodesc.
fideit 5., pl. ere (cuv. turco-ar. d. ngr.
fides oi ofidi, care a vgr. dphis, ophidion,
carpe. D. ar. vine sp. _Wags, fidea). Taletel
cilindrici care se fac to fabrict vi se mAintna
ferti to supt v. a. In eat fedea.
fidelcomis n., pl. urI (lat. fidetco-
missum, d. fides, dativ tidal, credint4, si
commissum, dat, Incredintat). Jur. Dar sail
legat fAcut unel persoane care trebuie sA-1
transmitt alteia.
* fidelcomisar m. (lat. fidelcommissa-
rites). Jur. Persoant insArcinatA cu un fi-
deicomis.
* fidejuslane f. (rat. fidejdssio, - finis).
* fldejusor, -care adj. vi s. (lat. fi-
tidal, -a adj. (lat. tidal's, d. fides, ere-
FID
- 505
* fidelitate I. (lat. fidelita, -dtis). Cre-
dinta, devotament : fidelitatea dada. Exac-
titate : fidelitatea unet traduced.
* fiduciar, adj. ai s. (lat. fiduclarlus).
lnsarcinat cu un fideicomis : legatar fiduciar.
Monetd fiduciard, cu valoare fictive, bazata
pe creditu emitentului, ca biletele de banca.
Adv. In mod fiduciar.
1) fie f. (lat. ftlia, it. figlia, fr. title, sp.
I- rya, pg. filha. V. fill). Filca (numai In locu-
tiunile fle-mea, Ile -ta si fie-sa).
Itnt).
2) fie conj. (conj. d. Ort,
ferentdaca toll oamenli, fie tined, he bd-
trial. nterj. Si $i clack nu-mat past, primesc,
admit: Fug!, cd ie vede I - Fie I
* fief n., pl. e si art (fr. fief. V. feud).
indi-
Feud.
fTer, fferar, fTerarie, V. fer...
fferittic,..-et adj. (d. flare). Mold. Vechl.
Feroce. Si infTeratic ai heretic.
fTerastraliesc, fe- 0 -uTesc v. tr.
(d. fiertistraii). Vest. Rar. Tai cu flerastraii.
In est rar : feresuTesc, -sluTesc
(ung. ftireszetni).
fTerastraa here stran n., p1. ate si
I * figure: v. tr. (lat. figdro, -dre). Re-
die (ung. * fdriszta din furesz, flerastrAO,
pi
contaminat de fiery. Vest. Un instrument
compus dintr'o lama dintata fixatil In niate
lemne sti Intrebuintat la Mat lemnele ro-
ztndu-le. Joagtr, gater. Fabrics de tatat lem-
nele ai de facut scIndurt. In Trans 0
ferastrad, ferezad §ifIrisika, In Mold.
nord foresail, feresad (pop. he-) si
serisad, In Mold. sud ferested, In Munt.
est ferastraa fTerastaa (pop. hie -). V.
si firez.
fferat ei -et n., pl. ete. (d. Fier 7). Olt
Munt. vest. Mare cantitate : far& de ban(
fferb..., V. ferb...
fferbazare f. (cp. Cu flub). Mold. Vechl
inveraunare.
Here f. (lat. fel, * fells Ild. ferns; it. fide
pv. cat. pg. fel, fr. fie!, sp. hid. Cp
cu Were). Un lichid foarte amar, galben
verziu, secretat de Heat. Amar ca fierea,
foarte amar. A plesni fierea in tine de cludd,
de osteneald, a fi foarte Includat, ostenit.
A-ft vdrsa fierea, a-ti descarca fufia. Fierea
plimintului, frigurica, potroaca, o plants me-
dicinala din familia gentianel (erythrdea
centaurium) Intrebuintata ca febrifug, car-
minativ, stomahic gl aperitiv supt numele
de herba centaurli (cu varietatea erythrdea
puichdlla sad ramosissima); alts plants nu-
mitt ei calbazd (marclulnlia polymdrpha).
flares, V. taros 1.
fTert, fTarta, V. fert.
fTertura, V. fertura.
flesc, flasca adj. De fit, filial : tubire
fiasco.
fiesta adv. Ca fill.
fifiric, V. flrfiric.
* flgard n., our( (fr. flora, d. sp.flgaro).
garb. Bonat vests femelasct,
www.dacoromanica.ro
- FII
* flgera f., pl. 1 (lat. figtira, d. fingere,
fictum, a imagina, de unde vine ai Itchy).
Forma exterioara a unui corp. Fata omului.
Aer, privire: figura veseld, tristd. Simbol,
emblemit : cumpdna e figura dreptd fit. Geom.
Spatiii marginit de Hull. Gram. Forma de a
vorbi mat yin. De. ex.: c'o falcd'n cer fl cu
aita'n pdmtnt= grozav de folios, gata at to
mantnce. Figurt la dans, la patina(, la
gimnasticd, diferite miacart.
* figurant, -ft 8. (fr. figurant). Perso-
nagi0 accesoriti care figureaza tntr'o pleat{
de teatru, dar, nu vorbeate.
figurat, '-a adj. (fr. figure, lat. figura-
/us). Reprezentat pin semne sau figu1l:
scrierea e vorbirea figurata.Reprezentat pin
alegorie, metafora sad alte figuri : Infeles
figurat (ca: om plouat = umilit). Adv. In
mod figurat : a vorbi figurat.
* flgurativ, -a adj. (lat. figurativus).
Care e figura sad simbolu :mut lucru: plan
figurativ. Adv. In mod figurativ.
* figuratiune I. (lat. figurdtio, -tints).
Actiunea de a figura. $i dar mat
des -are.
prezent, pictez, desemnez : mitologia figu-
readi Timpu pinteun mosneag cu coasa'n
mind. V. intr. Fac figura, Is vazut: crucea
figureazd pe toate bisericile crestinesti.
* figurine 1., pl. e (fr. figurine, d. It.
figurina). Figura foarte mica de tut, de bronz
a. a. care reprezenta, de object, o forma
de om.
* figurist, -a s. (d. figurd ; fr. -ride).
Facator de figuri de gips. Adept at figuriz-
mului.
* flgurizrn n. (d. figura). Opiniunea celor
ce considers Vechiu Testament ca figura ce-
lui Nod.
fiTca 1., p1. e, I (dim. d. fie 1, ca puled, d.
put. V. fill). Fate (fatil de parintil el): Cor-
nelia, mama Grahilor, era fiica tut Sciplone
Africanu.
flind.ca conj. (fiind, d. slat, si c(1). Din
cauza et: and duc fiind-cd am treabd ; fitnd-cd
am treabd, and duc. Fereate-te de a zice:
dar, cum (fr. comme) no era acasd, am pie -
cat. Zi: dar, fiind-cd nu era acasd, am pie-
cat. 5i cindera ca (Trans). ai cindurit
ca (Mold.), derivat din flind-cdsi pintru-cd.
Pop. fincia.
flint& f., pl. e (d. a ft). Existenta : flinfa
rase!. Pinea noastrd cea spre fiinfd pinea
noastra care ne tine viata,pinea cea de toate
zilele. Vietate, creature, animal : acest om e o
flinfd nesuferitd. A lua fiinfd, a apt-
rea, a se naste, a se Infiinta. A avdt fiinfd,
a fi In flinfd, a exista. Ada flinfd, a Infiinta,
a nafte, a produce. Rar. In flInta, In per-
soana, In came ei oase, el Insual: era el in
fiinfd : In prezentli, de tap cu ; in flinfa
mew
flIntez v. intr. (d. flinfd). Exist, am IMO.
filter, .ofire adj. (d. a fi). L. V. Care
este, existent. Sec. 19 (pin confuziune cu
viltor). Vlitor,
 Pil
- 506 -
1) ill m. (turc. ar fit: ngr. fill, bg. strb.
fil, alb. fill; sp. alftl. V. tildes, pll 1).
Sec. 18. Elefant.
2) 411, -11 (vgr. phllos, amic). Sufix ad-
jectival care lnseamna iubitor de' : biblio-
fit, galofil, germanofil. La Greet e ai pre-
fix, ca'n filelen. filantrop, filolog, filosof.
Si ram. se zice filoromeln, filogal. V. -fille.
* filacterIT n. p1. (vgr. phyla kterion, ta-
lisman, d. phyldsso, pazesc). Cornu Pita-
nese.
Wad& f., pl. e (ngr. fvIMda, id., d.P;r1lon,
Male. V. filft). Sec. 19. Broaura.
filalf0 n. (turc. filall, ar. fildll, filet, d,
oraau marocan Tafilelt sail Taft/a/et; sp.
filth, pg. filele) Vechi. 0 stofa de matasa
fnarte bra din Siria (fr. tulle).
* filament n pl. e (lat. filamentum, d.
filum, fir). Firiaor, fibre (de 'mach', de nerv,
de plants)
* Mementos, -oasa adj. (d. filament;
fr. filamenteux). Care are filamente.
fliant, -A adj. (fr. filant. V. fllez).
Barb. Stea Manta, stea cazatoare.
* fllantrop, -oapa adj. (vgr. phildn-
thropos. V. -fil). Care lubeate oamenii,
binefacator, milostiv.
* fliantrdplc, -it adj. (vgr.philanthro-
pik6s). Plin de fi!antropie. Relativ la filan-
tropie.
*filantropie f. (vgr. philanthropla). lu-
bire de oameni, caritate, mita.
* fllatellc, -A adj. (d. filatelic). Rela-
tiv is filatelie.
* filatelie f. (d. -fil 5i vgr. ateleta, ngr.
atdlia, scutire, adica de taxa poatala"). Pia-
cerea de a strange marci poatale, timbrofilie.
v filatelist, -Fe s. ai adj. (d. filatelie).
Stringator de marcl poatale. V. timbrofil.
* filatura f., pl. t. (fr. filature, d. filer,
a toarce). Barb. Torcatorie.
* filarmdnic, -A adj. (vgr. philarmo-
nik6s. V. -SI si armonlc). lubitor de mu-
zica : societate filarmonica.
file f., pl. e, (ngr. fyllon, foale, frunza. V.
fllada si trandafir). Mold. Finite de
hIrtie, sfert de coati. Pottle de carte.
filca 1., pl. I (cp. cu turc. filka, cotiledon,
si cu rus. vtlka, fora, cu Aka, ferastrail mic,
poi. filka, ferastrait mic, joc cu mingea) Br.
Lopata cu care se _bate mingea la joc. V.
racheta, leaf& 2, trapasca, batal
si batalan
fildes yi fildis n., pl. ral (turc. ft/Mt,
d. fil, elefant, ai di§ , dinte ; ngr. ft/dist,
alb. bg. strb. fitdt.§. V. fil 1). Ivoria, osu
alb stralucitor al dintelui de elefant (ori ai
de rinocer, ipopotam orl mars). Obiecte de
fildea sculptate: Luvru posedd admirabile
fildesuri. Fildes vegetal o substanta din sim-
burele unui copticel din Perti. Negru de ft!-
des, prat negro", foarte stralucitor fabricat
din cOrbung de tilde, sail de alte vase (ca
www.dacoromanica.ro
FIL
cele de picloare de berbece) calcinate. $1
flndis (Ps. $.). Fildeau provine, In general,
din cel dol marl dint' al elefantului, lung'
de la 30 c. m. pins la 2 metri ai grei Ora
80 de chilograme. Fildegurile moderne nu-s
nimica fats de ale celor vechi. Acestia fti-
ceaa din fildes care, mese, tronurl at statue
inalte chear de zece metri. Arta japoneza
mai ales a produs In acest gen adevarate
minuni. Cel mai preluit tildes e cel din
Siam, gra', fin ai alb apol cel din Ghinea,
care se albeate !nvechindu-se, apol cel din
Colonia Caputo', bond mat, dar care as In-
galbeneate cu timpu, ai in fine cel foil din
Siberia, care In general, e plin de crapaturl.
*Siefert, s. si adj. (vgr. philellen;
lat. philellen, -ents: it. filelleno). lubitor de
Eleni, de limbs ai literatura for. $i We-
nn (ngr. filellin).
* flielenlc, -a adj (vgr. philellenikds).
lubitor de Eleni : carte filelenicd.
thendrls, V. felendres.
,1) filer m. (ung. filler, nsl.filjer, d. germ.
vierer. Fileru ung. antebelic, egal cu 11 too
din corona, era numit de German! heller.
V. firfirlc). 0 Moneta din vechime: cet
dot filer( at vdduvei din evanghelie.
2) filer m. (turc. filer, gheata cu gaitane,
pantoli; bg. /trail, slrb. filar, panto' femel-
esc). Vest. Pantof babesc. Pop. In est hi-.
* filez v. tr (fr. filer, a toarce, d. fit, fir.
V. fir). Barb. Torc. Strecor altuia o carte
la joc. Curg grog (ca unt-de-lemnu, ca si-
ropu). V. intr. Fumeg, vorbind despre o
lamps.
filfison, flrfison si -zdn m. (cp. cu
filosof si turc. felsefe, filosofie. Unit zic
ca
vine de la un clntec militar francez In care
era refrenu: vive le son du canon, tralasca
bubuitu tunului care se ctnta pin Bucu-
reatl). Fain. Ttnar elegant ai uauratic, M-
OOD. V. flroscos, IlfuroT, papalete,
fasonel.
filial, -et adj. (lat fillalis). Flesc, de
flu : supunere filiald. S. f. (germ. Male, tot
d. lat. filialls). Sucursala. Adv. Fieate, ca fiO.
*111101611e I. (lat. filldtio, - finis). Des-
cendenta din tats in lid. Fig. $ir, urmare,
legatura: filialiunea ideilor. Si -Atte.
* -fille (vgr. philter, lubire, amicitie). Su-
fire :
fix substantival feminin care Inseamna iu-
bibliofilie, arghirofille. V. -f II.
* filler& f., pl. e (fr. fillere d. fil, fir).
Un instrument de otel de suptiat firele metati-
ce. Porii pin care unele insecte scot pinza. Fig.
Serie de formalitatl, de obstacule peste care
trebuie sa treci pita sit ajungi la stop.
* filifdrrn, -á adj. (d. lat. filum, fir, $i
forma, forma). Suptire ca firu.
filigean, V. felegean.
* fillgrana f., pl. e. (fr. filigrane. it. ft-
ligrana). Lucrare de argintarie compusa din
fire foarte fine impletite on alaturate. Fir
de metal care g Invirtit in prejuro mtgerg-
PIL
- 507 -
lui la unele sabil. Intiparire facutil pe htr-
tie pin ajutoru firelor de anima fixate pe
forma de fabricat htrtia gi conturate apa ca
aA formeze desemne sae Mere : filigranele
biletelor de bancd.
Mimic& pi (Ban.) cfilinIcli f., pl. ele
saa let, ca rindunict (dim. d. cannel). Ro-
pioara, rujnica, o plantA erbacee din familia
compuselor, cu frunzele cam dintate, cu flori
galbene aurii sail galbene ropiatice, cu achene
lungi. Inctrligate si tepoase (calendula far-
vinsis gi officinalisfi. Pop. ci
* fillpic, -ft adj. (vgr. phillppikds, d. Fi-
lip, regele Macedoniii, combatut de Demos-
tene). F. p1. Discursunle lui Demostene con-
tra Jul Filip situ ale Jul Cicerone contra lui
Antonia. Fig. Discurs violent pi personal.
* film n., pl. art (engi. film, membranA,
peticula fotogratica). Tabloa cinematografic
* filmes v. tr. (d. film). Reproduc pe
film, cineinatografiez.
filodermii f., pl. e (ngr. filorkirima, gra-
tificatiune). Folos acordat cuiva ca sa-ti ce-
deze un contract ori sA se retragA din con-
curenta on sit nu se prezente acolo unde
vreI to still fad afacerile.
filogenicy -1i adj. (d. filogenie). Re-
. lativ la filogeme. Adv. Din punct de vedere
filogenic (Ca adv. pi -Icamente).
filogenie f. (vgr. phyle, trib, pi -genie,
grepit pus tld. -gonie din cozmo-gonie). $t.
nat. Fazele pin care ail' trecut predecesoril
unei specil tntr'un timp lndelungat V. on-
togenie.
filogenist, -ft s. Savant In filogenie.
fliolegt -alga a. (vgr. philoldgos, iu-
bitor de stung, ca gramaticu Eratostene,
primu numit ape, deosebit de phildlogos,
iubitor de vorbA, vorbaret). Care se ocupA
de filologie.
* fliologlc, -A adj. (d. filologie). be fi-
lologie : studii filologice. Adv. In mod filo-
logic.
fliologie f. (vgr. philologia, d. philos,
amic, gf logos, cuvInt). Stiinta limbic, lite-
rattail gi artei unui popor cult Filologia
clasica, aces care se ocupf de limba gre-
ceascA pi latina. V. linghistica.
filomela 1., p1. e (vgr. philomdla, d
philos, amic, si melon, mar, lid. me'los, ctntec,
melodic). Poet. Privighetoare.
* filen n., p1. oane (fr. filon, d. fil, fir)
Barb. Vfna de metal in pamtnt.
* flionichie f. (ngr. filonikla). Vech(.
Gust de ceartk, de disputa.
filorometn, s. (-fil si Roman).
lubitor de Romani.Ca adj. -nesc, neascd.
* filos6f, -oafft a. (vgr. philOsophos).
In vechime, cel care studia natura. Azi, cel
care studiazA filosofia. Fig. Intelept, resem-
nat, linIptit pi retro, $i -sof (dupil fr.).
V, flifison,
www.dacoromanica.ro
FIL
filosofel, -A adj. (fr. philosophal. Cp
Cu central, episcopal, teatral). Peatra filo-
sofaid, peatra care, dupa credinta alchimigg-
tilor, trebuia aA prefaca toate metalele to
aur. Fig. Lucru imposibil de gasit : fericirea
universald e peatra filosojala a amanita-
rigtilor. - $i -zofal (dupa fr.).
filosofez v. intr. (fr. philosopher, d.
lat philosophori, vgr. philosopheo). MA ocup
de meditatiuni hlosofice. Discut, rationez la
infinit : a filosofa despre moarte. $i -zo-
fez (dupa fr.).
fllos6f -A adj. (vgr. philosopikOs).
De filosofie, relativ la filosofie : discusiune
filosoficd. Adv. In mod filosofic. $i .z6-
tic (dupii fr.).
filosofie I. (vgr. philosophia,d. phllos,
amic, si sophia, Intelepciune). $tiinta gene-
rata a lucrurilor, principiilor pi cauzelor :
fie-care stiitinf particulard are filosofia el.
Sistema particulara unul filosof celebru, u-
nei pcoale, unei epoci filosofia lui Arts-
totele. Inaltare de spirit, ratiune, resemnare
indiferenta fata de accidentele vietii, de pre-
judicii, de avere p. a.: suferiti cu filosofie
nenorocirea. Clasa, curs In care se Invata
psihologia, morala, logica pi metafizica : a
urma filosofia. Veclu. Pricepere, isCusinta.
$i -zofie (dupa fr.). Cel mai marl
filosofi ail Post, la Greci: Talete, Pitagora,
Socrate, Platone, Aristotele, Epicur, Zenone ;
la Romani : Cicerone, Lucretia, Seneca, Mar-
cu Aurelia ; din evu media pine astazi :
Abdlard, sfintu Toma, Bacon, Descartes,
Locke, Spiwza, Malebranche, ldnelon, Bos-
suet, Leibniz, Kant, Condillac, Fichte, Hegel,
Schelling, Schopenhauer, Nietzsche, car to
ultimu ttmp, In Francis : Maine de Biran,
Auguste Comte, Renouvier s. a. In Romania :
Conta
filosofizm n. (d. filosofie). Abuz de
filosofie. Fats/I filosofie. $i -sofIsm (du-
pa fr.).
* filetim, -a adj. (ngr. finftimos). Fam.
Amabil, generos. Adv. In mod amabil, ge-
neros. S. n., pl. e. Despligubire p. cedarea
unui comercia, until contract.
* filotImfe f. (ngr. filotimla, d. filos, a-
mic, gi timi, onoare). Fam. Amabilitate, ge-
nerozitate pMteste fie-care dupd filotimie.
Waxer& 1., p1. e (d. vgr.phOon, Iran-
zit, gi zeros, uscat. V. lila). Un fel de in-
secte emiptere foarte mica (orlginare din A-
merica) care distrug vita de vie. Boala cau-
zata de aceste insecte.
filoxerez v. tr. (d.filoxera).Molipsesc
de /Boxed : Wel filoxeratd.
filos6f, V. Mosel.
filtrant, -a adj. (fr. filtrant). Care fil-
treaza.
filtratiene f. (d. flltrez). Actiunea de
a filtra. $i -Ape, ear ob, -are.
FIL
- 508
filtrez v. tr. (fr. filtrer, d. it. filtrate
al feltrare. V. Infiltrez). Strecor apa on
alt lichid pintr'un filtru. V. intr. (Rar). Ma
strecor, patrund, ma scurg : apa filtreazd
pin pdmint in beet.
1) filtru n., pl. e (fr. filtre, d. germa-
nicu *feltar. V. pfsiA). Strecuratoare foarte
deasa facuta din postav, htrtie, cArbune on
peatra poroasa, pin care apa, trecInd, iese
!impede.
2) filtru n., pl. e (vgr. philtron, d.philio,
iubesc; lat. philtrum). !Murata fermecata
care inspira amor or! alts pasiune.
flmeTe f. Est. Femele.
1) fin, -It s. (lat.* filianus, d. filius, flu
de unde $i alb. Man. D. rom. vine rut.
fyin, fyna, fylyna). Cel botezat In raport
cu nasu lul. Cel cununat to raport cu nunii
lui.
2) fin, -A adj. (fr. fin, it. fino, d. germ.
fin, ngerm. fein). Suptire: fir fin, ploaie
find Fig. Excelent: yin fin. Delicat: gust
fin. Pur: our fin. Nobil, distins: fizionomie
find. $iret, abil: acest om e foarte fin. As-
cutit, sensibil : miros, pipact, auz fin. In
mod fin.
final, -A adj. (lat. finalis). Care e la
fine: silabd finald. S. f. Silaba Hula. Muz.
Nota principala, numitA si folded, care de-
termina tonu unei bucati ei cu care se ter -
mina bucata. BucatA cu care se termini o
sinfonie, o sonata, un act de opera (it. fi-
nale) finale Luciil de Lamermoor" S. n.,
pl. dr!' Sftrsit: finalu unet opere.
e
finalitate f. (lat. findlitas, -tills). To-
talitatea scopurilor finale.
flnalmente (fr. finalement;it.-Imente).
In mod final, la urma urmet : si, finalmente,
a ugit I
financier, -A adj. (fr. financier, it.
finanziario). Relativ la finante: sistemd fi-
nanciard. Subst Cel care face operatiunl de
banca, de bursa. Om priceput In atiinta fi-
nantelor.
financlarmente adv. (fr. financiere-
ment). In materie de final*. Blineste.
finfinta 1., p1. e (fr. finance, it. finanza,
d. fine, fine, plata, achitare; vfr. finer, a
plati). Beni, valor!, efecte publice : marea
fiflanfd e in minite Jidanilor. Oamenii care
minuiesc aceste efecte: marea finanfd a
Parisulul a acordat un imprumut
Pl. Banit veniturile unuf stat, tezauru lui:
ministeru finanfelor.
flnantez v. tr. (ft. financer). Sustin
pin finante.
Mica, V. flinel-ca.
findis, V. tildes.
fine a si f. fara ft (lat. finis, m. Si f.;
it. fine, m. :31 f.: fr. in, f. V. afin 2 $i
conflniT). Sfirsit, finit, extremitate. in fine,
In sfIrsit, In scurt, Intfun cuvint, la urma
urine!: in fine (ce sd mat lungesc vorba ?),
J'ad lmpdcat I
www.dacoromanica.ro
- FIR
finesc v. tr. (lat. finire), Rar. Termin,
sftrsesc, ispravesc. V. inir. Ajung la un
termin : acest copil va first rail. Mor : asa
a find acest eroa.
'India 1., pl. e (fr. finesse; it. finezza).
Calitatea de a fi fin: finefa unet stofe. De-
licateta, distinctiune; finefa trdsdturilor. A-
gerime de cugetare, sagacitate finefa spi-
ritulut. Sensibilitatea simturilor : finefa au-
zulut$iretenie, abilitate. Pl. Part! fine (grele):
fine fele unel limb!.
finic m. (vsl. finikii, ngr. fink, vgr. phot-
nix). Veld. Fenice, curmal (phoenix dacti-
lifera). Fenice, o pasiire din povesti. Pur-
purA.
flnica f., pl. e (d. finic). Vecht. Curma,
Eruct de finic.
finie f. Calitatea de fin. Rudenie pin alianta.
finit n., pl. art (d. finesc, ca sflt7it, d
sfirsesc). Rar. Sftrsit, fine.
Vole, V. flula.
*1161A f., p1. e (fr. flole, miat. fiola, lat.
phiala, d. vgr. phicfle). $ip, flacon.
flonc a, p1. nil (ngr. frOngos, d. it.flocce,
mot, ciuf). Mold. Nina, nod elegant facut
dintr'o cordica. Pop. si ffong (ca frang
tld. franc).
fior m. (lat. februm, lid. fsbrts, frigurt
febra, ca alior d. helldb(d)rus. Cp. cu fear
gicTur). Tremuratura pe care o siniti din
cauza frigului, a frigurilor sail a emotiunii:
a sim(i un fior, niste lion( ; mt-a trecut un
,Dior pin trup ; tree, and pdtrund fiord.
florin, V. florin.
froritera f., pl. I (it fioritura). lnflo-
ritnra, ornament (In mune& on to altele).
floras, -Dash adj. (d. fior). Care-ti
insuflA fior!: o noapte fioroasd. Adv. Inspi-
rind fiori : leu mugea fioros.
fir n., pl. e (lat. filum, it. filo, fr. fit, sp.
kilo. V. filament). BucatA de eta. Fibril
de ctnepti, de in on de altA plantA. Fila-
ment pe care-I scot omizile or! painjinii gi
cu care tese o plink o retea. Atil de our
on de argint : broderie cusutd cu fir. Fig.
Legatura, Inlantuire. Siretenie : fitu po-
vestirit Firu viefit-cursu vietii, vlata. Fire
ape!, matcA, partea cea mai joasa a unei
vat, linia dupa care se scurge apa, talveg
(V. curent). Fir telegrafic (fr. fit tdlegra-
phique), strmA telegrafica, de telegraf (ceia
ce e mai pe romanefte). Fir de tarbd, frunza
lunga tri suptire de iarba. Fir de pat, cotor
de pal. Fir de grid, de usturot, graunte de
grin, de usturol (numit Mel de usturot).
A despica firu'n patru, a studia, a cerceta
cu mare atentiune. Wafa but atirnd de un
fir de par, se tine foarte slab. Nu ft se va
cldtina flier un fir de pdr, nu vei avea nicl
cea mai mica nemultamire. Fir cu fir (si din
fir in afil sad din fir in pdr), toate firele,
cu de amanuntu, pe lard : a cerceta fir Cu fir,
FIR
509
firav *I hirav, -a adj. (vsl. hyravii.
Flrav e infl. de fire. V. hire). Munt. S111-
bAnog, debt]. Mold. fireav, -a, pl. evl
eve.
fire f. (inf. lung. d. sine, a fi). Naturlt,
caracter, fel : om bun la fire (eau din fire).
FiintA (Vechi): toatd firea (adicA toate flirt-
fele). Menstruatiune (Mold). Om tare de fire,
tare de caracter. Om mai de fire (Vechi),
nobil. A-fi vent In fire, a-ti relua curaju,
spiritu, puterea. A te trece cu area, a lua tin
lucru prea In serios, a merge prea departe
cu munca, cu obraznicia a. a. A lest din
fire, a -fl perde cumpAtu, a te Infuria, a
1nebuni. A-fl fine firea, a nu te emofiona,
a rAralnea rece. A -ft perde firea sau a te
perde cu firea, a-ti perde cumpAtu, sArita,
capu. A te frdmInta cu firea, a-ti frAminta
capu, mintea. Mai pe sus de fire, supra-
natural. Peste fire, excesiv, extrem. Est.
Pop. hire.
fireav, V. firay.
firesc,-esiscaadj.Conforin Brit, natural.
fire*, -a adj. (d. fire). Veda'. Natural,
nelegihm, bastard: copil fires. Fizic. Origi-
nar, original, autentic, curet : hirist Romani'
(Cant.). Propritl. In est hire *i hirlfp
Iron, Hiris-pohiris (V. P0-), put: Wigan
hiris-pobiris. V. getbeget, II*taT, Ire*.
fireyie 1. (d. fire). Vechi. Calitatea de a
fl fires. te Si hi-.
flre*te adv. In mod firesc, negreait,
bine- Infeles.
firot n., pl. art (d. fir, de uncle si ngr.
Pito). Rroderie de aur, &tan de fir.
flretic, -a adj. (d. fire). Trans. V231.
SupArAcios, gata de luptA (ca cocoau).
fire: (Trans. Ban.) gi firiz (Olt. Munt.
Buc.) n., pl. e si urf (ung. fiiresz). Fieras-
trail (mare sau mic : corder, beschie, joagftr).
firezar m. Vest. Taietor de lemne cu
firezu, mai ales la ferAstrAtele mecaniceIn
Serbia flrizar.
fl(r)firic *I -fg *i (vechi) flifirfc m.
(turc. firfirf, purpurin, d. gr. porfyra, pur-
purA, cu term. din irmilic. DupA altii, d.
sas. fifer, germ. ftinfer, ban de 5, cu term.
dirt sfrinfic, aria d. germ. pfiffering, rlacov"
al fleas"). Cp. al cu curdu filfilik, pilpiluk,
fluhne). Muni. Blinut de aur (cum se obi,-
nuia sA se dArulascA pruncilor la botez).
Piesa de 50 de barn, bAncufA. Mold. PiesA
de 15 parale (numitA ai puisor), tar In ultimu
timp at astlizi fuck gologan de 10, mat ales
cum erau, pinA pe la 19CO3 cel de anima.
Trans. 0 veche monetA austriaca de argint
de 10 al 20 de crAifari (numitA at !Attila al
banculA). In Trans. al feferfc. In Nt.
(du pa spusa unut bAtrin) ferfelfc, piesa
de 2 franc'. In Munt. 5i firfirica (CL. 1910,
547) si .fga, p1. I.
firfisdn, V. filfison.
firicel n., pl. e. Fir mic, firlaor.Filament.
firicfca f pl. ele (d. fir). 0 plantil care
create pin locuri aride, din familta compu-
selor, numitA ai Undrifd (filago germdnica).
www.dacoromanica.ro
-- PIS
firidaf., pl. zl si de (ngr. t'tyrlda, d. vgr.
thyris, -idos, dim. d. thVra, uaft. Cp. cu
stalida. V. Ultra). ScobifurA facutA In zid,
mat ales la sobe, ca sit put ceva (de ex., o
°alb). In Mold. suet. 'arida, In nord
0000)
Ocnifd. V. cotruta.
firimitara, V. ffirmatura.
firisaa, V. fTerastraa.
firi*dr n., pl. oare. Firicel, firuaor. Fila-
ment. S. m. V. firuvor.
firfz, firizar, V. firez, -ar.
* firm, V. term.
* firmament n., pl. e (lat. firtnamenium,
d. firmare, a tntari). Bolts cerului. La
Dos. dupA pot. firmament.
firman n., pl. e (turc. ferman, d. pers.
ferman). Decret, orchn imperial la Turd gi
la alti suverani musulmani (Si'n P. P. rom.).
Si fe-.
* firma f., pl. e (it. firma, semnatura p.
conformarea unui act; germ. rus. firma). In-
scriptiune mobliA on nu pe zidul unei pra-
010 on la casa cuiva (medic, avocet) on
la capAtu unei strade Numele proprietarilor
mu al asociafilor unei case comerciale.
firmitate f. (lat. flrmitas, -dtis). Ca-
Mates de a fi firm.
liras, -Gas& adj. Compus din fire, fi-
bros.
* firoscds, oasa s. al adj. (stricat din
din filosof). Pop. Filosof. Mintos, priceput.
Sire'. V. filfison.
* firoseala f., ell. Actiunea de a firosi.
firosesc v. tr. (ngr. fircin) [scris fy-
raino], aor. firesa, mA consum. V. sfiro-
sesc). Consumr tree, risipesc, peril: se du-
cea la pddare s'aducd lemne, cd taman is
firosiser(tm p'ale din curie. (VR. 1908, 12,
327). In Mold. hirosesc: averile se hi-
rosead dindu -li -se cu pictoru (Ghib.), St iro-
sesc: $oaricti irosesc pinea. V. afiero-
sesc.
firta f, p1. e (din red. tut final, flrtac,
sfert). Mold, Un alert de pogon de vie (de
ordinar o sutA de butuci). Portiunea de a-
rAturA pe care fAranii o literati boterulut.
Pop. hirta *I (nord) cirta. V. *i cirta .
firuvor n., pl. oare. Firiaor. S. m. 0
micA plantA salhaticA graminee, firufA (pda
dnnua ai pda pratensis). Varietatea praten-
sis e un nutref excelent.
firuia 1., pl. e (d. fir). Firusor. Rouricii.
* fisc n., pl. art (lat. fiscus, cos, paner.
tezauru statulul. Cp. cu buget). Tezauru sta-
tului. Adrninistratiunea finanfelor statulul.
* fiscalr -Et adj. (lat. fiscalis). Relativ la
fisc: lege ftscald. Adv. In mod fiscal.
* fiscalite. te I. (d. fiscal; fr. -!tfe). Sig -
terna legilor fiscale.
* flail, -ft adj. (lat. fissilis). Care se des-
parte uaor In foi eats In straturi supfiri (ell-
vabil).
 PIS
- 510
* flelpar, -ikac11.11 s. (latj` isaus, part. d.
findere, a despica, gi par din vtvipar, ovipar).
Scisipar.
* fIslparltate f.(d. fisipar).Scisiparitate.
fIstpecla, -a adj. (lat fisslpes, fissi-
pedis, d. fissus, despicat, M pes, peas, pi-
dor). Zool. Care are picioru despArtit in
mai multe degete sad pull, vorbind de cda-
drupede, ca citrate, bou. V. scalped.
fistic m. (turc. pers. fystyk, ngr. fistaL
vgr. pistdke, lat. ',ladle/a, it. pistdccio, fr.
pistache; vsl. pistttal). Vest. Un copacel ana-
cardiaced originar din Persia (pistacia vera)
care face nista fructe verzui oleaginoase
comestibile InvAlite to cloud gdoci. Fructul
acestui coplicel (pl. ob. n. fIsticurT). In
est fistic (numai m.).
flstIchla, -le adj. (d. fistic; turc fystiky).
Vest. De coloarea fisticulul, verde gliibui
Hg. Gust fistichiti, gust ridicul, baroc. Adv.
Imbrdcat fistichid. V. pembln.
fistula f., p1. e (lat. fistula, teava, flu-
ter, probabil rudd cu vsl. piskd, fluter. V.
plsc, piscoT, plecoace). Med. Canal
accidental care comunicA cu o glandA sad
c'o cavitate naturald Si duce afarA secreti-
unite: fistuld lacrimald.
flstular, -a adj. Gat fistularis). Care
prezenta un tub to toata lungimea: stalac-
tad f istulard. Med. Care depinde de o fls-
tula: trafect fistular.
* fIstulds, -osksa adj. (lat fistulosus).
Med. De natura fistulei: canal fistulas.
fisa 1., pl. a (fr. fiche, d. Eicher, a lu-
nge). MarcA de metal orl de alt-ceva, jeton
Intrebuintat la joc. Bucatd de hArtie cu di-
ferite trisemntiri asezatA In ordine !titre alte
hIrtil. Fals flsa..
fisca si frisca f., pl. ste, si ace,
act (ruda cu sfichl). Vest.Sfichl, bid suptire,
via de bid on varga subtire.
* flscarie f. (d. Med). Mint. vest. Fa-
bricA, negustorie sad prAvAlie de fipte.
fisic n., p1. urf (turc. faenk, pop. fgek,
cartus; ngr. Aerie, fiseki, alb. faek, bg
strb. fikk, ung. fisek, cartus). Sul de bani
asezatl Iu formA de cilindru gi Invelin In
Mite. ln Mold. fislc, pop. lilac.
flsia n., pl. art (fr. fichu). BucatA de
orl dantelA cu care femnile-gi acopere
stoft3/4
gttu gi umeril.
fIspan m. (ung. 0-ispan). Prefect la
Ungurl.
fIstav, -fi adj. (slay). Munt. vest. VinAt
de boalA on de suferintti: buze fistave (Ch.
N. 2, 22 si 32).
fitite-care, V. fie -care.
fistdc, V. sfIstoc.
fit adj. fix (mat yacht aft °richt, d. rus. kvlt,
pop. kfit [de unde gi turc. fit], d. germ.
quilt, care vine d. fr.quitte, achitat, tar aces-
ta d. lat. quietus, linigtit. V. achlt, chitanfd,
tote!. Cp. cu lmpac). Fam. Pop. A fi fit cu
cineva, a-I fi achitat datoria,a nu-I Arai da-
www.dacoromanica.ro
- PIL1
bora nimlca; sInteM fit, s'a sfIrsit datorla
tntre nol. Munt. A irage la fit, a fugi de la
datorie, a absenta de la gcoald. S. n, pl. art.
V acid. Cfst, venit: Lefba Carniol, care avind
cumpdrat clltal velnifelor de la flIrlad $i
Suceava, Marcu Zaharia din tirgul Nod, la
Dorohoi, are a pletti cjitul velnifelor (con-
dica pe 1827, Rev. 1st 1918, 18).
Manta, V. chltanta.
fitarsk f. (ngr. fytalla, livadA). Dun. de
jos. (Dobr.). Strat, razor (de grAdinarie) : o
fitara de morcovt. $1 Marie (Coy.).
flte-care, V. tie -care.
fltlflichT, V. pltpalac.
fltfl n., pl. urf si e (turc. d. ar. fettl;
ngr. filth; Pill, alb. bg. full, strb. rus. f!till).
Fire de bumbac orl lased pusil In candela
on la lampA Ca sA se imbibeze cu ulel, pe-
trol orl spirit si sA fie aprinsA. La ghlulele
on artificii, fitllu poste fi uns cu tears orl
cu praf de putted prefAcut in pasta on lipit
La lumtnare fitilu e sfoara to prejuru cArela
se fixeaza ceara. Fig. A pane fitilurf, a alga,
a instiga. V. stuplla.
fltlefin, V. viclean.
fltuTesc v. tr. (din cvitufesc, cffluiesc, d.
fit). Fam. Pop. Cheltuiesc In tntregime: am
pull Muff. V. refl. MA achit, ma liberez de
o datorie: m'am fituit cu el, ne-am fituit
bare not. Banff s'ad fituff cheltuit
ton.
Mile& f., pl. f(rudA eu a se jiff/ gi cu germ.
fitzel, fetzen, zdrente), Fam. Iron. Foaie vo-
lantA (bucAticA) de htrtie (o chitantA g. a.).
Ziar mic si prost. Carte de joc.
fill vechime f IT, p. fii, articulat fill
(lat ?Was, it. figllo, fr. sp. hijo, pg.
filho . Mat, copil, In raport cu pArintli:
Marcu a fost flu jut Cicerone. Termin de
simpatie adresat de un Man until ttnar on
de un preut unul civil : ascultd, fiule I Des-
cendent, nepot : flit Romanilor. Om In re-
port cu locu lui natal : acest deputat e flu
orasuluf care l-a ales. Fiu lui Dumnezed,
lisus Hristos. Fitt poportilui, om legit din
popor. Flu operator lui, om Inaltat pin el
singur. V. fiTca .
flulare f., pl. dr( (lat. * ftbuldria, din
fibula ac mare. V. flula). God, Hdjeg,
Ban. Buffed.
fluffs gi (est, pop.) hi- f., pl. e (lat. flbilla,
fibula, ac mare, bold de pnns o halt* de
pus to par [din * figibula, d. figere, a fu-
nga], de unde s'a fAcut Tibia, fluid, ea
subula, subld, suld. V. flulare). A lua
In fluid , a lua to spangA, a lua Infigind
(sulita, furca, coarnele, ghearele). Fiula Wu-
fatal, curentu (furia) vIntului (NPI. Ceaur,
123 gi 142). Fiala mdrlf, adIncu mArii, unde
se crede cA curentu te is In fluid" (Stam.
218). In est $i tiola, hfola, hfora. La
Vlah. Rom. Pit. grebend Paringului, apu-
clnd undele Lotrulut,le duc In hiold de vale.
Fals NOM (Cdr.) si hiocild (rev. I. Crg.
2,80). V. teapift.
MX X
- 11
* fix, .11. adj. (lat. flxus, part. d. figere.
V. inflg, afix, prefix, sufix). Care stA
locului: stea fixd. Determinat: fermi!: fix.
Invariabil : prep fix. !dere fixd, la care to
glndesti continuO, nu tl-o schimbi gf cauti s'o
executi. Chim. Corp fix, care nu se volati-
lizeaza, ca auru, cArbunele g. a. Adv. In mod
fix, precis, tocmai: e ameazd fix, e trei fix
(precis ora a trete), vino la trel fix.
fixez v. tr. (fr. fixer, d. fixe, fix). Fac
fix, tnfig, Intepenesc: a fixa o sclndurd la
gard. Fig. Asigur : a fixa victoria. Deter-
min, evaluex: a fixa an prep. Opresc de-
finitiv : fml fixez alegerea until lucru. Sta-
bilesc inzi fixez domiciliu undeva sail and
fixez undeva. Atrag, captivez : a fixa aten-
fiunea cuiva. Fac constant: a fixa un spirit
usuratic. Privesc lung, fix : omu bine cres-
cut nu fixeazd pe nimeni.
* flxItate f. (d. fix ; fr. /kite). Calitatea
de a fi fix: fixitatea privirti. Chim. Proprie-
tatea corpurilor care nu se volatilizeaza pin
mijloacele ordinare. Fig. Starea lucrurilor
care nu se schimba: fixitalea ideilor, opi-
niunilor.
flzlc, -5 adj. (vgr. physikds, d. physis,
naturA). Natural, material : lumea fizicd.
Bazat pe observatiunea simturilor : certitu-
d,ne fizicd. Relativ la legile naturil si la
proprietatile care nu schimbe natura corpu-
rilor : filn fele fizice. Subst. PersoanA care
se ocupa de fizicA, fizician. S. f. Stiinta care
se ocupa de proprietatile corpurilor si de
actiunea pe care o exercitA unele asupra
altora fArA sA-si schimbe natura : Arhimede
e unu din creatorif fiziciI. Carte care cu-
prinde aceastA stiinta. S. n. Fiziognomie,
exterior al 'mei persoane : a avea un fizic
pldcut. Adv. In mod fizic.
flzIcamente adv. In mod fizic.
* flzIceisc adj. (rus fizkeskii). Rar. Fi-
zic. De ad gi adv. -We.
fizician, -ft s. (fr. physicien). Fizic
(persoana care se ocupA de fizicd). Cp. cu
critic, istoric, tactic.
* flzlocrittr -d s. (d. vgr. physis, na-
- turA, krittos, putere). Filosof din gcoala
lui luesnay (t 1774), care zicea ca numat
pamtntu produce avere.
* flzlocratic, -gt adj. (d. fiziocrat).
Al fiziocratilor.
* fIzlocratie f. (d. fiziocrat). Doctrina
fiziocratilor.
* flzlogndmIc *i (ob.) -.Gnomic, -d
adj. (fr. physionomique, d. vgr. physiogno-
mikds). Relativ la fiizionomie. S. f. Arta de
a cunoagte caracteru omului dupe fiziono-
mie.
fiziognomie *I (ob.) - onomie f. (fr.
physionomie, d. vgr._ physiognonda, din
physignomonla, d. physis, natura, si grid-
mon, cunoscAtor). Aer, aspect, trilsAturi ale
fetes : fizionomie veseld. Expresiunet carac-
teru fetei : acest om n'are fizicnomte. Fig.
Fie-care popor are fizionomia lat. Vulg.
flgzonomfe.
www.dacoromanica.ro
FtN
* flzIognomIst *i (ob.) -onomfstu-ii.
s. (d. fiziognomie ; fr. physionomiste). Per-
soanA care-ti cunoaste caracteru dupA fizio-
nomie.
* flziognomonie f. (ca gi fiziognomie).
Arta de a cunoaste omu dupA fatd.
* fiziograf, -d s. (d. fiziografie). Per -
soani care se ocupA de fiziografie.
* flzlograttflc, -á adj. (d. fiziografie).
De fiziografie.
* flzlografie f. (vgr. pldrsis, natura, si
grofie). Descrierea pamtntului si fenomene-
lor care se produc pe el.
* flzIoldg, s. (vgr. physlolcigos)
Care se ocupA de fiziologie. Fats -gist.
* flzIoldgic, -ft adj. (vgr. phvsiologi-
kds). Relativ la fiziologie: turburdri fiziolo-
gice. Adv. In mod fiziologic.
flzIologfe f. (vgr. physiologla, d. phft-
sis, natura, si -,v0. Stilt* care trateazi
despre viatA gi fundiunile organice pin care
se manifestA ia. Carte care cuprinde aceasti
gtiinta. Fiziologia sunetelor, fonetica.
* fizIonom-, V. fiziognom -.
ftcle *i ficID, V. fucle.
fiat v. tr. V. faciftluiesc.
fiicav, -fi adj. (vsl. fliCavd.Acad.). Cant.
BlIblit, & gay. In vest ar fi -ay.
fiTcavesc v. intr. (d. fircav)., Cant. WI-
WI; gIngAvesc.
filth, a -1 v. intr. (Unit. tnrudit cu vsl.
fdflati [Bern.], a gopti, a btlbli, precum si
cu flutur. Cp. cu bilbil, pilpli; gilg11). Se
zice despre huietu pe care-I fac aripile'n
zbor on ptnza on pAru In vint: steagurile
filflie.
filfiltoare 1., p1. on (d. a fllfii, din
cauza spiculelor el foarte mobile). Tremu-
ratoare, o planti.
fin n., pl. urI (lat. fenum; it. fieno, pv.
cat. fe, fr. foin, sp. eno). IarbA cositA gi
uscata care servegte ca nutret vitelor. Finn
camilei, rogatea V. palclana.
Muir n., V. fanar.
finat n., art, gi .(mai des) finedia f..
pl. ftnefe gi (Bt§.) fin* (d. fin). tarbA bunk
de cosit, de facut fin. SuprafatA acoperiti
de asemenea tuba. Pl. ftne(uri (Lung. Univ.
9 Dec. 19 9; 3, 2). V. pa*une.
finfirie f. Mare cantitate de fin. Locu
unde se pistreazi ftnu.
finand f., pl. i (lat. fontana d. fons m.,
fIntina; it. pv. vcat. sp. fontana, fr. fontai-
ne). Mold. Trans. Put, groapi sApatA In
pAmtnt de scos arta. Fintina artezland,
put sApat cu sonda gi din care tisneste apA
In sus. Fig. Fintlnile ;Wald, izvoare, docu-
mente, texte originate.
thinner m. (d. Patna). Meld. Putar, In-
d./tor de fInttni.
ph/
- 512
firgaa n., p1. die (ung. forgd, vlrtej, d.
forgatai, a Invirti V. fercheted). Olt. Suc.
VengA care se Inv Neste pe un cul care o
strapunge In partea Mtn si care, ImpreunA
cu alta, se pune la gItu und vita priponite
ea sa nu se rasuceasca funla.
teJ. V. hlrgad.
Alurea vlr-
ttrllfus m. (Cp. cu germ. firlefanz, !fa-
cade). Fam. Om neserios.
fIrnrf, V. fornAT
ffrnifit, V. fornalt.
firsant, V. fursant.
fire -, V. stir * -.
firtac n., pl. e (ruda cu sfert). Mold.
Suprafata midi de pamtnt, mat ales and e
vorba de cosit: ce mai firtac de paring a
cosit I
firtAT n., p1. ate, -Al 0 sir II., pl. e (ung.
fertdly, d. germ. Warfel, sfert. V. sfert).
Sfert (Trans.). Cantitate despartita din alta
mai mare (Mold): un firtai de lemne, de
peatra. 0 veche masura de capacitate sa-
seasca (un start de galeata) Intrebuintata In
Moldova pe la 1600. Despartitura pe blazon:
fir-tale de noblefd. $i sfirtar (Trans.
vest). In Mold. $i cTofirtaT (din clofirtd
§i firtai), cantitate despartita din alta mai
mare. V. hartan.
firtAl, V. cvartal.
firtAt m. (din friltat, d. frate). Arnie
intim, Irate de cruce. Si furtat (Arg.).
V. surata.
flrtacTtine (yacht) $i ffrtAtie f. Cali-
tatea de anat. Tovarasie.
fIrta-firja, V. fit.
ffrpgii.0 m. (cp. cu pol. fircyk, filfison).
Mold. Fam. Filfison. V. papalete.
MITT, V. MIT.
flail, a -1 v. intr. (imit. inrudit cu vgr.
physdo, suflu). Se zice despre sunetu pe
care-I face un gaz lesind pintr'un loc strtmt
fare sa explodeze sail de sunetu pe care-I
face gtsca chid t t apara bobocil sat de un
om dada 1 -au cazut dintii si nu mai poste
vorbi bine. V. tosar.
ffstfala 1., pl. tell. Actiunea de a ftsti.
1) fistic in., V. fistic.
2) fistic n., pl. e (cp. cu /Idle 1, pin a-
luz. la coloare). Olt. Opregu din aline.
fisticesc (ma) v. refl. (d. fistic). Fam.
MA emotionez, ma turbur: n.i to 'lila la el,
cd se fistkesle.
ff*alika, V. fo*alaif.
fischle f. (turc. fAky, ngr. fu Id, bg.
fii§kria, strb. vu§kija). Mold. (Cant. Div. 22).
Baligar.
14c1T, a -I v. intr. (cp. cu tolel yt cu
it. fischiare, a fulera). Mold. Slifer tare.
ffsfc, V. fi sic.
lisle yl ft,ie (est) i fa vie (vest) f. (d.
fag), Bucata de stofil sail de htrtie lungs
vi suptire: o file de panzd. Fig. Dunga.
dire, fascia*: o ftsie de raze. 0 fide de
motile, 0 sfoarA, o curea de mote.
www.dacoromanica.ro
PIA
fivIT, a v. intr. (d. f/s-f/s huiet 'mita-
tiv, ca si turc. fy§yklamak, a fofni. V. foi)-
nesc, vfjrf). Se zice despre huleht frunzelor
batute de vtnt, despre stofele de matasa
mifcate s. a.: plopit
fiffrala 1. pl. telt. Actiunea de a ftsti.
n., pl. e, sail fisneSIA f., p1. ate
(im i d. f/sfie, ca vi founesc). Mold. Fam.
freti
Cop 1 on persoana prey mica: ce cautd fls-
netele istea pe aid? cine e ftuneata asta de
om? V. flecu*tef.
fit, flta-flta #i ftria-ffrja (inter), care
arata huietu unuia care se tot duce si vine :
ce tot flta-flia pe usd, mat copit? (V. MIT,
I., pl. e (d. Mit. V. Mid 1 al 2) Paste
foarte mic, pui de peste: not prindem fifele
cu mina a. E. 240). Fam. Copil: o hid de
fatd, era( o fltd clad ea cram racda. V.
chlsoagA,foflic, fri*ca, goghle, pie-
vuloca, povidic.
fltfT (ma), a -f v. refl (imit. d. fila-flta
yl ruda cu ung. ficca-mi, a fi scrtntit, ca N-
W fatA de ung. biccenni, a schiopata). Fam.
Ma tot due si vin: nu vd mat filliff pe use
astal $i mA Mir( (ung. forcstigni, a
stropl prin prejur).
flint, -A adj. Fam. Care se tot Mlle de
colo-colo si nu lucreazil nimica.
flacarA 1., pl. flacdrt (;i fldcdrt (ruda
cu lat. flamma, flacara, 01 cu flagrare, a
arde; vgr. p116x. phlogds, flacara; germ. fla-
ckern, a ptipti, v. a). Gaz luminos usor
care iese din foc. Fig. Foc, ardoare, pasiune :
flacdra dragostei, genlulut. A fi in flactiri,
a arde: casa e to flacdrl.
flaccid, -4 adj. (lat. lIdccidus, d. fla-
eus, molefit, bleg). Rar. Moale, moletit,
flasc, flescait (ca corpu broastei). Fig. Fara
vigoare: stil flaccid.
flacciditate f. (d. flaccid). Rar. Starea
lucrulul flaccid.
flacon n., pl. oane (fr. flacon, mlat.
fiasco, -finis; it. fiasco, sp. frasco). Sip.
sticluta.
flagel n., pl. e (lat. flagellum, dimin.
d. flagrum, bid, d. flagrare, a arde. V. Ilia-,
cara). Calamitate, pacoste: ctuma e un
flagel. Flagelu lut Dumnezetl, biciu, mania
lui Dumnezeu (cum era Atila).
flagelathine f. (lat. flagelldtio,-Onis).
Bicluire. Pedeapsa pe care fi -o aplica0 a
sects de nebuni fanatics care se biciulail In
public In sec XIII si XIV. Fig. Mustrare as-
pra. Si -Ettle §I -Are.
flageldz v. tr. (let. flagellare). Biciu-
lesc. Fig. Mustru cu asprime.
flagrant, -A adj. (lat. fldgrans, -dn-
tis, d. flagrare, a arde). Comis chear
atunci.
Delict flagrant sail flagrant della, delict
manifest, proaspat. Prins in flagrant delict
de furt, prins chear In momentu chid furs,
asupra faptulul.
PLA
- 513
flaimac m. (germ. Veif/uchfer, o Miura-
tura care Inseamna blestemat, afurisit, fi-
re-ar al dracului", pe care Romanu o pro-
nunta flatfluhter ci o pune In gura unul
Neamt cam ridicul, lar din flatfluhter a fa-
cut flaimuc, care e I numele doctorului
Flaimuc, un persona& burlesc din teatru
lul Alexandri). Iron. Filfison cam prost al
ridicul.
* flamend, -A s. si adj. Din Flandra;
Olandez din Belgia.
* flitmln tn. (lat. fldmen, fldminis). Preut
roman numit de marele pontifice p. serviciu
unei zee anumit. Flamini! eras major! al
minor!, tar cel mai mare tithe ei se numea
flamen dialis (flaminu lui Joe).
flaming tn. (germ. flamingo, it. fiam-
mingo, fr. flamant, d. pv. flamenc, care
vine d. flama, flacara, pin aluz. la coloarea
penelor acestel pasarl). Zool. 0 mare pa-
Mire acaatica cu picioroange ai cu aripile ro-
aiatide.
tiamurft 1., p1. / (dilpa forma, ar putea veni
d. lat. fleimmula, stegulet de cavalerie [dim.
d. flamma, flacara], ca ramurd d. rdmula ;
dar fiMd-ca nu e cuv. popular, vine mai
degraba d. mgr. fldmmuron gi -ton, ngr.
fldmburon, de unde ai mrom. fklmburd. V.
Ilacara). Stegulet lung al tngust (cum ail
corAbiile to vtrfu marelui catrg).
flanc ti., pl. urt (rus. flank, germ
flank, d. fr. flanc). Coasta unei trupe armate
Un fel de madapolom rar care se Intrebu-
inta la gulerele climaqilor ca sa le lie te-
pene. Flancu drept, aripa dreapta a unei
armate
flancare f. Actiunea de flanca. Re-
zultatu el.
flancher m. (rus., d. fr. flanqueur).
Soldat detaaat dinteo trupa ca sit apere
flancurile. _
Corect rom. ar fi flancator.
* flancheruire f. (dupa rus.). Flancare.
* flanchez, a -ca v. tr. (fr. flanquer).
Arm. Apar pin fortificatiuni aaezate in fate
sau pe flancuri: a flanca o redutd. Sprijin,
sustin din coaste orl din dos. Si flan-
cuTesd (dupa rus).
* flandla f pl. e (fr. flanelle, engl. flan-
nel, dial. flannen, d. galicu givlanen). StofA
cam groasa (dar uaoarA) de Ilna. Camaaa de
stofA de Kra saa de ImpletiturA de Ilna : a
purta flaneld lama. Mold. pop. Dane&
(ca santined lid. -eld).
* flanelez v. tr. (d. flaneld). Captuaesc
cu flanela: galog flanelaft.
* floss°, -à adj. (fr. flasque). Rar. Flac-
cid, fleacait.
* flaanetar m. Cel care ctntA din flag-
neta. Fig. Iron. Muzicant, literat on om po-
litic prost.
* flaandta f., p1. e (germ. flaschinett,
flaanetii, d. fr. flageolet, un fel de fluter).
Munt. CatirincA, minavetA, un fel de orgA
portativA care chit& o serie de clntece end
www.dacoromanica.ro
- PLE
ti MAI-teat! manivela (InvelitatA de tin tau-
tar din Klingenthal, In Saxonia, la 1820. V.
ocarina.
*fig:des v. tr. (fr. flatter, d. germ. de jos
flat, plat, turtit). Barb. Linguaesc. Magu-
lesc. Infrumusetez: a flata an portret.
flaut n., pl. e (it. flkuto, fr. flute, d.
vfr. flaliter, tld. fiatuer, d. lat. flatus, su-
flare. E un imit, ca ai fluter, su-flu, fluture,
fiacdrd). Fluter cu clape. V. piculina.
* flautists -a s. (d. (taut; it. llautista).
Care cInta din flaut.
flacarsile f. Mare Hada V. palalaTe.
flacaTandru m. Fam. Flacaii mai Hitt..
flacaTas or! -a4 m. Dim. d. fldcad.
1) flacaTesc, -Tascii adj. De flacitil.
2) flacaTesc v. intr. TrAiesc ca MOO.
flacafme f. Totalitatea (Mailer.
flacarez v. intr. (d. flacdrd, ca Si laid-
cdrez. Cp. cu germ. flackern, id.). Lit. Rar.
Ard cu flacara.
flacAtt al (Mold.) al }Pectin m. (d. Ileac,
flacon care apoi ai-a luat un Int. mai bun,
ca ai copil qi burlac. D. rom. vine ung. filk6,
servitor. Cp. cu hofmaldd). Thar adult (16-
24 de ant) la Ora. Holtei: fidcdd tonmatic.
V. tecTor.
flaca4fin m. Flacitii mai dezvoltat, mai
mare.
flachhandru m. Flacalandru.
flacaatis, V. flacaTas.
flamind, -ft adj. (lat. * famtzlentus [d.
famis, foame], de unde s'a fAcut * flamu-
entus, * flanzulnd, apoi fldmind; it. famu-
lento). Multi 1-e foame. Fig. Doritor: fld-
nand de glorie. Vechi of fio-.
flaminzare 1., pl. dd. Rar. Deaertu
(adtncAtura) phitecelui la vita.
flamInzesc v. intr. Davin flamtnd, mi
se face foame. V. tr. (al lnflaminzesc).
Reduc la foame, la foamete.
flaminzie Vechi. Rar. Mare foame.
flamInzila m. fArA pl., gen. al fut. Fam.
Om mama fiamtnd.
fleac (ea dift). n, pl. art (rudA cu rut.
fleak, lucru moale. Cp. ai cu vgr. phlyax,
farsA, ai lat. flaccus, cu urechi blegi V. al
bleg, fleasca). Lucru uaor sail de nimic :
aceastd greutate e an fleac pentru el. Fig.
Om de nimic, om neserios. P1. Prostii, stu-
piditati : fleacurt I
fleanch (vest) ai fleoancii (est) f., p1.
fiend, fleoance (d. a flencdni, a fleoncdni).
Iran. Gura, vorbA: taco-fi fleanca I
fiefinta 1., pl. flenfe (cp. cu fleancd qi
cu nsl. fldnda, paceavurA, female murdarA;
germ. carintian flantsche, halcA de came).
Munt. Iron. HainA femeiasca oralaneascii.
Femeia care poartA haine oraaeneati. V.
hang; & $i sulfa.
fleatic I (ea dift.) interj. care area hu-
ietu palmei aplicate rApede, ca ai fart;
33
P LE
--
fleaaca - fleaaca (ea dift.) interj.
care arata huletu pe care-1 fad end mergi
pin norol on pin apli. Si bleetaca-
bleaaca.
fleaaca f., pl. ca ceased (d. fleasca-
fleasca. V. bleaaca, buleandrA). Fain.
PalmA aplicata cu zgomot, leapsa. Lucru
moale, flescAit, flaccid.
flebotomfe f. Chir. (vgr. phlebotomia,
d. phleps, phleb6s, vine ff temno, tai). Chir.
Arta de a tale vinele, de a lase singe.
flecar, -ft adj. (d. fleac). Guraliv, lim-
but, vorbaret, palavragiu.
flecarefila f., pL ell. Actiunea de a
f lead. V. scovarda.
flecaresc v. intr. (d. fleac, fleoancel).
Vorbesc prea mutt, trancanesc.
flecan, V. nacho.
flecuatet n., pl. e, $i -eats 1., pl efe
(d. fleac). Mold. Iron. Lucru mic, netnsem-
nat. Om mic, netnsemnat : cine-i flectistefu
ista ? V. flanet.
flegrnatic, -a adj. (vgr. phlegmatl-
k6s). Linfatic cu flegmA: temperament fleg-
ma ic. Fig. Rece, indiferent: om flegmatic.
Adv. In mod flegmatic: a rdspunde fleg-
ma tic.
flagma f., pl. e (vgr. phldgma, aprin-
dere, flegma, d. phldgo, ard. V. flacara).
Materie apoasA care se aflA to organism.
Substanta mucoasa pe care o scuipi chid
esti deft. Fig. Caracteru omului rece, care
nu se emotioneaza.
flagman n., p1. oane (fr. phlegmon $1
flegmon, d. vgr. phlegmone, aprindere). Med.
Aprindere, inflarnatiune purulenta a testuluI
celular sad conjunctiv : flegmon generalizat.
V. puroT.
flegmont5s, -alma adj. (d. flegmon;
fr. phlegmoneux). Med. De natura flegmonu-
Int : panariciu e o inflamaliune flegmonorial.
116Tca 1., pl. f (imit. rudA cufleac). Mont.
Partea cArnit de vacs de la pintece. Frip-
tura din asemenea carne. V. vrabloara.
fleandura 1., pl. flendurt (rudA cu bu-
leandrd. Cp. cu turc. it. filandra, fr. filan-
dre, filament, iarbA care se prinde de co-
rn% Si cu ceh. strb. flandra, pol. fladra,
rut. flendra, fleoarta). Mold. Trans. 1:3ulean-
dril. Fig. FleoartA. V. bleanda 1.
flenc fleng, eanca, -nga adj. (var.
din bleg. Cp. $i cu ung. faldk, urechiat). Olt.
Bleg, cAplAug: urechi flenct.
flencaTasc si -ands° (vest),fleonca-
Yes° ai -arias° (est), v. intr. (eo dift.
Imit. tnrudit cu rut. flinikati, a sctnci). Iron.
Vorbesc mull si plicticos, dtrdti : is nu mat
fleoncdni, mai
flenderfsesc (ma) v. refl. (d. flende-
Hid). Munt. MA fandosesc.
flenderlta 1. pl. e (d. fleandurd). Munt.
Fleandura, buleandrA, zdreanta. P1. Catrafuse.
Pe aiurea si fulendrIfel.
www.dacoromanica.ro
5 14 - PIA
flendurds, -dash adj. (d. fleandurd).
Iron. jerpelit, zdrentAros.
fleng, V. flenc.
flentic, V. feletic.
fleoanca, V. fleanca.
fleoarta (eoa o singurA silabA) f., pl. e
(imit. ca Masa, fleorca ; rut. flerka). Triv.
FemeIe depravatA.
fleoncaTesc, -anesc, V. flenca-
Tesc.
fled rca (Triv.) interj. care arata zgomotu
cufurelii. V. leoprca.
fledrcra si -esc(ma), a -I v. refl.TrIv.
MA cufuresc mult. V. leorcaT:
fleoa, fleottaa (eo, eoa o silabA, ca
si'n bleot) adj. Munt. vest. Moale, flescAlt,
uzat, slabit.
fleacaTesc v. tr. (d. fleascd). Mole5esc,
cofle5esc. V. refl. Obrajii I sa'd flescdit, poa-
mele s'au flescait de zdruncindturile cdrufei.
CleacaraTe 1., pl. (If (d. fleascd). Glod
mult st suptire, bleosteoraie, morcIolealA.
$i -arse.
flexibil, -a adj. (lat. Iletibilis). Care
se poate tndoi: trestia e flexibild. Fig. Ma-
leabil, care cedeazA usor: caracter flexibil.
flexIbIlltate f.(lat. flexibilitas,-atis).
C_ alitatea de a fi flexibil.
flexlonar, -it adj. (d. fledune cu term.
-onar). Care are flexiuni, supus flexiunii:
limba Wind fi greceascd a flexionard.
flexlune f. (lat. flexio,-cfnis,d. fldctere,
flexum, a tndoi, a Incovoia. Cp. cu Im-plet-
esc). Actiunea de a Indol : flexiunea genun-
chiulul. Starea lucrulul tndoit: flexiunea
unui resort. Gram. Modificarea produsfi In
desinenta unui cuvtnt pin declinare on con-
jugare. V. moilune.
flibustier m. (fr. /Mustier, d. ol. vrij-
butter, d. vrij, germ. fret, gr buiten, germ.
beaten, a prAda, beute, pradil, de unde vine
fr. butin). Pirat corsar american din sec.
XVII sl XVIII. Filibustieril formaa o aso-
ciatiune, eras] aliafi cu tIlharil de pe uscat,
aveau cartierul In instils Tortuga 5i ca scop
prAdarea corabiilor spaniole. Inseamna si
azI ,pirat".
fligorn n., pl. uri 5i oare (germ. flOgel-
horn, corn cu chef. V. goarna). TrompetA
cu chef, cornet cu pistoane, cu clape.
fligornist m. (d. fligorn). Pop. Care cfnta
din fligorn.
flintaf., pl. e (poi. ceh. ung. flints, d. germ.
fiinte, engl. flint, germ. de jos vlint, vgerm.
5i mgerm. flins, cremene, cu care !nail foc
pustile vechi). PuscA lungs din vechime.
flint-glass rh, (germ. flint-glas, d.
flint cremene ft glas, sticIA). Min. Cristal
foarte pur cu base de plumb 91 de o mare
putere dispersive si refringentA.
fllntic, V. feletic.
FLI
- 515 -
flisch, V. frisch.
flit ci plit IL, pi. ltd. Trans. Rtt. V. tench-
filfdsch I., p1. ca ceased (cp. cu rut. J76d§-
ka, germ. pasche, garafa). Nord. Pop.
Paharut: o fluscit de rachid.
fiTustur-, V. flutur.
flame 1., p1. sea n. pl. Vest. Late, mite,
Hod: floacele until dine bdtrin.
floare f., pl. flori (lat. flos, f lads m.,
it. flare m. In sod al f. In nord; pv. cat. sp.
pg. flor, f., fr. hear f. E mat cu germ. bla-
me). Acea parte dintr'un vegetal care con-
tine unu sad amindoidt organele reproduc-
toare ai care de multe once ornatA cu colori
stralucitoaare ai se deschide primavara. Plan-
ta care produce florl frumoase. Mucegal pe
un lichid on i pe alt-ceva. Chim. Produs
uaor al volatil obtinut pin sublimate sail
descompunere://oare de pacioasd. Ornament
de metal on de pele la gaura uail ca sA n'o
roadA cheia. Fig. Partea cea nai buna, elita:
floarea armatel. Ornament poetic in vor-
bite: florl retorice. Floarea eldfil', tinereta.
floarea cheii, partea care intrA in broascA.
Floare la ureche, lucru uaor, fleac: pe7tru
mine e )(Mare la ureche a trece Dundrea in
not. De flortle manual (saa cuculut), de-
geaba, fara folos. Aceastd basma e alba floa-
re (sail eurata floare) e ca floarea de alba.
A If in floare, a fi in timpu celei mai marl
strAlucirl (cum e p. om tinereta, p. o societate
bunu mere a. a.). Copt( din florl, bastard.
Bot. Floarea cellugdrului, vacarica. Floare
de ceard, cearl. Floare domneascd (Trans),
garofA. Floarea grlului, albastrita. Floarea
reglad, tudelita. Floarea soarelut (pin Mold.
ai soarea soarelui si refsdritif), o mare plan-
ts erbacee din familia compuselor, helidn-
thus anuus (Ajunge ptna la o Inaltime de
dol metri, face lion foarte marl galbene cu
o multime de seminte oleagioase, care se
maninca ca medicament contra vermelui nu-
mit pangli:d E originarA din Peru ai Mexic.
V. eliotrop, eliant). Floarea vintului,
traducerea numeluI anemones. Floarea voi-
niculul usturoitA. tn Cod. Vor. ei froare,
Florile-s organele reproductoare ale plan-
tel, cA'n ele se formeaza semintele. 0 floare
se compune dintr'un cAlice (format dintr'un
numar variabil de sepale), dintr'o corold
(compost al to din petale), din stamine (care
ad fiecare un sliculet numit anterd (plin de
polen) si din pistil (over, stil ai stigmate),
care, dezvoltindu-se, devine fruct Coada
floril sail fructului se numeate pecitincul.
floc m. (lat. accus, it. Rocco, fiocca, pv.
fr. cat. floc, fr. floche adj., sp. Ilueco, pg.
choco). mot tie par. Pl. Par mutt ei
lung, mite, late: acestut ctne bdtrin It atirnd
float. Triv. are din regiunea pubiana. V.
fuig 51 flotac.
floc/ads° v. tr. (d. floc!). Est. Fam.
Zmulg flocil, scarmAn. Fig. Bat. trag o trio-
teala: acest tine 1-a flocdit rad pe cel-lalt.
y, strafloc,
www.dacoromanica.ro
FLO
floods, -cash adj. (lat. floccosus). Mold.
f. a. Plin de flocl, de mite: tine, pcstav
flocos.
* flogistic, -A adj. (d. vgr. phlogistris,
pita, cu sufixu -ic. V. flacera). Fluid
flogistic sea ca s. n. !logistic, un fluid ima-
gloat de vechil chimiatl (pint la Lavoisier)
p. a explica arderea.
* flogdza f., p1. e (vgr. p'116gosis, ardere.
V. flogistic). Med. Mica inflamatiune
produsA de o ardere cu focu sat) cu o sub-
stanta caustic&
flaTer el fit5TerA, V. fluTer 1.
flom1nd, V. flarnind.
* fidrik 1., pl. e (d. Flora, zeita florilor
Is Romani). Totalitatea plantelor care cresc
Intro regiune : flora tropicald e exuberantd.
V. fauns/.
* floral, -A adj. (lat. flo-alis). Relativ
la Hort, de flail: lnvals floral. Jocurile flo-
rale, o academie Iiterart Infiintata de tru-
badurl is 1323 In care se faceait Intrecerl de
poet! proventali al care existA pint azi.
FiMd-ca premiu era o floare de aur on de
argint, aceste jocurl s'au numit fi rale.
* floranIA f., p1. e (fr. florence, d. matt
Florenta). Sec. 19. Un fel de tafta uaoart.
florar rn. Cultivator sail vinzator de
flori. Numele popu ar al lui Mal. V. frun-
zar.
florfiresisA 1., pl. ese. Cultivatoare sad
vtnzatoare de Hod.
florarie f. Locu In care se cultiva sea
se vind flort
florean in., pl. ent (ngr. florldnas t;i1
fldri, vgr. hlorls, florean, d. hlor6s, verde; turc.
florla, florean, forgvn, bot-gros). Est.
0 pasarica (mat mate de cat scatiu
venzuie cu o patA mai galbule la guaa
(fringilla chldris). In Trans. florinte.
* fiordth 1., p1. e (fr. fleuret, d. fleur,
floare; it. fioretto). Spada suptire facutt
numal p. Impuns.
floricicA 1., pl. ele. Floare mica. Pl.
GrAunte de popugoi prAjite al explodate,
numite $1 mizilic 5i cocosei.
florff 1. p1. (d. florl). 0 sarbatoare in
Dominica din aintea Paatelul in amintirea
intraril lui Hristos to lerusalim ai la care
se obianueate a se Linea in mint ramurl de
aside (mI(iaort). V. staul.
* florin in. (it. florino, d. oraau Florenta,
unde s'aa bAtut Intlia oarA aceste monete
de aur, pe care era imprimat on crin, adica
o floare ; mist. florinus, ung. forint, sfrb.
forinta). Galben florentin (al Florentel). 0
moneta de argint de valoare variabilit (In
Austro-Ungarla valora 2 coroane, adicA 2 fr.
at 10 bani, ai se numea gulden. La 1620 va-
loraft 7 zlotf eft 6 florin!). $1 florinte
(vechi) cf florin.
florinte, V. florean 1,1 florin.
* florist, -A s. (fr. Ileuriste infl. de
floare). Fabricant on vfnzator de flori arti-
ficiale,

FLO
flotac m. (cp. cu floc). Ott. Fulg : cift-va
flotaci de lied (N131. Ceaur, 20).
flotabll, -ft adj. (fr. flottable). Rar.
Rid floiabit, pe care pot pluti plutele. V.
navIgabil.
* flotant, V. fluctuant.
* fig/tit 1., p1. e (fr. flotte, d. Plotter,
pluti [care vine d. lat. fluctus, val,fluctuare
a pluti, de unde li it. flotta, flota, flottare,
a plutij; rude cu plata). Reuniune de corabil
safe avioane supt acelapi pet. Forts navalA
sail aeriana unei a tarl.
* flotila 1., pl. e (fr. flotille, d. sp. flo-
tilla, dim. d. flota, 11otA ; it. flottiglia. Cp.
cu cedild, vanilie, camarild). Rota mica.
* flox m., pl. 0/ (vgr. phldx. V. fla-
cAra). Bot. Brumarele.
fluctuant, -A adj. (lat. flactuans,
-dulls). Plutitor, fluctuiazA, care se
care
leagana ca valurile. Fig. Instabil, schirnba-
dos : spirit fluctuant. Populafiune fluctu-
anta, care tot vine pi se duce, ca pin por-
turf. Datorie fluctuantd, acea parte a da-
toriii publice care crepte on scade In fie-
care zi. Si flotant (fr. flottant).
* fluctuaflgine f. (lat. fleet/Milo, - finis).
Leganarea unui lichid, ca valurile pe fur-
tuna. Fig. Instabilitate, variatiune: f1.2ctua-
fiunea opiniunilor. $i -ape gi -are.
* fluctuaz v. Intr. (lat. f/uctuare, d. fluc-
tus, vat, unda, V. floth, flux, flutur). 18
agitat, mA mile ca valurile. Fig. Oscilez,
a fluctua in idel.
povaiesc, nu-s stabil :
fluctuds, -oase adj. (lat. fluctuosus).
Agitat, plin de valuri.
flucla f., pl. e (ngr. fldda, coaja, gaoace).
Sec. 19. Con. 152. Val, crep, gazA, tu'.
* fluid, -A adj, eat. fhiidus, d. /Mere, a
curge. V. flutur). Se zice despre corpurile
ale cAror molecule au asa de putina ade-
renta Intre ele, in eft tind continua sA se
separe, ca lichidele pi gazurile. Fig. Curga-
tor, upor : stil fluid. S. n. Corp fluid : aeru
;i apa-s fluide. Fig. Fluidu electric. Fals
fluid (dupA fr.).
* flulditate 1. (d. fluid; fr. -WM). Ca-
litatea de a fi fluid.
1) flider pi (Rt.) fl6Ter rt., pl. e (d. a
flulera, ca surer 1 d. a fulcra, D. rom. vine
ngr, flogera, alb. fliojere, rut. floidra, pol.
ceh. fujara, ung. furulya [pi de aicij strb.
frula). Flaut simplu ciobAnesc cu 6B ga-
uri (V. bucTum, caval, naT, tilInca,
tulnic, pcarinA). Fluieratura, Turloi,
(tibia), osu cel mai gros dintre genuchl pi
Olen. $1 fit/Tara §i floTerA, 1., pl. e
(Hateg)
2) thiTer, a -tk v. intr. (dintr'o red. flu-
Ruda cu fluture si lat. flare, a sufla, li
flitere, a curge) cu aceiapi term. ca In a
fuiera). Vest. Suter.
fluTera, V. fluTer 1.
fluTeritr m. Pacator de fluiere. CIntaret
din fluier. Numele unor paean tnrudite cu
www.dacoromanica.ro
516
FLU
becata, numite pi flutereltort pi porcarast
(numdnlus aqudticus, apol oed(cnimus ere-
pilaus, limosa aegocephala, machdetes pdg-
nax p. a.). V. sitar.
1) fluTeras) m. Dos. Rar art. Fluierar,
cintaret din fluier.
a 2). fluTerite n., p1. e. Fluter rule.
fluTerat n., pl. art. Vest. Sulerat.
fluTeratoare 1., pl. orl. Vest. Suiera-
toare.
fluTerAtdr, V. fluTerar.
fluTerattira 1., p1. 1. Vest. Suleratura.
fit/Tara-Vint m., pl. tot asa. Fam. Om
fare ocupatiune, lanes.
fluor n. (tat. fluor, curgere, d. fldere,
a curge). Chim. Un gaz incolor monovalent
foarte subtil. Nu se gaseste liber, ci numai
combinat cu calciu (fluorinA), cu aluminiu
li sodiu (criolitA), cu fosfatu de catch] (a-
patita) li cu silicatu de allirninia (topaz),
precum pi In oase pi in smaltu dintilor.
Moissan 1-a izolat la 1887. Pute li distruge
toate felurile de vase. Greutatea atomic:
19. Min. Cristal divers colorat care ImiteazA
petrele pretioase, numit si spat de fluor.
* fluorescent, -A adj. (d. fluor, dupA
opalescent, delicdescent). Piz. Care are fluo-
rescenta.
* fluorescentA f., p1. e (d.fluorescent).
Fiz. Lumina pe care o au unele corpuri, ca
slicla de uratilO on solutiunea sulfatului de
chininA, and tree pin ele razele violate sail
ultraviolete ale spectrului solar.
* fluoridrat m. si n. pl. e. Chim. Sara
derivatA din acidu fluoridric.
* fluoridrfc, -A adj. Chim. Se zice des-
pre un acid format din fluor pi idrogen, In-
trebuintat to gravure pe sticla.
* fluerfrat f., pl. e (d. fluor). Chin:. Min.
Fluorura naturala de calciu (Ca Fla). E so-
licla pi de coloare variata.
* fluorarA f., pl. 1. Chim. Un conipus
binar al fluoruluL
flus;ittic n pl. e sae art (germ. friths-
stack, zacuscA). Muni. vest. Pop. Zacusca,
gustare : lud numat un flushic cd sd alba
dupe ce bea (CL. 1910, 5,549).
fluvturittic, V. fluturatic.
Witte., a -fi v. intr. (lat. fluctulare [Lbld.
Cp. cu germ. flattern, mai vechi jlutteren
li flotern, precum li cu ffifit, fluid si
flux. V. fluture). Filfli, mA mile In vint
(vorbind de aripi, steaguri a. a.). V. tr. Fac
sA fllftie (aripile, ptnza): a flutura o basma
la plecarea trenulut (Impropriii despre arme :
a flutura o sable, a o agita). Rar (dupA
fluter). Fluter. Si fig/spur ci flifestur.
fluturao m. fluturel.
fluturatic, -A adj.(d. flature).Upuratic,
Inconstant: un thzdr fluturatic.i Ousts
1)1 flTu?t-,
 517
FLU
fluture gi (mat rar) fltitur m. (V. flutur,
v. tr., gi cp. Cu gep. * Hurtle, Inrudit cu
germ. flafteren, a flutura ; falter, fluture ;
lledermaus, [animal) si fluture, fn
Tirol flattrmaus, fluture; flieder $i fleder-
baum, !iliac [floare) si flitter, fluture, foitA
de metal. D. rout vine alb. fltilturd. Inrudit
gi cu it. fidtola, un fluture de noapte, Si
fidtola, flaut. Cp. cu strugure). Un insect
lepidopter (V. lepidopler). Fig. Thar cochet
nestatornic. Foita de metal, de obicei
ratunda, cu care se Impodobesc file si Ca-
trintele.
flutural m., pl. el Fluture mic.
* fluvial, -Ai adj. (lat. fluvialis). De flu-
yid: apd fluvial&
* fluvlatil, -Et adj. (lat. fluvidtills
= fluvialis, fluvial). Se zice despre vieta-
tile din fluvii: rac fluviatil (Tot tip de bine
se poste zice si fluvial). $1 41(dupli fr).
* fltiviti n. (lat. //torus, d. Mere, a curge).
Mare rid care se versa In mare (ca DunArea,
Nilu s. a.).
* flux n., pl. art (lat. fiuxus, d. flifere, a
curge. V. flutur). 0 mi5care regulars a
oceanului care consists In revenirea la mal
a apel retrase pin reflux. Fig. Abundanta,
potop : flux de vorbe. Med. Scurgere: flux
de singe.
* fluxIonar, -A adj. (d. fluxiune cu
term. -onar). Supus fluxiunilor,
* fluxhine f. (lat. flaxio, -Outs, d. fldere,
fluxum, a curge). Med. Unflare dureroaslt
cauzata de o acumulare de urnori on de un
abces In vre-o parte a corpului. Fluxiune
de pept, veche expresiune care anseamnit
on -ce inflamatiune a plamtnilor, cu o se-
cretiune de mucozitatl care se expectoreazA
grei si de multe ori cu singe. Mat. Metoda
luxiunilor, o metodA de calcul datoritA lul
Newton gi In care se considerA on -ce ma-
rime finitA ca produsa de mi5care salt flux
continuo.
f'o, V. vre-.
foATe 1., pl. fot (lat folia=fdlium [vgr.
phStlIon din *p011on. V. WA]; it. foglia,
fr. feuille, sp. ho)a, pg. folha). Frunzit. Pe-
tals. Ziar. File de carte. Ornament ca foala,
ca frunza : foate de acant. Placa foarte sup-
tire : foaie de aur. Bucatile rochiii (4-5).
Foate de zestre, act dotal, hIrtia pe care
aerie eta zestre s'a dat Forde'n-fir (etim.
pop. d. foiofiti), pervinca. A (rage cutva
pe tot (Muni), a-1 regula, a-4 Invitta minte,
a-1 mustra aspru. A'ntoarce foata, a schimba
procedure (tratamentu) cu un obraznic s. a.
* foaTer n., pl. elk. foyer, vatrA, focar,
d. lat. *focarium, d. focus, vatrA. Roma-
nescu focar e tradus dupA foyer, care n'a
flAcut fizicilor. Ar trebui sa se zicA si la
teatru focar sad ward lid. foster, dupA cum
fr. foyer Inseamnit gl focar, vatra" Maier").
Loc to teatru unde se adunA actorii, autorti
yi cltl-va altil. Salonu In care se adunA pu-
blicu Intre acte.
foals n., pl. tot foale rut foarfece],
vechi in., pl. fot (lat Mils, it. pg. folle, pv.
vfr. fol, sp. fuele, toate ID. Din pl. tot vine
MOW . fot, pl./Marl).
www.dacoromanica.ro
FOC
Vest. Burduf de suflat (ca eel de la cimpot,
de la armonica, de la orgy si mai ales cel
cu care suflA feraril In foc ca sA-I aprindtt
on tipografil In lAzile cu litere ca sA !lila-
ture colbu). Fig. Iron. BurtA, bArdahan :
ample-ft foatele, mdi l
foams (oa dift.) f. (lat. fames, reto-rom.
fom, it. fame, fr. faim, sp. hambre pg. fume).
Apetit, nevoie de a mtnca. Foame de lup,
mare foame bulimie.
foamete f., pl. (d. foame). Mare lipid
de aliments Intel:, tar&
fault& (oa dift.) f., pl. e. V. hanta.
foArfec, a -A v. tr. (lat. f Orfico, -dre.
Fourier, foarfeci, foarfecd, orfecdm, for-
fecaft ; forfecam ; sa foatfec . Tat Cu foar-
fecele. Fig. Critic aspru.
foarfectt, V. foarfece.
foarfece (oa dift) n., pl. tot asa, ca
name, foale, cleste, (lat. idrjex, )Orficio, a.
I, d. forceps, fOrcipis, cleste, din *formi-
ceps (formus, ferbinte, si capere, a apucal ;
it. fOrbict, fr. forces. V. forceps, prin-
cipe, Incetp, bleep). Un instrument
compus din dor& cutite unite pintr'un cul
5i care se string ca niste fAlci ctnd taiem
cu ele pinzA, htrtie1 tuba, s. a. Se zice
ob. foarfecele mete (pl.), care a fost consi-
derat ca un f. p1. Apoi, nearticulat, s'a zis
foaled, 5i de act un nod f. foarfeca,
pl. I. (sad direct dupA d. lat. forfex [f.], ca
sated, nucd).
foarte adv. (lat. forte = fdrtiter, d. for-
tis, forte viteaz). Tare, mutt, In gradu eel
mai Malt: foarte bun; a nine foarte mull,
and doare foarte tare, mi-e foarte foame,
mi -e foarte mild. In vechime se zicea si
and doare foarte, mi-e mild foarte. Astazt
se mai zice familiar foarte 11d. foarte tare,
foarte malt, foarte path?. De ex : Te doare ?
Foarte I Se mal zice si (iron. sad si serios)
foarte multdmesc, Ild. mulidmesc foarte
malt.
* fob, -It adj. gi
*fobie f. (vgr. ph6bos, frica). Cuv. care,
In compozitiune, Inseamna fricos de salt
uritor de, fried de sad urd de : anglofob,
-bie, rusofobie, idrofoble.
* fobtirg n., pl. art (fr. faubourg, di. vfr.
forsbourg, d. fors (lat. forts), afarA si bourg,
ttrg, orasel, adicA partea de afarA din ores.
[Hatzfeld si Darmesteter]. SA nu vie oare
d. germ. pfahlburg, mahala pfahlbfirger ma-
halagift ?). Suburbie mahala, cartier.
foc n., pl. art (lat. Oats, vatrA, roc, it.
fuoco, pv. foc, fr. feu, cat. fog, sp. faego,
pg. fogo). Mare cAldura si lumina produsa
to acelasl timp de flacAra materiilor care
and (lemn, cArbuni, pale, petrol, rasina s. a.).
Prome fed, zice fabula, i-a Invdiat pe oament
sd _NM foc. Incendil Descarcaturti de arma
de foc : s'ad tras cloud focurt, dar nu le-am
auzit. VatrA, familie, cash : sat de 809 de
focurt. Soba : avem patru foetid in easel.
Meteor, astru : focurile cerula Supliciu de
FOC
- 518 -
a fi ars : loana tie Arc a Post cm:dammed
la foc. Fig. Stralucire : focurile anal dta-
mant, tutor ochi. Inspiratiune : focu geniu-
luf. Ardoare, violenta, vioicrune : focu pasi-
unilor, a labi cu foc, autor plm de foc.
Mare Intristare, suparare : i -am spas tot
focu. Armd de foc, pusca, pistol s. a. Gard
de foc, tun, obuzier, mortier. A Ma foc, a
se aprinde. A da to: (mai putin bine : a
pane foc), a aprinde, a incendia. A da foc
(Cu pascal a trage un foc (cu pusca). A
face focu sat, a aprinde focu (in sobd, la
sobd), a face sA atria focu. A da pe foc sou
foculul a arunca in colo ca ceva nefolositor.
A te face foc (de furie), a te Infuria grozay.
A vdrsa foc (ii pard) sail a fi foc de minie,
a fi foarte furios. A-li vdrsa focu, a-ti des-
arca furia, a-11 usura Intristarea (lAluin-
du-te, acurtnd). A ft foc de unit, de frumos
sae a fi urd on frames foc, a fi foarte urtt
on frumos. Acest ardef e fate foc sae e foc
de lute, e foarte lute, usturA grozay. Unit
de mama foculul sail mama foculul de unit,
foarte unit. A ft intre dad focuri, a fi !titre
doi dusmani, tntre dofiA pericule. A te juca
cu focu, a trata usor lucrurf periculoase.
Foc f strigat c'a izbucnit un incendia. Co-
mandA soldatilor sA tragii cu pusca sou cu
tunu. Foc grecesc, ri compozitiune de
rAzbol care ardea In ape si era tntrebuin-
tath de Greci to evu media ca sA aprindA
corabiile dusmanesti. Foc %bengal (foe de
Bengal), un fel de artificiu care arde fad
huiet si dA o luminA foarte vie colorata.
focal, -a adj. (d. foc, focar; fr. focal).
Relativ la focaru oglinzilor si lentilelor
distanja focald. S. f. Mat. Curbs sae su-
prafatA care, in report cu un foc geometric
In spatia, joaca un rol analog cu al foca-
relor to raport cu curbele plane.
* facer tn. (d. foc). Fochist S. n., pl. e
Fix. (V. toaTer). Punctu din care pleacA
razele luminoase. Punctu In care se con-
centreaza razele : focar de lentild, de oglinda.
Fig. Centru activ, sedia principal : focaru
rebeliunil, focar de microbi, de boale. Fo-
carele unet elipse, cele (Iota puncte care
servesc a o descrie.
Idea f., pl. e (lat. phoca, vgr. phdke).
Un mamifer piniped care abunclA In oceanele
polare si se gAseste mai rat si in fuddle
reci sail temperate.
locad, V. facEi.O.
fochT, 'oche, si foitche s. (ung. fat-
tS,u). Trans. MI. Bastard, bastardA.
lochist tn. (it. fochista). Focar, cal ce
aprinde si tntretine focu la o locomotivA
(fr. chauffeur).
locos, -Gas& adj. (d. foc). Plin de foc
de strAlucire, Infocat: ochi focosf.
focisfineanca f., pl. ence orasu
(d.
Focsani). Un dans popular. Un fel de porunk
fddor m. (ung. fodor). Trans. Volan.
MansetA In forma de volan Incretit
faddli foclol-, V. Naha,
www.dacoromanica.ro
FOI
fofeazit 1., pl. eze Omit. ca pupdzd,
pin aluz. la mjscArile si zgomotu el, si ruda
si cu gogleazif; ca glomotoc cu folmotoc).
AripA de la roata morif sail de la vIrtelnitti.
Tut. Speteaza, sindilA de cele marl Woad la
numAr) la zmetl. A-ji merge gura ca fofeaza
(sea ca map), a vorbi mult si rapede.
Si fofelnlia, f., p1. e: fncepu sd -i amble
gura ca o fofelnijd (Neam. Rom. Lit. 2,810).
51 fufeazii (Vechi).
fofengher m. (ngr. fos, luminA si fen-
grfri, bunt). Luceafaru diminetii, numit si
steotia porculuf (Od. Psevd. 51). Si co-
toflengher (13c. Rev. I. Crg. 7,312).
fofigit 1., pl. i (ruda cu fofeazd). Tut,
Un fel de peste lung de vre-o 20 de centi-
metri.
fofirlica gi -iga f. (imit. fnrudit cu bg.
seevraliga, ciocirlie). Vest. Fam. A umbla cu
fofirlica, a umbla cu soalda, a cauta at In-
sell. $i -ilga (CL. 1920, 525). Pin Bz. si
- rlichea.
follenchT n., pl. art (cp. cu fofenghersi
Wife). Est. Fam. Haz, farmec: n'are nicl
un foflinchfl Curaj, veselie (Doina, 1,15).
[uteri. care arata huietu unui lucru sarit din
focu lui sari care s'a stricat: Follenchl I far
sore roata I
tonic n., pl, inuz. art Coy. (Doina, 1,15),
Multime de pesti maruntel de tot. V. fitik.
fofoldc si -dg n., pl. oace (var. din fol-
motoc, holmotoc, glomotoc si din rus. ho-
holOk, dim. d. hohdl, mot. V. Infofolesc).
Mold. sad. Colcovan, valatuc de stofa. S. m.
Mold. nerd. (-oc). Boboc de gtsca, de rata.
Muni. est. Fain. Copil durdulia. Adj. Mold.
sud. (-og, -oaga). Prost, bleg. V. mo-
total, tofolog, budulac.
fofolocesc v. tr. (d. fofoloc). Mold. sud.
Fac fofoloc, InvAlatucesc. $i Int-.
fogiiidli5, V. filigadaU.
foT n., p1. folurf (V. foale si infoTez).
Est. Foale (burduf) cu care se suflA In foc
la ferArie on se &mete aer in puturi.
foicica f., p1. ele. Foals mica, frunzi-
soara.
foTesc v. intr. (ung.folynt, a se revArsa).
Misun, furnic, ma !nip In coace colo
In mare fulmar: fofau vermil In cadavru.
Is plin de o mare multirne care se mica:
fofeste tam de jidanf. V. refl. (cp. si cu
fosnesc, foJgdiesc). MA Invirtesc mA fltii,
mA codesc, mA tot in* nehotArtt: tmbra-
cd-te odatd fi nu te mai foi all& I
foTletez v. fr. (fr. feuilleter, d. feuille,
f °ale). Ba b. RAsf olesc.
foTletdn n., pl. oane (fr. feullleton,
dim. d. feuille, foaie). FoitA, articul literar,
stiintific, fragment de roman tiparit In josu
paginit unui ziar. Pe ultimo paging sail pe
o pagina cu anunturf, el poate fl si sus,
numai sA fie tiparit de-a latu.
*foTletonfst, -A s. (fr. feuilletonistel
Care scrie foiletoane.
 POI
- 5J9
folna, V. Minh.
toTotra totof6T m. (ung. folvd-fil,
si
pervincit, d. folv6, curgator, si $11, pima.
Cp. cu saschia). Pervincit. $i fonfiN,
fonchin, foTunfie.
folds, -coesEi adj. (d. bode). Frunzos,
cu multe foi (nu cu cetinA) : plante foloase.
S. n. (dupA fr. feuillet). Anat. Al treilea bu-
zunar al stomahului rumegAtoarelor.
foledr n., pl., oare (ung. fo/yosd, galerle,
coridor, d. folyosni, a curge tncet fo/yos,
lichid. Cp. cu coridor). Vechi. Aze Trans.
Salk salon. Balcon. Munt. Mold. Pavilion,
chiosc. Turn de observafiune: folsor de foc
(de incendi'd). 51 tu- (CL. 3,1919, 247).
loft& 1., pl. e (d. Pale). Foaie mica: fo-
ga de hirtie de figard, dd-rnt o foin sd
stria ceva. Iron. Carte de joc: acestui om
ft plat foifele. Foileton. Fol de suliman roe,
frunzisoara. P1 Macat Ingust la fall.
foTunfie f. V. foTof10.
foigaTesc v. intr. (var din ung. pers-
geni, a fojgai, ei mita cu fosnescV. poeldlc).
Nord. Foiesc, misun, forfotesc:fojgaiad ser-
pit pin fin, fojgdiaii Hdrharit pin ttrg.
Si tojgaluTesc (Suc.).
folar m. (d. oale, adicA burduf"). VechL
incasator al folaritului. Azi. Trans. S. n., pl.
e Peptar de pele de oaie.
folarft n., p1. art (d. foale). Veen Un
bir pe brtnza din burdufuri. $i ful-.
follacell, de adj., pl. et, ee. (lat. foli-
dceus, fr. foliate). Bot. De natura lrunzei,
ca frunza: pefioale fpliacee.
follant n. pl. e (rus. folidnt, germ.
foliant, d. lat. in folio, In foaie). Formatu
unel fol tndoite numai In doliA, deci care
formeazanumai 4 pagini. Carte de acest for-
mat. V. In- folio.
follcul n., pl. e (lat. folliculus, dim.
d. foilis, foale, tot). Bot. InvAlisu care con-
fine boabele unor plante, ca la omeag. Anat.
Numele mai multor organe In formA de sac:
folicule piloase, sebacee, dentate f. a.
tonal& f., pl. e (dim. nod format dupA
lat. foliolum, d. folium, foaie; fr. foliole).
Bot. Fie-care din frunzifoarele care f ormeazA
o frunza mai mare, ca la selctm, frasin, $. a.
Sepal& on petalA.
follaildne f. (fr. foliation, d. lat. folium,
foaie). Bot. Dispozitiunea foilor pe cotor.
Timpu Infrunziril.
folio n., p1. tot esti sail foliuri (lat. folio,
ablativu d. folium, foaie) Rar. NumAr de
paginti. V. In- folio.
tolklor n., p1. url (engl. folk-lore, cl
folk, popor, ei lore, stinta).$tiinta poporului
(tradifiuni, povestl, cintece, credinte, cos-
tume $i a.): folkloru Scandinaviii e foarte
bogat.
www.dacoromanica.ro
FON
folkklorist, -et adj. (d. folklor). De
folklor: revistei folkloristd. Subst. Persoana
care se ocupA de folklor.
folmotdc si folomdc V. holmotoc.
folds n., oase ei art (mgr. fens, vgr.
6phelos). Utilitate, ctstig avantaj, profit. De
folds, folositor. Cu folos, In mod folositor.
In folosu cuTva, In beneficiu lui. A tra-
ge foloase, a scoate ctstig, a folosi. Ce
folds de lapte gros? ce foloseste un lucru
in care o calitate e nimicitA de un defect
(de ex., un om harnic, dar betty; o banzA
hunk In burduf de ctne)? In Ps. $. ei
falos.
folosdsc v. intr. (d. folds). Aduc folos,
is folositor : lenecu nu foloseste nimdnuL
Cistig, profit, mil aleg cu scot un folds : n'am
folosit nimica ocolind. V. refl. Utilizez, In-
trebuintez : la arat ne folosim de plug. Mai
tar. Profit : nu m'am folosit cu nimica.
Fals v. tr. (dupii germ. benutzen In Trans.
si Buc.) Folosesc o carte, o tntrebuintez,
o utilizez, mA folosesc de ia. In Ps. $. ei
Palos -.
foIosinia 1., pl. e. Folds. Uzufruct.
folosItor, -oare adj. Util, profitabil,
avantajos. Adv. Cu folds: a cheltui folosi-
tor. Vechi. S. in. Fulton, protector.
folostina f., pl. e (cp. cu ung. plefsleg,
ramasita. V. foroaete). Drojdie compusA
din struguri storsi, din frunze de teat, din
varzA muratA s. a. V. hoetIngt.
folt n., pl. art (ung. folt, zdreanfA, petit,
ctrd V. fultuTalii). Trans. ZdreantA. FA-
rAmi tA.
foltan n., pt. e (d. folt). Dun. Desif
(pelt) izolat dintr'o stufarie sau dintr'o pa-
dure: un foltan de stuf zglIttit de un vine
VR. (1910, 9,376), an foltan de Ware. MicA
insula-de stub (Bratef, Ant. P.). $i fol.
tad, pl. die. Bucata mare : un _MIMI de
coajd de brad.
fdltea m., gen. al luf, p1. n'are (d. foaie,
imitat dupA burtea). Fam. Iron. Burtea, om
ptntecos.
tonic, -Ft adj. (ca ei foltea). Mold. Fam.
MIncacios, lacom.
folticds, oosiii adj. (d. Ioltea). Nord.
Bihor ($ez. 37, 137). Ptntecos, burtos.
fomete, V. femeTe.
fomentaildne f. (lat. fomentatlo, -6-
nis). Mel. Aplicarea unui medicament cald
pe o parte a corpului (oblojealA). Fig. In-
trefinere, provocare : fomentatianea and
rdscoale. -Sile, dar ob. -fire.
fomentez v. tr. (lat. fomentare, d. fo-
mentum din fovimentum, lucru care fo-
menteazA, d. fovere, a Incalzi). Med. Aplic
un medicament cald, pe o parte a corpului
(oblojesc). Fig. Intretin, provoc : a fomenta
o revoltd.
fometds, .oaftsa adj. (d. joame). Rar.
Flamind.
fonchin, V. foTor10.
 PON
- b 2O
fonclar, -fi adj. (fr. foncier, d. fonds,
lat. fundus, mopie. V. fund). De motile:
proprietate fon lard ; proprietar, impozit
fonciar. S. n., pl. art sad e. Impozit fonciar.
Fats funciar, adj. si fonciera, subst.
funduar (dupA lat. fundus).
* fond ri., pl. art (fr. fonds, lat. fundus,
motile). Teren, sol, pamtnt : a construi pe
un fond stincos. Cimpu, suprafata (hIrtie,
pInzli) pe care fact un desemn: o floare
alba pe un fond negru. Fig. Esentialu, ma-
teria, partea prIncipala a until lucru (In
opoz. cu formcf): forma proastd in arid
nimiceste fondu. Pl. Mosii: fondant rurale.
Beni : fondurile secrete ale ministendur de
interne. Fondant publice, rente de stat. Om
de fond, om serios, cu bazA (bans, activi-
tate on etiiintA). A oven fond, a avea bazA,
a poseda ceva. Criticd lard fond, criticA
glen. Articul de fond la un ziar, articulu
principal, de ordinar primu.
* fondant& f pl. e (fr. fondant, care se
topepte). Un fel de bomboane mot ca per-
behi care se topesc. In gurA.
* fonderfe I. (fr. fonderle, d. fondre, a
se topi, lat. fundere, a ImprAetia. V. fuzi-
une). Barb. TurnAtorie, topitorie.
* fondez, V. fundez.
fondue, V. funduc.
* fonetic, -A adj. (vgr. phonelikds. V.
tonic). Care exprimA sunetu: aparate fo-
netice. Relativ la sunete, la voce: cercetare
foneticd. Scriere, ortografie foneticd, In care
se scrie ape cum se pronunta. Subst. Per-
soanA care se ocupa de fonetica. S. f., pl. r.
Aces parte a gramaticii care trateaza des-
pre sunete ei articulajiuni. Studiu etiintific
al sunetelor unei limbi, numit ei fiziologia
sunetelor. Carte care trateazA despre accst
sublect Adv. In mod fonetic, cum vorbeeti:
a scrie fonetic.
* fonetIst, -& s. (d. fonetic). Adept at
ortografiii fonetice.
* fonetizm n. (d. fonetic). Sistema de a
scrie aea cum vorbeetI (ca In limba roma-
neascA).
font, foanfa adj. (i It., ca ei fofolog).
Care nu poate vorbi hind-cA I-au cAzut
dintil orb din altA cauzA , prost, idiot.
fonfAT tii Tose, a -I v. intr. (d. font).
Vorbesc ca fonfu.
fonfiti, V. foTofiti.
* tonic, -A adj. (d. vgr. phone, voce,
dupA atonic). Acustic. Relativ la sunete,
sonic.
fonetic. V.
fonograf n., pl. e (d. vgr. phone, voce
tit grOpo, acrid). Aparat care InregistreazA tit
reproduce sunetele. Fonografu, imaginat
Ia 1877 de Edison, poate astAzi grape unor
numeroase perfectiuni (grafofon, gramofon
e. a.), sA reproducA perfect vorba, ctntecu tit
cheer timbru instrumentelor. Orl-ce fono-
graf se compune din trel pAril : un receptor,
www.dacoromanica.ro
POR
un inregistrator tit un reproductor. Recep-
toru e un cornet acustic rAsturnat, al
cArul fund e Inchis de o diafragmA metalicA
care are Ia mijloc un ac fin de tildes
retinut de un resort. Inregistratoru e con-
stituit de un cilindru sad de un disc
de cearA IntAritA, a earn' suprafatA se
miscA plate° miecare mecanica de ro-
tatiune supt viau de fildee. Acest vIrf, cInd
o serie de sunete se produce Ia intrarea re-
ceptorulut, trage In cearA o brazdA de o
adincime variabilA. Ca sA reproduci aceste
sunete Inregistrate, ajunge de aid fn ainte
sA put to aceastA brazdA, InvIrtind cilindru
sail discu cu aceiaei luteala ca tit In prima
operatiune, acu reproductorular, o mica lamA
vibrantA sad foaie de htrtie teapanli ale
care' vibratiuni se vor reproduce exact pe
ale diafragmel receptorului.
* fonologfe f. (vgr. phone, voce, el
-logie). Ran. FoneticA.
fontanel& f., p1. e (fr. fontanelle, d.
lat. medical tit it. fontanella. dim. d. fon-
tuna, ftntInA). Anat. Numele spatiului pe
care le prezentA la copil oasele craniului to
ainte de a se solidifica de tot (pop. moalele
copular).
* fent& f., p1. e (fr. fink, d. fondre, a se
topi. V. fonderie). Tuci, schijA, fer com-
bing' cu putin cArbune.
* for n., pl, urt (lat. forum). PiatA pu-
blica la Romani. Foru interior, conetiinta.
Foru exterior, autoritatea justitiil oamenilor
f arathar n., pl. ere (germ. vorrelber,
care freacA sad sfArtmA Inainte". V. rA-
buTesc). Munt. Clempue, zAvoras format
dintr'un eurub Indoit tit Mit la capatu care
rAmtne afarA pi se Intoarce dupA vole.
* foraminifer n., pl. e (lat. fordmen,
gaurA, si fero, port). Zoo!. Un ordin de pro-
tozoare acoperite cu. o multime de gAuri
(Crete e formatA din scolcile forminiferelor
moarte ei depuse In straturi In fundu mArii).
* forestier, -ft adj. (fr. forestier,
forst, padure; It. foresta, germ. forst. V.
vreasc). Silvic, de polio:lure: pdzitor, fores-
tier, administratiane forestierd. V. fester.
* forceps n., pl. a (lat forceps. V. foar-
face). Clepte de chirurgie.
ferret, V. sfor&T.
forast(r)uTesc, V. forostesc.
tarifa, a-/ v. intr. (imit. ca pi forfota).
Umblu forfota.
forfecati m. Soldat purtAtor de foar-
fece de tAiat strma ghimpatA.
forfecat n., p1. art. Actiunea de a for-
feca. Fig. A lua pe cineva la forfecat, a In-
cepe sa-1 analizezi, sA-1 critic'.
forfigaT n., pl. art (d. forfotesc cu su-
fixu -gal ca to mucegaz, putregal). Br. Mul-
time de peptiporl (ftjA).
 521
FOR
forfot n., pl. e. (imit. d. for-for, huietu
miscArii to coace ,i'n colo, rude cu bg.
varvot, forfot. Cp. si cu harhat si horhat).
Clocotirea unui lichid gros. Fig. Miscare
de oameni In coace at, cold.
forfota adv. (imit., ca si forfot). A um-
bla forfota, a umbla de colo colo. V. lo-
bodii.
torfotesc v. intr. (d. forgot). Clocotesc,
ferb, vorbind de un lichid mai gros, ca a-
tunci ctnd pub in apA Mina ca sA fact mA-
maligA. V. Intr. Fig. Umblu forfota. V. tr. Mo-
zolesc.
* forja f., p1. e (fr. forge. V. fabrics).
Cuptor mic de ferarie portativ care se In-
trebuintcaza In armata.
* formal, -A adj. (lat. formalls). Relativ
la forma: parte formals. In formA, Imp li-
find toate formalitAtile, pozitiv. precis : di-
vort, re'uz formal. Adv. In mod formal: a
refuza formal.
* formalist, s. (d. formai; fr. - isle).
Care tine la formalitAti, la eticheta.
formalltate f. (d. formal; fr: -ite).
Procedure, forma In care trebuie sa fie IA-
cute actele publice ca sti tad validitate.
Mod expres de a proceda dnpa formule
prescrise si consecrate.
formalizes (ma) (d. formal; fr. se
iser). v. refl. MA simt ofensat, nu-mi place
forma unei purtarl. V. tr. Asia nu ma for-
malizeaza.
* formalism n., pl. e (d. formal). Prea
multa lubire de formalitAti, de eticheta.
format, -a adj. (lat. forma(us). Dez-
voltat, Inaintat fizicamente sau moralmente.
S. n., pl. e si urt. (fr. format, d. it.formato).
MArime (dimensiune), mai ales a unei carp
(a paginii ei).
* formatitine f, (lat formcflio,
Actiunea de a forma ori de a se forma. Lucru
format, modu cum e format (o stIncA, un
teren, o trupA) : formafiunt diaternare, for-
maiiune dense. In formafiune, nedezvoltat
tncA: societate in formatiune. -atie.
* forma f., pl. e (lat. forma, fr. forme;
pol. rus. forma. V. frumps). FigurA, infA-
tisare, chip, fapturA: Waft pldzmuit Dum-
nezea in forma (Dos.), furma omulut (bi-
blia 1688). Contur, lineaniente : forma unei
Pert unei halm. infAtisare, aparentA; a ju-
deca dupri forma. Modde a te purta, de a
proceda conform unor regule, unui uz : a
lucra dupa forme, a prizt formele. Modu
de executiune. modu de a lucre : a finea la
f rind mat mull de cit la fond. Tipar, mo-
del, calup, izvod dupa care executi un ln-
cru : forma de iemn pentru cacluli, forme
de tinichea pentru cozonact. Gram. Aspectu
cuvintelor : forma de genitiv, forma pasivd.
Constitutiune ; forma de guve.rnament a Ro-
mindl e monarhia constifultonald. In tipo-
grafie, cadru In care se string paginile cu-
lese. in forma, formal, dupa lege, pozitiv,
www.dacoromanica.ro
FOR
precis. De forma numai ca sli ImplInestl
o formalitate, dar flora sa tmplinesti fondu :
pariameatele is de formd erpresiunea vo-
infel poporulut, dar de f .pt nu. in (orb
supt) forma de, avind forma de : apa
cade in (ori supt) forma de ploale. De
forma (urmat de un gen.) :mu de forma
(urmat de un adj.), de aspectu: palarie de
forma ciiindrului saa de forma cilindrlcd.
Jur. Vititi de forma, defect de procedura,
netmplinirea unei formalitaii
* formes v. tr. ( at. formare). Datl for-
mA, existents : a forma o figura, un sta-
biliment. Institui, stabilesc : a forma n fa-
milie. Constitul, compun, produc : vaporit
formeaza found' Fig. Concep, imaginez : a
f.rma un protect. Constitui : bunatatea for-
meaza fondu caracterulut lui. Cultiv, cio-
plesc, modelez: exemp'ele formeaza carac-
terele. V. refl. Tau forma, mA constitui, mA
fac. MA cioplesc, mA cultiv: vitejii se for-
meaza in rdzbot. Si furmez (sec. 18)
si form6Tesc (Dos.).
* formic, -a adj., Chim. Acid formic,
un corp lichid mobil, tare mirositor. Se so-
lidificA la Oo dind cristale care se topesc la
+ 80, 6. Ferbe la 99o. Descoperit de S. Fis-
cher la 1760 to furnicile rosii, de unde-I si
vine numele (H- CO.OH). Exists si'n urzici.
Aideirla formica, formol.
* formIdabli, adj. (lat. formidabi-
lis, d. formido, teroare). Fearte de temut,
care inspirA groazA: an vulcan, un fun for-
midabil ; niste bubuituri forYludabile. Adv.
Bateriile bubatati formidabil.
* formel n., pl. uri (form din formic pi
of d. lyt Oleum, Wei). Chim. Un gaz obit-
nut pin trecerea aburului de alcool metilic
peste carbuncle tnrosit. E foarte solubil In
apA si alcool. E un antiseptic tot asa de
puternic ca si sublimatu coroziv si nu e to-
xic. Pentru dezinfectat, In solutiune apoasa
de 1 to 200, p. pansamente, 1 la 4000.
formuTesc v. tr. (pol. formoivac). Dos.
Plazmuiesc, formez.
formula f., pl. e (lat. formula, dim. d.
forma.). Cp. cu virguld). Model, formA dupe
care se redacteazit un act. Mod de a te ex-
prima, de a te purta conform uzulul ; for-
mula de palito.td. Ord0nanta, retetA for-
mula medicaid. Expresiune algebrica care
enuntA pe scurt regula de urmat p. rezol-
varea chestiunilor de acelasi ft!. Expresi-
une chimicA care aratA elementele din care
se compune o substantA. Fals formula
(dupA fr.).
* formular n., pl. e. (d. formula; fr.
formuiaire). Culegere de formule : formu-
lar jarmaceadc. Model dupa care se face
un tabloa, 0 situatiune, o petitiune.
* formulez v. tr. (d. fdrmula; fr. for-
muter). Redactez In forma obisnuita : a
formula o sentenfa. Enunt precis : a for-
mula o acuzatiane
FOR
- 522 -
ferneY a) firniT a -f v. intr. (d. fOrna-
lama, fIrna-flrna, huietu vorbiril pe nas).
Vorbesc pe nas din cauza until defect. V.
bilbiT, gigiT, mornaT.
fornaft si Brant., -a adj. Care fornile
trait.
9, 351).
-
cind vorbeste. Adv. Fornaind: a vorbi for-
Si sf-: tin glas sfIrnlit (VR. 1922,
forcittste (oa dift.) f. pl. (rudA cu fo/os-
ttad). Gorj. Surcele, aschii pe care le face
rindeaea.
forostaiila, -uTala $i -OWE f., pl.
stelf, ufelf, ofeh. Actiunea de a forosti. Locu
unde un metal on tin os e forostit, sudura,
cicatrice.
forostesc, -stuTesc ai -stoTesc v.
tr. (ung. forrasztani). Trans. Mold. Sudez,
lipesc douft bucati de metal sad un os hint.
Mese. V. refl. MA cicatrizez.$i -stifiTesc,
-straTesc, -fistuTesc, (Acad.) ai -As-
truTesc (Sez. 30, 292, ai 37, 127).
* fort n., pl. urf (fr. fort, d. fort adj.,
tare, puternic. V. forte). Loc fortificat, In-
tAritura. Fig. Lucru pe care-1 stiff bine si in
care te simti tare: algebra e fortu tut.
* fortareeta f., pl. efe (fr. forteresse).
Barb. Cetate, cetatule. V. cidanele.
* forte adj., pl. for ft (it. forte, fr. fort,
forte, d. lat. fortis, robust, viteaz. V.forta,
foarte). Robust, virtos, puternic, tare: om
forte, valuta forte, valute forff (fals valute
forte!). Fig. Invatat, priceput, Abil: forte in
matematicd, In manopere electorate. Adv.
Cu putere, cu vioiciune: a cinta forte.
* fortepleno n. (ia dift). Alt nume R-
ai piano forteluf.
* fortific, a -á v. tr. (lat. fortifier), -ore,
d.fortis, tare, si fdcere, a face). IntAresc,
Inconjor cu fortifica(iuni. Intaresc, fac ro-
bust: exerciflu fortified muschii, Fig. Con-
firm, coroborez: aceastd mdrturie fortified
opiniunea ta.
* fortificant, -A adj. (lat fortifleans,
-antis; fortijiant). Med. Analeptic, tonic,
fr.
care fortifies, IntAreste: ceafu e fortificant.
S. in., pl. e. Un fortificant.
* fortificatiene f. (lat fortificdtio,-dnis).
Actiunea de a fortifica. Loc Intarit pin for-
turi gi alte lucrAri de inginerie militara.
Si -sktle. Ca actiung, ob. -are.
* fortissimo Muz. Cuv. it. care In-
seamnA In cel mai Irish grad, foarte tare".
S. n. BucatA care trebuie executata fortis-
simo.
* fortuft, -á adj. (lat. fortuitus, d. fors,
Fortuna, soartli, noroc). Intimplator, acciden-
tal. Adv. In mod fortuit.
* fortamente adv. (fr. forament, din
foreee-ment, ca si it. forzatamente si sp.
forzadamente. Acel mente e ablativu latin d.
mens, minte, mod", care as lipeste de ad-
jectivele feminine. Rom. forfatd i mente nu
poate da decit forfatamente,ca f izicatnente,
moralmente. V. eminamente). Barb. In
Mod torlat
www.dacoromanica.ro
FOS
fortat, -a adj. Care nu se face de
Nina vole, silit, silnic: maned forfeit& Ne-
natural : rls forfat. Adv. Fortatamente, cu
de-a 511w
* fortatamente, V. fortamente.
feria f., pl. e (fr. force, it forza, mlat
fortia, d. fortis, robust, viteaz). Puterea de
actiune: forfa fisted. Violent& silk, constrin-
gere : a ceda forfel. Mijloace, putere milder&
navalA. $. a.: forfa unit( scat, plebes nu res-
pectd rumica decit forfa. Putere de impin-
gere: forfa unet masinf. Energie, activitate,
tArie: forfa unuf venin. Fig. Abilitate, talent:
a fide acerasi forfd la foe. Ctildura, vigoare:
stil plin de forte. Energie moral& tads de
suflet: Mid de caracter. Pl. Trupe armate,
oameni armati: politia-sf desfdfurase for-
fele. Forld de tnerfie, rezistenta pasivA.Forid
majord, violentA a Imprejurarilor (cum ar
fi o ploale care te-a Impedicat sa -te duct
undeva). Tur de forte (fr. tour de force).
figurA de fort& lucru care cere multil fortA,
mai ales fizicA. De forts, forte: artist de
forfil. Cu forte, cu de-a sila, cu violenta:
a exclude pe cineva cu forfa.
fortdz v. tr. (fr. forcer, it. forzare. V.
sfortez). Silesc, constring : a fortes sd piece.
Sparg, sfarAm, violez : a forfa usa. Fig.
Fortez nature, talentu, mA silesc sa
fac mai mult de eft permite nature. Fortez
mersu (marsu), iutesc mersu.
* fdsii 1., pl. e (fr. fosse, lat. fossa. V. Po-
sit). Anat. Cavitate: fosele nazale.
fdsaT, a -I v. intr. (imit., d. fos- fos, ca
ai fis- fis). Respir cu huiet pe nas, cum feel
chid te scoff din some on and esti furios.
* fosfat tn. si n., _p1. e. Chim. Sare for-
meta de acidu fosforic cu o bazA.
* fdsfor $i foster n. (vgr. phosphdros
(d. phOs, luminA, si phero, port]; lat. phds-
phorus, luceafAru de dimineatA; it. sp. f6s-
foro, rus. fOsfor). Chim. Un corp simplu
trivalent descoperit de Brandt la 1669. Nu
exists liber, ci ca fosfat neutru de calchl
to creier, nervi, lapte, icre, urine 5i plante,
mai ales In seminte. E de trei feluri: ordi-
nar, ros (amorf) $1 cenusie (metalic). Cel
ordinar e solid, incolor sae galbui translucid,
moale si veninos si se topeste la 440. E so-
lubil In sulfura de cArbune si se preface In
fosfor ros chid 11 Incalzesti In yin sau In
azot la 2400. Acesta nu e veninos yi nu se
aprinde mai jos de2600. Cel cenusiu luceste
is tntureric si se Intrebuinteaza la fabrica-
rea chibriturilor.
fosforat, -A adj. Chim. Care tontine
fosfor: idrogen fosforat.
* fosforescdnt,-A adj. (d.fosfor, dupA
delicilescent, opalescent). Chim. Care luceste
la Intuneric.
* fosforesceete f., pl. e (d. fosfores-
cent). C dm. Proprietatea de a luci pin oxi-
dare, farA caldurli sensibilA orf combustiune,
la Intuneric, ca: fosforu, licuriefu a.a.
POS
523
* tosferlc, -à
adj. Chim. Acid losforic,
compus din fosfor of oxigen.
* fosfords, -Dana adj. Chim. Acid fos-
foros, format din combustiunea lend a fos-
forului.
* tosttira 1., pl. t (d. fosfor). Chlm.
Corp rezultat din combinatiunea fosforului.
* fes11, -a adj. (tat, fassilis, d. I6dere, a
gape, de unde vine si fossa, Sant, groapA).
Scos din pamtnt : plante, oase fosile. S. n.,
pl. e Resturt de plante si animate strAvechl
tngropate In straturi:e terestre anterioare
perioadei geo:ogice actuate. Fig. Iron. (f.) Per-
soana cu idel tnapolate, lucru tnvechit
iesit din obicei. Fats fosil (dupA fr.).
fost, toasta (fats testa) adj. part d.
a It, ant. Care a fost, ex-: un lost prefect,
fostu melt profesor, fostif soldaff, foasta
guvernare.
fosalAO m. (ung. fes1116, care plaptana,
d. festzlni, a pleptana, poate intl. de hasolci,
razuitoare de tabacarie) Nord. Pieptenel.
$i ft.;#- si fis- 0 -Man. V. cesala.
tosnese v. intr. Omit, d. fos-fog ca Si
Mil V. fojgaTesc, moscondesc). Se
zice despre huietu pe care-I lac frunzele $i
trestiile and bate vtntu, despre un animal
care merge pin iarba on pin frunze chute,
despre soared chid umblA pin hIrtil, des-
pre o rochie de matasA miscata s. a.
fdenet n., p1. e. Rezultatu fosniril : and
fosn to plopilor.
teta f., pl. e (turc, fotd, d. ar. futa, stofa
vargata adusa din India, stergar de sters la
baie ; alb. bg, slrb. futa, fota; pot. fota,
aster; rus. fota, vat; ngr. futas, fota; ungg .
futa, ptnza; sp. fota, mantila). Vechi. 0
stole vargata din care se facead fote. Servet,
peschir. Ad. Pestelca lungs de Una °meta
cu cusuturi ¢i fluturi pe care tarancele o
Intrebuinteaza In loc de rochic puntnd una
Inainte, si alta tnapoi. _ Fota din ainte se
mai numeste in est si zavelcd si prestelcd,
cea din apoi vilnic si opreg. In est se nu-
meste catrintd (fie ca-1 una, fie ca-s doda),
In vest cretinfd, In Trans. si pasturd si
zadie, In Bas. si pestiman. Pe unde se
poarta doda fote, portu e mai frumos; pe
unde se poarta una singura care tnvalatu-
ceste picloarele (Munt. est, Mold.) e mai
urlt.
tote!, V. toto110.
* totocologratfe f. (vgr. ph6s, photcfs,
lumina kalla, clef, si grdpho, acrid). Eliogra-
fie, arta de a reproduce cu diferite cernell
folosindu-te de substanje deioase (gelatins,
smoala) tntinse pe suporturi variate si fa-
cute proprii pentru acest lucru pin actiunea
luminil. Se zice si elio- sad foto-tipie.
"totogenic, -a adj. (foto- din foto-
gralie si -gen din oxigen). Care produce
lumina. Al carui chip apare bine pe ecran.
* totograt m. (d. fotografie; ngr. foto-
grafos). Acela care fotogratiaza. Fem. -019
p1. e.
www.dacoromanica.ro
FOT
* totogratic, -a adj. (d. fotografie).
De fotografie, pin fotografie : aparat foto-
grafic, reproducere fotograficd. Adv. Pin
fotografie: a reproduce fotografic.
* fotograffe f. (vgr. ph6s, phot6s, lu-
minii, si gralie). 8tiinta de a fixa pe o plea
impresionabila la lumina imaginile obtinute
pin ajutoru unel camere obscure: a invdia
folografia. Figura Mena to acest mod: a
incadra o fotografie. Fotografia, descope-
rita la 1826 de Francezu Niepce of perfecjio-
nata la 1829 de Niepce si Daguerre (si nu-
mita la tnceput daguerrotipte), apoi si de
Talbot, se bazeaza pe proprietatea pe care
o au niste anumite sarurl, mat ales bro-
mura de argint, de a fi tmpresionate si tne-
grite de lumina solara. 0 plea de sticla
sad de gelatine, acoperita Co preparatiune
facuta potrivit de sensibila cu bromura de
argint si expusa la lumina Intro camera
obscure, primeste deci impresiunea Obiecte-
lor exterioare supt forma unei imagini ras-
turnate, pe care un tratament chjmic con-
venabil o facesa aparA in negru. In aceasta
imagine negativd sad clised, partite cele
foarte luminate ale obiectulul se arata
foarte negre, si partite obscure foarte lumi-
nate sad albe. De aid In ainte, ajunge sa
aplici pe acest cliseu o htrtie tot facuta
sensibila si sa expui la lumina tot. Atunci
lumina, care e inegal cernuta, duce pe htrtie
imaginea exacta (sad pozitivd) a obiectulul.
Ori-ce aparat fotografic se compune din trei
partl esentiale: 1. un obiectiv, compus dintr'-
una sad mai multe lentile destinate sa asi-
gure rectitudinea si fineta imaginii (acest
obiectiv are to general, un obturator); 2. o
camerd obscurd, a card lungime poate va-
ria adese-ori pin ajutoru unui fol (burduf
care seamana a armonica), ca sa asigure
claritatea imaginil pinteo punere la punct
prealabila; 3. un cadru de purtat placile,
adese-ori acoperit c'o perdea. Obtinerea u-
nel probe fotografice necesita urmatoarele
operatiuni principale : asezarea, and ope-
ratoru trbuie sa calculeze, dupa luminarea
obiectulul, timpu pe care trebuie sa -1 lase
actiunil luminil ; dezvoltarea (desfasurarea,
ca barbarizm developarea) negattvului (la
lumina rosie a laboratorului) pin ajutoru
unut lichid revelator, apoi fixarea pintr'o
disolutiune de iposulfit de sodid ; In fine
tragEre,, punerea probe! pozitive la cadru
cu piaci, expuntnd la lumina htrtia sensibila
puss In apola cliseulut negativ. Aceasta
probe pozitiva mai trebuie Wald si fixatd.
Fotografia, foarte perfectionata astazi, a a-
juns sa reproduce, gratie procedurilor lui
Becquerel si Lippmann, cheat coloarea o-
biecte or.
* fotograflez v. tr. (d. fotografie; fr.
photografier). Obtin o imagine pin fotogra-
fie. Fig. Descrid foarte exact.
* fotolltografie f. Impresiune litogra-
Bea In care desemnu e aplicat pe peatra pin
metode fOtografice.
 FOT
- 524
* fotellif n. (fr. fauteuil, d. vgerm. de
sus. faldan, a Indoi, gi stool, scaun, ngerm.
faltenstul, adica scaun cu Indoituri de stofa,
cum Is fotoliile. P. term. cp. do3c1). Jet,
mare scaun cu spatar si rezematori de braje.
Fig. A ocupa fotoliu prezidenfial, a fi pre-
zident. Foto hi academic, loc to academie.
Si fotel, pl. e ai art (Pop.).
* fotosferli f., pl. e (ca foto- fgrafiej
gi sfera). Astr. Atmosfera lurninoasa a soa-
relui.
* fototlpie f. (foto din fotografie tip).
Fotocolografie.
* frac n, p1. art (fr. frac, probabil d.
engl. frock, care vine d. fr. froc, 'rasa calu-
gareascil, din francicu * hrok, care e germ.
rock, haina. Dupe altif, d. numele unuia nu-
mit Fracqu., care, In Martie 1798. a aparut
In aceasta haina Is un bal In Paris. V. ghe-
roc). Un fel de redingote, de obicel neagra,
cu pulpanele reduse numai la partea din
apoi si care se poarta Ia manila ceremonil
(Descrierea ei e facuta de romanjieru en-
glez Buiwer Lytton In romanju lui Intitulat
Pelham. Personagiile acestui romanj poarta
aceasta haina, pe care croitorii au introdus-o
In mode).
* tractn., pl. e 5i art (germ. fracht f.).
Pop. Fonda de expedijiune (la posta, la
caile ferate) a unui pachet.
* fractura f., p1. i (lat. fractura, d.
fractus, frtnt. V. frfng). Chin. Fringerea
unui os si locu unde un os e Writ
fracturez v. tr. (fr. fracturer). Chin.
Barb. Fling un os.
* fractIonar, -Et adj. (d. frac(lune cu
term. -onar). Aritm. In forma de frachune.
Numdr fractionar, compus dinteun numar
Intreg fi o fracjiune.
* fracilonez v. tr. (d. frac(iune; fr.
fractionner). Fring. Prefac to fracjiuni.
* fractiane f. (lat. frdclio, -anis, d.
fractus, Print.). V. e- gi re-fracilune).
Fringere. Portiune, parte : fracfiunea until
partzd. Aritm. Numar care exprima una
sad mai multe parji ale unitajii Imparjite In
parji egale : fractiune ordinard, decimal&
$i fractle.
frag m. (lat. frdgum, fructu fragului, pl.
fraga, de unde, In vest, s'a format un te-
minin fragd : it. sp. fraga, fr. fraise). 0 mica
plants rozacee cu flori albe yi fructe rosii
parfumate (fragdria vesca). Est. Fructu ei,
capsunii.
fraga. V.
trap& f., pl. 1. (V. frag). Vest. Fructu
fragului.
fraged, -A adj. (lat. * frcigidas lid. frd-
gilts, fragil, infl. de frdcidus, coflesit, pu-
tred). Moale, usor de Mat : carne fragedd.
Fin, delicat : pele !raged& Fig. TInar, crud :
elate frageda. Mai des fraget si (est)
fraglt (ca neap. anima°, umed).
* fraga, adj. Hat frdgills, d. frdn-
gere, a fringe, a sparge. V. fraged). Care
Se poate fringe (sparge) ; sticla e fragild.
www.dacoromanica.ro
- FRA
Fig. Slab, far% putere : nature fragild. In-
stabil : sdnOtate, avere fragild. Ob. -il
(dupe fr.). V. Incasabll.
* fragIlltate f. (lat. fragilitas, -Otis).
Caracteru lucrurilor fragile : fragilitatea
sticlei. Fig. SlAbAciune: fragilitatea omu-
lui. Instabilitate: fragilitatea fericird.
* fragment n., p1. e (lat. fragmentum,
d. frdngere, a fringe. V. fragil). Frtntura,
bucatt ruptt dintr'un intreg : fragmente din-
tea corabie, din scrierile unui autor, dintr'o
conversatiune. V. epava.
* fragmeptar, -Et adj. (d. fragment;
fr. -entaire). In stare de fragmente: ope.-d
fragmentara.
fragmentez v. tr. (lat. fragmentare, fr.
-enter. V. framint). Prefac in fragmente.
* fraht, V. tract.
* Franc, -1i s. (Ir. Franc, mist Francus
Franc, In opoz. cu serv. Cp. cu Raman, care,
in Munt , a Insemnat si serv". V. Frinc).
Membru al poporului Francilor (sec. 5 dupe
Hr.). Numele Francejilor gi Italienilor, apoI
al tuturor Europenilor in Orient in evu me-
did gi chear gi azi. Jidan spaniol In Orient.
O moneta de argint in greutate de 5 grame,
considerate ca unitate monetary a sistemei
metrice latine. Pl. Fam. Banl : a umbla dupd
franci. Adj. Al Francilor.Europenesc.Limba
franca, un jargon rezultat din amestecu limbil
franceze, italiene, proventale, spaniole si a-
rabe, pe care-I vorbesc pescarii In Medi-
terana. Azi, in compozijiune, Inseamna fran-
cez" diciionar franco-romdnesc. Adv. Cu
francheft, cu lealitate : a vorbi franc.
(Fals fran*). Moneta numita franc Iii
trage numele de la o veche moneta romant
numita livrd. Aceasta Isi perduse din greu-
tate to seculu 6, si de aceia Carol cel Mare
o inlocui pintr'o notia livra de de 20 de so-
lizi (un solid, fr. sou, e 5 centime). Aceasta
livra s'a numit livra francezt" (pe scurt:
franc) 5i, ca si precedents, era numal o
moneta de socotit. Mai Brzitl, and s'ad
bttut monete reale de 20 de solizi (dinar!),
li s'a dat pin analogie numele de franci. Ei
erad de aur si de argint. Cei de aur ad aparut
intlia oars la 1360 supt regele Franciil Ion
II cel Bun, care era reprezentat cAlare, si
avead inscriptiunea Francorum rex", regele
Francilor. Mai pe urmt, Carol V, punind sa
se bath aceiasi dinari, dar cu figura liii re-
prezentatt pe jos, ai lui Ion s'ad numit
franci cu cal", tar ai lui Carol franci pe
jos". Supt Ludovic XI, aceasta moneta nu
s'a mai fabricat Primil franci de argint au
Post batuji supt Ernic II, care porunci sa se
fact si jumataji si sferturi de franc. De Ia
ace5ti franci vine numele francului actual.
Franc e cuvintu popular in Romania si gre-
sit I se zice of icial led nod sad numai led.
Leu" era vechea moneta de 40 de parale si
nu trebuie sa i se amestece numele cu fran-
PRA
- 525 -
cu. Cum se zice franc In Elvetia $i'n Bel-
gia Si nu se confunda cu francu trance;
tot a$a i se poste pastra $i la not numele
pe care 1 -I pastreaza poporu si care exists
si'n frdncdrie, a francut si impuscd-franc.
* francamente adv. Cu francheta.
* francitt, -fi adj. (d. franchez) A drill
taxa de transport s'a platit din ainte: scrisoare
francatd. Adv. A serie francaf, a trimete
scrisoarea platind taxa (marca).
Francez, -A s. $i adj. (it. Francese, fr.
Fran,ais). Din Francia: on Francez, o carte
francezd.
* francezizm n., pl. e. (d. Francez; It
francesismo). Gal icizm.
francheta f., pl. e (it. franchezza; fr.
frachise, d. franc, franc, leaf). Lealitate, sin-
ceritate.
franchez, a -eta v. tr. (it (roncare,
d. franco. liber, cu taxa platita; fr. affran-
chir). Platesc taxa unei scrisorl, adica It pun
marca, ceia ce e semnu platil.
* franclscans.Calugar din ordinu fun-
dat la 1208 In Italia de snarl Francisc din
Assisi (Umbria, Italia).
franclzez v. tr. (fr. franciser). Fran-
tuzesc, fat France; deprind cu limba $1 obi-
ceiurile franceze: un strdin francizat. Gram.
Dau terminafiune safi pronuntare franceza,
ca bronsitd, dantist ild, bronchitd, dentist.
* francmason m. (fr. franc - mason, d.
franc, liber, $i ma on, zidar). Membru at
unei societati francmasonice. Se zice $i
numai mason, ca fr. macon=franctnacon.
V. farmazon.
francmasonerfe 1. (fr. franc-ma-
connerie). 0 societate secrets condusa de
Nan', raspIndita In toata lumea $i at caret
membri se recunosc dupA ni$te anumite
semne. Francmasonii se considers frail In-
fra et si trebuie sa se ajute on -uncle, inde-
pendent de natiunea on clasa socials din
care ar fi unu on attn. Nu to admite In
ordin de clt dupa nista anumite cerernonii
inifiatoare, In urma carora trebule sA juri
ca nu vei divulga secretele societatii. La
tnceput, in sec. VIII, era o societate de ar-
hitecti, de la care azI nu se mai pastreaza
decIt numele si instrumentele de construe-
tiune, luate ca simbol. Secfiunile societatit
for se numesc loft: lofa masonicd din Ga-
lati (Pentru mai multe amanunte, vezi car-
tea La Franc- maeonnerie, Secte Juice née
du Talmud, scrisa de I. Bertrand, Paris,
1908, libraria Bloud, rue Madame, 4, $i care
rezuma francmasoneria in urmatoarele cu-
vinte : Moarte bisericif .i civilizafiunii mo-
derne in folosu havref).
* franc-masonic, -A adj. (ir. fran:-
ma onnique). De franc-mason, de francma-
sonerie. Fig. Ipocrit, de sectar: ztmbet franc-
masonic. Adv. A zimbi francmasonic.
francs, adj. fix st adv. (it. franco. V.
franchez, franc). Com. Cu taxa tie
www.dacoromanica.ro
FRA
transport platita: o marfli franco, o seri-
soare trimeasd franco. P. compozitiune
(franco- romdnesc), V. franc.
franc-tIrar m. (franc-ttreur, liber
trAgator). In Francia, soldat care, MA sa
faca parte din armata regulars, primeste o
Insarcinare to timp de razboi. V. basbu.
ZUC, cazac.
franj n., p1. urf (fr. frange, d. it. fran-
gia, d. lat. flmbria. V. fringhle). Pl. Mole.
Barb. Clucuri, canafuri mici si dese pe mar-
ginea unei draperii.
Frantaz, -cafe& si (Mold.), ()vat s,.
Pi. ji, e, ste. (oaf o silaba. Rus. Francez, Fran-
calenka, poi. Franctiz, Francuzka, d. germ.
Franzose, it. Framese, Francez). Vechf. Azi
lam. Francez, locuitor din Francia. S. rt., pL
art. Cheie franceza (p. suruburi).
1) frantuzdsc, -ea.scrt adj. Yacht.
Azt fam. De Frantuz, francez.
2) frantuzesc v. tr. (d. Franfuz). Fran-
cizez, prefac to Francez.
frantuzeste adv. Ca francejii.
* frantuzfzm n., pl. e (d. Franfuz).
Francezizm.
franzelfir m. Acela care face ori vinde
franzele.
franzelfif., pl. e (ngr. frantzela, de unde
si turc. frangela, firankyla, limba franca,
pine alba, adica franceza, efiropeneasca").
Pine de lux, albs $1 mai mica. In est $1
franzola. 5i franzoalift (ngr. frantzola),
franzelarie f. Localu uncle se fac on
se vind franzele. Meseria de a le face.
frap m. (ngr. frdppa, de unde $i alb.
frappd). Dun. de Jos. Un fel de chitra mat
mica $i mai amara (ratunda $i turtita ca un
cantalup) din care se face dulceata (citrus
decumana).
* frapant, -A adj. (fr. frappant). Barb.
Izbitor, surprinzAtor, bAtAtor la ochi.
*trapoz v. tr. (fr. (rapper, a izbi). Fig.
Barb. Bat la ochi, impresionez, izbesc, sur-
prind : c Mare care frapeazd. Apd, butane,
frapatd, apa, butelie racita sad inghetata
de brut.
fritsln m. (lat. (raxillas, it. frdssino, pv.
fraisse, fr. f, ene, cat. frexe, sp. Fresno, pg.
freixo). Un frumos arbore oleacefi (Frdxinus
excelsior) care are un lemn alb si dur bun
de facut roate $i ajunge pins la o Inaltime
de 38 de metri. Scoarta lui poseda proprie-
tAft si febrifuge. Pe el traie$te
cantarida. In Ban. frapsfin, mrom.
frapsin (cp. cu coopsd). V. mojdrean.
trate m. (lat. (rater, vgr. pkratir si phrd-
tor, acre bhrdtar, got. brother, engl. brother,
germ. bruder, vsl. bratrd, braid [V. barat] ;
It. Ira ftel, pv. sp. pg. fraire, fr. frere, ncat.
/rare). Cel nAscut din acela$I tats $i aceiasi
mama sail numai dintr'unu din doi, si atunci
e /rate vitrig. Cal unit cu alto pin amicifie
on interes : toff oamenif fs (raft. Calugar
care nu e Inca preut. Titlu adaugat unor
FRA
- 526 -
ordine religioase : kalif predicatorf. Fra$T
de cruce, amid intim'. (In vechime fratil
de cruce se Ikea: dui:a ce-vi faceafi la
mina, o taietura In forma de cruce, pleural
putin singe Inteun pahar de ape si pe urmA
bea0). Frate de mind (Munt. vest). cavaler
de onoare la nuntile tAranevti. Prov. Frate,
frate, dar brinza pe banf, In ce priveste
frAtia, ti-s frate, dar brinza nu ti-o dal, de
cit pe bani, adica : In afaceri nu exists
frAtie !".
* fratern, -a adj. (lat. fraternus). Fra-
tesc.
* fraternitate f. (lat. fraternitas, a-
Fratie.
* fraternizez v. intr. (fr. fraterniser).
A fi in relatiuni frAtevti, a te purta ca fra-
tele : trupe:e fraternizard 'Mire ale, cu po-
pulatiunea.
* fratricid, -a S. ai adj. (lat. (ratri-
cida, d. frdter, Irate. ai oc- cldere, a ucide.
V. ucid). Care-si ucide fratele: un fra-
tricid. Adj. Luptd fraticidd, Intre frajii care
se ucid. S. n., pl. urf, BSI(mai bine) fra-
tricidid (lat fratricidtum), uci dere de irate.
* fraud's 1., pl. e (lat. Irma, fraudis).
InselAclune (falsificind un bilet, substragInd
o marfA fArA sa platesti vama, contrabandA
s. a.). Pin frauda, pin invelaciune, inve-
and.
* fraudez v. tr. (lat. fraudarr). Rap
frustrez : a frauda vama. V. intr.
Comfit fraude : a frauda la un examin.
* fraudulds, -Gas& adj. (lat. fraudu-
ldsus). Facut cu (pin) frauda : (alit, fall-
ment fraudulos. Individ (raudulcs, care a
Inselat on ii place sa Insele. Adv. Pin fra-
udA, invelind: a te introduce fraudulos in-
tr'un teatru.
* fraza 1., pl. e (vgr. phrdsis, d. phrdzo,
exprim, zic). Reuniune de propozitiuni sad
de vorbe care formeaza un Infeles complet
A face fraze, a vorbi pretentios. Muz. $ir
de sunete regular vi armonic.
frazeologie f. (vgr. phraseologta).
Constructiunea frazei particulara unei limbi,
unui scriitor : frazeologia Wind. Invirare
de vorbe goale: frazeologia demagogica.
* frazez v. intr, (fr. phraser). Iron. Fac
fraze, torn la vorbe goale.
fragar m. (d. (rag) Trans. Dud alb orl
si negru.
fragezesc v. tr. (d. (raged). Fac Ira-
ged. V. ref!. MA fac (raged. $i infrage-
zesc. Spre Ban. -test (d. fraget).
fragezime f. Calitatea de a fi !raged.
fragulifa 1., p1. e (d. frag). Moscuvor.
fragulib, -fe adj. Fam. De forma on
coloarea fragului : gurd frligulie.
franint, a -á v. tr. (d. lat fermentare,
a fermenta, mai degraba de ctt de la frag-
mentare, a fragmenta). Amestec, tnvirtesc,
mai ales vorbind despre aluat, ca sa lac& o
past& omogena. Cale mult: oamenif fi call
framinta noroiu drumurilor. Fig. Agit, tur-
www.dacoromanica.ro
FRA
mentez, chinuiesc: rdscoala frdmintd satu,
grijile frilmintd °amend'. V. refl. MA agit,
ms chinuiesc : nu vd mai frdmintafI, cd nu
veil reusil Imi frdmint capu, Imi bat capu,
ma chinuiesc cugetlnd. Imi frdmint inima,
ma cons= de intristare. Iml frdmint minile,
Imi fling minile, tml Impreun minile agitin-
du-le de mare nelinivte, de ingrijorare. Md
frdmint cu firea, chibzuiesc mult In mine.
framintitt, -a adj. Fig. Agitat, chinuit.
frilmintatura f., pl. t. Lucru framIntat.
Fig. Colica.
francarie st -raTe f. Fam. Mare mul-
time de franci.
francuTesc v. tr. Fam. Mituiesc cu
franci, sfAntuiesc.
francae, -O. adj. Est. Un fel de poama
alba cu boabe mid: strugure frdncu$,
poamd frOncusd. S. 1Frlincusa (cp. cu (rag).
franitic, -á adj. (ngr. frertitikds. V. fre-
netic). Cost. Buimac, ametit.
frasinel m., pl. el. 0 plantA erbacee
rutacee (in bot. dictininus Wits san fraxi-
nellan. Are frunze alterne imparipenate corn-
puse care seamAna de departe cu ale frasj-
nului gi flori marl albe sac: rosiatice. Se cul-
tivA vi pin gradini vi exalA un miros bal-
samic puternic: Dace, dupe o zi calda vi li-
nistita, pui o lumlnare aprinsa aproape de
ia, se infameazA uleiu din as vi o InconioarA
e'o aureola luminoasa, dar care nu vatAma
de loc planta. Radacina ei e febrifuga, ver-
mifugA, sudorifica, tonics, stimulant& vi
emenagogicA. A umbla de frunza frdslne-
falai, a umbla In zadar, de florile marului,
(cucului).
frasinet n., pl. e (lat fraxinetum, it.
frassineto, fr. frenaie, sp. fresneda). Loc
cu frasini, padure de frasini.
frasinita 1., pl. e (d. frasin). Olt. FrA-
sinel (o varietate cu flea galbul).
frasuiesc (ma) v. refl. (rut. frasavati
sea, pol. frasowae, [ vechi fre-I ste, d. germ.
sick fressen, a se nelinivti). Nord. MA in-
vtrtesc nehotArlt, nu vtia ce ea fac, nu atiii
de ce sa m'apuc : se tot freisufa st clocotea
sd vorbeascd (Arh. 1905,1,12), se frdsufa omu
in gindu luf, ce to gindesti si to frdsuiestl ?
(Neam. Rom. Pop. 1,440). $i vr- (Tec.):
vrosidt si asudat (Vt. Lit 1, 18, 7, 3).
frattit m. (d. frate, pin aluz. la repeta-
rea acestei vorbe de Romanii din vest).
Roman din vest vi, mai ales, din Banat (Iron.).
Vechi locuitor al banatului Severinului.
fraiesc, -caeca adj. De frate, fratern:
iubire frafeascti.
frateete adv. Ca fratii. Fig. Foarte a-
mical : a primi pe cineva frdieste.
frafie f. Calitatea de frate, fraternitate.
Fig. Mare amicitie (intre oameni, clase so-
ciale v. a). Frafietate, barb. al Romani-
for din foasta Austro-Ungarie.
fratier m., voc. oare. Frate mic. Termin
de alintare.
FRE
- 527
freamat n., pl. fremete, ca gemete (lat.
fremitus, it. sp. pg. fremito, vfr. friente).
Fognet, zgomotu frunzelor Mute de vint :
freamdtu plopilor. Vechi (Nec. Let. 2,
261) hredmat, la Dos. ghredmdt,la Stam.
336 vreamat, In sud. resimilt si ra-
mat, harmalaie, tumult.
freatic, -A adj. (vgr. phreatik6s, d.
phrdar, - datos, put). Gea. Apa freaticd,
stratu de apa care e supt pamtnt, apa supa-
mtnteneasca.
frec, a -á v. tr. (lat. fricare, it. fregdre,
pv. cat. sp. pg. fregar, vIr. frover [azi
frotter]. V. frictiune). Frec de mai multe
on gi apestnd un lucru peste alto ca sa -I
mat freacd scindurile cu aceasta petted
add, freacd culitu cu nisip, se freacd la
ocht de some. Fac frictiuni, masez : 1 -a fre-
cat cu spirt. Fig. Prelucrez, gicanez, china-
iesc, Invat minte : avocatu I-a frecat bine
pe acest farlatan. A freca cuiva ridichea,
a-I gicana, a-I chinui (ostenindu-1, bAttn-
du-I). Freacd-te (ori spald -te) pe cap cu
acest lucru, se zice ironic cuiva chid n'a
reugit la un lucru cu care se lauda. V. refl.
Ma ating putin In trecere: vapoarele nu s'ad
ciocnit, ci numai sari frecat. Fig. Am con-
tact, mai ales dugmanesc.
frecatoare 1., pl. orL Instrument de
frecat
frecattira f., pl. t. Rezultatu frecarii,
frictiune. Fig. Frecug, ocara, sicanit, prelu-
crare: i-a tras o frecdturd bond.
frecliteT m. pl. Aluat frecat Cu mina
sau pe razatoare gi pus In sups, ca si tA-
iefeil.
1) frecilOnt, -A adj. (lat. frequens,
- antis). Des, care se IntImpla des: vizite fre-
atente. Adv. In mod frectlent. Fals fre-
cvent.
2) * frecNent si -6z, a a v. tr. (lat.
frequentare). Ma due des undeva, vizitez
des : a frectienta ocoala. Ran Am relatiuni :
nu frecdentaft oamenil rdi Fals frecv-.
frecnentativ, -A adj. (lat. frequen-
tativus). Gram. Care arata frecaenta actiunii,
vorbind de verbe, ca a scinci fate de a
plinge. Rom. frecaenta se arata pin tot : a
tot plinge. A data era to limbs latina an
verb frectlentativ. Se zice gi intensiv.
Fals frecv-.
frecUentallune f. (lat. frequentatio).
Actiunea de a frecuenta. Ei -atie, dar
ob. -dre. Fals frecv-.
frecaenta f., pl. e (lat. frequentia).
Desime, repetitiune dessa a unui lucru, a
until fapt : frecdenfa ploilor, a strdinilor in
porturi. Fals frecv-.
frectiti n., p1. art. 0 unealta cizmareasca
de lustruit talpa (Cp. cu razuo). Fig. Iron.
Male sait ocara, 'Mutant: i-a tras un
frecuo. Frecatura, contact: frecuou Jugalui
Wald' (Car.). Loc frecitentat, loc pe unde se
freacd (se vInturA) multimea : acolo era fre-
CU011 dracilor.
www.dacoromanica.ro
- FRE
fredonez v. tr. Si intr. (fr. fredonner,
d. fredon, clntare tremurata, d. lat. fritinnire,
a ciripi). Ctnt mai Incet, aga ca s'aud nu-
mai eu : un !aerator lucra pe acoperemint
,vi fredona un cintec.
fregata f., pl. e (fr. fregate, d. it.
fregata). Un fel de corabie cu ptnze din
vechea marina. Vapor chiurasat cu o sin-
gura baterie acoperita gi cu mai putin de
60 de tunuri (Inlocuit azi de Incrucigator).
Un gen de pasari palmipede din mania tro-
picale, cu anpi imense Si puternice gi de o
infinite putere de zburat.
* frem, -Lit, a -frame v. intr. (lat.
fremere). Em. Fac fremat.=Unii au tnceput
a zice a fremata (ed fremdt, el freamdtd,
sd fremete).
frenetic, -A adj. (fr. frenetique, d.
vgr. phrenitik6s oi phrenetikos. V. frifini-
tic). Cuprins de frenezie. Furios : trans-
port frenetic. Fig. Aplauze frenetice. Adv.
Cu frenezie.
frenezie f. (fr. frenisie, mlat. phrene-
sia, d. mgr. gi ngr. frenesla. V. frenolo-
gie). Delir furios. Fig. Exces In vre-o pa-.
mune : a to deda cu frenezie la Joc.
frenghie f. (turc. frengi, brocat, d. freak,
franc, europenesc). Vechi. Brocat.
frenlc, -It adj. (d. vgr. phrea, dia-
fragma. V. frenologie). Anat. Relativ la
diafragma : contraciiuni frenice.
frenolog m. (d. frenologie). Care se
ocupa de frenologie.
frenologic, -A adj. (d. frenologie).
De frenologie : doctriud frenologicd. Adv.
Pin frenologie: a cunoaote frenologic ca-
racteru cuiva.
frenologie f. (vgr. phrin, phren6s,
minte, spirit, gt -logie. V. frenezie). Cra-
niologie, studiu caracterului gi a functiuni-
lor intelectuale ale omului, bazat pe forma
craniului. Aceasta stiinta, parasita astazi, a
Post fundata de Germanu Gall (t 1828), care
sustinea ca dupe forma capului poti cu-
noagte caracteru omulul, ceia ce s'a cons-
tatat ca e fats. Localizarea seltimentefornu
e posibila, dar localizarea mio:drilor pare
a fi bine probate.
frtinte f. p1. (turc. frengi, freak, ngr.
male ft-antra, alb. malafrentsd, it. mal-
francese, malfranzem [= boala francezA],
rus. frenki, freanedga, poi. franca francuza
ung. franc, franca). Pop. Sifilis. V. gincT.
frentit, -à adj. Pap. Bolnav de fret*,
sifilitic.
frequent, ortografie latinizata lid. fre-
client.
fresca f., p1. e (fr. fresque f., d. it.
fresco m., oi adj. fresco proaspat, d. vgerm.
frisc, ngerm. frisch. proaspat). Picture fa-
cute pe tencuiala proaspata (sail gi veche)
a unui zid.
fresch6ta f., pl. e (it: freSchezra).
Prospetime.
FRt
* froth, V. frizurfi.
THAW!, -A adj. (lat.friabilis, U. friare,
a sfarma, a pisa). Fiz. Care se face praf,
sfaramiclos: peatra, pdmint friabil.
friabilitate f. (d. friabil; fr. -jute).
Calitatea de a fi friabil.
fricatfv, -á adj. (d. lat. fricatus, fre-
cat). Gram. Spirant.
frith 1., p1. i (mgr. friki, d. vgr. phrtke,
d. phrisso, ma Infior ; alb. frika. D. rom.
vine rut. frika). TeamA: mi-e fricd de lup,
sd nu vie lupu. Niel de fricd, In nici un
caz : nu-ini- place aid de fricd. Frick pd-
zeate pependria (sail bostandria), de trick
multe fad gi suferi, ca gi cu paza pepenilor.
frichineala 1., pl. ell. Muff. Actiunea
de a frichini.
frichinesc v. fr. (cp. cu frec). Munt.
Fam. Frec mult si des. Fig. laa la cercetare,
trag la rkspundere. V. refl. Ma fitti. ,Si
sfrichidesc In Mold. sud : cloud note as-
cujite pe care (muzicantUI) le sfrichidea un
ceas (D. Zanf. Tknase Scat). V. surchi-
desc.
frieds, -ofisa adj. (d. fried). Cui I -e
trick, lark curaj. Vechi. Teribil, strasnic. V.
Infricos.
* frietIonez v. tr. (fr. frictionned. Barb.
Frec, trag, masez.
frictitine f. (lat. frIctio, -dais, d. fri-
care, frictum, a freca. V. frec). Freckturk,
tragere, masaj. Frictiunile se fac cu mina
uscatk, o perm, o flanelk s. a. on Cu mtna
udk de unt-de-lemn, spirt s. a. Ele fac mem-
bre'e flexibile, reguleazk functiunile petit si
activeazk circulatiunea.
1) frig n. (lat. frigus). Lipsa de ckldurk,
temperaturk rece : frigu e intre rdcoare
g,:r. Sensatiunea neplkcutk cauzatk de a-
ceastk temperatura rece : mi-e frig. P1.
FrigurT, febrk, o boalk microbiank care te
face sA-tl fie clad frig, and foarte cald $i
pe care o expulseazk chinina. Fig. Agita-
tiune: frigurtle politicil.
2) frig, fript, a frige v. tr.(lat.frigere,
frictum, it./riggere [de unde strb. frigati
§i prigati], pv. fr. fr re, cat. fregir, sp. freir
pg. frigir. Fripsei, fripseaf). Coc, prA-
iesc (In frigare, pe gratar, In cuptor sal In
tingire) vorbind de carne : a frige o gdind,
Fig. PAcalesc, ptrlesc, Insele la pret : m'a
fript Jidanu cu stofa asta. V. intr. Am o
temperaturk foarte Inalta: feru inroait In
foc frige. Am arsita In corp: obrajii aces-
tut copil bolnav frig. Fig. Am un pret exor-
bitant : marfa asta frige. V. refl.MA ptrlesc
ma ard: am pus mina In foc fi m'am fript.
Fig. Mk Insel Ia pre' oritn alt-ceva, platesc
prea scump : m'am fript cu aceste haine. A
te frige un lucru la inimd, a te intrista
foarte tare. A minca fript pe cineva, a-I
ucide on a-I nimici in ceva, a-1 Infringe.
friganea f., pl. ele (ngr. fryganid, d.
vgr. frygo, frig, prkjesc. Cp. cu frig 2 ai cu
strb. priganica, jurnari). Felie de franzelA
mulata In lapte gi oua gi prajita In unt.
www.dacoromanica.ro
528 - PRI
frigare f., p1. drt (d. a frige, ca crezare
d. a crede). Vergea de fer to care se tnfige
carnea (mai ales pasarile) Si se frige. Fig.
Iron. Sabie. Frajitoare de cafea (de mode
veche : o cutie cilindrica strabatuta de o
vergea de fer care se tnvtrteste ca gi friga-
rea de fript came). V. ligla.
frigalirtiTe 1., p1. at (dim. d. frigate).
Frigare mica de lemn (mai rar de fer) de
fript bucAtele de came. Carnea friptA asa:
a minca o frigefrule.
frige -tine si frige-linte m., p1. tot
aka. Fam. Mare avar.
friglan, -A s. 0 adj. Din Frigia. Bo-
ned frigiand, un fel de bonetA row tugu-
iatA, emblema republicii franceze la 1793
gi azi.
Trigiclar n., pl. e (lat. frigi farium ck-
mark rece, bale rece). Racitor, ghetar, dulap
de tinut alimentele rect.
frigiclitate f. (lat. frigiditas, d.
frigidus, rece, frigus. frig). Calitatea de a fi
rece, rAceala : frigiditatea ghejet
frigorifer, -K adj. (lat. frigus, frt.
gods, frig, ai fero, port, due). Care produce
frig. S. n., p1. e. Camera rece in aparatele
frigorifice (Inventatoru industriii frigorifere
e Francezu Carol Tellier, mort In mizerie
Ia Paris In 1913).
frigorifIc,-gt adj. (lat. frigus, fr./gods,
frig, gi fcicere, a face). Care produce frig:
aparat frigorific pentru conservarea corm(
frigurica 1., p1. elz (d. fr(gurt, o boala).
Fierea pamintului. V. Here.
frigures, -oesirt adj. Aspru, grew :
iarnd friguroasa. Care e prea simtitor
la frig : Tigan jriguros.
frImitersit, V. ffirmaturii.
fript, -ft adj. Ars In frigare (V. frig 2).
Fig. Fripf de sete, foarte Insetat. A face
cuiva zile fripte, a-1 face viata amark, a-I
gicana.
friphira f., p1. f. Rezultatu frigerii. Carrie
fripta : fripturd de pore.
frieco f., p1. de gi ti (imit. dupA zgomotu
bataii acestei creme. Cp. $i cu ung. frisk6,
bluza). Vest. Un fel de cremk alba care se
Ia dela laptele nefert prins tnainte de a se
acri (de a se face to smIntIna) gi care se
pune la cataifuri s. a. Fisca. Fig. Fam. (in
Mold. theca). Zetie, potca, fats neastlm-
parata de 10-12 ani) V. Mb.
frivol, -fi adj. (fr. fr(vole, it. frivilo,
d. lat frivolus). Neserms, usuratic: om, ca-
ratter frivol. Adv. in mod frivol: a trdi
frivol.
frivolititte f. (d. frivol; fr. ite). Ca-
racteru de a fi frivol. Lucru frivol, actiune
frivola.
friz m. poi. fryz, d. Friese, Friesiflader,
Frizon). Vechi. Cal de rasa frizonA.
 529
FRI
1) * friza 1., p1. e (fr. frise, it. fregio. d.
lat. phrygium fsubint. opus], adica lucrare
frigiana, din Frigia, Cara renumitA pin le-
saturi). Arh.0 parte din intabulament tntre
architrave si cornisa. Suprafata plana care
formeaza o bands continua. V. triglif.
2) * friza f. (d. Friza, o provincie a 0-
landei). Cal de frizd, butuc de lemn cu fa-
rusi Infipti din toate partite si tntrebuintat
ca obstacul In rAzboi, contra cavaleriii mai
ales.
* Mier m. (fr. friseur. Cp. cu picker,
remorcher). Barb. Barbier (tunzator, ra-
zator sail peptanator).
* frIzez v. tr. (fr. friser). Drotez. Fig.
Ma apropii, ating : purtarea lul frizeazd
crima, nebunia.
* frIzera 1., pl. i (fr. Insure). Barb.
Peptanatura. Vulg. frezil. (Lung. Univ.
16 lan. 1939 ; 4, 3).
frimtez v. tr. (d. frimt, vechi part. al
lui fring). Vechl. Zdrobesc, strivesc.
frimtera, V. frintura.
frimbie f. (lat. fimbria, ciucure, d. fibra,
fibra; pv. fiemnha, fr. frange. D. rom. vine
moravu si rut. frembia. V. frail'. Cp. cu
canaf). Est. Rar. Uritoc, piedin, fire ratline
netesute la capatu unei store. Olt. Ban.
Serbia. FrInghie. Bracinar, cingatoare. Frin-
ghie. Maram. FrInghie.
frinar m. Om InsArcinat cu strIngerea
frInelor vagoanelor la caile ferate.
* Irina f., p1. e (d. frill f rine, dupe fr
frein). Opritoare (pedica) Ia roatele vechi-
culelor (locomotive, vagoane, automobile,
biciclete, trasuri).
Friel c, a. (mlat. Francus). Vechi. Franc.
European de rasa fauna, mai ales italiana.
V. franc.
frincesc, -easca adj. Vechi. De FrInc,
al Frincilor : sinefe frincesti. Ban frtncesc
sau italienesc, zlot tataresc al Genovejilor
din Caffa sau Teodosia (Crimeia).
frinceste adv. Vechi. Ca Francii.
frincToc, V. sfrancToc. * fructar m. Negustor de fructe. S. n.,
fring, frint (rar frina, vechi si frimt), pl. e. Dulap on camera de pastrat fructe.
a fringe v. tr. (lat. fningere, fractum; .it. * fructlera f., pl. e (d. fruct). Vas de
frangere, fragnere, pv. franker, vfr. frain-
dre, vsp. frangir, pg. franger. Frinsef;
frinsesem. V. fragll, fragment, fracil-
une, fracture, sufragia). Rup, vorbind
de corpuri dure (ca lemnu, osu, cartonu).
Wang, !riving: I-a frint pe dusmant. A
fringe pinea, a o rune cu nitrate. A-fifringe
gitu (fig si iron.), a te duce dracului, a cA-
dea rail sau chear a muri. A-ft fringe ml-
nile, a ti le framinta de mare neliniite. V.
refl. Ma rup, ma sfarIm. Fig. Rezistenfa s'a
flint, a incetat.
fringatoare 1., pl. on: Instrument de
Print (cinepa, inu s. a.)
frfnghle ai (sud) -fe f. (d. frimbie). Fu-
nie, sfoara foarte groasa. (de tntins rufele,
de legat la catargurile corabiilor. s. a.). Lu-
cruri tntinse pe o frInghie : a spalat fret
frInghit de raft.
www.dacoromanica.ro
FRU
fringhier m. Fabricant de frInghil.
fringhierie f. Fabrica de ffinghii. Me-
seria de a le fabrica.
frintera f., p1. 1. Lucru Print, fracture,
fractiune, bucata : frinturt de oase. Locu
unde s'a frint un lucru: cenusid ca frIntura
ferulut (fr. gris ter).- Vechi si trim.
tura.
frill n., pl. frfun si frine, ca grid (lat.
frenum, it. sp. freno, eng. frain, fr. frein,
pv. cat. fre, pg. Jreo). Curele care se pun
In capu calului and trage sal; esti Mare.
Rink opritoare, pedick. Fig. Fritz legit, au-
toritatea legit. A pane fr,u mutt lucru, a
pune In fral un lucru, a-I Infrina, a-I opri.
Fara frid, impetuos, neoprit : a te rdpezi
ford frid in luptele politice. V. capastru.
froare, V. floare.
* front n, p1. art (rus. front, d. fr.
front, frunte, front). Fata unei trupe to li-
nie. A face front, a face talk a opune peptu
spre rezistenta sau p. salut : a face front
cind trace regale. De front, pin fata: a-
tac de front, pe dinainte.
* frontal, -rt adj. (lat. frontatis). De Ia
frunte: os frontal, Irina frontald.
frontiers 1., pl, e (fr. frontiere, it. fron-
tiara. V. frunte). 1-lotar, limits !titre tan,
fruntarie.
frontIspici0 n. (lat. frontispicium, d.
frons, frunte, si -spicium ca In auspicid. V.
spectru). Fata principalA a unui monu-
ment, a unui edificia, a unei carts.
fronton n., pl. oane (fr. fronton, d. it.
!ionsr.
frontone, fronton ; lat. frdnto, -anis, om cu
fruntea mare). Arh. Ornament triangular sail
semi-circular deasupra intrarii principale a
unui edificia. V. fruntar.
* fruct n., pl. e (lat. fructus. V. Erupt,
frugal, uzufruct). Poama, rod (mar, park,
portocala s. a.). Ori-ce rod (samtnta) de
plants. Fals. Frupt. P1. Rezultat (bun sail
rad): fructu muncit, knit.
pus fructe la masa.
* fructifer, -a adj. (lat.fractifer,-ifera,
d. fructus, fruct, si -fer ca in frigonfer,lu-
ceafdr). Care produce fructe bune de min -
cat: mdru e arbore fructifer. V. pom.
* fructifIc, a -á v. intr. (lat. fructlfico,
-are, d. fructus, fruct, si -fic ca In edific).
Rodesc, produc fructe. Fig. Aduc Jobs, do-
bifida : acesti bard ad fructificaf.
* fructuds, -oases adj. (lat. fructuo-
sus). Fig. Care aduce fructe, foloase: muncd
fructuoasd. Adv. Cu fobs: a munci iruc-
tuos.
* frugal, -á adj. (lat. frugalis, d. frux,
frugis, p1. fruges, fructe, roade ale vegeta-
letor). Care se multameste cu un nutriment
simplu: om frugal. Simplu, compus din
putine bucate : °spat frugal. Adv. In mod
frugal : a minca frufal.
84
FRU
530 -
frugalltate 1. (lat. frugalitas,
Calitatea de a fi frugal, sobrietate, cum-
pAtare.
fruglvdr, -Ora adj. (fr. frugivore, d.
let frugtvorus, d. frux [V. frugal] ai -vd-
rus din carnivorus). Mincator de vegetale $i,
In general, de fructe : veverifu e frugivora.
Subst. Un frugivor. V. vegetarian.
frumos, -oases adj. (lat. formosus [d.
forma, forma], de unde s'a facut *furmos,
apoi frumos ; it. pg. formoso, pv. for-
rnos, sp. hermoso). Bine facut, cu forme
placute ochilor: femeie, casa, armatd, luptd
frumoasd. Care place spiritului : poemd fru-
moasd, cintec .frumos. Mare, insemnat : a-
vow frumoasd. Bun, favorabil : ocaziune
frumoasd. Cuviincios : purtare frumoasd.
Frumos la fafd, cu fate frumoasd. S. f. pl.
V. Tele. S. n. FrumusetA, lucru frumos:
frumosu In arid. Adv. in mod frumos : a
scrie, a to purta frumos.
frumusata I., pi f (d. framos). Calita-
tea de a fi frumos. Persoana frumoasd, lu-
cru frumos: aceastd femeie e o frumuseK
o frumusefd de gradind, e o frumusefd sti
vezi cum ninge. De toatd frumuseta, foarte
frumos. Si -seta (Ban. Melt. Buc.).
Vechi, azi Trans. frumseta.
frumuael, -Ica adj., pl. ei, ele. Cam
frumos. Adv. Cintlf frumusel.
fruncea f., pl. ele (lat.fronticella, dim.
d. frons, frunte). Vechi. Frunte.
fruntar n., pl. e (lat. frontale). La frtti,
cureaua de la fruntea calului. Ban. Grinda
de deasupra usii V. fronton.
fruntarle f. (d.frunte, dupAfrontier11).
Rar. FrontierA.
fruntas, -A adj. si s. De frunte, prin-
cipal. notabil : taran frunta$, un fruntas In
satu Jul. Soldat distins (nu Inca caporal),
insemnat cu un galon de Una (nefleter).
frunte f. (let frons, frontis, it. pg. fron-
t; eng. frunt, pv. fr. cat. front, sp. f ente.
V. fruncea, front). Partea fetel dintre
sprincene si pArul capului. Fig. Fate ca ex-
presiune a sentimentelor: o frunte severd.
Parte anterioara, primu rind: a fi frunte, a
merge In fruntea armatef. ERA, floare: frun-
tea negustorimii. De frunte, (ninths, notabil:
urn de frunte.
frunzar n., pl. e (d. frunza). 1. Frunzis
desif de frunze: s'a Idsat pe frunzare cu
capu supt mina dreaptd (Sadov. VR. 1928,
1, 52 si 7. 11). 2. Adapost ori umbrar de
frunze. 3. Depozit de frunzis ca sA fie Intre-
buintat ca nutret fn anii in care nu se face
fin. 4. Masc. Mold. CrangA cu frunze: ursu
stdtea ascuns supt &tate si franzarl 5. Rar.
Florar, luna Mai. V. crangar.
frunza 1., pl. e (lat. frondia, n. pl. de-
venit f. sing, d. frons, frondis, frunzA; card.
frunza). Forge, partea terminalA a plantelor,
suptire, obisnuit lath si verde: Bate vintu
frunza'n dungd (doina), o bate fn lature
cind e aproape sa cadA. Frunza verde, cu-
www.dacoromanica.ro
Fr1
vintele cu care Incepe de obicel un clntec
popular. Frunzd de buba cea rea, buberic.
Frunza vofniculul, usturoita, brincuta (V. si
vindecea). Frunza plopului, batcA mica
(pe5te). Cita frunzd fi farbd (sad Ca frunza
qi ca iarba), In mare numar, foarte multi
(vorbind de dusmanii nAvAlitori, de o poie-
die). Frunzele-s prelungirile tulpinii si
servesc la respirat. Ele se sprijinA pe un
pefiol, mai lung on mai scurt, care se ra-
millet ca st formeze scheletu frunzei (ner-
vurile). Tesatura celularA dintre nervuri
(limbu sau parenchima) a cluruita de o in-
finitate de gaurele microscopice (stomate).
frunzaresc v. tr. (d. frunzd). RAsfoi-
esc, spicuiesc o carte: fruuzdrind tom urf
(Con. 266). RAscolesc si nu prea mAninc :
vitele statead triste cap la cap, $i minca-
rea numai o frunzdread (Sadov. VR. 1911,
3,341).
frunzia n., pl. arr. Loc unde frunzele-s
dese to pAdure on Intr'un arbore. La Isp.
al frunzet, pl. art.
frunzlsoara 1., pl. e. Frunza mica. 0
plant:, nucusoara. FoitA, suliman ros care
se vinde In formA de foi de hirtie vapsita
(Mold. sud).
frunzeis, -oases adj. Cu multe Frunze:
pom frumos.
frunzulita ai .nztitra 1., pl. e. Frunzi-
park frunza mica.
frupt n., pl. lid (lat. fructus, it. fruit°,
pv. froth, fr. fruit, cat. fruyt, sp. frucho,
pg. fruto. Mrom. frutu, d. ngr. frOtton. V.
fruct). Est. Productiune : fruptu oilor (lap-
tele).Frupt alb, lapte si derivate din el.
Frupt duke, mlncare care nu e de post
(lapte sat) came). A minca frupt (ofi de
trot, a minca carne, lapte sad odes.
* trust, -a adj. (fr. fruste, d. it. frtzsto,
uzat, ferfenitit, d. lat. frustum, sfArAmaturA).
$ters de vechime : medalie frusta. Fig.
Grosolan, necioplit : stil frost. Adv. A
scrie frust.
frbstrafiline f. (lat. frustrcitlo, - Onis).
Actiunea de a frustra. Si -afie, Oar ob.
-are.
* frustratdria, -le ad]. (lat. frustra-
forius). fur. FAcut p. a frustra, a elude.
frustrez v. tr. (lat. frustrari, din *frud-
trari, d. frus, frudis, ild. fraus, fraud:).
Privez de dreptul lui: a -fl frustra creek-
torii, contrabandiVii frustreazd stata. V.
delapidez.
fruntescent, -a adj. (fr. frutescent d.
lat. frutex, copacel). Bot. Care are ramuri
lemnoase (ca un copAcel.).
fsat n., pl. e. Ps. S. Sat.
* frizic, -a adj. si s. (vgr. phthisik6s).
Med. Bolnav la ftizie, oftigos.
* ftlzie f. (fr. phtisie, d. vgr. phthtsts,
oftigA, d. phthino, mA veftejesc, ma topesc,
ma prapAdesc). Med. OftigA, atac, tubercu-
lozA.
FTO
531 -
ftorl §i vtorl (vsl. viltaryt). Vecht. 0
particula care se punea inaintea numelor de
functiuni si Insemna al doilea, secund,
sub- : ftori- vistier.
* filchsla, V. fuxle.
* fuchsina, V. fuxina.
fucie f. (turc.fyCY, ciubAr de cules stru-
guri, butuoias, de unde $i alb. fuel si sirb.
ciubAr). Vs. Chiba:- : Ict e dealu, ict
ftielja,
e via, Mil tubeam an cu Maria si beam
virtu cu facia (Neam. Rom. Pop. 6, 432).
Olt. Trans. surf. (fdcle §i fiefs, to Moll.
fucie). Butolaf, fedeles (de la 2-10 litri).
Ban. (fiele) ciubaru'n care se scurge ra-
chiu din cazan. $i ficiu n., pl. e §i urt
(Gorj), fedeles.
*fficus m.(lat.fucus, vgr. phvkos varech).
Bot. Varech, alga, o plants marina.
fudul, -a adj., pl. m. ut §i aft (turc. fu-
dul §i fodul, arogant, d. ar. fudhul, care e
prea molt; bg. fudul, sirb todul). Mindru
de lucruri zadarnice : calico Imbrdcat e
judul. Fig. Iron. Surd : om fudul de o ore-
che Si fodul (sud).
fudulitchl m. 'Ara pl. gen. al lot (d
fudul $i sufixu diminutival ngr. -aki Cp. cu
mufunachi, fafandac i). Fam. Iron. Om
fudul : mersu lizi fudulachi te face ad Hz,:
fuduldsc (ma) r. refl. (d. fudul. D. rom
vine rut. fudulitisea). is fudul, fac parada de:
acest cake se fuduleste cu haina capdtatd
Ia pomand. Si fodolesc (sud).
fudulie f. (d. fudul). Defectul de a fi
fudul : fudulia caliculut imbracat. Si fo-
<Wife (sud).
fufeitza, V. fofeaza.
fug, a -I v. intr. (lat. pop. ftlgire, cl. id-
gene; it. fugglre, eng. fr. fair, sp. huir, pg.
fugir). Ma departez alergind, mai ales de
ft-lea : calu fuge, dusmanzi fug. Tree lute :
timpu fuge. Evit, ma feresc: fugi de omu
rani FugT de aicT (sad de acolea I)
da-te la o parte, (fig.) tad, nu mai, vorbi :
fuel de acolea cu frica (WO FugT! Loci
La o parte ! In laturi/ A-IT fugi ochiT
dup.& ceva, a sorbi din ochi, a nu sti
ce sA privesti mai Intli de frumusetA.
fugaci, -ce adj., pl. tot asa, ca sugact
Care fuge bine, rApede: cat fugaci.
fugar, -a adj, si s. Dezertor (soldat,
elev, flu), evadat. S. m. Poet. Cursier, fugaci,
cal: nobilu fugar. Vechi fugal.
* fugasa 1., p1. e (fr. fougasse, ild.fou-
gade, d. it. fugata, care pare sA vie d. fuoco,
foe). Arm. Mina temporarA de petre sad de
boambe pusA la mica adtncime supt pamtnt
ca sA explodeze clod va trece dusmanu.
fuga f., pl. t (lat. fiiga, vgr. phyge; it.
foga, avant, gi fuga, fuga, sard. _Ma, fr. fuie,
cat. sp. pg. fuga), Actiunea de a fugi: a da,
a trage o faga, a da fuga acasd. Rezultatu
fugi', depArtarea ctt se poate fugi : o fuga
de cal. Muz. (it. foga). BucatA to care dife-
-ritele part' se succed repettnd acelafi motiv
sad subject. lail (sad apuc) fuga, o
www.dacoromanica.ro
FUL
Tail la fuga, o croTesc (sad o rup)
Ia fug& (sad de fuga), ma _pun pe
fuga, fug, incep sA fug. Din fuga, fugind:
a apuca an mar din fugd.in foga, fugind,
(fig.) grabnic : a aerie in fuga; Pe fuga
(fig.), grabnic : a scrie pe fugd. Fuga adv.
Fugind, (fig.) grabnic : s'a dos fuga, a serfs
foga. Fuga I degraba, lute Prov. Fuga e
rusinoasa, dar sanatoasa, fuga e salvatoare,
defi e rusinoasa.
fugaresc v. tr. (d. fugar. Urmaresc fu-
gind: cavalevria I-a fugdrit pe du ?man. V.
refl. Olt. Ma ref ugiez: izbeste cu bita intro
cdpdfind de cal, unde se fuglirise morotu
($ez. 1922,54).
fugeris n., pl. art (d. fug.) Olt. Teren
care fuge (mobil), nisip.
fugire f. Vecht. Scapare, refugid.
* fugitiv, -a adj. si s. (lat. fugitivus).
Care fuge, fugar: a p inde un fugitiv. Fig.
Care trece rapede: umbrd, idete jugitivil.
Trecator, nedurabil : le-icire fugitivd. Poezit
fugitive, simple si scurte. Adv. In mod fugitiv.
fuglu m. (ung. fogoly, pl. foglyok). Vecht
Captiv.
* fugos, -oasa adj. (fr. fougoueux, d.
fougue, avant, d. it. faga. V. fugal) Barb.
Impetuos, aprius: caracter fugos.
fuTdr n., pl. oare (lat. *furdolus= funt-
culus, dim. d. Tunis, funie: mrom. si megl.
tutor si tailor). mAnunchi de ctnepA sad de
in. Tort eft incape pe fus. 0 barbd ca fu-
lora, o barbA mare. Ca fuioru popit (ca
fuioru care se obisnuia a se da, pe linga
altele, popii chid umbla cu ajunu" on cu
Iordanu"), pe deasupra, Fara folos : bant daft
ca fuiora popit I Adv. Ca un fuior zbtrlit :
calu o rope de faga cu coada furor (NP1.
Ceaur, 20).
fulsdr, V. folsor.
fuTtuTala, fuTtuidsc, V. fult-.
* fulant, -a adj. (fr. foulant, d. fouler,
a calca, a respinge). Barb. Pampa fulantd,
pompa respingatoare.
* fulard si -Ar n. (fr. foulard). Un fel
de stofA usoara de matasA p. batiste, era -
vate s. a. Basma cu care te legi la gtt. V.
balder.
fularit, V. folarit.
fulan m. (ung.fol6, mtnacios) Nord. Om
neserios, om fara sarcini sociale (ca un holtei).
fulendrita, V. flenderita.
fulg m. (cp. cu floc). 0 bucaticA din-
tr'o panA sad o panA mica, cum ad pasarile
la pept Bucatica de ltna ctt s'ar lua, de ex.,
Intrun chibrit. Fir de zApAdA: runge cu
fulgt mart. Sprflat fulg (adicA ca fulgu),
foarte alb. L-a batut de I-a mers (sail curs).
fakir, 1-a bAtut tare.
1) ftilger n., pl. e (lat. fdlgur, Okuda
1 -6ris, flacara ; it. fcilg re, pv. folzer, fr.
foudre. V. fulminant, flacara, fla-
grant): Descarcarea electrica lummoasa
si detunatoare tntre doi nori sad tare un
FOL
532 -
nor si pamtnt (V. tunet). Fig. Expresiune
de mare furie : fulgere 11 leeriti din ochL
Urgie cereasca sau omeneasa: fulgerele pa-
pel (excomunicarea). Eveniment dezastros
si neasteptat: un fulger chear din wan.
Om foarte lute, mai ales In rtzboi: Baiazet
1 era supranumit Fulgeru". Tren, vapor
footle rapede: un tren fulger. Ideie foarte
rapede: an fulger rut-a trecut pin gInd.
Ca fulgeru sau ca un fulger foarte rapede :
ca fulgeru s'a rdpezit.
2) fulger, a -a v. intr. (d. fulger 1 sau
lat. fulgerare tld. fulgurare; it folgorare).
Produc fulgere: Dumnezed fulger d. Fig. Tree
rapede : o idefe f-a fulgerat pin cap. V. im-
pers. Se produc htlgere: site -te cum ftd-
gerd I V. tr. Lovesc cu fulgeru on cu alt
lucru omorItor, trasnesc : artileria-1 fulgera
pe du$mant. Fig. Privesc amenintator, gro-
zav : I-a fulgerat cu privirea.In Serbia at-.
fulgerarnr, -.nitre adj. Care fulgert.
Fig. Instantana, stibit : moarte fulgerdtoare.
Amenintator, grovav: priviri fulgerdtoare,
Adv. In mod fulgerator: I-a privit fulgerdtor.
fulgerlitara f., pl. 1. Efectu fulgerului.
Boala care to love5te ca fulgeru, cum e epi-
lepsia.
ft lgui gi Tesc v. intr. (d. fulg). Ning
rar numai cu ct(i -va fulgi. V. impers. Ful-
pile de ninsoare (Soy. 245).
* fulgurita f., pl. e (d. Tat. fulger, fulger).
Min. Materie vitrificata pe care o produce
fulgeru chid cade in nisip.
frills f. (turc. fella, d. provincia italiana
Apulia, it. Puglia, de unde a fost adusa la
1480). Vest. Narcis. Floare de narcis. Orna-
ment In forma de floare ftcut din petre pre-
Haase si pene care se purta odinioarA la
acluli.
* fullglnds, -asik adj. (lat. fuligtnosus).
Ca funinginea, cu funingine.
* fulmlethin n., p1. oane si art (fr. ful-
micoion f= cot on- poudre), d. lat futmen,
fulger, si fr. coton, bumbac. V. fulger, cut-
nie). Piroxilina.
* fluminant, -Et adj. (lat. falminans,
-dtztis, d, fulminate, a fulgera, FulgerAtor.
Detunator : praf fulminant.
fulmlnat n. (d. fulminant). Chim.
Sare produsl pin combinatiunea acidului
fulminic cu o bazA: fulminate de mercer
serv5te la fabricarea capselor.
fulminlc,-if adj. (d. fulminant). Chim
Se zice despre un acid care formeazt corn-
binatiuni metalice care produc exploziuni
violente.
fultuTala gi furtuTalik f., pl. felt (d.
fultutesc). Mold. Zdrente, nit or! hIrtie care
se Indeasa In teava pustii peste praf sialice.
V. aura 2.
fultuTese gi fuTtLifesc v. tr. (ung. fof-
tani, a. I.). Trans. hides, Indop.
www.dacoromanica.ro
FUN`
1) turn n., art (lat. famus, bum; vgr-
thym6s, suflet, curaj; it. pg. fumo, pv. vfr..
fum, cat. mum, sp. humo. V. edam, parfum)_
Amesteatura de gaz, abur de a/A $i buca-
tele mai mutt on mai putin mici de arbune-
care se ridicA din foc. Pl. Fig. Trufie, fudu-
lie: acest tindr are fumurt marl. Mari pre-
tentrUni, marl veleitAti: a avea funzurt de
deputat.
2) turn, a -it v. intr. (lat fumare. V. a-
lum, fumez). Vechi. Az' Trans. Fumegr
Tampa lama. V. tr. Incendiez: Tatarit fumc
jam Le$eascd, Cazacil fuma Idcaprile (M..
Cost. 1,280, si 333).
* fumarolfft f., p1. e (it. fumarAle, f. pl.
d. fumo, turn). Ernanatiune de gaz si de a-
but' mineralizator la vulcani.
* tumid n., pl. art. Actiunea de a fuma:
fumatu oprit 1
fumarsiTe si -rie f. (d. film). Mare
fum, mull bum.
fumarica f., pl. ele, Si -ita f., pl. e (d_
fum). larbA de curcA, safterea, o buruiana,
(fumdria officindlis).
fumarit n., pl. art (d. fum). Vechi. Urt
bit. care se plAtea de fie-care bum, adicA de-
fiecare casA. Azi. Est. Rar. Loc de casA
int-am cumpdrat un fumarit.
fumator, -care adj. si s. Persoank.
care fumeaza.
fumedenle f. (d. fum cu term. din su-
medenie, rubedenie), Vechi. Vest. Mare can-
titate : fumedenie de pdcate.
fameg, a -ak v. intr. (lat. fdmigo, -dre
d. fumus, bum, 5i agere, a face. V. purl)).
Fac turn: Tampa fumega, ruinele fumegd
dupd incendid. Vechi -gaga,
fumegaT n., pL art. Muni. Fumegatura_
fumegiitara f.. pl. 1. Funingine prove -
nitA din fumegare : fumegdturd de lampd..
Felu de a fumefa. V. sperlik.
fumeTe, V. female.
* fumez v. intr. qi tr. (d. Jam. 2 chip&
fr. lamer). Tin In guilt o tigarA (o lulea, o.
narghilea) aprinsA si-i aspir fumu : a fuma
(a bea tutun, a trage tutun), a fuma o
gar& V. duhanesc.
* fumigathine f. (lat. fumigritio, -Outs).
Ac(iunea de a produce un fum (fumegare)
care curata aeru sail se rasphideste pe o-
parte bolnavA. $i -atle.
* fumivor, -drä adj. (d. fum f -vor
din carnivor). Care inghite si suprimA fumu :
aparat fumivor. S. n. pl. oare. Un fumivor.
fumuria, -he adj. (d. fum, dupA alba-
rid, brumarld). De coloarea fumului: oche-
tart fumarit.
fumurds, -eau& adj. Rar. PHn de fu-
muri, de pretentiuni.
Vun, V. vre-
 FUN . 533
* funambul, .a s. pl. it, le. (lat. fu-
ndmbulus, d. funis, funie, $i ambulare, a
iumbla. Cp. cu geambas. V. somnambul).
Acrobat, care umblil pe funie.
funclar, V. fonciar.
* functional, -A adj. (d. functiuge; fr.
fonctionnel). Relativ la functiunile corpultd:
Mrburdri functionale.
* functionar, -a s. (d. funcliune; fr.
jonctionnaire). Care Implineste o functiune
publics sad private : ministru e cel mat
Malt functionar in stat. V. cinovnic.
* functionarizm n. (d. functionar).
Sistema administrative bazatA pe existenta
unui prea mare numar de functionari. Prea
mare dorinta de a ajunge functionar : boala
junctionarizmutuf e mare in Romdnia.
* functiottez v. intr. (d. functiune; fr.
fonctionner). Implinesc o functiune (ca om
on ca ma$ina): aceastd masind funcfio-
neazd bine. Is pus In actiune : aceastd fa-
bricd functioneazd mat mutt iarna.
* functiune f. (lat. ftinctio, -finis, d.
fungi, furt.tus, a to achita de ceva. V. de-
funct). Exercitiu unei insarcinArt regulare
$i continue date de stat on de un particu-
lar. Actiunea proprie fiecarui organ, ca di-
gestiunea, circulatiunea, respiratiunea q. a.
Mat. Functiune de una sad mat multe
star., expresiune algebnca care cuprinde
una sad mai multe litere $i care se allA de-
terminate clnd atribui valori determinate
-acestor litere si a carei valoare variaza clnd
atribui tot acestor litere valori diferite.
$i functie (rus. fakcita).
1) fund n., p1. uri (lat. ftindus, alb. funt,
it. fondo, card. Jundu, fr. foals], pv. tons
sp. hondo, pg. lyndo. V. fond, latifun-
did). Partea cea mat de jos a unui lucru
cav: fundu unui pahar, sac, put, rid; unei
marl, vat. Fig. Fundu inimii, adtncu inimii.
Partea cea mai departata de intrare sad de
punctu principal : fundu unei pivnife, and
sradini, a muta un functionar in fundu
Ord. Bucata de lemn, late $i groasA, de
Mat came, de pus mamaliga $. a. A da de
fund, a ajunge la fund. A face economie de
la fundu saculut, and nu ti-ad mai rAmas
de eft putini bani. Sac (sad butol) lard fund,
om care nu se mai satura.
2) fund, V. funt.
1) fundac m. Cufundac. V. corcodel 1.
2) fundac n., pl. e (d. fund). Nord. In-
lundatura, fundatura, strada Infundata. Can-
tina on han (pe cimp).Sira de pale. V. impas.
* fundament n., pl. e (lat. fundanten-
tam). Baza, temelie, partea virtta to pamint
$1 cu care se tncepe $i pe care stA o con-
structiune Fig. Temei, sprijin, baza princi-
palA : justitia e fundamentu statelor. Cauza,
motiv : acuzafiune ford fundament.
* fundamental, -ft adj. (lat. funda-
it:entails). Care serveste ca fundament :
_peatrri fundamentald. Fig. Principal, esen-
tial reguld fundamentald. Adv. Din fun-
dament : a nimici fundamental demagogia.
www.dacoromanica.ro
FUN
fundar n., pl. e (d. fund). Vest. Plapona
cu flon.Tabla de Iemn compusa din cite-va
sctnduri cu care se astupa fundu carului
MOf Nedu se potrivi cu fafa spre fundaru
carului. (CL. 1910, 436).
fundarisesc v. tr. (ngr. funaro, aor.
-drisa, de unde ai turc. funda etmek). Mar.
Las ancora la fund : a fundarisl ancora.
* fundat, -à adj. Intemeiat. Fig. Auto-
rizat, motivat, care are ratiunea de a fi
acuzafiune, reputaflune fundatd.
* fundater, -ogre adj. $i s. interne-
ietor.
* fundathine f. (lat. funatio, - finis).
Actiunea de a funda, de a Intemeia, de a
Infiinta : fundafiunea unef a^ademli, unei
colonii, until imperid. Lucru fundat, aseza-
mint, institutiune : fundafiunea universi-
tard Carol 1. -atie.
fund& $i (Munt.) 'Uinta f., pl. e (ngr.
funda Dens fdnta /, mot, ciucure, d. turc.
funda, tufi$). Fionc. Mar. (ftzrzdd). Fitt-
ghia care sustine o antenA sad rtdicA o
pinzA ($i fungd, p1. 1).
fundatera f., pl. t. infundatura, drum
tnfundat. V. $1 fundac $i impas.
fundeT n., pl. he. Arg. Trans. sad. Fund
aaternut de pale on alt-ceva pe care se
Malta data de fin.
* fundez v. tr. (lat. fundare, d. fundus,
fund). Asez fundamentu, pun temelia tine
constructiuni. Fig. Stabilesc, institui, trite-
meiez, infiintez : a funda o
universitate, o
a funda o acu-
religiune. Sprijin cu probe :
zafiune pe fapte probate. Fals fondez
(fr. fonder).
* funduar, V. fonciar.
',amebic $i fondue m. (turc. fonduk,
pop. fyndyk, d. fond, rus. funt. V. funt).
Vechi. 0 monetA turceasca de our (vreo 35
de pia$tri turce$ti, tar in Munt. a de lei).
tune, V. funie.
* funebru -á adj. (fr. funebre d. lat.
fzinebris; dinnus, ftineris, Inmormintare;
it. fzinebre). Relativ is Inmormintare : cere-
monie funebrd, discurs funebru. Fig. Trist,
lugubru : imagine funebrd.
funeraliT f. pl. (fr. funeraille, d. lat.
funeralia, lucruri funerare). Inmormtntare
solemna. Fals -aril*.
* funerar, -A adj. (lat. funerarius. V.
funebru). Relativ la seed(' si mormInt :
cheltutelt funerare, monument funerar.
* funest, -á adj. (lat. funestus). Neno-
rocit, care aduce-_o mare nenorocire, moarte
$. a.: rdzboi funest. Adv. In mod funest :
rdzboiu s'a sfirsit funest.
funciii, V. fundEt.
* fungibil, -á adj. (lat. fungibilis, V.
functiune). Jur. Care se consumA pin In-
trebuintare $1 nu se poate restitui in na-
tura, dar se poate inlocui pin alt-ceva :M-
awr/ fungibile.
FUN
- 534 -
* fungus n. (lat. fungus, ciupercd. V.
spongie). Med. Excrescent() spongioasa
pe o buba on pe o rand.
funicare f, Dos. (la Cdr. Ps. S.) Pro-
prietate, stapInire.
funicel, -gel vi turnicel m., pl. et
(probabil, d. lat. furuncellus = furdnculus,
furuncul ; mrom. furenfel §i sfuruntel). Fu-
runcul.
* funicular, -a adj. (d. lat. fur:Matas,
dim. d. funis, funie). Cu funii, pe funii.
Drum de fer funicular, fAcut pe un mare
povirnif si trAgind vagoanele cu o funie de
strmd care se Infasoara pe o axd. S.n., pl. e.
Un funicular.
* funle ft (Trans.) fine (lat. funis, it.
fune. V. tuTor). Frtnghie, sloara groasd. (V.
troTnic, streang). 0 veche mdsurd a-
grail (sec. 16) In lungime de 12 stinjeni si
uzitata la masurat latimile mosioarelor V.
curea, sfoara). A ()funs funia la par,
s'a ajuns la extrem (cu banii, cu viata s. a.),
ca calu la arie, de unde si vine expresiunea.
funier m. Frtnghier.
funigel m p1. of (probabil, d. fiite. V.
fi funicel). Pl. Fusteii care tin pinza In-
tinsa la stativa ca sd nu se Incurce. Est.
Fire lungi, albe si usoare ca pinza de
painjin de care le duce vtntu pin aer In
zilele senine ale toamnei.
funingine f. (lat. Mfg°, -lginis; it. fu-
lIggine rtr. fulin, sp. hollin, pg. fuligem).
Materia neagrA si deasd pe care fumu o de-
pune In horn. Si -ina, pl. f, 13i funin-
gana si tunigana (Trans. Mold.), pl. e.
funt m. (rus. pol. funt, ung. font, germ.
pfund, engl. pound, d. lat. pondus, greutate
la cantar. V. ponderabil). Vec L Juma-
tate de chilogram. S. n., pl. art. Un funt de
laminar, un pachet de lumtnAri (4-6). -- Si
fund. V. maja.
Uinta, V. funds.
1) fur m. (lat. fur, it. sp. [Aragon] furo,
vfr. fur) Vechi. Rar art. Hot.
2) fur, a -a v. tr. (lat. ft-ware, it. furare,
pv. furar). lad, rapesc pe ascuns on cu
forta ho(if ari furat banit, calf; Tiganil
furs copii. Fig. Rapesc, cuprind pa nesim-
tite : pe pdzitor I-a furat somnu. A fura
anima cuiva, a face sd fir iubit de el. A
fura o idete, a o prezenta ca" a ta. Holtz
furl fi jurd, hotu protesteazd chear and II
prinzi furtnd. V. refl. Vecht. A te substrage
pe furls: o wind de Moscali s'ad furat
noaptea si ari fugit peste ,cant (Nec. 2,389).
*turaj n., pl. art. (fr. fourrage, d. vfr.
feurre, foerre qi foarre, pal, pale de ImPA-
iat, d. got. for, teaca si [ poste] furaj, ngerm.
fuller, cdptuseald" si furaj"). Arm. Nutret
(fin, orz s. a).
turajer, -a adj. (fr. fourrager, -gere).
Plante furajtre, plante de nutret S. f., pl. e.
Arm. Un snur galben (la ofiteri de am)
pe care-1 poarta rosiorii in mares tinuta si
www.dacoromanica.ro
FUR
care, ctnd Is pe cal, e prins de cAcluld.
Acest snur are ca origine funia cu care sol-
datii cAlari se duceau dupd tura].
* turajdor m. (fr. fourrageur, d. four-
sager, a te duce dupd furaj, d. fourrage,
f uraj). Arm. Soldat trimes dupd furaj. Ca-
valerist care luptd In ordine ImprdstiatA :
a ;arja in furajori.
furat n, pl. ad. Actiunea de a fura:
Tiganii nomazt trdiesc in mare parte din-
furat. Lucru de furat, provenit din furt.
Lucru bun de _prat, care merits sd fie furat.
turatura f., pl. t. Furt : a trill din fu-
rdturt. Lucru furat: haina asta e ft:Miura._
tarch f., pl. i (lat. furca, it pv. cat. pg.
forca, fr. fourche, sp. horca. D. rom. vine
ngr. farka, spinzuratoare; bg. hurda, furca
alb. furled). Prajina terminate cu doi safe
mai multi craci (de lemn on de metal): a
ridica finu cu furca. Vorbe aruncate cu
furca, vorbe nesdrate, f Ara spirit (V. ifipcf).
Furca peptulut, osu sternului. La unele pu-
I Int stilpu vertical care tine cumpana ; Ia
scrtnciov, cei doi marl sttlpi care sustin
osia ; la casa tdraneasca, stilpil care sustin
cosoroabele (V. martac); la car, piscu,
grulu ; la bicicletd, piesa care cuprinde roata
anterioard si in virtu cdreia e fixat ghidonu.
Bdt In virtu cdruia se leagd caieru (de Una,
de ctnepd, de in) ca sa fie tors. A avea de
furca (cu cineva, cu ceva), a avea de lucru,
a avea Incurcaturi. A te certa furca (adv.>
cu cineva, a te certa violent. Furcarie
s'ad adunat la fared. Pl. Spinzuratoare:
perit in turd.
furcarie 1. (d. furca). SezAtoare la care
se toarce. V. claca, zbor 3.
furcel m., pl. of (din fu.scel supt intl. lui
furcd). Est. Fustel (la stativit).
turcer n., pl. e. Tel. Gralie, furcA scurtA
(150 c. m.) cu doi craci de luat ftn, snap
f. a.
furcaT rt, pl. oak. Augm. d. furcd.
furculita f., pl. e (d. furcd. D. rom. vine :-
bg. fdrkullca, alb. furkulitsa, ngr.furkalitscr.
si -ulttsa). Furca mica, obisnuit cu patru
dint', de care oamenii se servesc Ia mtncat.
Barbel in furculitd, cu paru ca o furcA cu
doi dinti.
furcuta f., pl. e. Trans. FurculitA. ()-
parte din capita calului, numitA fi maid.
furda f. (turc. hurda, d. pers. hurde,.
bucAticA ; strb. furda). Rar. Resturi, rdnid-
sita (de la lucratu peilor, Mut s. a.). $i
furdaT n., p1. art (Mold. sod.). V. marda.
* furgon n., pl. oane (fr. fourgon, poate
d. fourcon, forma normandd picarda Ild.
fourchon, dinte de lured. Cp. cu germ. Ba-
bel, furca si WO). Cdrutd de transportat
ftri s a., mai ales In armati (haraba).
* furibund, -ft adj. (lat. furibunclus, d.
furor, furie). Furios, supus unor marl accese
de funie lacobin furibund. De furibund
_Mega gesturt faribunde. Subst. Un furibund..
FUR
- 535
* tune f. (lat. Furies, una din cele trel
divinitati infernale ¢i oribile la Romani. V.
furios, furoare). Mare mtnie, furoare.
Mare ardoare, mare avint furia ataculut
artileriil. Fig. Femeie foarte rea ai furioasa.
* furldr m. (fr. fourrier, furajor, [azi]
fufier. V. aifuraj). Arm. Sergent on ca-
poral (la trupele Mari mai inainte briga-
gadier) tnsarcinat cu contabilitatea, cores-
pondenta ai, in mars, cu tngrijirea de min -
care ai cantonament. Adj. Sergent furier.
* furlds, -oases adj. (lat. furiosus).
Care e in prada furiii: om furios. Care de-
note furia: gesturi fu ioase. Fig Impetuos :
vint furios. Adv. in mod furios: a ataca
furios.
furls si (mai des) pe furis adv. (d.
fur). Pe ascuns, ca hotu : a ataca pe furis.
furisez (ma) v. refl. Intru sat ies pe
furia, ma strecor, ma aupuresc : pisica s'a
furisat pe linga gard.
furlandisdsc (ma) v. refl. (turc. sat:
grec.). Munt. Fam. Ma ratoiesc, ma unflu in
pene, ma fudulesc.
ftirma, V. forma.
* furnal n., pl. e ai urt (d. fr. fourneau,
dim. d. four, lat. felrnus, cuptor ; it. forno,
dim. fornello, de unde ngr. furnelon. Data
d. fr. drapeau s'a facut rom. drape!, atunci
rom. mai corect ar fi fost funnel). Mare
captor de fabrics.
furnic, a -ix v. intr. (lat. formico, Ore;
it. formicare, vfr. formier, nfr. fourmiller,
sp. hormigar, pg. fornigar). Foiesc, misun :
Adana Jurnicd pe la bariere, furnica Urge
de Jidani. Fig. Abund : aceastd carte furnicd
de greseli, greselile hernia) pin aceastO carte,
Am mIncarime pe supt pele (ca la simpto-
mele frigurilor, la electrizare, la Infra a. a.) :
irni Arnica pecioarele. A te furnica (sail
infurnica) v. refl. impers. Simt furnicatun :
mQ furnicle pin picioare, pe supt pele.
furnicar m. Un mamifer edentat din
regiunile tropicale americane care se nutreate
cu tumid, pe care le prinde cu limbs lui
cleioasa. Ajunge pines la o lungime de doi
metri cu coada cu tot. Un fel de pasarele
roah din aceleafi regiuni. S. n., pl. e. Lo-
cuinta de furnici, meaorol. Totalitatea fur-
nicilor din locuinta lor. Fig. Loc unde tralesc
multi oameni : Part u e un furnicar. Oamenii
unui loc foarte populat.
furnica f., p1. 1 (lat. formica; vgr. mi)r-
mex Si byrmar ; mrom. furnigd, it. formica,
eng. furnace, pv. cat pg. formiga, fr. fourmi,
sp. hormiga). Un insect imenopter care tra-
leate supt pamint, obifnuit In societati care
fac moaorale. Fam. A avea _tumid, a te
furnica, a avea furnicaturi.
furnica-160 m. Zoo!. Fals 11d. leu fur-
nicilor.
furnicatura f., p1. MIncarime, gtdila-
tura ca cum ai avea tumid pe supt pele,
cum simti and ai friguri, chid te electrizezi,
chid ti-e idea f. a.
www.dacoromanica.ro
FUS
furnicel, V. funigel.
* furnIsez v. tr. (Fr. fournir, part. four -
nissant, d. vgerm. frumjan; it.fornire).Procur
aduc, dab : a furnisa unet case, unel armate
proviziuni. Fals -izez.
* furnIser, -ogre s. (fr. fournisseur).
Persoana care procures cuiva ceva, apro-
vizioneaza pe cineva cu ceva: furnisoru
curfit regale. Fals -izor.
* furnitura f., pl. i (fr. fourniture). Lu-
cre furnisat, adus p. necesitatile cuiva :
Furniturd de fin pentru armatd, de postav
pentru o
* furoare f., pl. ori (lat. furor. V. furle).
Furie. A face furori, a avea mare trecere,
a fi mult admirat, a placea foarte mutt :
acest bdtrin a gait furore pe la 1848,aceste
prildrit fac furor!.
fursant §i -alt n., pl. art (turc. fyrsant
fyrsat ai fursat, d. ar. herself). Ifechi. Mo-
ment favorabil, ocaziune, chilipir, avantaj
(Auzit de mine In 1920, supt forma firsant,
de la o Galateanca trecuta de 80 de an!).
Biruinta.
fury-, V. stirs-.
furt n., pl. urt (lat. furtum, it. pg. furto,
pv. cat. furt, sp. hurto). Actiunea de a Pura.
furtat, V. firtat.
furtlsag n., pl. uri (d. furt al suf. ung
-sag). Rar. Furt.
* furtiv, -a adj. (lat furfivus). Pe furif,
ascuns: a aranca o privire furtivd asupra
unui lu:ru. Adv. Pe furif: a prim furtiv.
furtuhialiii, V. fultuTala.
furtan, V. hurtum.
furtunatic, -a adj. (d. hertund). Fig.
Aventuros, zbuciumat, agitat : tinerefd fur-
tunatica. Te-ai coborit furtunatic (Sadov.
VR. 1928, 1,30).
furtuna f., pl. t (ngr. furttina al fort-,d-
it. [mai ales yen.] fortuna, soarta, avere,
furtuna; mlat. fortuna, furtuna, cl. fortuna,
noroc, d. fors, soartA; turc. fyrtyna, bg. strb
furtuna, alb. -and. Avevea unor corabieri,
ca Venetienii, depindea de starea marii. C6r-
rere fortuna, fr. courir fortune, a te expune
sortie, a-ti cauta norocu ; fortune de mer,
accident pe mare). Vijalie, mare vint pe apa
on pe uscat. Fig. Zbucium: furtuna din
sufletu la. V. uragan.
furtunos, -oases adj. (d. furtund). Bin-
tuit de furtuni : n:area Neagrd e furtunoa-
sd. Fig Agitat, zbuciumat: o fedinld fur-
tunoasit.
fang, V. sforaT.
* furancul n., pl. e (lat. furtinculus, fu-
runcul, d. fur, hot, fur. V. funicel). Unfla-
tura produsa de o unflare a tesutului celu-
lar de supt pele, numita popular funigel.
fus n., p1. e fi art (lat. feisus fi feisum,
it. pg. juso, cat. fus, sp. huso. Fr. fa-
seau e dim., vfr. fusel, lat. fusellus, -um).
Un mic instrument de lemn, unflat la mijloc,
cart serveate la tors. Barb fixes (rec) de fa-
FUS
- 536 -
c ut gimnastica. Osie fixata pe roata si prinsa
In doita cavitati. Geom. 0 parte din supra-
fata sferei cuprinstt tntre doffs semicercuri
si care are un diametru comun (felie de sfera).
Fig. Persoana foarte slabs. P1. Picloare foarte
s'abe. Mit. Fusu Parcelor, fusu pe care ur-
sitorile tore firu vietei fie-carui om.
fuser m. (d. fus). Meserias care face
fuse. Un let de pestisor care seamana a fus
(aspro streber). V.petrar.
lustanelia n., p1. e (ngr. fustandla. V.
fusty). Fusty scurta si Incretita pe care o
poarta Grecii, Albanejii si alti to portu for
national.
fusta* m. (d. !ask). Vechi. Sulitas.
fasts f., pl. e (turc. fusta, fystan, ngr.
fitsta, fustdni, bg. fusta, alb. }lista, d. it.
fustagno, fr. fataigne, sp. ftistda, plaza de
bumbac, care vine d. mlat, patch:earn, tra-
dus dupa mgr. xylina lina, pinzeturi de
lemn (=de bumbac). Cp. cu undelemn si
germ. baumwolle, bumbac). Rochia care se
poarta de dedesupt, odinioara numai alba,
ca si izmenele. Rochie : polca fi fusta. Fig.
ron. Protectie de fuste (Em.), protectie de
em el. V. cotIllon, hondroc.
I fusuldt n., p1. e (dupa it fusafole f. p1.)
fArh. Ornamente care consists din bete si
bobite.
fusalAn, V. fosalfia.
fuscel, V. fustel.
fd*te m., pl. fustf Olast's, bit, ciomag;
it. fusto, cotor, fr. fat, condac, patu pustti.
V. lusts!, prefuste, afet). Vechl Cio-
mag. Sulita. $i fust, n pl. furl. Si
azi to Rt. fu*te, m., fustel (la ceapa si la
rdzboiu de tesut).
fuvtel m., pl. of (lat. fdstellus, dim. d.
fustis, fuste. De aici vine ung. fustely). Par
mai mic. Cotor de ceapa (acela care poarta
semintele). Speteaza, treapta de scars mo-
www.dacoromanica.ro
FUZ
bits. Traverse la scoarta (laturea) carutei.
Betisor care separa *le la stativa (numita
si furcel). $i fu*cel, m., §i tuvteT, n,
pl, ere.
fuOT n., pl. turf (d. fustf, pl. d. fuste).
Vest. Bat. Cotor, fusel : semen co un fusti
de ceapd tntr'un razor de laptuci (CL. 1913,
829).
* faxle f. (d. Fuchs. un botanist German
mort la 1566 si In onoarea caruia Plumier
a dat numele plantei). Bot. Cercelus.
* fuxina f., p1. e (d. Fuchs, tradus dupa
fr. Renard, vulpe, numele unei case co-
merciale din Lyon at caret chimist, Verguin,
a inventat-o la 1859). 0 materie coloranta
rosie care se scoate oxidind aniline pin ni-
trobenzina.
faze f., pl. e (germ. fusel, id.), Mold.
sad. $um. V. plcu§.
fuzibll, -a adj. (fr. fusible, d. lat. fusus,
topit). Care se poate topi: staniu e cel mar
fuzibil metal uzual. Mai corect ar fi
Post fundibil, d. lat, ftindere, a topi.
* fuzlbilltate f. (fr. fusibilitd). Proprie-
tatea de a fi fuzibil.
* fuzifdrm, -A adj. (d. lat ft/sus, fus,
If -form ca in di-fo tn.). In forma de tus.
* fuzlonez v. tr. (fr. fusionner, d. fu-
sion, fuziune). Contopesc, unesc Intr'un
singur partid, Intfun singur corp. V. refl.
Ma unesc, ma contopesc: partidele sad
fuzionat (si intr. ail fuzionat).
* fuzionist, -A s. si adj. Partizan a
fuziunit, in politick industrie s. a.
* fuzidne f. (lat. fast°, dais, d. fundere,
fusum, a versa, a topi. V. con-, dl-, e-,
In- si pro-fuziune). Topire, prefacerea
unui corp solid In lichid pin caldura. Fig.
Atlanta, amestec: fuziunea partidelor.
 G
g m. A saptea liters a alfabetului latin,
nascuta din modificarea lui c $i admisa to
alfabetu latin de abea pe' la 234 In ainte de
Iiristos to locu inuzitatului z, care, chid a
fost iar 1ntrebuintat .a ocupat ultimu loc.
Romani( o pronuntafi numai gh to toate
cazurile. Mai pe urmA s'a pronuatat ge, gi.
V. la c.
* gabarit n., pl. e sau urt (fr. gabarit,
d. pv. gabarrit, din garbi, care e got.
* garwi, preparare, model", inf I. poate de
it. garbo, forma frumoasA, tot d. got * garwi).
Arcady de lemn on de fer pe supt care se
tree vagoanele tncarcate ca sa se vada dace
1nFap pin tuneluri sau poduri.
* gabela f., pl. e (fr. gabelle, d. pv.
gabela , it. gabell. Cp. cu ar. kabala, im-
pozit). Impozit pe sare In Francia odinioara.
Impozit pe came In comunitatile jidanesti.
* gable f. (it. gabbia si gaggia, d. lat.
cdvea, cusca, de unde si fr. cage). Mar. Bal-
con fixat In prejuru catargului, unde sty de
gardA gabieru.
* gabler m. (it. gabbiere). Mar. Santi-
nela In gable.
* gabion n., pl. oane (fr. gabion, d. it.
gabbione, augm. d. gabbia, cusca. V. gable).
Arm. Co s cilindric fare fund (hodorob) In-
trebuintat In razboi p. a stabile rApede pa-
rapete de pamtnt.
* gabionada f., pl. e. (fr. gablonnade,
d. it. gabbionata). Arm. Intaritura facuta din
gabioane.
gabja f. (d. gdbjesc. Cp. $i cu turc.
kabza, cantitate ell apuci o data cu mtna).
Nord. Fam. A pune gabja pe ceva, a pune
gheara, a prinde, a ocupa, a Iua In ,posesi-
une. A da o gabja, a da o tanteala.
* gabrioleta, V. cabrloleta.
gabroveam m., pl. ens (adica locuitor
din Gabrova", un oras din Balgaria, renu-
mit pin fabricl de cutite). Vecht. Negustor
de cutite $. a. V. brasovean, Ilpscan.
* gad m., pl. gazt (vgr. gados, un fel de
mihalt). Zool. Un gen de pesti care au o
barbs mica supt buza de jos $i din care
face parte $i mihaltu.
gadlna f., pl. e ai I (vsl.gadinti, de rep-
til, d. gadd, reptil ; bg. gadlna 5i gad, gInga-
nie ; rus. gddina, insecte ; pol. gadzina, ha-
dina. V. hadlnit, zgftle, gindac). Vest.
www.dacoromanica.ro
Rar azt. Dihanie, btzdtganie, jivink (reptil
on pasare) : au sagetaf gadint marl (NPI.
Ceaur, 53), unit zboard pe sus ca gadinele
(Sov. 232). FearA. Pl. Ban. GavAt, lAcuste,
vermi, omizi.
* gaelic, -a adj. Relativ la Gaeli, alt
nume al Celtilor (Galilor) din Scotia. Adv.
Ca Gaelii : a vorbi gaelic.
* gafa f., pl. e (fr. gaffe). Actiune ne-
indemAnaticA (de ex., a vorbi contra beti-
vilor nestiind ca pintre cei prezenti e ai un
betiv). A face o gafa, a o scrInti.
gaga f. Ma pl. (bg. kdka, ngr. giagid).
Olt. (Izv. Ian. 1923, 13). Munt. Mold. sud.
Epitet respectuos ca si dadd: casa gaghil
(Munk), gaga( (Mold.).
* gagist, -a s. (fr. gagiste, d. gages,
tarifa). Actor angajat cu leafa (nu societar)
Muzicant militar angajat fOra a fi inrolat ca
soldat Adj. Muzicant gagist. Creditor ga-
gist, care are un gaj de la debitor.
gagid, -ilea sari -Ica a. Pop. $ef (tn
argot). S. f. AmantA. Porumbet gagit pe
un fel de porumbei cu pene aurii
cu chenare Inchise la aripi $i la could.
gal, gale adj. (mrorn. gal, negru, d.
vsl. gala, murdar, adicA negru", ca si lat.
sdrdidus, murdar, lap de tnruditu germ,
schivartz, negru. Gat e dedus din pl. gat
fem. gat. V. galia). Trans. Negru (ca co-
loare la pasari) : cocas gat.
* galac m. (cuv. american indigen). Un
arbore din America centralA, cu lemn foarte
dur $i a cam' rasin& se Intrebuinteaza In
medicinA.
gabby ai zgaTba (Munt.) 1., pl. e,
gaTbarit ai zg- (Mold. sud) 1., pl. ere,
gaTbarac ai zg- (Munt.) n., pl. e, 5i
gaTda (Mold.) $i zg- (Olt.) f., pl. e (hire.
bg. Okla, cimpol, cuv. transmis de Arabi
d. sp. gaita, cimpoi, piem. gaida, long. gaida
via de sageata. Cp. cu fluter, care InseamnA
$i turloi"). Fam.Iron. Pl. Craci : se dete cu
zgaidelen sus (NPI. Ceaur, 15 $i 20) Zgat-
barac to VR. 1927. 5,153. V. cToanta,
gamba.
gaibar ai zgalbar (ma), a v.
refs. (d. gatbdra). Fam. Iron. MA agAf ma
atIrn, ma cocotez : coplli se zgaibarau pin
copaci. .
 GAI
538 -
gitTca f., p1. e (strb. rus. gdika. V. gas-
ca). Stringatoarea din apoi a mantalei,
aceia care o poate face mai strimta sail mai
larga. Inel de pele on de metal facut ca sd
tie fix capatu curelei 1ncheiate.
gaTda, V. gaTba.
gale $i (nord) care f., pl. di (ung.
kdnya, strb. !dda, rus. lainea, d lat. costa
ai cicOnia, barza. V. Bern. 1, 483. Cp. $1 cu
coroi; soim, uli ai vindired, toate unguresti.
Cp. $i cu buligai, uligaie). Un fel de soim
foarte rapace cu coada ca !urea (milvus
regalis). Hodorob de plasa Intrebuinjat la
apa fdarte mica (Dun. de jos). L'e-a gala
(sail de-a paia-gala sad baba - gala), un joc
copilaresc care simuleaza cum closea 1$1
apara pull ctnd vine uliu. Adv. A to finea
gale dupd (sail de) cineva, a to Linea scai
(cats). V. sorlita.
1) Oita f., p1. e (var. din gdlita (care
vsl. Inseamna ceded ", o pasare Inrudita cu
gaita] supt infl. lui gal, negru. Inrudite : alb.
galid, corb, ai ngr. Oita, gaita). Un fel de
cotofana cafenie (gdrrulus gland rius), cu
pene albastre pestrite la aripi $i care se
deprinde sa articuleze sunete (Se nume$te
ai ghindar). Fig. Persoana vorbareata $i ci-
calitoare. Gaita de mate, o pasare numita
$i alunar (nuclfraga caryocatdctes).
2) galta f. (d. gaz, petrol, supt infl. lui
gaita I). Nord. Pop. Petrol.
* gaj n.;p1. lir, (fr. gage, d. vgerm. *wadjo,
got wadi, d. lat. vas, vddis, garant, vdditno-
nium, angajament. Cp. $1 cu germ. wette,
ramasag). Amanet. Object de garantie la joc.
Leafa la actori $i muzicanti. Fig. Garantie
morals, proba: gaj de amicilie.
* galactometru n., pl. e (vgr. gala,
gcilaktos, lapte, $i metru. V. laptel. Instru-
ment de masurat densitatea laptelui.
galalit n.. pl. uri ai e (vgr. gala, lapte,
$i lithos, peatr8. V. monolit). Chico. Un
fa bricat industrial provenit din easel na ames-
tecata cu formol $i care imiteaza filde$u $. a.
V. celuloid, ebonita.
* galant, -11 adj. (fr. galant. V. gala).
Politicos $1 amabil, mai ales fata de fame!.
Imbracat luxos, elegant. Adv. in mod galant:
a le purta galant.
galantar n. e (d. galanterie, [maga-
zin de]). Vitrina sad dulap cu geamuri in
pravalie sad atIrnat de zid afara ca sa se
expuie obiectele de vInzare. Dulap de rule
(fr. chiffonier).
* galanterie f. (fr. galanterie, it. galan-
feria). Politeta $i amabilitate, mai ales fata
de dame. Magazin de galanle ie, care vinde
obiecte de gala (manusi, cravate, basmale,
pepteni, cama$1, gulere $. a.).
galantind f., pl. e (fr. galantine, it.
galantina). Mincare de carne tocata de pore,
de vile], de pasare on de vfnat puss intr'un
purcel on Inteun put caruia i scos oasele
9i fripta In gelatina el.
www.dacoromanica.ro
GAL
* galantem, -oama s. $i adj. (it. ga-
lantuomo, d. galante, galant, $i uomo, om).
Darnic, care cumpara lard sa neguteze mult.
Pop. -An, oand.
* galantomeste adv.Fam. Ca galanto-
mu. Pop. -neste.
* g al anto mie f. (d. galantom). Calitatea
de a fi galantom. Pop. -nie.
galaan, V. gallon.
* gala f., pl, e <fr. gala, d. it gala. In vfr.
era gale, veselie, $i galer, a se veseli, de
unde vine galant, galant, poate d. germ. wal-
len, a clocoti). Mare sarbare insotita de ceva
oficial Hattie de gala, de ceremonie. Ospdf
de gala, ()spat stralucit la care oaspetii Is
In haine de ceremonie.
galban n. (lat. gOlbanum, d. vgr. hal-
Mize). Un fel de rasina balsamica scoasa
dintr'o plants urnbelifera din Orient
galben, adj. (lat. gdlbinus, galbiti, d
galbus, galben verzid, ruda cu flavus, blond,
tubas, roscat, $i vsl. p'avinii, galben; fr.
jaune, din jalne. V. plavan). De coloarea
galbenusului, !rare portocali0 $i verde: ceara,
aura, Ilimila au o coloare galbend. Palid :
om galben de Irk& S. m. 0 moneta austriaca
de our In valoare de 11 franc! $i 75 de bani
(37 de lei vechi. V. florin). S. n. Coloarea
galbena. FrigurT galbene, o boala gastro-
intestinala foarte gravy care Ingalbeneste
pelea. In est. galban, p1. -enI,-ene, pop.
galbin, pl. -ini, -ine.
galdabos, V. calbay.
* galena f., p1. e. (vgr. galine, plumb).
Min. Suflurd de plumb (SPb). Se gase$te
in natura supt forma de cristale cubice.
* galenic, -a adj. (dupa numele me-
dicului Grcc Galen, care a trait d. 131-201
dupa Hr.). Medicament galenic, care se face
pin amestec on pin ferbere, in opoz. cu
chimic.
* galenist, -a s Adept al lui Galen.
* galenizm n. Teoria medicaid a lui
Galen.
gafenj m.si (rar) galenta f., pl. e(ngr.ga-
lentza). Un fel de 1ncaljamintecompusa din-
tr'o simply talpd de lemn groasa de 2-3
centimetri cu o curea In care intrd vtrfu pi-
ciorului $i care se obisnuia In Romania
pina pe la 1890 in loc de galosi. Brat) ai
galenti mai Matti, ca la Japoneji. Se In-
trebuinjeaza ai astazi la basinurile de
scaldat
* galeopltec m. vgr. (gale, nevastuica,
$i pithekos, maimuta. V. pitic). Zoo!. Un
gen de mamifere insectivore care seamana
cu liliecii.
* galera f., p1. e (fr. galere, it. galera,
d. ga'ea, un fel de corabioara. V. gallon).
Un fel de corabie veche de razboi, sad $i
de comerciii, lungs $i joasd. Odinioara in
Francia, pedeapsa criminalelor condamn at I
sa visleasca pe galerele statului : un con-
demnat la galere.
* galerian m. (fr. galerien). Condemnat
la galere (cum ar fi In Romania ocncis).
 GAL
- 539 -
* galerie f. (fr. galerie, it. galerfa, d.
mlat. galeria). Coridor, spatill lung si sup-.
tire de circulat tntr'o case, tntr'o mina $. a.
Sala p. tablouri si alte obiecte artistice.
Continutu acestor sale cu tablouri s. a. Bal-
conu cel mai de sus In teatru. Spectorii
din galeria teatrului, de ordinar mitocani
si (fig.) oameni care nu pricep arta si alte
lucruri: demagog', cautd aplauzele galeriii.
Persoane care privesc la jocurile de noroc.
Corniza (hunt.). Tava lunge, tinichea pusa
jos la sobs ca sa nu cads carbunii pe du-
samea.
galea, adj. (bg. kalg, In Mac. $i ga-
la, cu ochi negri, frumos, poate infl. si de
gdlen, delicat, molesit). Fam. Melancolic,
duios, amoros : priviri galese. Adv. A to
tufa gales. V. °ache*.
* galeta f., p1. e (ngr. ga/etta, it. galelta
galletta, d. fr. galette, care vine d. galet,
peatra ratunzita de valuri, d. vfr. gal.). Sad.
Pesmet ratund si turtit la mijloc, obisnuit
pe corabii. In armata galdt, pl.
galled, V. gilled.
* gallc, -A adj. (lat. &Micas). Chim. De
gogosi de ristic (fr. am de galle). Acid
galic, care exists to cojile de mar, in capsulele
de Wm's degylops 1(stejar) gi fructele de
caesalpinia coririna. In industrie se scpate
din acidu tanic. Se topeste la 220o descom-
puntndu-se.
* galican, -rt adj. (d. lat. gallicanus).
Al bisericii franceze : libertdale bisericii ga-
licane. SubSt. Partizan, aparator al bisericii
franceze.
* gallcanizm n. Principiile bisericii
galicane, formulate to declaratiunea clerului
francez dela 1682.
* gallcizm n., pl. e. (d. Gal, galic, fran-
cez). Constructiune proprie limbic franceze,
contrail regulator ordinare, dar autorizata
de uz, francezizm, frantuzizm, barbarizm
francez.
galle f. (po1. gala, glob. V. giklusca).
Vechi. (Dos.). Glob, bill.
* gallmatie 1.(fr.galimatias, care ar vent
de aci : In evu media, doctorii In teologie
care ieseail de la universitatea din Paris se
numeau pe lat. galli, coco$1, gi disputail
foarte mult. Pin anal. cu cuv. crestomatie,
s'a zis to gluma galliniatlila, stiinta de co-
cos, care cuv., din cauza iubirii de disputa,
a auns Is Int. actual. Dull Salo. galimatia
ar Iii le pays des Gavaches, tars muntenilor
din Pirinei, ZRPh. 1924, 472). Discurs, con-
y orbire, scriere sat afacere foarte confuza.
* gallnaceD, -de adj. (lat. gallindceus.
V. gainai, galna). Zool. De gala, din
neamu &nil. S. n. (subtnt. animal) sat f.
(subint. pasdre). Ordin de pasari din neamu
gain. ca: curcanu, pdunu, fazanu $. a.
gallon n., pl. oane (turc. kalion, ngr.
galdn" galednl, d. it. galeone, d. galea,
galera ; fr. gallon gi galie ; sp. galedn. V.
galerik). Vechi. Mare corabie de razboi
on comerciala (mai ales turceasca), numita
www.dacoromanica.ro
GAL
In Oltenia si galaon (V. barabafta). Neol.
Corabie cu care Spaniolii Wad bogatiile
Americii gi Ingiii. Sclndurica sat placa (nu-
mita si ftf) pe care zetaru aseaza In coloana
literate culese (fr. galee).
gallongin m. (turc. kaliongu). Vechi.
Corabier (mai ales turcesc).
galisca 1., pl. inuzitat Ste (strb. galic $i
galicka, ung. gdlick6, gdlic, d. germ. ga-
litzen-stein). Vest. Sulfat de fer, calacan.
$i gallica si galiia (Trans.). V. Ca-
raboia.
gallia 1., pl. e (vsl. galrca, ceAca, d.
gala, murdar, adica negru" ; strb. gdlica,
nume, de pasAri negre, rut. rus, gdlica $i
gdlka, decide, rut. $i gcllic6a, gInganii, in-
secte. V. gaT, galia si gilita). Nord $.
a. Pasari domestiee, oare, oratenii.
gents*, V. galisca.
* gallO n. Chim. Un metal tetravalent
cu o greutate atomics de 69. Seamans mult
cu zincu si se topeste la +300. A Post des-
coperit la 1875 de francezu Le:oq, al carol
nume, tradus pe lat., e gallus, coco$, $i de
aid galid.
* galofil, -a adj. $i s. (Gal $i -fil). Iu-
bitor de Gall, de Franceji.
* galofilie f. (Gal $i -filie). Iubire de
Gall de Franceji.
* galofob, -a s. $i adj. (Gal $i -fob).
Cuprins de galofobie.
* galofobie f. (d. Gal $i -fobie). Frica
sail tut exagerata de Franceji.
* galoman, -a s si adj. (Gal $i -man).
Care e cuprins de galomanie.
* galomanie f. (Gal $i manie). Iubire
exagerala de Franceji.
1) * galdn n., p1. oane (fr. galon, it.
gallone). Un fel de panglica (de fir de aur,
de argint on de tins) care serveste In ar-
tnata la distingerea gradelor. V. ceapraz.
2) galOn n, pl. oane (ngr. galdni, it. gal-
lone, fr. gallon, d. engl. gallon, care cuv.
vine d. vfr. galon $i gallon, de orig. nest.).
Butelie mare de 4-6 litri. In Anglia o ma-
sura de 4 litri Si 54 de centilitri. V. ga-
rafa, damigeana.
* galonat, P adj. (d. galon). Ornat cu
galoane. Subst. Iron. Ofiter cu galoane late :
Cine-i acest galonat ? V. galtanat.
* galondz v. tr. (d. galon 1; fr. galon-
per). Ornez cu galoane.
* galop n., pl. uri (fr. ga'op, d. galoper
a galopa. Partea a doila, -toper, pare sa vie
d. got. hlaupan, germ. tauten, a fugi, a a-
lerga). Fuga mare a calului, compusa din
sarituri midi §i regulare (.40 de metri pe
minut la calu de cavalerie; 400 la galopul
mad* Un dans de salon, foarte viol, azi
demodat. La galop sail in galop, in fuga
mare. V. trap.
* galopfint, -A adj. (fr. galopant). Care
galopeaza. Med. Ftizie galopantd, care u-
cide foarte rapede.
GAL
galgalopez v. intr. (fr. galoper), Merg la
lop.
* galas m. (fr. ga/oche f.. d. it. gatoscia, ford, compusa din cinci tonuri si doila se-
lat. pop. *galopia ai *gol6pus, -6podis, d.
vgr. ka/Opus. V. calapod). incaltaminte
de CaLICille de umblat pin nOroi on zapada.
Barba de galos, barbie iesita $i cam In sus.
in est si calas (rus. ka16§a si ga-, turc.
kali); ai gha-).
* galvanic, -a adj. Relativ la galva-
nizm : fluid galvanic, pita galvanicd. Adv.
Pin galvanizm.
* galvanizatitine f. Actiunea de a
galvaniza ; rezultatu el. -ape, ob.
-are.
* galvanlzez v. tr. Supun pilel volta-
ice.Ga'vanizez fern, 11 cufund Inter) solu-
tiune de oxid de zinc ca sa-1 suflu (sa-1
acoper) cu un strat de zinc metalic. Fig.
Dail o viata, o energie trecatoare :nicf be-
mostdne na f -a putut galvaniza pe Atenient.
* galvanizm n. Mijlocu de a dezvolta
electricitatea In substantele animale Wind
sa comunice muschii cu nervii pin niste
conductoare metalice. La 1789, Galvani,
disecind mai multe broaste ca sä studieze
sistema nervoasa, le spInzura de un balcon
de fer pin ajutoru unor ctrligele de aroma
care treceail pin nervii lumbari. Ori de cite
on acesti nervi se atingeaii din IntImplare
de fer, broastele, moarte si mutilate, avead
vii convulsiuni. Galvani atribui acest feno-
men dezvoltaril unui fluid particular. Dar
curind Volta, studiind aceastA descoperire,
demonstra ca pretinsu fluid nervos nu e-
xists $i ca tot se reduce Is fenotnene elec-
trice. Ca sä probeze asta, cons trui pila tut
Volta sad galvaniclf, un aparat compus din
discuri metalice, zinc si cupru, unite cite
doily ci separate de alt disc de postav udat
cu ape acidulate.
*galvanometru n., pl. e (d. galva-
nizm ai metro). Instrument de masurat in-
tensitatea efectelor galvanice pin observarea
devieril unui de magnetic.
* galvanoplastic, -a adj. De sail pin
galvanoplastie.
* galvanoplastie f. (d. galvan-izm al
plastie din rino-plastie. V. plastic). Fiz.
Operatiunea de a acoperi cu un strat meta-
lie un obiect cufundat intro solutiune de
metal servindu-te de un curent electric.
gamaj n., pl. art ci e Tel. Oina, un jot
cu mingea.
* gama 1., p1. e (vgr. gamma, liters 0,
uzitate to evu media de Guido din Arezzo
ft 1050] ca sa Insemne prima note a game*
Aux. Serie de opt note dispuse In ordinea
naturals a sunetelor (do, re, mi, fa, sol, la,
st, do). Fig. Serie de lucruri clasate pin gra-
datiune naturals: gama gusturilor, a sane-
felon a colorilor. In general, ton, cIntec,
vorba: acest nepot nu ;tie de cif o gama :
a cere ban! unchitilui sad. Gamele-s as-
cendente, cind notele plead de la gros la
suptire, descendente, cind pleaca rovers.
www.dacoromanica.ro
540
GAN
Ele se divid In game diatoniceai cromatice.
is dohs feluri de game diatonice: cea ma-
mi-tonuri, cea minord, compusa din trei
tonuri, un ton si jumatate si trei semi-to-
nuri. Toate gamele jail tonu si numele notei
cu care Incep.In anu 1025, calugaru Guido
din Arezzo Inlocui literele uzitate p. note
pin gama cu notele ut, re, mi, fa, sot, Ia.
Note si fu adaugata mai ttrzia dupe cele
doiia initiale S. I. (sfintu Ion) ale imnului.
inlocuirea silabei ut pin do fu Muth la In-
ceputu sec. 17 de Giovanni Doni si amin-
teste numele lui.
* gamba 1., pl. e (it. gamba, fr. jambe,
picior, d. lat. pop. gamba, genunchiu din
apoi la animale, vgr. kampe, Indoiturti).Rar.
Partea piciorului de la genunchi la talpft. V.
galba.
gamblers, V. jamblera.
gamala 1., pl. e (fr. gamelle, it. ga-
mella, lat. camella, castron de lemn). Cas-
tron de metal p. soldati.
* gamopetal, -Et adj. (vgr. gdmos, u-
nire, casatorie, si petala). Bot. Monopetal,
cu petalele unite, ca la dipsacee, labiate,
primulacee, solanee. V. dialipetal.
gance f, pl.' gond (ung. gancs, nod,
gancs6, buboi supsuoara. V. gincT. Cp. cu
zganca). Trans. Defect congenital, boala
veche.
* gang n., pl. art (germ. gang, coridor.
d. gehen, a merge). Condor pe supt etaj,
der nu pe supt pamtnt, $i care serveste ca
intrare principals.
* gang& 1., pl. e (fr. gangue, d. germ.
gang, villa mineral& run cu precedentu).
PamInt, scone care acopere un mineral, o
peatra pretioasa.
* ganglion m. si n., pl. oane (vgr. gag-
glion). Anat. Gild, unflatura in anumite
puncte ale vaselor linfatice si ale nervilor
si care rezulta din Inlantuirea lor.
* ganglionar, -A adj. (d. ganglion;
fr. -onnaire). Al ganglionilor: sistema gan-
glionara.
* gangrena t, pl. e (vgr. gdggraina, d.
grao, grain°, rod). Distrugerea complete a
vietil organice tntr'o parte moale, care dis-
trugere amenintA si restu corpului : gangrena
e frectlenta In spitalele militare de campa-
n:e Bot. Boala care distruge scoarta $i lemnu
arborilor. Fig. Coruptiune : gangrena poli-
tica. Fals cangrena.
* gangrenizez v. tr. (d. gangrend). Pre-
lac In gangrenii. V. refl. Baba s'a gangre-
nizat. Si gangrenez (fr. gangrener).
Fals cangr-.
* gangrends, -Das& adj. (d. gangre-
nit fr. gangreneux). De natura gangrenei :
rand gangrenoasd. Fals cangr-.
gangur m. (lat. galgulus, din galbulus,
adica galbior"). Est. Grangure, o pasare din
neamu merlei, galbena, cu vIrfurile aripilor
negre ci care face un cuib spInzurat si lu-
crat cu mare arta. V. au§el.
 541
GAN
* ganoid, -It adj. $i a, (format d. vgr.
gdnos, albeata, stralucire, gi eidos, aspect).
Zoo/. Se zice despre o sub - clash de pcstl
care cuprinde : morunu, nisetru (bogzaru),
viza, pdstruga ai cega.
gaolian m., pl. fent, ca planta Si n., pl.
urt, ca marfil (cuv. manciurian). Un fel de
sorgo care creste Walt pink la trei metri si
care e o admirabilh plant& alimentarA p. om
p. vite in Manciuria is imense lanurf
de gaolian, si de acolo s'a intodus fen Ba-
sarabia.
garafa f., p1. e si (est) gardfl (ngr. ka-
rdia, it. caraffa, d. fr. carafe, care vine d.
sp. pg. garraia, din ar. kurd'a, vas). Sud.
Butelie (stiela) de oferit via la masa ((la etr-
ciumi 250-500-1000 gr.): Tref garage, trei
ulcele (P. P.). Est. Burcut, clondir, butelie
ca cele de apa minerala (cam un litru).
Fals carat& (d. fr.). V. *Ip 3, galon.
*garaj n, pl. e (fr. garage). $opron p.
automobile si biciclete. Pravalie mai vasta
unde se vind automobile. Cale de gara),
cale destinata intrarii vagoanelor $i loco-
motivelor.
* garant, -a
s. si adj. (fr. garant, vfr.
guarant, * guerent, d. vgerm. werento, d.
weren, a garanta, ngerm. gewiihren. V. va-
rant). Chezas, eel ce raspunde de fapta
sail datoria altula situ si de a lui.
* garantez v. tr. (d. garant ; fr. garan-
fir, it. guarentire). MA fac garant, data ga-
rantie : garantez o datorie. Asigur calitatea
unui object: garantez un ceasornic. Fig.
Garantez exactitatea until fapt.
garanta f., pl. e (f s. garance, cuv. de
origine germ.). Rolba, o !Manta.
* garantle f. (fr. garantie). Asigurarea
garantului, chezasie. Lucru care garanteazA,
cautiune : ipotecile-s garaniiile cele mai or-
dinare. Fig. Acest copil prezentd toate ga-
ranliile cd va ajunge om mare. V. arvona.
1) gara 1., pl. gar( (pol. gwar, gwara,
murmur, tumult, gwara, vorba, discurs, vsl.
govord, tumult). Est. Vechi. Clevetire, ea-
lornnie. AV'. Mold. sad. Multime galagioasa.
2) * garfi 1., pl. gild (fr. gare, gara, ci
garer, a gara). Locu de plecare si de sosire
a trenurilor si, pin urinate, lot de adapost
p. vagoane 5i locomotive.
1) * gard m. (fr. garde, garde). Soldat,
agent pazitor. Gard de artilerie, de genid,
ofiter de administratiune in aceste arme.
$i guard.
2) gard n., pl. art (got. gards, curte, casA,
famine, de unde vine si alb. garth, gard.
Inrudit cu vsl. grad d, zid, ingraditurii, lat.
Aortas, gradina, vgr. hdrtos, Ingraditura. V.
gardin, gritdina, grajd, ograda,
pogradle). PArete de scinduri (zaplaz),
de nuiele on de zid facut supt ceru liber
ca sa apere o curte, o gradina, o vie s. a.
Gard Arlo, gard fAcut din copacel care cresc,
adicA vii. A lega pe cineva la (sad de) gard,
a-1 amagi, a-1 insela. A lega cartea de gard,
www.dacoromanica.ro
GAR
a o parAsi (ea vechii scolari, care purtaii
tartafele atirnate de gtt de groasele for Mori
si le lasatI attrnate de gardul seoalei chid o
paraseat)). A fi prost ca gardu, a fi foarte
prost. A-ff pune gard la garb (sail guru),
a-ti stapini vorbele.
* garda f., p1. e si (ob.) gdrzf (fr. garde,
[it. gaarclz ai guardiaj, d. garder, a pazi,
d. vgerm. wardon, ngerm. warten, a astepta.
V. gard 1, gvardie, varda, varta).
Paza. Soldati on agenti care pazesc. Partea
sAbiii In care intra mina, miner aparat de
niste brate de metal. A fi de garda, a fi in-
sarcinat cu paza. Garda piefih comAnduire,
politic militara a until oral, facuta numai p.
militarl.
* garden's f. (d. botanistu Scotian Gar-
den, t 1792, al cArui name inseamna gra-
dina germ. garten, si in onoarea Martha
Untie a numit aceastA planta). Un gen de
plante rubiacee ornamenta.e cu flora marl
si frumoase.
* garderdbri f., pl. e (fr. garde-robe,
garder, a pAzi, si robe, rochie). Dulap on
d.
toe de pastrat hainele. Hainele din acest du-
lap : o garderobd bogatd. Locu uncle se pas-
treazd hainele (umbrelele, galosh $. a.) celor
ce Whit Inteun mare edificiii (de ex., un
teatru).
* garderobler, -A s. (d. garderobd).
Pazitor de haine la o garderobd.
* gardian m. (fr. gardien, de unde 5i
turc. ghardian ai vardian). Pazitor public al
stradelor oraselor, numit ptna la 1918 mai
des gardist on sergent de ora' on de stradd.
Fem. gardianca, pl. ence, infirmiera de
spital.
gardln n., pi. e, gardina 1., pl. f (d.
gard, adica ingraditura"). Santu Wilt la
capatu doagelor ca sa nitre fundu. In
Trans. si ,margin : gardina unei pddurt,
unei paldrif.
* gardist m., pl. stl (din vardist ai gvar-
dist, forme vechi, d. rus. gvardist, germ.
gardist, soldat din garda. V. garda). Gar-
dian, sergent de strada, pazitor al stradelor
oraselor. Adept al unul partid politic numit
garda".
* garez v. tr. (fr. garer, a adaposti un
vapor on tree, An. ganir, nfr. guirir, a yin-
deca, d. vgerm. wadan, ngerm. wehren, a
depArta un Oa, a opri. V. gara, gherita).
Duc un tren pe o linie de garaj, unde stA
ferit de miscarea altor trenuri.
garf n., pl. art. Munt. Olt. Pirjoala, cos-
tita, friptura cu osu coastei.
* gargara f., p1. e (ngr. gargdra, d.vgr
gdrgara, n. p1., imit ca si tom. gilgli). Me-
dicament de clAtit gura gtlgtindu-1.
* gargarisesc v. tr. (d. gargard sau
ngr. gargarizo, aor. -drisa). Ciatese gura en
gargara. V. refl. Imi clatesc gura cu gargarA.
GAR
- 542 -
* gifirroond n. (germ. Garmond, dupA
numele inventatorului, gravoru Franccz Cla-
udia Garmond, m. la 1561. Garmond se
zice fn sudu Germaniii, iar In nord se
zice Korpus-Schriftgrad). Un fel de litere
tipografice Intre Cicero $i petit, numite de
Franceji philosophie.
* garnisesc v. tr. (fr. garnir, part gar-
aissant, d. vgerm. warnian, ngerm. warnen,
a Instiinja, a apara). ingrijesc sit alba cele
necesare : a garnist o casd cu mobile. Ornez:
a garaisi o pilldrie cu panglici. Umplu spatiu:
o mulfime de curios( garniseatl strada.
* garniture f., pl. (fr. garniture). Cela
ce e pus ca sa garniseasca, sa completeze,
sA orneze : garnitura and' rochif. Asortiment
complet: o garniture de nasturi, de tren
(cu toate vagoanele necesare). Adaus la o
friptura $. a., ca sos, muritturi on altele.
garnita 1., pl. e (rus. garnet, pol. gar-
niec, o masurA oare-care; bg. erne, d. vsl.
grand, lighean. V. horn). Vest. Bidon, vas
de tinichea (5-15 litri) de dus lapte, unde-
Iemn, petrol $. a. (V. mature, manerca).
Est. Rar. Cofija ($ez. 30,292).
* garnizena ai -zoana (oh dift.) f., p1.
e (fr. garnison, d. garnir, a garnisi). Tru-
pe puse undeva p. aparare sau numai ca
sit stea acolo. Orris saa sedia al unor trupe :
ganrnizoana Galati.
ga.rcifa (est) si -oafs (vest) (oa dift.) f.,
pl. e (ngr. gardfalon, garzifalon, garblyllon
si karyolvlli, d. vgr. karvaphyllon, care e o
deformare din indianu katuka-phalam, fruct
muscAtor", plants care produce cui$oarele,
supt infl. lui kar)a, nut, si phyllon, foaie
[V. foale, trandafir); alb. karalili, turc.
strb. bg. karanfil, it. garajano, fr. sp. giro-
fle. V. calonfir, caranfil ai carlofi-
lea). Un gen de plante si flori mirositoare
cu petale dintate care cuprinde peste 150 be
specii (dianthus carvophyllus).Se numeste
si floare domneascd.
gardT ai zgardT m., p1. tot a$a. Est.
Iron. Tigan.$i baroT ai boroT.
* gasconade f., pl. e (fr. gaasconnade,
d. Gascon, Gascon, Pig.) lAudaros). Fanfa-
ronada.
* gasteropod n., p1 e (vgr. gastir,p1n-
tece, $1 pas, pod6s, picior). Zoo/. Animal
dintfo clasA de molusce care se tirasc pe
pintece, ca melcil.
gastralgie f. (vgr. gaster, phitece, $i
algos, durere). Med. Nevralgie a stomahului.
* gastric, ..ft adj. (d. vgr. gaster, pin-
tece). De la stomah: vine, artere gastrice.
Suc gastric, un lichid secretat de stomah
si care e unu din principalii agenji al di-
gestiunii.
gastrita 1., pl. e (ca $i gastric). Med.
Inflamatiunea membranei interne a stomahu-
: befivit sufere de gastritd.
* gastro-enterita f., pl. e. Med. Gas-
Oita $1, enterita (pop. urdinare).
gastro-intestinal,-*a adj. Med. Gas-
tric ai intestinal.
www.dacoromanica.ro
GAV
* gastrondm, .a sail -aim& s. Care
cant& inIncari bune $i alese Luc61 era un
:
celebru gastronom.
* gastronomic, -it adj. De gastrono
mie: prescripfiuni gastronomice.
* gastronomie f. (vgr. gastronomla, d.
guster, pintece $i n6mos, lege). Iubirea ex-
cesiva de mlneari bune gi alese.
gitqcti f., p1. ste $1 gas!, (rus. gifeeka,
gaika. mutelca, $urub. V. gaits). Baraca, ma-
ghernija, pravalioara. Fig, Adunaturii, cote -
rie, click carAdAsie, societate de sarlatani
on de egoi$ti, V. gascar.
gasper tn. (d. Gaspar Gaspar, unu din
eel trel crai be la ritsitrit, Infajisat ca Harap,
sail' d. carintianu gaschper, om zdrenjaros,
tot din Gaspar. Bern. 1,284). Iron. Tigan,
Faraon.$i gaspar. Fem. Grispertfa (uzi-
tat $i ca epicen, ca si baragladiad).
1) gat n. V. hatie.
2) gat, a gitta v. tr. V. gatesc.
gata adj. fix pus dupe subst. (alb, gat,
gata, cu -a adverbial, rude cu vsl. gotov6,
gata. V. gatesc gi gotov). Terminat, pre-
parat, In stare de : Is gala sit plec, de pie -
care, de plecat, de luptd. A fi gata de toate,
1) a fi prepatat p.ori-ce, 2) a nu refuza nimica
din ceiace se cere sail se °fell. Maine gala,
facute din ainte In a$teptarea unui eumpa-
rAtor. Banff gala, bani numerari, pesin, pre -
zenti. Fedor de bani gata, care cheltuieste
bani nemunciji de el (moteniji). A da gala,
a termina, (fig.) a ucide. De-a gata, ne-
muncind, preparat be alto: a avea Mate
de-a gata.
* gater n., pl. e (germ. gaffer). Flails-
trait mecanic, joagar (compus din mal multe
lame care se migca vertical $i preface grin-
zile In sctnduri).
gatiT f. pl. (ung. gatva). Maram. lzmene
foarte largi purtate ca pantaloni
g au r a f., pl. gaud (d. lat. caulae, cavitAll,
deschizaturi, sae * cdvula, d. cavus, cav, sco-
bit. V. gaun). Vest. Botta, cavitate, sco-
biturA : guard intr'un dintre, intr'un arbore,
intr'o facile. Iron Locuinja foarte saracA-
cioasa, birlog, bordei. Gaura de carpe, as-
cunzatoare be sarpe. (V. vizuina). A te as-
cunde Inteo gaurd de carpe, Intr'un loc unde
nu to mai poate gasi nimenea. Batista cu
gaud sari cu gdurele, batiste cu ajur (fr.
a jour). Doard nu se va face gaura'n cer, nu
va peri lumea (Mind cutare lucru).
gavanoS it, p1. oase (turc. kavanoz si
-Os, ngr. kavanctzi. V. gavan). Est. Bor-
can, vas cilindric be lut, de faiantA on de
sticIA, mai mic de eft chiupu, de tinut dul-
ceajA, unt, sane $. a. V. bocal, chisea,
gavat ai gavet n., p1. ete (bg. rived,
rus. gdvedi, gadina, jivina. [Bern. 1,299). V.
avat). Vest. Poidie, multime be inetati
mid (pAduchi, vermi, copii) art si dihanii
mai marl, feare ($ez. 6, 32).
* gavial m., pl. II (cuv. Indian). Un fel
de crocodil din Asia $i Oceania cu botu
lung ca un doe. V. reptil.
 GAV
- 543
* gavdta f., p1. e (fr. gavotte, d. pv. ga-
voto, porecla muntenilor din Alpi, rudS cu
sp. gavacho, termin de dispret p. muntenii
din Pirinel, $i fr. sec. 17 gavache, las). Un
fel de dans in doila timpuri. Melodia dupS
care se danseazA.
1) * gaz n., p1. eart (fr. gaz, cuv. crest
sf
arbitrar de Van Helmont, t 1644, poate dupes
flamandu geest, spirt. D. fr. $i turc. ghaz).
Fiz. $i chin: Corp aeriform, abur care It-
mine asa la temperatura ordinary, cum e oxi-
gene, idrogenu, azotu. Pcp. Petrol. Gaz per-
manent, se zicea asa despre gazurile care
nu putuse fi Inca lichefacute, ceia ce azi se
poate. Gaz de iluminat, gaz care se scoate
destilind carbunii de pamtnt, dupA desco-
peerirea lui Filip Lebon la tnceputu sec.
XIX $i care se comune din idrogen, metan,
oxid de cArbune $. a. El serveste la ilumi-
nat, incalzit, unflatu baloanelor, miscatu mo-
toarelor $. a. Tot din aceastA destilare se
scoate coxu $i catranu.
2) * gaz n. $i (mai bine) gazfi (fr.
1.
gaze f., poate d. numele orasului Gaza, din
Siria). Pinza usoara $1 transparenta, de ma-
task de in $. a. V. tifon 1 $i fludfi.
gazer, V. gfizar.
gazda f., pl. e (ung. gazda [d. vsl. gos-
podaj, de unde $i strb. pol. ceh. rut. gazda.
V. gospodar). StApinu sad stapina casei
care te ospateaza sau la care staff cu chicle.
GAzduire. A trage in gazda la cineva, a des-
cinde la el venind din cAlAtorie. Ali in gazda
la cineva, a locui la el (gratis on cu plata).
Gazdd de holt, cel care adaposteste hoti. A
fi gazda (saii duca) bdtdilor, a mlnca batale
de la tote, a fi cap de Turc.
* gaze, n., pl. e si an (cuv. ar.). Un fel
de poezie arabica, mai ales amoroasa, corn -
puss din distihuri In care al doilea vers se
terminA tot cu aceiasi rims.
* gazela f., p1. e (it. gazella, fr. gazelle,
41. ar. ghazal). Un fel de antilopA foarte
sprintena gi gratioasA care traleste in cete
In Africa $i Asia. Fig. Ochi de gazeld, ochi
negri foarte frumosi.
* gazetfi f., pl. e (it. gazelta numele unei
monete venetiene. La Venetia, apArind, pe
la 1550,primele ziare, care costae o gazeta,
numele gazetei a trecut asupra foil tipArite),
Fam. Ziar, jurnal. A da la gazeta, o publica
In gazetA.
* gazetfir m., Fam. Ziarist, jurnalist.
*gazetfiresc, -esisca adj., De gazetA,
de gazetar. Adv. -elte.
* gazetarie f. Fam. Ziaristica, jurnalizm,
profesiunea $i arta ziaristului.
* gazi adj. in. La Turd, invingAtor In
rAzboiu sacru.
* gazogen, ..fi adj. (d. gaz $i -gen din
idrogen). Se zice despre orl-ce aparat care
produce gaz, mai ales apA gazoasa de Mut.
S. n. p1. e. Lin gazogen.
* gazolina 1., pl. e (d. gaz 1). Partea
cea mai fins a petrolului.
www.dacoromanica.ro
- GAI
* gazometru n., p1. e (gaz $i metre,
cuv. crest de Lavoisier). Aparat de mAsurat
cantitatea de gaz intrebuintata. Aparat de
mAsurat volumu gazului dintr'un rezervoriu.
* gazgin n., p1. cane $i art (fr. gazon,
gason, d. vgerm. waso, ngerm. wasen) larba
cea suptire care tormeazA pe cimp un covor
de verdeata $i care se seamana $i pin gradini.
gazdroniffi 1., p1. e (d. gaz 1) .Nord.
Pop. Lamps de petrol (pop. gaz): odala lu-
minata de o gazornl(d. (Sadov. VR. 1911, 7, 8).
* gazos, -oases adj. (d. gaz; fr. ga-
zenx). Care e de natura gazului. Apd, limo -
nadd gazoasd, care confine gaz disolvat,
ceia ce se face amestednd In is bircabo-
natu de soda gi acidu tartric.
gabjesc (nord), gfibuTesc (est) $i
gabujesc (Coy.) v,. tr. (vrus. gabati, a
strtmtora, pol. gabac, a prinde. Ruda Cu,
cdpuiesc si zdpsesc). Fam. Pun gabja, prind,
apuc: a gdbji un hot. Gfibjesc, indes,
bucsese, umplu tare: lulea gabjita de t dun.
Si gibjesc (Sue.) $i gfipsesc (Pt.): it
gdpcise asupra faptului (Simeon Mehedinfi,
CL. Febr. 1910, 7). V. gimb.
gfigart, -A adj. (d. numele Gligdutilor,
care-s o ramasita de Cumani $i locuiesc pin
Basarabia, Dobrogea $i Bulgaria. Turc. Ga-
gauz $i Pal tux, Curran ). Fam. Dobitoc,
prost. $i gfigauta, s. f. (adresat $i bar-
batilor, $i femeilor). V. turlac ai venetic.
gogea(mite), V. cogea.
glietitn, V. galtan.
gainar m. Hot de gaini. Fig. Mold. Stren-
gar, haimana: gdtnaru (an marlajol din
Odobesti) nu mai contenea cu flecdriile
(Sov. 234).
gainat m. $i n., pl. art (lat. gallindceus,
de gala adica fimus, bAligar, gainaf, on
-dceum, adica stercus", baligar). Excrement
de pasAre. Fig. Triv. (numai m.). Om mArun-
fel $i neinsemnat. V. cficat $i guano.
gain& f., pl. i (let. gallina, it. cat. sp.
gallina, pv. galina, fr. geline, pg. gallinha).
Femela cocoplui, o pasAre domestics gali-
nacee. Ca o gdind, (mai des ca o curcd)
umilit, rusinat. A te culca cu gainile,
a te culca foarte devrerne. V. faraon $i
nadolean.
gainfireasa f., pl. ese. ingrijitoare de
gaini la o carte boiereascil.
1) galnfiresc, -eases!' adj. De gainar.
Limba gaindreascd (fr. argot), limbh in care
se Intrebuinteaza cuvinte tntelese numai de
o class de oameni, ca oblon (ochi), cucuiata
(moartea) $. a.
2) gfilnfiresc v. intr. Traiesc ca gainar.
Fig.Mold. Fug dela scoala, umblufugar de la
$coala.
gfilnare*te, adv. Ca gainaril.
gfiinfirie f. cotineata, cotet de pasari. Fig.
Iron. FaptA de gainar.
gfilnarit n. Viata de gainar. P1. Mold.
Sad. A umbla gdindritele, a umbla fugar de
la scoala.
 GAI
- 544 -
galnutez (ma) v. refl. (d. gainaf). Se
zice despre pasari cind leaada materiile
fecale.
galnez v. intr. Mint. Rar. Ltncezesc. V.
refl. Vechf. Ma gainatez.
gAinUsa (est) $i -use (vest) 1., pl. l $i e.
Gala midi.. Un fel de pAturniche, bradisoara.
Carabus. Numele unor plante ranuculacee $i
liliacee (V. balusca). Contelatiunea pleia-
delor. Giftinusa de !Jetta, un fel de pasare
baltareata mare eft turturica, de coloare cam
cenusie (gallinula chldropus).
Oaten n., pl. e $i (Al.) uri (turc. ghaltan,
kaftan, ngr, ga(tdni, d. lat. gaitanum, cin-
Mare, dupa numele orasului Gaeta, lat.
Cajeta, to Italia ; bg. rus. guitar?). Snur lat,
tmpletitura de fire suptiri de eta (matasa,
argint, aur) Intrebuintat ca ornament la uni-
forme sad la alt-ceva: o tunicd
rosie cu gdi-
tane negre, un pistol atirnat de un gditan.
Adv. Strunk fare dificultati: treaba merge
gditan. In VR. 1926, 5, 216, gaietan. V.
bucmea, ciriple, sarad.
gaitanfirm. (d. gditan). Fabricant ori vitt-
zator de gaitane, ceaprazar. V. pasmantl e r.
galtanat, -A adj. Ornat cu gaintane:
halite gditdnate. V. galonat.
gAltiinarie f. Industria, negustoria sad
pravalia gaitanarului. V. pasmanterie.
gAltitnesc v. tr. Impletesc gaitane. V.
refl. Ma rasucesc la yin. vorbind de firu ierbei
galtanez v. tr. Ornez cu &time.
galagie (vest) $i halagie (est) f. (rude
cu rut. ceh. a face huiet,
s. a. Bern. 1, 293. Cp. $t cu gdldmoz 2). Tara-
boi, mare zgomot de voci: copiif fac &Ulf-
gie, an betty facea Old& pe stradd. V.
larma.
1. galamdz si golomoz (Mold. Trans.)
si glomoz (Bucov.) n., pl. oaze sea urf (ceh.
melc [Bern. 1. 3031, rude cu lat.
glomus, ghem [Wld.j. Cp. $i cu glomotoc,
gdmdlie, chilimof 5i gdldmoz 2). Gogolo$,
mototol (de htrtie, de bumbac, de miez de
pine s. a.). Chilimot, bot. Gunoi. S. m., pl.
jf. 0 plants graminee salbatia (ddctyl(s
glomerata). $i galiarnot, golomat,
golomot, gomolot. In vest golomoz,
bot, bulz : un golomoz de mdmaliga (Lung.
Univ. 9 Dec. 1929, 3,1). In Tut. golomoz,
In Suc. glImosizA, (1., pl. e), gunoi, ba-
nger.
a galarndz si golomoz (Mold. Trans.)
$i glomdz (Bucov.) n., pl. oaze sad art
(ceh. hlomoz, sirb. glomot, gomot $. a. V.
glamujdesc, halamujdle, harma.
tale, zgomot, galagie $i cp. cu
I). Halamujdie, hArmAlale, Invalma-
seala, zahaiala, dezordine.
galatilc in. (bg. grllirik, tnghititura, d.
glatka, gttlej ; rus. glotOk. V. git). Est.
Bot de mtncare cit pop Inghiti odatA (bol
alimentar). Fig. Iron. Pumn tras cuiva la
ceafA to ctt sA Inghita on sA icneascA. In
nord. galattis (ca fumburuc, -us).
www.dacoromanica.ro
GAL
gfilateanca f., p1. ence (d. orasu Ga-
lan). Est. Un dans popular si melodia lui.
azi aproape uitat (Descris to Izv. Sept,
1923, 17).
gAlbefiza $i cAlbeaza 1., pl. eze (alb.
kalibazd, $i gall-bead. 0 boala de. ficat la
of (distomum hepdticum) produsa de tut
verme. 0 plants, fierea pamtntului (mar-
chantia polymarpha) In nord galbaza.
galbegIds, -IcIds si -gTos, .oasto.
adj. Cam galben la fata, galbejit. $1 gal -
beniclos (Mont vest. VR. 1628, 9,214).
gfilbejesc v. tr. (d. lat gdlbidus, gdf-
binus, galbid. Cp. cu gllfezesc, putrezesc si
rlftunjesc). Fac galben ca de boala : oste-
neala gdtbejeste fafa. V. refl. MA ofilesc
ma vestejesc : acest om s'a galbejit dr
frigurf.
galbejit, -A adj. Ingalbenit de boats:
laid gOlb jitd. Subst. Cine-f acest galbejit
galbenAre f., p1. (frt. Icter. 0 burulana
din familia compuselor (serdfula tclOria),
numita Si pdhimidd.
gAlbenits tn. (d. golben,moneta).Vechl.
Leas, Mem, perceptor de biruri (1orga,
Negot 220).
galbenefila f., pl. elf. Coloarea gal-
bens. Paliditate, paloare : o fend de o gdl-
beneald terihila. Vapsea galbena (V. jot*
..tela). Pl. galbenele (forma veche, ca $i
rumenele, sad infl. de sufixu diminutiv),
numele mat multor plante, precum : hrenifa
o crucifers acuatia (nartartium ampht-
bium sau sisymbrium ampldbium); picforu
cocosultzi (In Trans. boglar), ranunculacee
(ranunculus peddtus, carpdthicus on den-
talus, durens on nemor6sus); galbisoara,
o primulacee (lysimdchia yulgdris); fili-
mica.
pfilbenet n. Mare cantitate de galbeni
(bani).
gardbenIcT6s, V. galbegTos.
galbernis n., pl. urf. Globu galben din
mijlocu oului.
galbldr, -oar& adj. Cam galben. S.
m. Pop. Galbiorl, rosiorii din regimentu I,
a carui coloare distinctive fa(a de celelalte
regiments e galbea. Est. Urechiusa on
dreahlA, un fel de hrib.
galblsofira (oa dift.) f., p1. a) Nord.
0 plant primulacee numita si gdlbenele
(lysimdchia vulgdris).
gAlbid, -fe (est) $i gaibilT, Ole (vest)
adj. Cam galben (vorbind de pene, stofe 5.
a., nu de fata unui bolnav).
galdabaj, V. calbas.
galeata f., p1. eft $i (vechi) ete (mlat
galleia, o masurti de capacitate ; it.galletta,
galeta, alb. galetd ; vfr../aboie, sp. gal-
Zeta. D. lat. vine germ. gelte, far d. rom. ung.
slov. ceh. galeta, pot. gieleta, rut. geleta $i
geletka). Vas Mut din doage, azi $i de me-
tal (cAldare) de scos ape (in est ctuturd), de
mots (in est donna sistar), de carat var
GAL
- 545 -
la zidit (clubar, hirciati) 1. a. Confinutu acestui
vas. Plata cu gdleata (vest), pieta cu cola,
torential. Est. Vas lat oval tot din doage in
care se clateail paharele Ia ctrciuma (V. ga-
letar). yacht Masura de capacitate p. lapte
(12 ocale), p. brtnza (5 ocale. Brasov), p. grine
(un sfert de firtai) $. a. Un bir mai ales pe
cereale, pus Intim oara de Mihnea-Voda
(1577). V. feria, ferdela..
galetar n., pl. e (d. gdleatd). Mold. slid.
Balie, baie, galeata mare de spalat rufele.
gfilfezdsc, V. gilfezesc.
galigan m. (var. din gligan. Cp. $i cu
vgr. kolekanos $i kolokdnos, lungan). Murat.
Iron. Lungan, goblizan, magadan, hojmalau
at clans coscogea galigan, # tot nu te cu-
mintesta $i giligan (in est).
galasca 1., pl. ,te $i sti (rut. galti§ka,
pol. galuszka, dim. d. gala, glob, din germ
galle, glica ; it galla, lat grata, gogoasa de
ristic ; ung. galuska. V. gaffe, gilch)
Sarma mare, mai ales de post. Fig. Iron. A
Inghifi gillusca, a raminea pacalit, buzat,
rusinat
garnan, s. (suf. -man ca'n gogo-
man). Vest. Fam. Mincacios, lacom, calmuc.
gamiklle f. (strb. gomila, gramada; rus.
gomila, gomOlia, gonuilia, gamalie ; nsl.
gomoli, bulb, gomolia, gramada ; ung. go-
moly, ghem. Bern. 1, 326. Cp. $i cu gaidmoz).
Bulb la capatu unui betisor sail unui ac, ca
la chibrituri, la bolduri,
Ia cotoru macului
$.a. Ac cu gamalte (vest), bold. 51 ma-
gaffe (est). V. $i macTulle.
giimanie f. Vest. Fam. Calitatea de a fi
garnan.
gikeace f., pl. good (cp. cu goagd, cu
lat coclea $i cochlea $i cu vgr. kohltas,melc,
conca. Tot de aid ghioc,
d. ko; los, ke$ghe,
ghiocel. V. conca). Coaja oualor, nucilor,
alunelor s. a. In vest ghloace (NPI.
Ceaur, 152).
gfioaza. (oa dift.) f., pl. e (run cu ga-
oace). Trip. Orificiu (la trup).
gapsesc, V. gabjesc.
gardlnar n., pl. e. Unelta cu care do-
garu face gardinu.
gargitun m. (lat. crabro, pop. grabro,
-airs, de unde s'a facut * graurun, apoi,
poate infl. de gargaritti, gargaun). 0 viespe
foarte mare cu dungi transversale galbene
sal $i neagra albastrule stralucitoare (vespa
crahro). Un fel de viermi care se fac la
coarnele berbecilor $i -i fac sa aiba gust de
lupta. Fig. Iron. A avea gargliuni (greieri,
stigle(i) la cap, a fi cam nebun. $i gaun
5i barzaun. V. bondar, grikunte.
gargarlcit, -It adj. (d.gargarild). Vest.
Stricat de gargarfie ; mazere gargaricita.
Fig. Hodorogit de boala un Imola, gar-
garicit, om &limos si gdrgdricit (CL. 1910,
6, 658 $i 6C0).
gArgarita f., pl. e (cuv. reflex oil imit
de forma lui veplverird, turturicd $. a., ca
Yi lat curculio, gargarija. D. rom. vine slrb.
www.dacoromanica.ro
GAT
gagrica Ns!. gigrica], un verme td peilor
netabacite, mare avar ; bg. gurgulica $i -rica,
turturica, rut. gurgulica, ung. gergelice 51
-rice [de unde iar rut. gergeliceJ, ngr. gar -
gdri. Aceiasi formatiune In chichirita, pita-
lice, ghirghtlic $. a.). Un ginclacel negru foarte
mic care maninca boabele de cereale (Ca-
landra granaria) $i de legume (bruchus),
mai ales de mazare, de linte $i de bob, In
care se vira acoperindu-se cu 0 pelija. Fig.
Om care consume numai in folosu lui. Bu-
buruza (Munt.Mold. sud). $i girgiiritap
girgilita§i girgirita (ford). V. si curcu-
lez.
1) gilselnlia f., pl. e (bg. gysecnica $i
vy-, rut. gusenicta $i gusilinicea, d. vsl.
gonsenica $i von -, omida. Cp. cu velni(li $i
virtelnita). MuntUn fluture mic care zboara
numai seara, iar zioa sta ascuns (achrOnia
alveoldria). Din ouale lui iese niste larve
care infecteaza mierea $i larvele de albina
(care mor) $i rod faguni. Stupii sistematic1
sufere mai Win de acesti fluturi.in Mold.
caselnlra. (pop. casdl-). Forma gazal-
nita in Neam. Rom. Pop. 2, 508 $i 4, 302.
V. cislia fi codat.
2) gaselnlia f., pl. e (d. gdeesc). Munt.
Iron. Boala urea imaginary lipd par'cd 1-a
gasit gaseIntta 1
gasesc v. tr. (bg. gdziv, tree pin vad,
sirb. gaziti, a trece pin vad, dupa cum vsl.
broditi, a trece pin vad, a dat rom. a brodi,
care are Int. vecin cu a grist'. Poate infl.
de vsl. gasitL a stinge. Bern. 1,299). Aflu,
descoper, clan de : a gdsi o comoard, o in-
sold, an mijloc de scapare. Intilnesc, apuc :
a gdsi un amic acasd. Procur (de ex., un
post cuiva). ApuC, lovesc cuprind (vor-
bind de o boala) (ipd par'cli I-a gasit
naiba. Ma hotarasc sä, ma apuc sa
tocmai acuma si-a gdsit s0 elide (Iron.).
Mi se pare, is de ideie (barb. dupa fr. t ou-
ver): gasesc ca nu e bins sa bei apd rece
cind e,cti asudat. V. refl. Ma aflu, snit: pe
aid no se gaseTc tigri. A gdsi Cu cafe, a
gdsi de cuviinfa sad a gdsi bun (fr. trou-
ver bon), a admite, a fi de parere CO e bun.
A-ti gdsi bacau, a da de dracu, de unu
care nu te lase in pace. Ti-ai gasit da de
ti -al gcfsit sa fie el
unde ; as f e posibil ? :
om onest 1 Bine v'am gasit 1 formula de sa-
lutare a unuia care vine $i doreste sa ne
gaseased sanatosi.
giiscar, -fireasik m., p1. f. ese. Acela
sail sceia care poseda o gasea sal face
parte dintr'o gasca. V. ortac.
giiscilresc, -ease& adj. (d. Oscar,
ca lautaresc, pescarescd. Maar, pescar).
De gasca: spirit ascdresc. Fals gi4v-
car (ca'n Arh. 1932, 103), dupa cum ar fi
fals societate ldutard on sIoard pescaral
gatere, V. °afire.
gateida f., pl. eli. Acjiunea de a to gAti
d e a-ti face toaleta, vorbind de femei. Ceia
ce servelte la toaleta (giuvaieruri, rochil
9. a.).
35

OAT
gittej ai gitej n., p1. e (cp. cu vsl. gall,
gramada, rus. gall, zagaz ; strb. gat, tin&
gat). Vreascuri, crangi uscate adunate p.
gatejel m., p1. ei (d. gate), adieu miti-
te1°). Trans. Sfredelus.
gfitdsc gi (vechi) gatez, jar azi Trans).
gat, a Oda v. tr. (d. gata). Fac gata,
termin : a gait o casd. Fig. Rapun, ucid
boala i -a gatit. Pregatesc, prepar : a gdti
prinzu, mincarea, armele. Ornez, fac toaleta :
a gdti de bal. V. refl. A to gall de drum,
de plecare, de bal. Vechi ai gotovesc
(vs!. gotoviti).
gbtin n., pl. art (lat. catetta, Ian°. Cuv. gazdovoti). Primesc In gazda, dad !ming.
lit. la Dos. Lant de purtat ca ornament, Vechl ai gilzdaluTesc.
alisida.
gAtire f, Actiunea tie a gati. Vechi,
am Trans. gatare. Vechi ai gotovinfal
pl. e, $i gotovire.
edit, -à adj. Terminat. Pregatit, prepa- (degeaba).
rat. Ornat, cu toaleta facuta o cocoand nu
gatitcl de bal.
1) gabn m. (lat. * cavo, -orris, d. cavare,
a scobi. V. gaura.). Trans. vest. Gargaun
(vespa crabro).
2) gain: n., pl. e (lat. * cavo, -6nis, d.
cavus, cay. scobit. V. goturo.). Dos. Cavi-
tate, scorbura.
gaunds, -ofisa. adj. (din gduros, de
la gaurd). Vest. Cu gauri, bortos, scorbu-
ros : copac,dinte gdunos. Fig. Sec, furs
valoare om, discurs gdunos. V. garga-
rIcIt.
gaunovesc v. tr. (d. gdunos). Vest. Fac
gaunos, rod pin auntru, scorboroaesc.
gAunoyle f. Vest. Fig. Defectu de a fi
gaunos.
gltunosIttira f., p1. 1. Vest. Cavitate,
scobitura.
gaurdal $i -Ica f., pl. ale, $i gaurice
f., pl. 1. Vest. Gaura mica.
gaurdsc v. tr. (d. guard). Vest. Bolles°
bortelesc, fac gauri: a earl pdmfatu.
gavan n., pl. e $i art (bg. gavana $iva-
gan, slrb. vagan, rut. vandnv, ceh. vagan,
mgr. gavdna, ngr. vageni, a. i., rucla cu rom
havan ai gavanos, ca si cu lat. cavus, scobit.
V. vagaunit). Vest. Scala sail phis de lemn
sal strachina de lemn de pisat usturoi, nuci
a. a. Calota palariii (V. palarie). Cavitatea
lingurii. Trans. Maram. Lingura mare, polo-
nic. Orbits. Adincatura cam ratunda inteun
teren (BSG. 1928, 148, al 1933, 165). V.
top, padlnal.
gavtitina, V. vagfiuna.
gavdzd n., pl. oazde (vsl. givozdf, gvozd f,
cut. V. gifivozdese, vlzdoagii). Vecht.
Piron. Trans. vest. Cut la aindile.
g&vozdesc v. tr. (vs1.-gvozditi, tits. VOZ-
dill, a bate un cui. V. gavozd). Vechi. Bat
In cute, pironsc, tintuiesc. Azi. Mold. Trans.
www.dacoromanica.ro
546
GEA
Trtntesc claie paste gramada, tndes, vir cu
de -a sila unu paste altu. V. refl. Veverijete
se glivozdise una peste alta In copac. $1
-zesc ($ez. 33, 27).
gazer in. Pop. Vinzator de gaz (Petrol).
In est Bazar.
gazalnita, V. gaselnIta 1.
gazdac, -6 adj. (ung. gazdag). Trans.
Care to poate gazdui, bogat, cu stare.
glizdb.9ag n., pl. uri (ung. gaZdagsdg,
bogatie, ai gazdasdg, gospodarie). Trans.
Gospodarie buns, bogatia casei. $i gaz-
dusag.
gazduTese v. tr. (d gazdd. Tot aaa strb.
In Olt. gazduT
(NPI. Ceaur, 104).
geaba adv. (turc. Baba, gratis; ngr. tzid-
ba, bg. eltb. Baba). Vechi. In zadar: Azi
In zadar: degeaba Incerci, cif
putea I Gratis, fare .platA : Ili dad
cartea asia degeaba (pop. at pe degeaba).
geabhanit, V, gephana.
+, geainfzm (ea dift.) rt. 0 religiune Indi-
ana, amestec de budizin ai de brahmanizm,
atribuita lui Ripaba.
* gealamina f., pi. e (it. giallamina gi
zelamina, d. giallo, galben). Min. Cadmie
fdsila.
gealat, V. gelat.
gealAU n., p1. die (ung. gyalu). Nord.
RIndea. In Trans. ai gilab, lila3, ghilaU,
ghels10.
gealdp, V. gelep.
gerkm n. pl. art (turc. [d. pets] gam ,
ngr. dzdmi, bg. strb gam). Placa de stela
puss la o fereastra,la un felinar a. a. A sta
la geam (ori la geamurl), a sta la fereastra.
Luna bate pin geamurl, tuna bate pin gea-
murile ferestrel. Iron. A umbla cu geamu-
rile in °chi, a purta ochelari.
geamalii f., pl. e (turc. Id. an] gemal
olunu, joc de travestire, d. gemal, frumu-
seta). Vechf. Brezaie.
geama.nddra, V. ceamandura.
geamantan n pl. e (turc. gamadan,
gamedan, d. pers. gamedan [d. game, Mina,
gi dan, purtator] ; ngr. dzamantani [de unde
si tom. -antan tld.-atanj, bg. strb. gamadan,
rus. &mortar:. V. ghTozdan). Vest. Gean-
VI mai mare care Se poarta c'o singura mina In
hir- calatorie.In est gemandan. V. cufär.
gesiman, -and adj., pl gement, gemene
(lat. gemtnus, it gemino, pg. gdmeo; dim.
gemellus. fr. fumeau, sp.gemelo).Ndscut tm-
preuna cu altu (vorbind pe frati): surorf
gemene. Crescut la un loc: prune gemene.
S. m. pl. 0 constelatiune (Castor ai Polnce).
Un semn al zodiacului (lung Mai). $i de
gemene: acesti copli is de gemene (Cp.
cu seamdn 1).
 547
GEA
geemat n., pl. gemete (lat. gemitus, id.).
Zgomotu celui ce geme. La Al. Cojbuc,
Sadov. Sov. (242) gemet, la Em. gemAtt,
p1. tot gemete. Cp. cu geamdn, freamat, sea-
man, team dl, treacdt.
geambara, V. geampara.
geambits m. (turc. pers. ganbaz, d. pers.
gan, viata, si baz, joaca, achca om care -$i
joacA viata pe frtnghie, funambuluL ngr.
dzambdzis [sells tzamp-], strb. gambak, pol.
dzambas). Samsar de cal. Fig. $arlatan.
in est geambas, poate supt Intl. pol. In
Olt. gimbal, escroc". V. saltimbanc
5i sflrnar.
geambastic n., pl. art (turc. garzbazlyk).
Meseria de geambas. Plata lui. Fig. $arlatanie.
geamgid m. (turc. gamgy). Care vinde
sau pune geamurl In nord stedar.
geamie (ea dift.) f. (ham [d. an] gamy,
lot de adunare, moscheie). Moscheie, biserica
musulmana. V. mecet.
geamlic n., pl. uri (turc. gamlvk). Terata,
balcon sau galerie acoperita cu geamuri.
geampara §i (mai vechi) ceampara
f. (turc. ealpara, d. pers. earpare [ear, pa-
tru, $i pare, bucata]. V. para). Pl. Pacani-
tori, tasuri, castanete (patru bucatele de lemn
cu care pricanesc dansatoarele). Fig. Ctntec:
a ,rage nista geamparale. Est. (geamba.
rale). Nuneasca, Nora de dupta °snafu de
cununie. $1 zamparsi (dupa ngr).
geanabet m. (turc. genabet, om impur;
sirb. genabet). Mont. Fam.lgnorant, imbecil,
gogoman.
geana L, pl. gene (lat. * genna tld. gena,
obraz, pleoapa ; vgr. genvs, scr. hanus, got.
kinnus, germ. kinn; pv. gena, obraz. Cp. cu
cind, pond, vind). Paru pleoapelor. A da
ochii In gene, a tnchide ochii, a adormi:
n'am dat ochii In gene o cllpd (ChN. 1,181).
Fig. Geana dealului, muchea dealului.
geandra 1., p1. gendre (cp. cu mandrd 2).
Mold. Turta de popusol (burcA) pusa'n
apa rece sau zeama facuta din ramOsita de
mamaliga din ceaun amestecata cu Met, us-
turoi sari ceapa si sare (E o mincaze a celor
mai saraci). V. sarbusca.
geanfes si -ez n., p1. urI (turc. ganfes,
p. pers. gan, viata, $ifes, farmec) Vechi. Un fel
de tafta : salvari de geanfes ceanfes.
geanta f., p1 garde $i genii (turc. eanta
si ganta, geanta; ngr. dzidnta, bg. strb
eanta). Geamantan mic de pele, ea cela In
care vinAtorii duc vinatu, cutierii scrisorile,
banii $. a. $i care se poarta attrnat de umar
No curea on are cloud toarte $1 se tine In
mina. Mold. Ghiozdan scolaresc. V. cartu.
siera, tascii, zagtrna.
geant, V. cleant.
gear n., p1. art (tore. pers.
gar, eat,
pInza. V. cearttaf). Vechi. $al de India
(ca$mir) cu flori cusute cu mina. Ad.
Dobr. Marama.
www.dacoromanica.ro
GEA
geasa (Mold. Vs.) interj. pin care so-
mezi pe cineva sa Irma on sa piece (ea dift.),
ca $1 lest pasol, Mara
gebeit 1., pl. ale. Mold. Un mers tncet
si leganat al calului, numit $i mers arme-
mesc. V. gevrea.
gebegi4 m. (turc. gebegi, d. pers. gebe,
plato$a). Vechi. Chiurasier, panttr (clintrun
corp Insarcinat cu paza $i transportu arme-
lor $i munitiunilon.
gebehanit §l gebhana, V. gephana.
gebrea, V. ghebrea.
gecko m.(engl. gecko, d. malaezu goke,
cuv. imit.). Zool. Un fel de soptrla din zona
tdrida.
gelsit m. (turc. &fiat, d. pers. gellad ;
ngr. tzeldtis, strb. gelat). Vechi. Calaa.
Munt. $i gealat.
in
gelatin& f., pl. e (fr. gelatine, d. lat.
gelatus, Inghetat. V. ger, conoelez). Sub-
stanta extrasa din cartilagini $1 din oase de
animale $i care seamana cu gheata, dar nu
e a$a de solids $i tremura cind o clatini, ca
pinta (raciturile) si bigi-bigi.
gelatines, -oils& adj. (d. gelatina ;
fr. gilatineux). Ca gelatina.
gelelet, -eat& adj. (cp. cu gildluiesc).
Olt. Vorbaret guraliv.
gelep m. (turc. [d. ar.] geleb, gelep). Vac ht.
Negustor strain (Turc, Amman, Grec,lidan)
care cumpara of din Virile romtne$ti $i le
vindea In Turcia. $i gealep, pl. tot ge-
lepi. $i telep (ngr. dzelepis). La Brasov,
jalip, om acaparator, rapace.S. n. geld!),
pl. uri, ,taxa de pasunat" In Dobr. (Neam.
Rom. 6 Martie 1918, pag. 2).
gelepesc, -edscili adj. De gelep. S. f.
Cazaclie.
gellste, V. vTeliste.
gelds, -oaks& adj. (it. geloso, gelos;
fr. jaloux. V. zelos). Care are gelozie. Fig.
Foarte doritor, zelos: gelos de stima supe-
riorilor
gelozie f. (it. gelosia ; fr. jalousie. V.
jaluzie). Frica de nu fi ittbita alts per-
soana in locu tau, elude de a vedea alts
persoana iubita In locu tau. Invidie, ura ca
alto e mai fericit de ctt tine.
v. tr. (ung, gyalulni. V. gea-
I Rtnduiesc, trag la rtndea, ne-
tezesc cu rindemia.
gem, At, a geme v. intr. (lat. gemo,
gemere, it. gemere, pv. cat. sp. gemir, fr.
geindre $i gemir, pg. gamer). Scot nista slabe
sunete de durere: rdnitu na plingea, ci nu-
mai gemea. Fig. Is subjugat, Is supus stra-
inului: a geme supt jug. Is foarte plin (ca
ngr. ginzo): curtea gemea de lame, ham-
baru gemea de grid. V. bIh1T.
gemandan, V. geamantan.
gemathine f. (lat gemmritio - finis).
Bot. Dezvoltarea mugurilor $1 epoca acestel
dezvoltarL

'GEM
* gems f., pl, e (lat. gemma boboc,
mugur, peatril pretioasa). Peatra prehoasti
Adiamant, rubin, s. a.) Sare gemd, sare scoasa
din painInt (In opoz. cu sate marina): in
Romania-s mine de sare gems.
gemgintire Ouminiire f., pl. an
(d. geaman). Vest. Locu de Imbucare, de
ramificare (la un lemn, la un rta). Lemn ea
furca. Copita despicata (Biblia 1688). La
puturile cu cumpana, prajina de care e le-
gate ciutura (V. cocirl A). Turtur de gheata.
Est. Fie-care din cele dada lemae care unesc
inima carului cu osia din apoi (In vest WOO.
gemanarlta f., pl. e (d. geaman, gem&
nare). Poroinic.
gemeni, -ene pl. V. geaman.
&met, V. geamat.
* geminat, -a adj. (lat. geminatus). In-
gemanat, duplu, pareche: coloane, frunze
geminate.
* gemula f. pl e (lat. gennu/a, dim. d.
gemma, boboc). Bot. Colt (primu mugur
al plantei chid se dezvolta din samintA).
gen n., pl. uri (lat. genus, generis, d.
gignere, genitum, a naste ; vgr. genus. V.
Indigen, general, genia, gentil ; o-
xlgen, genealogie). Reuniune de mai
multe specii care se aseamana : genu uman.
Fel, mod: genu viefit cuiva. In picture,
ceia ce nu e nici portret, nici peizaj, nici
de marina, nici de istorie : pictura, tabloil
de gen. Diviziune a artei oratoriale cum o
Intelegeaa cei vechi: genu demonstrativ,
judiciar. Moat stil, gust : gen simplu.
nat. Categorie de fiinte compusa din specii
care se impart ele imediat In varietati si
indivizi: lupu e o specie din genu cinelut.
Gram. Forma pe cere o primesc cuvintele
ca sä arate sexu : genu mas.ulin, feminin
§i neutru.
* gendarm, rail scris lid. jandarm.
gendre, V. geandra.
* genealog, -oagfi s. (vgr. genea16-
gos). Care face genealogia,
* genealogic, -a adj. (vgr. genealo-
gads). De genealogie: tablet genealogic
(reprezentat ca un arbore).
* genealogie f. (vgr. genealogia, d.
genea, generahune si logos cuvInt. V. gen).
Filiatiune, siru, (numararea) stramosilor cuiva,
spita neamului.
* general, .fi adj. (lat. generdlis, d.
genus, generis, gen). Comun intregului gen,
universal, peste tot : pion* generals. Vag,
Indecis, in opoz. en special, particular, in-
dividual: a vorbi In termini generalt. Care
are putere (autoritate) peste tot : controlor,
inspector, outer general. S. m. Oilier care
comanda o brigade, o diviziune saa un
corp de armata si chiar o armata Intreagg,
In care caz se mai numeste si general su-
prem on generalisim : La 1848. in Tara
Romaneasca, titlu de spatar" fu inlocuit
www.dacoromanica.ro
548
GEN
cu cel de general" cu Intelesu de eanetenia
ostii". (V. capitan, hatman,maresal).
Sett unui ordin de iezuiti. S. n. Lucru ge-
neral: a frece de la general la special. in
general, In mod general, in de obste.
generalat n., pl. e (d. general). Rar.
Gradu, demnitatea de general. Timpu ell
dureaza aceasta demnitate.
* generalislm m. (it. generalissimo, fr.
gerzerafissime). General suprem, comandant
al unel armate intregi.
* generalltate f. (lat. generdlitas,-6t1s).
Calitatea lucrurilor generale. Cel mai mare
numar: generalitatea cazurilor. In Francis,
In ainte de 1789, diviziune financiara care
cuprindea jurisdictiunea unui biurod de ca-
sierie superioara. Pl. Lucruri generale fail
report direct cu subiectu: a vorbi gene-
ralitaft.
* generalizatitine f. Actiunea de a
generaliza. Si -ape, dar mai des -are.
* generalizez v. tr. (d. general; fr.ge-
neraliser). Fac general un lucru, intind peste
tot: a generalize o deciziurze. V. refl. A-
ceastd mods s'a generalizat.
* generalmente adv. (fr. generalement,
it. generalmente). In mod general.
* generatlane f. (lat. generatio, - finis).
Nastere, functunea pin care se reproduc
fiintele organizate. Filiatiune, descendents;
din tats in fin: obicelurile se transmit de
la o generafiune la alta. Serie de oameni
care se nose on traiesc In acelafi timp : ge-
nerafiunea de la 1848, acest profesor a
scos viguroase generatiuni de elevt. Gene -
ra(iunile viitoare, posteritatea, viitorimea,
urma5ii. Generafiune spontanee, care se
naste fora germine, dupa unii naturalisti.
Fig. Genera(iune de idei, nastere (produ-
cere) de idei.
* generator, -oare adj. (lat. gene-
rator). Care genereaza. S. f. Geom. Linie
care, miscindu-se, genereaza o suprafata. S.
n.. p1. oare. Mec. Cazanu unei masini cu a-
bur. Fem. (rat) 5i generatrice (lat.
generatrix, -leis).
* genere (in) loc. adv. (dupa it. in ge-
nere). Rar. in general, generalmente.
* generez v. tr. (lat. genera, -Ore, a
naste. V. gen). Nasc, procreez. Fig. Pro-
duc, aduc : o idete genereaza alta.
generic, -A adj. (fr. generique, d. lat.
genus, generis, gen). De gen, al genului.
to opoz. cu specific, special, individual :
caracterele generice.
* gener65, -oasa adj. (lat. generosus,
nobil, de neam, marinimos, d. genus, gene-
ris, neam, familie, cum se zice si rom. &f-
iat de familie, adica de neam bun, de
boier", deci cu calitati superioare"). Nobil,
marinimos, darnic, liberal: om, suflet ge-
neros Tinfir generos (Iron.), in Ro-
mania, Post socialist intrat In partidu libe-
ral. Adv. Cu generozitate.
* generozitate f. (lat. generdsitas, - dtis).
Nobleja, marinimie, darnicie, liberalitate.
 549
GEN
* genetic, -al adj. (d. genezd pin anal.
cu sintetic d. sintezd). Relativ la genezA ge-
nital : instinctu genetic. Fals genezic.
* genetiv, V. genitiv.
* genial, -á adj. (lat. genialis). Care
depinde de natura persoanei. Care are ge-
nie (inteligenta superioara): om genial.
Care denote geniu: idefe geniald. Adv. In
mod genial.
* geneza f., pl. e (vgr. genesis. V. gen).
Nastere, formatiune, producere. Sistema coz-
mogonicA. Prima carte a Pentateucului tut
Mole $i a tntregii Bib lit, unde se vorbeste
de originea lumii.
* genlalitate f. (lat. genkflitas, -ails).
Calitatea de a ft genial.
* genital, -á adj. (lat. genitalis). Ge-
netic, relativ la naftere: instinctu genital.
* genitiv, -& adj. (lat. genitivus ai ge-
netivus, d. gignere, genitum, a na5te. V.
gen). Care aratA nasterea, familia, originea.
S. a, p1. e. Gram. In limbile cu declinare,
cazu care arata originea, posesiunea, calf-
tatea s. a.: soldalif patriit, on: al banuluf.
(Se poate tnlocui cu de, din on cu un ad-
jectiv : vla(d de sihastru, fructe din pd-
.dure, vfata sihdstreascd). Ital. Fr. Sp.
Germ. 5i Englejii zic genit -, tar unit, la
not, zic genetiv fiind-ca chear Romanii zi-
cead mai des genetivus. Cp. cu feminirz.
* genii n., ca 5i spirit (lat genius, d.
gignere, genitum, a naste. V. gen). Zed
care, dupa credinta celor vechi, prezida la
nasterea fie-carui om si-I proteja pina la
moarte, asa cum e la crestini Ingeru. Spi-
rit, fillip mistica. Poet. Zed protector: ge-
niu Romdniii. Fig. Persoana care exercita
asupra alteia o influenta buns sat) rea. Fig.
Gradu cel mai Malt al aptitudinilor omului,
talent extraordinar : genii poeziii, afacerilor,
intrigif. Caracter proprid si distinctiv : ge-
niu unit popor, rind limb(. lnginerie mili-
tara sat) si civila (stiinta de a face poduri,
fortificatiuni s. a.). Trupe militare tnsarci-
nate cu asta (pontonieri, telegrafistl s.
Unit zic un geniii, doi genii, articulat genii(
trod inseamna zeu".
genoate, V. gTonoate.
* gentil, -ft adj. (lat. gentllis, d. gens,
geniis, famine, ginte). Delicat si gratios. A-
mabil, blind. Adv. In mod gentil : a to pada
gentil.
* gentileta f., p1. a (fr. gentillesse, it.
gentilezza). Calitatea de a fi gentil. Ama-
bilitate, politeja.
* gentIldm m. (fr. gentllhomme, it. gen-
liMomo. V. galantom). Nobil, boier. Fig.
Bine crescut, cavaler, distins In purtare.
* gentian& f., pl. gentiana, dupa
e (lat.
numele regelul Iliriii Gentius, care a des-
coperit proprietajile acestei plante [Plinid,
25,7]). Bot. 0 buruianA cu florI aibastre to
forma de clopot (gentiana cruciata). RA-
dacina ei e tonics $t vermifuga.
www.dacoromanica.ro
GEO
* gentianea, .ee adj. (d. gen:Mind).
Bot. Din familia gentianei S. f. p1. Plante
al caror tip e gentian 5i din care face parte
ai fierea pamintului.
genucher (vest) si -ncher (est) n. pl.
e. Pl. Pulpari care acopere si genuchii sad
mai mutt genuchii. V. tuziuci.
genuchT (vest) $i gentinchT (est) m.,
pl. tot asa (lat. gerzticulum ai geniculum,
dim. d. genii ; vgr. geny, scr.gdau, got. knit:,
germ. int.; it. ginocchio, pv. genolh, fr. genou,
cat. genoll, sp. hinojo. pg. joelho. Cp. Cu
mdnunchf, rdrunchi, pdduche). Indoitura
de la mijlocu piciorulul, locu unde se
uneste tibia cu femuru si unde e rhtula.
Feed. Rar. (chipa vsl. kolCno, genuchi si
trib"). Trib. In genuchT, sprijinindu-te
pe genuchi: a cadea in genuchi. $i un
genuche, -unche, p1 doi genuchT,
-unchT, neutru: un genuchT, -unchT
p1. dad genuche, -unche. Vechi gerun-
chi (ca rdrunchi).
* genuflexitine f. Eat genuflexio, finis,
d. genii, genuchi, $i llexio, Indoire). Indoirea
genuchilor. Fig. Lingusire josnica, servilizm.
* genuin, -& adj. (lat. genuinus, d. gig-
nere. V. gen). Din nastere, natural, ne-
falsificat, pur: vorbe genuine.
gentinchT, V. genuchT.
gentine f. (lat. * gyro, -Mils. vIltoare, d.
gyrus, Invirtire. V. jur 1. Cp. cu minune).
Nord. Apa adinca, vlltoare, vtrtej, anafor.
* geo- (vgr. ge 5i gea, pamtnt), cuv. cu
care se formeaza o =Rime de termini stiin-
tifici, ca urmatoarele.
* geocentric, -& adj. (geo- ai centric.
V. central). Astr. Care se raporta la o
planeta vazutA de pe pamtnt ca centrn.
* geed& f., pl. e (vgr. ge6des, ca parntatu).
Bulgare mineral cav plin de cristale pin
Auntru.
* geodet m. (vgr. geodaltes). Agrimen-
sor, care stie geodezia.
* geodetic, -á adj. (cf. geode!). Relativ
la geodezie: calcule geodetice. Fals geo.
dezic (Cp. cu genetic).
* geodezie f. (vgr. geodaisia, d. gd,
pamtnt, $i daM, despart). Agrimensura, stiinja
masurarii pamtntului, mosii, or sad distantelor:
frail( Cassini ad fost fundatorii geodeziii
franceze.
* geognozie f. (geo- 5i vgr. gnosis, cu-
noastere. V. diagnoza). Acea parte a
geologiii care se ocupa de compozinunea
scoarjei pamtntulul.
* geograf m. (vgr. geogrdphos). Care
tie geografia.
*geografic, -à adj. (vgr.geographik69.
De geografie: at/ante geografic. Adv. In
mod geografic: a descrie geografic.
* geografie f. (vgr. geographia, d. geo-
ai grafie). Descrierea pamtntului din punctu
de vedere al solului, al climei 5. a. (geogra-
fie fizicel), al producjiunilor solului (econo-
GEO
- 550 -
mica), al raselor, limbilor, frontierelor, ins-
titutiunilor (po/itica), al istoriii (istoricd), al
forme gi locului (rangului) parnIntului tntre
planete (matematicd). Carte care descrie
pamIntu : Geografia lui Strabone. Si
-Ettle (dupe rus).
* geoldg m. (d. geologie). Care tie geo-
logia.
* geologic, -A adj. (d. geologie). De
geologie cercetdri geologice. Adv. In mod
geologic: a descrie geologic.
* geologie f. (geo- gi -logie). Stiinta
care studiaza matena din care se compune
pamintu, din ce e constituita aceastil ma-
terie, cum e situata pi cauzele care ail mip-
cat-o pi fixat -o.
* geometric, -ft adj. (vgr.geometrikds).
De geometric, din geometric : figurd geo-
metricd. Fig. Regulat: orapele americane-s
construite dupd, an plan geometric. Adv.
In mod geometric.
* geometries f. (vgr. geometria, d. geo-
$i metru). $tiinta masurani liniilor, supra-
fetelor pi volumelor. Carte care vorbepte
despre aceasta masurare.
* geometru m. (vgr. geometres). Care
tie geometria.
* georama E, pl. e (geo- $i -oramd
ca'n panorama). Harts In relief facuta pe o
scar& foarte mare.
* georgic, -A (eo 2 silabe) adj. (vgr.
georgik6s, d. geo- $i ergon, lucrare. V. ar-
gat). Agricol. Poezit georgice (sail, ca f. pi.,
numai georgice), poezil relative la agricul-
ture: Georgicele let Virgilitl.
gephana ai -hanea L, pl. ale $i ele
(turc. [d. pers.] gebhane). Vechi. Arsenal.
Pulberarie. -5i gebh-, gebeh-, geabh-,
ceph- gi zaph-.
ger n., pl. art (lat. via, it. gelo, pv. cat.
gel, sp. yelo, hielo; fr. gele'e [lat. * gelato].
V. deger, gelatins). Frig foarte mare
(glacial). E un ger de ingheatd si cenusa'n
vatrd, de crapd lernnele pi petrele, e grozav
de ger.
gerah m. (turc. [d. ar.] gerrah). Vechi
Chtrurg.
* geraniaced, -de adj. (d. geruniti).
Bot. Din familia geraniaceelor, ca greghetinu
muscatu, priboitt $. a. F. pl. 0 lamilie de
plante al caror tip e muscatu.
* geranM m. (lat. geranium, vgr. gerd-
nion, d. gerands, cocor). Bot. Priboi
* gerant, -A s. (fr. gerant, d. gerer, a
gera). Care gereaza afacenle altuia: gerantu
unet intreprinderi. V. girant.
gerar, V. Tanuarie.
geremeit f., pl. ele (turc. gerime gi
gereme). Vechi. Amend& V. gTurumea.
geret, V. gerid.
* 9erez v. tr. (fr. gerere, a purta, a duce).
Administrez In locu proprietarului sari so-
ciet/ijii. V. girez.
gerg n., p1. art (it. gergo). Sec. 19. Jargon.
gergevea, V. cercevea.
www.dacoromanica.ro
GER
9erid ai geret, giret gi girit n., pl.
era (tare. ginid, d. ar. gerid, raroura fara
frunze). Vechi. Sulita scurta. Un joc In care
un calaret arunca din galop o sulita, iar
altu o prindea pi o arunca Inapoi tot din
galop (La acest joc se dedaa is bairam pajit
pi agalele Curtil to prezenta sultanului. Un
joc analog la Bucurepti In cImpia Colenti-
nei (Doi calareti, fii de boler, arunca0 unu.
Intel:tau cu cite un bat de alun lung de
vre-un metru pi se aparail c'un scut de ptsla..
La brill aveaii pi un baston cu cirlig, Cu care,
din galop, apucaii geridu cazut). V. halca.-
gerila m., gen. at ha. In povepti, om
caruia i-e frig tot-de-a-una pi produce ger
in prejuru lui.
* german, -ft s. (lat. Germanus). Lo-
cuitor din Germania sail de limbs germank
Neamt. Adj. Germanic, nemtesc.
* germanic, -á adj. (lat. germanicus).
De German, nemtesc : confederatiunea ger-
manicd. Adv. Nemteste, ca Germania : a
vorbi germanic.
* 9ermanist, -A s. Filolog care tie
limbile germanice. Jurist care tie drepta
german.
* germanld n. Chim. Un metal tetra-
valent cu o greutate atomics de 72,31. Sea-
mans cu bismuth.
* germanizez v. tr. (d. German). Pre-
fac In German, dad aparenta germane.
germanizm n. Totalitatea Germanilor
spiritu tuturor Germanilor. Locutiune ger-
mane, cuvint de aspect german : Ardelenit
fi Bucovinenii au matte germanizme.
* germanofil, -A adj. ai s. (German $i
fit). lubitor de Germani.
germanofilie f. (German $1 -filie),
lubire de Germani.
* germanof6b, -a s. ai adj. (German
gi -fob). Cuprins de germanofobie.
* germanofobie f. (German $i -fobie).
Fria sad ura de Germani.
* german, germin gi germine
(lat. germen, germinis. Cp. cu specimen)..
Embrion, punct din care se dezvolta o vie-
tate, o plants. Colt, primu via care rasare
dintr'o saminta. Fig. Principia, izvor, origine:
necurdlenia e germinele boatel. A fi in ger -
mine, a fi in embrion, a fi la inceput, In
formatiune.
*gertninati ne f. (lat. germindtio,-finis)_
Incoltire, iepirea plantei din samInta. Fig.
Dezvoltare : germinafiunea ideilor. Si caller.
* germinez v. intr. (lat. germino, -dre).
incoltesc, scot germine, riser, vorbind de
seminte. Fig. Incep sa ma dezvolt: virtutea
germineazd In anima lui.
geros, -easel. adj. (d. ger). Plin de ger..
geruTala 1., pl. fell. (d. geruiege). Timp'
geros.
geruTeete v. impers. (d. ger). E ger (at
cade o zapacla suptire).
gerfinchT, V. genuchT.
GER
- 551
gerundia n. (lat. gerundium, d. gerere,
a purta). Gram. Un mod at verbului, pre-
cum: semarrind, td:ind, dud dormind.
gerundiv n., pl. e (lat. gerundivum gi
gerundivus). Gram. Participiu viitor pasiv
latin, precum : delendus, ,care trebuie sa fie
daramatu.
* gest n., pl. art (lat. gestus, migcare, gest,
d. gerere, a purta. V. gerant). Migcare a
corpului, mai ales a mind, p. a exprima senti-
mentele : a declama cu gesturi. V. amenin-
Tare.
gestathine f. (lat. gestdtio, -anis, d.
gestare, care gi el vine d. gestum, gerere, a
purta. V. gest). Actiunea de a purta sarcina,
vorbind de femela. Timpu cit se poarta sar-
cina. $i -affe.
gesticulez v. intr. (lat. gesticulari).
Fac gesturi: orators gesticula lurios. V.
amentri.
gesthine f. (lat. gestio, -en's, d. gerere,
gestum, a purta). Actiunea de a gera,admi-
nistratiune: gestiunea afacerilor. Timpu a-
cestei actiuni: supt gestiunea acesturprtmar.
getbeget sail get -beget ac! (turc.
[d. at.] gedd bt gedd, din stramogi to strA-
inogi; gedd, stramog) Fam. Neaog, pur, vor-
bind de rasa: acesta e Romdn get -beget (la
care se mai adaugA gi coada vacii, cind vrei
sA rtzi de pretinsa puritate de rasa a cuiva).
V. rnoa gi fires.
gevrea gi (vechi) cevrea 1., pl. ele (hire.
Zevre, un fel de muselina dna). Rar. Basma
brodata de matasa. Basma finA care se pune
in haina mortului $i gTuvrea, basma
de ceremonie la [Aranl (Bz.).
geyser m. (cuv. islandez care se ci-
legte gaizer gi Inseamna furiosi. Mare iz-
vor de apa calda care tIgnegte drept In sus
la mare Inaltime.
gheaba (sail gheba ?) 1., pl. e (bg.
gyba, ciuperca, burete; sirb. gibs, rus.
gubd, vsl. gomba). Vest. Est. Numele mai
multor ciuperc bune de mtncat (lepiOta
clipeoldria sail agdricus clipeolarius, colly-
bin [sail agdricus] 16ngioes Si armillaria
mellea sail agdri us melleus), numite to
nord gi °plotter. V. dreahlia.
ghettos (ea dift.) n., p1. e gi art (cp cu
it. ghiaia, prund). Est? Loc lutos on nisi-
pos (Neam. Rom. Pop. 3,589).
gheara (ea dift.) f., pl. gheare (HIM cu
-sp. garra, gheara, d. gal. garra, gamba, de
unde gi fr. Jarret, gamba, gi Jarretiere, jar -
tiera. V. gi REW. 3690). Unghie ascutita gi
Incovoiata la pasarile gi animalele de prada.
A pane gheara (propriu gi fig), a pune
gabja, a inhata bine, a prinde aga to clt sl
nu mai scape.
gheitta V. gheta.
gheata 1., pl.(vechi) gheff (lat. giacia
giglacies, it. ghaccia ai ghtaccio, fr. glace).
Apa solidificata de frig. Patinaj: mergem la
ghea(d. Fig. Raceala, indiferentA: o ghea(d
era Intre el. A rape gheata, a relua prie-
www.dacoromanica.ro
GHE
tenia. De gheata, 1) indiferent, rece, 2)
uimit,tmpetrit: a rdminea de gheafd.
BanT gheata,bani gata, numerarL 0 plants
erbacee originarA din sudu Africii cu Frunze
carnoase undulate gi acoperite de papile albe
transparente de aspectu unor bobite de gheata
(mesembrydnthemum crystdllinum). Pl. n.
GheturT, gheata unui rtu, munte, pol : to-
pirea ghefurilor.
gheaar (ea dift.) m. (turc. giaur, d. ar.
kiafur, infidel). Nume batjocuritor pe care
Turciitl dad celor de alts religiune gi in spe-
cial cregtinilor, ca gi jidanescu goi.
gheavol, V. diavol.
gheb gi (vechi) ghlb n., pl. urt (poate
var. din ghem. Ung. gob, gheb, poate veni
d. rom. Din lat. gibbus, gheb, ear fi facet
rom. geb. V. gib). Est. UnflAhira to spinare
produsa de diformarea girii spinarii din
vre-o azatura to copilarie sau de bAtrineta.
Unflaturile naturale din spinarea camilei
In vest cocoasa.
gheba f., pl. e (turc. kaba gi kebe, ung.
guba). V. chebe
ghebe 1., pl. V. gheaba.
ghebos, -oasa adj. gi s. (d. gheb). Cu
gheb, cocogat: om ghebos.
ghebosez v. tr. (d. ghebos). Fac ghebos,
gtrbovesc : britrIrzefa 1-a ghebosat. V. refl.
Si high- gi ghe-
S'a ghebosat de frig.
bosesc. La Dos. (Acad.) ghibuit, glie-
bogat.
ghebrea si gebrea f., pl. e (turc. ge-
brd; sirb. zebra). Perie de gters call, Fig.
Om lingugitor, periuta. V. cesala.
ghebuTesc, V. ghemuTesc.
gheena 1., pl. e (ngr. gi vgr. geina, ebr.
ghehinnon, care Insemna o vale [gird Una
lerusalim unde Jidanii idolatri trecea6 copiii
pin foe In onoarea zeului Moloh). Partea
cea mat ferbinte gi mai grozavA a iadului.
ghega V. ghToagit.
ghela f. art. Fain. A da ghela, a da
chix, a nu nemeri la biliard. Fig. Fam. A da
ghela la plata, a fugi farA sA plategti.
gheilal interj. (turc. ghel, vino, d. ghel-
mek, a veni). P. P. Vino: ghelai to cu mine
ghelaT n., pl. art (d. ghelai gi ghelir).
Olt. Venire, sosire, curgere: ghelatu ostilor.
(Vt. Lit. Bucuregti, 1, 17, 8, 2).
ghelitO, V. gealaa.
ghelir n., pl. art (hire. ghelir, venit, d.
ghelmek, a veni). Fam. Rent/1, venit, mai
ales nemuncit on neonest : ghelirtzrile po-
liticii. V. lrat.
ghelmotdc, V. glomotoc.
ghelas, V. ghTulus.
ghem n., p1. (est) art gi (vest gi Coy.) es..
(lat. * glemus tld. glomus, ghem, did& cu
globus, glob; itgluomo, ghem. V. gheb gi
aglomerez). Mototol de ata on de sfoara
tnfagurata In regula In forma de glob V.
papusa.
 GHE
- 552 -
ghemerlie f. (lure. kemerli, boltit, d.
kemer, carnara, bolts. V. eamarii). Munt.
vest. Odaie sau cask prea mica. $i ghl-
merlie (CL. 1919, 3, 213). V. demerlie.
ghemirdic ,si -6c V. prichindel.
ghemot6c, V. glomotoc.
ghemuTesc v. tr. (d. ghem). Fac ca
ghemu, gramadesc, Indes: nu ghemui hat-
nele In cufdr, Cd se mofotolesc; vizitiu ghe-
muise o multime de Jidant in diligentd. V.
refl. MA tupilez, ma string ca ghemu: hoftt
se ghemuise supt masd. Ma aglomerez, ma
Indes, ma Inghesuiesc : calicii se ghemuiazi
la pomand $1 inghemuTesc. $1 ghe-
buTesc: orasu e cit un pumn, ghebuit in
timpla muntelui (ChN. I, 249).
ghen, V. gin 1.
ghenarle, V. Tanuarle.
gheonoaTe, V. ghlonoaTe.
gheoneT, V. ghionoT.
gherb, V. herb.
gherbe f, pl. (cp. cu vtarbd). Rar. Toane
bune: om in gherbele luL
gherdan n., pl. e (turc. gerdan, git, d.
pers. gerdan, git, gerdan-bend, salba, d.
gerdiden, a InvIrti. V. gherdap). Vechi.
$i ghlrdan ni ghirdar ;
Colier, salba.
In est ghTordan (dupa ngr. giorddni.
$Ain.). V. zgarda.
gherdap n., pl. arr. (him girdab, pets.
gerddb, vlrtej, anafor, d. pers. gerdiden, a
se Invirti, si db, apa. V. chez-ap, hos-
av). Stinca In apa, mai ales vorbind de
cele de la portile cle ter.
gherghef n., pl. art (turc. gergef,
gerkef, d. pers. kiar-glah, gherghef). Drep-
tunghi sat) cerc de lemn pe care femeile In-
tind pinza qi brodeaza.
ghergheteag, V. berbeteag.
gherghin m. (d. gherghind). Paducel.
gherghina f., pl. e (rut. bg. gergina, rus.
geor-, d. germ. georgine, In tat. bot. geor-
gina, Dalie. Floare de dalie. Fruct de
gherghin (de paducel).
gherghir, ghlrghir si ghevghir n.,
pl. art si e (turc. (d. pers.] ktargir, pop.
kiavgir, edificiu de peatrA). Mold. Vechi. Ca-
maruta boltita ascunsa to pivnita on aiurea
p. refugiu on de pastrat lucruri scumpe. Azi.
Munt. Dun. (ghevghir). Celar, zemnic
(linga casa).
ghericlon n., pl. oane (fr. gueridon, d.
Guelidon, un personaj de cotnedie (16141).
Mesuta ratunda elm singur picior sat) si
cu trei.
gherila f., pl. e (fr. guerrilla, d. sp.
guerrilla, dim. d. guerra, razboi). Hartuiala,
razboi numai Intre trupe mid.
a gherita f., pl. e (fr. guerite, d. guerir,
a apara, a vindeca. V. garez). Mica ba-
raca In care Incape un om In picioare si
care serveste de adapost santinelelor.Fats
ghereta.
www.dacoromanica.ro
GHE
gherlan in. V. ghTorlan.
gherlift f., pl. e (d. Gherla, un oras din
Ardeal vestit pintr'un vechi castel Intrebu-
intat apoi ca Inchisoare). Fam. Arest, In-
chisoare, penitenciar :I-a turnat la gherld_
ghermestit ni -it n., pl. art (tune. germ-
sod, id.). Vechi. Un fd de atlaz cu ape din.
Alep. _ $i ghirmistit.
ghermete n., pl. (cp. cu ung. gvermek,
copil). Nord. A lua la ghermete, a cere so-
coteala, a lua din scurf.
gherec n., pl. oace (germ. gehrock, d_
gelten, de mers, si rock, surtuc. V. frac,
rochie, hondroc). Vest. Surtuc. V. fn.-
gherocat.
ghes ni ghies n.. pl. art (cp. cu Inghe-
suiesc). Fam. A da ghies cuiva, a-I Imboldi,.
a-I Indemna, a-1 Impinge. In Munt. vest
ghTest (CL 1911, 367), In Coy. si ghToz.
ghesman, V. ghisman.
ghesdft n., pl. art (cuv. adus de Ji-
dani, d. germ. geschaft). Fam. Afacere,
ales neonesta.
gheseftar m. (d. ghe.seft). Fam. Om.
care umbia dupa ghesefturi.
gheseftarie f. Fam. Ocupatiunea ghe-
seftarului.
gheta 1. pl. e (it. ghetta, fr. guetre, gam-
biera, genuncher, pulpar, tuzluc, d. francicu
wrist, germ. rist, incheietura piciorului).
Mold. Sec. 19. Tuzluc, pulpar (Impletit onT
cu nasturt). Munt. (gheata, dar si gheta.
De ex. In Prah. Dimb. s. a.). Botina, [neat-
taminte care cuprinde picioru pia deasupra
gleznei : ghete cu gumd, cu nasturi, to gd-
itane (snurart).
* ghetra f., pl. e (fr. guelre. V. ghe-
ta). Pl. Jambiere, tuziuci, pulpari, carlinbi
de postav on de pele cu care se acopere
pulpa.
* ghetto n. fhb pl. (it. ghetto). Cartieru
Panes; In care Jidanii, nesiliti de nimeni,
s'aa gramadit pentru afacerile Ion, tar pe ur-
ma ati scornit ea acest Cartier li s'a impus.
ghetar m. (d. gheufd, dupa fr. glacier).
Gramadire imensa de gheata in munti. S. n.,
pl. e. RAcitor, frigidar.
ghetarie f. Locu unde se pastreaza
gheata pe vara. Ftg. Camera foarte rece
(legnitA).
ghetrST n., pl. oaie. Mare bucata de gheata
care pluteste pe apa, sloi.
gheles, -pima adj. Plin de gheata ;
iarnd goald si ghefoasd (Ur.).
ghettis n., pl. urL Drum alunecos. Locu
unde se daa copiil pe gheata (patinaj). V.
derdeus.
ghettisca f., pl. 0e si qtr, sce si sct (d.
gheatil). Gheata (patinaj) mica: copill 41'
facuse o g erased. Agurijoara, portulaca,
Porcin, o planta cu foi ,carnoase cultivate
si pin gradini (portuldca grandifIctra). V.
GHE
- 553 -
gheunciaTe, V. ghlonoaTe.
gheundl, V. ghlonoT.
ghevghir, V. gherghlr.
ghTarit, ghTitia, gbTritlr, V. ghea-.
ghTavol, V. dTavol.
ghlb, V. gheb.
ghlbacT, V. dlbacT.
ghlban, V. biban.
ghlbacesc, ghibacie, V. dlb-.
ghlbIrdic, -irdel si - irdic, V. prl-
chIndel.
ghlbort (est) vi ghlgart (vest) m. (cp.
cu ung. (pontos) godorcs, ghibort. Cp. vi cu
ghiban, biban). Un mic peste de rta cu a-
ripi ghimpoase (perca fluvidtilis), numit vi
baba si zgrzbol. V. raspitr, costras,
abors.
ghlbosesc si ghlgosesc v. tr. (cp.
cu gheb si buchtsesc). Mold. Fam. Bat tn-
desat: I-a ghigosit in pumnL A scrie ghi-
gosit, a scrie Indesat, puchinos, cu litere
gramadite.
ghlbuit, V. gheboeez.
ghlcas, ghlcitz, -461, -ajel, V.
bless*.
ghicesc (vest) vi (Obese (est) v. tr.
(din * ghiocesc, d. ghioc, melcu pe care-1
Intrebuinteazil Tigancele la ghicit. Imper.
ghiceste si fam. ghici). Vest. Prezic, spun
trecutu vi viitoru. Presimt : a ghicit ce-I as-
teaptd. Dezleg, rezolv : a ghici o enigma. V.
cinel.
ghicire (vest) si gIcire (est) f. Acti-
unea de a ghici. Vechi. Ghicitoare, enigma.
ghIcltdr, -care adj. si s. Vest. Care
gluceste (De obicei, Tigancele-s ghicitoare).
In est gf-.
ghlcitoare (vest) si at- (est) f., pl. on
(d. ghicesc). Vest. Cimilitura, enigma, joc de
cuvinte pin care se exprima supt alta forma
ceva pe care trebuie sa-I ghicevti, precum
curelusd unsd pe supt pdmtnt dusa, adica
varpele". V. maiestrle.
ghld in. (fr. guide, d. guider, yin guier,
a conduce [d. got. vitae, a observa] infl. de
pv. guidar vi it. guidare). Calauza, conduc-
tor. S. n., pl. urL Carte cu indicatiuni de
calatorie.
ghidez v. tr. (fr. guider). Calauzesc,
conduc.
ghidi 1 ghidi 1 interj. de amenintare In
gluma (turc. [d. pers.] gidi, interj. de mirare
sai, de raustrare : ghtdt, ghidi, hofule I
* ghidan n., p1. oane (fr. guidon, d. it.
guidone, d. guidare, a conduce). Cirma bi-
delete( sail a altor vehicule mecanice (acea
piesA de care to tii chid mini).
ghiclam, V. gnTuden.
ghldus nt. (din bidus, murdar [Trans.]
d. ung. blidO), puturos, de unde Int. de .le-
nev, poznas"). Est. Veda. Actor. Azi. Poz-
nan, farsor, bufon. V. IstrIon.
www.dacoromanica.ro
CHI
ghldusie f. Meseria de ghidus. Pozna,
farsa, bufonerie.
ghies, ghTest, V. ghToz.
ghiftla adv. (d. ghiftuiesc). Fc. Sdtul
g,tuftd, foarte satul.
ghlfttifesc si (Cant.) bifttaesc v. tr.
(rucla cu buft, ca bondoc cu ghindoc. D.
rom. vine rut. givtati, a. I.). lndop, satur
OA In git. V. refl. Martine phili nu mai pot:
m'am ghtfluit de (sail cu) mere t Fig. M'am
ghiftuit de bani.
ghiggt, V. ghioaga.
ghlgilic n., pl. art (turc. gegelik, d. gege,
noapte). VechL Scufie de noapte. V. f es,
tichie.
Olt:part V. ghlbort.
ghlgosesc, V. ghlbosesc.
ghfla f., pl. f (cp. cu ung. titszli, id.).
Ban. Trans. Gaoacea cea verde a nucii.
Panuva (Wale care InvaleVe vtuletele).
ghljOg m. §i ghljoaggt (oa dift.) f., p1.
e (d. ghiuj §i -oagd din mirfoaga). Est.
Iron. Ghiuj. Mtrjoaga, gloaba: un ghzjog
(sail o ghijoagd) de cal.
ghij611 m., pl. tot asa. Ghiuj.
ghijurix f., pl. i (d. ghija). Olt. Pl. 5tu-
leti piperniciti (rev. ). Crg. 3, 186, si ArhO.
1928, 158), numiti vi gloduri si (est) cucu-
ruff.
ghilaba f. (tm.). Mold. Iron. 0 melodic
tiganeasca (In Munt chilabd). Bz. Mincare
delicioasa (oil-care ar fi), numita si ghl-
lama.
ghllan in. (ruda cu mum:). Mold. Iron.
Zaplan, magadad, om Malt si robust.
ghila, V. Wilt 1.
ghilrid, V. gealati.
ghildift f., p1. e (rus. gilidiia, pot. ,gilds,
d. germ. glide). Con. 217. Breasla, corpo-
ratiune.
ghlleala, V. bllealfi.
ghllemele sari ghilimele f. pl. (fr.
guillemet, dim. d. Guillaume, Wilhelm, nume
proprit1). Barb. Semnele citatiunii
ghllesc, V. bllesc.
* ghilimele, V. ghllemele.
ghIlltoare f., pl. ori. Est. Loc pe malu
u nui ria unde femeile ghilesc (albesc) pinza.
ghilosesc v. tr. (ngr. gyalizo, Iustruiesc,
d. gyall, sheik V. lalin). Est. Fam. Per-
chezuiesc, sclivisesc (spat, peptAn v. a.). V.
refl. Malt se mai ghiloseste femeia asta I
V. bliesc.
ghllotingt f.. pl. e (fr. guillotine, pron.
ghiiotin, d. numele medicului Guillotin). Un
aparat de decapitat condamnatii, compus
dinteun satir care alunecil vertical (in che-
peng) lntre doi stilpi. La 1789, medicu
Guillotin propuse acest aparat cu scop sift
suprime chinurile condainnatilor, imitIndu-1
pe Italieni, care o Intrebuintah de mult. Alt
medic, Louis, o perfectiona, si de aceia s'a
 GHI
- 554 -
sr numit la inceptit 111 Francia louisette. To-
tusi, numele de guillotine a persistat. la a
functionat Intim oars la 23 April 1789 si se
?ntrebuinteaza si astlzi.
* ghilotinez v. tr. (fr. guillotined. De-
tapitez cu ghilotina.
ghilt, V. bilt.
ghilas, V. ghTulus.
ghimber Si -ir m. ca plants $i n. ca
substanth (strb. gjambir, ung. gyamber, rus.
inbirl, pal. imbir, germ. ingber, ingiver, fr.
gingembre, it. zenzero, zenzevero, zenzdvero,
sp. pg. gengibre, ar. zingebil, turc. zingefii,
zengefil, ngr. tzlntzevron, vgr. ziggiberis,
lat. zingiber, ziaziber). 0 planth erbacee o-
riginara din sudu Asiit $i cultivates azi In
Mexic $i mai ales in Jamaica (zingiber offi-
cindle sau amdmum zingiber). RAdAcina ei
e aromatics $i e buns contra durerilor de
dint', contra dispepsili atonice $i p. cata-
plazme revulsive. Se zicea $i Imbir
(duos rus. si pot.). V. zurumbat.
ghimbas, V. giumbus.
ghlmerlie, V. ghemerlie.
ghimie f. (turc. genii, vas, corabie ; slrb.
bg. gemiza, ung. gemia). Vechi. Corabioara.
ghimlgfu m. (turc. gemigi). Vechi. Co-
rnier.
ghimirlie, V. demerlie.
ghlmirtic, V. prichindel.
ghimpat, -ft adj. Inzestrat cu ghimpi:
transei aparate cu szrzna ghimpata.
ghimpe m. (mgerm. gupf, gupfe, ngerm.
* girpfel, gipfel, yid ascutit. Trebuie sh fi
existat o forma * gampfe, ca germ. de jos
timpen, ol. gipfel. Din * gfimpfe
s'a facut rom. ghimpe, $i de acs alb. gtdmp).
Spin, jep (la plante on animate) : tranda-
firm, salcimu, scarf!, ariciu, ghibodu are
ghimpi. Nume de plante ghimpoase, ca:
centaur& calcitrapa (din familia compuse-
lor), ruscus aculeatus (liliacee) $. a. Fig. A
sta ca pe ghimpi, a fi nerabdAtor, foarte e-
nervat. A avea un ghimpe la inimd, a avea
o pricina de suphrare.
ghimpos, -oases adj. (d. ghimpe). Cu
ghimpi, temps : admit e ghimpos. Fig. Hur-
suz, suphrhcios, irascibil, coltos : on! ghim-
pos. V. tnghimpos, bosunflat, zbirlit.
ghimrucciU, ghTumbrucciii.
ghimurac, V. ghTumbruc.
ghin si gin n., pl. urt (cp. cu ghionoi).
Raz (de scos bolovanii din pavaj). RAzus,
data cu thiusu curb de scobit on de ne-
tezit. Un fel de lopaticA (la Dun. de jos si
ghen) cu care pescarii scurmh phmtntu eau-
Und rime (Cea cu care scot vetrici de stint
aph e o lopatich cu laturile curbe puss in
virtu unei prajini).
ghinfirar m. (rus. general, ca caprar
din capral). Pop. General, ofiter general.
ghindar m. (d. ghindd). Munt. Rar. Ste-
ar. Bucov. Gait A (gdrrulus glanduldrius).
www.dacoromanica.ro
GIH
ghinda f, pl. de, ca colinde,tinde(vrom.
glunde, d. lat. glans, glandis ; it. ghianda,
vfr. glande, nfr.gland, sp. land(r /e, pg. lande.
V. jolna, grunt). Fructu stejarului. Trefla,
spatie (la cArtile de joc) : craiu de ghindd.
Iron. Fedor de ghinda (fatal in Erna, a-
dicA purceI9, ciofligar, sarac cu pretentiuni
de borer. P1. ghinde se deduce $i din gen.
g iindii (Bibl. 1688). Un ex. si la corobea/d.
ghindoc, -oaca, V. bondoc.
ghindura 1., pl. 1 (lat. glandula, dim.
d. glans, glandis, ghinda; it. ghizindola).
Glands, glandulh. Pl. Amigdale.
ghinduros, -oases adj. Care are mufte
ghinduri.
* ghineTe f. (fr. guintle, engl. guinea, it.
ghinea, d. compania Ghirzeii; care a bAtut
aceasta moneta din prafu de our lust din
pradarea stabilimentelor olandeze din Noun
Ghineie). 0 veche moneta eng eza care va-
lora 26 de franca $i 48 de bani si inlocuita
azi pin lira (pound : 25,22). V. sterling.
* ghinion n., pl. oane (fr. guignon. Pin
urmare, In limba rom., in ale care: dialecte
exists gn francez, nu se poate zice de cit
ghiaon, ca coriac, caftotil). Barb. Fam. Ne-
noroc (la joe s. a.).
ghint n., pl. uri (pol. givint, rut. gvint.
V. ghivent). P1. Santuletele spiralate din
teava unei arme. Piron scud $i gros cu gd-
malia mare (nit).
ghintuTesc v. tr. (d. ghint; pol.
towae). Inzestrez cu ghinturi : pusca ghin-
tuita.
1) ghint n., p1.. orb. Pl. Ghinduri matte
Si mica care se fac pe la git, mini si pi-
cioare rind esti rAcit. Din pl. ghinfuri,
exists $i un sing. ghintura, pl. I.
2) ghint n., pl. art. Nord. 0 unealth de
lemn cu care cizmaru lArgeste ghetele.
ghintara, dintura $i intara f., pl. i
(rut. gindzura, bg. slrb. lincura, d. germ.
enzian, it. genziana, d. lat. gentian). Pop.
Gentianh. La Acad. si Cdr. ghinturd, la
Pascu (R. C. 1938, 118) -zira.
ghinulesc v. tr. Netezesc cu 'ghinu.
ghiofice, V. gfioace.
ghioaga
- (oa dift.). f., p1. e (lat. clava,
a. 1., pop. *clova, din care s'a fAcut mroin.
clioaga, drom. ghioaga. Cp. cu fagure, ne-
gura cu rus. Malta, cirja. D. rom. vine
alb. klioka, ghioaga, ngr. gklogid, sulith, bg.
Maga, ghioaga), 1116cluch. mare. Vechi $i
ghiga ghegii (ca gh m din *gitiom).
si
Azi si ghioace? V. bits, moaca 2
si toapa 2.
ghToalca, V. ghtolca.
1) ghioc (est) si ghioc (vest) m. (d.
ghioace, gaoace). Un fel de melc marin (mare
cit un oCi de curca $i pestrit ca o bland de
jaguar) care serves odinioara ca moneta in
estu sudu Asiii s'in Africa, iar la not 11
IntrebuinteazA Tigancele la gffficit (clvpaea
moneta). Trans. Orbita ochiu ul (in descln-
tete). V. melc.
 555
GHI
2) ghloc m. (din glib:, din glavoc= zgld-
vo:, ruda cu rus. golovoh, albastrita. Cp. si
cu vgr. glaux, o plants. V. ghiocel). Ghi-
ocel. La Pantu si dice.
ghTocear (ea dift.) m., ceari (d.
p1.
Owl ; turc. gocer, ambulant). Sud. Acela
care cars cu ghiociu.
ghiocel m pl. ei (d. ghioc 2. Cp. si cu
germ. sas. glOclichen, clopotel, ghiocel). 0
mica plants erbacee amarilidee bulboasa
(galanihus nivalis) care Infloreste In Fe-
bruariii si Martie si face o singurA Hoare
alba mirositoere aplecata In jos (din care
cauza, in est, se numeste clopotel. Se nu-
meste si brindusa si prirnavarital. 0 va-
rietate a ei se numeste si ghiocel de toamna
(amaryllis !aka). Zglivoc, albastrita. V.
brebenel.
ghToceresc, -easca adj. Sud. De ghio-
ocear. Fig. Vulgar.
ghTocereste adv. Sud. Ca ghlocearii.
Fig. Vulgar : a injura ghiocereste.
ghioci n., pl. uri (turc. goe, mutare,
emigrare, adicA carutA de transport"). Sod.
Caruta c'un singur cal Intrebuintata pin
porturi sail pin gar: la dus marfa (cereale,
coloniale s. a.). V. dicean, staan,
ghiogar m. Om armat c'o ghloaga. Fig.
Iron. Om necivilizat V. ghTerlan.
ghToj, V. ghTuj.
ghTojghToare (ca dift.) adv. (turc. gaz-
gore, vazind cu ()chi). Rar azt. Pe fats, in
public: a jafui ghiojghtoare. $i ghioj..
ghiorea (ea dift).
ghiol n., pl. art (turc. gel, balta ; pers.
gild). Mold. Dobr. Balta. Loc mai adinc si
mai lat in riurile de munte.
ghTolcti si ghToalca adv. (d. a ghiol-
cai. Cp. cu zolca, ghrorcd si leorca). Vest.
Plin de tot cu lichid : clondiru plin glth Ica
LeorcA, and de tot (hainele, paru unuifine) :
ud gluolcd. V. tosca.
ghialcaT, a -i v. intr. (d. ghiok-ghiblc,
huietu apei intr'un vas hiltictit V. gilgiT,
ghTortal). Vest. Fac ghiok-ghiolc i apa
ghiolcdia in pintecele, in cizmele hit.
ghiold n, pl. uri (cp. cu bo'd si ghtont).
Vest. Ghiont, pumn (lovitura) : se ale"e c'un
ghiold in coaste (lov. 234). Semn facut cuiva
ghiontindu-1 ca sa fie atent. V. ghToldum.
ghToldesc, V. ghTontesc si inghTol.
desc.
ghToldis adv. (d. ghiold, adicA cu pri-
virea ca un ghiont", si -is din poncis. chia-
ris, chiondorts). 0 t. Chioris.
ghloldbm n., pl. uri. (cp. cu ghiold).
Est. Fam. Ghiont, pumn.
* ghiolmotac si ghTomobic, V. glo.
motoc.
ghTom, V. ghTum.
ghTondeTca, V. ghTordle.
ghTonder n., pl. e (turc. gOnder). Dun.
de jos. Stici, prAjina de Impins luntrea pe
balta. V. drughineata.
www.dacoromanica.ro
GNI
ghTonghToneala, -nest, V. gTugTu-
leala, -lase.
ghionoaie si vlonoaTe f., p1. of (d.
viol, vioaie, vrom. *vioiii, *vioatie. pin aluz.
la vioiciunea pasarilor cu acest nume : cio-
canitoarea, codobatura si cap-Interturu. Tot
de aci si mrom. ghion, graur [Dal.] alb.
ghion, cucuvea [Meyer], si de aci ngr.
codobatura [Legr.]. V. ghionoT). Cm-
canitoare, o pasAre. Cihionoi (Bz.). $i
gheon- al gheun-.
ghionoT n, pl. oak (d. ghionoaie, ca si
pic, ghionoaie si tirnacop. V. ghin.
fr.
Mont. Trans. TIrnacop (c'un singur clot).
$i gheonoT si gheunoi.
ghTont n., pl. art (cp. cu ghiold si giant).
Bucata de lemn ca de vre-o 15 c. in. as-
cutita si intrebuintata la lovit 1ndesat (ca
cu boxu). Lovitura yiolenta aplicata cu
pumnu strins ca cum ai avea un ghiont In
mina (pl. si m. ghionti, ea puma!). A da un
ghiont, I. a lovi cu pumnu, 2. a face semn
cuiva pe furis ghiontindu-1, a-1 da un bold,
un ghiold.
ghTontas m. Boxor.
ghTontesc v. tr. (d. ghtont). Lovesc
violent cu pumnu. Fac semn pe furis cu
pumnu. $i ghTontuiesc. $i ghiol.
desc = inghloldesc.
ghToraT, V. chToraT.
ghiorca 1., pl. f (var. din ghiold1 sail
din ghiol). Nord. Bulboana, ghiol, loc adinc
in nu.
ghTordan, V. gherdan.
ghTordel n., pl. e. Mir. Dun de jos.
Ciutura (galeata) mai mica de care se ser-
vesc marinarii ca sa stoats apa din bare&
on ca sa spele barca. (Chid e apa putina
pe fund, se servesc de ispol). V. mastel.
ghlordie f. (turc. ar. kurdiie, d. Kurd,
Curd. Cp. cu cazaclie). Vechi. Un fel de
giubea care se purta iarna peste binis ; mai
pe urma, bonds ferneiasca, peptar. $1
ghTordea, pl. -ele. $i ghlorghie. $i
ghTordeica (dupas-urteica) si (Mold. sud)
ghiondeIca, pl. 1.
ghTordam si ghTurdum n., pl. un`
(turc. gardum, am vazut"). Vechi. Un fel
de stos (joc de carti) cu 24 de cart! (Wt.).
ghTorghie, V. ghTordie.
ghTorghln, ghTorghlnA, V. gherg -.
ghTorghTolia, V. ghTurghTulld.
dliforlan si (Arg.) gherlan m. (rus.
gor/dn, a. I., d. gorbdruti, a rAcni, gdrlo,
gltlej. V. girlii. Cp. cu badaran fi mirlan).
1) Iron. Mojic, topirtan (V. golan si ghTo.
gar). 2) (pin aluz. la glas). Chitcan, guz-
gan (popondoc s. a.), numit si gorlan
(Muni est), gurlan (Mold. sud), ghirlan
(Dobr.) si gherlan (Olt. Izv. Sept. 1923,22).
ghTort I interj. care arata huietu ingm
irii cu sughit on cu oare care huiet, cum
e and martinet cu lacomie. Sin. cu coglIt.
G1-11
- 556 -
ghTdriaT si -Test, a -i v. intr. (d.
Oral ; strb. kreati, a ghiorai, vorbind de
mate). Facghlort"Inghitind. V. InghTorjaL
ghT6tura(cu) loc. adv. (turc. gotilrli).
yacht. Cu rtdicata, cite mult, Cu toptanu,
cu vurta (fr. en Bros). Azi fam. Cite mult:
a face la prostit cu ghtotura.
1) ghToz n. V. ghes.
2) ghToz n., p1. art. Munt. Colt Intunecos.
ghTozdan n., pl. e (turc. ar. pers. Wiz-
dan, d. ar. gliz, caiet, si pers. dan, purtator.
V. geamantan). Geanta In care coolill$1
duc cartile la scoala. $i ghizdan (Mold).
ghTortomeit gi ghizlomea f., p1. ele
(turc. gozleme, ghizlomea). Milne. Mold. Rar
ad. Pirosca mica triangulara (Cele opArite
se numesc co/funaff).
ghIozloc ghtzltic n., pl. e (tore,
goiiistak, pop. gtuiusluk. peptar, d. Was.
pept). Dobr. Vecht. Un fel de ilic.
ghlpcim m. (cp. cu ung. gebe, mtrtoaga)
Mold. Vechi. MIrtoaga.
* ghips, V. gips.
ghirca f., pl. i (rut. rus. girka, id.). Un
fel de grid varatic fara mustaji si din care
se scoate o fainA foarte bogatA in gluten
(triticum vulgdre). V. chirca.
ghirden, ghirdar, V. gherdan.
ghlrghilic m. (din gigtlice gi bimbiric).
Planta on animal pipernicit: (de porumb)
cu ci(i -va ghirghilici (Neam. Ram. Lit. 5,568).
V. ghlrtoc.
ghirghlr, V. gherghlr.
ghlribite f. pl. V. beregatii.
* ghlrlanda f., pl. e (fr. guirlande [care
1-a inlocuit pe vfr. garlands] d. it. guirlan-
da). Lent de flori sad frunze asezate ca niste
festoane. V. cununii.
ghlrmisat, V. ghermesut.
ghirtdc m. (ung. dial. birtaka, burlup,
probabil, de orig. sl. V. chirtoacii). Trans.
sad. Hurlup. $i pirtoc (Bz). V. ghfr-
ghIllc.
ghlsmsin gi ghlimain in. (Ca cozonaci)
sad -anti f., pl. e (ebr. Ghetsemant,teaseu
undelemnulul ", numele gradinii de is poalele
muntelui maslinilor, unde s'a rugat Hristos.
Cp. cu pascd, mucenict Si sfinfisori). Mold.
Br. Un fel de turta jaraneasca facuta din
Mina de popusoi si de grid garnisita cu
brInzA gi smintina (care la inceput se va
fi facut in amintirea suferinjelor lui Hristos).
$i ghesman gi ghltuman. In nord
mai des alivancd. V. pasta.
* ghisati n., pl, ate si earl, si ghlOt
n., pl. e (fr. guichet, probabil, de orig. scan-
dinava, din islandezu vikja, sued vieka, a
misca, a invirti). Ferestruie (deschizatura)
facuta intro usa sad parete ca sa poji vorbi
cu cineva, ca la posta, la locu de vinzare a
biletelor de tren s. a.
ghltara, V. chitaralt.
www.dacoromanica.ro
GHi
ghTuden n., p1. e vi uri (tune. gdden).
Mont. Cirnat din came de vacs, aromatizatz
turtit si uscat. In Mold. ghidum gt
trandafir.
gliTafa f., pl. e (wig. gyufa, id.). Trans
Chibrit.
ghTuj nu (cp. cu alb. ghtus, bunic). Iron.
Ghijoi, batrtn hodorogit. $i ghToj, ghi-
joT gi ghijog. in Trans. vfj (Rebr. 2,90)
5i vijoT.
1) WWI Si gul n., pl. art (turc. kill!,
totalitate). Vechi. Multime, ctrd: ghtulurt
de Tdtad. Ad (ghTul). Mont. Olt. Scut:
ghtuluri de bumbac. In Ban. gulb, pl.
e, cird, cireada: gale, de boi.
2) ghTul n., pl. art (turc. pers. gill, roza,
rozeta). Vecht. Rar. Rozeta de diamante In
prejuru unei petre la un inel.
ghlulea 1., pl. ele (tune. 0114 pop.
garle, de unde si bg. giule, ung. goly6).
Boambk glob de metal exploziv on nu. V.
obuz, grapnel.
ghTulghTulfd, V. ghTurghTuliff.
ghTultiv gi -ITU* n., pl. ad (ung. gyales,
a. t.). Vechi. Adunare, Intrunire (mai ales
legislativa on p. alegerea unlit domn In
lingaria). Azi. Maram (gTuliq). Sedinja
judecatoreasca ($ez. 31,106). Trans. (ghTu-
lis si ghiltiv) $i Arg. (ghlIns). Reuniune,
sindrofie (la o nunta, la o logodna). Doll
(ghelas). Locu de joaca al flacailor. V.
claca, sezatoare.
ghTum gi ghTom IL, pl. art (tare. gam
si gagani). Mold. sad. Rar ad. Un fel de
vas de arama cu gitu strimt de adus spa in
casa ca We° cola, Inteun cofer sad Inlet)
cants.
ghTumbruc gi ghTumrac n., pL art
(tune. gamrak, d. ngr. kumirki, care vine
d. lat. commercium). Vechi. Varna. $i
ghTunruc, ghimuruc, Tumruc, Turn-
bruc gi Imbrue.
ghiumbrucci0 gi - mrucciil m. (him.
glimrlikeli). Vecht. Vamep (cum era cel ce
strIngea venitu vamil la Braila de Is 1550 In
coace. lorga, Negoj. 101). Si ghlmr-.
ghTumurlac in. (din ghiumruc). Vechi
GrAnicer spre hotaru turcesc.
ghTunghTunefilii, -nesc, V. gTugTu-
leala, -lest.
ghiunie f. (tune. Oink; d. ngr. gonla si
-id, ether). Sec. 19. Ether, collar, cumpana
de zidar s. a.
ghTurdam, V. ghTordum.
glifurghTuli5 gi ghTorghTolin,-ie adj.
(vechi ghiulghiuliri, d. tune. galgult
si gaigiune [lusuf.] d. turc. pers. gal, tran-
dafir). Rar ad. Dun. Trandafirid sad profir
mai inchis de ctt pembiu (ca vinu legit din
strugurl albi amestecati cu rosii) : yin
giulid (VR. 1925, 5, 278).
CHI
- 557 -
ghlvalt (germ. gewalt, forty, politie. V.
vvalt), strigatu desperat al lidanului and
mantnca batale ai striga In ajutor politia
-provoctnd sarcazmu Romanului : 01, vet,
g hivalt I
ghlvecT n., pl. uri al e (turc. Owe, stra-
-china). Mutt. Saxtie, glastra, ortla de Boni.
Un fel de mtncare (de came on de post)
din tot felu de legume. Fig. Compozitiune
literary cu tot felu de subiecte (ca fr. pot-
pourri, it. tutti frutti. Cp. cu farsd si sa-
tird). V. cTumlec, hfrgan.
ghivent §i ghlvint n.. pl. uri (germ.
gewinde, [d. ivinden, a suci, a trivial], de
unde vine ai pol. givind, givint, rut. gvint,
zits. vint. V. ghint §i vinci). Spirals au-
rubului.
ghlvizia, -le adj. (turc. glivezl, Ild. Ell-
V2Z, roa tnchis). Rar azi. Roa Nails : vin
ghivizia.
ghlzd n., pl. art (vsl. gyzdii, podoaba).
Vest. Tambre, scIndurile cu care se captu-
-aeate un put ca sa nu se surpe. In est
ghlzdele.
ghizdan, V. ghTozdan.
ghizdav (est) ai -av (vest), -fft adj.
(vsl. gyzdavd, bg. sirb. gizdav, ornat, fru-
mos). Vechi. Frumos, elegant.
ghlzdaveso v. tr. (d. ghizdav). Vecht.
Fac ghizday.
ghlzdavie f. (d. ghizdav). Vechi. Ele-
zanta, gratie.
ghlzdeT, V. vlzdeT.
ghlzlomea, V. ghlozlomea.
ghiziuc, V. ghTozluc.
ghizunie, V. vlzuina.
ghizuroT, V. buzguroT.
glbernsl f., pl. e (fr. giberne, d. it gi-
berna, d. lat. zaberna, geanta V. zagfrna).
Rar. Cartuaiera.
* glbon m. (cuv. Indian). Cea mai mica
din maimutele antropomorfe, cu brate foarte
lungi. (Locuieate to India, Indochina ai in-
sulele Sonde).
gibra f., e (turc. gibra, strb. gibra, boa-
tina ; bg. glbri, tescovina). Dobr. Rachift de
persice.
gic, a glee, V. zlc.
gicere, V. zicere.
gig, V. vig.
* qlgant, s. (vgr. giros, Mantos,
lat gigas, -antis, it. giganfe, fr. geant). Uriaf,
Enna de o marime extraordinary. Fig. Ge-
nii prodigios: Omer, Dante si Goethe ad
fost niste _gigatzff at poeziii. Pl. Mit. Uriaal,
titani, fiii Pamintului trasniti de Joe fiind-c'ati
vrut sti to ceru cu asalt. Osamintele e-
norme care se gaseaa ai se gasesc gi azi In
stIncile granitice ai care proven de la ani-
mate fOsile i -ad facut pe oameni sA creada
ca existati odinioara oameni uriaal. Stiinta a
aratat ca oamenii vechi erati cam tot aaa
de marl ca cei de azi. Gigantil, ca gi pig-
meil (piticii) nu-s de cit exceptiuni. Impa-
www.dacoromanica.ro
GIM
ratu roman Maximin era Built de 2 metri
jumatate, ctt va fi fost ai Goliat din Scrip-
tura ai Teutobocchus, regele Teutonilor. In
zilele noastre, un anume Constantin, a ajuns
pinii la 2 m. 60, iar Rusu Mahnov Oa al
2. m. 85. In general, gigantii Is moi, cam
leneai, nu prea deftepti, nici prea viteji,
nici prea robuati fatA de statura lor, lm-
batrtnesc rApede.
*algantic, -a adj. (d. gigant). Urie-
aesc", de gigant, colosal: statura mantled.
Fig. Enorm, uimitor: tdierea istmului Pa-
namalet e o lucrare gigantic&
gigantomahie 1. (vgr. gigantomahia).
MIL Lupta gigantilor cu zeii. Descrierea
acestei lupte.
gigea (ea dift.) adj. fix (tore, gip). V.
blgf-big1). Frumos, In limba cophlor.
51 gigica. V. bible,
gighir n., pl. uri ai e (turc. [d. persj,
giger ai eeger, float, plamtn, de unde $i ngr.
tzigert, ficat, ung. zsiger, maruntaie). Mold.
Munt. est. Drob, placinta din maruntaie de
met tnvalite to prapur gi prajita. Se zice
ai pldeintd de gighir I simplu gighir. In
nord cighir.
glgit, -A adj. (ung.). Mold. Ran. Spirin-
ten, zvelt. (In $ez. 31, 112, gingaa").
gil'aluTesc v. tr. (ung. gyaldlni). Vechi.
Urasc. Urmaresc. Rtvnesc.
glIaluire f, Vecht. Ura.
uglo,tirt n., pl. uri (ung. gytildseg). Vecht.
Ura.
gllit5, V. gealaa.
gilavaTe f., pl di (cp. cu vijdlie). Ml.
Mare hulet, tarabol, galagie, harmalaie.
gimbal, V. geambas.
gimbir, V. cimber.
gimbis, V. gTumbus.
* gimnast m. (vgr. gymnastes).Maestru
de. gimnastica.
* gimnastic,-fi adj. vgr. gymnastik6s).
Relativ la exercitiile corpului: exerci(ii gim-
nastice. Pas gimnastic, pas de fuga caden-
tata, fuga. $. f. Arta, actiunea de a-ti exer-
cita corpu, muachii. $. m. ai f. Care tie
bine gimnastica: acest om e an bun gim-
nastic. V. palestra
* gimnazial,-fi adj. (d.glmnazid; germ.
gymnasial). De gimnazia clase gimnaziale.
* glmnazferh m. (vgr. gvmnasidrhes
$ef de gimnazia, la vechii Greci.
* gimnazIast (germ. gvmnasiast) ai
-zist (rus. gimnazist) m. Elev de gim-
nazid.
glmnazIO n. (vgr. gymndsios, d. gymnos,
nud, gol", ca vechii atleti se exercitad goi).
La vechii Greci, loc de exercitil atletice.
Azi, to Francis, loc cu aparate de gimnas-
tica. In Italia ai Germania, licea clasic. In
Belgia, atenen. In Romania, cursu inferior
at liceului. Vechi glmnazle f. (rus. gim-
ndziia).
GIM
- 558
* gimnic, -a adj. (vgr. gymnikids).Gim-
nashc, atletic.
* gimnocarp, -A adj. (vgr. gvmndkar-
pos, d. gymmis, mid, $i karpOs, fruct). Bot.
Care are fruct fkrk coaja, ca smochina, mas-
lina $. a.
* gimnosofist m. (vgr. gymnosophistes.
d. gymnOs, nud, $i sofist). Filosof indian
care umbla aproape gol, ascet gi content-
plativ.
* gimnosperm, -á adj. (vgr. gyMnd-
sperms, d. gymnds, nud, $i sperma,saminta).
Bot. Se zice despre plantele care n'ad
setnintele ascunse In teci $i care for-
meaza una din cele doda marl diviziuni ale
fanerogamelor. V. angiosperm.
* gimnot in. (11d. gimnonot, d. vgr. gym-
n6s, nud, $i n6tos, spinare). Zool. Un pefte
din regiumle troplcale ale Americii, numit
$i anghild electricti, fkrk aripa dorsala $i
Si care are de fie-care parte a coade: niste
lame membranoase care descarca electricitate.
gimi n. V. cimt.
1) gin, V. ghin.
2) * gin m. (ar.). Nume pe care musul-
manii fl dad unor spirite bane sad rele, in-
ferioare Ingerilor, dal superioare oamenilor.
3) * gin n. (cuv. engl.). Un fel de rachiii
de cereale fabricat In Anglia $i Scotia.
* ginecea n., p1. eze (vgr. gynaikeion,
d. gyve. femele). Apartament de jewel, la
vechii Greci. Dot. Pistil.
* ginecocratie f. (d. gym', gynaik6s,
femeie, $i -cra fie ca in aristocat re). ForniA de
guvernament care permite femeilor SA gu-
verneze, cum e In Anglia. Adj. -atIc.
ginecologie f. (d. vgr. gyne, gynai-
hos, femme, $i -logie). Acea parte a medi-
cine) care se ocupa de infirmitatile femeii.
Adj. -5gic Subst. -og, -oagd, medic de
femei.
ginere tn. (lat. gener, it. genero, -pv.
genere, fr. gendre, sp. yerno; pg. genro).
barbatu filcei In report cu parintii ei. Vest.
Mire. Gatit ca un ginere, spilcuit, Imbracat
foarte ingrijit. Dupd moarte, i cal de gi-
nere, duria plome, chepeneag (se zice cind
un folos vine prea ttrzid).
gineresc v. tr. Fac ginere.
ginerica m. WA pl., art. -ca, gen al lui.
Munt. Fam. Ginere.
gingas (est) $i gingas (vest), -A adj;
(ung. gvenge, gyonge, dial. dsingds, gingas,
de unde $i slrb. gingav, lenes. V. gIugiu.
lesc). Delicat, slab. Fig. Blind, caos. Adv.
Cu gingas ie.
gingasle f. (d. gingas). Delicateta, sit-
bAciune, debi'itate. Fig. Blindeta, afectiune,
duiosie. Probst de afectiune.
gingie f. (lat gingiva, it. PY. pg.gengiva,
fr. gencive, sp. encta). Vest. Mold. sad. Car-
nea care hiconjoara dintii la rAdAcina for.
In nord gingiva, pl. 1.
www.dacoromanica.ro
GIY
gingirUii, -ie adj. (din mai vechiu rine
nnoVu $i zengherlizi, turc. zingirli, cu lanf,
d. zinger, pers. zengir, Ian'. V. singly).
Galben girgirlizi (pink la pe 1860), galben
turcesc in valoare de doi lei, numit asa.
dupa lantu" sad cununa de arabescurl pe
care o avea desemnatA de amindoda fetele_
Cafea gingirlie, cafea bine fearta cu cat-
macu redus numai a o spuma ca un lant"-
In prejuru suprafetei. V. direcile.
* gingiva& f., pl. e (d. lat. gingiva, gin-
gie). Med. Inflamatiunea gingiilor (pop. std-
denit 0). V. scorbut.
ginguresc $i -rez, V. gunguresc,
* ginistra f. Si -istru m. Cuvinte fa-
bricate de botanistil din Ardeal d. germ_
ginster, it. ginestro, ild. drop, cum zice
poporu.
gint adj. tn. (lat. genitus, nascut, rudA cu
gens, ginte). Vechi. Nascut. Singur gait, u-
nic nascut. S. n., p1. art. Ginte, neam popor.
* ginta f., pl. e, gi ginte 1., p1. ft (lat_
gens, geniis V. gint, genii!). La Romani,
a zecea parte din curie. Rasa, familie etnicar
gintea latincl, germane, slavd. Dreptu gin-
filar (dupa fr. droit des gens), dreptu inter-
national, dintre popoare.
gioabla Si -gla (oa dill) f., pl. e (ung.).
Muni. est. Cioarsa. Une-ori gtoog/t1 e
confundat cu cioacld, saniuta de copii.
Ocala f., pl. e (d. giol). Rat-. Arsic.
(Gioalele de ()ale se numesc capre $i valo-
reaza, la copii, ctt 2-3-4 gioale de mel. A-
ceste capre, tocite pe amindoua partile, a-
urae $i umplute cu plumb, se numesc ichz).
V. bucoi.
gioanta, V. cioanta.
gToarsa, V. cToarsa.
001 n., p1. inuzitat art (turc. gal gl eta,
cerga, dupa Sain. totalitatel. Mont. Nu-
maru de arsice pus la joc de fie-care loca-
tor. A da put de giol, a ctstiga toate prsi-
cele, (fig.) a $terpeli, a fura. V. Ocala.
gTolar tn. (d. giol). Vest. Acela care
joaca foarte bine la arsice ori la bile $i, pin
urmare, fa toate arsicele sau bilele adverse-
rului. In est cTolar. V. nucar $i as.
gTolesc v. tr. (d. erg). Mara. fad toate
arsicele, bilele $. a. la joc.
giolgT, V. giulgT.
gIonate $i -oate n. pl., V. cro.
noate.
* giorno (a) loc. adv. it. care Inseamna
ca ziva": a ilumina a giorno. V. furnal.
gicirsai $i -lase, V. ciorsaTesc.
* gIovine m. (it. giOvine, d. lat. javenis_
V. June). Fem. Tinar elegant. V. tante.
* gipaet m. (vgr. gvpaletos). Un fel de
vuftur care, cu aripile Intinse, ajunge pina
la 2 m. 60.
 559
GIP
,* gips n., pl. urf (lat. gypsum, d. vgr.
gypsos V. Ipsos). Un mineral sticlos in-
color transparent foarte clivabil. E un sul-
fat natural idratat de catch.) (H4 Ca SOu), nu-
mit si selenifa. Din gipsu redus In praf si
acomodat formelor se fac stucaturi, copii
de statue s. a. $i ghips (dupA germ.
si rus.).
gir n. pl. urf (it. giro, d. lat. gyros. V-
jur 1). Com. SemnaturA pe dosu unei po-
lite (andosament) a care' proprietate se
transmite ast-fel altuia numit giratar.
* girafa f., pl. e (fr. girafe, it. gira [fa,
d. ar. zerafa sat) zurafa, d. egiptenescu
sorafa, git lung). Un cuadraped rumegator
african cu gitu foarte lung, cu trupu scurt
si cu paru pAtat ca al leopardulut (Ajunge
Malt pint) la 3-4 metri si nu poate paste
larbA de pe jos de cat departindu-si picioa-
rele). Fig. PersoanA InaltA, slabs si farA e-
legant/ V. canilM.
* girandola f., pl. e (it. girdndola, d.
girando, snop de ail/ de raze, d. girare,
a se InvIrti, V, girez). Candelabru de masa.
Mai multe diamante on alte geme care for-
meazA cercel atirnAton.
* glrant m. (it. giraffe). Acela care gi-
reaza, garant. V. gerant.
* glras81 n. pl. ad (fr. girasol, d. it.
girasole, d. girare, a se Invirti si sole, soare.
V. jur 1). Min. Eliotrop, o peatra. V. tur-
nesol.
* girater, -it S. (it. giratario). Com.
Acela care primeste o polity girata (purtA-
toru).
* girator16, -le adj. (d. it. girare, a se
Invtrti V. girez). De Invirtire: ciclonif is
animati de o miscare giratorie.
gireada f., pl. ezi (d. eireadd?). $irA
de snopi, de fin, de pale.
glret, V. gerid.
* girez v. tr. (it. girare, a se invirti, a
gira, a intoarce polite si a o iscAll pe dos.
V. virez). Com. irni pun semnatura pe
dosu unei polite (andosez), garantez. V.
gerez.
gIrical, V. clricaT.
girit, V. gerid.
giritic, V. prichindel.
* giromdtru n., p1. e (giro din giros-
cop si metru). Aparat de masurat iuteala
rotatiunil masinilor.
* glroscdp 11., pl. oape (vgr. eras,
Invirtire, si scop ca'n telescop. V. for 1).
Aparat inventat la 1852 de Foucault ca sA
demonstreze rotatiunea pamIntului.
gTubeit f., pl. ele (turc. [d. an.] gubbe,
giubea. V. zabun, suba, jupa). Manta
blanitA lungA tare' pe care o purtail peste
anteria vechil tirgoveti si boleti, iar azi
numai preutii.
giubelia m. (d. &beat. Vechf. Om care
poarta giubea. Fig. Islicar, ruginit, retro-
grad.
www.dacoromanica.ro
dB
giugiuleala f., p1.Actiunea de a
elf.
giugiuli. $i giungiuleala, ghionghT-
oneala si ghTunghTunealik.
giugTulesc v. tr. (ung. gvogaltetni, a
giugiul), d. gyonge, gingas. V. gingas).
Rasfat, alint, dezmerd, mina cu mina.
$i giungiunesc, ghionghTonesc si
glifunghiunesc.
giugleTe, V. jugle'le.
gVulgT si (Trans.) giolgTn., pl. urf (ung.
gvolcs). Lintoliu pima asternuta paste ceva,
cum ar fi peste un mart. Fig. Un Odd de
zdpadd. V. val, pocrovaj.
gYulis, V. ghTulus.
giumbir, V. camber.
Effumbtis n., pl. art (lure. [d. pers.]
gunbis, pop. kilqw, petrecere, amuzament ;
bg. sirb. gumbus). Sod. CaragMozlic, pozna,
scamatorie, dracie : copiii mureau de ris de
gfumbusurile Jul Vaszlachi. $i gimbis
si (Ruck) ghimbus.
gTumbuslic n., pl. urf (d. giumbus).
Giumbus.
giuminare f. V. gemanare.
gTungiuneala, -nesc, V. gYugiu-
leala, -lose.
giurgina f., pl. e (turc. gurgina, femeie
din Georgia, Georgians). Georgians. Undans
comic. A juca gzurgina (pe cineva), a-I
duce de nas.
caurgTuvett, V. cercevea
gThrie, V. jUnie.
giurumea f., pl, ele (turc. alzrlirnd, pu-
tregai [d. cur-hoick, a putrezi] si intl. poate
de geremea. V ciuruc). Fam. Lucru de
giurumea, lucru ordtnar, lucru p. uzu co-
tidian, de clirvala. A lua un lucru de gin-
rumea, a-I lua la purtare to fie-care zi,
cum ar fi o haina pe care In ainte o [As-
tral p. zile marl.
gTasca f., pl. ste. Un fel de lar mare
(lams ridibundus).
giuvaier n., pl. uri si e (turc. geavahir,
d. ar. gevalfir, pl. d. gevher, giuvaier, gems ;
ngr. tzovaeri, -id, tzevaeri, alb. gevalzir, bg.
strb. gevair. Cp. si cu sp. afjofar, d. ar.
al-gauhar, giuvaier). Bijuterie, ornament de
metal pretios si game purtat mai ales de
femei. Fig. (iron. on serios). Om de valoare,
om plin de calitAti: un giuvaier de om I.
5i juvaTer (Mold. nord). V. tefaric.
gTuvalergerfe f. (d. giuvaiergfii) Me-
seria sau pravalia giuvgiergiului.
giuvaThrgia m. (turc. gevahirgi). Biju-
tier, fabricant on vinzator de giuvaieruri.
gluvalerica f. (d. giuvaier, dupa ngr.
tzovaerika). Pl. Giuvaieruri.
gTuvanesi, V. juvanea.
gIuvrea, V. gevrea.
givernIta, V. vifornita.
gib, -à adj. (cp. cu gheb). Ban. Ghebos.
gibuiesc, V. gabuTesc,
GIC
- 560
gicesc, V. ghlcesc.
gide m., pl. gle (cp. cu rut. pol. kilt, Ca-
186).Rar ad. Ceiba. Se zice gidele, al
gIdelut d gidea, gen. fam. a/ tat gidea: e
gidea cu dreangu'n mind (rev.I. Cgr. 4,390).
OAR, a -ift (vest) gi -i (est) v. tr. (bg.
giidelidkam, gtdil, ai Odd mi te, ma gtdila ;
alb, gudults gtdil, tnrudit cu it. Liguria ga-
Uttar, fr. chatouiller, germ. kitzeln, engl.
tickle [REW. 4684]. In est gtdil, gidild, gkii-
lien, sd gidile). Cauzez, pin atingeri foarte
ugoare gi repetate, tresAriri care procoacA
de ordinar rlsu. Ating placut: betivu zice
cd vinu-t Weida gitlefu. Fig. MAgulesc lin-
gugesc: vorba asta i-a gidilat amoru pro-
pria. V. refl. Simt, Is sensibil la gtdilare:
calu se gidild de bid.
L, p1. 1. Vest.Rezultatu gtdi-
lAni. In est gidilltura.
gidileala f., pl. elf. Est. Actiunea de a
gldila.
gidllici n., pl. Int Fam. A avea giclilict,
la limbd, a avea mtnarime la limbA, gust
de vorba.
gidllIcT6s, -elks& adj. Care se gtdila
ileas
git n., pl. uri. Ban. Trans. Mold. nord.
CovatA (rev. 1. Crg. 2, 227 gi 7, 92).
gifiT, -f v. intr. (imit.). Respir tare, grea
gi des, ca dupA o fugA. $i gifuT.
gifiTala f., pl. telt. Actiunea de a gifli.
gifiltUra f., p1. 1. Rezultatu glfirii: and
nide gifiiturt.
gigiT, a -I v. intr. (rudA cu rus. gdgati,
rut. gdgati, bg. gygny, id.; ung. gOgyogni,
a gra, gagyogni, a dtrdti, a 'lead. V. gin-
gay). Strig ca glstele. Vorbesc incurcat
oprind sunetele'n git, gtngAvesc.
gigiit, -fi adj. Care glee, gtngav, gin-
gavit.
gigilice f. (var. din pitalice, ghirghilic).
Fam. Fiinta sad lucru mic : o gigilice de
copil, de cufit.
gijulie, V. gizulle.
gilbaj §i -4, V. calbay.
gilts f., pl. 1 (pot. galka, dim. d. gala,
din care s'a facut *galca, p1. gold, ca faith
fold, apoi gild, §i de aici alt sing. gilca.
V. galle, galu*ca). Bon, tnodllca, tu-
moare. AmigdalA. A avea gild, a fi bolnav
de amigdalita. V. gilma.
gficeava f., p1. evt gi (Let 2, 78) eve
(bg. gelleava, d. gale; galagie, vsl. geilkel,
galagie. D. rom. vine ung. gercdtva, gtIcea-
va). CeartA (sten), zgomotoasA. Vechi gi
ginceava.
glIcevesc(ma)v.refl. Ma cert zgomotos.
gilceyltdr, -ogre adj. Care se tot gtl-
cevegte, sfAdAios.
glIdaba*, V. call's*.
glIdA5 n., pl. ate, gi gilddc n., pl. oace
(vscand. kelda, vdan. kaelde, izvor, got.
www.dacoromanica.ro
- Gin
kaldj6, d. finezu kaltJo, izvor. Dic. 1, 95)-
Vest. AdIncatura Intrun riu, bulboacA. BAl-
toaga. $i cilda0 (Tisa).
gated, -ft adj. (cp. cu viked). Ban. f. a..
Rar. Galbejit $1 gaffed, calfed.
gilfezesc gi galfezesc v. tr. (din gal-
fed). Ban. GAlbejesc.
gilgfr, a -f v. intr. (imit d. gll-gll, [bg_
zgomotu unui lichid care curge
dintr'o garaf A; slovac gig, trighititurit [Bern,.
1,310]. V. inghlt, eteobilc). Curg cu zgo-
mot din butelie : virtu gtlgela din garafd in
gitu befivulul. TIgnesc gros, curg mult; stn-
gele gilgita in gitu reindulut. V. tr. Agit un.
lichid in gurA: befivu gilgila rachlu in gait.
Fac sA-1 ghee singele: de s'a mat obrdz-
nici, it gilgti in singe (CL. 1910, 987) V..
gargara.
gilgiltara f., p1. 1. Rezultatu se
aude gi/glitura vinului
gingen, V. gallgan.
91110 f., pl. e gi i(var. din galifd). Dun.
Un fel de glsca sAlbaticA mai mica, de un
cenugia mai tnchis pe spinare: gide
(Sadov. VR 1928, 7-8, 6),
glIma f., pl. e (cp. cu vind. gzilma-s
himoare. Wld. 268 gi 270. V. jolnia gi ma-
gla 1). DllmA, deal izolat. Tumoare, unfit-
tura, bolfA, glIcA, hIlma. Fig. Iron. Om prost
(adicA ceva gogonet, ca o bubA, ca o go-
goagau. Cp. cu goglef).
giltej, V. gitlej
climb, a -á v. tr. (cp. cugelbutesc, gtm-
bosesc). Ed. Vechi. Surprind, gAbuiesc, gab-
jesc, zApsesc. -5i Ingimb (Olt) si agimb
(Trans.).
gimbeasa (oa dift.) f., p1. e (cp. cu
bongoase). Ed. Pl. Ginganii. Obiecte (unelte).
maruntele (amnaru, luleaea, briceagu g. a.).
gimbosesc v. tr. (cp. cu gib gi zgimbo-
fez). Vechi. (Trans. Mold.). iusel, amAgesc.
($i refl. In Ps. S. gi la Cor.). Ad. Iron. d
in g-). GramAdesc, Irides dale pestc gramada_
V. ziistesc.
gimbosire f. Vechi. friselaclune.
giniza f. (bg. gdmza. V. zgiTm). Vest.
Un fel de poama (struguri).
ginceaya, V. gilceaya.
ginceluft, -gt adj. (d. gind). Ban. Sifi-
litic. V. vitruit.
ganef n., pl. art (din ganef, pl. luigance).
Ban. Sifilis.
gind n., pl. art (ung. gond, grijA, aten-
thine). Cuget, minte: o idefe mt -a tread`
pin gind. Intentiune, stop : gindu hofulut e
sd fare. A sta pe gindurl, 1) a te gindi a-
dtnc, 2) a fi nehotarit. A cadea pe gindurl,
a te lua de gindurt, a tncepe sit te gIndegti
cu nelinigte, fArt speranta. A fi dus pe gin-
dud, a te gindi acne, a visa. A avea de
gind sd, a avea intentiunea de a. Cu glad
sa, cu intentiunea de a. A-fi da cu ginda
cd, a te gindi ca. ma bate gindu sd, ag avea
 561
GIN
de gind sA. A -fl rice in glad, a cugeta in
tine farli sA vorbesti. In gind, to minte nu-
mai, nevorbind. Gind la glad, inteun gind,
cu aceiasi intentiune. Niel glad (nu e), nici
pomeneala nu e (nici urma.) de cutare lucru
((tacit exists sail se poate face): Mat este
mincare ? Niel gind 1
gindac m. (vsl. s gondakd, insect bt-
ztitor, de unde $i rus. gudttl, a cinta din
vioarti ; slrb. gundelj, carabus, d. gundjati,
a murmurs, gundordi, a bizti, ruda si cu
rom. ginganie ai gadina. Cp. $i culitv. gon-
das, aarpe. Bern. 1, 289). Insect coleopter.
ca carabusu, cantarida $. a. Soarices(Hateg).
$arpe (Maram.). Gindael de matasa (pin
aluz. la forma gogogilor), un fel de omizi
mart care produc o gogoasa formatA din
fire de maths (Barb. vermi de matasa, duper
fr. vers a sole).
ginclacarie f. Mare multime de &dad :
gladdcaria parrantalui
ginclacal m., p1. et. Gtndac mic. Can-
tari
gindacdsc v. intr. (d. gindac). Rar.
Lucrez Meet luerurI mid (neputtnd face lu-
cruri marl). V. refl. MA joe singur cu minile
si gunguresc (vorbind de prunct).
gindesc v. intr. (d. gind). Cuget, soco-
tesc, cred : ce gindestf despre lumea asta ?
Am de gind, am intentiune : gindesc sd plec
mine. V. refl. Cuget, imi trimet gindu la :
ma gindesc la tate. Am de gind : ma gin-
desc ad plec. Hotarage ceva relativ Ia ceva :
acuma facem aster, far la cele-lalte rte vom
gindi pe urmd.
gindfre f. Cugetare, idele, parere: filo-
sofif ad gindiri inalte.
ginciltor, -care adj. Cugetator, care se
gindeste: filosofii is ginditorf. ingindurat
A raminea ginditor, a cadea pe &dud.
ginf, a -a, V. inginf.
ginger f., p1. I' (ruda cu ginganie). Mold.
sud. Mare multime de fiinte, furnicar: citd
ginga de oamenf
ginganie f., pl. anti (vsl. gonganife, bt-
ztit, d. gongnati, a btzti, gongnavii, blzlitor,
murmurAtor, de unde $i rom. gingay. V.
ginga, goanga). Insect on alts vietate
stranie $i nu prea mare, ca liliacu, soptrla
$. a. V. jiganle, jivina.
gingav (est) $i gingitv (vest), -á adj.
(vsl. gongnavu, btalitor, murmurator ; bg.
gygniv, fornait. V. ginganie, tfigiT). GI-
giit, care nu poate vorbi bine $t. tot scoate
V. bilbilt, fornalt.
sunetu g.
gingavesc v. intr. (d. gingay. V. gin-
ganie). Gig% vorbesc ca gingavii.
gingavit, -à adj. (d. gingavese). Gingay.
Adv. A vorbi gingavit.
ginguresc, V. gunguresc.
gin] n., pl. art (vsl. gonif, nuia, rus.gai,
funie, ruder cu gujba). Nuia flexibila Intre-
buintata ca funie $i mat ales, Incovolata In
parldgele, povirla tld. -Meld, pall-, -dia. Cp.
forma de cerc, pusA la o poarta de nuiele cu bg. giirlo, git, si giirten, gutural).
ca s'o tina inchisil. Munt. vest. Gitlan, cu glt.
www.dacoromanica.ro
Cli12
ginjfia n., pl. die (d. gin]). Leman In
care se Invirteste fusu moth sad bucata de
lemn on de metal care e la capAtu unel
Invirteste In prejuru el
manivele $i care se
ca sti no roan mina celui care Invirteste.
ginjulie, V. gujuile.
ginsAc m. (vsl. gonsakd, bg. gysdk. V.
gists). Est. Masculu gistei. In vest
giscan.
ginsca, V. gists.
gira.rnira. (d. girif ai mirii, cir ai mir).
Fam. Inter]. care area zgomotu certei : ce
gira-mira se aude ?
girb n., pl. urf (vs!. grad', dos, spate.
V. girba). Vechf. Gheb.
girbaci n., pl. e (turc. kyrbae, alb. bg.
garbae, rus. karbae, ung. korbdcs, biciusca,
bici scurt si gros, de unde $i sp. carbacho,
fr. cravache, cravasA; germ. karbatsche). Bi-
ciusca,cravasA, mai ales scurta yi groasa.
Lovitura de girbaci: girbacele lut Capitan
Costache. Fig. S. m. Lovitura de pumn : i -a
tras dot girbaci In reap. $11 hirbacT
(Bz).
girbfi f., pl. e (d. girb). Vechl. Spate,
sPinare. Ad. Mold. A te fine girba de ci-
neva, a te jinea de el scat (cats, graph,
liPca) ca sA-ti dea ceva.A da girba la ceva,
a te Indesa nepoltit. V. circa.
1) girbdsc v. intr. (slay). Bucov. Maram.
Trans. nord. Latru. Iron. Flecaresc.
2) girbdsc v. intr. (cp. cu strb. grbiti
se, a se lasa In jos, a se girbovi). Vechi.
NApadesc.
girbIta 1., p1. e (d. girb sau sfrb.grbica,
gheb mic). Rar. Greaban (la vite), ceafa, cer-
bice (Ia oameni). A muia girbira, a infringe
indAratnicia. 0 plants din familia orchidee-
lor, cu flori marl violete deschise (limoda-
rum abort1vunz).
girbov, -fi adj. (vsl. grabavii, gliebos
d. grubs, dos, spate] ca jidov, urias, lid.
jidav gi citov lid. earn,. V. girb, groba-
nos). Indoit de batrineta : un batrin girbov.
girbovdsc v. tr. (d. girbov). Fac girbov:
batrinefa 1-a girbovit. V. refl. S'a girbovit
de batrinefa.
girbovit, -A adj. Glrbov, plecat de bA-
tenet&
glrgarita, glrgillta $i girgirita, V
gairgarita.
girii, a-1 v. intr. (imit. ca si cirif) Ch.B.
Discut tare : femeile girifati (CL. 1910, 9,
983). Rigti.
giriTala f., pl. elf. Actiunea de a glrli.
Fig. Hulet confuz.
gfrjob si -obat, V. cirjob.
girlitn, -A adj. (d. elan, ca clopornifo,
36
GIR - 562 -
girl& f p1. e (vsl. bg. grill°, gtt, gura.
guff de rid ; rut. girlo, gura de rid, mai
ales a Dunarii, gorlo, gitlej. V. gliforian,
Ingurlefesc gi jirloaTe). Brat de dd.
Riau. Adv. Ca girla, jirloaie : apa curgea
girld pin ferestre, (fig.) belelele curgead
gfrlfcT n., pl. tiff St e (strb. grlic gtt de
butelie, ruda cu girld). Intrarea pivnitei (sad
bordeiului care e lungs si Ingusta gi ajunge
In argea. Loc striint pe unde trabuie sa iasa
oile and se duc la muls. Gaura patrata din
mijlocu roatei rlsnitoare a morii Jgheab.
In Olt. -igT. (NPI. Ceaur, 194).
gfrlija f., pl. e (dim. d. girld, adica gtt,
guler"). Zgarda de far care se punea crimi-
nalilor (V. butuc). Un fel gtsca de coloare
inchisa si c'o pats alba'n irunte (anser al-
bifrons).
girrnaij gi et m., pl. ell (bg. lairmaee,
pl. -aci, pui care suge Inca ; sirb. krmaae,
Puree!, krmak, port ; eel). krmek, purcel,
krmec, cote( de Ingrasat Bern. 1,668). Est.
(Vs. Fc.) Godac, grasun, purcel de 6-12 turd.
V. grohaT.
girnefija 1., p1. de $l girnija (vest)
1., pl. e (bg. grantee, un fel de stejar, poate
d. gran, dim. granka, ramura ; sirb. gra-
ntee. V. cranga, gorun). Un fel de ste-
jar tndeSat gi ramuros (quercus conferta).
girnet m. (d. girneafd). Est. Stejar uric.
Par gros cat mtna gi cam strimb (Sez. 30,
292): en girnef de stejar, de fag.
girnija, V. girneaja.
glirtan, -a si_girtoman, -cat m. (ru-
da cu vsl. grateful, gttlej, gi cu a girtoni).
Muni. vest. Mojic, topirlan. V. Tortoman.
girtonesc v. intr. (cp. eu erten). Olt.
Munt. vest. Grohal : porcu girtoane (lid.
girtoneste).
gists f., p1.. fte si (nord) str, si ginsca
(nord)'pl. ste (vsl.gonsika si grout, bg. gyska,
rus, gust, a. I., ruda cu germ. gans, lat.
ganta si anser vgr. hen, scr. hansa). 0 pa-
sere palmipeda selbatica si domestica mai
mareede eft rata: un cird de esti (J. B.
Dat. uit. 102). Fig. Femele proasta on
vorbareatA. A strica orzu pe giste, a da
unui incult tin Meth de care totusl n'are
nevoie, putind sa-i dal ceva mai prost cu
tot atita kilos on placere : nu strica orzu
pe giste died nefunzatorutuf titian de Ca-
litatea intiia on fdranutul sampanie. Giscd
de funzulit, om bun de Inselat, de jAfuit.
giscan m. (d. giscd). Vest. Ginsac, mas-
culu &tel.
giscareasa 1., pl. ese, si -ija 1., pl. e.
ingrijitoare de giste. giscririja, o buru-
anA crucifers cu fort multe mica albe (dra-
bis (alpine si hirstitcd).
git n., pl. art (strb. gat, d. vs1. gliitil,
gttlej, care vine d. glittiti =-- lat. glutire, a
IngInti ; nsl. gdlt., bg. glittka, rus. glOtka,
gttlej. V. crialatuc, Inghlt, antic). Acea
parte a corpului care sustme capu : 1-a le-
gal de glt. GItlej: a tras virtu pe git. Fig.
Parte care seamand a gtt: gnu unei butelli,
www.dacoromanica.ro
GLA
and viori. Inghititura, cit bet tnghitind o
data: an VI de yin. Trecktoare (defiled):
giturile Carpafilor. Fam. A da de git, a da
de mal, a da de dna, a rapune, a dobort.
A face git, a te Infuria. A-fi rape
gitu (iron.), all rupe capu, a te duce dra-
cului, a muri. A fi sittul pinifn git, a fi
foarte sAtul, dezgustat. A-it sta in git, a
null plAcea (un lucru).
gitej, V. gatej.
gltereaza 1., pl. eze (d. glt cu suf.
-reazd. Cp. cu titirez, gogleazd). Mold. sud.
Beregata de pasare. $i -real& in nord.
Oita f., pl. e. (d. git). Beregata, gttlej.
Olen, -AL adj. (tld. *ellen. V. git).
Om cu gItu gros. Se zice si despre o va-
rietate de prune cu vtrfu ca un gtt, ca pe-
rele (bardace): prune gitlene, pruni Otani.
Si girlan : prune girlane (Munt vest).
Si gltianos : prune gitldnoase (Muni est).
gitiej $i (Dos.) gfltej n., pl. art si e
(vsl. gltiteid. V. 0). Gtt Inghititoare :
groapd adincd este gitleju J (Pro-
hodu).
gitos, -oasa adj. Iron. Care are gtt
mare (gros).
gituT, a -i v. tr. (d. git). String de git,
ucid stringInd de glt, sugrum, beregatesc,
gusul sugu5. V. strangulez.
gifft f., pl. e (cp. cu ngr. kdtsos, Oa).
Mold. Trans. Coady de par tmpletita, une-
ori Impodobita eu cordele.(cum poartli fe-
tele). A impieti gife albe, a raminea nema-
ritata. V. ciuf 2.
giza 1., pl. e (ruda cu bizli. Cp. cu pot.
giez un fel de taun). Nord. Insect mic,
mai des musculita.
gizoT m., pl. tot asa. Nord. Giza mare,
muscoi.
gfzulie f. (d. glad). Nord. GizA. Gin -
game. $i gijulle, gujulle.
glabru,-gt adj. (lat. glaber, -bra)
Fara par, spin. Fara fire orl filamente: sd-
minfd glabrd.
6 glacial, -a adj, (lat. glacialis, d. gla-
des, gheatA). Foarte race: vint glacial. Fig,
Rece, indiferent : primire glaclald. Oceans
g/acia/,oceanu tnghe(at, de la poi. Adv. Fig.
Rece: a rilspunde glacial.
gladiator m. (lat. gladiator, d. gla-
dies, tesac). Sclav sad mercenar care se
lupta cu fearele sail cu alt gladiator In clrc
la vechii Romani. V. atlet.
gladl* in (strb. gladik rus. giddy?;, o
plant& Bern. 1,300). Verigar, un fel de artar
mic care creste pin padurite si tufisurile
clinpului si face Hon albe si samare rosit
(acer tataricum). 0 parte a rAzboiulul de
tesut (numitA si jug) Mut& din artar.
glaf n., pl. err (ngr. ghify, vgr. gldphy,
pesters, d. glapho= glyph°, scobesc; bg.
glab, dungy scobita pe o coloanA). Munt.
Santulet ornamental pe o coloana. Policioara
In prejuru unui stilp. Prichiciu ferestrel, par-
tea pe care poll pune ceva (de ex, o glas-
tra). V. corlata, raft.
 GLA
- 563 -
glagol $i -die, V. glagore.
* glagolitic, -ft adj. (d. glagol). Alfa-
beta glagolitic, un alfabet derivat din lite-
rele mici grecesti (probabil de Ciril) $i In-
trebuintat la Inceput (sec. IX) in biserica
slava a Bulgarilor si Croatilor. Bulgarii I -au
Inlocuit cu cel cirilic Inca din sec. XII, iar
am nu-I mai tntrebuinteaza de cit cite -va
comunitati catolice din Croatia. Adv. Cu /I-
tare glagolitice: a sale glagolitic.
glagoma, V. halitmujdie.
glagore m. (din mai vechiu glagol ai
-Ole, d. vsl. glagold, cuvint). Vechi. Numelq.
lui 6 In alfabetu chirilic. Azi. Fam. (glagdle
[Munt.], giagOre ai glagarie) S. f. Minte,
pricepere : am qi eel atita glagorie I
glajfi f., pl. glair (germ. glas, dupa pron.
skseasca). Trans. Sticla. Garallt.
glamnic, V oglamnIc.
* gland& f., pl. e (fr. glande, d. lat. glans,
glandis. V. ghinda). Ghinda. Anat. Organ
spongios destinat sa secreteze unele lichide :
gi indele salivare, lacrimale. Med. Unflatura,
bolfa in vre-o parte a corpului.
* glandular, -á adj. (d. glcinduld; fr.
-laire). Anat. Glandulos, ca glanda.
* glandula f., pl. e (lat. glandula). Ghin-
dura. Glands mica. Amigdala. Fals
(fr. glandule).
* glandulds, -oasa adj. (lat. glart-
dulosus). Anat. Care e de natura glandei,
glantlular, ca ficatu, ca pancreasu.
giant n., pl. uri (germ. glanz, lustru, de
unde $i poi. glans, rus. glednec). Mold. Lus-
tru. Pele de lac : ciohote de giant.
glas n., p1. art (vsl. bg. glasii). Voce.
Vot : glasurile alegdtorilor. Vechi. Informa-
tiune. Ton, melodie. P1. Note de muzica
orientala, de vechea muzica bisericeasca la
Roman: : a sti glasurile.
glasnic, -A adj. (rus. vsl. glasnyr, vo-
cal,sonor. V. glas). Vechi. Vocal. S. f.
Vocals.
glastra f., p1. e (ngr. gldstra,mgr. gas-
tra, gastera, butelie, d vgr. gaster, pintece,
gdstra, unflatura unui vas, vas pintecos).
Munt. Gala de Boni, ghiveci, sa]die.
* glaDcomii 1., p1. e (vgr. gidukoma, d.
glaux, bufnita). Med. Turburarea sau Intu-
necarea umorii vitroase a ochiului, ceia ce
poate duce la orbire. Se simte durere la
tImpla $i deasupra sprincenet, vederea se
painjineste $i se vad colorile curcubeului
and to uiti la lumina lampii tar ochiu se
unfla ca la butnite. Se vindeca pin picaturi
de pilocarpina on pin operatiune. Ob.
glauc6m, n. Cp. cu fibroma, diploma.
glava f, p1. e sat) glavi (vsl. glavo, bg.
glavd, cap. V. gloaba, gologan, oglab-
nlc, oglava). Vechi. Capitul, glavizna.
Azi. Iron. Cap de om prost, devla.
glavnlcsi $i glavie, V. oglabnlc.
glavizna f., p1. e (vsl. glavizna). Vechi.
Capitol (In carte). i gliivinta, pl. e.
www.dacoromanica.ro
GLI
giajer m. [d. glajd, ca strajer d. strajd ;
germ.glaser). Trans. Sticlar (fabricant on
geamgi6). Bi -Ar.
glaJerie f. Trans. SticlArie.
glajtita 1., pl. e. Trans. Glaja (garafa)
mica.
gramujdesc v. intr. $i tr. (vrus. hlomo-
zdzio, ceh. hlomoziti, de aceiasi orig. cu gold-
moz 2, glomoz, zgromojd, haidmujdte). Mold.
nord. Fac gura, protestez, cricnesc. in
Trans. $i grtimujdez $i gremujdez :
a no gremujda nici an cuvint inaintea cuiva
(Ret. N. Rev. Rom. 15 Aug. 1900, 95).
glantuTesc v. tr. (d. giant pol. glan-
sowac, rus. gleancovdti). Mo41. Lustruiesc.
Sclivisesc.
glasuTesc v. tr. (d. glas). Vorbesc, spun
cuvIntez : a gidsui o rugriciune, a face cum
gldsuleate legea. Si grasesc si gra-
sesc (Cod. Vor.).
glasuire f. Rar Fam. Cuvtntare. Ctn-
tare.
glAvdc, -Oct, V. zglavoc.
gig:v:141mi f., pl. i (d. glavd cu term. din
cdpd(ind ; bg. glavetina). Rar. CApatina.
Boamba balantei (Cant.).
glavinia, V. glavizna.
glavoc, V. zgravoc.
* gleba f., pl. e (lat. gleba, bulgare de
pamint, pamint cultivat, mosie; rus.g4tha).
Ptunint cultivat. Rob lipit de glebd, lipit pa-
mintului pe care trebuia sa-I lucreze si
n'avea vole sA-1 paraseascA. V. glie.
* gledicie f. (dupa numele botanistului
Gleditsch, mort la Berlin la 1786). Bat. Un
copac Inrudit cu salcimu, Intrebuintat ca
plants ornamentals $i la fAcut garduri vit
(gleditschia triacanthos). Vulg. platic&
(citat de Pantu, dar nauzit de mine).
* gldna f., pl. e (vgr. gldne). Anat. Ca-
vitatea unui os In care se Irubuca altu.
* glenoid, -á adj. (vgr. glenoeides). Anat.
Cavitate glenoidd, In care se Imbuca alt os.
gleznii 1., pl. e (vsl. glezind. apol glezno,
bg. glezna, a. i.; rus. glezna). Osu care iese
In relief In partea de jos a piciorului dea-
supra calcliului.
* glicerinA 1. pl. e (d. vgr. glykks, dulce).
Chim. Un corp lichid, gras, putin mobil,
incolor, dulceag, scos din corpurile grase
pin saponificatiune. Se tope to la 17o $i fer-
be 29Jo. A fost extras de Scheele la 1779,
jar la 1855 Berthelot arata ca e un alcool
triacid. Se tntrebuinteaza In medicina $i par-
fumerie si serveste $i la fAcut mitroglicerinA,
dinamita, cerneala, vapsele $. a.
* glicina 1., p1. e (fr. givcine, d.vgr.gly-
kS:s, dulce). Un fel de copacel papilionacei
agatatori, dintre care 0 specie, glicina chi-
nezeascd (wistaria chinesis), e ornamentalk
$i se distinge pin frumoase flori albastrii on
violete asezate In forma de struguri
GLI
564
glIelriza 1., pl. e (vgr. glvkvrIza, d.
glykSrs, dulce ai riza, raclacina; lat. glvcyr-
rhiza, de unde pe urma, din ignoranta, s'a
facut liquiritia, fr. reglisse). V. Tarba dulce
§i mlambal.
ghee! m. In teoria chimiii, tar alt-fel
n., ca gol, goluri (din glicerind pi -ol din
akool). Chim. Alcool biacid (Ferbe la o tem-
peratura mai rldicata de ctt alcolii monoacizi
find-ca e mai dens de eh ei).
gliconlan, adj, (lat. glvconium
Imetrum), d. Glicone, un poet liric grecesc).
Vers glicontan in metrics Grecilor ai Ro-
manilor, vers compus dintr'o bazA, un dac-
til, un trohefitai o silaba indiferenta (--
----- Si gliednic.
911cdza gi gluedza f., pl. e (d. vgr.
gly16is, dulce). Chim. 0 substanta solidi
incolora de 2 or! its mai putin dulce de clt
zaharu.Se moaie la 600 ai se topeate la 860.
E o aldeidA-alcool ai se gaseate In fructele
dulci.
glie f. (rus. glel, rut.hlet,lut, nomol, hlei,
rude cu gr. glia, del. Din lat. glebe, bulgare,
teren, moaie, s'ar fi facut rom. gheadd, Tar
din rus. glyba, bulgare, s'ar fi facut glibd.
Cp. ai cu vsl. glina, lut). Trans. Mint. Mold.
(Rar). BucatA de pAmint cu larba scoasa
dintr'un loc $i pusa aiurea ca sA opreascA
naruirea (lat. caespes). Poet. Sept glie, in
pamtnt (de ex., mort). V. gleba.
gligan m. (bg. eigan si glikan, d. glik,
dinte, colt). Mistret, porc salbatic (Rar).
Galigan: fit cuminte, bdiete, cd esti gligan
mare !
glImoaza 1., pl. e V. galamoz.
gliptic, adj. (vgr. glyptikos, d. g4,-
pho, sculptez. V. sculptez, glaf, fright).
De sculptura. S. f. Arta de a grave petrele fine.
gliptoteca f., pl. i e (d. glipt-ic si
-teed ca In bicliotecd). Muzed de petre sculp-
tate, de sculptura: gliptoteca din Miinchen.
gloaba (oa dift.) f., pl. e (vsl. globe, a-
menda, globlnikii, globnic, d. glava cap;
strb. globe, amen* global, a amenda;
rus. pogolOvkina, recrutare obligatorie p.
fie-care. V. glava). Vechi. Amencla: a da,
a pldti gloabd. Azi. Cal prost, mtrtoagAi
drIgla (dupa facultatea de a plati amenda sr
`fi in vite, care, in acest caz, era() proaste).
gloat& (oa dift.) f., p1. e (vsl. bg. glota,
gloatA, pol. golota, holota. V. holotii).
Companie (Vechi). Multime, popor lume mul-
ta :gloata privea la parad6. (V. poTada).
Trupe compuse din oameni tntre 36 ai 46 de
ant gi care-s chemafi la mare nevoie a (Aril
(V. IVY).
glob n, pl. art (lat globes. V. ghem).
Boamba, corp sferic, mai ales vorbind de
hartile facute in forma de sferA, de Inveliau
de shell) on de portelan In prejuru flacaril
unei lampe 5. a Globe teresta (sat) numal
globe), pArntritu, planeta pe care locuim, a
a carei forma se apropie de a sferei.
www.dacoromanica.ro
GLO
globan m. (d. gloabd). Cal mare si prost.
Fig. Iron. Epitet unul om greoi si ignorant.
$i fern. -ana.
globesc v. tr. (d. gloabd sail strb. glo-
biti). Vechi. Amendez. $i globanesc.
glebnIc m. (vsl. globinikii. V. gloaba).
Acela care strange gloabele (amenzile).
globes, -Gas& adj. (lat. globoses).
Ca globu, sferic.
globul n,. pl. e (lat gldbulus, fr. glo-
bule). Globule[, bobita : Globule de aer, de
apil. in singe se Rad globule mil* Sl albe.
Farm. Pilule foarte mica.Fals -01 (dupA fr.).
globular, -a adj. (fr. globulaire). Glo-
bus, ca globu, ca globulu. S. f. sot. Un gen
de dicotiledonate, cu flori albastre, foarte
col/rune:Mr Europa $i cu proprietati purgative.
globulet n., pl. e. Glob mic.
globules, -oasa adj. (d. glObul, dupa
globos). Compus din globule, globular.
glod n., p1. art (letic glad, lut, gi litiv.
gr6das, gloduri [Bern. I, 308]. V. grunt,
graunte, glont). Est. Noro!, fink : cio-
bate festelite de glod. Vest. Substanta ra-
masa nedisolvatti : sarea a Minas glod in
ciorbd, gloduri de sare in mdmdligd. PI.
Grunturi, norot uscat on Inghetat si gruntu-
ros : nu da cdrufa pin gloried (in Br. ai
glozi). $tuleti chirciti on fara graunte (nu-
mill In Olt §i ghljurT). V. podmol.
glodarie f. Est. Mare glod, mare noroi.
$i -EtraTe.
glodav m. (d. glod, cu Int. p1. de nzgrun-
furl, bulgari"). Cel care, la saline, pune bul-
Ora in caruta.
glodesc, V. fnghToldesc.
gledIste f. Vechi. Mare glod (tinA).
9lodords, glodures gi glades, -at..
sa adj. Est. Plin de glod. de noroi. Vest.
(glodoros gi gloduros). Plin de gloduri,
grunturos. Fig. Aspru, grosolan: cuvint glo-
duros.
glogozeala 1., pl. eli (V. glagoma).
Vechi. Amestechturk, Invalmaaeala. $i
- teal's. Azi In Trans. -zeala.
glogozesc v. tr. (rude cu galitmoz si
heildmujclie). Vechi. Amestec, Invalmaaesc.
$i ...lase. La Sags. 56 -*esc.
glomotdc, ghelmot6e, ghemotdc,
ghTomotdc, ghTolmotese golmotee
n., p1 oace (var. din gdlamoz 1, folmotoc,
holmotoc, somoltoc, fofoloc, gogolos). Sud.
fi vest. Mototol, lucruri mototolite, bot (de
pink on de htrtie).
glomo-, ghelmo -, ghemo-, ghTo-
mo-, giffolmo-*i golmotoedese V. fr.
(d. glomotoc s. a.). Sud. si vest. Fac glomo-
toc, mototolesc.
glomez, V. galamoz.
glonte giant n., pl. numaigloanfe, vechi
ai glonfuri (var. din griltinfe gi grunf, de
unde s'a facut glon(, apol glonte, dupa un
masc. mai rar glonft, ca munfi-munte. Cp. ai
 CLO
cu glonfuros, grunturos si cu litv. grOdas
fats de rom. glod. D. rom. vine ung. golonc.
Cp. si cu glitont). Plumb, goaga de plumb
hingareata care se pune in cartusu de raz-
boi on to ghlulea ca sA loveasca $i sa
ucidA (Unele gloante Is acoperite cu alt
metal). Vechi (p1. urn. Ghiulea, obuz: glorz-
furls mart de tunurl (Let. 1,460 si 485). Adv.
A te duce glont, a te duce pusca, drept,
fare sa'ntorci capu. Virtos ca glontu (pine,
plAcinta), prea uscatit sfarog. V. allc, crint.
plontan, -a adj. (d. gloat). Vtrtos ca
glontu, si decl raft (vorbind de poame):
mere glonfane. S. m. pl. Zgrunturl, bulgari
de pe un drum.
glonturds, V. grunturos.
* gldrie f. (lat. gloria). Onoare, strAlu-
cire, faima clstigata pin virtute, talent, vite-
jie: glorie literard, artistica, stiinfificd, ml-
Ward ; gloria unui secul, unet societlift.
Glorie lutf Onoare, cinste, mArire, slava lull
* plorific, a -th v. tr. glorlf ico, -are, d.
glorta, glorie, si fdcere, a face). Onorez,
preamAresc, laud, slavesc: a-I glorifica pe
Dumnezed. V. refl. MA laud, mA Mese, ma
mIndrese: infeleptu nu se glorified cu ni-
mica.
* glorldla 1., pl. e (lat. glortola, dim.
d. gloria). Iron. Glorie slabs, vans, care are
de obiect lucruri mid.
*glories, -15asa adj. (lat. gloriosus).
Plin de glove : general glorios. Care aduce
glorie : victorie glorioasd. Vanitos, Palos,
fudul : glorios de stramOsil lul. Adv. Cu glo-
rie: a mud glorios.
* glosar n., pl. e (vgr. glossdrion, lat.
glossarium). Carte care contine glose (cuv
rare) adunate. Vocabular, dictionar : Du
Cange a Ids& un prefios glosar al limbit
latine medit si infime.
* glosator m. (lat. glossator). Autor de
glose, de explicatiuni de text.
&Os& f., pl. e (vgr. glossa 0 glottcb
limbA, vorba arhaica sau rail; let. glossa).
Cuvint rar sea obscur. Non, explicatiunea
unui cuvint on unui loc obscur (V. sco-
ne). Un fel de poezie in care versu final al
fie-carei strofe formeaza eta strofa rimata
care contine tema, si, ca atare, figureazA In
fruntea acestei poezii Sit in ordine inverse,
la unna : glosa lot Emtneseu.
* glosez v. tr. (d. glosa; fr. gloser). Fac
glose, adnotez. Critic, censurez.
* glosita f., pl. e (d. vgr. glossa, limbs).
Ned. Inflamatiunea limbii.
glosologie Si gloto- f. (d. vgr.
ghtssa 5i glattat limbA, si -logie). Studiu
boalelor limbii. Linghistica. Ca adj. -logic.
glotas m. (d. gloatd). Care face parte
din gloatele armatei.
* gleta f., pl. e (vgr. glatta 01 glossa,
limbs. V. glosa). Anat. Orificiu faringelui,
mArginit de cele dour coarde vocale infe-
rioare.
www.dacoromanica.ro
565 - GNO
glotesc (ma) v. refl. (d. gloatd). Vechi,
MA adun gloatA (oaste). V. raglotesc.
glotire f. Vechi. Gloats (oaste).
* glotologie, V. glosologle.
glozi, V. glod.
* glucdza, V. glicoza.
glega gi gaga f., pl. t (bg. gugla,
gluga, kukla, papusa, d. ngr. ktikla, papusa,
lat cuculla, gluga ; ung. rut gluga, germ.
gage/. V. cuculion, cued, gugt. Bern. 1,640).
Invalitoare de postav care se pune peste
palarie on peste caciula dnd ploaa sau
ninge, numita gi gugt salt capigon. Piramida
de coceni (strujeni), de nuiele s. a., nu-
mitA in Munt. $1 cluca §i cucla (RA-
sadu, 1,62).
glugas n., pl. art e (d. glugd). Vest.
Gluga (de pus in cap orl sac mai mic In
forma de glugA, ca zligirna).
gluma 1., pl. e (vsl. gluma, neru5inare,
bg. sirb. gluma, glumil, rude cu vechiul
islandez glaumr, veselie zgomotoasa. V.
Bern. 1,308, si mom. harmlflate). Vest. Vorba
sau faptA de ris musafiril fdceati glume
pe socoteala lot. Fara gluma, serios :
1ft spun fdrd glumd c'a murit. In gluma,
glumind, rizInd, fare seriozitate: a lua ceva
In glumd. In est sago.
glumesc v. intr. (vsl. glumiti se, a flecari,
sirb. ghimiti se, a glumi). Vest. Spun on
fac glume, amuzez lumea: el glumeste clad
zice cd va pleca. Nu Taft un lucru in serios,
nu daft destula atentiune : nu glumi cu pri-
mejdiile. in est suguiesc.
glumet, -eats s. si adj., p1. eft, efe
(vsl. glumiti, bg. glumec). Care glumeste,
te face sA rIzi om glumet, lume glumeafd.
Neserios, farsor: acest om e on glumef.
glapav, V. hilpay.
* platen n., p1. e gi art (lat. gluten.
ghihnis ; fr. glu d. forma lat. glus, glutis.
V. aglutinant). Clei, o materie cleloasa
care ramine In Mina cerealelor dupe ce s'a
scos amidonu si care constitue o substanta
alimentara.
* glutinos, -oaks& adj. (lat. glutinosus).
Ca gltitenu, cleios.
* gneiss n. (cuv. germ. pron. gnats).
Min. Roca primitive compusa din feldspat,
din fire de mica si caul si cu o structure
schistoasa.
gndiste, V. gunolste.
gnom m. (cuv. fabricat de Paracelsus
It 1541] si care pare a se baza pe vgr .
gnome, inteligenta). Nume dat unor pawl
diformi $i supranaturali care, dupA cabs-
fish jidani, locuiesc in pamInt, unde pAzesc
comorile. Femeile for se numesc gnomide.
* gnomic, -it adj. (vgr. gnomikds, d
gnOme, sententa). Care contine sentence
maxime: poezie gnomicd. S. m. Scriitori
grecesti antici care au compus versuri cu
maxime morale.
GNO
- 566 - GOG
gnomOn n., p1. oane (vgr. gnomon, gn6- goblezain 51 goblizan m. (d.gagleazil,
monos, cunoscator, aratator, ceasornic; lat. de unde vine ai ung. goklesz, lungan). Est.
grid:non, -onis, it. g rcimoie). Un instrument Lungan, magadAa. in nord cobl-.
oare-care care arata orele tnaltimea soa- godac m. (d. vsl. gods, an, si -ac ca fa
relui pin umbra pe care o face o vargii, un godinac, dandc, ginsac. V. hojma, ogod,
cui. Meridianit trasa pe sol, pe care razele po- $1 z-godesc). Est. Purcel pint la un
soarelui, strabatind o deschidere circulars an (godin, grasun, &mat). V. noatin 5i
de deasupra unul edified, descriu imaginea cirlan.
astrului. S'ar putea zice si gnomon, pl. godanac, -A adj. al s. (bg. godinak,
mud, sau ose, ca demon. de un an, d. godina, an. V. godac, go-
* gnorndnic, -a adj. (vgr. gnomonik6s). din). Vest. Mat on fats de 10-15 ani :
Relativ la gnomoane: aria gnomonicd. S. Ho, ho, goddnacilor, ca nu anthill Tamil
f. Arta de a construi gnomoane, atribuita (CL. 1920, 635) / (In lal. cheer godinac,
Haldeilor. godac, godin, purcel).--$1 codanac (mai
* gnostic, -a adj. ai s. (vgr. gnostik6s, ales fern., init. de coacia, adica fad care
d. gnOsis, cunoaatere. V. dia- 51 pro- Incepe a-ai tmpleti coada"). $1 godanii,
gnostic). M. pl. Filosofi religiosi care pre- In est codania. V. noatin.
tind ca au o atiinta perfecta al transcendentA
despre natura ai atributele Jul Dumnezeu.
&die f. (poate din rad. god- ca In lo-
godesc). Trans. Mireask In zula Intlia. Singe
V. Craciun. de godie. V. singe.
* gnosticizm n. (d. gnostic) Sistema Odin m. (pmt. din care vine godinac).
filosofilor gnostici : gnosticizmu apropie Est. Godac Intarcat, gtrmat, purcel cam de
de platonizm f i de manicheizm tot odatd. un an ( pore de 7-8 lune' In $ez. 33,292).
goadin, V. godin. $i fem. -a. La Delv. gelding., pl. e si 1.
goaga (ca dift.) 1., pl. e (coda cu go- Un fel de pepene galben, poate cantalup.
gesc, gogolos, gogcn, gogoasa, coca 1). Sud. godinac, V. godanac.
Bile, lucru sferic (nuca a. a.) : copiii se joacti * goeland m. (fr. goeland, d. bretonu de
cu goage. Groapa In care tii Will la jocu jos gwelan). Un fel de lari marini.
numit poarca".
goana (oa dirt.) 1., p1. e (vsl. * gom, (ca goeleta f., pl. e (fr. goelette). Un fet
pngoana d. progonzi] sail d. gonesc). Fuga- de corabie mica ai uaoarA cu doila catarge.
rire, urmarire. A lua la goana, a alunga, a gog, goaga adj. (run cu goglet,go-
hAltui. Alergatura, fuga: a trage n goana. goman, gigst). Rar. Gogornan, prost.
Goana mare, galop. Vtnatoare cu hAitaal gogesc v. tr. (d. goaga). Mint. Mold.
(hurc). Prigonire, persecutiune, Goana ot sod. ($ez. : 0,292). Dezghloc, curet de did-
prigoand, mare persecutiune. Nenoroc la un lis, de pastari : a gag[ nod, mazdre. V. intr.
toe de noroc. Imparecherea animalelor bovine. Fig. Mold. (pin aluz. la coloarea galbena a
goangit (oa dift.) f., p1. e (var. din nucilor gezghiocate de curInd). Lincezesc,
ginga, ginganie). Vest. Ginganie, insect. tinjesc, is bolnav de mult timp. V. ai go-
Goanga (Btt. Dobr.), gogorita, bordea, vesc 2.
buzguroiu. V. gongarie. goghie 1. (cp. cu goaga). Dun. Pui de ba-
goangane (oa dift.) f. sau n. pl. (ung buaca (de cirjanca, de roaioara a. a). ia
gvongulni, a se fragezi. V. giugYulesc. nord gughie (rev. I. Crg. 4,123), pui de
Cp. ai cu cocolesc). Bz. A face goangdne, a peate (BM. Pals goghie fi gughie cu
face mofturi, a face nazuri, a face dificultati int. de guvid (Acad.).
la ceva : acest ghiorlan acasd la tats -su gogilt 51 gogirt, V. cogilt.
minca Of pe dracu, tar acuma la stdpin face gogleaza f., p1. eze (rad. gog si suffice
goangane. -leaza, -eazd, care e o var. a lui -leald,
goange f. sau n. p1. (ca si goangane). -add. V. goglet, coclet). Nord. Ogrinji,
Munt. vest. A face goange mita, a-I alinta resturi de mincare la vite (rev. I. Crg. 4,188).
(ChN. 2,13). Fig. Sud. Miuciuna gogonata; complimente,.
goarna (oa dift) 1., pl. e (rus. gore, linguairi. P1. p. rimh -ezl Is Pan. In
d. germ. horn, corn. V. fligorn 51 corn 2). Trans. gogleaz (col.), gunoi rarnas de la
Tromped de i o treaba.
goaza f. (d. gozuri). Gozuri. goglet, -eats adj., p1. efi, efe (ca si
gogleaza. De aici ai ung. goklesz, lungan).
gobitTe, V. cobaIe. Fam. Boblet, gogoman. Cp. cu gilmd.
* gobelin n., p1. e si urf. (de la T. Go- gogoase (vest) ai gogoasa sau go-
belin, inventatoru acestor covoare la 1500). goasa (est) f., pl. osi (var. din cocoase..
Un fel de covor cu desemne artistice tesute V. coca 1). Cocon, Invaliau In care se a-
din celebra fabrics situate is Paris ai fun- copere gindacu de matasa fi care confine
data In sec. XV de numitil Gobelin (vApsi- firele de matasa. Un fel de ciuperca comes-
tori din Reims). Aceastk fabrick a luat un tibilA numita ai puf si pufat care, dupit ce
mare .avInt supt Ludovic XIV, a decazut ImbAtrineate ai devine cenufie, se preface
supt Revolutiune, apoi iar s'a rIdicat supt tntr'o lases foarte bunt (lvcoperdon bo-
Imperia ai are al azi un renume universal. vista sari bovista gigantia). Un fel dc pra-

www.dacoromanica.ro
COG
- 567
jiturA unflatA facuta din aluat $i prajita In
unt on In unt- de -Iemn. (V. degeteT si
crafIra). Fig. Palavre, minciuni gogonate.
Oogoasa de ristic, V. collar si bumbac.
gogolesc, V. cocolesc.
gogolie f. gogoasa de glndac de
matase (NH. Ceaur, 152).
gogoldT n., pl. oak. Rar. Gogolos (de
lut la olarie).
gogolds, -61, V. cocolos.
gogoman, -oh s. (d. gog o man ca
in hofoman). Goglet, mare prost.
In Munt.
gugu-.
-
lie.gogoma
In Munt.
nie f. ( d. gogoman). Mare pros-
gu-
gogon n., pl. oane (d. goagd). Munt.
Bob de peatrA" prefioasa $. a. Goaga mica.
gogonat, -A adj. (d. gogon). Sferic,
unflat, rAtunzit: cap gogonat. Fig. Min-
aund gogonatd, minciunA colosalA, cu coadA
Oncrosnata). V. gombastic.
gogonet, -eata adj., pl. eft, ere (ca si
gogonat, cocolos, dodolof). Gogonat, sferic.
V. tartanet.
gogonez v. tr. (d. gogon). Dart forma
gogonata, rAtunzesc.
gdgorlta f1.1tift f., pl. e gog din
(rAd.
gogonat). Sperietoare, monstru de speriat
copiii. V. buzguroT
gogoroana f., pl. e (run cu gogoasd).
Trans. Acadea (Agrb. Int. 152 $i 153).
gogosar m. VInzator de gogosi. Fig.
Palavragiu, mare mincinos. Ardei de forma
domatel.
gogoslid, -fe adj. (V. 'bubtr*Iul).
Mold. nord. Gogonef, In forma de gogoasa:
sarmale gogo011.
gogdt, V. cocot.
gogrel f., pl. ele (d. fr. gros grain),
Vechi. Un fel de gal numitA si otomand.
goguleso. V. gogolesc.
goT s. La Jidani, ceia ce e la musulmanl
gheaur.
goTav m. (cuv. american). Un fel de
womi din America Central& al cAror fruct e
un fel de pail foarte gustoasa.
gol, goala adj., pl. got (in nord si
golf), goale (vsl. bg. gold). Nud, fAra haine,
neimbrAcat, despoiat, neincalfat: a umbla
.cu peptu, cu capu gol, cu picioarele goale.
Vid, de$ert, care nu confine nimica: butoi
go!, casd goald. Simplu, fara alt-ceva : a
mInca pine goald (V. sadea). Fig. Vorbe
goale, promisiune goald. Curat, pur, neor-
nat : adevdru gol. Aidoma, adevArat, real,
Insusi : baba asta e dracu gol. Cu mina
goad, fArd armA, si (fig.) fara rezultat, fArA
lobos : cine se duce la vtnat cu mina goald
(WA pu$ca), se intoarnd lot cu mina goald
(farli vtnat). Cu sabia goald, cu sabia nudA,
afarA din teaca, scoasA. A fi gol deget, pis-
tol, puscd, toacil, a fi gol ca degetu, pistolu,
pu$ca, toaca, adica absolut nud. S. n., p1.
www.dacoromanica.ro
- GOL
uri. Loc, spahil gol: a ump'ea an gol.Abis,
prapastie: a cddea In gol. A lovi pe cineva
In gol, a-1 lovi In desert, supt coaste. A lovi
ih gol, a lovi in sec, zadarnic. Moartea lot
a ldsat un mare go!, se simte mult. A da
de gol, a demasca, a trada : vorba asta to
dd de go!.
golan, -eft adj. (d. gol ; bg. go-
lak, rus. goledk, -aanka, id). Iron. Goliman,
Wm, rAO imbracat: zice cd-s o sdrinfoacd
si o go /and (AgIrb. inf. 204 si 205).
golds, -A adj. (d. gol). Fara pene Inca :
put galas::
goliindt, -earl' adj., pl. f. efe(d.golan.
Cp. cu intregulef si nouf). Iron. Gol goldnef.
Golan, lipit pamintului.
gohlnime f. (d. golan). Iron. Totalitatea
golanilor.
golatitte f. Rar. Goliciune.
goldan m. (d. goldand). Est. Prun care
face goldane (prunus instititia). E originar
din Grecia.
goldana f., pl. e. Est. Un fel de pruna
sferica mare ro$ie al carei sImbure nu se
desprinde u$or de mez (R. S. PrunA cu glt).
In Olt. gorgana.. V. avrama.
goldsc v. tr. (d. gol; Orb. goliti). Fac
gol, desertez, evacuez :a golf un clorzdir,
o casd, o card.
* golf n., pl. int. (fr. golfe, it. golfo, lat.*
golphus, d. vgr. kdlpos, golf). Sin, parte de
mare InaintatA to uscat : marea Adriatica e
an golf al Mediteranef. V. zfitun.
golicTane f. (d. gol, gold). Starea omu-
lui, gol, nuditate. LipsA de oameni, de ar-
bori, de mobile; goliciunea and fcfri, unei
case.
gollman, -ca s. (d. go!). Iron. Golan.
gdllste f. (d. gol ; bg. golina, goli$te).
Loc fArA vegetatiune sari fArA zApadA: Pe
acolo fie-care casd cu grddlna et. Pe aid
nu-i nimica. Numa goliste In toate pdr(ile.
(VR. 1911, 4, 44).
gottmb, V. hulub.
golmotdc, V. glomotoc.
gologan m. (rus. golovan, capAftnos,
d. go/citif, vsl. glava, cap, adick ononetA
cu un cap pe Ia ". V. °lava, haldan).
Vechi. Moneta de amnia de trei parale. Azi.
Moneta de aramA sail de nichel : urz golo-
gan de 5. de 10 bani (pina la rAzboiu mon-
dial). _ In Mold. nord si galagan (dupa
pron. rus.).
gologfinesc v. tr. (d. gologan). Fam.
Tau gologani de la lume. SfAntuiesc, ung,
mituiesc cu un mic bacsis.
golomitt, dz, V. galiimoz.
golomotesc, V. holomocesc.
goldp, V. hurlup.
&Han m. (d. germ. gulden). Vechi. Flo-
rin, o monetA.
golumb, V. hulub.
GOL
- 568 -
gohip, V. hurlup.
gomar, V. magar.
* garnet f., pl. e (fr. gomme, 1. gumA, 2.
clef, 3. clasa gomosilor. V. gums). Fam.
Clasa gomosilor. A face gomd, a face pe
g omosu.
gombara, V. cumbara.
g6mbos n., pl. e (ung, gombos-td, d.
gombos, cu gAmAlie, s: tu, ac. V. bumb).
Trans. Bold, ac cu gAmalie.
gomol6t, V. galamoz.
gomolotesc, V. holomocesc.
Oman m. pl.
pl. rus. pol. omon , . si 147).
Mold. P. P. Zgomot de vorbga. Sfatgalagie,
taifas).
gomonesc v. ihtr. (rus. gomoniti, a vo-
cifera. Bern. 1,326). Mold. Trans. Vorbesc,
convorbesc : bolus, auzind gomonind pin o-
gradd, plecard.
* gomos adj. m. si s. (ft. gommeux. V.
goma). Elegant afectat.
gomot, V. zgomot.
gomotesc v. intr. (d. gomot). Olt. Vor-
besc Meet. Lit (zgomotez). Fac zgomot.
gonacT, -e adj. Care goneste, urmareste,
fugareste: tine gonaci, om gonaci (calare).
S. m. Taur tinAr, gonitor. Cal, cursier. Vechi.
Cercetator, explorator (cAlare) al terenului de
batalie. Persecutor. gonas (vechi), ur-
rnaritor (calare).
* gandolii f., e (it. gondola). Un fel de
dubs (barca) mar lungs si mai lath intrebu-
intata mai ales pe la Venetia Fals -6la.
gondolier m. (it. gondoliere). Cel care
conduce gondola.
gonesc v. tr. (vsl. gonitt, a goni. V.
doifinescu lz- si pri-gonesc,
po -go n). Fugaresc, urmaresc. lzognesc,
alung, explusez. Haituiesc. Gonesc calf, fi
min repede. V. intr. Mtn, merg repede cu caii,
cu automobilu s. a. : om gonit o ord. V. refl.
A se imparechea (animalele bovine).
* gonfalonier m. (fr.gonfalonier ai
gonfanonier, d. gonfalon ai gonfanon, steag
militar pus In virtu unel lanci; it. gonfalo-
niere, d. gonfalone, care vine d. germ. gunt-
fano, steag de batalie V. fanion, fanon).
Aparator militar al unei episcopii, abatil s. a.
Magistrat municipal Intrunele republici ita-
liene in evu mediu, mai ales In Florenta si
Siena.
* gong n., pl. art (fr. gong, cuv. malaiez)
Disc de metal (talger, cimbal) cu care, in
rasaritu Asiii, se ciao semnale lovindu-1 c'o
macluca Infasurata in cirpe. V. tam-tam.
gongarie f. Vest. Multime de goange
(NPI. Ceaur, 91).
* gongorizm m. (d. poetu spaniol Gorr-
gora, mort la 1627). Cultizm. V. bombas.
ticizm.
* gonlometru n., pl. e (d. vgr. gonta,
colt, unghi 5i metru. A. tri-gon). Instru-
ment de mAsurat unghiurile pe teren.
www.dacoromanica.ro
GOR
gonitor m. Care goneste. Taur tinAr.
genii& f., p1. e (d. goand). Timpu goni-
rii vacilor de catre taur. Vaca gonit8 de
taur. Iron. Femeie care umbla mult pe stra-
dA. Adv. A umbla gonija, a to tine tot de-
plimbari.
gont, goanta adj. Mold. Curatat, dez-
ghiocat, farh Ward: fasole goange (boabe).
V. decorticat.
gordean, -41/ adj., pl. ent ene (sud) si
gordin, -A (est) Se zice de un fel de stru-
guri albi yi musto5i: struguri gordeni, poamd
gordind. --in Olt. gorgan (NPI. Ceaur, 91
gordian, adj. Din Gordium, un oras.
din Asia mica. Nodu gordian, un nod care
se afla la Gordium $i care esa asa de In-
cllcit, in eft nimenea nu-1 putea dezlega
Alexandru cel Mare, neputindu-1 dezlega,
1-a taiat cu sabia, vrind sa arate ca pentru
el nu existA dificulate. De atunci, a dezlega
nodu gordian InseamnA a Invinge o difi-
cultate".
* gordlinft f., pl. e (ung. gordon
gordonka). Trans, Contrabas: strunele gor-
dunet, grohditu gordunei (Rebr. 1, 14 si 286)_
1) gorgan n., e (turc. kurgan, ,ceta-
tuie", cum. tat. movila", de unde rue.
kurgdn. rut. pal. kurhan, movilA, ung. kor-
hdny, pamtnt vegetal. V. corhan a). Mont.
(La N. Dens. 600, si'n Mold. sud). Mare mo-
vila de pamint (inalta de 20-30 de metri)
rtdicata de barbarr ca monument pentru
*OR for morn (in Romania se vad $i azi
multe gorgane). V. popin
2) Dorgan adj. V. gordean.
gorgana, V. goldana.
gorgoaze, corcoase corfoase
(oa dift.) f. pl. (din aceia$i rad. cu corcoa(e,
corcolesc, cocolesc cocoloa). Est. Fam. Bol-
botine, rogodele, poame crude sari Ti coapte..
gorgan n., pl oane (cp. cu ngr. gdr'gu-
ras, gitlej). Tril In psaltichie.
* gorgena f.(d. Gorgonele din mitologie).
Zoo/. Un fel de polip. V. celenterat.
* goril m., pl. 14 ai gorila f. I. e (fr.
gorille m., d. latina naturalistilor [Savages,
1847], fiind-ca s'a presupus ca e indentic
cu gorila, nume dat de Hamone oamenilor
parosi pe care i-a vAzut el cind a Incunju-
rat Africa, In sec. V ainte de Hristos). Un
fel de maimuta antropidA din Africa ecilato-
riala Gorila e cea mai mare din toate
maimutele; e mai Malta de eft omu, mai
masiva, cu brate enorme picioare scurte.
Pan, ei e negru. E fricoasA si putin inteli-
genta ; fuge de om, dar cind e rAnitA se
aparA cu ferocitate. Tit/este In pAdurile ume-
de si impenetrabile.
gorlan, V. ghTorlan.
gorneag (ea dift.) n., p1. inuz. ege (strb-
bg. gornidk, id.). Olt. Vint de vest, austru
fiula gorneagului (NPI. Ceaur, 142).

GOR
gdrnla rn. (poi. gornik, vs1.* gorinika,
d. gora, munte). Carp. PAdurar. Trans. Jitar,
pindar. Trans, vest (ung. gornytk). Aprod,
u5ier.
gornIst tn. Sodat care sunA din goarnA.
gorstlna, V. gostlna.
(loran m. (bg. strb, gorun. V. girneata).
Un fel de stejar numit $i slddun si Mbar'
(quercus sessilif 16ra).
gospod adj. fix (prescurtare graficA din
vs!. gospodint, domnesc). Vechi. Of icial, dom-
nesc, al statului : carte, pecete, dovezi,
robi gospod V. cazon.
gospodar m. (rue. vsl. gospodarl,down.
V. gazda). Titlu dat de Slavi domnilor
(principilor) romAnesti de odinioara. Azi om
casAtorit si cu casnicie frumoasa. Adj. m.
Casnic, muncitor si iubitor de bogatie si or-
dine In casA (In Munt. $i f. gospodard
gospodinA). $i hospodar (Coy.).
1) gospodaresc, -ease& adj.
gospodar). De gospodar, om casnic (serios):
casd gospoddreascd.
2) gospodaresc v. intr. (d. gospodar)
TrAiesc ca un gospodar, ca un om casnic.
V. tr. Lucrez lucruri de gospodArie. Fac
gospodar, om cu casa Jul: luta gos-
poddrit bdiefii
gospodareete adv. Ca gospodarii, ca
oamenil cu casa for (seriosi): a vorbi gos-
podareste.
g ospodarie f. (d. gospodar). CAsnicie,
averea unui gospodar (casa, mobilele, vitele
s. a.). Conducerea aceastei casnicii, admi-
nistratiunea easel, menaju : a to ocupa de
gospoddrie.
gospodar6s, -oasa adj. (d. gospo-
dar). Om caruia 11 place BA alba o buns
gospodarie.
gospodin m. (vsl. gospodinii). Ps. S. Con
Domnu, Dumnezel
gospodina f., pl. e (vs1.-gosbodyniii,
doamna, rut. gospodtnea, gazda, econoamA).
Femeie care are.o gospodarie. Femeie care
se pricepe In gospodarie, menajerA. Adj. 0
femeie gospodind.
gospajda f., pl. e (vsl. gospoida). Vech
Doamna, principesA.
goiptInar In. Acela care strIngea gostina.
g6wIlnik gi (mal vechi) ger*tIna 1., pi.
(vsl. gorsdna, d. gora, munte, adicA biru
de pAsunat pe munte" ; nsl. gar§eina, bir
pe podgorii. V. podgorle). Vecht Bit
01 pot ci (impus tntlia oars de Mihnea II
si
al TArii Romanesti, 1577-83. SAin.). 51
goFtinlia sau (?) geetInIta. La Xen.
(3,172 de dotia ors) grf:4tIngh jar la 5,175,
porcAritu sau gostina".
gostIn6sc v. tr. Vechi. Supun gostinit
2) govesc v. intr. (d. gotta). Dos. Fe-
gotcan m. (d. gotcd, ca curcan, giscan tesc, trAiesc ca fatA. Est. (cp. cu govesc 1
Masculu gotcii, Mal ales
d. cured, giscd).
tacos de munte (titrao urogallus).
www.dacoromanica.ro
569 GOV
gotta f., pl. e iii (cp. cu Got, pl. Got%
nume de popor, fem. sing. Gotcd [format ca
puled), mat ales cA gotta se numeste $i
Leased, fem. d. Leah, pe IIngA raid leseascd.
Rut g6tka vine d. rom. Cp. $i cu rus. ka-
ragdtka, un fel de rata). Mold. 1. Ratli le-
seasca (anas tadorna), un fel de rata care
mica capu tntr'un mod particular $l care
are to prejuru ochilor o piele foarte rosie
$i ni5te calozitatl (RAtoiu el e mare clt gtsca),
Fig. Adv. Ros gotcd (de rusine de furie),
ros ca stngele. 2. Un fel de rata mat mare,
(anas moschala) care miroase a most e
originara din America. 3. Un fel de rap sal-
batica pestrita, mijlocie tntre ratA si glscA.
4. GainusA de munte (tdfrao bondsta), care
are In prejuru ochilor un cerc lat de un ro5
aprins. V. coco* si Terunca.
g6tIci -a aaj. De Gott at Gotilor :
limba gotica. Litere golice, literele cu care
scriu astazi Germanii, colturoase, urtte $i
(d. provocatoare de miopie si care eh fost nu-
mite asa to semn de dispret, adicA litere
barbare". Ele iyi au originea In seculu XII.
Tot asa au fost numite si primele litere ti-
pografice, care tot colturoase erau. Arh.
Stil gotic, un stil care n'are nimica comun
cu Gotii de clt dispretu cu care a fost pri-
mit la'nceput 5i care de aceia a fost numit
gotic". Acest stil e originar din lle de
France si se distinge pin bolta ogivala, din
care cauzA se numeste si stil ogival 5i s'ar
putea numi si stil francez. El a'nflorit In
Europa de la anu 1120 ptna'n seculu XVI.
Principiu lui generator rezicIA nu, cum s'a
sous mult timp, In curbs frtntA a arcurilor,
structura ogivalft a bona : la decurge
Intreaga, impreunA cu pilastru, din desco-
perirea boltii pe nervuri sau a ferestrel de
ogivA. AceastA descoperire, necesitatA de
mArirea bisericilor si de dezvoltarea con-
tinuA a boltilor, atrase Intrebuintarea ar-
cului hint si a pilastrilor terminati sA ma-
reascA stabilitatea. Entusiazmu religios al
acestel epoci a'naltat maretele basilicl de la
Sens, Laon, Nyon, Senile, Paris, Rouen, Sois-
sons, Bourges, Reims, Auxerre s. a. Sculp-
tura monumentala care orna cu atIta bo-
gape catedralele si pictura aplicatA pe edifi-
cii erau unicamente apropriate necesitatifor
arhitectonice. Chear stilu mobilierului si
odoarele reflectau aceia5i ideie conducAtoare.
getov adj. tn. (val. gotovil). L. V. Gata,
numerar, pesin.
gotovesc, V. gatesc.
gotovinta gf gotovIre f. (d. gotovesc).
Vechi. Lit. GAtire.
pe
gova, V. govle.
1) govesc v. tr. (vsl. govieti.). Vechi.
Respect, onorez, venerez, ador: bun g vitas
(dupA vsl. blago-goveinti). Ad. Olt. Stall
pe ling& mireasa In semn de onoare, cum
obisnuiesc prietenele ei.
$i gogesc). Tinjesc dupA ciheva, mi-e dor de
el, gogesc, lIncezesc (de boala).
60V
-
670
govetdsc v. tr. (din dovedesc ai gotO- * gradez v. tr. (d. grad; fr. graduer, it.
vesc ?). Dos. Dovedesc, arat gradare, a to sui pe grade, ai graduare, a
gdvie f. (d, govesc 1). Veen. Rita, fe- tmparti to grade [d. miat graduare, deal
cioarii. Olt. Ban. Serbia. Mireasa. Olt Ne-
deie (poate de la blIclu Ante' fecioare Ma-
ria). Mint. vest. (Tel.). 0 datina In dimi-
neata zilel de Sftntu Gheorghe, chid 3-4
flacai, une-ori c'un lautar, aezlnd Intro ca-
rutt trash de 2-4 cal cu clopotel, Impodo-
bita cu ramuri de salcie al de stejar, strAbat
satu cintind ai chiuind cu ploatile de yin
In mina. La Dos. govap p1.1, fecioara,
fad.
goz n., p1. art (ung. gaz gunol). Trans.
Gunoi: dd gozu afard din casd. Vechi.
Sfaramatura de cereale on de pule : vezi
gozu din ochiu altuia ai tut vezi birna dirt
ochiu tad. Mold. PL Zoana curatura, co-
dina, sfaramaturl de cereale ramase de Is
treierat (care se dal gainilor) Si gd-
zura, f. (Sam. 4,689) ai goazii (Mold).
In Suc. (Sez. 32,108), gozomete, n. pl..
gunoaie. V. tirnomeata.
gozorar m. (din gozurar, d. gozuri).
Dun de jos. Maturator care aduna gozurile
din hambare, din vagoane a. a. (VR. 1925,
5,283).
grab& f., pl. e ai grab'!" (d. bg. grabs,
greblii, vsl. grablia,rapire, de uncle s'a dez-
voltatnotiunea de grabire". V. grabesc).
Fripa, zor, urgenta a lucra cu mare grabd.
In graba, grabnic, urgent : a plecat In
grabd (V. degrabA). Pray. Graba stricd
treaba, cu graba mai mult perzi.
grannie, -it adj. (d. grabd). Urgent,
care nu sufere hiltrziere afacere grabnicd.
:
Subit, naprasnic : moarte grabnicd. Adv. In
grabs: vino grabnic.$i gramnic (Munt.
est).
* grad n., pl e, vechi uri (lat. gradus, pas,
treapta, d. gradior, gressus sum, paaesc. V.
a- gresiune, congres, digit -grad.
Diviziune de barometru, termometru ori cir-
cumferenta: termometru aratd 10o (10
grade de caldurA), un ung'zi de 45 de grade.
Nume dat diferitelor sunete ale gamer. Fig
Apropiere sad departare tntre rude: vent*
primari is hare ei rude de al patrulea grad.
Treapta ierarhica ori socials: doctoratu e
ultimu grad universitar, bogatu ocupd un
grad social mai Malt de eft saracu. Gram.
Gradate comp ara flung pozitivu, comparativu
ai superlativu: bun, mai bun, cel mai (sad
faarte) bun.
* grad at, -A adj. (lat gradates). ImpAr-
tit in grade: linie gradatd. Care Inainteaza
pe grade, treptat: curs gradat. S. m. Soldat
dishns printeun grad, vorbind de caporali
ai subofiteri (V. trupete). Adv. In mod gra-
dat, treptat: a inainta gradat.
* gradatinne f. (lat. graddtio -buts).
Actiunea de a grada: gradatiunea unui termo-
metru. Inaintare (ori retragere) progresiva:
gradatiunea cOldurii, lefil, onoruritor. Muz.
Trecere nesimtita de la un ton la situ. Ret.
Figura care aaeazil cuvinte sau idei a caror
tArie create sail scade, ca: du-te oleargd,
zboard I (V. retorica). $1 .atie.
www.dacoromanica.ro
GRA
dupa. cl. gradatio s'ar fi aateptat * gradareJ.
V. de -gradez). Impart In grade : a grada
un barometru. Aaez dupa greutate: a grada
exercititle. Disting printr'un grad: a grada
un soldat.
gradiste f. (vsl. gradate, lntaritura, d.
gradd, ingraditura. V. Bard. Cp. cu numele
oraaului Orhei, ung. Vdrhely, loc de oraa).
Vechi. Locu uncle a Post o cetate. Azi. Dun.
Pbpina. Si gradiste, cum se numeate
locu Sarmizegethusei.
graf m. (germ. graf, rus. graf. V. gra.-
flna, pircalab). Conte german ai rusesc.
V. grof.
gratin, -A adj. (vgr.graphik6s). Relativ
la scriere, la figuri, la desemn: arte grafice,
atelier grafic, cuvintu serfs e reprezentarea
grafted a Idea: Adv. In mod grafic, pin scriere
orl desemn: a reprezenta grafic.
grafie f. (d. vgr. grdpho, scriO). Cuv.
care se combing cu alte cuvinte ca sä arate
numele unor atiinte, ca: geo-grafte, etno-
grafie. (V. !ogle). Scriere, alfabet.
gratin& 1., pl. e (rus. graflnea). Mold.
Sec. 19. Nevasta de graf. Adv. 1mbracatd
grafina, ca o grafina, ca o papuaii, foarte
elegant. V. nap- clocan, spilcuit.
1) grafit n, pl. e ai uri (it. graffito).
Un fel de picture murala lucrata In clar-
obscur sau inscriptiune pe un zid.
2) grata n, pl. uri (fr. graphite, m., d.
it. graftte, I. d. vgr. graphts, creion, grdpho,
send). Min. Carbura minerala unsuroasa, care
se tntrebuinteazil la facut creioane (Se nu-
meate ai plumbdgine).
grafitoid, -A adj. (d. grafit ai -id
din metaloid). De aspectu grafitului: siliciii
grafitoid
grafofdn n., pl. oane (d. vgr. graph,
scria, ai phone, voce). Fonograf cu cilindre.
* grafoldg, -Gaga s. (d. grafologie).
Care se ocupA de grafologie.
grafoldgic, -Et adj. (d. grafologie).
De grafologie.
grafologie f. (d. vgr. grdpho,scria, al
-bate). Arta de a recunoaate caracteru cuiva
dupa forma scrisulul lul.
* grafoman, a. ai adj. '(d. grafo-
mania). Care sufere de grafomanie.
grafomanie f. (d. vgr. grdpho,
al mania). Mania de a scrie mult fad sit fie
nevoie.
* grafometru a., pl. e (d. vgr. grdpho,
scria, ai metru Mat. Semicerc cu alidade
Intrebuintat is masurat unghiurile la rtdicarea
planurilor.
gray n., pL art (vsl. bg. graf, ctntec,
melodie, rus. gra!, &hal& strb. grata, vorba,
ctrtire). Vorbire, limba, vorba: un grai plin
GRA
571 -
de dulceaa grain oamentlor, al pasdrilor.
Rostire, pronuntare: pin gral si pin scris.
Jargon, dialect: grain hojilor,grat de la vale.
graTnic, V. craTnic 2.
grajd n., p1. art (vsl. bg.grat'd.V. gard).
Staul, mai ales de cal. Fig. Locu intik murdara.
In est grajdT, pl. -aid. V. Sopron.
gralle f. (cp. cu grebld). Nord. Furcer,
tura de fer.
* gram n., p1. e (fr. gramme m., d. vgr.
grdmma, liter& a dotia-zeci si patra parte a
unel uncii, o masurA de greutate). Unitatea
de masura a sistemei metrice latine si care
reprezentA greutatea unui centimetru cubic
de apa destilatA Watt, la cea mai mare den-
sitate a el. Multiplii lul ts: deca-, ecto-, chi lo-
st miriagramu, iar submultiplii: deci-, centi-
si miligramu. V. chintal, tone.
gramatic, -a adj. (vgr. grammatikds,
d. gramma [din* grciphmal, liter& d. graph°
acne). De gramatica, gramatical : studit grama-
lice. Conform gramaticii, gramatical; frazd
gramaticd. Subst. PersoanA care tie grams-
tica. In vechime, filolog. S. f., pl. ( (vgr.
grammatike Itehne, arta)). $ffinta de a vorbi
i scrie cored.. LinghisticA. Carte care con-
tine aceste still*. Gramatica comparatd,
linghistica comparatA, care comparA limbile.
Gramatica istoricd, care studiazA limbile de
la originile el. Gramatica generald, totali-
tatea regulelor comune tuturor limbilor. Adv.
Conform gramaticei (ob. gramatical).
* gramatical, -A adj.(lat.gramaticalis).
De gramatica: studil gramatica'e. Conform
gramaticii: frazd gramaticald. Adv. A vorbi
gramatical.
* gramined, -6e adj., f., pL tot ee (lat.
gramtneus, de iarba, d. gramen, Tarn). Bot.
Din familia grfului. S. f. pl. 0 familie de Plan-
te monocotiledonate din care face parte grtu,
orzu, secara, ovdsu, popu$otu, orezu, stufu s. a.
gramnic, V. grabnlc.
* gram pier! n., pl. oane (d. vgr. grdmma,
Mara, 0 phone, voce). Fonograf cu discuri.
* gran n., pl. e (lat. granum, graunte).
0 masura care se tntrebuinta odinioara in
farmacie si era egalii cu 6 centigriune.
* granadir, V. granatier.
* granat m. (lat. granalum. V. grenat).
Rodin. Piretru, larba amarA, matrice sari poala
sfintei Marii, o plants din familia compuse-
lor (pyrethrum Ichrysanthemum sari tana-
return) parthernum), aromatics si tnruditi
cu tarhonu (Capitulate ei uscate si pisate
ucid insectele. Crete Ti pin Dobrogea). S.
n., pl. e. Grenat. (pl. art) 0 stofA de it si
de bumbac.
* granata f., pl. e (it. granata, d.grano,
graunte ; fr. grenade). Rodie. Mica bombA
exploziva care se aruncA In dusmani (deja
la N. Cost. 2, 107). Ornament care repre-
zentA o granata explodtnd Ti care se poarta
pe uniformele militare.${ grenadil (barb.
Ir.). V. cumbara.
www.dacoromanica.ro
GRA
* granatior m. (d. granata sail dupil
it. granatiere; fr. grenadier, de unde Ti germ.
grenadier, Ti de aci rus. grenaddr). Soldat
pedestru care arunca granate. Soldat din re-
gimentele de elitA In Francia (1791). Soldati
din garda lui Napoleon 1 si III. Mal vechi
granadir si grenadir (dupa rus.). $i
grenadier (dupa fr.). Forma cea mai rom.
granatar, cum zice N. Cost. Z 107. V.
muschetar.
* grande m. (sp. grande, d. lat. grandis,
mare). In Spania, membru al celei mai In-
nalte noblefi.
* grandeta f., pl. I* (sp. grandeza, it.
-ezza). Nobleta tuna grande.
* grandids, -oils& adj. (fr. grandiose.
d. it. grandioso). Maret. Adv. In mod maret
* grandlozitate f. (it. grandiositd) si
grandoare f., pl. ort (fr. grandeur). Ma-
ntle.
gritngure m. (d. gangur). Vest. Gangur.
Fig. Fam. Persona importantA.
* (panic, V. craTnic 2.
* granit n., pl. art (f r. granit, d. it. gra-
nito, d, grano, graunte, ,adica peatra gra-
nuloasil"). Min. 0 rocA ignee foarte durA
compusA din feldspat, mica si cuart. Fig.
De granit, foarte tare, inflexibil : caracter
de granit (une -ori gi fail mils" : 'Wind de
granit).
* granitela f., pl. e (it. granitella), Min.
O peatrA cu pete albe, galbene s. a.
*granitic, -A adj. (d. granit ; fr. grani-
tique). De granit : stilp granitic.
* granites, -oasft adj. (d. granit; fr.
graniteux). Care confine granit: teren gra-
nitos.
granitet f., pl. e (vsl. strb, ibg, grdnica,
rus. pol. granica, d. vsl. grant, cap, unghl,
hotar; ung. grrinic, germ. grenze). Frontlet%
hotar de fad. Mai vechl (dupA rut.) si
hr- (N. Cost. 2, 98).
* granivor, -ft adj. (d. lat. granum,
graunte, si vor ca in carnivor). Care se nu-
testa cu graunte de cereale,ca unele phari.
1. * grant n.,-pl. urf (fr. grand, mare, sub-
lim, marire). Munt. Pop. A-ti tine grantu,
a-ti tine demnitatea (rangu).
2. * grant n., pl. art (Un fel de a pun-
gAsi dupA sistema pungasilor din Grant,
care era un cimp numit dupa numele unui
Francez Le Grand, iar astazi e o mahala a
Bucurestilor si care se practica aTa: dol
pungasi ochesc o victims naivA (de obicel
un Oran), cu care unu din ei intra In vorbb,
apoi amIndoi merg cit -va timp Impreuna
pita ca.- gasesc un portofel unflat, aruncat
In calea for de al doilea pungas. Primu
pungas se preface emotionat si roaga vic-
tims s'ascundil portofelu gAsit. Peste pufin,
spare al doilea pungas Ti -i IntreabA dad{ nu
cumva ail gAsit un portofel. Primu pungas
tagaduieste Ti se oferA sa fie cAutat. Al doi-
lea pungas it cacti{ si nu gaseste portofelu.
 572
GRA
Victima se lasa si to sA fie cilutata,lar pun-
gasu, care a observat din timp ce fel de
punga sad portofel are victima, ti sterpe-
leste punga sad portofelu Sri strecoarA In
lac altu asemenea declarind cA nu 5i -a ga-
sh bath!. Apoi se scuzA cA I-a turburat de-
geaba, iar primu pungas plead{ cu victima,
vesela CA al doilea pungas n'a descoperit
portofelu gasit $i se duc amindoi inter)
circiumA ca sA ImpartA banii. DupA ce co-
mann ceva de Mut, primu punga5 se re-
trage supt un pretext oare-care gi dispare,
iar victima dupA o IungA asteptare, Incepe
a-si cAuta banil yi constatA cu groaza si
ca Wadi et ad disparut ramintnd In lac un
portofel plin de hIrtii, si cA portofelu gasit,
In care spera sA gaseascA multi bani, e
plin tot de birth V. grantae.
* granul n., pl. e (lat. grdnulum, dim.
d. granum, grAunte). Graunte mic, bobita-
Pilula foarte mica. Fats grand" sad -did
(dupA fr.).
* granulat, -A acu. PrefAcut In gra-
nule, grAuntat ((ca goziirile).
granulathine f. Actiunea de a gra1.
nula. Med. Bobite care se produc pe mu-
coase In unele leziuni organice, pe unele
rani. Granulafiuni cenusit, manifestatiuni
tuberculoase ale ftiziii acute. $i srejle.
* granulez v. tr (d. grdnul; fr. granu-
ler). Prefac In granule: a granula plumbu.
* granulos, -oasa adj. (d. grdnul, fr.
granuleux). Campus din granule sad de un
aspect ca cum ar fi compus din granule,
grauntos: pamint granulos, tumaare granu-
loasd
grap v. tr. V. grapez.
graph f., pl. e, rar grdpi (rudA cu bg.
graba, greblA, si grapa, grunt, ciupiturA de
vArsat; ski). hrape gi rapa, ciupituri de
vArsat, hrapati, a vorbi ragusit. V. gra-
besc, rapesc, grIpca. Cp. cu hrapd).
Un aparat agricol campus din maracini Si
spini de acoperit saminta si netezit bulgarii
sfaramall mai Inainte de boroana (Pe alo-
curl tot una cu nboroana"). A te finea grapd
de cineva, a te tines de el, a nu-I slAbi de
loc, a te hum' scai (cata, girbA, lipcA). Ve-
cht. Aparatoare de gratii de ter mobila la
poarta unul castel. Steag, oaste.
grap*In (ma), a grapelna v. refl. (d.
grapd. Cp. si germ. grapsen, a. 1.). Mold.
MA agat, ma cattir, ma prind suindu -mA:
call se grapsind pe scant de bolovant. (Vlah.
Rom. Pit, 221, vorbind de muntii Neamtului).
ma graptan, grOplanat si ma zgrep-
tan, se zgreapfand, sd se zgripfene, zgrep-
lanai ; ma zgreptur, -at. V. si grip-
Or, 5. m.
gras, -a adj. (lat. grasses gi crassss,
it. grasso, pv. fr. gras, sp. graxo, pg. graxo).
Care are mita grasime. Fig. Bogat: pungd
grasd, Pdmint gras, argilos si fedi'. S. n.
Vechi. GrAsime.
gra*Itift f., pl. e (strb. gra§ica, bg. gra-
sec, dim. d. grab, mazAre). Olt. 0 planta er-
bacee (numitA si iarbd grasd) cu tulpina
www.dacoromanica.ro
GRA
ramificatA si intinsa pe pamtnt, cu frunzele
carnoase, cu florile galbene st cu fructele
capsulare (portulaca oleracea). Vlastarele el
tinere se manilla ca satata contra scorbu-
tului V. ghetusca.
grate f., pl. grail( (d. lat. grates si era-
tis, it. grata, sp. grada, pg. grade; dim.
graticula, it. gratlglia, vfr. graille, nfr. grille.
D. ram. vine rut. grata. V. grilaj). Varga
sad drug de metal orI de lemn (zAbrele)
care, Impreuna cu altele, opresc sA treacA
lucrurile marl : cusca fi leasa se compune
din grata, an gard focal din gratit.
gratific, a -it v. tr. (lat. gralifico, -are
si ,cor, -cad, d. gratus, plAcut, $i fdcere, a
face). Acord o favoare, o recompensA, o
gratificatiune.
* gratIfIcaibine f. (lat. gratificdtio,
- finis). Bacsis, mare multamire, recompensA,
rasplatil: o grattficaftwe de 5000 de fraud.
Si atie.
* gratis adv. (lat. gratis, din gratiis,
ablativu pl. d. gratia, gratie, favoare). Gratuit,
WA MIA In dar, degeaba : a da cuiva de
mincare gratis. Iron. Fara motiv, fArA fo-
los : a bale pe cineva gratis. Gre5it pe
gratis.
* gratltudIne f. (dupA ingratitudine ;
fr. gratitude). Recunostinta recunoasterea
unei binefacerl primite.
gratuit, -11 adt. (lat. gratuttus). Dat
gratis: locuinfd gratuitd. Fig. Fara motiv
on folos: rautate gratuitd. Fara bazA: pre-
supunere gratuitd. Adv. Gratis.
* gratultate f. (lat. gratuitas). Calita-
tea de a fi gratuit: invdfdmintu In scoala
primard e gratuit
gratulathine f. (germ. gratulation, d.
lat grauldtio, -onis). l rans. Bucov. Felici-
tare. $1 -age si -are.
* gratulez v. tr. (germ. gratulieren, d.
lat. gratulor, -dri, d. gratus, plAcut), Trans.
Bucov. Felicit: Iff gratulez c'at invins.
* gra le f. (lat. gratia, d. gratus, plAcut).
Farmec, frumuseta : a avea gratie in vorbd.
Favoare gratuita : a intra in teatru pin gra-
tia directorulat. lertare de pedeapsA acor-
data de capu statului : a acorda gratis until
condamnat. Bar, dar divin acordat omulul
pentru salvarea lui. Mita, milostivire, fa-
voare divine : a fi rege pin gratia lul Dum-
nezed si voinfa national& Pl. Mit. Cele fret
zeite care o Insotead pe Venerea si care
personificad ceia he e mal seducAtor In fru-
museta. A fi in grafiile cuiva, a-i placea.
Adv. Multamind, pin gratia (ajutoru) cum :
am scapat gratie tut.
grailez v. tr. (fr. grackr, it. graziare).
Acord gratie, iert (un condamnat).
* grape's, ..easa adj. (lat. gratiosus).
Plin de gratie, de Farmec: o fats grafioasd.
Adv. Cu gratie : a dansa grafios.
gratiozItate f. (lat. gratiOsitas,
Politeta afectuoasA. Pl. Iron. Vorbe aspre,
marl : a trebuit ss Inghitd Nate graflozi-
file lui.
 GRA
- 573
graur m. Oat. groulus din graculus, ga-
ita. D. gracula vine fr.graille, cloaca, cefica,
din graula fr. grole, id.). Un fel de sturz ce-
nugiti Inchis cu picatele aibe(sturnus). Ilea-
na graurilor, zitia de Slintu Constantin gi
Elena 1(21 Mai), ctnd, dupA credinta popo-
rulul, zboara pull de graur. Mont. PorecIA
Tiganului. Adj. Cal grata', cal de coloarea
graurulul. V. porumb 3.
* gray, adj. (lat. gravis, de unde
vine gi grail). Cu greutate, serios : om gray.
Important, dificil: afacerf grave. Periculos,
grew : boald gravd. Muz. Jos, de jos, gros :
ton gray.Gram. Accent gray, de la stinga la
dreapta ('). $. n. WA pl. Lucruri grave:
trece de la gray la glume(. Adv. Greg, In
mod gray : a pasi gray, a fi bolnav gray.
* gravely f., p1. e (fr. gravelle, d. grave,
mal nisipos, d. lat. pop. * grava, cuv. Celtic.
V. greva). PeatrA, o boalA caracterizatt
pin nigte grannie calcaroase care se fac In
begica udulul gi In rinichi.
gravez v. tr. (fr. graver, d. vgerm.
graben, ngerm. graben, a sapa, a grava, d.
grab, groapa. V. groapa). Sap litere sal)
figuri In metal, In peatra, In lemn. Fig. Inti-
pAresc adInc : a grava cevu in inima (in
mintea) cuzva.
gravitate f. (tat grdvitas, -ails, d.
graves, gray, greu). Calitatea de a fi gray :
gravitatea unut profesor. Importanta, difi-
cultate: gravitalea unei afaceri. Mare grad
de pericul: gravitatea unei boale. Muz. Ca-
racteru de a fi jos, gros: gravitatea unut
sunet. Fiz. Centru de gravitate, centru
de greutate, punctu fix pin care trece rezul-
tanta greutatilor moleculelor unui corp In
toate pozitiunile posibile.
* gravitathine f. (d. a gravita). Acti-
unea de a gravita, fortA In virtutea cAreia
toate corpurile se atrag reciproc to raport
direct cu volumu for gi lovers cu patratu
distantei. Legea gravitatiunii universale a
Post formulate Intlia call de Newton. $i
-atie. V. atractiune.
* gravar m. (fr. graveur). Acela a carui
meserie e gravatu. Curat rom. ar fi gra-
vator.
* graviira pl. (fr. gravure). Arta de
I.
a grava. Figura (acute pin aceastA arta, ca
obignuitele figuri din cArtL Curat rom.
ar fi gravaturd. V. clIge0.
* gravitez v. intr. (plat. gravitare, for-
mat de Newton de la lat. gravitas, gravitate).
Fiz. Tind spre un punct : toate corpurile
graviteazd spre centru pdmintului. Fig.Tog
oameng graviteazd spre orasele marl.
grabar m. (strb. grdbar, carpen, d. vsl.
grabrii ; rus. grabina). Olt. Un fel de car-
pen mai mic, numit gi cdrpeni(d gi sfineac
(cdrpinus glizinensis sat) orientalist).
grabesc v. tr. (vsl. grabill, a rapi, gra-
Oita, furt, jaf ; bg. grably, rapesc ; slrb.gra-
bill, a rapt a grebla ; rus. grabiti ; alb. gra-
bis, ; got greipan, vgerm. grlfan,
www.dacoromanica.ro
- GRA
ngerm. greifen, raffen, 01. grUpen, rapen, ft.
gripper, a apuca, grille, gheara, agrafe,
vponca, grappin, ancorA mica, raffler, a Iua
tot, harpe, gheara de ctne, liarpon, drlig,
griffon, 1. undita dupla, 2. [d. lat. grvphus,
vgr. grypst, vultur ; it. grafflo, drlig, grappa,
scoabt, sp. grapa. scoabt, garfa, gheara ;
ngr. karfitsa, mrom. cirfild, bold, ac cu ga-
mane, toate din rad. imitative gr, hr, raf,
rap, de unde gi lat. rdpere, a rani. V. gi
graba, grebia, grit 2, gripsor, har.
pie, hreapca). lutesc, zoresc, pripesc,
accelerez : a grdbi pasu, mersu, treaba. Fac
et lucreze mai rapede : a grabi un cizmar.
V. intr. Rar. MA grAbesc BA yin, st ajung :
oamenii grdbead (sub-Int. mersu) spre sat.
V. refl. MA silesc, ma pripesc, ma zoresc la
lucru : oamenii se grabead sd ajungd acasd.
grabit, -ft adj. Care e facut In graba,
pripit : lucru grdbit. Care se grabegte, pri-
pit : oameni grdbig.
gradea, V. gratea.
gradina 1., pl. t (vsl. bg. gradina. V.
gard). Loc tngradit In care se cultiya nod
sari legume (P. fructe se nice livadd). Grd-
dind botanicd, zoologicd, p. studiu plante-
lor, al animalelor. Grddind de mpg (dupe
germ. kinder-garten), acoala "de copii care
intrat Inca in gcoala primary gi to care
nu se Invata cu carti (Intemelata de Frani,
din care cauza se mai numegte gi scoald
frobeliand). Grddind publics, gradina a co-
munel on a statului, deschisa tuturor. Fig.
Persoana pilot de calitati : acest om e o
grddind, o grddind de om. Md duc in gra-
dind, ma duc in gradina easel noastre on a
altei case oil intru In gradina publics care
e 'Irma mine. Md duc la grddind, ma duc
la grAdina publica, care, In general, e de-
parte de mine.
grifidinar m. (d. grddind bg. gradl-
nar). Om, female care Ingrijegte gradina salt
se ocupa de grAdinarie. Fem. - areasa,
pl. ese, ai -lid, pl. e.
gradinarie f. Cultura gradinilor mai
ales de legume. Gradina de legume (bul-
garie, strble).
gradinarit n., pl. art. Cultura legumelor.
gradigte, V. gradigte.
graTesc v. intr. gi tr. (vsl. strb. gratati.
E un imit. Inrudit cu germ. krdhen. rom.
clrIi, cricnesc a. a.). Cuytntez, vorbesc (cu
o nuantA solemnA): asa grdi bdtrinu. Ros-
tesc, pronunt, articulez: n'a grdit ninuca,
gra:lime, V. greime.
graft& 1., pl. e (d. grifiesc). Vechi. CuyInt
grajdfir m. (d. grajd). Ingrijitor de grajd.
V. combs, connetable, maregal,ra.h.
tivan.
gramada 1., pl. gramezi (vsl. gramada
gi gromada, bg. strb. gramada ; ung. gar-
mada). Multime de lucruri puse unele peste
altele: gramezi de haine, de lemne, de mere.
Fain. Mare cantitate : o grelmadd de oameni.
GRA
- 574
A cddea grdmadd, a cAdea fad simtire.
Claie peste grdmadd, unu peste altA : Jidanii
sedead elate peste grdmadd in cdrufd. Cu
gramada, In bloc, toll odata : Jidanii venead
de peste Nistru cu grdmada.
gramadesc vi Snip.- v. tr. (vsl. gra-
madili). Fac gramada. hides, acumulez. !ro-
ping, string din toate partite: a gramddi
clusmanii In cit sd nu se mai poatd mica.
V. refl. Ma acumulez. MA lades, napadesc:
gdinele se grilmddead la mincare. V. agra-
madese ai agestesc.
griamfigroara (esti $i -,loara (vest)
f., pl. e (oa dift.) gramajuie f., p1. tti.
Gramada mica.
gramatic m. (ngr. grammatikds). Vectei.
Cintarct de biserica, dascal. Elev care invata
carte la biserica. Contabil, logofat, martalog
copist V. disc.
gramaticie f. Functiunea de gramatic.
Cabinetu lui.
gramujclez, V. glamujdesc.
griftnicer m. (d. granifd bg. sir& gra-
nidar marginav, locuitor de la granite. Cp.
cu prepelicar). Soldat care pazevte granite.
Pin legea de la 1872, grAnicerii s'ae nu-
mit dorobanfr, carora poporu le-a zis mutt
timp Inca graniceri'. Astazi ei formeaza
un corp deosebit.
grantas m. (d. grant 2). Munt Pungas
care MA pin grant. V. mardeTa* $i aor-
tas.
granturds, V. grunters's.
grapez v. tr. (d. grapd) SfArtm parntnht
cu grapa. Mai rar eu grap, to grapi, e1
grapd. V. ar.
grapis, V. tfrfs.
grascefin, -fi adj., p1. enl, ene. Vest.
Fam. Grasut.
grasesc, V. gla.seTesc.
grasime f. (d. gras). 0 substanta un-
suroasa care se afla in corp vi provine din
prea multa mincare $i care se tope$te Ia
foc. Starea de a fi gras: om de o grdsime
ne mat pomenitd.
grasulin, -ie adj. (d. gras). Fam. Cam
gras, grasut, durdulie : copll grasulid.
.grasen, S. (d. gras on lat. grass°,
- tints). Sud. Purcel, purcica pita la un. an
(godac).
grastit, -a adj. Cam gras, grasulie, dur-
dulie, cu forme ratunde $1 placute : copil
grasuf.
grater n., p1. e (d. gratie). 0 unealta
compusa din gratii vi care servecte la fript
carne, la tinut jaraticu in sobs (ca sa cads
jos cenuva), la vters picioarele pline de no-
roi, $. a.: carne friptd /a (sae pe) grdlar.
Vest. Corlata (de tinut firm la ;este).
grate& 1., pl. ele (d. gratie ; it. gratella)
Munt. est. Gratie : gard fdcut din grdtele.
In vest $i aiurea grade% p1. ele (strb.
gradela, d. it. grade/la).
grauncefin n., p1. ene. Cont. GrAuncior.
www.dacoromanica.ro
- GRE
graunefor n., p1. oare. GrAunte mic,
zgrabunta, granul.
graente $i (mai vechi) grailnt n., pl.
numai graunfe (var. din grunt. Forma grd-
ante e dupe munte-munfi. Cu grid n'are
legatura). Bob, fir, granul de cereale on de
alt-ceva : un grdunte de grid, de popusoi,
de orez, de mustar, de nisip. PI. Est Gra-
unte de popuvol: a da grdunte gdinilor.
Fig. &mu ca grdunte, traista cu orz, locu
de unde poll trage vreun folos : toff aspi-
rad la sacu cu grdunfe I A avea grdunte
In cap, a fi foarte prost. V. gargaun.
grauntat, -ft adj. Care are multe grA-
unte sae e compus din multe gtaunte, gra-
nulat
grauntese v. tr. Prefac In graunte.
grauntos, -oasa adj. Care are multe
grAunte. Granulos, zgrabuntos.
greaban n., p1. grebene (bg. strb. gre-
ben, peptene, creasta de cocov oil de munte,
mar de cal, d. vsl. grebeni, peptene, darac ;
ngr. grebanos, loc Tinos. V. girb, girbIta).
1. Girbita, grumaz, partea cea mai Irian la
umerii vitelor. 2. S. m., pl. grebeni. CreastA
(culme) de munte, de deal : grebenii Pa-
angular (Vlah. Rom. Pit. 104). Forrnele
grebdn sl greben Imi par false Cp. cu lea-
gdn.
great& f p1. gre(i (d. gred gi suf. -eafd,
ca'n dulceafd). Pormre de a versa alimen-
tele din stomah : mi-e greald, Imi vine
greafd de grdsimea pe care am mincat-o.
Fig. Scirba, aversiune, dezgust: mi-e greafd
de minclund. Vechi. (Ps. S. 53,12). Turbu-
rare, rascoall (vst. me:dad).
grebands, -oasa adj. (d. greabdn ori
mai degraba d. val. grilbonosd, ctrn). Est.
Iron. Gtrbovit, ghebovit.
grebanosese (ma) v. refl. Iron. MA
girbovesc, ajung grebanos.
greet& f., pl. e (vsl. bg. greblo, grebla,
vtsla; rus. grdbli f. pl., grebla. V. grapa,
grabesc). Un instrument agricol ca un
peptene mare (de fer sae lemn) cu coada
de lemn $i Intrebuinlat la adunat firm, la
scos buruienele vi la sfaramat bulgarii de
pam1nt
grebles, -5 adj. Se zice despre coarne-
le putin Incovoiate inainte vi care ar avea
oare-care asemanare to grebta: coarne Ere-
ble fe. Care are coarnele grebleve boil grehles.
greblez v. tr. (d. grebld). Netezesc, curet,
sfarlm cu grebla.
Grec, Grefica s. (lat. Grdecus, vgr.
Gralkos, un fie at lui Tent regele Ftili, de
s'a zis vi Grec Ild. Elen). Elen, om
la care
din Grecia sail de limba greceasca. Adj. Neol.
Grecesc, elenic, al Grecilor: limba greacd.
1) greceso, -eases adj. De Grec, al
Grecilor : Cara greceascd, steagu grecesc.
Cagaval grecesc, ca$caval uscat, prezentin.
2) greeds° v. tr. Prefac In Grec, gre-
cizez.
 575
GRE
grece*te adv. Ca Grecii: a vorbi
greceste. Fam. A sedea greet,* sail (mai
des) turceste, a $edea cu pictoarele Indoite
si strinse cam supt corp.
greets f. Vechf. Limba greceascA pa
grecie.
grecToasa adj. si s. f. (d. greafd, greu-
tate). Vechi. Oravida, tngreunata.
greclzez v. tr. (d. Gre:; fr. greaser).
Grecesc, prefac In Grec, dad aspect grecesc:
societatea romdneascd era foarte grecizatd
irs epoca fanariota.
grecfzm n., pl. e. Elenizm, vorbA sail
constructiune greceasca to alts limbs. Tote.:
litatea ideilor si obiceiurilor grecesti: gre-
cizmu cuprinsese societatea romdneascd din
timpu Fanariofilor.
greco-roman, -5 adj. Relativ si Is
Greci si la Romani: civilizafiunea greco-
romand.
grecoteT tn., pl. tot asa. Iron. Grec.
gref, V. grit 1.
grefa f., pl. a (fr. greffe, d. greffier,
grefier). Acel lac In tribunal unde se con-
serva sententele si diferitele acte de proce-
dure, ca cercetari, rapoarte de experti s. a.
si unde se fac anumite declaratiuni, depozi-
te v. a.
grefler tn. (fr. greffier, grefier, d. lat.
graphiarius, d. graphium, vgr. graphion,
condei de plumb on de peatra). Acel functi-
onar care tine grefa, acne la audienta sen-
tentele vi-I asista pe judecAtor une-ori.
* gregar, -à adj. (lat. gregarfus, d. grex,
gregis, turma, ceata. V. agreg). Supus ca
un soldat, deprins sA asculte de sell : spirit
gregar. V. rebel si trupete.
greghecT tn., pl. tot asa, yi greghetin
m. (bg. gergea, biban. Cp. cu brighect). 0
plant erbacee geraniacee. numitA Si crow
berzel (vest) si pliscu cucoaret (est), sdgeficd
(Bucov.), iar In bot. .gerdnlum pratense Cu
varietatea ercidium cicutdrium.
* gregorianp -á adj. (lat. gregorianus,
d. Gregorius, Grigore). Se zice despre ante-
rea bisericeasca catolicA ordonata de papa
Grigore I si despre calendaru reformat de
Grigore III, care e al catolicilor si protestanti-
lor, spre deosebire cel iubiau, care e at orto-
docsilor (Romanii ad admit; stilu calendaru-
lui gregorian In 1919). Se zice si despre un
institut de orfani fundat la Iasi de Grigore
Ghica la 1856. Si grigorian (dupA Grigore)
greTer vi graters si (Mold.) grier sl
greur(e) m, (lat. gryllus, d. vgr. gryllos,
purcel, derivat d. la gry, un sunet link, ca
$t fr. cri-cri=grillon, greler ; it. sp. pg. grab°,
pv. grelh, grilh. Din grvllus s'a Mut* grilus,
apol * greru $i [infl. de (refer, safer] greur
$i grater. Cp. cu creter $i cu alb. grerd, vespe).
Un insect ortopter care sare ca lacusta si
trAieste in pAmInt si In zidurl. Masculii au
un aparat cu care Vete si-s pomeniti de
poeti. Fig. Iron. A avea greterl in cap, a
avea &gaunt, a avea stigletl, a fi cam nebun.
www.dacoromanica.ro
GRE
greTerkt m. Greer mic.
greime f. Vechi. Greutate, povara. Grosu
(greu, duiumu) annatel. Arr. Iar. Nord. Vre-
me grea, furtunA $i graime (ca trdlme
fats de frame). La Cant. $i greulme §i
greuinfil.
gremujdez, V, gliimujdesc.
grenade, grenadier sad -dfr, V.
granat-.
* grenadina, f., pl. e (fr. grenadine, d.
grenade, granatA). Un fel de stag fins de
matasa din care se fac dantele.
* grenat n., p1. e, sad m. (fr. grenat, tat.
granatum, d. granum, grAunte). Min. 0 pea-
trA pretioasA transparent& de un ros tnchis
care se numeste si carbdncul (V. rubin).
Adj. fix. Ros ca grenatu: o rochie grenat.
V. granat.
* grenata f., p1. e. Forma gresitA (nici
it., nici fr.) lid. granatd.
gre6T, daTe adj. pl. tot asa. Care se
raise& gred: om greoi, bou e mai greoi de
at calu. Greu de mistuit: bucate greoaie.
Fig. Para finetA, prost : cap great Dizgratios,
urit: stll greoi. Adv. In mod greoi.
* gres n., pl. art (fr. gres, d. vgrem.
gri z, grtess, de unde vine si mom.
ngrem
grisd. V. gresie). Geol. Conglamerat for-
mat din granule de alert lipite cu silicid. V.
devonian.
gresie f. (probabil, acelasi rad. cu grisd
$i grunt, pin aluz. la asperitatile et. V. gres).
Vest. Cute, peatra de ascutg.
gre* n., p1. art (d. greyest). Rat. Gre-
seala: a ochi fdrd (de) grey (precis: exact).
Fdrd grey, negresit, hotarit, cent vol vent
lard grey. A da (sail a face) grey, a da chix,
a nu reusi, a nu nemeri. A da (sad a baga)
gres cam a-i gAsi o vIna, un cusur. Loc pe
unde plugu a deviat din brazdA si a ramas
pamintu nearat: a face gresurf (V. dell-
rez). Circe! (struguras) trecut cu vederea
si ramas necules.
gre*eala f., pl. elf (d. greyest). Actiu-
nea de a gresi. Rezultatu acestei actiuni,
eroare: carte plind de greself. Vechi. Pace,
defect. RAO facut altuia. Din gre*eala
(In opoz. cu intr'adins), fara sA vrel: a rds-
turna un pahar din greseald. Fara gre.
*eala, ireprosabil, infalibil. Ob .*aitt
(pl. tot elf) cheer to vest.
gre*einic, .5 adj. (derivat literar) Fa-
care poate greoi.
grevelnicie f. (derivat literar) Falibi-
litate.
gre*Sso v. tr. (vsl. graiti, de graut
pacat, ening; strb. graitf, bg. gray, rus.
Pacatulesc, calc o lege, e regula:
grO,§lt1).
a greoi contra religiunif, contra legit civile,
contra regutelor arta, contra banuluf simf.
MA Inset to calcul, In mers, In vorba: a gre$i
un calcul, un drum, o frazd, o MI$care.
gre*it, -A adj. Inexact, IBIS, care e gre -
sit: socoteald gresitd. In eroare, care a gre-
sit: eat( gresit dacd crea asa. Vechi. Care
 576
GRE
a pacAtuit, a Meat : $1 ne lartd mid
greselile noastre, precum si not iertam gre-
sifilor nostri (Tata! nostru). Adv. Pals, ine-
xact: a calcula gresit.
gre*la f., p1. e. 0 moneta de pe la 1700.
(lorga, Negot. 222).
gre§n1c, -A s. (vsl. grainikil) Vechl.
Greait Nato&
gretarie f. Pam. Lucru sau fapti care
provoacA greats.
gret6s, -elks& adj. Care insira great /:
mincare grefoasa, om grefos. Care simte
uaor greatA : out grefos. Adv. In mod gre-
tos : a te purta grefos.
1) greet, V. grit 1.
2) grell, grea adj, DI f. grele (d. lat
grevis 11d. gravis, dupe Levis, uaor, ai bre-
vis, scurt; it. grave at greve, fr. grief, pv.
cat. greu, sp. pg. grave. V. gray). Care
trage mud la cantar: Ladd grea. Numeros,
cu multe bagaje od arme: familie grea, ar-
matd grea. Fern. Dravida. Hg. Dificil: drum
gred. Gray, periculos : bacilli grea. Arline,
intens: somn greii. Aspru, sever : pedeapsd
grea. Gray, violent: cuvinte grele. A -fl fi
grea set fact ceva, a-ti fi dificil. A -ft fi gred
de multd mincare, de vrafd, a-ti fi greats
de mita, mincare, de vial /. Mi-e gred sd te
aud, mi-e great/ sa te aud. A to lasa greil, a te
'Asa cu toata greutatea corpului, (fig.) a face
pe dificilu. A fi gred de cap sat) la cap, a
fi prost, a Intelege grew. S. n.,fait pl. Partea
cea mai grea, greime, greutate : greu ar-
matet. Lucrurile arty reisturnat, fi tot greu
a venit pe el. Fig. Dificultate : Aid e great
Am dat a greet I Adv. In mod greii : a trage
gred (sau mutt) la cantar, a lovi, a Mica
gred. Anevoie, ip mod dificil : a trdi gred,
a pricepe grew. In mod adinc, tare : a dormi
gred. Cu severitate : a pedepsi gred. In mod
gray : a insane grea. Cu gre0, cu greutate,
dificil, greil : a trdi cu gred, a reuai cu gred.
Din grea, adtnc : a suspina, a adormi din
gred. A cdlca, a lovi din grea, a calca, a
lovi grefi. A munci din gred, a munci la
lucru grew, dificil.
greufme, greufrita, V. greime.
greure, V. greTer.
greutate f. (d. gred). Calitatea de a fi
greO la cantar: greutatea plumbului. Fig.
Dificultate:.greutdfile case!. Om cu greu-
tate, om serios ai important.
veva 1., pl. e (fr. greve, d. Oats Gre-
yer, pe malu Senei, la Paris, unde odinioara
era, uciai criminalii Si unde se adunall
cratoril Tara lucru, d. jet. pop. * grava, mal
nisipos. V. gravels). Refuz de a lucra,
vorbind de lucratdril nemultamiti de salarii
on de alt-ceva: a te pane in grevd, a fi in
grew!.
grevez v. tr. (fr. grever, d. lat. grd-
vare, a Ingreuia, d. gravis, grea. V. greA,
gray). Barb. Incarc de datorii, de ipoteci
S. a. : primdria e grevatd cu o datorie de
2,000,000 de franc!.
www.dacoromanica.ro
GRI
grevist, st Si adj. (d. grevd). Care
e In grey /.
grier, V. greTer.
1) grif tn. (germ. griff, achioapA, V. elf).
Jumatate de rup, 1116 din cot. $i gref
(ca bg. greh) Si greA.
2) grif n., pl. url (venit, probabil, pin Rual
on Poloni d. germ. griff, miner, toarta, d.
greifen, a apuca. V. grabesc). Nord. Coada
elei, oblIncu, locu de unde legi mantaua $. a.
V. efochina.
grifca, V. gripcii.
* grigoriant V. gregorian.
grijanie f. (d. grrjesc ; bg. griienie,
grija, Ingrijire; vsl. gryzanife, gryzemie,
muacAtura, o boat /). Vest. Pop. impartasa-
nie. V. pogrebanie.
grija (est) Si grije (vest) f., p1. i (vsl.
gryta, grijA, lntristare,grysti- gryzon, gryzali
a mu5ca, a rani . bg. sirb. rut. grlia, grija.
V. ogrInj11). Ingrijorare, frica sa nu se
Intimple ceva raft : a avea (a-li fi) grijd de
soarta cuiva. Atentiune, precautiune : cu a-
ceastd ma find trebuie sd umbli cu grijd.
Solicitudine, ingrifire: pcfrinfii au grijd de
copii. Pomenire de sufletu unui mort (Vechi).
Grijile cases, trebile (ocupatiunile) easel. A
purta grijd (sail de grija) mud lucru, a
avea grija de ceva, a Ingrip un lucru. A a-
avea, a purta grijd de, 1. a ingriji, 2. a fi
Ingrijorat de. A intra In (sail la) grijd, a
lncepe sa fii Ingrijorat. Fdrd grija, farA
salt pese.
grijesc v. tr. (bg. griivse, a se Ingriii).
Curat: a grill casa, a grill (a cindtui) un
Parcel dupe ce a lost tdiat. Vest. iImpArta-
Sesc, cuminec. V. intr. Deretic. V. refl. Vest.
Ma linpartaaesc. V. Ingrijesc.
grijuliv, gi -pia, -le adj. (bg. gri-
iliv). Care are grija de ceva, care Ingrijeate
bine. Mai tar grijiliv (Con. 279) Si grl.
Priv. Vechi grljliv (Cant.) Si grljnIc (bg.
griinit ai griien, griina). V. Ingrijat.
* grilaj a., p1. a (fr. grillage, d. grille.
V. gratis). Parmaellc, gard de gratli.
grila, V. crliA.
* grimasa f., pl. e (fr. grimace). Barb.
Strimbatura a fetel, schimositura.
grimes, V. dermas.
grind n, pl. art (vsl. grondr, pot. gra',
grind, scruntar, ca criut din vsl. krona
[Bern. 1,356], sad d. his, grind, banc de
nisip, ol. grint, savura , germ, grand, nisip,
grund, fund, temelie, teren. V. grunt. Cp.
cu prund Si scruntar). Teren de aluviune
neinundabil (mai mare de cit pdpina) pe
malu DunAril Si altor dud (Pe el se afla
case Si cheat sate). Suc. InsulA de prund
neinundabila. Trans. Loc mai inalt intro
livadA. V. lunch, dunk.
grind/a f., pl. xi (vsl. greda, bg. greda
al Idupa rom.] grinda ung. gerenda, ngr.
grendid, scris grentid). Bina ratunda (ca
trunchiurile de brad, din care se fac plutele).
P. pl., cp. cu oglindd.
GRI
- 577 -
1) grludef m., pl. tot asa.. Grindel.
2) grIncleT n., pl. ate (vsl. grendelt, d.
grenda, grindli; bg. gredidl, strb. gridelj,
rus. greadell, id, rucla cu germ. grindel,
grindel. V. Bern. 1, 349). Patu plugului, al
carului sad at tunului (afet). Oste mai mare
Si mat complicata la mod $. a. Piesa de
lemn orizontalA la o stresina, la o spinzu-
ratoare $. a. (consola). V. dric.
grindel m., pl. et (sas. grendel, germ.
grundling $i grundel, de unde $i litv. gruff-
dulas). Trans. Mold. Virlan. 5i grIndel
(dedus din pl.).
1) grindlna f., pl. e $i t (lat. ,,r'artdo,
grdndinis, it. grdncline $i grandina. V.
grunt). Ploaie de gheata (peatrA) care cade
vara supt forma de graunte, une-ori mai
mart $i de ctt alunele. Fig. Mare cantitate :
grinding de laude, de °cart
2) grindinii, a -it v.intr. (lat. grdndinat,
;are). Ploha cu peatra, cu grindina. Fig. Rar.
Impusca, bombardeaza: pustile fi tunurile
grinclinaa.
grindia n., pl. urt (d. grind, ca Prundis
d. prund). Pod's, tapsan: Nu cumv'at vdzut
Un zld pdrdsit La loc de grindis? (P. P.)
5chele, platforma terasA: Colo pe grindis,
Sus pe coperis (P. P.).
1) grip& f., pl. e (ngr. aI vgr. grcips, grV-
Os, id.). Biblia 1819, 11,14. Gripsor, pajura.
V. aliet si sorbta.
2) grip& f., p1. e (fr. grippe [$i germ.grip-
pel, d. gripper, a apuca cu ghearele, d. vgerm.
de jos gripan = vgerm. de sus grzfan [ngerm.
greiten], de unde vine fr. griffer a apuca, a
zgtria cu gheara, grille, gheara, rucla cu rus.
hrip, raceala la glt V. grabesci grit,
gripes). Med. Un fel de catar epidemic,
influenta.
gripe& f., p1. t (bg. ogriblca, id., d. grib-
kam, razui vsl. grebon-greti, a razui ; rut.
hripka, rAcealA In gat, ruda cu grapd. hras-
pa, scripcd. Cp. cu strachind). LopAtica de
rAzuit pieile sau doagele. Facalet c'un capAt
In forma de lopatica de amestecat malaiu In
cApistere (ArhO. 1928, 128). 0 roan de lemn
dintata la fusu eel mic al joagarului. Si
brine& $i zgripea. In Munt. vest ai
grIfea.
gripsur Si gripior, gripsur al grip -
tur $i (mai des) zgri- m. (ngr. $i vgr. gryps,
grypds, pajurli ; it. grifo, fr. griffon. V. gripla
1, grabesc $i Ipogrif). Papua. Emblema
in forma de pajura (mai ales cu doila capete).
Harpie din povesti. 0 monetA austriaca de
argint care avea pe is o pajura $i care, la
1822, valora 8 lei (lorga, Negot. 225). Piesa
de 5 franc' de argint (Olt.). Fr g. Om rad $i
rapace. V. direelIe, patacla, scud.
[pis& (est) f. pl. e, gi gria (vest) n., pl.
lid. (pot gris, gryz, slrb. kris, d. germ. griess.
V. gresle). Orz ori grid- prefacut to gra-
nule mid de un milimetru, ori $i mai mid,
$1 care se IntrebuinteazA In bucatarie (la
sups, budinci $. a. V. crupe.
fliar, V. craliar.
www.dacoromanica.ro
GRO
griv, -& adj. (bg. griv, ngr. grivos). Muni.
S. a. Cenusia,,ser, sur, sein (ca $oaricele) :
pisicd, llnd grivd. Prov. E deparle Griva
(nume de catea) de lepure, e mare depar-
tare (mat este) pinil /a reu5itA.
grIvite, V. crivac.
grlvan m. (d. griv). Munt. Un fel de
guzgan campestru cenusid cu pete albe
(CInd apar multi grivani, poporu crede ca
va fi razboi). Bulgar care locuieste In satele
rornanesti (Ial.).
grIvelf m. (d. griv). Nume de tine.
grivna 1., pl. e (rus. grivaa, salbA, tercel,
grivnA, d. griva, coamA; strb. griva, cpama,
grim', salbA, pol. gvzyn ma, litv griivna ; vsl.
grivinl, salbA. d. griva, coama. V. griv).
Vecht. 0 mAsurA de greutate, fractiune din
mare?' (lorga, Negot. 228). Sums de 4 fertuni
sau 24 de Scott sad 98 de grosl (Polonia,
Moldova) sad 10 capeici (Rusia). Mai pe
urmA era chear o monetA bAtutA tradusA de
unii pin drahma, tar azi, In Bucovina, tn-.
seamnA o monetA de 10 bani din timpu lur
Francisc I at Austriii.
grIzet& f., p1. e (fr. grisette, un fel de
pInza cenusie, f ata din clasa de jos 'titbit-
cata in rochie de pinza asta, fatA care lu-
creozA In vre-un atelier $i are obiceiuri usu-
ratice, d. gris, cenusid, care vine d. vgerm.
gris, ngerm. greis). LucrAtoare Mara cochetA
ai usuratica.
grtnar m. Negustor de grtne, de cereale.
S. n., pl. e. Hambar, magazie de grtne. Fig.
Tara manoasa : Tara Romdneascd a fest
grinaru Tarigradului.
grtne pl. d. grid. Cereale.
griv n., pl. grite, plan $i grin, ca brill
(lat. granum, V. granul). 0 plantA care e
principala tntre graminee $i din a Orel Mina
se face pinea. ExistA o multime de varietatl
comun sad cirnlid (friticum fvulgdre, aesti-
vum $i hibernumD, moale, din care se face
scrobeala (f. famyrleum gi dlcdccus1), mare
(t. hirgidum), alb (t. polOnicum), alac (f.
spilta), ghircd (t. durum), pir (t. ripens s. a).
Pl. Grine, cereale In general. Grit' patur-
nlehlT, o plant& urticacee care se numeste
$i parachernifd $i care are proprietati emoli-
ente $i racoritoare (parietdria tofficinalis
sad erictal); griu prepellieT, scrab. V.
arnfiut.
griu*Or m. (d. griti). Est. 0 mica plantA
ranunculacee Ale carei frunze, de form& cam
rAtundA, se manInca ca salatA (ficdria ranun-
culoides, ramincnlus ficdria sad ficdria
virna). Se numeste si untisor (Vest).
groap& f., pl. gropi, mai rar groope (alb.
gropd, groapa, d. vsl. grobd, groapa, mor-
mint, d. got. graba, groapa, germ. grab,
grube, gruff, groapa, mormtnt ; bg. grob,
mormint, groba, 'add p. oase la tAietoare.
V. gropnlia, groblste, hruba, pogre-
banle, gravez). SApaturA sad scobiturA
fAcutA in pAmint de om sad de naturA. Mor-
mint: a duce pe cineva la groapd. A da (a
cddea) In gropd de prost ce esti, a fi foarte
37
ORO
- 578
prost. Prov. Cine sapd groapu altufa cads
singur In fa, eine preparA ctova tut Ma, 0-1
preparA lui singur. V. groapa si sant
grosiza f., pl. e (vsl. bg. strb. groza,
groazA; rus groza, amenintare). Oroare: Te-
roare. Fig. Mare cantitate (cp. cn droale Si
Intuneric): o groazd de lume, de bald. Mt-e
groazd de, shut groazA de.
groaznic, -a (oa dift.) adj. (vsl. groznvi
supt infl. lui groazd). Oribil, grozay. Teribil,
grozay. Adv. Foarte: groaznic de urit, de
ridicul. In est si greznic (cela ce e mai
corect)..
grobian, sari -cis 8. si adj., pl. tent,
fence, (rus. grubitand, -nka, pol. grubian si
grobian, sirb. grubitan, d. germ grobian,
om mojic, necioplit, rudb cu vat grombil,
rom. grumb, necioplit). Trans. Mold. Mop-
can, necloplit -WA maniere. Si grublan.
V.grosolan.
groblenie f. Defectu de a fi grobian,
mojicie. Vechi si gruble (lorga, 1st. Bis.
Rom. 1,339).
grObIste t. (bg. grobgte, cimitir, d. grob,
mormInt V. groapti). Doll. Cimitir.
grobnic n., p1. e (vsl. grohind, de mor-
mtnt [d. grab!), groapa] cu suit= -nic). Vechi.
Giulgi. Gropnita.
gro d In ap n. (rus. grodendplf d. fr. gros
de Naples). Vechl Pop. Un fel de pinztt de
matasA care se facea la Inceput la Neapole.
grof m. (ung, grof). Trans. Graf unguresc.
grog n., pl, urt (fr. grog d, engl. grog.
cuv. care era supranumele amiralului Vernon
din marina englezti pe la 1740. Acest amiral,
ca sA reprime abuzu rachiului dintre soldatii
lui, a inventat aceastA biuturi. Fiind-c& el
purta obi5nuit o tunic& de grogram [d. fr. fala tut par'cd era gropilatd (Rind clupitA
gros grain, stofi de par de cAmilA, camelot° de virsat).
cu bobite marl. V. gogrea], soldatii 1 -au
supranumit old grog fliAtrInu grog], care
nume a trecut apoi asupra biuturil inven-
tate de el). 0 bAuturA compusA din rom on
coffac, api caldA on rece, zahir si landie si
obisnuitA mult to nordu Angliii.
groh, V. croh.
grohiliT si (mai mar) grohoT si -Use,
a v. intr. (imit. care arati glasu porcului cAtudi pe fajA, cum fac unii chid rid on
bAtr1n, care glas seamAnA cu huruitu pri-
busirii si mAcinArii. E o var. grohotesc si
rudi cu lat grundire, grunnir'e, vfr. gronir,
nfr. grogner, grander, germ. grunzen s. a.).
Se zice despre glasu porcului multimit on
furios. V. tr. (si gruhaT, d. rus. grahnutt-
sea, a se prilbusi cu huruiali. V. Bern. 1,357). dezgropati. Cavou. Groapi pArdsitA la o
Bat si separ de pleavii cerealele la arie (Sez. mini. V. grobnlc.
30, 169). V. girtonesc, gull.
grohaTala f., pl. felt. GrohAit.
grohait n., pl. urt. Actiunea de a grohAi
Melva.
grohnIcer m. (din gropnicer, d. gropnlfc1).
Fc. Gropar.
grohot n., p1. e (vsl. grohotit, zgomot,
adica de [Wilke; rus. sIrb.grohot, hohot. V.
trohot). Vest. DArAmAturit surpAturA (de
- ORO
deal, de thlinte), grohotis: an birlog astupat
de grohot (NPI. Ceaur, 48).
grohotesc V. tr. (vsl. grohotatt, rus.
-dti, a hohoti rut. -Iii, a bubto ; bg. grohnu-
vam, bubui. V. grohaT, grohot, zdru-
haT). Sud. FarAmitesc, prefac In grohotis.
grohti* n., pl. tut (d.grohot; strb. gruh,
petris. Bern. 1,357). Est 3. a. SfarAtuaturA
de sand, mare cantitate de petris provenit
din Inghet $i dezghet (fr. moraine), cum se
vede la munte (DupA ce ghetarii 11 duc la vale
In nil, se preface In prund, in petricele nete-
zite). SfArAmAturA de pale, rimurele, !distal%
frunzg s. a. In Coy. strohotl (dupA
stroh). V. horj.
grojdes,c V. hrojdesc.
gromelnIc $i -livnIcn., p1. e (vsl.gro-
movinikii, d. gromd, tunet, rus. grom. V.
pogrom. Cp. cu ceasornic). Vechi. Carte
care prezicea viitoru dupA tunete si fulgere.
V. trepetnic.
groom m. (fr. (d. engl.] groom, citit
grim:). Barb. Lacheu care te Intovaraseste
Mare on tine hAturile trAsuril clod te dai
to jos on lade pe awl% cu vizitiu si des-
chide usa cupeului.
grop n., pl. tiff (it. groppo si groppo.
sac de bani, de unde vine si ft. group, grop,
si groupe m., grupi, d. vgerm. kruppa lu-
cm, ritund, ngerm. kropf. gusA. V. crupa).
Sac on packet de bani. V. tilde.
gropan n., pl. e, gi gropana f., pl. e,
(d. groapd). GroapA mare.
groper m. (d. groapd bg. grobar). SA-
pAtor de gropi la cimitir. V. 'foclub
gropllat, -a adj. (d. gropild). Est. Min
de gropile, accidentat : an drum gropilat,
Si fngropllat.
gropila f., p1. e (d. groapd). Vechi.
GroapA (mica). AdincAturi de drum.
gropllez n. tr. (d. gropild). Est. Fac sa
aibil gropile: ploata a gropilat drumu, dru-
mu s'a gropitat,
grog:016s, -oasa adj. Plin de gropile.
V. grunturos.
gropita f., pl. e (d. groapd). Mica adtn-
cum ail WO In bArbie.
gm:Inuit& f., pl. e si (est) i (vsl. grobi-
nica, rus. -Ica, gropnitA. V. groapa). Ci-
mitir In curtea unei biserici (Vechi). Osua-
rift, beciu In care se aduni oasele sAracilor
gros, groasa adj. (lat. grdesus, it. pg.
grosso, pv. fr. cat. gros, sp. grueso). Lat
to toate directiunile (vorbind de lucrurile
lungi in ceia ce priveste volumu lor trans-
versal): fir, trunchi, strip, om gros. Des,
dens: lapte gros. Fem. (Serbia). Gravid& (ca
fr. grosse). Fig. Gray, jos: voce, nota groasd.
Nesimtitor, impertinent: obraz gros. Gro-
solan, aspru, grea : vorbe groase. Prost : cap
gros. Gros de (sail la) obraz, obraznic, ne-

www.dacoromanica.ro
GRO
- 579 -
simtitor. Gros de (sail la sail in) ceafd, gro-
solan, barbar, ordinar : Bulgdrol cu ceafa
groasd (Em.) Gros la (sad de) cap, la minte,
prost. Gros in pungd, bogat. S. n., pl. arr.
Butuc gros de fixat picioarele criminalilor.
Fig. (pin aluz. la butuc). Arest, lnchisoare :
a bdga pe cineva la gros. Partea cea mal
groasa (mai mare) a unui lucru, duiumu :
grosu armatet (ca it. ii grosso delresercito).
Adv. Fam. Mult. : a ctstiga, a bey, a chel-
tui, a Inca gros (a juca tae gros, pe sume
marl). Din gros, In mare cantitate: Jura
din gros (VR. 1915, 5,286).
grosoTar, -oars adj. Vest. Grosut,
cam gros.
grosoalA f.. p1. ell. Vest. Partea mai
groasa din ciorba. Pn eat grosala (ca
gresald).
grosfme f. Calitatea de a fi gros.
* grosolan, -A adj. (it. grossolano).
Din topor, ordinar, farA fineta : cutit, masa,
pahar, postav grosolan. Fig. Necioplit aspru,
brut: om grosolan, vorbd grosoland. Adv.
In mod grosolan: a lucra, a vorbi grosolan.
V. groblan.
grosolanie f. (d. grosolan). Carac-
teru de a fi grosolan. Mojicie.
grosoman, -A s. (d. gros). Fam. Om
grosolan, mojic.
grostit, ..A adj. Groscior, cam gros.
gros m. (pol. grosz, ceh. gra, rus. gro§
[ doily capeici], d. mgerm. gros, grosse, ngerm.
grosch, grosche, groschen, d. it. grosso, care
vine d. lat. nummi grossl, bani grosI [care
sail batut intila oars la Tours la 1241], de-
osebiti de banii suptiri de pins atuncr. D.
germ. vine ung. garas, bg. strb. gra, turc.
vu§, gurus. D. it. vine ngr. grdso,si grdsi).
Vecht. 0 moneta de argint (in vechea Tur-
cie piastru, la not led) care era conside-
rata ca unitatea monetary de argint Valora
in Austria 3 craitari, in Mold. (pe la 1700)
2 polturaci sail 8 bani (lorga, Negot. 222),
car In Polonia (sec. 17-18) cam un lea yacht.
In Bas. (pia la 1918) un gros Insemna
clotiti capeici". Suma de doi grosi (ca. mo-
neta batutA nu era) se numea scot, de vase
scoti fertun, jar de patru fertuni grivnii.
Gros pe gros, bani multi; (de aid, din ne-
intelegerea acestei locutiuni), a Insira mog
pe grog (sail most pe grost), a povesti verzl
si uscate (ca bg. prtez kup za gros) : spun
odatd lilmurtt si nu insira most pe groat I
$i grosit, pl. e: grope lipovenesti (P.P.).
V. aspru 1.
grositrt f., pl. e (d. gros). Vecht. 0 mica
moneta austriaca de argint de diferite valori
in cursu timpului: 2, 4 si 6 parale, 2, 3 si 5
craitari, 10 si 20 de craitari, Avea rolu golo-
ganului piny la introducerea monetel de
nichel. (lorga, Negot. 226).
grostel m., pl. ef (cp. cu gorstind). Tel.
Purcel intarcat In Vc. ,grostel, purcel
mid" (rev. 1. erg. 4,306), la Cod. grostet,
parcel de tits ",
www.dacoromanica.ro
GRU
grostina, V. gostina.
greta f., pl. e (fr. grate, d. it. grotto,
care vine d. lat. crvpta. V. cripta).Caverna,
pesters (naturals sac %cud de oameni).
grotesc, -ascii adj., pl. f. stt ei sce
(it. grottesco, d. grolta, grot8, sapatura, cum
se numeaa ruinele palatului tut Titu dez-
gropate la Roma si pe al cAror pareti ere,
caricaturi). Ridicul pin aspect on pin miscari.
S. n. Ceia ce e grotesc. Ca adv. grote*te.
grozama 1 pl. e sail dna (cp. cu germ.
dial. grausen, id.). Trans. Drog (plants).
grozav, -A adj. (bg. grozav, vsl. gro-
zavd. V. groazA). Teribil, fortnidabil : o
artilierie grozavd). Oribil : crima grozavd.
A to face grozav (Iron.), a-ti da aere de
om grozay. Adv. Foarte: and doare grozav,
unit grozav, grozav de unit (foc de urit).
grozavenle si grozAvief.(d. grozav).
Caracteru de a fi grozay. Fapta grozava,
care ispira oroare: grozdvia anal rdzboz,
anal incendid
grozavese (mA) v. vefl. (d. grozav).
Ma Jac grozav, Imi dal aere de om grozay.
groznic, V. groaznic.
grublan, V. groblan.
gruble, V. groblenle.
grahaI, V.
1) grill n., pl. art (cp. cu lat. grtinniunt,
nit, d. grunnire a grohal: mrom. gruffl, bar-
bie. D. rom. vine ceh. rut. grunt, hilm. Cp.
REW. 3894). Vest si nord. Pisc, hilm, dimb
(BSG. 1928, 404; GrS. 1937, 187): Pdsdricd
de pe grut Urn strdin ca mine nu-t (Sez.
34, 73). Piscu carului, botu saniil. Dun. Mar.
Mare cirlig fixat In chefi de care se tin le-
gate barcile si salupele. V. gurguT, ales.
2) grul n, pl. art soua (fr. grue; co-
cor" si elevator°. V. eraTnic 2). Dun.
Mar. Elevator.
grumaz n., pl. (vechl) zt si (azi) fl (ruc{
cu alb. grumas, gurmas, gitlej, cu lat. gru-
mus, climb, it. dtgrumare, a inghiti cu IA-
comie, si cu rom. sugram). Rar. Git, ceafa,
cerbice: grumazu tut eau grumfil tut (V. un
ex. la bilt). S. n., pl. art si e. Git, ceafa:
jugs se reazdmd de grnmazurile a doi bot.
V. greaban.
grumazare f., pl. art. (d. grumaz),
BrInea, boala la grumaz.
grumb, -a adj. (vsl. grombd. V. gro.
Wan). Yacht. Necioplit, grosolan, ordinar.
Azt Trans. Ptne grumbd, pine neagrA, pine
proastA (care, de alt-fel, e mai gustoasa).
grambav m. (d. grumb). Vechl. Mester
prost,
grunjT m. pl. V. grunt.
grunjeSs, V. grunturos.
grunt n., p1. art (rus. grunt, d. germ.
grund-farbe, prima vapsea aplicatA, d. grand,
tond, temelie). Prima vapsea aplicata pe
ceva, dupA care se aplicA vapseaila a doily,
mai bunA. Vapsea destinata acestel Intre-
buintari,
GRU
- 580 -
grunt, zgrunt si grunz n., pl. art
(vgerm. gruzzi, ngerm. grutze, grunt, grAunte,
grand, nisip ; vsl. gruda, gloduri, noroi braz-
dat de roate si uscat on inghetat ; litv.
grddas, graunte, grodas, gloduri, lat. grando,
grindina, alb. grudd, ung. Orono, bulgAre.
Bern. 1, 357; Wld. grando qi rudus. V. gra-
unte, glont, gresle, grind, glod si
ingrunzesc). GrAunte, grAnul, sfArmatura
(de sare nedisolvatA to mincare, de cafea ne-
rlsnitA bine In infuziunea de cafea 5. a.). Pl.
AsperitAti (gloduri ") pe o suprafatA (pima
Wet% drum): omdtu mutat incepea sd In-
ghete tar t* grunzurl aspre (Sadov. VR.
1911, 7, 6). Incretitura Ia marginea opincii:
a face grunzurt opinfit. toe pilit pe fer
ca sA se prindA mai bine cositoru sau alt
metal lipit. In Munt. p1. m. grunjT as-
peritati, glodurl: nu cdlca pin grunjt 1 V.
scruntar.
grunturds si zgrunturds, -odisa
adj. (d. grunt, zgrunf). Mold. s. a. Plin de
zgrunturi, zdrobuntos: cafea zgrunfuroasd
(rAA macinata), sare zgrunfuroasd (pisatA
mare), drum zgrunturos (aspru, nu neted).
$1 grontoros, zgrontoros si gran-
Oros, glonturos, zgronturos; si
grunzuros grunzaros; si (vest) °run.
jos, grunzos, grunjuros. In Serbia
granturos. In nord gi zgremturos. V.
gloduros, hopuros gi gropilat.
grunz-, V. grunt.
* grup n., p1. art (it. gruppo. V. grop)
gi grope f., pl. e (fr. groupe, m). Ceuta
reuniune. GrAmAgloara.
* grupez v. tr. (fr. grouper). Fac grupe,
adun In grupe. V. refl. MA adun In grupe.
grus m. (V. gros). Numele gro5ului
turcesc, care valora 40 de aspri, ca st leu
(forge, Negot 219).
* guano gi, mai exact, gOano (sp. gua-
no, cuv. luat de la Peruvieni). Strut de tn-
grasAmtnt provenit din excrementele depuse
de pAsArl in curs de secule si care se aflA
pe coastele Americii de Sud 5i pin insulele
vecine. V. gainat.
gdard m. V. gard 1.
guits n., p1. e (fr. gouache, it. guazzo,
baltoagA, guazzare, a umbla pin pa, d.
lat uquatio, udare, aqua, apA). Mod. de 'a
pieta cu colon amestecate cu apa gumatA.
Tablou Meat a5a
gtibav, -ft adj. (strb. gubav, vsl. gam-
bawl, lepros, d. guba, vsl. gomba, lepra; ung.
gtzbOs, lepros). Vechf. Lepros. Fig. Smerit,
umilit. Azi: Est. Slabanog, bolnavicIos: boil
sedpase, numat unu, mai gubav, fusese tilt
de valurt (Soy. 194.)$i $ez. (31,111). In
vest. -ay.
g uba 1., pl. e (ung. guba, saricA, probabil
rudA cu glubea). Trans. Maram. Sark&
gubavie f. (d. gubav). Vechi LeprA.Azt.
MI. Sifilis. Est. Slabiciune, neputintA.
* gubdrnle f. (rus. gubernita, d. lat.
gubernare, a guverna). Provincie ruseascA:
la 1812 Basarabia ajunsese gubernie, tar Ia
1818 a redevenit romaneascd.
www.dacoromanica.ro
GUJ
gubdrnita f., pl. e (slav). Munt. vest.
Guturai.
gddra f., p1. e. (cp. cu cutrd). Mold. sad.
Se zice despre copii (sail gi despre oameni
marl) dud BO facut vre-o poznit, si pe urma
se fac sA nu still : aft mtncat merele, fl acuma
staff ca niste gudre
gudrdn..., V. catran...
gudur(ma), a -á v. refl. (dupA unii, d.
lat. * coddlare, a da din coadA, dupe altii,
d. lat. * gdudulo, -dre, d. gaudere, a se bu-
cure. Cp. 5i cu alb. gudulls, gtdil). Se zice
despre ctni dud lei aratA bucuria fatil de
cineva (dind din coedit, sarind 5. a.). Fig.
MA Brat servil in rata celor marl.
guduratdra f., pl. 1. Rezultatu guduraril,
mi5cArile ctnelui care se gudurA. big. Mi5-
carile omului servil fata de un superior.
gughie, V. goghie.
gugT n, pl. art (din gugluman). Gluga.
guglulfe, V. gujulle.
eugTuman 5i gugiman n., pl. e (turc.
gtt.emin 5i gligeman. V. gugT). Vecht. CA-
ciu A de samur, cu fundu ros p. boieri 5i
alb p. domn 5i fiii lui. Azt. Munt. Iron. lar-
murcA. In Mold. si gugTumana f.(lorga,
1st. Arm. Rom. 1, 300 si 328). V.5i $ain. Intl. Or.
gugoasii, V. gogoasa.
gugalea (oa dift) m., gen. a! lid (d. gu-
gulesc). Mold. Iron. Copil alintat.
guguldsc, V. cocolesc.
guguman, -ante, V. gogom.
gugurdT, V. buzguroT.
ciugtis (rar) si gusustdc m. (bg. gu-
guska, turturicA, d. un masc. inuzitat gugu§,
care vine d. gugakam, gukam, gunguresc ;
tare. kusgukuk, porumb salbatic, un fel de
cue). Munt. Olt. TurturicA. Fig. (duple gu-
guman). Om prost. In Mold. sud rar gu-
gustTuc, porumb sAlbatic (columba pa-
Iambus).
* guTnee, V. ghlneTe.
guT-negiiI adv. (strb. goj, pace, bucurie,
* ne-goj, ne-bucurie, deci vand-nevrind" ;
bg. goin-negoin, Ingra5at-netngrasat. V. o-
golesc). Fain. Vfind-nevrind. Fara motiv,
din senin, nitam-nisam, verl-neverl.
gaiTe f., p1. gut. Bz. Un joc tntre patru
bAieti (dot cu bete, dot fArA bete) care a-
runca un lemn numit fared: a juca gala,
la gale.
1) gun) a -it v. intr. (d. gulf 2. Si bg.
gucam, guit). Vest. Covitaiesc (5i la Sadov.:
nilte parcel golfed. VR 3, 1911, 339). V.
grohaT.
2) twit interj. Vest. Covit.
gujalie f. (din gujttlie). Vest. PasAre do-
mestics salbatiea. V. angarie.
gujba f., pl. e (var. din cujbef, rudA cu
ginj gi ung. guzsba, id. GrS. 1937, 187. V. si
Bern. la gonilvi). Hafeg. GInj.
gujulie si gugrulle f. p1. (d. gut). Est.
 581
GUL
P1. Insecte, ginganii. Fructe uscate. Si
ginjulie si gorgoaze.
gut, V. ghiul.
galas n., pl. art (ung. gulyds-hds, id.).
Tocana ungureasca. V. paprlcas.
1) gtilfi, V. ghTul.
2) wild, V. guile.
guleaT si huleitT (eat o silaba) n., p1.
urt (rut. huledi, rus. gilled!, imper. d. gu-
!Mu; a se plimba, a se amuza ; gulednite,
plimbare). Est. Fam. Chef, petrecere, chiolhan.
gaffer n., pl. e (ung. gaiter, slrb. koler,
d. it. collare, care e lat. collare, zgarda, d.
co//um, Mt. V. colter). Partea camasii (mo-
bil/ on fixit) on a hainel care inconjoara gitu.
Est. Cerbice, piesa jugului de la ceafa. A
lua pe cineva de guter, a-I unfla, a-I Inhata
violent. Bere cu guler, pahar de here cu prea
multa spuma. V. colan, salba.
gulerat, -111 adj. Care are guler, vor-
bind mat ales de cel In uniforms. Iron.
Ciocoi gulerat, agent fiscal In uniforms : am
plotit ca sd nu mai vad gulerajit cela la
poarta meal Cine, porumb gulerat, care are
In prejuru gltului par sad pene de alta coloare.
gulf-stream n. (citit golf-scrim). Nu-
mele englez al curentului golfulut, adicA al
acelui curent cald care vine din golfu Mexi-
cului spre Anglia.
gulie f. (bg. guliia, alb. gtilia, ngr. gull,
nap). Vest. Nap, alabas. Est. Nap porcesc.
ln nord gala, pl. e (rut. gala?, pol. gula.
Cp. si cu ung. gdnye). V. nap.
gulag), V. hurlup.
gam& 1., pl. e (lat. gummt, vgr. kammi,
un cuv. egiptenesc ; it. gomma, fr. gomme,
sp. goma). Clel care se scurge din unit ar-
bori. Bucatica de cauciuc de ters ceia ce e
scris Cu creionu. Bomboana elastics. Gumd
arabicd, del care se scurge dintr'un salclm,
recoltata Willa oarA In Arabia. Gland elas-
tied, cauciuc.
gumez v. tr. (d. gumd, ca fr. gommer
d. gomme). Amestec sad ung cu gums: apd
gumatd, hirtie gumatd (ca a timbrelor).
gumilastic n. si gumllastica f. (d.
guma si elastic). Pop. Gums, cauciuc.
gumds, -oases adj. (d. gumd; ft.
gommeux. V. gomos). Ca guma, elastic.
gungundsc si gungurdsc v. intr.
(imit. Inrudit cu ginganre si a Wei). Se
zice despre vocea copiilor In ainte de a
putea vorbi si despre vocea porumbilor si
turturelelor. Si ginguresc, gingurez
si uguTesc.
gundT n., p1. oaie (vsl. bg. rus. gnoi;
gunoi ; ung. ganaj, ganej). Ceia ce amine
9i nu mai trebuie dela o lucrare, de la un
jec s. a.: gunoi de la bucdtdrie, de la masd,
dinteo scoaM. Ea! Baligar. Gainat ingra-
samlnt p. ogoare. Fig. Lep/lc:Mud( ; email
societtlftt. V. sterg.
gunoTer m. Om care strInge gunotu din
curti si de pe strade.
www.dacoromanica.ro
GUR
gunoldsc v. tr. (vsl. strb. gnoiti, rus.
gnoiti). Murdaresc. cu gunoi. .ngras pa-
ml ntu cu gunoi. Si ingunoTesc (Munt.).
gunolds, -oases adj. Min de gunoi ;
loc gunoios.
gundiste f. (bg. gnot§te). Depozit de
gunoi. -i*te (Trans.) si gn- (Vechi).
gunosesc (ma) v. refl. (vsl. gnuslti
sen). Vechi. Ma sclrbesc, ma dezgust
gaira 1., pl. t (lat gala, it. pv. cat. sp.
gola, fr. gueule). Cavitatea fetel unde e limba
si pe uncle se Introduc alimentele : tar din
gurd. Huiet de voci omenesti: and o gurd
aldturt. Persoana de nutrit : acest tatd are
opt guri acasd. Parte taloasa : gura slibiii,
oufitului, foarfecelut. Locu pa unde se
varsa un flu : gurile Dundrii, gura lalomi-
fei. La zmeu, cele trei ate care-I tin in e-
chilibru, pe alocurea numita si cumpdnd.
Deschizatura, intrare sad iesire : gurd de red,
de sobd, de vulcan, de tun. Gura de our
(duplt vgr. hrisOstomos), persoana elocuenta,
cum era sfintu Ion. A da gurd cuiva a-I
Instiinta. A face gurd, 'a vocifera, a protests
racnind. A tdcea din gurd, a tacea. A trage
o gurd cuiva, a-I ocart, a-I mustra. Om
bun de gurd, elociient Rod de gurd, btrfi-
tor, calomniator. A rdcni in gura mare, a
rdcni tare. Cu jumdtate de gurd, cam ne-
hotarit, cam cu frica, cam a lene. Gura
mil, gura satulut, birliturile lumiI. Gurile
rele, caloraniatorit A spune din gurd, a
spune oral. A-ft Idsa gura apd, a -ti fi tare
pofta. A lua cuiva vorba din gurd, 1. a nu
'Asa pe cineva sä vorbeasca, 2. a spune to
ceia ce tocmai vrea sä spuna el. A to lua
g zra p2 dinainte, a scapa o vorba pe care
nu vreal s'o spui Gurd spartd, om care nu
poate 'Astra secretu. A utta de la mind
plea gurd, a uita foarte usor.. A fe lua
duptl gura cuiva, a lucre duplr vorba (sfatu)
lui. De ale gurd, de ale nfincarii, lucruri de
mincare. A fe uita la (sad in) gura cuiva,
a da atentiune vorbelor lui. A pane pe ci-
neva in gura tunulut, a-I expune periculu-
lui. Bot. Gura leuluT (sad a meluluT) o
plants erbacee scrofulariace (antirrhinum
mdjus) cu o floare ca o capsule care, dud
o stringl, se deschide si seamana a gura de
led (Are proprietAti astringente si vulnerare
si e foarte periculoasa p. animale). Gura
lupuluT, o plants erbacee labiata (scutel-
Mria altissima).
gura-cascasi (mai rar) casea-gars
m., gen. al ltd. Fam. Prost, bleg. Se
poate zice si o gurd-cascd (despre o fe-
meie).
guraliv, -& adj. (d. gurd cu suf. slay
ca In bg. govorliv, vsl. govoriliva, id.).
Limbut, vorbaret care vorbeste mutt V.
flecar.
gurar tn. Lucrator care lucreaza la gura
°met
wires, -A (d. gurd). Guraliv. Care face
multi! gura, care se ceartA mult.
1) gurgaT n., pl. le (meta cu banal, gur-
lut, cucui, fugal* si cu lat. gorges, api a-
 582
GUR
dinca, abis, gurgulio, gttlej, fr. gargouille,
ciuciur pe unde se scurg spate, mlat. gdr-
gula, gttlej, pv. gorgolh, sp. garguero, gtt-
lej, pg. gargcflo, gtt de butehe. P. legatura
de idei Intre cavitate, abis, si ciuciur, cp.
fr. gorge, gttlej, cu gouffre, abis, d. golfe,
golf). Proeminenta, vtrf, cucui, tugui, mai
ales vorbind de acea parte a Mei pe unde
curge laptele Ciuciur. $i gurgun, pl. e
(Bc.). La Hateg gurzilT,ylrfu opincii (GrS.
1937, 187).
2) gurgilY, a -á v. tr. (d. gurgui). Tu-
guiez, fac ca un gurgui. V. refl. Ma tuguiez:
buboltt s'a gurguiat. Fig. Iron. MA cocot.
MA gurgut, ms fudulesc.
gurguTiit, -a adj. (d. gurgui) Tuguiat,
ascutit: mlinte gurguiat, mere gurguiate.
gurgut si ez, a -it v. tr. (V. cocot).
Mold. Cocot. V. refl. MA cocot. Fig. MA In-
glut ma fudulesc, ma trufesc, ma sumetesc.
Vechi si ing -.
gurgutare f. Vechi. Trufie. $i Mg-.
gurist, -a s. Pop. Lautar care cintil si
din gura pe Rua cei-lalti (Poate fi si o
female). V. Instrumentist.
gurija f., p1. e. Fam. Gura mica. Saru-
tare, bot (ca lat. dsculum, sarutare, d. os,
gura).
gurian, V. ghTorlan,
guritiT n., p1, ie (V, burluT). Burlui,
burlan.
gtiritip, V. hurlup.
gurna f., pl. e (ngr. gdrna, urns, ciu-
ciur, havuz, d. yen. gorna, canal ; alb. gurnd,
izvor). Yacht. Urns, Si garnie, urloi,
sulinar, conducts de spa.
gurzuT, V. gurgull
1) gust n., pl. art (tat gdstus, mai pro-
babil dectt gdstus ; vgr. geustds gus-
tat, d. gado gust, v. tr. [V. gusil); it. sp.
gusto, fr. gofit, pg. gosto). Simtu pin care apre-
ciezi alimentete avea gust suptire. Impresiu-
nea pe care o fac alimentele asupra limbii:
mierea are gust duke. Fig. Facultatea de a
aprecia ce e frumos: critic pIM de gust. Incli-
natiune, predilectiune : gust pentru pictura.
Dorinta, pofta : am gust de an pepene bun,
de plecare, sit plec. Mod personal de a simti,
dea lucra : fie-care
artist are gustu lui, la-
bia In gustu lui Rafael. Gratie, eleganta :
Imbrdcat ca gust. Opiniune, preferentA :
a-ti spine gustu. Mincare Orli gust, min-
care facia, nesarata.
2) gust, a -á v. tr. (lat. astare, mai pro-
babil de eft glistare, it. gustare, fr. goater,
sp. gustar, pg. gostar. V. de- si pre-gust).
Apreciez alimentele pin gust. Fig. Simt, pri-
cep : a gusta muzica. GustAresc, maul=
putin. A gusta din ceva, a incerca, a sti
cum e: a gusta din viata de marinar.
gustare f. Actiunea de a gusta. Prinz
mic: a servl cdldtordor o gustare.
www.dacoromanica.ro
'GUT
gustativ, -a adj. (d. gustat ; fr. gus-
tatif). Fiziol. Al gustului, relativ la gust.
Nervu gustativ, care transmite sensatiunea
gustului.
gustaresc v. tr. (d. gustare). Marline
putin din toate : n'a mtncat, ci numdf a
gustdrit.
gustas, -oasEt adj. (d. gust). Placut,
cu gust placut : bucate gustoase.
gusat, -a adj. si s. (d. gust]. D. rom.
vine rut. gugdtii). Persoana bolilavA degusA.
Epitet ironic cuiva.
gtisa (est) si wise (vest) f., pl. 1 (rude
cu litv. gussys, fades, sternu pasarilor, guiys,
gusa, letic gusa, gusa, care e ruda cu latino-
galicu geusiae, obraji, it. gozzo. fr. gosier,
gibe'. D. rom. vine alb. guki, strb. bg. rut.
gaga, ung. gusa, ngr. gkdssa. V. sugus).
Partea de supt barbie si care e cu atit mai
unflatA cu cit omu e mai gras. 0 boala care
face sa se unite aceastA parte a corpului
din cauza ipertrofiii glandet tiroide, ceia ce
se IntImpla pin regiunile muntoase. Buzu-
nar format In esofagu pasarilor (si al insec-
telor) In care alimentele stall cit-va timp in
ainte de a trece in rinzA (Galinaceele au
gusa mare). Locu unde firu de Una tors e
mai gros din cauza gramadirit scamei. A-ti
umplea gaol, a minca mutt, (fig.) a to tm-
bogati. Gusa porumbuluT, besicoasa, o
plants; plescaita, acts plantil 0 coloare
schimbacioasa dupA lumina, cum e gusa u-
nor porumbi, Infra ros inchis lucitor si violet.
glister m. (val. gaterti, iakerii, lake-
rica, zakerka, $optrls, bg. guker, strb. gas-
ter, gukerica, rus. idsierica, ngr. gustera,
gusterltsa). Un fel de soplrla mare verde
(lacerta viridis). Angina difterica (V. an-
gina).
wistif si -Tesc, a v. tr. (d. gup).
Olt. Trans. Gitui, sugrum, sugus (NFL Cea-
ur, 106).
gut, V. gut.
gutaperca sail gutta-percha f.
(engL gutta-percha, d. malaiezu gutah, gu-
ms, §i Pet-tea, Sumatra). Gums, cauciuc.
1) gafif f., pl. e (lat. gutta, picatura ; it.
pg.gota, pv. cat sp. goia, fr. goute. Cp. cu
dambla, capie). Maram. Paralizie.
2) guts 1., pl. e (lat. Oda, picatura, din
cauza ca se credea ca aseasta boats provine
din infiltrarea umorilor). 0 boats de arti-
culatiuni. Ctnd ataca mlnile se cheama chi -
ragrd (vgr. heirdgra, d. heir, mtna.si agreo,
apuc) ; and ataca picioarele, se cheama pa-
dagrd (vgr. poddgra, d. pds, pod6s, picior,
si agreo, apuc. V. pelagra). E o boats
ereditara care se agraveaza bind ceai, cafea,
vin si minctnd saraturi. Guts senina,
amailroza. Guts sciatica, sciatica. V.
artrita.
gutATe, gutile, V. gutuTe.
GUT
- 583 - OVA
* gutds, -dash adj. $i s. (d. guid; fr. * guvernament n., p1. e (fr. gouverne-
goutteux). Bo !nay de guta. ment, it. governamento). Actiunea de a guver-
guttlY m., p1. tot asa (d. gutuff), Un pom na. Constitutiunea unui stat: forma de gu-
rozaceu care seamna cu paru si ale carui vernament a Ramat:fit e monarhicd. Fals
fructe, galbene $i mirositoare frumos, is gu- guvernAmfnt.
tulle (cycldnia vulgdris sau ptrus cychinta). * guvernamental, -1( adj. (d. guver-
In nord. gutaT. nament; fr. gouvernamental). Relativ la
gutule 1., pl. ui (lat. cotOnea si cydania guvernament: sistemd guvernamentaa Care
Icyridnium malum, mar cidonianj, d. vgr. sustine guvernu: deputat guvernamental.
kyd6nion, gutuie, d. Kydon, tin outs in Greta; * guvernamentalizm n. Sistema po-
it. cotogna, sic. cutugna, pv. codoing [V. litica pin care toate se fac de guvern.
chitonag], fr. coing, cat. codony ; engl. * guvernant, -a adj. (fr. gouvernant).
quince, germ. quitte, rut. [d. Tom.] gutel, rus. Care guverneaza: partidu guvernant. M. pl.
gutif si [d. vsl. gduniaJ guni, nsl. kutina, Acei care guverneaza un stat. S. f. Dadaca,
bg. dunia). Fructu gutuiului.In nord gu- lngrijitoare de copii mai mari.V. companies.
tale, in Serbia gutile. guvernatdr m. Acela care guverneaza
gutunar (est si Tel.) n., p1. urt gi e, si o colonie, o provincie, un oras fortificat, un
guturai (vest) n., pl. un (bg. guturak,-rac, mare stabiliment : guvernatoru bond! Natio-
buturde, boturd6, de unde si megl. Mint, nale a Romdniil.
Miturd, buturdchi, guturai; sirb. glintura, * guvernor m. (fr. gouverneur, care e
guntarac, cr. guntunar). Corizii, troahna, o forma fr. ild. rom. guvernator). Pedagog, edu-
boala microbiana provenita din rAceala $i cator (al until balat de om bogat).
caracterizata pin astuparea nasului lacra-
mare. V. catar. * guvernez v. tr. (fr. gouverner, it.
governare, d. lat. gdbernare, vgr. kyberndo,
gutun Ares° (est) si guturaTesc (vest) conduc corabia sau statu. V. chiverni-
v. tr. imbolnavesc de gutunar: iarna asta sesc). Administrez, conduc un stat: re-
ne-a gutundrzt pe toff. V. refl. Ne-am gutu- gele guverneazd jam fi domnelte peste su-
'Writ. Mai des ca part. gutundrit. pulti lui.
* gutural, -ft adj. (lat gutturalis, d. guvid in., pl. 4, si guvidie f. (ngr.
guffur, gltlej). De la git: arlerd guturald. guvidi, dim. d. kovi6s, vgr. kobids, de unde
Din gtt: voce guturald. Din spre git (mai $i lat. gobius si gobio, -Jiffs, fr. goujon).
exact velar): consonante guturale (k,ga, ha). Dobr. Un mic peste marin, varietate de
S. f. 0 guturald, o consonants guturala.. zglavoaca. V. stavrld si oblet.
Adv. Din git: a vorbi gulural. guz m. (ung. gtlzu, soarice de clmp, gezd,
gut, -a (Munt.) gutan, -A sail -nca guzgan). Nord. Trans. Ban. Guzgan.
adj. (d.bg. gucam, gunguresc). Se zice des- guzan (nerd) guzgan (and si vest)
pre porumbii eel mai iefteni, care nu joacti, m. (d. guz cu aufixu -an si -gan, ca in
nisi n'aa site calitatl: un porumbel gut, un puigan). Chilean, sobolan, ghiorlan, soarice.
porumb gufan. Irt Munt. si gut, -d * guzla f. (fr. guz/a, d. bg. gusla, sirb.
(format din pl. pin anal. cu slut, sluff). wide). Un fel de chitara c'o singura coarda
la urttata pin Dalmatia si aiurea.
* guvern n., pl. e (d. fr. gouvernement si gvalt n., pl. rid (pot. gwalt, d. germ.
it. governo, guvern). Constitutiunea unui gewalt, violenta. V. ghivalt). Vecht. Forla,
stat, guvernament: guvern monarhic. Game- violenta, silk: a lua cu gvalt.
nii care guverneaza statu: guvern conser- gvardle d. (rus. gydrdiia, d. germ. garde,
vator. fr. garde. V. gardA). Sec. l8-19. Garda.

www.dacoromanica.ro

h m. A opts ltterg a alfabetului. Repre-
zenta un sunet suflat (cum face pisica spa-
riata) inrudit cu f si v, precum se vede
din stuf -stub, vulpe-hulpe. In limba latind,
it se pronunta mai slab si n'a persistat In
cea romaneascA (habere-avere). In cuvinte
ca hulpe, hultur provine din v. In unire cu
ctor0 g, nu serveste de cit sa pAstreze aces-
litere sunetu gutural, ca In Chem, chin,
ghem, eimpe.
ha, interj. care (ca si hd$i hi) arath rtsu :
Hal ha I ha! Ce comedie I - Alta interj.
care aratA intrebarea si care exists supt
forma hai sad at . Nu fi-am spas ed ? Ha ?
V. si haT 2.
habacf5 si -g19 n., pl. turf si le (turc.
ehebadi, d. heba, colb, adica manta de colb".
Cp. cu tucluc). Est. Vechf. Un fel de mantle.
Ad. Rat. Iron. Hain lungA si prea larga,
rantie: tmbrdcatd'n habacitl, moartd beatll
de !TIMM. Fals habacT ($ain. Intl. Or.).
habadfc n., pl. art (var. din habldit).
Trans. Mold. Pl. Sfaramaturi, uscaturi ( \Trea-
son% surcele, aschii), resturi, luau prost,
bracuri. $i hapaticurT (rev. I. Crg. 2,
219, si 8, 21, si Sez. 30, 167), hebeItTucurT.
(Neam. Rom. Pop. 4, 555), hebeticurT,
(rev. I. Crg. 4, 251), halbetTucurt,
tTucurlf $i a V. htighea-
curl.
habar gi (mai rar) haber n., fara p1.
(tore. Id. an] haber, pop. habar; ngr. ha-
bad sl haberi). Faris. A avea habar de reva,
1. a fi informat, a sti : habar n'am de ce
s'a intimplat, 2. a-ti pasa, a te Ingriji : to
plingt, fi el habar n'are. Fara !mbar, farA
grija, cu nepasare: Habar de grija n'am,
1. nu still, 2) nu-mi pasA. Cum (i -e habaru
(Rarl, cum merge treaba, cum te afli ? V.
hlbe.
* habittidine, V. abltudfne.
habnIct V. ohabnic.
haboca (cu) 106 adv. (ung. habOka,
ianatic [Acad.). V. habiftuc si habuc).
Trans. Cu sila.
habotnic, -ft adj. (probabil, d. rus.
htriftnik, pron. ha-, d. hdbot, trompli,
pin Aluz. la salt, si la cornu pe care si-1
pun jklanii chid se Inchina (V. hobot).
Dupti liltii, d. rus. habudnik, membru al
sectei ptetiste habad, numita asa dupli cele
www.dacoromanica.ro
H
trei Were ale devizel : hohma, bins, data
Intelepciune, sagacitate. stiintA). Bigot, fa-
natic: Jidan habotnic. V. sectar.
habotnIcie f. Caracteru de a fi habotnic.
habil° si hapilc n., p1. e (cp. cu ung.
hapkalkodni, a prinde, a apuca). Nord.
Minge. $i hapuce (Suc.) A bate hapu-
cea, a perde timpu nefacInd nimic. La Acad.
harpuce (de-a harpucea), un joc copi- .
pilAresc.
1) hac n., p1. art turc. [d. hakk,
adevAr, dreptate, socoteala, suma datorita,
datorii; ngf. hdizi, alb. bg, hak tarifa). Mold.
Vecht. Cela ce se datoreste, Plata In naturh,
leafs, simbrie: a da, a lua, a-ti primi 1,acu.
Timp servit : ca o slugd ce if -a primit hacu
(Con. 149). Cheltuieli de gospogarie. Ad.
Fam. A vent de hac (cuiva sad unui lucru),
a-1 Invinge, a-I da gata. Vechi si a vent
la hac cuiva, a-I Invinge; a da peste hac,
a o Ott.
2) hac n., pl. uri (pal. hak, rut. gak, d.
germ. haken, clrlig). Caia, colt de potcoava.
hachlta f., pl e. Est. Fam. Furie capri-
ciii, gust de cearta sail de vre-o extrava-
ganta: 1 -a apucat (sad (-a venit) hachita
(sail hachifele) sd piece. $i haghlia. V.
huT pi paraxin.
hadarag n., e (ung. hadar6, p1. r6k,
umblacid, om care vorbette prea rapede. V.
hondranesc).1341 eel mica) umblaciu-
lui. La moara, bAtu care izbeste In teica.
Ciomag grog. In Trans. hilidarag i ($ez.
37. 128) hatitrag, In Arg. si hadetran,
pl. die. V. mein& si posada.
hitclInft 1., pl. 1 e (rut. &Mina; hddvna.
carpe. V. gadlnik). Nord. Un fel de tipar
care ere creste pin& pe la 50 de centimetri
si care, chid e mic, se pune In undita ca sa
prinzi alt! pesti (petrornSmon Plandrl).
heellm, si (est) -imb m. (turc. ha-
dym, ar. hadyn) Vechi. Ednuc, scopit, cas-
ttat. Azi hadimb, matahala, persoana vo-
luminoasa: un hadimb de baba cu salele
cit risnfla (V. Caraivan, Neam. Rom. Lit 2,
813). V. huTduma.
hagealic (ea dift.) n., pl. art (turc. ha-
gilvk). Calatorie la lerusalim p. crestini sad
la Meca p. musulmani.
hageamfd, V. ageami9.
HAG
- 585 -
haghila, V. hachitii.
hagIrnift, V. havma.
haglogr-, V. aglogr-.
hagin m. (turc. [d. Sr.] hagi, pelerin).
Crestin care a vizitat Ierusalimu. Musulman
care a vizitat Meca al Medina. Rar sad
vechi agid. Fern. hagiled (bg. hagifka), p1. e.
Ca titlu onorific hags -, precum: Had-
Tudose.
hahalera f.; pl. e. PersoanA ridicule:
haidanzaci si hahalere colectiviste (Car.).
haham m. (turc. haham, d. ebr. haham,
Intelept). Rabin (Vechi). TAietor de vite Si
de pAsari la jidani.
haham-basit f., pl. ale, sad m. MA pl.,
gen. at lei (turc. haham-ba§v). Yacht. $efu
rabinilor (care plAtea un bir cAmitrasiii marl).
1) hahAd m. (ung. 5i rudA pin mutat cu
ngr. Mhos., prostan). Nord. Lungan prost.
2) hahad n., pl. die (ung.) Est. Rar. Clo-
mag, vlaiog. LoviturA de ciomag. In rev.
I. Crg. 13,152 (Suc.). o bucata de lemn apu-
cata la Intimplare p. a lovi to cineva°, cela
ce e fats. V. tasmad
1) haT (al mai rar) aT (turc. hat, de untie
Si alb. rus. hal. V. haide): Hal knell I
Hal na -mt bate capu 1 Hai p'eacd de aid
Hai afard (arnIndoi sad si to singur)1 Hal
incolo 1 pleaca de aici
2) haT ei aT (In est 5i halm, lidi si di)
interj. de Intrebare (chid Intrebatu tace):
Nu ti-am spas ezl ? Hai ?
hatan, V. alan.
hioda gi itida interj. de Minnie (var.
din hafde): Hafda I Am ajaaslHaTda de,
interj. ironies : Haida de! Asta-f nostim I
haTclamac m. (turc. hajdamak, ttlhar,
Cazac rebel in Polonia ; rus. gaidamdk, pol.
hajdamak. V. hardad). Vagabond, haima-
na : haldamacl sihahalere colectiviste (Car.).
In Ban. aidamac, s. n., pl. e (strb.aj-
damak, ciomag), ciomag, MM. V. hullgan.
haTdAd m. (d. &Mad [Trans.], ung. hajtd,
haidAti [d. hajtani, a mina], supt infl. lui
haiduc). Bodar, pAzitor de cireadA. Fig. Om
necioplit, sSlbatic.
hatde vi &Ede, hieidern gi itrdem,
hatdett si ATcleff, inter]. IndemnAtoare
cu functiune de imper. (turc. hada, haide",
haidefin, haidem". De aid: bg. haide, hat-
dite, hdidete, haidate; strb. hajde, hajddmo,
hiljdete; rus. dida, aidd, gaida, acted, at-
date ; alb. haide, hdfdeni ; ngr. tilde, hdide
[scris dinte, haintel. V. haT 1). Haide (hal,
porneste 0 ; haide, Weft (hal baieti, pornitl
isinguri sail cu mine)); haide cu mine (hal
cu mine, vino cu mine); haide (sail hal) sd
plecdm lmpreund haidel fie (fie cum zici
to sail el 1) ; haidem (sA mergem I); haideli
(Porniti 1). $i -em, miff.
haiTdos, V. nadirs.
haTdtic m. (ung. hajdd, pl. hajddk, do-
robant, agent, de unde vine si turc. haidud,
Infanterist unguresc ; rus. gaidtik, pol. ceh.
www.dacoromanica.ro
HAI
sfrb. bg. hajduk, alb. haidlit. V. haTdAd,
haTdamac). Infanterist unguresc (vechi).
Tilhar national care trAla in codri $i lupta
contra tiranii1 Turcilor, ca Bujor, Codreanu.
Corbea, Tunsu a. a. V. pandur.
1) haIducesc, -eases adj. De haiduc:
viald haiduceascd, cintec halducesc.
2) harducesc v. intr. (d. haiduc). Due
viatA de haiduc : mullt ant a haiducit.
haIducelite adv. Ca haiducii.
haiducie f. ViatA de haiduc, banditizrn
national contra dominatiunil strAine.
he.ThAT, -fiTe adj. (ung. haja-huja si
heje-huja, cheflid, usuratic. V. tehul §i hu-
tutuT. Cp. 51 cu turc. hat-huf, inter]. care
aratA galagia). Est. ZApAcit : a umbla haf-
hat. S. n., p1. uri. Vest. Haimanalic, colin-
dare : a o duce tot Inteun haihuf.
haimana f. (turc. bg. haimana, vaga-
bond). Vechl. Strain, venetic (la 1803 emu
In Galati 183 de stain' haimanale"). Art.
Fam. Iron. Vagabond : haimanalele strade-
tor. De haimana, farA cApallit lArS stapin
(om, lucru). Adv. A umbla haimana, a va-
gabonda. V. cranga, lela, haleura,
handra.
haTmanalic n., p1. art (d. hatmana).
Fam. Vagabondaj.
hain, -A adj. (ture [d. an.] haat; trAdA-
tor, perfid ; ngr. hainis, strb. hairs). Vechi.
TradAtor, rebel. Azt. RAG, perfid, crud, afu-
risit om hain, inimd haind. Adv. S'a pur-
tat hair:-
haTn, V. haT 2.
haTna f., pl. e (strb. hdlfina, hainA, In
pl. straie, asternut, halja, surtuc, bg, ha-
lino, haina lungs, d. turc. [d. pers.] lady,
kali, covor. Cp. cu strut si tol). Vesmtnt,
strai (mai ales surtuc, palton, manta, suman,
mai rat vorbind de pantaloni). Pl. Veamin-
tele (In general): ml s'aii furat nista haine.
A vinde la harm yacht', a vinde negusto-
rilor ambulanti care strigA haine vechi".
halnesc v. tr. (d. hath). Gran, urgisesc,
persecut. V. refl. Yacht. Ma fac haM (trAda-
tor). Azi. MA fac halo Oil is suflet).
halnie f. Caracteru de a fi halm, felonie.
hainlic n, pl. urf (turc. haiinlyk). Sec.
18-19. Hainie (trAdare). V. sadacat.
hair n., pl. inuzitat an (turc. hair si
haiyr, folos). Bas. sud. Parte, noroc : n'a
avut hair de banif furaff.
haTritt, V. !rat.
halste, V. vralste.
1) haft n., pl. art (rut. hatf, zAgaz, canal
de abatut apa. V. hat 2). Est. leziturS fa-
cutA p. a strInge apA mai multa si a -i da
drumu Is nevoie ca sA porneascA plutele
chid apa nu e destul de adIncii: halts cel
mare se rupsese de revdrsarea apelor (Sov.
200). Apa statist% asa: vine halal. V. MIT-
tap 2, unda, caper.,
2) hart 5i hartTinterj. de fried (d. harde):
Hal II Am plilit-o 1
HAl
- 586 -
haiTta f., p1. e (ung. hajta, care scorneste
vtnatu, d. hajtant, a Impinge; strb. hojka,
turc. MOM, tllhar, rebel ; ngr. hdita). Ceata
de haitasi si de ctni de vinat (V. hurc).
Ceata de chit on de lupi, noaja. CIne rail,
cAtea rea : nea, hattd I Ftg. Iron. Femeie
necinstita. V. potale.
haTtaa, V. haTdad.
haTtes, V. faido*.
haTtT, V. halt 2.
haltic n., p1. e si art (cp. cu ung. hajtek,
margine indoitA, d. hajtani, a Impinge, a
lndoi. V. haTta). liana (ceatA) de lupi,
noaja: an haitic de lupi (Sov. 185).
haTtls, -A adj. (d. haft, hand). Est. Su-
cit, Intors, Indoit de in genunchi spre partea
de afarA (leficas): picioare halt i.e. A umbla
hattis, a sovai, a cAlca strImb. V. scalimb.
haTtos, V. faTdon.
haTza*n., pl. a Si art (din hetzas [Trans.],
d. ung. hijazds, acoperire, d. hejazni, a a-
copen). Suc. AcoperiT: dupd ce a cladit
scheletu de lemn pe temelie Si dupd ce s'a
alezat hatzasu.- (Sadov. VR. 1911, 3, 385).
hajmandii.a, V. hojmala6.
hajma, V. hasma.
hal n., pl. art (turc. [d. ar.] hal, soartl,
stare, de unde 5i ngr. halt, alb. slit. hal).
Stare rea : Vat, In ce hal i -am gdsit I A ft
inteun hal ford de hal, a fi Inteun hal de-
plorabil.
hala, V. hala 1.
hala-bala si ala-balaf. (cp. cu hara-
para). Fam. Ce mai hala-bala ? ce mai
este non ? ce noutAtt mai stii ? In Coy.
hara-bara.
haladilda f., pl. e (cp. cu rus.alaptita,
zApacit, 5i cu halabilda, colibA de pale, a-
did( cu pAru zbirlit). Est. Femeie zapAcitA
si negligent& $i halatunga, pl. 1.
In Munt. est haladudil. V. halacTuga.
halagea, V. alagea.
halaTca f., p1. e (turc. [d. ar.] halatyk,
roaba). Roaba din harem (Bol.).
halal interj. de admiratiune serioasa sad
ironic& (turc. halal, legitim, permis, halal
olsun, bravo ; ngr. haidli, ceia ce e permis,
to ordine ; bg. strb. halal, binecuytntare).
Bravo, frumos : Halal asa cash 1 Halal de
capu lull Halal A-ft fie I $i halam
(infl. de haram) to vest : halam de ford
(Univ. 26 Aug. 1929 ; 3, 4).
halalaTe, V. halfilaTe.
halamandra, V. calamandros.
halamaste, V. halamujdle.
halandala si halan-dala, V. alan-
dala.
halap, V. hflpay.
halastIncit, V. alastInca.
1) halat n., pl. art si a (tune. hal'at, d.
ar. hil'at; rut. haldt). HainA lungs (caftan,
laibar) de purtat pin casa cind esti nelm-
www.dacoromanica.ro
HAL
brAcat sail In calatorie contra colbului (Ji-
danii din Polonia, Moldova s. a. poarta ca
costum national un halat negru ramas din
evu mediti). V. habacId.
2) halat 5i plat n., pl. art (tune. ar.
alat, p1. alet, unelte ; strb. dlat, halat, alb.
haldt. V. holeab). Nord. Ban. P1. Instru-
mente accesoril ale casei, ale unet masini :
halaturt de plugdrie, de vindloare.
3) halat n., pl. art (turc..hatat, id.). Munt.
Dun. Odgon. Lantu cu care se strInge moara
ca s'o opresti. In Olt. alat : all that
alaturile care legal vasu de mal Si s'aii
Indreptat spre Vidin (fugind de la Calafat.
Univ. 13 Nov. 1914; 1, 6).
halaza f., pl. e (vgr. hdlasts). $t. nat.
LegAtura galbenu5ului. V. on 1.
halal:1:1ga, V. haladuda.
1) half: f., pl. e (bg. strb. hala, zmen
din povesti) Vest. Monstru, dihanie, namill
(V. buzguzoT). Vijalie. In Mold. sud a
da hala (adv.), a da lama, a prAda tot.
2) hailn f., p1. e (fr. halle, d. germ. halle).
PlatA (ttrg) acoperitA: hald de peste, de
zarzavat.
halith n., Ale (ung. hdlo, retea, pin&
V. poc1115). Vest. Suc. Ttrboc. Crisnic,
lesmc. In DImb. halan, In Olt. 5i ala0
si (dupA strb. alov) si alov, pl. oave.
Cp. cu acrid, acov. V. valiftn.
halba f., pl. e (germ ein halbes (liter],
jumatate [de litru]. Cp. cu pol 1). Mare pa-
har de bere de vre-o jumatate de litru.
Continutu lui : a bea o halbd.
halca sl sic& f. (tune. [d. an.] halka;
ngr. halkds). VerigA. Un jot turcesc (obis-
nuit odinioarA si In Wile romanesti) si care
consists in aruncarea unet sulite printr'o
yerigA. V. gerid.
1) halca f., p1 Mkt (rudA cu harchind
5i larch 5i poate si cu hartan. Ung. halk,
aschie, nu e la Ballagi. Cp. cu ;waled).
Fam. Mare bucatA on felie pe ptne, came,
sascayal I). a. V. codru.
2) halca f., pl. haler. Trans. Mold. TA-
rAboi, tumult. Vs. De haled, de distractiune,
de amuzament: copiil se duc la dente de
haled, nu ca sd se Inchins.
halcograf m. (d. halcografie). Gra-
yor pe metale. $i talc -.
halcograflc, -fi adj. (d. halcografie).
De halcografie. Adv. Pin halcografie. $i
calc-.
halcografie f. (d. vgr. halkds, anima,
gi grafie). Arta de a grava pe metal. $i
talc -.
halcoplrfta f., pl. e (d. vgr. halk6s,
&am& 5i plata). V. pirlta.
haldalc, -A adj. (vgr. haldalkds). Al
Haldeilot, de Haldei: limba haldaicd. Adv.
A vorbi haldatc. Rar caldaic.
haldan si handan m. (din hlIndan,
ca talhar din tIlhar, d. vsl. hlondanii, d.
HAL
- 587 -
hlondd, varga. V. hluD., Est. Cinepa care
produce samtnta (cdnnabis femina). In
vest aldan.
hale& (ea dift) adv. sail adj. fix (turc.
halo, pop. haled, actual, In f unctiune). Se zi-
cea °data despre boieril to functiune:halea
postelnic. V. paTa si maxi!.
halea-malea (ea dift.) f. (d. hales:).
Mold. Un joc copilaresc cu mingea. In Munt.
h al ea-p al e a.
* halebarclgt f., pl. e (fr. hallebarde, d.
germ. helm -barte, bardli de coif"). Un fel
de sung lungs care avca gi un talus (ca
baltagu), si un doe (ca tirnAcopu).
* halebardIer m. (fr. hallebardiet). Sol-
dat armat cu halebarda. V. baltagig.
haldla, V. haleura.
haldp m. ca masura si n., pl e salt art,
ca unealta, ca si cot (turc. Haleb, Alep ; ha-
lebi pik, cot de Alep). Mold. Vechf. Cotu
de Alep (0,69 m.).
haldsc v. tr. (cp. cu vsl. galiti, a salts,
cu rut. hallti -sea, a se grdbi, si cu fig. hal,
mantncii). Fam. Fur, sterpelesc (E o expre-
siune luata, probabil, de la jocu halea-malea
si se Intrebninteaza foarte des ctnd e vorba
de Tigani). Arunc mingea ca s'o loveasca
cel ce tine filca (In Cta ulesc).
haldura adv. Mold. Rar. A umbla ha-
leura, a umbla hoinar, a umbla lela, a hoi-
nAri. - $i haldla (Tec.) V. halmana sI
handra.
halhatita, V. hatalikil.
halic si hailer, V. aft.
halif, V. calif.
hallma f. dupe numele sultana! ehera-
zade, supranumita Halimd, d. ar. halim,
blind adica cea blinds" [d. ar. halim, blind],
care i-a povestit sultanului cele o mie si
una de povesti care au Post compuse pe
arabeste de Invatatu dervis Abubekir 5i tra-
duse In multe limb!, Intre altele si n cea
romaneasca de Gherasim Gorjan la 1835 dupli
o traducere greceascA. Turc. ngr. halimd).
Poveste miraculoasa orentala. Fig. intimplare
miraculoasa cilldtoria mea a- fast curata
halima.
halipa f., pl. e (cp. cu rut. hahipa, co-
libA). Est. Haina sup ire de varA ($ez. 30,
293), buleandrA, hanta. V. felegft si toala.
hall; V. allc.
haling& f., pl. 1 (vsl. halonga, gard im-
pletit; sirb. hdluga, Wadi, ducla6). Mold.
,ud. Tufaris miirunt Vie cu vita mare (nu
sad). Ca nume de familie, Halunga.
halm, V. hflm.
halmespbalme*, V. talmes.
haldtcit I., pl. a (cp. cu rut. holdpka,
roaba, servitoare). Mold. Triv. Female grasa.
V. bavoldlrat.
1) haltin, V. hartam.
2) haltitm(cu), V. hatalm.
www.dacoromanica.ro
HAM
* halt& f., pl. e (fr. halte, d. germ. halt,
popas, d. halter:, a se opri; halte-stelle, loc
de oprire). Mica statiune de cale feratA. Po-
pas, oprire.
halter& si alter& f.i p1. e (fr haltere,
d. vgr. helelr, d. `tillomat, eery BucatA de
plumb pe care cei vechi o tinea6 to mini
ca sa se cumpaneasca chid sareatl. Azi, gre-
utate de metal on de lemn p. exerciti gim-
nastice.
* halucin -, V. alucIn-.
haluTdsc v. tr. (d. hold 1). Trans. Ban.
Izbesc, imbolnlivesc, paralizez, vorbind de
influenta halelor din povesti: un om haluit.
hallinga, V. halingfi.
halvit f. (turc. haled, pop. helva, d. ar.
al-heldva; ngr. halvds, bg. halva ; pg. al-.
filoa, un fel de dulceata). Un fel de alvita
nAhutie Mena din tahin cu zahar. Halva
turceascd, o prAjiturA cafenie moale facuta
din fAinA prAjitA In unt, oparita cu sirop
de zahAr si presarata cu scortisoara. in
Mold. nord. alva.
halvagin m. (turc. halvagy). Cel care
face sail vinde halva
halvita, V. alsItift.
1) ham n., pl. art (ung. !Wm, ham [d.
vgerm. hamo capastru], de unde si sIrb.
ham, rut. hamy, hamuri). Toate curelele care
se pun pe calu de caruta. Cal de ham, cal
de caruta, de trasura (in opoz. cu cal de
cdldrie).
2) ham interj. V. ham-ham.
hamitc n., pl. e (fr. hamac, d. sp.
hamaca, cuv. luat de la Caraibi). Pat spin-
zurat format dintr'o plasa.
* hamadrlada 1., pl. e (vgr. 'dma-
dryds, d. `dma, ImpreunA, gi drys, stejar,
copac ; lat. hamddryas, -.kadts). Mit. Driada
care crestea si inurea °data cu arborele el.
hamal m., pl. it (turc. hammal, pop.
hamal, d. ar. a)- hammal ; ngr. hamalis,
alb. hamdl, poi. hamal, bg. strb. hamalin;
sp. aihamel). Transportator cu mina, cu
spinarea on cu roaba, ca aceia care due
geamantanele, cuferele si sacii In ON si'a
porturi. In Mold. si mahal.
hamalic n., pl. art (turc. hamallyk, ham-
mallyk). Meseria de hamal. Munca hama-
lului Fig. Mundt Brea: asta e carat ha-
malk
hambitr n., pl. e (turc. [d. pers.] am-
bar, hambar, de unde si ngr. ambdri [scris
ampdrij, alb. strb. bg. rut. rus. pot ambar.
Cp. si cu fr. hangar, Sopron. V. si an-
gara). Mare magazie de limit grtne. Muni.
Trans. (si ambar). Mare ladA de tinut
grIne sail malai. V. costar, lease, jit-
nita, sisffac, stodoallt.
hameT, V. hemel.
hamdlnlc, V. humelnlc.
hamper, V. hanger.
ham-ham, interj. care aratA litratu
(hAmAitu) clnelui. V. had -had.
 588
HAM
ham's, -Ct adj. (ung. hamis, V. hfiml-
*ag). Trans. Victean. $iret.
hamnIc, V. ohabnic.
hampsie gi hamsic f. (ngr. hampsi
(d. vgr. 'tamps& pl.], de unde turc.
kamsi si bg. hamsliaj. Dun de Jos. Un fel
de pegtigori (8-10 c. m.) albi gi suptiri care
se vind murati In butoaie marl (fr, anchois).
harrturitr, V. hamurar.
hamat n., pl. art' (rus. ham& [citit ha-
mat), rut. homut, bg. homut, harm!, de
orig. germ.). Rar. Hamurile de la gttu calu-
jut, jugu.
hamzit f. (turc.). Mold. Conductu care
duce apa pe roata moril (scot).
1) han m. (turd tat. hah, d. mongolu
hogan). Domnu Tatarilor, mai ales at calor
din Crimeia.
2) han n., pl. ari (turc. (d. pers.] han,
de unde gi ngr. haat, alb. bg. strb. rut. han).
Vechi. ClAdire mare cu multe Mandl to
prejuru unei curt1 marl de adapostit mar-
furile, averile gi persoanele to caz de dez-
orditie Azi. Otel ordinar pe la tail sari mar-
ginea oragelor gi care are gi curte p. cantle.
handan, V. haldan.
handraburca, V. bandraburcet.
handralid gi -Au (Munt.) gi han-
dralet (Munt. est. Mold). m. (ung. van-
dor16, d. germ. wanderer, calator. V. vin-
Aired). Iron. Hatalatl, nandrag, amant (mai
ales at servitoarelor gi altor fund din po-
por). V. hojmaliftU.
handra I., pl. e (aceiagi rad. cu handralaii).
Mold. Tovaragie la haimanalic. A te lua to
handrd cu cineva, a te Inhandra, a te In-
Mita (rev. I. Crg. 377). Adv. A umbla han-
dra, a umbla haimana.
hang n., pl. art (ung. hang, sunet, ton).
Ison, acompaniament. Fig. A flaw cuiva
hangu, a face ca gi el, a aproba ce face el.
hangitn, -6 adj. (d. oragelu Hangu, d.
ung. hanga, loc In care nu crest de cit bu-
ruiene gi maracini). Mold. Popusof hangant
sat) gi hanganesti un fel de popugoi pre-
cod Intre cinciauttini gi comuni. Odinioara
se numeaa hangant nigte soldati dintr'un
corp de infanterie moldoveneasca armati cu
pugti gi topoare.
hangar n., pl. e (fr. hangar, de orig.
negt. Cp. cu hambar). Mare sopron de fer
(une-ori numaI un simplu acoperemtnt de
stIlpi) de adapostit aeroplane, trasuri, lazi,
baloturi, sad I). a.
hanger n., pl. e pure. (d. pers.] hanger,
hanfer, hangar, de unde gi ngr. handzcirf,
strb. bg. pol. handziar, ung. han-
dsdr, d alfanje, sable curbs. Cp.
cu rus. kinf pumnal). Vechl. Pumnal curb
Intrebuintat db Turd g. a. $i hangear,
gi hamger (Mold.). $1 anger.
pl. ere,
hangid m. (turc. han§y). Stipin de han.
Fem. -Omelet:1 sau -glta, pl. e.
www.dacoromanica.ro
HAP
hanima f., p1. e (turc. hanym). Vecht.
Cocoana Turcoaica. $i hamuma.
hems& f., pl. e (fr. hanse, d. vgerm.
hansa, ngerm hanse V. hinsii). Confede-
ratiunea comerciala a oragelor germane Ham-
burg, Lubeck gi Brema to evu media.
hanseatic, -ft adj. (fr. hanseatt-
que). Care Weil parte din bans/. Liga han-
vatted, confederatiunea hansei (sec. XV).
hantatar m. gen "al lut (din han 1 0
Tatur).Vechl.Hanu Tatarilor. Azi. Fig, Dracu,
naiba : astimpara-te, c'acd te (a hantdtar I
hanta f., pl. a (cp. cu sas. hants, vita
sat)persoana Mlle, de unde gi rut. gdnca,
pron. Ininfa, vita. Cp. g1 cu ung. hanc, zbur-
dalnicie. Dac. 3, 708). Munt. Trans. Malta
proasta, fleandura. Fig. Fleoarta, female de-
pravata (V. tarba). In Tut. gi foanta,
buleandra.
hanttisch f., pl. ;te (d. hanfd). Mold.
$trengarita : o hanfuscd de fatd (Doina, 1,44).
hamimift, V. hanfma.
* haos n., pl. art (vgr. hdos, prapastie,
imensitate, d. haino, ma deschid, cast. V.
dehiscent, hiat). Amestecatura tuturor
elementelor fn ainte de facerea lumil. Ames-
tecatura, dezordine. Lucru imens, noian : ce
haos de biblioteca 1
haat n., pl. e (imit.) Bz. Mare huiet,
tunet, rammer (de ex., Impugaturi).
hadtic, -A adj. (d. haos). Ca un haos :
ora; haotic. Foarte confuz : opera &tolled.
1) hap n., p1. art' (turc hap, d. ar. habb :
ngr. hdpi, alb. bg. hap). Pilule, medicament
to forma de bobitA. Fig. A Inghi(i hopu, a
a suferi o neplacere, o pAcaleala. V. bulin.
2) hap, interj. care arata huietu apuctirii
sad trighiprii rapezi : Mete, cum vazu car-
nea, hap i o Si inghifi I Gardistu, cam
vdzu hofu, hap I II fi prinse I (E gi nsl. hap
gi germ. schnapp, tot cu acest Int. V. hap
3, jap, chant gi zapsesc).
3) hap, a Wept' v. tr. (d. hap 2 gi
rude cu vsl. hapati, bg. haply, rus, hapaff,
a apuca, chapati; a, sterpeli, a fora ; ngr.
hdpto, hafto, ung. happolni, germ. 01. hap-
pen, fr. happer, a apuca rapede. V. hapca,
1nhap, zapsesc). Fam. Apuc gi Inghit
raped: chide a hapat carnea.
hapatic, habadic.
hapca f., p1. e si halm( (bg. hcipka, tm-
bucatura, galatuc, Inghititura ; rus. ohdpka,
cantitatea pe care o apuci dintr'o data. V.
hap 3). Undita legata de o sfoara mat
groasa legata gi aceasta de una mai suptire
gi care se arum& to &pat apoI se scoate ra-
pede cu vre-un peste prms din orl-ce parte
a corpului. Cu hapca, cu sila, rapind,
jafuind: a lua cu hapca. 5i cu hapca
gi cu japca (Bz.).
hapcill sal interj. care arata stra-
nu tatu.
hapcin, V. capcfn.
RAP
- 589 -
hOpfea (ea dift.) tn., gen. al tut (bg.
h aPlto, haplea, prostut, hapnavarn Inghit,
-vsl. hapliati, hapott, a haps, a inghiti tot,
ca un prost. V. hap 3). Fan:. Om prost:
haplea mat esti, mdt
haplologie V. apfologle.
hapsin, -A adj. (ung. habsi, habzsi,
icapzsi, lacom, poste d. germ. habsficht(g,
id.). Est. Rae, crud : om, suflet hapsin. V.
hula.
hapsfnie f. Defectu de a fi hapstn.
hapca (cu), V. hapca.
hapisc gi hapiice V. habuc.
1) har n., p1. art (ngr. ai vgr. hdrls,
Vs*, vat. hart, bg. strb. liar. V. harts.-
zesc, heretlsesc, harnic). Vechi. Gra-
lie, farmer. Oratie divine dar, calitate :
h ara anuf preut. Bunavointa, favoare, In-
durate, mill : din haru tut Dumnezeu.
Beneficia lobos : ce liar dacd...? Dar,
nrinos. Multamita, slava : har Domnalui.
A sti haru :nut lucru, a to pricepe sa
umbli cu el, a-i ati rostu, ogodu.
1)har inter). V. hart 2.
bars interj. care, repetata, arata hirtitu
cinilor, vorba Jidanilor $i zgomotu cioro-
volelil sau discusiunii : ce tot hara-hara pe
aid, mot Jidane ? Ba cd-I hara, ba cd-i
Mara, ba err, ba mir ; ba o vorba, ba alta.
harabe f. (turc. 'araba, cumanic araba,
bg. sirb. araba, rus. arbd, rut. harbd. La
nob Beast cuvInt vine dintr'o forma tata-
reasca). Mold. Munt. Un fel de caruta mare
cu lavite de dus calatori (inlocuita pe urma
de dlligenta). Mare car de dus cereale, fa-
int a. a. Fig. Iron. Caruta sari trasura gre-
oale. V. harilbaTe, hardugh/e, a-
dobaTe.
harababura, V. arababura.
harabagerie f. (d. harabagid). Cl-
rAu$ie.
harabagie f. (formatiune Improprie Ild.
harabagerie). Cr. Harabagerie.
harabagilic n., pl. art (turc. 'arctba.
gylyk). Vechi Carauaie.
harabagitl m. (ture. `arabagy). Trans-
portator cu habrabaua, caraua.
hara-bara, V. hale -bafa.
harac $l (mai des) harag m. (ngr
hardki, hdrakas, bat, linie. d. vgr. hdrax,
hdrakos, harag. d. nardsso, imprim; tura.
herek, bg. harak. V. haract, hereghie,
caracter). Rigla, linie de liniat pe hirtie
(Vechi). Bat Intuit in pamint de sprijinit
vita sal/ alte piante agatatoare. Spre Olt
arac.
haract n., pl. turf (tura. hara!: ar. ha-
rag, d. vgr. harage, hdragma, sapatura, im-
presiune pe o moneta, d. hardsso, gravez ;
ngr. haradzl, alb. bg. sirb. harac' $i arac,
poi. haracz, ung. hanks. V. harsh). Tri-
butu impus de Turd tarilor romAnesti
odinioara. In Tara Rontaneasca tribute
data de la Mircea, care la 1391 se obligase
www.dacoromanica.ro
OOL
ea dea Por(ii o sum! de 3000 de galbeni nu-
Mita pesches, adica dar sad omagia", far
In Moldova de Ia 1511, rind Bogdan s'a obli-
gat sa ofere un peachea de 4000 de galbeni
id 24 de aoimi WI Salim I. Din perches, de-
veni cu timpu haract (tribut). Supt Vlad
Tepea (1460) ajunse Ia 10,000, supt Petra
cldopu la 40,000, supt ion -Voda la 60,000,
apot se sal la 100,000 In ultima domnie a
lui Petru Schiopu al tot sport pins la o sauna
ilimitala supt Fanarioti. Pin firmanele de la
1792 51 1802 haraciu se fixa p. Tara Rom. la
619 pungi (309,500 de lei), tar p. Mold. la
135 de pungi ai 445 de lei (67945 de lei).
Ultima data fu fixat la 1835 (3,000,000 de lei
p. ands:dada tarifa). Supt Cuza no s'a mai
platit, iar prin razboiu de la 1877 a Post
aters oficial Intl. Or.).
haractir, V. caracter.
haradaTca, V. daradaTch.
harag, V. harac.
hara -hara, V. hara.
haralman n. pl. e Omit. ca $i harhat,
Writ, hand $i -man ca in chiloman). Munt.
vest. Chiloman, tipete, chiote (de durere, de
bucurie): jipete si haralman mare (ChN.
I, 98).
hara!, V. harar.
haram IL, p1. art (turc. ar. haram, lucru
nepermis; ngr. hardmi, pre( derizoriu; sirb.
aram, haram). Vecht. Clatig. nepermis : a
rant haramurtle. Azi. Fain. Inaelaciune (la
joc, in afaceri) : a face haram, a Jima cu
haram. A miaca haram, a mind. Haram
ca (Rar),pacat ca. De haram, pe ne-
drept, cu necinste : ban( de haram. Adv. Cu
nelegiuire, pe nedrept: (de) haram all venit,
(de) haram s'ad dus (Nadi). Cu blestem, cu
afurisenie: (de) haram e tot ce cistiga el.
Haram sa-ft fie, de cap sd -ft rdmite, un
blestem pin care-i doreati, cuiva rail. Pl.
bar:Unite'. Mold. Epitet injurios unei vita
de tras, mai ales boului hdis, haram I (V.
botiftn, boala, bolocan). Epitet inju-
rios unul om prost : ce haram I V. crlvda
$i halal.
haram-ba*a f., pl. ale, sail m. fix (turc
haram-basy.V. balk, haham-ba*a).Vechi
Canaan de hoti. Am. Olt. arImba#e, art.
-asa: arimbasa needn't se rdsti la el OK
Ceaur, 84, 85 ai 86).
haramgiii tn. (d. haram). Mold. Munt.
Care face haram la joc, care joaca cu ha-
ram, crivdos. Fem. -hToaTadi $i .5t14,
pl. e.
haramin m. (turc. haramt, Bihar, supt
infl. lui hain; ngr. haramts, alb. haram(,
bg. strb. rut. haramifa, ung. haramia M-mJa.
V. haram). Veen!. Om nelegiuit, asasin.
haramnic, V. harapnic.
haranca, f., pl. e (d. haram). Fam. Fe-
male rea.
harang $I haring n., pl. urt (ung. ha-
rang, a. i. Cp. cu barangd). Ban. Oft. Trans.
Clopot (la biserica). jn Meh. (rTP. 1,105)
aring.
HAR
- 590 -
harap, harlipoaTcli s. (bg. strb.
rus. Ardp, ngr. Ardpis, turc. 'Arap. V. arab).
Om de rasa neagra.Pin Olt. arap, ara-
poaTca.
hara-para adv. (turc. pard-pard =
-parea. V. harcea-, pare.). Mont. Mold.
Fain. Val-vIrtej, mare dezordine copiii s'ad
jucat si all fdcut casa hara-para.
harapinft f., p1. e (strb. arapina, hara-
pina, augm. d. Arap, Ha rap. V. cToropina).
Fam. Iron. Tigan, Tiganca. Pin Olt. ara-
pina.
harapnIc n., p1. e (rut. hardpnvk,
pot harapnik, bid p. ctnil de vtnat,
d. harap, mai vechi herap, herab, stri-
gAtu vInatorilor cAtre chit ca sit lase jos
vInatu, d. germ. herab, jos, adica ,,lasa" I).
Bici lung cu coada scurtA. V. cnut, na-
gaTca, pll. - In Munt. gi haramnic, In
Olt arapnic.
harar m. (turc. harar, ngr. horrid, strb.
harar, id.). Sud. Rat azi. Mare sac (2 metri)
de dus Ilna. Continutu acestut sac. S. n., pl.
e. Mont. Un fel de tol (de par de capra) din
care se fac traiste, coviltire gall corturi. $i
arar gi harsh V. lulled.
harasladlsesc, -atlizma, V. hare-
cTluTesc.
harbara, V. faibala.
hskrbad, -à adj. (var. din sarbdcl. adicA
acru, mlnios"). Olt. Care nu-si staptneste
vorba, care vorbeste furios: a fi harbdd
la gurd.
harbuz m., p1. aft (rut. harbtiz, rus. ar-
bus, d. pers. herbaze, herbuz, castravete
mAgaresc ", harbuz, de unde vine si turc.
karpuz, ngr. karpazi, bg. karpdz. Bern. 1,
491). Nord. Pepene verde. Maram. Dovleac.
harbuzarie f. Nord. Pepenarie.
harbuzesc, -ease& Pere harbuzest(,
un fel de pere marl galbene mot varatice.
1) hare s. n. V. arc.
2) harc interj. V. hart 2.
harcea-parcea (ea dift.) adv. (turc.
pared-pared, bucah-bucati, supt intl. unor
cuv. ca hondron-bondron g, a. V. hara -
para, parcea). Fam. A face harcea-
parcea, a face ferfenita, a rupe (a taia) In
bucati. $i harta-parta gi harta-
pale (vest).
harchlna si (mai rar) harschingt f.,
pl. 1 (d. hare, hart gi ruda cu jarchind.
jarcd, halcd gi poate gi cu hartan). Est.
Jarca, hales, felie sail bucata mare (de sla-
nina, de cascaval s. a.).
harcotft, V. rascote.
hardal rn., pl. 11, at plantA gi n., pl. urf,
ca substanta (turc. [ar.] bg. rut. hardal,
mustar). Sud-est. Mustar sAlbatic (sinams
arvenszs), de care se unit/I vitele clnd ma-
ntnca prea mutt V. mustar.
hardughesc(na) v. refl. d. (hardughie).
Fam. MA hodorogesc, ma ruinez: case har-
dughitd, (fig.) o baba hardughitd.
www.dacoromanica.ro
HAR
hardughie f. (ngr. harturgia, fabricA de
htrtie, d. hart!, hIrtie,si-urghie ca'n liturghie,
chirurgie, dramaturgie. Prima fabricA de
htrtie exista deja to Tara Romaneasca la
1768 [lorga, Negot. 191]. De la una din_aceste
fabrici, care era, de sigur, mare, hardughie
a ajuns sA tnsemne casa colosala" si, dupa
ce va fi fost parasita, casa ruinata"). Mold.
Murat est, Cash mare paste masurk, dam.
Casa ruinata. Fig. PersoanA hodorogita, tm-
bAtrtnitA. In Munt vest hurdughie.
V. cocToaba, haraba, hgtrabaTe,
hraT, odobaTe, artiste, vraIste,
palat.
harecT interj. (turc. hareo, hare [lit 0
ar. haraa de unde si ung.haracs, pretuire.
adjudicare). VechL StrigAt care se Intrebuin-
teaza chid se v1nd lucrurile la mezat : Ha-
red o data 1 Cine da mai molt ? Hared de
cloud ori 1 Hared de fret oral S. n., Ipl. uri.
Adjudicare.-5i arecT. V. cochIT-vechT.
harecTluTesc v. tr. (d. hared sl ung-
hardcsolni, a adjudica). Vechi. Vinci la me-
zat. V. refl. Averea s'a hareciluit. Si (h)
areduiesc. $i harasladisesc, ca subst hara-
sladizmd (forme grecizate) 1., pl. e Terminu
mezatului.
harem n., pl. rid (turc. [d. ar.] harem,
loc stint. Apartamentu femeilor musulmane.
Totalu femeilor unui musulman. La Ro-
mani, odinioarA, apartamentu doamnei (V.
selarnItc). Familia si slugile domnului eats
boierilor.
harete, V. erete.
* herfft, V. harpfi.
hargalic, harhalic si harhalic, V.
agirlfc.
harhal gi harhar, V.parhal
harhalaTe, V. harmitlaTe.
hikrhat n., p1. e (imit Inrudit cu pol.
charcha charkaa, rut. hdrkatt a hisi scut-
pInd, a face h6rca-h6rca. V. gi horchT gf
forte% Mold. Iron. Conversatiune tntre
Jidani. Fig. Harrnillaie: se azea an harhat
jidanesc.
harhattiN, V. hata110.
hart, V. hart 2.
haricT, V. harecT-
haring, V. harang.
harmalaTe, V. harmAlaTe.
harmasar, V. armgmar.
harmaten n., pl. e. Un vtnt impe-
tuos care sufli pin vestu Africii V. &mon.
harmattl f., pl. e gf hrirmdfi. (pol. har-
mata, d. it. armata, armata). Mold. Vech(.
Ad Buc. Tun. $1 armata (Cost.), ar-
tilerie.
* harnasament n., pl. e (fr. harnache-
ment, d. harnats, d. scand. *her-nest, pro-
viziunea armatei, de unde vine si germ.
harnisch, engl. harness). Tot echipamentu
unui cal de trasura sad de calarie. V. raft 1.
EAR
- 591 -
harnic, -A adj. (vsl. harind cu sufixu
-nic ; bg. rut. haren, d. vsl. hart, gratie. V.
har). Vechf. Demn, vrednic, to stare : nu
.estl harnic sd -i freer pe dinainte. Azt. Activ,
muncitor : om harnic.
harpacfca Bab -gicgt f. V. arpaglc.
F(arpagen tn. (d. Harpagon, un per-
sonagiu din Avaru lui Moliere, d. vgr. 'as-
page, rapire, furt, 'arpdzo, rapesc. V. har-
pie). Mare avar. Fem. -oang,, pl. e.
harp& pi erpA f., pl. e (mlat. harpa,
fr. harpe, d. vgerm. harpa, ngerm. harfe, de
unde pi pol. harfa, rus. cirja, Inrudit en vgr.
drpe, unealta curbs, ca secerea, sabia, ghea-
rele a. a. V. harple, grfibesc). Un ins-
trument muzical triangular cu coarde din ce
In ce mai mici, Malt cit omu. Harpd eo-
hand, V. eollan. Zool. Un fel de mete din
oceanu Indian. Si hart& (d. ngerm.) pi
arta (d. rus.). V. cinghle.
harple f. (vgr. 'drpyia, d. 'arpdzo, ra-
pesc. V. grabesc). Mit. Un monstru in
forma de pasare rapitoare cu fata de femeie.
Fig. Persoang rapace, femeie foarte rea. Zool.
Un fel de vultur din America de Sud.
harpist, -A 8. (d. harpe ; fr. harpiste).
antaret din harps. Si arfonlst (pol.
har/enist, d. germ. harfenist). Ptna pe la
1890 obipnuiail sA vie in Romania veche nipte
arfoniste Cehoslovace care cintait pin curti.
V. cInghlTasfi.
harpece f. V. habuc.
har* sau hart pi hfr* sau Mr*tT
inter). care arata huietu unei loviri rapez1
cu palma, al taierii rapezi, at unel mini trase
rapede p. a.: Harp: i -a pi tatat capu 1 Harp :
m'am fript 1 V. jart.
har*ift pi ar *it f. (turc. haw, d. ar.
ghaate). Vechi. Cioltar, pabraca, postav or-
nat care acopere pafia.
har*Afi, V. BOW.
har*chInA, V. harchinA.
1) hart, interj. ca pi harp pf fart : Hart 1
Ii trase o palma /
2) hart, harta, harto pi hartu (urig.
hdtra, Inapoi) interj. adresata vitelor,
boilor) sa sa se dea la o parte (la dreapta
sail la stinga), dupe cum nazaf inseamnA
,,lnapol ". In hart, to Mimi, la o parte:
vizitiu potrivi cdpefeala calulat din hart pi
se ultd la ter (Sandu Aldea, Samar'. XV, 870) ;
pieta, repezindu-se In hart, infra volnicepte
In strlmtoare (Vlah. Rom. Pit. 2A8). Se
zice: hart (sud), harta (nord), harto pi
hartu (Mold. sled), har pi hart (Mold.)
pi harc (Ml.). V. hartuTesc.
hartam pi part:inn n., pl. art, liar-
tan pi partal n., pl. e harta-parta.
(d.
Cp. cu harchind). Est. Fam. Codru, darab,
jarcii, bucatil mare de pine, de friptura, de
Mina. In Munt artam, artan. $i
1tartal : un hdrtal de vreme (Dolj) pi hat -
firtal.
tam (Mold. Sez. 31, 112). V.
harta-pale pi harta-parta, V. har.
cea-parcea
www.dacoromanica.ro
HA$
harta f., pl. Mgt, vechi pi harte (poi.
karta, supt infl. lui hirtie). Veda. Carte, do-
cument, act : harta testamentulut, adeed
carte cu limbd de moarte (Dos.). Azi. Neal.
de la 1793 (it. carta, apoi fr. carte [supt init.
lui hirtiel, iar acestea d. sp. pg. carta. Por-
tughejii au dat India data acest nume MHO.
Foaie de htrtie orI alts suprafata pe care e
reprezentat pamtntu intreg sau o parte din
el, o tad, un judet, marea, ceru s. a.: hartd
geografica,geologied,astronomicd.V. plan 1.
hartic pi .1g, V. artic 2.
harto, interj. V. hart 2.
hartofilax m., p1. cpt (ngr. hartoftlax).
Vecht. Pazitor de hirtii, arhivar, bibliotecar.
hartoTesc, -uTesc, V. hartulesc.
hartoman, V. ortoman.
hartu interj. V. hart 2.
1) hart n., pl. art (ung. ceh. harc, pol.
harc, vechi /tern, harp, d. mgerm. harz,
harze, herze, ngerm. herzu, strigat de lupta.
V. horti*). Vechi. Harts, tncaierare, ciocnire
tntre avangarde : hart cu Marti (N. Cost.
2, 103), opttle dad hart (lorga, ist. Arm. Rom,
I, 199). Detapament care hartula. Duel. Razboi,
2) hart n. pi harp m. pl. V. art.
hartag n., pl. uri (ung. harcag, tnttinire,
Incaierare, lupta). Vechi. Inchierare, harp.
Azi. Est. Gust de cearta. Tot arfagu 4i are
pirfagu (Trio.), unu Bata de cearta cia peste
altu care-1 invatti minte. in vest ar-
tag, In Ban. hartag.
hartA 1., pl. e (d. harf). Vechi.inchierare,
lupta mica. Uinta, Mahe. Azi. Cearta, siada:
a avea gust de harfd, a to lea la harfer
cu civeva.
harva, V. arvii.
harzoval, V. arzehal.
hasa f. (turc. [d. at.] hassd). Un fel de
pins alba, madapolam, percal.
haslet f., pl. e (pol. haslo). Dos. Deviza,
parole, lozinca. V. clic 1.
hasmattichT pi -taT,V.hasmacTucti.
hasma, V. harpmfi.
hesnit pi hazna f., p1. e (ung. has-
zon [cu suffix hasznaJ, folds, uncle pi strb.
hdsna). Nord pi est. Folds : muncesc, 91,
chid cola, ce hasnd am ? (Neam. Rom. Pop.
I, 440). V. polxii.
hit*ce f., pl. pte pi hadft. Nord. Brad
uscat (ciolpan). Trunchi scorburos.
ha*chle, V. a*chie.
ha*chlnik f., pl. e pf t, V. hoa*cgt.
haefq m. ca plants ai n., pl. art, ca
substanta (ar. ha:§i§ pi haga§, iarba, fin, vor-
binu mai ales de ctnepa indiana. V. asa-
sin). Un fel de cinepa ale carei frunze us-
cate se rnesteca in gull sail se fumeazA In
Orient pi care ail proprietati excitante, nar-
cotice pt imbatatoare.
ha*macTecti (Trans.) f., pl. 1, pi has-
mapichi (Mold. nord.) m. (d. ung. hagyma-
csicsO, bulb de usturoi, sau d. turc. asma-
HAS
- 592
eyk, dim. d. asma, butuc de vita, al se zice
si asmdfui. V. hasma). 0 plantA umbe-
Meat din ale are frunze se face salata
(anthriscus cerefolium, cu varietatea an-
thriscus silvestrzs sau chaerophyllum sil-
vestre).
hawnft si haigTme f., p1. e (ung. ha-
gyma, ceapA. V. hasmacTucs1). Mold.
Arpagic. Un fel de ceapA care face dotal ca
ushiroiu. Trans. hajme (la Pantu si hasmd),
pur. Si hagfuma (Tut.). Cp. cu cir-
ciumd, crisma. V. orceag.
* haserii f.pL I (fr. hachure, d. teacher,
a toca, a taia ca MOH. Linii multe si dese
cu care In desemn se figureazA umbrele si
In topografie reliefu. V. topografie.
1) hat tn. V. at.
2) hat n., pl. uri (nu d. turc. ar. hadd,
hotar, nici U. ung. hat, spinare, ci d. rut,
hat] [gaff], zAgaz, dial. hat, padurice, ung.
gat, zagaz, hid& cu germ. gasse, ulicloara,
engl. gate, barierti. V. hatie, haTt 1, za-
hata, zagaz). Mold. Trans. Rastav, ra-
zor, mejdinti, carare lath Intre semanAhir1
sail vii : o vie hat In hat cu alta.
3) hat n., p1. art -(turc. [d. ar.] halt. V.
hatihumaTum, hatlserlf). Vechi. Rar.
Ordin din:cancelaria sultanului. V. firman,
iradea.
hate f. pl. ale.
(tore. [d. ar.] hata). Vechi..
Paguba neajuns, stricaciune : sd nu coda
casa sd facd vre-o hata (Intr'un act al
lui Grigore Ghica, de la 1764, In arhiva sta-
tului, Bucuresti).
hataTit f. (turc. [d. pers.] halal], befall,
d. Hata!, Hetai, China de nord. V. chitaT).
Vechi. Un fel de pinza de matasA : rochie
de hataia. $i hataT si hetaT n., pl. url.
hatel,,V. hatalm.
hatala0 m. (ung. hatri-tars, tovarb.s de
dormit) Iron. Nandras, handralet. hal-
hatab si harhate4 (Mold.). V. hoj-
malia0.
hatalm si hetalm n., pl. art (ung. ha-
talom, pl. -Imak, putere, forta). Varlt'. A-
manda. AzL hatalm, hatalm (Trans) si
hatad, haltam (Mold.), putere, forlk:
aid! it hatatul Cu hatal, 1. cu sila : aclua
cu hatal (5ez. 30, 168); 2. cu regret, cu
ianat: a da cu halal; 3. cu pret fix: a munci
cu hatal 4. cu hurts, cu ghiotura: a
munci cu hatal sau cu haltam (5ez. 32, 106).
V. batal.
bath, V. at.
Katie f. (rut. haft, de unde si hat 2 si
hat 1). Mold. Zagaz, leziturti, tnaltaturA (tre-
cAtoare) de pamtnt, de petre on de crAngi
ca sA Impedece o revArsare orl ca se poatA
trace pint % mlastina (5ez. 30, 293). In
Trans. si gat, pl. art (ung. gat).
hatlhumaTam si -en n., pl. uri (tare.
hatti humaiun, scris august V. hat 3).
Vechi. Act emanat direct de la sultan.
hatiserif n., pl. u I si e (turc. ar. hatti-
serif, edict scris oa subscris chear de serif
[sultan]. V. hat 3). Yacht. Edict autograf
al sultanului
www.dacoromanica.ro
- HAY
hatir n., p1. art (turc. ar. hatyr, de unde
si ngr. hatirz, alb. bg. hatyr). Fam. Favoare,
concesiune, protectiune: a reusi pin hatir.
PlAcere, pofta, consideratiune: a face ceva
de hatiru cuiva. Nasu sd i-1 tat, dar haiku
sd nu i-I strict, proverb ironic despre ua
pretentios caruia totusi trebuie sA-4 dal
peste nas.
hatirgin, -hioaTcA s. (d. hattr). Fam.
Care face hatlruri : Costache Sturza era ha-
tirgid, dar ban! nu lua (R. Rossetti, VR.
1922,10,95). Care se foloseste de hatlr, favo-
rit, protejat: razele soarelul se rdsfring
numai asupra citorva cunoscutI hatirgli
(5Ain.).
batman m. (pol. hetman, sef de Cazaci,
ivataman, set ; rut. votamdn, vatakzan, ota-
man, ataman, comandant, sef, cApitan ; rus.
getman, airman, comandant de Cazaci, ca-
pitan de hoti, d. ngerm. hauptmann, capi-
tan. V. ataman, vatriman). Odinioara,
la Cazaci, Poloni si Moldoveni, comandantu
general al o5tii, ca marele spAtar In Tarsi
RomaneascA : ultimu hatman al Moldova(
fu lorgu Ghica, in arm 1858(V. heneral).
Mal pe urma, politai.
hatoiaca, V. at.
hat, interj. care aratA huietu Inhatarii.
V. hit si inhat.
hategan n. Meh. Vintu din spre Hateg
(nord), numit In Muscel brasoveanu. V.
vint.
hatis, V. hatas.
haubfte f., pl. e (pol. haubica, germ.
haubitze, mgerm. haubnitze, ceh. l,oufnice.
obuzier, apol obuz. V. obuz). Vac .I.
Obuzier. In Trans. hubita.
hiOcAT si hadcilTesc v. intr. (rut..
hadkati). Buc. Latru.
hfid-had, interj. care aratA Wrath pre-
lungit. V. bad -bad, ham-ham.
haul si hiluTeisc, a haul v. intr. (rudil
cu huiesc). RAsun prelung, vorbind de aer
si de caveme marl : hduia valea de mugetzr
leului. $i auT.
haet, V. avat.
havadi* n., pl. art (turc. [U. ar.] hava-
dis, noutkti, evenimente, nenorociri). Yacht
Noutate, stire, informatiune (defavorabila).
havaTet, V. avaTet.
havaia, -le (turc. [d. ar.] &mai, aerian,
azur, d. hava, aer; ngr. &was). Rar azI.
Azur, albastru deschis. V. mTerla.
havalea f., pl. ele (turc. Id. ar.] ham*
tnaltime dominants, comisiune, mandat)
Vechi Inkltime, piss : havaleada muntelur
Ordin trimes de sultan tarilor romanestf can
sit dea bani sau proviziuni In socoteala ha-
raciului. Banii sail proviziunile date cip&
acest ordin. Mai pe urmk, clack, zile de me-
remet muncite de Oran boierului. Az!. Iron..
Angara, belea, neplacere zilnicA. V. beano
si jold.
 HAV
- 593
haven n. p1. e gf art (turc. [d. pers.] ha-
van ; ngr. havdni, bg. strb. pavan. V. g av an).
Vechi. Mortier, tun scurt si gros. Munt.
Aparat de taiat tutun. Mold. sad ($i avan).
Ptah de alama sau de fer p. bucatarie. V.
coboc.
havana 1., p1. e. Tigard de Havana.
(capitala insulei Cuba), de for Invalatucite.
havat $i havat, V. avat.
havra f., pl. e (turc. havra [d. ebr. havra,
comunitate] ; bg. havra, strb. avra). Iron.
Lavra, templu jicianesc. Fig. Harmalale, ha-
: aid e carat havra I
'Mate, galagie infernala
havat, V. avat.
havuz $1 avez n., pl. art (turc. havuz,
d. ar. hays; ngr. havtizr, bg. havuz). Basin
cu apa tt$nitoare Mtn) piata sau intro gra-.
diva. V. aadirvan.
haz n., pl. urf (turc. [d. an]. hazz ; ngr. Uzi).
Farmec, atractiune aceastd fatd, aceastd
glumd are mutt haz, n'are nici un haz. A
face haz de cineva, de ceva, a-ti placea ci-
neva, ceva: nu fac ed haz de acest actor,
de acest teatru, de aceastd mincare.
hazaTn m. $i hazaTca. 1., pl. e (rus.
hozedin, hozedtka [citit ha-j, stapIna [de
ma], d. turc. hoka, cluva$ian hozfa. V.
liege). Mold. Proprietar, proprietary (de
cask cu chirie), gazda.
hazard, V. azard.
haz(d)ran n., p1. e (turc. hazaran,
bambu). Se.. 18-19. Toiag sau ctrja de ce-
remonie a marilor boieri (mai ales a banu-
lui) $i a prelatilor.
hazlid, -le adj. (d. haz). Cu haz, pia-
cut, nostin : persoand, glumd hazlie. In
Mold. $i hazes, -oasd (rev. 1. Cr. 14,44).
hazmodie f. (ngr. si vgr. hasmodia,
cascatura, hiar, sunet discordant. V. tra-
gedie). Fam. Discordie, cearta.
hazna f. (turc. hazna, hazne [d. ar.
hazna, hazinej, de unde $i ngr. kaznas,
haznds, haznds, bg. sirb. haznd, rus. kaznd,
[d. turc. de nord. kaznaj ; sp. alhacena,
alacena, dulap, Blida [d. ar. al-hazena, al-
Nubia]. V. cazon, magaza). Depozit
de ban!, vistierie, casierie. Depozit (rezer-
voria) de apa. Simla fixa de 36,000 de pungl
(Vechi). Recipientu de zid al uneI latrine.
$i haznea, pl. ele. Olt. azna (ca sirb.).
haznatar m. (turc. haznadar $i -tar.
Cp. to bafractar, buhurdar). Vechi. Vistier,
casier.
hazna, V. hasnii.
hazran, V. hazdran.
ha, inter]. care arata rtsu, mai ales iro-
nic: lid / Ha !Ha I Ce comedie IV. ha Si hi.
habadic, habalhic, V. habadic.
habadiT, V. habldfT.
habAtic, -a adj. (var. din haboca, supt
infl. lui nduc, dar rude $i cu hapca, Evo-
lutiunea semantica e ,,a apnea, apucat, za-
pAcit"). Trans. Mold. Zapacit, zapauc, gher-
www.dacoromanica.ro
HAl
gheteag. Adv. A umbla hdbduca, a umbla
zapacit. Cu hdbduca (Doina, 1,226), cu sila,
cu haboca.
habaucesc v. tr. Prefac In habauc.
habldIT $i habOdIT f. pl. (rude cu strb.
habatija, habat, dial. habdt, boz ; rut habilz,
balarii; pol. hebd, chebd, slovac chabda,
chabdie, balarii V habadic. Bern. 1,380
$i 410). Munt. est. Balarii. In Olt. habadiT.
habtic m. (cp. cu habac). Mold. Munt.
A se face hdbac sau hdbuct, a se face bu-
cati, a se rupe ferfenita, a se strica (de
multa Intrebuintare): ciobote rupte habuc.
In Munt vest si s. n., pl. art, cu Int. de
,,gramada de vreascuri".
habucesc v. tr.(d.hdbuc). Mold. Munt.
Olt. SBA rap habuc: ghete habucite: FA-
ramilesc pin surpaturi: teren habucit.
habudiT, V. habidiT.
hacaTesc, V. macaTesc.
hachiga L, p1. i (din hdldcfugli ?). Trans.
$. a. Copac ramuros. Desis de brad.
hacuTesc v. tr. (pe cale slava d. germ.
hacker:, a hacui, d. hacke, htrlet, de unde ;I
fr. hache, topor). Est. Toc carnea.
hadarag $i V. hadeirag.
hagav, V. yawl*.
hagheacurT$i haghece n. pl. (ung. ?).
Nord. ($ez. 31,60; rev.I. Crg. 4, 251). Vreas-
curl. V. habadic.
haT $i aT (Mold.), inter]. care. ca $i hat,
hair: $i al, arata intrebarea (chid Intrebatu
tace) : Nu )i -am spas eti ? Hdi ? H aT arata
i vocativu (Mold. Trans): la star, bade hai I
la tact, femeie hat I la mat mina(i mdi,
hdi, hdi I V. $i ha $i hel.
haTcaTesc v. intr. gi tr. (strb. hajkati,
d. ung. hajtani, a haitui. V. hilciT). Rar
azi. Alung cu rAcnete : unit hdicdiad, alit
jacuiad (Cost. 1,294).
haTnar m. Vinzator de haine gata.
haTnet n., p1. art (d. haind). Trans.
Iosag.
haTnata f., pl. e. mica.
hATs, strigat adresat boului din dreapta
ca s'apuce la sttnga (Cp. cu ung. hajsz,
sas. hoits, strb. ais, fr. huhau. V. cea,
h art.
hATsa $i hoTsa adv. (d. hats. Cp. $1 cu
ung. hojszogatni, a impinge). La sttnga (nu-
mai In loc. unu hdisa, altu ceala, adica
WA concordie").
haTsesc v. tr. (d. hat's). Bz. Dau la o
parte, Imping, strImbez.
1) haTta* n., pl. art (ung. hajtas, goana
a vInatului). Nord. Goana, hurc, vinatoare
cu scornitori. S. m. Acela care scorne$te
vtnatu.
2) haTteep n., pl. uri $i e (d. haft 1 $i
$i intl. de hdita$ 1). Trans. nord. Zagaz.
haTtuTala f., p1. felt. Actiunea de a hai-
tui, goana.
38
HAI
- 594 -
heYtuTesc v. tr. $i intr. (ung. hajtani,
a Impinge, a scorni din culcus, de unde si rut.
haituvdti $i strb. hajkati V. h)tc1T). Alung
din culcus, urmAresc, izgonesc: Md Mita-
&fie frate-med (Sadov, VR. 1924, 1,9). Fig.
Cutreier, scotocesc. V. hurcuTesc.
halacTughi f., pl. 1 (rus. fallaeitga, scris
si of -, colibA de pazA, coliba proasth, d.
turc. alaeyk, -euk -eugh, colibA de hala-
cluga sad de vreascuri. Bern. 1, 682). Mold.
Munt. DhrAmAturh, ramurl rAmase de la
thiatu unel pAduri, unor haragi s. a. Facture
crescuta curtnd duph taiere (tuns, mAraci-
nis). Fig. Iron. PAr mull netuns, capita de
par: to tunde-ti heildctuga cart, mat bdIete I
Si helecTuga (Bas.). V. ripca.
haladada, V. haladudi.
haliiduTesc v. intr. (ung. haladnl, a
Inainta, a prospera, a se prelungi. V. ha-
lastuTesc). Vechi. Evadez, fug, scap din -
tr'un pericul. Nasc, scap de sarcinA :femeia
a hdldduit. Azt. Reusesc ad, ajung sA : a hd-
Idduit sa intre. Petrec, traiesc linistit: corbil
lidlliduiesc bine in codri. V. tr. Descarc :
lard badea cum sosi, carele hdlddui (P. P.).
V. huzuresc.
haladuinta f., pl. e. Vechi. Locuinta,
sMas.
halfigie, V. galagle.
hfilfile.Te f. (imit.). Hulet infernal, tAm-
bAlad, hilamujdie, harmalaie. $i hala-.
halalaTesc v. intr. (imit. Inrudit cu
hdulesc, alelef). Vest. Fern. Vorbesc tare,
strig : un card de loran! hdldldind (CL.
1910, 545).
halamujdfe f. (vrus. hlomozd, hurulaltil
ceh. hlomoz, gala e, galamoz. V. Ilmujder,
glogozesc, harmalaTe, calaman-
dros oi Bern. la glomotil 81 kormola). Est.
Fam. Mare dezordine $i galagie, tArAboi,
zAhhialh, forfotealh, amestec de lume. Si
halftmustie (SAgh. 56), halamiista,
halamtiste, lamujde, Iffimoste,
rmiste, Iiimtistie. $1 zgromajd (Dos.),
n., pl. urt $i oajde. In jud. Olt glagoma,
p1. e (strb. galama). La Acad. alimajdiT
(f. p1.), fleacuri. V. arababura.
halApesc(ma), V. hilpavesc.
haliftpie, V. hIlpityle.
halastuTesc v. tr. (ung. halasztanl, a
amlna, a da ragaz.V. haladuTesc). Vechi.
Crut, mtntuf.
halAff, V. heiled.
halttiga, V. helfluga.
halimiliT §i -Tesc, a -I v. intr. (d. ham-
ham ; rus. gdmkati). Fam. Latru, mai ales
farA motiv apopiat, cum fac ctnii la lunh.
hitmeT, V. hemeT.
hamesesc 9i hemeiesc v. intr. (alb.
hamds, rnIncacios). Mold. FlarnInzesc foarte
tare, is lihnit : hemesit de foame. Si ha-
mIsesc.
hamIsitg n., p1. urt (ung. hamissdg. V.
hamis). Trans. Falsitate. $iretenie.
www.dacoromanica.ro
HAR
hiimurar m. Nord. Acela care face ha-
muri, selar, curelar, saidacar. $i ha-
murar.
hamurarie f. Nord. Atelier de hamuri,
selarie, curelArie.
hangginesc, -easca, V. hangan.
himesc, -eitsca adj. (d. Ran). De han,
al hanului tataresc.
hanie f. (d. han). Demnitatea sad Ora
hanului.
hApaT, a -I v. intr. (d. hap 2 $i 3. V.
lapovita). Fam. Marline rApede apuctnd
violent Ti Wind hap-hap sad Napa -hapa.
La Cant. a hapul, a Invinge, a stAptniu,
harabide f., pl. dl (d. haraba cu suf.
-ate ca In odobale, beiniinaie $. a.). Rar.
Hardughie, dam, cash mare (scoala, cazarma
$. a.): se opri cu °chit la hardbaia ceia
lungd si alba (scoala. Rebr. 2, 115).
horaber, V. hrabor.
harabilsca f., pl. ste (d. haraba). Nord.
Camp usoara: fret calugitrt c'o hardbugd ;
tata s'a suit In hdrdbuga mindstireascd
($ez. 30, 196 $i 197).
haricesc oi haragesc Si (Munt.)
arficesc v. tr. (d. arac, harag). Sprijin pe
haragi: tdmlloasd ardcitd (ChN. I, 16).
harligar m. (d. hereghie). Vechi: Func-
tionar de la hereghie.
harilnesc, V. hrfinesc.
harapsesc, .easc5. adj. De Harap:
buze hardpefti. Pin Olt arapesc.
harffipeste adv. Ca Harapii. Pin Olt.
arapeste.
hartipila m., gen. al ltd. Iron. Om ne-
gru ca Harapu. Pin Olt. AriTtplla.
harapime f. Totalitatea Harapilor sad
mare multime de Harapi. Pin Olt arti-
pime.
harapsdsc, V. haraxesc.
hiltritslulfesc, V. rasluTesc.
harit m. (d. hardiesc). Vechi. HArtuitor.
Fig. Viteaz.
haraisig n., pl. art (d. hordiesc). Nord.
Rar. HarAteala, zhdhrtre, provocare.
harateala f., pl, elf. Actiunea de a
WO.
haratesc 0 herefesc v. tr.(ung. he-
recelni, a chica, hergelni, a calca, a zadArt.
V. hat-Wiese). Mold. ($ez. 32, 109). ZA-
dArasc, hartuiesc: nu hart* ctnete, cif mused.
V. refl. MA hartuiesc, ma htrjonesc : hard-
tindu-se oare-ce (cit-va), as dat dos (Let.
2, 221).
latraifl, V. erete.
haraxesc v. h. (ngr. hardzo [vgr. ha-
rdssoJ, aor. hdraxa. V. caracter). Sa-
critic, crestez cu lanteta ca sA lad singe.
$i harapsesc 9i arfixesc.
 HAR
- 595 -
hfirazesc v. tr. (vsl. harizati, harizo-
vati, d. ngr. harizo, vgr. harlzomat dedic,
claruiesc, d. haris, gratie. V. har). Dedic,
Inchin. Consacrez.
harcanesc v. tr. (d. harchind). Munt.
est. Fam. Jarcanesc.
harete, haret, V. erete.
kormola, kra-
h a rm a I aTe f., pl. dt (vsl.
mola, rascoala, mlat, carmula, cuv. germa-
nic, de uncle si suedez, dial. Mantra, vechi
islandez glamra, a face galagie, glam, glamm,
galagie, glaumr, veselie zgomotoasa. V. Bern.
la kormola, glomotd si glumd si rom. md
crdmdlutesc, calamandros, gdldmoz si glu-
ma). Halalaie, harhat, ramat, galagie, mare
amestecatura de glasuri: a sarit sd descurce
hdrmdlala (Soy. 180). In est harma-
laTe 5i harhalaTe V. agirlic.
harmasarel m., pl. et. Dor. Harmasar
mic. S. n., pl. e. Ureche care prinde virtu
leacil de draghina carului. P. gen, cp. cu
pl. chezase, cocoase, ochiurt, (apart.
harmIntie f. (d. ung. harminc, trei-zeci).
Trans. Vechi. Un bir pe negustori.
h a rnIcle f. (d. harnic).Vrednicie (Vechi).
Activitate, silinta: elev de o hdrnicie rand.
hartizl, V. hartam.
hartandsc v. tr. (d. harlan). Est. Sfigil,
bucajesc: trup hdrtanzt, hafne hartilnite.
In vest artanesc.
hartapalesc si -nesc v. tr. (d. harta-
parta), Vest. Fam. Fac harcea-parcea (tAind,
mIncInd): un factor care n'are sd -li hdrtd-
pdneascd ce -i dal (Rebr. 81).
hartuTesc §i hartuTesc gi (Trans.
Bucov.) lartuTesc v. tr. (ung. farolni si
fartolni. a aluneca in laturl, infl. de hdtralni,
a se retrage, a se da la o parte). CIrmesc
facInd sa alunece In lituri partea din apoi
(a saniii, a carului, a plutei) V. refl. Plata,
hartuindu-se ca o sante (Vlah. Rom. Pit.
243). $i hartoTesc si hirtdi (pers.
111 -oate). In lal. ma hirt6T, 1. ma diul In
laturi, 2. ma rastorn (un car) gi hartesc,
cIrmesc, ma daii in laturi, ma feresc: apucd
de profap fi Mb-taste la dreapta. V. hart
2 §i rapeg.
hartulie f. (d. hartd, document, cu term.
din epistolie). Vechi. (Dos.). Act, document.
$i htirturie. In Trans. azi hartulie
(dupa carfulle).
hartag, V. hartag.
hartas m. (ung. harcos). Luptator, har-
tuitor.
hartagds, -saes& adj. (d. harfag). Care
are tot-de-a-una hartag. $1 hiartirtga*
5i artagas (Munt.).
hartuTala 1., pl. telt, Actiunea de a bar-
tui, harts
hartuTesc v. tr. (ung. harcohri, poi.
harcowac, hercowac, a harjui, rus. garcovritt,
a face volte cu calms. V. haratesc). Atac
de mune on In lupte midi: a hdrfui o ar-
matd. Fig. Necajesc, supar continuo. V. refl.
www.dacoromanica.ro
UEB
MA bat in lupte midi, in gherila: tnainte de
bdtdlie, armatele earl hdrfuit pe ici pe colo.
Fig. Ma cert, ma lupt cu vorba : acesti dot
oratori s'ad hdrfuit mutt tntre et.
hartulie, V. hArtulle.
hasnar m. (d. hasnd). Trans. Precupet
de poame. Se zice mai mutt la fern. has-
narItili, pl. e. 5i hazn-,
hasnuTesc v. tr. (ung. hasznolnl, a uti-
liza, haszndlni, a fi folositor). Trans. Mold.
yacht. Utilizez. V. intr. Aduc folos. $i
hazn- (Trans.).
hat adv. (rut. get pet], de tot). Nord.
Destul de, chear, tocmai : ajunsese hdt de-
parte, vent si el hdt tirzid, s'a cam hdt
spdimintat.
hatalm, V. hatalm.
hatalma*, -a adj. (ung. hatalmas).
Trans. Stragnic, puternic: md, da bah:Ulnas
mat esttl
hadarag, V. hadarag.
hatmanesc, -easca adj. De hatman,
al hatmsnului: seimeni hdtmdnesti.
hatmanie Mold. Veda: Demnitatea de
batman. Ministeru de razboi.Polijie.
hat n., pl. uri (rucla cu hat, Inhaf). Pl.
Curele pe care le ji1 in mini cind mini calu
Inhamat (numite to Munt. $i cImpuri).
1) hatas n., pl. art si e (cp. cu germ.
hetzen, a amuja, a mina, a vina). Carare de
feare prin padure (gi locu for de gedere) sau
drum de vite on de gloate (hapset oilor la
manta, hdfasu de scurgeie a ostilor) sau pe
uncle se lash butucii la vale. Drum epos. $1
hails. In Serbia hails. (La Sadov. VR.
1930, 9-10, 195 gi 197, hdfis ¢i hdfas).
(V. plsta, slead 1 5i tract.
2) hatas ,-ift adj. (d. hdf). Cal haters,
cal de ham, de haturi (chid mai este Juba--
mat gi alt cal laturag, adica BRA haturi).
halls n., pl. art (var. din hdfas). Vest.
Desig, sihla. Est. Hajag. V. hucT, higY.
had n., pl. art (cp. cu ung. h6, ziipada,gi
loc. cit e hdu ci duddu sau pirdu). Haos,
abis (exemple numai la scriitoril din sec.
XIX Incoace). Fig. Greutate, sarcina : Mu st
grew easel. Cit e hdu sail cit hdu fi duddu
(sail pirdu), cit e lumea gi pamtntu, nici-
°data.
hadcaTesc, V. hadcaT.
hadgas V. hogas.
hauTesc, V. haul.
haulesc v. intr. (rudA cu hart-had, haul;
huiesc, hdldldiesc, aolesc). Fam. Chiui, strig
de bucurie.
haznar, -arita, -uTesb, V. hasn-.
hazels, V. hazIld.
he, interj. de exclamare: He! Hel and
an fi asa, bine ar fil sau (mai rar) de che-
mare : He mid I la star pufin
hebeltTuc, hebetic, V. habadic.
 HEC
hcelfi, 1., pl. a (ung. meld, d. germ.
hechel). Trans. Raghila sail darac. $i
heThel, n., p1. a (ML). V. BSG. 1933, 322.
hecelez v. tr. Trans. Descurc cu hecela.
* hect-1 forma latinizata lid. ect- pentru
a reda spiritu aspru grecesc din 'ekatOn, o
sutii. V. ecto.
herthetts, -it adj. (ung. hegyes, cu virfu
ascutit). Trans. Cu coarnele lncovoiate ca
la copra.
'6 hegira f., p. a (fr. Mere, d. ar. hegra,
fuga). Era mohametanilor, care fncepe cu
fuga lui Mohamet din Meca (la anu 622
dupb Hristos).
1) heT n., pl. art (ung. hely, hoc). Mold.
Trans. Loc dependent de cash (Vechi). P1.
Acareturi, dependente ale case! V. dichis.
2) heT interi. de chemare ca ai he: Hel,
mail la staff pujin I sail' mai (rar) de excla-
mare : Heil Heil Cum trec anti I V. he #i
haT 2.
hdThel, V. Nicola.
heTza#, V. haTza#.
hel m., p1. het si hell (ngr. hell, d. vgr.
dghelys). Munt. Rar ad. Tipar. Si held,
pl. e.
helbet adv. exciamativ (turc. ar. elbef,
pop. elbettd, de sigur). Mold. Fain. De si-
gur, dor, Iasi pe mine, n'avea grija : Hel-
bet I 1V'ol marl ett I I-of arata ed I Leha-
mete, dihamete, duel-se draculul : helbet de
asa noroc I
heicT, V. helge.
helechiga, V. halacTugd.
hele#ted #i ele#tdd n., pl. eta (ung.
halastd, id., d. hal, pepte, halos, cu multi
pepti, pi td, bait/ tau. V. tall)' laz. $i
alespted (lov. 150 si 226).
beige I. (ung. hdlgv, nevesticA, nevastuica
Nord. Nevastuica. Alb ca helgea, foarte
.alb. Munt. Olt. Adv. Curat held, foarte curet.
hdlIce, V. elice.
hdller m. (germ. heller). Filer, a auto
parte din corona austriacA, cam rtt un ban
romanesc.
* hello-, transcrierea Latina a greces-
cului elio-.
helmint, V. elmint.
helpegett (gea dift) adv. (turc.). Coy.
Rar. A crescut helpegea, a crescut mare,
s'a dezvoltat bine (un copil),
heltilga si -Tag& f.,. pl. 1 (pol. dial.
beltuga, amestechturh turbure, ca Mille( din
bilticit Bern. 1, 118). Est. Iron. ZoarcA, ze-
murcA, zeamA lungh (uclatura) proasta. r $i
haltuga (Mold. sud, Munt. est), hultucd
(Bz.), hiltuga (Suc) si -lug& (Mold. Rev. 1.
Crg. 2,218, pi 3,286). V. chlehlon, ciorbirtg
tavaraga, torocala.
hematite, V. ematita.
hemeT (Mold.), hame (Munt). si ha.
m61 (Trans.) m. ca plantA pi n, pl. art, ca
substanta (vsl. hameli [de orig. finica], rus.
www.dacoromanica.ro
596 - HER
hmall, rut. hmlll, pol. chmiel, bg. hme/ ;
ung. komI6, ngr. humeli, turc. hemil ; mlat
humulus). 0 planta agatatoare ale card flori
aware se IntrebuinteazA la facerea berii, iar
In med. ca tonic, amar, depurativ, antiscor-
butic, antiscrofulos s. a. (laimalus Itipulus).
V. lupulina.
hemesdsc, V. hamesesc.
heml-, V. emi.
hem#erid s. (turc. pers. hemsehrl, din
acelasi oras). N. Cost. 2, 33 (scris -rl sal! -rI).,
Compatriot.
hendecta, V. hIndichT.
hendiadd, V. endlada.
henghdr m. (sas. hanger, germ. henger
gi herther, d. henken, a sptnzura). Vest. Ho-
her, acelor care prinde chill de pe strade.
La Od. [Ps. 43] engher. In est hingher.
V. Tuju.
hap I hap I 9 . ironica la adresa Jida-
nilor : Nuham, Nuhdm, hep, hep, hep
hepat-, V. epat -.
her,V. ter.
* herald pi er- m. (mlat. heraldus, it.
araldo, fr. he out, d. francicu hariwald,
care conduce oastea, voievod, duce). Un fel
de functionar public care comunica declara-
tiunile de razbol sou ducea alte vesti (cral-
nic, pristav). Persoana lul era sacra. In
sec. 19.si eroid pi (Gr. Al.) arold.
* heraldic #i er-, -A adj. (d. herald).
Relativ la blazon: stunt(' heraldicd. S. 1.
*Uinta heraldic/
heraldist #i er-, -11 s. (d. herald).
Persoana care se ocupa de phinta heraldic/
de blazoane.
heratic,,V. fleratic.
herastrad, V. fferifistrad.
herb n. pl. art (pol. herb, ceh. herb, orb.
d. germ. erbe, mostenitor; rut herb, rus,
gerb, de unde si strb. grb). Vechi. Blazon,
sterna, pajura, march. Se zicea pi gherb
(cu gh ca In ghin feta de vin si ca la Rupi
si Greci). V. scut,
* herculan, V. erculan.
hereghie f. (din *haraghte [ca si hdrd-
garj, d. ngr. haragi, batere de moneth, d.
harazo, tai fn, gravez, vgr. hardsso, imprim.
V. caracter). Vechi. Tarapana, banarie,
monetarie., March, origine, neam.
herdsad, V. fTerastrad.
herete, V. erete.
heretlsesc #i hiritisdsc v. tr. (ngr.
heretizo [aor. heritisa], d. vgr. hairetlzo, fe-
licit, d. halro, mil bucur, harts, gratie. V.
her). Rat azt. Felicit.
hereldsc, V, haratesc.
herghelie f. (turc. hargele, hergele, d.
pers. her -gele, turmh de magari).Turma de cal.
Cresclitorie de cal (V. stava).$i er- (Olt).
hergheligid #i -egid m. (turc herge-
V. stavar.
legi). Pazitor de herghelie.
herfe, hertfe, V. ferie.
* hermetic, 1 /. ermetic.
HER - 597 - GRA
hermina, V. ermine. * hidds, -cisksa adj. (fr. hideux, id.
hernia, V. ernie. vfr. hide, hisde, oroare, d. lat. hlspidus,
* hernicis, V. ernios. zbtrlit). Oribil la vedere : ont, spectacul hidos.
herovic, V. heruvic. V. hid.
herovim, V. heruvim. hfdra, V. Idra.
herteg m. (ung. herceg, d. germ. herzog, hidrazina, V. IdrazIna.
duce, comandant). Vechi. Duce (doc. d. 1439. * hidro-, V. Idro -.
lorga, Negot. 245).
herd!, interj. (sas. herup, germ. herauf, * hien& 1, pl. a (vgr. scroaft,
sus, isa I). Mold. StrigAt al hamalilor ctnd hienk d. 43)-s, pore; lat. hydena). 0 feart din
or st rtdice impreuna o greutate. neamul lupului si cam asemenea cu el, dar
heruvic n., pl. art (ngr. heravilcon, corn ceva mai Meat la umeri. Fig. Persoana fe-
heruvimilor). 0 etntare bisericeasch attired roce gi josnick Hiena are coamt cam
dnd preutu lese din altar cu sfintele da- ca porcu, par vargat sad phtat 5i traieste to
Turi.-51 herovic. Rad scris cheruvic. Africa si Asia. Umbla noaptea, atact rat
omu, mAnInct morticlunt si dezgroapt ca-
heruvim m. (ngr. heruvim, cuv. ebraic). davrele.
Inger din clasa urmhtoare serafimilor. Cap * hier-, V. ler-.
de Inger cu aripi pictat. Fig. Copil frumos.
$i herovim. Rad scris cheruvim. hTer, V. fer.
hervanea f., p1. ale (turc. harvani al hTerastad, V. fTerastrad.
barman!). Vechi. Mantle de gala cu care, hTerle, V. ferfe.
de la 1832, se investead domnit romanesti * high-life In. (cuv. engl. care se pron.
fata sultanului 5i care a Inlocuit vechea
-cabanita. La Dos. servanea (Ca ,cont 1 hailaif = Malta, /Watt", edict Malta
din hont). Az!, est, iron. *Etrvana, ear- societate, boleriment`).. Barb. Clasa oameni-
bane, savana gi sabana, rantie, man - lor distingi, lumea mare, societatea aleast,
t ie largt, ca giubeada sad rasa. elite, nobleta (fr. haute volee). V. proti-
hetaT, V. hataTa. pendada.
hetalm, V. hataim. higT, V. hucT.
hi, interj. Pie minat calu (ca si de): hi, * higidna, V. (plena.
calule I * higro-, V. Igro-.
hi verb, V. shit. hihot fi chicot n., pl. a (d. hihotesc ;
hi-, V. chi-. strb. kikot, pol. chvchot. V. chic, Inc).
hiacint, V. lacint. Fam. Hohot (mai ales copiltresc on feme-
* hialin, V. lalin. lesc).
* hie t n., pl. a (lat. hiatus, d. hiare, a hihotdsc $i chicotdsc v. tr. (rudh cu
Linea gura deschist. V. adlnt, case, de- rut hihotati, sirb. kikotati,rus: hihltatt, a. 1;
hiscent, haos). Gram. Int-Unite a dolt ung. nyihpgni, germ. kichern. V. hobo-
vocale, ca : a o aduce. Unele limb! evith tesc). Flan. Ptd cu hohote: toff ridead,
hiatu, mat ales to poezie, considerindu-1 ca hihoteaa, strigaii (CL. 1910, 433). Rar gi
neplAcut urechii. L. rom. 11 tolereazh foarte ma chi -.
-mult. hiler, V. filer 2.
hibash 4t adj. (ung. hibds). Trans. De- hilimica, V. filimica.
fechms. Beteag, bolnay.
h iba f., pl. e (ung. hiba, a. t., de unde hilta I. pl. e (cp. cu germ. schelteg, a
-si slovac. rut. hiba, Bern. 1, 412). Trans. ocAr1). Dos. Batjocurft.
Rar in Mold. Munt. Defect, cusur. Neajuns, himen, V. amen.
neplAcere ; cu at n'am hibd. Grijk habar, * himera f., pl. e (vgr. himaira). Un
pAsare : n'am hibd (nu-mi past), am o hibd monstru mitologic (cu cap de led, corp. de
(am o grip). In lal. iba. caps gl coadA de carpe) pe care 1-a ucis
hibaluTesc v. intr. (ung. hibdlni). Trans. Belerofonte calare pe calu Pegas. Fig. Cu-
Gresesc. getare irealizabilt, utopie, iluziune. Mai
hibern-, V. ibern-. rar chimera.
hibrid, V. Ibrid. himeric, -a adj. (d. chimera). De hi-
hiol adv. (turc. [d. pers.] hie, nimic, de mert. Fig. Fantastic, irealizabil, utopic : pla-
loc ; alb. bg. strb. hie). Mold. Munt. Olt. nud himerice. Adv. In mod himeric. Mai
Rar ad. De loc, nict de cum :n'avem lemne rar chi-.
nid hici, mtneare nu a hid. * himlc, himie, hlmist, V. chi-.
hiclean, V. vIclean. hinc n., pl. art, V. Inc.
hidalgo m. (sp. hidalgo, d. hifo, lid, hinchdsc, V. upesc.
gi de algo, de ceva, adict BO de om care
este ceva°, nu om de nimic"; pg. fidalgo). hinc', V. huceag.
Nobil spaniol. V. felibru. hindeti, V. hinted.

www.dacoromanica.ro
 598
HIN
hlndichi gi (mai vechl) hendechT n., pl.
uri (turc. ar. hendek, handak ; ngr. I:mad/cf.
pron. handaki; strb. hendek, endek). Est.
Rar azi. Sant: hindichiu tut Traian (valu
Jul Tralan). in Mold. Bud. hindichi gi
hindlchT.
hIngher, V. hengher.
hingi, V. huceag.
hinted pi hIndea n., p1. eie (ung. hinks,
trAsurA pe arena ; strb. hintov si Wolf ; turc.
hento). Trans. TrasurA acopentA, cupeu.
Si hinted, pl. die.
*Mold, V. bold.
hiolift gi hiora, V. flula.
hip-, V. 1p-.
hlrav, V. limy.
h irean, V. hrean.
1) hire* ,-1*, V. flre*.
2) hire* ,-(z adj. (ung. hires. Bern. 1,413).
Maram. Vestit, ilustru. $i hlriclit, -uclit.
/drib, V. hrib.
hfrItlsose, V. heretisesc.
* hlrogr-, V. chirogr -.
hlrosese, V. flrosesc.
hlrotonie f, (ngr. [d. vgr.). hirotonia).
Consacratiune, preutire.
hlrotonlsese v. tr. (ngr. hirotonct, aor.
ehirotOnisa, d. vgr. heir, m1nA. gl teino, in-
tind). Consacrez, fac preut. Fig. Iron. Nu-
mesc Intro functiune mare. V. popesc 2.
hiteaT, V. litter'.
hlt 16n, -clan& adj. (ung. hitvdny, slab)
Mold. Trans. Slab, slAbAnog: vite hitioane
$i vitlon (ca viclean din hiclean).
hltIonese(ma) v. refl. Devin hition, sta..
besc. $i vit- (Cant.).
hltlonime f. Slabaciune.$i vIt- (Cont.).
hitlean, hitlen -, V. vIc1-.
hiula gi hiura, V. Hula.
hi, interj. care aratli un ris Infundat V.
ha gi ha.
hid, -ft adj. (pis had, gi hada; slab,
uzat, d. vsl. hudu, mic pAcAtos, ordinar).
Mold. Trans. Ban. Grozav de urn : om hid.
V. hidos.
hiTdea (ea dift), inter]. de alungat porcil
(var. din haide). V. huldeo.
titles° v. tr. (ung. hajolni, hajant, id.
Cp. gi cu rut. haiti, de unde gi za- haiti, a
molesta. V. zlihdiesc). Est. Povirnesc, strtmb
puffin un : cutremuru a Mit casa.
Fig. A se hit de blitrInetel.
hit n., pl. art (rut. hyia, poi. hyf, chyi,
chyia, vsl. hyza, d. vgerm. has, ngerm. haus,
cast. Bern. 1,414). Dos. Bordei. Azi. Nord.
CAmarutil (zahata) supt acelasi acoperemtnt
In dosu unel case. V. *opron.
hilbe 1. pl. gi hilburT n. pl. (cp. cu
bolbotind, ca hostind- bostind,
s. a.). Nord. LatUrl, zoi :
mama, blidele $i dd mindret Mlbele ($ez.
31,106). In Trans. gi hilbariT: Sa-fl o-
trdvectscd tripe cu hilbdriile for &daft!
(adicA cu ,rachiu Jidanilora. Rebr. 1,30).
www.dacoromanica.ro
Hint
hilboacagi-oana, V. bulboaca.
hildible, V. bildibic.
hilm n., pl. uri (vsl. hltimil, bg. hzilm,
rus. holm, deal mic [de unde gi ung. haloml
cuv. germanic, de unde gi ngerm. holm,
deal, gi kulm, pisc, rudA cu lat. cabmen,
culme. $1 strb. hlam. [Bern. 1,387). V. col-
nie. Cp. cu cuhalm). Vest. Colmc, delulet,
climb, dllm. Gorgan. In est holm. (dupti
rus.), In Trans. gi halm (dupt ung.). V.
cuca 1 gi gruT 1.
W ilma f., pl. e (d. gilmd). Munt. Ran.
Gllrna, rillma. GlIcA.
Mimes, -oasil adj. Trans. PIM de
htlmuri.
htlpav, 1101pav, hhipav, gliipav,
laipav gi hiltav, -a adj. (rudA cu strb_
lapay, mlastinos, nsl. hiapati, a Inghlti la-
com,ceh.chllavk, lacom, rus. hlebati, a sorbi,
bg. glapay, timp, p. a. V. git, .galatue,
lapovita. Bern. 1,387). Nord 0 est. Foarte
lacom. Adv. Cu mare lacomie. $i hllpov
(ca girbov lid. gtrbav). La Moxa hlap, to
Gorj halap.
hilpavesc (ma) v. refl. MA lAcomesc
foarte mutt. 51 hubp -, hiup-, glup-,
lup- gi hilt-. In Gorj ma halapesc.
htlpavfes f. (d. hilpav). Mare lacomie-
- $i huip-, hlup, giup-, lup- gi hilt-.
In Gorj halapie. In biblia 1648 hlaple.
hiltTaigii, V. helliuga.
hiltibtc, V. bildibic.
hiltic gi biltic, interj. care aratA huietu
unui lucru hilticlit. V. biltte gi cobilt.
hiltteit 51 -Tose, a-, v. tr. (var. din
bilticii gi rudA cu hiltibic, hiltii, zgiltft,
cobilf, melt, clatin, hurduc, gdlatuc,
git, frig /sit). Mont. Mold, sad. Clatin intrun.
vas s. a.: a Ninth apa Wean clondir on
clondiru cu apd, niste pepeni on on cald-
tor in cdrutd. V. intr. Cdrutele, hilticiind din
bolovan in bolovan, resird (CL 1910, 8,
In nord harthic, a -a.
h iltietTala f., p. tell. Actiunea pi rezul-
tatu hIlttclirli.
Winn, hiltin, V. Miff.
hima f. pl. e (slay). Bt;. CiumA, !mete
foarte urttA.
h inclichT, V. hIndlchT.
hinsar m. (d. hinsd ori, dupA Acad., d..
vsl. honsari, care e o var. d.husari, hurl-
sari,kurisari gi kursari, Bihar, d. mgr. kursd-
ris, mlat. cursarius, de unde gi it. corsaro,
corsar. D. mgr. mai vine gi alb. kusdr, abb.
gzisar, ttlhar. V. corsar gi husar). Vechf.
Hot, ttlhar, soldat din cAlarimea ugoara, care
nu avea leafA, ci facea parte din oastea in
dobindd, care se Linea de jaf (lorga, 1st
Arm. Rom. 1, 70): bldstdmat era boierul de
pe atunce ce avea supt ascultarea for
breasla, cumu-I la vel- logofat curtenit, la
vel-vornic hinsarif, la hatman cdlarasit (Let.
2, 23). $i unzar (PAse. 384). In sec.
15 se constatil existents htnsarilor In Tara
Romaneasca; pe la 1431-33, Vlad Dracut,
1.11R
- 599 -
imput5 Bragivenilor ca adapostesc pe toil
, hotit $i tthlaril", far cuvintu tither' e tra-
dus pin slavonescu honsart. In sec. 16 se
ivira In Moldova, unde Impreuna cu oame-
nil pircAlabului, II vedem lupttnd contra Ca-
zacilor. Cantemir. se !weld considertndu-1
tot una cu husaril (cuv. care, de alt-fel, are
aceiasi orig.) vi zice cA erafi tmpariiji in
hinsart de far(' de sus vi htnsari de fora de
Jos $i cA fAceau servicil vornicilor, dar ca
nu mai era(' militari, ci plugari (Acad.): V.
achInglO.
h fnse 1., p1. e (vsl.* honsa, pradA, ttlha-
rie, d germ. hanse. V. hansa). Trans.
Buc. 0 Masa de ploate, o burA de ploaie,
o ploale scurtA. 0 hinsd de casd, un dor de
casA, o nostalgie (Dec. 3,705).
Kira f., pl. e qi I (vsl. hyra, hyrd, boalA
]ungA; rus. hvrt, pol. chyra [Bern. 1,413].V.
hirea, hirlay $i Way). Rar. Tuse cu
flegmA sad mud care curg din nas. RapAn
sea mAtreatA la of sail la oameni. Epitet iro-
nic unei babe (hircA). V. Jabs.
hirb n., pl. art (bg. /garb, hdrbel, rudA
.cu germ. scherbe, hirb, gl cu vsL drepd, bg.
derup, rus. derep, pol. czerep, trzop, hirb.
V. Orb $i eaarpli). Ciob, sfarma-
tura dintr'un vas. Prov. Hlrbu fine mat
mult decit oala, omu bolnav care se Ingri-
je?te traleste mai mult de ctt cel sanatos.
Ride hirb de ciob (ca bg. prismel se hdrbel
.na filrbel), tide un om cu defecte de unu
regal cu el (Munt.).
h irbacT, V. girbacT.
hirbar (Munt). vi hfrbaret (Mold.),
-a adj. CAruia -i place sA umble pin htrburi
(pin oalele cu mtncare) ca sA lincheasca,
lacom.
WirbuTese v. tr. (d. hlrb). Prefac In Mr-
buri. Stric, hodorogesc, deteriorez. V. refl.
MA deteriorez. Fig. MA uzez de batrtneta.
.$1 hrIbuTesc (Mold).
hirca f., pl. 1 (poste d. vsl. hyrka, d.
hvra, hirA. Cp. $i cu rus. hdrika, dim. d.
harea, masa fatA hidoasa, $i cu turc. hyrka,
hainA ctrpitA) Crania, tivdA. Fig. Iron. Baba,
cotoroanta, hodoroaga, bahadtrca.Babalitrca,
Ain personagiu din lit pop. supt forma unei
babe hodorogite.
hfrcT6g m. (vsl. hrfictkrI, strb. hrdak,
us!, hereek, skrieek, skereek, pot. skrzeczek;
ung. hdrcsok, horcsag. V. hfrt, clrcel,
zglrclt). Misun, un fel de guzgan mare
campestru care adunA hranA to vizuinA
firms cricdtus on cricetus frumenmentd-
rius). V. %comic, popondoc.
hIrcIT, V. horealf.
hIrdaii (vest) $1 hordAn (Maram.) n.,
pl. die (ung. horrid, butol, de unde gi strb.
ardov, hordov, bg. vordov, rut. hordov).
CiubAr.
hfrgaa n., p1. die (ung. dial. hirgd, un fel
.de oala). Est. Castron, ceaun on cratita de
lut cu fundu mai strimt care se pune si'n
cuptor (dar nu $l la fert) cu diferite bucate:
www.dacoromanica.ro
FOR
mai bine sd -ft fie rdd de cif sd rdmtle'n
hired, mat bine sd crdpe rinza de cit sd
rdmite brInza, mat bine male crdpate de
cit bucate stricate (ironic despre cei ce, de
lacomie, nu se'ndurA sA mai lase ceva'n
htrg40). Saxtie. Pl. Blide, vase culinare. Cp.
vi cu Acad.; rev. I. Crg. 13, 152; Sagh. 57;
rTp. 1,105 ; Sez. 30, 151. V. pirnaTe, cTu-
vale, ghlyecT,
hfrfT, a -i v. intr. (imit. tnrudit cu lat.
hirrire, ung. herregni $i turc. hyrlamak, a
Mei). Se zice despre etni ctnd se bat farA
sA latre. Se zice despre gttlej ctnd esti rAcit;
lint hirite tusea In pept. Se zice despre o
ma$ina stricata: nu stiti ce are rIsnifaasta,
cd tot Nate. V. refl. MA zgirii: masa, chi-
fara s'a hlrlit, Fig. Fam. MA cert : nu WI
mat hirlift attta I V. huruT.
hirfit, -Et adj. Care htrtte, stricat, vor-
bind de masini: o risnifd hirittd.
WHAM 1., pl. ell Actiunea saurezultatu
lArtirii Fig. Fam. CeartA, ciorovoiala.
hirPT, V. hIrs11.
hirjoana foe dift.) f., pl. e (ung. harsona,
trtmbitli. Cp. cu zbucium feta de buclum.
V. vi hirjonesc). Est. incaierare, hart&
(mai ales in glumA).
hirjoneSc(rna) v. refl. (d. hirjoand Cp.
gi cu ung. horsolOdni, harsol6dni, harso-
kodni, a se certa, horzsolni, a freca, a htrjti.
V. $i hirsiT). Est. MA !neater, mA lupt (mai
ales in glumA): coptil se hlrfonesc. In
vest htrjolesc (CL. 1910, jubilar, 205; 1910,
317, $1 1912, 1202). V. Yin:Giese.
hfrlav, -ft adj. (bg. Ifrleav, harliv,rAp-
ciugos. V. hire). Vest. Foarte murder : fe-
mete hirlavd.
hfrlavie f. Vest. Defectu omului hirlay.
MOO n., pl. e (vsl. rylicl, a. 1., d. rylo,
tit, ryti, a rim, a saps ; rus. rylec, pol.
rylec, a. t.). Est. Lopata de fer de sapat pa-
mtntu tmpingtnd cu talpa pe is (numitA vt
hlrlez in Coy., de unde poate at numele
satului Vines, vi cazma In sud gi'n nord).
Mint est. SApAligA. V. arseta.
hfrsdsc (Munt.) $1 hir0sc(m a) v. refl.
(ca gi hIrsii, hirjii). Fam. MA frec, ma de-
prind pin practica on pin suferintA : om
hirOt cu rdzboatele.
hfrssig n., pl. inuz. art (vsl. vrtgagri,
dedus din bg. vdrhari, vreascuri. Cp. $1, cu
ung. harsiak, copaci din neamu teiului). Vs.
Vreascuri : a stringe hircag.
hfrs&ti, V. asifin.
hIrsle vi hfrsie f. (d. a hirsit, care e
rudA cu a jdrcdni), Pete de mel (argAsith
on nu) din care se fac cAciuli vi gulere.
Pete jupuitA In general. V. ja.echinli.
hirsit, -A adj. Fam. Cumplit, zgtrcit :
o hirTitd de band. Chinuit, deprins cu ne-
voile : om hirtit, viajd hirsitd.
hirsiT, hirsciT (Mold.) $i WITT, a -1
v. intr. (imit tnrudit cu ung. herzselni, hor-
zsolni, a htrjti, a ascuti pin frecare, hersegni,
HIR
- 600 -
hersenni, a pfrIi. Cp. pi cu hirjonesc si horj).
Imi toll Incaltamintea In cit sa se auda hlrt-
hire. V. tr. Frec, trag pe ceva : a hirjii un
chibrif ca sd se aprzna. Rod, stric, uzez:
lucru hIrsclit.
hiretT, interj. ca pi hers gi vrasti: Hirsti I
i-a fres o palmd, 1-a furat un covrig
hirta, V. hurts.
hirtie f. (vsl. hartila, d. ngr. harti, pl,
hartid, Mite ; bg, strb. her-Ma, rus. hdrtiia.
V. hardughle, harta). Foaie suptire
facuta din petici, bumbac, lemn on alte
substante ferte, redusa In pasta pi Intinsit
pi care servepte la scris, tiparit, tmpachetat
s. a. Act, document, titlu, adeverinta : am
hirtie la mind. Odinioarli, chitanta. Hirtle-
moneta, hirtie meta de guvern ca sa In-
locuiasca &mit de metal pi care are deci
curs fortat, ca purtatoru nu poate fi tot-de-
a-una sigur ca va ()Mime banii de metal
reprezentatt de hirtie. Aceasta monetd fic-
tivd sad fiduciard, inventata de necesitate
to circumstantele cele mai critice pi careia
numai tncrederea 11 poate da credit durabil,
nu trebuie confundata cu biletele de brined,
adeverinte ale tine monete de our 5i argint
existente pi care deci poate fi on -cInd pla-
tita purtatorului unui bilet de band.. Clnd
In Francis, de la 1790 la 1796, s'a emis htr-
ite-moneti de mai mutt de 40,000,000,000 In
asignate, htrtii care reprezentaa valoarea
unei mase enorme de bunurl nationale, de-
precierea acestei htrtii-monete fu apt( de a-
dfnca, In cit o pareche de cizme costal
8000-10000 de franci, iar fn unele localitatl
100 de livre (franci) In asignate scazuse la
2 bani (centime) pi 1)2. Aceasta hirtie-mo-
neta a Post suprimata la 1797. Cei vechi
nu ptiaa de hirtie, iar p. serfs Intrebuintad
frunzele de palmier, scoarta arborilor, tablite
unse cu ceara,,foi de plumb a. a., pi fn fine
scoarta de papyrus (pdpyros, de unde vine
rom. papurd si fr. papier), o trestie care
create pe malurile Nilului. Dupe cucerirea
Egiptului de Romani, In Grecia pi'n Italia se
scria aproape numai pe papyrus. Putin in
Mute de Hristos, interzifindu-se exportu pa-
pirului In Pergam (Asia Mica), locuitorii din
acest °rap au inventat pergamentu. De pin
seculu X a aparut hirtia de petici. Dar de
abea in timpu revolutiunii franceze de la
1789 fabricatiunea Mtn pi-a luat avtnt. In
tarile romanepti se constata o fabrics de
hirtie pe la 1768. V. bancii, bilet.
hirtler m. (d. hirtie). Papetier.
hirtlerie f. (d. hirtier). Fabrica de hirtie.
Papeterie. V. hardughle.
hirtioarft gi -at& (oa dift,) f., pl. e.
Htrtie mica, foitd.
hirtoTesc, V. hartuTesc.
hirtop gi (vechi) virtop n, p1. oape
(vsl. vrdtdpa si -opu, pepters, gradina ; bg.
viirtop, anafor; rus. vertep, peptera). Vechl. As-
cunzatoare: virtop de tilhari(Cor.). Azi. WO-
u na, adIncatu ra (cheer ape de mareln eft sh a-
daposteasca un sat): unclinp,urzdrumplinde
www.dacoromanica.ro
HIT
lartoape. Hirtoapa, vechi virtoapii,
1., p1. e si opt In nord pi hotrop ori -cape,
p1. oape: 0 rdmas pintre hotroape cu oile
cele stioape. 0 rdmas pe cele groape cit
oile cele iCtioape ($ez. 1922, 149, pi 1927, 102).
De ad pi numele de familie $otropa.l n Serbia
virtop (dupI bg.), anafor. V. groapa.
1) hirt m. (ung. herec, guzgan. V. htr-
cTog). Ban. $oarice.
2) flirt hirta-hfrta, interj, care arata
huletu Merit buruienelor cu coasa g. a..
(radix cu hit, flf, hirstl 5i cu ung. hercehurca,
hIrta-htrfa).
WWI, V. art.
hirtoaga (oa dift.) f., p1. e (din hri-
soave, *hirseave, Iiirseage, apoi hIr(oage,
dupa hodoroagd, mirloaga). Mold. Fam. Pl.
Htrtil multe pi vechi (acte, documente a. a.):
mosneagu scream niste hirloage ca sd (irate
cd el e stdptnu viii. In Munt. cu Int. de
mtrtoaga". V. taftalog.
hirz6b gi (vechi, rat In vest) virz6b
n. p1. oabe (bg. vdrzop, legatura, fascicul,
maldur). Ambalaj, tmpletitura de ramuri de
de tei, mesteacan pi brad In care se pas-
treaza pastravil afuniati. Copt* oft ascen-
soru cu care urchin on scoborim ceva.
Fig. Iron. Om scoborlt din cer, Cu Idrzoba,
om care se crede boier de la facerea lurnii,
de ctnd pretinde el ea I-a scoborIt Dum-
nezed pe pamint cu hirzobu fara Inrudire
cu plebea. Prepeleac, prajina de luat poa-
mele din pom fara sa cads. Plash Intim&
pe un cerc pe care clobanii pun caw In-
chegat de cur1nd sit apoi II pun la scuts pe
budaca (V. crinta gi zfigirna). Cerc de
sustinut candelele attrnate. Talpa foarte lath.
(care e un cerc cu plash groasa) de umblat
pe zapada fara sa to cufunzi prea mult (Si
m. cu acest Int.).
hirzobitt, V. inhirzobat.
hid interj. V. ci*.
hi 1T a .1 v. intr. Fac ht ca A alung
pAsAnle.
hitciT 5i Tesc v. tr. (var. din hdicdiesc).
Nord. Alung cu racnete. $i hitcaT.
hitru, -á adj. (vsl. hytrzl, Indernanatic,
hitryi,s fret, viclean V. improhitesc). Mold.
Fam. $iret, poznap : un hitru bun de giume
(Al. Penes). La Con. 265 0 281: a lio-
trului 5tirnld, hotra iubire de sine.
hit, interj. care arata huietu tnhataril
hit un covrig I V. hat, flirt, hir*tT, fit.
hita-hita, interj cam ca pi hula-hula r
copiii cu leaganu lora zhict hita-hifa,
V. fit.
1) hire' /., p1. e (var. din fird). Ban. Olt.
Turtna de porci. Multime, ctrl : ad strtn-
sera ca o hild band de (emir( (NP1. Ceaur. 84).
2) hits f., p1. e (d. hila-hila). Trans. Sa-
niuta cu care se joaca copiii.
hftiT (Munt.) pi hiltiT (Olt.) a -I, si ht.
tin (Mold.) pi hiltin (Munt. vest), a -à v.
tr. (bg. hillcan, sughit, rudti cu hit, hula-
 601
HIT
hula, zgiltif, hilticif, Miff, ,fifif a. a. Cp. ai
cu vsl. !weird!, cch. chvlti, a hItIna. Bern.
1, 407). ZglItii, clatin, scutur, a hilina an
porn, o mash (A Mai In rev. I. Crg. 5, 125).
V. refl. AO clatin, mA honcAi (despre o mass
schioapa, o trAsurA hodorogita)I $i hai-
tun, a -4 (Bihor. $ez. 37, 131).
hitingiturti 1., p1. I. Rezultatu hitinarii:
hifinaturile trasurti.
hizenle f. (ci. hid). Nord. Uriciune oribilA.
hladnic, V. vladnic.
hlap, -ii. adj. Moxa. HIlpay.
Maple f. Let. HIlpavie.
hleab (ea dift.) n., pl. urf (met. din bleak).
Nord. Fam. Bleah, lucru sail persoana ho-
dorogita : an hleab ca pdrintele Vavila (VR.
1911, 8, 225), un hleab de pissed, de baba.
hieT n., pl. urf (rut. hlef. V. glle). Est.
ClisA, noroi lipicios.
Melds, -Gash adj. (d. hie!). Est. Mos.
hlInzesc, V. hlizesc.
hlipttt 11., pl. de (d. hlipesc). Yacht.
Suspin.
hIlpesc v. intr. (vsl. hlipati). Vechf-
Suspin.
hliza 1., pl. e (cp. cu clisa). Mold. Mo-
sioara lungA: hitze ;Aviles'''.
1) hlizesc v. tr. (d. hliza).VechlAnipart
In hlize (o mosie). Si -zuTesc (CL.
1919, 3, 231).
2) hlizesc(ma) v. refl. (ceh. !frail si
u-Itzati se, a zImbi; bg. hlazy se, glumesc ;
rut. hluzuvati, a ridiculiza). Est. Iron. Rtd.
rInjesc: an to hlizi, mat prostate ! $i
hllnz- (Coy.).
I hlobit si (mai des) hlaba si (vest) hu-
t/bal., pl. e (rut. holabli, rue. oglabli, hiube,
bg. zglob, Incheietura. Bern. 1, 305). Pl. Cele
don prajini ale trAsurei cu un cal (ca 01-
*tea la cea cu dal cal). $i hloabe, bra -
tale scrtnciovului.
hldbittn, a -a (nord) t hdbon, a -I
(Trans.). v. tr. (ung. himbalni, a. I. Hioa-
beni, hloabana, ad hloabene). Clatin, legAn.
V. refl. Merged hlobdnindu-se de boala.
hluj si hlujan tn., pl. ant ai eni,ca stru-
f eat, coceni (Mt. hind, rus. hlud, prajinA,
d. vsl. hlondu, varga, rudA cu huludet si hal-
dan. Bern. 1, 190). Est. Cotor de popusoi,
cocean, ciocan, strujan. $i hillier. La
Cant. hltiger. In Munt. hijer, In Trans.
'tiger.
hhipav, V. hIlpay.
ho, inter). de oprire, mai rar de chemare:
Ho 1 Ho I la staff I
h'o, V. vre-.
hoskga (oa dift.) f., p1. e (d. hogag, vd-
gag). Vest. VagAunA, japinA.
hosiTta (oaf o silaba) f., pl. e (din holt,
adicA tfara suflet, fArA via(A, prost' V.
boaTta). Vc. Epitet injurios unei lepe sail
si unui ow. V. bizdfganie.
www.dacoromanica.ro
BOB
1) hp:ling& (oa dift.) f., p1. e (cp. cu hoan-
ghina). Mold. sud. Hoasca.
2) !wane& (oa dift.) 1., pl. e (cp. cu hoa-
.0 gi cu surb. hunka). Vest. Vale, hobaie:
In cotro cu of pornea, Toate hoancele rd -
suna, De codrif se legdna (P. P. la N. Dens.
501).
hoanghinft (oa dift.) pl. e. (rudA cu
boanghin gi soangher). Fam. Epitet injurios
apresat unei babe rale: o hoanghina de baba.
V. hoascgt.
1) hegira, V. herr( 1.
2)hoard, V. oars 2.
hoards, V. urdle.
hoare f., p1. V. oars 2.
hoarrl, V. horn.
h oaspa (oa dift.) f., pl. e (din forma
mai veche voaspd, d. vsl. rus. vosk ceara.
Intli s'a zis despre ceara rAmasA de la storsu
fagurilor, apoi si deSpre alte resturi. V. boas.
Ca). Trans. Ramilsita de poame (struguri,
prune), stoarse, tescovina: hoaspe de strum
Surcele de la rindea : hoaspe de gea.
MI. Est. Col. Pojghita boabelor de grin
sail' de legume: hoaspa de grill. Spuma de
deasupra borsului In putinit: hoaspa de
borg. V. huste.
hoanca (oa dift.) f., p1. ate sari gce (cp.
cu rut. haska, vipers, si cu ung. haska, pe-
pene rAscopt). Iron. CotoroantA, baba ho-
dorogita (CL 1920, 523). In Fc. has-
china. V. bahornita si hoanca 1.
hoatit 1., p1. e Fem. d. hot
hobagi, V. TobagT.
hobaTe 1., p1. af. Vest. Vale, vAlcich,
hoanca. $1 hobanle, p1. daft (Arg.).
h dbon v. is. V. hloblin.
hobordc, V. oboroc.
hdbot n., p1. e (vsl. rus. hdbot, trompA
de elefant on de insect, de uncle s'a dez-
voltat Int. de cela ce acopere feta*. V.
habotnic). Mold. Trans. Rar. Paloara,
vAlu miresei. PetealA. Munt. vest. Hob6t,
botu saniii. $1 (h)dbat (Suc.).
hochim n., pl. art (turc. hfikilm, d. ar.
hiikm, p1. hilklimat, ordin). Ur. Ordin, po-
runca. $i hochlmat (n. pl. art), auto-
rizare oficiala.
hod n., pl. urf (rus. vsl. hods, mars, tre-
cere, drum. V. hudita). 18(X-1860. Mers,
desfasurare: hodu delel.
hodaTe, V. odaYe.
hodina, hodinesc, V. odIhn-.
hodfr, V. odir.
hodolan, V. bodolan.
hoddr, V. odor.
1) hodoroaba f., pl. e (din hodoroagh)
Mold. Fam. Iron. Lucru sad persoanA (mott-
flea& baba) hodorogita, hodoroaga.
2) hodoroabit 1., pl. e (d. hodorob)
Fe. Hodo rob.
HOD
- 602
hodoroaga f., pl. oage (d. hodorog).
Fam. Iron. Unealta, masina silo femeie ho-
dorogita : o hodoroagd de cdrufd, de baba.
V. cotoroanfa sf daradaTca.
(h)odordb n., pl. oabe, si -oitlaft f., pl.
e (vrus. udorob i oala, eidoroba, oalA proasta,
darob, cutie cos, rut. odorablo, vacalie
Bern. 1,211). Cos fare fund (gabion ori
cilindru de Impletitura de salcie) care se
cufundit in apele mid (ca in japse) ca sa
prinzi pestele cu mina. Si -6g, pl. oage.
V. horet si oborosaca.
1) hodordg m. (din hodorogesc). Fain-
Om hodorogit: un hodorog de mosneag,
mai hodorogule I
2) hodorog, V. hodorob.
hodorogefila f., pl. elf.*am. Actiunea
de a hodorgi. Fig. Tnincaneala, fledirire
multa.
hodorogesc v. intr. (rut. hddorom ho-
diti, a se clatina, a merge sovaind. V.
hod). A face hodoronc, a nu function
bine :marina asfa hodorogeste. Fig. Toc,
trancanesc, fndrug la vorbe : nu mai hodo-
rogi la urechea mea 1 Fac tariboi 'taco-
lind lucrurile: tine hodorogeste pin pod ?
V. tr. Stric, htrbuiesc, deteriorizez : mi-af
hodorogit camp. V. refl. Ma uzez, ma stric,
(fig.) imbAtrInesc, perd memoria: cdrufa,
(fig.) baba s'a hodorogit.
hodorogit, -A adj. Stricat, deteriorat:
cdrufd hodorogia Fig. Iron. tmbatrtnit si
slAbit: om hodorogit.
hodordnc sae hodoranc treinc (d.
a hodorogi si infl. de tronc) interj. care
arata cAderea unui lucru grefi care se ros-
togoleste : De odatd and ,hodoronc iron' I
Ce era ? Cdzuse dulapu ca Coate oalele I
Arata si surpriza din cauza rind vorbe ne-
potrivite, ca si tronc singur : Hodoronc tronc I
Mult te-ai gindit pin'ai vorbit? S. n. Ho-
dorogealt, flecArire continua : a o duce tot
inteun hodoronc.
hodrobeTe, V. hondrobeTe.
hoftila, V. scofala.
hogas, V. vaga*.
hiSge m. (turc. hoga, d. pers. hake, pro-
fesor. V. hazaTn). P'reut turcesc. Om In-
vajat, profesor musulman.
hogeac si hogeag, V. ogeac.
holier m. (ung. hdhir, &Mr, d. menu. Fac hoick grAiesc.
hdhaere, hdher = ngerm. henker, hingher).
Trans. Calaa. Mold. Hingher. grarA de suprafata, d. germ. halde, pripor,
hdhot n., pl. e (rude cu rus. hdhot, deal ; pol. holda, deal metalifer). Lan, se-
pol. chychot, chechot, ung. hahota, turc. kah- manatura, camp semanat cu cereale.
koha, lat. cachinnus. V. hohot, harhat).
Mare exploziune de 'is ori de plins: a ride,
a plinge cu hohot (sail hohote), a exploda
In hohote de Hs, de plins.
hohotesc v. intr. (rude cu rus. hoho-
tatl, nsl. hohotriti, ngr. haharizo, hahlarizo,
rid cu hohot, huhullzo, suflu cald, vgr. ka-
hdzo, rid cu hohot. V. hihotesc). Rid ori
piing cu hohot: hohoteste lumea de rin.
www.dacoromanica.ro
- HOL
hiSTnar m. (d. hand). Vagabond, hal..
Mana: a umbla hoina. Fem. -.aril,
-aril& si - areasa.
hoTnity 6Tna si oina f., pl. e (turc.
dun, oinamd joc, olnamak, a )uca. Cp. si
cu rus. voind, razboi). Est. Un joc cu min-
gea (acuma introdus oficial in scoalele din
Romania). Adv. A umbla hoina, a umbla
holm (haimana, cranga, lela). $i MiTna.
hoTnareala f., pl. elf. Actiunea de a
hoinari.
hoTnaresc v. intr. (d. hoinar). Umblu
cranga.
hoTsa, V. helsa.
hoTt n., pl. art (ung. holt, mort [= ha-
lott, cadavru], ca rat Ma de alt. V. hoaT-
ta). StIrv, 1ev, cadavru. Fig. Iron. Mtn -
care de Carrie: ce atita hoft la masa?
hoTtfir in. (d. holt). ZAgan.
hoTtina f., pl. f si e (d. holt). Est. Iron.
Mtncare de carne: la masa Jai numai holtina.
bajblii, V. bijb1T.
lidima adv. (rut. barna, mereu, Magi;
proaspat, viol, rus. pri-g6iii, gralios, din
rad. god-, ca si rom. godac, ogod, logodesc
s. a. Est. MereCt, continua, tot-de-a-una.
hojmalaa rn. (d. hojma, adica merea,
lung meted, lungae,cu suf. -lad). Est. Iron.
Lungan, galigan, zaplan, magadaii, vlajgan.
final' Malt si zdravan.In Trans. hajman-
dila V. hutupan.
holbat, -a adj. Est. Ochi holbaff, tare
deschisi de frica, mirare odprostie. Om hol-
bat, cu ochil holbafL
holbez v. tr. (ca si in-volb. V. vol-
bura? bolts. Cp. cu hulpe, hultur). Est.
Deschid (boldesc, bolovanesc) ochil prey
tare de hick de mirare on de prostie : a
holba °chits. Si lnholbez (Trans.). in
Sue. ($ez. 32, 110) ma holbez, ma mir
tare.
holboaca si -oana, V. bulboaca.
hdlbura, V. volbura.
hdlca f., pl. t (rus. g6lka, huiet). Est.
Rar azL HArmalaie, galagie, tumult.
holcaTasc v. intr. (d. holed). Bucov.
Holcesc.
holcdsc v. intr. (d. holed). Est. Rar azf.
halda f., pl. e (ung. hold, o Won'a a-
holdei, V. boldeT.
hole:kb sf ofeab (oa dift.) n., pl. art
(cp. cu halat 2). Munt. vest. Pl. Heiuri, de-
pendenje (ipstalajiuni) pe linga cask V. a-
caret.
holeitc, -eaca adj, p1. eel, ece (rus.
guleaka, desfrtnat). L. V. (Bibl. 1688). Des-
idnat.
HOL
- 603
holerfi (nord) gi holdrit (sud) f., p1. e
(rus. holera, d. ngr. gi vgr. holera, it co-
lera, lat. cholera). 0 boala teribila caracte-
rizatA pin varsAtud, fiod, circei, lividitate
si diarele cu mucozitAll si care, in cite -va
ore, reduce bolnavu aproape la un schelet
(A bIntuit la not cu furie la 1831). Fig. Iron.
Female foarte utta sail foarte tea (V. cTu-
ma). 0 plantA din familia compuselor
(xemthium spin6sum) catactetizatli pin nista
ghimpi trifurcati. A lost adusii la not de
Cazaci, de coadele cailor cArora s'a aninat
samtnta ei In timpu rAzboaielor contra Tur-
cilor intre 1819-1828. De aceia i se zice si
spin muscdlesc Fals colerd.
holerca 1., pl. i (mai rar horelcIi, in
Bucov. hornets [5ez. 36,1j si hohrca.
d. rus. horilka, gortelka, rut. gortvka, d.
gorieti, a arde. Cp. cu bg. zavivka, rom. za-
velcd si cu balerch, patine& V. bulearca,
do- goresc). Mold. Trans. Rachiu prost,
posircA. In Trans. si horincift.
holdric, .fi adj. (d. holerd ; fr. cho-
si colerique). De holera : epidemle hotericd.
Bolnav he holera. Fals coleric.
holerina f., pl. e (d. holerd, dupA fr.
choldrine). Un fel de holerA mult mai slab&
care bIntule adese-ori Impreuna cu holera,
caracterizatA pin diarele si nepericuloasA.
Fals co -.
holirca, V. holercgi.
holm, V. hilm.
* holmia n. Chim. Un corp care pare a
nu fi simplu, cum se credea.
holmotric ai tolmotdc n, pl. oace
(var. din glomotoc, fofoloc, vhihtuc, somol-
toc, mostokd). Munt. Fofoloc, sul.In Trans.
.13an.si tolornoc, volomoc si voltomoc,,
holmo- al folmotocesc v. tr. (d.
holmo- $i folmotoc), Fac holmotoc. In
Trans. si volomocesc ai voltomocesc.
holmurclos ai hormurns, -oitsa adj.
(d. holm). Mold. Vecht. Plin de holmuri.
holomoace (oa dift.) f. pi. (ca sf holmo-
toc).Munt. est. Toane, pandalii: i-azi venit
holomoacele.
holomocesc v. tr. (rudA cu holmotoc).
Trans. InvAlAtucesc, incurc: a holomoci apz.
Sigolomotesc ai gomolotesc.
holota f., pl. a (rut. goldta, poi. holota.
V. gloata). Nord. Gloat&
holotic, V. verotic.
holtel m., p1. tot asa (pol. hultaj, vaga-
bond. Cp. si cu rus. holostOf, holtei). Est.
Burlac, celibatar.
holtele f. (d. holtel). BurlAcie, starea de
holtel.
holteTesc v. intr. (d. holtel). BurlAcesc,
trAiesc ca holtel.
homan, V. oman.
homelnlc, V. humelnlc.
homeric, V. omeric.
www.dacoromanica.ro
HOR
luincsiT , -i v. tr. (imit. inrudit cu ung.
hdnkodni, hanykodni, a se zbuciuma. V. si
bonce.1). Vest. Filtin, clatin: la bonchi o
mash. V. refl. Masa se honcdte. V.16olcaT,
hitln.
hondritnesc si -onesc v. intr. (ung.
hadarni, a lmblAti, a vorbi prea rapede. V.
hondron gi hadarag). Iron. Vorbesc
neInteles, bodogAnesa, hodorogesc.
* hondrind, V. condrIna.
hondrobeTe n. pl. (ung.). Nord. (Pr.
HodoroabA. Din rAzb. Iasi, 1923, 49). Si ho-
drobele ai hudrubete. V. catratuse.
hondrdc ai (mai rar) ondrOc ai an-
droc n., pl. oace (sas. onderrock, germ.
unterrock, fusta, d. artier, supt, si rock, ro-
chie. V. gheroc). Vest. FustA tAraneasca
(sucnA). In Be. androcrochie he dea-
supra Incretita", In Prah. rochie de linA".
V. jupa.
hondron-bOndron (ung. hadarni, a
vorbi prea Moeda, si badarni, a vorbi ne-
injeles. V. hondrfinesc bilidaran)
inter!. care ridiculizeazA vorba neinteleasA a
unui strain (mai ales a Ungurilor): ce tot
hondron- bondrpn pe aicf, mh boang titular ?
hondronesc, V. hondranesc.
honlpsdsc v. tr. (ngr. honey°, aor. eh6-
nevsa ,-psa, mistul. Cp. cu siguripsesc).
Vechi. Sufer la vedere, tolerez, mistui : sd
nu-I mat laid In °chit mei, cd nu -1 pot
honipsi (Car. VR. 1909,11, 228). Mrom. hu-.
host m. (sas. Honz, germ. Hans, din
Johannes, Ion). Trans. Iron. Porecla Sasului.
hop, interj, care aratA huietu Wird sail
SOSifil : Hop! Am sdrit san(zz I Hop! Am
sosit $t ea/ Hop $i al Nu pot face nimic,
cd hop fi tu l S. n., p1. uri 1. Accident de
teren pe drum: chruta se sand si as clatind
la hopurt (V. s oaviti). 2. Fig. Dificultate
de invias: am trecut ft acest hop! 3). Fc.
HerA (,,topaiala"). V. claca.
hdpa gi hapaY interj. mai amnia de
cit hop $i care aratA satires, ridicarea, sui-
tea : Hopa I M'am sculat I In unire cu fupa
si ppm aratA sArirea sail dansarea conti-
nua : hopai, (opal, ursule I (zic gi Turcii
hoppala l) V. opa.
hopitT, a -i v. intr. (d. hop). TopAi.
5i hupi &i ?
hopic, V. poptc.
hopOsc v. intr. (Cp. cu ung. hapsolnt,
a minca cu lAcomie, vsl. opisovati, a ofensa.)
Est. Indraznesc, Um permit sa fac ori sa zic
ceva nepermis fat& de un superior : copilu
nu trebuie sd hopseascd in fata tatalui,
nict siuga in fa(a staphzuluf.
hopurds, -oasa adj. (d. hop, hopuri).
Plin de hopuri, gropilat : drum hopuros.
V. grunturos.
1) hor n., pl. urt, V. cor 2.
2) hor. interj care aratA horhiala.
hart:ilia 1., pl. e (cp. cu rut. gord prom
hord, munte). Nord. Coclauri.
HOR
- 604 -
horatic, V. verotic.
1) hora f., pl. e 5i i (bg. bon), d. ngr.
hor6s, hora, de unde vi alb. h6rd, de jut
Imprejur, vi turc. hora, hora). Cel mai obis-
nuit dans popular romhnesc (In cerc gi ti-
Mndu-te de mint) pe mAsura 3-4 sau 3-8
vi 2-4. Melodia dupt care se danseazt acest
dans (In Trans., hord InseamnA vi striga-
tura vi doina"). OdinioarA, locu corului
In biserica, cafas, balcon. Dacd intri in
hord, trebule sd foci, data te-ai apucat de
o treaba (de ex., de razbol), trebule s'o ter-
mini. A te prinde in hord, a intra to horit,
a tncepe sA joci hors. La Dos. hoara.
V. doTna.
2). hora f., p1. e (ngr. h6ra, orav). Sec. 18.
Lit. Or.
hdrier si -Tesc, a -1 v. intr. (imit V.
horciff). Est. Foal, sforai.
horaTala f., pl. ell Est. Actiunea de a
horAi.
horatenIT, V. oar& 2.
horbli, V. vorba.
horb&c&T, horbdcaT, V. obircii.
horbotat, -11 adj. Dantelat. V. inhor-
botez.
horbota f., pl. a (din *orbotd, met. din
poi. rut. rob6ta, lucrare, robott, dim. ro-
b6tka, broderie, dantelA. P. met., cp. cu
germ. Farbeit, lucrare). Dantelt. In nord
sirabatca, pl. e: fold de math albd cu
poale lungi cusute in rdbotce (Adela Xen.
474). Si horbof led, p1. fele. V. rocodele.
hdrca-horca, interj. care aratA hor-
caitu.
harcaT 5i hfrctT v. intr. (vsl. *htirhati
si hrakati, bg. hiirkam, strb. hrkatl, rkati,
rut. harkottti, rus. hOrkati qi hrdkati, cam
a. 1., hritikati; a grohai, sfrrkati, a sforai;
ung. horkanni, horkantam, horkolni, a ho-
Ili, a horciii, horkintani, a-ti da sultan,
hOrdgni, hdregni, a horcai. V. circeag,
harhat, hraconit si rIc11). Rasuflu
gre0 (ca omu OMR orl aproape de moarte).
$i horcanesc, horconesc, horo-
gesc (dupA ung.) vi horcotesc (dupfr
rut.).
horcaTitla f., pl. tell, si horcait n.,
pl. urL Actiunea de a horcai. Zgomotu
acestel actiuni.
horcita f., pl. e (rus. goretca, id., dupA
pron. rut.). L. V. Muvtar.
* hard5, V. urdle.
hordad V. hird114.
boreal& f. pl. ell. Actiunea de a hori
flnu. Firm adunat imprejur p. horire finu
din horeald (hor4te sau horiturd).
horelca, V. holercii..
horesc v. intr. (d. hord). Trans. Cint
din gurA : din furcd torcind, de drdguf ho-
rind (P.P.).Ctnt melancolic din fluter. Joe hora.
V. tr. Adun cApitele ca at fac claia (stogu).
In est horasc, a horL
www.dacoromanica.ro
HOR
horet n., pl. e (ung. halnics, d. ha!, pevte,
fi rdcs, gratar, corlatA). Muni. Mold. Cov,
acia sau IngraditurA de pAstrat pevtele via.
In Mold. vi horez, la Dun. (Olt.) juvdc,
(Munt. Mold.) juvelnic. V. hodorob sI
mandrit.
horghesc, V. vorbesc.
horhal vi Tesc, a -I v. intr. (ung. hot--
hot:2i. V. vi harhat qi forfot). Est. RAJA-
cesc, obtrcti, cutreler. V. tr. Sd horhdtesc
coclaurile (Hogan, VR. 8, 1909, 228).
horie,V. orie.
horilca, horincia, V. holerca.
horiste f. (bg. hori§te, locu de hora).
Horeala, 'Inn adunat In prejur p. horire.
horitura f. pl. 1. Fin horit.vi locu unde
e horit.
horj n., p1. art (cp. cu ung. horzsolni, a
freca, a roade, a htrjti. V. hirjiT). Carp.
SavurA, nisip gros. V. grohotls.
hormurds, V. holmuros.
hormliz, V. hurmuz.
horn n., pl. art (rut. horn, rus. gore,
horn, vsl. grund, lighean, caldare, rudA 'ea
lat./urn/is, fornus, cuptor, furnal. V. gar-
nita). Est. Conductu pin care iese fumu
din sob& din vatrA sau din cuptoru unei
fabrici (cog, ogeac, bageac, urloi). Si
horn& 5i hoarna.
hornar m. (d. horn). Est. Curatitor de
hornuri (covar, urloier).
* hornblenda f., pl. e (germ. horn-
blende). Min. Anfibol verde Inchis care se
alit in schisturile de midi, In gneissuri v. a.
horodinca L, pl. 1 (rut. Horod5rnka, un
orav In Galitia). Nord. Un fel de horA de
origin ruteneascA.
horogesc v. intr. (ung. &Irani. V. hor-
caT). Est. HorcAi : un elefant horogind in
agonie (0hika, 0 espeditie In Africa, Bucu-
revti, 1897, p. 124).
* horogr-, V. corogr-.
horopsesc, V. oropsesc.
horotic, V. verotic.
horp, interj. care aratA horpAiala (est).
horpief 5i Tesc, a -I v. intr. (ung. har-
point, szorpolni, ruda pin sunet cu rom. a
sorbi). Est. Sorb cu mare zgomot (ca ghior-
lanil). Si ledrprif. V. clefiak
. horpiliala 1., pl. tell. Actiunea de a
horpai.
* hortensie, V. ortensie.
* horticult-, V. orticult.
hortum V. hurtum.
hortfs, -à adj. (ung. harcos, rAzboinic.
Cp. cu chiondoris. V. hart 1 si mortis).
Est. Peziv, diagonal, to veref : o dune
horfith (Nona Rev. Rom. 15 Oct. 1900, 304).
Adv. Chiorlv : a te uita horfis (Arh. 2, 16, 62).
hospodar, V. gospodar,
hostochina, V' hostinti.
H0$
- 605
hoeav, Great, oreav oi cent n., p1.
art (turc. hop); compot, d. pers. hdab, d.
hd, bun ot ab, apA; ngr. hostlfi, huscifi, alb.
hdaf, bg. ho§av, slrb. arm. V. vlOn-ap).
Compot, chisAlitA fructe proaspete sari us-
cafe, ferte in apt! $i Indulcite une -ori $i cu
zahAr. Hooey In Mold. sud, covet In
Muni vest.
hoetesc v. tr. Dor. VArs, borAsc.
tontine f., p1. i l e (vs!. bg. strb. vd-
tina, hostinr, rus. vosk, cearA; ung viaszk,
vlasz, cearA, rudA Cu germ. wachs, cearA.
V. hoaspa, boasca). Est. Rarna$itti de
cearA topitA on stoarsA on de fructe stoarse
(tescovinA).$i heettna ol huetinsl (rut.
huseina). to Munt bowfin& ot hoeta-
pina. In Mold. sud. oi hostochina. V.
borhot, foloettria, huote, torofina,
hotac, V. otac.
hotar n., pl. e (ung. hatdr, d. germ. dial.
hotter, gard de nutele Impletite, hotte, cos
<le vlirgute. $i vsl. slrb. pol. rut. Bern. 1,
386). LtmitA Intre mo$it orl taxi. In vest
otar. V. frontiers, granIta.
hotarnic, -a adj. Relativ. Is hotare:
proces hotarnic. Inginer hotarnic, care sta-
bile$te hotarele. V. geometru.
hotarasc,'a -I v. tr. (d. hotar). Limitez,
pun hotar. Fig. Decid, pronunt o sententA.
Precizez, determin, fixez : hotdrdsc zida de
Milt:ire. V. refl. MA mArginesc : mosict se
hotdrdste cu pddurea. Fig. MA decid: and
hottfrdsc sd plec.
hotarire f. Actiunea de a sail de a te
hotart. Deciziune, sententA, rezolutiune.
heti:frit, -Ati adj. Determinat, precis : zi
hottiritti. Decis, rezolut, [Ara Erick: om hot&
rit. Adv. Cu hotArlre, categoric: a declara
hatarit cd nu vrel
hotariter, -oaire adj. Deciziv, care
hotAraste: (dam cavaleriii a Post hotaritor.
hotarftera f., pl. f. Rezultatu hotariril
(stabolirli hotarelor).
hotarnIcesc v. tr. Delimitez, stabilesc,
hotarele.
hotarnicte f., Delimitare, fixare de ho-
tare.
* hotel, V. otel.
hotneg m. (ung. had-nagv). Vechi. Ge-
neralism. CApitan, care era si reprezentatu
domnulul In ducatu Fagaracului (lorga, lat.
Arm. Rom. I, 59). $i hotngT, pl. tot aoa.
hotrep, -cepa, V. hfrtop.
Marc, V. Mire.
hot rn. (probabil, din rAd. slavA hot- #
heat -, de unde vine poftd gi insfac (Bern.
1,398 $i 407]. Cp. $i cu inhat si cu mot, pin
aluz. la cAciula motatA a hotilor on a Mo-
tilor din Ardeal. D. hot numelele Hutanilor
sea Hutulilor In Bucov.). Fur, acela care
furl. Fig. Fan?. Epitet glumet unui siret.
Fern. hoata si hail:latch, pl. e. to
vest oi ot (VR. 1927, 5, 156, de dotia
ori).V. tilgar.
www.dacoromanica.ro
HRA
hotesc, -easca adj. De hot : purtare
ho(eascd.
hoteete adv. Ca hotii: a te parta ho-
tote.
hotie f. Furt, actitinea de a Jura.
hotle adv. La Alexandri. Hoteote.
hotoman ,-ca a. Fani. Mare hot, mare
hotoaicA. Epitet glumez adresat cuiva.
hotopina, V. otopina.
hr-, V. cr-.
hrabor, V. hrabor.
hraconit, -A adj. (vsl. hrakotina, scui-
pat, hrakati, a scuipa; bg. krakatina, scui-
pat ; rus. hra- gi harkOtina, scuipat, hra -$i
hdrkati, hdrknutl, a scuipa. V. horcaT).
Nord. Singe hraconit, singe scuipat cu hor-
catalA.
hraT n., p1. art (var. din vraf, vraiste).
Nord. Casa pros mare, hardughie, dam ($ez.
30, 293); primdria asta-f cit un !war (Arta.
16, 10).
hrianIta 1, pl. e (d. hrat, cu suf. -nifd,
dupA granifd v. a.). Nord. Rar. Brat to
sud hranita. V. cranita.
hralete, V. vralete.
1) hram n., pl. urf (vsl. hramu, bg. rus.
hram, templu, biserica). Ziaa aniversarA
a sftntului caruia i-e dedicatA o biserica, ziva
bisericil : aceastd bisericd are krama sfin-
falai ton. SArbAtoarea acestei zile.
2) hram n., pl. uri (turc. ihram). Vechi
Un fel de plius. Macat din asemenea plius.
La Od. breach f., pl. e oi dmi.
hrama, V. mahrama.
hraina f., p1. e (vsl. hrana; bg. brand).
Vechi. Camara, hrAnilnitA. Azi. Nutriment,
mincare, aliment hrana vacii, turita, o
buruiana.
hranlete f. (vsl. hraniat., loc de hranA).
Vechi. thank hrAnire: pentru hranistea lui.
hranIta, V. granite si hrianita.
hrapa f., pl. e (cp. cu grapd). Nord.
RIpA: o lei pe drumeacu ist pdrdsit pin'ei
alunge la o hrapd. Te duci tot pe hrapa'n
Jos, iesi din pddure fl ajungi la un Iaz ($ez.
corhana.
33, 26). V.
hraepa, V. raepa.
hrabor, oi hrabor, -ffa adj. (vsl. bra-
brit, viteaz). Vechi. Viteaz, curajos. in
Trans. azi harabor (fern. -oard), robust.
hraboresc (ma) v. refl. (d. hrtfbot).
Vechi. fad fac (prind) curaj.
hraborie f. (d. hrdbor). Vechi. Vitejie.
Putere lizicA. Oaste.
hramulesc v tr. (d. hram). Rar SArbez
(Adev. Lit. 1939, 8 Ian. 3,3).
hranacT, -ce adj., pl.totasa (d. hrand).
Care se hrttneste (mistufe) bine. Rar. HrA-
nitor, care di hranA (noel fiinte, noel masin1).
hriinesc v. tr. (vsl. htaniti, a pAzi, a
nutri ; rus. &attar, a pAzi). Vechi. Feresc,
pazesc. Azi. Nutresc, dal mlncare. Fig. in-
tretin, fac sA dureze: promisiunea hrdneste
speranta. Pin vest $i haranesc.
HRA
- 606
hranilnIta 1., p1. a (vsl. hranilinica).
Ps. S. 298, 14. Lade. Camara.
hrittnire f. Vecht Paza. Azi. Actiunea
de a hrani.
hraparet, V. raparet.
firapesc, V. rapesc.
hretirnitt, V. frearnat.
hreitn rn. fare pl., care ar fi hreni (vsl.
rus. hren, bg. hrean). 0 planta cruciferk cu
frunze marl si late (cochlearta armoracia
sad armoracta rusticdna). Radacina ei e
contra scorbutului, produce sudoare, e din-
retica si se Intrebuinteaza In bucatarie. E
original% din prejuru Waif Negre. In Olt.
si hirean si irean.
hreenca, V. hrinca.
hreepc6 si hripcA 1., p1. hrepci (rudA
cu ceh. hrabka si rom. griped). Est. Niste
brate puse la coasa (in vest crivea) ca sa
prinda mai bine larba.
hreasc, hreast, V. Itreasc.
hreesca 1., pl. esti (d. hreapcd si raspd).
Tut. Scoica de razuit ceaunu. Coy. Un ins-
strument de Mcut gardina la butoi.
hrenitil 1., p1. e (d. hrean sail rut. hre-
nka). 0 plant crucifers (tinias erucdgo).
Galbenica. Alta plants cruciferA culinara
(lepidzumsottvum). Brincuta, macris de 'mita
(nasturtium sativum), din care se face sa-
lata si care se intrebuinteaza situ medicina,
hrentulesc v. tr. (d. un verb vsl., de
unde vine si ung. arantolni, a hodorogi,
a deteriora, d. hardnt, pezis). Nord. Stric,
rup,Icing, davasesc, deteriorez (zdruncinind):
lucruri hrentuite.
hrentultera I., pl. i. Lucru hrentuit.
hrepcuiesc v. tr. (d. hreapcd). Est.
Cosesc cu o coasa cu hrepcS. $i hrip-
cuiesc (N. Rev. Rom. 18, 10, 09 ; 372, 1).
hrest(f)urT n. pl. V. vreasc.
hrib m. (rut. hrib, rue. grib, pol. grzyb;
ung. hirip). Minatarca, un fel de cluperca
comestibila care creste pin paduri (bolitus
edzilis si buitzdsus). Pe alocuri si hirib.
V. burete, galblor, gheaba, riscov,
zbircleg.
hribuidsc, V. hirbuiesc.
hrinca f., pl. i (rut.). Nord. BucatA mare,
hales : o hrincd de melmaligd. hrean-
ell, p1. hrenci (Iasi).
hripcb, V. gripe& si hreapcii.
hripcufesc, V. hrepculesc.
hrisov n., pl. oave (mgr. hrysdvulion [d.
hrysds, aur, si lat. bulk, bola], de unde si
vsl. hrisdvida si hrisovuld. V. hirtoagai
si crizantema). Vechi. Act domnesc care
avea un sigil de aur si care acorda un grad
de boierie, un privileghl sah o mosie. V.
bulb, diploma, document, ispisoc,
pitac 2, uriC.
hrisovolit, -4 adj. si s. (ngr. hryso-
vutlitis). Vechi. Care poseda un hnsov (gra-
te cantle erai un birnic privilegiat): ne-
gustor hrisovolit.
www.dacoromanica.ro
---
RUC
hristoitie si -ie f. (ngr. hristoltia, d.
vgr. hrestoetheia, d. hresids, bun, onest, si
Ethos, Wheel. V. crestomatle, etic).
Vechi. Cuviintil, politela.
hrlstris, -ofisali adj. (ngr. hristOs, d
hrtzo, ung. V. hrizma). Ps. S. Uns, ales-
hristeseitn, -efinca s., p1. eat, ewe
(d. Hristos). Ps. S. Crestitt.
hrlst6v, V. cirstov.
hrinca f., p1. Ste si sti (rut. hreeka, rus.
greeka, poi. hreczka. adica grto greceSem;
ung. haricska. Cp. cu fr. ble sarrasin, it_
grano saracino, pg. trigo mourisco, ngr.
arabost(i, popusol,sah cu rom. grid arnaut).
Est. 0 pima erbacee din familia troscotu.
lui (fagopkrum esculentlzm sad polkgonum
fagopyrum). Face niste boabe negticioase
din care se face o faina numitA si bulgur,
cu care se poate face un fel de mamaliga
si covasa.
hriima 1., pl. e (ngr. si vgr. hrisma.
ungere, unsoare, V. hristos §i crijma 1).
Ungerea cu mir la botez.
hrojdesc v. tr. (imit. slay). Nord. Cron -
tAnesc. Vechi (Biblia 1688; Cant.) ruj-
desc, starlit', zglrii. $i rojdesc ?. La
Sagh. grojdesc, marline pe WO.
hrOnlc, hronogr-, hronol-, V. cro-
nic s. a.
hr6pot n., pl. e (nsl. hropot, sforait,
pol. chrapot, sforAit, chrobot, plititura, din
aceiasi rad. cu ropot). Trans. Horcbit. Sforait.
hropotesc v. intr. (d. hropot). Trans.
Boreal. Sforai.
hreba 1., p1. e (rut. hrtiba (grtibaf, sot*
ung. huruba, bordei, U. germ. grube. V.
groapb). Mold. Muni. Subterana, beci,
pivnita. Galerie ramificata din galeria prin-
cipals a beciului. In Trans. si hureba,
bordei (Chendi, Fragmente, 94).
hubita, V. haublia.
hucefig, V. hucT.
huchium n pl. a si art (ung.?). Nord
Fam. BucatA, darab, hales (de pine, de
carpe s. a.): huchium de cas. ($ez. 31,60)-
- In Sez. 32, 106, huichTumurT, sarmale.
galuste.
1) hue n., pl. uri; si huceeig n.. PI.
at, si ege (rude Cu rut. Mika, ceh ham
desime, rut. haWak, desig, d. vsl. gonsid,
des. V. huste). Est. Desis de copacei si
plante agatatoare, HhlAris. Huci- margina, V.
margine. In sud. hugeac (Gr. N. 434)
si hugl (rev. I. Crg. 7,154), to Munt. vest
hig7 (Od Psevd. 99); la Cant. hincT si
hingl. V. hails.
2) hucf interj. V. civ.
huchim (Mold. sod) si huOm (nerd)
n., pl. nr1 (din mai vechiu hugium, asalt,
navala, iurus, turc. ar. htigutrt, id.). Rar.
Nenorocire, pacoste, moarte : Ce hucium pe
capu lui I Dihoru-i huciumu gdinilor. Par'c'a
Post un husum 1 par'c'a Post on blestem sa
se tntImple rail I V. hurjuma, prat.
 607
DUD
luida f., pl. e (cp. cu hod. V. hudita).
Trans. Ban. Sp Adult de trecut pin gard.
Gaurit Ascunzatoare. OcnA.
hudIcToara (oa dift.). 1., p1. e. Dim. d.
itudifa.
htidlta headlta 1., pl.e. (d. htidd sail
it vsl..hodu, trecere, drum, hodiii, a pAsi ;
rus. hod, drum, trecere ; vsl. cr. hodnica
coridor. V. hod si hodorogesc). Mold.
Trans. StradelA.
hudrubete, V. hondrobeTe.
hudubaTe, V. odobaTe.
hudubleaja, V. hulubej.
hududdi si ud- n., pl. oak (strb. hudo
udolje, vale rea) Olt. Rtpa, loc surpat de
torente la poalele dealurilor humoase (Izv.
Ian. 1923, 13). V. tlharaTe.
hudulot, V. huludet.
hugeac gi hugT, V. huceag.
hugTum, V. hucTum.
huhali n., pl. e (rude cu rus. hohdl,
mot ; pol. chichol, Ad. Cp. cu mad). Bts.
Delulet.
huhurez, V. cTuhurez.
huT n., pl. art (aceiasi wig. ca mromhut,
nitrav, obicei). Mold. Fam. A-ft vent hula,
a -fl veni hachita (capriciu).
huTde6 (ea dift), interj. de batjocurit $i
.alungare (var. din haide). V. hildea,h00,
tic.
headltii, V. hudita.
hubduT §i Tesc, a -1 v. tr. Strig cuiva
huideo (lov. 236).
hulduiala 1., pl. telt. Actiunea de a hui-
dui, strigatu de huideo
huTd ma f., pl. e (var. din hadtm). Munt.
atahalA, namita, persoanit voluminoasA.
In Suc. (Sez. 32,109) femele robustA".
huTesc Ti (rar) vuTesc v. intr. (imit.
d. ha, vu, bu, sunete care aratA vibratiunea
aerului, ca si In haat, bubui ai strb. hu)iti,
a vtjti). Fac huiet, ritsun: hateste nem de
lunete. Vorbesc mult Ti cu emotiune: hu-
ieste lumea de vilejia tut Protestez, voci-
ferez : mahalagioatca a huit pin carte. Vu-
indu-se (Xen. 4,62), zvonindu-se.
htiTet (Ti rar) vaiTet n., pl. e (d. hutesc).
Est. Z$omot, sunet discordant : huhu pra-
busirit, al furtunit VorbA, vociferare, tipete :
cop& fac huiet. VorbA de nemultamire, pro-
testare : Is satul de Wet I
* hulls 1. (fr. houille, valonic hul, d.
vgerm. skolla, ngerm. scholle, bulaAre). Car-
bune de pamtnt (V. carbune). Huila albd,
foga motrice a cascadelor. $i ulla. _
* hullier, -fi adj. (fr. houiller). Carbo-
nifer. Relativ la huila; industria huilierd.
Perloada huilierd, timpu and s'a format
huila (In poca primarily Terenu huffier, an
a fret al sistemei carbonifere. S. f. MinA de
Arbuni. Si uflier.
hOlna V. hoTna.
Milt, -á v. tr. (imit.) Trans. Min : patu
ce se hui(a (Agrb. Int. 177 si 184).
www.dacoromanica.ro
HUM
huTtim, V ulum.
1) hula f., pl. e. Munt. Trans. Drum pe
unde nu tncape de elt un car.
2) hula 1. p1. e (vsl. hula). Rar azt. Opro-
briti, Mire, calomnie.
3) * hula 1., pl. e (fr. houle, d. bretonu
hut, val). Mar. Mare agitatiune a valurilor
dupe furtunA.
hulbeaja, V. hulubej.
hulboach $i -Gana, V. bulboacti.
hulchesc, V. upesc.
huleaT, V. guleaT.
hulesc, v. tr. si intr. (vsl. Witt). Rar.
Defaim, birfesc, calomniez.
hulibej, V. hulubej.
* hUllgan m. (rus. huligd.n). Devastator.
V. haTclamac, pogrom.
huliganic, -a adj. De huligan. Adv.
Ca huliganii.
* hullganizm n. Purtare de huligan.
h tilpav, V. hflpay.
h ellpe, V. vulpe.
hulpesc, V. upesc.
h ultan, V. vultan.
hultofire, V. vultoare.
hulttica, V. heltTuga.
hultuTesc, V. altoTesc.
hultu6n, -oana adj. (ung. oltovdny, ca
hition d. hytvdny V. alto% Nord. Altoit:
dreg hultuon, ctrese hultuoane.
W hir, V. vultur.
hultib m. (rut. hdlub, rms. gOlubt, d. vsl.
golombi, rude cu lat. columbus. V. porumb
§ihurlup). Nord. Porumb (pasare). Fc.
Hurlup. In Nt. hurlub, In Ban. Gorj
golumb ti golimb (vsl.), ca porumb fata
de portmb : golimbil zburard (Sez. 36,8).
huluba, V. hluba.
hulubarie f. Nord est. Porumbarie.
hulubej m. i hulbeaja f., pl. ef e(ung?).
Munt. Uli, erete.: dase lama ca hulubeju
(CL. 1913, 327). jn Olt. Munt. vest hu-
dubleajat pasAre mare, ull A. a.; In Mold.
sud. olibeja si hullbej, un fel de uli. V.
bullgaT, bullhare, cllihoaTe.
hulubita 1., pl. e. Nord. PorumbitA.
huludet si hudulet n., pl. e (rus. ho-
loclec, cotor, sparanghel ; vsl. hlondii, vargA.
V. hluj). Mold. FAlcalet. Arbil, pistonu cu
care bAietil Imping ctltu in pusca de soc.
Pratt. BAtu din mijlocu suveicii la rAzboi.
$i hurdulete, m., pl. ft (Rn.).
hultig, V. tulug.
Mime f., pl. e (ngr. hdrna (vgr. homal,
pAmtnt, de unde si bg. puma). ClisA, argilA
smecticA cenusie sail galbuie. (Se afla In
mare cantitate pe malu Dunarii la Galati).
V. lutisor.
hOmar n. Bz. Rar. Sare de bucatArle.
V. husca.
HUM
- 608
humelnIc m. (pol.hunriennik, id.). Nord.
Jitnicer. Pazitor de standoale boieresti: elf
is humelnic (Sadov. VR. 1911, 3,324 s. a.),
Si ho- (Ur.) Si ha- (rev. 1. Crg. 1912, 90.
*htimerus n. (lat. humerus, numar).
Anat. Osu bratului de la umar la cot.
humor, V. umor.
humds, -oaks& adj. De hung. Ca huma.
humuTesc v. tr. (d. humd). Nord. Li-
pesc (murulesc) cu huma: o incapere mica.
lipitti cu lut Si humuitd. (Sadov. VR. 1911,
3,324).
hunie f. (turc. hunt, bg. hunita, d. ngr
hont, hunt, pilule). Sud. Pilule mare (o ga-
leata cu ciuciur In fund) cle turnat viriu'n
butoale.
hao, Intel. de batjocura. V. huldeo.
hapaT, V. hopaY.
hupesc, V. upesc.
here (barb. d. fr. hourrah, d. engl.
hurrah) interj. de bucurie. Fals fld. ura
hurc n., pl. uri (cp. cu ung. hurok, ac.
hurkot, tat, adicit Anatoare cu laturi"). Ban.
Olt. Vinatoare cu Mita% goana. (NP!. Ceaur,
53).
hurcas m. (d. hurc). Ban. Olt. Maas.
hurcuTOsc v. tr. (d. hare orl ung. hur-
kolni , a prinde to lat). Ban. Olt. Haituiesc.
hurdtic, V. !rattail.
hurducatara, f. Nord. Rezultatu (hu-
ietu) hurductrii.
hurdughie, V. hardughie.
hurdulOte, V. huludet.
hurduz-belea, hurduz-burritiz, V,
urdu-belea.
hurduzaa n., pl. die (ung. hordoz6-
[ogy], targh). Trans. Arg. Pod umblator.
(lorga, 1st. Corn. Rom. 1,159).
hurez, V. efuhurez.
hurle f. (turc. hurl, pers./un, ar.haura).
Femeie foarte frumoast pe care coranu o
promite pe lumea cea-laltA musulmanului
fidel. Fig. Femeie foarte frumoasa.
hurjUrna Si urNma Si (Prah.) curjUrna
f., pl. e (cp. cu turc. kursun, gloat adica
alice, farmaturi"). Muff. Trans. Farmatura
de pine. Fig. POrecla celor zgirciti (care nu
lass sa se pearcIA nici macar o farmatura I) :
Mdi hurjumd I In Mold. mar eurjana, pl.
i Si e. V. bucTum.
hurlOT, V. urloT.
hurlulesc, V. urluTesc.
burble, V. hulub.
burlap m. (var din harlub, hulub. Cp.
cu cocof, hurlup). Vest. Mold. sad. Pruna de-
formath de ciuperca parazith exoascus (ori
taphrina) pruni gi care are aer in locu sim-
www.dacoromanica.ro
- HAG
burelul, e aerisoara Si de un gust placut
In kg. Olt. gurlup, fn Ban. Meh. gulup,
golup, golop. Aiurea ghirtoc, pIrtoc,chir-
laded, cocog, cocosel. V. colter.
hurmuz Si (vest) urmuz (turc. hurmuz
hormuz, hyrmyz. margaritar, d. insula st
orasu Ormuz Si Hormuz, in golfu Persic).
Margaritar imitat de sticiA. S. m., pl. ft.
Munt. est. Margaritar, o plants. Vechi fl
hormuz.
hurstiz, V. ursuz.
hurt& Si varta 1., pl. inuzitat e (rut
hurt, cireada, multime, na hurt, hurtorn, cu-
hurta, pot. hurt, d. mgerm. hurt, ngerm.
hfirde, herde, dreads. V. clreada). Est.
Cu hurta, cu ghlotura, cu totu : lucrdtort
angajati cu hurta, an cu chic,. La hurta,
toti to un loc, cu gramada. Si hfrta,
virta.
hurtam n., p1. uri e (din mal vechiu
hortum, tromps de elefant, d. turc. at. hor-
turn, tromps, tulumba). Tulumba. Ob.
furtun (infl. de jurtund).
hurnba, V. hruba.
Kama, a -1 v. intr. (imit. V. hIr11). Se
zice despre huietu pe care-1 fac tritsurile,
trenu, tunurile on alte lucruri grele dud
merg sail se prabusesc. Rar -Test.
huruTala f., pl. telt. Actiunea de a hum!.
Fig. Huruiala casei, greu case!.
huruis n., p1. uri (d. a hurui). Fc. Sanius.
hurultoare 1., pl. mi. Cfriitoare.
husar m. (ung. huszdr [d. vsl. husari.
V. Walser], de unde si poi. housar, rus..
gusdr, germ. husdr, fr. hussard Si housard.
Unii cred gresit ca ung. huszdr ar veni d.
ung. husz-ar, at doga-zecelea, nume mamas
de la 1458, cfnd Mate! Corvin ar fi luat cite
unu din does -zedi ca 55 fad{ husari. V. Si
hustle). Cavalerist usor annat to uncle
oft!. V. dragon, ulan.
husaresc, -ease& adj. (d. husar).
De husari: twine husdresti.
husarlme f. (d. husar). Totalitatea hu-
sarilor, multi husari.
Misfits m. (ung. huszas, d. hasz, dor-ra-
zed; rut, husos, husas). Vechi. Slant ungu-,
rest. In Trans. husos.
htisca I., pl. ste (pot hu ska). Mold .
Sure huscd, sare putt albs, care se vinde
in capatini mid de prat Indesat V. humar-
huscarie f. Mold. Depozit de sere (Rev.
1st. 1918, 18. Doc. 1827).
htlete si husfl(est) si husce Si huacT
(sud) f. pl. (rut gusts, d. vsl. gon.§ta, droj-
die, gon.kd, des, bg. gystina, slrb gustina,
drojdie). Pltimadeala borsului, compust din
tarita de grIS sag Si de secant V. hoetIna.
hustina, V. hostIna.
HU$
- 609
hueffulTdc si -1Tup (Mold.), interj. care
aratA caderea unul corp grey fn apa, ca st
blldtbtc (turc. rAsturnare, con-
fuziune, d. alt, losu, si Itst, susu; alt -list,
Cu josu'n sus, talmes-balmes, list - lisle, unu
peste &tit). V. anocato, tumba, Mao,
chichlon.
huodm, V. hucTum.
hutdpil 1., pl. e. lag. CeafA.
hututuT, -fiTe adj, (ruda cu hailitif si
Intuit). Mold. Fam. Tutuit, ratutit, zaplicit,
haihui, tehul.
h irta-huts si dta-dta, interj. care a-
rata. legAnarea. V. hit.
h utande m. Cal hutAnesc.
hutandsc, fteascet aid. De Buten, de
la Hutani (mate Romani slavizati In Ga litia
si muntil Bucovinel).
hutun, a -a, V. hltiT
hutupen si .4, m. (cp. cu hi:fugal).
Nord. Hojmalau.
www.dacoromanica.ro
- HVA
hutupfnift, V. °topical.
huzari V. husar.
huzmdt n., pl. ad (tun. hyzmet, ar.
hvdmet, servicia, functiune; ngr. huzmet,
bg. slrb. hizmet). Vechf. Dar facut ca oma-
gid. Impozit vexatoria. Venitu principal al
Virg, acaparat de domnie (ocne, dijmarit, vi-
nArici, olerit si yam!, care se arendaa celul
ce dada: mai mult). Mai pe urmA, slujba,
functiune (Salm).
huzmetar nt. (d. huzmet). Vechf. Inca-
Bator de huzmet.
hustlr n., pl. tiff (tuft [d. ar.] huzaF,
liniste,repaus, fericire; ngr. hurtirtstrb.azur).
Timp clad n'ai nevoie sA muncesti $ estl
fericit. V. rahat.
hdzurdsc v. intr. (d. huzur; ngr. huza-
revo, Orb. uzuriti). Tralesc in huzur, n'am
nevoie sA muncesc: a huzuri de bine. V.
haladulesc, lenevee° si vegeta:.
hvitib, V. falai.
89
 1) I m. A nods liters a alfabetului pi care
reprezentA a treia vocalA, care are sunetu
eel mai Malt : un i, dot i sau dot de f. Fig.
A pune punctu pe i, a te explica exact pi
fArA consideratiuni.
2) I pron. personal de pers. III sing. m.
pi f. la dativ fn ainte de le, -1, se : i le dd
luf sad ef, I-1 dd lui sau el, t se dd lid sat
el. V. ml, ti, vl.
3) I, interj. de bucurie i I (sad, mal bine,
fill 1) ce noroc I
1) -T pron. m. la acuz. pl. EncliticA lid.
ti : nu-1 dad pe ef.
2) -T pron. m. pi f. la dativ sing. EncliticA
fld. : luf, ei nu -t dad nimica.
3) -T verb. Est. EncliticA Ild. it (e, este):
nu-i nimica.
1) Ta, pron. f. de la fel, pl(ele, gen. al
let. Grepit serfs ea V. Tel.
2) Ta, verb. V. Tan, a lua.
3) la conj. (slrb. alb. turc. ja, ja, ori, or!).
Sec. 18. Ori.._ or!: sd aducd rdspuns cum
a fi : la pace, fa nepace. (Nec. Let. 2,396).
4) Ta (bg. alb. fa) interj. de Indemnat
on de poruncit : la sd vedem ce e acolo 1
la du-le si vent! AratA une-orl dispretu,
sad ironia, sad exagerarea : Cine-1 el ? la
an prost I Tocmal tu to -al gdsit sd protes-
ted ? la edl Era si el fa un bid copil
Era fa atttica de mic 1 Se Intrebuinteaza
la impus Were : la / Ce s'aude ? Una vine ?
In nord Ian (din fa-mf, fa Imi): fan
dd-mi 1 Vechi pi TanT ¢i Tana (d. ne, dativ).
La Al. P. P. fan cd, lacata cA. Si Ten
(nord): fen ci vined Tatarif, Wan ca ve-
neat-, Tataril !
Tabangfn m. (turc. fabangy, d. &bar,
pustie). Vechi. Rar. Venetic, haimana.
Tabava Tavaaa f. (turc. fava§d). Un
fel de cle5te de apucat nasu tailor care nu
stair liniptiti la potcovit (fr. morailles). Fig.
A prinde pe cineva cu fabasada de nas,
a-1 pune cinghelu'n nas, a-I face sA se
mite cum vrei tu.
Tabray, V. abray.
1) Tac m pl. fed. Stam. Boiptean.
2) Tac m. (fr. yak, cuv. tibetan). Un
fel de bed cu paru alb -pi foarte lung, cu
coadk ca de cal pi care tralepte pin Hima-
laya si sill muntl of Tibetulul (potphagus
grdnniens).
www.dacoromanica.ro
Tacit f. (turc. fah!, poate Inrudlt cu fr.
jaque, jaquette). Rar an Outer lat rAsfrtnt
la hainele femelepti pi barbatepti (de ex.. la
o blank). Fig. Fam. A festal( iacada, a te
compromite, a nu reupi.
1) TAcA f. lark pl. Pop. BunicA, femele
batrina (epitet). V. gaga, dada.
2) Taca si (rar) Taca sl (ob.) Tecata
interj. (strb jako, acuma, 1ndata. lacdtd e
infl. de Tata [care vine d. alb. late, vsl.
strb. hg. do), care e sin. cu facd, dar nu
se mai aude azi). Vezi, na, uite-te : lava
dot franci, facatd-1, iacdt'o, faca-ff francu
(na francu tad); (aca na, poftim, la ultati -vA
(la o surpriza, la o pnme)die) ! lace asa,
fac'asa, asa I Iaca'ndatd, indatA, cheer a-
cuma (voi face ce vrei p. a.).
de Iacint sad Tacfnt m. (vgr. 'yilkinthos,
de unde lat. hvacinthus, it. giacinto, fr.
jacinthe). ZambilA, o floare liliacee cu mi-
ros foarte placut originara din nordu Africil
(hvacinthus orientalis). Un fel de topaz
galben care bate In rot.
'fawn(' V. acum.
lacnie, V. Tahnle.
Tacobin, s. CalugAr, cAlugArita din
ordinu sfintului Dominic. S. m. Membru al
unei asociatiuni politice de revolutionari
asasini feroci care -ti tinead pedintele In
foasta mtnAstire a lacobinilor, pe strada
Saint-Honore, Is Paris, la 1789. Fig. Dema-
gog exaltat si feroce. Adj. Opiniuni (acobine.
Tacobinizm n. Sistema politics a la-
cobinilor. Fig. Demagogie exaltatA si feroce.
1) Tad si (vechi) ad n., p1. art (vsl. (add
si add, rus. ad, vgr. 'ades, fad, d. 'Ades, Ha-
des, Plutone, zeu ladului). Intern, locu unde
pacatopil sufere chinurile eterne pe lumea
cea- laltA, dupA credinta ludaica pi cregti-
neasca. Fig. Loc neplAcut, stare nesufenta.
Peatra (aduluf, V. peatra. Talpa fadulu I,
baba rautacioasa.
2) Tad (o peatrk), V. jad.
Tada f., p1. fade (d. fed sad lat. haeda,
pop. eda). FemelA de led. Prov. Capra sore
masa, (ada sate casa, dad/ cel mare-01 per-
mite un lucru, eel mic, care e mai prost, tgl-
permite unu $i mat mare.
'fades; pi (est) Ude, n., pl. art (tune.
fades, prinsoare, d. pers. (odes!, Imi aduc
 IAG - 611
aminte, d. fad, memorie). Prinsoare, ding-
aag facut aaa : cind se mantnca o gala,
acela la care se Intimpla stl cadA osu eel
forma de turd de la peptu gAinii (numit tot
fades), II ia ai dii un capAt altuia care trage
ai fringe osu, ai aaa zic ei ca nu facut iadea,
adicA se Invoiesc sA nu primeasca ort sA nu
apnea In mina un obiect de la cel-lalt fAra
sA zicA gtis", adicli ,,n'am ultat de fades".
Mica unu dintrInaii uitA sa zica via", cel-
lalt strigA lades, qi cel care a uitat perde
prinsoarea ai plateate on rid ceia ce s'a fixat
din ainte.
Taiga, V. oTaga.
Tagod, Tfigada, V. agud.
Tahnie f. (turc. pers. fahni, de unde al
bg. fahnifa). Un fel de mincare de peate on
de fasole cu sos fAcut din multA cent* uncle-
lemn ai extract de domate. Si aTcnie
(Bz.), ihnie (Mold. sud.) ai Ihnea (nord),
pl. -ele. V. tocana ni curcut.
* Taht n., pl. art (fr. engl. yacht, ol.jacht,
germ. jagd). Bastiment de placere sad de
ceremonie a aria mode a venit din Olanda.
Talac n., p1. e (ture. falak). lal. TroacA
de dat apA pAsArilor.
* Talin, -ft adj. (d. vgr. 'valinos, de sticIA.
d.'yalos, sticla, cristal ; lat. hvalinus). V.
ghllosesc). Care seamAnti a sticla : tha`
Dalin (cristal de stincA).
TalovItift f., pl. e (vsl. latovict, d. ialovil,
sterp ; rus. falovafa, vacs stearpA, falovica,
junca, pol. jalowica, bg. slrb. jalovica). Est.
VacA foarte grasa, mangoli(A. 51 falo-
mit (vest).
Tama f. (turc. [d. pers.] faghma, pop.
lama, jaf In rAzboi ; slrb. fagma. V. a-
mandea). A da, a face lama in ceva,
a apuca, a jAfui, a Pura, a risipi. Interj. lama
la mere, copit, rapeziji-va (amandea) la mere,
coph I V. Turus, busna.
Tamac m. (turc. lamak). Vechi. Recrut.
Copist, ajutor de logofat. $1 Yemac (est).
* Tamb m. Oat. iambus [ia 2 silabe], d.
vgr. lambos, iamb, d. idpto, arunc, iovesc,
navalesc). La vechii Greci al Romani, un
picior de vers compus dintr'o silaba scurtA
ai una lungs. Un vers care cuprindea
iambi, Intrebuinjat mai ales In sAtira.
*Iambic, -a adj. (vgr. iambik6s, lat,
idmbicus [ta 2 silabe]). Cornpus din iambi :
fambica senar. Yacht -Icesc.
TaPmblatT, Taombla, V. umblu.
Tamurlad n., pl. e (turc. famurluk, fagh- de curca, fumaricA ; Tarba de mare,
murluk, d. iaghmur, ploaie bg. farmuluk, varech, un fel de alga (zostera marina), care
zeghe; rus. kmurltik, pol. jarmuluk, un tel create pe stinci at e aruncatA de mare la
de stofA grosolanA de Itna). Vechl. Un fel de
pelerinA sad ipingea. V. Imurluc, Tar-
murca.
Tan (nord). V. Ta 4.
fanat, V. (nat.
Time interj. V. Ta 4.
Tangfn n., pl. urf (turc. fanghyn. Sec. 18.
Incendid.
www.dacoromanica.ro
- tAR
Tangfngfil M. (turc. tanghyngy). Bell.
Tulumbagig.
TanT interj. V. Ta 4.
Tanlcer, V. Tenlcer.
* Tansenist, -A s. Partizan al lid Jan-
genius sag Jansen (un teolog olandez care a
scris despre gratie ai predestinare, t 1638). Adj.
Doctrina lansenistd. $1 Jana. (dupA (r.).
* Tansenfzm n. Doctrina lui Jansen. $i
Jans- (dupA fr.).
* TanuarT8 m.. gen. al luf (lat. Mm.
rius [adicii mends], Luna lui lanu, un zed
la Romani). Prima tuna a anului. Ob.
Tanuarle (ngr. lanuarios).Vechl ghena-
rie gi -are, ghenuarle, ghenvarla al
-are, ghenarI8, genvarI8, ghenar
(dupe ger) gerar (vsl. genvarl, genarl).
Mold. al Tenuarle.
Yap& f., pl. tape (let. aqua, sard. ebbd
npv. ego, vfr. (ew, cat. pg. egua, sp. yegua).
Femela calulul. A bate sada sd (ori ca sd)
priceapd (apa, a face aluziune la ceva ca
sA priceapA cineva. P1. Pedalele rA2boiu'ul
de jesut (potnogi, tAlpigi). Cele doilA lemne
Incruciaate pe care se sprijinA plugu cind e
tras pe drum (V. tragla).
TapIngea, V. Ipingea.
Taprac m. (turc. (aprak, frunzA). Somn
de fa I jum. 8 kg. V. samn I.
Tar ni (vechi) Tara ni (mai yacht) okra
On Ban. ar), ere ai erT conj. (strb. ia, ar
Si are, iar. V. al dar 2). Dar, ai, Irma: to
lucrezi, far el door me. lar bine cd n'a cdzut,
dar bine cA n'a cAzut I Adv. (far, lard si
lartIsi). Din nod : far md duc, md duc far.
Tot, asemenea : mosneagu avea o fdd, si
baba iar o fatd.
TarasT adv. (d. lard). Rar. iar, din nod :
lards( a vend, a vend lards(. La Nec.
2,389, al eirasT.
Tarba f., pl. Farb( qi terburi (lat herba,
it. pv. erba, fr. herbe, sp. yerba, pg. hem).
Planta erbacee care traleate numal un an.
Ca frunza si ca farba sad cltd frunza si
larbd, In mere numtir, multime sag canti-
tate. larbd de leac, planta medicinala qi
(fig.) lucru foarte necesar. Paste, murgule,
ktrbd verde, sa al sA lei, aateaptA in 2adarl
In bot. Is o muljime de plante vumite ier-
burr : Tarba smart', granat ; Yarba
aspra, jepoasa ; Tarba baltIT, pAiva,
pipiriguta, tirsoacti; Tarba broasteT, tor-
tel ; Tarim codruluT, mAtrAguna; Tarba
mat (Serveate la Ingrasatu pdmtntului ai la
umplutu saltelelor) ; Tarba dulce, I. mu-
rick 2. lemn dulce, rildAcinA dulce (glvcyr-
rhiza echinata si gl. glabra), o plantA er-
bacee leguminoasA papilionacee (Rao:Wins
de gi. glabra se tntrebuinjeaza In med. supt
numele de radix liquiritiae); Tarba en.
glezeasca, odos (lolium perenne), o gra-
minee care se cultivil al pin grAdini al ea
IAR
- 612
dutret ; Tarba feruluT (fats a fearelor),
Juminoesa, o plantA erbacee veninoasA (yin-
cel6xicum officinale 94 anlepias vinceto-
x(cum), despre care poporu crede cA sfiirima
fern, $i de acela o cautA mult hotil (Ca s'o
gaseascA, Mlle pin Tarba In noaptea Stnzie-
nelor un lacat Inch's, care, zic el, cind se
atinge de Tarba ferului; se deschide. Alta
cred ca numal arlclu o she unde e, $i de
aceia, dan-i astupi c'o bucatA de fer in-
trarea vizuinil, el o aduce si sfArtml feru,
si asa poti pune mina pe ia) ; Yarba gall,
amArutti Tarba grass, grasita Tarba
TepursluT, tremurAtoare (iiind-cat are flori
tremurAtoare); Tarba, mare, omen (Inula
helenium), o mare si frumoasA plantA din
familia compuselor (E tonicA yi bunA contra
WWI el a vermilor intestinali); Tarba miae-
tinIT, pipirig ; Tarba neagra, un copAcel
care e tipu familiii ericaceelor (erica [sail
calldnal vulgaris); Tarba moale, stelutA;
Tarba nebunilor, elebor(Trans.); Tarba
ovasuluT, ovsigA Tarba earpeluT, o
plantA erbacee boraginee (echium vulgare);
Tarba stupuluT, mAtaciune, roinitA; Tar-
ba taTeturIT (Trans.), vindecea ; Tarba
vIntuluT, catusnicA 5i alte plante.
Terme f. (turc. farina, despicat). Somn
de la 8-15 kg. V. somn 1.
Tarmardc n., pl. oace (rut idrmarok,
rue. IcIrmarka, d. germ. jahrmarkt [d. jahr,
an si markt, Bra V. marchldan). Est.
13114 Erg anual. Si -og, pl. oage (Coy.
Mo.).
Tarmerca, Tarmalcasi(ob4nuit)Ter-
milicaf., pl. f (d. famurluc). Cliciula de
samur sail de vulpe $i cu fundu de cram
(gugiuman), purtatA de Jidanii habotnici din
nordu Romaniii s. a.
Tarna f., pl. fern!, vechl (erne (lat. hi-
bernum (tempos, timpu] de hank hiberna
Itempora, timpurile] de larnA, din care s'a
fAcut farad ; it. (inlverno, fr. hoer, sp. in-
vierno, pg. inverno. V. Ibern). Anotimpu
eel mai rece (21 Dec. 21 Martie) : (erne
grele (Let. I, MI lama Went, batrineta.
La farad, is lama viitoare. Adv. lama, In/
timpu lerniL
Tartagan, V. Tatagan.
Tartar V. Tart.
Tasllic n., pl. art (turc. fasak. V. Tasac-
cid). Vechf. Oprire, lnterzlcere.
Tasaceld in. (hire.- fasakgy, d. fasak,
oprire, interzicere). Vechf. Cavaz, soldat
Turc pus pentru siguranta unel persoane.
In eat Te-.
fa sera adv. Nord. Sears asta : am ed
chef In is sard (Sadov. VR. 1911, 3, 344 9i
346). V. on sari.
Telma f. Rid p1., care ar fi 'este, ca
muste, sail testi, ca fern! (lat esca, nutri-
ment, momealA, nada ; it. esca, nadA, Inca;
pv. esca, fr. eche, sp. yesca, lasca; ngr. iska,
strb. Jeska, atractiune. P. e, cp. cu seard,
leacd, teard). Un tel de burete care creste
www.dacoromanica.ro
TAU
pe arbor' si care, prinztnd scInteia amna-
rulul, se aprinde ¢i serveste la atttat focu
(fames igniarius sail fomes fomentarius).
Fig. Aliment HIM gust : pinea asta e curate
rased!
Taste (sod) til lzfc (est) n., p1. e (him
lazy, scris, scriitura). Vera Dosu unei mo-
nete (azi aresca si scrisa), opus lui tura.
A Juca la (ask si tura, a jam la noroc
dupA cum cade gologanu.
Tasomie f. (ngr. (asumi, fasomf, &saint.
&semi, giasimi, d. turc. fasemin, ar. ta-
saman, care e pers. (dsemln ; bg. fasmin,
strb. jasemin ; it. gesmino, gelsomino, pv.
jaussemin, fr. pg. fasmin, sp. jazmin). Un
copAcel oleacea agatator care produce niste
flori foarte parfumate si care e originar din
estu Asiii (jasminium). Vechi al Test-
min, ID.
Tam, n., p1. urf (fr. jaspe, d. vgr. (as-
pis, idspidos, lat. idspis, idspidis 2 si-
labe]). Min. 0 peatrA pretioasA opacA gal-
bent, role sari calenie, care e un fel de
caart si care se aflA si In muntii Bucegl.
(asp negru, V. Ildita. V. et lad. Se
poate zice gi Titspide f., ca lespede. La
Nec. Teeple, pl. e (dupA ngr.).
Taste, V. este.
Tagmfic n., Pl. e Si art (turc. formic).
Veit' cu care musulmanele tal acopere fate.
V. cimbir si fachTol.
Tatac n., pl. e gi art (tare fatak ; ngr.
giatdki, bg. strb. tatak). Camera de culcare.
In est Tetac.
Tatagan n., pl. e (turc. (ataghan, de
unde ai ngr. glatagdni, bg. strb. iatagan,
ung. jatagdnv). Un fel de sable turceascil
IncovolatA lata la captt. In est si Tar-
tagan.
Tits, V. 'face.
Tatra (Prut) f. pl. fetre,i Tdtera (Mold.
Muni) 1. pl. f (rut (dter, miter, id. V. vIn.
tir). Pl. Vintir (de pleat orl de nulele) :
rad feted; nicl vide (VR. 191?, 10, 54. II .).
Pals et-.
Tad, a Wit ei ma, lust el Mat v. tr. (lat.
levare, a tidies; it. levare, pv. pg. levar, fr.
lever; sp. levar, a ridica, sl Ilevar, a lua. V.
scot, ueor 2, relev, relief). Apuc. si
rtdic: a lua cartea de pe masd, banif din
dulap. RApesc: a lua cutva Wafer, dreptu-
rile, &mit; 1-a luat curentu ape!. Cuprind,
ocup, cuceresc: a lua o cetate. Percep : a
lua vamd, taxa, dii,pd. Primesc: a lua W-
itco:I' de la cineva. Inghit un medicament:
a Ina un prof de chinind, a lua lod. Beau,
mtninc (dupA fr. prendre): a lua an ceaf o
inghetatd (Pentru alimente mai grele se zice
numai maniac ori bead: minInc mere, bead
lapte). Apuc, rtdic, tratez pe cineva, mInul
ceva : a Ina tin bolnav Wet, a lua an pa-
har cu atenfiune ; a lua pe cineva en Me-
te, a-I lua fn ris, a-1 lua peste plcior. Pri-
mesc, accept: a lua un pre), o mie de franc!.
MA indrept: a o lua la dreapta. Admit,
adopt: mf-am luat un name. Contractez,
IAU
613
Imi fac obicel: mi -am loaf obicet sd bead
cacti'. Consider on mi se pare cA e : am luat
arama drept aur. V. refl. Merg : and fad dupd
cineva. Fig. lmitez, ascult: nu te lua dupd
gura lull MA distrez, mA mingli: befivu se
to cu bdutura. MA transmit, mA lipesc :
vdpseada de pe gard s'a luat pe haina mea,
guturafu e o boald care se fa. A lua aminte,
a lua sama, a baga de samA, a observe, a
fi atent. A lua de bdrbat, de nevastd, a te
cAsAtori cu. A lua la bdtaie, la goand, a'n-
cepe sA bati, sA fugaresti. A lua apd (un
vas, o corabie), a h apart asa to cit sA pA-
trundA apa. A lua in bine, in rdd (sau in
name de bine, de Mil), a considers drept
bun sad rAil. A nu lua din lac, a nu porni
cu toate opintelile (un cal Inhamat, un au-
' tomobil). A fipa cif te fa gura, a film cit
poti. A te lua groaza, fiorif, a te apuca
groaza, fioril ; a'ncepe sA simtl groazA, hod.
A fl-o lea asupra, 1. a-ti asuma rAspun-
derea, 2. a te supAra pentr'o vorbA pe care
o consideri emisA la adresa ta. A-fi lua zida
band, rdmas bun, a zice adiio". Arm. A
lua In ceafd, a te aseza drept In apoia cuiva
In front on to coloanA. Sd of sd fei I la
pastele calulul la anu cu brinzA, la calen-
dele grecestl; paste, murgule, iarbA verde
mai primi). -
(ironic despre niste banl pe care nu-I vet
Barb. A lua o bale (fr. pren-
dre an bain), a face o bale, a te scald&
Se zice: fad (vest), fed (est), fat (vest), fel
(sud si est), fa On nord le), ludm si lddm,
loom si Mom, luaff si Waft, la (lit. fad,
to nord fed); luam; bar (In eat Judi); lua-
sem si Masan:, sd fad (in eat sd fed), ad
tat (vest), sd fef (sud rA est), sd fa (vest),
sd fele (nord), sd lailm, sd luaff, sd fa (in
nord sd fete), luind. Cp. cu bead si vread.
Taurgitl m. (turc. pop. faurtgu). Muni.
VInzator de laud.
Taert n., pl. urf (turc. foghurt, foghard,
pop. faurt). Munt. Lapte fermentat si inche-
gat On Mold. lapte acru). V. curcut.
Tavasa, V. Tabasa.
Utz n., pl art (vsl. lard,
zAgaz). Mold.
Trans. Vechl. ZAgaz, leziturA. Azi pesfe tot.
Helested, dmnic, lac fAcut p. pisciculturA. V.
Tozer.
*laser, V. User.
1) Tazma, V. agheasma.
2) Titania 1., pl. tezme (probabil, vsl. bg,
lazva, rand, deci boala, dihanie", ca smidd
2 din svidei). Vest. Muck vedenie, stri-
goi, stahie. Fig. GInd care inspirA fricA :
zazma neincrederif (Od.) Flint& foarte slabA
si mita (o femeie, un cal): tine e fazma
asta? V. dlhanle, monstru, schlma.
fba, V. hlba.
!boric, -a adj. Din Iberia (Spania).
lbdrn si -nal, -a adj. (lat. hibernus).
Rar. lernatic, de larnA.
lbernant, -ft adj. (d. ibernez). Care
iberneazA, care eta amortit larna.
lbernatlane f. Actiunea de iberna....,
Si .M1% dar ob. -are.
www.dacoromanica.ro
ICH
ibernez v. intr. (lat. hibernare, a Tema),
lernez In stare de amortire (ca Meal.
arid( f. a.)
Ibidem adv. (lat.). Tot acolo (vorbind
de un lac citat Intro carte).
Ibis m., pl. tbist (lat. si vgr. Ibis). 0
pasAre cu clocu si picioarele lung!, cu peptu
si spinarea albA, cu capu, gnu fi coada
neagra, mInclitoare de reptile, si de aceia
adoratA de vechii Egipteni (ibis religiosa).
V. tlganus.
Ibinca f., pl. 1. V. Ipingea.
iboste, V. iuboste.
lbdstnIc m.(veldiubostinike, ddiabottl,
iboste). Yacht (Dos.). Ibovnic.
lbdvnlc, s. (vat ltabovintkd, d. Ira-
bovt, lubire; bg. liubovnik si 11-, amant;
rus. lin-. V. Iubesc). Pop. Amant, amantA.
Si lbomnIc (vest). Vechi si lbohnIc 91
Ilbovnlc.
ibovnIctisc (ma) v. refl. Pop. MA drA-
gostesc.
ibric n., pl. e (turc. ar. fbrik, de uncle oi
ngr. brtki, bg. ibrik, pal. imbryk). Vas de
metal (2-3 litri) de turnat apa clnd te spell
in lighean (azI Inlocuit de cana smaltuitA
sad de portelan). Vas de alama sad de tini-
chea (cel mult 112 litru) cu coadA lungA de
de fAcut cafea s. a.: pane ibricu (adica: de
cafea la foc.)1
Ibrictar m. (turc. tot ass, compus ca si
batractar). Vechf. Acela care turns apa din
ibric domnulul ca sA se apele.
fbrld si hf-, -a adj. (lat. htbrida, cor-
citurA. Cp. cu sabred). Animal on plants
corcitA (rezultat din does sped! diferite, Ca
cattru). Fig. Prost, urlt : constracfiune ibridd.
Gram. Compus din rAdAcini od cuvinte lu-
-
ate din dock limb!, ca Marocrafie, sociolo-
gic Fals. -Id (dupe fr.),
Ibridltate f.
sad Ibrldfsni n, PI. art
(d. ibrid). Calitatea de a fi ibrid.
IbrIsfm(vest)11 -fn (eat) a, pl. art (turc.
ibrifir ; ngr. brisimi -im, strb. ibri§1m).
AtA de matasA. Fig. (eat). Aluziune, boblr-
nac: a trage culva an ibrisin pe la nag.
Adv. Suptire, fin : acest cufit e ascufit ibrt-
sin, tale ibrisim.
IbrIsImgid m. (turc. Negus-
tor de ibrisimuri. Fig. Iron. Rama it.
le tt., p1. art (ung. tk si ek). Trdns. PanA
(de deapicat lemnu). V. Icta.
Ices si IcT (eo dift.) adv. (lat. hicce. V.
RIO). AicL colea : site -te id (sad icea).
Id (sad icea) cola, din loo In loo : dupd
Millie se vedead morff zdclnd id fi cola.
IchT n., pl. art (var. din tc). Muni. Antic
mai mare (numit s lap) umplut cu plumb
cu care se izbesc si se scot din cerc cele-
Idlte arsice (ca bucolu la bile), V. Viol,

ICH
ichllfc m. (turc. ikilik, d. ikl, dos). Vechi.
O monetA turceascA care valora 2 lel, feria
1822 la not 4 lei (lorga, Negot 226). 0 ma-
aura egalA cu 50 de dramuri.
$i echilac.
lel, V. Ices.
IcTo(g)lan tn. (turc. id oghlany, d. id,
interior, si oghlan, feclor de casA. V. clan 1).
Vecht. Paj al sultanului. Copil de casA la
domnii romanesti (Errol 30-36, subordonall
ledecliilor).
Icndsc v. intr. (imit. d. val.* iknonti,
bg. tkam, Bind, rus. Oda; ikntitt, a sughija.
V. hInc). Est. Sughif orl Inghit In sec din
cauza unel loviturl sail de cluda: l-a tras
un puma de a knit. Vest (Ignesc, ca
rdgnesc). MA opintesc ca sA vars. In Munt.
vest oticnesc (vsl. * otikrzonti).
Iconar m. (d. icoane). FAcAtor sau yin-
zator de icoane : multi agenti panslavisti
cutreteraii satele Moldovei prefdcuti in
iconari.
Iconoclast m. (vgr. eikonoklastes).
Sfaramator de icoane. P1. Ni to sectarl dis-
trugAtori In seculu VIII dupA Hristos. La
Dos. Iconoboret (vsl. ikcitoborici).
Iconografie f. (vgr. eikonographla).
Stiinja imaginilor produse de picturl, sculp-
tura si alte arte plastice. Lucrare (carte) care
confine portrete celebre: Visconti a stabi-
lit o bogatd inconografie romand.
Inconolatru, -it a. si adj. (vgr. eik6n,
imagine, icoanA $i fatreflo, ador ; ngr. iko-
noldtris). Care se trichina icoanelor.
lanedmcfm, Ictlo-, V. Ihnellmon,
Ihtlo-.
icoane (oa dift.) f pl. e (vsl. bg. strb
lkdna, d. mgr. ik6na, vgr. vitae, ac. -dna).
Imagine de dint (de obicel pictatA pe o
tablA de lemn). Fig. Imagine, oglindire
cuvintu e icoana suf data.
Iconem, Iconomie, V. econ-.
Iconomfsesc v. tr. (ngr. ikonom6, aor.
ikon6misa). Vechi. Administrez. Az( Cruf.
String, adun: a iconomisi ban! Si eco-
nomlsesc (dupA ft. economie, economiser).
Iconostas n., p1. (ngr. ikonostdsi; vsl.
rus. ikonostris. V. para-stas). Vechi.
Catapeteazma. Az!. Pupitru pe care, In bi-
sericile ortodoxe, e pusA icoana IMO care
preutu miruieste lumea. V. proschlnItar.
icos n., pl. e, ca tfos, ifose (val. ikosti.
d. mgr. ikos, vgr. Mos). Un fel de cintec
bisericesc care se tints dupA condac. Carte
care cuprinde asemenea antece. $i 1c6s,
pl. 'man (SAmAn. IV, 415).
Icosaddru n., pl. e. (vgr. eikosdedros,
d. elkosi, do/IA-zed, si e'dra, faja, bath),
Geom. Corp. solid cu 20 de fete.
Icosar $i lcuser m. (ngr. ikosdrl, d.
ikosi, doila-zed) Vechi Irmilic, o veche mo-
fled turceascA de argint In valoare de 2C de
Id vech1 to Turcia, far In farile romanesti
de. 17 ei shear de 12 lei si jum.(1orga,Negol.
224, $i $A1n. Infl. Or. § 92). La 1877 valora
5 gal*, adicA 4 trona
www.dacoromanica.ro
614 IDE
icre surb. ikra; rus. Ara).
f. pl. (vsl.
Oaa de peste. Icre negre, icre de niorun
on de nisetru.
lctenle, V. ectenle.
icter n., pl. e (vgr. ikteros). Med. Gal-
benare, o boalA care face ca fierea sA se
raspindescA In singe si pelea sA se Ina-
beneasca.
iciadsc v. tr. (d. ic). Trans. Ban. Vtr,
intercalez : Slavit ft Unguril s'aii icuit in-
Ire RomOni si ltalien(.
leaser, V. Icosar.
ide f. pl. (lat. idus). A cind-spre-zecea
zi a lui Martie, Mai, lune Octobre si a
trei-spre-zecea a celor-lalte luny ale calen-
darului roman: Cezar a fast asasinal la .
Mete lut Martie.
Ideal, -a adj. (lat. idealis). Care nu
existA de clt 1n ideie, In imaginafiune: z,nele -s
ftinte ideate. Fig. Perfect, sublim : fru-
seta ideald. S. ri., pl. e Si art. Tipu perfec-
fiunii, culmea perfecjiunii : tot omit are un
ideal pe care-I armareste. Adv. In mod ideal.
Idealist, ea s. si adj. (d. ideal). Par-
tizan al idealizmului.
Idealltate f. (d. ideal). Calitatea de
a fi ideal.
ideallzaz v. tr. (d. ideal). Dail un ca-
racter ideal (unei persoane, find lucru) :
arlistu idealizeazd natura.
" ldealizm n., pl. e (d. ideal). 0 doe-
trina filosoficA care neagA realitatea indivi-
duali a lucrurilor distincte de eu" si atrl-
bue o importanta excluzivA nofiunilor $i a-
devArurilor concepute de ideie, de rajiune :
idealizmu kantian. Urmarirea idealului In
arta: idealtzmu e opus realizmului.
:
IdeTe f., pl. ide! (lat. idea d. vgr. idea ;
it. idda. P. formA, cp. cu epopete). Nojiune,
imaginea pe care spiritu $I -o face de .ceva:
ideia frumosulut, a bineini. Cugetare, con -
cepfiune: lie-care om are idetle lu!. Amin-
tire, notiune vagA : ignorantii n'ad ideie de
matte. Schifa unei opere: iacatd o ideie
de planu med. In filosofia platonicA, tip
etern de ceia ce existA. P1. Viziuni, himere :
a te nutri cu idel. Mere fixd, gind de care
nu poll scApa, lucru la care te gIndesti con-
tinua. Fam. Cu o Mere (mai mare, mai mic),
pufin (mai mare, mai, mic).
idem adv. Cuv. lat. care InseamnA tot
asa, acelasi" si care se intrebuinjeaza in
toate limbile, ca delta.
identic, -á adj. (mlat. fdenticus, d.
lat idem, acelasi). Absolut asemenea cu
altu, tot aaa: case identice, propozifiuni
tdentice. Adv. In mod identic.
*IdentifIc, a -it v. tr. (mlat. identifico,
-Ore). Fac identic, cuprind, supt aceiasi ideie.
V. refl. MA fac identic, ma pAtrund bine de
sentimentele altuia: actoru trebu!e sd se
identifice cu personagiu pe care-I joacd.
IDE
- 6:5
[dent 'tate f. (miat. Identitas, -ails,
d. lat. idem, acelasi). Calitatea de a fi iden-
tic. Jur. Recunoasterea persoanel unui mort
sad al unui delincitent care nu vrea st spina
a recunoaste, a stabilt identitatea
tine -i :
unui cadav u. Fig. Starea unel substante
care 'truffle perpetud aceiasi. Mat. Egalitate
to care eel dol membri-s identici.
c Ideografic,
expnmt o
Care
-A adj. ideografie).
scrisoarea Clunejilor
idele:
(d.
e tdeograficd. Adv. In mod ideografic.
Ideografie f. (d. idete si grafie). Re-
prezentarea direct/I a ideilor pin semne gra-
fice (un semn p. fie-care idele, ca cifrele).
Ideolog m. (d. ideologle). Care se o-
cupt de ideologie. Fig. Visator, utopist V.
practic.
Ideologic, -A. adj. (d. ideorogie). Re-
lativ la Ideologie. Adv. In mod ideologic.
Ideologic f. (d. 'dere si -logic). Stilt*
ideilor, considerarea ideilor to ele singure
lipsite de on -ce metafizict.
Idle, Medd, V. Tedec.
loth f., pl. e (fr. idylle, d. vgr. eidYl-
lion, dim. d. eldos, aspect, figurt. V. Idol).
Mica. poemA pastoralt, In general amoroast:
idilele tut Teocrlt. Fig. Amor delicat si naiv :
atingdtoarea idild a NI Paul ft a Virginia*.
V. eclogA.
Iodic, -A adj. (d. Mild). Care are ca-
racteru unel idile.
Idldma f., pl. e (vgr. idioma, d. tdios,
proprid). Limbs proprie unel nabuni : idi-
oma romdneascd. Dialect : idioma olteneas-
ed. Si Idiom, n., p1. e (dupt fr.).
Idiomatic, -A adj. (vgr. idiornatik6s).
Relativ la idiomt : expresiune idiomaticd.
ldlopatie f. (vgr. idlopatheia, d. tdi s,
proprid, si pathos, suferintA). Med. Boali
care are existenta el proprie si nu e urma-
rea altel afectiunl.
IdlosIncrasie f. (vgr. idlosygkrasta,
d. idtos, proprid, syn, Impreunt, Si krasis,
amestec, temperament. V. crass). Med.
Aplicatiune sad aversiune hitt de oare-care
alimente din pricina temperainentului fie-
ctruia (De ex., unu nu poate mince raci, ca
se ImbolnAveste).
Idiot, -oats adj. si s. (fr. idiot, lat.
idlOta, idiot, d. vgr. kliOtes, care n'are edu-
catiune libert, netnviltat, necercat in fume,
prost). Prost, stupid: om idiot, casd de cons-
truchune idioatd. Adv. A vorbt idiot.
Idlotizm n., idiottsmds).
pl. e (vgr.
Rar. Idiotic, stupiditate. Gram. Particulari-
tate In expresiune a unel limb]: a bate
Bala ca sa prIceapa Tana e art /dip-
iizm romdnesc In loc de a face aluzlune.
idlotie f. (d. idiot ; fr. idtotie). Stupi-
ditate, prostie (datoritt unor defecte cere-
brate In general ereditare). Faptt de idiot :
ce'nseamnd idiofia asta ? Pals -tense.
idol m., pl. It (val. idold, d. mgr. idolon,
vgr. eldolon, exemplar, idol, d. eklos, aspect;
www.dacoromanica.ro
- IDR
lat. Iridium, it. sp. pg. idolo). Figurt, status
care reprezentA un zed. Fig. Persoant
foarte iubitt, admiratt sad onoratA: Napo-
lean era idolu armatel lui. Lucru foarte
lubit : banu e idolu Jidanulul. Fig. Pop.
Munt. Om tad.
ldolatrie f. (lid. idololatrie ; lat. trio-
lolatria, d. vgr. eidololatreia). Inchinare la
idoli. Fig. lubire pasionatt. V. polltelzm.
Idolatrizes v. tr. (d. idolutrie. Fr.
idoldtrer. Cp. cu concretizez). Ador, iubesc
cu pasiune : o mama care-si idolatrizeazd
copiii.
Id lolatru, -4 adj. si a. (Ild. idololatru ;
lat. idololatra, d. vgr. eidololdtres, d. Melo-
Ion, idol, si latredo, ador. V. zoolatru).
Care se Inchint idolilor.
Idolesc, -egisca adj. Vechi. De Idol :
capiste idoleascd.
(dont& 1., pl, e (d. idol). Munt. Pop. Pe-
meie foarte rea.
Id6Inlja f., pL e (val. iddlinica). Vechi.
Templu de idoli.
idra gf hidra 1., pl. e (lat. hydra, d.
vgr. Srdra, [d. ,jrclor, apt], un balaur mito-
logic cu sapte capete, pe care i le-a Mat
Ercule. V. vldra). La cei vechi, carpe de
apt dulce. Fig. Mare pericul gi nenorocire:
idra arzarhiii. Zool. Un gen de polipi care
de abea se vAd cu ochiu liber (V. celen-
terate).
, Idrargir n. (vgr. Wirth-gyros, mercur;
`ydor, apt [edict drgyros, ar-
gint). Chim. Mercur.
Idrarglrizm m. (d. idrargtr). Med.
Intoxicare cu mercur.
, *drat m. §i n., p1. e (d. vgr. 'Srdor,
'ydatos, apt). Chim. Radical mono- sad po-
hvalent at idrocarburilor saturate de unu
sad mai multi oxidrili.
Idratez v. tr. (d. idrat). Chin:. Com-
bin cu apt.
IdraillIc ai Idrazillc, -A adj, (vgr.
jrdraulik6s, d. jrdraulis gi 'Srdraulos, un fel
de instrument muzical In ale carul flulerese
sufla pinteo masint mifcatt de apt, d.
Sidor, apt, gi aulds, fluter, teava). Relativ
la ducerea apei pin Levi si canale oil care
Intrebuinteazt spa In mecanizme : masind
idraulicd. Var idraulic, silicat de calce din
care se face tencuiala idraulicd, care se fri-
ar-este In apt. Presd idraulicd, care functi-
oneaza pin ajutoru unei pompe cu apt. S.
f. Ingineria conducerii apelor pin Levi
canale.
Idrazina f., pl. e (d. idrogerr yi azot).
Chim. Corp in care o parte din idrogenu
combinat cu azotu a Post Inlocuit cu radi-
call idrocarbonati monovalenti.
idrIc, -A adj. (d. vgr. 'Srdor, apt). De
apt, cu apt: a supune un bolnav unel diets
idrice. In compozitiune cu alt cuvint din
chimie, /watt un acid compus din idrogen
gi un corp simplu: acid cloridric.
IDR
- 616
idro- (vgr. '37rdro-, d. apa), pre-
fix care arra cA e vorba de arra, ea in idro-
gen, idro- saurian.Si hidro- (lat. hydro-).
IdrocarbOra 1., p1. t (idro- si car-
bard). Chin:. Corp constituit numai din car-
bune gi idrogen (Aceste corona Is foarte
numeroase si servesc ca schelet tuturor
celor-lalte corpuri organice formate pin sub-
stitulree oere-caror radicall simpli sail corn-
pusi to locu idrogenulul din molecule for).
ldrocefai si (mai bine) -cefal, -Er
adj. (vgr. 'ydrokephalos, d, ydor, and, si
kephale, cap). Med. Bolnav de idrocefalie.
Idrocefalle f. (d. fdrocefal). Med. ldro-
pixie la cap.
Idrocel n., p1. e, gt (mai corect) -CA
f., pl. a (vgr. 'ydrokdle, d.rdor, apA, gi kite,
unflatura; lat. hydrocdle E, it idrocdle m.
V. varicocel). Med. Idropizie In scrot.
idrocelulasA f.,p1. a (idro- sicelulozd).
V. celuIozA.
Idrodinirmic, -A adj. (idro- si dina-
Relativ la idrodinemica. S. f. Aces
parte a fizicil care se ocupA de mifcarea,
greutatea gs echilibru fluidelor.
ldrofil, -A adj. (din idro- gi fil). Care
Suge apa: vatd idrofild.
Idrofdb, -A adj. (vgr. `ydrOphobos).
Med. Bolnav de idrofobie.
Idrofoble f. (vgr. 'ydrophobla, d. 'jr dor,
apa, ¢t phabos, fricA). Med. Frick de apti
(cela ce e un semn al turbarii).
Idrogen n. (pref. idro- gi vgr. genrrdo,
tam). Chim. Un corp sirnplu gazos mono-
valent care, unit cu oxigenu, produce ape.
A font izolat de Cavendish la 1766. Alchi-
mistli din seculu XV stiati de el si-1 obser-
ves chid tuna acid sulfuric peste fer.Para-
celsus In sec. 16, Turquet de Mayenne si
Boyle In sec. 17 constatarA ca e inflamabil.
Lavoisier arata la 1783 ca face parte din
compozitiunea +mei si-1 numi age. Unit cu
cArbunele, serveste la luminat stradele. Fiend
cel mai uso corp (de 14 on mai ugor ca
aeru), cu el se units baloanele.
idrogenes v. tr. Chim. Combin cu
idrogen.
Idrografie f. (idro- si-grafie). Stiinta
apelor (mAri, fluvii. lecuri) cu adIncimile,
malurile eke particularitati ale lor.
Idrologle f. (idro- si -logic). $tiinta
apelor din punctu de vedere at felurilor gi
proprietatilor tor.
Idromel n., pl. art (vgr. 'ydromell, d.
'ydor, apa, si melt, miere). Med.
idromdtru n.,pl.e (idro -si metro). In-
strument de masurat greutatea, densitatea gi
forta lichidelor.
Idrdpic, -A adj. (vgr. `ydropik6s, d.
'ydor, apa, ai tips, feta, obraz). Med. Bolnav
de idroplzie. V. trtnday.
IdropIsfe f. (fr. hydropiste, ,d. lat.
hydrdpists, var. din hydrops, vgr. `ydrops ;
www.dacoromanica.ro
IRF
ngr. ydropikia). Med. 0 boalA caracterizata
pin gramadire de spa (lichid seros) In corp,
mai ales la ptntece. Vechi si pop. dr6-
pica (ngr. ydropikas).
idrosaurlan, -A adj. si s. (d. idro-
si saurian). Zool. Saurian de apA (croco-
dilu). V. saurian.
IdrostAt n., p1. e (vgr. 'ydrostdtes, d.
'ydor, aria, si 'istemi, Oaf°. Nivel, instru-
ment cu apa de verificat suprafetele ori-
zontele.
Idrostatic, -A adj. (d. idrostat). Be-
la& la stabilitatea apei Intrebuintate is con-
statarea echilibrulul ei. Balanta idrostaticd,
o balanta irnaginata de Galilea ca se veri-
fice principiu lui Arhimede si sa determine
greutatea specifics, densitatea corpurilor. S.
I. Acee parte a mecanicil care studiaza echi-
libru lichidetor si presiunea for asupra va.
selor : Arhimede a creat idrostatica.
idroterapic, -A adj. (d. idroterapie).
Med. De idroterapie.
idroterapie f. (d. idro- iii vgr. the-
rapela, tratament. V. radlo-teraple).
Med. Tratarea boalelor pin apa.
1) le f. (lat. Linea fvestis), Mina de in, d.
linens, de In; fr. tinge, sp. Ma V. in, II-
nie. Cp. Cu vlinic).-Vest. Camasa femelasca
taraneasca ornate cu cusuturi de amid de
on -ce c6loare gi cu fluturi.
2) le S. (lat. ilia n. p1., ptntece, coaste. V.
iliac). yacht. Partea de jos a pintecelui,
vintre V. stinghle 2 si desert.
TebfncA, V. Ipingea.
Ted si (vechi) ed m. (tat. haerlus, pop.
Ada, sard. edu. V. TadA). Put de capra.
Tedec n., p1. art (turc. tedek, cal de mina,
remorcare; slrb. ledek, tunie de remorcat).
Vecht. Cal de parade. Azi. Funie de remor-
cat. A trage la iedec, a remorca (vorbind de
un remorcher sail de un om care merge pe
mai oi trage o iuntre care pluteste). Fig.
Iron. Bagej, suits: acest om a un iedec al
cutdrula. Si Idle (Dun. de jos).
Tedecliti Vi iclicii0 m. (turc. iedekli.V.
Tedec). Vechi. Boierinas In serviciu dont-
nului (caiegiti, sofragie g. a.). V. IcToglan.
*leder& f., pl. e (lat. hedera, it. ddera, pv.
edra. vfr. Terre, nfr. lierre fdin Pierre], sp.
hiedra, pg. hem). 0 plena agatatoare ale
caret frunze, de un verde Inch's, ail 3-5 bobi
(si ale cares fructe negre seamAna a bace
hddera helix). Scris gi ederA
Taloa, V. Tofca.
Tank) gi (vechi) Oftinf -A adj. (ngr.
efthin6s, de unde si bg. slrb. Jeftin). Cu
pret mic, nu scurnp: pine feftind. Usor, fa-
cil : succes iefttn. Vechi. Indurator, milos.
Adv. In mod leftin : a vinde, a cumpdra
(Olin. A scdpa ieffin, a scapa cu o pagubA
mica. In vest Totten.
leftinAtata f. Calitatea de a fi leftin.
Vecht. Belsug. Indurare, mill. Vechl eft.,
La Cor. eltanaug.
IEP
617 -
Taft Incise v. tr. Pac ieftin: a &flint o
marfa. Vechi. Miluiesc. V. refl. MA fac lel-
tin : viola s'a leftinit. Mi se pare ieftin :
m'am leftinit la acest lucru, si acuma vdd
cd m'am inselat cumparIndu-1. In vest
Tettenesc. Vechi eft-.
Yeftlar, -oars adj. Cam ieftin. Adv. In
mod cam ieftin. Scris si eft-.
Tel (vechi el), Ta pron. pers., pl. fet,
fele, vechi ei, ele (lat. (lie, Ilia; it. ello, ella ;
pv. sp. el ; fr. it. Gen. dat. sing. fall lul,
fall lei, el, p1. fail for, (ale] lorD. DInsu
(nu tu, nici ea.). Ca art., In limba de azi
(deja In Cod. Vor. 97,14), nu se mai zice
Tut, ci lu: lu Ion. Lai e numai pronume:
casa e a Tut, dd -1 fi lul. In Ps. S. ld = le
(dativ): dd-ld for, Doamne I
Telcovan m. (turc. fel-kovan sf fel-
kognan, sfirleaza, lit. ,care alunga vIntu",
data nu alterat din gr. alkydn, alcion). Cant.
Al. Alcion. Scris si elc-. La Bol. al-
coven.
Tele f., pl. d. pron. lel, fa. Niste zinc des-
pre care poporu crede 9 -II provoacA para-
lizie, reumatizm s. a. Luat, apucat de fele,
pazalizat. Le mai zice si clinsele, fru-
moasele, soimanele, vintoasele. V. Intl!.
nItura.
Temac, V. Tamac.
Ten inter'. V. Ta 4.
Yenta, V. flint.
Tenlbahitr si (ob.) Tenip- si !nip- n.
filrA pl., care ar fi art (turc. feni-bahar, si
-pahar, d. tent noa, proaspAt, si bahar,
aroma). Bobijele unui fel de mirt care se
tntrebuinjeaza In bucAtArie si farmacie (myr.
tus pimento). Fals
Tenicer 51 InIcer si (Munt.) TanIcer
m. (turc. lent -eert, oaste nouA; rus. lanyadr,
germ. janitschar). Soldat din infanteria 1110-
injatA de Murat I la 1330 si -compusa din
tined crestini turcift. Ia a format garda sul-
tanulul Turcift pinA la 1826, ctnd, din cauza
aroganjei et a Post macelarita si suprirnata
din ordinu lul Mahmud II. Fals eni-. V.
mameluc si pretorlan.
TenIcercli f., pl. e (pol, janczarka). Sec.
18. PuscA ienicereascA. LaNec. inicerca.
TenIceresc, -eased adj. De ienicer.
Tenlcerime f. Oastea ienicerilor.
ienlpahar, V. Tenibahar.
Ten agar& adv. Mold. sad. Seara asta
V. la-sarft.
Tenuarle, V. Tanuarld.
Tenaptir m., pl. tenupert (lat. junip-
rus, jeniperus, de unde s
it. ginepro, fr.
geneare, sp. enebro). V. jneapar. Un co-
pacel conifer tot-de-a-una verde care creste
pin pAdurile sttncoase (juntperus commilnis).
Fructele lui is niste bace aromatice, stoma-
hice si diuretice. Se zice si inipere si
inlpIr (Mold.) si stiintific si Juniper. V.
conifer si smirdar.
Tape pl. d. Tapa.
www.dacoromanica.ro
TER
TepIngeti, Tepingefil V. IpIngea.
Terurae m. lepure mic.
Tdpure in. (lat. kpus, lerporis, mrom.lid-
pure, it. lepre, fr. fibre, sp. liebre, pg. lebre).
Un animal rozator erbivor cu urechile fungi,
fricos si lute la fuga. Fig. Om fricos. A te
Tinge fepurii, a -li fi foarte frig, a fi Inghejat,
asa in eft nici iepurii nu se mai tern de
tine. Vechi scris si epure. V. mosc 2.
Tepuresc, -eitscit adj. Fam. Ca de
lepure : somn lepuresc (gata de a te destepta).
Tepureste adv. Ca iepurii. A dormi fe-
pureste, a dormi tot-de-a-una gata de fugll
on de actiune, dupA credinja popularA cA
iepurele doarme cu ochil Inchisi numal pe
jumatate.
TepuroaTca f., p1. e. Femela lepurelui.
Tepti9claira f., pl. e. Dim. d. lapel.
le- si Terarh m.(vgr. lercfrhes 1= arhte.
reds), d. iereds, preut, si drho, clemnesc).
$ef al preutilor si cAlugarilor, arhierea.
Sfinfii Tref lerarhi (adicA Vasile cel Mare,
Grigore Cuv1ntatoru de Dumnezeil si Ion
Gura-de-aur), o sArbatoare ortodoxil Ia 30
lanuaria.
le- si TerarhIc,-a adj. (vgr. 'terarhikds).
Care tine de ierarhie : ordine, tale ierarhica.
Adv. In mod ierarhic.
le- si Terarhie f. (vgr. gerarhici). Calita-
tea, demnitatea de ierarh. Ordinea si subor-
donarea celor noaa cete de Inger!. Grada-
tiunea funcftunilor bisericesti, militare sea
civile.
le- si Teraf lc, -ii
adj. (vgr. `leratikes,
d.'teros, sacru). Relativ la preufi, la cele
sacre. Scrierea ieraticd, un fel de scriere
cursivA scoasA din cea ieroglifica si Intre-
buintata Ia Egiptenl numai de preuft, din
care cauzA s'a si numit asa.
Terbftrie f. Depozit de larbA (pulbere)
de puscA. Mare cantitate de iarbA.
Terbarit n., pl. art. Sir. p. pasunatu
vitelor.
TerbT, pl. d. (arbd.
Terbds, -Das& adj. Oat. herbosus). Plin
de iarbA: camp lerbos
le si Teremilida f., pl. e. Lamentati-
unea lul.leremia, unu din cel patru marl
profeti, care a prezis ruina Ierusalimului si
captivitatea Babilonului si a deplorat neno-
rocirile patriil lul. Fig. Pltngere frecuentA
yi importunA : a-ft perde timpu In inutile
feremiade.
lerell si Tered m. (mgr.ierdvs, gen. ierios;
vsl. feref. V. arhi- si proto-Tered, Tero-
monah). Vechi. Preut
TerT si (vechi) erT adv. (lat hot; it teri,
pv. er, fr. hier, eat. ahir, sp. ayer). ZiOa
imediat precedentA celel de azi. Data re-
cent/1:averea Tut dateazd de fed, de alal-
td-fert. A cduta zida de fed, a cduta un
lucru perdut pe tot-de-a-una.
Termalcii, V. Tarmurca.
 618
IER
Termitic (est) si -ec (vest), -& adj. De
lama : vInt remark. S. n.. pl. e. Adapost de
tarns (p. vite, p. corAbil).
Ternez V. intr. (lat. hibernare). Petrec
tarn: trupele as fernat In oraf, testi ier-
neazd In birlog. V. ibernez.
le- fi Terodiacon m. (n r. ierodidtio-
nos). CAlugAr care are rangu de diacon.
le- ;ti Teroffint m. (vgr. 'ierophdntes,
d. 'ierds, sacru, si phalno, arat). Marele
preut care explica misterele la Eleuzina
(Grecia). La Roma, marele pontifice.
le- §i Teroglifa f., pl. e(d. ieroglipic)
Semn din scrierea vechilor Egipteni. Fig.
Scris grew de citit orI care no se poste citi.
Lucru incurcat, obscur. Scrierea vechilor
Egipteni consists din figuri sApate gi sculp-
tate in temple si pe monumentele publice.
Aceste semne reprezentaii mai Intl! chear
oblectu, apol num/it un sunet, to ctt aceasth
scriere e si aimbolicA, si foneticA. lerogli-
fele, dupA ce au rAmas multe secule o e-
nigma, ad fost descifrate to fine de Fran-
cezu Champollion (-1 1&32).
le- si Teroglific, -a adj. (vgr.
phlkOs, d. 'ier6s, sacra, si g6rpho, sculptez,
gravez. V. gliptIca). De ieroghfe, al ie-
oglifelor : caractere, semne ieroglzfice. Fig.
incurcat, grew de descifrat : scris ieroglific.
Adv. A sale ieroglific.
le- si Teromonah m.(ngr.leronzlzahos,
d. 'ierds, stint si m6nahos, monah). Calugar
care are rangu de preut.
Tert, a -a v. tr. (lat libertare, a libera,
d. Merit's, libert. lent, (erg, (arid). Li-
berez din robie. Gratiez. Achit, absolv. Scuz :
a lerta o grefald. Permit, las : Unix' nu
and fartd sd yin. Dumnezed sd -I rerte, for-
mula de adiio mortilor la Inmormatare orl
de amintire respectuoasa and vorbesti de el.
Tertachine f. (lat. libertdtio, -dote). Ac-
tiunea de a lerta.
Tertare f., pl. drf. Actiunea de a ierta.
A cere lertare, a cere gratie, scuza. lertare I
(subint. dd-ml, cer), iarta-ma, scuza-ma I
Tertat, -a adj. si s. Gratiat : lertafu
plingea de bucurie. Permis : no e fertat sd
fumezi aid.
Tertatdr, -care adj. Care arta, bind,
Indulgent.
Ter: ga f., p1. 1 (strb. jdruga, rut. rug
larziga, d. vsl. lard, bg. far, turc. far, mal
dpos. Cp. si cu viroaga). Banat, Trans.
Maram. Mold. Brat de fia, canal de moara.
$i Iruga : timid vara copiif alergad
supt lumina sdlciilor de la irugd (V. Cio-
flec, VR. 2, 12), fragile roase ape (Ghib. Sur.
XVII, III). V. zatoaca.
Tera n cal., pl I (val. farembi, rut. OrWbka).
GAinusa de munte, gota, ft. gelinotte (letrao
bonasia). In est si Irunca.
Yes si (vechi) es, a Tesl V. intr. (lat.
ex-eo, -Ire, de ex, din, si ire, a merge ; it.
escire, uscire, pv. vfr. eissir, uissir, cat. vsp.
eAir. les, leg iese, tefim, refill, iese [lit.
www.dacoromanica.ro
FOI
les] fret chlurasate rese florga, Neam. Rom.
5, 1282]. Toole past:Idle cintd, lese mlndrele
fi-ascultd [P. P. din Bc., Neam. Rom. Pop.
5, 710] ; refeam ; sd les, sd leg sd rasa, sd
iefim, sd resift, sd 'rasa. V. per, sul,
reusesc). Trec din Auntru afarA : les afard
din casd. tncetez un servicia, mA las de o
ocupatiune : a refi de la stdpin, les din ar-
mate!. MA Iiberez. scap : a fefi dintr'o In-
curcdturd. MA discolorez sau dispar (vor-
bind de colofi) : albastru iese la spdlat, in
soare (saa de soare). Rezult, yin : din On-
zare f-a refit un dftig bun. MA raspindesc,
mA Mese : f-a refit name rda. Ram, apar :
t-ad lefit bube pe obraz, acest ziar fese to
fie-care zi. Devin, ajung : acest copil va left
om mare. A left pe uscat (vorbind de o
corabie), a se ciocni de uscat si a raminea;
intepenia acolo. A left la capat saa la cd-
pdtd, a avinge o greutate, a ajunge la bun
rezultat. A nu test din cuvIntu calve, a nu-I
dice ordinu. A left sau a-ff left din mint,
(ca rus. sa unza shoditt), a turba, a inebuni,
a-t1 perde capu. A left din chestiune, a In-
cepe sA vorbesti despre alt-ceva. A rest din
balamale, a-ti perde stiria, ate infuria. Foc
ti few din ochi, ochil ti :egad dirt cap de
furie, era grozav de furios. Eat A left afard,
a to duce la !drink
Tesaccfd, V. Tasaccld.
Tesle f. pl. (vsl. rash, d. esti a minca ;
bg. lash al test:, rus. [fish ; ung. idszol si
Jaszld). Locu (jgheabu) in care li se pune
-vitelor Jinn in staul. Vechi scris sf esle.
Testa, V. Taste.
Yestic n., p1. urf §i e (turc. fastvk si las-
dyk, pernt, teren Ingrasat In care se pun
seminte la incoltit). Munt. Mold. RAsadnitA
de zarzavat, roc in care se tin rasaduri de
legume supt bAligar. $i Istic si Isttc.
In rev. I. Crg. 13, 115, gresit scris estdc,
V. zemnic.
Te*ire f. Actiunea de a ash NAvalA a
asediatilor contra asediatorilor. Permisiune
de a ie0: elevif ad azt 'refire. Eq. Eva-
cuare a intestinelor : bolnavu a avut refire.
Fig. Atac de vorbe contra culva: nu and af-
feptam la aceastd refire din partea lul.
Tesit, -a adj. (d. ies). Care a legit. loll
(de soare, la spdlat), discolorat (de soare,
la spAlat),
Tesltoare f., pl. orl. Latrine.
TesItara f., pl. 1. Ceva iesit In relief,
proeminentA, excrescenta.
Tetac, V. Tatac.
Yetera, V. Tatra.
Tetre, pl. d. lair&
1) Tea (scris si el) pron. de pers. I sing.
(lat. e(glo, it. io, sard. eo, fr. Je. pv. lea, sp.
.yo, pg. eu). led is acela, led Is acefa I
In filosofie. individualitate conscientA de e-
xistenta ei. Se declina : led ; al med, a
mea, at mei; ale mere; mie, tmt, mi, ml
(mie Iml pare, mi se pare, mr-a spas); md,
pe mine (ma vede pe mine). DupA ca, ca
de clt se pune mine lid. led ; at fdcut ca
 619
IEU
mine, ca si mine, mai bine de cat mine
(Mine, mai vechi mene, vine d. lat. me
pin anal. cu cane, ce).
2) Ten v. tr. V. Tan.
Tozer n., p1. e (vsl. bg. Idzero, rus.dzero,
dzero, lac). Munt. Rar. Lac, balta. Vechi
si Tazer (bg. idzar) si Ozer. V. Taz.
Tezesc v. tr. (d. Ictz ; nsl. feziti, a face
un zagaz, d. fez, zagaz). Opresc apa pintr'un
zagaz. In est $i izesc. V. zatonesc.
Tezinti f., pl. z (cp. cu izind). Serbia. Pe-
deapsa.
Teziturh f., pl. 1. Loc iezit, dig, zagaz.
In est $i iz-.
Team n., pl. art (dintr'o forma ngr. d.
turc. iesm, iasp ; rus. kikma). Vechi. Jad :
poartit un contos de coloarea verde deschisd
a iezmului (Od. 1, 263).
Tezme, pl. lui iazmd.
* Tezuit -ft m. Membru al societatil lui
Isus (lat. Jesus), un ordin religios fundat
contra ereziii de sfIntu Ignatiu de Loyola la
1534, suprimat de papa Clement XIV la 1773
$i restabil it. de papa Piu VII la 1814. Fig.
Ipocrit siret(dupa dusmanil lor)Adj.lezuitic.
* Tezuitic, -a adj. (d. lezuit). De iezuiti :
societate lezuiticd. Fig. Ipocrit $i siret po-
Weld tazutticel. Adv. Ca iezuitii: a sonde
iezuitic (dupa dusmanii for).
* Yezuitizm n., pl. e. Doctrina orl socie-
tatea iezuitilor. Fig. Ipocrizie $i siretenie.
iflflin, -ie adj. (turc. hafifli. V. afif).
Muni. Fam. Alit, ramas fara bani : am rd-
mas ififlid, cu punga ififlie.
ffos n., pl. e (ngr. stil, mod de a
vorbij de a cinta, d. vgr. 'yphos, tesatura).
Vechi. Demnitate, atitudine serioasa. Azi.
Iron. Aer pretentios: a vorbi cu zfos, un
prost cu ijos de destept, a-ft da ifose de
savant.
Ighemdn m. (ngr. igemon). Vechi. Duce,
conduchtor, sef.
igemonicon n., p1. oane (ngr. igemoni-
kon, lucru cuvenit, cuviinta. V. egemonle,
egumen). Vechi. Azi iron. Demnitate, cu-
viinta (fr. bon ton).
ighemonicas, -orisa adj. (ngr. ige-
monikOs) Vechi. Bine educat, nobil, cuviincios.
* 'glen& f., p1. e (vgr. n., pl. d.
'ygieinOs, salubru ; 'ygialno, Is sanatos). Acea
parte a medicinei care trateaza despre me-
diu In care traieste omu si modu de a-ti
pasha sanatatea. $i hi-.
iglenic, -it adj. (d. igiend ; fr. hygi-
dnique). Relativ la igiena: mdsurd igienicd.
Salubru, sanatos: cask igienicd. Adv. In
mod igienic. $i hi-.
* igienist, (d. (gland). Persoana care
se ocupa specialmente de igiena Si hi-.
Iglita f., p1. e (vsl. strb. Iglica, dim. d.
igla, ac, ghimpe). Acusor cirligel de [mole-
tit ciorapi. Acusor de lemn de Impletit plasa
de pescuit. BZ. Napatca. In Mold. sud si
ingilta.
www.dacoromanica.ro
IGR
* Ignamn f., p1. e (fr, igname, d. sp.
Mame, azi flame, cuv. luat din limba Cara-
ibilor. Deci rom, s'ar putea scrie mai corect
Mama, cu h pronuntat ca In acacia. Totust
Francejii pronuntat ig-name, ca In rom.
jignit), 0 plants tropicala agatatoare a care'
radacina, foarte voluminoasa, e alimentary.
Ignesc, V. Icnesc.
* igned, ree adj., et, ee (lat (gneiss, d.
ignis, foc). Aprins, arzator: vulcanu arunca
materil ignee. Produs pin foc: lava e o
stincd ignee.
* Ignitiune 1. (cuv. nod format d. lat.
ignis, foc). Combustiune. Starea unui corp
aprins sad fnrosit In foc.
* lgndbil, -4 adj. (lat. ignObilis, d. in,
ne, $1* gnObilis = nObills, nobil). Fara no-
bleta, fara distinctiune, ordinar, abject: om,
caracter ignobil. Adv. In mod ignobil.
ignorant, . adj. (lat. igndrans, -an-
tis). Care ignoreaza, nestiutor, prost.
ignorantizm n., p!. e. Tendenta spre
ignoranta.
* ignoranta 1., p1. e (lat ignorantia).
Nestiinta.
* ignorat, -a adj. Nestiut, obscur : Wald
ignoratd.
* ignorez v. tr. (lat. ignOro, -tire). Nu
stiu: acest om ignoreazd existenfa busolei.
Nu dad atentiune, ark dispret : tufeleptu
tgizoreazd vulgu.
igrasie f. (ngr. $i vgr. 'ygrasia, ume-
zeal& d. 'ygr6s, umed). Umezeala (In ziduri).
$i egr-.
igrasids, -oitsa. adj. (d. igrasie) Umed,
vorbind de ziduri : cash igrasioasd. $i
egr-. V. play.
Igritin, -fe adj. (cp. cu ngr. ygrds, umed.
ygrzitsikos, jilay. V. igrasie). Fam. Mold,
Ametit, cam beat, cam cu chef. Munt. Prost,
inferior : an geamantan igritiii $i gol.(Univr
4 Fb. 1927 ; 1,6). Adv. 0 cdsuld lucratd
igritiii, rasolitd ca sa fie gala mai repede
(it). 23 Iul. 1902; 1,6). V. candrin.
* igrometrIc, -ft adj. (d. igrometrie).
Relativ la umiditatea din aer. Care poate
arata gradu de umiditate a aerului.
* igrometrie f. (d. igrontetru). Acea
parte a fizicil care se ocupa de masurarea
umiditatii din aer.
* fgrometru n., pl. e (d. vgr. 'ygrcis
umed, $i mdiron metru). Instrument fizic
de masurat gradu de umiditate din aer,
facut de ordinar dintr'un fir de par care se
InvIrteste pe un fus dupa cum e aeru mai
umed on mai uscat. $i hi-.
igroscdp n., pl. oape (vgr. 'ygrOs,
umed, $i stop ca In microscop). Alt nume
at igrometrului, desi unii pe nedrept nu-
mesc igroscop un instrument de alts forma
(un calugar a anti gluga se rldica sad sad
se lass), dar bazat absolut pe acelasi prin-
cipiu $i hi-.
IGR
- 620
Igrosc6plc, -fi adj. (d. igroscopie),
Igrometric.
Igroscopfe f. (d. igroscop). Igrometrie.
Igdanft f., pl. e (fr. iguane, in., d. sp.
iguana, cuv. din limba Caraibilor). Un fel
de sopIrla mare, din America de Sud si
Anti le, cu pelea yid colorata. Cornea el se
maniac.
Igtimen, V. egumen.
I, ha §i I, hat, interj. care arta o bu-
curie care ar putea veni : i, hail ce bine ar
fi sd vie I
Ihnea, Ihnie, V. Tahnie.
Ihnedman tn. (vgr. ihrzedmon, d. &-
ado, urmAresc ihnos, urmA). Un fel de a-
nimal ca jderv, mIncAtor de reptile si de oak
de crocodil, si de aceia venerat de vechil
Egipteni. tin insect cu patru aripl si un ac
ca al albinelor si ale clirui larve trAlesc ca
parazite pe alte insecte vatamatoare.
Ihtlofag, -A adj. si s. (vgr.ilithyophd-
gels, d. iht144, peste, gt pholgo, manInc).
MIncAtor de peste: popor ihtiofag.
Ihtlolft m. (d. vgr. ihtqs, peste, si
lithos, peatra). Peste fosil, petnficat
Ihtlologfe f. (vgr. ihthyologia, d. ih-
thys, peste, gi -logic). Acea parte a stiintelor
naturale care trateazA despre pesti.
Ihtlosaur tn. (d. vgr. peste, si
saurds, soplr1A). Un fel de reptil lung Ora
la 10 metri si care tale to epoca secundarA
si pastrat pinA azi In stare fosila.$i -e
ur (duple fr.).
lip pl. d. ie 1 gi .2 si (est) dativu d. to 1
Dd. lei si pl. d. tel lid. let (dInsil).
ljderenle f. (d. ijderesc). Vecht. Origine.
$1 -Mile si - aranle.
ijderesc i -Ireec v. tr. (d. vre-o for-
mA val.* iz-dirati, cum se vede din izchl-
rlturd). Vechl. Produc, den la ivealk V. refl.
Rasar, am originea. $i -erasc si -b-
rdec, -It, -Ire.
II- pref. V. In.
bac, -a adj. Coarne ilace, coarne aple-
cate to Itituri.
liar m. Chefal mic (mugil Wiens).
Ilarltate f. Oat hildritas, -dtis, d.
Wants si hilaris vesel, d. vgr. '(lards). Ve-
selie, rts: vorba lot a provocat mare ila-
ritate.
Ilitlf n., pl. die (ung. filo). Nord. Nicovala.
In Trans. si Ilea, p1. etc.
Hee, V. 111c.
Ilectru, V. electru.
ilegal, -Et adj. (d. in-, ne, si legal).
Contra legit : procedurd Regal& Adv. in mod
ilegal.
Ilegalltate f. (d. ilegal). Caracteru de
a H ilegal.
!legibil, -A. adj. (lat. illeglbilis, d. in-,
ne, sl legibilis, legibil). Care nu se poate
citi. Adv. in mod ilegibil.
www.dacoromanica.ro
- ILO
ilegitim, -ft adj. (let. illegitimus). Care
nu e legitim (nu Implineste conditiunile :
bdrbat ilegitim. Injust: pretentlunt ilegitime.
Adv. In mod ilegitim.
IlegItImItate f. (d. ilegitim). Carac-
teru lucrului ilegitim.
neon sail Ileum n. (cuv. forntat d.
miat. ileon si ileum, care pare a vent d.
vgr. eildo, ellyo, rAsucese, Hind-ca ileonu e
rasucit). Anat. Partea cea mai groasa a in-
testinului suptire.
fler n. (ngr. Reid si leleres). Mont. Rar.
Pojar, cor (3 boala). Si liar.
11611, V. Had.
1) lilac, -A adj. pl. ect, ece (lat. ill-
acus, d. ilia, ptntece, coaste. V. he 2). Anat.
De la soldurf : osu iliac.
2) + Mac, -A adj., pl. ect, ece (d. (leon,
ileum). De la ileon : darer! iliece (ctnd se
astupa ileonu).
Ilic st (vest) 116c n., pl. e jai art (turc
Icicle, de unde si ngr. gelid to gllaci, alb.
&trek, strb. telek, bg. elek si ilek ; sp. gi-
leco, fr. gilet. V. jIletca). Un fel de vests
tliraneascA cu mtnicl si MA mtnici purtatA
de bArbatI si de femel. V. bonds.
111chle f. (ngr. ilikia, vgr. Vecht.
Etate.
'licit, -it adj. (lat iflicitus, d. in-, ne,
yilicitus, permis. V. lIcenta). Oprit de
lege sail de morals : ciatig Nat. Adv. In
mod ilicit. Fats 'licit (dupl fr.).
Hie m. (vsl. flit, Ilia, d. mgr. Bias, vgr.
Elias, cuv. ebr.). Numele unui stint profet
cAruia poporu II atribuie stapinirra tunete-
lor si fulgerelor (SArbAtoarea lui, la 20 Tulle,
de chid Incep a fi intricate merele si perele).
Hie Pdlle (din po-Ilie ?), o sArbAtoare bA-
beascA a done zi de SfIntu the (chid, dacit
lucrezi, ti se pdlesc holdele, si de aceia -i
I-ar si nee Palle I).
11Im Rat, -à adj. Oat. illimitatus). Para
limite, infinit: paten ([imitate.
111* n., pl. e si art (ung. elds. viatA, vipt,
placere. Cp. si cu tat. tad, parte). Mold.
Vechi. Un bir In bent a cArul nature nu se
poate determina mai de aproape" (Xen. 5,
175). Azi. Trans. ($ez. 36, 169). Was.
111z11111, -Et adj. (fr. illisibie, d. in-, ne'
si lisible, legibil). Barb. Ilegibil, necitet.
11691c, -ft adj. (in- si logic). Care nu
e logic. Adv. in mod ilogic.
II6t m. (vgr. Eilos, Ellotos si Eildtes,
Mau, locuitor din orasu 'Vas, Helos, In
Laconia ; lat. HelOtes si 116tae pl. !Iota an
lost redusi de Spartan! In cea mai neagra
sclavie. Pe timpu razboalelor contra Persilor
el era') vre-o 32,000). Sclav la vechil Spar-
tan'. Fig. Perla, om ajuns In mare mizerie
si respins de societate.
llotfam n. (d. 1100. Stares de ilot. Fig.
Mare mizerie, ignorantA si dispret din par-
tea lumill.
 631
ILU
Ilum !mkt, -A adj. Luminat: came:a
iluminata. S. m. Vizionar in religiune. Pl.
Niste eretici din evu media.
Ilumlnat n., pl. girt. Actiunea de a ilu-
mina : iluminatu ora$elor.
Ilumlnatiane f. (lat. lllumtndtio, -finis.
V. lumInficlune). Actiunea de a ilumina.
Lumini multe asezate simetric cu ocaziunea
unel sarbtri. Fig. Lumina (inspiratiune)
subitA pe care, clupA cum se crede, Durn-
nezet o ritspIndeste une-orl In suflet. $1
-atle. Pop. lumlnalle (rus. [lumina-
aria). V. dunanma.
Ilumlnea v. tr. (lat. illdmino, -are),
RaspIndesc luminA peste ceva. Asez lumi-
nile simetric la o sArbare. Fig. Luminez su-
fletu (inteligenta).
IlumInfzm n., pl. e. Opiniunile himerice
ale Iluminatilor.
Ilustrat, -A adj. Ornat cu figuri:
cartel postald ilustrata.
Ilustrallane f. (lat. illustrdtio -anis).
Actiunea de a ilustrA. Glorie, celebritate.
PersoanA ilustrA. GravurA, figurA intro
carte. $i -atle.
!lustros v. tr. (lat. illustrate, d. lus-
tram, curAtire. V. lustru). Fac ilustru:
vitejia to ilustreaza. Ornez cu ilustrajiuni
(cu gravuri) o carte.
Illustrisim, -ft adj. (lat. illustrissimus).
Foarte ilustru (titlu dat in onoarea unor
Inalji demnitari on savanti).
Ihistru, -ft adj. pl. m. stri (lat. illus-
Iris). insemnat distins, fAimos prin merite:
Stefan cel Mare e cel mai ilustru damn al
tuturor Romanilor. Iron. (In ilustru necu-
noscut, gin om absolut nestiut de lume, dar
cu pretentiuni tie celebritate.
Iluzlonez v. tr. (d. iluziune; fr. Ulu-
sionner). Rar. Produc iluziune.
IluzItine f. (lat. Masi°, -6nis,d. lid -
dere, a Insela, a amAgi, d. ludus, glumA. V.
aluslune). Aparenta insellitoare: a pro-
duce iluziunea omului onest. Cugetare hi-
medal : a to nutri cu iluziutzi. 51 -Azle(
Iluzorlel, -le adj. (d. iluziune ; fr.
illusoire). Care tinde sA Insele printro spa-
rentA falsA. Care nu se realizeaza : prom&
siune iluzorie. Adv. In mod iluzorit
1) Urn n., art (lat. limus, mil; it. sp. pg.
limo, pv. lim, fr. limon]. V . Imala, !mos,
ImacTune). Vest. Nomol. Noroi. Jeg, lip,
rip, murdtrie pe trup. (CL. 1912, 9, 1054),
2) Urn, a Ima v. tr. (lat. ltmare. V. Urn 1).
Vecht. Azt Ban. MInjesc, murdAresc.
3) Urn v. intr. la pers. I pl. (lat
Vechi. (Ps. $ch., presupuntnd cl nu e gre-
salt de scris lid. venim). Venim, mergem.
4) Im-, pref. lat. Intrebuintat In ainte
de b p lid. in si care corespunde cu rom.
ne-, ca In im-berb, im-pudlc, ild. ne- bdrbos,
ne-rusinat. In ainte de alt m cade, ca In
imaculat ild. immaculat.
Imaculat, -A adj. (lat. immaculatas,
d. macula. patt: albeafa imaculata. Fig.
FArt patt moralt : inocenfd (maculate!.
www.dacoromanica.ro
4.10.
IMA
magazines, V. InmagazIner.
ImagInsibll, Ai adj. (lat. imaginabills).
Care se poate imagine: Wale relele tma-
ginabile.
ImagInar, -A adj. flat imaginarius).
Care nu existA de ctt In imagine, Inchipuit
inexistent : bolnav Imaginar.
ImagInatfv, (lat imaglnativus).
Care imagineazA usor : spirit imagmativ.
I maginatitine f. (1st imaginatio, -anis)
Fantazie, facultatea de a imagine, de a in-
vents, de a crea, de a concepe: a avea o
imaginafiune vie. Fig. Opiniune nefundatt,
Inchipuire: e o purl imagirzaflune. 51
.Atle.
Imagine f. (lat. imago, imaginis). Chip.
icoant, figurt executatA pin desen, picturti,
sculptura s. a. AsemAnare: a face an lucru
dupd imginea altula. Simbol, figurA : somnu
e Imaginea morfii. Object reflectat Intro o-
glindA, In apt. Reprezentarea obiectelor in
minte imaginea acelor locarl and arm&
reste continua. Figurt, metafort pin care
fad mai vii ideile rand obiectului o formA
mai sensibilt, ca : an om bun ca ptnea.
Imagines v. tr. (lat imagino, -are,
og;indesc; imaginor, -art, tmi imagines).
Inchipui, reprezent ceva in minte : (ml ima-
gines o casd. Pricep, ghicesc : (ml imagines
cum a Post intrecerea. Cred fart motiv:
tmt imaginez cd-s nenorocit. Inventez: Ima-
glnez o mdsina.
!mai& f. fart p1. (d. im 2. Cp. cu tncurcalif).
Vest. Lut de lipit muiat cu apt: cuptor de
(mall Ban. ($ez. 32, 110). Tint, glad, noroi.
[man $i Imam m. (turc. at. imam). Preut
care reciteazt rugAclunile In geamie. V. hoge.
lmamballdf n., gen. -faint, pl. -furl (turc.
imam-batyldy, lesinu imamulul de bunt ce
e aceastt mIncare I" V. baldlsesc). Un
fel de mtacare de patlagene (vinete) prtjite
in untdelemn, ImpAnate cu ceapt ai cu as-
turol si scAzute In sos de domate.
!mama& f. pl. ele (turc. [d. fir] imame).
Vechi. CapAtu (muatlucu) clubuculul sail'
lulelel, tigaretei (de ordinar de chilimbar).
Imanent, -A adj. (lat. immamens,
-antis. V. permanent, ramtn). Fi/oz
Care amine (persistii, lucreazt constant) in
tunic: acflune imanentd. V. tranaltorld,
transcendent.
Imanenta f., pl. a (lat immanentla).
Starea lucrului imanent
Imaa n., pl. art yi e (wig. nyomds, cAl-
care, chap destinat posunii, nyom, urmil, cal-
cAturt. Cp. cu bdtaturd, toloaca plstd).
Est. IzIaz, ptscttoare, lac de /*tine ling&
sat. V. suhat.
Imaterlal,-a adj. (lat. immaterialis).
Care nu e material (ca sufletu Dumnezea).
Adv. In mod imaterial.
Imaterlalltate f. (d. 'material). Call -
tatea de a nu fi material.
!materializes v. tr. (d, 'material).
Fac imaterlal pin cugetare fin ratioaament.
 622
IMA
ImatrIculez v. tr. lnregistrez, tnserid
In matricula. $i inmatriculez.
imfiehine I. (d, im. 2). Mold. Vechi.
Murddrie.
* {mbar° ai imbarc ai -chez, a -co.
v. tr. (it. imbarcare, fr. embarquer). Sui,
pun in bared (In vapor, in corabie) ca sa
plec. V. refl. Ma sus Intr'un bastiment ca
sa plec.
* Imbarcaddr n., pl. e (Ir. embarcadere,
d. sp. embarcadero). Locu de imbareatiune,
care se numeste yi debarcader rind e vorba
de a debarca.
* Imbarcathine f. (d. imbarc). Actiu-
nea de a to imbarca. Rana on salupa de
salvare purtata pe un vapor mai mare on
$i nett : a ciflatoripe o mica imbarcafiune.
Si
* Imbecil, -ft
adj. (lat. imbecillis yi
imbecillus, d. in-, ne, 0i bacillus si bdculum,
baston, adied nesprijinit". V. Winn, bac-
terli). Slab pacatos, prost: acest om e un
imbecil. Adv. in mod imbed!.
* ImbecIlltitte f. (lat. imbeclllitas, -atis).
Caracteru omului imbecil.
* Imberb, -Et adj. (lat. imberbis si im-
berbus, de in- tie, §i barba, barbd). Fara
barba.Fig. Iron. Prea final' V. spin.
* Imbib §i -ex, a -it v. tr. (fr. imbiber,
a imbiba, d. lat. Imbibo, -bibere, a aspira, a
suge, a pompa. V. Sunhat). Ud, pAtrund
ceva cu un lichid : a imbiba un burete cu
apa. V. refl. Ma patrund de un lichid: bu-
retele se imbibe, de apd.
Imbir, V. fjhlmber.
* Imbold, V. imbold.
ImbrIcat, -ft adj. (lat. imbricates, d.
Imbrico, -are, acoper cu olane, imbrex, °lank
amber, ploaie rapede). Acoperit cu olane
on cu sotzi.
Imbrihdr, V Imbrohor.
* imbroglio n. (cuv. it. care se pronunta
imbrolio, dar Cu I mai muiat, de uncle vine
$i imbrogliare, fr. embrouiller, a Incurca, a
amesteca). Mare Incureaturd.
Imbrohor m. (turc. imbrohor, emir-1
ahor, grajdaru sultanului, d. ar. emir, emir,
$el, si pers. ahor, grajd). Vechf. Trimesu sul-
tanului to tarile romanesti (p. mazilire, in-
$i imbrlhor. Literar
vestiturA $. a.).
imlrahor. V. conetable.
Imbrue, V. ghlumbruc.
* Imedlat, -A adj. (lat immediatus, in-,
ne, si* mediatus, care e la mijioc. V. me-
did, mijloc). Care lucreaza, se face direct,
nu pin sad dupd altu: cauza imediatd a
morfif a fost glonfu ; succesoru imediat
at lui cel Mare a lost fiu tut nu-
mit Bogdan. Adv. Pe toe, numai de clt, In-
data: dupe, asta a plecat imediat.
imedlcabil, -4 adj. (lat. immedica-
bilis. V. medic). Incurabil, iremediabil.
Adv, in mod imedicabil.
www.dacoromanica.ro
IMj
1 Imemorlal, -Zt adj. (d. lat. In-, ne, si
memorialis, memorial). Asa de vechi, in clt
nu se mai 9tie de and exists : Based locu-
iesc fn Pirinet din timpuri imemoriale.
* imen n., pl. e vgr. `Ymen, zeu easit-
torlii; lat. 'Omen, Hymenis). Poet. Casato-
rie. Si himen. Fals -On (dupa fr.).
ImeniT, V. ImImeT.
* Imenopter, -Et adj. (compus d. vgr.
'vm6n, 'ymenos membranA, $i pterdn, aripA.
V. [men). Zool. Care are aripile membra-
noase. S. n., pl. e, Insect care are aripile asa
(albinele, vespiiie, furnicile).
*amens, -A adj. (lat. immensus, d. in-,
ne, $i mensus, mAsurat. V. malisura). Ne-
masurat, nemarginit, infinit : universu e imens.
Foarte mare : avere imensd, (fig.) ambilitine
imensd. Adv. In mod imens.
* ImensItate f. (lat. immensitas, -ails).
Calitatea de a fi imens, mArime infinitd:
inensitatea naturif. intindere foarte vastA:
imensitatea oceanului, (fig.) a geniulut.
* Imerg, Inters, a (merge v. tr (lat
imrnergere. V. e-merg). Cufund. V. refl.
Astr. Intru In umbra altei planete.
* Imershine f. (lat. immersio, - finis).
Cufundare, lame la fund. Astr. Intrarea
unei plante In umbra alteia.
im(grez v. intr. (lat. immigro, -are. V.
emlgrez). MA duc Intr'o IarA Ca sa mA
stabilesc in la.
ImIgrathine f. (lat. immigratio, -anis).
Actiunea de a imigra. - $i -atle ai -are.
* I mgr ant, -Et adj. $i s. (lat. immigrants,
-antis). Care imigreaza.
ImIneaft f., pl. ele (acelali origine cu (mi-
; strb. &merit a, tulpan, basma). Bz. Tul-
pan, maramit (nu alba),
ImineT ai iminil m. pl. (turc. lenient,
[d. an.], pInza pictatA de Yemen (13 provin-
cie a Arabiiij, un fel de pantofi ordinari
rosi $i negri ; ngr. glantet, ptnzA de Persia ;
bg. emeniia, strb. femenije, iminei). Vechi.
Pantofi boieresti (fail toc) de marochin gal-
ben. AzI Est. Pantofi tariinesti cu botu as-
cutit 0i fdra cateli. V. filer .
* iminent, -A adj. (lat. imminens, - antis,
d. im -mine re a se Malta, a ameninta. V.
pro - eminent. Care e aproape sA cadA, sA
se Intimple, care ameninta cu periculu:
remind, dizgrafte, exploziune iminentd; raz-
brit iminent.
* IrnInent6 1., pl. e (lat. imminentia).
Calitatea de a fi iminent : iminenfa rdzbo-
iului.
Imirandr, V. Imbrohor.
* Imitai -ez, a -fi v. tr. (fr. imiter,
d. lat. imitor, -art). Fac sad caut sA fac
exact ceia ce face altu : malmufa (mild
omu. Reproduc Intocmai : a imita o sem-
natura. Falsific, contrafac : a imita o marja.
lab ca model, caut sa lab stilu (felu) unul
scriitor, unui pictor $. a. : a-I imita pe stra-
mosl, a imita un poet.
!MI
- 623
ImItebll, -a .adj. (let. imitabilis). Care
se poate imita.
ImItativp -a adj. (lat.imitativus).
Gram. Muz. C are e de natura imitatiunii :
armonle imitativit. S. n., pl. e Gram. Cu-
vint care imita huletu naturli, onomatopeic,
ca: gil -gil, sad-sent sciriti; horpdt,
sorb s. a.
* Imitator, -dare adj. Care imiteazA:
maimula e imilatoare, are spirit imitator.
* Imitatlane f. (lat. imitatio). Actiunea
de a imita. Lucru imitat, falsificat : imita-.
thine de aur, de astrahan. $i -elle (ac-
Ilunea st lucru imitat) $i -are (actiunea).
Imo n., pl. art si e (vgr. `) innos). Cln-
tec In onoarea unui zed sail unui eroii : un
imn tut Apdline, imnu lui Garibaldi. CIntec
de laude In biserica creatineascil.
Im81311, -a adj. lat. immobilis). Care
nu se poate muta: avere imobild (cask moaie).
Nemiacat: santinela stdtea imobild. Fig.
Tare, hotArtt : caracter linistit imobil in
pericul. S. n., pl. e. Lucru imobil, vorbind
de avere moaie).Fats (mobil (dupA fr.).
ImobIllar, -a adj. (fr. immobilier).
De avere imobilii, compus din imobile : avere
imobiliard, Vinzare imobiliard.
* ImobIlltate f. (let. immobilitas,-dtis).
Caracteru de a fi imobil.
* Imobillzez v. tr. (fr. immobiliser). Fac
'mobil, fac sA nu se mai poatA miaca on sA
nu mai poatA lucre. Jur. Dail unui oblect
mobil calitatea de imobil.
Imobllizm n., pl. a (d.(mobil). Opo-
zitiune intentionata orl,carui progres, ori-
cArei inovatiunl.
Imoderat,-a adj. (lat. immoderatus).
FArA moderatiune, excesiv, violent. Adv. A
mtnca imoderat.
(moderatiune f. (lat. inimoderdtio,
- finis). Lipsa de moderatiune. $i
Imoddst, -a adj. (lat immodestus).
lipsit de modestie. Adv. FArA modestie.
Imodestfe f. (fr. immodestie, d. lat
immodestia). LipsA de modestie Ar if mai
bine Imodestle.
Imolathine I. (lat. immoldtio, finis).
Actiunea de a imola. $i -atle.
Imolez v. tr. (lat. immolo, -dre, d.
mola, moarA, fAina, turta sacra. V. moara).
Sacrific (puntnd turta sacra pe victimA). MA-
celaresc. Fig. Sacrific, renunt: imolez (rite-
resu med Mut general. V. refl. MA sacrific.
'moral, -a adj. (in-, ne, ai moral; fr.
immoral). Corupt, depravat, stricat lipsit
de moralA : persoand, Wald imoraid. Adv.
FArA moralA : a &di (moral. V. amoral.
* Imoralltate f. (d. imoral ; fr. immora-
hid). Caracteru de a fi imoral imoralitatea
anal' roman,. FaptA de om imoral.
* [mortal, -a adj. (lat fmmortal(s). Care
nu e mortal, nemuntor : Dumnezed e im-
fmortaL Fig. Etern, perpetuu : glorie tmor-
'aid. S. 1., pl. e. Bot. PlevaitA, trivnitA.
www.dacoromanica.ro
- IMP
*Imortalltatet(lat immortalitas,-dtis).
Calitatea de a fi imortal, nemurire: amoru
e aspirattunea la imortalitate (Platone,
Symposlon).
Imortallzdz v. tr. (d. (mortal ; fr. im-
mortaliser). Fac imortal, etern, perpetuil (In
amintirea oamenilor): gloria imortalizeazd
oamenit mart.
binds, -Dana adj. (lat. //moms, nomo-
los. V. Im 1). Vest. Plin de im, slinos, so-
los: om imos, halve (moose. E si un sat
Imoasa In Mehedinti.
* Impaclent, -a adj. (fr. Impatient, d.
let. impcitiens, -e?tis, nerAbdbtor; it. Impa-
ziente. V. pacient). NerAbdAtor, care no
poate aatepta liniatit
* Impaclenta f., p1. e (fr. impatience,
let. Impatientia, it. (mpazienza.V. paclen-
ta). NerAbdare.
impaclentez v tr. (fr. impatienter).
Fac impecient, fac sA peardA rAbdarea. V.
refl. Perd rAbdarea.
Impalpabll, -ft adj. (lat. impalpa-
bilis). Care nu e palpabil, care e aaa de fin,
In clt nu se simte la pipait : pulbere tm-
palpabild.V. porflrIzez.
ImpalpabIlltate f. (impalpabil). Ca-
litatea de a fi impalbabil.
* Impar, -A adj. (lat. impar, Imparts,
d. par, pAreche. V. parech e). NepAreche:
numdr impar.
* ImparlsIlablc, -á adj. (d. impar si
silabic). Gram. lat. # vgr. Se zice de cu-
vintele de declinarea a treia care au Ia ge-
nitiv o silaha sail doilA mai mutt de ctt Ia
nominativ, ca : rex, regis, rege ; iter, nine-
ris, drum. Se zice vi Imparlsilab situ
* imparltate f. (let. imparitas, -dtis).
Caracteru de a fi impar sad inegal: impart-
tate de voturt. V. paritate.
* Impartial, -a adj. (in al partial ; fr.
Impartial). NepArtinitor, care nu tine parte
nimAnui, ci Imparte justitia conform legi-
lor el : judecdtor impartial. Adv. Cu Mr-
partialitate, fArA partinire.
Impartialltate f. (fr. impartialite).
Calitatea de a fi impartial, nepartinire.
* Impas n. pl. art # e (fr. impasse f., d.
passer a trece; lat. pop. passare, a trece,
d. passus, pas). Est. infundaturA, fundAturA,
fundac, stradA fArA leaire. Fig. Pozitiune di-
ficilA on periculoasa : nu ctidcum sa (es din
acest impas.
Impasibll, -a adj. (let. impassib(lis.
V. pasibil). Care nu simte orl nu aratA cA
simte durerea on emotiunea : a sta impa-
sibil in pia periculalut. Adv. Cu impasi-
bilitate.
ImpasibIlltate f. (lat. impassibilitas,
- dtls). Caracteru de a fi impasibil.
Impatronlzez (ma) v. refl. (fr. s'im-
patroniser). Rar. MA fac patron, mA stabi-
lesc ca stAptn paste altil.
IMP
- 524 -
Impecebil, -fi adj. (lat. impeccabilk.
V. pecabil). Care nu poate pActitul, gresi
on avea vre-un defect: versurf de o forme!
impecabild. Adv. k mod impecabil.
Impecabilltate f. (lat. impeccabi-
litas, -dila). Calitatea de a fi impecabil.
Impenetrabil, -A adj. (lat. impene-
trabilis, V. penetrabil). Care nu poate fi
strAbAtut strapuns: platosll impenetrabild.
Fig. Ascuns, inexplicabil :planurzle luf Dum-
nezed is impenetrabile.
impenetrabilltate 1. (d. impene-
trabil). Calitatea de a fi impenetrabil. Fiz.
Proprletatea to virtutea carela dole corpurt
nu pot ocupa in acelasi timp acelaal hoc in
spatid.
Impenitent, -11. adj. (lat. impdenitens
-entis. V. penitent). Care persists in pAcat
al no se clieste: un befiv impenitent.
Impenitent& f., pl. e (lat. impoeni-
tentia). Caracteru omului impenitent
imperativ, -II adj. (lat. imperativus,
d. imperare, a porunci). Care are caracteru
ordinului, poruncii: ton imperativ. Man-
dat imperativ, obligatiunea care ar fi
impusA de electori reprezentantului pe care-I
numesc si pin care-1 hotarasc din ainte ce
sA voteze ai cum sA se poarte. S. n p1. e
Gram. Modu care exprima ordinu, Indemnu
sad ruglimintea, ca: du-re / Adv. in.mod im-
perativ.
imperater in. (let. imperdtor, -dris,
d.Impero, -dre,a comande, a porunci). im-
parat Fem. Rar. 1mperatrice, Impa-
rateasti.
Imperceptibil, -a adj. (in- al per-
ceplibil). Care nu se poate percepe (vedea
on auzi), ca microbil on un sunet foarte
slab. Fig. Foarte mic : progres impercep-
fibil. Adv. In mod. imperceptabil.
Imperceptibilltate f. (d. impercep-
tibil). Calitatea de a fi imperceptibil.
Imperfect, -a adj. (lat. imperfectus).
Care nu e perfect, incomplet, neterminat :
casd imperfectd. Care are defecte: opera
imperfectd. S. n., pl. e Gram. Timp verbal
care exprimA o actiune trecutA acuma, dar
care no trecuse IncA clad alta se IntImplase :
citeam chid ai inirat. Adv. in mod
imperfect.
Imperiectibil, -a adj. (d. perfec-
tibil). Care no se poate perfectiona.
imperfectiene f. (lat. imperfectio,
- finis). Starea de a fi imperfect, incomplet,
Defect fizic sail moral.Si -ectie.
Inverter:it, -a, adj. (in- yi perforat).
Care nu e perforat Med. are nu e per-
forat (deschis) si care ar trebui sA fie.
imperforatiene f. (d. perforat). Med.
Stares unei Orli flatmate care ar trebui
BA fie perforatA, dar nu e.
Imperial, -a (lat. imperialis). De tm-
pArat sad de imperil, ImpArAtesc: corond,
demnitate imperialif. S. in. pl. Soldatii WO-
www.dacoromanica.ro
IMP
ratului Germaniii din seculu XV pinta Ia
1806. S. f. Partea de deasupra Ia un tranval
sad in un omnibus. Un poi imperial sad
ca s. tu. cm imperial, V. poi 1. A dv. Imptira-
teste, ca Imp/trail!. Fig. Fam. Foarte bine:
a mina:, a data imperial.
Imperialist, -a s. si adj. Partizan at
imperializmului.
imperializm n. Partid care vrea go-
vern imperial. DoctrinA politicA care tinde
sa sA strings legaturile Angliii cu coloniile
er ai sA Intinda puterea britanicA sad ca o
trial oare-care sA impute forta el veclnilor
sad Mini.
imperles, -oils& adj. (lat. imperio-
sus, d. imperium, comandA). CAruta -1 place
sA comande, autoritar: copill ad adese -ort
caracter imperios. Fig. Irezistibil, urgent :
necesitate imperioasa. Adv. In mod impe-
rios : a exige imperios o concesiuue.
Imperin n. (let. imperium, d. 1mpero,
-dre, a porunci). imparAtie, stat guvernat de
un ImpArat, considerat ca superior regatu-
lui si supus unor legi mai absolute (In Eu-
ropa, Iota la 1919, era un imperil abso-
lut: Rusia, si trel constitutionale: Germa-
nia, Austria si Turcia). Comandament, au-
toritate : a exercita un imperid despotic.
Porta, putere: a fi supt imperiu fricil.
Imperiu roman fundat de Mgt:1st (29
In ainte de Hristo) ai Imptirtit la moartea
lui Teodosid (395 upa Hr.) In don Im-
periu de Occident, distrus de barbart (476),
si Imperiu de Orient sal Bizantin, care a
subsistat pInA Ia cucerirea Constantinopolu-
lui de Turci (1453). Imperiu romano-
germanic, numit ai sfint, fundat de 0-
tone (962), desfiintat pin abdicarea ImpAra-
tului austriac Francisc If (1806) si reconsti-
tuit Is 1871 de regele Prusiii Wilhelm III In
urma infrIngeril suferite de Francia. Impe-
riu latin, fundat la Constaatinopol la 1204
de Balduin de Flandra, sefu cruciatilor, dia-
trus la 1261. imperiu romano-buicia-
resc, un stat format In sec. XII pin unirea
RomAnilor cu Bulgarit al desfiintat dupA
lupta de la Cosova,cu Torch (1389). Imperiu
ceresc, imperiu chinezesc. Stilu Im-
periuluT (fr. empire) e stilu domniii tut
Napoleon I. Omar de la Revolutiune, gratie
unui studid mai adtnc at antichitAtil ai in-
fluentei particulare a pictoruluI David, arta
decorativA, deja simplificatA la sfIrsitu dont-
niii lui Ludovic XVI, s'a caracterizat pin
contururi $i profiluri mai cumpAtate si mai
severe. Zidurile fur& ornate cu fresce. Sca-
unele, mesele ai alte mobile luarA forme
imitate dupA cele antice. AceastA pseado-
antichitate, redatA in lemn de mahon gar-
nisit cu bronzuri aurite, fu adoptata de Na-
poleon ai constitui stilu imperiulut. Arhi-
tectii Percher ai Fontaine IndreptarA In a-
ceastA directiune mobilarea rezidentelor im-
periale. Stilu imperiulul, cu toatA rigiditatea
lui, no e lipsit de oare-care mAretie.
impermeabil, -a adj. (in- al permea-
bil). Pin care nu poate trece ape: galosil
is imptrmeabilf. S. n., pl. e. Manta imper-
meabi IA.
IMP - 625
ImpermeabIlltate f. (d. impermea- r-
bil). Calitatea de a fi impenneabil.
Impermeabillzdz v. tr. (d. impermea-
bil). Fac impermeabil : impermeabilizez a
pinzd.
* Impermutabll, -A adj. (lat Imper-
mutabilis = immutabilis). Imutabil, care nu
se poate permute.
* Impersonal, adj. (lat. imperso-
na/is). Care n'are personalitate, care nu se
apnea numai unei persoane, ci on -cul ar fit
legea e impersonal& Banal, lipsit de origi-
nalitate : slit impersonal. Gram. Se zice des-
pre verbele uzitate la persoana a treia a
singularulul (numite $i uniperaonale), ca :
'rebate, plodd, ninge. Modu imrersonal, inr
finitivu, care nu aratA persoana. Adv. In
mod impersonal : a vorbi impersonal.
Impersonalltate f. (d. impersonal).
de a fi impersonal.
Caracteru
Impertinent, -A adj. (fr. impertinent,
lat. impertinens, -antis, care n'are drept, d.
in-, ne, yi pertinens, relativ la, compus din
per, pin, si lettere, a Linea. V. 11n). Obraz-
nic, insolent: tun, ton impertinent. Adv. In
mod impertinent.
* ImpertInenta f., p1. e (d. impertinent;
fr. impertinence). Caracteru de a fi imper-
tinent VorbA sau fapta impertinent&
* Imperturbabll, -A adj. (lat. imper-
turbabilis). Care nu poate II perturbat: am,
caracter imperturbabil. Adv. In mod imper-
turbabil.
* Imperturbabilitate f. (d. imperiur-
babil). Calitatea de a fi imperturbabiL V.
ataraxle.
* impestez v. tr. (fr. empester d. peste,
impestare 01 appeslare). Inciumez,
pestA ; it.
infectez cu pestA sao cu and boalA conta-
gioasA; umplu de putoare. Fig. Corup pin
doctrine pernicloase.
Impetigo n. sad (mai bine). * !rive.
tiglne f. (lat. impetigo si
petigo, gen. pelt-
ginis. V. pencInglne). Med. 0 boat& de
pale caracterizatA prin coil (solzi) gAlbui pe
cap la eopil gi tineri linfatici. V. eczema.
Impetrant, -A adj. gi s. (lat. lmpe-
trans, - dntis, d. impetrare, a dobindi) Care
obtine Un Nu, 0 diplomA $. a.
*Impetuds, -clash adj. (let. impeta-
osus, d. Impetus, atac, nAvalt). Plin de pu-
tere, de avint: MO, torent, atac impetuos.
Fig. Viol, viguros, pornit : caracter impe-
tuos. Adv. Cu mare avint : a ndvdli impetuos.
impetuozItate f. (d. impetuos). Cali-
tatea de a fi impetuos. V. sirepie.
ImpTegait, -A a. (it. impiegato. V. Im-
plic). Amplolat, mic functionar (mai ales
la cAile ferate).
Impletate f. (lat. impletas,-dtis). Wad
de pietate, nelegiuire, dispret de cele afinte.
Faptt nelegluitA.
www.dacoromanica.ro
- IMP
impld, -le adj. (lat. impitta. V. plos).
Rar. Nelegiuit, care nu respectA cele sfinte,
Mel morala : am, Meru impid. Mai des
Impia, -le (fr. tinge).
* Implacabll, -A adj. (lat. implacabills,
d. placare, a linifti). Netnduplecat, care nu
se poate potoli : Scipione Nasica era ad-
versant implacabil at tat Tiber& Grans.
Adv. In mod implacabil.
Implacabllitate f. (lat. implaCabi-
Was, -dtis). Caracteru de a ft implacabil.
* Implantez v. fr. (lat. implantare, d.
in, In, si planta, plant& V. Implint). Plan-
tez, !ding un lucru Intfaltu : a implanta
an calif Inteun pepene. Fig. Stabilesc, in-
troduc : a implanta obiceiurI nada.
* Implic, a -it v. tr. (lat. im- plico,
de unde vine it. impiegare yi ft. employer,
a Intrebuinta. V. lmpTegat, pile, plec).
Vir, amestec (Inteun delict) : a implica pe
cineva intr'o afacers incorectd, trtteo aca-
zatiune. Cuprind, atrag amestec: adevilrata
patriotism implied cea mat mare dezinte-
resare.
* Implicit, -A adj. eat implicitus lid.
impliccitus, part. d. implicate, a implica).
Implicat, cuprins fn vorbA dar nu In termini
formal!: libertatea e condifiunea implicitd a
responsabilitatif morale. Incredere
Incredere datA fffira examin anterior. Voinid
implicitd, care se manifestA mai mutt pin
fapte de cit pin vorbe. Propoziflune impli-
citd, elipticA, exprimatA pintr'un singur cu-
'Ant ea : Fie I Sdrig l Adv. In mod implicit :
Mete continutd implicit Intealta. Im-
plicit (dupt fr.). V. explicit.
Impldr, a -A v. tr. (lat. impldro, -dre,
d. plorare, a plInge. V. de- al ex-plor).
Cer umilit si cu insistentA: a implora tartan.
* I mploratizine f. (lat. implordtio,-dnis).
Actiunea de a plInge. $i -Ole pi -are.
Impoliteta f., pl. e (fr. impolitesse).
LipsA de politeta.
* Impolitic, -A adj. (in -, ne, fi politic).
Contrar bunel politici : mdsurd unpolitied.
Adv. In mod impolitic.
Imponderabll, -A adj. (in- $i pon-
derabil). Care nu se poate cIntAri, ca lu-
mina, electricitatea 0. a.
Impopular, -A adj. (lat. in -, ne, to,
popularis). Care nu e In interesu poporulul
on nu place poporulul: lege impopulard,
ministru impopular. Adv. In mod impopu-
lar : a praceda unpopular.
Impopularltate f. (d. impopular).
Lipsi de popularitate.
1) * import n, p1. tut (format dupt
transport; germ. import ; fr. importation,
it. importaztone). Actiunea de a imports de
a aduce matfA In tart. Maril importata;
2) Import al -es, a -A v. tr. (lakint-
portare: V. export, port). Aduc in Ora
marfuri din strainatate. Fig. Introduc In uz:
a 1mporta o model. V. impers. (numai forma
4Q
IMP
- 626 -
import). A avea importantN, a fi interesant:
acest lucru nu importd mu nu and importd.
Ce te importd T ce te intereseaza? ce ti pas&?
Important, -ft adj. (fr. important,
part. d. importer, a importa, a avea impor-
tant& ; it. importante). Considerabil, tnsern-
net, care are importantA: servicid, fapt im-
portant. A face pe importantu, a-ti da aere
de importantA, a te arAta plin de ingtnfare,
vanitos.
Import Arita f. p1. e (cL important ; fr.
importance). Insemnatate, valoare, calitatea
de a fi important: o informatiune de mare
imporfantd. Autoritate, credit, influents: locu
luf fl dd mullet importantd.
Importator, -ogre adj. Care importA,
care introduce marfA. S. m. Negustor care
face negotu de import.
Importatiane I. (lat. importatio,-6nis)
Rar. Actiunea de a importa. import, math%
importatA. Si -Silo.
Importan, -It adj. (lat. im-portunus,
V. oportun). SuparAtor, incomodarrt: om
importun. Adv. In mod importun.
Importunez v. tr. (d. importun; fr.
importuner). Plictisesc, incomodez : a im-
portuna un ministru pin solicitdri.
Importunitate f. (lat. importilnitas,
-Ms). Caracteru de a fi rmportun. Actiune,
cerere sari propunere importunil.
Imposibll, .4 adj. (lat. impossibilis).
Care nu e posibil, care nu se poate: ase-
diatilor le-a Jost imposibil sd mal reziste.
Care nu poate fi satisfAcut, insuportabil, in-
tolerabil : om imposibil, situafiune impo-
sibild. S. n. Lucru imposibil: a Incerca im-
posibi u. A te face imposibil, a deveni insu-
portabil, intolerabil.
ImposIbIlltate f. (lat impossibtlitas,
-dtis). LipsA de posibilitate, neputinta : a ft
In Imposibeitate de a plitti.
Impostor, .ofire ad!. si a. (tat. im-
ppostor, d. impelnere, impifs(iftum, a Insela).
jnselAtor, sarlatan.
Imposture 1., pl. 1 (lat. impostura).
InselAciune, sarlatanie.
Impotent, -A adj. si s. (lat. impotens
-intis). Neputincios, infirm.
Impotentil f., pl. e (lat. impotentia).
Neputintil, infirmitate.
Impozant, -it adj. (fr. imposant).Barb.
ImpunAtor.
Impozlt rt. pl. e (lat. impOsitum, lucru
impus, d. impdnere, a impune). Bit, dare,
contributiune, cotizafiune pe care o plAteste
tie -care cetatean p. necesitafile statulul on
comunet. Fig. 0 obligafiune oare-care impusa
cetAtenilor: imp 7zitu singetut(serviciu militar).
ImprectIcsibll, -A adj. (in fl prac-
ticabil). Care nu se poate face, execute:
protect irnpra ticabli. Pe unde nu se poate
umbla : drum impraclicabil.
ImpractIcabIlltete f. (d. impracti-
cabil). Caracteru de a fl lmpracticabil.
www.dacoromanica.ro
IMP
Imprecaterlil, -le adj. (d. impreca-
flune). Care are forma unet imprecatiunl
fOrmuld imprecatorle.
ImprecatIOne f. pat. imprecdtio, 6nis).
Blestem, maledictiune. Ret. 0 figura pin care
invoct nenorocire asupra cut -va, cu alte cu-
vinte, tot blestem, ca : Dumnezed I
$i -ratio.
Impregnat, -A adj. Imbibat, plin :
lemn impregnat de sare. Fig. Om impregnat
de prejudicii.
Impregnez v. tr. (mlat. im-prae-gnare,
format d. lat. prae-gnatus, gestatiune, prae-
gnans, care e aproape, sA nascri, prae-gnatto,
starea femeil gravide, d. prae, inainte, si
'Tana, gigno, [g]nascor, nasc). Imbibez, fac
ca moleculele unui corp sA pAtrundi lntr'-
altu: un burete impregnat de apd. Fig.
Umplu : a impregna cu idei false.
ImprescrIptIbll, -A adj. (d. prescrip-
tibil). Care nu se poate prescrie.
ImprescrIptIbIlltUte f. (d. impres-
criptibil). Calitatea de a fi imprescriptibil.
Impreslonsibll, -A. (fr. impression-
nable). Care se poate impresiona, care se
impresioneazA usor: caracter impresionabil.
ImpreslonabIlltitte (fr. impression-
nabilite). Calitatea de a fi impresionabil.
Impreslonez v. tr. (fr. trnpressionner).
Produc impresiune, misc, emotionez: nu-
zeria vecinuluf I-a imprestonat adlnc. Las
urme apestnd : imaginea Impresioneazd placa
fotografrcd.
Impreslonist, -A (fr. impressioniste)
Artist, scriitor care face impreslonizm. Adj.
oala impressionistd.
Impreslonfzmn. (fr. impressionnisme).
Forma de arta sad de literaturA care reds im-
presiunea pure asa cum a lost simtitA ma-
terialmente.
Impreskine 1. (fr. impression, lat. Im-
pressio, -anis, d. impressus, imprimat. V.
ImprIrn, preslune). Actiunea de a im-
prima. Urma pe care o lasA un corp care
apeasA pe altu, IntipArire : impresinnea lite-
relor de tipar pe hirtie. Efectu produs asu-
pra organelor pin actiunea obiectelor exte-
rioare : impresiunea frigului. Fig.Efect pro-
dus asupra simturilor, inimii, spiritulul:
a skill o vie impresiune. Pict. Strat de yap-
sea dat pe ceva tnainte de a zugravi, de a
picta, grunt. $i -esTe.
Imprezarld f. (it. impresario, d. im-
presa, Intreprindere, V. prIza,reprezelli).
Sefu unei intreprinderi teatrale.
Imprim, a -á v. h. (fr. imprinter, d.
lat. tm-pritno, im-primere, a apesa. V.
corn-prim, preslune). Intiparesc, las
urme :a imprima talpa to nrsip, sigilu
In ceard, Itterele pe turtle. TipAresc, las ur-
mele literelor de metal pe bfrtie : a imprima
an name pe large, a imprtm t o carte. Co-
munic, transmit: Da.nnezed a imprimat
maPrill nziscarea. Fig. Produc impresiune,
emotionez: a imprima fried, respect.
IMP
- 627
r,ta. !martinet n., pl. e (fr. Imprimd). Tipl-
Murk lucru imprimat, tiparit : imprimatele-s
aupuse unel taxe postale mat mid de cit
scrisorile.
ImprImerfe f (fr. imprimerie, d. int-
primer, a imprima). Rar. Tipografie.
Impreb, -ft adj. (lat. Improbtts). Rar.
Lipsit de probitate, necinstit
ImprobebTI, -A adj. (d. probabi l; fr.
improbable). Care nu e probabil.
IrnprobtabIlltate (d. improbabil; fr.
-NM). Calitatea de a fi improbabil.
* Improbltate 1. (lat. imprabitas, -ails).
LipsA de probitate.
* Improductiv, -A adj. (d. productiv ;
ft. improducti f). Care nu e productiv :pdmint;
capital improductiv. Ad. to mod improducHv.
* ImproductIvItate f. (d. product iv,
fr. -ivite). Lipsa de productivitate.
Impromptu n. (fr. impromptu. 6. lac in
promptu, la IndemlnA, In evidenja$ V.
prompt). MicA plead literary sad muzicala
improvizatA.
ImpriSprIa? -le adj. (lat. improprius).
Care nu e propriii, care no a exact, are nu
e potrivit: cuvint impropritl. Adv. In mod
improprid.
Improvisator, -wire adj. $i a. Care
improvizeazA.
ImprovIza1lAne f. (fr. improvisation).
Actiunea de a improviza. Lucru improvizat
(poezie, discurs, gard, IntAriturA $. a.),
Si -atle $1 -Are.
Improvises v. tr. (fr. Improviser, d.
it. improvvlsare, a improviza, lmprovvlso,
neprevazut, 4. lat. im-provisus, neprevAzut,
d. pro-videre, a prevedea. V. provIdentA).
Fac pe neprevAzute, pe nepregatite, pe ne-
gtndite, pe neasteptate (o poezie, tin un
discurs, fac o lucrare oare-care) : a improviza
art discurs, o fortificatione.
Imprudent, -A adj. (lat. imprildens.
4ntis). Care nu e prudent, neprevAzAtor,
nechibzuit. Adv. In mod imprudent,
Imprudonla L, p1. e (lat. imprudentla).
LipsA de prudent/I, neprevedere, nechibzu-
intil. Actiune imprudentA : a face imprudente.
Impudent, -A adj. (lat. Impudens,
-lulls, d. pudire, a-tl fi rusine. V. au.
doare). Nerusinat, insolent. Adv. FAra ru-
sine, cu insolenfA.
Impudent& f., pl. e (lat. impudentla).
Nerusinare, insolenjA.
Impudlc, -A adj. (lat. im-pudicus).
Lipsit de castitate : om impudic. Care lz-
beste castitatea : gesfurf impudice. Adv. In
mod impudic. Fats impudic. Cp. cu antic.
ImpudIcItate f. (d. impudic; fr. -kW).
Caracteru de a fi impudic.
Impalas n., pl. art (lat. lm- pulses. V.
pule, probelA). impulsiune, tmpingere,
Fig. lrnboldire, excitare, tndemn: a da im-
pala meserillor.
www.dacoromanica.ro
IMU
Impulshine t. (lat. impala°, -dais, d.
int-pulses, part. d. im-pdllere, a jmboldi, a
Impinge, V. pro-pulslune). Impingere
miscare comunicatA pin izbire sad dilatare;
Fig. Impala, tndemn, tmboldire, Incurajare.
Impulsly, -A adj. (d. impulszune ; fr.
-sif). Care dA impulsiune: foria imp !stud
a prafulut de pupa. Fig. Care lucreazA dupA
impulsu inimii $i nu dupA ratiune: oamenif
care sd supdra sl fipd pentru toate nimicu-
rile Is impulsivf. Subst Impulsivil is adese-
orf iresponsabilf de actele tor.
Impun, -pus, a -pane v. tr. (lat. im-
pOno, - pdnere. V. pun). Fig. Oblig la, supun
la: a (minute cuiva o obligaitune. Inspir,
comand: a impune respect, tacere g. a.
cuiva. V. intr. Impun respect, admiratiune
0. a.: vitejia, onestitatea, frumusefa impune.
Se zice $i a impune pe cineva cu un bir
Ild. a impune cuiva un bir sad a supune pe
cineva la bir (sea birului).
Impunater, -care adj. Care impune,
care atrage atenjiunea, respectu r figurd
impundtoare. Care Malta sufletu : ceremo-
nie impundtoare Considerabil : forte impu-
ndtoare.
ImpunitAte f. (lat. impanitas, -dtis,
d. punire, a pedepsi). LipsA de pedeapad:
impunitatea mareste trzdrazneala.
Impur, .11 adj. (lat. imparus). Care nu
e pur, care e alterat, necurat apd impura
Fig. Obicefurf impure. Adv. In mod impur.
ImpuIteite 1. (lat. Impdritas, -Otis).
Lipsa de puritate. necurafenie : impuritatea
aeraluf, metalelor. Gunoi eels ce formeazA
necuratenia : impuritaille apef, a trill In
impuritate Fig. impuritatea obicelurilor.
Impdt ai -ez, a -A v. tr. (lat. !in-
put°, -padre. V. cant, comput, depu-
tat, reputatlune). Reprosez, mustru, a-
tribui cuiva o greseala 'i -i fac observatiuni.
Pun In socotealii : a imputa until soldat
perderea unuf elect militar. V. tmput 1.
Imputabll, -A adj. (d. imput). Care
se poate impute.
Imputathine f. (lat. im- putdtlo, -anis).
Actiunea de a imputa.Repros fundat on nu.
Actiunea de a aplica exact o cheltuialt In
capitulu bugetului care ar trebui s'o suporte
regular: falsele imputation! constitue vira-
menle. Si -Afle §i -Are.
Imun, -A adj. (lac im-mdnis, d. In-,
fArA, Si manna, sarcina, impunere V. mu-
n11Iune, rernunerallune). Scutit de
impozite (de sarcini, de datorii), Inatacabil
de boala : negrli to imuni fatil de frigurile.
galbene. V. Indemn.
ImunitAte f. (lat. immtinitas, -Otis).
Scutire de impozite, de sarcini, de datoril:
imunitattle feudale. Calitatea de a nu pu-
tea ti atacat de o boald. V. IndemnItate.
Imurluc n., p1. e (d. lamurlac) Vest. Un
fel de manta Iliraneasa de aba cu glugA.
Vechi Irmuluc 5i termite. V. cartel.
INA
- 628
imutabil, -A adj. (tat. immatabilis).
Care flu se poate muta, de nestramutat
Adv. In mod imutabil.
ImutabIlltate f. Slat immulabllitas,
-ails) Calitatea de a fi imutabil: imulabill-
tatea legilor lut Dumnezed.
1) In m. ca planta at n. ca substantA
Oat. linum, it. sp. lino, pv. fr. lin, cat. !hi,
pg. linho. V. le 1). 0 plantA textila ai olea-
ginoasA mal pretioasa de ctt cinepa (linum
usitatissimum): plaza de in Din semin-
tele lui se scoate un ulei sicativ Intrebuin-
tat In *tura; In medicina se lntrebuinteazA
semintele luf ca laxativ usor, In infuziune
ca diuretic, In decoctiune la spalaturi ai bit
potolitoare. Din Mina de seminte de in se
fac cataplazme emoliente. Pinza numitA
olandd se face tot din in.
2) In-, pref. lat. care corespunde cu rom.
ne 4 ca lat In- tactus, rom. ne- atlas. Inainte
de r si 1, se preface to ir, ti ai apoi, dupt
pronuntarea rom., se reduce la un sunplu I,
ca treat, Ilegal.
TnebTI, -a adj. (lat. inhabilis. V. ab11).
Care nu e abil: lucrator inabil. fur. Inca-
pabil : nebunu e inabll de a testa. Adv. In
mod inabil.
InabIlltate f. (d. inabil). Caracteru de
a ft inabil. fur. Incapacitate.
Inabordabll, -A adj. (fr. inabordable,
d. aborder, a te apropia de, d. bord, mar-
gine, copastie, bord). Barb. Inaccesibil, de
care nu te poti apropia. Fig. SuparAclos, mo-
rocAnos: om inabordabit
Inacceptabll, -A adj. (in- si accepta-
bit). Care nu e acceptabil, care nu poate fi
primit (admix).
Inaccesibil, -ft adj. (lat. in-accessi-
bilis). Al cArui acces e imposibl, de care nu
te poll apropia: muzzle inaccesibil. Fig. De
care nu te pot' apropia cu vorba sad pe
care nu-1 pop tricluloaa : om Inaccesibil la
mild (sad miler).
In accid. -is adj. (turc 'inadgv. V. lnat).
God. Rar. IndarAtnic, IncapAttnat.
Inacomodabll, -a adj. (d. acomo-
dabil). Care nu se poate acomoda : afacere
inacomodabild.
lhacordabll, -A adj. Care nu se
poate acorda (da): lucru inqcordabil. Care
nu se poate pune de acord (ImpAca): ca-
racier inacordabil.
Inactiv, -A adj. (d. activ; fr. inactif).
Care nu e activ, care e inert, lenea.
InactIvItsite f. (d. 1nactiv; fr. -iviii).
LipsA de activitate.
Inaciltine f. (d. family; fr. inaction).
LipsA de actiune.
InadmIsibll, -A adj. (d. admisibil ; fr.
-issible). Care nu se poate admite: cerere in-
admisibild.
InadmIsIbIlltate I d. Inadmisibil)-
Caracteru de a ft inadmisibil.
www.dacoromanica.ro
INA
InadvertentA f. pl. e (mlat. inadver-
fentia, d. lat. advertere, a observa, a da a-
tentiune). LipsA de atentiune. Actiune IA-
cutA fArA atentiune.
Inallenabil, -a adj. (d. alienabil ; fr.
-able). Care nu se poate aliena (vittcle
sad da).
InallenabTITtate f. (d. inallenabil).
Calitatea de a fi inalienabil.
Inalterabll, -a adj. (d. alterabil; fr.
-able). Care nu se poate altera.
InalterabIlltate (d. inalterabil). Cali-
tatea de a fi inalterabil.
Tnanifc, V. InInIc.
InamovibTI, -A adj. (d. amovibil; fr.
-ible). Care nu poate fi destituit, nicI mutat
In mod arbitrar : judecator inamovibil.
InamovlbIlltate f. (d. Ca-
litatea de a fi inamovibil.
Inanitate f. (lat. indizttas, -Otis, d.
d. Wats, vid). Inutilitate, vanitate, &oar-
Winne: tnanitatea &rid,
Inanlilane f. (lat. inanitio, -orris d.
inanire, a face vid, inanis, vid). Stabiciune
cauzatA de foame: a marl de inangiune.-4
Ob. -111e.
InaplIcibll, -ft adj. (d. aplicabil : fr.
-able). Care nu e aplicabil: lege inaplicabild.
InaplIcabIlltate fr. (d. inaplicabil).
Caracteru de a fi inaplicabil.
Inapreclabll, -A adj. (fr. inappreci-
able, d. apprecier, a aprech.). Care TM se
poate aprecia: diferen(d inapreciabild. Fig.
Incalculabil, de infinitA valoare: talent ina-
preciabil, favoare inapreciabild. Adv. In
mod inapreciabil.
Inept, -A adj. (in- si apt ; fr. maple. V.
Inept). Care n'are aptitudini, incapabil
persoand inaptd la afacert.
InaptItudIne f. (in- si aptitudine; fr,
inaptitude; lat in-eptitiido). LipsA de apti-
tudine.
Inarl1a f.. pl. e (d. in). Ilf. 0 burulanA
care create supt spa pin lacuri ai balti mai
mid (ndias minor). V. Inarlja.
[flat n., pl. inuzitat art (turc [d. ar.] quad,
IncApattnare; ngr. WU, invidie; Mat IncA-
pftinare. V. Inacc10). Ban. CiudA, necaz :
cine-are inat pe not, otrdvi-s'ar pind Jot
(P.P.) $i Tanta (Munt). si Ten at (Mold.),
cludA ma?, inimA rea, regret : a da, a vinde
cu lanai. IncApattnare, opunere cu cludA.
V. thigh.
Inatacabll, -A adj.(Ir. trzattaquable).
Care nu e atacabil, invulnerabil.
InatacabIlltate f. (d. inatacabil).
Calitatea de a ft inatacabil.
Inatent, -a adj. (d. atent; fr.inatten-
t(f). Rar. Neatent
Inatentlane f. (d. aten tiune: fr. Ma-
fention). Rar. Neatentiune. $i .Ontle.
HRE
- 629
Inaugural, a adj. (d. inuagurez gi
lat. auguralis, augural). Relativ Ia o inau-
gurare : discurs inaugural.
Inaguratlene f. (1st inagurdflo,-onis).
Actiunea de a inaugura. Ceremonia acestei
actiuni. $i -atle, dar mai des -are.
* Inaugurez v. tr. Oat tn- duguro, -dre.
V. augurez). Ark prima oars publiculul
pintr'o solemnitate un monument, un stabi-
liment, un bastiment g. a. Fig. Incep un obi-
cel, o sistemA : a inaugura obicetu unor
conferente anuale, (iron.) a inaugura o sis-
temd de persecutiunt.
Inarftitt f., p1. e (d. in). Bucov. Suspect.
0 pAsArica din neamu scatiulul (fringilla
lindria). Ban. ($ez. 32, 111). 0 plantA care
seamilna cu inu. V. Inarlia.
Inascut, V. Inascut.
Inc si hint n., pl. art (din 'mot). Mold.
Fam. Haz, farmec, atractiune : o fatd pllnd
de Maul, (ft era mat mare dragu sd te uitt
la Melnik et, te pdlea hincu rind o auzeal
cintind. L-a trintit de t-a ask into, I-a
trintit de a fAcut buf", I-a bugit MO.
* Incablera 1. pl. I' (fr. encablure d.
cable, cablu). Mar. Distant de vre-o 200 de
metri.
Incadrez, V. Incadrez.
Incalculabll, -& adj. (d. calculabil; fr.
-able). Care nu e calculabil : numdru ste-
lelor e incakulabil. Fig. A cam: importantli
nu se poate calcula : &Mika de la Waterloo
avu urmdri incaku'abile. Adv. In mod in-
calculabil.
incallfIcabll, -A adj. (d. ; Incendlez v. fr. (ft. incendier ; it. in-
fr. inqualifiable). Care nu se poate.califica
(de unit, de ordinar, de josnic ce e): pur-
tare incalificabild.
Incandescent, -ft adj. (lat. in-can-
descens, -Entis. V.candid, candela,
candelabru, pol:candru, Incendld,
IncIntat). Albit de mare caldura, cum se
face feru clad it tit In foc on cum e flacara.
Fig. Aprins de pasiune: ochlt it erad in-
candescent,' de furie.
Tncandescenta f., p1. e (d. inandes-
cent Ir fr. -ence). Starea lucrului incandescent.
Fig. Mare aprindere a pasiunilor. Lamp&
cu Incandescenta, lampA electricA In
care lumina provine din incandescenta unui
conducator limit Intr. un spatifi vid gi supt
actiunea until curent care-I strabate.
TricapabTI, -& adj. (d. capabil ; fr.
-able. Lat. in-copabilis inseamna ,care nu
poate fi prins or; cuprine, iar incapabil
se zice in-capax). Care nu e capabil, prost:
govern, om incapabil de domnie, de a domni.
Care nu e Instate sA facA ceva tau : ink-
leptu e incapabil de invidie, sd invidieze.
Jur. Lipsit de oare-care drepturl, ca minorit,
nebunit, femeile s. a.
Incapacitate f.(d.capacitate; fr. -tra-
te). LipsA de capacitate, prostie. fur. Starea
unei persoane lipsite de oare-care drepturi.
* Incarcerezt V. Incarcerez.
www.dacoromanica.ro
- INC
Incarnet, -ft adj. I. Intrupat 2. (fr. in-
carnal). Rog ca carnea. S. n, pl. aril Coloa-
rea rogie ca carnea.
Incarnatlene f. (lat. Inca:Trill° -dnis).
Intrupare. Actiunea pin care Isus Hristos s'a
fAcut om, unind natura divine cu forma
umanA (Ia catolici). $1
* lncarnez v. tr. (lat. incarn are, d. taro,
carnis, came). Intrupez. V. refl. MA Infra-
Sez (vorbind de !sus Hristos, la catolici).
i Inc-.
Incartlerez, V. Incartlerez.
1) Incasabil, -a adj. (d. incassez).
Care se poate incase.
2) IncasablIF -& adj. (fr. incassable. V.
casant). Nefragil, care nu se poate sparge,
vorbind de sticla.
* Incasatdr, -care adj. gi s. Care
incaseazil, easier (mai ales ambulant).
* Incasez v. tr. (in gi casd, curie fr.
encaisser, it. incassare. V. excasez). Pri-
mese ban! in pungA (In case), clgtig.
Incasso n. (it incasso). Com. Banil care
se aflA in casd (In ladA).
Incatenez, V. fncatenez.
* Incendlar, adj. (lat. incendlarius).
Care provoaca incendia : boambd incendlard.
Fig. Seditios, care aprinde spiritele : oartor
incendiar, brosurd incendlard. Subst. Rar.
DAtAtor de foc, autor voluntar de incendia.
* incendlat, -A adj. gi s. PersoanA a
care' avere a fost prada incendiului V. sl-
nIstrat.
Incendlatdr, -care adj. gi s. DAM-
tor de foc.
cendiare, d. incendere, a aprinde. V. hi-
eing). Dau foc unel case, unei pAduri s. a.
cu scopu de a face rail. Fig. Rascol, revolt :
a incendia satele.
Incendld n. (lat. in-cendium, d. In-
cendere, a aprinde. V. Pricing Incandes-
cent). Aprinderea unui edificiu, turd pa-
duri, unel recolte g. a. Fig. Seditiune, rascoalli
* Incert, -ft adj. (lat. in-certus). Nesigur,
Indolos, care nu e cert : fapt incert. Variabil:
timp to ert. Care nu e fix (nu a, deter-
minat): ora mortit e incertd, Adv. In mod
incert.
incertItudIne f. (d. certitudine ; fr.
incertitude). Starea omulul nesigur, neho-
tArlt : a fi In incerlitudine. NesigurantA,
I ipsA de certitudine: incertitudinea um( in-
formatiun". Variabilitate : incertitudinea
soartel.
* Incest n., pl. e gi art Oat. incestus, d,
in-, ne, gi castus, cast. V. cfstlg). Rela-
tiune de amor nepermis Infra rude apropiate.
* Incestuds, -mks& adj. (lat. ince:-
tuosus). Adj. Pita de incest: amor Incas-
tuos. Subst Un incestuos. Adv. In mod in-
cestuos.
InchlzIter 8. m. Oat inquisitor, -dris)).
Membru al tribunalului inchizitiunil : Mehl-
zitorii erad In general din ordinu sfIntulut
Dominic. Adj. (-tor, -toare). Care cerceteaza
riguros 51 arbitrar,
 630
GUL
Inch Ialtorlal, -A adj. (d. Inchizitor ;
fr. inquisitorial). Al inchizitorilor, al litchi-
zitiund : procedura inchithorlaid era esen-
ltatmente secretd. Fig. Care vexeaza liber-
tatea cugetaril : govern inchizitorial. Adv.
Ca inchizitorii: a te purta inchizitorial.
InchizItlene f. (lat. in-quisttlo, -finis,
d. in-quisitum, supinu d. in-quirere, care e
un compus al lui quderere, de unde vine
tom. a cere. V. a-chlzitlune). Un tribunal
bisericesc instituit de la 1183In Italia ai apoi
In Spania pentru 'urmarirea ereticilor. Fig.
Perchizitiune riguroasa si arbitrara.Si .itle.
Incident, -A adj. (lat. incidens,-intis,
d. tn-cido, - cidere, a clidert tn, d. cddere, a
caries. V. ac- cadent). Care cede pe o su-
prafata : raze incidente. Care se tritImpla tn
cursu unei afacerl: chestiune inctdentd. Gram,
Propoziliune incidentd, care 0 tale in docat
pe alta ca sa-I completeze Intelesu, Incepe
cu care, cind, unde, a. a. al e separath tot-
de-a-una pin virgule, ca : Tralan, care a
fost an Imp ffrat roman, a cucerit Dacia.
S. n., pl. e. IntImplare netnsemnata in cursu
unei afaceri. Achune secundart Wee drama,
fntr'un romant. Lucru de care se leaga un
avocet on procuroru Inteun proces and e
vre-un vitie de forma orl vrea sA sicaneze.
Incidental, .41 adj. (d. incident. V.
accidental). Produs pin incident: cerere
incidentald. Pin incident: dacd s'ar face
incidental vre-o oblectiane.
Incident& f., pl. e (d. Incident ; fr. in-
cidence). Mec. Inttinirea unor Unit, raze on
planuri. Punct de IncidentA, punct de
IntIlnire. Linea de Incidenta, cuprins
tntre o raze incidents pe un plan si perpen-
diculara dust pe planu punctulul de inci-
dealt. Gram. Caracteru unel propozitiuni
incidente.
Inclneratitine f. (mist. incinerdtio,
-dnis). Actiunea de a incinera. $i -into
$i -are. V. crematlune.
Inclnerez v. tr. (mlat incinero, -6re,
d. lat. clnis, cineris, cenusa. V. cenutai).
Prefac In cenusa, vorbind de cadavre.
Incint& f., p1. e (d. fr. enceinte, care e
part. d. enceindre, a tncinge ; it. cinta. V.
incing). Spatiti Ingradit vorbind mai ales
de sala publict a unul tribunal : incinta tri-
bunalulut.
incipient, -A adj. (lat inctotens,-dnits).
Care se ant la lnceput: boald incipientd.
Inclt, a -it v. tr. (lat. tn-cito, -dre. V.
ex -cat, eltez). Excit, alit, instig, Indeutn:
a incita la revoltd.
incliant, -A adj. (lat In-citans, -antis).
Care incite. Med. Care da putere, tonic : me-
dicament incitant. S. n., pl. e. Un incitant.
* IncltatiOne f. (lat. incittl)io, -bras).
Actiunea de a incite, instigatiune.Si -aIle
gi -are.
Incizrt 1., pl. e (fr. incise, it. Masa, d.
lat. in-cisunt, part. d. in-cido, -Were, a tale
www.dacoromanica.ro
INC
tn. V. Inelzlune). Mica prOpozitiune care
formeazt un Inteles a parte ai e aruncatt
In mijlocu alteia mat importante : boat!,
sloe tnteleptu, nu te fac fericit. Muz.
Grupa de note care formeazA un fragment
de ritm.
< Inclzkine f. (lat. in-cisio, -6nts. V.
abs- $i de-cislune). Taletura Malta tn
ceva : a face o inciziune cu bistuda. Si
-izie.
Inciziv, -A adj. (fr. incisif, d. lat. in-
ctsus, part. d. in-cido, -ridere, a Ulla In. V.
Inclziune, ucld). Care serveate la tAlat:
ding incizivi (care-s In fait, patru jos al
patru sus). Fig. Muacator, patrunzator, ve-
hement: slit, discurs inciziv. Adv. A scrie
inciziv.
Inclement, -a adj. (lat. in-climens,
- tntis). Care nu e clement, nelndurat Adv.
Fara ctementa.
inclement& f., pl. e (lat. in-dementia).
LipsA de clementa, neindurare. Fig. Asprime
inclemenja renal.
Inclin, a -A v. tr. (lat. Melina, -dre.
V. inchin). Pie; aplec : a inclina capu. V.
intr. Is aplecat : acest zid inclind spre nord.
Fig. Am aplicatiune, tind : acest coptl in-
clind spre muzicd. V. refl. Mt Inchin, ma
and Man Inaintea lut Dumnezed.
aplec :
Inclinat, -A adj. Oblic pe orizont:
plan inclinat.
InclInathine f. (lat. tnclindtio, -finis.
V. Inchinaciune). Actiunea de a sad de
a te incline : inclinaltunea capulul, corpuldi.
Povtrnis, pand inclinallunea acoperemin-
tutu!. Fig. Dispozitiune, aplicatiune, ten-
dentt din nature : a avea inclinaltune spre
muzicd. Afectiune, amor : cdsdlorie de in-
di/inhume. Fam. Persoana, lucru cubit. Geom.
Oblicitate pe orizont sad a unei linii felt de
site. Fix Unghiu format de acu magnetic cu
orizontu. Astron. Unghiu format de planu
orbitel unei planete cu planu elipticii.
Si -Itle Si -are.
includ, - clris, a - chide v. tr. (lat.
includo, -tidere. V. Inchld). Cuprind, in-
serez, pun In sad alaturez : a include o
notd lntr'o scrisoare.
Inchis, -A adj. (lat inclitsus. V. in.
chls). Continut, cuprins In, alaturat: notd
inclusd to scrisoare. Aid Wins sad inclus
aid (dupli fr. ci-inclus), aici alaturat sad
alaturat aici sad alaturi de asta sad chear
inchss aici 111 trimet Indus aid si chitanta.
Incluziv, -A adj. (fr. Inclusif). Care
cuprinde in el : In mod incluziv. Adv. I
mod incluziv : pind la 31 Atigust incluziv
(mai exact $i mai simplu : pind la 1 Sep-
tembre). V. exciuziv.
Incoatfv, -A adj. (lat. inchoa- al in-
cohativus, d. Inchoo ai Incoho, -Ore, a In-
cepe). Gram. Se zice despre verbele care
arida Inceputu unel actiunl, ca ImbdtrInesc,
albesc, trzfrunzesc a. a.
INC
- 631
Incoercfb11, ..A1 adj. (d.'coercibil ; fr.
incoercible). Care nu poate fi oprit: vdrsd-
tart incoercibile. Fiz. Care nu poate fi com-
primat : fluid incoercibil.
IncoercIbIlltsite f. (d. incoercibil).
Lipst de coercibilitate.
Incoerenty -A adj. (d. coerent ; fr.
incoherent). Lipsit de coerenta, de legttura.
Fig. Cuvinte incoerenfe. Adv. In mod inco-
erent: a vorbi incoerent.
Incoerenta f., p1. e (d. coerenfif; fr.
incoherence). Starea lucrurilor incoerente. Fig.
Incoerenfa ideilor.
Incognito adv? (it. incognito, d. mlat.
incognito, d. lat. in-cdgnitus, necunoscut. V.
cunosc). Pe nestiute, fArii sh te !}tie ci-
neva : suveranit cdldtoresc des incognito. V.
tIpt11.
Incoler, -A adj. (lat. in-color, -6ris).
PAM coloare : apa e incolord. Fig. Fhrh stra-
Incite, fart farmec : stil incolor. Adv. In mod
incolor : a scrie bicolor.
Incombustibll, -A adj. (d.combusti-
bil ; fr. -ible). Care nu poate arde.
Incomensurabll, -A adj. (d. cornea-
surabil fr. incommensurable). Care nu se
poate masura : spoilt incomensirabile. Geom.
Se zice despre dotia mArimi care n'ail ma-
aura comunt : circumferenfa cercului e in-
comensurabild cu diametru el.
IncomensurabIllte f. (d. incomen-
surabil). Calitatea de a fi incomensurabil.
Incornod, -A adj. (lat. in-cdmmodus),
Care nu e comod de care nu te poll servi
usor : unealtd, cavd incomodd. Fig. Plicticos,
ostenitor : ididard inc mold ; zgomot, ve-
cin incomod. Adv. A sta incomod. Fats
incomod (dupe fr.).
Incomodez v. tr. (lat. in-cOmmodo
-dre) Cauzez incornoditate: eizma -1 in mo-
deazd'n mers. Fig. Prezenfa luf ilincomoda.
Incomodltate f. (lat. in-commoditas,
LipsA de comoditate, jena, strtmtorare:
intomoditatea unui instrument, um( case,
unel cizme. P1. Neplitceri, neajunsurl: inc3-
moditafile rdzboiului, batrinetil.
Incomparabll, -fi adj. (lat. in-corn-
parabilis). Care nu se poate compara (Fars -
seaman). Adv. In mod incomparabil.
Incompatibif, -It adj. (d. compatibil;
fr. incompatible. Lat. incompassibilis). Care
nu poate exista la un loc cu altu : caractere,
funcfiuni incompatibile.
IncompatIbilltatef. (d. incompatibil)
Caracteru de a fi incompatibil: Intre furze-
flunea de prefect ft cea de deputat e in-.
compatibiltate.
Incompetent, -A adj. (lat. in-cOmpe-
tens, -anis, care nu e la loco lui, vAtAmt-
tor. V. competent, petesc). Care no e
competent, care n'are dreptu de a judeca,
S. a.: tribunal incompetent. Care n'are des-
www.dacoromanica.ro
- INC
Wit sting ca at se amestece to ceva: cri-
tic incompetent. Adv. Part competenit : a
Judeca Incompetent.
IncompetentAf., pl.e(d.incompetent;
fr. -en, e). Lipsh de competenta judiciarh:
incompetenfa unu tribunal. Insufieienta
Mid: incompetent(' 'taut critic.
Incomplet, -A adj. (lat. in-comple-
tus). Care nu e complet. Bot. Sezice despre
o floare lipsitA de vre-un organ. Adv. In
mod incomplet: a trata o chestiune incomplet.
Incomplex,-6 adj. (lat. in-complexus).
Simplu, care nu e complex.
IncomprehonsiblI, -A adj. (lat in-
comprehensibilis). Care nu poate fi cuprins,
care nu poate fi priceput, supranatural: (tile
lot Thmnezed is incomprehensibtle. Dif icil
de explicat: text incomprehensibil. Bizar,
traniu: om, caracter incomprehensibil. Adv.
In mod incomprehensibil.
IncomprehensIbIlltatet. (d. incom-
prehensibil). Calitatea de a fi incompre-
hensibil.
Incompresfb11, -A adj. (Pe si com-
presibil). Care nu se poate comprima : apa
e aproape incompresibild.
IncompresIbIlltate f. (d. incompre-
sibil). Calitatea de a fi incompresibiL
IncomunIcabll, -A adj, (lat. in-com-
municabills). Care no se poate comunica,
care nu se poste da altula : virtutea e tn-
comunicabild.
IncomunIcabIlltate 1. (d. incomuni-
cabil). Calitatea de a fi incomunicabil.
Incomutabll, -A adj. (lat. in-corn-
mutabilis. V. imutabil). Care nu se poate
comuta : pedeapsd incomutabild. Jur. Care
nu poate trece la alt proprietar, inalienabil:
proprietate incomutabild. Care nu poate fi
deposedat legitim.
IncomutabIlItate f. (lat. in-comma-
tabilitas, -Otis). Jur. Calitatea de a fi in-
comutabil.
InconcIllabll, -A adj. (d. conciliabil;
fr. -able). Care nu se poate concilia, care nu
se poate tmphca cu altu on cu alt-ceva :
avocaftinc nciliabili, bin_facerea fi egoizmu
is inconciliabile.
InconcIllabIlltitte f. (d. inconciliabil).-
Caracteru de a fi inconciliabil.
Incongruent, -A adj. (lat. in-cOn-
gruens, - inns). Nepotrivit, care no e con-
gruent: fermi,: incongruent. Necuviincios:
rdspuns incongruent. Adv. In mod incongruent.
Incongruent& f., pl. e (lat. in-congru-
entiar necuviintt). Nepotrivire : incongruent('
fermi:liar intrebuinfafi. Necuviint/t: incon-
gruenfa cuvintelor. Vorbh incongruentilSi
Incongrultate (lat. incongruitas,
Inconsclent (ob.) -*tient, -A adj.
(Fr. inconscient, dui:it lat. in-cOnscius). Care
nu e conOent, care nu pricepe ce face:
INC
- 632
nebanu e inconscknt. Mut fArA 5A-it dal
semi: fapt inconstient. S. n., p. e Lucru
despre care n'at conatiinta. Adv. In mod in-
conatient
Incense lent& (ob.) -talent?' I.,
p1. e (lat. in-conscientia). Stares de a fi in-
conscient . Indrepta : demagogi incorigibili.
Inconsecnant, -A adj. (lat. in-cOn-
sequens, -dais). Care Iucreazt fare consecd-
entA, care se contrazice in purtare : om in-
consecdent. Mut fara consecdenta : purtare
inconsecdentd. Adv. FArA consecdentli.
Fals -event.
Inconsecatintli f., pl. e (lat. in-con-
sequentia). LipsA de consecdenta. Fapt in-
consecuent Fals -events-2i.
Inconsistent, -ft adj. (d. consistent;
fr. inconsistant). Lipsit de consistenta, moale
(proprid al fig.): pastd inconsistentd, carac-
ter inconsistent.
Inconsistent& f., p1. e (d. consisten-
td; fr. -stance). Lipsa de consistenta. Fig.
Inconsistenta Ideilor.
Inconsolabll, -A adj. (lat. in- conso-
labilis). Care nu poate fi consolat, nernin-
eat Adv. In mod inconsolabil.
Inconstant, -A adj. (tat. in-constans,
-dntis). Nestatornic, care nu e constant. Adv.
FArA constants.
Inconstanta f., pl. e (lat. in-constan-
tie). Nestatornicie, lips1 de constanta.
* Inconstltutlonal, -A adj. (d. consti-
tutional ; fr. -tionnel). Contrar constitutiunil
statului. Adv. Contra constitutiunil.
InconstItutIonalltate f. (d. incon-
stitutional). Lipsa de constitutionalitate.
Inconutlent, -enta, V. Incons
clent, -.nth.
Incontestabll, -ft adj. (d. contestabil ;
fr. -able). Care nu poate fi contestat : ade-
vdr incontestabil. Adv. In mod inconteatabil.
Incontestot, -A adj. (in- yI contes-
tat). Care nu e contestat : aef incontestat.
Inconvenient, -A adj. (lat. in- convd-
niens, -Mils). Care nu e convenient, care nu
convine, necuviinclos. S. it., pl. e. Lucru care
nu convine, defect : casa plind de inconve-
niente. Adv. In mod inconvenient.
InconvenlentA f., p1. e (lat. in-con-
venientia). Lipsa de convenientA,necuviinta.
Fapta inconvenientA.
Inconvertibll, -A adj. (lat. in-conver-
tibilis). Care nu e convertibil, care nu se
poate converts (schimba, muta): om Mean-
vertibil, monetd inconvertibi!d.
Incordct, -A adj. (d. cored; fr. in-
correcte ; lat. in-correctus, necorijat). Care
nu e corect : Imbrdcdminte, traducere, pur-
tare incorectd. Adv. In mod incorect : a to
exprima incorect romdneste.
* IncorectItudine f. (in- $1 corectitu-
dine. Francejil zic incorrection). Lipsa de co-
rectitudine.
www.dacoromanica.ro
- INC
Incorectlane f. (d. corectiane ; fr.
incorrection). Lipsa de corectiune, greaala
contra atiintet sad artel : incorectiune de sill.
Loc, pasagid incorect
* IncorIgibll, -A adj. (lat. in-corigibi-
lis). Care nu e corigibil, care nu se poate
Incorporal, -A adj. (lat. in-corpora-
lis. V. corporal). FarA corp, imaterial. Jur.
Care n'are de eft o existenta morals : toate
drepturile-s incorporate.
Incorporalltitte f. (lat. incorpordli-
tas, -Otis). Calitatea de a fi Incorporal.
Incorporatlane f.(lat in-corpordtio,
-6nis. V. corporatlune). Actiunea de a
sad de a to incorpora. $i -atle, dar mai
des Incorporare.
In corpora loc. adv. latinA care In-
seamnA in corp, toll la un lock : a pleca
in corpore.
Incortipt, -It adj. (tat in-corraplus).
Necorupt, care nu e corupt
Incoruptibil, -ft adj. (lat. in-corrup-
Mills). Care nu poate fi corupt (stricat, !in-
tuit) : Judectitor incoruptil.
* IncoruptibIlltate f. (lat. in-corrup-
tibtlitas, Calitatea de a nu putea fi
corupt: incoruptibilltatea unul magistrat.
tricot ul tricot n., p1. e (vsl. enkold
[Barb. Ind. 251]. V. Inc, hInc, hihot).
Nord. Hihot
Incredibll, -A adj. (lat. in-credibills).
Care nu poate crezut, de necrezut : min-
eland incredibild. Extraordinar : florae in-
credibil. Adv. In mod incredibil.
* IncredIbIlltate f. (lat. Irt-crediblIftas,
Caracteru de a fi incredibil.
Incredul, -A adj. (lat. in- crddulus).
Care nu e credul, care crede cu gred cela
ce aude. Infidel, Ma religiune (Rar). Si
-al (dupA fr.).
Incredulltate 1. (lat. in-credalitas,
Proprietatatea de a fi incredul. Rar.
Infidelitate, necredintA In Dumnezgil.
IncrImInathine f. (fr. incrimination,
d. lat. criminatio, -anis). Acuzatiune de o
crimA sat' de un lucru mai mic. $i -elle
ui -are.
IncrImInds v. tr. (fr. incriminer, dupA
tat. criminor, -ad, d. crimen, criminis, cri-
mA. V. recriminez). Acuz de o crimA sad
ai de un lucru mai mic. Incriminez an de-
mers, o actiune, consider ca mare vinA.
Incrustatiane f. (lat. in-crustatio,
- finis). Actiunea de a incrusta. Lucrare ar-
tisticA incrustatA. Strat de sare on de peatrA
care se depune pe obiectele care stile in apA
sAratA on varoasti, pe pAretii cazanelor cu
abur g. a. $i -atle.
Incrustes v. tr. (lat. in-crustare, d.
crusta, coajA). Lipesc (aplic) piaci dintr'o
substanta pe alta formind desemne : a in-
crusta sedef pe abanos. Acoper dun atrat
petros. V. refl. MA lipesc tare de o supra-
 INC
- 633
fatA. MA acoper c'un etrat petros. Pig. MA
tntiparesc adtnc: minciunile demagogilor
s'arl incrustat to mintea cea simpid a fd-
ranuluL $i Incr..
1) Inca!, m. (fr. incube, lat. incubus. V.
Incub 2). Demon Ma care, dupA supersti-
tiune, intrA In om clad doarme.
2) Incub si -ez, a -á v. tr. (lat. (n-
eat)°, -cubdre, a te culca In. V. Incub I,
culb). Clocesc. V. refl. Se zice despre o
boalA clad infra In corp gii claceste pinA se
aratA.
Incubatlette f. (lat. in-cubtitio, -dais).
Actiunea de a incuba, de a clod. Incuball-
une artificiald, clocirea oualor pin caldura
artificialll. Med. Timpu care trece de la in-
trarea microbilor sag veninului In corp-pina
ce se aratA boala. $i -Ole ai -are.
Incul(milt), a -1 v. refl. (d. Inc, incol).
Nord. MA hIrjonesc, mA zbenguiesc (Arli.
1905, 63).
Ince lc, a -A v. tr. (lat. in-culcare, a
inculca, d. in, In, $i calcare, a cAlca). Inti-
pAresc ceva In mintea cuiva repetIndu-I des :
a inculca patriotizmu In mintea copiluluf.
Incelp, a -4 v. tr. (fr. Inculper, d. lat.
in, In, $i culpare, a mustra, a blame, d. cul-
pa, culpA. V. dls-culp). Acuz, tnvinovAtesc.
Inculpat, -A adj. Ii a. (fr. inculpi. Lat.
inculpatus InsemneazA neacuzat, ireprosa-
bil"). PersoanA data In judecatA p. un de-
lict. V. acuzat, Writ, Intimat.
Inculpathine f. (fr. inulpation). Actiu-
nea de a inculpa, acuzatiune. $i .atle
si -Ara.
Incalt, -ft adj. (lat. in-cultus. V. cult,
cultiv). Necultivaf, netngrijit, 'bat In pA-
Make : pdmint incult, barbd incultd. Fig.
Ignorant, nestiutor: om, popor incult.
Incliner& I., p1. 1 (d. culturd ; fr. in-
culture) LipsA de canna.
Incenib, a -é v. intr. uzitat pers. III
(fr. incomber, d. lat. in-ctimbere, a cAdea pe.
V.Incubez sucomb). A-11 incumba ceva,
a fi dator sti fad ceva primarului 11' in-
cumbd sd Ingrijeascd de oral.
Incunabul n., pl. e (lat. in-cundbula
En. pl.] leagAn si (fig.] tnceput. Cp. cu car-
tea labia a lui Beug ten Intitulata Incund-
bula tvpogrdphiae, Amsterdam, 1688). Carte
care dateazA de la Inceputu tipografiii (1455-
1500).
Incurabll, adj: (lat. in-carabills).
Care nu se mai poate vindeca, imedicabil,
iremediabil : b aid Incurabild, vilif incura-
bile. Subst. Un incurabil, unu care nu se
mai vindeca. Adv. In mod incurabil.
IncurabIlltate f. (d incurabil). Sta-
rea boalei sa6 °multi! incurabil.
Incerg, -curs, a .cerge v. intr. (d
let. in-cdrrere al acomodat dupA a curge.V.
con-curg). Rar. Fac incursiune, nAvAlesc.
incurT, pl. V. hInc.
Incerle f. (lat. incaria. V. cure).
Negligent/1, nepAsare.
www.dacoromanica.ro
- IND
Incurshine f. (tat. In-cdrsio, -dais.
V. ex-curslune). Invaziune de oameni
armati: incursiuntle Tdtarilor In Moldova.
Fig. Lucrare Mtn) stiinta diferitA de acela
de care te ocupi de ordinar, lesire din spe-
cialitate. $1 -Arsle.
hide, V. uncle.
Indecent, -a adj,(lat.ftedecerts,:entis).
Care nu e decent, necuviincios. Adv. In mod
indecent.
IndecentA f., p1. e (tat. in-decentia).
Necuviinta. VorbA indecentil.
Indecis, (d decis ; fr. indicts).
Care nu e decis, nehotArlt: om indecis.
Indolos, nesigur : chestiune, victorie indeci-
sivd. Vag, dificil de recunoscut : forme in-
decise. Adv. In mod indecis.
Indeclzhine f. (d. deciziane ; fr. in-
decision). Starea sea caracteru omului in-
decis, nehotArlre. Starea lucrului vag, nesi-
gur. $i -isle.
IndeclInabll, -A adj. (lat, in-declina-
bilis). Gram. Care nu se poate decline, ca
adjectivu gala.
Indetectibll, -A adj. (d. defectibil ;
fr. indefectible). Care nu poate lipsi on sA
peardA din putere.
Indeflnit, -ft adj. (lat. indefnitus).
Care nu e delinit, cAruia nu i se poate pune
hotar: seria namerelor prime e indefinitd.
NehotArlt, nedeterminat: sensaliune indeli-
nitd. Gram. Perfectu indefinit, perfecto
compus, ca am pus ; pronume indefinite,
pronume nehotArite, care determinA vag, ca
fie -care nImenl, on -cane. S. n., pl.
e Ii uri. Lucru indefinit: indefinitu. Adv.In
mod indefinit : vinu se conservd indefinit.
indehiscent, -A adj. (d. dehiscent ;
fr. indehiscent). Bot. Care nu se deschide
singur : fruct indehiscent.
Indehlscenta f., p1. e (d. indehiscent;
fr. indihiscence). Bat. Starea fructului in-
dehiscent.
Indeleb11, -A adj. (lat. in-delebilis.
V. deleb11). Care nu se poate sterge :
cerneald indeleball Fig. Care nu e distrus
de timp: giorie indelebild
Indelebilltate f. (d. indelebil). Cali-
tatea de a fi indelebil.
Indellcat, -ft adj. (d. delicat; fr. in-
ddlicat). Care nu e delicat, Adv. Fail deli-
cateta.
Indelicateta f., pl. e (d. delicatefd;
fr. indelicatesse). LipsA de delicatetA. Pun-
tare fArA delicatetA.
Indemn, -A adj. (lat. indemnis, d. in-,
fArA,si damnum, daunA). Rar. NevAtAmat,
neatins, teafar : a iesi Indemn dintro afa-
cere delicatd. V. imun.
Indemnitar, -A adj. (fr. indemnitaire).
PersoanA care primeste o Indemnitate.
Indemnitate f. (lat. indimnitas, -ails.
V. Indemn). Starea omului sau lucrului.
Indemn. Baal sag lucrurl p. despAgubire.
Indemnitate parlamentard, leafa diurnA a
senatorilor si deputatilor. V. imunitate,
IND
- 834
* Indemnizatiune f. (fr. indemnisation).
Actiunea de a indemniza. Indemnitate, des-
pAgubire. $i -atie.
indemnizez v. tr. (fr. Indemniser, d.
indemne, lat. indemnis, indemn). Dezdaunez,
despagubesc.
indemonstrabil, -A adj. (lat. in-
demonstrabilis). Care nu se poate demonstra.
Independent, -A adj. (d. dependent;
fr. independent). Care nu depinde de nimeni,
liber: Romania e o lard independentd lu-
bitor de libertate, care nu se supune altuia :
caracter independent. Care n'are relatiune
cu altu : aceastd chestiune e independentd
de acela. Adv. In mod independent, fare re-
latiune cu : independent de ceta ce s'a spus.
independent& f., pL e (d. dependenfd;
fr. independance). Starea de a fi idependent
Francis a afutat Statele-Unite ad -Si cuce-
reascd independenfa. Calitatea de a fi in-
dependent, de a fi iubi tor de libertate : indepen-
denid de caracter. Lipsi de religiune: Jade-
pendenia and chestiunt de alta. V. nea-
tfrnare ai alitarkie.
indescifrabil, -a adj. (fr. indichif-
frable). Care nu se poate cid sad traduce :
text indescifrabil. Adv. A to iscilli indes-
cifrabil.
indescomponibil, -a adj. (d. des -
componibit). Care nu se poate descompune.
indescriptibil, -A adj. (d. descrip-
fibil ; fr. indescriptible). Care nu se poate
descrie : pucurie indescriptibild. Adv. In mod
indescriptibil.
indestructibil, -A adj. ( d. destruc-
Obit ; fr. indestructible). Care nu se poate
distruge. Adv. In mod indestructibil.
indestructibilitatef.(d. destractibil).
Calitatea de a 11 indestructibil.
indeterminixbil, -a adj. (lat. inde-
terminabilis). Care nu se poate deterrnina.
* indeterminat, -A adt (lat. indeter-
minatus). Nehotartt, nedeterminat, indefinit :
spatiil, limp indeterminat. Mat. Problemd
indeterminatd, care admite-o infinitate de
solutiuni; cantitate indeterminatd, care e
introdusa Intfun calcul si careia i se poate
atribui o infinitate de valori. Adv. In mod
indeterminat.
indeterminatiane (d. indetermi-
f.
nat ; fr. indetermination). Caracteru de a fi
indeterminat. Si -bile.
indeterminist, -A a. *)i adj. Adept
al indeterminizmului: scoald indeterministd.
indeterminism n. 0 sistendi filoso-
Rea dupe care vointa omului nu e strict de-
terminate de mdbilele (motivele) actelor. V.
determinism.
index n. pl.urt (lat. Index, Indicts, era-
tator, indicator d. Indico, -are, a indica).
Degetu aratittor. Registru alfabetic al unel
carp. Catalogu cartilor Interzise (damnate)
de papa. Fig. A pune la index, a interzice,
a taxa de suspect, de periculos. V. Indice.
indezirabil, -A adj. (fr. indestrable).
Barb. Nedorit, antipatic.
www.dacoromanica.ro
- IND
Indian, -as. si adj. Om din India. Adj
Indic.
Indiana f. p1. e (fr. indleene) Un fel de
bumbac (stamba mai fine) pictata sad im-
primata fabricate la Ineeput In India, apol la
la Rouen (Francia). Prajitura acoperita de
clocolata.
indianist, -A s. Persoana care se
ocupa de limbile Indiii, In special de
sanscritg.
Aindic, a-a v. tr. (lat. In-dico, -dicdre ;
fr. incliquer V. dedic). Arat, dezignez ceva
sad pe cineva. Arat, spun cuiva cela ce
cauta : a i dt.a o stradd. Determin, spun:
a indica cauzele anal fenomen. Denot,
Insemn : asta indica mare rdutate. Mal
corect ar fi Indic, ca prddic.
Indic, -It adj. (lat. Indicus.V. Indigo).
Din India, indian : un templu Indic.
indicativ, -à adj. (lat. indicativus).
Care serveste la indicare : semn indicativ.
S. n., pl. e. Gram. Un mod verbal care in-
dica sigur (pozitiv, absolut) starea sad ac-
tiunea : eel vecnt nu stiad cd pdmIntu se
invirte In Jura soarelut
Indicator, -oars adj. Care indica.
S. n., pl. oare. Carte de informatiuni : indi-
ratoru editor ferate. Aparat care indica munca
desfasurata sad tensiunea aburului. Degetu
aratator, indexu.
* indicatiane f. (lat. indicdtio, -finis.
V. dedicatiune). Actiunea de a indica.
Informatiune, lucru care-ti indica °eve Si
indlce n., pl. tot asa. Forma mat co-
recta, dar mai rata, Ild. index.
* indicia n. (lat. indicium). Semn apa-
rent si probabil despre existents unul lucru:
Incited e unut crime.
Indict n., pl. art (vsl. Indtkid, d. lat.
[pe tale gr.) indiclus, declarat, fixat). Vechi.
Indictiune (15 ani).
Indictiune f. (lat. indictio, -finis. V.
dictiune). Convocarea unui concilid pe o
zi fixa: bald de indicfiune. Prescriptiune pe
o zi determinate: indictiunea awl post
(In religiune). Indictiune romans, per-
iod de 15 ani care, la Roma de la Constantin,
separa doda perceperl extraordinare de im-
pozit (Acest mod de a socoti se Intrebuin-
teaza gi azi In bulele papale. Prima Indic-
tiune a inceput la 1 Ianuarid 313). $i
-ictle. Odinioara, In biserica romanea-
sea, se zicea indiction, pl. oane (vsl. in-
dtictiond, gr. indiktio, d. lat.) si Insemna $i
,,period de 532 de ani (Incepind de la 1
Sept. 5508 In ainte de Hristos)" si se zicea
$i despre zida de 1 Sept ca Inceput at anu-
lui bisericesc V. pascalle.
indiferent, -A adj. (lat. In- dlfferens,
-Mils. V. diferent). Care nu e nicl mai
bun, Mel mai rail de cit altu, egal : ml -e in-
deferent dacd plec pe acest drum sad pe
acela. De putina sad de Mel o inportanta
on interes: lucrurt indiferent2. Nepasator,
care nu se intereseaza de nimica : om Ind&
diferent. Fig. Care nu tinde nicl spre
IND
- 635
care, nici spre repaus. Adv. Cu nephare, hi
mod indiferent : a privi indiferent. FArA di-.
ferentA : a trata indiferent pe cel bunt si
pe cel rilf.
Indlferenttzm a, p1. e. IndiferentA
ridicata la rangu de sistemA In politica sad
In religiune.
Indlferenta 1., p1. e (lat. in-differen- sA Intrebuinteze timbru fiscal, ctnd trebuie
tia. V. dIferenia). Proprietatea de a nu sA cumpere articule de supt monopolu sta-
fi nici mai bun, nici mai red de cit altu.
Proprietatea de a nu prezenta interes. Ne-
pasare, dezinteresare: incliferenfa filosofilor asupra cAruia actiunea verbului Ode indi-
laid de moarte.
Indigen, -A s. (fr. indigene, d. lat. ne-mT
indigena, compus din indu, Inauntru, si ge-
nitus, nAscut. V. ginte, genic, pro-ge-
nitura). ParnIntean, anthothton, stabilit fiecare lmplineste rolu de complemnnt indirect :
Intro tail din timpurl strAvechi: indigenii se aprople
Tasmanii1 ad dispdruf toff. Adj. PamInte-
nesc, originar din Ora: arbore, yin indigen;
vile indigene.
Indigenat n., pl. e (fr. indigenat). Ca- vedea ca s, a.: 1-am
litatea de indigen, tmpAmtntentre, naturali-
zere: a -I acorda until strdin indigenatu.
. Indigent, -ii adj. (lat. Ind' gens, -trails).
Lipsit, sarac.
indigent& 1. pl. e (lat. indigentia). d.
Lipsa, saracie, carenta, penurie.
Indigent, -à adj. (lat. in- digestus,
confuz, nemistuit, care n'a mistuit, d. digero,
digerere, a digera). Orel de mistuit : oddle
rdscoapte-s Indigeste. Fig. Confuz, MA or-
dine: compilaltune indigestd.
Indlgestibll, -A adj. (lat. in-digesti-
bilis). Care nu se poate digera.
Indlgestlane f. (lat. In-digestio). Ne-
mistuire, indispozitiune provocatA de o di-
gestiune rea. Si -estie. V.dIspepsle.
IndIgnatlane f. (lat. in-digndtio,-dnis).
Sentiment de mtnie si dispret provocat de
o fapta urttA : a-ft exprima indignarea de
purtarea cuiva. $i -Ape, dar ob. -are.
IndIgnez v. tr. (lat. in-dignari, fr. in-
digner). Provoc indignatiunea : vorbele lut
ad indignat lumea. V. refL Simt indignati-
une : Warn indignat de purtarea luf.
IndIgnItate f. (lat indignitas, -dtis).
Caracteru omului nedemn. OfensA nedeinna
facutA until om care n'a meritat-o.
indigo n. (sp. Indigo, d. lat. indlcus,
Indic). Lulachi, o materie colorants tntre
albastru si violet scoase din indigotier. and
se declina, se poate zice al indtguluf.
Fats Indigo ofi -go (dupA fr. indigo). V.
sinealA.
indlgoterie 1. (fr. indigoterie). Loc
uncle se cultivA indigotieru. FabricA de
indigo.
indigotier m. (fr. indigotier). Un gen
de plante leguminoase papilionacee din c.i-
mete calde din ale caror frunze se scoate
indigo (indigo feratinctOria, indigdfera ar-
gentea s. a.).
www.dacoromanica.ro
- IND
Indlgottnii f., p1. e. Chim. PrInciplu
colorant at indigului.
Indllesc, V. mlndelesc.
C Indirect, a adj. (lat. in-directus).
Care nu e direct: drum indirect, (fig.) atac
Indirect, laudd indirectd. Contribufiune in-
directd, bir plata de individ ctnd e obligat
tului s. a. Gram. Complement Indirect,
cuvint (nume, pronume, verb la infinitiv)
rect: exilafu cugetd la patria lut, spa-
Intimplarea, lucrez pentru a tral
sad pentru traT ; proportilune corn -
pletivA Indlrecta, acela care, to frazA,
zi ne instlinfeazd ca moartea
; vorblre Indlrecta, acela
in care raportezi vorbele altuia alipindu-le,
supt forma de propozitiune subordinate,
unut verb principal
care Inseamnd a zice a
spus ca n'a fost ni-
mica. Adv. In mod indirect : 1-am lovit in-
direct ti pe el.
Indiscipline f., pl. e (fr. indiscipline.
lat. indisciplina, Hasa de instructiune)
140 de disciplinA : indisciplina soldafilor.
elevilor.
IndlscIplinabll, -ft adj. (fr. -able).
Care nu poare fi disciplinat.
IndlscIplInat, -a adj. (lat. Indisci-
plinatus). Lipsit de disciplinA, nedisciplinat :
armatd indisciplinatif, soldat indisctplinat.
Indiscret, -& adj. (fr. indiscret, d.
lat. i ,discretus, nedistinct, confuz). Care nu
e discret, care n'are rezervA In Intrebari sad
uitAturi: intrebare, privire indiscretd. Care
nu pAstreaza secretu : om indiscret. Adv.
In mod indiscret.
Indlscrethine f. (d. discrefiune ; fr.
Indiscretion. Lipsa de discretiune, curio-
zitate nepermisA. Revelarea unul secret.
Purtare indiscrete. Si -ifie.
Indlscutabll,.a adj. (fr. indiscutable).
Care nu poate fi discutat, sigur, cert exis-
tenta lut Dumnezed e indiscutabild. Adv. In
mod indiscutabil.
Indlsolubll, 44t adv. (lat. indissolti-
bilis). Care nu e disolubil : metal indiso-
lubil (mai des : insolubil). Fig. Care nu se
poate deslace on rupe, etern, perpetud : ami-
cifie indisolubild. Adv. hi mod indisolubil.
Indlsolublatate f. (d. inclisolubil). Ca-
litatea de a fi indisolubil: indis dubilitatea
arm' metal sad (fig.) a cdsdtoriil.
Indispensabll, -Irt adj. (fr. indispen-:
sable). De care nu to poll dispense (lipsi)
datorie indispensabild. Absolut riecessr :
instrument indispensabil. Adv. In mod In-
dispensabil. Fam. Pl. /zmened
IndIsponfb11, -gt adj. (d. disponibil ;:fr
indisponibile). De care nu poll dispUne : por-
(lune indisponibild.
WD
636
IndIsposItItine f. (d. dispozillune ; fr.
indisposition). BoalA scull gi usoara. Fig.
Dispozitiune defavorabilA MO de cineva,
antipatie. Si -life.
InclIspen, -pus, a -Eptine v. tr. (d.
dispun, dupA fr. indisposer). Turbur putin
sAnatatea: cdldura-f indispune pe eel sin-
gerosf. Fig. Previn pe cineva contra cuiva,
supAr : to 1-al indispus contra mea, obser-
vallunea mea 1-a indispus.
IndIspes, -A adj. Cam bolnay. Fig.
Supdrat
* Indistinct, -ft adj. (fr.tindisfinct, d.
lat. in-distinctus). Care nu se distinge bine :
voct indistincte. Adv. In mod. indistinct:
auzeam indistinct.
ind111 n. Chico. Un metal alb trivalent
cu o greutate atomich do 113,4 si care se
scoate din blendele de la Freiberg (Saxonia).
Individ m., pl. zf (fr. individu, d. lat.
in-dividuus, -a, -urn indivizibil). Flint& (ani-
mala sou vegetala) In raport cu specia, ins.
Persoana considerate izolat In raport cu o
colectivitate. Fam. Om indeterminat pe care
nu vrei sA-1 numesti si de care vorbesti cu
dispret: cane -i indtvidu dsta?
Individual, -A adj. (dupe fr. indivi-
duel). Al individului: calitate individuald,
reclamatiune indtviduald. Adv. In mod indi-
vidual, lulnd cite unu : alutoarele li s'ati
Imparlit individual. V. colectiv.
ludividualist, -ft s. si adj. Adept al
individualizmului: teorif indwidualiste.
* IndIvIdualitate f. (d. individual; fr.
-alite). Ceia ce constitue individu, persona-
'Hate. Originalitate, calitate, merit care-I dis-
tinge pe cineva. Individ.
IndIvIduallzatlune f. (fr. -alisation).
Actiunea de a individualize. Si -elle,
dar ob. -are.
IndIvIduaIlzez v. tr. (fr. -alizer). Con-
sider, prezent ceva individuals izolat V. refl.
MA izolez de colectitate, ajung Insemnat
(pin merite, inteligentA): aceastd invengune
l-a individualizat. V. generallzez.
indIvIdualfzm n. Sistema de a da
indtvidulul drepturl superioare societatil.
Existenta individuals: cettlfile vechl read
atiut de loc de individualizm.
Indlviz, -á adj., p1. m. jf (fr. indivis,
d. lat. inclivisus. V. dIvId). Nedespartit
(fiind-cA nu se poate despArti): succesiune
indivizd. Care poseda o propnetate indiviza
(deci is uniti) : mostenitorl indivizi. Adv.
In mod indiviz.
IndIvIzibll, -Ft adj. (lat indivisibiliss).
Care nu se poate divide: atomil is indivi-
zibilf. Adv. in mod indivizibiL
IndIvIzIbIlltate f. (d. indivizibil). Ca-.
litatea de a fi indivizibil.
IndIvIzIdne f. (d. diviziune; fr. -ision).
Starea lucrurilor indivize. Starea persoane-
lor care poseda lucrurl indivize: niment nu
e finut sd randie in indispune.
www.dacoromanica.ro
IND
Ind6c1I, 41 adj. (lat inddcilis). Care
nu e docil : cop!! indocit Fals -it (dupA fr.).
IndocIlltate f. (d. indocil). Caracteru
de a fi indocil, nesupunere.
Indo-earopean, -h a., p1. enf, ene,
Indo-enropen, -eTe s., pl. ef, ele, ai
Indo.germitn, -a s. Om din familia indo-
earopeie, Ar (Aryas). Adj. Popoarele indo-
edropefe (V. europe6).Aceste popoare se
numesc indo-edropeie fiind-ca se Wind din
India pia la extremitatea Europel. Germa-
nil le numesc Indo- germane. Ele sInt : In-
dienil (Hindu), !rattier:if (Persil), Armenif,
Grecif, Albanefil, Dahl (LatiniI)Celrii, Qer-
manil (Germanic Anglo-Saxonl si Scandi-
navl), Litvanii $i Slavii:
Indolent, -ft adj. (lat. In-dolens, is,
pc/ care nu-I doare nimica, d. doldre, a
durea).Nesiratitor, nepAsAtor, apatic: om, po-
por indolent. Adv. Cu indolentA.
Indolent& f., pl. e Oat in-dolentia).
Nesimtire, nepAsare, apatie : indoienia Tt-
ganilor.
I ndru aim m. (turc 'ytri-§ahi, d. ar. 'ytyr,
esenta, si pers. §a/l, regal). 0 plantA legu-
minoasa papilionacee agAtatoare originarA
din India si cultivatA si la not din cauza
florilor ei frumoase sf parfumate, numita gi
singele volnicultif (lathyrus odordtus). Muff.
Muscat Si Indrlealn si endrlealm.
Indubltabll, -ft adj. (lat. in-dubita-
bilis). Netndoios, care nu e dubitabil : vic-
torte indubitabild. Adv. In mod indubitabil.
Indac, -this, a -duce v. tr. (lat.
in-dticere. V. duc). Duc In, tmping In: a
induce pe cineva in eroare. Fac o inducti-
une, conclud: de acolo induc cif si el va
cddea. V. deduc.
Inductiv, -A adj. (lat in-ductivus).
Care procedeaz pin inductiune: metodd
inductivd. Adv. In mod inductiv, pin induc-
tiune.
InductIOne f. (lat. in-drictio, -dnis).
Actiunea de a alipi o propozitiune la aft a con-
sidertnd-o pe a doila ca oconsecitenta a pH"
mei, actiunea de a rationa de la efect la cauza,
de la particular la general : inductiunea joacd
mare rol in stitnfele experimentale. Conse-
cuentA (conculziune) scoasa aga: supersti-
fiunile populare-s rezultatu inducflunif. Fiz.
O actiune particular& a curentilor electrici.
V. deducilune.
Indulgent, -A adj. (lat indrilgens, £
IngAduitor, iertator, care persimte mult:
cu Mil nu trebule sd fit indulgent. Adv. In
mod indulgent.
Indulgent& 1., pl. e (lat. indalgenfla).
BunAtate si facilitate de a ierta greselile
altora sad de a permite cuiva ceva. Iertare
de pAcate acordatA une-orl de biserica
catolicA.
Indurathine f. (lat. in-durdtio, - finis),
Med. InvIrtosarea anormalA a until tesut.
Parte vIrtoasA (durA).
IND
- 637 -
industrial, 41, adj. Relativ la Indus-
trie: one Industriale. Provenit din Industrie:
bogdfiile Industriale ale until' stet. Subst.
Persoana care se ocupA de industrie, fabri-
cant: un mare industrial (Fats: industri.
an). Adv. In mod industrial: fara s'a dez-
vollar industrial.
Industrializez v. tr. (d. Industrial;
fr. -arisen). Dad caracter industrial, introduc
In industrie. V. refl. tau caracter industrial.
IndustrIalizm n. (d. industrial). Sis-
tema de a considers industria ca principalu
scop al omului In societate. Preponderanta
industrial& : industrializmu englez.
Industrie f. (lat. indiistria, activitate,
hArnicie, d. indu, In, si strdere, a construi).
Meserie, arta de a fabrica: industria feru-
tut. Totalitatea operatiunilor pin care se
transforma materiile prime si se produc bo-
gatii : industria agricold, manufacturierd.
Cavaler de Industrie, sarlatan, escroc.
Industries, -seat adj. (lat. Indus-
triosus). Laborios, activ, harnic : industrioasa
albind. Adv. A lucra industries.
.e inedit, -ft adj. (lat. In -Edit us, d. in-,
ne, si Edifies, nacos, emis", Intocma) ca vgr.
an- Ekdotos. V. editlune ei anecdota).
Care n'a fost tiparit (publicat): poezie ine-
ditd. Ob., dar nu mai bine, Inedit
(dupt fr.).
Int:dal:ill, -A adj. Oat. in-effabilis d.
effari, a exprima, a spune, din acelasi
rad. cu fatal, falmd). Nespus, care nu se
pnate exprima pin vorbe : bucurie inefabild.
Adv. In mod inefabil.
Ineficace f. (lat. in-efficax, - deist.
Care nu e eficace, care n'are elect: remedil,
mdsuri ineficace. Adv. In mod ineficace.
* IneficacItate I. (d. Ineficace). Lipst
de eficacitate.
Inegal, -it adj. (fr. inegal, Old. in-
aequalts). Care nu e egal: Unit (negate).
Nepotrivit: etdfi inegale. Aspru, zbtrii t, zgrun-
toms, accidentat: teren in. gal. !regular:
miscare inegald. Fig. Care nui tot-de-a-una
acelasi, schimbacios, bizar: caracter inegal.
Adv. In mod inegal: membre -inegal dez-
voltate.
inegaIltate f. (fr. inergalik9. Caracteru
de a fi inegal: inegalltatea unor lint', unul
teren, unel miscar4. Nepotrivire: inegalitate
de elate. Fig. Bizarerie : inegalitate de ca-
racter. Astr. Iregularitate observataln mersu
stelelor. Mat. Expresiune In care se corn-
part dont cantitati inegale, separate pin
semnu> (mai mare) sail <(mal mic).
Inel n., pl. e (lat andlus, inel, dim. d.
anus, inel, cerc; it. anello, pv. cat. anel, fr.
anneau, sp. anillo, pg. do). Mic cerc de
metal pretios care se poarta in deget ca or-
nament. Veriga, alca. Fig. Tras pin (sau
pinteun) tnel, zvelt, suptire.
Molar, -A adj. (d. inel, dupt anular).
Anular. degetu inelar, al patrulea deget al
mini', to care, obignuit, se poarta inelele.
www.dacoromanica.ro
INE
Inelitt, .4 adj. (d. inel, dupt fr. amide.
V. anelat). Zool. Compus din inele Im-
bucate unele In allele, ca vermin, crustaceele
s. a. S. n., pl. e. Animale nevertebrate coin-
puse din asemenea inele.
Inelegant, -A adj. (lat. in-elegans,
-dates). Lipsit de elegantt, urft: haind, mis-
care, vorbd inelegantd. Adv. In mod inele-
gant.
ineleganta f., p1. e (lat. in-elegantia).
Lipst de eleganta, uriciune.
* inellgibil, -A adj. (d. eligibil; ft. ine-
ligible). Care n'are drept sa fie ales.
* InellpibIlltete f. (d. ineligibil). Lipst
de eligibilitate.
Inelu n., pl. e. Inel mic. Inelun-Invfr-
tacit* n. Un joc copilaresc care consista
dintr'un inel pe care-1 transmit din mtna'n
mint, si unu trebule sa-1 gaseasca dupt ce
situ -i zice: Indus InvIrtecus, Olct pe-al cut
deget to -am pus.
Inept, -A adj. (lat. in-eptus, d. in, ne,
tai aptus, apt. V. Inapt). Incapabil, prost.
Adv. In mod inept.
Ineptie 1. (fr. ineptie, lat. ineptia). In-
capacitate, prostie. Fapta sau vorbt de om
inept.
Inerent, -A adj. (lat. in-hderens, -En-
Ifs, part. d. in- haerEre, a fi lipit de, fr. ine-
rent. V. ad-erent, exit). Care e din na-
turt strins legat de alt-ceva : greutatea e
ine,e ,td materiii; eroarea e inerentd spirt-
tutu( uman.
inerenta f., p1. a (d. inerent ; fr. lite-
rence). Starea lucrului inerent.
Inert, -A adj. (lat. in-ers, -ertis, d.
in-, ne, fart, si ars, antis, arta). Fart acti-
vitate, fart miscare proprie: cadavrele-s
inerte. Fig. Fart activitate intelectualt sad
morala: spirit inert.
* Inertie f. (fr. inertie, lat. inertia). Sta-
rea lucrului sat animalului inert. Fig. Lipst
de vioiciune intelectualt sat morala. Foga
de iner lie, proprietatea pe care o at corpu-
rile de a nu se urni fart at fie tmpinse de
altt putere. Fig. Rezistenta pasivt care con-
sista in neascultare.
* InervatiOne f. (d. inervez ; fr. inner-
vation). Mod special de acfiune a elemen-
telor nervoase. Modu distribuiril nervilor
Intro regiune : inervafiunea minit. $1
.atle ei -are.
* 'nerves v. tr. (d. nery ; fr. innerver.
V. e-nervez). Anat. Procur (clan) nervi
unei regiuni.
inestimabil, -A adj. (fat. in-aestinta-
bills). Care nu se poste estima (de pretios
ce e) : sinceritatea e o calitate inestimabild.
Inevitabil, -it adj. Oat in-evitabills).
Care nu se poate evita : moartea e Mewl-
tabild. Adv. In mod inevitabil.
Inexact, -A adj. (d. exact ; fr. Inexact).
°resit, Pals, care e neexact : calcul inexact,
 VIE
-- 838 - INF
informaftune inexactd. Care nu e punctual, dinar (de abject, de urn) In eft nu se poate
care nu e precis: functionar inexact. Adv. spune : vorbd inexprimabild. M. p1. Edf.
In mod inexact.Ob. Inegzact (ca fr.). Fam. Izinene.
Inexact Rate ai Inexact 'Udine 1. Inexpugnitb11, -A adj. Oat in-expug-
(d. exactitate si exact it +dine ; fr. inexacti- nabills, d. ex-pugnare, a cuceri, V. pumn).
tude). Lipst de exactitate. Ob. Inegz. Care nu poate fi cucerit: fort inexpugnabil.
(ca fr.). Care nu poate fi Infrint: virtute inexpug-
Inexcitabll, -A adj. (lat. in-excita- nabild.
bilis). Care nu se poate eaccita : fesut Mex. Inextenelf1311, -A adj. (d. extendibil).
citabil. Care nu e extendibil, care nu se poate In-
InexcltabIlltate f. (d. inexcitabil). tinde: corp inextendibil. Fals Inexten-
10311 (fr. inextensible).
Calitatea de a fi inexcilabil. Inextendlbilltate f. (d. in xtendlbif).
Inexeuzabfl, -A adj. (lat. in-excusa- Calitatea de a fi inextendibil.
bilis). Care nu poate fi scuzat: grefald in- * InextInghibll, -A adj. Oat. in-exstin-
excuzabild. Adv. In mod inexcuzabil. guibills, d. ex-stinguere, a stinge). Care nu
Inexecutabll, -A adj. (d. executabil; se poate stinge: foc inertinghibil. Fig. Care
fr. inexicutable). Care nu se poate executa: nu poate ff oprit : Hsu inextinghibil al zei-
plan inexecutabil. Ob. Inegz- (dupa fr.). lor tut Omer. Adv. In mod inextinghibil.
InexIgibll, -A adj. (d. 4." fr. InextIrpabll, -a adj. (lat. in-exstir-
-ible). Care nu e exigibil: datorie inexigibild. pabilis). Care nu se poate extirpa.
Inexistent, -A adj. (d. existent; fr. InextrIcabll, -a adj. (lat. in-extrica-
-ent). Care nu e existent, care nu exist!!. bilis, d. ex-trico, -dre, a descurca. V. strlc).
Ob. Inegz- (dupa fr.). Foarte Incurcat si din care nu mai pofi
iesi: labirint inextricabil, afacere inextri-
Inexistent& f., pl. e. (d. existenfd ; fr. cabild. Adv. In mod inextricabil.
-ence). Lipsa de existenja, calitatea de a nu Infalibll, -A adj. (mlat. in-fallibills, d.
exista. Ob. Inegz- (dupA fr.). fdllere, a tntela. V. fats, !fall% Care nu
InexorAbil, -A adj. (lat. in-exordbills, se poate intela, care nu poate gresi : Dam-
d. ex-6rare a rugs de tot, a Indupleca. V. nezed e infalibil. Sigur, care nu poate
orailune). Care nu poate fi Induplecat : lipsi : a prezice an succes infalibil. Adv.
judecdtor inexorabil. Fig. Foarte sever : In Mod infalibil. Fals infailibil (fr. infall-
legile inexorabile ale lul Dracone. Adv. In lible).
inexorabil. InfallbIlltate f. (d. infalibil). Calitatea
Inexperlenia Lt. p1. e (lat. in-expe- de a fi infalibil, de a nu te trivia niei-odata
rientia). Lipsa de e]cperienjt: inexperienja infalibilitatea papei a fast proclamatd de
tinerimit. consiliu Vaticanului la 1870 Fals infant-
bilitate (fr. infaillibilite).
Inexperlmentat, -A adj. (d. expert- infam, -A adj. (tat. infdmis, d. in,- fart,
mentat ; fr. inexperimente). Care nu e expe- si fama, !alma). Patat de infamie, fart
rimentat, care n'are experienja : lucrdtor onoare: act infam. Injositor, rusinos: trd-
inexperimentat. Cu care nu s'a fAcut expe- dare in lama. Murdar, necurat, prost, chi-
[lentil: metodd inexperimentatd. nuitor: locaintd infamd, sufla un Pint infam.
Iriexplabll, -A adj. (lat. in-expiabilis). Subat. Un infam, un nelegiuit. Adv. In mod
Care nu se poate expia crimd inexpiabild infam : acest orator vorbefte infam, plait
Inexplleabll, -A adj. (lat. in-expli- infam.
cabins). Care nu se poate explica : enigmd Infamant, -A adj. (fr. infamant, part.
inexplzcabild. Ciudat, bizar, stranid : om d. Warner, lat. infamare, a face odios, in-
inexpllcalil. fam). Care te face infam, care te ptteazt cu
infamie: recluziunea e o pedeapsit infa-
* Inexploatat, -A adj. (fr. inexploite). mantd.
Care n'a lost exploatat: mind inexploataid.
n
Infamfe f. (fr. infamie, lat. infamia.
InexplorAt, -A adj. Oat. in-exploratus). V. falma). Mare rufine aplicatA onorii
Care n'a fost explorat, care n'a lost vizitat : cuiva de lege sad de opiniunea public& :
regiune inexploratd. censorii roman! ti notaii cu inf zmia pe ce-
tater:if cu obiceturi rele. Act infam, Mott
Inexplozibll, -A adj. (d. explozibil nedemna : demag-gia e o infamie. Pl. Vorbe
ft. inexplosible). Care nu poate explode; injurioase. A comite mid infamii (lam.). a
cazan inexplortbll. te apuca de intrigi, de pozne s. a.
Inexpresfv, -A adj. -,(d. rexpresivi fr. Infant, -A a. (sp. gi pg. infante, f. in-
inexpressif). Care nu e expresiv, sters. fanta, d. lat. In-fans, (antis, copil. V.
InexprImfibll, -a adj. (fr. ln- exprl- tante, falmA, Infanterle). Titlu dat
mable). Care nu se poate exprima, nespus, In Spania $i Portugalia copiilor regali nas-
inefabil: bucurle inexprimablld. Ma de or- cuji dupt primu copil.

www.dacoromanica.ro
INP
- 639 -
infanterie f. (rus. infantidia, d. germ.
al fr. infantnrie, care vin d. it. infanterM
gi fanteria, pedestrime, d. (ante, soldat pe-
destru, infante, copil. V, fante). Pedes-
trime, armata pe jos, ca : dorobanlii, vind-
!mit' (si Ja idarmit pedestri). la e armata
principalA
Infanterist m. (rus. infanterist, germ.
infanterist, d. infanierie). Pedestras, soldat
pedestru.
Infanticid, -A a. si adj. (lat. infanti-
cida, d. Pitons, copil, $i [ocj -cidere, a ucide.
V. ucld). Ucigas de prunci : o mama in-
fanticide. S. n. pl., e. Infanticidiii.
infanticidld n. (lat. infanticldium).
Ucidere de prunci.
Infant!!, -A adj. Oat. infantllis, d. In-
fans, copil). De copil mic tunics infantild.
infatigabil, -fi adj. at infantigabi-
Us, d. fatigare, a osteni). Care nu poate os-
teni: luptdtor infatigabil. Adv. Fad sg
poatA osteni.
Infect, -A adj. (fr. infect, fat in-fec-
tus, part. d. in ...Mere, a impregna, a colors,
a spurca, a infecta, compus d. fdcere. V.
a-fect). Puturos: m/astind infects. Fig.
RespingAtor din punctu de vedere moral:
carte infects, om infect. Adv. Urtt, respin-
gator : a te purta infect.
InfectAnt, -A ad] (fr. infectant, part.
d. Infecter, a infecta). Care infecteaza: ml-
crob infectant.
infectez v. tr. (fr. infecter). Irnpub
attic: cadavrele infectail cimpu de lupt&
Umplu de microbi molipsesc, contamine
Fig. Corup, stric sufletu, obiceiurile : min-
ciunile demagogilor infecteazd poporu. V.
refl. MA Imput, vorbind de aer. MA molip-
sesc. Fig. Ma corup.
infect-lune 1. (lat. in-fictio, -anis. V.
a-fectiune). Actiunea de a infecta. Mare
putoare. Molipsire, vAtimarea organizmului
pin microbi infectiost Fig. Contagiune mo-
rata. $1 -ectie.
infecund, -A adj. (lat. in-fecundus).
Lipsit de fecunditate, steril, sterp : animal,
pamint infecund. Fig. Spirit infecund.
infecundltate f. (lat. infectinditas,
-dtis). Lips& de fecunditate, sterilitate.
inferior, -oArA adj. (lat. inferior,
comparativu d. inferus, de jos. V. infim).
De dedesupt, de jos : buzu inferioard, Du-
narea inferioard (mai aproape de gura).
Fig. Mal pe jos to demnitate, merit, orga-
nizatiune : rang inferior, animal inferior.
Subst. Subaltern, subordonat : a fi amabil
cu inferior!!. Adv. In mod inferior : a lucra
inferior V. superior.
inferloritsite f. (d. inferior, fr.-orite).
Stares de a II inferior, situatiune interioarA.
Fig. Inferioritatea prostulut MO de destept.
A pane pe cineva In inferioritate, a-I lua,
avantajele, ciditAtile..
www.dacoromanica.ro
INF
Intern n., pl. e ad (lat. infernum
[locum, tom] de jos, iadu, ma in [Idea,
locurile] de jos). lad, locu mortilor pacatosi.
Fig. Loc de suferinta-
infernal, -A adj. (lat. Infernalls). Din
intern, din iad : abisurite infernale. Fig. Rau
la suflet, veninos : rdutate in fernald. Flulet
infernal, huiet grozav, mare hArmalaie. Pea-
trft Infernal:I, V. peatrA. MasIna
infernala, masina umpluta cu praf de
pusca si gloante si destinatA sA explodeze
undeva la timp anumit ca sA ucida : Cadou-
dal a preparat contra lat Bonaparte ma-
sina infernaM din strada Saint-Nicaise.
Adv. In mod infernal.
infestez v. tr. (lat. infestare). Btntui,
attic, pustiesc: Tittaril infestat multe
secule Moldova, Wit ad infestat satu.
infeudez v. tr. (fr. inferoder, it. infeu-
dare. V. feud, feudal). Dail o mosie ca
sA fie tinutA ca feud. V. refl. MA de& to lin-
tregime: a te infeuda unui part id.
infidel, -A adj. (lat. in-fiddis). Necre-
dincios, fArA fidelitate : easier infidel. Nesi-
gur : memorie infidel& Inexact: traducere
infidels. Subst. Care n'are adevArata reli-
P;",.: a-I converti pe infidel. Adv. In mod
Infidel.
infldelltate 1. (lat. in-fideitas,-dtis).
Necredinta, lips& de fidelitate : infidelitatea
anal casier. Nesiguranta: infidelitatea und
memnrii. Inexactitate : infidefitatea unui
povestitor. Actiune infidel& : a comite infl-
delitati.
infiltratlune f. (d. a infiltra; fr.-ati-
on). Actiunea de a sail de a se infiltra. Med.
RitspIndirea umorilor to toate interstihile or-
gamzmului. $i -ape $i -Are.
Infiltru 91 -az. a -A v. tr. (fr. 'aril-
trer). Bag, strecor to timp tndelungat Pa
pinteun filtsu: a infiltra apd intr'un pa-
mint. Fig. Acest tats a infiltrat patriotizmu
in inima Pituror fluor lui. V. refl. Trec ca
pintfun filtru pin poril unui corp solid :
apa se infiltreazd In pdmint. Fig. Patrund,
ma insinuez : Mani( se infiltreazd In a-
faced.
intim, -A adj. (lat. Infimus, superla-
tivu d. inferus, cel de jos. V. Inferior).
Cel mai de jos, cel mai mic to grad : ran-
gurile lnfime ale societdfll. 0 infirmd mi-
noritate, o grup& de oameni foarte mica
fatA de una mult mai mare.
* Infimitate f. (lat. inflmitas, -dtis).
Starea de a fi infim.
infinit, -A adj. .(lat. in-finitus. V. ff.
nese). Care n'are fine, nesflrsit : un att-
plicid infinit. FArA limite, nemarginit : ant-
versa e infinit. Foarte mare: bundtate, in-
tristire infinite. S. n. pl. art. Ceia ce n'are
hotare, infinitate: adnitem Infinite Ord
sil-t putem tizte'ege. La infInIt, In mod
infinit : o linie care se prelungeste la infinit.
Adv. In mod infinit: m'am bucurat infinii
(sail infinit de mult).
DIP
- 640 -
* InfInItamente adv. In mod infinit :
m'am bucurat infinitamente (sae infinita-
.
mente mutt).
Inflnititte f. (lat. infinitas, -Otis). Ca-
litatea de a fi infinit. Spatie inflnit, imen-
sitate: a dispdrea In infinifate. Mare nu-
mar : patrineta e supusdj unel infinitdff
de tele.
* InfInItezImal, -A adj. (din infini-
!aim jadicA d. infinit ai suf. lat. aims
din millesimus, at o mielea] plus suf. a!; fr.
infinitesimal). Infinit de mic : militate in-
finitesimald. Geom. Calcul infinitesimal,
acea parte a matematicil care cuprinde cal-
culu diferential ai integral gi care calculeaza
cantitatile infinit de micl.
InfInItiv, -ra adj. (lat. infinitivus).
Gram. Care e de natura finitivulul : pro-
pcsif tune infinitivd. S. n, pl. e. Un mod
verbal care aratti actiunea sau starea fare
sA determine numaru sae persoana, ca : a
umbla, a dormi. Ca adj., gf Infinitival,
de infinitiv.
1) Infirm, -A adj. lat. in-firmus. V.
firm). Slab, bolnaviclos. Bolnav, rAnit sae
lipsit de vre-un membru sad organ.
2) Infirm, a -alt v. tr. (lat. inflinare,
d. znfirmus, infirm. V. a-ai con - firm). Fig.
SlAvesc, tau puterea : a infirma o martarie.
Jur. Annie; nimicesc : a infirma un
sententd.
InfirmAbil, -A adj. (d. a infirma).
Care se poate infirma.
InfIrmativ, -A adj. (d. a infirma; fr.
-atif). Jur. Care servegte la infirmare, la a-
nulare : sentenfd infirmativd.
* InfIrmailane f. (lat.infirmdtio,-6nis).
Actiunea de a Infirma.Si -Ofie, dar ob. -are.
* InfIrmerie f. (fr. infirmerie, d. infir-
mier, infirmier). Spital mic, camera pentru
bolnavi intr'o cazarmA, Inteun internat gco-
lar g. a.
InfIrmler, -A s. (fr. infirmier, -,ere,
miat. infirmartus, calugar infirmier). Ingri-
jitor de bolnavl tntr'un sipital, tnteo am-
bulantA.
* InfIrmItate f., pl. aft (lat. infirmitas,
- Otis). SlAbiclune, stare bolnavicloasa. Boal
sae betegug, lipsa unui membru sail organ
al corpului : surzenia e o in firmitate. Fig.
Imperfectiune, stare inferioara: infirmitatea
oamenilor.
Inflamabll, -A adj. (d. inflames ; fr.
inflammable). Care se poate aprinde, care
se aprinde lesne, aprinzacios. Fig. Caracter
inflamabil.
InflamabIlltate f. (d.inflamabil ;
fr. -lute). Calitatea de a H inflamabil.
Inflamaterld, -le adj. (d. inflames ;
fr. infammatoire). Caracterizat pin inflama-
matiune : frigurt inflamatoril.
www.dacoromanica.ro
114/1
* Inflamatlane (lat. inflammdtio,
f.
-dnis). Actiunea de sae de a se inflama. Re-
zultatu el. Med. ObrintealA, unflAturA dure-
roasA git ferbinte produsa de Ingramadirea
singelul (laro bubA ori la o rand) pe care
organizmu o face ca sA se apere de microbi
gi sa se vindece (Meningita, pneumonia, gas-
trita stnt inflamatiunl interne). Si -Sitio.
Inflames v. tr. (lat. inflammare, a
aprinde, d. flamma, * flagma, flacArA. V. fla-
murd, flacard). Aprind, dad foc: a inflama
an brad de pdcurd. Med. Produc inflama-
tiune (unflAturA dureroast). Fig. Aprind,
apt. V. refl. aprind. Med. MA obrintesc, ma
unflu cu durerl, vorbind de o bubA, de o
rarA. Fig. MA aprind, ma 11111-
* Inflathine f. (lat. in-fldtio, -6nis. V.
inflacTune). Unflare. Fin. Inflatiune mo-
netard, prey mare sporire a cantltatil de
bani (de htrtie) pe o plata. V. deflallune.
* Inflexibll, -A adj. (lat. inflexibilis)
Care nu e flexibil, nu se incovoaie vargd
inflexibild. Fig. Care nu se mottle, cedeaza:
caracter inflexibil. Adv. I n mod inflexibil.
InflexIbIlltate f. (d. inflexibil). Cali-
tatea de a fi inflexibil.
Inflexhine f. (lat. in-flexio, -dnis, d.
in-flictere, -flexum, a Incovoia. V. re-fle-
xlune). Incovolere. Inflexiune a vocii,
o schimbare de ton. Gram. Modificarea unel
vocale supt influenta altel vocale din silaba
urmAtoare. Flexiune. Geom. Punctu unde o
curbA tgi gchimba directiunea. Fiz. Deviati-
unea unei inflextunea razelor lumi-
abase. $1 -6xle.
Inflig, -fits, a -fifge v. tr, (lat. in-
fligere, a lovi, a clocni, a aplica ceva dure-
ros. V. eon-filet). Apiic ceva dureros : a
inflige calm o pedeapsd, o InfrIngere, o
pagubd. Part. infits inuz.
InfloreseentA f., pl.e(fr. inflorescence,
d. lat. inflorEscere, a tnflori, ca adolescentia,
d. adoliscere). Dispozitiunea generalA a flo-
rilor pe o tulpinA.
Influent, -A adj. (fr. influent, lat. In-
linens, -Mils, part. d. in-ft:fere, -fluxum,
a curge, a invada. V. flux, a-fluent). Care
are trecere, vazA, putere : persoand influentd.
Influonta f., p1. e (fr. influence, lat.
in-fluentia). 1. Actiunea unul lucru asupra
bole: influenfa combinatd a soarelui ci a
lunit produce fluxu reflexu. 2. Fig. Tre-
se at
cere, vazA, putere: acest um are influenfd
to minister. 3. (it. influenza). Gripa, guturai
violent gi epidemic. V. 1nriurlre.
* Influentabll, -A adj. (d. influentes;
fr. -encable). Care poate fi influentat : Jude-
catoru cu caracter de fer nu e influenfa-
bil pin nimica.
Influentez v. tr. (d. influentd ; fr. in-
fluencer). Exercit-influen ta asupra culva: a
influenta an fudecdtor In darea dreptatit.
INF
- 641 -
In-fdllo n., p1. tot asa sac in-foliuri (fr.
Ed. lat.] in-folio. V. folio, f °Rant). For-
matu unei fol tndoite numai In 2 (4 pagini).
J ene de acest format : un in folio.
Inform, -A adj. (lat. informis, fr. in-
forme). Amor! , fare forme precis& : bloc
inform. Urit, dizgratios. V. dIform.
Int ormatfv, -Et adj. Relativ la infor-
matiuni, care serveste la informat: ziar
informally.
Informatdr, -ogre adj. 0 s. Care
informeaza, care da stiri.
informatorle f. S'ar putea numi awl
biuron de informafiunl.
InformatIdne f. (fr. information ; lat.
informatio, -sofa, actiunea de a instrui).
Act judiciar care confine depozitiunile unor
marturi. Fig. Sure, veste: a da cuiva Infor-
fiunl. -
mafiunl despre ceva, a culege informa-
$i -ittle.
Informez v. tr. (fr. informer ; lat. in-
formare, a da forma, a instrui). Instiintez,
dec informafiuni. V. intr. Jur. Instruesc o
cauza criminala a informa contra cram.
V. refl. Culeg informafiuni, cercetez ce s'a
Intimplat.
Infra- (lat. infra, dedesupt), prefix care
area ceia ce e dedesupt: infrastructure.
V. supra.
Infractor, -oars S. (lat. infractor).
Care comite o infractiune.
Infractliine f. (lat. infrdctio, -finis, d.
infringere, -fractum, a Infringe). Infringerea
unei legi, unei ordin, tractat s. a.: infrac-
fiunile regylamentelor poliflit se numesc
contraventauni.
Infrastructiirrt f. pl. i (infra- §i Ave-
turd). Structure de dedesupt
Infructuds, -oasa adj. (lat. in- frac-
tuosus). Fara fructe, sterp, steril : cfmp in-
fructuos. Fig. Muncd infructuoasa. Adv. In
mod infructuos.
infultt f., p1. e (pol. infula, d. lat. infula).
N. Cost. Marla episcopului catolic.
infuz, -A adj. (lat. in-fusus, part. d.
in-frindere, a raspIndi, a turna, V. con-
fuz). RfispIndit In suflet. $tiintd infuza,
stlinta inascuta.
Infuzez v. tr. (d. infuz ; fr. infuser),
Torn, introduc: a infuza singe in vinele
cuiva. Pun o substanfa to apa ferbinte ca sa
se amestece cu fa : infuzez teat in apd
ferbinte (fac mai).
infuzibil, -a adj (in- 0 fuzibil). Fiz.
Care nu se poate topi : nu se afld corp.ade-
vdrat infuzibil.
Infuzlime (lat infusio, -finis. V.
f.
fuzlune). Turnare de apa ferbinte, oparire
a unei substanfe. Bautura obtinuta pin opa-
Tire: infuziune de teat (ob. numita nurnal
ceai). $i -axle. V. decoct.
Infuzarla n. (let. stiinfific in fusorlus.
d. lat. injusus, infuz, ca lat. infusorium,
www.dacoromanica.ro
ING
canal p. ulei la latrine). Animal unicelular
protozoar, de ordinal microscopic, care tra-
leste in lichide.
inga interj. Nord. Weft : inga ce In-
treabd, inga de ce ($ez. 33, 24 si 30).
Ingenids,-oesii adj. (lat. ingeniosus,
d. ingenium, spirit, inteligentli V. genla).
Plin de spirit, de inventiune, de Indemanare :
om, spirit Ingentos. Rad cu ingeniozitate:
magnd ingenzoasd. Adv. In mod ingenios.
Ingenlozi tate f. (d. ingenios; fr. inge-
niosite). Calitatea de a II ingenios: ingenio-
zitatea unei man".
Ingenultate f. (lat. ingenditas,
Naivitate, simplicitate, sinceritate naturals:
a rdspunde cu ingenuitate. Vorba, actiune
ingenua.
Ingenue, -uti. adj. (lat. in-genuus,
nascut Tiber, d. gignere, a naste. V. gen,
genla). Naiv, simplu, sincer din nature:
tindr ingenuitaer ingazuzi.Subst. Persoana.
ingenua: Agnes a hit Moliere a ramas tipu
ingenue". In teatru, actrita care joaca role
ingenue!.
anger 0 -Oz, a -á v. tr. (fr. ',rarer,
d. lat. in-gerere, a pune In. V. di- i su-ger).
Introduc to stomah. V. refl. MA bag In su-
fletu omului, fac ingerente.
Ingerentii f. pl. e., (fr. ingerence, d.
lat. ingerens, - dntis, part. prez. d. ingerere.
V. Inger). Actiunea de a te ingera, mai
ales de a te amesteca pintre alegatori fa-
clndu-i ss voteze cum vrei to : a face inge-
renfe la (sad In) alegert.
Ingestkine f. (lat. in-gestio,
d. in-gestum, supinu d. in-gerere, a pune
In. V. dl- si su-gestiune). Actiunea de
a ingera, de a vIrl In stomah, de a inghiti.
$1 .estle.
inghinal, -A adj. (lat. inguinalis, d.
inguen, Inguinis, pubis). Anat. Care e la
pubis Inauntru corpului : glande inghinale.
Ernie inghinald, care se produce In canalu
inghinal. Banda) inghinal, bandaj p. ernie.
V. le 2 §i Ipogastric.
Inginer m. (fr. ingenieur, vfr. engei-
gniere, engeigneor, d. s'ingenier, a te glndi
ca se inventezi, d. lat. ingenium, spirit,
minte, de unde si fr. engin, spirit de inven-
tiune, masina ; it. Ingegnere, ingegnero;
engi. engineer; rus. iniiner), Acela care,
pin ajutoru matematicil aplicate, dirijeaza
lucrerile podurilor, ,oselelor, tailor ferate,
canalelor, minelor, edificiilor, masinilor, forti-
ficafiunilor s. a. Fig. Iron. Inginer de stradd
(sac 0 de podurl), haimana care tot umbla
pe strada (5i pe poduri) si despre care se
zice In ris Ca, pin pasil pe care-i tot face,
masoarA strada.
Inglnerie f. (d. ingfner). $tlinta 0
profesiunea de Inginer.
Inglez, V. englez.
Ingandisesc, V. eglend-.
InglItEt, V. Iglita.
41
INO
- 642
ingrat, -A adj. (lat. fn-gratus. V.
gratle, gratis). Necunoscator, care nu
reeonoaste binele care I s'a facut : fid in-
grat. Fig. Sterp, steril, arid sail prea putin
productiv : pamint ingrat, subfect ingrat,
maned ingratd. Adv. Cu ingratitudine.
ingratitudine I. (lat. in-gratittido,
-ddinis. V. gratItudIne). Defectu de a fi
ingrat. Faptil de om ingrat: Atenienif ord-
lard (comiserd) o adincd ingratitudine Old
de Focione.
Ingredient n., pl. e (lat. ingrediens,
-inks, part d. I r-gredi, in- grdssus, a intra.
V. a- gresiune, grad). Tot ceia ce intra
In compozititmea unui medicament unei bA-
uturi, unui amestec oare-care : ingredien-
tele grogulut is apd, zandru, rachiu fi
Minna.
Inhalator n., pl. oare. Aparat care
serveste la inhalatiune.
Inhalatigne f. (lat. inhalatio, -anis).
Actiunea de a inhala, de a absorb' aspirInd
_ $i
Inhalez v. tr. (lat. in-halo, -are, a Ba-
lla tn. V. ezal). 'hag In plamtni, absorb,
aspir. Bat. Se zice de plante clnd absorb
fluidele din prejuru lor.
InhumatlAne f. (d. inhumez). Ingro-
pare, InmormIntare. Si -title pi -are.
Inhumaz v. tr. (lat. in -hump, -are, a
Ingropa, d. humus, pamtnt V. hum/4 ex-
humez). Ingrop. inmormtntez.
inic, -a adj. (lat. in-iquus, d. in-, ne,
dequus, egal, just. V. egal). injust: Jude-
cdfor inic, judecatd mica. Adv. Cu inichitate.
'nicer, Inicerch, V. Tani-.
InIchItate f. (lat. in-lquitas, -ails, d.
in,- ne, si aequitas, egalitate, justitie. V.
echltate). Nedreptate, injustitie. Actiune
injusta.
Info f. (val. inife, bg. rus, inel, strb.
inje, rut. indf, brume). Mold. Mu t. Prima
pojghita de gheata pe ape. Polei. Munt.Trans.
Slot. Mai vechi si inie, brume. V. mIzga.
InImagInablI,-A adj. (d. imaginabil ;
fr. -able). Care nu e imaginabil, de netnchi-
putt: o frumusefd inimaginabild. Adv. In
mod inimaginabil.
inima f., pl. 1' (lat. anima §i animus, au-
flare, suflet, vgr. dnemos, vint; it. anima si
alma, suflet, sic. arms, pv. cat. sp. pg. alma,
vfr. alme, nfr. rime. V. animal, unanim,
anemone). Organ care impinge stngete'n
vine si-I face sA circule (Inima e situate to
pept, putin la stings, e Impartita tn patru
cavitati [V. auriculA si ventrIcul], se
misca perpetuff, si cind se opreste, animalu
moare). Fig. Parte centrala sau principala:
Bucurestif Is inima Romania.. Mijloc., parte
interioara importanta inima laud arbore,
inima unui car (birna care uneste osiile In-
tre ele), Inima pdminfu'uf, inima lerrtit
(timpu din mijloc, timpu marelut ger). Ini-
mosie, dispozitiune a sufletului, avint, brio,
to; curaj: a Incra, a cinta, a lupta cu
inimd. Afectiune, iubire: inlaid de tald.
www.dacoromanica.ro
- IN!
Pop. Stomah: and doare inima. Durere de
stomah (sau chear diareie) : l-a apucut inima.
Inimd rea sad neagra, caracter veninos,
firs milk. Inimd rea, Intristare, suparare : a
murit de inimd rea, nu-ff face inimd rea
(nu te tntrista1). !alma albastrd, melanco-
lie: an cintec de inimd albastrd. Urn de
inimd, inimos, entusiast, generos. Tragere
de inima, buns-vointa, dispozitiune de a
face ceva. inimd de are, inirnil bunk, mi-
loss& Inimd de peatrd, de fer sail de
gheafd, WA sentiment A prinde inlaid, a
prinde curaj. A fi se rape Prima de mita,
a -ti fi foarte mita. A-if deschide inima, 1. a
spune cuiva secretele tale, 2. a arata cuiva
toatA simpatfa. A te durea inima, 1. a fi
Intristat L. (pop,) a te durea stomahu. A ft
bun (sad rail) la inlaid, a avea inima buns
(sau rea). A an avea inimd, 1. a nu avea
sentiment, 2. a nu avea curaj. A avea ceva
pe Mimi, a avea o suparare, o tntristare.
A pune la Jaime!, a te tntrista, a te supara.
Din (sail ca) foatd inima, cu dragd inimd,
cu toata dispozitiunea (dorinta). Din Inlaid,
din acitricu inimil, cu tot sentimentu, cu
toatli durerea on doru. Na and lasd inima
sd -I pdrdsesc, n'am curaj, nu ma Indur sa-I
parAsesc. A-ff sari inima din loc, a tresari.
A fi cu Inima sdritd, a fi plin de neliniste,
a ti foarte tngrijorat. A fi cu inima friptd,
a fi Intristat Fam. A-ft da inima brine(
a te Indemna inima. A- fl merge ceva,
la inimd, a Sc unge ceva la infra, a-tl pia-
cea mutt. A fi se pane un lucru, o vorbd
pe inimd, a-ti fi foarte greats (sctrba) de ia.
A-ff sfirii inima dupd ceva, a clod foarte
mutt. A -fl cddea cineva franc (sau mai urtt
cu front), a -fl places dintr'o data foarte
mutt. A nu-fl fi inima la loc, a fi nelinistit,
ingrijat. A -ft vent Inima la loc, a te li-
nisti, a nu mai Fi tngrijorat. A-ff rdcori inima,
a-ti lua satisfactiune (razbuntndu-te, mar-
turisind un Neat s. a.). A-fl ride (sad a -ti
creste) inima (de bucurie), a te bucura foarte
mutt. A-jf plinge inima (de trztristare), a te
Intrista foarte mutt A -ft lua inima'n ding
a tndrAzni to fine, a te bond In fine sli fa-
frunti periculu. (Pop.) A fi se pane soarele
drept inimd, a ti se face foame, a flfntnzi.
Inimie, -A adj. gi a. (lat. In- imicus, d.
in-, ne, yi amtcus, amic). Duman, adversar.
Ob. InamIc (dupe amic).
InImIcille f. (lat. in-imicitia, d. in-,
ne, si amicitia, amicitie). Dusmante, lipsA
de prietenie. Ob. InamIcItle (dupe a-
micifie).
InlmToara (oa dill) f., pl. e Dim. d.
inima.
InImItabll, -A adj. (lat. in-intitabilis).
Care nu se poafe imita (de frumos ce e) :
sill inimitabil. Adv. A lucra inimitabil.
Inlmos, -oast adj. (d. inimd). Plin de
inima, de curaj, de sentiment, de simtire :
an copil inimos. Adv. Cu inima.
Inimooie f. Calitatea de a fi inimos, de
a avea inima. V. osIrdIe,
Inlmsita f., pl. e. Trans. Inimioara.
INI
- 643
InInflamitb11, -A adj. (d. inflamabil;
tr. ininflammable). Care nu e inharnabil.
InInflamabilltate f. (d.ininflamabla
Calitatea de a fi ininflamabil.
InIntellgibll, -A adj. (lat. in-intelli-
gibili1). Care nu se poate fidelege: o limbd
ininteligibild. Adv. A vorbi ininteligibil.
InInterpretabll, -A adj. (lat. in-in-
terpretabilis). Care nu se poste interprets
(explicit, traduce).
InInvestlgabll, -a adj. (lat. in-Inves-
ligabilis). Care nu se poste investiga.
InIpahar, V. Tenibahar.
Inipere gi Inipir, V. Tenupikr.
inIste f. (d. in). Loc In care creste in
Initial, -a adj. (lat. initially, d. tnt-
tium, tnceput, d. in -eo, -Hum, -Ire, a tncepe
fcompus at verbului eo, merg, es gi les, per,
sui, ca gi fr. commencer gi it. cominciare,
a tncepe, d. lat. cum-lnitiareD. De la fri-
ceput: litera iniliald a unui cuvint, futeala
iniliald a unlit gloat. S. 1., p1. e. Prima li-
terA a unui cuvInt: a iscdli numai cu ini-
tirade.
In Wet, -fi adj. gi s. Care e to curent
cn oare-care mistere, practice sail gtiinte.
In Wetly& f., pL e (fr. initiative, d. lat.
initiatum, supinu d. initiare, a initia). Actiu-
nea de a face salt de a propune ceva In aintea
altora : a lua iniliativa. Actiunea de a lucra,
la nevole, dupA capu tau (spontaneil): int-
fiativa ralionatd e o calitate pretioasd la
an sef militar. Intliativd parlamentard,
dreptu deputatilor gi aenatorilor de a pro-
pune legi.
Initiator, -wire adj. gi s. (lat. ini-
tiator). Care initiaza : Grecia fu intriatoarea
Rome( In ftiinfd.
Initlatlude (lat. initidtio, -dnis).
f.
Actiunea de a initia, ceremonii pin care
trai introdus to diferite mistere ale vechilor
religiuni gi care se practica gi az' la infra-
Tea In diferite societal! secrete : a primi
inilierea. Fig. Actiunea de a introduce pe
cineva In shit* unor lucruri pe care nu le
gtia. Si -rifle, dar mai des -ere.
InItlez v. tr. (lat. initiate, d. initium,
Inceput). Introduc in oare-care mistere ale
vechilor religiuni, gi astazi fn oare-care so-
cietAti secrete. Fig. Introduc pe cineva In-
tro gtiinta, o arta, o profesiune.
Injectat, -A adj: inrogit in afluenta
stngelui an belly Cu faja injectatd, cu o-
chit injectali.
Injectez v. tr. (lat. in-jectare, a arun-
ca In, d. in-jicere, -jectum, a arunca tn. V.
InTept, ab-ject, pro-Tect, trec). In-
troduc cu un instrument un lichid In corp
pintr'o deschizatura naturals sad Manta de
mina omulul: a-fi injecta morfind ca sd
adormi. V. refl. Devin injectat fala bell-
rului se injectase.
www.dacoromanica.ro
- INO
Injector, -oare adj. (lat. injector).
Care injecteazi1 : siringd inJectoare. S. n.,
pl. oare. Aparat de injectat Aparat de ali-
mentat cazanele cu abur.
Injectlione f. (lat. in-Jerctio, -dnis. V.
de-jectlune). Actiunea de a injecta. Li-
chid care se injecteaza. $i -ectle.
Injunctitine 1. (lat. in-jtinctio, - finis).
Ordin formal gi autoritar. Si .tincjle.
Injiing, -jolts, a -.lunge v. tr. (lat.
in-ftingere. V. eking). Poruncesc formal
gi cu autoritate.
Injurle 1. (lat. in-jaria, nedreptate, in-
sulta, d. jus, Janis, drept, s. n.). Insulta, ul-
tragit1 cu fapta salt cu vorba. Fig. Infanta
anilor, semnele care arata Imbatanirea (zblr-
citurile, caderea parului g. a.). Infantile ae-
ruldf, vtntu, ploaia g. a.
Injuries, -Dana adr. (tat injariosus).
Insultator, ofensant: epitet injurios. Adv.
In mod injurios.
Injest, -A adj. (tat in-Justus. V. just).
Lipsit de justitie, nedrept: om unjust, hotarire
injastd. S. n. Ceia ce e injust: omu are
aproape din naturd noliunea Justulul. Adv.
A fi condamnat injust.
Injustitle f. (lat. in-justitia). Lipsa de
justitie, nedreptate. Fapta nedreaptA.
Inmatriculez V. ImatrIculez.
Inobllez, V. inobilez.
Inec m. (vsl. lnoktl, singuratic, pustnic,
mistrel, d. unit, unu, ca si gr. monads, mis-
tret, d. mdnos, singur, gi fr. sanglier, mis-
het, d. lat. singularis, singuratic. V. 'no-
rog). Weld. Rar. Pustnic. Porc salbatic.
Inocent, -A adj. (fr. innocent, lat. In-
-nocens, -dais, nevatamator, d. in-, ne, gi
nocere, a vatama). Nevinovat, lipsit de culpa:
acuzatu fu recunoscut Inocent (salt ca Ino-
cent). Lud, sitnplu, naiv, candid, nestiutor
de rail: tin copil inocent. Fara Mutate :
glumd inocentd. Benign, inofensiv : remedid
inocent. JocurT inocente, mid jocuri
de societate. SHOT InocentT (sal ca
subst InocentIT), cei 14,000 de prunci
ucigi din ordinu lul trod, care spera ca va
fi ucis gi Hristos pintre el, dupA cum zice
evanghelistu Matei.
* InocentAt f., pl. a (lat. in-nocentia).
Nevinovatie, lira de culpA : inocenla anal
acuzat. Simplicitate, naivitate candoare :
inocenla copitlor. Lipsa de rAutate: ino-
centa unei glume. Benignitate, inofensivi-
tate : inocenla until remediii. Cu Inoc-
enjfi, cu naivitate: a spume cu inocentd o
enormitate.
In octavo, cuv. latine care tnseamni
In optugi carese Intrebuinteazit and e vorba
de o coals tiparitA gi Indoita aga In et sa
formeze 8 lot sad 16 pagini.
Inocultitte f. (fr. innocuitd, d. lat. in-
ricuus, nevatamator. V. Inocent, nocul-
tate). Calitates de a nu fi vAtAmAtor.
INO
Inoculathine 1. (lat. inocuhitio, -anis).
Actiunea de a inocula. Fig. Transmitere de
idei, de doctrine In miptea cuiva. Si
- ittle ei -are.
Inoculdz v. tr. (lat in-Oculo, -Ore, a
altoi, d. in, In, ei Oculus, ochi mugur). In-
troduc In organizm un microb, un virus, al-
tolesc, vaccinez sail molipsesc : a inocula
pe cineva cu vaccin, a inocula unui eine
turbarea Fig. A inocula cc Eva niste idei.
Inoddr, -A adj. (let. in-od6rus,
in-, fart, ei Odor, od6ris, miros). Farb miros
gas inodor.
Inofensiv, -A adj. (d. ofensiv ; fr
inoffensif ) Care nu vatama, nu produce rAfi
saudurere : multi serpi is inofensivi, re-
media inofensiv. Adv. In mod inofensiv:
acest remedirl lucreazd inofensiv.
InofensIvItate 1. (d. inofensiv). Ca-
racteru de a fi inofensiv.
Inonerant, -ft adj. (in- ei operant),
Care n'are elect : medicament inoperant.
Inoportiin, -A adj. (lat. in -oppor-
tams. V. importun). Care no e oportun,
nu e la timp potrivit: propunere znopor-
tuna. Adv. A sosi inoportun.
InoportunItate f. (d. inoportun). Ca-
racteru de a fi inoportun.
Inorganic, V. anorganic.
Inordg m. (vsl. inorogri, d. tnrf, unu, el
rogii corn ; sirb. inorog. V.inoc,roscovA).
Vechi. In poveeti, cal c'un corn In frunte.
Rinocer. Narval safi dinte de narval. $l
- dc (Maiorescu, Critice, ed. 11, 1, 370).
Inovatlune I. (lat. in-novatio, - finis).
moire, schimbare). InoiturA rezultatu Ino-
a introduce oare-care inovaliuni in
frit :
armatd. V. novatlune.
Inovator, -oare adj. Care Inoleete,
inoveazt. $i novator.
Inovdz v. tr. (let. in-novo, -Ore, d.
non's, noil) Inoiesc, modific.
Inoxidabil, -gt adj. (in- ei oxidabil).
Care nu se poate oxida.
In quarto cuv. latine care se pronurlia
in cilarto ei InseamnA In patru" ei se !titre-
buinteaza clnd e vorba de coalA tipAritA ei
Indoita awl In eft sa formeze 4 foi sau
8 pagini.
Ins, -A a. (d. lnsu). Individ, persoanA
sit vie'n coace patru inst, am vdzut un ins
pin intoneric, not eram rimier inse.
Insallvatidne f. (in- §i salivatiune).
Imbibarea alimentelor cu saliva. $i -atie.
Insalubritate f. (lat. insulObritas.
-ails). Lipsa de salubritate, starea lucrului
nesanatos: insalubritatea mlastinifor.
Insalabru, -A adj. (lat in-salubris).
Care nu e salubru, nesanatos, vatamator
sanatatil : mlaslinile-s insalubre.
InsanItate 1. (lat. in-sdnitas, -Otis, d.
sanus, sanatos. V. sfinatate). Aberatiune,
nebunie, ticneala. Fapta sau vorba de nebun.
www.dacoromanica.ro
644
INs
Insaturabil, -A adj, (lat. tn-satura-
bilis). Chien. Care nu se poate satura t lichirt
insaturabil.
Insatiabll, -& adj. (lat. in-satiabills)_
Care nu se mal poate satura. Adv. In mock
insatiabil.
InsatlabIlltate f. (lat in-satiabllitas,.
Detectu de a nu to mai putea satura.
InscrIptlane f. (lat. in-scriptio, -orris,
d. in-scribere, a Inscrie, a scrie pe). Actiunea
d. de a Inscrie, Inscriere. Cuvinte, fraze sells
pe un monument, o medalie e. a.: eptgrafier
e ;Uinta inscriptiunilor. Si -iptle.
Inscrutebil, -á adj. (lat. in-scrata-
bilis. Care nu e scrutabil, insondabil, impe-
netrabil : planunle lui Dumnezeii fs ins-
crutabile.
Insecabll, -A adj. (let. in-secabilis,
sectiune). Care nu e-
d. secare, a taia. V.
secabil, care nu se poate taia. Unii dau
acestui cuv. tntelesu de care nu poate seca,
nu se poate sfirei" (ca fr. intanssable), ceia
ce e greeit
Insect n.. pl. e (lat. in-Sectum, Mat,
desptrtit In mai multe parti [d. in -sect.
-secare, -saJtrm, a taia], tradus dupe vgr..
dntomon. V. Insecabil. V. ei entomo-
logle). Animal articulat cu vase picloare-
care respira pin traheie el e supus metamor-
fozelor. Caracterele insectelor stnt : ease-
picioare (din care cauza se mal uumesc ei
exapode) ei corp compus din inele (tmpartit
In cap, pept ei pIntece). Insectele-s esential-
mente terestre, jar cele care treiesc de or-
dinar In apt, tot trebuie SA last la aer ca sa
respire. Ele au sexe separate, Is ovipare, :;11
larva, ctnd lege din oil, nu seamana de foe-
cu pArintii. Dupe ce tree pintr'o aerie de
metamorfoze, ajung la etatea adults. Se Ohl
mai mult de ease sute de mit ttnpartite In r
ortoptere, nevroptere, strepsiptere, emiptere.
diptere, lepidoptere, coleoptere $i imenoptere,
V. 0 giza, ginclac,gInganle, goanga,
Fals Insecto f.
InsectIcid, -a adj. (d. insect si
din pari-cid). Care ucide insectele: prof
insecticid. S. n., pl. e. Substanta care ucide
insectele.
insectivdr, -ift adj. (d. insect ;1 -vor
din carni-vor) Care se nutreete cu insecte,
ca: pdsdrelele, cfrtita, ariczu. S. n., pl. e...
Un insectivor. V. mamifer.
insemn V. InsIgnik.
Insensibil, -21 adj. (fat in-sensibtlis).
Care nu e sensibil, nu simte, nesimtitor:
materia a insensibila. Nemilos, indiferent:
intend insensibila. Slab, care nu se simte,
jm percepti hi I : Inpovfrnis insensibil. Adv.
In mod insensibil.
InsensibIlitate f. (d.insensibi/). Starea
de a fi insensibil.
InsenslidlIzatdr, -care. S. n., pl.
oare. Substanta care insensibilizeaza, anes-
tezic, ca: cloroformu, eteru. Aparat care ser-
veete la insensibilizare.
 645
INS
InsensIbIllzez v. tr. (d. insensibil).
Med. Aneateziez, lac ,sa fie insensibil ca sa
53upun mid operatiuni.
Inseparabil, -ft adj. (let. in-separa-
bilis): Care nu se poate separa. Gram. Par-
dicule inseparabile, acelea care nu se sepal*
.ca des-, con- v. a. AdvIn mod inseparabil :
Dobrogea e inseparabil unit.( cu Romania I
Inseparabllitate f. (let. inseparabl-
lila; Starea de a fi iseparabil.
Inser si ez, a -á v. tr. (fr. &serer,
d. let. in-sero, -serere, -sertum, bag: El
inserd. V. Insertlune, desert, seria).
lnroduc, fac sa se admits: a insera o clauzd
Jutr'un tractat, un articul intrun ziar. V.
refl. MA Wig.: frunzele se insereazd pe color.
insertitine f. (lat. in-se do, -6nis, d.
.inserere, a introduce. V. Inser, aserti.
une). Actiunea de a insera. Ceia ce se in-.
13ereazA: a publica o inserliune !Wean ziar.
Anat. Inheres unui mulchi Intealtu, unel
fibre Intralta : inserilunea frunzelor pe tul-
"in& $i - erne.
Insidlds, -pima adj. (lat. insidiosus,
d. instdiae, pl., pInda, curse, arnbuscadA, d.
in-sidere, a vedea In Ede ex., la pinda], d.
Were, a vedea). Care intinde curse: Jude-
-cdtor insidios. Care constitue o curse, o
capcana: mingliere, intrebare insidioasd.
Boald insidioasd, boala periculoasa care se
introduce supt aparente blinde. Adv. in mod
insidios.
Insign& f., p1. e (fr. enseigne ai infl.
-de lat. signum, aemn). Semn, atribut, rnarca
.distinctive, emblems: sceptru .l coroana-s
-insignele regalildlil. Rar Insemn, pl. e.
*Insinuant, -Et adj. (tat. InsInuans, -an-
#is). Care se insinuiaza : fluid insinuant.
Fig. Care are calitatea de a se introduce, de
a placea pin vorbe yi purtare: om, caracter
.insinuant. Adv. In mod insinuant : a vorbi
insinuant. V. bagitclos.
Insinuathine f. (lat. insinuatio,-ants).
Actiunea de a insinua, de a virt: insinua-
liunea unef sonde tide° rand. Fig. Mod
isubtil de a face pe altu sa -ti primeascA o-
piniunile. Lucru pe care-I dal ca sii se In-
4eleaga fad se -I exprimi formal : calomnia-
fedi abill procedeazif mat ales pin insinua-
rune. Ret. Figura pin care atragi buns-vointa
ascultatorilor pin vorbe dulci si abile.
$1 -ails of -are.
InsInuez v. tr. (lat. insinao, -Ore, d.
.in-, In, si sinus, stn). Vir beet : a insinua
amid Intro rand. Fig. Introduc cu Indema-
nare In minte : e insinua o calomnie. V,
.refl. MA introduc cu Indemanare : a to in-
sinua la curie, in gratiile cuiva.
Insipid, ..tt adj. (lat. in- sipldus, d.in-,
ze, si sapidus, sapid). Fara gust: apa e in-
sipid.(. Fig. Fara gust, urlt : glum.( insipid.(,
-sill insipid. Fara haz, plicticos: om insipid.
Adv. In mod insipid. Mai des, dar mai
saa Insipid (dupa fr.).
Insiplditate f. (d. insipid). Proprie-
tatea de a fi insipid.
www.dacoromanica.ro
INS
Insist, a -A v. tr. (fr. insister, d. lat.
in- sistere. V. a-sist). Stalin, perseveres
tntr'o cerere: am insistat sa mi se ardte
hirtille. Accentuez, ma opresc mai mult: a
insista privinfa unuf panel.
Insistent, -à adj, (lat. insistens, -en-
tis). Care insista.
Insistent& f., p1. e (d. insistent ; fr.
insistauce. V. con- 1i sub-sistentb.).
Actiunea de a insista, staruinja.
Insoclabli, -et adj. (lat. in-sociabilis).
Acela carula nu-i place Societatea, hursuz,
mocnit. neprietenos: om, caracter insociabil.
Adv In mod insociabil.
insociabilitate f. (4. frisociabil). Ca-
racteru de a fi insociabil.
Insolatlfine I. (lat. insolatio, -anis, d.
inselo, -are, a expune Ia soare, d. sot, soare)
Expunere Ia soare. 0 boala care to izbeste
clad staff prea mutt In arsita soarelui si care
poate pricinui moarte (Cel lovit de insole-
liune trebuie dus la umbra, la aer mutt si
racoros si stropit cu spit rece).$i
a insolent, -Et adj. (lat in-solens,
neobiinuit, obraznic, d. in-, ne, si solens,
part. d. soldre, a obilnui). Obraznic, imper-
tinent, arogant: om, aer, lux insolent. Adv.
In mod insolent.
Insolent& f., pl. e (lat. in-solentia).
Obraznicie, impertinenja, aroganja. Vorba
San purtare obraznica.
base:Alt, -á adj. (lat. in-s6littis. V. in-
solent). Contrar uzului, regulelor, obi-
ceiurilor : demers, halal insolit. Adv. In mod
insolit: a proceda insolit. Mal des, dar
mai rsu Insolit (dupe fr.).
insolubil, -à adj. (lat. in-solubilts. V.
solubil). Care nu se poate disolva : rdsina
e iasolubiid in apd. Fig. Care nu se poate
rezolva: problem.( insolubild. Adv. in mod
insolubil.
Insolubilititte f. (lat. in-solutillitas,
-dtis). Calitatea de a fi insolubil.
inpolvabll, -á adj. (fr. in-solvable.V.
solvabil). Care nu poate sad nu vrea sa
plateasca: debitor insolvabil. Adv. In mod
insolvabil.
Insolvabllitate f. (fr. insolvabilite).
Defectu de a nu -t1 plati datoriile.
Insomnia f. (fr. insomnie, d. lat. in-
somnia). Nesomn, nedormire: cine bea cajea
mita are insomnie.
Insondabil, -A adj. (in- vi sondabil).
Care nu se poate sonda, inexplorabil: abis
insondabil. Fig. Impenetrabil; mistera in-
sondabil at creafiunif. Adv. In mod inson-
dabil.
Insondabliltitte f. (d. insondabil).
Calitatea de a fi insondabil.
Inspectez v. tr. (lat. in-spectare, d.
in-splcere, -spectum, a privi tn. V. a-spect,
spectru). Qbserv, cercetez, examinez cu
°chit: a inspecta o fcoalel, o cazarmd, o
tabdrd, o mind.
INS
646
* Inspector si (rar) -dr, -care s.
(lat. inspector, -6ris, care corespunde cu
vgr. episkopos). Care inspecteaza (E un titlu
dat mai multor functionari care inspecteazA
scoalele secundare sail superioare, armata,
diferite servicii publice t4. a.). V. revisor.
Inspectorat n., pl. e (d. inspector).
Functiunea de inspector. Durata acestel func-
tiuni. Sediu (biurou) inspectorulul.
inspectline f. (lat. in-spectio, - tints).
Actiunea de a inspecta, reviziune: inspec-
torn a fdcut inspectiunea ;crder. $i
- ectie si Inspectfire.
Inspir, a -á v. tr. (lat in-spiro, -tire.
V. a-spir, suspin). Suflu ca sA intre to
pept: a inspira aer in peptu until om scd-
pat de la Ines. Fig. Insuflu. Fac sA se nasal
un sentiment, o cugetare, un plan: a ins-
pira copiilor lubirea de muncet, de adevdr,
de patrie. Entusiazmez : cdlittoriite and ins-
pird. V. refl. Imi Iasi idel : poetu se inspird
din singurdtate,
inspirat, --a adj. si s. Care a primit
o inspiratiune: poet, profet inspirat. Rezul-
tat din inspiratiune: versurl inspirate.
inspirator, Dare adj. si a. Care ser-
ve0e la inspiratiune: mu$cht (aspirator!.
Care di inspiratiunea intelectualA: Ecate-
rina de Medicis fu inspiratoarea macelu-
Itit din noaptea Sfintulut Bartolomeil.
inspi ratitine f. (fat. Inspitatio, -dais).
Intrarea aerului in plimIni. Fig. Sfat, suges-
tiune : a lucra pin inspiratiunea culva.
Starea sufletului aflat supt influenta directA
a unei puterl supranaturale : inspiratiuns
profeticit. Entusiazm creator, dezlegarea ime-
diata a unei probleme mult timp cugetate:
poet plin de inspiratiuue. Lucru inspirat:
inspiraliunile geniului.$i -atie si -are.
instabil, -á adj. (tat. in- stdbilis). Fait
stabilitate, nestatornic nesigur : pace, soartet
instabild. Chim, Combinatiune instabild,
care se distruge twin Mec. Echilibru insta-
bil, acela pe care un corp, scos din poziti-
unea sa, II pariseste gi se pune to .echili-
bru to altA pozitiune. Adv. In mod instabil.
instabilitate I. (lat. instabilitas, -d-
tis). Lipsa de stabilitate, nestatornicie, nest-
guranti: instabilitatea averif, soartel.
* Instalatiiine f. (d. instalez ; fr. In-
stallation). Actiunea de a sat! de a te in-
stala. Lucru instalat, wzat In locuinti : in-
stalattune de gaz, de lumind electrlcd, de
apd g, a. $i -title. Ca actiune, mai des
- are.
instalaz v. tr (fr. installer, mlat. gl
it. installare. V. stal). Asez solemn In func-
tiunea MI: a instals un episcop. Mez, pun
pe cineva sA IocuaiscA undeva: a instala
un elev inteun internat. Fac, aduc, asez: a
.instala an conduct de apd in case. V. refl.
MA stabilesc, ma asez ca sit locuiesc Imi
Ias locuinta si-mi dal are de proprietar:
allege cum se instaleazd parvenitu I
instantaneltate f. (d. instardaneii).
Calitatea de a fi instantanea.
www.dacoromanica.ro
INS
InstantanCll, -de adj.,' pl. et, ee (fr.
instantane, d. instant, moment, care si 81 e
part. d. lat. instare, a grabi, a insista, d. tn,
In, si, stare, a sta. V. Instantik). Subit,
care se produce trafo clips, tntr'un moment :
moarte, fotografie instantanee. S. f.Probil
fotograficA obtinutt tntfo secundA on mai
putin. Fig. Portret, situetA, discrierea unei
persoane to contururi generale, In cite -va
rInduri. Adv. In mod instantanea, de °data.
Instant& f. pl. e (lat. in-stantia. V.
stanta). Seria actelor de procedurA pin
care te adresezi tribunalului ca BA. te apere
a introduce o instantd. Jurisdicjiune. Tri-
bunals de prima instantd, care judecA la
materiile care-s mai pe sus de competenta
judecitoriii de pace. A judeca in anima in-
stantd, a judeca fAtA sA dai drept a se a-
dreseze altui tribunal mai !mat.
instaurdx v. tr. (lat. instauro,-are. V.
restaurez). Stabilesc solid: a instaura
pacea.
Instig, a -,11 v. tr.(lat. instlgo, -dre. V.
Instinct, stimul). Indemn la revoltA.
Instigator, -ogre s. (lat. instigator).
Care instiga.
* Instigatiune f. gat. instigatio,-dais).
Indemn la revoltA. Si -atie si -are.
instinct n., pl. e (lat. instinctus, d. in-
stInguere, var. din insUgare, a instiga. V.
distinct, sting). Impulsiune naturala lip-
siti de reflexiune: instinctu albinelor le
impinge sd executeacte foarte complicate
care depind aproape de inteligent acest
copil are insfincte hotesti, muzicale. Ins-
tinctu animalelor le Impinge sa execute oare-
care acte fait sA aibA notiunea scopulut, sA
tntrebuinteze mijloace relativ neschimbate
tare sA cute sa descopere allele 0 sa tie
ce relatiune exists !titre mijloace gi scop.
Instinctu Merl de inteligenta pin faptu cA
e invariabil, orb, necesar, cu alte cuvinte e
o deprindere indscutA si ereditarA. Omu se
poate instrui gi folosi de ceia ce of fAcut
altii to aintea lui, pe cInd animalele-s inca-
pabile de asta ; experienta fAcutA de un ani-
mal ti foloseste numai lui si nu poate fi uti-
lizata de altele. Asa, o rtndunicA tgi face
foarte natural cuibu farA sA fi trivatat, dar
si farA sA-1 facA mai bine de eft cele de
altA data.
* InstInctiv, -Et adj. (d. instict; fr. -If).
Pornit din instinct: migare instinctivd.
Adv. In mod instructiv, pin instinct: vd-
zindu-1 pe Wharf, am pus instinctiv mina
pe puscd.
InstituT si Tdsc, a -I v. tr. (lat. in-
stittiere, d. stattiere, a hotart. Se conj. ca
consitat). Stabilesc, creez, Infiintez: a in-
stant o feoald. Stabilesc In functiune, asez,
pun. Institut un ozostenitor, II numesc pin
testament.
instituire f. Actiunea de a institui,.
institutiune.
Institut n., pl. e Oat instittitum, d..
institdere, a institui). Regula unui ordin re-
INS
- 647 -
ligios catolic la fundarea lui. Ordin instituit
de aceastA regula. Societate savants sau li-
teral% Scoals (mai ales particulara). Institutu
Franciit (sail numai institute), reuniunea
celor cincl academii. lnstitutele tut lusti-
nian, o carte care confine principiile drep-
tului roman, redactata la 533 dupA Hristos.
Instituter, -oare s. (lat. institdtor,
-Oris, d. instittlere, a instrui). Care institue,
fundator. Profesor de scoalA primary urbana
(In Francia, acest termin se intrebuinteaza
de pe la 1789 Inlocuind pe maitre d'ddole,
cum se zicea to ainte).
Instituthine f. (lat. institiltio, -ants),
Instituire. Lucru instituit, apezamtnt funda-
tiune, stabiliment (pcoala, biblioteca, azil
p. a.). 81 -title.
Instructiv, -ft adj. (fr. instruct'', d.
lat. instruclas, part. d. instrilere, a instrui)
Care servepte la instructiune : conversatiune
lecturd instructivd.
Instructor, .oare adj. pi (lat. in-
structor). Care instruepte. Instructor militar,
acela care to Invata exercitiile militare. Ju-
decator instructor, judecator de instructiune.
Instructiiine f. (lat. in-stractio, -dais.
V. con- $i dl-structiune). Acfiunea de
a instrui. Invatatura, Invatamint, culturA a
inteligentel (tn scoalik sau to armata). Stang,
notiunl castigate (insusite) : a avea o instruc-
tiune solidd. Lectiune, precept, invatamint :
istoria e plind de instructiune. Cercetare,
acte si formalitati necesare ca sa se judece
un proces: instructiune judiciard. Ministru
instructiunii publice st private, ministru
pcoalelor statului pi al celor particulare (al
educatiunii nafionale). Judecdtor de Instruc-
!tune. V. judecAtor. A face instructiune
cu soldatif, cu elevii, a-i invAta minuirea
armelor. Pl. Ordine precise, informafiuni:
acest ambasador urmeasof instructiunile
guvernulul tut. $i -actie.
instruTesc, a -1 v. tr. (lat In-struo,
strtiere; it. instruisco, -ire. V. con-stru.
Use, distrug, Industrie ob- strulez,
structure). Invat, dais lecfiuni: a in-
strut niste elevi. Invaf, dresez : a instrui un
cal. Informez : instrueste-md de ceia ce se
petrece. Jur. A instrui o cauzd, o afacere, a
o examina, a o cerceta in ainte de a fi ju-
decata.
Instruit, -A adj. Care are intrucfiune,
invatat.
Instrument n., pl. e (lat. instrumen-
tum, d. instrziere, a construi). Mapina, apa-
rat, unealta, scull : toporiz e an instrument
de taint, vioara e un instrument musical.
Fig. Persoana intrebuintata ca un instru-
ment: a fi instrumentu calm. V. organ.
Instrumental, -A adj. Care serveste
ca instrument : ablative instrumental (sail
al instrumentalist). Executat pin instrumente :
muzicd instrumentald (sail de instrumente).
S. n., pl. e sau si urt. In unele limbs, ca
sancrita, gretea sea veche, slava veche, latina
arhaica, un caz care arata instrumentu (mij-
locu intrebuinfat).
www.dacoromanica.ro
INS
Instrumentar, -A adj. (d-instrument:
fr. -entaire). Jur. Martur instrumentar, acela
care asista cind un functionar public vali-
deaza un act pentru a cArui validitate e ne-
cesarA prezenta marturilor. S. n., pl. e. To-
talitatea instrurnentelor (uneltelor, sculelor)
unui meserias, unui plugar 5. a. V. Inven-
tar ai utllaj.
instrumentatiOne f. (d instrumen-
tez; fr. -entation). Modu cum e dispusa par-
tea instrumentalA a unel bucatl muzicale,
orhestratiune. 8i -Oita ai -are.
Instrumentez v. tr. (d. instrument;
fr. -enter ). Jur. Fac contracte, procese-ver-
bale pi alte acte publice. Muz. Orhestrez.
instrumentist, -ft s (d. instrument ;
fr. -entiste). Muzicant care cInta dintr'un
gurist.
instrument. V.
Insubmergibil, -A adj. (In- si sub-
mergibil). Care nu se poate cufunda : !mitre
insubmergibild pentru salvare. S. n., pl. e.
Un insubmergibil un bastiment insubmer-
gibil. Fats -sibil (dupA fr).
insubmergibilltate f. Calitatea de
a fi insubmergibil.
insubordinatiOne f. (In- si subor-
dinatiune). LipsA de subordinatiune, nesu-
punere : spirit de insubordinatiune. Si
-title al -are.
Insubordonat, -A adj. (fr. insubor-
donne. V,subordonat). Care are spiritu
insubordinatiuniil, nedisciplinat, nesupus:
soldag, elevi insubordonati. Se poate
zice gi insubordinat, dupa forma !Edina.
Insucces, V. nesucces.
Insuficlent, -a adj. (lat. in-sufficiens,
-entis). Nelndustulator, care nu ajunge : bard
insuficienti. Care n'are destula inteligenta
pentru sarcina lui: general insuficient. Adv.
In mod insuficient
insuficlenta f. pl.e (!at. in-suffi-
cientia). Lipsa de suficienta insuficienta
recoltei. incapacitate: a -fl recunoaste to
singur insuficienta. Med. Insuficienta Wadi,
reatia functionare a valvulelor el, ceia ce
cauzeaza suferinfa organizmului.
Insular, -A adj. (lat. insularis). De
insula, din insula: popor insular. Subst.
Locuitor din insula : Englejil Is insulari.
Insularitate f. (d. insular. Starea
de a fi insula.
Insula f., pl. e Oat. Insula, it. Isola. V.
Izolez). Pamtnt tnconjurat din toate par-
tite de spa. Grupa de case Inconjurata din
toate partite de strade. V. ostrov, scrun.
tar.
insulitA, f. p1. e Insula mica.
Insult, a -á v. tr. (lat. in-sultare, d.
saltare, a salts. V. exult, re - zult).
Ultragiez, spun cuiva cuvinte injurioase.
Fig. Fam. Acest orator insultd auzu oame-
tutor, vorbeste foarte prost.
INS
- 648 -
Insults f., pl. e (fr. insulte d. mlat
insultus, insulta, sat derivat d. verbu a
insulta). Actiunea de a insulta, vorba inju-
rioasa adresata cuiva.
Insuportabil, -A adj. (d. suportabil;
fr. insupportable). De nesuferit, intolerabil:
durere insuportabild, copil insuportabil. Adv.
In mod insuportabil.
Insurectlonal, -A adj. (d. insurec-
fhine ; fr. insurrectionnel). De insurectiune,
de insurgenti: miscare insurecflonallf.
Insurectlfine f. (lat. in-surrectio, -tints,
d. in-sargere, -surrectum, a te Mica contra,
d. sdb -rigo, -rigere [contras In surgo, stir-
gere. V. sorgInte], compus din sub, de-
desupt, si rigere, a tndrepta. V. dreg).
Revolts, rebeliune, rascoala. $i - state.
Insurgent, -Et adj. (laf. insargens,
-antis part. d. instirgere, a te revolts), Re-
voltat, rebel, rAsculat.
Intabulament n., pl. e (lat. in, In, si
tabulamentum, pardosealt, d. tabula, tablil ;
fr.entablement). Ark. Partea de sus si In
relief a casei si pe care se sprijina margi-
nile acoperemtntului. V. cosoroaba.
Intact, -A adj. (lat in-tactus. V.
atIng, contact). Neatins, tntreg, neva-
ttmat : bant intacff, edificiti, intact, (fig.)
reputafiune intactd.
Intangibil, -à adj. (d. tangibil ; fr.
-ible). Care nu poate fi atins.
IntangIbIlltaite f. (d. intangibil). Call-
tatea de a fi intangibil.
. Integral, -a adj. (fr. integral, d. Is,
integer, Integra, Intreg). Intreg. complet
reforms integrald. Mat. Calcul integral, una
din partile calculului infirifiezimal care are
de scop ca, Hind data o diferentiala sau o
derivata, st se afle functiunea din care pro-
vine si care se numeste integrald. S. f. A-
ceasta functiune. Adv. In Intregime, In
totalitate.
Integralltate f. (d. integral). Stares
lucrului integral, complet.
Integrant, -A adj. (lat. integrans,
-antis, d. integrare, a integra). Care contri-
bue la integritateaunui tot: bra fete -s parfi
intengrante ale corpului.
Integra:416ns f. (lat. integral°, tints).
Mat. Actiunea de a integra: integrafiunea
tine! funcfiuni. Si -rifle si -are.
Integrez v. tr. (lat Integra, -Ore, a
restabili, a tnoi). Mat. Determin integrala
unei cantitati diferentiale: a integra o
funefiune.
IntegrItate f. (lat. integritas, -Otis).
Starea de a fi tntreg. nevatamat: integritatea
liner same, integritatea mina Fig. Intre-
gime moralt, onestitate perfecta : integritatea
until funcfionar.
Integru, -ft adj. (fr. integre, d. lat.
integer, Integra, tntreg, integru). Fig. Ab-
solut onest: judecdtor, am Integra. Adv.
(Rar). In mod integru.
www.dacoromanica.ro
INT
Intelect 114, p1. e sad si rut (lat. Intel-
lectus, Intelegere). Intelegere, inteligenta,
mince.
Intelecttial, -A adj. (lat. intellectua-
Hs). Relativ la intelect : adevdr intelectual.
Spiritual : sufletu e o funclatne intelectuald.
Simfarile intelectuale, vazu si auzu (ca pin
ele Intelegi mai bine lumea exterioara). Subst.
Persoana care are un gust predominant p.
lucrurile spiritului, om de carte. Adv. In mod
intelectual.
Intelectualltate f. (d. intelectual).
Calitatea de a fi intelectual. Mira (clasa)
cunt, oamenii culfi, intelectualii.
Intelectualmente adv. (d. intelec-
tual) In mod intelectual.
Intelligent, -A adj. (lat. intelligens,
-ends, part. d. tntelligere, a Intelege). Inte-
lept, destept, care are inteligenta: omu e o
farad inteligentd. Priceput, Indemtnatic:
servitor inteligent. Care denota intelinta:
cinele are uitatura inteligent& Adv. In mod
inteligeut : a rdspunde inteligent. Barb.
(drip germ.) cult'.
Intellgenta f., p1. e (lat. intelligentia).
Pricepere, desteptaclune, tntelegere, facul-
tatea de a Intelege: inteligenfa fl distinge
lamurit pe om de animate. Facultatea de a In-
telege: a avea o inteligenfd vie. Pricepere
adlnct, practica : a avea inteligenta aface-
rilor. PUMA inteligenta: acest om e o inte-
ligenfd distinsd. Trans. Barb. (dupt germ.)
intelectualitate, clasa culta".
Inteligibll, -A adj. (lat. intelligibilis).
Care se poate Intelege usor: voce,':vorbd in-
teligibild. Adv. In mod inteligibil.
Intel' g 1. (d. inteligibil). Cali-
tatea de a fi inteligibil.
Intemperant, -A adj. Oat intempe-
rans, -antis). Care nu e temperant, necurn-
pAtat : om intemperant, limbs intemperantd.
Intemperanta 1., pl. e (lat. intempe-
rantia). Lipst de temperantii, necumpatare,
exces.
Intemperat, -A adj. (lat. intempe-
ratus), Care nu e temperat : climd intern-
pent& V. neasttmparat.
Intemperie f. (fr. intemperle, it. intern-
perie, lat in-temperzes, d. -in, nu, si tem-
peries, timp frumos si cald. V. stimpar).
Dezordine In atmosfert, to temperaturt
(ploale, Writ s. a). Mal bine ar fi in-
temperle.
Intempestiv, -A adj. (1st. intempes-
tivus). Care nu e tempestiv, ne la timp, ino-
porhm : vorbd, cerere intempestiv&
Intendent, -A s.(lat. intindens,
Intlnd). Administrator,
fr. intendant. V.
econom tnteocast mare, la o mosie, Intr'un
spital, Intr'un internat $. a. ! ntendent mill-
tar, functionar militar asimilat ofiterului pi
InsArcinat cu administratiunea si contabili-
tatea rtzbolului. Pals -ant (dupa rus.).
Intendenia f.. pl. e (d. Intendent; fr.
-dance). Punctiunea de intendent, adminis-
INT
- 649 -
tratiune. Intendentd milliard, corp de func-
tioned mil itari Insarcinati cu administratiunea
si contabilitatea razboiului.
Intens, adj (lat. intensus 0 in-
tentus Intros, marit, intens. V. atent). A
ctrui actiune e de o energie extrema, tare,
puternic : frig, intuneric Miens ; cdldurd,
lumina intensd. Adv. In mod intens : a stra-
it:el intens.
intensitate f. (d. intens; fr. -nsite).
Calitatea de a fi intens, gradu de time : in-
lensitatea gerului, intensitatea untie curent
electric.
Intensiv, -A adj. (d. intens; fr. -nsif.
V. extenslv). Care are caracteru intensi-
taii. Culturd intensard, care acumuleazt
munca gi capitalu pe un teren relativ uric.
()ram. Care Intaregte ideia actiunii : verb
intensiv, particuld intensivd (V. frecuen.
t ativ). Adv. In mod intensiv.
Intentez v. tr. (lat. in-tentare, frecden-
tativ d. in-tendere, a Intinde. V. a- tentez,
tentez). Jur. Indreptat contra cuiva o acu-
zatiune, dad to judecata: a intenta prates
uiva (sad contra cuiva).
Intentional, -à adj (d. intenfiune,
daps fr. intentionnel). Rar. Care depinde de
intentiune : eroare tntentionald.
Intentionat, -à adj. (fr. intentionne).
Care are o intentiune : bine, rdd intentional.
Adv. Intr'adins, cu scop, cu intentiune : a-ti
schimba drumu intentional.
intentlene f. Oat. intentio, -anis, d.
in-tendere, a Intinde, a gindi la V. a-ten-
tiune, tenslune). Scop, grad, plan, re-
zoiutiune de a face ceva, vointa determinate :
intenfiunea nu e destulet pentru treat de-
lictu, intenfiunile Iai frail bane. Cu In-
tentlune intentionat, cu scop, tntr'adins,
anume. Si -entie.
inter- (lat. inter, Intre), prefix care
arata ceia ce e "Entre doi sad mai multi :
international V. Infra-.
Interallat, -A adj. (cuv. format la
1914 -18) Care facea parte dintre aliatii contra
Germanni: comisiune interaliatd.
Intercadent, -ft adj. Oat. inter, Intre,
cadens, - entis, care cade. V. de-cadent).
Med. Se zice despre puls cind are iter-
cadente.
Intercadenta f. (infer- gl eadenfd).
Med. Bataie anormala in plus Intre doha
batai normale.
Intercalar, -rt adj. (lat. inter-calaris.
41. calare, a provoca, a anunta). Se zice des-
pre zida care se adauga lui Februarid In anii
bisextili. Lund intercalnrd, a trei-spre-zecea
luny adaugata unui an lunar ca sA -1 punt
In concordanta cu anu solar.
Intercalatlune f. (lat. inter-caldtto,
-anis). Actiunea de a intercala. $i virile,
dar ob. -are.
Intercalez v. tr. (lat. inter-calo, -dre,
4. calare, a convoca, a anunta. V. calen-
www.dacoromanica.ro
INT
dar). Adaug o zi lui Februarid din patru
to patru ani. Pin ext. Pun Intre, adaug Intre
ceva scris: intercalez un cuvint Inteo jrazd
scrisd dela, an vers inter) poezie, o foaie
intro carte.
Intercedez v. intr. (fr. inter-ceder, d.
lat -Were. V. cedez). Rar. Intervin pen-
tru iertarea cuiva. Se poste zice gi in-
terced, -ces, a -cede, ca pureed.
Intercelular, -a. adj. (inter- 0 ce-
lular). Dintre celule.
Intercept al -6z, a A v. tr. (fr. inter-
cepter, d. lat. inter-cipere, -ceptum. V. ac-
cept). Opresc In trecere : noun! intercep-
teazd razele soarelui. Apuc pin surprindere
ceia ce s'a trimes cuiva: a intercepta o
scrisoare.
Interceptiene f. (lat. inter-ceptio,
-anis, d. inter-clpere, ceptum, a apnea In
trecere. V. ac-ceptlune, pricep). Acti-
unea de a intercepta, Intreruperea cursului
direct at unui lucru: interceptiunea unel
raze, turd scrisori $i -optic.
Intercesiune f. Oat inter-cessio,-6nis.
V. con-ceslune). Actiunea de a inter-
ceda : intercesiunea tribunilor plebii la Roma
impedeca votarea legit.
Intercesor, -ogre adj. (lat. inter-
cessor). Care intercedeazt.
intercostal, -a adj. (inter- gi costal).
Anat. Dintre coaste : muschrl intercostali.
Intercurent,-fiadj.(lathiter-crirrens,
-falls, d. inter, Intre, gi carrere, a alerga.
V. con-curent). Care supravine in timpu
duratei altui lucru. Med. Boald intercurentd,
care se arata In cursu altei boale.
Intercurenta f., pl. e (d. intercurent).
Alternanta, variatiune : intercurenfa yin-
janitor de est st vest.
Intercutaneg, -ee adj. (inter- gi ca-
tarred). Care e Intre came gi pele.
Interdictirine f. (lat. interdictio,-6nis.
V. directiune). Actiunea de a Interzice,
oprire, prohibitiune : a interzice un fel de
comercid. Suspendarea din functiune : func-
fionar lovit de interdicfiune. fur. Oprirea
unui nebun sad risipitor de a-gi administra
averep. Luarea drepturilor civile nutria care
a Post Condamnat la o pedeapsa infamanta :
interdictiune legald.$i -Ictle.
Interege m. (lat. inter-rex, -regis).
Magistrat care, la Romani, se alegea pin
sorti dintre senators gi exercita interegnu.
Interegn n., pl. art gi e Oat inter-
regnum). Guvern interimar la Romani. Supt
regi: timpu de la moartea unui rege ptna la
alegerea altuia gi to care cite un senator
exercita cite cinci zile puterea regala. Supt
republics: timpu de la moartea unui consul
(iegirea din functiune sad plecarea din Roma)
Ora la alegerea altui consul (sad Intoarce-
rea lui la Roma Ii to care un senator con-
ducea alegerea sad avea cea mai mare
putere. Azi : timpu cit un stat n'are
get suprern: marele interegn german a da-
rat de la 1250 kind in 1273.
INT
- 650
interda n., p1. urt (vechl) $i e (rus.
interes, germ. it. interesse, d. lat. inter-
esse, a fi Intre, a interesa; inter-est, pers.
Ill sing. a prezentului indicativului d. inter-
-esse). Ceia ce e in legatura cu folosu cuiva :
interesu md face sd muncesc. DobIncla, fo-
los has din banil Imprumutatl altuia: in-
teres de 4% pe an. Drept eventual la be-
neficia : a avea interese intr'o Intreprindere.
Fig. Dorinta de a vedea pe cineva fericit,
simpatie, solicitudine:copil demn de inheres.
Calitatea de a atrage atentiunea, de a placea
pin valoare : carte plind de Interes. Interes
simplu, dobInda simpla, adatigata capitalului.
Interes compus, dobbin la dobInda, ana-
tocizm. Prov. Fam. Interesu poartd fesu,
interesu (egoizmu) miscA lumea.
interesfint, -A adj. (fr. Intdressant).
Care intereseaza : informatiune, figura,
persoand interesantd. Fam. Stare, pozitiune
interesantd, graviditate. Adv. In mod inte-
resant : a vorbi interesant.
interesat, -a adj. (fr. interesse). Care
are interes Intr'un lucru: a fi interesat In-
tr'o afacere. Prea alipit de interesele tale :
caracter interesat. Servicitl interesat, fa-
cut cu scup de a trage lobos. Subst Per -
soanA care are interes Intrun lucru, pe care
o priveste ceva : a-i preveni pe interesall
interesat In cauzd.
interesez v. tr. (fr. linteresser, it. in-
teressare). Fac pe cineva sit participe la be-
neficiciii: interesez pe cineva intr'o tutreprin-
dere. Prezent importanta, import: aceastd
afacere md intereseazd. Privesc In special,
am raport cu interesu: lege care-I intere-
seazd pe iudustrialf. Inspir interes, buna-
vointa, compatimire : acest tindr md inte-
reseazd. Captivez spiritu, ating, emotionez :
aceastd lecturd md intereseaza. V. refl. De-
pun interes pentru: acest om se intereseazd
de kale.
Interferent, -A adj. (inter- si -fe-
rent, caIn a-ferent). Fiz. Care produce in-
terferenta : raze, unde interferente.
Interferenta 1., pl. e (inter- 5i -fe-
rentd, ca In di-ferengt). Ftz. Inttlnirea ra-
zelor luminoase orb undelor sonore, ceia ce
produce o scAdere de lumina on de sunet,
interfollez v. tr. (inter- si foliez ; fr.
interfolier. V. ex-foliez). Interealez foi
albe Intro carte ca sA stria note, In-
semniiri: a Interfolia un dicjionar, o operd
poeticd.
interim adv. lat. care InseamnA NUT
acestea, In acest timp" 5i care se tntrebuin-
teaza astAzi cu lntelesu de provizoritl, ti-
Mud toe de" ; ministru interim. Unii pun
lnainte si ad (lat. la"). Francejii zic par inte-
rim. Mal bine e a Intrebuinta adj. interimar.
interimar, -A adj. (fr. interimaire,
d. lat. interim, In acest timp). Provizoriu,
care tine locu pinA la numirea altuia ml-
nistru interimar, comisiune interimard (la
primarie). Adv. In mod interimar.
www.dacoromanica.ro
INT
Ihterimat n., p1. e (fr. Intdrimat, d.
lat. Interim, in acest timp). Actiunea de a
functions interimar.
Interldr,-oare adj. Oat inferior, com-
parativu d. infra, In &infra. V. Intim, In-
tern, exterior). Din auntru: curtea In-
terioard. Fig. Care se raportA la suflet, la
natura moralA : sentiment interior. S. n., pL
at( sat; si oare. Partea din auntru : interi-
ors end bisericf. Adv. (Rar). In mod inte-
rior, pin auntru: aceastd casd e maf fru-
moasd interior de cit exterior. Fig. In
suflet, in inima to : a-ft bate joc interior de
prostiile anal Inginfat.
interjectiane f. (lat. inter - Oak,
-dnis. V. prolectiune). Gram. Acea parte
de cuvInt care serveste sa Luke misearile
sufletului $i sunetele naturil, ca : ah I vat,
st I bravo! tronc 1 sclrf I dr! Si -doll e.
interlinear, -31. adj. (mlat. inter-li-
marts. V. linear). Dintre spajill in-
terlinear. $i -niar.
!Merlin's f. (inter- si LamA care,
In tipogtafie, separA does rtnduri ca sA le
departeze putin unu de altu.
Interliniez v. tr. (d. interiinie). Separ
pin interlinit
interlocutor, -oar. s. (lat. infer,
!Titre, si locator, vorbitor). Conversator, care
vorbeste cu altu. PersoanA care figureaza
Intrun dialog : Akibiade e unu din interlo-
cutorif obisnuiti ai Dialogurilor luf Platone.
interlocutdria,-le adj. (d. interlocu-
fiune, ca executoritl d. execu thine). Jur. Care,
In ainte de a hotArt ceva in privinta fondn-
lui, rtnduieste o cercetare, o instructiune
prealabila. S. n. Deciziune data in acest mod.
interlocutitine F. (lat. inter-locutio,
-dnis, V. locutione). Conversatiune, dia-
log. fur. judecata pin care se pronunta un
interlocutorid.
interlop, -6pa adj. (Fr. interlope, d.
engl. interloper, adj. compus d. lat. inter,
Intre, si ol. toper = germ. loafer, alergator).
Fraudulos : corabie, negustorie interlopd.
Fig. Echivoc, suspect: lame, casd interlopd.
intermediar, a adj. (Fr. intermddi-
aire, d. lat. Intermedius, interpus). Care e
!rare doi, Intre doud : corp intermediar.
Care se interpune, mijlocitor: persoand in-
termediard. Subst Un intermediar. Adv.
In mod intermediar.
Intermedia n. (fr. intermede, it. Inter-
media, intermedifi, d. lat. inter-medius, in-
termediar. V. media). Piesa distractiva
Intre alte data piese ale unei reprezenta-
tiuni teatrale, numitA it. si intermezzo. Mij-
locire, mediatiune: acest lucru s'a facut put
intermediu tut
interminabil, -a adj. Oat in-termi-
nabilis). Care nu se poste termina : operd
interminabild. Fig. Prea lung: proces inter-
minabil. Prea Malt: om interminabil. Adv.
In mod interminabil.
Intermislane f. (lat. inter-misso,-dnis.
(V. misiune). Rar. Intrerupere, pauza.
 651
INT
IntermItent, -A adj. (lat. inter-mit-
tens, -antis, part. d. inter-mittere, a tntre-
rape). Care dispare gi lar se arata : izvor
ntermitent, frigurt intermitente (palustre).
Pals intermitent, care bate iregular. Adv.
Se amid intermitent.
IntermItenta f. pl. e. (d. intermitent).
Caracteru de a fi intermitent: intermitenta
pulselut. Intervalu dintre doaa actiuni : in-
termitentele rind boale.
Intermuscular, -á adj. (inter- al
muscular) Anat. Dintre muschi.
Intern, -ft adj. (lat. internus, d. intro,
In auntru. V. Interior, extern). Al carat
sedia e In Auntru : boald internd (de ex.,la
ficat). Care locuieste In scoala : elev intern.
Relativ la administratiunea din Auntru tariff :
afacerile interne. Geom. (Mgt( intern, for-
mat de o secantA Intre detail paralele (V.
altern). S. m. ai f. Un intern, o internd,
un elev intern, o eleva interns. Student, stu-
death In medicine care locuiegte In spital.
Ministeru de interne (subtnt. afacert sail
Martin), care se °curia de afacerile din Autru
tarn. Patologia internd, a boalelor interne.
Adv. Pin Auntru: aceastd boald nu dispare
de cit trattnd-o intern.
Internet n., pl. e (d. intern, fr Inter-
net). Starea unui elev intern sail unul stu-
dent In medicine intern. Scoala In care ele-
vil is intern!. Functiunea de student In me-
dicinA intern.
International, -ft adj. (inter- al na-
tional. Cuv. Intrebuintat tritlia oarA de 1110-
sof u Englez Bentham la sftrgitu secolulul
18). Dintre natiunl sail mai exact, dintre
state : arbitraf, mandat postal internati-
onal. Dreptu international, dreptul ginfilor,
care reguleazA relatiunile dintre state. S. f.
0 asodatiune de nieseriasi socialisti cu ten-
dente anarhiste Intermeiata la Londra la
1881 si care are de scop unirea tuturor me-
reriasilor lumii. CIntecu acestor socialigti
on comunisti.
InternatIonalfzm n. (inter- al natio-
nalizm). Starea relafiunilor internationale.
Codificarea dreptului international. Opiniu-
nea celor ce preconizeazA o alianta interna-
tionala a lucratorilor to lupta for economicA,
nimicind ideia de patrie. In anima timp a-
ceastA opiniune, care e a socialigtilor gi
anarhistilor, a evoluat foarte mutt. Ast-fel,
congresu socialist de la Essen, la 1907, 1-a
aprobat pe deputatu Noske, care a decla-
rat In parlamentu Germania cA, to caz de
rdzboi, socialistil german( vor lupta p. pa-
trie (ceia ce s'a gi fratmplat la 1914, clod
socialistii din toate tarile belgerante as de-
venit nationaligti). De internationalism se
folosesc foarte mutt Jidanii in lupta for p.
nimicirea patriilor, pe clod el tgi apArA cu
Inversunare patria tor, care e havra. V.
cozmopolltlzm.
Internez v. tr. (d. intern; fr. interner).
Pun un elev intern In scoala, un captiv In
Inchisoare sou un nebun In spital.
www.dacoromanica.ro
INT
Internanild m. (inter- al nun fid : fr.
internonce). Tomes al papit la o carte stra-
ilia In lipsa anal nuntin.
Interoceinlc, -á adj. (inter- al ocea-
nic). Dintre oceane : canalu Panamalet e
interoceanic.
Interog, a -it v. tr. (lat. inter-rogo,
- rogdre, de unde vine si intreb. Se co-
juga ca ab-rog). Adresez Intreban cuiva
cercettndu-1: a interoga an inculpat. Exami-
nez an candidat ca sA vad ce stie.
Interogatfv, -á adj. (lat. inter-roga-
tivus.V. pre-orgatIva). Gram. Care a-
rata tntrebarea, de tntrebare: propozitiune
interog7tivd, gest interogativ. Adv. In mod
interogativ : a privi interogativ.
Interogatorid n. (fr. interrogatoire,
d.lat. inter-rogatorius, interogativ. V. ro-
gatorla). 3'otalitatea tntrebarilor puse de
un magistrat unui acuzat si rAspunsurile
lui: a supune pe cineva unut interogatoriil.
Procesu-verbal care confine aceste tntrebari
gi rAspunsurt: acuzatu a semnat interoga-
torlu lut. $i -tor, pl. -oare.
Interogailtine 1. (lat. inter-rogatio,
-anis). Acfiunea de a interoga, Intrebare.
Ret. 0 figura pin care tntrebi, ca: Dar unde
&dim ? Si -atle al -are. V. retorica.
sInterpelater, -oars adj. si s. Care
interpeleaza.
Interpelatlune f. (lat. interpelldtio,
-anis). Acfiunea de a interpela. Acfiunea pin
care un deputat on senator cere In parla-
ment explicafiuni unul ministru. Jur. So-
matiune unui martur sea uneia din parti
-Are.
Si castle, dar mai des
Interpelez v. tr. (lat. inter-pellare, a
tAta vorba, a tntrerupe). Adresez vorba ca.
sA cer ceva. Somez, ca deputat on ca se-
nator, un ministru st se explice. Jur. Somez.
Interpolator, -oare adj. si s. Care
interpoleaza.
Interpolatlene f. (lat. inter-poldtlo,
-anis). Acfiunea de a interpola. Ceia ce s'a
interpolat : interpolatiunile-s numeroase in
textele yacht. Si -title ai -Are.
Interpolez v. tr. (lat. infer-polo, -dre).
Inserez tntr'un text un cuvint sail o fraza
care nu face parte din el : a interpola o
glosd lateen context. Fiz. Inserez tnteo
serie de observafiuni nigte termini determi-
nati pin calcul. Mat. Gasesc o formula care,
satisfacInd oare-care cazuri observate, poate
Inlocui provizoria legea fenomenului.
Interpozitiv, -A adj. (inter- al pozi-
tiv). Bot. Porett interpozitivt, pArefi care se
nasc din cicala foi opuse.
Interpozlilline f. (lat. Inter-positio,
-dais). Situafiunea unui corp tntre doai.
Fig. Intervenirea unei autoritati superioare.
fur. Interpozititine de persoane, se zice ctnd
o persoanA transmite alteia numele el ca
st -i ugureze obtinerea unor avantaje pe care
nu le-ar putea obfinea direct : interpozits-
unea, ctnd e probatd formal, anuleazIl a-
vantajele concedate. Si -itle.
INT
- 652 -
Interpret m. ei S. (fr. interprete,
it. sp. interprete, d. lat. inter-pre?), inter-
pretis). Traducator, tal maci, dragoman, cel care
spune pin cuvintele unei limbi tntelesu cu-
vintelor altei limbi : el nu se pot Infelege
fdrd interpret. Cel ce lamureste Intelesu u-
nui text (unei legi, unei opere literare 8. a.):
interprefit bibliit. Cel Insfircinat a declara
(a comunica) cuiva voin(a, intentiunile al-
tuia : fit interpreta meet pe IMO el.
Interpretabli, -A adj. (lat. inierpre-
tabilis). Care se poate interpreta.
Interpretativ, -A adj. (lat. interpre-
tativus). Care serve$te la interpretare: de-
claraflune interpretativa a anal tratat.
Interpretatlane f. (lat. interpretdtio,
-dais). Actiunea de a interpreta, de a IA-
mud. Traducere si comentariu critic : inter-
pretafiune indrdzneafd. Modu In care se
joacA o opera dramatics sail muzicala. Si
-*We, dar ob. -are.
Interpretdz v. tr. (lat. inter-pretor,
-dri). Traduc dinteo limbs Intr'alta si la-
muresc : a interpreta legea celor dorld-spre-
zece table. Explic, ghicesc, prezic : a inter-
preta an vis. Fig. Dau un !Tildes oare-care:
interpretezi rdri cuvintele mete. Traduc cu-
getarea unui artist: graver care interpre-
teazd bine un tablod.
* Interpol, -pus, a -pane v. tr. (lat.
inter-p6no, - pdnere. V. pun). Pun tntre :
a interpune o luminare intre dada planurl.
Fig. Fac sa intervina: interpun autoritatea
mea ca sd inceteze dezordinea. V. refl. Ma
pun Intre. Fig. Intervin ca mediator : and
interpun intre dot adversarl Rar si In-
trepun.
Interpunctlane 5. (lat. inter-pdnctio,
-Olds). V. punctlune). Punctuatiune.
$i .4inctle.
* Intersectkine 5. (lat. inter-sictio,
-Olds. V. sectlune). Geom. Punctu unde
doull Snit done planurl, do011 solide se tale.
$i -ectie.
* Interstitia m. (lat. inter-stitium, d.
inter, hare, si sistere, a opri, d. stare, a
sta. V. arm]-stit10). Interval, loc gol foarte
mic: apa curge pin interstifiilestincilor.
Intertropical, -A adj. (Inter- Si tro-
pical). Dintre tropice : clima intertropi:ald.
* Interval n., pl. e (lat. inter-vallum, d.
voltam, vat, ddicatura de pamtnt). Spatiu
de loc sad de timp : santinelele erad asezate
la Intervale, tunurile se auzead la Intervale.
Muz. Distanta dintre dofia tom!. La In-
tervale, din loc In loc ; din timp In timp.
Interventlune f. (lat. inter-ventio,
-tints. V. con- ventiune). Actiunea de a
interveni. $i -ventle ei -venire.
Intervertesc v. tr. (tat. inter-vertere.
V. con-vertesc, in-vIrtesc). Schimb
(rAstorn) ordinea lucrurilor.
Intervlev n., pl. art sad si e (engl.
interview, pron. intdrviu, din fr. entrevue,
Intrevedere). Vizita facuta, de ordinar de un
www.dacoromanica.ro
INT
ziarist, tine! persoane Insemnate sail con-
vorbire avuta on -unde cu is to privinta
unei chestiuni importante: a solicita de la
cineva (sad cabin), a lua cuiva an interviev.
Se sale si Interview.
Intervlevez v. tr. (d. interviev). Am
un interviev cu cineva ca sa-I cer parerea :
-
an redactor 1-a intervievat pe ministru. -
Se acne si - lewez.
Intervin, -venit, a -veni v. Intr.
(lat. inter-venire. Se conj. ca sin). MA
amestec, lad parte: intervenind gardiana,
befivit sad linistit. V. impers. A. se Inttinpla,
a se produce : a intervenit un Incident.
Interzic, -zis, a -mice v. tr. Oaf-
inter-d(co, -dicere. V. zic). Opresc, nu per-
mit: a interzice sd Intre cineva (cuiva sd
intre), intrarea calm (cuiva intrarea). Sus-
pend din functiune a interzice un June-
fionar. Jur. Opresc sii-si mai administreze
averea, pun supt interdictiune un nebun sad
un risipitor. Barb. Turbur, tncurc rdspunsu
med 1-a interzis (fr. interdire).
Intern's, -A adj. Care e pedepsit cu
interdictiunea (vorbind de un functionar) sad
e pus supt interdictiune (vorbind de un ne-
bun sail risipitor). Barb. (dupe fr.). Turbu-
rat, Incurcat.
Intestat, -A adj. (10.5u-testa/us, care
n'a Mcut testament). Jur. Care n'a facut tes-
tament: a muri intestat.
Intestin, -A adj. (lat. intestinus, d.
intus, In auntru istInd]). Interior, intern .
lupte intestine. S. n., pl. e (lat. intestines)
Anat. Mat, tubu de la stomah pine la ori-
ficiu anal (El se tinparte in suptire si gros.
Cel gros se Imparte si el In trei: cdecum,
cdlon si rectum). V. digestlune.
Intestinal, -A adj. (d. intestin ; fr.
intestinal). Al intestinelor, de la intestine:
canalu intestinal. Verml intestinal!, care
traiesc In intestine, ca limbricii.
intim, -A adj. (lat. intimus, superlativu
lui intra. V. Interior). Cel mai din auntru,
care face esenta unui lucru : natura ultimo
a unel fiinfe. Din fundu sufletului, adtnc:
convingere intimd. Care se petrece in fa-
milie sad tntre amid, familiar : conversafi-
une intimd. Familiar, de aproape: amic in-
tim. Secretar intim, care are toata Incre-
derea sefulul lui. Adv. In mod intim : i -am
vazut vorbind intim.--Fals Intim (dupe fr.).
Intimat, -ft adj. (lat. intimatus). Jur.
Citat la judecata, mai ales In apel : a as-
culla apararea intimatulul. V. Inculpate
Intimatinne f. (lat. intimdtio, -anis).
Actiunea de a Ultima. Si -ells ei -are.
IntImez v. tr. (lat. ultimo, -Ore, d. In-
limas, intim). Notific cu autoritate : a in-
tima calms an ordin. Jur. Chem la judecati
p. aped.
IntimIdez v. tr. (fr. intimider, d. ti-
mide, timid). lnspir fries (dar nu asa de mult
cum se Intelege pin Infricosez): copiit s'a*
intimidat clnd ad vazut faja serioasd a pro-
fesoralut tor.
INT
* IntImItete f. (d. intim ; fr. Intimite)
Calitatea luerurilor inflate, esen( iate. Paint-
liaritate, legaturi intime : a trill in hitimi-
fated celor mart, in intimitate (1 se vac'
defectele.
Intlresc, V. interest.
* Intalerabll, -á adj. (lat. in-toterabt-
Hs). Care nu se poate tolera, de nesuferit :
impertinenill intolerabild. Adv. In mod in-
tolerabil.
Intolerant, -4 adj. (lat. in-tdlerans,
-duns). Care nu tolereaza gusturile, dorin-
tele, opiniunile, credintele altuia : om, ca-
ratter intole-ant.
Intolerantizm n. Sistema de a nu
tolera altuia credintele lui.
intolerant& f., pl. e (lat. intolerantia).
Lipst de tolerant&
* Intonatlene 1. (d. lat. intonare, a In-
tons). Modu de a intone cu vocea sad cu
tin instrument. Tonu pe care 0-1 let clnd
vorbesti on citesti cu voce: agi varia in-
tonafiunile. $i -title.
* Intoxlc, a -a v. tr. (mlat intdxlco,
-dre, d. lat. toxican, toxic). inveninez, otra-
vesc: Won't intoxtcd poporu cu rachid
falsificat. $i -chez, -chest, clzeazd,
-cdm s. a. V. hilbe.
* IntoxIcatlane f. (d. intoxic). Actiunea
de a intoxica: asfixia pin acid carbonic e
o intoxlcortune. Si -atle §i -are.
Intra- (lat. infra, In, tnauntru), prefix
Care areal ceia ce se face sad existA Ina-
untru : activitate intrascolard. V. extra-,
Infra-, Intra-.
Intraductibll, -á adj. (d. traduc-
tibil). Care nu se poate traduce : text infra-
ductibil.
* Intransigent, -á adj. (d. transigent).
Care nu transige: partid politic intransigent.
Intransigents 1., pl. e. (d. tratesi-
genitl). Caracteru de a fi intransigent
Intransltiv, -A adj. (lat. in-transi-
tivus). Gram. Care nu e transitiv, care nu
se poate construi cu acuzativu, care n'are
pasiv, neutru,ca: mor, dorm, vin. Adv. In
mod intransitiv : verbu intinerese se tn-
frebuinleazd sl intransitiv,
Intrare f, Actiunea de a intra: intrarea
in aceastd said e opritd. Actiunea de a in-
tra triunfal: intrarea until invingAtor In-
Wan oras. Locu pe unde se Odra: 1-am
intilnit la intrarea teatrulut. Vestibul, tinclA :
a-fi ldsa galosil la intrare. Strada mica
spre o grAdina (ca spre Cismigia, In Bucu-
resti). Dreptu de a antra, de a asista : a a-
rea intrarea liberd la teatru. Primele min -
cari servile la prtnz gi considerate ca tn-
ceput al prInzului (fr. entrée). Fig. Debut,
introducere : acest artist si-a facut o in-
trare strcilacitd in lame. Intrarea in bise-
ricd (a Maid' Domnului), o sarbatoare or-
todoxa la 21 Novembre (Ovidenia). In nord.
Intrare.
www.dacoromanica.ro
653
INT
* Intraseoler, -ft adj. (infra- fe0.
;ii
lar). Care se face In §coala: activitxte in-
trascolard.
Intrat n., pl. art. Vecht. Intrare. In
nord In- (Dos. V. S. Mal 9).
Intrepid, -A adj. (lat. in - frdpidus,
care nu tremurt, curajos. V. treapfsd).
Care an se teme depericul: yStefan cel Mare
era foarte intrepid. Fig. Care nu se teme
de obstacule, de dificultati: negustor intre-
pid. Adv. in mod intrepid.
* intropldltate f. (d. intrepid). Calita-
tea de a fi intrepid.
Intrig, a -á v. tr. (fr. intriguer, d. it.
intrigo, -dre, care vine cl, lat. intrtco, -dre,
tncurc, tncticesc. V. In - ex - tele - ab II,
stric). Fac intrigl. A te intriga ceva, a -ti da
de gtndit, a te tncurca din cauzA di nu ti-I
explici : aceastd scrisoare and intrigd. Si
-ghez, gdm s. a.
* IntrIgent, -A adj. (fr. intrigant, d. it.
intrigante). Care face intrigi: om, caracter
intrigant. V. sharer.
* intrIgift f., p1. t (ngr. lntrigka, fr. in-
trigue, d. it. intrigo, subst. verbal d. intri-
gare, a intriga ; sp. pg. intriga, intriga. V.
stric). Uneltiri ascunse ca at reuseasca
on sa cadA o afacere. Incidentele care for-
meaza nodu unei piese teatrale. Mai bine
-iga. V. sforitrIa.
* IntrInsec, -á adj., pl. t, e (fr. intrin-
segue, d. mlat. intrinsecus, adj. format d.
adv. intrinsecus, In Auntru, pin Auntru. V.
extrInsec). Care e Inteun lucru, i -e (II
este) propritl, esential: merit intrinsec al
until om. Valoarea intrinsecd, realt, inde-
pendentA de on -ce conventiune on circum-
stanta : valoarea intrinsecd a feruluf e
foarte mare (La obiectele de metal pre-
tios, valoarea intrinsecil e valoarea greu-
tatii metalulul independent de lucrAturt).
Adv. In mod intrinsec.
* Introddc, -dim a -dime v. tr. (lat.
intro-dzico, - ddcere, d. intro, to Auntru [cu
miscarej, si ddcere a duce). Bag, Or, fac st
intre a introduce o sondd intr'o rand, an
prieten intr'o socletate Fig. Fac sa se a-
dopte, sa se ia: a introduce o modd, an
°Wel. V. refl. Intru, patrund, mA strecor:
hogi s'ailintrodus in casd spdrgind stdu,
(fig) e grea sd impeded sd se introducd
abuzurlle.
* Introductiv, -5. adj. (d. lat. intro-
ductus, introdus, cu sufixu -iv; fr. Intro -
dactif). Care serveste la introducere:cn-
vinte introductive. Jur. Care serveste ca In<
ceput unei proceduri: cercetare introduc-
UM de instan(d.
* Introductdr, -oars adj. (lat intro-
ductor). Care introduce: Parmentler fu in-
troductora cartofultd in Francia.
* Introductkine f. (lat. Intro-du:cif();
-Outs. V. de- ductiune). Actiunea de sea
de a se a introduce. Cele ce serveste ca
preparatiune unui studid, unel opere stun-
INT - 654 -
'Rice on artistice pentru a-I introduce (a-I
deprinde) pe cetitor sau pe ascultator, cu-
vinte preliminare, preludia : geografia e o
introductiune a istoriit. Scrisoare de in-
troducfiune, acela care-ti usureaza accesu
pe IMO o persoanit carela e adresatA. Jur.
Introducflune de inst inld, formalitati nece-
sare aduceril unei afaceri Inaintea unei ju-
risdictiuni.-5i .ductle, dar ob..da care.
Intr.'', a -et v. intr. (lat. intrare, din a-
ceia5i rad. cu In, infra yi intre ; it. entrare
[tar intrareJ, eng. fr. entrer, pv. sp. pg. en-
irar). Trec de afara In Auntru: a Ultra in
casd. Is admis : a infra In Academie. !n-
eap : oblectele cite intrd in ranild. Fac parte
din compozitiune: medi:ament in care intro
fer. Incep, ajung la sad In : am intrat in
anu n d. Infra in servicid, Incep serviciu.
Infra in armatd, in cdlugdrie, mA fac mi-
litar, calugAr. Infra inteo familie, mA cii-
satoresc cu un membru al ei. Intru in su-
blect ort in materie, Incep a vorbi despre.
A -li infra ceva in cap, a Incepe sA crezi
ceva. A intra In vain cuiva, a-i face pe plac.
se Ingusteaza la spalat.
In Serbia untru.
- In nord Intru,
Aceastd stofd intrd la spdiat, se strtnge,
Intros, -ft adj. §i s., Pl. jt, ze (fr. in-
trus, lat. intrusus, d. in-tradere. a Impinge
violent). Care s'a introdus fArA drept ori
farA titlu Intr'o functiune sau Intr'o societate.
Intultiv, -A adj. (fr. intuit:1, d. lat.
intifitus, part. d. fn -tuert si nail, a privi.
V. tutor). Care se pricepe pin intuitiune :
Invaldmiut intaitiv. Adv. Pin intuitiune.
Intultlane t. (lat. in-tuttto,-tints). Cu-
noasterea dark dreapta vi ImediatA a lucru-
rilor care se pot Intelege fara rationamept:
conftiinfa morald e intuifiunea binelul. In-
telegerea rApede a lucrurilor.
Intususcepthine, t. (d. lat. tutus,
Inauntru [sand], vi susceptio, -dais, primire'
d. sus- cipere, a primi, compus ca si in-
cipere, a Incepe). Fiziol. Actu pin care ma-
teriile nutritive pAtrund In interioru organiz-
mutat animalelor vi plantelor $i le fac sA
creascA. V. juxtapozlilune.
Intara, V. ghlniura.
Inuman, -A adj. (lat. in-humanus)
Lipsit de umanitate, neomenos, barbar :
sclavia e o institufiune inumand. Adv. In
mod inuman : a to purta inuman cu captivil.
Inumanitate I. (lat. in-humdnitas,
-5001. Lipsa de umanitate, neomenie.
'mind, a -á v. tr. (lat. in-undare, d.
unda undA. V. abund). !nee, naboiesc, aco-
per cu apA: Olandejit la 1672 ist inundard
tra ca s'o sub tragd invaziunit franceze.
Fig. Ud mutt: a inanda o lard in singe,
inundad fan!, lacramile-1 inan-
dard. Fig. NApadesc, invadez : Tdtarli maim-
dad (are.
Inundsibli, -A adj. (d. Inund). Care
poate fi inundat, supus inundatiunii: teren
inundabil.
www.dacoromanica.ro
INV
Inundat, -A adj. siAcela care
a.
a suferit In urma inundatiunil : an inundat.
Inundathine f. (lat. in-unddlio,-finis).
Revarsarea apelor (unui fluvia $. a.), natio',
undA. Fig. Napadire, invaziune. Si -Ole.
Inatil, -A adj. (lat. in-dtilis). Nefolo-
sitor, care nu e util: om, lucru inual. Adv.
Fara folos. Fals Inutil (dupA fr.).
Inutilititte 1. (lat. in-01111as, -Ms).
Lipsa de utilitate. Pl. Lucrurl inutile: cite
inutilittlft is in casele unora I
Inuzitat, -A adj. (lat. in-usitatus).
Care nu e uzitat, netntrebuintat, neobisnuit:
vorbe inuzitate aside.
Invades v. intr. (d. lat. in-vddere. Fr.
envahir. V. evades). Navalesc, intru vio-
lent : Tdtarit ad invadat In Moldova. V. tr.
Inund, napadesc: Tataril ail invadat Mol-
dova. Inund, inec, acoper: baldriile ad inun-
dat grildina, apele cimpia.
invalid, -A adj. (lat. in-vdliclus). Care
nu e valid, infirm, slab: an bdtrin invalid.
Fig. Jur. Care nu e fAcut In conditiunile
,legit: testament invalid. S. m. Soldat care
nu mai poate servi din cauza ranilor, boa-
lelor sau batrtnetil. Fals Invalid (fr.
invalide). V. oturac.
Invalldatitine f. (d. invalidez ; fr.
-dtion). Jur. Actiunea de a invalida : a in-
valida o alegere. Rezultahi el. Si -Ole,
dar ob. -are.
Invalldez v. tr. (d. invalid; fr. inva-
lider). Jur. Fac invalid, anulez : a invalida
an testament, o alegere.
invarlabll, -A adj. (d. variabil ; fr.
-able). Care nu variaza, imutabil, neschim-
ordinea invariabild a anotimpurilor,
bAcios :
om invariabil in gusturt. Gram. Care nu -5i
schimba forma: adverbele-s invariable. Adv.
In mod invariabil.
InvarlabIlltate f. (d. invariabil). Sta-
res de a fi invariabil.
Invaziane f. (lat. in-vasio, - finis). Ac-
tiunea de a invada, nAvAlire, iruptiune : in-
vaziunile barbarilor ad distrus tmperiu
roman. Fig. Napadire, intrare subita, difu-
ziune : invaziunea ideilor not. Med. Inva-
ziunea unei boale, aparitiunea (Inceputu) el.
Si -azle.
invectiva I. p1. e (lat. invectiva [adica
oratio, cuvIntare], d. in-vehor, ma pornesc
contra. V. vehicul, vexes). Discurs vio-
lent pornit contra cuiva : o violentd invec-
tied contra vifiulut.
Invectives v. intr. (d. invectivd ; fr.
-iver). Arunc invective: a invectiva contra
vifitiluI V. tr. OcArAsc In public : a invec-
tiva pe cineva.
Inventar n., pl. e, si n. (lat in-
ventarium, d. in-vehire, -vent= a OA a
descoperi). Descriere amanuntita a unei averi
(mobile, site obiecte, titiuri, htrtii s. a.): In-
ventariu urn( succesiuni. Evaluate scrisa a
mArfurilor si altor valorl dintr'o prAvalie
pentru constatarea cl§tigului si perderik
INV
- 655 -
Itegustora e obligat sa-sl facd inventaru
cel pufin o data pe an. Instrumentar : in-
ventat agricol. Benefield de inventer, facul-
tate pe care o are tin mostenitor de a nu
plati datoriile succesiunii de eft pina la
concurenta valorii bunurilor pe care urmeaza
sa le primeasca. Fig. .Supt beneficiii de in-
ventar, cu rezerva de a verifica.
lnventarlds v. tr. (d. invenfariii ; it.
inventariare ; fr. -totter). Fac un inventaria.
inventatdr, -dare s. (d. inventez).
Care inventeazii: inventatoru prafuluf de
puled nu e stint.
Inventez v. tr. (fr. inventer, d. lat.
in-venire, -ventum, a OM, a descoperi.
V. yin 2). Sconiesc, nascocese, imaginez
cu cel dintli ceva: Gutemberg a inventat
tipografia. Fig. A inventa o calomnie.
vo Inventiv, -Et adj. (fr. invent if .V V. pre-
ventiv). Care are geniu inventiunil: spirit
inventiv.
Inventlane f. (lat. in-vintio, -dnis, V.
con-ventlune). Actiunea dr a inventa:
invenfiunea paratrasnefuluf e datoritd tut
Frauklin. Lucru inventat, scornitura: bici-
c'eta e o admirabild invenfiune. Fictiune,
Inchipuire: invenfiunile poeftlor. Minciuna:
asta e canna invenfiune. Ret. Partea care
cereeteaza si siege argumentele ideile de
care to poti folosi pentru a ttrata un su-
bject. Si -entIe.
!rivers, -à adj. (lat. inverses, part. d.
in-virtere, a Instil, a suci. V. Vera). Pet
dos, in sena contrar, rasturnat, opus: luta-
gintle se vdd In sens invers in apd, asezare
inversd. S. n., pl. e art. Cela ce e antite-
za unui lucru : lupu e inversu oil. Adv. In
mod invers: a to mica invers.
Inverses v. tr. (d. lavers orl lat. in-
versare id. V. ears). Asez invers, tntorc.
InversItine f. (lat. en-versio, -dnis. V.
a-verslune, 1n-versunez). Gram. Ret.
Schimbarea ordinii obisnuite a cuvintelor,
ea : fost-am lid. am fost. (V. retorlca).
Intoarcere, asezare inversa.
Investeso v. tr. (fr. investir, d. lat.
in-vestire, a lnconjura (d. vestis, hainal
it. investire. V. Invasc). Pun solemn In
posesiunea unui feud sail unei dem-
nitati pin ceremonia alegorica a inves-
titurii (clod, to evu media, se arida un yes-
Ant, cum li se daruia domnilor fanarioti un
caftan): princlpif tf investead pe episcopf
dindu-le cirja sl inelu. Fig. Pun, cu oare-
care formalitati, In posesiunea unei puterl,
unei autoritati: la Roma dietatorif erad
investiff cu o autoritale absolutd. Arm. Im-
presor, Inconjor: oastea dusmdneasca era
investitd In tabdra of
investig, a -A v. tr. (tat. in-vest Igo,
-Ore, d. vestigium, vestigia, urmA). Rar. Cer-
cetez, urmaresc: investig nlste acte. Si
-ghdz, -ghee, -gheazd, -gam a. a.
investIgifibll, -ft adj. (d. a investiga.
Lat. investigabilis Inseamna care nu se
poate investiga"). Care se poate investiga.
www.dacoromanica.ro
INV
Investlgaildne f. (lat. in-vestigatio,
-dais). Cercetare, urmarire : polifia a Inceput
investigaffunile pentru descoperirea holitor.
$1 -title §i -are.
InvestItura f., pl. 1. (fr. investiture, it.
investitura). Acordarea solemna a unui feud,
a unei demnitati ecleziastice, a unei domnil
dependente: investitura luf Cuza la Cons-
tanftnopot (1861).
Invidle f. (lat. in-vidia, d. in-viddre, a
invidia ; fr. envie). Pizma, zavistie, cluda p.
norocu, succesu on meritu altuia. V. gelo-
ale, ura.
InvidIez v. tr. (it. invidiare ;ft, envier).
Ml -e dada pe altu ca e fericit, pizmuiesc :
omu de omenie nu invidlazd pe nlment. Do-
resc, dynes; poftesc : a (stadia puterea.
_. Inv's:116s, -Gash adj. (lat. invidiosus).
Pizmas, zavistnic, plin de invidie: un tens
invidios.
InvIncfb11, -*t adj. (lat. in-vincibilts).
Care nu poate fi !twins : armatd
Fig. Care nu poate fi distrus : argument in-
vincibil. Adv. In mod invincibil.
InvInclbIlitate f. (d. invincibil). Ca-
litatea de a fi invincicil.
Invlolabil, -a adj. (lat. in-violabilis).
Care nu poate fi violat : jurdmint inviolabil.
Aparat de constitutiune de on -ce Mac on
urtrarire : domiciliu e inviolabil, consult!
(ministrii plenipotentiari, ambasadorii) is in-
vlolabilf Adv. In mod inviolabil : secret pas-
trat inviolabil.
InvIolabIlltate f. (d. in-violabil). Ca-
litatea de a fi inviolabil: inviolabilitatea
scrisorilor.
Invite a .sat v. tr. (lat. invito, -tire. V.
invIt). Chem, rog sa vie, poftesc : a invita
pe cineva la masd, fa dans. Rog cu aeru de
a porunci: a fost invitat sd fasd din said.
V. refl. A to invita to singer la masa unui
amic, a veni nechemat la masa la
invItat, -a adj. Care a fost invitat la
un ospat, la dans on la vre-o solemnitate :
invitafii sosead in trdsurf.
InvItatlane 1. (lat. invitdtio, -dais).
Actiunea de a invita, chemare : invitatiune la
nuntd (an ospdf, un bal), bilet de invita-
fiune, a primt o invitafittne.-5i -oils.
Invizibli, adj. (lat. in-visibilis).
Care nu se poate vedea cu ochii liberi: mi-
crobit is invizibil!. Care nu se arata publi-
cului: on ministru invizibil. Fig. Care se
poate constata, dar nu vedea : durerea e in-
vizibild. Adv. In mod invizibil.
InvIzIbilitate f. (lat. in-visibilitas,-d-
its). Calitatea de a fi invizibil.
Invoc, a -á v. tr. (lat. in -voco, -vocdre.
Se conj. ca convoc). Chem In ajutor : a-I
invoca pe Dumnezed. Fig. Citez In favoarea
mea : a invoca o mdrturie.
Invoca.Vdne f. (lat. in-vocdtio, -dais.
V. vocatlune). Actiunea de a invoca, de
a chema In ajutor : invocafitznea tut Dam-
nezed, Jul Apdline. Fig. Citatiune: invoca-
tiunea fuze( mdrturif. Si -title §i -are.

INV
Invollicru n., pl. e (lat. in-voliwfum,
d. in-volvere, a invalatuci. V. boltia).
lig. Bot. Reunirea bracteilor Ia baza unei
flori, al mai ales a unei umbele orl capitul.
Involuntar, -A adj. (lat. in-volunta-
rins). Facia fats vole, fftrA sA vrei. Adv.
M'am fript involuntar.
Invulneritb11, .A adj. (lat. in-vulne-
rabilis). Care nu e vulnerabil, nu poate fi
Mani adver ar invulnerabit
Invultserabllititte f. (d. inva/nerabi/)
Calitatea de a fi invulnerabil.
To ai Tao adv. (lat Obi, pop.* dbl. uncle"
de unde vine Si it. ove, unde). Vechi. Unde.
In Trans. ai Tu.
loachlm gi loachlm (oa dift.) m. V.
tater 1.
Tobag ai TobeffT m. (ung. jobbdp, serv.
Forma iobag e posterioara). Roman sery
(verb) In Austro-Ungaria, cum an existat
pine la 1784. V. rumen vi vecln. La
Milescu obagi, la Bale. hobagt.
Tobagie I. (d. iobagf). Situatiunea lo-
bagilor.
Tobagime f. (d. inbagi). Totalitatea lo-
bagilor.
Toc adv. (turc. fok). Nimica, deloc, nici
decum : Al gdsit bald( 1 loci Credeam
cd-1 voi gds!. Cind colo, foe I
Tod n. (vgr. ibdes, violet, brim, d. ion,
viorica). Chim. Un corp simplu monovalent
solid cenuaia albAstrui cristalizat In tol sail
lame opace, cu luciu semimetalic. Se to-
peate la 113o, 6 ai ferbe la 200, dind vapor!
violet! cu densitatea de 8, 7. Greutatea ato-
mics : 127. A lost gdsit de Courtois la 1811
In cenuaile algelor marine numite varech si
a lost studiat adtnc de Gay-Lussac ai de
Davy. Mai existA in plants marina fucus gi
to ficatu peatelui gddus mOrrhua. E uzitat
In medicinA ai fotografie. El albastreate
scrobeala.
*Todat, -A adj. Chim. Care confine iod :
apd lodatd.
Tactic, ,-ft adj. Chita. Se zice despre
un acid produs pin oxidafiunea iodului.
Todldrat in. 5i n., p1. e. Chim. God gi
idrat). Sate de acid iodidric.
iodidric, -a adj. (fed al kirk). Chim.
Se zice despre un acid format din combi-
nafiunea iodulul cu idrogenu.
* Todifer, -Et adj. (iod ai fer din fruc-
fifer). Chim. Care confine Tod: sate focliferd.
* Todoform n. (rod al form ca In do-
roform). Chim. Un corp solid compus care
se obfine pin actiunea iodului asupra alcoo-
lului In prezenta carbonatului de potash)
sau tratind acetone pin lodura al ipocloritu
de potash"' Se cristalizeazA In table exago-
nale galbene ea sulfa, miroase tare ai ne-
placut, se topeate Ia 1190 ai se volatilizeazA
uaor. E Intrebuinf at ca antiseptic 5i se mai
numeate ai metan triiodat. (CHU). A lost
preparat friths oarA de Serullas la 1824.
www.dacoromanica.ro
656
16V
Tod6ra 1., pl. f (d. tod). Chim. Compus
rezultat din combinafiunea iodului cu un
corp simplu: lodura de potasid e destul de
intrebuintata In terapeuticd. Si °dal-v
n., p1. e gi -rid.
Todurat, 4( adj. Chita. Care confine
iodura: sirop todurat. Acoperit cu un strat
de iodura: placd fotograficd ioduratd.
Tofca 0 Tete& f. (turc. lufka). Sud'.
Macaroane de casa In forma de faaii facute
dintr'o coca compusA din apa, fAinA, o0A si sere.
foid, -a adj. (vgr. 'yoeides, in forma de
Y). Anat. Osa ioid, cel de la radacina lim-
bit. $i Mold.
Toltoman, V. Tortotnan.
lonlan, -a adj. Ionic.
Ionic, -A adj. (lat. idnicus, vgr. tont-
/cos). Din Ionia : dialectu ionic (unu din cele
patru ale limbil greceati yacht). Filosofia
forded, o acoala filosofica greceascA dup.
care toate lucrurile se reduceaa la un prin.
cipia unic : apa p. Talete, infinitu p. Anaxi-
. mandru, aeru p. Anaximene. Ordinu ionic,
unu din cele cinci stiluri arhitectonice gre-
ceati caracterizat mai ales printr'un capitel
ornat de &dia volute laterale : coloand io-
nicd, capitel ionic. Marea loafed, Infra Ita-
lia de sud ai Gracia. Insulate lonice, niate
insulele In marea lonicA. Adv. In dialectu
ionic : a scrie ionic.
Tordfinesc v. intr. Umblu cu lordanu,
cu binecuvIntarea In ziaa Bobotezei (vor-
bind de preufi).
Torgan n., pl. e (turc. forghan). Ban.
($ez. 32, 110). Mold. sud. Plapoma, ogheal.
V. d wpag.
Torgovan m. (strb. jergovan, [d. turc.
pers. erghevan, ergavan), ai forgoyan, d.
ung. [ai acesta tot d. Wm.] orgovanY-fa).
Ban. Trans. Liliac (plantA). alb.
Tortoman, -ca adj. al s. (cp. cu turc.
turtmak ai lortmak, a alerga In trap, a hot-
nari, ai -man ca'n girtoman, hotoman).
Vest P. P. Puternic, voinic (GrS. 1937, 247).
In Serbia Toltoman, in Arg. (Lung. 71)
hartoman, In est ortoman. Ca adj.
-fineso, de iortoman ; ca adv..aneate.
V. lotroman.
Tosag n. (ung. jOszdg). Trans. Hainet,
avere la casa omului.
* Iota m. (vgr. ibta), Numele literal I la
la Greci: an Iota, do( iota (safi dor de Iota).
S. f. pl. e. Nici o iota, nici cel mai mic lu-
cru : nu lipseate nici o totd. V. bechT gi
cirta. 1.
Totacizm n. (vgr. iotakismos, d. iota,
iota). Gram. Intrebuinfarea deasA a sune-
tului sau literal I In grai : lotacizmu e fre-
cdent la Grecil de azf ai la Moldovent.
Tote-te, V. uTt 2.
Tova: f., pl. e (vsl. bg. rus. lya, lity. Mt,
vgerm. Zwa, tga, ngerm. eibe, gal.* iva, engl.
yew, fr. if, sp. pg. iva). Un fel de salcie Cu
!emu roaiatic, foarte bun de lucrat (sdliz
cdprea).
IPA
!pito adv. (vsl. i paky, ler, 01 din non.
V. pacoste). Vechl. Aar. Tot asa, ase-
menea, idem. V. IprocT.
Ipalaga f., pl. e (vgr. 'ypallage, inter-
vertire ; lat. hypdllage. V. en al ag a). Gram.
Figura pin care se atribue unor cuvinte din
fraza ceia ce se cuvine altora din acelasi
fraza fArs sa se produca incurcatura, ca: a-fi
pane pdldria'n cap fld. a-ft pane caper:
pdleirie sail, mai exact, a-ft pane pdleirta pe
cap on a-fr acoperi capu cu pdldria.
* Ipecacuana 1. pl. e (sp. ipecacuana,
pg. ipecacuan7a, din limba indigerillor din
Brazilia). Radacina vomitiva a unor copacel
rubiacei din America de Sud. Se zice pe
scurt si laciest.
* (per- (vgr. 'yper, deasupra), prefix care
arata superioritatea sau abuzu si care se
intrebuinjeaza Intr'o muljime de cuvinte
ca: iperemie, ipertrofie. La cuvin-
tele latine trebule sa Intrebuinjezi super-,
supra-:superfeta fiune, supranutrif lune. Forma
hyper- no e conforms spiritului limbil ro-
mAnesti.
* Iperbata f., pl. e (fr. hyperbate f., it
ipirbato, lat. hyperbaton, d. vgr.'yperbatbro
stramutat din pozijiunea naturals. V. acro-
bat). Gram. Inversiune, schimbarea ordinii
cuvintelor, ca: ale turnurilor umbre lid.
umbrele turnurilor.
* Iperbola f., pl. e (vgr. 'yper-bold, d.
`yper, deasupra, si bdllo, arunc ; lat, hyper-
bole 01 -la. V. parabola). Ret. Figura
care consists In exagerare ca sa produca
impresiune, ca: an glgant Bd. un om
Malt, un attic 11d. ttn om scund (V. re-
torlca). Geom. Curb& care e locu punc-
telor ale caror distanje la does puncte fixe
(numite focare) au o diferenja constants.
Fals Iperbola (dupa fr.).
* Iperbalic, -A adj. (vgr. 'yperbolik6s,
lat. hyperbOlicus). Ret. De iperbola, exage-
rator : expresiune iperbolicd. Geom. De for-
ma iperbolei : oglinda iperbolicd. Adv. In
mod iperbolic : a vorbi iperbolic.
* Iperborda, -6e adj., pl. 1. tot asa
(vgr. 'yperb6reos 01 -reios, d. 'vper, deasupra,
i borias, erivaj; lat. hyperboreus, it. iper-
b6reo). Situat foarte la nord : popoarele iper-
boree. Se zice si Iperboreal §i 'per-
borefin (p1. eeni, eene 01 eane [lat. hyper-
borednusp gi supraboreal (ea 2 silabe).
Ipercritic, -a m. ((per- si critic).
Critic exagerat si sever. S. f. CriticA exage-
rata gi severs.
iperemfe f. (iper-0i entie din an-enzie).
Med. Gramadirea prea mare a sIngelui In-
tfun organ.
1perezestie f. (iper- 01 -estezie din
an-estezie). Med. Sensibilitate prea mare.
Iperlatlnist, -a s. Partizan al iperlati-
nizmului.
IperlatInizm n. ((per- gi latinizm).
Tendenja de latinizare extrema a limbii.
www.dacoromanica.ro
657 :-...
'P.O
Ipermetrdp, -oapa adj. (iper-, mefru
01 -op din mi-op). Atins de ipermetropie.
* Ipermetropfe f. (d. ipermetrop). Med.
Starea ochiului In care razele luminoase pa-
ralele axei isi formeaza focaru dincolo de
retina.
Ipermnezie f. (iper- 01 mnezie din
amnezie). Med. Excitarea anormala a me-
moriii.
* ipertroffe f. ((per- 0i - troffe din a-
frofie. V. sln-drotle). Med. Dezvoltarea
anormala a unui organ : ipertroJia inimii. Fig.
1pertrofia personalitdfiL mindrie exagerata.
* Ipertrofiez v. tr. (d. ipertrofie).,Med.
Dezvolt anormal un organ.
(plc, -à adj. (vgr. 'ippik6s, d.
cal. V. Taps). De cal, ectiestru : concurs
ipic.
Ipingea §i Ipingea f., pl. ele (turc. fa-
pynga, -gak, lapunga, iapvk 5j lapuk, d.
iapmak, a acoperi ; ngr. giapuntzes, bg. (a-
pungak, sirb. Japunga, rus. iapart66). Vechi.
Vest. Manta de ploaie (de obicei, de postav
ros) fArll mtnici si c'o pelerina scurta, cum
purtafi surugiii. Azi. Cerga de acoperit calu
sail si de pus ca asternut supt sa. Si Ie.
pIngeat,Tepingea, TapIngea,Tebinca
yiIbinca (pl. 0.1n Coy. obIncea, pl. ele.
V. chepeneag, Tamurluc, teltie, sa-
braca, plocada, tuziuc, dulama,
cartel.
IpIstat, V. eplstat.
* ipizm n. (d. ipic). Calarie, sportu echT-
tahunii.
* Ipnatic, -ti adj. (vgr. yprzotik6s, d.
'jrpnos, somn. V. somn 2). Relativ Iit ip-
noza: somn ipnotic. Narcotic, care produce
somn : medicament ipnotic. S. n., pl. e. Un
ipnotic, un narcotic.
* IpnotIzez v. tr. (d. ipnotizm ; fr. hvp-
notiser). Adorm pe cineva pin procedurile
ipnotizmului.
* Ipnotizm n. (d. ipnotic). Ipnoza. To-
talitatea fenomenelor care constitue ipnoza.
* Ipndza f, pl. e (d. ipnotic). Somn pro-
vocat pin mijloace artificiale, de ex., privind
mult timp un obiect lucitor. V. catalep-
ale.
* ipo- (vgr. yp6, supt, dedesupt), prefix
care corespunde cu lat. sub : ipodiacon,ipa-
tenuza, ipotecd, iposuljuric. V. sub-, su-
pra-.
* Ipaazdtic, -a adj. (ipo- 01 azotic).
Chico. Acid ipoazotic, se zicea despre un
campus oxigenat al arohilul numit astAzi
peroxid de azot saa ipoazolidd.
* /pocamp m. (vgr. Ipp6kampos, d.
qppos, cal, 01 kdmpos, un animal marin).
Zoo/. Cal de mare, un fel de pestisor marin
al earth' cap seamana cu cel de cal.
Ipochimen n., pl. e (rigr. Ipokimenon,
subject, persoana, obiect. V. pro-chlmen).
Vechl. Personagiti, persoana. Azi. Iron. Tip,
individ: tine e acest ipochimen 2 V. pra-
matle.
42
rlaro
658
IpecidrIc, -A adj. Chim. Acid ipo-
clot*, se zicea despre un compus oxigenat
al clorului numit azi peroxid de clor.
,vols Ipocierft n., pl. e. Chim. Sare de acid
ipocloros.
Ipociords, -oasa adj. (ipo- 0 do-
ros). Chim. Anidridd ipocloroasd, compusA
din clot QI oxigen. Acid Ipocioros, c6mpus
din clot, oxigen 11 idrogen.
Ipecomisar m. (ipo- $i comisar). Iron.
Subcomisar.
ipocratic,-11 adj. De la sad al lui Ipo-
crate (celebru medic Grec): doctrina ipo-
cratica.
Ipocrft, -A adj. 0 s. (fr. hypocrite, it.
ipticrita 1a ipacrito, lat. hypecrita $i hypo-
crites, d. vgr. 'ypokrites, d. 'yp6, dedesupt,
9l krIno, judec. V. critic, cern). Plin de
ipocrizie, prefacut !Mamie : om ipocrit,
aer ipocrit, un ipocrit. Adv. Cu ipocrizie.
Ca adj. $1 adv. se zice $i Ipocritic (vgr.
'ypokritikes).
* Ipocrizie f. (fr. hypocrisie, it. ipocri-
sla, lat. hypOcrisis, d. vgr. 'yp6krisis. V.
criza). Simulare a virtutii, prefacAtorie,
fat: rnicie ipocrizia e an omagih adus de
Yi(id yirturti.
Ipodiacon m. (vgr. 'ypodiacortos). Di-
acon de un grad mai mic. V. preut).
Mat putin bine subdiacon (di sub- e pre-
fix latin, care nu merge cu grecescu diacon.
V. foe $i sub-).
Ipodrom n., p1. art oame (fr. hippo-
drome, lat. hippddromus, d. vgr. 'ippridro-
mos si -dmion, d. 'ippos, cal, $i dr6mos,
loc de alergare. V. drum). CImp de aler-
gad cu call (In vechime $i cu carele).
Ipefag, -A s. si adj. (vgr. 'ippos, cal,
0 -fag din antropofag). Care mInIncli came
de cal.
!pelagic, f. (d. ipofag). HrAnirea cu
came de cal.
ipolosfat m. pi n., pl. e (ipo- $i fosfat).
Chim. Sare de acid ipofosforic.
Ipolosfit m. 4i n, pl. e. Sare de
acid ipolosforos.
Ipolosforic, a adj. (ipo- si fosjoric).
Chim. Se zice despre un acid format din
o;ddatiunea fosforului In aer umed.
Ipefosforos, -oh sa adj. (ipo- $i fos-
foros). Chim. Se zice despre un compus
mai putin oxigenat al fosforului.
Ipogastric, -A adj. (d. ipogastru ; fr.
hypogastrique). Anat. De la ipogastru : regi-
uneat pogastricd. V. Inghinal.
1pogastru n. (vgr.'ypogdstrion, d.
supt, 1, gaster, ptntece. V. eplgastru).
Anat. Partea inferioarit a ptntecelui.
!paged n., pl. de (lat. hypogeum, d.
vgr. 'ypdgeion, d. supt, $i get, pamint
V. ape- 0 perl-gall). Constructiune sad
morMtnt subteran.
www.dacoromanica.ro
IPO
1pogrff m. (it. ipogrffo, cuv. imaginat
de Ariosto d. vgr. 'ippos, cal, $i it. grifo,
lat. grypus $i gryphus, vultur. V. grlpsor).
Animal fantastic jumatate cal, jumatate
zgriptor.
Ipohondriac, -a adj. (vgr. 'ypohon-
driak6s ; lat. hypochondrtacus, it. ipocondri-
aco). Care sufere de ipohondrie. Med. Reba-
tiv la ipohondri6. Ob. Ipohandric (it.
ipocOndrico).
ipohondrie f. (d. ipohondriac, fiind-
ca se credea ca ipohondrla provine din tur-
burarea ipohondriului). Afectiune nervoasA
care te face at te crezi bolnav fart st fit si,
din cauza asta, at fit posomortt si suparacios.
Ipohendrid n. (vgr. 'ypohOndrion, d.
'ypO, supt, $i handros, cartilaginea coaste-
lor; lat hypochondrium). Anat. Fie-care din
cele dotia part' laterale ale regiunii epigas-
trice de supt coastele false. $i Ipohon-
dru, care tnsearnna si Opohondriac".
Ipallps n., p1. art (ngr. ypOlipsis, d.
vgr. 'ypdlepsis, a. t. V. perilipsis). Sec.
18-19. Reputatiune, renume.$i -pea, f.
* ipologie f. (d. vgr. 'Ippos, cal, $i -logie).
$tiinta (studiu stiintific) al cailor.
* ipopotam m. (fr. hippopotame, d. vgr.
'ippopOtamos, d. Ippos, cal, $i potam6s, flu-
viu). Un mamifer pahiderm foarte gros, lung
pint la 4 metri, cu pelea ftra par (TrAieste
pe malurile fluviilor Africii, de ordinar In
apt. Filde9u lui e mai frumos $i mai fin de
ctt at elefantulul). Fig. Iron. PersoanA enor-
ma ort cu nas enorm.
ipostatic, -A adj.(vgr. 'ypostatik6s, d.
'yphIstemi, pun dedesupt. V. static). Rela-
tiv la ipostazt (In med. $i teol.). Adv. In
mod ipostatic
* ipostaza I. pl. e (vgr. 'ypcistasis cola
ce e dedesupt, temelie, sediment, fiinta,
persoant). Med. Sediment, depozit (de ex.,
to urint). Teol. FiinfA, persoana. Vechi
ipostes, n., pl. uri e (ngr.). V. stat 1.
iposulfat m. $i n. p1. e (ipo- $i sulfat).
Chim. Sare de acid iposulfunc.
Iposulfft m. $i n., e. Chim. Sare de
acid iposulfuros : iposulfitu de soditl serveste
la fixarea cliseielor fotografice.
Iposulftiric, -Et adj. (ipo- $i sulfuric).
Chim. Campus din sulf si oxigen in mai
mare proportiune de clt In acidu iposulfuros.
* Iposulfurds, -ositsa adj. Chim. Acid
iposulfuros, cu mai putin oxigen de clt cel
iposu If uric.
ipotecar, -A adj.(lat.hypothecarius).
Jur. Care are sac da drept de ipoteca : cre-
ditor ipotecar, datorle ipotecard. Relativ la
ipoteci. Casd ipotecard, care te tmprumuta
deck ipotechezi ceva Adv. Pin ipoteca.
ipoteca f., pl. f (vgr. 'ypothdke,
depozit, amanet, d. 'ypotIthemi, pun dede-
supt ; lat hypotheca. V. teach). Jur. Ama-
netarea unui imobil, drept dat creditorului
asupra unui imobil al debitorului lui $i care
nu se perde dact debitoru vinde on last
altuia acest imobil.
 659
IP0
Ipotechez, a -ca v. tr. (d. ipoteca ;
fr. hvpothequer). Jur. Pun ipoteca: si-a ipo-
tecat casa ca sd capete bani cu Imprumut.
Fig. Angajez, leg: a ipoteca viitoru.
* Ipotemiza 1., pl. e (lat. hypotendsa,
d. vgr. 'ypotetnusa, Intinsa pe dedesupt. V.
tetanos, tind). Geom Laturea opusA
unghiului drept Inteun triunghl: patratu
ipoterzuzei e egal cu suma pdtratelor celor-
lalte dodo laturt.
Ipotetic, -A adj. (vgr. 'ypothetikds.
V. sin- tetic). Bazat pe ipoteza, presupus,
nesigur. Adv. In mod ipotetic.
Ipotaza f., pl. e (vgr. 'ypOthesis, d.
'ypotititemi, pun dedesupt, presupun. V.
Ipoteca, antl-teaa). Presupunere, su-
pozitiune.
Ipotlp6aA f. pl. e (vgr. 'yPotSrposts d.
'vp6 dedesupt, gi typos, tip, figura). Ret.
Figura pin care se descrid lucrurtle asa de
bine, In clt ti se pare cA le vezi. V. reto-
rica.
IprocT sau I proof gi (rar) proceaTa
(vs!. i proa, i prbeaia, cele-lalte). L V.
Apol ironic, Si cele-lalte, lat. et cetera (Ter.
min de cancelarie). V. ipac.
.1. P. S. sad I. P. S. S. prescurtari Ild.
Malt Prea Sankt sad Malta Area Sfinfie
a Sa (titlu mitropolililor).
ipsos n., p1. ad (ngr. g9psos gips). Chips,
chit, mai ales vorbind de cel amestecat cu
unt-de-lemn sad cu petrol $i tntrebuintat la li-
pit geamurile la ferestre.
Ipsosesc v. tr. (d. ipsos). Rar. Presar
cu praf de ipsos (un ogor).
* IpArlc, -A adj. (vgr. ' typos, cal, si ur
din urinal. ChM:. Se zice despre un acid
care se all In urinA, mai ales Intr'a rume-
gatoarelor.
Ir n., pl. uri (ung. ir). Nord. Alifie.
Ir-, prefix, V. In-.
'rade& 1., pl. ele (turc. ar. Trade, vointA,
decret). Rar. Decret at sultanului Turciii.
[radii:Wane f. (tat. irradidtto, -finis.
V. radiatiune). Emisiune de raze lumi-
noase. Efuziunea luminil In prejuru unui
corp lumlnos (ca stelele), ceia ce face ca
acest corp sa. part mai mare. Fig. Intr'un
corp organizat, ramificarea fibrelor, vaselor
sad miscArilor vitale de la un punt central
la circumferentA. Sit-Atte.
(radios v. intr. (lat. irradiare, d. ra-
dius, razA. V. radlez). MA propag In forma
de raze.
*Irlitnic, -A adj. Din Iran (Persia), per-
sic. Adv. Ca Persil : a vorbi tragic.
Iratic11311, -A adj. (lat. irascibilis). Su-
pArAcios, lute la mine. V. Iritabil, ghlm-
pos, mfnlos.
IrasolbIlltate f. ((melba). Caracteru
de a te supAra usor.
(rat n., pl. uri(turc. (d. ar.J (rad). L. V.
Venit al statulul, mai ales din biruri (Beld.
2465 si 3950). $i erat si haTrat. V.
ghellr.
www.dacoromanica.ro
IRE
* 'rational, -A adj. (lat. irrallonalis).
Contrar ratiunii : purtare iraflonald Mat.
Se zice despre cantitatile care n'ad nici o
masura. comunil cu unitatea, ca radacinile
numerelor care nu-s pAtrate perfecte. Adv.
n mod irational.
* (real, -A adj. (d. real). Care no e real,
care nu existA.
Ireatizahll, -A adj. (d. realizabi ; fr.
irrdalisable). Care nu se poate realiza: pro-
iect Irealizabil.
Wean, V. hrean.
Ireaza 1., pl. eze (d. irez). Munt. Fam.
Persoanit slab& Si urlta : o fats ca de ireazd,
mototoldd In zbircituri (CL. 1920,521) o
ireazd de copil, de femele. Si Iroaza.
V. Taznna.
IreconcIllabll, -A adj. (lat. irrecon-
cillabilis). Care nu se poate reconcilia : int-
mic ireconciliabil. Adv. In mod ireconciliabil.
irecuzabil, -A adj. (lat. irrecusabilis).
Care nu se poate recuza: mdrturte
zabIld. Adv. In mod irecuzabil.
Iredenta f., pl. e (it. irredenta, adicA
Italia irredenta", Italia nerAscumparata sad
neliberatit, [provinciile care erad supuse
Austriii st 1Jngariiij, d. redlmere, redento,
lat redintere, redemplum, a rAscumpAra. V.
prompt). Societate de iredenti5ti. Fals
Irld-.
Iredentist1 -a a. gt adj. (it. irreden-
lista). Partizan al iredentizmului, at iredentef.
Adj. Tenderdd iredentistd. Fats (rid-.
Iredentizm n. (d. iredentist). 0 doc-
trinA politica dupa. care Italia trebuia sA re-
capete toate provinciile italienesti stAptnite
de alte tari. Pin est. Tendenta unul popor
de a alipi patrill o provincie supusA unet
stAptniri strAine. Fals (rid-.
Ireductflall, -A adj. (d. reductibil ; fr.
irredu (ible). Care nu poate fi redus (Mc-
sorat, $implificat, Infant): fractiune, ectla-
fume, expresiune ireductibild; adversar ire-
ductibi. Chim. Oxid metalm ireductibil, care
nu mai poate ft adus tar In stare de metal.
Chir. Care nu se poate pun& la loc: taxa-
(lune ireductibiM.
IreductIbIlltate f. (d. lreductibil).
Calitatea de a fi ireductibil.
IreflexItine f. (d. rejlexiune ; fr. irre-
flexion). LipsA de reflexiune, nechibzuinta.
Irefragabll, -A adj. (lat. irrefraga-
bilis, Q. in-, ne, nu, 5i refrdgor, -dri, a vota
contra, a combate. V. sufragla). Caruia
nu i te poti opune, pe care nu-1 poll con-
trazice: autoritate, marturie irefragabild.
Adv. In mod irefragibil.
Irefutabll, -A adj. (lat. irrefutabilis).
Care nu e refutabil : argument irejulabil.
(regular, -A adj. (mlat. irregalar(s)
Care nu e regular, nu e simetric : poligon
(regular, frdscIturf iregulare. FArA regula,
fArA ordine, dezordonat: om (regular, viald
iregulard. Gram. A and declinare sad con-
jugare se depArteazA de regula generalA:
IAU
- 660 -
substantiv, verb (regular. Med. Pius (regu-
lar, ale Ong batai nu-s uniforme. Trupe
'regulate, adunate si organizate to graba ca
sa vie In ajutor armatei regulare. Adv. In
mod iregular, fart regulA. Ob., dar nu mai
bine: neregulat.
Iregularltate f. (mint. irreguldritas,
LipsA de regularitate: iregularitatea
unei figuri. Fig. Iregularitatea unui fel de
Plata. Lucru facut farA regula : iregulari-
tatea unei gestiuni administrative,
* Ireligids, -oasa adj. (lat.
us). Lipsit de religiune : om ireligios. Con-
trar religiunii: discurs ireligios. Adv. Cu
ireligiozitate.
IrellglozItate f. (lat. irreligiOsitas,
Caracteru de a fi ireligios.
* irellglane f. (lat. irrellgio, -anis). Lipsa
de religiune.
* Iremedlabll- adj.(Iat. ir-re-med-
iabilis. V. i- med- icabil). Care nu se
poate remedia (vindeca), incurabil : boald
iremediabild. Fig. lreparabil: nenorocire
iremediabild. Adv. In mod Iremediabil :
bolnav iremediabil perdut.
* Iremisibil, adj. (lat. irremissibilis,
d. re-mittere, a ierta. V. re-mit). Care nu
se poate ierta : crimd iremisihild. Adv. In
mod iremisibil : a gresi Female',
* IremisIbIlitate f. (d. iremisibil). Ca-
racteru de a fi iremisibil.
* Ireparabll, -a adj. (lat. irreparabilis).
Care nu se poate repara : nenorocire, per-
dere ireparabila. Adv. In mod ireparabil.
Irepresibil, -al adj. (d. lat. reprimere,re
pressum, a reprima ; fr. irrepressible.V. coin-
prim). Care nu se poate reprima : fold
irepresibild.
Ireprosabll, -a adj. (fr. irreprochable.
V. repros). Caruia nu i se poate face nici
un repro!!, foarte bun, perfect : elev lucru
ireprosabzl. Adv. In mod ireprosubil : a
cinta ireprocabil.
Ires vi Irdz, V. erez.
fres si iris, -a adj. (ung. eras, robust).
Trans. Vest. Sanatos ; adevarat (Acad.).
Dupa mine, e confundat cu hires, fires, fi-
resc, natural, adevarat, curat
* Irezistibil, -a adj. (mlat. irresistibilis,
d. resistere, a rezista). Caruia nu i se poate
rezista : forla irezistibild a until torent, a
uric! armate. Adv. In mod irezistibil.
irezolut, -Et adj. (d. rezolut; fr. frac-
solu). Nehotarit, indecis, farA energie: om,
caracter irezolut. Adv. In mod irezolut.
IrezoluilUne f. (d. irezolut ; fr. irri-
solution). Starea omului irezolut : irezolu-
litinea lul Grouchy mad Franciii dezastru
de la Waterloo. Si -Ole.
irespectuas, -oasa adj. (d. res-
pectuos ; fr. trrespectueux). Lipsit de res-
pect. Adv. In mod irespectuos.
Iresplrabll, -a adj. (d. resptrabtl ;
fr. irrespirable). Care nu se poate respira :
oxidu de carbune face aeru Irespirabil.
www.dacoromanica.ro
IRI
Iresponsabil, -A adj. (fr. irrespon-
sable). Care nu e responsabil : nebunii is .
iresponsabill. Nevinovat : de nenorocirea
asta ed is iresponsabil.
* Iresponsabllitate f. (fr. irrespon-
sabiliti). Lipsa de respunsabilitate.
Irevocabli, -ft adj. (lat irrevocabilis.
V. revoc). Care nu se poate revoca : do-
ur: fiune irevocabild. Fig. Care nu se poate
readuce : timpu e irevocabil. Adv. In mod
irevocabil : data irevocabil fixatd.
* Irevocabilitate f. (d. irevocabil). Ca-
racteru de a fi irevocabil.
* irlde f., p1. tile. Asta ar fi forma mai
conforma spiritului limbii tom. de cit Iris,
ca Mice 11d. mix §i Indite tld. index.
* trident!, V. Iredenta.
* Irldan, -ee adj. (d. lat. Iris, fridis,
vgr. Iris, Iridos si trios, curcubea, iride).
Bot. Din familia al card tip e iridea:
franu e o p'antd iridee: F. pl. Familia plan-
telor al caror tip e iridea (stinjinelu).
* !reverent:A f., p1. e (lat. irreverentia).
Lipsa de reverent!, de respect.
* Ireverenticis, oasa adj. (d. reve-
rentios ; fr. irreverencieux). Plin de 'reve-
rent!, irespectuos. Adv. Cu ireverenta.
* Iridid n. (lat. stiintific iridium, d. lat.
iris, Writs. E un cuv. facut de chimistu
englez Tennant. V. Iris). Chim. Un metal
argintia bi- si tetravalent (descoperit is
1803) care se afla intrunele minerale de
platina si ale cArui disolutiuni a0 colorile
cutcubeului. Are o greutate atomic! de 193.
* frig si IrIghez, a -gal v. tr. (lat. Irrigo,
-are, d. rigare, a uda). Agr. Ud, vorbind
ctmpii, livezi s. a. udate pin canale on ley',
Med. (Rar). Spal o ran!.
* irigabil, -a adj. (d. frig). Agr. Care
se poate uda: cimpie irigabilli.
* Irigatar n., pl. oare. Med. Instrument
de spalat ranile, compus dintr'un vas si o
teavA de gum! prevazuta la capAt cu o
canulA.
* Irlgajltine f. (lat. irrigritio,-6nis). Agr.
Udarea cImpiilor pin canale on Levi. Med.
SpAlarea unei rani. 8i -!tie.
Wilde, V. Irmic.
Moo, V. urioc.
iris n., p1. urt (fr. iris, d. vgr. iris, iridos,
curcubea, care e si nurnele unei zeite mito-
logice care era trimeasa zeilor. V. Irlde).
Anat. Membrana circular! retractila dintre
cornee si fata anterioara a cristalinului of
care, dupA indivizi, a coloratA to cafenid
Inchis (aproape negru), galben, a'bastru, ce-
nusin, verde. Min. 0 varietate de coact care
prezentA co'orile curcubeului chid o criipl.
S. m., p1. (Hsi. Zool. Un fel de fluture. Bot.
Planta numita pop. stinlinel.
* Irlselnlc, -A adv. Olt. Bocluca5.
IRI
- C61
* irit si -ez, a -it v. tr. (lat. irrito, -Ore,
din hirritare, rut% cu hirrire, a hilt. V.
intiarlt). Sup Ar, Infurii : vorba asta I -a
iritat. Excit (ath) tare: a irita pofteli. Med.
Inflamez putin : bronchitle bolnavulut is
iritate.
* Iritabil, -a adj. (lat. irritabilis). Care
se irita uoor. V. irascibil.
* iritabilitate f. (d. iritabil). Caracteru
de a fi iritabil.
* irltant, -a adj. (lat. irritans, -antis).
Care kith substanld iritantd. S. n., p1. e.
Substanta iritantii: sarea prea multd poate
fi un infant al stomahului.
irltatiane f. (lat. &Matto, - finis). Ac-
tiunea de a irita. Starea unei persoane iri-
tate, unui organ iritat. $1-atiesi -are.
Iritic, V. eretic.
irita f., pl. e (rus. strb. idrica, grid de
vita). Uncle T Tortel.
* cruet, -ta adj. (fr. irise). Colorat cu
colorile curcubeului.
* irizatiune I. (fr. irisation, d. iriser,
a iriza; it. iridescenza). Productiunea colo-
rilor curcubeului la suprafata oare-caror
minerale, rnetale, cristale, slide o. a. Aceste
colon cheer. $i
* irizez v. tr. (fr. iriser, d. iris numele
poetic al curcubeului. It. zic iriddre, d.
(ride, care oi rom. ar fi forma mat corecta
lid. iris). Colorez cu colorile curcubeului :
a iriza o sticld, unele cristale se irizeazd
in aer limed.
Irmic n., pl. art (curt. irmik, grisa, Mina
groasa). Mold. sad. TAMA suptire de facut
born. In Munt. Irimic.
IrmIlic m. (turc. irmilik, d. irm(, dotIA-
zed). 0 moneta turceasca de our care va-
lora in Moldova eh oi icosaru (V. icosar).
0 Nora care se cinch pin Moldova dupe
masa de cununie of numita $i musama, §i
pin Muntenia nuneasca.
irmIzea I., pl. ele (d. Vechi.
P. P. Incaltaminte de irmizia.
IrmIzia, -le adj. (cp. cu cirmizid). Vechi
Roo Inchis. S. n., pl. (art. Un fel de pele
mole InchisA.
Irmoidghlon Si -6n n., pl. oane (ngr.
irnolOgion irmds, irmos, gt lOgion ca'n
ana-loghion sau oro-logid). Cartea care cu-
prinde irmoasele.
Irmds n. , p1. oase (ngr. (rinds, vgr. eir-
mds, serie, finduialt, irmos ; vsl. rus. irmdsii).
Vets biblic pus in fruntea unui tropar oi
dupe a carul meldoie se and versurile ur-
inatoare.
Irmultic V. Tarmurca.
iroaga si iroava, V. viroaga.
Irodza, V. lreaza.
Irdd m. (d. regele Iudeii trod, ngr.frodis,
caruia i se atribue macelarirea pruncilor cu
scop de a-I tickle pe Hristos). Pl. Ceata de
flaai care, de la Craciun pina la Boboteaza
www.dacoromanica.ro
- ISC
(ori of mai In colo), umbla mascati oi Im-
bracati In costume multicolore, purtind oi
corone de lemn acoperit cu Male colorata,
oi care dad pe strada on pin curti repre-
zentatiuni populare In care e vorba de trod.
A umbla cu irozit, a umbla to ceatairozilor.
Fig. Paiata, saltimbanc, clovn, om neserios
V.MICII nostril ni-I umplurO saltimbancit $f
frozii (Em.). V. mocanas.
Irddie ei Irodidn, V. erodln.
* Ironic, -a. adj. (vgr. eironikds, let.
iranicus). Plin de ironie : om, discurs, saris,
gest ironic. Adv. Cu ironie : a suride ironic,
* ironfe f. (vgr. eironela, let. ironla, In-
trebare naive facuta cu scop de a-ti bate
joc, cum avea obicel sa face filosofu So-
crate ; ironie). Batate de joc, luare In cis
pin vorbe contrare la ceia ce cugeti to (de
ex.: valpea zise magarului : mintosule,
de uncle vii ?) Fig. Contrast IntImplator care
seamana a bataie de joc (cum ar fi un mare
navigator tnecat intro band): ironie a
Wriest.
Irosesc, V. firosesc.
Iraga, V. Teruga.
Irlinca, V. Terunca.
* irup, Irtipt, a (rape v. intr. (lat.
irrampere. V. rup). NavAlesc (invadez)
subit oi violent.
* iruptitine f. (lat. irrtiptio, -anis). Inva-
ziune (navalire) subita oi violenta. Intrare
brusch. Fig. Revarsare violenta. $i -6 e.
Is, V. (son.
isa interj. (ngr. isa, de o potrivA). Dun.
de jos. Stright al hamalilor ctnd vor sit rldice
Impreuua o greutate. V. herup.
Isc, a -fi v. tr. (vsl. iskatt, a cauta, is-
iskati, a cere, a reclama ; strb. iskati, rus.
iskatt). Pricinuiesc (Rar) : a isca o treb Inca.
V. refl. Ma ivesc, ma sttrnesc, ma produc
de-odata (vorbind de ceva rati): s'a (scat o
furtuna, o ceartd. Vechi of a se esca
si Meson.
Iscalesc v. tr. (vsl. iskalif, am cercetat,
ori iskaliafi, a min% ca oamenii care, neo-
tiind carte, iscalesc mInjind putin htrtia cu
degetu pus In cerneala). Semnez, subsemnez,
subscria: a iscOli o scrisoare, o pallid. V.
refl. Imi scria numele : prostit se iscdlesc pe
bate zidurile.
Iscalittira f. pl. 1. Semnatura, numele
cuiva scris pe ceva : scrie scrisoarea pa-
ne-ti iscdlitura I
* ischias si -as n., pl. art sail' a (vgr.
ishias, -ddos, de unde mai bine s'ar zice
rom. Ischlada, ca olimpiadd ei piramidd,
d. olympiOs, -Lidos $i pyramis, -(dos. V.
sciatic). Sciatica, reumatizm la Bold. V.
guts.
* ischlon si -fin n., pl. oane (vgr. is-
hlon, din acelaol rad. Cu ischias). Anat.
Partea inferioara a osului coxal In care se
Imbucit osu coapsei,
ISC
- 662 -
(soh Tozer ai IschTuzar m. (turc. i§-
gazar, capabil, inteligent, d. Is, lucru, si
pers gazar, care executA). Vechi. [stet, pri-
ceput, dibaci Siret, pi5icher. Si Tus- ai
Tug-.
Is- gif IgchTuzarlIc n., pl. art (turc.
thglizarlvk). Vechi. Istetime, pricepere, diba-
- Rar
cie, Siretenie, piaicherlIc. Si Tus- al Tug.
ai IschTuzarlie.
Iscoac (oa dift) f., pl. e (vst. tz-
hoda=§ilhoda, spion; sIrb u-hoda, spion).
Care iscodeste, spion. A te duce de iscoadd,
a te duce sA iscodeati.
IscodacT, -ce adj p1. tot asa. Ran
lscoditor.
Iscodettla f., p1. Eli. Actiunea de a is-
codi. Lucru iscodit, scornitura.
Iscodesc v. tr. (vsl. sahodlti, a te sco-
bort a veni, a explore, infl. de ishoditi, a
strAbate. V. hudita, hod). Spionez, cer-
cetez: babele, naavInd treabd, iscodeau ca-
sele oamenilor. Scornesc, inventez, nasco-
cesc (o maaina, o minciuna). V. refl. Apar,
mA ivesc undeva: an carpe se iscodise In
grddind.
lscodtre f. Spionare. Inventiune.
Iscodfter, -oars adj. Care iscodeate,
spioneaza. Care inventeaza, inventator. In-
ventiv.
Iscoclitera f., p1. 1. Lucru iscodit, scor-
nitura (o maaina, o minciunA)
IscadnIc m. (vsl. iz-hodnikd = siihod-
nlkci). Vechi. Iscoada.
Iscrfigesc v. tr. (vsl. szikrasiti, -don,
id., dupA iscodesc, istrdvesc). Vechi. (Arh.
1938, 285). ZugrAvesc, Inchipul.
Ise u sat, -á adj. (mgr. excustitos,d.mlat.
ezcusatus, scutit. V. scuz). P. P. (Pan.
207). Safe iscusate, sate apusate, sate care
erail scutite de bir dare stet, dar plateatt
boierilor sad minastirilor (Bogrea). V. slo-
bozle.
Iscusfnta f., pl. e. Calitatea de a H Is-
cusit, pricepere, IndemAnare.
Iscusit, -á adj. (d. vsl. is-kusiti, a In-
cerca, a ispiti. V. za-cusca). Priceput,
tudemanatic. lscusit la mince, ager la minte.
Isidro tn. Linde T Nisetru.
Islhastie, V. slhastrie.
Islhie f. (ngr. Isyhta, vgr. 'esyhta, a. 1. V.
slhastru). tam. Ran. Liniate, odihna.
Islam n. (turc. ar. Islam, rezignatiune).
Religiunea musulmanilor. Totalitatea tarilor
sad popoarelor musulmane, mohametanizm.
Islamic, -ft adj. (d. Islam). De Islam,
al islamului, musulman. Adv. In mod Islamic.
Islamizm n. Mohametanizm, Islam.
Islaz, V. Izlez.
Isledesc, V. sleclesc.
tenet ai esnaf n., pl. art (turc. ar.
esnaf). Vechi. Corporatiune, breasla. Breslaa,
meserlas. Si Iznat.
www.dacoromanica.ro
ISO
Isobar, -a adj. (vgr. isobares, d. (sr's,
egal, ai bdros, greutate). Geogr. De o egalA
presiune atmosferica. Linie Lsobard, linie
trash pe o harta pin toate punctele peunde
presiunea atmosferica. e aceiasi Intfun mo-
ment anumit. Si Izo- (duph fr.).
Isochlmdn, 41. adj. (vgr. isos egal, al
heimdn, lama). Geogr. Care are acelasi far-
nh. Linie isochimend,trash pe hartA pin toate
punctele care au aceiaai temperatura medie
a lernii. Si Izo- (duph fr.).
isocren, -It adj. (vgr. isdhronos d.
isos, egal, ai hrOnos, V. timp. sln-cron).
Flz. Care se face In timpuri egale : oscilo-
fiunile isocrone ale pendululul. Si Iso.
crOnIc (duph cronic), care se Intrebuin-
teazA ai ca adv: a oscila isocronic Si
Izo- (duph fr.).
Isocronizm n. (d. Isocron). Fiz. Cali-
tatea de a fi isocron: Isocronizmu oscilati-
unnor pindululut 5i Izo- (dupA fr.).
Isomer, -a adj. (vgr. isomer*, d. isos,
egal, ai miros, parte). Chim. Compus din
atom! asemenea al In acelaal numar. Cor-
purl Isomere, acelea care deai-s compuse
dirt aceleasi elemente, ail totual proprietatt
diferite, de sigur fiind-cA aceste elemente Is
aaezate diferit. - $i Izo- (duph fr.).
Isomerf, -a adj. (vgr. isos, egal, Si
morphe, forma). Chim. Care se cristalizeazA
egal cu alt corp a chrui compozitiune chimich
e diferita. $i izo- (duph fr.).
/son n., pl. uri ai e (ngr. (son, parte egalh,
d. vgr. isos, egal). Acompaniament muzical
cu vocea, ma: ales la strana (cIntInd notele
joase). A tine cuiva isonu, a-I acompania
cu vocea, (fig.) a-1 secunda, a-I urma, a-I
tine hangu. $e zicea si is, pl. thud.
!sonar m. (d. ison). Care tine isonu.
Corist.
(sop m. (vsl. isopd, gr. 'yssopos, d. ebr.
izob ; lat. hyssOpus si -um, fr. hvsope, mai
vechl hvssope). 0 planth neindentificath, po-
menitil In biblie ca foarte mica si care se
Intrebuinta la fAcut fiatoace (ca ai bu-
suiocu, cu care se lnrudeate): De la cedru
plod la isop, de la vladica pink la opinch.
Stropimti-vet cu (sop, si and voi curdti (Ps.
51, 9). Bot. Un copacel labiat aromatic care
se tntrebuinta °data In medicinh (hyssdpus
officimilis).V.melisti, mint& sapun.
Isopod, -a adj. (vgr. isos, egal, 51
pas, podds, picior. V. ahtapod, antlpod.
Zoo/. Care are toate pic1oarele asemenea.
$1 Izo- (duple ft.).
Isoscel, -ft adj. (vgr. isoskeles, d.
tsos egal, 6i skelos, picior). Geom. Care are
doily laturi egale: triunglif isoscel. Si
iso- (dupA fr.).
!scoter, -ft adj. (din vgr. Isos, egal, gi
theros vita). Geogr. Care are aceia5i varA.
Linie isoterd, trash pe o hartk pin punctele
pe unde temperatura medic a verii e ace-
ia6i. - Si !so- (duph fr.).
130
- 663
Isoterm, -a adj. (vgr. tsos, egal, si
therm6s cald). Geogr. Cu aceiasl tempera-
tura. Link kotermd, linia care, pe hart(,
trece pin toate punctele pe unde tempe-
ratura medie a anulul a acelasl. $1 1zo-
(dupa fr.).
Ispan Idl V. spanlol.
Ispas n. pl. art (vsl. is-pastl, d. is-pasti
si ispasati, a paste tot, a te sttura,
sir fig) a termina, a expia ; poi. (spas,
ispasz, spas, pagubA cauzatt de vite. V.
po-pas, pasgt 2, spbsesc). Sarba-
toarea inaltaril lui Hristos. Vechi. Despagu-
bire, ispasa.
Ispasesc, V. spasesc.
Ispesa 1. p1. e si dpi (d. ispds ; poi.
ispasz. V. Ispas). Pretuirea sad consta-
tarea pagubei flicute de vite In semtnAturi
sae a ierbil pAscute pe islazu altuia sail a
Vfului al devastarilor : sd fact ispasd (Sadov.
R. 1911, 3, 332). Bani p. a compensa
aceasta pagubA : sd vent ce Ispasa are sd
plateasca (tot acolo, tot peg. 332). $i
Ispasle (Mold. sud): vine prefectu sd facd
tspasie stricdciuntlor (Sp. Popescu, VR.
1909, 8, 175).
ispbsenle f. Vechi. IspAsire. La F1m.
I spasanle, ispasii",
Ispbsesc v. tr.. (val. ispastt-ispa.§on
ispasati, a paste tot si lfig.) a expia. V.
[spas). Expiez (constat) paguba fAcutA de
gi
vite Intel) semanatura.
Ispiis)ire f. Constatare.
IspasItor, -care adj. Care ispaseste.
Tap ispdsitor, V. tap.
Isplsdc n., pl. oace (vsl. ts-ptsdlal, is-
pistl, copie, act, d. is-pisatt, a scrie, a copia ;
rue. spisok, lista, remstru, copie. V. leto-
pleat, zapis). Vechi. Act, document. V.
hrlsov.
!spite 1. pi. e (vsl. ispyttl, cercetare peste
tot; strb. ispit, examin). Tentatiune, Incer-
care. Ceia ce te face sa cazi In ispita. A
cddea In ispitd, a nu putea sa te abtil de la
pAcat A duce In ispitd, a atrage spre pAcat.
IspItesc v. tr. (vsl. ispvtati, a ispiti ;
slrb. ispitati, a examine). Vecht. Cercetez,
scrutez, examiuez : a ispitt pe cineva ca sd
vest ce .tie. Azi. Cercetez, cant sa aflu se-
crete : a 'spill slugile. Tentez, duc In ispita :
banii nu-I ispitead. Rar. Cercetez si aflu :
el ispitise cd asa era. V. refl. MA Incerc,
tentez : nu te Ispiti sd tract I
Ispltit, -Et adj. Vechi. Tentat Trecut pin
multe ismte, Incercat, experimental.
ispItltdr, -oars adj. Care te duce (te
atrage) In ispita. Cercetator, iscoditor, spion;
babele-s foarte ispItitoare.
Ispol n., p1. oak (bg. izpol, .vsl. ispold,
stlpolti, ispol.). Dun. Causu (vasu) de lemn
cu care se scoate apa care pittrunde In
barca. Pe la Zimnicea si Ispdr. V. me-
reded.
Ispolin m. (vsl. ispolind). Vechi Urias.
$i sp.
www.dacoromanica.ro
- 1ST
Ispovead-, Ispoved.. V. spored-.
!spray& f., pl. MI (vsl. Isprava, corec-
tiune, Indreptare. V. pravIlii). Fapth, exe-
cutine (mai ales iron. sail fam.) : Ce mat
(sprawl ! N'al putt nici o (sprawl! Papta
vitejeascA: Ispravile lai Papurd-Vodd. Exe-
cutiune, sflrsit, rezultat: a Idso Meru ford
tspravd (neterminat). A face un lucru de
ispravd, a-1 face bine si a-1 termina. Om de
ispravd, om serios, heroic.
IspravnIc m. vsl. tspravinikil, d. Is-
praviti, a conduce . Vechi. Administrator.
Mandatar, reprezen nt Tutor, epitrop. Mos-
tenitor, legatar. Mai pe urmt, administrator
de judet prefect (ispravnicil eraa pusi erupt
marele vistier si au fost introdusi In Tara
RomaneascA de Neculai Mavrocordatu, primu
domn Fanariot, In locu capitantlor si Jude-
filor din ainte, numiti In Moldova plredlabl
si foltuff. AsezamIntu ispravnicilor trecu
apoi in Moldova. SAM I. 182) V. boTer,
zapc111, pomojnIc, clucer.
Ispriivesc v. tr. (vsl. is-praviti, a In-
drepta, a ridica, praviti, a indrepta, d pravd,
drept, just. V. is rave). Vechi. Indrept,
dreg. Azi. Vest. Termin, sflrsesc, !ninth),
execut : a 'spray( o casd, o carte,o lucrare,
o afacere. Cons= on vInd de tot, nu mel
am : am isprdvit marfa, band'.
IspravnIceitsii f., pl. ese. Nevasta de
ispravnic.
Ispravnicel m., pl. et (d. ispravnic).
MAW, logofat, martalog, mic functionar
care supravegheazt lucratoril la mosie.
In vest IspriimnIcel.
1) IspravnIcesc, .eitsofi adj. De is-
pravnic.
2) IspravnIcesc v. tr. Fac ispravnic.
V. refl. Davin ispravnic. V. intr. Functionez
ca ispravnic.
Isprtivit n., pl. art. Vest. Sfirtrit pe la
isprdvitu prInzului.
IspravnIcie f. Functiunea ispravnicUlta.
Localu unde e cancelaria lui.
IsrallIteen, -eanca a. (vat. !stall-
Manta, - eanka). Vechi. Jidan. $1 later
lzr- si lad r- (vsl. asemenea).AZi. -lit, 4.
1st, aster, tar dupt subs( orl izolat,
(eta, Arita sail (si) lasts pron. (ce $ 1
aista). Est. Aista, acesta : 13t om, astd daft! ;
oma ista, data asta ; data &sta.
Istacti, V. stacti.
Istaa n., p1. die (cp. cu tad 1). Prah.
Baits tntinsli acoperita de papuris. V. sew
letin.
IstecTune, V. Istetime.
Istrirlc, -ft adj. (vgr. `ysterik6s, d.'ys-
tdra, mitt% [lat. titerusi). Med. Care e cu-
prins de isterie : o femete istericd, un om
isteric. Relativ la isterie : sufocallune late-
ricd. Subst. Un isterk, o istericd, un om,
o female cuprinsa de isterie. IsterIcale
f. p1. (ngr. ysterikd, n. pl. Cp. cu zaharkale),
Fam, Isterie : ad apucat-o istericatele,
 664
1ST
* Isterie f. (d. isteric : fr. hysterie). Med.
Afectiune nervoasa caracterizata pin sufo-
catiunu, convulaiuni $. a. si considerate pe
nedrept ca particulars numal femeii.
!stet, -eats adj., pl. efl, eie (vsl. isticd,
JAPIaS, vinovat"; bg. istec, reclamant", cu
Int. vsl. &tied, bg. taster, viclean"). Des-
tept, priceput, sagace. Adv. In mod istet.
istetesc(ma) v. refl. (d. istet). Vechi.
Ajung istet.
Istetime f. (d. isle(). Desteptaciune, pri-
cepere. Vechi $i istetie 5i istecTtine.
istic, V. Testic.
* istm n., pl. tat (vgr. isthm6s). Limbs
de parnint care uneste alte cloud paminturi:
istmu Corintulul, al Suezuluf,al Panama lei
(fats de Corint, de Suez, de Panamd).
istmic, -5 adj. (vgr. isthmik6s). De
istm, al istmului : canal istmic. Jocurile ist-
Mice niste jocuri solemne care se facetul In
vechime din cinci In cinci ant Ia istmu Co-
rintului in onoarea lui Posidone (Neptun).
* istologlc, -a adj. (d. istologie). Re-
tatty la istologie.
* istologie f. (vgr.'ist6s, ptnza, tesatura,
jesut, Si -logie). Acea parte a anatomiii care
trateaza despre tesaturile organice.
istoresc, V. istorisesc.
* istoric, -a adj. (vgr. 'istorik6s, lat.
historicus). Din istorie, al istoriii : fapte
istorice. Timpani istorice, a caror povestire
e confirmata de documente (In opoz. cu
timpuri fabuloase on preistorice). Perso-
nagiii istoric, care a existat ; romanf, dramd
istoricd, ale card personagil is luate din
istorie, de5i cele mai multe detalii is inven-
tate. Name istoric, nume celebru In istorie.
S. m. si f. Persoana care aerie istorie : Tu-
cidide si Tacit ad fost celebri istorid S. n.,
p1. e. Naratiune, expunere mai. scurta : a
face istoricu und ftiinte. Adv. In mod is-
toric : asta nu se poate susfinea istoric.
* Istorie f, (lat histdria, d. vgr. 'istorla
din syidtoria, rude cu lat. yidere, a vedea
Si germ. tvissen, a sti). Naratiunea eveni-
mentelor (intImplarilor, faptelor) demne de
tinut minte din \Nate popoarelor : Erodot e
parintele ; istoria se imparte in
veche, medie, noiid fi contemporand. Nara-
tiunea tntimplarilor din viata unui om : is-
tonics lui Stefan cel Mare. Narahune de
aventuri: coplilor le plat istoriile. V. po-
veste). Carte care cuprinde asemenea na-
ratiuni : istoria lui Titu Livid. Istoria na-
turald (a animalelor on plantelor), descrie-
rea tor, stiintele naturale. Fain. si Is-
tonics (dupe ngr.), povestire, IntImplare :
sd-ti spun tocitd istoria I
Istorldara (oa dift.) 1., pl. e (dim. d.
istorie). Mica naratiune, mica povestire de
aventuri sail de intimp!Ari.
* Istorigraf m. (vgr. istorio-grdphos,
d. 'istorla, istorie, si graph° scria). Literat
pasionat de a acne istoria timpului lui :
Racine fi Boileau ad fost istorlografif tut
Ludovic XIV.
www.dacoromanica.ro
ITA
* Istorlografic, -a adj. (istoric gi
grafic). De istoriografie.
* istoriografie f. (istorie sl grofie)
Arta de a scrie istoria.
Istorlsesc v. tr. (ngr. istorizo, am'. is-
tOrisa.) Narez, povestesc, spun. In sec.
17 !stores° (ngr. istorci).
Istov n., pl. art (vsl. istovd, adevarat,
real). Vechi. Sfirsit, tncheiere. Ad. Rar.
de istov, de tot, absolut : a nimici de is-
toy. $i cu istovu : vitek-s sclipate de
boold cu istovu (Sez. 30, 197).
Istovesc v. tr. (d. istov). Sec. sftrsesc.
Extenuez, ucid. V. refl. Ma sec, ma stir-
sesc : lacrdmile, puterile s'ati istovit. MA ex-
tenuez, ma sfirsesc, mor : s'a istovit man-
cind.
istr-, V. isr-.
istrava f., p1. lid (d. istrovesc, compus
ca si otravd). Vechi. Ad ford. Cheltuire,
risipa.
istravesc v. tr. (vsl. siltraviti, id., dupe
iscodesc, iscrdsesc). Vechl. Azi noed. Chel-
tuiesc, risipesc (niste bani). V. Ispravesc.
* Istrion m. (lat. histrio. -anis). La Ro-
mani, actor care juca farse grosolane acorn-
paniat cu flautu. Azi iron. Actor ,prost. V.
ghidug, saltimbanc.
Istucan m. (vsl. istukanil). Vechi. Idol.
istelesc v. tr. (vsl. iscaliti). Dos. Cant.
Vindec.
Ivala (turc. ar. cu ajutoru lui
Dumnezea). Vechi. Rar. Interj de bucurie,
de triumf . Isala f Am ojuns 1
igchTuzitr, V. ischTuzar.
igifc n., pl. e, si (Mold.) splc n., p1. e si
art (d. turc. ba§lyk, Rusii au facut §lyk, de
unde si pot. szlyk, slyk, far de Ia Rust du-
vintu a trecut tnapol la Turd sub forma
taik, scufie care se poarta pe supt fes. V.
baglIc).Vechi. La Turci, caciula tata-
reasca, tar la Romani, caciula domneasca de
sobol, apoi caciula boiereasca, dupe a caret
forma ;ii traltime se cunostea gradu boieriii
(unele marl cit niste caldan). Caciula de so-
bol pe care o purta doamna §i cocoanele
(in ultimu timp mai purtad i5lic boierinasii
si 'anted°. V. cuts 2.
isrllcar m. (d. islic). Fabricant on vtn-
zator de i5lice. Boier purtator de islic. Fig.
Iron. Boier retrograd. Mold. 91.. V.
bagcalin, pantalonar, surtucar.
Igor, V. ugor 2.
* Italian, -ca s., pl. tee, fence. Locui-
tor din Italia. Adj. -fan, 'Etna pl. sent,
iene (rar tone) : limba italiand. Pop. Ta-
lian (strb. Talijan, turc. Talian alb. Ta-
lion, ung. Talidn d. ven. Taliano, sic. Ta-
lianu). In cronici si nal (ngr. Raids). V.
broscar.
* Italic, -a adj. (lat. italicus). Italienesc
(vorbind de Italia din timpu Romanilor),
Litere &dice, cursive.
 1TA
- 665
* Itallendsc, -easca adj. Din Italia,
al Italiii: limba italieneased. Pop. ta-
Iienesc.
* Itallendete adv. Ca Italienil. Pop.
tal-.
* itdrbid, V. ytterbid.
* Itinerar, -6. adj. (lat. itinerarius).
Relativ la drumurl, Ia cal: mdsuri itinerare.
Itinerar n., pl. e, $1 ItInerarld n. (lat.
iiinerarium). Indicatiunea unui drum, planu
unet calatoril. Carte care cuprinde acest
plan sad descrie o calatorie.
* arid, V. yttrid.
Itrds n., pl. oase (cp. cu ngr. Orthros,
aurora, utrenie, infl. poate de slrb. jutros,
azi dimineata). Vechi. Azt rar in nord.
Utrenie.
ItarT m. pl. (d. IN?). Pantaloni tiiranegti
strlmti (de dimie sad de pima alba) lipiti
pe picior. Ei pot fi gi mai lung! de cit pi-
cioru, gi atunci se Crag In sus formInd pe
la genunchi gi pulpe o multime de creturi
In prejuru piciorului.
its f., pl. e (d. lat. Meta pl. d. //cium,
firu urzelii ; it. /iccio, sp. lizo, d. licium ; pv.
lissa, fr. lice $i lisse, d. licia). Fir de ur-
zeala Ia ptriza. Fir de sfoara sad de funie :
aceasta funie e in patru ife: Partea de sus
a razbolului gi care sustine itele. Fig. a se
Incurca ifele, a se Incurca o afacere, a de-
yen! mai grea. A Incurca culva ifele, a-I
turbura afacerile. Tiktin, lutndu-se dupa
o strigatura izolata (la mijiocu ifului infra
capu mlfului), zice ca nu exists sing. ifd iii
De la It pluralu ar fi mai degrabA ifurt
fiintl-ca-I monosilab), ca sprit $1 sughit.
ItiTdsc gf ljesc (ma) v. refl. (d. ifit,
interj. care se Intrebuinteaza ctnd te joci cu
un copil care tncepe sa umble si te ascunzi
ca sA te caute. Dupe ce te cauta gi nu te
gaseste, scoti capu din ascunzatoare [de
dupa tisk de ex.] gi-i strigi prelungit it
Atunci copilu se bucurA ca te-a gasit gi
ride. Est. Ma ark putin: mitocancele se
Wad pin crdpdturile gardului ca sd se dile
In curie.
Yu, V. To.
Tub n. fara p1. Olt. P. P. Iubire, dragoste.
Tubdsc v. tr. (vechi liubesc, ca In Ps. S.
119, 140, d. vsl. ltubiti, rude cu lat. libdre
a-ti placea sa, gi germ, lieben, a iubi. V.
Ilbov, lbovnIc). Simt alectiune, amicitie,
gust, inclinatiune pentru cineva sad ceva,
mi-e drag, Imi place : Romeo o tubea pe
Julieta,parinfit Mese copiii, soldatu tubeste
patrid, invdfalit trzbesc qllinfa. Fain. e
mai uzitat mi-e drag $i fuzz place.
Tubdj, -eirja adj. (vsl. liubict). Vecht.
Azi iron. lubitor. Subst lubit, amant.
Tubire f. Actiunea de a iubi, amor, dra-
goste. lubire de lard, patriotizm.
Tubit, -a adj. Persoana pe care o lubegti:
Julieta era tubita lut Romeo. Amant, dra-
gut (cu Inteles mai curat).
www.dacoromanica.ro
- 1UL
Tubltdr, -oars adj. Care iubeste, dori-
tor : om tubitor de lux.
Taboste f.(vsi.11ubosti). Vecht. Dragoste.
Si iboste. (ca ceii. libostj).
Tabov, V. Ilbov.
Tticman m (jid. idhman, germ. loathe-
mann, un epitet injurios). Mold. Iron. Jidan,
Harhar, Tirtan. Fem. -anca (ca dzisman,
-clued).
Tada m., gen. a! lut. Zida apostolului
luda fratele Domhului (la 19 lunifi), o sar-
batoare babeascA careia i se atribue aduce-
rea furhinii gi grindinii.
* Tudalc gi Judaic, -a adj. (lat. facial-
cus, d. Judaeus, Jidan). Jidanesc, ebraic,
ovreiesc. Interpretare tudaicd, care se tine
meschin de liters, negljind spiritu, cum fa-
ceau fariseii. Doblndli tudalcd, aceia care-ti
la $i cenuga din vatra sad chear pelea.
* Tudalzdz §i judalzdz v. tr. (lat ju-
danizare). Jidovesc, dad caracter iudaic : nu
va tudaizaft sufletu inchinindu-vd banilor
* Tudaizm gi judaizm n. (lat. facia-
ismus). Religiunea ludaica. Caracteru Judaic,
uneltiri iudaice : tudaizmu a cauzat prdbu-
§irea Rusiii.
1) facia 1., p1. e (luda, tradAtoru lui Hris-
tos). Jidan gi mai antipatic de cit is Jidanii
In general : Judd spurcatd.
1) Tuda 1., pl. e (bg. tads, zina, Tune; litv.
jizdra, Ant cu vtrtejuri, vijalie). Vest. Vint
furios care la bate munte din mai multe parti
de odata. Copaci trintiti de acest vtnt (0d.
Psevd. 103). Padure de brazi trintiti de vint
(MI.). V. sodom.
Tuddd m. (vsl. Mudd; ngr. Iuddos. vgr.
ludalos, latludaeus). L. V. Jidan. Fem.
TudeTanca, pl. fence--
Tuft n., pl, url (rus. tuftt $i fuhtt, d. turc.
etyt, eityt, dial. tuft, pareche, fiind-ca peile
de-Jun se vindead pareche, tar acesta d,
pers. guff, gift; pareche. D. rus. vine pol.
jucht, juchta, germ. jucht, Juchten gi -ften
$i ol. Jucht, jugt. [Bern. 1, 156). V. ciflic).
Un fel pe pele ruseascA tabacita cu dohot :
cizme de tuft. V. teletin.
TuTuleat (ea dift) n., pl. art (lat. efu-
latus cuv. lit admis de Dos.). Dos. Valet.
Tuju m. articulat (ung. Jdzsi gi Jdzsika,
losca, losif, nume des la Ungari gi la Tiganii
unguregti care erad hingheri pe la noi).
Fam. Hingheru (nostru): fibd, cd te prinde
Juju I
* Tullan, -A adj. (de la numeleilui /u/iii
Cezar, care a reformat calendaru). Calen-
daru Whin, era iuliand, care dateaza de
la reforma lui /u/id Cezar. V. calendar.
Tulle ei *Tulin in. (forma Tulle e vsl. sau
ngr., iar forma lulid, care e mai nova gi
mai rare, e lat. fillius, adj. [adicA mensis,
tuna], d. Julia Cezar, dupd care s'a numit
IUM
- 666
luna; it. lugilo, pv. Jul, Julh, full, fr. full -
let, sp. pito, pg. Julio; ngr. /Mos, vsi.
laid). A saptea luna a anului, numitA pop.
si Cuptor.
Tum(b)mic, V. ghTumbruc.
Tiincher m. (rus. tanker, d. germ. Dun-
ker, tInAr nobil, d. Jung, thar, si herr,
domn, nobil). Thar nobil care (pink pin
timpu lui Cuza) 41 facea stagiu de soldat
to ainte de a deveni ofiter. $i Tancar
(duple germ.). V. cadet.
Tuncherie f. (d. rancher). Fam. Calita-
tea (starea) de iuncher.
TOnle sf *Tarifa m. (lat. Pinks [mends)
luna funiu ; it. giugno, pv. junh, fr. Juin,
sp. Julio, pg. Junho ; ngr. /unios, vsl.
luni1). A sasea lunA a anului, numita pop.
si Ciresar.
Ma, V. To.
TurudIsesc v. intr. (turc. fdramek, aor.
fdradil, a se rapezi). L. V. lurusesc.
Tarus n., pl. urf si a (turc. tarilta§, iarg,
mers, asalt). NavalA, asalt : a da, a face
turns. _ Si Tures (Must.), ca contus, -es
orl ratus, -es. V. Tama.
Turuseso v. intr. (d. lures; strb. furl-
§ati, ngr glitrustizo). Rar. NavAlesc.
Tus m., p1. fug ca cele-lalte litere, sau
(ca'n Arh. 1938, 385) n., pl. fusuri. Numele
a doidi litere din alfabetu cirilic : frau,
mare, ca'n monka, muncA, sf iusu mic, ca'n
grenda, grinds (V. § 62).
Tus- al TuschTuzar, V. ischluzar.
Use& f., pl. att si Ste (cp. cu crupd si
fused). Est Sfichi, vtrfu biciului: cad aryl
de lu$cd Jugged (Sadov. SAmAn. 5, 1039).
Loviturt orl plesnitura de sfichi.
Tuldrez, V. usurez.
Tusnesc v. tr. (d. fused) Est. Lovesc cu
iusca. V. intr. Plesnese din bid.
TustT (est) interj. care arata plesnitura
biciului.
Tusurez, V. ',sures.
Tutac, -It adj. Vest. Rar. Cam lute:
om lutac.
* Tata, V. jute.
Tate adj. (val. liutit, lute, violent, vehe-
ment; bg. lout, lute; rus. Iftityi, crud, fe-
roce). Rapede, accelerat: mers lute. Care
lucreazA on fuge rApede, viol: om, cal late.
Violent, irascibil, care se supara usor : om
lute. Ardeiat, care piscA limba: ardet tail.
Adv. Cu lujealA: a lucra, a Jugi lute.
Tutsin si -shr m. Est. Un fel de clupercA
lute (lactarius piperatus).
Tuteala f., p1. elf. Calitatea de a fi lute,
rapiditate: lufeala anal tren. Calitatea de
a fi ardeiat: futeala mustaruluL Vechi
si Tujime.
Tutesc(ma) v. refl. (vsl. Budd sen). MA
fac lute, mA grAbesc: nu te fug la mers, Ja
www.dacoromanica.ro
- IZB
lucru. MA supAr, ma tnfurii. Devin ardeiat:
brinza s'a Wit. v. tr. Accelerez : a fug pasu,
Fac ardeiat : a tuft ciorba.
luvesc, V. Ivesc.
Tuzbasa m. fix, gen. a/ ////, sau f., PI.
die (turc. iiiz-ba§v, d. /az, o sutA, gi bay,
sef). Vechi. &this, capitan (paste o sutA de
fustasi, care pazeml la poarta curtii domnestl
armatl cu fusti). Sec. 18 (lzbasit). Un fel
de functionar al divanului.
Tuzlac m. (turc. (Wilk, pop. Iliziuk, d.
iitz o seta). 0 veche monetA turceascA de
argint care valora 100 de parale si care pe
la 1822 valora la not 4 lei si 8j4 (lorga, Ne-
got. 226). Chear azi, la Rotnami din Podolia,
25 de capeici valoreazA un inz/uc. Erafi gi
iuzlucl de aur, care valoraa o sutA de lei
vechi.
Ivanghelle, V. evanghelle.
flaw si fvor n., p1. ere, ore (din livdr.
Cp. si cu strb. bg. rut. (ver, aschie). Vest.
Mtneru pe care put mina si apesi ctnd des-
chizi si Inchizi o usA cu broasca.in Trans.
Si verve'', velvar (cp. cu sas. virvl, very!,
germ. wirbel. Dac. 3, 745). V. clang', re.
tez.
!veal& f., pl. elf (d. a se ivi. V. prl-
veala), Actiunea de a te ivi. A lest la
iveald, a te arAta, a deveni aparent.
Ivesc(ma) v. refl. (vsl. (avid, a arAta.
V. prlvesc, aTevea). MA artt, apar, In-
cep a mA vedea : luna se ivi dintre brast
Mal vechi si a se Tuvl.
Ivor, V. War.
* lvdr10 n. (fr. ivoire, d. lat. ebilreus,f1d.
ebarneus, de ivoritl, d. ebur, dboris, ivoriu ;
it. avOrio si avalto). Fildea.
Ivra f., p1. e. Bz. DrAcoalcA (epitet unei
femei rele).
* Ix m., pl. ice. Numele literei x sail cs.
Iz n., pl. art (ung. is). Est. Gust on miros
rail particular pe 1ingA cel principal: acest
yin a bun, dar are un iz.
Izaresc(ma) v. refl. (vsl. * iz-zrfeti, ca
zdresc d. zrieti). Rar. P. P. Diaper, pier.
lzbaT n., p1. art (d. lzbesc). Est. Fam.
lzbitura data cuiva : f-a tras un &bal.
In nord si fzba, pl. e.
izbasa, V. Tuzbasa.
lzbava f., pl. a si dzi (vsl. izbava. V.
zabava). Rar. IzbAvire, acApare.
Izbavesc si (mat rat) lzbovesc V. tr.
(vsl. iz-baviti, a libera, a salva, d. bytl, by-
vat!, a fi, a deveni ; izbava, rAscutnpArare,
salvare. V. zabavesc, Ix- al do-btn-
desc, lzbutesc). Liberez, salvez : izba-
veste-ne, Doamne, de cel rad.
Izbollste f. (din * isvieliste d. vsl.
is, lat. ex, din, si vied*. V. vTellste). A
 667
125
fi, a (flange, a refmtnea de lzbeliste, fi
exphs tuturor vInturilor, tuturor loviturilor.
In izbeliste, In loc expus loviturilor. $i
zb- si bellste.
Izbesc v. tr. (val. iz-bill a ucide, d. bill,
a lovi, biti sen, a se lupta. V. raz-besc).
Lovesc : a izbl pe cineva c'o peatrd, cu
cotu. Fig. (dupA fr. f rapper). Impresionez,
surprind, fac sA se mire, atrag atenjiunea :
ro$u izbeste ochit, aceste vorbe ne-ad izbit
foarte malt.
lzbltdr, -oare adj. Care izbeste. Fig.
Care impresioneazA via : Intre aceftt oameni
e o asemdnare izbitoare.
lzbItara fr., p1. f. Rezultatu izbirii, lo-
viturA: corabin a primit o izbiturd in coastd.
WAWA f. p1. zi si (vechi) de (d. izbin-
desc. V. do-Wilda). Victorie. Vechi. Raz-
bunare. Succes.
lzblindesc v. tr. (vsl. lz-bytl, viitoru
iz-bondon, a fi deasupra, a supravietui. V.
Izbutasc si lzbavesc). Reusesc, izbu-
tesc: $1-a izbindit doru. Clstig: a izbandi
un razbot. V. intr. laving : a izbindi In
rdzboL Reusesc (cu dativu): 1-a izbindit sd
facd. A-11 izbindi pe cineva, a-ti lua satis-
factiune, a to rAzbuna pe cineva. V. refl.
MA realizez : visa i s'a izbindit.
lzbindire f. lzbInda, reusita. Razbunare,
Realizare, Implinire.
lzbIndltdr, -oare adj. Care a izbindit.
Izblaznesc, V. sablaznesc.
lzbovesc, V. Izbavesc.
lzbrandsc v. fr. (vsl. iz-branitL V.
branlste). Sec. 18-19. Lainuresc, rafuiesc,
regulez, termin (o afacere), achit (un creditor).
lzbucnesc v. intr. (vsl. izbuknonil,
bg. lzbuknuvam, strb. buknuti, a izbucni, a
se aprinde repede. V. bufnesc). Explodez.
Fig. MA manifest cu violenjA. In est $i
zbucnesc.
lzbutesc v. intr. (vsl. tzbyti, a 32.1ibera,
a scapa sabyti, rut. zbdtysta, a se realize.
V. lzbindesc, nazbitle). lzbIndesc, reu-
sesc : a izbuti (sd treci) la an examin.
lzditt m. ca IRMA gi n. p1. art, ca boala.
(d. izdat1). Vest. 0 boala In care e ames-
tecat dracu (denunjatoru, trAdAtoru") $i e
caracterizatA pin ctrcei la stoniah. Du-te la
tacit, du-te dracului ($ez. 31, 186, $i 188).
lzdad, a lzda v. tr. (vsl. iz-dati, a
scoate, a denunta, a trAda ; rus. irchill; a
promulga; bg, izddvam, tradez) Vest. A
denunta: Fugl, izdate, blestemate1 Nu izda,
nu blestema ($ez. 32, 111)!
lzdarltura f. pl. 1. (d. * izddresc =
ijderesc). Vechi. Intentiune, plan.
lzdr-, !sr-.
izeclean, -earth adj. (ung. izetlen,
farA gust. V. Iz. Cp. si cu viclean). Vechi.
Aspru, neplacut : drum, Vint izeclean.
Izeclenesc v. tr. (d. izeclean). Veen.
Ma aspresc (In atitudine).
www.dacoromanica.ro
lZM
Izesc, IzItara, V. Tezesc, TezItura.
lzgnanie f. (vsl. izgnanlie) VechL lz-
gonire.
lzgosina f., pl. e (d. ;izgonesc). Vechl
lzgonire: Trans. Goana, fuga.
lzgen n., pl. oane (d. izgonesc = go-
nesc, alerg). Coy. La Izgon, la locu de
munch, de alergatura.
lzgonesc v. tr. (vsl. iz-goniti. V. go-
nesc). Alung, gonesc expulsez, eliminez :
a izgoni dumanil.
izgoriisc, a 4 v. tr. (vsl. lz-goriett,
strb. izgoreti, a nimici pin foc ; rus. ago-
rieti. V. ogor). Est. Ran. [acing (apnnd,
stric) grtnele adunate. V. refl. GrInele se
izgordsc de cdidurd.
izic, V. Taste.
lzida 1., pl. e (d. izidesc). Est. Risipire,
consumare prea multa: a face lzidd de mfn-
care. Fig. Iron. Om WA capAtli, parazit
Lucru de lzidd, destinat risipirii sau uzului.
A idsa de izidd, a lAsa sA se risipeascA sau
sA se strice.
IzIdesc v. tr. (vsl. izil-fadati, a con-
sume). Mold. Trans. Risipesc, consum fArA
folos: nu izidiff apa degeaba 1 V. refl. MA
risipesc, ma consum filrA folos : unde s'a
izidit Oita popapi ?
Izina f. fAril pl. (rus. izidn, bg. zian,
strb. zijan, paguba d. turc. ziian, paguba.
V. IzInesc, TezIna). Olt. (pronuntat
Izina). SlAbiciune de boala, de tral au,
de idea.
Izlnesc v. tr. (d. izind sau strb. zijdniti,
bg. zlanosam, sufer paguba. V. Izina).
Munt. Olt. Port o rufA prea mutt $i o mur-
daresc asa In clt nu mai iese la spAlat. V.
refl. MA murdAresc asa In ctt sA nu mai
les la spAlat. Fig. MA Inchircesc, mA piper-
nicesc (de boalA, de trai MA).
IzInit, -irt adj. Vest. Pipernicit ($ez. 32,
110). RAu imbrAcat
izlaz si Islam n., pl. art (vsl, strb. izlaz.
iesire, d. izlaziti, a iesi, adicli la pascut.
V. lazy. Munt. Imas, loc de pAscut, pAs-
cAtoare.
!ma f., p1. e (ngr. eosmos, cic:osmos
si -on, vgr. 'er4rosmon, izmA, d. `edys, pIA-
cut, si osmd miros; alb. dhiozmd, bg.
gidzum, gitizum. V. edonlzm gi osmill).
Sud. MintA.
izmene f. p1. (vs'. izmiena, schimbare,
adicA schimburi, primeneli" [ca si it. mu-
tande, izmene d. mutare, a muta, a schimba].
V. Izmenesc). Pantaloni de pima care se
poarta pe dedesupt, ca yf camasa. Sing.
=wand (In nord izmand, ca pomand) rar
Intrebuinjat, cu Int. de crac de izmene".
V. nadragt
Izmenesc v. tr. (vsl. iz-mieniti, a schim-
ba, a modifica, a altera. V. izmene, pri-
menesc). Fam. Emotionez, zApAcesc, pros-
tesc : frica o izmenise de tot. V. refl. Fac
mofturl, ma glint, mA afectez: cintil ()data
IMP
- 668 -
;1 nu to mat tzment 1 MA prostesc (mai ales
de bAtrIneta): s'a izmenit sdracu 1 V. za-
harisesc, ramolesc si spancelesc.
Iznaf, V. Isnaf.
Iznoilva (oa dift.) f., p1. e (vsl. izii nova,
din nog ; bg. iznovo, slrb. iznova si snova,
rus. iznovo. V. znoava, novac, nolta).
Rar azi. bloke, schimbare. Znoava (now-
tate), poznA povestita. De iznoava,
din not).
* Izobar, izochlmen, Izocrdn, V.
lso-.
* Izolant, -a adj. (fr. isolant). Care izo-
leazA, izolator : sticla rdsina izoleazd
electricitatea. Limb(' izolante, acelea In care
frazele-s formate din cuvinte invariabile, de
ordinar monosilabice si In care raporturile
gramaticale nu-s insemnate de eft pin locu
terminilor (ca In chinezA, anamitA, siamezA,
birmaniana, tibetanA). S. n., p1. e. SubstantA
care izoleazA : sticla e nn Izolant al elec-
tricitdfil.
Izolat, -ft adj. (fr. isoti, it. isolafo).
Separat, rlizlet, despartit, fArA comunicatiune
cu lucrurile de acelaai fel: o tnsula lzolatd
In ocean, o casd iv:Plata in camp, an copac
izolat de padure. Individual, a parte: un
caz izolat. Fig. FarA contact cu un corp
bun conductor de electricitate. Fig. A trai
izolat, fArA multe relatiuni cu lumea. Adv.
In mod izolat : a considera lucrurile izolat.
* Izolatdr, .oare adj. Care izoleaza:
sticla e un corp izolator al electricitdll.
S. n., pl. e, Aparat (de ordinar de portelan
smAltuit) care serveste la izolarea electrIci-
tatii, cum e, de ex., la strmele telegrafic
*Izolaildne f. (fr. isolation) Actiunea
de a izola. Starea de a fi izolat : multi fe-
riciti trdiesc in izolariune. Si -ape,
dar ob. -are.
* izoldz v. tr. (tr. isoler, it. isolare. d.
Isola, insulA). Separ de obiectele din prejur.
DepArtez de lame. Fig. Consider to parte,
despArtit de altele. Chico. Scot din combi-
natiune, separ. Fiz. Fac ca electricitatea sA
nu poa{A trece mai to colo (de ex., opu-
nindu-i o bucatA de sticla).
www.dacoromanica.ro
IZV
* Isomer, Izomarf, Izopddy Izos-
6(41, Izoter, Izoterm, V. Iso-.
lzr-, V. isr-.
izumdsc v. tr. (vsl. izumiti). Vechi.
Uimesc.
lzvirjeisc v. tr. (vsl. ioot1ato -add;,).
Vechi. Destitui.
lzvdd n., p1. oade (vsl. izvodii, origine,
exemplar. V. pro-hod, po-vod). Rar azt.
Model, original de copiat, de imitat. Manus-
cris, text, copie, scriere. Cdtastih, condicA,
registru. ListA: izvod de zestre. V. suret.
lzvoddsc v. tr. (vsl. iz- voditi, izvesti-
izvedon, scot, extrag, d. voditi, a duce. V.
do- si ne-vedesc, ob -ads, pod-
vada, po-vod, po-vata pro-hodesc
voda). Scornesc, inventez, concep : a iz-
vodi un lucru, un plan. Produc desemne ori-
ginate de copiat. Lucrez pe ptnzA de casA
un izvod la firu pinzei (ceia ce e diferit de
a broda). Vechi si a izvozi, a specifica
a arata.
lzvdn n., pl. oane (slrb, zvono, clopot,
pin anal. cu alte cuvinte. V. zvon). Ban.
Trans. Talanga.
lzvor n., pl. oare (vsl. iz-vorii, fInttnA ;
bg, strb. izvor. V. var, samovar). Locu
de unde iese apA din ptimInt, de unde In-
cep a curge rturile. Sipot, be de unde iese
(tlsneste) apa: and duc la izvor sd Ina apd.
Fig. Origine, Inceput, principiO, cauzA: in-
vidia e izvoru multor rele. Depozit, comoarA:
acest om e un izvor de bundtate, de glume.
PI. Documente, texte originate, inscriptiuni:
izvoarele filologill romilnesti. A sti un lucru
din izvor sigur, din sorginte sigurA, de la
un loc on de la o persoanA sigurA, serioasA.
Izvoru tamaduiriT o sArbatoare mobila
In Vinerea din saptamtna Pastelui.
lzvoritsc, a -1 v. intr. (d. izvor; vsl
tz-virati Sd izvorascd). les, ttnesc din
panitnt : rtu isvordste din munte. Fig. De-
curg, eman, jai' nastere, mA trag: multe ne-
norociri izvordsc din dorinja de a tot poseda.
lzvoritdr, -.oars adj. (d. tzvordsc)
Care face sA izvorasca: aflntu Dumitru tz-
voritoru de min
lzvozdsc, V. izvodesc.
 m. Un sunet Infra I Si u, ca'n ridic, a-
mtndot fafrt de ridic, amundoi.11 au si Fran-
cejilai Portughejii, dar nu-1 scrid (pg. cha-
vena, ceased, pron. advfnf). Not II avem si'n
cuv. latine, si'n cuv. strAine (V. bird, satin).
Litera I s'a dezvoltat din i cirilic (§ 62).
1) IT, pron. m. $i f. Ia dativ sing.: acestut
om, acestei emet ti ddrutesc asta ; aceluta,
aceleia nu- i ddrutesc. V. ml, jl, gi, I.
2) IT, prou. personal m. la ac. pl.: pe
aceatt oament 11 vdd, pe aceia nu-t vdd.
3) IT-, forma esticA lid. e : aid if bine,
rasa ft (sail casa-i) alba. V. 'Ont.
II, V. -I §i I-.
imagazinez, V. fnmag-.
lifia, V. mama.
fmarmuresc, V. Inmarmuresc.
ImbitTer $i imbaTerdz, a -it v. tr. (d.
Ward). Leg (ornez) cu batere. Fam. Loazd
fmbilieratd, pocitanie, persoanA foarte uritA.
Imbalsamez yl Imbalsamez v. tr.
(d. balsam ; it. imbalsamare, fr. embaumer).
Umplu un cadavru cu substante aromatice
ca sA nu putrezeascA. Parfumez : florile im-
balsameazd aeru. AstAzi nu se mai im-
balsameazil mortil scottndu -li -se intestinele,
ca in vechime, ci se injecteazA In vine nista
substante care ImpedecA putrezirea, sl de
aceia e mai exact a zice a injecta.
Imbarc, V. Imbarc.
ImbaTerez, V. bobaTer.
Imbilfez v. tr. (d. bate. V. baTez). Pun
In bale, scald. V. refl. MA spat In bale, mA
scald.
Imbalitara f., pl. 1. Fig. Lucru Imbillat
(ocarA, insultA, minciunA).
Imbalez §i Imbalorez said limbAlurez
v. tr. Umplu de bale, de stupit : vitelu Im-
bdleazd lila, sage. lint Imbel-
lures gura, fac bale vorbind mult yi furios.
Fig. Ocardsc, insult furios, calomniez.
Imbalsfimdx, V. Imbalsamez.
fmbarbatez v. tr. lncurajez, fac bArbat
(viteaz).
imbfirburdz v. tr. Vest. Ung la AMA
VarvAra (numitA si Bdrbura (Barbara]) copiii
cu zeamA de cAline s. a. pe barbd, frunte
sf obraji ca aft fie feriti de vArsat, dupA
credinta poporulul (4 Dec.).
www.dacoromanica.ro
fmbat, a -a v. tr. (lat. imbibito, -bi-
bitdre, d. bibere a bes; sp. embeodar, pg.
embebedar. Imbdt, frnbeft, tmbatd ; sd
imbete. V. bean, Imblb).Fac beat, ametesc :
vtnu to lmbatd. Fig. IncInt, ametesc pin de-
gloria to imbald.
Imbatrindsc v. intr. Ajung MUM : a
imbeftrini de suferinje. V. fr. Fac barb
1-ad tmbritrinit suferinfele. Vechi, azi
Trans. P. P. batrinesc.
Imbaxesc, V. Imbixesc.
fmbeIcTugat, V. beIcTugat.
fmbeIsugare f. Belsug, abundantA. $i
imbIle- 5i finbTelr.
Imbelsugskt, -Et adj. Abundant. $1
Imbils- i ITIalelts-. Mai rar, below.
gem, oasel.
1mbT, 1mbe num. (lat. ambo, ambae).
Vechi. Ambii, ambele: de Imbe Orfila (Nec.
Let. 2,58). Ca si amindoi, Ilene nearti-
culat, dar se articuleazA substantivu : frafit
Imbi, tepsille Imbe. Une-ori si WA art.:
fmbe Wife, Imbe neamuri, fraim imbt,
dimbe (din de imbe) Org.
ImbIels-, V. Imbef*-.
ImbiT, a -it v. tr. (cp. cu lat. in-viare, a
merge, a percurge). lndemn: a imbia ad vie.
Smb119-1 V. frnbels-.
fmbin, a 41 v. tr. (lat. im-bino, -bi-
nare, d. bini, cite dol. V. dezbln 2, corn -
bin). linen clod& lucruri la capetele for.
Imbinat, -ft adj. Unit Ia capAt: sprin-
cene imbinate.
fmblserIcesc (mil) v. refl. MA duc In
(intru in) bisericA ca sA mA Inchin (Pan).
ImbizuT, V. bizuT.
ImblcsOsc (ori -xesc) v. tr. (V. buc-
oesc). Umplu, nAclAiesc (hainele, pAru):
stratele era strophe de glod si Imbicsite
de Mind (Sadov. VR. 1928, 1, 52), cents era
trnbtcsit de fum. $i fmbicsesc (Mold.).
V. Imptslesc, ticsesc.
Imbirlfg Si fnvirlig a -á v. tr. (met. d.
bg. Wirgrileam, rostogo esc). Tin coada drept
In sus, ca call ctnd fug speriati, ca veveri-
tele s. a.: a fugi cu coad'mbirligatd. 51
Wel- si vIrl-. Mrom. anvirlIgat, in-
conjurat.
IMB
- 670 -
ImblrzoTez vi bfrzoTdz v. tr. (d. Mr-
zoi), Est. Fam. Zbtrlesc, burzuluiesc, bursae,
Odic drept in sus : coadd, mustatd lmbdr-
zoiatd. In Trans. borzoiez, Imbor-
zolez vi ImberzoT : se Imborzota cum se
Imbdrzoie curcanu (Agr. int. 112).
ImbIxese v. tr. V. imbiesese.
Imblacese vi umblacesci V. Irn-
blatesc.
ImblacIU n., p1. ie (vsl. mlatil, mai de
Mut, d. mlatiti, a Imblati. P. epentezit, cp.
cu dambla, Jim bid, imbrohor). 0 unealtA de
bAtut fasolea, gnu v. a. (Se compune dint? o
coada numitA odirja vi dintr'un bat mai
scud numit hadarag, cu care se izbevte, vi
anando0A-s legate pin doili curele numite
oglavi). Sri umblacia, mlacia, mla-
chiga, blaele, Imblacie vi molotet.
Imblanese, V. blanese.
Imblatese v. tr. (vsl. mlatiti). Bat cu
imblAciu. Fig. Ciomagesc, ferchezuiesc. $1
Imblikcese vi umblacesc (d. irriblacee, declinA
umbhiciii). V. hondranesc. ImbrAca. ImbrAcAmint, haine (GrS. 1937,240).
Imblaznese, V. sablaznesc.
Imblet, Imblu, V. Umblet, umblu. Cam bine Imbracat: un bdiat lmbrdcdfel.
ImblInzese v. tr. Fac blind, domesti- Imbratisez V. tr. (d. broils). String In
cesc. Fig. astimpar. linivtesc: tent imblin-
zesc glasu.
Imbobocesc v. intr. Scot boboci, vor-
bind de plante: crinii all imbobocit. In
Ban. impupesc.
Imbobolescsi (mai des) Imbodolesc
(Mold. Munt) vi (mai rar) imboborojesc,-
zdsc 51 boboroJese v. tr. (reflex, ca vi
buburuzd, Infofolesc. V. vi bodroante).
incotovmAnez. Si Imboldoresc (Trans.
Mold. Soy. 15, jud. Putna), Imbondo-
rase (Trans.), imbondolesc (Bucov.) vi
Imboborojez: unit imboborojali de flier
ochit nu li se mai veld (VR. 1911, 8, 205).
Irnbogatosc v. tr. Fac bogat. V. refl.
Ajung bogat. Vechl bogatese.
imbojorez, V. Imbuj..
Imbolbojesc, V. balmajese.
Imbeld n., pl. art. Imboldire, bold, In-
-
demn, stimul, impuls. Fals Imbold (dupA
impuls).
/mboldeso v. tr. (d. bold. V. ghTont
vi InghToldese. Cp. cu stimulez). tmping
cu boldu (beldia, varga). Fig. Indemn, sti-
mulez : i -am Imboidit sd se dual.
Imboldire f. Actiunea de a Imboldi. Fig.
Impuls, stimul.
Imboldorese, V. imbobolesc.
Imbolmojesc, V. balmajese.
Imbolnavesc v. tr. Fac bolnay. V. refl.
Devin bolnay. In nord boln-.
imbondolesc vi Imbondorese V.
imbobolesc.
Imbontez(ma) v. refl. (Cp. cu Impon-
cisez). Vest. MA supar, mA lnfurii.
Imbortosez v. tr. (d. bort). Vest. Trip.
Fac bortoask, Ingreunez.
www.dacoromanica.ro
IMB
imborzoTez V. ImbfrzoTez.
ImbotnItaz V. tr. infrinez pin botnita.
Imbotese, V. botesc.
Imbract a -ace v. tr. (lat. bracatus,
intbdicat cu bracae, salvari galici; it. bra-
che, cu verbu imbracare ; fr. brayes, sp. pg.
braga ; alb brake]. V. bracle). Acoper In
haine, pun haine : a imbrdca un copil. Dail
haine: a tmbrdca an &frac. Acoper peste
tot: a Imbrdca un vapor in fer. V. refl. Imi
pun o hainA : and tenbrac cu surtucu. Si
a imbrdca surtucu (ca germ. den Rock an-
ziehen), edit ce nu e recomandabil.
imbraeat, .4 adj. Care vi-a pus hai-
nele pe el, care are haine.
ImbractieTtine f. Vecht. imbrAcAmInt.
ImbracarnInt n., pl. inte. Vechi. Tot
ceia ce servevte la lmbracat (haine). InvAliv
(de ex., la mobilA In ma). Azi se zice
-minte, I. (tntocmai ca lacaltdminte vi se
tot ava).
Imbrapatara 1., p1. t. Modu de a se
Imbracatel, -Ilea adj., pl. et, ale. Fam.
brate. Fig. Cuprind cu mintea: tstoria Im-
briifiseazd Coate faptele. MA InsArcinez cu,
tau asupra mea: a Imbreffisa cauza cuiva.
Aleg: a Imbrdtisa o carierd, nn partid (mai
elegant aleg). Primesc favorabil pe cineva.
In nord -osez.
Imbrazdez, V. brazdez.
Imbrebenez v. Jr. (d. brebenel on din
Imbrobonez). Munt. Impod'obesc, ornez: a-ft
imbrebena pdru cu flort.
ImbrezeTez v. tr. Munt. imbrac ca o
brezaie.
Imbrincdsc v. tr. (d. brtncil). Dod brine!,
Imping Mara on in cold : befivu fu lmbrIn-
cit. Fig. indemn, !flying: inima-1 tmbrIncea
sa se due& $i brIncese: c'o mind e
brincit spre bard (VR. IS11, 8, 212).
llmbrIncltara 1., pl. 1. BrincA (actiunea
vi modu de a Imbrinci): din dad Imbrin-
cituri I-a dat afard. 5i -Muria.
Imbrinzese v. tr. GAtesc (amestec) cu
brinza: mdmdligd Imbrinzitd.V V. brInzese.
imbrobodese vi (Olt. Munt. vest) pro-
bodese v. tr. (d. broboadd sae bg. pod -
bradty, Imbrpbodesc). Acoper capu cu bro-
boada. Fig. Imbolmojesc, pAcAlesc, Invel.
imbrobonez, V. brobonez.
Imbrumez, V. brumez.
Imbue, a -á v. tr. (d. lat belcca, obraz,
guns ; it. imboccare, fr. emboucher, sp. bg.
embocar. V. buca). Martine (pun in guts)
Cite o Imbucatura : n'am imbucat nimic azi.
inghit pe fuga: lupu Imbued oceia. Pun intre
buze Ca sa suflu on ca sa sug (un fluter,
o teava). Fixez on lipesc gurA'n gurl (dotal
tevi). Vecht. Fig. Atac cu gura (cu vorba),
defiant: ca mune vorbe rele 1-ad Im-
bucat In urechile Domnu-sda. (Ur. Let.
 671
IMB
1, 187). V. refl. Intru c'un capAt to scobi-
tura altul Iucru, ca roatele cu dintl una'n-
Waite. MA unesc, vorbind, de earl: uncle
se'mbucd Siretu cu Dundrea.
Imbuciitesc sad tmbucatatesc v.
tr. Prefac In bucAti. V. parlagia.
Imbucatera f., pl. r. Mtncare ctt poll
1mbuca odatA, InghititurA (V. bucaturao
galatuc). Locu unde se tinbucA douA lu-
crud on se musk un rid (gurA de rid). Mug -
tine, acea parte a unei trompete care se
pune In gurA. V. biziltoare.
Imbucaturesc v. tr. Rar. Dail' de mln-
care In gura unui coptl, unui pul de pa-
sAre $. a.
Imbecur, V. bucur.
Imbucurater, -oare adj. Care-ti pro-
buce bucurie.
Imbufnat, -Ft adj. (d. bufn-ifd). Bosun-
flat, suparAt $11 posomortt. V. busnat.
Imbufnez(ma) v. refl. (d. bufn-ifd). MA
bosunflu, stud supArat si posomortt
imbaTb, a -á v. tr. (cp..cu lat. bubia,
gurguiu Mei. V. $i bulb). Indop, satur de
bani si de toate. V. refl.MA Indop, mA satiur
de bani $i de fericire.
ImbuTbat, -a adj. Satul de bani si de
foricire.
ImbuTbacT6s, -Gas& adj. Veen. Co-
pios : mese Imbuibdcioase.
ImbuTecesc(ma) v. refl, Vechl MA fac
bulac, 11111 merge bine, mA Innis. V. buTe-
cesc.
Imbujorez v. tr. Fac ros ca bujoru : frigu
11 Imbujorase fafa. $i Imboj- (est).
Imbuizeala T., pl. elf. Actiunea de a sail
de a se Imbulzi, aglomeratiune.
Imbuizesc v. tr. (d. bulz). Aglomerez,
grAmildesc. V. refl. MA aglomerez, mA grA-
mAdesc. $i buizesc (Cost. 1, 264).
trnbarnb, a -á v .tr. (d. bumb). Est.
MOM pin ajutoru bumbilor : imi tmbumb
haina. V. refl. Mil fmbumb la haind.
Imbun -dz v. tr. (d. bun). Fac pe
cineva mai bun la 'Mina, ti potolesc mtnia.
MAgulesc, lingusesc. V. refl. Vechi. MA a-
dresez cu vorbA bunA. Rar. MA Impac, re-
lad prietenia. MA lad cu binele, mA lingu-
sesc. _ Vechi si -nese.
ImbenacTune f. Vechi. !tribunate. VorbA
de Imbunare, cuvintare blindA.
Imbunlitatesc v. tr. (d. bundtate). A-
meliorez, fac mai bun materialmente : a tm-
bundtall o situafiune, an fel de grid.
Imbunatatimez v. tr. (d. bundtate),
dupA Invirvomat). Vechi. tnzestrez cu avere,
onoare sad alte calitAti. $i bunatatez.
Imbunatura 1., pl. I Vechi. Vorbil bllndA
(de Imbunare).
Imbard, a -a v. intr. (ca gi zburd). Ban.
Trans. RAstorn.
www.dacoromanica.ro
IMP
Imburdz v. tr. Umplu de butt sad de
pulbere finA.
ImburuTenez v. tr. Acoper cu burulene.
V. refl. Ogoru se imburuieneazd.
Imbutucesc v. tr. (d. butuc). Prind to
butuc picioarele unui arestat.
boT, V. ml.
Tmma, V. mama.
Imo; V. moT 2.
ImormIntez, V. Inmormintez.
tmpac, a -pace v. tr. (lac pacare a
finish, d. pax, pads, pace it. pagare, fr.
payer, pv. sp. pg. pagan. V. pacific). Fac
pace, conciliez: et eras certafi hare of dar
a 1-am lmpaat. MullAmeac. satisfac : a-
ceasta vorbd i-a lmpdcat pe tofi. Liniftesc
potolesc: 1-am 1mpd:at tndatd dindu-i ce
cerea. V. refl. intru tar In relatiuni amicale
cu cineva. MA potrivesc to gusturl, In obi-
ceiuri, trillesc In pace cu : acesti °amen, se
lmpacd bine intre el'. (V. pogodesc). MA
tnvoiesc, convin : m'arn tmpdcaf sd-f pld-
tesc an franc pe zi.
Impachetez v. tr. (d. pachel). Prefac
In pachet, ambalez : imi impachetez bagaju
ca sd plec.
Impainjinesc, V. palnjlnesc.
Impart $1` Impartesc, a -I v. tr. (in
§i parte). Despart, dived: a Impart( o pine
in fret, un numdr In pdrfi egale. Distribui :
a NOW pine saractlor. A avea ceva de
imparfit cu cineva, a avea cu el afaceri de
rezolvat, a avea motive de netntelegere.
ImpacacT6s, -oafish adj. Care se im-
pacA usor, conciliant.
ImpacacTene f, Actiunea de a sad de
a to ImpAca.
ImpacTuTesc v. tr. (d. pace). ltnpac,
conciliez, restabilesc pacea : a Impaciui dot
oameni, lucrurile. Vechi ImpaceluTesc.
ImpacTultdr, -Dare adj. Care tmpa-
cluieste, conciliant
limpaduresc v. tr. Acoper cu pAduri:
a tmpdduri o fart.
ImpaTejenesc, ImpaTenjenesco V.
painjlnesc.
ImpaTere f. Actiunea de a ImpAia.
ImpaTez v. tr. (d. pale). Umplu cu pate
on cu alt-ceva, cum se face cu animalele
moarte ca BA se conserve : a impala un lup.
ImplaTvandsc, V. paTvanesc.
ImpamIntenesc v. tr. Fac pilmtntean,
acord aceleas1 drepturi ca si paintntenilor,
(indigenilor), naturalizez. V. refl. MA afez
definitiv undeva. Rar si pamintenesc.
ImpamIntentre f. Indigenat, natura-
lizare.
Impanez v. tr. (d. panel). infig fire de
usturoi, de slAninA on de alt-ceva tntr'o
fripturA, tntr'o patlageanA 0. a.: patlagene
impdnate. Fig. Iron. Umplu, tmpuiez: Ji-
danil ad Impdnat Para. A impana fuga, a
o Impunge la fuel, a o lua la fugli.
 IMP
- 672
Imparat m. (din nom. latin imperdtor).
Suveranu unui imperil. $1 ump- (Mold.
sud).
Impariitesc, ...eased. adj. Imperial
(de ImpArat on de imperil) Sdrbdtori inz-
paratesti, sArbatori marl, principale (In ca-
lendaru crestinesc). Ucile (sau porfile) tm-
paratesti, use principalA, cu dolt valve, in
ttmpla bisericii. Galben Imparatesc (sal ca
s. tn. an lmparatesc), galben austriac.
Imparitteaslt 1., pl. ese Nevasta de tm-
pArat on suverana unui imperil) In care fe-
mei le al drept sA domneasca.MatrAguna (rar).
Mutatoare, o plantA cucurbitacee veninoasa
(bryonia alba). In est si -Mil, p1. e.
Impitraite*te adv. Ca ImpArAtil.
imparititite, V. Imparateasil.
1) Imparatus tn. (d. imparat). Impa-
rAtel, sfredelus.
2) Impar&tus n. V. paratug.
Imphr Atel rn., pl. et. ImparAtus, sfre-
delus (o pAsaricA).
Impartitescv. intr. Domnesc ca truparat.
Impurfitle f. imperil. Sediu imperiului.
Imparechere f. Actiunea de a se tm. an cal. Fig. Opresc, incur; jenez : bagajele
parechea. Fig. Vechi. Dezbinare, rivalitate. $i ploaia and tmpedecad sd merg. V. refl.
imparecheturitt f., pl. 1. Vechi. Dezbi- MA lovesc in mers : calu s'a tmpedecat si a
nare, rivalitate. cdzut. Fig. Ministru s'a tmpedecat de matte
imparechez a -chea (est) si Impe- greutaft. Si Impedic, Impledlc chid
a -chTa (vest) v. tr. (d. pdreche). Fac pa- e acc. pe rad. Si impolec (Vieiu). V. zit-
reche, unesc cite dol. V. refl. Fig. Vechi.
Fac partid, ma dezbin, mA trivrajbesc : bo-
lo-it se imparecheara.
impfirez v. tr. (0_ par 1) Vechi. Pun In
par, strApung cu paru : boa a cazut intr'un
par $i s'a tmpdrat Vestesc (punind un semn
Intr'un par) : a impara satu.
ImptiroOz (ma) v. refl. (d. pdros). MA
fac pAros: pia imparosata,
Implirtasfinle -6nle f. CuminecA-
turA, eftharistic, grijanie (simbolu stngelui gi
corpuluI lui Hristos).
Impartasesc v. tr. (d. partas). Fac
parte cuiva, rzatura-1 Impartasise cu
Matt) frumusefa. Dail ImpArtasanie: sim-
find ca i se apropie moartea, chema an
preut ca sd -I impartaseasca. sal parte la,
particip la : a imparld# durerea cuiva. Co-
munica: a tmpartasi cuiva o veste.
Impartefila f., p1. eli. Actiunea de a
Impart!, de a distribui : imparfeala colact-
lor la pomand.
Impartesc, V. Impart.
tmpartire f. Actiunea de a tmpArti, de
a divide, de a distribui. Aritm. Diviziune,
una din cele patru operatiuni pin care se tin-
parte nu numAr to pArti egale.
Impartit n., pl. art. Aritm. Dividend,
nurnaru care trebuie sA fie (sail e) impartit la
operatiunea Impartirii.
impartitdr, -pare adj. si s. Care tm-
parte : In:Orator de scrisort (factor). S. n.,
p1. oare. Aritm. Divizor, numAru care-I Im-
parte pe altu.
www.dacoromanica.ro
INM
impatImat 0 -it, .1t adj. Lit. PAtimaq,
pasionat.
* Impatimire f. (cuv. fabricat). Lit. Pa-
Ulna, pasiune.
ImpEttnisc v. tr. Fac. de patru on mai
mare.
Impittroz v. tr. (lat. impeiro, -dre, a cA-
pAta). Olt. Fam. Am impatrat-o, am sfeclit-o,
mi-am capatat-o, am pA(it -o 1
Impatur si -6s1c, a -f v. tr. (d. pdtara).
Asez, string In paturi, vorbind de pinzil,
htrtie s. a. $i palturesct paturindu-si
task( (Sadov. VR. 1911, 1, 14). In Trans. sl
a tmpatura, lmpatur xi -dz.
impikunez(ma) v. refl. (d. pdun). MA
fudulesc cu, mA Inglnf de se impatineazd
cu numele de nobil.
ImpEtvazez v. tr. Pun pavAzA. V. refl.
Imi pun pavAzA.
Impedes (est) si impTedec (vest), a
-fi v. tr. (lat. im-pedico, -dre, a prinde In
pedicA, d. pedica, pedicA; vit. impedicare,
pv. empedegar, fr. empecher [pg. dial. em-
pelgar, a cruta o osteneallt)). Prind in pe-
dicA, pun pedicA, leg picioarele : a impedeca
tIcnesc.
Impedecatoitre f., pl. °rt. PedicA, ins-
trument de tmpedecat.
Impelltat, -á adj. (d. peli(d, pele). fn-
cornet, el insusi : drat tmpeli fat. S. m. im-
pelitatit, dracu. $i ca v. refl.: sd te tm-
pelifezi to chip de om muritor (Car. VR.
1909, 11, 209), sA-ti iei chip de om, vorbind
de un drat.
impelmez, V. pielmez.
Impeng, V. imping 2.
ImpercTunez, V. percfunez.
Imperechoz, V. Imparechez.
Impestritez si pestritez v. tr. Fac
pestrit. In nord 5i ImplstrItez, Impis-
tresc, -truTesc (vsl. pistrili) ; In sud Im-
popistrez si impup- (bg. popistream).
ImpetIcesci, V. petIcesc.
frnpe- (est) Si ImpTetresc (vest) v. tr.
Petrific, fac de peatra ori ca de peatra : te-
roarea if impetrise. Petruiesc (vest). V. intr.
Devin ca de peatrA, Inlemnesc, tnmArmuresc:
Impetrise de spatmd. V. refl. MA fac ca
peatra : pamintu se lmpetrise de uscdciune,
inima i se impetrise de suferinfe. Vechi
si -dz.
impeldsc, V. pep:um.
impicTorongdz si -ogez, a -git v.
tr. (d. picioroange, unelte de umblat). Vest.
Pun pe picioare, acol, fac sA prindA putere
(an convalescent on un copil care Incepe
'sA amble): bine cd to -at lmpiclorogat (VR.
1928, 9, 218). Fig. Pentru o impiclorongare
a ziaralul Lupta (ziaru Steagul, 10 lulill
1922, 1, 5). $1 -gesc.
IMP
- 673 -
limpTddec, V. tmpedec.
ImpTelmdz, V. Waimea.
Imp !etas v. tr. al intr. (fr. empieter).
Barb. Inca lc, uzurp, cotropesc: a impleta
asupra cuiva.
ImpTetrdsc, V. fmpetresc.
tmpTetruTesc, V. petruTesc.
Imp! IduTesc(ma) v. refl. (d. pildd). Vest.
MA pricesc, ma ciorovoiesc, ma clondlinesc,
mA cert.
IMplIdsc v. tr. (cp. cu Impilez). Vest.
Rar. Pironesc. Fig. Pipernicesc.
Imp Ilea v. tr. (d. pill, forma pmt. a lui
pill, adica a piss, a pisagiu, ca lat. dare
in pistrinum, a pisagi. V pldii). Asupresc,
oprim: a Impi la poporu. Vest. A Impila un
cal, a-1 lega cu un picior de capastm, asa
in cit sA nu poatA fugi and e lAsat sA pasca.
Impllostresc, V. prIlastesc.
1) 1mpIng, -pins, a -pingo v. tr. Oat.
im- pingere, -pactum a Impinge, d. pangere,
a !Mtge, ruda cu pagind, propag, compact,
pact vi vgr. pignymi, tntepenesc, fncheg,
pekt6s, tnchegat [V. piffle] ; it. impingere
vi impignere, pv. empenher, vfr. empeindre,
cat. empenyer). Fac sA 1nainteze exercitInd
o presiune : locomotiva miscdvagoanele sad
tragIndu-le, sad lmpingtndu -le. Imbrincesc,
izbesc servitorif b -ad Impins afard pe acel
obraznic. Fig. Indemn : a impinge pe cineva
la mancd. Vechi ping (pin aferezA din
Imping sail lat. pingo, refacut din I'm-
pingo).
2) ImpIng, -pfns,...pfnge v. tr. (mat
vechi lmpeng. d. lat. im-pEndere, a cheltui,
a sacrifice, a plAti, ca Pricing 2 d. incendere.
V. pre-ping).Vecht. Adeveresc, dovedesc:
cele ce nu Is putea impenge (Cod.Vor. 66, 7).
Az( (Dec. 3, 734). PlAtesc o sums.
tmpInsaturet f., pl. 1. Rezultatu Impin-
geril : dinteo singurd impinslituril zidu se
dZirdmd.Vechi vi impIngratura.
limplrlogdsc v. tr. 0/t. Prefac In pir-
loaga : loc impirlogit. V. Intelenesc.
Implrolfea, V. plronesc.
implstreisc yi Implstrlidz, V. im-
pestrlies.
Implstresc, -truTesc vi Impistrl-
tea, V. ImpestrItez.
ImplstrIttira f., pl. 1. Lucru Impistrit
(ornamente) pe haine, pe edificii $. a.
lImplzmositt, -A adj. Vechf. Min de
pizmA.
1mplzmdsc §i -zmuluTdsc(rna) v.
refl. Vechi. MA dusmAnesc.
Implclesc v. tr. (d. pic111). Umplu de
WM, Intunec tare. V. refl. Ceru s'a Impiclit.
Impindar, V. rikspindesc.
lmplinzesc v. tr, (d. ptnzd). Intind ca o
pima, asez, rIndulesc; desfAsor: a impinzi
armata pe ctmp. V. refl. MA raspIndesc : o
lumina bind se fmptnzi to dealuri ffn val
(Sadov. VR. 1911, 3, 336).
www.dacoromanica.ro
IMP
Impfsldsc v. tr. (d. Old). Vest. Imbhesc
tndes cu prat, vorbiod de link de covoare
sail de pAru capului. V. refl. MA fac ca pIsla.
limplatosea v. tr.imbrac cu platop. V.
refl. Intl pun platosa. V. chTurases.
Impletesc v. tr.vsl.plesti-pleton, pletati,
strb. plesti, a Impleti. V. plena). Fac (en
ate, cu sfoaril orl cu alt-ceva) ochiuri care for-
meazii un fel de tesatura compus din fire
Intortocheate servindu-mA la aceastA lu-
crare de iglitA, acusor sal andrele sail vi de
mina libera dud Intrebuintez ramuri in loc
de fire: a Impleti pdru din cap, cforapf.
danield, o plasd de prins peste, un cos, o
pdldrie de pale v. a. $i pletesc (P. P.).
In ultimu timp s'a introdus barbarizing
crosetez vi tricotez (d. fr. crochet, sensor, vi
tricoter, a Impleti).
Impleticdsc (est), -sleds° (vest) al
-ucesc (Bucov.) v. tr. (d. Impletesc cu
term. din incoldcesc). Rar. Impreun (de ex,
mtnile). Incurc, tncticesc (de ex., vorbele).
Ob. V. refl. MA'ncurc, mAmpedic: m'am tm-
pleticit In mdracinf # am cdzut. Fig. S'a
impleticit in vorbd, I s'cl Impleticit picloa-
rele # vorbele de belie.
lImpletIttira f. pl. 1. Lucru ImpleHt, ca
ciorapil vi site articule de ImbracAminte, co-
surile, palariile de pale s. a. Vechl
tItura. Barbarizmu Fr. tricoit on Oleo-
taf c inutil odatA ce avem acest cuv.
ImplIneala f., p1. elf, vechi Cle. Vechi.
Actiunea de a fmplini de a execute, de a
incase biru on de a pune sechestru. V. pl..
ImplIndsc v. tr. (d. plin. V. pllnesc).
Umplu, Intregesc, completez: cemp!ini ba-
nil care mai lipsead. Ajung la un termin,
am deplin, realizez, Indeplinesc (anti de
etate on de servicia, rolu pe care-I aveam
$. a.). A o Implini cu cineva, cu ceva, a o
stirs' rail, a o pAti: belivu a'mplinit-o cu
chefurile. Fac Intocmai, Indeplinesc, satlafac,
execut: a'mplini o promislune, o condillane,
un ordin. Execut, percep biru (11 tricasez)
on pun sechestru : perceptoru l- a'mpiinit.
V. refl. Devin deplin : s'a'mplinit ora, ml
s'a'mpllnit timpu de serviclu. 7'i e'a'mpllnlf,
hofule, ti s'a'nfundat, at petit -of
limplInfre f. Actiunea de a sae de a se
fmplini. Executiune. Realizez.
trnplInitdr, -Dare adj. Care tmplinefte
S. m. Perceptor, incasator.
impifnt, .41 v. tr. (lat.plantare, a plants.
V.Implantea). Plantez, 1.M:di:lege (Ps. S.
Cor.). lag (de ex. sable, culitu): unde vot-
nicii nu'mplintd (Dottie, 2-3, 42). V.
desplint.
Implour, V. proem
implu, V. umplu.
Impodobesc v. tr. (d. podobesc). Or-
nez, pun podoabe. Vechi po -.
Impogoddsco V. pogodesc.
Imponclgare f. Incruclpre, opoxijiune:
Imponcisare de idel
43
IMP
- 674
',upon° IsOz v. tr. Os panels). lntorc
contra : a imponcisa ochu, sulifa asupra
culva. V. refl. MA opun (Vechi). MA uit pon-
cip : a to luiponcisa la cineva Vechl pi
pone-.
impoplatrat, .6z, V. platruTat si
Impestrljez.
Impopordz v. tr. Umplu de popor,
populez.
Impopojondz si Impopoidz (Mold.
Munt.), frnpuputez (Trans.), Intoponez
(Munt.), Injotonds st tnjortonez (Mold.
Munt.) pi tortonez (Trans.) v. tr. (cp. cu
tmpupesc, furturt, zorzoane ai top 1). In-
zorzonez, Incarc cu prea multe haine pi po-
doabe (,ca mitocancele"). La Iasi pi fm-
poschesc
fmposesuTesc v. tr. Est. Pop. Arendez,
dal) In ,posesie" (o mopie, o vie).
Imposplifez, V. pospaTesc.
Impotmoldsc si potmoldsc v. fr. (d.
potmol). Inomolesc. V. refl. Vaporu s'a tm-
potmolit in nisip. V. fntroTenesc.
fmpotriva adv. Rad scris Ild. to potrivd.
ImpotrIvaditd, V. potrIvadad.
impotrIvesc v. tr. (d. potrivd). Opun.
V. refl. MA opun, rezist. Vechi ma pro-
tIvesc Dumnezed trufasilor protivesle-se
(Ps. S. 173,5).
Impotrivire f. Opozitiune, rezistentA.
ImpotrIvnIc V. potrivnIc.
impovardz v. tr. (d. povard). Incarc
mutt, pun marl greutAti deasupra: a impo -
vdra earn on MO.
ImpovoTala, V. povoTala.
Imprafosez v. tr. (d. prdfos). Vest. PrA-
tuiese, colbAiesc, umplu de colb.
imprasllesc, V. prasesc.
Imprastlat, -A adj. RAsptndit, risipit.
Om tmprdstiat, al ciirui glnd nu e concen-
trate om distrat.
ImprikOIT, a -it v. tr. (d. prastie. V.
fmprosc). RAsptndesc, risipesc, arunc In
toate partite: ',tutu imprdatie frunzele, at-
tileria Imprastie dusmanii. Trimete In di-
ferite locurl: comandamentu tsi tmprefstid
trupele. Fig. Ziarele Imprdstie vest(. Vechi
pi rasprtistIT.
ImprejmuTesc v. tr. (d. preajmd). In-
grAdesc. In Trans. pi prejmuiesc.
Imprejmuire f. Actiunea de a Imprej-
mut Ingraditurii, gard.
fmprejur prep. V. prejur.
fmprejurare f., p1. dri (d. Imprejur).
Circumstanta.
Imprejuras, -fi adj. Vechi. Care e pin
prejur (asistent, spectator), vecin.--$1 pre-
Jura,.
fmprejurdz v, tr. Inconjor, fmpresor: a
Imprejura un loc un gard, tl Imprejurase
coplit, (fig.) greutatile.
Imprejurbne f. Locurile din prejur : tm-
prejurimile unit( oras.
www.dacoromanica.ro
- IMP
tmprellstesc V. prllastesc.
fmpremYezez ImprImTezdz -Izez
v. tr. (d. primez 1. Cp. cu val. plepolovitt.).
L. V. InjumAtAtesc (adicA scurtez, micpo-
rez"). $i prem..
Impresdr (vest) pi bnpresur (est) a
-urift v. tr. (lat. *pressdro, d. pressara, ape-
sate, presiune. impresor, -or!, -oard; sd
-oare. V. presIune corn -prim, screm).
Vechi. Imbulzesc, gramadesc : mullimea 11
tmpresura pe Hristos. 1nAdup, sufoc : spinii
Impresurard sdmtnla. Asupresc, constrIng.
Atac. Cotropesc, uzurp. Azi. Inconjor, cu-
prind, Invillese aeru ne tmpresoard din toate
partite. Asediez (o cetate, un loc).
Impresurare f. Actiunea de a Impre-
aura. Asedia.
Impresuratdra f., pi. 1. Vechi. Uzurpare,
Impredn.si -dz, a -4 v. tr. Pun Impre-
una, unesc. Imparechez. V. refl. MA unesc :
ramurile arborilor se impreund. MA ImpA-
rechez (vorbind de sexuri).
impreunare f. Actiunea de a tmpreuna,
Impredna adv. (in, pre ;i una). La un
loc, to unire: a locui impreund cu altu, a
pleca Impreuna cu altu. OdatA, In acelapi
timp via pi loc : a pleca impreund cu altu.
Vechi depredna.
fmpreunatdra f., pl. 1. Rar. Locu unde
dotia lucruri se ImpreunA (junctiune).
ImprIcInitt, -A adj. pi s. Care are o
princinA, un proces : advocatu I-a apdrat
pe impricirtat. 51 prIcInas, mai vechi
si imprIcInas.
Impriclnez (ma) v. refl. Intru In pri-
cinA, mA cert.
Imprletendsc (vest) pi -Inesc (est)
v. tr. Fac prieten: nevola ii tmprietenise. V.
refl. MA fac prieten : chide une-ori se tm-
prieteneste cu pisica. In Trans. Impret -.
Vechi pi -tnIcesc.
imprIlostdsc, V. prIlastesc.
ImprImavarez, V. desprImavarez.
imprImTezdz V. impremiezez.
Imprind -prins, a - prinde v. tr. (d.
pried). Vechi. Rar azi. Tin loculul ea sA nu
fug/ V. refl. RAmIn prins : se imprinse
corabia.
Imprfnzesc v. intr. Ajung la timpu prtn-
zului, la ameaza : cu mincluna Imprinzestt,
dar nu It:serest.
fmprobozdsc, V. probozesc.
Improhtt a .4, si 'few, a -1 v. tr.
(rus. po-hitriti, a Intrebuinta oare-care vi-
clenie, d. hitryt, viclean. V. prohlta vi
hitru). Vechi (Dos.) Ridiculizez, iau In rts..
$i prohltesc.
fmpromut, V. Imprumut,
ftsprdor V. proor.
Improprletardsc v. tr. Fac proprietar:
(a dranit ad fost tmproprietdrili pin legea de
l 1864 ;. a .
IMP
- 676
tmproptesc, V. proptesc,
fm prosp &tee v. tr. Fac proaspat,schimb:
a Improspata apa tntr'un vas. intaresc, o-
dihnesc: a improspdta puterile. Fig. Aduc
far aminte : imi Improspdtez in minte o
lecjitine.
Improstesc, V. prostesc.
Impresc, a -it v. tr. (d. proasca sail
vsl. prigkati, prysnonti, a Improaca, a Im-
praatia ; bg. priisnd pruskam, tmproac sIrb.
prskati, a tmproaca, praskati, a exploda ;
rus. prkskati, prysnutt, a Improaca, a pant.
Cp. cu trdsnesc, trosc). Fac proaacti, azvIrl
cu apa, noroi, petre, gloante a. a. (mitraliez).
Fig. Lovesc ca cu o ploaie de lovituri: acest
ziar improascd lumea cu minciunt La
Cant. (1st. ler. 33) opr -.
Improvcdtura 1., p1. 1. Rezultatu tm-
proacarit, salt* canonadA: Improscaturile
mitralierelor. Fig. AruncAturi de vorbe urtte,
minciuni, ockri: Improscaturile ziarelor.
Improtivnlc, V. potrivnic.
Imprdur, V. proor.
1) Imprumalt n., p1. art (d. Imprumut 2).
Actiunea de a Imprumuta. Lucru'Imprumu-
tat. A da, a lua cu (sad In) Imprumuf, tm-
drumut, ma tmprumut Lucru de Imprumut,
lucru Imprumutat
2) Imprumtit, a a v. tr. (lat. im-pro-
matuo, -dre, d. milt/sus, mutual, d. mutare,
a muta; it. improntare, fr. emprunter). Daa
cu conditiunea de a mi se restitui cu pro-
cent on flerle : a Imprumuta pe cineva c'o
',used, cu bald sati a Imprumuta cuiva o
pusca, nista band. tad cu conditiunea de a
restitui : a Imprumuta de la cineva ceva.
Fig. (duple fr.). Dad, fac sA imiteze de la
mint : Romanii ad Imprumutat Ungurilor
cuvIntu placintA" (palacsinta). lad, adopt:
Romani! ad Imprumutat de la (Input cu-
vantu sank" (szdm). V. refl. lad cu condi-
tiunea de a restitui : ma tmprumut cu ceva
de la cineva. Fats : a Imprumuta ceva
cuiva cu Int. de a te tmprumuta cu ceva
de la cineva" (duple fr. emprunter quelque
chose a quelqu'un). Vechi si Impro-
mutez, prumut §i aprumut.
Imputes v. tr. Fac ca pufu, tnfoiez, fac
sle nu fie Indesat: praf Impufat.
IrnpuTez v. tr. (d. pad. V. puTez). Um-
plu cu put, cu oak (ca regina albinelor al-
veolele). Fig. (d. put, tnfloriturle pe pinzk).
UmplU, tmpanez : a impala capu cutva cu
palavre, cu bocete.
ImpulbArtit, -a adj. Vechi. PIM de
putbere, colbait.
!tinning, -puns, a -ptinge v. tr. (tat.
pangere, punctum, a Impunge; it. pdngere
ai ptignere, pv. ponher, fr. potadre, sp. pg.
pungir. V. strapunfIt punct). Fac sA
sa intre vIrfu : a Impunge plaza cu acu,
pinea cu cutitu,un dusman cu lancea,cu sabia.
Fig. Piac, atac cu vorba : a o Impunge la fugd,
a Impunge fuga, a o impAna la fugk, a porn
in fuga mare. V. Intepf tnghimp.
www.dacoromanica.ro
- IMP
ImpuniitcT -ce adj. pl. tot asa. Care
are obicel sA ImpungA: boil Impungact. ,
Impungiilesc v. tr. (d. Impung). IMpung
mutt al des cu acu, cos: femeia Impungalea
plaza.
ImpunoTaz V. ImpuroTez.
Impunsittdra f., pl. II Rezultatu tmpun-
gerii : pe corpu Jul eraii dodd impunsaturf
de sable. Fig. Piscatura, atac cu vorba:
lmpunsdturile ziarelor. Vechi 9i (Im)-
punsura (ti (im)punturit.
Impupesc v. intr. (d. pup 1). Bart. Trans.
Imbobocesc, tnmuguresc: cu diamant tmpu-
pile (ArhO. 1924, Ian. 29), rdchitd Impupitd
(Sez. 36. 8).
tmpupezez v. tr. (d. pupdzd, pl. -ezei,
pin aluz. la penele el). Vest. Iron. Impestri-
tez, tnzorzonez, tmpopotonez.
Impupistraz V. Impestrijez.
impuputez, V. Impopotoner.
Impurafez ai (est) -noTez(mii) v. refl.
Mk uniflu de puroi: bubd Impurotatd. V.
supurez
impusc, a -fi v. tr. (d. pusca. Se conj.
.04 mug.). Ucid on rknesc descarcInd puaca
sad altA arms de foc a Impusca un hip. V.
Trag cu pusca: nu mai tot Impuscaft,
mat baiet1 1 V. refl. Copilu s'a Inzpuscat In
picior. Iron. A impusca franca, a umbla
mortis sa ctstigt mAcar un franc A fugi, a
fe duce (Ca) Impuscat, a fugi, a te duce
grabnic (ca glontu ieait din pusca). Si
puic (ford): pe Onutd 1-ad puscat ; ad sd
ma paste ; et m'alungli fi ma Foca (Sadov.
VR. 1928, 1, 52).
Impuscat, -6 adj. Fig. lute ca glontu
pornit din puaca: clad a auzit, a plecat
Impuscat.
Impuecii-franc m., pl. tot. asa. Iron.
Om aaa de sarac in clt alearga ai duple nu
franc.
impusc'n -land. sad Impuecit-tn-
lunit m., pl. tot asa. Om desperat si ad
nimica stint.
Impuecilittira f., pl. 1. Pocniturk de
puaca: se auzead Impuscaturile. Distantk
cit bate o puaca: fret Impuscaturt era
pind la mat. $i puscittdrift (fiord).
1) impdt, a -6 v. intr. (lat. Imputo,-cfre.
V. Imput). Vechi Mustru, reproaez: lisus
tmputa °raglan Vidin. Regret ce-am dkruit:
Imi tmput. V. refl. MA cent, mli cIorovolesc :
ndrodul se imputa cu Moist.
2) Imptit ai Imputesc, a v. tr. (lat.
putesco, -iscere. V. put). Umplu de putoare.
V. refl. MA umplu de putoare, ma stric, ma
descompun cadavrele se imput la cdldurd.
51 Imput (vest).
Imputare f. Vechi. Imputaciune.
ImputacTune f. (d. Imput 1 sad lat. im-
putdtlo, -Oats). Vechi. Mustare, reproa. Cear-
tA, netntelegere (lorga, 1st. Arm. RPM, 1,310),
 676
IMP
Imputeresc gi -ez v. tr. Vechi. Rar
ad Dad putere, Iniiiresc (trupepte). $i
puteresc.
IrnputernIcesc v. tr. Autorizez, dati
puteri depline. V. refl. Rar. MA tntiiresc,
prind putere.
ImpiiternIcfre f. Actiunea de a sad de
se Imputernici.
Imputerniclt, -ft adj. pi a. Care are
depline purer!, plenipotentiar.
V. Imput.
Impu IcT6s, -Dash adj. Puturos, infect.
Impu IcTaine 1. Vechi. Putoare, infectiune.
Imputinez v. tr. Fac putin, micporez. V.
refl. Scad: banit se impaineadi. Vechi
putInez.
Imuguresc V. trimugresc.
Imufteec, 1. a. V. Inmultesc.
In prep. (tat. in, it. eng. in, pv. fr. cat. sp.
en, pg. em. V. Intru). In Auntru : ma disc
on stud In casd, in oral, In Romdnia, ml -a
intrat an gloat In picior, mi-a venit o Idete
to mince, ln cap. In timp de : a construi o
casd to fret lunt, intro yard. Peste, du-
pa : Inteo ord and in torn. La: 1 -a lovif
In cap, in pictor. Pe: imt pun paldria in
cap, haina In spinare, clzmele in pictoare.
Cu: a cdlca in picioare (cu pictoarele). Intre,
pintre: a rdminea in strata. A sta in pi-
cioare, a eta pe picioare, drept, nu pezind.
A sta to n0, a eta pe prag, Intre upori.
Doctor in filologie, student im matematicd,
doctor care Ole Hlologia, student care tnval
matematica. A ft to floare, a fi Inflorit, (fig.)
a fi In timpu celei mai marl strAluciri. A ft
In ragddune, a fl In timpu chid tli fact ru-
glicinnea. A ft to armatd, a fi militar. In
cIt, pint chid, de, cA: a strigat asa de
malt, In cit a rdgusit ; flpa in cif 'ft lua auzu ;
era asa de furios, in cit nu mai vedea a-
rnica. V. tntru, cit, ca.
tnacdper, V. *caper.
tnaclIns, V. adins.
InaIntare I. Actiunea de a tnainta. Pro-
motiune, tntiltare to grad : tnaintdri in ar-
matd. Progres.
Inaintits, -a adj. gi s. Care e inaintea
altuia, precedent, precursor : 1pocrate a lost
Inaintasa medicllor. Cal Inaintast, inhtmati
cite dot unit inaintea altora (fr. d la Dau-
Mont). V. bulzis.
Inaintat, -à adj. Promovat, dus inainte.
Fig. Intltat In grad: ofifer Inaintat. Crista-
lizatrcUlt: popor, om inaintat. Dezvoltat,
precoce: copil inaintat. Fels avansat (fr.
*vaned).
Inainte prep. de loc cu gen. (in gi ainte;
let. abante, d. ab, de la, pi ante, tnainte; it.
avanti, fr. avant. Ainte se Intrebuinta In ve-
chime flail in: ainte merserd). 1. Dinainte, in
fatA: inaintea mea, inaintea ochilor mei
(Diferentii Intre inainte gi dinainte nu existA,
cA poll zice pi and duc on pad dinaintea ea-
sel gi inaintea case( gf corespund amIndadi
Cu tr. devont). 2. Prep. de timp cu gen. Din
www.dacoromanica.ro
INA
timpu precedent (fr. avant): Dada In ainte
de Romani, Dacia din aintea Romanilor.
3. Adv. de mipcare (fr. en avant): in ainte,
soldati I 4. Adv. de timp: stiam din ainte
(fr. d'avance). 5. Loc. adj. Cel din ainte, an-
terior, antecedent, precedent : vorba din
ainte, partea din ainte (V. dinainte). De
se (sad de alcl sail de acuma) In
Write, tnceptnd de acuma. In ainte
vreme (Vechi. Unit azi), odinioarA, altA-
data, odatA, In ainte, clndva. Mat In ainte
sat numai In ainte, altA-data In trecut:
in ainte erai mai stilton A lua inainte, 1.
a anticipa, 2. a tntrece. A da inainte cuiva
(termin luat de la joc, ca biliardu, cArtile,
popicele, adica a da cuiva puncte inainte,
ca to sA Incept mai de jos, fiind sigur ct
tot vet tnvinge), a fi superior cuiva.
inainte-mergator, -oars adj. pi a.
Rat zis lid. Inaintas, premergator sail pre-
cursor (supranumele Jut Ion BotezAtoru).
tnaintez v. tr. Merg to ainte : armata a
inaintat in lard strand. Fig Progresez : a
inainia io elate, in lucru, in stadia. MA
Malt In grad: acest ofifer a inaintat rdpede.
V. tr. Duc In ainte: Inaintez lucrdrile. Pre-
zent, adresez : inaintez o hirtie ministerulut.
Fig. Malt In grad. Fats avansez (tr.
avancer).
trials:06s n., pl. at
(d. Malt gi glos=jos,
dupA ngr. anokdto. V. anocato). Mold.
L. V. PagubA, neajuns : a face cuiva (nal-
Spre inalglos, spre partea de jos.
Si inangTos. V. hustTulTuc.
Malt gi nalt pi (est) nant, -a adj.
(lat. a, In, gi altus, Malt, care e un part.
d. Were a nutri ; it. sp. pg. alto, sic autu,
fr. haut, pv. aut, cat. alt. V. aliment).
Mare, care se rldicA mai sus de ctt altil :
matte, copac, om Malt. Fig. Distins pin
rang, ailgUst : un Malt personagid, o pozi-
tiune lnaltd. Superior, sublim : cugetdrt
'flake. Muz. Ascutit, de sus: voce Malta. S.
n. flirt pl. In tnalta cerului, foarte sus, la
mare tnAllime.
malt, a -Alta v. tr. (d. lat altiare, d.
altus, !Halt; it. alzare, fr.hausser, sp. alzar).
Ridic, construesc mArind InAltimea: a Indlfa
un zid, o casd, o statud. Sui, urc : a hullia
un zmed In aer. Fig. Ridic In rang, Main-
tez: indlfa pe cineva la un rang. Laud :
poefil ii Maid pe eroi. V. refl. Mt rtdic,
ma sui. Fig. Ajung la o tnaltd pozitiune so-
cials. MA fudulesc: nu to mai Malta atttal
V. tnjosez.
*Inamorez(m14) v. refl. (it innamorarsi,
d. amore, amor). MA Indrligostesc, prind
iubire de o fiintA de alt sex (E mai elegant
de cif a se amoreza).
inapoT, prep. cu gen. (in gi apot). Di-
napoi, dupt (cu stare sat mipcare): Inapoia
mea, inapota easel. Inapot I Inapota mea
(adict du-te) I Si rapciT (est) ca strigAt
calului tal se dea Inapoi = .nazat". V. di-
napoT gi cp. cu dinainte, Inainte.
INA
- 677 -
Map° Tare f. Actiunea de a da Inapol,
restituire Inapoterea and datorff. Fig.
Shim omului Minas Inapoi cu caltura sad
cu Melte. Cu Int. de Inturnare, intoar-
care din calatorie" e abs. fatal
Map° Tat, -a adj. Restitult: bard Ina-
porail. Fig. Rims tnapoi, retrograd : popor
Inapolat.
InapoTax v. tr. (d. Maud). Restitui, dad
Inapoi mitt ce am luat. Rar. Scobor din
rang. Ca v. refl. cu Int. de ma tntorn"
e nn neol. de rad gust I
InarIpitt c1 arIpiat, -a adj. Cu &rip'.
Martinis fl arlpos v. tr. Dad aripi.
pun aripi, tnzestrez cu aripi. Vechl si
Intrarlpes.
Inas-mos, V. armex.
Inaurdsc, V. sures°.
Inavuidsc 'V. tr. Rar. Fac avut, bubo-
;Mese. V. refl. MA Imbogatesc.
Inaba, # -duo, a -I v. tr. (strb, na-
Witt, a se miffs, cu Int. lut Inddits. Et
(ndbitsd, sd Indtise. V. busesc). Vest.
Inticlus, suloc, asfixiez. Fig. Reprlm: a Ind-
bust o rdscoald. V. refl. MA tnAdus : s'a
Indbusit ;1 a murit. Est (nlibuspeoc).
NAptdesc, inund, 1podidesc : 1 -ad ndbusit
litcrdmile. V. intr. MA mars, naboiesc, at-
vAlesc: Hartle, Tatarli au ndbusit. $1
Inn- ft fnabug.
tntibuoeitlik # ntibuseala f., pl. ell.
Asfixie, sufocare.
Intibuyltdr, si nabooltdro -Dare
adj. Care te tnabu5a, asfixiant, sufocant:
cdldurd Indbusitoare
IneiclitYdsc. V. naclaYesce
Inticreso, a -I v. tr. (lat. inacresco,
(score, a se tnacri). Acresc, fac ecru: Mmtfu
Indere* calla Fig. Plictisesc, nemultamesc:
vorba asta (-a Indcrit sufleta. V. refl. Mi
s'a indcrit sufletu, Is foarte plictisit, supa-
rat, Indispus.
Intirldsc, a -I V. tr. (d. nadd sad strb,
ndditi, a lipl de, nadeti, a !Midi ; bg. ma-
dam, rut. ndditi). lmpreun, leg, lipase o bu-
cata de alta, mat putt o bucatA ca sli fac
mai lung : a Mali o haind, tin lemn, tin
drug. Ftg.'Amplific, acorneac de fa mine :
a Inddi o poveste, o vorbd auzitd. Indulcesc,
fac ati prindt gust, at tot vie: a Inddi por-
ed' la popusof. V. refl. Ma tndulcesc, prind
gust, tot vitt: vrdbiile s'ad !Malt la cirese.
Se zice 81 se sale si Inn-. Pe la Bz. si
Inbjesc. In nord si nadesc.
tnadltara 1., pl. 1 Lucru fntdit, adAugat,
anexat : a pane o tnelditurd la o scindurd,
la o rochie, la an drug.
.onsc # (mat rar) nttdu.
nese, a -f v. tr. (In si nd-dusesc, d. vsl.
ne-claiti ft za-du§iti, a sufoca, d. duhd,
dud; rus. daft', a sufoca. V. nada). Est.
AS1iNiez, auto; triabuo V. refl Mt asfixiez.
www.dacoromanica.ro
INA
Vest (Intictuaesc 51 mai des nfttlunesc
v. Intr). Mud, transpir. Se zice si se
sale si Inn-.
Imidusft ci (mai rar) Mic/oft, -a
adj. Est. folibusit, asHxiat, sufocat Infundat :
haat Inadusit, stufatu a an fel de mIncare
Inildusitd. Vest (nad-). Asudat. Adv. In
mod toadusit: rdsund Inadusit.
Inikdooltdr, -oare adj. Est. Care te
inadusa, tnabusitor, asfixiant, sufocant.
tnajesc, V. Inadesc.
tnalbesc, V. albesc.
Inti flare f. Actiunea de a sad de a te
Malta. Indltarea Domnului, tspasu,,o sarba-
toare la 40 de zile dupi Paste; Indltarea
sad Zida Crucii o sarbatoare la 14 Sep-
tembre to amintirea unei ceremonif care s'a
Malt is lerusalin In onoarea crucii supt
Eraclid. V. exaltare.
Inalifit, -fft adj. Fig. Adgust, mtrit (Tit-
le adresat odinioart domnulut [principeluil
si corespunzator actualului altetd): prea
Indliate Doamne 1.
Inaltiktdr, -oars adj. Fig. Sublim, im-
punator: spectacul indlidtor. $ n.. pl. oare.
Aparat adaptat la teava pustil (la mijloc,
nu la vIrf) care serveste is ochit la distante
marl (V. catare).
Malt/aura 1., pl. 1. Loc tnaltat, rtdica-
tura. V. estrada, prispo.
tnaltfe f. Vechi (Ps. S.). InAllime.
Infilifme f. (d. Malt). Dimensiunea anal
corp considerat de jos In sus on distanta
la care un corp pluteste aer : Inaltimea unui
manta, until om, anal nor. Loc Malt : dus-
mann" ocupase Indltimile. Fig. Superioritate :
trulltimea genialut. Sublimitate Ina/timed
religiunil crestinesti. Titlu dat odinioara In
locu actualului altetd: lndlffinea voastrd
A fi la Indltimea tine( chestiuni; a fi in
stare s'o Intelegi, a o putea tnvinge.
InfiMetesc, V. nametesc.
Inamolesc. V. Inomolesc.
Imirikvescr V. narilvesC.
Intimatisc, V. nfirtifesc.
Malicia, -A adj. (dupA lat. inndius 5i
fr. Pine). Luat odatA cu nasterea, din nits-
ca l*: ideid de ad! apdra proprietatea e
Indscatif omului (sad in om). $1 Innascut
oi Initscut.
Inashisc, V. naslesc.
Inispresc, V. aspresc.
Mai-intro adv. care aratA starea sf mis-
cares (vskontrl, de unde van-ontrl, despirtit
in vu north-I pin confuziune, de unde spot
nontrl lid. ontri. Lat. intro poate at fi avut
si el intl.). In interior : dorm, and duc Ind-
antra (Mai corect e a aerie In duntru : dorm,
and duc in duntru, pin duntru, pe dirt dun-
tru, les din d antra sad de din duntru. La Bald.
907,1804 si 3240 In untru,1384si 3.305 din antra).
S. n., pl. urt. Interior : Ind:mire oddif, Won-

IAN
trurile easel (Vechi : InIduntral vostru plin
este). Vechi, azi to Trans. Ban. InIgtun-
tru, inlontru $1 inluntrut in nord in
untru si in trite'''. Vechi si In nontru
si in nuntru (dupt vsl. vunontri).
iniftvaddsc, V. nevedesc.
In- si Incadrator m. LucrAtor care
incadreazt tablouri.
In- si Incadrez v. tr. (fr. encadrer,
d. cadre, cadru). Pun In cadru un tabloa,
Inramez. Desemnez to prejur ceva ca un
cadru. Fig. Amplific, Inzorzonez : a incadra
o anecdotd. Pun °Nen unei trupe: a in-
cadra un regiment nod. Inconjor cu lovi-
turi de tun repetate : o baterie incadrase o
companie, pe care apot o nimici.
Inca; inclines incalea st tncal-
tea (ea dift.) adv. (d. tied, ca cindaf si cin-
dailea d. cind). Fam. Cel putin, barim, mA-
car: ma duc sd vdd trzcaltea ce-a fast, in-
caltea nu m'am dus degeaba. Forma In-
caTlea In vest. Rar incaletea. In Bihor
Om 37,129) incfildte.
incitibar, a -aiblirit v. tr. (cp. cu !n-
eater si Incherb. Incatbdr, Incatberi, sit
tricalbere. Insfac, apuc ca SA bat : clnd to -ot
incd(bdra acama t Incherb, tnjgheb (Munt.
vest): lmt inallbar un venit V. refl. MA In-
cater : s'ad Incdtbdrat la Mate oamenit,
cinti.
IncaTer, a -it v. tr. (d. cater). Arunc la
Male contra altuia V. refl. MA arunc si
intru In luptA : °stile s'aii inedierat.
incialea, V. lineal.
incel(rna) si (mai des) incalciz, a -alit
v. refl. (d. cal, adicA zdravan ca un cal,
cum se zice). Mt Ingras gi prind putere,
vorbind de vite si de copil ctnd fAcut
Mai marl si Incep a se forma.
blade, a -calca v. tr. (d. cafe si tra-
dus dupt fr. empieter, a Incalca, d. pied,
picior). Uzurup, cotropesc : a Incalca un
teren. V. intr. A incdlca asupra vecinulut.
Fig. Ali aroga drepturl pe care nu le al :
a incalca asupra cuiva. In poezie (tradus
dupt fr. enjamber), sezice clnd un vers se
Intinde asupra altuia arunctndu -i un cuvint
on mai multe care dupe Inteles trebuiab St
fact parte dintr'tnsu, ca: Ce e amora ? E
an lung prllej pentru durere (Em.).
incalea, V. incaT.
Incalec, a -Edeca v. intr. (mlat. ca-
bdllico, -dre, d. cabailus, cal it. cavalcare,
pv. (enjcavalgar, fr. chevaucher, sp. cabal-
gar, pv. cavalgar). Vest. MA urc pe cal sail
§ed pe cal : a incdleca pe cal, pe zid. V. tr.
MA pun ctlare: acest cal e gm) de Mettle-
cat. Fig. Supun : sdrdcia Il Inedlecase. Pun
cAlare (Incalarez) : infanteristi incalecaft.
In est -Alla, -Malt.
incaletea, V. incaT.
incalifat, V. IncEdifat.
Incaltea, V. incaT.
incall, a -calla v. h. (lat. calciare
sail in-calciare lid. calceare, a inctlta,
www.dacoromanica.ro
678
INC
cab:, cAlcli it. calzare, pv. 'caussar, fr.
;
chausser, sp. [cal ar, pg. calpar. V. talc,
coltundes-call, des-cult). Pun In-
cAltamintea In picioare : a Incalca un copil.
Fig. Fam. Pacalesc, Inset : m'a incillfat cu
dot francf V. refl. Imi pun IncAtamintea
In picioare : md incalf cu cizmele (mat uzi-
tat tmt pun cizmele). Cp. cu Inset.
Incept -tit, a -ape& v. intr. (lat. In,
tn, si cdpro, cdpere Ild. cdpere. V. Incep).
Pot fi cuprins, pot fi continut, am loc In,
pot trece pin : vinu tncape in pahar, malta
lame care era nu Incdpea In said, acest om
Malt nu Incape pe aceastd usd mica, pe aid
nu !neap dot inst. V. tr. Cuprind, contin,
las at intre, las at treact r pe acest om gras
nu-I mai Incape halna (nu mai Incape In
haint), aceste ghete strimte nu md !neap
(nu-mi infra picioarele to ele). Fig. Reduta'n
not rapede un foc cit nu-1 incape gindu.
(Al). Nu Incape Indoiald (sail vorbd) cd, e
sigur cli, nici nu se mat discutt ca. A In-
capea pe mina (sad pe mtnile) cuiva, a
ajunge In mtnile, In puterea ltd. A Incdpea
In nevote, a cAdea In nevole (mizerie, difi-
cultate). A incdpea la domnie (Vechi), a
ajunge to domnie, a ajunge domn. Casa an
mat incapea de lame, nu mai putea cuprinde
lumen. A nu incapea de cineva sat din
cauza cuiva (fig), all fi incomodant cineva.
Aici nu Incape (sail nu se incape) ignorant()
(Sat ignoran)'a), aid nu se admite ignoranta.
lincitpat, a -Erpfaii, V. capat 2.
incarc, a -agree v. tr. (d. lat. in, In,
sicdrrico, -dre tncarc, d. carrus si carrum,
car ; it. (in) carcare si fin) caricare, pv..sp.
(en] cargar, fr. charger, cat. pg. (en/ car-
regar. V. cargobot, caricature, des-
care, *aria). Pun o sarcinA pe cineva :
a inearca an cal, un hamal, o edrufd. lab
ca at transport : corabia incarcd marfd.
Exagerez, unflu : a incdrca o socoteald, un
cont. Pun prea multe ornamente : o Incarca
o rochle, o casil. Pun praf si proiectile _Intro
arms de foc : a incarca o puscd. V. intr. Incarc
la socotdald, Incarc pe cineva la socoteala,
j
pun prea mutt In socoteala lui.
In- si Incarcerdz v. tr. (fr. itzcar-
cdrer, it, incarcerare). Pun In careen!, In-
temnitez.
Incarnez, V. incarnez.
In- si incartierez si cartlerez,
v. tr. (d. Cartier). Pun la cartier, dab la
cartier : chid o trupd n'are unde dormi,
polifia o Incartiereazd pin casele particula-
rilor. Forme mai vechi : incvartirezi
incartlruTesc,incvartlruTesc, ever-
tlruiesc.
in- si Incatenez v. tr.(fr. enchainer, d.
chaine, lant ; it. incatenare, d. eaten, La-
tent). Rar. Inlantulesc, IncAtusez.
incazarrnez v. tr. Asez, pun trupele In
cazarma.
Inca adv. (lat. mica, prescurtat din hanc
&lamb aceasta ore, de unde vine si it.
d. dnche fi ancara, fr. encore lid. ancore, vfr.
INC
ainc, pv. anc,sp.aun yi aunque). Pink acuma:
n'a refit Inca, hied n'a venit. Peste ceia
ce exists, mai, tot, In ainte (fr. en avant):
a mai Ina Inca sau siniplu a km Inca), el
(mai) doarme incd sad el 'nal (mai) doar-
me (el tot mai doarme sad el tot doarme
sai, el doarme in ainte) ; dupd ce ai gresit,
Med mat vorbesti. De and, deja: lupq fura
Inc4 de cold (de cind, era Mel). In eli-
ziune: fertzc'o datd ((fa Inca o data).
Veal' si $i I ricaLiple.
Inca Terat n. Actiunea de a te Incaiera.
Prov. Pin'la impdratu rabzi incdieratu,
pinla Dumnezed te mAnIncli sfintii.
Inc& 'area v. tr. (d. calare). Vechi. Sui
pe cal, poruncesc sd incalece. V. refl. Incalec :
MI ad plaid a se Medial-are, s'a'd incaldrat
,Si air plecat (Let. 1, 337), n'ad apucat sd se
incilldreze (2, 221).
e Incalcare f. Actiunea de a Medial,
de a uzurpa. Fig. Arogare de drepturi. In
poezie, trecerea unui cuvint ib versu urma-
tor (fr. enjambement) V. Incalc.
Inciftlete adv. V. Inca(
incalez(ma). V. incal.
Incallf at, -a adj. Vechi, Cu calif : ciubuc
incalifat. $i incal- si Snell.
Inctillifire 1., pl. dri. Vechi. Az! nord.
Incaltaminte.
Incaltat, -a adj. Care si-a pus trial-
tamintea In picioare. Se zice despre pasarile
care ad pane multe la picioare asa in ell
par a avea incaltaminte: porumbi, cocoa
incallafi. Vita incdlfatd, om 4oarte prost.
Incaltattira f., p1. 1. Muni. Rar. Meal-
taminte.
inceltamint si caltarnint n., pl. inte
(lat. incalciamentum, caictamentum si cal-
ceamentum). Vechi. Imbracamint de pele, de
postav on de cauciuc care acopere picloru
(talpa on $i pulpa), cizma (ciobota), gheata,
galosii, papucii, pantofii, imlneil, tirlicii v.a.
Azi se zice incoldmintele-s bane sad
inalltdmintea e band. gen. Incaltdmintelor
si incdltdmintii, ca merindea (Trans.) lid.
merindele. Cel mal bine e sd pastrezi forma ' aintea altora : artileria noastrd fu tacepd-
incandmint.
Incalzasc v. tr. Fac cald : soba Medi- acesti scalar( Is incepdtori. Subst. Un in-
vste caSa, Fig. Aprind, Insufletesc, animez:
acest cuvint incillzi inimile V. refl. MA fac
cald : and Incdlzesc bind cacti, Fig. MA luau- Vecht. Putere, domnie. Pl. A patra ceata de
fletesc, mA entusiazmez.
incapastrez v. tr. Pun capastru in cap.
tncepere f. Actiunea de a ?nape& Spa-
lid, intindere, cum e o cavitate, un coin-
partiment, o camera : inima omului ate
patra Incdperi, aceastd casd are opt in-
cdperi.
Incapatdr, -care adj. Care cuprinde,
spatios, destul de mare ; cash incdpdtoare.
IncapatInare f. Tinere excesiva la
ideile, la vointa to (Indaratnicie, obstina-
thane),
679 - INC
IncapatInat, -a adj. m. Indaratnie,
Intestat, obstinat, care tine excesiv la ideile,
la vointa lui.
Incapatinez v. tr. (d. cdpd(ind). Fac
IncApAtinat. V. rail. MA fac incapattnat, nu
cedez idellor sad vointel altuia.
IncapuTesc, V. capuTesc.
tuctipufat, -ft adj. (d. cdpusd). Rar.
Acoperit de capusi. Acoperit de muguri sad
de boboci (tnmugurit, Imbobocit).
Incaputez, V. caputez,
tncarbunez v. tr. Inegresc cu carbune.
Subst. Iron. Un incdrbunat, un tntunecat,
un Intaciunat, un Tigan.
tncarcarnInt n., pl. inte. Incarcare. In-
carcatura (la cordbii).
IncarcatUra f., p1. 1. Materia cu care
Incarci, care e Incarcata : incdrcatura unel
cordbii, unei pastl, V. ladunca.
Incaresc v. tr. (lat. iucalescerf, d. &I-
ndus, cald ; sp. calecer). Vechi. Incalzesc.
Incaruntesc, V. caruntesc.
IncasT, Incaslle, V. Inca.
Incatiiranidz v. tr. Prind (leg, fixez)
cu catarame.
Inclutranesc, V. catranesc.
Incatraa, V. totro.
Incatuvez v. tr. Pun catuti, leg In ca-
tusi, tnlantuiesc, incatenez. Fig. A inclitusa
libertatea.
InceluTesc, V. celuresc.
Incenus)ez v. tr. Umplu de cenusa sad
acoper cu cenusA.
Incep, - ceput, a -ceps v. tr. (lat.
inapt°, -clpere, d. cdpere, a apuca, a lua.
V. incap, capat, re-cuperez, ac-
cept, con-cep). Fac prima parte din
peva : incep (a aerie) o carte, incep o casd.
Is la fnceput: (neap anu, cdidtoria. V. intr.
Ceremonta a inceput (subint. a curge, sd
cure, cursu el). V. refl. Lupta s'a inceput
(sail a inceput). In Serbia a cape.
Incepatar, -awe adj. Care Incepe In
toarea luptei. Care e la Inceput, debutant :
cepdtor.
Incepatorfe f. (tradus dupd vgr. artier).
ingerl.
Incepatara f., p1. 1. Rar. inceput. Orl-
gine. Vechi si cepatura.
Incepenle f. Vechi. Azi iron. lnceput
(de ex., is un butoi cu yin).
tncepere f. Actiunea de a incepe. Cu
tncepere de azi, IncepInd de azI.
fncepdt 11., p1. ad (cl. incep). Timpu de
cind sad locu de unde incepe ceva, origine:
inceputu luptel, inceputu Dundrit. Fig. Ori-
gine, fundament : fnceputurile lunar. La
tnceput, chid a inceput ceva :la inceputu

www.dacoromanica.ro
INC
680 -
sarbdrit A face unut lucru incepata, a4
Incepe (vorbind mai ales de fapte rele): a-
cestet nenorocirl invidia i -a fdcut Incepata.
La Ur. din ceput, de la Inceput.
Incerc, a -it v. tr. (In M cerc 2). Cerc,
probez : a Incerca o hand. Fig. Dumnezed
ne Incearcd. V. refl. Cerc, caut sA vAd dacA -s
capabil: and Incerc In luptd, la luta. V.
cerc 2.
lincercere 3J (vechi) cercare 1., pl.
art. Facerea unei probe : tncercarea fine!
masin(. Lucrare de tncepAtor: Incercarf po-
etice. Fig. Nenorocire care e presupusA cA e
datA oamenilor de Dumnezed ca sii4 vadA
ce pot rAbda fArA sA murmure. Nenorocire
In general : am !recut pin grele incercarL
Peatrd de Incercare, V. postri i.
incercat, -a adj. Trecut pin multe In-
cercAri, experirnentat, priceput : soldat in-
cercat. Intarit de safer:110: intim! incercata.
IncercuTesc v. tr. (d. cerc gi cercu-
iesc ; fr. encercler, a Inconjura c'un cerc, gl
center, a Impresura). Inconjor, Impresor, a-
sediez.
facet, -ceata adj., pl. etc (lat. in, In,
$i quetus lid. quietus, linistit, part. d. gales-
cere, a linisti ; it. cheto, pv. quet, fr. cot, sp.
pg. quedo. V. achit, cvlt, fit). Linistit,
lent : lucrare toccata. Domol, molesit, bleg:
on: Wet. Adv. Nu rtipede : a merge, a dicta
Wet. Nu tare, cu voce joasa : a vorbi tncet.
Cu atentiune, cu mifcAri lente : cu largrile
supfiri trebule sd umbli Wet. facet-facet
(..,--t..J) sad Incetu cu inCetu, pe ne-
simtite, lent : Incetu cu inceta se face °feta.
(Prov.). In Trans. si cet. V. cu.
Tricetare f., p1. art. Actiunea de a In-
ceta, sfirsit : Incetare din Wald (moarte), In-
cetare de plat! In comercid (faliment), Ince-
tare de ostilitliff (armistitia sad pace).F4kra
tncetare, continuo, perpetuii, meted.
Tncetatenesc v. tr. Fac cetAtean, na-
turalizez, ImpamIntenesc. V. refl. MA natu-
ralizez. Fig. MA rAsptndesc, intru In obicei:
obicela de a bea ceaf se Incetafenise Mire ef.
incetesc(ma) v. refl. (d. scald, cete).
Ps. S. Murmur : tncetird -se limbile.
1) fricetez v. intr. (d. Meet). Nu mai con-
tinua, contenesc, stImpesc, tinchesc: ploafa
a Incetat de tot sail pain. incetez din viafd,
mor. V. tr. Opresc, sflrsesc: incetez vorba,
actiunea.
2) Masten v. tr. (d. ceata; vsl. &tali
sen, a se tnceta). Vechi. Bag In ceatA. V. refl.
MA bag In ceatd, mA asociez. $1 incites
si Maltese.
fricetinat, -á adj. Acoperit de cetinA:
an brad incetinat.
Tacetineala f., pl. elf. Calitatea sad de-
fectu de a lucre Inset.
Tacetinel adv. (dim. d. Meet). Farm
meet: rift curge incetinel. V. clitinel.
lincetinesc v. tr. Fac mai !met : a In-
cetini mersu.
Incetisdr adv. Cant tncet.
www.dacoromanica.ro
INC
inceat, V. cetat.
Macias v. tr. -Umplu de ceatA zarea
s'a Incefat. SI Pawnor= r °chit mi-I
incefosa (CL. 1922, 370).
Incheaburesc v. tr. Fam. Fac cheabur,
ImbogAtesc.
Trichea, a -A v. tr. (d. cheag eau diet.
catgut°, quaglo, clago, -dre ; it. cagliare,
fr. caller, sp. cajar [81 cualar, pg. coalhar,
d. lat. coaglard. fncheagel ; ad tnchege).
Solidific pin ajutoru gheagului sail gelatinei:
a Inchega laptele, stngale. Fig. Fprmez, cons-
titui: a tnchega o societate. V. MI. MA so-
lidific laptele se Incheagli. Fig. MA cons -
titul: societatea s'a Inchegat (Multi scriito-
rest ad abuzat de acest cuvInt),
linchegittoare 5. Vasu In care se In-
cheagA laptele, Ban. 0 piantA geraniacee nu-
-mitA si pribof cllpresc gi ndprasnicd (gera-
nium robertidnum), despre care morn crede
cA opreste curgerea sIngelut din rAni, din
care cAuzA -i si zice afa.
Mahal, a -of& v. tr. (d. chete),Imbumb,
fixez pin nasturi: tra Mend hana. Termin,
formez stirsitu acest ploton inchete com-
pania. Fig. inchel pace, alianfa, fat pace,
aliantA. !whet' socoteala, terrain socoteala.
V. intr. Trag concluziunea, conduct: e bine
so n'ai nevae de nimeni, inchele eL V. refl.
MA tmbumb : ma Inchef la hand. MA unesc,
mA Impreun: tnchetetura e loco unde se In-
chele dodd lucrurf.
lincheTat, -a adj. Imbumbat, tnchls pin
ajutoru nasturilor s. a.: o hand Inchelatd.
Fig. Implinit, terming : fin an Inche(at.
fachoTbikr, V. Inchelb.
hicheTare f. Actluneil de a !ache's. Con-
cluziune, rezultat.
facheTetar n., pl. oare. arlig de In-
cheiat ghetele cn nasturi (fr. tire-bouton).
fncheTetaraf., pl. i.Rezultatu Incheierii.
Locu unde se Inchele niste lucruri, adieu-
latiune : Inchefeturile oaselor, corpulu(, ca-
rata, masinif. In Buc. 01 IncheTe-
toare, pl. or!.
fachalb ttii tacherb, a -A v. fr. (cp. cu
tncaibdr). Vest. lnjgheb, Inchipez, adun Cu
gred o avere, nIste ban!. $i tachalbar
qi IncheTbar, -eri, -are:, sd inchelbere, a
-d Part. inchelbarlt (VR. 1929, 9-10, 331).
fachelmes, V. pTelmes.
facheotorez (eo 2 silabe) v. tr. (d. che-
otoare). Ban. Olt. Inchel, Imbumb,
hichesasluTesc, V. chezacluTesc.
-chic, a -chide v. tr. (lat'
fin)cladere qi f(nIchtudere, Inrudit cu
chele; it. (inJchiudere, pv. claure, fr. Clore,
cat. dourer, vpg. chouvir, V. des-chid,
con-clud). Pun latfun spatid aeparat pin
pAreti: a Inchide briar In ladd, fin vinovat
In arest. Astup intrarea unui loc : a Inchide
o easel, o curie, un port, an drum, o carte.
Cicatrizez, vindec : a tnchide 9 rand Oi fig.),
o durere. Fig. Termin, pun capAt, finest: a
Include discusiunea. les album: a Inchide
INC
- 681 -
balu,ilrgu. V. refl. Davin de o coloare mai In-
tunecati: aluatu prdJit se Include. Inchid
usa, Inchid casa pin ajutoru midi. Fig. Inchid
gura, tac. I cuiva omit lac sa nu
mat vorbeascA (tnfricostndu-1 sad clindu-i
bani). Inchid ochii, mor. Inchid ochii ((fats
de an fapt), II tolerez, ma fac Ca nu vAd (V.
coniventa). Inchid cuiva ochii, asist la
moartea dui si-I las In jos pleoapee ca at
nu rAmInA deachise.
Inchin a -á v. tr. (lat. in-c114o, -dre:
it. inchinare, pv. enclinar, vfr. enclirier. V.
de- si In-clin). Aplec, inclin : a inchina
steagu (fig. a te preda"). Dedic, consacru,
hArazesc: a tnchina averea to until spital, a
jnchina o Medea unui sfint (care devine
patronu el), o carte mud untd om ilustru.
Beau In stinAtatea cuiva, rldic un toast: a
Mchina in (sad tntru) sdndtatea cuiva. Fig.
Predau, fac tributar: $telan cel Mare mu-
rind, neavind Incredere in vecinil crestini,
1-a sfatuit pe Moldovent sit inchine Cara
Turcilor. V. refl. Salut cu plecAciune: s'a
inchinat Jul (sail la el) si a &sit. Ador, mA
prostern oamenii se trichina lul Dumnezett,
la (wane, (fig.) avaru se inchina bantlor.
lmi fac, spun rugAciunea cAtre Dumnezed :
el se trichina dimineafa si seara.
tnchinfire f., pl. art. Actiunea de a sad
de a te Inchina.
Inchlnat, -A adj. Consacrat, dedicat.
Mindstire fnchinatd, supusit protectiunii la-
vrelor din Orient.
TrichinAelas, -ofisa adj. Fam. Care
as trichina mult : calugdr inchinacios.
Inchintichlne (Ipt, in-clindtio,-dnist in-
clinatiune) Salutare cu plecticiune.RugActune
catre Dumnezed.
Inching, a -is v. tr. (d. chingcl). !ming
calu cu chinga.
Inclifondoroz(mA) v. refl. Munt. MA
nit chiondorls (chlort0), mA Imponcisez.
$1 -rase, a se -rt. In Olt. ma Incon-
dorez. . Se zice mai rar si lacing sabia tld, ma fa-
Incifforchiosaz(mA) v. refl. (cp. cu
ung. kOrleni, a se InvIrti to cerc). Al. Trag
o mitt, mA'nvIrtesc cum tmi place. La
Cr. mA uit chlort0" (si atunci ar veni d.
chior I).
Inchipez v. tr. (d. chip). Nord (Bts.).
Injgheb, Incherb, adun, procur fac cost: a
Inchipa niste parale. V. sclipuTesc 1.
InchlpuT si -Yes°, a -f v. tr. (d. chip).
Vechi. Formez, dad forma Dumuezeil inchi-
:
put omul. Compar, asemAn: pe cel buni ii
.ffichipuim pamintulut eclat roditor. V. intr.
Seintin, mA compar: somnul inchi,ouleste
morjii. Azi. V. tr. lmaginez, concep : a In-
chipul an tablod, o ma$ind. Figure; repre-
zent : Ind lachipuf ce-a fost In aced nail-
fragia, tmi tnchip cd-s fericit. 13Anulesc,
presupun: Imi Inchipui ce a spas! Inchipez,
Injghebez, procur: Tit at boi: de ce nu-fi
trichipuigti si an car ? (Cr.). Exclamativ:
inchipuleste-11 (adica : ce nenorocirel ce co-
medle I).
www.dacoromanica.ro
INC
Inchipulre f. lmaginatiune, conceptiune.
Figurare. Presupunere. Procurare, realizare.
Inchipuit, -A adj. Imaginar. In Buc.
Trans. (barb. dupt germ. eingeblldet) ,,tn-
crezut, IngInfat".
Inchircesc, V. chircesc.
fnchirlere f. Actiunea de a trichfria :
contract de Inchiriere.
Inchirlez v. tr. Dad cu chide : a Mehl-
Ha cuiva o casd. tau cu chide : a Inchiria
de la cineva o casd.
Inchis, -A adj. (d. Inchid. V. Inclue).
Cuprins Infra Orel! sad Ingradit : bard In-
chift to ladd, sat Inchis hare muff. Pus
la tnchisoare : om inchis. Fig. Necomunicativ,
tficut, mocnit: om tnchis. lntunecat : coloare
inchisd. Infundat: sunet Inchis. Adv. In
mod litchis, Infundat: a rdsuna inchis.
Inchlsoare f., pl. off. Arest, Bros, tent-
nitA, penitenciar, puscArie.
inchistreSc, V. Incresteso.
inchisfira f., pl. 1. Vechi. Incuietoare,
Inchizatofire f., pl. or!. Lucru care
serveste la tnchidere, cum e Loa, fereastra,
o sponcd care ar Inchide scoarfele and
cdrfI scorfite, an capac $. a.
incincdsc v. tr. Fac de cinci on mai
mare. V. refl. MA fac de cinci on mai mare
Incincit,-A adj. Writ, augtnentat de cinci
ori. Adv. Incincit mai mull.
Inclnchesc, V. cImpesc.
Incind, V. timing 2.
1) timing, -ins, a -e v. tr. (lat. in-cia-
gere, it. fin) -etagere si - cigncre, pv. fen]
-cenher, fr. fenJ ceindre, sp. cellir, pg. cin-
gir. V. cingilitoare, chingA, IncInti%).
Leg mijlocu corpului cu brlu, cu cureada 0.
a : a incinge trupu cu cureada. Imf lacing
fruntea c'o cunund, Imi pun o cununa. V.
refl. MA leg la mijloc cu: and lacing cu
cureada, cu sabia (adicA Iml pun sabia).
cing cu sabia, ca imbrac liana W. and
imbrac cu hatna.
2) Incing(ma), -ins, a -e v. refl. (lat.
incdndere, a aprinde, d. cdndere; ft. incen-
dere, pv. encendre, sp. pg. encender. V.
candid, candelabru, pollcandru,
incint, incend10. MA aprind, ma IncAl-
zesc tare : focu s'a locus, soba s'a ft:etas.
Fig. Vorba, lupta s'a Mans. MA stria din
cauza cAldurii, vorbind de cereale : grtu,
porumbu s'a Mans in hambar. Rar *I
transitiv : m'ad Mans frigurile. Vechi In
cind §i -Ins, a Incinde.
Incingatoare, V. cingatoare.
1) tncins -A adj. (lat. Incinctus). Care e
Incins cu brtu, cu cureada. Care e Mains cu
sabia, cu baioneta: soldat Incins,
2) Incins, -A adj. (lat. incensus). Aprlas.
stricat de cAldurA : griu Incins. Fig. Incins
de griji, plin de griji. S. f. pi n. Vecal Apria-
dere, mtnie.
INC
tneInt (ma), a -a v. refl. (lat. *Mean-
tare si *incensare [ca pultare vi pulsareJ,
d. Incendere incensum, a aprinde. V. hieing
2). OIL MA aprind, ma InferbInt : picioru
s'a incintat in cizma.
tncfnz, V. facing 2.
tacTocalez v. tr. (d. cloacld. V. des-
cTocalez). Montez, compun. Articulez
(vorbe).
tncltesc, -6z, V. tncetez 2.
tncTubelcat, V. beleTugat.
Inctucurez v. tr. Ornez cu clucurl.
tneTudez v. tr. Mold. Umplu de ciudA,
supAr, necAjesc, tnfurii V. refl. Ma umplu
de ciudA.
tncTumez v. tr. Umplu de ciumA. Infec-
tez, impestez: suflarea inciumatif (pestilen-
tiala) a Hunilor.
IncTuparesc (ma) v. refl. (cp. cu ung.
csaporadni, a creste InceL si Cu rom. a se
infiripa). Vest. MA tnfiripez, mA Intolesc,
adun oare-care avere. In Munt. vest $i
ciapilresc, tncherb. La Jipescu (Opine.
147) a cTupara (contopire din a ciupdra,
a ciupi, si a clupari, a Incherba), a tncherba.
InclIcefila f., pl. elf. Actiunea de a In-
aki. Lucru ,tnclIciL
InctIcesc v. tr. (vsl. 'watt, ca'n sii-
Weill, a Increti, d. klifIca, urzeala ; rus.
klok, kloadk, dui, mot, Ictoalti, a tnctici.
V. cliff. Cp. cu cotcovan). Incurc, amestec
(itele, !trete, sfoara, paru). fig. A Indict
ptcrurile, afacerile.
InctIcItara 1., pl. f Lucru Incticit. Mo-
du de a !nen&
tnelltfat, V. tncaltfat.
tnctnez v. tr. (d. cine). Vechi Supar,
tnfurii. Azi. Vest. inclInez, IndArAtnicesc,
Intern.
tne1nt, a -a v. tr. (lat. in-cantare, a
fArmaca; it. meant are, pv. sp. pg. encantar,
fr. enchanter. V. ctnt). Mold. Munt. Amil-
gesc cu vorba, bat capu: la fugi de -aici si
nu ma'ncinta (Mind. a incinta cu migdole
amare, a Insela cu promisiuni). NeoL
fr. it.). Farmec, seduc, fascinez, umplu de
admiratiune: 4liinfa, politefa, arta hit l-a
fnctntat. V. boscorodesc.
Incintare f. Farmec, fascinatiune: o
noaple plind de Incintare.
Inctntat, -a adj. Uimit de farmec, de
admiratiune : acel care ad auzlt -o cintind
ad ramas inch:tag.
tncintater, .oitre adj. Care to In-
etnta, care place mutt: privighetoarea are
o voce incIntlitoare. Adv. A cinta IncIntalor.
Inctreatez (ma) v. refl. uzitat la pers.
III. Am cIrcei : rut s'a Incirceiat picloru de
raceala apef. Bi ctrceIez.
Inctrdosez (ma) v. refl. (d. card). Iron.
MA asociez, ma InhAltez. Si -rduTesc.
Stiehl-, V. ctrl -.
www.dacoromanica.ro
682 INC
tnctrIlg, a -a v. tr. Fac In formA de
drlig: an baf inctrligat, Incirilgase
coada. V. refl. MA ghebosesc, mA zgrebu-
lesc. Ca part,si clrllgat. In Ban. In-
ctrlogese.
InctrIlontez, V. ctrIlontez.
tnctrnesc, V. ctrnese.
tnctrputesc v. tr. Rar. Leg au ctrpa
(tmbrobodesc).
InctstIg (ma), a -á v. refl. (d. a cry-
tiga) Vechi. MA neliniitesc.
Inctt adv. Se sale si asa Ild. In ctt
V. cit.
Vechi in cat =tntru ctt.
Metal si -Tea, a -Ta v. tr. (Se conj.
incleiem, -fall ; -eind). Lipesc eu del, mai
ales vorbind de lemne.
tnelestat, -a adj. Intepenit ca cum ar
fl tinut cu clestele : falci inclestate. Fig.
Aprig, aprins: toff is Inclestaff la laptil.
Bosunflat si fara gust de vorba : el stdtea
inclestat 4l gata de ceartd.
tneleetez v. tr. Strtng ca In eleSte :
frigu-mi inclestase fdlcile in eft nu puteam
vorbi, Intepenesc, fixez: sofmu-# inclestase
ghearele in giscd. V. refl. MA Intepenesc.
Fig. MA intact, ma aprind : se inclestase
la luptd.
[net:ies adv. V. coace.
Incoctrjez, V. coctrjez, cirjoTez.
tncocletesc v. tr. (d. coclef). !nod In
ctt sA formeze cocleti: an fir incoclefit. V.
refl. MA !nod formind coclett. Fig. MA a-
prind, mA hieing : lupta se incoclefise.
Inceffez v. tr. Pun cbifu'n cap, acoper
Cu coifu.
incolacesc gi colacesc v. tr. (d.
colac). Invtrtesc, InvAlAtucese: a ft:cadet o
funk in prefuru until par V. refl. Un farpe
1 se Incoldcise to prefura picforaluf, cinele
se coldcise supt masd. $i Incolata.
cesc (dupA invdldtucesc).
tneolacIterik 1., pl. 1. Rezultatu Incola-
ciril (spirit) : junta formeazel incolacituri
In prejuru paruluf.
tnceloadv. Scria unit asa lid. in cold.
V. colo.
tncolonez v. tr. (c1. coloand). Arm. Pun
o trupA In coloanA. V. refl. MA friskto for-
ma de coloanA: regimentele se incolonase.
Incoliesc v. Intr. (d. coif). Scot germi-
nate, rasar : saminta, simburele a taco:lit.
Fig. RAsar, mA produc : In anima tut incol-
Ilse dorinfa de a pleca. V. tr. Muse putin,
mursec: lupu incolfise ()ea. Fig. Strtmtorez,
atac putin cu armele sau cu vorba: dup.
manii ne incollise.
tncollit, -a adj. Fig. Strtmtorat, nail-
nista : cu anima incolfita.
tncolturat, V. colturat.
tncondelez v. tr. (d. condef, pensula.
Inconziefern, - aft, -eind). Vest. Vapsesc cu
INC
- 683
un creion special (sprincenele) sad ornez
pin batic (male, matasa). Fig. Descria defa-
vorabil, lnegresc: Lasd, cd te Incondeiez ed I
Si tncrestesc (est).
Incondur sl -ez, a -aft v. tr. (d. con-
dur). Munt. Inuit cu condurii. Fig. halt ca
cum ar fi IncAltat cu conduri (Se zice mai
ales de lebede cind tsi tin aripile rldicate,
cum obisnuiesc ele dud InoatA): ca lebedele
cind Isi lncondurd aripile.
1) incenjur (vest) si linctinjur (est) n.,
p1. art (d. Inconjor). Ocol, mergere sad stare
a face Inconfuru &mit FArili
to prejur :
1nconjur, de-a dreptu, pe fats: a vorbifdrd
inconJur.
2) 1nconjer ai Incenjur (vest). 0
IncOnjur si -ngTur (est), a -rk v. tr.
(vrom. cdnglur, d. lat. con-gyro, -dre, a se
InvIrti Impreund In prejuru cuiva. V. pre-
Jur, Jur). Pun In prejur : a Inconjura ce-
tatea cu ziduri. Is asezat sad merg In pre-
jur, ocolesc: locurile care Inconjoard sat u,
am Inconjurat satu cdlare. Asediez, Impresor.
Incontenesc, V. contenesc.
*lncontrez(mik) v. refl. Munt. Fam.
MA opun, ma pun contra cuiva.
incopc, a -á v. tr. (d. copcd). Prind In
copcl: el I$1 Incdpcd haina. Se zice si
incopcesc: tmi tncopcesc (tml grind ca In
copci) mlnile supt ceafd (Vlah. Rom. Pit 26).
incordare f. Actiunea de a sad de a te
incorda, tensiune: incordarea muschilor,
(fig.) a minfil.
1ncordat, -Et adj. Cu coardele Intinse:
arc Incordat, vioard trtcordatd, Cu nervil
Intinsi, In actiune : om lncordat. Fig. Foarte
atent: cu minted Incordatd. AmenintAtor,
critic, aproape a de a se rupe: relatiunt In-
cordate.
Incordattira f. Rezultatu Incordiiril.
Contractiune, spazm.
tncordez v. tr. (d. coardd). Intind coat-
dele vre-unut instrument (arc, vioarA). In-
tind tare, Imi pun toatA puterea : Imi Incor-
dez bratele, (fig.) mintea. Leg via pe haragi :
Incordez vita. V. refl. Tin gltu Indoit (vor-
bind de cal): calu se Incordeazd sad ifi in-
cordeazd gnu. Intepenesc, ma Intind (de
boala, de durere).
1ncorjobat, V.cfrjob.
Incornorez, V. cornorez.
Ingoronetre f. Actiunea de a Incorona.
Fig. Incheiere, sfIrsit. Pin sec. 18-19 si
1ncoronatle (rus. koronacita, pol. -acya).
1ncoronat, -á adj. Care poartli o co-
roanil. Cap Incoronat, suveran.
Incoronez v. tr. (d. coroand ; lat. co-
rdno, -dre; fr. couronner). Pun o coroana to
cap (cunt Ii se face suveranilor cind se suie
pe tron). Incununez. Inconjor dominlnd: for-
turtle care tncoroneazd oracu. Fig. Onorez,
recompensez: a tncorona virtu tea, o opera.
Termin bine cela ce a lost tnceput bine:
www.dacoromanica.ro
INC
sftrsitu tncoroneazd opera. V. refl. ImI pun
coroana In cap : Napoleon s'a Incoronat sin-
gur. V. coronesc.
* tn- gi Incorporez v. tr. Oat. in-cdr-
poro, -are, d. in, In, ai corpus, corp). Ali-
pesc, anexez, Intrupez: Dacia a fost Incor-
poratd imperiulul roman (sad 0 In imperiu
roman). Reproduc, reprezent, incarnez, In-
trupez: acest om Incorporeazd carlatanu
politic. Bag to regiment (corp): a incorpord
nicte recrufi V. refl. MS Intrupez. V. Mau=
mos,.
Incotesc v. intr. (d. cot. Trans. MA las
pe cot: zdresc la o masa un om incottt
VR. 6, 1920 373), alfit Incotili, sorb ceata
din farfurioard (374). V. 1ngenunchez.
1ncotosmftnez, tncotosmez, Inca-
trosmez gi Incotrosnez v. tr. (d. can-
tos, contus, adicA tmbrac In contos". tutu
s'a zis *IncontosmOnez, apol Incot-, ca'n Cos-
tantin, vulg. cotigent, Ild. Constantin, con-
tingent. V. cc:dolman). Fam. lmbrac cu
prea multe haine. $i imboboroJesc, lmbo-
dolesc, Infofolesc, Inlidiburez.V. motruna.
Incotre, V. cotro.
incov6I pi -Tit v. tr. (V. covd-
lesc ai covdzesc. Incovoi, Incovot, Inca-
voale, Incovoiem, -fail, -oak; sd lacovoare
incovoind). Indoi, curbez. V. refl. Ramurile
se'ncovoaie de greutatea poamelor. In Coy.
a covoTa. V. Incujbez, oclmpesc.
tncovoTettir4 f., pl. 1. Rezultatu Inca-
voieril, Indoitura, parte Incovoiatii.
Incovrig, V. covrlg 2.
Incred, -crezet, a -credo v. tr. (d
cred). Incredintez, predad (Vechi). V. refl.
Am tncredere, ms sprijin pe credinta (fide-
litatea) altuia: and Incred Zn cineva (sad
cuiva).
Incredere f. Actiunea de a te Increde.
Indrizneala, prezumptiune. Om de tncredere,
om In care te Increzi, credincios, fide!. A
avea Incredere, a te tncrede, a fi sigur de
fidelitatea cuiva.
IncredInclosegma) v. refl. Veclzi.
Rao; MA Incredintez.
tncredIntare f. Actiunea de a Incredinta,
de a lase in grija cuiva. Actiunea de a sad
de a te Incredinta (asigura, convinge). A sit
cu Incredintare, a sti sigur. A face culva
Incredinkirea (Rar), a-1 convinge.
IncredIntez v. tr. (d. credinfd). Las In
credinta, in grija cuiva : a Incredinfa cuiva
un lucru ca sd-I pdstreze. Asigur, conving:
te incredinfez cd ace e. V. refl. Ma asigur,
ms conving; m'am Incredintat de adevdr, cd
aca e.
incremenesc v. intr. (d. cremene ; poi.
krzemienie, a Intari, a face vtrtos ca cre-
menea). Inlemnesc, tnmarmuresc, Impetresc,
ramin nemiscat de trick, mirare, frig a. a,
V. tr. (Jroaza tl incrementse,

INC
Increstesc v. tr. (rut krestiti, hresliti,
a Insemna cu o cruce. V. crestez). Nord.
Incondeiez °dale. $i InchIstresc (care
e o forma pop. din tmpistresc).
Incrustez, V. crestez.
Merest Inez, V. crestinez.
Incretesc v. tr. Fac cret :a increti frun-
tea, part; plaza. Fig. A-i Increti cuiva car-
nea, a-I Infiora, a-1 Incrtncena. V. refl. MA
fac cret : bdtrtnitor li se Increteste fruntea
de grill. Fig. Mi se Increlise carnea de o-
roare, ma Intiorasent. V. chTondorts.
IncretIturft f., p1. 1. Rezultatu tncretirit
parte Incretita, cute : Increfiturlie fruntif,
hatnel.
Increzat6r, -Dare adj. Care se In-
crede, care se sprijina pe fidelitatea altuia.
Increziktura f, p1. 1. Vechi. CredintA
(In D-zea).
Increzut, -It adj. Care se crede mult,
IngInfat Infumurat. V. crezut §i Inchl-
pult.
IncrIncenez v. tr. (d. crincen sail vsl.
kroneiniall sen, a se Inver ouna). Umplu de
oroare traitor. V. refl. MA Inficur (uzitat la
pers. III) : multi oameni stateati Incrlacinatt
(Mold.) de mugetu vitelor ($ez. 30, 196).
Vechi oi -nest.
Incrent, V. Incrunt.
Increp, V. uncrop.
Incropesc v. tr. (vsl. kropili, a stropi.
V. crop). Vest. Sttmpar cAldura unel ape
turnInd patina apA rece sau Incalzesc o apa
rece turntnd spa ferbinte. Fig. Injgheb, for-
me; alcAtuiesc cu grew : a-ft tncropi un tral
modest, un prInz.
Incropit, -Et adj. Vest. CAldicel, sttm-
parat Cu patina apa rece saa Incalzit cu apa
ferbinte: apd Incropitd. Fig. Adieri incropite.
Incrosnat $i (Mold. Trans) -*nit, -A
adj. Prea Incarcat (un om). Incotoomanat.
Minciund Mermaid, minciuna gogonata.
Incrosnez $i (Mold. Trans.) -snez v.
tr. (d. crosn6). Fam. Incarc, torn In spinare
ori In buzunare. Incotoomanez, incarc cu
prea matte haine. La Ctcu crosnez.
Incructisc, V. crucesc.
Incruclsat, -á adj. Asezat In forma de
cruce. Cu privirea tncrucioatA, opanchi. A
sta cu bratele incrucisate, a sta nepasator
sail inactiv.
fricruclsfitor n., pl. oare. Mar. Basti-
ment rapid (mai mic de rat marile chiura-
Bate) cgrq exploreaza marea trcruciolnd In
aintea escadrel. $i cruclOtor (dupa
fr. croiseur).
Incrucltatturrt f., p1. L Locu unde se
IncrucioeazA niote drumuri o. a. V. ras-
pIntle.1
IncrucIsez v. tr. (d. cracis). Pun crucio:
Incrucisez bratele. V. intr. Merg crucio, ex-
plorez clmpu, marea : vapoarele Incrucipl.
V. refl. MA pun, Is aoezat crucio: drumurile
se Incrucisea7d.
www.dacoromanica.ro
684
INC
incrunt, a -à v. tr. (d. craft). Vechi.
Cruntez. Azi. MA uit furios (salbatic): a In-
crunta sprincenele, ochit. V. intr. /ncrunt
dirt ochl, din sprincene, ma ult furios. V.
refl. MA uit furios: a te Incrunta la cineva.
In Olt oi incront ($ez. 1922, 54).
Incruntat, -gt adj. Vechi. Azi pop. Plin
de singe. Fig. Feroce. Ad. Care se rata
crunt (furios, posomorlt, chiondorlo). V.
grapnel.
incrustez, V. Incrustez.
incrusesc, V. crucesc.
Incietb si -ez, a -it v. intr. (d. cuib).
Vechi. Am cuibu: acolo pasart vor Incuiba.
V. refl. Am cuibu: acolo ptIsdrile se vor (a-
cuiba. Azt. MA stabilesc, (fig.) ma tnrada-
cinez : glndacii sari Incutbat In cash, A-
dana' In lard, boala In oase. Vechi Ql
-buTesc. V. culbaresc.
bleat, a -Tilt v. tr. (d. cut [ca lat. cldu-
dere, clddere, a tnchide, d. clavus, cut, ca
vechile chef eraa ca niote cute]. V. Inchid,
cheTe). Inchid cu cheia. Constip.
IncuTere f. Actiunea de a Incuia. Cons -
tipa(iune.
IncuTetoare f., pl. oil. Mecanizm de
Inculat (ca broasca, clanfa, clampa).
IncuTetera f., pl. t. Rezultatu racuierit
Constipa(iune.
IncuTaibrtr, a -a, V. cultbfiresc.
Incujbalitera f., pl. 1. Mold. Rat: Lucru
tacujbat, tncovoietura.
Incujbez v. tr. (d. cujbd). Mold. Rar.
Incovoi, aplec: greutatea i1 tncujbd. Fig.
bitting. V. refl. MA Incovoi, ma aplec.
Incumatresc si Incumetresc(mii)
v. refl. MA fac cumatru.
Incumet (ma), -melt, a -mete (vest)
. of ma Incumet, a .meta (est) v. refl.
Ala se committere (cum aliquot, a se certa
cu cineva. V. comlt, trimet). IndrAznesc,
cutez, ma bizui, ma cred In stare: a te In-
cumete sd trect Dundrea to not. Vechi. A
te incumete pe (sail In) vitejia ta. rzt'- $i and
Inciimat gl -idea.
Incumetresc, V. Incumatresc.
Incumnatesc (ma) v. refl. MA fac
cumnat cu cineva.
Incumplit, V. cumplit.
IncOnjur, V. Inconjor.
incunjuratera f., pl. 1. Vechi. Mers
cotit, ocol.
IncunostlIntez, V. InstlIntez.
Incumin 0 -6z, a -it v. tr.(d. cunund).
Incoronez : a incununa en tnvingdtor Fig.
Inchei, termin bine : o monrte eroicd a in-
cununat viata ltd. V. cunun.
Incur, a -6 v. tr. (d. cur, curs, a cure
tai infl. de cur, a curd). Munt. Olt. Pun sa
alerge, sa se IntreacA tiler:grad: tit Incuraii
call pe cimp. (Amintirile Cot Solomon, VA.-
leni, 1910, 44). V. refl. MA ilia la Intrecere
fugind. Vechi a Inctire (scris tnctirdrea,
= alezgarea), part. (de sigur) Incurs.
 INC
- 685 -
Incurajez v. tr. (fr. encourager). im-
barbAtez, umplu de curaj. Fig. Favorizez,
protejez : a Incur* agricultura, artele,
tnctirc, a -a v. tr. (lat. currIcare, a
astupa drumu pin care, ca a incurca d.
carricare. Cp. si cu circald of cu ung. kur-
kdlnt, a scotoci, mai ales ca existA si var.
Incurcdlesc). Pun In dezordine, amestec
a incurca o afacere. inclIcesc, amestec: a
Incurca ata, trete. A Incurca lumea, a Im-
pedeca pe altil de la lucru acest lens nu
face nimica, ci numal Incurcd lumea. A In-
curca lucrurile, a face dezordine acolo unde
era ordine. A o Incurca, a Insira niste cu-
vinte ca sA scuzi ceva gred de scuzat sad
ca sA salvezi aparenta. V. refl. Perd pint
vorbel, nu gAsesc cuvinte de scuzA, nu pot
lesi la capAt: and tncurc In vorbd, in so-
cotelt. MA InctIcesc, mA amestec : ata s'a
incurcat. Se Incurcd stele, alacerea se com-
plicit. A te tncurca ea ceva, a te apnea de
o afacere : vultura nu se incurcd cu mustele
(sad prinzind muste sad cu prinsu mustelor).
Incurcala I., pl. e. Incurcatura.
Incurca-lume m pl. tot ala. Om care
Incurca fumes, stricA afacerile : un [neared-
lame, aisle incurcd -lame.
Inctircatura 1., pl. 1. incurcala, corn-
plicatiune, dezordine, confuziune: cdderea
unet plot produsese mare tncurcdturd la
sdrbare.
tncurelez v. tr. Leg In curelc.
Incarg, a -e v. intr. (lat, incdrrere.
V. curg). Aar. Fac incursiune, nAvAlesc.
Incurmexlsoz (ma) v. refl. (d. curiae-
zis). Vechi. MA opun.
tncurtesc(ma) v. refl. (d. carte dupA
vsl. vodvoriti sea). L.V. MA asez, mit stabilesc.
Incurundez, V. curindez.
Incuscresc(ma) v. refl. (d. cuscru).
MA fac cuscru, mA Inrudesc razdsu nu se
: 1) Inde adv. (var. din hide 2). Vechi. Pe
Incuscreste cu modoranu. V. cumatresc.
Incutropesc, V. cotropesc.
Incuvllntare f., pl. &I. Aprobare, ad-
misiune, permisiune.
incuvlIntez v. tr. (d. cuvitritd). Aprob,
tmpdratu a Incuviintat ca
admit, permit :
oastea sd se odihneascd fret zile.
Incvartlrez ai -uTesc, V. Incas..
tlerez.
to darn, V. darn.
tndata adv. (In si datd). Pe data, ime-
diat. Indata ce 5f (mai putin bine) de
Indata ce, imechat ce, cum: Indatd ce
I-a vdzut (sad cum 1-a vdzut), I-a st prins.
Se poate acne si In datd, cape datd. Fam.
si pop. In data mare, foarte rApede : a venit
in data mare.
Indatinez v. intr. (d. datind). Rar.Obis-
nuiesc, am obicei. V. refl. MA obisnuiesc,
ma deprind.
Indatoreso pi -ex v. tr. (d. dator).
Fac dator (Rar). Oblig cu sila or! obllg pin
politetA, pin vre-un servIcid : acest om m'a
www.dacoromanica.ro
IND
indatorat Parte mull afutIndu-md sd-ml
ridic trdsura ritsturnatd in fan,. V. refl.
Fac datorii, Is dator : m'am indatorat pind'n
git. Ramln obligat fata de cineva.
Indatorire f. Actiunea de a sad de a
te indatori. Obligatiune.
Indatorltdr, -care adj. Care Indato-
reste pe altu, amabil.
Indamlna, V. indemIna.
Indaragnez v. tr. (d. indardt. P. prefa-
cerea Jul to In gn, cp. cu jitnild, ficrilfd,
fignitd). Vest. Abat de la o hotarIre, des -
fAtulesc.Resping, dad tnapol. Si acnesc.
Indarapn-, V. indaratn-.
Indarat, V. darat.
Indaratele pi indaratele(de-a) adv.
de directiune si de mod. Vest. IndArAt, Ina-
poi, pe dos : a merge, a citi de-a inddratele.
Indaratex v. tr. Rar. Dad Indardt, In-
torc Inapi. Vechi (indaraptez). Reaping.
V. intr. MA retrag.
Indfiratnic, -à adj. (d. Inddrdt). Recal-
citrant, rebel, care face contraru celor ce i se
poruncesc copil Inddratntc. incApatInat,
Intestat, obstinat, care nu ascultA de sfatu
altuia. Persistent, perseverant, tenace, stA-
ruitor: maned Inddrdtnicd. Adv. in mod
IndArlitnic : a rdspunde triddratnic. Vechi
Inderetnic. $i IndarapnIc (Mold.) si
-avnIc (Trans.).
InclaratnIcesc v. tr. Fac InclarAtnic
V. refl. MA fac IndarAtnic.Vechi Indere-.
indaratnicie f. Caracteru de a fi IndA-
rAtnic. Vechi Indere-.
indaratnIcTune yi - pnicTeine f. (d.
Inddrilpt). Vechi. RazvrAtire.
IndatInez(ma) v. refl. ob. la pers. III.
Intru In datinA, devin obicei : mila s'a in-
ddtinat pe la not.
dm!, In timp ce.
1) inde sau In de prep. VechL Rar azL
Intre : in de el, In de sine (pl.). in : in de
sine an gindu lui). In de alait, Intre el, unu
pe altu. Spre : in de seard. Si ande si
aden (din a in de, a de in) corect stns
a'nde, a den (ceia ce astlizi ar fi a din) :
ande voi, aden voi (tntre voi).
indegetex v. tr. (d. deget, dupA lat
indigitare, a invoca, ca sA traducA pe ger-
manu hinweisen, hin-deuten). Trans. Bucov.
Barb. Indic, arAt, denot.
Indelete seed pe hal:White adv.(d. in,
de si lete. V. fete). in vole, Meet, !Ara zor :
a lucra pe indelete. Trans. A avea ceva in-
delete, a avea ceva la'ndeminA.Vechl (Dos).
S. I. MA pl. RAgaz, timp fiber.
IndeletnIc, ft adj. (d. 1i:delete). Neo-
cupat, fiber de muncA (lat. otiosus).
IndeletnIcesc(ma) v. refl. (d. deletntc).
MA ocup : a te indeletnici cu plugdria. Vechi.
A te indeletnici sd fact ceva, a fi dispus sat
a te grabi sA. Vechi si -eprlIcesc (si
deletnIcesc.
IND
6S0 -
IndeletnIcfre f. Ocupatiune, Intrebuin-
tare a timpului.
1) hide kin adj. (in si delung). Vechi.
Lung (tn timp), Indelungat Indelungd rdb-
dare. Azi named ca adv. A plinge lndelung,
om Indelung rdbddtor. Vechi gi delung.
2) Indelung, a -á V. delung 2.
Tndelungaret, -A adj. Vechi. Care tine
mutt (persistent): indelungaref la mink.
fudelungskt, -à adj. (d. a Indelanga).
Care dureaza mutt: viald indelungatd. Adv.
A plinge indelungat.
Inderniindre si Indemlinare 1., PI.
dd. (d. Indemlad. P. a = t cp. cu melnasd,
mind) Abilitate, usurinta In mtnuirea lucru-
rilor. Comoditate, contort (Rar): indemdna-
rea and case.
fndemandtle ri - inatia, -d adj. Abil,
care are mare Indemanare In mInuiren lu-
crurilor: om Indemdnatic. Comod, practic,
potrivit : instrumente Indemdnatice. Fig.
Oportun, favorabil : timp lndemdnatk.
tndemdnez et -tndz, a -it v. tr. (d.
Indemind). Vechi. Ajut. V. refl. A te lade-
mina la an lucru, a Incepe un lucru, a te
apnea sit lucrezi. A se Indemlna, a vent la
Indemtna, a se oferi : clad se va lndemlna
prile)u. frodam-.
Si
fndemfnato -Et adj. Vecht. Potrivit, o-
portun.
Indernfna gt Incliimina adv. (In, de si
mind). A avea Indemind (rar) sad (mai des)
la Indent:ad, a avea ceva Ia dispozitiune,
thigh mina, Bata de apucat (bent, arme,
WO). A -fl' fi IndemInd, a te simti bine Ia
trap on la suflet. S, f., pl. /. Veda'. Ocazi-
tine, tndatorire. Vechi serfs gi prefrode-
mina sad prIndemtna a vreme prinde-
mind, vreme potrivita, favorabilA.
Indemtn6s, ftofitat adj. (d. lademind).
Vechi. P. P. Comod, potrivit, propriO.
tndarn-.
1) tnddmn n., pl. art (d. Indemn 2). Im-
puls, Imboldire, tragere de inima : unde nu -I
Indemn, nu se lucreazd cu spor.
2) freddinnt a -á v. tr. (d. lat. lade-
mino, -are, a mina de acolo, a mica din
loc, d. minare, a mina ; fr. emmener. In-
deamnd, sd lndemne). SfAtulesc, determin,
hot/lilac : ed I-am Indemnai sd vie, fl a
vend. Indemn boil, call sd meargd, min
cu vorba. V. intr. Incep si continuo): indem-
nard la drum si afunserd. V. refl. Prind
curaj, ma tncurajez in tovArasie cu altu :
clad Is cu el impreund, ma indemn la lucru
si lucrez mat cu spor ; clad Is dot cal la
cdrufd, se Indeamnd unu pe altu la mers.
indemnittlira 1., pl. 1. Rar. Indemn, In-
demnare.
tndernnds, -oaks& adj. Dos. Dispus,
inclinat spre ceva.
tndedbste adv. Se scale si aga Dd. In
de obste, In general.
fndepartezo V. departez.
www.dacoromanica.ro
IND
Indeplindsc v. tr. (d. deplin). Implinesc,
satisfac: aceastd marina Indeplineste Mate
condifiunile de a funcjiona bine.
Indereptez, V. tndrept.
Inderdt, V. darat.
1) tildes, -ens& adj., p1. est, ese(d. des,
indesca). Vechi. Continua : in Indese dad
zile (Nec. 2, 389).
2) indds, a -it v. tr. (In 11 des orb d.
lat. in, In, si densare, a Indesa, a condensa,
d. densus, des; sp. condesar. In-
dest, indeasd ; sd Indere). Fac des, conden-
sez : a Indesa cafeada rIsnitd In culla, hat-
nele In cufdr. Imping, fac sti intre : a In-
desa cochtla in cap, bumbacu In urecht,
pumnu In gura cuiva. Silesc, fortez pe ci-
neva cu ceva, sa fact ceva : nu ma 'ndesa
ea cilia yin, cu bdutura, cu paharu I Umplu
mutt : a tndesa cufdra cut bane. V. refl. MI
grAmadesc, ma aglomerez, find la : naufra-
giafit .se Indesad In !unlit called' se Inde-
sad la pomand, copiii se Indesad In mine
de fried. V. tnfoTez.
Indesat, -a adj. Strtns, preset : sac In-
desat, cafes rtsnitd Indesatd. Om Indesat,
viguros, compact, masiv, cam scund si gros.
Cu vIrf si Indesal. V. vtrf.
indesatel, -Ica adj., pl. et,.ele. Fam.
Cara Indent : copil Indesdfel.
hide:peso v. tr. (d. des). Asez on fac
mai des (copacil, soldatii in coloant, atacu-
rile, vizitele, prInzurile). V. rarest.
tridestal adv. Rar. Destul, de ajuns.
S'ar putea sale gi In desist,.
fndestuldre f., pl. Orr. Actiunea de a
Indestula. Abundanta, belsug. Rar. Satiafac-
tiune. Cu Indestulare, In abundanta,
destul.
tndestulat, -A adj. Care are destul :
casa era Iftdestalata cu tot ce trebute paste
farad. In Serbia dest-.
Indestulatdry -nitre adj. Destul, su-
flcient: proviziant Indestuldtoare. Satisfa-
cator : raspuns indestuldtor.
IndestuIds $i (Trans.) .dsc v. tr. (d.
destul). Aprovizionez cu tot ce trebuie, dad
destul, satur : a Indestula o casd, un om cut
ceva. Mat ran. Satislac, multAmesc. V. refl.
MA aprovizionez din belsug, ma satur: oa-
menit s'ad indesfulat cu mincare sl bduturd.
Vechi destulez of -esc, multamesc,
satisfac. Satur, plictisesc: Want destulit I
fndlguteisc v. tr. (fr. endiguer', d. dl-
gue, dig). ZagAzuiesc.
Indlreptazg V. Indrept.
fndfrjoisc v. tr. (d. dtrz, p1.11). Fac dtrz.
V. refl. MA fac dtrz, prind curaj, ma Infurli :
s'a Indirlit .fa luptd.
Indobitocesc v. tr. Prefac In dobitoc,
abrutizez: befia te ladobitoceste.
IndoctrInez v. tr. (fr. endoctriner).
Ran. Instruesc, InvAt.
 687
IND IND
1nd6T si .Ydec, a -f v. tr. (d. dot. V. a fuma in Merkel. Fig. NeobisnuintA, le-
dez-do'f.Ed Indol, to !mid, el indocile ; sire din regulA : (pin executiune, stil s. a.):
ad Indocile). Fac curb, Incovol : a indol o Indrazneald de stilt de cugetare.
vargd. Aplec punted foale paste foaie (fr. 1ndraznesc v. tr. (val. draztionti-drtiz-
plier si corner): a fad o coald to patru, non (si drazatil, a Indrazni, d. drdzu, dtrz).
a ludo( 0 cartd de vizild. Amestec in ju- Cutez, mA Incumet, am curaj: Indrdznest
mAtate : a tndoi vinu cu apd. Fac de dofiA sd tree.
on mai mare (duplu): a WIN veniturile. Indraznet, -Bata adj., pl. f. eft. (d.
V. refl. Ramurile se indoale de visit hirtia tndrdznesc). Plin de curaj, viteaz. Intrepid,
se It:cloak astir. Fig. (numai ma Tricia- Intreprinzator : navigator indrdznef. Neru-
Tesc). Stan la IndolalA (In dubiti), nu-s sinat, obraznic : (los Indrdznel. Fig. Neobll-
sigur : ma Indotesc de adevaru vorbelor tut. nuit, extraordinar (ca executiune, stil s. a.):
1ndoTela f., p1. tell. Actiunea de a te In- expresiuni Indrdznefe.
doi, nesigurantA, incertitudiae. Bat:Wain, pre- 1ndreit, V. andrea.
supunere: a avea trutotald despre cineva.
Scepticism: indolala metod(cd a tut Des- Indropt 0 -6z, a -is v. tr. (d. Ar ;I
cartes. A sea la fndoiald, a fi nehotArft, a drept. Indrept, indrepfl, fndreaptd ; ad
nu ;ti ce sA fact. Fara IndoTala, de si- indrepte). Fac drept mitt ce era strtrub : a
gur, se tutelage: lard tridoiald cd asa e 1 indrepta o varga. Dlrijez, asez on miic tri-
IndoTelnlp, -a adj. Dubios, Indolos, su- te° directiune: a tndrepta tuna spre rid,
pus Indoielii.',Adv. A vorbi Indolelnk. trupele spre dusman. Adresez : a Indrepta o
cerere spre (situ cdtre) cineva. ArAt drumu:
k:taint& 1., pl. e Rar. Indoialli. fndreaptd -md pe nude ad ailing mot rdpede
Indoidso -ofisa adj. Indoielnic, dubln, acasi Aineliorez: Dumnezed Indreaptd timpu
supus Indoielii: rezultatu e Indoios. Lumina Dreg, repar: a indrepta o masinif. Corijez,
indoloasd, nesigurA, slabA. corectez, rectific: a Indrepta o greseald.
Inctoft, .41 adj. Duplu. Incovoiat Ca Vindec: a indrepta tin bolnav,l-am Indrep-
inima Indoitd, send la IndolalA, pregetind, tat de irking' V. refl. MA lac drept din
sovAind. Adv. Duplu, de doOA orl mai: am strImb : varga se fndreaptd. MA dirijez, mA
ctsfigat tndoit mat molt. arm ore mA misc Wen direct:Ina: ochii ml
Indoltura 1., pl./ Locu unde ceva e In- se fndreaptd spre patrie. MA adreaez: m4
doit: indoitura unei vergl, until deget, unei Indrept spre (sad catre) tine. MA ameliorez :
pet, unei stole, unei hirtil. semanaturite s'ad tndreptat dupd ploate.
MA dreg, ma repar: marina s'a Indreptat.
Indoldoraz v. tr. Mont. Fam. Fac dot- MA conjez, mA rectific: gresellle sad thdrep-
dora, umplu de tot: a indoldora punga Cu tat. MA vindec: bolnavu s'a indreptat de
bani, stomaha Cu mincare. Imbrac cu prey frigurf. Vechi: Indrepta; gi indlrep-
multe halite, IncotosmAnez. $i doldorez tez. Ma dereptez. mA Justine.
al -resc.
Indreptar i dreptar n., p1. e (d.
1ncleSp, a .4 v. tr. (d. dop). drept, Indrept). Echer sad riglA de meserias.
:adopt Indoapd ; ad Indoape). Umplu foarte $urub regulator p. ca o mayinA sA meargA
tare, satur: a indopa copier cu _truck, mai rApede sad mai Meet. Fig. Norma, ca-
(kg.) a Indopa poporu cu palavre. V. refl. non, regulA de viatA. Cod, pravilA, carte
Mantne foarte mult, ma unflu mtncind. Fig. care aratA legile unei stiinte: aceastd carte
S'a Indopat de carte (sad invdfind). e indreptaru limb', romdnesti. Veal
Indosesc, V. dosesc. dareptar. V. collar vi campana.
indorses, V. andosez. Ilndreptare f. pl. dd. Actiunea de a In-
inctracasc v. tr. Fain. Fac rAu ca dracu: drepta, reptuare, rectificare. Vechl In.
aceastd vorbd I-a tarifa& V. refl. MA In- dreptacTnne.
built grozav : fereste-te, cd s'a indrdcit I Indreptatorg -afire ad). Care IndreaptA.
Vechi ma dracesc, Inebunese. S. n, pl. oare. Carte sad aparat care In-
Indracit,-fi adj. In care a intrat dracu, dreaptA (indreptar).
nebun. Fig. Foarte rau, lipsit de milA: om, Indreptatara 1., p1. 1. Vecht*. Instruen-
caracter Indracit Adv. Qrozav, in draci, une, recomandare, precept.
foarte Inversunat: a to lupta IndreIcit, tin Indreptatdsc v. tr. (d. dreptate). Dan
via indrdcit de bun. drept, autorizez: sdrdcia nu to Indreptd-
tndragnsc v. tr. Prind dragoste de : (este sd furl.
demagogii ad Indite' bugetu. V. refl. De- indrItuTesc v. tr. (d. drit). Sec. lb' Rar.
magogil s'ad fndritgit de buget. Indreptatese.
Indragosteso(ma) v. refl. in !name- Indrtig, a -A v. tr. (d. drugd, fus mare).
rez, grind dragoste: s'ad Indragostit unitFormez o druga (tore grog t urtt atIta eft
de alit,. Rar si indragulesc (Pan). se InfAloarA pe 0 drugA). Fig. Iron. Rar.
Leg (formez) prost (o cravatA s. a.). Mai
Indragostit, -a adj. al a. Inamorat des. Articulez cuvinte nentelse: no slid ce
indrazneala 1., pl. ell Curaj, calitatea tndrugd acest belie. Vorbesc putin : a tn-
de a IndrAzni : Indrdzneala de a lest la drugat cite -va vorbe si a plead, stie ad
iuptd. InsolentA, nerusinare: tartrazneala de Mirage cite -va vorbe rusesti.
www.dacoromanica.ro
IND
688 -
indrugala f., pl. e.-Olt. Indrugaturil (NPI.
Ceaur, 48).
indrugatara f., pl. 1". Tort Indrugat.
indrumez v. tr. Pun pe drum, arat
drumu, Indrept pe calea cea bunA (sad gI rea).
induTaaez v. tr. (d. &dos). Fac sa simtti
mita, emotionez. V. refl. MA emutionez,
simt mils: toff sad induksat vdzind nepil-
sarea cu care mergea la moat*.
induicesc v. tr. Fac dulce. Fig. Alin,
potolesc : a indulci durerea. lnAdesc, de-
prind cu ceva. V. refl. MA fac dulce : frac-
tele sad Indukit fig. MA alin, mA potolesc:
durerea s'a mai indulcit. Ma Inlidesc, ma
deprind sA: copiil s'ad indulcit la mere, sd
fare mere. V. dedulcesc.
Indulesco undulesc si andfilesc
v. intr. (ung. indulni, id.). Trans. Pornesc.
V. tr. Incep. V. araduf.
tndumnezeTesc v. tr. (d. Dumnezed).
Deific, divinizez. Vechf. IndumnezeTez
(v. intr.). Devin zed.
Indumnezeire f. Divinizare.
Induptic, a Induplica v. tr. (d.dupdc.
V. dupacesc). Vechi. (Cant.). Devorez. V.
refl. MA Indop : lupul se tndupdca.
tudaplec, a -A v. tr. (d. duplec). Vechi
lncovoi, indoi: sd Induplece nulada, lard
nu sd o frfngd (N. Cost, 496). Fig. (Cant).
supun, domolesc. Az!. Mold. Duplec,
dupAcesc, Indoi marginea pinzel ca s'o ti-
vesc (fr. plier). Ban. Suttee, sumet. Fig.
Toata tura. Conving, fac sit consimtA : cu
Coate vorbele tor, tot nu 1-ad putut Indu-
piece sd vie V. refl. MA Indur, consimt in
fine, mA decid : s'a tnduplecat sd piece.
froduplecatura 1., pl. 1. Vechf. IndoiturA,
cute a unui lucru articulat, a unel stole a.
a. (fr. pit).
Indur, a -a v. tr. (lat. in-ddro, -dre, a
Intari ; indurare vultum, lua o fatA severs;
ob-durare, a suferi, d. duros, dur ; fr. en-
darer, a Indura). Sufer mult, rAbd: cite-am
indurat pin'am ajuns aid! V. refl. MA In-
duplec In fine, ma milostivesc Dumnezed
se Indurd de nenorocift, se Indurd sd-I
ajute. Consimt, ma hotArAsc In fine : copiil
nu se Indurad sd Ma din grddind.
indurare 1., pl. dri (d. md War). Milk
gratie, clementA, milostivire.
Induratate f., pl. off. Vechf. Indurare
Indurater, -mire adj. Care se Indurii,
milostiv, clement.
* fndurerat, -6 adj. (dupA fr. endolori ;
douleur, durere). Pin de durere sufleteasca,
Intristat, mahnit
indusmAneso v. tr. Fac duaman, In-
vrAjbesc.
fnebunesc v. intr. Devin nebun.V. tr. Pre-
fac in nebun. Se zice al se scNe si tn.
nebunesc. Mai vechl gi Mai rar azi gl
nebunesc. Ca v. refl. md ine- si nebu-
nesc dupd cineva sad dupd ceva, Iml place
www.dacoromanica.ro
INF
foarte mull, ma dad In vint. Md nebunesc
fac nebunil copllAresti, zburd: nu vd mai
nebuniti, milt boleti! V. balabEtnesc.
1) bloc n., pl. art (d. a tneca). Actiunea
de a tneca. Inundatiune.
2) 'rift si (vechi, far azi In Serbia) nee,
a -a vtr. (lat. necare, a ucldeTM, mlat. a
theca" ; pv. negar, fr. nover, a theca ; it.
annegare, cat. sp. pg. anegar. bead I;
sd tnece). Ucid asfixiind pin apA (sad pin
alt lichid), ucid cufundInd. Cufund : a [new
o corabie. Inund: apa inecase sesu. Asti-
xiez : fumu, "gutufa te !tweed. Fig. lmf
Mee amcru fa via, bead ca sa ult amaru
(suferinta). Lacrdmile, suspinele and Mead!,
nu mai pot vorbi de la crami, de sus.,
pine. V. refl. Mor cufundat "In lichid.
MA cufund al nu mai les corabia s'a
inecat. MA asfixiez, mA Marina: m'am inecat
minctnd o gutufe (care mi-a stet In git),
Warn inecat c'un os. Fig. M'am inecat fa
datoril, Is plin de datoril. A te Theca ca -
ganu, la mat sad a te tneca la mat, ca I-
ganu, a face fiasco aproape de reuaita. fl
trial par'cd ft s'ad inecat cordbiile, a fi
trist ca clupli o mare perdere. Se zice sl
se scrie ai tnnec.
tnecAcTes, .osish adj. Care te ineacA,
te asfixiaza oN Iii stA In gtt: un fum Me-
cdcios, o gutule tnecilcioasa.
tnecacTune f. (d. inecat sad d. lat. ne-
catio, Inecare). Inundatiune. Sufocare, as-
fixiere.
tnecittairit 1.; pl. 1. Veen. Inundatiune.
Naufragiu.
tnegresc v. tr. (d negru). Fac negru :
cerneala inegreste htrtia, trupele inegread
cimpu. Fig. Denigrez, fncondeiez, detain]. V.
intr. Devin negru, apar In negru : vedeam
trupele tnegrind pe ctmp. Se zice ai se
acne ii Innegresc.
fnegurez v. tr. Acoper cu negurA. V.
refl. MA acoper cu negurA : muntii s'ad tire-
gurat. Fig. MA posomorAsc. Se zice si se
scrie ai tnnegurez. V. cetat.
tnemerescg V. nemeresc.
Inemetescp V. nemetesc.
Inemuresc(ma) v. refl. (d. neam, nea-
marl). Trans. Rar. MA Inrudesc.Si nem.
gi tnnem-..
inerbez, V. InTerbez.
tnesc(ma), V. Isc(m6)*
tnetlex, a Nada v. tr. (d. neatid dupA
vsl. osnietati). Vechi. Acoper cu zApadA.
Inn,.
Infasc, V. tnpfac.
Infalnez v. tr. Ran' Umplu [de Mina,
presar cu Mina.
* Infaptutesc v. tr. (in ci fapt). Lit.
Rar. 8ealizez, implinesc.
infas, a -6 v. fr. (lat. la/declare, cl,
fascia, Mali; it. (in)fasciare, log. jaskar, pv.
faivar, fr. faisser, sp.afajar, pg. entatrar.
Infds, infest, Was ; ad Injese). Leg uu
prune cu lava.
iNF
- 689
Infitgait, -it adj. Legat to fasil: un
prune tnfdsat.
Infikahtel, .icirt adj., pl. et, ele. Fam.
Dim. d. Infdsat.
Intikaar (vest) si Infaiyur (est), a -ura
v. tr. (lat. in-fasetolo, -bre, d. fasclola, dim.
d. fascia, fa5A, Infl !son -ort, -oard, In-
fasuram ; 54 infilsoare). Leg In prejur de
mat multe on un picior 1r:fast:rat In pe-
llet. Insir in prejuru unui lucru: a Infdsura
s/oara pe bdt. V. refl. MA tnvAlAtucesc pe
bat: sfoara se infilsoard pe bdt. - In Arg.
1r:treat, r, - u r at.
Inflit, a -a v. tr. (d. lard. Se conjugA
ca Invell. V. rEtsfrtt). Pun sad schimb fata
unel perne sau unei plapome.
Int/1410re 1., pl. arL Actiunea de a sad
de a te Infatistt. Aspect, fatA, forma. Com-
paritiune, prezentare la judecatA.
It:Hill:pea v. tr. (d. Otis, fold). Supun
vederit cuiva, prezent. Reprezcnt acest la-
blod ti Infilliseazd pe Mthal Viteazu. V.
refl. MA prezent, compar: m4 Infillisez la
judecatd. MA prezent, spar : muntit ni se
Infillisad. -In nord si Ban. -oyez.
totem:gat, -A adj. Dos. Cu multe fe-
met: casd tnfemetatd. V. afemelat.
Interbint (est) si InfTerbInt (vest) sad
az, a -á v. tr. Fac ferbinte, Inealzesc tare:
a InferbInta apd. Fig. Aprind, excit. V. refl.
mA tnefilzesc tare. Fig. MA aprind, mA por-
nese, mA excit: s'ad inferbintat la luptd.
Intents (est) si lInflerez (vest) v. tr.
(d fer, fiery. Statnpilez cu fern Inrosit to
foe, pun clang:lila. Fig. Stigmatizez, aplic
stampila Infamiii. V. si Intir.
Intericez, a -ca v. tr. (dupA vsl. ubla-
ilia Ps. S. Acord fericire.
InfTerittic, V. fTeratic.
InfferbAzat, adj. (d. flerbazare).
Mold. VechL Inversunat Pop. Inherbdzat.
Inflerbint, V. InterbInt.
Inflare f. Actiunea de a Irina, adoptiune.
InfTerez, V. inferez.
halos v. tr. (d. NO. Adopt ca fad, lad
be suflet.
Infick -tat; a -e v. tr. (lat. figo si in-
figo, -flgere, a Infige ; it. (inJfiggere si (ial-
figere. V. flulft, fix, aflyez). Fac sA 'titre
ceva ascujit In ceva : a infinge culitu in
pine, lancea In pdmint. Fixez (Rar). V. refl.
Intru. fish:du-Ina alice'e s'ad Infipt In lemn.
MA bag, pAtrund, cant sA lid si ed undeva :
acest om se trifige la Coate banchetele. In
est a InfInge, part. tot Infipt, tar pin ford
oi Wins. Vechi si tnfise lid. tnfipse.
InfigecT, -ce adj. Fam. Care se Infige
(se bagA, se insinulazA, plitrunde) tn afaceri,
bAgAcios, insinuant. $i InfigArat -eat&
tntiintare f., pl. dd. Actiunea de a In-
flints, creatiune, fundare.
InflIntez v. tr. (d. Jiinfd). Dad ItintA,
creez, institui, fundez : a trifling: o scoald,
un ziar, un premid pentru o tntrecere.
www.dacoromanica.ro
INP
Wing, V. tnflg.
tulle's* st -az, a -á v. tr. (d. flor). Fac
sA simtA fiori : furia marl( tI nfiora. V.
refl. Simt nod, ma =pin de mare groazA
m'am Infiorat de adtncimea prdpastilLFig.
Rar. Incretesc o suprafatA tins : plata (un-
dile) tremurd ;1 infioard apa (Sadov. VR.
1920, 9, 365), apa se inficard.
Inflorare f., pl. arL Mare groaza and
aft cu Infiorare.
tntiorat6r, -oitre adj. Care te face sA
simti fiori : spectacul Inflordtor.
tritipt, -A adj. (d. Infig). Fig. Teapan si
gate be ceartA: 0 lopirlancd Infipid.
Intiptaral f., pl. 1. Iron. Persoand tnfiptd.
tnfir si -Az, a -it v. tr. (d. fir. V.ritto.
fir). Cos prost. Ornez o hainA cu fir. V.
intr. bleep a apArea (cite un fir), mijesc:
mustard 11 infira. In nord (ca v. intr.) sl
a Were, InfTera, pop. Inhere, (pin
confuziune cu a infiera d. /ler).
infirip si -6z(mA), a -a v. refl. (cp. cu
fire si inciaparesc). Imi yin In fire, mA res-
tabilesc, ma Intratnez, prind putere: pull
s'ad infiripat, bolnavu s'a tnfiripat. Fig.
Ctstig ceva partite, mA Imbogatesc putin.
Visul sad se'nfiripedzd (Em.), vise lui In-
cepe a se realize.
Inftrnez, V. fel-Inez.
InfirtAtesc v. tr. (d. flrtat). IntrAtesc,
tmprietenesc. V. refl. MA prind Mat. V. In-
suratesc.
tntleteirsitt, -A adj. Fig. Aprins, Infocat.
entusiast. Adv. A vorbi triflacdrat.
TntlAcArez v. tr. (d. flacbrd. V. Sift.
cAres). Fig. Aprind, InvapAiez, entusiaz-
mez, umplu de curaj: acesle vorbe tripled-
rard armata.
trifirtetine f. (lat. infldtio, -Outs. V.
Inflatiune). Maram. UnflaturA cauzatA de
inflamatiune.
Inflamfrizesc, V. flAmtnzesc.
Inflaturi, V. unflAturA.
infloret, -A adj. (d. floare). Inflorit, or-
nat cu fort cusute, pictate s. a. (Ob. Psevdoc.
206). _ $i tnflorliat (Rar).
tnfloreso v. intr. (d. floare sad lat. In-
loresco, fiorire lid. -florescere ; it. fiorire,
pv. florin, fr. fleurir ; sp, florecer, pg. flo-
recer. chorecer). Emit fort : pomil Infloresc.
MA dezvolt si formez floare : bobocti tnflo-
resc. Mucezesc, prind floare. Fig. MA des-
volt, prosperez stitafele triflorese. V. tr.
Ornez cu nod cusute, pictate s. a. Amplific:
Infloresc o poveste. Vechi sl influreso.
Inflorilat, V. Inflorat.
Inflorititr, -oars adj. Care Infloreste.
Fig. Prosper, bine dezvoltat: comercill In-
floritor.
Inflorittirti f., p1. f. Ornamente dompuse
din nor!.
fnflu, V. unflu.
44
INP
690
Influresc, V. tnfloresc.
influturez v. tr. Ornez cu fluturi (o ca-
maas).
infac, a -A v. tr. (d. foc. Infoacd,
sd infoace). Vechi. Az( Maram. Aprind, in-
cendiez, Inferbtnt.
Infocare f. Ardoare, pasiune : soldatu
lubeste cu infocare steagu.
tnfocat, -A adj. ArzAtor, torid : climll
tnfocatti. Fig. Plin de tnfocare, Inflacarat :
o inimd Infocatd. Adv. Cu tnfocare.
infocacitine f. (d. trzfocat). Maram.
Infocare, aprindere, InflAciune, inflamatiune.
Infofolesc v. tr. (var. din infofolocesc
$i Imboborojesc). IncotoamAnez.
infofolocesc, V. fof-
infoTez v. tr. (d. fol, foale mai degrabA
de ctt d. foafe, foi). lmpufez, aftnez, fac sit
se unite ofi sa se Matte : a infoia o rochie,
tutunu.
infometez v. tr. (d. foamete). Umplu de
foame, fac sA sufere de foamete : a Info-
meta poporu pin leg( proaste. La Delv.
Infomat, flAmInd.
infragezesc, V. fragezesc.
infratesc v. tr. (d. }rate). lmprietenesc
mult, unesc ca cum ar Ii faith cmtinizmu
infrillefte popoarele.
infresdr, V. Infa*or.
Infric, a -a v. tr. Vechi. Rar azL in-
fricogez.
infrIcat, -A adj. Rar azf. Umplut de
trice. Straanic.
infrIcds, -salsa adj. Vechi. Fricos, care
se teme.
infricovire f., p1. drL Actiunea de a
1nfrica : /-a dus pin infricodri.
infrIcovfit, -A adj. Umplut de fricA :
main! infricoptd. InfricoaAtor, formidabil :
o artilerte infricofatd. Foarte bun, turbat :
ni$te bucate tnfricopte. Foarte stralucit :
o tumid infricosatd Adv. Formidabil : tuna-
rile bubulad trzfricosat.
infrIcoliatura 1., pl. L Vechi. VorbA
sad gest p. a Infricoaa.
infrIcoodz v. tr. (d. frica, fricos). Um-
plu de kick Ingrozesc, InspAimInt, intimidez.
Vechi Infric, a -a
infrIgurat, -A adj. Cuprins de frig, cu
frigu intrat In corp : an caldtor Infrigurat.
Rece, Inghetat : un timp Infrigurat.
Infrimsetez, -msez, V. infrum-.
Infrinare f. Actiunea de a sail de a te
Infrina. Represiune. Abstinent/I
trifrinez v. tr. (lat. infreno, -Ore, it in-
frenare, pv. cat. sp. enfrenar). Pun frtu. Fig.
StApInesc, dorninez, reprim (poftele, vorbele).
V. refl. MA abtin. $i tnfirnez (ca des-
firnez): de spurt o vorbd, te $i inftrnezi.
(Sez. 33,23), te opul, !ti sere tandura.
trifling! -tnt, a -nge v. tr. (lat. Infrin-
gene Old. infrringereJ, d. frdngere, a fringe;
it. infrdngere $i infrOgnere, vfr. enfraindre,
nfr. enfreindre). hiving de tot : Tralan I-a
Infrint pe Dad. Fig. Cale, violez o lege, un
ordin, un tratat.
infringers f. Invingere totals: dupd In-
fringerea Dacilor, Tralan a prefdcut Dacia
In provincle romand. Infractiune.
www.dacoromanica.ro
- fNF
infrint, -A adj. 1nvins de tot. Calcat, vi-
olet: lege infrIntd. Si infrtne (est).
Infruct, V. linfrupt.
trifruntare f., pl. art-. Mustrare. Afront.
Sfidare.
Infrunzesc v. intr. (d. frunzd, ea lat.
frondescere, d. frons, frondis ; it. frondire),
Scot frunze: bradu, codru a Infrunzit.
infrumusetez v. tr. (d. frumusefd). Fae
frumos, ornez, tmpodobesc: hainele ti In-
frumusefeazd adese-ori pe eel uriff, monu-
mentele infrumusefeazd oraple. Vechi
Infrumusetez, Infrimsetez,infrumu-
sltez, infrimvetez, infrumliez §i in-
feimsez
infrunt ei -ez, a -A v. tr. (d. frunte.
V. afront, confrunt).1). Mustru (adieu
ti arat greaeala In frunte, In feta)." 2. (dupe
fr. affronter). Dail pept, ies la luptA, sfidez :
a infrunta moartea.
infrupt, a -it v. fr. (d. frupt). Dau cuiva
fac sa mantnce bucate de frupt : 1 -am
infruptat c'o gdind. V. refl. Marline bucate
de frupt. Fig. MA ating de, fur : un funcjio-
nar care s'a infruptat din banlistatulut.
Azi ai infruct (dupA fruct), ceia ce nu e
recomandabil.
infillic, a -á v. tr. (d. foale, stomah, ori
d. lat. infollfcare). Est. Fam. Inghit cu la-
comic. Rar. Apuc mutt, car in mare canti-
tate. Si infulesc (N. R. R. 1, 225, ai
Puac.).
infumurare f. Fudulie, Inctntare de per-
soana ta.
infumurat, -1L adj. Increzut, IngInfab
plin de fumuri, de fudulie: un Uttar infit-
mural.
infumurez v. tr. (d. Amur'', p1. d. fum).
Umplu de fumurl, de fudulie. V. refl. MA
umplu de vanitate.
infund, a -a v. tr. (d. fund, ca $i a- $i
cu- fund). Pun fund, astup cu fundu, cepu
sau dopu: a tnfunda un butol, o butelie.
Astup, tnchid: a infunda o usd, an drum.
lades: tstr infund a gttu'n umeri $i bum-
bacu'n urechf. MA ascund, caut adapost,
ajung In : locuitorif de fricd ad tnfundat
pdduriie, hofif infundd pugdriile. Aduc la
o strlmtoare din care sa nu mai poatti teal :
Unit o infundase pe vulpe. Fig. Pun to cola,
rad, Inving pin vorbA sau abinta: f-a tn-
fundat pe toff luvdfafif. Zdrobesc cu tntre-
barite sau cu rAspunsurile aaa Melt sA nu mai
poatA obiecta nimic : judecdtot u I-a tnfun-
dat pe criminal. V. refl. MA astup, ma in-
chid: drama s'd tnfundat. MA hides: bum-
bacu t s'a tnfundat in urechf. MA afund, ms
ascund, dispar : lupit s'ad tnfundat trt co-
dd. Fig. Steil retras de lume : and infund in
casd, to provincle. A ti se tnfunda, a ti se
sftssi un call pe care-1 comiteai: hofulul I
s'a tnfundat In fine, cd polifIa I-a prins.
tnfundat, -A adj. Astupati tnchis: &-
tot, buteile, stradd tnfundatd. Inabuait, Ina-
duait : rtsete tnfundate. Ascuns, la adApost:
 691
INF
belie,bdtaie infundatd. Redus la nemiscare
on ticere : hota se vdzu Infundat. Adv. In
mod Inaclusit, secret: a ride, a plinge In-
fundat. In secret, fill sit se audit: I-ad ba-
tut infundat. Pe Infundate, tint si se
audi (mai ales ironic): a ride, a bea, a bate
pe infundate.
Infundatoitre, f., pl. od (d. Inland).
Capac, astupitoare, lucru care Infundi, ca,
de ex., codIrla la car.
Infundlitura f., p1. 1. Stradi InfundatA,
fundac, impas. Loc retras si ascuns.
infurcesc(mft) v. refl. (d. furcd). MA
despart, mA divid, vorbind de ramuri sad
de drumun : drumu se Infurceste. V. blfurc.
infurcltdra 1., pl. t. Locu unde ramu-
rile sail drumu se Infurceste.
*1nfurlat, -Et adj. Plin de furie, iritat.
* InfuriT, a -it v. tr. (d. fade. Ed tnfu-
ft,tu Infurii). UmVlu de furie, irit. V. refl.
Mi umplu de furie, devin furios.
Infurmez, V. formez.
Infurnic, V. furnlc.
IngitcluT al .Tdsc, a -I v. tr. (ung. en-
gednt). Permit : a ingddui sd treacd ctneva,
cuiva sd treacd. V. intr. Agtept, tolerez : In-
gddul pind mine. V. refl. MA Impac, mil
Involesc : aceati oamenl se ingadule unu
cu altu, unu pe altu, impreund, intre el.
Vechi si agaduT gf agEtdaT. V. pogo.
desc.
IngliduTalft 1., p1. 'CIL ai Ingaduingt
f., p1. e. indulgenta Permisiune, tolerare.
Ingadultdr, -oitre ad. Indulgent. To-
lerant.
IngaTm (vechi, far azi nord) gi Inglim,
(Mold. sud Munt.) sad dz, a -á v. tr. (cp.
cu ingin). Incurc, fac perplex (Vechl): Im-
prejurarea asta te ingdimeazd. Articulez
cuvinte nelntelese (Iron): a ingilmat ceva,
dar ream inteles. Vechf. Triginez : a In-
Vilma lucrurile. V. refl. Vechi. Mi In-
cure, devin perplex. MA Insure, perd timpu
cu. Vechi: IngaTma, as ingaTme.
inggiTmealft al IngfTmesila 1., pl. eli.
Actiunea de a sad de a se Inglima. VorbA
Inglimati Traginare.
IngaTmat g1 lIngiTmitt, -A Incurcat,
rid articulat: cuvinte ingiimate. Adv. Anti-
cullnd rid, IngtnInd: a rdspunde ingilmat,
Ingaltandz v. tr. Ornez cu giitane.
lingalacTtine 1. VechL MurdArie.
ingalbejesc, V. galbjesc.
Ingalbendsc v. tr. Fac galben : timpu
111016er:este hirtia. V. intr. Devin galben:
am ingdlbenit de fried. V. refl. Devin galben:
frunzele s'ad Ingdlbenit de toamnd, Devin
palid: omu s'a ingdlbenit de fried.
Ingalez v. tr. (d. vsl. gala, murdar. Nu-
mele orasuluI Galati vine din galafi, adici
fngdlag, Innoroiati, plini de noroi, cum era
www.dacoromanica.ro
ING
valea oragului). Vest. Rar. Murdiresc, fes-
telesc : lucrez prost. A o tngala, a lucra de
de mtntuiali (prost). Pers. ill si Ingala.
IngarduTesc, V. Ingradesc.
Ingemanare f. Actiunea de a sad de a
se Ingemina, Imbinare.
1ngemandz v. tr. (d.geamifn). Impreun,
imbin, unesc. V. refl. MA lmbin, mA unesc.
ingenalchT gt -chdz (vest) si -OnchT
gi -unchez (est) a -chTa (vest) si a
-chda (est) v. Intr. (lat. ingenuculo -are;
it. inginocchlare, tr. s'agetiouiller). MA pun
on cad In genunchi. Fig. MA umilesc. V. tr.
Pun In genuchi. Fig. Umilesc, supun, oprim :
nu ingenunchia nici chear libertatea ant-
malelor I V. incotesc gi proschInItar.
Inger m. (lat. angelus, d. vgr. aggelos,
anuntator, tnger ; it. angelo, pv. cat sp.
angel, fr. ange, pg. anjo. V. arhanghel).
Fiinta spirituals despre care se zice ci lo-
cuieste In cer. Fig. persoani foarte blIndi.
Ca un Inger, foarte frumos, foarte bine : a
fi frumos, a cinta ca un Inger. Tare de
Inger, rezistent, curajos, care nu se emoti-
oneazi. Slab de Inger, fricqs. care cedeazi
ugor. Ingerii is numiti trimesii cerulul"
hind -cA Dumnezed, dupi traditiunea religi-
oasi, i-a Intrebuintat adese-orl la trimesu
ordinelor si la manifestarea vointel lui. Li se
di un nume special dupi functiunea lor:
ingeru pat, al rugliciunii, al milrilor, al
mortif (sail ingeru exterminator) g. a. Se
numesc Inger( rat sail at Intunericului acel
pe care Dumnezed i-a ripezit in abis dupi
ce Carl revoltat; Ingeri bun( sad at luminil
is acela pe care Dumnezed i-a confirmat in
glorie Ca sA le recompenseze fidelitatea. In-
ger pazItor sad de pazd sad tutelar sad
proctector e acela care II pAzeste pe fie-care
cregtin. Mai multi Inger! bunt Is citati to
ScripturA: arhangelu Mihail, care I -a dobo-
rtt pe Lucifer ; Ratak care 1 -a condus pe
Bram Tabias ; Gavril, care a anuntat Ma-
riii cA -I va nagte pe kristos. Pintre Ingeril
eel nil is Satana, Belzebut g. a.
in era; m. Inger mic. Termin de alin-
tAturd.
Ingerdsc, -.Nisch adj. De Inger, an-
gelic. Fig. Foarte bun, frumos S. a. : chip,
chztec Ingeresc. Rdbdare Ingereascd, rabdare
foarte mare.
Ingerdste adv. Ca un Inger. Fig. Foarte
frumos : a cfnta ingereate.
inghebendsc v. intr. (cp. cu ghent gi
cu ung. gebedni, giberedni, id.). Munt. Jute-
penesc de frig.
Inghebosez, V. ghebosesc.
Inghemulalft 1., p1 tell. Actiunea de a
sad de a te Ingemui, finbulzeala, inghesu-
tali, aglomeratiune.
InghemuIdsc, V. ghemuTesc.
Ingherat, -Et adj. (d. gheard). Rar. Cu
gheare.
Ingherocitt, -A adj. Vest. Imbricat in
gheroc : an Tigan lngherocat. V. oTo.
fllgar.
ING
692
linghesulath f, pl. telt. Inghemulala, 1m-
bulzeala, aglomeratiune.
trighesuT si -Tdsc, a -I v. Sr. (d. In-
gemuies ai lades. V. ghes). Index, !riming,
Inghemulesc. V. refl. MA tndes, mA Imbulzesc,
mA gramadesc : caliciit se Inghesuiesc la
pomond.
1) Inghet n., pl. art (d. trighet 2. V.
dezghet). Inghetare, actiunea de a Ingheja.
A dat an Inghet astd noapte, a Inghetat
(spa, rtu) astA noapte.
2) Inghet a -á v. intr. (d. gheafd sea
d. lat. m-glaciare; it. ghiaccrare, fr. giacer.
Ingheatd ; sd inghefe). MA prefac to gheatA:
apa a tnghetat. Prind gheatA : riu a Inghetat.
Fig. Inghet de fried, mi-e foarte fricA, In-
lemnesc, Inmarmuresc.
Inghetat, -A adj. IntArit de ger: apt'
Inghetata; pamint Inghefat. Foarte rece: a
avea mtnele inghefate. Fig. Lipslt de foc,
de pasiune, de vIata : inimd trighetatd. Adv.
Fara foc, farA inima : a vorbi inghetat V.
dezghetat.
Ingheteta f., pl. e. Sirop de fructe eau
lapte cu zahAr si cu oOA aromatizat cu va-
nilie, cafea, ciocolatA, fistici s. a. pus sA
Inghete Intr'un cilindru de metal pus si el
$i InvIrtit Intr'un ciubAr cu gheatA amestecatA
cu sate : It:ghats:id de caise, vanilie, fistici,
f. a. V. sorbet.
frighetlg n., pl. arI Vechi. Inghet.
inghT, V. unghT.
inghimp, a -it v. tr. (d. ghimpe). Impung
cu un ghimpe, Wei). Fig. Piac cu vorba.
trighlmods, oast' adj. Nord Cate te
inghimpB. V. ghlmpos.
tnghlroldesc v. tr. (d. ghiontesc si tm-
boldesc). Ghlontesc, tmping (ca sA -mi fac
loc). String, apes: cizma, carabina (din
spate) ma aighioldeste. Fig. Imboldesc, In-
demn, stimulez. $i ghToldesc, Ingol-
desc, glodesc, tnglodesc §i tnglo-
tesc.
inghYdrtfif si -Tdsc, a -I v. tr. (d.
ghtort). Pop. Inghit 'acorn.
Inghit (est) $i Inghit (vest) a 41 v. tr.
(lat. in-glatire ai -gldttire, a inghiti, din
rad. glu-, -gut, de unde vine $i gala, gura,
vsl. glrltiti, a inghiti, rom. glIgli a. a.; it.
ingluottire,3v. engiotir, fr. engloutir, cat.
vap.'englutir. SA Inghitd (est), sd Inghitrf
(vest). V. sughit, deglutItlene, git,
galtitec, hiltic). Dail drum pe glt, bag
In stomah : Inghit ceia ce am mestecat, an
hap. Absorb, sug: buretele, pdmIntu in-
ghite Itpa. Dispar in : prdpastia, marea I-a
Inghilit. Consum, Intrebuintez: aceastrf ma-
find Inghite malt spirt Fig. Sufer in ta-
cere o ofensA, o insultA: a inghiti o ofensa.
Risipesc: acest tindr a Inghitit averea pd-
rinttlor. V. maninc $i bead). Nimicesc,
devorez, consum : aceastet opera a inghifit
multi oament. Inghit noduri, sufer ceva
neplAcut: Inghilea noduri auzind ce se zi-
cea contra tut. Inghite-o 1 sufere ocara
www.dacoromanica.ro
- 1NG
asta! A inghiti In sec, a Inghtli bArB sA al
nimica in gura de pofta ca-I vezi pe altu
mIncInd on auzi cum se vorbeste de niste
bucate pe care le doresti. A inghiti un hap,
o pilule!, 1. a Inghiti o vorba neplacuta, 2.
g tnghiti o pacaleala, a crede o mincluna.
Inghite, Agache (mAi Agaple)! invitajiune
glumeata $i familiarA la InIncare 3t bAuturA
(Mold).
Inghltire I. Deglutitiune.
inghltItoare f., pl. orf. Esofag, canalu
pe unde intra intricarea In stomah.
linghltItera f., pL 1. CIt se Inghite din-
tr'o data, galahic : lupa din tref Inghiliturt
a ci mincat meta (V. bol). Modu de a
Inghiji.
ingtfm, V. Ingellfm.
Inglmb, V. gimb.
Ingimbosesc, V. glmbosesc.
login, a -á v. tr. (lat. in-gartare, tail
in rill ild. gannire, a cIrli ; it. ingannare, a
amagi, pv. enganar, vIr. enjaner, sp. en-
gaifar, pg. enganar). Imitez In its pe cineva
chid vorbeste, cum fac de ordinar copiii
chid ti ocarastl si vor sA arAte ca nu se tern
te tine. IngIim, articulez confuz, pronunt
prost : a Mg:fiat si el cite -va cuvinte. Amk-
gesc : visurile-1 angina (Poet). V. refl. 11
Irvin pe altu (imitIndu-1 vocea), si altu pe
mine: copiii se strimbd fi se Mend mu
pe altu. RAspund cIntInd : pasetrelele se In-
glnd. MA amestec, mA confund, nu-s bine
separat: clnd se IngInd zitia cu noaptea.
Petrec timpu md tngln cu florite privi-
ghttore (Al.).
ingtnare f., p1. art. Actiunea de a Ingtna.
InginacItine f. VechE Inglnare.
Ingtnatura f., pl. 1. Vorba de tngtnare.
Modu de a Mena.
tngtndurat, -A adj. (d. gindari). Plin
de glnduri, cAzut pe gInduri.
Ingtnduraz(ma) v. refl. (d. gInduri).
MA umplu de ginduri, cad pe glndurl.
tnginf(ma), a -á v. refl. (dia*Inginflu,
d. lat. goo flare Ild. con-flare, a sufla, a
forma; it. gonJiare, a unfla, de wide si fr.
gonfler. V. su-flu, un -flu). MA unflu de
mIndrie, de vanitate : prostu se tnglnfd. a.
Inteun desclntec din Banat :Bubo, nu Infla,
nu ginfa = nu te unfla (Sm. 35,109).
Inginfare f. MIndrie ridiculA, mare tn-
cIntare de persoana ta.
Ingtnfat, -A adj. Fudul, Infumurat: an
parvenit Ingtnfat.
IngIrjobat, -boa, -vat, V. chi-.
tngirlesc, V. tngerluTesc.
Ingloddsc, V. Inglifoldesc.
tnglodez v. Sr. (d. glog). Est. Afund to
glod : am Inglodat caru. V. refl. MA afund,
intru In glod: m'am tnglodat pe acest drum
rdd. Fig. A te ingloda to datorli; a intra to
marl datorii.
1) Inglotdsc, V. frIghToldesc.
 693
ING
2) Inglotesc 5l .ez v. tr. (d. gloata).
Adun gloatA multA. V. refl. MA string in
mare numAr. Vechi. MA optesc. V. glotesc
pi raglotesc 1.
Tngoldesc, V. inghToldesc.
Ingradesc v. tr. (V. gard). Inconjor
cu gard : a Engraft' casa. Fig. Apar, pro-
tejez ; legea Ingradeste lumea. Infrinez,
opresc : !will trebutesc Ingradift. A-ft In-
grad! gura, a-ti stApIni gura, a vorbi cu
prudentA. Rar ingarduTesc.
Ingradit, -a adj. Inconjurat cu gard :
cash Ingradita. Fig. ApArat protejat: popor
Ingradlt de legt.lnfrinat, oprit: pretenfiunt
ingradite.
ingradltura f., pl. 1. Cela ce Mgr/Waste,
gard, pant ori alt-ceva. Chenar, cadru.
Ingramadesc, V. gramadesc.
tngres, a -Asa v. tr. (lat. in-crassare,
a IngrAsa, g. crassus, gras ; it. ingrassare.
pv. engraissar, fr. engraisser, pg. engraxar),
Fac Bras: mulfamirea te Ingrasa mat mutt
de cit mincarea. Fac maws, fertilizer : gu-
nota Ingrasa pamintu.
Ingrasamint n. pl. inte. Materie care
IngrasA pamtntu : nitra fit Is un exce'ent in-
grdsamint.
Ingrasatorie f. Stabiliment de IngrApat
porch (ca la Gherla).
Trigrec, a -a v. Ir. (lat. *in - grdvico,
-dre, d. gravis lid. gravis, gre0) Vechi In-
greunez, fac gravid&
Ingrelds v. tr. (d. grad, grea, p1. gret,
grate. Cp. cu Wale, Ina
g Nord. Ingre-
ngre-
niez: o tihoarca tngrelata de ploate.
Ingretosez v. tr. (d. grefos). Fac pe
cineva sA-1 fie greatA. V. refl. Simt greatA
de ceva, mA dezgust. Vechi ma ingra-
tes,
Ingrdia si -uTez, a -TA v. tr. (d. greol
sail d. lat. In-grevo (lid. in-gravol, -are. V
Ingrelez). Fac grail, pun greutAti : nu In -'
greuta caru, ca bolt n'aa sa poatd trage.
Fig. Fac gnu, dificil : no Ingreta lucrdrile I
V. relL Davin grail, greol sad dificil : caru
s'a Ingrettiat, te-al tngreuiat de multa gra-
sime, lucrarile s'ad Ingreutat.
Ingreundz v. tr. (lat. *in-grivino. -dre,
d. grafts W. gravis, grad). Fac grea, gra-
vidA. Unii zic si 1ngreunez tld. Ingre-
uiez, ceia ce e ran si unit.
InvIjitt, -CI adj. Vest. Ingrijorat. ne-
linistit.
Ingrljese v. tr. (d. grija). Am grijA (so-
licitudine) de, port grip de : a ingriji casa,
copal, bolnavit. V. intr. Am grijA (solici-
tudine) de, vad de : a Ingriji de cash de
copit, de bolnavt. V. refl. I i dad atentiune,
am solicitudine de mine. Is nelinistit, Is a-
larmat, Ingrijat : ma Ingrifesc de soarta tut
(Fats : soarta tut ma Ingrifeste),
Ingrijez v. tr. Vest. Ingrijorez, umplu
de grija, Vechi. (Cant.) Ingrijillvesc.
www.dacoromanica.ro
IN°
Ingrtifre f. Actiunea de a te Ingriji. Pre-
cautiune, grija : a umbla cu Ingtiftre. Soli-
citudine. Anxietate, Ingrijorare.
IngrIji, -A adj. Plin de grija, nelinistit,
alarmat.
ingrtiltdr, -ogre adj. Care inspirA
grijA, alarmant: stirs Ingrifitoare. Subst.
Intendent(4A), supraveghetor(-toare), purtA-
tor(-toare) de grill : Mgr() ilor de ma*, de
bolnavi, de copit. Adv. In mod Ingrijitor,
alarmant : focu inainta Ingrijitor.
In9rIjorat, -A adj. Mant. Ingrijat, ne-
liniatit.
Ingrijorez v. tr. Vest. Umplu de grip,
de nelinipte. V. refl. MA umplu de grijA.
Vechi -urez.
ingrdp, a -a v. tr. (d. groapa. In-
groapa, sa ingroape). Pun in groapA si a-
coper cu pAmint (nisip 3. a.): a ingropa un
slmbure, o comoara, un mort (a-1 tnmor-
mInta). Mor In urma cuiva (deal II ingrop
ea pe el) : de ordinar, cop& 11 Ingroapa
pe parinft. V. refl. Vechi. Infra in panturl
(in transei). Azi. Fig. Ma ingrop In calif,
mA adincesc In stadia, In ptiinta. Vechi
si a ingrupa, -upat (u fArA acc.).
Ingropachine f Actiunea de a Igropa
mortis, ImmormIntare.
Ingropater m. Bucov. Gropar. Vechi
Ingru-.
Ingropllat, V. gropllat.
Tngrds, -it v. tr. (mIaL it. ingrossare,
sp. engrosar, pg. engrossar. Ingroasa ;
sa Ingroase. V. gros). Fac gros. MAresc,
augmentez : ducefi-va sl Ingro8aft rindurile
ostit 1 MA fac gros. Fig. Lucru, treaba, glu-
ma se ingroasa, devine serioasA.
Ingrosatura f., pl. f. Loc tngrosat In-
tr'o pale, Inteun fir s. a. (ca bAtAtunle, orl
Minolta).
Ingrozesc v. tr. (d. groaza sail vsl. gro-
ziti, a ameninta). Inspir groazA,
V. refl. Simt groazA, mA InspAimint.
Ingrozltdr, -are adj. Care te Ingro-
zeste, teribil. Adv. Teribil.
TngrozItura f., pl. i (d. tngrozesc). Vechi.
Interzicere.
Ingrunzesc, tngruzescliIngurzesc
v. tr. (mai probabil d. grunz de all d. lat. *
ingurdire, d. gurdus [cuv. sp.], prost, gro-
solan ; fr. engourdir, a tImpi, degourdir, a
dazgurzi, d. gourd, amortit de frig). Est.
String (lncretesc) marginile tinei pungi, unui
sac,unei opinci: am vdzut cum era ngurzlt
burdufu la gura, ca o punga ($ez. 30, 197).
Fig. Intepenesc: frigu Ingurzole minile
Sadov. SAmAn.5, 1034).V. rebegescf sca-
par.
ingrupet, ingrupator, V. Ingropi
IngropAtor.
ingruzesc, V. Ingrunzeso.
IngunoTesc, V. gunoTesc.
ingurgutez, V. gurgutez.
 694
IND
IngurluTesc(ma) v. refl. (strb. grill( se
a se ImbrAtipa, d. grlo, et. V. girl a). Est.
Rar. MA IntovArApesc, mA asociez. Ob. Triv.
MA InhAitez, mA Inhandrez, trAiesc In con-
cubinaj. Vechl pi ma ingirlesc. V.
Inturluc.
ingurzeiscp V. Ingrunzesc.
ingest, -11 adj. (fat. angustus; sp. pg.
angosta. V. anghlla). Strtmt, care are pu-
tinA lArgime : o cafe, o scIndurd, o panglicd
ingustd. Fig. MArginit, prost : spirit Ingest.
Adv. In mod Ingust prost: a cugeta Ingust.
Ingustez v. tr. (lat. angustare). Fac hr
gust, strtmtez. Fig. Micporez, detractez :
gustez meritele cuiva.
Ingustime f. Proprietatea de a ft Ingust.
Fig. Ingustime de minte, de spirit, prostie
InhaTt 51 InhaTtez(ma) a -6 v. refl'
(d. &did). Iron, Formez hattA, bandA, mA In-
turluc, mA tnc1rdopez : s'a inhaitat cu nifte
befivt.
Inham, a -ham& v. tr. Pun tn ham:
a inhdma calu la cdruld. V. refl. MA pun
In ham. Fig. MA apuc de o afacere Brea
la grea maned te-ai Inhdmat I
(Ishii'', a -Apic v. tr, (d. hap 2 $i
Fam. Apuc lacom Cu gura pi Inghit : lupu a
Inhdpat un met.
inhat, a -á v. tr. (d. interj. haf, hit $1
Inrudit cu In$1ac si improhitesc, precum pi
cu vsl. -hylitf bi - hySiatl, a InhAta [Bern. 1,
144]. Cp. Inhap, apuc si hot). Fam. Insfac,
unflu, apuc rApede: hofu Inhdfd punga si
fug', dar sl gardistu-I inhdjd pe el.
tnhaTburez si -murez v. tr. Munt.
Fam. Incotopmanez, Imbrac cu prea multe
haine. InhaTb- In MI.
Inhamatura f., pl. t. Modu de a Inhama
Rezultatu InhamArii.
Inhandrez(ma) v. refl. (d. handrd
Tel. MA InhAitez, mA aliez la rele. MA In-
gurluiesc.
Inherbazitt, V. nfTerbazat.
Inhlrzobez v. tr. String, leg ca In hit-
zob (cu multe curate): cu picloarele 'facili-
tate, In opinci Irddrzobate (P. P.). Part.
si hlrzobat.
Tnhobotez v. tr. Nord. Acoper cu h6botu.
V. Inscsvonesc.
inholbez, V. holbez.
Inhorbotoz v. tr. Rar. azi. Ornez cu
horbotA (dantelA). Part. pi horbotat.
Inhotarlt, -ft adj. Vechi. Hotar la ho-
tar, mArgirtit, vecin.
Inhulpatf -a adj. (d. hulpe = vulpe)
Nord. Pop. Imbracat Ian) mare bland de
vulpe.
Iniept si - ez(ma) v. refl. (lat. injectare,
a arunca tn. V. Injectez 51 aTept). Trans.
(Pop. on fabricat ?). MA zbat, mA zbucium:
s'a zbiltut, s'a inieptat $i a cazut in $anf
(Agr. Int. 153, 34 pi 133), se zvircolird ,i se
Inzeptard (Ret. 3, 60).
www.dacoromanica.ro
iNL
tnTerbez v. tr. Vechi. Umplu cu larbA
(praf de pupa) un zid p. a. $i Inerbez.
$i inierbaresc.
InIsipez v. tr. (d. nisip). Bag in nisip (o
corabie).$i InIslpesc sad nls -. V.Ino-
molescg troTenesc.
tnIntru, V. tnauntru.
Injgh6b si -6z, a -it v. tr. (d. Jgheab.
Inigheabd, sd Injghebe). Unesc la capete,
Inchei : a Injgheba bine bucd file finer mese.
Fig. Formez, adun, Incropesc, organizez
Incet-tncet : a-ft Injgeba o casufil, o avere ;
a lnjgheba o societate. V. refl. MA IntAresc,
mA tntolesc: dupd multd muncd,a'a Injghe-
bat fi el. Rat In est pi InjgebaluTesc.
V. Tischer!).
hijghebattira 1., p1.1. Lucru Injghebat
(mai ales rAU). Modu de a injgeba.
Injosesc v. tr. (d. jos). Umilesc, degra-
dez : vifiu te injosefte. V. refl. Nu te [Riau
umblind dupd favoarea poporuluti $i (In)-
josorasc.
Tnjosez v. tr. Est. Scobor nivelu, las mai
jos: pamIntu trebuie injosat ca sd se In-
chidd bine poarta. V. Tnalj.
Injosire f. UmilintA, degradare: e o In-
josire a minfi.
injosltor, -Dare adj. Care tnjoseste,
umilitor.
Injag, a -á v. tr. (d. jug sad lat. jugare).
Pun In jug: a Injuga bolt. V. refl. Fig. MA
Inham, mA angajez : nu te Injuga la munca
asta 1
Injumatalesc v. tr. Reduc la jumAtate:
rdpirea Basarabiii Injumdtafise Moldava.
Vechi -ten. $1 jum -.
tnjumatatire f. Actiunea de a Injuml-
Injumdtlifirea prazniculut, o micA sAr-
bAtoare la 25 de zile dupA Paste, mitt ce
cade Intel) Mercuri.
fnjunghT, a .gheit v. tr. (d. lat. irigtao,
-fire, a tAia gltu, a gItui, a asasina. Ed
Injunght, to Injunglu. V. jugular). Impung
sad ucid pe cineva cu junghiu on cu cutitu:
a Injungkea un met. Fig. Durerea mA in-
junghe. Vechi junghT.
(RICH., a -it v. tr. (d. fur). Vest. Sudul,
insult pin cuvinte obscene.
tnjurattira 1., pl. 1. Vest. Sudulala, ex-
presiune pin care Injuri.
tnlacramez(ma) v. refl. MA umflu de
lacrAmi: pchl InIdcrdmati. V. lacramez.
trilacrez v. tr. Olt. Ban. Tes In forma
de lacre (pAtrAtele sad romburi).
InlantuTeisc v. tr. (d. lanf). Leg cu lantu,
IncAtupez. Fig. Cuprind, apuc : a InIdnfut
gitu culva ca brafele. Subjug, captivez : a
tnldnfui inimile. Coordonez, asez in regulA :
a InIdnfui bine ideile. V. refl. MA leg : addle
se InIdnfutesc bine.
Inlanfulre f. Actiunea de a InlAntui.
Fig. LegAtura, air de lucruri care ad Intre
ele oare-care relatiuni inidnfuirea ideilor.
 INL
- 695 - INN
Inlatur si -oz, a .6 v. tr. (d. lature). Inmtnez v. fr. (d. mind). Dad In mina
Dail la o parte, deprirtez, suprim: a In Miura a lamina culva o scrisoare.
bolovanli din drum, o dificultate. tnmladlez, V. miadlez.
Inlauntru, V. linauntru. Duna; a -tark, V. moT 2.
Inlemnesc v. intr. (d. lemn). Intepenesc, InmoTneaza, V. moTneaza.
inmarmuresc, Impetresc : tnlemnise de fricd,
V. tr. Groaza ti Inlemnise. Inmormintare 1., pl. dri. Ceremonia cu
care Inmormtntezi un mort, IngropActune. V.
Iniesnesc v. tr. (d. lesne). Usurez faci- pogrebanle, petrecanle.
litez. Ajut cu bani sad altfel : de multe on
1-am Inlesnit. V. refl. Devin facil. Am posi- Inmormtntez, a -a, v. tr. (d. mormInt)z
bilitate, mai ales In privinta hanilor: nu Pun In mormtnt, ingrop cu oarecare ceremo-
and lniesnesc acuma. nie un mort Fig. Dail uitArii: a inmorminta
un protect. -5i tmorm-. In Serbia morm-.
Inlesnfre f. Facilitate, usurinta : acest Inmuguresc v. intr. Emit muguri, mA
om are mare hzlesnire la vorbd. Facilitate, acoper cu mugurl: arbor* ad Innzugurit.
avantaj: a face =Iva Inlesnirf Intro afa- 51 Imu-. V. impupesc.
cere, la piata datoriil. Avantaj, comoditate,
contort: aceastd casd are multe Inlesnirf. InmuTa, V. Ulmer.
Cu Inlesnire (vechi cu lesnire), lesne, inmulfesc v. tr. (d. malt). MAresc, multi-
usor, facil. plic o cantitate, un numAr: a If:multi jandarmif
Iniete, V. lete. rural!. Aritm. Maresc un numAr de atitea
TnlocuTesc v. tr. (d. Mc). Scot pe cineva on cite unitAti se aflA intral doilea numAr.
on ceva dintr'un loc 9i pun pe altu on alt- V. refl. Cresc, sporesc to cantitate oil in nu-
ceva: a fnlocui o haind, o modd pintealta, mar: f idanii s'ad Inmultit grozav In Romania
un funcjionar pinteallu.Suplinesc,substitui, $i imulfesc. Veda' si mulfesc.
tin locu pita vine cel ce-I pArAsise: a tri- inmulfire f. Actiunea de a sail de a se
I °cut un amic bolnay. Inmulti. Aritm. Operatiunea care inmulteste
intocultdr, -care adj. si s. Care supli- sail care din dotiA numere numite Inmultit
neste, substitue, tine saa ocupA locu altuia. si Inmultitor iormeazA alt numAr numit pro-
dus, care e format cu frunultitu cum e for-
Inlantru, V. Inauntru. mat inmultitoru cu unitatea. Tabla frzmultird
Inlucit, -a adj. Vechi. StrAlucitor. sad a luf Pitagora (atribuitA acestui mate-
Inluntrogez v. tr. (d. Inluntru, InAuntru). matic Grec), o tabl§ pAtratA care grata pro-
Vechi. Cufund. dusele a doaA numere inmultite.
inlfintru, V. tnauntru.
* Inmagazlnez v. tr. (fr. emmagasiner). 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Pun In magazin on to magazie. Fig. Acumu-
lez: a inmagazina ;Uinta in cap. 5i hna- 2 4
ima- si inma-. 6 8 10 12 14 16 18
Inma, V. mama. 3 6 9 12 24 27
15 18 21
tnmanosez v. tr. Rar. Fac mAnos (rodi-
tor).
4 8 12 16 20 24 28 32 36
Inmanunchez, a i.cheit, v. tr. Par.
Asez in formA de mAnunchi, fac buchet. -
Vechi man-. 5 10 15 20 25 30 35 40 45
tnmanusez v. tr. imbrac In matins!.
inmarmuresc v. intr. Davin ca de mar- 6 12 18 24 30 36 42 48 54
mud, Iniemnesc, tmpetresc: Inmdrmurisem
Si
tmarm-.
de teroare. V. tr. Itzmdrmurise. 7 14 21 28 35 42 49 56 63
Inmarunfesc, V. inarunfesc.
InmIcsorez, V. mlcsorez. 8 16 24 32 40 48 56 64 72
Inmlesc v. tr. Fac de o mie de on mai
mare. $i tmlesc. 9 18 27 36 45 54 63 72 80
Inmift, a adj. De o mie de orl mai mare.
As plait inmiit mai mull.
tnentilocez (ma), a -elk v. refl. Vechi inmult t n., pl. e si art. Aritm. Numaru
Rar. MA aflu la mijloc. care e tnmultit de inmultitor in operatiunea
Inmllosez (ma) v. refl. Vechi. MA milos- Inmultiril (Fals deft:n:111114 Gram. Plural.
tivese, binevoiesc. inmultitor n., pl. oare. Aritm. Numitru
Inminunez, V. mlnunez. caret inmulteste inmultitu in operatiunea
Inmirezmez v. tr. Rar. Umplu de mi- irunultirii.
reazmA, parfumez. Inmurgesc, V. amurgesc.
Inmindresc (ma) v. reflAdupll val. Inn-, V. In-.
u- mondritl sen. V. mindru). Ps. S. MA
inteleptesc. tnnaTmesc, V, naTmesc.

www.dacoromanica.ro
 INN
tenascat, V. inascut.
Innen (ma), a -A v. refl. (d. neadd).
Vechi. MA trolenesc : inneao-se (se InneadA)
in Salmon (Ps. S. 67,15). $i, a se neosa
(prez, and. and nedo8 sad neosez ?).
InnIslpez, V. InIslpez.
Innomoldsc, V. inomolesc.
in- gf Inobllez v. tr. (d. nobil, dupA fr.
ennoblir, a Malta moralmente, gd anoblir a
primi In nobilime). Fac nobil, primesc to
nobilime. Fig. Rtdic moralmente : virtutea
to inobileazd. Unele dictionare zic inobl-
lesc, ceia ce nu e uzitat.
Innumar, V. numiir 2.
Inod, a -it v. tr. (lat. in-ncido,'-dre, a Inoda,
d. nodus, nod ; it. innodare, pv. nozar, fr.
nouer, cat. nuar. 1noadd ; sd tnoade. V.
dez-nod). Leg formind un nod: a inoda
o fringhie. Fig.iJnesc : no poate inoda idea.
Formez, stabilesc: a tnoda o intrigd intro
piesd teatrald. $i tnnod. Vechi a nuda
(chid e acc. pe sufix).
InoTesc v. fr. (d. nod). Fac din nod, tn-
locuiesc, sehimb, restaurez: a Inoi o haind,
un gard. V. refl. MA Imbrac in haine noaA.
$i InnoTesc. Gresit reinoTesc.
lnoltura f., pl. 1. Lucru nod, Inovatiune.
inomolOso si Inamolesc v. tr. (d.
itomol, nomol; pol. namulic). Bag in nomol
sau acoper cu nomol. V. refl. MA bag In
nomol (nisip g. a.) gi nu pot teal : vaporu
s'a inomolit (mai rar trenu s'a inomolit Ild.
s'a trotenit). $i nomolesc, namolesc.
$i inn -.
linoptez v. tr. (d. noapte). Ajung clnd
se tnopteazA : mergind pe Jos de la Galati
la Tecuci; am inoptat pe la Piscu. V. refl.
impers. Se face noapte, se InsereazA, se In-
tunecA. Pe inoptate, chid se face noapte.
$i tnoptez. V. Inserez, minec.
Mores si (est) Inouraz(ma) v. refl.
uzitat ca impers d. nor, nour; lat. innubi-
fare, ven. inovolar, it. annuvolarsi, sp. anu-
blarse, pg. anuviarse). MA acoper cu nori:
ceru, muntele se inoureazd. Fig. MA poso-
morAsc, mA intunec, mA Intristez. $i inn..
Vechi g nourez. V. cetat.
tnoroTesc v. tr. (In si norot). Vest. Bag.
in noroi, Inglodez. V. refl. MA Inglodez $i
tnnoroTesc.
1) limit n. pl. url. Inotat, actiunea de a
tnota: Motu a placid. V. not 1.
2) 'not, a -A v. intr. (lat. * innotare (=c1.
innatarel, care vine din *nautare, *notare,
de unde gi vrom. not, .a meta ; it. notare si
nzzotare, vfr. noer.. lnoatd, sd inoate. V.
nautic, nava). Vechi. Navig. Azi. MA
sustin pe apA stand on InaintInd pipp mig-
carea mtnilor gi picioarelor, Fig. Inot (a
bogatie, is foarte bogat. Inot in singe, Is
foarte plin de singe. $i Innot. In Oag
a note (lat. *annotate). Vechi gi not, a
nuta noatd
r (PsS.). = pluteate, nbvigA.
tnotat n., pl. art. Actiunea de a tnota
bash; de tnotat (sad de !not).
www.dacoromanica.ro
696 - 1NR
fnotatdr, -oare adj. Care InoatA sad
tie at Inoate. S. f., p1. oare (cA se subinte-
lege aripd, tradus dupA fr. nageoire). $t. nat.
AripA de pegte. Pasdre tnotdtoare, palmipedA.
Inotatura f., p1. 1. Modu de a Mote:
inotaturd voiniceascd.
Inourez, V. fnorez.
Inramez, a -Elmo, v. tr. (d. ramd).
Pun in rams, incadrez (un tablod).
Inradacinez v. tr. (d. rdddrinet). Fig.
Fixer, sAdesc: a inrrlddcina patriotizmu In
anima coplilor. V. refl. MA fixez, prind ril-
dAcina : erorile se inrddlicineaZd u ;or.
Vechi gi rad-.
Inrafturez v. tr. (d. rafturi, pl. d. raft).
Echipez un cal cu tot harnagamentu lul.
inraTdsc v. tr. (d. red). Fac rAd (crud):
sdrdcla 1 -a lizrait. V. refl. MA fac rAa. Vechi
mA reTesc V. exacerbez.
Inramurdz, V. ramurez.
tnrautalesc v. tr. (d. Mutate). Fac
rAd, rAutAcios, malitios. Corup, stric : so-
cietatea amicilor lui I-a inriluldtit.
Vechi gi rautatesc gi rautesc.
inrautatIt, -a adj. Malitios, rAutAcios.
Corupt, stricat.
* Inregimentez v. tr. (d. regiment, ca
fr. enregimenter). Pun In regiment, dad Is
regiment. Fig. Bag Intro grupare, tntr'un
partid: a inregimenta niste nemultdmiti
hart conspiratiune.
* tnregIstrare f. Actiunea de a lure-
gistra, mai ales vorbind de actele publice.
thregIstratar, -oars adj. gi a. Care
are functiunea de a inregistra. V. roll's.
trator.
* TnregIstrez v. tr. (d. registru, ca fr.
enregistrer). 'maid in registru, tnsemnez,
consemnez, notez.
* airfurdsc v. tr. (d. rfd, dupA fr. in-
fluencer gi germ. be-ein-flussen). Rar. In-
fluerdez.
* Inriurire f. (d. rid, dupA germ. ein-
fluss, influentd, d. fluss, rid). Rar. Influents.
Tnrodesc, V. rodesc.
Inrolez v. tr. (fr. en6ler, d. rale, rol).
Inscrit1 in rol, In registru, tocmesc, angajez :
a Inrola lucrdtorl. Recrutez, angajez: a &-
rola soldati. Fig. Inregimentez, atrag Intrun
partid : a Inrola aisle nemultdmiti. V. refl.
Intru in armatA ca soldat. Intru Intrun partid.
Inrofesc gl roedsc v. tr. Fac roe: a
inn* pamintu pin singe, feru pin foc. V.
refl. MA fac tog : feru s'a inrosit In foc, ea
m'am Inrosit de mine. Vechi ruyesc.
InrotAt, V. rotat.
Inrourat, V. rourat.
Inruddsc gi rudesc v. tr. (d. rued 1).
Fac rudA, V. refl. MA fac nuda, mA Incuscresc
Is rudA : familiile noastre se inrudesc. Fig.
: Aceste cuvinte se tnrudesc V. 9umetresc.
Inrutilnaz, V. ruldnez.
 697
INS
Ins& conj. adversativA (d. lat 1psa, call
Mau). Dar (Dispdrut din limb(' vorbitd) :
ail am plecat, el Mad (orl Mad el) a rdmas.
Meatless, V. sadesc.
tnsagetez, V. sagetez.
Ins& 'ater& f., pl. 1. Rezultatu Ins/Wadi,
loco Insai lat. Se zice of sale, sdild, Midi,
sal& ji pular.
Melillo: v. tr. (got. Insail)an, a lega cu
funii. V. sand, saia 2 al Alai. Cp. of cu
ung. szdl, alp. InoulArese, cos cu Impuna-
turf rare ti In mod provizoria: a tnsdila o
rochie.
Insalbaticesc, V. salbatIcesc.
Insam, a -amok v. tr. (d. samd). Trans.
Procur, lac rost de: el tnsamd.
Insamarez v. tr. (d. samar). Imam cu
samaru, vorbind de vite.
Inamintax, V. InsemIntez.
Insanatogesc ai -es v. tr. Fac sAnAtos,
MA vindec.
Indrept, vindec. Asanez. V. refl.
Insarclnare f. SarcinA, misiune, ordin :
a da cuiva o Insarcinare a avea o Maar-
cinare.
linsarclnat, ye adj. Care are o sarcinA,
o misiune. insarclnat de afacerT di-
plomat temporar trimes In lipsa unul diplo-
mat permanent. S. f. Gravid:1.
Insarclnes v. tr. (d. sarcind). Dad cul-
va o sarcinA, o misiune, un ordin: ministeru
1 -a inslircinat ad cerceteze. lngreunez, fac
gravIdA. V. refl. MA oblig sA, mA angajez sA.
Insaxanos v. tr. (d. saxa7a). Muni. vest.
Lam; Impovarez. In P. P. oi sax..
lineatunes v, tr. (d. scaun). Pun In scaun,
Intronez, instalez : a inscauna an episcop.
V. descaunez.
Insceptrat, -a adj. Rar. Cusceptru,
Wand sceptru : mind insceptratd.
Inschimb, V. schlmb 2.
Mscortosez (ma) v. refl. Devin scorjos.
Inscrfs, -a adj. Serfs tp : num& lui e
Inserts In registru. Geom. Inconjurat de o
circumferenIA oi atins de is : poligon Inserts.
S. n., p1. uri.Cek ce se recunoaste In serfs.
(nu numai din gurd), adeverinja, chitanja.
Rxamin Inserts, rad acris W. in scris, adicA
nu oral.
Inscrfa, -fs, a -fe v. tr. (fr. inscire,
lat. in-scribo, -scribere). Scria, tree, Insem-
nez cave tntr'o condica, o. a.: a Inscrie an
name Inleun registru. Imatriculez: a Inscrie
un student In universttate. Geom. Desemnez
o flora In Auntru aitela: q inscrie an poll -
gon Intro circunferenta.
InsemIntez orl tnsa- v. tr. (a. se-
ming adminlii, dupA fr. ensetnencer). Barb.
Seinan 1.
tneemn -ez, a 4t 'v. tr. (din'mai vechiu
semnead. lat. segnare; a Insemna ; it segnare,
pv, ztenhar; fr. tnseigner, a instrui, sp. ease-
Marpg, ensinar. Inseamnd ; sd Insemne).
Fac un semn, marchez: tnsemn copacii to
www.dacoromanica.ro
INS
pacture ca ad gdsesc drama la Inturnare.
Obseev semnele distinctive, aleg din mul-
Onle, notez : gardistu al - -a Insemnat ctii-va
putzgasi. Scria, notez profesoru a tnsemnat
tin elev In catalog. Am Injelesu de: cuvinta
latin aqua Msemneuzel apA". Am Insem-
Waste, importanjA : acest om insemneazit
malt In stiintd.
Insemnare f. Acjiunea de a tnsemna,
notA. !Metes, sens, semnificajiune: insem-
narea until cuvint.
Insemnat, -ft adj. Care are on semn,
marcat, notat. Care are on defect (un semn):
spina, chloru, schlopu Is °amen,' tnsemnall.
Important distins: oras Insemat, om In-
semnat.
Insemnfitate f. (d. tnsemnat). Injelea,
Insemnare, sens : tnsemndtatea anal cuvint.
ImportanjA: lnsemndtatea anal om tntr'an
partid.
Insemnatara f., p1 1. Vecht. Semn : cu
Insemndtura sfintei crud (fActndu -Ti cruce).
InsenInez v. tr. Fac senin, luminez. V.
refl. MA fac senin, mA luminez : cerii`de In-
senineazd. Pig. MA Inveselesc, Imi iaa o (MA
veselA : la aceastd veste, s'a inseninat ; pia
i s'a'nseninat. V. posomorasc, scapar.
Inserez v. intr. (d. ward). MA apnea
sears: in drama nostra, am Inserat pe la
Vaslul. Se Insereazd (impers.), se face searA,
se tntuneca. Pe Inserate, cInd se hise-
reazA, cAnd se tnopteazA. V. tnoptez,
mlnec.
Insetat, -A adj. Chinuit de sete Fig.
amp insetat, cImp uscat, ars de soare. Om
Insetat de bant, de glorie, setos, doritor de
bani, de glorie.
Msetez v. intr. (d. sete; lat. attire). A-
jung sA simt sete : am insetat de atIta
maned. V. setulesc.
linsetoses v. tr. (d. setos). Fac sA simtA
pre: am tnsetosat calu cdldrind. V. intr.
Insetez.
Insingur(ma), a -a, V. singur 2.
Inslimbrez v. tr. (d. stmbr ). Ban. Trans.
Maram. Tocmesc cu simbrie V. refl. MA
stmbrAluiesc, mA Intovarasesc.
Inslingerez, V. singerez.
InslInesc, V. sllnesc.
Insmaltes, V. smaltez.
Inrsormiorat, -ft adj. VechE Somnoros.
1) Maier, a -uric% v. tr. (d. sord, suratd,
dupA obiceiu de a onora sojia cu epitetu de
sore, dupii cum $i is onoreazA bArbatu cu
epitetu de frate". Decl etim. lat. uxorare,
d. uxor, sojie, rilmtne zadarnicA I El tn-
soard, sd insoare). CAsAtoresc, vorbind de
barbajt V. refl. MA clisAtoresc : Sd le spat
carat at m'am Insurat C'o mtndrd creliaad,
A Mini( mireasd (AI.).
2) Mater, a -ura v. tr. Oat. Insolo, -dre,
d. solum, talpa, sol, pAmint, lid. soleare, a
tApui, d. sdlea, bocincA. D. sdlum, pl. adla
INS
--
vine it.suola, fr. sole, germ. sohle, talpA
d. salea vine it. soglia, fr. seuil, prag). Vechi.
Talpulesc, pun MO IncAltAmintelor.
insorit adj. (dupA fr. ensoleille). Plin
de snare.
fuser lase v. tr. Vechi. Trag la sorb.
fuselage v. tr. (d. sof). Rat. IntovArtiaesc,
merg Impreuna cu : co sd nu -fl fie frica, te
Insofesc pind acasd. V. refl. MA cAsatoresc
(mA Insor sad mA mArit). MA asociez, ma
aliez : spune-mf cu cine te Insofesrf ca sd -fl
spun cine esti (Prov.).
Tnscrlfre f. Acjiunea de a sail de a te
else v. tr. (d, sovon). lmbrac
sovon : femel Insovonite (acoperite cu val,
In Egipt ChN. I, 194). lmbrac in rasA, cA-
lugAresc. V. refl. MA cAlugAresc. $1 n zov-,
Inzav- si zovonesc. V. Inhobotez.
insp$Tmint,inspaim1ntilttbr V.spaT-
mint.
Insple, a -A v. intr. Dad spic: (arba
Inspica.
Insplcit, -á adj. Cu fire de coloare mai
deschisA la vtrf (care spar ca niste spice pe
un fond mai Inchis): un boa cu par negru
Inspicat cu roc.
Inspin, a -it v. tr. (d spin). Rar. In-
ghimp, Intep.
frisplInez, V. splInesc.
Insprincenat, V. sprincenat.
Inspulberat, -Is adj. Vest. Furios, ca
un viscol care spulberA zApada V. spulbe-
rat.
Inspumat, .4 adj. PIM tie spumA: cal
Inspumat. Spumos, care spumegA : vin in-
spumat.
Instardsc v. tr. (d. stare, avere). Imbo-
gates; Inavujesc. V. refl. MA ImbogAtesc.
instelsitt, -Et adj. (d. stea). Pan de stele
(fr. dtoile): cer instelat, noapte Instelatd. V.
stelat.
InstIngandsc, V. stfujInese.
fnstrainaz v. tr. (d. strain). Alienez,
fac strain (Mud on vInzInd): a tnstraina
averea pdrinteasca. V. refl. MA fac strain,
mA depArtez cu trupu sad cu inima: nu te
instrdina de patrie I 5i strelnez pi In-
strelnez (Muni). Vechi si astralnez ai
astrilnez.
bistrilmbatAldsc v. tr. Rar. NedreptA-
tesc.
instran ai -dz, a -á v. tr. (d. strand).
Incordez, Intind struna : a instruna arca,
vioara. InzabAlez. Fig. Strunesc, InfrInez.
/nisi:, -a pron. personal de pers. III flat
ipsus [lid. Ipsef, a, urn, pop. isse, issu ; it.
esso, sard. isu gi su, pv. eis, sp. [d. (ase]
ese, vsp. die. vpg. eiso. V. dinsu, adins,
Ins, Insa). El, la, clInsu, dlnsa. Se Intre-
buinjeaza numai In unire cu prepozijiunile
intro dintru $i pintru lid. in, din al pin, ca:
Intrinsu, Intrinsa ; dintetnsu, dintelnsa;
www.dacoromanica.ro
698
INS
pintrinsa, pintrinsa. Cele-lalte prepozijiuni
se unesc cu citnsa or! cu el. (V.sprInsu).
Se mai IntrebuinjeazA in unire cu encliticele
-ml -fi, -sl, -ne, -vd, sad -sl, ca: Insumi,
insami; Insult, luso} ; Insu, Irma ori Insusl,
insast ; Insine, tnsene In siva, Insevd ; Irish;
a
tnsele orl Insist, Inse$L Inaintea sail in urma
cArora se pune de ordmar ed, tu, el, fa, no(,
vof, el, ele. Aceste forme-s greoaie $i
vechite, far carturaril intrebuinjeazA in serfs,
mai rar In vorbk numai pe !mug, dar pre-
cedat de toate pronumele personale, ca : ed
Insult vol lung Is. a., cela ce e urft @i fats.
In limbs uzualA 1111 se mai zice de eft cheat
ed (tu, el $. a.) sad eel (tu, el p. a.) singur
Md. eel (fr, el s. a.) Imam( on Insumf ed
(tu, el s. a.) De ex.: chear ed am sic, fa
singurd a zis, regele singur s'a mirat.
Insuflelose v. tr. (d. suflet). Dad suflet,
clad viata, animez. Inviorez.Fig. Entusiazmez,
animez, aprind curaju : aceste cuvinte luau-
flefird armata.
Insuflelfre f. Acjiunea de a Insufleti.
Fig. Animatiune, entuziazm, curaj : a pur-
cede cu Insuflefire la luptd.
Insuflu, a -A v. tr. (d.suflu; lat fisa-
flare, a sufla In, a unfla). Suflu, spoiesc
(Rar): vase de cositor trim/late ca argiut
(VR. 1927, 10 - 12, 157), puterea tusufld
respect.
Insulllez v. tr. Vechi lmpung cu sat&
V. Impupe, sagetez.
tnsumetdsc, V. semetesc.
insumaz v. tr. (in si suma). Bag In suma,
pun la un loc cu aljii : a Insuma an soidat
tntr'un regiment. (V. Incorporea). Formez
(constitul) suma de : aceslea tnsumeazd mul-
te mil.
InsumT, V. luau.
Insumill, V. sumut.
frisupliez, V. supllez.
Insurat adj. m. gi s. (d. Insor 1). CA-
sAtorlt. S. n., pl. urf. Acjiunea de a sad de
a te fnsura : la Insurata fillor lei.
IneuracTune f. Vechf. InsurAtoare.
Insuratoare 1., pl. on ;,CAsitorie (a
bArbatului).
Insurfitel a., pl. el (dim. d. insurat).
Insurat de curind.
Insuriiiiesc v. tr. Fac suratA. V. refl.
MA prind suratA. V. InfIrtatese.
Insurdsc v. intr. Devin sur,Incarunjesc.
insuedsc v. tr. (d. insult. V. Insti). Ifni
apropriez, trni arog, uzurp, fur : acest funcfi-
onar si-a firma banif statute!. Asimilez :
copilu, pin stadia, 41 tnsuseste calltdfile
necesare. Atribui, dad: lfi Insusesc acest
buzdugan.
frisurstre I. Actiunea de a-0 bums! ceva.
Calitate: pita de Insusiri. Atribut:
buzduganu era tnsusirea marelu( armal.
Insutesc v. tr. Fac de o sutA de on
mai mare.
INS
- 699
Insutft, -á adj. FAcut de o suta de :ori
mai mare. Adv. A clstigat Install
Engel, a A v. tr. (d. yea, sa, Pl. fele, pin
aluz. la sireteniile tntrebuintate cu calu pl-
nli-I deprinzi sA sufere sana [Cp. cu pin-
gelesc, potcovesc, 'wag, captasesc, bofesc) ;
IL sellare, pv. ensellar, fr. seller, ap. ensil-
far, pg. sellar. Se conjugA ca desel). Pun
sada calului : a tnsela calu (Se zice st In-
sect, ca ingreulez pe IMO Ingrelez). Fig.
AmAgesc, induc to eroare pin fapta sad pin
vorbtt : 1-a In fetal c'un franc la socoteald.
Comit infidelitati. Seduc. A lnsela la cantar,
a da lipsA cIntArind. V. refl. Gresesc: m'am
Inselat la socoteald, In privinfa dramulal.
V. pAcAlesc, escrochez, mIstIfIc.
IngelacTds, .oasa adj. Ps. S. 'nye-
lator, viclean.
IngelacTane f. (d. inselat, part. d. In-
set). Actiunea de a Insela, fraucla : sarlata-
nil trelfesc din Inseldclune (sad cu Inset&
clanea).
Ingelittar, .oare adj. gf a. Care In-
sealil, care amtigeste. $Arlatan. SeducAtor.
lngelatorfe f. Inselticlune. Escrocherie,
sarlatanie: lnseldtorie la foe, la loterle.
Ingeptdsc V. tr. Fac de Sante on mai
Mare.
Ingeptft, -A adj. De sapte on mat mare.
Adv. Marind de sapte ori.
ingeddx, -a v. tr. Forma mal rarA ltd.
inset (pun sada).
ingfac, a -Ana v. tr. (val. hvatati, a M-
isfiles. V. gfac, posfat sl fnhaf). Fam.
Inhat, apuc: hofti a lnsfdcat punga St a fu-
git, dar s1 gardistu I-a Insfacat de ceafd.
$1 Infers (Munt. Pt).
ingfr, a -A v. tr. (d. fir. V. deglr).
Asez In sir pin ajutoru until bat, unel ate
sad fixtnd pe loc : a Insira covrtgif pe bdt,
mdrgelele pe aid ; ostile, santinelele pe drum.
Fig. Expun, povestesc: sd-li Ins& pum s'a
IntImplat IV. refl. MA asez In sir.lnyiret-te,
mdrgdrite(mdrgdritarule),Iungeste-te, vorba,
lira sA te mai sfIrsesti (vorbe scoase dintr'o
poveste'care nu se mai sfIrsea si aplicate
povestirilor prea fungi. In vest Insirle sf
Mae, margdrite). --$1Ing I rui, n I ruldsc
si glrufdsc: gunoalele se Instrufe In gra-
mast (ChN. 1, 145).
fnglratura f., pl. 1. Vechf. Rinduiala,
asezare, dispoziflune.
Inglraidl, -Ica adj pl. et, eta (dim. d.
Instrat, part. d. Insir). Fam. Cam Insirat:
oile pose pe .cImp insirdrele.
Ingomoltacesc p -ocdsc v. tr. (d.
somoltoc). Est. Fam. Fac somoltoc : a In-
somoltoci niste pellet*.
instlIntare f. Actiunea de a Instiinta.
Anunt, stare, informatiune. Fals thou.
nogtfintare.
InstlIntaz v. tr. (In si stiintd, V. Mow.
nogtlInfez). Anunt, aduc ori trimet stire,
informez Instiintez pe cineva de ceva _
Fats IncunogtlIntez (un cuv. nod ames-
tecat din au:Win/et si 1nstiinfez).
www.dacoromanica.ro
1NT
Ingularesc v. tr. (d. War). Sud. In-
sallez In nord. IngulaTesc.
Ingurubdz (est) si -adz (vest) v. tr.
(d. ;Limb si sur up). Vtr un surub : Ins urn-
bez un viral). V. refl. Surubu s'a lnsurubat
bine.
tntarnIt, V. tntArnitez.
TntArt, V. Intarft.
intacTunat, -A adj. Iron. Incbrbunat.
lntAT g. a., V. WIT.
lntardsc v. tr. Fac tare, fortific: a In-
tad o cetate: Dad putere : mincarea te In-
tore*. Fig. Confirm, sanctionez : a Intdrl
o lege, o .declaratiune. Consolidez, fac sit
fie durabil : binecavIntarea pdrintilor tntd-
refte casa Mon 1ncurajez: vorba asta I-a
Intdrit. V. refl. MA tntaresc : cetatea, bol-
nava s'a intdrit.
IntArire f. Actiunea de a sad de a te
IntAri. Fig. Confirmare. lncurajare.
Intarltdr, -oare adj. Care Intareste.
S. n., p1. oare. Tonic, fortiflcant, medica-
ment Intaritor.
intarltura 1., p1. 1. Loc ori lucre Intarit.
fortificatiune : Intdriturile de la Focsanf-
Nontoloasa-Galag
tntlirtt si (Ps. S.) fnterft, a -A v. tr.
(lat. tinterrito, -dre, din irrito, -dre, a itita,
care a fost considerat ca compus din In si
rito, tar in a fost Inlocuit pin inter, sad a
fost intl. de territare, a speria. De alt -Eel,
un glosar latin din sec.8 zice lacessunt=in-
teritant, hartuiesc). frit, attt, excit: cealit
Intdrltd. Atlt, supAr: vorba asta I-a Intd-
Mat grozay. AtIt, Indemn a intartta oastea
In luptd. V. refl. MA alit, ma aprind: m'am
tntdrttat Ia luptd. In nord fntart, a -drid.
fntarnljdz v. tr. Inset, pun sada (tarnita).
$i IntarnIt, -drntja.
IntemeTere f. Actiunea de a tntemeia.
IntemeTetdr, .ogire adj. si a. Care bite-
meiaza.
1ntemeTez tr. (d. temel). Pun te-
Iv.
melia, fundez. Infiintez, creez: a Intemela
o goal& Bazez, sprijin : a Intemeta o afir-
magune pe an principid. V. refl. MA bazex,
mA sprijin, mA bizut. Vechi Intemellest
temeTez, temelesc, -Iiesc gi -Meese.
IntemnItez v. tr, Inchid to tenlnita, in-
carcerez (ChN. 2,30).
interdsc si intirdsc v. fr. (val. te-
daft, a unnari ; nsl. terfati, a exige, &all,
a alunga ; slrb. teratt, a Impinge, a alunga,
isterati, a expulsa, V. bltIresc sf po-
tera). Est. Vechl. Injarc, Rar oaf Alung,
izgonesc Indepartez, expulsez : ad fost In-
tariff din mindstirile [or (Uric. 429); si
dacd o tntereste cineva (pe holerA), sd bull-
idmim tut Dumnezed (lorga, Neam. Rom.
Pop. 1,531). Prigonesc, Forma Intl. In
rev. 1. Crg. 1913, 30. Vechi si cu Inf. de
ucendue,
INT
Intern v. tr. V. Into lirft.
Inter !titre f. Ps. S. IntArttare (actiunea
de a Int Arita). Inglnare. Rapegiune.
Intretill, V. twilit.
Intetesc v. tr. (cp. cu Intistesc). Indemn,
stimulez : Intefindu-I ei Incingindu-1 doru
de pdrinfi (tsp.). V. refl. Crew to intensi-
tate, sporesc: ploala, lapta se Intefise.
Intimpin (est) si Intinpin (vest), a -a
v. tr. (d. timpind, lImpind, daraband care
suns chid armatele se ciocnead, se Intim-
pin/id). Intflnesc, mergtnaintea cuiva pa sd -I
Primesc : copiiif 1-ad IntImpinat pe tatdl
lor, poporu 1-a intimpinat cu pine si sere
pe domn. Previn, apuc in ainte, preintimpin:
a Intimpina o boald, o nenorocire. Obiectez,
ripostrez : nu ma tern", Intimpind el. Dad
peste, trittlnesc: a intimpina marl dificul-
Mfr. Suport, preintimpin, fac fag: a intim-
pina cheituielile Vechi timp-, timp-
qt tamp -.
IntImpinitre (est) si NB- (vest) f. Acti-
unea de a Intimpina. Obiectiune, ripostare.
Epilepsie: intimpinarea DomnuluT, o
sArbatoare ortodoxa la 2 Februarid.
IntInfiettine f. Vechl. Intinare, actiunea
de a Intina.
IntInaturti f. pl. I. Vechl. Loc Intinat (de
ex., o petit pe o haind).
tntind, -tins, a tinde v. tr. (lat. in-
tendere, -tentum pi -imam. It. intendere,
fr. entendere, sp. pg. entender, InsearnnA
a Intelege, a auzi", tar p. Int. roin. ad verbu
simplu. V. tind). Trag eilungesc on lAtesc,
Incordez: a Intinde coarda arculul (mai des:
a tntinde arcu), a Intinde o bucatd de gumd.
Trag in toate pArtile: nu and Intindefl cum
Wind !apt( prada, cd va dad fie-cdrula
cite an mdr. Due inainte, prezent ofer : cer-
pitoru Intinde mina, to tntinde -mi o farju-
rie de colo I Desfasor, desfac : tntind frInghia
ca sd Wind rufele ca sd se usuce, tntind
masa (pun masa). Iron. TrIntesc la pilmInt,
lungesc: cind te-of Intinde acuma f Dezvolt,
Mese : a tntinde dominafiuma unei fart,
relafirmile comerciale. A Intinde curve o
cursa(fig.),a-1 face rod cadd Inselindu-1 pin unel-
tirile tale (Cu Int. proprid se zice mai mutt
a pane o cursd, o capcand lsoaricilorj. A
Mande vorba, a lungi vorba.V. intr. Trag din :
&pi( tntindead din pradd. A o tntinde (la
(Mum), a lua drumu spre, a o porni, a to
Indrepta spre : hat s'o intindem spre casd,
ea-I Urzid I V. refl. MA lungesc on ma IA-
tesc : guma se ',Made chid o tree. MA
!Mese : cerneala se tntinde cind serif pe
htrtie umedd, focu se tntinde. s Intins, ajung
pind la : RomOnil se tntind de la Tisa ptrul
paste Nistru, dominaflunea Angliil s'a intins
colosal. MA invtrtesc pe lingurita : pelteatia
rad legatd se tntinde pe lingurifd. MA cult,
ma lungesc, ma tologesc :cop/Ilse Intinsese
pe meta marii. Lungesc vorba, acrid : acest
autor se tntinde asupra altor chestiuni.
Imi permit prea mult : nu to tntinde mai mull
de ctt permite punga. A to tntinde la cap-
www.dacoromanica.ro
700 = 111T
caval (tam.), a tinde al obtil ceva. Ctt fl-e
plapoma (sau cerga), alike to tntinde (sad
Intinde-te), nu cheltui mai mult de eft poll
ctstiga (Prov.). La Dos. $i rastind (pin
schimbare de prefix).
Intindere f. Spatiu ctt se tntinde un corp,
dimensine to suprafata:o vastd !Mindere a
mdril. DuratA : Intinderea vlefil umane e
scurtd. Dezvoltare, extensiune : Intinderea
anal discurs. Fig. Marime, proportiune, di-
mensiune : Intinderea anal dezastra. Fig.
Acea proprietate a materiil pin care cor-
purile nu pot ocupa de ctt un anumit lot
to spatid.
Intineresc v. intr. (d. ttnefr).Devin ttnAr:
a tntineri de bucurie. V. tr. Pat tInAr ha-
curia to Intinereste. Vechl, tut Trans. P.
P. tineresc.
'Minds v. fr. (d. find). Umplu de tint, de
glod, de noroi. Fig. Mtnjesc, profanez : nu
vd tntinafl demnitatea
tiding. -tins, a -tinge v. tr. (lat. Ors,
gere gi in-tingere, -tinctUm, a Intinge, s
multi; it. (in)tingere, fr. teindre, sp. tehir,
pg. Ungar. V. tincture). Bag, mot tntr'un
lichid on sos: a Mange pinea'n sos el a o
duce la gurd, a Intinge condeiltit cetneald.
Wins, -it adj. (d. :Mind). Vast, de o
mare Intindere : pes !Mins. Culcat, tun& :
fedea intins pe larbd. Farfurle tntind, nu
mult adincita, pentru solide. S. n. Pe intinsu
farif, pe Intinderea tAril. Adv. Direct, de-a
dreptu: s'a dus intins acasd. V. tins.
Intinseare 14 p1. on (d. (Mind, Intim).
0 unealtA de intins pelea la cizmarie. Intin-
dere nervoasti a corpului : lepin amestecat
cu tritinsort (Cr.). Inter) intInsearei
fntr'un suflet, Inteun mers fhrd Intrerupere :
pleat Inteo'ntinsoare.
Intlzateare di tins- 1., pl. orl. Vest.
LambA, funia; lantu sad drugu care uneste
capatu osilt oarului cu crucea din ainte pi
cu cea din apoi.
intInallttdr n., pl. oare. Crivea, zatcA,
bAtti cu care se strtnge pe sulu din 'ainte
pInza tesutd.
Intipiirdsc v. tr. (d. tipar, ca ;I 110-
rest). Las urmA apestrid: fin/ lattpdresc talpa
pe sad In nisip. Fig. Imi Intipdresc ceva to
minte, imi fixez bine In minte. V. refl. Las
mrme apesindu-mit: talpa s' IntipOrit pe ni-
sip. Fig. Figura la( mi s'a &WOW in
minte.
IntIrdsc, V. Tnteresc.
Intldtdsc v. tr. (val. fatal'. V. tote-
peso). VechL Imping, urmAresc.
Intltuldz v. tr. (mist. intitulo, -fire, Ir.
intitaler, it. intitolare). Dad titlu unei cart!,
unu! suveran. Wren. Imi dab titlu de: acest
mitropolit se tntituleazd al Moldovei di
Sucever.
Mtn (vest) si Intikf (est), -Te 'ham.
ordinal (lat. antaneus, d. ante, Mande, V.
ainte). Prim, care e In aintea tuthrot Tn
timp, hoc, ordine sea valoare : Shia 1011a,
?NT - 701
banca regimentu 'Atli sad India zi,
Intlia bancd, &ilia regiment. Zi Mill (lid.
cela ce nu se zice), zifia 'ntlia a lunil :
azi avem zi Ina slnttm la Intl( (tid.
a lanif. Se mai zice: clasa'ntlta. India
datd al (mai urtt) &Masi datd, Intim oarti,
prima oars. Cel (cea, cei, cele) dIntiT
(de !nib), Inttiu, primu (mai ales In rang on
valoare): aced elev e cel dintti (eau Intliu)
din churl lui, huietu a ajuns pia la cele
dintli (sad : halide) santinele. Adv. IntiT,
maT IntIT, (lam.) mat hart "I ontiT al
dlntru'ntIT (Mold. dintro'ntd1), la tnceput,
In ainte de toate: Milt cugetd, pe urmd
fd. India oars : rind am strigat Intl( n'al
crush. Dint:Valli mai Inseamna pi de la in-
ceput, din capu locului : ed am observat
dintru'ntlf cll drama e rdd.
Intrletate (vest) pi IntaTetate (est) f.
Prioritate, calitatea de a fi intliu In timp, In
drept on In rang.
IntlInesc pi (vecht, azi Bucov. Serbia)
tllnesc v. tr. (ung. taldlni). Game In mers
pe cineva care merge td el sad a venit de
curInd : 1-am Intilnit tn drum spre case.
V. refl. Gasesc pe cineva pe drum : inter-
rindu-md acasit, m'am &Wait cu el, ne-am
intlinit la calla easel. MA ciocnesc, m8 I:t-
eeter In duel sad In rdzbol. V. intimpin.
TntlInfre f. Actiunea de o sad de a te
Intrevedere. Ciocnire, Incalerare In
duel sad In rAzboi.
lntilnfg n., Pl. tut Actiunea de a sad de
a te IntIlm. Vechi tiln-.
IntlInIttira f.. pl. Locu de tnttinire.
1.
Rezultatu IntlInirli. 0 boala despre care, In
medicine babeascil, se crede ca se cal:4U
din Inttlnirea cu vre-o zinc p. a.
intimpin, V. Intlmpin.
IntImplare f. Cela ce se tntimpla (tn
bine sad In rad): ziarele publicd intlm-
pidrile din lame. Din lntimplare, Intim-
plator, fortuit, cum merg lucrurile (indepen-
dent de voia omului). Vechi timpiare.
V. accident, caz, evenlment, Lizard.
Intimplator, -oars adj. Din trittm-
plare, accidental, Eventual. Adv. Din In-
ttmplare.
IntImplu si (vechi, azi In est, pop.) rim-
plu(m11), a v.* v. refl. (lat. *templare, d.
templum, templu. V. templu pi contem-
plu). Vin tmprejurArile ca at lid de tata
m'am IntImplat ad fill acolo la sosirea lei
(V. awoclesc). Se Intmpla v. refl. im-
pers. Se produce, supravine : o mare neno-
tocire s'a intImplat ; nu apropia benzina
de for, cll. se poate IntImpla ad se aprinda.
Inttrfisc, V. tlresc.
Inttrzlet, -fi adj. pi a. Care e In 'Mir-
ziere, retardatar.
Inttrzlere f. Actiunea de a Inttrzia, zA-
bava.
linttrzfili -I6z, a .4 v. tr. (d.
Ramin In urmA cu timpu, zAbovesc, sosesc
Hula: ail am Intirziat, ceasoraicu a In-
www.dacoromanica.ro
Drr
((pilaf (a rAmas In urmA). V. tr. Fac sa rii-
mint in urmA cu timpu : nu and Intlrzia cu
palavrale tale! $i -irzIT (acc. pe 1).
Intoarcere f. Actiunea de a sad de a
se intoarce. Revenire spre locu de unde al
plecat, Inturnare.
Int6cma pi Int6cmaT adv. (In al tor-,
mai). Tocmai, taman, aidoma, identic : casa
asta e 1r:formai ca cea-laltd. in vorba
mai mult Intocma. V. tocma.
intocm6sc v. tr. (d. tocmai). Formez
apez, dispun, organizez : a Intocmi ennegof,
un plan, o lege. Arm. Apez In linie (In opoz.
cu coloana): a intocmi escadronu.
intocmire f. Organizare: intocmiri sod-
ale. Arm. Apezare tn linie: tntocmirea esca-
dronului.
intone: v. tr. (fr. entonner ; lat. in-
tono, -are). Incep un ctntec dInd ton vocii.
Ctnt, celebrez : a Intona un lain cuiva. Gram.
Accentuez, dad ton,: a Intone o silabd.
intorc, -Ors, a -ofirce v. tr. (lat. in-
torquere, it. int6 cere, vfr. enlordre, sp. en-
torchar. V. tort). Invirtesc, mist in cerc
(o roatA, o frigate). Schimb pozitiunea orf
directiunea, tndrept aiurea: a'ntoarce capu,
ochil, ocheana, tuna spre an punct. Apez pe
partea cea-laltA (pe dos) o pagina, o foaie, o
hainti, o mined. inapoiez, restitui: i-am In-
tors banii. Aduc tnapoi: i -am Intors din
drum. Fig. Fac sa-ti schimbi parerea (oil
hotArtrea), conving, convertesc : 1-am Intors
la gIndurf bane, nu 1 -am putut intoarce din
credinja lui.Juganesc: a'ntoarce un berbece.
A o'ntoarce (pe foci& cea-laltd, pe altd
foale), 1. a-ti schimba parerea on afirmati-
unea ca as last tot In foiosu MU, 2. a schmoa
procedura, a proceda mai sever. A'ntoarce
cuiva vorba, a-i repeta obraznic vorbele lui.
A-II Intoarce vorba, a ti-o schimba, a te raz-
gtndi. A-fi Intoarce fata de la cineva, a-1
parasi, a-1 da uitaril. A'ntoarce cuiva spatele,
1. a -i arAta dispret, 2 a fugi de el de frict.
A'ntoarce un ceasornic, a-i InvIrti (a-I strInge)
coarda cu cheia ca SA continue Inersu. A n-
toarce casa cu josu'n sus, a face dezordine'n
la (hara-para, vat-vIrtej). V. intr. Curable
intoarce, se'ndreapta spre alt punct, ocoleste.
Scat& Intoarce, ctntA tutors, cu tntorslituri.
V. refl. MA'ndrept spre partea din apoi, la
dreapta, la sttnga (ca un tun, un telescop).
Mattorn, revin (acasa). MA'ndrept, ms adre-
sez: se'ntoarse spre mine. Mt apex pe cea-
laltA parte (vorbind de unu care doarme):
se Intoarce fi dorm! in ainte, MA sclumb :
sail Intors lucrurile. Fig. A te Intoarce sad
a te Invlrti intr'un ditch sad &Wan pictor, a
primi foarte vesel o veste. A ft se Intoarce
(pe dos) sufletu sad mafele sad kiwi, a-ti
foarte greatA.E bine SA nu se confunde
md'ntarc (In pat) cu md'ittorn (din drum).
Intorcatura f., pl. I. Trans. Cale pri-
mark prima vizita a Insurateilor la pArinti
oil a parintilor la Insurlitel. Vechi. RevoltA.
Intorl6c, V. Introloc.
INT
- 702
Worn, a -urns v. tr. (In si torn sail
lat.* intornare). Intorc, aduc acasa: Dumne-
zed sd te tutoarne cc bine. (Cr.). Distort,
recapat (banil 13. a.). Imi intorn vorba, tint
schimb vorba (hotartrea, tnvoiala, promisiu-
nea). V. refl. Revin la punctu de plecare :
mirntorn acasd. Ploile se'ntoarna, ploile re-
yin. E bine sa se deosebeascit md'ntorn
(acasa) de merntorc (la dreapta, In pat).
IntoroTez v. tr. ca of a turul). Trans.
Fam. Toca Si intorota gurita, li turuia gura
(Ret. Noila Rev. Rom. 8, 1900, II, 125).
tntdrs, -tears(' adj. Inturnat, care s'a
Intors acasa : povestead unit din cel into,*
de la rdzboL Sucit, curios : fire Intearsd
(caracter straniii). S. n., pl. urt. Intoarcere:
mai Brea Imi pare cake atom la'ntors
acasa (Al). Adv. A clnta Intors (vorbind des-
pre o pasare), a facu fel de tel de Intorsii-
turi de voce.
Intorsatara f., p1. 1. Rezultatu Intoar-
cerii, modu de a te Intoarce, de a ocoli, de
a te rasuci: trdsura ski rdsturnat la o In-
torsatura, pisica a scapat de tine pin citeva
Intorsaturi, acest dansator are Intorsdfurt
elegante, acesta face o poezie dinteo Intor-
sdiurd de condet. Variatiune to vorba, stilt
cintec: Intorsaturile cinieculut privighitorii
(V. vers). Modu de a te Intoarce, de a
prezenta lucrurile : a da o intoredturd ori-
ginald ideilor tale, a da o intorsdtura ri-
diculd vorbelor cake, Modu cum se pre -
zenta: ofacerea la o intorsaturd grew' (V.
turnurfi).
Intorsdra I., pl. 1. Intorsatura. Ocol, co-
Mutt. Aratura (p. a Intoarce parnIntu).
Intdrt, -oartsi adj. (lat. intortus). Vecht.
Intors, sucit : pictoare strimbe Si Intoarte.
Intortochiat: card," Inioarte. Fig. Perfid,
rautacios. Inclaratnic (Ps.S.).
Intortare f. p1. art. (d. * Intort, a -d,
dedus din lat. tortare, a tortura, on din adj.
Tom. Intort). Vecht. Inctipattnare.
IntortochTat, -A adj. Sucit,
labirintic: ores en strade Intortochiate. Fig.
Frazd intortochiatd, fraza sucita ai obscure.
Adv. A aerie tntortochiat, a scrie sucit, ob-
scar. In est -cheat.
Intortochez, a -chi/ (vest) oi.cheA
(est) v. tr. (d. Intort, de unde s'a facut* tn-
tbartec, a -cti, apol intorlocd, eel Inkrtoc,
[Ban. Trans. apol -chia, an d. lat. * inter-
& are sau intortIculare ; fr. entortiller, sp.
entortijar). Sucesc, InvIrtesc : a tntortochict
cardrile, (fig.) o frazd. V. trunchez.
Intdrtur, V. cap-Intortur.
tntortell, V. tortet.
Intovaragmsc v. tr. (d. tovards). Aso-
cies. V. refl. Ma asociez. V. tnstmbrez.
Intram, Intram, Intramez 5i -emdz,
a -a v. tr. (d. Mai tram, ca distram). Resta-
bilesc sanatatea, Intarese, infiripez: mince-
rea Si bdutura te intremeaza. V. refl. Imi
recapat sanatatea: bolnavu s'a tntremat.
tntr,adins, V. adins.
Intrare, V. Intrare.
www.dacoromanica.ro
- INT
Intrarlpdz, V. Inarlpez.
Intrarmdz, V. arinez.
Intrat, V. Intrat.
Intrauresc, V. avresc.
Infra prep. (lat. Inter, pv. fr. sp. Pk
entre). In mijlocu altora, avtnd la dreapta at
la stinga sau Inainte al tnapoi altil : Ba-
sarabia e asezata Mtre Prat si Plistru, dUS-
mann' era?' prinst-Mtre cloud focurt, Mire
not Si vot e un rid sau (fig.} o mare dile-
renta, Mire 2 ;I 4 e 3. Pintre, pin: di am
petrecut molt flap Intre strain'. Dintre:
Mire toil no s'a gasit aid win care sd
piece. Arata reprocitatea: not petrecem faire
not, in rdzboaiele clink cetatenit se bat M-
ire el (sau unu cu alto). compozitiune
cu unele verbe (dupe fr. entre), tnseamna t.
pc jumatate, putin`: ufd Intredeschisa, 2.
,unu pe altu, (titre el": (Mine se intretate.
In Ban. intro. Cp. cu cdtre, ultra.
* Intreact n., pl. e (Mire al act, dupa
fr. entr'acte). Interval Intre actele unel piese
teatrale chid se joacti. Mal des (dar nu
mai bine) antract.
tntreb, a v. tr. (lat. inter-rogo,-dre,
a Intreba, de unde s'a Mut tnterg, In-
terb, tntreb; vfr. enterver [ca yi corve'e, cor-
vada], de unde vine oi pv. entervar. Se
conjuga ca Mee. V. Interog). Cer infor-
matiuni: 11 tntreb pe cineva ce s'a Intimplat.
Examines, interog, ascult : profesoru 11 M-
treabd pe elev. Supun unul interNatoritl:
judecdtoru Il Entreated pe acuzat. Intreb de
(ori despre) cineva oil ceva, tntreb pe cineva
despre cineva orl ceva: m'a tntrebat de a-
dresa ta.
Intrebare f. Actlunea de a tntreba. Ches-
tiune, interogatiune. A pane o Intrebare cut-
va, a-1 lntreba. Semnu intrebdrit, semnu
grafic care arata Intrebarea (,?).
Intrebitt n., pl. art. Actiunea de a Intreba
melt: destul cu Intrebatu I
intrebulnifire f. Actiunea de a Intrehu-
luta, uz: Intrebuintarea unor ban', and cu-
viol. A da o tntrebuintare um( lucra, a-I
utilize la ceva.
Intrebulnidz v. It (d. trebuintlf). Fac
uz, ma servesc de: Intrebuintez cutttu ca sd
tat pine. Dai ocupatiune, daii de lucru :
aceastd fabric?' Intrebuinkazd magi 'aera-
tor". Fac at se consume, at treacti: a nitre-
buinta apa la spalat, a Intrebuintat Ire( &le
pind sd ajungd.
Intrec, -sit, a -dice v. tr. (d. tree). Las
In urmil, tree Inaintea altora: l-a tntrecut In
fugd sail (fig.) In vitejle, to ctiintd. Exced,
covIroesc, aceste dificultdit mi-ad
Intrecut puterite. V. refl. Ma tau la Intrecere,
Imi inert puterile In comparatiune cu altu:
ne Intrecem la fuga. Merg prea departe, Itni
permit prea molt : s'a Intrecut cu bdutura,
cu gluma, ca vorba (a devenit insolent).
Intrecere f. Actiunea de a te lua la In-
trecere, de a Incerca tine e mai lute, mai
puternic or. a.
iNT
- 70 -
IntrecTocnoisc(ma) V. refl. -(dupt
fr. s'ntrechoquer). MA ciocnesc cu sad
Intre: trenurile s'ad Intrectocnit(Corect rom.
e s'ad docnit unu cu altu sad Zaire ele).
Intrecut, -ft adj. LAsat In urmA. Pe
Intrecute, tntrectndu-te, InIndu-te la In-
trecere : autorit scrtad pe Intrecute.
Intredeschid, -Willa, a -chide v.
tr. (dupA fr. entr'ouvrir). Deschid putia on
pe jumAtate.
intreig, -saga adj., pl. m. gi f. egt (lat.
Integer, -gra, gram, Ild. integer, d. in, ne,
nu, of tag din Maus, atins, adicA Integer =
intactus, Intact ; it. intero, fr. entice, sp. en-
tero, pg. enteiro,V. Integru). Deplin, com-
plet, cArula nu-1 lipseote nimic, tot: o zt
Intreaga, Tara Intreagd sea tntreaga lard,
poporu intreg sad 1ntregu popor (Eels: Intreg
poporu). Fig. Neatins, nevAtAmat: onoare in
treagd. SAnAtos (mai ales la minte): om in-
treg. Aram. Numdr intreg, compus din uni-
tAti Intregi (nu din fractiuni), ca 19, 150,1000
o. a. S. m. Un intreg, unnumAr Intreg. S. n.
fart pl. Intregu e mat mare de cit partea,
totalitatea e mai mare de- eft fractiunile;
poporu in Intregu lid, In Intregimea lui, in
totalitate. Pe,de-a Tntregu (fam.),In !titre-
girne. Adv. Intreg, In traregime, integral:
a plait Intreg.
IntregacTune f. Vechi. Parte sAnttoast
(tn trap).
tntregesC v. tr. Fac intreg, completez.
tntregie f. Vechi. Intregficiune.
tntregime I. Starea de a fi Intreg, to-
talitate. DeplinAtate. in tntreghne, In to-
talitate, peste tot.
tntregTOne f. Vechi Intregime.
Intregulat adj. (dim. d. Intreg. Zic gi
Bulgaril aaa: del° cielinieek. Cp. cu go-
Idnef, noulef). Fam. Intreg Intregulef, ab-
solut Intreg, intact: lacdtd-ft bard( Intregt
Intreguleft I
IntreTalii 1., pl. /ell. Intreire. A treia
parte. Cp. cu zedniald.
tntrabisc v. tr. Fac de trel on mal
mare. V. triplic.
Introit, -Et adj. De trel on mai mare.
Adv. De trel on mai mult : a plait Intreit.
V. trlplu.
Intrenks, V. tntram.
Intreprind, -prins, a -prinde v.
U. (ft. entreprendre, it. intraprendere, pg.
interprender ai empre'lender, sp. emprender.
V, prind). lad rezolutiunea de a face of de
a Incepe un lucru : Columb Intreprinse des-
coperirea Americii. MA angajez sA fac on
at furnisez, lad In antrepriza : a Intreprinde
lucrarea until pod, furnitura ftnalut armatet.
* fntrepozlt, V. antrepozlt.
tntreprIndere f. Executarea unui pro-
tect : lntreprinderea canalulul Suezulut fu
o operd colosald. Facerea sad furnisarea
until )ecru In anumite conditiuni, entre-
prizt : Intreprinderea unei fosele.
www.dacoromanica.ro
INt
tntreprInzAt6r, -care adj. lndrtz-
net, intrepid: general Intreprinzdtor. S. m.
Rar. Antreprenor.
Intrepbn, V. Interpun.
Intrerlip, -rapt a ...rape v. tr. (fr.
interrompre lat. interrtimpere). Rup continu-
itatea until lucru, opresc cursu : a Intrerupe
an curent electric, relafiunile cu cineva. Tai
vorba : unu din mulfime 11 intrerupse pe
orator. Vechi prerup.
intrerOpere f. Actiunea de a sad de
a se tntrerupe: Intreruperea ulna curent
electric. TAlerea vorbel: Intreruperile pa-
bliculut nu-I Watt pe orator sd vorbeascd.
Ret. Suspensiune, tAcere momentanA p. a
face publicu curios. V. retorica.
IntrerOpt, -A adj. Mira continuitate.
Adv. A scrie intrerupt.
intretaT, -taTiftt, a .tATik v. tr.
(dupt fr. eatrecoxper). Tal in diferite (octal:
podurile Intretate rlu. Intrerup suspinele
Zf tntretdfall vocea.
* Intretes, -lit, a -6se v. tr. (dupt fr.
entrelacer; lat. inter-texere). Tes unu cu altu,
tes Intre ele. V. refl. MA tes Impreunt cu al-
tele : firth se Intrefese. Se poate zice tot
ata de bine numal fee.
Intretin, -at, a-ine(sud) oi a -Ineit
(nord) v. tr. (dupt fr. entretenir). Tin In
bunt stare, Ingrijesc: an bun soldat trebute
sa-si Intrefie perfect armele. Procur cele ne-
cesare, alimentez gi Imbrac: a Intrefine fa-
milia. Fac sA dureze, alimentez : demagoe
1ntrefin ura sdraculut contra bogatului. Tin
cu vorba, vorbesc cuiva despre: conferen-
fiaru ne-a intrefinut cu chestlunea na-
fionald. V. refl. Stall de vorbt, conversez
ministru s'a tntrefinut Cn seful servicialut
despre mat multe chestiunt.
*Intrefinere (sud) gt -are (nord) f.
Actiunea de a Intretinea, Ingrijire: Intrefl-
nerea armelor. Cheltuialt p. subsistenta a
da Intrefinere until elev. Actiunea de a face
at dureze: Intrefinerea foculul sacra. Vor-
bire cu cineva, conversatiune: ministrit ad
avut o langd Intrefinere Intre et.
IntretInOtA f., pl. e. Tiitoare.
lintreviid, -vbzut, a -vedea v. tr.
(dupt fr. entrevoir). ZAresc, vAd confuz, vAd
putin : Intrevdd o casd pin negurd. Fig.
PrevAd confuz, presimt confuz: Intrevdd
nenorocirile viitoare.
tntreved6re f. (dupt fr. entrevue. V.
Interviev). Inttlnire convenitt: interve-
derea de la Tilsit Intre Napoleon I al Alex.
andru I reguld soarta Germaniil, a area o
intervedere cu cineva.
intrevorbire f. (dupt fr. entretien).
Intrevedere. Dialog, conversatiune.
intrevorbIt6r, -care adj. Interlo-
cutor.
* Intrezikresc v. tr. (dupt fr entrevoir,
a Intrevedea). ZAresc. Prevtd.
INI'
- 104
IntrIstare f. Actiunea de a sea de a to
intrista, tristeta : lnfristarea celui ce 'i -a
perdut copiii. V. tale, mahnlre.
IntrletacTune f. Vechi. Intristare.
intrIstez v. tr. (d. Ha.). Fac trist, fee
durere sufletului. V. refl. Devin trist.
IntroTenesc ci troTenesc v. tr. (d.
troian). Acoper cu troianu, nametesc: zit-
pada a troienit casa. V. refl. MA intepenesc
In troian, to zapadd groasa: trenu s'a intro-
knit. V. Impotmolesc ti Inzapadesc.
Introldc, a -A v. tr. (d. intr'un lot ?
Cp. si cu lariat. El Introloaccl) Est. Adun,
unesc, Intrunesc, Impreun: pete de catran
infrolocate eu zvircolirl de balaur (VR.
1923, 4,17). Inhaitez, Ingurlulesc: s'ad in-
frolocat. $i Intruloc sari Intralocat
cu 'Maar& petal a dant (VR. 1914,7,46), In-
torloc (Beld. 3108), intruluc cc intur-
luc: Cine le mineate (cucoarelor) aria in
care se intarlucli (Con. 273)7 Ele par Intro-
locate (264).
Intronez, v.tr. (d. Iron.). Instalez,
pun pe tron, Inscaunez: a introna an rege,
(fig.)anarhia in loco ordinii.
1) Intru, a -A v, intr. V. Intru.
2) intru prep. (lat. intro [Ca si'n introducp
it. sp. pg. (d) entro, ca si rom. gi
pintru, compuse tot ale lul infra). In ln (Inainte
de un gi o): (Wean an, intro zi, nicl In-
tr'un lot (dar In nici un lac). In alte ca-
zuri, In limba vorbita, nu se mai Intrebuin-
teaza. Numal literatii zic: Infra tot, Infra
Coate, cred infra Domnu (lisus Hristos) Ild.
in tot, In toate, cred in Domnu. intr,una,
continua, merea, in sir. brim' en, in cela
ce (de ex., Infra cif prtveste cheltuielile, le
vol suporta eii), fid-ca (de ex., ma ,adre-
sez lie, Infra at esti competent). lntru
cit -va oare-cum, OM la un punct :m4 te-
meam infra at-va.
tntruchlpez v. tr. (infra 2 16 chip).
Cay. fabricat. Rar. Inchipuiesc, formez, rea-
lizez, reproduc, reprezent.
Intruldc 3i -tic, V. Introloc.
Introuna, V. tntru 2.
Intrunesc v. tr. (d. infra gi unesc, ca
$i intru'una, dupa fr. reunir). Unesc, fmpreun:
a intruni capetele a dada fire. Adun to so-
cietate, reunesc : a inland poporu ca sd -i
vorbesti. V. refl. Membrii societafil s'ad
Intrunit.
Intrunlre f. Actiunea de a sad de a se
tntruni. Adunare reuniune: intrunire else-
forala.
Intrupare f. Actiunea de a sail de a se
Intrupa. Ceia ce s'a Intrupat: acest om e in-
truparea sarlatanului.
tntrupez v. tr. (cl. trup). Incorporez,
anexez : a intrupa o provincie and fart.
Reproduc, reprezent : acest om tntrupeaza
viclenia. V. refl. lad corp, Iml formez corp :
mA Incorporez ; lisus firistos s'a Intrupat din
spiritu stint $i din fecioara Maria (Crezu).
Vechi (4 tntrupoeez. V. Incarnez.
www.dacoromanica.ro
INT
hitt:mom, a -à v. tr. (lat. in-hinick-dre,
tmbrac c'o tunics, de unde rom. ,,acoper cu
nouri", ca gi ndbere, a se acoperi cu vAlu
de mireasit, a as tarns, d. nubes, sour ;
sic. ammantarisi, a se Incotosmina, a se
Inoura ; it. appannare, a acoperi cu un pos.
tav, a 1mpainjini ochii, a turbura mintea ;
bg. oblaeam, Imbrac, d. oblak, nour ; ski).
oblaeiti se, a se Imbraca, a se intuneca, d.
oblak, nour, -oblaka, haina. Cp. si cu pv.
barbachino, taragnino, pins rde painjin
nour suptire, negura). Acoper cu nourl, fac
at nu mai straluceasca: mud( ati. Intunecat
soarele. V. refl. Perd din lumina, din sta..
'acne : soarele, diamantele s'ad intunecat.
MA cam Inegresc : rufele s'ail Intanecat to
apa asta. Fig. MA posomorasc, ma Intristez
on ma Infuril : fata i s'a Intunecat and a
Intuneric, as Inopteaza.
Ps. S. -rec.
- Vechi untunec,
auzit. Se fntuneclt (v. impers), as face
IntunecAt, -A adj. Acoperit de Intu-
neric : un soare intunecat, o pdclare tutu-
necata. Inchis Oa coloare) : vin Intunecat,
laid frattnecata (cam neagrA) Fig. Posomo-
rtt, trist on furios : fag'. privire Uttunecate.
V. chTondorith tricarbunat.
Intunecactane f. Vechi. Intunecime.
Intunecime t. Mare Intuneric, Intuneric.
Eclipst de soare on de lunA. Fig. Incultura.
Intunecds, .-oftsa adj. (d. Intunec).
Plin de Intuneric, obscur : noapte, Ware
intunecoasel.
1) intunerIc n., p1. e Oat. tenebricus,
Intunecat, Intunecos [de unde s'a (dent *11-
neric, apol, dupli intunec, s'a facut tuneric,
forma veche care se intrebuinta dupe de,
din, In, Intro $i prin), d. tenebrae ;4 tette-
brae, Intuneric, de unde it. tenebra gl tend
bra, fr. tenebres, sp. tinieblas, Inrudit cu
temus, temeris, Intuneric, timere, in mod
temerar, scr. tamas, Intuneric, vsl. tima, de
unde $i timinica, temnita). Lipsa de lumina
obscuritate, Intunecime. Fig. Ignoranta, in-
culturA. Vechi (dupit vsl. lima). Imensitate,
mare cantitate saes multime. Zece mil (Cp.
cu groazd). latunericele iadului. mare In-
tuneric. Einfuneric beznd (;!pate a banal
e foarte Intuneric (st pute a brink cum a
raspuns stapfnului lui un Tigan care, In
loc sA deschida oblonu si sA se uite start,
deschiSese dulapu cu mIncare). Si unt-
umpdrat, umplu, umblu fata de Imp-,
Imb-).
(Ca
2) Intunerec, a -A v. tr. (lat. Intent:-
brie°, -4re, de unde s'afacut intinerec,
apoi intu- dupa tnfunec, care are acelasi Int.
Vechi. Intunec. Ps. S. a unturereca.
IntunericeolA f., pl. ell Vechi. Intu-
necime, obscuritate.
Intunerlcime I. Rar. Intunecime.Vechi
$i - erecime.
f
tntunerlcda, -osisit adj. (fat. tens-
bricosus. V. tenebros)e Rar. Intunecos.
Inturchezez v. tr. (d. turchez). Vest.
Albastresc, sinelesc (rufele).
 705
tNT
InturItic, V. fntroloc.
Inturnare 1. Actiunea de a sad de a te
inturna.
Intitrey a -Orel% v. tr. (d. farc). Dez-
vat de MA :a Infdrca an met, un copil.
Fig. Am Infarcat Wile, le-am suprimat
VAmintirile Col. Salomon, Wren!, 1910,18).
. intr. Nu mat dad lapte, vorbind de ma-
me : vaca a infdrcat. Fig. lncetez cu, slit-
oesc cu :la mat Infarc'o Ca bet& 1 A In-
fdrcat BdIala (numele, vacil), s'a sltroit cu
cutare chilipir I Unde ft-a Infdrcat dracu
copiii, foarte departe.
intarcatosire I., pl. orl. Tare de in-
tarcat meii
Intaglikt §i (mai rar) tnjiglet, -it adj.
(d. fagld). Vest. Intepend, teapan (In mers,
in miocarl) : un Tigan in(dglat in uniform&
Infipt, Intepat : voce Infiglatd. Adv. Mito-
canca rdspunse Infitglat.
Intaglez vi (mai rat) intlglez, v.tr.(d.fa-
g/d,frigare).Vestintepenesc(mersu, miocarile).
Ascut i aspresc (vocea). V. refl. Merg tea-
pan : Matta se Intagla In uniformd. MA
Infig, vorbesc ascutit si aspru: mitocanca
se Infdgla la in. V. IntIglesc.dr
Intapinez, V. tniepenesc.
IntarcaterT f. pl. (d. farc). Timpu chid
cliobanil duc oile In tare ca sa te sccatA la
muls (pe inserate). t arc., ca :era-
toare feta de alerg-c
Intartilmez v, tr. inzorlonez.
Inteleg, -les, a -lege v. tr. (lat. Intel-
lego, - ldgere, d. inter, (titre, qi legere, a cu-
lege. V. aleg 3, cu-leg, neglljez, lecjl-
une). Pricep, cuprind cu mintea: infeleg ce
spat. MA multumesc, Is satisfacut: befiva n'a
It:fetes nimica numai dinteun pahar. Admit,
Imi place: Infeleg sd bead, nu sd md'mbdt ;
asa teatru mai Infeleg sl ed I Infeleg de cu-
v(nf, ascult de cuvint, mA supun vorbil.
Infeleg, dar no pricep (Iron.), nu Inteleg ni-
mica, V. refl. MA Involesc, cad de acord :
m 'am Infeles cu el sd plec la ameazd, ne-am
Infeles din pref. MA Involesc, ma Impogo-
desc, tralesc In pace: not ne Infelegem bine
cu lumea. !timers: A avea Insemnarea de :
pin corect" se infelege cinstit". Se'nfelege I
De sigur, 'Ara IndoialA 1
Intelegere f. Pricepere, inteligenta: In-
felegerea lucrurilor. Invoiala, acord, concor-
die : a trot In (bund) Infelegere. Legaturi
secrete: a (mai lnfelegere Cu conspiratorit.
A lua Infeleger`e cu cineva, a te Intelege, a
te Invol, a convent.
tnielegater, -oars adj. Care tntelege,
cuminte, rationabil, dbcil, supus: copil Inte-
legator.
tntelenesci v. intr. (d. feline!, pAmtnt
nelucrat). Raman In par/is:re, nelucrat, vor-
bind de plunInturi. Inlemnesc, incremenesc,
ramin ca de peatrd de Ida a. a. V. refl.
Devin tank rAmAn pArasit: pdmIntu se In-
feleneste"dacd nu -1 lacred. MA Intepenesc
tntr'un foe: ura se Infelenise in el. Vechi
of telefiesc fi !Moline:. V. implrle-
peso.
www.dacoromanica.ro
tNT
fnielepcTaine f. (lat. intelkictio, -dnls, d.
Intellegere -Mctum, a tntelege). Inteligenik
desteptaciuneanfelepelunea clnelui. Mutt:
tnfelepctunea Epiptenilor. Prudenta, bunk
conducere In viatA: Infelepclunea practicd a
viefli. Cumintenie, docilitate, calitate de a fi
intelegAtor, supus: tufelepciunea unutcopil.
Caracteru faptei sad vorbel celui intelept:
Infelepclunea anal rdspuns.
11-01(10, -eapta adj., pl. epfl, epte
(lat. Intel/Was, part d. intelkigere, a kite-
Irge). Inteligent, deotept: un loran an(elept.
Cult, Invatat, priceput: Egiptenii erad Jute-
lepft Prudent, care se conduce bine in viatA 3
un bdtrin infelept. IntelegAtor, dacil, cuminte
an copil intelept. Care are caracteru Intelep-
clunii, inteleptesc, de intelept : rdspuns in-
telept. Subst. Savant, filosof : eel f pte in-
felepfl at vechii Greed (Talete din Mile;
Pitac, Biante, Cleobul, Misone, Chilone gi
Solone).
I) inteleptesc, -ease& adj. De in-
telept, inteligent: rdspuns Infelepfesc.
2) tnteleptesc v. tr. Fac intelept. V.
refl. MA fac intelept. 5i -Viz (Ps. S.).
Intelepteside adj. Ca inteleptil: a trdl,
a rdspunde infelepfeste.
Inteleplie f. Vent. Intelepciune.
Intel/is n., pl. art (d. Infeleg).1nsemnare,
noimA, sens : cuvinte piffle de Infeles, cu
dotid Infelesurf. Motiv, explicatiune, sens :
supdrarea tut n'are aid unu infeles. Vechf.
Intelepciune.
intep, a -4 v. tr. (d. feapil ; strb. cepafi,
a despica. Infeapd; sd infepe). Impung
cu ceva mic (ac, ghimpe), Inghimp : iron-
dafirli Infeapd. Fig. Pic la gust, Is picant :
hreanu Infeapd. Impung, pioC cu vorba, ating :
vorba asta I-a cam Infepat.
intepat, -A adj. (d. feapd, adicA teapan
ca cum ar Ii pus in teapa"). Impuns, atins
(Cu vorba), supArat. Afectat of supArat, tnfipt:
o mitocancd Infepatd. Care denotA Intepare:
art rdspuns Intepat. Adv. A rdspunde late-
pat. V. Intaglat.
Intepator, -care adj. Fig. Care In-
teapa, usturA: o vorbd in(epdtoare. Care te
pifcA la limn, picant: hreanu e infepdtor.
Inteparttura f., p1. 1. Locu pe unde a in-
trat teapa, ghimpele, acu : curgea stngele
pin Infepdturit
Intepenesc v. intr. (vsl. o-cteprenieti,
d. ciepiend, teapAn; rus. lo-)crepeniett.). MA
fac teapan (rigid): membrele cadavrelor In-
fepenesc. V. tr. Fac teapAn, fixez : a Ink-
peni un par In plimInt. In Bts. of tnte-
pinez, pop. Wit-.
Intepoeaz v. tr. (d. (epos, ca teapa). 011.
Rldic, ciulesc urechile : calu 41 Infeposil
urechile.
tntepuvez v. fr. (cl. fepusd). Pun tepup
la gura sacului (ca sA-1 string).
antes, a -á v. tr. Se conj. ca hides).
Vest. Umplu, tmbtcsesc. V. refl. MA umplu,
mA Imblcsesc: covoru s'a tnfesat de praf.
45
 706
iNr
intestist, -It adj. (d. leasta eapattna, ca
si fr. entete, d. tete, cap): Mint. incapattnat,
Indaratnic.
trittglese v. tr. Nord. Trag to tight, pun
In frigate.
tritIglez, V. tntetglez.
intlnat, -A adj. (d. infinezf. Est. Thins
(legat, fixat) putin si gata sA cadA : an co-
pac nutnaf infinat. Fig. Pornit, gata de atac
ori de a te lAsa in prada pasiunii: ma uitam
Infinat (VR. 1923, 4, 22).
tnilnez v. tr. (lac knuare, a suptia, d.
Mins, suptire. V. atenuTez). Est. Fixez
putin a.9a In cit sA cadA clnd va fi atins :
a intim on pod ca sd se prdbuseasca la
trecerea dismal:110r. $i aline: In Trans.
Intolese v. tr. (d. (01 hainA). DAruiesc
cuiva haine sad alt-ceva, it tmbrac, 11 Im-
bogiltesc. V. refl. mA Imbogittesc, mA Mehl-
paresc : acest adrac s'a mai Infolit.Vechi
si -ez (Let. 3, 323 jos).
tnteponez, intortonersi intotonez,
V. Impopojonez.
Int-antra, V. inauntru.
Inurghlsescs V. urghlsesc.
tnvalatucesc v. tr. (d. vdldtuc). Fac
valatuc, rasucesc, tnvirtesc: a invallituci
un covor, o foaie de hirtie, o frurzza. infii9or:
Invalatuci o curea pe un bdf. infasor, !nye-
lase, acoper Intr'un villatuc : a invdldtuci o
staid intro lartie. V. valatucesc.
Invatesc (est) 91 invelesc (vest) v. tr.
(in si vsl.valiti, a InvAll, a Invalui, a IMO-
latuct, d. vaid, val, undA. V. na- Si pra-
valesc, valatuc). Acoper: zdpada In-
valeste sdmintu, a invalt bolnav cu pla-
poma. Invillatucesc, Infil9or : niste mantis!
Invalite intro htrtie. V. refl. MA acoper (cu
plapoma).
Invalfg (est) 911nvelis (vest) a, p1. art.
Ceia ce Invale9te din toate partite, ceia ce
Invaluie9te: Invalka nucilor (gAoacea), at
car filor (scoarta) 9. a.
invAlit, -a adj, (d. invdlesc). Est. Fig.
Gras, clurdulid. Dim. Invalifel, -1cd.
levant° fir e (est) 9i invel- (vest) f., pl,
od, Ceia ce Invele9te pe deasupra, scoartA
lAvicer, velinta, macat (V. cerga, cuver-
tura). Nord. Rar. NaframA, tulpan, bariz.
linvallturft f., pl. 1. Fehr de a MOIL
Vechi. Invalitoare.
Invalmaseala 1., pl. ell. Actiunea de
a or! de a, se Invalma9i. Rezultatu ei, ames-
tec, Imbutzealli, aglomeratiune de lume:
,purtgasii cdutaa sd profile de invalmdsealil.
Si valm-.
Invalmagesc v. tr. (d. de-a vaima).
Amestec, pun in dezordine. V. refl., MA
amestec : Mat& lumea se invalmasea in
plaid. Fig. MA tncurc, mA zApAceac: Se in-
valmdga In vorba. Si valm.. V. tn-
vragulasc.
tnvalmasft, .11 adj. AMesecat In grA-
madA. st
www.dacoromanica.ro
INT
1nvaluTesc si (vechi) veluTesc V. tr,
(d. vat 1, ca si Invale,sc). invAlatucesc, a-
coper din toate partile : apa, Intunericu 1-a
Invaluit. inconjur, impresor: invaluirant
oastea dasmaneascd. invalesc, acoper : si-a
invaluit bine trupu, am Invaluit focu'n ce-
nusa. Fig. Chinuiesc, strtmtorez, stInjinesc:
1 -art tnvdluit nevoile. V. refl. Vechl. MA 1n-
vAlatucesc, mA acoper de valurt : mares se
invillui. MA Incolacesc (ca erpii). Fig. MA
zbucium, ma zbat, mA frAmint: invaluin-
da-se prin munte /Wand 5i trudit, ad ne-
merit la un plata (Ur.).
Inverfulturik 'f., pl. 1. Vechi. Turburare
zbucium.
InvitpaTez v. tr. (d. vdpale). Fig. A-
prind grozav, Inflacarez : vorba asta 1-a
invaplitat.
tnvfireazii(se) v. refl. impers. Se lace
varA. V.varez.
Invargat, V. vargat.
1nvasc, .vascat, a -vette pr (In)
vegtesc V. tr. (lat. investire, a trnbraca,
d. vest's, vesmInt, halna,- it. vestire, pv. sp.
pg. vestir, fr. vitir. Invasc, Invest', In-
veste, sd inveasca, Intocmal ca crese). Vechi.
Azi lit. (numai formele'n -ui, ut). Imbrac :
un prunc tnvdscut In scutice. Fig. Poet. In-
vdscut In raze, Inconjurat de raze. Refl. le-
mmata se invascuse tritrinsii (Petra9cu,
Fig. lit. contemp. 205), pdcatu s'a invilscut
in otn.
1) invAt 11., pl. uri (d. and boat). MO-
taturA de minte: sd k fie spre Moat De-
prindere, °bleat. Invafu are si dezvd(, dacA
te-al deprins cu ceva bun cind e9t1 bogat
on al posibilitatea de a-I avea, te pot' dez-
vata chid esti sArac or! nu-I mai poti avea.
2) Irma} a -13, v. tr. (lat *in-vitiare, d.
vitium, villa; it. invezzare si avvezzare, a
deprinde, card. imbitssare, pv. sp. (en)ve-
zar, vfr. envolsier, pg. vezar, int. pmt. a
Post a deprinde la ceva spot numaI
a deprinde°, apol a instrui". lnval, In-
veil, invcifi ; sd hoof sd invert, sd inveje).
Instruiesc, 11 deprind pe altu sA scrie si sA
citeascA on sA facil alt lucru : pr.ofesora It
Invafd pe elevl latineste (Latina, materna-
tica, desemnu, dansu, scrima), ofiferu If
Invafil pe soldafi calaria (ochirea, lupta),
cizmaru it invajd pe ucenic cizmdria. SfA-
Wiese; Indemn : el m'a invalat sd muncesc,
sd fur. Dresez : tnvdf un tine ad sari: pin
cert. MA instrulesc, studiez, capAt stitnta:
elevu Invald latineste cu profesoru (sad de
la profesor). V. refl. MA deprind, lad un
obicei : m'am invilfat sd bead teal, sd fu-
mes. In vat mine pe cineva, tl regulez, II
pun la regula, II pedepseac pentru Indraz-
naafi : Cezar 1-a invdfat mink pe Artovist.
Ma invdf matte, mA cuminteac, mA astfm-
Par: Ariovist s'a invafat minte'dupa ce 1 -a
tnvins Cezar.
 707
INV
invataedl m., pl. et (dupe germ. lehr-
ling). Trans. Bucov. Barb. Ucemc, elev.
InvelIamInt n., p1. ante (d. a invOta, v.
tr dupLi fr. enseignement). Actiunea, modu,
de a-I Invata pe altu. Instructiune, acoala:
Inviltamtntu primar, secundar, superior. In-
vatatura, lucru care te Invata : a da co-
piilor bane invalaminte. Cariera de pro-
fesor : a antra in invdtdmint.
Invalid, -it adj. Instruit : elevi bine In-
vdtaft. resat: tine invdtat. Deprins : asa
e el invatat: set bea cafea dupd prinz. Sa-
vant, erudit. Subst. Un WOW, un erudit.
InvaIlitdr, -care a. Care tl Invata pe
altu, profesor de scoala primary rurala.
invatatoreasal, pl. ese, nevasta de In-
vatator. V. institutor.
Invaffitordsc, -eascgt adj. De Inva-
Wort, al InvatAtorilor : corpa Invdtatorese.
Inviitatura f pl. i. Rezultatu Invatarii,
lucru care te Invatil, InvatamInt, pavata :
tata le dd jailor bane invatilturt, invoteltura
unet fabule (morale). Shidid, instructiune,
gcoala : a da copal' la invelliftura, acesti
copii all o bund Invataturd. ruditiune,
stiinta : invdiatura Indienitor. Invettaturd
de minte, patanie dupA care te cuminte0i,
te astImperi : aceastd batate it va fi aces-
tut bdiat spre invialltura de mints (sad spre
Inuit). Plin de Invalaturi; instructiv.
Invechasc v. tr. (d. vechi). Fac Vechi :
timpu Invecheste Coate. V. ref], Devin vechi,
ma uzez : hatnele astea s'ad invechit. les
din uz, ma demodez : moda asta, cuvintu
acesta s'a invechit. Vechi vechesc
so nu se wet:eased domnia (Cost 1,263). V.
Embatrinesc.
frivecinez v. tr. (d. vecin).Fac vecin. V.
refl. MA fac vecin. Is vecin: not ne lave-
cintan cu vat, via noastra se Invecineaza
cu a voastrd.
InvecTnicesc, V. vesnicesc.
Invederez v. tr. (d. vedere). L.V. Arat,
vadesc, scot In evidentl. Adj. Onvederat).
Evident, vAdit. La Dos. gi Con. ved-.
V. real, aTevea.
Invelesc, -11s, -litoitre, V. Invid-.
Inveng, V. ;flying.
Inveninez v. tr. (d. venin, ca lat. venenare,
d. venenum, venin ; it. velenare, pv. cat.
enverinar, fr. envenimer, sp. pg. envenenar).
Dad venin, otrAvesc, intoxic: tutunu tnve-
nineazd organizmu. Fig. Stric sufletu cu
minciunt : demagogit tnvenineazd poporu.
Vechl fi veninez.
Inveresc(mEt) v. refl. (d. var). is var
cu cineva.
I nverig, 4 .it v. tr. (d. very). Rar. ZA-
vorilsc. V. refl. MA zavorasc, ma ncuf In cast.
InversUnalel I., p1. dd. Actiunea de a
te Inverguna, mare hide. In vest lnvTe -.
www.dacoromanica.ro
INV
friversunat, -it adj. Foarte furios : la-
bele flare( celei Inverfunate (Soy. 228), laptd
Inversuriata. Adv. A lupta inversunat. In
vest InvTe-.
Inversunea (eat) ai InvIersunez (vest)
(tat. in-versionare Id. in-versio, -Olds, 1
inversiune, 2. transpozitiune, 3. ironiej. Cp
cu. cilsunez, tusinez, viersun). infurii grozav
fac at persiste In furie: vorba asta I -a fn
versunat tare. V. refl. MA Infuril grozavn
soldatif, InversunIndu-se, all tras osalvd t-
muljime. Persist In Inclaratnicie : el se In
versuna sd Inainteze, dar puterile fl parilsird
dsc v. intr. (d. verde, ca lat
viriddscere, d. ',Adis, verde ; it. inverdire
fr. verdir ; sp. pg. enverdecer). Devin verde
pddurea a'nverztt, hatna a inverzit de ye
chime. V. tr. Fac verde : vapseaua asta In
verzeste pelea. V. refl. Devin verde: apa s'
lnverzit, el s'a Inverzit de dada.
tnveselesc v. tr. (d. vesel on val. ve-
seliti). Fac vesel bucur: era trist, dar s'a
inveselit auzind bursa veste. V. refl. Ma fat
vesel, ma bucur : inveseliti-va I V. vese-
lesc.
Invearnintez v. tr. (d. vesmint). Pun
vesmInt, Imbrac. V. refl. lini pun vestal ntele
preuta s'ail invesmintat.
Inve*nicdsc, V. vesnicesc.
Invdpte, inveptesc, V, invest:.
Investire f. Vechi. imbrAcaminte.
tnvestit a., pl. art. Vechi. Imbracliminte
inviclenesc, V. viclenesc.
Inviere f. Actiunea de a Invia. invIerea
DomnuluT, sarbatoarea serviciu religios
fAcut la ortodocgi In noaptea de Simbata
spre Dutninica gi cu care Incepe Pagtele.
inyTersunez, V. Inverpunez.
Invletor, -wire adj. gi s. Care te Invie
Inviaz, V.Invii.
Inviforat, -á adj. Batut de vifor. Fig
Zbuclumat. Vechi vltorit gi Invifortt
In Serbia vivortt.
Myr( ai Myles, a 5i (vechi, azi nord)
a Invie, .vis v. intr. (lat. in-vIvere a trai.
Forma a invie se conj. Intocmal ca a scrie
si avea un perf. arhaic Invis pe ltnga invi-
set, pers. HI invise. Forma a Invia e pin
anal. dupa a alai, ca'n Banat a stria hid.
a scrie. V, viez). MA scol din mortl : eil
Invii, to invii ; Hrlstos a'nviat sao a'nvis
(Formula de salutare a crestinilor is Page,
la care se raspunde cu Adevdrat a'nviat saa
a'nvis). V. tr. Dail vista, vivific, Insufletesc :
Ifristos l- a'aviat pe Lazdr (Ev.).Fals Invid.
Inv' neat; rft 1., pl. i. Vechi. Rar. eiruintk.
Invincesc(mft) v. refl. (ca gi hiving).
Vs. MA lupt (rev. I. Crg, II, 85).
Invinetesc v. tr. (d. vtndt). Fac vital
V. refl. MA fac vInAt: corpu se Invinefist
de lovituri. Jlti
INV
- 708
Inving, vins, a vinge v. tr. (lat. yin-
Ore, victum, it. vincere, fr. vaincre, pv. ven-
eer, cat. sp. pg. veneer. V. pre-venc,
con-ving, in-vinclbil). Biruiesc, dove-
desc, Wring, covtraesc pin puterea fizicA :
Trdian I -a invins pe Dad' in rdzboi. RAmin
deasupra, tntrec a-f Invinge pe rival!. Do-
min, Infrinez: a tnvinge durerile, mtnia,
pastunite.Vechi venc, vine, vInc, ving,
wing; fnvenc, Invinc (ai - test), Ur.
vIng. Part. - vincut, -vencit. Perf. -yin.
calf'. La Cant. ail vine, a vincl.
Invingere f. Actiunea de a tnvinge, biru-
inta, victorle.
Invingetdr, -Isere adj. Si s. Care In-
vinge on a tnvtns, victorios.
Invinovatesc v. tr. (d. vinovat). Acuz,
Invinulesc.
InvinuTesc v. tr. (d. vino). Mat rat.
Acuz, tnvinovatesc. Vechi vinuTesc.
Inviorez v. tr. (d. vloard 1). Redau vi-
goare, Intliresc : ceatu I-a mat Inviorat. Fig.
Insufletesc, bucur: vestea band 1 -a Inviorat.
V. refl. Recapat vigoare: spalindu-se cu apd
rece, s'a Inviorat. Hg. MA bucur : s'a invio-
rat auzlnd vestea asta.
Invites v. tr. (lat invIto, -Ore, a invita).
Est. Vechi. Art Maram. lndemn, aniut, tm-
boldesc (la ita). V. refl. MA aniut mA por-
nesc: s'ad Invitat asupra Ducdi -Vodd (N.
Cost). MA InAdesc, ma narivesc: se invitase
Want( de venead la divan ca pita (N. Cost).
Invf0, fats fld. Invil.
InvIltoare f., pl. orf (din * Involtoare, d.
Involb. V. vultoare). Locu uncle se In-
voalbe plaza la tesut Vultoare.
InvIltoraz v. tr. Rcr. invIrtesc ca'ntr'o
vultoare.
Invillvatez(ma) v. refl. (d. vilvdtate).
Vechi. MA aprind cu mare flacara.
InvilvoTez(rna) v. refl. d. vIlvoi) -Vest.
Rar. MA InvIlvAtez. V. %rayon:oz.
laving, V. 'hiving.
InvIrfuTesc, V. vlrfuTesc.
InvIrlig, V. Imbirlig.
InvIrstez, V. vIrstez.
Invirt (Hord) $i -test, a -1 v. tr. (vsl.
vrilteti Si vratiti, rudA cu lat. vertere ai in-
vertere, a trivIrti. V. raz-vratesc, po-
vortesc). Misc to cerc : a Invlrti o roatd,
o frigate, an baston (In aer jucIndu-mil).
Fig. Mtnulesc, Intrebuintez: acest corner-
mint Invirteste (fr. route) un mare capital.
V. refl. MA miac in cerc, ma rotesc, ma in-
tore In prejuru meu sail al altuia: panzinta
se tnvIrteste fn prejuru tut $1 at soarelut
Fig. Iron. Ocup un loc bun pin airetenie :
acest tin& s'a invIrtit bine ocupind un post
bun. Baba asta e asa de sireata, In cit In-
virteste lumea, e foarte aireata. A Invirti
cuiva cape, 1. a-1 face sA creada ceia ce
vrel tu, 2. a-1 scoate din mints. A fi se In-
virti capu, a se invirti lumea cu tine, a fi
ametit, a avea aMeteli.
www.dacoromanica.ro
- INV
invfirteila f., p1. ell. Actiunea de a In-
virti. InvIrtitura. Fig. Iron. Actiunea de a
ocupa un loc bun pin airetenie: a umbla
dupa Inv:Heald.
Invirtectlf adj. n. fart pl. (un cuv. For-
mat de copil d. invittesc ca sA rimeze cu
thetas Intrun joc al lot). V. Ineluip
InvIrtejeso v. tr. (d. vtrtej). Rar. in-
vIrtesc: crivafu tnvIrtejea (sad virtejea) zd-
pada. Vecht Intorc, prefac : a Invirteji razz
In bine. V. refl. MA tntorn: $tefan-Vodtt; cu
`mare doblnda, s'arl Invirtejit In Cara Mol-
dove! (Ur.), s'ad Invirtelit Inapoi (N. Cost.
2, 91).
linvIrtita f., p1. e. PlacintA facutA dintr'o
bale Inviilatucita Si apol invtrtitA ca un
mete (sad aaezata ca brazdele pe ctmp dacA
tavatia e in patru colturi). V. strudel.
InvIrtitdr, -oars adj. Care se Invtr-
tote : poramb (pasAre) Invirlitor. Dervist
Invirliforl, un fel de dervial care se tnvIr-
tesc in loc cite o ora orI dofia ca niate
adevaratt nebunt.
InvIrtitoitre f., pl. oil. ManivelA, coarbA.
invtrtIturil f., pl./. Rezultatu InvIrtiturii:
o invirtitura a paintritutuf in prejuru tut
formeaza ziiia si noaptea.
InvIrtasare f. Actiunea de a (se) InvIr-
toaa V. vIrtosare.
Invlirtinez v. tr. (d. vtrtos). Solidific.
Fortilic, dad' putere. V. tell. MA solidilic
Prind putere.
InvIrtositura f., pl. 1. -Parte vIrtoasi
(solidA).
InvIrvomfit, -4 adj. (d. vsl. vrilhomd
peste vitt peste mAsurA). Mold. Vechi'.
Ajuns la culme, covIraitor: dragoste invir-
vomatd.
InvoTalit f., pl. fell. Actiunea de a to
!Iwo', de a consimti, contract, conventiune,
pact. Hlrtia pe care e salsa aceastA InvoialA.
InvoTesc v. tr. (d. vole sad d. voiese).
Las sA, dad vole : colonelu f-a involt pe sot-
doff sa rasa to oras. V. refl. Convin, fac un
contract, o conventiune.
invelesez v. tr (d. vole, volos). Vechi.
inveselesc. V. InvoTosesc.
Invoinla f., pl. e. Vechi. invoke, concor-
dantA.
Invointez v. tr. Vechi. Permit.
linvoTosesc v. tr. (d. volos). Rar. Fac
volos, Inveselesc. V. refl. MA Inveselesc. V.
InvoIesez.
Invoice I. Actiunea de sad de a se a ki-
wi. Permisiune: invotrea data unor solda$l
de a lest In oral.
Invoit, -Et adj. Care are vole (permisi-
une: soldafi Invoiff sit MO In oral.
Invalb, -volt, a -volftibe v. tr. (lat.
in-volvere,-volatum, a lnvtlAtuci, V. Invoit,
dezvolt, dez sl su-volb, hoibez). Vest.
IntAaor, tnvalAtucesc: volbura se invoalbe
(ez. 36,6), plaza se tnvoalbe la Inviltoare
(CL. 1910,4). Ban. (tnvolb, a -a). Holbez.
INV
--
Involbur si -dz, d -Vt, v. tr. (d. vol-
bard). Rostogolesc, }ars sA face volburi (apa,
fumu, colbu, ptnza): sivoatele involburaserd
virtoapele gi fdpstle (Chir. GrAnicerul). V.
refl. Apa tncepu sd se Involbure (Chir. VR.
1913, 7-8, 5-3). $1 volburez.
1) Introit, ...vont% adj. (d. Invoib). Vest.
Habit, cu mai muite rtnduri de petale flort
&matte. Fig. Plin, bogat: vie'nvoaltd, mus-
tdli
2) tnvolt(nii), a -a, v. refl. (d. Involb,
Myatt). Vecht. Rostogolesc gramadind (re-
tunzind), Involburez.
tnvrItibesc v. tr. (d. vraJbd). Fac vraj-
stiaa: banit ti trivrtybesc pe oamenA V. refl.
Devitt vrajma§: s'a invaljbit ca el din cauza
banilor.
tnvrasullesc v. tr. (d. Misfit!). Olt.
Amestec, invAlmagesc lucrurile (lov. 63, 129,
135).
invrednIcdsc v. tr. (d. vrednic). Fac
vrednic, capabil : Damnezed 1-a tavrednicit
sd domneascd peste 40 ant. V. refl. Ajung In
stare sit, am posibilitate: nu m'am lavred-
nicit tried sd m4 duc sd-1 Pad. V. vredni-
cesc.
inzabfilez v. tr. Pun zabalele (zabala si
zabaluta), instrunez. Fig. Infrtnez, prind, re-
duc In puterea mea : m'a inzdbdlat mulerea
(Pan)!
Inzabrelaz, V. zabrelez, -esc.
Tnzfilez v. tr. (d. zale). Imbrac In zale.
Part. fi tnzallatt chiurasat.
tnzapadeso ai (Cor.) zapaddsc v.
tr. (d. zdpadd. V. na-padesc) Introienesc:
viscolu a Inzlipeldit trenu, trenu s'a tazapd-
dit. Si inzapezesc (d. pl. zdpezi), cuv.
gre4it format de ignorantl.
InzAtondso, V. zatonesc.
tnzailat, V. tnzalez.
tnzavondsc, V. insovonesc.
www.dacoromanica.ro
709
111
Inzdravendsc v. tr. (d. zdravdn). Far
bar zdravAn, Insiinato§esc. restabilesc. V. refl.
MA fac far zdravAn. $i zdravenesc gi
zdrevenesc (vest).
Inzecesc v. tr. Fac de zece orb mat mare
Inzecit, -á adj. Mtrit, augmentette
zece ori. Adv. Aceastd sumd e znzecit mat
mare de alt aceta.
tnzectatit, -A adj. Vest. Imbracat to ze-
che (zeghe).
tnzeTesc v. tr. (d. zed). Rar. Deific,
divinizez.
tnzestrdz v. tr. (d. zestre; pv. adastrar
Dad zestre, dotez: pdrintii Inzestreazet
fetele. Fig. Natura a lnzestrat-o ca a mare
frumusefti fl Inteligenfd.
Ynzlldsc $1 (vechi) zilesc v. tr. (d. site,
zi). Dad zile vietii cuiva. Dumnezed ad to
lazileascd, Dumnezed sa-ti lungeasci vista!
Inzloat, -ft adj. Rar. Nitscut In aceia§1
zi cu situ.
inztmbesc v. tr. Rar. Ztmbesc : duloase
buze inzimbesti (Pan, Nastr. Hogea). V.
refl. MA bucur, ma Inveselesc : tog s'ati
1nzimbit.
InzImbit, -A adj. Ztmbitor (Pan).
Inzorzonez v. tr. (d. zorzoane). Ornez
cu tot felu de zorzoane, Intortonez, Impo-
potonez : mitocanca s'a inzorzonat. $i
zorzonez.
tnzovonesc, V. insovonesc.
t ra (din tracul-de-mine), Wed. de mi-
rare sad chin (Mold. nord): t ra, mdi, to
title -te ce mare foc 1 1 ra, mdl, da plicticos
esti 1 (TO scrid tra, fart sA pule accenttl.
Dar a sale 1rd art Ira e fals, a se pro-
nunta Ilir4 sad, mat exact, ! ra).
tracul-de-mine, V. sarac.
is §1-s, prescurtare din slat dud au e
accentuat, ca: is aid, nu-s
le, v. sl (pron.).
Iff, V. II.
 J
j m. A zecea 'Hera a alfabetului latin. La
Romani el se pronunta t pi forma diftong cu
a, e, 1, o, et, (pi pInA fn evn media nu dife-
rea In forma de I), la Ita lieni, Germans pi
Slavi se pronunta ca t, la Spanioli ca h, jar
la Portugheji, Franceji pi Romani ca (= i
al Slavilor_ori zsjal Ungurilor).
jab& L, pl. e pi Obi (ma. rut. Edba, broas-
ca, tuse ctneasca ; ung zsdba, durere de ner-
vi). Est. Jigaraie, jigodie, o boala a clnilor
caracterizata pin caldura, tuse pi tristeta (In
vest javra, care vineidinWabra), Javrit
(In toatu tam), parla, cotarla, cfne urn on
Waft. Fig. Iron. Om fail valoare yi preten-
tios (Cp. cu boald, ciumd a a.).
Jac n., pl. art (pat Eak, jaf, d. mgerm.
sack, sac (sacicmann, servitor de armata, jA-
fuitor, de unde ung. zsdkmdny, jaf, it..sac-
comannol, d. lat. saccus, sac, de unde pi it.
sacco, sac, jaf, fr. sac. V. sac, jabs, Jac-
manesc).1Est.',Rar.azi. Jai.
I jacas, adj::(d.-jac.) Est. Jafuitor, ra-
pace. V. zacas.
Jima 1., pl. dci (ung. zsdk, sac. V. jac).
Vest. TraistA.
* jachdta 1., p1. e gr. jaquette, dim. d.
faque, o hainA strImta pi scull& din evu me-
dia, pc care unit o denva d. Jacques, lacob,
epitet ironic dat taranului, fiindcA el purta
aceastA hainA la Inceput). Un tel de redingote
cu poalele mai deschise. Surf= Paltonap
emit pi Jipit de corp purtat de fenlei.
Munt vulg. jaghed n., pl. art si e.
jacman n., pl. urt sae a (ung. zsdkmdny.
V. Jac). Yacht. Jac.
* jad (saa Tad) n., pl. art (fr. jade, it.
giada, de orig. neat.). Min. 0 peatrA verzuie
sae maslinie foarte durA care e un silicat
natural de aluminia pi de calce. V. Team,
insp.
jaf si (vechi) jah n., pl. urt (d. jac).Jac,
pradAciune, jafulre.
Jeigtir, V. joagar.
jaghdd, V. jacheta.
Jaguar m. (fr. Jaguar, format de Bill-
ion dintr'un cuv. brazilian. V. cuguar). Un
tel de leopard din America de Sud, In mA-
rime dupA tigru pi care se catara foarte upor
pin copaci.
* Jalapa f. (sp. Jalapa, care e numele
Until °rap mexican de unde aceastA plantA
www.dacoromanica.ro
a lost adusA In Europa). Bet Un gen de
convolvulaceefnictaginee din America de
Nord a cAror radacinli e purgativA (mirdbi-
lis Jalapa). Pop. noptita, mindra noptil
al barba Imparatulut.
Jah, V. jai.
jalba f., pl. a fi jalbl (vsl. &alba. V.
jalesc). Plingere, reclamatiune. }Baia pe
care e scrisA aceasta reclamatiune. Ce-i fal-
ba ? Ce ai de reclamat ? Ce doreptl ? Cu ro-
gojina'n cap fi cu jalba'n protap, in vechi-
me, prezentindu -te domnului cu rogojina
aprinan cap ai IntinzIndu-i jalba prinsa'n-
tr'un protap ca sA to observe din mijlocu
multimii de reclamanti (azi ironic cind rec-
laml preaiinsistent : Ce mi-at venit eft Jab-
ba'n protap ? V1 Salo. 1,39). $i Jaloba
ai jalova, pl. e (rus. idloba).
1) Pile f. Mai pl. (vsl. fall; durere, d.
ialiti, a jali, a sin* jale. V. Joie, jalesc,
jalba). Mare intistare, mere dolia zile de
Pale.
2) Ale 1., 01.)d/i; Igi Piles m. (ung. zsd-
lya, salya, Balm, pi zsaly431. preparat cu
salvia ; slrb. tall, zalbija, germ, salbei, d.
lat. salvia). Salvie. Alta plantA din millet
familie (stachys (germanicaai rectal). Se
numefte si pavdzd.
jelnIc, -At adj. (d. jale). Care inspirA
jale, foarte trist, lugubru : glas, spectacul
jalnic. Deplorabll, ta,mentabil, de plIns: spec-
tucul Jalnic. Adv. In mod jalnic : un clopot
suna Pink.
jaloba, V. jalba.
jalon n., p1. oane (fr. Piton). PrAjinA on
tAruf care se Infinge In pamInt ca sA arate
o aliniere on se determine o directiune.
Primu pas intro lucrare oare-care.
jalonez v. intr. (d. jalon sail d. fr.
jalonner). !Ming. jaloane. V. tr. Determin pin
jaloane: a jalona o aleie.
jaloste f. fare pl. (vsl. ialbsti). Vechi.
Zel, rivna. Dor : topitu-me-ad Jalostea to
(Pa. S. 118, 139).
Jalovanle f. (rus. idlovanie). Vechi, Gra..
tificatiune.
Alava, V. jalba.
jaluzie M(fr. jalousie. V. gelozle).
Un lel de perdea compusA din speteze din
dosu cArora poti vedea fArA sA fil vAzuti
Ob. Jaluzea 1., pl. ele. V. per lane, star
JAM
- 911 -
jamaTch f., pl. e Root din insula Jamaica.
jamalt, V. smalto
jamblera f., pl. e (fr.jambiere). Ghetra,
pulpar. Si gambler& (it. gambiera).
jambon el, pl. oane (fr. jambon, d.
Jambe, gambl. V. gamba). Mold. $unca.
Jamboree f. (engl. jamboree, cuv. in-
dian), Olimpiada strajereasca.
jamplta, V. japIta.
Janc n., pl. urt (rude cu germ. senker.
janc). Dos. Butas, ramura lesita din radacina.
jandarm m. (fr. gendarme, din gens
d'armes, d. gens, pl. de la gent,ginte, neam,
si d'armes, de arme). Soldat tnsarcinat cu
siguranta publics. Fig. Iron. Femeie prea
InaltA gs robustA (vivandierA).Pop. (Trans.
Bucov. Mold. nord) jandar (ung. zsanddr
rut. andar). In Romania stnt jandarmi
pedeptri, care fac parte din armata active
Ili au rezidenta In Bucuresti si Iasi. Cei
losti caitiff se numesc astAzi soldati de es-
cort!! regal. Adevaratil jandarmi stnt cel
rural!, care-s fosti soldati activi, angajati
cu leek. El ad fost tnfiintatl la 1893 de par-
tidu conservator si erag vre-o 2000, toll ca-
Ian', inlocuindu -i In acest rol pe calaragi. Mal
pe urma, numaru celor calari s'a redus.
Partidu liberal s'a agitat furios contra aCes-
tor schingluitorl al poporului si a prom's
ca-i va desfiinta. Dar, clnd a venit is putere,
nu numai n'a putut comite aceastA nebunie,
ci a sporit numAru jandarmilor I La tnceput
jandarmii forma companii, apol batalioane,
iar pe ziga de 1 lanuarla 1921 art fost con-
stitulti In 11 regimente. Reg. 1 cuprinde
judetele: Dolj, Gorj, Romanati, yficea, Me-
hedinti, Olt ; reg. 2: lifov, Dtmliovita, Arges,
Teleorman Vlasca, Prahova, Muscel ; reg. 3:
Covurlui, Tutova, Tecuci, Putna, R. Sarat,
Buzau ; reg.4: Iasi, Vaslui, Roman, Neamlu,
Suceava, Botosani, Bacag ; reg. 51 Cetatea
Alba, Ismail, Cahul, Tighina ; reg. 6: Chi-
sinall, Orhei, Soroca, BAIL' , Meld; reg. 7:
Cluj, Bihor (Beius), Dej, Oradea Mare, Bahl
Mare, Maramures, Zalad, Turda , reg. 8:
Brasov, Maras, Sibiu, Ttrnava Mica, 'Dr-
nava Mare, Mures, Orhei, Ciuc, Tref Scaune ;
reg. 9 : Timis, Arad, Torontal, Lugo', Caran-
sebes. Huniedoara, Petrosani, Alba Inferioara ;
reg. 10: Bistrita, Dorohol, Hotin, Cernauti,
Storojinet, CImpulung, Raclauti ; reg. 11:
Constanta, Tulcea, Caltacra, Duroster, Braila,
lalomita.
jandarmerie f. (fr. gendarmerie).
Corpu jandarmilor. Cazarma jandarmilor.
janghlrr6s, V. jarchlnos.
jansenl-, Tansenl..
1) hint n., pl. urt. Vest. Zeru untos care
se scurge din casu pus !Mr% ptrull supt
tease dupA ce s'a stors cu mina si frAmintat.
(Viclu). In Dobr. = jintita.
2) Juni n., pl. art, V. clean$.
jap 1 jart (V. taping)). trawl, care
aratA huietu palmel orl vergil care loveete:
J a palm!! (I-a trim a palms I). V. loop
fl jap 2.
www.dacoromanica.ro
1A$
japca(cu) loc. adv. (din hapca supt intl.
lui jap). V. hapca.
jape& f., pLe si lapel (V. japett).
Muni. est. Rar. Janina.
japIna I., pl. t. (V. japoift).,at. Adtn-
Mutt mai mica de cit vales. V. padIndi.
pipit& (vest) si jamplt& (est) jf. pl. e
(cp. cu germ. zug, sir, alai, trasura, 1;1 spitze,
vtrf, si cu bg. fabica, broscutA). Adausy de
deasupra protapului pin care trece cioctlteu
si care tine jngu. - forma jap- In rev. I.
Crg. 3, 89, si Rasadu, 1, 30).
japlan, V. zaplan.
Japonez, -eza adj. Locuitor din Ja-
ponia on de neam juponez. Adj. AI japoniii,
din Japonia: steagu japonez.
japorojan, V. zaporojan.
japed 1., pl. e gi Jappi, taunt. jeppt. (cp.
cu japind si japed). Dun. Balta mica for-
mate de revarsarea rtului si care, fiend In-
chisa din toate partite, nu se scurge dupe
retragerea apel, ci scade orl seaca Incet-
!fleet. Ctnd a scazut supt un metru, oamettii
prind cu hodorobu, pestele rAmas ca'ntr'un
zaton.
ratar n., p1. uri (bg. strb. rut. Pol. iar, ja-
ic. V. pojar). Vest. Jaratic. Fig. Pasiune.
V. jeg.
jarittic, V. jaratIc.
jarca I., pl. jdrct (var. din 'urchind gi
harchind). Hales, bucata ruptA de carne,
s. Ca.Jarchina. Pelcea, hIrsie (Mold. Rev. 1.
rg. 14, 42). Dale batrInA cu ltna jarcanitairon.
Pete vie (ca vgr. derma, pele, d. dero jupoi),
V. spire.
jarchIna 1., pl. 1 (var. din harchind gl
rudA cu fart gi harp). Est. Htrsie jarcanita,
de pe care lipseste Una pe ici pe colo.
Jana, haina on pAlArie rupta sag roasil V.
zdreanta.
jardinlera I. pl. e (fr. jardiniere d.
jardin, grAdina V. gradlna). MobiiA
(un fel de masa on estrada) de pus glastrele
(saxtile, ghivecele).
jaretierli gi jartlera 1., pl. e. (fr.
jarretiere). Barb. Caltaveta.
jargon n., pl. oane (fr. argon). Limbs
stricatA: jargonu jiddnesc. Limb& strains
pe care n'o Intelegi. Limba speciala (plisa-
reasca) intrebuintata de diferite categorii de
oameni: jargonu hoillor (argot).
art to gi 'Artiste 1. (d. jar sag ut.
idrate). Rar. Locu unui incendig. A its,
mare cAldurA. Fig. Pasiune: jariptea to ill.
V. Vella". 1.
jarla, V. cotarlh.
jarpan (d. jdrpelesc). Zs! Iron. on, ha-
bracat prost, clolligar.
'art, V. Jap §i jarafiln&.
jartlera, V. jareter.
jugclia si ragesilin,p1. (ung.zsacs-
/Ca fi zacsIr0). Trans. Fungi de pele p.
tutun.
JAV
- 712
javra, V. Juba.
jabds, -oesa adj. Care are jai* care
tot tuseste, coholnicios.
JAchllit f., Wit p1. Est. Bagaj. calabalic,
tarhat, lucruri necesare Intro calatorie.
Scris st Jechlla.
Jacenlineela 1., pl. elf. Actiunea de a
jacmiloi.
jacmandsc v. tr. (ung. zsdkmdnyolni.
V. Jac). Fam. ififulesc. $i lawn- fi
jug m.. (Olt.).
jacmanfe f. Vechi: Jacmaneala.
jacuTesc v. tr. (d. lac; ung. zsdkolni,
pun In sac, jafulesc. V. Jac, jaca). Vechi:
Est. Jafulesc. Si jec- (vest).
jahaesc v. tr. (d. jaf). Jacuiesc, despot
prad grozav : a Mai an om, o rasa, un oras
o lard, (fig.) an autor de ideate fut. Si
jet- (vest):
jagetraT, V. jeragaT.
jagmanesc, V. jacmlinesc.
jalanle, V. jelanle.
Jalbar m. Acela care, pentru ban', acne
pentru alfii jalbe pe la autoritali (mai ales la
judecatorie). V. advocat.
Pile, V. jele.
jalesc (est) si jelesc (vest.) v. intr.
(jalesc vine d. vsl. rut. fall, a Alt a Multi
jale, sad e format din jelesc, tar jelesc vine
d. vsl. felati gaol §i feletl. a dori a Ali.
Din aceiasi rad. stnt: vsl. tall, jale, si fela,
Ole, fall sen, a se judeca, a avea proses,
talovati, a Ali, si teldnife, jelanie). Simt jale,
simt mare Intristare. V. tr. Piing cu mita
jale un mod. V. refl. MA lamentez, ma tin-
guiesc, plfng: ma jaleam de moartea luf,
and ftream c'a murit.
Jalufesc (est) si jeluTesc (vest si LV.)
v. tr. (vsl. jakvati, a jail, amestecat cu ideal
a don). Regret : jeluind gresala (Dos.). Acuz
reclam : l-ad jalutt de banif ce le-ad loaf
(Nec.). V. intr. Regret: jeluind de cuvintele
ce zise (Cod. Vor.). Doresc mi-e dor : vul-
turul spre puff sal lelzda (Cor.). Reclam : ad
trimes bored de ad filial la poartd (Nec.).
V. refl. MS pltng, reclam : ma jaluiesc de
ceva, de cineva, a ml s'a furat ceva.
javnaltuTesc, V. smaltuTesc.
Ifinghlnos, V. jarchlnos.
jantiffesc v. tr. (d. Jana Framlnt si
store casu : casu p. fell se jantufeste o data,
cel p. brtnzd de tref orf, far cel p. cassava!
nict-odata (GrS. 6, 56).
Japcan, -ca a. (d. Japed). Sud. Fam.
Mare jafuitor, luator cu japca.
JApcanesc v. tr. (d. Japcan). Sod. Rar.
lad cu japca, jitemanesc.
japlan, V. saplan,
Jarittic fli Jerittic, (vechi) -ec si (est)
iltaratIc n., pl. e Val. farataka al teratd kd.
arctic, ieravd, arzator, aprins, fariti, a frige
. jtiriksc]; rus. iardtok, locu uncle arde
www.dacoromanica.ro
JEJ
focu In sobs, ierdtok, cenusa; ung. zsardt,
zsardtnok, zsardtnog, cenusli add& V. jar,
pojar, jeraghT). Carbunl apringi. V. Jag.
jeragaT, V. jeragaT.
jaritsc, a -1 v. fr. (rut. kfriti, a scor-
moll, intl. de rom. jar. Cp. si cu val. 'tariff,
a frige). Est. Scormolesc focu ca 1111 anti mai
bine. $1 JaruTesc (Mont. vest).
jarble, V. Jerble.
pirchnesc v. tr, (d. Arco. Cp. #1 cu
serfen!, a rani. V. jarpelesc). Mont. Fam.
Harshness, hartanesc, julesc, 9(411 (de ex.,
picioarele alunecInd pe o sand). V. refl. MS
jarpelesc: o hand, o palarie, o trasurd idr-
cdnitd. V. zgfrIT.
jarcilnItara f., p1. 1. Plele sad haina
jArcAnitA.
Jarchelesq, V. jarpelesc.
Jarchln6s, -clash adj. (d. jarchind)
Fam. Iron. Zdrenfaros, ptrlit, prost imbracat
$i jangh- al jangh-. (Munt g. a.).
jarcuTesc v. tr. (d. Jared). Nord. Silsii,
nip. V. refl. MS aftsii, ma rup : coJocu s'a
jarcuit.
Ardis, V. jerdie
jiirghle, V. jerble.
jarlste, V. jarlete.
jarpelesc gi jarchelesc(mh) v. refl.
(var. din jarcanesc). Est. Ma nip, ma sfisit
vorbind de haine, cant mobile #. a. $1
Jerp- (vest).
Jarpellbirift f., pl. f. Lucru jarpelit.
Jartavnlc, V. jertfelnlc.
jhruTesc, V. jarasc.
javalitTe, V. juvalaTe.
jder si (Ban.) jdeor m. (cp. cu furs.
elder, balaur. Cu strb. fdera, mtncacios, Ware
legaturA). Un fel de samur care traieste gi
pin Romania (=stela marten).
joichlIA, V. jachlla.
jecuTesc, V. JacuTesc.
jefulesc, V. jafulesc.
jeg n., p1. art, (bg. iega, argils, Weal.
Cp. si cu jig, jigarafe, jigodie). Munt. Sulu,
murdarie grass pe pefe (lip) on pe halm.
Ban. Trans. Jar, lkatic
jegajne f., pl. alni(strb. zagainja. Cdr.).
Olt. Doll. plash de prins peSte (3 m. pe 2).
$i JIgajnle, pl. dinii to Dolj (GrS. 1927,
248).
jegEtrAT, V. jeragaT.
jegarlt, V. Pgarlt.
jegn(e)atta, V. zagneata.
jegds, .oesa (d. leg). Vest. PlIn dale&
slinos : glt, palton jegos.
JeJtin n., pl. uri ()at.jeldnum (intestacy:11MP
d.Jefanus, care n'a mhicat V. deJun
ajun). Anat. Al dollea IntestIn suppre, care
e dupe duoden ti care, de ordinar, confine
puline materii comparativ cu celelalte. $1
jeldnum, tars pl.

JEL
jelanie f. (vsl. felkniie. V. Jalese). Vechi.
Cerere, dorinta. Azi. Plingere, lamentatiune,
dolia : la moartea tut a lost mare jelanie.
In est jfi-.
jele f. farA pl. (val. Celia, mahnire, jele
V. jale 1). Melancolie : a-11 fi jele. In
est jale.
jeldsc V. Jalesc.
jellste, V. vIeliste.
jest, V. jet.
jeluTesc, V. jiiluTesc.
jemItigh f., pl. f (ung. szemling. d. germ.
0/m/tag. V. somn 2). Trans ? Lostrita.
Janina, V. jimbia.
Jena I., p1. e (fr. gene, din geine, vfr.
gehine, d. vfr. gehir, a marturisi In torturi,
d. vgerm. de sus jehan, a declare. Gehine a
Post de timpuriii confundat cu gehenne
gheena). Situatiune penibila sad incOmoda
(de ex. cind to strtnge gheata sea ti-e cald).
Pig. Sfilala, Incurcatura prezenfa mea acolo
constitute o fend pentru et. Strimtoare, lipsA
de bani. Fara fend, fara sfilala.
jeritnt, -ft adj. (fr. genant). Care je-
neaza, care incomodeaza : situalitme jenanta.
jenat, -la adj. Care e In jena : a fi jenat
In nisie haine. Fig. Incurcat, incomodat : a fi
jenat intro societate. Lipsit de bani, strim-
torat.
jencuTesc v. tr. (cp. cu ung, zsengeni, a
rasari). Dos. Rasadesc.
jenfiz v. tr. (fr. gener, d. gene, jcna).
Constrtng miscarile corpului, string : un gra-
ter strimt jeneaza respiratiunea, to jeneazd.
Fig. Impedec, lncurc, stinjinesc : aceastd lege
jeneaza industria, prezenfa lui and jeneazd.
jenille f. (fr. chenille, omida). Fir de bum-
bac pe care-s fixate perpendicular niste firi-
cele de matasa ca catifeana si care serveste
la brodat g. a. - de sedere, sessel, scaun). Vechi. Fotolitl.
1) jep m. Munt. Jnep.
2) jep gi jlp m., pl. url (ung, ?). Vest.
Rile la porci on la ctni.
jepat, ai jlpat, -It adj. Vest. Bolnav de
jep : cline jepat. V. jegos.
jepuTese, V. jupoT.
jeratec, V. jaratIc.
jeriighT ci (rar) jegarilf n., p1. art
(d. vsl. iegon, ard, infl. poate de jeratec. V.
jig, jigaia). Munt. est. Jig, arsurA pe eso-
fag. Munt. vest. Jaratic. In Olt. jeregaT
(NPI. Ceaur, 42, 72 $i 82). si jfiragaT, ja-
retie. V. jigaraT.
jerbie f. (ung. zsereb, sera, jurubita,
rucla cu jerebie gi cu viarbd, precum gi
germ. garbe, fr. gerbe, snop. V. jerebie).
Jurubita. Fig. Jerbie de lumina, fascicul de
lumina (Vlah. Rom. Pit. 100). Dim. jer-
bloara jerblutil. In est jarble, pop.
jarghle r o jdrgirtufd de pdmint (Neam.
Rom. Pop. 1,573). $i jirbluta, pop. pr.
°Muth fi jighluta.
www.dacoromanica.ro
713
JIC
jerclfe ci jardie f. $i joarda f., pl.
e (rus. fercil, d. vsl. zradi). Prajisa suptire,
paleata beldie, nula mai lunge. In est
pop. jardie. 'In Olt. joarchi (NPI. Ceaur,
142), si jurdea, pl. ele (bg. dial. iordt,
foardi =irtida, frada, ierda). V. dirjalh.
jerebie oi Preble f. (poi. ferebie, Erze-
bie, jerebie ; rut. iereb, rus. terebei, sort,
Mob un bir, ierebeek, bucat8 de hIrtie,
de lemn on de alt-ceva p. a trage la
sorti, d. vsl. irebii, irebti, sort. V. jerbie).
Est. Vechi. Parte de pamtnt (proprietate in-
dividuala) iesita cuiva la sorti, numita si
Azi. Loc de arAtura lung si ingust
(sfoara, cures, chinga). Fasie de munte de
la vIrf la poale. Jerbie, jurubita. La SA-
cele (Trans.) Affable, jurubita, legatura,
fascicul de ate.
jeregaT, V. jerikgaT.
jerpelesc, V. jhrpelesc.
jertfa f., p1. e (vechi -tvd, d. vsl. irdtva.
rus. iertva. V. &fa). Sacrificia. Vechi
5i jirtfa, jirtfa.
jertfelnic n., pl. e (d. jertfd sad d. val.
fratvfnikii), altar; bg. rus. iertvennikl
Vechi. Altar p. jertfe. Proscomidie : $1
-enic, jertavnic, jert-, Art-, jirt-,
jfrt-.
jertfesc v. tr. (d. jerifa). Sacrific. V.
refl. Ma sacrifice Vechi jertfuTesc
(vat. 4ratvovati, rus. firivovati).
jestoc, -coach adj. (vsl. rus. testdkii).
L. V. lute, suparacios.
jetdn fn., pl. oarte (fr. jeton, d. jeter,
a arunca, lat. jactare, d. jdcere, a arunca.
V. treg). Marca, fisa, bucata de metal on
de alt-ceva to forma de medalie on 5i aft-
fel Intrebuintata la joc si la altele: jeton
de prezenfa in consiliu unet bdncL
jet n.. pl. uri (sas. stitz, germ. site, loc
$i jest gi J111 (care poate veni din ceh.
zidlice, scaun, on dintr'o forma mai veche
germanica).
jell n., p1. art (fr..jais, d. lat. gagates,
vgr. gagates, d. Gdgai, un ores in Licia, to
Asia Mica). Lignit negru lucitor 1ntrebuintat
ca brnament (piaci sad margele cu colturi)
la hainele femeie5ti de dolifi sad obisnuite.
Aceste armamente se fac 5i din sticla neagra
care imiteaza jeu natural. Jell natural se
afla in Francis, Germania, Spania s. a.
jgheab (ea dift.) 11., pl. art (val. EWA,
ilebi, flibi, slrb. bg. Het), de unde gi ung.
zsilip, zselep, zsilib. V. Alp. Cp. cu zglo-
bid). Vest. Uluc (la stresina). Uluc, troaca
cu (de adapat vitele). Canal de dus spa la
inoara. Drum tngust Intre dealuri. Jgheba-
tura. Rar $i zgheiab. V. plj.
jghebatura f., pl. 1. Munt. Taletura B-
MA fntfo bIrna ca sti cuprinda capatu
altel blrne.
&nicer, jicnIta, V. jltn-.
 714
JID
jidan, -Inca s. (did. jld din Jidov si
sufixu -an, ca in bdddran; val. iidind,
&chi, ung. ZsidO, lat. Juda!us, vgr. ludalos,
V. jidov, Tuttle). ludeii, Evre,, Semit ori-
ginar din Palestina. Fig. Om fricos. Cama-
tar feroce: cdmdlaru Shvlock at luf Scha-
kespeare a tipu Jidanului. In Munt. est si
Mold. sud se uziteazA femininu Jidoafcd, to
nord Jidadcd. Jidan ai Jidov is epitete
pline de dispret. $i mai pline de dispret is
Harbor, Iticman, ludd, Farhat, Tarh6n,
Ttrtdn al. a. Jidanului li place 88-1 zici E-
vred sou Israelit. RomAnu -i mai zice gi
tine. - In 1911 era, In Europa 8,853,599 de
Jidani, dintre care In Rusia 5,2115805, In
Germania 600,862, to foasta Austro- Iingarie
2,076,388, In Francis 100,000, to Italia 35,617,
In Spania 2,500, in Romania veche 266,653
(In realitate trebute 58 fi Post aproape 500,000),
In Turcia europee 106,978, to Portugalia
1,200, In Suedia 32,012, In Serbia 5,729, In
Bulgaria 37,653, to Elvetia 12,366, In Grecia
8,350, to Danemarca 3,176, In Norvegia 641,
to Belgia 15,000, In Anglia 237,860. Restu,
pia la vre-o 14,000,000, traieste to Ame-
rica (Statele Unite si Argentina) si'n cele-
lalte continente. V. cahal, francmason.
paw, -à adj. V. jidov 2.
jidanarie f. Iron. Mare multime de Ji-
dani : ce lidandrie l Cartier locuit de Jidani.
- $i -rare, pl. AL
1) Jldanesc ai jidovesc, -eitsca adj.
(d. Jidan jidov; vsl. tidoviskil). Iron. 1u-
daic, ebraic, evretesc. Muncd Jidoveascd,
munca penibila, munca chinuitA.
2) jfdandsc ai jidovesc v. tr. (d. Jidan
sl lido. ; vsl. iidovtti sen, a se jidovi). Iro r
ludaizez, prefac In Jidan on In jidanesc. V,
refl. MA judaizez.
pdandate $i jidovegte adv. Iron. Ca
Jidanii, ovreieste. Fig. Pe dos, In mod lovers
(aluziune la modu Jidanilor de a acne): a
lucra jiddnegte.
jidanime ai jidovime f. Iron. Totalita-.
tea Jidanilor.
jidfirase V. zfidarasc.
1) jidov, j idoetca (Mold. sud, Munt
est) si jidauca (nord) s. (vsl. fidoviika ;
rus. lid, iidayka. V. jiclan). Vechi. Azf
mai rar mat ironic. Jidan:strelmbe cell ai
ft rele la spurcatif Jidovf pururl ad lost si
curse (Prohodu). Mom rdtdcitor, un perso-
na) din legendele medievale numit gi Ahas-
repos, blestemat de Hristos ad rdtacessca
Ora la sfIrsitu lumii flind-cti nu I-a Mat sit
se odihueascA pe prispa lui chid tat ducea
crucea.
2) jidov, -A S. si adj. (din jidov adj., gi-
gantic, d. bg. * fiday,.[ca &boy tld. gir-
bay), derivat d. iid, gmant. Cp. al cu shit
gin, gigant). Vest. Gigant, urias.-Forma ji-
dav, ca adj., se ail In romantu Haiducul,
de Bucura DumbravA, tradus de T.. 1Y.0 Bu-
curesti, Sletea, 1908, ,pag. 110 ai 240.
jidovasc, V. jidanesc.
jidovegte, V. jidanegte.
www.dacoromanica.ro
jli.
jidovime, V. jidanime.
jidovina f., pl. 1 ai e (bg. clitidovina,
d. dilid, ploaie, ddidovnica, apa de ploie).
Mold. Trans. AdIncatura sail rtpa pe unde
se scurge apa de ploaie ai create iarbA pe
care oile o mantnca cu pofta si se unfla.
Sant (In fundu cliruia-s trei blrne) pe care
se da drumu butucilor din munte (rev. 1.
Crg.- 5,126). - In lasi gI rtpa (ponor) in
care se aruncA gunoalele".
jig n., pl. urf (vsL zigd, strb. fig, arsura,
ruda cu jtgnesc, jeg, tegdraf ai terdgai). Est.
Jeragai, arsurA pe care, dupA mIncare, o simti
In esofag din cauza suiril acrelii din stomah
(tn med. pyrOsis, vgr. p5frosis). - In Olt.
ojig (strb. ofega).
jigajnie, V. jegajne.
jig al a f., pl. e (rus. iegJlo, priboi [de &t-
ilt potcoavelej, rut. figalo, frigare, teg16,
zamba; pot zegadto, priboi, zamba, d. vsl.
figatf, a arde. V. jeragaT). yacht Zamba.
- $i jlvala.
.j1ganle I. (din jivind al ginganie). Dlha-
tue, jivind, animal (mai ales fabulos).
jigaraT a, p1. urt, si jigaraTe f., pl.
di (ung. zsigora, colicA clneascii, infl. si de
Jigdrit al de term, din potaie). Marazm la
ctni, jabA. Fig. Iron. (jigaraTe) Potaie,
cotarlA, javra, jigodie, sarla, tine nat. V.
jeragaT.
jigaresc(ma) v. refl. (d. Jigdrit). SIA-
besc, ma murdAresc, ma urttesc (despre ani-
mate 5i, ironic, si despre om).
jigarit ai je -, -A adj. (ung, szigdr, szi-
kdr, slab, infl. de Jigarate). Iron. Slab, mur-
dar si urtt : un c.ine Jigdrit. - Mold (rar)
5i tfgarit, slab. V. ogirjit, afrijit.
jighlata, V. jirbluta.
VOA f., p1. e (bg. fegla,reste0, d. ngr.
zevgla, jug). Mold. Olt. Bulfefi.
jigndsc v. tr. (strb. fignuti, rus. -Lift, a
arde, a trage un bid, V. jig). Vest. Stric,
alterez: cdldura jigneste alunele. Fig. Ofen-
sez : a jigni interesu cuiva. V. refl. Ma stric,
ma rtncezesc: untura s'a jignit,
jignicer, jignita V. jitn-.
jignit, -a adj. Stricat, rtnced : ant-de-
lemn jignit. Fig. Ofensat. VAtAmat, pagubit.
jigddie f, (run cu Jig, leg). 0 boalA a
ctnilor (numitA ai label) .caracterizatil pin
caldura. tuse sl tristeta. Fig. Iron. Java, ji-
Orate, clne profit. Om ptrlit, pAcAtos.
lilav (est) yi Play (vest), -ft adj. (bg.
iilgy, elastic ", slrb. vtnos, atos"). Umed,
cam ud: pdmInt jilav, rufe jilave, V. 'gra-
sios si reavan.
Mail, V. gealita.
jilaveala f., pl. elf. Starea lucrului jilav,
Maltese v. tr. Fac jilay. V. refl. MA lac
jilav : sarea s'a Jildvit din peicina, umezelit
din aer.
 715
JIL
* Mete& 1., pl. i (rus. filet, pop. illetka,
ca si bg. d. fr. gilet, care vine d.
turc. ielek, de unde si rom. ilic.V. Inc. Cp.
cu surtuc). Mold. Vesta, o bola ftrA mtnicl
care se poartli pe supt surtuc. V. bunda.
jIllp n., p1. uri!)i e (ung.ziilip.V. jgheab).
Vest, Sant on jgheab de derivatiune la o
moara sail ca st se scurgA apa unui izvor
sat ca sa alunece din munte bu5tenii Watt.
V. bijol, tuturoT.
Jilt, V. jet.
Jim, a -it v. tr. (cp. cu strb. fimati. a jir n. (vsl. find, pA5une, d. fill, a trai ; bg.
apesa. V.jimat, jimlna, jumet).Meh.Rtm.
jimat n., pl. ete (rudii cu jim, jimind.
jumet). Mold. sad. Ram At, hArmAlale, hAltlaie.
jimbesc V. zhnbesc.
jimbla f., p1. e (ung. zsemlye, pol. femla,
zentici, ceh. femle, germ. semmel, jimblk d.
lat szmiltz, Mint bunt, Mint, de unde vine
si it. sp pg. semola, vfr. simble, nfr. [d. it]
semoule. Mbl Ild. ml ca si to dambla, si
vie. simble, nfr. trembler, combler, sembler).
Pine albA (lungt).In Trans. jemlasi jem-
bla, In Mold. nord, Bucov. jemna. V.
franzela si vigla.
jimesc y. intr. (slay 7). Dos. Ferb.
jimlna f., pl. e si I (cp. cu jimesc of mi-
stral). Sud. Jumet, sumedenie, misink mare
multime de vietaft : o jimind de Jidani, de
guzgani. $i jImigaT, n., pl. art. La ChN.
2, 80, jumugaT. In Bucov. junto:1de, f.
pl. ezl.
ilmf9ca 1. pl. ste 5i stisaa (Munt. Mold.
sud) gee si fCi (strb. zemieka, jimisck, din
aceia5i orig. cu jimbld). Olt. JimbIt mica,
pinisoarft.
Old n., p1. art (vsl. fenicli, ferlida, sete,
fendati, a-ti fi sete on foame, a potoli, a
jindui, a astepta). Mare poftA: A to Witt cu
jind la ceva, a dori, a pofti mutt ceva pe )a
care-te uiti. A duce jindu wink lucru, a-1
duce doru, a-I dori, a-I pofti.
jinduTesc v. tr. (d. find). Doresc mult,
poftesc mutt (o mIncare, o haint).
jintuit, -ft adj. Care jinduieste, foarte
doritor: a fi Jinduit de ban!.
jinta, ,V. jintuTala.
jintalaa n., pl, die (d. jintutesc). V. ter-
chete0.
jintita f., pl. e (ceh. fineica, zer, d. Hake
silt de Or de cal [edict jintita e cela ce
s'a strecurat'l, dim. d. lima, coam4; slovac
fentica, pol. zentyca, fetyca, rut, ientSrcaa ;
ung. zsendice, zsengice). Un lichid alb, cam
gros, care ramtne pe fundu cAldtrii dupt ce
s'a scos tittle. (rev. I. Crg. 7, 154, si Viciu)
sat zeru scurs din urdA amestecat cu fulgi
de urdA" (Jun. Lit. 1923, 6-7;191). N, jant
ace/Wt.
jintitoT m. (din cintizo0. Est. Ciritezt.
&Wel& f., pl. felt, Actiunea de a jintuib
Un fel de smIntint.ta un zer gros ecru care
ramble de la urdA (Trans. Viciu) orl de la.
cast, moale scos din tart. -, Se numestefid
lint& (Vs.), jintuit (est) si jazt (vest). V.
cocirja.
www.dacoromanica.ro
JIV
jIntuTesc v. tr. (d. jintild). Bat laptele
Inchegat cu jintAltu 5i-1 pun la scurs In sac.
Pritocesc moarea. (Trans. Viciu).
jintuit n., p1. an. Est. JintuialA.
1) jlp m. (ung. zsdp, fascicul, snop). Trans.
MAnuchi, sumuiog (de pale). Olt. Bart. Copac
tnalt si suptire.
2) jlp n. V. jep 2.
jlpat, -a, V. jepat.
jIpuTesc, V.sjupuTesc.
fir, slAnint, ghindk strb. fir, ghincla, rut.
fir, hrant, rus. fir, slAnint, pol. fyt, ceh.
fir, recoltA de ghindA, ung. zsir, grAsime. V.
jltar). Fructu fagului (care constitue un
nutret p. porci). Un joc cu arsicele asezate
In cerc. Iron. A fi plecat cu porch` la jir, a
dormi sforAind.
prbluta, V. jerbie.
jlreble, V. Orebie.
jirfA f., pL e (din jertja, edict lucre jer(-
fit In mare cantitate"). Ml. s. a. Belsug, mare
cantitate: ce jirfd de apd (despre un rift mare
si repede. Univ. 24 Ian. 1901; 2, 2) I V. so-
dom.
1) jirtete f. (vsl. fiiisle, d. fiti, a trti, supt
infl. lui mingle). Ps. S. (scris fdriste, dar
prom. jingle, mold. Ild. jirigte). Loafing.
2) jir i*te f. (d. jir). Locu unde e jir (Delv.).
jIrlaT n., pl. oak (rus. find, gut% de tun
sail de vulcan ; rut. fereld, izvor. ExistA si o
gIrla Jidda In lalomita. V. si girla, elroT,
eirloT, curia). Munt. Mold. A curge final
sat jirloale (lacrAmile, stngele, apa de ploaie),
a curge In mare cantitate.
jirtAvnic, V. jerffelnic.
jirtfa, V. jertfa.
jitar m. (vsl. Wart, pltat, prfnar [negus-
tor de grit], d. iito, recoltA, iitt-fivon, a trAi;
bg. sirb. iitar, negustor de grtu, rus. ii-
tar7, inspector de grine. V. jItnItaajlvina).
Est. Pinder, pAzitor de semAnAturi.
Marie f. Est. Ocupatiunea de jitar. Bari-
era satului (unde e si coliba jitarului):
jitie f. (vsl. sirb. bg. iltile, rits. title, VW,
vialt, biografie. V. on,tejitle). Vechi. Bio-
grafie. Az!. Meld, istorze, poveste : v'am spus
jitia toatd. Munt. est. Motiv: ce jitie lJ awe
sd se lege de mine ?
jitnicer m. (d. fitnitd). Yecftt. Boler mar
Mare peste hambarele domnului.sail ale stA-
piniril: marele jitnicer, al doilea V.,
humelnic.
Melia 1., pl. e (vsl. fitinica, hembar ; Orb.
bg. rus. Wawa. V Sitar). -Vechi. Hambar,
grim Ng ales Al domnuitli sat at stiipt-
nir11). jion- i Pon-.
iivios, V. jigalal,
living f., pl. e si I (bgr strb. diviner" ant,
mai on pestle domestiel; ceh. fivincw efia
meet, poi. fyvina, vietate, d. vsL lied, vi`b
fivota, Watt, animal; beak Jiyotiatr,animalt
 JIG
d.iill-fivon, a paote, a trai. V. jitar, ju-
velnic). Animal, monstruos on rar, mai
ales reptil sad insect (jiganie, dihanie).
in Mold. sud. of juvfna: Meustd art altd
juvind (VR. 1911, 11, 244), In Ban.josivIna.
jighliita, V. jerbie.
jimbez, V. zimbez.
lint-, V. jint-.
Ord, -ft adj. Unde ? Fara par : mel fire.
jirghitita, V, jerbie.
jirtivnic, V. jertfelnk.
jmfftltuTesc, V. smilltuTesc.
jmoc n., p1. urf (rus. temdk, cocolo de
cearA strinst intre degete, V. smug& MA-
nunchi, chat, fascie, fascicul : an jmoc de
flail, de pdr, de raze. $i zmoc, smoc,
smoc. La Pantu smoc, o plant/1 numita
of zgidvoc. V. mot gi dup 2.
Inftpal of -idsc, a -I v. tr. (imit. d. o
interj. jnap lid. jap). Mold Trans. Lovesc,
bat (cu palma sad cu verge).
jneap of jnep m p1. inept, jneapan
i jnesiipitr m., jnepeni of jrzeperi (din*
p1.
Juneapdr, lat. juniperus. D. ram. vine rut.
ienepin tenepir, ieneatirz of ierep MK V.
Tenupar). lenuptr. Jep, un tel de pin pitic
ol shim)) (pinus pumllio) care fonneaza.
tufiouri pintre stifle' la inaltimi pe unde nu
mai create bradu (dincolo de 1800 de metri).
joircit (oa. dift.) f. lad p1. (d. Joe). Fain.
Joe, zburdalnicie:joacaspargecojoaca (Pray.).
joriggtr(oa dift.) rt., pl. e (sas. sager sag'
fierestrAd = germ. sage, fiertstrad). Vest
Biochie. Fabrict de prefacut grinzile to scan-
duri of numita of gater pi fabricd de lemne.
in Prah. jfigar.
joarda, V. jerdle.
joavIna, V. Pvina.
* joben n., pl. e pi art (dupa numele unui
paltrier Francez Jobin din Bucureoti). Palarie
Inaltii cilindrica nurnita of ptildrie inaltd
cilindru (Se derivA din pilltria olandezA cum
e In tablourile lui Rembrandt.Forrna actualt
dat-o un paltrier din Londra la 1797, Tar
la 1813 a Post adoptatt de modt). V. clad.
*jobenat, -A adj. Care poartli joben (ci-
1indrat).
1) Jac n., pl. art (lat. locus, joc cu vorba
[jocu to actiune se numea Wad, it. giuoco,
pv, Joc, fr. jeu, cat. jog, sp. juego, pg. logo).
Petrecere, distractiune, amuzament pin mio-
On sau alte conbinatiuni de calcul sad de
noroc: jocuri copildrepti (cum e de-a baba
oarba), jowl de noroc sad de Indemnare
(cum is cdrfile, Oahu, biliardu). Obiectele
care servesc Ia joc : un pc de cdrfi, de pah,
(mai des: o de cdrfi, an pith). Dans:
and duc lo oc. Modu de a te mica, a vorbi,
a glumi : OC11 and mapinl, jocu ochilor
culva, jocu de scend al until actor. Pl.
Spectacul public la eel vechi of imitat ol de
- cei not : jocurile olimpice la Greet. Joc de
cuvinte, aluziune glumeatii fundatA pe ase.
mtinarea cuvintelor. Casd de joc, tripod, cast
in care se joact cart!. A ft In Joe, a II In
www.dacoromanica.ro
716 - jOt
rise, a ti vorba de: hi rdzboaiele pumice era
In joc existenfa statului roman, A -It bate
joc de, 1. a lua In cis, a ride de, 2. a insults,
a dense, a fnjosi, a batjocuri.
2) joc, a juca v. intr. (lat. jacare, cl.
Pearl, a glumi, a te juca; it. giocare, pv./o-
' gar, fr. jouer, sp. jugur, bg. jogar. joc,
foci, joacd, Jucdm, jucatt ; jucam; jucasem I
sd foace ; jucind). petrec, mt amuzez : copiii
Joacd la coroand, la bile, oamenii joacd la
(sad : in) aril, pe bant la fah, la popice.
Dansez : Joe la hord. MA mipc cu vioiciune:
acestuf hot it joacd °chit dupd furturt (ca-
Ott sit fure). MA migc of vorbesc pe scent:
acest actor joacd bine. Merg izbind din pi-
cioare: calu joacd. V. tr. Petrec, mit amu-
zez: joc cdrlile, joc concina.Intrebuintez Ia
jocu de ciirti: joc o carte norocoasd.Perd is
jocu de Orli : acest om pi-a jucat toatd a-
verea. Expun, risc : Imi Joc Plata. Reprezent
pe cineva pe scent : acest actor ii joacd
bine pe Hamlet. PtctIesc, !noel, tntrebuin-
tez cum vread :ferule -te de acest tarlatan,
cal .te joacd ca pe-o pcfpupd. Dansez.:_ joc o
un vals. Conduc, port la dans, dansez:
le-a jucat pe Mate fetele. A Inca pe cineva
pe degete, a-1 mieca cum tti place tie, a-I
avea to puterea ta. V. refl. MA amuzez, pe-
trec: copill se juccuise (tuba, se jucau de-a
ho fit, de-a soldatikls foarte priceput In : el
se Pact' cu algebra, Napoleon se juca cu
rdzboaiele. Glumesc, pagulesc, tratez fart
frict : nu te juca cu calu, ed to trintepte. Fig.
A te juca cu focu, a amble fArt atentiune cu
focu (cu periculu). A te Inca cu bank a po-
seda multi bani of a-I cheltui Mr& grija.
* jocheti in. (fr. jockey d. engl. Jockey
lid. lackey, dim. d. Jack, lacob). Aceta care,
pentru bani, cilareote caii zinnia la alergari.
jdcote 1. p1. ft!. joc). Jocuri, glume : In-
cetaft din locate (P. P. Tel. N. R. R. 15 Aug.
1900, 61, 2).
of
jogiirar m. Lucrttor la joagAr.
jot f. (d. lat. Jails [edict dies, zidaj lui
Joie, zeu suprem al Romanilor ; it. giovedi,
pv. Jous, fr. jeudi, sp. jueves). A patra ti a
saptamtnii, Intre Mercuri of Vineri.Jota mare,
Joie India dup& Paote ; Joile dupd Papte,
cele nofit sad trei Jot dui:a Pao* chid fe-
meile din popor nu coase de fricil at nu
cad& grindint sad st nu le meargt rat vite-
lor. Iota verde, o strbAtoare mare, dupd Ru-
sant, la catolici. Din Jot In Papte, foarte rar :
not ne vedem din Jot in, Paste. De Jot Pia
mai apot, putin timp: a limit (ducat) de Jot
pind mat apot. P. declinare, V. LunT.
joTan, -A adj., pl. tent, lene (d. Jot).
Ntscut Joia (vorbind de bol of vac!). Se In-,
trebuinteazi mai must ca nume : hats, Jo-
lene I S. m. 0 plantA erbacee umbelifert cu
flori albe (oenanthe crocata). S. f. Un dans
popular (Vlah. Rom. Pit. 111, Jiu de sus).
j6Tmtirlta f., pl. e (var. din polmarifa
contaminat de Iota mare. Cp. gi cu vgerm.
mara, demon, care e In fr. cauchemar, via
groaznic). Munt, Mold. 0 femele tngrozi-
toare care, dupli credinta poporului, pedep-
JOI
- 717
seste fetele lenese (care nu termina Meru
de mina pinit la pia mare). Si 913T-
inane vi *oTmarite (Csor. 88), niste ztne
care to lovesc cu emiplexie gi alte boale.
$1 joTmarica (Unde ?). V. brezaTa
baba-turca.
joTmir §i jolnir m. (rut. falnir, idmnir,
idvnir, pol. foldnierz, folnier; soldat mer-
cenar, d. fold, solda, d. germ. sOldner, it.
soldaniere, d. soldo, solda. V. jold). Vechf
.Mercenar. Ali. Fig. Fam. Volintir, zurba-
gio, seandalagiii.
jold n., pl. art (pol. fold, ung. zsold,
germ. sold, d. it. soldo, solda, leafs. V. joT-
mlr, solda). Vechi. Soldit, leafs la mili-
tari. Mona gratuita In folosu stliptnirii :
card (care) de fold, de podvoadd si de cal
de olac (la 1676). V. havalea.
WM, V. julfa.
join& f., pl. e (rut. folnd, ghionoaie,
care traieste unde e ghincI, pL scrofule ;
ceh. fluna, bon apoasa ; ung. zsolna, ghio-
noaie ; lat. glans ghincla. V. gjlma). Est.
Scrofule.
jolnir, V. johnlr.
jolteala F., pl. elf (rus. RIM° galbe-
meala, d. fOltvi, galben; bg. feltilo. V. ol-
ding). Nord (rev. I. Crg. 3,251). Drog (ge-
.nista tincloria). In sud *oldealai. V.
eurcuma.
janea 1., pl. e si 1 (fr. longue, cuv.
luat de Ia Chineji). Un fel de corabie cu
pInza, cu capetele rtdicate, foarte rezistenta
iluctuatiunilor Writ si Intrebuintata In China
vi Japonia.
jonglerie f. (fr. fonglerie, lid. Jouglerie,
d. jougler, vechea forma lid. fongleur, care
.corespunde cu pv. foglar, lat. focularis,
glumet. V. Joe). Arta de a jongla. Fig.
Sarlatanie: jonglerif demagogice.
jangles v. Intr. (fr. Jongler, d. lat. Jo-
culari, a glumi). Arunc to sus obtecte si le
prind cu Indemanare, InvIrtesc o lampa. fare
*A se stings, rostogolesc fare 85 cadli un
cerc pe o umbrela s. a. Fig. Inset fac pe
larlatanu : a fengla In politic& MA joc, no
ma tem de : a jongla cu dificulfd file, cu o
-itlinfd.
jonglOr m. (fr. longleaf). Acela care
jongleaza. Fig. $arlatan: jonglorl politic!.
Menestrel compozitor. Cel mai multi zic
jongleor (eo tin). Forma curat rorn. at fi
ionglator. V.ghlduo, pehllvan.
jordea f., pl. ele (d. *weld). Olt joarda,
jordeluta.
jordehlia f., pl. e. Para mica.
jardle, V. jerdle.
jorma 1., pl. a (rut. forma, risnlia. V.
rivnlia). Est. Ulm.
jos adv. (lat. pop. jossum si deiuso, cl.
deosum gi deorsum, din devorsum, com-
pus din de, de sus In jos, sivorsum, vdrtere
vertere, a Invirti, a Intoarce riC gitt gi
.gitie pia. gitisoj, vfr. /us, sp. ayuso. V. ma-
www.dacoromanica.ro
- JUB
tes). In partea inferioara (sttnd on mer-
end): el e jos, se dd jos, arunc jos. Pe
jos, 1. pe partea inferioara, pe pamtnt,
pe pardoseala, la picioarele noastre: pe ios
erad numai florl, nu sculpa pe jos ; a urn-
blind, mergtnd (tn opoz. cu ,pe sus, In ca-
ruts, pe cal" s.a.): md. duc acasd pe jos.
De jos, 1. din partea inferioara, de pe pa-
mint, de pe pardoseala : a ridtca cenr de
jos; 2. inferior In loc (fats de nivelu marii):
episcopia Dundrif de ios. Inferior in rang :
eel de jos (cei mid). Fig. Tarim, taranesc, su-
burban: acest om e de jos, dintr'o famine
de jos. Dad jos, 1. scobor ; 2. trtntesc.
Ma dad jos, ma scobor.*ed (orl stau)
jos, ged asezat pe scaun (nu In picioare).
Ramjn pe jos, Is intrecut, ramIn In urma,
perd din vaza. Las pe jos, Intrec, intunec
vaza cuiva. Adj.Jos, joasd. nu molt rtdicat,
scund, tupilat: caul ioasd. Gras, cu putine
vibration! pe secunda: sand jos. Josnic :
purtare joasd. S. n., pl. art. Partea de jos.
partea inferioara: josu serif, adept In josu
scorn. A labia In josu apef, a Mont la vale,
cum se angel, curentu. A rdsturna cu susu'n
jos (casa, lucrurile), a face mare detordine
(V. hustfulTuo, hara-para). Interj, de
reprobare sail de ura :Jos Jidanif I Jos ea ei 1
josean, -ca s., p1. enf, ence. Locuitor
din Moldova de jos.
josnlc, adj. (d. jos). Ordinar, mes-
chin : purtare josnicd. Adv. In mod josnic:
a to ports josnic.
josnIcle f. (d. josnic). Defectu de a fi
josnic.
jpsorAsc, V. fnjosesc.
jovial, -a adj. (lat. jovialis, al lui Joie,
fiind-ca astrologii evului media considerai1
planeta Joie ca izvoru bucuriii si norocului.
V. roT). Vesel, bine dispus : an tovardl jo-
vial. Adv. In mod jovial. V. juplterlan.
a jovIalitate f. (d. jovial). Calitatea de
a ft jovial.
jubllar, -a adj. (fr. jubilaire). De ju-
bileii, at jubileului : an jubilar. Fals
jubIllar.
jubllaildne f. (lat. jubildtio, - finis).
Actiunea de_ a jubi'a, bucurie zgomotoasa.
si -ape, dar mai des are.
jublled n., pl. ee (lat. jubilaeus, d.ebr.
label, sunet de corn, pin care se anunta ju-
bileu). La vechii jidani, o solemnitate cele-
bratt la cite 50 de ani, chid se iertaa dato-
riile si se liberal: sclavii. La catolici, indul-
gen% deplina, solemna gi generals acordata
de papt la Inceput (Ia 10) la cite 100 de
ani, apol la cite 50 de ant, tar azi la cite 25
de ant, si, pin exceptiune, si la alte epoci
In anumite ocaziuni. Obisnuit, sarbatoare
aniversara solemna (nu numai Ia Implinirea
a 50 de ani): jubilee de 40 de ant de dom-
nie a meta( Carol I al Romania' (1906).
jubilifz v. intr. (tat. Ilibllo; Are, a striga
de bucurie). Arat mare bucurie.
JUC
- 718
jucarfe f. (d. ioc.) Object cu care se
joaca copill (ca bj141e, arsicele, soldatil de
plumb, papusile s. a.). Fig. Ceia ce e supus
gustului sau puterii altuia: acest pitic e o
Wade in Waite aceltd arias, corabia non-
strd era lucdria vfntulut si a vaturitor. Gha-
na, lucru usor : a.eastd luptd n'a lost Jo-
cdrie, algebra e o Marie pentru el.Fam. si
jucArfca, p1. ele.
jucArldr tn. (d. jucdrie). Fabricant sail
vInzator de jucani.
jucatdr, -care adj. ai s. Care jou/4:
jucdtor de cdrfi, jucdtor de Nord, jucdtor pe
futile (acrobat).
jucAtorie f. Actittnea de a juca cartile
on alte jocuri de noroc on de combinati-
une : in Casa asta e mare jucdtorie de carp'.
V. carto4orie.
jucatia, -A -adj. at s. Est. _Natal; dan-
juedus pe cdrft, dittofor.
sator.
judaic,judaizez, judaizm,V.Tud-.
-*jade m. pl.7uzi (din nom. lat. Judex,
judecator. V. judec 1). Vechf. Rar. (Doc.
1592, 1605, 1623). Judec, stapIn de Serb (cnez).
Vatliman, soltuz rural. Vatav de Tigani. Ca-
pitan, set, comiticator (de colindatori). L. N.
Judecator. Inainte de Intemeierea domniii,
stapinu serbilor era si judele Tor. Dupa tn-
temeierea domniii, judele n'a mai judecat, ci
a ramas numai stapan de serbi (Gum 101).
1) jaded m. (Tat. jddicem, ac. Jul Judex,
judecator ; it. giddice, pv. cat jutge, fr. juge,
sp. Me:, pg. /aft. Cp, cu oaspete, purice, s3a-
rice, berbece fata de oaspe, purec, pare.",
berbec). Trans. Sec. 16-17. Jude, domn, stapin,
om liber, megias, coproprietar. $iazi in Maram.
P. P. Judecator: Nu and lasd la focu,jude-
ca-m'a judecu, dac'oi mere (merge) la dinsu
(Sez. 31, 51). 'Din Giur.: Pe chid traducti-
torii care eraG familiarizati cu vechile tradu-
ceri ale scoalei de la stintu Gheorghe, ca
Dionisie eclesiarhu, mentin Inca pe judec,
ceilalti, ne mai Intelegind acest cuvint, care
de pe la 1750 dispare din uz, redafi pe cnez
pin boler $i prop afar on mofnean. Aceasta
nu mai era MO o traducere, ci o interpretare
(93), Numele de judeci 11 Intalnim de obicei.
In actele relative la runiani. Jildecu apare
mai tot-de-a-una In opozitiune cu mufti.
Unu e omu Tiber, cel,jalt serbu (104). Ori-tine
scapa de rumame e judec. Liberarea se nu-
meste judeclre (107). in sec. 17 judec on
megia,e ere tot una (110). Un doe. din 1697
zice: NW, Mosnenii judeci dirt Mtge, vindem
o paste de mosie egumenului de la-Named°.
Clta VreMe a existat rilMania, micU proprie-
tad' au pastrat 9i purist cu mIndrie titlul dp
judec; Slavonescu cnez se traduce pin jade
staplo at rutnAnului, af judec, om liber 1114);
2) .judec, A noi, v. 11%, (141. /Mica, -dre;
it. giudicare, pv, intgar,cat. jutjar, fr. jugec,
sp, iuzgar, pg. juigar). Decid In calitate de
judecator sau arbitru : a judeca un proceso
neinfelegere. Spun judecatii si achit 611 con-
demn : 0 indeca tut acuzat. Apreciez, Imi dltu
parerea despre a judeca faptele calve; -in-
www.dacoromanica.ro
XI)*
deed si to purtarea lutl Mustru : stdpinu o
Weed pe-slugd. V. refl. Port judecata, due
proces contra cuiva : m'am judecat cu er
ant intregi.
" udeesith f., pl. 41 (part. f. d. a judeca).
Dedziune, sententa data de un judeditor sau
arbitru : dupd judecata luf Paride. Venerea
a Post consideraid ca cea mat frumoasd..
Parere, opiniune: dupd judecata tuturor-
Inteligenta: memoria $1 judecata. Bun shut::
om cu judecatd. Dad (sail Crag sea them)
iii judecatd, acuz la tribunal, la judectitorie.
Carte de judecdtorie (vechi), !lithe care con-
tinea o.sententa judecatoreasca favorabilto
purtitorului. Judecata de apol, sea de la sftr-
situ limit, dud Dumnezaii va judeca vii
mortis (Ey.). Judecata dumnezefased, ordalie_
judecator m. Magistrat InsArcinat sa
face dreptate: eliasfil eraii judeatorif pa-
blici af Atenet. Arbitru: a alege pe cineva
drept judecator. Judecdtor de pace (sau : de
ocol), magistrat care judeca procesele mid
si Incearca sit Impace pantile. Judecdtor de
instruc(lune sat) judecdtor instructor, care,
cerceteaza crimele ai delictele. pune sa se
aresteze prevenitii si aduna probele relative
Is cauza Tor. V. lurittor.
Judecatoresc, -easca adj. judiciar..
judecAtordate adv. In mod judiciar.
judecAtorfe f. Tribunal p. procese midi,
localu unde judeca judecatoru de pace. Ca-
litatea de judecator.
1) judecesc, -Basch adj. Vechf. be
judec: fret Ora slut judecesti (Doc. 1638,
la Giur. 92). Waif ludeceascd, mosie In de-.
01m/isle (Giur. 111).
2) judecesc v. tr. Veda. Prefac fujUdee
(Ohm 107).
judecie f. (d. judec I). Dos. (supt forma,
mold. giu-). Vechl. Domnie, staptnire, suve-
ranitate. Judecata. Calitatea de om Tiber: za-
pisele de rdscumpdrare on fertare de rum-
dnie sf confirmdrile domnestf se numesc
carp de judecie" (Giur. 108).
Judet n., pl. i(lat. Mdidum. La Int. de-
,,judecator poate sa fi infuentat vsl. sonallefr
judecator). Vechl. Judecata: judefu de apoi,
Judecator (pl. tot e, ca $i ajutor). Primar
(urban sau rural): Hrtlitt Lucaci ludeful de
in cetatea Brasovuluf (Con.), earful sd pund
giudefele sale si sd Unparfd Tara (Ur.), am
ajuns in sata 1n-care era el lade, (Sadov-
VR. 1911, 4, 60). 'Ad. District, tinut, divizi-
une administrative ,(Muntenia zicea6 judef.
Moldovenil finut): Romdnia are 71 de
judge (numite de multe on dupd numele
riului care be strabate), administrate de an
Prefect gi de un consilid de 21 de membri
(consilifi judetenesc). V. jandamat *al-
tuz, pircalab, plrgar, Isprsivnic.
.judetettn, -ea S. p1. eat, ence (d. ki-
def).-Locuitor din judet (Adj. Consilia jade-
jean, eerie judejeand. Forma corecta ar fv
judefenesc, ca ordsenesc, celdfenesc. Cp. ctt
rdsdritean):
JUD
Judicial, -ft adj, Oat. jusdiciarius). Re-
lativ. la justitie, judecatoresc: deliberare
judiciard. Facut pin autoritatea justitiii:
vinzare judiciard. Relativ la elocuenta de
baron : genu judiciar. Adv. In mod judicial,
conform regulelor judiciare.
Judiclds, -dash adj. (nlat. judiciosus,
d. lat. judicium, judecata). Care are bunA
judecata: autor judicios. Care denota jude-
cata : reflexiune judicloasd. Adv. In mod
judicios.
Jufa gi ATM, V. Julia.
jug n., pl. uri (lat. jugum, it. gi go, pv.
io, fr. ioug, cat. jou, sp. yugo, pg. jugo. Din
aceiaRi rad. slut: along, con- dez- In- gi
sub- lug, conjugal). 0 unealtA de lemn In
rare se vtra glturile a dot boi care treble sit
traga. Alta unealtA care cuprinde gnu unui
cal care trage. jujall, alts unealtA care se pune
In juru gttului unui pore ca sa nu treaca
pin garduri, Fig. Roble, servitute, dominati-
une : a scutura jugu strain.
jugan adj. m. oi s. (d. jug). Care poartA
jugu, care trage : hod jugan. Cal jugan, cal
juganit.
jugar adj. m. Care trage la jug : boa
jugar.
jugastru m. (d. jug gi suf. -astru). Un
'Eel de artar cu acoarta rooiatica, cu lemnu
alb ol tare gi pun de facut juguri (acer
campestre).
juganar rn. (d jugan). Acela care ju-
ganeote, juganitor.
JIMeneala f., p1. ell. Actiunea de a ju-
ifini.
jugandsc v. tr. (d. iugan). Castrez vite.
V. castrez.
jugardl m., pl. ei (d. jug). 0 pland sub-
frutescenta labiatA care creote pin locuri
aride gi petroase (teucriurn chamdedrys).
Jugorit n., pl. uri. Plata p. un car de
lemne cArate din padure.
Agar n., pl. e Oat iligerumai juger). 0
ruAsurA agrara la Romani egala, to epoca
clasica, cu 2682 de metri patrati. Fals
.jugar (Trans.).
jugleTe gi glugleTe n. p1. (bg. fuglan,
ulan, gamb; picioru de la genuchi In jos.
Cp. cu ciocle1). Fans. Iron. Picioare, craci:
fa (rage -fl juglelele'n colol V. efoantik,
gaTbara, cocale.
jugmandsc, V. jacmgmesc.
Jugular, -A adj. (fr. jugulaire, d. lat.
idgulum gi jugilus, gtt. V. junghl). Anat.
De la gtt vied, ghindurd j ugulard. S. f., pl.
e. Fie-care din cele doila vine groase de la
gat
JuguluTdsc v. tr. (d. jug). Con. 279 ;1
281. Subjug.
juju n., pl. die (strb. feielj, inf. de jug).
Vest. Sud. Jug_ p. porci a dotla zi dupa. IA-
satu -mute A da la MIN, a da. likrbaca.
www.dacoromanica.ro
719
JUM
juj,ib in. (d. Fr. jujubier, care vine d.
jujube, fruct de jujub;iar acesta d. lat. zip;r-
phum, vgr. zlzyphon). Un copac meridional din
familia verigarului, cu lemn foarte strtmb, cu
spini marl.
JuJitha 1., pl. e (fr. jujube). fruct de ju-
jub, un stmbure cu douA despartiturl tnchis
tntr'un Inv/kilo pulpos, al carui fruct se In-
trebninteaza In farmacie ca pectoral gl po-
toll tor. Pastd de jujubd, rut medicament pec-
toral care se facea odatA din jujub4.
Julan m. Est. Fam: Lungan, hojmalfl,
gligan, magadan. V. zaplan.
juldsc v. tr. (bg. tally, julesc; strb. (40-
liti, a juli, a rani, a roade, d. lull, batatura
la picior. V. zguldsc). Zglrii (jitrcanese)
pelea cu ceva zgrunturos, ca seoarta de co-
pac on paretele : mi-am but mimic cdrind
lemne. V. refl. M'am julit la mini cdrind
lemne. V. zdrelesc.
Julia gi Jaffa f., pl. e (cp. cu ung zsufa,
palid). Mold. Un fel de mtncare (care se nu-
meote gi lapte de buhal) facuta din seminte
de ctnepA pisate, -apot anrestecate -cu apa
ferbinte, strecurate gi ferte, din care rezulta
un fel de urda sau lapte, In care se pune
zahar gi se mantna. Si jut& (Brasov) gi
Julia (Mold. nord).
julit, -It adj. Vc. (Doina, 2-3, 44). SArac
de tot. V. zgulit.
julittira f., pt. 1. Locu unde pelea e ju-
lita.
jumalt, V. smelt.
jumara f., pl. dri (indirect d. germ. aus-
triac schmarren, de unde gi ung. zsuardrka,
morzsOlca, jumari ; bg. fumerki, sirb. imire,
imira pl.j. Vest. Scrob, oila Mute gi prajite:
jundiri cu sldnind. Resturi de grasime care,
.dupa ce a's erns grasimea cea bunk, rarnIn
pe fundu POO gi se mantna. In est ju-
mere gi jumele, In Trans. jumere $i
jumercl (resturi de grasime).
Jima f. fad p1. (rude cu sIrb. tumance,
galbenuo). Dor. Rest de seminte de bostan
dupA ce s'a stors uleiu din ele oi care se
dau porcilor.
jumfiltuTesc, V. smaltuTesc-
jumfdate 1., p1. dji (amestecatura din
alb. ghitimds, jumdtate, gi lat. dimidielas,
dimidium gi medietqs, derivate d. medius,
rnijlocid. D. medietas vine it. meld, fr. moi-
tie, sp. metad, pg. metade, ametadd). Fie-
care din cele done park egale ale unui tot.
Fig. Fam. Nevastt, sotie (sa6 gi sot). Un fel
de becata foarte mica numita gi sfirdd. Jumd-
tate sau pe jumdtate molt, aproape wort.
Cu jumdtate de gurd, a lene, Mai convidgere
sari dorinta de: a afirmat cu jumdtate de
gurd. Acesta e unu st jumdtate (de ex. befiv,
strengar, ho(), acesta e mare (betty, strengar,
ho(). Sing. gi jumate (Sud. Pop.).
jumEttaidsc, V. Injumatittesc.
jumdde f. V. &neg.
jumesc V. intr. (bg. iumiy, clipesc. V.
m Trans:- Mijesc.
 720
PM
jumet n., p1. e (var din jimdt). Trans.?
Jimina..
jumugia, V. jIminia.
jumulesc v. tr. (ung.gyomlalni, a plivb
a zmulge). Zmulg pene : a tumuli o &Sind.
Fig. Iron. Store, jaluiese : nepotu i i jumu-
len unchiu. )n vest en Jamul, el sd jri-
mule (si despre buruiene : a jumull burui-
ene). V. ciupelese.
junc, -Et s. (lat. i ilv6ncus, jtivenca, ja-
vents, tlnbr, trecInd pin fazele *juenc,*juinc,
june, ca cruentus, proventus, rom. emit,
prune ; it. giovenco, -nca). Taut Saar, vacs
tInara.
* juncaced, -de adj, Bot. Din familia
ruginei (lat. juncus); o plantd juncacee. F.
pl. Plante monocotiledonate care et ca tip
rugina (Juncus).
juncan, -A s. (d. Mac). June, junta.
in Suc. juncan triseamna si urs ttnar".
* junctiune f. (lat. jiinctio,-finis, d./rin-
gers, junctanr,-e-um.N. juln-ajortg).-tinife,
lmpreunare : junctiunea a dotid armate, a
doiilf Hurt, a (loud cdi ferate. Punct de junc-
flan., locu unde se unesc dotla lucrurl.
June m. (lat. jilvNiis, Mar; it. ginvine,
pv. iovne, fr. jean, sp. joven, pg. jovem).
Vechi. Azi vest. Holtei, burlac, flacAO, tlntr
neinsurat Inca. Ban. Mire. Trans. Gimnastic,
sportist, membru al unei societati sportive
(In Bucov. areas). Adj. $i s. (neol. dupa fr.).
Poet. sad iron. TInar: un june desperat.
juneta f., pl. 1 (d. june dupil fr. jeu-
nesse). Poet. sad iron. Tineretii.
jungher IL, pl. e (d. junghaiunghi, pum-
nal mare, cams.
junghetar, -acre adj. Care Injunghe,
asasin,
junghettiat f., pl. (d.-lat.*Pingillatura
Ild. *nigzilatura, d. jdgulum, glt. V, jug,
junctiune). Locu de junctiune al gltului
cu trupu Is ceaM : a cdzut si ,s1-a rapt jun-
ghetura gitulukfunghi, durere impungatoare.
1) junghT n., pl. art (d. a itinghea). Jun-
gher, came, pumnal mare. Mare durere pe
o simti la coaste chid racesti, preumonie.
2) junghT, -gheat, V. fnJ -.
* Anglia f., pl. e (fr. engl. jungle, d. Set.
jangala). In India, cimpie mlastinoasa aco-
perita de trestle gi tufe dese, pe unde lo-
ouiesc tigrii.
junica *i juninca f., p1. 1 (din juncd
$i it:nice). Ban. Junca.
junice f. (lat junix, juntas er jiivenca,
Junca). Muni. vest. Junca (Sam. 5,575).
* junie f. (d. june). Veda'. Rar azI Ja-
net& Vechi gi giurie (din glunie).
* junime f. (d. June). Poet sad iron.
Tinerime.
* junimist, -A s. si adj. Partizan sad
membru al Junimii (o societate apol
politica, Infiintata la Iasi la 1867). Thar
www.dacoromanica.ro
JUP
conservator disident : un %animist, grupa-
rea janimistd (La 1907 junimistil sail con-
topit cu vechii conservatori).
* junimIstifIc, -sk v. tr. Fam. Prefac
In junimist.
juninca, V. junior'.
* juniper, V. Tenupfir.
* junta f., pl. e (sp, pg. junta, adunare,
d. lat. junta, unit), jungere, a mil. V.
a-junp). Nume dat In Spania si Portu-
galls chferitelor adunari administrative: nu-.
meroase junte insurec(lonale faro create
in Spania in timpu ocupattunil franceze.
japan, V. jupin.
hips:11111ft f., pl. e (vsl. iupanica). Vechr.,
Titlu dat cocoanelor. Si jupaniffi, a-
poi jupinitik, pl. e.
* jupe f. pl. e (fr. jupe, lust), d. ar
eubbe, giubea. V. gTubea,*ubfi, zabun)..
Barb. Rochie, just).
jupesc, V. jupoT.
juplterian, -A adj. (d. Jupiter, Joie).
Ca al lui Jupiter, imens : mince japiteriand.
V. jovial.
jupin m. (din mill vechiu japan, titlu
dat boierilor, vsl. fupand, d. inpa, regiune,
tinut; strb. iupan, Set de comitat In Un-
garia gi (d. ung.% apan, v)tav, pol. Eupan,.
zupan, sef administrativ In vechea Polonie,
ung. isPan, Sef de comitat. V. pan). Odi-
nioara, titlu onorific dat boierilor, apol bo-
ierinasilor si negustorilor, far azi mai car
negustorilor sad mesterilor din partea lucr)to-
rilor for Ild. stdpin, patron sad domn si de-
ordinar numal Jidanilor In deriziune : lupin
(tid. jupinu) Hersets, Nultdm, Burdh,
jn fabul), titlu ironic dat animalelor :/uptrut
corb. V. chlr.
jupineash 1, pl. ese (d. jupin). Odini-
oar), cocoana, nevasta de borer. Azi, Mitt,
dat femeilor din popor (dar nu tarancelory
Si In general Jidancelor mai sarace. Fat) In
cask servitoare care deretic) pin casele-
boieresti (Munt), Femeie maritata (P. P.):
morminte de jupinese. In tabula, titlu ironic
dat animalelor: jupineasa vulpe. in Mold.
nord jupineasA.
Jul:Anita, V. jupanita.
* jupon n., pl. oane (fr. %upon, dim. d_
jape, jupa). Barb. Fusta de dedesupt. V.
hondroc.
jupoT si jupuTesc, a -f (vest) si ju-
pesc (est) v. tr. (Cp. cu germ. schuppen.
a r)zui solzii, si cu ung. zstipolni. a acoperi,
cu pale. El juporde jupuiam ; juputsem,
jupuind). lad pelea, despot de pele sad si de-
scoarta: a jupi o oaie, un copac. Fig. Des-
poi, spoliez : a jupi lumea pin birurl, pin
preturi marl. V. refl. Aceste mdnusi se ju-
poaie, se stria ca cum s'ar lua o patura dim
pelea lor. Vechi a jepul (Cant.), a Pfau).
(Dos.).
 721
JUP
jupuTalo f., pl. fell Vest. Actiunea de a
jupui. Rezultatu acestei actiuni. Plrleala,
pelagra.
1) jur n., pl. url (lat. gyros, void, Invtr-
thud, cerc, d. vgr. gyros ; it. sp. pg. giro,
pv. gir. Din aceiasi rad. e si fr. environ,
aproape. V. vlrez). Ocol circuit, miscare In
cerc: am facut &tad Wad (Rar). In jur,
In prejur : In juru casei,in juru tad, In juru
orasuluf (Tar : in jur de tine [Mureseanu.
Trans.], in jur de oral si mai des in prejuru
easel, tad, orasului). jet stringea bunda pe
jur, Isi stringea bunda In prejuru trupului
(Luceafaru, 1903, 7, Trans.).Barb. (dupa fr.
autour), in fur tld. despre : in juru afacerit.
V. prejur.
2) jur, a -á v. intr. (lat. jurare, a jura,
d. jus, furls, drept, dreptate ; it. giurdre, pv.
cat. sp. pg. juror, fr. jurer. Ruda cu just).
lad martur pe Dumnezeil sad alta autoritate
pe care o cred sacra : Mr pe truce, pe ono-
are cd spun adevdrat. Ma oblig pin jura-
mint, promit serios : fur supunere cuiva. V.
tr. Blestem pe cineva data nu va face ceva:
to jar sd fact asa cum fi-am spus. V. ref I.
Jur, afirm bazat pe religiune sad pe alta cre-
dinta : ma fur pe crude, pe onoare cd spun
adevdrat, and jur sd fac (sad: cd vol face)
un spital, V. zgen.
* jurandffe L. pl. e (fr. jurande, d.
a jura). Corpu juratilor comercianti numiti
in Francia In aintea revolutiunii de la 1789
de cei din corporatiunea for ca sa le apere
interesele.
* juraslc, -le adj. (d. muntele Jura din
Elvetia). Geol. Terenu jnrasic, un teren de
formatiune secundara, tntre etaju liasic si
terenu cretaced, care se gaseste, tare allele,
si to muntii Jura. S. it., pl. e (sail si uri),
Jurasicu, terenu jurasic.
jurat, -á adj. Promis pin juramtnt : cre-
dinfd juratd, amid juraff pe moarte. Ne-
Minket, implacabil : dusman fund. Afurisit,
al dracului (Fam.) : o juratd de vecind. Care
a depus juramtnt la tribunal; traducdtor,
interpret jurat. S. m. Membru din juriu de
12 cetateni iesiti la sorts pentru a judeca
crimele si delictele de press : curtea de ju-
raft sad a juratilor (gresit curtea cu juraff,
cum se ziee obisnuit, dupa cum ar fi gresit
o multime cu oameni tld. de oameni. Tot
gresit e si curtea cu jury, un plural d. fr.
jure, jurat. Francejii numesc cour d'assises
curtea juratilor). Vechf. Azi Trans. Consilier
comunal (Odinioarit consilierii comunali erad
prezidati de un logofat). S. n. Vechi.Juramtnt.
jurbmint n., pl. lute si (vechi) art (lat.
juramentum, it. giuramento, pv. jurament,
.fr. juremeut sp. pg. juramento). Afirmatiune
sad promisiune solemna pin care-1 lei mar-
tur pe Dumnezed, cele sfinte, onoarea on
altceva: a face, a depune jurdmint.
jurffetdr In. Vechi. Martur care Jura cu
-tmpricinatu. Megiasif jurdtori (numiti une-
r i si adeveritori, tocmelnici on judecdtort)
erad judeciltori, far hotartrea for era suve-
rana (Giur. 1920, 41-42). V. lege.
www.dacoromanica.ro
JUR
jurdeit, V. jerdle.
jurelble, V. jereble.
* jurT m. pl. V. Jurist.
* juridic, -6L adj. (lat. juridicus, d. jus,
furls, drept, dreptate, sl dlcere, a zice). Care
se face to justilie conform regulelor autori-
tatilor judiciare : act juridic. De drept, rela-
tiv la drept : facultatea juridicd. Adv. In
mod juridic, din punct de vedere juridic :
deciziune motivatd juridic.
jurisconsult m. (lat. jurisconvultus,
d. jus, gen. juris, si consultus, priceput. a-
bil). Acela care e adtric stiutor al legilor si
are profesiunea de a-si da parerea In ches-
tiuni de drept: Cujas a lost mare juriscon-
suit.
* jurlsdIctiane f. (lat. jurisdIchro,-dnis,
d. /us, gen. juris, drept, si (Hello, -anis, zi-
cere). Puterea (autoritatea) unui judecator.
Resortu sad intinderea teritoriului In care un
judecator 10 exercita puterea : ittrisdicriunea
curt ii de casafiune se intinde pes(e Maid
Romania. Jurisditiunea consulard, tribune-
lele comerciale. Grade de Mrisdictiune, fie-
care din tribunalele pin care aceiasi afacere
poate fi judecata succesiv. Si -fctle.
jurlsprudanta f., pl. e. (lat. iurispru-
dentia, d. jus, gen. furls, drept, si pruden-
1M, stiinta). Stiinta dreptului. Modu in care
tribunalele decid de ordinar to privinta cu-
tarui sad cutarui punct: jurisprudent(' Info-
cuieate de multe ori tdcerea
* jurist m. (mlat. jurista, d. ius, juris,
drept, dreptate). Acela care stie dreptu.
jairIU n. (fr. jury, d. engl. jury, care e vfr.
juree, reuniune de jurati, ceia ce nu e alta
de eh part. f. d. jurer, a jura). Corpu jura-
Ilion Comisiune de profesori examinatori.
* jurnal n., pl. e (fr. journal, d. lat. di-
urnalis lid. diurnus, diurn, de zi, zilnic; it.
giornale). Ziar, gazeta, foaie cotidiana sad
mai rara care se publicil si se vinde cu go-
loganu (azi cu francu) si da informatiuni
politice, literare, stiintifice, comerciale 5. a.
Relatiune, insemnare Malta zi cu zi: jurnal
de callItorie, jurnal de bord. Registru in care
negustoru tsi Inseamna loath miscarea coti-
diana a afacerilor lui (cumparilri, vtnzari s.
a.). A da la jurnal (fam.), a publics to jur-
nal, In gazeta.
* jurnalist, -le s. Gazetar, ziarist, scri-
itor la jurnal.
* jurnalizm n., pl. urf, e.GazetArle, ziari-
stick profesiunea de jurnalist. Zlaristica,
influenta sail puterea gazetelor. Totalitatea
jurnalelor: jurnalizmu S2 dezvo!td In M-
ean zi.
jurna I., pl. e. (rus. deitirnyt care e de
service, d. fr. de jour, de zi). Pop. Servicid
de paza, randu chid tti vinn serviciu : a fi
de jurnd ca older la cazarmd, ca portar
undeva, am facut multe jurne. Omu sad
oamenil care-s de jurna : sd vie jurna in
coace. Rad scris dejurnd.
46
JUR
722
juruTesc v. tr. (d. Mr 2). Promit solemn.
V. refl. Ma promit solemn ma consacrez:
s'a juruit
juruinta f., pl. e. Promisiune solemnA.
Jurubita f., p1. e. (dim. d. jurebie, jerebie).
Fascicul (legaturicii) de fire de afa on sfoarA
(E mai mare de ctt viarba i mai mica de cit
sculu). Fig. Iron. Munt. FatA neserioasa :
nu-ft lua servitoare jurubifa asta I
juruita f.. p1. e. Mold. Vechi. JuruintA
Lucru juruit (promis).
* just, -a adj. (lat. Justus. d. jus, drept,
dreptate). Drept, echitabil: Ludovic XIII at
Franctit fit supranumit cel Just. Conform
justitift, dreptului: sentenfd justd.Conform
ratiunii, bunului simt : observafiune juste.
Fundat, legitim : o justd mindrie. Exact, con-
form justetii : balanfd justd. Care apreciazA
bine distantele si formele : ochi just. S. n.
Ceia ce e just, drept, justitie : nofiune de
Just (saa : de Msti(ie) ,si de injust. Adv. In
mod just.
justeta f., pl. t (fr. justesse ; it.gius-
tezza). Calitatea de a fi just, exact : Jus-
t*, unei voce, unei expresiuni, unei tra-
gerf la (iota, unei balanfe. Calitatea de a
aprecia exact: justefa unuf ochi.
* justfflc, a -6 v. tr. (lat. justifico, -Ore,
d. Justus, just, $i f (Mere, a face). Demonstrez.
probez inocenta, desvinovAtesc : a justiflea
un acuzat. Fig. Legitimez, seuz : scopu nu
justified mijloacele. Dati proba, motivez : a
justifica on act, o cheltuiald. Teal. Vac just.
V. refl. Imi probez inocenta. V. tndrept.
* Justine:kW!, -ft adj. Care poate fi jus-
tificat : purtarea lui nu- e Mstificabild.
* justlficativ, -$ adj. Care serveqte Is
justificare memoriti justtficdtiv.
justlficatiune f. (lat. justifiedtio, -tints).
Actiunea de a sail de a to justifica. Proba
unui lucru justificafiunea iota fapt. Si
-alie, dar mai des -are.
* Justitiabil. -A adj. (fr. justiciable, d.
lusticier. a pedepsi cu o pedeapsA corporalA
un condamnat ; it. giustiziare). Supus unei
jurisdictiuni : el o justifiabil de curtea din
Gala fi. Fig. Un autor e justifiabil de criticd.
Subst. Nu-s justiflabilu tad.
* justItlar m. (fr. Msticier,it.giustiziere).
Acela care, in apusu Earopei, avea drept
sA -i judece pe locuitorii moyiii lui. Adj. CA-
ruia-i place sA facA dreptate : sfintu Ludo-
vic a Jost un rege justifiar.
* justitie f. (lat. justltia, d. Justus, just).
Dreptate, virtutea de a da fiecAruia ceia ce
e al lul. Drept dreptate : justifia era de
partea lul in proces. Puterea de a pedepsi
yell rasplAti, de a face dreptate: justifia lot
Dumnezeti, a oamenilor. Corpu magistrafi-
for : muttiri in justifie. Personificarea justi-
fiii supt forma unei zeite legate la ochi Si
tintnd o balantA: statua fustifilf.
www.dacoromanica.ro
JVA
* juts f., pl. e (fr. jute, d. engl. jute, care
e scr. juta). 0 plantA erbacee din familia till-
acelor originarA din India si cultivate mai
to toate tarile calde $1 a caret scoarta dA
niste fibre din care se face o pine groasi
(p. sad, perdele, haine $. a.). ExistA doaa
varietaft (cdrehorus capsuldris si c6rchorus
olit6rius). Frunzele celei dintti se mAntncA
ca Itiptucile.Unii sic luta (dupe germ. jute).
juvite, V. juveinic.
juvaldr, V. giuvaTer.
juvanee f. pl. ele. (turc. Ed. pers.] livane).
Vechf. Teava imanelii ciubucului In diet.
lui Polizu glue,
juvalate si Rival:fife f., pl.& (cp. cu
vijdlie). Est. Multime dezordonatA care so-
se$te (de ex., niste Tigani).
juvitt n., p1. efe (run cu ginj). Est. Ar-
can, lat de prins animaiele. 0-a pus juvaften
git, s'a spInzurat. V. bill.
juvelnic n., pl. e (vsl. * fivinnikil adicA
de pAstrat vietati", d. tivd, viu, ca si lat.
vivarium, d. vivus, via. Bg. tivelnik poate ft
reluat de la Romtni. V. jIvIna). Dun.
Horet (cos, lads saf, Ingraditura de pAstrat
pestele via). In Olt juvaic, p1. a (cp. cu
tivak, argint via, mercury. V. ostret, man-
dra 51 acaarin.
juvenil, -II adj. (lat. juvenilis, d. /0-
venis, june, tinar). Tineresc, de Huai": ar-
doare juvenild.
* juvenIlltitte f. (lat. Juventlitas, -Otis)
TinerefA.
juvina, V. Ilvinft.
* gotta f., pl. e. Prescurtare din tra-
ducere fustalineard (carte care confine ase-
menea traducere).
* juxtallnear, -á adj. (compus d. lat.
luxta, alAturea, Biwa, $1 linearis, linear, d.
jinea, linie, rind). Traducere juxtatineard,
sistemA de traducere care dA pe o coloanA
cuvintele textului original $i pe a dorm co-
loanA traducerea corespunzAtoare rind cu
rind.
* juxtapozitiune f. (lat./luta, alaturea,
si positio, -finis pozitiune). Actiunea de a
sail de a se juxtapune. Stares luerului jux-
tapus. Modu pin care cresc corpurile anor-
ganice (adicA pin alipirea succesivA a mo-
leculelor noult de un simbure primitiv).
juxtpan, -pus, a -pane v. tr. (com-
pus d. lat. juxta, alAturea, $i pcinere, a pune).
AlAtur, pun unu 11ngA altu : a juxtapune
terminif unei serif. V. refl. Mineratele cresc
pin agregarea moleculelor care se juxtapun.
* justaptis, -A adj. (lat. juxtapdsitug),
AlAturat, pus IMO altu. Cuvinte juxtapose,
unite printr'un acord sintatic fad elipsa, ca :
unt-de-lemn.
jvarj, V. ovart.

k m. A un-spre-zecea literA a alfabetulut
latin. In limba lat., la Inceput, se Intrebu-
inta tld. C, iar C 11d. G. Pe urma, ctncl C
s'a Intrebuinjat lid. K si s'a introdus si 0,
a ramas K numai In clteva prescurtAri. In
limba rom. se Intrebuinteaza numai in cuv.
straine, si tot asa e si In cele-lalte limbi
romanice. In ainte de E gi I, Romani' gi
Italienil o Inlocuiesc cu CH: rom. there, it.
chiave.
ken, V. call*.
kantlen, -A adj. Care se relerA la fi-
losofia lui Kant. (sec. XVIII). Subst. Adept
al lui Kant.
kantizm n. Doctrina filosoficA a Jul
Kant (Studiu atent al omului In analiza
facultAtilor spiritului gi in critica severs a
tuturor cunostinjelor umane).
kaolin, V. caolin.
kefir n. 0 bauturA gazoasA fermentata
de un gust acrisor si pe care muntenil din
I m. A doiA- spre -zecea literA a alfabe-
tului latin. Ca numAr, is tnsemna 50 si, ca
atare, se presupuneca se deriva din psi
dupA ce a trecut pin forma .
-I si I-, pron. personal de pers. III
sing. m. la ac. (aceiasi origine cu pron.
el). Pe el, pe dtnsu: du -1, nu-1 duce. Chid
nu se poate lega de o vocals, devine ft: it
duc. Fats 'I.
1) la m. (prima silabA a cuv.latin ldbium,
buza, cu care Incepe al treilea vers al lin-
nului adresat sfIntului Ion BotezAtoru : sol-
ve polltiti Idbii tedium, dezleaga pacatu bu-
zei profanate). Muz. A saptea nota a gamei
si semnu care o reprezenta.
2) Ia, infinitivu d. lad.
3) Ia prep. (lat. tilde, pe acolo, d. isle,
acela, el ; dupa altii, d. iliac -ad. Tot de
aici vine si it. fr. /a. pg. Id. sp. aild acolo).
Aran locu sari directiunea miscarii: lora-
www.dacoromanica.ro
K
Caticaz o fac din zer pus sA formenteze cu
un fel de ferment numit grdunte de kefir. E
recomandatA contra ofticii.
kermesa f., pl, e (fr. kermesse, d. ol.
kermis Ild. kerkmisse, d. kerk, biserica, si
misse, liturghie. V. cirmoj). In Olanda gi
tarile vecine, la hramuri, un fel de Mei cu
procesiuni, mascarade, dansuri si aite dis-
tractiuni publice. Pals -eat V. hram,
neeeTe, praznic.
kilo..., V. chllo....
klrs n., p1. urf (germ. kirsch, kirs, d.
kirsche, ciresA). Rachia de cirese amare fer-
mentate si de stmburi de cirese amare.
kIst, V. chlst.
krach. (pron. krah) n., pl. ari (germ.
krach) Cafastrofa financiara.
kyrle elelson, cuvinte grecesti care In-
seamna ,Doamne, milufeste` si care se in-
trebuinjaft ca interj. de mirare sat, de usu-
rare. Azi se aude foarte rar. V. chiraleTsa.
L
lest la Galaff (cu numele de tad se pune
in, nu la I), fed la masd, and duc la masd,
vgr. aratA timpu : la masd, la prInz, la ameazd,
la farad (Ia iarna viitoare), la anu (Ia anu
viitor). Arata punctu, locu, relatiunea : s'a
lovit la picfor, s'a rosit la faryl, bun la
inimd, lute la picior, bun la fugd, lute la
minie, bun la Dumnezed. AratA dativu : daft
mincare la cal (tailor), la toff coif, la toald
lumea. Arath aproximatiunea (phla la a-
proape, cam, vre-o") : erati Ia dodd mil de
of. AratA mares cantitate (In rol de adv.):
a bdut la vin pind ce a cavil (3 ajuns cu
bautu la attta cantitate pinA ce a cazut").
labarum n. (lat. labarum). Steag for-
mat dintr'o sulijA lungs strati tuts de un
bat de care attrna o bucata de purpurk si
care avea deasupra achila romans, iar de la
ImpAratu Constantin semnu crucii si literate
I. C., adica !sus Hristos (lat. len(s christus).
LAB
- 724
lab& f., pl. e (rut. ceh. laba, lcipa, rus.
bg. vsl. lapa, ung. lab, litvan lapa, finlan-
dez lapa, suedez lab, danez lab, vgerm.
lalfa, got. lafa. V. lopata). Vide picio-
rului la animalele fare copita label de urs,
de tine, de iepure. Fam. Iron. Mina : jos la-
bele I A puce botu pe labe, a te liniati, a te
madera, a-ti micaora pretentiunile de ne-
vole (cum fac chill clod atifi de frica).
* labial, -á adj. (fr. labial, d. lat. la-
bium, buzA). De la buze, al buzelor : muschi
labial. Gram. Sande sau Were labiate,
care se pronunta cu buzele, ca p, b, f, v,
m. S. 1., pl. e. Sunet labial, liters labials.
* labiat, -á adj. (fr. labit, d. lat. la-
bigm,buza). Bot. A carui corola are doi
lobi In forma de buze:plante labiate (mints,
rosmarinu *. a.). S. f., pl. e. 0 labiatd.
* labirint n., Pl. art ai a (lat. labVrin-
thus, d. vgr. laqrinthos, cuv. de origine
egipteneasca). Edificid vast ai tncurcat din
care nu mai Ojai cum sa teal, cum era
odinioara unu In Egipt ai altu in Creta
Fig. Lucre care seamana a !ablaut, cum is
orasele marl, minele cu melte galerii, pa-
defile imense a. a. Complicatiune inextrica-
bila, multiplicitate : labirintu legilor. Anat.
Cavitatea sinuoasa din auntru urechiL Un
fel de cavitate In care pelea formeaza niate
Increlituri foarte complicate care serveate
peatilor macropozi la respirat in aer. Sinuo-
zitatile creierului.
* labirintic, -ii adj. (d. labirint). Ca
labirintu, mare al tntortocheat sau cu foarte
melte drumurl, galerit, camera: ora', edi-
field labirintic. Fig. Incurcat, inextricabil:
discurs labirintic.
* lablrIntodant m. (labirint ai odont
ca In mastodon!). Geol. Un fel de anfibid
fosil In trias.
laborator n., pl. oare, sl -OHO n.
(fr. laboratoire, d. lat. fakir°, -are a munci,
a lucra). Local pentru experzente atiinlifice.
Camera unde farmaciatii, cofetarii ai altii 10
prepara produsele.
* laborios, -oils& adj. (lat. laborio-
sus, d. labor, munca, lucru). Care se face
cu multa munca : intreprindere laborioasd.
Harnic, iubitor pe munca : elev laborios.
Adv. Cu multa munca: digestiunea se face
laborios.
1) lac n., pl. urt (lat. lams, lac, it. sp.
pg. (ago, pv. lac). Salta, mare intindere de
aria statatoare. Rezervoriu de titer, pacura
s. a. Apa sad udeala facuta to case on pe
drum: apa pleura din pod Melt se facuse
lac In casd, el zdcea Intr'un lac de singe,
(mutt singe), plotiase si se fdcuse lacurt pe
drum. Is lac de apd (sau de sucloare), is
foarte asudat on plodat. A cadea din lac in
put, a ajunge dintr'o stare rea Intealta $I
mai rea. (La Dos. V. S. Sept. 14, greait
tradus dupe gr. ldkkos = groapA).
2) lac n., pl. art (fr. laque f., d. mist.
lacca, derivat d. pers. lak, tincture roaie).
www.dacoromanica.ro
- LAC
Un fel de raaina caramizie Inchisa care lese
lichida din ramurile unor copaci din India.
Lustru negru (sau roa sat', al alt-fel) cu care
se lustruiesc mobilele, peile a. a. Pele lug-
truitA cu acest fel de lustre, care se depune
ca un strat foarte neted : cizme de lac.
facia (Mold. sud) $i lactit (vest) n., pl.
e, ai lacata (Mold. nord) 1., p1. Medi( (ung.
lakat [de unde ai slrb. lokot, nsl. Mat, to-
ketl, d. it. lucchetto, care vine d. fr. loquet,
ratez, clanta, dim. d. vfr. /or, engl. lock, la-
cat, ol. luiken, got. lukan, a hula. Rut. [d.
rm.] lakdta, ngr. [d. it. luta:ton)) inculetoare
attrnata de beiciuge la o uaA ai care se tn-
chide ai se deschide cu ajutoru unei chef.
A fi cheat si lacdtu, a Ii stApIn care pas
treaza ai tmparte bunatatile (a avea pines
ai cutitu). A pune lacdt gurii, a-ti sta-
ptni vorba.
lacherda f., pl. e (ngr. lakdrda [d. it.
lacerta, lat. lacerta, aopiria], cr. lokarda,
lacherda). Un peate acantopter care traleate
In marl cete In manta calde ai temperate,
(de ex., in Mediterana), unde se pescuieate
foarte mutt. Lacherda ajunge phial la o lun-
gine de 50 c. tn. (relamys sarda). Are o came
delicioasa, care se manInca proaspata, sarata
ai mai ales marinate to unt-de-lemn ca sar-
delete. V. pal:Amid& 1.
* lachen m. (fr. laquais d. sp. lacayo,
lacheu). Servitor In livrea. Fig. Om servil:
un ministru care se inconjurase de Lacher.
V. fecTor, cTocor.
laeom, -á adj. (vsl. lakomd). Avid, pof-
ticios, nerabdator sa apuce ceia ce doreate :
lupu e lacom de carne, porcu a animalu eel
mai (acorn. Fig. Om lacom de bani, de glorie.
Adv. Cu lacomie: a minca lacom.
laconic, -it adj. (lat. laconicus, d.
vgr. lakonikas, din Laconia, regiunea unde
se afla vechea Sparta). Care exprima cuge-
tarea in putine cuvinte (cum obianuiad Spar-
tanii) : stil, rdspuns laconic. Adv. in mod
laconic. V. telegrafIc.
* faconizm n., p1. a (vgr. lakonismds).
Modu de a te exprima laconic.
fricril, V. racla.
lacrama f., pl. lacrand sl Ilicrand (lat.
lacrlma ; vgr. dakryma; it. sp. pg. lagrima,
pv. lagrema, fr. larme). Apa sarata care pl-
eura din odd ctnd simti o mare durere tru-
peascA on sufleteasca, o mare bucurie sad
admiratiune : a fi emofionat pind la lacrlimi.
Lacrami de crocodil, lacrami ipocrite (pin
aluz is bobitele pe care le are crocodile In
prejuru ochilor al care seamana a lacrami).
A plinge cu lacrami amare, a plinge cu
mare Intristare. A fterge cuiva lacramile,
a-I mtnglia. A plinge, a ride cu lacrdmi, a
plinge cu multa durere, a ride cu mare pofta.
A avea lacrdmi in voce, a vorbi abea stapa-
nindu-li lacramile. L. N. $1 lacrimal, p1.
I sail §i e.
LAC
- 725 -
lacrima Christi, cuv. latine care In-
seamna lacrima lui Hristos" si care s'aa dat
ca nume unui yin busuioc din villa de la
poalele Vezuviului.
lacrimal, -a adj. (fr. lacrimal, d. lat.
lacrima). Anat. Relativ la laerimi. Care se-
creteaza lacrimi : glandele lacrimale.
lacrimatarld n. (fr. lacrimatoire).
Nume dat unor vase de panitnt on de sti-
cla gasite In mormintele Romanilor si desprd
care s'a crezut ea conservati lacrimile ras-
ptndite la funeralii, chid In realitate ele con -
tinuse odinioara parfum. Adj. -Id -le: urns
lacrimatorie.
lactitt n., pl. e.Chim. Sare de acid lactic
cu o baza.
lactat, -a adj. lade, d. lat
(d. fr.
ldcteus, de lapte, si redat. tom, pin lactat'
pin Confuziune de sufix lid. 'acted. Cp. cu'
cutaned). Chico. Med. Care consista In lapte'
alintentafiune lactatd.
lactatlime f. (lat. lactatio, -dais). Se-
cretiune de lapte. Alaptare, laptare.
!acted, -de adj. (fr. lacte, lat. ldcteus).
Care seamana a lapte ; sac lacted Lactat,
care consists in lapte: regimu lacted con-
vine dispepticilor. Anat. Vine lactee, vase
care pompeaza chilu la suprafata intestine -
tor. Asir. Cale lactee sail a laptelui, pop.
drama robilor, o dung& albicioasa care se
vede pe ear to noptile senine si care e com-
pusa dintr'o inumerabila multime de stele.
Numaru acestor stele e asa de prodigios,
In clt Herschel le-a evaluat la 50.000 pe cele
ce trecuse supt ochii lui intr'o singura ors.
Fabula atribuie originea caii lactee cItor-va
picaturi de lapte cazute din stnu Junonei pe
clnd 11 alapta pe Ercule.
lactic, -á adj. (d. lat. lac, lactic, lapte).
Chim. Provenit din zeru laptelui: acid lac-
tic. Eter lactic, obtinut pin destilarea lectatu-
lui de calce cu alcool anidru si acid sulfuric.
lactlfdr, -ft adj. (lat. lac, Melts, lapte,
si ferre, a purta, a duce). Anat. Care are
tante; care duce laptele : vase lactifere.
lacuna f., pl. e (lat. lacuna, d. locus,
lac ; it. lactina si lagdna). Laguna (Rar). Fig.
Spatio gol In continuitea unui corp (de ex.,
In tesutu celular at plantelor actiatice). Lipsk
Intrerupere tntrun text, Intro serie : tacit-
nele Analelor lui Tacit. Lipsa defect : ace-
astd lege are marl lacuna.
lacCistru,-a adj. (lat. lacustris). De lac,
de baits: plante lacustre, Locuinle lacustre,
numite zli palafile, yacht colibe preistorice
construite pe stlIpi de lemn In lacuri si ale
cgror resturi se gasesc si astazi, mai ales In
Elvetia. V. palustru.
lada 1., pl. ldzi (rut. pol. ceh lada, ung.
Mda, d. germ. lade, lada, care vine d. laden,
a Incarca ; flamand laeye, fr. laie, cutia su-
papelor la orga. V ladunca). Lacra, tron,
mobila de lemn in patru colturi de limit
haine fi alte lucrurl. Continutu el : o ladd
www.dacoromanica.ro
LA1
de OW. Lada la mine, ft theta la tine (Iron.),
lada lasata la altu in pastrare nu e to sip
guranta, cheat Inculata. V. cutie.
lad in, -a adj. (d. lat(r:). Nume dat until
grup de dialecte retoromane (la frontierele
ltaliii, Elvetiii si Austriii).
lado, tin yacht voc. fern. rams ca o in-
terj. care spare In P. P. ca tin strigat adre-
sat miresei (bg. oi, lado, lado, o, mireask
mireassi lada, a doaa fiica In ; Orb.
lada, sotie, lado, refren de etntec; rut. lado,
lada, sot, sotie. Bern. 1,682): Frunzd verde
idcrifinioard, Lado, lado, surioard, Dute'n
haine de mireasd La bdrbatu tad acasa I (Al.).
lady 1. (pron. (edt). Nevasta de lord si
de baronet to Anglia.
laf n., p1. art (turc. [d. pers.] laf, cuvtnt,
flecarie, fanfaronada V. talaf). Mutt. Rar.
PI. Lavre si palavre, taclale, glume : 11 chemd
sd -i spate Wulf si sa-t facd giumbuslrl.
(Car. VR. 1939, 11, 209).
'agar n., pl. e (rus. lager, d. germ. la-
ger, tabara). Tabard, locu unde se instaleaza
armata in corturi Fig. Partid politic : lagaru
guvernulut.
lagiverde adj. (Bac. lagiverd, lagiverd,
lazulita, laguverdi, azur, d. pers. lazvard,
lazurd, lagurd ngr. lazuverdi, lazdri, de
unde rom. Lazar qi rus. pol. lazur ; mist.
lazurius, lazulum, it. azzurro, fr. azur, sp.
azul. V. azur). Vecht. Azur, albastru deschis.
la um si lagim n, pl. uri (turc. laghum,
ngr. lagdmi, bg. lagiim, strb. (again). Vecht.
Mink galerie supt pamInt.
lagumgid m. (turc. lagumgy). Vecht.
Miner.
lagana f., pl. e. (it. lagana si lacuna,
lacuna). Parte de mare spre mai neadtnca
cuprinsa de insule mid, golf mic si neadtric,
ca locu pe care e zidita Venetia.
1) laT si lad, laTe adj., pl. tn. Mt si
f. Lai (alb. (Mt, Id.). Cenusiii tnchis, sein (vOr-
bind de oi): vale, lind late (La Ha(eg, caila
late, caciula neagra). Or( late, ort balaie,
on una, on alta ; on Intr'un fel, on Intraltu :
trebuie sd to hotartIsti odatd : art late, ort
balaie I In ,Miorita late, late, bucalate,
late e o prescurtare din bucalate, dupa cum
to alts P. P. e o prescnrtare din Mate :
Rai, ode late, balaie I Tot asa Lie, lie,
ciocirli sail ,Rudif, ruda, paparticitia. V.
tigaT.
2) laT v. tr. V. had.
laibar n., pl. ere (sas. leibel, dim. TI. leib,
corp). Trans. Vesta bldnitd. Olt. Mintean,
tunics. Moat. Haina femelascA mai larga de
umblat pin casa (camizola, matine0). Mold.
Iron. Brand lungs si larga de umblat pin
cask mai ales halat jidanesc: acest palton
e curat laibdr jidanesc I in Dor. laTbru,
pl. art si e.
laic, -à adj. (lat. MMus, d. cl
lads, popor). Care nu tine de biserick al
mirenilor : scoald toted. Subst. Mirean, care
nu e preut on calugar.
LAI
- 726 -
* laicize: v. tr. (d. laic). Prefac In laic :
a laiciza o fcoald.
laTclac, -A adj. (rut. [d. pol.] lalddk hai-
mana). Nord. Lainic,
1. laTe f., p1. ldi (poi. laja, rut laid, ceh.
Idle, ceata, haita. Bern. 687). Ceata de Tiganl
nomazi. V. satrA.
2) laTe adj. V. laT.
laTnic, -A adj. (d. laie 1). Est. a. a. Lai-
dac, ratacitor, hoinar, haimana, vagabond.
laija, V. lavlia.
lalanghita, V. nalanghita.
lalea f., pl. ele (turc. [d. pers.] late, ngr.
Tales, bg. sirb. late. 0 plants erbacee liliacee
bulboasa cu frumoase lion ornamentale corn-
puse din cite vase foi care formeaza o cups,
cu o multime de varietati (tulipa). Cultura
el e In mare onoare In Olanda. V. tulipan.
1) * lama 1., pl. e (fr. lame, d. lat. ld-
mina ai lamna, lama ; it. lama. V. lamela,
laminez, lamura). Drug metalic lat :
lamd de plumb, de oteL Limbs, partea care
Impunge sad tale la cutit, la sable s. a. : ta-
male de Toledo erad renumite odinioard.
Lamd de ras, lama foarte suptire care se
fixeaza Intr'un miner si servefte la ras Bar-
ba (Inventata de Gheorghe Wolcott Gillette,
nascut to 1855 la Fond du Lac, Wisconsin,
Statele Unite, si mort la 1932).
2) lama f., p1. e (fr. lama, d. sp. llama,
cuv. peruvian). Un fel de capra peruviana
fare coarne, mare ctt un maw. Ltna ei e
mai aspra de clt cea de alpaca on de vi-
gonie.
3) lama m., gen. at lut. Preut al lui
Buda la Mongol! ai Tibetani. Marelelama
sad dalat-lama, aefu suprem at religiunit
budiste.
!ambit 1. (turc. lambd, cornisit dintata la
marginea tavanului). Scobitura facuta la
muchea unel scInduri ca sa se trnbuce cu
alta. V. lambuiesc.
Iamb& 1., pl. e ai Iambi. Funla, lantu
sad drugu care uneste crucea cu..capAtu osiii
din ainte si din apoi la car. In vest (in)-
tinzdtoare. V. postoronca.
lamelar, -ft adj. (d. lameld ; fr. la-
mellaire). A anti structure prezenta lame :
corp !amain:', frinturd lametard.
* lamelat, -á 0 lamelds, oasa adj.
Care se poate despica In lamele sail piaci :
ardezia e o road lameloasd.
* lamela 1., pl. e (lat. lamella, din *la-
minella, dim. d. ldmina, lama. V. omleta).
Lama mica.
* lamelibranchlat, -11 adj. (d. tomato
al branchii). Zool. Care e aparat de dooll
valve, cum is scoicile. S. n., p1. e. Scoica.
Se zice 5i pelecipod. V. molusc.
* lamentabil, -a adj. (lat. lamentabi-
lis). Deplorabil. damn de plIns : situattune
latnentabild. Plingator, induiosator: voce
lamentabild. Adv. In mod lamentabil.
www.dacoromanica.ro
LAN
* lamentathine f.. (lat. lamentdtlo,
-dnis). Valet, Wire: lamentallunile tut lere-
mia. Si -title ai -are.
* laminator n., p1. oare. Mesita de la-
minat, de redus lamele de metal mai groase
in lame foarte suptirt Mat des, dar nu mai
bine, laminar (fr. laminoir).
* lamentez(ma) v. refl. (lat. pop. la-
mentare, clasic -dri, d. lamentum, valet). Ma
valet, ma tinguiesc, ma jalesc.
* lamle f. (lat. ldmia, d. vgr. tdmia).
Mit. Un monstru In forma de female cu
coada de same si care mtnca copii. Zool.
Un fel de rechin cu came comestibila.
* laminez v. tr. (d. lat. lamina, lama:
fr. laminar). Suptiez pin laminator.
* lampadar n., p1. e ai -arid n. (lat.
lampadarium). Rar. Suport vertical destinat
sa angle una sad Mai multe lampe.
lampagid m. (d. lampd sad turc.-.lam-
pagy). Fanaragid, lampist. Vinzator de lampe,
lampist.
* lampant, -a adj. (fr. lampant, d. npv.
lampant, part. prez. d. lampa, a straluci,
a scapara). Care arde cu o flacAra straluci-
toare : petrol lampant.
* lampas n., pl. art (fr. lampas). Fasie
de-a lungu pantalonilor, mult mai late de
cif vipusca, cum purtad generalii, medicii
militari, ()Medi de artilerie s. a. (De la 1933
s'a introdus lampasu la toate uniformele
ofiteresti).
lamps 1., pl. e al ItImpi (fr. germ. lampe,
d. lat. lampas, ldmpadis, care vine d. vgr.
lampds, -pcidos ; rus. turc. ung. ldmpa. V.
lanterns). Aparat de luminat (sad si de
Incalzit) compus dintr'un vas cu ulei, petrol
sad spirt, un fitil tinut de un mecanizm oa-
re-care $i un tub care modifica forma fla-
o face sa nu fumege ca opaita. V.
luminare.
* lampetra 1., pl. e (lat. lampetra =
muraena). Un fel de peste ciclostonkcie forma
tiparului, lung ptnza la un metru.
* lamplen n., pl. oane (fr. tampion, d.
it. lampione, lamps mare). Candela sad lu-
mtnare puss Inteun fanar de htrtie $i care se
intrebuinteaza la iluminatiuni festive.
* lampist m. (fr. lampiste). Fabricant
sari vInzator de larope. Fanaragid, tngrijitor
de lampe, de fanare.
lamura f. fara p1. (cp. cu lat*larnmula,
dim. d. *lamma, lama). Ceia ce e mai bun
Intr'un lucru. Mitt de calitate superioara.
Fig. Sd-1 scoatd ca lamura, sa -1 scoatt a-
chitat, spalat de acuzare (Rebr. 2, 127). La-
murd de om, om harnic, curat ¢i onest.
Ian n., pl. art (vgerm, *lane, land, tarit
regiune rurala, de unde $i rut. rug. lan, pot
Ian, ceh. ldn, pl. lam', cimpuri. Cp. cu ban,
V. 5i Bern. Ii 705). Holds, ogor !nuns: un
lan de grid.
* lance f., pl. /dnci (fr. lance, it. ldncio
lat. IcIncea, lance, cuv. de origine celtica dupa
Varone, Ian dupa Festu d. vgr. lOghe). Sulita
LAN
- 727
prAjina lungA de vre-o 2-3 metri cu un via
de fer la capAt si intrebuintata ca arms
In unele cavaleril (In armata romAneascA o
poartA numai rosiorii si ntunai rIndu !nal
de soldati). Fig. A rape o lance cu cineva,
(cum lama in evu media cavalerit care se
Intreceaa Infra ei), a disputa viguros cu ci-
neva. A pleca lancea, a te declara tnvins.
* lanceolat, .6 adj. (lat. lanceolatus, d.
lanceola, dim. d. hincea, lance). In forma de
lance : frunze lanceolate.
* landgrav m. (fr. landgrave, d. germ.
iandgraf, d. land, tad, si graf, conte). Titlu
dat unor principi suverani In Germania, cum
era, de ex, In Hessa-Cassel. Odinioara, ju-
decAtor care judeca In numele tmpAratului
Germaniii.
landgraviat n., p1. e (fr. landgraviat).
Demnitatea gt teritoriu de landgray.
* landda n., pl. uri (fr. landau, d. Lan-
dau, un orag din Germania, unde acest fel
de trasuri as lost fabricate mai tntti). Un fel
de trAsurd boiereascA cu doall canapele, ca
si berlina, si care, dupA vointri poate ft a-
coperitA, ca cupeurile, saa descoperitA
(rAdvan).
landwehr n., pl. art (germ. land-wehr,
d. land, fart, gi wehr 'pron. very, aparare)
In Virile germane, prima parte a rezervei
armatel.
landsturm n., pl. uri (germ. land-Warm,
d. land, tart, §i sturm, asap. Cei mai multi
Germani pronunta sturm). In Odle germane,
tntreaga rezervt a armatei (cu gloate cu tot).
* langurdst -oaks& adj. (fr.langoureux,
d. langueur, care vine d. lat. languor, de
unde vine si rom. lungoare), Gales, plin de
iubire : priviri longuroase. Adv. A te rata
languros.
* langesta f., p1. e (fr. langouste, din
aceiasi orig. cu rom. ldcustd). Un fel de rac
cu picloarele anterioare fArt cleste si care
traieste pin toate marile.Pe coastele Franciii
el se pescuiesc in mare cantitate p. carnea
for cea gustoast.
lanIfer, -It adj. (nlat. Idnifer, lat. lana,
lint, si -fer ca In fructi/er). Care poartA
(produce) lint sal) gt puf : olie -s lanifere,
bumbacul e o plantd laniferd.
* lanolin& 1., pl. e (lat. lana, lint, (Steam.
ulei, gi sufixu -ina). Un fel de grtsime care
se scoate din usucu Unit de oaie si care se
intrebuinteaza, ca si vaselina, ca alike: la-
nolind boricatd, fenicatd.
* lansez v. tr. (fr. lancer, d. lance, lance).
Introduc, fac cunoscut lurnii : a lansa un
tindr in societate, cartea pe care a scris-o
I-a lansat in lumea cultd. Emit, expediez :
a lansa an mandaf de arestare contra cuiva,
a lansa taste invitafiunt. Raped, fac at por-
neasca in galop : a lansa un escadron. V.
refl. MA arunc, intru : a te lansa In lame.
MA avInt : nu te lansa cu some marl In
aceastd afacere.
www.dacoromanica.ro
- ,LAP
* lanskenet m. (fr. lansquenet, d. germ,
landsknecht, d. land, tart, si knecht, servitor).
Infanterist german mercenar care lupta supt
insignele nationale si era comandat de un
°filer tot In limbs lui (sec. 15-16): multi
lanskenefi ad servif in Francia in timpu
rdzboaielor de religlune. S. n., pl. e gi art.
Un joc de carti to care lei o carte p. tine si
alta p. adversar, si pe urmA tragi alte ctrti
pint ce vine una care seamana cu a ta, gi
atuncl ctstigi, sat cu a adversarului, gi atunci
perzi.
* lantan n. (d. vgr. lanthdno, Is ascutv;
fiind n'a putut ft usor descoperit la primate
cercetarl). Chim. Un metal tetravalent cu o
greutate atomict de 139.
* lantern& f., p1. e (fr. lanterne, d. lat.
lanterna [si mai ttrzia taternal, d. vgr. lamp-
ter, tortt, fanar, din aceiasi rad. cu lampd).
Fanar. Lanterna magicd, un aparat optic
(inventat la 1645 de lezuitu german Kircher)
pin ajutoru caruia fact sit apart pe un prate
sat pe o ptnzt albs imagines manta a unor
figuri pictate pe sticla fi care, perfectionat,
a devenit lanterna de proiecfiunt.
1) !ant m. (din laf 1 supt infl.lui lanf 2).
Munt. est. Let.
2) Ian' n., p1. art (d. mgerm. lanne, lant
ornamental, s'a fAcut *lann-zug,siru lantului,
de unde vine strb. Mnac, gen. Mnca ; ung.
Mnc si rom. lanf. D. rom. vine rut. lanc. V.
lantug). $ir de verigi de metal care servesc
la tinut ceva legat : lanf de ceasornic, de
corabie, de tine. 0 veche mAsurt agrart (19
m. 67 in Munt. si 22m. 30 to Mold.). Pin ext.
$ir, continuitate: lanf de munft. Fig. Robie,
sclavie, servitute, Inchisoare : a zdcea in
lanfurf. $ir, Inlantuire un lanf de eveni-
merte. A se finea lanf, a se continua ca un
lant, a se succeda In fir: nenorocirile se fi-
nead lanf. A arunca in lanfuri, a pune in
Inchisoare, a tntemnita. Fig. A scutura lanfu
(sail lanfurile), a scutura jugu, a te libera
pin for* ta. V. allsIda, prangs, gin -
girilt0.
* lanteta f., pl. e (ngr. lantsetta, d. it.
lancetta, dim. d. Lancia, lance ; fr. lancette,
germ. lanzette, rus. /anat. Cp. cu clistlr,
refetil), Cutit chirurgic (stricnea, slmcea) care
serveste la deschis o vint, la vaccinat, la
ttiat un buboi s. a. V. nivter, scarifl-
cator.
lantiig, -Oh( -Oil, V. &Intim.
laolalta, V, olalta.
* laparotomie f. (vgr. lapdra, desertu
[cavitatea] phitecelui, $ i -tomie c'an anato-
mie). Chin. Deschiderea pIntecelui (spinte-
carea) p. operatiune. Fals lapara-.
Islapad v. tr. V. lepad.
* lapidar, -a adj. (lat. lapidarius, d.
lapis, ldpidis, peatrA). Relativ la petre. Stil
lupidar, stil propria inscriptiunilor sApate
pe peatrA (marmurt, bronz 0. a). Fig. Con-
de, term si maiestuos. Adv. in mod lapidar.
Subst. Lucrttor (slefuitor) de diamante.
LAP
- 728
* lapidatleme f. (lat. lapidatio, -enis).
Actinnea de a sad de a fi lapidat: lapida-
fiunea sfintului Stefan. Si atla
$i -are.
* lapIdez v. tr. (lat. Ittptdo,-dre. V. le-
pad). Ucid cu lovituri de petre.
* lapis-laztill n. (fr. lapis-lazuli, d.
mlat lapis lazzili sail lazuli, adicA peatrd
lazuli, lazulitd" ; it. lapislazzoli $i lapis -
ldzzuli, din aceitt$1 rad. cu azur). Lazulitd.
lapovita f., pl. a (bg. strb. lapavica
id. Rudd cu hilpav, flescdt, pleoscdl). Ploaie
cu zapadd, sloatd.
* lapsus n. Cuv. lat. care Inseamnd cd-
dere", $i fig. neroare". Ltipsus linguae, e-
oare de limbd (In vorbd) ; lapsus cdlami,
eroare de condei (In scris).
laptagin, V. laptar.
lapte m. (lat. lac, fact $i lapte, vgr. gala,
gdlaktos; it. latte m., pv. lath, fr. halt, pg.
(the, cat. filet f., sp. leche I. V. !acted).
0 licoare alba cam dulce care se suge sad
se mulge din mamelele femelelor $i cu care
se nutresc pull mamiferelor pink clnd se
fac mai marl : laptele e foarte nutritiv $i
se mistuie foarte usor. Tot ceia ce sea-
mana a lapte, ca sucu lAptucii $i a altor
plante, apa amestecata cu var $. a. N. p1.
Lapturi, laptdrii, bucate de lapte. Lapte
dulce, a$a cum iese din mameld. Lapte
acru (est), iaurt, lapte Inchegat covAsit.
Lapte bilitut, V. batut. Lapte de buhal,
julfd. Lapte de pasare, abenus cu apd
caldd zandr. Datil de lapte, primii dint'
ai copiilor. Frate, sord de lapte, se zice
despre copiii care ad supt de la aceiasi fe-
meie In acelasi timp. A suge ceva °data cu
laptele, a priori din primii ani ai copilariii :
a suge odatd cu laptele ura contra dusma-
nilor patriii. Laptele cineluT sail al cu-
culuT, aleur, alior, edforbie. Laptele
stincIT7 o mica planta erbace primulacee cu
floc' albicioase $i care creste pe stifle' (an-
drasace arachnoidea).
lapiT m. pl. (Mt lacks f. pl.). 0 sub-
stantd male $i albd care se and In pestii
masculi $i care serveste la fecundarea °DA-
lor (icrelor).
1) lar (ngr.vgr. taros, let. tarns). Un
fel de pasAre care prinde peste zburind pe
deasupra apelor : an slot de lart alb( (Vlah.
Rom. Pit. Ins. Serp. 63). V. gTu*ca, go-
eland.
2) * lar m. (let. tar, tarts, de la un cuv.
etrusc care insemna sef"). Numele zeilor
protectori ai vetrei domestice la Romani. Pl.
Fig. Casa pdrinteascd sail casa ta, domiciliu :
a -ti revedea Bari! tat. V. penafT.
larg, -á adj. (let. largos, it. sp. pg. largo,
pv. larc, fr. large, cat. Barg). Incapator In
!Mime stradd largd (mai bine latd); ga-
feria, haind largd. Fig. Generos. Liberal,
darnic : om larg, mind largo. Mare, consi-
derabil : concesuint largi. Gard largd (Iron.),
care vorbeste prea mult (si nu pdstreazd
secretu). Constiintli largd, era scrupul. Ve-
tted tare, idei marl, cugetdri adfnci. S. n.
www.dacoromanica.ro
LAS
fArd p1. Largime : dot meld In larg. In largu
mart( sail oceanutut, la adInc, departe de
mal. A test la larg, ales' to largu marl'.
A fi (sail a te Mu(1) la largu tad, a fi
(sad a te simti) bine, nelmpedecat de nimica,
manta se simte vulturu la largu
liber : pe
Lei. Pe larg,largamente, to detalid, cu
de amanuntu : a spune pe larg.
* largamente adv. (fr. largement, it.
largamente). In mod larg, generos : a chel-
tut largamente. In detalia, pe larg, cu de
anidnuntu : a expune un subject largamente.
I larghetto adv. Muz. Cuv. it. care ln-
seamna o miscare mai putin mai rdpede de
de en largd. S. n. Bucatd In aceasta masurd.
* largo adv. Muz. Cuv. it. care tnseamnd
foarte (met". S. n. Bucata in aceastd
mdsurd.
* !Arica f. (let. larix, !adds f., vgr. lads
larikos f.). Zeadd.
* laringe n., pl. tot ass, ca meninge $i
faringe (vgr. larygx, ldrvggos, m.). Anat.
Organu esential at vocii (gitu gttleju), for-
mat din mai multe piese mobile unele peste
altele, In partea de sus a traheii artere :
cea mai mica iritatinne a laringelui pro-
voacd fuse. $i larfnx, p1. urT.
* laringlan, -a adj. (d. laringe). Anat.
De la laringe, al laringelui. flak laringiand.
* larInglta f., pl. (d. laringe). Med. In-
flamatiunea laringelui. Laringitd diftericd,
un fel de difterie cu membrane false In
laringe, numitA $i angina di( faded, guster
$i crap.
* larIngoscdp n., pl oape (d. laringe
si stop ca In micro- stop). Aparat cu care
te poti uita In laringe.
* laringotomie 1. (vgr. larvggotomia.
V. ana-iomie, tom). Chit. Thierea la-
ringelui (ca sa se Impedece asfixia).
larma f., p1. e (ung. larma, pot. harm,
sirb. larma, d. germ. Itirm, care vine d. fr.
alarme, alarmd) Barb. GAIggie, tArdboi, tu-
mult (zgomot de voci).La unii larmat.
* larvar, -fi adj. (d. larvd). De lavra,
al lavret : formele larvale ale insectelor di-
fera malt de animalu perfect.
* larvat, adj. (d. larvd). Med. Mas-
cat, ascuns, vorbind de friguri $i mai ales
de malarie cind accesele-s rare $i benigne.
* larva f., pl. a (let. larva, masa. de
teatru, strigoi). Prima forma a insectelor:
omida e larva fluturelui.
las, a !Asa v. tr. (let. laxare, d. laxus,
lax ; it. lassare, pv. laissar, fr. laisser, sp.
dejar, pg. deixar). Pardsesc, nu hid cu mine,
depun: a lasa banil acasd, a ldsa armele
(los). PArdsesc, nu Wu cu mine, ma depArtez
de : a ldsa copiit acasd, dusmanu a ldsat
multi morIt pe teren. Plec, Ind departez :
las Galata Plec, inclin : las capu'n 'Jos.
Trec cu vederea, omit : a lam Vet capitule
diner o carte. Dail pin (sail Si filrd) testament:
a law copillor o avere mare. Permit, /Wept:
LAS
. 729
nu las sd lreaca tintpu. Permit, dad vole,
liberez : las pe cineva sd infra, las pascirea
din mind. Scad, micsorez, fac scazamint :
a law ceva din prat, din preterifiant. Amin :
las pe mine. Rezerv, pastrez : las pe mine.
V. refl. MA Intind, mA mot: area, coarda se
lasd. Ma deprim, ajung la un nivel mai jos:
paminiu se lasd. Descind, mA scobor, ma
dad jos : and las pe scard, pe fringleie pe
rid la vale. MA pun, mA asez : Malta se
lasd pe scam, ochit i se Ward pe masd.
Cad, mA depun, ma intind: bruma, frigu,
lntunericu se lasd. MA Incred, ma bazez
lasd-te pe mine (fam. lasd pe mine si [vest)
las' pe mine I). MA despat, ma separ, renunt :
and las de belie, de filosofie, de plimbdrt.
Ma separ, ma divortez : s'ad Idsat unu de
alto. Cedez : lupld-te sir nu le WO Permit,
safer : se lass sd -I bald toff. Hotarasc decid :
asa a ldsat Damnezed. Las afard sad pe
dinafard, omit, scot : a Rini afara an
paragraf, a Mut pe dinafard an partizan
care pretindea an scant: de deputat. Crud
pe mine 1 (lid. lasd-te pe mine I), lncrede -te'n
mine (formula de asigurare serioasa on iro-
nica .si alte-ori de ameninfare). Lasd, last' I
ori Lasd, cd ft-of ardta ed I *mint& cA am
sA to Invat ed minte, ai sA vezi to cine-s ed
(formula de amenintare). Lasd cd, ...dar,
omite cA, nu considers CA, dar: lasd cd e
prost, dar e sl obraznlc i Las In pace, dad
pace, nu turbur. Las In plata lui Dmune-
zed, las draculat, las sA pedepseascA Dum-
nezed, dad dracului. Las in voia Intirnplarif
(sad a soartei), parasesc si nu ma mai in-
teresez. Las urme, fac semne (impresiuni)
pe unde tree: um a Msat firms, (fig.) su-
ferinfa a Ms& urme pe fata lut. A nu le
lam mai pe Jos de (sad de cit) altu, a nu
lAsa sA to IntreacA. Nu to laso, strigat de
Incurajare la Junta. A o lam mai mock,
1. a proceda mai Meet. 2. a-t' reduce pre-
tentiunile. A lam sec, a Incepe ad postesti
Iutndu -fi adilo dela came pintr'un ultim
prinz ori cina de came. Te las cu bine, ramti
cu bine, rAmli sanatos, adilo I Lasd -md sd
le las, nu -mi cere nimic, ca sA nu-ti cer
nict eu tie (ca subst : acest om e fin lasa-
md sil to las`, e an lens ofi un indiferent
care nici nu face, Mel nu cere servicii).
!fiscal"' -á adj. (vsl, laskavii; gi rut.
pol.). Vechi. Generos. milostiv.
Itasca F., p1 loge sad /Of (pol. rut. Iaska).
Vecht. Favoare, gratie.
lasciv, adj. (lat. lascivus), Aplecat
spre desfrtd, sensual. Adv. In mod lasciv.
lascIvItate f. (tat. lascivitas, -Otis).
Aplecare spre desfrtd, sensualitate.
lastic n. (fr. Id. engl.] lasting). Muni.
Un fel de strait neagrA de Una din care po-
poporti tsi face scurtelci, veste si pantaloni.
Si lastrio.
!Astra f., p1. e (poate d. it. lagra, pea-
tra de pavat, adicA "stofa cu patratele4).
Veda. 0 stolid de matasA
lag, -à adj., pl. f. e (fr. Mare, netntins,
sl (fig.) las, [d. lat. laxus, lax]; !richer, a da
drama, a lase, V. las). Fricos, misel.
www.dacoromanica.ro
LAT
lagitate F, (fr. Mchete). Fria rusinoa-
sa. Defectu de a fi las. Miselie faptA josnicA
si nedemna.
laqPaniffi, V. lostopanfi.
lat, -A adj. (lat. lotus, it. lato, pv. lot,
sp. 'ado). Larg, vorbind de suprafete, In
opoz. cu ingust, strimt si to corelatiune cu
kung: an whim fluvia lat (nu larg, fiind-ca
nu e vorba de capacitatea lui, ci de distanta
de la un mai la situ), o stradd, o scindurd.
o fa(d, o talpa Mt& Vorbd Mt& vorbe late,
vorbire enfaticA, bombastic& umflatd, decla-
jrnatoare. Fam. A caries' lat, a cAdea jos
Intins sad grecd. A raminea lot, a ramtnea
'Mins lard sirntire. A o face laid, a fi laid,
a da extensiune mare unui lucru (unei befit,
tine' greseli grave s. a.) a fi intins : acesti
befivf au facut-o laid, c'ait spart gearnurile ;
gre$ala tut e mai laid de cit credeam. Mare
si lat (Pop.), ants tot, nu mare lucru : clod
Nita maned, nu m'am ales de cit cu dot
franc' marl $i lalL S. n,, pl. art. Latime :
rut gin, de dot meld In lat, dad laturi de
palmd. De-a latu, In lat In Ultima : ca-
pita era cuicat de-a Lahr patuluL in lung
glin lat, In Jungig gi In curmezis, to
toate Orfila : a cutrefera fora in lung si'n
lat. Adv. In mod enfatic, bombastic, unflat,
declamator: dernagogu nu poate vivid de
cit lot. Greoi, fora gratie, traganat : acest
((Iran vorbege lat.
latent, -A adj. (lat. Icitens, -inns, part..
d. latdre, afi ascuns). Care nu se vede fiind-
CA sta ascuns : in poporu japonez era o mare
energie latentd. Fiz. Clildurd tatenta, cal -
durA pe care o absoarbe un corp ca sa Be
liclietacA ori sA se vaporizeze gi nu se mani-
fest& nu influenfeazA termometru.
lateral, -EL adj. (fat, lateral's, d. lotus,
Weds, lature). Care e la o parte, la o la-
ture : drum lateral. Care e la coaste : du-
rare laterald. Adv. La coaste : a fast izbit
lateral. Fals ldturalnic, cuv. ibrid fabri-
cat de ignoranti.
lateg, -Et adj. Coarne !atm (la hot),
coarne departate unu de situ.
Iacticlava f., pl. e (lat. laticidvus,
tunicA laticlava, d. talus, tat, si clavus, mar-
gins, chenar, bandA). Tunica cu o bandA late
de purpura, cum purtad la Romani senatorii,
iar In timpu imperiulut si tribunii militant,
precum si fiii din vechile familii nobile care
se prepare' p. funetiunile statului.
latlfandfil n. (lat. latifundium, d. talus,
lat, si fundus, mow. V. fonclar). Mosie
imensA.
v latin, -A s. (lat. Lallans). Locuitor al
Latiului sad originar de acolo. Catolic (V.
letln). Neolatin, orn a cArui limba se deriva
din latind: Romdnit is Lanni. Adj. Care
tine de Latid sad de locuitorii lui : Roma a
subjugat Mate populafiunile latine. Care
fine de limbs vechilor Romani : gramatica
MUNI. Naliunf latine(saa romanice), a cAror
limb& se derivd din 'attar' (Romani', Reto-
romanii, Italienii, Proventalii, Francejii, Ca-
talan'', Spaniolii si Portughejii). Cartlera
LAT
- 730 -
latin, acela In care e universitatea sad cele
mai multe facultati, mai ales vorbind de
Paris. Biserica Wind, ritu latin, biserica,
catolica, ritu catolic. Plaza latind (la bard),
In fret colturi sf attrnata de antena. S. f.
Limba latina: latina e limbo stiinfifica pin
excelenfil. Latina culinard, latina amestecate
cu cuvinte notia en terminatiuni latine.
* fatindsc, -eases adj. Latin. Vechi
latInesc.
* latlne*te adv. In limba latina. Vechi
latinete.
* latinist, -5. s. Care $tie (sari si vor-
beste) latineste : cardinalu Bembo era an
eminent latinist. Adj. Care tinde a latiniza :
curentu latinist din Transllvania.
* latinItate f. (lat. latinitas, -Otis) Modu
de a vorbi si scrie latine$te : latinitalea evu-
fat media. Teritoriu latin, popoarele latine.
Calitatea de a fi de origine latina :
Mien Romanilor.
* latinizator, -care s. al adj. Care
latinizeaza.
* latInizez v. tr. (let. latinizare). Dad
forma sad terminatiune latina cuvintelor din
limbile de az' : celor de la 1848 le pldcea so
latinizeze limba.
* latInfzm n., pl. e. intorsatura de fraza
proprie limbil latine sad imitate dupe ia.
* latinoman, -A s. ai adj. Care e cu-
prins de latinomanie.
* latinomanie f. (latin si mania). Imi-
tatiunea exagerata a spiritului latin.
* latitudine f. (lat. Intifada, -ad:nis,
Mime). Extensiune, intindere : a da prea
mare latitudine anti propozifiunt. Fig. Li-
bertate de actiune : ant Mllindinea de a lucra
cum vread. Geogr. Distanta dintr'un loc
pins la ectiator masurata pe meridianu te-
restru. Pin ext. Regiune supusa eutaror sad
cutaror conditiuni atmosferice, dupe cum e
mai aproape sad mai departe de ecuator :
vegetafiunea variaza dupe latitudine. Pin
anal. Distanta de la un astru pins la eclip-
tica masurata pin arcu cuprins Infra eclip-
tied $i acest astru (V. longitudIne). Lati-
tudine geocentrica, aceasta distanta p. un
observator despre care se presupune ca std
in centru pamtntului. La'itudicre eliocentricd,
aceasta distanta p. un observator despre
care se presupune ca std In centru soarelui.
* Iatrina f., p1. e (lat. latrina, din *lazi-
&Ina, d. lavare, a spala, fiindca la Inceput
era un loc de spalat). Gmblatoare, iesitoare,
closet, private, retirada, loc p. dejectiunile
corpului.
latru, a latrit v. intr. (lat. latrare). Se
zice despre tine cind scoate strigate de furie
sad de bucurie. Fig. Vorbesc, strip prea mutt
defaimInd : a Mira pin gazete. A Tatra la
land, a tot defaima fare motiv. V. tr. Cinii
latrat tot drum. In vest (OH. Ban.
Serbia) alatru (cu a analogic sad dupa
lat. allairo, -Ore). V. iambi, mirit.
www.dacoromanica.ro
LAU
lature f., pl. Mari si Id- (lat. Mug lateris,
lature ; it. lato, pv. latz, fr. -les- [In Aix-
(es-Bainsl, sp. pg. lado). Coasts, parte de la
margine : a dormi pe a Ware (mai des :pe
o coastd), a cadea pe o lature, laturileunet
cordbil, and arrnate. Margine, hotar, limits:
laturile lumil. Geom. Linie cu care se mar-
gineste o figura Inchisa : cele fret laturi ale
anal triunghi. In lather, la o parte: usile
at deschissra n Mud. Strigat imperativ:
fugi in Mull (la o parte) t
1) fat m. (ea si lef, leaf). Munt. est, Trans.
Let.
2) lat n., p1. art flat. Wilma, de uncle
s'a facut *laceus, *Wins, (of; it. laccio, pv.
latz, vfr. laz, nfr. lacs, cat. llas, sp. lazo,
pg. laco). Ochi facut la capatu unei funii
(ate, strme) care se strInge cind se prinde
ceva In el. Fig. Ursa, capeana : a cazut,
s'a prins in laf. V. arcan, bilf, juvilf, sfac
51 streang.
late f. sau n. p1. (cp. cu loloafe). Munt.
Mite, Hod, par (lIna s.a.) care attrna din capu
omului, la animate on la stole: Tiganit nu
se fund, ci umbla cu late; acest fat are late.
lad, Itia, a la v. tr. (lat. llivare si lO-
vere, Mutant, a spata, it. lavare, fr. laver,
pv. sp. pg. !war. Lail, Il(, la ; sa
sd lat, sa late si sd 1 ie ; Ilnd). Spat pe cap
cu apa calda (cum se obi$nuleste Stmbata
sears): a la copal'. V. refl. Imi spat capu cu
apd caldk In vest a laTa, incl. prez.
lai, lai, late, Idiem, Waft, late, part. Mica.
laud, a laude, v. tr. (lat. landare, it.
lodare, pv. lauzar, fr. loner, cat. Boar, sp.
(oar, pg. louvar). Relev meritu cuiva : Mu-
daft pe Domnu (Dumnezer1). V. refl. lmi re-
lay singer meritele pe care le am on cred
ea le am. Cum te lauzi ? cum te afli 7 ce
mai fact? Prost te lauzi 1 staff prost / nu
esti de invidiat 1
* laudabll, -A adj. fiat. laudabilis).
Damn de lauds, de elogii.
* laudan n. (lat. laudanum si lOdanum,
d. vgr. lOdanon). Un medicament lichid cu
baza de opid (E periculos p. copii).
* laudativ, -fi adj. (lat. laudativus). De
lauds, care confine o Muria : discars laudativ.
lauds 1., pi. e (lat. taus, laudis, it. lode
si loda). Actiunea de a laude. Elogid, cuvinte
pin care lauzi, pin care relevi meritu. Fig. A
cinta laude, a glorifica V. panegiric.
laur m. (lat. Taurus, it. alloro, vfr. tor,
[nfr. laurierl, pv. (czar [sp. pg. laurel', pg.
lonro). Datura (numita si laur porcesc). A fi
mincat laur, a fi Inebunit. Neal. Dalin, an
arbore perpetud verde, simbol al gloriii. Fig.
Pl. Gloria a te acoperl de lauri, a repurta
loan. A te mica pe Mari( dobindifF, a nu
mai lucra dupa ce at obtinut succes.
* laureat, -A adj. si s. (lat. laureates,
Incoronat cu laur, cu dafin). Care a obtinut
o corona de taunt, o mare distinetiune : poet
laureat. Care a obtinut un premid academic.
laufa, V. Muth.
 731
LAV
* lavabo 0 lavoskr n., pl. e (fr. lavabo,
mobila la care to spell, $i layoff, locu unde
spala femeile la eh). Barb. Spalator (mo-
bila sail camera).
* lava f., pl. e (it. lava). 0 materie to-
pita care se revarsA din vulcanii aprin$1 $i
care se solidifica dacA se raceste: cristall-
zarea lavelor bazaltice a produs insemnate
colonade.
* lavingt, V. avalanOt.
lavita 1., pl. e $$i (vest) Idyll, (vs1. lavica,
dint. d. lava, banca; bg. ldvica, polita ; rut.
Iciva, Icivka, pol. lawica, ceh. lavice, lavitA).
Pat de scinduri neacoperit cu nimica sal a-
coperit mama cu un lavicer. Acest copil e
slab par'c'ar fi supt la Idvifi (Munt.), e
foarte slab.Si laity (bg. dial, laica).
* lavoar, V. lavabo.
'Aiwa f. pl. e (mgr. ldvra, minAstire, d.
vgr. ladra, strada, trecAtoare; vsl. strb. ma,
ldvra). Mare minAstire ortodoxA In care fie.
care calugar 10 are chilia lui, spre deosebire
de chinovie, in care cAlugAril locuaesc la un
lot In case mai marl. Lavrele attrnA numat
de patriarliiile rasaritului : Atos, lerusalim,
Rumelia $i Sinai (In Rusia stilt celebrcle la-
vre ale Kievului). Munt. Havre.
lavrentingt f., pl. e (d. Lavrdntie, dupA
pronuntarea ngr. lid. Laurinfid, nunte pro-
priu). Ce jade( P TamlitA.
I avrlot m. (mgr. lavritis). Ulu& de lavrA.
* lawn-tennis n. (pron. lain- tennis, d.
engl. lawn, clmpie sou loc ierbos, $1 tennis,
oc eu mingea). Un jot (englez de origine
cu mingea In aer liber (pe un te-
ren Impartit In don pintr'o plan $i bAttnd
mingea cu lopata Irachetaj. E an barb. care
e perfect inlocuit pin joc cu mingea, a juca
la minge" g. a.
* lax, -ft adj. (let. lotus, din acelas1 rlid
cu a Irlsa). Care nu e tare Intins, care nu e
shins legat: coardd laid, nod la.s. Fig. Prea
liber, (Ara scrupul : obiceturi (axe. Fara
vigoare, adormit: stil lax. Adv. In mod lax.
* laxatfv, -fi adj. (lat. laxa(ivus). Med.
Catartic, care curata usor intestinele : mierea
$i prunele uscate-s laxative. S. n., pl. e. Un
laxativ.
* laxitate f. (lat. ldxitas -Otis). Starea
lucrului lax.
laz n., pl. art (sirb. laz, poianA, curAturA,
pIrleaz; ceh. laz, ptrlog, d. vsl. basil, a pasi,
laziti, a se MI ; ung. laz. V. plrlaz). Vecni
Teren curatat de bAlArii sail de copaci. Az!.
Trans, Maram (d. ung.). Loc de tineata (fa-
cut pin despadurire), sea. V. priseacii,
runc.
* lazardt n., pl. e $1 art (fr. lazaret d
it. lazzaretto, spital de lepro$i numiti odi-
nioarA it. lazzari $i ldzzeri, fiind-ca aven
ca protector pe sf1ntu Lazar, care e $i pa-
tronu congregatiunii filantropice a lazaricti-
lor). Loc izolat unde, In diferite porturi, se
pun la carantina oamenil $i lucrurile care
yin din regiunt infectate de holera, ciuma
sou alta boala molipsitoare V. lazAret.
www.dacoromanica.ro
LAC
* lazarist m. Misionar din congretatiu-
dea filantropicA a sfAntului Lazy', InfiintatA
la 1625 de sfintu catolic Vincentiii de Paul,
care a fost un celebru preut francez.
* lazarone m. (it. lazzarone, augm. d.
ldzzaro, lepros, care vine d. Lazar, saracu
lepros care zAcea la poarta bogatulul dun E-
vanghelie). fialmana de strada, epitet dis-
pretuitor supt care se intelege un om din
ultimo clasa a poporului la Neapole alte
orace italiene. V. papac2ocar.
* lazulita f., pl. e (d. lazuli din lapis -
lazuli). MM. 0 peatrA opacA de un albastru
deschis foarte frumos $i cu puncte aurii, ca-
res bucatcle de pirite feruginoase.
laztir n. (ngr. lazdri. V. lagiverde),
Vecht. Coloarea azura.
1) la v. tr. V. Ian.
2) la, pron. personal, V. le.
labarlez v. tr. (cp. cu bdl(esc). Fain.
LArgesc, diformez : a Itlbarfa nista ghete. V.
refl. Ghete labarfate. Gard labdriald, gurA
mare cu buze dezbAlAzate.
Ifica* (vechi) $i locit* (azi poetic) n.,
pl art $1 e (ung. Ipkas. Loca3 supt infl. lui
/oc). Loc, locuinta : biserica e locasu lui
Dumnezed, mutat is locasu vulturilor.
lacitta, V. lacat.
I belt resc v. tr.Extrag titeiu cu lingura".
Ificarie f. (d. lac). Aparie, an raspInditii
pin casA on pe drum : se spdrsese feava
se fdcuse mare ldcdrie in casd.
lacA,OuTesc (ma) v. veil. (d. Ideas
dun sdlb3lutesc). Dos. MA salasluiesc.
IficatuTesc v. tr. (d. lacat sal ung-
lokatolni). Vechi. !nail cu lacAtu.
lacAtt4 m. (ung. lakatos, de unde $i rut.
lokota). Acela care she sA fan Mate,
broaste, balamale $. a.
lActitu*rtrie f. Meseria de Meatus.
lacramez, V. Iticritmez.
lacomesc(ma) v. veil. (vsl. lakomiti
s4 Ma raped cu lacomie, poftesc tare:
nu to Idconzi la nimical
Ificomie f. (vsl.lakomiie). Aviditate,mare
pofta. Prov. Ldcomia perde omenia, pin la-
comic perzl ceia ce doreal.
/ IficoviOe f. (d. lac $i suf. slay -oviste).
Vest. Baltoaga, lot mocirlos : smircurl fi
Ilicovistt (tsp.).
litcriamiat, -Et adj. p1M de lacrami: ochi
lacrdmali. Vechi $i -emat.
Iticramaffe, V. reclam-.
Ificramez, v. intr. (let. ldcrimo, -Ore, it.
lagrimare, sp. /agrirnear). 1mi lese lacramt,
vArs lacrami : a Idcrilma de usturime, de
durere, de bucurie, Si lacl- (Cod. Vor.
inlacramez.
129,3). V.
lacramioara (oa dift.) f., pl. e (dim. d.
laerdmd). pl. Est. Mgrgaritar, o mica plants
erbacee liliacce cA flori mica albe mirositoare
a$ezate to forma de strugure $i cu fructe In
forma de bate ro$ii (convalldria =falls).
In Trans. suflefele $i clopotele.
LAC
- 732
lacramos,-oiistiadj.(lat. lacrimosus).
Vechi. Rar azi. Care se capata cu lacrami
sad provoaca lacrami: pine, priveliste lacrd-
moasel.
IAcrita f. pl. e (dim. d. lacrd). Vest. Cutie,
cutioarA.
1) IficuTesc (vechi). gi locuTesc v. intr.
(ung. lakni, a locui. Locuiesc supt infl. lui
/oc). $ed, Is stabilit tntr'un loc : a locui
intro casd,friteurz oral, la lard. V. tr. Bar-
bara locutaii odinioard Dacia.
2) lactilesc v. tr. Dad (acoper) cu lac :
pele Menu&
lacustift I., pl. e (lat. gictista [it. locustal,
pv. sp. langosta, vfr. laouste, nfr.langouste,
cat.11angosia, pg. lagosta).Un insect ortopter
saritor lung pins la 6-7 cenlimetri gi care
calatoreste in stoluri gi devasteaza semAnA-
turile (In delta DunAril Is foarte multe). Fig.
Parazit, devastator, lipitoare: Mardi Is ade-
vdrate ldcusie. Fats locusts.
ladlittiTe f., p1. ul (dim. d. lade!). Est.
Ladita.
Ifidita f., pl. e. Dim. d. Ladd. ($i strb. dim.
ladica).
ladOI n., pl. °ate. Augm. d. lad&
laclunca gi le- f., pl. 1 (rus. laddnka ai
learilinka [de unde gi turc. ladinghaJ,d. germ.
ladung, Incarcatura. V. !edit). WO de
cizmar (Unde?). Cartugiera, ornament (aco-
pent c'y placA aurita gi atirnat de o lentA
tot aurita) pe care, la parade orb clnd Is de
servicid, tl poarta pe umaru sting ofiterii de
cavalerie, de artilerie gi cei sanitari, ler de
la 1932 toti ofiterii.
lafaT gi - Tesc(ma) v. refl. (cp. cu nsl.
Mihati se, a hoinari). Iron. $ed Intins (to-
logit, trintit): siitulu 'e !gala pe canapea.
Fig. Ma rasfat: a to ldfui in parale.
'raid, V. lad.
Islicer, V. IfivIcer.
laTclacesc gi laTdactiresc, v. intr.
(d. laidac ; pot. laidaczyC). Nord.Lainicesc.
laTav gi lafet (vest) si IgaT4 (est) s. (d.
laiel. Cp. cu bdidg, megias, pldias). Tigan
de laie (nomad). V. Tigan.
Ilifnicesc n. intr. (d. lainic). Est. Urn-
blu lainic, hoinaresc, ratacesc, laidacesc,
vagabondez.
le litT gi -Test, a -i v. intr. (imit. d. Id-Id,
articulatiunile celui care nu gtie sa cInte).
Fam. Cint mult gi fare nice o gratie, de ex.,
ca un om beat. V. Iolotesc.
1:1110, -fie adj. (cp. cu pv. lato, sp. lelo,
fr. Lorena laid, om prost [Lbk. 4860) gi cu
sirb 161a, om lalid [Bern. 1.730], haimana
[Dict. Stevovici] ;pol. Iola, fernele dezordo-
natA). Fam. Iron. Prea Malt gi slab (desirat):
fatii Milk, fete Mill.
hi-oat-mama s. m. !Ara pl. (imper. d.
lad, ma lad gi voc. mama). Iron. Om Para
energie, bleg, timpit.
lambuTesc v. tr. (d. lambd). Scobesc
ca sa aiba lamba: scinduri lambuite.
www.dacoromanica.ro
LAP
Ilimbultdr n.,p1. oare. Rindea de lAmbuit.
lam17 m., pl tot asa (d. Idmite). Un porn
rutaced originar din Asia gi cultivat In toate
tarile calde (citrus limonium).
lamiTe f., pl. If (ngr. limdni, lemdni,
turc. limon, pers. Liman, ar. laimiin, leimOn ;
it. limone ; bg. limon, strb. limn; ung. Id-
monva. V. Ilmonada). Fructu lamliulul.
de forma °vela, de coloare galbena des-
chisa, cu un suc ecru cu care se face limo-
nada gi care e bun contra scorbutului. In
est aldmiie. V. chltra, frap, portocala.
IsmiTer m. VinzAtor de lamli.
lamiToara (Ma o silabli.) f., pl. e (dim. d.
Mmile). V. cimbru.
lamiita f., pl. e (dim. d. lamire). 0 plan-
tA verbenacee cultivate originara din Ar-
gentina (*pia [sad alorstal citrioddra).
Frunzele el, frecate In mina, dad un miros
placut de lamtle.
lamoste gi Iftnljde, V. halamujdle.
lamuresc v. tr. (d. lamurd) Curat, cla-
rifle, limpezesc : a Illmuri seu, untu. Fig.
Clarific, explic, deslugesc, dad informatiunl
precise: a lamurt pe cineva.
lamurire f. clarificare, limpezire. Fig.
Explicatiune, informatiune precisa.
lamurit, -Et adj. Clarificat, limpezit. Fig.
Luminat, informat precis. Clar, limpede: vorbd
idmuritd. Adv. A vorbi Idmurit.
litmeste, gi -Ustle V. hfilamujdle.
* lancer m. (d. lance, dupii fr. lancier).
Sulitas, numele rogiorilor Inainte de anu 1868.
(Un fel de cadril numit fr. les fanciers gi le
lancier gi pron. pe torn. ca gi pe fr., adica
lansiie). Cele doail regimente de 1Anceri,
la 1868, s'ail numit 1 de vinlitorl gi 2 de
cdMrasf (fare lanci), tar, la 1869, se Infiinta
regimentu 3 de rosiort (cu land). Apoi, p.
economie, toate aceste trel regimente s'ag
prefacut In 1 ;I 2 de rosiorl.
Ifintet m. Olt. Mint. vest. Leaf.
lantug n., pl. uri gi e (rus. dial. lanctig,
pol. rut. lancuh, d. germ. * lannzug, airu
lantului. Bern. V. lant). Lanf de legat un
tine, o poartA. In jud. Olt Iiintus, In
Bz. !Antic. Vechi laniug, p1. fe; lan-
juh, p1. se; dim. lantujely pl. e.
Itior n., pl, uri (lat. fiber, carte, din care
s'a facut * Mar, apot * ledr, ca fior. V. O-
ber 1). Fibre textile de clnepa on de in.
Meter, laptAreasii (pl. ese) s. (d.
lapte sail lat. lactarius). Care vinde lapte.
Si laptagid (Munt) gi laptarita, pl. e
(Mold. nord). V. sulgld gi sluger.
Mutes n., pl. e (cp. cu ung. laptdros,
pescar care sta pe mal gi tine un capat al
plasei). Dun. Munt. Dobr. Un fel de plasa
adincata lungit de 30-40 de metri gi lata de
15-20 de metri gi a carei parte de de jos se
ttrtie pe fundu apei La Dame (Rt.) lup-
tacT, p1. e.
 733
LAP
leptarie f. Localu to care se vide lapte
si derivate din lapte. Meseria de laptar.
Isicgoju de lapte. Mare cantitatate de lapte.
P1. Bucate de lapte: a to nutri cu hipidril.
Itiptez, V. alaptez.
Iftptoc si !Attic n., p1. oace (rut. f. pl.
lotOki, rus. lot6k, a. 1.). Est. Scoc, canalu
care duce apa morii si locu unde cade apa.
Iftptds, -mks& adj. (d. lapte sad lat.
lactosus). Plin de lapte :o vacd ldptoasd,
ldptuca a laptoasd. De aspectu laptelui : un
su !Otos.
lapttica $i (Trans.) si -aglt f., p1. 1
hat lacttica, d. lac, lactis, lapte ; it. lattuga,
pv. lachuga, fr. laitue, sp. lechuga, pg. lei-
tuga). Vest. Marola, o legume din familia
compuselor, cu frunze creje si'ndesate cam
ca ale verzei (lactuca sativa). Est (lap-
tugii). 0 buruiana laptoasa care seamana
cu susaiu.
!Argil:mint n., pl. inte (d. ldrgesc sat
lat. largamentunz). Vechi. Largime. In
Ps. S. -mentu.
largest v. tr. (d. larg sat lat. largire,
it. largire). Fac mai larg. V. refl. Devin larg:
ghetele s'ad !digit. Fig. Iron. Fac gura, vo-
ciferez, ma cert.
largime f. larg). Calitatea de a fi
(d.
larg (incapator): Illrgimea unui tunel, unei
nzinici, unei harm (V. -1Ettime). Fig. Lar-
ginzea liner vederi, marimea unei conceph-
uni, vastitate de cugetare.
larmuTesc v. intr. (d. larmd sat ung.
lartnrizat). Trans. Barb. Fac galagie, vo-
cif erez.
lasitt, -ft adj. Scoborit, dat In jos: cu
perdelele lasate.Partisit: femere lifsatd. Ho-
tar% decis : lucru Idsat de Dumnezed. S. n.,
p1. url. Lasare, acjiunea de a Visa. Losatu
(In vest lasata) seculuT, prinzu sat cina
pin care -ti iei adiio de la carne s1 intri In post
lastIcTilne f. (d. las on lat. la ratio , dais).
Vechi. Acjiunea de a lasa (de a ierta).
lEtsiadir, -stare adj. Care tot lass lu-
crurile de azi pe mine, indolent, tembel.
Iftsitturitt f., pl. 1. Actiunea on mode de
a se lasa, de a se scoborl (un stol de pasari,
un aeroplan). Stol de pasari care s'a lasat
pe un loc.
IfiscaTe, V. letcaTe.
lasts:H., V. vlastar.
la.stesc v. tr. (vsl. Mini, a Insela, list!,
tnselasiune, d. got. lists, germ. list, viclenie,
V. priliistesc). Vechi. Insel. $i las-
tire si Inselaciune.
lastly, -Et adj. (vsl. listivd). Veda. Siret,
viclean.
lastan m. (vsl. lastund, lastuna, un fel
de rIndunica ; pg. rus. Ids tovka, ldstica, rin-
dunica). Un fel de rindunica cu coada mai
scurta si fare pate rofie la gusa (Isi face
Culbu Inchis gi-i lasa numa1 0 mica deschi-
www.dacoromanica.ro
LAU
zatura). Mold. Fig. Om care asteapta sa fie
hranit de altu, parazit, !atom : a sta Idstun
pe capu culva, ad napddit ca lastunil. V.
bimbasa si talaghir.
latiftret, -mita adj., p1. f. efe (d. lat).
Cam Tdtaril ad fafa latareaftl.
lat:
IgitInie f. Vechi. Limba Latina : profesor
de !dilate, a vorbi pe Mink.
lating, -A adj. (cp. cu netting). Fan:
Cale lungd si wino, tale care nu se mat
sfirseste.
Uralic, V. Isliptec.
!Matter, -ogre adj. Care Tatra. Subst
Poet. Cine: se auzead Idiriltorit.
littratdra f., p1.1. Rezultatu latrarii, voce
de tine cind latrA.
latunoaTe (est) Si -roitTe (vest) f.,
pl. oi (augm. d. lature). Vest. Pardaf, scIndura
laterals care amine de la o grinda si care
e Mundt pe o parte si plana pe cea-lalta.
Ingrosatura In firu bataturii pinzel, ceia ce
e un defect: Pe sulu de dinapoi o sutd de
Mtunol, pe sulu de dinainte tine le mat
fine minte ? (P. P.). Fig. Defect, lipsa : a
suplini o Idtunoaie. V. circTob.
IfitunoT n, pl. ottie(d. lature). Est. Ulu-
?Wale. 0 veche masura de greutate p. peste
In sec. 18 (lorga, Negoj. 229). Fc. Chilimoj
mai mare fAcut din aluatu ramas.
litituncads, -cash adj. Plin de latu-
noi, de fire cu Ingrosaturi.
laturalnic, V. lateral.
latursks, -11 adj. si s. (d. !attire). La-
teral: cal Mturas (la prastie, In ceatlat sat
In stinga alaturi de fetict$), ulifd leiturafd,
rude! laturasd. Adjacent, limitrof.
IaturT f. pl. (lat. lavatura, *lautura, la-
tura, d. lavare, a spala ; it. lavatura, pv.
sp. pg. lavadura fr. lavure). Vest. Zol, aria
In care s'a spalat ceva, mai ales vorbind de
apele ramase de la bucatarie V. scalcla-
tura, spillatura, spolocanie.
Iftturi* adv. In sat din lature, cu latu-
rea, cu coasta : a to strecura Idturis pintre
grafi!.
laturoaTe, V. liatuncsaTe.
latur6T, V. littuneT.
Ifitesc v. tr. (d. tat sat lat. latdscere,
a se laji). Fac lat : a ldfi o pasta. Fig. Ras-
pindesc, Imprastii : a Mg o veste, (si refl.)
vestea s'a Idfit.
'Mime f. (d. lat.). Calitatea de a fi lat :
Mfimea unit! fluvid, unel
!Mire f. Actiunea de a sat de a se fah.
Fig. Expansiune, propagaffune.
lat6s, -etitsgt adj. (d. late). Vest. Mhos,
flocos: tine ldfos, cliciu16 Mfoasd.
1) IfttuTesc v. tr. (d. laf, leaf, !et). Pun
lejuri unei construcjiuni. $i letuTesc.
2) latuTesc v. tr. (d. laf 2). Rar. String
In lat.
Ian, We, V. laT, laTe.
LAU
734
lauclfiros, -orksift apt. Caruia-I place
sa se tot laude.
faudArosie f. Detectu de a te tot !elide.
* Ifiantric, -á adj. Portna gresite fa-
bricate de ignore,* ild. intern, interior sat
din duntru, ea In ministeru dirt duntru sau
de interne.
laantru(in), V. Inauntru.
laurtisca f., p1. fe $i sti (lat. labrusca,
laurusca ; fr. lumbruche, lambrusque. Cp.
cu fluid, suld $. a.). Munt. Vita selbatica.
in Mo!d. $i rifturitsca, rourusca,
In Munt. gi agurizar.
laat, -fa adj. (d. lad). Spelat cu apes
calda pe cap. S. n., pl. art. Actiunea de a
la obi$nuit: Multi copiilor.
lautar rn. (d. Maid). Muzicant care,
pentru bani, cinta pin circiumi sat berarii,
pe la bore, pe la nun(i $. a. (In Romania
Mute* Is, In general, Tigani. Principalu
for instrument e vioara, apoi chitara, cobza,
flautu, naiu $. a.). Vechi $i alittutar,
-a* si lautay.
larita f., pl. e (probabil, nu d. ar. ad,
art. al-ad, ci d. sas. germ. laute, mgerm.
late, de unde vine $i it. Milo, teat° $i liddo,
pv. lard, vii. relit, nfr. lath, sp. laud, pg.
aladde, ngr. turc. bg. lcuita, ngr. Mato :
pol. lutnia, rut. rus. lidtnea ; rut. $i lavdta
[d. roml. Papahagi, VR. 1912, 4,88). Vechi.
On Tel de vioara cu doila sat fret coarde
(Starr. 187) pe care, In roc de arcu$, le a-
tingea o rotita pe care o InvIrteai cu mina
dleapta, tar cu stinga calcai pe coarde (fr.
vielle). Mai pe urma, vioara obisnuita. Pe
Mtge muzica turceasch a domnului, era $i
una germane compusa din Safi si Tigani.
Mai vechi alauta, ca
In Ban. Trans. lauta. V. cobza, teorba
§i doina.
1) lautaresc, -easca adj. De lautar :
dibld Idutdreascd. V. ga*caresc.
2) lautiiresc v. intr. Traiesc ca tauter.
lautArevte adv. Ca lautaril : a cinta
Mutdreste.
lautarief. Meseria de Muter.
lautoare L, pl. ort. (lat. lavatoria = la-
vatorium, sphlbtor, Joe de spalat). Actiunea
de a sat de a te la. Apt de taut.
latiza s. a. V. lehuza.
lavlcdr gi Weer n., pl. e (d. lavifd).
Tol de Intins pe pat ofi pe 0 lade.
lazaret n., pl. e $i art (it. lazzaretto.
V. lazaret). Muni. Barlett (di la lazaret
sat la carantina te opreste). Timpu cit du-
reeze boaia, cit zace bolnavu, $i mai ales
lane.
lazniehir, V. loznIvor.
lazuTesc v. tr. (d. lazy. Trans. Cures(
un teren de billarii sat de arbori, runcu
lesc, seciulesc : sa ldzuiascd un petec de
padure (Rebr. 286). V. desielenesc.
www.dacoromanica.ro
LEA
le (vegti $i lifi), pron. personal neac-
centuat la daily m. f. p1. $i la ac. f. pl.
(de aceia$1 orig. cu el $i tor, $i anutne d.
lat. tilos, Elias). LOT : le-am dat 4i for ceva.
Pe ele: le -am vdzut pe ele.
leac (ea dift.) n., pl. urt (vsl. kill, d.
got. lekeis, medic [cuv. celticj; bg. lek, pol-
lek). Medicament, remedit. Boald cu lean
care se poate .vintleca, si (fig.) lucru re-
parabil. Prov. Boala din ndscare leac nu
mai are.
leaca (ea dift.) f. (ngr. oligdki $i olidki,
putintel, dim. d. oligos, putin, prefecut In
o leard dupes o fird, o bucatd Cp. si cu
vsl. oleka, otaleka, rame$ita). Est. Putin t
o leaca de pine, de apd ; a do mi o leacd.
Se scrie ob. oleaca. V. lecuta.
leader tn. (fr. de la engl. leader [prbn.
liddrl, conductor, d. to lead, germ. leiten,
a conduce). Barb. $et $i principal orator
politic.
1. leaffi f., pl. left $i lefurt, vechi (Let.
2,85 $i 221) lefe (din mai vechiu lefea, azi
ironic, turc. Wald, aloft, d. ar.'ulufi,
pl. d. a!ef, papne, de unde nutret, pensi-
une, snide" ; ngr. laps, alb. itufe, slit. rut.
lefa, bg. left, rus. (Oa). Vechi. Solde. Oaste
in leafd, oaste de mercenari. Azi. Sitnbrie,
salar: leafa unlit servitor, anal mercenar,
unui fundionar, unit( ministru.Dim. lefu-
part (est), -hoard (vest). V. apuntament.
2) leafa L, pl. left. Rar. Partea late (care
tale) a unui topor, a nuel sane, a tine! cirme
(In opoz. cu muche) sat cavitatea (scolca)
unei linguri (in opoz. cu coada). Trans. Fil-
et, racheta, lopatica de Mut mingea. Suc.
Teap$A, lopatica de tepsit mamaliga.
leagan n., p1. legene (mai bine de ell
leagdne), ca fremete, te fere, fepene (d. a
leg /la). Pat mic (ori o simple albie) In care
se pun pruncii ai se leagane ca at adoarme.
C'nfec de leagan, clntec de adormit copiii.
Fig. Origine, patrie : Grecia fu leagilnu ci-
vilizafiunii. Dti leagdn, din copilerie: a sti
un lucru din leagan. Scaun atIrnat de done
funii ori trapez: a to d i in leagdn. Speie.
cap $ir de cal de lemn fecuti ca
Leagan cu cai,
sa se invIrteasca In cerc $i pe care Incaleca
copiii. In Trans. $i leangan. V. belted.
Ieah vi leav, leavcift 8., pl. Lest, Lecte.
(vrus. Liehu, Lealza, pol. Lech, Lach, vsl.
Lenha. Bern. 1,705). Vechi. Ad pop. Polon. V.
!eyes
leithotik, V. llota.
* teal, -á adj. (it. leale, d. lat. legalis,
legal; fr. loyal). Onest $i sinter: om, carac-
ter teal. Adv. In mod leal. Barb. (plat.
* lealltate f. (d. led ; it. lealtd, fr. toy-
ante). Calitatea de a fi leal. Barb. IoTa-
Iltate.
1) leanca f., pl. lend (rut. leanka, ca.
masa de in, d. vsl. Linn, lat. linum, in).
Mold. Vechi. Cama$5., bluza. Azi. Iron. Heines
prea suptire si proasta (halipa. felege).
Dim. lencuta. V. vingherca,
LEA
- 735 -
2) leifinca 1, p1. lend si fence (d. Leanca,
llinca, Ileana, Elena. Cp. cu chivu(d). Munt.
Iron. Femeie imbracatA prost ai negligent.
leandru m., pl. lendri, V. oleandru.
leangan, V. leagan.
leaota, V. 'Iota.
leaps& (ea dift.) f.,p1. epsi (V. lepesc).
Fam. Fleaaca, palmA aplicatA cuiva.De-a
leapsa, un jot to care un copil care fuge
trebuie sa-I loveasca cu palma pe alth care
fug. Cine e lovit, trebuie sa alerge el dupe
altil pinA-1 loveate pe unu. $i leap; -
ca, pl. sci (Bz.).
least' f. pl. lese (vsl. lesa, impletiturei
de nuiele, d. lesd, padure, copac ; rus. les,
lemn, padure, bg. lesa, impletitura de nu-
lele ; strb. ceh. less, ung. Idsza). ImpletiturA
de nuiele (pe care se usuca poamele, se bate
popuaoiu a. a.). Porumbar, sisliac, coaar de
limit atuleti de porumb (Munt. est.). Im-
pletitura de nuiele de forma unei opinci de
prins peste in ptraiele de munte. Mare In-
graditura de scinduri in care intrA peatele
adus de curent ai se adunA in partea cea
mai higusta a el, de unde e tmpins Intr'un
sac de plasa (Dun.). Desia intro padure
teiteun cling (Munt). Subdiviziune de rack
la gradinarie. V. pleter.
leat (ea dift.) n., pl. art (vsl. Leto, etate,
an, timp ; rus. Leto, varA. V. letoplset,
veleat). Vechi. Data unui an : la leatu
1504. Az(. Fam. S. m., pl. left. Soldat intrat
in oaste odata cu altu (contemporan, came-
rad): in esti leaf cu mine ; Ia slat, mdi leaf I
Soldat prost: trecead niste
leaf n. V. let.
leav, V. leah.
lebadeit, V. libadea.
lebdda f., p1. lebede (vsl. rus. lebedi, hg.
lebed, d. vgerm. elbiz, lebdda). 0 pasare pal-
mipeda alba peste tot, cam asemenea cu
gtsca, dar mai mare, cu gitu mutt mal lung
si de un aspect foarte gratios : lebdda e o
pasare cdldtoare si tar domesticd. Fig. Mare
poet on scriitor: lebdda de la Mantua (Vir-
gibe). antecu lebedet, ultima lucrare a unul
genii aproape de a se stinge (fiind-ca se
crede ca lebdda nu delta de cit aproape de
moarte, ca in cold nu i se aude vpcea). Olt
de lebddd, git lung ai gratios. In Austra-
lia exists lebede negre.
lebenita, V. lubenlia.
lechea, V. Ilchea.
* lectica 1., p1. 1 (lat. lectka, d. lectus,
pat). Littera, pat portativ dus de oameni ai
de care cel vechi se foloseau cum ne folosim
not astAzi de tr5suri ai care se Intrebuinieazii
al azi In eztremu orient, Madagascar ai aiu-
rea. In Francia se numeaa litiere, eraa duse
ai de cal (dar tot suspendate).ai s'at !litre-
cuintat pina pin sec. XVI. In Let. 2,86,
leftica (ca doftor-doctor). La Cant. lec-
tica. V. palanchln.
* lector si (mai corect) lector m. (lat.
Wctor, Otis, cititor, d. Idgere, a citi V. le-
www.dacoromanica.ro
LEG
genda). Cititor. Profesor de un grad mic
tnsareinat cu predarea unei limbi moderne
la o universitate.
* lectura f., p1. i (mlat. lectura). Citire,
actiunea de a citi : pin lecturd ma distrez.
Ceia ce se citeste : o leciurd folositoare.
Arta de a citi : a-I MON pe copii lectura.
* lectiune f. (lat. Maio, d. egere,
a citi. V. culeq, inteleg). Ceia ce pro-
fesoru explica $i dA elevului sa Inv* pe
de rost, sA inteleaga salt sa exercite : pro-
fesoru dd elevului lectiunt de malematied,
de piano, de dans ; elevu (a lecliuni de la
profesor salt cu profesoru. Forma, versiune
particulars a unul text. Fig. InvataturA :
lectiunile experientet se pldtesc adese-orl
foarte stump. Invatatura de minte, pedeapsA
(mustrare, Male salt alts sufcrinta) : aceasta
cddere a lost o build lecjune pentru im-
pertinenta Pit. Ob. lecjie, peia ce se
dA elevului de invaiat.
lecuTesc v. tr. (d. leac sau vsl. lokovati,
a lecui). Vindec.
lectiffi(o) adv. (dim. d. o leacd. V.
leaca). Mold. Fam. Putintel : o lecrrid de
mincare. S. f. Zdreste lecuja ceia de foc.
($ez. 33,27), zareate ace' focuaor.
lediinca, V. ladunca.
lefav m. Vechi. Lefegia.
lefea, V. leaf a.
lefegiii m. (Lure. blefegi). Vechi. Soldat
mercenar. (Era un corp de 1000 de oameni pe-
deatri supt comanda capitanului de Iefegii in
sec. 18). Azi. Fam. sad iron, Care traleate
din leafA,adica functionar".$i -c (vechi).
left m. (ngr. leptdn, pop. lefbn, ban, a
suta parte din franc). Ban vechi ai mare de
our (5 galbeni) care se purta In salbe ai Cu
care 5i astazi se mai impodobesc Tigancele.
S. n., pl. urL. Salba. Vc. Colier de catifea
brodatA ai cusuta cu margele (rev. 1. Crg.
5, 127).
letter, -ft adj. (neg. eleftheros, pop. /if-
theros, liber). Fam. Iron. Decavat, lipsit de
parale: a gunge letter dupd un joc de Orli.
lefteresc v. tr. Fac letter, decavez.
lefterie f. (ngr. e'eftherla, pop. leftherla,
libertate). Iron. Credit. A-it minca Id feria,
a-ti perde creditu, coraideratiunea. In
Mold. al Ilftirle.
* lefticift, V. lectIca.
lefsoara, lefu*oara., V. leafd I.
leg, a -á v. tr. (lat. ligare, it. legare, fr.
liar.
Tier, pv. sp. pg. Leagd ; sa lege. V.
aleg 1, oblig). Inod, string cu eta, cu funia,
cu laniu a. a.: a lega cu sfoara un snop, cu
amyl un butoi. String cu ceva ai fixez
sau unesc cu ceva : a lega un cal de gard,
o luntre de mal, vita de haragi. Infaaor, ban-
dajez, pansez : a lega cuiva o rand, a lega
pe cineva la rand, la piclor. Vechi. A lega
tabdra, a pune carutele de fur to prejuru ta-
berei si a le lega tntre ele. A lega pace (N.
Cost. 1, 393), a inchela pace. Barb. (dupA fr.
relier 5i germ. binden). Scortesc, pun scoarte
groase unel cart' : a lega o carte (V. car-
 136
LEG
tone:). Ingres, tncheg (tin sirop, o dulceata,
to serbet). Fig. Inttu to realatiune: a lega
prietenie cu cineva. Pun In relatiune : cdile
ferate leagd ladle intre ele. Fig. A lega la
°chi, a lega euiva ochil, a-1 impedica sä
vada, a-1 Insela, a-1 mistifica. A lega cuiva
Waite, a-I face sA nu poatA lucra sau unelti
ceva. A lega la gard (ca pe o vita), a-ti
asigura imposibilitatea de actiune a cuiva (a
unui prost, de ex.). Acest om nu poate lega
nisi dodd vorbe (Intre ele), nu poate vorbi
curent saa vorbeste prost. V. intr. Pomii ail
legat (sail tr. col legal rod), ail produs poame.
V. refl. Ma inod, ma string cu ceva: md leg
cu basmada la cap. MA string cu ceva $i
ma unesc : m'am legal cu funia de mijIpc
fi mi -am dat drumu'n put. Fig. Ma Ingro$,
ma prind, ma tncheg : dulceata (siropu $. a.)
s'a legal bine. MA oblig: and leg sd execuf
o lucrare (V. acolisesc). A ti se lega
limbo, a nu putea vorbi (pronunta). A te
lega (sad: alega) de cineva, a-I provoca, a
cauta cearta saa vorbil cu el. A te lega cu
cineva, a face societate (alianta, convenji-
une) cu el.
* legal, -A adj. (lat. legalis, V. leal).
Conform legit : tale, procedurd legatd. Adv.
A proceda legal.
* legalitate f. (lat. legdlitas, -dtis.
lealitate). Calitate de a fi legal.
V.
* legalizez v. tr. (d. legal : fr. legalised.
Fac legal, intaresc pin formalitatile legii: a
legaliza un act.
* legalmente adv. (fr. legalement, it. le-
galmente). Legal, conform legii, pravilniceste.
1) legat, -a adj. (d. leg). Shins cu fu-
nia: snop legal. Barb. Scortit ; carte legatd.
Fig. Vtnjos, robust : om bine legal. Zi legatd,
zi de sarbatoare, ctnd nu e vole 55 lucrezi.
Actiunea de a lega. Legamint indatorire (Pan).
2) * legat m. (lat. legatus, d. legate, a In-
sArcina cu o functiune, a !Asa pin testament,
d. lex, legis, lege. V. deleg, legaliune).
La Romani, comisar at senatului. Delegat al
unui proconsul (ajutor at unui generalisim)
sail al Imparatului In provincie. Azi, cardinal
Insarcinat de papa cu o misiune specials. S.
n., pl. e si art (lat. legatum). Lucru (dar)
lasat pin testament (pe la 1800 legdton, dupa
ngr.),
legator, -a. s. (lat. legatarlus). Acela
catuia i s'a Mat ceva pin testament: legatar
universal,
legato adv. (it. legato, legat, unit).
Muz. A data legato, a cInta unit notele In-
.
tre ele, nu staccato.
legailune f. (lat legdtio, -tints. V. a-
si de-legellune). Functiunea de legat
Insarcinarea data unui trimes (ministru ple-
nipotentiar) de a reprezenta un stat In alt
stat. Localu (cancelaria) acestui trimes.Func-
tionaril acestei cancelarii la un loc. $i
-ape.
legamint n., p1. inte (lat. ligamentum.V.
ligament). Ligament. Fig. Obhgatiune,
conventiune : a avea legdmilnt cu (sad fajd
de) cineva.
www.dacoromanica.ro
LEG
legan $i (Trans.) lengan, a -á v. tr
(ung. lengeni, a adia, a HIM. a se legdna,
lengetni, a legdna. Legdn, legenf, leagdnd:
sd legene, Ca depdn, peptdn, rezem, dar si
ed leaglin In Munt. vest [ChN. I. 162] ca
si ed piaptar2). Misc leaganu sail mi$c ca'n-
tr'un leagan un copil ca sa adoarma. Fac
sa oscileze ceva attrnat : vintu leagdnd
frunzele plopilor. V. refl. MS clatin In tim-
purl regulate triteo parte si'ntralta : copilu
se leagdnd In leagdn, luntrea se leagdnd
pe valurf, ramurile se leagdnd de Witt. Fig.
A te legdna cu o sperantd, a avea o spe-
ranta departata sau falsa, a te mIngtia cu
o speranta.
leganat, -a adj. Care se leaganii: mers,
pas legdnat. Adv. LeganInclu-se : a merge
leganat.
leganittoitre f., pl. on (d. legan). Scaun
pus pe dohs arcuri ca o sanie ca sa te le-
geni In el (fr. balawoire).
legatoare f., pl. ort Cravats sau basma
cu care te legi la gtt. Sfoara, beta, funie sau
lant care serveste la tinut ceva legat (de ex.,
ciorapil pe picior to We de caljavete, un
ctne ca sA nu fuga $. a.).
legator m. (dupa fr. relieur). Barb. Acela
care leaga (scorte$te) carjile. Curat rout
$i ob. to popor scortitor.
legatorie f. (dupA fr. reliure). Barb. Me-
seria de legator de carp. Pravalia sail ate-
lieru legatorului. Curat rom. $i ob. In po-
por scortitorie.
legatura f., p1. i (d. legal sail lat.liga-
tura ; it. legatura, pv.liadura). Lucru legat
(manunchi, snop, papu$6, jurubita $. a.) : o
legdturd de nuiele, de haine. Lucru care
serveste la legat : o !add legatd cu legilturi
de fer. Fig. Relatiune: sociale. 0-
bligatiune, indatorire : n'am nici o legdturd
JON de el. V. stmbra.
legaturica 1., pl. ele. Dim. d. legdturd:
o legdturicd de fin.
lege f. (lat. lex, legis, lege, religiune ; it.
legge, pv. pg. lei, fr. loi, cat. Iley, sp. ley).
Actu pin care autoritatea suverana reguleaza,
ordona, permite sau apart{ : legea e rafts:flea
omeneascd care guverneazi popoarele, a
promulga o lege. Totalitatea acestor acte:
nimenea nu e considerat cd nu tie legea.
Principii imutabile care reguleaza ordinea
lurnii fizice : legile greutatii. Oare-care obli-
gatiuni ale vietii morale : legile onorif, ale
politefif. Putere, autoritate: legea celuf mai
tare, regula, principiii legile limbii. Religi-
une, credinja (Pop.): legea crestineascd,
pe legea meal Obicei. mod de a
de a lucra : /asd-1 sit lucreze'n legea lull
tat
Lege naturald, regule de purtare fundate
cheat pe natura omului $1 a societate. Legea
divind (Teol.) preceptele pe care Durimezea
le-a dat oamenilor pin revelatiune. Legea
morald, legea care ne ordona sA facem
bine $i sa evitam tau. Legea civtld, legea
care reguleaza drepturile private ale ceta-
tenilor tntre ei. Legea veche, religiunea lui
Moise. Legea foil, crestinizmu. Legea mar-
LEG
- 737
&Id, care autorizeaza intrebuintarea forte'
armate In anumite cazurl, mai ales In caz
de revolutiune. Legile rdzbofultd, totalitatea
regulelor pe care anumite state al le -a( im-
pus sa le observe In mode for de a face
razboI. A-11 face o lege din onoare s% a., a -ji
impune obligatiunea de a nu viola onoarea
a. a. A lea lege (sari a lea legea (an u), a Dreptu de a face legi (Rar). Legile unei tari:
recurge la judecata megiasilor, a caror ho-
thrice era suverana (Glut.. 40-42). Lege peste
lege, judecarea din nod a unui proces Pill-
Wan tndoit numar de megiaai care sti des-
fiinteze hotartrea precedents. Legea lu!
Lynch, obiceiu poporului in State le Unite
de a-i ucide pe loc pe criminali. In lege,
curet, adevarat, de-a binele, realmente, In
regula : acesta-f nebtut in lege. Pe legea
mea (mold. fam. ai premelege, adv.
Mut din pre a mea lege), zed, ma jur
* legendar, -a adj. (d. legendd ; fr.
Idgendaire). Relativ la legende, la povestirile
populare curcanii de la Plevna au ales
:
legendarf.
* legend& 1., pl. e (mlat. legenda, lu-
cruri care trebule sa fie citite, d. lat. legere,
a citi. V. lector, Tnte-leg). Vietile sfin-
tilor, care se citead odata la masa in minas -
irile Povestire populara dezvol-
tett% sad prefacuta pin traditiune si care are
de multe on un fond real. Minciuna, palavre
care se tot spun ai ajung sa fie crezute. In-
scriptiunea de pe o moneta, o medalie Ex-
plicatiunea semnelor topografice pe o hartit
sad pe un plan,
* leghe 1., p1. leghi (it. lega, fr. lieue, d.
lat. leuca gi kuga, cuv. galic). 0 veche ma-
aura itinerary franceza de lungime variabila :
leghea chilometricd (4 chilometri), leghea
comund (25 Intr'un grad, adica 4,444 de metri
ai jumatate), leghea marind (20 Inteun grad,
adica d,555 de metri jumiltate),
leghen, leghin, V. Ilghean.
leghe6n n., pl. oane (vs!. legeonii, vgr
lege6n, d. lat. legio, legiune. V. 1191110E0e).
VechL Legiune.
* legibil, legere, a
citi). Care se poate ceti (usor) : scris legibil.
Adv. In mod legibil: a scrie legibil. Fals
Ilzibil (fr. lisible).
* legiferant, -a adj. Care legifereaza
legiferez v. intr. (fr. ligiferer, a legi-
.
fere, d. lat. legifer, le gl erl, legislator). Fac legi.
le9lonar m. (lat. legionarius). Soldat
din legiune la Romani. Membru al ordinului
francez Legiunea de onoare. Membru al unei
societati organizate militareate.
legislativ, -á adj. (lat. legislativas).
Prin care se fac legi, legiuitor: corp legislativ,
Relativ la lege : act legislativ. Care are drept
sa fad legi : putere legislativd. Adv. Pe cale
legislativa.
legislator m. (lat. legislator). Legiui-
tor, cel care face legi Licurg fu legislatoru
SparteL Fig. Cel care stabileate regulele
unei atiinte, unei arte.
www.dacoromanica.ro
- LEG
* legislatUra 1., pl. f (format dupd le-
gislator, ca leclurd- lector). Totalitatea pu-
terilor care concurs la facerea legilor. Exer-
citiu mandatului unei adundri legislative.
Durata ei. in Statele Unite, parlamentu local
al fiecarui stat.
* legislatitine f. (lat. legislatio, - finis).
legislaliunea Romania'. Stiinta legilor : curs
de legislaliune. $i -atie.
* legist m. (d. lege sad mlat. legista).
Jurisconsult, savant In legi.
leuitim, -fi adj. (lat. legitimus). Care
are calitatile cerute de lege, bazat pe drept:
drepturf legitime. Just, echitabil : cerere le-
gitimd. Dinastie legitimd, care domnefte
pe baza dreptulut de ereditate. Casatorie
legitimd, consacrata de lege. Copt! legitimf,
nascuti din casatorie legitimd. Dreptu de
legitimd apdrare, dreptu pe care legea-1 re-
cunoafte fie-caruia de a respinge pin forts o
agresiune. Adv. In mod legitim. Fals -tim
(dupe fr.).
* legitimatiune f. (d. legitimez ; fr. legi-
timation). Actiunea de a legitima, de a re-
cunoaate formal. Si -Atte -are.
legItimez v. tr. (d. legitim ; fr. legili-
mer). Fac legitim, dad unui copil natural
drepturi de copil legitim. Fac sa se recu-
noasca autentic un titlu, o putere, a. a. Jus-
tific: nimica nu legitimeazd o faptd rea.
* legitimist, -a s4i adj. Care apara prin-
cipiu dinastiii legitime, drepturile de naftere
la tron : partidu legitimist francez.
* legitimItate f. (d. legitim). Calitatea
de a fi legitim. Stares unui copil legitim.
Dreptu dinastiii legitime (cum i s'a recu-
noscut la 1830 lui Carol X in Francis).
legluTesc v. intr. (d. lege). Legiferez.
legiuire f. Legislatiune.
legTuit, -a adj. Legiferat. Legal. Legitim.
legiultor, -oars adj. Legislativ. Subst.
Legislator.
* legiune f. (lat. ligio, -6nis, d. legere.
a aduna. V. religiune, culeg). Regiment
la Romani (compus din 4200 de °amen' pe
jos, apol tot mai multi, pina ce, supt Cezar,
amuse la 60(X), pe Unga care mai era( alipiti
ai 300 de calareti, si comandat de un consul
sad pretor si de unu sad mai multi legal!):
legiunea XIII gemind siationa la Alba Iulia
(Dacia). Fig. Mare multime de fiinte : legiuni
de finical zboard deasupra mlastinilor. Le-
giunea de onoare, un ordin civil ai mi-
liter institult la 19 Mai 1802 de primu con-
aul Bonaparte ca sa recompenseze marile
merite (gradele lui sent: cavaler, °filer, co-
mandor, mare ofiter ai mare cruce). Legi-
unea strains, o trup3 create la 1835 to
Algeria si compusa din strainii care vi4 sa
lupte p. Francia.
legnIffi, lemnija, lignlia §i licnija
f., pl. e. (bg. lednica, Sud. Loc
foarte friguros : in orlakt asta e legnifd de
frig. Adv. Aid e frig legmtd. V. topenle
§i baTs.
47
LEG
- 738 -
legumi f., pl. e, ai vechi, azi Olt..ame,
(lat legtimen, d. legere, a culege ;
it. legume, pv. legum, vfr. leun, cat. sp. le-
gumbre, pg. legume). Sad. UdAturA, bucate,
mincare (came, brInza oiiA) spre deosebire
de pine on de mamaligA (Gr S. 1937, 247,
In Olt). Neol. (fr. legume). Zarzavat, plena
alimentarA (ceapa, usturot maw, cartofi s.
a.). Bot. Fruct caracteristic plantelor din fa-
milia leguminoaselor.
* legumarie f. sau -rit n., pl. ltd. Cul-
ture legumelor.
legumeala f., pl. eli. Actiunea de a
legumi.
legumesc v. tr. (d. leguma). Fac mtn-
care cu economie, economisesc : a legumt
ceapa $i carnea la bars. Fig. Iron. Gust cite
putin: a legumi ceaiu cu lingurita, a le-
gumi o leacd de stiintd.
* legumina f., pl. e. (d. legumd). Chim.
Caseina din plante.
leguminos, -oessli. adj. (lat. legumi-
nosus). Bot. Al chili Eruct e o pAstare care
dA de cele mai multe on o leguma(fasolea,
mazdrea, bobu, borceagtt, mdzdrichea a. a.).
S. f. 0 familie de plante dintre care prin-
cipalele-s papilionaceele.
lehamite (scris si -ete) adv. (rad. leh
din lehdiescsi sufixu mite din cogeamite).
Mold. nord. A-ti fi lehamite de ceva, a fi
grozav de plictisit: (aril i-e lehamite de de-
magogie. In sud dihamite. V. helbet.
lehaTesc, V. blehaTesc.
leha- gi lehemetdsc, -tilidsc gi
41sesc (ma) v. refl. (d. lehamite). Mold.
nord. MA plictisesc, ma scirbesc grozay. did
lehelmetesc cuiva, ti ajung absolut nesuferit.
lehu m. (d. lehdiesc). Mold. nord. om
prea vorbaret.
Lehfa f. (d. Leah). Vechi. Polonia.
lehtisa (vechi), Iehtizai (est) si Lanza
(vest) f., pl. a (ngr. lehtisa, vgr. leh6, lehus, d.
lehos, pat; bg. IeYusa, turc. lohusa). Femeie
care sade tn pat dupA ce a nascut. V. chen-
dela.
lehuzesc (est) si lauzdsc (vest), v.
intr. Is lehuzA, stati to stares de lehuza :
aceastd femeie a lehuzit trei saptlimIni.
lehuzie (est) si laiuzle (vest) f. (ngr.
leltusla). Starea de lehuza.
1) leTca f. fArA pl., voc. leicd si leico (bg.
lelka. V. lelea). Munt. Pop. Dim. d. lelea :
vine idea, is staff Wed 1 V. nelca.
2) laic& f., pl. 1 (rus. Mika, leica, d. lilt.
a turns, a topi. V. left). Nord. Pllnie.
leicuta f., pl. e. Munt. Dim d. Idea : is
slat, leiculd /
left, -A adj. (d. vsl. nil ai Wall-Irv-on, a
a turna, adicA turnat, absolut potrivit". V.
leTcli 2, poleiesc, slelesc, poll-
vacT). Fam. Aidoma, absolut identic :
acest Mat e leit tata-su,fata e leitd and -sa.
Leit poleit, absolut asemenea la chip.
1) leffil I., pl. e (d. lea). Ban. Leoalca.
www.dacoromanica.ro
LEM
2) lei% f., pl. e (d. leu, monetA). Vechl.
Tult (Sant).
lejden adj. (d. lesteav cu term. ung.).
Trans. Leorca, listeay.
lejnic, V. Iconic.
Idle. adv. (cp. cu halela. haleura ai cu
sirb. Iola, haimana, lolati se, a hoinAri). Fain.
A umbla lela, a umbla haimana.
lelea f. fara pol., voc. lele si leleo (ea al
eo dift. Cuv. imit. d. vsl. Lelia, matusa, Orb.
ijelna, soil mai mare, bg. lelea lelka, ma-
tusk leloak, lelin, unchi, rut lelika, matusa,
rus. Mica, nes, pol. lala, lalka, papusit ; ngr,
laid, bunicA. V. leica). Epitet respectuos
care se adrerseazA in popor unei mod sat)
unei femel ceva mai marl de eft tine, dar
nu Inca Want, (eatunci i se zice matuf/i).
Epitet de chemare unei prance tinere mA-
ritate: cu clt vinzt morcovii, lele 7 Fecior
de lele, copil natural, bastard, (fig.) stren-
gar. In doru lelil, la noroc la IntImplare: a
o porni in doru lelil. V. Iola.
lelita 1., pl. e (dim. d. lelea) Fam. TA-
rand( tinArA $i frumusica. Iron. Taranca
sad mahalagioaica btrfitoare : s'aii strins
lelitele in slat.
* lama f., pl. e (vgr. lemma, d. lambdno,
lebo, kat V. di-lema). Mat. Propozitiune
preliminary care trebuie sA usureze demon-
strarea unei teoreme.
Iemn n., pl. e (lat. lignum, it. legno,
vit. laigne, sp. lac), pg. lenho). Substanfa
tare si compactA a arborilor si care for -
meazA rAdAcina, trunchiu si ramurile : o
masd de lemn, km: de brad. Fig. Om ne-
simtitor sau prost A rdminea de lemn, a
Inlemni. Lemn de stejar, de Jag, substanta
lemnului ctrul e vorba de constructiune.
Lemne de stejar, de fag, bucAti marl safi
mid de Iemn de stejar, de fag, mai ales
vorbind de cele de loc. Lemn sfInt; Iemn
din crucea lui Hristos. Numele mai multor
arbori, copacei si buruiene : lemnu cine.
luT (est) si lemn ciTnesc (vest), malin
negru (ligastrum vulgdre), un copAcel olea-
cefi cu fructele to forma de bace negre,cul-
tivat si pin gradini p. garduri vii; lemn
clnesc, patachint, verigar, salbA moale :
lemnu DomnuluT, un fel de peliniti cu
miros de lamlie, numitA si lemnus (arte-
misla abratonurn); lemnu luT Dumne-
zen, rosmarin (Bz.); lemnu allaTcli
DomnuluT, limbricarita ; Iemn dulce,
iarba dulce; lemn galben, dracila ; Iemn
piperat, un copAcel originar din America
si a carui rAdAcinA se Intrebuinzeaza In
farmacie; lemn pucTos scorus sAlbatic.
Unt -de -Iemn, V. unt.
lemnar m. (d. lemn sail lat. lignar/us,
timplar). Dulgher, stoler, timplar. Negustor
de lemne de foe.
lemnfirfe f. Meseria de lemnar. Comerciu
de lemne de foc. Depozit de lemne de foc.
Constructiune de lemn: lemnaria unei case.
lemndt n., p1. inuz arts Vest. Mare can-
titate de lemne.
LEM
739
lemnfe f. (d. lemn, pin aluz. Ia ramurite
acestor buruiene. Cp. cu ardmie, ferie). Olt,
0 plants cu (tort portocalii, care se pun In
undelemn gi apol pe rani ca sA le vindece
(hypdricum perforatum), numita In Munt.
sundtaare, jar In Mold. pojarnifd (V. vul-
nerar). Munt. RSchitan.
lemnIsdr n., p1. oare. Buditica de learn.
Trans. Chibrit.
lemnI1A, V. tegnIfa.
Lemnos, -oast( adj. (d. lemn sat, lat.
lignosus, it. legnoso, sp. leffoso, pg. lenhoso).
Bot, Ca lemnu, de natura lemnului, In opoz,
cu erbaced : trundle Lemnos.
lemness n. (d. lemn). Mold. Bacan, lemn
rag, haematexylon campechidnum, un arbore
din America Central& Se vinde to aachii ma-
mote gi serveate la colorat ouale, jar In
medicine scoar(a tut se da ca astringent
contra diareii cronice Trans. Lemnu
oulut un copacel. Chibrit.
lemon/Ida, V. limonada.
lemptiTesc, V. limpesc.
lemujder, V. limujder.
* lemur m. (lat. Matures m. pl., strigoi).
Zool. Maki, un animal din Madagascar, cu
coada foarte lunge, tipu familiii lemurienilor,
* lemurlan m., pl. lent (d. lemur). Zool.
Pt. 0 familie de mamifere cfiadrumane at
caror tip e lemuru gi care formeazA trece-
rea de la insectivore la maimute. Adj. De
lemurian. Se zice gi prosimian. V. maml-
fere.
Tench' al IengfiT n., p1. uri (turc. lank,
leng si -ki, ghl gchiop). Munt. Lovitura pin
care scoti din arman cu ichiu (sari cu bu-
coin) toate araicele (sail toate bilele): a da
tench', a se pane pe lenchi.
lencala f., p1. e. V. leanca 1.
line f.
(vsl. bg. rus. lent. V. alene).
Starea sufletului gi trupului chid nu-ti place
sa lucrezi: cind mdninci mull at e cald,
ti-e lene. V. trIndavle.
lenese(ma) v. refl. (vsl. lentil sen).
Est. Ma lenevesc.
lanes, -A adj. (d. lane). Care nu e bar-
nic, caruia nu-i place as munceascA: elev
lene.. Fig. Inteligenfd lenesd, fart( vigoare,
greoaie. S. In. Ai, un animal. V. af 2 si
trinday.
lenevesc v. tr. (val. lenovati). Fac le-
nes : vinu to leneve.te, tar ceaiu si cafeada.
to invioreazd. V. intr. TrAiesc In lenevie. V.
refl. Devin leneg, simt lene: se lenevea sd
lucreze. V. huzuresc, trIndavese, tin-
dfilesc.
lenevie f. (d. vsl. fanivd, leneg). TrindS-
vie, lene permanents,
lenevds, oast( adj. (d. vs!. lenivd, le-
neg). TrIndav, lenea permanent.
lengan, V. legan.
* Ienitiv, -a adj. (lat. lenitivus, d. lenire,
a a aline. V. Iln, alin). Med. Care
aline, care linigtegte: remedid fetidly. S. n.
pl. e. Mierea e un bun lendiv.
www.dacoromanica.ro
LEP
banes, -oast( adj. (d. lane). Plin de
lene, lenevos.
* lent, -a adj. (lat. lentils. V. alint).
incet, lin, cu miacari rare: mars lent. Fig.
Inteligentd lento, lenega, greoaie. Adv. In
mod lent : acest rid curge lent.
lent& f., pl. a (rus. Matti, cordica, )enta,
d. 01. lint, cordica). Panglica tat& cordon
distinctiv purtat pe umar ca decoratiune.
* lenticular, -a adj. (tat. lenticularius).
In forma de lentila : shad lenticulard.
* lentils f., p1. a (fr. !entitle, lat. lent! -
cula lid. lenticula, dim. d. lens, lentis, linte).
Sticla Muth In forma de bate gi care are
proprietatea de a devia regular razele lu-
minoase. Lentilele se fac din cristal gi se In-
trebuinteaza Ia instrumentele optice.
* lentisc m. (lat. lentiscus). Un fel de
fistic oriental (pistacia lentiscus) care da un
sue raainos numit masticd on saciz.
* lentltudine f. (lat. lentitddo, -ttdinis).
Incetineala, calitatea de a fi lent.
leoach al le6ca, V. lenea.
leoaTea f., pl. e (oat o singura silaba :
Femela leului. Vechi gi le-
oaTe, pl. ca lighioale.
leoapa ai leopa, leoarba gi leerba
Peak eo o silaba) f. (imit. ca ai leorbd). Mold.
Fam. Tacti-fi leoapa, tact( -ti guts (fleoanca)
leoarca V. leorca.
leochin, -fe (eo dift.) adj. (turd ldki,
d. Mk, gum& lac). Sec. 18-19. Stacojiii : tu-
ratia de saftiene leochil.Unii sena Ile.
chin.
* leonin, -A adj. (lat. terminus). De lea :
coamd leonind. Fig. Contract leonin, Im-
parter:la leonind, contract on Imparteala
pin care unu la mai tot, ca leu din tabula.
leop (eo dift.) interj (run cu turn lop
gi bg. Sloop, id.) care aratA caderea unui
corp moate gi greil: befivu fdcea cite in
pas, si far leop la pdmint ; leop o palmel 1
V. leopa, pleosc.
* leopard m. (lat. leopardas, d. vgr.
leOpardos, d. loon, Lail, gi pardos, leopard,
pardos). Un fel de pantera cu petele mat
mid gi mai dese ai pant putin mar lung.
ledpaT sail ledrbaT gf -Tesc, a -i
(eo dift.) v. intr. (d. leop gi leorbd. V. II-
pal). Mold. Fam. Flecaresc, lehalesc, vor-
besc prey
learba, V. leoapa.
learca, leoarch si ffsirca adv.(intit,
dupe zgomotu ape! care se scurge din hal-
nele ude. V. (leorca si ghiolcd). Fam. Ud
leorcd, ud de tot (cluclulete, blew ca).: cu
hainele leorcd. S. I. Bulearca : o liana de
teat/ Leo- In Mold. sud, leoa- In
Munt. Mold., 'Tu. to Mold. Trans. V. II-
gteay.
leorcaT ai -Tesc a v. tr. (cL leorcd.
V. fleorciiI). Ucl learca.
leOrpal, a -f v. intr. (imit.). est. (Viatt.).
Horpai,
LEP
- 7.10 -
leostean, V. leustean.
ledtca, V. lotca.
lep, V. lip.
lepad si (Ban. Ott. Trans.) lapiid,
v. tr. (lat. lcipido, -dre, lapidez, de unde
deia de arunc cu petre". Lepdd s'a Mut
dupa depart, peptdn, semdn. Lepdd, le-
pezt, leapadd ; sd lepede). Vecht. (GrS. 1937,
289). Lapidez, ucid cu petre. Ad. Arunc, pa-
rasesc, Inlatur un lucru care nu-mi mai tre-
buie: lepad o henna (fiind-ca mi-e prea cald
cu ia on fiind-ca nu-mi mai trebuie): gerpft
ist leapaclapelea,imt lepdd religiunea (o re-
neg). Vans, borasc (Trans.). Avortez. V. refl.
Ma las, ma despart, renunt la : ma lepdd de
domnie, de o ideie, de satana. lnti spat ml-
nile, nu recunosc ca al mea : nta lepad de
aceasta carte. Lepadare de sine, abnegatiune.
lepaclitt, -A adj. Aruncat ca inutil. A-
vortat. Subst. (Rar). Renegat.
lepiidiitoare f., pl. ort (d. lepad, avor-
tez). Curcubetica, rent, o plants.
le:path:aura f., p1. 1. Lucru lepadat, deci
prost on uzat Epitet injurios adresat unei
persoane, unei haimanale. Copil avorlat.
lepAT si -Test, V. lipta.
lepedet7 n., pl. eie (ung. lepecla). Trans.
Prostire, cearsaf.
lepesc, V. lipese.
* lei:adopter, -A adj. (compus d. vgr.
lepls, -idos, solz, ai pterdn, aripa). Zoo!.
Care are aripile acoperite de un praf ca
niste solzi. S. n., p1. e. Insect care are ari-
pile asa, ca: fluturit.
lepra f., pl. e. (ngr. si vgr. [de unde si
lat.) !diva, d. vgr. lepros, solzos). 0 grozava
boala de pele. frig. Lucru hides: lepra vitt-
uluL Persoana antipatIca : ane-1 lepra asta?
V. pricazal.Lepra e molipsitoare si e cau-
zata de un bacil specific numit at lui Han-
sen, care seamana cu al ofticii si care face
ca pelea sa se acopere cu pristule si solzi.
In vechime is bIntuia cu furie to basinu
Mediteranei, pe unde gi azi e In stare ende-
mica. Dar adevaratele ei focare is in Indo-
china, China, Japonia, Antile, Brazilia gi
Noua Caledonie. Din Orient In Europa a fost
adusa de armata romans. In Romania se afla
vre-o 300 de leprost dintre care cei mai
multi In judetu Tulcea, jar unii instalati In
leprozeria de la Rachitoasa (Tecuci). Lepra
dureaza ani lntregi si e une-ori incurabila.
Un bolnav in Romania a suferit 69 de ani
de la. Mult timp leprosil as fost un o-
biect de oroare si dezgust. 0 lege a lui Moise
ti separa de restu poporului. Dupa cruciate,
pustiirile ea ajunsese spaimintatoare. Atunci
s'aa fundat spitale pentru lepro5i, si numai
In Europa ele dad 20,000 in seculu XIII (V.
lazaret, lazarone). Indata ce se sem-
nala un caz dp lepra, bolnavu era dus la
biserica, i se cinta rugaclunea mortilor, $i
pe tirma-1 duceaa la spital sae la Ingradi-
tura rezervata tor. Fie-care lepros era obligat
In apitsu E0ropei sa poarte 0 ctrtitoare spe-
www.dacoromanica.ro
LE$
data ca sa-i instiinteze pe trecatori sa se
fereasca de el. Xavier de Maistre, In Leprosu
din cetatea Aostel, a descris admirabil trista
conditiune a acestor nenorociii.
leprds, -obis& adj. si a. (d. lepra ; lat.
leprosus). Bolnav de lepra.
leprozerie f. (fr. Idproserie). Spital dg
leprosi. Forma rom. ar fi -osarie.
lepvisc v. refl. (imit. tnrudit cu rus, lc/-
part, a simti pipaind, slrb. slapili, a prinde,
rut. lcipt, tndemanatic. [Bern. 1,690]. V.
leapsa). Bc. Ma trintesc la pamint. Fig.
MA prostesc.
lepsit -à adj. (d. lepsesc). Mold. Fam,
Ticnit, stropsit, zevzec, smintit.
ler n., pl. art. Mold. Mont. Rar. Gust, plat.
dorinta. Mi-am fault leru, mi-am facut gusto.
Mi-a trecut lent, mi-a trecut gustu sari si
vremea mea ", adica am tmbatrinit" (rev. L
Crg. 8,87).
lergatoare, V. alergatoare.
!area (cp. cu aleluta) interj. care se
tntrebuiteaza ca refren Intro colincla: Leta,
Doamne (sae Velerlm si veldr, Doamne) I
lescale, V. leicaie.
lesne adv. (vsl. lisno,bg. lesen, fern. lesna,
ca adv. lesno, id.). Usor, facil: a alerga lesne.
In Olt Trans. lezne.
lesnicTos, -oasa adj. Usor. tacit
lesniciune t. Usurinta. facilitate.
lesnire, V. Inlesnire.
lespede f., pl. d (cp. cu lat. lapis, ld-
pidis, peatra). Placa de peatra de pavat, de
acoperit un mormint 5. a.
* lest n., pl. art (fr. lest, din aceiasi rad.
cu germ. [5i oh] last, Incarcatura, d. laden,
a tncarca. V. balast, ladA). Greutate cu
care se incarca fundu unei corabil ca 51-i
dea echilibru, scoborind centru de greutate.
Nisip In sad care se to In baloane si care
se arunca incet-Incet chid e nevoie ca balonu
sa se mai Inane. V. savura.
lestez v. tr. (fr. tester. V. delestez).
incarc cu lest (o corabie, un baton).
1) les n., pl. art (turc. Les, d. pers. Zak,
16; ngr. lest, bg. strb. les). Rar. Holt, cadavru,
2) les si ales n., p1. urt (ung. les, 'Arida.
V. lesuiesc 1). VechL PincIA: a se pane
In les on ales (a les). Azi. Trans. Ales,
lesnic, crlsnic (de prins peste), gi leg, locu
Macias gol dupa ce s'a that padurea (pin
aluz. la locu gol pe care ti-1 faci In prejur
chid to pui la 'Arida In tufis). V. embus-
cada.
lescova, V. loscoboaTe.
lesesc, -ease& adj. (d. Leah). Polon,
al Polonilor, al Lesilor, Raja 'wawa, un
fel de rata mai mare (numitl si gotta in
Mold.), care are o parte rosie si f Ara pene
In prejuru ochilor, nu mlicale si misca capu
Intr'un mod particular. V. Ityltifi.
LE$
741
leaeiate adv. (d. Lest). Ca Le$ii, polo-
neste : a vorbi tele*. Cal Inhamati leeeete,
dot la roate si unu Inainte V. bulzis.
lesie f. (lat. lixiva, pop. lexiva, leeie; it.
licciva, Piemont lessia, Genova le;:ta, fr. les-
sive, sp. lejia, pg. lixia; ngr. alisiva). Apa
In care s'a fert cenusa si cu care se spala
rufele. V. buhada, pirlad.
lesletic, -A adj. (tld. leslatic, d. Mete.
pin aluz. la coloarea unei zile posomorIte,
unei lumini slabe). Est. Pa lid, cenusid, $ters ,
soarele se arata pufin strdpunglnd o zi
leeietica (Sadov. VR. 1930, 9-10, 194).
legit', a ievitt v. tr. (var. din [Wiz si
init. de leete). Nord. Ma leeie (la stomah),
Imi vine teem (la stomah), de foame. In
Olt. lesuIescr cind vd a foame rad, sd
staff pe toc, sd nu umblaff, ca mat rad va
letuiff (NH. Ceaur, 123).
1) lesin (vest) $i Ids% (est) n., p1. urf
(d. a leeina). Sincopa, perderea cunostintei
In urma unei mart emotiuni sad slabiciuni
a-fl vent Mein de ris, de foame.
2) lesin (vest) $i Ids% (est), a -A v.
tr. (lat. *laestonare,a vatama, d. laesio, le-
ziune. La Inceput s'a zis a *letuna, ca a
Melina, a miturza, apoi a leeina, ca a ta-
firm, pin diferite influente). Vechf. Vatam :
plamtile leeinata-f-o (Marian, Desc. 207).
Vest. Ma leeina la stomah, simt lesin (ma
leele) la stomah (de foame, de multa dul-
ceata) : mierea mita to leeina la stomah.
V. intr. Perd cunostinta dupa o mare emo-
tiune, durere on slabiciune : a leeina de
fried, de foame. A Mehra de ris, a mutt de
as, a ride din toad Prima.
lesInat, -A adj. Cuprins de le$in. Fit
Fara vigoare un cal leginat. Mincare lest-
nata, care nu te satura, care e prea slabs,
cum at Ii, de ex., o ciorba cu prea mutt& apa.
Vorbd leeinata, vorba de om fara vigoare.
lesInAttira f,, pl. i Fig. Fiinta farA vi-
goare (lesinata) : o leetrzatura de on:, de cal.
MIncare slabk care nu te Intare$te : o lee&
natura de bore de lobodd.
(wits §i lesoaTca, V.11sItit.
lesnic n., p1. e (d. 102 cu sufixu sl. -nic
din crisnic). Vechl. Les, pinda (pl. ca si
azi In Mold. formic( Ild. farmece). Azi. Nord.
Ales, crisnic (de prins pe$te). $i lejnic.
V. lasted.
lasted n., pl. ale (cp. cu lee 2). Trans.
(Rat.). Lesnic, crisnic, unealta pescareasea
de plasa.
%steal', V. Ilsteay.
t) lestifesc si alesuTdsc, v. tr. (ung.
lesni. V. les 2). Yacht. Pindesc.
2) lesuTifisc v. tr. V. lesIT.
lesuitarA f., pl. 1. Vechl. Ruda.
* letargic, -A adj. (vgr. lethargikds). De
letargie, al letargiii ; somnu letargic poate
dura chear cu aniL Fig. Trindav, care zace
In toropeaI4,: sufletletargic.
www.dacoromanica.ro
LEU
* letargie f. (vgr. lethargia, d, lithe.
uitare, si argils Mergosl, inactiv). Med. Stare
morbida caracterizata pintr'un somn acitne si
lung si care seamana a moarte : a cadea In
letargie. Fig. ToropealA intelectuala sad mo-
rata : a-I scoate pe cineva din letargie.
!Melt f., pl. 1 (Orb. letka, latch, IetnJak,
vtrtelnita, d. Matt, a zbura. V. razletesc).
Munt. Mold. Sucala.
[eta s. f. disparut si rams numai In loc.
adv. (cp. en lat. libita, cele placute, bun plac,
capricid). Ban. Cu letea, pe Indelete, cu
Incetu. Olt. in lete, fad zor: lucru merge
pe In late (NP1. Ceaur, 15) ; la In fete
(ArhO. 1924; 141), la Indemlnain de fete,
V. Indelete.
letin, -ca s. (din Mtin, d. vsl. latind
vgr. Latinos. lat. tatinus, latin). Pop. Catolic,
papita$. Eretic. V. soactut.
letindsc, easca adj. Pep. De letin, at
letinilor.
letIndste adv. Pop. Ca letinii.
letopfset n., p1. e. (val. lietopisla,cro-
nicar, d. lieto, an, $i pisati, a scrie ; rus.
lietopisec, cronicar, lietopis, cronict. V.
eat, I sp isoc, o pi s). Vechi. CronicA, anale.
Ieturghie, V. Ilturghle.
let si teat (ea dift.) n., p7. urf (orig. co-
muna cu ung. fee, rut. poi. lata, slrb. lelva,
d. germ. latte, vgerm. latta, de unde si fr.
latte ei it. latta. V. corlata). Mold. Lemnu
orizdntal care e fixat pe stlIpii zaplazului
$i sustine seInqurile ($i la acoperis se pun
leturi).InMunt. est lat $i lant, In Trans.
lat fm.), In Munt. vest, Olt. lantet.
pazie (Mold.). V. cusac.
letcaTe $1 (rar) II- f., pl. at (poate din
vre-o forma slava * letskafa, Jena lituant,
adica month leticau, on d. pot. lacki, le-
sesc). Odinioarh, cea mai mica moneta, in
valoare de o treime de para (V. aspru 1). A
nu avea nicl o lefcafe, a nu avea nici un
ban, nici o para chioara. In Munt. est.
lescate, In vest lases% (ChN. 2,88). V.
mangir.
lettfdsc, V. (Wesel.
led m. (lat. Me, de unde trebuia sA se
faca led, dar, supt intl. ac. leonem, pas-
trat to rom. Lifune, nume gegr. In Arg $i
Olt. s'a facut led ; it. leone si lione, pv. leo,
fr. lion, sp. !edit, pg. Ledo. Dupa Mt% led ar
veni din ngr. ldon, de unde, pin Wink apoi
gotica, vine vsl. lied $i bg. ley). Cel mai pu-
ternic animal felin, supranumit regale ani-
matelot". Fig. Om viteaz. 0 constelatiune a
zodiacului (tuna Mid). 0 veche month de
argint In valoare de 40 de parale, dupa turc.
arslany garde, piastru sad grog pe care era
reprezentat un led, bAtut India oarA de
Stillman II (1.1566) $i imitat dupa taleru olan-
dez leetuvendaalder, germ. lowentaler), pe
care era reprezentat un led IncAlecat de
un cavaler (De la 1867 a devenit unitatea
LEU
- 742
monetary romAneasca, far numele de led nod
s'a dat grepit franculut dupa cum ar fi gre-
Mt cot on cot nod tld. metru. Led de mare,
otarie. Leu furnicilor, un fel de insect ne-
vropter care se nutrepte cu lavre de furnici.
(animalu) are in prejuru gltului o
Leu
coama (pe cind leoaica n'are), par galben si
coada terminate c'un canal. Tralepte mai
mutt singuratic pin toatA Africa pi sudu Asiii
phi& pin India pi e de o putere pi de o age-
rime ca pi a tigrului. AtacA mai mutt vitele
si rar oamenii. Mugetu tut e teribil pi se
aude foarte departe. AstAzi, din cauza vInA-
torn pe care i-o fac oamenii, devine tot mai
rar. V. leonln.
iethisp m. (d. led, moneta). Vecht. 081-
benap.
leacas, -A, adj. Est. Ras. Cn picioareie
ca lexica (haitip).
little& (est, Olt. Mt.), leach (sud) si
leonert (vest). p1. ledcL lead (eo si eoa o
silaba, ca ceded, cloaca) f. (ung. rocs [d. germ.
leichseJ de unde s'a fAcut rom. p1. leoci, apot
sing. leocd ; slrb.Mvect, Weven, rut. levea, lovg.
Bg. levka vine d. rom). 0 piesA de lemur
curb& care unepte capAtu osiii cu lemnu
care sprijinA carimbu. Fig. Om pdlit (tits-
nit) cu leiica, om cam nebun.
* lencoflegmasie f. (vgr. leukds, alb,
pi phlegmasla, inflamatiune). Med. AnasarcA.
Si -zie (dupA fr.).
leOcordie 1., p1. et, ca ider (vgr. leu-
k6rrhoia, d. vgr. leukem, alb, pi rhoe, scur-
gene). Med. 0 boat& femeiascA caracterizata
pin scurgerea unei substapte albe (pop.
poald albd).
leurdar m. (d. leurdd leurdeasd, a-
si
dicA desip". Cp. cu tilhar). Mold. sad. Om
Winos, om rAU.
leurda 1., p1. e (cp. cu lat. ldridus, -da,
livid. Cp. pi cu card si urdd). 0 plant& lili-
acee cu Mori albe ca zapada pi cu miros de
usturoi pi care crepte pin padurile umede pi
umbroase (allium ursinum). Prov. Pe uncle
a mincat lupu leurdd, Si dupd zece ant mi-
roase, aluziune la amintirile amorurilor tre-
cute. E pi un sat IlngA Btp., numit pi Ld-
virda la Nec. si e si un nume de lam. Ld-
virdd (rut. levurda vine d. rom.).
leurdease. 1., pl. ese (d. leurdd). Bihar
(Sez. 37, 129). PAdurice.
leustelen m., pl. en( (ung. lestydn, indi-
rect d. lat. levisticum Ild. ligksticum adica
din Liguria"; vgr. ligystikdrt ; it. levistico, fr.
liveche). 0 plantA umbelifera aromatic& ale
cares grAunte au proprietAti stimulante (le-
visticum (officindle i ligasticump. Frunzele
lui se intrebuinteaza In bucAtarie, tar rAda-
cina In medicinii. Si leo-.
1) levant, V. levanth..
2) * levAnt n., pl. rid (it. levante, part.
d. levarsi, a rasAri; fr. ldvant. V. Tall, lust).
Orient, rastirit (Chid Inseamna Odle din
estu Mediteranei", se acne cu 1 mare).
www.dacoromanica.ro
- LEX
levant& 1., pl. e (ngr. levdnta, bg. le-
vanta, parfum hchid, lavanda, lavandA ; turc.
lavanda, ngr. !avant's, -idos, lavanda, d. it.
lavanda, care vinde, d. Ware, a spAla, fi-
floarea de lavandula" se Intrebuin-
teaza la parfumat spa de toaleta). Sud. 0
plantA tablet/1 cu flori albastre (lavdndula
(vera si officinal's)). Parfum facut din florile
acestei plante.Si levant,livant (est) m. ca
plantAsi n. ca parfum. $i livantica, le.
ventica (sud), pl. ele ; pi leventulca
(Br. -Voin.), pl. 1.
levantln, -A adj. (it. levantlno). Din
Levant: regiunile levantine. Subst. Locuitor
din Levant (mai ales vorbind de cel ce nu-s
nici Turd, nici Arabi).
levantina f., pl. e. (fr. levarztine). Un
fel de stof A de matasA neteda care se Ikea
la tnceput In Levant. Pe la 1800 pi le-
vantin, rt, p1. uri.
levata 1., pl. e (it. levata, id.). Luarea
mai multor carp de joc la obuna loviturA
frumoasa levatd I
levantEack V. levanta.
!event §i -int m. (turc. levend levind,
levantin voluntar la Turd, viteaz, d. it. le-
vante, orient; ngr. leventis, bg. levent, slrb.
leventa, ung. teeny, ttnar viteaz, leventa,
levente, cavaler. V. levant). VechL Soldat
nedisciplinat din marina turceasca originar
din Levant, mai ales din Grecia. Soldat din-
trun corp de cAlArapi voluntari in Mol-
dova (pi din care avea pi Mihai Viteazu
un corp). Fig. Volnic, viteaz. Azi (levent).
Galant, gajantom, generos. Adv. A to purta
levent. In Serbia velent. V. de1111, ter-
ches.
leventica, V. levante.
leviatan m. (d. leviatan, un monstru
din Biblie, In cartea tut lob). Monstru fa-
bulos colosaL
levint, V. levent.
levIrda, V. leurdd.
levit m. (lat. levita si reviles, d. numele
tribului lui Levi). Jitlan (din tribu lui Levi)
dedicat serviciului templulut Fig. Poet. Preut.
* levitic, -A adj. (lat. leviticus). De levit,
al levitilor.
levogir, -A adj. (d. lat. laevus, sting,
sigyrare, a invIrti. V. dextrogir, pre-
Jur). Fiz. Care face sit dirieze Is stings
planu de polarizatiune at lumina : zahar
levogir.
levuldza 1., pl. e (d, lat. laevus, sting).
Chim. Zahar levogir din familia glicozei,
mai dulce de eft glicoza (Cs His Os). Se pre-
pare amestecind mierea cu idrat de calcitl.
*lexic n., pl. e (vgr. lexik6n, dictionar,
d. ldxis, vorbA, Mg°, vorbesc). Dictionar,
vocabular, mai ales prescurtat. Si lexi-
con, pl. V. glosar.
oane.
lexlcograf, -A s. (vgr..lexikogrdphos,
d. lexikOn, dictionar pi grapho, said). Autor
de dictionar : Henri Eslienne fu cel mai
mare lexicograf al Renasterii. \
LEX
- 743 -
* lexlcografic, -A adj. (d. lexicografie).
Relativ la lexicografie, la dictionar.
* lexicografie f. (d. lexicograf). $tiinta
lexicografului, stiinta de a face dictionare.
lexicoldg, -oaga s. (d. lexicologie).
Care stie lexicologia.
* lexicoldgic, -A adj. (d. lexicologie).
Relativ la lexicologie.
* lexicologie f. (d. lexic gf -logie). Stiin-
fa originil si yaloril cuvintelor unei limbi.
* lexicon, V. lexic.
lezat, -A adj. (fr. lese). Med. %/Ramat:
organ lezat. Jur. %/Ramat, pagubit: parte
iezatd,
lezez v. tr. (fr. loser, d. lat. laesum,
supinu IuI ldedere, a vittama). Vat/1m, pagu-
besc, aduc paguba.
* lezhine f. (lat. Mesio, -dais. V. le in).
Actiunea de a leza. Rezultatu acestei actiuni,
rank contuziune. Fig. PagubA, prejudiced.
lezne, V. lesne.
II, pron. personal lid. le (datiy) In ainte
de se: ii se dd for.
* liana f., pl. e (fr. liane, poate d. tier,
a lega; it. liana). Planta agatatoare sad MI-
toare din padurile Americii: lianele fin de
familiile cele mai diverse. V. vanilla.
* Iles n., p1. e sad uri (fr. lks, d. engl
lias, care vine d. fr. lids, calcar compact
care clA o buns peatrA de constructiune).
Geol. Totalitatea straturilor din partea in-
ferioarA a terenului jurasic (calcar, cdart,
argila).
* Ilasic, -A adj Geol. Format din Ras:
teren liasic.
ilbadeA Si le- 1., pl. ele (turc. pers. ie-
bade, lubbade, manta de ploaie). Sec. 18-19.
Un fel de anterid boieresc care se purta pe
supt giubea. Mai pe urma, manta de dimie
pe care o purta tirgovetii (SAM. si lorga,
Negol. 186). V. fermenea, imurlue.
Ilbarca f., pl. drct (bg. hlabarka,libarcA).
Vest. Un fel de &Mac mare care traleste
pin bucatAril sl grajdurl si care iese noaptea
din ascunzatoare (periplaneta orientdlis).
in Buc. sfab. V. tarhon 1.
* Ilbathine f. (lat. libdtio,- anis, d. libare,
a face libatiune). Varsare de yin sad de alt
lichid in onoarea zeilor la eel vechi (si chear
si azI p. moi)° : libafiunile se fdceail de
ordinar In =lea sacrificiultd. Fig. Fam.
Actiunea de a bea mutt : a face fibafiuni
copioase. $i -Abe.
* libel n., pl. e (lat. libellus, dim. d. libera
carte). Rar. Brosurli injurioasa scrisa contra
cuiva, panflet.
!Melds v. tr. (d. libel; fr. libeller). Rar.
Redactez un act In forma cuvenita.
libelist, -a s. (d. ibel ; fr. libelliste). Rar.
.
Autor de libel.
libelula f., p1. e (d. latina naturalistitor
libellula, nivel Los (Mud-. acest insect zboarA
planInd la Inaltimi mid), dim. d, libella, care
www.dacoromanica.ro
LIB
sl el e un dim. d. libra, nivel. V. nivel,
litre, echlilbru). Zoo/. Numele atiintific
al calutui popii, un insect nevropter. Fals
IlbehilA (chip fr.).
1) * liber n., pl. e sad ad (lat. fiber, pelita
dintre trunchiu arborelui si scoarta ai care
mai pe urma, hind -ca pe to se scria In ve-
chime, a ajuns sA lnsemne carte". V. laor
si librar). Bot. Petite dintre scoarta si
trunchi.
2) * liber,-A adj.(latEber).Slobod, care are
puterea de a lucre, de a se odihni sad de a
se misca dupA plac : bmu e nascut liber.
Care are libertate politica, nesupus strand-
lor sad tiranilor: card liberd. Netmpedecat,
fait restrictiuni: comercid fiber. Independent,
fart obligatiuni : a fi liber ca aeru: Lipsit
de : aer fiber de colb, om fiber de grill. Ne-
tnchis, necaptiv : acest definul va fi liber
mine. Neincurcat, nejenat : and simt liber
In casa mea. Care nu e ocupat sad Ware
ocupatiune : loc liber, trdsurd liberd, birjar
Tiber. Care vorbeste sad se poartA fare sfi-
talk fArA cuviinta : om prea liber. Licentios,
care e a unui om prea liber: vorbe, cintece
prea libere; caracter prea liber. Llber cu-
getator, acela care cugetA cum It place
In materie de religiune. Libera cuge-
tare, opiniunea liberulul cugetAtor. Llber-
schimb, libertatea de a schimba, de a face
comercid IRA vamA sad alte proibitiuni : An-
glia a tras mare fobs din liberu schimb.
(V. protectionlzm). Llber-schlmbist,
partizan al liberului schimb (V. protectio-
nist). Traducers libera, nu cuvint cu
cuvtnt, ci mai de:Ai-tea de original. Ver-
surf libere, de diferite mAsuri. A avea
cimp liber, a avea libertatea de a face un
lucru. A avea (alma liberd, a nu fi Memo-
rat de nimenl. A avea stomahu liber, a nu
fi constipat. Adv. In mod fiber: a fe mica
liber.
liberal, -a adj. (lat. liberalis). Demn
de un om liber, de familie (nu rob): ante
liberate (ca pictura, sculpture, muzica, to
opoz. cu artele mecanice), profesiune Jibe-
raid, educafiune liberaid. Generos, nobil,
darnic: om,caracter liberal. Favorabil liber-
tAtii politice, civile s. a. sentimenle liberate.
Subst. Care profeseazA orl afecteazA idei li-
berate (V. colectivist) : Ad de patrie,
virtute nu vorbeste liberalu, de ai crede cd
vita fa i-e curald ca cristalu ? (Em.). Adj. Al
liberator: partid, club, ziar, deputat libe-
ral. Adv. In mod liberal sea generos.
* liberalltate f. (lat. liberdlitas -Otis).
Darnicie, dispozitiunea de a clarui. Dar facut
cu generozitate : a face liberalitdit.
* liberalizm n. Opiniunea celor cu idei
liberate. Opiniunea liberalilor (colectivistilor).
* liberator, -oAre adj. Care libereaza
liberatoru unei fart, anal popor.
* liberate:1d, -le adj. Care posedA pu-
terea de a libera de o datorie: puterea li-
beratorie a banilor.
LIB
- 744 -
* liberal lime f. (lat. Metall°, - finis).
Actiunea de sail de a se libera : liberarea
unui definut, muff soldat, and fart. Jur.
PlAtirea unei datorii. $i -elle, dar ob.
-are.
* liberez v. tr. (lat. libero, -are). Dail
drumu, daa libertate, descarc de un
de o datorie: a libera un sclav, an definut,
un soldat, un popor. Emit, eliberez: a elibera
an mandat de plata.
* fiber - schimb n., pl. art. V. fiber.
* fiber -schimbist, -a s. si adj. Par-
tizan al liberului schimb : Ricard Cobden fu
Feltz liber-schimbistilor, politica liber-schim -
bistd.
* libert, -A s. (lat. libertus, liberta). La
Romani, sclav liberat, sclava liberate.
* Ilbertate f. (lat. libirtas, -ails). Pu-
terea de a lucra sail nu, de a alege : liber-
tatea e unitd cu responsabilitatea.Indepen-
dent&: a -ft angaja libertatea. Stare opusa
captivitajii sah constringerii : a pane un de-
finut sail an sclav In libertate, a vorbi sail
a lucre in libertate. Vole, permisiune. in-
drazneala : mt -am luat libertatea de a vd
aerie. Mod prea familiar sail necuviinclos de
a to purta: a -ft lea prea multd- libertate
sau prea melte liberaff. Libertatea civild,
dreptu on -cut de a face tot ce nu opreste
legea. Libertatea politicd, dreptu de a vota,
a fi deputat s. a. Libertatea preset, dreptu
de a tipari on -ce (dar Ma a minti ori a Al-
ta= morala). Libertatea constiinfef, dreptu
de a avea on -ce religiune sau credinta. Li-
bertatea individuate, dreptu de a fi liber,
afara numai de cazu clnd al calcat legea.
Pl. Imunitati, drepturi : libertdfile unei insti-
tufiunf.
* liberticid, -ft adj. si s. (format d.
Merl- [ate] ;i cid din u-cid, insecti-cid).
Ran. Care ucide (desfiinteaza) libertatea:
lege liberticida.
* libertin, -Et s. (lat. libertines, liber-
tine, libert, liberta). Prea liber in obiceiuri,
in purtare, (destrabalat).
* libertinaj n., p1. e (fr. libertinage).
Destrabalare, purtare de libertin.
* libldinds, -onset adj. (lat. libidino-
sus, d. libido, -tdinis, placere sensuala, run
cy vsl. Rabat ;i rom. iubesc). Lasciv, iubi-
tor de placeri sensuale.
libov n., p1. inuzitat art (vsl. ltubovt bg.
libov. V. Tubesc). Vechf. lubire. $i ITti-
boy si Ttibov.
libovesc v. intr. (vsl. liubovati; bg. nu-
buvam se, ma desfatez ; rus. Ifubovati-sea, a
se desfata. V. Tubesc). Trans. Bucov.;. a.
MA desfatez. $i refl. A se libovi.
libovnic, -A adj. (bg. libdvnik). Vechf.
Amabil. lubitor de: libovnic la Muted:
Subst. lbovnic.
* librar m. Oat. libraries, d. fiber, carte).
Vinzator de carp (mai ales not) in pravalia.
lui. V. anticar.
* librarle f. (d. libror, ca fr. libratrie, d.
libraire). Profesiunea Ilbrarulul. Pravalia lui.
www.dacoromanica.ro
LIC
* I I b rail tl ne f. (lat, librcitio, -outs. V.
echilibru). Asir. Leganarea aparenta a
lunii In prejuru axe! oh.-ere.
Ilbat m. (ung. libuc). Trans. Clovlica.
* libret 11., pl. e (it. libretto, dim. d. libro,
carte, gi fr. livret, d. livre, carte). Poezia
(poema) la o opera muzicala. Carticia, con-
dicuja, carnet: libret de la casa de econo-
mic (Cu acest int. se zice si livret).
* libretist m. (d. libret). Autor de libret
poetu unel opere muzicale.
* lie-entrap, -cepa s. (vgr. lykanthro-
pos, d. ISrlcos, lup, si cinthropos, om. V. mi.
zantrop). Med. Nebun care se crede lup.
*licantropie f. (vgr. lykanthropla). Med.
Boats licantropulpi.
licaresc, Ilcuresc si -urez v. intr.
(dirt aceiasi rad. cu vgr. Tyke, lumina de zori,
le:ads, alb, cu lat. lux, lucis, lumina, lucdre
a fuel, cu got. liuhath, lumina, germ. licht
;. a.). Lucesc putip: lam pa, focu de abea
mallicarea. Fig. Ift °chit lui licdri o razd
de speranfd.
liciTtrire f. Lumina slabA. Fig. Usoari
aparenti : o llcdrire de speranfa.
* liceal, -a adj. (d. liced, it. liceale ;
fr. nu exists ca adj.). De lice,: profesor
liceal.
* Ocean sau liceist, -A s. (d. liced ;
fr. lyceen). Elev, eleva de Heel.
* licenta f., pl. e (lat. licentta, d. licere,
a fi permis). Permisiune specials acordata
de guvern p. exportu sa, vinzarea unor mar-
furl : licenfa bauturilor spirtoase. Purtare
prea libera, necuviinta : a-ft lea licenfe laid
de cineva. Abuz de libertate politica : licenfa
distruge libertatea. Derogatiune tolerate in
poezie, ca ale turnurilor umbre ltd. umbrele
turnurilor. Grad universitar mai mic de eft
doctoratu.
* licentlat, -fi adj. Care a Post licentiat,
congediat : soldaft, elevi lice fiali. Subst. Care
a obtinut licenta universitara : licenfiat In
fllologie.
* licentlez v. tr. (mlat. licentiare, fr.
licencier). Congediez, dail drumu (vorbind
de trupe).
* licentios. -oasart adj. (lat. licentio-
sus). Prea liber, necuviincios: vorbe, versurf
licenfioase. Adv. In mod licentios.
* licen n., pl. ee, mai exact ele (lat. Ly-
ceum qi Lvclum, d. vgr. LSrkelon, unu din
cele trei gimnazii din Atena, aproape de
templu tut Apoline 1.SIceios Lunde preda A-
ristotele], &tic& distrugatoru de lupi", d.
13ikos, lup). $coala secundara cu 7-9 clase
(dupe tari) care.prepara mai ales p. intrarea
in universitate (In multe taxi e tot una cu.
gimnaziu).
lichee f., pl. ele (turc. pers. leke, pan,
rusine, om stricat ; ngr. lekds). -See. 18-19
(lechea). Defect sufletesc (ca hotia s. a).
Az( (lichee). Oin fad caracter, om slu-
garnic.
LIC
- 745
* lichefac, -faced, a -face v. tr. (d.
lat liquefdcere, pasiv liquefied, d. liquens,
lichid, §i fdcere, a face). Fiz. Prefac un corp
solid art gazos In lichid. Fats lichefiez
(fr. liquefier).
* lichen m. (lat. lichen, lichenis, vgr. lei-
hen, lichen). Simbioza unel alge si a unel
ciuperci care, pin aceastA asociatiune, tralesc
pe scoarta arborilor, sttnci, ziduri s. a. In
forma de coaja pulverulentA (muschl): lchenti
servesc ca nutriment renilor si contribute
la formarea pdmintulul vegetal, tar din
lichenu numit de Islanda" se face un ceai
pectoral, pastile s. a. Un fel de pecingine.
licher n., pl. art. Vulg. Lichior.
* lichidr -A adj. (lat. liquidus, limpede
lichid", variantA din limpidus, limpede). Fiz.
Se zice despre corpurile ale caror molecule
se supun fiecare In parte actiunii greutatii,
cu alte cuvinte, acelea care curg sari tind sa
curet, ca apa, mercuru f. a. Jur. Liber de
datorii, nelpotecat. Care se poate utilize
imediat: same lichide. Gram. Se zice despre
consonantele care se pot combine cu cele-
lalte, numite mute, si care stnt: 1, m, n, r.
S. n., pl. e. Substanta Uchida. S., pl. e. Con -
sonantA lichida.
* Ilchld em bar n., pl. art (sp. liquiddm-
bar, adica ambit lichidA "). Bat. Un arbore
exotic sEucifragacet1 care cla un lichid rA5inos
balsamic galben ca ambra.
* Ilchldator, -wire S. $i adj. Care li-
chideazi sail a Insarcinat si lichideze.
lichldathine f. (d. lichidez ; fr. liqui-
dation). Actiunea de a lichida, desfacere.
Regularea socotelilor unei societati si Im-
partirea tithe asociatt a activului rams. La
bursa, regularea negociatiunilor pin predarea
titlurilor cumparate sail pin plata diferente-
tor (15 zile, la finele lunei). Jur. Lichida-
thine Judiciard, cea instittuta pe Itnga un
comerciant nenorocit si onest care nu mai
poate plat'. $i -ape, dar ob. -are.
Ilchldez v. tr. (d. &hid ; fr. liquider).
Regulez socotelile, stabilesc activu fi pasivu
ai plAtesc ce e de plAtit: a lichida o sue-
cestune, o afacere. Desfac toata marfa $i nu
mai cumpar alta: a lichida o marfa (sari ca
v. intr. ltchidez, ma liberez de toata marfa
si ma las de negot).
Ilchldltate f. (lat. Ilqulditas, -Otis, lim-
piditate, seninAtate). Calitatea de a fi lichid.
* lichTor n., pl. art (fr. liqueur, lat. li-
quor, licoare). Rachiu de calitate superioara,
votes. Mai corect ar fi Licor, pl. art, ca'n
aceastA poezie de mahala: Din tranvai cu
to scobor, MO duc Ia cofetdrie, O'nghefatd
.i -an licor Il ofer cu voiocie. (Mica Poesie,
15, Bucuresti, 1887, Steinberg, c. Rahovel, 10).
ilciresc, V. IlncTuresc.
* licit, 4t adj. (lat. /Wilts, pernfis. V.
111cIt). Fermis de lege: fapte licite, Adv. In
mod licit.
www.dacoromanica.ro
- LIG
* licltatlisno f. (lat. ltettatio, -Onto). Me-
zat, vtnzare publicA a averil cuive p. datoril,
care avere trece la cel ce dA mai mult; a
vinde la (sae pin) licttaliune. Ob. -Ellie.
* licitez v. tr. (lat. licitor, -OH; fr. lici-
ter). VInd pin licitatiune.
IlcnIt, V. lihnit.
licnIta, V. legnita.
* licoare f., pl. ori (fr. liqueur, licoare,
licor, d. lat. liquor, lichid, lichiditate). Sub-
stanta lichdA. Rar. Licor.
* Ilcopodlaced, ee adj., p1. f. tot ee.
Bot. Din familia licopodiului. F. p1. 0 fami-
lie de criptogame al cAror tip e licopodiu.
* licopddia m. (din Latina botanistilor
lycopOdium, d. vgr. lykos. lup, si pas, pod6s,
picior). Bot. 0 plantA criptogama at cArei
sport contin un praf galben palid (numit si
self vegetal, poate arde) care se In-
trebuinteaza to farmacie la InvAlit hapurile.
'Icor n. V. lichTor.
licorin, V. Ilcurin.
* lictar n., pl. e (lat electuartunt, auzit
de la farmacisti. V. electuaria). Trans.
Magiun, povidtA, martneladtt. V. pecmez.
* lictor $i (rar) -or m., (lat lictor, gen.
-6ris, rudA cu ligare, a lega). La Romani,
un fel de jandarm care -i Intovarasea pe
merit functionari si care -i decapita pe eon-
damnati dupA ce-i batea cu vergile. Ei eyeful
ca insigne o legatura de nuiele in mijlocu
cAreia era o secure. Dictatoru era Intovara-
sit tie 24 de lictori, consulu de 12, si pre-
torn de 6.
Ilcuresc gi -ez, V. ilc5.resc.
IlcuricT m., p1. tot as(' (d. licuresc, lied-
resc). Un fel de &dee care straluceste Is
tntuneric (lampyris splendidula).
licurin ai (mai vechi) Ilcorin m. (ngr.
lykorint, adica ,nas de hip". de unde si turc
likorinoz). Un fel de chefal care se vinde la
not afumat.
* liditik f., pl. e (d. Lydia, o veche tarA
din Asia Mica). Min. Un schist argilos negru,
impregnat cu alert si care formeazA o peatrA
compact& durA 5i aspra cu care se IncearcA
auru (si argintu) tragtnd o dungA pe supra-
feta el. Se nume5te 5i iasp negru si peatril
de incercare. V. peatra.
lift& 1., pl. e (din mai vechiu litfil, lily&
de la numele Litvet, Lituania, al cAret locu-
itori, Liftenit, era(' idolatri In sec. 14 apol
catolici, si tied lifte". Cp. cu lisi(d). Fam.
Iron. Eretic, strain, om de Rita religiune sail
cu alte obiceiuri: Jidanu-i liftd blestemata.
liftirfe, V. lefterie.
IlfurdT m. Ban. Olt. Filfison.
* ligament n., p1. e (lat. ligamentum. V.
legamint). Anat. Tesatura fibroasA care
une5te tntre ele oasele, tine pe loc intesti-
nele, uneste valvulele scoicilor s. a.
lIgamentos, .oasit adj. (d. ligament ;
fr. -teux). Anat. Care e ca ligamentu : testi-
turd ligamentoasd.
LIG
- 746 -
* Ilgatara f., pl. 1 (lat. ligatura V. le-
gatura). LegAtura cu care se strtnge, (se
leagA) ceva. in tipografie, reuniunea a doUA
litere ca fl, ff.
ligav, -a adj. (bg. ligay. bAlos). Munt.
Delicat la mincare, netnincacios, scarandiv.
$i lingav (dupa ling)si lincav (Munt.
vest).
* liga 1., pl. i (fr. ligue, d. it. liga, forma
veche si dialectalA lid. lega, d. legare, a
lega, din aceiasi red. cu alian(d). AliantA,
coalitiune, uniune !titre state sail tntre oameni.
I igar n pl. e, ca lag& (germ. lieger, care
zace, care e atezat orizontal). Cosoroaba.
ligavdsc (ma) v. refl. (d. ligav sau bg.
ligaviy se, tmi curg balele, spun prostii).
Vest. Marline Meet ci farA poftA : manincd
mat repede si nu to mai ligdvi atita, cd
trebuie sd plecdm. Si ma lIngfivesc.
lighean n., pl. ene, nu eane (turc. legen,
leken [de unde vine ngr. Warn, bg. strb.
legen], d. ngr. lekdnf, vgr. lekdne lekdnion,
lighean, de unde vine 9i vsl. lekdnia, rus.
lohdni, lighean). Vasu in care se scurge apa
ctnd te spell. Vechi leghen sl leghin.
lIghenas n., p1. e (dim. d. lighean). li-
ghean mic.
lIghioaTe 1., p1. of sat`, tot oaie, si ii-
ghioana (oa dift.) f., pl e (d. legheon, adicA
legheoanele de jivine"). Fam. Animal (sail
om) de aspect stranifi, dihanie, jiganie :
multe lighiot mai sint pe fata pdmintului 1
1) * lignit n., pl. uri (d. lat. lignum, lemn,
cu suf. gr. -it). Min, CArbune de pArnInt lack
nu deplin format si pe care se mai Wad urmele
organizatiunii vegetale. 0 varietate de lignit
e feu. V. grafit.
2) lignit adj. V. lihnit.
lignita. V. lengitift.
Ilhnit, -a adj. (d. inuz. lihnesc, vsl.* lih-
nonli, de unde si pol.lichotny, nevoiaf, jalnic,
si ngr. ligneno si ligndvo, slabesc. V.
salignesc, lolihnesc. Cp. Bern. 1,718).
Hamesit, pociltit, foarte flAmind. $i licnit,
lignit.
lihod, -a adj. (rude cu lihnit. Cp. cu ngr.
lihnfidis, 'acorn). Frans. Lihnit : umbld lihod
de foame (Agrb. VR. 1910, 6, 292).
Ilhozdsc(ma) v. refl. Trans. Devin lihod.
* 111A si lila adj. fix (fr. lilas, liliac. V. !I-
liac). Barb. De coloarea liliacului, violet :
o rochie lila.
1) 'Iliac m., pl. iect (vsl. lilitakil, Mika
bodtrlail ; strb. lelek, barza, ljiljak, liliac
[animal] ; bg. Idilek, ltlek, ngr. leleki, leileki
si lelekas, barza, alb. lieltek, barzA, d. turc.
leklek si leilek, care vine d. ar. laklak,
barza). Un animal chiropter care seamAna a
foarice, zboarA noaptea si locuieste pin
ziduri vechi 9i stinci (vesperilio).
2) liliac m., pl. lect (turc. ar. leilak, cl.
pers. lilang, indigo ; ngr. lelldki, alb. liailia,
hg. Weak, pol. lilak, ung. lila, it. Ulla, fr.
Was, sp. lila 9i lilac, pg. lilaz. V. lulachT).
www.dacoromanica.ro
LIM
Un copAcel oleaceil originar din Persia si
care face flori mica violete, rofiatice sau albe
cu miros plAcut 9i asezate In forma de stru-
guri (syringa vulgaris). In Trans. forgo-
van, scrinte si alt-fel.
* liliace6, -de adj. (lat. lilidceus, d.
(ilium, crin). Bot. Din familia crinului. F. p1.
0 familie de plante monocotiledonate at
cAror tip e crinu si din care face parte si
laleafia.
Illiachi& si -echin, -le adj. Ca floarea
liliaculut stinliniu : plaza liliachie.
Lille f.,11116m m. (germ. ung.). Trans. Crin.
lilitita f., pl. e (d. germ. lilie, crin ; lat,
lilium). Trans. Painjinel, o plantA.
&man n., pl. art (i e (turc. Liman, d. ngr,
limenas, limeni, vgr. lima, port, liman ; ngr.
[d. turc.j limdni; vsl. ltmeni si liman, rus.
liman, bale, golf ; rut. bg. liman, port; ung.
[d. rom.) linuiny). Vechi. Port. AdApost de
corabii. Azt. Fig. Loc de rein& : a ajunge la
Liman. V. debarcader.
* limb n., p1. art (lat. limbus, margine).
Mat. Marginea exterioara 9i, In general, gra-
datA a unui cerc sail a altui instrument ma-
tematic. Astr. Marginea unui astru. Bot.
Partea latA a frunzei, tesatura celularti dintre
nervuri (V. frunza). Teol. La catolici, locu
unde erati sufletele celor drepti In ainte de
venirea lui Hristos vi unde se duc sufle-
tele copiilor nebotezali.
* Timbal n., p1. e (d. limbo dupe fr. lan-
gage). Grai, limba, vorbire, 1ntrebuintarea
vorbei p. a exprima ideile. Orice mijloc de
a exprima cugetarea on sentimentu. Sill :
timbal figural, naiv. Mod particular de a
vorbi dupA starea sau profesiunea to : lim-
baju marinarilor, studenfilor. Voce stright,
cfntec de animal. V. argot.
limbaret V. Ilmbut.
limbarita f., p1. e (d. limblf). Limba
broastei, patlagina de apa (allsma plant/go).
limb& f., p1. i (lat. lingua si dtngua,
limbA ; got. tugg6, engl. tongue, germ. zun-
ge ; it. lingua, sard.l. limba, pv. sp. lengua,
fr. langue, pg. lingua). Partea si
mobillt din gura omulul si a multor animale
si care e principalu organ al gustului ;I at
vorbirii (sal) strigAtului). Idioma, modu par-
ticular de a vorbi al unui popor : limba e
tendenja spiritului de a preface sunetu ar-
ticulat in expresiune a cugetdrii (Humboldt).
Regulele acestei idiome : a respecta limbo.
Popor, natiune : limbile domlinestl (Vechi.
Pop.). Ceia ce seamAnA a limn, ca : limba
briceagului (lams), a cataramer, a clopotu-
tut, a cumpenei, limbd de pdmint (peninsulA
sat) suprafajA lungs si IngustA), limbo de
pddure, limbd de apd (val care se InaltA ca
o limba), limbd de foc (1. flacArk lungs, 2.
fosfurA de idrogen care iese din mlastini gf
arde singurA). Cambuia (peste). Limbs
mama, limbA primitive din care se derivA
altele. Limb& vie, care se vorbeste de un
popor. Limb& moarta, care nu se mai
vorbeste de un popor (ca Latina, greceasca
veche 9. a.). Limba materna, acela In
 __
LIM
care cligeti gi care, pin
urmare, a pAtruns mai
adinc In mintea ta (In opoz. cu limbd &Mind).
Llmba pasfireasca, 1. pe care n'o poll
Intelege, 2. argot. A ldsa ceva cu limbd de
moarte, a hotart ceva In momentele mortii.
A prinde limbd, a afla pin spioni (Vechi),
a prinde gust de vorbd, a tncepe a vorbi.
A avea mincdrime la (sail de) limbd, a vorbi
prea mutt. A astepta cu limba scoasd, a
agtepta cu mare pot% sae curiozitate. A
scoate limba de un cot, a 0 foarte ostenit.
A-ll sta o vorbd pe limbd, a fi gata s'o pro -
nunti. Prov. Toatd pasdrea pe (adica : pin)
limba et pere, on -ce om pin faptele tut code
(sea se InaltA). Nume de plants : limba
boulut, manta limba broactel, limbrica-
rita; limba vecinei; navalnic ; limba mdrii,
o erbacee, cruciferii, cu silicule perk um-
bellata) limba melulut, boragine; limba
oil, pAtlagina ; limba pestelut, cu frunze verzi
albastrui lanceolate, cu flori violete, gi care
cregte pin locuri nisipoase gi umede (stdtice
limonium); limba vrdbiii, erbacee, cu flori
mid verzui gi care cregte pin cImpuri eride
(thymelaea passerina, thvmelaea arvensis
on stellera passerina). Limbile cele mai
vorbite sent : chineza 400 de milioane, en-
gleza 200, ruseasca 120, japoneza 90, germane
85, spaniola 70, bengaleza 50, franceza 50,
italiana 50, portugheza 38-40, arabica 37.
limbesc, V. lImpesc.
limbic, V. alambic.
limbist gi - istIca, V. Iinghist.
Ilmboata (oa dift.) f., pl e (d. timba).
Olt. LAM strain, dugman.
Umbria m. (lat. lambricus, 1. rims, 2.
limbric, it. lambrko, pv. fr. lombric). Un fel
de verme intestinal lung pins la 20de centimetre.
ifmbrlcarita f., pl. e (d. limbric). Lem.
nu Match Domnului, un copAcel perpetua
verde foarte aromatic, rude cu pelinita gi
cultivat pin grAdini (santollna chamaecypa-
rissus). Are proprietati amare, tonice, eme-
nagogice gi vermifuge.
Ilmbur4 n., pl. e (d. limbd gl fumbu-
rug ? Cp. cu malaiezu anak lika, copilu lim-
bil = omugor). Vest. Omugor, apendicele
carnos gi mobil care attrna In fundu gurii.
Limba (aratAtoru) cantaruluL
-ft adj. (d. limba ; neap. lenguto'
pv. lengu, cat. lengud). Vorbaret, guraliv'
care ivorbegte mutt. La Od. Ps. 188 gi
Ilmbaret.
Ilrnbutdsc v. intr. Vechi. Flectiresc.
Ilmbufie f. Calitatea de a fi limbut
Ilmf-, V. 110-.
limita f., p1. e (lat. limes, ((mitts m.;
fr. limite Hotar,granita, margine, frontier*
fruntarie : limitele unei fart, unef mosit, unef
cdldtorit, (fig.) ale unef (reliant. Mat. MA-
rime de care alta se poate apropia indefinit
fare s'o ajungA vre-o data :cercu e limita
superioard a perimetrelor poligoanelor in-
scrise V. asimptota.
www.dacoromanica.ro
747
LIM
* Iimltat, -it adj. (lat limitatus). Care
are limite, marginit : mintea omuluf e limt-
tatd. Fig. Prost: om limitat. Congedia limi-
tat, pe un timp anumit.
* Ilmitativ, .1i adj. Care servegte la
limitat: dispozifiune limitativd.
* IlmItatiOne I. (lat limitatio, - finis).
Ac(iunea de a limita. 5i -Atte, dar mat
des -are.
* Ilmitaz v. tr. (lat. limit°, -are). Hota-
rase, fixez hotarele ulna teritorie. Fig. Re-
string, fixez punctu One unde poate merge
o actiune: a limita puterile, autorizaliunea
cuiva, cheltuielile. V. refl. MA marginesc, Is
vecin : mosia lot se limiteazd cu a ta.
* limitrof, -ft adj. (lat limitrophus, cuv.
ibrid d. lat. limes, limitis, limita, gi vgr.
troplids, nutritor, d. trepho, nutresc). Vecin,
care e la hotar : Romania e linutrofd cu
Rasta.
* limonada f., pl. e gi dzi (fr. limonade,
it. limonata, d. limone Muffle. V. lamiTe).
Bautura racoritoare, Mute. din ape, zahar
gi zeama de 'Amite sari din altele. Si
limonata (ca it.) gi lemonade (ngr.
lemondda). V. serbet.
* Ilmonadiar, .4 s. Care vinde limo-
nada. ..-._ Vechi gi Ilmongiii (turc. limongy).
V. *erbegiii.
* limonite 1., pl. a (d. it. limdne,lamfle).
Min. 0 peatra de coloarea lamfii, fer oxidat
idratat amorf (2Fes Os Ms 0).
Ilmonin, -ie adj. (turc limoni. V, la-
mile). De coloarea lamtii.
Ifmpa7 gi Tesc, V. Ilmpesc.
limpede adj. (lat. limpidus, a. 1; said. 1.
linipiu, sp. limpio. V. lichid). Absolut put
gi transparent : apd (yin, teat) limpede. Mat
rar. Senin cer (impede. Fig. Ugor de trades,
clay, lamurit : vorbd, stil limpede. Inteligent,
luminat : mince, cap (impede. Adv. in mod
limpede : a vorbi limpede. Categoric: i-am
declarat (impede.
lImpegTor (est) gi jar (vest), -oar&
adj. Fam. Cam limpede.
!impose (vest) gi lInchesc (est) v.
intr. gi tr. (rude cu lat. Icimbere, a tinge, vgr.
lapto, limpesc, fr. [d. germ.] taper, germ.
schlampen, schlappen g. a.). Beau tragInd cu
limbs (ca cinele gi pisica). Fam. Cotroboiesc
pin oale gi mantnc cite putin din ele. in
Olt. NPI. Ceaur, 13) limpaT gi -Test (Cp.
cu stlnchesc fate de stimpesc). La Sadov.11m-
besc §i lempalesc (VIR. 1930, 9-10,196).
V. lIncTuresc.
limpezeala 1., pl. elf. Calitatea de a fi
limpede. Actiunea de a sae de a se limpezi.
lImpezesc v. tr. (d. limpede ; lat. lim-
pid°, -are). F ac 'impede : a limpezi apa. Fig.
Curet, spa' bine : a limpezi paharele, rufele.
Degert, curet, liberez, recoresc a limpezi
situatiunea. V. refl. Devin limpede: apa s'a
limpezit. Devin senin ceru s'a limpezit. De-
vin Tiber, ma curet : cimpu s'a limpezit de
clamant. Ma lamuresc : situafiunea s'a liM-
pezit.
LIM
- 748 -
limpezicTene f. Rar. Limpiditate.
limpezie f. Vechi. Limpiditate.
limpezime f. (d. limpede). Limpiditate.
lImpeziv n, p1. art. Loc limpede, neocu-
pat de copaci, de buruiene sad de oameni,
ca : o suprafatA Fars stuf tntr'un lac cu stuf,
o poiand (Iurninis, lucina) s. a.
limpezid, -ie adj. Limpegior (Rar la
Al. si Od.).
* limpiditate f. (lat. limpirlitas, -dtis).
Limpezime, calitatea de a fi limpede.
Ilmujder m. (d. halamitidie). Nord. Scan-
dalagid (rev. I. Crg. 13,66), htrbaret, care
umbla cu botu pin oale $i le- gi all-
mojder,
* limuzina 1. pl.e (fr. limousine, pele-
rink lungA care te feregte bine de ploaie,
cum poartA ciobanii din Limousin; automo-
bil Inchis). Automobil tnchis din toate par -
tile. V. pelerina, cuped.
1) Iln m. (vsl. find, rus. bg. tin). Un pegte
cu solzi mid (cyprinus tinca sad tinca vul-
gdris) care trAleste pin nomolu riurilor si
bAltilor.
2) lin n., p1. art (ngr. linds, id., de unde
gi bg. lin ; vgr. lends, de unde si lat. ldnis,
id.). Calcator, jgheabu In care se calcA (se storc)
strugurit (azi Inlocuit pin teasc). V. corita.
3) lin n. WA pl. (d. lin 4). Vecht. Rar.
Liniste.
4) lin, -a adj , p1. f. e (lat. lenis. V. alin).
Neturburat, neagitat: mare hind. incet, putin
aplecat: inclinafiune Lind. Adv. incet, linistit.
lincavesc v. intr. (rudA cu linchesc gi
contaminat de and ligdvesc). Munt. est. Lin-
chesc (pin oale).
!inches°, V. limpesc.
lincluresc gi (Bts.) liciresc v. tr. (cp.
cu ung. licsegni, a stropi, lecsegni ai lecsogni,
a pleaseki, a te bAlaci). Faro , Spat Cu prea
pufina apa: a lincturi rufele (Nola Rev. Rom.
1900, Aug. supl. 2, 126. Dolj). V. refl. MA
spat cu prea putina apa, ma bklAcesc !Ara
sa mA spat bine (ca glstele). Tot umblu pin
oale gustlnd cite pufin. V. limpesc.
lindina 1., pl. 1 (lat lend°, lending's lid.
lens, 16ndis m. ai f.; it. lendine m. ai f.; fr.
lente [lat. *Midden!), sp. liendre, pg. lindea.
Cu vsl. *lnedina, rus. leadina. buruian, n'are
legAturA). Od de paduche fixat de par.
* lineament gi liniament n., pl. e (lat
lineament= ai liniamenturn, d. ltrzea, linie).
TrAsAtura, linie, schitA on forma a unui lucre:
lineamentele generale ale unui plan.
* linear Si Ilniar, a adj. (lat linearis
i linearis). Relativ la linii, compus din linii.
Deseinn linear, desemn geometric, acel In-
trebuintat de ingineri gi arhitecti.
* linfa f., pl. e _(lat. lympha, izvor, apa,
limpede, d. vgr. nymphe, ninfA, zeita de aria).
Fiziol. Un suc gAlbui sad incolor care tine
to suspensiune globulele albe gi circula pin
vasele linfatice. Bot. Suc apos care rirculA
pin plante.
www.dacoromanica.ro
LIN
* Iinfatic, -A adj. (d. Unfit dupA lat.
limphaticus [care are alt tnt.]). Al linfei :
vase linfatice. Om caracter linfalic, cu prea
melts linfA, cu pelea prea albil gi muscht
prea moi. Subst. Un linfatir, un om linfa-
tic. V. bleg.
* linfatizm n., p1 e (d. linfatic). Stares
omului linfatic.
ling, lins, a linge v. tr. (lat ltng6re,
vgr. lelho, scr. high, lih, got. hi-later:, germ.
lecken, engl lick, care-s Inrudite pin sunet
cu tom. limpesc, linchesc). Tree limba peste
ceva : vaca tinge (sub-Inf. an bulgdre de
sare). A tinge unde at scuipat, a te Intoarce
la lucruri sad persoane pe care le-al dis-
prefuit ()data.
tingly, -fivesc, V. ligav, -avesc.
lingad m. (d. ling). Parazit, om care um-
bla dupa mtncare gratuita.
* lingerie f. (fr. lingerie, d. tinge, pInzA,
d. lat. litmus, de in, linum, in. V. In). Barb.
Albituri, rufArie.
linge-talere m, pl. tot asa. Lingat).
* linghist, -A s. (fr. llguiste, d. fat lin-
gua, limba). Care studiazA limbile din punct
de vedere stiintific (nu literar), indiferent
dacA-s organu unui popor cult on a unui
trib salbatic. Fals limbist, gvist.
* linghistic, -a adj (fr. linguistigue).
Relativ la studiu stiintific al limbilor: studif
linghistice. S. f., pl. i. Studiu stiinfific al
limbilor. Fals limbistic. V. filologle.
lingoare, V. lingoare.
* lingo n., pl. art (fr. lingo!, d. engl.
ingot, lingua). Barb. Drug de our sad de ar-
gint In ainte de a fi prefacut In monetA.
* lingoal, 4fa adj. (lat. lingualis, d. lin-
gua, limbA). Anat. De la limbA, al limbii
nervit lingaali. Gram.Care se pronunta cu
limba consonante linga ale (1, r, n). S. 1., pl.
e. 0 linguala, o consonants lingdalA
lingurar tn. Albier, rudar, acela care
face linguri de lemn, fusese, albit s. a. (In
general, Tigan). S. n. pl. e. Cutie de trout
tactmurile de mask
lingurai n., p1. e (d. lingura). Coy. Lin-
gurea, scobitura peptului: clad i se ridicd
vatamatura supt linguras, se tdvaleste (VR.
1911, 3, 390).
lingura f., pl. t (lat. ltgala, lingura pre-
facut apoi to lIngula, care e dim. d. lingua,
limbA). Unealta cu care se mAnInca bucatele
lichide (ciorba, supa) si care seamana c'o
fopAticA scobitti. Sfrede/ mare de gaurit bu-
tucii al arta capAt seamana a lingura. Tubu
cu care se scoate Mehl, noroiu si pamIntu
la sondele de petrol. Lingura peptulul par-
tea scobita a peptulul pe atria. in nord
ITAngura.
lingurea qi -Ica 1., p1. ele (dim. d. lin-
gura). Lingura peptului, partea scobitit dea-
supra ptntecelui: and free la lingurea (ChN.
I, 162). 0 plants erbacee cruciferA (cochlea-
ria officindlis) ale card Frunze, de forma
lingurit, se Intrebuinfeaza In med. contra
scorbutului, scrofulelor gi altor boale. Si
ice, pl. [(Coy.).
LIN
749
lingurita 1., p1, e. Lingua mica, de care
te servestl la cetti, la cafea cu lapte s. a.
lingurciT n., pl. oale. Lingua mare de
scos ciorba din oala on din castron (tn sud
5i clorbalic, to nord yi polonic).
lingusealik 1., pl. ell. Lingusire.
lingusesc v. tr. (d. ling, cum fac ctnii)
Laud pe cineva 5i ma port bine cu el ca
sA-mi atrag bunavointa tut (adulez): a-i
lingusi pe cei marl, a lingusi plebea. V.
refl. Lingusesc, ma bag In sufletu omulul,
ma insinuez: a te lingusi pe lingd cineva.
lingusire f. Adulatiune, actiune, de a
lingusi, lauds false gi interesata.
lingusitdr, -wire adj. si s. Adulator,
care linguseste : pe lingd cei marl se grd-
mddesc lingusitoril. Adv. Cu lingusire : a
vorbi lingusitor.
liniament, liniar, V. lineament, li-
near.
linie f. (lat. linea, fir de in, funie,linie,
linum, in ; it. linea, fr. ligne.V. lingerie).
Trasatura, dung/1, tntindere In lungime factnd
abstrac(iune de on -ce altA dimensiune : Hale
dreaptd, curbd, frintd. Trasatura, lineament:
In hail generale. Rind, modu cum is ase-
zate cuvintele in paginA or! soldatii In front
on to coloana : armata era asezata in linie
de bdtaie (p. bAtalie). Retransament on front:
a forta Izniile dusmdmesti. 0 veche ma-
aura de lungime, ultima subdiviziune a unui
stInten. Rigla, bucata de lemn on de metal
dreapta de care ne servim p. a trage linii
drepte trecind creionu on condeiu pe tinge
is. Fig. Regula : linie de purtare. Ordin, rang:
In prima link, a ft pe acelasi linie cu cineva
(a fi egal). Descendenta unei familii: linie
bdrbdteascd, directd, colaterald. Linie de
separatiune (a apelor), hotaru Intre doeil lu-
cruri (de ex., basinuri de rturi). Regiment
de linie, regiment de infanterie gate de pri-
ma ciocnire. Bastiment de linie, propria pri-
multi! atac. Armata de prima (sat de a
dodo) linie, armata destined prime! on se-
cundel clocniri. Linie Jerald, fluviald, ma-
ritimd, telegraficd, telefonicd, linie (cale,
drum) p. circulatiunea trenurilor sae basti-
mentelor fluviale on maritime sad p. trans-
miterea stirilor pin telegraLori pin telefon.
Iinloarii f., pl. e. Liniuta, linie mica.
liniste f. (d. lin I). Starea lucrului lin
(linistit, neagitat), there: linistea midi, a
sufletultif, a vietil. V. rahat.
linistdsc v. tr. Fac linistit, potolesc, as-
timpar : a linisti valurile mdril. Fig. A
finish feria cuiva, pe cineva. Alin : a Imisti
durerea (sae Intristarea) cuiva.
linistitt -ft adj. Neagitat, far& valurl, Nn:
apd 'Misfit& Fig. Potolit, astimparat: copil
linistit. Fara huiet, fait miscare : sat linistit.
Adv. In liniste: a trdi lintstit.
Iiniuta 1., pl. e. LinioarA.
linoleum n. (lat. linum, in, si dleum,
ulel). Un fel de musama foarte groasA fa-
cut a dintr'o tesatura de luta acoperita pe o
www.dacoromanica.ro
LIP
parte cu un amestec de ulel de in Oxidat,
faint de pluta si rasina (colofonia), far pe
cea -laltA cu lac (A fost inventatA de En-
glezu Walton la 1860). 013.,-eum.
lindn n., pl. (Pane sad si art (fr. linon,
d. lin, in). Un fel de pInza de in foarte fina
si deasA.
linotip n., pl. art (engl. line, linie,
type, tip, tipar). Un fel de marina tipogra-
ficA In care literele, la fie-care tiparire, se
amnia in anduri din plumb topit, care apoi
se tope5te si se Intrebuinteaza jar p. alt rind
de litere. A fost inventatti yi perfectionatA
de Soresen (1851), Kastenbein (1878), Thorne
si de Americanu James Cleohane to co-
laborare cu Bavarezu Morgenthal, ceasornicar.
linotipie f. Meseria de a lucre cu li-
notipu.
linotipisty -á a. Meserias care lu-
creazA cu linotipu.
fins, (d. Par fins, foarte neted
(In opoz. cu cret).
Unsex v. tr. (fr. lyncher, a pedepsi dupa
legea Americanului Lynch). Ucid pe loc 5i
In public un criminal sail un om neiubit de
multime.
linte f. (lat. lens, lentis, linte, it. lente.
V. lentila). 0 legumA papilioancee care
face niste boale turtite (lens esculents sad
ervum lens).Lentilft, sticlA p. aparate optice.
Pl. Un fel de boalA a porcilor. Lintea pra-
tului. V. prat.
Until& (dim. d. linte). 0 plena care creste
ai formeaza colonii pe suprafata apelor stag-
nante sail care curg Incet (lemna). Pl. 0 boalA
de pele numitA si lipicd. $i -114.
lintdfilf n. (fr. linceul, d. lat. linteolum,
dim. d. linteum bucatA de plaza de in, d.
linum, in; it. lenzuOlo. V. in, Mile). Giulgi,
pinzA de acoperit mortil. V. raspete.
iinx m., pl. lincsl (lat. lynx, yncis, d.
vgr. lygx). Rts, un fel de pisicA sAlbaticA
mare cArela i se atribuia o vedere foarte
agerA. Ar fi mai conform spiritului limbii
romAnesti !ince, ca purice, foarice.
ITo-, V. leo-.
!iota f., pl. e (II. rut. lihotd, viclenie,
prefacatorie, poi. Itchota, nevoie, nevoias,
d. vsl. UK de prisos [Bern. 1,718J. Cp. cu
piotd). Vest. Mold. sud. Iron. Multime, gloata,
ceatA, potaie, pojijie : o liotd de Arabi (ChN.
1,242),de Jidani, de copii. $1 leatotit
si leithota (ea dift.).
lip 5i (nord) lep n., p1. uri (rut. lip, clef,
sl murdarie cleloasa, d. vsl. ilepri yin,
tiepin, a lipi ; ung. Ldp, clef de prins pa-
sari. (/ . Bern. 1, 712 0 755. Cp. si cu ngr.
Est.vgr. lipos, sea, unsoare, gi lepos, solz).
Est. Jeg, rtp, unsoarea care se face pe trup
and nu te spell mult timp. V. sling soaTe
si usuc 1.
lips -lipa Ti lipaT-IfpaT, interj. care
arata huietu papucilor chid se izbesc de
aid' In mers on al sites ctnd cerni. Pin
Munt. gi lipdfipdf (ace. pe ill). V.
cleap-cleap, tipa-tipa.
LIP
- 750 - LIP
1) Ilpan m. (sIrb. ceh. lipan, Bern. 1, Ilpft, -it adj. Prins, fixat cu del. Uns,
723). tin fel de pastrav mai mare, de Ia acoperit cu tut: vaird lipltd. Chear alkturea,
30-50 c. m. (thymallus).$i I [peon, p1. enl exact alaturat : a sta lipit de perete. Calic
(Cant.), dupa pol. lipiet, sail ung. lepeny. (ori sdrac) lipit sal) lipit pdmintulut (mlat.
2) Veen m. (bg. Repent $i lopidn. Bern. glebae astrictus), foarte skrac (amintire de
7,33). Muni. Brustur. Oil. Strigoaie. la serbii care n'aveall vole sa stramute de
lipaT $i -Use, a -1 v. intr. (imit. ca $1 pe o mode pe alta).
Merg izbind papucii de calc11 ori lipitoare f pl. ori (d. a se lipi). Un ani-
pleoscaind talpa goals pe pandrit: venea mal acaatic ca o omidk mare $i care se li-
lipilind cu picioarele goale U. Bt. Dat ult. peste de oameni si de vite $i le suge stngele
98). Si le- : venea lepdind cu pictoarele st care de aceia e Intrebuintat cind trebuie
desculfe (Sadov. VR. 1911, 3,325). sa se is singe cuiva. Fig. Citmatar grozav,
feroce : Jidanii Is lipitorlie pi-
lipar n., pl. ere. Vest. In lipdru de soare exploatator
ton in care trdiesc. Un fel de rindunick de
(VR. 1928, 9,207), in lipeiru arsifel (Univ. 22 noapte (caprimulgus europdeus) care se nu-
M. 1939; 1,7), In vipia (vapaia) soarelui. meste gi papalugd gi lipitoare (pin aluz.
11pcan m. (turc. Lipka, Lituan, Lituania; la penele ei cafenii $i cenusil pestrite ca
pol. Lipek). Vecht. Tatar din Lituania (nu- spinarea lipitorii. Tot a5a: lat. hirundp,
mit de Moldoveni $i Cirimus) cu port le- rindunica, $i hirudo, lipitoare). 0 planta
sesc. Ostas dintrun corp de cAlarasi com- rubiacee care are $i o varietate colorantk In
pus din Thad' de la Hotin $i pus supt co- ros (aspenula tinctoria).
manda ptrcalabului de Hotin In Moldova si
a marelui postelnic to Tara Romkneasck. Ilpitara f., pl. 1 (d. lipesc). Modu de a
Ostas Lipcan Intrebuintat ca curler oficial lipi. 0 boala (din medicina popularA) care
In lark (Celor care se duceau la Constanti- consists Intro zdruncinare nervoask produsa
nopol li se zicea calarasi de Tarigrad"), de o mare trick sail' din dragoste. V. zbu-
Curler entre In general. V. Tatar $i olac. ',Atom
lipces adv. (d. lipesc; rus. lipkii, lipicios). lipos, -Dash adj. (d. lip.). Plin de lip.
Fam. A te Linea lipcd de cineva, a sta lipcd lipovean,-eancift(vest)$1-van,-van-
pe lingd cineva, a te tinea mereil de el cii (est) s., pl. enl, ence (rus. lipovdnin,
(cats, glrba, grape, seal, zgaiba) ca sk-ti din filipovanin, dupa numele unui sectar
dea ceva. numit Filip Pustoviat). Rascolnic dintr'o ra-
11pcTofleandurii f., pl. flenduri (d. a murk desprinsa din biserica ruseasca. Li-
se lipi $i fleandurit). Vesta. Iron. Rar. Slu- povenii trkiesc pin Moldova Si aiurea, der
goi, lachea om care se gudura pe lInga mai ales ca pescarl la Dunkrea de jos. V.
boier. scopit.
Ilpean, V. lipan. lipsa f., pl. a ,si art (ngr. lipsis, d. vgr.
lipdsc gi (vechi) lepdsc v. tr. (vsl. leipsis ; bg. lipsa. V. eclipses). Absenta
ltepig V. lip). Fixez cu del: a lipi o hlr- unui lucru saii a unei persoane: lipsd de
tie pe perete, un lemn de altu. Ung, muru- bad, de soldaft, de curaj, in lipsa mea a
iesc, acoper cu lut amestecat cu apes : a lipt sositel. Skrkcie: a trdi in mare lipsd. Defect:
pere fit, vatra, a lipi pe jos. Fig. Fam. Trag aceastd carte, acest om are mart lipsurL
patine : a lipi pe cineva, a lipi cutva o Nevoie, necesitate : e mare lipsd de bani in
palmd. V. refl. Ma prind, ma fixez din cauza plaid. A fi lipsd (Ia apel), a fi absent (la
cleiulul : plicu s'a lipit bine. Fig. Fam. Samna apel). A da pe cineva lipsd (la apel), a-I da,
nu se lipeste de mine, nu pot adormi. A te a-I anunta ca absent. lilted. de dispret ori
lipi de cineva, a te alipi, a te 1mprieteni. de dezgust: lipsd de a ;a prietent (adica:
Ilpica f., pl. 1 (d. lipesc). 0 boala de de eft asa prieteni, mai bine lipsa ori mk
pele numitil lintife. lipsesc de ei")! V. deficient/L.
lipicT $i (Olt.) lipic n., p1. art (d. a se lipsesc v. intr. (ngr. lipo, aor. dllpsa, is
lipi). Fam. Varmec, atractiune: om, femele absent ; bg lipsam. V. Ilps1). Is absent,
cu lipid. S. m., pl. tot a5a. Lipicloasa. nu-s: lipsesc bang lipseste profesoru azL
Tortel. Lipseste de aid* I fugi de aid, pei, dispari 1
lIpIcT6s, -oases adj. Care se lipeste : Asia, atita mai lipsea I asta, atlta mai tre-
aluatu e lipictos. Fig. Contagios, molipsitor: bula (ca neplacerea sail nenorocirea ale fie
boald lipicloasd. deplina)1 A-fl lipsi o doagd, a II cam nebun.
Ilpicioasa (oa dift.) f., pl. e. Numele
(pklit cu leaca). V. tr. Privez, las Ma: a
multor plante : una boraginee (asperdgo lipsi pe cineva de ajutor, de sjat. V. refl.
procdmbens); alta numitA $i turifd ; alta un
MA privez, renunt: e usor a te lipsi de yin
fel de garofa numita $i lipict (I3ichnis vis-
fi de cane.
cdria sail viscdria vulgdris) ; alta tot din lipscan m. (d. Lipsca, de unde se adu-
familia garofei (silEne nemordlis). ceati odatk pinzeturile). Negustor de pIn-
zeturi, bogasier.
liple (Mold. sud, Munt. est) $i lipie
(vest) f. (sirb. lepinja, un fel de pine; ung. lipscanie f. Negotu lipscanului.PrAvalia
lepeny, prajitura). Pedea (pine mica, ratunda lui. Pl. Marfa de Iipscknie.
si turtita). V. azimEL. Ilpsinta f., pl. e. Dos. Lipsa, parasite.

www.dacoromanica.ro
LIP
- 751
Ilpsit, -a adj. WO de mif loace sae de
avere sad numai lipsit, cArida-i lipsesc mij-
loacele sad averea sarac. Lipsit de nitrite,
tfmpit sad nebun. V. deficient.
1) lira f., pl. e (lat. Ed. vgr.) Lyra). La
cei vechi, un instrument muzical cu coarde
atinse cu degetu, ca la chitarA. Fig. Inspire-
liune poeticA, poezie. A pdrasi lira, a to
lasa de poezie. 0 pasare galinacee cu penele
de la coada In forma de lirA.0 constelatiune
de la nord.
2) lira f., pl. e (it. lird, d. lat. Ora, o
mAsurA de greutate pi de capacitate ; fr. livre,
V. Ultra, livra, nivel). 0 monetA tur-
ceascli de our care, ptnA la 1916, valora 22
de franci Si 78 de bani si alta englezeasca
care valora 25,22. In Italia, numele francu-
lui. V. sterlina al pol 1.
* Uric, -ift adj. (vgr. lyrilcds,
lat. lSiricus).
Relativ la lira (instrument muzical). Poezie
liricd, la cei vechi poezie destinata sA fie
cIntata cu acompaniament de lira (oda, diti-
rambu, coru tragic pi comic), iar azi poezie
care, WA sA fie chitatA, a pastrat forma vechii
poezii lirice, ca oda, ditirambu, imnu, can-
tata p. a. Teatru Uric, In care se joacA poeme
dramatice acompaniate de muzica. Fig. Plin
de entusiazm, de inspiratiune poeticA. Subst.
Poet care face ode, imnuri p. a.: Pindar fu
cel mai mare Uric grecesc. S. f. Arta de a
face poezii lirice. Adv. In mod Uric.
* Iirizm n., pl. e (d. Uric). Calitatea de
a fi uric. Entusiazm, stil Uric, stil poetic.
Lisa f., pl. e. Chitru (sad gi alte fructe)
fert in zahAr.
* lista f., pl. e (fr. lisle, it. lista, d. vgerm.
lista, ngerm. leiste gi lisle). $ir de mai multe
name sad cuvinte : lunga lista a martirilor
stlintel. Listd de bucate, htrtie pe care-s
scrise bucatele dintr'un restaurant. Lista ci-
vild, leafs unui suveran.
i1 cots 1., p1. e (cp. cu Bz. LiotA,
ceata zgomoasA de copii. Epitet &met a-
dresat unui copil neastImpArat.
lisi1a 1., pl. e (din Leased, lesesc, pintr'un
intermediar rut. Cp. cu ION. Mold. Rata
lepeascA, gotca (numitA'n Olt. lisitd, lesifd
gi lesoalcd). Lind : lifita spurcatd I Toatd
jam. 0 pasAre aceaticA neagrA mai mica de
clt gains, cu degetele neunite pin membranA,
dar late apa in cit poate inota (fdlica atra),
numita In Trans. pi sarce. Mont. Olt. Fie-care
din cele doilA lemne care unesc inima carului
cu osia din apoi, numite gi gemeblrf.
listaT, listav adv. (var. din listeav).
Mold. nord. Aidoma, cheer, tocmai, leit, bu-
cAtica rupta : listai tatd-su. V. fires.
listeav, .4 adj., pl. evi; eve (rude cu
strb. blistav, bg. blieskav gi hiskay, sirAluci-
tor. V. bleascl. Muni. Foarte ud, leoareli:
brazda era Itsteavd de apd (Apd listeavd,
ape intinsA peste un cimp. ChN. 1, 204).
Tei listeav, liber (lior) de tel netopit, adicA
mai prost ($ez. 30, 158). $t lesteav in
vest. In Trans. lejded (adv.).
www.dacoromanica.ro
- LIT
Manic f. (vs). litanila, ngr. Mania, vgr.
Wanda, de unde pi lat. litania, fr. litanie).
Sir de mai multe rugAciuni scurte adresate
lui Dumnezed. Fig. (dupA fr.). Enumeratiune
lunga pi plicticoasA: o titanic de reclama-
gun&
* litarga f., pl. e, si litargir n., pl.
art (fr. litharge, d. vgr. lithargyros, d. lithos,
peatrA, Si &gyros, argint it. litargtro,-glrio
si -eta). Min. Protoxid de plumb topit 5i
cristalizat in lame portocalii litarga infra
In compozifiunea sdrurilor de plumb care
servesc la fabricarea cristatelor, precum si
In jabricaliunea smallului pentru oldria
ordinard. V. masicot.
litavrEt f., pl. e (rus. litdvra, rut. poll-
tavry, darabant, d. ngr. poly-tavrea vgr.
taurda, pele de taur). Darabada. tobh mai
mica (N. Cost. Let. 2,61 pi 64).
* literal, -a adj. Oat litteralis). Con-
form literei, textului: inteles literal, tradu-
cere literald. Adv. In mod literal.
* literalitate f. (d. literal). Calitatea
de a fi literal.
* literar, -A adj. (lat. litterarius). Care
tine (se °cut:A) de literatura: revistd, sod-
etate, lame literard. CArturAresc (nu popu-
lar): cuvint literar. Cioplit, cult, elegant :
a expune intr'o formd literard. Limba lite-
rard, limba cArturarilor, a celor culti. Pro-
prietate literard, drept de proprietate a unui
autor asupra operelor lui scrise on compuse.
Adv. In mod literar : a vorbi literar. Soco-
tind dupe uteri, dupA Int. pmt., ca te-
trapod, lit. cu patru picioare".
literat, -111 s. (lat. litteratus). PersoanA
care se ocupA de literatura. PersoanA culla.
* literatdr in. (lat. litterator). Rar. Lite-
rat, persoanA care se ocupA de literatura.
literatura f., p1. 1 (lat. litteratura).
Cultivates artei literare, ocupatiunea de a
exprima sentimentu pin cuvinte apezate ar-
tistic : a face literaturd (a scrie poezii, ro-
manturl a. a.). Studiu operelor literare, al
artei exprimate pin cuvinte : acest profesor
/ace literaturd (tine curs de literaturli). Tots-
litatea operelor artistice scrise ale inlet na-
tiuni (poezie,romant, teatru,elocdenta, istorie,
criticA): literatura latind. Totalitatea carti-
lot unei ptiinte: literatura medicaid. Carte
care trateazA despre scriitoril artipti al unei
natiuni pi care mai exact se numepte istorie
a litecaturil, Literatura populara, pro-
ductiunile literare ale straturiior de jos ale
unui popor (engl. (folklore) ; is poate fi orald
sad nescrisd, de origin colectivA sad anont-
ma, fAcutA inconscient de popor (cfntece,
descintece, ghicitori, povepti) gi scrisd, de
origine individualA.
* Merit f., pl. e (lat. littera $i litera, it.
lettera, fr. lettre, sp. tetra). Semn, caracter
al alfabetului, slova : alfabetu latin are as-
Mei 26 de Mere. Form A tipografica sad de
minA a acestor caractere: Were de mind, de
tipar, cursive, lapidare, latine, grecesti. 'Me-
tes strut pi literal : uite-te la spiritu legit
LIT
752 -
nu la literd. Pl. 0 facultate a universitafil
si care cuprinde literatura,istoria, gramatica
(filologia), eloctienfa, poezia gi, Intr'un Infe-
les mai larg, si filologia. Om de Mere,
literat. Liter& moartit, deciziune on
lege Mt valoare.
Iftfil, V. liftEt.
litle f. (vsl. Mita, d. ngr. lift, rugaciune).
Vechi. Procesiune religioasA. Azi. Serviciu
bisericesc In ajunu hramurilor, clnd preutu,
avind Inainte cinci prescuri, vin, grid 5i unt-
de-lemn, cere de la D -zeO belsug. Prescura
(cruciforma) sfinfitti la acest servicia si care
se Imparte credinciosilor. V. anafora, co-
lac, Ilpie, zitle.
* (Meat f., p1. e (fr. litiere, d. lit Vat.
talus], pat). Barb. Lectica.
* litigant, -it adj. (lat litigans, antis,
part. d. litigare, a pleda). Angajat intr'un
proces : pdriile litigante.
Ilt Iglds, -osksh adj. (lat. /itigiosus)-
Care poate h contestat, care poate cauza un
proces : punct litigios. Cliruia-1 place sa se
judece, sa se certe : om, caracter litigios.
V. bellgin.
(Rigid n. (lat. lit igi m, d. /iris, proces,
si dgere, a duce). Proces, judecata, contestare.
* 11th n. (lat stiinfific lithium, d. vgr.
lithos, peatra). Chim. Un metal alcalin mo-
novalent cu o greutate atomica de 7,
*Iltoftig, adj. (compus d. vgr. lithos,
peatra, pi fag ca In antropo-fag). Care roade
peatra: molusce litofage.
Iltofit n., pl. e (d. vgr. lithos, peatra, si
fit ca In zoofit). $t. nat. Productiune ma-
rina petroasa arborescenta care seamana
cu madreporil.
Iltograf tn. (d. vgr. Mhos, peatrli, $i
-graf ca in tipograf). Acela care tipareste
pin ajutoru litografiii.
litografic, -á adj. (d. litografie). Re-
lativ la litografie: peatra litograficd e un
cakar granulos foarte fin. Adv. Pin lito-
grafie: a reproduce litografic.
litograffe f. (vgr. lithos, peatra si
grafie). Arta de a tipari scrisu on figurile
desemnIndu-le c'un creion gras on c'un fel
de cerneala pe o peatra spectala. Scris on
figura reprodusa pin aceasta arta. Atelieru
litografului. Litografia a Post inventata la
1796 de Gerrnanu Senefelder, nascut In
Praga si trait In Miinchen.
Iltografiez v. tr. (d. litografie), Tip&
resc pin arta litografiii.
Moral, 4. adj. (lat. littoralis, d, tu-
tus, Maris, mat, farm). De la main miirii:
provincii Morale. S. n., pl. a si tut Regiu-
nea de pe malu marii: Moralu BOW( e In
general jos si nisipos.
Ilt6t6 1., pl. e (vgr. litOtes, simplicitate,
frugalitate, d. lit6s, simplu, frugal; lat. lito-
tes). Ret Figura pin care spui mai pufin
dind sa se tnfeleaga mai mutt, ca: nu prost,
nu to swan Ild. dectept, to tubesc.
www.dacoromanica.ro
LIU
litotdm n., pl. oame (vgr. lithotOmon,
d. lithos, peatra, si temno, tai V. tom).
Chir, Instrument cu care se extrage peatra
din besica udului.
* litotomie f. (vgr. lithotomla, d. lithos,
peatra, si -torrtie ca In ana-tomie). Chin
Operafiunea scoaterei petrel din besica
udului.
litotomfst, -A s. (d. litotontie). Chir.
Care face (se pricepe sa face) litotomia.
litre f., pl. e (ngr. 5i vgr. litra : vsl. rus.
litra. V. litru, livra, dellberez,
echllibrez, nivel). 0 veche masura de
greutate egala cu un siert de oca (In Munt.
317 grame si 965 de miligrame, si In Mold.
322 de grame $i 750). 0 veche masura de
capacitate (intrebuinfata de popor si azi la
lapte) egala cu un siert de oca (In Munt.
380, in Mold. 320 de mililitri). A lua litra
de coadd, a ajunge belly.
litrosesc v. tr. (ngr. lytrano [vgr. lytrOoJ,
aor elitorosa, liberez). Vechi. Liberez, salvez.
Fig. Iron. Fur. Az(. Rar. (Munt. Mold.) in-
latur, matrasesc : is litroseste-mi-I
* !Ulm m. ai n., p1. uri $i e (cuv. format
de savanti d. vgr. litra, litra). Unitatea rna-
surilor de capacitate, cu o capacitate egala
en a unui decimetru cub, 5i care p. lichide e
un vas de doua on mai Malt de eft gros,
iar p. grIne si unele lichide mai groase
(lapte, unt-de-leinn) tot asa de tnalt cit si
de gros. Confinutu unui litru: a bea an
litru de yin. Multiplii litrului slut deca-,
ecto-, chilo- si mirialitru, iar submultiplii:
deci-, centi- si militru. V metric.
liturghifir si -ler n, pl. e (d. litur-
ghie). Carte care cuprinde rugaciunile p.
liturghie.
liturghie f. (ngr. liturgia vgr, leiturgla,
d. Milos si Milos public, $i ergon, fapta;
vsl. liturgiia. V. argot, chlr-7 dramat-
si metal-urgle). Serviciu divin crestinesc
oficiat cu sfintele daruri Duminica 5i sarba-
torile. Carte care confine rtnduiala acestui
servicia. Fig. Iron. A face liturghie cu bragd
(pe chid preutu o face cu yin), a face de
rls (a Injosi) un serviciu In capu caruia
esti. Si leturghle (Pop.), ca strb le-
targija.
liturghlsesc v. intr. (ngr. liturga, aor.
elthirgisa vsl. liturgisati). Oficiez liturghia.
* liturgic, -h adj. (vgr. leiturgik6s), Re-
lativ la liturghie. S. f. Stiinfa conduceril
cultului divin.
lava, V. lifta.
IlicaTe, V. falcate.
Itubesc, V. Tubesc.
Thibov, V. Ilbov.
Rude in., pl. zi (vsl. ',add, popor, liudile,
oameni; bg. liude, rus. llddi, oameni, lume,
servitori; germ. leute, oameni. V. 'Iota).
Mold. Vechi. Individ, persoana: Linde birnic,
!rude sculelnic. (V. mode). Jandarm care,
LIU
- 753
din lipsa de cal, era silit BA meargh pe jos.
Ad. Iron. Pedestru, codas. A fl !lode pintre
coldrasi, a to albs tntr'o situatiune inferioarti
tntr'o societate de oameni superiorl In
Munnt. lude.
Wear V. lulea.
ITtilTu interj. (rut. Witi-/ititi, rus. Maid,
nani-nani, Mika, leagan ; asemenea slrb.
bg. Berm: 1, 759). Mold. Trans. Nani-nani,
cintecu copiilor ca sit adoarma.
ITaingura, V. lIngura.
ITOra 1., pl. i (rut. tiara, pal. Tura ung.
itire, d. vgerm. lara, mgerm. !fire, ngerm,
lauer, care vine d. lat. !Ora. yin prost). Nord.
Vin prost, bulearca. V. Iivej.
ITUrcii, V. leorca.
live f. firs pl. (val. liva). Ps. S. Crivatu.
Ilvada 1., pl. ezl (vsl. bg. tivdda, d. ngr.
&dila i livddi, livada; vgr. lac
umed, livada, d. libadion picaturti, izvor,
lelbo, torn, picur ; rus. levdda). Loc plantat
cu pomi. In Munt. vest Ilvdde, pl. ed.
Munt vechi si azi Trans. Ilvade, pl. dd.
In Gorj. Ilvada, lac de faneata gi apoi de
pascut
[Ivan n., p1. Uri (vsl. livand, d. ngr. Ii-
vanos, vgr. libanos). Vechi. Tamtie.
!Want, Ilviinfiea, V. levanta.
Ilvar n., pl. ere (rut. livar, a. t. rus. 11-
ver, pot lewar, livar, nal. lever, d. fr. levier,
ptrghie, care vine d. laver, a rtdica. V. Ivar).
Mold. ltrghie, manelA (Arh. 1907, 552).
Ilvdde, V. Ilvada.
Ilvej n., pl. uri (ung. /eves, ciorba). Trans.
Munt. Olt. Zeama care ramtne din prune
dupa ce s'a scos tuica si care se tntrebuin-
Seaza ca otet. Iron. Bulearca, vin prost.
i aleve9 (Dict.). cu a- ca'n adie, aliimife,
amiroase. V. !Tura oi tIgher.
* livid, -Et adj. (lat. &Was). Galben ver-
ziA, vinat:/oni cu fala lividd de foame.
* IlvIditate f. (d. livid; fr. -diM). Starea
de a fi livid: lividltatea fefel onus mort.
Ilvra f., pl. e (fr. livre, d. lat. ltbra, care
vine d. vgr. litra. V. lira, Iltra, Iltru).
In Francia, numele unet vechi unitati de
greutate care, la Paris, era de vre-o 490 de
grame si pin care azi poporu tntelege ju-
matate de chilogram" (In Germania pfund).
Tot in Francia, vechiu nume (uzitat si azi)
at francului (tn Italia lira). Rar. Lira engleza.
!Ivrea 1., pl. ele (fr. Uvree, d. livrer, a
preda, lat. liberare, a libera). OdinioarA, in
Francia,, tnifiracamintea pe care regii 5i se-
niorii o procurau oamenilor din suite for si
din care se derivA uniformele inilitare de
astAzi. AstAzi, uniformA de !ached on de aprod.
Ilvret V. Ilbret.
Ilzibll V. legibll.
Ulna f. (lat. lana, it. pv. sp. lana, fr. laine,
cat. liana, pg. Ida). Par moale, des pi lung
at unor animate, mat ales at oitor, gi Intre-
buintat la facerea postavului 91 altar stole.
www.dacoromanica.ro
- LOA
Pl. LInurf, felu de ItnA, 2. stole de Itna.
1.
Stofd lina'n Ilnd, tesuta numai din 'Ina.
L'ina (sail matask) broaute; numele
mai multor feluri de alge care formeaza
mase plutitoare la suprafata apelor dulci
statatoare, ca conferva, mdtreafa s. a.
'Mar m. (d. Lind sail lat. lanarius). Ne-
gustor sail lucrator de ItnA.
tinarie f. Negustoria, meseria sail pit-
valia Itnarului.
linarita f., p1. e (d. bind. Cuv. format de
botanisti). FiricicA, o plants. Bumbilcarita,
altA plant&
lineal', V. Ilgay.
linced, -á adj. (lat. Idnguidus, influen-
tat de rtnced. V. lingoare). Slabit de
boats sail de suferinta. Vechi. Linged, bol-
nav care zace.
Ilincezeida f., pl. elf. Starea fiintei care
lIncezeste.
lIncezesc v. intr. (d. linced). Is linced,
zac on stall fart nutere, sufer, gogesc, tin-
jesc :bolnavh lincezea in pat, florae !Ince-
zeail ford apd. Fig. A lincezi tntr'o funcfl-
une, In inchisoare ; societatea lincezea ; in-
teresu acestel piese teatrale lincezeste In actu
al doilea. V. vegetez.
lincota f., pl. e (vsl. ldnkota, unclip, fig.
* viclenie. V. luclna). Ps. S. Inselaciune,
viclesug,
lincotase v. tr. (vsl. lonkati, a tnsela,
lonkovati, a umbla cu viclenii). Ps. S. Inset,
umblu cu viclenii.
lingav, -A (vsl. lonkavii, razbunator, rAu-
tAcios, supt infl. but tinged). Munt. Molesit
molatic, nesarat: e lingav dupa cum i-e nu-
mele : ca o mincare nesdratit, nepiperatd,
unsuroasd (Univ. 3, Ill, 1926 ; 1, 1).
lingii prep. cu ac. (lat longum ad ; it.
bingo. V. lung of pings). Aproape de, eta-
turea : lingo mine, lingo not. Pe linga,
aproape, pe aproape : locuia pe lingo mine:
Afara de : a mat venit o data pe lingo asta.
Fata de, in comparatiune cu : acest ger nu
e nimica pe lingo cal de anu trecut.
linged, V. linced.
lingoare, lungoare gi lingoare f.,
p1. on (lat. ldnguor, -Ora, Itncezealli. V
linced). Friguri tifoide, tifos abdominal, o
boalii de care zaci (lIncezesti) mult timp. V.
Mold.
Unica f. fart pl., care ar fi /Mete (dim.
d. bind). Un fel de MA de Dna de Mut or-
namente cusute pe pInzil de sac, pe canva $.a.
linos, oast adj. (d. lind sail lat. lano-
sus). Care are Itnti, pe care creste ItnA : able
merinos" Is foarte linoase. Ca !Ina : lama
are pdru linos.
loandra (od dift.) 1., pl. e. Bz. Farm
Path lathe sad prea mica si tmbriicata c'o
rochle prea tuna
loatra, V. lotru.
48
LOA
- 754
lottva (oa MIL) pl. e (d. a se lovi, a
1.,
se potrivi). Olt. Noroc, triste belsug : am
avid loavd de ploate.
1) loaza (oa dift). f., pl. e (vsl. loza
vlastar de vita ; bg. lozd, butuc de vita ; rus.
lozd, ramura ; pol. loza, salcie. V. lozie).
Est. VechL VIAstar de vita.
2) loitza (oa dift.) f., p1. e (V. lozesc).
Sad. Fam. Persoanh foarte urita, monstru.
pocitanie. Loazd imbdteratd, pocitanie si
mai si.
* lob m. si rt., pl. art (vgr: lobds, pas-
tare, partea de jos a urechii, d. ldpo, curat,
jupuiesc). Anat. Parte ratunzita si proemi-
nenta a vre-unui organ : Wit creieralui,
plilminilor, ficatului, unei frunze. Lobu
urechii, partea de jos de care se attrna car-
eer'. Arh. Parte de care Intrebuintata ca'or-
nament la arcade s, a.
* lobat, -A adj. (d. lob ; fr. lobe). ha-
p at. tit In lobi : frunzil lobatd.
lob& f., p1. e (var. din lodbd). Ml. Bucatt:
o lobd de dovleac.
lobda, V. lodbgt.
lobelia f. Bot. (d. Lobel, un botanist
flamand). 0 plants ornamentala din Mexic,
cu suc veninos si flofi rosii In forma de
buchet.
lobods1 f., pl. e (vat. bg. strb. rut. loboda,
de unde si ung. laboda si ngr. lubodid, id.).
0 buruiant chenopodiacee cu mai multe va-
rietati pe care taranii o pun In ciorba (dirt-
plex). A umbla ca vodd pin lobodd, a umbla
fart grija. V. forfota.
* lobul n., pl. e. (d. lob cu suf. de dim.
lat.). Lob mic.
loc n., pl. art (lat. Mcas; it. luogo, pv.
lot, fr. lieu, cat. floc, sp. luego, pg. logo).
Spatit ocupat de un corp: casd zidild pe
locu altei case. Spatit liber: aceastd casd
are malt loc in prejur, trdsurile nu mai
avead loc de trecuf. Punct anumit, regiune,
tinut : and due in locu natal, in munfii nos-
tri is locuri fncintdtoare. Localitate: obi-
cdurile locului. Punct fix unde trebtue sa
staff on st sezi: acest vagon are 21 de lo-
curl. Parte a corpului: el a fost rdnit in fret
Mewl, corabia s'a apart in doild locuri.Pa-
sagiu dintr'o carte: citind aceastd carte, am
plins in matte locuri. Timp potrivit, ocazi-
une : nu e acuma loc de vorbd. Rang, treaptt,
pozijiune sociala sat ierarhica : Idsaji-1 pe
mope la locu lui l Adv. Locului, pe loc
tot In acel loc, tot aid: a Minh:ea locului,
aceastd scrisoare e adresatd locului (lat.
loco). De loc, de fel, nici de cum: vintu
nu suf la de loc. La loc, cum erai in ainte:
du-te la loc (reiati locu), la loc (reiati locu
sat pozitiunea 1), a face un lucru la loc (a-I
face cum era, a-I repara). In loc de, pen-
tru, inlocuind : mai dot in foe de unu. La
un loc, Impreunt: frail( loci:fail la un
loc. Pe loc (tn Olt. de lot), imediat, fndatt,
numai jle tit : cum I-a vdzut, pe loc 1 -a fi
prints. In partea locului, in localitate. Din
capu locului, chear de la Inceput. In prima
www.dacoromanica.ro
- LOC
loc, to prim rind, tram cel (cele) dintti. Lo-
cart commie, In retorica, izvoare generale
din care se aprovizioneazA un orator, idel
generale, adevaruri banale (V. truizm). Lo-
curi rile, 1) locuri pe unde poporu crede cA
umbla spiriteje rele, strigoii, stahiile, 2) loca-
luri de coruptiune. Locuri sJinte, unde-s bi-
serial si mtnastiri, mai ales I erusalirnu si
Muntele Atos. Locurl albe, pasagi? libere (ne-
scrise) In carte. A avea loc (fr. avoir lieu), a
se face, a se Intimpla: ceremonia va avea
loc mine. A da loc, a da ocaziune: aceastd
vorbd a dat loc unel discusiunl aprinse. A
(inea loc, a inlocui : locotenentu flaw loc de
cdpitan. A face loc cuiva, a-1 lass loc liber
ca at treats on SA seada (ca sitnplit interj
loc/ adica faceti be de trecut. A lua loc,
a ocupa toe, a te pune pe scaun. A nu-if
afla loc sat locu, a nu putea sta locului de
neliniste. A pane pe cineva la locu lut, a-I
forta sa se astimpere. A fi la locu tad, a te
purta cuviincios. Acest cal nu to din loc, nu
urneste caruta din loc, ci numai se agita.
* local, -Et adj. (lat. localis, fr. local).
Particular unui loc : Romanli respectau reit-
giunea locald a popoarelor cucerite. Med.
Marginit la un singur organ: boald locald.
Coloarea locald, aspectu local, semnele (cos -
tumele) particulare locului (sat timpului) an-
r° pleat teatralt on picturt. S. m. si f.
Persoana local& : 1-am intrebat pe locali. S.
n., pl. art sat ai e. Loc camera sat edificit
destinat unui stop: localu universitillit din
Iasi. Adv. In mod loan. Fals loctilnic,
adj. si s. (persoant locala).
* localitate f. (d. local ; fr. localite [lat.
locdlitas, -ark, afectiune Loc, regi-
une, tinut: Sinaia e o localitate frumoasil.
* localize:1z v. tr. (d. local; fr. localiser).
Fac local, fixez Intr'un loc: a localiza un in-
cendia, o epidemie. Dat un caracter local :
autorit romanesti localizeazd o mulfime de
piese teatrale franceze. Fil. A localiza o
facultate a sufletului, a-1 atribui un toe a-
numit In corp.
* localnlc, V. local.
locanda si (mai des) locanta f., pi. e
(ngr. lolainta, pron. -nda, turc. lokanta $i
-nda, d. it. locanda, han, d. locare ai alto-
gare, a inchiria. V. locatar). Est. Resta-
urant, birt, osplitarie, cast in care se da de
mincat pe bani. V. otel.
locandier ci (mai des) locantler m.
(ngr. lokantieris, d. it. locondiere). Est. Acela
care tine o locanda. Fern. locandlera
si -reasa, pl. ese.
locaq, V. Ificaq.
* locatar, -a s. (fr. locataire, d. lat. lo-
catarius, cal care se angajeaza cu leala, mer-
cenar, d. locare, a inchiria, d. locus, loc. V.
locanda). Care ?a cu chirie un imobil,
chirias.
* 1) locativ, -à adj. (d. lat. locare, loca-
turn, a inchiria. Reparafiunl locative, acela
care-s in sarcina locatarului. Valoarea loca-
tivd, venitu pe care-I poste aduce un imobil
dat cu chirie.
 755
*LOC
*-2) Iocativ, -fi adj. (d. tat. locus, dupa
modelu lui vocalic), Gram. Relativ la loc. S.
n., pl. e. Un caz care exista odinioarA si In
limba Latina, ca si azi In cea ruseasca.
* locator, -ogre s. (lat. locator). Jur.
Care tilt cu chide.
* locatiene f. (lat. locdtio, -finis. V.
aloe, relocailune). Jur. Actiunea de a
tnchiria (dInd sau lutnd). Chifie, pretu In-
chirieril : a pldti locafiunea. Si ;ratio.
!Goma f. (turc. [d. at] lokma, ngr. lok-
nay, bg. strb. lokma). Vechi Un fel de cIA-
titA. Fig. PrAjituri bune. Azi. Fig. Chilipir,
ctstig, avantaj : a umbla dupd locmale.
* locomoblia 1., pl. e. (fr. locomobile,
d. lat. loco, ablativu lui locus, loc, qi mobi-
Its, mobil). MasinA cu abur pusA pe roate qi
care se IntrebuinteazA la miscat batozele.
* locomotiv, -ft adj. (d. locomotor).
Relativ la locomotiunt : leziunile maduvef
spindril aducadese -ori turburdri locomotive.
S. f., pl. e. Masina care trage vagoanele si
care poate fi miscata pin abur, electricitate,
aer comprimat s. a.: Stephenson construi
prima locomotivd practicd.
* locomotdr, -ogre adj. (compus d.
lat. loco, ablativu lui locus, loc, Si motor).
Pin ajutoru carula te poti misca din toe In
loc: muschf locomotori,facultate locomotrice.
Fern. rar si -trice (lat. -trix,
* locomotiene 1. (d. locomotor). Acti-
unea de a te miscA dintr'un loc Intraltu :
locomofiunea a devenit mutt mai rapidd de
la Infiinfarea editor ferrite.
* locotenent m. (d. it. locotenente qi
luogotenente, d. luogo, loc, qi tenente, care
tine; fr. lieutenant. V. loc). Acela care tine
locu altula : locotenent de domn. Ofiter lntre
sublocotenent si capitan. Locotenent-colonel
(pl. locotenenft-colpnelf), ofiter tare major
si colonel.
* locotenentit 1., pl. e. (it. loco- si luo-
gotenenza, fr. lieutenance). Functiunea sau
gradu de locotenent. Locotenenfd donineascd,
una sail mai multe persoane care tin locu
unul domn (cum a fost la 1866 In Romania
dupa detronarea but Cuza).
* locillter m. (loc si fiitor, care tine).
FormA falsa 11d. locotenent sau fiitor de loc,
Inlocuitor sail suplinitor.
* loctifice adj. (lat. lOquax, -dcis, d. lo-
qui, a vorbi. V. elocilent). VorbAret, care
vorbeste mutt. Fals lacy-.
* locnacitate f. (tat. loquacitas,\atis).
Calitatea de a vorbi mutt, limbutie.
locuIdsc, V. liticuTesc 1.
locuinta 1., pl. e (d. locufesc). Domi-
cilifi, locu sau casa In care locuiesti.
loculter, -Dare s. Care locuie5te : lo-
cuitorit until oral, unel fart, unet insule.
locum, V. rahat.
locusts, V. lacusta.
www.dacoromanica.ro
LOCI
* locutitine f. (lat. locutio -Onls, d. lo-
qui, locutum, a vorbi). Modu de a vorbi,
expresiune. Locufiune adverbiald, reunitine
de cuvinte egale cu un adverb, ca : cu arid
ltd. artistic.
IOWA si lozba f., pl. e (rut. Iddva. V.
qi lob& si cp. cu bujld, d. vsl. *bydlo).
Est. DespIcatura dintr'un bustean (ca lem-
nele de foe lungi de un metru).$i lobdik
(Mold. $ez. 36, 11) si body& (Bucov. Rev.
I. Crg. 5,126). Si'n vest lozbd (Doina, 2-3,
44). V. fache, caravel.
* logarftm m. (vgr. logos, cuvtnt, qi
arithmOs, numar). Mat. Numar luat tntr'o
progresiune aritmetica si care raspunde until
numAr luat Iran) progresiune geometricA :
logaritmit ad fost inventaff de Scofianu
Napier (t 1617).
loghletat m. (ngr. logidtotos, superla-
tivu lui logios, Invatat, elonent). Sec. 18-19.
Maestru, erudit (titlu dat profesorilor Greci).
* logic, -gt adj, (vgr. logik6s, d. logos,
cuvint, ratiune). Conform logicil: rafiona-
ment logic. S. m. qi f. Persoana care tie
logica sail care rationeazA cu metoda (logi-
cian). S. f., pl. i, e. Stiinta de a ra(iona
bine: Aristotele a forniulat principiile
logicil. Carte care cuprinde aceasta sti-
inta : logica lui Aristotele. Dispozitiunea
de a rations bine : logica naturald. Ratio-
nament, metodA : aceastd carte n'are loglcd.
Fig. Mod particular de a judeca, de a ra-
tiona : logica lui e stoats -te to ca sA sed
eV. Adv. ]n mod logic : a vorbi logic.
* logicamente adv. (fr. logiquement,
it. logicamente). In mod logic.
* logician, -a s. (fr. logicien). Logic
(persoana). Cp. cu istoric.
* -bogie f. Cuv. derivat d. vgr. logos,
cuvint, si care se combinA cu alte cuvinte
ca sa crate numele unor stiinte, ca : geo-
logie, zoo- logle. V. grafie.
* logistic, -A adj. (vgr. logisakds). Re-
lativ la calcul. Logaritmi logistic!, in care
numaru 3,600 are ca logaritm 0, ceia ce usu-
reaza calculele astronomice din cauza divi-
ziunii cercului In 360 de grade.
logodesc v. tr. (din * ldgodesc, d. vsl.
lagoditi, a conveni, a lingusi, strb. a Im-
bilnzi", d. vsl. lagoda, rus. ldgoda, pace,
ordine, armonie). Fac o ceremonie pin care
promit In casAtorie : pdrinfif 1 -ad logodit
cu fa. V. refl. Aceastd fatd s'a logodit fent
Una zic si fa a logodit (ca v. intr.) ceia
ce e uric
logodna f., pl. e (d. vsl. lagodind, bg.
lagOden qi &Wen, fem. -dna, convenabil).
Ceremonia pin care logodesti sou te logo-
desti. Si logornii (Muni Olt). Cp. cu
elopornifd, mocirld, povirld.
logodnic, -A s. (vsl. logodind, conve-
nabil: bg. fr(godenik, logodnic). Persoana
promisa to casAtorie pintr'o ceremonie.
logofit m., pl. eff (ngr. Logothetis, d.
vgr. logothetes IlOgos, cuvint, socoteala, qi
tithemi, pun] ; vsl. logothetti,ture. loghofet).
LOO
- 756
Vechi Canceler, ministru (Primu boier, pre-
zident al divanului, redactoru documentelor
oi vein ispravnicilor. In Tara RomtneascA el
venea to rang lndata dupe marele ban). Ma-
rele logofdt, prezidentu divanului ; al doilea
logofdt, vice-prezidentu divanului; al trei-
lea logofdt, secretaru marelui logofat. Lo-
gofdtu credinfet, ministru de ctilturi (bise
ricile oi ocoalele). Logoftitu dreptditr, mi-
nistru de justitie. Logofdtu de obiceiurt,
maestru de ceremonii al curtii domneoti.
Logofdt de talnd, secretar (mai ales dom-
neac), copist.Logotat de divan, scriitor de
documente. Titlu onorific boierilor de Ia tare.
Az( Munt. Pop. Notar (numit oi logofdt de
sat). Iconom, intendent g. a. (la tall). Mold.
Fedor boieresc. Fig. Iron. Intelectual, finar
mai spalat, scriitorao o. a. (drilla i se zice:
Logojete, brinzd in bete, lapte acrten cal&
mart, chill si vat pin buzundrt, adica e
foarte sarac cu asemenea meserie"). V.
boTer.
logofeteasa 1., p1. ese. NevastA de lo-
gofat.
logofeidl m., pl. et. Vecht. Copist, scrii-
tor, diac.
logofefie f. Demnitatea marelui logofat
gi cancelaria lui. Functiunea de logofat In
general.
* logograf m. (vgr. logogrdphos, d. Id-
gos, cuvint ¢i grdpho, said). Scriitor In
proza oi mai ales istoric din primele tim-
puri ale Greciii, cum a Post Erodot Retor
care compunea discursuri gi pledoril p. aItiL
* logogrif n., pl. url gi e (d. vgr. lOgos,
cuvInt, gi griphos, ghicitoare). Ghicitoare
care consists din alegerea literelor unei
vorbe, ca : ginsuc, sac, ac sail drat, ac. Fig.
Limbaj obscur.
* logomahie f. (vgr. logomahia, d. 10-
gos, cuvInt, ¢i matte, lupta). Lupta de
cuvinte.
logdrna, V. logodna.
logos n., pl. uri (ngr. oi vgr. logos).
Vechi. Az( Iron. Discurs.
* loTal, V. leal.
IdTtra f., pl. e (cr. lojtra, strb. lotra, bg.
ritla, rut. !ultra, pol. tetra, ung. lajtorja,
tetra, d. germ. leiter, to Carintia (Or, scars,
loltra). Vechi. Sutra de suit pe zid (In Let.
e473, lontra). Ad. Sud. Draghina, fiecare
din cele doati laturi ale cantle! (formatO din
doi cartmbi uniti pin stinghii). In vest
loitra (lov. 208). V. scoarta, lease.
* Idja 1.. p1. 1 (fr. loge, clt vgerm. laubja,
ngerm. laube, frunzio, umbrar). Mica des-
partitura cu mai multe Beaune la marginea
unel sale de teatru. Societate de franc-
masoni
!dial& V. loznita.
lolachT, V. lulachT.
Idia f., pl. e (v.ialia). Munt. Mold. Iron.
Femeie Mine i urtt ImbrAcatA. Trans. Tata
(epitet respectuos unel surori mai mart). V.
1010.
www.dacoromanica.ro
- LOR.
161otti f., p1. inuz. e. Trans. Rar. Galagie,
harmalaie.
lolotese V. intr. (imit. V. Ian& §i !alai).
Trans. Rar.Fac galagie,
lolot n., p1. oak (cp. cu late). Mad. Trans.
Pl. Late, mite care attrna din par sail de pe
hainele rupte sea prea Inzorzonate. Mold. M.
Pl. Floci de Itna agatati de spini (oi care,
culeoi, dau o !Ina foarte buns).
lam n., p1. art (rus. lom). Dun. de jos.
Raz, drug de scos petrele din pavaj sea de
urnit greutatile.
* londonez, -a a. ¢i adj. Din Londra
(engl. London); an Londonez, moda Ion-
donezd.
* longanim, -a adj. (lat. longanimis, d.
longus, lung, oi animus, suflet, sentiment. V.
unanim). Rar. Rhbdator, plin de rAbdare.
* longanimitate f. (lat. longantmitas,
Rar. Calitatea de a fi longanitn.
* longevitate f. (longdevitas, d.
long-aevus, cu vista tuna, d. longus, lung,
oi aevum, ev, viata). Calitatea de a avea viata
lunge.
* longitudinal -fi adj. (d. longitudine).
Intins to lung : fibre longitudinale. Adv. In,
lungime : a despica longitudinal an lemn.
* longitudine f. (lat. longittido, -cidints).
Distanta de Ia un meridian convenit, care se
numegte primu meridian", pine la un punct
oare-care: primu meridian In Francis e cel
ce trece pin Paris.
Idntra, V. loTtra.
lontru (In), V. inauntru.
lopata 1., pl. eli(vsl. bg. rut. rus. lopdta,
de unde gi ung. lapat. V. !Elba). 0 unealta
de lemn on de ter care servelte la Inlaturat
zapada, la vInturat cerealele, fa, pus pinea
In cuptor g. a. Continutu acestel unelte : o
lapatd de farina (Em.). Cu lopata, din
beioug, In mare cantitate s a facet poamd cu
lopata. Sapa sl lopata, V. saps. Rama,
Asia, opacina, o unealta de Impins luntrea
pin rezistenta pe care o opune apa. Flick. V.
hiriet.
lopatar m. Cel ce mina luntrea, vislag.
Bator sae vInzator de lopeti. 0 pasare
acfiatica numita gi lopdficd gi cosar, mai
mica de clt barza, cu care seamana la forma,
cu penele albe oi cu ciocu ca o lopatica
(platalea).
lopatez v. intr. Trag la lopeti, vlslesc.
V. tr. VIntur cu lopata (grInele).
lopalea gi (mai des) laetrile& 1., p1.
ele (dim. d. lopatd). Lopata mica de metal
de !bat jaratic din soba. Un fel de pedica
sea opritoare la razbolu de tesut (Suc.). Acea
piesa a jugului care e supt gttu boului (in
nord podhorntrd). Omoplat, spAta (numitA g i
lopdtica umarului). Lopatar, cosar (o pasare).
0 plena crucifera (lunaria redivlva).
Meta f., pl. e (ung. lapta, labda, a. 1.).
Ban. Minge. V. habuc.
Tor, V. el'.
LOR
- 757 -
* lord m. (engl. lord). to Anglia, titlu dat
periloru (pairilor) si membrilor camerei
Matte. Lordu Mafor,primaruLondrei.V. lady.
lostopana si (rar) stpso f., pl. e si di
(din *stolopand, talapand, toloapd). Mold.
Mont. est. Bucata mare de materii mol (no-
roi, varzA murata s. a.). Fig. Baso Idin6, fe-
meie grasa. In nord steolopanA (eo
dift.), p1. e; to Bz, loscopania, losco-
boaTe -voaTe, p1. of; in Olt. rosco-
baTe, pl. di : In Melt. lescova, pl. e. In
Nt. laspanIta, pl. e, bucata de lemn (rest)
/a fabricile de scIndurt V. stolohan §i
rfiscAbusurT.
lostopasca, V. rostopasca.
lostrut m., lostrlia. pupa f.,
$3i pl. e
(rucla cu vsl. rut. rus. kisosf, salmon). Est.
Un fel de pastrav mare ptna la 80-90 c. m.
Idstota (Cant.), lostocfila §i Ids-
tov, m.
* lot n., pl. art (fr. tot, cuv. de origine
dermanica; got. hlauts, vechi scandinav
hlaut, anglo-sax. blot, engl. lot, germ. loos,
sort, parte, V. loton, loterleg loz). Por-
tiune care revine fie -care! persoane Intr'o
Impartire : mosie imparlitd in loturf. Ceia
ce revine Intro loterie fie-carui bilet esti-
gator : a cistiga lotu cel mare Fig. Sort,
destin : mizeria e lotu
* lotav m. Pop. Care a prima un lot de
pamint.
hitch f., pl. f (rut. rus. lOdka). Dun.
Luntre cu fundu lat In Munt leotai
(eo dift.).
* loterie f. (fr. loterie, d. it. lotterla. V.
baton). Un joc de noroc la care, dupa ce
ti -al lust un bilet on mai multe, se trag
sortil si se atribue ctstigu sad cistigurile
biletului al carul numar a legit ctstigator:
loterie particularil sail de stat. Fig. Lucru
sae afacere care depinde de noroc : ferki-
rea ci nefericirea is uneorl o loterie.
* loton n., pl. oane (d. fr. iota, care e it.
to/to, care vine tot de unde vine si lot). Un
joc de noroc In care se distribue jucatoritor
niste cartele pe care-s Insemnate 15 numere
de la 1 pinA la 90 si carora le corespund 90
de numere puse Intr'un saculet si care se trag
pins ce un jucator a umplut un rind (5 nu-
mere) din cartela (safe $i toad cartela, daca
asa s'a convenit), si atunci acela cistiga : a
Inca la loton sau lotonu. Toate bucatile din
care se compune acest joc la un loc.
lotroman m, (d. lotru). Bihor (Sez, 31,
129). Hotoman, tilhar. Fem. .ncit, pl. e.
V. Tortoman.
ldtru m. (Orb. lotar, gen. lotra, haimana,
betivan ; slovac toter, lotra, ceh. poi. lotr,
d. germ. totter, om lenes, de unde §i ung.
lator. V. lotroman). VechL Azi. Trans.
Hot, §arlatan. Mindru, fudul. Suc. Vesel, vioi.
Fem. loatra.
* lotus m., pl. g (lat. Was, vgr. lot6s).
Mit. Un porn din tars Lotofagilor at carui
Eruct era asa de delicios, In eft strains care-I
gustaa 1st uitaa patria. Bot. Un fel de nufar
albastru din Egipt.
www.dacoromanica.ro
LU
* lothine f. (lat. Milo, spalare, d.
lotum = /aulum, part. to lavare si idvere, a
spala.V.lad,sp441).Spalare. Lichid de dat
pe cap ca sA Intretii pasu curAt qi si In-
laturl matreata.
loves f., pl. ele (rut. lovlad, rus. 16vIert,
vinat, animal vinat De act §i tig. 16vo, bent
V. lovesc). Fam. Pl. 43ani, parale. La
Bz. corognele.
lovdsc v. tr. (val.loviti, a vIna, a prinde,
a pescui ; slrb. loviti, rus. /ovta V. loves,
dulaa, uluTesc). lzbesc, sting violent,
trag cu : a sport oala lovind-o cu picioru,
un gloat I-a lovit in picior. Nemeresc, ating:
glontu a lovit bine. Atac: armata inamicd
fu lovitd pe neasteptate. Ating, apue: lovi-
te-ar boala (fOrmula de blestem) I Fig. Jig -
nesc, vatam, aduc pagubA: a lovi onoarea,
interesele san (intr.) in onoared, in interesele
cuiva. V. refl. MA ciocnesc, ma izbesc din
IntImplare: pin intuneric m'am lovit cu capu
de usd. Intru In lupta: cavalerille s'ad lovit
hare ele. fig. MA potrivesc mA neneresc:
a se lovi ca nuca'n parete (adica nu se po-
triveste, vorbind de o vorbA ne la locu ei).
MA Invoiesc, ma acord, mA potrivesc: ne lo-
vim cu gindu.
IdvIste f. (vsl. lovate, loc de vinatoare
orf de pescuit). Dos. Turburare, dezordine,
zguduire.
lovitura f., pl. 1. Rezultatu loviril : din
fret lovituri acest col a intrat in lemn, acest
tun trage 2) de loviturf pe minut.
* loxodrdmic, -A adj. (d. loxodromie)
Ralativ la loxodromie.Adv.In mod loxodromic.
* loxodromie I. (din vgr. loxodr6mos,
care aleargA oblic, d. lox6s, oblic, drOmos,
drum). Curba pe care o descie 0 corabie
cind tale toate meridianele supt un unghi
constant.
* loz n., pl. art (germ. loos. V. lot). Bi-
let de loterie.
load, V. lozle.
lazba, V. lodba.
lozdsc v. tr. (d. loazd). Olt. Glumesc,
spun znoave, fac pozme (la o petrecere)
lozle f. (vsl. lozife, vlAstare, vice; bg. Id-
zile si lozie, vie. V. loaza 1, loznIta).
Est. Salcie, mlaja rachita din ale Orel crangi
se fac cosurl (sd/ix fpurparea si vimindlis1).
PAdurice suptire de lozie. In nord loza
p1. e (slrb. loza, vie).
loznisdr gi laznIcIdr m. (d. bg. lozen,
lozna, de vita. V. lozle). DulcamarA, ztrna.
Idznita (est) si IdjnIta (vest.) f., pl. e
(bg. kiznica, vlastar de vita, V. lozle).
Leash, impletitura de nuiele de uscat prunele
la foe. Cuptor cu lease la tut loc.
lozincA f., pl. 1(rus. Wong, bg. lozinka,
d. germ. losurzg, lozinca). Parolt, cuvInt de
de recunoastere tntre soldati. Fig. Deviza,
cuvint care arata idealu cuiva: lozinca luf
e cinstea.
lug V. Tel.
 758
LUA
Wars f. Actiunea de a lua. Luare amttzte,
luare in samd, observatiune,- atentiune,
luare In consideratiune. Luare de suflet,
adoptiune, inhere. Luare in stdpinire, ocu-
patiune, luare In posesiune.
lust, V. Tan.
luiltdra 1., pl.!. Vechi. Pofta de tot lua,
rapacitate. (N. Cost. 2,33).
laba f., p1. e (rude cu lubene). Trans.
Bostan, dovleac.
hibene m. (rude cu lubenija). Munt. Dov-
leac ros. V. dulma.
lubenita 1., pl. e (strb. lubenica, bg. lu-
benica, liubenica, lobe -, le- si -Ii. V. luba
qi lubene). Olt. Ban. irans. Pepene verde,
harbuz. lat. Lubene. In Ban. Trans. si Id.
benita, harbuz.
* lubric, -ft adj. (lat. hibricus, alunecos,
desfrinat V. a - lunec). Sensual, desfrinat.
Adv. In mod lubric.
* lubricitate f. (lat. lubricitas,
Defectu de a fi lubric, sensualitate, desfrinare.
luceafar m., p1. luciferi (lat. Wafer,
luciferi, d. lax, lads, lu mine, siTerre, a purta,
compus ca si fosfor. V. lucesc, sufer).
Stea mare, ca planeta Venerea s. a. (La Em.
o stea cu numele de Yperion, care a fost un
un titan, fatal soarelui). Fig. Persoana dis-
tinsa pin ceva : acest poet e un luceafdr al
poeziii. V. stea.
* lucdrna f. pl. e (fr. luzerne, d. pv. la-
zerno, adica lucitoare", ca semintele el, d.
luzir, a luci, infl. de it. lat. lucerna, lampa).
Un fel de trifol cultivat ca nutret (medicago
sativa). Si Marna (dupa germ. rus.),
* lucerniera f., p1. e (fr. luzerniere,
infl. de lucernd). SemAnatura de lucerna.
lucdsc v. intr. (lat. !keno, Metre lid.
blare, d. lux, lads, lumina, rude cu vgr.
leukds, alb, si got. liuhath, germ. licht, lu-
mina; pv. pg. luzir, vfr. luistr, nfr. Zaire, sp.
lucir. V. stralucesc, lumina). Stra-
Iucesc, am splendoare : aura, dianiantu, scin-
teia, focu luceste.
* lucid, -gt adj. (lat. ldcidus, lucitor,lu-
minos). Care vede, lntelege sad exprima ]im-
pede lucrurile : spirit lucid. Moment lucid
(la un nebun), moment ctnd mintea-i revine.
Somndmbul lucid, persoana ipnotizata carela
j se atribue o mare putere de a ghici. Adv.
In mod lucid. Fals -Id (dupa fr.).
* luciditate f. (lat. lucklitas, stra-
lueire). Calitatea de a fi lucid. Timpu and
un bolnav e lucid.
Wein& f., pl. i si e (ceh. Marna pajiste.
V. lincota, preluca. Bern. 1,739). Nord.
Paliste : Pe cel deal, pe cea lucind. Crete -o
floare de sulcind (Neam. Rom. Pop. 4,348).
V. costing.
lucTds, -oasa adj. (d. lucid, lucire). Rar.
Lucitor.
lucire f. Stralucire, lucoare.
www.dacoromanica.ro
LUC
lucid, -le adj, (d. lucesc). Neted s' luci-
tor: place, gheafcl lucie. Fig. Sdrdcie lucie,
saracie absolute. S. n., p1. un. Aspect luci-
tor : lucid metulic. Lucia mdrii, al ape!,
strAlucirea marl', a apel absolut linistite.
lucoare 1., p1. on (lat. *ldcor, "tacciris,
id ; vit. lucore, sard. lugore, pv. lugor, fr.
lueur, cat. Ilugor). Vechi. Az( lit. Lucire,
strAlucire : lucoarea soarelul (Cod. Vor.),
o orbise lucoarea (Isp.), privirea ei cupola
o lucoare de fericire (CL. 1910, 5,545).
lucrare f. Actiunea de a lucra : lucra-
rea pamintului (agriculture). Actiune, munca :
lucrarea omului, a minfii, a masintlor, a
unui medicament. Opera, lucru facut (un
pod, o carte): a face o lucrare de valoare.
Pl. Discusiuni, deliberatiunl, deciziuni scrise:
lucrurile anal parlament. LucrarT de
arta, lucrari ingineresti artistice, ca po-
duri, tuneluri, canale s. a. LucrarT publi-
ce, care ti intereseaza pe toll locuitorii
statului si-s Mute si Intretinute de mini&
tern lucrdrilor publice, ca drumurile de fer.
A fi in lucrare sad In lucru, a se executa,
a fi pe cale de executiune : acel pod era
atund in lucrare
8; lucrativ, -A adj. (lat. lucrativus, d.
lucrum, ctstig), Care aduce ctstig, profitabil,
rentabil. Adv. In mod lucrativ.
lucrardt, -eats adj., pl. f. efe. Vechi.
Eficace.
lucratdr, -ogre adj. Care lucreaza,
harnic, activ : om !aerator. Subst. Muncitor,
acela care traieste lucrInd cu mtnile : lucrd-
tori agricoli, Industrial'. Albine lucrdtoare,
care nu-s trintorl, nici regine, ci culeg mere.
S. f., pl. orL Ban. Atelier.
* lucratorie Rar. Atelier.
lucratdra f., pl. 1. Modu de a lucre:
dupa lucrdturd se canoaste maestru.
lucrez si (vechi, azi Trans.) hicru, a -A
v. intr. (lat. pop. lucrare, cl. -art a clstiga",
mlat. a ara" ; it. logorare, a consuma, a uza,
pv. cat. sp. pg. lograr, a obtinea). Imi dad
osteneala ca se ctstig ceva : a lucra ca sd-fi
cistigi pinea. Funclionez activ: spirit, ima-
ginafiune care lucreazd fdrd tncetare. Lu-
crez contra cuiva sad pentra cineva, ma
ostenesc spre paguba sad In interesu tut. V.
tr. Fac, execut : lucrez o carte. Schimb forma,
fac ceva din alt-ceva : lucrez Peru, lemnu. A
lucra pdmintu, a face agriculture, a scurma,
a rascoli, a ara pamtntu si a semana cereale
sad legume. A lucra (sad a prelucra) pe
cineva, a-I lovi, a-I aduce paguba pin unel-
tirile tale.
lucrig, -wife adj., pl. tot 8§8. Vechi.
Harnic, activ.
lucru n., pl. url (lat. hicrum, ctstig; pv.
logre, sp. pg. logro). Munca, osteneala de a
face ceva: am perdut mult limp cu lucru
(lucratu sad lucrarea) cimpului. Claca (Ve-
chi). Lucrare, ceva lucrat, opera : acest inel
e un lucru artistic. Obiect, ceia ce nu e In-
sufletit : lucrurile fiinfele din naturd. Mo-
bile, bagaje, oblecte : t-au ars toate lucru-
LUC
- 759 -
rile din cued. A fl in luau, a fi In lucrare,
pe cale de executiune. A avea de lucru, a
avea treaba, a avea multe de fAcut, a fi o-
cupat. A da de lucru calve, 1. a-i da o o-
cupatiune, 2. a -i crea tncurcaturi. Lucru de
mind, care se face cu mina singura, ca Im-
pletiturile pi site lucruri mid (V. roco-
dele). Lucru mare, afacere importanta.
Lucru prost, 1. object fara valoare, 2. lucrare
rad facutd. Lucru carat, afacere onesth. Lu-
cru de nimic, lucru furs importanta. Zi de
lucru, zi In care se lucreaza, nefiind sar-
batoare.
lucum, V. rahat.
lud, -a adj. (vsl. lurid, prost ; bg. strb.
lud, nebun. V. zalud). Vest. Mud. Gorj.
Naiv, nevinovat.Meh. S. ni. Prune. V. brud14.
ludaTe f., p1. di. Ban. Bostanel, dovlecel.
lade, V. ITude.
* ItidovIc tn. (d. numele lul Ludovic XIII
at Franciii). 0 veche monetA de our fran-
ceza care valora 24 de Iivre si care dateaza
de la Ludovic (Louis) XIII (Azi In Francia
se zice /outs cu int. de napoleon" adica
,,20 de fraud").
lufsir m. (ngr. luIclri, id., de wide pi
turc. idler). Un fel de peste marin din nee-
mu scrumbiii (fr. bonite).
lugsficT m.,'pl. tot ape (bg. lugadka, id..
d. lug pajiste ; strb. lug, dumbravA). Ban.
Serbia. Un fel de seal (clipsacus silvestris).
Bucov. 0 pasarica cu gitu si peptu ros, cu
capu negru i cu spinarea cenusie (135,rrhula).
Inger, V. hluj.
lugubru, -a adj. (lat. higubris gi lu-
gzibris, it. ldgubre ci lugdbre). Jalnic, plin
de tale, foarte trist: speciacul lugubru. Adv.
In mod lugubru : a rasuna lugubru.
lul, V. Tel.
[ajar, V. hluj.
lugzaa n., pl. die on ale (ung. lugzO,
buhada, lag, lepie, d. germ. lauge, lepie, de
unde gr bg. lugs ci strb. ldg, lepie. Bern.
1, 744). Trans. sad. Buhada
lulachT gi lolachT n. (ngr. inlaid, in-
digo, d. lefiaki, !iliac. V. Wise 2). Vest.
Indigo : an vat (nazis ca zeama de lulacki
(ChN. I, IA.
lulea 1., p1. ele (turc. [d. pers.] Jule). PipA,
teava cu un rezervorid la capat de pus tutun
p. fumat. Fam. Marti' : o lulea de rachid.
Adv. Foarte beat on tnamorat : beat lulea.
A lua luleada Neamfuluf, a te tmbata. In
est si !Tulsa. in Ban. lute (strb. hula). V.
cTubuc.
!lnar V. numar 1 pi 2.
* lumbago n. indeclinabil (let. lumbago,
lumbaginis). Med. Durere de gale cauzata
de reumatizm, de zdruncinare a nervilor sad
de o sfortare prea mare. Corect ram. ar fi
lumbagIne, f., ca bordgine, cartilagine.
V. coxalgie.
* lumbar, -a (tat. lumbaris). Relativ la
lumbi : durere, regiune hum bard.
* lumbT m. pl. (lat. Iambus, p1. iambi.
pale). Anat. Sale, partea mijlocie a spinarii,
hime f. (lat. lumen, lumina ; it. pv. pg.
lame, cat. llum, sp. lumbre. Rom. lame e
www.dacoromanica.ro
LAM
imitat dupa val. svetu, care Inseamna si
lumina", si Iume, ca si ung. viltig. V.
lumina). Totalitatea lucrurilor si fiintelor
existente, cu pi pamantu, universu : Dam-
nezed a treat lumea. Planeta sad sistema
de planete : pluralitatea lumilor. Globu pa-
mtntesc : a face ocolu lumii. Continent, re-
giune Intinsa : America ci Oceania se nu-
mote Iumea notIA". Regn : lumea animald,
vegetald. Neamu omenesc : banu a regele
Generatiuni de oameni, societate de
oameni) Groff si Romani( is numifi lumea
veche". Viata seculars (In opoz. cu cea mo-
nasticA): a pdrdsl lumea pentru mindstire.
Oameni : toald lumea din teatru. Socie-
tate, graph de oameni, clasa, sects : lumea
clvild, milliard, didacticd, comerciald, mu-
&amend. Lumea band, lumea mare, boie-
rimea, nobilimea, societatea Malta. Cea-laltd
lame (In nord cad lame), lumea celor morti.
A te duce pe cea -laltd lame, a muri. A-II
lua lumea'n cap, a fugi In lame, a piece
departe de al tai pi a te ascunde to lume.
A fugi de lame, a evita societatea. A ieci In
lame, a aparea In societate. Venise lame dupli
(fals de pe) lame, venise foarte multa lume.
Ca vat de lame, red, unit, prost, in stare
proasta: a cinta ca vat de lime, cdrufa a
of uns acasd ca vat de lame. Ca lumea, ca
oameni, cum trebuie, cum se cuvine: a atr-
ia ca lumea. Cit lumea (de malt), mult, din
belsug : era grid cit lumea. Cit Iti-
mea sad cit e lumea sad cit a lumea $i pa-
mintu,nicl-odata, nicAieri: asa frumusefd nu
se mai gliseste cit e lumea Sl pdmintu 1 De
cind lumea, de cind existA Wince, din mare
vechime : calomnia e de cind lumea. 0 lame
intreagd, multi sad top : o lume'ntreagd ;tie
seta. Cind fi-e lumea mai dragd, dud tp,
place mai mult ceva, cind te simil mai fen -
cit. Peste lame, in capdtu lumii, foarte de-
parte, la dracu'n praznic : a local la capdtu
intuit Gura lumii, minciunile (calomniile)
oamenilor. Om de lame, 1. om din societate
(nu cAlugAr), 2. om de societate, iubitor de
lume mints, lumet. Preut de lame, preut de
mir, lumesc, laic (nu calugar). Cintec de la-
me, ctntec profan (nu de bisericA). V. mir 3.
1) lumesc, -easca adj. De lame, de
cintec lumesc. Pamtntesc,
societate, profan
nu vd lacomifi la averile
trecator, desert :
lumesill Frivol, upuratic: purtare pea lu-
meascd. Laic, mirenesc (nu monastic): cleru
lumesc. Boale lumeti, boale secrete.
2) lumesc v. tr. V numesc.
lumaste adv. Ca lumea profanA: a Chita
lumeste.
lumet, -eats adj., pl. f. efe. Care iu-
bepte mult lumea, societatea, petrecerile.
lumlnare f. Actiunea de a lumina. Veal':
Luminatie: Luminarea Sa.
luminift, -ft adj. Plin de lumina, ilumi-
net: camera laminate!. Fig. Vesel, fericit
(In opoz. cu posomorit, intunecat): o laid
luminatd. Degept, inteligent sad cult: minte
luminatd. Ilustru (titlu dat odinioara suve-
 LUM
- 760 -
ranilor): laminate lmparate ! Stiptamina
lumlnata, aceia to care e Paste le. Adv.
Cu stralucire, cu splendoare: 1-a primit
foarte luminat (Sinca9.
luminat it, p1. un. Iluminat, acjiunea de
a lumina: luminatu stradelor.
* lumlnatie, V. Ilumlnatiune.
lumina 1,p1. t (lat. *lunatic:11d. lumina,
pl. d. himen, lamina. V. lame). Raze pe
care le raspIndeste soarele on focu si care
fac ca ochiu sa vada ceia ce e Inainta lui.
Lumtnare, lampA, candela aprinsa: aduceft
o lumina. Mica deschizatura pin care 1 to
uiti pin vre-un instrument. Efecte de lumina
imitate Intr'un tablod: opozitiunea umbrelor
si a luminilor producciar- obscuru. Cantita-
tea de lumina la o lampa: aceasta lampa
are 14 lumini (lumineaza ctt 14 lumtnari).
Un peste numit yi lumini(4. Fig. Tot vela
ce lumineaza sufletu, stiinta: lumina filo-
soffit, luminile stiintet, a tecurge la lumi-
nile cuiva, Persoana foarte erudite:
fit Is niste lumint. Lumina ochiuluT,
pupils ochiului. A iesi la lumina, a aparea,
a se ivi. A scoate la lumina, a arataj a face
sa apara. E lumina, soarele sad 15mpa lu-
mineaza. Pe lumina in timpu zilei.
lumlnacTane f. (lat. lumindtio, -Outs.
V. Iluminatigne). Dos. Actiunea de a lu-
mina, luminare.
lumlnater, -care adj. Care lumineaza.
S. m. Ochi: to urmdresc lumindtorii (Em.).
S. n., pl. oare. Fereastra fiicuta numai ca sa
patrunda lumina, dar sa nu sa se deschidA
p. ventilare.
lumlnatie f. (d. luminat). Vechi. tpitet
respectuos adresat suveranilor: Luminatia
Sa Imparatu.
luminez v. tr. (lat. ldmino, -dre). Dad
lumina, umplu de lumina: soarele lumineaza
pdmintu. Fig. Arat drumu: ne-am dus unde
ne-a luminat el. SfAtuiesc bine, deschid
mintea: am fdcut cum ne-a luminat el,
fcoala to lumineazd. V. intr. StrAlucesc,
dad lumina: lampa asta lumineazd bine.
Ai. refl. unipers. Se lumineazd, 1. se face
zida, 2. se Insenineaza. Fig. Fetid I se lumi-
neazd, i se tnsenineaza, i se Inveseleste, la
expresiunea fericirii V. scapar.
lumlnis n., p1. art. Poiana, lac luminos
Intro padure. V. lucina.
luminita f., pl. e. Lumina micA. Lumina,
un peste. 0 planta erbacee salbatica cu
lion marl galbene, cu faicte capsulare, ori-
ginara din Anierica de Nord (oenothera
[sail Onagral biennis),
laminas, -elks& adj. (lat. luminosus).
Plin de lumina, care da lumina: soarele e
luminos. Plin de lumina, unde pAtrunde
muhtA lumina: aceasta camera e luminoasd.
Fig. Luminat, inteligent, cult : cap luminos,
minte luminoasd. Min de adevAr si care
rAsare de odata : idele luminoasd.
luminoasd f., p. e (rus. lomonds, id.,
infl. de rom. luminos). Un fel de clematita
numita si ndprasnicd. Alta planta, numita
si larba ferulul (V. Tarba).
* lumlnosltate f. (d. luminos). Calita-
tea de a fi luminos: luminozitatea cerulul
Batt.
www.dacoromanica.ro
LON
luminare f., pl. ari (lat. luminare, pl.
-aria, fr. lumtere, vsp. lumnera). Valatuc
de ceara, de sell, de stearina, de parafina
s. a. cu un fitil In mijloc, care, chid 11 aprizi,
arde si lumineaza. Pe la aprinsu lumina-
rilor, pe tnserate, pe Inoptate. Drept ca lu-
minarea, foarte drept, in pozitiune verticals.
A finea cuiva luminarea, a fi pe Itngli el
ctnd e aproape sa moan& (dupa obiceiu de
aprinde mortului o luminare). Prov. Dupd
sfint, si luminarea (sad tamlia), dupa per-
soana, asa si consideratiunea arAtatA el. V.
tachie, masala, lampa.
luminbrar m. Fabricant sad vtnzator de
luminari. V. mungiU.
lumfnararie f. Fabrica sad pavane sad
comerciii de lumtnArI. V. mungerle.
lumlnarica 1., pl. ele. Lumtnare mica
(pl. id la NPI. Ceaur, 11). Un Joe copilaresc
(cu baba cInd se duce la bisericA). 0 planta
scrofulariacee cu florl galbene In vIrfu co-
torului numita si coada vacil §1 corovaticd
(verbascum fthapsus si phlomoidesJ). Flo-
rile ei, pectorale i potolitoare, se Intrbu-
inteaza In med. V. Ilpan 2.
lunar, -a adj. (lat. lunaris). Relativ la
tuna (astru): anu lunar, compus din 12 In-
Wild ale limit, are 354 de zile (V. e-
pacta). Mensual, pe lunA: leofd lunara,
revistd lunard. Adv. Pe tuna, tntr'o Wu/1:
functiune platita lunar.
lungs m. Cel care serveSte cu tuna:
(mensual).
lunatic (est) si -ec (vest) -81 adj. (lat.
lunaticus [de unde yi vsl. lunatika), d.
Luna, lunA, fiind-ca, dupA o credintil falsa,
lumina lunil are influent& asupra spiritului
omului). Soninalibul. V. zanatic.
* lunatiene f. (lat. lundtio, Ldnis, d.
Luna, lunA). Luna lunard, timpu unei InvIr-
tifi a lunii In prejuru paintntului Si
-title.
lunav, -a. adj. (vsl. lunava, d. luna,
lima). Vechi (Mold.) Lunatic.
land 1., pl. i (lat. luna, din *lucna, d.lii-
cere, a luci: it. pv. sp. tuna, fr. lune, cat.
liana, pg. lua. Ruda cu vsl. luna. V. alu-
nica 2). Planeta care se Invlrte5te in pre-
juru pamintului si care is lumina de la soare
si lumineaza pamtntu noaptea. Satelitu unei
planete : Joie are patru luni. Lumina lunil :
a cdldtori pe land, uneorl pot( cal la luna.
Fiecare din cele dodAsprezece parti ale anu-
lui si care are 30 sad 31 de zile, afar& de
Februariii, care are 28, si alte on 29. Luna
de Were, prima tuna a casatoriii. Om cu
foga ca tuna, om cu fata prea ratunda si
grasa. Cite'n lund fi'n soare, fel de fel de
Iucruri sad vorbei A-t( rasdri luna'n cap,
(Iron.) a deveni chel. Sd n'ajung tuna cu
mina si soarele cu picioarele (dacA nu spun
drept), o formula de jurAmint glumet cu care
acoperi o minciunA. Luna e de 49 de on
mai mica de clt pamtntu si se aflA la vreo
350,000 de chilometri de et. Ia are val,muntl
si vulcani, dar n'are atmosfera, di nu se vAd
nouri, si razele luminoase care vin de Ia
soare nu se Malang, vela ce ImpedecA vlata,
cal putin p. fiinte organizate ca nol. la se
InvIrteste In prejuru pamtntului In 29 de

LUN
zile si jumatate, formInd ceia 'ce se numeste
land lunard, si se prezentA pamIntului tot-
de-a-una cu acelasi fatA, cu lute cuvinte, not
nu vedem de cit emisfer al ei. Atractiunii
lunii, combinate cu a soarelui, se datoresc
fluxurile oceanului. In timpu tnvirtirii el
tuna trece pin 4 faze, dupes cum se vede o
parte din to saa toata. Prima fazA si ultima
se numesc pat raru d inn(' sicel din urmd(adicA
primu sfert si ultimu), and luna are forma
numitA semilund. PAtraru dintli se mai nu-
meste 5i lund mud $i cral nod. Crud luna
se vede toata, se numeste tuna Nina. A patra
fazA e clad nu se mai vede, din cauza urn-
brei pe care i-o face pAmtntu. Asupra
lunaticilor (somndmbulilor) is n'are nici o
influentA, cum crede poporu.
lanca f., p1. 1 (vsl. lonka, golf, vale, pa-
jiste; bg. /aka, vale, cotiturA, pajiste pin
locuri inundabile; slrb. rut. hika, rus. lukd;
ung. lanka, Ryan). Zavoi, pAdure de Midi,
plop!, arini, ulmi qi frasini pe malu unui
rta. Teren inundated acoperit de pasune sau
de ftneata. V. cohalm, berc 1.
* lunch n., pl. art (cuv. engl. pron. land).
In Anglia, gustare, prInz mic intermediar,
luncos, -oases adj. Rat. Acoperit de
lunca : locuri luncoase,
lunec, -6s, tig, V. alunec,
- stores, -Os, -ua.
* luneto f., pl. e (fr. lunette, dim. d. lune,
lunA). Ocheana mare. Un fel de unghi for-
mat de zidurile unei fortificatiuni militate.
lung, -A adj. (lat !anon, it. tango, sard.
longu, pv. lonc, fr. long, sp. luengo, pg.
longo). luting, mare de Ia un capAt Ia altu
vorbind de locuri orizontale, attrnate sau tn-
fipte: drum, drug, baston, dinte lung; tide,
aid, sulifd, barbd lungcl. De mare duratt,
tndelungat : cdMtorie, suferinfd lungd; mars,
cintec, discurs lung. Vedere lungd, care strA-
bate departe. Zeamd lungd, mincare cu prea
multA apA. Iron. Om lung, prea Malt $i
slab. S. n. flini pl. A nu-fl cunoaste (sti
safi vedea) lungu nasulut, a nu-ti da soco-
tealA de valoarea ta, a crede ca esti mai pe
sus de cit esti in realitate, a-ti permite prea
mult fat / de cineva. in lung, In lungime:
opt metri in lung ; de-a lungu, In directi-
unea lungimil: a pane un lemn de-a Mugu
patulut, a aseza trupele de-a lungu dru-
mutat. in lung al in lat, to toate direc-
tiunile : a cutreiera Para in lung $1 in lat.
Adv. Prelungindu-se, vorbind de sunete : bu-
ciumu rdsuna lung.
lungfin, -a S. (d. lung). Fam. Om prea
malt si slab.
lungardt, -eat& adj., pl. f. efe. Mai
mult lung de cit lat on gros : oodles lun-
gdre/e.
lungescv.tr. (d. lung). Fac lung, Intind : a
lung( o bucatd de pele. TrIntesc, intind pe
pAmtnt : hofu fu lungit la parnint si bdtut,
Fig. Prelungesc in timp: a lungi vorba, prinzu.
V. refl. MA fac lung, ma tntind: guma se
lungeste clod otragt. MA tollinesc : lenesu se
se lungise la umbra. Fig. MA prelungesc In
timp vorba s'a lungit pind in seard.
www.dacoromanica.ro
761
LUP
lungime f. (d. /ung).Galitatea de a fi lung:
lungimea unet strade, unet caldtorit, anal
discurs. 0 !angine de cal, attta ctt e de
lung calu: a intrece un caldref cu dodd 'an-
gina de cal. in lungime, In lung : dot
meta in lunginle ; de-a lungu : aseazd-le
in lungime.
lungire f. Actiunea de a fungi. Dos. Lun-
gime.
lungia(in) adv. in lung, to lungime : co-
rabia e de 40 metri in lungis. De-a lungu,
in lungime: pone bastonu in lungis, In lun-
gis fi'n curmezis, In lung si'n lat, In toate
directiunile. $i de-a lunglau.
lungit, -A adj. FAcut lung, Mrs : un
fir lungit. Tollinit, trtntit: dormea lungit.
lungoare, V. lingoare.
lunguiet, -7 Et adj., pl. 1. tefe. LungAret.
lung61, -à adj. Fam. Cam lung.
lun7 (1st. lards, Rd. lunae, a lunii Idles,
zij, dupA Martis, Jovis, Veneris, a lui Matte,
a lui joie, a Vinerii, Mercuri, a lui Mercur ;
it. tuned!, pv. dilun, fr. lundi, sp. tunes).
Prima zi a sAptamtnii, dupA care vine Mar-
tea. Lunt (ca 5i Mercurt, Jot, Viner(,
Sinzbatd Duminica) e o forma adverbialA
si aratA Lunea urmatoare: ell plec Lunt ;
cind e vorba de o repetitiune, se zice Lu-
nea (Marlon, Mercurea, Joia, Vinerea, Sim-
bola, Duminica): sedinfele se fin Lunea (mai
rar Lunile pl.), adicA tn fiecare Luni". Se
declinA asa : Lunea, Lunil, pl. Gaulle (Mar -
lea, -fit ; Mercurea, -rim ; iota, foil; Vinerea,
-rit ; Simbdta, Simbetel ; Duminica, -cif).
FArA art. se zice o Lunt 5i, mai corect, o
Lune (Mar fe, Mercure, Joie, Vinere, Simbdtd,
Driminica): intr'o lune, la-. o sdrbatoare
(NPI. Ceaur, 70).
luntrac n., pl. e. N(. Ghionder sau cange
(prAjinA de Impins luntrea).
luntraa m. Acela care mtnA luntrea, bar-
cagia.
hintre f., pl. i (lat. !later, pop. hinter).
BarcA, eel mai mic vas de navigat. A to lace
luntre ei punk, a face tot posibilu p. un scop.
hintru(in), V. inauntru.
lup m. lat. Was, lup, vgr. 4rkos, scr.
vrika-s, vsi. vluku, got. vulf -s, germ. wolf;
fit. lupo /, sic. lupu, pv. lop, fr. Map, cat.
llob, sp. pg. lobo). Un animal sAlbatic care
seaman/ foarte mult cu ctnele (numai cA e
mai mare) si care atacA mai ales turmele de
oi. BlanA de lup : manta Manila cu lap. 11n
bit plAtit cu blani de lup (?) : scuteste de
1,4, sulgid, unt st lup -(Xen. 3, 193). Lupu
vrilbillor, sirancioc. Lup de mare (fr. loup
de mer), 1. un fel de focA, 2. marinar bAtrtn.
A minca ca lupu, a mtnca cu mare lAcomie.
A urla cu lupil, a to afla Intel) societate de
rat si a face de nevoie ca ei. A scdpa ca din
gura lupului; a nape dintr'un mare pericul.
A trili ca lupu'n pddure, a till Ia tarp.' nu,
fericit. Pray. Lupu pdru-st schimbd, da nd-
raeu ba. V. naray.
lupan, -a adj. (d. lup). De coloarea lu-
pului (cenusin gAlbui): un cine lupan. Subst.
Pui de lap, adult (pe ctnd lope( e mic) :
Era o familie de MN:mama cu trei lupani
(Sadov. VR. 1930, 9-10, 195). V. goldan.
LuP
- 762 -
lupanar n., p1. a (lat. lupdnar -ads si
lupandrium, d. lupa, lupoaica). Bordel, trac-
tir, cast de prostitutiune.
!Spay, V. hilpay.
16pa 1., pl. a (fr. loupe). Lentilt bicon-
vext Intrebuintatt Ia citit, la examinat docu-
mentele > i alte lucruri (stole, insecte s. a.).
luparie f. Mare numar de lupi. Locu unde
stair lupii.
lupel m., p1. tot a$a. Pui de lup rule (pe
chid lupan e adult). V. vatuT gi coteT.
lupercallf f. pl. (lat. Lupercalia, d.
Lupercus, numele zeului Pan la Romani). La
Romani nistesarbatori phstoresti destrabtlate
$i grosolane care $e tineat la 15 Februarit
$l care au Post instituite de Romul $i Remu
In onoarea lui Lupercu (Faun sail Pan), care
apAra oile de lupi.
1) lupesc, -eases adj. De lup : mers
lupesc.
2) lupesc v. tr. (cp. cu biru numit lap
$i cu rus. luptti, a descoji. a jupui. Bern.
1, 746), Vecht. Rapesc. $i dezlupesc.
lupeste adv. Ca lupu : a mina lupe*.
lupoifica (oaf o silabA) f., pl. e. Fe-
mela lupului.
lupoaie f. p. of (forma veche Ild. lu-
poaicc1). 0 buruiant care creste parazitt
pe rAdAcinile de tutun, clnept, ztrial si mai
rar de popusoi (orobanche [sad: pheliptleal
samosa).
lupt, a a v. intr. (lat. Mated $i hictare,
a lupta ; it. lottare, pv. sp. luchar, vfr. tat-
tier, nfr. !utter, cat. (Wear, pg. later), Mt
bat : a lupta cu dusmanii (sat contra dus-
mantlor), a lupta pentru patrie, (fig.) a
lupta in alegert. V. refl. A to lupta cu due-
manii, pentru patrie. Fac exercitii de luptA :
bdtetil se luptd.
1) luptacT n., pl. e, V. tfiptasc.
2) luptacT, -ce adj. VechL Luptator.
hipta f., pl. e (lat. meta, it. lotta. vpv.
sp. lucha, fr. lutte, pg. luta). Mane, IA-
tale hare armate : lupta de la Valea Albd.
Exercitit de lupta, trIntt : lupta francezd.
Fig. Lupta electorald.
luptator, -oare adj. $i s. Care se
lupta. V. tampion.
lupulina f., pl. e (d. lat. hipulus, [dim.
d. lupulus, hip], numele hemeiului in bot.).
Pulberea amart care se MIA In fructu he-
meiului $i care se Intrebuinteaza la facerea
befit
Turban $i -ar in., pl. eni, erf (sas. tur-
ban germ. lorbeer). Trans. Laur, dalin.
lurec-, V. alunec-.
lustragia m. (turc. lustrogu). Vtxuitor
de ghete.
lustral, -a adj. (lat. lustralis, d. his-
trum, curatire, d. luere, a spAla). Care ser-
veste la purificare : apd lustrald, sacrificiii
lustral (la Romani). Relativ la lustru (spatial
de 5 ant).
* lustratitine f, (lat lustratio - finis),
Curatire, purificare la ceremoniile Romani-
lor. $1-fitle.
* lustrfna f., p1. a (fr. !latrine, d. it.
www.dacoromanica.ro
LUZ
lustrino, o dolt care s'a Matt mai Intti Ia
Genova, d. lustro, lustru). Un fel de stoft
suptire cu lustru ca $i alpaca.
1) 16stru , p1. ad' (it. lustro, d. /us-
trare, a u ; ngr. ldstron, tutc. lustro).
StrAlucire, lu a; pelea numitd ,,lac" are
lustru. Fig. Splendoare. A da lustru, a lus-
trui, (fig.) a da strAlucire : aceastd faptd dd
Si mai mare lustru gloriii lul. Saracte cu
lustru (iron.), mare evade, &tilde lucie.
2) * lustru n., pl. art (lat. lustrum).
Spatla de civet ani la Romani.
lustruTesc v. tr. (d. lustru). Daft lus-
tru : a lustrui ghetele (dact e cu vax, se
poste zice a vdxui), parchetu.
lase& f., p1. ste gi stl (val. rus. lu6ka,
dim. d. had, cepa, care vine d. vgerm.
*luk, ngerm. lauch, praz). Musa, o plants
liliacee cu care tarancele (Suceava) vilpsesc
°Able In galben (ornithogalum). Pl. 0-
matute.
tut n., pl. rug (lat. Mum, lut; it. loto,sic.
lulu, -card. ludu, sp. pg. lodo). Argilt, pamInt
galben compact. Fig. Poet. Trupu omului
(fAcut din lut, cum se zice).
lutarie f. Loc de uncle se scoate lut.
* luteran, -a s. (it. luterano, fi. luthe-
den). Partizan al doctrine hit Luther, pro-
testant, evangelic. Adj. Biserica luterand.
* luteranizm a. Doctrina lui Luther,
protestantizm.
lutisdr n. pl. oare (dim. d. hit). Est. Chin-
dros, pamtntel (mai ales and e galben), °cit.
V. hums, saje.
lutos,'-oasik adj. (lat. liitosus, it. lutoso,
sard. /uriostr, sp. pg. lodoso). Ca tutu : pa-
mint lutos.
* Infra 1., pl. a (fr. loutre, d. lat. lutra,
vidra). Vidrit
lutuTesc v. tr. (d. lut). Lipase cu lut:
case lutuite. V. muruTesc.
* luterna, V. lucerne.
lux n., pl. art (fr. luxe, d. lat. luxos,
lux). Exces de Intrebuintare a bogatiii to
Imbracaminte, edificii, mtncare $i altele
(sumptuozitate): inteleptului nu-i place luxu.
Profuziune, exuberant/1: lux de vegetatiune.
A face lux, a li luxos ; tutun de lux, de cea
mai bunt calitate.
luxatinne f. (lat. luxatio, - finis). Chir.
ScrIntire ; scrIntitura. Si -atle.
* luxez v. tr. (lat. luxare). Chir. Scrin-
tesc, fac SA Lash un os din locu lui : mi-am
luxat picioru Mend.
* lux6s, -oases adj. (d. lux ; fr. luxu-
eux). lubitor de lux : om luxos. FAcut cu
lux: halm luxoase. Adv. Cu lux: a trdi
luxos,
* luxuriant, -a adj. (lat. luxarians,
d. luxuriari, a creste exuberant). Care
se dezvolta exuberant : vegeta(iunea laza-
riantd a codrilor Ameridi de Sud. Fig. Stil
luxuriant, prea ornat
* luzerna, V. lucerne.
luzesc v. tr. (d. lad). Vest. Ntucesc,
bulmAcesc.
 M
m m. A trei-spre-zecea liters a allabetului.
Reprezenta acelaol sunet labial ca si b, dar
emis si pe nas. La Romani reprezenta of nu-
marul 1000, of (in acest caz) se nascuse
din CIC.
maaza, -agia, V. magaza, -agia.
maben, mabeT si maTbent n., p1. url
(turc. ar. mabein). Sec. 18. Sala de audienta
a sultanului. $i babeTn.
mabeTngia si ba- m. (turc. mabeingl).
Sec. 18. $ambelan. V. mare*al.
1. mac m. (vsl. makit [rut. bg. Orb. mak,
ai ngr. mdkosJ, vgerm. magd, mgerm. maken,
ngertn. moan ; dor. mdkon, at. me kon). 0 plan -
ts cu mai multe varietati, dintre care cea mat
cunoscuta e cea numita in bot papdver som-
niferum, cu Hort royii aprinse, violete, albe
oi alt-fel (Din capsulele el necoapte se ex-
trage pin inciziunl opiu. Frunzele ei Is nar-
cotice, florile potolitoare si narcotice, tar se-
mintele contin ulei oi se pun In prAjituri).
V. codelna.
2. mac-mac interj. care arata strigatu
ratei.
mace f. (dupii numele oraoului Macao
[pg. Macau), o colonie portugheza din China).
Bacara, un joc de carti.
inacebru, -A adj. (fr. macabre, d, vfr.
danse macabre, citit greort de editori danse
macabre. Macabre e o var. din Macchabee,
Macabea , Macavei, poate numele pictorului
care a pictat Intlia oars scena alegorica a
mortilor danstnd supt conducerea Mortii).
Hord macabrd, hora mortilor, cum e cea
pictata de Holbein (t 1543) pe un zid a1
unul cimitir din Bale (Basel). Fig. Funebru,
cu morti glumd macabrd, Adv. in mod
macabru: a glumi macabru.
macac m. (fr. macaque, d. pg. ma-
caco, cuv. lust din limba indigenilor din
Congo). Un fel de maimuta de marime mij-
loeie traitoare In regiunile calde ale lu-
mil vechi.
macadam n., pl. art. Pavaj facut din
petre sfArAmate bAtAturite, dap& sistema in-.
ginerului Scotian Mac-Adam if 1836), de
unde 1-a Minas numele. V. Hosea.
macadamize: v. tr. Pavez cu ma-
cadam, ooseluiesc.
macadatl, V. magadan.
www.dacoromanica.ro
magagUl m. (din turc. makasev. V.
macaz). Cel ce stA In macazu cailor ferate
5i Indreapta trenurile pe linia cuvenita (scar).
macandn n., p1. oane. (rut. mako-kin.
gen. chilug de pisat mace. V. ma-
corteata). Nord. Chilug de lemn de pisat
mac, usturoi, nuci o. a., numit $i chisoi oi
chisagaii.
macar, V. macar.
macara f. (turc. makara, d. ar. bekre,
ngr. makarcls, bg. makard). Sud. Script, in-
strument compus dintr'o rotita pe care alu-
necA o funie cu care se riclica ceva. Mosor,
scurt cilindru de lemn pe care e Infaourata
Ma de cusut. V. palanc 1.
macaroan& (oa dift) f., p1. e (ngr.
makardnla, d. it. maccheroni, ven. macaroni,
pl.). Coca (pasta de faina) prefAcutA In fire
fungi gi groase (sail si to cilindre cave)
care, drese cu unt si brinza, se ferb oi se
manInca. Mold. nord (fr. macaron). Piero-
migdala. V. fldea.
macaronada f., p. e (fr. macaronee;
it. maccheronata oi maccheronea). Poezie
In stil macaronic.
macardnic, -à adj. (fr. macaroni-
que. it. maccherenico, venetian macardnico).
Se zice despre o poezie burleasca In care
cuvintelor unel limbi li se cla o terminati-
une latina (sau din alts limbs) ca sa pro-
duce ris: stil macaronic. Adv. In mod ma-
caronic: a scrie macaronic.
macat n., pl. urf $$i e (turc. makat, d.
ar. mak'ad; ngr. makciti, bg. strb. makat;
poi. makat, covor). invalitoare suptire de
pat in timpu zilei.
macaz n., pl. art (tune. ar. makas,
foarfece, macaz; ngr. makdsi traverse ; bg.
makaz, macaz). Partea unde un drum de
fer se desparte to &Kai. V. macagla.
macerathine f. (lat. macerdtio -finis).
Actiunea de a macera o subtunta, infuziune
cu ape rece. Pin ext. Curatirea tenth a fon-
tel topite Mate in liniote. Fig. Mortifica-
tiune, chinuirea corpului crezind ca asta if
place lui Durnnezed. $1 -Atha §i -are.
macerdz v. tr. (lat. mdcero, -are).
Tin o substantA (de ex., o plants) Intr'un
lichid rece ca partite solubile sa treacA In
lichid: acest Strop e fdcut din coif de por-
MAC
- 764 -
locale macerate. Fig. Chinuiesc trupu ca sit -i
plac lui Dumnezed, cum facead fanaticii in
evu media.
* machetsi f., pl. e (fr. moquette, d. it.
macchietta, dim. d. mdcchia, lat. mdcala
path', care corespunde cu fr. moille. V.
maculaturA). Prima schita mieporata a
unei opera de sculpture. Schita unei picturi
decorative. Mici figuri care servesc pictori-
lor sa studieze atitudinile. Model micporat
al unei decoratiuni teatrale.
* machiavelic, -A adj. De machiave-
lizm, conform machiavelizmului: politica
machiavelicd. Fig. Astutios, perfich plan
machiavelic. in mod machiavelic.
* machlavelist, -A Is. Care practica
achiavel izmu.
* machiavelizm n. Sistema politica a
lui Machiavelli (t 1527), dupa cartea caruia
un suveran trebuie sa guverneze une-ori pi
cu perfidie pi tiranie. Fig. Purtare perfida
(vulg. machiaverlic I).
* machinal, -A (lat. machinalis, d.
machina, maaina; fr. machinal). Se zice
despre o mipcare naturals facuta fare sa
vrei, instinctiv: printr'o miscare machinald,
puse mina pe armd ca sd se apere. Adv.
Ca o =ping, In mod machinal: befivu daze
machinal la gtird paharu go!. Fals ma.
slnal. V. reflex.
* machlnatdr, -wire s. (lat. machina-
tor). Care machineaza, intrigant, uneltitor,
* machlnathine f. (lat. machinatio,
-dais). Actiunea de a machina, uneltire, in-
trigs. complot: a dejuca o machinatiune.
Si -atie. Fals mas..
* machInA f., pl. i pi e (it. machina si
mcicchina, mapina, lat. machina. Turc. [d.
it] makina. V. marina, mecanic). Ma-
pins de vinturat cerealele dupa ce ad Post
treicrate. $i la Cant. mahina (d. lat.),
mapina.
* machlnez v. tr. (lat. mdchinor.
d. mdchina, mains. V. macin, machina).
Uneltesc, urzesc, formez pe ascuns planuri
rele: a machina o conspirafiune.
miming a macIna v. tr. (1st. mdchinor,
-ad, pop. -o, -are, a machina, a unelti, a
macina ; it. macindre. V. machinez si
smacin). Rtpnesc, prefac In pulbere sad In
Mina servindu-ma de rtpnita sad de moara:
a marina grid. V. refl. Ma ripnesc; ma sma-
cin : aceastd peatrd se marina de ploaie. V.
plsez.
* m ficl A I., p1. e (fr. made, d. lat. macula,
pata. V. machete, maculatura). Min.
FormA de cristalizare particulara dupa legi
fixe rezultata din patrunderea a dojos cristale
de acelapi fel.
* maclat, -fi adj. (fr. made). Min. Care
are made: cristal maclat.
macorteatA f., pl. efe (rut mdkorteti
ai makoterti Eros. -erti), d. mak, mac pi
tali, a razut a pisa. V. macahon). Bac.
Piulita de lut de pisat mac gi usturoi p.
www.dacoromanica.ro
MAD
mujdei. in Bas. pi rvaircotot (rev. I. Cr g.
14, 23 pi 24) pi marcatet (Sez. 1922, 151),
n., pl. e.
macris, V. macrls.
* macrocozm n., pl. art (d. vgr. makrds,
mare, pi kOsmos, lume). Filoz. Universu, lu-
mea toata, In opoz, cu oniu sad microcozmu.
* macropod, -A adj. (vgr. makrOpus,
makrds, lung, pi pas, poricis picior. V. pse0-
do-pod). .g nat. Care are picioare, aripi
Inotatoare sad peduncule lungi. S. rn.Mami-
fer marsupial din subordinu din care fac
pade cangurii. Un fel de peptipor dintr'un
ordin proprid rturilor lndochinei caracterizat
pin aripi lungi pi labirint (Acepti pepti se
ttrasc si pe uscat noaptea si se suie pi pin
copaci).
macru, -A adj. (lat mdcer, mdcra, it.
macro, magro, pv. cat. magre, fr. maigre,
sp. pg. magro). Est. Came macre', carne
slabs sari fArh grasime, vorbind de came ta-
lath pi destinata mincarii. in vest rar, ob.
slab: came slabd.
* maculatura f., p1. i (fr. maculature,
d. maculer, lat. pata. V. macia,
maculare, a
machetes). In tipografie, Wale de hlrtie
patata, rau tiparita sad cu alte defecte. Him-
tia tiparita care se vinde cu chiiogramu.
madams f., pl. e (fr. madame, d. ma,
a mea, si dame, dams). Fam. Pop. Guyer-
nanta (dadaca) strains. Iron. Rar. Cocoana.
Iron. Dania de putina consideratiune : co-
coanele nu (rebate sd se decd in berdria
ceia, unde se duc Coate madamele. Se In-
trebuinteaza $i un pl. n. mdddmuri, cu In-
teles pi mai pejorativ. Numai madam, urmat
de un nume de familie, are Int. de, doamnau,
dar nu se uziteaza to limbs scrisa, mci in
vorbirea grave.
* madapolam n., pl. art (fr. madapo-
lam, sp. -an, d. orapu Madapolam din In-
dia). $ifon, pInza alba de bumbac, fabri-
cate mai !nth la Madapolam. (Din is se fac
rule de trup pi de pat. E mai proasta de
cit olanda). Vulg. madlpolon.
made f., pl. e (ngr. amdda, id.). Mold.
sud. 0 bucata de peatra sad de caramida
lath pe care baletii o fritrebuinteaza ca sa
loveasca de departe alte petre sad mid in
jocurile lot (fr. palet). V. bucol, arsic,
zar, arman, tirse.
madea f., pl. ele (turc. ar. madde).
Materie, subject, chestiune. Azi. Mold. Fam.
Fel, specie, tipar, tip: ce madea de om e
aceasta ? Vest. Calitate rea (cusur): area
dada madele: era lenesd a' rea (Pant. Mit.
Pop. I, 123).
madam n pl. art (turd. [d. ar.] ma'den,
metal, mina ; ngr. mademi, alb. bg. rnaddm;
sp. almarldn, mina). Veda'. Metal, mineral.
Mina. Azi. Mont. Rar. Metal, mai ales aliaj,
din care se fac linguri si furculite.
madipol6n, V. madapolam.
* madrepor tn. (fr. madrepore, masc., d.
it. macirepora). Zoo/. Gerf de polipi agregati,
MAD
- 765
gramildire de celule calcaroase care comu-
nica intre ele gi cresc asa in cit ajung sA
formeze Winn, recifi gi insule, cum se vcde
pe la tropicele Oceaniii, pe coasta Calvado-
sului (Francia) gi aiurea.
* madreporic, -aadj. (d. madrepor ;
fr. -porique, it. -pOrico). Compus din ma-
drepori : real madreporic.
* madrigal n., pl. e ai uri (fr. madrigal,
it. madrigale, d. sp. madrigal, derivat d.
madrugoda, aurora). ScurtA poezie delicatA
sari galantA adresata unei femei.
* maestri', -Et s. (it. maestro. V. ma-
gistru, maTestru $i master). Magis-
tru, mare artist on savant. Profesor de arte
Intro scoala secundara. S. n., pl. e. Com. 0
condicA numitA $i cartea mare ai care con-
fine conturile agentilor manipulator' de va-
lor', ale corespondentilor $i ale proprieta-
rului negotului.
mailer, V. mailer.
mairama, V. maramil.
* mag m. (lat. magus, vgr. magas, cuv.
persic). Preut la vechii Mezi $i Persi, ado-
raton ai focului. La Greci $i Romani, astro-
log, farmacator. Cel trei magi, cei trei cral
de la resent care s'au tnchinat lui Hristos
cind s'a raseut. V. magie.
magan, V. magan.
magaoaTe f, pl. of (cp. cu nufgatald
ai ntilgitclati). Vest. Matahala, persoanA bu-
tucanoasa $i greoaie. Olt. (magfioale gi
magaoanii, pl. e). Mogildan, momlie, spe-
rietoare de pAsAri.
magaza $i mahazit f. (turc. pop. [dui%
fr.] maghaza, d. ar. mahzen [cu art. al -mah-
zen), pl. mehazin, din red. hazana, de unde
$i rom. hazna ; ngr. magazi, magazes, bg.
slrb. magaza ; it. magazzino, fr. magasin,
sp. magacen, almagacen, almacen). Vechl.
$1 azi in Coy. Depozit de marfuri care se
vind cu toptanu (Beld. 1835).Si maaza.
maga- $i mahazagiu m. (d. mahaza).
Vecht. azi in Coy. Toptangiii, angrosist.
$i maa-.
magazie f. (ngr. magazi, de unde$i bg.
magazlia. V. magaza). Depozit de mar-
furi la vama s. a. Mold. Magazin, pravalie.
Muni. SurA, Sopron.
* magazin n., pl. e (fr. magasin. V. ma-
gaza). Magazie, dugheanA, prAvalie (p.
vinzarea in detali(1). RevistA ilustratA care
trateaza felurite subiecte (dupe engl.).
* magazinaj n., pl. uri (fr. magasinage).
Depunerea marfurilor In magazie (depozit)
gi timpu cit staff acolo. Taxa platita pentru
pastrarea mArfurilor depuse in magazie.
* magaziner m. (it magazziniere, fr.
magasinter). Sef (ingri)itor) de magazie la
vama §. a. Vulg. magazioner.
magher n. (vsl. magerti, d. ngr. "'age-
nts [ai mdgeiros, ca vgr.]. V. magher-
nita). Vechf. Bucatar (la mtnAstire).
maghernita f., pl. e (bg. magernica,
bucatarie de mtnastire, d. ngr. magerid mai,
www.dacoromanica.ro
- MAO
yacht magirion, scris -don. V. magher).
Vecht. BucAtArie. Az!. Iron. Ga;cA, baracA,
Prkvalioara.
* maghTar, -A s. (ung. Magyar). Rar.
Ungur. Adj. Unguresc.
* maghTarizez v. tr. Rar. Unguresc.
maghie, V. magic:.
maghiran (vest) $i maghiran (est) m.
(rut. magerdn, rus. maerdn, germ. majoran,
meieran, fr. marjolaine, pv. majorana, it.
majorana gi maggiorana, ngr. [d. it.] ma-
tzurdna d. lat. amdracus, care e vgr. amd-
rakos, maghiran, infl. de lat. major, mai
mare, de unde s'a fAcut mlat. majorana). 0
plants erbacee labiatA original% din nordul
Africii $i cultivatA prin gradini (origanum
majorana).
0* magic, -d adj. (lat. magicus, vgr. ma-
gik6s). Relativ la magie. Fig. Miraculos, care
produce electe sapranaturale : puterea ma-
gicd a artei. Lanterna magica, V. Ian.
ternd. Adv. In mod magic.
* magie f. (lat. magia, vgr. magela. V.
shag, amagesc). Stiinla magilor. Far-
mace, vraji, o pretinsA stiintA ocultA pin pu-
terea cAreia s'ar exercita o putere suprana-
turalA asupra animalelor gi lucrurilor. Fig.
Influenta extraordinary exercitata asupra o-
mului de elocilentA, poezie $. a. Magi',
preutii religiunii lui Zoroastru, cultivau mat
ales astronomic, astrologia gi alte stiinte
oculte, ceia ce a recut sA li se atribue o pu-
tere supranaturala a Orel amintire s'a pas-
trot Inca In cuvIntu nostru magle. Aunt&
pretinsA stiinta, carela i se atribuia electe
extraordinare gi miraculoase, ca dominarea
elementelor, evocarea mortilor, vindecarea
bolnavilor s. a., s'a introdus curind gi to
Grecia, unde, de alt-fel, ca $i aiurea, poporu
era deja staptnit de superstitiune, ca $i po-
poru romanesc, care crede $i azi In farmece
(vrdji, descintece). Faptu cif nicl azi n'au
disparut chear din Paris, Berlin on Londra
carturdresele ai plte ghicitoare arata ca, cu
toate civilizatiunea, superstitiunea persists.
In evu media, to asupra Earopei, pe fArma-
cAtori ii ardearl de vii. La Cant. maghie
(ngr. magia).
* magistral, -A adj. (lat. magistralls.
V. mistral). De magistru, de maestri': ton
magistral. Damn de un magistru, plin de
stiinta : discurs magistral. Suveran, deciziv:
pedeapsd magistrald. Medicament magistral.
care se prepare atunci cind al nevoie de el
(V. oficinal). Adv. In mod magistral : a
vorbi magistral.
* magistrat m. (lat. magistratus, func-
tiune, functional). Functionar judiciar (ju-
decAtor, procuror a.).
* magistrature f., pl. t (d. magistrat;
fr. -tare,it -tura). Demnitatea de magistrat.
Timpu ctt esti magistrat : supt magistratura
mea. Corpu magistratilor.
* magistru, s. (lat. magister, ma-
gistra, d. magnus, mare, magis, mai [mutt].
V. mitiestru). Maestru, profesor, mare
artist orI savant. Odinioara (1848), sef, ins-
pector.
 766
MAO
magTein n., pl. art (turc. [d. an] magun,
ngr. mandziini, sirb. bg. magun). Munt. 0-
piat Povidla, pasta de poame ferte. V. 11c-
tar., hotiay.
1) magia, V. migia 1.
2) migia, V. mangalad.
magma f., p1. e (vgr. magma, aluat,
coca). Min. Lava topith nesolidificata Inca.
mahmudea, V. mahmudea.
* magn an im, -a adj. (lat magrzcinimus,
d. magnus, mare, si animus, suflet. V. una-
nim). Rar. Marinimos. Adv. Cu marinimie.
magnanimitate f. (lat. magnanimi-
tas, -ails. V. unanimitate). Rar. Mari-
nimie.
magnet m. (lat. *magnas [pl. magnates,
boieri mart] si magndtus, d. magnus, mare).
Nobil la Ungurl si Po tont.
* magnet m. gi n., pl. e (lat. magnes,
magnetis, d. vgr. magnes si magnates [sub-
Int. lithos, peatra], din Magnezia, un oras
din Lidia, In Asia Mica, unde se gamut mag-
neti. V. manganez). Un mineral. care are
proprietatea de a atrage feru. Fig. Ceia ce
atrage In mod puternic si misterios : fru-
musefa e an magnet. Magnetu natural e
un oxid de fer, cel artificial e o bucata de
ofel frecata cu alt metal. Grecii gaseaii mag-
netii naturali pe la Magnezia (Lidia, In Asia
Mica), lar cel artificiali par a nu fi lost stiuti
in Eiiropa In ainte de seculu XII. Magnetic
servesc la facerea btisolelor si masinilor
electro-magnetice, la recunoasterea ferului
In minerale, far to medicina la extragerea
aschiilor de fer, la nevralgii s. a. Vechi
magnit (ngr. magnitis).
* magnetic, -11 adj. (lat magneticus).
De magnet sail cu proprietati magnetice :
fer magnetic, peatret magnetic& Relativ la
magnetizmu animal ; somnambulism mag-
netic. Fig. Care are o influenta puternica ei
misterioasit asupra persoanelor : o aft:third
magnetics. Lame magnettce, lame de otel
magnefizat artificialmente. Proprietatea mag-
netted a globului terestru, aceia pin care
globu terestru, lucreaza ca cu un vast mag-
net. Meridianir magnetic, planu vertical care
confine direcOunea acului magnetic. Polu
magnetic, un punct variabil lingo polu nor-
dic si spre care un ac magnetic, mLbil In
prejuru unei axe, Isi fndreapta tot-de-a-una un
capaL Adv. In mod magnetic.
* magnetita f., pl. e (d. magnet), Min.
0 peatra negricioasa cu lucid metalic (oxid
natural de fer magnetic [Fes Os Fe OD care
are unele varietati care-s magneti.
* magnetizabil, -á adj. Care se poate
magnetiza.
* magnetizatdr, -Dare s. Care mag-
netizeaza (ipnotizeaza).
* magnetizatiane f. Acfiunea de a
magnetiza. $i dar ob. -are.
* magnatizez v. tr. (d. magnetic). Co-
munic proprietatile magnetului : a magne-
llzan, o lamd de op!. Influenfez In mod fizic
www.dacoromanica.ro
MAO
pin magnetizm animal (ipnotizez).
Exercit asupra cuiva o influents puternica
si misterioasa.
* magnetizm n., pl. e (d. magnetic).
Tot cela ce e relativ Ia magnet. Acea parte
a fizicif care studiaza proprietatile magneti-
lor. Magnetism terestru, cauza presupusa a
fenomenelor care se observa In acu mag-
tic. Magnetism animal, influenta (adevarata
salt presupusa) pe care un om o poate exer-
cita asupra altuia pin oare-care miscari ale
mtnii si pin privire. Dupii apostolii mag-
netizmului, o persoanit magnetizata cede In-
tr'un fel de somnambulizm lucid ; atuncl
ghiceste gtndurile, vede si aude la mare de-
partare gi, fora sa stie medicina, arata locu
unel boale si medicamentu cuvenit. Mesmer,
un medic german, e acela care a proclamat
Intlia oars existenta magnetizmului animal.
Doctrina magnetizmului n'a putut tnca sa
is loc tntre stiinte; cu toate acestea, nu tot
era imaginar in descoperirea lui Mesmer ;
dar fiindca fenomenele magnetice ad ceva
miraculos, alt fost de multe on desfigurate
de superstitiune salt exploatate de sarlatani
magnezian,-& adj. Care confine mag-
nezie: stincd magneziand.
* magnezie f. (d. Magnesia, un oras
de lacare vine numele magnetalut,,V. mag-
net, manganez). Chim. Oxid de magne-
ziti, de un aspect de but alb, insipid, insolu-
bil to spa, Intrebuintat ca laxativ, puwativ
Si contra acidelor.
* magnezita f., p1. e (d. magnezie). Min.
0 substanta poroasa varoasa galbuie care
e un silicat natural idratat de magnezie
(pop. spumy de mare).
* matinezid n. (d. magnezie). Chim. Un
metal bivalent obfinut ca amalgama de
Davy Ia 1808 gi izolat la 1829 de Bussy. E
alb ca argintu, maleabil si dtictil, cu o den-
sitate de 1,75. cu o greutate atomica de 24.
Se topeste la 800 0 si se destileazit la 10000.
Un fir gros de 0.297 mm arde In aer si lu-
ceste ell 74 de lumInarl de stearina.
* magnific, -& adj. (lat. magnificus,
d. magnus, mare, si facere, a face). Maret
stralucit: templu, palat magnific, (fig.) ora-
tor, discurs magnific. Glorios : Ulla mag-
nific. Adv. In mod magnific.
magnificent& f., p1. e (lat. magnlfi-
centia). Maretie, straluctre : magnificenfa
until palat, (fig.) magnificenfa anal discurs.
Calitatea de a ft glorios: magnificenfa until
titlu.
* magnolia f. (d. latina botanistilor
magndlia, d. Petru Magna!, Francez, cele-
bru botanist [1638-1715]). Bot. Un frumos
arbore originar din Asia si America, cu marl
frunze alterne de un verde tnchis stralucitor,
groase si aromatice si cu florl marl albe
care seamana a crini 5i au un miros suay.
V. badiana.
magopet m. pl. eft (vstrb. magjupici;
brutar la mtnitstire, azi magupac, bucatan
Magupak, -pka, Tigan, -nca, d. mgr. manki-
MAO
- 767 -
pas,- mal vechi mdakips [pron. manglIfFsb
brutal., care vine d. lat. manceps = !Planet-
pium, Meru propriu al tad, rob. V. eman-
cipez. P. sufiz, cp. cu precupel). Vechl.
Om necioplit, mojic. Azi. Fc. Rar (.14, pl,
tot ell). Om eiret. V. marangoz.
magopittft f., pl. efe (din -peald, fent.
d. magopef). Mold. Rar. Female desfrInata
* magOt m. (fr. magot, care pare a veni
d. numele proprid Magog, asociat cu cel de
Gag in Bib lie ei care Insemna chid o tarA
and o natiune din Extremu Orient). Un fel
de maimuta lndesata ai fArA coda, din genu
macacului: magoili din Gibraltar. Figura
grotescA de portelan, fabricata Intl; pin China
ai Japonia. Fig. Om foarte urlt.
maganfi, V. mahuna.
magzer, V. arzmahzar.
mahal, V. hamal.
mahala I. (turc. mahala, d. ar, mahalle al
mehalle ; ngr. mahalds, bg. alrb. mahala).
Fam. Cartier, suburbia.
mahalagitl, -gioaica s. (d. mahala).
Fam. Locuitor din mahala. Locuitor din
aceiaei mahala cu altu. Fig. Om prost cres-
cut, mitocan : femela asta racneste ca o ma-
halagioalcd.
mahazit ei -giU, V. magaza ai -agld.
mithar m. (germ. macher, fAcAtor, d.
machen, a face. V. mahler). Pop. Invirti-
tor de afaceri, atotputernic Intro Intreprin-
dere: a fi mare mahar I
a manditl m. (fr. mandl). Nume dat de
mai multe secte musulmane unor oameni
care-s considerati Ca trimeel ai lui Alah ei
care trebuie sA completeze opera lui Moha-
met. $efu unui mare numAr de triburi.
* mahlna, V. mac/dna.
mahler ai -ear m. (rut. mahl6dr, pol.
machlarz, rus. miller, d. germ. makier, sam-
sar, care vine d. germ. de jos makeln, ma-
ken, germ. de sus machen, a face. D. ol.
makelaar vine fr. maquereau, codos. V.
mahar, malerca). Mold. Yacht'. tzrla-
tan. Azi to nord, pop. mallet.
mahmudest f., p1. ele (turc. mahmudiii).
0 veche moneta turceascA de our hatuta de
sultanu Mahmud li (t 1839) ei care valora
45 de lel vechi (forgo, Negot, 224). $i
magm-.
mahmar, -A adj. (turc. ar. mahmur ;
ngr. makmziris, strb mamuran, ung. mamo-
ros, mimorosan). Fam. Cam beat, ametit,
alit (mai ales dupA ce-ai dormit dupA belie
ei tot nu ti-e capu [impede Inca). $. n., pl.
art. MahmurealA, amejeala rAmasA dupA belie.
A -ti Iasi mahmuru, a te trezi din belie, a
te dezmeji.
mahmureala f., p1. elf, pi mabmurie
f. Mahmur, ameteala rAmasA dupA belie sail
dupA nedormire. V. ciumurluTalA.
mahoana, -dna, -Una §i (mai vechi)
-gims f, pl. e (turc. maguna, mavuna,
mauna, d, ar. ma on, bastiment de trans-
www.dacoromanica.ro
MAI
port ; ngr. marina, Madna, sp. mahona, fr.
mahonne). Dobr. Barcaz, corAbioarA sad va-
poriis de adus Marfa de la bastimente acolo
uncle acestea no se pot apropia de malu
marii: vaporu se sfrecoard pe lingd $iru de
mahoane (ChM 1,52 ai 144). V. gallon.
* mahometan, -nizm, V. mohame--
tan, -nizm.
mahon m. (turc. maghun, mahun, d. bra.-
zilianu mahagoni). Acaju, un mare ei frumos
arbore meliaced (sivietenia mahagini) care
create pin America Centrals ei Antile (Lem-
nu lui, compaht, fin, dur, roeiatic ei plAcut
mirositor, 11 face sA fie foarte cautat p. mo-
bile. Scoarta lui e alma Si o poate tnlocui
pe cea de chinchind contra frigurilor).
nnahorca f., pl. 1 (rus. malirka). Mold.
Pop. Tutun prost $i marhotca (Bas.).
V. bacon.
mahrtima, V. maramili.
matizar, V. arzmahzar.
maluina, V. mahoana.
mahat n., pl. art (turc. malit). L. V. Un
fel de postav negru fin.
1) mai m., pl. tot aea (ngr. mains pi mdis,
d. lat. Maps, numele unui zed care prezida
la creetere, la dezvoltare; it. maggio, pv. fr.
cat. mai, sp. mayo, pg. maio). A cincea luny
a anului, numita ei Florar, care are 31 de
zile. S. pl. urL SArbarea zilei de 1 Mal
(arminden).
2) mai n., pl. ad (lat. milieus, it. maglio,
pv. malh, fr. mail, cat. maly, sp. ma)°, pg.
malho). Ciocan de lemn de Mut tinicheada,
carnea la bucAtArie e. a. Mare ciocan care
se mieca vertical ei cu care se batatureete
pamIntu, se IndeasA petrele e. a.
3) mai n., pl. uri (ung. mai). Mold. Trans.
Ficat
4) mai adv. (lat. mdgis, mai mutt ; it. mai,
ma, pv. fr. mais, cat. may, sp. pg. mas. D.
rom. vine bg. rut. mai. V. cam, numai).
Arati cantitatea, calitatea ei intensitatea fata
de alte lucruri, ei deci serveete la formarea
comparativului, iar chid i se pune tnainte
cel, cea, la formarea superlativulul : mai mic,
mai mare, mai bun, mai rid, cele mai mid,
cel mai mare. Mai mutt, mai bun, mai mare
(cu subst. considerate ca adj,) : to oti" mai
ho( de eft et, act a mai tumuli de cit acolo
(Fam. se zice el: mai oat bun [bun omj de
cif el nu-i alto, mai $i [mai mutt pi] de cit
Inainte). Inca : mai ploult, lot mai ploud,
nu mai trdieste. Aproape, aproximativ (cu
accent propriu I): az& led, mai dianazi,
mdi titi, mai (ei mai des mdi-mdi) era
sd cad (Infra mdi cipt, aproape copt,
ei mai cipt, copt mat tare, numai tonu deo-
sebeete Intelesu I). Mat se tntrebuinteaza ei
ca expletiv In exclamatiuni: Ce mai ploale!
Ce mai incendia I Cum mai Lund! Mil -mil,
cit pe aci, aproape: era mai-mai cad. Mai
asp& sail mai la BO (lam.), cam aaa,
aproape aea. Mai apoT, mai pe urmA, mai
MAI
- 768 -
drziii. M aT bine sag maT degraba, e pre -
terabit : ma/bine sarac de cat hot. NlaT ales,
mat cu samii, cu deosebire, to special,
specialmente: poelitor mai ales le place
singurdtalea.
maid f., pl. tele (turc. bg. maia, d. pers.
mate). Sud. Apa cu Mina $i Laic de turnat
to coca ca sA dospeasca (sA devie aluat).
Vechi. Capital. Azi. A prinde maia, a prinde
cheag (avere, putere). Vechi. Un fel de stofa :
capon de maia. Furca de supt copita calulul.
malbent, V. mabein.
maTca f., pl. t (bg. maika, strb. mojka
$i map, d. vsl. matt, mamA. V. mat-
Ca). Mama (Rar). Titlu onorific dat unei
cAlugarite : maica Eadoxia. Maica Domnutui,
mama lui Hristos. interj. Mated l mated I Da
nebun esti 1 mules.
maTdan n., pl. e gi an (turc. maidan si
maidan, camp trains, piatA, rAgaz, d. ar. meld,
miscare ; ngr. meintani pron. meiddni; bg.
meidan, rut. pol. maidan). Munt. Vechi. Ctmp
de luptA. Fig. RAgaz, rAstimp. Azi. PiatA (rar
si ttrg"). BAtAtura casei la tail. A irsi
la maidan, a ie$i la ivealA, a se expune. A
scoate la maidan, a scoate la iveala, a expufie
(V. vileag). A ajunge la maidan, a ajunge
la liman, la Joe bun, la capAt. In Mold.
(vechi) mafdan $i medan ; (azi) to nord
meTdean si medean (pl. eanurf gi
ene), platA, ttrg; In sud numai medean
(p1. eanuri si ene), Plata (WA ttrg). Vechi
a avea medean gi meidean, a avea loc sad
timp potrivit de actiune.
maTestate f. (lat. majestas, -ails, d.
majus. major, mai mare). Marime supreniA :
maiestatea divina. Aer de mArime propria a
inspira respect : comandantu avea un aer
plat de maiestate. Titlu dat tmpAratilor $i
regilor (pe scurt : M.S.). Maiestatea Sa Foarte
Crestina, regele Franciii. Maiestatea Sa Cato-
lica, regale Spaniii.
malestes (d. maiestate, ca si it. maes-
toso) si -tucis, (ca fr. majestueux) -oasa
adj. Plin de maiestate : mers malestos. Adv.
Cu maiestate.
maillechert n., pl. uri (fr. maillechort,
pron. mallsor, cuv. compus arbitrar de la
Maillot $i Chorier, numele a doi lucrAtori
Lioneji care ad imaginat acest aliaj). Aliaj
de armA, zinc $i niche!, de coloarea argintu-
lui $i din care se fac tacimuri de masa, or-
namente de hamuri $. a.
maTmandar, V. tnihmandar.
* m aTm r m.(turc.meimar (d. ar.mi'marj
arhitect; ngr. maimaris, bg. slrb. maimar).
Vechi. Arhitect.
maT -mare in. $ef, superior, comandant:
mat-marli oatilor si al orasului.
maimata f., pl. e (ngr. maima, d. turc.
[d. pers.] maimun ;alb. maimon, slrb. moj-
mun, mojmunica, cr. muna, munica, bg. mai-
muna, ung. majom ; it. mammane, $i monna,
pv. vtr. maimon, sp. pg. mono, fem. -na).
Vest. Un mamifer care seamAnd cu omu (dar
mult mai urtt), acoperit de par peste tot
(Mara de fatti), Ca : orangutanu, gorita, elm-
punza, ebony, macacu, magotu, uistitt 0. a.
www.dacoromanica.ro
MAI
Fig. Imitator ridicul. Om foarte urft (V. cos -
codan). In est momita $i (mai des)
monita, vechi mcSTma $i molmita. In
Trans. maimaja $i -tica (p1. 1), in Ban.
si -ac (masc.). Maimutele pot apuca si
cu mtnile, gi cu picloarele si-s foarte In-
demAnatice sistema for dentarA e aproape
completA. AfarA de unele maimute man, nu-si
fac culcusuri. ExistA foarte multe specii
de la talia cea mai mica pInA la taAltimea
omului. In ainte locuiad $i pin Europa, unde
azi nu se mai MIA de cit la Gibraltar. In-
colo, locuiesc pin Wile tropicale. AO de or-
dinar un put, rar doi, pe care-i iubesc foarte
mult. Cu toate cA -s inteligente gi sociabile,
is foarte lenese.
maTmuiesc $i (mai des) maTmuta-
rase v. tr. (d. maimuta). Imitez ridicul
ceia ce face altu : nu maimuldriff modal
V. refl. MA port ca o maimutA. In Mold.
momi- $i monitaresc ; In Trans. (Vechi)
maTmuTesc.
maTmutarie f. Imitatiune ridiculA a fap-
telor altuia. In Mold. momi- $i (mai
des) monljarle.
maTmutoT m., pl. tot asa. Vest. Masculu
maimutei. Fig. Om foarte writ. In est
momitoT $i ob. monitoT.1
mamna, interj. pin care se comandA strtn-
gerea pinzelor corAbiii (turc. mdina, d. it.
lam) maina, imper. d. lam) mainare, a stran-
ge pInzele; ngr. bg. mdina). S. f., pl. e. Cov.
Un joc cu mingea Infra don partide de cite
2-3 bAieti In care cel ce n'a putut prinde
mingea II tine In spate pe cel ce a aruncat-o
si nu scapA pins ce el sad altu din par-
tida lui n'a prins'o. V. mola.
mainte adv. Nord. Vechi. Mal to ainte.
Azi mainte.
maTolica f., p1. t (it. majolica, d. in-
sula Maiolica, Maiorica, Maiorca [Balearej,
de unde se zice ca lucrAtorii Arabi sad Spa-
nioli ad introdus in Italia acest fel de °lade).
FaiantA comunA italiana, $i mai ales cea din
timpu Renasterii. Mai des, dar nu mai
bine, majolica (fr. majolique si malolique).
* maToneza f., pl. e (fr. mayonnaise,
care ar fi tad. mahonnalse, fiindeA acestui
sos i s'a dat acest nume la putin timp de
la luarea orasului Mahon [Minorca] de du-
cele de Richelien [1756j). Sos rece facut din
untdelemn bAtut cu galbenus de oil rAscopt
cu zeamA de lAmlie.
* maTOr m. (fr. major, d. lat. major, ma-
forts, mai mare ; rus. mai6r. V. major).
Ofiter superior de gradu cel mai mic gi In-
sArcinat cu detaliile serviciului $i cu admi-
nistratiunea si cu comanda unui batalion
sad divizion.
maTorie f. Fam. Gradu sad calitatea de
major.
maTordom $i majordom in. (fr.
majordome, d. it. maggiord6mo sad sp. ma-
yordomo, care e mlat. major dOmds, mai ma-
rele casei). $efu servitorilor unui suveran
in evu media In apusu Earopei.
maTstor, -ur gi marstru m. (vsl. bg.
slrb. mdjstor, d. ngr. malgjistros, malstoL
MM
- 769 -
ros, care e lat. Magid& 0 it. maestro, de
uncle $i germ. meister $i, de aici, ung. mes-
ter. V. master). Vest. Mester (In vre -e
meserie).
* maluscula $i majuscule f., p1. e
(lat. majdsculus, -1a, maricel, -cicA). Liters
mare, capitals, ca cele cu care se Incepe fraza
ori un nume propriu (In opoz. cu mind-
scald) Adj. Litere nraftiscule.Fels -sc6 la.
mkt& f., pl. mdii (ung. mdzsa, cantar,
balants (mdzsdlni, a chitari], de unde $1
sIrb. rut. nraia). 0 veche masurA de greu-
tate egala cu vre-o suta de ocale $i care, In
urma, se Intrebuinta mai ales la pescarii
(De aceia $i Petru Rams, In legendA, e nu-
mit majar". lorga, Negot. 228). Ad. Trans.
Bac. 0 suta de funti on $i de kg. : o maid
de sare (BSG. 1937, 88). Est. 0 legAturA de
mai multe table de tinichea. V. cantar.
* majolica, V. maTollca.
* major, -a adj. (lat. mdjor, -6ris, mai
mare, d, magnus, mare. V. major, maT 4,
maTestru). Forld majord, forts irezistibila,
independentA de vointA (o boala, o ploaie
$. a.): n'am putut vent din cauzd de fond
majord. Jur. Care a ajuns la majorat. Muz.
Gama majord. V. gams.
majorat A., p1. art (d. major). Vtrst-
nicie, starea omului major (trecut de 21 de
ani, clnd are pe deplin drepturile personale)
Timpu ctt omu a major.
* maTordom, V. maTordom.
majorez v. tr. (fr. majorer, mlat. ma-
Oro, -Ore). Maresc, sporesc.
* majoritar, -it adj. $i s. Care face
parte din majoritatea deputatilor ori a po-
porului, ca guvernu fats de opozitiune sau
ca Romanii fatA de Unguri $. a.
majorltate f. (mlat. majoritas, -Otis,
de unde vine engl. majority si de unde a-
poi s'a rasptndit la Fr. $i Rom.). Majorat.
Cea mai mare parte din voturi Intro adu-
nare : rninistru susfinut de majorilate. Plu-
ralitate, eel mai mare numar: majoritatea
oamendor e rea. Majoritate absolutd, ju-
matate de voturi plus unu ori mai mult.
Majoritate relativd, pluralitatea voturilor
Iata de alti concurenti In parte. Majorilatea
unei adundrl, partea care are cele mai multe
votun (guvernu). V. minoritate.
majuscule, V. maTuscula.
* maki m., pl. tot asa (cuv. tea caracterula
exotic).
Lemur.
mal n.,'pf. art (rude cu alb. mall, munte). d. male, rat), si dictio, zicere. V. dIctlune).
'farm, ptimIntu cu care se margineste o apa:Blestem. Si - icjle.
male riului, al laculul, al maul. Pamint
care se Malta ca un mal de rte: un mal s'a V. mahler). Est. Pop. Femeie grass. V.
surpat paste lucrdtoril care lucrad in mt. basoldina, codosca, misit.
Fig. Om foarte tnalt $i robust. A da de
mal, 1. a ajunge la mai, 2. a da de OA a
arunca de pe mal to jos $i (fig.) a rapune,
a dobort. A ajunge la mal, a ajunge la loc
sigur. A to Theca ca Tiganu, la mat, a face
fiasco tocmai ctnd erai aproape de reusita.
male f. aunt [de unde $1 bg.] mala).
Est. Drisca, instrument de lemn cu care zidarii
netezesc teneuiala. V. mistrie.
www.dacoromanica.ro
MAL
malac m. (vgr. mdtakbs, moale, delicat,
de unde $i bg. malak, malac. Cp. $1 cu ung.
malac, puree!). Turmac, vile! de bivol.
* malachite, V. malahita.
malacov n., pl. oave (d. forma turnu-
lui Malakov, un fort care apara Sevasto-
polu $1 care a fost luat cu asalt de Franceji
la 1855). Crinoline, un fel de rochie foarte
Infoiata (pin ajutoru unor vergi $i balene)
Si care era foarte la mods pe la 1860.
* malahita f., p1. e (vgr. malahltes gt
molohites, d. maland molohe, nalba ; lat.
malachiles molochites). Min. Carbonat
idratat natural de cupru (1-12 Cu 2 C05),
care se gaseste supt forma unei petre de
un verde frumos catifelat $i care se poate
taia $i lustrui frumos $i care se Intrebuin-
teaza $i In picturA p. vapseatia verde mine-
rals. Cea mai trumoasa malahita se gaseste
in Siberia.
malaTy V. mictlaT.
* malarle I. (it. male On e, aer rain). Fri-
guri palustre : malitria era pac"stea Cam-
panili romane.
malcaveil m. pl. (cp. cu rut. mIdskayeei,
o buruiana). Mara. Un fel de garnitura firs
gust pe marginea unei haine. Tivitura prost
cusutA la o rochie.
malcocT m. (dupa numele unui sef ta-
taresc navalitor). Est. V. cTucTulea.
maldac n., pl. e (ori var. din maldur,
ori d. mgr. manddkis, snop). Est. Cantitate
de lemne ctt de abea ar ajunge ca sa umple
un car, $i de aceia, ca sa parA mai multe
c1nd le vinde, taranu le maldaceoty". Gluga
de strujeni.
maldar (vest) $i maldur (est) m.
(mgerm. maiden, azi mailer, banita, lemne
ctt !neap °data in car, de unde $i pol. maldr
0 maiden. Dar poate fi $i infl. de mandel,
capita de 15 snopi ; mlat. mandato, 15 bu-
cap. Cp. Bern. 2, 11). Snop de ftn, stuf, co-
ceni, vergi $. a.
* maleabli, -a adj. (fr. malleable, d.
lat. malleare, a bate cu ciocanu, cu maiu).
Fiz. Care se poate suptia batindu-1 cu cio-
canu sau treelndu-1 pin laminator : metal
maleabil. Fig. Care se poate modela cum
vrei, care cedeaza : caracter maleabil.
* maleabilltate f. (d. maleabil). Fiz
Calitatea de a fi maleabil. Fig. Maleabilita-
* maledictluue I. (lat. maledictio, -onis,
malercrt f., p. i (rut. mahl6arka
* malic, -A adj. (d. lat. mdlum, mar).
Chim. Se zice despre un acid care exist& In
mere $i In alte poame.
* malign, -a adj. (lat. malignus, d. ma-
ims, rail V. benign). Gray, periculos, vata-
mator, vorhind de boale: dalacu se numeste
yi pustule' malign& Adv. In mod malign.
malignitate f. (lat. malignttas). Ca-
racteru de a fi malign.
49
MAL
- 770 -
malin, V. mann.
* mantle's, -gasii adj. (lat. malitiosus),
Nuncios. Adv. In mod malitios: a zimbi
malitios.
* malltiozitate f. (lat. malitiOsitas,
-atis). Caracteru de a fi malitios.
malortis, -a s. si adj. (rus. Malo -rdss,
adica Rus mic"). Ucrainian, Rusnac, Rutean,
Hahol (Rus din Rusia mica, din sud).
malotea si (est si) miloterk f., pl. ale
(turc. [d. ar.] mallota, malluta, mahlute,
ngr. mi/ott, blank, subs, d. vgr. me/ote,
blank, mations, blanit, d. me/on, dofic me-
lon, oaie; lat. meldta si mente, bland de
oaie; it, melOte, pv. melota, fr. melote ; sirb.
ma(vfluta). Rar. Manta blanitil pe care o
purtati odinioara cocoanele, iar astazi la-
rancele bogate. Si marotea (RI.). V.
scurteTca.
* maltratdz v. tr. (fr. maltraiter, d.
mat, raa, si trailer, a trata). Tratez rau cu
vorba sau cu fapta. V. Strepezesc.
malt n., p1. uri (germ. malz engl. malt,
ft. malt). Slad, orz Incoltit artificial, uscat
i despoiat de germini si care serveste la
facerea berii.
malvacda, -de adj., p1. f. tot a$a
(lat. malvace :s d. malva, nalba). Bot. Din
familia nalbei : plantd malvacee. F. p1. Fa-
milia de plante al caror tip e nalba.
* malversatiune f. (fr. malversation,
d. malverser, a delapida bani publici, d. lat.
maleversari, a se afla prost. V. vhrs, in-
virtesc). Barb. Delapidare, deturnare,
mIncAtorie de bani publici. $i -ape.
mama f., pl. e (lat. mamma, mama,
rita ; fr. maman, mama ; sp. mama, mama,
pg. mamdi, MA; ngr. mama, mama; vsl.
sirb. rus. mama, ung. mama). Femeie (sail
femelA) care a nascut, care are copii (sail
pui) Fig. Epitet respectos adresat unel fe-
mei din popor mai batrtne de cele mai ti-
nere : mama Reana. Termin de gingasie
adresat de o mama sail de altA female unui
copil (cela ce e un non-sens): astimpatif-te
mama I Aceia care tngrijeste ca a mama :
regina Elisabeta a Romamil era o mama a
saracilor. Tara, locu de unde a tnceput un
lucru : Grecia a mama artelor. Cana izvor:
lenea e mama sliraclii. Mama noastrif co-
mond, pAmtntu. Mama credinciasitor, bise-
rica. Patria mama, tars care a fundat o co-
lonie. Limbd mama, limba din care s'a dez-
voltat &tele. Regina mama, regina care nu
mai este pe tron si al carei fia domneste
in locu regain' mort on care a abdicat.
Mama paduriT, female foarte urltA din
povesti. Mama plolf, caloian (Gorj).
In Mold. (sec. 17) si imii, barna sibling'',
neobisnuit Is vocativ (din malsal cu 1
sprijinitor ca In Init). In Munt. Olt. (si azi)
mums, neobisnuit la vocativ (din mdmtni,
mamini, lat. pop. la ac. mammanem). Prov.
Pentru unit mama, st pentru calif ciumd,
se zice ctnd Iii parte unora in dauna altora.
www.dacoromanica.ro
MAN
mameler adj. Al mamelelor.
* maiveila f., pl. e (fr. mamelte, it. main-
mella, d. lat. mamilla, dim. d. mamma,
tits). TItA, organu care secreteaza laptele la
femei.
* mamelac m. (fr. mameluk si moms-
lank, d. ar. mamluk, sclav). Soldat dintr'o
militie Mare din Egipt (instituiti la 1254,
Invinsi de Napoleon I la 1798 la Piramide
si exterminati la 1811 de Mehemet-Ali fiMd-
ca ajunsese incomozi). Fig. Partizan fa-
natic al unui suveran, al unui om de stat
s. a. V. pretorian, Tenicer si automat.
* mamifdr, -a adj. (d. lat. mamma,
Ilif, si fer ca In fructifer). Zool, Care are
mamele. N. p1. Prima din cele chid clase
de animate vertebrate, caracterizata pin ma-
mele. Mamiferele se impart to doua marl
grupe : placentare si neplacentare, Prima
grupA cuprinde 12 ordine : primatele, lemu-
rienele (sail prosimienele), chiropterele, car-
nivorele, pinipedele, insectivorele, rozatoa-
rele, proboscidienele, artiodactilele, Iperiso-
dactilele,cetaceelesi edentatele; a dotia grupa :
marsupiale.'e si monotremele. Toate mami-
ferele nasc pui vii, pe care-I nutresc cu
laptele produs de mamele. Mamiferele au
doi plamtni, un creier si o anima ; toate,
Mara de cetacee, ad patru extremitatl sau
membre, care se numesc mini; p:cioare sad
labe. Pintre ele-s animalele cele mai marl.
mamba si mamina, V. namila.
memos si memos m.(ngr. mdmmos, d.
mami, mantra moasa). Rar. Medic care pro-
feseaza obstetrica. V. ginecolog.
mamule, V. momITeq
* mamut m. (fr. mammouth, d. rus. ma-
mont $i mamut, cuv. lust de la Ostiaci, din
Siberia). Un fel de elefant must mai mare de
ett eel de azi si care a trait In Europe si'n
Asia In epoca caaternara. El era acoperit de
un par lung, fund -cA trAia Inter, clima rece,
si azi se mai afla. ca Visit pin Siberia.
* -man, -ft (din -manie), sufix care In-
seamna , iubitor exagerat de": biblioman,
meloman. V. -fil, -fob.
manaf m. (turc. manav, vInzator de poa-
me ; bg. manaf(inl, Turc din Asia Mica
pron.)). Vechl. CIrjalia (dupA numele lui
Manaf (sail Manah) Ibrahim (un sef din ceata
tut Pazvantoglu), care a plrjolit Oltenia la
1802-03.
mana 1., pl. a (ngr. si vgr. manna, d. ebr.
man). Un aliment miraculos pe care, dupA
cum zic Jidanii, Dumnezea 11-1 trimetea for
pe end umblaa vagabonzi pin desert. Fig.
Aliment abundant si eftin sau alt chilipir :
bugetu a mona multora. Productiune, spor:
mana cimpurilor, a vacilor. Un suc dulce
i gros care picurA din nista varietati de
frasin (V. mojdrean). Pirpoala, o boala a
vitei de vie cauzatA de ciuperca parazita
plasmcipara (sat, peronOspora) viticola (fr.
mildiou, engl. mildew), si care se evitA stro-
pind vita cu o solutiune de sulfat de cupru.
 771
MAN
o boala cauzata vegetatiunil de o ploale cu
soare. Aland de ape, o graminee acOatica
(Arlyciria aquatica [sail spectabilis). Mana
Jidovului, smeura (Trans.).
manta f., pl. e (rut. rus. mdmka, manta,
d. mama, mama). Est. Doica, femeie care,
In schimbu banilor, alapteaza alt copil.
mandament n., pl. e (d. mandez. V.
comandament). Actiunea de a manda,
ordin, Insarcinare. Scrisoare adresata de un
episcop catolic poporanilor lui.
mandanea f., pl. ele (turc. -nil, dupe
SAM.), Marginca de gums a suprafetei biliar-
dului.
* mandant, -A adj. ai s. (lat. mdndans,
-antis). Cel care mandeaza, care da cuiva
un mandat (o Insarcinare) de a lucra In nu-
mele lui.
mandarin m. (pg. mandarim, care
pare a fi scr. mandolin, expert In petre pre-
tioase, consilier, ministru s. a.). Tit lu dat de
Europeni functionarilor public! In China. Fig.
Iron. Personagiii influent. Arbore care pro-
duce mandarine.
mandarinat n., pl. e. Functiunea (ca-
litatea) de mandarin.
* mandarins f., p1. e (fr. mandarine,
care pare a veni d. mandarin). Un fel de
portocalA mai mica, mai Inchisa la coloare
$i mai aromatics si a care! coaja se des-
prinde foarte u$or.
mandarinizm n. Sistema probelor
la care-s supusl In China eel de aspira sa
devie mandarin!.
* mandat n., pl. e (lat. mandatum, lucru
mandat cuiva). Attu pin care o persoana li
cla alteia putere de a lucra In numele el (In-
sarcinare) : a-fi implini bine mandatu (de
deputat, de ex.). Rescript papal care man-
deaza sa i se dea cuiva primu beneficifi va-
cant pin moarte. Ordin de a face sa vie un
prevenit inaintea until tribunal (mandat de
aducere), de a-1 aresta (mandat de arestare),
de a1 depune In arest (mandat de depunere).
Ordin (scris pe hirtie) de a se plati la ve-
dere oare-care sums cuiva. Mandat postal
(sau telegrafic), hirtie eliberata de un biu-
roil postal si In care e indicata o sums care
poste fi achitata In on -ce biurou postal.
Mandat comercial, elect negociabil pin care
o persoana e invitatA sa plateasca alteia sat)
la ordinu el o sums la o epoca anumita si
care Eiffel% de polite pin mentiunea neac-
ceptabil" gi clauza Map° 'fere WA plata". V.
procure.
* mandatary -A s. (lat. mandataries).
Care are mandat sail procura de a lucra In
numele altuia.
* mapdatez v. tr. (d. mandat; fr. man -
dater). Inscria pe un mandat (o sums de
plata .
mandea m. V. tandea.
mandez v. tr. (lat. mandare, d. manus,
mina, $i dare, a da, adica a da In mina".
V. comand). Jur. Pornesc, daft ordin : a
manda ceva cuiva.
www.dacoromanica.ro
MAN
* mandibula f., pl. e (lat. manclibula $i
d. mdndere, a mesteca, a mtnca. V.
maninc). Anat. Falca de jos. Fie-care din
cele dotia parti ale ciocului pasarilor. Partea
proeminenta a gurii insectelor,
* mandolina f., p1. e (fr. mandoline, cl
it. mandoline, dim. d. mandala, mandora)-
Un fel de cobzt mai mica ei mai frumoask
cu patru coarde metalice duple, dispuse gf
acordate ca si la vioara $i care zbirnlie a-
tinglndu-le cu o pans.
* mandera 1., pl. e (fr. mandore, Ild
pandore, lat. pandtira, vgr. pandara; it
manddla. V. mandolina). Un fel de cobza,
astAzi parasitA. V. $i tambura.
mandragOra, V. matragunA.
1) mandra f., pl. e soft mendre (turc. bg'
strb. mcindra, stink, mrom. ocol de vite".
d. it. ngr. vgr. nuindra. V. arhImandrIt).
Dun. de Jos. Ingraditura de pastrat pe$tele
vie (cotet, horet, juvelnic).
2) mandril f., p1. e sau mendre (cp. cu
geandrd). Ban. Mamaliga. Trans. vest. Pine
prAjita'n untura. Munt. Mold. Fig. Iron. A-fi
face mendrele, a-ti face gustu, a to purta
cum its place (de ex., furind on Inseltna).
* mandril m., p1. 11 (cuv. care pare a fi
indigen din Ghineia). Un fel de maimuta mare
cu capu ca de tine, cu uncle part! ala cor-
pului colorate ros gi albastru si care traieste
pin vestu Africii.
manes f., pl. ele (turc. mane). Ctntec tur-
cesc melancolic.
* manechin n., pl. e (01. manneken
[= germ. manncheni, dim. d. man, om.
Cp. cu arlechin). Figura to forma de om fa-
cuta din lemn, pale, hirtie, ceara $. a. 0i de
care se servesc pictorii, croitorii, cei care
Invata scrims si altii. Momlie de speriat pa-
sarile din semanaturi. Fig. Om fara vointa
si din care fad ce vrel, marioneta.V.cTuha.
* manej n., pl. e $i art (fr. manage, d. it.
moneggio, care vine d. maneggiare, a mania,
a mlnui). Locu (Ingraditura on sala) In care
se Invata calaria.
manela f., pl e (ngr. manilla, d. it. ma-
nella, care vine d. mano, mtna). Sud. Drug
de lemn, ca de vre-un metru si ceva, care
se pune de-a curmezisu u$ii si se prinde In
ceva pin Auntru ca s'o tie bine Incuiata.
Plrghie de rtdicat greutatI. In sctndurarie,
prajina de brad lungs de vre-o ,4 metri.
manerca f., pl. i (rus. manerka, id.). Est.
Garnita, bidon.
* mane, thekel, tares, cuvinte care
Inseamna ciniarit, numdrat, Imparlit si
pe care o mtna invizibilA le-a scris ca o
amenintare profetica pe zidurile salei In
care Baltazar se deda ultimel orgii pe chid
Ciru (Cyrus) patrundea in Babilon (Cartea
lui Damn, V). Aceste cuvinte se Intrebuin-
teaza si astazi ca o Instiintare a soartei
cuiva,
MAN
- 772 -
mane*ca, V. manl*cia.
* manevrit 1., p1. e (rus. maneyr, p1.
d. germ. =newer, care e fr. manoeu-
vre, it. manovra, d. lat. pop. *manudpera
Imanu, cu mina pi Opera, opera, lucrare],
apoi *manOpera. V. metnopera). Mari
exercitii sail evolutiuni ale unei armate sari
flote. Fig. Manopera, uneltire, tertip ($i
propriu pi fig. se uziteaza mai mutt la pl.).
* manevrez v. (d. manevrif ; fr. ma-
noeuvrer). Pun pi mipcare, fac sä functio-
neze cu mina un instrument, o mapina : a
monevra cirma. V. intr. Lucrez cu o ma-
pins pompierii manevrail bine cu pampa
(Ca comanda Manevrati I). Vorbind de
trupe, de o Both, fac mipcari, evolutiuni :
cavaleria a manevrat bine. Vorbind de un
comandant, conduc, invtrtesc bine trupele,
flota: generalu a manevrat asa de bine, In
cit a taint retragerea dusmanulut. Fig. Unel-
tesc, combin o serie de actiuni, de dcmer-
sun p. un scop.
* manevrier, -Et adj, fr. manoeuvrier).
Care manevreaza bine: general manevricr,
oaste manevrierd,
mangala f. (turc. niankafa, pop. man-
gafa, cap mare, prost, foarte racit). Est.
Fam. Gogoman, prost: fa o mangafa fi CU.
mangal n., pl. uri (turc. manghal, man-
kal ; ngr. mangali, slrb. bg. mangal).
Vechi. Vas plin de jaratic ca sa incalzepti
lama. Ad. Col. Carbuni ptinpi pi pastrati p..
foc:un sac de mangal. In nord min-
gal.
1) mangfin n., pl. e (ngr. mcinganon. V.
mangealic). Vechi. Unealta.
* 2) mangan, V. manganez.
* manganez §1 mangan n. (fr. man-
ganese, it. manganese, d. mlat. mangndsia,
Dd. lat. magnesia, magnezie). Chim. Un me-
tal bivalent cenupia inchis, dur pi foarte sfa-
ramicios care exists In natura in stare de
oxid. Se altereaza In aer pi descompune spa
la 1000. Are o densitate de 7,2, pi o greutate
atomica de 54,8.
mangealic (ea dift). n., p1. uri (lure.
mangylyk, mangalyk, mengenik, balista, d.
ar. al-manganyk, care e mgr. manganon ;
sp.almajaneque.V.mangan 1, mifinggilad,
minghlnea). Veda. Balisth. Mapina de ri-
dicat greutati. Azi. Olt. Pirghie (rev. I. Crg.
3,347). Nita de despicat. V. vincT.
mangir m. (turc. manghyr). Vechi. Muni.
Cea mai mica monecla turceasca de amnia,
un sfert de aecea. A da mangiru eel de a-
ttar, a da ortu popii, a churl. Pl. Bani, pa-
rale: a cere mangid. V. letcaTe, obol.
* manglier m. (fr. manglier, mai yacht
mangle,d. sp, mangle,care e malaiezu mang-
ghi-mangghi). Un copac aromatic pi rapi-
nos care crepte pe malu marii pin locurile
mocirloase din zona torida.
mange!, -oala i .17119 -A adj. pi s.
(V. mangolita). Sud. Un fel de pore elm
pi falcos care se Ingrapa upor.
www.dacoromanica.ro
MAN
mangoilta f., pl. mangidica pi
e (strb.
mangalac, de unde pi ung. mangalica, tan
fel de pore care se Ingrapa 'Ueda, originar
dirt Mongolia.). Sud. lalovita, vacs grasa. V.
mango!.
mangosit, -5 adj. (cp. cu ngr. manga,
copil ulitarnic; nu:natio, umblu haimana).
Fam. Pacatos, ticalos: mat mangositule I V.
farfasit.
* maniabil, -A adj. (fr. maniable). Care
se poate mania (minui) upor.
* maniac, -Et adj. pi s., pl. act,
ace.
mlat. manlacus, d. mania, manie; vgr. ma-
nikos. V. miniac). Relativ la manic: delir
maniac. Cuprins de o manic: ce maniac
* manicheizm n. (d. nzanichea). Erezia
lut Manes, nascut in seculu 3 dupa Hristos
pi care admitea doaa principii (a1 binelui pi
al raului).
* manicheii, -de s. pi adj. Adept al
manicheizmului.
* manicurent n., pl. e (aspect it. d.
mano, mina pi corrente, alergator, adica ,,pe
care alearga mina"). Est. Palimar, calindru,
balustrada de scara (In limba duigherilor).
1) * manie f. (vgr. mania, de unde vine
pi rom. made). Nebunie partials In care
imaginatiunea e izbita de o idea fix& mania
persecutiumi (cA esti persicutat) Fig. Obicei
bizar, ridicul: a avea mania discursurilor
funebre.
2) * -manie (d. manie 1. sufix care In-
seamna iubire exagerata de": bibliomanie,
* maniere f., pl. e (fr. maniere, d. un
yacht adj. fr. manirr, -!ere, care e la Inde-
mina, care se face cu mina, d. main, mina).
Mod particular de a lucre, de a to purta
purtare (cuviincioasa): acest tInelr are o
frumoasa manierd de a vorbi cu cei bOtrInt,
e: n'are nici o manierd (e mojic). Coda Mania-
relor elegante, cartea cu regulele bunei cu-
vi'mte.
* manierat, ..fi adj. (fr. maniere). Care
are bune maniere. Fig. Afectat : om, sill ma-
nierat. Adv. In mod manierat.
* manierizm n., pit e (fr. manierisme).
Defectu de a fi prea manierat.
* maniez v. tr. (fr. limier, lid. maneler,
tat. pop. *manizare, it. maneggiare, a mInui,
d. lat. manus, mina. V. manej, manela,
remaniez). MInuiesc, umblu cu, 1ntrebuin-
fez : a mania armele, nista ban!, (fig.) o
limbd.
1) manifest n., pl. e (fr. manifeste, it.
manifesto). Declaratiune publics scrisa facuta
de un suveran, un om politic, un partid:
manifestu ducelui de Braunschweig (1792)
provoca indignarea Franciii.
2) manifest, -a adj. (lat. manifestos).
Evident, notorid eroare manifesto, hot
'manifest. Adv. In mod manifest.
3) manifest pi -ez, a -it v. tr. (fat.
manifestare). Fac cunoscut, arat, exprun:
Ind manifest bucuria, Yointa. V. intr. tqic
MAN
- 773 -
manifestaflune publica : poporu a manifestat
strgind ura". V. refl. MA exprim, tmi mit
sentimentele, voinfa, puterea: Dumnezed se
ntanifestd pin operele tut.
* manifestatitine f. (lat. mantleshitio,
-dais). Acpunea de a manifests, de a -ti ara-
ta publicamente sentimentele, opiniunea po-
litico (ob. -are). A face manifestuflune
(ob. -Atte), a to aduna si a striga arattn-
du-ti sentimentele.
manina, V. namila.
* maniac m. (fr. manioc, sp. pg. man-
dioca, cuv. luat din limbile americans). Un
gen de euforbiacee din care fac parte nista
marl ierburi diti America si a caror radacinfi
curafata de un principle veninos pe care-I
confine, dS o Mina din care se face o pine
numita de Spanioli cazabe si o fecula nu-
mitA tapio:a. V. tapioca.
* manipul n., p1. e (lat. manipulus [d.
manus, mina si *plere din im-plere a urn-
plea], legatura de fin care In timpu lui Romul
servea ca steag. V. manuchT). A treia par-
te a unei cohorte la Romani (vre-o 200 de
oameni supt imperia).
* manipulant s. (d. manipulez; fr. ma-
nipulant). Care mampuleaza, care mina un
vagon de tranval electric.
* manipulator, -oare s. Care mani-
puleaza, mtnuleste, umbla cu : manipulator
de medicameute, de ban; public!, S. n., pl.
oare. Aparat tntrebuinfat in telegrafia elec-
trica la transmis telegrame tntrerupInd saa
stabilind curentu (V. receptor).
* manipulez v. tr. (d. manipul ; fr. ma-
nipuler, it. manipolare). Mtnuiesc, umblu cu :
a matupula un vagon de tranvai, tnedica-
mente, ban!, scrisori (la posts).
manioca f., pl. site 5i Sti, see 5i ;el (rtis.
manly fa, d. mantiia, mantle). Acea parte a
camasil care acopere peptu. in est si
mandoca.
manila f., pl. e (ngr. manitsa, manson).
Flm. Un fel de stota din care se facelift
anterie, rochii s. a.
* manlvela 1., pl. a (fr. manivelle, vfr.
menevelle, it. manovelta,d. lat * manubella,
mandbula saa manibula, a. I.). Coarba, co-
lataa, miner de care apuci ca sa'nvIrtesti
roata. V. tumburuc.
* manometru n., pl. e (format de Fran-
cezu Varignon [1954-1722] d. vgr. mantis, sup-
fire, rar, nu dens, si metron, inasurA). Apa-
rat de masurat tensiunea (Witt elastics) a
unui gaz (a aburului).
* mandpera f pl. e (fr. manamv -e supt
infl. lui opera. V. manevra si manufac-
tura). Pl. Manevre, uneltiri, tertipuri.
* mansardit f., pl. e (fr. mansarde, d.
numele arhitectului Mansard it 1666]). Ca-
mera In podu unei case.
* manstane f. (lat. mansio, -kids, d.
manere, mansum, a cantina; fr. maison,
east). Popas, stafiune (la Romani).
www.dacoromanica.ro
MAN
* mansuetudine f. (lat: mansuettido,
-tidinis). Blindeth, amabilitate, indulge*.
* manoetiti f., pl e (fr. manchette, dim.
d. manche, mlneca. V. mineca). Acea parte
a minecii camasii care e la pumn si care
poate fi si mobilif. Vulg. si menjeta,
(rus. manidta). Ar fi mai frumos minecutd.
* mansion n., pl. oane (fr. manchon, d.
manche, mimed). Cilindru de bland saa de
postav, de forma unei mlneci scurte si groase,
deschis la amindoaa capetele 5f to care da-
mete fin minile iarna ca sa nu le fie, frig.
V. colceag.
manta 1., pl. ale, fats di (rut. mantd poi
manta, mantels femetasca, mantel, manta;
rus. strb. mdntija, vsl. manatija, germ. man-
tel, ngr. manti, manta; it. manto, mantello,
mantiglia, pv. manta, mantell, fr. mante,
=Weals, niantille, sp. pg. manto, manta,
sp. mantilla, pg. mantitha, d. mlat mantum,
mantellus, cl. manteltim, servet, vat man-
tele, prosop [de orig. gal. on sp ], de unde
vine si ngr. mantili, basma]). 0 haina care
se poarta pe deasupra tuturor celor-lalte
and e frig sail pious (0 poarta de ordinar
soldafii si ofifern si Wulf mai bogafi, far
civilii poarta palton, 51 faranii cei-lalfi su-
man. la are tnapoi la sale o gala care o
fine strinsa si tricrefita). A-fi gelsi mantada,
a -ti capata beleaua (dupa Intimplarea unuia
care Oise o manta, si altu pretindea sa-I
dea si lui o bucata din is). Manta de vre-
me rea, persoana care sufere in locu tau
cind e nevoie V. chepeneag.
manta 1., pl. a (fr.mante) 5i (ob.) marl-
tie 1. (vsl. mat:11111a, rus. manilla. V. man-
ta, manloca). Haifa de mare ceremonie
purtata peste toate cele-lalte de suverani si
de prelaf I (Tot cu mantie ti reprezenta pictorii
pe artisti).
mantel n., pl. e, mantel& si mantila
f., pl. a (it. mantello, fr. mantille [d. sp. man-
tilla], din acelasi rad. cu manta). MantAluta
de damn.
* manual, -A adj. (fr. manuel, d. lat.
manualis, d. manus, mina; lat it. manuale,
carte de buzunar, de unde si ngr. manudli,
sfesnic de biserica). Care se face cu mina :
lucru manual. S. n., pl. e. Carte care, supt un
volum mic, cuprinde notiunile esenfiale unei
stifle on arte : manual de filologie. Est.
Condicufa p. servitori. Adv. Cu mina: lu-
cruri facute mauual.
* manufactura 1., pl./ (fr. manufac-
ture, d. mlat. manufactura, format d. lat.
maul( factus, facut cu mina. V. manopera.
Cp. cu rocodele) Mare fabricafiune de pos-
tavuri, stole, pima, panglici, covoare, oglinzi,
arme s. a. Fabrics In care se fac asemenea
lucruri.
* manufacturler, -fi adj. (fr. manu-
facturier), Relativ la manufactura: Industrie
manufacturierd. Subst. Fabricant on negustor
de marls de manufactura.
* manumtsitine f. (lat. manumissio,
-dn(s). Jur. Liberarea (emanciparea) until
sclav on verb.
MAN
- 774
manuscript n., p1. e (lat. manu-scriptus,
serfs cu mina). Carte scrisa cu mtna (In opoz,
cu imprim t sae tipdriturd). Se zice mai
des manuscris( forma romanizata, ca extract,
product $i extras, produs) Si se Intrebuin-
jeaza al ca adj.: o carte manuscrisd.
* manutanta f., pl e. Stabilimentu in
care se face pine p. armata. Manutanfd
e o forma greaita al vulgarii. Corect e ma-
nutenthine (fr. manutention, mlat manu-
tentlo), compus din manuca In manufacturd
ai tepfiune ca'n detenfiune. nsemna la In-
ceput tinere cu mina", apoi luarea unei
estiuni", apoi manipularea unor producte"
Mina, de ex.) ai, in sflrait brutarie military ",
Poporu zice ai molotanfd.
* mapamend situ -and n., p1. e $i an
(fr. mappemond4, d. lat. mappa mundi, harta
lumii). Harty care reprezenta globu terestru
Impartit to dotia emisfere.Maparnurid ceresc,
harta plans a boltei cu stelele. V. planls-
Ter.
* maps 1., pl e (lat. mappa [env. punicj,
aervet, de unde ai it. mappa ai germ. mappe),
Portofoliu, taaca sail scoarte de carton de
tinut birth. Plic gros care contine vre-o 10-
12 plicuri marl ai mici $i tot atttea foi de
hirtie ai care se vinde la librarie In loc de
cutie, care contine mai multe plicuri ai foi.
* marabut m. (fr. marabout, d. pg. ma-
rabuto, care vine d. ar. marabath, evlavios,
d. rabath, a fi tare, rabatha, a lega). Preut
musulman de un caracter ascetic (V. hoge).
Un fel de barza din Africa ai India (Supt
aripele lui se afla niate pene fine Intrebuirt-
tate odinioara la palariile femeieati).
* marafet n., pl. art (din mai vechiu
martfet, d. turc. ar. ma'rifet, talent, genie,
abilitate, arta, stiinfa,calitate). Vechi. Dibacie,
pricepere. Mijlocire, tntermedia. Mai pe unlit).
Artificia, airetlic, tertip. Azi. Fam. Lucru ac-
cesoria, ornament salt ceva caruia nu-i ga-
seati numb imediat : marina avea la roatd
un marafet care o fdcea sd meargd bine.
Pl. Mofturi, marazuri, nazuri, fasoleli: a face,
a umbla cu marafeturi.
marafetds, -oasa adj. Fam. Care face
marafeturi, mofturi, prea multe formalitati on
ceremonii.
marafetuTesc (m a) v. refl. (d. marafet).
Fam. Rar. Fac marafeturi.
marama (Munt.), mahrama $i ma-
frama (vechi), naframa $i naframa
(Mold. Trans.) f., pl. e $i d..dmi (turc, ar.
mahramd, basma de buzunar, de unde ai ngr.
mahramds, val femeiesc; bg. mahramd, ma-
rama, rut. bahrdma, rus. bahramd. Cp. cu.
t ataramd). Basma mai mare, atergar on bro-
boada suptire. La Ora, broboada de mireasa
Si basma de mire ore de vornicel. Fig. Poet.
Val de mireasa. A-ft pone marama, ate ma-
rita. Pl. Hora de dupa cununie ai melodia ei,
numita ai nuneasca. §i mar-, vechi
mahr-, In Olt. 5i hrama.
www.dacoromanica.ro
- MAR
marangdz m., p1. fl (turc. maranghoz,
d. ngr. marangds, care vine d. it. maran-
gone, dulgher; bg. ntarangoz). Dun. de fos.
Dulgher care face cheresteafia unei corabii.
Fig. Iron. Om de un aspect necivilizat, mi-
tocan : un marangoz din Btfddlan (maha-
lam din vale a Galatilor). In sudu Mold.
marangoci pl. tot oct. V. magopet,
cToillgar, bascalID, tutuTan.
marar, V. milrar.
* maravedi m., p1. tot aaa (sp. mara-
vedi, d. ar. mordbitt, un nume de popor). 0
moneta spaniola care, la origine, era de aur,
apoi de argint, apoi de anima, In valoare de
un ban ai jumatate.
mares n., pl. art (turc. maraz, d. ar.
maraz, boala, care vine d. gr. marasmds,
marazm ; d. turc. vine ngr. mardzis, alb.
mards, Orb. maraz). Vechl (malirrkz). Por-
nire, necaz, ciuda. Azi. Mold. Iron. A
face marazuri, a face mofturi, a to strimba
(ca sa piaci on fiind-ca nu-ti place tie):
pared eras nista maimufe care fac mara-
zuri la ctrc (Neam. Rom. Pop. 6,190), de a-
tund (de la Mate) nu-mt mat face mara-
zuri fiapa) sl trece pin apd ca pe uscat
(Pantile, Vazdutrul, 1916, 15), V. marafet.
* marezm n,, p1. art (vgr. marasmds, d.
maratno, veatejesc, slabesc. V. amarant).
Topire pe picioare, lfncezeala, eonsumptiune,
perderea puterilor fizice ai morale din cauza
unei adInci tntristari.
mare f. V. mar 2.
* marcant, -ft adj. (fr. marquant, d.
marquer, a marca). Barb. Insemnat, distins,
ilustru, important: persoand marcantd.
* marcasite 1., p1. e (fr. marcassite, d.
ar. markaitha ; ngr. markdsi). Min. Bisul-
fura naturals de ter (Fe Ss), numit5 si pi-
ritd alba, care e o peatra galbena ca auru
ai care se Intrebuinteaza in giuvaiergerie.
* marcat, -ft adj. (fr. marque, it. mar-
cato). Accentuat, pronuntat, bine indicat: a
avea trelsdturi marcate. Fixat, asignat, In-
semnat: moment marcat. Adv. In mod mar-
cat, distinct: a data marcat.
marcatat, V. macorteata.
* marca 1., pl. mare( (fr. marque, d.
marquer, a marca ; rus. rut. mdrka. V. mar-
chez, margine). Stampila, semn facia pe
un obiect ca sa-1 recunoati, emblems, blazon,
herb : marca pe rate, marca de fabrics,
marca !met fart. Timbru postal. Jeton, bu-
cata de metal on alt-ceva In forma de me-
dalie, Intrebuintata la joc on la alt-ceva.
O moneta de argint germane (mark) In va-
Imre de 1 franc al 114 la 1916. 0 veche
_masura de greutate, Impartita In Moldova
to grivne (1orga, Negot, 228). Fig. Semn, in-
dicia : marca mizerui. De marca, marcant,
tnsemnat, ilustru (de multe orl iron.): tachtst
de marca. Marcile postale s'aa Intrebuin-
tat Inttia call la 1831 pi chear la 2 Mai 1731
In Credit. In Anglia all aparut la 6 Mai 1840
MAR
- 775 -
marcher, a -ca v. tr. (fr. marquer,
vfr. merquer si mercher, germ. merken, a
marca, a observa, d. merk-, semn. Merquer
s'a prefacut si marquer dupA it. marcare. V.
remarc). Pun marca, tnsemnez : a marca
raft.
marchldfin fi -tan m. (pol. markitan
si markietan, rus. markildniti, ung. mar-
kotan, d. germ. marketender, care e it. mer-
catante si mercandante = mercante, merca-
tore, vfr. marchedant, marcheant, nfr. mar-
chand, d. lat. mercari, a face comercia, pop.
mercatare, d. mercatus, tlrg. V. comer -
c10). Negustor ambulant de mArfuri mArunte
(lipscanie, manufacturA, galanterie), marfagia,
tolbas, coropcar. V. mamular.
marchldanfe vi tante f. (d. marchi-
dan,-tad). Negustoria sau marfa marchidanu-
lui. V. marunti*.
marchiz m. (fr. marquis, vfr. marchis,
infl. de it. marchese, d. germ, mark, lat.
margo, margine, hotaroi sufixu lat. -ensis,
fr. leis, -is st it -ese). In vechime, In apusu
Europei, sefu unel moil de la hotaru
pe care-I apara cu armele. Nobil 'titre duce
fi conte. V. pircalab.
marchlzat fl., pl. e (fr. marquisat. it.
marchesato). Demnitatea sau title de marchiz.
Domeniu unui marchiz.
marchiza f., pl. e (fr. marquise, it.
marchesa). NevaslA de marchiz. Stresinli pre-
lungita sail acoperemInt pe stilpl ca sit olere
un adapost de ploaie.
marda f. (turc. marda, ceia ce se cere
peste valoarea unui lucru ; ngr. mardds,
frauda). Fam. Lucru prost, lepAdAturA. V.
furda.
mardalic n., pl. art (d. marda). Iron.
Sold.
mardeala f., pl. elf. Vulg. Trinteala,
!Wale : a minca mardeald la aleger
mardesc v. tr. (cp. cu ngr. be) __v, In-
vfllAtucesc). Vulg. Trag, cuiva o mardealA.
V. mardagesc.
mardeTike m. (cp. cu mardesc). Munt.
tIlhar si asasin de pin
Apas, scandalagia,
mahalalelor marilor orase mardefas de Bu-
curestf. V. grantae.
mardostat, V. matostat.
1) mere f., pl. mart (lat mare, it. mare,
fr. mer, pv. cat. sp. pg. mar). Ocean,
imensA Intindere de apA care acopere cea
mai mare parte a globului pamtntesc : co-
rabie de mare. Parte mai mica din aceastA
Intindere marea Neagrd. Suprafata imensA,
imensitate: o mare de nisip, de oameni. larbd
de mare. V. Tarba. A cerca marea cu de-
getu, a te apuca cu forte prea mici sa fact
un lucru prea mare. A promite marea
sarea, lucruri imposibile, pe dracu si pe tatA-
su. Pe mare, (Mold. nord. pe marea), pe
calea marina. Marea acopere aproape trei
sferturi din suprafata globului terestru fi
ocupA mult mai mult loc In emisferu austral
de clt In cel boreal. Adtucimea apelor mad'
e variabila, oscillnd In media Intre 3000 $i
www.dacoromanica.ro
MAR
4500 de metri. Dar pin uncle locurl existA
depresiuni chear pina Ia 8,613 metri (la Tus-
carora)si 9100 (la insulele Tonga). Ara marii,
pe lInga urmele multor minerale, contine to
disolu(iune multA clorurA de sodia (sore),
care se extrage din saline marine. Dintre
miscarile obisnuite ale marii, unele-s In-
timplatoare (ca valurile, care ajung ptnii. la
o Inaltime de 18 metri, dar al caror elect nu
se mai simte Ia 20 de metri supt suprafata
apei), altele-s regulare, ca fluxu, refluxu fi
curentele.
2) mare adj. (vgerm. de sus on gep. marl,
maret, mare). Foarte Intins In dimensiuni: om
mare (mai des: om Malt, tar mare se zice
mai des despre etate sau valoare); cal, casd,
pddure, inalfime, adincime mare. Inaintat
in elate: copil mart, frate mai mare, om
mare. Intens, puternic: Vint, ploaie, curent
mare. Fig. Ilustru, distins, genial, generos :
om mare (pin fapte on suflet). Care e fAcut
on zis de un om mare, care impune pin
valoare: fapte, cuvinte mart. Titlu dat su-
veranilor, demnitarilor fi altora: Stefan cel
Mare, mare logopt, mare cruce. hatd mare,
fecioara, virgina. Baler mare, boier !mem-
nat. Mare sr tare, omnipotent, care poate
face ce vrea. A te face mare, a creste mare,
a tnainta In etate. A vent mare, a creste, a
se lunfla riu a venit mare. A te Linea ma-
re, a face pe marele, a te arata mtndru, a-ti
da aere. Mare de ant, Inaintat In etate. Ma-
re cit Coate zilele, cit zida de mine (Fam.),
foarte mare. Mare (sal, lung) cit o zi de post,
lung si plicticos. S. m. p1. Cel marl, 1. cei
tnaintati In etate, 2. cel puternici, bogati,
influenti. Adv. Fam. Mutt, foarte : mare bun
mai era 1 Cu mare ce, cu greu, cu mare
greutate.
mare - cruce f. V. cruce.
mareTe f., pl. et (fr. mat*, derivat d.
mer, mare, dupa forma fara. accent mar).
Geogr. Fluxu si refluzu zilnic al oceanului.
Cauza mareii a atractiunea lunil fi soarelui.
mareeal m., pl. It (fr. mardchal, din
mareschalc, d. vgerm. maraschalc, d. marah,
cal [ngerm. mahre, mtrtoagAj, si scale, In-
germ. schalkJ servitor, adicA servitor care
tngrijeste call!". V. marfa, seneeal).
Generalisim Titlu acordat marilor generali.
Administrator al curtii si easel unui suveran:
maresal al palatului. Maresal de cimp, vechiu
name al generalului de brigadA In Francia.
V. e am b el an , mabeTngin, comls, rah-
tivan, silictar.
marfagia (d. marfd). Marchidan.
marfa f., pl mdrfi ft mai des n. mdr-
furl (wig, marha, avere [In bani], vite;
marha fi mdrva, vite, mufti; bg. dial. marea,
rut. marha, si [dupA rom.] marfa, d. vgerm.
mar!iJha, cal, ngerm. mtihre, mtr(oaga [V.
mareeal]; celtic marka, irlandez mark,
cal. Cp. cu lat. petunia, bani, pecus, vita,
si got. faihu, vite, proprietate, germ. vieh,
vita. Cp. si cu dobitoc si socotesc). Vechi
(marha, p1. e). Vita. Avere mobilA. Azf.
(marfa). Lucruri mobile de vtnzare: marfa
MAR
- 776 -
(nutria pravalie, dintr'un depozit, dintr'o
corabie. ($i azi to Maram. Trans. Ban. mar-
ha, vita. In Ban. [dupa strb.] si marva).
V. marfar si marhaTe.
* margaric, -A adj. (d. vgr. margaron,
margaritar, pin aluz. Ia coloare). Chim. Acid
margaric, care se obtine tratind un Corp
gras cu un corp alcalin.
* margarine t, pl. e (d. margaric).
Chim. Acid margaric combinat cu glicerina
si care se consume ca unt.
* merge f., pl. e (lat. margo, un cuv.
cattle. V. marna). Min. Argila care ton-
tine catch:: si care, chid e compacts, ser-
veste ca peatra litografica. Se tntrebuin-
teaza si la Ingrasarea ogoarelor.
marghiloman n., pl. e si url (dupA
numele lui Mihail Marghiloman, vestit vt-
nator, care obisnuia sä bea cafes fearta'n
rom. Era unchiu lui Al. M., seful conserva-
torilor). Cafea fearta'n rom, far azi si sim-
pla, dar turnata intro ceasca mare : dad
marghilomanuri pentru jucatori si cite o
turceascd pentra chibili. (VR, 1929,9 -10, 327).
marglifol, -Dal& adj., pl. m. li (ngr.
marlgjialos, ;;fret, smecher [de unde si turc.
mariol, haimana, netrebnic], d. it. mariolo,
mariuolo, Inselator la joc, pungas). Rar az!.
$iret, priceput la rele : ad lost un mar-
ghiol $i i-ad spus mencruni (Cost. 1,309).
In Serbia marghTol, frumos.
marghToleala 1., pl. elf. Fam. Actiunea
de a to marghioli : ce-i marghioleala asta,
ce-s marghiotelite astea ?
marghTolesc (ma) v. refl. (d. mar-
gigot ngr. margiolevo, lucrez cu siretenie).
Fam. MA prefac, ma fasolesc, ma sclifosesc :
la uile-te cum se marghioleste mitocanca
marghTolie I. (d. marghiol). Vechi. $i-
retenie, prefacatorie. Az!. Pl. Marghioleli.
* marginal, -a adj. (fr. marginal, it.
marginate, d. lat margo, Marginis, margine).
Pus la margine : note marginate. (la carti),
petre marginate (la trotuare).
* margine 1., pl. ma- si margin! (lat.
margo, ntdrginis ; it. margine, pv. fr. cat.
marge,'sp. margen, pg. margem. D. lat.
margo vine got. marka, hotar, tara margi-
flask germ. mark, hotar" si mares ", de
unde vine si merken, fr. marquer, a marca.
V. marchez). Partea cu care se termina o
supralata sad locu pins unde se tntinde
ceva : marginea farfurlii, hainel, 'Midriff
maser, prdpastiii, mdril (mal), (aril (hotar).
La (sad pe) marginea priipastiii, foarte a-
proape de peire. In Mold. margins, p1. 1.
Fam. A umbla hucl-margina (adv.), a urn-
bla craina, a umbla haimana.
* margrav m. (fr. margrave, d. germ.
mark -graf, adica Conte de la hotar de Ia
margine", deci marchie V. graf). Titlu
dat in vechea Germanie sefilor de provincii
de la hotar: margravu Brandenburgului.
* margraviat n., p1. e (fr.-viat). Demni-
tatea 51 provincia unui margray.
www.dacoromanica.ro
MAR
marha, V. marfa.
marhatca, V. mahorca.
1) maria* m. (ung. mdricis, d. Maria,
Maria, Malta Domnului; slrb. marjak golo-
gan de 5 bani). 0 veche moneta ardele-
neasca cu figura Maicii Domnului, to va-
Imre de 17 craitari, cit. si crivacu. (forga,
Negot. ,222), tar la not 20 de parale. $i
rnaria, In Mold. 5i merle*.
2) maria n., pl. art si e (ung. marfds,
pot. marjasz, d. fr. manage, casatorie). Vechi.
Un joc de carti. $i mamba* (tn Mold si
maries) 5i mariaj : un as fi un mariaj
taiate. (Br.-Voin. Vircolacul).
marifet, V. marafet.
* marin, -A adj. (lat. marinas). De mare,
din mare: pesti marini, plante marine.
Care serveste la navigatiunea maritima : co-
rabie, hada marina; ceasornic marin. S. f.,
pl. e. Serviciu de marinar: marina e grea.
Materialu si oamenii care compun puterea
navala a unei tari sad companil, Rota: ma-
rina militard, marina comerciald. Tabloft
care reprezenta marea (torabii, talazuri s. a.).
Infanteria de marina, in Francia, infanteria
care azi se numeste infra:feria colonial& V.
navigailune.
* marina; m. (d. marina; it. marinaro,
marinajo; fr. marin [corabier de mare] si
marinier [corabier de fluvid;ngr. marindris).
Corabier, om care traieste pe corabie (hares,
bastiment, vapor) si o mina fie ca capitan
on pilot, fie ca simplu matelot Pop.
-ner.
* marinate 1., pl. e (fr. marinade, d.
mariner, a marina). Mtncare de peste pra-
Si marinat
jit si tinut In sos cu otet
pl. uri (est).
n.,
marinaresc, -eascii adj. De ma-
rinar.
marina...60e adv. Ca marinarii,
marinesc (ma) v. refl. (d. Circovii Ma-
rinii. V. Circovl). Bucov. Mi se apleaca,
mi se strica stomahu (fiind-c'am lucrat la
Circovit Marinii, dupa cum crede poporu).
* marinez v. tr. (fr. mariner, d. marin,
marin ; it. marinare). Pun in sos cu otet,
vorbind de pestele prajit-: petre marinat. V.
murez.
marioneta 1., pl. e (fr. marionette, d.
Marion, dim. d. Marie, Maria). Barb. Papusa
care se Intrebuinteaza la teatru popular nu-
mit Vasilachi. Fig, Manechin, om fara vointa.
V. tantog.
* marital, -a adj. (lat. maritalis, d. ma-
ritus, What, sot. V. merit 1). De sot, al
sottilui pin cAsatorie : drepturile maritale.
Adv. Ca in casatorie : a trdi marital. V.
conjugal.
maritaimente adv. (fr. -alement, it.
-almente). Marital.
* maritim, -A adj. (lat. maritimus, d.
mare, mare). Care e la mare: Constanja e
MAR
777
an ora$ maritlm. Care se face pe mare sal
e In relatiune cu mares : navigatiunea, le-
gislatiunea maritima. Fats -fm (duple fr.).
marmanzid, -aziN $i -gig, -ie adj.
(var. din naramziii). Rar azi. Prefir (vor-
bind de yin). $i mermezl9 (est). in Ser-
bia marmeziO si mermezin. La Ur.
(Giurescu) marmazi a I yin de Malvazia, si
atunci s'ar derive de an.
* marmelada 1., p1. e (fr. marmalade,
povid1A; it. marmellata, d. pg. marmelada,
sp. mer -, magiun de gutui, d. lat. melimelum,
vgr. meilmelon, un fel de mar dulce, d. melt,
miere, si melon, mar. V, mar). Magian,
povidIA. V. chitonag.
marmura si (lit.) -ors f., pi. I (lat
marmor, d. vgr. mdrmaros; it. marmo, pv
marme, fr. marbre, sp. marmot, pg. mar-
more). Un tel de peatrA varoasA foarte
durA (tn general albM care se poate ciopli
i netezi si din care se fac statue s. a. Sta-
tuA sau alt obiect de marmura. A rdminea
de marmurd, a ramtnea InmArmurit, Impe-
trit, tnlemnit. in L. V. marmure (art.
mdrmurea). $i m.: stilpil si marmuril
(Dos.).
mama f., pl. e (fr. marne, tld. marle,
* margle, d. lat. pop. * mdrgula, d. marga,
marga ; mist. mama). Min. MargA.
* marochin n., p1. art (it. marrocchino,
fr. maroquin, marochin, d. sp. marroqul si
marroquin, Marocan, din Maroc ; bg maro-
kin). Pete de mil preparata Inteun anumit
mod, suptire si scumpa, numita $i safian.
$i marochlna f. (C. Hogan, VR. 1910, 5,
215).
mardla $i (mai vechi] manila f., pl. e
(ngr. marzili, de uncle st turc. marul si bg.
maralea. Marold dupAfaso/a). Est. Laptuca:
salatd de marole.
marotea V. malotea.
* marsillez, -A s. si adj. Din Marsilia.
S. f. Un mars patriotic francez devenit an-
tecu national at Franciii. Cuvintele si muzica
lui a Post compusti la 1792 p. armata de la
Rin de un ofiter de genii), Rouget de Lisle,
to garnizoanA la Strassburg. La tnceput se
numea Cintecu de rdzbot al armatei Rinu-
lat. Dar fiind-ca la Paris el a Post raspindit
de federatii marsilieji, i s'a zis marsilieza,
nume care i-a ramas Oita azi.
* marsuin m. (fr. marsouin, d. francicu
mar- sivin; germ. meer-schwein, pore de mare).
Un fel de delfin din mania reci si temperate.
marsupial, -a adj. (d. lat. marsupium,
punga ; vgr. marsypion). Zool. Care are o
punga. S. n., pl. e. Un gen de mamifere care
au la pintece un buzunar sustinut de doua
oase In care tsi tin puii de la nastere pAnA
tend se mai maresc, ca canguru, sariga $. a.
V. mamlfer.
* mars n., pl. art (fr. marche, mers, d.
marcher, a merge, care pare a veni de la un
tip tat. * marcare [derivat poate d. marcus,
ciocan, data nu de la vgerm. de sus mar-
kiln, id.] ;it. marcia;rus. mod, germ. marsch).
www.dacoromanica.ro
- MAR
Mersu unei armate sat unui detasament al ei ;
mars forrat. Distanta strAbatutA pin acest
mars : a face an mars lung. Corteghl, sir de
persoane to mers de ceremonie : mars &tun-
fat. Ctntec care reguleazA mersu : fanfara
a cintat un mars. Poezie facuta ca Mk fie
ctntata si sa Indemne la mers : marsu anu-
lui 1818 de Mureseanu. lilted. (fr. marche I
imperativu d. marcher). ComandA de plecare
adresata soldatilor : escadron, mars I Expre-
siune de alungare egala cu fugi de aid, pa-
sol, test!) adresatA oamenilor netnsemnati
§i ctnilor : mars afard, obraznicule I
* mar ands 1., pl. e (fr. marchande (de
modes), fem. d. marclzand, negustor. V.
marchidan). Sec. 19 ModistA.
* marsrata f., p1. e, si (mai des) mar-
sat n., pl. uri(germ. marsch-rute, d. fr.
marche, mers, si route, tale). Itinerar. La
cAile ferate, Male In care se Inseamna In-
carcAtura unui vagon.
martfic m. (turc. mertek, grindA In patru
muchi). Par on prAjina groasA. CAprior care
sustine crAngile, paiele si lutu acoperemin-
tului unui bordei: Bordeias, bordei, bordei,
Cu mdrtdceii de fel (P. P.) ! $i martac
mfrtac (Mold. Trans.). V. papaTnog
i furca.
martaldg m. (turc. martoloz, soldat cres-
tin care servea to forturile turcecti, pirat de
DunAre, d. ngr. armatolds, armathl d. drma,
pl. drmata [d. it. arma, arma], supt infl. lui
amartolds [vgr. 'amartohis, pAcatos]. De
aici : strb. martoloz$i -otos, pirat de DunAre,
granicer turcese, ung. martokk $i -dz. hot.
pirat, negustor de robi). Vechi. Armatol sau
haiduc Grec care pazea drumurile $i grani-
tele Imperiului turcesc (Incepind de la Salim
II, In sec. 17). Cazac granicer In serviciu
Tariff RomAnesti : martalogii formad una
din divizeunile Cazacilor din Tara Romd-
neascd (Bale. 636); haiduci angari fi mar-
tologi sired (lorga, 1st. Arm. R m. I 328),
Azi. Olt. Vechil, logofAt de mosie. Se zi-
cea sf martolog $i martolot.
Martle m. (vsl. Martit $i Marta, ngr.
Martios, d. lat. martins (menses, tuna] lui
Marte, de uncle $i it. sp. pg. marzo, pv.
mars, marez, fr. cat mars : germ. Marz. V.
mart, martT, martisor). A treia tuna
a anului. A nu lipsi de nialtri, ca Martie
din post, a fi prezent la toate petrecerile
sau chilipirurile.
Martin m. Nume propria dat In giumli
ursului : joacd bine, mos Martine, cd-ei dad
pine cu masline! Pl. Nista sArbAtori bAbesti
de la 1-3 Februarifi tinute ca sa fii fent de
ursi si de lupi.
martir, -a s. (ngr. mdrtyras, d. vgr.
martyr si martys, de uncle si lat. martyr,
martyris, it. martire, sp. marttr. V. mar-
tur). Mucenic, eel care a suferit moartea
sustinIndu-$i ideile luI religioase on stiin-
tif ice. Fig. Om care a suferit mutt. Pals
martfr (dupii fr. martyr).
MAR
778
MAS
rnartirIN n. (lat. martyriam, d. vgr. manila, V. marolfi.
martSrrion). Chinuri, torture, suplicid suferit
sustintndu-ti credinta religioasa on stiin- marvn, V. marfa.
tifica. Fit. Mare suferinta fizica sad moral&. mas n., pl. art (d. min, mas). Actiunea
Fals martir (dupa fr. martyre). de a mines, de a petrece noaptea : masu ne
martirlzez v. tr. (mlat. martvrizare, va fi la han.
fr. martyriser, d. mgr. martvrizo. Fac sA
sufere chinurile credintel Fig. Chipuiesc, masaj n., pl. art (fr. massage, d. mas-
torturez : nu martirizaff animalele I ser, a masa). Actiunea de a masa, de a freca,
martirolegid n. (mlat. martyrologium, he a trage un bolnay.
ngr. martyrolOgion, compus ca oro-logiti). masala f. (ngr. masalds, d. tune. makla,
Lista sail catalogu martirilor sad sfintilor din ar. makale ; strb. ma§ala). Torta, prfi-
(cam tot Una cu sinaxar). Fig. Catalogu vic- jina unsa cu rasinA sad cu smoala si care
timelor sad suferintelor : martirolagiu serveste la iluminat. V. facia.
fel, martirologiu unui om.
martolog, V. martalog. masalagid m. (d. masala, ca al ngr.
masaladzis). Purtator he masala. Fig. Om
martur, -a S. (lat pop. martur, mdr- servil.
furls, cl. martyr, sad direct din vgr. martyr
al mdrtys, martur", apoi, la:creatini, onartur masat n., pl. e (turc. masad, masat, d.
al divinitatii lui Hristos, cel ce mArturisea ar. mi§-haz). Cute de fer sad de otel cu care
ca e cretin si era chinuit pentru aceasta", macelarii si cizmarii 1st ascut cutitele. V.
adica martin" ; vit mdrtore, martur. V. arcer.
martir). Cel ce a vAzut on auzit ceva si 1) masa f., pl. mese (din measlf, d. lat.
declare pe urma p. restabilirea adevarului.
Cel ce e chernat sa asiste la Indeplinirea mensa al mesa, masa [care e part. d. maid,
mensus, a masura. V. masura] ; sard. sp.
unor acte : a fi martur la cununia cutva,
la duel. Cel ce a vazut sad auzit ceva : a durica caremasa,
pg. mesa, vfr. meise, nfr. moise, scln-
uneste alte doult bucati de lemn).
ft marturu unel scene emotionante. Proba, Mobile de lemn (metal sail marrnurA) he
semn : columna tut 7'raian e marturu cuce- forma unel table puse pe mai multe picioare
ririi Daciii. Martur ocular sad auricular, si pe care se pun difente obiecte si to spe-
care a yank chear cu ochil sad a auzit cu cial mincarile. Biurod (vechi): cap de mash
urechile tut A lua pe cineva martur (de sad Bucatele care se pun pe masa, prtnz, cina,
ca martur), a invoca marturia luL $i ospat : a le da amicilor o mash copioasd,
martor (vest). a te multdmi c'o mash frugald. Vest. Rar.
1) mart n., pl. urt (d. lat. marina, adj. d. Rita de mash. A pune masa, a Intinde fata
Mars, Martis, Marie ; mrom. marfu. V. de masa si a pune farfuriile si cele-lalte
martle). Muni. est. Martisor, breloc (mo- obiecte he care te servesti la mtncare. A
netA, medalie) pe care-I poarta fetele de la stringe masa, a lua de pe masa farfuriile
1 Martie ptnA la 1 April attrnat la gtt cu o $ . a. A invita la mash, a invita la mtncare,
sfoara rosie cu alb to credinta ca nu se von la prinz, la ospat. A da o mash, a oferi un
pfrli de soare In acel an. osplit. A te pune (fals a te aseza) la mash,
2) mart n. (turc. mars, ctstig duplu la alalua loc la masa ca sa mantnci: pune(i-vd
table, d. it. marcio [lat. marcidus. V. mir- mash al asezati-vd dupd marime. A da
cad], putred, potopit ; perderla marcia, a la mash, a aduce mIncarile la masa. Dttpd
fi mart la joc). Fain. A face mart pe cineva, mash, dupa prtnz, dupe ameaza. A ft dupli
a-I pune'n rota, a-I Invinge de tot. V. mat 1. mash, a fi cam ametit he vin. A nu avea
martafoT m., pl. tot asa (cp. cu ung. nici cash, nici mash, a fi fare capatii, a nu
avea azil. Cu nepush mash on cu nepus to
mdrcafank, un fel de gogosi). Fain. Individ mash. V. nepus.
neserios, moftangid : avea ia un mania-
foi de bdrbat. $i fem. -oalca, pl. e. 2) masa f., pl. e (fr. masse, d. lat.
m art& in ift f., pl. e (fr. marceline). Se:.19. massa, masa, gramada, pasta, bloc, totalitate,
Un fel de stofa de matase tntrebuintata d. vgr. mdza ai mdza, gramada de aluat, d.
ca captuseala (Pop. Coy. ai marfo-). mdsso, framInt V. max). Gramada de lu-
cruri care formeaza un tntreg: o mash de
mart( f. (lat. Martis, a lul Marte [adica petre. Corp solid si compact : o mash de
dies, zi) ; it. martedi, pv. dimartz, fr. mardi, plumb. Corp inform, greoi yi inelegant: ipo-
cat. dimars, sp. marks). A doda zi a sapta- potamu e o mash de came. Totalitate : masa
mtnii. P. Marti ai Marfea, V. lunT. singelut, masa nofluntlor omuluL Popor,
martial, -a adj. (lat. matialis, d. public, gloats: demagogii mind masa igno-
rant& exploateazd ignoranfa maselor. In
Mars, Martis, zeul razboiului). Razboinic:
aer martial. Carte marfiald, tribunal militar. masA, la un lac, In bloc, cu gramada, cu
Lege martial& care autorizeaza Intrebuinta- toptanu.
rea forte! armate to anumite cazurl. Adv.
In mod martial : a defila martial.
mascara f. (turc ar. maskara, d ar.
mashara, glumfr, masca, paiat; ngr. mas-
martlalltate f. (d. martial). Calitatea kards. V. masca. Trip. Om neserios, bu-
de a fi martial. fon. VorbA obscene.

www.dacoromanica.ro
 779
MAS MAS
mascarfida f.,pl. e (fr. mascorade, lungA si agAlatoare (anamirla [sad menis-
d. it. mascherata, d. mdschera, masca). Casa permum] cOcculus sad cdcculus suberdsus),
de oameni mascati ai travestiti. Fig. Mani - ale caret fructe contin o substang veninoasa
featatiune Lad procesiune ridicule. numita tot maslad (s. a.), care, amestecat
mascaragia m. (turc. maskaragy). Fam. cu mez de pine, se Intrebuinteaza Ia ametit
Care spune on scree obscenitAti, pornograf. si ucis peatii (Peatii uciai aka is otravi-
mascaralic n., pl. urt (turc. maskara- doal). $i
lyk, de unde si ngr. maskaraliki). Triv. Pur- mast& f, pl. e (rus. mask), unt-de-lemn,
tare sad fapta neserioask batjocura. mastL unsoare, coloare [la cartile de jocj,
*mascat, -a adj. (fr. masque). Ascuns extrema unctiune, d. vsl. mastii, unsoare, co-
supt masca : om mascat. Bal mascat, In loare. V. maslu). VechL Rar. Coloatea ochilor
care persoanele poarta mitati. omului cand i se da (ghicefte) in carti
(spatia, negru ; cupa, caprui ; car6 albas-
* masca 1., pl. mast!' (fr. masque m., d. tru ; pica, verde).
it. mdschera, sp. pg. mascara, d. ar. mas- masleanca f., pl. ence, gi -Inca f., pl.
hara ; rus. rut. mdska. Cp. cu cascd. V. / (rut. maslednka, rus. mds16anctia kddka,
mascara). Bucatit de pima on de Mr- putinei). Bts. Putinei.
tie cu care-ti acoperl fata ca sa nu fii recu-
noscut. Persoana mascata la bal. Fig. Apa- maslin-, V. maslin-.
renta Inaelatoare: virtutea lui e numat o mAslu n., pl. urt (vsl. maslo, unsoare,
mascd. A -fl lua masca, a to arata aka cum d. mastiti, a unge, a vapsi, mazati, a unge.
efti to adevar. A zmulge cuiva masca, a-I nutslo, unt-de-lemn, unt. V. masta, mas-
demasca, a-I arata aka cum e. Ulna, po-mazuTesc). Unu din cele lapte
* mascul, -Et adj. (lat. masculus, de mistere bisericelti, ceremonia ungerii cu mir
unde vine ai mascur). Masculin, barbatesc. a unui bolnav de moarte. Ceremonie pe
S. m. Barbat, barbatua, fiinta de sexu mas- care o face preutu to biserica Mercurea di-
culin la animate (In opoz. cu femeld): mas- mine* dupe Florii ai In care tntrebuin-
culu pislcil (miter) se numeste cotoi" (mo- teaza mir.
tan). * mason m. (fr. macon, zidar, franc-
masculin, -a adj. (lat. masculinus, d. mason). Francmason.
masculus mascul, masculin, dim. d. mas, a masonic, -a adj. (fr. maconnique,
marls. V. mascur). Barbatesc. Gram. francrnasonic). Francmasonic.
CuvInt de genu masculin, care are o forma * maser, -ogre s. (fr. masseur, f.,
considerata ca barbAteasca, ca sttlp fata de masseuse). Persoana care maseaza (freaca,
coloand (f.) orl pod (n.). V. viral. trage) un bolnay.
mascur m. (lat. mdsculus, mascul, adica *maser& f. (cuv. ebr). Examin critic al
porcus, port "; it. maschio, pv. vfr. mas(dle, textului Bibliil facut de savantii Jidani eare
nfr. male, cat. mascle, sp. macho. V. ma- ad fixat diferitele lectiuni si distributiunea.
rIt 1). Est. Port, rtmator. V. scroafift. * maseret m. Nume dat celor ce ad
1) * masez v. tr. (fr. masser, d. masse, lucrat Ia masora.
masa, gramada). Gramadesc, adun, string : mastahat n., pl. urt (cp. cu turc. ar
a masa trupele. V. comasez §i bulu- maslahat, afacere). Est. Zlamac, gunol de
cesc. pale, de coceni, de frunze a. a. (rev. I. Crg.
2) masez v. tr. (fr. masser, d. ar. mass, 3,346). Boatina ramasa de Ia magiun, de la
a pune mina, a pipai). Trag (fret) membrele dumade ferte a. a. Drojdie (de cafea a. a.).
unui bolnav ca sa actives, circulatiunea sin- $i mastrahat.
gelui. mastel n., pl. e (ngr. mastellon, d. it.
a. I.). Col/. CiubAr (de zoi s. a.).
mascot n., pl. uri (fr. massicot, d. it. mastello,
V. deg", zoler, giffordel.
marzacotto, sp. mezacote). Min. Protoxid de * mastic n., p1. inuz. urt (fr. mastic).
plumb, galben sad roaiatic, amorf, preparat Pan. Saciz.
pe tale uscata. Pin topire se cristalizeaza, * masticattune f.(lat. masticatio,-dnis).
se face roa ai se numeate litargd. Fiziol. Mestecarea alimentelor In gunk. $1
* masiv, -a adj. (fr. massif, d. masse, -011e.
masa, gramada; vfr. massis, it. massiccio, mastic& (est) al .icy (vest) 1., pl. i
sp. macizo). Compact, indesat, nu gol In (turc. mastika, d. ngr. mastika gi -thi, vgr.
mijloc, plin, grad corp masiv, our masiv. -the, d. mastdzo, mestec In guilt ; lat. nuts-
Fig. Grad, solid : constructiune masivd. S. fiche ai -ice, it. mdstica al -ice, fr. mastic).
n., p1. e gi urt. Constructiune compacti3/4 gi 12Aaina de lentisc, numita ob. sactz (de mes-
solids: un masiv de ziddrie. Desia, grupa tecat). Rachid aromatizat cu mastciA: a bea
de arbori crescuti deal al pintre care nu se o masticd (un pahand de mastics).
vede : un masiv de arbor,. Munti asezati mast:nil:Int m. (vgr. mastOs, mamelA,
unu linga ;tau: masivu Ceahlifului. Adv. in ai odds, odantos, dintre). Geol. Un fel de
mod masiv. pahiderm care Ulla pin epoca tertiary si
masiad ai -fig m. (ung. maszlag, strb. cilaternara ai care semana cu elefantu. Fig.
maslak, d. turc. maslak, Mutual ameti- Fam. Persoank de co enorma corpulenta,
toare). Liand, o plants letnnoasA suptire, matahaIA,

www.dacoromanica.ro
 780
M: 3
*mastodantic, -A adj. (d. mastodon().
Gros pi greoi. corpulent, matahalos: om mas-
todontic. Volummos : locomotivd masto-
dontied.
mastoid, -A adj. (vgr. masto:ides, d.
nzastds, mamela, pi eidos, aspect). Anat.
Apofiza mastoidd, proeminenta in forma de
mamela la partea inferioara pi posterioara a
osului temporal.
masala (turc. ar. ma-gallah ima sae
allahJ, ce vrea Dumnezeat ce minune I ce
frumos I). Vechi. Rar. kited. de aprobare sou
de admiratiune.
mascot, V. mascat.
masihal, V. machinal.
masina f., pl. i (fr. machine, d. lat.
mdchina, care vine d. vgr. mehane, doric
mahand, mapina. V. machine). Aparat
cornbinat p. a produce oare-care efecte: pin
mczaind se Linde din ce in ce sd se inlocu-
lased omu in industrie. Fig. Om din care
poti face ce vrei, manechin, marioneta. Ma-
aind infernald, mapina destinata sa explo-
deze ca sa ucida. Magna animal& totali-
tatea organelor omului. Marina_ statului,
mecanizmu statului, modu cum e organizat
gi functioneaza guvernu pi serviciile unui
,stat. Marina lumiL modu cum e compusa
lumea. V. cusut pi scris.
masinarie 1. (d. masind ; fr. mach&
nerie). Mecanizm. Locu unde-s mapinile sail
mare numar de mapini ; a le scoborl la ma-
aindria unui vapor.
masinist m. (fr. machiniste). Mecanic,
acela care conduce mapinile.
masteh m. (d. maatehlf ; bg. magteh).
Nord. Rar. Tata vitrig.
masteha f., p1. e (vsl. magteha, mama
vitrega, d. mati, mania ; bg. magtelia, rus.
mddha : ung. mosloha, mama vitrega, tats
vitreg). Nord. Rar. Manta vitriga. In Btp.
mastima, pl. e. in Bucov. gi mastie
(Sez. 32, 66).
1) mat adj. fix. (fr. mat, it. matto, germ.
matt, turc. mat, d. pers. mat, mod, §dh mat,
gahu e mod jocj). La jocu de pah, tn-
vins (vorbind de rege). S. n., pl. urL Ma-
nevra pin care -1 faci mat pe rege. (V.
mart 2).
2) mat, -A adj. (fr. mat, d. mat 1). Fara
lustru : geanzuri mate (cetate), alit mat. Fara
rasunet, tnfundat: sand, mat.
mata (din dumneata), pron. pers. fami-
liar de politeta lid. to sou dumneata (est).
Gen. pi dativ matale (din dumitale). Una-
ori se zice matale ai ca nom. Exists pi un
dim. giumet or, ironic mataluld. In Olt. Mint.
vest, Trans. tale si talica.
matador in. (sp. matador, d. matar,
a ucide). Acela care, In luptele cu taudi, are
rolu de a ucide tauru. Fig. Faro. Om -In-
semnat pin pozitiunea lui matadorit Po-
Wet.
matahalii, V. mAtahalit.
matale, V. mata.
www.dacoromanica.ro
MAT
matara f. (turc. matara, d. ar. mitare,
plosca, bidon ; ngr. matards, burduf ; slrb
matara, un fel de galeata. V. matracar).
Vc. Tivtla care serveste ca plosca
mataragid m. (turc. mataragy). Sub-
oilier din alaiu unui papa, uneori avtnd gi
rolu de calatl. Un fel dg medelnicer at dom-
nilor Fanarioti.
matasa, V. matase.
matbah, V. mutpah.
mate& f., pl. e ai mdtcl (bg. mcitka, re-
gina de albine, albie de rla, matrice, dim.
d. vsl. mall, mama : rut. rus. matka. V. maT-
cii, matita, matificTune, bezmetic).
Regina albinelor. Stup din care ail roit alti
stupi. Marna, fundu navodului. Matrice. Albia
(patu) unui du, firu apei (talvegu): rtu a
lecit din mated. La un registru, acea parte
care ramlne pi care e identica cu chitanta
eliberata gi rupta tot din el: registru cu
mated (sad cu color). Fig. A reveni la mated,
a to Inturna acolo de unde te-ai departat
partid). V. teapa.
(de ex., tntr'un
matelot m. (fr. matelot lid. matenot,
d. vechiu ol. mattenoet tld. mattegenoot, d.
genoot, [germ. genosseJ, tovarap. pi matte,
culcup, nume pe care pi-I dm', marinarii care
dorm alternativ In acelapi hamac). Om care
servepte la manevra unui bastiment, matroz.
V. marinar, corabier.
*matematic, -di adj. (vgr. niathema-
tikds, d. mdthema,atiin(a,'manthcino, Invat).
Relativ la matematica: allinfe matematke.
Fig. Perfect riguros, exact, precis: precizi-
une matematicd. S. m. si f. Persoana care
tie matematica. S. 1. Stiinta care se ocupa
de proprietatile marimii Intru ctt poste fi
calculata sail masurata (aritmetica, algebra,
geometria, trigonometria p. a.): a stadia
matematica sou matematicile (dupa cum
subtntelegi atiinfa sari atiin(ele). Materna-
tied par& matematica abstracts (algebra,
geometria). Matematica mixtd sou aplicatd,
care considers proprietatile marimii In care-
care corpuri sail subiecte (astronomia, me-
canica). Fizica matematicli, aceia In care
legife fizice-s traduse pin ecaatiuni. Adv. In
mod matematic, absolut precis: a calcula
matematic.
mater dolorosa, cuv. latine care
tnseamna mania Intristataa, vorbind de
Maica Domnului.
material, -A adj. (lat. materially).
Format din materie: substanfd materiald.
Relativ la materie: forfa materiald. Fig.
Relativ numai la corp (considerat ca materie
fats de sal let, spirit): distracfiuni materiale.
Grosolan, prozaic, iubitor de banl, de mtncare
pi alte placed tizice: caracteru acestul om e
material. Gram. Substantive materiale, a-
celea In care cea mai mica parte pe numepte
tot ca Intregu, ca lemn, fer, apd. S. n, pl. e
pi (mai rar) uri. Materie, lucruri de tot felu
ntrebuintate Intr'o exploatare orl servicia :
material de tale feratd, mare perdere de
material fl oameni. Materie din care tact
MAT
- 781 -
ceva (o cask, o mincare). Fig. Tot cela ce
servepte la compunerea unei opere: a aduna
material (sari materiale) p. o carte. AdV.
Materialmente.
* materialist, -g adj. Care tine de
materializm : filosofia materialistd. Subst.
Adept al materializmului. Fig. Prea lubitor
de bent pi de alte lucruri materiale pi dispre-
tuitor de calitati morale: acest om e an ma-
terialist feroce. Materialiptil nu admit In
univers de ell materie, negtnd pin urmare
existenta sufletuluf, pe cere-I reduc la oare-
care elemente materiale. In vechime, Demo-
crit pi Epicur, explicind originea lucrurilor pin
mipcarile atomilor, emu materialitl. In sec.
XVIII Hobbes, Holbach, La Mettne, Diderot,
far tntr'al XIX C. Vogt, Moleschott, Buchner
p. a. au profesat materializmu.
* materialitate f. (d. material). Cali-
tatea de a fi material : materialitat'ea until
fapt.
* materiallzez v. tr. Fac material, con-
cretizez : pictoru fci materiplizeaza visurile.
Consider ca lucru material : a materializa
sufletu.
* materializm n. Sistema filosofiii ma-
terialiste, negarea existentel sufletului. Fig.
Prea mare iubire de bani $i de alte lucruri ma-
teriale pi dispretu calitatilor morale.
* materlalmente adv. (fr. materielle-
meat, it. ca $i rom.). In mod material, pin
materie : a explica un lucru materialmente.
* materie f. (let. materia ai materies,
lemn, lemn de constructiune, materie, sub-
stanta, d. mater, mama; sp. madera, pg.
madeira, lemn de constructiune, de unde
vine pi numele cunoscutel insule). Sub-
stet* tntinsa, divizibila, impenetrabila, sus-
ceptibila de on -ce forma pi din care se corn-
pune on -ce Uinta sai1 lucru (In opoz. cu
spirit): materia e cauza permanentd a tu-
furor sensaliunilor noastre. Material, dub-
stanta din care e compus ceva : materia
unei statue. Lucruri fizice corporate (bent,
mincare p. a.): un chefliu dedat materia.
Purol (ca germ.). Stofa de rule on haine.
(ca rus.). Fig. Subiectu unei scrieri, unuI
discurs : a aprofunda o materie, a infra In
materie. Cauzil, motiv : materie de ris. Ma-
terie prima, acela de la care tncepe sit se
lucreze ceva in industrie : pentru tdbdcar
materia prima e pielea Jupita de pe animal,
pentru cizmar pielea lucratd de Mclean
Materie animald, wgetala, minerald, sub-
stanta care provine din animate, vegetate
sae minerale. Materie samara, proces civil
eare trebuie judecat rapede pi cu putine
cheltuiell. Materil fecale, excremente, def ec-
thin! ale corpului. to materie de, to
chestiune de, chid e vorba de : a ji price-
put in materie de finanfe.
* matern, -A adj. (lat. maternus). Al
memo!, de la mama, din partea mamei : lu-
bire, avere, matuaa materna. Limba ma-
terna, limba pe care al Invatat-o de copil
pi in care cugeti.
www.dacoromanica.ro
MAT
* maternItate f. (d. matern). Calitatea
de mama. Spital p. napteri.
* matinal,-A adj. (fr. matinal, d. matin,
dimineala ; let. matutinum 'tempt's), dimi-
neata, matatinalis, matinal d. Manila, zeita
diminetii, Aurora). De dimineata ritcoarea
matinala, Care se acoala de dimineatii : oni
matinal, azi am Post matinal.
* matlned n., pl. earl eie (fr. mati-
nee). Spectacul (teatral, cinematografic) sari
concert dimineata, dar mai ales dupa ameaza
(In opoz. cu serata). CamizolA, polca salt
capot pe care cocoanele fl poarta In cash.
Corect matinatA, pl. e (ca it. mattinata,
ca ai want, nu soarea, cum se zicea °data).
* matItate f. (fr. melte). Calitatea de
a fi mat.
matila f., pl. e (vsl. bg. rus. =Rica, re-
gine albinelor, match p. a. V. match).
Sad. Matca, fundu adincat al nAvodului, locu
unde se strInge peptele. Metalu care cu-
prinde peatra unui cercel : cercel in matt-
fele lor. Ban. Jumatatea din rAboj care a-
mine la vatavu stInii.
matofesc, V. matufesc.
motor, -i3 adj. (vsl. rnatorn, maters, bA-
trtn, probabil d. lat. materia [Bern. II, 25] ;
bg. motor, robust, sanatos; strb. motor, ba-
trin (vorbind de animale1). Vechi. Satan.
V. matur.
matoresc $i -urdsc (mgt) v. refl. (vsl.
mdtoriti, a imbatrIni, Intl. de matrir), Rar.
Pop. Devin matur.
matorie f. (cl. mator). Vechi. Batrtneta
matosesc, V. matufesc.
matostitt n., pl. art pi e (ngr. [OW-
tostatis, d. vgr. `aimatoStages, d. alma, singe,
pi stagan, picaturA. V. ematita). Cornalina.
In Serbia mardo,
matpac, V. mutpah.
matractic5. I., pl. i (cp. cu turc. matrak,
blta). Femeie ridicule: (Iona matracuCi bit-
trine si tulle (VR. 1911, 8, 168).
matrapaz m., pl. JI (turc. matrabaz, ai
-paz, maestri de scrims, precupet, acapara-
tor, parlatan, d. turc. matrak, florets, ai pers.
baz, care joaca sau umbla cu). Vechi. Mold.
Precupet, intermediar care triseala.
matrapazlic n., pl. art (turc. matra-
bazlyk $i -pazlyk). Vechi. Tralic, acapare.
Fig. $arlatanie, escrocherie. La Al. pi
* matrice f. (lat. matrix, -Icls, mama,
origine. V. matricula). Anat. Organu In
care se face conceptiunea (mitrA). Tiparu In
care se toarna literele tipografice, monetele,
medaliile 1. a. Registru original dupa care
s'ad stabilit rolurile contributiunilor. Unit
zic matrita, pl. e. V. mitrIca.
* matriculA 1., p1. e (lat. matricula,
dim. d. matrix, -tcis V. matrice). Con-
dica general's care confine numele tuturor
elevilor, soldatilor, societarilor Inscripi pi nu-
maru for de ordine. V. mitrIch.
MAT
- 7g2
* matrimonial, -ft adj. (tat. matrimo-
nialls,d. matrimonium, cAsatorie). Relativ
la cAsAtorie, conjugal: viala matrintoniala.
* matrana vi ..oana 1., pl. e (lat
matrana. V. motruna). La Romani, doam-
nA, cocoanA (care era foarte respectatA).
Azt. Iron. Cocoant cam bAtrina. V. patron.
rnatraz m., pl. g (rus. matros, d. germ.
matrose,inrudit cu matelot). Rar. Matelot.
mattif adj. m. (turc. matuf, [d. ar. maluhj.
care vorbeste prosteste, bttrtn copiltros).
Rar azl. Babaltc, baccea, hodorog, ramolit :
nicl matuf, dar nici prea fingad, ci om toc-
mat in puterea virstei (Car. VR. 1909, 11,
210). Est. Posac, morocAnos. V. izmenit.
matufesc $1 matofesc (ma) v. refl.
(d. matuf). Fam. MA berghelesc, mA veste-
jesc, decad fizicamente. Fig. MA prostesc,
mA rnolesesc. MA cam ametesc de vin. Si
matosesc.
mattila f. p1. e. Dobr. Ceatt de pescarl
cu atamanu for care pescuiesc cu unelte
straine in asociatiune cu proprietaru lor.
* mator, adj. (lat. matdrus, matur,
copt ; it. =taro, pv. madur, vfr. mear, nfr.
mar, sp. pg. maduro). Inaintat In etate,copt
(dar nu Inca batrAn). Fig. Chibzuit, cugetat
serios: plan matur, Adv. Cu chibzuintA,
V. mator.
serios : a cugeta matur.
* maturathine f. (lat. maturcitio,:anis)
Coacerea fructelor. Fig. Coacerea until bu-
boi. 13i -title.
maturesc V. matoresc.
* maturitate f. (lat. mataritas, -ails).
Starea, calitatea de a fi matur, copt: in Bu-
covina, din cauza clime! reel, poama nu a-
lunge _la maturitate. Fig. Starea lucruriloy
ajunse la dezvoltarea depling: maturitatea
inteligentel. PrudentA pe care ti-Co dA etatea :
a lucra cu maturitate. Med. Starea buboiluui
copt, gata sa se spargA.
mat n., pl. e (lat. matia, de unde mate,
apoi un sing. mat). Intestin, tub digestiv:
mafele de vita umplute cu came tocatd se
numesc ,,cIrnati". Tub decaucluc (p1. uri.):
rtn ma( de scos vin din butof. Qm cu mate
pestrife sau pestrif la mate, om Mo.
mataghina, V. patachina.
*mitur,-ti s. ;ii adj. Locuitor indigen din Ma-
uritania (nordu Africii), Adj. Mauresc: stil
maur. Se confundA une-ori cu Arab.
* mauresc, -esca si -easca adj.
De Maur, at Maurilor : arhitectura maurescd.
* mail- sau mausolea n., pl. ee (lat.
mausoleum, vgr. mausaleion, d. numele lui
Mausol, un rege at Cariii [Asia Mica], caruia
Artemisia, sotia lit, 1-a !TIMM un monu-
ment funerar mAret). Mormint mare'. Si
mauz- (dui:A fr.).
* maxilar, -ft adj. (lat. maxillaris, d.
maxilla, laic& V. masea). Anat. Relativ
la Mei, at fAlcilor: os maxilar. S. II., pl. e.
FalcA: maxilaru inferior $i cel superior.
* maxim, -a adj. (lat. mdximus, din
*mdgtimus, superlativu d. magnus, mare,
www.dacoromanica.ro
- MAZ
major, mai mare. V. major). Cal mai mare,
mai malt (In opoz. cu minim): fora, Iu-
feala maxima. S. f., pl. e (d. lat. maxima
fern. d. mdximus, tntrebuintat ca subst. In
evu media subtntelegind sententia). Pre-
cept, sententA, aforizm, cugetare, zicatoare,
adevAr exprimat pe scurt sau regulA de pur-
tare a cuiva (deviza) : maximele lui La
Rochefoucauld is coda egoizmuluL S. n.,
p1. e. Cel mai malt grad, cea mai mare in-
tensitate, extensiune sail cantitate conside-
rata ca limitA : maxima Weld, furiii, pe-
depsel, prefuluL Legea maximului, legea
care fixeazA taxa maximA care se poate tn-
casa. Ca adv. se tntrebuinteazA latinu
maximum, [n. d. mdximusJ, cel mutt: o
temperaturd de maximum 8 grade deasu-
pra lui zero, o pedeapsa de maximum zece
ant Se zice Si ca s. n. fArA pl. un maxi-
mum de. pedeapsa. $i maximal (germ.
maximal -j.
* maximalist, .a s. si adj. (d. maxi-
mal). Bolsevic.
* maximalfzm n. Bolsevizrn.
maz n. (rus. maz, fr. masse, mizA la
j oc. V. masa 2). Rar. Ceiace se pune la
oc peste mizA: atita miza ,ci dot franc!
mazu. Fig. Fam. Adaus.
* mazagran n., pl. e (dupa numele ora-
sului Mazagran, in Algeria, unde, la 1840,
123 de Franceji furA Impresurati de 10000 de
Arabi si Murk pint la despresurare, cafea
race). Cafea race la gheatA care se suge
pintr'un pal.
mazanaTe, V. max-.
mazare f., pl. I (cp. cu lat. mazela si
cu alb, madhula, mazdre, probabil rude cu
pers. max, mazdre. Dupt Meyer, Diet. alb.
la kokomare, 194, d. alb. mardza, tuft de
frag. Cp. $i cu viezure). 0 plantA legumi-
noasa papilionacee agAtAtoare care produce
boabe In pastrAri si din care se cultivA o
multime de varietati culinare (pisum) : ma-
zdre pastari, mazdre boabe, un bob de ma-
zare.
* mazdeizm n. Religiunea Iranienilor
(Mezi, Bactrieni, vechi Persi, Patti s. a.)
Mazdeizmu admite doCiA principii : unu bun,
$i altu rail. Ormazd (Ahuramazdd), princi-
piu bun, a crest lumea, pe care o guver-
neazA ajutat de vase genii superioare (am-
shaspands) si de nista genii secundare
(yazatas), raspIndite In univers. Principiu
rail, Ahniflan (Angrdmainyus) cautA sa dis-
truga opera binefAcAtoare a lui Ormazd si e
ajutat de sese genii vatAmatoare si de de-
mon! (dadvas). Adeptii acestei religiuni cred
cA aceastA luptA se va termina fatal pin In-
fringerea lui Ahriman si triunfu perfectiunii.
mazdrac vi mizirac n.41, e, s1 max-
drag& f., p1. e sail milzetragt (turc. [d. ar.
myzrakj, sulitA;n*r. mizdraki, alb. mazdrak,
mazdrak, Orb. madrak, bg. mazdrak, mtiz-
drak). Vechi. Sulita de calaret.
mazil si mazil m., pl. 1! (turc. mazul,
d, ar, ma'zu/, care vine d. 'aZI, destituire.
MAZ
- 783
ngr. ntazilis ai maztilis). Vechi. Destituit
(vorbind de domni, boieri si prelati). Enter
scos din functiune si supus birului (De la
Grigore Ghica, boieril s'art !moat-tit In marl
sad veliti Mated), neamuri sad titulari (pain]
ai mazili, adica boierinasi de clasa a treia,
care au fost scutiti de vine ricl si de dijmA-
rit (Fotino, 2, 155, Ia Sain.). Ostas din cor-
pa de calArime compus din boierii lesiti din
functiune si pusi supt comanda serdarului
de mazill (In Munt. si manzil). Mai pe
urmd. Urmas al boIerilor mazili supus unui
bit indolt, dar nu in cislA cu taranii, si scu-
tit de beilicurl ggi havalele. Un fel de vata-
jel boieresc pRitit din banil birului : vornicu
cu paznicu, vatdmanu fi cifi-va nespillati
de mazill (Cr.).
1) mazilesc, -eitsch adj. De mazil.
2) mazIfesc v. tr. (d. mad!). Vechi. Azi
fam. si iron. Destitui, revoc.
maztlfe f. (d. mazil). Destituire, revocare.
mazIlime f. Totalitatea mazililor.
maztirca f., pl. e si 1 (poi. Mazurka,
fem. d. Mazur, un fel de Polon). Un dans
compus din pass de polcA si de vals. Melo-
dia dupA care se danzeaza.
1) ma pron. personal Ia ac. (lat. me, it.
nit, fr. mot, sp. pg. me). Pe mine : Ind
doare picioru.
2) ma si ma; lilted. de chemare adre-
seta prietenilor, de mirare si de amenintare
dusmanilor: Haide, mdt1 Haidefi, mat frati 1
Mdl, da viteaz e I Mai, da proatt &Weft!
Mat Tdtare, fine-ti cabal Fugi de- alcea, mai
Jidane 1 (var. din mdre. Cp. si cu alb. mold,
fa). In est se adreseaza si femeilor : mai
Marando I Ctnd e mai cu furie, se zice si
mi.
macar (vest) si macar (est) adv. (ngr.
makdri, magdri, o dacA, bine ar fi data ;
alb. bg. makdr, d. turc. cum. magar, care
vine d. pers. magar, din ma, nu, si agar, o
data. D. ngr. vine it. macdri, az' magdrt, o
daca 1). Barim, tncaltea, cel putin: dd fi to
macar un franc! Mei macar, nici cheer:
N'avem fried De nimicd, Nici mdcar De
circserdar (P. P.) Macar de (oil macar
sa), cheer de (or( cheat sa): vat pleca ma-
car de ar plata. Mdcar de ar ploda, mdcar
sd plead, bine ar fi sa plot-AA, o dacA ar ploda:
Loc. conj. Macar eh, cu toate ca, deli:
mdcar cd ploodd, tot vat pleca ; mdcar sd
ploild, tot vol pleca ($i izolat cu conj: Nu
to duce cd va ploda! Mdcarl adica : Si
decal Nu-ml pasA/"). Vechi sail rat (conj.):
macar of, cheat dacA, deli: mdcar fi
este. Macar-clne, -ce, -eft, -undo s.
a., on -cine, -ce, -eft, -unde s. a. Macar
cum, on -cum, in nice un caz, de loc. Vechi
si mjicara. V. shwa ai acar 3.
macar sl Moe, a -1 v. intr. (d. mac-
mac). Strig ca rata. Si hacaTesc Innord;
In vest macan, a-t: rola mdcane (lov.
207).
machleadru m., pl. endrl (cp. cu gr.
hamat, de pAratnt, gi kdiandros, un fel de
www.dacoromanica.ro
- MAC
cloctrian. Deci hamaikcilandros, cioctrlan
terestru, care zboara pe jos, mai ales di pe-
nele cioctrlanului si mAcaleandrului seamana.
Rut. makolidndra ai -liddra, poi. makolo-
gwa pot vent d. rom.). 0 pasaricA cafenie
pestritA cu putin ros In crestet si pe pept,
ca si fesoiu, care are cenusitl in loc de ca.
fenid (lin6ta sad acanthis canndbina). V.
cinepar, petro*el.
macha n., p1. die (cp. cu moacd 2. Ung.
mdk6 Inseamna bunica"). Nord. Ciomag.
Lovitura de ciomag.
maceitaa, V. macleaa.
mace! n., pl. art (lat. medium ai mac-
cellus, tfrg de came, peste, legume s. a., de
origine semitica, de unde $1 vgr. mdkellon,
IngrAditura, tirg ; it macello, 1. macelArie,
2. maces, mare ucidere Ale oameni ; pv. ma-
sel, vfr. maisel ; germ. metzel). Mare var-
sane de singe omenesc, macelArie, cAsApie :
rdzboiu mondial a fost un oribil mace,.
macelar m. (lat. macellarius, mAcelar ;
it. macellaro si macellaio ; germ. metzler).
Vest. Casap, tAietor de vite sad vtnzator de
came. Fig. Om feroce. Chirurg ignorant.
macelareitsa 1., pl. ese. pevasta de
macelarr
1) mlicelaresc, -easca adj. De mA-
celar.
2) macelaresc v. tr. (d. mdcelar). CA-.
sapesc, ucid cu mare varsare de singe : dus-
manit ad fost maceldritt fn luptd.
mficelare*te adv. Ca mAcelarii.
maceliirie f. (d. macelar ; it. macelle-
Ha). Pravalia sad meseria macelarului. Fig.
Mace', cAsapie : mdceldria din '1upta de la
Valea Alba.
maclea (est) si mace" (vest) m. (cp,
cu ung. Malyds, Matei, ai maty6, un fel ue
poama). Trandafir salbatic, cacadtr (rosa ca-
ning). Face flori galbene, albe si rosiatice
cu 5 petale ; fructele lui is niste globule
lungarete rosil care se coc spre lam& In
Vs. mecietp. In judetu Iasi e o diferentA
tntre Wicks ai cacadir. V. rasura, rujtt.
macleta f., pl. e. Est. Fruct de macies.
In vest maceaaa, pl, eye. In Vs. me-
cleaa.
mficlnitt n., pl. :wt. Actiunea de a tot
macina: mdcittatu griului.
macInatOra 1., pl. 1. Lucru mAcinat,
curatura, gozuri, resturi de cereale.
macInic, V. mucenic.
macInia n., pl. art (d. macin, ca sece-
ris d. secer). Actiunea de a mAcina. Lucru
mAcinat (MO): carele cu mdcinis (Soy. 194).
maciuch* m. (d. mdciacd). Vechi. Par-
tAtor de maciud, calAd.
maciucaltt, -h adj. Ca maciuca, cu o
bnamba la capAt : bitd mad:Licata. V. milisp-
cat.
mactuca f., p1. 1 (lat matteuca=mat-
kola, dim. d. mdttea, maciucA; it. mazza,
mazzo, pv. cat, masse, fr. masse, massue,
MAC
784 -
sp. maza, mazo, pg. max, map. D. rom.
vine ngr. matztika, $i d. it. vine ngr. mrt-
tza; strb. maduga, bg. macuk, rut. madug,
pal. maczuga. V. rnixdfulie). Baston (WO
gros c'o untlatura safi boamba la capat $i
care se tntrebuinta odinioara $i ca arm de
razboi (V. titta). Lovitura de machica : a
trage o mdcfricd Fig. A fi se face Ora md-
clued (de ft-la), a ti se zbtrli paru (de frica).
Prov. Ajunge o moaned la un car de oale,
ajunge, de ex., o mustrare unui vinovat.
MiicTuca ciobanuluT, niste feluri de
scai numiji si rostogol (V. rostogol).
macTulie f. (din maciitcd si gilmdlie).
Bulb, gamalie: mdcfulia unuf bold (ac),
mdctulie de mac, de ceapd (capsula cu se-
minte), de usturof. In est $i cacTulie
(dupa cdcluld).
macTiirla, V. mocirla.
macris si macris m. (cuv. poate
vgerm. on dacic. P. -cris, cp. cu fr. cresson,
care vine d. vgerm. chresso, ngerm. kresse,
id. Cp. cu Ordessus, Naissus, Arges, Nis. D.
rom. vine bg. mdkre§ $i rut. mokr5rg, id ).
0 plant& erbacee poligonacee ale careLirotize,
care-s acre, Is culinare (rumex acetosa, cu
varietatile runtex acefosella [mAcris ma-
runt] si rumex conglomeratus [macrisu ca-
lulul]). Alte plante cu acest nume nu-s po-
ligonacee, ca: Oxalis acetosa $i acetosella
(macrisu iepurelui), bdrberis vulgaris (ma-
cris spinos, macris de thug, dracila),nastur-
tiurn officinale (macris de balta, brIncuta,
hrenita, din care se face salatA) $. a.
madaresc v. tr. (litv. mddrautl, germ.
maddern, a strica din nepricepere). Trans.
Rasfat, alint. V. refl. Ma ant, fac mofturi:
nu te maddri SI ascultd (rev. I Crg. 14, 43 ;
$ez. 36, 12). Vechi. A te maddri de rusine,
a te clocoti de rusine, a simti mare rusine.
Dos. fml bat joc. $i ,rasc, a -1.
madarltfira f., pl. f. Vecht. Alintatura,
ipocrizie.
madaha, V. maduva.
madular n., pl. e (lat. medullarls, me-
dular ; os medullare, os cu mAduvA). Ran
azi. Membru : mildulare'e trupului, (fig.)
ale and societall. In est. pl. $i -art, ca
buzundri.
mackiva (vest) $i maduva (est). f., pl.
e (lat. mcdfilla [de la medius, mijlocifi], de
unde s'a facut mddritid, mildrihd [cum se
aude si azi In dialect], apol maddvd $i
[dupa vdduvaJ mdduvd; it. midolla, pv.
tneo/a, fr. »melte, cat. maduUa, sp. meollo,
pg. ,viola. V. medular. Cp. cu nor): Sub-
stanta cea moale si grass care se MIA In
oasele fungi sae cea spongioasa Si asoara
care se afla In ramurile unor arbori (ca socu).
Mdduva spindrift creieru prelungit In co-
loana vertebral& Mdduva prelungitd bulbu
rachidian. A-fi infra frigu(sau Erica) in md-
duva oaselor, a-ti fi foarte frig (sad fries).
Fig. Parte esentiala : maduva unel cdrfL
maestr-, V. maYestr-.
maframa, V. mahrama.
www.dacoromanica.ro
MAC
magsin adv. (ung. mogrin, singur). Trans.
De magan, din propriu tee tndemn, de
bunli vole In Mold. (Suc.) magan : de
maganu luf(Sez. 30, 168). V. proeresls.
magar $i (Ban.) gomar m. (alb. ma-
grir $i gomdr, d. ngr. gomdri, magar [care
vine d. vgr. gdmos, Incarcatura, sarcina, cu
suf. dri, ca'n samdri, samar], de unde si
mrom. ghumar, magar ; bg. magdre, strb.
magare. Tot asa, it. somaro, ung. szamdr,
magar, d. lat. sagmarius, tncarcat cu samaru.
Cp. $i cu turc. hymar $i ar. hymar, magar).
Asin, un animal domestic care seamana cu
calu, dar mult mai mic $i mai urtt, cu urechi
foarte, fungi, foarte cumpatat $i rezistent la
munca. Fig. Om prost crescut. Elev prost :
magarif ciasel. Muncd de mdgar, munca
ctneasca (plina de suferin(A) A ajunge din
cal mdgar, a regress, a nu mai fi asa de
sus cum ai fost In ainte.
magadan (ti dad m: (cp. cu mdgaoafe,
mogildeafd mogildan $i ung. magas, (milt.
P. sufix, cp. cu bdddran). Sud. Goblezan,
hojmalafi, lungan, vlajgan, baietan tnalt:
trite magddanu 1 (Soy. 186). In Mold. nord
macadaa (Sez. 36, 11).
matiaTaia, V. mogildeata.
magitilie, V. gamalie.
magaoaTe si magaolina V. maga-
oaTe.
1) magarescf -easca adj. De magar.
ruse mdgdreascd, tuse convulsive (care
seamana cu zberetu magarului).
2) magaresc v. tr. Taxez cu epitetu de
magar". V. refl. Devin magar" pin purtare.
Sari mdgdrit unu pe altu, $i -au zis unu
altuia mAgar".
magareste adv. Ca magarii.
magarie f. ($i bg. [d. ram.] magarlia).
Putare de magar.
magarita (est) Si magarlia (vest) f.,
pl, e (tot asa, bg. magartca $i strb. ma-
garica). Femela magarului. In Munt vest
magi-treat:1, pl. efe.
magaraT m., pl. tot asa. Magar mare S.
n., pl. oaie Munt. Capita mai mica, porcan.
mitgart4 m. Magar mic.
maghiran V. maghiran.
maglas si miglas m. (d. ma girt). Trans.
Mold. Taletor de drobi de save in ocna,
salgafi. Si miglar (Trans.).
maglisesc v. tr. (cp. cu pol.machlowac,
a amagi, desi pare ngr.) Vest. Moxa. Anitt-
gesc, Inset. Azi (migl-): 1-a miglisit fi
1-a Wulff ci 1-u dus la tribunal de i-a
facia o Wile (Br.-Voin. VR. 1907, 8, 220).
La Stam. 331 minglasItura, amagitura.
magluTdsc, V. inangaluTesc.
magrin, V. bagrin.
maguTata, V. mogildeata.
maguleala f., pl. elf. MAgulire. Vorba
magulitoare.
 Ar
MAG
magulesc v. tr. (vsl. magulitt sea, a lin-
gual, d. mgr *magullzo, d. mcigulon, obraz;
strb. -itt se. V. magurii). Fac sa se bu-
cure pin laude meritate on pin lingusiri:
comandantu li mdguli pe °stag c'o vorbd
bond, vulpea 11 mdguli pe corb pin lingusiri.
magura f., pl. ( (gep. * mogila, de unde
vine al rom. magld, migla si movild, ca nf-
turd, vsl. metla ; vsued. mOge, sued. dial.
moge, norv. muge, morman, alsacian mdgel,
codru de pine, D. rom. vine alb. magulid,
deal, de unde si ngr. magdla si mogtila,
movila, mcigulon, obraz [ca fr. mamelon,
ma deal ratundj, rut. poi. ceh. Magtira,
numele unui munte. V. magulesc). Mun-
cel izolat. Hf. Dimb.
mEthEtTesc v. intr. (cp. cu mdtdhdiesc).
Cod. Vor. Misc, fac semn: mdhelf cu mina.
mahAlit n., pl. urf (d. mahal). Mold. Rar.
Hamaltc.
mahillOs, V. matatialos.
mahnesc (est) si mihnesc (vest) v.
tr. (vsl. *mahnonti, rnahati, a agita, a vin.
tura; sfrb. mahnuti, mahati, bg. mahnu-
varn, rug, mahriti, mahalf). lntristez adinc.
mahnlelds, -coasii adj. Rar. Foarte
ntristator.
mahnicTime f. Rar. Mahnire.
mahnire f. Intristare adinca.
mahtife (Trans.), V. mogindA.
maT, V. mA 2.
maTastra, V. maTestru.
railestrec, -Et adj. (d. mafestru). Dos.
$iret, intrigant.
maiestrei, eat& adj. pl. f. ete (d. md-
lestru). Dos. MAiestrec. Flm. Artistic.
mATestrie f. (d. malestru). Abilitate, is-
cusinta, pricepere, dibacie: albinele fac fa-
gurii cu mdiestrie. Vechi. Arta, mestesug,
meserie. Aparat, marina, inventiune. (V.
curse 1). Ghicitoare. V. iFmecherie.
maTestrit, -A adj. Phut cu mdiestrie,
artistic. Artificial.. Adv. Cu mdiestrie.
rn ii.Testru, maTastrik adj. pi. miliestr4
mdiesire (lat. mag(ster, -stri ; it. sp. maestro,
sic. uraistru, pv. vfr. maestre, nfr. maitre,
pg. mestre. V. maestru, mester). Ahil,
ingenios: era radiestru la rdzboi (Moxa),
mind mdfastrd. Nazdravan, care are puteri
supranaturale: pasdre mdfastrel. Adv. In
mod maiestru : a data mdiestru. V. artist
si limecher.
maTmarie f. vdcht. Profesiunea de mai-
mar, arhitectura.
maTnuic $t -tics, V. maTmula.
maTmuTesc, V. maTmutaresc.
maTimita, V. maTmulit.
mainte, V. mainte.
majar m. (d. maid). Mo'd. Vechi. Ne-
gustor de peste. $i mejer.
malaria f. (d. ',War). Mold. Vechi. Ne-
gustorie de peate. Majarit.
www.dacoromanica.ro
785
MAL
majarit it, pl. art Vechi. Taxa pe ca-
rele Incarcate cu peste Wet (care se PIA-
tea la Galati ai la Bucurelti).
medal (vest) si matter (est) n., pi, le si
uri(rad.mal, ea si'n vgerm. malan, azi mah-
len, vsl. urlteti, melti, a macina, mlatItt, a
tmblati : nsl. meljdf, musteriti la moarii;
litv. mainos, mei, adica pisat, apoi ptsat,
pasat". D. rom. vine rut. malif, meld!, turta,
malai; ung. male. Bern. 2,34 si 35), Est. Mei
(V. mei). Prov. Vrabia ;haled viseazd (si
calicu comindare sail praznic), fie-care se
gindeste la cela ce-1 place mai mull. Turtoi,
turta facuta din Mina de popufoi (In ve-
chime de mei) ai din MIA de grhi. Vest.
FainA de porumh (de popusoi). A-ti fi irdit
trafu, a -fl fi min:at mdlalu, a fi trait, a to
fi folosit de ceva chid ti-a Post vremea, a-ti
fi facut datoria is timpu tat. a nu mai fi la
mods, a fi iesit din curentu lumii. Vest.
Iron. Mdlai split, om blond (pin aluz. la
spoiala alba de pielm a turtel numite ma -
lai"). Trans.(malaTe p1.). Holde de porumb.
malaTito n., pl. e: Malai (turta) mica.
milififef, Tata adj., pl. f fete. (d. mo-
lar). Moale si Minos, vorbind de pere si zA-
mosi (pepeni galbeni). V. natafleata.
malifiluTesc v. tr. Netezesc cu malaria,
driscuiesc.
malaoaTe 1., pl. tot aaa sari of. Un co-
pacel cu flofi galhene to struguri, cu Eruct
capsular si care creste pin locuri aride (he-
litinthemum).
maldacesc v. tr. (d. maldac). Inloiez
(finu) ca sa pare mai mutt.
malin m. (d. md/ind). Ott. Un coptcel
rozaceti care creste pin padurile umede de
la munte si face piste drupe negre marl ctt
bobu de mazare asezate In struguri al a carul
scoarta e amara si astringents (prunus pa-
dus, cerasus padus si padus racemosa). Un
fel de visin mic (cu fructe negre si amare,
cu lemnu no mirositor din care se fac ciu-
buce, tigarete si bastoane) care create pin
paduri si tufisuri (prunus Dad cerasusl ma-
haleb), numit odinioarA antep. Drog, un co-
pac din neamu salcimului. Malin negru,
1. patachina, verigar, salba moale, 2. alt co-
l:dee! oleaceti (V. lemn cinesc). Trans. Ma-
lin ros on numai mdlin, malin Al melin,
liliac (syringa vulgaris). V. scumpie §l
calin.
matins 1., pl. e (bg. rut. rus. poi. mallna,
smeura, sirb. malina ; ung. malna). Fruct
de malin. V. calinA.
mikiura 1., pl. i (cp. cu ngr. martrI, gar-
garita Care roade cerealele). 0 boala a cere-
alelor produsa de o clupera parazita
letia). Un grAunte de grhi atacat de ma-
iura e ceva mai tntunecat la coloare, Ian
chid fl strivim, iese un praf negru care pule
a peate imputit ai care se compune din sporii
ciupercil. Ca sa ferim grtnele de aceasta
boalA trebuie sa le punam Inter, solutiune
de sulfat de cupru de 2 sat) 3% to ainte de
50
MAL
- 76
a le Banana. Ma'am baltil, penith, o planth
(V. penitia). La Boc. ai Cdr. maldra. $i
molura (sad molars ?). V. ai molatru
gi tatcTune.
1) maturds, -oasts adj.(d. mai, malura
L. V. Cu maluri ripoase.
1) maluros, -oils& adj. (d. malura).
Plin de malura; grid mdluros.
marnallgar m. d. man:11110). Fam. Iron
Om moale, blegan (adica moale ca o mama-
liga sad care nu poste molfai de ctt mama-
Ugh). V. covrigar.
mamaliga f., p1. 1 (imit. din silaba ma
repetata gt sufixu -riga ca'n 00110, (ap1iga
on bg. eevrt1-, tura-, eueullga, cioctrlie, cu-
cidiga, cucuth. D. rom. vine ngr. turc. ma-
mallga, strb. mamaljuga, bg. mama- $i ma-
muliga, mhmaligh, manuth, popuaoi; rut.
mamaljrga, ung. mamaliga. Cp. cu pap 2.
Nu e rude cu it. miliga, popuaol). 0 pasta
consistenta facuta din Mina de popusoi (earth
to ape $i sare $i care, la taranii Romani, tine
locu ptnii. Cantitate din aceasta pasta en
Incape'nteun ceaun: dodd mamaligi. Fig.
Iron. Om moale : ce mamalie1 A pane de
manlliga, a pune la foc ceaunu cu aph de
mamaligh, (fig.) a lungi o lucrare care s'nr
putea face _mai rapede. A prins mdmaliga
coajd ($i pin urmare s'a'ntarit), s'a obrazni-
cit topirlanu (Iiind-ch s'a'ntolit). V. co-
leava, mandra 2 malaT.
mamarutA f., pl. e (var. din buburuza,
ca $1 cucuruz, strb. kukuruz gi mururuz).
Trans. (Bihor). Buburuza. Paparuda.
miirmiTe, V. momfTe.
mamular m. (din mai vechiu mamele-
gid, d. turc. mamelegi $i mu'amelegi, arra-
tar, d. mamele, ar. mu'amele, camath, spe-
cula). Munt. VechL Negustor ambulant on
al stabil care Weil samsarilc al camatitrie gi
vindea ai ohiecte de manufactura. $i mu-
mular si mimllingid. Azi to Trans. mo-
mular, negustor de glugi, sape, lopeti a. a.
V. boceegla, coropcar, tolbae, te-
lal, cercelar.
mamularie f. Munt. Vechl. Negustoria
sad pravalia mamularului.
mancie f. Est. Calitatea (ocupatiunea)
de manca.
mondalac gi -nac m. (strb. manda'a,
migdala ; bg. mindal qi migdal, migdalh,
mindalak, plantatiune de migdali ; ung.
mandula, it. mdndorla, lat. amjygdala, d.
vgr. anzygdale, migdala). Munt. vest. Bata-
bot, alunele. Radacina de mandalac (consi-
derath ca tract).
mangaid.if n., pl. Me, magla vi Wald
1., p1, e (ung.-turingold, mangorld, pal. magla
[de unde vine rom. magic-if ; mrus. magell,
germ. mangel, mlat mango, mangana, vfr.
mangoneau, praatie : it. mdngano, praatie,
mAngtilAd ; ngr. martganon, manghlatl, d. vgr.
mdgganon, balistA pe cilindri. V. mangeaft
Plc, minghlnea). Nord. 0 bucath de lama
crestat on de table de zinc undulatli de care
www.dacoromanica.ro
- MAN
se (reach rufele Ia sphiat (Sez. 36, 12). Un
aparat campus din doda suluri de lemn care,
supt apesarea tine] greutati, netezeate rufele
puse pe o mash (tnlocuit azi cu feru de
calcat).
mAngaluTeso vi mAglulescp v. tr.
(d. mcIngalatt $i magld ; poi. maglowac, ung.
mar:gain:). Nord. Netezesc rufele cu man-
galau (magla).
mangrinie f. (ngr. mangania, scris -eta.
V. niingiT). Vecht. Farmece, vraja.
mfininc, a mine& v. tr. (lat. manddco,
-are, a mince, d. mdndere, a mtnca; it.
mangiare, fr. manger. Martine e reduplicat.
din mine, cum se zice pin vest. Maine,
manIncf, mar:Inca, mtncdm, mIncafi ; min-
ccm ; nth:cased: ; sd mantnc, sd mtncdm,
V. mandibul). Mestec In glut al Inghit :
a ni.nca pid.', fructe. Fig. Atac, rod : ru-
gina may:Inca fern, ape mar:Inca main. Con-
sum, abs3rb : soba maninca multe lemne.
Risipesc, consum : a-fr minca averea in pa-
ireceri, a min:a befit slafaluf (a delapida).
Suter, Witt (Iron.): a minca o bat ate. Ma-
niac din ochi (mu cu ochli), privesc cu 1h-
comic. A minca cuvintele, a le pronunta ran.
A mtnca pe cineva fript, a-I nimici, a-1 pre.
padi. A minca cui-va zilete, capu, viafa,
I. a-1 nimici, 2. a-1 amart tndelung. A fugi
mincind pamintu, a fugi foarte rape& (min-
clad distantele). A minca borf (triv.), 1. a
vorbi prostii, 2. a spune minciuni. A -ti yen!
sd maninci (o persoana), 1. all placea foarte
mult (de aid exclamatiuni ca: mtnca-I-ar
mama 1 termin de iubire adresat de o mama
unui bhiat mic), 2. a urt foarte mutt: acest
deputat manIncd Mont (de aici blesteme
Ca: minca-te-ar cirri( I). A-ti minca credin fa
a-ti perde creditu, a
(ca Tiganif biserica),
nu mai inspira Incredere. A-f1 mince de supt
unghie, a II grozav de avar. V. intr. Fria-
zesc on cinez : azi nu maninc acasa. V. refl.
Cirri( (sad oamenit) se mdnincd tntre ef, se
bat (sad se cearth). A te minca v, tamers.
A simti mtncarime. A te minca palmate, a
avea gust sit bati pe cineva. A te minca
spinarea, a avea gust a fii bhtut de cineva. _
In nord mfninc.
mAnds, -Dash (d. mand). Fertil,
adj.
productiv, roditor : ogor mdnos. Vacd ma-
noasd, care cla mult lapte.
manttildta f., pl. e Manta mica.
miantaa m. (rus. mantas, pol. mientus).
Nord. Mihalt. $i mIntees. ($ez. 1, 118).
$i mintua ?
manunchez, V. fnm-.
mArniclif (vest) vi manunchi (est) m.,
pl. uri (lat. pop. manuclus, cl. manipulus,
manipul ; it. manccchlo, vfr. manoil, pv.
manolh, cat. manoll, sp. manojo, pg. ma-
nojo, inanotho, moiho. Cp. cu genunchi,
rarunchi, Crunch!). Miner (Ia cutit, la sable).
Fascicul, chili, buchet: an martin:chi de
flori. In vest al mfnuchT vi munuchT,
In Ott. mArunchi. Dim. -chef, pl. e.
manunti V. marunt.
 737
MAN
manunar it. Fabricant orl vInzAtor de
menus!.
manuea f., p1. 1 (dim. d. mind, sae d.
lat. manucia p1. d. manuclum, malaise, d.
manes, mina). ImbracOminte a mtnii $i a
fie-carui deget In parte $i care se tntinde
pion la tncheIetura pumnulul sau putin mai
mult sae (cum poarth damele la bal) pine
dincolo de cot. CAtusi de mine. Fascicul,
mAnuchi, chits, legatura (de in, de ctnepA). A
arunca cuiva manusa (ups obicelu cava-
lerilor din evu medic), a-I sfida, a-1 pro-
voca la duel. A ridica minusa, a rAspunde
la o sfidare, a primi o provocare. $i mi-
(nord), far In Munt. est mf- gi mu-.
manuearfe f. Meseria de a face manuci.
Fabrica sari prAvAlie de mAnusi.
1) mar m., pl. merT (lat. pop. melus, cl.
mains; it. melo). Pomu care produce mere
(pirus mains sail males communis). De
florlle mdrulut sae cu uluf, In zadar, lea
folos: a mune' de florile mdrulut.
2) mar n., pl. mere (din mer, cum zic
Oita azi Mrom., d. lat pop. melum, cl. ma-
m, vgr. melon, dor. maion; it. mela).
Fructu mArulul, de formA sfericA turtita :
mere pddurefe, crefesti, domnesti. Mdru tut
Adam, proeminenta care se aflA la gttu o-
mului supt gusa $i care a formats de carti-
laginea tiroida. Mdru lupulut, is rAsfug, da-
lac, 2. curcubeticti. Adv. A bate re cineva
mar, a-I plersica, a-1 bate rAu (cu vtnAttli,
ca pe coaja marului lovit). A fl sdtul ca de
mere acre, a fi foarte plictisit de ceva. Si
mare, pl. mere (Ban).
".marac, V. marat.
marama, V. marama.
marar (vest) si marfir (est) m. ca
plants si n. ca (ngr. mardthrion, dim.
d. mdrathron si mdlathron, d. vgr. ma-
rathron yi mdrathon, de unde si lat, ma-
rathrum ; alb. mardi, maraM, val. moloird.
V. molotru). 0 plants umbelifera aroma-
tics culinara (anEthum [sail peucidanum]
gravEolens).
marat, -It adj. (ca si it. malato 51 fr.
51 fr. ntalade, bolnav, d. lat. male habitus,
care se aflti au, ca beat, cot d. bibttus, cd-
bltus. Dar cp. $i cu nsl. marati, a-ti pAsa,
a to nelinisti). Vecht. Act Mac. Sarac, sAr-
man, biet nenorocit In Ban. marac
(dupe sdrac).
maraz, V. maraz.
maracInar m. (d. mdrdcine). Un fel
de pasarica.
maracine m. (mai yacht -cin si -dune,
d. lat. marrucina, un fel de marAcine din
*marruca [it. optarnica, un fel de tufa ghim-
poasaj, care vine d. marra, htrlet de sttrpit
maracinii. De la vgr. myrinkinos, -toe, adj.
de la myrike, tufA ghimpoasa, nu poate veni
din pricina accentului. Cp. cu strdchind).
PAducej(cOvtaegus). Porumbel (prunus spi-
nosa). In general, on ce tufti ghimpoasa.
$i azi -owns (f.) in Sez. 4,135, qi 32,76, sl
is Stam. 283 fem.: pustiu vuieste, mdrdclu-
nea sand pe tristu mormint I
www.dacoromanica.ro
MAR
maracInfe n., p1. arr. Loc acoperit de
mAracini: mdrdcini ?u de porumbele reintd-
sese neatins de plug (Soy. 290).
maracinds, -oases adj. Plin de ma-
racini: loc mardcinos.
mararfie m. 0 plantA umbelifera acOa-
ticA (oendnthe phelidndrium sau phelicin-
drium aqudticum).
marcet m. (cp. eu bg. rndeec, mac de
ctmp). Trans. Cocosoaica.
marcotet, V. macorteata-
mardacesc vi (ob.) -gesc v. tr. (cp.
cu mardesc oN cu maidac). Sud. Terfelesc,
murdAresc, stric: a mdrddgi o haind. Fig.
OcarAsc, insult: 1-a mardligit rddl In
Meh. marda*esc.
mare si (azi in est) marl, interj. de mi-
rare, ca $i mai $1 bre sail ca v.zi, ulte-te
(Pop.): Mdre, oare tine a fost ? Da ce-i asta,
mare? la'uzi, mare I (ngr. more, bre 51 vre
voc. d. morels [vgr. morels), nebun adicA
mai nebune, nu fi nebun, ce nebunie e
asta?", de unde si alb. more, mre, turc. bg.
strb. rut [d. man.] bre, bg. slrb. mare. V.
ma 2).
maresc v. tr. (d. mare). Fac mare, spo-
resc, augmentez: a mild armata, avarea,
mirarea. Fig. Preamaresc, glorific, laud: a
marl faptele cuiva. V. refl. Cresc, sporesc,
ms fac mai mare: veniturite s'ad Pliant. Fig.
MA glorific. V. majorez.
maret, -eat& adj., pl. f. efe (d. mare
5isuf. e(). Stalucit, tnagnific, impurator:
armatd mareafti.StrAlucit, glorlos: mdrefele
rdzboaie ale tut Stefan cel Mare. Rar. Mtn-
dru, hulas: om mare(. Adv. In mod maret:
armata se desfasura marg.
maretfe f. (d. mare(), Calitatea de a II
mAret: mdrefia marts Infuriate, mdrefia
domniii unut rege. Rar. Mindrie, trufie.
martar n., pl. e.Fam. Tren de marts.
margarft n., pl. art (ngr. margaritis,
vgr. -ites, d. pers. mervdrid, de unde $i turc.
mervarid 5i arm. markarid ; lat. margari-
tum 51 -Ita, it. margarita 5i margherita, fr.
marguerite; bg. slit. margarit. V. mar-
gea, margean). MArgaritar din stoics
(Vechi). S m. Margaritar (plantA). $i mar.
garint (dupe arglnt).
margarltar n., pl. e (ngr. margari-
tdri, de unde si alb margaritdr. V. mar-
Darn). Perle, o bobia sferica aura si
stralucitoare ca sidefu si care se afla In
nista scold, mai ales to stridii, si careia
oamenii vanitosi ti atribue mare valoare si
o poartA ca ornament. Fig. Lucru on fiina
exceanta: acest om e un mdrgdtar. Dinfi
ca margdritarele, foarte albi 5i frumo5i. Un
fel de bube (dupa fr. muguet) care seamana
cu aftele si pe care le cauzeazA in gura co-
piilor mid MU nutriti .o ciuperca numitA of-
dium dibicans. S. no. Vest. Lacramioare, o
plantA (convallarla majalis). Est. Hurmuz,
un copAcel caprifoliacee ale cArui fructe is
nista bobite albe mai marl de ctt mazArea
si care seanara a marghritare (symphori-
 7E8
MAR
carpus racemosus sae sympluiria racemosa).
Un fel de vise (numit el vlrc de stefar) care
face niste bohite galbene (loranthus ettro-
paeus).Scoicile cu margaritare se anti mai
ales In marea Rosie, golfu Persic, tmprejuri-
mile Ceylanulul si, In general, In oceanu
Indian pint[ pin Australia. Pescuirea for se
face In timpu linistii musonilor de nord-est,
de la rbsbritu pine la apusu soarelui. Cu-
fundAtorii, de ordinar negri, se lash In apt[
pin ajutoru unei funil de capAtu cbreia e
legat un bolovan, pe care -al sprijinb picioa-
rele. Ei culeg In grabA scoicile pe care le
gAsesc, le pun Intfo relea, scutura funia, $i
altil Ii trag afarA. Unii cufundAtori ajung sA
poata sta supt apt[ mai multe minute, pe
and omu neobisnuit de abea ajunge la
90-50 de secude fbrb sA rbsufle.
margarita f., p1. e (d.margarit, dupe
fr. marguerite). Ochiu boului (tatAisa, au-
rata), o plants erbacee din familia compu-
selor cu floarea ca tufAnica sae ca romA-
nita, alba sail alt-fel (lettainthemum vulgdre
sae chrisdnthemum leucdnthemum).
margarltarel n., pl. e. Margbritar mic
(din scoicb). Boa la numitA si margdritar.S.
m., pl. et. Alt nume at plantelor numite si
mdrgdritar.
margee $i (est) -gica F., p1. e'e (lat.
margella, margean). Boabb sau bobite de
mArgaritar, de margean, de sidef, de sticla sat)
de alt-cevagaurita si inslrata pe un fir Impre-
unA cu altele. Dinti ca nzdrgelele (sat) ca Itur-
muzu), dinti ca margAritarele, albi $i frumosi
(De awl se vede ca mArgele" se zicea la Ince-
put numal celor albe).
margean n., pl. gene, ca felegene (turc.
nord margan, lit. merlon, d. ar. inergen ;
ngr. merdzdni, alb. bg. mergan). Coral.
margelat, -a adj. Ornat cu margele,
ca niste margele, perlat Lieuf margelatif
(la of), creep ca niste margele.
marghT6I, V. marghTol.
margica, V, margea.
marginal*, -11 s. Locuitor de la margine,
de la hotar. Adj. Locuitorif mdrginasf.
marginean, -ca s. 91 adj. Locuitor de
la margine (de la hotar).
margInesc v. tr. (d. margine). Pun
margine, limitez: a margini operafiunile.
Opresc, pun la locu lui, pun cu botu pe
Labe: 1 -am mdrginit pe acel obraznic. V.
refl. MA limitez, ma multarnesc cu ctt am,
ma astlinpAr: mdrgineste-te, chelluitorulel
marginintT m. pl. (d. margine. Cp. si cu
slrb. krafina, tarn limitrofa, si cu numele
Ucrainef). Serbia. Tama' plugarl, decl clm-
peni, deosebitl de mintent.
margInit, -a adj. Limitat. Fig. Prost,
fArA inteligenta: om milrginit.
marhate f., p1. di (d. mark& V. mortal).
Trans. Vacb. Mold. Iron. Femefe grasa cit
o mdrhafe, femeie foarte grasA. V. durbe-
nits1, basoldlna, talaghir.
marl, V. mare,
www.dacoromanica.ro
MAR
marlas, V. marls" 1 §i 2.
marled!, -ice adj., pl. et, ele (d, mare).
Fam. Cam mare, destul de mare, putin mai
mare : coplif s'atl fdcut mdricei.
marie f. (d. mare). Vechi. Az( pop. Mb-
rime, mArire, glorie, matestate (Intrebuintat
ca titlu suveranilor) : Mdria Sa domnu, re-
gele, Impdratu.
maries, V. marias 1 gt 2.
marime f. (d. mare). Calitatea de a fi
mare : mdrimea pdmintului; focului, bucu-
rill. Amplitudine, Intindere. Grosime volum,
dimensiune. Calibru, capacitate. Mdrime de
ininid, de suflet, mbrinimie. Fig. Fam. Per-
soana Insemnatb, personagie distins : a sta
la masd ca mdrimile.
mfirinlmfe f. (d. mdrinimos). Calitatea
de a fi marinimos, generozitate.
marInfm6s, -oaks& adj. (d. make gi
inimd, dupb 1st. magndnimus sae Fr. magna-
nime). Generos, darnic, uitbtor de insulte :
un baler mdrinimos. Adv. Cu mbrinimie.
marire f. (d. mdresc). Actiunea de a
sae de a se marl : mdrirea veniturilor.Glo-
rie, demnitAti, onoruri : pnfta de mdrirefRar.
Mindrie. Mdrire fie Doamne I Fit Ibudat
(glorios), Doamne I (Te deum laudamus).
marls6r, -oars adj. Markel.
1) merit m. (lat. :riddles [d. mas, marls,
bArbat, masculj, de unde si it. merit°, fr.
marl. V. mascur). Vechl sot. Mire.
2) merit, -It adj. (d. mdresc. V. mare
2). Glorios, plin de marire : mdritu Imp&
rat. Titlu cu care to adresal odinioara dom-
nului : marite doamne (Maria ta) I
3) merit, a -a v. tr. (lat. marito, -dre,
d. marltus, barbat, sot ; it. maritare, pv. cat.
sp. pg. maridar, fr. marier). CAsbtoresc (vor-
bind de fete). V. refl. Md mat. V. fuser.
marltis n., pl. art. CAsatoria unel fete,
maritare.
mallet& f., pl. e (d. mdmdrufd, dupb
numele Maria). Nf. Buburuza.
marmeziO, V. marmaz10.
marmurfil, -fe adj. Rar. Cu vine ca
marmura. Alb ca marmura.
marsaluTesc marsuTesc v. intr.
(d. mars ; rus. mar'irovdtl, ung. marsolni,
germ. marschieren). Merg In mars militar.
marten, V. martac.
martacel m., p1. et. Martac mic.
marturie f. (vgr. martyrla, de unde $i bg.
marldrifa). Declaratiunea sae depozitiunea
unui martur. Dovada, probe, semn : Dacia e
mdrturia tenacitdfii roman. Confesiune :
mdrturia credinfel. Medalie sae cruce meta-
Ilea comemorativa care se distribue celor
ce asista, la un botez cre5tinesc ortodox.
De marturie, de forma, nu In realitate.
marturiseala f., pl. elf. Marturisire.
marturisesc v. tr. (dupb martur si
mgr. martyrd, ar. emartStrisa, de unde sit
vsl. marturisall, bg. mattirisvam). peeler
 789
MAR
spun ceia ce cred, ce am vazut, ce am auzit sau
am fticut : martura a mdrturisit drept, cri-
minalif ad marturisit crima, tmt marturi-
sesc pdcatele la preut (ma spovedesc).
Dec lar, admit, recunosc : mdrturisesc
un botez liftru fertarea pdcalelor (Sim-
bolu credintel). Ascult spovedania until pe-
nitent: preutu l-a mdrturisit. V. refl. MA
spovedesc, Imi spun pticatele.
mArturIsfre f. Actiunea de a saa de a
se marturisi, declaratiune, confesiune.
marturlsItor, -wire adj. si s. Care
marturiseste. Confesor (al credintei). Martir :
sfintu Mihail Marturisitoriz (23 Mal).
martIser m. (dim. d. mart 1). Numele
popular a Ida Mettle (Rar). N., pl. oare, Mart,
breloc pe care-I poarta fetele la git de la
1 Martie pans la 1 April in credinta ca nu
le va pith soarele.
m6runchT, V. manunchT.
marunt $i mai rar (Ban. Mold.) ma-
mint, -it adj. (lat. mlinitus, [ca camitus,
carunt], part. d. mindere, a rnicsora, d. mi-
nor, minus, mai mic, mlnimus, eel mai uric;
it. mindto, venetian menao, sard. minudu,
pv. menut, fr. menu, sp. menudo, pg. miudo.
V. a-manunt, minut). Mic: grid md-
runt, prof mdrunt, ban( marling parale
mdrunte. Scund, mic de stature : om md-
runt. Fig. Nelnsemnat : afacerf mdrunte,
fume martini& S. f. si n. pl. Mdrunte (sub-
Int. parale), bani schimbati in banl mai mid,
de ex. franc' in gologani, our sad hIrtie in
argint: nu t - -am plaid, cd n'aveam mdrunte
(sau: schimbate), multe ft mdrunte (subtnt.
lucruri), variate, diferite: mi-a povestit, am
vilzut multe cl mdrunte. Adv. In mod marunt:
a Mtn varza, a tunde, a scrie mdrunt ; a
ploda mdrunt (cu picAturl mid si dese) ;
a fugi martini (cu pasi mArurlii).
maruntiefe si (vest) mfinuntaTe n.
p1. (lat. minutalia, lucruri mid, tocaturik de
legume, pl. d. minutal, lucru mic, d. mind-
tus, marunt; it. minutaglia, pv. menudalo, vfr.
menuaille,cat.menudall.Cp.cu bdtale,vinatale,
canalie, funeralif, reprezalii, rusalii. V. m &-
runt). Vechi. Lucruri mica, maruntisuri, flea-
curl. Azi. Partite marunte din trup (ficatu,
inima, rinichii a.): cforbd de mitruntaie. In
mdruntaiele pdmintulul, foarte adlnc In pa-
mint.
maruntel, -lea adj., pl. et, ele (d. mil-
runt). Foarte marunt: attain-I mdrunfele, om
mdrunfel. Adv. In mod mAruntel: fuge ma-
runtel. Marunfica craTuluT, o holt,
popular& si melodia ef.
maruntese v. tr. Fac marunt (taind,
slArAmInd): a marunfi pdmtntu cu grebla.
5i Inm- si am-. Vechi mdruntez $i -jez
maruntis n., pl. an (d. mdrunf). Lucru
mic, ileac (propria $i fig.): a da mdrunfisurf
la spdlat, a te ocupa de mdrunfisuri. Pl.
MarchidAnie, mart% compusa din mid obiete
de toaletA (ate, ace spelci, panglici, nasturi
s. a.). Cu maruntisu, In detalifi: a vinde
cu marunfisu. In est si -inv.
www.dacoromanica.ro
MAS
mikruntlsar m. Negustor de marunti-
suri, marfagie, coropcar. Rar. Negustor care
vinde In detaliti.
ma -sa f gen. ma -set. Fam. Pop, Mama-
sa, mama sa.
maser m. (dupa germ. tischl3r, d. tisch,
mash). Trans. Bari. TImplar.
maseitresc v. tr. (d. mascara ; strb.
piaskariti). Vechi. Maschez. Vechi. Ad Ban.
Injur. Azt. Bas. Murclaresc. V. refl. Muni.
MA cert cu Injuraturl, cu trivialitati: se cer-
tad, se mdscdreaii cu misifif (CL. lunid
1910, 432).
mfiscirT f., p1. (d. mascara). Mold. E t.
Mascarale, vorbe obscene. Vechi mas-
eariT, povestiri obscene.
milscarfcT m., pl. tot asa (d. mascara).
Vechi. Bufon, plat clown. Az!. Fig. Om
neserios.
mhscuTesc v. tr. (d. mascd). Munt. Pop.
Sulemnesc.
mAseuroide f., pl. tot a5a. (d. mascur).
Suc. ScroalA.
masses!' 1., pl. ele (lat. maxilla, falca, d.
mdla [Ca axilla d. ala, aripa, V. sup-
suoarift]; it. mascella, piemontez massella,
pv. maisselle, vfr. matsselle, sp. me)illa; ngr.
masdla. V. maxilar). Dinte molar, dinte cu
care mesteci. A trage la mdsmr, a bea tea-
pan (yin, rachiu). A nu pane mincare aid
pe o mdsea, a nu te satura cu cat al avut
de mince.
maselar m. (d. mange). Numele pop.
al lumii August (Rar.) Maselarita.
mfisetarliii 1., pl. e (d. mdselar). 0
Diana solanee foarte veninoasti si narcotica
si Intrebuintata de popor contra dureril de
dinti (11yoscS,amus niger). Si nebuncrifd.
maslad si -lag, V. maslad.
maslin (vest) si maslin (est) m. (d.
mdslind). Un arbore oleaceu perpetuu verde
care produce maslinele (atm europdea)
Maslinu era In vechime simbolu Intelepciu-
nil, pad!, abundantei si glorjii.
mitslinar m. Negustor de mAsline (Epi-
tet ironic Grecilor si negustori!or In gene-
ral). In est ma-.
mirtslinti (vest) si maslina (est) 1., pl.
e (vsl. maslina, maslin, d. maslo, unsoare ;
bg. maslina, maslina. V. maslu). Fructu
maslinului (o bobilA), din care se stoarce
unt-de-lemnu.
mAslinet gl -niso n., pl.
art. Livada
de maslini. In est-ma-.
maslInia, -fe adj. (d. maslind). De co-
loarea maslinei.crude, un fel de verde des-
chis apropiat de galben. In est ma-.
masluTese v. tr. (d. masId). PregAtesc
cArtile de joc amestecIndu-le si desclntln-
du-le (fermeclndu -le to ainte de a Incepe
sa ghicesc). A5ez cartile de joc sari le fac
vre-un semn ca s& dstig eu chid voi juca.
Fig. Falsific : a mdslui 0 alegere. V. vuler.
MAS
- 790
masdr (vest) mastir (Olt.) sl mast's-
(est), a masura v. tr. (lat. menstiro, are;
it. misurare, pv. cat. sp. pg. mesurar, fr.
mesurer. Mdsor, mdsoard; sd mdsoare).
tau masura: a masura o bucatli de pinza,
o mosie. Strabat, percurg: a mdsura cu
past rant camera. Examinez, apreciez ui-
ttndu-rna de sus pina jos: In mate de a se
Incdiera, adversarit se mdsurad unu pe
altu. Apreciez, evaluez: a mdsura dificul-
tdfile Intreprinderif. Pun o masura, regulez,
moderez: a-ft mdsura cheltuielile, vorbele.
Bat cu batu, croiesc (Iron.) : a masura an
hot cu bastonu. V. refl. MA pun cu, ma
compar cu, ma lad la lupta on la Intrecere,
les la concurs : a to mdsura cu cineva.
masorlpte f. Est. Rar. Masuratoare.
masurat, -A adj. Regulat: pas mdsu-
rat. Fig. Circumspect : ton mdsurat. Adv.
Cu masura : a vorbi mdsurat,
masura 1., pl. 1 (lat. mensura, d. metiri,
mensus, a masura ; it. misura, fr. mesure,
sp. mesura. V. Imens, dimensiune),
Unitate conventionala aleasa p. a afia (a stl
cat e de mare) pin comporatiune o cantitate
o tntindere, o forts ; unitatea de mdsurd
pentru lungimi e metru. Dimensiune : a lua
masura unei haine. Cantitate care serveste
ca masura : In aceastd butelie incap eine(
pahare, gceastd butelie se ample din duct
pahare. In metrics, cantitatea de silabe cg-
rute de ritm ; acest vers Ware mdsurd. In
muzica, tact, Impartirea duratei unui c1ntec
In parti egale, care-s indicate In mod sen-
sibil to executiune. Fig. Precautiune, dispo-
zitiuni: s'ad luat mdsurt p. prinderea holt-
tor, e rdd cd nu lei nici o mdsurd contra
furturilor. Margine, limits, moderatiunei
asta Intrece ort ce mdsurd, acest om vor-
beste (bea, manincd) ford mdsurd. A fi In
mdsurd de (orl sd) a Si In ,stare, a putea. A
avea dodo mdsurt, a trata in mod diferit
persoanele sau lucrurile identice: acest om
are dada mdsurf : una pentru el, alta pen-
tru adversart. A umplea masura, a Impinge
lucrurile la extrem. A-ft da mdsura, a arata
ce pot' face. Peste masura, mai mull
de cat trebuie, prea : nu Entitle sd bet peste
mdsurd. Pe masura ce (fr. a mesure
que), In proporliune si In acelasi timp :
cdrufele se umplead pe mdsurd ce sosead.
masuratoare 1., pl. oil. Operatiunea
masurarii pamtntului sad si a altor lucrurl.
masuratdr, -afire adj. si s. Acela
care masoara. S. m. Cotar (o omida).
masitta, V. mesuta.
mascat si (est) ma-, -ta adj. (din md-
ducat, de unde s'a Mut *mac (cat, apoi mds-
cat. ca obisnuiesc, pasnlc, vesnic din sobici-
nuiesc, spacinic Specific). Nord. Aare, bul-
bucat (vorbind de boabe, Boa picaturi si
litere): numele jloritor celor mai mascate
Sadov. VR. 1911, 3, 340). Adv. A scrie mas-
cat, a scrie cu litere marl, nu puchinos In
Ban. cu fire rare".
matanlel V. metanle.
www.dacoromanica.ro
- MAT
matase (Munt.) Tran. matase (OI).
si matase (Mold. f. (lat. mataxa qi me-
taxa, matase brute, d. vgr. mdtaxa si md-
taxa, fulor de mat se ; it. matassa, fuior,
legatura de fire, pv madaisa, vIr. madaise
(Mr. matasse d. it.), sp. madefa, pg. madel-
xa. D. rom vine ung. mat isz). Fir suptire
si lucitor produs de un fel de ornida nu-
mita pop. gindac (gresit zis verme, dupe fr.)
de mdtase (In zool. bornbyx). Tesitura (stof A)
Malta din asemenea fire: rochie de mdtase
(V. borangic). Firele care attrna din stiu-
letele de popusoi. Matasica, torte!. Pl. md-
tdsuri, feluri de (stole, de haine de) ma-
tase. Mdtasea broastel, !Ina broastei. V.
Dna. Matase artificlald, matase Matta din
celuloza Gindacii de matase is adusl din
China. El se nutresc cu frunze de dud (de
unde vine numele judetului Tutova, renu-
mit odinioara pin matase). China, Japonia,
Italia, Francia si Spania prodlic astazi multA
matase. Un painjin carnivor halabea, care
traieste to Madagascar, produce o matase
&Wile foarte fins si mai rezistenta dectt a
gindacilor. Acest painjin poate ft crescut
usor, dar numal In regiumle tropicale Fie-
care halabea produce 3-4 sute de fire de
4-5 on din zece to zece zile ptna la moarte.
Omida bombyx e mai grea de crescut si in-
ferioara In privinta economics. Industria
acestei matasi e to plin progres la 5coala
profesionala din Tananarivo (1920). In ul-
timu timp a'nceput a se creste si'n America
un painjin numit koba, care produce un fir
din care se tese o matase foarte frumoasa.
matacina f., p1. 1, si mataciane f.
(bg. mdteeina, -Mina si oeina, melisa, d.
matka, matca albinelor; strb. matienlak,
rus. mdtoenik). Est. Mensal Mata-
ulna In Neam. Rom. Pop. 4,239 si 298.
matahald (vest) si mats- (est) f., p1.
e (ung. mdtoha, stahie, d. ceh. mdtoha, nsl.
matoga, stahie, cu term. ca'n poghibald. V.
motohol). Monstru colosal, namila, nanie,
aratare luminoasa o matahald se .vedea
pin Intuneric. Fig. Om prea voluminos, co-
los. Mai ran mettahanle (dupe diha-
nie) si (Trans.) matahaTe. V. mogil-
deaf ft.
matahilifesc si 'metehaTesc (eat) 5i
matanaTesc, -noTesc, si -laTesc
(vest v. intr. (dupe matahald, d. ung. ma-
!Main!, matatni, motonozni, a orbocai). BA-
lalaiesc, ma clatin: befivu mergea mdtdhdlnd,
lucrurile mdtahatad in car. Motel (de somn
s. a.) V. malthetTesc.
matahalos, -Gash adj. (d. matahald).
Mastodontic,corpulent, voluminos: trap
mdtandlos. $i madlos,
manillas (Trans.) si manias (Munt.
/ttst) n., pl. e si art (rus. motovedz, fir, le-
gatura, d. mot, nudOlc, fuior, fascicul, si pea-
zati, a lega; rut. mdtuz ; poi. motopFz, lantu
de la vIrtelnita, ceh. motoas, motovous, parte
din fuior). Sfestoc. Fascicul de ramuri cu
care se amesteca laptele In caldare la sttna.
Bat c'un somoiog de maturat cuptoru.
MAT
- 791
matalaTesc, V. matahaTesc.
mataluta, V. mata.
matiknEtTesc §i -oTesc V. math.-
haTesc.
matasar m. (d. matasli). Fabricant sau
lucrAtor de matasa.
matasarie f. Fabrica sad magazie de
matasuri. Mare cantitate de matasti. Pl. Hal-
ne de matasa: damd lmbrdcatd numai in
mdtdsdrif.
matasica f., p1 le si ale (dim. d. ma-
tast1). Stofil de matasa mai ordinara, ames-
tecatA cu ata. Matasa, tortel.
matas6s, -oasii adj. (d. matasa). Ca
matasa: par miltdsos.
matimfina, V. natimana.
matracar m. (d. matura si infl. de turc.
matrak. V. matrapaz). Munt. vest. Ne-
gustor care vinde plosti, doage, clonite, sane,
grid, malai, coade de topor si site lucruri
necesare agriculturii. V. mamular.
matragtina f., pl. e (cp. cu alb.
matdrgond, mandragurd, d. gr. mandra-
gora, de unde, probabil, si it. martagone si
sp. -on si -ona, crin de padure). 0 buruiana
solanee veninoasa in toate partite ei (atropa
belladonna), numita si ((raw codrului si
beladond, din ale Orel frunze se scoate
atropina. La Cant. mandragora.
matrasesc (est) si motrosesc (vest)
v. tr. (vsl. sirb. po-traiti, a cheltui mutt, a
risipi, a consuma; traitt, a fArarnifi. P. schim-
barea lui p In m, cp. cu posac-mosac s. a.).
Fam. Expediez, fac sa disparil, consum,
cheltuiesc, marline, pap: a mdtrdsi nista Mai,
un om (a-I ucide sail a-I departa), o casd
(vinzlnd -o si cheltuind banii). In $ez.
32,107, motr- (Suc), acoper.
matreata f., pl. ere (d. mdturea(d.
adica aruncata de matura"). Necuratenie
compusa din pelicule ca o Mita care se
face pe capu omului. 0 burulana act-11+0a
(peplis portula). Un lichen filamentos care
atirna de ramurile brazilor Si altor copaci
(asnea barbata). Conferva , Itna broastei, ma-
tasa broastei (V. Una).
matrice f, (lat. matrix, -test. V. ma.
trice). Colic' la copiii midi. Granat, piretru.
miktur, a -it v. tr. (d. mdturd). Curat
cu matura : a mdtura curtea, camera, hornu.
Inlatur gunoiu cu matura: a mdtura gu-
notu. Fig. Iron. Inlatur, dad gait: ad Post
nulturaft de acolo. Curat locu, liberez : rind
vom matura (ara de Jidant ?
matura f., pl. 1 (vsl. met la, din metfla;
I. V. omat,
strb. metla, bg. rus. metld. a.
smetle. Cp. cu nigurd-mtglif). Unealta
facuta din ramuri de coplicel (V. Urn) si
mai ales din viand de mei tataresc legate
la un loc si care serveste la Inlaturat gunoiu
de pe pardoseala sad din curie (Chid e
de par se numeste perk). Mei tataresc (V.
me). Alta plantil kOchici [sad chenop6-
datml scoparia).
maturator, -Dare a. Care matura
stradele. Maturdior de hornuri hornar, co-
www.dacoromanica.ro
MEC
gar. S. f., pl, ort. Masina de maturat stra-
dele (Aceasta masina are o perie mare ci-
lindrica care se invirteste).
maturatura f., pl. 1. Efectu si modu
maturaril. Lucru maturat, gunol. V. tfrno
meata.
maturica f., pl. ele, gi (la f., p1. e.Ma-
tura mica. Bucov. Verbina.
mktkla (est) gi -use (vest) f., pl. t (rus.
matucka, mAmucA, d. mall, mama. D. nom.
vine rut. matiga. matura. Unii tl derivA d.
lat. canna cu sufixu -uslf, eels ce e gred t).
Sora tatalui sad a mamei. Epitet respectuos
unei femei mai batrine, mai ales In popor (V.
pErpuvii). Fam. tusa tissa Marina.
1
mater m. (d. mall. Lucrator la matarie.
Negustor de mate pentru &natl.
matarie f. La taietoare, locu unde se
depun, se curate, se pAstreazA si se vind
matele.
mazitc, -a adj. (pot. mazacz, minjitor).
Est. Rar. Murdar. S. m. Cant. Scriitoras,
scriitor ignorant, mtzgAlitor. V. posac.
mazficie f. (d. mdzac). Est. Rar. Mur-
Ode. Scriere de am ignorant.
mrizeosiTe f. (cp. cu rus. mazannvt,
-aia, uns, -A). Nord. Unflatura, bolfa (de
ex., pe trunchiu unui arbore). Pop. ma-.
V. bananaTe.
mazarat, -á adj. cp. cu mazdre). Munt.
Rts mdarat, ris silit (de exemplu, de !flea),
Adv. A ride mdzdrat. V. . minzeste, sar-
donic.
mazariche d. (dim. d. mazdre). Nu-
mete mai mutton plante leguminoase- papi-
lionacee, ca orasnifa (lat4rrus pziger, odo-
ralus, plantyphyllos, pratdnsis, tuberosusJ,
drobus Iniger, vartegatus, vernusJ si virtu
Idumetorum, lathyroldes, saliva]) s. a. Ttr-
ttra. V. prat.
mazgaldsc, V. mizgalesc.
mea, pron. posesiv f. d. me0 (lat. men):
casa mea, casele mete.
mea f., pl. mele. Est Rar. Mia.
meals, V. mTala.
mesindric, -a adj. (ea 2 silabe). Ton-
tuos, ca flu Meandru [Frigia, Asia Mica] :
!tail meandrice.
measer, V. meser.
meaza-zi f., gen. meazd -zi'el (meazd
din ameazd si .z/). Sud. In vest mTaza-zi.
meaza-noapte f., gen. meazd-nopfir
(meazd din ameazel si noapte). Nord. In
vest mTaza-noapte.
* mecanic, -A adj. (vgr, mehantkos, d.
d. mehand, de unde si lat. mdchina, fr. ma-
chine, masina. V. macin). Relativ la legile
miscaril si ale echilibrului. Care se face pin
munca minitor sau a masinilor: artele me-
canice. Machinal, produs pin miscare (nu
pe cale chimicA) : digestiunea e o opera-
(lune mecanicd. S. m. Persoana care, stiind
mecanica, inventeazA, construeste sad con-
duce masint (Adel ce conduce o masina se
MEC
- 792
numcate ai masinist). S. f., pl. 1 gi e. Acea
ramura a maternaticil care studiaza miaca-
rea ai echilibru puterilor motrici ai a maai-
nilor d'Abembert fu unu din fundatorii me-
canicii. Carte de mecanicil : Mecanica lui
Laplace. Mecanica cereascd, care studiaza
teoria miacarii stelelor. Adv. In mod meca-
nic. Ca o maaina, fare sa cugeti : acest elev
spune lectiunea mecanic. V. dinamic.
* mecanIzez v. tr. (d. mecanic; fr. n:d-
caniser). Fac asemenea unel ma5ini. Inzes-
trez cu niulte maaini de lupta a mecarnza
o armatd. V. motorlzez.
* mecanigm n., pl. e (d. mecanicd). Ma-
ainarie, combinatiunea pieselor destinate sa
functioneze Impreuna : mecanizmu unui cea-
sormc. Fig. Totalitatea organelor unui corp
vie : mecanizmu corpului omenesc. Relatiu-
nile mijloacelor deshnate sa produce un e-
lect, structure, felu de organizare ; meca-
nizmu unei limb', until govern, anal ser-
vicia.
mecesc v. tr. (*b. meeiti, a apesa).
Olt. lzbesc, lovesc, bat (rorbind de merele
cazute, de vitele lovite $. a.). V. tifersic 2.
mecet n., pl. e ai url (turc meeid. d. at%
mesgid, loc de rugaciune geamie mica, de
unde vine 5i sp. mezquita, it. meschtta, fr.
mosquette si mosquee, moscheie; ngr. men-
dzeti, bg. slrb. meeit, ung. mecset). Vechi.
Geamie mica. Numele vechiulul cimitir tur-
cesc din Bucureati : strada Mecetului
Iron. Consistoriii bisericesc. La- Dos.
migit.
mecle*, V. macie§.
mecterhenea, V. meterhanea.
med gi mTed n., pl. art (vsl. mechl miere,
yin; hg. Orb. med, rus. rued, poi. midd, miere,
rude ,cu germ. met si vgr. mithy, bautura
ametitoare). Idromel, o bautrira facutift din ape
ai miere fermentata: Din mursd, dupd ce s'a
Mutt sa fearbd musfu, se }me mied (VR.
1908, 2, 259). Si azi In nord m2d.
* medalle f. (fr. medaille, d. it. meda-
glia, d. metallo, metal; sp. medalla, pg. me-
dalha). Bucata de metal, de forma unei mo-
nete, Muth In onoarea unel persoane sat, In
amintirea unel eveniment $1 care se cla $i ca
decoratiune on recompensa p. vitejie In raz-
boi 550 ca distinctiune la studira sae concursuri.
Fig. Reversu sae dosu medaliil, partea grea,
mita, defavorabila a unui lucru sae delectele
tinei persoane care In colo are calitati.
* medalloz v. tr. (d.medalie; fr. medall-
ler). Onorez aruind o medalie.
* medallon n., pl. oane (fr. medallion,
d. it. medaglione, augm. d. medaglia, meda-
lie; sp. medallon, pg. medalhdo). Giuvaier
care se Inchide si se deschide, care poate
avea In el un chip ai care se poarta de
femei la gtt.
medfin 111 medean, V. maiden.
medelean, -eft adj., pl. ern, ence (rut.
medeledn, box [ctnej.; rus. medeleanka so-
baka, zivod, dulliO). Est. Rar. Robust.
www.dacoromanica.ro
- MED
modelnIcer M. (d. Medelnitd). Vechl.
Un boier de un rang neInsemnat care-I
turns domnulul apa de spAlat In ainte de a
se pune la masa ai-1 serves la -.masa; mai
pe urma, numai un titlu ramas pina supt
Regulamentu Organic. V. stolnic *1 ma-
taragia.
medelnlcereasa 1., pl. ese. Nevasta
de medelnicer.
medelnicerie f. Functiunea (salt titlu)
de medelnicer.
medelnlia f., pl. e (vsl. miedienica, ban,
lighean, d. miedienii, de anima, miedi, anima;
rus. miednica, ban de arama,gologan, caldare;
ung. medence, melence, lighean. Cp. cu vel-
mtd si virtelnitd). Vechi. Lighean.
* medial, -A adj. (lat. medialis, d. me-
dium, mijioc). Gram. Care e In mijlocu salt
to auntru cuvIntului, vorbind de sunete salt
de litere, ca I In lat. scala si r In rom. stark.
S. f. 0 mediald, o liters mediala. Adv. La
mijloc: Uteri' asezatei medial.
median, -b. adj. (lat. medlanus, d. me-
dium, mijloc,). Situat to mifloc: linie me-
diand. Anat. Vine mediane, care-s la supra-
fataantebratului, In numar de trei. S. f.
Geom. Intr'un triunghi, linia dreapta care
uneate un yid al triunghiulul cu mijlocu la-
turil tiptoe.
* medlat, -Et adj. (din 'mediae). Care nu
e in legatura directli (imediatil) cu altu: Ca-
uzd mediatd. In vechiu ImperiCs germanic,
principe (salt stat) care nu avea fiefu direct
de la Imparat Adv. Rar. In mod mediat.
* medlatIzez v. tr. (d. medlat). Fac me-
diat, fac sit nu depincla direct de Imparat,
vorbind pe principi ai Wile Ion In vechill
imperil) germanic.
* mediator, -care adj. al s.1141jlocitor,
care intervine ca sit stabileasca un acord
* mediatiOne 1. (sat. median°, - finis),
mijlocire, intervenirea cuiva ca sa produce
un acord. Si -ittle.
1) * medic, -A s. (lat medicos, adj. $i s.).
Vindecator, persoana care-i scaptl pe altii de
boale. Fig. Timpu e marele medic. V. doc-
tor, vracT.
2) * medic,-ft adj. Al mezilor, de la Mezi,
din Media (Persia). Rdtboatele medice, Intre
Greci si Perai (504-449 to ainte de Hristos).
* rnedicabil, -ft adj. (lat. medicabllis,
d. medico, -are, a vindeca. V. re-med-
labil). Remediabil, care se poate vindeca:
boald medlcabild.
* medlcalt-ft adj. (fr. medical, d. let.
medium adj, 5i s.; it. sp. medico, adj. si a.).
Relativ la medicina sau la medic), de medi-
cina, de medici: cent", societdti medicate.
Adv. Din punct de vedere al medici nei-
sail al medicului: a vorbi medical.
* medicament n., pl. e (lat. medi,a-
mentum). RemediO, leac, substanta care
vindeca. Fig. Procedure p. a vindeea: mun-
ca a medicamentu plictiselil.
MED
- 793
rnedicamenter, -A adj. (lat medi-
dtcamentarius). Relativ la medicamente: coda
medicamentar,
medicamentds v. tr. (fr. mddlcamen-
ter). Rar. Dna medicamente unul bolnav,
tratez cu medicamente.
medlcamentes, -cleat adj. (lat.
medicamentosus), Care lucreaza ca medica-
ment: substanta medicamentoasa.
medicastru, -A s. (fr. mddicastre, it.
medicastro. Iron. Medic sad medic& care nu
tie bine medicine.
medicatitine f. (lat. medicdtio,-dnis).
Actiunea de a vindeca, Intrebuintarea unui
medicament, tratament : medicattunea leprei
e Inca nesigurii. $i -atie.
medicina 1., p1. a (lat. medicina [sub-
tnt. ars, arta], d. medicinus, de medic).Stiinta
sail protesiunea de medic: student on doc-
tor In medicind, a profesa medicina Sistema
medicala: medicina omeopaticil. Medicind
legato, care serveste justitiii gi politiit
medicinal, -A adj. Oat. medicinalis,
d. medicina, medicina, medicament). Care
tontine o substanta vindecatoare: ricinu e
o plantd medicinaM. Cafe are medicamente:
drogherie medicinald.
medico-legal, -A adj. Relativ la me-
dicina
medico-veterinar, -A adj. Relativ Ia
medicine veterinarA.
medie f. (d. medid, ca fr. moyenne, d.
moyen, media, mijlociti). Lucru, cantitate care
e la mijlocu altora. NumAr care arati valoa-
rea pe care ar avea-o fie-care parte a an&
sume dad' aceste part& ar !trainee egale fart
at se schimbe suma : media Irate 7,8 si 9e
8. Media proportionald intre dodd lungiml,
lungime care poate ocupa locu celor doi
meritc tntr'o proportiune to care cele doit
lunglaii date ocupa locu extremilor.
TOCUOViii, adj. (d. lat medium ae-
yam, evu media; fr. medieval). Din evu
media, al evului media: istoria medievald
(476-1453 dupe Hristos). Fig. Barbar, autori-
tar: apucaturf medievale.
medlevist, -A s. istorie care se ocupti
in special cu evu media. Adj. Revistd me-
dievistd.
mediez v. tr. (d. media* ; it. mediate;
lat. mediate Inseamna a Impart' In dotia, a
fi la mitloc"). Mijlocesc, stabileac un acord
litre altii.
medfmn n., pl. e (vgr. mddimnos). La
vechil ()reel, 1=411 eget& Cu 25 de litri ai
82 c. I.
*mddiocritate f. (lat. mediOcritas - ails).
Calltatea de a fi mediocru : mediocritatea In
literaturd e insuporlabild. Avere mica, dar
suficienta: a fruit in mediocritate Prostie:
om de o mare mediocritate. Om prost: te-ad
Intrecut toate mediocritdfile, amice I
medidcru, -A adj. (lat mediocris zi
mediacris, d. midius, media; fr. mediocre, it.
medidcre). Care e tntre mare si mic, mitre
bun ai prost, dar mai degfaba prost: carte
mediocril, om mediocru. Adv. In mediocru,
cam prost; a pieta mediocru.
www.dacoromanica.ro
- MEG
Meditatfv, -A adj. (lat. meditativus).
Aplecat spre meditatiune, dedat meditatium-
lor, gInditor, visitor : spirit meditativ.
meditator, -care a. Gresit Ia. pre-
parator (acela care prepare on elev ca sa
stie lectiunile).
*meditatifine f. (hit. medildtio -anis).
Actiunea de a metita, de a te glad', de a
reflects. Scrlere despre un subject religion, mo-
ral on filosofic :,Meditatiunile lui Descartes.
Un fel de elegie, contemplatiune poetic& a
trecutulut: ,Meditatiunile lui Grrgore A-
lexandrescu. Actiunea de a ajuta un elev SA
Invete lectiunile (Corect e preparatiurze).
$i -elle.
medlteren, -A ai -ndd, -de adj.
(lat. mediterraneus, d. medlus, mijloch), zi
terra, tart, pamInt. Cp. cu subteran). Al !Tiara
Mediterane: alma regiunilor mediteranee e
caldd ft uscatd. Marea mediterand (sail Ca
a. f. Mediterana), marea dintre Europa, Asia
al Africa. Si medlteranean (fr. malt-
terranien).
meditez v. intr. (lat. meditor, -OH).
Cuget adfnc: a medita to singurdtate. V.
tr. Supun unor reflexiuni, until examin In-
terior: a medita un adevdr. Cuget Ia, proiec-
tez, planuiesc: a medita o evadare.
media, -le adj. (lat medius, niljlocia.
V. mez ai intermedlar). Mijlocia, la de-
partare egala tote extrennitati: Indltime me-
dia (V. medley. Gram. Care, In unele limbl,
tine si de activ, si de pasiv ai aratA actiu-
nea sublectului asupra lul aingur, ca rom.
me gtndesc (v. refl.). In istorie, timpu din-
tre anii 477-1453 (termin Intrebuiutat tattle
oara de Hristofor Kellner, profesor univer-
sitar la Halle, la 1688). S. n. Piz Spatiu In
care se alit un corp : aeru e media in care
trilieste omu. Fig. Persoanele, animalele,
Imprejurtrile to mijlocu carora traiesti: a
Inn tntr'an medizi intelectual, a te adapta
medialui (a te acomoda nevoilor).Persoana
care, to operatiuntle spiritistilor pune °a-
men!! In legatura cu spiritele.
medreag, V. bedreag.,
medular, -ft adj. (lat. medullatis. V.
modular, maduva). De mAcluvA, al ma-
duvei : substanta medulard. Os, canal me-
dular, care are milduVA.
medtiza 1., pl. a (lat. Meddsa, vgr. Md
dna, numele unui monstru mitologic). Zoo!.
Polip maria de forma unel mase gelati-
noase. V. celenterat, acalefa.
meeting n. pl. an (cuv. engl. care se
pronunta mitine dar pe care Romtnii 11 ti-
tesc cum a scris). Barb. Intrunire public&
politica, socialA saa religioasa.
metItic, -á adj. (lat. mephiticas ; ngr.
mefitik6s). Puturos ai vatamAtor, vorbind de
duhori (emanatiunl): gas mefitic. V. mias-
matic.
*megaton n., pl. oane (mega- din me-
gall& zl -fon din telefon) Cornet care am.
pudic& vocea (ca cel inventat de Edison),
un fel de tromba In care vorbesti ca sa hl
auzit de departe.
 794
MEG
megalitic, -4 adj. (d. vgr. mdgas,
gen. megOlu, mare si lithos, peatrA). Coin-
pus din petre marl: dolmenti, cromlecil si
menhirif is monumente megalttice.
megalemen, a. si adj. (megalo-
din megalitic si -man). Care se sileste sA
parA si se crede mai mult de cIt este, mtn-
dm, Lantos: politicd megalomand.
Inegalomanfe f. (megal- din mega-
loman 31 mane). Mania de a face pe marele.
megalossiur m. (megalo- ca In me-
galitic st vgr. saaros, ?NAM). Geoff. Un fel
de vopIrlii colosalA care trAia in formatiunile
jurasice vi cretacee. Si -zaur (dupA fr.).
megater10 tn. (d. vgr. megas, neutru
mega, mare, si Merlon, fearA, animal). Geol.
Un gen de mamifere edentate mai fungi de
5 metri vi mai !mate de 2 si care trAiaa In
epoca tertiarA si cuaternarA a Americii.
meglits (vest) si megles (est.), -a
adj. (strb. mega, vecin, alAturat, d. mega,
hotar, med, lntre, val. meidu, Intre, ruda cu
lat. medius, mijlociu, media. De aid si ung.
megyds, regional, mesges, vecin, megye, re-
giune, comitat, judet, mesgye, hat, hotar de
de vie. Formele rom. ar. putea veni al d.
ung., mai ales CA tot acolo vine si razes.
V. mejdlna, mesulni, prl-mejdle. Cp.
cu Was). Vechf. Mold. Vecin, limitrof. Munt.
S. tn. Proprietar de pAmtnt, mosier, (de pe
la 1550) mic coproprietar (DupA acteie pri-
vitoare la hotlanicii, vtnzArl, jurAtori si mar-
turf, megias" era tot una cu boier" [Glut.
45 si 50]. Megiasii formal boterimea IArA
dregAtorii si as dispArut In rtndurile clacasilor
si taranilor fArA pAmtnt [Glut. 70]. Cp. vi
cu mosneen, care InseamnA si onostemtor",
si cu razes, care InseamnA pArtas", adicA
la mosie").
megldfe f. (turc. megidie). O decorati-
une turceascA InfintatA la 1851 de Abd-ul-
Megid.
1) megiendsC, -esisci adj. De me-
gias. Cp. cu uriesesc.
2) egleseso(ma) v. refl. (d. megias ;
strb. megaiti a margin* MA mArginesc,
.rnft Invecinez. V. intr. Vechi. A megiesi, a
fi vecin cu cineva.
megfesfe f. (d. megies). Est. VecinAtate
mehaT si -Tese, a -1 v. intr. (imit. Tot
asa,vsl. mekatt, .germ. meckern, vgerm.
mechzen, lat. mtcctre, vgr. mekdomai). Be-
hAiesc, fac mehelze, vorbind de of ill capre.
meharist in. (fr. mehariste, d. ar me-
hart, un fel de dromadar deprins sA
alerge rApede). CAlAret pe camilA cu un
gheb (tntrebuintat si In armata francezA
din Africa).
mehenghT, -ghe adj., pl. tot ails (turc.
mehenk, d, ar. mehakki, peatrA de Incercat
metalele pretioase (V. scandala); ngr.
meting', bg. mehenk). Est. Fam. Siret, pri-
ceput. In Munt. rat mehengher,
mehlem n., pl. art (turc. mehlem_iunsoare,
d. ar. merhem, d. ngr. nflagma, i. arnal-
gamA). Vechf. Unsoare. Fig. Balsam,
www.dacoromanica.ro
MEL
mehmendar, V. mihmandar.
mehter in. (turc. mehter, d. pers. mih-
ter, aef). yacht. Muzicant militar turcesc.
mehterhanea, V. meterhanea.
mehtap n., pl. art (turc. [cLar.] mektub).
Vechf. Scrisoare oficialA turceascA.
Si
mehtTup si mictup.
mehtupciO m. (turc. mektupgu, scrlitor,
secretar general at unui minister, al unei
provincii, at marelui Vizir). Vechf., Scriitor
la divanu domnesc.
meT m. ca plantA si 11., pl. art, ea mufti
(lat. mf/ium, pop. mellium, it. miglio, pv.
meilh, fr. md si millet, cat. mill, sp. mijo,
pg. milho). 0 plantA graminee careface niste
boabe sferice de 2-3 milimetri, originarA din
Asia (panlcum milidceum). Alte varietati de
mei mai stnt : meta pdsdresc (panicum ca-
pilbare, originar din America de nord), pd-
ringu sail dughia, bursoaca sail mohoru sail
costretu, sominta de caned a. a. an ainte
de introducerea popusoiului, rneiu era ce-
realu din care se fAcea mAmaliga si consti-
tuia nutrimentu principal al RomAnilor si,
mai In ainte, at Daeilor. El si varietiltile lui
is excelente plante de nutret. Curajate de
pisat. V. pasat 51 ma-
coajA, se numeste
Jai). MeT tataresc (numit si baler, cos -
trei, mdturd si sorgo),altA graminee, de forms
popusoiului, dar ceva mai Malik din ale cArel
vtrfuri se fe fac mAturi si ale are seminte
se daft ca mincare pAsArilor (sorgum vulgare
sail holcus sorgum, cu varietatea sorgum
halepense sail holcus [ori andropitgonj hale-
pens's). V. gaollan.
meTdiiin si mardefin, V. medal".
meimendiar, V. mihmandar.
melding' f., pl. 1 si e (vsl. meidina, bg.
-nd interval, crapAturfi d. meidd, brazdA latA
finalA, meidu, Intre. V mezulna, primal-
die, megias). Olt. MezuinA, hat, razor,
rAstav, hotar fat tntre ogoare (rev. I. Crg. 7,
155). Fats melding' la Cdr.
mejdlndsc si -ends° (ma) v. refl. (d.
mejdind) Olt. MA mArginesc, Is hotar la hotar.
mejdresc, V. mlzdresc.
mejdrina, V. mejdlnA.
mel (est) si miel (vest) m., p1. mei, mid
(tat agnellus [dim. d. agnusj, de unde s'a
fAcut nine' apoi ftel [cum se zice pi azi pop.
In est], spot miel, mel; it. agnello, pv. ag-
nel, fr. agleau. V. mTa, mloargt). Berbece
In primele luni dupA nastere: metal blind
sage la dodo mume (Nec. Let. 2,257). Came
de met: a mince mei. Fig. FiintA blIndA si
bunA: an met de om.
melancelic, -A adj. (vgr. melagholl-
k6s). Cuprins de melancolie. Tnst, descurajat.
Care inspirA o vagA tristetA : cIntec melan-
colic, a data melancolic.
melancolie (f. (vgr. melagholla, d.
melan, negru, si hole, fiere, !Wide
lat. melancholia, it. melancolia si mai des.
maltnconta ; fr. melancolie). Stare morbidA
de tristetA si de descurajare. Tristetil vagA
MEL
- 795 -
* meths& L. pl. e (fr. mdlasse, d. sp.
melaza, d. mtel, miere). Substanta sirupoasa
care ramtne dupti rafinarea zaharului: din
melasele de trestle de zandr se face rom.
male m. (din mai vechiu melci, ca copac
din copaci, tar meld prescurtat din cobekt,
cubelci, cucumelci, a. I. D. rom. vine bg.
mekev, mite°, pol. mali [Bern. 2,33). V.
culbec). Vest. Culbec. Arg. S. n., pl. art.
Vertebra. Vecht, az! Coy. meicT, pl. turf,
drbita ochiulul. V. bourel si ghleac 1.
melesig (ea dift.) n p1. lei (ung. ma-
k*, imprejurime, vecinatate; melldk-agy,loc
vecin). Nord, Fain. Locuri, regiuni depar-
tate: ce miff pin meleagurile istea ? V.
buhazurT, coclauri podgheazurT.
meleandra, V. buleadra.
melestdd it, p1. ete (cp. cu melesturesc
at cu ung. meneszt(, ciomag. V. si Dec. 3,
722). Nord. FAcaleL
melestuTdsc v. tr. (ung. melleszteni, a
jumuli, a jupui). Trans. RIM. Bat, buchi-
sesc, Chelfanesc.
melez n., pl. art (turn melez, ar. metes,
amestecat). Est. Sec. 19. Stofa de inatase
amestecata cu bumbac.
IP."Tmellaceg, de adj. (d. mdlia, un gen
de arbori din Asia $i Oceania, cu scoarta
febrifuge). Bot. Din familia meta un gen de
plante monocotiledonate,ca mahonu (acaja).
S. f,. 0 meliacee (subint. plantd).
mellan m., pl. tent (cp. cu madelean).
Nord. Hojrnaiaii, zaplan, om Malt $i robust.
melic n., pl. e al url (ung.?). Mont. vest.
Obicei, narav : cal cu melic. Olt. Buba cau-
zatil de calarie.
malteds, -cash adj. (d. melic). Murat.
vest. blaravit care are melic. Melicos de
oameni, doritor de societate.
mealier, -h adj. (lat. millifer, meth-
fera, d. met, meths, miere, si ferre a purta).
Bot. Care produce miere si a vizitat de al-
bine : flori melifere.
melin, V. malln.
* mellnith f., p1. e (d. vgr. mdlinos, de
coloarea gutuii, d. melon ficycidnion) gutuie).
Chim. Un exploziv foarte puternic format
din acid piric si descoperit de chimistu Tur-
pin: cu melinitd se 'neared obuzele.
* mdlino n. (d. fr. melin, un fel de stofa
de Itna 7). Muni. Mull.
mellsh 1., pl. e (ngr. si vgr. mdlissa, al-
bina, d. melt, miere ; it. melissa, fr. melisse.
Acc. aratil ca e ngr., nu germ. orl rus). Doitil
plante erbacee labiate foarte aromatice si
placute albinelor si numite si matelciune,
larba stupulul ai rotnifd (1. mellssa offici-
nalis, dracocdphaluin moldavicum). Din
2.
frunzele de dr. mold. fac calugarii cunoscuta
ape!, esenfa sau licor de melisd. numita sim-
plu melisd. Frunzele de met off. Is medici-
cinale. V. catusnich, (sop, mints.
1) mdlit, a -a, V.. amenint.
www.dacoromanica.ro
MEM
2) mdlit si dz, a -a v. tr. (d. mellid).
SfArtm cinepa sae inu cu melita. Fig. Fan:.
Bat strasnic. Bleotocaresc, trancanesc, fleca-
resc, vorbeac mult : toatd zitla melifa din
gurd. Dos. Clipesc (adica mist des pleoa-
pele").
mdllta f., p1. e (rus. m6cflica, medlka at
meal°, melitii, unealta de sfArAmat cinepa, d.
meat! a s Mauna [cinepa, in], val.:nu:II-mit:on,
a comprima; pol. miedilca al mifidlica, me-
MA). 0 unealta compusa dintr'un bat cu un
capat fixat si cu un capat mobil care se
apnea cu mina si pin presiunea lui zdro-
beste cinepa sae mu pus dedesupt intre fAl-
cele si desprinde firele (V. BSG. 1933, 322).
Fig. Iron. A-ft merge gura ca melifa, a
vorbi multe si de toate si a nu mat sfirsi.
V. hadarag.
melitealii, V. ameninteala.
melodic, -ft adj. (fr. melodique, it.
meladico). Care are melodie, In opoz. cu ar-
manic: frazd melodicd. Adv. In mod melodic.
melodie f. (vgr. melodla, d. mdlos,
membru, cadenta a frazei muzicale, $t odd,
ctntec, ctnt. V. come-, hazmo-, paro-
si tragedle). $ir de sunete care plac ure-
chii. Fig. $ir de vorbe, de fraze plAcute
urechil.
melodlds, -crash adj. (d. melodieux,
it. melodioso). Melodic, plin de melodie: me-
lodfosu cintec at privighetorit Adv. in mod.
melodios: a data melodlos.
melodist, -á s. Muzicant care com-
pune melodii, care se intereseaza mai mutt
de melodie: Bellini e mai ales melodist.
* melodramatic, -h adj. (d. melo-
dram ). De melodrama : ton ,melodramatic.
Adv. In most melodramatic : s'a sinucisIme-
lodramatic.
melodraimh f., pl. e (compus d. vgr.
mdlos, ant, cintec, gi drama, drama). Alta-
data, drama cu muzica instrumentala. Azi,
drama popularA cu emotiuni puternice.
* meiotic:14e f., pl. et' (vgr. melopolla,
d. mdlos, ctntec si poido, fac ; lat. melopoela.
V. epo- onomato-peTe). La vechil
Creel, totalitatea regulelor compuneril mu-
zicale. Azi, cintec ritmic care acompaniazA o
declamatiune. Fig. Recitativ, ctntec monoton.
meloman, -a a. si adj (Campus d.
vgr. mdlos, cintec, gi -man. VI man). Care
iube5te cu pasiune muzica.
* melomanfe f. (d. vgr. mdlos, cintec.
gi -manic. V. manse). Manie de muzica.
membrana f., pl. e (lat. membrana).
POO, tesatura suptire carejaconereunfor-
gan sae se intinde de la un loc la altu : ra-
tele ad 1ntre degete o membrand care ser-
veste la ',iota'. Falsd membrane', tesatura
anormalA care se formeazA pe mucoase la
unele inflarnatiui, ca la difterie.
*Membrane's,. -clash adj. (d. mem-
brand ; fr. -aneux). De natura membranel :
fossil membranos.
MEM
- 796
* mensbru rt., pl. e (lat. membrum). MA-
dular, dependenta a unui corp: mtnile si
picioarele is membre ale corpului. Fig.
Fie-care parte a anal period on unel
(raze. Pie -care parte separatil pin semnu
egalitatil Intro ecilatiune. S. in. (fern. mem-
bri, ca Wet). Fie-care persoana din care
se compune o societate, o familie membrii
Acadernifi.
memento n. fad pl. (cuv. lat. care In-
seamna adA-ti aminte"). Semn fAcut p.
aducere aminte. CArticicli care cuprinde pe
scurt partite esentiale ale unel stiinte on
ale unel chestiuni : memento de drimie.
* memorabil, -Et adj. (lat. memorabi-
Its, d. mdmoro, -Ire, a aduce aminte). Denin
de 'amintire: tapir! memorabild. Adv. In
mod memorabil.
mernorand n., pl. e si urt (lat. me-
morandum, care trebuie amintit, d. mdmoro,
-tire, a aduce aminte). Not& diplomatic& care
confine expunerea sumarit a stArii unel
chestiuni. insemnare sad carnet cu Insem-
nAri p. aducere aminte
* memorial, -á adj. (lat. memorialis):
Care ajutit memoria, care aduce aminte
monument memorial S. n., pl. e (lat. me-
module). Memorid, registru, lucrare to care-s
Insemnate lucrurile de care vrei sa-ti aduct
aminte : Mernorialu dirt SfInta Elena (o
carte scrisli de Las Cases despre Napoleon I).
Memori& care serveste ca instrucfiune Intro
afacere diplomatica.Registru (jurge') al unul
comerciant sad bancher. Monument come-
morativ.
merndrie f. (lat. memoria, rudA cu
mens, minte). Facultatea de a-ti aduce
aminte, de a finea minte : memoria se cul-
tivd exercitInd-o. Amintire, aducere aminte
(Rar): s'a ;Mrs din mintea for memoria
acelor fapte. Amintire, reputatiune bun& sad
rea despre ceva sad cineva : an govern de
&laid memorie. Din memorie, pe de rost,
pe dirt afara: a spun din memorie.
memdrlii n. (fr. memoire [s. m.], de la
inimoire [s. f.j memorie). Scriere care ex-
pune pe scurt o chestiune: memoriu anon
negustori. Hirtie cu sumele datorite p. W-
ear' sad furnituri. Expunerea faptelor unul
proces. Disertafiune eruditA stiintifica sad
Malta: a cite an memoria la Academie.
PL Scriere despre evenimentele la care al
luat parte sad ai fost martur, memorial :
Comentariile" In Cezar s'ar numi mai
exact Memorii". Culegere de Incritri a unel
societati savante, angle, cronica : memo-
rille unel acadeniii.
monad& f., p1, e (vgr. mamas, mat -
nddos, d. mainomai, Is furios, din aceiagi
rad. cu mania, manie ; lat mdenas, mde-
nadis. V. 'Mille). Mit. Bacanta : menadele
ti uclserd pe (Wed. Fig. Femeie furioasa, cu
spiritu turburat.
* menangerik gi -jcira t, p1. e (fr.
menagere). Gospodina, temete care admi-
www.dacoromanica.ro
MEN
nistreaza, casa ei.Econoama, femele care
administreazA casa altuia sac, un spital, un
internat.
menagerie gi -jerie 1. (fr. menagerie).
Animate salbatice vii tinute In cugti si duse
din loc In loc ca sit le vada lumea (Cind
nu-s purtate pin lame, se poate zice grddina
zoologicif): menageriile-s ceva barbar.
* menaj n., pl. ad gi e (fr. manage, d.
lat. pop, * mansiondlicum mais-
nage, menage], d. manere, mansum, a fa-
mines. V. manslune). garb. Gospodarie,
cAsnicie, conducerea interne a unei case :
femeile ingrifesc de menaj. Mobilele si cele-
lalte obiecte ale casniciii : aid e un menaj
Intreg. Persoanele care comport d gospoda-
rie, familie : In aceastd casd-s dad me-
j ad.
menajez v. tr. (fr. manager, d. me-
nage, menaj). Crut, economisesc, feresc de
risipa, stricaclune on osteneani : a men*
averea, banii, sanatatea, cdrufa, calu, trupa.
Produc, procur, facilitez : a menaja o Intre-
vedere. Tratez cu atenfiune, cu blindeta :
a menaja cop tit. lmi menajez vorbele, vor-
besc path' sad cu prudenta.
* mencicav rt., pl. oave (d. numele
proprie Mencicov). Un fel de palton cu gaicA
la spate (ca mantalele), la modA pe la 1890.
menchina, V. mincluna.
* mendicitate 1. (lat mendicitas, -dtis,
d. mendicus, cersitor). Cersitorie.
mendre f., p1. V. mandra 2.
mane pron. V. mine.
mendsc v. tr. (vsl. minted, mieniti, a so-
coti, a crede. V. po-menesc). Iirsesc,
destine; predestinez : soarta l-a menit sd
fie marinar, era menit muff,. Urez, doresc,
prezic : i-a menit fericire. Vecht. Socotesc
(consider) ca sad In : a meni in greseli. A
meni cdrlile (de joc) sau bobii, a-I aseza p.
ghicit si a to gIndi la cela vrei sA se pre-
zicA. A meni a ceva, a prezice pin semne, a
face a, a trage a a cobi : motanu menelte
a .frig (cd s'a culcat dupd soba), acest co-
prl menegte a rdd (cd tot plinge), a hot, a
colic, a soldat (cd se joacd de-a solda(ti),
a om mare. La Con. 273: Cute le ml-
nests zida In care se Inturlucti ?
* menestrel m., p1. li (fr. menestrel, d.
lat. ministerialis, servitor, meseriag, d. mi-
nisterium, oficid, mestegug). In evu media,
poet sau muzicant care merges din caste! In
castel ca Era elide. V. Jonglor, trubadur.
mane, thekel, fares 'V. mane,
thekel, fares.
mengheneili, V. minghinea.
* menhir m. (Celtic menhir, d. men,
peatra, gi hir, lung). Monument megalitic
compus clinteo peatra colosalA Infipta ver-
tical In pamInt. V. megalitic.
meninge n,, ca laringe (vgr. menigx
gi minigx, gen. menIggas, f.). Anat. Numele
celor trel membrane (dura-mdter, arachnoi-
dea si pia-miller) care Invitlesc creieru si
mAduva spinarit. V. faringe gi laringe.
 797
MEN
* meningitfi. 1., pl. a (d. mertinge). Med.
Roala inflamatiunii meningelui : meningita
tuberculoasa a de ordinar mortald.
menint, a -a, V. amenlnt.
* meniped,.ele adj. (lat. menippius,vgr.
mertippeias, d. cinicu Menip, In sec. III In
ante de Hr.). Satird menipee, satird In proza
ameetecata cu versuri, cum a scris la Greci
Menip, la Romani Varone, la Franceji Pithou
cu Rapin, Passerat si Leroy (1594).
menire f. (d. menesc). Soarta, destin.
menit, -A adj. Ursit, destinat, hotirIt.
menitara f., p1. 1. Prezicere. Felu de
a meni.
menoldgid, V. minologhlon.
menopause I. pl. a (vgr. men, lung,
si [masts, paurt. V. amenores). Med.
Incetarea definitive a menstruelor.
_. menstrual, -A adj. (lat. mensfrualis,
d. menstruas = mensualis, mensual). Rela-
tiv la menstrue: flux menstrual.
* menstrue f. sad n. pl. (lat. minstrua
n. pl.). Flux sanghin mensual la femei (pe-
riod, some).
mensual, -A adj. (lat mensualis, d.
mewls, hind, vgr. men, scr. mds, got. mena,
germ. mond, engl. moon. V. mine'!, alma,
nahg semestru, bi- mensual). Lunar,
pe lima, care se face o datd pe hind: revisid,
plaid mensuald. Adv. A plot! mensual.
mensurabil, -A adj. (lat. mensura-
bilis. V. masura). Care se poste masura.
V. comensurabil.
mensurabilibite (d. mensurabil).
f.
Calitatea de a fi mensurabil.
mental, -A adj. (lat. menlalis, d. mens,
mantis, minte). Al mintil, al spiritului: o-
peregrine mentald. Alienatiune mentald, ne-
bunie. Restricliune (sad rezerva) mentald,
V. restricflune. Adv. Din punctu de ve-
dere al mintii. In gtnd: a sosoti mental.
Fats mints!.
! mentalitate f. (d. mental). Fel de
minte, mod de a cugeta, spirit: mentalita-
tea copular.
* mental, V. mints.
mentin, -at, a -ea si tine v. tr. (fr.
maintenir, d. main, mint, si tenir, a film'
V. tin). Tin fix (la un hoc, to aceiasi stare),
pdstrez: acest lemn men line echilibra celor-
laite, vdpseada men fine fern. Fig. Ptstrez:
a mentinea an regulament. .Continuil a a-
firma, repet: men& ce am zts.
mentionaz v. (d. men(iune ; fr. Men-
tionner, it. menzlonare). Fac mentiune, a-
mintesc, seinnalez: a met:Ilona un name, an
fapt.
mentifine f. (lat. mdntio, -dnls, rude
cu minte §i amintesc). Actiunea de a aminti,
de a semnala, de a cita: a face mentianea until
fapt. Mentlune onorabila, Intrun con-
curs, distintiune acordatt dupd premiile cele
dintli.
www.dacoromanica.ro
MER
* menuet n., pl. e (fr. menuet, d. menu,
care e lat. mintitus, §i row. martini. V. mi-
naveta). Un vechi dans In trel timpuri,
cu pas marunti, de un caracter gray, cu
reverence Intre cavaler si (lama: menuetu
era in yoga pin seculu XVIII. Melodia du-
pd care se danseazd. Bucatt (de ordinar pe
814). care vine dupd un adagio sail andante
Intro sonata, sinfonie on alt-ceva.
menzil n., p1. art (turc. [d. ar.] menzil)
Vechf. Pesti( (casa, oficiu, cdruta, call). Si
meal!, minzli if mizil (de unde si numele
orasulul Mizil). Ca adj. menzilesc,
postal.
menzilgin m. (turc. menzilii). Vechl,
Postal.
rnenzilhanea yi f., pl. ele, ale (turc.
menzilhane.). Vechz. Casa poste!,
merits li meraz, V. miraz.
mercantil, -a adj. (fr.mercantil, d. it
mercantile, d. mercante, comerciant. V. co-
merciti, marchldan). Comercial. Fig.
Venal, care e dispus ad vindt on -ce, numai
bani at last : spiritu mercantil at Jidanulut.
mercantilizez v. tr. (d. mercantit)
Consider ca mead: Jidanu mercantilizeazd
toate.V. comerclalizez.
rnercantilizm n. Actiunea de a trata
toate ca marl&
merced, V. mirced.
mercenar, -a adj. (lat. ntercenarius
Mai bCianree me e rfcaecne n apre i usba dni . eormx,
mend). Care se face pe bani imeorfcat
mercenar. Avid de ctstig suflet mercenar.
S. rn. Soldat care se luptd pentru acela care-i
de Ieaft (nu pentru patrie), lefegid. Fig.
Mercenar al condefulat, acela care (cheat
contra convingeril lui) sale la ziarlpentru
eel ce-1 plateste.
mercerie f. (fr. mercerie, d. mercler,
marchidan, d. lat. merx, mercis, meta). Mar -
chidtnie.
marches n., pl. urt(turc. [d. ar.] merkez,
centru, capital!, cartier general, corp de jan-
darmerie ; b(;. sirb..merkez, politic). Rar azi.
Punct esential. A stl mercheza la ceva, cube,
a §ti, cum st mlnuiesti, se procedezl, a sti
rostu. A-fi veni In merchez, a-ti veni la
Indemlna (la socotealt), a-t! conveni. V.
ogod, true.
mercer ti. (lat. Mercurius, numele zeu-
lui comerciulul, d. merx, mead). Chtm. Idrar-
gir, un metal mono- si bivalent, alb ca ar-
gintu, lichid, p. care fi tli zice poporu
argint vita. Ingheata la 402, are 0 densitate
de 13,596 la 02. si o greutate atomics de 199.8.
La + 3605 ferbe clInd vapor! veninosi. Se
gdseste In Spania, Austria,t California, de
ordinar In stare de sulfur!, numitti si cinabru.
Se Intrebuinteaza la facerea aparatelor de
fizicA, termometrelor, barometrelor. la pus
pe dosu oglinzilor i mal alesjla scoaterea
aurulul sf argintulUI, Cu care se aliazA usor
formind amalgam. Se Intrebuinteazil si In
MER
- 798
medicine. Dar toate sarile lui is toxice, si
absorbirea for produce de multe on o in-
toxicare particulars numitA idrargirizm.
mercurT (est) si mIercurT (vest) I. (d.
lat. Afercziri, intonat Mercuri, subint. dies,
zifia luI Mercur; it. mercoledi, pv. mercres si
dimercre, fr. mercredl, ven. mercore, sard.
mercuris. sp. miercoles). A patra zi a sap-
tamtnii. Sfinta Mercuri, o sfInta din poveal.
P. Mercuri sl Mercurea. V. lunT.
* mercurial, -A adj. (lat. mercurialis).
Care confine mercur: saran! mercuriale.
Fdcut cu mercur: friction! mercuriale. Cau-
zat de mercur: salivatiune mercuriald. S. f.
O planta eaforbiacee numita pop. sidbdnog
si trepetddloare, fiindca are proprietati laxa-
tive (mercurialis annua), si bref sail ho-
ruiand clneascd ( mercurialis perennis). In
vechime, In Francia, adunare a corpului ju-
diciar tinuta In prima Mercure dupa vacanta
si In care prezidentu finea un lung discurs
despre mersu justitiii. Discurs pe care-I
pronuntd azi to Prancia prezidentii la deschi-
derea tribunalelor pi curfilor. Fig. Ocara,
mustrare severs.
mere, p1. d. mAr 2.
merea 1., pl. ele (turc. ar. mer'a, papune,
ca belea d. bela ; bg. merd. V. mirilte).
Dobr. Om*. papste : mereada moflir, me-
reader safulut.
meregiO m. (turc. meragiy. V. merea).
Dobr. Jitar, pitman $i miragia (Neam.
Rom. Pop. 6 Mrt. 1918, 2).
mereded n., pl. efe (ung. meroedeny,
vas.de scos apa, d. meritd, a scoate apd,
si edeny, vas. Cp. Cu cereal& clorpac, pos-
fat). Est. Ciorpac (miciog, ttrboc) mic de
scos din nAvod peptele Ruins. Cop de nuiele
de finut in apa pe5tele via (V. juvelnic).
La Dame si Cdr. gresit cu int. de bri-
ghiddfi".
meremet n., pl. uri (tun, ar. merentet,
reparafiune; ngr. meremetr). Rar azt. Reps -
rafiune (mai ales la case).
meremetiseala f., pl ell. Rar azi. Ac-
flunea do a meremetisi.
meremetisesc v. tr. (d. meremef ; ngr.
meremetizo, aor. -metisa). Rar azi. Repar
(mai ales casele).
merea, -eTe adj., p1. 1. tot asa (cp. cu
ung. merd, curet, absolut). Vechf. Continua,
Intins, imens : codri merea, pddurf merefe
(si azi in Trans.: cit e dealu de mered).
Pod mered (si azi In Serbia), pod perma-
nent, stabil, fix (nu umblator). Est. Lemn
mere& lemn ratund, oblef, nedespicat (V.
drughinar). Adv. Continua, netncetat,
Intruna : ploria mere& Trans. Ban. Olt.
Inset, domol : stet! mered I
merg, mers, a merge v. intr. (tat.
mergare, a cufunda, apoi fia se cufunda
Inteun desis on In Intuneric, a tnainta, a
merge". Dupa pert. mersi, s'a fAcut * mergere,
si de acela a ramas e curat, di, din mergere,
s'ar fi facut a mferge. Sd meargd. V.
www.dacoromanica.ro
- MEI?
Imersiune, submergibil. Cp. Cu sterg).
Umblu ,ma duc dintr'un Inc Intealtu : a merge
mai Incet, pe Jos, ediare, cu cdrufa. Umblu,
acest copil n'a mers hied la
frecaentez :
Foal& Curg, continua : leafa it merge pe va-
cant& Am curs, umblu, Is primit: bald(
vechl no mai merg. V. tr. Strabat : a merge
un drum lung, o sutd de chilometri: V.
impers. A fi permis, posibil: asta no merge.
A trece timpu cu crt merge, cu atita e mar
rad. A merge bine, reid, a progresa (pro-
spers), a scddea (a decddea, a slabi sail a
saract) elevii merg bine cu studi ile, bolnavu
cu sdneitatea. A -ti merge bine, rad, a pro-
spers, a scadea bolnavulizi If merge bine
cu lapte, florilor cu apd. A-ft merge la
suflet (sad la inimd), a-ti placea foarte mult:
aceastd apd rece ml-a mers la tnimd, vor-
bele mete i -ad mers la inimd. A merge ana-
poda sad pe dos (un lucru), a avea rezultat
opus dorintei, a nu reusi. A merge In vint,
a se risipi fara fdlos : munca luf a mers In
vint. Merge? merge bine ? se poate ? e
permis ?
merT, pl. d. mar T.
meridA f., pi. e (ngr. merida). L. V. Par-
ticica (din pressure).
* meridian, -A. ad' -(lat meridianus, de
ameaza, de meazA -zi, d. meridies, ameaza,
din *medi-dies, d.. Medias, mijlocia, 5i dies,
zi, compus Ca pi rom. meazd -zt. V. post-
meridian). be ametkza timpu meridian,
Umbrd meridiand, acme pe care o ad lu-
crurile la ameaza. IndIftme meridiand,
Inalfimea unui astru deasupra orizon-
tului clnd trece la meridian. Lunetd me-
ridiand, luneta a caret axa optica se poate
tndrepta In toate direcfibnile in planu meri-
dian al locului In care e instalata fara sA WA
din acest plan. Linle meridiand, linie pre-
supusa cA e tritsd pe suprafafa plimIntului,
de la nord la sud, to planu meridian al unui
loc. S. f. Meridians, linia meridianii. Me-
ridiana anal loc, intersecfiunea planulut me-
ridian al acestui loc cu orizontti. Meridlana
'imprint miflociii, curbs trasa In prejuru li-
niii de ameaza pe un cadran solar si care
arata ameaza to timp media pentru fiecare
lima. S. n., p1. e. Meridian, mare
cerc presupus ca trece pin eel doh poll si
ca Impute pamIntu In cloud emisfere. Meri-
dian ceresc, care trece pin axa lumit 5i
zenith observatorulul. Meridian terestru, care
trece pin axa pamtntului si linia verticalk a
unui loc. Prima meridian sad mai-
dianu de origin, acela de la care In-
cepi at socote5ti longitudinea. Meridian
magnetic, plan vertical care trece pin centru
pamIntului pi direcfiunea acului magnetic
orizontal.
* meridional, -A adj. (lat. meridiona-
lis). De meaza-zi, de sud, austral : regiunile
meridionale, dialect meridional. Subst. Lo-
cultor din and.
meriT (ma), a- A v. refl. (cp. cu slrb.
merit!, a masura). Mont. vest. MA cosesc
(vorbind de cal In mers): coif nit s'ati me-
riat (CL. 1911, 583).
MER
- 799
merIndare f., p1. M. Trans. $ervet in
care se dim merindele.
merinde 1. p1. (lat. merenda, prtnz, d
merire, a merits, a ctstiga ; it. merenda, o-
jinA, print intermediar tntre ameaza si seara;
pv. merendo, vfr. marende, sp. merienda. D.
rom, vine ung. meringya, rut. mer(nde, slo-
vac merenda). Proviziuni, mincare Wad pe
drum. in Trans. si Mold. nOrd e fem.
sing. (ca Incoltdminte): purtInd merindea
lui sdracd (VR. 1911,8,222). P. pl., cp. cu
colindd.
* merinds n., pl. art (fr. merinos [de
unde si turc. merinos), care a sp. merino,
pi. merinos, adj. care calificil un fel de ber-
beci spanioli care vary past In manta, adica
nomazi). Berbece de rasa spaniola. Postav
din ltna acestor berbeci V. spanc.
marls n., pl. uri. LivadA de med.
merlsor m. (d. mdr). Cimsir, o plant&
lemnoasa perpetuu verde (luxus sempervi-
rens). CoacAz, cocker, un ccpAcel perpetuu
verde care creste pin sttncl si produce niste
boabe rosit comestibile numite onerisoare"
(vaccinium vitas idaea). Un fel mar care face
mere mid ett visinele si cu toads foarte
lungs (pirus haccata). Pervinca. Scorus sal-
babe (But.). Perisor (ptrola secunda). Alte
plante cu acelasi nume. S. n., pl. oare. Fruct
de tnerisor.
rndrIste, V. mIriste.
1) * merit n., pl. e (lat. meriium, merit).
Valoarea unei persoane saa actiuni: om,
carte,ioperd de merit.
2) * merit, a -a v. tr. (d. merit s. n.;
lat. merits", -dre, a ctstiga pin muncil, d.
merdre yi merert, a merita, a ctstiga). Is
demn de: a merita o recompensd sad o pe-
deapsd, ort-ce scrisoare cuviinctoasd merita
rdspuns. A binemerita de in patrie (lat
de pairia bene mereri), a merita recunos-
tints patriii p. marl servicii.
* merltdriD, -le adj. (lat. meritorius,
care educe ctotig, profitabil). Care are merit,
vorbind de fapte : fapt meritorid. Adv.
(Ran). In mod. meritoria.
* merltds, -oases adj. (d. merit s. 11.$.
Plin de merit, vorbind de persoane: un M-
ndr meritos
mersu, -le adj. V. mTerla.
merle (est) pi mTerla (vest) f., pl. e
(lat. manila, it. pv. cat. merla, fr. merle, sp
mirk, pg. metro). 0 pasAre suieratoare
Inrudita cu sturzu, neagra si cu elven gal-
ben. In Bucov. si Trans. nord adrift,
(J. B. 121). in Mac. ftirla.
merlin, -le adj. inTeriU.
merlaT (est) si enTerldi (vest) m., pl
tot asa. Masculu menet. . sac). Calicos, saracilcios, prea economic :
merldia f., pl. e. Merla mica. Racovina,
o planta.
mermezill, V. marmazIti.
mere n., pl. urf (d, merg). Actiunea de
a merge: I-am vitzut in mersu med spre
www.dacoromanica.ro
- MES
easel. Umblat, modu de a merge : pasu,
trapu gatopu Is mersurl ale calului. Mi5-
care, circulatiune : mersu trenurilor. Miscare
de mecanism : mersu ceasorniculul. Fig. Ina-
intare, curs, dezvoltare, evolutiune : mersu
unei boale, unei afacert, unor idel. Mers
armenesc (Mold.), gebea, up mers leganat
al calulut. V. buTestru.
merteped f., pl. inuzitat ele (turc. [d.
tug mertebe, grad, rind). Rar azi. De la
mertepea, pe rind, de-a rtndu, de la tn-
ceput : a lua treaba de la mertepea, a Ion
de to mertepea.
mertic n., pl. e (ung. merle% (d. vsl.
miera, mAsurA), de unde si strb. mirtik, tar
de aci ngr. mertikOn. V. merta). Un vas
de marine variabila de lust ilium' la moara
si de pus in sac (cam 1-2 kg.). Portiune.
fain: merticu de ovds al tailor, de pine at
soldatitor. Weld. Rents, venit. Fig. Contra-
loviturA: lasd, cd-i dad ezi merticu I Soarta,
ursita, parte : asa I-a fast merticu I ,.Si
mertic si nilertIc (in est, pop. ITertic).
V. cater, cuph.
merth 1., p1. e (nsl. utterer:, ung. merce,
d. vsl. *mtertca, dim. d. miera, masura, d.
mferiti, a masura. V. mertic, nemeresc).
Est. JumAtate de chilA. Trans. (mirth.).
Ferdela. Vechi mTeria si mirth (Let.
2, 34). V. chilli 2.
meruTdsc, V. miruTesc 2.
mes m. V. mes.
* mesager, -A s. (Er. messager, fern.
-gene, d. message, mesagit1). Persoana tri-
measa cu o veste, anuntator.
mesagerie f. (fr. messagerze). Servicia
de trasuri, trenuri, vapoare p. transportu
marfurilor si calAtorilor. Transport rapid,
trimetere rapida.
* meseglif n. si -kJ n., p1. e (fr. mes-
sage, d. sir. riles, trines, care e lat. missus.
V. trimet). Instircinarea de a duce o veste
sau un pachet: a fi Insdrcinat c'un mesagiii.
Lucru trimes (veste sau pachet): a primi un
mesagid. Comunicatiune oficiala tntre pute-
rea executive oi des legislativa sail tntre ca-
mera si anat. Mesagzu tronulut, scrisoare
adresata de rege corpurilor legiuitoare,
mew:IA.(11th, V. mesernija.
mesc, a mete v. tr. (lat. miscere, pop.
* mtscere, a amesteca [de ex., vinu to paharj.
Mesc, mesti, mote, mestem, meste(t, mesc ;
sd meascd; mescind ; (inuzitat) mesczit).
Vechi. Torn.
mescatoare 1., pl. ort (d. mesc). Vechi,
GAleatA, ciubAr.
meschtdr rn. (d. mesc). Vechi, Paharnic,
meschin, -ft adj. (fr. mesquin, d. it.
meschtno, care e ar. maskin si meskin, sa-
gospoddrie meschirzd, print meschin. Fig.
Ignobil: sentimente meschine. Adv. In mod
meschin : a to purta meschin.
meschinarie f. (d. meschin, clupa fr.
Meschinerie). Economic prea mare. Fig. Lipsil
de nobleta, purtare de om meschin.
 800
MES
meschig, V. mischin.
meseaill -ca s. pl. eta, ence. (d. ma-
sd, mese). Persoana care is parte la mash
(la prim, la cina). $i comesean,
* mesenter n., p1. e (vgr. mesinteronsi
mesenterion, d. mesas, mijlociO, si interon.
intestin, V. misfit ai enteritis). Anat. In-
doitura peritoneului care tine to pozitiune
diversele pArti ale intestinelor. Si mez-
(dupA fr.). V. eplploon, marry. 2.
* mesenteric,-fi adj. (d. mesenter). Al
mesenterului: vase mesenterice. $i mez-
(dupA fr.).
* mesenteria f. (d. mesenter). Med.
Inflamatiunea mesenterului. Si mez-
(dupA fr.).
meser, fem. (negasit In texte) measera
adj., pl. en, mesere (lat. miser, sArac; vfr.
mezre. V. mixer, mizerle, mIset, me-
eerie). Vechi. Sarac Stravechi mea-
ser.
meseratate f. (d. meser). Vent. SArA-
cie. $i miselatate.
mesercal m. (bg. strb. mesar, mAcelar,
d. meso, cu suf. turc. -cid, cum se deduce
din Jorge, Negot. 176: pitarl ai mesercif,
mdcelariise numeafi meserciP. Mt. accen-
tuiazA mew:we' si -1 derivA d. strb. me-
saree, dim. d. mesar). Sec. 17. MAcelar.
meserere f. (lat. miserdre, a-ti fi milA.
V. miserere). Sec. 16. Indurate, mild. Sec.
17. DregAtorie, oficiu, slujbA.
meserernic, -A adj. (d. meserzre).Vec.V.
Milos.
meseresc v. tr. (d. mut). Vechi. Fac
sArac. V. intr. Ajung sArac.
meserlas m. (d. meserle). Meateaugar
(ferar, zidar, ttmplar a. a.).
meserie f, (d. meser). Meatesug, exercitiu
unei arte manuale (ferAria, zidAria a. a.).
Profesiune.
trieserlesesc, -ease& adj. De mese-
riaa.
meserni111 si (Ban.) rnesarnita $i f.,
pl. e (bg. strb. mesarnica). Vechi. MacelArie.
Fig. MAcel.
mesesc v. intr. (d. masd, mese). Nord.
Fam. MA pun la mash, m'apuc sA mhninc,
osphtez.
Fig. Iron.
* mesia rn. lard p1. (lat. missias, vgr.
messlas, d. ebr; maschiah, uns, ales). liristos,
unsu lui DumnezeD, salvatoru promis lumii
In profetiile vechlului testament: Jidanti as-
teaptd ci azi un mesia al lor. Fig. Om
providential aateptat cu nerabdare.
* mesianlc, -á adj. (fr. messianique).
Relativ la mesia: tradilianile mesianice ai
fort totdeauna Pit la Jidani.
* meslanfsts n. (fr. messianisme). Cre-
dintA In mesia.
mesa, V. misfit.
www.dacoromanica.ro
ME$
* mesmerism n. Doctrine lui Mesmer
despre magnetizmu animal. V. magnetism.
mesteaCan n., p1. eceni (mgr. mastlhi-
nos, de lentisc, d. mastihi, mastich, lentisc,
sactz, pin aluz. la mirosn cojil de mesteacan
51 a uleiului scos din ia. Cp. cu strachind).
1.1n arbore de mute cu coaja albA strAluci-
toare care se jupoaie singurA pin unele lo-
curi (henna): stind supt mesteceni (Sadov.
VR. 1928,1,41). $i mhetac (Has.). Din
coaja lui se scoate, pin destilare, dohotu, un
ulel care dA pelii rusesti mirosu el caracte-
ristic.Partea albA a cojii are proprietAti amare
ai astringente.
1) mestec n. V. amestec 1.
2) mestec, a -6 v. tr. (laf. mixtico, mix -
licare, d. mixtus, mixt ; it. misticare, a ames-
teca. D. lat, nasculare, din miscdre, mixtum,
vine it. mescolare, fr. miler, sp. mezclar. V.
amestec). Amestec, agit ceva cu lingura
(en lopata, cu bAtu, cu mtna): a mesteca
cealu In pahar.
3) mestec, a -ift v. tr. (din * a mdsteca,
de unde s'a fAcut a mesteca, apoi mestec, d.
lat. mastico, -are, a mAcina In gurA; it. mas-
Ware, pv. mascher, fr. maker, sp. pg, mas-
gar. V. masticalfune). Macin mtncarea
In gurA (ca s'o Inghit pe urmA).
mestecliter, ..Dare s. Care mestecit In
gurA : mestecator de °pia.
mesteca (vest) sail .1cii (est). f. p1. i
(d. mestec 3). 0 buruianh cu florl albastre
care serveate la legat snopii. Chid o frIngi
dA un fel de lapte care se 1ncheagA at pe
care copiii 11 mesteca '11 gurA.
mestecidl n., p1 ale. (d. mestec 1). Rar.
Mestechtor de mamAligA, lAcblet, melesteil.
mestIT zn. pl. V. mean.
mestricTen, -sena adj. (d. mistre)).
Olt. Corcit.
mestrI16T, -tntifc& s. (d. mistref). Ser-
bia. Amestecat (vorbind de populatiune).
mestitri $i mastitfi 1., p1. e (6. masa,
mese). Mescioarh, mask micA.
mes (ori mes ?) Si (mai vechi mold)
meat m. (turc. melt. de unde si ngr. mist',
alb. melt, Orb. mestva, rut. me.§ty, pol.
meszty). Vechi. Pantoli de pele galbenA sup-
tire care era(' cusuti de ceacairl (Peste meal
se pineal) papucil al se infra in cask nu-
m& In meal) : mes de marochin (ChN. 1,78).
Azi. Pantofi de postav on ;Asia (Mlle; a. a).
1Sl -a Oat metli, a murit; dit
mesa sa vie, nu-I dA mina (nu IndrAzneste)
sA- vie. Forma mesa (pl.) to VR. 1922, 9,
354, 356 ai 359, ai1923, 4, 4. Forma mestif (pl. ne-
artieulat) presupune un sing. mestid, inexis-
tent : n'ail post avind mega la nddragl (Let.
2, 182).
mevefosira (oa dift., A. pl. e (dim. d.
masd, mese). Munt. Mesutil.
mesinft 1., pl. 1 (turc. meRn [de unde
ai ngr. mestna, d. pers. main, meainA, d.
mi§, berbece, rudA cu vsl. miehz7, pele, bur-
duf [de unde ai ung. maah, albinti ca rom.
albind, d. lat inveus, burduf, adicA stupl.
ME$
- 801 -
miearid, de burduf, sirb. nzjeslna. burduf,
alb.md4ind, burduf de yin. V. micToc).
Un fel de pele de oaie sail de capra. Pl.
Pante Ion/ de blana de oaie, poturi. V. ber-
nevicT.
mesnita, V. miesnita.
meste, V. mesc.
mester m. (ung. mester, d. germ meis-
ter. V. maistru, mdtestru, vagmistru). Me-
series, mestesugar acela care se pricepe la
o meserie (Meatus, ferar, Umplar,zidar $. a.)
Mesteru Shied, mester prost care nu drege,
ci strica. Mesteru stricd sl drege de fried,
se zice clnd ai stricat un lucru $i, de frict,
II fad la loc cum a fost. Adj. Fig. Priceput,
dibaci, abil : mester la treabd, la rdzbot. la
Joc, (si fern.) femei mestere la taut, la far-
niece. Cp. cu membrd, sefd.
1) mewteresc, -esiscii adj. Fam. De
mester.
2) meteresc v. tr. (d. mester). Fam.
Lucre; robotesc, uneltesc : mi s'a pdrut
c'am auzit un hot mesterind pe la usd. Fig.
Fabric, torn : a mesteri cuiva o °card.
mestereste adv. Fam. Ca un mester.
mesterie f. (d. mester). Rar. Maiestrie,
pricepere.
mesteseg Si (rar) meptersug n., pl.
art (ung. mesterseg). Meserie, Arta, males-
trie: lucru fdcut cu mestesug. $iretenie: l-a
Invins cu mestesug.
mestesugar m. (d. nzestesug). Mese-
ries, care tie si exercita un me$tesug.
mestesugaret, -A adj. Vechi. Me$te-
sugos. S. m. Meste$ugar.
me$telfuuesc v. tr. (d. mestesug). Lu-
crez cu arta. Fig. Uneitesc, machinez, ur-
zesc: a mestesugi o intrigd. Vechi -rsu-
gufesc (N. Cost. 2, 59) $1 -esuguTesc.
mestesugit, -A adj. Mut en meste-
sug, cu arta. Adv. Artificial. Siret : vorbif
mestesugitd. Adv. cu mege$ug: a vorbi
mestesugit.
mestegiugds, -Gaits& adj. (d. meste-
sug). Plin de me$te$tig, 5iret, viclean : o
babd mestesugoasa.
metacarp n., pl. art (vgr. metakdr-
pion, d. meld, dupt, Si karp6s, carp. V.
meta-tars). Anat. Cele cincl oase pare-
lele care formeaza palms, Intre'degete si carp.
* metaffzic, -A adj. (mlat. metaphjzsl-
cus, d. metaphysica, stiirda metafizicii, nu-
mitt asa hind -ca, in operele lui Aristotele e
hetet& dupe fizict, vgr. meta td physikd.
V. fizic). Relativ la $tiinja metafizicii, trans-
cendental: probe metafizice de existenta lui
Dumnezed. Fig. Prea abstract : rationament
nzetafizic. Cel ce stie metafizica. Leibniz era
un admirabil metafizic. S. f. Acea parte a
filosofiii care se °cup& de cauzele primordi-
ale ale lucrurilor, de primele principil ale
nojiunilor noastre, de lucruri mai pe sus de
natura omulul: metafizica lui Aristotele.
Teorie general& $i albastactt: metafizica vor-
www.dacoromanica.ro
MET
NHL Abuz de abstracjiuni, de subtilitajl: e
Irea multd metaflzlcd in cartea asta. Adv.
n mod metafizc : a vorbi metafizic.
* metafizician, -A s. Cel ce ;tie me-
fizica.
* metafora f., pl. e (lat. metdphora, d.
vgr. metaphord, transport, translatiune). Ret.
0 comparafiune prescurtatt, figura pin care
se transportt o vorba din infelesu propriti
In cel figurat, ca: lumina invelldturii, floa-
rea Will'. V. retorich
* metafdric, -A adj. (vgr. metaphori-
k6s). Relativ la metafort: expresiune meta-
joricd. Plin de metafore: stile Orientalilor
e parte metaforic. Adv. In mod metaforic:
a vorbi metaforic.
metah n., pl. Lid (turc. [d. in.] meta',
pop. matah, marfa, lucru, mobilt). Vechi.
Rar. Product (vite, unt, miere s. a.).
metahlrlsesc v. tr. (ngr. metahirizome,
ma servesc, intrebuinfez, d. hir [vgr. held,
mina. V. hlrotonisesc). Vechi. Intrebuin-
fez, ma folosesc. Gust, iau, obisnuiesc: meta-
hirisim sardele, tutun, jocu de cdrti. V.
practic 2.
* metal n pl. e, rar art (lat. melallum,
d. vgr. mdiallon. V. medalle). Chim. Corp
simplu dotat cu o stralucire particulars nu-
mitt lucid metalic, in general bun conduc-
tor de caldura si de electricitate si care
posedt, pe ltnga asta, proprietatea de a da,
combinindu-se cu oxigenu, eel pujin un acid
bazic: feru e metalu eel mat dill. Toate
metalele-s solide la temperatura ordinary,
afara de mercur, care e lichid, $i de idrogen,
care e gatos. Principalele slut: aura, argintu,
plating, niercuru, cupru, aluminiu, feru,
stanizt, plumbu, zincu s. a.
* metallc, -it adj. (lat. meldllicus, vgr.
metallik6s). De metal sail ca metalu: placd
metalled, lucid metalic, sand metalic. Adv.
Ca metalu: a suna metalic.
metalifer, -A adj. (lat. metallifer,
gen. -iferi. V. luceafar). Care confine
metal: teren metalijer.
metalografie f. (metal si grafie).
Write metalelor.
* metaloid m. n., pl. e (d. metal si -id
ca in mastoid). Chim. Corp simplu care se
apropie de metale pin caracterele lui: oxi-
genu e un metaloid. Metaloidele-s rele con-
ductoare de caldura $1 de electricitate; in
general, n'ad fuel& metalic, $1 toll compusil
for oxigenafi Is oxizi neutri sat) oxizi acizi.
Metaloizii slut: fluoru, cloru, bromu, iodu,
oxigenu. sulfa, seleniu, teluru, azotu, fos-
fora, arsenicu, antimoniu, cdrbunele, siliciu,
boru s. a.
* metalerg m. (vgr. meiallurg6s. V.
chirurg). Acela care stie metalurgia.
* metallurgic, -A adj. (d. metalurgie.
V. chlrurgic). Relativ la metalurgie: sta-
biliment metalurgic.
metalurgie I. (vgr. metallurgla. V.
liturghle). Stilt* de a scoate, a curlja si
a lucre metalele.
51
MET
802
metamorfic, -A adj. (d. vgr. meld,
trans-, si -morfic ca in antropo-morfic).
Geol. Se zice despre rocile sal) terenele care
au fost profund modificate pin actiunea focu-
tut subteran.
metamorfizm n. (d. metantorf ic). Geol.
Transformarea fizica $i chimica a unei rod
(cum s'a IntImplat cu rocile sedimentare).
* metamorfoza 1., pl. e (vgr. meta-
morphosis= lat trans-formatio). Transfon-
mare, prefacere (de ex., o Hint& intralta sou
Intr'un lucru): metamorfozele mitologlit.
Schimbarea forme] sad structurii Ia animate
si minerale: insectele tree pin multe meta-
morfoze. Schimbare (evolutiune) in avere,
caracter, situatiune: Ce metamorfozd in aced
om ; odata era risipitor, qi acuma-i avar I
* fnetamorfozCz v. tr. (d. metamor-
foza; fr. metamorphoser). Transform, prelac,
schimb: a metamorforza apa'n yin, un avar
in risipitor.
* metan n. (d. acelasi rad. cu metil).
Chim. Idrocarbura de idrogen (CH4) care se
prezenta snot forma unui gaz incolor, ino-
dor 5i insipid cu o densitate de 0,559 (deci
de 8 on mai grefi de cit idrogenu). Arde in
aer cu o flacara albastruie si se licheface
supt 300 de atmosfere la 200. El lese din
materiile In putrefactiune si formeaza peri-
culosu gaz exploziv din minele de carbuni
numit fr. grisou. A lost descoperit de Volta
In gazu baltilor Ia 1778. Metan triclorat,
cloroform. Metan trifodat, iodoform.
metanie f. pl. anti si anii (ngr. metdnia,
vgr. metdneia, schimbare de opiniune, peni-
tents, prosternare sat", pleaciune de peni-
tents, d. meta, trans-, 5i nolo, cuget, concep,
mks, nos, opiniune, de unde vine ,Si ngr.
ndima, rom. noimd; vsl.metaniia. metaniie.
V. dihonie, pronie). Plecaciune pIna la
parnint pe care crestinii ortodocsi o fac clod
se Inchina lui Dumnezefi (Asta e un obicei
oriental fora nici o valoare religioasa. De
aceia cade to desuetudine) : a hate, d face
metdnii. Locu de inchinaciune al until ca-
lugar, mInastirea de care depinde. $irag de
margele pe care calugarii si altii le tineatI
odinioarit in mina jucIndu-se cu ele. $i
matanie, pl. &zit
metapiazm n., pi. e (vgr. metaplusm6s,
V. plazmili). Gram. Alterarea neregulara a
unui cuvint, ca eliziunea, sincopa s. a.
* metastaza 1., pl. e (vgr. metastasis.
V. dia-staza). Med. Schimbarea boatel
dintr'un loc al corpului Intraltu. Rel. Figura
pin care oratoru atribue altuia ceia ce a spus el.
* metatars n., pl. ad (vgr. metatarsion.
V. tars). Anat. Cele cinci oase paralele
care formeaza mijlocu talpei, Intre degete si
alai, cum e Ia mina metacarpu.
* metatetic, -4 adj. (vgr. meta-thetikds.
V. Ipo- sin-tetic). Format pin meta-
teza : cuvint metatetic.
metateza f., pl. e (vgr. metathesis. V.
taxa). Gram. Transpozitiune, schimbarea
sunetelor unu In locu strata Intr'un cuvint,
ca rom. frumos d. 1st. formosus.
www.dacoromanica.ro
MET
meteahnii $1 (Dos.) beteahna 1., p1.
ehne (d. beteag, dupa rut. befeha, boala).
Cusur, defect (fizic on moral). Vechi. Pa-
guba, vatamare. La Dos. $i teatma.
* 'setae m. (vgr. mdtoikos, d. metd, dupL
si Mims,locuinta, care e lat. vim, de unde
vine rom. vecin V. monolc). Nume dat in
vechea Atena strainilor stabiliti acolo : Clis-
tene a acordat multor meted cetatenia. V.
mitocan.
metehraesc, V. miatAhaTesc.
metehli4 m. (d. metehdiesc). Nord. Fam.
Blegan, prostan.
* metempsihozsi f., pl. e (ygr. metem-
ps5rhosis, d. meta, dunk si empsyho, Mau-
fletesc,psyho, respir, psyhd suflet. V. psi-
hologle). Transmigratiune, trecerea sufle-
tului dintr'un corp Intraltu. Acesta inchi-
puire a existat In India si Egipt, de unde a
primit-o Pitagora, care a profesat-o tn tire-
d& Fiind-ca, minclnd carne, omu putea franca
un seaman at lui (Ca sufletu omulut putea
trece in on -ce animal si vice-versa), pitago-
reii nu minced came.
* meteor m. ti n., pl. e (vgr. metioron,
d. meta, dupa, si aelro, rldic, Malt), Ori-ce
fenomen natural care se petrece to aer, ca
tunetu, fulgeru, ploaia, zdpada, curcubeu,
grindina, aurora boreala, aerolitele s. a.
Fig. Persoana sat; lucru de o stralucire vie,
subita si trecatoare: Napoleon a fost an
meteor in istorie.
meteoric, -A adj. (d. meteor). Relativ
la meteore. Petre meteorice, aerolili.
* meteoroldg m. (vgr. mekorohigos).
Acela care stie meteorologia.
* meteorologic, -ft adj. (vgr. meleo-
rologikos). De meteorologic: observafiuni
meteorologice.
* meteorologie f. (vgr. meteorologia.
V. logie). Acea parte a fizicii care se ocupa
de fenomenele atmosferice, de meteore : me-
teorologia e de mare fobs navigatorilor.
meterez n., pl. e si art (turc. meteriz,
d. ar. mitres, pl. metaris ; ngr. -rizi $i -rlsi,
bg. slrb. -riz). Vecht. Adapost de unde se
poate trage cu pusca sae cu tunu (retran-
sament, transeie, bastion, reduta, zid forti-
ficat). V. ocop.
meterhanea si (mai vechi) mehter..
bane& f., pl. de (turc. mehter-hane, com-
pus ca Si cafenea, cherhana, salhana, tara-
pana. V. mehter). Vecci. Fanfara turceas-
ca (compusa din surle, trimbite, fluiere, tum-
belechiuri, dairale, tobe si talgere, care cinta
la paradele domnesti. Ad. Iron. Fanfara sat
orchestra de parade. $1 mecterhanea.
V. tubuihana.
* meticulds, -Dash adj. (lat. meticu-
losus). Migtdos, compus din lucruri foarte
mici: un dicjionar e lucru meticulos. Miga-
los, care se ocupa tie toate lucrurile mici:
nm meticiPos. Adv. in mod meticulos, minu-
tios: a examina meticulos.
MET
- 803 -
* metIculozIttate f. (d. meticulos). Ca-
racteru de a fi meticulos.
metal m. si n. (vgr. meld, dupes, si 'Yle,
substanta, lemn, padure). Chim. Primu ter-
min din seria radicalilor carburilor grase,
neizolat Inca. Clorurd de metil, un lichid
a carui evaporare scoboara temperatura la
55 0 $i care e Intrebuintat In industrie si
In medicines.
* Tnetildn n., pl. urL Numele comercial
al akoolului metilic sau spirtului de lemn.
* metilic, -a (d. metil). Chim. Se zice
despre compusii derivati din rnetan : al-
cool metilic.
* metis, -a adj. (fr. metis, d. lat. mixt&
dos, de unde vine Si it. mestizio, mesfizzo,
melted° si sp. mestiz, corcit. V. mestri.
cYon). Mestricion, corcit (mai ales vorbind
de populatiunile din America).
metdc 51 ..611, V. mltoc.
* metod rt., pl. oade, 5i metdda sau
(mai rar) metoada f., pl. e (fr. me'thode f.,
it. metodo, lat. mdthodus f., d. vgr. metho-
dos f., d meld, cu, si odds, drum. V. epis-,
ex-, perl. si sin-od). Sistema, mers siste-
matte ca at ajungi la un stop : a proceda
cu metodd. Mod de a lucra : fie-care cu me-
toda jut. Fit. tiers rational al spiritului p.
a ajunge la descoperirea adevarului: Descar-
tes a scrls o mareald opera despre metodd.
Metoda, carte cu elementele unei stiinte
sad ante : metodd de tavola! o limbd, meto-
dd de piano.
* metodic, -a adj. (vgr. methodikds,
lubitor de metoda (de regula, de ordine),
sistematic : spirit melodic. Facut cu metoda:
carte metodicd. S. f. Metodologie, partea unei
stiinte care se ocupA de metoda el. Adv.
Cu metoda : a lucra melodic.
metodist, -a 5. 0 adj. (d. metodd).
Care face parte dinteo seed anglicana foarte
misted, fundata de John Wesley In se-
colu XVIII.
metodizm n. Doctrina metodistilor (ras-
pIndita mai ales In Scotia pi Statele Unite).
metodologie f. (d. metodd ai -logic).
Metodica partea unel stiinte care se ocupa
de metoda el.
* metonimie I. (vgr. metonymla, d. meld,
particula care arata schimbarea, si dnyma,
tinoma, nume. V. onomastic, anonim).
Rel. Figura pin care se is cauza lid. elect,
continatoru 11d. continut, ca : marte, lid.
rdzbo(, am Mut un pahar, fld. apa (vinu,
laptele) care incape intr'un pahar. V. re-
torica.
metonomazie f. (vgr. metonomasla,
chemare pe alt nume. V. metonlime).
Traducerea unui nume proprit pe aid limbs,
cum fac, de ex., Jidanil, care din Feldmann
isi schimba numele In Cimpeanu.
metopes 5i metopes f., pl. e (vgr. me-
tOpe, d. metd, tntre, si ope, deschidere ; lat. it.
metopa. Cp. cu epocd). Arh. Interval patrat,
de ordinar ornat cu scuipturi, Intre triglifele
frizei dorice.
www.dacoromanica.ro
MET
metric, -a adj. (vgr. m-trilcds, d. me-
Iron, masura. V. si-metric). Relativ Ia
metru, la masura versurilor. Vera metric,
vers bazat pe cantitatea prozodica a sila-
belor, ca la Greci si Romani (In opoz. cu
vers silabic). Relativ la metru, Is gram, /a
litru: sistema metricif e o mare glorie pen-
tru Francia. Chintal metric, o suta de chi-
lograme. Tond metrkd, o mie de chilograme.
S. f. $tiinta care se ocupa de elementele
din care-s acute versurile si de diferitele
feluri de versuri. n ainte de facerea sis-
temei metrice, diferitele masuri uzitate In
Francia, ca si aiurea, aveaa cloaa inconve-
niente : 1. masurile, cu toate ca purtau tot
un nume, variaii de la o provincie la alta ;
2. subdiviziunile acestor masuri no erail de-
cimate, ceia ce Ingreuta mutt socotelile. De
aceia, la 1790, un decret al Adunarii con-
stituante Insarcina Academia de stiinte at
organizeaze o sistema mai bunt. Era vorba
sa se stabileasca un etalon (o unitate de ma-
sura) care at serveasct de bait tuturor ce-
lor-lalte. Academicil Mechain §i Delambre
furs Insarcinati sa masoare lungimea partil
meridianului terestru dintre Dunkerque si
Barcelona, ceia ce s'a theta de la 1792 ptna
Ia 1799. De aici s'a dedus lungimea totals a
meridianului, 5i a patru-zeci de milioana
parte din meridian a Post numita metru.
Metru e baza tuturor celor-lalte unitati a
noil sisteme, care din cauza asta s'a nu-
mit sistema melded. Aceastt sistema a
devenit legalt In Francia pin decretu de la
2 Novembre 1801 $i definitiv obligatorie de la
1 'armada 1840. incet-Incet ail adoptat-o si
site tart, asa In cit azi e intrebuintata mai
de toate Virile civilizate si numai invidia le
mai opreste pe uncle de a o introduce
oficial.
-metrie f. Sufix vgr. care Inseamna
masurare", ca In aero-, geo-, plant-, Ed-
gono-, stereo-metrie.
* metrologie f. (metra $i -logie). Stunts
masurilor si greutatilor. Carte care cuprinde
aceasta stiinta.
* metromain, -4 s. ,i adj. (metric Si
-man). Care are mania de a face versuri,
mai ales proaste.
* metromanie f. (metru si manic). Ma-
nia de a tot face versuri.
* metrondm n., pl. oame vgr. metron,
masura, 5i ndmos, regula, lege . Un fel de
pendul care serveste la marts masura In
muzica (inventat de Maize', n. la 1772 In
In Regensburg, m. la 1838 In Phladelphia).
metrdpoia f., pl. e (vgr. metropolis,
oras din care s'aa dezvoltat altele, d. meter,
mama, $i Otis, oras; it. metropoli, fr. metro-
pole. V. mitropolle). Stat, patrie mama,
oral considerat In raport cu coloniile
lui : Francia e metropola Algeriii. Fig. Ca-
pitals, rezidenta, oras important Intr'o re-
giune. Ob. -old (dupes fr.).
* metropolitan, -á adj. (lat. metropo-
lilanus, d. metropolis, metropola). Care are
MET
- 804
caracteru unei metropole, din metropola, a
metropoles. Biserica metropolitans, mitro-
lie. Tren metropolitan, tren care circula In
prejuru si pin mijlocu capitalei, ca la Paris.
metru m. (vgr. metron, masura. V. me-
tric masura). Unitatea de masura a lun-
gimii adoptata In Francis, In cele-lalte tiiri
latine si aiurea : metru e egal Cu a patru-
sect de mIlioana parte din sfertu meridia-
natal pdmintesc. Obiect care serveste la ma-
Buret st care are o lungime de un metru:
metru de lemn, de metal. Metru pdtrat,
unitate de masura p. suprafele echiva-
lenta cu un pdtrat cu laturile de un metru.
Metru cub (sad cubic), unitatea de masura
p. volume echivalenta cu un cub cu laturile
de un metru. Picioru unui vers greco-latin.
_ Multiplii metrului shit: deca-,ecto-, chili-,
si miria-metru, iar submultiplii: deci-, cents -,
gi mili-metru.
melt (est) si mTell (vest), mea pron. po-
sesiv de pers. Intlia, pi. mei (vest mlei), mete
Oat. areas, mea, it. sp. mio, mia, sand. cat.
men, mia, pv. mien, mia, pg. meu, mtitha).
Skagit med,lara mea, acest steag e al meti,
aceastd lard e a men. Enclitic Ia sing. (nu-
mai cu numele de rudenie) : frate -mea, sord-
mea sad sor'mea, lui frate-meti, sohnit
meun, a -I, V. mTeun.
mexica f., pl. 1 (d. Mexic). Un fel de
pinzil dp bumbac alba, america inalbita.
mez (est) si mTez (vest) n., p1 art (lat.
medius, mijlociu; scr. madhya, vgr. messos
si misos (d. methiosl, got. midjis, germ.
milk; vsl. meidu, tntre. V. ameazak mij.
locld, media, primez 1, misfit si me-
glas). Mijloc: mezu nopfil. Partea interi-
oara la strnburi, la gaoci, la pine s. a.: mez
de simbure de caisa, mez de mica, mez de
pine (in opoz. cu could). Fig. Partea cea mai
bunk fond, substanta. A vorbi, a sole Cu
mez, a vorbi, a aerie bine, cu fond. in
vest e si un pl. m. dmd e vorba de mezu-
rile din slmburi : midi de mud. Mezu pare-
sii (ors parel it), V. paresimT.
mezallanta f., pl. e .(fr. mesalliance,
d. me's, prefix pejorativ, st caller, a alia).
Alianta (casatorie) nepotrivita, de ex., intre
un fid de boier c'o laranca. Fig. Mezaliarad
politicd.
mezanin n., pl. e (fr. mezzanine, d. it.
mezzanino). Etat mai mic Intre altele mai
marl.
mezat n., pl. art (tune. mezat, d. ar. me- 1) ml, pron. personal enclitic la dativ
zad ; ngr. mezdtl, bg. strb. mezat). Licita-
tiune, vinzare publics a averii unui dator-
nic : a vinde la mezat (a bate la darabana).
V. sultan.
mezdrea f., pl. ele, si mezdrefilii f., dd). V. mie ; ti, el, I.
pl. eli (strb. mezdra, membrana rus. mezdra,
meazdrd, partea interioara a pielii). Vest. Cu-
titoaie.
mezdresc si ml- v. tr. (rus. mezdtitt, vilea d. parcel, vile! ; lat. agnella. V. mica-
meazdritf, cr. mezdriti, ceh. mizdriti, a rtizui rii). Meat. Oaie In primele luni de Ia
pieile (oil un lemn cu cutitoaia). Pasc virtu-
www.dacoromanica.ro
- MIA
rile, rod coaja copacilor (V. tuginez). Fig.
Iron. Risipesc, marline, fur : a mizdri parale.
Si miz -. $1 mil-, mai- (Olt.).
mezeifir m. Acela care face orl vinde
mezeluri.
mezelarie f. Negustoria sad pravalia de
mezeluri.
mezele f., pl. (pl. d. inuz. mezea, d. tore.
pers. meze). Vecht. Mezeluri. Azi tar mi.
zele.
mezelic si (mai des) mIzilic n., pl. art
(tune. mezelik, de unde si ngr. mezeltki gi
bg. mezelik). Bucate usoare si reel in ainte
de cele grele gi calde la masa, precum :
masline, sardele, brined, stared s. a. (Se zice
mai des mezeluri). Seminte de dovleac pra-
jite (Mont. vest). Grannie de popusoi explo-
date la foc care se vind pe stradii (Munt.
est, Mold. sud) si care se mat numesc si
cocoset si floricele. Fig. Lucruri (afacerl)
usoare : treaba asta-f mezelic.
mezeluri n p1. (din mezele, care a fost
considerat ca un pl. n., ca atItea neutre care
fac pl. si In e si In art). Mezelic, bucate reel
care se manilla In mica cantitate In aintea
mesel sad la un pahar de vin" (mAsline,
sardele, brtnza, sunca, salam).
mezenter, V. mesenter.
Mezil, V. menzil.
mezin, -gt adj, 'si s. (vsl. mtezinii, mat
Bar ; miezinicc ftd ultim; rus. miezinnyi,
rut. nilzynyt, nuc). Est. Fam. Prtslea, copilu
cel mai fink (mai mic).
mezds (est) si mTezds (vest), -cask
adj. Cu mult mez (proprid si fig.).
mezuina si mTezuina f., pl. 1gi e (var.
din mejdina sail ceh. mezina, mezuina, chip&
vizuind. V. mejclina). Munt. Trans. Hat,
razor, rastav, hotar tntre ogoare. In BSG.
1922, 163: (Ptah.) : mlezuind, hotar de gard.
In Bc. (rev. I. Crg. 6, 315) mizulnii, dyad&
lInga casa.
mezu paresIT (sad piiretiT sad de
parezT), V. pitiresimT.
mezzo-soprano m. (ex= dz). Cuv.
it. care Inseamna sopran media", vorbind
de o voce femeiasca titre soprano si con-
tralto.
1) mi m. (prima silaba din cuv. mint
din imnu Latin al sflutului Ion Botezatoru).
Muz. A treia nota a games.
(lat. mild): mi se da, mi le dd, m1-1 dd
(cind nu urmeaza se si le sad nu e legal cu
linioara, devine imi, iar ant se reduce la
-int clod e o vocalli tnainte : Imt da, nu-ail
1) mia, V. mlelea.
2) mia, V. mie 2.
mia f., pl. mtele (f. d. oriel, ca puma,
nastere.
MIA - SO5
mTala f, p1. mte'e (id. min, dupa pl.).
Vest. Ar9ic de oriel. In est meals, pl.
mete. V. capra.
miambal n.(turc. butan-baly, pop. melon
-bale, d. Wan, metan, gliciriza, 9i bal, miere
[sucl). Vecht. Suc de gliciriza (care se poate
preface In pasta 9i e bun de tuse).
mTarfa, satTarfa si zmTarfit 1., pl.
Fam. Copil mic : el an era
ter(e). Munt.
alum( de cit o miarld de copil.
role* tn. (d. mie, dupa gr. hillarhos. Cp.
cu sato). Vechl. Comandant de 1000 de sol-
dati pedeatri. V. maTor, bimbasa.
mitt% f. fora pl. Cod. Vor. 931. Friguri.
Art Maram. 0 boala grea. $i mrom.
natia, frigurl tiloide.
interj. care arata tipetu pisicilor.
chid le e foame salt le doare ceva. V. mTor-
Ian.
nfskun, a mTeuna, V. mTeun.
miazit-, V. meaza..
* miasmatic, -a adj. (d. miasma ; ngr.
miasmatikds). Care vine din miazme: aer
miasmatic. V. mefitic.
* miasma 1., p1. e (vgr. miasma, d. miai-
no, spurt. V. amiant). Emanatiune vata-
matoare din mocirle sail din mortaciunl.
mic3 -a adj., pl. tn. 91 1. I (run cu vgr.
mikrds, doric mikkits, mic). De dimensiuni
reduse: cinele e mai mic de cit calu, un
ores mic. Scund: om mic. TInar: frate mai
mic. Copil: clad eram mic. Fig. Neinsem-
nat: sumd mica. Meschin, ordinar: avaru
are an sal let mic. De mic (Ca rut.z male),
de copal, din copilarie: acest om cinta bine
de mic. In mic, pe o scat% redusa, In di-
mensiuni reduse: hdrtile aratd tdrile In mic.
A te face mic de fried, a te ghemui, a te
tupila de frier&
* mIcaccin, -de adj. (d. micd ai suf.
lat. -dceus ca In galinaced). M(n. Ca mica,
de natura mica: petre micacee..
* micasehist n., p1. tiff (schist ai mica.
$i fr. micaschiste). Cuv. format contra spiri-
tului limbilor romaniee Ild. schist de micd,
rocs compusli din Mil ai mica.
micatan, V. dimicaton.
1) mica f. WA pl. (vsl. migil, bg. strb. rus.
mig, clipa, clipire, infl. de torn. mic. V.
mijesc). Est. Moment, clips: intro mica
de ceas (Vechi). Pe micd, pe ceas, la fiecare
moment. $i Mat.
1) * mica f., pl. inuz. t 9i e (lat. mica,
farmatura. V. nimic). Min. Silicat alumi-
nos cu lucilt metalic, o peatra care se des-
face In foi transparente care pot fi ?titre-
buintate 91 ca geamuri. (V. moscovitik).
mice, V. minge.
mIchldufa m., gen. al lui (din Nichitu(d,
dim. d. Nichita). Fain. Dracu V. aghluffi.
michilie f. (cp. cu ngr. imikyklion, end-
ciclu). Dun. de Jos. $opron In care pescarii
tale pe9tele destinat sic fie sarat.
micime 1. (d. mic) Calitatea de a fl mic.
micimea and case, (91 fig.) a anal' suflet.
www.dacoromanica.ro
MIC
micT6o si -eig (Mold.) al mincTOc si
(mai des) . (Mold. !Aunt.) n., p1. oa:e,
oage (rut. miguk, saculet, d. milt, sac, bur-
dui; rus. ntiehd, miegok. V. mesina). TU-
N* mic purtat eo singura mina de prins
pesti mid on de scos din navod peatele
deja prins orl din ape un peate mai mare
prins In unclip ca s9 nu i se nips buza pin
zmunciturti si sa scape. V. cTorpac, sac,
stricnea.
* micro!, m. (fr. microbe, d. vgr. mikrd-
bias, compus din mikrds, mic, scurt, 9i Nos,
vista, cuv. Intrebuintat Intl% oars de medicu
Sedillof, to Martie 1878, la Academia de Me-
dicine din Paris, P. term., cp. cu anfibifi).
Celia vie, vegetala salt animals, vizibila
numal cu microscopu, agent al putreziril, al
al unor fermentatiuni ai al unor boale infec-
tioase si care se numeate si bath! $i bacte-
ria: microbii ad Jost studialt de Pasteur
(m, 1895).
* mIcroblan, -a adj. (d.mierob).Produs
de microbi: boald microbiand.
microcef al 9i -al, -Es adj. (vgr. mikro-
kephalos, d. mikrds mic, si kephale, cap).
Care, din cauza vre-unei boale, are capu
prea mic.
* microcOzm n.. pl. art (vgr. mikrOkos-
mos, d. mikrds, mic, ai kdsmos, lume). Lume
mica, rezumat al Itunii.
* microfdn n., pl. oane (vgr. mikrds,
mic, al' phond, voce). Un instrument (inventat
de Hugues) care amplifica sunetu. V. te-
lefon.
* mIcrometru n., pl. e (vgr. mikrds,
mic, ai mdiron, masura).Un instrument format
din dolts fire !Mime paralel Inter, 'valeta,
unu fix, ai altu mobil, care serveate la ma-
surat micile distaste astronomice, 91 mai ales
diametrele aparente ale astrelor.
* micron sn. (vgr. mikrdn, n. d. mikrds
mic). A mia parte din milimetru, unitate de
masura p. observatiunile microscopice.
* microorganism n., pl. e (vgr. mikrds
mic, ai organism). Organism microscopic
vegetal salt animal.
! microscop n., p1. oape (vgr. mikrds,
mic $i skopeo, ma ult. V. scop). Un instru-
ment optic de vazut lucrurile sad fiintele cele
mai mid, ca microbii. A Post inventat de
Olandezu Zaharia Jansen la 1590, iar numele
de microscop" i s'a dat la 1624 de opticianu
Johann Faber. La 1610 Galilei a construit ,o
ocheana de merit ai de apropiat obiectele
mid ai departate. La 1675 naturalistu Leu-
venhoek (n. la Delft, In Olanda, la 1632 9i m.
la 1733) a construit un microscop de obser-
vat picatura de apa.
* microscopic, -fi adj. (d, microscop).
Cate se face cu microscopu: studii micros-
copice. Care nu se vede de eft cu micros-
copu: organizme microscopice. Fig. Iron.
Foarte mic, netnsemnat: o personalitate
microscopicd.
* microscopie I. (d. microscop). .Exa-
minarea cu microscopu.
 806
MIC
mIcsandrA, V. mbeandrie.
mIcedr, -pima adj. V. mIcusor.
nticsorez gi mIcsnraz v. tr. (d. micsor
ltd. micusor, dim. d. am). Fac mai mic, re-
duc, diminuez, scad: o micsora o grdmadd,
(gi fig.) o pretentiune.
(Vechi).
Sifnm- gi-rese
mIcsorime f. Rar. Micime.
mleeunea f., pl. ele (turc. menekk, vio-
rea [lat. viola], d. pers. benerse; ngr. mene-
xes. V. mixandra). Muni. vest. Viorea
(viola odorata). Mont. est, Mold. $iboi, o
plants cruciferd cu nod galbene ruginii, rogii
gi albe mirositoare (matilikla gi cheiranthus).
Rciddcind de micsunea, V. stInjInel.
mietup, V. mehtup.
mIcuedr (est) gi micsor (vest), -Gera
adj. (dim. d. mic). Cam mic, n» cut, mititel.
mIcutel, V. mititel.
mica', -ft adj. (dim. d. mic). Fam. Cam
mic (mai ales vorbind de copii).
mlcutie f. Veda. Rar. Pl. Micimi, lu-
cruri midi, fleacurl.
, mfdle f. (ngr. vgr. ir6idion, dim.
d. mys, soarice, turc. midst, midia). Un fel
de scoicA netedA cafenie comestibila care
triliegte pin marea MediteranA gi se cultivA
gi pin iazuri (mytilus). V. stridie.
1) mfe f. (lat. 'Via, pl. d. mile, o role;
it. mule, fr. sp. pg. mil. V. mlla 2). Canti-
tate de zece on mai mare de clt suta. Mie
de franc' (sad de alte monete): se vedead
miile In (add. 0 ink (num.), de 10 orl 103:
o mle de ant. NumAr mare : ft-am spus de
o mle de art, de mit de on (de foarte multe
ors). Mit si stite, foarte multi, foarte multe.
0 mie de mit, un milion. V. suta.
2) mle pron. personal de pers. I, acc. la
dativ (lat. mihi lid. mihi. Cp. cu fie, sle).
Mi, tmi: mie ml se pare. In Mold. sud,
clnd e izolat, miTa e Cut ? Mita,
riled, V. med.
miel, V. mea.
mielarea f., pl. ale (d. miel). 0 plantA
verbenacee decorativA cu frunze digitate gi
florl violete (vitex agnus castus).
mielarita f., pl. e (d. mkt). PAduche de
oaie. V. chIchirita.
mielea, mitt num. ord. de la o mie:
al mielea franc, a mia oard.
mielua m. MIelugel, mielut.
mielusel, -ea s., pl. et, ele. Miel sad
mia mica.
mielat m. Mielugel.
miedr, -oard, V. mioara.
mier(mit) v. refl. V. mir.
miercan, s. Nume de boil slid de
de vacA nAscutA Miercurea.
miercuri, V. mercurT.
miere f. fArd pl. (lat. mel, melts lid.
mellis, miere, vgr. mel; it. mete gi miere,
pv. cat. pg. mel, fr. sp. miel. Cp. cu ffere)
www.dacoromanica.ro
MIG
0 substantA galbenA sirupoasA foarte duke
pe care albinele gi vespiile o aduna din flori,
o prepara gi o depun In alveolele fagurilor.
Fig. Vorba dulce : mierea curgea de pe bu-
zele lut cind vorbea. Luna de miere, prima
lurid dupd nuntA. Wares' ursuluT, o bu-
ruiana boraginee numitA gi cuscrisor (pul-
nionaria mollissima gi officinalis).
mieria, -le adj. (d. miere). Muni. Trans.
De coloarea mierii : frunza codrulut toamna
e mierie, de coloarea mierii (ziaru Dacia,
Bucuregti, 3 lulid 1920, 1, 5). Albastru (cp.
cu albastru, dim. d. alb) : odd cdpril, negri
(Rebr. 2, 168), Nord. (mterld, mi-
sl
rid, miriu): acestut neam le-ad zis Grecit
Savrornaft de pe ochit mterli albinefi, adecd
°chi de sopirld (Cost. 1, 25); Het, tu, sorb,
tu, miriie, Fd colac din noadd grite (Tpl.
4); Am o mend mirk Plind de puzdirie
cetu'nstelat (Zbiera, 322). In Olt mierlid
gi merilu, pe aiurea gi multi Gregit crede
Wgd. (6, 20) cA ace. e mierlif la Cost.
mTerla, -61, -Oa, V. marl-.
mierlid, -ie adj. V. mierid.
mieros, -etas& adj. (d. miere). Fig.
Dulce ca mierea : vorbe mteroase.
miertie, V. mertic.
miertie, V. merta.
mTed, mea, V. med, mea.
mieun (est) $i mTaun (vest) v. intr. (d.
miaii; miaulare, fr. miauler ; alb. miau-
: rus. mtaiikati.
Ifs, mtaunls, ngr. miaunizo
Mieun, mieunt, miaund, In vest miaun,
miauui, miaund; sit mieune. Cp. cu scheun).
Fac miad" : pisica miaund de foams sad
de durere, mieunam ca set inset pisica. In
Serbia 'noun, a -I, In Ban. mlonesc. V.
MforlaI.
mieunat n., p1. tint (d. miaun). Actiunea
gi modu de mieuna : ed am cunoscut pisica
noastrd dupd mieunat.
mlez, V. mez.
miezds, V. mezos.
miezulna, V. mezulnA.
mIgala, f., pl. inuz. e (d. migdlesc, dar
cp. gi cu pg. migalha, flirmatura). MigAlealA,
mina sad lucru migalos : ce migald s'alegt
grauntele de mac de cele de (dap 1
mIgaleala f., pl. ell. Actiunea de a to
migalt. In est mIgaTala, p1. telt.
micialsisc v. tr. gi intr. (cp. cu pg. mi-
gar, a faramiti, gi cu miJesc, vsl. miiati gi
migati). Lucrez la lucruri midi, lucrez minu-.
tios, mA ocup de lucruri mid : a migall o
broderie, la o broderle ; femeta mlgalea pin
cast). V. refl. MA boslncesc, mA ostenesc la
lucruri meticuloase (de ex., alegtnd gnu de
neghinA). In est mIgaTesc. V. alambi-
chez.
mIgailt, -11 a4j. La care s'a migAlit mull:
lucru niigdlit. 4- In est mIgalt.
mIgalltarre f., pl. 1. MuncA migAlita, In-
cru migAlit : cite migdliturt fn acest covor 1
In est -Altura.
MIG
- 807 -
mIgal6s, -oas& adj. (d. mlgald). Plin
de migala, meticulos : maned, afacere mi-
gdloasd. Care se ocupl de tucruri midi om
migalos. In est migailos.
mIgdal in., pl. It (d. rulgdald ; vgr. a-
arrigdalos).Un pom rozaceil cu frunze lan-
ceolate, ca oi persicu, cu fructele In form&
de slmburl Invaliti Intfo coajA verde ca
nucile ol castanele, originar din centru Mill
yi adus In Francia la 1548 (amygdalus com-
manis sa0 prdnus amygdalus).
mlgdal a f., pl. e (ngr. amygdalon, pl. -la,
d. vgr. curzygddlon si -dale, de unde si lat.
anzYgdala ; vsl. migdala si mindahl, rus.
mindalt si mandall.V. mandalac, amlg-
dale). Fruct de migdal (un stmbure ca at
persicii).
mlgit, V. mecet.
mIgrathine f. (lat. migrdtio, -anis.
V. e-mlgrez). Emigratiune. Calatorie pe
care unele animale, mai ales pasArile, le
fac In fie-care an la un timp anumit $i
-611e.
migrena f., pl. e (fr. migraine, d. lat.
henticrelnia, Ild.hernicranium, d. vgr. emi-
kranla, d. 'emi, jumAtate, semi, si kranion,
kranon crania, cap). Durere care cuprinde
numai jumatate de cap si care constitue o
chinuitoare bottlA cronicA.
mIgren6s, -caeca adj. (d. migrena).
Care sufere de migrenil.
mlhalt m. (bg. mihalica, run cu ung.
menyhal,mihalf,d. hal, peste. V. helesteil).
Un fel de peste ftrA solzi (Iota vulgaris) care
trAieste pin rlurile de =rite si mai la vale
(numit g mantas In nord si molds In Trans.).
$i mina's In Mold. (VR. 1922, 9, 361). V.
gad.
mlhlmat, V. muhemat.
mIhmandar m. (tun. [d. pers.) mihman-
dar, g8zduitor, d. mihman, oaspete, si dar,
purtator, pazitor). Vechi. Ofiter turcesc care-I
escorts pe domn and pleca din Constan-
tinopole spre lathe romAnesti. Boier mare
care purta gilja de cAlAtoria noului domn
pin tad. Comisar oficial. ConducAtor In ge-
neral.H$i mehmendar, meTmendar gi
maTmandar.
ml-ho-h6 sou mlhohcS, interj. glumeatA
care arata nechezatu calului gi care In
znoave InseamnA oi neat": Tiganu l-a per-
dut pe mihoho.
mlhon, a -a si.otesc v. intr. (d. mihoh6).
Est. Rar. Nechez.
mija I. farA pl. (d. Wiese; nsl. mita, mi-
jire). De-a mija sail (mai des) sac; de-a
mija -patca (Mold. sud) sari de-a ml-
joarca (Mold. nord), jocu copilAresc de-a
mijitele sari de-a ascunsele.
mildresc, V. mlzdresc.
mijesc 5i (est) amljelsc v. intr. (vsl.
rattail, rattail, migati, a miji, mignonti, a a cere de pornanA, a fi cersitor.
clipi, a face cu ochiu. V. mica 1, Jumesc).
Inchid °chit putin, ca omu somnoros. inchid
ochil sari tml ascund capu ca sA nu vAd
unde se ascund cel-lalt1 copii In jocu de-a
www.dacoromanica.ro
MIL
mija. Incep sA ilIA anal, and ivesc abea :
mtjesc write, mijeste iarba, it mijeste mus-
taja. De-a mijitele, de-a mija, de-a ascunsu,
$i se (a)mijeste de thief (est), Incep
sA apart zorile.
mijloc (est) si mijloc (vest) n., pl.
°ace si rar mljloace (d. mkt, mez loc,
adica locu media, lat. merlins lams ; pv.
megloc, fr. milieu). Centru, loc egal depar-
tat de extremitati, de Inceput si de sftrsit :
mijlocu unei mese, unei OW, until discurs.
Loc depArtat de margini, de maluri : a ilia-
inta in mijlocu mulling:I, a te arunca in
mijlocu mdrit. Mijlocu corpului, talie : a
apuca de mijloc. Fig. Ceia ce serveste ca sA
ajungi la scop, mijlocire, intermediu, ajutor:
nu e alt mijloc de cif razbolii, a rezolva o
chestiune pin mijlocu arrnelor. Pl. Avere,
stare, posibilitate de a face ceva :
a avea
mijloace de &at, de a reduce pe cineva la
tdcere. De mijloc, 1. mijlocas: inallime
de mijloc, 2. mediocru: inteligenid medio-
crd. La mijloc, 1. Intre (ca obstacul, ca
interes, ca lucru de care e vorba on care
cauzeaza ceva): is matte la mijloc (sub-
tnt. care se opun la trecere, care fac feri-
cirea, care-I fac NI se intereseze de aceasta,
e viata la mijloc aid), imi pun capu la
mijloc (Imi risc, tmi expun capu, pun rA-
mAsag pe capu meta), e ceva la mijloc, e un
motiv, o cauzA, 2. de atnnci : is ant in mij-
loc. Pun in (sail la) mijloc, risc, expun sari
opun: el puce viola orl sabia sa In mijloc.
Pop. si miljoc (Mold. Trans). In Ml. si
adj. fern. : fata cea mijloacd,
mijlocas, -A adj. si s. (d. mijloc). Care
e la mijloc, de mijloc. Tama mijlocas care
are o avere de mijloc. Cal mijlocas, InhAmat
Intre rotasi oi tnaintasi. In Ban. -car, -a.
nigh:Ices° v. tr. (d. mijloc). Mediez,
stabilesc un acord pin intervenirea mea: a
mrfloci o impdcare.
mljlocit6r, -wire s. Care mijloceste,
mediator, intermediar: millocitor de Mal si
marufurl.
mljlocia,. -le adj. (d. mijloc). Mediu, de
mijloc: indllune miilocle. Mediocru, de mij-
loc: inteligenta mijlocie.
mijoarcA (on dift.) I. (Ara pl. (d. mija).
Nord. De-a mIjoarce, de-a mija.
rnljOs adv. (d. a mija Mijind, tinInd ochii
cam Inchisi: a te ulla tatfos (Pan).
mllan m. (rudA cu ghilan). Est. Iron.
Ohilan.
1) mila f., pl. e (vsl. mild, fem. mila,demn
de mita. V. milostenle). CompAtimire,
mizericordie, participare la suferinta altuia:
mi-e mild de fume. lndurare, gratie: din
mila tut Dumnezed. Caritate, pomana, milos-
tenie: a &di din mila publicd. A cere mild,
2) mita f. pl. e (neol. d. sec. 17, d. pol.
mila, d. it. migha, id., d. lat. mine, o mie,
de unde si fr. mille, m.; ngr. milli. dupla it.
V. mie). 0 mAsurA IntinerarA care, la Romani,
MIL - 808 -
era de o mie de past (1472 m.). Mila englea,
1609 m. Mila nrarind, 1852 m. (a 60-a parte
dintr'un cerc de mare grad al pamIntului).
Rar si mil, p1. uri, (duple ngr.).
.mllcuTesc (ma) v.refl. (bg. milkam se,
114 alint, ma linguaesc, d. mil, amabil. V.
mita 1). Vecht, Rar ad. Ma milogesc. In
vest ma milcosesc. V. ofilesc.
milcuire f. Vecht. Cerere umila. Intris-
tare: se intoarcd-se bucuria Infra milcuire
(Cod. Vor.). V. milogesc.
mIlcultara I., pL 1. Vechi. Cerere umila.
milenar, -á adj. (lat. millenarius, d.
male, o mie). Care cuprinde o mie de ani
spciid milenar. Care exists de o mie de ani:
obicei milenar.
milenia n. (nlat millenium, d. mine,
o mie, si annus, an. V. deceinia). Timp de
o mie de ani sari zece secule.
* milepar rn. (fr. millepore, d. lat. mille
o mie, si porus, par). Zool. Un gen de po-
lipi petrosi cu suprafata strapusa de o mul-
time de port.
* milesc (ma), V. milostivesc.
* mill-, prefix care, In sistema metrics,
arata un submultiplu si care Inseamna a
a mia parte din, ea : miligram, mill-
metru.
1) * mlliar, -a adj. (lar. mtlidrius, d.
milium, mei, pasat). Anat. Care seamana
cu grauntele de mei: glande miliare. Med.
Friguri miliare, cu eruptiuni ca nista hasl-
et* pe pale.
2) * milifir, -a (lat. milliarius). Care
arata distanta de o mie de paai : Romani;
avecul pe sosele petre miliare cum avem not
petre chilometrice. S. tn. sari n., pl. e. Peatra
sat) stIlp care indica distanta de omie depasi.
* mIllard n., pl. e (fr. milliard, d. mil-
lion, milion). Bilion, o mie de milioane.
* miliardar, -a s. ai adj. (fr. milliar-
daire). Care poseda un miliard de fraud sat)
de alte monete : in America-s multi minor-
dart.
* miligram n.,p1. e (/nil/ -si gram). A mia
parte din gram.
mililitru m. (mill- si litru). A mia parte
din litru.
milimetru in. (mill- si melru). A mia
parte din metru.
inflino, V. melino.
* m1116n n., pl. oane (fr. million, d. mine
o mie; it. milione). 0 mie de mil. 0 mie de
mil de franci: a le Pea ca milioanele.
* milfonar, -a s. si adj.(fr.milltonnaire).
Care poseda un milion de franci sail de alte
monete.
* militant, -a adj. (lat. militans, -antis
fr. militant). Care militeazA, lupta, combate.
A face politico militantd, a lua parte active
si pe fate In politica.
* militar, 41. adj. (lat. militaris, d. mi-
les, milli's, soldat). Ostaaesc, relativ la sol-
dati sail la °Merl, la armata, la razboi :
www.dacoromanica.ro
MIL
halm militare, scoald milliard, preparative
militare Razboinic, iubitor de armata: Ro-
mann erad an popor militar. S. tn. Care
face parte din armata (soldat sari ofiter),
ostaa ostean. Adv. Militarmente.
* militarist, -a adj. Partizm al armatel.
* militarizes v. tr. (d. militar ; fr. -art-
ser). Organizez militAreste, daa caracter mi-
lititar: a militariza o $coald.
* militarism n. Sistema politica a care
se bazeaza pe armata. MilitArie.
* milltarmente adv. (fr. militairement,
it. militarmente). Din punct de vedere al
armatei: fard puternicd militarmente. Ca
armata, ca soldatii: $coalit organizatd mill-
larmente.
* militaresc, -easca adj. (d. militar).
Militar, ostasesc: pas militaresc.
militareste adv. Ca militaril: a pdsi
militdreate. Fig. Wade, Para multa vorba,
brutal: a-I da pe ciaeva afard milltdreste.
* militarie f. (d. militar). Fain. Ser-
viclu militar, stiinta militant, ostaaie: dot ani
de militarie, in aceastd fcoaid se Invatd se-
rios militeiria. A face militdrie, 1. a servi
ca militar, 2. a proceda ca militar. ca sd
disciplineze scoala, directopu a &alma sd
facd adevdratd militdrie. V. saldane.
* militarime f. (d. militar). Ostasime,
mare numar de militari.
* miiitarbi m.. pl. tot asa (augur. d.
militar). Iron. Militar nesuferit, militoi.
* militards, -coasa adj. (d. militar).
Fam. Care are caracter de militar, care se
poarta ca militarit our militdros, purtare
militdroasd. Adv. In mod militaros, pintos :
a rdspunde militilros.
* militez v. intr. (lat. mllito, -are). Com-
bat, lupt, fac serviciu militar. Fig. Is In fa-
voarea sail contra cuiva: faptele tut mill-
teazd pentru el.
militian m., pl. tent (d. militia; fr. min-
den). Soldat din militia.
* militia f. (rus. milicita, d. lat. militia;
Sr. milice). Armata, service militar : a infra
in militia, a face militia. in Romania, acea
parte a armatel care cuprinde oamenii de la
30 pink la 36 de ani. Armata nepermanenta
compusa din cetateni. Fam. A prosti mili-
tia, a te sustrage serviciului militar, a face
o muncii u5oart In armata.
millt6Y m. Militarol, soldatoi.
miljoc, V. mijloc.
mildg, -aaga s. (d. mild si sub. -og
din olog, sldbdnog). Calic, cersitor. Fig. Iron.
Suplicant.
milogeala 5., pl. elf. Actiunea de a te
milogi. Fig. Cerere prea umila, milcuire.
Ceraitorie.
milogesc (ma) v. refl (d. milog sea d.
slrb. nutolagati, a linguai, a minti fin). Cer-
5esc, cer de pomana. Hg. Implor prea umil:
1 se milogea pentru flu el.
MIL
- 809 -
mulds, -oast adj. (d. mild). Pi In de
milk care simte mita p. altii, mizericordios,
Indurlitor : un baler milos.
mllosird, -à adj. (vsl. milosrildil). Vechi.
Milos.
mllosirdesc(mil) v. refl. (vsl.
Vechi. MA milostivesc.
milosirdle f. (vsl. milosrddife. V. oslir-
dle). Veda. MiIA, mizercordie.
mfloste 1, fArA p1. (vsl. milosti). Vechi.
M1IA, gratie.
mllostenle f. (vat. milostynf). PomanA,
caritate, ajutarea nenorocitilor.
mllostiv, -Et adj. (vsl. milostivil). Milos,
mizericordios, caritabil, filantrop, lertAtor,
clement : boieru trebuie sd fie milostiv. S. f.
Potroacii, veninarita, o burulank Vechi
mllostivnIc (vsl. niilostivin 'd).
mllostIvesc(ma) v. refl. (d. milostiv).
MA Win, binevoiesc a ajuta, simt milt :
a te milostivi de cineva, sit afuil pe cineva.
In Olt. ma mllesc (NPI. Ceaur, 71).
V. tnmllosez.
mllostIvItate 1., p1. dif. Vechi Mile.
nillotar n., p1. e (ngr. milotdri. V. ma-
lotea). Vecht. Haina cu bland de °ale.
mllotea, V. malotea.
influTesc v. tr. (vsl. milovali- milulon).
MA Indur, am milli: Doamne, miluieste-md I
Acord milk daft de pomanA cuiva: milufesc
cu bard un cersitor. Fig. Miluiesc pe cineva
cu Ward.
mim pl. art, i m. (lat mimus, d.
n.,
vgr. mtmos, d. mimeo, Imitez). La Greci si
Romani, un fel de poezie popularA in care
autoru Imita caracterele si moravurile (Si la
Dos. V. S. Noe, 4: DM micd virstd in int-
mud, ce sd zice ingindcfuni de seganif,
crescut). S. m. Actor care juca in asemenea
comedii (ca Decimu Laberiti si Publiliti Situ).
Actor care joaca in pantomime. Om care
imiteazi in glumA mischrile sad vorbele
altuia.
mimic, adj. (lat. nilmicus, vgr. mi.
mikes). Relativ la mimi (mime): scend mi-
micd. Care imiteazA pin gesturl o miscare,
o vorbA a cuiva : limbaj mimic. S. m. Autor
de mimi (mime). S. 1., p1. e si I. Arta de a
imita pin gesturi.
mimilIngia, V. mamular.
smandza. 1., pl. e (lat. minisa, fem. d.
mimosas, care imiteazA ca un mim). Bot. 0
plena leguminoasA ale Orel irunze se string
cInd le atingi (Se numeste si sensitivd).
minaret f., p1. ele (turc. minare, menare,
d. ar. menaret, far, turn de geamie ; ngr.
minares, sp. minarete, fr. minaret). Turn de
geamie. Si * minaret n., pl. e (dupA fr.).
mlnavet n., pl. e $i art, st -eta f, p1.
e (pot. menwet, d. fr. menuet, menuet. Cp.
cu caterincd). Vechi. Menuet. Azi. Rar.
Flasnetil.
1) * nsfniti E, pi. e (fr. mine, suhst. verbal
d. miner, a mina, a submina). Teren in
www.dacoromanica.ro
MIN
fundu pamIntului de unde se scot metale,
cArbuni, petre !1 a.: mind de aur, de fer
de cdrbuni de panda, de diamant. SApAturai
(pant, galerie, put) p. a scoate metale sat
minerale. SapAturA fAcutA supt pamint p. a
pone materii explozive care sA arunce in aer
ceia ce e deasupra. Fig. Loc de unde Poil
lua tot ce-ti trebuie: aceastd mosle e o mind
de aur, aceastd carte e o adevdratd mind
de informaguni. Mind plutitoare, masinA
plutitoare Mena sa explodeze chid va fi
ciocnita de un vas.
2) mina 1., pl. e (fr. mine, poate d. bre-
tonu min, cioc, bot). Aer, aparentA, expre-
siune a fete it mind silndioasd, veseld. A
face mine, a te arata supArat, a face mune.
3) mina f., pl. e (lat. mina, d. vgr. mnd).
La vechii Greci, o mAsura de greutate egala
cu o sutA de drahme (cea dih Egina cam
600 de grame, cea din Atica vre-o 432-436).
0 monetA, a 60 parte din talent (cea din
Egina cam 135 de franci, cea din Atica vre-o
98. 0 minA de aur valor& de 10-12 on mai
mult).
minatarea f., pl. arc( (ngr. manitdri,
mantdri [cu term. din ciaperall, d. vgr.
amaniles [d, A'manon, un munte din Cili-
ciaj ; turc. mantar), Vest. Hrib. Mai rar
min-. In Trans, $i mitarca.0 ',Horeb.
mince, V. minge.
mincinds si (vechi, rar azi) mlneTu-
nds, -oast adj. (d. mtncfund). Care minte,
care spune minciuni: copil mincinos. Fats,
Inselator, bazat pe minciuni: laude mind-
noase, aparenfd mincinoasti. Subst. Acela e
ore mincinos.
mincTdc si -dg, V. miefee.
minehina f., pl. 1 (din mini/dune, d.
a minfi, ca putregiune, rdpegfune din -ezt-
dune ; it. menzogna, pg. menzonga, fr. men-
songe, d. lat. * mentionica, mentitionica).
VorbA contrail adevArului spusa pentru a
Insela : minciuna (rebate reprimatd sever
incepted din copildrie. FabulA, fictiune: poe-
zia trdieste din mincfunt. Fig. Vanitate,
eroare, iluziune : lamea nu e de cif o min-
eland. Fain. Mincland cu coadd sat gogo-
natd, mare minciuni. Vechi me- (Cost.
1, 309).
mincTunea §i -Weft 1., pl. ele (dim. d.
minciund). Est. Un fel de prajitura de cash
numitil in vest uscdlea.
mincTunds, V. minolnos.
mindea $i nindea f., pl. ele (ruclA cu
mindir). Munt. Mold. ImpunsAturA si
tura printr'o pernA, saltea on mindir ca sA
tie fixa umplutura: o 'pernd cu mindele (la
trdsurd).
mindelese v. tr. (d. mindea, mindele).
Mani. Mold. Cos ffielnd mindele. In Coy.
$i Indilesc.
mindir n., pl. e (turc. minder; ngr. min-
ded [scris minterii, bg. minder, rus. ruin-
der). Est. Saltea de pale. In vest saltea
de pate.
MIN
- 810
mindlrlgttf m. (turc. minderei). Est. Lu-
crator de mindire, salte:e, plapome. In
vest plapomar. In Mold. sud amIndotia.
mine, ac. lui led (din * me, apol md, s'a
Mcut mene, apol mine, supt infi. lul ce, cine
din quene. Tot asa tine si sine).
mindT n., pl. de (ngr. mcneon, d. vgr.
rnenaios, mensual, d. men, tuna ; vsl. minda,
rus. minima, strb. mind. V. minologhion,
di- si jri-minie, mensual, almanah).
Carte bisericeasca care confine serviciu slin-
tilor din fie-care lima.
* miner m. (fr. ntineur, d. mine, mind,
sapatura; rus. miner). Lucrator din mina,
!Alas. Soldat care sapa mine la asedia. V.
minier.
* mineral n., pl. earl, si minerea n.,
pl. eurt (fr. minerai, d. mtniere, miniera,
mink mai mica, d. mine, mina, sapatura)
Mineral,-substanta mineralit asa cum se afla
fn natura.
* mineral, -A adj. (miat. mineral's, d.
minera, fr. Miniere, miniera. V. mineral).
Format din materie brutil, neorganizata (ca
bulgarii care se scot din mine): substage
minerale. S. n., pl. e. Corp brut, neorganizat,
!maga de pamInt on de peatra asa cum se
scoate din mint: mineral de plumb, de cupru.
Cdrbune mineral, clirbune de parnInt, car-
bane fosil. Ape minerale, care iese din pa-
mint sl contin in disolutiune unele substante
minerale si se Intrebuinteaza la bai sau la
Mut. Regnu mineral, mare despartitura in
stlintele naturale care cuprinde metalele si
mineralele, In opoz. cu regnu vegetal si
animal,
mineralizater, -ogre adj. Care pre-
face un metal In mineral combinindu -se cu
el: progrietatile mineralizatoare ale sal-
fulut.
* mineralixez v. tr. (d. mineral). Pre-
fac un metal In mineral. Amestec cu sub-
stance minerale o apa.
* mineraidgic, -á adj. (d. mineralogle).
De mineralogie: muted mineralogie.
* mineralogie f. (Ild. mineralo-logle, d.
mineral $i -logie). Acea parte a stiinfelor
naturale care se ocupli de mineralogie: Haliy
fu unu din creatorli nzineralogiii.
rnineralog, -Gaga s. (d. mineralo-
gle). Persoana care stie mineralogia.
minesc, V. menesc.
mineqtergurili, V. minestergurlt.
minez v. tr. (fr. miner, cuv. probabil
celtic). Sap o mina: a mina o slime'. Sap,
rod inset-Incet: apa mineazd pdminta. Fig.
Consum, ruinez Meet-Meet: boala I-a mi-
nat, Jidanit mineazd patria.
minge si (nord) mince f. (vsl. mend,
minge, d. menkdkd, moale; bg. meeka, go-
vies de bfinza cu pine; sirb. meet!, mez
de pine; rus. mead, minge; ceh. We, minge;
ung., manes, minge). Ghem (cocolos, bila,
Melt) de pima, de pele si mai ales de gumli
www.dacoromanica.ro
- MIN
cu care as joaea copill. A te Pica cu mingea,
a te juca cu mingea singur. A te Pea la
minge, a te juca cu MO la minge. $1
mice (Tec. Fc.). In Trans. si mice (rTP,
1925, 23), toptd, habuc si surducd.
mingbinea f., pl. ele (din mai vechiu
menghenea, d. turc. mengene. V. mangea..
Itc). Un fel de cleste care se stringe cu tin
surub si serveste la tinut fix un lucru pe
care vrei sa-1 bafi on sa-I pilejti (fr. eau).
* miniature f., pl. i (fr. miniature, d.
it. miniatara, d. miniare, a pieta aefiarele
pi alte lucrurl mid, let. miniare, a vapsi cu
cinabru, lat. minium. V. mInifi). Urea or-
mita trasa cu minia pe vechile manuscripte.
Pictura HMI si mica fileuta pe vechile manu-
scripte. Acaarela foarte mica si find: portret
in miniaturd. Tabloa pictat in acest gen: o
frunzoasd miniaturd. Fig. Object de arta
mic si lucrat au mare delicatefa: aceastil
cutie e o adevdratd miniaturd. 0 minia-
turd de om, un om prea mic. In minia-
ture, In proporfiuni reduse de tot : pe
masa lu( era o corabie in miniaturd.
minaturist, -A s. Si adj. Pictor de
miniaturi.
* minier, -A adj. (Fr. mincer, -lire, d.
mine, mina). Relativ la mine: industria mi-
nieref. S. f., pl. e. Mina putin adinca si des-
coperita (supt ceru liber), cariera. V. miner.
* minim, -á adj. (lat. minimus, super-
lativu d. parvus, mic. V. minor). Foarte
mic, cel mai mic: o sumd minima, cantita-
tea minima e de an litru pe ord. S. n., pl. e.
Cel mai jos grad, cea mai mica intensitate,
extensiune sari cantitate considerate ca li-
mita: minimu "Weill, pedepsei; prelului. Ca
adv. se Intrebuinteaza latinu minimum fn.
d. minimus), eel putin: o tememperaturd de
minimum 8 grade deasupra lul zero, o pe-
deapsd de minimum zece ant. Se zice si ca
s. n. fart' pl. un maximum de pedeapsd.
$i minimal (germ. minimal). V. maxim.
minister n., p1. e (lat. ministerium,
servicid, (Aida, ocupafiune). Functiune, ofichl :
minister ecleziastic. Functiunea de ministru
si timpu clt dureaza la. Departamentu unu'
ministru: ministeru de interne. Localu mi-
nistrului si at functionarilor cu care lucreaza
el: md duc la minister. Corpu ministrilor
(sari cabinet): acest vot a zdruncinat minis-
tem. Ministeru public, magistrature stability
In fiecare tribunal pentru a cere executarea
legilor to numele societatii, ceia ce face
procuroru.
* ministeriabil m. Care poste ajunge,
ministru.
* ministerial, -A adj. (lat. ministerialls.
V. menestrel). Relativ la ministru sari la
minister: fundiuni ministeriule, banca ml-
nisteriald (In parlament). Devotat sail infeu-
dat ministrului: ziar ministerial. S. m, Par-
tizan al until ministru. Hirtie ministeriald,
Mrtie de scris de cea mai bunt calitate. Adv.
In mod ministerial.
MIN
- 811
* ministry tn. (lat. minister, -stri, ser-
vitor. V. adisinIstrez). Om de stat ales
de sefu puterif executive cast conduct un
minister, un departament: ministru de ex-
terne. La protestanti, preut. Ministru lot
Dumnezed, at cultulul, at blsericil, preut.
Ministru plenipofenfiar, sefu Imo legatiuni,
diplomat care rcprezenta un stat to alt stat.
mInid n. (let. minium, cinabru, cuv.
sp.). Min.Oxid satin de plumb, numit 5i
ova roy, de un ros foarte frumos, care, a-
mestecat cu ulel, cla o vtpsea bunt pentru
aptrat feru de rugint. Se mai Intrebuinteaza
is ftcut ceart ro5ie de sigilat, sticla de plumb
si diferite smalturi (Pbs 04).
minnesiinger m. (pron. mine-zen-
gher, d. germ. minnestinger, d. minne, amor.
si stinger, cIntaret). Trubadur medieval la
Germani: Walter din Vogeliveide a Post un
celebru minnestinger.
minolcighlon n, fart p1. sea, (dart se
accentuiazt -idn) pl. oane (ngr. minolOgion,
d. min [ngr. men], hint, si -legion ca In
oro-logiu. V. mine)). Sinaxar. Si meno-
logid (dupt pron. mai nout).
4' minor, -à adj. (lat. minor, mai mi;
comparativu d. parvus, mic. V. minus.
marunt). Care n'a ajuns IncA la majorat:
legea pune o limitd munch( copiilor minorl.
Muz. Ton minor, compus dintr'un ton $i
un semiton. Gamd minord. V. game. Or-
dine minore, primele patru trepte In calugtria
catolict.
* minorat n., pl. e (d. minor). Stares
copilului minor. Timpu clt on copil e minor.
* minoriter, -ft adj. si s. Care face
parte din minoritatea deputatilor sail a po-
porului, ca opozitiunea fait de guvern sail
ca Ungurii s. a. fait de RomAni.
minoritate f. (let. minaritas, -Otis).
Minorat. Partea cea mai putin numeroasA
NS% adunare, trite° tart, tntr'un parlament
(In opoz. cu majoritate). Deputat din mi-
noritate, din opozitiune.
* minotaur m. (vgr. mindtauros). Mit.
Un monstru cu trupu de om, si capu de
taur care locuia In labirintu din Creta si a
Post ucis de Tezea.
mint si (est) -tesc, a -I v. intr. (let.
mentiri si mentire, it. mentirepv. fr. cat. sp.
pg. men fir. V. mincTuna). Spun minciuni.
V. tr. Inset pe cineva pin minciuni sail spun
cuiva minciuni. Fig. Urechea mea nu and
mints. nt In est ob. spun minciuni.
mintal, V. mental.
mintan, V. Inintean.
minty f., p1. e si g (vgr. mintha si min-
the, lat. mentha, it. pv. cat. menta, sp.
mienta; vsl. menta, rus. m6ata; germ. min-
ze). Iznik o plena labiatA mirositoare cu
care se aromatizeazit licorurile, pastilele s. a.
(mentha 1piperita,cr(spa, silvistris, aqudtica
$. a.). Se cultivA foarte mult In Anglia si Ste-
tele-Unite, Infuziunea de Frunze de mints
www.dacoromanica.ro
- MIN
face bine stomahulul. VarietAti mal slat cala-
mintha officinalis sail melissa calamintha,
calamintha (sad mellssa) ndpeta §. a. Si
menta (ca neol.). V. melisa si isop.
minte f. (lat. mens, mentis, minte, din
rAd. men, care e rude cu vsl. pomiend, po-
mant; it. pg. meats, pv. fr. cat. meat, sp.
miente. V. aminte, memorie, mint).
Ratiune, inteligenta, cuget, facultatea de a
pricepe si judeca: om ager la minte. Jude-
catt dreaptt : om cu minte, mintea nu In-
vinge tot-de-a-una pasiunile. Atentiune,
Old: a fi cu mintea la arme, a-ti Incorda
mintea. Memorie : Intl vine In minte (inti
aduc aminte), imi fuge din mints (ult). A
perde mintea (sail mingle), a Inebuni. A in-
vdta mints pe cineva, a-I pedepsi ca st tie
minte, ca st prindt minte. A te invata mints,
a prinde minte, a deveni mai destept dupt
o experienta, dupt o patanie A scoate din
ming, 1. a amagi, a seduce, 2. a Infuria gro-
zav, a scoate din fire. A lesi din ming, a
te Infuria grozav, a Inebuni. A-ti baga min-
file's: cap, a deveni iar cuminte, serios
atent. A fi aproape de mintea multi( sad
a ft la mintea omulul (un lucru), a fi usor
de priceput. A fine mint e, a nu utta : acest
turn e vechi de nu as fine mints. A-ii pune
mintea cu cineva, a-I lua In serios, a te su-
pare de faptele lul : nu-ti puns mintea cu
copal. A te duce mintea, a te Ulla capu,
a te.pricepe: fie-care face cum 11 duce min-
tea.ln minte, to gtnd, in cuget : ml-am
xis in mints. Din minte, din glnd, din cu-
get : aceasta masind e scoasd din mintea fut.
mintsan n., p1. ens si rar eanurl (turc
mintan, d. pers. min-ten). Vechl. Un fel
de vests pe care o purtaa odinioart Arnt-
util #i ciocoii. Azi. Un fel de Mint scurtt
Mutt din suman, vAtuita on nu, un fel de
surtuc (zabun) ttrAnesc ornat cu straduri.
In Olt. mintan, p1. ane. In Meh. $i
balbardc, In Gorj si durdf.
mintenas $i minteni adv. (ung. men-
len). Trans. Pop. Indatt, imediat.
mInteso, .easca adj. (d. mink). Vechi.
(Cant.). Gtndit, imaginar.
mint6s, -oast adj. (d. mink). Plin de
minte, inteligent, destept.
mintoyie f. (d. mintos). Rar. Inteligentt.
mintay, V. mantus.
minjesc, V. mint.
minunat, -á adj. (d. minunaz), Mirat,
ulmit (Rar). Admirabil : spectacul minunat.
Miraculos, surprinzator: magia e o arta
minunatd. Adv. In mod minunat: a lucra
minunat de frumos.
minunatie f. (d. minunat). Fam. Lucru
minunat: poporu vede pin blicluri fel de fel
de minurzagf.
mimine F. (din * mirune). lat. mirio,-dais,
om foarte urIt, prost care se mill de toate.
Cp. cu genune, &Inuit). Miracul, fapta su-
pranaturala (contrail legilor naturii) : Scrip-
tura if atribue till Hristos multe minuni.
Elect a cArtil opt pug Inteleast rnfttio
MIN
- 812
nile naturit. Lucru executat cu mare arta
sad greutate : turna Eiffel e o minune ca
fi cele sapte din vechime. Fdcdtor de mi-
nim& facator de miracule, vorbind pe sfinti,
A face minuni, 1. a face miracule, 2. a uimi
lumea pin talent oil prostie : acest dobitoc
face minunt cu pretenfiunile lut. Mare
minune, curios lucru : Unde-s banii 7
Ad disparut. Mare minune I De minune,
admirabil, foarte: e frumoasd de minune,
cintd de minune.
minune: v. tr. (d. minune). Uimesc,
surprind. V. refl. MA mir foarte mult, ramtn
uimit: se minuna lumea de vitelia lat. $i
t n m- (vechi).
4. minus adv. (fat minus, mai putin. V.
minut). ScAztrid, mai putin attt: opt minus
dot e egal cu sase. S. m. (ca plus), pl. rot.
Semnu scaderil In matematica (). V. bez,
deficit.
minuscul, -11 adj. (lat. minusculus,
d. minor, minus, mai mic). Foarte mic :
un insect minuscul. Literd minuscule', 1.
Merl) foarte mica. 2. liters mica, to opoz. cu
majusculd. Adv. In mod minuscul : a sera
minuscul.
minut n., pl. e, of * mlnuta f., pl. e
(fr. minute f., it minuto m., d. lat minutus,
marunt, Intrebuinjat ca subst in evu mediti).
A oai-zecea parte dintr'o art of dintr'un
grad de cerc. Fig. Moment, timp foarte scurt:
ma intorn 'Wean minut. La minut, la
moment, Indata.
mlnutar n., p1, e (d. minut). Ac care
arata minutele la ceasornic (cele care arata
orele of secundele se numesc tot asa). Com.
Un registru to care negustorii 41 Inseamna
complet toate registrele, conturile of coloa-
nele, precum of sumole. (fr. minutier). V.
V. strata.
mlnatie f. (lat. minutia, d. minutia,
marunt). Rar. Lucru netnsemnat, bagatelt,
marunlio: a da atenfiune rninufitlor.
mlnutlds, -saga adj. (d. minufle ;
fr. minutieux). Meticulos, care da impor-
tanta of amanuntelor : om minuflos, inspec-
fiune minufloasa. Adv. In mod minntios
a inspecta minuflos.
mlnuilozItitte f. (d. minuflos). Carac-
teru de a fi minutios: om de mare minute-
ozitate.
mInz11, V. menzll.
minima, V. mior.
* mlocen n. (d. vgr. melon, melon, mai
mic, of kairas, nod, recent. V. eo-si pllo-
cen). Geol. Una din cele patru marl divi-
ziuni ale eret tertiare, teren Intre eocen of
pliocen. . (Vechi). MA miram ed ! exclamajiune iro-
* mlologie 1. (d. vgr, mys, guzgan, ooa-
rice, Jig. muochi, oi - logie. Mys e tot una cu
lat. mus, guzgan. dim. mdsculus, ooricel, fig.
inuochi. V. muochl). Acea parte a anato-
miii care se ocupa de antochl.
mlonesc, V. mTaun,
www.dacoromanica.ro
- MIR
* ml6p, -papa a. of adj. (vgr. myops,
[d. myo, tnchid ochii, cum lac pujin miopil
and vor se' vada mai bine] of ops, opds fatA,
aspect. V. ciclop). Care are vederea scurta,
scurt de vedere. Fig. Marginit, prost. V.
prezblt.
miopie f. (vgr. myopia). Defectu de a
ft miop. V. prezbitle.
'Mar, mloara s., pl. Wort, mloare (lat.
* agnelltolus, -la [dim. d. agnellus, men. de
uncle s'a facut amnietor, spot vrom. mieor,
mieoard, apoi mior. D. rom. vine alb. miltu-
ar, m Wore, ngr. miltbrl, milidra, ung. midra,
mildra. millora). Mel trecut In anu al doilea
sad of de doi ani (tertid). V. cirlan.
mTorc, interj. care arata o vorba scurta,
ca of circ: n'a zis Mei rolorc" fi a matt.
mTdrcaT of -Tese, a -I, v. intr. Fam.
Iron. Crtcnesc: sd nu-mi mlorceit Ind un
cuvint I
naTeirlaT of -Tesc, a -1 v. intr. (d. War-
ta). Mieun, fac miorlad: motanu mforldie,
Fig. Cer cu voce umila.
mlforIATAla f., pl. telt. Acjiunea de a
miorlai.
mTorlait, -A adj Care se mlorlaie, care
cere rugtndu-se ca o pisica, care nu poate
striga tare: voce Worland. Adv. In mod
miorlait: a vorbi miorldit.
mTorlaltura I., pl. I. Voce In care pisica
face miorlad. Fig. Rugaminte cu voce umi-
la : to lasd aceastd miorlditurd I
mTarlad, interj. care arata vocea pisicil
clnd cheama alts pisica sad cere ceva stapl-
nului sad se bucura. V. mien.
* miosatis, V. myosatis.
1). mir n., p1. inuzitat art (d. a se mira).
Ban. Faima, veste : nu to face de miru Winn'
(ArhO, Ian. 1924, 28).
2) mir n. fare' p1. (ngr. moron, unsoare
parfumatA, mir; vsl. miro. V. mires, ml-
rodeniT). Unt-de-lemn slintit cu care pre-
utu unge fruntea credinciosilor. Fig. Iron. A
told, a trage Its mir, a lovi In frunte. V.
maslu.
3) mir n. fare pl. (vsl. rus. mir, lume. V.
:
mirean). Lumea profane', In opoz. cu cea
bisericeascil (Rar). Preut de mir, preut de
fume, secular (nu calugar).
4) mir (ma), a -a v. veil. (lak mtrari si
mirare, a se mira [devenit reflexly dupe' vsl.
&dill sea); it. mirare, pv. cat. sp. pg. mirar.
fr. mirer, a privi. V. ad-mir, minune).
Is surprins, nu pricep cauza, simt mirare: ma
mir ca vine, ma mir de averea tut. Admir,
Is uimit: toff s'aii uimit de vitefia lat. Is
nedumerit, nu 'njeleg : se mira ce sd face'
nicti egala cu m'ao fi mirat of eii dace'"Cutare
Curare n'a reusit. Md miram ea (adica
m'as fi mirat dac'ar fi reusit)I Te mirT
cane, un om oare-care, on -tine, cine otie
ce om netnsemnat Te mirT ce, nimica,
mai nimica, putin: acesti °amen" tratesc cu
to mid ce. Se zice,ironic gi to mirT ce $i
 MIR
- 813 -
maT nImIca, de ex : $tle ft el carte te mirl
ce si mai nimica (= e un ignorat). Fere-
ste.te de a zice : asta and mird (dupA fr. cela
m'etonne) tld. and mir de asta. In est
ma mTer, se mTara.
miracul n., p1. e (lat. mirdculum. V.
minune). Minune, prodigiu.
*mlraculds, -oasa adj. (lat. miracu-
losus). Minunat, uimitor. Adv. In mod mi-
nunat.
* mIragid, V. meregld.
* mIragio n. si (ob.) -aj n., pl. art (fr.
mirage, it. miragglo). Un fenOmen optic
(particular tarilor calde) pin care lucrurite
departate se vAd rAsturnate ca cum s'ar
oglindi to apA. Fig. Iluziune Inselatoare.
Miragiu e produs de tncalzirea saa rarirea
inegala a straturilor de aer si, pin urmare,
de refractiunea inegala a razelor soarelul.
Asta se tntimpla une-ori la suprafata marl!,
dar mai des pe marile cimpil de nisip
foarte Incalzite de razele soarelui ; cauza e
cA straturile de aer care-s to contact ime-
diat cu solu, afltndu-se la o temperaturA mai
lualtA de cit stratu 'superior si fiind deci
mai rare, se %Id bine I imaginile drepte si
rAsturnate ale lucrurilor de la orizont. Mi-
raju a fost des observat de armata francezA
In timpu expeditiunii din Egipt. Solu Egip-
tului de jos e o vastA ample a caret uni-
formitate nu e intrerupta de cit de cite -va
ridicAturi, unde-s satele. CInd suprafata
pamIntului e incAlzitA de soare, terenu pare
terminal pintr'o inundatiune generalA. Fie-
care deal prezentA supt el imagines tut rAs-
turnatA, ca cum ar fi pe apA. Cu cit tnain-
tezi, cu alit descoperi solu si terenu arza-
tor acolo unde credeai cA e ceru sau alt-ceva.
mirare f. Actiunea de a te mira, sur-
prindere cauzatA de on lucru pe care nu
ti-I explici. Rar. Admiratiune.
mires $i meras, miraz $i meraz
n., pl. tut (turc. [d. ar.) miras, pop. meras;
ngr. mirdsi, bg. strb. miraz). Muni. Vechi.
Mostenire, avere rAmasA.
mlrat, -A adj. Cuprins de mirare, sur-
prins. S. f., pl. e. Vechl. Minune.
f) infra f. fara pl. (vgr. myrra, lat.
myrrha). SmirnA.
2) mire' f., pl. e (fr. mire, d. mirer, a
privi ; it. mira, d. mirare, a privi. V. mir 4).
CAtare, cuiu de la virtu tevii unel arme de
foe si care serveste la ochit. pion gradat p.
niveiare. Punct de mird, punct de tintit
mire m. (alb. mird, frumos, tblind). D.
rom. mirele vine ung. nvirely). Barbat In
momentu chid se cAsatoreste. (In ainte 4e
nunta i se zice logodnic, dupA nunta bdrbat
on sof). V. ginere.
wilrean, -efinca s., pl. eat, ence (vsl.
mirianind, d. mird, lume. V. mir 3). Per -
soanA care nu face parte din der, laic, pro-
fan (civil saa militar). Ca adj. se zice numai
mlrenesc ori de mir.
Mlreana, V. mreana.
www.dacoromanica.ro
MIR
mIreasa 1., p1. ese (d. mire. D. rom.
pop. ffireasd vine ung. nvirdsza). Femeie
In momentu chid se casatoreste ainte
de nuntA i se zice logodnicd, duped nuntA
fenteie, nevastd, soafd on sofie. Numai pin
Trans. si Bucov. se zice ml easd tld. lo-
godnicd, dupA germ. brauf, ceia ce e foarte
urtt).
mIreazma n., pl. ezme (ngr. [si vgr.]
myrisma, de unde '}i vsl. mirizma. V. mir 2
si miros). Parfum, miros placut aroma
miroznA. Substanta aromatica. Vechi si
-ezma 51 .izma.
mlrenesc, -easca adj. (d. mirean).
De mirean, lumesc, laic, profan : cintec mire -
nesc. Cleru mlrenesc, ceru compus din
preuti (nu din dalugari), ceru de lume.
mIreneste adv. Ca mirenil, lumeste :
a te imbrdca mireneste.
mIrenie f. Calitatea de mirean. Timpu
cit un dinar a fost mirean : in mirenie fu-
sese meseriaT.
* miraz (ma) v. refl. (dupa fr. se mirer,
a te uita In oglinda. V. ma mir). Al. (La-
tina Gintli). MA uit, ma oglinclesc
mirezmesc v. intr. (d. mlreazmd). Vechi.
Rar. Miros. V. tr. Parfumez.
* mIrlada f., pl. e (vgr. myrids, -ado:,
cantitatea de zece mil). Poet. Numar mare
si indefinit : miriade de stele
* mIrlagram n pl. e (d. vgr.
zece mil, $t gram). Zece mil de grame.
* mirialitru m. (d. vgr. myrlof, zece
mil, si litru). Zece mil de Md.
*mlriametru m. (d. vgr. m5rrioi, zece
mii, 5i metru). Zece mil de metri.
* mIrlapad n., pL e (d. vgr.
zece mil, si pas, pod6s, picior; it. mirid-
podo. V. anapoda, calapod, pada-
gra). Zoo!. 0 class de vietatI articulate, si
anume arahnide (Intre insecte qt crustacee),
cu doila picioare la fie -care articul (tn total
40), ca scolopendra.
* mirific, -A adj. (tat mirificus, d. mi-
rus, miraculos, minunat, si fdcere, a face).
Fam. Miraculos, minunat. Adv. In mod mira-
culos : a cinta mirific.
mirivta f. (bg. merthle, d. men', pasune
V. merea). Vechi. GrAne secerate lasate
Inca pe ogor. Ad. Locu pe unde s'a secerat
(grit*, orzu, ovAsu, mein). $i me-. $i
miristIna, pl. 1 (Trans.).
mIriA, -ie adj. V. mTerld.
mIrizmii, V. mlreazma.
mirla, V. merle.
mIrodenIT f. p1. (d. mirodil cu suf. - enle).
Aromatice, substante care se pun In intri-
cate ca sA-I dea miros placut ca frunzele de
daf in, vanilla s. a. DOA plante erbacee
crucifere cu flori plAcut mirositoare (liespe-
ris I matronalis 13i tristis)).
mIrodesc y. tr. (d. mirodil). Coy. Dreg
bucatele, le pun condimente.
 MIR
- 814 -
mirodie f. (ngr. myrodid gi -die, miros
plAcut, patrunjel; bg. mirodila, patrunjel,
sirb. nurcidija, aroma. V. miros). Mont.
P1. Mirodenii. Bz. Pop. Bucate bune ai rare:
1-am dat copilttlui fi mirodii, f i tot n'a tdcut.
mIronosilA 1., p1. e (vsl. mironosica, d.
mica, mir, unsoare, ai nositi, a purta. V.
prinos). Ev, Femele care aduce mir. Fig.
Iron. Femete spasita (de un aspect foarte
modest), uneori si de o smerenie afectata.
V. motruna.
1) miros (est) n., p1. an Si mirds (vest)
n, pl. art ai oase (subst. verbal d. a miros(.
V. mir 2). Sensatiune placuta (parfum,
aroma, mireazma) sau neplacuta (putoare,
duhoare) pe care unele emanatiunl o cau-
zeaza in nas : nerve olfactiv constatd mi-
rosu. Odorat, simtu pin care constati mirosu.
2) miros (est 5i Ban.) $i mIrds (sad);
a -i v. intr. si tr. (mgr. myrdno, aor. emi-
rose, miruiesc; myrizo, aor. enqrrisa [tr. ai
intr.], miros; vsl. sirb. mirosati, bg. miros-
vom, miruiesc, sirb. mirisati, a mirosi. Pers.
III pl. al sing. miroase, sd miroasd silt in
Munt. cit al in Mold. : seratele literate mi-
roase a politica [lorga, Drum Drept, 1915,
538]. Rar in est el mirose, pop. mirosd. V.
mir 2, mirodie). Impresionez nasu pin
miros : crinu miroase Matti aid mircase
a crin. V. tr. Constat, simt mirosu : am mi-
rosit crinu. Fig. Adulmec, oblicesc, simt vag,
presimt : mirosise cd se pelted neregule.
Vechl mlrosesc. In est pop. ai amiros,
In Vs. ai amines (pop. affinos).
miroseata 1., pl. ere. Vechi. Miros
placut.
mIrosenle f. Veda'. Miros, mireazma.
mlrositdr, -ogre adj. Care raspin-
deate miros placut V. puturos.
mirdzna f., pl.e (d. mireazmd si miros).
Est. Mireazma, parfum, miros delicios.
* mIrt m. (lat. myrtus, d. vgr. nifIrtos).
Un copacel perpetua verde, cu frunze midi,
cu flori albe mirositoare placut, originar de
pe malurile Mediteranei : la vechti Grect si
Romani mirtu era emblema glare( cas-
titdfii.
* mirtaceB, -de ad]. (d. mitt). Bot. Din
familia mirtulul ca cuiaoarelt, edcaliptu s. a.
S. f., pl. tot aaa. 0 familie de plante dicohle-
donate at caror tip e mirtu.
mirtic, V. mertic.
mirth, V. marts.
1) mlruTesc v. tr. (d. mir 1 on vsl. mi-
mean, rus. -at!). Ung cu mir. Fig. Iron. Lo-
vesc in frunte (unde preutu to unge cu mir):
/-a miruit cu ghtoaga.
2) mlruTesc si me- v. tr. (ung. nyerni,
a ciatiga). Trans. Ciatig, string. agonisese.
$i amiruTesc (Trans. Olt.) : nu putem
amirut nimic de rdu fobolanilor (NM.
Ceaur, 105).
mIratik L. pl. e. Trans. Limba boului, o
b oruiana boraginee cu flori purpurii sal; vio-
lete (anchusa officinalis), sad albastre (an-
chase italica).
www.dacoromanica.ro
MIS
mlsada 1, pl. e gl dzi (ngr. misddi, ju-
mhtate, d. vgr. 'end, emi-). Mold. S. a. Bland
de la spinare: o misadd de vulpe. V. paces.
* mIsantrdp, -papa. s. (vgr. misan-
thropos, d. miseo, urasc, si tinthropos, om. V.
fil- antrop). Care uraate oamenii, care nu
lubeate societatea. Ob. mlz- (dupa It.).
* mlsantrdplc, -A adj. (d. mizantro-
pie). De misantrop sail de misantropie.
Ob. miz- (dui:4 fr.).
misantropie f. (vgr. misantopla). Ura
de oameni, dezgust de lume. Ob. mlz-
(dupli fr.).
mIscAd, V. meschill.
mischet adj. fix. (turd. misket, d. pers.
misk, mosc. V. mosc). Vechi. Un fel de
poamit (strugurl) ai de vin cu miros de mosc,
cu site cuvinte, tandlos on busuloc : stru-
gurl mischet. 51 mlechet.
mIschfu si meschia ti. (turd. ntyskal,
o unealta de netezit metalele pre(i9ase).
Vechi. Otel. $i miscall gi muscAn.
* meserere n. flits pl. (lat miserere,
fie-(1 mita, miseriri, a-ti fi mita, d. miser,
nenorocit. V. meserere). La catolici, unu
din cei aapte psalmi de penitenta. Muzica
dupa care se cants aceatl psalmi. Pron. ai
miz- (dupa fr.).
* misle, V. mislune.
mIsIonar m. (d. misiune ; fr. mission-
naire). Preut trimes in misiune : misionaril
francejl is numerost In China. Fig. Pro-
pagator.
mlsirlin, -le adj. (turd. Misirlt, Egiptean,
d. Mvsr,. Mysyr, Egipt). Se zice deapre un
fel de de porumbi de rasa bunil cu ciocu
:Mc. V. gujan.
mesit gf (vechl) mesit m. (ngr. mesilis,
vgr. meshes, mijlocitor, d. misos, medial. V.
mesenter $i medlil). Mijlocitor, comisio-
nar, samsar In afaceri comerciale. Telal, acela
care duce slugi la stapin. Fem. mlsita,
V. barispnic, malerca.
pl. e.
mIsitie f. (ngr. mesitia). Ocupatiunea de
misit, samsarlIc.
mistime f. (lat. missio, -anis, d. mittere,
missum, a trimete. V. ad-, co-, de-, e-,
per- $i pro - misiune, trl-met). Insar-
cinare, putere data cuiva de a face ceva In
numele the : misiune dlplomaticd, apostolii
lui lisus Hristos avead misiunea de a pre-
dica Evanghelia. Comisiune, persoane tri-
mese cu o insarcinare : misiunea straind a
sosit. Plata data p. o misiune (ceia ce in ar-
matt se nume5te misle: Mita soldd fi
atita la sutd misle).
* mIsiva f..) pl. e (fr. missive, it. missive
d. lat. missus, trimes. V. trl-met). Scri-
soare oficiala.
* misogin adj. m. ai a. (vgr. misog*nes,
d. misio, urasc, gyne, femeie). Acela ca-
ruia nu-i pled femeile. Si mix- (dupa fr.).
* mlsogInie f. (vgr, misogynia). Indite-
renta fata de femei, Si miz.. (4upa fr,).
MIS
8i5
* mister n, pl. e, vechi art (fr. mystere,
d. vgr. mystirion). Cult secret (ri religiunile
antice: misterele din Elensina. In religiunea
crestineasca, tang, adevar mai pe sus de
rafiune: Impdadsania e an mister. Lucru
secret, ascuns : misterele politicsi, naturil.
In evu media, piesa teatrala cu subiect re-
ligios si in cale intervine Dumnezeis, sfintil,
Ingerit, dracir Q. a. A face mister cliniCur:
luau, a-1 firma secret. A inifia pe cineva
Won mister, a-i descoperi niste lucrurl
secrete.
- misterios, -ofisa adj. (fr. myste-
rleux, it. misterioso). Tainic, secret, care
confine un mister : vorbe, semne misterioase.
Care fine ascunse lucrurl care nu merits sa
fie ascunse : om, caracter misterios. Adv.
In mod misterios: mi-a soptit misterios. V.
tenebros.
* misterlozitette f. (d. misterios). Ca-
racteru de a fi misterios.
mistic, -A adj. (vgr. mystikds). Figu-
rat, alegoric: scara misticil a sfintalut Ion.
Relativ la misticizm: scriitorit mistic[. De-
dat misticizmului. visator, contemplativ ai
t5cut: caracter mistic. Subst. PersoanA de-
data misticizmului. Adv. In mod mistic.
* misticitate f. (d. mistic). Misticizm,
caracteru de a fi mistic.
* rnisticizm n, (d. mistic). 0 doctrine
filosofica si religious& dupe care perfectiunea
consists Intr'un fel de contemplatiune care
merge pins la extez si-t uneate misterios
pe om cu Duninezee. Caracteru omulul
mistic.
* mistific, a -it v. tr. (d. mistic si fic
ca to edi-fic; fr. mystifier, it. mistichiji-
care). Abuzez de credulitate, Inset.
* mistral n., pl. art sad e (pv. mistral,
vpv. maistral, d. lat. magistralts, magietral).
Un vInt violent uscat ai rece care sidle din
nord gt nord-vest In sudu Franciei, mai ales
pe valea Ronului, ca crivatu pin Romania.
mistret, -eats adj., pl. efta efe (din
mistef, lat. mixttcias, d. mixtus, mixt; alb.
mistrets, pitic. V. amestec, mixt). Ameste-
cat (In privinta calitatii, mijiloeie, potrivit) :
nisip mistref, tamp mistref (nici prea plolos,
nici prea uscat). SAlbatic: porc mistref, mere
mistrefe (padurete). Acru: yin mistref In
VR. 1920, 1, 25, Patrascanu: morn moldier
are gust mistref, mdru cel domnesc e fm-
pdrdtesc). S. in. Pore sAlbatic. V. mestri-
efon.
mistrie f. (ngr. mystri Id. vgr. mystrton,
lingurita, d. mystron, lingural, de unde si
bg, mistrita). Lopafica metalica triangulara
cu care zidaru Ia pufinA tencuialA al o ne-
tezeate. V. candfog. mala.
mistru m. (pol. mistrz. d. germ. mas-
ter. V. mester). Veclit (N. Cost.). Set,
magistru.
mistuT ai -Test v. tr. (din mat vechiu
a amistui, d. ung. emesztent). Digerez, aleg
din mIncare partite nutritive: stomahu mis-
www.dacoromanica.ro
Mid
tute usor laptele. Consum, nimicesc: soba
mistute lemne, focu a mistuit casa si (fig.)
boala I-a mistuit. Ascund, fac sit disparS:
a mistut un dosar. Fig. A nu putea sd mis-
tut pe cineva sail ceva, a au-ti places, fi-it
ft antipatic: nici an popor nu-t mistute pe
Jidant. V. refl. MA digerez; laptele se mistute
usor. MA consum, mA tree, ma nimicesc:
lemne'e se mistute in sobd si (fig.), el s'a
mistuit facet-facet de tniristare. MA ascund,
dispar: ei s'ail mistuit pin ming.
misurca 1., pl. e (pot misiurka, rus.
misidrka, [edict' Egipteancal, coif cu co-
zoroc. V. misirlia). Vecht. Coif cu cozoroc.
misanitil, V. misina.
misc, a -á v. tr. (din a micIca, cunt se
mai zice to Meglenia. Midi, raised, ; sd
miste. V. vise si pisc). Scot dintr'o pozi-
(lune, dad mai to cold, trag mai In coace:
vintu nag& frunzele. Agit, scutur: a misca
matile de furie. Fig. Emofionez, turbur:
sinceritalea cu care a vorbit i -a miscat pe
toil. V. refl. Iml schimb pozifiunea: team'
tact nu se misca, oamenil nu stmt cd pa-
mintu se nasal. MA deranjez, mA ostenesc
pentru cineva on ceva, sat In ajutor: nime-
nea nu s'a miscat clad a strigat el. Fig.
Sind emotiune, is in ferbere, clocotesc, mA
agit: loft s'ad miscat la sunetu trompetet.
V. intr. Rdnitu mai misca la sosirea medi-
oda!, nu misca In front! Miscd sae miscd-
lel 1. Incepe a lucre, urneste-te, porneste,
2. pleacA, disparl din ochii melt V. urnesc.
miscare 1., pl. drt. Actiunea de a sae
de a te misca: Galileo a afirmat miscarea
pdmintulut. Modu de a te mjsca, de a-fl
purta corpu: dupd miscdrt se cunoaste no-
bilu. Circulafiune, schimbare Intr'o colecti-
vitate pin numiri sae mutAri: miscarea tril-
surilor, a vagoanelor, a valorilor, a trupe-
lor, a ftinctionarilor. Mersa to muzicA, gradu
de it:teal/1 a mAsuril: a grdbi miscarea. Mersu
real eau aparent al corpurilor cereati. Insu-
Retire, vioiciune Intr'o opera 'Remit on tab-
loft. Variafiune In pretu mArfurilor sae va-
lorilor: miscarea bursa. Fig. Agitatiune,
fermentatiune politics: la alegert spiritele-s
In miscare. Simfire a mimic, pornire sufle-
teascA: o miscare de mild. Inspiratiune, In-
demn: a lucra din propria to miscare. Pl.
Mersu unei armate: a observa miscdrile dus-
monalut. Fig. Pasiuni: miscdrile sufletuluf.
Miscare perpetud (let. perpituum mo-
bile), masina ideate care nu s'ar mai opri
nici -odatk dupe ce a Post pima in miscare.
A pane In miscare, a face ad at mime: a
pane In miscare toatd polifia pentru prin.
derea asasinulur.
miscat, -it adj. Fig. Emotional, atins
la inimA: miscat pind its lacrimi.
miscbtdr, -care adj. Care se misca;
mobil, care se poate misca: avere miscd-
(care. Fig. Emofionant, care te [tinge la
]pima: povestire Miscdtoare. Adv. In mod
milcator: a vorbt foarte miscator.
MIS
- 816 -
orriaca f., pl. sct (vest) si sii, ste (bg. rut.
miska, sfnicel). Sud. Tusca, basma rasucita
7i Inodata, cu care copiii se bat la palmil is
jocu de arsice. V. motfica.
mischet, V. mischet.
miscodesc, V. moscondesc.
miscOT §i muscei m., p1. tot asa (augm.
d. vsl. maids*, fem. miska, a. I.; bg.
rus. mesk; alb. Inu§k). Vecht. Catir. $i
misc. Fem. -oafe, p1. tot asa. In Ps. S.
31,9, si mujcieT, ceia ce pare o greseala.
misel, misea adj., p1. et, ele (lat. nit-
salfus, rad, pacatos, slab, [mlat.) lepros, dim.
d. miser, mizer ; vit. misello, pv. vfr. mesel,
leprbs; cat. meseli, bolnav; vsp. mesillo. V.
meser, meserie). Vechi. Sarman, sarac.
Lepros, gubay. Mgt de, vai de: misel de
ell Azt. Ticalos, mizerabil. Las, fricos.
Fem. vechi si misala, pl. tot 4/e. Azi (rar)
miaea, lam. mlaarba sr misadci . pl.-e.
miselleme f. (d. mlaalA Vecht. Popor de
jos, saracime.
miselatate f. (d. misel). Vechi. Mese-
ratate.
1) miselesc, -easca adj. (d. misel).
De misel: fapte miselestt.
2) miselesc v. tr. Rar. Zic cuiva misel".
V. refl. 1mi zic "misel, vat de capu mefiu,
ma vait.
miseleste adv. Ca miseii.
miselie f. (d. misel). Vechi. Saracie. Azi.
Caracteru de a fi misei. Fapta de rinse'.
mIseinlc, -à adj. Rar. Lit. Miselesc.
Adv. Miseleste.
mIselds, -Dash adi. Cant. Miselesc.
mialne (est) si misunft (vest) f., pl. L statului. V. Pecs's, rnizcift, sfientuTesc.
(lat. masslo, anis, recoltare [pv. meison, fr.
moissonl, de unde s'a facut * masdne, spot
pin disimilare * mustine, si de aici misind,
mistma supt Intl. verbului * ;Tiffin, :Wpm.
De la recoltare Int. a trecut la recolta,
proviziune, de iarnau, apoi Is proviziune
adunata de guzgani, gramada, furnicar". V.
misun. Cp. cu cdpsund, miactuna). Gra-
magioara, proviziune (de boabe, de bans s. a.):
strInseserd o misuna sl ajunseserd sa se
bucure de en capitillas (CL. 1910, 211), a
facet misund (1910, 215), o mind de alunele
scoase cu plugu (Cov., VR. 1911, II, 258).
Mosoroi supt care guzganii Isi aduna provi-
ziuni (Cant.). Lucru prefacut In fariimite (Bz.):
s'a gdslt numat misind din el. Jimina, fur-
nicar, mare amestec si miscare de vietAti
(V. posIdic) e o misind de vermi, de fOn-
rid, de fidant.La dintii calulul, adIncatura
In care se gaseste o substanta negricioasa
care dispare pin tocirea dintilor spre batrl-
neta (se numeste si mnrsit si mused). Si
misnEt, pl. e (Coy.). In nord mistinita,
pl. e (supt intl. unor cuv. ca ferfenifa. Cp.
st cu ceh. mi§enice, amestec), jitnina. V.
misun 1.
misita f., p1. e (val. my§tca). Ps. S. 76, 16.
Brat.
www.dacoromanica.ro
MIT
rnivraf n., pl. art (germ. mischmasch).
Sprit.
mivnia, V. misinre.
1) missal m. (d. a misuna. P. tub cp. cu
mosoroi). Munt. vest. ittrciog (0d. Ps. 220).
Dim. mIsunel, p1. et.
2) misun si -ez, a -fi v. intr. nat. * mes-
sionrre, a recolta [d. messio, recoltare] ; pv.
meisonar, fr. moissonner. Intti s'a zis * mestin,
* misun [cp. cu cdsunez, Inversunezi, apoi,
pin asimilarea vocalelor, * musun, iar inf.
* mesind (ca lesina, rusina, tusinal, spot,
tot pin asimilare, * misind, tie unde, pin In-
crucisare cu primele forme, misund. P. acc.,
cp. cu lesin. V. ml Ina). Vest. Foiesc, fur-
nic : vermil, fidanit misund. $i misuT
sad -Ileac. V. musluTesc.
misunle, V. misinii.
* mit n., p1. uri (vgr. mythos. V. mita-
'ogle). Poveste, povestire fabuloasA despre
zel, erol . a.: miturile vechit Greek. Fig.
Lucru fictiv, flintA fictiva: existenfa fenicelut
(sari fenicele) e un mit.
mitarca f., pl. amt. (din pitared si mi-
natal-al). Trans. Nf. Ml. Minatarca.
mItarnic, -á adj. (d. vsl. mytart, vames,
cu sufixu -arc). Care primeste mita, corup-
tibil.
mitarnita f., pl. e (vsl. mytartnica) Vecht.
Localu vaunt
malt f., pl. e (vsl. myto, plata, cistig, mita;
bg. mito, vamA; strb. mit, mita; rus. pot
myto, vama, d. got. mate, vegerm. mats,
ngerm. maut, vamA, care vine d. lat. mato,
-are a schimba, a muta). Vechi. Vamit. Az!.
Bani on site lucruri date until functionar ca
sa te serveascA pe tine contra interesulul
m( -te adv. (din ad si te In mi te Inireb.
Si bg. slrb. In kogamiti, cageamite V. pass
-ml-te §i lehamite). Vest. Numa1 in loc,
dar ml-te=dar Inca : Acela n'a putut, cu
Mate cd era mare. Dar mi-te acesta I V.
paste-ml-te.
* mileage f., pl. e (fr. mitaine, it. mitina).
Manusa care nu acopere degetele. V. ruca-
vita.
mitesc, V. miteliesc.
* mitic, -à adj. (vgr. mythikds). Relativ la
mituri, legendar: povestire milled. Din tim-
purile miturilor, strAvecbi: erot millet.
mititecime f. (d. mititel si micime).
Vechi. Ran. Micime.
mititel, -Ica adj., pl. et, ele (dim. d.
mic, de unde s'a fAcut micutel, apoi, supt
infl. altor cuvinte, micutel [Hateg], apoi mi-
tutel (Con. si azi In Tel.], apoi mititel ; in
Mum. si pititel). Fam. Foarte mic : un copil
(orb un om) mititel, o cdrufd mititicd. S. m.
Copil, copilas : are dot mititel. Fig. Iron.
Dracu, diavolu. michiduta: mititelu 1 -a 'it-
demnat sa vie. CirnAcior farti pelitA compus
numai din came tocatA cAreia i s'a dat forma
de &nat. Exclamativ : mititelu I mitilica I
sAracu, dragutu (epitet adresat unui copil
dud s'a lovit si vrel sa-1 mine).
MIT
- 617
mitnic m. (vsl. -mytinikii, id.). Dos.
Vamec.
mitdc si (mai vechi) metric gi metcloh
n., p. url, once gi (vechi) oase (vsl. metolzo,
d. ngr. metdhl, ferma mtnAstireascii, schit, d.
met-dho, particip. V. epocit). Mtnastire
mica dependenta de alta mai mare. Casuta
afara din minastire in care locuiecte un CA-
lugar mai bogat. Han dependent de o ml-
nastire p. calugarii care yin In orac. V.
osplcin, surcusala.
1) mitociinesc, -easca adj. Fam.
De mitocan, vulgar : gest mitocdnesc.
2) mitocanesc v. tr. Prefac In mitocan.
mitocilineste adj. Fam. Ca mitocanii,
vulgar : a minca mitocdneste.
mitociinfe 1. Fam. Purtare de mitocan.
mitocanime f. GloatA de mitocani.
mitociinds, -oast.. adj. (d. mitocan).
Fam. pranos, mojicos, vulgar.
mitocan, -nca s. (d. mitoc. Cp. cu
ciofligar). Locuitor din mitoace, adica din
dependentele sad mahalalele oracelor (sad
dupe locuitorii de pe linga fostu mitoc al
RImniculu1 to Bucurecti, unde e astAzi Ate-
neu, ci de pe la biserica Ceauc Radu). Fig
Iron. Mahalagid, mojic, ghiorlan, topirlan
om necioplit : mitocan din dealu Spirii.
Muni. vest. Carauc. V. magopet gi metec.
* mitokig, -Gaga (vgr. mytholdgos).
Persoana care etie mitologia, savant In mi-
tologie.
* mitologic, -A adj. (vgr. mythologikds).
Relativ la mitologie : povestiri mitologice.
* mitologia f. (vgr. mythologic], d. my-
thos, mit, gi logos, cuvintare). Istoria tabu-
loasa a zeilor ci eroilor antichitatii, ctiinta
miturilor mitologia greceascd e de o in-
comparabild frumusefd (dar de mate on
imoralA). In general, supt numele de mi-
tologie se tnteleg miturile primitive ale po-
poarelor indo-edropee (Indienii, Percit Ar-
menii, Grecii, Albanejii, Latinii, Celtii, Ger-
mania, Slavii gi Litvanii), ci mat ales ale
Grecilor ci Romanilor. Principalele divini-
tati greco-romane stnt : Zeus Uupiter), Era
Uunona). Atena (Minerva), Febu (Apdline),
Artemida (Diana), Ermes (Mercur), Efest
(Vulcan), Estia (Vesta), Ares (Marte), Afro-
dita (Venerea), Posidone (Neptun), Cronu
(Saturn), Demetra (Cererea), Persefona (Pro-
serpina), Ades (Plutone), Didnis (Baru), Eros
(Cupidon). La inceput, studio ei n'a avut
de cit un interes de eruditiune clasica. Dar
lucrarile eruditilor moderni, fundind *Uinta
istoriii religiunilor, ad dat mitologiii o mult
mai mare importanta. V. teogonie.
mitorlan, V. chitoran.
* mitrallez v. tr. (fr. mitrailler). Bom-
bardez cu mitralii. V. zburatacesc, im-
prosc
* mitraliT f., pl. (fr. mitraille, zburaturi
de tncarcat o arms de foc, lid. mitaille, d.
vfr. mite, moneta mica, din rad. germanica
mit, a HIM mArunt, de unde ci fr. mitaine,
www.dacoromanica.ro
- MIT
mitena ; it. mitraglia gi metroglia, sp. me-
tralla). Zburaturl sad alte lucent.' (de ex.
gloante) care se puneatl odinioarA In ghiulele.
* mitralidza f., pl. e (fr. mitrailleuse).
Cp. cu batoza). Un fel de tun mic care a-
runcA gloante c'o iutealA extraordinarA ci ch
care e armata infanteria ci cavaleria. Ob.
(dar nu mai bine) mitralierti. Curat
rom. s'ar putea zice mitraliatoare sad im-
proscdtoare.
* mitrat, -A adj. (lat. mitratus). Care
poartA mitra. V. mitrofor.
1) mitre 1., ph e (vgr. mitra, cingatoare,
diademA, turban, tiara). Un fel de turban
ascutit pe care-I purtad vechi1 Perci. Un fel
de cAciula de our ci petre scumpe purtata
de prelati cInd oficiazA In mare tinuta.
2) mitre f., pl. e (ngr. mitra, matrice, d.
vgr. meta, matrice, mete's', mama, V. mi-
trica, matrice). Anat. Matrice, organu
to care se face conceptiunea.
mitrica 1., pl. e gi I (pot. metryka, rug.
rut. mdtrika, matriculA, d. vgr. metrikds,
matern. V. mitra, matricula, matca).
Vechi. Condica to care odinioarA se insem-
nad numele celor nacuti, Inscrici la ccoala,
cununati ti moil', cum e azi matricula si
matricea.
mitrofdr adj. m. (ngr. mitro-(Oros. V. mi-
tra, mitrat, fos-for). PurtAtor de mitrA:
arhimandrit mitrofor. V. preut.
mitropolie f. (vsl. rus. mitropOliia, d,
ngr. mitrOpolis. V. metropola). BisericA
catedralA In care oficiazA de ordinar mitro-
politu : mitropolia din Bucurestl a lost zi-
ditd la 1656 de .erban Basarab. A urca
dealu niitropoliii, a cere divort (Bucuredti.
Vechi).
mitropolit m. (vsl. rug. mitropolit, d.
mgr. ngr. mitropolltis, a. I.). Prelat superior
episcopului, arhiepiscop (In Romania is case
mitropoliti : al Munteniii, al Moldovei, al
Ardealului, al Basarabiii, al Olteniii ci al Bu-
covinei. Al Munteniii se numecte primal
ci e tot -odatA ci patriarhu Romania). V.
preut.
mituTesc v. tr. (d. mild). Corup pin
mita : a mitui un funclionar. In Ban.
mitesc (sirb. d).
mitutel, V. mititel.
mit n., pl. uri (din mite, p1. tut mita, con-
siderat ca n. pl. to -e). Pl. 'Ana de mid,
care, Hind mAruntA, servecte la umplut sal-
telele giplapomele,ca ci coditura (R. S. GrS.
6,59) : un mit de lied. (VR. 1911, 8, 210).
meta f., pl. e (lat. (lanai * agnicia, [HA
de mel, de uncle s'a Mut * amnifel, apol
mild ca subst ; vpv. agnis, npv. anisse. D.
rom. vine rut. micka, line de mel, cAciulA
de mel). Pl. Una de mel tunsA tntlia oarA
(mituri). P1. Late, moturi de par (la animate,
la oamenii netungi, la covoare c. a): acest
fol are multe mite.
initds, °Asa adj. (d. mild). Liitos, flo-
cos : cojoc mifog,
52
MIT
- 818
mItuTtisc v. tr. Tund miel, a caror
lint ajunge mita" la sfIrsitu tut Mai (R. S.
GrS. 6, 59).
mTubssir, V. mumbasir.
mIxandra f., pl. e (din mic$andrd, d.
micsunea). Munt. $iboi, micsunea Mutt
(Invoalta).
* mixt, -à adj., pl. m. Wolf (lat. mlxtus,
d. miscere, a amesteca. V. mestec, mes-
tricTon, mistret,metis).Amestecat, com-
pus din lucruri diferite : corp mixt. Fig. Care
tine de unu $i de altu : drama e an gen
mixt tntre tragedie c1 comedie.
* mixtilinld, -le adj. (mixt $i llnie; fr.
mixtiligne). Geom. Compus din linil drepte
triunghi mixtilinid.
si curbe :
mixture f., p1. t (let. mixtura). Ames-
tec, amestectitura (mai ales iron.): acest yin
e o oribild mixturd. V. chlchlon, hel-
Mutt.
mlzantr-, V. misantr -.
mix& f., pl. e (fr. mise, care e f. d.
pus, d. mettre, a pune. V. re-mIza, trl-
met). Suma de bani (ori alt-ceva) pint
Mtn) societate comercialA sad la un joc de
noroc (V. max). Miza in scend, punerea
(reprezentarea) pe scent a unei piese (de-
coruri, costume $. a.).
mizdrdsc, V. mezdresc.
mIzele, V. mezele.
mIzena 1., pl. e (fr. misaine,d. it. mez-
zdno, mijlocie, d. mezzdno, mijlocit, lat.
medianus. V. median). Mar. Catargu din
ainte, tntre botu cortbiii si marele catarg.
mixer, -ft adj. (lat. miser. V. mIsel
vi maser). Stirac, nenorocit: populallune
mizerd.
mIzerebil, -a. adj. (Iat miserabills, d.
miser, miser). Demn de milt: stare mizera-
Demn de dispret, ptcttos: pentru niste
mizerabile interese de ban!, leafd mieer
Subst. Mite!, nelegiuit: a-i expulsa pe
mizerabilt. Adv. In mod mizerabil: a trdi
mizerabil.
mIzerdre, V. miserere.
mIzerlcdrdle f. (lat misericordid, d.
miserari, a-ti fi milA g, cor, cordis, inimt,
compus ca gi vsl. milosrudiie, milosirdie, d.
srticlice, InimA). Milt, Indurate, iubire de
nenorociti.
* mIzerleordlds, -oaks& adj. (fr. mi-
sericordieux, d. misdricorde, misericordie).
Milos, milostiv, Indurator.
mIzerle f. (lat. miseria, d. miser, strac,
nenorocit. V. meserie). Aare strtcie: a
muri de miserie, in mizerie. Mare neplAcere,
lucru penibil: e o mizerie sd al a face cu acest
om. Pl. Nenorociri, plictiseli : mizeriile
A face culva mizerif, a-I 5icana, a-1 plichsi.
mlzg n., pl. Or! (cp. cu mtzga). Mold.
(Dos.) Umezealt.
mIzil, V. menzll.
mlz111c, V. mezellc.
www.dacoromanica.ro
MIZ
mIzogint V. misogin.
ntlzulnii, V. mezulna.
mi, V. mat.
mic tnterj. (rudA pin sunet cu bg. ni vyk,
ni gyk, nici clr, nici mtr. V. milt). A nu
zice act mic, a nu crIcni, a nu zice nici ctr,
aid mtr, a tAcea molcom. V. mir, pls.
mica, V. moaca 2.
miglar 5i -as, V. maglas.
1) migla (3i magla 1., pl. e (orig. co-
muntt cu mdgura,ca mdturd d. vsl. metla.
D. rom. vine ung. magic' @i mdglya, mor-
man. Cp. si cu Omit). Trans. Mold. Ora-
'nada, morman: mkt!t de oase (geld. 3943).
V. maglas.
2) migla, V. mangirtlaa.
3) migla f., pl. e (vsl. migla, bg. magla,
negurt). Dos. Negura.
miglIsesc, minglasItara, V. mag-
Ilsesc.
mihnesc, V. mahnesc.
miT, V. min 2.
miTne, V. mine.
mil (Mold.), mol (Trans.) si mul (Ma-
ram.) n., pl. art (vsl. mold, micinAturt; strb.
mull. nomol; rut. mil, gen. mobil; pol. mul,
mtl, mkt, banct de nisip. V. nomol). No-
mot, pAmInt disolvat In apt sad depus de apt.
mile adv. (bg. mtilk, de unde si mdi-
kom, milcom. V. mic). Munt. Fam. A tdcea
milt, a nu zice nici mile, a tAcea absolut.
milted, V. mirced.
milcdsc v. intr. (vsl.mIcleall, bg.
V. milt). Munt. Fam. A o mild, a tAcea
molcom, a nu crIcni.
milcom adv. (vsl. mldkomi, bg. mdlkom.
V. milt). Vechi. A tAcea milcom, a tAcea
de tot, a nu Mali. Azi in nord m61-
corn, mdlcum (rhs. mcitkom) mulct i
maim/.
milcomdsc v. tr. (d. milcom). Vechl.
Linistesc. V. intr. Tac molcom. V. refl. Md
linistesc. Azt. Nord. Molcomesc §i mul-
comesc, lini5tesc, fac sa tact.
milcomfe f. (d. milcom). Vecht. Liniste,
tAcere.
mficomi9 adv. Vecht. Mikan].
milcomIsesc v. tr. Vecht. Fac at tact.
mildse v. tr. (d. mil). Nord. Acoper cu
mil: apa a milli iarba. In Trans. molest.
milds, -pima adj. (d. mil). Est. Plin de
mil.
1) min, a -tit v. tr. (lat. minare, a mina,
a conduce (minare plaustrum, a duce cam);
it. menare, pv. cat. vsp. menar, fr. mener.
V. indemn). Fac animalele at meargA, mai
ales vorbind de cele Inhilmate: a mina calf,
boil. Fig. Indemn: faria ti mind. A mina
ca pe Bdrdgan, a mtna call foarte rApede
ca cum al fi In pustia BArtganului, uncle
nu ti-e trial cA vei calca lumen.
 819
MIN
2) min si mIT, mss, a mine(' v. intr.
(lat. mdnere, a ramtnea, a mines , it. manere,
pv. maner, vfr. manoir, sp. monir, pg. maer.
Min sad mil, mil, mine, mindm, mineli,
min ; minearn ; mdsa, mdsesi, masa, md-
serdm, maserdfi, maserd ; sd mile sad sa
mind ; Wind si minind. V. ',Amin). Ramtn
peste noapte:am mas la han.
mina 1., pl. [(lat. mdnus; it. sp. mano,
vpv. cat. ma, fr. main, pg. milo). Partea cor-
pului care la om (sad si is maimute) se in-
tinde de la umar pina is virtu degetelor gi,
in special, partea cu care spud, ramtnInd p.
rest numele de brat: mina dreaptd, stingd.
Cantitate ctt poti apuca cu mina, un pumn,
un brat: o mind de reap, o mind (un brat)
de fin. Pin ext. Ceata, trupa (mai ales ar-
mata): o mina de oamenl apdra podu. 0
mind de om, un om mic (scund). Fig. Abi-
litate de executiune la un artist: mind blind,
mind de maestro. Calitate, rang: lame de
that?' mina, otel de mina a dada. A cere
mina attar fete, a o cere in casatorie (de la
obiceiu de a da mina in semn de aprobare).
A avea pe cineva in mind, a-1 avea in pu-
terea ta. A-1 avea la mind, a-I avea obligat
In serfs. A da pe cineva pe mina cuiva,
a-I da to puterea cuiva. A pone pe cineva
la mind cu cera, a-I tnsela cu ceva sad a-1
obliga Is ceva: reste-te de Jidan sti nu te
pund la mina cu ceva bani. A da mina cui-
va sad cu cineva, a-I salute dtndu-i mina
si (fig.) a te alia cu el. A avea mind bund,
a avea mina norocoasa, a incepe cu noroc.
A pane mina pe ceva, a apuca, a ocupa, a
lua to posesiune. A pane mina la ceva, 1.
apuca sb lucrezi, sa ajuti; 2. a te atinge de,
a umbla la: copra ad pus mina la ceasor-
ntc. A-fl maga minile, a regrets, a te cal
amar. A fi mind sparld, a fi cheltuitor. A
sta cu minile in sin, a te uita indiferent A
arta de la mind pin'la gurd, a uita foarte
usor, a fi uituc. A ft cu dare de mind, a fi
bogat da mina, 1. a fi bogat, 2. a In-
drazni. A alunge la mina altuia, ajunge sa
ai nevole de el. A pone mind de la mind,
a contribui. A bate mina cu cineva, a te
Invoi, a conveni. A pone mina in foc pen-
tru ceva, a jura cu Ode ca e asa. A te in-
turna cu mina goald, a te inturna fare
rezultat (mufluz). A-fi vent sad a-ft ft peste
mind, a -ti fi incomod un lucru. Pe supt
mind, pe ascuns, In secret. Una la mind,
se intelege, de sigur (termin de aritm.): Vom
lua Si cinele cu not. Asia e una la mind 1
A ft lung de mind, a fi hot. Prov. Ce -i In
mind nu-1 mit:china, putinu sigur e mai bun
de cit. motto nesigur. Doi pepeni inteo mind
net se pot fines, nu pot' face doda lucruri
odata.Mina anuluT, crugu, crtngu (ciclu)
anului (in calendar). Mina curenta, re-
gistru In care se acrid amanuntit toate ope-
ratiunile unei case comerciale si care se nu-
meste sl strata (V. minutar). Mina
moarta (fr. mainmorte), stares vasalilor
care erad alipiti plimIntului gi lipsiti de fa-
cultatea de a dispune de averile tor; stares
bunurilor inalienabile, ca ale comunitatilor,
www.dacoromanica.ro
MIN
spitalelor s. a., sl care-s supuse tine taxe
speciale numite de mind moartd, destinatil
as OM lac de taxe de mutatiune. Vechi
main, pl. ($i azi In est) minute. Pl. si ml-
nuri to nord.
minastloara (oa dift.) 1., pl. e. Mtnas-
tire mica, whit.
minastire I. (mgr. mortastlrlon, ngr.
- sari, d. radios, singur; val. rus monastjrri,
bg monastir, sirb. manastir, namastir ; turc.
monastir ; it. monastero, -terto,vIr. mous-
tier, nfr. moutier, germ. monster. V. mo-
nah). Biserica afara din oraa si din sat
Inconjurata de case in care traiesc calugaril
ori calugaritele. V. schlt.
minastlresc, -ease& adj. De minas-
tire, al minastirii, monastic: vlafa mindsti-
reascd.
minat('rca, V. mlnatarcii.
1) mine n., pl. art (lat mancus, olog).
Ban. Scobitura talpii piciorului.
2) minc, V. mi.:Irvine.
mincacIds, -oast' adj. Care mininca
mutt. V. lacom.
mincare 1., pl. Oa Actiunea de minca.
Cela ce se mantnca, aliment, bucate; faurtu
e o mincare care prelungeste Willa. Masa,
prtnz on tins : dodd mincdri pe zi, a da
culva mincare (subst) sad de mincare = de
mincat (verb). Pop. se zice si a adus
demincarea ( subst.).
mincat, -a adj. (d. mdninc). Ros. A ft
mincat (ori ros) ca alba (edict': iapa) de
ham, a fi foarte plictisit de un lucru.
mincarica 1., pl. ele (dim. d. mincare),
Fam. Mincare, bucate.
mincarime f. (d. a te minca). Sensa-
tiune particulars supt pale ca cum te-ar Im-
punge cineva cu o perie si In urma careia
tti vine sa te scarpini. Fig. Mare dorinta :
babele ad mincdrime de a tot vorbi (sad
mincdrime la limbd).
mfncatorie f. Mincare de bani publici,
delapidare, deturnare, malversatiune.
mincatura 1., pl. 1. Loc mincat (ros) de
ape, scobitura facuta de apa. Mincare, acti-
unea de a minca Prinz de minalturd, Vin
de bduturd (P.P.).
mincaa m. Fam. MIncacios.
mindrasc (ma) v. refl. (vsl. mandrill, a
scorni, d. mondrd, tntelept). Ma simt mindru,
ma fudulesc din cauze mai serioase ori gi
din vanitate.
mIndretsi 1., pl. 1 (d. mindru). Frumu-
seta, splendoare : ce mindre(d de grddind,
de armaid, de am! Si -eata In Mold.
Trans. Ban.
mindrie f. (d. mindru). Vechi. Intelep-
ciune. Azi. Calitatea de a ft mindru, ludu-
lie, orgolid, trufie.
mindroste f. (val. midndrosti). Ps. S. in-
te lep ciune.
MIN
- 820 -
mindru, -a adj. (vsl. mandril, priceput,
germ. munter, vioi, treaz). Vecht. Injelept.
Ad. Plin de o nobila incredere in meritu lui,
at familiii sail at tarii lui: Romanic e min-
dru de numele de Roman. Trufas, fudul, or,
golios, IngInfat: adevaratu nobil nu e min-
dru de averea tut. Frumos, superb, splendid:
o mindrd fatd, niste mindre placid. S. f.
Feta on femeie frumoasa, lubitA. Mindra
nopfii, jalapa. Adv. Cu mIndrie.
mine (est) si miine (vest) adv. (lat.
mane, dimineata, la Inceputu zilei ; it. mane.
Cu Int. rom. se zice it. dimani yi domani,
pv.danza(al, fr. demain, cat. demo flat. *de-
manel, sp. marina, pg. amanhel. V. minec
$idimineata). In zifia urmAtoare celei
de azi : and voi duce mine, ed azi n'anz timp.
Mine dimineata (mine la ameazd, mine
seard, mine noapte), mine In timpu dimi-
nejii (amezii, serif, noptii). Ca mine, cu-
rind, nu peste mutt timp: ca mine vom muri.
Se zice si minT1 mai ales to mini dimi-
neafd, mint poiminz. Mare lucru sd nu ploaie
la vre-o mini (adica: mine, poimine. VR.
1909, 12, 422).
mtneata, V. dImIneata.
minec, a -A v. intr. (lat. mdnico, -dre,
a sosi dimineata. V. mine). Vecht. MA scol
dimineata : clne minecd de dimineafd, izbu-
teite mat mull in plata (Pan); tine minecd,
nu intunecti (nu-1 apuca noaptea pe drum)
Azi. Pe minecate, des -de- dimineata, to
zori, Inainte de ctntAtori. De minecate,
de dimineata de tot : a porni de minecate.
Si deminecate : de deminecate incepurd
a sosi fdranii (CL. 1910, Dec. 1112) de
deminecate pind in seard (VR. 1912, 10,
53). Cjb. dA un subst. n. minec, zori :
a porni de minec.
minecar n., pl. e Mtnecuta preujeasca.
minecare f. Mtnec, zorii zilei.
minecate, V. minec.
minecd (vest) si minlca (est) f., pl.1
(lat. mcfnica, d. menus, mina ; it. mdnica,
pv. sp. pg. manga, fr. manche. V. man-
seta). Acea parte a hainei In care infra
bratu. Pe supt minecd, pe supt mina, In
secret. A o bilge pe minecd, a o sfecli. A
rape cuiva minecile, a-I trage de minicA,
a-1 urmari foarte mult cu rugamintea. A nu
avea cu cineva nici in din, Wet in minecd.
V. clIn.
minecateare f., pl. on (d. a mineca).
Noaptea de 22 April, and babele umbla cu
farmece ca sa opreascA laptele vacilor si
produotiunile cImpului dusmanilor for.
minecus n. Vechl. De minecus, de mt-
necate.
minectita 1., pl. e (d. minecd). Pl. Un
fel de maniete brodatecu aur (numite si ru-
cavi(e) pe care le poartA preujii ctnd oficiazA.
miner n., pl. e Id. mind cu suf.-er sad
lat. manuarius, de minA). Partea de care
apuci cu mina la o sable, la un vatrar $. a.
V. manlvela.
www.dacoromanica.ro
MIN
mine*tergura f., p1. 1 (mind ,Si ster-
gurd). Trans. Mold. Bas. Berson. Stergar
(prosop on servet). Tulpan, castncA. In
Bucov. minIstergura si pinzaturd. La
Beld. 501: minestergurT, Mvicere,
mingal, V. mange!.
mingiT,-a a v. tr. (lat. * manganeare, d.
vgr. magganon, bautura farmacata, magga-
nezio, vra)esc, rudA cu mdgos, meg, si dect
cu amdgesc). Consolez, alin tristeta. Netezesc
cu mina In semn de iubire. A te mfngiia cu
speranla, a te legAna cu speranta.
mingiTere 1., p1. f. Consolajiune, alinarea
tristejei.
mingiTetate 1., pl. tdfi. Dos. MIngtiere
mil Indurare.
mingiTetera f., pl. d. Vecht. Impbcare,
imbunare (a unui suparat). MIngliere.
mingii6s, -Toes& adj. Care educe mtn-
gliere : cuvint, cintec mingilos. Adv. In mod
mtnglios.
mingliisittira, V. migllsesc.
mini, V. mine.
minlac m. pl. led (ngr. maniakds,
supt infl. lui minie. V. maniac). Vechi.
Scamator, mAscArici.
minIare f. Vecht. Mtniere.
minlca, V. minecd.
minie f. (vgr. mania, let mania. V. ma-
nle, menada). Iritatiune. furie, supbrare:
el rdspunse plin de minie, jeara rdnitd venea
spre nol plied de minie. Minia lui Dumne-
zed, grozAvie, catalizm : era o ploaie minia
lut Dumnezed! V. pedeapsa.
miniecie f. (d. mtniac). Vechf. Scamato-
rie. In Cod. Vor. 157, 13, minilcie.
minlere f. Actiunea de a te minim
mina, a -Tit v. tr. (d. minie. Ed mini'
to minii). Umplu de minie, supAr, tnfurii,
irit : a minia pe Dumnezed. V. refl. MA supAr,
ma irit, ma umplu de ciudA.
minids, -oasa adj. (d. minie sad lat.
maniosus, furios). Plin de minie, furios.
V.
Irascibil, ciudos.
minisofira (oa dift.) f., pl. e (d. mind).
Mtna mica. Cantitatea clt apucA o mtnisoara :
o minifoard de grid.
mininc, V. manioc.
minjala f., pl. ca si minzaid,tinlald. Trans.
Substanta cu care se mInjeste (se zugraveste,
se varuieste).
minjesc v. tr. (vsl. maion, ung, de unde,
pin met., * monia, inf. mazati; maza, un-
soare ; bg. mdiy, ung ; strb. mdzati, mdznitl,
rus. mdzati, mdznutf, a unge, de unde si ung.
mdzolni, a unge, V. minzala, mizgalesc,
mftslina, maslu, pomazuTesc, ta-
minjesc). PAtez, murclaresc. Fig. Profanez,
tntinez. V. refl. MA pAtez, ma murclaresc. Fig.
MA compromit, ma tnjosesc: ne te minji pen-
tru niste bard I
 82t
MIN
mintui al -Use, -f v. tr. (ung. menteni, a
salva, a fed [d. ment, fiber], de unde pi rut.
mentuviti, strb. mentovati, Cp. cu cortoro-
sesc, a libera, a priva). Est. Salvez, scap : min-
tuieste-md, Doamne I Termin, sfirsesc, IsprA-
vesc : a mintui o treabd. A mintui In bd-
tale, a prapadi, a omori in Male. V. refl. Ma
cotorosesc : nu pi/am cum sd and mIntul de
el. Vechi. Ma justific, ma scuz : Lesii se
mit:haat de catre Vasilie florid sl zicedi cd
nu sint Lest, ce sint Moldoveni acel ce pradd
(Nec. Let. 2, 185).
mintuTalli f., 'pl. tell. Actiunea de a
mIntui, de a termina mai curind Lucru de
nzintuiala, facut Wa placere pi rapede, ca
sa -1 mIntui mai curind, adica lucru prost".
mIntuinta f., pl. e. Vechl. Mintuire. ScuzA,
justificare.
mintuire f. Actiunea de a mtntui. Mtn-
tuirea pacatelor, iertarea (expierea) pacatelor.
mintultdr, -Dare adj. Care to mintuiepte,
salvator. S. m. Epitet respectuos dat lui
Hristos.
mintuiturft 1;0. 1. Vechl. Mintuire.
mIntas, V, mantus.
mInfichT, V. manuchT.
* minuT ai -Test, a -i v. tr. (d. mind,
dupa fr. manger. V manlez, man Ipulez).
Maniez, umblu cu, lucrez cu, invirtesc. Fig.
A mind bine o limbd straind.
mintilza, V. manusa.
minz m., pl. z/ gi ji (lat. * mandlus, d.
mdndere, a minca, ca prinz d. prandium;
alb. aids si mas, art. mazi, minz ; sard. 1.
mandzu, junc; it. manzo, junc, manza, junta).
Pui de cal OM Ia un an.
mInzala f., pl. e sau dli (vsl. * mazalo,
d. nzazati, a unge. V. minjesc, parnin-
zalca). Est. Pasta suptire facuta din ta-
rIta on din Mina amestecatacu oft sau cu apa
pi Intrebuintata Ia uns firele ca sa nu se
desfaca Ia tesut. Fig. Mincare prea suptire
pi proasta. V. heltuga, tavaraga, scro-
beala.
minzare 1., p1. drt (d. minz ; alb. md-
zore, mzore, junta). Dale care are miel V.
mulgare.
minzat, -a s. (d. minz; alb. mdzat).
Vitel sau vitea in etate de vre-un an. V.
junc.
minas f., p1. e (d. minx). lapa pins Ia
etatea de un an.
minzEdesc v. tr. (d. minzallf), MInjesc,
mIzgalesc (hainele, rufele, fats): si-a 'a min-
zalit fejele cu pudrd groasd (lov. 161).
minzarsitr m. Cel care mulge minzArile.
S. n., pl. e. 0 despartitura mai mare la stina
unde stair mInzarile.
mlinzesc v. intr. (d. minz). Se zice des-
pre iepe chid is to calduri.
minzeste adv. (d. minz ?). Iron. A ride
minzeste, a ride for(at, fats: ridea a el min-
zeste. (VR. 1923, 4, 19,). V. milizarat gi
sardonic.
www.dacoromanica.ro
MOT
minzoc m. Est. Mlnz mai mare de un
an, noatin.
mir, interj. care arata vocea ctnelut In
ainte de a lAtra (V. hir). A nu zice aid
cir, nici mir (ca bg. ni vyk, ni gyk), a nu
erten', a nu obiecta nimic. V. mic si mor 2.
mirc ai smlrc interj. (var. din circ, mac,
mic). Munt. A an zice nici mirc, a nu zice
nici circ (nici mile, nici mic). V. mTorc.
mirca $i smirca adv. (ca pi mirc). Bz.
A tdcea mircd, a tacea molcom, a nu crIcni.
mIrced ai milted, adj. (cp. cu lat.
marcidus, vested, si rom. vilced coflesesc.
V. Wld. la fracco 5i Bern. la morky) Rar.
Vilced, cam ud: lemne milcede. Vested Lln-
ced. Lenes, puturos. $i merced. La
Del. mircav (de orig. sl.). V. nemerced.
mirIT, a -i v. intr. (d. mir). Se zice des-
pre tine chid Isi arata nemultamirea 'kind
mir In ainte de a lAtra. V. moraT.
mirl an m. (d. mir, adica om care Mille,
nu vorbeste frumos", ca gi badaran", pi
sufixu -lan dupa glilorlan, corcolan. V.
momirlan). Est. Iron. Ghiorlan, toptrlan,
mojic.
mirniT, V. moral.
mirsacacrone f. (din mursecactune, d.
mursec). Vechi. Nita, pasiune. $1 mfr-
saTetura, f., pl. 1, si mirsaTala, 1., p1.
tell, 5i mirseT, n., pl. eie pi e(urt.
mirsav (est) gi mfrsav (vest), -a adj.
(vsl. mrilsavtl, slab, d. mrusa, cadavru).
Vechi. Slab la trup. Ad. Fig. Rar. Ignobil,
misel, nedemn de cea mai mica stima sad
iubire. Adv. in mod mlrativ.
mirsavfe f. (d. mtrsav). Caracteru omu-
lui mtrpay. Fapta de om mlraay.
mirtac, V. martac.
mfrtan 5i -on, V. motan.
mf rtina f., pl. e (vsl. mrdcina, cadavru).
Ret. Mirtoaga.
M4113694 (oa dift.) f., pl. e (var. din
zbirciog, vsl. * smrajokii, rus. smoredk, zbir-
clog, de unde pi forma smirfog. De Ia zbir-
clog a evoluat Int. Ia uscat, zbircit, slab,
bAtrin "). Cal slab (gloaba, ghijog, hlrtoaga,
drigla). In nord pi mirtog, smirtog,
gi zmirtog, prost bleg.
1) mtrzac tn. (turc. mirza, tat mirzak,
d. pers. emir-zade, lid de emir). Vechl. No-
bil (pef) tatAresc.
2) mirzac, -A adj.(strb. mrzak, uricios).
Ban. LInced.
mirzacesc, -esiscrt adj. Vecht. De
mtrzac.
mirzacie f. Vecht. Calitatea de mtrzac.
mIrzficita f., p1. e. Nevcasta de mtrzac.
misag n., pl. art (bg. nisdk, col. d. mah.
put). Bz. Puf marunt, IMA marunta (ca ra-
mapita).
mitca f., pl. 1 (strb. matka, prajina. V.
motcti) Vest. RAW (batatoarea) putinelu-
lui, fercheted (BSG. 1933, 156).
NAT
- 822
mit m. (V. mita). Mold. Murat. Pul de
mita. Si mitan, mitoT cind e mai mare
si mitlsor, mitac, mitunc cind e mai
mic. In Ban. (?) mit = AMA".
mita f., pl. e (strb. mdca, mica, bg. mdca
fdim. madkal, mita, care vine d. Africa, alin-
tatura din Maria. Tot de aid ung. macska,
de unde apol rut. madka [iar ung. moca d.
rom. mad j, alb. mad, madok motan, matsd,
madd, mitsa, mtg. Cp. Si cu it. micia, mu-
cia, masc. micio). Mold. Trans. Olt. a. a. Pi-
sica, un animal felin domestic care prinde
soared. MIN blindd zglrie rod, oamenii
blInzi In aparenta is penculosi to realitate.
A umbla cu ml(a'n sac (cu gtnd s'o Ineci),
a face incorectitudini. A prinde pe cineva cu
mlfa'n sac, a-I surprinde cu incorectitudini.
A trage mifa de roadd, a trage targa pe
uscat, a till In mizerie.
mitesc, -esisca adj. Fam. De mall, al
niltelor, felin : neamu mifesc.
mtteste adv. Ca m1ta.
millsor m. (dim. d. m10. Est. $. a. Mit
mic. Sttlpare, ramura de salce Inflorita (ca
fr. chaton, de la chat, mita), care se tine in
mina Ia FloriL
mizda f., pl. e (vsl. mlzda). Vechi. Mita:
argintul sdri nu dede inteaslamu $i mizdd
spre nevinovaft nu luo (=lad Ps. S. 14, 5).
mtzdelnic m. (vsl. mizdinikil). Vechi.
Mituitor.
mizdesc v. tr. (d. mlzdd). Vechi. Mi-
tuiesc.
mizdresc, V. mizdresc.
mizga f., pl. l (vsl. miezga, sue, de unde
$i ung. mezga, sesta. Cp. $i cu galicu me-
skarn, zer, in REW. 5537. V. $i Bern. 2,54).
Seva. Norol lipicios. Pelita care se tormeazil
pe apele statatoare. (V. Inie $i tirighie).
Pelija de supt coaja copacilor (fiber).
mizgalesc v. tr. (ruda cu rut. mazgu-
lidti, a mlzgali, d. mazati, a $terge, a unge.
V. minjesc. Cp. $i cu ngr.mazalizo, scro-
besc, ung. mozgolddnl, a se NIL si rom.
birch, ,ratacesc" si mtzgalesc"). Vest. Bir-
th; festelesc (cu cerneala sad cu creionu).
$i mazgalesc, mizgilesc, zmin-
gaiesc ai bizgilesc. $i mozgoiesc
(Maud).
mtzgalltara f., pl. t. Efectu mlzgaliriit
path pe carfI, pe caiete : copiit fac mizgOlt-
turt pe carft.
mtzgds, -onset adj. (d. taxa). Plin de
sue. Lipicios. Alunecos.
mizIrac, V. mazdrac.
mlaca f., p1. dci (vsl. strb. miaka, bg;
mlakd, mlastina, d. mlac, caldicel, adica
toe de unde izvoraste apes caldicica", ca
topli(d, care, de la bale calda naturala", a
ajuns set tnsemne baltoaga". V. miastina).
Vest. Rar. Loc mlastinos,
colada f., pl. dzi (vsl. mlachl, colada,
Briar, ttnara; Orb. miada, nevasta tinara).
Est. MI/Willi. Col. Desi$ de mladite, padure
tInara.
www.dacoromanica.ro
- MOA
mlaja f., pl. djt (bg. mlaita, id.). Un fel
de salcie ( salix viminalis, purptirea sau
incana). Col. Lozie, vergele de salcie de le-
gat on de Impletit.
mla*tina f., pl. i $i mldflint (vsl.
mlakuta, dedus din miaka, mlastina V.
mlaca). Mocirla, p16$tina, smirc, loc bat-
tos mai tntins.
mlEtcftl n., pl. ie, $1 milichaga f., pl. tr
V. Imblacio.
miacos, -cash adj. (d. mlacd). Vechi.
Mlastinos.
mladiez v. tr. (d. mladr(d). Fac mladios :
exercifiu mIddiazd coral:. V. refl. Devin
mladios, flexibil : corpu se mIddiazd pin ex-
ereifid. Ma tndoi, oscilez : trestla se middia
la suflarea vintului. Si inml- (vest).
mitidids, -0601 adj. (d. middiez). Flexi-
bil, care se indoaie twin trestia e flexibild.
Fig. Ager, usor: corp mlddios. DOcil, su-
pus: copilu e middlos. Maleabi I, fart scriipule:
consiiintd mlddioasd.
mlactiovie I. (d. mliidios). Flexibilitate.
miadita f., pl. e (hg. miadica copac O-
mar,om Briar, strb. mIddica, miadita, nsl.
miadica, mladita, fan ttnara. V. mlada,
mlaja). Vlastar, Tamura Bark
miastinds, -oases adj. (d. mlaatind).
Acoperit de mlastini: loc mlastinos.
mlatis n., pl. urt (d. vsl. mlatiti, a tm-
blab). Sec. 16. Ceia .ce s'a Imblatit.
mlecdsc, V. Imblatesc.
midisnita $i masnita f., pl. e (vsl. bg.
mllednica, d. mlieko, lapte). Est. Orez, crupe
orb mei fert In lapte: de eft motif:a din alt
sot, mat bine sarbusca din satu tad (Coy.
Doina, 2-3, 45). V. colArez; bulgur.
midstina f. Coy. A zdcea mlegind
(adv.), a zdcea fares cuno$tillia
mnemonic, -a adj. (vgr. mnemonikds,
mitt cu lat. memoria). De memorie: lucrare
mnemonicd. Care ajuta memoria: procedurd
mnemonicd. S. f. Arta de a ajuta Inernoria.
Adv. Pin mnemonics.
* mnemotecnic sau - tehnic, -11 adj.
(din mnemonic ai tecnic). Mnemonic, care
ajuta memoria pin diferite proceduri. S. f.
Mnemotecnie.
mnemotecnie f. (d.
mnemotecnic). Mne-
motecnica, arta de a ajuta memoria.
1) moacd (oa ditf.) f., pl. e (d. mocan,
ca foapd d. fopan). Fam. Om prost $i tncet
Ia treaba: o moacd de om, de slugd (MI.
moaga). Vs. Iron. Cap, capattna. Dun. jos.
Somotei de 10-20 c. m. (cp. cu chefal ai
zgldvoacd. V. somn 1).
2) moacd f., pl. e (d. moacd 1. Cp. cu
mauler ai Napa 2). Muni. Mold. BIM Lovi-
tura de MM. $i mica (Suc.). V. ghToa-
ga al toapa.
moachle f. (d. moiled), Nord. Moaca,
persoana toanta.
meacra, V. mocru.
 823
MOA
manila, V. moaca 1
mottle adj., pl. mot (lat. malls, moale;
it. pg. mile, pv. mol, fr. moo, cat. moll, sp.
muelle). Care cedeazA usor and II atingi (in
opoz. cu virtos, tare, dur, solid): ceara gl
plumbu Is lucrurl mot. Neted, catifelat, care
nu zgtrie (In opoz. cu aspru): pdru de pi-
sica e moale, pe cind cal de pore e aspru.
Fig. Fara vigoare, fara energie, slab: om
moale. S. n. fara p1. Fontanels sau locu unde
a fost la, In crestet: a te lcvi In moalele
capulul. Adv. Fara energie: a vorbi moale.
A o Idsa moale, a-ti reduce pretentiunile, a
II mat blind.
maw (oa 2 silabe) n., p1. art (fr. moi-
re f., d. engl. mohair. V. mohair). Rua.
de matasa on si de lint, cu aparenta schim-
bacioasa si undulate si care se Intrebuinteaza
maI ales la panglicile marilor decoratiuni, la
gulerele de frac s. a. Aceasta aparenta un-
dulate.
* moarat adj. (fr. moire). Care are as-
pectu moarulut.
moara 1., pl. mod' (lat mola, vgr. myle,
[got malan, a macina], it. pv. cat. mola, fr.
made [peatra de macinat, iar moulin, moara,
vine d. lat. mollrzumb sp. muela, port. ma.
V. molar si malai). Marina de macinat
cereale. Edificiu In care e instalata aceasta
marina. A tdia (saCi: a lua) culva apade
la moard, a-1 paraliza miscarile, a-I face sa
nu mai poata lucre, a-I descuraja. A-ft vent
apa la moard, a-ti merge bine afacerile, a
prinde curaj, a-ti veni momentu favorabil.
A Oat ca gdina la moard, a OM in belsug.
A vorbi ca moara (sail ca o moard hodo-
rogitd), a vorbi mult si Fara sir. Ca la moard,
pe rind, succesiv, fie-care la rindu la V.
rfsnita.
moara f., pl. mort (lat. maria, salamura;
it. moia, npv. muro si muiro, vfr. moire, sp.
muera.V.murlatic, murez, salamura).
Est. Apii strata to care se mureaza legumele
(varza, castraveti s. a.). Asti moarea cuiva,
a-i sti obicelu, a sti ce fel de om e. In
vest zeamd de (varzd, castraveli s. a.).
moarez v. tr. (fr. moirer). Dail' aspect
de moar: a moara o panglicd.
moarte f., pl. morft (lat. mars, mart's,
moarte; it. pg. monte, fr. cat mort, sp. muer-
V. mort). Stingerea vietiI: Stefan, cal
te.
Mare a purtaf rdzbot plod la moarte. Pe-
deapsA capitalA: condamnat la moarte. Fig.
Ruins, distrugere, sfIrsit: moartea unfit im-
peder*. Cauza de nimicire: rdzboiu e moartea
negolulut, Schelet gol sail imbracat care re-
prezenta moartea: Moartea e reprezentatd
cu o casd in mind. A vedea moartea cu °chi(
a fl foarte aproape de moarte. Aft cu moar-
tea to suflef, a fi foarte trist ri nelinistit A
f1, a plat' intre viafd st moarte, a fi bolnav
aproape de moarte, a H perdut cunostinta.
A fi pe moarte, a trage de moarte, a fi a-
proape de moarte sail In agonia mortii. A
ldsa, a hotdri cu limbd de moarte, a lasa,
a hoari to ultimele momente ale vietii. A
arunca moartea in Tigard, a da vina pe
www.dacoromanica.ro
MOC
A te da de ceasu morlit, a te zbate de necaz.
A muri de moarte band, a muri de moarte
naturals. A nu mat avea moarte, a nu se
mai strica, vorbind de un obiect. Duman
de moarte, dusman implacabil. A to lupta
pe *rid fi pe moarte, a te lupta p. a hoart
care din adversari va supravietui: lupta
dintre Roma ;1 Cartaginea a lost pe via(d
fi pe moarte. V. daces.
moasii f., p1. e (f. d. mos, deci oa dift.
D. rom. vine ung. masa). Bunica sail mature
(Vechi). Female care o ajuta pe alta sa nasal.
mos4te (oa dift) f. p1. (vsl. bg. matt,
.Puteri" ri ,moarte ", dupa credinta ca moas-
tele ail o putere supranaturala. V. moe-
tean). Trup !glut neputrezit V. relichle.
* mobil, -4 adj. (lat. mdbills, din *mo-
vlbilis, d. movere, a misca. V.. amovibil,
moment, mut 2). Care se poate misca
(In opoz. cu stabil, fix): pod mobil. Fig.
Schimbacios, variabil: caracter mobil. Sdr-
&Mare mobild, care cade cind lntr'o zi,
cind Intr'alta, cum e Pastele. Avere mobild,
care se poate transporta, ca banii, hainele,
trasurile, vitele s. a.: Coloand mobild, co-
loana desoldati organizata p. o expeditiune.
S. 1., pl. e. (dupa fr. meuble m.). L,ucrurile
care garnisesc o cash, ca scaunele, canapelele,
paturile, mesele, oglinzile $ . a. asemenea.
S. n., pi. e ri art (fats mobil). Corp In mis-
care: forfa de impluslune a until mobil,
Forta motrIce: aburu e un puternic mobil.
Fig. Cauza determinants, ceia ce te Indeam-
na (V. motiv) : interesu e de matte oil
mdbilu acfiunilor °mutat.
* mobilat, -4 adj. Garnisit cu mobile :
camera mobilatd.
* mobilez v. tr. (d. mobild, dupa fr.
meubler, a mobila, it. mobiliare, ammoblet-
are). Garnisesc cu mobile : a mobila o casd.
rnoblilar, -Et adj. (fr. moblItaire si,
mai des, mobilier adj. si s., d. mobile, mo-
bil ; it. mobiliare). Compus din lucrurl mo-
bile : avere mobiliard. Relativ la averea mo-
bila : impozit mobiliar.
mobilier n., pl. e (fr. mobilier s.). Mo-
bilele unei case : mobilier de stejar.
mobilltate f. (lat. mobilttas, -rum).
Calitatea de a fi mobil, de a te putea misca
usor : mobilitatea mercurulut, mobilitatea
cavalerilf. Fig. Facilitatea de a-ti schimba
expresiunea fete!. Inconstanta, nestatornicie :
mobilitatea caracterulul.
* mobilizez v. tr. (fr. mobiliser ; it. mo-
bilizzare si, mal des, mobilitare ; lat mobi-
Ware, d. =Wits, mobil): Pun armata de
pace In miscare si tin gate de razboi: a mo-
btliza an corp de armatd. Jur. Consider un
lucru 'mobil ca mobil.
mocaT si Ileac, V. mocosesc.
mocait, V. mocosit.
mocany -Ca s. (rad. moc- din moacd,
mocofan sl moglan, rude cu ung. mokdny.
om grosolan, mokogni, a vorbi neinteles, a
hondrani. Cp. cu baciaran). Locuitor de
MOC
- 834 -
munte, mai ales Ardelean (Chid e vorha de
carturari, e ironic). Cioban de pin Sacele gi
Imprejurimi. Fig. Mocofan, mocIrtan, om ne-
cioplit V. momirlan, moroTan, tu-
Viten, cojan.
mocanas m. (d. mocan). Mold. sad. Pl.
Un fel de irozi care, la Cracion gi Anu Nod,
umbla din case 'n cast/ ctraind cintece na-
tionale. Ei umbla Imbracti ca mocanii, in
cap cu cacluli, adica In portu taranilor de
la munte.
mocanctita f., pl. e (d. mocancd). Un
dans popular.
mocanesc, -ease& adj. (d. mocan).
De mocan : port mocdnesc.
mocaneste adv. (d. mocan). Ca moca-
nil : imbrdcat mocanecte.
'mocTorita f., pl. e (bg. =fear, mocirla,
d. mOkiir, vsl. mokra, umed, de unde st
mocir16). Vechi. Mlastina.
mocirla f., pl. e (pot. moczycllo, rut.
moei/o, topila [ea povirld- povidldJ; ceh.
moeata, clmpie umedit [rom. Mostistea, lac
gi vale In Ilf.j, bg. moeurlak, loc mocirlos,
d. vsl. moea, balta, mocirla, moeiti, a uda
moknonti, a se uda; ung. mocsdr, macsdr,
mocirla. V. mocnesc, mostlnii). Balla
noroioasa, loc plin de noroi. Fig. Situa-
tiune josnica, stare decazuta : in ce mocirld
se tavdlefte 1 macTurla (Bas.). V.
smirc.
mocirlos, -oast/ adi. (d. mocirld).
Acoperit de mocirla : loc mocirlos.
moc hien, -Ca s. (rad. moc din mocan.
V. mogildan). Mocofan, modoran, mojic,
taranol.
ma cirta f., pl. e. Moc1rtan: mdi moctrfd I
mocIls interj. de impus Were, adica :
,nu crlcni" 1 (cp. cu germ. mucksen, a cricni).
mocnesc v. intr. (v1. moknonti, a fi ud,
moeiti, a uda. V. mocirla). Ard cu gnu
(ca lemnele ude) sad and Infundat supt ce-
nusa : foci mocnea in sobli. Fig. Stall tacut,
clocesc, nu ma manifest : baba cu motanu
mocnea lingd soba, ant intregi a mocnit
pind s'a rdzbunat, rdscoala mocneste in
plebe.
mocnit, _g., adj. (d. mocnesc). Ascuns,
Infundat : foc mocnit. Fig. PosomorIt: noapte,
ploafe mocnitd. 'Mut, posac, bosomelnic,
necomunicativ : om mocnit. Adv. in mod
mocnit: a arde mocnit. V. tenebros.
mocofan, -ea s. (moc- din mocan gi
-ofan ca'n dolofan). Moctrtan, modoran,
mojic, taranoi.
mocosesc v. tr. gi intr. (cp. cu moacd
gi moscondesc). Fam. MA muncesc prea mult
c'un lucru ptna sA-1 termin (ma bostncesc,
ma bosolesc, ma botocanesc, ma bunghi-
nesc) : de un ceas tot mococesti, n'ai mai
slirsit. V. refl. Nu te mai mocosi atita c'o
blatd traducere /in vest gi ma mocaT
ma mescal. V. balabanese.
www.dacoromanica.ro
MOL
mocosft, -a adj. (d. mocosesc). Est. Fam.
Ticait, fare spor la niunca : ce om mocosit
$i argatu ista 1 In vest mocitit gi mos.
cait.
macru, mosicra adj. (ung. makra, un
fel de struguri). Trans. Se zice despre ci-
resu care produce cirese petroase, numite
In Mont. drefgdnele (prunus avium).
mod n., pl. uri (la modus, masura, mod.
V. cum, moderat). Forma particulara,
fel, chip : mod de acliune, de guvernament.
Fil. Felu de a fi, de a se prezenta : modu-
rile substanfei. Gram. Forme verbale care
arata diferite Imprejurari (indicativu, con-
junctivu,condilionalu,imperativu,tnfinitivu).
Muz. Dispozitiune particulara a tonurilor :
mod major sail minor (V. game).
modal, -ft adj. (fr. modal, d. mode,
mod ; it. modale), Gram. Relativ la moduri :
forme modale. Fil. Relativ la modurile sub-
stantei. Log, A carol afirmatiune e supusii
modurilor de posibilitate sail imposibilitate,
de necesitate sail contingents (In opoz. cu
categoric sail absolut): o propozifiune mo-
dald. Jur. Care subordoneaza efectu unui
act unui eveniment nesigur dependent de
vointa celui ce trebuie sa beneficieze : dispo-
zifiune modald. Muz. Relativ la modurile
muzicale.
* modalltate f. (d. modal ; fr. mada-
me). Fil. Mod de a fi: albeala e o modal&
tate a zdpezit. Log. Subordonarea afirma-
tiunii unei propozitiuni modurilor de posi-
bilitate sad imposibilitate, de necesitate sail
contingenta. Muz. Caracteru unei fraze mu-
zicale dupe cum e In modu major saa
minor.
*Frieda f., pl. e (fr. mode, d. lat. modus,
mod ; it. moda). Mod de a te tmbraca (de
a mobila s. a.) particular unei epoce gi care
e un amestec de inventiune gi de imitatiune:
moda de la 1848, haind dupd ulttma modd
sad la moda (fr. it la mode), a fi la modd,
a iesi din modd (a se demoda). Magazin
de mode, de lucruri de toaleta femeiasca,
mai ales palarii gi rochii.
mode m. invar. (cp. cu ung. m6d, mod,
masura, avere). Doc. 1803. Birnic care pla-
ter/ izolat, nu In comun cu altii, ca eel nu-
miti cruce. V. gi ITude.
* model n., pl. e gi urf (fr. modale, d. it.
modello, dim. d. lat modus masura). Obiect
destinat sit fie imitat, izvod: model de scri-
ere, de broderle. Fiinta sad lucru dupti care
artistii picteaza on sculpteaza (original).
Miniature, reprezentare In mic a unui lucru
mai mare. Fig. Persoana sad lucru demn de
imitat: scoald model, elev model, model de
pietate filiald. V. copie.
modelez v. tr. (fr. modeler, it. modellare.
V. modelez). Formez din argilA (ceara,
gips) modelu unui obiect care trebuie sa fie exe-
cu tat In marmura sad In metal: a modela o
statud. Dad forma argilei (cerei, gipsului):
a modela argila. In picture, redact exact re-
liefu pin ajutoru umbrelor. Fig. Regulez,
MOD
- 825 -
acomodez, conformez unui model : clnele pare
modelat dupd lap, imi modelez purtarea
flea dupd a allula. V. refl. Imi regulez
actiunile, purtarea: ref mkt as modeleazd
dupd cot mart.
* moderantizm n. Sistema politica a
moderatilor, mai ales In timpu marii revo-
lutiuni franceze : Camil Desmoulins fu acu-
zat de moderantizm.
* moderat, -a adj. (lat. moderatus).
Cumpatat, care se modereaza : omu moderat
&Neste malt. Potrivit, care nu e exagerat :
cdldurd moderatd, pre( moderat. S. m. §i f.
C:re are opiniuni millocii In politica : par-
tidu moderatilor. Adv. Cu moderatiune, cu
masura a minca moderat
* moderato adv. Muz. Cuv. it. care in-
seamna moderat", Intre andante gi allegro.
* moderator, -oars s.(lat. mederator).
Care reguleaza, guverneaza, domneste : Dum-
nezed e moderatoru universulut. Care reline
In marginile moderatiunil : a fi moderatoru
unlit partid. S. n., pl. oare. Instrument pin
care se reguleaza miscarea masinilor : lampd
cu moderator.
* moderatiene f. (lat. mederatio, -dais).
Actiunea de a sail de a to modera, cumpa-
tare : moderafiunea prefurilor. Si -atie.
* moderoz v. tr. (lat. mOderor, -art, a
modera, a conduce, d. modus, masura, mod).
Temperez, astimpar, Infrinez, micsorez : a
modera iuteala unet masint, ehettuielile, gi
(fig.) ardoarea, furia. V. refl. MA retin, ma
tnfrinez : tine se modereazd, trateste mull.
* modern, -a adj. (lat. modernus, mo-
dern, d. adv. modo, odinioarea, de curind).
Recent, noil, din timpu actual, neinvechit, In
curent cu timpu, la modalarmata modernd,
barna modernd. Istoria modernd sari noild,
de la 1453 (luarea Constantinopolului) Tana Is
1789 (marea revolutiune francesA). inv4fd-
mintu modern, invatamintu secundar in care
se Invata limbile moderne. S. m. pl. Oa-
menii de azi, actualii, cei not: anticil $t
modernit.S. n. fall pl. Lucru nou, caracteru
lucrului nou, modernitate: tot-de-a-una mo-
dernu e fiumos. Adv. In mod modern: a to
Imbrdca modern.
* modernist, -4 s. si adj. Animat de
idel moderne: preut catolic modernist.
* modernitate f. (d. modern). Calitatea
de a fi modern, In curentu timpului: mo-
dernitatea unet artilerii.
* modernizez v. tr. (d. modern). Fac
modern, tnoiesc, pun in curentu timpului :
a moderniza an popor, o armatd.
* modernizm n. lubirea de lucrurl mo-
derne, de Moire a color vechi : modernizmu
catolic.
* modest, -IL adj. (lat. modestus, d-
modus, masura). Care cugeta sae vorbeste
despre el WA fudulie: adevdratu savant e
tot-de-a-aria modest, Care arata lipsa acestei
fudulii : aer modest. Moderat, rezervat, ne-
pretentios : a fi modest in pretentiunt Silos
www.dacoromanica.ro
MOP
rusinos: an Haar modest. Simplu, fare bo-
gatie : o case modest d. Adv. Cu modestie : a
se retrage modest.
*modestie I. (fr. modestie, d. lat. mo-
destia, modestie). Calitatea de a fi modest.
Cu modestie, In mod modest : a vorbl
cu modestie.
* medic, -A adj. (lat. mddicas, d. modus,
masura). De putina importanta on valoare :
soma, avere modicd. Adv. Cu modicitate.
* modicitate f. (lat. modicitas, rags).
Mica cantitate, micime : modicitatea and
avert.
* modific, a -it v. tr. (lat. modifico,
-ere). Schimb forma, calitatea s. a.: a mo-
difica o casd, o lege, o pedeapsd, o frazd.
Gram. Precizez, schimb intelesu : adverbu
modified verbu st adjective. V. refl. Ma schimb
In forma, In calitate s. a.
* modificatiOne f. (lat. modificiltio,
-dais). Actiunea de a sail de a se modifica.
$i dar ob. -are.
* modista 1., pl. e (fr. modiste, d. mode,
moda; it. modista). VInzatoare de palarii
de dama.
modilcfi, V. motilcii.
modirla 1., pl. e. Modoran: mat zoo-
Wad
modirlan, si mogfrlan, -ca s. (var.
din momtrlan, bodirlan). Modoran, moglan,
topIrlan, om necioplit.
modoran, -at s. (var. din bdddran §i
radii cu modirlan). Mold. Mojic, om de rind
(moglan, mirlan, ghiorlan, mocofan, mock-
tan, topirlan) : sd-$t dea coatele cu modo-
rani( on sd se is de gil cu Tigancele... asta
intarltase tot sate (Soy. 174).
medru n.. pl. arts (ung. modor, modra,
m6d, d. lat. modus, mod). Trans. Mod, fel,
chip.
* modul n., pl. e (lat. mddulus, dim. d.
modus, masura). Arh. Unitate de masura
p. a regula proportiunile coloanelor sail par-
tilor unui edificiO: mOdulu e de ordinar
egal cu jumatatea diametrului baser coloa-
net. Pin ext. Unitate de masura p. apele
curente : a evalua modulo unui izvor. Dia-
metru comparativ al medaliilor sae monete-
lor Intre ele.
* modulatiene f. (lat. moduldtio, -Oats).
Muz. Actiunea si modu de a-ti modula vo-
cea, trecerea vocii de la un ton la alto :
modulatiunile vocit. $1 -atle.
* modulez v. tr. (lat. mOdulor, -dri).
Trec melodic vocea de la un ton la altu :
a modula an cintcc. Fig. Articulez melodic,
cu oare-care sentiment: lint modules fra-
zele. V. intr. ant melodic.
* motet& 1., p. e (fr. mofette si mou-.
din rad. germ. muff, care arata mirosu).
Duhoare, emanatiune melitica.
moflaz mufluz, -a adj., pl. m. ft
(cure. muf Its, pop. mu f Ills, d. ar. mlif lis [d.
ma, nu, ne-, si fels, pl. fulls, bunt]; ngr.
MOF
--
mufltizis). Vechi. Fa lit. Azi. Iron. Buzat,
Ocala, fara rezultat, !Ara succes. A rdminea
mufluz, a ramlnea bAttnd din buze, Ocala.
mo- pi mufluzesc v. intr. (d. mufluz).
yacht. Datl (aliment. Azi. Iron. Decad, perd
averea.
mo- pi mufluzie f. (d. mufluz). Starea
celui mufluz. Vechi -zIic si -zhic, pl.
art (turc. -luk),
molt n., pl. art (turc. [d. pers.] muff,
gratuit; slrb. mufte, degeaba). Fam. Lucru
furs valoare, ileac: aceasta vorbd e un moft.
A face mofturi, a face nazuri, a refuza: sd-
tutu face mojturi la mincare, tar flamindu
mdnincd si pe dracu. A umbla cu mofturt,
glumi, a to juca, a nu proceda serios: la
rdzbol nu se umbld Cu mofturi. tilted. de
dispret pi nepasare: A xis cd se va rdz-
buna. Mof t I
moftangiO, -gToaTch s. (d. moft on
turc. milftagy, chilipirgiu). Fam. Om nese-
rios, farsorFem. -gToaTca. V. farfasit.
moftoros si -urds, -Das& adj. (d.
mofturt). Fam. Care face mofturi, nazuros.
moghila, V. movIla.
mogildan si .116.0 m. (ca gi mocan,
mocirtan, mogildeatd). Est. Magadan, hoj-
mat., julan. Mocofan, toptrlan (In Buc.
mogirdan). S. n. pl. e si die. Sperietoare
de pasari, momtie (V. momirlan). Omit.
de jos. Cocioc. RadacinA de stuf comestibila.
moginda (Trans.) f., pl. e, mogin-
deate, mogild- gi mogird- f., p1. eta
(Ca si magddan, mogildan, moctrian. Cp.
$i cu ung. magandok, maganc, solitar, si-
hastru). Fam. Matahala, mom, ie, monstru
cu forme confuze (ca pin Intuneric on de
departe). In nord magfelatA, magu-
Tata (p1. fete), mohondeata; la Agirb.
Int. 114, mohindeatd. $i mahuTe, stahie.
mogirdan, V. mogildan.
mogirlan, V. modirlan.
moglan, -ca s. (var. din mocan). Est.
Modoran.
mogorogesc v. tr. $i intr. (ung meg-
morogni, a mormli, a ocart. Cp. si cu ung.
mogor, posomorlt. V. morocanesc).Nord.
Morocanese, mustru, fac observatiuni.
* mohair n., p1. art (fr. mohair [pron.
de Fianceji moed, d. engl. mohair, mal vechi
mohaire si mockaire, care e sr. mohayar d.
mo, capra, si harar, par ; it. mocajardo,
mocajarro si camojardo ; turc. muhayer,
rus. muhoidr, pol. muchojer. V. moar). Un
fel de pInza suptire cam aspra de Ilna pe
care pe la no' o tese calugaritele (Mohairu
e galbui la tnceput, dar pe urma se poate
pi colora. E o varietate de pInza de case
mai find si se numeste gi pinzicd. Se tese
cu multa munca, pi de aceia costa la 1914
vre-o 5 franci metru. Din el se fac rochil
femeiesti, bar din cel mai gros se fac si
haine barbatesti de vara. Azi se face si In
fabrici. Pin Orient se tese pi din par de
capra de Angora). Vechi muhaTer pi
muhair (dupA turc.).
www.dacoromanica.ro
826 - MOH
* mohametan, -A s. sl adj. Musul-
man, adept al mohametanizmului. $i
maho-, ceia ce nu e mai bine.
mohametanizm n. Islantizm, musul-
rnanizm, religiunea lul Mohamet. $i ma-
ho-, edit ce nu e mai bine.
mohindeata, V. mogildeatii.
mohoanda 1., pl. e (var. din moglndd).
Trans. Female proastA.
mohondeata, V. mogildeata.
motto'. m. Ca plants pi n., pl. art, ca nu-
het (ung. mohar, muhar, mohor, d. strb.
muhar, mohor, rus. mohOr, sir de clucurl,
petale duple). Un fel de mei cultivat ca nu-
tret (setdria glauca [sal) panicum gloucum /,
italica, verticillata si viridis). Numit pi
bursoacd gi costret V. meT.
mohoreisc, a -.I v. tr. (d. mohorit). Po-
somorasc, cAtrAnese, Intunec, Intristez V.
refl. Calugatii s'ad mohorit auzlnd. Vechi
gi mohoritesc.
mohorit, -A adj. (d. mohor). Rog tnchis,
ca spicu mohorului: singe mohorit. Fig. In-
tunecat, de coloare Inchisa: haine mohorite.
Fig. PosomorIt, trist: laid mohoritit.
1) moT n. filra pl. (d. mot 2). A pane la
mot. V. amoT.
2) moT, a muTA v. tr. (lat. molliare
fld. molltre, a mufa, d. mollis, moale; pv.
pg. molnar, fr. mouiller, cat. mullar, sp.
molar. Mot, mot, moaie, mutem, muiali,
moaie; sd moi, sd moaie; muiam ; muia-
sem; muind). Fac moale: cdldura moale
ceara. Pun In apa on In alt lichid: a mulct
rufele, o pisicd In apd, fasolea (ca sa fie
mai moale and o voi pune la fert, adica o
pun amoi). Inting: a mula pinea'n yin, In
sos. Fig. Iron. Bat, lovesc: t-a mutat apt-
narea, oasele. Molesesc, fac sA pearda ener-
gia on pretentiunile: nenorocirile 1-ad mutat.
lnduplec: vorba asta 1-a mutat. V. refl. MA
fac moale: ceara se moale la joc. MA scald:
copiii se moale'n toate lacurile. Fig. Ma
molepesc perd din putere: oamenil se mu-
iase de caldurd, geru s'a mutat. 1mi reduc
pretentiunile, o las mai moale: acuma s'a
mat mutat: se multdmeste cu mat patine
parale. $i lnmoT, mai ales In vest. $i
fmoT.
moTcean, -ca s. RacdP. Ardelean,
Mocan.
mdTma, moTmIta, V. maTmutik.
meTnii 1. pl. e (d. a se mulct). Timp cal-
dut chid se topeste gheata si zapada. Ta-
ring, pamint arat (In opoz. cu retina). Mu-
Ian, molete, vtrlan.
moTneaza(se) v. refl. impers. (d. mot-
na). E moinA, se topepte zapada, se dez-
gheata. In vest pi InmoT- (lay. 154) pi
imoT-.
moTmis, -oils& adj. (d. mind). De
moina, plin de moire: limp moinos.
moiste f. (d. a se muta). Trans. Moira
(timp).
MOJ
827
mojar n. pl. e (ung. mozsar, d. germ.
manes', it. mortal°, fr. marker, d. lat. mor-
tarium, pit1A. V. mortier). Mid de porte-
lan la farmacie.
mojdan n., pl. e (vsl. moidand). Con
Ps. si Ps. S. Maduva.
mojcleT si mujcid/ n., p1. ere (d. moj-
desc). Mold. s. a. Salatt compust din ustu-
ro1 strivit In scafija ai amestecat cu otet
(Se manIncd mai ales cu peate sarat fert).
V. scordalea.
mojdesc v. tr. (slay). Meh. Strivesc, pi-
sez ($ez. 37, 42).
mojdrean m., pl. ent (bg. myidrean,
mojdrean ; rut. modrdnt, pot. modrzen, mo-
zdrzen, vsl. modriend, larice). Un copac
oleaced de munte (frdzinas ornus). Clad i
se fac inciziuni, se scurge din el un sirop
purgativ numit mend, care se rid mat ales
cornilor.
mojic, -a adj. si s. (rus. muilk, Wan,
topIrlan, pot. muiyk, d. vsl. d.
monit, barbat, om). Fem. Om din clasa de
jos (de la oraa on de la sat), joptrlan, mi-
tocan, modoran : un mojic. Prost crescut,
firs educatiune (indiferent din ce clast so-
Maid ar fi) : un om mojic. Adv. Ca mojicu :
s'a purtat foarte mojic. Prov. Apa trage la
mated, fi mojicu la treaptd, omu flirt edu-
catiune, tot prost se poartt, on -ce 1-al face.
mojicesc, easca adj. (d. mojic). Earn.
De mojic, vulgar : vorbd mojkeascil.
mojfceete adv. Fam. Ca mojicu.
mojlcan, -ca adj. Fam. Mare mojic,
om de o Infajiaare sad de o purtare foarte
vulgard.
mojlcie f. (d. mojic). Pam. Purtare de
mojic, faptd mojiceasca.
mojlcime f. (d. mode). Fern. Gloats de
mojic[.
mojlcds, -oases adj. (d. mojic). Earn.
Taranos, mitocanos, vulgar.
mol, V. mil.
mdla, interj. care, In marint, Inseamna
des -1 drumu, last l,ber" (turc. mole, d.
it. molla, imper. d. mollare, a da drumu).
V. mains, vlra.
molit f. (turc. ar. molid). In Odle musul-
mane, titu dat funcjionarilor politici al re-
ligiosi, marilor negustori altora (fr. moliah).
molars m. (d. moale. Cp. cu moind).
Munt. Virlan.
molar, -á adj. (lat. molaris, de moa-
rt, d. mole, moult V. moaraii). Care ser-
veate la mAcinat : peatrd molard. Dinft mo-
lar!, mAsele. S. m. Albert ; omu are dodd-
zect de molar[.
molae m. (d. moale, fiind-ca n'are solzl,
sad d. mot, m11). Trans. Mihalt.
malefic, -Et adj. (d. moale). Moale, mo-
lesit, fart vigoare : om, mers molatic. Adv.
In mod molatic: a lupta malefic.
www.dacoromanica.ro
MW
molacrane, - state, V. mollciune.
moult adj. m. (d. moale). Vest. Fam.
Bleg, moleait: om mold& In est moult,
-lie (ca MHO : }mete motile, femet mold.
V. moloman.
mdlcom, V. milcom.
molcovan, V. colcovan.
molcdt -a adj. (d. moale). Molicel, cam
moale ferbe °Wile si fd-le mokute, an air-
toase.
mdlda f., pl. e (germ. mulde). Trans.
Arg. Covata, capistere. In Trans. ai
muldb.
moldovean, -ca s. p1. en!, ence. Lo-
cuitor din Moldova. Ca adj. -ean, eand
e rad zis ltd. moldovenesc. In Mold. se
zice moldovan, -Ca, p1. tot eat, ence.
1) moldovenesc, -easca adj. Din
Moldova, de Moldova: prorwntare moldove-
neascd, bot moldovenesti.
2) moldovenesc v. tr. Prefac In Mol-
dovean.
moldoveneete adv. Ca Moldovenii : a
vorbi moldoveneste.
* molecular, -A adj. (d. moldculd). Re-
lativ la molecule : atracfiunea moleculard.
molecules I. pl. e (lat. atintifica mo-
lecule, dim. d. lat moles, mast, gramada.
V. moiestez). Chim. Parte dintr'un corp
considerate ca indivizibilt supt aejiunea
agenjilor fizici, dar descomponibilt chimi-
camente to pull mai mica numite atomi.
molenie I, (vsl. molienik). Yee& Ruga-
ciune.
moiesc, V. milesc.
molestez, v. tr. (lat. molestare, d.
molestus, importun, incomodant, d. motes,
mast, grtmadt. V. molecules). Vexez, asu-
presc, chinulesc: soldeli care molesteazd to-
cuitorii unel fart cucerite.
moletsitg ei moloeag n., pl.. art (d.
motesesc, dar cp. ai cu ung. molyhossag,
lucru moale ca pufu vegetal). Est. Moint,
topirea zapezil: pe vreme de molosag. (Sa-
dov. VR. 1911, 7, 6).
moleeeala 1., pl. eli. Actiunea de a te
molest, starea omului moleait : chid martinet'
prea mutt, te cuprinde molesealet. Si
molo-.
molesesc v. tr. (d. moale). Fac moale;
a molest cinepa. Fig. Rtpesc energia, ra-
molese : be(ia-1 moleseste pe om. V. refl.
Perd energia, mt ramolesc s'a molesit de
belie. $i moloeesc 51 moloeez.
moleeft, -ft adj. Lipsit de vigoare, de
energie, ramolit. $i moloOt. V. bleg.
1) moldte m. (bg. moldc fstrb. maljacJ, de
unde rom, mole/1, apoi un sing analogic
Cp. si cu ung. molt' -et, mIncaturd de
mold, molt' -ette, mtncat de molil. V. mo.
Ile). Vest. Pl. Larve de surdumaal, sfaiogi,
vermisori care se fac In fructele uscate a. a.
Arg. Molie (V. circiTac). Diareie la copii.
MOL
- 828
2) molete m. (d. moale). Munt. Moinh,
Or Ian.
molevie f. (vsl. rus. molebstvie, NO-
siune de multamire). Rar. (Auzit de mine
la 1923 de la o GalateancA de 86 de ani).
Discurs.
malevma, molima.
meolfifa §i -Test V. intr. (var. din =flu-
lesc ai morfolesc. Cp. si cu rus. medmlitl,
a molfAi. Bern. 2, 75). Mestec mere') avind
mincare In gur8 on nu, cum fac mai ales
batrinil fara dinti. V. tr. Neavind ce sd lu-
crez, molfdiam Wald zida mere uscate $i
rnorfirf (Munt vest) morfdind fire de tarbd
fi de costret (VR. 1913, 7-8, 52).
*molibden n. (fr. molybdene, d. vgr.
mo13:bdaina, vInA de argint amestecata cu
plumb, d. mdlybdos, plumb, nume aplicat
molibdenului de Hielm, care I-a descoperit
Ia 1782). Chico. Metal tetravalent alb ca ar-
gintu, sfAramiclos si aproape infuzibil. Are
o greutate atomica de 96.
molicel, -cical adj., pl. et, ele (lat mol-
licellus, d. mollis, moale). Molcut.
molicTiine 1. (lat. * mollitio, -ns, acti-
unea de muia, d. mollitus, part. d. moUire,
a muia. V. moT). Calitatea de a fi moale :
moliciunea cerii. Fig. Lipsa de energie :
moliciunea unut caracter. Viata molesitA,
indolentA : a &NM moliciune. $1 mola-
cTune (Mold. vechi) si moliftate (Rar).
molfd, molfdv, molivd §i molift m.
(alb. * molitdhd, un col. care InseamnA
lemn Intunecat saw ros", moltikd, brad, de
unde si bg. molika, brAdisor molitva, boabe
de tenni:ill* Un fel de brad cu lemnu alb
(ci inima rosie), care formeaza cea mai mare
parte a bradeturilor Romania si care se in-
trebuinteazA la cladiri si la facerea instru-
mentelor sj a hIrtiii ((Mies [saw piceal ex-
celsa). In Ml. moliv (Cod. M. N. 97). V.
brad.
molie f. (vsl. rus. moll, molie, de unde
si ung. moly, ngr. malitsa. V. molete). Un
mic fluture ale cArui larve rod stofele de
linA §f blAnile (tinea). Fig. Persoana ipocrita.
Mincat de motif (Iron.), ciupit de vArsat. V.
circiTac.
molift, V. mond.
molifta §f (vechi) molitva f., pl. e (vsl.
molitva, rugaclune, d. moliti, a se ruga).
Rugaciune pe care preutu o citeste unui
bolnav, unei femei Ia 90 de zile dupa ce a
preutu i-a
nAscut sail' chid to ImpArtasesti :
facut moliftd.
moliftelnic §i (vechi) molitvelnic n.,
pl. a (vsl. molilvinikir, bg. slrb. molitventk).
Carte care cuprinde molifte §i alte rugAciuni
(botezuri, aghezme) pe care le citedte preutu
In popor. Sin. cu efhologhid.
molima f., pl. t §i e (ngr. =Stemma, vgr.
malvmma ai mdlysma, pats, spurcAclune, d:
spurc). Epidemie, bolesnita. $1
molevma §i molivmil (diva ngr. mo/evoi
molipsesc).
www.dacoromanica.ro
MOM
molipsesc v. tr. (ngr. moldy°, aor. -vsa,
molipsesc; vgr. mol5rno, spurc). Infectez,
transmit o boalA: o wife bolnavd molipseste
toatd forma. V. refl. MA infectez de o boala:
acest copil s'a molipsit de babe de la alit'
copil. Fig. fah un obicel: de wide to -al nio-
lipsit sd ming?
mollpsire f. Actiunea de a molipsi, con-
tagiune.
molipsitor, -Dare adj. Care molipseste,
care se ia, lipicios, contagios, transmisibil:
boald molipsitoare.
molitva, V. moliftii.
moliv §i molivd, V. molid.
mcilivma, V.
moliu, -tie, V. molau .
molocan, -Ca s. (d. rus. molokO.lapte;
vsl. mlieko). Sectar ruscsc care mantnca lapte
si derivate din lapte, vegetale, dar nu si
came.
moloman, s. (d. moale). Olt. Fam.
Bleg, mola6, motolog, fArh energie.
molosag, V. molesag.
molosesc §i -ez, V. molesesc.
molotanta, V. manutanfa.
molotet n, pl. e (rus. molotilo. V. Im.
blacia). Dor. ImblAciii.
molotru m. (vsl. molotrd, mbrar, d. ngr.
nialathron ai marathron. V. marar). Sul-
finA. Un fel de marar ale cArui fructe se In-
trebuinteaza In medicina (foentculum vul-
gcire lofficinale sail capillaceumJ).
mesluril, V. malura.
melon §i (nord) moluz n., p1. inuzitat
art (turc. moloz, mobs). Materii provenite
din daramAturi (cartnizi sparte, tencuiala,
petre s. a.).
moltisc n., p1. e, ai .sca 1., pl. sce
ste (lat. stiintific molluscus, dupa lat mol-
lusca, un fel de nucA cu gaoace moale). Zool.
Animal cu corpu moale, fArA vertebre, ca
melcii, scoicile, sepia a. a. Moluscele for-
meazA o diviziune a regnului animal. Ele
au o inima, un creier, un aparat digestiv s.
a. Multe-s ermafrodite, mai toate ovipare.
Puii tree pin metamorfoze pia ctnd ajung
marl. Unele-s terestre, dar cele mai multe
acuatice; multe-s bune de mIncat. Ele se
Impart In cinci clase: cefalopode, pteropode,
gasteropode, scafopode ai pelecipode saw
larzelibranchiale.
momeala f., pl. elf. Actiunea de a momi.
Mlncare puss pentru a atrage animalele.
A umbla cu awl( fi cu momell, a umbla
cu chichite §i momite, a cauta 55 Indeli.
$1 smomealii.
momelnic m. Wait. Momitor,
moment n., pl. e (lat. momentum din
movimentum, miscare, d. movdre, a misca.
V. mobil). Timp toarte scurt, clips: and
Morn lntr'un moment. Ocaziune, timp fa-
vorabil: a prinde momenta, a profita de
moment. Timpu prezent: moda momenta-
lot. Un moment, asteapta, ascultil, scuzA un
MOM
- 829
moment! Din moment in moment on
dintr'un moment intr'aitu, din clipa'n
clip& foarte curtnd: el trebuie sd vie din
moment in moment. In acest moment,
to timpu prezent. La moment, tndata,
imediat. Din moment ce, odata ce, de
oare ce, hind-ca.
* momentan, -Ai adj. (fr. momentand,
d. let. momentdneus Cp. cu spontaned). Cate
nu dureaza de en un moment: sforfare mo-
mentand. Adv. De-ocam-data, pentru un
moment, in timpu de fats: momentan n'am
limp. Instantanea, imediat, la moment: a cd-
sett momentan.
momesc v. tr. (vsl. momiti, mamiti,
strb. mdmitt, rus. manta; a momi, a atrage.
V. momiTe). Atrag pin Inse Winne: telalif
momesc slugile de la un stdpin ca sit le
duce' la alto. A momi foamea, a o 'meta
mtnctnd putin ceva ce sa nu to chinpiasca
pint ce vet avea mtncare destula. In est
Si smomesc (sItt. smdmiti, rus. snianiti).
V. zamorase.
momic n., (cp. cu rus. h6/mik
pl. e
dim. d. holm, holm, si cu rom. colnic).
Fig. Gorgan mare sail holm mai mic, ticlaa.
Pop. motile (Sez. 30, 168). V. rune.
nuSmila f. (V. momiTe). Trans. Namilt.
1) momita, V. maTmuta.
2) momita f., pl. e (bg. momici). Mind.
Glandt (murA) din josu gttului la mel sal)
la vile!, care pentru unii e o mincare delicata.
3) momita f., pl. e (d. momesc). Fan:.
A umbla cu chichile fi momite, a umbla cu
momeli, cu inselactune.
momitarfe, V. maimutarie.
momit61, V. maTmujoi.
momiTe f., pl. ti (slovac mamona, strigoi'
pot. dial. mamuna, rudt cu rom. mown'
De act var. mdmita [Ban. Trans.], mdmialf
nutnind [est] si ndmild [vest]). Sperietoare'
om de petici si de pale pus in semanaturi
ca sa se sperie ptstrile. Prajina tnfipta ca
sit arAte hotaru. In est momiTata (p1.
-tele), dupit mogildeafd (Sadov. VR. 1910, 4,
GO, si rev. I. Crg. 14, 111) si mamtiTe,
vechi mamtiTe. V. momirlan.
momirlan, -ca s. (din rad. mom-, ea
si'n mod-, bod-, cioc-, pop- si topirlan. Tot
de aci si momic, mirlan s. a.). Iron. Mun-
tean, Oran de la munte, porecla locuitori-
Ion de pin Cara Hategulul si a unora din
Banat (V. cojan). Mold. sud. S. n., pl, e.
Bichi. Movilita de pamint facuta de rime s.
a. (dar nu mosoroi): nu da coasa pin mo-
mirlane. Ciuha, semn provizoria in sema-
naturi. V. mom:ie.
momular, V. mamular.
* monads f., pl. e (vgr. monds, -ddos,
d. matzos, singur. Cp. cu unitate, birlic). Fil.
In sistema lui Leibniz, substanta simpit,
activt si indivizibilt din care-s compuse
toate fiintele. Zool. Animaleul microscopic,
cea mai simply fiintt animatt.
www.dacoromanica.ro
- MON
monah, .5 s. (ngr. si vgr. mOnahos, so-
titan, d. nzonos, singur ; lat ninachus, it.
mOnaco, fr. moine [din * mOneco, * mdnego,
* moneo, monio, monie, moinel, sp. pg.
mottle, mania. V. min a stire). Calugar sim-
plu. V. iermonah.
* monahal, -A adj. (lat. monachalis
Ild. mondchicus, d. vgr. monakikOs. Cp. cu
central, 11d. centric). Calugaresc, monastic.
* monahic, -a adj. (vgr. monahik6s).
Monahal.
monahle f. (vsl. monahlia, bg. mona-
hinia, d. ngr. monah!, fern. d. mOnahos, mo-
nah). Monaha, calugarita (in stil oficial),
* monahizm n. (d. monah). Starea de
monah, calugarie, institutiunea calugariii :
secolu IV a fast etatea de our a monalliz-
molui.
* monarh m. (vgr. monarhos si mo-
ndrhes, d. manos, singur si drho, domnesc).
Suveran (tmparat, rege saa principe).
* monarhic, -a adj. (vgr. monarhik6s.
V. an-arhic). De monarh, al monarhiii:
puterea monarhicil. Adv. Din punct de ve-
dere monarhic.
* monarhie f. (vgr. monarhla). Guvernu
unei Intl conduse de un monarh. Tara gu-
vernata de un monarh : Romania e o mo-
narkie. Monarhie absolute', aceia In care su-
veranu nu poste fi controlat de nimenea.
Monarhie constitutionald, In care puterea e
impartitil !nine suveran si parlament
* monarhist, -a s. si adj. Partizan al
monarhiii.
* monarhizm n. Sistema partizanilor
monarhiii.
* monastic, -a adj. (vgr. monastik6s).
Minastiresc, monahal, calugaresc.
mondir si mundir n., pl. e (rus. man-
dir, d. germ. montur, uniform& echipament
montieren, a echipa, care vine d. fr. monture,
actiunea de a monta. V. montura. P. term.,
cp. cu coviltir). Vechi. Uniforms militant, mai
ales tunics.
* monedii, V. moneta.
* mondra 1., pl. e (fr. monere, d. vgr. mo-
mires, singur, izolat, d. manos, singur). Vie-
tate care reprezenta forma cea mai simply
tntre vegetate si animate.
* monetar, -a adj. (lat. monetarius).
Relativ In monete: sistema monetard fran-
cezd.
* moneta si (mai des) -dda 1., pl. ete,
ede si ezi (lat. moneta, moneta, d. Moneta,
un supranume al Junonei, d. monere, a In-
stiin(a [La Roma, pe Capitolia, se facuse un
templu Junoner Moneta, din cause semnelor
pe care le dadea poporului. Fiind-ca acest
templu, ca si altele, a Post Intrebuintat ca
lac de batut bani, numele zeitei a ajuns sa
tnsemne ban's]; it. moneta, yin. monnoie,
nfr. monnaie, sp. moneda, pg. moeda; ngr.
moneda ; engl. money, germ. manze ; rue.
moneta. V. monitor). Ban, bucatit de me-
MON
- 830 -
tal ratuncla (rar alt-fel) batuta de autorita-
tea suverana ca BA serveasca schimbului.
Col. Bani: fabricant de monetd. Monetd de
cont, valoare admisti ca Imitate to conturile
dintre comercianti, dar care poate sA nu fie
reprezentatA pin piese metalice In circula-
tiune, ca ghineia engleza. Monetd fiduciard,
care n'are valoare de cit pin conventiune, ca
biletele de banca. Monetd fictivd sau hir-
tie-monetd, bilete de banca (V. hirtie). A
bate monetd, a fabrica bani.
* monetfirie f. (d. monetd). Localu In
care se fabrica monetA (Marie, hereghie,
tarapana).
* monetizez v. tr. (d. monetd ; fr. mo-
netiser ; it. monetare). Prefac in monetd:
metal monetizat. V. demonetlzez.
* monitor, -care s. (lat. Imitator,
-Oris, d. monere, a siatui, a Ingtiinta. V.
monitiune, monetd, mustru). Elev
pus sA tie linigtea Intro clasA on sa-i
ajute la studiii pe eel slabi. S. n., pl.
-oare. Titlu unor ziare, mai ales oficiale:
Monitoru Oficial. Mar. Un fel de bastiment
fluvial (si, une-ori, si marin) chiurasat, tare
Incrucisator gi contratorpilor (numit asa dupa
un vestit bastiment al Statelor Unite In raz-
boiu de secesiune, de la 1860-65, si con-
struit de ingineru american Erickson). V.
aviso, vedeta.
* monitorial, -A adj. (d. monitor/1i ; fr.
monitorial). Monitorifi, pin care te Instiin-
teazA : scrisoare monitoriald.
monitesrlii, -le adj. (lat. monitOrius)'
Monitorial, pill care te Instiinteaza: scrisoare
monitorie. S. n. La catolici, scrisoarea unui
judeciltor ecleziastic pin care se porunceste
fidelilor, supt pedeapsa de excomunicare, sA
crate judecatorului secular ceia ce stifi P.
luminarea justitiii. Citatiune de a veni ca sA
fii judecat de un tribunal bisericesc supt pe-
deapsA de excomunicare.
monita, -tarle, V. maTmut-.
monitiOne f. (lat. monitio, -finis. V.
monitor). Mustrare sau Instiintare care, in
biserica catolicA, se adreseazA cuiva In ainte
de a i se aplica o censure.
monlidT, V. maTmutoT.
* mono- (vgr. mdnos, singur),prefix care
inseamnA singur, cu unu (una)", ca In :
monoton.
* monocle n., pl. a (fr. monocle, d. lat.
mondculus, chior, cuv. ibrid d. vgr. mottos,
singur, si fat 6culus, ochi. V. binoclu).
Ochelari p. un singur ochi, un geam tinut
cu muschil din prejuru ochiului.
monocord n., pl. art sau oarde (lat.
monochdrdon, d. vgr. mondhordon, d. mOnos,
singur, gi horde, coarda. V. coardE.). In-
strument musical c'o singura coarda care
serveste la determinat raporturile numerice
ale sunetelor gi a acorda alte instrumente.
* monocotiledonat, -A adj. (mono- 51
cotiledon). Bo!. Care are numai un cotiledon,
ca crinu. S. f. Planta fanerogama cu un sin-
www.dacoromanica.ro
MON
gur cotiledon : monocotiledonatele formeazd
una din cele fret diviziunt ale regnutui
vegetal.
monofizit, -A s. si adj. (vgr. monophy-
sites, d. mdnos, singur, gi phSl sis, naturA).
Teol. Care nu admite de cit o singurA na-
tura In lisus Hristos. V. difizit.
* monofizizm n. (d. monolith). Teal.
Doctrine monofizitilor.
* monogam, -A s. (vgr. mon6gamos, d.
mdnos, singur, gi gdmos, cAsAtorie; lat. mo-
n6gamus. V. poll-gam). Care n'are declt
o singurA sotie (dacA -i barbat) sau un singur
barbat (dacA -i femeie) : un monogam. Adj.
Campus din monogami : popop monogam,
societate monogamd.
* monogamie f. (vgr. monogamia). Sta-
tea oamenilor monogami: monogamia e baza
societdiilor Edropei.
* monografie f. (mono- 51 grafie). Carte
care se ocupA numal de un punct special In
istorie, geografie sau on -ce stiinta : a face,
o monogral le a delta Dundril.
* monogramA 1., p1. e (lat. monogrim-
ma n., monogramA, d. vgr. monagrammos,
compus dintr'o singurA linie). DOUR sau mat
multe litere contopite intr'un singur semn.
* monalc, adj. (cuv. format rail de
botanisti d. vgr. mOnos, singur, gi oikos,
locuinta. Tot asa e format gi dioic, d. ells,
de dole ori, si oikos. Forma corecta ar fi
monec 51 diec, ca melee 51 ec-onom). Bot.
Unisexuat, la care floarea masculine gi femi-
nine e la un lac: plantd monoicd.
* monolit n., pl. e 51 uri (vgr. winos,
singur, gi lithos, peatra. V. aero-, gala.
si oo-lit). Monument dintr,o singura bu-
cata de peatra, ca obeliscurile.
* monolog n., pl. art 51 oage (vgr. mo-
nolOgos, care vorbeste singur, d. mOnos,
singur, gi logos, discurs, cuvint. V. dia- si
catalog). ScenA teatralA In care un per-
sonagifi vorbeste singur. Mica piesa teatrala
recitath de un singur actor.
mondm m. §1 n., p1. oame (fr. mon6me,
11d. monondme, d. mono- si vgr. nom6s, fm-
pArtire. V. binom, polinom). Mat. Ex-
presiune algebrica intre ale carei pArti nu e
semnu plus ofi minus. Lung sir de tined
care se tin de mina, cum fac uneori studentii.
*monoman, -A s. si adj.(mono-si -man).
Bolnav de manornanie.
* monomarde f. (mono- 51 mane). Ne-
bunie care se manifestA tntr'un singur punct,
ca, de ex., mania persecutiunii.
* monometalist, s. gi adj. (mono-
5i metal. V. bimetalist). Partizan al mo-
nometalizmului: Romania e monometalistd,
* monometalizm n. (mono- 51 metal).
Sistema monetarA care nu admite de cit un
singur metal (auru) ca etalon de monetd legala.
* monopetal, -A adj. (mono- 51 pe-
told). Bot. Clamopetal.
MON
- 831
* monoplan, -a adj. (mono- al plan).
Care are un singur plan. S. n., pl. e. Aero-
plan monoplan. V. blplan.
* monopol n., p1. uri (vgr. monoporion,
d. m6nos, singur, si poled, vind). Privilegiu
de a vinde singur, neavind nimenea altu
dreptu de a mai vinde: stain are monopolu
tutunului si altor articule. Fig. Iron. Drept
pe care ti -1 arogi : acesta are monopolu
desteptdclunii. V. apalt.
* monopolizez v. tr. (d. monopol : fr.
- ilser). Exercit monopol asupra unei math :
a monopoliza sarea. Fig. Iron. Ind arog
dreptu de a poseda : ei ad monopolizat
Mate calildlile.
* monopter, -A adj. (vgr. monOpteros,
d. mdnos, singur, si pter6n, aripa. V. dip-
ter). Ark Care are un singur rind de co-
loane templu monopter.
* monorim, -a adj. (mono- ai rima).
Cu 0 singurA nma: poezie monorimd S. f.
0 monorimd.
monosilab si -ab, -4 adj. (vgr. mo-
noskIlabos, d. mdnos, singur, si syllabi si-
laba. V. dl- si tri- silabic). Gram. Care
are numai o silabA, ca om, pas. S. f. Cuvint
care are numai o silabd: limba chirtezd se
compune din monosilabe.
monosilablc, -a adj.(mono- ,si sita-
bic). Adv. Pin monosilabe : a to exprima
monosilabic.
* monoteist, -a s. adj. (mono- ai
si
teist). Care crede Intr.* singur Dumnezeii.
* monoteizm n. (mono- 5i teizm). Cre-
dit* tntr'un singur Dumnezeil. V. poll-
teizm, Idolatrie, paginizm.
* monoton, -a adj. (vgr. mon6tonos, d.
mdnos, singur, ai tOnos, ton ; lat. mon6to-
nus). Care e aproape numai pe un singur
ton: &dee monoton. Fig. Prea uniform,
plicticos: sill monoton, viald monotond. Adv.
In mod monotou: a vorbi monoton.
* monotonic, f. (vgr. monotonia). Ca-
racteru de a fi monoton: monotonia unui
ctntec. Fig. Prea mare uniformitate, lipsa
de varietate: monotonia unui discurs, unei
vieli.
* monotrem, ../x adj. (vgr. mdnos, sin-
gur, ai tr /ma, orifichl. V. trema). Zoo/.
Care are un singur orificiu anal, ca si pa-
sante, dar care are patru picioare, ca or-
nitorincu al echidna. S. n. Animal mono-
trem: monotremele formeazd trecerea de la
pdsdri la mamifere.
monoxil, -a (vgr. mon6-xylos, d. md-
nos, singur, si xylon, lemn). Rent dintr'un
singur lemn: luntre monoxyllt. S. n., p1. art
ai e Oran*, ciobacA, pirogA.
monsenTdr m. (fr. monseigneur, d.
mon, al mefi, si seigneur, senior). Titlu ono-
rific dat to Francia principilor, episcopilor
si altor persoane ilustre.
* monstru in., p1. sir! (lat. monstrum,
cela atrage atentiunea ca semnu MI, din
* monestrum, d. monere, a Instill*, a aduce
www.dacoromanica.ro
- MON
aminte, V. monitor mustru). Piing de
forma contrara naturit, cum ar fl un vitel
cu dotla capete, florile duple s. a. Fiinta
fantasticA din mitologie si povesti Persed
a liberal -o pe Andromeda de monstru care
o ameninla. Fig. Om grozav de urtt : acesti
copit Is enroll' morzstri. V. Tazmii). Om
care face lapte urite, de ex., un asasin. Lu-
cru colosal : vapoarele transocea ,ice Is ade-
vdrafi monstri. Monstru marin, balaur co-
losal despre care se crede ca traleste to
ocean. Adj. Colosal, excesiv : an ospd( mon-
stru (Si fem.: o belie monstra). V. cap-
caun.
* monstruos, -oases adj. (Iat. mon-
struosus yi monstrosus). Care are forma de
monstru, diform, foarte urn : copil monstruos.
Fig. Colosal, excesiv : marime monstruoasd,
ospd( monstruos. Orihil : crimd monstru-
oasd. Adv. In mod monstruos: a creste
monstruos.
* monstruozitate f. (d. monstruos).
Caracteru de a fi monstruos : monstruozi-
tatea unul om, until fapt.
mont n., p1. till (var. din bona Proemi-
nenfA produsA de un os la picior, la mina
on la fafA.
* montat, -a adj. (fr. monti, it. mon-
tato). Echipat, prevAzut, asortat : casd bine
montatd. Fig. Excitat de cineva sail de ceva
contra cuiva. Baterie montatd, baterie ca-
lAreatA, ai Orel servanji Is afar!.
* montatdr, -oare s. Lucrator, lucrA-
toare care monteazA piesele unui giuvaier,
unei mafini, unei haine s. a.
* monta 1, pl. e (Fr. monte, d. monter, a
se sui ; it. monta. V. remonta). Actiunea
tmparecherii la vite, Male.
montez v. tr. (fr. monter, a sui, a ajusta,
d. lat. pop. montare, derivat d. mons,
montis, munte ; it. montare. V. montura).
Ajustez, potrivesc diferitele piese ale anui
obiect, ale unei masini: a monta o masind,
un diamant intr'un tnel. Echipez, mobilez
a monta o prilvdlie, o camerd. Fig. Uneltesc,
machinez: a manta o intrigd. Excit, alit:
a monta capu cuiva, a monta pe cineva.
* montura f., pl.. / (fr. monture, it. mon-
tura. V. mondlr, montez). Ceia ce ser-
veste la suportat partea principalA: mon-
tura unul ferested (toad partea afarA de
ptnza care roade lemnu), montura unei
ochene (tot afarA de linji). Munca monta-
torului.
* monument n., pl. e (lat. monumen-
tam, d. mon/re, a aduce aminte. V. mar.,
mint, monstru, mustru). Lucrare arhi-
tectonicA sail sculpturala facuta In amintirea
unui om ilustru sau eveniment important :
mormintu lul Mausol fi columa lui Traian
Is niste celebre monumente. Edificiu magni-
fic sau colosal: Partenonu e cel mai fru-
mos monument al Afenel, mindstirea Arge-
sista, e un splendid monument a! Romaniii.
Fig. Carte (opera artistticA, literarA, stiinji-
fica) de mare valoare, ca Illada, Odisela,
 832
MON
Eneida, dictionaru tut Du Cange $. a. Pri-
mele texte ale unei limbl, cum e p. limba
fr. populara furdmintu de la Stras,burg
(892) sail p. limba corn. psaltirea de la
Scheia s. a. Monument funerar, monument
rldicat la un mormint. Monument public, al
statului sail comunei. Monument istoric, mo-
nument Important p. istoria unei tari.
* monumental, -a adj. (lat. monumen-
talis). De monument : petre monumentale.
Care are aspectu unui monument: fintind
monumentald. Fig. De mare Ode, durabili-
tate sail valoare : columa lui Traian si
Iliada is opere monumentale. 0 prostie mo-
numentald, o prostie colosala.
* mops m., p1. pat (germ, mops, rus.
mops, d. ol. mops, mop, mops, d. engl.
mop, bot cfrn, box). Cine box mic cu paru
galben (fr. Carlin).
1) mor, a muri v. intr. (lat. pop. * !no:1o,
-Ire, cl. mdrior, mori; it. mortre, pv. sp.
morir, fr. mourir [pg. morrerJ. Mon,
mori, moare, murim,murifi, mor; muream;
mud( ;sli mar, sd moard; murind. V. mort,
moarte). imi daasuftetu, termin viata, nu
mai traiesc: Stefan eel Mare a murit la
1504. Fig. Sufer mutt, Is chinuit de: mor
de foame,de frig, de fried. Ma sting (Fam.):
focu a murit. Dispar, is dat uitarii: fapta
band nu moare. Mor de ris, ma topesc de
Os, rid de nu mat pot, lesin de rts. A muri
de urit, a te plictisi grozay. A muri dupd
cineva sari ceva, a teprapadi dupA, a-ti pla-
cea foarte mutt, a iubi adtnc. A trage sd
mori, a fi In agonia mortis. De murlt, foar-
te, grozav: era un frig de murit.
2) mor, interj. care aratA mormaiala. V.
mfr.
* moral, -á adj.(lat. moralis, d. mos,
moris, obicei). Relativ la obiceiuri : reflexiuni
morale. Care practica morala, care are obice-
furl pure : om moral. Conform bunelor obi-
ceiuri : carte morald.lntelectual, spiritual (in
opoz. cu fizic, material): facultiltile morale.
Certitudine morald, acea care e bazatA pe
probalitati. Simfu moral, cunoitinta binelul
si raului. S. f. Linie de purtare mod de a apre-
cia binele : morala demagogului e cd nu e
/Meat sd rascal! satele ca sd vii la putere.
Etica, stiinta care te Invata sA fact bine si sA
eviti au. Carte care cuprinde aceastA stiinta :
morala lui Malebranche. OcarA, mustrare $i
(iron.) Male : a primi o morald, a trage
cuiva o morald (V. zacusca). invAjAmint,
concluziune moralA pe care un scriitor o
trage din opera lui : morala tabula cu lupu
si mielu e cd voinfa celui mai tare e legea
morald. A face calm morald, a-1 mustra,
a-1 arAta cum trebuie sA se poarte. S. It, p1.
art sail si e. Totalitatea facultatilor morale.
Curaj, Insufletire : moralu armatei franceze
supt Napoleon I era extraordinar de indliat.
Adv. In mod moral, moralmente.
* moralist, -A s. (d. morald). Autor
care aerie despre moralA, despre obiceiuri,
ca Montaigne, La Rochefoucauld, La Bruytre.
Adj. Un scriitor moralist.
www.dacoromanica.ro
MOR
* moralltate 1. (lat. mor4litas, - dtis).
Calitatea de a fi moral, de a avea obiceiuri
frumoase: moralitatea unul om, a faptelor
lui. Caracteru moral at cuiva, purtarea lui,
modu lui de viata : a te informa despre mo-
ralitatea cuiva. Morala, intelesu moral al
unei povestiri, stop moral, reflexiune morala
moralitatea unei fabule In evu media, po-
ems dramatics cu personagii alegorice.
* moralizater, -ogre adj. Care mo-
ralizeazA: carte moralizatoare. Subst. Care
face morala, mustra : to te-ai peat morali-
zatoru mei' ?
moralizez v tr. (d. morald ; fr. -iser,
it. - izzare). Fac moral: a-i moraliza pe foranf.
Mustru si (iron.) bat : a moraliza un copil.
V. intr. Fac morala, predic morala.
moralmente adv. (fr. moralement, it.
moralmente). in mod moral, conform moralei :
a trdi moralmente. Din punct de vedere
spiritual, intelectual (nu fizie, material) :era
obligat moralmente. Din punctu de vedere
al curajului, at tnsufletirii : armatd slabd
moralmente.
morar m. (d. moard sail lat. molarius).
StApfnu unei mori sail conducatoru ei. In
nord si vrom. dial murar. Cp. cu purcar.
* moray n., p1. art (cuv. ibrid d. lat.
mos, moris, obicei, al -av din ndrav). Obi-
cei, abitudine naturalA sau tuatA pe urma,
bunA sail rea. Obicei, mod de trai.
morareasa f.. pl. ese, si -Iffi f., pl. e.
NevastA de morar.
1) moraresc, .easca. adj. De morar,
2) morfiresc v. intr. Functionez ca,
morar.
* morbid, -ft (lat. mdrbidus, d. morbus,
boala). Bolnavicios, de boalA, care denotA
boala : stmptome mdrbide. In *tura (d. it.
mcirbido), moale si delicat : fafd morbidd.
Fats -id (dupA fr.).
morbideta f., pl. e (it. morbidezza).
In picturA, moliciune si delicateta In privire
si'n atitudine.
* morbidltate f. (d. morbid). Caracteru
de a fi morbid.
* morbific, -A adj. (lat. morbificus, d.
morbus, boala, si facere, a face). Care pro-
duce boala : aer morbific.
morefoleala 1., pl. elf. Vest. Actiunea
de a morcioli. Murdarie produsa de udeala,
flescaraie : se dezghefa st era mare mor-
cioleald pe drum. In Trans. si mor.
ceala,
moroToieso v. tr. (ung. mocskolni, a
murdari, Inn. de morfolesc). Sud. Murcia-
resc pin udeala (de ex., pin ploaie) si pin
noroi. In Trans. Ban. morcelesc. V.
festelesc.
* morcoasil (oa Sift.) 1., pl. e (strb.
morkvasa, d. ung. marokvas, id., d. marbk,
scobitura mtnii, si vas, fer). Trans. Ban.
Olt. Bleah. La NFL Ceaur, 27, .oase
coasa tncepu ad se ',lisle din morcoase.
MOR
- 833
morcotesc v. intr. (rut. murkotili, pot.
markotae). Vechi. Mormtl, ctrtesc, bodo-
ggnesc.
morcov m. (bg. rut. mdrkov, rus. mor-
kdv, pot. marchew, litv. morkas, ung. mu
rok, morkony, merktice, d. vgerm. morand, mo-
reha, morha, ngerm. mOhre). 0 plants unn-
belifera a caret radacina (rosie, caramizie, car-
noasa, In forma de con foarte lung) e o ex-
celenta legume (dducus cardta). V. patrun-
jel, pastirnac.
morcovia, -ie adj. De coloarea rildrici-
nil de morcov (Intre cafeniO si portocalid).
V. stacopd.
* mordsice adj. (lat. mordax, -dcis, d.
mordere, morsum, a musca. V. mursec).
Coroziv, ca acids{ azotic. Fig Muscator, care
pisca cu vorba,
* mord acitate f. (lat. mordricitas,-dlis).
Caracteru de a fi mordace.
* morons; f., pl. a (fr. moraine, d. pv.
mourrano, care pare g veni d. mor, bot).
Geol. Barb. Groholis.
marf4T v. tr. V. manta.
* nirflc, -á adj. Care se derivii din
morfina: sare morfich.
* morffni. 1., pl. e (d. vgr. Morpheds,
zeu somnului). Chim. Un alcaloid al opiului,
amar la gust, adormitor sf potolitor cInd 11
lel to cantitate mica si ucigator chid 11 lei
In cantitate mat mare. &truffle tut, numite
pop. tot morfina, se tntrebuinteaza la injec-
jiuni subcutanee p. a linisti durerile. In opiu
de Sminut, care e sucu uscat at macului,
exists In cantitate de 1C-15%.
* morfinist, -ft s. al adj. Morfinoman.
* morfInfzm n. Intoxicatiune cronies cu
morfina Ori cu sarurile el.
morflnomsin, -FY s. si adj. (morfina
si -man). Care are mania de a lua sad de
a-si injecta morfina.
* morflnomanie 1. Mania morfinoma-
nului.
morfoleala f., pl. ell. Actiunea de a
morfoli.
morfolesc v. tr. (rude cu ung. mor-
zsolni, a faramiti, a mozoli. V. molfief).
Vest. Mostolesc, mozolesc, rod cu gingiile,
flind-ca n'am dint!. Fig. Stric, execut prost,
ntr pricep : morfolesc arta. V. morcTo..
lesc, rnorminjesc.
morfolit, -Is adj. Vest. Prpst Imbracat,
murdar : femeie morfolitd.
morfoldglc, -A adj. (d. morfologie).
Relativ Ia morfologie : studif morfologice.
Adv. Din punct de vedere morfologic.
* morfologie f. (vgr. morphe, forma, si
-logie. V. a-morf). $t. nat. &lints forme-
lor materili: morfologie animala, vegetala,
minerals. Gram. §tiinta formelor cuvinte-
,lor si a transformanlor for istorice.
s morgana, V. Tata morgana.
www.dacoromanica.ro
- MOR
* morganatic, -A adj. (fr. morgana-
lique, d. germ. morgen, dimineata, din
morgengabe, dar de dimineaja, avere lasata
nevestei In caz de moarte a barbarian!). Ca-
satorie morganatica, casittorle secrete Intre
un suveran si o femele de conditiune mai
joasa si carela nu i se acorda nici numele,
nici drepturile politice ale adevgratel neveste.
Adv. In mod morganatic : cdsdtoritd mor-
ganatic.
* marga f., p1. a si I (fr. morgue, 1. aer
mtndru, 2. locu unde trebuiad se se adune
detinutii si sa stea nemistati la inspectiune
ca ad fie recunoscuti, si [pin anal.] locu unde
se expun cadavrele ghsite). Aer mtndru: a
vorbi cu morga. Local In care se expun Ca-
davrele gasite si nerecunoscute.
morico adj. fix (ngr. mcirikos, violet tn-
chis). Vechl. Ros Inchis.
morigca 1., pl. fel si ace (sud), ati si ate
(nOrd). Moara mica, mat ales ca Juane p.
copii. 0 pozitiune a bobilor la tinter (V.
tinter). Fig. Fam. A face, a trage culva o
morisca, a-1 apnea de par si a-1 trivial.
moron, V. morun.
morincesc, V. moroncesc.
morind4d n., pl. die si ate (ung. 7). Olt.
Mlncare proasta, tivaraga.
morman n., pl. a Coate din gorgan, ca
vgr. mormd at gorgd, trectnd pin forma
borbd). Mare gramada, movilA : un morman
de ddramaturi, de cadavre, de bani. Adv. A
cddea morman, a cildea gramada, Ia un loc.
mormaT, marnilif si -Tesc, a -f v
intr. (imit. ca si mint si murmur; rus. mur-
nykati, a toarce ca pisica ; ung, mormogni
at mormogni, germ. marmeln, a monaiii).
Scot un glas ca ursu suparat. Fig. Murmur,
bodoganesc, vorbesc singur de ciudk. $i
mormoT (NFL Ceaur, 102), mirniTslmor.
morosesc. V. borborosesc.
mormfiTala si morn- 1., pl. tell. Acti-
tinea de a mormai.
merman, mornaft, -ft adj. Care vor-
beste mormaind. Adv. Mornaind : a vorbi
mornalt (V. fornalt). S. n., pl. urL Mor-
malala repetatA.
morminjeala f., pl. ell Est. Actiunea
de a mormInjL
morminjesc v. tr. (din morfolesc sl
mInjesc). Est. Fac prost o treaba. A mor-
mtnji cartea, a o Invata prost. V. mor-
folesc.
mormint n., pl. lute si (mai vechi) infant'
(din * monmint [ca lat. carmen, poezie, din
* canmenJ, d. lat. pop. monumentum si moll-
mentum,c1. monumentum, monument si mor-
mint, infl. de mor 1; log. muniments, mor-
mint, sic. mulimentu, monument). Locu unde
e Ingropat cineva (indiferent dad! are mo-
nument on nu). Fig. Loc tntunecat sf trist:
aceasta camera e an mormint. Moarte, lac
de peire : acolo al-a grisit morminlu. Pind
la mormint, ptnii la moarte. Sfintu mor-
mint, mormtntu lui Deus. Pl. in. mor-
mina In Olt.
53
MOR
- 834
mormintal, -4 adj. (P. forma, cp. cu
vamal). Sepulcral, dc MormInt tdcere mor -
mintald.
mormintez, V. Trim-.
mormoT v. intr. V. mormaT.
mormoloc m. (MO. mormol)ak, d. ngr.
momolikioa, vgr. mormolykeion, momlie,
sperietoare. V. borboktc). Put de broasca
de la nastere ptna chid se face mare. Ori-ce
vietate acilatica care seaman!) a mornioloc,
cum se face, de ex., In apele statute. Se
numeste si vitelor.
morinorosesc, si mornaT V. mor-
maT.
moroacja, V. moruga.
morocaneala 1., p1. elf. Actlunea de a
m orocani.
morocanesc v. tr. (ung. morogni, a
bodogani,a mormai.V.mogorogescy mur-
guTesc). Nord. Fam. Mogorogesc, mustru
mormaind : ce ma tot morocdnesti ?
morocands -oasa adj. (d. moroca-
nesc ; rut. morokivii, amortitor). Ursuz, care
bodoganeste mere:, moros.
morocanosie f. Rar. Defectu de a fi
morocanos.
morofleac, -a a., pl. ecl, ece (imit.).
Olt. Iron. Motolog, mototol, blegan.
mordT m., pl. tot asa (d. vsl. bg. strb.
rut. pol. mora, vis oribil, rus. kikimora, sta-
re, alb. mdrd, ngr. mora, fnrudit cu vgerm.
marl, stare, ngerm. mahr, care exists In
fr. cauchemar, vis oribil) Strigoi facut din
copil mort nebotgzat. In Ban. mu- (Sez.
36, 96).
.noroTan -ca s., pl. lent, fence. Cio-
ban originar 'de pin tam BIrsei si de pe
to Bran.
moron, V. morun.
moroncesc v. tr. (rut. mor6aili, a chi-
nui, a Insets). Mold. Chinuiesc, plictisesc,
eicalesc. Olt. (moroncesc mortn-
cesc). Chinuiesc, fraud:it; Mortncit de
ginduri 0 de parer( de rod (lov. 178). Lu-
crez rafi, nu fac treaba serioasa : o morin-
cote st el acolo, dar nu lucreaza I
morels, -oats& adj. (lat. morosus, d.
mos, morns, obicei). Rar. ,MorocAnos
morozItate I. (lat. mor6sitas, - dtis).
Rar. Morocanosie.
mors m. (fr. morse, d. finezu mursu,
mors ; rus. mor(). Un mamifer anfibia car-
nivor care ajunge pia la sapte metri de
lungime. Oamenii II vineaza pentru grasimea,
pelea si ivoriu dintilor lai. V. foca, ota-
rle.
marsoci, V. mursec.
mort, moartd adj. (lat. "tartans, part:
d. marl, a muri, din rad. mar, care exists In
scr. mita& mort, vgr. broths, [din mrot60,
mortal [V. ambrozle], got. maurthr, asa-
ainat, ucldere [de unde fr. meutreJ, germ,
mord; vsl. mrzetf, a muri, u-moriti, a °moil
www.dacoromanica.ro
MOR
[de unde rout a omoril ; it. pg. morto, pv
fr. cat. mort, sp. muerto). Care a murit, nu
mai este via, nu mai Sufla: out molt Fig.
'Fara animatiune, stagnant : oras mort. Lim -
bd moartd, care nu sepia' vorbeste de po-
por, ca labna. Naturd moartd, picture care
reprezenta lucruri, nu vietati, nisi peizaje.
Punct mort, punctu In care un tucru se o-
preste singur ne mai Hind Impins de nimica,
cum ar fi punctu pine unde ar putea ajunge
un glont tras drept In sus on nista tratative
care nu mai pot Inainta. Beat mort, abso-
lut beat. Subst. Om mort: Romantl ardead
moral. A te face mort fn popusof (de la un
vechi obicei de a arunca in popusoiu altuia
un cadavru gasit pe mosia ta), a tacea ca
sa nu te descopere. A o ldsa moartd, a o
lasa balta, a pArasi o Intreprindere. A fi
mort dupd cineva sau ceva (Fam.), a muri, a
nu mai putea, a iubi (a dori) foarte mutt.
A fi mort copt dupd cineva (Iron.), a fi
foarte Inamorat V. decedat, defunct,
raposat.
mortal, -A adj. (lat. mortalls, muri-
tor). Muritor, omenesc, supus Infra : neamu
mortal. De moarte, care produce moarte:
loviturd mortald. De moarte, implacabil, In-
versunat: Mimic mortal. Adtnc, foarte chi-
nuitor: durere mortald. A:kat mortal, care
te face sa pent mila lui Dumnezed. Salt
mortal, saritura pin care fad un cent In aer
arunctudu -te cu capu'n jos In ainte on In
apol si caztnd tot In picioare. Adv. In mod
mortal : rdnit mortal.
mortalitate f. (lat. mortdlitas, -dtis).
Starea de a fi mortal, muritor. Moartea unui
mare nutriar de animate sau oameni in urma
unei epidemii, unui razboi: mortalitatea e
mare in lacunae mIdstinoase. Numiir de in-
divizi care mor Intrun timp determinat:
mortalitatea e mare farm. V. natalitate.
. mortar n., p1. e si art (lat. mor(a-
rium. V. mortler). Tencuiala.
mortasfp m. (ngr. murtasipis, cIntaritor
de marfuri, turc. ar. miihtesib, inspector de
alimente si masuri, d. ar. hysab, socoreala).
Vechf. Cfntaritor public al marfurilor. Si
-slf (rev. I. Crg. 4, 377).
mortasipie si mortasapie f. (d. mor-
tasip). Mold. Vechi. Zeciuiala la clntarirea
oficiala publics a marfurilor sf taxa la yin-
zarea vitelor si a marfurilor (Infiintata de
Duca-Voda).
mortaclune f. (lat. morlielnus, de ca-
taro, cannel, ca
davru, niorticlna [sub -Int.
davru, infl. de suf. -critic Exists si rus.
mertveelna, mortaciune). Hon, stirv, cadavru
de animal: vulturif =franca mortacfuni.
Si -cina si -cTuna. Vechi si ca adj. came
mortdcind.
mortier n., pl. e (fr. mortier, d. lat.
mortarlum, piaa, covata, tencuiala; it. mor-
taro, mortal°. V. mojar). Tun scurt si
gros, de mare calibru, pus pe un afet fara
roate care serveste la aruncat boambe si
granate, nurnit odinioara pled, V. stealth's.
MOR
- 835
* mortifies, o -a V. It (lat. mortifico,
-are, d. mars, mortis, moarte, at fdcere, a
face). Med. FaC sti gangrenizeze carnea. Teol.
SlAbesc corpu pin posturi si alte suferinte.
Fig. Umilesc pin asprime.
mortlficatillne f. (lat. mortificatio,
- ants). Actiunea de a morhfica. $1 -title
si -are.
* mortuar, -a adj. (lat. mortuaries).
Pentru morti, funebru: camera mortuard
mortis adv. (var. d. hortis infl. de mort.
Cp. si cu ung. marcona [de unde vine nu-
mete de familie Morten], sAlbatic, furios,
IndArAtnic). Cu Inversunare, cu IndArAtnicie:
jinea mortis sd piece.
mortill(a) 10. adv. (cp. cu moarte). A
aria a mortal, a prevesti moarte: latr'a
pustia SI url'a mortal (Al. P. P.).
moraga f., pl. 1 (cp. cu strb. more, ape
de mare). Vest. Mincare foarte sarata. Adv.
Sdcat morega, sArat ocna (slating), foarte
sarat. $i muruga (ChN. 2, 116, fi rev.
I. Crg..4, 188) si moroaga.
martin (sud), moron (nord) si morin
(Muni) m. (bg. strb. moruna, ngr. =nine,
morcina. V. mreana). Un mare peste ga-
noid (2-3 metri) care (tiled de nisetru pin
grasimea lui albA (acipenser hew). Din be-
sica lui se face cleiu de morun.
mouna4 m. Dun. CtrjancA.
inoruncesc, V. moroncesc.
morels, a adj. (cp. cu turc. bg. 1710r
violet, si. strb. moray, albastru Inch's). Oft.
Galben Wind In ros: un boil cu par mores.
* morva L, pl. e (fr. morve). Barb. RAp-
nigh.
mositc, V. posac.
mosafir, V. musafir.
1)mosc m., p1. mo$tr, (ngr. mdskos ei
mdshos, vgr. mdshos, mlat. muscus, moscus
si moschus, it. musco, muschio, pv. fr. must,
ar. d. pers. mu§k, mosk, mosc [stiut
de Chineji din vechime); turc. musk, misk,
misk, rus. musk, mdskus, germ. moschus.
V. mischet, muscat). Un fel de cApri-
oarA foarte micA al caret mascul are la ptn-
tece un buzunar plin de o substantil foarte
odorants numita tot mosc, care se Intrebuin-
teazA la fAcut parfum. S. n. Substanft miro-
sitoare a mosculul. Parfum de mosc: par-
fumat cu mosc. Mosc vegetal, ulei scos din-
4'i:a fel de nalbA. V. zlbeta.
2) mosc n., pl. art. Vechi. Moscva. Tara
Mosculut, Rusia. Vulpe de Mosc, vulpe ru-
seasch. Azt. lepure de Mosc, iepure de cash
(alb tit mic).
moscall V. muscal.
moscat, -a adj. (ngr. moshatos.V. mus-
cat). Care mirose a rims; a tAmtie, a bu-
suioc sea a ceva apropiat de aceste mire-
suri: poamd moscatd.
moscheTe f., pl. et (fr. mosquee. V.
mecet). Qeamie.
www.dacoromanica.ro
- MOS
moschlce*c, -ease& adj. (d. Afosc,
Moscva). Vechi. Muscillesc, rusesc. $1
mu-. Ca adv. ..ceste. (Ca verb, la Held.
muschicesc, medic).
ntoscolesc v. tr. (ung. macskolni, a
strivi, a moscoli, moncsolni, a mozoti, :noes-
kolni, a murdAri, muszkolni,muszolni, a 13A-
tAturi). Vest. Mozolesc. In nord smdicaT
si .Test.
* moscovit, s. si adj. (d. Moscova,
Moscva; fr. -tie). Din Moscova. Pin ext.
Moscal, Rus din nord (nu Rutean, Malorus,
Ucripinian).
* moscovita f.. pl. e (d. Moscova). Min.
Un fel de mica elasticA si transparenta din
care se fac geamuri.
moscusdr m. (d. mosc). FrilgulitA, o
micA plantA erbacee caprifoliacee cu Bari
galbene verzul (adoxa moschatellina). Etnite
un miros slab de mosc si creste pin pAdu-
rile umede yi uflibroase.
mosda m. V. mozoc.
mosbr n., pl. oare (turc. [d. an.) ma-
sura ei mosur, pop. masra, strb. mosur,
ngr. masiiri). B OW, macara, cilindru scurt
de lemn on de alt-ceva pecare se InfAva-
ra aja.
mostochina f., pl. a (ngr. mustdpita,
adicli pith de must", supt infl. lui smochind;
it. mistocchino). Zaharica Muhl din Mina,
castane on alte poame amestecate cu must
on cu yin dulce (uneori si cu nuci), ceia ce
dA o pasta gumoasA care se InsirA pe sfoara
ca un cfrnat orls se preface In bucatele (si
de aceia se tntrebuinteaza la pl.): un chit°.
gram de mostochine. Si mustopita,
-Ida si sugiuc (col.): an kg. de mustopita,
de seem.
* mostra si (mai rar) mustra f., pl. e
(ngr. mostra, it. mostra Id. mostrare, a mate],
de unde ig germ. muster, ung. mustra, poi.
mustra fi musztra. V. mustru, monitor).
ProbA, bucattl de marsh dupA care poll aprecia
restu mArlii (fr. &hat:111ton). Vechi mus-
tra fi mustra (dupA pol. ung.) si mus-
tru, mustru (dupe smotra),exercitiO mill-
tar, moan, ucenie. Vechi mustra (dupA
ung.), moda, model.
mosul, V. musellna.
TO, m. (rude cu mostean, adicA om
bAtrte. D. rout vine alb. mold, mot, ff ung.
masuly, mot). Om bAtrtn, mosneag. Epitet
respectuos dat unui Milli din popor : mos
Ion, Bunic (numit In Munt tats mop). Mold.
Unchi. OdinioarA, facie (cures, sfoarA) de
pAmtnt staptnitil de un rndpean. P1. SAr-
batoare In amintirea morjilor, cfnd se fac
poment (ls fret moll, adicA sarbatori ale
mofilor : una In Stinbata Mortilor [Shnbata
din ainlea lAsatului de sec p. postu Craciu-
nului), alta la Joia mare [ziOa rAstignirii lui
Hristosj, fi alta, tea mai InsemnatA, e mobilA
si cede pe la sf1rsitu lui Mai). BIM care se
face cu ocaziunea acestor sArbAtori: and duc
la[most (V. uncheas). Din most stramosT,
din tatA'n fin, din mare vechinte (V. set.
MO$
- 836 -
beget): Romdnil Is In Dobrogea din mos(
strdmost A insira most pe grost, V. grog.
Iron. La mosil verzi (tsp.), la anu cu brinza,
la sftntu Aateapta, nisi-odata.
mosan, -ca s. (d. mos). Vechi. Moate-
nitor. Moanean. Azi rar. Copartaa la ornoaie,
V. razes.
moscaTesc (ma). V. mocosesc.
moscalt, V. mocosit.
moscondesc, moscotesc, mos-
mindesc, mosmongsc si -lesc v. intr.
(imit. d. 1710$-1710$, huietu mtnilor chid btj-
bile, ca si fos fos, fOsnesc ; ung. bosogni, a
fojgiii, a miauna ; ngr. musmundvo, adulmec,
musunizo, trag aer pe nas ; rus, nirihati a
adulmeca, strb. niu§iti, a muslui. V. fojga-
Tose al musluTesc). Vest. Fam. Moco-
aesc. Si miscodesc (VR. 1913, 7-8, 51),
mosmaT sat -Tesc si mosmoTesc. in
Trans. si mosogaTesc si - oiesc.
mosesc v. tr. (d. =Jag!). Ajutsa nasca
mosfc ru. Fam. Dim. d. mos.
mosie f.1/2(d. mop. Cp. cu patrie). Vechi.
Moatenire, pamtnt moatenit, tarn strarnoaea-
apa, bastina, patrie. De mosie, de stremosie,
(doe. 1672), din mosi to stramoai, ohabnic.
Odra' de mosie, hirtii care area moatenirea,
Om de mosie, baatinas, indigen. Azi. Mare
intindere de pamtnt stapInita Is tail si pe
care pot fi munti, balti, paduri, sate si ogoare.
Fig. Mijloc de ctatig: meseria e o mosie.
moslar m. (d. mosie). Proprietar de movie.
mo9Inivis m. Vechi. Est. Taran proprie-
tor de moaioara.
mosinal, V. mosoroT.
mosloara (oa dift.) f., p1. e. Moaie mica.
mosit n., p1. uri. Actiunea de a moai.
Obstetrica, arta de a moai: a invdfa mositu.
messmai sf -Tesc, -oTesc, mdsmin-
desc, mosmolesc, V. moscondesc.
mosman si mosmoina, V. musmul.
mosmonesc, V. moscondesc.
rnosneag in., pl. egi (din * mosineac.
dim. slay de 'forma lui chiskag. Cp. cu mos-
nears. Fam. Uncheaa, om Man. V. baba.
most:a:lac& 1., pl. e (d. most, edict% mita
care se (IA de pomana la moai". Cp. si cu
rus. marbika, dim. d. mand, pungA). Mold.
sud. R. S. Ulcica de vre-o jumatate de litru:
Tiganca ceru o mosoalcd cu apd (VR. 1916,
1-3, 163).
mosnean, V. mostean.
mosnenesc, V. mostenesc.
mosnenfe, V. mostenle.
mosogaTesc si - oTesc,V. moscon-
desc.
mosoTog, V. somoTog.
mosordi si musurgT (Munt.) ai mo-
sIngT si -undi (Mold. Trans.) n., p1. oaie
(lat. nuts ardneus, un fel deguzgan de ctmp,
d. mus, guzgan, si ardneus, painjin ; vit. pv.
musaragno ; fr. [d. lat. mus al-dried], musa-
www.dacoromanica.ro
MOT
raigne ; sp. Muse:tea, pg. musaranho. In-
tti s'a zis *nisdrif lea rile d. ardneaJ,
apoi jpin schimbare de sufixj musdroi si
[pin asimilarea vocale:or si infl. lui misun,
musinl, mosorol s. a. La Inceput s'a aplicat
acest flume &tit& (cp. Cu it. toporagno, d.
lat talpa, ctrtita, al ardnea, painjin ; cp. Si
cu pr. taupo, ,cIrtilti" si mus araneus"1,
apoi movilite) de pamtnt (acute de ia. La
Mi$1111, hlrciog", numele a trecut de la
graragioara" fa hIrclog"). Movilita de Pa-
mint Malta de ctrtite si de tumid sail si de
oameni (ca semn).
mosoroTesc v. tt. (d. mosoroi). Mont.
Gramadesc pamintu in forma de moaorol
(tn prejuru unei plante).
mostean si mosnean m., p1. eni (vsl.
matind, bg. maten, puternic, adica tmpu-
ternicit, stilptn, din rad. mog-, de unde si
po-moj-nic si germ. mogen, a putea, ver-
mdgen, putere, avere. vermachen, a lase
moatenire. V. mos). Veda. Moatenitor (V.
fat 1). Apoi. Munt. Razes. Fern. -eanca,
pi. ence. Plna pe la 1700 s'a zis si most-,
si mosn-, tar pe urns numai mosn-
meglas, colon.
(Glur. 120). V.
1) mostenesc gi mosnengsc,-eas-
ca adj. De mosnean, de raze*: (Marini mos-
nenesc.
2) mostenesc al (vechi) mosnendsc
v. tr. (d. mosnean, mosnean). Capat pin mos -
tenure, tml ramtne de la un mort: a mos-
teni de la paring o casd, (fig.) un talent,
o boald.
mostenfe si -nenie f. Vechi. Moatenire,
lucru moatenit.
mostenire f. Actiunea de a moateni,
ereditate. Lucru moatenit. V. patrImonla,
succeslune.
mostenit, -a adj. Obtinut pin moste-
nire. Congenital.
mostenitdr, .oare adj. si s. Care
moateneate. erede, clironom. Fam. Fla: I
s'a ndscut un mostenit or.
mastina f., p1. i(vsl. *nrokina,d. moea,
balta, "wall, a uda. V. mocIrla). Mold. (Pc.).
Timp neguros si ploios.
mostolca V. mdtilca.
mosulica m. Fam. Vocativ d. mos.
mosuncST, V. mosoroT.
motan rn. (dim motoc pin schimbare de
stills). Est. Coto), masculu pisicii In Ban.
al Olt. mirtan al -ton.
motangl m pl. el, si m. Motan mic.
matca 1., pl. i (d. vsl. molati,a depana,
de unde si strb motka, prajina, motovilo,
, vIrtelnita; rus. mot6k, gen. motka, seal. V.
mitca). Vest. Scul. V. vTarba.
* motet n., pl. e (fr. motet, dim. d. mot,
cuvInt, lat. mdttum, grohait, de unde
vine si it. motto, dim. mottetto. V. motto).
La catolici, bucata muzicala religioasil vocala
compusa dupA cuvinte liturgice latine.
 837
MOT
* motiv n., pl. e (lat. molleus [adj.], care
servepte la mipcare, d. move're, motum, a
mipca. V. motor). CauzA determinantli,
ceia ce te Impinge sh fad ceva: a te supdra
lard motiv (V. mobil, pretext). In arta,
subiect de compozitiune. Muz. Fraza care
se reproduce cu mid schimbArl inter) bu-
cad pi care -i da caracteru.
' * motivezv. tr. (fr. motiver, it. motiv are).
Prezent motivele, arAt cauzele: elevu moti-
veazd o absent& Servesc de motiv, justific:
nimic n'a motivat aceastd masurd. Fats
profesoru motiveazd absenfele elevului. Co-
rect e: profesoru scuzd absenfele elevulut.
motlica si modlIcA, moteeca (pl.
ca piroscd) ai moetelcit 1., pl. i (rut,
matoeka, a, I. Cp. pi cu mot, motor, motoc,
aomoltoc, holmotoc ai pot. motolka, om scund).
Motoc, ghem, unflaturh : ce e motilca ceia
In buzunaru tad T Chist, broasch, bolfA.--Si
motoaeca (Mold.) pi tomoaaca, pl.
ca motoxer (Munt. vest. VR. 6. 4, 13),
yi nadlIca (Trans.Sonfalail). V. co 'cot°
pi mieciii.
motIntan .nt6c, V. natintoc.
raotde m. (rut. mitok, rus. moldk, dim.
d. mot, cater. V. rotor). Est. Rar. Malan:
motocu nu -$t afla locu. (P.P.).
motocel m., pl. et (dim. d. motor). Mold.
Mot, canaf, ciucure. Motan. mic. P1. Chercuri,
trifol de ctmp.
* motocicleta 1., pl. e. (molt,- din mo-
tor si -cicletd din bi-cicletd). Bicicleth cu
motor.
motoflete m. Maid. Fain. Motolog.
motohia m., pl. tot apa (ca pi mdldhald).
Vs. Om hursuz.
motoldg, -ottga s. si adj. (din * mu-
tolog, adicA mut"). Sud. Mototol, blegan,
budulac, prost : eattun motolog (Neam. Rom.
Lit. 2, 810). La Bz. gi motofdi, -Dela
(amestec din motolog mototol). V . m utift-
* motor, .oare adj. (lat. minor, -arts,
I.matrix, mipatar, d. movdre, mottim
a mipca. V. motiune, mobil, mut 2).
Mipchtor, care pune in mipcare: apa e forfa
motoare (ai mai des motrice) a acestei ntorl,
muschit motori ai ochilor. S. n., pl. oare.
Lucru care produce mipcare, ca apa, o mapind
on alt-ceva. Fig. Cauza de actiune. agent
mischtor : interesu e motoru acestel intre-
prindert, acest om e motoru acesteisocietafi.
Bicicletd cu motor, motocicleth. Ca adj.,
fem. e mai des motorice.
* motorizez v. tr. (d. motor). lnzestrez
cu motoare (vehicule automobile): a moto-
riza o artilerie. V. mecanizez.
moteecti fi caeca, V. motile&
mototol n., pl. oale (d. mototolesc. Cp.
$i cu ung. motola, vIrtelnitA). Mont. B01,
ghem, ghiomotoc,lucru mototolit: a face bas-
mazia, rufele, hainele mototol. Adv. A cadea
mototol, a cAdea gramada, grAmadit, fare pu-
tere. Adj. Motolog, fare energie : om mototol,
femete mototoald, V. fofoloe.
www.dacoromanica.ro
MOV
mototolesc v. tr. (d. mototol sad in-
vers; ung. motatalni, a depana; ceh. moto-
liti se, a se Invirti). Vest. Botesc, stric ne-
tezeala: a mototoli o hirtle, o Mind.
motroeese, V. maltrifieesc.
mote-Una f,, pl. e (lat matrons, comma,
de unde s'a fAcut * matrund, apol motrund
Cp. cu band, cunund). Mold. Fam, Femeie
prea Imbrobodith. Adj. Pere ai prune mo-
trune, un fel de pere pi de prune albe mai
marl. Si ca masc.: an prun motrun (Cp. cu
mere domnesti, pere pergamule, fasole co-
come). In nord motroTna. V. Mc°.
toemenez mironosita
* motto n. !Ara pt. sad pl. moituri (it.
motto. V. motet). Proverb sad altA cuge-
tare push In fruntea unci opere literare sad
unui articul de ziar.
mot n., pl. urt (cp. cu it. mazzo, bucket,
pi cu rom. bof hot Existh bg. moc ?).
Creasth de pene, citif de pene sad de par,
cum are phunu, ciocirlanu sad cum !pi
lash unii oameni. Fig. A fi cu mot, a avea
mare IndrAzneald, marl pretentiuni, tuped.
Mont curcanului, o phintA erbacee poligo-
nace ornamentalh originara din India (po4i-
gonum orientate). V. Oa.
mbigel si -Tesc, a -i v. intr. (ung. moc-
canni. Cp. cu Wit), Vest. Clatin rapu de
somn, pirotesc, picur.
motAila m., gen. al tut. Fam. Omu care
tot mothie.
motet, -it adj. (d. mot). Cu mot : cto-
cirlanu e mofat. Fig. Pretentios, Inginfat,
obraznic. A te crede mai mofat de cit alfii,
a te crede mai breaz, superior.
* motitine f. (lat matt°, -anis, d. movdre,
motum, amisca V. motor,co-, e-, loco-
si.pro.motlune). Impulsiune care deter-
mina o mipcare. Propunere Muth de un
membru intro adunare deliberanth : a vota
o mofiune. Gram. Formarea femininului din
masculin pi lovers, ca domn-doamnd, Ro-
man-Ron:Med. V. flexiune.
motdc n., p1. oace (dim. d. mot). Mot
care atirnh. Monica, mototol, ghem. Mold.
Coca conci. Munt. est. A -It abate (sad a-fi
vent) morocu, a-ti veni gust de cearth. V.
bizdic.
motpan, -eh s. (pot. mospan, mosci pa-
nte, marite domn, domnule I V. pan). Motel.
Fam. Filfison, fudulachi. V. eleahtfi.
movIla gi (vechl) moghila f., p1. e (val.
mogyla, rus. rut. mogila [pron. pi -ght- st
-of-1, d. gep. * mogila [de unde gl rom. md-
gurdJ: strb. mogila, gomtla, alb. gamine).
Morman provenit din saphturd on din alt -ceva:
fnovild de WM, de grid, de petre, de bunt.
InAltatura, dtmb, holm : mitropolia din Bu-
cureatt e asezatd pe o movild. In Olt.
=Mid (dupe slrb.), pl. L V. gorgan, mo-
mle.
movilese v. tr. (d. movild). Rar. Adun
In forma de movilh: a movili pelmintu.
movllita f., pl. e (dim. d. movild), Mo-
vila mica,
 838
MOV
movihiT n., pl. oak (augur. d. movild).
Movila mare.
mdzii f. (cuv. chinez). Med. Revulsiv.
care consists de ordinar dintr'un mic sul de
bumbac scarmanat care se aplIca si se aprinde
pe pele, ceia ce azi se face foarte rar (V.
pleaoca 2).
mozac, V. posat
pi 1) 4, mosaic n., pl. e, si (ob.) -Ic pl. art
(it. mosdico si musdico, fr. mosatque, d.
mlat musaicum, cl. musivum, mozaic, mu-
sivas, de mozaic, d. musaeum, gresit 11d.
musdum, templu al muzelor, museuf, de
muse, d. vgr. muselon, muzed" si mozaic" ;
ngr. (dupe fr.) mozalka. Cp. cu arhiva). Par-
doseala on suprafata de parete compusa din
petricele sau bucatele de small asezate ca sa
formeze figuri on Ia IntImplare Fig. Opera
literary sad si muzicala sat) on -ce lucru
compus din multe bucati Austro-Ungaria
era un mozaic de popoare. V. ghlveCT si
psIfoaTe.
2) mozaic, -it adj. (d. Moses, forma
latipa a tut Morse, legiuitoru Jidanilor). Ju-
daic, jidanesc. Adv. Jidaneste: a se inchina
mosaic.
* mozalcar m. 'Aerator de mozaic, ar-
tist to mosaic.
mozaist, -A s. si adj. Mozaic, judaic,
partizan al legit Iui Moise.
* mozalzm n. Legea lui Moise, judaizm.
mozavir m. (turc. [d. ar.J mllzevvir).
Vechi. Rar. Calomniator. $i ca verb mo-
zavIresc, si ca subst. mozavIrie si ca
adj. mozavirnic a cuvinte mozavirnice.
mozgolesc, V. mizgalesc.
mozdc si (Meh.) mosdc in. (cp. cis mo-
zoc). Olt. Dulad, zavod. Nume de clue (rev.
I. Crg. 13, 115). Fig. Copil tacut (mozac).
Mold. Prichindel.
mozolesc v. tr. ung. majzolni, a mo-
zoli ; rus. mozOliti, a face bataturi, d. mo-
z6lf, batatura, calozitate, d. vsl. mozolt, vi-
Whale, rtie ; ceh. mozoliti, a osteni, a chi-
nui, pol. mozolid, a supara). Morfolesc, mos-
colesc, rod cu gingiile, cum fac copiii si EA-
Mull care n'ad dinti baba mozolea o coala
de pine.
mranIto 1., pl. e (vsl. mranica). Sad.
PatnInt vegetal negru foarte bun p. agri-
cultura.
mranitoz v. tr. Amellorez cu mranica.
mranitds,-oasa adj. PIM de (saa com-
pus din) mranica: pamint mranilos.
roreraftj&..(vest) si mreija (est) f. pl. mrejf
(vsl. bg. mrreia). Rates, plasa de prins pe to
(nAvod, ciorpac, voloc s. a.) sail muste (ca
pima painjinului).
mrefinti f., pl. ene (vsl. bg. mrtena, d.
lat muraena sad vgr myraina. V. murena
si morun). Un pesie ciprinoid albicios care
poste ajunge piny la vre-0. 5 kg. (barbus
$i breanft (1Ifov, Coy. Mac.).
si railroad (Serbia) si umbread (M-
aud).
www.dacoromanica.ro
MUC
mrejosc v. tr. (d.mreJd). Impletesc In
forma de mreja. Fig. Uneltesc (urzesc) in-
trigi, comploturi s. a. $i mrejulesc.
mubaTa f. (turc. mubata, d.ar. mubale'a).
Vechi. CumpArare de grIne si of p. statu
turcesc. Si mumb-.
mubaTeglif si (ob.) mumbaTegid n
(turc. mubatagy, din mabate'aky). Vechi.
Comisar turcesc tnsarcinat sa cumpere grine
si of p. statu turcesc. Si bumb -.
muc m. uzitat numal la pl. (lat. mucus
si maccus, muc, vgr. myktir, nail; it. nide-
colo, muc, pv. moc, vfr. moche, cat. mock,
sp. moco, pg. monco). Substanta cleioasa
care se scurge din nas. S. n., pl. urf. Acea
parte a fitilului care arde. Rest de lumtnare.
Economie de mucurt de laminar', economie
la lucruri firs valoare.
mucadin n., pl. art (turc. [d. ar.] muka-
dem). Vechi. Un fel de stofa de matasa p.
brlie si turbane.
mucaTesea f., pl. ele (turc. [d. ar.J mu-
katese, comparatiune, analogie, proportiune).
Vechi. Un fel de bir In grIne (zaherea) care
se dadea Turciii
mucalit, -a adj. si s. (turc. ar. mukal-
lid, part present d. ar. taklid, a imita).
Fam. Comic, bufon.
mucalltlic n., pl. art (turc. mukalltd-
lik). Fam. Comicarie, bufonerie.
mucaremea f., pl. ele (turc. [d. ar.]
mukareme, (mare). Vechi. Rar. Mucaren.
mucarer al -el n., pl. uri (turc. [d. ar.)
mukarrer, confirmat, d. karar, stabilitate, sa
takrir, raport V. carar si tacrIr). Vechi.
Confirmarea domniii din partea sultanului
Ia un an o data (mucareru cel mic) sad la
trei (mucareru cel mare), obicel introdus de
Mihail Racovita. Firmanu acestei confirmart
Biru platit de popor cu aceasta ocaziune.
mucarnite f. pl. Olt. Vecht. Mucari.
mucava f. (turc. mukava, d. ar. makav-
va ; ngr. mukavds. bg. -va). Carton.
mucaresc v. tr. Tal sad rup mucu lu-
intnarilor.
muctirT f. pl. (d. muc). Foarfece de taiat
mucu lumtnarilor arse pe and era') lumtnari
de sad.
mucttrft n., p1. art. Luarea (taierea, ru-
perea) mucurilor sad (la tutun) a mugurilor,
a bobocilor.
mticed, -A adj. (lat. macidus ; pv. muidei
fr. moite. V. muc). Stricat sail acoperit de
de mucegai.
mucegaT n., pl. art (d. muted Ica pa-
tregatd. paired si ucig d. acid] sad lat.
muctcdlla [d. * mdcicus lid. macidusL de
unde it moccicdglia). Substanta mucilogi-
noasa alba, cenusie sad verzie care se for-
meaza la umezeala pe corpurile organice
(brinza, pele, lamb, vin s. a.) si care se tom-
pune din diverse specil de ciuperci micro-
scopice care vegeteaza pe acestc corpurl ca
saprolite sad parasite productnd In acelasi
MUC
- 839 -
timp putrezirea Ion Ast-fel de ciuperci stnt:
macor macedo, motor racemdsus, aspergillus
glaucus, penicillum cdndidum penicillum
glaucum.
mucegATesc v. intr. (d. mucegat). Mu-
cezesc, prind mucegaL
mucegliTos, -clash adj. Rar. Muced
mucenic m. (strb. muCenik, rus. mziee-
nik, .vsl. moneeniktl, d. monka, munch. V,
munc6.).. Martir al credintei creotineoti.
Co lac facut la sarblitoarea celor 40 de muce-
Wet (9 Mar lie), nurnit s finfisor (Mold.) of
bradds (Olt.). In Munt. maTicinlc,
(dupa bg. mtleenik). Fern. mucenicit of
(vechi, d. strb. mucenica, rus. mticenica)
mucenita. Cp. cu ucenicd.
Mucenicese, .easca adj. De mucenic.
mucenicie f. (d. mucenic). Martirld.
mucezeala f., p1. elt. Actiunea de a
mucezi. Mucegai.
mucezesc v. intr. (d. mated). Mucega-
esc, devin muted.
muche I. (d. lat. a/Wu/us ltd. nuitllus,
mutilat, truncheat. Din fem. matula s'a Mcut
* mutla, mucla, muche, ca si whie, veche).
Acea parte a cutitului (toporului, sabiii) care
e opusa ascutioului of nu poate taia. Cant,
acea parte a unei caramizi, unel lespezi,
unui dulap care e opusa latului: cdrdmida
are patru muchi. Muchea dealului, culmea
dealului. Oglinda cu muchi, oglinda cu
muchile Mate In forma de unghi obtuz (fr.
biseau).
muchealemeit (chea dift) f., p1. ele.
(turc. ar. miikialeme). Sec. 18. Conferenta,
deliberate.
muchelef adj. m. (turc. ar. mtikelef). Sec.
18-19. Elegant, fercheo. V. zarif.
mucher n., pl. e (d. muche). Est. GrInda
cu doha muchi, numithsi taban. Rtndea mare
de Mcut muchile scIndurilor.
mucTc, V. muse.
*.:muclIfigIne f. (lat. mucildgo, -dginis).
Substanta cleioasa care exists mai in toale
vegetalele.
* muellagInds, -oasft adj. (lat mu-
cllaginosus). Mucus, viscos, cleios, care are
consistenta substantelor mucoase.
mucos, -oils& adj. (lat. mucosus, pv.
moucos, cat. mocos, sp. mocoso pg. mon-
coso. V. muc). Carula-1 curg much: copil
mucos. Mucilaginos, care searnana a muci:
membrand, secrefiune mucoasd. Fig. Baiat,
Briar pretentios: tocmat to vret sd acid
ursu, mat mucosule ? S. f. Membrani care
captuoeote oare-care cavitati ale corpului
animal oi care e acoperita de o substanta
cleioasa mucoasa stomahulut.
* mucozitate f. (d. mucos). MucL sub-
stanta ca mud', substanta secretata de mu-
coase.
muds 1., pl. e (turc. (d. it muda, schim-
bare?). Dobr. Niote sfori de facut pima
(vela) mai mica chid bate vIntu prea tare.
www.dacoromanica.ro
MU!
muctmel n.(germ. mund- mehl. V. croc-
mala). 01t. Faina cea mai alba. Alb ca
mudmelu, foarte alb. (La Pantu mutmel, acc
de Tkt. -di, un fel de grit', grid mdale, tri-
ticum dicdecum). V. pleat.
* muezin rn. (turc. at. muezzin). Preut
musulman care, din turnu geamiii, anunta
credinciooilor ors gugaciunii
mufluTesc, V. musluTese.
mufiuz, V. moll-.
muftia m. (turc. ar. mufti). Prelat musul-
man (Marele tnuftiii se nume5te seic-ul-is-
lam). Vechi gi muhtiU.
mugese v. intr. (lat. mugire; pv. pg
mugir, vfr. moire, sp. mujir). Strig, vorbind
de bol, vaci oi lei. Fig. Gem racnind : a
magi de fade, de durere. Se zice despre
huietu vintului si apei: vintu, valurile mu-
gem?. V. vijiT, pleoscaT.
muget n., p1. e (d. lac mfigitus, cu ac-
centu schimbat duph geamat, grief). Stri-
gat de boa sail de lea. Fig. Geamat, !tenet:
muget de furie. Vtjtit, pleoscait: mugetu
vintulul, al valurilor.
mugur m. (alb. =gulf, mugur). Boboc
din care se dezvolta frunzele.
muguros, -oasift adj. (d. mugur). Cu
muguri multi : un zarzilr muguros.
muhafiz m. (turc. ar. muhafiz). Vechi.
Rar. Comandant de cetate turceasch.
muhaTer si muhair n., pl. art (turc.
muhayer, d. ar. mohayar). V. mohair.
muhaserea 1., pl. ele (turc..ar. muha-
sere). Vechi. Rar. Blocada.
muhemat n., pl. urt (turc. ar. mithem-
mat). Vechi. Rar. Munitium, proviziuni. $i
muhlu -, muhi -, mlhi-.
muhtid, V. muftis.
muhur n., p1. e (turc. ar. milhlir, sigil).
Vechi. Rar. Sigil.
muhurdan, V. buhurdan.
muhurdar m. (turc. mlihurdar. Cp. cu
ciohodar). Vecht. Pastratoru sigilului suite-
nului sail domnului
muhzar-aga f., sad -Aga in., gen. oi
pl. ca aga (turc. muhzyrago). Vecht. Sef de
ieniceri (El ti aresta pe vinovati oi inspecta
Inchisorea publica de la palatu marelui vi-
zir. Tot el ti punea domnului cuca In cap, ca
semn ca face parte din corpu lenicerilor).
muTa, V. moT 10 2.
maTca f. (din mdmuicd, dim d. mamd).
Olt. Maica (mai mutt ca interj. de mirare sad
deadmiratiune : Muted I Muicd I Ce ploate
muTeratle, -á adj. (d. mutere). Feme-
iatic, afemeiat, prea doritor de femei.
muTercana f., p1. e. Mulere antipaticii.
muTercea (ea dift) s. fad pl., gen. al
lui. Fam. Epitet unui om mueratic.
1) muTere f. (lac mutter, -Wris, tad.
kris, femeie maritata ; it. moglie gi rar mo-
MUI
- 840 -
glidra, nevastA ; sard. muzere, pv. pg. mot-
her, vir. mailer, cat. miller, sp. muter).
Vechi. Ad pop. (arta iron. despre o femeie
rautacioasa). Femeie. Nevada.
2) mutdre f. Actiunea de a muia.
muTerdsc,-easca adl.\Iron. Femeiesc,
de mulere.
muTerepte adv. Irons Femeieste, ca mu-
lerile.
muTerat n., pl. ad. Iron. Multime de
muierl.
muTerngca f., p1. ca pima. Fam.
Mulere mica, femeiusca
mujar, V. molar.
mujdea f., pl. ele (turc .[d. pers.] mIljele,
veste buna ; ngr. muzdds). Vechf. Azl Jam.
Veste nostima ori stranie. V. muntea,
zvon, pilula.
mujdegiii n. (turc. maideet). Vechi. Cel
ce aduce o veste buna.
1) muldeT tn. V. mbscoT.
2) muldeT n. V. mojdeT.
mujluTesc, V. munluTesc.
1) mull V. mil.
2) mill n., pl. art (germ. mull), Mold. s. a.
Tulpan mai des 5i mai fin (topit)decalitatea
cea mai buna din care se faceaS fuste. De
pe la 1900 e Inlocuit de pone). In Munt.
mein&
muiatru, -A a. si adj. (fr. muldtre, d.
sp. mulato (care vine d. muk, lat. mains,
cattrj). Cored, nascut dintr'un alb sl o nea-
gra sail dintr'un negru si o alba. V. metis.
mulatesc v. intr. (ung. mutant). Trans.
Chefulesc, petrec.
males, mulcu, 6l rnuicomdsc, V.
molds, V. molda.
mulg, mule, a mtlige v. tr. (lat. mill-
ere [pop. malgerel, mulsum, vgr. amelgo,
germ. melken, molk; it. miingereai nuignere,
pv. molser, sp. mulger. pg. mungir. V.
zmuig). Trag laptele din uger : a mulge
vaca, a mulge lapte. Fig. Exploatez farm mita:
Jidanli mulg Tara.
mulgare f., pl. an (d. mulg). Dale care
cla lapte dupli ce 1-a murit mielu ori i -a
lost lust (Sin. cu aplecdtoare). Puscaru
ctli pi forma mulzare (contaminath de
mlnzare), uzitata numai la pl. V. pficulni .
mulgatoare f.,p1. ca ursitori, rar - oare.
Vac& care se mulge, nu stearpik: ici mulgd-
kare, dincolo sterpe (Sadov. VR. 1911, 3,335).
mails n. pl. ltri. Aefiunea de a mulge.
Timpu ctnd se mulge.
mulsofire 1, pl. orf. Muls, acjiunea ql
timpu mulsului.
mult, -A adj. (lat. mantis, malt; it. motto,
sic. multu, pv. moot, vit. molt, moot, cat. molt,
sp. mucho, may, pg. muito). In mare numar
ori cantitate : multi oament, multe lucruri;
multd lame, apd. Mat multi, elfl-va, un
numar indefinit. N. p1. Multe lucruri: inva-
www.dacoromanica.ro
MUL
falif ;lid matte. A nu VI multe, a nu um-
bia cu formalitafi, a termina lucrurile ener-
gic : acest prefect nu stie multe, si de aceia
toll ti Wel de fried. A to supAra upor, a lovi
tndat4: fereste-te de nebun, cd nu stie matte.
Adv. In mare cantitate, cu mare Intensitate,
tare, foarte : a plosiat mutt, mutt and mir.
Timp tndelungat, mult timp: apa a curs
mull, mull am rdbdat. De mult, cu mult
timp In ainte, de mult timp: stiam de mull
(sail : de demult). Cu mult,rcu mare dife-
renfa de timp, de grad : stiam cu mutt (timp)
in ainte, 1-a intrecut cu mult. De muite
orT, adese-orl, des. De mai multe orT,
de cite -va ori. Mutt qi bine, ori-clt timp :
po/1 ad bar mutt si bine : nu ft se va des-
chide 1 Mat mult orT mat putln (sail si :
mult, putin), Intru clt-va, Inteo oare-care
masura, cam: acest (dran e mat mutt orf
mai pufin instruit. Cel mult, maximum,
to cel mai rail caz : acest mogneag a-e cel
mutt 89 de ant. Interj. Ce/ ell de 1: Mutt e
duke mierea I Mutt e bine aidl Mull esti
prost, mail
multicel, -cicA adj., pl. ref, cele. Fam.
Cam mult, multisor. Adv. Am asteptat multicel.
multicolor, -a adj. (lat. multicolor,
-dris). De multe color!, policrom : /Lori multi-
colore.
* multlflar, -A adj. (lat. multif taus).
Bot. Cu multe flori: peduncul multiflor.
multifdrm, -A adj. (lat. multiformis).
De multe forme, polimorft cristale multi-
forme.
multilateral, -a adj.(mult §i lateral.
V. uni-lateral). Cu mtilte laturi : culturd
multilateral&
multiplic, a -A v. tr. (lat. multiplico,
-dre). inmulfesc.
* multiplicabil,-A adj. (lat.multiplicd-
bilis). Care se poate multiplies.
multiplicand n., pl. e (lat. multlpli-
candus, subInf. tuimeruk). Aritm. inmulfit,
numar care trebuie Inmuijit cu altu.
* multiplicator, -oareadj. Care multi-
pilaf. S. n., p1. oare. Aritm. Inmultitor, nu-
maru care II Inmulleste pe situ.
* multiplicatiane f. (lat. multiplicdtio,
-Mk). Actiunea de a multiplica, trimulfire.
Si -atie si -are.
multiplicitate 1. (lat. muitiplicitas,
-dlis). Mare numar: multiplicitatea Jormelor
cristalelor, a legilor.
multiplu, -A adj. (fr. multiple, it. mil-
tiplo ; lat. multiplex [ca simplus, duplus al
simplex, duplex)). Care nu e simplu: ches-
tiune multipld. S. m. Aritm. Carg-I confine
pe alto de an numar oare-care de ori : 20
e multiplu lab 5; In sistema metrics, ma-
sura care confine de 10, 100, 1000 de or!
unitatea, ca chilometru fafA de metro.
multind.r, -oars adj. (d. mutt). Fam.
*
Cam mutt multicel. Adv. A lipsit multisor,
a plecat de multisor. P1. mulfisori (d.mulff),
mullisoare. Is cam multisorl afard (est),
e cam ger.
MUL
- 841 -
* multIvelv, -A adj. (mull ai valPd. V.
bi- si uni-vale). Zoo/. Care are mai multe
valve : scold multivalve.
multAmesc (est) $i multumesc (vest)
v. intr. (din *mul(dnesc, d. multi ani, adica
urez cuiva sa traiasca multi ani). imi arat
pin vorbe reCunostinta p. o tnclatoriref o
binefacere, .un dar : i -a multdmit cd 1-a
scdpat de prlmejdie. V. tr. Rasplatesc, re-
compensez: boieru I-a multdmit c'un gal-
ben. Satislac, las multiunit: acest rdspuns
I-a multdmit. V. refl. It multdmit, nu pre-
tind mai molt : Warm Roman se multd-
Meste cu puffin. Foarte multlImesc 1 expre-
siune de multamire de multe ori- ironica si
de refuz. Vechi gi -Imesc. Azi to Trans.
si multam, multamesc I
multAmire f. ArAtarea recunostintel pin
vorbe. Rasplata, recompense. Satisfactiune,
bucurie, pliicere : soldmi erad plidi de mul-
tdmire de ceia ce le spusese generalu.
multdmit, -A adj. Satisfacut, care nu
pretinde mai mult,vesel, fericit: bdtrInu era
multdmit vazihdu-si toff lid la an loc.
multamita f., pl. e. Multamire, rilsplata.
Gratie: multdmitd tie, am scdpat.
multamltdr, ...pare adj. Satisfacator,
care te multameste: rdspuns multdmit or.
multesc, V. frimultesc.
multie §i -ire 1. si -ft n., pl. art. Vechi
Muliime.
multime f. (d. mull). Mare numar, mare
cantitate, gramada : o multime de oameni,
de bani, de case, de pdmint. Gloata, vulg,
prostime,multime de oameni: omu nobil nu
cautd aplauzele multimil. 0 multime,
mare cantitate : erazi o multime. Mult timp:
am asteptat o multime.
multinprY, V. multiaor.
mama', V. mama.
mumbaTa, mumbalegfd, V. mub-.
mumbanir si bumbanir m. (turc. rd
ar.) mabasyr, usjer, agent, delegat ; ngr.
bumbaslri, strb. mabdir ai bumbair), Vechi.
Agent politienesc p. a incase banii si a face
sa se execute pedeapsa (armasel, ceaus).
La Cant. mTubstair. V. efocoT, taxi-
dar.
mumgiti, V. mungld.
* mumie f. (mlat. mtimia, it. manimia,
fr. momie, germ. mumie, d. ar. mumia, care
vine d. pers. mum, ceara. V. mungld). Ca-
davru Imbalstimat la vechil Egipteni. Fig.
Persoana foarte slabs si urlta. Mumiile
Egiptenilor Is cafe,nii tnchise si chear negre
lucitoare, uscate, dure $i all to miros aro-
matic particular. Ele-s tnfasurate to fasil care,
to cursu timpului, s'au I'M de corp ca cum
ar face parte din el. Fata e bine conservata,
si une-ori ochii 41 mai pastreaza forma. De
ordinar, ele-s tnchise in laza- de lemn vap-
site vial, pe care e pictat un cap, care, In
unele cazuri, e portretu modultd.
* mumific, a -a v. tr. (mumieai fic ca'n
edi-fic). Prefac in mumie. Fig.Slabesc qi udtesc
fault,
www.dacoromanica.ro
MUN
mumular, V. mAmular.
mtinca f., pl. 1 (vsl. monka, rus. nulka. V.
mucenic). Chin, suplicial, tortfira: muncile
iadulul. Greutate, dificultate: cu mulid
mimed am fdcut asta. Actiunea de a munci,
de a lucra lucruri grele manuale sad $i in-
.telectuale, lucru, lucrare: munca cimpului,
munca unui hamal, unui propsor. Mundt
silnicd V. silnic. V. $i claps, robotis.
muncel n., pl. e (lat. monticellus, it.
monticello, fr. monceau, sp. tnontecillo). Est.
Munte mic, deal mare. in vest muocel
(din * munticel 2).
munceinitA f , pl. e (vsl. moadedica. Cp.
cu velnitd, virtelnifel). Veda: Locu munclior
(chinurilor) In lad.
muncesc v. tr. (vsl. moneiti, sirb. mudti,
rus. m/Witi). Chinyiesc, torturez : constiinla
necuratd li muncea. V. intr. Lucrez, tmi dstig
plea, execut o lucrare: tardtai muncesc la
amp. V. refl. 1mi dad osteneaI5, ma chinu-
m'am muncit trel zile pin'am dres ma-.
iesc :
sum. Md muncesc Cu gIndu, ma tot gtndesc
la ceva ca sa mahotarlisc, casAaflu.
muncit, -A adj. Chinuit, torturat : om
muncit, viald muncitd. Ctstigat cu munca :
bani munctli A fl muncit de un glad, a te
urmari o idee.
muncltdr, -wire adj. Care munceste,
harnic, activ. Subst. Lucrator, mai ales cu
bratele.
mundir, V. mondir.
mungid m. (din mumgid, turc. mumgu,
d. mum, pers. mum, cead. V. mumie).
Vechi. Lumlniirar (fabricant on vInzator). V.
lorga, Negot. 177.
mungerie f. (d. mungia). Vechi. Lumt-
nararie.
municipal, -A adj. (lat. municipalis).
Relativ la municapalitate, la primarie : ad-
ministratiune municipald. Consida munici-
pal, consiliu comunal, al primariii.
munIcipailtate f. (d. municipal). Co-
muna, primarie : serYlciu municipalitda
Totalitatea functionarilor municipal. Locu
primariii.
municipalizes v. tr. (d. municipal).
Prefac In municipal, supun administratiunii
comunale.
municipid n. (lat municipium,munici-
pia, d. munus, sarcina, obligatiune, dar, si
cdpere,a lua. V. principld). La Romani,
ora' supus autoritatii Romel 5i care participa
la drepturile cetatenesti, dar se guverna singur.
* munIfic, -A adj. (lat. munificus, d.
munus, dar, si fcicere, a face. V. magnific).
Darnic, generos. Adv. Cu munificenta.
munificent& f., p1. e (lat. munificeutia).
Darnicie, liberalitate.
munitionar m. (d. munitiune). Apro-
vizionator (cu alimente).
munititine 1. (lat. manilla,. -finis, In-
tArire, d, munire, a triad). Echapament de
rAzboi al unui soldat. Pl. Proviziuni de raz-
MUN
- 842
bra (arme, halne, alimente) munitle.
$i
Pop, amnnitie gi arnonitle (rus. amu-
nictia).
manta m. (lat. Tons, Watts, munte : it.
sp. pg. monte, vsp. muent, pv. fr. mont,
cat. mud. V. mondir). Mare riclickura de
pabInt naturals, ca: Ceahtdu,-Omu s. a. Pl.
Sir de munti, ca Alpii, Carpafit s. a. Fig.
Mare gramada: magi de grill. Un om cit
un munte, tut om Malt pi robust. Manta de
pietate (it. monte di pieta : monte, depozit",
pi pieta, mile "), apezamInt de Imprumut pe
amanet fBrA dobtrida supt controlu statului
p. a fed' poporu de exploatarea carnatarilor
(Primu munte de pietate s'a Infiintat 4a Pe-
rugia, In Italia, la 1462, ear In Germania Ia
Niirnberg to 1498). Prov. Mode ea munte
se'ntilneste, dar Inca om cu om, e posibil
sfi to mai IntlInepti cu cineva dupe mat
colnic, deal, climb, ma-
mult Limp. V.
gura.
munteen, -ca s., pl. ant, ence. Locuitor
de la munte. Roman, locuitor din Muntenia,
S. n., p1. initz. ene. /1ntu de nord (Munt.
vest). V. Ont.
muntenesc, -easca adj.AI locuitorilor
de Ia munte : port muntenesc. Din Munte-
nia, al Munteniil: pronunfare munteneascd.
munteneste adv. Ca loeuitoril de Ia
munte : imbrdcat munteneste. Ca locuitorii
Munteniii : a vorbi munteneste.
muntos, -oasa adj. (lat. mon(osus si
montuasus). Plin de munti : locuri muntoase.
murichT, V. mfinunctif.
muntina, murtina gi munane f., pl. /
(lat. molo, -anis, derivat din indict, murk
dede moarA ", de unde s'a dezvoltat Int.
de grarnadA, proeminenta", ca to cele-lalte
limb1 romane). Trans. Maram. CununA de
mireasA. %art pisc.
mundaa, V. MAMMA.
P 1) mur m. (lat. monis, mur ; it. moro).
Un copacel spinos rozaceil care face nipte
fructe compuse In forma de bace pi care
seamana cu smeura, dar In Ice 58 fie well,
is albastre tnchisaproape negre (rubus fru-
ticosus); o varietate de mur se numepte pi
rug (rubus caesius).
2) * mur m. (lat. mans). Rar. Zid.
murahaz m., p1. zi (turc. [d. ar.] mllrah-
has, murahhas). Vechi. Plenipontentiar, am-
basador.
mural, -ft adj. (lat. =rails, d. mums,
sid). Relativ Is zid. Plantd mura/d, plantA
ruderala, care crepte pe ziduri gi ruine. Hartd
murald, de attrnat pe Orate. Picturd mu-
raid, flicuta pe un zid. Corona nturald, la
Romani, corona In forma de zidurl °feria
celui ce se suise !nth pe zidurile unei ce-
tali asediate.
murar, V. morar.
nutria, -a adj. (d. murez). Pus in sa-
Tamura sail In otet ca 58 se conserveze:
varzd maratd. Brinzd =raid, telemea (V.
www.dacoromanica.ro
- MUR
zburat). Fig. Iron. Ud ptns Ia pale : eram
murat de ploaie. Ca un soarice murat, ud
leorcii.
I) Mara 1., pl. e (lat. nalrum, pop. mara,
a. I.; it. Fat. sp. mora, vfr. meure, nfr. mare,
pg. amora). i ructu murulut: o cofd de mare.
Ochi ca mtirele, ochi negri gi frumopi. A
astepta murd'n gurd, a astepta cIptig fats
munca, pars malalata. Amigdala (ghindurA)
la gItu vitelor. V. momIta 2.
2) mara f., pl. e gi f, ca girl (orig. nest.).
Mtn(' Mesenter (In macelarie).
3) mar' f., pL e si 1 ca guri (it. mum).
Mar. Funia care tine fix virtu antenei la
prora bard' pi care se numeste gi bank. V.
scota.
muratara f., pl. 1. Pl. Legume murate.
murdalic g1 (vechi) -rlic n., pl. uri
(turc. murdarlyk). Murdarie, necuratenie ma-
terials.
murdar, -ii adj. (turc. murdar, man -
dar [d. pers. mdrd, mort] ; ngr. tourdd-
ris, alb. slrb. murdar). Necurat, sctrnav:
stradd, hand, mind murdard. Fig. Ordi-
nar, trivial a vorbe murdare. Ignobil, gro-
vulgar : caracter
murdar. Avar murdar, avar
grozay. Adv. in mod murdar.
murdardsc v. tr. (d. murdar). Fac mur-
dar. Fig. Profanez : a murddri numele cuiva.
Vechi murdarlsesc gi - Ipsesc (ngr.
murdarevo, aor. - drevsa).
murdarie f. (d. murdar). Starea lucru-
rilor gi fiintelor murdare. Fig. Fapta sau
vorba murdard. Pl, Mated! murdare, gunoale.
murdna f., pl. e (lat. muraena, d. vgr.
nijrraina ; it. morina. V. mreana). Un
paste marin fAra solzi, foarte lacom pi care
seamana cu tiparu : Romani( apreciaii foarte
malt cameo de murend.
murex v. tr. (d. moare, lat. mina. V.
murlat). Pun In salamura sad In otet ca 58
se acreasca pi sa se conserve, vorbind de
legume: a mura castravefi, varzd. V. ma-
rinez.
I) murg, V. amurg.
2) murg, -A adj. (cp. cu lat. mauricus,
mailric, al Maurilor, at Marocanilor, popor
cu pelea Intunecatil, d. vgr. madros, ngr.
mdvros, negru; it. sp. Moro, Maur [REW.
5438]. D. rom. vine ngr. Epir mdrgkos,
alb. murk, art. murgu ; strb. murgast, bg.
mdrg (ay], rus. munigil, murg). Litre roib
pi negru : cal murg, ictpd murgd. Subst. Un
marg. Paste, Murgule, larbd verde (Iron.),
mIngtie-te c'o nAdejde zadarnica 1 V. cos-
Visa.
murgan, s. (d. murg). flume proprid
p. boi $i vac': a inflircat Murgana.
murgeate, V. amurgeote.
murgilVim, gen. al lui. Fling care, In
povepti, personifica amurgu.
murgit, V. amurgit.
murg6c1 m., p1. tot rip (d. murg. Cp
cu buhoci si drdghici). Vest. Boa murg.
 843
WIZ
murguTesc v. Intr. (ung. murrogni V.
morocanesc). Veen. Morita!, protestez.
mtot murlsit m. si it, pl. e (d. lat. murk!,
moare. V. murez). Chim. Sarea acidului
muriatic.
* murhittic, -fi adj. (d. muriat). Chin',
Vechi. Cloridric : acid muriatic.
murIbund, -A adj. (lat. moribundus,
infl. de a marl; fr. moribond). Care trage
sA moara, care e In agonia mortis.
muricTos, -oast% adj. (d. merit, ca pof-
ticlos, d. poftit). Dos. Muritor.
murio n, pl. urf. Desi§ de marl 1. V.
smeuri9.
muriter, .oare adj. Care moare, mor-
tal, supus mortii : oamenii is muritorf. Fig.
Trecator nu etern : faptele bune nu-s mu-
ruoare. Subst. Poet. Om, femeie: ce mud-
tor fericit I
1, 1) * murmur n., pl. e (lat murmur, fr.
murmure, it. mOrmore [poet.] gi Vt-
jilt de vtht, de valuri. Galagie, zgomot con.
fuz (ca 'ntr'un bilci). Protest Infundat (ca al
unei multimi nemultamite). In sec. 19
(Munt.) 5i murmura, f., p1, e (ngr. mur-
mura).
2) a murmur, a -it v. intr. (lat. miir-
muro, -dre ; it. mormorare, fr. murmurer E
rudi pin aunt cu a mormdi 0 a borborosi).
Fac un zgomot confuz si prelungit : vintu
murmurd (sau : vijlie, suferd). izvoru mur-
murd (sail; clurufe), valurile murmurd (satic
pleoscdiesc); Fig. Protestez Infundat : po-
poru murmurd contra tiranilor, a murmura
pintre dinfi. In sec. 18 si murmurisese
(ngr murmurizo, aor. - urisa). V. cirtesc.
murdT, V. moroT.
1) mews& 1., pl. e (tat. it. mursd, a. 1.).
Apa Indulcita cu miere on cu zahar, ca cea
care amine din spAlAtu fagurilor storql (rTP.
3, 9 12, 103). Acest teat e mursd, e foarte
dulce. V. med.
2) mtirsik 1., pl. e (cp. cu lit. morsum, pl.
-a, bucata mu§cata). Munt. Benghi, alunita
Malta pe fata (lipind ith emplastru negru)
p. a plAcea. Mi§ina (la dintil calului). V.
mIsIna.
mursec, a -sit v. tr. (lat. mdrsico, -dre,
mu§c de mai multe ori, d. mordere, morsum
a musca ; it. morsicare, morsecchiare, a
mu§ca putin, usor. V. mordace, :naive).
Vest. Mu5c pe ici pe tolo, vorbind de lupi gi
alte feare cind sputa vre-o vita sf o scapa.
In est mersoc : a morsocqt pdminttz
in gurd (Neam. Rom. 1915, 47, 3). Fig. A
naafi, a tot jzbi pe cineva.
murega, V. moruga.
muruTalik 1., Pl. felt. Mold. Trans. AO-
unea de a murui. Tencuiala.
murena, V. mununa.
muruiesc v. tr. (slrb. dial.mura, humA).
Mold. Trans. Lipesc (spoiesc) cu lut o casa
taraneasca. Murdaresc, mInjesc : a-li mural
minify,
www.dacoromanica.ro
MUS
musaadea f., pl. ele (turc. jd. ar.] mu-
sa'ade). Vechi. Autorizatiune, permisiune.
musaca f. (turc. [d. ar.] musaka ; ngr.
musakds). Un fel de bucate comptise din
came tocatii 5i felii de patlagele sau cartofi
sau (idea.
musafir (sud) mosaf(r m. (turc.
musafir, misafir, d. ar. milsafir, calator,
musafir, d. sefer, calitorie ; ngr. musafiris.
V. sefertas). Oaspete, acela tare vine to
vizita sau e Invitat
musafirlic n., pl. art (turf, mlisafirlik).
Vechi. VizitA. Azi. Iron. Prea multi musafiri:
slugile se plictisise de atita musafirlic.In
sud mo-. V. ospetle.
mesaT adv. (ung.. muszdj, d. germ. muss
sein, trebuie [sA fie], de unde gi pol. strb.
must, trebuie, rut. nisiti, a trebui). Trans.
Fam. (In Munt. Mold. iron.). Nurnai de at,
cu orl-ce prat, In orisce caz, neaparat : Ire-
bale musal sd plec, a xis sd vii musaf.
musaip tn. (turc. [d. ar.] mnsahib si
musahib). Vechi. Credincios intim at sulta-
nului, curtean sad tonsillar intim. $i
musahlb 5i musait.
muscat f. (turc. [d. ar.J nus5a, pop. mus-
ka). Dobr. Talisman (Neam. Rom. 6 Martie
1918, pag. 2).
1) muscat! si (mai rar) moscal m., p1.
ti (rut. Moskdlt, Rus, soldat, d. orram Mos-
cova ; pol. Moskal). Vechi. Azi fam. Rusdin
nord, Moscovit. (Fem. -Ica, p1. e). Mold.
Pop. Soldat, mai ales rusesc. Munt. Fam.
Birjar. BirjA eleganta : a teplimba in muscal.
V. gicapet.
2) muscat n., pl. e si art (turc. [d. ar.J
miskal). Nal.
muscalagfd m. (d. muscat 2). Clutha'
din muscat, naingiu.
muscatir, V. muschetai..
mascii 1., pl. Ste (lat m'dsca, musca, d.
vgr. mylske, dim. d. myla, musca ; it. pv.
cat. sp. pg. mosca, fr. mouche). Un insect
dipter care plictise§te foarte mutt oamenii
(mai ales la masa) §i vitele. Alte insecte
zburAtoare care seamAnA a muscat. Fire de
barbA 'bate nerase supt buzA. A te viri ca
musca, a to amesteca in toate plictisindu-i pe
cei-lalti. A fi rdd de mused, a suferi din
pricina mustelor (de ex., a strechiii), vor-
bind de cal. A fi cu musca pe cdctuld, a fi
ori a te simtl vinovat (pin aluziune la un
Tigan care furase miere §i fusese tnchis cu
altii blinuiti si ei fara sA fie vinovati. La In-
chisoare, judecatorul le zise : Musca se va
pune pe caciula celui vinovat. Atunci Tiganu,
fAra sA se gindeascA ce face, Mica mina la
cAciulA ca sA alunge musca imaginara,§i asa
fu descoperit In hohotele de rts ale celor
- lalti), Prot). Nu toate musiele fac miere
(ci numaf albinele), nu toll oamenii Is har-
fuel. Misina.
muscalesc, -eascA adj. Vechi. Az(
fam. sad iron. Al Muscalilor moschicesc,
moscovit, rusesc. Mold. Pop. Soldatesc Munt.
BirjAresc.
 894
MUS
muscaleste adv. Ca Muscalii. Ca mus-
calit.
muscalfme f. Ceata de Muscall (Rust)
sail de muscali (birjar1).
muscarie f. (si sic. muscarla). Mare
multime de mu5te.
musciiii, V. meschia.
* muschetar m. (fr. mousquetaire). Pe
Ia 1600, In Francia, soldat pedestru armat cu
muscheta. Muschetarit regelui, muschetari
calari care forma doila companii vi facead
parte din trupele easel regelui (Unit aveail
cal albi on surf, altil negri Id se numeatl
muschetart alb, muschetart negri). $i
muschetar on muscatir (rus. make-
ter), pedestras moldovenesc Ia 1852, clod un
regiment avea o companie de grenadiri Vi
vase de muscatirl (vreo 1600 de oameni).
* muscheta f., p1. e (fr. mousquet, d. it.
moschetto moschetta). Pusca din vechime
mai grea de ctt archebuza $i care, Ia ince-
put, era sprijinita pe o !urea clad se tragea.
muschicesc, V. mo..,
muscoT in., pl. tot asa (augm. d. muscd).
Musa mare, glzoi.
musCular, adj: (lat. muscularis).
Al muschilor (din corp), relativ la muschi :
foria muscular&
* musculature 1., pl. I' (fr. muscula-
ture, it. muscolatura, d. lat. mtiscu/us, mus-
chlu din corp). Totalitatea muschilor: sta-
tus tut Ercule Farnese are o magnificd
musculaturd.
muscullia f., pl. e (d. muscd). Musa
mica.
musculds, -alert adj. Oat muscu-
losus). Care are mu5chi puternici : atlefil Is
musculost.
* muselina 1., pl. e (fr. mousseline, d.
it. mussolinaVi mussoilno, dim. d. nisso/o,
muselina, turc. ar. mosull, d. Most/4 un oras
din Mesopotamia ; engl. [cl. fr.] muslin). Un
fel de plaza foarte suptirede bumbac, de dna
sail de matasa. Vechi mused, $i mussel,
p1. uri (turc. mosii0. in Trans. musulin
(ung. muselin).
musichie, V. muzica.
musid m. fad pl. (Fr. monsieur, domnu,
domnule I). Titlu care se Intrebuinteaza nu-
mai in gluma ltd domnu, domnule musid
Nicu, at tut musid Nicu, pe musid Nicu,
mush' Mat I V. chir.
'miser' m. si n., oane (fr. mousson f.,
d. pg. moncdo, sp. monzon, care e ar. mau-
situ, anotimp). Mar. Un vita care sufli pe-
riodic In oceanu Indian de le rasarit spre
apus In primele Vise luni ale anulul si in-
vers to cele-lalte.
must n., pl. art (tat. mdstum, must, it.
sp. pg: mosto, pv. cat. most, fr. moat; vsl.
mdstd, rus. must ; ung. must). Viii In pri-
mele zile dupti ce a Post stors din poamit si
clnd e Inca dulce. Zeama de on -ce fructe
stoarse.
muster tn. VfnzAtor de must.
www.dacoromanica.ro
MUS
mustata f., pl. aft (lat. miistdcia, d. vgr'
dor. mkstax ltd. bystax, Obisnuit mdstar
mustata ; it. mostacchio sl mostdccio [de
unde fr. moustaChel, sp. mostacho; ngr. [d.
vgr.] mustdki, de unde alb. mustakie, bg.
mustak). Mu' care creste pe buza superi-
oarA la .om sail sad animate (de ex., la pi-
sici). La insecte, antene. La pest', firele care
infra to prejuru guru' (de ex., la soma). La
spice, firele care lese din fie-care bob (de
ex., la orz). Vita transplantatil cu raditcina.
(Se uziteaza si is pl.: mustald lungd sad
mustaft lungi). A-ft rade o mustald, a-0
rade junnitate (partea sttnga on dreapta) din
mustati. A-fl miji mustata, a incepe sa-ti
creasca, a se ivi. A ride pe supt mastoid,
a ride ascunzindu-t1 rtsu pe supt mustata.
in est musteata, pl. OE
mustacTos, -oast& adj. (d. mustard).
Cidniustati marl: om muctactos, faill_mus-
tdcioasd.
mustacesc v. intr. (d. mustafd). Sud.
Rtd pe supt mustata (NPI. Ceaur, 85).
mustareata f., pl. efe (d. must). Sue
dulce care care se scurge din mesteacan vi
pe care 11 bea lcopiii. Zeama scursa din
tescovinti. $i mustereaja (Iasi).
mustarie f. Mare cantitate de must.
Local In care se vinde must (si ctrnificiori pe
linga asta).
* mustelfd, -A adj. (d. lat. musldla,
nevastuica). Zoo/.. Din familia nevastuicii.
S. n., p1. e. Animal din familia al caret tip e
nevastuica $i din care face parte dihoru,
jderu, samara, cacomu a.
mustereata, V. mustareata.
mustesc v. tr. (d. must). Munt. Olt.
Zdrobesc struguril (mustuiesc) cu mustuitoru
ca sa lasa mustu. V. intr. Cresc, ma unflu,
vorbind de riurl Oltu musteste. Chiftesc:
nisipu-i mustea supt opinci.
mustiter si -utter n., p1. oare. Bat
ramificat cu care se zdrobesc strugurii ca sa
iasa mustu. V. braT, ferchete0, Ittirca.
mustopitift, V. mostochina.
mustos, -pima adj. (d. must). Plin de
must.
mustrare f., pl. dd. Actiunea de a mu-
stra, imputare severe, reprimands. Mustrare
de cuget, remuscare, mare cainta p. o faptirea.
mustra, V. mostra.
mustru Vi mustrez, a -,sk v. tr. (lat
monstrare, a arAta, a Instiinta, a sfatui, d.
monstrum, minune, monstru, aratare, d.
monere, a sfatui ; it. mostrare, a arAta, cat.
sp. pg. mostrar, V. monstru, monitor,
moneta, mostra). Cent, dojenesc, judec,
fac observatiuni, tmput, reprosez : stdpinu
it must rd pe servitor, tata pe f,d pentru
negligenfd. A to mustra cugetu, a avea re-
muscitri, a to cal de o fapta rea. V. mogo-
rogesc, ocarasc.
mutrultaesc Vi mu*truluTesc v. tr.
(ung. mustrdlni, d. mustra, mustru). Fam.
Invaj mustru (instructiunea militar11). Smo-
MOS
- 845
trese. Invat, instruiesc In general. InvM
minte tragtnd o batale : am sd to mustru-
luiesc eel, melt I Mai rar mustruTesc.
mustuTala I., pl. tell. Actiunea de a
mustui. Struguri mustuiti.
mustuTesc v. tr. (d. must). Zdrobesc
strugurii (mustesc) cu mustitoru.
mustultor, V. mustltor.
musul, V. musellna.
* musulman, -á s. ai adj. (turc. musul-
man al busurman, d. pers. mastilman, care
vine d. ar. muslim, pl. muslimin; ngr. mu-
sulmanos ;ma. busurman ; fr. musulman). Mo-
harnetan (ca Arabi!, Turcii 5. a.). Vechi
busurman, -ants (subst.).
* musulmanlz.m n. Mohametanizm, is-
lam izm
musama f. (turc. muaama gl musamba,
care vine d. ar. mamma, ceruit, d. §em,
tears ; ngr. musamds). PInza ceruitA si lus-
truita de aaternut pe masa ca fata de masa
sad nelustruita (polog) de acoperit marfa din
care, din vapoare on din vagoane ca sa n'o
ploaie OA la punerea el In magazii. 0 holt
numita gi irmitic (V. IrmIllc). A face lucru
musama, a acoperi, a eocoloai o afacere ca
sA nu afle lumea.
* musamallzez v. tr. (d. musama, pl.
-ale). Fam. Cocoloaesc, fac muaama, ascund
ca sti nu afle lumea : a musamalizao afacere.
musavereit f., p1. ele (turc. (d. ar.]
musavere). Vechi. Discusiune.
mufAtell rn., p1. el (d. mrom. musat, din
frumusat, frumos) Vest. 0 plants medici-
nal/ din familia compuselor din ale caret
Bort se face un teal contra tusii $i a dure-
rilor de stomah (motricaria chamomilla).
Greait scris musefel. In est ran:lingo.
muac, a a v. tr. (vrorm a mucica, it.
dial. muccecare, moccecare, a muaca. Musc,
music, al [mid] rndsci ; sd muse, sd musti
si [aud] sd mum, a muste al (slid] sd
musce). Apuc al tai sad rup sad (despre in-
secte) tmpung cu diniii sad eft mandibulele:
m'a muscat un tine de picior, am muscat
o bucdfica dintr'un mdr, m'et muscat un
pairdin. Fig. Atac cu vorba, Impungt piac.
A- if musca degetele (sad minile), a te cSiamar.
muscat (est) tn. al muscat& (vest) f.,
pl. e (rus. muskat, fructu unui copse miro-
sitor ; germ. muskat- fr. muscat, moscat).
lndrusaim, o plant/ geraniacee cu tulpina
scurta ai carnoasar ou frunze rAtunde cati-
felate, cu flori de ordinar rosil aaezate to
umbele midi, originarS din sudn Africii (pe-
largonium odoratissimum Ibellulum sl ro-
seam)). Iduscatu draculul, V. raw'.
muscatIn m. (rus, mu§katnyt, bg.mu§-
kdten). Vecht. Nucuaoara.
muscator, -care adj. Care muse/ Fig.
Mordace, piacdtor, caustic, care critics cu
Mutate: spirit musedtor. Adv. In mod mua-
eator : a vorbi muscator.
muscatfira E., pl. T. Efecu muscarii,
ranA ramasa dupS ce of Post muacat. Bucata
muaeata : o musclitura de mar. Fig. Atac
rautacioa cu vorba.
muitcel, V. muncel.
www.dacoromanica.ro
- MUS
muschea, V. Mustea.
muschetar, V. muschetar.
1) mtischT in., pl. tot aaa (lat. mtisrulus,
dim. d. mus, guzan ; vgr. mysscr. mush,
germ. mans, vsl. myg'i ; it. mris.:o/o, pv. fr.
muscle, cat. musclo, vpg. musgoo. V. mlolo-
gle, myosotis). Organ fibros din care se
compune carnea animalelor gi pintr'ale ca-
rui contractfuni se produc toate miacarile
animalului. In macelarie, carnea de de-a lungu
spinarii. V. biceps.
2) muschlf rn. WA p1. ca plants al n., pl.
art, Ca marfa (lat. * muscat/Ls, dim. d. mus-
cus, muachi [plant/f], it. amischio ai (rat]
muse°, sp. pg. musgo, Inrudit cu germ. moos,
vgerm. mos, de unde vine fr. mousse; rus.
moh). 0 plants criptogama care create pe
send, petre, zidurl vechi, trunehluri de ar-
bor!, pintre arborii padurilor, pe supt tu-
fiauri a. a. Prov Peatra care se rostogo-
leste nu prinde muscht, omu instabil nu
strInge avere. Supt numele de muscat se
cuprind In bot. diferite plante mid care
traiesc la umezealS, dar rezistS gi celor mai
marl useaciuni, ca mnium, bryum, hypnum,
po&richum, sphagnum a. a Muachlu se In-
multeate pin sport, n'are vase lemnoase.
nisi radacini, ti numal niate firiaoare care
aduc nutrimentu ai fixeaza plants. El se
poate usca aaa de mult in ett sa se preface
in praf. Dar, Indata ce e udat de ploaie,
renaate. El se fixeaza pe locurile cele mai
sarace to substante nutritive, acolo unde
plantele marl at peri de foame. Cele mai
multe substante nutritive 11 vin din spa de
ploaie, care le aduce in drumu lui. OcupInct,
stlncile ca un covor, el formeazS Incet-tn-
cet un pamtnt vegetal, pe care se pot fixa
pe urmA gi plante mai marl, aaa Inclt el e
principalu Inaintaa at vegetatiunii. I locu-
rile inlaatinoase, unde nu poate putrezi bine
muachiu mort, el se carbonizeazA si se pre-
face Inteun cArbune poros numit turbo, cum
e mai ales In Mande (unde o zecime din
pamtnt e acoperitA de turbA), In Olanda,
Bavaria, Prusia, tar In Romania, In muntii
Leaotei (DImbovila) al la Dorna (Suceava).
V. la turba. Muachiu absoarbe multA aria,
ceia ce tine umed pamIntu padurilor. Unde
se tale o padure, pere si muachiu iubitor de
umbra, 5i, dacS e la munte, ploile torenti-
ale iad pamtntu vegetal, scot la iveala sttn-
cile, formeazA sivoaie si, nefiind oprite de
vegetatiune, dArimA tot In tales for Pe
urma, filnd-ca twit"' se scurge violent, seacA
lzvoarele, gi dezolarea se Intinde In prejur.
Muachiu serveate ca adapost insectelor, pa-
injinilor, melcilor $i altor vietati In timpu
lernii. Pasarile tai fac cuiburile tot din muachi,
tar oamenii 11 Intrebuinteaza la Impachetat
al umplut pernele, saltelele al mindirele. CInd
muachiu se desvolta pin pilauni si ogoare,
lace rad, ca rapeate plantelor lumina, aeru,
nutrimentu gi locu. Cheer pe scoarta arbo-
rilor nu trebuie lasat, ca formeazA ascunzA-
tori p. insecte stricAtoare ai tine prea mult
timp tulpina umedA, In tit is poate putrezi.
' muschT6s, -oasa adj. Musculos.
 ra
M1-1$
mutschTu161 d. mocha Fam.
Muschi dC mlncare.
musice, V. mll*cdf.
mu*erjel, V. muOttel.
mil*in, V. muOuTesc.
musiiina f., pl. e si i truda cu musi(a).
Vechi. Tinter sail un fel de tinter. Musija
(MIA de musca).
mugir m. (turc. [d. ar.] mair). Sec. 19.
Pass cu trel tuiuri, generalisim.
mt Ica 1., pl. e (vsl. strb. bg. maim, dim.
d. muha, muse[[). Vechi. Tinter. Azi. Col.
OH de musca depuse pe came. Carnea a
acid musifd, vi-a0 depus mustele MiAlepe
la. $i musInti., pl. i e (Dos.).
mupluTeso v. intr. Si tr. (var. din moe-
monesc, moscociesc. Cp. Si cu molfatesc gi
ung. pesletni, a holnari). Nord. Miros, adul-
mec, scotocesc, cotelesc, scromolesc umblInd
duph intncare (ca porcu si cinele). In Tel.
bupluTesc, (rev. 1. Crg. 5, 220), to Meh.
mufluTesc, In Pt. mupuluTesc, In Trans.
amusuluiesc (Soy. 236). $i mujluIese
pi (vest) milpfn, a -d. V. mipun 2.
musmill in., pl. It (d. musum1d). Un porn
rnzaceo care produce musmule (mispilus
germdnica). In Munt. mos;;mon. V.
scorup.
mulimula 1., pl. e (turc. musmula [de
unde si bg. mamula, rus. mamuld si ngr.
masmulonl, d. vgr. mesplie, musmul, "'Lisp&
ion, musmula ; lat. mespilum). Fructu mus-
mulului (o drupa de marimea prunelor marl,
la Inceput vtrtoasti, iar dupa caderea brume[,
dupa ce a fermentat pujin, mogle sl de un
just placid dulce acrisor). In Munt. mop -
moans, pl, e.
muvtitr m. (ung. muster, strb. materna,
d. it. pv. cat. pg. mostarda, sp. mostaza, d.
mosto, must ; fr. moOtarde,germ. mostrich,
pol. musztarda, ngr. MustOrda). 0 plena
erbacee crucifer& (sinapts [ori brassica) alba)
care produce pastari si dintr'ale caret seminte
se prepare condimentu numit tot mustar.
S. n., pl. tut Un condiment cam ardeiat de
aspectu unei paste galbene facut din seminte
de muster alb sail si de hardal (De Is con-
diment numele a trecut asupra plantei). Din
semintele de muster negru se fac sinapizme
foarte usturatoare. V. gorcita.
mustikrulta f., p1. e. (d. muster, ca
zaharnifilvd. zahar). Rar. Mic vas de tinut
mustaru pe mash.
musitea f., pl. ele (turc. [d. pers.] Maste,
palma Mint. Un fel de pisaiog mai
lat cu care cizmaru bate bielea. Fig. Iron.
pumn In nas ai In bot. A iovi peste mustea,
a lovi peste bot. In Mold. nerd musches.
V. mujdea.
musterin m. (turc. ar. mated, d. ar.
kra, thira, cumparatura ; ngr. mated; bg.
sin). matertja). Vechi. Cel ce °fedi mai
mutt la mezat Az!. Clent la pravalie, la
trasura, la. bard s, a. Fig. iron Hot : fine-ft
bine geamantdnu, ca'nciata se gaseste un
musteriii. Si Arid, isi In nord .area.
mustfirc n., pl. art (rus. matak si
munatak, d. germ. muncistack, compus d.
www.dacoromanica.ro
Li6 Law
MtJ't'
mend, gur6, si stuck, bucata. piesa).Zabala,
Bucata trlinbijel In care sufli sl care e mo-
bilii. ImameaCia clubucului.
mustr7, V. mustr-
mupulin. V. musellnet.
musuluTesc, V. mupluiesc.
musuria, V. moporol.
1) mut, -ft adj. (lat. mutus mut; it. muto,
sard. mudu, pv. vfr. mut, cat. mud, sp. pg.
mudo). Care nu poate vorbi : om mut. Care
nu vrea sa vorbeasca on nu poate de emo-
jiune: a rdminea mut de fried. Care nu se
manifesta pin striate eau cuvMte: rnarile
dureri is mute. Fig. Prost : (de multe on ca
epitet barbatului sau nevestei): mutu cela ?
Indiferent: a raminea mut fa(d de durerea
calve, Gram. Care nu se pronunta, dent se
scrie:literd meta (ca I din mut, cum se
acne gresit si astazi lid. omu). Subst. Om
mut : un mut, o mina. Gram. S. f. Litera
muta. V. surdo-mut.
2) mut, a -it v.tr. (lat. mutare, din mo-
vitare, frecilentativ d. mdvdre, a- misca ; it.
mutare, pv. cat. sp. pg. mudar, fr. miser. V.
stramut, mobil, motlune). Schimb:
a-fi muta gindu, Stramut, duc in alt Inc :
mut un pat in alla camera. V. refl. Imi
schimb domiciliu ce te tot mug ca Tiganu
cu satra? Iron. A muta cuiva fatale, a-I
lovi in falci.
mutabll, -á adj. (lat. mutdbilis). Care
se poate schimba,modifica, alters: cele ome-
neTtt is mutabile.
mutabIlltate 1. (lat. mutabilitas, -Ms).
Caracteru de a fi mutabil : mutabilitatea
soartei.
mutafaraca, V. muteferica.
mutare f., pl. art. Actiunea de a sat, de
a te muta. Locu unde pasuneaza berbecil
(Suc.).
mutat m. Vechi. Om mutat (venetic).
S. n., pl. art, Sales, asezamInt. Azi. Actiu-
nea de a sail de a te muta.
mutatiene f. Hat mulatto, -anis). Schim-
bare, modificare. Inlocuirea unui soldat pin-
teeth' Intr'un regiment (batalion s. a.) Tre-
cerea unei averi de la un proprietar la alto
(pin mostenire sail alt-fel) : taxa de mute-
fiune. §i -Atte pi -are.
mutallid m. (d. mut). Fam. Iron. Care
vorbeste cu gre0, prost, motolog.
mutatoere L, p1. ori (d. a meta). 0
planta cuburbitacee agatatoare veninoasa,
(bryenta dibica). V. ImparEttettsfi.
muteferIca si mutafaraca f. (turf.
ar. mateferrika). L. V. Claret care-I luso-
tea pe sultan In calatorie.
muterea pi eleit f., p1. I (rut. 01. mu-
terka, d. germ. mlitterchen, mamuca, mu-
telch, dim, cL mutter, mama). Piulita, surub
care cuprinde capatu altui surub (fr. emu).
mute*te, V. mutepte.
mutevella m. (turc. [d. ar.) mlitervelli).
Vechi. Administrator (ale cazarmilor lenice-
rilor, ale asezamintelor de binefacere, al ce-
alit Ismail).
' mutllatlane f. (lat. mutilatio, -anis).
Actiunea de a mutila. $i .atle gi are.
MUT
64t
muffles v. tr. (lat. intitilo, -tire, d. mu-
tilus, mutilat. V. muche). Ciodrtesc, tat,
siartm rnembrele : marina a mutilat un lu-
crator, barbarit ad mutilat statuele. Fig.
Modifie strict:1d: a muttla o ptesd de teatru.
mutizm n., pl. e 9i urt (fr. mutisme, d. let.
mains, mut). Muteme, stare* omului mut.
Fig. 'Mere indiferenta.
miltmel, V. mudmel.
mutpah si -fief metpac ai -bah n.,
pl. uri (turc. mutpah of mutvak, d. ar. mat-
bah). Vecht. Bucataria sultanului, pasalelor
g. a. (p. care se lua din tad miere, cearA
gi unt).
matra f., pl. e (ngr. matron, pl. mutra,
it. mdtria, de acelas1 origine cu smotru,
smotresc), Iron. Fate, obrat: mutrd fidd-
neascd. Fig. Indrazneala, curaj, nas : n'are
mutrd sd vie. Tip, personagia: cane -t mutra
asta ? Rang, nas: nu e de mutra to aict,
mai foplrlane 1 Pl. A face mitre, a face
mofturi (nazuri), a te arata nemultamit, a
strimba din nas.
routres, -ottsa adj. (d. mutra). Fam.
Obraznic, arogant. Adv. I n mod mutros.
mutual, -A adj. (fr. mutual, d. lat. mu-
tuus, mutual, rucla cu a muta si a impru-
muta). Reciproc, tntre am1ndoi : stimd mu-
tuald, afutor mutual. Asigurare mutuald,
In care tnembrii plateac mutual pagubele
suferite de unu din el. I mutual,
sistema dupli care copiii se tnvala unu pe
situ supt directiunea unui institutor. Adv.
In mod mutual : a se ajuta mutual.
mutualitate f. (d. mutual ; fr. mutu-
a:110. Calitatea de a fi mutual.
mut, a -A, V. amut.
mutenle f. (d. mut). Starea omului mut.
Fig. Mare liniste : mufenia bectalui.Tacere
indiferenta, mutizm. Mutenia e o infirmi-
tate legato de surzenie, ai caret rezultat este.
Rare on mutenia e cauzatA de defectele or-
ganelor vocale. De ordinar, mutu nu vor-
beste hind-ca n'a auzit niciodatil vorbin-
du-se. Abatele Frances de l'Epee (t 1789) Si
continuatoruoperei lui, abatele Sicard (11822),
ail inventat un alfabet compus din semne
facute din degete, pin care se poate vorbi
cu surdo-mutil. Chear ai miscarile buzelor
si ale fetei contribue a-i face pe surdo-muff
sit te Inleleaga si a-I face sA pronunfe su-
nete, deal nu le and.-
1) mutest, -caeca adj. De mut, al
mutilor, pin semne : vorbire mufeascd.
2) mutest v. intr. (d. mut sett let. mu-
tesco, a. I.). Amutesc, devin mut.
muteste adv. (d. mufesc). Ca mirth% pin
semne: a vorbi mutelle. $1 mutet.te.
mutunAche (Munt.) si -Achl (Mold.)
m., gen. at Jul (ngr. mutsundki, dim. d,
mania° ai mutsiina, fate, bot ; bg. mucuna).
Vechi. Figura In miniature Azi. Fam. TInAr
sclivisit at ridicul, fatandachi.
refizik f., pl. e (let. musa,d. vgr. masa),
Mit. Zeita care proteja artele, literele 9i ati-
intele. Fig. Poezle : a cultiva muzele. Inapt-
www.dacoromanica.ro
MVO
ratiune poeticil : Pp venit ntuza. Genic po-
etic: muza lulAlexandri. Erau noaa muse,
fiice ale lui Joie si ale Mnemosinel, al anume :
Clio, a istoriii; Edterpe, a muzicii; Talia
(vgr. Thdleirt, fat. Thalia), a comediii; Mel-
pomena (vgr. -one, let. -dmene), a tragediii ;
Terpsihora (vgr. -ore,lat.-ichora),adansului;
Erato (vgr. Erato, let. errata), a elegiii ; Po-
limnia, a poeziii lirice ; Urania (vgr. -la,
lat. -dnia), a astronomiii, si Caliope (vgr.
-dpe, lat. - tope), a elocaentei ai poeziii eroice.
Ele locuiaa cu ApOline In Parnas, Find si
Elicone.
muzea n., pl. ee (lat. museum, d. vgr.
muselon, templu muzelor. V. muza, mo-
zaic). Jn antichitate, templu muzelor. Un
deal de lInga Atepa consacrat muzelor. 0
portiune dintr'un palat din Alexandria In care
Ptolemea I Ii adunase pe savantii gi Masotti
cei mai celebri si In care era renumita bibli,-
otecA care a Post arsA de Arabi la 641. Local
In care-s adunate obiecte de arta on de sti-
intik. Fig. Carte care confine multe .lucruri :
un clic(ionar, cu numeroasele la( example,
e un mama. A trece la muzed, a citsparea
din uz, din circulatlune, din viata si, pin ur.-
mare, a nu se mai gAsi de ctt la muse:), vot-
bind de un obiect, de un animal.
* musical, -ft adj. (fr. musical, it. Mu-
sicale, d. let. mtisica ). De muzicA, relativ la
muzica ; and muzicald. In care se dna:
seratd muzicald. Adv. Din punct de vedere
muzical : acest cornl e bine Inzestrat muzical
* muzlcant, -A s. (it. mnsicante, d. mu-
sicare, a face muster:, a cinta). Care stie
muzica, care compune saa executA cintece:
Verdi a fast un mare muzicant. clntAref
simplu de stradA.
* mdzIca f. (lat. nuisica, vgr. musike,
fern. d. musikds, muzical, d. mush, met).
Arta de a combine sunetele ca sa formeze
un cintec, at placA auzului. Teoria acestei
arte : a blvditt muzica. TrupA de muzicanfl :
muzica milliard. Instrument musical auto-
matic sat) mica armonicA de gull{ (Pop.).
Muzicif cifratd, sistems de a Berle o me-
lodie cu cifre ai cu alte semne. A face muzlcd,
a studia muzica, a ante : de la 4-6 fac mum
zictl. Muzica a lost stiuta din cea mai
mare vechime. La vechit Greet au lost renu-
mifi muzicanfi Apoline, Offer:, Linu of Anfi-
one. Dupit legendA, la sunetele lirei lui An-
hone, petrele s'ai, miscat singure at ati for-
mat zidurile Tebel, far dud elute din lira
Orfea, fearele veneaa ltngA el si ascultai: In
Were, si arboril iai clatinaa to cadenfA ra-
murile. Renumit e at Pan, Care dnta
din nai. Din Biblie 41 stim pe David, care
pin sunetele harpel linistea furiile lui Saul.
Notele musicale cu care scriem not astasi Is
inventate de Itallanul Guido din Arezzo.
Vechi musichie (dupA ngr.). V. peal-
tichie.
muzur-scia, V. muhzur-aga.
myosotls m. (vgr. mvosotts,-Idos, d.
mys, soarice [V. mlologle], si As, ot6s,
ureche (V. par-otIcIA]). Numelegrecesc al
al florii urechea soaricelui. V. ureche.
 N
* n m. A pai -apre -zecea Merl a alfabe-
tulut latin : un n, dot n sau dot de rt. (Ca su-
net, e un d emis pe nas). Prescurtare lid. :lard.
na intcrj. (ngr. nd, ca sa, na, de unde si
strb. bg.rus. pol. na). laclita, uite, vezi, pof-
tim, primeste : Na 1 na-t Na-o
I 1 na-ft 1 Na-
va I Na-fi-11 Na-ft-o ! Na-v'il 1 Na-v'o 1 Na
mincare I Na Inflate 1 Na, ca vine ft el I Na :
facia' prostia 1 Arata surpriza si necazu : Na I
Da re? Vrei sa plittesc ea ?Na-ff-o fauna I
iacet9osurprizaneplacutal Na-tr-ofrIntii,
ci ti-am dres-o, se zice ironic rind
cine-va !ti restitue stricat un lucru pe care
i I-ai dat ca sa-1 dreaga, sl tot pretinde ca
ti I-a dres. V. na-na-na.
nabab m. (fr. sp. nabab, cuv. Indian
popularizat de A Daudet In le Nabab [1877],
d. ar. navvdb, pl. d. natib, substitut, loco-
tenant. V. nalp). Titlu dat in India mari-
lor oilier! din dinastia lui Tamerlan pi gu-
vernatorilor de provincii. Azi. Print radian
musulman. Fam. Om foarte bogat (Porecla
lui Gheorghe Cantacuzino, fostu sef al con-
servatorilor In Romania).
nabedernlja f., pl. e (vsl. nabedrtnica
gi rtabedrinika, servefel, basma, d bedro,
bg. bedra, sold ; bg. rus. nabedrennik, na-
bedernita). Un ornament de forma unui pa-
trat brodat cu fir, cu canafuri la colturi, Si
pe care e puss icoana Invieril lui Hristos,
iar arhierea si preutil mai marl In_ rang,
la marile ceremonii, tl poartil attrnat de brill
la dreapta. Si nebed- (Mold.) si be-
dernItli (Munt).
nacaffi 1. (din nafaca, d. turc. nofaka,
[ar. nafakatl, penstune alimentara, solda
zilnica a ienicerilor). Vechi. (nafaca).
Pensiung. Portiune, `fain. Fig. ( nacafa).
Soarta. Azi. Fam. (nacafale) Greutatt,
belele: lie-care meserie are nacafalele et.
Obiceiuri sad pretentiunl plicticoase, mof-
turi : da multe nacafale mai are ft cocoana
asta 1
nacaslic a., pl. art. (turc. nakaflyk, d.
nakaf [orig. ar.], pietor de ziduri). Vechi.
Picture. $i macazlic.
rumba, V. nacaz.
nacefilnIc gi -elnIc (ea dift.) m. (rus.
naealinik, set, comandant, vsl. naeenlinika, d.
Belo, fruntei eelinika, fruntas, sef. Celnic In-
seamna in Macedonia fruntas, bogat"). Vecht.
$ef de servicid to admihistratiune.
www.dacoromanica.ro
* nacela f., pl. e (fr. nacelle, d. lat. na-
Walla, dim. d. navis,nave. V. navIcular).
Paneru In care std omu supt baton.
mach m., pl. If (turc. nahl si nakl, curmal
gi pom artificial, cum si este aspectu nacIlu-
lui). Coy. Balsamina. P1. mai des nactlurt
(neutru I).
nada f., pl. e (val. nada, [rut. rus. pri-
nada', nada, d. na,dieil, a aplica, diet, a
pune ; Orb. nada, speranta, naditi, a tnadi.
V. nidaTesc). Momeala, cela ce se pune
In undita sad in capcan8 ca sa traga animalu.
Bucata de fer, de lemn care fixeazii, hnpre-
una alte clout( bucati. Inlidituril, bucata de
fer, de lemn adaugata alteia mai marl. Fig.
Atractiutte, farmer, mijloc de a atrage. A nu
avea nici o nadd, a nu avea nici 0 leglitura
cu alte persoane. Nu ml-e de- dat, ci mi-e
de nadd, nu ma Ingrijesc cA-I voi da astaz1,
ci ce se va Inadi se -1 dad mered.
* nadir n., pl. art (fr. nadir. d. ar. nadhir,
apus). Astr. Punctu cerului care e direct supt
picioarele noastre, In opoz. cu zenit.
nadIsfincift f., pl. e sad nadisancl (dupe
Tkt., d. orasu Neu-Titschein din Moravia, de
unde rut. naitilanIca. Cp. si cu rom. di-
cean). Est. Hasa. trasuricil c'un cal. $1
natIsancit$i nadasancii; nadIcean-
ca al (Bucov.) naTticeanca, pl. ence.
nadlab, V. nahiap.
nadolean, -Ca adj. si s., pl. en!, ence
(d. Anadol.V. ana.dol). Est. Se zice despre
un fel de cocosi si gaini marl V. faraon.
nafaoit, V. nacafa.
nate& f., pl. ek (turc. [d. pers.] nafe).
Vechi. Bland de la ptntecele animalului. $1
nefea.
n itfora, V. anafora.
nafrarna, V. maramfi.
naft $1 (rar) nett n., pl. art (turc. Haft
$i neft, d.pers. neft, ar. naft; vgr. lat. naph-
tha [cuv. pers.] ; vsl. poi. nafta, rus. nef It,
ngr. nefti). Un corp lichid rezultat dintemn
amestec de diterite idrocarburi (Petrolu e
naffs minera111; nafta din comercid e petrol
destilat, ca si untu de naft"). In Ps. S.
(d. vsl.) nafta, smoalli, ptcurk. Azi nafta
(dupa fr. naphte).
nafticm. (ngr. naftikos, vgr. nau-, nautic;
tb nautik6n, corabierii). Cod. Vor. 86, 1,
Corabier.
NAP
849 -
* naftalina 1., pl. a (d. naf ; fr. naph-
'aline). Chim. 0 carhurA scoasa din catranu
carbunilor de pamlnt. Naftalina arde In
aer. Din is se face negru de fum si alte
numeroase color,. Se 1ntrebuinteaza contra
moliilor ai altor insecte si Ia conservarea
peilor.
nafura, V. anafora.
nagaTca 1., pl. e (rus. nagatka, pron.
nagatka, adicA Nogaicd, fem. d. Nogat, Ta-
tar din Crimela). Un fel de bici cazacesc cu
Mtn scurt, cu mai multe ite si cu plumbi
la capetele itelor. V. court, pIl 2 si ta-
tarca.
nagara f. (turc. naghara, d. pers. ne-
kare). Vechi. Un fel de cimbal. Si -raltda,
p1. e (dupa ngr., ca si strb. nakarada).
nagara (est) si negaria (sud) f., pl.
dri (rus. negreata de la mucu lumt-
nArii). Un id de neghina care create tot pin
grta si c..re are boabele mai mid. Un fel
de colilie numita si pdfus si panusild si
care create pin locuri aride si nisipoase,
(Stippa capillata). $i nagara.
nagg m. (rut.Nogdiec, Nagai [Tatar), dupa
credinta populara ca nagliii arataa Tatari-
for navalitori locu unde se ascundeaa Ro-
mltnii. Cp. si cu germ. kiebitz, ung. libuc,
Mac si bebic, slovac bibic, cr. gibec). Est.
Ciovlica. A (ipa ca un nagli, a tipa continua.
(La Barceanu negett, la Cihac si nogit).
V. pasare.
nagodik 1., p1. e (de Ia vre-o forma slava
ca bg. nagoda, bagaje ; rut. nagoda, ocazi-
une, negOda, furtuna; ceh. nOhoda, ocaziune,
negoda, rAb, nenorocire ; rus. neg6d, an rail.
nenorocire, d. god, an. V. godac). Sud.
Fam. Greutate, sarcina, tirnoata, belea: se
Linea ca o nagodd dupd mine. Monstru, na-
nie,Ndihanie, g1nganie. Pl. Ghidusii, pozne,
glume. V. nanguta.
nahlap Si nahlap m. (aspect ung. Cp.
Si cu val. hlopati, a pleoscAi). Mold. nord.
Pl. Val mare: nahlapit Bistrifei. In Suc
(rev. I. Crg. 13, 151). nahlap, bulgare
mare de pamtnt sail de omat. in Be.
(rev. I. Crg. 6, 315), nahlab (probabil, ne-
utru), lucru mare si uricios. In Meh. (Boc.)
naslapT, valuri de spa. Vechi sl nadlabl.
naht adj. fix (turc. [d. rig nakd, pop.
nakt, numerar [subtnt. a/zee, banij ; alb.
naft, avere). Bar. Bans naht, haul numerari,
Perin, gheata : cu ban( naht (CL. 1910, 6,
657). in naht, In numerar.
nal n., pl. tut (turc. pers nai, net). Un
instrument muzical compus din mai multe
fluiere paralele unite Intre ele pi de di-
mensiune din ce to ce mai mica: naiu era
fluieru zeului Pan.
* naiads 1., p1. e (vgr. nazis, -ddos, d.
ndo, curg; lat. ndias, naiadis). Mit. NinfA
de rluri si izvoare: natadele eraii fitcele let
Joie. V. driada, nerelda.
natha m., gen. al la (dupa unii, d. n'atbd
parte, adica de mine, de not ". Cp. si cu turc.
naibe, nenorocire). Fam. Dracu: lipd par'cd
1-a apucat naiba.
www.dacoromanica.ro
NAM
n ate& f. (sirb. bg. dim. d. nana,ca rnaika
d. mama. V. nana). Bart. Lele.
maim, V. naTem.
nalmea, V. namea.
naIngid m. (turc. naivi). Muscalagia,
cIntaret din nai. Vechi si rar si nalzany
neizan (turc. pers. naiz2n).
naip m. (turc. ar naiib. V. nabab). Sec.
17-18. Ajutor de judecAtor Ia Turd.
naltIceanca, V. nadieancit.
* naiv, -à adj. (fr. nail, d. lat natives,
natio ; it. sp. natzvo). Natural, ingenue, fara
artificii ; copiii Is naivi, vorba noted. Care
arata adevaru, natura: stil naiv. Credal, Ears
experienta, cam prost:om naiv, rdspuns nab,
A face pe naivu, a to preface naiv. Adv. Cu
naivitate.
* naivitate f. (fr. natv2fe). Calitatea de
a fi naiv, ingenuitate, candoare, simplicitate :
naivitatea copiilor, unui stil, unui fdran.
Vorba naiva : a spune naivitdfi.
* nada f. Un gen de serpi foarte veninosi
din Africa si Asia, numiti si cobra si serpi
cu ochelart. V. reptII.
najdfic n. (rus. nairlak). Sec. 19. Emeri.
nalang1ta (est) si -ghita (R. S.) f.,
pl. a (din mai vechiu lalanghitd, d. ngr.
lakingi si -nghlta, turc. lalagit si lalanga).
Est. Un fel de prAjiturA care se face din
Mina, lapte, oaa, mere rase, scortisoara si
zahar prAjite In unt, cela ce-i dA aspectu
unui snitel. V. degeteT.
nalbant si nalban rn. (turc. nalbant,
lit. nzaband, nal-bend, d. ar. na't potcoava,
si bend, care leaga ; ngr. nalbdndis [scris
-nits], bg. sirb. nalbant). Vechi. Potcovar.
Veterinar. Azi. Mold. Pop. Nalbar, vete-
rifler popular.
n ada& 1., p1. e (lat. malva si malba,
nalbA; it. pv, cat. sp. pg. malva, fr. mauve ;
milanez, yen. nalba). 0 plants erbacee di-
cotiledonata dialipetalA, cu peri aspri, cu
flori de diferite colori (dar mai ales violet
deschis), cu fructu compus din mai multe
semi* asezate ca o turtA ( malva silvestris
[ naiba sAlbaticAj, malva rotundifolia [casu
popiij, althaea r6sea [nalbA de gradina ; fn
Ban. rujalind), althaea off icinalis [ nalba
mare)) : nalba are propriettill emotiente si
se Intrebuinleazd in medicind.
Ilan, V. tnalt.
nam n., pl. urt (cp. cu dam si namild)
Sad. Lucru voluminos: namu de buccea a-.
fumesr o biatd toltoasa (CL. 1919, 3, 213).
namaz n., pl. uri (turc. pers. namaz,
rugaciunea pe care musulmanu trebuie s'o
facA de cinci on pe zi). Sec. 18-19. RugA-
ciunea musulmanului. Ad. Mold. Fam. Obis-
nuinta rea: befivu si-a facet namazu.
$i na-. V. chindle.
name& 1., pl. ele (hire pers. name). Sec.
18. Scrisoare oficialA. Si nalmea si
naTmea.
namestle, na- si ne- f. (val. na-mes-
lite, d. mzesto, loc. V. ilamestniq sf na.
54
NAM
- 850
mestenle). Sec. 17.19. Cladire. Depcn-
denIA, hei (grajd, spalatorie g. a.). In
Ininu 1w Mihai Viteazu (din piesa Radu
Calonlirescu, de I. Dimitrescu-Movileanu)
namestil in rims cu pustii.
namestnic si -snic tn. (vsl. na-mlesti-
niktl, rus. namiestnik, d. miesto, loc. V.
namestle). L V. Locotenent, vicar, repre-
zentant. $i nä- si ne-.
n attmllEt (vest), mamila, mamlna st
martin& (est) f., pl. e si i (V. momile).
Colos, ceva foarte volurninos : o namild de
om, de manta. La As. 155: o fiard ma-
nila $1 namalii, p1. e (Rat).
na-na-na, interj. care arata mersu gra-
bit (d. na): calicli veneazi na-na-na la poma-
nd, pungasu o lease na-na-na (fugea) de
V. sajtoc.
fr /ca polifiiL
nana f., pl. e (strb. nana, mama, hg.
nana, matusa; alb. nand, ngr. ndnni. V.
naTcft, neneacA). Ban. Trans. Lele.
* nanchin n., pl. uri (fr. nankin, d. Nan-
king. un oras In China). Un fel de pinza de
bumbac neteda (rogie sau galbenA) care se
fabrics la inceput la Nan-king. Munt.
Pop. nanghina, pl. inuz. e (probabil dupe
ngr., d. it. nanekina). V. bumbac,
chitaT.
nandrakid si nandraa m. (var. din
handrandti). Est. Iron. Handralet. $i nan-
drea, -la, -ca.
* nanchi m. (sp. Ilandd, cuv. american
indigen). Un fel de strut din America de Sud
Malt pinA la I m. 65.
nanghingt, V. nanchin.
nangutift F., pl. e (cp. cu nagodd). Est.
Om plicticos, om de care nu pot' scapa, seal,
interj. care, to limbs copiilor, In-
seamna a dormi" si care se repeta cintind
unui copil clnd II legeni ca sa adoarma. A
face nani, a dormi (it. far la rzanna, a face
nani ; ngt nand si naafi!, nani, nannartzo,
fac nani ; strb. ninati, pol. nyna6, a legana
ca sa adoarmA). V. !halo.
nanie si onanle f. (d. vgr. minrzos=na-
nos, pitic, cu art. masc. o) Mold. Est. Ara-
tare, monstru : pared esti altd nanie cu
haina age: I
* nanstic n., pl. Ira (fr. nansouk). (in
fel de tulpan (pinza) fin de diferite colori.
nant, V. malt.
nads n., pl. uri sau oase si vgr
(ngr.
nods, temple). Lit. Argea, partea hiscricii de
la tinda OA la altar. La unii acc. naos,
p1. e.
nap m. (lat. napes, it. nopo, cat. nap,
sp. pg. nabo ; it. si navone, pv. nabet, fr.
navet). 0 planta crucifers (cu flori galbene,
cu fructele in forma de pastare, cu radacina
earnoasa, sferica si buna de mincat chear
crucla, acoperita cu o coaja violets) numita
In Munt vest brojbli, In Munt. est guile, In
Mold. sud alabas, in Mold. nord caralambli,
In Trans. caralabd (brdssica napes, cu va-
rietAtile: esculerzta, olelfera, annua, hienta-
1/s c' rapifera si br issica olerdcea gongy-
www.dacoromanica.ro
- NAR
locks). Nap porcesc, o Manta din fa-
milia compuselor, cu tulpina drept In sus
si a carei radacina face nigte tubtrcule care
se mantnca si crude, In Mold. sud. guile, In
Trans. picioarca (helianth us luberosus). Munt.
est. Iron. Imbrdeatd nap-crocan, foarte fru-
popotonata (V. grafind si spited).
* napoleon m. (d. numele lui Napoleon
I). Moneta de our de 20 de franci franceza
(orb a altei tAri) numita si pol. Vulg. na-
pallon (dupa Rug').
* napoleonian, -fi adj. Relativ la Na-
poleon sail la partizanii lui: tactica napo-
leoniand. Subst. Partizan al Jul Napoleon,
bonapartist.
naporcijne si - urojne 1. (alterat din
bg. nabrasen, fern. -grza, presarat cu fain5,
si naprden, prafuit; brasn. t, fem. brasna,
fainos, d. brasno, Mina; rus. naoordinii,
gol, vacant, naporaennvi, prafuit. I rn. 1,74).
Vest. Colac mare cu mat multe Imoetituri In
rnijlocu lui: o salatd pe care o mInca c'o
napurojne (VR. 1928, 9, 108). $1 napu-
purojnie, -6anle (Rt.), nopordjnle(Sa-
cele),napordana, napuroantisi (MVO
nfiprojnle. V. calEtvie.
naprlstan, V. neprlstan.
napurojne, V. naporojne.
naracIlta si -acvlta, V. rucavita.
naramgin, -ngiO, -mzia, V. na-
ramzat.
naramz m., pl. ji (d. naramzd). Rar.
Pomu care produce naramze.
naramz'a 1., pl. e (ngr. nerdnzi si fie-
rants', naramzh, d. turc. narengi, portocaliu,
care vine d. pers. nareng, naramza, iar a-
cesta d. indianu narung, care e scr. naga-
runga; strb. naranga, si neranga, bg. ne-
ranza, ung. narancs, alb. narrine. Arabii zic
narang, si de aici vine it. ardncia, vechi
milanez naraaz, yen. naranza, fr. orange
tcat. taronja, d. turc. tuning, naramza.
Furungid], sp. naranja, pg. laranja, base
farania ; mlat. ardngia. Romanii numetai
portocalele durea mdla, niere de our ; din
durea (sail aurata, aurae) s'a JAM mlat.
aurdntia [supt infl. arabicului narangJ Si
pomum aurantium [de unde germ. pomeran-
ze :=apfelsine, portocalA) si ma'am aurdn-
darn [de uncle it. melardnciaJ). Portocala
rosie. $i naranza si nerarnza (Munt.).
V. nftramzat.
* narativ, -Et adj.(lat. narra(ivus). Care
tine de naratiune : genu !watts.
* naratitine f. (lat. narrdtio, -anis).
Actiunea de a nara. Lucru narat, povestire
Partea care confine expunerea faptelor Intr'un
discurs. $i -atie.
naraznat, V. niftractizat.
tiara si nare 1., pl. ndri (lat. naris, din
* nasis, rude cu nasas, nas ; it. nare, nare;
pv. nor, nare ; sp. pg. nariz, nas). Fie-care
din cele dole deschizaturl ale nasului.
t * narcis m. (vgr. ndrkisSos, d. nirke,
oropeala si un fel de centauree ; lat. nor-
 NAR
- 861
eisstm. V. narcotic). Bor Coprina, zarna-
cadea, fulie, o plants erbacee amarihdee bul-
boasa, cu Hoff foarte frumoase (narcissus
(bit torus, incomparabilis, poeticus, radizyld-
rus, pseudonarcissus si tazettal). Fig.
Ttnar Inamorat de propria lug frumuseta.
frumos.
* narcotic, -a adj. (vgr. narkotikas, d.
ndrke toropeala. V. narcis). Care te a-
doarme (somnifer), ca macu, beladona, md-
selarifa s. a. S. n., pl. e Subslanfb care te
adoarme. V. hasis.
* narcotina f., pl. e (d. narcotic). Chico.
0 substantA veninoasa scoasb din °pia.
* narcotizez v. tr. (d. narcotic). Ame-
stec cu un narcotic: bauturd narcotizatd.
Adorm printr'un narcotic.
* narcotizm n. Totalitatea efectelor
adormirii sau Inveninbrii pin narcotice.
narcdza f. (d. vgr. ndrke. V. nar-
cotic). Med. Adormire pin narcotic.
nard m. (lat. nardus si nardum, d. vgr.
ndrdos). Un tel de unsoare aromaticb pe care
cei vechi o scoteaa din radacina unei plante
aromatice.Nard Indian, o graminee aromatics
din India. Nard celtic, un fel de valerianb.
nardlnch'I n., Pl. uri (turc. nardenk, d.
pers. nar, rodie). Vechi. Sirop de rodii, de
prune sail de alte poame. Azi rar (Coy.)
nerdenchT, must fert cu bucAfele de gu-
tui si bostan pIna ce sa tngroasa.
* are, V. !mat.
* narez v. tr. (lat. narrare). Spun, po-
vestesc, istorisesc.
narghllesk f., pl. ele (turc. nargile, d.
pers. nargil, nuca de cocos). Lulea din care
fumeazb Orientalii, compusb dintr'o butelie
(odinioara o nucA de coat) plina cu apt(
parfumata pe care o strbbate fumu tras pin-
tr'un tub lung de vre-o doi metri. Vechi
narghelea.
nart n., pl. uri (turc. nark, d. pers. narh).
Vechi. Taxa fixa pe marfuri sau pe vite. Pref
fix stabilit de stat p. vinzarea marfurilor.
nary& m., pl. ii (fr. narval, cuv. de ori-
gine seandinava [dan. sued. narhval, islan-
dez nahvalr, cuv. compus In care silaba a
doaa tnseamnb cetacea"). Un cetacea al ca-
m' dinte canin sting ajunge 'Ana la 3 metri
de lungime.
nas n., pl. art (lat nasus si nasum, germ.
nase, vsl.nosii ; it. naso, pv. cat. nas,fr. nez. V.
nare). Proeminenfa din mijlocu fetes, Intre
cei doi obraji, gura si frunte si care e or-
ganu mirosului. Fig. Libertate prea mare,
aroganta: a-fi lua nas. Indrazneala, curaj:
a nu avea nas sd vii. A vorbi pe nas, a
vorbi afectat si cu fudulie sail a vorbi for-
nhit. A-fi sufla nasu, a-ti curata nasu suflin-
du-1. A te initial nas in nas cu cineva, a * natalitate f. (d. natal). Raportu tntre
te Inttlni bot In bot, fata in fata. A duce
de nas, a duce pe cineva dupb placu Ma.
A ride cuiva to nas, a-i ride cu nepasare in
feta. A WM cuiva nasu, a-I scurta preten-
www.dacoromanica.ro
- NAT
I" mile, a-I face respectuos. Cu name pe sus
(or, in sus), arogant, nitndru. A-fl lua nas,
a prinde curaj, a deveni Indraznet, arogant.
A Idsa, a pleca nasu, a deveni mai modest,
mai moderat. Nu e de nasu tail, nu e de
mutra ta, nu e p. un inferior ca tine. A
strimba din nag, a face mofturi, a te arata
nentilltamit. A ft cu tifna'n nas, a fi tlfnos,
moffuros. A-li ctznoaste lungu nasulut, a sti
cIt trebuie sA Indraznesti, cit sa te tntinzi.
A da nas cuiva, a-I Incuraja as fie obraznic.
A da cu nasu de ceva, a da peste ceva, a
IntlIni ceva. A da in nas, a da In bot, a
cadea de ostenealb. A da pe la nas, a duce
pe la nas, a da sA miroasa. A -fl Itta nasu
la :purtare, a te obraznici. A scoate cuiva
ceva pe nas, a-i imputa ceia ce ai facut p.
el, a-I plictisi aduclndu -i aminte un serviciu
Mut saa facindu-1 sA sufere perdcrl mai
magi de ctt un ctstig pe care 1-a avut pe
nedrept A-fibilga nasu'n Mate, a te ames-
teca in toate.
nasc, nascut, a naste v. tr. (lat.
* nthcere lid. nasci, flatus sum, a se naste;
it. pdscere, a se naste; pv. naisser, fr. nattre
sp. nacer, pg. nascer. V. nat, cumnat).
Dau nastere, scot Ia lumina, vorbind de
fiinfele care Incep viata : impdrdteasa a
ndscuf un fid, pisica niste put. Fig. Produc:
capu prostulul nu naste nimica. V. intr. MA
nasc: ce naste din pisicif foarici manic:ca.
(Prov.). V. refl. laa nastere, Incep a trill la
lumina. V. fat 2.
nastriipa f., p1. e si nulstrdpi (turc.
masrapti, mastrapd, mastrapd, d. ar. mi.§-
rebe, p1. mekrib, d. §i/rb, a bea, bautura ;
ngr. mastrapas, alb. mastrapd, bg. ma§trapa
sI nastrapd. V. cTorba). Rar azi. Cana,
cupA (de Mut).
nasture m. (got nastilo, snur, gaitan,
acusor de Impletit, de unde si it nastro,
panglich. Cp. cu brusture). Vest. Bumb, bu-
catA de metal on de alt-ceva care serveste
ca sA finA o hainA Incheiata.Est (nastur).
Bumb de metal.
nay, -11 s., pl. m. f, f. a (din &Inas. care
vine din nunas, dim. d. nun D. ndnas vine
ung. nands si rut. nandsko). Acela sau acela
care tine pruncu in brafe Ia botez. Mai rat.
Nun. Fig. Iron. Autor : cine a nap aceslei
prostii ?
nastere f. Acfiunea de a sail de a se
naste. Fig. Inceput, origine : a stirpi rdu de
la nastere.
nat m. (lat. natus, nascut V. nasc).
Trans. Ban. Meh. Serbia. Om, individ. Tot
natu, on -cine, top, toatb lumea.
* natal, -a adj. (lat. natalis, d. natua,
nastere. V. nat). Relativ la locu sau timpu
chid te-ai nascut, de nastere : locu natal,
zitia natald
numbru nasterilor si populafiune Intrun
timp determinat: natalitatea a mare in Ro-
mania.
natam.inie, V. nemetenie.
NAT
- 652 -
natima f., p1. e $1i (din anatima. V.
natimanik). Vest. Morman de petre care
simuleaza mormintu unui dusman $i pe care
o femeie II face la hotaru unei mo$ii
tamliaza pronuntind blesteme 90 de zile In
credinta ca. asa va muri acel dusman. BubA
mare $i rea. Monstru, namilA ($i'n est): na-
tima cela d2 aeroplan.
natleanca, V. nadIsanca.
nativ, -a adj. (let. nativus, d. nalus,
nAscut. V. nalv). Natural, adus din nastere
virtute nativd. A$a cum se aflA In natura,
vorhind de metale $i minerale: aura nativ
se gdsecte in forma de pepite.
natraflet m. (cp. cu natdflet). Iron.
Om fArA aparenta. V. martafof.
natr4 1., pl. e (sirb. natra). Pima tesuta
de la sul pia la urzeala. V. tears.
natri6 n. (lat. stiintific ntitrium, d. ar.
natrum, natru). Chim. Rar. Sodid
natru n, (ar. natr tin, hire. natrun, pop.
latrun : sp. patron, fr, natron $i natrum).
Chim. Rar. Carbonat natural de soda cris-
talizat : natru servea Egiptenilor la conser-
vat mumiile. V. nitru.
* natural f., pl. t (lat natura, d. natus,
nAscut. V. nat). Totalitatea lucrurilor care
existA realmente, fire: cele trei regnurl ale
naturii. Ordine stabilitA in univers : legile
naturii. Ceia ce e natural : a schimosi na-
trra. Esenta, caracter, origine: natura di-
vind, umand, vegetal& minerald. Organi-
zatiunea fie-cArui animal: natura pestelui e
de a trdi in apd. Temperament: naturd bi-
lioasd. Inclinatiune a sufletului : naturd no-
bild. Afectiune a singelui, a rasei senti-
mentele naturii. Valoare proprie, lucru na-
tural sad marfa (nu bani): a plait in naturd.
Model natural dupA care picteazA pictoru:
a pieta dupd naturd. Fel: obiecte de naturd
cliferitd. Contra naturii, contra indicatiuni-
lor naturii. A forta natura, a vrea mai mutt
de eft poate natura (de ex, a chinui un co-
pil sA Invete ceia ce e prea gm(' p. etatea
lui) A WU naturit tributu, a muri. Naturd
moartd. V. mort.
* natural, -à adj., pl. m. (lat. natu-
rails). Firesc, conform naturii : lege naturald.
Dania de natura, luat din na$tere: bundtate
naturald. Conform ratiunit uzului: e natu-
ral sd fit sdrac dacd esti lene$, vitios or!
prost. Proprid, primar : infelesu natural al
unui cuvint. Neprefacut, neafectat nefortat,
neschimosit: mers natural, vorbd naturald.
Nefalsificat : yin natural. Ilegitim : cop!! na-
tural. Muz. Ton natural, nemodificat de
nici un semn. Stiinfele naturale, $tiintele
care studiazA animalele, plantele $i mine-
ralele (zoologia, botanica, mineralogia 9. a.).
Istoria naturald, $tiinta care descrie $i cla-
silica vietatile. S. m. $i f. Indigen, autohton,
plimIntean. S. n., pl. e $i art. Caracteru na-
tural, natura : naturalu omulut e sd fie so-
ciabil. Naturalitate, calitatea de a fi natural:
acestui tablod li lipseste natural& Adv. in
mod natural, din natura : Jidanu e natural
zaral Pintr'o lege a naturii : jlacdra se fn-
www.dacoromanica.ro
NAT
altd natural. Fara afectarc, nefortat: u ride
natural Se'n(elege, evident : natural cd e,cti
sdrac dacd esti lenes I
* naturaleta f., p1. e (it. naturalezza).
Naturalitate, calitatea de a fi natural, nes-
chimosit
* naturalist, -a s. (d. natural). Per -
soanA care se ocupA de zoologie, botanica,
mineraloeie $. a. : Aristotele, Pliniti ai Buf-
fon ad lost mart naturalistf. Partizan al
naturalizmului in arta, literature, filosofie.
Adj. Bazat pe natura : prima religiune a
Romanilor a fost un ponteizm naturalist.
* naturalltate f. (lat. naturdlitas, - dtis).
Naturaleta, calitatea de a fl natural (ne-
afectat).
* naturallzatiane f. 1. Actiunea de a
sad de a se naturaliza, cetatenie, impamin-
tenire, indigenat. Aclimatarea plantelor sad
animalelor. Introducerea unui cuvint sad unei
locutiuni dintr'o limbA tntr'alta. Si -atle,
dar ob. -are.
* naturalizat, -ft adj. $i s. impAmin-
tenit, caruia i s'a acordat naturalizarea.
* naturalizez v. tr. (d. natural). ince-
tatenesc, Impamintenesc, acord dreptu de
cetatean. Aclimatez o planta, sad un animal.
Introduc un cuvint sad o locutiune dintr'o
limbA tntr'alta.
* naturalizm n. (d. natural). Natura-
litate. Sistema filos& fleA care considerA na-
tura ca principid j im : naturalizmu tut
Schelling. Religiunea naturii. Realizm, imi-
tatiune exacta a naturii In arta $i In litera-
tura. V. reallzm $i romanticizm.
naive, V. natlune.
* national, -a adj. (d. nafiune ; fr. na-
tional, it. nazionale). Al natiunil, al statu-
lui: caractera national. Subst. Cetatean at
unui stat, In opoz. cu strdin. Concetatean:
consulit apard interesele nationalilor tor.
Adv. Ca natiunea, ca poporu : imbrdcat na-
tional.
* nationalist, s. $i adj. Paartizan
al nationalizmului deputat, ziar nationalist.
:
* natIonalitate f. (d. national). Tota-
litatea caracterelor care disting o natiune,
caracteru national. Supti$ie, calitatea de a
face parte din cetatenii unui stat : multi Ji-
dant nail aid o nationalitate. Natiune, po-
por: nationalitdfile din Austro-Ungaria in
ainte de 1918.
* nationalizez v. tr. (d. national). Fac
national, Impamintenesc, primesc in mijlocu
natiunii : a nationaliza un strdin. Fac sa
fie adoptat de popor, de publicu tArii : a
nafionaliza o marfli, o modd.
* nationalizm n. (d. national). Carac-
teru de a-ti iubi natiunea ta, patriotizm.
* natiane 1. (lat. ndtio, -6nis, d. trains,
nAscut. V. nat). Popor, norod, totalitatea
oamenilor de acelagi singe asezati pe un
pamint determinat ca bazA necesarA a exis-
tentel tor, care ad acela$i grai (pe care el
I -ad format), aceleasi interese prezente $i
NAU
- 853 -
aceleasi aspiratiuni si al caror organizm
constitute aceiasi putere (nalionalitatea),cre-
atoare a culturit umane, care nu e de eft
produsu ei variat (A. C. Cuza): naflunea
romdneascd se intinde paste hotarele Ro-
mdniii. Si netie (rus. addict).
* naufraglat, -a adj. Care a suferit
naufragiu: corabie naufragiatd, oameni nau-
fragiall. Subst. PersoanA care a suferit nau-
fragiu. Fig. Care n'a putut ajunge departe
In cariera. Si nag -.
* naufragiez si nas- v. tr. (d. nau-
fragiu; fr. naufrager, it. naufragare). MA
inec, sufer naufragiu, vorbind de corabil
oamenii din ele. V. equez.
si
* naufragiCi n. (lat. naufragium din
* navifrdgium, d. navis, nava, si frdngere,
a fringe). Inercarea san spargerea unei co-
rabii sf imposibilitatea de a mai inainta, cum
ar fi aruncarea ei pe niste stinci: a face, a
sufe-i naufragiu. Fig. Ruina, mare paguba:
naufragiu and avert. $i nad-.
naamahie 1. (d. vgr. naumahia, d.
nava,si maize, lupta; lat. naumdchia).
Spectacul de lupta navalA In anfiteatru Ia
vechii Romani : se atribuie lu Cezar inven-
fiunea naiimahillor.
* naUtle, -a adj. (vgr.nautikds,lat.nau-
ticus. V. 'not 2). Relativ la navigatiune :
arta nauticd. _ 51 na5tie.
nautil m., pl. It (vgr. nautilos, lat. rufa-
Was). Zool. Un fel de molusea cefalopoda
din marile calde. La vechil autori, argonaut,
alt fel de molusca.
* naval, -11 adj. (lat. navalis. V. nava).
De corAbil, relativ la corabil : luptd navald,
inginer naval.
* nava f_ pl. e si TOW' (let. navis, corabie,
vgr. :tads, scr. ndu-s, vgertn. nacho. V. na-
utic, Snot 2). Rar. Corabie.
* navicular, -a adj. (lat. navicularis, d.
naylcula, corabioara, d. navis, nava. V. na-
cela). Anat. Scobit in forma de luntre: os
navicular.
navig §i -ghez, a -ga v. intr. (lat.
navigo, -are, d. navis, nava, ai agere, a im-
pinge. V. purg)- Calatoresc cu corabia pe
fluvii sal pe mare, conduc corabia. Calatoresc
cu balonu sau cu aeroplanu.
* navf01)11, -ft adj. (lat. navigabilis).
Pe care se poate naviga: rid navigabil.
navigabilitate f. (d. navigabil). Calita-
tea de a fi navigabil.
* navigant, -a adj. Care naviga si nu
face serviciii pe uscat: ofifer navigant.
navigator, -wire adj. (lat.nav ator).
Dedat navigatiunii:Fenicienli arc! u. 'moor
navigator. S. m. Om priceput In navigatiunea
maritime sail care a facut fungi calatorii :
Diaz a fast un Indrdznef navigator.
* navigatidne f, (lat. navigdtio, -dnis).
Actiunea san arta de a naviga: navigafiune
fluviald, maritimd, submarind,aeriand.$i
-atie. Originea navigatiunii se perde In
noaptea timpuril0r, si istoria progresului ei
www.dacoromanica.ro
NAB
c tot unit cu a civilizatiunii. Din apace cca
mai departata se gaseste trunchiu de co-
pac scobit, de care se servesc cheer azi
indigenil din Oceania. istoria navigatiunii
cuprinde don& ere distincte, dintre care prima
strabate toatA antichitatea si se perde In
timpurile de barbarie care an urmat imperiu
roman. Lipsiti de busola, navigatorii de atunci
se departan rar de coaste. Cea mai mare
calatorie pe care o aminteste istoria a cea
pe care au facut-o in prejuru Africii, din
ordinu regelui Egiptului Necao it, corAbiile
feniciene. La inceputu seculului 14 dupe Hris-
tos, inventiunea busolei, care permise in fine
navigatorilor sa strabata oceanu, Insemna
a dona era a navigatiunii. La 1492, Hrist6for
Columb descoperi America; la 1498, Vasco
de Gama trecu capu Bunei Sperante, si, la
1419, Magellan Wu prima calatorie in pre-
juru lumii. Intrebuintarea aburului Ia navi-
gatiune, suprimind pinza si permitind a In-
frunta inconstanta vinturilor, a dat nastere
unei not dezvoltari a navigatiunii. V. ma-
rina.
* naviu n., pl. art (ngr. tuivlon, vgr. nod-
lon, d. nazis, nava ; lat. tututum, it. ndulo,
ai navolo, pv. fr. naulage). Chiria unei co-
rabii de marfa.
naz n., pt art (tare. [d. pers.] naz, afec-
tare, ruofturt ; ngr. nazi). Pl. Vechi. Preten-
tiuni. Ad. Fain. Mofturi, capricii : copitplini
de nazuri. A face nazurl, a face molturi, a
to opune din capricifi : satulu face nazuri la
mincare; cind erai bogat, faceai nazurl.
* nazal, -a adj. (lat. nasalis). De la nas:
fosele nazale. Gram. Pronuntat pe nas: con-
sonant?' nazald. S. f. Liters nazala. S. n., p1.
art si e. Prelungire a coif ului care, in vechile
armaturi, apara nasu. Adv. Pe nas: a vorbi
nasal.
* nazalitate f. (d. nazal). Caracteru su-
netului nazal.
* nazalizez v tr. (d. nazal ; fr. nasali-
ser). Pronunt nazal: a nazaliza o consonantd.
1) nazar n., 111. art (turc. [d. ar.] nazar).
Vecht. Favoare, gratie. A avea la nazar, a
avea in gratie,
2) nazar, V. nazar.
nazaret, V. nazirle.
nazat adv. (rus. nazcid V. zatc5).
Strigat adresat cailor ca sa se dea Inadoi. V.
InapoT.
nazir si nazir m. (turc. ar. nazyr, in-
spector). Vechi. Comandantu unei cetati tur-
cesti: naziru Brdilet. Sefu vatavilor de plat.
Inspector, supraveghetor. Vatav de Tigani
domnesti. V. raTa, pircalab.
nazirie f. (d. nazir). Yacht. Functiunea
de nazir. Si naziret si nazaret, n.,
pl.uri sl e (turc. ar. nazaret si nezaret).
nazirlia, -ie adj. (d. nazir). Vechi. IIus-
tru, stimat : om nazirltii.
nazurl, V. naz.
nä pron. V. ne 1.
gabad4T 1. pl. (din bdtaie, belt& cu (Nett
NAB
- 854
slay na-. Cp. si cu bg. napadanic, impale-
nie, nApAdire, atac, acces). Mare Tune si
zbuctum. 'Adrift: rdcnea par'cd -I apacase
ndbdddlle de furie, de Mal. V. zabsf-
cloaca.
nabbdaTas, Das& adj. (din battik's cu
pref. slay na-). Apucat de nabadAl, navIrlios,
furios : an orator nabaddios.
nabdT n., p1. oafe (rus. nabdi, cela ce
izbeste, pol. natio), IncarcaturA, cactus. V.
rfftzboI). Ruperea ghetei, revArsarea apelor,
inundare. V. undet, zapor.
naboTese si -tifesc v. intr. (d. ndbot).
NavAlese, napaclesc, inund, mA revArs : apele
ndboiserd (CL. 1922, 6,613), naboirea
apelor (Soy. 194). Munt. si buTesc.
Vechi si refl. ma raped ". V. bias:case.
nfibusdala, V. Infibuveala.
ntibuse,c, v. tr. (V. Inalbuvesc).
Mold. Rar. 1nAbusesc NapAdesc: I-ad nit-
bush lacrdmile. V. intr. NApAdesc, nAvAlesc.
nabusitor, V. inttbusitor.
nikbuzna adv. V. busna.
nalcitz (Mold. vechi si Trans.) nacaz
(Mold.) si necaz (Munt.) n., p1. till. (vsl.
na-kaza, pedeapsa, mustrare. slrb. nakaz,
monstru din nastere ; ceh. nakaz, infectiune
epidemie. V. cazna, cazanle, prlcaz).
Suparare, Intristare. Ciuda: a marl de
necaz. In necazu cuT-va (dupft fr.
en ddpit de sail malgrd), In ciuda lui, contra
vointei lui : umblind pin ploaie, in nacazu
ztlelor acestora (Sadov. VR. 1911, 3,341).
n ficiljesc v. tr. (vsl. nakaziti, a pedepsi
a InvAta, slit. a desfigura", ceh a infecta".
V. prIciftjesc). Est. SupAr, Intristez. Chi-
nuiesc, caznesc. Include; infuril. V. refl. MA
chinuiesc. MA tnciudez. In vest neat-
jesc.
nraclad n., pl uri gi e (vsl. na- kladd,
camata, lucru provenit din bani depusi, d.
klasti-kladon, a pune,a cladi.V. cladesc).
Vest. Butuc pus ca sa arle tncet si sa !titre-
tie focu. BucatA de lemn care se reazema
allele ca sa arda mai bine. V. tficiunar.
n ficlada f., pl. azt. (d. ndclad). Dos.
Rug, gramada de lemne destinate sa fie a-
qinse (sclada). Azi. (Nord. Teanc (clit) mare
ez. 36,48).
nttclitiasc v. tr. (rus. nakletti, d. klei,
del). Umplu de ceva cleios (del, sirop, no-
roi) : prdjiturt nachlite'n strop. V. refl. MA
umplu de del (sirop, noroi), ne-am naclait
cu cdrtrfo'n norol. intact-.
nficleTos, -oasfft adj. (din ndcliliese gi
cleios). Munt. Rar. Cleios, lipicios: norof
naclelos.
nacovaInft, V. alcovale.
nadiftiesc v. intr. (val. nadielati seri, a
spera, d di6ti-dleidon, a pune.V. delb,nadgi
nadelde, dodeTesc, odajdiT, ogheal).
Trans. Presimt: a naddi de ceva. V. refl.
Vechi. Sper. Ad. Vest. Ind vine In minte,
pricep.
www.dacoromanica.ro
8,99
NAI
afidfijduTesc v. tr. si intr. (d. nddcjde).
Sper. Mai rar sau vechi nada-, nede-
gi -jdesc.
nadasancb, V. nadIsanca.
niftdejde 1., pl. 1 (vsl. [bg. strb. rus.1 na-
deida, d. na-diefati sen, a spera. V. nada-
"fesc). SperantA. A trage nddejde, a spera:
a-fi hia nadeldea, a nu mai spera. Prov.
In nadejdea slugii, dai de fundu pungii, ba-
zIndu-te pe servitor, saracesti. Si no-
dejde (Vs.).
nadesc, V. inadesc.
nadilca, V. motlIca,
nadragl m. pl. (vsl. nadragy, izmene:
pol. nadragi, nadrag, pantalom ; rut. na-
dragi, ung. nadrag). Vechi. Pantaloni. Ad.
Munt. Izmene. Pantaloni Arilnesti largi. fn
toata Cara. Iron. Pantaloni prea largi. V.
salvari.
nitchif n. pl. sir) (strb. nedith, vsl. *ne-
duhd, naduf, astmil, d. duhil, duh. V. pre-,
pro- si za-duf, vitz-duh). 0 presiune,
atmosfera sufocantA, Inabuseala. AstmA, (la
cai) tecnafes. EnfizemA pulmonarA,
nadulesc v. tr. (cp. cu ung. nedulni, a
prinde curaj). Vechi. Azi Ban. Olt. MA arunc,
mA raped. $i ned-.
naduseitla 1., pl. ell. (d. nAdusesc).
Munt. Sudoare: m'azi (recut nriduselite de
fried.
nadusesc -'it, V. Infidu*, -sIt.
naframb, V. marama.
rulfurfca f, pl. ele (dim. d. nafura).
Pelinita.
nagark V. nagarb.
naghiga f., pl. 1 (cp. cu strb. naglulz,
nagluv, cam surd). Mold. ? Enfizema pul-
monara.
nahlap, V. nahlap.
natal adj. V. tehuT.
nithait si natit m. ca plants si n., pl.
ca marfa (din mai vechiu nohdl, turc.
dd. pers.] nuhud, pop. nohud). Munt. Dun.
e los. Un tel de mazare ale Ord boabe se
mantnca prajite (ca si floricelele, mezelicu)
gi une-ori se amesteca cu stafide (cicer a-
delirium): mIncind ndut prajit (VR 1925,
11-12, 313). Mold. ndhot.
nahutid (vechi) si nautfu, -fe adj. (d.
nahut). Sad. De coloarea nAhutului neprajit
(fr. beige). Mold. nohutld.
naTam si naim n., p1. art (vsl. naini,
naiema, leaf A, d. naimati, a naimi). Vechi.
Rar ad (Trans. Mold.). Angajament. A lua
cu naim, a angaja, a tocmi. Chifie : intr'o
casd ndfem (Trans.).
nä emnic m. (vsl. nalemntkil). Vechi.
Mercenar, simbrias.
naTmee, V. namea.
nilimesc v. tr. (vsl. na-imati, a nAlmi,
d. imati, tenti -imon, a prinde, a lua ; slrb.
nalmiti ; got. niman. germ. nehmen. V. pri-
mes°, ulmesc). Rar ad. Tocmesc, an-
gajez (lucrAtori, servitori).$i naTernesc,
namesc si InnEtTmesc.
NAI
- 855
naTmit, -á adj. $i a. (d. ndintesc). Rar
azt. Angajat cu luta, simbrias, mercenar.
najit $inejit n., pl. art (vsl. nezitu, rut.
ndiit, pol. nieiyt, -yd, catar, ceh. netit, -id,
ulcer purulent). Pop. Otita externs.
ntijita, V. nojitii.
nalban $i -Or, V. nalbant.
naloaga f., pl. e .(strb. naloga, id. V.
zaloaga). Ban. Olt. linbulzeal8.
naltut, -à adj. Fain. Cam Matt.
najtica 1., pl. 1 (d. a fi se naiad). Ve-
denie, fantazma. A fugi ca ndluca, a fugi
foarte rapede. A-ft face ndlucd, a ti se na-
luci, a ti se nazari, a te apnea panics. Si
naluc (Munt. Mold.) m., om precipitat, om
rapezit stilt, ndlucule I
naluceala f, pl. ell. Nalucire.
naluceste (se) v. refl. impers. (vsl.
* na-luaiti, a glsi, liteiti,a tntlIni, luciti sen,
a sentImpla). A fi se ndluci ceva, a ti se
nazari, a ti se parea ca yen ceva grozav,
a to speria din senin.
nalucire f. Vedenie, iluziune, halucina-
tiune.
naluces, -pima adj. (d. ndlucd). Rar.
Carula i se naluceste, sperios : cal ndlucos.
netmela, V. namilb.
namaz, V. namaz.
namesc, V. naimesc.
namestenle f. (bg. nemiestenie, strb.
namestenie, instalatiune, d. na-nrestiti, a in-
stala, d. mesto, loc. V. namestle). Grija,
bataie de cap: sa port( grifa caiculur si cite
ndmestenii toate tOltenita, CL. 1910, 4,212).
namestie, -estnIc, V. namestie,
-estnIc.
namete $i nemete m. (vsl. nametd,
cort [a cArui forma e ca a troianuluij, na-
metati, a zacea ; bg. ?Wind, troian ; cell. na-
met, cort. V. °mat). Vest. Troian : nameti
(sau omefi) de zdpadd. Hg. Cobbs un ne- :
mete de erudifiune.
nemetenie, V. nemetenie.
nametesc $i nemetesc v. tr. (d. nd-
mete). Vest. Troienesc. -5i ina- sad inns -.
namiattza f., pl. fez( (d. In $i amiazd).
Vest. Ameaza. Pe la ndmiezt, pc la ameaza.
name', V. nomol
namolesc, V. inomolesc.
namarnlc, adj. (cp. cu namild).
Codri, ndmornici (Stam. 218 $i 268), Codri
adInci, imen$i, neumblati.
nfinfis, -A S. (V. nas). Nas.
napada f., pl. ezi (d. ndpadesc. Cp. cu
zdparld), Cant. Napadire.
napastie $i (mai rar) -ste f., pl. astir;
$i dsti (vsl. napasti, caz, nenorocire. V.
napadesc, napatca, prapastie).
Vechi. Ispita. Azi. Acuzatiune false cazutg
asupra cuiva. Belea, nenorocire neasteptata
(Se numea asa $i nu bir impus de Mihnea-
VOcla): earl vazut ,si ndpdstii sti cadd per-
www.dacoromanica.ro
- NAP
ca /u pe capu cutva (VR. 1911, 11, 257),
a cdzut napastla pe mine sd due sacu.
Prostovol. Pl. lutpastr to Let. II, 22, 74, 75.
Napasta (cum c Intitulata o piesa a lui Ca-
rageali) nu zice nimeni
napatca f., pl. e $i did (rut. ncipadka.
V. napb.desct niipastie). Mold. sud si
tot Prutu. Crismc mare de 3-4 metri de prins
pesti mai marl.
napadesc v. intr. (vsl. na-padati, a na-
padi, napastt-napadon, a cadea, a navali, na-
padii, invaziune, napasti, caz, navala, cala-
imitate, napastovati, a tents, a napastui, d.
padati, pasti-padon, a cadea. V. napastle,
prit-padesc, prapastle, prl-pas,
zfi-pad's, padina). Navalese violent, ma
napustesc, cad asupra, ma raped cu furie :
am ndparlit pe ei ca &pit In stand. V. tr.
Podidesc, inund: I-ad ndpddit lacrirmile,s1n-
gele pe gurd fi pe nas.
n iipastuTesc v. tr. (d. ncipastie sag vsl.
napastovati. V. napadesc). Acuz pe ne-
drept.
napircA f.. pl. 1 rude cu alb. nepdrkd
$i mrom. nipirtied). Vipers. Fig. Put de nd-
pined, copil sad om viclean. Un fel de luntre
Ingusta de strabatut pin stuf (Ant. P.). $i
nop-.
napirlesc v. intr. (din vre-un dialect
slay * na-perliti, d. vsl. bg. strb. pero,
panA. V. perie). 1mi schimb paru sad pe-
nele, vorbind de animate $i pasari.
napirstdc n., pl. oace (vsl. na- priistdkd,
de deget, d. pristil, deget; rus. napdrstok
strb. naprstak $i napr§njak, bg. naprustntk,
degetar. V. pfrslea). Munt. Rar. Degetar.
Fig. Iron. Om prea scund. In lal. $i
napistroc.
naplat n., p1. lid' $i e (strb. naplatak,bg.
naplata $i ndplat). Ban. Olt. Obada.
n ap! We I f., pl. eli. $. a.Zacluf. Fig.
Opresiune in vis (fr. cauchemar). V. siclet.
nsipliiiesc v. tr. (cp. cu vsl. napluti,
-plovo, a inunda). Olt. s. a. Inabus pin za-
duf. Fig. Ingrozesc pin vis.
naporasna, V. naporojne.
naprasna f. (vsl. napraslno, n. d. na-
prasind, subit, vehement, naprasinife, mtnie ;
rus. naprdsnyi, zadarnic, injust, subit, na-
prrisno, to zadar, pe nedrept). Vechr. Azi.
Munt. Rar. De naprasna, pe neasteptate,
subit, de odata.
napraisnlc, -fi adj. (vsl. naprasinii $i
suf. -nic. V. naprasna). Subit, neastep-
tat: moarte ndprasnica. Cumplit, grozav,
formidabil: un tun ndprasnic. Fricd napras-
nicd, panics. S. in. $i LInchegatoare (planta).
Luminoasa (plants). Adv. Subit $i formida-
bil: a ataca ndprasnic.
napraor bi -dor, V. proor.
naprojnie, niapurojnle,-urdina si
-rO,nle, V. naporojne,
NAP
nApilst n., pl. uri (vsl. * napustii, rut.
naPust, atac impetuos, strb. ocaziune"; bg.
napusto,tn zadar. V. n iipustesc, otpust).
Trans. Ban. Duh necurat, diavol. A lasa in
ndpust sal) nopustului, a parasi, a da uitarii
n ftpustesc V. tr. (vsl. strb. napustiti,
a trimete, a rapezi, d. pustiti, a trimete. V.
pustiA, nripust). Maram. Slobod (de ex.,
vinu din butoi). Rar. Parasesc, Jas uitArii.
V. refl. Napadesc, ma raped cu turie: lupu
se ndpustt asupra melulul.Vechi si nap-.
n arav n., p1. uri (vsl. bg. rus. nrav, nd-
rav, bg, sec. 13 narav, azi si nirav, carac-
ter, obicei, narav, la cai. V. moray). Vechi.
Moray. Ad. Obicei rail (ca furtu, belia, iar
la cai azvlrlirea, refuzu de a merge s. a.).
Cal cu ndrav, cal naravas. A te invdta cu
narav, a te Inadi, a te deprinde cu ceva rau
(ca cersitorii cind dat o data). Prov,
Ndravu din fire n'are lecuire, boala din nas-
care leac nu mai are, obiceiu din nastere nu
dispare nici-odatA.Lupu pdru-si schimbd, da
Ndravu ba, tine are un vitiu, nu se mai lass
de el (apa trage la matca si mojicu la teapa).
naramzat, -alt adj. (d. naramzd. V.
marmanz10). Stacosia. $i naranzat,
narinzat (Munt.), naraznat(Mold. sud.).
$i naramgIO, narangiu, naranzia,
naramzia, naramziu (turc. naringi, na-
rengi). V. turungitl.
naravita, -a adj. Vest. Nardvit, Cu na-
ray: cal ndravas.
naraveala f., p1. ell. Naravire.
naravesc si inaravesc v. tr. (d. no-
ray; rus. nravitisw,a placea). Deprind cu
naravuri, cu obiceiuri rele.
naravire I Actiunea de a sail de a te
naravi.
naravit,-a. adj. Cu narav, cu obiceluri
rele: om, cal ndrilvit.
narinzat, V. naramzat.
naroc, V. noroc.
1) nardd, V. norod.
2) narod, V. nerod.
narozie, V. nerozie.
nartds, -oasa adj. (d. nare, ndri, cu
sufixu din burtos sail alt cuv.). Fam. Rar.
Nasos, cu nasu mare. Fig. Pretentios.
nitruT ai -Test, v. tr. (vsl. nyrati, a se
scufunda. V. norca). Surp, prabusesc. V.
refl. MA surp: zidurile, malurtle s'au ndruit
din patina apei. $i inaruTesc (Sez.
30, 199).
naruTala 1., pl. felt. Actiunea de a se
nArui.
narultUra 1., p1. 1. Loc sail zid naruit.
nasfid n., p1. art (vsl. na-sadii. V. ra-
sad). Mold. s. a. SubstantA care stA mutt
timp Inteun loc si se descompune (ca ball-
garu ingropat in pamtnt, singele Intr'o ranA
ti a.).
nalseda 1., pl. e si dzi (d. a ndsadi. Cp.
cu posadd). Rar. Actiunea de a nasadi.
Stratu de snopi asezati ca sA fie trelerati:
a bdga call in nitadit. Treier.
www.dacoromanica.ro
856 - NAS
nasadesc (ma) v. tr. (vsl. strb. na-
saditi, a planta. V. po-sada, ra-sa-
desc). Asez grtnele in arie ca sA fie tre-
ierate. V. refl. Ma imbulzesc: oamenii se tut-
sddesc in preajma sari( vagonului gala sd
se urce (Adele Xen. 477). MA descompun de
multa sedere Intr'un loc (vorbind de baligar,
singe s. a.): in prejuru rdnii era singe
ndsddit.
nasalie f. (din mai vechiu nosIld, pl. e,
secria"; strb. nosila, targa; rus. nosilki,
pot. nosidlo,-dlc ung. noszolya, nyoszolya,
lemnu patului. V. mlro- nosita, po- ai
pri-nos). Catafalp on targa pe care se pun
mortii. Vechi n,asale.ai nasIlle. $i
shnie si nasalnie. In Ilf. (Rar) si nasea,
p1. ale.
nfisairimba f., p1. e (d. vsl.ne-sraminti,
nerusinat?). Fam. Rar. Pozna, comedic, boat&
(mai ales proasta),
nasatru, V. nlsetru.
nascare f. (var. din nastere. Cp. en
crezare, perzare, vinzare). Din ndscare, din
nastere, congenital: boala din nascare leac
nu mai are (Prov.).
nascator, -care adj. ai s. Poet. Care
naste (tats, mama). Sfinta ndscdtoare, Maica
Domnului.
nascocesc v. tr. (vsl. na-skocriti, a sari
deasupra, d. skoditi, a sari: bg. naskodi, tn-
ttlnesc. V. scoc). Inventez, scornesc: a
ndscoci o niasind si (Fig.) o minciund.
nitscocire f, Actiunea de a nascoci.
Nascocitura: o ndscocire draceascd.
nascocitor, -Dare adj. ai s. Care
nascoceste, inventator. Spirit ndscocitor, spi-
rit inventiv.
nascocitUra 1., pl. i, Lucru nascocit,
inventiune, scornitura.
nascilt, -ft adj. (d. nasc). Care s'a nas-
cut, venit In lume. S. n., pl. art. Cor. Nay-
tcre. Ur. Craciun: ci,ilegile Ndscululai.
nasea, V. nasalle.
nasfea, V. nesfea.
nasilnic ai (pop.) -11nIc, -Ai adj. (vsl.
na-silinii, slrb. nasilin, -Ina, silnic, rus.
nasihnyi, violent, vehement, nasilinik,
cel ce is cu for(a. V. sllnic). Est. Violent,
vehement, silnic : yin! ndsilnic. Adv. In
mod nasilnic: vintu bdtea nasilnic.
nasilnlcesc v. tr. Vechi. Fac nasilnic,
aspresc.
naslInicie si (pop.) -1Inicie 1. (d. ndsil-
nic). Est. Violenta, vehementA, silnicie.
nasilnle, V. nasalle.
nasip, nasip, V. nisip.
nasiparnita f., pl. a (d. ndsip). Olt. On
paste rine lung suptire viol pestrit,
niisipeala f., pl. ell (d. ndsipesc). Nord.
Pomosteala.
nastpesc v. tr. (d. ndslp). Mold. nord.
Pomostesc.
nfislap, V. nahiap.
NAS
- 857 -
naslesc v. tr. (cp. cu vsl. nasiliti, a sill).
Vechi. Nazuiesc, doresc sa. $i In-.
naslicTune 1. Si niislitura f., pl. 1.
Vechi. Nazuiala, tendenta. $1 In-.
nassas, -oases adj. (d. nas). Fam. Care
are nasu mare. Fig. Pretentios, fudul. V.
motat.
Waste/min, -A adj. (slrb. nestakn, id.
Cp. cu nastruanic). Ban. Trans. Zburdalnic.
nastav n., pl. art (vsl. nastavd, institu-
tiune, directiune. V. postav). Est. Rar az!.
indemn, Imboldire, porunca (misiune) divina
saes inspiratiune : vai mie, ndstav de sus!
(geld. 968. Let. 3, 359, Si Con. 263 si 275).
Noroc, sansa . da-1, Doamne, ndstav bun!
BoalA Brea: I-a polit ndstavu. Munt. Dure-
rile nasterii: a apucat-o ndstavu.
nAstavnic, -E1 adj. (vsl. nastavinikd).
L. V. ConducAtor.
nastavdsc, v. tr. (vsl. nastaviti, a duce
a institui, d. nastavd, institutiune. V. nab.
tav, sttivesc). Vechi. Conduc, arat drumu.
indemn, Imboldesc, inspir.
nEtstImesc(mil) v. refl. (strb. nastati,
-ajem, a Incepe, a relua, a se face). OIL
Trans. MA nasc, ma ivesc, ma prodnc, 'tsar:
boala se ndstimeate. De la ndstimirea lamii
de la facerea lumii (NPI. Ceaur. 9).
ratstrapti, V. nastrapa.
niistriipat, V. nestimat.
nastrtisnic, -A adj. (cp. cu straanic si
ndstraanic). Est. Fam. Excentric, fantastic:
ipeie ndstruanicd. Adv. in mod nastrusnic,
nilistrusnIcie f. (d. nastrusnic). Est.
Fam. NazdrAvAnie, excentricitate.
ntisfe f. (d. nas). Calitatea de nas.
netare, V. netare.
natuflet, -eats adj., pl. eft, efe (cp. Cu
natraflef). Gogoman, mare prost. S. m. Om
prost. Cazi, pard mdlatafd, in gura lui nd-
tdflecitd, locutiune aplicatA unui prost si le-
nes care asteapta sa-I vie ctstigu fArt sa
munceascA.
natard.0 adj. m. (din ne si tare, vechi
sl natare, slab, cu sufixu ung. -dd. Cp. cu
nebun, netot, nazdrdvan, ncluc). Fam. Mare
prost, dobitoc, gogoman.Rar fem. - ranch.
V. tanan.
natavalos, -oases adj. (cp. Cu tdvdlesc).
Muni. Fam. Greoi (om, lucru) : plug, zbor
ndtdvdlos.
ndtlmana si -MA f., pl. e (din natimd
si natamenie).Mold. sud. NamilA, nanie, ne-
metenie, matahalA, monstru din povesti.in
Bts. inittlmana. V. bordea.
natIng, -A adj. (vsl. ne-tongd, lenes, d
tongd, viteaz.V.ting, po-ting, tinguIesc,
Unit:Lift). Stingaci, nepriceput, bleg : om
ndtlng. Fara putere, bleg, ting: Mina stingd
ad ji -o fringd, SO rtimilcu fa ndtingd (P. P.
din Orhei, $ez. 30, 204).
natingesc(ma) v. refl. MA fac stating.
niatingle f. (d noting). Defectu de a fi
nattag.
www.dacoromanica.ro
NAV
niittntoc, -oaca adj. si s. (din nating
5i dobitoc, sardntoc). Vest. Nating, bleg, mo-
totol. $i fait-anted, motintoc (fern.
-oa-) si motintan (dupA mototol).
nat6t, -oath adj. V. netot.
natret, V. nutret.
ninic, -A adj. (vsl. ne-ukti, netnvatat,
ignorant, d. IOU, a tnvata, a instrui. V. u-
cenic). ZApacit, cam nebun. V. rEttutlt.
niftuceala f., pl. elf. Actiuttea de a nand
NAucie, zapaceala.
naucesc v. tr. (d. nduc). Zaplicesc, tne-
1 -ad nducit in bdtdi, necazurile
bunesc :
1 -alt naucit.
nitucie f. Starea nAucului, zapAceala.
natit, -tin, V. nahut.
navala 1., pl. e (strb. navala, invaziune;
rus. naval, neplacere neasteptata. V. val 1).
Atac subit, iruptiune, iurus, sarja. Invaziune,
incursiune. A da ndvald, a nAvAli, a to rA-
pezi.
nEtyttlnlc, -á adj. (d. advalif). Impetuos.
Adv. in mod impetuos. S. rn. Feria Limba
vecinei, o plantt tntrebuintata contra tusei
si pe care fetele de la tart o poartt in stn
cu speranta cA aaa vor ndvelli petitorii la
(scolopendrium Ivulgare sau officinarum]
ele
Munt. Mold. ValerianA. Vechi Si nEtvar-
;tic Si nevarnic. V. odoleana.
nayslclesc, V. nevedesc.
netvtildsc v. intr. (vsl. *na-valiti, a na-
vali, na-valiati, a rostogoli spre, d. vahati,
a InvAlAtuct vald, vat undA, talaz ; slrb.
navalitt, a navali. V. val). Dau navala, ma
arunc, mA raped, sar. Invadez.
navalire f. Actiunea de a nAvali, in-
vaziune.
navalltor, -oare adj. si s. Care nava-
leste, invadeazA.
ntivaloaca, V. navoloacti.
naveddsc, V. nevedesc.
nftvIdesc v. tr. (vsl. fneJnavidieti). Vechi
Nu pot vedea, nu pot suferi, urAsc. $i
nenftv-.
nEtvirliT f. pl. (rudA cu strb. navrije,
piezis, §i deci cu azvirl). blunt. Rar. Furii,
nabadai.
ntivirlIds, -oast& adj. Munt. Rat. Fu-
rios, nabadaios.
ntivIdg, V. neyleg.
navoacit (oa dift.) m., gen. al luL Bz.
PAcala, Pepelea, Nastratin llogea.
nevoid si (Mud. Olt) nevoid n., pl.
oade (vsl. rus. nevodd, strb. ndvod. V. zit-
vod 2). Cea mai mare plasit (de sute de
metri) de prins peste (Mai mici sint : tifanu.
oria, Iciptaau,volocu s. a.). $i novdch
ntivodar in. (d. ndvod). Pescar care In-
trebuinteazA nAvodu. 0 pasare piciorongatt
palustra cu ciocu fncovoiat In sus ca un ac,
cu care nAvodarii tmpletesc nAvoadele (re-
curvirostra avocetta).
NAV
- 858
titivoleitca (oa din.) f., pl. e (rut. nava-
lok, un fel de graph, rus. vzilokoni, tirlind,
ndvolok, Ryan pe malu unui rla, mal Malt
Ia mare, pdvolok, Carina, d. voloelti, a tirti,
vsl. virreiti, a atrage ; sift. naviaka, InvAli-
toare. V. voloc). Mold. 'farina lucrata nu-
mai cu grape. Adv. A duce pe cineva na-
voloaca, a-I duce pe sus, cu forta, vrtnd-
nevrInd Cu navoloaca, mult si rapede :
sivoiu, calicimea venea cu navoloaca. Si
naval-.
navrap m. (vsl. navrapii, v. rus. Ina-I
voropd, atac tflharesc). Sec. 17-18. Jafuitor.
navrapesc v. intr. (vsl. navrapiti) Sec.
17-18. Navalesc, ma raped.
navrapItura 1., pl. t. Sec. 17-18. NA-
vala, atac.
navrea f., pl. ele. Mont. Rar. Pl. Ciucuril
de Bra de la palariile taranilor.
nazar si nazar n., uri (vsl. wi-
pl.
zard, banuiala. V. nazareqte). Nazarire,
spaima: cal cu nazar,
nazare si nazar4te(se) v. refl. im-
pers. (sIrb. naztratl, a zari, a vedea confuz ;
nsl. zaziratt, a te uita speriat, d. vsl. nazirati
nazrieti, a inspects, a observe. Conj. nu-
mai sat sendzdreascd. V.nazar,zaresc).
Se zareste slab, (Olt.) : o lumini(d care de
abea se nazdrea (NPI. Ceaur, 124). A fi se
ndzdri, a ti se !Area, a avea vedenii (halu-
cinatiuni) care produc frica : i s'a ndzdrit
an lop pe drum.
nazarnlc, -A adj. (d. a (i se ridzari).
Mold. Rar. Carula i se nazare usor, banui-
tor, care-si inchipuie lucruri rele.
nfizatic, -a adj. (d. a se nazari influ-
entat de nazat). Mold. Rar. Caruia i se na-
zare, care-si face spaima: cal ndzatic.
nazaritura f., pl. i. Lucru nAzarit, In-
chipuire.
nazbitie (vest) si -title (est) f. (vsl.sd-
bytite, realizare, rom. * nezbitle, nerealizare,
pozna, fare( rut. zbutysoa, a se realize
[Arh. 1928, 287]; pol. zbytnik, berbant, nazbyt,
prea mult. V. Izbutesc). Fam. Pozna, dra-
cie, sotie, farsa: copiti se fineatl de ndz-
bitti.
nazdravan, -ft adj. (vsl. ne-sildravinti,
nesanatos, adica nebun, excentric, ister,
infl. de ndzdrdvdnie, dupli bdddran, -ante
s. a. V. zdravan). Maiestru, care are pu-
teri supranaturale, care stie trecutu si viito-
ru: cal ndzdrdvan (in povesti). Cam nebun,
excentric: da de unde ai mai venit fi tu,
mai ndzdrdvan ? $i ne- (Vc.).
nazdravanie f. (d. ndzdrdvan). Fapta
de ndzdrdvan, excentricitate, bazaconie, poz-
na : nazdrdvantile lot Nastratin Hogea.
nazgddie f. (strb. nezgoda, lucru ne-
practic, nezgodan, fem. nezgodna, neprac-
tic, incamod. V. godac, logodna). Mont.
Lucru nepractic (uricios) : nazgodia asta de
unealtd =vtrsa, dupa parerea unei stluci
(VR. 8, 7-8, 50). V. bizdiganie.
nazuTala f., pl. telt. Nazuinta. Vechi. Sca-
pare, refugia.
www.dacoromanica.ro
- NEA
nazuTesc v. intr. (val. na zyvati, a in-
voca, d. zvatl- zovon, a chema, a striga ; slrb.
nazivati, nazvati, a chema a dori). Vechi.
Recurg, apelez: a ndzui la mita cutva. Azi.
Tind, aspir: a ndzui la domnie. In Trans.
ma nizulesc.
niizufnia f., p1. e. Actiunea de a nazui,
tendenta, aspiratiune: nazuinfd spre mar
bine. Vecht. Scapare, refugia.
nazuit, -a adj. (d. ndzuiesc). Mult dorit :
fericirea nazuita.
nazurds, -Das& adj. (d. nazuri). Plin
de nazuri, mofturos, dificil: un parvetut nd-
zuros.
1) ne (d. mad, lat. nobis). Pron. personal
de pers. I. la dativ si ac. p1.: ne dd (noild),
ne da (pe nor). Chid urnmazA le, se, te, la
dativ se pune ni Ild. ne: ni se da WON.
Tot asa, se zice: ne slut, dar ni-s. Vechi
si na.
2) ne- (vsl. ne, care corespunde cu lat. ne
In nefastus, nefast) prefix negativ (ca in In
neologizme) care se pune pe lInga: I. un
substantiv : nedreptate, nectnste, neodihnd,
netrai, neon: ; 2. un adj., participiu trecut,
adj., verbal on gerundia: nedrept, nevred-
nic, nebun, netot, necurat, neatins, necopt,
neumblat, neascultdtor, nepasdtor, nerdbdd-
tor, neauzind, neavind, nestilnd, nevrind; 3.
pe Una alto, alt a, alta-datd, cum, la loco
lot s. a. si se aerie si separat mai ales data
se interpune mat: ca nealtu, ca nealta, ca
nealtd-data ; cum, necum ; tin lucru ne la
locu lot, ne Ia timpu lot, ne mai auzind,
ne mai stiind, ne mat auzit, ne mai pome-
nit ; 4. dupa pe formInd locutiuni adverhiale:
pe neasteptate, pe negfndite, pe nemlncate,
pe nerdsuflate, pe nevazute ; 5.pe Itnga un
verb : a necinsti, a nelinisti, a nenoroci, a
nesocoti. Une-ori s'a prefacut In na-:
:rating, nduc, ndzdrdvan.
1) nea si nea0a f., pl nele (lat. nix si
pop. nivis, gen. nivis, nea, din *
*snigvis, got. snaivs, germ. schnee, rus. srueg,
it. pg. neve, pv. cat. neu, vfr. neif, noif [nfr.
neige, d. netger, a ninge], sp. nieve. V. ning,
ninsoare). Vechi. Omit, zapada.
2) nea (ea dift.) m., gen. al ltd. Vest.
Prescurtare din nenea: nea Ion.
3) nea, interj. de alungat: nea, haita 1
V. tTo.
neac9a (ea dift.) f. V. Vlad.
* neactivitate (ea 2 sil.). Lipsa de ac-
_ tivitare, situatiunea unui ofiter sat) unui
functionar civil care se aria provizoriii firs
functiune.
neadevar (ea dift.) n., pl. tut Lipsa de
adevar, minciuna, inexactitate.
neadevarat, -A adj. Contrar adevaru-
lui. Adv. Contra adevarului.
neadormit, -a (ea 2 sit.). adj. Fig. Care
vegheaza continua, atent, acfiv.
neaga f., pl. inuz. negi. Mont. Fam. Be-
lea, om plicticos. Neaga rea, om grozav de
plicticos on ctrcotas.
NEA
- 859 -
neajtins (ea 2 sil.) n., pl. an (d. (Vans,
ailing). Inconvenient, neplAcere: casa asta
are multe neajunsuri. Greutate, suferintA:
neajunsurile rdzboialut is marl. A face cut-
va neajunsuri, a -i cauza nepiaceri, a-I alcana.
neam (ea dift.) n., pl. art (ung. nem. V.
nemes). Rest, popor, familie de popoare:
Ream romdrtesc, latin, aric. Gen, specie:
neamu omenesc, at clnelui, at bradulut. Ge-
neratiune, familie: om de neam prost. De
neam, nobil: om de neam. Ruda, rudenie,
persoant tnruditt: an neam at med, niste
neamurl ale mete. Pl. Soler/ de neam care
ajunsese simpli agricultori ai format o clash
de contribuabili aleai de Constantin Mavro-
cordatu dintre mazill (V. mazil). Neam
de neam, nimeni din neam: neam de neamu
tut n'a mat vdzut asta. Neam de (Pop.),
nimica, de toe: Este ceva de mincare ? Niel
neam de mincare I At bani ? Neam I (Tot
aaa it. niente, nimic, din ne genie, niel ginte,
Mei neam).
Neamf,Nemfoteica s., pl. Nenifi, Nem-
Mace (list, Mendel, pl. Ntenici ; nMmi-
nemtesc; pol. Nierniec, rus. Nie-
niec, ung. Nemet, alb. Nemdts, ngr. Nem-
zzos, turc. Nemee. Cp. cu tribu ger-
manic numit de Romani Nemetes). German.
A lua laleada Neamfului, a to bnbAta (de
la o poveate to care un Neamt beat statea
pe un pod al fume din lulea, iar and fiu
lui I-a zis at fie atent at nu scape lulefia
In apt, el i -a rtspuns: Tact, mai prostate I
$1 asa, i -a ctzut luleatia din gurt In apt!).
A merge drept ca Neam fu, a fi beat $i ate
sforta at mergi drept ca at nu observe lumea
et esti beat. V. Nemfoafea.
neant (ea 2 sit.) n., pl. urt (fr. ndant,
vfr. nient, neient, noient, it. niente, nimica,
d. tat. ne, nu, ai gene, gentis, ginte, neam,
ceia ce e analog cu neam = nimica). Nimica.
Cent ce nu existt, haos. Fig. Neantu gloriii,
lipsa ei de valoare.
nefios, -A (ea dift.) adj. (d. nea, zapadli I
a se neosa, a se troieni). Curat, neamestecat,
de put singe : Roman neaos. Fig. Cuvint
neaos (curat rominesc a. a.). Adv. A vorbi
neaos romaneste.
neaparat (ea 2 ail.) -A adj. (ne si apt-
rat, part, d. apdr). Fart aparare. Indispen-
sabil, care trebuie numai de ctt : nevote nea-
pdratd. Adv. Absolut, numai de cIt, In on -ce
caz, sigur : sd vie neapdrat in coace !
* nearticulat, -a (ea 2 sil.) adj. Care
nu e articulat sat n'are articulatiuni: strigitt
nearticulat (ca al animalelor), animal ne-
articulat. Gram. Fart articul, ca om, casa
fag de mu, casa.
neascultare (ea 2 sil.). I. Nesupunere,
insubordinatiune.
neascnItator, -ogre adj. (ea dift.).
Nesupus, neintelegator, rebel, recalcitrant.
neasemanfire (en 2 sil.). f. Lipst de
asemtnare, diferenta.
www.dacoromanica.ro
NEB
neasemanat, -a adj. (ea 2 sil.). Foarte
diferit, incomparabil. Adv. In mod incont-
parabil.
neasemuit, -à (ea 2 sil.) adj. Est. Care
nu poate fi asemuit, neasemanat. Adv. Ne-
asemuit mat bun.
neasersit, -ii (ea 2 sil.) adj. Rar. Fig.
Care nu e itaezat, neliniatit, dezordonat.
neasteptat, -A. (ea 2 sit.) adj. Care nu
e aateptat, subit, neprevazut : atac neastep-
tat. Pe neasteptate, de-odatt, fart de
veste, subit.
neastimpikr n., pl. art, si neastim-
earare (ea 2 sil) f. Neliniate, agitatiune.
Zburdalnicie.
neastimparat, -a adj. (ea 2 sil.). Ne-
liniatit, agitat, zburdalnic.
neatent, ..ft (ea 2 sil.) adj. (ne $i a-
tent). Care nu e atent. Rar inatent.
neatenflune f. Lipst de atentiune.
Rat ai inatentiune. SPentle.
neatins, -a (ea 2 sit.). adj. Intact, Intreg,
nevattmat : saw!, (fig.) onoare neatinsd,
neatirnare (ea 2 sit.) I. Independenta.
neatirnat,-a (ea 2 sil.). adj. Independent.
neittla, V. nea.
neauzit, -a (ea 2 sil.). adj. Despre care
nu s'a mai auzit vorbindu-se, ne mai po-
menit, necunoscut, surprinzttor, uimitor:
bOgatie, obraznicie nem:ed. Mal des ne
mai auzit.
* neavenit, -a (ea 2 sit.) adj. (fr. non
avenu). Jur. Care nu e bine venit, nul, ftrt
valoare : cerere neavenitd.
neavere (ea 2 sil.) f. Lipst de avere,
stracie.
nebagare f. Nebdgare de stand, in-
atentiune, setpare din vedere. Nebagare
In same, dispret, trecere cu vederea.
nebagat, -a adj. Nebagat in samd,
trecut cu vederea, neglijat, dispretuit: pea-
fru Intetept, a ft nebagat in samd an e o
nenorocire.
nebabit, -a adj. Care n'a lost bttut.
Neumblat: drum nebdtut.
nebatit, -a adj. Care n'a btut: om m-
bar/I'. Care nu s'a'mbttat.
nebedernita, V. nabedernlia.
nebiruit, a adj. Neinvins.
nebintuif; adj. Care n'a lost bintuit,
care n'a suferit nimica : nebintuit de furtund,
de boald.
nebleznic, -a adj. (d. bleaznd, blazna).
Murat. Trans. Urit, pActtos : un rincas ne-
bleznic strica linistea cirezil (ziaru Epoca,
5,97), un Ungar°, nebieznic (Chendi, Vt. Li-
terart 1, 27, 1, 2).
* nebulds, -oast adj. eat nebulosus,
d. nebula, negurt). Neguros. Nouros : cer
nebulos. Fig. Ingrijorat, ginditor frunte ne-
b aloagd. Obscur, confuz : filosofie nebuloasd.
Adv. In mod nebulas : a vorbi nebulos. S. f.
Astr. Grtmadire de stele care de abet se
vac!: calea laptelui e o nebuloasd.
NEB
860
nebulozitate f. (lat, nebutesitas,
Starea de a fi nebulos : nebulozitatea aera-
te:: Negura, nour: o nebutozitaie se vedea
pe dealuri. Fig. Defectu de a fi nebulos,
contuz,
nelatin, -a adj. (ne si bun). Alienat, smin-
tit, care 5i -a perdut mintea, Nebunesc, ex-
cesiv, colosal : veselie nebund, succes nebun.
in mare numar : era o fume nebund. Foarte
Inamorat, care se cla in vInt: e nebun dupd
fa. Mere nebune (Mold.), un fel de mere mai
marl oi de eft cele domneoti.Subst. PersoanA
nebunA, farA minte S. m. Odinioara, bufon
de la curtea unui suveran.
nebunarlja 1., pl. e (d. nebun). Unde
MaselaritA.
nebunatIc (est) si -ec (vest) adj. Zbur-
dalnic, zglobia : copii nebunatici. V. gala-
vatic.
1) nebundsc, .easch adj. De nebun:
Aga nebuneasca.
2) nebundsc verb, V. Inebunesc.
nebune*te adv. Ca nebunii : a mina
calf nebune$te.
nebunie f. (d. nebun). Stares omului ne-
bun. FaptA Ca de nebun, extravaganta. Cre-
dintA foarte greoita : e o nebunie sd crest
asemenea lucruri. Pl. Zburdalnicii copilaresti :
acestf copit fac numaf nebunif. A iubi, a -fl
placea la nebunie, a iubi, placea grozay.
nee v. tr. V. Misc.
necaz, V. nacaz.
necajdsc. V. nacajesc.
necapcTds, -pima adj. (d. neafesc).
Vest. Suparacios.
necalcat, -ft adj. Nenetezit cu feru
cald (vorbind de rule), Neumblat : codri ne-
cdlca fl.
necArturar adj. m. Care nu e car-
turar, ignorant.
nece, V. nicT.
* necesar, -it adj. (lat. necessaries).
Trebuincios, de nevoie, de care al necesi-
tate: armele -s necesare soldatulul la (sad :
In) luptd, clefu e necesar la lipit. Care tre-
buie numai de cit sA existe on sa se intim-
ple : adevdrurile necesare ale ratiunii, cal-
dera e efectu necesar al focului. Foarte fo-
lositor : acest soldat s'a fault ,tecesar regi-
mentulal S. n. Cela ce e indispensabil vietil.
Strictu necesar, lucruri absolut necesare
vietii sari altui scop. S. n., p1. e(dupA fr. ne-
cessaire). Cutie cu unelte necesare mai ales
la cusut (V. blsactea). Adv. In mod ne-
cesar, numai de cit.
* necesarmdnte adv. (fr. necessaire-
meat, it. necessariamente). In mod necesar,
numai de cit.
* necesitate f. (lat. necessitas, -dtis).
Calitatea de a fi necesar : apa e de prima
necesitate. Nevoie, trebuintA cauzatA de o
lipsa : am mare necesitate de repaus.
necesItez v. tr. (mlat. necessito, -are).
Fac necesar, cer, exig: bogajia necesiteazil
matte grill.
www.dacoromanica.ro
TEC
* necesitds, -oitsa adj. \(fr. ndcessi-
teux, it. necessitoso). Rar. Nevoiao, cu multe
necesitati, sArac.
nechemat, -ft adj. Lipsit de chemare,
tarn entuziazm, fAra autoritate sari fara com-
petenja: la politico se indeasd toff neche-
magi.
nechez, a -zit v. intr. (var. din rinchex.
Cp. cu botez, cutez, retez). Mold. Trans. Strig,
vorbind de cal. In Munt. vest. nInchet
t)i nichez (tsp. Basme, 77 of 301). V. rin..
chez.
nechibzuinta f., pl. e. Lipsa de chib-
zuinta, ireflexiune.
nechibzuit, -A adj. Fara chibzuinta, ne-
socotit: om, rdspuns nechibzuit. Adv. A
rdspunde nechibzuit.
nechimu (r) luita (cu) loc. adv. (d.
ung. kimdlni, a cruta, on d. kimtilni, a con-
teni, de uncle s'a format un verb dispArut
a chimului, ,,a cruta" on a conteni". Nord.
Para masura, fArA crutare, fara socoteala: a
chellui cu nechimurluita (Sev, si rev. 1. Crg.
13, 82), potopea vitele cu nechimuluita (Sea.
30, 195). _
In restu tariff cu nemiluita (infl.
de a mild). V. chemuluTesc.
nechitit, -a adj. (d. chitesc). Est. Care
nu e chitit, nechibzuit, nesocotit: om ne-
chitit la minte.
necY, V. nicT.
necinste f. Dezonoare. Oprobria. Neo-
nestitate.
necinstdsc v. tr. Dezonorez, lab cinstea.
Profanez.
necinstit, -a adj. Fara onoare. Fara o-
nestitate. Adv. A to purta necinstit.
necToplit, -ft adj. Care nu e cioplit, nu
e netezit. Fig. Brut, grosalan, mojic: om
necloplit.
necItet, -eats adj., pl. Or, ere. Care
nu e citet, nu se poate citi bine, ilegibil.
neclintlre 1. Starea lucrului neclintit,
imobilitate: a sta in neclintire.
neclIntit, -a adj. Care nu s'a clintib
imobil. Fig. Neschimbat, statornic: om ne-
clintit In hotartrile tar
* necondltionat, adj. Fara condi-
third. Adv. S'a supus necondijionat.
* neconformist, -à S. §i adj. Se zice,
In Anglia, despre protestantii neunili cu re-
ligiunea anglicana.
* necontenit, adj. Care nu conte-
neste, netncetat, merea, continua. Adv. Plotid
necontenit. in Olt. of nectintln (NPI.
Ceaur, 123), in .est gi nectintln.
necredIncTds, -oitsa adj. Fara cre-
dinta,
necredfnta f., pl. e. LipsA de credinta,
infidelitate.
necrestInescieitsca adj. Care nu e
creotinesc.
1) * necroldg, -ofiga adj. (d. necro-
log 2). Autor de necroloage on de necrologii.
NEC - S61
2) * nocrolog n., pl. oage sad art (Mat.
necrolOgium, d. vgr. nekros, mort, gi Ogos,
cuvint, discurs. V. catalog). Lists cu nu-
mele morjilor. Notija, anunt despre un mort,
* neeroldgle, -A adj. (d. necrologie).
De necrologie: articul necrologic.
* necrologie f. (d.' necrolOg). Revista
oamenilor distinsi morti Inteun anurnit spajid
de timp.
necroment, s. (vgr. nekro-nuitz-
tes). $arlatan care pretinde ca ghiceste pin
necromanjie.
* necromantie f. (vgr. nekro-mantela.
V. chiro- mantle). Manopera mincinoasa
pin care unit prejind ca ghicesc evocind
morgi, Necromanjia era raspindita Is
vechii Greet. Asa, in Omer, Ulise evoaca
umbra lui Tirerias. Tot asa, la vechiliidani,
in ainte de Mafia de la Gelboe, Saul o Mita
pe pitonisa de la Endor gi-i porunci sa evoace
umbra lui Samuil. Necromangi i -au exploa-
tat pe prosti In timpu Intregului ev undid.
necrOpola zi -pelt'. I., pl. e (vgr.
nekr6-polis, d. nekr6s, mort, si pelis, ores.
V. metro-pola). La cei vechi, vaste sub-
terane destinate InmormIntarilor. Cimitir
(Poet.).
* necroza f.. pl. e (vgr. nekrosis, d. ne-
kr6o, las mort, amortesc). Med. Mortificare,
gangrena unui (esut, moartea unei parji din-
tr'un corp yid: necrozd osoasd.
necugetat, -fi adj. Nesocotit, nechib-
zuit.
nectar n., pl. uri (lat. nectar, nectar's,
vgr. nektar). Mit. Bautura zeilor (V. am-
brozie). Fig. Bautura delicioasa, mai ales
vorbind de yin.
necum adv. (ne si cum). Dar Inca, cu a-
tat mai pujin : pasdre miliastrd nu vine pe
ale', necum om pdmdritean (Crg.) /
necumpanit, -A adj. Fara cumpan,
dezechilibrat, 'Ara tact.
necumpatare f. Imoderajiune, intern-
peranja.
necumpAtat, -A adj. Fara cumpatare.
necunoetinta f., pl. e. Lipsa de cu-
nostinja : a volt( In necunostinfa de cauzd.
necunoscut, -A adj. Care nu e cunos-
cut sau nu e stint: jard, persoand necunos-
cutd. Fara renume : artist necunoscut. Ne-
stiut, nesimjit Inca : sensaflunt necunoscute.
Un zlustru necunoscut (Iron.), un om fart
nici un renume. S. f. Mat. Cantitate cantata
In solutiunea unel problems : liters x in-
seamnd rzecunoscuta and ecaafiuni. S. n.
pl. e gi art. Lucru nestiut : a trece de la
cunoscut la necunoscut.
necuntin, V. necontenit.
necurat, -á adj. Murdar. Spurcat. Oak
necurat, diavolu. S. m. Diavolu. S. n. Ps. S.
Necuratenie.
necurgtenle f. Murdarie, lipsa de cu-
rajanie. Vechl gi .atfe 91 - slime,
www.dacoromanica.ro
NEI)
necurmat, -A adj. (d. curia). Netntre-
rupt, continuil. Adv. Mere', nectintin : ploud
necurmat.
necuviineT6s, -Casa adj. Fara cu-
viinta, obraznic, mojic. Obscen. Adv. S'a
partat necuviincios.
necuvlinta f., p1. e Lipsa de cuviinja,
obraznicie, mojicie. Obscenitate.
necuvlos, -oast adj. Veda. Nepotri-
vit. Necuviincios.Rar - vinlos.
necuvintAtor, -ogre adj. Care nu
poste cuvinta (vorbi), ca vitele.
nedee f., p1. ei (vsl. bg. slrb. nedeliat
duminica, saptamina, d. ne-, ne-, nu, gl
dielo, diela, lucru, lucrare. V. dela). Mold.
L. V. larmaroc, blIci. Azi. Olt. Ban. Trans.
Mic Mei si horn a mai multor sate la un
loc la marble sarbatori de primayara, vary
gi toamna. In Olt. si rugd si (la munte)
gevie. V. zbor 3.
nedejd-, V. nadejd-.
neddmn, -Et adj. Care nu e demn,
care nu merit, nevrednic : lenesu e nedemn
de mild. Dezonorant, demn de blam sad de
dispret: purtare nedemnd. Adv. S'a purtat
nedemn.
* nedemnItitte f. Purtare nedemna,ne-
vrednicie.
nedeprins, -A adj. Lipsit de deprinde-
re, neobignuit.
neder adj. m. Vest. Prost. zapacit: era
cam neder, cam nea'nteo parte (Br.-Voin.
VR. 1912, 1, 51). Nebun (BSG. 1922, 163).
nedosluziti -á adj. Care nu e desluzit.
nedespArtit, -A adj. Care nu e des -
partit. Fig. Strins unit, intins: prieten ne-
despdrfit.
nedest6Inle, adj.Incapabil.
nedestoTniefe f. Incapacitate.
nedezlipft, -ft adj. Inseparabil : prieten
nedezlipit.
nedibacT, -e adj., pl. tot asa. Lipsit de
dibacie.
nedibAcie f. Lipsa de dibilcie.
nedIntat, -ft adj. Fara dinti, edentat. N.
pl. Zool. Edentate.
nedojenit, -A adj. Cor. Neinvajat.
nedomlrire, V. nedumerire.
nedormire f. Nesomn, veghere: ostenit
de nedormire.
nedrept, -eepta adj., pl. f. epte.
Care nu a drept, injust. Pe nedrept, fart
dreptate: a condamna pe nedrept.
nedreptate I. Lipsa de dreptate, injus-
titie, inichitate.
nedreptajdse v. tr. Fac nedreptate
cuiva.
nedulesc, V. nadulese.
nedumerfre f. LipsA de dumerire, ne-
pricepere a unu1 lucru.
nedumerit, -A adj. Care nu e dumerit,
nu pricepe ce a Post sau nu tie ce sA facA.
NED - 862 -
nedumnozeirs I. Ur. Nelegiuire sau
erezie.
* nefalsificat, -A adj. Care nu e fat-
sificat.
nefast, -A adj. (lat. nefastus, d. ne-
fas, Rica). Se zicea la Romani despre zilele
In care religiunea un permitea sa to °cup'
de afaceri publice ci despre zilele de dad
(considerate ca funeste) In amintirea unui
eveniment nenorocit. Fig. Funest: zi, actiune
funestd. Adv. in mod nefast: a influenta
nefast.
nefavorabil, -a adj. Defavorabil.
nefefi, V. nafea.
nefer rn. (tore. (d. ar. 1 nefer). Vechi. Sol-
dat ienicer simplu. Soldat pamIntean din
corpu arnautilorai intrebuintat ca poteraa. V.
ascherlin.
nefericire f. Nenorocire, situatiune sad
tritimplare nefericita.
neferlcit, -A adj. Fara fericire, neno-
rocit.
neflinta f. pl. e. InexistentA, neant. Ab-
sentA: a condamna in nefitnid (In contu-
macie),
neflresc, -eases adj. Nenatural. Ca
adv. -este.
nefolositdr, -oars adj. Inutil, !Ara
folos.
nefrita f., pl. e (vgr. nephrites, d. ne-
phres, tinichi). Med. Inflamatiunea rinichilor:
nefrita crowed se name* si hoala lui
Bright ".
nefritic, -A adj. (vgr, nephritilais, lat.
nephrlticus, mlat. nephreticus). Med. Rela-
tiv la boalele de rinichi: coned nefriticd.
Contra nefritei : remedid nefritic. Subst. Bol-
nav de nefrita. S. n., pl. a Medicament con-
tra nefritei. S. f. Min. fad oriental, conside-
rat odinioara ca talisman contra nefritei.
neft, V. waft.
neftid, -le adj. (turc. neftl. V. naft).
Vecht Verde Inchis.
1) neg in. (lat. nevus, alunita ( it. neo
[in Sena niegoj. Cp. Cu negurd, fogure).
Vest. Mica unflatura, mare cam eft o bobifA
de mazare, une-ori neagrii, pe pelea omului.
In est negel, p1. el (lat. nevellus).
2) * neg, a -1 v. tr. (lat. nega-e). TA-
gAduiesc, zic ca nu : criminalu neaga c'a ucis.
negarii, V. nagarfi.
* negativ, A adj. (lat. negativus). Care
Grata o negatiune : particuld negativd. Jur.
Sententa negativd, sententA de achitare. Alg.
Cantitate negativd, care e precedatA de semnu
scAderii. Fiz. Electricitate negativd, aceia
care se dezvolta frecind o bucata de raaina
cu o stofA de Una. Probd negattvd, In foto-
grafie, aceia In care negru modelului e to-
locuit pin alb, al albu pin negru. Adv. In
mod negativ, pin nu" : a rdspunde nega-
:iv. V. afirmativ, pozItIv.
www.dacoromanica.ro
N10
negatlino f. (tat. uegatio, Mrs). Acti-
unea de a nega. Gram. Cuvintu care arata
o negatiune, ca : nu, nici. Si -atie
-are.
negel, V. neg 1.
negelarit& 1., p1. e (d. neget). Rosto-
pascA (pe care poporu o intrebuinteaza con-
tra negilor).
negelOs, V. negos.
neghina f., pl. i si e (lat. niglina din
* ntgellina, d. nigeilus, -a -um, cam negru,
niger, negru ; it. pg. nigella, pv. niele, fr.
nielle). 1. 0 plants cariofilee (agrostemma
githrigo sad githdgo, segetunz) care ataca
mai ales griu. (Semintele ei dad Mail de
grid o coloare negricioasa, an gust neplAcut
ai niate proprietati toxice din cauzA cif con-
tine saponind. De aceia, neghina trebuie sa
fie IndepArtatA din grid In ainte de a se
coace). 2.0 plants graminee perenne)
care se amesteca pintre cereale ai cauzeaza
marl pagube (Se tntrebuinteaza al la Meat
pajisti Si fin* artificiale). Fig. Zizanie, dis-
cordie. Lucru rad, om vitios. A alege ne-
ghina de grid, a exclude pe cei rat dintre
cei bunt (V. cernusca). 3. Trans. Curcu-
bed, altA plants cariofilee, numitA $i barba
mpdratutuf, cultivate pin grAdini.
neghineit 1., pl. ele (d. neghind), Un fel
de garofii.
neghiness, -vas& adj. Plin de negbina
grid neghinos.
neghT6b, -cab& adj. (cp. cu ung. na-
gyobb, mai mare). Prost, stupid, imbecil. De
neghiob : vorbd neghloabd. Subst Un ne-
ghiob.
negliTobesc, -.ease& adj. De neghiob:
vorbd neglziobeascd.
neghlobeste adv. Ca neghiobii.
neghioble f. Defectu de a ti neghiob,
prostie, stupiditate. Purtare de neghiob.
negindit, -A adj. Lit nici nu poll gindi,
netnchipuit: o ferictre neginditd. Adv. Ne-
gindit de furios. Pe negindite, pe neaa-
teptate, sdbit.
noglasnic, -A adj. (d. glasnic). Veen:
Consonant. S. I. Consonants.
* negligent, -A adj. (lat. negligens,
-entts; fr. negligent). Care neglijeazA, nu cla
atenfiune, nu ingrijeate ceia ce trebuie sa
Ingrijeasca, nepAsAtor : un director negligent.
Care se tmbraca prost, deal ar putea sa se
Imbrace mai bine :*(avaniii is de multe art
negligeng Adv. Cu 'negligenta.
* negligent& s., pl. e (lat. negligentia,
fr. negligence). Neingrijire, nepasare: a fost
destituit pentru negligenta fn servicirl; ne-
gligentrl in imbrdaminte, in sill.
* neglijabil, -A adj. (fr. negligeable)
Nethsemnat, care poste fi neglijat, omis:
detalid neglijabil, cantitate neglljabild.
* neglijez v. tr. (fr. negliger, lat. neglige-
re si neglegere, dnegere, a culege, a strtnge.
V. culeg). No ingrijesc de, las In parasite:
imi neglijez servictu. Nu cultiv: Inu negiljez
NEG
- 863 -
taleitItt. Nu consider, nu Ian In socoteala: a
neglija in$tiinjdrile. Perd, las sa scape: a
neglija ocaziunea. Dail ultarii, vizitez rar sail
de loci imi neglijez (union% Omit to calculi
a neglija decimalele. V. refl: Nu ma ocup de
persoana, de tmbracamintea sail de sanatatea
mea.
* negociabil, adi. (Fr. negotiable).
Care poate fi negociat: efect negociabil.
* negociabilitate f. (d. negociabil). Ca-
litatea de a fi negociabil: negociabililatea
unui bilet.
* negotiant m. (fr. negotiant). Ace la
care face marl afaceri comerciale.
* negociatdr, -care adj. $i s. Care
negociaza: negociatoril tratatelor de la West-
falia s'aii intrunit la Osnabruck $i la Min-
ster.
* negociatiune F. (fr. negotiation). Ac-
tiunea de a negocia. Afacere care se nego-
ciaza: fericitd negociagune. $1 -atlesi
-lore.
negoclez v. intr (fr. negocier, d. lat.
negotiari ; it. negoziare. V. negot). Fac
traffic intens: a negocia in America. V. tr.
Tratez o aiacere : negocia o vinzare. Cedez
altuia o polity sal alte efecte comerciale.
n egds, -oases adj. Vest. Plin de negi.
in est negelos.
1) negeit n., pl. uri oi (vechi) oafe (lat.
negatium, din nec, nici, nu, si Otium, repaus,
ragaz; it. negozio). Comercia. Vechi. Rat.
azi (Trans. Ban.). Marfa.
2) newit si -utez, a utak v. tr. (lat.
* negotiare, cl. -ari ; it negoziare. El ne-
goafd, sd negoale, neguldm.V. negociez,
negustor). Vechi. Cumpar la mezat Az!.
Est. Tratez p. a cumpara, tocmesc: a negufa
o vita, o wild. V. intr. Negociez, ma tir-
guiesc, ma tocmese: cumplird °data $i nu
mai negufa !
negrait, -II adj. (d. graiesc). Rar. Nes-
pus. Adv. Negrait de dulce.
negrea f., pl. ele (dim. d. neagrd, ne-
gru). Nord (Iasi). Negritura, rufa necurata.
negreala f., pl. eli. Calitatea de a fi ne-
gru. Substanta neagrd (ca vaxu, cerneala),
negreatit f., pl. elf (lat. nigritia, it. ne-
grezza). Calitatea de a fi negru. Substanta
neagrd.
negresit adv. (d. gresesc). De sigur, ho-
Orli: vol veni negresit.
negricios, -cash adj. Cain negru :
om negricios la Mel, fdind negricioasd.
negrisor, -oar& adj. Cam negru.
negrltura f., pl. i (d. negru). Rufa nea-
gra (necuratii): negrituri oi albituri. V.
negrea.
negru, neagrd adj., pl. F. negre (lat.
roger, nigra, negru ; it. nero, pv. negre, fr.
noir, sp. pg. negro). De coloarea carbunelui
stins sail a Intunericului perfect: cerneald
neagrd. De rasa negrilor. Negricios, tntune-
cat : pine neagrd. Fara lumina, Intunecat;
www.dacoromanica.ro
NEI
noepte neagrd. Livid vtitat . trap negru de
loviturd. Murdar : rule negre. Vin negru,
vin ros tnchis. Bere neagrd, here cafenie In-
chisa. Fig. Trist, nefericft: zile negre, Fu-
nest, do moarte : gind negru. Grozav, intens:
mizerie neagrd. Rau, veninos: inimd neagrd.
S. m. ai f. Ont din rasa cu pele neagrd : un
negru. S. n. Coloarea neagrd: a pitta, a to
imbrdca in negre. A vedea barite in negru,
a crede ca se vor Intimpla numai nenorocirt
Negru pe alb, lucru scris. Nici cit negru
supi unghk, nimic, nici maear clt de putin.
A fi se face negru Inaintea ochilor, a to tn-
furia grozay. Prov. A stringe ban! albi Pen-
tru zile negre, a aduna bani p. timpuri gre-
le (boala, batrtneta). Rasa neagrd popu-
leaza aproape toata Africa, oare care parti
din sudu Asiii, din America, Australia si
Melanezia. in numar de vre 145,000,000. Ne-
grii au pelea mai mutt orb mai putin neagrd,
pare negru cret, crania dolihocefal, nasu
turtit $i buzele groase.
negtift, V. naafi.
negura f., pl. ((lat. nebula, negura, run
cu nubes, nour, si nimbus nimb, si cu scr.
nabhas, nour, vgr. nephos, nour, nephele, ne-
gull, germ. nebel, negura; it. nebbia, sard.
neula, pv. nieula, sp. niebla, pg. nevoa. Cp.
cu neg, fagure). Gramadire de abur des si
rece care Impedecli vederea, ceia ce nu e
alta de cit un nour la suprafata pamtntului.
Fig. negura timpurilor, timpuri departate,
noaptea timpurilor.
negureala F., p1. ell. Rat. Nebulozitate.
negurime f. Serbia. Intuneric.
neguros, -oases adj. (d. negurd. V.
nebulos). Plin de negura : deal neguros.
* negais m. Titlu regelui Abisiniii.
negustor, -elks& s., pl. f. ese (d. ne-
guldtor). Comerciant, acela care vinde marfa.
negustoras m. Mic negustor.
1) negustoresc, -easca adj. De ne-
gustor, comercial.
2) negustoresc v. intr. Tralese ca ne-
gustor : mulji ani a negustorit. V. tr. Vechi.
TraFichez, speculez. Vechi si -gutfit-,
-gutit- ai - gotat -.
negustoreste adv. Ca negustorit
negustorie f. Negot, comerciil, traffic.
negustorime f. Clasa negustorilor.
negutiliter m. (d. negoj 2 sail lat. ne-
gotiator; it. negoziatore). Vechi. Negustor.
$i -ufltor si -otitor.
negutez, V. negot 2.
nehotarire f. Caracteru celui nehotartt,
indeciziune.
nehotarit, -A adj. Indecls, care nit e
hotartt Indefinit, fara hotar : an limp ne-
hotdrit. Adv. A rdspunde nehotdrlt ; munfii
se vedeati nehotarit la orizont.
neTasItii f., pl. e (vsl. nelensyti). L. V.
Pelican.
NEt
$64 -
neica in., gen. at int (d. nenea, ca lam
d. lelea). Pop. Epitet respectuos fratelui mai
mare. Epitet glumet adresat ori-cui: is stdL
mica I
neInterventlime f. Lipsa de inter-
ventiune. Neamestecu until stat In afacerile
altui stat
neispltire f. (d. Ispitesc). VechL Lipsa
de experienla (de pricepere).
nelsprAvit, -A adj. Care nu s'a ispravit.
Fig. Incomplet, cAruia -i lipsegte ceva In
educatiune on In Invatatura : om neisprdvit.
neTzan, V. naing10.
nelzbinda. f., pl. zt. Lipsa de izbincla,
nereugita, nesucces.
neizbutit, -A adj. Nereusit ratat.
neimblinzit, -A adj. Care n'a fost tm-
blinzit NeImpacat, implacabil.
neimpacat, -A adj. NelmblInzit, im-
placabil.
netnceptit, -A adj. Care n'a lost Inca
tnceput, netntrebuintat : apd neinceputd.
neineercat, -A adj. Care n'a fost in-
cercat. Fig. Care n'a suferit Inca : om ne-
incercat.
nelncetat, -A adj. (d. incetez). Necon-
tenit, continua, netntrerupt. Adv. Curge ne-
tncetaf.
neinchipuit, -A adj. Care nu se poste,
tnchipui, neglndit. Adv. Neinchipuit de mare.
neIncreclere f. Lips& de tncredere,
teams de a nu fi Inselat
neincrezatdr, -care adj. Plin de ne-
tncredere.
neldemAnare f. Lipsa de indemanare.
neindemanatic, -A adj. Care nu e
tndemanatic.
neindemina f. Rh% pl. (d. Indemind)
Rar. Strimtorare, Incurcatura, situatiune grea
neindestulare f. LipsA de Indestulare.
neindestulatdr, -Dare adj. Care nu
Indeshdeaza, insuficient
neincloYds, -cash adj. Evident, indu-
bitabil. Adv. Rezultd neindoios cd el era,
nelnduplecat, -a adj. Care nu se In-
dupleca, inflexibil.
neinduritre f. Lipsa de Indurare.
neindurateir, .oare adj. Care nu se
Indura, nemilos.
nelnfrInare f lmoderatiune, lipsA de
Infrinare.
neinfrInat, -A adj. Care nu se tnfrtneazA
nu se staptneste.
netngrijire f. Negligenta, lipsA de In-
grijire.
NEM
nehisurat, -A adj. Celibatar, holtet care
nu s'a Insurat.
neinqelat gi -etlat, -A adj. Degelat,
fara ga.
neintemeTat, -A adj. Fara ttemei, fArA
bazA, nefundat : acuzafiune neintemelatd.
neIntinat, -A adj. NepAtat, imaculat,
care n'a lost Intinat: viafd mintinatd.
neintors, -oarsol' adj. Fara sa te mai
Intorci : a dormi neintors.. A te duce pe o
cale neintoarsd, a nu te mai tntoarce de
unde al plecat : par'cd era plecat pe o cale
neintoarsd (VR. 1911, 1, 17).
neintrectit, -à idj. Care n'a lost Intre-
cut, fara seaman.
neIntrerupt, -ft adj. Continua, necon-
tenit, necurmat Adv. Plotid netntrerupt.
nefnielegator,-ogre adj.NeascultAtor.
neinjelegere f. Discordant& In aceia ce
au tnteles doi saa mai multi : pintr'o nein-
felegere, nu s'aii putut intilni. Cearta : am
avut mai multe neinfelegert cu eL
neintelepcTune f. Vechi. Prostie, ne-
pricepere.
neinfelept,' -eapta adj. Prost, nepri-
ceput.
neinteleptie f. Vechi. NeIntelepciune.
nefnvasctit adj. (d. invdsc). Vechi. Ne-
imbrAcat, gol.
nefrivatat, -it adj. Fara Invatatura, farm
exercitia, nedeprins, incult
nejit, V. najlt.
neliimurit, -A adj. Care nu e lAmurit.
Fig. NehotArit, vag. Adv. Se vedea neldmurit.
neleapert 1., pl. epce gi epci (rut. ne-
lipka, la Cdr. Cp. si cu pot. nieletna, ne-
vrlstnicA). Mold.. Trans. Junca cu viteL in
Trans. si nelApeen, pl. ele, junta de
doi ani.
nelegTtiTesc v. tr. Vechi. Comit nele-
giuiri.
nelegTuire f. Impietate, sacrilegia. CrimA.
nelegluit -A adj. (d.legiult). Impia. Ile-
gitim. Criminal. Subst. Criminal : un nele-
giuit.
neliber, -A adj. Lipsit de libertate.
nelinl*te f. Lips& de linigte, agitatiune
nellnl*tit, -a adj. Fara linigte, agitat.
nelucrare f. farA pl. Inactiune : a sla
fn nelucrare.
nelutitec, -A adj. (din * neluptatec).
VechL Contra caruia nu te poll lupta, de
neInvins.
nemarA f. (strb. namera, intentiune, hg.