Sunteți pe pagina 1din 18

Munteanu Lorena

Portofoliu

 SCRISOAREA DE INTENŢIE

Stimate Doamnă,

Vă adresez această scrisoare de intenţie ca răspuns la anunţul


dumneavoastră din presa locală, pentru postul vacant pe care îl aveţi în instituţie.
Am absolvit Facultatea de Adminstraţie şi Afaceri, Universitatea din Bucureşti şi
consider ca în anii de studenţie am acumulat multe cunosţinte în drept, economie,
management, marketing şi finante. Aştept cu nerăbdare să pun în practică aceste
cunostinţe, combinate cu abilităţi utile domeniului şi, implicit, jobului dvs.
Sunt o persoană dinamică, cu aptitudini foarte bune de comunicare, dobândite în
experienţa mea (de promoter), responsabilă, hotarată, interesată în perfecţionarea
profesională în domeniul economic. Îmi doresc să am şansa de a lucra în compania
dumneavoastră, unde aş putea să-mi pun în evidenţă capacităţile intelectuale şi
experienţa acumulată (conform CV anexat) pentru a îndeplini sarcinile şi scopurile
organizaţiei, cât şi pentru dezvoltarea carierei mele.
Doresc să vă mulţumesc pentru timpul şi interesul acordat candidaturii mele şi dacă
veţi considera că motivaţia şi calificarea mea sunt oportune pentru obţinerea unui
loc în cadrul companiei dumneavoastră, sunt convinsă că în cadrul unui interviu vă
puteţi convinge de calităţile profesionale mentionaţe mai sus.

Vă mulţumesc,
Munteanu E. Lorena
28 noiembrie 2010
Munteanu Lorena
Portofoliu

 PARALELA: ANTREPRENOR - MANAGER


Managerul este un specialist în domeniul managementului, conducător de
întreprindere, persoana care aplică principiile şi tehnicile managementului, adică este
implicată în administrarea unei organizaţii cu autoritate în folosirea, combinarea şi
coordonarea resurselor umane, financiare, materiale şi informaţionale cu scopul
obţinerii rezultatelor dorite (urmărite).
Antreprenor versus manager
Antreprenorul - are ideea de afacere şi pune afacerea propriu-zisă pe picioare. Are
simţul riscului, ştiind să câştige, dar să şi piardă. Este considerat a fi un "creator"
având idei inovatoare în permanenţă. Antreprenorul este cel care renunţă la viaţa
socială şi alte obligaţii pentru a se dedica în totalitate afacerii sale. Este pasionat de
munca sa, tocmai de aceea aceasta ocupă primul loc în viaţa sa.
Managerul - ajută la menţinerea afacerii pe piaţă. Este mai calculat, evitând riscul la
maxim. Este "administratorul" firmei, evită destabilizarea sistemului şi îşi creează
"reţele" de cunoscuţi de pe urma cărora "profită" mai apoi. La fel ca antreprenorul,
managerul trebuie să cunoască foarte bine afacerea, şi piaţa pentru care firma
respectivă emite servicii.
Foarte rar se face o diferenţiere clară între aceste două calităţi.
Deci:
 antreprenorul e cel care are ideea, găseşte resurse şi o pune în practică iar
managerul e acela care, o dată lansată afacerea, o menţine, ca afacere;
 antreprenorul are un simţ al riscului apropiat de nebunie iar managerul este o
persoană hiper-raţională şi evită pe cât posibil riscul;
 antreprenorul creează iar managerul gestionează;
 antreprenorul e cel care aduce ceva nou într-un loc unde înainte nu exista nimic
iar managerul e cel care se asigură că noutatea nu va afecta în mod negativ firma,
Munteanu Lorena
Portofoliu

iar daca simte că da, o va evita.

Principala prioritate a antreprenorului este să-si pună ideile în practică, iar dacă
acţionează sau foloseşte resurse ale unui sistem deja format (de exemplu extinderea
unui business) e posibil sa-l destabilizeze grav, în timp ce principala prioritate a
managerului este să menţină sistemul, împotriva oricăror încercări de modificare şi
evitarea destabilizării sistemului, cu mentinerea lui in parametrii normali de
funcţionare.

Antreprenorul va face orice pentru a găsi resursele necesare punerii în practică a


ideii sale. Dacă pentru asta va trebui să-şi sacrifice environmentul social (să se certe
cu prietenii, familia, etc) o va face.
Managerul, fiind cel care prin definiţie, obţine rezultate prin intermediul celorlalţi,
va face orice pentru a-şi crea un environment social favorabil. Se va asigura
întotdeauna că în spatele său se formează o echipă pe care o poate controla.
Munteanu Lorena
Portofoliu

 PARALELA: ANTREPRENOR - ÎNTREPRINZĂTOR


Antreprenorul este o persoană fizică sau juridică care se obligă, pe baza unor
clauze şi condiţii contractuale, să execute diferite lucrări (industriale, de construcţii
etc.) în beneficiul altei persoane sau organizaţii, în schimbul unei sume de bani
dinainte convenite.
Întreprinzătorul este persoana care identifică oportunitatea unei afaceri, îşi
asumă responsabilitatea iniţierii acesteia şi obţine resursele necesare pentru
începerea activităţii, îşi asumă riscurile conducerii unei afaceri, gestionează resursele
necesare funcţionarii unei afaceri bazate pe inovaţie; întreprinzătorul este o persoană
fizică autorizată sau o persoană juridică care, în mod individual sau în asociere cu alte
persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice, organizează o societate
comercială în vederea desfăşurării unor fapte şi acte de comerţ în scopul obţinerii de
profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestări de servicii, din vânzarea
acestora pe piaţă, în condiţii de concurenţă. (Legea 133/1999 privind stimularea
întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi
mijlocii); întreprinzătorii acţionează în toate domeniile - educatie, medicină,
cercetare, inginerie etc. - dar cei mai mulţi se manifestă în domeniul economic.
Munteanu Lorena
Portofoliu

 SOCIETATE COMERCIALĂ: AVANTAJE - DEZAVANTAJE


1. Societatea cu răspundere limitată (SRL)
Avantaje: Dezavantaje:
Singura formă juridică ce poate avea un proprietar O persoană nu poate fi asociat unic
– asociatul unic. Numărul de asociaţi: minim unu decât într-un SRL. De la un număr de
(asociat unic) - maxim 50, care pot participa la 15 asociaţi intervine obligativitatea
luarea deciziilor în unanimitate. Răspunderea existenţei comisiei de cenzori.
asociaţilor se reduce la plata părţilor sociale. Hotărârile privind activitatea firmei
Organizarea şi funcţionarea se face în baza actului se iau în comun de toţi asociaţii.
constitutiv al SRL. Răspunderea pentru obligaţiile În cazul întreprinderilor de mai mică
asumate de societate nu se întinde pâna la anvergură, complexitatea
asociaţii acesteia, ci se opreşte la capitalul social al administrării şi mecanismul
societăţii. Capitalul social al unei societăţi cu adunărilor generale ale societăţilor
răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 lei comerciale pot complica
şi se divide în părţi sociale de valoare egală, părţi desfăşurarea activităţii.
sociale care nu pot fi mai mici de 10 lei. Obiectul Posibilitati mai limitate de acces la
de activitate al firmei se va stabili în funcţie de credite. Pentru constituirea
codul CAEN. Un asociat poate să infiinţeze şi/sau capitalului social şi/sau şi pentru
să participe la oricare SRL, cu menţiunea că un majorarea capitalului social,
asociat unic nu poate fi asociat unic decăt într-o aporturile în creanţe au regimul
singură firmă. Ca formă de administrare: unic juridic al aporturilor în natură, nefiind
administrator sau consiliu de administraţie. admise la societăţile cu răspundere
Control pentru SRL cu mai mulţi de 15 asociaţi: limitată. Aporturile în creanţe sunt
controlul este asigurat de cel putin trei cenzori, liberate. Prestaţiile în muncă sau
care au toţi tot atâţia supleanţi, sau auditorul servicii nu pot constitui aport la
financiar. capitalul social.
Munteanu Lorena
Portofoliu

2. Societatea pe acţiuni – S.A.


Avantaje: Dezavantaje:
Organizarea şi functionarea se face în baza actului În cazul întreprinderilor de mai mică
constitutiv al SA. Număr acţionari: minim 2. anvergură, complexitatea
Posibilităţi multiple de dezvoltare a activităţii. administrării şi mecanismul
Pentru societăţile pe acţiuni deschise există adunărilor generale ale societăţilor
posibilitatea atragerii de capital şi de pe piaţa comerciale pot complicadesfasurarea
financiară sau prin emiterea de obligaţiuni. activităţii. Când societatea are mai
Răspunderea pentru obligaţiile asumate de puţin de 2 acţionari pe o perioadă
societate nu se întinde pâna la acţionarii acesteia, mai lungă de 9 luni, orice persoană
ci se opreşte la capitalul social al SA. Acţionarii interesată poate solicita instanţei
participă la luarea deciziilor proportional cu dizolvarea societăţii. Societatea nu va
aportul lor la capitalul social. Participarea la fi dizolvată dacă, până la rămanerea
capitalul social se poate face şi în natură, dar cel irevocabilă a hotărârii judecătoreşti
puţin 1 unitate - acţiune să fie varsată în numerar de dizolvare, numărul minim de
din valoarea totală a acestuia. Participarea la acţionari prevăzut de prezenta lege
capitalul social se poate face şi numai în numerar. este reconstituit. Prestaţiile în muncă
Creanţele sunt admise numai prin constituire sau servicii nu pot constitui aport la
simultană. Obiectul de activitate al firmei se va capitalul social. Societaţii sau la
stabili în funcţie de codul CAEN. Răspunderea tranzacţii conducând la acordarea
acţionarilor este proporţională cu participarea la autorizaţiei, operaţiuni încheiate de
capital. Un acţionar poate să înfiinţeze şi/sau să fondatori pe seama societaţii ce se
participe la oricate SRL/SA. Actionarii pot participa constituie şi pe care aceasta urmează
şi vota în adunarea generală prin reprezentare, în să le ia asupra sa, fondatorii vor
baza unei împuterniciri acordate pentru respectiva solicita judecatorului-delegat
adunare generală. Acţionarii care nu au capacitate numirea unuia sau mai multor
de exerciţiu pot fi reprezentaţi prin reprezentanţii experţi. Raportul expertului sau
lor legali. Evidenţa financiar-contabilă se ţine în experţilor va fi pus la dispoziţia
partidă dublă; sistemul de impozitare: impozitul subscriitorilor, la locul unde se va
pe profit. întruni adunarea constitutivă.
Munteanu Lorena
Portofoliu

 FRANCIZA
Franciza reprezintă o formă de cooperare contractuală între un francizor şi un
francizat (persoane fizice sau persoane juridice, independente din punct de vedere
financiar) prin care primul, contra unei taxe de intrare în franciză („drept de intare”) şi
a unei taxe anuale raportată la cifra de afaceri („redevenţă”), acordă celui de-al doilea
dreptul de comercializare a bunurilor şi serviciilor folosind marca, numele, magazinele
puternic personalizate, sistemele publicitare proprii, know-how-ul francizorului.
Sitemul de franciză a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii şi a
cunoscut două etape distincte în dezvoltarea sa:1
I. începutul secolului al XX-lea – axată pe franciza vânzărilor de automobile şi a
organizării staţiilor pentru distribuirea benzinei şi a lubrifianţilor;
II. anii 1950-1960 – marcaţi de expansiunea deosebită a francizei produselor
alimentare de mare consum.
Franciza este un sistem de care este bine să ţină cont în special întreprinderile
mici, care vor să pătrundă pe pieţe deja ocupate de firme cu o experienţă îndelungată
şi care doresc să obţină succese imediate. În concluzie putem afirma că, prin
intermediul contractului de franciză, francizorul îşi poate extinde afacerea cu cheltuieli
reduse, în timp ce francizatul beneficiază de renumele unei firme de prestigiu şi de
sprijinul interesat al francizorului.
Între motivaţiile optării către sistemul de franciză putem să amintim:
nevoia de independenţă profesională;
posibilităţi substanţiale de câştig;
risc relativ limitat;
costuri mai reduse (în funcţie de tipul de franciză) etc.
Tipuri de franciză
Franciza apare sub o varietate de forme prin care proprietarul unui
produs/serviciu/afacere/marcă etc. cedează dreptul de utilizare a acestor elemente

1
Patriche Dumitru – “Politici, programe, tehnici şi operaţiuni de comerţ”, Ed. Economică, Bucureşti 2003, p. 75
Munteanu Lorena
Portofoliu

unei alte persoane contra unei sume de bani. Cele mai cunoscute tipuri de franciză,
atât în economia americană cât şi în celelate state occidentale, sunt:
Franciza de producţie sau a mărcilor de fabrică – Product and Trade Name
Franchising – în cadrul căreia produsele sunt fabricate de către francizor şi distribuite
prin intermediul francizaţilor. Este cazul vânzărilor de automobile, dar şi al firmelor
profilate pe îmbutelierea şi distribuţia băuturilor nealcoolice.
Franciza de distribuţie - Business Format Franchising – care are drept
particularitate faptul că relaţia dintre francizor şi francizat se prelungeşte şi în ceea ce
priveşte gestiunea punctelor de vânzare, managemntul afacerii, strategiile de
marketing etc.
Acest tip de franciză cuprinde restaurantele, comerţul cu amănuntul, prestaţiile de
servicii etc. Totodată, trebuie menţionat că acest tip de franciză tinde să se devolte
într-un ritm net superior primului, datorită vânzărilor semnificativ mai mari pe care le
aduce.
La rândul său, sistemul francizei de distribuţie se împarte în următoarele trei
categorii de francize:
Franciza de comerţ cu amănuntul – Retailing – care cuprinde:
a) restaurantele – reprezintă acea ramură a francizei care are ca obiectiv
principal armonizarea activităţilor de alimentaţie publică şi cazare cu cele
privind înfiinţarea şi organizarea unui comerţ mobil itinerant de alimentaţie
publică în vederea asigurării mesei unor colectivităţi izolate din diverse zone ale
unei arii comerciale delimitate;
b) magazinele alimentare de proximitate sau de comoditate – Convenience
Store – caută să se adapteze stilului de viaţă din ce în ce mai dinamic al unei
părţi importante a populaţiei. Ele se caracterizează prin comercializarea
produselor de primă necesitate, prin practicarea autoservirii, dar şi a unor
orare de funcţionare prelungite, uneori chiar 24 de ore din 24 sau 7 zile din 7;
c) unităţile de distribuţie a mărfurilor nealimentare – specializate pe
comercializarea articolelor de bricolaj, mobilă, asrticole sportive etc.
Munteanu Lorena
Portofoliu

d) unităţile de distribuţie a pieselor de schimb, a echipamentelor şi service-


ului pentru autovehicule – unităţi specializate pe activităţi de service
(spălătorii, schimbări de piese, reparaţii), dar şi pe comercializarea unor
produse de maximă necesitate pentru categoria de clienţi deservită.
Franciza de agrement şi voiaj – Leisure and Travel Business – a cunoscut o
dezvoltare semnificativă ca urmare a creşterii veniturilor populaţiei, a schimbării
stilului de viaţă al oamenilor, a creşterii numărului de reşedinţe ale unei persoane
într-un anumit teritoriu etc.
Franciza prestaţiilor de servicii către întreprinderi şi populaţie – Business and
Personal Services – este un sector care se găseşte în plină dezvoltare ca urmare a
creşterii solicitărilor pentru astfel de servicii din partea populaţiei şi a întreprinderilor,
dar şi datorită diversificării din ce în ce mai accentuate a acestora. Potrivit
specialiştilor americani, există şase tipuri de prestaţii:
a) servicii către întreprinderi (Business Aid and Services);
b) serviciile privind închirierile de autoturisme şi camioane (Auto and Truck
Rental Services);
c) servicii privind locuinţele (Construction, Home Improvement and Cleaning
Services);
d) servicii de spălătorieşi curăţătorii publice (Laundry and Drycleaning Services);
e) servicii de închiriere a diferitelor tipuri de echipament (Equipment Rental);
f) servicii de educaţie (Educational Services).

Avantajele şi dezavantajele francizei


Atât avantajele cât şi dezavanteajele pe care le oferă sistemul de franciză
trebuie analizate avându-i în vedere pe cei doi parteneri care reprezintă extremele
sistemului: francizorul şi francizatul.
Munteanu Lorena
Portofoliu

Francizor
Avantaje Dezavantaje
Modalitate relativ simplă de iniţiere şi Crearea unei imagini nefavorabile pe piaţă
extindere a unei afaceri investind (datorită lipsei de experienţă sau a unui
costuri minime. personal pregătit necorespunzător).
Obţinerea unor câştiguri ridicate. Acordarea de asistenţă tehnică şi comercială.
Sporirea renumelui mărcii şi
îmbunătăţirea imaginii firmei pe piaţă.
Informarea permanentă asupra pieţei
prin intermediul francizaţilor.
Creşterea cotei de piaţă.

Francizat
Avantaje Dezavantaje
Beneficiază de un nume de marcă Costul francizei. Taxa de intrare într-o franciză
recunoscut. variază în funcţie de serviciile oferite de la 10-
20000 euro până la milioanede de dolari în
SUA. De asemenea, redevenţa plătită lunar de
către francizor poate să ia valori între 1 şi 20%
din cifra de afaceri (în comerţ redevenţele sunt
de 2-5%, în timp ce în domeniul prestărilor de
srvicii se ridică la 10-20%.
Beneficiază de programe de pregătire Limitarea independenţei francizatului.
managerială, dar şi de asistenţă a
personalului comercial.
Beneficiază de programe de Restricţii cu privire la furnizorii de materii
publicitate desfăşurate pe piaţa locală prime, materiale, echipamente etc.
sau naţională.
Obţinerea unor avantaje în procesul Oferirea de programe manageriale şi de
de aprovozionare (produse şi servicii pregătire necorespunzătoare.
de calitate la preţuri competitive).
În general, costurile de intrare într-o Limitarea gamei de produse comercializate.
franciză sunt mai mici decât în cazul
unei afaceri proprii.
Obţinerea unor câştiguri substanţiale.
Riscuri scăzute de faliment (francizele
garantează succesul dacă nu există
abateri de la contractul de franciză).
Rata eşecurilor în această afacere este
de doar 4%, mult mai scăzută decât în
cazul demarării unei afaceri pe cont
propriu.
Munteanu Lorena
Portofoliu

Perspectivele sistemului de franciză


Sistemul de franciză reprezintă o soluţie ce trebuie luată din ce în ce mai mult în
calcul atunci când se doreşte iniţierea unei afaceri. Cu precădere, întreprinderile mici
vor fi „obligate” să se orienteze pe termen lung către cumpărarea unei francize,
datorită avantajelor substanţilae pe care le oferă. Aceste companii mici trebuie să
reacţioenze rapid la schimbările pieţei, să caute produse şi servicii din ce în ce mai
diversificate menite să atragă intersul clienţilor potenţiali.
Munteanu Lorena
Portofoliu

 PLANUL DE AFACERI
Planul de afaceri este rezultatul unei activitati utile de-alungul procesului de
concepere şi dezvoltare a proceselor noi şi inventive. În mod egal, el joacă un rol
important în aplicarea unei operaţiuni de restructurare a întreprinderilor. În cele din
urmă devine obligatoriu cu ocazia investigării partenerilor financiari. Planul de afaceri
este un dosar în care se concentrează studiul analitic şi integral al tuturor aspectelor unui
proiect sau al unei întreprinderi. El conţine un plan amănunţit de acţiune, precum şi o
evaluare a rentabilităţii de perspectivă a proiectului propus. Este un instrument necesar
intreprinzatorilor care crează o societate sau caută parteneri pentru întreprinderile lor,
gestionarilor de proiecte, managerilor care propun activităţi noi, altor persoane decât
cele care sunt deja responsabile în cadrul unor întreprinderi deja existente.
Planul de afaceri este important în toate sectoarele, industrial sau servicii, în mod
independent de gradul lor de inovaţie tehnică sau marketing. Planul de afaceri devine din
ce în ce mai mult un instrument indispensabi, cu ajutorul căruia se poate reuşi în orice
domeniu.
Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face
prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul întreprinderii pentru a găsi
soluţii ca aceasta să devină competitivă. Se urmăreşte înlăturarea activităţilor
nerentabile, cunoaşterea şanselor intreprinderii de a deveni competitivă pe piaţă, de a-şi
relansa şi stabiliza activitatea economică sau de a intra în faliment.
Informaţiile necesare în vederea măsurării performanţei economice prezente şi
previzibile se obţin din contabilitatea analitică din bilanţul contabil şi anexele acestuia,
din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli, din investigarea şi
evaluarea stării tehnice a interprinderii şi a desfăşurării proceselor tehnologice, din studii
de marketing, din analiza solvabilitatii şi a previziunilor financiare, etc.
Planul de afaceri este un studiu complex care se elaborează în vederea începerii
unei afaceri noi, în cazul în care interprinderea solicită credite pentru investiţii şi
restructurare, pentru constituirea unei societăţi mixte, în caz de fuziune, divizare, etc.
Planul de afaceri permite investitorilor de capital, băncilor, altor agenţi economici să
Munteanu Lorena
Portofoliu

cunoască starea actuală şi perspectivele întreprinderii în competiţie cu alţi parteneri.


Planul de afaceri trebuie să dea răspunsuri la câteva întrebări fundamentale: Cine
sunteţi? Ce faceţi? De unde veniţi? Unde vreţi să ajungeţi?.
Trebuie să fie realist, fiabil, credibil, ambiţios şi să cuprindă indicatori tehnici şi
economico-financiari care să poată fi realizaţi pe termen scurt şi lung. Din stabilirea clară
a obiectivelor strategice şi din fundamentarea indicatorilor trebuie să se contureze soluţii
şi măsuri concrete care permit realizarea scopurilor propuse. Planul de afaceri se
fundamentează pe o concepţie strategică, care să asigure întreprinderii creşterea puterii
competiţionale şi maximizarea profitului. La elaborarea acestei lucrări trebuie angrenată
întreaga echipă de conducere.
Trebuie să cuprindă un rezumat care să prezinte elementele esenţiale ce rezultă din
analiză şi proiectare şi o scurtă caracterizare a produselor care constituie obiectul
proiectului. Această caracterizare se referă la perspectiva relansării firmei ca urmare a
mediului economic favorabil şi a realizării unor performanţe ridicate în comparaţie cu alţi
agenţi ecnomici. Calitatea planului de afaceri depinde de calitatea concepţiei şi de efortul
depus pentru reuşita lui.
Planul de afaceri cuprinde două părţi: diagnosticul economic şi evaluarea activităţii
viitoare.
Este cel mai important document în conducerea unei afaceri din două motive:
înainte de toate, aceasta impune autodisciplina intreprinzatorului. Planul de afaceri
schiţeaza filozofia companiei, precum şi liniile directoare după care îşi desfăşoară
activitatea. Îl obligă pe intreprinzator să gândească şi să cerceteze planurile şi
perspectivele pe termen lung al companiei. Îi impune planificarea detailată, pas cu pas, a
afacerii şi anticiparea problemelor care se pot ivi în fiecare etapă. După demararea
afacerii, planul de afaceri menţine atenţia managerilor focalizată asupra obiectivelor
majore, nepermiţând că operaţiunile de zi cu zi să le distragă atentia de la acestea.
În al doilea rând, planul de afaceri are menirea de a convinge pe alţii sa investească în
afacerea ta.
Munteanu Lorena
Portofoliu

LORIS S.R.L.
Sos. 9 Mai, Nr. 2, Iaşi
Clear face

STATUTUL JURIDIC
Societate cu răspundere limitată
OBIECTUL DE ACTIVITATE
Import şi distribuţie produse cosmetice
MISIUNEA
Crearea unei pieţe pentru produse cosmetice destinate tinerilor
VIZIUNEA
Introducerea şi lansarea pe piaţa românească a unui brand recunoscut pe
piaţa europeană
OBIECTIVE GENERALE:
1. Promovarea şi distribuţia produselor cosmetice prin diferite canale de
vânzare: farmacii, centre de înfrumuseţare
2. Atingerea unei cote de piaţă de 25% din totalul vânzărilor produselor
similare în România, în maxim trei ani
3. Diversificarea obiectului de activitate al firmei pe măsura dezvoltării ei
COSTURILE DE LANSARE
30000 EUR
RESURSE UMANE
17 persoane, din care:
1 Manager, specialist în marketing - 2500RON
1 Asistent Manager, economist, specialist Public Relation - 1500RON
1 Contabil, economist - 1500RON
15 Agenţi de vânzări, câte 3 pentru fiecare regiune istorică a ţării (Moldova,
Transilvania, Dobrogea, Muntenia, Banat), economişti, farmacişiti, studenţi -
1200RON plus bonus procent din vânzările realizate
Munteanu Lorena
Portofoliu

PRODUSUL:
Cremă antiacneică cu efect tonic din extracte naturale
Loţiune demachiantă cu efect purificator
MODALITĂŢI DE PROMOVARE:
Publicitate în presa locală cu tiraj mare şi în presa naţională
Pliante publicitare distribuite în farmacii, cabinete de înfrumuseţare, şcoli
Internet
Munteanu Lorena
Portofoliu

 FIŞA POSTULUI

LORIS S.R.L. IASI


Sos. 9 Mai, Nr. 2, Iaşi
Clear face

FIŞĂ de POST
aferentă contractului de muncă nr. 01 P din data de 28.11.2010

Denumire post: Agent Comercial/Vânzări (cod ref. ACV)


Locul desfăşurării muncii: conform dispoziţiilor angajatorului
Departament: Vânzări/Comercial
Subordonare: Directorului General Munteanu Lorena
Supervizare: Nu este cazul.
• Relaţii funcţionale: cu angajaţii departamentelor marketing, distribuţie şi service,
pentru armonizarea fluxului operaţional.
• Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura prezentarea, promovarea şi
vânzarea produselor în conformitate cu standardele şi politicile comerciale ale
companiei.

Activităţi principale:
• administrarea şi dezvoltarea portofoliului de clienţi şi de furnizori autohtoni şi
străini;
• prezentarea, promovarea şi vânzarea produselor în conformitate cu standardele şi
politicile comerciale ale companiei;
• urmărirea realizării planului de vânzări lunar, trimestrial, anual;
• participarea la negocieri, întocmirea contractelor, monitorizarea derulării şi
finalizării acestora.

Sarcini şi îndatoriri specifice:


• stabileşte şi participă la întâlnirile cu clienţii şi/sau cu furnizorii;
Munteanu Lorena
Portofoliu

• întocmeşte documentaţia premergătoare întâlnirilor;


• redactează rapoartele şi procesele-verbale după întâlniri;
• întocmeşte documentele comerciale;
• înregistrează la zi mişcările de stocuri în fişele de magazie şi le predă
departamentului contabilitate.

Responsabilităţi ale postului:


• răspunde pentru calitatea aprovizionării clienţilor;
• răspunde de urmărirea încasării sumelor datorate de către clienţi şi de
transmiterea documentelor de vânzare;
• este responsabil de întocmirea documentelor de transport-marfă conform
normativelor;
• răspunde pentru modul în care se eliberează marfa (doar pe baza documentelor
fiscale).

Autoritatea postului:
• participă activ la planificarea şi implementarea strategiei de vânzări;
• asistă Directorul General la întâlniri şi negocieri;
• urmăreşte derularea şi finalizarea contractelor.

Cerinţe specifice postului (specificaţii):


• studii superioare de specialitate;
• experienţă de minim 2 ani într-un post similar din vânzări;
• capacitate foarte bună de comunicare şi relaţionare cu clienţii, atenţie distributivă,
simţ pentru detaliul semnificativ, capacitate rapidă de decizie;
• personalitate energică, gândire pozitivă, amabilitate şi eficienţă;
• fără obligaţii personale majore (studii în desfăşurare, probleme personale
consumatoare psihic, alte activităţi profesionale paralele etc.);
• cunoştinţe avansate de limba engleză;
Munteanu Lorena
Portofoliu

• cunoştinţe operare PC (Windows, Microsoft Word şi Excel, Internet);


• permis de conducere categoria B.

Deplasări:
• Frecvenţa: des
• Condiţii asigurate: diurnă, cazare, transport

Relaţiile cu alte departamente:


• descrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi în Regulamentul de ordine
interioară

Condiţii de muncă:
• munca este atât de birou, cât şi de teren;
• program normal de lucru, uneori prelungit.

Salarizare:
Salariul brut lunar este de 1200 RON, la care se adaugă sporurile negociate.

Facilităţi: telefon mobil, maşină de serviciu, computer personal.

Sancţiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor


prevăzute în fişa de post sunt descrise pe larg în Regulamentul intern (ROI).

S.C. LORIS SRL Am luat la cunoştinţă,


Director General
Munteanu Lorena ………………………………

Data: 28 noiembrie 2010

S-ar putea să vă placă și