P. 1
situatia de comunicare

situatia de comunicare

|Views: 125|Likes:
Published by Vasile Tavi

More info:

Published by: Vasile Tavi on Apr 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/06/2012

pdf

text

original

Situatia de comunicare

Orice situatie in care se transmite o informatia - poate fi : y Fictionala y Non- fictionala ( reala ) Tipuri de comunicare y y y Verbala ( orala / scrisa) Non-verbala (grafic , sudo-muti ... etc ) Paraverbala ( mimica , gesturi )

Elementele situatiei de comunicare y y y y y y emitator ( cel care transmite informatia ) receptor ( cel caruia i se adresea emitatorul ) - receptorii pot fii specializati sau nespecializati canal ( oral / scris ) = mijlocul material prin care se transmite informatia cod = sistemul prin care este transmis limbajul ( lb romana , de ex ) mesaj = secventa prin care se transmite informatia referent = tema textului

Functiile comunicarii y Functia emotiva , expresiva sau reflexive - concentrata pe emitator - se prezinta capacitatea emitatorului de a particulariza enuntul si de a se exprima clar , logic si nuantat - marci discursive : utilizarea verbelor la persoana I ( sc si pl ) si a formelor pronominale la aceiasi persoana; interjectii , interogatii si exclamatii retorice y Functia conativa, persuasiva sau retorica ( / de apel ) - focalizata pe receptor - denota capacitatea mesajului de a realiza un contact , o conexiune intre cei care dialogheaza ; de asemenea se incearca influentarea receptorului - marci discursive : prezenta verbelor si formelor pronominale la persoana a2a , a
1

precum si a intonatiilor si a exclamatiilor retorice y Functia referentiala .prezinta capacitatea enuntului de a transmite informatii prin apelul la un cod cunoscut interlocutorilor . denotativa sau cognitive . ieri . etc ) .denota capacitatea cde a cotrola si a mentine contactul dintre receptor si emitator . utilizand un amalgam de figuri de stil y Functia metalingvistica ( de comentariu ) .marci discursive : cuvinte care numesc spatiul social sau timpul (aici . mediile lingvistice ... "Ei bine . Texte de granita 2 . " Nu se spune Nu fa! . "Sa vedeti ce s-a intamplat" . refectie.in comuncarea scrisa .centrata pe cod . Texte non-literare y caracter non-fictional y referent real y instantele comunicarii reale y functia principala : informativa y scop pragmatic y limbaj comun . "Alo!" . " Ce intelegi tu prin <metatext> si <enunturi explicative> ? " .vizeaza canalul .vizeaza contextul ." .vizeaza domeniul semantic . sau are rolul de a verifica functionalitatea canalului .este orientata asupra mesajului . pronume personale sau de politete y Functia poetica . persoane implicate in dialog direct sau indirect ( pron si adj pron demonstrative ) .vizeaza capacitatea enuntatului de a actualiza resursele expresive .verbelor la imperativ . a vocativelor . "Se vede la tabla?" y y Functia reflexiva . azi .se recunoaste prin constructii de tipul : " nu inteleg . cu rol instrumental y termenii sunt preponderent denotativi 2. La ce te referi? " . stilistica sau estetica . se recunoaste prin sintagme precum : "Atentie !" . filosofare Tipuri de texte ( I ) 1. ci Nu face! " Functia fatica .Indeamna la visare. acum . culturale si estetice .

Dativ etic . Discursul de tip defini ie porne te de la întrebarea ce înseamn ceva. în func ie de raportul obiectiv/ subiectiv. de aceea. texte unde poate ap rea argumenta ia: expuneri. marci ale eului liric discurs personalizat ( jurnal personal . prezent ri de carte. discursuri.nu este identificabil propozi ia cu rol de concluzie. a unei no iuni. întrucât. Texte literare y caracter fictional y referent fictionala y instanta de comunicare este reala si fictionala y functia principala este poetica ( stilistica sau estetica ) y scopul comuncarii este estetic y limbaluj este artistic cu rol stilistic y sunt prezentate calitati particulare ale textului y sunt prezente registre stilistice diferite ( figurile de stil ) TIPURI DE TEXTE ( II ) 1. Textul argumentativ poate fi folosit în urm toarele tipuri de texte: a. a unui concept. 3 .y y y y y caracter non-fictional referent real functia informativa si estetica marci stilistice si subiective ( propozitii incidente . deci. ce este? Defini ia se compune dintr-un ansamblu de propozi ii care analizeaz în elegerea unui termen. cronici. mese rotunde etc. a adar i se încheie printr-o propozi ie cu rol de concluzie. Text descriptiv (de tip defini ie). comentarii de pres . dezbateri. Scopul textului argumentativ este de a convinge/ a persuada. prezentarea unei lucr ri. scrieri filosofice. articole. memorii sau eseu literar ) 3. defini iile pot fi: . Pozi ia lectorului/ a receptorului: reflexivitate i spirit critic sau receptare afectiv . texte specifice: eseuri. complicitatea receptorului cu emi torul (acceptarea opiniilor). pentru c . deoarece. Discursul argumentativ con ine indicatori de argumentare. . editoriale. Tonalitatea este neutr . fn con inutul textului se afl argumentul/ argumentele i exemplul/ exemplele. Un text nu este argumentativ dac : . Text argumentativ = are o ipotez / tez .propozi ie care exprim ideea de baz cu valoare de a"dev r. . 2. ce reprezint .nu sunt prezen i indicatorii de argumentare i nici conectorii.teoretice = fac apel la o teorie tiin ific sau la o concep ie general despre lume. b.propozi ia care exprim ideea de baz nu este urmat de alte informa ii în text care s o sus in în mod conving tor. pamflete. polemici.

subiectiv : prezen a implicit sau explicit a naratorului. Unde?. Text injonctiv = indic un mod de ac iune. anun uri. portret. Cine?. ‡ folosirea cu preponderen a timpului prezent. în care emi torul dore te s -l fac pe receptor s în eleag un fenomen. ‡ realist . Informa iile transmise nu vizeaz stabilirea unei concluzii. Tipuri de texte literare (proz .are func ie narativ . ‡ prezen a unor articula ii care introduc cronologia (mai întâi. Pozi ia lectorului: docilitate sau spirit critic. 6.persuasive = urm resc inducerea unei atitudini favorabile sau defavorabile definitului. o problem . întreb rile care eviden iaz specificul textului sunt: Despre ce se informeaz ?. un mod de întrebuin are a unui produs. admirativ . instruc iuni de instalare/de folosin a aparatelor. în acest context. pe urm ). Tipuri de texte în care sunt folosite defini ii: dic ionare. satiric .. Cel care define te intervine în text prin diverse m rci ale subiectivit ii. Se intersecteaz cu textul informativ. ‡ lexic specific domeniului tematic.obiectiv : efectul documentar. descriptiv sau argumentativ.ton neutru. Text descriptiv (alte tipuri de descriere). 4. manuale. Text informativ = transmite un mesaj într-o manier organizat . întreb rile care eviden iaz textul explicativ: Ce se explic ?. subliniind psihologia personajului. Tipuri de texte unde se folose te: re ete de buc t rie. ‡ critic . apoi. liric . 5. manuale. De ce? M rcile lingvistice întâlnite des: ‡ estomparea complet a emi torului .anticipeaz o ac iune printr-o serie de semne distinctive. ierarhizat . poezie) / texte de grani (memorii. jurnale). descrierea poate fi: ‡ contemplativ .un peisaj în acord cu o stare de spirit. Cum?. Focalizarea (cine vede?) determin tipul descrierii: . Tipuri de texte: articole de pres . descriptiv sau argumentativ.portretul. . prospecte. ‡ poetic . texte tiin ifice. Ce?. Instantele comunicarii y y autor = persoana reala care scrie un text literar narator = persoana fictiva care nareaza evenimentele 4 . con ine un set de informa ii despre produsul/fenomenul a c rui folosin /întrebuin are o indic . Se poate combina cu texte de tip explicativ. Cine?. Text explicativ = text cu baz informativ . prospecte pentru medicamente. publicitate. De ce? Tipuri de texte: manuale' colare. 3.

. spre deosebire de textul beletristic/ literar care urm re te s impresioneze cititorul (caracter emotiv). .lipsa subiectivit ii. 5.registrul de stil standard: f r arhaisme. 3. obiectiv / subiectiv . care sunt nonliterare. . regionalisme sau expresii populare. Textul nonliterar are dominant caracterul informativ (eventual i persuasiv). tiin ific . Scopul comunicarii y y y y scop informativ ( în iruire de idei cu scopul de a informa receptorul ) scop persuasiv ( se urm re te convingerea receptorului ) scop predictive ( Verbele sunt folosite la indicativ viitor ) scop emotiv ( urm re te s creeze o stare emo ional necesar în elegerii mesajului ) Nivelul stilistic Registre stilistice y popular y regional 5 . cronologic . 2. neutr . . istoric .obiectivitatea . Pentru a argumenta c un text este nonliterar se pot stabili urm toarele tr s turi: .y y personaj = persoana fictiva care participa la actiune cititor = persoana reala care recepteaza textul literar Perspectiva din care autorul poate prezenta faptele/ ideile/ opiniile poate fi: 1. .folosirea cuvintelor cu sens denotativ. Distinc ia între literar/ nonliterar Stilul beletristic sau al literaturii artistice se afl în opozi ie cu celelalte stiluri func ionale. .lipsa elementelor afective.folosirea dominant a modului indicativ.prezen a unor verbe sau expresii impersonale. 4.lipsa figurilor de stil.

regional. argotic sau jargon. arhaic. apelând la toate registrele stilistice: popular. stylos = instrument de scris. etc y intre propozitii predomita raportul de coordonare y alterneaza persoanele I cu a2a Stil indirect (vorbire indirecta ) y modalitate ded transpunere a vorbelor cuiva y trecerea de la persoanele I si a2a la persoana a 3a y apare raportul de subordonare care leaga propozitiile prin conjunctii subordonatoare de verbele de declaratie ( " mi-a spus sa vin") Stil indirect liber y modadlitate de redare a spuselor cuiva de catre narator fara a le face dependente de verbe de declaratie. scris.condei) reprezint felul propriu în care se exprim o persoan . utilizat numai de anumite grupuri cu scopul de a nu fi inteles de catre ceilalti ) jargon ( expresii si cuvinte straine cu scopul de a impresiona ) Stil direct ( vorbire directa ) y reda in mod direct vorbele cuiva y semnele de punctuatie specifice sunt : "" y apar verbele ded declaratie "a zice". emo ii puternice. coloc-vial.utilizeaz imagini artistice i figuri de stil pentru a transmite sau sugera st ri afective. . fiind o oglind a celui care transmite mesajul).folose te un limbaj conotativ. Are urm toarele caracteristici: . este modul particular de folosire a mijloacelor lingvistice în diferite domenii de activitate. oral. " a spune . omonimie sau bog ie sinonimic . fara conjuctii subordonatoare si fara ghilimele STILURILE FUNC IONALE ALE LIMBII ROMÂNE Stilul (din gr. Func ia principal a comunic rii este cea estetic . Stilul este omul însu i . dup cum spunea naturalistul francez Buffon.folose te un vocabular variat. 1. 6 . !-<. lat. styius . subordonând celelalte func ii: func ia tranzitiv (de a transmite un mesaj) i reflexiv (de a îndemna la reflec ie. Stilurile func ionale sunt variante ale limbii literare folosite în diferite domenii de activitate (limbaje func ionale). cult.y y y y y y y cult neologic colocvial ( familial ) arhaic oral argou ( limbaj codificat . cuvintele primind sensuri noi prin polisemie. Stilul beletristic/ artistic este folosit în operele literare i este cel mai cuprinz tor.le style cest l'homme meme.

anacolut. de ridiculizare a personajelor prin limbaj.preocuparea pentru frumuse ea exprim rii sau pentru expresivitate i noutatea îmbin rilor de cuvinte. .cuvintele sunt folosite exclusiv cu sens denotativ. impersonal (nici un fel de nuan subiectiv ). lipsa figurilor de stil i a oric rei preocup ri de a înfrumuse a mesajul. . Caracteristici: . .caracter obiectiv. . având ca rezultat originalitatea. lipsa figurilor de stil i a oric rei preocup ri de a înfrumuse a mesajul. puncte. 2. Domeniul de utilizare: literatura. care descoper ideile în expresia figurat i sugestiv a textului. ce se caracterizeaz printr-un num r mare de neologisme. .. paragrafe). Domeniul de utilizare: tiin ele exacte.terminologie specific (stil func ional conservator) i prezen a unor cli ee/ formule verbale obligatorii pentru un anume tip de redactare oficial . alineate.caracter obiectiv. în lege con inutul este organizat în articole.respectarea normelor de comunicare. Stilul administrativ (oficial) îndepline te func ia de comunicare în sfera rela iilor oficiale. a circumstan elor în care se desf oar un eveniment sau o situa ie. specifice domeniului respectiv. Are caracteristicile urm toare: . 3. Domeniul de utilizare: în mass-media i publicitate 7 . .enun ul este organizat judicios (de exemplu. oficiale. mai ales în leg tur cu evenimentele recente. impersonal. Stilul jurnalistic sau publicistic îndepline te func ia de informare. corectitudine. . . . Reprezint felul de comunicare între autorit i i cet ean sau între dou institu ii administrative.obiectivitatea relat rii".respectarea normelor de comunicare.claritate i precizie (nu pot exista dou interpret ri ale mesajului). terminologie specific .permite abateri de la norm (dezacord. corectitudine i simplitate. cele mai multe apar inând zonei unui limbaj interna ionalizat. exprimare prolix . pleonasm) pentru a crea anumite efecte estetice sau satirice. corectitudine i simplitate.se adreseaz mai ales imagina iei i sensibilit ii cititorului.insisten a asupra preciziei i adev rului informa iei. administrativ-juridice. Domeniul de utilizare: în rela iile administrative. contribuind la formarea sau exprimarea opiniei publice.claritate i precizie (nu pot exista dou interpret ri ale mesajului). simplitate. 4. . Caracteristici: .respectarea normelor de comunicare. . Stilul tiin ific îndepline te func ia de comunicare în domeniul tiin ific i tehnic.

e sublim .. .. = folosirea cuvintelor cu sensurile lor de baz . cel mai potrivit al cuvântului. Abaterile de la precizia exprim rii pot duce la: . a ortografiei în vigoare. Definind un astfel de stil.alternan a între dou tendin e contrarii: economia de mijloace i dorin a de a transmite cât mai precis mesajul.. propozi ii sau expresii incidente. ceea ce produce digresiunea... în func ie de gradul de educa ie i de cultur al vorbitorului. Prin posibilitatea exprim rii sentimentelor. greoi. de a g si acele cuvinte care s exprime cei mai bine ideea ce urmeaz a fi transmis . se apropie de stilul artistic. = calitatea stilului privind folosirea cuvintelor care exprim exact ideea. 2. PRECIZIA = capacitatea de a folosi cuvintele strict necesare comunic rii. este stilul conversa iei uzuale. dar lipse te cu des vâr ire. dezacordul: ziari tii a participat la manifestare. bombastic. având ca principal form de manifestare dialogul.. putem zice. astfel încât nu se poate ti exact la ce se refer vorbitorul. ‡ nonsensul = exprimarea f r logic . gesturile) sau paralingvistice (intona ia. apelând la sensul propriu. doar c pune în mai mic m sur accentul pe frumuse ea exprim rii. pauzele. printr-o aglomerare obositoare de cuvinte inutile. CORECTITUDINEA = respectarea normelor de exprimare. Alte caracteristici: ..stilul prolix. Abaterea de la corectitudine duce la solecism. construc iile fiind mai simple. respectarea strict a regulilor gramaticale. Stilul colocvial este utilizat în sfera rela iilor cotidiene. Voltaire îl numea o mare de cuvinte într-un 8 . deseori aberant : Industria român e admirabil . Domeniul de utilizare: rela ii interpersonale în planul vie ii cotidiene CALIT ILE GENERALE ALE STILULUI 1. De ex. CLARITATEA = formularea limpede. a cuvintelor cu în elesurile lor de baz . PROPRIETATEA = utilizarea mijloacelor lingvistice'potrivite. Abaterile se produc din cauza necunoa terii sensurilor unor cuvinte i duc la un stil impropriu (liber-schimbist înseamn pentru Ca avencu elastic în concep ii). . corectitudine. logic i coerent pentru în elegerea deplin . Abaterile de la claritate sunt: ‡ obscuritatea = stil confuz.. in ceea ce privesc problemele. 4. bine cunoscute. accentul). claritate = accesibilitate. f r sens. folosirea incorect a acuzativului: cartea care am luat-o. pauze. cuvinte sau expresii enun ate gre it: servici.. chiar cu abateri de la corectitudine. ‡ stilul echivoc = confuzie în exprimare. a subiectivit ii.posibilitatea fragment rii discursului prin digresiuni. 3.5. Mesajul oral este întotdeauna mai pu in îngrijit decât cel scris.utilizarea unor mijloace nonlingvistice (mimica. difuz..

3. lapidar . de prost gust. 1. 6. adic al turarea sup r toare a unor grupuri de sunete ce poate deveni uneori vulgar . . de a acorda o aten ie sporit în alegerea riguroas a cuvântului care s exprime cel mai elocvent ideea sus inut . nec utat i curg toare a ideilor. logic i clar. iar Titu Maiorescu. scriitorilor i vorbitorilor. . SIMPLITATEA = capacitatea de a folosi cuvinte accesibile. precum i din folosirea nejustificat de provincialisme/regionalisme. = utilizarea mijloacelor lingvistice strict necesare în exprimare. Abaterile de la aceast calitate a exprim rii reies din incultur . CONCIZIA = exprimarea concentrat . sup r toare. bombastic. fireasc . discre ie i elegan . dar este necesar i în exprimarea cotidian . ce încânt auzul i este ilustrat mai ales în poezie. tradi ia literar . 2. din lipsa lecturii.retorism formal. referindu-se la be ia de cuvinte. . declamator. neologisme. PURITATEA = este dat de folosirea strict a cuvintelor admise de sim ul cultivat al limbii=uzul curent. din imitarea f r discern mânt (faci mi to!). 9 .pleonasmul este gre eala de exprimare prin repetarea inutil a unor cuvinte ce exprim aceea i idee. Abaterea de la armonia fonetic duce la cacofonie. individualizându-i i conferindu-le personalitate. teatral sau la un stil emfatic.pre iozitate. NATURALE EA = este exprimarea fireasc . afirma c boala se nume te lipsa de idei. 4.pustiu de idei. Abaterea de la aceast calitate duce la o exprimare vulgar . fiind receptate cu u urin i cu pl cere de cei c rora le sunt adresate. fine e. umflat. arhaisme. DEMNITATEA = este dat de folosirea cuvintelor cuviincioase. Abaterile de la naturale e duc la un stil c utat. ce se înl n uie coerent. CALIT ILE PARTICULARE ALE STILULUI Stilul particular asigur originalitatea operelor literare. care apeleaz numai la cuvintele absolut necesare transmiterii ideii spre a fi în eleas corect de receptor. barbarisme. 5. conferind exprim rii delicate e. ARMONIA (MUZICALITATEA)'= este dat de sonoritatea cald .

5. 9. care produce o impresie acustic pl cut . 6. persiflare. FINE EA = se realizeaz prin întrebuin area acelor cuvinte ce exprim în mod subtil ideea. ORALITATEA = folosirea în scris a unor particularit i ale graiului vorbit. sensul. EUFONIA = succesiunea armonioas de vocale i consoane. urmând ca cititorul (interlocutorul) s descopere esen a comunic rii. IRONIA = exprimare care con ine o u oar batjocur la adresa cuiva. 10 . 7. RETORISMUL = o exprimare influen at de arta vorbirii în fa a unui auditoriu. 8. apelându-se la aluzie. zeflemea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->