Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
tehnica mecanica
9.12. 1. Generalitati
Reductoarele cu roti dintate sunt mecanisme independente formate din roti dintate cu
angrenare permanenta, montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa. Ele servesc la:
- micsorarea turatiei;
In cazul reductoarele de turatie, rotile dintate sunt montate fix pe arbori, rotile angreneaza
permanent si realizeaza un raport de transmitere total fix, definit ca raportul dintre turatia
la intrare si turatia la iesirea reductorului, spre deosebire de cutiile de viteze la care unele
roti sunt mobile pe arbori (roti baladoare), angreneaza intermitent si realizeaza un raport
de transmitere total in trepte. Ele se deosebesc si de variatoarele de turatie cu roti dintate
(utilizate mai rar) la care raportul de transmitere total poate fi variat continuu.
Reductoarele de turatie cu roti dintate se utilizeaza in toate domeniile constructiilor de
masini.
- reductoare cilindrice;
- reductoare conice;
- reductoare hipoide;
- reductoare melcate;
- reductoare planetere.
- gabarit redus;
- puterea;
- raportul de transmitere;
- gabaritul disponibil;
In functie de aceste cerinte se pot utililiza urmatoarele tipuri de reductoare cu roti dintate:
cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate, cilindro-melcate, planetare.
Reductoare cu roti dintate cilindrice. Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare
cu roti dintate deoarece:
- se produc intr-o gama larga de puteri: de la puteri instalate foarte mici (de ordinul
Watilor) pana la 100 000kW (900 kW, pentru reductoare cu o teapta).
- rapoarte de transmitere totale, iT max = 200 (iT max = 6,3, pentru reductoare cu o
treapta; iT = 6,3 … 60, pentru reductoare cu 2 treapte, iT = 40 … 200, pentru reductoare
cu 3 treapte;
Din punct de vedere al inclinarii danturii, la alegerea tipului de reductor cu roti dintate
cilindrice se tine seama de urmatoarele recomandari:
- reductoarele cu roti dintate cilindrice drepte, pentru puteri instalate mici si mijlocii,
viteze periferice mici si mijlocii si la rotile baladoare de la cutiile de viteze;
Reductoare cu roti dintate conice. Aceste reductoare schimba directia miscarii la 900,
fiind utilizate atat in varianta constructiva simpla (un singur angrenaj conic concurent
ortogonal) cat si in varianta combinata (impreuna cu 1 sau 2 angrenaje cilindrice
paralele). In privinta utilizarii acestor tipuri de reductoare se recomanda ca:
Fig. 9. 50. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate conice si conico-
cilindrice
- roata centrala, a;
- coroana, b;
Raportul de transmitere pentru schema din fig. 5.1 (reductor planetar) este:
(9.153)
- constructie foarte compacta, greutate de 2…6 ori mai mica (la aceiasi putere
transmisa si acelasi raport de transmitere); aceasta se datoreaza faptului ca momentul de
rasucire se repartizeaza pe 2 sau mai multi sateliti;
Prin legarea acestora in serie se pot obtine scheme cinematice de tip 2P1, 2P2 etc.
Reductoarele diferentiale sunt utilizate in schemele cinematice ale masinilor sau
aparatelor pentru insumarea sau divizarea puterii.
Aceste reductoare sunt angrenaje silentiose datorita alunecarii relative dintre flancurile
dintilor melcului si rotii melcate. Cele mai utilizate sunt reductoarele melcate cu melc
cilindric, fig. 9.52, cele cu melc globoidal fiind mai putin folosite datorita cerintelor mai
severe de executie si montaj. La utilizarea reductoarelor melcate cu melc cilindric se tine
seama de urmatoarele caracteristici ale acestora:
Rapoartele de transmitere partiale (ale teptelor din angrenare), i12, i34, … si totale, iT
sunt standardizate conform STAS 6012-82. In functie de raportul de transmitere total
cerut la intocmirea schemei cinematice a mecanismului proiectat, se alege numarul de
trepte. In legatura cu alegerea numarului de trepte, pentru reductoarele cu roti dintate
cilindrice si conico-cilindrice se fac urmatoarele recomandari:
- pentru reductoare cu o treapta, cilindrica sau conica i12 = iT = 6 (10), valorile mici
pentru angrenajele conice. Exceptie de la aceasta regula la mecanismul de rotire al
macaralelor sau al cuptoarelor de clinche din industria cimentului;
- egalizarea ungerii tuturor treptelor prin cufundarea egala a rotilor mari in baia de
ulei.
; ;
Pentru a face bilantul puterilor intr-o instalatie ce contine si un reductor de turatie cu roti
dintate, trebuiesc cunoscute principalele pierderi de putere din reductor. Acestea se
exprima de cele mai multe ori prin randament
1. Pierderi de putere prin angrenaje. Randamentul angrenajelor. Daca se tine seama de
elementele constructive si functionale ale angrenajelor, pierderile de putere prin
angrenaje sunt, in unele cazuri, au o pondere foarte importanta in bilantul total energetic
al reductorului cu roti dintate. De aceea in continuare aceste pierderi se vor studia separat
pentru fiecare categorie de angrenaje.
Angrenajele paralele cilindrice cu axe fixe. Pentru angrenajele paralele cilindrice cu axe
fixe relatia de calcul a randamentului este:
(9.154)
semul (+), pentru angrenaje exterioare, iar semul (-), pentru angrenaje interioare.
(9.155)
si
r - unghiul de frecare;
N - reactiunea normala.
(9.156)
(9.157)
In cazul mai putin frecvent, cand roata melcata este elementul conducator
(transmisia melc-roata melcata functioneaza fara autofranare), utilizand notatiile din fig.
9.53. se obtine:
(9.158)
Pentru a vedea care este influienta unghiului de inclinare a elicei, g asupra randamentului,
(prin optimizarea relatiei (9.157)), se anuleaza derivata (g):
Þ ,
pentru care valoarea maxima a randamemtului este:
(9.159)
Din analiza acestor relatii rezulta urmatoarele concluzii, vezi si fig. 9.54:
1. Pentru aceleasi valori ale lui m si implici ale lui j, in domeniul cu autofranare
randamentul are valori destul de mici; pentru cresterea randamentului trebuiesc
imbunatatite conditiile de angrenare (scaderea valorii lui j);
(9.160)
Pentru ca pierderile prin balbotare sa fie mai mici, in cazul angrenajelor melcate,
se recomanda ca:
- la viteze periferice vc < 4 m/s melcul sa fie pozitionat sub roata melcata;
- la viteze periferice vc > 4 m/s melcul sa fie pozitionat deasupra roatii melcate.
, [J/s]
(9.161)
, [J/s]
(9.162)
- prin racirea uleiului de ungere chiar in carcasa reductorului utilizand pentru aceasta
un agent de racire recirculat printr-un schimbator de caldura;
In cazul racirii uleiului de ungere cu ventilatie proprie, fig. 9.56, cantitatea de caldura
(fluxul de caldura) evacuata in mediul exterior in unitatea de timp, este:
, [kW]
- semicuplajul de intrare 2;
Alte detalii privind elementele celelalte elemente constructive si montaj ale reductoarelor
cu roti dintate cilindrice in sectiune se vor da in continuare pentru 3 dintre cele mai
utilizate reductoare: reductorul cu o treapta, fig. 9.58, reductorul cu 2 trepte obisnuit, fig.
9.59 si reductorul cu 2 trepte coaxial, fig. 9.60.
Reductorul cu 2 trepte obisnuit. Acest reductor are prima treapta cu dantura dreapta iar
treapta a doua cu dantura inclinata. In sectiune reductorul cu 2 trepte are urmatoarea
componenta:
Reductorul cu 2 trepte coaxial. Acest reductor are prima treapta cu dantura dreapta iar
treapta a doua cu dantura inclinata. In sectiune reductorul cu 2 trepte are urmatoarea
componenta:
- arborele pinion 1 (arbore de intrare), care este sprijinit pe rulmentii 2, are montat pe
el in consola semicuplajul 5 prin intermediul penei 6; pentru distantarea rotii fata de
rulment se face cu o bucsa de distantare. Sistemul de etansare folosit este cu contact
(inele de pasla, 4 montate in capacele strapunse 3);
Carcasele reductoarelor se executa de regula prin turnare din fonta cenusie, pentru
solicitari mai mici si medii, iar pentru solicitari mari din otel turnat sau in constructie
sudata (pentru serii mici de fabricatie). Carcasele cutiilor de viteza la automobile se
executa de regula prin turnare din aliaje de aluminiu. Pe carcasele reductoarelor melcate
se prevad aripioare de racire.
Arborii reductoareler se executa de regula din oteluri carbon obisnuite sau din oteluri de
imbunatatire.
Ungerea reductoarelor de turatie se face de cele mai multe cu ulei. Se utilizeaza unsori
concistente doar la viteze mici. Metoda de ungere utilizata se adopta in functie de vitezela
periferice ale rotilor dintate:
- ungerea prin balbotare (scufundarea in baia de ulei a rotilor mai), pana la viteze
de 12…15 m/s; pe masura ce creste numarul de trepte, deoarece turatia scade, roata mare
este mai mult cufundata in baia de ulei;
- ungerea prin stropire, care utilizeaza o pompa de ulei, la viteze de 15…20 m/s;
Document Info
Accesari: 3613
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.