Sunteți pe pagina 1din 18

SSCCRRIISSOOAARREEAA DDEE IINNTTEENNŢŢIIEE

Stimate Doamnă,

Munteanu Lorena

Portofoliu

Vă adresez această scrisoare de intenţie ca răspuns la anunţul dumneavoastră din presa locală, pentru postul vacant pe care îl aveţi în instituţie. Am absolvit Facultatea de Adminstraţie şi Afaceri, Universitatea din Bucureşti şi consider ca în anii de studenţie am acumulat multe cunosţinte în drept, economie, management, marketing şi finante. Aştept cu nerăbdare să pun în practică aceste cunostinţe, combinate cu abilităţi utile domeniului şi, implicit, jobului dvs. Sunt o persoană dinamică, cu aptitudini foarte bune de comunicare, dobândite în experienţa mea (de promoter), responsabilă, hotarată, interesată în perfecţionarea profesională în domeniul economic. Îmi doresc să am şansa de a lucra în compania dumneavoastră, unde aş putea să-mi pun în evidenţă capacităţile intelectuale şi experienţa acumulată (conform CV anexat) pentru a îndeplini sarcinile şi scopurile organizaţiei, cât şi pentru dezvoltarea carierei mele. Doresc să vă mulţumesc pentru timpul şi interesul acordat candidaturii mele şi dacă veţi considera că motivaţia şi calificarea mea sunt oportune pentru obţinerea unui loc în cadrul companiei dumneavoastră, sunt convinsă că în cadrul unui interviu vă puteţi convinge de calităţile profesionale mentionaţe mai sus.

Vă mulţumesc, Munteanu E. Lorena 28 noiembrie 2010

Munteanu Lorena

Portofoliu

PPAARRAALLEELLAA:: AANNTTRREEPPRREENNOORR -- MMAANNAAGGEERR

Managerul este un specialist în domeniul managementului, conducător de întreprindere, persoana care aplică principiile şi tehnicile managementului, adică este implicată în administrarea unei organizaţii cu autoritate în folosirea, combinarea şi coordonarea resurselor umane, financiare, materiale şi informaţionale cu scopul obţinerii rezultatelor dorite (urmărite). Antreprenor versus manager Antreprenorul - are ideea de afacere şi pune afacerea propriu-zisă pe picioare. Are simţul riscului, ştiind să câştige, dar să şi piardă. Este considerat a fi un "creator" având idei inovatoare în permanenţă. Antreprenorul este cel care renunţă la viaţa socială şi alte obligaţii pentru a se dedica în totalitate afacerii sale. Este pasionat de munca sa, tocmai de aceea aceasta ocupă primul loc în viaţa sa. Managerul - ajută la menţinerea afacerii pe piaţă. Este mai calculat, evitând riscul la maxim. Este "administratorul" firmei, evită destabilizarea sistemului şi îşi creează "reţele" de cunoscuţi de pe urma cărora "profită" mai apoi. La fel ca antreprenorul, managerul trebuie să cunoască foarte bine afacerea, şi piaţa pentru care firma respectivă emite servicii. Foarte rar se face o diferenţiere clară între aceste două calităţi. Deci:

antreprenorul e cel care are ideea, găseşte resurse şi o pune în practică iar managerul e acela care, o dată lansată afacerea, o menţine, ca afacere;

antreprenorul are un simţ al riscului apropiat de nebunie iar managerul este o persoană hiper-raţională şi evită pe cât posibil riscul;

antreprenorul creează iar managerul gestionează;

antreprenorul e cel care aduce ceva nou într-un loc unde înainte nu exista nimic iar managerul e cel care se asigură că noutatea nu va afecta în mod negativ firma,

iar daca simte că da, o va evita.

Munteanu Lorena

Portofoliu

Principala prioritate a antreprenorului este să-si pună ideile în practică, iar dacă acţionează sau foloseşte resurse ale unui sistem deja format (de exemplu extinderea unui business) e posibil sa-l destabilizeze grav, în timp ce principala prioritate a managerului este să menţină sistemul, împotriva oricăror încercări de modificare şi evitarea destabilizării sistemului, cu mentinerea lui in parametrii normali de funcţionare.

Antreprenorul va face orice pentru a găsi resursele necesare punerii în practică a ideii sale. Dacă pentru asta va trebui să-şi sacrifice environmentul social (să se certe cu prietenii, familia, etc) o va face. Managerul, fiind cel care prin definiţie, obţine rezultate prin intermediul celorlalţi, va face orice pentru a-şi crea un environment social favorabil. Se va asigura întotdeauna că în spatele său se formează o echipă pe care o poate controla.

Munteanu Lorena

Portofoliu

PPAARRAALLEELLAA:: AANNTTRREEPPRREENNOORR -- ÎÎNNTTRREEPPRRIINNZZĂĂTTOORR

Antreprenorul este o persoană fizică sau juridică care se obligă, pe baza unor clauze şi condiţii contractuale, să execute diferite lucrări (industriale, de construcţii etc.) în beneficiul altei persoane sau organizaţii, în schimbul unei sume de bani dinainte convenite. Întreprinzătorul este persoana care identifică oportunitatea unei afaceri, îşi asumă responsabilitatea iniţierii acesteia şi obţine resursele necesare pentru începerea activităţii, îşi asumă riscurile conducerii unei afaceri, gestionează resursele necesare funcţionarii unei afaceri bazate pe inovaţie; întreprinzătorul este o persoană fizică autorizată sau o persoană juridică care, în mod individual sau în asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice, organizează o societate comercială în vederea desfăşurării unor fapte şi acte de comerţ în scopul obţinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestări de servicii, din vânzarea acestora pe piaţă, în condiţii de concurenţă. (Legea 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii); întreprinzătorii acţionează în toate domeniile - educatie, medicină, cercetare, inginerie etc. - dar cei mai mulţi se manifestă în domeniul economic.

Munteanu Lorena

Portofoliu

SSOOCCIIEETTAATTEE CCOOMMEERRCCIIAALLĂĂ::AAVVAANNTTAAJJEE -- DDEEZZAAVVAANNTTAAJJEE

1. Societatea cu răspundere limitată (SRL)

Avantaje:

Singura formă juridică ce poate avea un proprietar asociatul unic. Numărul de asociaţi: minim unu (asociat unic) - maxim 50, care pot participa la luarea deciziilor în unanimitate. Răspunderea asociaţilor se reduce la plata părţilor sociale. Organizarea şi funcţionarea se face în baza actului constitutiv al SRL. Răspunderea pentru obligaţiile asumate de societate nu se întinde pâna la asociaţii acesteia, ci se opreşte la capitalul social al societăţii. Capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 lei şi se divide în părţi sociale de valoare egală, părţi sociale care nu pot fi mai mici de 10 lei. Obiectul de activitate al firmei se va stabili în funcţie de codul CAEN. Un asociat poate să infiinţeze şi/sau să participe la oricare SRL, cu menţiunea că un asociat unic nu poate fi asociat unic decăt într-o singură firmă. Ca formă de administrare: unic administrator sau consiliu de administraţie. Control pentru SRL cu mai mulţi de 15 asociaţi:

controlul este asigurat de cel putin trei cenzori, care au toţi tot atâţia supleanţi, sau auditorul financiar.

Dezavantaje:

O persoană nu poate fi asociat unic

decât într-un SRL. De la un număr de 15 asociaţi intervine obligativitatea existenţei comisiei de cenzori. Hotărârile privind activitatea firmei

se iau în comun de toţi asociaţii.

În cazul întreprinderilor de mai mică

anvergură, complexitatea administrării şi mecanismul adunărilor generale ale societăţilor comerciale pot complica desfăşurarea activităţii. Posibilitati mai limitate de acces la credite. Pentru constituirea capitalului social şi/sau şi pentru majorarea capitalului social, aporturile în creanţe au regimul juridic al aporturilor în natură, nefiind admise la societăţile cu răspundere limitată. Aporturile în creanţe sunt liberate. Prestaţiile în muncă sau

servicii nu pot constitui aport la capitalul social.

Munteanu Lorena

Portofoliu

2. Societatea pe acţiuni S.A.

Avantaje:

Organizarea şi functionarea se face în baza actului constitutiv al SA. Număr acţionari: minim 2. Posibilităţi multiple de dezvoltare a activităţii. Pentru societăţile pe acţiuni deschise există posibilitatea atragerii de capital şi de pe piaţa financiară sau prin emiterea de obligaţiuni. Răspunderea pentru obligaţiile asumate de societate nu se întinde pâna la acţionarii acesteia, ci se opreşte la capitalul social al SA. Acţionarii participă la luarea deciziilor proportional cu aportul lor la capitalul social. Participarea la capitalul social se poate face şi în natură, dar cel puţin 1 unitate - acţiune să fie varsată în numerar din valoarea totală a acestuia. Participarea la capitalul social se poate face şi numai în numerar. Creanţele sunt admise numai prin constituire simultană. Obiectul de activitate al firmei se va stabili în funcţie de codul CAEN. Răspunderea acţionarilor este proporţională cu participarea la capital. Un acţionar poate să înfiinţeze şi/sau să participe la oricate SRL/SA. Actionarii pot participa şi vota în adunarea generală prin reprezentare, în baza unei împuterniciri acordate pentru respectiva adunare generală. Acţionarii care nu au capacitate de exerciţiu pot fi reprezentaţi prin reprezentanţii lor legali. Evidenţa financiar-contabilă se ţine în partidă dublă; sistemul de impozitare: impozitul pe profit.

Dezavantaje:

În cazul întreprinderilor de mai mică anvergură, complexitatea administrării şi mecanismul adunărilor generale ale societăţilor comerciale pot complicadesfasurarea activităţii. Când societatea are mai puţin de 2 acţionari pe o perioadă mai lungă de 9 luni, orice persoană interesată poate solicita instanţei dizolvarea societăţii. Societatea nu va fi dizolvată dacă, până la rămanerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, numărul minim de acţionari prevăzut de prezenta lege este reconstituit. Prestaţiile în muncă sau servicii nu pot constitui aport la capitalul social. Societaţii sau la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei, operaţiuni încheiate de fondatori pe seama societaţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experţi. Raportul expertului sau experţilor va fi pus la dispoziţia subscriitorilor, la locul unde se va întruni adunarea constitutivă.

FFRRAANNCCIIZZAA

Munteanu Lorena

Portofoliu

Franciza reprezintă o formă de cooperare contractuală între un francizor şi un francizat (persoane fizice sau persoane juridice, independente din punct de vedere financiar) prin care primul, contra unei taxe de intrare în franciză („drept de intare”) şi a unei taxe anuale raportată la cifra de afaceri („redevenţă”), acordă celui de-al doilea dreptul de comercializare a bunurilor şi serviciilor folosind marca, numele, magazinele puternic personalizate, sistemele publicitare proprii, know-how-ul francizorului. Sitemul de franciză a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii şi a cunoscut două etape distincte în dezvoltarea sa: 1

I. începutul secolului al XX-lea – axată pe franciza vânzărilor de automobile şi a organizării staţiilor pentru distribuirea benzinei şi a lubrifianţilor; II. anii 1950-1960 – marcaţi de expansiunea deosebită a francizei produselor alimentare de mare consum. Franciza este un sistem de care este bine să ţină cont în special întreprinderile mici, care vor să pătrundă pe pieţe deja ocupate de firme cu o experienţă îndelungată şi care doresc să obţină succese imediate. În concluzie putem afirma că, prin intermediul contractului de franciză, francizorul îşi poate extinde afacerea cu cheltuieli reduse, în timp ce francizatul beneficiază de renumele unei firme de prestigiu şi de sprijinul interesat al francizorului. Între motivaţiile optării către sistemul de franciză putem să amintim:

nevoia de independenţă profesională; posibilităţi substanţiale de câştig; risc relativ limitat; costuri mai reduse (în funcţie de tipul de franciză) etc. Tipuri de franciză Franciza apare sub o varietate de forme prin care proprietarul unui produs/serviciu/afacere/marcă etc. cedează dreptul de utilizare a acestor elemente

etc. cedează dreptul de utilizare a acestor elemente 1 Patriche Dumitru – “Politici, programe, tehnici
etc. cedează dreptul de utilizare a acestor elemente 1 Patriche Dumitru – “Politici, programe, tehnici
etc. cedează dreptul de utilizare a acestor elemente 1 Patriche Dumitru – “Politici, programe, tehnici
etc. cedează dreptul de utilizare a acestor elemente 1 Patriche Dumitru – “Politici, programe, tehnici

1 Patriche Dumitru “Politici, programe, tehnici şi operaţiuni de comerţ”, Ed. Economică, Bucureşti 2003, p. 75

Munteanu Lorena

Portofoliu

unei alte persoane contra unei sume de bani. Cele mai cunoscute tipuri de franciză, atât în economia americană cât şi în celelate state occidentale, sunt:

americană cât şi în celelate state occidentale, sunt: Franciza de producţie sau a mărcilor de fabrică

Franciza de producţie sau a mărcilor de fabrică – Product and Trade Name Franchising – în cadrul căreia produsele sunt fabricate de către francizor şi distribuite prin intermediul francizaţilor. Este cazul vânzărilor de automobile, dar şi al firmelor profilate pe îmbutelierea şi distribuţia băuturilor nealcoolice. Franciza de distribuţie - Business Format Franchising care are drept particularitate faptul că relaţia dintre francizor şi francizat se prelungeşte şi în ceea ce priveşte gestiunea punctelor de vânzare, managemntul afacerii, strategiile de marketing etc. Acest tip de franciză cuprinde restaurantele, comerţul cu amănuntul, prestaţiile de servicii etc. Totodată, trebuie menţionat că acest tip de franciză tinde să se devolte într-un ritm net superior primului, datorită vânzărilor semnificativ mai mari pe care le aduce. La rândul său, sistemul francizei de distribuţie se împarte în următoarele trei categorii de francize:

se împarte în următoarele trei categorii de francize: Franciza de comerţ cu amănuntul – Retailing –
se împarte în următoarele trei categorii de francize: Franciza de comerţ cu amănuntul – Retailing –

Franciza de comerţ cu amănuntul – Retailing care cuprinde:

a) restaurantele – reprezintă acea ramură a francizei care are ca obiectiv principal armonizarea activităţilor de alimentaţie publică şi cazare cu cele privind înfiinţarea şi organizarea unui comerţ mobil itinerant de alimentaţie publică în vederea asigurării mesei unor colectivităţi izolate din diverse zone ale unei arii comerciale delimitate; b) magazinele alimentare de proximitate sau de comoditate Convenience Store – caută să se adapteze stilului de viaţă din ce în ce mai dinamic al unei părţi importante a populaţiei. Ele se caracterizează prin comercializarea produselor de primă necesitate, prin practicarea autoservirii, dar şi a unor orare de funcţionare prelungite, uneori chiar 24 de ore din 24 sau 7 zile din 7; c) unităţile de distribuţie a mărfurilor nealimentare specializate pe comercializarea articolelor de bricolaj, mobilă, asrticole sportive etc.

Munteanu Lorena

Portofoliu

d) unităţile de distribuţie a pieselor de schimb, a echipamentelor şi service- ului pentru autovehicule – unităţi specializate pe activităţi de service (spălătorii, schimbări de piese, reparaţii), dar şi pe comercializarea unor produse de maximă necesitate pentru categoria de clienţi deservită. Franciza de agrement şi voiaj – Leisure and Travel Business a cunoscut o dezvoltare semnificativă ca urmare a creşterii veniturilor populaţiei, a schimbării stilului de viaţă al oamenilor, a creşterii numărului de reşedinţe ale unei persoane într-un anumit teritoriu etc. Franciza prestaţiilor de servicii către întreprinderi şi populaţie – Business and Personal Services este un sector care se găseşte în plină dezvoltare ca urmare a

creşterii solicitărilor pentru astfel de servicii din partea populaţiei şi a întreprinderilor, dar şi datorită diversificării din ce în ce mai accentuate a acestora. Potrivit specialiştilor americani, există şase tipuri de prestaţii:

americani, există şase tipuri de prestaţii: a) servicii către întreprinderi (Business Aid and
americani, există şase tipuri de prestaţii: a) servicii către întreprinderi (Business Aid and

a) servicii către întreprinderi (Business Aid and Services);

b) serviciile privind închirierile de autoturisme şi camioane (Auto and Truck Rental Services);

c) servicii privind locuinţele (Construction, Home Improvement and Cleaning Services);

d) servicii de spălătorieşi curăţătorii publice (Laundry and Drycleaning Services);

e) servicii de închiriere a diferitelor tipuri de echipament (Equipment Rental);

f) servicii de educaţie (Educational Services).

Avantajele şi dezavantajele francizei Atât avantajele cât şi dezavanteajele pe care le oferă sistemul de franciză trebuie analizate avându-i în vedere pe cei doi parteneri care reprezintă extremele sistemului: francizorul şi francizatul.

Francizor

Munteanu Lorena

Portofoliu

 

Avantaje

Dezavantaje

Modalitate relativ simplă de iniţiere şi extindere a unei afaceri investind costuri minime.

Crearea unei imagini nefavorabile pe piaţă (datorită lipsei de experienţă sau a unui personal pregătit necorespunzător).

Obţinerea unor câştiguri ridicate.

 

Acordarea de asistenţă tehnică şi comercială.

Sporirea

renumelui

mărcii

şi

 

îmbunătăţirea imaginii firmei pe piaţă.

Informarea permanentă asupra pieţei prin intermediul francizaţilor.

 

Creşterea cotei de piaţă.

   

Francizat

 

Avantaje

   

Dezavantaje

 

Beneficiază

de

un

nume

de

marcă

Costul francizei. Taxa de intrare într-o franciză variază în funcţie de serviciile oferite de la 10- 20000 euro până la milioanede de dolari în SUA. De asemenea, redevenţa plătită lunar de către francizor poate să ia valori între 1 şi 20% din cifra de afaceri (în comerţ redevenţele sunt de 2-5%, în timp ce în domeniul prestărilor de srvicii se ridică la 10-20%.

recunoscut.

Beneficiază de programe de pregătire managerială, dar şi de asistenţă a personalului comercial.

Limitarea independenţei francizatului.

 

Beneficiază de

programe de

Restricţii cu privire la furnizorii de materii prime, materiale, echipamente etc.

publicitate desfăşurate pe piaţa locală sau naţională.

Obţinerea unor avantaje în procesul de aprovozionare (produse şi servicii de calitate la preţuri competitive).

Oferirea

de

programe

manageriale

şi

de

pregătire necorespunzătoare.

 

În general, costurile de intrare într-o franciză sunt mai mici decât în cazul unei afaceri proprii.

Limitarea gamei de produse comercializate.

 

Obţinerea unor câştiguri substanţiale.

 

Riscuri scăzute de faliment (francizele garantează succesul dacă nu există abateri de la contractul de franciză). Rata eşecurilor în această afacere este de doar 4%, mult mai scăzută decât în cazul demarării unei afaceri pe cont propriu.

 

Munteanu Lorena

Portofoliu

Perspectivele sistemului de franciză Sistemul de franciză reprezintă o soluţie ce trebuie luată din ce în ce mai mult în calcul atunci când se doreşte iniţierea unei afaceri. Cu precădere, întreprinderile mici vor fi „obligate” să se orienteze pe termen lung către cumpărarea unei francize, datorită avantajelor substanţilae pe care le oferă. Aceste companii mici trebuie să reacţioenze rapid la schimbările pieţei, să caute produse şi servicii din ce în ce mai diversificate menite să atragă intersul clienţilor potenţiali.

PPLLAANNUULL DDEE AAFFAACCEERRII

Munteanu Lorena

Portofoliu

Planul de afaceri este rezultatul unei activitati utile de-alungul procesului de concepere şi dezvoltare a proceselor noi şi inventive. În mod egal, el joacă un rol important în aplicarea unei operaţiuni de restructurare a întreprinderilor. În cele din urmă devine obligatoriu cu ocazia investigării partenerilor financiari. Planul de afaceri este un dosar în care se concentrează studiul analitic şi integral al tuturor aspectelor unui proiect sau al unei întreprinderi. El conţine un plan amănunţit de acţiune, precum şi o evaluare a rentabilităţii de perspectivă a proiectului propus. Este un instrument necesar intreprinzatorilor care crează o societate sau caută parteneri pentru întreprinderile lor, gestionarilor de proiecte, managerilor care propun activităţi noi, altor persoane decât cele care sunt deja responsabile în cadrul unor întreprinderi deja existente. Planul de afaceri este important în toate sectoarele, industrial sau servicii, în mod independent de gradul lor de inovaţie tehnică sau marketing. Planul de afaceri devine din ce în ce mai mult un instrument indispensabi, cu ajutorul căruia se poate reuşi în orice domeniu. Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul întreprinderii pentru a găsi soluţii ca aceasta să devină competitivă. Se urmăreşte înlăturarea activităţilor nerentabile, cunoaşterea şanselor intreprinderii de a deveni competitivă pe piaţă, de a-şi relansa şi stabiliza activitatea economică sau de a intra în faliment. Informaţiile necesare în vederea măsurării performanţei economice prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică din bilanţul contabil şi anexele acestuia, din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli, din investigarea şi evaluarea stării tehnice a interprinderii şi a desfăşurării proceselor tehnologice, din studii de marketing, din analiza solvabilitatii şi a previziunilor financiare, etc. Planul de afaceri este un studiu complex care se elaborează în vederea începerii unei afaceri noi, în cazul în care interprinderea solicită credite pentru investiţii şi restructurare, pentru constituirea unei societăţi mixte, în caz de fuziune, divizare, etc. Planul de afaceri permite investitorilor de capital, băncilor, altor agenţi economici să

Munteanu Lorena

Portofoliu

cunoască starea actuală şi perspectivele întreprinderii în competiţie cu alţi parteneri. Planul de afaceri trebuie să dea răspunsuri la câteva întrebări fundamentale: Cine sunteţi? Ce faceţi? De unde veniţi? Unde vreţi să ajungeţi?. Trebuie să fie realist, fiabil, credibil, ambiţios şi să cuprindă indicatori tehnici şi economico-financiari care să poată fi realizaţi pe termen scurt şi lung. Din stabilirea clară a obiectivelor strategice şi din fundamentarea indicatorilor trebuie să se contureze soluţii şi măsuri concrete care permit realizarea scopurilor propuse. Planul de afaceri se fundamentează pe o concepţie strategică, care să asigure întreprinderii creşterea puterii competiţionale şi maximizarea profitului. La elaborarea acestei lucrări trebuie angrenată întreaga echipă de conducere. Trebuie să cuprindă un rezumat care să prezinte elementele esenţiale ce rezultă din analiză şi proiectare şi o scurtă caracterizare a produselor care constituie obiectul proiectului. Această caracterizare se referă la perspectiva relansării firmei ca urmare a mediului economic favorabil şi a realizării unor performanţe ridicate în comparaţie cu alţi agenţi ecnomici. Calitatea planului de afaceri depinde de calitatea concepţiei şi de efortul depus pentru reuşita lui. Planul de afaceri cuprinde două părţi: diagnosticul economic şi evaluarea activităţii viitoare. Este cel mai important document în conducerea unei afaceri din două motive:

înainte de toate, aceasta impune autodisciplina intreprinzatorului. Planul de afaceri schiţeaza filozofia companiei, precum şi liniile directoare după care îşi desfăşoară activitatea. Îl obligă pe intreprinzator să gândească şi să cerceteze planurile şi perspectivele pe termen lung al companiei. Îi impune planificarea detailată, pas cu pas, a afacerii şi anticiparea problemelor care se pot ivi în fiecare etapă. După demararea afacerii, planul de afaceri menţine atenţia managerilor focalizată asupra obiectivelor majore, nepermiţând că operaţiunile de zi cu zi să le distragă atentia de la acestea. În al doilea rând, planul de afaceri are menirea de a convinge pe alţii sa investească în afacerea ta.

Clear face
Clear face

LORIS S.R.L.

Sos. 9 Mai, Nr. 2, Iaşi

Munteanu Lorena

Portofoliu

STATUTUL JURIDIC Societate cu răspundere limitată OBIECTUL DE ACTIVITATE Import şi distribuţie produse cosmetice

MISIUNEA Crearea unei pieţe pentru produse cosmetice destinate tinerilor VIZIUNEA Introducerea şi lansarea pe piaţa românească a unui brand recunoscut pe piaţa europeană OBIECTIVE GENERALE:

1. Promovarea şi distribuţia produselor cosmetice prin diferite canale de

vânzare: farmacii, centre de înfrumuseţare

2. Atingerea unei cote de piaţă de 25% din totalul vânzărilor produselor

similare în România, în maxim trei ani

3. Diversificarea obiectului de activitate al firmei pe măsura dezvoltării ei

COSTURILE DE LANSARE 30000 EUR RESURSE UMANE 17 persoane, din care:

1 Manager, specialist în marketing - 2500RON

1 Asistent Manager, economist, specialist Public Relation - 1500RON

1 Contabil, economist - 1500RON

15 Agenţi de vânzări, câte 3 pentru fiecare regiune istorică a ţării (Moldova,

Transilvania, Dobrogea, Muntenia, Banat), economişti, farmacişiti, studenţi - 1200RON plus bonus procent din vânzările realizate

Munteanu Lorena

Portofoliu

PRODUSUL:

Cremă antiacneică cu efect tonic din extracte naturale Loţiune demachiantă cu efect purificator MODALITĂŢI DE PROMOVARE:

Publicitate în presa locală cu tiraj mare şi în presa naţională Pliante publicitare distribuite în farmacii, cabinete de înfrumuseţare, şcoli Internet

FFIIŞŞAA PPOOSSTTUULLUUII

Clear face
Clear face

LORIS S.R.L. IASI

Sos. 9 Mai, Nr. 2, Iaşi

FIŞĂ de POST

Munteanu Lorena

Portofoliu

aferentă contractului de muncă nr. 01 P din data de 28.11.2010

Denumire post: Agent Comercial/Vânzări (cod ref. ACV) Locul desfăşurării muncii: conform dispoziţiilor angajatorului Departament: Vânzări/Comercial Subordonare: Directorului General Munteanu Lorena Supervizare: Nu este cazul. Relaţii funcţionale: cu angajaţii departamentelor marketing, distribuţie şi service, pentru armonizarea fluxului operaţional. •Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura prezentarea, promovarea şi vânzarea produselor în conformitate cu standardele şi politicile comerciale ale companiei.

Activităţi principale:

administrarea şi dezvoltarea portofoliului de clienţi şi de furnizori autohtoni şi străini; •prezentarea, promovarea şi vânzarea produselor în conformitate cu standardele şi politicile comerciale ale companiei; •urmărirea realizării planului de vânzări lunar, trimestrial, anual; •participarea la negocieri, întocmirea contractelor, monitorizarea derulării şi finalizării acestora.

Sarcini şi îndatoriri specifice:

•stabileşte şi participă la întâlnirile cu clienţii şi/sau cu furnizorii;

Munteanu Lorena

Portofoliu

•întocmeşte documentaţia premergătoare întâlnirilor; •redactează rapoartele şi procesele-verbale după întâlniri; •întocmeşte documentele comerciale; •înregistrează la zi mişcările de stocuri în fişele de magazie şi le predă departamentului contabilitate.

Responsabilităţi ale postului:

•răspunde pentru calitatea aprovizionării clienţilor; •răspunde de urmărirea încasării sumelor datorate de către clienţi şi de transmiterea documentelor de vânzare; este responsabil de întocmirea documentelor de transport-marfă conform normativelor; •răspunde pentru modul în care se eliberează marfa (doar pe baza documentelor fiscale).

Autoritatea postului:

•participă activ la planificarea şi implementarea strategiei de vânzări; •asistă Directorul General la întâlniri şi negocieri; •urmăreşte derularea şi finalizarea contractelor.

Cerinţe specifice postului (specificaţii):

studii superioare de specialitate; •experienţă de minim 2 ani într-un post similar din vânzări; •capacitate foarte bună de comunicare şi relaţionare cu clienţii, atenţie distributivă, simţ pentru detaliul semnificativ, capacitate rapidă de decizie; •personalitate energică, gândire pozitivă, amabilitate şi eficienţă; •fără obligaţii personale majore (studii în desfăşurare, probleme personale consumatoare psihic, alte activităţi profesionale paralele etc.); •cunoştinţe avansate de limba engleză;

Munteanu Lorena

Portofoliu

•cunoştinţe operare PC (Windows, Microsoft Word şi Excel, Internet); •permis de conducere categoria B.

Deplasări:

•Frecvenţa: des •Condiţii asigurate: diurnă, cazare, transport

Relaţiile cu alte departamente:

•descrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi în Regulamentul de ordine interioară

Condiţii de muncă:

•munca este atât de birou, cât şi de teren; •program normal de lucru, uneori prelungit.

Salarizare:

Salariul brut lunar este de 1200 RON, la care se adaugă sporurile negociate.

Facilităţi: telefon mobil, maşină de serviciu, computer personal.

Sancţiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevăzute în fişa de post sunt descrise pe larg în Regulamentul intern (ROI).

S.C. LORIS SRL Director General Munteanu Lorena

Data: 28 noiembrie 2010

Am luat la cunoştinţă,

………………………………