P. 1
850intrebari

850intrebari

|Views: 1,770|Likes:
Published by alexcargosa

More info:

Published by: alexcargosa on Apr 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/16/2013

pdf

text

original

1 .Bronsita acuta este: a. o inflamatie acuta a mucoasei bronsice interesind de obicei bronhiile ma ri si mijlocii si frecvent traheea; b.

sindrom clinic caracterizat prin tuse, cresterea secretiei bronsice; c. afectiune caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii si in fectarea lor. 2. Bronsita acuta poate fi provocata de: a. factori infectiosi; b. factori alergici: c. aer viciat prin scaderea de 02 sau excesul de C02. 3. Cele mai importante cauze favorizante ale bronsitei acute sunt: a. frigul, fumul, praful, umiditatea, excesul de tutun, eforturile vocale; b. frigul, umiditatea, alcoolismul, insuficienta cardiaca, c. scaderea rezistentei organismului, frig, deformari toracice, denutritie. 4.Simptomatologia bronsitei cronice este caracterizata ds a. faza de coriza. faza de cruditate, faza de coctiune; b. tuse si sectie bronsica, cel putin 3 luni pe an; c. frison unic, junghi toracic, febra. 5. Faza de cruditate in bronsita acuta este caracterizata prin: a tuse u scata, spasmodica; b. durere vie retrosternala; c. tuse insotita de expectoratie mucoasa. 6. Faza de coctiune in bronsita acuta este caracterizata prin: a. usoara ascensiune termica, jena la deglutitie; b. tuse uscata spasmodica; c. tuse insotita de expectoratie, mucoasa sau mucopurulenta. 7.Tratamentul simptomatic al bronsitei acute in faza de cruditate este reprezent at de : a. calmante ale tusei, antipiretice, analgetice; b. dezinfectante nazo faringiene; c. expectorante. 8.In faza de coctiune a bronsitei acute tratamentul simptomatic consta in : a. corticoterapie; b. siropuri expectorante; c. bauturi calde. 9 Tratamentul bronsitelor comice consta in: a. combaterea focarelor septice, sinusale si rinofaringiene; b. corticoterapie; c. combaterea componentei alergice, antibioterapie. 10. Ca tratament calmant al tusei in bronsita acuta se foloseste: a. Codenal, Tusarmag; b. Berotec, Ventalin; c. Bromhexin, Bisolvan. 11. Bronsita acuta poate fi provocata de urmatorii factori infectiosi, cu ex ceptia: a. haemophilus influentzae; b. streptococci, stafilococi, pneumococi, c. bacilul Koch. 12. Bronsita acuta nu poate fi provocata de urmatorii factori: a. factori iritanti; b. factori alergici; c. factori imunologici. 13. Bronsita acuta se intilneste frecvent in urmatoarele boli, cu exceptia: a. tuberculoza pulmonara; b. viroza respiratorie; c cancer bronho- pulmonar. 14. Urmatcarele substante iritante nu pot determina aparitia unei bronsite a cute: a. azot;

b. fum de tutun; c. clor si amoniac. 15. Aspectul clinic de rinebronsita evolueaza in : a. 2 faze; b. 3 faze; c. 4 faze. 16. Catarul rinofaringian din bronsita acuta dureaza: a. 1-3 zile; b. 6-8 zile; c. 2-4 zile. 17. Componenta alergica din bronsita acuta se trateaza cu urmatoarele medica mente, cu exceptia; a. Nilfan: b. Feniramin; c. M i of i lin. 18. Bronsita cronica este definita ca : a sindrom clinic caracterizat prin tuse oermanenta sau intermitenta, insotita de cresterea secretiilor bronsice; b. inflamatie acuta a mucoasei bronsice: c. afectiune cronica caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijloc ii. 19. Caracteristic bronsitei cronice este: a. tuse 3 luni pe an, timp de 2 ani de la aparitie; b. tuse, la inceput uscata, chinuitoare, urmata de expectoratie mucopurulen ta abundenta; c. tuse uscata, chinuitoare, cu expectoratie viscoasa, albicioasa. 20.Bronsita cronica apare mai frecvent la: a. femei peste 40 ani; b. barbati peste 40 ani; c. barbati peste 50 ani. 21 .Bronsita cronica este provocata de : a. factori iritanti, factori alergici; b. factori infectiosi; c. inhalarea unor pulberi minerale sau organice. 22.Simptomele principale in bronsita cronica sunt: a. tusea; b. expectoratia mucopurulenta; c. febra. 23. Care dintre urmatorii germeni sunt raspunzatori de acutizaril bronsit a cronica: a. streptococ; b. Haemoplilus infulumzae; c. Klebsiella. 24. Factorii iritanti in bronsita cronica sunt reprezentati de: a. tabagism, alcoolism; b. pulberi minerale sau organice; c. frig,umezeala,curenti de aer. 25.In bronsita cronica expectoratia este de obicei: a. mucopurulenta; b. viscoasa, albicioasa; c. rosie ruginie. Bronsita cronica afecteaza: a. bronhiile mici; b. bronhiile mari, mijlocii; c. bronhiile mici si mijlocii. 27. Bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor este dominata de a. tuse violenta; b. dispnee; Medicinii generala c. expectoratie purulenta.

23. Infectia din bronsita cronica: a. poate fi microbiana sau virala; b. se grefeaza de obicei pe o mucoasa bronsica nealterat de iritatia cronic a; c. poate fi determinata de pneumococ. 29. Alergia din bronsita cronica: a. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni; b. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni; c. nu este un factor cauzal. 30. Tusea din bronsita cronica are urmatoarele caracteristici, cu exceptia ; a. apare la inceput dimineata si ulterior permanent; b. se accentueaza-in anotimpul rece ; c. nu este insotita de expectoratie mucopurulenta; 31 .In bronsita cronica: a. bolnavul este de obicei afebril; b. dispneea nu creste progresiv; c. cianoza apare precoce. 32.In bronsita cronica, ascultator se deceleaza: a. raluri ronflante si sibilante: b. raluri subcrepitante; c. raluri crepitante si ronflante. 33. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: starea generala este buna; toracele nu este de aspect normal; persista febra. 34. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: cresterea VEMS; semne de disfunctie ventilatorie obstructive; c cresterea debitului ventilator maxim pe minut. 35.Primele semne care anunta insuficienta respiratorie din bronsita cronica sunt : a. agitatia. transpiratiile profuse, anxietate, bradicardie, scaderea TA; b. somnolenta, transpiratiile profuse, tahicardia si scaderea TA; c. agitatia. transpiratiile profuse, anxietatea, tahicardia,, _ cresterea T A. 36.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica se evidentiaza tabloul clinic ae BPOC, care arata ca: a. procesul este difuz, extins si la bronhiolele distale; b. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii; c procesul nu est e extins si la bronhiolele distale. 37. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a scaderea debitului ventilator maxim pe minut, scaderea VEMS; b semne de disfunctie ventilatorie restrictive; c. cresterea debitului ventilator maxim pe minut, cresterea VEMS. 38. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstr uctive prin: a. scaderea secretiei de mucus, relaxare bronsica; b. hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie ; c. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. 39. In bronsita cronica, semnele care arata instalarea BPOC sunt urmatoarele , cu exceptia: a. agitatie si polipnee; b. somnolenta si transpiratii profuze; c. dispnee, eventual cianoza. 40. Astmul bronsic se defineste ca un sindrom clinic caracterizat prin: a. reducerea generalizata.variabila si reversibila a calibrului bronhiilor; Medicina generala

c. jugulare turgescente. suieratoare. tuse si expectoratie mucoasa filanta. persistenta crizelor sub influenta ccrticoizilor si simpaticomimeticelor . c. Medicina generala 53. respiratorii. 47. b. pneumotoraxul. corticoterapie in doze minime. 50. turgescenta jugularelor. 43. Complicatiile bronsitei cronice sunt: a. o boala. pozitie sezanda.b.narile dilatate. Criza de astm bronsic se caracterizeaza prin: a. hemisuccinat de hidrocortizon 25-100 mg i. c. 44. dispnee inspiratorie severa survenita brusc. perturbari ale volumelor plamatice si ale debitului expirator (in specia l scaderea VEMS). bronhodilatatoare. raluri subcrepitante. edemului mucoasei bronsice. un sindrom. rozata. astmul bronsic. b astmul bronsic extrinsic si astmul bronsic intri nsic. sete de aer. bronsita cronica si edemul pulmonar acut. bronsita cronica si ernfizemul pulmonar. 51 . Diagnosticul de astm bronsic se pune pe baza urmatoarelor criterii: a. c. toracele imp ins inainte. astmul bronsic. b. alergeni alimentari. polipnee zgomotoasa. transpiratii profuse. b. Astmul bronsic este: a. sinuzite). b pozitie sezanda. polipnee zgomotoasa. crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. dispnee paroxistica expiratorie si frecvent vespero.In cazul unui prim acces de astm bronsic se intervine cu: a. dispnee paroxistica bradipneica cu expiratie fortata. Etiopatogenia astmului se bazeaza pe : a. b. Conceptul de bron'nopneumonie cronica obstructiva nespecifica cupr inde: a. c. bronhodilatatoare.In astmul bronsic se descriu urmatoarele forme clinice: a. dispneea faringiana. un teren atopic care presupune o reactivitate deosebita antigene. toxici (gaze sufocante: clor. astmul bronsic. 48. Bronhostenoza din astmul bronsic se datoreaza: a. dispneea ne vrotica. astmul cardiac. infectiosi (bronsite. aerata. b. hipersecretiei bronsice. c. cianoza.ochii injectati. 41. craf b. o hipersensibilitate bronsica fata de doze minime de mediatori chimici.Semnele clinice caracteristice pacientului in criza de astm sunt: a. obstructive si alergice. c. c. unui agent patogen. factori iatrogeni (hipen/olemie prin supraincarcarea sistemului vascular ). b. infectioase. 49. c.Astmul cu dispnee continua se trateaza cu: a. b. tuse uscata (in prima faza) urmata de sputa spumoasa. Factorii determinanti ai astmului bronsic sunt: a. medicamentasi pulberi. bronsita astmatiforma. benzen. b. In starea de rau astmatic se intervine de urgenta cu: a. 45.nocturna. 52. c. astmul bronsic pur si astmul bronsic complicat. miofilin. 46.eliberatoare.v urmat de 200-400 mg/24 . antispastice. pozitie sezanda cu g ambele atarnand. b. insuficienta respiratorie. 42. polipnee cu expir prelungit si tiraj. c. c. simpaticomimetice. un concept. C02). c. capul pe spate si sprijinit in mâini.

b. 57. 55. emfizem pulmonar. c. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza pr in : a. bradipnee inspiratorie sau expiratorie. b. prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala. c. intoxicatii cu barbiturice.stari de soc hipovolemic. c.Ce rol joaca tahicardia in cadrul insuficientei respiratorii acute : a. alterarea functiei centrului respirator. c. apare ca fenomen compensator. oxigenoterapie. 64. antitusive. 51. cianuri. Cauzele de origine bronhopulmonara a insuficientei respiratorii acute su nt reprezentate de : a. Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de : a. frecvente si superficiale . 53. c. c. c. b. nu apar modificari ale amplitudinii miscarilor respiratorii. o cauza multifactoriala . 59. edem pulmonar acut. respectarea igienei bucale si a tegumentelor. b. c. BPOC. opiaceele. b. inundarea brutala a alveolelor de catre un transuda!' sangvinolent necoa gulat din capilarele pulmonare . 54. b. neaparat sa se nasca din parinti cu IRA. b. c. zgomotul ce se aude cand se sufla intr-un tub de sticla plin cu apa. tranchilizantele si neurolepticele. hipoxie. infarctul miocardic. Miscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acuta pot fi a. b. tiuitul vintului . polipnee. hipercapnie.Insuficienta respiratorie acuta este : incapacitatea plaminilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze . b. edem pulmonar acut. b. zgomotul ce se aude cand frecam intre degete o suvita de par. 58. b. c. traheotomie. Educatia sanitara pe care asistenta medicala trebuie sa o faca pacientul ui cu astm bronsic cuprinde: a. 52. tahipnee. sindrom asfixie. c. 60.In cadrul insuficientei respiratorii acute apare : a. 65. b. c.In tratamentul astmului bronsic de electie sunt: a. o singura cauza.respiratie asistata. rare si ample . anemii. propaganda antitabagica. corticoterapia. intoxicatii cu CO. Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in : a. 56. . evitarea expunerii la noxele respiratorii. astmul cardiac.ore in perfuzii cu solutii de glucoza.In etiologia insuficientei respiratorii acute intervine: a . In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante sunt ase manatoare cu : a. Medicina generala 66. infectii bronhopulmonare. stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare. Astmul bronsic se complica cu: a.

cienta este primul semn ce apare . 72. intubatie orofaringiana cu canuia Guedel . b. asistenta medicala trebuie . polipnee. infarctul miocardic. Cum trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta centr u impiedicarea caderii inapoi a limbii : a in decubit dorsal. alterarea functiei centrului respirator 77. sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 apa si 1/3 alcool etilic ). curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate in tifon. stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare . 74. in decubit lateral cu capul mai jos fata de trunchi. incapacitatea plaminilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze . HHC (100-300mg iv in perfuzie ). c. sa stimuleze medicamentos absorbtia oxigenului . prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala. b. c. edem pulmonar acut. miofilin 2-3 fiole in 24 ore. intoxicatii cu barbiturice. in decubit ventral. hipoxie . c. b. c. o singura cauza. c. Dintre acestea distingem : a. 73. Insuficienta respiratorie acuta este : a. b. c. in caz de spasm bronsic . neaparat sa se nasca din parinti cu IRA. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza pr in : a. tahipnee. 76. bradipnee inspiratorie sau expiratorie. BPOC. hipercapnie.udat sangvinolent necoagulat din capilarele pulmonare . c. c. la administrarea oxigenulu i .In cadrul insuficientei respiratorii acute apare : a.b. 75. 69. 70. hipersonoritate . 58. In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante sunt ase . pozitionarea pacientului in pozitie semisezanda sau sezanda . 57. a. b. cianuri . astmul cardiac. o cauza multifactoriala . 71 . b. Cauzele de origine bronhopulmonara a insuficientei respiratorii acute su nt reprezentate de : a.In orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava rara stiopaîogeneza se aplica unele masuri terapeutice. c. inundarea brutala a alveolelor de catre un trans. morfina. b. c. hipersalivatie.Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu : a. stari de soc hipovolemic. intoxicatii cu CO. c. sindrom asfixie. b. 'c uscaciunea gurii. Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de : a.In etiologia insuficientei respiratorii acute intervine: a. 79. 73 Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in : anemii. o. cu capul in hiperextensie b. nu are semnificatie in IRA. c. La un pacient cu insuficienta respiratorie acuta. Care sunt semnele clinice ce depind de cauza care a determinat insufi respiratorie acuta. sa verifice debitul oxigenului .

82. b sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 apa si 1/3 alcool etilic ). b. zgomotul ce se aude cind frecam intre degete o suvita de par. 80. sancru de inoculare. corticoterapia. nu apar modificari ale amplitudinii miscarilor respiratorii. nu are semnificatie in IRA. b evidentiaza BK in coloratie galbe n pe fond verde. c HHC (100-300mg iv in perfuzie ). La un pacient cu insuficienta respiratorie acuta la administrarea oxigenului . 84.In orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava fara etiopatcgeneza s e aplica unele masuri terapeutice. curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate in tifon: c. este primul semn ce apare. b. c. c. c. in decubit lateral. hipersonoritate . c. b raze ultraviolete. caracterul contami narii. in decubit dorsal. Paîrunderaa bacilului Koch in organism produce: a. c. 8'j Examenul bacteriologic al bacilului Koch: a. morfina: b. cu capul in hiperextensie. c. rare si ample . b. c. b. Cum trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta pentr u impiedicarea caderii inapoi a limbii : a. b. Miscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acuta pot fi: a. sa stimuleze medicamentos absorbtia oxigenului . miofilin 2-3 fiole in 24 ore in caz de spasm bronsic . l a fierbere. 81. b. 90 Bacilul Koch este sensibil la : a. b. 88. prin contact sexual. Care sunt semnele clinice ce depind de cauza care a determinat insufi cienta respiratorie acuta. infectie totdeauna endogena. tiuitul vintului . c. intubatie orofaringiana cu canula Guedel . Ce rol joaca tahicardia in cadrul insuficientei respiratorii acute : a.Factorii care contribuie ia aparitia tuberculozei sunt: a. reactie pozitiva la tuberculina. c. 83. pe cale digestiva. 87. se face utilizând coloratia ZiEHL. 92 Tuberculoza primara se defineste ca: a.NIELSEN. b. hipersalivatie. aparitia complexului primar. pozitionarea pacientului in pozitie samisezanda sau sezanda : b.Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu ' a. frig. asistenta medicala trebuie : a sa verifice debitul oxigenului. c nu produce nici o leziune. c. uscaciunea gurii. 91. . zgomotul ce se aude cind se sufla intr-un tub de sticla plin cu apa. b antibioterapia. Dintre acestea distingem : a. evidentiaza BK sub forma de bastonase fine. 85. Contaminarea cu bacilul Koch se face: a. a. apare ca fenomen compensator. in decubit ventral. frecvente si superficiale . uscaciune.manatoare cu : a. 36. cu capul mai jos fata de trunchi. pe cale aeriana.

boala de nod sinusal. b. manifestari simptomatice. 33. b. c. redusa in perioada de stare. sindromul intermediar si infarctul mioca rdic. tuberculoza infiltrativa. hipercolesterolemia. prognostic benign. dieta hiperlipidica. endocardita bacteriana. 95. boala a arterelor coronariene. . productiv. DZ. ischemie periferica. amenoree. forma dureroasa. b. modificari EKG . Medicina generala ¦'05 Forma dureroasa a cardiopatiei ischemice cuprinde : a angina pectorala de efo rt. c. reactie cutanata la tuberculina. forma ischemica . 96. diseminare pa cale sanguina a bacilului Koch. aritmii si blocuri. subfebrilitate. obezitatea. evolutie tacuta. ¦ 99. Formele nedureroase (asimptomatice clinic) de cardiopatie ischemica prez inta : a. HTA. Expectoratia in tuberculoza secundara este: a. bronho-pneumonii cazeoase. forma nedureroasa.Leziunile provocate de tuberculoza sunt de tip: a. c. b. c. b. HTA. debut brusc. c. b. 100. ansamblu de modificari clinice si anatomice la primul contact cu bacilul Koch. c. inapetenta. hipercolesterolemia. b. DZ. Clasificarea cardiopatiei ischemice recomandata de OMS: a. manifestari clinice (insuficienta cardiaca. forma aparte a tuberculozei. obezitatea. b. d. c. b. Tuberculoza miliara se caracterizeaza prin : a. moarte s ubita). nu apare in absenta sancrului de inoculare: c. fumatul. cu aspect floconos. pneumonie fibrocavitara. aparitia nodulilor miliari egal dispusi in ambii plamani. tuberculoza cariochinetica. b. hipotiroidismui. adesea fiind descoperita radiologie. malign. tuberculoza fibroasa. c. b. debut cu leziuni nodulare apicale. ¦<06 Factori de risc in cardiopatia ischemica sunt: a. 93 Adenopatia traheo-bronsica este: a. mucopurulenta. c. Formele clinice ale tuberculozei sunt: a. c. 97. 101 Cardiopatia ischemica este: a. exsudativ. b insuficienta cardiaca stanga . sindrom ischemic. 103. dieta Nperglucidica.Sindromul de impregnare bacilara se manifesta prin: astenie. 102. 94. cu febra 39° Celsius. Cardiopatia ischemica este cunoscuta si sub numele de: a.Primoinfectia TBC se defineste ca: a. perforatii ganglio-bronsice. c. Complicatiile primoinfectiei sunt: a. pierderi ponderale. stresurile emotionale.c. ischemie miocardica de origine aterosclerotica. prezenta complexului primar. b.

ameliorarea starii generale. c. 115. disparitia febrei. infarctul miocardic. Manifestari clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare normale prin : a. diabetul zaharat. 50-55 de ani . scaderea TA. absolut in primele ore si zile (2-3) . b. AVC ischemic. 119.In IMA repausul va fi: a. hipercolesterolemia. emboliile sau anomaliile congenitale ale arterelor coronar e. anginele pectorale si dislipidemiile : b.Simptomatologia caracteristica a angorului pectoral e repezentata de: a. febra. 45-55 de ani. scaderea debitului cardiac. 45-50 de ani . b sindrom clinic ce tradeaza o suferinta miocardic a. arsura sau sufocare. coronaritele. Infarcul miocardic este provocat de: a. 110. hipotensiunea. b. de la durere sau disconfort. c. 115. insotit de administrarea de sedative . c. c. sufocare nocturna si la eforturi mici . c sindrom clinic ce tradeaza o suferinta coronariana. durerea. Cardiopatia ischemica are ca substrat leziona! si alte cauze in afar a aterosclerozei: a. ateroscleroza . dispneea.Cauza determinanta a angorului pectoral include : a. c.In IMA simptomul cel mai caracteristic este : a. Cardiopatia ischemica afecteaza mult mai frecvent barbatii decât femei le cu maxim de incidenta intre : a. 1 13. nitroglicerina. 117. 118. c. mialgin. b. algocalmin. 1 l l. dislipidemie cu hipercolesterolemie. b. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. deoarece nu toate formele de IMA au evoluti imprevizibila . b.Semne clinice esentiale in IMA: durerea. b. 114. marirea nevoilor metabolice. prin obstruarea brusca a unei artere coronare. b. c.Principala cauza determinanta a infarctului miocardic : a. b. c.Combaterea durerii in IMA se face cu : a. 109.107. partiala.Angorul pectoral este: a ateroscleroza coronariana . ia dureri . c. hipertensiunea. b. determinata de un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimi i si aportul coronarian . coronarita rickettsiana. necroza ischemica in miocard prin obstruarea brusca a unei vene coronare . durere variabila ca intensitate. c mobilizarea bolnavulu i. b. trombangeita obliteran ta. asteniei si normalizarea TA . 112.Perioada de stare in infarctul miocardic acut dureaza 4-5 saptamini si se ca racterizeaza prin : a. ateroscleroza coronariana si cardiopatii valvulare. 108. coronarita reumatismala. c. durerea cu carater constrictiv ca "o gheara''.

123. b efort fizic. angina pectorala instabila (sindrom intermediar). intreaga cantitate de singe primita si de a mentine un debit sanguin cor espunzator nevoilor organismului. cu virful unui deget. 129 Criza dureroasa in angorul pectoral apare de obicei dupa: a. c. radioscopie toracica. 130. 127.Cauze favorizante in angorul pectoral : a. c. caldura excesiva si expunerile solare 126. transpiratii.Sediul durerii in angorul pectoral : a. Durerea din angorul pectoral. paloare . mai rar pina la 10-15 min. expuneri solare. palpitatii. disparitia durerii dupa 2-3 min. regiunea precordiala. Criza anginoasa e insotita de : a.Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitate a de a expulza : a. mai rar pina la 10-15 min . palpitatii. leucocite. EKG . c. bolnavul o poate indica: a. b. c. disparitia durerii la administrarea de nitroglicerina in 2-3 min. umpleri venoase satisfacato are . efortul fizic . in conditiile urei umpleri arteriale satisfacatoare. cu intreaga palma . cantitatea de aer primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului . cafea in exces. HTA ischemica. disparitia durerii dupa administrare de mialgin . Durata durerii anginoase se incadreaza intre : a. c coronarelor stenozate. 124.digestiv. in conditiile une. etc . de 2-3 min. regiunea retrosternala mijlocie si inferioara . 131 . EKG si transaminaze. crizele asmatiforme. emotii. transpiratii. frigul este un factor precipitant al durerii .In majoritatea cazurilor. glicemie. regiunea gitului. efort. b. in repaus la pat.Testul clinic de diferentiere a durerii din angorul pectoral fata de cea din infarct si sindromul intermediar. cu ambele palme. angina pectorala Prinzmetal (spontana sau cu orar fix). d. de 2-3 min. hipotensiunea arteriala. emotional. c. b. administrarea unor medicamente.atroce.In spital se vor elucida problemele de diagnostic diferential si diagnostic etiologic in cazul angorului pectoral prin : a. . lipsa de aer. efort fizic. c. edemelor pulmonare repetate. c. c. b. VSH. b. mai rar pina la 15-20 min .In afara formei clasice de angor pectoral se descriu diverse forme ca: angina de efort. cu iradiere in mandibula. b. b. bolile aparatului digestiv. b. cantitatea de singe primita si de a mentine un debit corespunzator nevoi lor organismului. varsaturi. eructatii. b. simptomatologiei clinice . EKG si radiografie pulmonara .Angorul pectoral apare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice dator ita: a. de 4-5 min. DZ. frig. EKG si examen echocardiografic . lipotimie. 128. alcool. c. tabagismul. b. b. tulburarile de ritm. Precizarea diagnosticului in angorul pectoral se face pe baza : a. criza anginoasa se instaleaza concomitent cu : a. 122. dispneea. 132. 120. 125. consta in : a. mese copioase. coronarografie-metoda de exceptie. 121. c. dispnee. valvulopatiilor.

aportul mare de sodiu. in exces. IV stadii. b. la solicitari obisnuite si chiar in repaus. scaderea debitului cardiac.insuficienta cardiaca este compensata cind: inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite . 3-15 min.1 Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. 1 Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a turgescenta jugularelor si ritm de galop .Insuficienta cardiaca are : a. dispneea. 10 min. b.Scaderea debitului cardiac in insuficienta cardiaca duce la . sindrom clinic caracterizat prin scaderea presiunii . globala. b. c. lipsa 02 in tesuturi si organe. digitala . sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii i singelui in arter e. dreapta. insuficienta cardiaca stanga. unilaterala: c. b. a. c. ' 145 In cazul administrarii i. cauze mecanice ce afecteaza miocardul : b. b. b. 137. c tusea. administrare de cortizon . 143 In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste a reducerea muncii inimii prin activitate normala. 139.Cauze determinante ale insuficientei cardiace sunt: a. 134. insuficienta cardiaca bilaterala. 136. de la administrare . 138 Principala consecinta a scaderii fortei de contractie in insuficienta cardia ca : a. edeme declive. a singelui in organe si tesuturi . inima nu este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite inima este capabila sa faca fata eforturilor mari.Mentionati cele mai folosite tonicardiace din tratamentul : insuficientei cardiace : a. de la administrare . c. scaderea debitului de umplere venoasa . b.Clasificarea insuficientei cardiace dupa localizare este: a. : 147. insuficienta cardiaca globala. lipsa singelui in organe si tesuturi . a furosemidului in insuficienta cardiaca.Insuficienta cardiaca este decompensata cind semnele clinice apar : a. c. la efort. de la administrare. III stadii. b efortul fizic . in timpul unui efort de intensitate mica . sistolice si a cel ei diastolice. 140.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. efec tul incepe in: a. . scaderea volemiei . aportul mare de lichide . administrare de diuretice . procesele inflamatorii si metabolice. c. c. globala. HTA este: a. existenta.133. 12-15 min. b. furosemidul. V stadii. controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de -1 _i. b hepatomegalie. c. c. b. peste valori normale. strofantina . 141 . cauze mecanice ce afecteza dinamica cardiaca si ulterior miocardul . a. 135. ! 146.Factori precipitanti in insuficienta cardiaca. durerea si transpiratia . c. b reducerea muncii inimii prin repaus: c. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. c.v. b.

5-10 ani . b. stopul respirator si stopul cardiac apar in acelasi timp. mioza cu globi oculari mobili. toracice si abdominale. 2-7 minute. HTA esentiala. complicatiile se datoreaza : a. 152. b. insomnie .Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respi ratia: a. cefalee occipitala. b. b. b. c. moartea biolo gica. midriaza fixa. complicatii cardiace. b. c. Stopul cardio-respirator este determinat de : a pierderea constientei. a. . ici. HTA are evolutie rapida. c. stopul respirator este inevitabil urmat de stop cardiac in 20-30 secunde : b. leziuni ireversibile in creier si in alte organe . HTA secundara. tulburari de memorie . c. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor . oprirea respiratiei si oprirea inimii . astenie. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala . complicatii abdominale.in HTA maligna se intilnesc frecvent: a. aiabetul zaharat.in cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice : a. c. b. HTA se clasifica in: . oprire a respiratiei.c. " nici un raspuns nu este corect. vasoconstrictia arteriala . b. infarctului miocardic. 1 148. etapele fiind parcurse in : a. b. reanimarea resoiratorie poate avea succes in urmatorul interval de timp: a 1-5 minute. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. deseori. HTA medie. i 59 Etapele stopului cardio-respirator au urmatoarea succesiune: a. incetarea batailor inimii. peste valori normale.In HTA benigna. complicatii cerebrale si renale .In stadiul al III -iea.Moartea biologica se caracterizeaza prin : a. infarctului de mezenter. 153.In functie de cauza determinanta. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare c.Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : ascendentei ereditare hipertensive . '51 In forma maligna. fara ascendenta ereditara. 1 = 5 in cazul unui stop respirator fara oprirea inimii. . aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . 162. trombozei cerebale . c. 1-3 ani. c oboseala. 150. 1-5 ani . cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. ' "v Stopul cardio-respirator corespunde cu: a moartea clinica. a. 3-10 sau chiar 12 minute. coronariene. j 149. a. absenta pulsului la artera carotida. c. insuficienta cardiaca si insuficienta renala. '55 Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a cele i diastolice. 15. b. b. vascdilatatia arteriala. ¦ 50. tulburari de comportament. c.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt . b. stopul cardiac este inevitabil urmat de stop respirator in 20-30 secunde : c. oprirea miscarilor respiratorii. c.

165. cauze neurologice.Introducerea pipelor oro. b. zgomotos. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. 156. preinfarctul miocardic . de natura cardiogena. dispnee. hipertensiune arteriala. . c. b. pe coaste. insuficienta vebtriculara stanga.si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constie nti: a. :n/ : 1 Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se n prin: i aparitia pulsului la vasele mari. c. tulburari de rimt cardiac paroxistice. la copii mici. balans intre torace si abdomen. varsaturi: c. provocata de cresterea presiunii sângelui alveolocapilar. datorata ruperii capilarelor pulmonare: c. expir greu. in stanga sternului. niciodata. cat si cele nazofaringiene se pot introduce: a numai la bolnavii cons tienti. 174. severa. b. 60-70/min. 164. b. numai la bolnavii inconstienti.In cadrul manevrelor de resuscitare a stopului cardio-respirator pipele orof aringiene. c. i cclie gazoasa masiva. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : gaze sufocante toxice. absenta miscarilor respiratorii normale. 175. Edemul pulmonar acut se clasifica dupa etiologie: a. 173 Edemul pulmonar acut este declansat de : a. b. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: dispnee intensa. : 1 .La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: a.Frecventa compresiunilor in masajul cardiac extern este de : a. in mijlocul regiunii presternale.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. lipsa curentului de aer la nas sau gura : c. de natura anafilactica. malformatii ale oaselor cutiei toracice. b. i 33. reflexe periculoase de tuse. de transudat sanguinolent necoagulabil. torace si abdomen imobile.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. ''ti indicatiile masajului cardiac extern sunt: 1 leziuni grave ale peretelui to racic cu fracturi costale. 80-100/min. intotdeauna. peste 120/min la adulti. dispnee zgomotoasa. c. brusca. 171 . 153. b disparitia midriazei si recolorarea tegume ntului. spre apendicele xifoid. 172.b. c. ' disparitia miozei .' c. c. Medicina generala b. 167 Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. pe 1/3 inferioara a sternului. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. de la o inaltime de 20-32 cm. b. indiferent de starea de constienta a bolnavului. pentru reluarea functiei respiratorii cat mai r epede. b. la adulti. intubatie oro-traheala. de natura lezionala.

comatosi. se administreaza numai dupa umiaificare . 191. diuretice. c card iogen. 192. ' :2 Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremiei este: a oxigenoterap ie. 32. c. 133 Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. morfina. c intoxicatii cu plumb. EPA uremie. contraindicata. oxigenoterapie. b. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. SIDA. dopamina. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: se aspira secretiile si se curata orofaringele. In tratamentul edemului pulmonar acut cu FA scazuta sunt contraindicate: morfina. c. c. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: digitalice. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare a. c morfina. b aerosoli antispumanti. c. !Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : scoaterea pacientului din mediu nociv. diureza osmotica. EPA infectios. b de cauze uremice. 177. '. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. b. c. anticoagulante. alimentatie neadecvata. c copii mici. '31. Oxigenoterapia in EPA este: a. b. : Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a gripa: b. Durerea in ulcerul gastroduodenal se caracterizeaza prin: a. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. infectii pulmonare.Clasificarea EPA lezional este: a. antibiotice. oxigenoterapie. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. 179. 190. sangerare 300-500 ml : b. 178. b. pe stomac si portiunea superioara a duodenului . hipotensoare: dopamina. de cauze toxice. ritmicitate. b transfuzii: c. b. c. aextran 70. deoarece creste presiunea in alveole: b. 176. b.respiratie polipneica zgomotoasa. pe partea inferioara a es ofagului sau ansa anastomotica a stomacului operat. se aplica garouri la radacina a trei membre. 130. periodicitate. . paraplegici. oxigenoterapie pe sonda endotraheala ventilatie artificiala. sangerare 300-500 ml. pe stomac si portiunea inferioara a duodenului . Ulcerul gastro-duodenal este boala caracterizata prin aparitia unei ulce ratii: a. tonicardiace. 139. cremul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a intoxicatii cu CO: b i ntoxicatii organo-fosforice. . c. corticoterapie. EPA cardiogen. se practica pe respiratie asistata. perfuzii.

197. 194. c. c. cu iradiere in hipocondrul drept. accelerarea pulsului. b.zisu l "abdomen de lemn '. Durerea in ulcerul gastroduodenal poate fi calmata de : a ingestia de alimente. a antecedente ulceroase. n e gândim la: pancreatita acuta. : ingestia de substante alcaline (bicarbonat de sodiu). Ulcerul duodenal se caracterizeaza prin: a. ca o "lovitura de pumnal". Ulcerul gastro-duodenal este mai frecvent la: a. c. ecografie . 193. varsaturi postprandiale cu continut alimentar . Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului. gastroscopie . o inflamatorii . 3 Autodigerarea mucoasei sub actiunea sucului gastric. b clorhidroptice. scaderea secretiei peptice . barbati . 195. se intalneste in: a ocluzia intestinala. lipotimie . Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duoden este: a. c. in organele din vecinatate. Medicina generala Senzatia de foame dureroasa" apare in : a ulcerul duodenal. varsta de 20-50 ani . b. durere nocturna. ulcerul duodenal perforat 205.Daca un bolnav se prezinta in urgenta. c. continuitate . c. in peritoneul liber. 203. slabirea factorilor de aparare. caracterul durerii si fenomenele digestive. b. c. Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. 202. cauza a :emlui gastroduod enal. caracterul durerii. b. ulcerul micii curburi . 204. femei. b. b. avand o durere violenta in epigastru. c. durere postprandiala. sta la baza teoriei : a mecanice . paloare. foame dureroasa . disparitia matitatii hepatice. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase. b. ulcerul juxtacardial. perforatia acoperita. 2 ' Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perfor ^e sprijina pe. c. pirozis. c. 195. formând asa. cand orificiul de perforatie este mic si suplu. pofta de mancare scazuta. Examenele efectuate pentru stabilirea diagnosticului de'ulcer gastro-int enstinal sunt: a examen radiologie. caracterul durerii si fenomenele digestive. 205. b. Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijin a. Conditiile necesare pentru aparitia ulcerului gastroduodenal sunt reprezent ate de : a.c. b. Ulcerul gastro-intenstinal se manifesta prin a. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin. c. d. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive. . imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. punctia abdominala pozitiva si prezenta p neumotoraxuiui. inhibitori de antirecept ori H2. b. intarirea factorilor agresivi. apendicita acuta.

jena dureroasa in hipocondrul drept. abuzul de grasimi si proteine .6 luni . digestiv. b. fiind obligatorie a declarare nominala . c. sarut. 'ur . c. Masurile profilactice in litiaza biliara sunt reprezentate de : a. hepatita C.-Horii cronici de virus hepatitic sunt in hepatita A. cistografia . 2 i. Forma latenta a litiazei biliare se manifesta prin : a. a. 6 luni. 2'2 Incubatia in hepatita A este de : a. parenterala. 45 zile . hipocolesterolemie. b. 218. c. 222. evitarea abuzurilor alimentare .Examenele de laborator in litiaza biliara arata a. 215. lunar. sarcina . abuzul de antibiotice cu eliminare biliara 217. tumori ale organelor de vecinatate . >3 Hepatitele acute virale sunt boli infectioase. c. respiratorie. 213 Incubatia in hepatita B este: a. I saptamana: b. b. parenterala: b. C si D se transmite pe ca! a. c. declarare numerica. c. b. circumcizie contact intim. hepatita B. Examenele radiologice care deceleaza litiaza vezicularâ sunt: a. 10 zile. 221. <. transpiratii si extremi tati reci. 215. 2 19.apendicita acuta perforata. d 2 saptamani. sedentarismul . cbstructii cistice sau oddiene . formare de calculi in canalul Wirsung. dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula .ea neiatrogena a virusului hepatitei B se face prin ' Mdf1echiura. piocolecist . dezvoltarea de calculi in caile biliare extra sau intrahepatice .Factorii favorizanti ai litiazei biliare sunt. b. ' . colecistografia. tatuaj .Litiaza biliara este mai des intilnita la: a. hipercalcemie . digestiva: c. barbierit. barbati decât la femei. b. ) Pi hepatita virala B. femei decât la barbati. c. a. hiperbilirubinemie . Complicatiile litiazei biliare ce pot apare la nivelul cailor biliare sunt: a. b. . c. evitarea ortostatismului prelungit. E se transmite pe cal 207. hepatita cronica colostatica. tineri sub 30 de ani. b izolare in spital. angiocolita acuta . b. c agitatie. digestiva. b.Litiaza biliara este o afectiune provocata de : a. c. sexuala .ns^. Staza in litiaza biliara se realizeaza prin : a. 2-6 saptamani. duodenocolecistografia . Hepatita virala A. senzatie de plenitudine in hipocondrul drept. c. ulcer gastro-duodenal perforat. b.

ileus biliar.-îcjrcsficul diferential al litiazei biliare se face cu: a ocluzia intesti nala: b colecistita cronica necalculoasa: c duodenite si gastrite cronice . scobutil compus. 234 Pentru reducerea inflamatiei si combaterea infectiei.c. 233. aplicarea unei pungi cu gheata pe hipocondrul drept. b. b calculi in rin ichiul drept. c. a intre 45 . 22. c. regim hipoglucidic. Ciroza hepatica este: a. aplicarea pernei electric in regiunea hipocondrului drept.60 ani . durere violenta in epigastru: c. in colica biliara este indicat : a. calculi in vezicula biliara.Simptomatologia colicii biliare este reprezentata de : a. . hepatita supurata difuza. infectioase. a. suferinta acuta a ficatului. durere acuta violenta in hipocondrui arapi: b. Cauzele declansarii cirozei hepatice sunt: a. 229 Colica biliara se manifesta prin. c. in peritonita biliara. prezenta calculilor in caile biliare intra si extrahepatice. infi amatia acuta a peretelui vezicii biliare: b parazitoza intestinala.nu este recomandat. b. b consum excesiv de alcool. b. Ciroza hepatica apare preponderent. hepatita cronica colostatica. dupa 24-36 de ore de ia debut. coleretice. tratarea corecta a tulburarilor endocrine . cu exceptia ' a. b. tulburari functionale la nivelul pilonului. c se recomanda la 1 luna de la ultima colica . reducerea consumului de grasimi. c. cand fenomenele nu ceaeaza 236. c la barbati. ileus biliar. durere in hipocondrul drept sau epigastru .In colica biliara pentru calmarea durerii se administreaza : morfina. 230. c. suferinta cronica cu evolutie progresiva. 235. varsaturi cu continut alimentar sau bilios c tulburari majore d e tranzit intestinal 233.31 Alte cauze de declansare a colicii biliare pot fi reprezentate de : a. c. durere in omoplatul drept si umarul drept. 2. administrarea de antispastice. evitarea consumului de alimente si lichide prea reci. nitroglicerina. cauze dismetabolice. c. c. la debutul colicii. Dieta unui pacient cu litiaza biliara consta in : a. b. b. administrarea de antibiotice. administrarea de laxative in caz de constipatie persistenta. 22~7 Complicatiile litiazei biliare la nivelul ficatului pot fi reprezentate ce a. b.Cauzele aeclansarii colicii biliare sunt: a. Ir litiaza biliara tratamentul hidromineral : a este recomandat imediat dupa ult ima colica. disfunctie hepatocitara. . c. 22-1 Tratamentul medicamentos in litiaza biliara consta in : a. 223.La nivelul tubului digestiv litiaza biliara poate ca urmatoarele plicatii : a pancreatita acuta hemoragica: b. 232.In colica biliara interventia chirurgicala este obligatorie. b la femei . aiskinezi a biliara. ? -: ri. c. 237. greturi. administrarea obligatorie de antibiotice .

butul cirozei hepatice se manifesta prin: a sindrom asteno-nevrotic. ciroza ascitogena. glomerulonefrita. La un bolnav cu ciroza hepatica care se exteriorizeaza prin hematemeza s au melena. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. b tumorile d e vecinatate afectand ambele uretere. calculoza ureterala bilaterala. c ascita. in functie de gravitate. c. in insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor . administrarea citostaticelor 246. 245. administrare hemostatice . greutatea corporala. c.Formele clinice ale cirozei hepatice sunt: a. insotesc ascita. b. 250. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: ¦ . c. b. icter. b. b. b fenome ne hemoragipare. erea insuficientei renale acute? a. ci. prajeliior: c. 24 ! Edemele unui bolnav cu ciroza hepatica : a. stelute vasculare si eritroza . fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. hiperazotemie si oligurie sau anurie. ¦24 . deteriorarea rapida a functiei renale de excretie. pr9Venir ea hiperhidratarii in insuficienta renala acuta se a. 243 in insuficienta renala acuta diureza este : a. condimentelor. c. 247. interzicerea sosurilor. sunt albe. de cateva minute pana la 2-3 ore. pulsul arterial. b. aplicarea sondei Blackmore. c. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundent r-miu K ontroleaza zilnic: a. b. Bolnavul diagnosticat cu ciroza hepatica prezinta: a. b. scaderea TA. b. temperatura. regimul hiperlipidic. c. peste 1000ml urina/zi. se efectueaza: a. sindrom meningian. 243. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a.¦ ' . combaterea varsaturilor. c. 242 Pacientul cu ciroza hepatica prezinta: a. sub 50ml urina/zi. sub 400ml urina/zi. 244 In tratamentul igieno-dietetic al cirozei hepatice. ciroza hiperslenomegalica. 243. scaderea treptata a cantitatii de urina eliminate pana la anurie. repaus la pat. moi. hipertensiune portala . a. Medicina generala dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in 253 Cai Y\ disuria. b sunt cianotic e numai periferic: c. ciroza biliara tertiara . facies vultuos . anurie temporara. este obligatoriu : a. c.Semnul esential al insuficientei renale acute este oliguria pana la anurie: nicturia. b.

b.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea ifunctiei rena le: I a. hematurie. dupa administrarea de vasodilatatoare. 251 Interventiile asistentei medicale Ia un pacient cu insuficienta i .In faza de izostenurie. 265. 257. 1015-1017.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata.Poliuria insotita de hipostenurie si ulterior de izostenurie este simptomul principal in : a infectii urinare . calcemia. c. 264. tahicardie.258. in functie de examenul sumar de urina.Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: . disuria . b. reducerii filtratului giomeruiar. hipolipidemie . b. pielonefritei cronice . poliuria.in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrclitic vor fi stabilite. a.Uremia este stadiul terminal al : a. c. aritmii. 270. disurice si hematurice : c.In retentia azotata intalnim in sânge valori crescute al(. in functie de ionograma. diureticele se vor administra: -l 'lupa corectarea volem iei. insuficienta renala acuta. densitatea urinei oscileaza intre : a. a. c.In insuficienta renala cronica urinile sunt: a poliurice si palide . bradicardie. 259. . c. . c. 1010-1011.Suprimarea brusca a functiei renale se intalneste in: I a. b. hiperlipidemie . c. uree sangvina. insuficienta renala cronica . 263. 255. acidul uric. 255. c. ureei sanguine .Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta ren ala acuta? a. b.w. b. insuficientei renale cronice . j b. b. reducerii permeabilitatii glomerulare.-nala acu ta constau in : a efectuarea bilantului hidric: o diminuarea catabolismului proteic prin epurare oxtiarenala hemodializata si dializa peritoneala. b. 266. scaderii reabsorbtiei tubuiare . nicturia . 1017-1020. Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insufici enta renala cronica ? a. izostenurie. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. creatininei sanguine . b. i 41 j259. c. pielonefritei acute. hiperlipoproteinemie. nplkntii calde in regiunea lo mbara . 40 :'". înainte de corectarea volemiei. b de catre medic . 262. c.iUa renala acuta. hipostenurie. poliurice si hpercrome. defi citul calitativ consta in: a.

valori scazute ale ureei si creatininei . b. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei^ tubulare . contractii musculare. c glomerulonefrita. miros amoniacal al aerului expirat. valori crescute ale ureei si creatininei . necesitatea restrictiilor alimentare . c. 277. 274. frison. c. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . 271 . se face cu : a. adenomul de prostata. prezenta in urina. b. ' . retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa împiedice cristalizare a. b g 0merulonefrita cronica : a. a. Educarea pacientilor se refera la : a. 261. c 0bstructia cailor urinare. sustinute . calciu). b. diuretice in deshidratarea extracelulara . neliniste. usturimi la mictiune. .c. in exces. c . 272.7 insuficienta renala cronica este o boala provocata de : 250.-. stare generala alterata. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. anemia si unele tulburari hemoragice . fosfati. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic. Manifestarea caracteristica in simptomatologia clinica a litiazei urinar e este. igiena riguroasa a tegumentelor. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara .Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru . staza urinara). febra. cefalee precoce. somnolenta. r tgq _tGP. c. oligo-anuria. c. c. acid oxalic. intoleranta digestiva . stari ccnfuzionale 1 b. Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. a.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un ele ment important al activitatii medicale.A. c.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a edemul pulmonar. c hematuria. b. Categoria de populatie la care se poate intalni mai frecvent litia za renala este : a. Medicina generala "7-'' Diaonosticul pozitiv clinic in litiaza renala se bazeaza pe : q oolakiurie . 278. insomnia .insuficienta renala cronica ? b insuficienta renala cronica.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru c a insuficien ta cardiaca acuta . colica nefretica. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica . insuficienta renala acuta? . Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. b. Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei rena le cronice fac oarte . mictiuni frecvente si dureroase. b. barbati intre 30-50 ani. c. exercitii fizice intense.Analiza sângelui in insuficienta renala cronica pune in evidenta : a. barbati intre 50-70 ani. agitatie. femei intre 30-50 ani. Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I . c. 2. edemul cerebr al. c. b. b durere cu caracter de colica nefretica. 275. stare generala profund alterata. alterarea integritatii pielii . scaderea progresiva a capacitatii functionale renle. a.R. ' . 273. toleranta digestiva dispnee. b diabetul. 276. b. b.

icre)..Sfei. radacina a coapsei. Medicatie indicata in litiaza urica este: acidifianta urinara (acid fosfaric). anuria. 231 . cu iradiere anterioara in tot e abdomenul. constipatie. . fasole.Renogal). Tratamentul colicii nefretice in litiaza renala consta in. c.. b. la producerea unei recidive. numarul si marimea calculilor. alcalinizanta urinara (bicarbonat de sodiu). substante cu actiune litica asupra calculilor (Cystenal. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. . antiinflamatoare. antispastice (Papaverina... l^g'-jF*-. b.. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. obstructia cailor urinare. compozitia calculului.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. 1 '¦> b.Morfina). 285. analgezice antispas tice. localizare lombara unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului spre or ganele genitale externe. boala de baza. MS® .. c. durere lombara asociata cu manifestari reflexe: varsaturi. manifes tarea acuta.. balonari abdominale. Scobutil). Alimentele ce se vor evita in litiaza oxalica sunt: cele sarace in acizi nucleici (carne.3000 ml/24 ore . afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in ' -bazinet si in caile urinare.' ' . ' JfjfT' .. 284.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala ista in administrarea de: .--. : ' c. atunci cand este afectata functia renala si medical nu da rezultate.' )?itia antalgica in colica renala este: a. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile bi liare. . laptele. ..¦¦¦¦. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 . malformatia cailor urinare. U .Litiaza renala se defineste ca fiind: " a. b. Algocalm in).-.hematurie si uneori eliminarea calculului. ** [ H ' b. 282. localizare suprapubiana cu iradiere in tot abdomenul inferior.»: j 'SMlSBIf 1 mia mei^'* b. si infiltratii paravertebrale cu Novocaina. w» >89.. hidronefroza. regimul alimentar.. c. . culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat. 283. analgezice (Aminofenazona...¦ ' .. ' ' . decubit ventral v . b. 230 Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. cafea. .. . opiacee (Mialgin. 286. c. .. diurocard sau acid mandelic. c. c. 288. la indicatia medicului.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. ciocolata.-'. decubit dorsalc.' 287flh tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: ' a. bilaterala.Caracteristicile durerii in colica renala sunt: localizare lombara. infectia urinara. . numarul calculilor renali. a. aparitia infectiei.

' Medicina generala b. mictiuni frecvente si dureroase; c. mictiuni frecvente. 292.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. infectia urinara; b. insuficienta renala; c. colica renala. 293.Sediul durerii in colica renala se afla in: a. regiunea lombara; ' r: b. regiunea toracala; - c. regiunea suprapubiana... ¦ ¦j-yVV .. ¦> 294.Prin tenesme vezicale se intelege: a. nevoia imperioasa de mictiune; b. mictiuni frecvente; c. mictiuni nocturne. 295.In colica renala, principalele semne sunt: a. durere, disurie, hematurie, meteorism ; - hipertensiune^poliurier durere, anxietate;" c. durere, neliniste, tenesme vezicale, varsaturi, uneori febra moderata . v 296.In colica renala, dintre tulburarile mecanismelor eliminarii urinii pot apar e.: . ,,. ¦ ¦ &' fraa..^ .a. polakiuria; b. izostenuria; 'c hipostenuria i/wNi'Uc/pii ¦¦¦ ' t ¦' ¦¦ ¦ ¦ i-i*ww'<><j*mp4mmw ¦ > - - - , --..¦ ..Aj^rtyv^w* IH'WKW^-' 297.In colica-renala, tratamentul de urgenta este: a. repaus la pat, calmarea durerii; '^PlpWHg" b. sonda uretro-vezicâla, combaterea durerii; c. repaus la pat, ingerarea de lichide din abdhdentâMHMp ftmmh c^awiips 298.Colica renala este : , dureros acut, paroxistic, de obice ..¦temixH'»»-» 312. Ce diferenta este intre diabetul zaharat si diabetul insipid ? a. in diabetul zaharat avem hiperglicemie; b. in diabetul insipid densitatea urinei este scazuta, c. in diabetul zaharat densitatea urinei este scazuta . 313. Ce deosebire este intre diabetul zaharat si diabetul renal ? a. in diabetul zaharat exista hiperglicemie; b. in diabetul renal proba hiperglicemiei provocate este normala; c. in diabetul renal poliuria este nocturna. 314. In ce conditii putem incadra un bolnav in prediabet ? a. ambii parinti sunt diabetici; b. mamele care nasc copii cu o greutate peste 4,5kg; c. unul dintre parinti are ciroza hepatica. 315. In diabetul zaharat iatrogen sunt incriminate : a. antibioticoterapia prelungita; b. tratamentul cu tiaziaice (Nefrix); c. corticoterapie. 316. Complicatiile acute ale diabetului zaharat sunt: a. coma diabetica acidocetozica; b. enterocolita acuta; c coma hipoglicemica. 317 Complicatiile cronice ale diabetului zaharat sunt: a ciroza hepatica; b glom eruloscleroza diabetica; o. retinopatia diabetica

' I a/n prodromala a comei diabetice este exteriorizata clinic prin a. polidipsie, poliurie; b. senzatie de foame; C. polipnee cu halena acetonica. " Tratamentul de urgenta in coma diabetica consta in a '-ministrarea de insulina in doza de : a 20 ui I.V. si 20 ui S.C.; b 20 ui S.C.: c 20 ui I.V. .320 Starea clinica a unui pacient in coma hipoglicemica se cara ;terizeaza alat uri de alte manifestari si prin: a. tegumente uscate, hiperemice: b. pupile dilatate ; c. tensiune arteriala normala sau crescuta. 321. In mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrata ir PEV se tam poneaza cu 1 -ui insulina la 2 grame glucoza. Deci un lacon de 500 ml de glucoza 5% va fi tamponat cu : ; a. 24,5 ui insulina; b. 12,5 ui insulina; c. 10 ui insulina. ! 322. Administrarea insulinei Ia un bolnav diabetic se face in genera! , dupa u rmatoarea schema: a. de 3 ori pe zi, dupa caz si doza, cu 15 min. înaintea meselor principale; b. de 2 ori pe zi, la 15 min. dupa mesele principale; c. de 3 ori pe zi, la 15 min. dupa micul dejun si cu 15 min. inaintea mesel or de prânz si de seara. : 323. In cadrul examenului fizic general, mirosul are valoare importanta in stabilirea unui diagnostic. Astfel, in coma diabetica, ; mirosul e ste de: a. usturoi: b. fructe coapte, acetona; c. amoniac. 324. In coma diabetica, simptomele evolueaza cu. a. agitatie psiho-motorie si dezorientare psihica, b astenie, somnolenta pana la coma. c. pierderea cunostintei. 325. Faza prodromala a comei hipoglicemice este exteriorizate clinic prin: anxietate; transpiratii; c anorexie totala. 325. Conduita de urgenta in coma diabetica impune si recoltarea urmatoarelor pro be de laborator: a. glicemie; b. ionograma; c. fibrinogen. 327. In cazul in care diferentierea intre coma diabetica si cea hipoglicemica este greu de facut, diagnosticul se poate stabili prin administrarea a: a. 20-30 ml glucoza hipotona(5%); b. 20-30 ml glucoza hipertona( 20-40%); c. 10 ui insulina . 328. In coma hipoglicemica debutul este: a. lent (mai multe zile); b. brusc, sau la cateva ore dupa administrarea de insulina, c. brusc, imediat dupa administrarea de insulina. 329. Coma diabetica poate fi declansata de: a. corticoterapie; b antibioterapie; c oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina. 330. Conduita de urgenta abordata in spital la un pacient in coma diabetica, vizeaza: a. combaterea alcalozei; b. combaterea acidozei; r hidratarea. Fenomenele digestive intalnite in coma diabetica sunt 3 ¦ u.~- .1:oarele: .i senzatie de foame; :: greturi; c varsaturi.

3 1 Coma hipoglicemica are tablou caracteristic de coma a. "u3cata"(tegumente si mucoase uscate) si "calma"; b. "umeda" (tegumente acoperite de transpiratii profuze): c. hipertona (convulsii, hiperreflexie osteo-tendinoasa, hipertonia globilo r oculari, Babinski pozitiv bilateral). 3 : i Socul este definit ca: a grava tulburare functionala a intregului organism; c suferinta grava a'creieru lui cu conservarea pa.tiala a functiilor vitale; c. reactie organica post-agresiva decompensata. 334 Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a combaterea insuficiente i cardiovasculare; b. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor; c. combaterea hipoxiei cerebrale 335. Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. hipovolemic, cardiogen, toxico- septic, anafilactic, reurogen; b. cardiogen, hemoragie, septicemic, toxic, anafilactic, psihogen; c. hipovolemic, cardiogen, neurogen, infectios, anafilactic. ,336.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al ^socului: a bradipnee superficiala; ; b. hipertermia; 1 c facies palid, buze uscate si cianotice. î 337. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracteriz at prin: y . a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului recompensat: b. faza imediat postagresiva; c. perioada in care nu se face tratament antisoc.' 333.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. inlaturarea factorului socogen; b. combaterea durerii; c. evaluarea rapida a leziunilor. 3--:? 339. Pretratamentul socului se aplica: la locul accidentului si pe timpul transportului ; numai in unitati U.P.U si T.l. ; imediat dupa agresiune, cand nu se manifesta semne de gravitate; 347 340. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore: Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore ; preparate de gelatina. 243 341 Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta de oarece : a. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva ; b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere ; c. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si .34' se punctione aza greu. ¦'42 Terapia analgetica in soc : ; a. sedeaza bolnavul ; ¦ b. inlatura frica si agitatia ; 135 c. nu preintampina decompensarea socului. î -3. Factorii etiologici in socul cardiogen sunt: < a infarctul miocardic acut; b. insuficienta cardiaca acuta, c. embolia pulmonara cu tromb sanguin Socul cardiogen se poate instala : a, o data cu debutul I.M.A.; b in cursul evolutiei I.M.A.; c in cursul aparitiei edemului pulmonar acut.

calmarea durerii cu analgetice majore : mialgin. puls. b. c. corticoterapie . b. c. zilnic. 53 Triajul epidemiologie presupune : a. aplicarea de garouri. tegument uscat si calc. hipotensiune arteriala. Socul septic este provocat îndeosebi d. c. heparina. Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a este efectuata de catre medicul de familie . b. c. perturbând dezvoltarea normala a societatii.Triajul epidemiologie se efectueaza : a.5-1 mg tratamentul socului cardiogen presupune : a. vasodilatatie. la prezentarea'copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vaca nta . c se administraza adrenalina subcutan 0. supravegherea functiilor vitale : TA. patrunderii bruste in torentul circulatiei a bacteriilor si toxinelor lo r. 159. diureza..Primul ajutor in socul cardiogen consta in: a culcarea si sedarea bolnavului. facies. fortral b. bolile cu raspandire mare in populatie.A. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . soc hiperdinamic. bolile cu raspandire in populatie . b.cianoza : c. c. manevra epidemiologie. puls. tulburari cardiovasculare. in crese si gradinite. c. Neisserii. vasoconstrictie. acidoza marcata. Conduita de urgenta in socul anafilactic cuprinde: a. efectuata in cadrul triajului 350. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . hipotermie. tahicardie. termometrizarea. intubatie endotraheala . b.. 351. tegumentelor.bacterii . b. încheierea o data cu limitarea focarului . b. psihice. aparitiei insuficientei vasculare acute. stafilococi. se efectueaza : . ex. prabusirea tensiunii arteriale. boli . Clostridium. Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. c. preexistenta altor leziuni . c. accidentele rutiere. enterococi . infectii asociate fungii. in crese si gradinite. hipertermie. ~ . Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. . masurarea T.¦ . dupa intrarea copiilor in colectivitate: c.Termometrizarea zilnica. b. compensat. oxigenarea pe sonda nasofaringiana. cavitatii bucale si conjunctivelor. . neoplaziile. a. Tratamentul socului septic se face cu: a. boli cardiovasculare. sinuciderile etc. administrare de antipiretice . Socul septic apare ca urmare a : imunitatii scazute a pacientului. w . respiratie. 353. c. supraveghere directa 24 ore . b. antibiotice . Debutul clinic al socului anafilactic cuprinde: a. anxietate: b. ¦ In socul anafilactic : a are loc o exsudare de lichid interstitial. tulburari metabolice. tulburari digestive. b. inainte de intrarea in colectivitate. 354. ce creeaza probleme de sanatate publica. tahipnee. diureza.

examene clinice . supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . RBW. frecvent: c. ' a odinofagia.pulmonar. inflamatii ale istmului faringian. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infec tie. se realizeaza prin denaturarea proteinelor. i c. c. .a. chimice si mecanice. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite 351.->!rest8 : b scufundarea in substante dezinfectante. anginele se clasifica astrel: ce vin in contact cu bolna vul. angine : rosii.Profilaxia speciala se refera la : a.Controlul medical periodic anual al personalului din sectcru alimentar se fa ce prin : j a. . de catre asistenta medicala . se bazeaza pe reactia de oxidare. b.. masurile permanente cu caracter genera! si educatie sanitara . prin mijloace fizice si c himice. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiec te din mediul extern.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: .Dezinfectia urmareste : indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiect e din mediul extern. ulceroase: . aerisirea.na ulceronecrotica. 3:" c.r-.r g. sunt reprezentate in principal de caldura uscata. : b c. umeda gl r " si radiatii u. Metodele fizice de dezinfectie : ' r" Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica a. . c false membrane . iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .v. 364.a. cele mai frecvente infectii streptococice. hidroliza si precipitare P congestia i ntensa a fundului de gat.Sterilizarea urmareste : . 356. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . b. 352. prevenirea unor noi cazuri secundare: j c. ecografie abdominala . masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . a. 355. b. prin mijloace fizice. coproculturi. ventilatia. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. ?' v ^ b. a cu mult mai rar. zilnic. rx. c. Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : 3-.. radiatii ultraviolete r neis sunt. a. niciodata. stergerea umeda a suprafetelor. se a. af ectiuni întâlnite numai la copii . b. ca forma a anginei streptococice. Profilaxia generala presupune : a. c. folosind agenti chimici. saptamanal. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei I boli infecti oase. b. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele 3-2 Cin punct de vedere clinic. albe. j. 365. 57 56 363. la copiii din crese si gradinite. 356. * o. j c. spalarea.

1-2 zile.}33 . aspra la pipait. o dunga albg pe gingii (dunga Appert). o. Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent: c. : a streptococul beta-hemolitic din grupa A: b stafilococul auriu. c 3-6 zile . 368. scarlatina . transformate in (375. 335 25 z 336 c. cefalee. . . 367. 377. Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. c.! b. varicela. angina. eficienta sporita. s 381. Copilul cu scarlatina este tratat: a. la domiciliu . eruptie fugace. micropapuloasa. catifelata la pipait. nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare " c. a . b. a. c. b. doxiciclina.374 Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : c. necrotice. de catre medical scolar. medicala. membre superioare. b. 378. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. chimice si biologice . ! T 382. Vaccinoprofilaxia utilizeaza : . . Grozovici . { c febra. metode genetice . micropapuloasa. Koplik . b.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. atenuati.roseata difuza a mucoasei bucale. a ngina. tetraciclina si cloramfenicol. b. '5 . ambele raspunsuri sunt corecte . pe gat si torace. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. metode fizice.Pastia. * c. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi. va sugereaza : a. b. a. pentru b. albe . 373 Eruptia in scarlatina este: 53 58 1 3J a. veziculara . c. respectând fata . fata anterioara a toracelui si abdomen. varsaturi. Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. c. tahicardie. b. c. \ a angina. 379. cu elemente purpurice dispuse linear" la nivelul pli cei cotului si inghinal. var saturi. anatoxine. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata '373 Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea r e instrumentelorchiurgicale . angine: ros ii . 380. 1-10 zile. .b. semnul Pastia si ciclul lingual. angine : rosii . penicilina. b. rujeola.Scarlat ina se manifesta clinic in perioada de debut prin . Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea :. obligatoriu in spital de catre medical specialist. c streptococul alfa hemolitic din grupa B. febra mare. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si . febr a moderata. Masca Filatov.

391 . limba smeurie. Complicatiile scarlatinei pot fi: a. reliefare a papilelor fungiforme: limba saburala ce se descuameaza in sens antero. supraveghere facultativa a bolnavului . extensive la pilieri. 390. b varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infec tios. cefaleeei si durerilor ia deglutitie: b. b. la externare tratamentul se continua cu moldamin .posterior. Profilaxia scarlatinei include : a.hemolitici. administrarea de penicilina. febra inalta. smeurie. alergie . b. cu false membrane aderente care se refac rapid. c eritematoas a difuza. dezinfectia in focar de tip continuu si terminal. tCC c.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a.a. 395. b reumatismul articular a cut. cat si in locuinte . streptococilor alfa. efect teratogen. test de: a. postinfectioase. b. cel putin 7 zile . c. tratam ent cu penicilina al purtatorilor. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se . i e s . poliartrita. nici una dintre afirmatii nu este corecta . Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. rosie inchis. rar ulcero-necrotica . catar nazal. 3S9 Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pac ient cu scarlatina sunt: a. sângerânde.! b. testarea receptivitatii se face prin testul intraderrnic Dick . combatarea pruritului. glomerulonefrita difuza acuta. atat in colectivitati. bronsic. febrei si catarului respirator . Problemele pacientului cu scarlatina pot fi: a. suprainfectii bacteriene. agitatie legata de starea toxica .ile de la debu tul bolii si pot fi: a. eritromicina. crup. de 2 ori pe ora.'. regim hiperprotidic. c. 102 c. poliadenopatiei occipitale . streptococci beta -hemolitici.--ira din scarlatina are urmatoarele caractere: rosie. lucioasa. imunitate. îngrijirea cavitatii bucale. b. c hiperdinamie.hemolitic grupa A.In scarlatina. c. c. febra +catar + semnul Koplick. îngrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a aplicarea de comprese reci pe fru nte. c. administrarea de hidrocortizon acetat. b. de supraveghere a contactilcr timp de 10 zile . catar (nazal. alterarea confortului legat de d urerea de cap si febra. Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 . ocular). c colica biliara . asuri de izolare. 399 392. c. 'r dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual r-^atoarele caracteristici: limba saburala. I b. b. toxice. febra moderata. la indicatia medicului. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta-j. febrei. c. I 394. cresterea mare a febrei. repaus la pat. b rosie sau eritemato-pultacee. lue ta. encefalita. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. septice.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. b. enemtem. 393. febrei. diaree.

j. evolutie asimptomatica . in perioada de convalescenta . c. nazo-bronsic. 407.in perioada de incubati e sunt: * a. dupa urechi. I b. 409. nervozitate. c. tegumente palide. b. hipotermie . virala. b complicatiile toxice. b. apatie. ] transpiratii. Evolutia eruptiei in rujeola este: descuamatie furfuracee precoce. aplica comprese hipotermizante . imobilizarea pacientului in perioada eruptive. b i n a treia zi dupa ce eruptia paleste. dispnee cu polipnee cauzata de febra: b.torace: c. pigmentara cafenie si descuamatie foarte fina . o gat . . dureri abdominale. este insotita de prurit. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii. j b cu izolare la domiciliu . aspra la pipai'' 62 l p raqnomonic pentru rujeola este : a semnul Barsieri. nu produce prurit. Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a este normala. fara urme. Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a fata .Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizear a. membre . c. varsaturi. ^.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. 404. polipneei sunt: a. spital. septice postinfe ctioase . c. frisoane. o nu este insotita de prurit. patognomonic in rujeola. 403 Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructii cailor resp iratorii. c. cu adenopalj eruptie micropapulo asa fugace si febra inconstanta . administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la j contact. tusei. tahipnee. Semnul Koplick. > rubeola. c. febra. gat).macule de culoare rosie (pe fata. reci. greturi.in perioada eruptiva din rujeola apare: a. b 8-11 zile: c 14-21 zil e. stare de neliniste. in lambouri tardiva. c. c catar ocular. pe frunte s i obraji . modul de transmitere este : a aerogen. a infectioasa. dispare: a in prima zi de eruptie . 63 b urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala . La ivirea unui caz de rujeola se procedeaza la : a izolarea bolnavului la spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii. exantemul . i c. c. * c. potential de deficit de lichide legat de varsaturi. umidifica aerul din incapere.P generalizeaza descendent in 3 zile . n rujeola eruptia : a. \ b. !n rujeola. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv. 405. b semnul Koplick.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola.Rubeola este o boala : . :. reechilibrarea hidro-electrolitica. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana.noortanta rubeolei este data de : ^ efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale .dupa urechi. ce evolueaza favorabil . inapetenta. imobilitate. 405. Medicina generala cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie ir. administreaza medicatia prescrisa de medic . este lipsita de importanta . i b. c. perioada de incubatie dureaza : a 3-6 zile.

apare la: 418. poliartrita. reumatism articular acut. scarlatina. scarlatina . c. 1 sapta mana . b. * b baieti. Medicina generala £."cubatia in rubeola dureaza : a. raguseala. 3 '. prin mâini murdare . ciclul lingual . b. etiologic. evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" Epidemice la sfa rsitul: a. a. in 24 ore de la depistare. 417.2 419. b. b. c. b. . J23 Tusea convulsiva. apar in : trunchi si radacina membrelor) apare in : ' a. b tuse convulsiva. micropapuloasa.Alaturi de eruptie. c. b. 2-3 saptamani: b 1-2 saptamani. poliaaenopatia. animalele. c. tuse. febra inalta la adulti.P! si atinic a. digestiva. In perioada de stare. verii. varicela. a omul bolnav cu forme tipice si atipice. sursa de infectie este sa se efectueze: » ' " ' hnlnay rn fnrmp> tinir. injectie 420.1 Orbita urliana g fete. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pcrjunctival a. aspect "facies plâns".Febra + catar respirator + adenopatie va sugereaza ¦ rujeola.. b. c. Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola r iL. c purtatorii faringieni de streptococ . 421 Eruptia este pruriginoasa in : . c.b prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii. maculopapuloasa. iernii. c. un alt simptom cardinal in rubeola este : a. 14. rujeola. prin obiecte recent contaminate . c. nominal. b. subfebrilitate. b. cu fond congestiv . c. numeric. b purpura trombocitopenica si meningoencefalita. c. rujeola. trimestrial. rubeola. i5 Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona . cu tendinte la confluente . prin picaturi din se cretiile respiratorii expulzate prin tuse. macule mici de culoare roz. c digestiv. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a aerogena. angina. papule. rubeola. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apar in : a. eruptia cu aspect polimorf: maci. c igienic. ' 3 Tratamentul rubeolei este : a simptomatic. varicela. nominal . dupa pubertate complicatie a parotiditei epidemice. a. primaverii. sea convulsiva. 12? Semne catarale respiratorii : rinita. fara tendinte la confluente. rubeola. Eruptia in rubeola are'urmatoarele caracteristici : a. lunar.

larna-primavara.-. greata. meningita seroasa . c. i «r u b. tetanos . in lunile de : i a. toamna . b. adulti peste 40 ani. b internare si tratament obligatoriu in spital . c. liceu. vara.toamna. b. c toxiinfectie alim . c.'romul encefalitic . b encefalita. fecal-orala. 436. Meningita pneumococica detine prioritate ca frecventa i4 etiologia meningitelor purulente la : a. Tabloul clinic cu debut relativ brusc. 435. c parenterala. agitatie. apare in : a a hepatita acuta virala. febra. cefalee si jena lojile par otidiene apare in: a spondiloza cervicala. 422. subfebrilitate. 431.a.-"xorima afectare a creierului de cauza infectioasa si .Sindromul meningean . b. A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. c: b. 23 izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. pojar. varsaturi si somnolenta pana la coma. maturitate. parotidita epidemica. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : a. varsat. b. copii. tratament la domiciliu si iz olare obligatorie . aerogena . ' c. fotofobie. \T c. b. 423.o inmanunchere de semne si simptome. Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa i etiologia meningitelor purulente la : 4 a.tioasa.. 434. nou-nascut si sugar. 1 437. aerogena. tineri . copii. varicela. c. b. cefalee puternica. rubeola. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. b. meningita tuberculoasa. oreion. z c.$ 1 432. Calea de transmitere a meningitei poate fi : 4 a.iarna . c. b. c. adulti peste 40 ani. i( Medicina generala . hematogena . . in primul an de scoala. b. scarlatina. apai in : a.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile: a cu declarare nominala obligatorie. c. rubeola. Primovaccinarea in poliomielita se face in doua administra". orale. febra. calea de yansmitere fiind : ¦t a. 433. prin contact intim la inceputul bolii . c. prin contiguitate . 30.un grup de simptome si semne.. la 2 luni interval.

In feora tifoida este obligatorie: a. rujeola. c greturi. dizenterie. b.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru .entara. b convulsii. a chimioterapie antivirala. sallmoneloza. o boala produsa de Rickettsia Prowazekii. b. atamentul encefalitei consta in . c consta in protec tie generala prin vaccinare specifica . varsaturi. a. b. colectivitati ide copii. 45Q. c.455. Calea de transmitere a dizenteriei este: .: a re in a. scaune diare ice verzi ca in " zeama de mazare". b varicela: c hepatita virala A. împiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele c. iblou clinic cu varsaturi. \ Scaune numeroase. b. 5grade C. b. moi. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. Rol primar in transmiterea dizenteriei ii au: a. in egala masura. parazitoza intestinala a. c. tenesme si uneori b. c. boala transmisibila cu declarare obligatorie. Profilaxia encefalitelor virale : a. omogene. 447. b.le : 1 hepatita acuta virala. subliniaza sindromul clinic din : c. ' "" " a îetanos. f _'cn 3îars toxica. holera. b aerogena. c. febra tifoida se transmite pe cale : a digestiva. b. cefalee. -Sgrade C. specifica omului. c. c. mustele. este obligatoriu controlul. 448. lichide abundente. imobilizarea pacientului. de culoare galben verzui. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. peritonita. dizenterie. om. scaune diareice. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma ¦ mului de alimente contaminate cu diverse bacterii se ste: a. -10 grade C. 449. Toxiinfectiile alimentare survin in urma urmatoarelor situat patogenice : a. toxiinfectie alimentara. urmareste combaterea vectorilor. mâinile murdare. mucopiosanguinolente. 455 Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. apare in a. 0 medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. dupa tratament. [rcefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor ¦ 'ectioase precum: n rujeola. febra. animal. "j'cloul clinic in encefalita cuprinde : a. . diverse paralizii . b. parenterala. sallmonela. a. 448. oligurie. 4 c.alimente se face prin pastrarea la temperatura de : '454. cu asp ect omogen. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. contaminarea hainelor. b febra tifoida. in foarte mare cantitate. declararea nominala. c imunoterapia cu imonoglo buline specifice . c. . b. spitalizarea. scarlatina. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvolta^. toxiinfectia alimentara. hepatita virala. c. prin recoltarea 445. tulburari de senzori u. Febra tifoida este: a. o. c parotidita epidemica. om si animal. -". colici abdominale.

tetanos. obiectele contaminate. de obicei lent. c. vârstnici. fractura extremitatii inferioare a radiusului. . cu "trismus" precedat uneori de tresar :mn patognomonic pentru : musculare la nivelul plagii este se a. luxatie postero-superioara. anatoxina tetanica. c. b fr actura prin infundare. anatoxia difterica. Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este: a fractura spiroida. leziuni ale b. c. praful. b. declarare nominala obligatorie. b. verorab. sporilor prin: a.patrundere ) tegumentelor. b.In ce varietate de luxatie de sold membrul inferior este in adductie si rota tie interna. c. imobilizare la pat. mijlocesc . 5 coproculturi. 463.: c. r fractura diafizei femurale tratamentul consta in: a imobilizare in aparat gips at femuropodal. c. luxatie postero-inferioara. b fecal-orala. fractura cominutiva. a. Tetanosul impune : a. rujeola. izolarea obligatorie in spital . (de . 3 coproculturi. scarlatina.a. fractura Pouteau . parenterala. . aerogen. aerogena. 71 70 453. dizenterie. Debutul. Morbiditatea prin tetanos generalizarea vaccinarii cu: a. tetanos. b. fractura in 1/3 medie a radiusului. c. !{ b. luxatia soldului. ¦6' pr^ c. b. 462. 169 470 47 ¦ i. "Rasul sardonic" apare in : a. copii sub 5 ani. 459 Solul. c. 451. luxatie antero-superioara. digestive. barbati. mai mare la : l a. . b. c. c.Colles. 464. scazut foarte mult 460. cu coapsa in flexie de 90° pe bazin. Hemartroza se intalneste in : a.Cea mai frecventa fractura a antebratului este: a. 1 coprocultura. i 457 Receptivitatea la dizenterie este generala. osteosinteza centromedulara. scarlatina. regim alimentar strict . b.

police asezat in forma de L. c. c. 473.imbracarea se incepe cu memb rul sanatos. b spiroide. c. dezbracarea se incepe cu membrul sanatos. t imbracarea se incepe cu memb rul bolnav. bandaj Dessault: b. nu are importanta ordinea . hipertermie.Semnele vindecarii fracturii sunt: a. Arsura de gradul IV evolueaza cu: a. O entorsa incorect tratata poate determina: a. disparitia edemului. flictena alba". cicatrici vicioase. copii. c. semnul caracteristic este a. b.Imobilizarea gipsata a unei fracturi trebuie sa cuprinda: a. 475. bandaj compresiv. r are o culoare ce variaza de la alb la negru. tulbure. Secul din arsuri este: a. 477. .b. c. c. La un pacient cu luxatie de police. c. + atela Cramer. c. articulatia situata deasupra focarului de fractura. usturime. artroza. oblice. adolescenti. dezbracarea se incepe cu membrul bolnav. b. varsta bolnavului. b. articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului c fractura. c natura agentului etiologic.Arsura de gradul II are ca semn caracteristic: * a. flictena. c. se insoteste de usturime. recidivare. atela gipsata.Prin entorsa se produce: a. fractura olecranului.lmbracarea si dezbracarea unui pacient cu fractura de membr se face astfel: 4 a. gravitatea unei arsuri se apreciaza dupa : a intinderea in suprafata a arsurii. ¦i Medicina generala ¦. aparat gipsat brahio-antebrahio palmar. intindere a ligamentelor si a capsulei articulare.. k. luxatia de genunchi. traumatic. c. b. cu continut sanguinolent.ara din arsura de gradul IV : i -uprinde epidermul si dermul. b. b anafilactic. \<b. 472. articulatia situata dedesubtul focarului de fractura. . 476. 474.Imobilizarea pentru luxatia scapulo-humerala este: a. Hemcconcentratia din arsuri: . Fracturile in 1/3 medie a gambei sunt mai ales: a. police asezat in forma de U. police asezat in forma de Z. epitelizare spontana la o suprafata de peste 5 cm2. cu continut serocitrin. luxatie. reluarea miscarilor. persoanele in varsta. cu inf undare. c gradul de profunzime a arsurii. c.. b. t>b. hipovolemic. b. c. Fractura de col femural este mai frecventa la: a. intrerupere a continuitatii unui os. c. } 478. invaliditati grave.Se considera cea mai buna atela pentru imobilizare : atela din material plastic. deplasare permanenta a extremitatilor articulare. tf5 ( c.

b este influentata d e calitatea si promptitudinea tratamentului aplicat. b. marimea suprafetei arse. nu se acopera cu pulberi.Stingerea arsului cuprins de flacari se face: prin rostogolire prin nisip.Prognosticul vital al bolnavului ars se calculeaza in functie de a. b. toracele posterior reprezinta: a. b. i 492. 18%. }7. cu exceptia: a. indepartarea flictenelor. edem pulmonar acut. b. insuficienta renala acuta.Faza de soc postcombustional: a. complicatii hepatice. dupa explozii in spatii inchise. hemoragie digest iva. b. c. prin stropire cu apa. b. spalaturi abundente cu apa sterila.Complicatiile arsurii prin erori de tratament sunt. b. b. 486. c. este prezenta in prima perioada.Tratamentul arsurilor incepe cu: a. profunzimea arsurii. c.Care dintre urmatoarele zone nu se panseaza in caz de arsura. c. arsuri profunde ale fetei si gatului. c. escara alba.Cantitatea de lichide ce trebuie administrata in caz de arsuri se î^culeaza: a. administrarea de ATPA si sedative. 9%.In acordarea primului ajutor in arsura: a. 489. este in functie de locul unde se produce arsura. arsuri circulare ale trunchiului. c. fata. se caracterizeaza prin hipoxie. regiunile perineale. recoltarea probelor de laborator.o Tratamentul arsurilor chimice prin acizi se face cu: a.Arsura produsa de acizi se caracterizeaza prin: a. se accentueaza daca bolnavul prezinta hemoragii digestive. b. escara galben-bruna. . b. 487. u Traheostomia trebuie practicata la bolnavul cu : a. badijonare cu alcool 70%. c. 493. este influentata de suprafata arsa. poate aparea edemul pulmonar acut. flictena cu continut sanguinolent. In calcularea suprafetei arse. aplicarea unui pansament umed. nu depinde de varsta si echilibrul psihic al bolnavului. Medicina generala b. a. 488. 491. b. mai mult sau mai putin dureroasa. se unge cu substante grase. moale. c. arsuri. se considera primele trei zile de la arsura. c. zonele de flexie. oligoanurie. ¦ 5. inaltimea si greutatea arsului. calmarea durerii prin aplicare de albastru de metilen. c. badijonare cu alcool sanitar si violet de gentiana. neutralizarea acizilor cu amoniac 1% sau bicarbonat de sodiu.a. c. un ml solutie pentru fiecare procent suprafata arsa X greutatea corporal .Prelucrarea chirurgicala a unei arsuri consta in: a. c. varsaturi. Evolutia unei arsuri: a. : 36%. hidratata. prin acoperirea cu o patura. ser fiziologic. Cî 490. se badijoneaza cu alcool dublu rafinat.

b. se pierde 1/3 . intratisulara. c. Atat hematemeza. c. c tisneste sincron cu sistola si cu o forta concordanta cu TA. 504. b. hematurie. se pierde numai 1/3 din cantitatea de sânge din organism. b sânge incoagulabil. daca singele este evacuat foarte repede. c he . sângele are urmatoarele caracteristici: culoare rosu inchis. b hemoragii abundente cand sângele nu are timp sa stea in stomac. hemoragia care se dezvolta numai sub piele. 500. b. In hemoragiile arteriale. c. felul vasului lezat si cantitatea de singe pierduta. arteria la. felul hemostazei. functie de locul unde se dezvolta. intratis ulara. cat si melena. interna exteriorizata. Se considera o hemoragie mica atunci cand: a. culoare rosu deschis.In cazul hemoragiei venoase. . 505. de raportul dintre cantitatea de sânge pierduta. 6 I. c.Hemoragiile pot fi clasificate in functie de: a. nu tine seama de examenul de laborator.Consideram o hemoragie mare atunci cind: a.3. t c. hemoragia arteriala.Hemoragia din caile urinare se evidentiaza prin: a. c. c. ca zatul de cafea c aoaritio * c. c toate sunt de aceeasi gravitat e. polakiurie. pot fi cu sânge rosu in . tasneste sincron cu sistola cardiaca.In cazul hemoragiilor de mai jos. b.a astfel: a hemoragie capilara. se pierde mai mult de 1/2din cantitatea de sânge din organism. 2 Irtr-o hemoptizie caracteristic este : a. 502. 501. greutatea corporala a ind ividului si viteza cu care se produce pierderea de sânge. culoare rosu inchis. 5 10. sangerare difuza greu de stapanit. exteriorizata: L hemoragie externa. sângele are urmatoarele caracteristici: a. b.a. sânge aerat cu elemente caracteristice sputei. b. hemoragia venoasa. intratisulara: c hemoragie externa. scaderea brusca a tensiunii arteriale. Corpul unui barbat cu greutatea de 80 kg contine urmatoarea cantitate d e sânge: a. numai de cantitatea de sânge pierduta. 5 I. se pierde o cantitate neinsemnata de sânge. numai de viteza cu care se produce pierderea de sânge 506. b. c.1/2 din cantitatea de sânge din organism. hemoragia este numai capilara. nu este influentata de evolutia clinica.Gravitatea unei hemoragii este data: a. interna.Cantitatea de sânge pierdut intr-un timp scurt este mai mare in a. hemoragia venoasa si capilara. c. urmatoarele situatii: a hemoragii abundente cand sângele stagneaza in stomac. hemoragia poate fi -V. se pierde 1/3 din cantitatea de sânge din organism. b. cea mai grava este Medicina generala c pierderea de 400 ml sânge la un copil de 10 kg. b. smoragia intratisulara este: a. 71. 503. locul unde se dezvolta si se evidentieaza hemoragia.

5 c. c pulsul este slab batut. 5 518. acumularii de C02.-crater. b. functioneaza normal. 515. vasoconstrictie. este: a etapa hematologica. apare insuficienta renala acuta. ameteli in. c. b. b. b. vasoconstrictia arteriala. etapa volemica. revarsarea sângelui in cavitatea pleurala. 5 c. apar tulburari de irigatie a cordului. pericardica). . lipotimie in clinostatism. . cand T. Mentinerea sau chiar o usoara crestere a T. vasoconstrictiei. ritmul cardiac si pulsul au urmatoarele carac teristici: j a.A. Hemostaza spontana este: a. hemoragia care se dezvolta sub piele sau in interior ul unor organe (ficat.In cazul unei hemoragii mari. muschi). pierderea de 11 sanae b nn" 513. in faza d: inceput a hemoragiei se datoreaza: a. b. urina este hiperconcentrata 3. hematom la nivelul mezenterului. manevra prin care se poate opri pentru un timp limitat o hemoragie. I an Medicina generala b ritmul cardiac este foarte rapid : 120 .A. filifaorm. E:apa de refacere a organismului la situatia anterioara oragiei care are loc in primele 5-6 zile. splina. dureaza 1-2 luni. senzatie de caldura in regiunea retrosternala 514. pulsul este aritmie. rinichiul r eactioneaza astfel: a. ca7ijl unei hemoragii intraperitoneale pot apare: a contractura si aparare muscu lara.Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta: a. c. etapa de refacere a fierului. scaderea masei circulante. c. c. scaderea C02 din sânge si tesuturi . senzatie de caldura in regiunea epigastrica. b matitate abdominala deplasabila.In cursul unei hemoragii mari. b. mobilizarii singelui din depozite (ficat. muschi). Cauza tahipneei in cazul unei hemoragii este: a. 3!' 519. c.Intr-o hematemeza intalnim: a. f ~ c i : a. care duc la ischemie p si infarct cardiac.130 batai / minut. paloare. b. oxigenare insuficienta a creierului.moragia care se dezvolta in interiorul unor cavitati (pleurala. c. oate fi considerata hemoragie interna urmatoarea situatie: a. dureaza 3-4 luni . " 517.ortostatism. c meteorim accentuat. E:3oa hematologica de refacere a organismului la situatia rioara hemoragiei poat e avea urmatoarea durata: a refacerea este imediata. sânge amestecat de multe ori cu resturi alimentare si care coaguleaza greu . b. cresterea C02 in sânge si excitarea centrului respirate'' din bulb. b. c. revarsarea sângelui in cavitatea pericardica. dupa oprirea hemoragiei.Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragie este dat de : a. scade sub 60-80 mm ' Hg. c.

oprirea singerarii prin închiderea vasului care singereaj' oprirea singerarii pentru un timp limitat. cauterizare.. mentinerea garoului pe o durata cit mai mica. vasele mici si mai ales pentru vene. ridicarea cit mai incet a garoului. c. c. La hemostaza spontana contribuie urmatorii factori: a. toaleta locala minutioasa. tratamentul plagilor nepenetrante este urmatorul: a. c. identificarea agentului causal. . cauterizarea si forcipresura. comprimarea pe plan osos. brusc. Medicina generala . c.-03taza definitiva se poate realiza prin : î cauterizare.. 5 531 . '" . oprirea provizorie a hemoragiei. compresiunea pe vas. c este prima etapa in t . comprimarea pe plan osos. ' c. compresiune pe vas. pina la l hemostaza defi nitiva. c. dilatarea paralitica a vaselor.Pentru a preveni socul prin garou vor fi luate urmatoarele precautii: a. 529. 20 minute. Primul ajutor in cazul unui accidentat incepe cu: a. Badijonarea cu iod: a. : radiatii ultraviolete. tromboza vaselor. ridicarea rapida a garoului.b. c. in 4-5 minute.terizarea in scopul nemostazei definitive se face cu : a termocauterul. 1-2 ore. stabilirea felului si gradu lui leziunilor: b calmarea durerii. b. c. se incepe circular din jurul plagii. in 2-3 minute. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a. formarea trombusului alb. b. 3 527. artere si capilare. Pentru a realiza hemostaza provizorie. se realizeaza pe o distanta de 20-30cm de plaga. putind duce chiar la moarte. c. aplicarea garoului. b. c formarea coagulului rosu. 5 b.In segmentul de sub garou se pot produce urmatoarele fenomene: 5: a. ridicarea l ui se va face : a. c.. navalirea singelui central in zona de dedesubtul garoului* la scoaterea acestuia.In cazul in care garoul a stat aplicat mai mult de 30 de minute. vasodilatatia. oprirea fara vreo interventie a unei hemoragii. c oprirea hemoragiei prin aplicarea unei compresiuni pe vas. îf î 532. b. o ligatura si sutura vaselor. scoaterea accidentatului din mediul nociv. capilare. minute.Hemostaza definitiva se realizeaza prin : a. = : realiza hemostaza definitiva urmatoarele procedee: a administrarea de hemost atice. Hemostaza spontana este posibila numai pentru: a. b. 3 528. c substante chimice (nitrat de argint sau perclorura de fier 4%). fcrcipresura si legarea vaselor. inchiderea vasului care singereaza. b. Hemostaza provizorie este: a.oprirea singerarii pentru 24 de ore. b. 530. cu scaderea brusca a TA. b. b. garoul poate fi mentinu maxim: a. pansament compresiv.

vor fi pregatite in cantitate mare. b daca nu s-a administrat ATPA. Pansamentul absorbant este indicat in: a. 541. se imbiba cu alcool sanitar. b. partial. c. b. se realizeaza cu materiale sterile. plagi cu edem. sa nu aiba sfaceluri. 546. la plaga recenta. Un bun pansament: a. sa fie cat mai strâns ca sa nu alunece. la o plaga cu semne de inflamare. b. determinarea grupei sanguine a primitorului. c. R4 Medicina generala pentru a desface compresele aderente de plaga: a. b. c. c. c. la o plaga ce pare curata si a fost pansata st? dupa producere. la locul accidentului: a. se toaleteaza plaga cu solutii dezinfectante. protector. 540. nu se scot fragmente osoase. tinctura de iod. Coexistenta unui aglutinogen cu aglutinina corespunzatoare (A sau B si b) la ace easi persoana : a.Sutura per primam se realizeaza: a. va fi cat mai strâns pentru a asigura hemostaza. reprezinta conditia pe care trebuie sa o indeplineasca o compatibilitate de grup. fara secretii. 544. plagile infectate. nu mai este necesara determinarea grupei primitorului. determina aglutinarea hematiilor de care sunt fixate aglutinogenele. Pansamentul ce izoleaza complet o plaga de exterior este: a. O plaga se considera infectata: a daca sunt mai putin de 6 ore de la accident. b. prin muscatura t animale. rivanol. secretante. c se pastreaza in sticle de culcare inchisa. daca donatorul are grupa sanguina 0(1) Rh negativ. 545. compresiv. plagi operatorii. numai la plagile infectat.In cazul unei plagi. c. c. sangeranda. toate plagile murdare cu pamant. fracturi deschise. c. se imbiba cu ser fiziologic sau apa oxigenata. cloramina. se face o baie calduta in vas steril cu solutie diluata de KMn04. Conduita fundamentala a oricarei transfuzii este : a. La un bandaj nodul prin care se termina fasa: a. absoarbe secretiile plagii. b. c.oaleta plagii. . La sfârsitul pansamentului: plaga trebuie sa fie curata.ATPA se admministreaza la: a. b. 542. b. b. se vor schimba zilnic. determinarea grupei sanguine a donatorului. b. b. 543. c daca este mai veche de 6 ore. nu se face in zona pe care sta bolnavul. se exploreaza plaga. ocluziv. se va plasa la distanta de plaga. Pentru pansament cu scop antiflogistic se foloseste: a. c. b. Solutiile folosite in pansamentul plagilor: a.

Piasma bolnavului si donatorului se obtine recoltând sânge : 11 a. b./min. A si B. A si B cu plasma primitorului.Factorul Rh este: l a. Daca ia o proba de determinare a grupei sanguine. ransfuzia de sânge are urmatoarele indicatii. b. v 557. aglutinina prezenta in plasma sanguina. fer 553. c. o arata ca persoana este Rh-pozitiva: c nu are importanta . pentru a evita reactia de aglutinare a aglutininelor a si b cu hematiile primitorului. i'/ladicin 3 gzn-jrsij :>jv-3nta aglutinarii intra picatura cie sar anti-Rh si picatura cin . nu este compatibila cu viata. prin punctie venoasa. Determinarea grupelor sanguine in sistem OA3 prin proba directa. c. sangeie face parte din grupa B(lll). sangeie face parte din grupul AB(IV): 7 b. Compatibilitatea de grup intre sângele din purga si sângele arului implica determina rea (atat in sângele p-initorului. c H8V. in eprubete fara anticoagulant. !¦ 555. cat s ¦gele din punga) : 2. HCV. amestecarea eritrocitelor primitorului cu serurile standanr 0. ia.::mul de administrare a sângelui este de. un aglutinogen care se poate gasi in eritrocite . important de cunoscut.Rh apar la: femeile gravide Rh-pozitive.Aglutininele de imunizare anti. conti nând aglutincgenul Rh. b. 30-60 pic. 10-15 pic. si eritrocitele st andard din grupele A (II) si B (III): a.c:tare ptr. eventual 80 pic. In conditiile in care nu este posibila transfuzarea de sânge ^p izo-Rh. a grupei sanguine pri n metodele Beth-VIrcent si Simonir: t. 554.ngele care urmeaza sa fie transfuzat intr-i:r. prin punctie venoasa. o bservând unde se produce aglutinarea: c. a valorii hemoglobinei.restabilirea masei sanguine si asigurar ./min.. deoarece eritrocitele celor cu grupa 0(1) e sunt lips ite de aglutinogene: c. intrucat incompatibilitatea de * factor Rh poate produce accidente posttransfuzicnale . cand patul vascular trebuie umplut repede. pe lama se"c>: observa ag lutinare intre picatura de plasma din sangeie de cercetat jV. Gangele destinat ptr. al caror fat este Rh-negativ: * femeile gravide Rh-negative. nu este posibila . bacii Koch. transfuzia de sânge este verificat înainte . jet continuu. . r. prin înteparea pulpei degetului. a stimularea hematopoiezei.it: a la flacara . a probei ce compatibilitate directe Jeanc reau si a probei biologice Oeiecker. f b. c restab ilirea nivelului normal al glicemiei. ricm rapid. persoanele Rh-negative dupa transfuzii repetate cu sânge Rh-pozitiv./min. b. deasupra caloriferului.c. in termostat. transfuzia de sânge 0(1): i se face numai in cantiîafci limitate : 500-S00ml sânge. amestecarea serurilor standard 0. c. c. cie cerce tat: ¦ri arata ca persoana este Rh-negativa. in eprubete cu citrat de sediu. c. infect iile : "3 HIV. c. in cantitati mari. b. sangeie face parte din grupul 0(1). cons ta in: a. amestecarea serului sau a plasmei primitorului cu eritrocitele cunoscute din grupele A(li) si B(lil). va fi . 555. al caror fat este Rh-pozitiv. c. a.

reactiile antitoxice si antiinfectioase . poate provoca hemoliza intravasculara cu blocaj renal £ 570. diapazon. Transfuzia de sânge este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. 566. febra. Medicina generala întreruperea imediata a transfuziei. c.RL. i 569. diabet zaharat. badijonari locale cu tinctura de iod. c. se manifesta astfel: a. sunt: j oglinda frontala. temperatura se ridica la: a. soc posttransfuzional. cianoza brusca. diminuarea ritmului de administrare a sângelui si injectarea intravenoasa de Co rtizon sau Romergan. hemoliza intravasculara cu blocaj renal. c înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. /'-irmgoscopia si laringoscopia indirecta se executa: . 0 rahianestezie. s pecule nazale. acumularea in cantitate mare de substante toxice exogene sau autogene. dureri lombare. : unei otite supurate netratate. : administrarea de antibiotice.5 a.irentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. frisonul este: a. dureri toracice si tuse chinuitoare insotita de hemoptizie % si febra. b. acidoza metabolica sau chiar stop* cardiac. dure re. insuficienta cardiaca. pirozis.In cazul incompatibilitatii de grup 0. anemii. la temperatura joasa: . 5" b. g-. acufene. A. i b. stilete. 37-38 grade Celsius. edem pulmonar acut. 567. b. . ondro-pericondrita se datoreaza: a unui traumatism violent al pavilionului urech ii. cefalee. frison. anestezie locala (pulverizare de cocaina 2%). trocar. c. precedat de senzatie de frig si apare chiar in timpul tr transfuziei de sânge. n aplicatii de caldura local. pstiir. Transfuzia de sânge stimuleaza: a. foarte puternic si apare de obicei la 1-2 ore de la terminarea transfuzi ei de sânge. daca administrarea se va face picatura cu p icatura (perfuzie). pense cudate. o. seringa Guyon. 568. asiste nta medicala trebuie sa ia urmatoarele masuri: a. -ejatirea prealabila în vederea l aringoscopiei directe consta 1 administrarea unui calmant-somnifer cu 30 cie minute înainte. stare generala alterata. b. c. b fatigabilitate. reactiile metabolice ale organismului. o administrarea cu 10 minute înainte de hemostatice.b. 577. semn precoce al socului hemolitic . canula de aspiratie cu apasator perforat. 565. accident superacut al transfuzarii unui sân ge alterat. c. unei plagi neglijate. Transfuzarea sângelui neincalzit.tarea neintarziata a medicului. stari de soc. ^n.In otita medie supurata acuta. intensificarea schimburilor celul are.tub Kehr.1 sub anestezie generala. : nu se face pregatire preala bila. ratamentul în furunculoza conductului auditiv extern consta în: a radiatii cu raze u ltrascurte. .ea numarului de eritrocite necesare pentru transportul oxigenului in caz de hemo ragii.In cazul aparitiei unui accident transfuzional sau posttransfuzional. B. specule auriculare. nu este urmata de accidente. Embolia pulmonara cu cheaguri. r aoasatoare de limba. ::ro-pericondrita se caracterizeaza prin: a insomnie.

c. disfonie. b. durerea. disfagie. c ulceratie corneana cu aspect dendritic. .Manitol 20%.Tratamentul osteoflegmonului consta în : a. infectie a labirintului urechii interne.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. vertije. septicemie. tumefactie la nivelul sinusurilor. 592. 582. disfonie. Haemophilus influentzae. b frisoane. c. instilarea de miotice. trismus. Stafilococul. febra. Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. frison.Labirintita este: a. 534. sindrom Meniere. osteomielita temporala/occipitala. Proteus. pneumococul. tulburari ale mirosului. surd itate. simpaticomimetrice. inflamatia glandei Meibomius. b. c. b. bolnav afebril. 5. senzatie de corp strain. disfagie.b. b sialoree. c. frisoane. disfagie. antiinflamatorii. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. vitaminoterapie. Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supura: acuta este: a. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramia c. b. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. tromboflebite ale sinusurilor cavernos.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. abcese extradurale . meningite. administrarea de miotice. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. 580. labirintita. anxietate. b. tratament medicamentos. streptococul. hipoacuzie. febra. 578. senzatii de puls. de corp strain in ochi.PEV. tulburari de echilibru. b osteoperiostite. lacrimare intensa. subfebrilitate. administrarea locala si generala de antibiotice. 5 c. neregular. dispnee. antibioterapie. paralizii ale nervului facial. hipoacuzie de transmisie. arteriale în ureche. '5 c. hipotensiune. 581 . Simptomatologia Sindromului Meniere consta In: j vertij accentuat. :' b. ¦ mfectie a celulelor mastoidiene. b. c senzatie de arsura si usturime. acufene. Medicina generala complicatie a otitei medii supurate netratate. paralizia nervului facial. torticolis. b. febra. 591 . fotofobie. pirozis. 39-40 grade Celsius. 579. anxietate. ' Conjunctivita acuta se manifesta prin: a hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. odinofagie. timpanotomie. febra de tip inflamator-supurativ. respiratie dificila. stare generala alterata. debut brusc. ¦ Germenii microbieni'care determina sinuzitele sunt: a. sialoree. b stafilococul. b. leucocitoza ridicata. c. usturime locala. c. ¦ 5-ruzita incorect tratata poate da complicatii ca: i epistaxis. c. nistagmus. angina Ludwig. antromastoidectomie. Escherichia colii. frison.Tratamentul antiglaucomatos consta in: a. puls filiform. administrarea de antiemetice orale in caz de varsaturi. 583. c Escherichia Colii.Simptomele otitei medii supurate sunt: durere.

cilindrice-convergente. c. agentilor patogeni prezenti in sânge. vite zei de se dimentare a hematiilor. biconcave . cu evolutie normala. imposibilitatea corectarii preoperatorii a deficientelor. apa. marul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a poliglobulie esent iala. stabilirea datei si felul interventiei chirurgicale. conditiile de viata si munca.0 infectie oculara se poate recunoaste prin: a. aport mare de lichide: bere. 597. .H. lizele de laborator si examinarile paraclinice au ca scop: aprecierea starii fun ctionale si modul de raspuns la anestezie si interventia chirurgicalae. 594. lizele hematologice cuprind determinarea : numarului de hematii . 604. durerea. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloanele cu bol navi ocerati. leucemii. neutrofilelor. eritemul conjunctival sau periocular. b. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. b.^compensata. Hemoglobina poate avea valori scazute in urmatoarele afectiuni: hipertensiune arteriala. interventiile de urgenta si asociatia de boli. 595. traumatisme toracice.593. neoplazii. 607.In ingrijirea preoperatorie a bolnavului se tine cont de urmatoarele reguli: a. are valorile cele mai mari in: apendicita acuta. interventie chirurgicala mica sau mijlocie la un pacient fara tare organice. c. oceratie majora la un pacient care prezinta o boala de sistem nepericuloasa sau compensata. putem incadra in Riscul II urmatoarele afectiuni: Medicina generala -reiatie majora la un pacient cu boala cie sistem . pneumonie. 603. 605. 606. c. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: soc hemoragie si traumatic. In infectiile cronice intalnim o crestere a : limfocitelor.Dupa schema lui Adriani. cu deviere spre stinga poat e fi intalnita in: hemoragii. arsuri.Factorii care contribuie la cresterea riscului operator sunt: a. cu preocupari asemanat oare. reclasarea unui bolnav in salon se va tine cont ca : bolnavii tineri sa fie asez ati linga cei in virsta. acomodarea cu p ersonalul spitalului si respectarea disciplinei spitalicesti. stabilir ea diagnosticului.S. bolnavi sa fie de aceeasi categorie. hemoragii. b. scaderea acuitatii vizuale. . acomodarea cu conditiile de spitalizare si inlaturarea fricii de spital. agranulocitoza. infectii cronice. Cresterea anarhica a numarului leucociteior. b soc septic si alergic. insuficienta cardiaca . biconvexe . c. eozinofilelor. intoxicatii. anemii. crearea conditiilor care sa impiedice producerea de traume psihice. castigarea încrederii bolnavului in personalul care îl ingrijeste si-I va op era. gatirea pshihica a bolnavului chirurgical internat are ca convingerea ca intefventia chirurgicala este benefica si dupa efectuarea ei isi va putea relua activitatea anterioara in conditii mult mai bune. c scleroze pulmonare. explorarea clinica si paraclinica pentru stabilirea diagnosticului. b. 596. V. Miopia se corecteaza cu lentile: a.

Radiografia abdominala pe gol ne poate furniza date "s . b cancer de colon. b. arteriografia). glicemia este de 125-140 mg%. C -. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. c rigiditatea unui segment al peretelui gastric. Ecografia abdominala are ca scop: a. hipertiroidism. c.7 g%. b. chist hidatic hepatic. c. c. Medicina generala ¦ .::. b. c. . boala Crohn. bolnavul are TBC renal. intoleranta la iod. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. "f 'Electrocardiograma Holter reprezinta: a. nu folosesc substante de contrast. . 70-80 voi. polipoza colica. Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. insuficienta renala acuta . EKG de efort in cardiopatie ischemica. 620. b. 609. £xamenul citologic al sputei are ca scop: a. glicemia depaseste 1. imagine lacunara. ocluzie intestinala. inlocuinc metode mai putin agreabile (colangiografia. Avantajul principal al explorarilor endoscopice ale tubului digestive es te: a. 608. :r ' Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala . stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdomi nale.. r 'I Valorile normale ale rezervei alcaline in sângele arterial sunt: a. permite prelevarea de biopsii. La pacientul cu diabet. EKG efectuata cu electrocardiograf cu 6 canale. c. c.iuni: a. diabet insipid. 617. b. astm. apare glicozuria in urmatoarele situatii: a. 50-60 voi. dinamica colica.50 voi. densitatea urinei este sub 1015. c. fibroza pulmonara. depistarea sediului si cauzei unei septicemii. $ . b.diabet zaharat.irigografia poate evidentia: a. £ ' in cazul unui cancer de stomac putem intalni urmatoarele s9 radiologice: I a hipertrofia mucoasei gastrice.5 mg%. vnm in: a. b. Co2/100 ml sânge arterial. ulcer gastro-duodenal in criza. c. C02/100 ml sânge arterial: b. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2. diabet insipid. 618.. 619. soc cu hipovolemie si hipotensiune. inregistrarea pe banda EKG in timpul unei ziie de activitate a bolnavulu i. c. c diverticuli colici.0liguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a.:mentare in veder ea precizarii diagnosticului in urmatoarele r. palpabile. identificarea germenilor din sputa. ajutind la stabilirea diagnosticului hist opatologic. nu folosesc raze X. c. b. b. b. Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. 45. depistarea celulelor neoplazice. disfunctie ventilatorie obstructive. perforatie de organe cavitare. b. glicemia este de 80-120 mg%. C02/100 ml sânge arterial.

anemia cronica apare cand pierderea de sânge este in timp. b. Dintre afectiunile de mai jos. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. 621. b. aducerea la norma! a starii de denutritie postoperator. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sânge intr-un timp scu rt. tnterventie chirurgucala intr-o stenoza pilorica ulceroasa se va face in functie de urmatoarele elemente: a. b. necesitând ratament preoper ator pentru combaterea acesteia: a. chist tiroidian. c. Pregatirea preoperatorie a bolnavului cu HDS cu anemie severa cu tendint a la soc consta in: a. b.) se stabileste in functie de: a.. chiar compensat. tumorilor renale. intraoperator si postoperator se face tratament cu antibiotice. stenoza pilorica. c.C. normalizarea diurezei. care are focare de -tie (dental. c. c. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a.c. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. b. 632. cel putin 2 luni de la reducerea ei. urea depaseste 70 mg%. hematocritului. Riscul operator la un cardiac. rocedeaza la: a. infarct miocard. inten/entie precoce. boala de inima este compensata. 631. care necesita interventie pe alt organ (s tomac. 630. c preoperator. infarct miocardic. transfuzie de sânge total. 'i c. bolnavii cancerosi in stadiul I. transfuzie cu singe. se asaneaza focarele de infectie si dupa asanare se poate practica apenc licectomie. transfuzie intra si postoperator. 1 an de la producerea lui. fistule digestive. c. adenom toxic tiroidian. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afe ctiunii cauzale. sin usal) se va proceda astfel: se face tratament cu antibiotice si se opereaza de apendicita.K. afectiunea pentru care se opereaza. b.Ca. insuficienta cardiaca. prezenta de tumori si calculi vezicali. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau . In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o . regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. ionogramei. c. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. adrenostazin. 629. masa eritrocitara. b. b. b. cel putin 3 luni de la accident. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. c. 3 622. rinichi etc. stricturilor ureterale. Medicina generala In cazul unui bolnav cu apendicita cronica. b. In cadrul pregatirii preoperatorie a bolnavilor anemici in etapa Polemica se va efectua : a perfuzie cu ser fiziologic si glucozat 5-10%. intestin. c. 628. Interventia operatorie in cazul unui cardiac este contraindicata in urma toarele situatii: a. transfuzie de sânge total conservat. existenta hidronefrozei. boala de inima este decompensata. imbunatatirea starii generale si cresterea in greutate. administrare de anticoagulante: vit. normalizarea TA si EKG. cancer tiroidian. ambele se produc prin pierdere de sânge. pot duce la denutritie. c. informa tii referitor la: a.

Risc mare in producerea hematoamelor prezinta bolnavii tratati cu : a.interventie pe alt organ. regim hidric. c. perna electrica si punga cu gheata alternativ. b. b. b. primele 3 zile. c. b. enumeram: a. tonicardiace. incertitudine cu privire la reusita operatiei. 637. primele 2 ore. b. Dintre metodele fizice folosite pentru tratarea durerilor. 636. primele 24 ore. c. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. c. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a. b. 646. punga cu gheata. Pentru calmarea durerii se recurge la: mobilizare imediata . linistirea bolnavului.T. Restrictia alimentara este impusa in cazul : a. c. infectiei acute. realizarea tehnicilor de respiratie si tuse. uscarea completa a secretiilor. romergan. Regimul alimentar al bolnavului in preziua operatiei consta in: a. b. b. forma de administrare a anesteziei. In seara percedenta interventiei chirurgicale se va administra: a. 644. asezarea acestuia pe partile dureroase. 634. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. b. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele defici ente: a. c. c. utilizarea agentilor mecanici si fizici. aspirina. 641. schimbarea pozitiei. se va urmari: a. c. acupunctura. asezarea lui in pozitii de menajare a pârtilor dureroase. iar seara regim hidric. hipotensiunea arteriala. 640. Dintre cauzele care pot exacerba durerile pacientului prin stres si anxieta te fac parte: a. pierderea obisnuintelor zilnice. paracetamol. nu se dau alimente grele cu 24 de ore inaintea operatiei. tremuraturilor necontrolate. c. deraparea unui fir. Pentru calmarea durerii in postoperator se va recurge la: a. 645. 638. tulburari de coagulare. intensitate. 633. c. b. Dintre agentii fizici folositi in combaterea durerii mentionam: perna electrica. 643. c. b. anesteziei locale. durata. c.bazic. fenobarbital. indicatiei operatoii. tratament medicamentos calmant. b. edemele si H. heparina. hipoproteinemia. frisonului. dimineata si prinz regim obisnuit.Sangerarea imediata in postoperator poate fi data de : a. Cel mai grav simptom al hipotermiei este aparitia: a. 642. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. anesteziei generale. b. linistirea bolnavului.A secundara. hipotensiune postoperatorie. 639. tipul de operatie. 635. oprirea sau rarirea tusei. .

Dupa operatiile pe stomac si intestin prevenirea stazei gastrice se f ace prin: a. b. Tratarea sughitului se face prin: a. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. 653. Tratamentul general in evisceratii consta in : a. monitorizare E. Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator const a in: a. pansament. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%C02 si 95%02 cite 5 min ute pe ora. 651 . suprimarea durerii. aerosoli. 655. hipertermie. 649. diabetici. mobilizare precoce. c. spalaturi gastrice. b. Postoperator. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta: c. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburgb. punga cu gheata pe abdomen. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei: c evacuarea pur oiului. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu cardiopatie isch emica. stimularea expectoratiei. Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier c onsta in : a. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. aspiratia secretiilor c.c.C. c. . aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent ele tipi operatiei . mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe pro riile picioare. gimnastica respiratorie. 654. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai îndelungat. b. 656. mobilizarea precoce a bolnavului. c. antibioterapie. b. b. obezi. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. Pentru prevenirea meteorismului postoperator se vor lua urmatoarele masu ri: a. aspiratie gastrica. b. clisma seara dinaintea operatiei si in dimineata operatiei. c. Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburari lor respiratorii sunt si: a. 657. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. desfiintarea fundurilor de sac. c. c. b. starea confuzionala are ca manifestari: a. 652. 647. b. c. 650. b. propranolol. Medicina generala 648. c. aspiratie gastrica. spalarea cu apa oxigenata. tuse comandata. administrare de purgative postoperator. administrare de mialgin si algocalmin.Tratamentul preventiv al bolii troboemboiice este: a. administrare de medicatie antisecretorie. reechilibrare hidroelectrolitica. b.G. ss introduce intraoperator o sonda de aspiratie continua. aplicarea de pipa orofaringiana. hipertensivi. Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. 658. administrare de sedative centrale. evitarea operatiilor de lunga durata. drenaj.

monitorizarea functiilor vitale. 561. alimentarea orala consta cin : a. interzicerea consumului de alcool.6-a zi. . Dupa operatia pe colon. c. Folosirea de analgetice opiacee prezinta reactii adverse ca: a. caracterul durerii. rezectie gastrica.Scoaterea firelor de sutura in cazul apendicectomiei cu incizie mica. b. c. clisma zilnic. greata. c. b. scurtarea tubului. iaurt. Dupa operatie tranzitul intestinal se reia in mod obisnuit: a. se administreaza doar medicatie injectabila. la 48-78 de ore. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul o peratiei. Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: se fixeaza cu leucoplast. 665. agitatie. din prima zi dupa operatie. medicamentele sunt introduse stomac: a. Medicina generala c. 672. 667. 670. asistenta trebuie sa cunoasca: a. mobilizare. 664. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiel chirurgicale. c. La pacientii inconstienti. localizarea plagii. se va aplica pe tub un ac de siguranta.AIimentatia va fi reluata mai rapid in: a. in functie de tipul de anestezie efectuat. b. aseptizarea plagii. urmatoarele operatii: rezectia gastrica. stadiul de inflamare. la 4-5 zile dupa interventiile efectuate cu rahianestezie. 2-3 ore. c. b. starea nutritionala a pacientului. 1-2 ore. b.La 6 ore dupa operatie. b.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a.5-a zi. 4-a .La efectuarea pansamentului unei plagi. 659. b. lichide in cantitati mici: b. Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. somnolenta. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de d ren se efectueaza in. b masarea zonelor reflexogene. operatie pentru hemoroizi. 662. amDutatia de mamela. 4-6 ore.20 grame in 2 prize zilnic. 3-a-4-a zi. 660. se fac e in a: a. c. operatii ce se executa in cavitatea toracica.b. 66S. b. hipertensiune. introducerea tubului de gaze. c. piureuri semilichide: c. operatie pentru varice. 669.In urma interventiei chirurgicale bolnavul urineaza spontan dupa : a. voma. 663. Obiectivele îngrijirii unei plagi sunt: a. c. 671. administrare de ulei de ricin 15 . suprimarea durerii. peristaltica va fi stimulata prin: a. b. c stimulare medicamentoasa. c. 5-a . 666.

interventie chirurgicala. Contuzia abdominala poate determina moartea in citeva zile prin: a. mobitate deplorabila abdominala. apa oxigenata. b. 684. 673. rupturi musculare si aponevrotice. Pentru puctionarea unei vene. infarctul intestinal si torsiunile de organe. Care semne conduc la diagnosticul de peritonita. b. intinse. b. hematoame periviscerale. echimoze. b. c. b. c. 678. dureri la tuseu. alcool iodat. b. 675. prin sonda impreuna cu alimentele. b. Medicina generala 674. pancreatita acuta necrotica. b. 686. Leziunile peretelui abdominal pot fi: a. hemoragie lenta. Conduita de urgenta in cazul unui pacient cu traumatism abdominal care prezinta contractura abdominala. 682. c. b.. numai in perfuzie. c. pulsul nu se mai simte. b. uneori excavat. afectiunile care evoluea za catre stare de soc grav sunt: a. Contuzia abdominala poate determina moartea in citeva minute prin : a. b. contractura abdominala. cloramina "B". hemoragie masiva. 677. c hematoame periviscerale. Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdomi . necrotice. infectate. c. pulsul radial ramane perceptibil. b. durerea extinsa in tot abdomenul. Tegumentele sanatoase din jurul unei plagi se dezinfecteaza cu: a. c. soc. rupturi partiale sau complete de organe. b. 679. garoul se strânge pana cand: a. abdomen imobil in timpul respiratiei. c. hemoragie in "doi timpi". Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. 681. hematoame periviscerale. urme de echimoze sau hematoame parietale. c.Inspectia unui pacient cu traumatism abdominal arata: a. c. Contuziile abdominale pot provoca peretelui abdominal urmatoarele l eziuni: echimoze. hematoame subcutanate. 676. Dezvoltarea unui sindrom hemoragie in cazul unui traumatism abdominal se caracterizeaza prin: a. reechilibrare hidroelectrolitica. disparitia mobitatii hepatice.b. administrare de antialgice. peretele abdominal contractat. in cazul unui trauma tism abdominal inchis: a. prabusirea T. hematoame subcutanat. apendicita cronica.este: a. peritonita. prezenta lichidului peritoneal la punctia abdominala. paloare accentuata. circulatia venoasa se opreste complet. hemoragie in "doi timpi". c. c. 685. c.A. Contuziile abdominale pot provoca organelor viscerale urmatoarele leziun i: a. hematoame subperitoniale. rupturi musculare si aponevtotice. 680 In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic. peritonita. c.rectai sau vaginal.

Care dintre afectiuni evolueaza catre o hemoragie interna: a. c. b. Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele: a. ale ficatului. cele care intereseaza numai peretele abdominal.sau subcapsulara. c. b. c. b. b. b. se externeaza pacientul. se administreaza antialgice si se reia alimentatia Medicina generala 587. barbiturice . c. ale splinei. Colectia lichidiana in fundul de sac Douglas poste fi pusa in evidenta prin : a.nal. timpul intai consta in. 688. nu intereseaza peretele abdominal.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. 694. tact vaginal: c. 696. Care dintre plagile abdominale prezinta o mai mare gravitate: cele perforante. 693. produce leziuni viscerale. sarcina extrauterina. prezenta unui corp strain metalic in cavitatea abdominala. antialgice majore (morfina. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala. 695 Radiografia abdomenului in cazul unui traumatism abdominal pune in evidenta: a. c. . a. de partea traumatismului. pentru a asigura compresiunea abdome nului. nici nu se inrau tateste: a. organe intraabdominale. Care dintre afectiuni evolueaza catre o stare de soc grav. c. ale pancreasului. b. nu arata nici o modificare. a. 697.La un pacient cu abdomen acut. semisezanda. sarcina extrauterina rupta. 691 . La hemoragia interna "in doi timpi". mialgin). torsiunile de organe. prezenta aerului in cavitatea peritoneala. 690. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie. daca radiografia abdominala (pe gol) arata: a. peritoneul dar nu lezeaza organe.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determi nate de un traumatism care: a. cu genunchii flectati. locul si marimea plagii abdominale. c. muschi. 689. e ste contraindicat sa se administreze: a. antialgice. c. Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat core ct in pozitia: a. 692. 698. cele penetrante. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal . ruperea capsulei si evacuarea sângelui in cavitatea abdominala. infarctul intestinal. b. b. aponevroze. o. intereseaza si deschide peretele abdominal. b. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se as eaza o patura rulata sau o perna). Plagile abdominale penetrante sunt plagi care intereseaza: pielea. sângele curge liber in abdomen. tinut sub observatie si tratament. nici nu se amelioreaza. hemoragia intra. aerul patruns in cavitatea peritoneala. b. la care diagnosticul nu s-a precizat inca. de decubit lateral drept sau stâng. . tact rectal. palpare.

colecistectomie. colecistocolangiografie. b.Aspectul anatomo. 706.In evolutia unei apendicite acute.In colecistita acuta durerea are urmatoarele caractere: a. pneumoperitoneu evidentiat radiologie. ruptura de varice esofagiene. a. imobilitate respiratorie in etajul abdominal super ior.Diagnosticul de certitudine al ulcerului perforat se pune pe. De obicei durerea in apendicita acuta : a. 713. apendicita gangrenoasa. perforatia acoperita. Plastronul apendicular este: a. b. b. c. disparitia matitatii hepatice.Semnele functionale in ulcerul perforat sunt: a. este accentuata de miscarea membrului inferior drept. Un plastron colecistic se poate trata astfel: . apendicita acuta retrocecala. accelerarea pulsului. odata cu peritonita plastica localizata. c. antibibterapie. br -apend icectomie. apare in epigastru. 712. urmarirea evolutiei. 705. apendicita acuta pelviana. apendice marit de volum. peritonita acuta poate aparea. vor fi aplicate câmpuri mari imbibate cu solutie cald:. fosa iliaca de multe ori nsdureroasa. c. c. vor fi executate manevre de reducere a anselor in interior. apare in etajul abdominal superior. c.In cazul unui plastron apendicular se impune : a.verzuie si aspect de "frunza vesteda". b. 699. o.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. c. 709. perforatia in peritoneul închistat. Care este cea mai frecventa forma de perforatie a ulcerului: a. iradiaza in omoplat si umarul drept. 702. 700. durere violenta in epigastru. pancreatita necrotica. b. contractura pe toata aria abdominala. disparitia matitatii hepatice. corticoizi. c. apare in fosa iliaca dre apta. cu aspect de "limba de clopot". c. b. antispastice. 701. Prin termenul de "abdomen de lemn" intelegem: a. b. b. tumora apendiculara.:ta izotonica. colecistostomie. se men urinare sau genitale intalnim in : a. 703. b. 704. 705. nu vor fi executate manevre de reducere a anselor in interior. b.b. contractura abdominala . transpiratii reci. c. apendicita acuta la copii. disparitia matitatii hepatice. c. 710. Medicina generala b. apendice de culoare neagra.in cazul plagilor penetrante cu evisceratie posttraumatica vor fi luate urma toarele masuri: a. punga cu gheata. antialgice. durere violenta in epigastru. 707. Tratamentul chirurgical al colecistitei acute consta in : a. peritonita plastica. c.Durere lombara sau lomboabdominaia. c. b. apare in hipocond rul drept. c. 711 . apendice congestionat. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare. a. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare.Tratamentul medical in cazul colecistitei acute este reprezentat de: antibiotice. perforatia in peritoneul liber.

ati tudinea ele urgenta consta in: a. colecistita acuta.In ocluziile intestinale vechi.Oprirea completa si persistenta a tranzitului intestinal pentru materii feca le si gaze apare in : a. antibioterapie. scaderea Cf sanguin. c. 715. sigmoidului. ulcerul perforat. oprirea tranzitului intestinal. bilioase. b. spastica. un inel de eventratie sau hernie.Obstacolele extrinseci care determina ociuzia mecanica sunt. ocluzia intestinala. hemoconcentratia. colonului ascendent. intestin. c. un process tuberculos. interventie chirurgicala de urgenta. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala. Medicina generala peste 6-8 saptamani. b. b. regim alimentar. c.Ocluzia functionala este determinata de excitatii date de : intoxicatii voluntare sau profesionale. 723. montarea unei sonde de aspiratie gastrica. 724. o brida de neoformatie. tratament medical. invaginarea unei anse intestinale. 716. fecaloide. regim alimentar. 722. fecaloame. 717. 718. Care din urmatoarele semene sugereaza o ocluzie intestinala a. antispastice. rasucirea anselor intestinale. c. ducând la soc. Alte semene de ocluzie sunt: a.a. b. toxicomanii. b. b. anselor intestinale subtiri. cresterea fC si a ureei.Obstacolele intrinseci care determina ocluzia mecanica sunt reprezentate de : a. acord venos pentru recoltarea sângelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pe ntru reechilibrarea hidroelectrolitica. 721. dupa "racire" 714. hematemeza. c. b. b. recoltarea sângelui in vederea determinarii unor probe de laborator si cal marea durerii. b. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ starea bolnavului. 726. c. contractura abdominala. se face direct interventia chirurgicala. rasucirea anselor. a. obstructiva.Ocluzia intestinala functionala poate fi: a. 725. insuficienta respiratorie.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. scaderea Ca\ 719. c. alimentare. b. c.Volvulus intestinal se traduce prin: a. sunt: a. c. paretica.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: . varsaturile sunt: a. c. c. constipatie alternata cu diaree. b. c. b. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala. scaune sanguinolente. varsaturi alimentare. 720. completat cu tratament chirurgical.Volvulusul intestinal apare la nivelul: a.In evolutia sindromului ocluziv.

dar pentru anularea efectului spastic al acestuia se ma i adauga: a. amilazemie si amilazurie crescute. c. reechilibrare hidroelectrolitica.Pancreatita acuta se manifesta prin : a. Medicina generala b. nitroglicerina.Examenele de laborator in pancreatita acuta arata: a. cu litiaza biliara. atropina. numar mare de hemat ii si hematocrit crescut. spasmul sfincterului Oddi. contractura musculara. xilina. oprirea tranzitului intestinal. alimente. forma edematoasa. b. b. b. b.a. c. c. In pancreatita acuta este caracteristica: a. durerea abdominala cu localizare in etajul superior "in bara". peste 45 ani. stare de soc. piafen. bolnavii cu ulcer perforat. forma necrotica. 730. scobutil. dureri abdominale violente in etajul abdominal superior. 728. leucopenie. adultii obezi. c. 738. b. se p oate administra mialgin. in caz de dubiu. amilazurie crescuta. c.In pancreatita acuta administrarea de mialgin sau morfina poate da: a. cand se oscileaza intre diagnosticul de pancreatita acu ta si alta afectiune acuta abdominala. intestinale inalte. Pentru calmarea durerii din pancreatita acuta internata in spital. intestinale joase. b. b. .lntr-o pancreatita acuta este indicata interventia chirurgicala in urmatoare le situatii: a. 739. abdomenul devine rigid. aspiratie gastro-intestinala. 736. c. antibioterapie. Tratamentul ocluziei functionale consta in: a. b. cand pancreatita acuta se datoreaza unui vechi proces litiazic biliar. forma hemoragica.durere "in bara". durerea este continua si de intensitate mare. Tratamentul preoperator al ocluziei intestinale consta in: a. Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: a. greturi. c.In ocluzia intestinala examenele de laborator releva: a. hiperglicemie. c. b. b. b. 737. cand bolnavul se prezinta la medic imediat dupa debut si procesul acut n u evolueaza. atropina. care consuma in exces alcool. "de lemn". papaverina. 734. alterarea marcata a starii generale. durerea este violenta. tratamentul causal al afectiunii abdominale. 731 . tulburari de tranzit. varsaturi. interventie chirurgicala. 735. c. intestinale functionale.Forma cea mai grava a pancreatitei acute este : a. 732.Semnele intalnite in pancreatita acuta sunt: meteorism abdominal. reechilibrare hidroelectrolitica. mascarea procesului inflamator acut. Pancreatita acuta apare la persoanele: a. o. c. 733. tulburarea constantelor ionice. papaverina. c. s e intervine chirurgical pentru tratarea litiazei biliare: b. cu iradie re in spate . 729. c. bolnavii subponderali. 727.

c. necrozarea pancreasului. uterului. inflamarea pancreasului. atitudinea de urgenta consta in: a. 746. Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. Care dintre examenele de laborator permit aprecierea gravitatii hemoragi ei digestive superioare: a. In cazul unui abdomen acut chirurgical. . 748. efectuarea de exercitii active si pasive (dupa caz). leziuni superficiale intre proeminentele osoase . La un pacient cu pancreatita acuta. c. Medicina generala 741. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea hematomu lui. c. schimbarea pozitiei pacientului la interval ae cateva zile. c. Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. c. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. Pacientul imobilizat poate prezenta: a. 750. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. c. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic. atrofie musculara. gheata. ataxie. 747. c. In perforatia carui organ din cavitatea abdominala nu apare radiologie p neumoperitoneul: a. perfuzie. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita. autodigestia pancreasului. veziculei biliare. 744. b. b. recoltare de sânge pentru probe de laborator de urgenta. b. regim alimentar. hemoragie oculta. b. tripsinogen. c. b. 745. hemoglobina . administrarea de calmante per oral. hematocritul. instala te. b. mioclonie. Pentru evitarea escarelor de decubit se indica urmatoarele. c. completarea investigatiilor si pregatire in vederea interventiei chi rurgicale. b. sonda de aspirati e gastrica. melena. 751. colonului. intestinului mezenteria! si colonului. internat in spital. cu semne de peritonita . 743. c. c. stomacului si duodenului. proteinemia. leziuni profunde ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita com primarii lor mai indelungate. b. c. Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perfor atie a: a. tripsina. Forma acuta a hemoragiei digestive superioare se exteriorizeaza prin: a.cu exceptia: a. leziuni superficiale ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita comprimarii lor mai indelungate. Escarele sunt: a. calmarea durerii.740. b. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita. sangerare peritoneala. 742. repaos la pat. amilaza. stomacului. asigurarea igienei tegumentelor si a lenjeriei de pat si de corp. hematemeza: b. b. 749. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita: b. Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden.

apoi injectiile. 764. os. se face toaleta pacientului. 758. b. ofera supozitoarele pacientului pentru administrare c. solutiile si picaturile. Asistenta medicala noteaza in condica de predare: a. medicamentul. c. asistenta medicala: a. . administreaza imediat fiolele deschise. b. scapulara. c. b. 757. b. regiunea trohanteriana. Prelungirea intervalului de administrare a medicamentelor: a. are efecte nedorite: c. duce la scaderea nivelului util al medicamentelor in singe. obezitatea. b. se efectueaza pansamente bio-oclizive. se asigura alimentatie si hidratare adecvata. duce la complicatii locale la locul injectiilor. c. calcaneana . precipitarea. b. sa corecteze dozele prescrise. regiunea occipitala. muschi.In administrarea medicamentelor. Asistenta medicala: a. 7S1 . doza prescrisa. b. b. Printre factorii cei mai favOrizanti ai aparitiei escarelor sunt: a. inainte de administrare. 759. 756. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor: b. un alt medicament inlocuitor. favorizeaza eliminarea relativ rapida a medicamentelor. incontinenta de urina si fecale. determina fenomene cumulative. 753. c. la externarea pacientului. respecta intocmai me dicamentele prescrise. sacrata. Pentru prevenirea escarelor: a. asistenta medicala: a. b. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instaia efectul medic amentelor. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. Medicina generala c. c. doza ce insumeaza necesarul pe 24 de ore. Cind administreaza tratamentul. la preluarea acestora. b poate iniocui cu un alt medicament cu efect asemanator. Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor ad ministrate: a. caldura si transpiratiile abundente. picaturile pentru ochi si nas. administreaza intai tabletele. 765. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. b. duce la transformarea. c. priveste in mod direct medicul. menajeaza bolnavul de intepaturi. c. 763. vase. regiunea ischiatica. Ulceratia necrotica din cadrul escarei poate ajunge pana la : a. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a. 762. degradarea acestora. c. respecta ordinea succesiva de administrare a medicamentelor. 760. 754. Regiunile predispuse escarelor in decubit dorsal sunt: a. Asistenta medicala are grija: a. Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a.752. b.Asistenta medicala: este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor s imptomatice. c. 755.interna si externa a genunchilor. lasa la pacient intreaga doza zilnica. utilizeaza preparate identice care circula sub diferite denumiri. c. administreaza personal supozitoarele.

774. Efectele medicamentelor administrate pe cale bucala pot fi : a. asistenta medicala trebuie . c. b. injectarea imediata a continutului seringii.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a. intradermica . c. b. 773. a. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt. 768. b. Cu ocazia administrarii antibioticului. inainte de administrare. preferinta bolnavului. Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. b. subcutanata. b. c. 776. imediate. Medicina generala 767. flebalgia. Alegerea caii de administrare a injectiilor depinde de : a. stop cardiorespirator. Caile de administrare a'medicamentelor pe cale parenterala sunt: a. b. a. b. toxicitatii antibioticelor. cel mai activ si mai putin toxic. inundarea alveolelor pulmonare cu exudate : c. rapiditatea necesara instalarii efectului prescris. b. c. scopul urmarit. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. c. subcutanata. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. pregatirea cu 30 min. 777. intravenoasa. b. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. locale. bolnavul refuza inghitirea medicamentelor. 778. verificarea solutiei injectabile. Injectia cu oxigen se administreaza in caz de : a. c. compatibilitatea tesuturilor organismului cu substanta injectata. c. 775. pe ba za antibiogramei. diaree . generale. 770. resorbtiei neregulate din tesutul subcutanat. c. b. b. 771. intoleranta digestiv. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad. b. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei mic robiene. c. Medicamentele se administreaza pe cale rectala in caz de : a. c. intrarectala. hematom. Calea de administrare a medicamentelor se alege in functie de : a. astupare vremelnica a cailor respiratorii. resorbtiei rapide din acest tesut. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. Caile de administrare a injectiei cu oxigen pot fi : a. toleranta bolnavului la medicamente. 772. supuratia aseptica. c. 769. greutatea pacientului. intravenoasa. alegerea unui singur antibiotic.766. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice). terenul alergic. tumefierea brusca a tesutului perivenos. b. La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: a. calea de administrare . 779. Calea subcutanata nu se utilizeaza pentru administrarea antibioticelor din cauza: a. c.

identificarea germenului patogen cauzator al bolii. hipotensiune arteriala. b. vitamine din grupul B. diuretica. 790. bacteriostatic. mililitri de solutie. b. b. permanenta. vitamina C.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de ac este substante. ototoxica. c. permanenta. este bine ca: fiecare substanta sa fie administrata separat. c. Antibioticele sunt substante obtinute: a. egal cu timpul necesar pentru dezvoltarea unei generatii microbiene. numar de tablete sau capsule.sa cunoasca : a. inhiba numai inmultirea lor. dermite profesionale. determinarea sensibilitatii germenului patogen la antibiotic. Medicina generala 780.Un nivel constant ideal de antibiotic in sânge se poate obtine: a. 792. 782. fiind expus la: a. urticarii. Un antibiotic sau chimioterapie are efect bactericid daca: a. c. Gentamicina. 789. b. nefrotoxica. durata tratamentului . Antibioticele sunt medicamente cu efect: a. prin sunteza chimica. prin perfuzie lenta. mai mare decât perioada de dezvoltare a unei generatii microbiene. grame sau submultipli ai acestora. b. c.In cazul in care sunt indicate asociatii de antibiotice. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient.Intervalul dintre doua administrari de doze de antibiotic trebuie sa fie: a. de stimulare a imunitatii. cantitatea exacta a unei doze. administrarea sa se faca per os. b. 784. intre administrarile de antibiotice sa existe un interval de cel putin 2 -3 ore. distruge microbii. 786. administrarea medicamentelor cu efect antipiretic si antiemetic. c.Contraindicatiile corticoterapiei sunt: a. din culturi de celule vii.Hidrocortizonul intrebuintat sub forma de hemisuccinat de hidrocortizon fiol . c. soc anafilactic. prin perfuzii la intervale de 6 ore. vitamina A. c. 788. c. b. hipertensiune arteriala severa. c. c. 791 . mai mic decât perioada de dezvoltare a unei generatii microbiene. Kanamicina au actiune: a. administrarea per orala a antibioticului cu spectru larg se va f ace împreuna cu: a. 787. Administrarea antibioticului trebuie sa fie precedata de: a.întrucât antibioticele distrug de obicei si flora intestinala care suntetizeaza unele vitamine. c. ulcer gastric sau duodenal. 785. b. b. b. distruge microbii si inhiba inmultirea lor. mai ales din ciuperci. b. prin perfuzie rapida. unitati. Cantitati!e de antibiotice si chimioterapice se exprima întotdeauna in : a. prin selectarea tulpinilor de germeni foarte rezistenti . bactericid. b. \ 781 . c. 783.

798. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. pentru ca stimularea scoartei suprarenale sa nu se f aca brusc. la 15 min. dupa mesele principale. apoi in doze egale pana la sfarsitul tratamentului. de 3 ori pe zi. b. c. 795. cortizonului. osteoporoza. in functie de durata tratamentului. metoda reactiei intracutanate. inaintea mesel or de prânz si de seara. c. retin sodiul in organism . 799. in doze egale. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fieca re ml. b. b. Insulina este inactivata de: a. b. c. soc. 801. scazand apoi cantitatea pana la doza minima de intretinere. prednisolon . Administrarea insulinei la un pacient diabetic se face in general: a. Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimu leaza secretia : a. Deci un flacon de 500 ml de glu coza 5% va fi tamponat cu : a. are indicatie in urgentele : a.In caz de insuficienta hepatica. la fel ca in cazul antibioticelor. b. cortizon acetat. 794. de 3 ori pe zi. c. b. tinctura de iod. c. inaintea meselor principale . Cortizonul se administreaza: a. c. c. b. la un pacient diabetic. c. alcool. dupa caz si doza. scazancl apoi cantitatile pana la doza minima de intretinere . pentru a obtine o stimulare constanta a scoartei supraren ale. cat si pentru preparatele d e cortizon se face: a. b. Calcularea dilutiiior atat pentru ACTH. 797. 803. de solutie . b. . hidrocortizon. b. in doze egale. la 15 min. dupa micul dejun si cu 15 min. 10 ui insulina . metoda reactiei subcutanate. b. la inceput in doze mai mari. in primele zile in doze progresive. 800.5 ui insulina. 793.e de 25 mg. ACTH se administreaza in primele zile: a. in doze progresive. c. pentru a obtine o stimulare constanta a scoartei supraren ale. 12.5 ui insulina. cu 15 min. c. 802. 24. de 2 ori pe zi. glucoza administrata in PEV se tampmoneaza cu 1 ui insulina la 2 grame glucoza. proba Thorn . afectiuni reumatice. coma diabetica. b. in doze mai mari de la inceput. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. Administrarea hormonilor corticosuprarenali esteTndibata in: a. marind eliminarea iui. fie si in cantitati infime. ACTH si cortizonul: a. In mod obisnuit. spoliaza organismul de potasiu. Toleranta organismului fata de ACTH se testeaza prin: a. c. stare de rau astmatic. tratamentul cu cortizon se face cu: a. afectiuni alergice.

la loc uscat. de la injectare. a. in momentul injectarii. cu complicatii renale . eritem la locul injectarii. solutie cloramina 1/°°. b. b. du pa curatire si degresare chimica.Tratamentul cu insulina la bolnavii vârstnici. stergerea aceteia cu un tampon de vata fiert in apa si apoi uscarea regiunii de injectare. b. vor fi spalate cu : a. 50 ui insulina obisnuita. in functie de glicozurie. la 15 min. el va a vea nevoie de : a. 814. la temperatura camerei. in locuri indicate de catre medic . c. sterilizarea zonei de electie cu alcool. imediat dupa injectare. 805. Flacoanele de insulina se pastreaza tot timpul: a.c. nu dau reactii alergice. 812. in functie de diureza . 806.Insulinele pure. insulina cu actiune medie. c. 20 ui insulina obisnuita. 804. in 1 ora de la injectare . dupa o schema pe care sio va face bolnavul. Asistenta medicala semnaleaza complicatiile datorate repausului la pat c . in 20-30 min. c. 813. 816. 815.Insulina administrata intravenos isi incepe activitatea hipoglicemianta : a. c. b. 10 ui insulina obisnuita. 809. Locul injectiei precum si dopul de cauciuc al flaconului de insulina.Insulina administrata subcutanat isi incepe activitatea hipoglicemianta: a. solutie rivanol. b. b. la intuneric. pot fi administrate in doza unica.Injectiile subcutanate cu insulina se fac: de obicei in acelasi loc. la frigider.Daca un bolnav diabetic elimina prin urina 20 gr. Medicina generala b. c. Locurile de electie pentru administrarea subcutanata a insulinei sunt: a. c. la 10 min. nu dau rezistenta. glucoza in 24 ore. de la injectare. 808. insulina cu actiune rapida care se administreaza in doze repartizate pe 24 ore. 810. fetele anterioare si laterale ale bratelor. insulina cu actiune lenta care administreaza intr-o singura priza pe zi. b. 807. fata anterioara si latero-externa a coapselor. este c ondus : a. 811 . c. rivanol. c. apa sterila. c. sterilizarea dopului de cauciuc de la flaconul de insulina cu alcool. lipodistrofia hipertrofica sau atrofica. infectii locale (flegmoane) datorita lipsei de asepsie: b. jumatatea superioara a abdomenului. spre deosebire de insulina romaneasc a. b. înainte de administrarea insulinei pe calea subcutanata trebuie respecta te urmatoarele reguli de asepsie: a. numai dupa valorile glicemiei. de la injectare . in locuri de electie care se schimba periodic. c. c.La copii si adolescenti se contraindica tratamentul cu: a. spalare pe mâini cu apa si sapun. prezinta avantajele. b. numite monocomponente. Accidentele dupa administrarea de insulina sunt: a.

mobilizarea de mai multe ori pe zi a diferitelor articula b. c. preparate pe baza de solvent. b. febra. 828. Regulile de administrare ale medicamentelor precizeaza ca: se respecta intocmai medicamentul prescris : se respecta calea. 824. reactii de intoleranta. b. 820. b. doza care determina fenomene toxice: doza ce se administreaza in 24 ore . 825. betablocante: c. Reactiile adverse idiozincrazice sunt: a. fractura. chinina: b. c. c. 819. b. 822. entorsa. bolnavii tineri. c.alcool. 823. 830. c. Medicamentele pentru care este necesara supravegherea biologica sunt: a. paracetamol. analgetice in doze medii. c. anticonceptionalele orale. Retentia acuta de urina se produce frecvent la : a. soc anafilactic. masaje locale pentru evitarea flebitelor. c. preparate prin infuzie in apa fierbinte. 818. bolnavii cu eroziune corneeana. Medicina generala 817. procese tromboembolice. Evitarea escarelor se face prin: a. la vechii prostatici. rectii imunologice. bolnavii cu staza pulmonara pronuntata: c. indelungata de aminoglicozidice. 825. c. lipsa mobilizarii. potiuni in solutii zaharate. fara sa apara fenomene toxice. b. ergotamina.Supravegherea membrelor peiviene comporta: a. aerul expirat. urina . dozajul si orarul de administrare. bolnavii casectici. c. c. anemii. infectii bronhopulmonare. b. schimbarea frecventa a lenjeriei. Ce reprezinta doza maxima: cea mai mare doza suportata de organism. .Nefropatia tubulara apare dupa administrarea : a.Insuficienta cardiaca poate apare dupa administrarea de: a. b.Intoleranta la medicamente poate provoca : a.Eliminarea medicamentelor din organism se face prin: a.a fiind: a. 827. singe venos: b. indicatiile si contraindicatiile . b. b. Complicatiile infectiilor bronhopulmonare apar la: a. 821. schimbare de pozitie la 2-3ore. schimbarea de pozitie la 10 ore. Medicamentele care se prezinta sub forma ce TIZANE sunt a. La administrarea medicamentelor asistenta medicala trebuie sa cunoa sca : a. independente de doza. apar si fenomenele secundare mentionate . vincristina. 82S. bolnavii imobilizati. anticoagulantele.

Sterilitatea ca efect secundar este data de administrarea de: a. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . ca infectie nozocomiala. efect benefic terapeutic scazut. b. stare de necesitate de a administra permanent un medicament. existentei unei predispozitii. Efectul chimioterapiei impieaica: a. c. 841. Efectele cancerigene ale medicamnentelor pot aoare in cazui: a. aminoglicozideie. 842. b. c. b.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprin d: a. tulburare care apare la întreruperea administrarii unui medicament. b. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor. sindrom Cush ingoid. c. c. extinderea tumorilor maligne. Toleranta la medicamente este. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toalete. b. 833. examen de sputa.b. caderea parului. 831. reactiile adverse se clasifica astfel: a. 834. fenomenele de intoleranta . c. 843. 836. b. ^ supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in /^^lunctîe'de antibiograma . terapiei combinate. examen radiologie. calea de administrare. b. Efectele toxice ale medicamentelor pot fi provocate de : a. de tip endogen. 839. Reactiile cutanate diverse aparute ca urmare a administram medicamentelo r sunt: a alopecie. a. epicriza. b. lupus eritematos cu determinari pulmonare: c. antisecretoriile. 837. de asociere. toxic e. stupefiantei c. c.Infectia nozocomiala este : a. lupus eritematos diseminat. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor pr escrise. c. 838. astmul bronsic. c. c. citotoxice anticanceroase. anticoagulante. c. de prescriere. bolnavilor imobilizati. b.Se cunosc urmatoarele incompati'cilitati medicamentoase: a. de tip idiosincrazic. infectia dobandita in spital si diagnosticata dupa iesirea din spital.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. b. radiologice si de laborator . cresterea tumorilor maligne. includ : a. c. acnee. b. c. Starile patologice ale sistemului respirator produse ce administrarea de medicamente sunt: a. 840. Dupa mecanismul producerii. oficinele: 832. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. b. de administrare. asocieri medicamentoase. Dupa gradul de toxicitate medicamentele se clasifica astfel: a. de tip toxic. 835. utilizarii indelungate.

845. numai la intrarea in sen/iciu . Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este: a. dupa scoaterea mânusilor de protectie . utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat la risc contactul tegume ntelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. cu cale de transmitere aerogena. b. Msdicina generala 844. sperma si secretii vaginale. . ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . b. prevenirea transmiterii infectiilor. prevenirea transmiterii infectiilor nozocomiale . secretii nazofaringiene . lichid sinovial. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . 847. complet. corect. sputa. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. 848.si evolutia clinica a bolnavului. lichid peritoneal. Echipametul de protectie este : bariera intre lucrator si sursa de infectie. 846. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . c. toti pacientii sunt potential sanatosi . Spalarea mâinilor si a altor parti ale tegumentelor. in unitatile sanitare cu paturi . lichid amniotic. LCR. Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera : toti pacienti potential infectati. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. c. la locul de munca al personalului . se efectueaza . personal infectat cu Hbs. prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina . 849.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->