Mihail Sadoveanu a imbogatit literatura romana cu peste 100 de carti
de mare valoare artistica, traduse in peste 20 de limbi. Opera literara “Iapa lui Voda” prezinta intamplari din timpuri indepartate fiind o povestire. Povestirea este o naratiune limitata la o singura intamplare relatata la persoana I povestitorul sa fie narator, sau persoana a III-a personaj implicat in actiune, intr-un spatiu limitat, timpul fiind neprecizat, indelungat. O alta trasatura a acestei specii rezulta din tehnica folosita de autor anume povestirea in rama, modurile de expunere si momentele subiectului. Creatia epica „Iapa lui Voda” reda momente importante din trecut prezentate de comisul Ionita, la persoana I. Timpul se deduce din primele relatari: „Intr-o toamna aurie am auzit multe povesti la Hanul Ancutei.” Hanul Ancutei constituie locul de desfasurare, toate acestea formeaza expozitiunea. Intriga, conflictul, declanseaza actiunea si consta in conflictul dintre comis si boier. Desfasurarea actiunii reda faptele intr-o ordine fireasca, cronologica: - sosirea la han a comisului si a celorlalti oaspeti; - cuvantarea lui Ionita; - atmosfera de povesti si de petrecere; - descrierea hanului; - drumul pe care il face comisul pana la voda. Punctul culminant reda momentul de mare tensiune si consta in: razesul ajunge la voda, ii prezinta plangerile sale iar voda porunceste unui slujbas sa mearga cu comisul si sa-i faca dreptate. Deznodamantul reda finalul actiunii. Razesul e multumit de dreptatea primita. Lectura se incheie cu dorinta comisului de a mai spune o poveste. Autorul foloseste in aceasta povestire cele trei moduri de expunere. Dialogul contribuie la caracterizarea personajelor. Descrierea releva trasaturile hanului si peisajul incantator al Moldovei. Naratiunea reda faptele intr-o ordine fireasca. Aceasta opera epica intruneste trasaturile unei povestire si scoate in evidenta talentul scriitorului.
Planul povestirii 1. autor 2. tema 3. definitia povestirii 4. rezumatul pe momentele subiectului
