Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Al. I.

Cuza Iași

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Master: Economia și Dreptul Afacerilor

Analiza mediului european al


afacerilor
Studiu ce caz: cherestea

Disciplina: Mediul european al afacerilor


Îndrumător științific: Lect.Univ.Drd.Maha Liviu

Studentă: Maha Ovidiu Vasile

Iași 2010
CUPRINS

Analiza mediului european al afacerilor ....................................................................1


Studiu ce caz: cherestea............................................................................................1
CUPRINS.....................................................................................................................2

Introducere
Cheresteaua este un material lemnos, cu fețe plane-paralele, obținut prin
debitarea buștenilor, este întrebuințat în construcții și industria lemnului. Cheresteaua este
utilizată atât pentru fabricarea binalelor cât și pentru obținerea mobilei. Este răspândită
cheresteaua din esențe de fag , brad, molid, nuc, pin și stejar. Pentru a obține cheresteaua trebuie
urmat un flux tehnologic. Descărcarea din mijloacele de transport, recepția cantitativă și
calitativă a materiei prime, detectarea incluziunilor metalice, cojirea buștenilor, secționarea
buștenilor, sortarea, măsurarea, marcarea, depozitarea, stivuirea și conservarea materiei prime.
Pentru procesul tehnologic în hala de fabricație a cherestelei de rășinoase și foioase se
parcurg urmatoarele etape: debitarea buștenilor, metode de debitare a buștenilor în cherestea,
intocmirea modelelor de tăiere a buștenilor de rășinoase și foioase în cherestea și calculul
acestora, utilaje și instalații folosite la debitarea buștenilor: construcția și funcționarea gaterelor
verticale și orizontale ; construcția și funcționarea ferastraielor panglica de debitat construcția și
funcționarea ferastraielor circulare de debitat, prelucrarea pieselor de cherestea obținute prin
debitarea buștenilor, operații de prelucrare a cherestelei brute, transportul în interiorul halei de
fabricație si sortarea cherestelei.
Cheresteaua este sortată în spații speciale, unde are loc o uscare naturală, de la o
umiditate de 90–100%, până la o umiditate de 16 %. Procesul este asistat de calculator, unde se
obține o umiditate de 8% pentru lemnul de rășinoase și de 6 % pentru lemnul care va fi utilizat ca
suprafață exterioară .
Există mai multe tipuri de cherestea: cherestea tivită aburită lungă, cherestea tivită scurtă
și cherestea netivită. Se poate clasa după: cherestea clasa A- foarte bună, cherestea clasa B- mai
puțin bună si cherestea clasa C- slabă.
UE-27 are păduri şi alte terenuri împădurite care ocupă 177 Mha sau 44% din suprafaţa
Uniunii, ceea ce reprezinta 5% din pădurile lumii. In ultimii ani productia de cherestea a crescut
anual cu+ 700 000 ha.

Exista 4 zone delimitate in UE:


 Centrala;
 Alpina;
 Mediteraneana.
 Boreala

2. Factori politici

În cadrul pieţei unice europene, persoanele, bunurile, serviciile şi capitalurile circulă la


fel de liber ca şi pe teritoriul oricărui stat membru. Traversăm frontierele interne ale Uniunii
Europene după bunul plac, în călătorii de afaceri sau ca turişti sau, dacă dorim, putem rămâne
acasă şi ne putem bucura de o gamă uimitoare de produse provenite din toate colţurile Uniunii.
Deşi acum considerăm că este un lucru normal, piaţa unică este una dintre cele mai importante
realizări ale Uniunii Europene.
Piaţa unică este elementul central al Uniunii de astăzi. Pentru edificarea sa a fost nevoie
de şapte ani. Sutele de acte legislative necesare pentru eliminarea barierelor de ordin tehnic,
normativ, juridic şi birocratic, care constituiau o piedică în calea liberului schimb şi a liberei
circulaţii, au fost adoptate, în sfârşit, în anul 1993.
Potrivit Comisiei Europene, piaţa unică a dus la crearea mai multor milioane de locuri de
muncă de la lansarea sa şi până în prezent, generând un profit de peste 800 de miliarde de euro.
Odată cu eliminarea barierelor comerciale şi cu deschiderea pieţelor naţionale, tot mai
multe întreprinderi se pot afla în concurenţă. Pentru consumatori, aceasta înseamnă preţuri mai
mici şi ofertă mai variată. Firmele care vând pe piaţa unică au acces liber la aproape 500 de
milioane de consumatori din Uniunea Europeană.
Piaţa unică reprezintă un scut valoros de apărare împotriva crizei economice actuale. Ea
previne apariţia politicilor prin care ţările încearcă să transfere problemele vecinilor în loc să şi le
rezolve singure. Statele membre au evitat măsurile protecţioniste care ar fi agravat criza şi au
convenit asupra unui plan comun de redresare. Acesta prevede stimularea cererii prin investiţii
publice, reglementarea sectorului financiar şi crearea de locuri de muncă durabile1.
În timp ce piaţa unică se bazează, în principal, pe concurenţă şi pe autorităţile de
reglementare pentru a garanta libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor, libera circulaţie a
persoanelor este garantată prin acordul Schengen (denumit astfel după micul oraş luxemburghez
în care a fost semnat). Conform dispoziţiilor acestuia, se elimină controalele la cea mai mare
parte a frontierelor interne şi se întăresc controalele la frontierele externe ale UE. Libera
circulaţie în interiorul Uniunii depinde de existenţa unor frontiere externe sigure.
Astăzi se poate călători cu mijloacele de transport terestre între 22 de state membre ale
UE, fără controale la frontieră. În prezent, cinci ţări menţin controalele la frontierele interne
pentru călătoriile în interiorul Uniunii: Cipru, Irlanda şi Marea Britanie, Bulgaria şi România.
Eliminarea barierelor comerciale şi libera circulaţie sunt avantaje semnificative pentru
persoanele care activează în sectorul comerţului sau călătoresc din motive justificate.

1
http://europa.eu/pol/singl/index_ro.htm