CONFERIN A NA IONAL DE INSTRUMENTA IE VIRTUAL – CNIV 2004 98

Sistem automat pentru monitorizarea i reglarea

temperaturii într-o incint - aplica ie LabVIEW
Ioan LI , Ion Bogdan CIOC, Rodica Mihaela TEODORESCU
Universitatea din Pite ti, Catedra de Electronic i Calculatoare
Email: lita@upit.ro

Rezumat – Lucrarea prezint un sistem pentru monitorizarea temperaturii într-o incint realizat cu PC. Sistemul permite si reglarea temperaturii
din incint în cazul dep irii unor limite maxim i minim , prin comanda unor instala ii de r cire, respectiv de înc lzire. Partea hardware a
sistemului pentru m surarea temperaturii i pentru transmiterea comenzilor este realizat cu modulul de achizi ie de date I-7012F. Comunica ia
dintre modulul de achizi ie de date i PC se face printr-o interfa serial RS-485, ce permite folosirea sistemului de monitorizare i control a
temperaturii în aplica ii de telem surare i telecontrol. Implementarea p r ii software este realizat în LabVIEW, într-o structur modular , ceea
ce îi confer o foarte mare flexibilitate i u urin în în elegere i modificare. Datorit interfe ei seriale RS-485, sistemul poate fi foarte u or
extins pentru monitorizarea i controlul la distan a mai multor m rimi prin utilizarea de module din seria I-7000 cu mai multe intr ri/ie iri, sau
pentru aplica ii distribuite de achizi ii de date i control. Combina ia dintre LabVIEW i modulele de achizi ie din seria I-7000 asigur sistemului
performan e deosebite, simplitate, flexibilitate i fiabilitate, la un cost redus.

Cuvinte cheie – achizi ie date si control, instrumenta ie virtual .

1. INTRODUCERE în sisteme de reglare automat , sau în sisteme de

Domeniul conducerii de procese industriale i al
automatiz rilor industriale beneficiaz din plin de evolu ia
extraordinar a tehnicii de calcul actuale, prin implementarea
de sistemele de m sur i control performante, având drept
component central microcontrolere sau calculatoare PC.
Prin utilizarea PC-uri în cadrul acestor sisteme se
beneficiaz de toate resursele de calcul disponibile ale
acestuia, cum ar fi puterea de calcul impresionant ,
posibilitatea stoc rii i reprezent rii datelor, precum i
flexibilitatea deosebit în reconfigurarea sistemului i
ad ugarea de noi func ii. Utilizarea programelor dedicate
achizi iei si proces rii datelor, care devin din ce în ce mai
puternice i performante, fac din PC solu ia optim pentru
astfel de aplica ii industriale.
Pachetul LabVIEW dezvoltat de firma National
Instruments a revolu ionat modul de realizare a aplica iilor
cu specific industrial prin abordarea unui mod simplu i
eficient de programare, numit programare grafic . Puterea i
facilit ile limbajului G permite realizarea de aplica ii
complexe într-o manier grafic elegant , mult mai aproape
de modul de gândire uman , ceea ce face ca aplica ia s
poat fi realizat într-un timp mult mai scurt decât prin
metodele tradi ionale de programare.
Firma Na ional Instruments pune la dispozi ie
utilizatorilor i o gam larg de pl ci de achizi ie cu drivere
specifice pentru LabVIEW. Suportul hardware oferit,
împreun cu bibliotecile disponibile ce cuprind func ii
pentru comunica ie, fac ca acest mediu de programare s
reprezinte o solu ie lejer i viabil pentru aplica ii de
m surare i control industrial precum i pentru monitorizarea
i controlul la distan .
2. TELEM SURARI INDUSTRIALE
Cea mai des m surat m rime în aplica iile
industriale este temperatura, ea fiind prezent în aplica ii de
urm rire a evolu iei parametrilor din proces (monitorizare),
telecomand i telecontrol.
Telem surarea este procesul de m surare în care
m rimile de m surat sunt transformate într-o m rime
intermediar , care este transmis la distan , de la locul unde
se face m surarea pân la locul de procesare a acestei
informa ii. La recep ie se face conversia invers , din
m rimea intermediara în m rimea ini ial .
Dac locul de m sura este suficient de aproape astfel
încât s se poat realiza o conexiune directa pe doua sau mai
multe perechi de fire, transmisia informa iei se poate face în
sub form analogic (curent sau frecven modulate de
semnalul m surat) sau digital folosind comunica ia în
format serial, de obicei asincron, într-unul din standardele
de comunica ie industrial (RS232, RS422, RS485).
Folosind standardul 485 se pot realiza sisteme distribuite
prin legarea dispozitivelor multi-drop sau în paralel pe
magistral (pân la 32 de astfel de dispozitive). Standardele
RS422 si RS485 folosesc transmiterea impulsurilor sub
forma diferen ial (balanced), permi ând astfel distan e de
comunica ie mari, de pân la 1Km lungime.
O solu ie pentru realizarea de astfel de sisteme de
m surare industriale cu interfa serial RS-485 este
folosirea modulelor de achizi ie de date i control din seria I-
7000 produse de ICP DAS. Aceast serie cuprinde module
ce realizeaz func ii de conversie analog-digital i digital-
analogic , intr ri/ie iri digitale, timer/counter, etc. Modulele
sunt destinate uzului industrial i asigur intr ri analogice cu
izolare galvanic pentru o tensiune de 3000VDC, rezolu ia e
16 bi i, alimentarea de la o surs de tensiune simpl
nestabilizat , calibrare software, controlul simplu printr-un
set de cuvinte de comand .
O alt caracteristic a acestor module este proiectarea
cu dublu watchdog, ceea ce le ofer o protec ie sporit în
func ionare. Fiecare modul are un circuit de supraveghere
intern, hardware. Dac modulul este indisponibil, poate s se
reini ializeze (reboot) într-un timp foarte scurt. PC-ul master
i fiecare modul din familia I-7000 au interblocare cu
watchdog soft.
I. LI , I.B. CIOC, R.M. TEODORESCU: SISTEM AUTOMAT PENTRU MONITORIZAREA I REGLAREA TEMPERATURII ÎNTR-O INCINT - APLICA IE
LABVIEW
Fig. 2 - Schema bloc a p r ii hardware a sistemului pentru monitorizarea i controlul temperaturii.
3. DESCRIEREA SISTEMULUI
Sistemul prezentat în lucrare este un sistem de
monitorizare i control automat al temperaturii realizat cu
PC. Reglare automat a temperaturii este realizat de
calculator prin intermediul aplica iei software, care
îndepline te i func ia de regulator automat tripozi ional.
Schema bloc a sistemului este prezentat în figura 1.
Pentru m surarea temperaturii în puncte situate la
distan fa de calculatorul de proces, se folose te un modul
de achizi ie de date independent I-7012F, situat aproape de
locul în care se face m surarea. Modulul I-7012F con ine un
convertor analog-numeric pe 16 bi i, are 1 intrare analogic
diferen ial , o intrare digital i dou ie iri digitale, iar
comunica ia se realizeaz pe o interfa RS-485 ce asigur o
vitez de comunicare de pân la 115,2 Kbps.
Schema bloc intern intern a modulului este
prezentat în figura 2.
Fig. 2 – Schema bloc a modulului I-7012F
La intrarea analogic a pl cii se conecteaz semnalul
provenit de la senzorul de temperatura integrat LM 35, care
are sensibilitatea de +10mV/°C, iar domeniul de m surare
între -55°C i 150°C. Intrarea este diferen ial (intre bornele
IN+ si IN-), iar domeniul de intrare poate fi setat între:
±10V, ±5V, ±1V, ±0,5V, ±0,15V, ±20mA. Setarea
domeniului se face prin trimiterea unui cuvânt de comand
pe portul serial al PC-ului.
Comunica ia dintre modulul de achizi ie i PC se face
în ambele sensuri, prin intermediul unui circuit convertor de
cod bidirec ional Transio A53. Acesta face conversia
99
bidirec ional între standardul RS485 în RS232C i asigur
i o protec ie prin izolare optic pentru toate semnalele de pe
linia RS422/485. Circuitul poate asigura o comunica ie
RS485 pe doua fire halfduplex i poate lucra în modul
ADDC (automatic data direction control). Pentru transferul
datelor intre PC si convertorul A53 se folose te un protocol
de comunica ie serial cu control hardware prin liniile RTS,
CTS. Celelalte doua linii de control DTR si DSR nu se
folosesc, ele fiind conectate împreuna pentru a asigura
comunica ia de date.
În func ie de valoarea temperaturii m surate se pot
genera doua semnale de control digitale ce se folosesc pentru
comanda unor dispozitive specifice pentru a regla
temperatura în interiorul incintei. Cele dou semnale sunt
generate pe canalele DO0 i respectiv DO1. Canalul DO0 se
activeaz atunci când temperatura dep e te o anumita limit
superioar impusa de utilizator, iar canalul DO1 se activeaz
atunci când temperatura scade sub o anumita limit
inferioara. Cele dou limite se pot seta din soft. Ie irile de
comand digitale sunt de tip open colector i pot furniza un
curent de maxim 300mA, la o tensiune maxim de 30V.
4. PREZENTAREA APLICA IEI
SOFTWARE
Partea software a aplica iei prezentat în lucrare este
realizat în LabVIEW 6.1 i permite monitorizarea
temperaturii într-o incint prin m surarea temperaturii
curente, reprezentarea grafic a evolu iei temperaturii din
incinta respectiv i salvarea datelor într-un fi ier pe
harddisk (figura 3). Valoarea temperaturii m surate este
comparat continuu cu dou limite prestabilite, iar în cazul
dep irii acestor limite se comand pornirea unor instala ii
de r cire sau de înc lzire. Limitele respective sunt stabilite
de c tre operator prin intermediul interfe ei aplica iei i se
pot modifica oricând în timpul execu iei programului. Dac
temperatura se încadreaz între limitele stabilite, cele dou
semnale de comand sunt inactive, ceea ce înseamn c nici
una din instala ii nu este pornit . În momentul în care nivelul
temperaturii nu se mai încadreaz în limitele impuse, se
activeaz una din cele dou ie iri digitale ale pl cii, conform
organigramei din figura 4. Controlul ie irilor digitale precum
i a citirii valorii aplicate la intrarea analogic a pl cii se face
prin trimiterea unor cuvinte de comand în format ir de
caractere. Comunicarea i controlul modulului I-7012F se
100 CONFERIN A NA IONAL DE INSTRUMENTA IE VIRTUAL – CNIV 2004
face cu ajutorul subinstrumentului virtual I-7012, care este
prezentat în figura 5. Aceste cuvinte de comand ( ir de
caractere) încep cu un caracter special ce identific tipul de
comand , care este urmat de adresa modulului i de comanda
propriu-zis . Forma general a unui cuvânt de comand este
urm toarea:
(caracter special)(adresa modul)(comand )[CHK](Enter).
CHK este format din dou caractere ce reprezint suma de
control i este op ional. Modulul r spunde tot cu un cuvânt
ce are formatul urm tor: (caracter special)(adresa
modul)(date)[CHK](Enter).
Forma general a comenzilor pentru citirea tensiunii
aplicate pe intrarea analogic i pentru setarea ie irilor
digitale este urm toarea:
- citire intrarea analogic : #AA[CHK](cr) r spuns:
>(date)[CHK](cr) , unde AA reprezint adresa
modulului. Exemplu de comand : #01 r spuns
+01.635;
- setare ie iri digitale: @AADO(date)[CHK](cr),
r spuns: !AA[CHK](cr) pentru comand valid sau
?AA[CHK](cr) pentru comand invalid . Valorile
pentru date sunt urm toarele: 00 (DO0 off, DO1 off),
01 (DO0 on, DO1 off), 02 (DO0 off, DO1 on), 03
(DO0 on, DO1 on). Exemplu pentru setare DO0 i
DO1 în 1 logic: @01DO03 r spuns !01.
Fig. 3 - Panoul frontal al aplica iei pentru monitorizarea i controlul temperaturii într-o incint
4.1 Interfa a aplica iei
Interfa a aplica iei este prezentat în figura 3. Panoul
prezint mai multe zone ce con in controale sau indicatoare
grupate dup func iile pe care le îndeplinesc, pentru a
asigura un control i o localizare u oar . Partea de setare a
comunica iei ce se refer la modulul de achizi ie I-7012F se
face din panoul subinstrumetului virtual Citire date I-7012.vi
care este prezentat în figura 6.
Monitorizarea i controlul temperaturii cu aplica ia
prezentat se face prin parcurgerea urm toarelor etape:
- se face setarea parametrilor comunica iei seriale i.
Implicit, aceasta este setat cu urm torii parametri:
port com1, viteza 9600baud, 8 bi i de date, f r
paritate, 1 bit stop;
- se stabile te perioada cu care se face citirea valorii
temperaturii i dac datele prelevate sunt salvate pe
disk;
- se seteaz valorile pentru limitele minim i maxim i
se introduce calea i numele fi ierului în care se
salveaz datele. În fi ier sunt salvate datele referitoare
la data i ora efectu rii m sur torii, limitele impuse,
precum i comenzile generate de sistem.
Execu ia programului se opre te din comutatorul
ON/OFF de pe panoul frontal al aplica iei .
I. LI , I.B. CIOC, R.M. TEODORESCU: SISTEM AUTOMAT PENTRU MONITORIZAREA I REGLAREA TEMPERATURII ÎNTR-O INCINT - APLICA IE
LABVIEW 101

Fig. 4 – Organigrama logic a aplica iei

Fig. 5 - Diagrama bloc a instrumentului virtual pentru monitorizarea i controlul temperaturii.

102
Fig. 6 – Panoul subinstrumentului citire date I-7012
4.2. Diagrama bloc a aplica iei
Diagrama bloc este prezentat în figura 4. Ea este
compus dintr-o secven de trei pa i. In primul pas se face
ini ializarea comunica iei seriale prin deschiderea portului
serial selectat. Urm toarea secven con ine programul
propriu-zis, iar ultima secven închide comunica ia serial .
Pentru comunica ia i controlul modulului I-7012 s-a
folosit suportul oferit de firma produc toare, care pune la
dispozi ia utilizatorilor func iile de baz pentru comunicarea
i configurarea modulelor de achizi ie pentru LabVIEW,
Visual C, Visual Basic. Subinstrumentele virtuale pentru
comunica ia cu modulele apeleaz func ii din bibliotecile
I7000.dll i Uart.dll oferite de firma produc toare, prin
intermediul func iei Call Library Function Node.
Panoul frontal al instrumentului pentru IV citire date
I-7012.vi este prezentat în figura 6. El con ine controale
pentru setarea parametrilor de comunica iei pentru modulul
de achizi ie de date i pentru introducerea cuvintelor de
comand i afi eaz r spunsului primit de la modul.
CONFERIN A NA IONAL DE INSTRUMENTA IE VIRTUAL – CNIV 2004
5. CONCLUZII
Sistemul prezentat în lucrare reprezint o solu ie
performant i ieftin pentru realizarea monitoriz rii i
controlul la distan a proceselor industriale. Sistemul poate
fi extins u or i pentru aplica ii de monitorizare a mai multor
parametri, prin utilizarea de module din familia I-7000 cu
mai multe intr ri analogice, cum ar fi de exemplu I-7017
care are 8 intr ri analogice diferen iale.
Datorit conect rii pe interfa a industrial RS-485,
sistemul se poate extinde prin cuplarea mai multor astfel de
module pe aceea i re ea serial , ob inându-se astfel sisteme
foarte complexe pentru m surare i control distribuit.
Num rul de astfel de module care se pot cupla pe o re ea RS-
485 f r a utiliza repetoare este de 256 module. Prin
utilizarea repetoarelor, num rul de module poate fi crescut
foarte mult.
Performan ele deosebite ale modulelor din familia I-
7000, precum i u urin a proiect rii aplica iilor în LabVIEW
fac posibil realizarea de sisteme de m sur industriale
deosebit de complexe i performante, cu un grad mare de
fiabilitate.
BIBLIOGRAFIE
[1] I.Szekely, W.Szabo, R. Munteanu – Sisteme pentru achizi ia i
prelucrarea datelor, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 1997.
[2] M.V.Dr goi – Sisteme de achizi ie – distribu ie a datelor, Bazele
program rii în LabVIEW, Editura Universit ii Transilvania din
Bra ov, 2001
[3] F. Sandu - Sisteme automate de testare i automatizare, Editura
Tehnic , Bucure ti, 1999.
[4] G Programming Reference Manual, National Instruments, Austin,
January, 1998.
[5] LabVIEW Basics II, Course Manual, National Instruments, Austin,
January, 1998.
[6] LabVIEW User Manual, National Instruments, Austin, January,
1998.
[7] http://www.icpdas.com/
[8] Ioan Lita, Bogdan Cioc, „Bazele sistemelor de achizi ii de date –
Note de laboratot”, Universitatea din Pite ti , 2004