P. 1
grile licenta iasi

grile licenta iasi

|Views: 1,714|Likes:
Published by jollie_elle

More info:

Published by: jollie_elle on Apr 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/25/2013

pdf

text

original

SUBIECTE PROPUSE PENTRU LICENŢĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

TEMA NR. 1: Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
1. Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii următorilor factori: A. imposibilităţii realizării unei curăţiri foarte bune DA B. poziţiei posterioare a dintelui pe arcada dentară NU C. capacităţii de reţinere a microorganismelor şi alimentelor (în fosetele şi şanţurile adânci) DA D. concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal DA E. cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smalţ/dentină în cazul şanţurilor (comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafeţe) DA 7- 8 2. Tehnica odontotomiei profilactice constă în: A. prepararea mecanică a tuturor şanţurilor şi fosetelor dinţilor nou erupţi DA B. pregătirea unor cavităţi superficiale DA C. obturarea cavităţilor cu materiale compozite fotopolimerizabile NU D. crearea unei cavităţi minime imediat după apariţia unui proces carios NU E. lărgirea şanţurilor şi fosetelor adânci cu instrumentar rotativ NU 11 3. Indicaţiile odontomiei profilactice sunt: A. copii cu policarii care au o igienă orală proastă DA B. copii handicapaţi psihic DA C. existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii DA D. imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate DA E. pe dinţi ce prezintă carii profunde NU 11 4. Calităţile unui material de sigilare sunt: A. calităţi fizionomice satisfăcătoare DA B. fluiditate DA C. aderenţă bună la suprafeţele gravate DA D. expansiune termică crescută NU E. să nu perturbe ocluzia DA 15 5. Calităţile importante ale sigilanţilor din categoria cementurilor glass-ionomere sunt: 2

A. capacitatea continuă de a elibera ioni de fluor DA B. efect fizionomic foarte bun NU C. duritate foarte bună NU D. timp de priză prelungit NU E. adeziune chimică la structurile dure dentare DA 28 6. Dintre timpii operatori ai sigilării fac parte: A. curăţirea suprafeţelor dentare cu paste ce conţin fluor NU B. izolarea DA C. gravajul acid al suprafeţei de smalţ cu H3PO4 20- 30% NU D. controlul în relaţie ocluzală DA E. controale periodice DA 33 7. Timpul de spălare a acidului folosit în gravaj este de: A. 60 secunde dacă demineralizantul a fost sub formă de soluţie (după Meixlor citat de McDonald şi Avery) DA B. 90 secunde dacă demineralizantul a fost sub formă de gel (după Meixlor citat de McDonald şi Avery) DA C. 20 secunde (Bratu şi colab.) DA D. 60 secunde pentru dinţii permanenţi NU E. 120 secunde pentru dinţii temporari NU 39 8. La controalele periodice, o sigilare poate fi verificată astfel: A. clinic - prin examen cu sonda DA B. paraclinic - prin utilizarea de fuxină bazică 0,25% DA C. clinic - prin inspecţie NU D. paraclinic - prin utilizarea de izotopi radioactivi C14, S35 DA E. paraclinic - prin utilizarea de raze X DA 41 9. În enameloplastie lărgirea şanţului ocluzal se poate face cu : A. freza cilindro-conică fină DA B. freza sferică 1/4 DA C. freza sferică 2/4 NU D. freza cilindro-conică fină diamantată - freza Sorensen DA E. freza sferică 3/4 NU 43 10. O sigilare efectuată corect durează: A. şase luni NU B. câţiva ani DA C. aproximativ un an NU D. până la atriţia dinţilor NU 3

E. variabil în funcţie de materialul utilizat NU 42 11. Sigilarea se recomandă în următoarele situaţii clinice: A. şanţuri şi fosete adânci în formă de "I", amforă, picătură DA B. când sonda „agaţă‖ dar nu sunt alte semne de carie dentară DA C. şanţuri şi fosete aberante DA D. persoane care prezintă semne de activitate carioasă scăzută NU E. şanţuri şi fosete adânci cu proastă coalescenţă DA 56 12. Obturaţiile preventive cu răşină: A. reprezintă cea mai conservativă metodă de tratament pentru cariile "mici şi discrete" din şanţuri şi fosete DA B. se realizează numai pe dinţi temporari NU C. se realizează numai pe dinţi permanenţi NU D. se realizează pe dinţi integri NU E. se realizează imediat după erupţia dinţilor NU 62 13. Sigilările trebuie efectuate: A. între 6 şi 15 ani (după Martens) DA B. între 3 şi 4 ani pentru molarii temporari (după Simonsen) DA C. între 6 şi 7 ani pentru molarii permanenţi (după Simonsen) DA D. între 4 şi 12 ani (după Martens) NU E. între 11 şi 15 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari (după Simonsen) NU 58 14. Obturaţiile preventive cu răşini tip A se realizează: A. când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă DA B. când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este cantonată numai în smalţ DA C. atât pe suprafeţele ocluzale cât şi pe cele proximale ale molarilor NU D. când există dubii în privinţa existenţei cariei DA E. când leziunea a traversat joncţiunea amelo-dentinară NU 63 15. Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează: A. când leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentină NU B. când leziunea de carie a progresat în dentină, dar este încă mică DA C. când leziunea are o extindere mare în dentină NU D. în cazul eşecului unei sigilări NU E. în cazul contraindicaţiei odontotomiei profilactice NU 63 16. Obturaţiile preventive cu răşini tip C sunt indicate: A. când leziunea are o extindere mai mare în dentină DA 4

Cerinţele obturaţiilor preventive cu răşini sunt: A. aplicarea bondingului (agentului de legătură) NU E. igienă orală foarte bună DA E. respectarea tuturor detaliilor de tehnică DA D. obturarea cavităţii cu material compozit granular şi sigilarea şanţurilor şi fosetelor ocluzale cu material compozit negranular DA 63 18. sigilantul se aplică strict peste compozit NU 66 21. când leziunea a deschis camera pulpară NU E. sursă de iluminare naturală NU 68 5 . aplicarea în porţii mici a răşinii compozite granulare DA 65 20. demineralizarea smalţului DA D. diagnostic corect DA B. sigilantul trebuie să se aplice imediat după introducerea compozitului în cavitate DA B. Tipul 1 de obturaţie preventivă cu răşini constă în: A. aplicarea obturaţiei de bază când procesul carios a ajuns la dentină DA D. în cazul eşecului unei obturaţii preventive cu răşini tip A NU sigilării NU 63 17. sigilantul trebuie să se aplice imediat după fotopolimerizarea compozitului NU C. experienţă clinică DA C. aplicarea agentului de legătură DA E. îndepărtarea ţesutului alterat DA C. aplicarea sigilantului DA 64 – 65 19. demineralizarea în vederea aplicării sigilantului DA D. periaj profesional cu pastă cu fluor NU B. Tehnica obturaţiei preventive cu răşini constă în: A. nu se aplică sigilant NU E. când leziunea a traversat joncţiunea smalţ-dentină NU contraindicaţiilor D. În cazul obturaţiei preventive cu răşini tip 3: A.B. palparea exploratorie pentru a preciza întinderea procesului carios DA C. îndepărtarea cât mai conservatoare a ţesutului alterat (cu o freză sferică) DA B. aplicarea obturaţiei de bază cu hidroxid de calciu sau zinc oxid eugenol NU C. Tipul 2 de obturaţie preventivă cu răşini presupune următoarele etape: A. demineralizarea smalţului şi a dentinei NU E. în cazul C. îndepărtarea dentinei alterate DA B. sigilantul se aplică după ce peste compozit a fost aplicat agentul de legătură NU D.

musculatura masticatorie şi oasele maxilare sunt dezvoltate mai puţin DA B. structurii osului maxilar NU C. reducerea globală a debitului de aer la nivel pulmonar DA D. funcţiilor glandulare DA D. abraziunea fiziologică lipseşte sau este foarte redusă DA C. umectarea şi sterilizarea aerului DA C. reglarea cantităţii de aer DA B. prezenţa deformaţiei rahitice a maxilarelor DA 332 5. Intensitatea forţelor masticatorii ca factori predispozanţi pentru producerea anomaliilor dento-maxilare intervin prin mai multe căi: A. poziţiei mandibulare NU 318 2. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorită: A. o acţiune directă asupra bolţii palatine DA B. arhitectonicii speciale DA B. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficienţe în ceea ce priveşte: A. ţesutului venos erectil DA E. tulburări de erupţie dentară NU 321 3. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei DA E. copilul execută mişcări de retropulsie DA B. apariţia ocluziei adânci acoperite NU D. ocluzia adâncă acoperită NU E. creşterea secreţiei salivare NU D. efectul de tiraj asupra aerului aflat în cavităţile nazale şi sinusale NU 323 4.TEMA NR. 2: Rolul factorilor functionali în formarea aparatului dento-maxilar 1. apariţia hipersecreţiei salivare NU 6 . retroalveolodonţia superioară DA D. lipsa de eficienţă a buzei superioare DA C. structura osului alveolar NU E. ingestia unei cantităţi de aer (aerofagie) NU C. Aerul inspirat pe gură are ca efect: A. Alimentarea artificială a sugarului prezintă unele inconveniente: A.

Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual în faringe sunt: A. Prelungirea şi permanentizarea stadiului de deglutiţie infantilă s-ar datora următoarelor cauze: A. laringoscopia stroboscopică DA B. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje DA D. faza de depărtare a corzilor vocale (abducţie) DA B. Anomaliile dento-maxilare pot micşora eficienţa masticatorie prin mai multe mecanisme: A. faza de elongaţie maximă DA D. Metodele de explorare a corzilor vocale sunt: A. prezenţa echilibrului între musculatura extra-orală şi a limbii NU E. unda peristaltică a limbii DA E.E. faza de neutralitate NU C. reducerea suprafeţei de contact ocluzal DA B. ortopantomografia NU D. migrări verticale şi orizontale ale dinţilor cu apariţia blocajelor în mişcările mandibulei DA 341 6. O mişcare completă a corzilor vocale (ciclu) se compune din următoarele faze: A. absenţa sau dificultatea de efectuare a unor mişcări masticatorii DA C. glotografia electrică DA E. Dislalia parţială poate îmbrăca forme variate : A. deplasarea bolului este asigurată prin contracţia muşchiului milohiodian DA C. unda peristaltică faringiană DA 355 8. faza de apropiere (adducţie) DA E. dinţii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist DA E. prezenţa ocluziei echilibrate NU 345 7. întârzieri în maturizarea musculară şi nervoasă DA B. linguopalatograma NU 370 10. prezenţa tulburărilor rino-faringiene DA C. cinematografia lentă a corzilor vocale DA C. deschiderea epiglotei NU D. obiceiul vicios de sugere a degetului DA 360 9. coborârea limbii în planşeul bucal NU B. faza de acolare DA 373 11. un potenţial de creştere normal NU D. sigmatismul DA 7 .

amplitudinea potenţialului electric DA B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile NU C.B. Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acţiunilor musculare sunt: A. disritmiile NU 384 12. energia cinetică NU D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe NU E. folosirea contracţiei musculare ca sursă de energie în vederea corectării modificărilor morfologice DA 415 15. contribuie la normalizarea funcţiilor perturbate DA D. dislalia labialelor DA D. tip anormal de deglutiţie (sindrom protruziv anterior) DA E. modificarea ariei de acţiune (incompetenţa labială) DA C. tonusul labial scăzut DA B. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste DA B. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare DA D. modificările de poziţie şi formă ale organelor componente NU C. stimularea erupţiei dentare NU E. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune la diferiţi muşchi DA 412 14. prognaţia mandibulară funcţională NU 8 . prin aplicarea indirectă a forţelor musculare prin intermediul sistemului dentar DA 405 13. rotacismul DA C. descompune forţele verticale DA C. frecvenţa impulsurilor nervoase care ajung la muşchi DA E. retrodenţia superioară NU D. rinolalia închisă NU E. prin aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeţele osoase DA D. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt: A. Pe o electromiogramă se pot aprecia: A. prin poziţia de echilibru a mandibulei NU E. expansiunea activă a maxilarelor NU 416 16. declanşează în mod reflex contracţii musculare DA B. Consecinţele obiceiului de sugere a policelui sunt: A. Muşchii aparatului dento-maxilar au o influenţă complexă asupra oaselor maxilare în dinamică prin următoarele modalităţi: A. prin intermediul articulaţiei temporo-mandibulare NU C. prin intermediul inserţiilor osoase DA B.

apariţia unei supraocluzii incisive accentuate DA E. Răspuns: A. reduc erea spaţi ului prim at. B. a doua înălţare a ocluziei dentare. E. 9 TEMA NR. o extensie a capului DA E. factor teren. o deplasare înainte a mandibulei DA B. 3: Dezvoltarea ocluziei dentare 1. bilanţul forţelor oro-faciale DA E. intensitatea şi durata cu care este practicat DA B. Efectul interpoziţiei obrajilor între părţile laterale ale arcadelor determină: A. prezenţa tulburărilor de fonaţie NU D. Prin erupţia molarilor de 6 ani se produc următoarele schimbări dento-alveolare şi dentodentare importante: . proalveolodenţie superioară NU B. a doua mezializare a ocluziei dentare.439 17. retrognaţie mandibulară funcţională NU D. ocluzie inversă laterală DA 443 18. poziţia de echilibru a mandibulei NU D. modelarea funcţională a articulaţiei temporo-mandibulare NU 444 19. modificarea formei arcadei. E. Prezenţa vegetaţiilor limfo-epiteliale ce împiedică funcţia respiratorie poate determina: A. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie întrunite mai multe condiţii: A. întârziere în erupţia dentară NU C. D. plasticitatea oaselor maxilare DA C. reducerea spaţiului primat. B. D. Prin erupţia molarilor de 6 ani se produc următoarele schimbări dento-alveolare şi dentodentare importante: A. oprire în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale DA C. o deplasare distală a mandibulei DA 325 A. C. modificarea lungimii arcadei. 2.

D. caria dentară. Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. Erupţia primilor molari permanenţi poate produce: A. B. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior. o malocluzie clasa a III-a. Răspuns: A. B. Erupţia molarilor doi permanenţi poate produce: A. 7. C. B. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. un comportament muscular anormal. B. C. a doua mezializare a ocluziei dentare. 4. D. incongruenţa dento-alveolară terţiară. 5. o malocluzie clasa a III-a. D. E. a doua mezializare a mandibulei. a doua mezializare a mandibulei. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior. deglutiţia de tip adult. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. E. D. B. Răspuns: B. D. a treia înălţare a ocluziei dentare. În prima etapă a dentiţiei mixte se instalează o ocluzie psalidodontă dacă nu există: A. E. C. C. C. a treia înălţare a ocluziei dentare. C. Răspuns: A. D. C. reglarea relaţiei de postură. un comportament muscular anormal. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. În prima etapă a dentiţiei mixte se instalează o ocluzie inversă frontală dacă există: A. Răspuns: A. E. E. o ocluzie cap la cap. deschiderea ocluziei frontale. o ocluzie adîncă. D. 3. Răspuns: D. o ocluzie cap la cap. a doua înălţare a ocluziei dentare. B. B. D. modificarea lungimii arcadei. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. prima înălţare a ocluziei dentare. C. B. 6. E. 10 . reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. modificarea formei arcadei. E. a doua înălţare a ocluziei dentare. Răspuns: B.B. C. D.

9 – 1. 13. D. C. B.7 – 4. Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori: A. Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance rezultat din diferenţa diametrelor mezio-distale ale dinţilor deciduali şi permanenţi pe mandibulă este de: A. B. 10. creşterea scheletală.5.7 – 2. deschiderea ocluziei frontale. D.5. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare.9 – 1. E. D.7.7 – 2. 0. B. 1. C.7 – 4. Răspuns: C. 12. Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance rezultat din diferenţa diametrelor mezio-distale ale dinţilor deciduali şi permanenţi pe maxilar este de: A. B. Răspuns: B. E. 1. E. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare. 1. C. C.9 – 2.7. Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori: A. 0. B. B. E. C. a treia înălţare a ocluziei dentare. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. 6 şi 10 ani.9 – 1. 1. E. 6 şi 8 ani. 0.8. 1. Răspuns: A. 11 . 0. B. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. creşterea scheletală. D. 9 şi 11ani. a treia înălţare a ocluziei dentare. 9. D.9 – 1. spaţiul de derivă Nance. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. Răspuns: A. Răspuns: A. 0.7 – 2-4. D. E. deschiderea ocluziei frontale. C. 11. valorile dimensionale ale dinţilor temporari şi permanenţi. Prima perioadă a dentiţiei mixte este în intervalul de vârstă: A. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A.

Răspuns: C. 12 . Planul postlacteal în treaptă mezializată oferă un raport molar: A. E. 6 şi 9 ani. E. 8 şi 10 ani. 16. 8 şi 10 ani. Erupţia molarilor doi permanenţi poate produce: A. 9 şi 12 ani. Răspuns: B. neutral. B. mezializat. C. C. 9 şi 11ani. 6 şi 10 ani. cuspid în şanşul intercuspidian. B. Răspuns: D. E.D. distalizat. D. psalidodont. E. A doua perioadă a dentiţiei mixte este în intervalul de vârstă: A. Răspuns: D. B. E. C. Răspuns: B. 6 şi 9 ani. distalizat. 19. Răspuns: A. D. 14. C. deglutiţia de tip adult. cuspid la cuspid. mezializat. Erupţia primilor molari permanenţi poate produce: A. D. B. C. Planul postlacteal în treaptă distalizată oferă un raport molar: A. cuspid la cuspid. prima mezializare a mandibulei. 15. D. D. neutral. cuspid în şanşul intercuspidian. a doua înălţare a ocluziei dentare. cuspid în şanşul intercuspidian. 17. distalizat. reglarea relaţiei de postură. Planul postlacteal în linie dreaptă oferă un raport molar: A. E. a doua mezializare a mandibulei. cuspid la cuspid. mezializat. 18. B. a doua mezializare a mandibulei.

4. pierderea prematură a dinţilor temporari. E. D. factori locali 1. a doua mezializare a mandibulei. E. deglutiţiile atipice. C. anomaliile gentice. E. C. deglutiţia infantilă. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. pierderea prematură a dinţilor temporari. Răspuns: E. TEMA NR. B. D. D. retenţia prelungită a dinţilor temporari. deschiderea ocluziei frontale. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. D. 2. B. E. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. Răspuns: B. modificarea lungimii arcadei. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. retenţia prelungită a dinţilor temporari. C. 4: Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare. C. D. E. C. D. C. C. caria dinţilor temporari. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. C. a treia înălţare a ocluziei dentare. caria dinţilor temporari. B. Erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. caria dinţilor temporari. sugerea policelui. a treia înălţare a ocluziei dentare. pierderea prematură a dinţilor temporari. Răspuns: B. E. a doua înălţare a ocluziei dentare.B. 3. Răspuns: A. Răspuns: C. B. retenţia prelungită a dinţilor temporari. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: 13 . D. modificarea formei arcadei. a doua înălţare a ocluziei dentare. 20. deglutiţia de tip adult.

respiraţia orală. B. B. E. 7. D. interpoziţii ale părţilor moi. migrarea dinţilor limitrofi. D. pierderea prematură a dinţilor temporari. bariere osoase. fonatorie. 14 . dimensiunii verticale faciale. ocluzia distalizată. 6. D. respiratorie. C. Răspuns: A. Răspuns: A. Răspuns: B. 8. migrarea dinţilor antagonişti. relaţiei tridimensionale a ocluziei dentare. Caria dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea: A. E. C. B. 9. migrarea dinţilor limitrofi. interpoziţii ale părţilor moi. B. E.A. E. C. D. Răspuns: A. fizionomice. D. funcţiei respiratorii. C. C. 5. E. migrarea dinţilor limitrofi. funcţiei de deglutiţie. C. Răspuns: C. D. D. B. C. Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: A. Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: A. B. interpoziţii ale părţilor moi. B. funcţiei fonatorii. angrenaje inverse. retenţia prelungită a dinţilor temporari. caria dinţilor temporari. întârzieri în reglarea ocluziei. de deglutiţie. sugerea policelui. E. Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: A. D. încongruenţa dento-alveolară la distanţă. B. migrarea dinţilor antagonişti. D. masticatorie. E. bariere fibroase. D. angrenaje inverse. Caria dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea funcţiei: A. E. D. Răspuns: B.

întârzieri în reglarea ocluziei. dezechilibru în dinamica mandibulară. 13. C.10. Răspuns: E. instalarea ocluziei adânci. malpoziţia dintelui permanent. D. C. B. E. scurtarea arcadei dentare. D. B. E. anclavarea dintelui temporar. Răspuns: D. Răspuns: B. instalarea ocluziei adânci. malpoziţia dintelui permanent. scurtarea arcadei dentare. B. Răspuns: C. D. C. 12. C. scurtarea arcadei dentare. instalarea disfuncţiei fonatorii. E. Caria ocluzală din zona de sprijin lateral poate produce: A. Răspuns: A. D. scurtarea arcadei dentare. D. B. incluzia dintelui permanent. pierderea spaţiului de rezervă Nance. malpoziţia dintelui permanent. 14. instalarea disfuncţiei fonatorii. C. instalarea ocluziei adânci. 15 . D. instalarea disfuncţiei fonatorii. E. Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: A. incluzia dintelui permanent. supraerupţia antagoniştilor. B. E. Caria ocluzală din zona de sprijin lateral poate produce: A. instalarea ocluziei adânci. C. deschiderea ocluziei dentare. incluzia dintelui permanent. E. incluzia dintelui permanent. 15. incluzia dintelui permanent. malpoziţia dintelui permanent. C. Caria aproximală din zona de sprijin lateral poate produce: A. Caria aproximală din zona de sprijin lateral poate produce: A. dezechilibru în dinamica mandibulară. 11. malpoziţia dintelui permanent. Caria ocluzală din zona de sprijin lateral poate produce: A. încongruenţa dento-alveolară la distanţă. B. D.

Răspuns: C. B. 20. 18. instalarea ocluziei adânci. D. instalarea ocluziei adânci. C. diastema interincisivă. 17. Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate produce: A. diastema interincisivă. Răspuns: A. D. incongruenţa dento-alveolară. incongruenţa dento-alveolară. supraerupţia antagoniştilor. Bridele şi cicatricele ţesuturilor moi pot produce: A. B. B. E. C. incluzie dintelui permanent. instalarea ocluziei adânci. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare. supraerupţia antagoniştilor. Traumatismele dinţilor temporari pot produce: A. C. C. dezechilibru în dinamica mandibulară. supraerupţia antagoniştilor. D. B. 16. malpoziţia dintelui permanent. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare. Răspuns: A. Inserţia frenului buzei superioare pe creastă poate produce: A. scurtarea arcadei dentare. instalarea ocluziei adânci. disarmonia dento-alveolară. Răspuns: C. B.E. Răspuns: D. incluzie dintelui permanent. Răspuns: B. C. 16 . 19. malpoziţia dintelui permanent. Incisivul lateral superior în formă de cui poate produce: A. E. supraerupţia antagoniştilor. D. E. incongruenţa dento-alveolară. D. instalarea ocluziei adânci. malpoziţia dintelui permanent. scurtarea arcadei dentare. instalarea ocluziei distalizate. E. E.

D. 3. 5. D. endocheilie. 17 . retrognaţie. Răspuns: B. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea bazelor scheletale ? A. vestibulo-versie. 5: Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 1. endoalveolie. retrognaţie. E. E. C. vetibulo-versie. retroalveolie. D. C. proalveolie. endoalveolie. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea profilului bazelor scheletale ? A. prognatie. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea arcadelor alveolare ? A. prochilie. Răspuns: B. E. E. endoalveolie.TEMA NR. C. Răspuns: A. Răspuns: B. prognatie. C. retrocheilie. Răspuns: B. 4. E. retrognaţie. progenie. retroalveolie. B. exoalveolie. proalveolie. exognatie. proganţie. exognatie. progenie. progenie. C. B. E. D. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea profilului arcadelor alveolare ? A. C. D. E. B. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea profilului labial ? A. E. C. endoalveolie. 6. exognatie. B. 2. E. D. D. B. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea mişcărilor dentare în sens vertical ? A.

poziţia vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul şanţului molarului prim permanent inferior. D. 7. 8. C. endoalveolie. retrogenie. D. E. suprapoziţie. 10. E. C. C. C. mezio-gresie. mezio-palato-rotaţie. egresie. 11. palato-ocluzie. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea poziţiei mentonului ? A. vestibulo-versie. Răspuns: B. infra-ocluzie. 9. C. C. D. palato-gresie. Răspuns: A. palato-gresie. B. progenie. vestibulo-ocluzie. C. D. E.B. E. B. B. mezio-palato-rotaţie. E. infrapoziţie. B. egresie. 18 . Care terminologie este corectă pentru caracterizarea mişcărilor dentare în sens orizontal ? A. mezio-ocluzie. Răspuns: A. E. disto-ocluzie. E. C. D. B. Răspuns: B. Răspuns: B. E. poziţia vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. retrognaţie. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea ocluziei dentare ? A. supra-ocluzie. Relaţia de ocluzie neutrală – cheia lui Angle – este definită prin: A. E. Care terminologie este corectă pentru caracterizarea ocluziei dentare ? A. suprapoziţie. D. C. laterogenie. palato-gresie. vestibulo-versie.

Clasificarea anomaliilor dento-maxilare după şcoala germană împarte anomaliile în: A. C. raport neutral molar. Răspuns: B. B. E. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. B. clase. diviziuni. funcţional. 16. D. 19 . raport vestibularizat molar. 15. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare după şcoala germană are la bază criteriul: A. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare după Angle împarte anomaliile în: A. C. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul cuspicului vestibular al molarului prim permanent inferior. raport distalizat molar. B. clase. raport distalizat molar. Răspuns: A. E. D. raport mezializat molar. raport lingualizat molar. C.D. 14. etiologic. raport vestibularizat molar. D. C. B. B. E. 13. relaţiei molare. Răspuns: D. normale şi anormale. subdiviziuni. false şi adevărate. raport lingualizat molar. Răspuns: C. Clasa a III-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin: A. E. planului sagital. E. D. D. C. raport neutral molar. Răspuns: A. raport mezializat molar. Răspuns: B. E. 12. sindroame. relaţiei ocluzale. false şi adevărate. normale şi anormale. sindroame. Clasa a II-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin: A.

C. C. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în spatele primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. B. raport mezializat molar şi ocluzie inversă frontală. Răspuns: D. 20 . poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul şanţului molarului prim permanent inferior. poziţia vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior în faţa primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. D. raport distalizat molar şi ocluzie adâncă acoperită. E. poziţia vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul cuspicului vestibular al molarului prim permanent inferior. raport distalizat molar şi ocluzie adâncă în acoperiş. poziţia vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. Diviziunea 1 a clasei a II-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin: A. D. 19.17. Răspuns: E. Relaţia de ocluzie mezializată este definită prin: A. raport lingualizat molar şi ocluzie adâncă acoperită. 20. E. raport mezializat molar şi ocluzie inversă frontală. Răspuns: C. poziţia vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior în faţa primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. C. 18. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul cuspicului vestibular al molarului prim permanent inferior. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în faţa primului şanţ vestibular al molarului prim permanent inferior. C. D. raport vestibularizat molar şi ocluzie adâncă în capacde cutie. raport vestibularizat molar şi ocluzie adâncă în acoperiş. raport distalizat molar şi ocluzie adâncă în acoperiş. B. Relaţia de ocluzie mezializată este definită prin: A. E. Răspuns: D. B. raport neutral molar şi ocluzie adâncă. Diviziunea 2 a clasei a II-a a anomaliilor dento-maxilare după Angle este definită prin: A. poziţia vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior în dreptul şanţului molarului prim permanent inferior. D. E. raport neutral molar şi ocluzie adâncă. B.

E. Examenul radiologic în ortodonţie se realizează prin: A. lăţimea ramurii orizontale micşorată. E. D. D. B. D. Răspuns: A. E. ortopantomografie. B. 5. B. D. condil înalt. Semnele care indică o rotaţie de tip anterior pe ortopantomografie sunt: A. Răspuns: A. canal dentar angulat. 21 . dinţi înghesuiţi. 6: Examenul radiologic in ortodontie 1. Radiografia cu film muşcat este indicată în: A. C. D. radiografie cu film retro-alveolar. 3. E. E. dinţi incluşi. teleradiografie. Răspuns: A. B. canal dentar angulat. dinţi ectopici. rezonanţă magnetică nucleară. C. curbură preangulară scurtă. radiografie cu film retro-alveolar. 6. B. B. Examenul radiologic în ortodonţie se realizează prin: A. E.TEMA NR. curbură preangulară lungă. E. C. Răspuns: A. B. E. 4. B. unghi mandibular accentuat. condil înalt. B. ortopantomografie. D. radiografie panoramică. dinţi egresionaţi. radiografie panoramică. Răspuns: C. C. teleradiografie. D. D. Semnele care indică o rotaţie de tip anterior pe ortopantomografie sunt: A. unghi mandibular accentuat. 2. unghi mandibular accentuat. Semnele care indică o rotaţie de tip anterior pe ortopantomografie sunt: A. radiografie cu fim muşcat. D. lăţimea ramurii orizontale micşorată. B. C. dinţi malpoziţonaţi. E. C. condil înalt.

Radiografia cu film muşcat este indicată în: 22 . volum dento-alveolar mărit. Răspuns: B. E. 9. 7. E. unghi molar diminuat. 8. Semnele care indică o rotaţie de tip posterior pe teleradiografia de profil sunt: A. Răspuns: A. E. Examenul radiologic indispensabil în ortodonţie se realizează prin: A. ortopantomografie.C. radiografie cu film retro-alveolar. B. D. unghi mandibular şters. D. Semnele care indică o rotaţie de tip posterior pe teleradiografia de profil sunt: A. unghi mandibular accentuat. D. condil lat. E. 11. lăţimea ramurii orizontale micşorată. radiografie panoramică. E. curbură preangulară lungă. D. D. canal dentar drept. Semnele care indică o rotaţie de tip anterior pe ortopantomografie sunt: A. C. B. unghi mandibular deschis. E. D. C. B. teleradiografie. D. Semnele care indică o rotaţie de tip posterior pe teleradiografia de profil sunt: A. C. lăţimea ramurii orizontale mărită. ATM plasată înalt. Răspuns: B. E. E. etaj inferior micşorat. canal dentar drept. B. B. D. E. C. etaj inferior mărit. unghi mandibular închis. D. etaj inferior mărit. condil îngust. 10. canal dentar angulat. condil înalt. Răspuns: A. 12. rezonanţă magnetică nucleară. C. canal dentar angulat. B. C. D. C. corticala simfizei posterioare fină. C. C. coroane dentare mărite. Răspuns: B. curbură preangulară lungă. C. Răspuns: B. D.

Răspuns: C. C. ocluzie terminală. B. Punctul radiologic Porion este definit prin: A. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere. ocluzie habituală. dinţi înghesuiţi. dinţi ectopici. D. D. dinţi fracturaţi. relaţie de postură. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv extern. dinţi malpoziţonaţi. B. C. C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale. Răspuns: B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos. C. E. 23 . dinţi malpoziţonaţi. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale. Punctul radiologic Nasion este definit prin: A. punctul cel mai inferior şi posterior al suturii nazo-frontale. 13. B. Răspuns: B. punctul cel mai inferior şi posterior al simfizei mentoniere. dinţi înghesuiţi. Răspuns: C. Răspuns: E. punctul cel mai superior al şeii turceşti. D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular. punctul cel mai superior al condilului mandibular. 15. ocluzie centrică. D. Răspuns: E. E. dinţi egresionaţi. D. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale. Punctul radiologic Gnathion este definit prin: A.A. punctul cel mai superior al şeii turceşti. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv osos. D. Ortopantomografia se efectuează în: A. C. E. C. B. E. 17. B. dinţi egresionaţi. E. dinţi incluşi. E. dinţi cariaţi. 16. B. 14. gură deschisă. Radiografia cu film muşcat este indicată în: A. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale.

Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. Răspuns: E. E. Selle . reducerea diametrelor sagitale. C. prognaţia mandibulară. 7: Anomaliile dento-maxilare de clasa a II –a 1. Selle . reducerea diametrelor alveolare. analiza scheletului. Unghiul SNB indică: A. analiza scheletului. Axa de creştere Y uneşte: A. 20. reducerea diametrelor alveolare. B. C. Răspuns: B.Basion. Selle . B. reducerea diametrelor mandibulare. reducerea diametrelor dentare. prognaţia maxilară. protruzia procesului dento-alveolar. TEMA NR.Nasion. Selle . C. C. analiza bazei craniului. reducerea diametrelor dentare. Selle . reducerea diametrelor maxilare. D.Porion.18. retrognaţia maxilară. C. D. E. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. C.Gonion. B. Răspuns: B. 24 .Gnathion. B. prognaţia maxilară. D. B. 2. Unghiul SNA indică: A. D. analiza bazei craniuluie. retrognaţia maxilară. Răspuns: B. E. D. reducerea diametrelor sagitale. D. E. 19. E. prognaţia mandibulară. reducerea diametrelor maxilare.

D. E. D. inocluzie sagitală. protruzia procesului dento-alveolar. D. retrodenţie. C. D. E. B. B. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. 7. E. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. B. Răspuns: A. D. retrodenţie. C. E. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. ocluzie deschisă. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. inocluzie sagitală. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. B. E. E. C. reducerea diametrelor maxilare. profil concav. ocluzie distalizată. C. C. reducerea diametrelor maxilare. D. 8. ocluzie deschisă. B. E. D. reducerea diametrelor alveolare. C. ocluzie deschisă. 3. 6. E. fantă labială deschisă. tegumente palide. profil convex. B. etaj inferior micşorat. ocluzie adâncă. Răspuns: C. D. C. Răspuns: A. B. înghesuire dentară. 25 . tip mezoprosop. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. profil concav. disfuncţie respiratorie. B. E. C. C. 4. protruzia procesului dento-alveolar. C. ocluzie adâncă. D. reducerea diametrelor dentare. E. Răspuns: A. 5. ocluzie distalizată. Răspuns: A.Răspuns: A. B. protruzia procesului dento-alveolar. reducerea diametrelor maxilare.

12. 9. Răspuns: B. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. 14. incivivi laterali superiori oralizaţi. ocluzie deschisă. Răspuns: D. Răspuns: E. incivivi laterali superiori vestibularizaţi. E. mărirea diametrelor dentare. D. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. tip normocephal. E. 13. C. Răspuns: C. C. E. incivivi centrali superiori oralizaţi. E. tip dolicocephal. E. 10. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. arcadă dento-alveolară în W. B. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. D. D. tip dolicocephal. incivivi laterali superiori oralizaţi. şanţ labio-mentonier accentuat. 11. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. incisivi inferiori vestibularizaţi. arcadă dento-alveolară în W. incivivi laterali superiori vestibularizaţi. incivivi centrali superiori oralizaţi. B. respiraâie nazală. E. tip normocephal. D. E. C. E. arcadă dento-alveolară în M. arcadă dento-alveolară în W. tip euriprosop. C. respiraţie orală. B. D. D. B. înghesuire dentară. C. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. E. Răspuns: B. D. tip euriprosop. spaţieri dentare. incisivi superiori vestibularizaţi. tip hiperdolicocephal. 26 . B.D. tip mezocephal. Răspuns: B. C. arcadă dento-alveolară în trapez.

tip dolicocephal. arcadă dento-alveolară în W. unghi SNB normal. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. C. unghi SNA mărit. C. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. 17. 15. tip de rotaţie facială posterioară. D. C. angrenaje inverse. E. canini temporari neatriţionaţi. 27 . B. C. incisivi inferiori vestibularizaţi. arcadă dento-alveolară în V. unghi SNA micşorat. diastemă interincisivă inferioară. tip normocephal. C. arcadă dento-alveolară în omega.B. E. D. unghi SNA normal. B. B. ocluzie deschisă. unghi SNB mărit. unghi SNA mărit. B. B. unghi SNA micşorat. spaţieri dentare. incisivi superiori oralizaţi. tip mezocephal. D. 16. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizează prin: A. tip de rotaţie facială anterioară. Răspuns: D. D. unghi SNB normal. incisivi superiori înghesuiţi. E. unghi SNA micşorat. D. E. unghi SNA normal. 19. D. Răspuns: A. E. E. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. Răspuns: B. unghi SNB mărit. Răspuns: C. arcadă dento-alveolară în M. Răspuns: C. Răspuns: A. 18. C. arcadă dento-alveolară în trapez.

D. abrazie vestibulară a dinţilor superiori. Răspuns: B. E. unghi SNA micşorat. Răspuns: B. E. C. ocluzie inversă frontală. D. ocluzie distalizată. unghi SNB mărit. B. E. unghi SNB normal. ocluzie inversă totală. profil drept. ocluzie deschisă. E. B. D. E. 2. TEMA NR. canini temporari neatriţionaţi. unghi SNA micşorat. 4. D. B. unghi SNB mărit. unghi mandibular închis. D. C. Răspuns: B. B. profil concav. 28 . E. C. unghi SNA micşorat. buză superioară înfundată. ocluzie adâncă. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. E. unghi SNA mărit. C. Răspuns: A. unghi SNB normal. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. unghi SNA normal.20. B. Răspuns: A. D. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizează prin: A. C. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. facies aplatizat. D. C. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. B. unghi SNA mărit. abrazie palatinală a dinţilor superiori. B. ocluzie mezializată. 8: Malocluzia de clasa a III-a 1. 3. unghi IF mărit.

C. E. E. C. D. D. 10. unghi IF micşorat. 8. C. afectarea periodontală. unghi SNB mărit. Răspuns: A. C. C. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. B. Răspuns: A. profil drept. unghi Tweed micşorat. prezenţa ghidajului anterior. D. Răspuns: B. E. 9. unghi SNA mărit. D. treaptă labială inversată. B. unghi SNB mărit. 6. unghi IF mărit. B. E. D. treaptă labială inversată. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. D. E. unghi SNA mărit. D. E. Răspuns: A. B. treaptă labială inversată. B. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. C. unghi SNA micşorat. C. E. 7. aspect de lăţire a feţei. unghi Tweed mărit. B. buză superioară înfundată. D. E.5. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. C. afectarea ATM. Răspuns: B. unghi SNB mărit. B. afectarea ATM. unghi SNA mărit. profil concav. 29 . B. unghi IF mărit. C. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. B. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. unghi Tweed mărit. lipsa ghidajului anterior. E. unghi ANB micşorat. buză superioară înfundată. afectarea periodontală. D. E. buză inferioară înfundată.

ocluzie inversă frontală. treaptă labială dreaptă. unghi Tweed micşorat. E. unghi ANB mărit. B. prezenţa ghidajului anterior. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. 14. unghi IF micşorat. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. 11. C. unghi SNA mărit. mărirea diametrelor dentare. B. mărirea diametrelor dentare. D. spaţieri dentare inferioare. Răspuns: B. Răspuns: D. buză superioară proeminentă. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. laterodeviaţie mandibulară. unghi ANB mărit. Răspuns: B. 15. E. unghi ANB negativ. unghi SNA mărit. 30 . 16. sugerea policelui. înghesuire dentară. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. spaţieri dentare superioare. B. B. arcadă dento-alveolară în W. D. C. treaptă labială inversată. B. E. afectarea ATM. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. D. unghi IF micşorat. B. unghi SNB mărit. D. Răspuns: E. E. C. C. înghesuire dentară. E. D. arcadă dento-alveolară în U. prezenţa ghidajului anterior. 13. Răspuns: C. E. Răspuns: B. D. C.E. 12. unghi SNB micşorat. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. unghi Tweed micşorat.

D. unghi SNA mărit. ocluzie inversă totală. D. E. Răspuns: E. facies mongoloid. B. B. unghi SNGn micşorat. 19. C. 18. unghi SNGn mărit. unghi SNB mărit. D. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. C. E. E. C. Răspuns: C. unghi SNB normal. laterodeviaţie mandibulară. 31 . 17. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. B. B. ocluzie distalizată. Răspuns: B. ocluzie lingualizată. unghi ANB mărit. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. Răspuns: B. profil convex. D. afectarea cartilajelor de creştere. 20. ocluzie adâncă. unghi mandibular închis. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: A. E. buză inferioară înfundată. E. facies aplatizat. unghi ANB mărit.C. D. unghi ANB negativ. C. Răspuns: E. buză inferioară înfundată. unghi SNB micşorat. profil drept. unghi SNB normal.

lipsa ghidajului anterior. unghi SNA mărit. D. rahitism. facies aplatizat. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. tulburări fonetice. ocluzie mezializată. 4. profil concav. Răspuns: C. profil concav. Răspuns: C. deglutiţie atipică. B. E. C. E. tip hiperleptoprosop. C. unghi Tweed micşorat. E. unghi Tweed mărit. ocluzie deschisă. D. 2. D. C. C. E. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. E. D. D. aspect de lăţire a feţei. fantă labială deschisă. D. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. E. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi Go mărit. treaptă labială inversată. unghi SNA micşorat. unghi SNA mărit. 5. unghi IF mărit. inocluzie sagitală. Răspuns: A. 6. B. D. Răspuns: A. unghi Kdl mărit.TEMA NR. B. C. Răspuns: A. B. E. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi SNB mărit. inocluzie verticală laterală. treaptă labială inversată. ocluzie inversă frontală. B. E. D. unghi SNB mărit. 32 . 9: Sindromul de inocluzie verticala 1. D. B. 3.

C. afectarea periodontală; D. buză superioară înfundată; E. afectarea ATM. Răspuns: A, C, E. 7. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. prezenţa ghidajului anterior; B. treaptă labială inversată; C. afectarea periodontală; D. buză inferioară înfundată; E. afectarea ATM. Răspuns: C, E. 8. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. tipde rotaţie anterioară; B. unghi SNA mărit; C. unghi SNB mărit; D. unghi Tweed micşorat; E. tip de rotaţie posterioară. Răspuns: B, E. 9. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi SNA mărit; B. unghi SNB mărit; C. unghi Go mărit; D. unghi Tweed mărit; E. unghi ANB micşorat. Răspuns: A, C, D. 10. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi IF micşorat; B. unghi SNB mărit; C. unghi ANB negativ; D. unghi Tweed mărit; E. unghi SNA mărit. Răspuns: D, E. 11. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. înghesuire dentară; B. arcadă dento-alveolară îngustate; C. spaţieri dentare inferioare; D. mărirea diametrelor dentare; E. arcadă dento-alveolară în U. Răspuns: B. 12. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: 33

A. înghesuire dentară; B. ocluzie inversă frontală; C. spaţieri dentare superioare; D. micşorarea diametrelor dento-alveolare; E. laterodeviaţie mandibulară. Răspuns: D. 13. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi IF micşorat; B. unghi SNB mărit; C. unghi SNA micşorat; D. unghi Tweed mărit; E. unghi ANB mărit. Răspuns: D. 14. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi IF micşorat; B. unghi SNB micşorat; C. unghi SNA mărit; D. unghi Tweed micşorat; E. unghi ANB mărit. Răspuns: C. 15. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. prezenţa ghidajului anterior; B. treaptă labială dreaptă; C. sugerea policelui; D. buză superioară înfundată; E. angrenaje inverse frontale. Răspuns: C. 16. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. absenţa ghidajului anterior; B. treaptă labială inversată; C. facies mongoloid; D. buză inferioară înfundată; E. afectarea cartilajelor de creştere. Răspuns: A. 17. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. profil drept; B. facies aplatizat; C. profil concav; D. buză superioară înfundată; E. unghi mandibular deschis. Răspuns: E. 34

18. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. ocluzie distalizată; B. ocluzie lingualizată; C. ocluzie deschisă; D. laterodeviaţie mandibulară; E. ocluzie inversă totală. Răspuns: C. 19. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi Go mărit; B. unghi SNB micşorat; C. unghi SNA normal; D. unghi SNB normal; E. unghi ANB negativ. Răspuns: A. 20. Sindromul de inocluzie verticală se caracterizează prin: A. unghi ANB mărit; B. unghi SNB mărit; C. unghi Kdl mărit; D. unghi Kdl normal; E. unghi ANB mărit. Răspuns: C.

TEMA NR. 10: Anodontia
1. Care terminologie este corectă pentru anodoţie ? A. agenezie; B. retrognaţie; C. hipodonţia; D. oligodonţia; E. prognaţie. Răspuns: A, C, D. 2. Factorii incriminaţi în producerea anodonţiei totale sunt: A. rahitism; B. sindromul Langdon-Down; C. displazia ectodermală; D. deglutiţie atipică; E. infecţii cronice virale. 35

control genetic.Răspuns: B. examen radiografic. etajul inferior al feţei micşorat. C. fizionomice şi fonetice. Anodonţia totală se caracterizează prin: A. E. sindromul compresiunii demaxilar. C. C. Răspuns: C. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate. buze înfundate. 7. Anodonţia redusă este depistată prin: A. C. Anodonţia întinsă este depistată prin: A. C. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate. persistenţa dintelui temporar pe arcadă. Anodonţia redusă se caracterizează prin: A. D. Răspuns: A. fizionomice sau fonatorii. tulburări masticatorii. B. E. D. displazia ectodermală. 5. dinţi aşezaţi simetric. persistenţa dintelui temporar pe arcadă. Răspuns: A. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate. şanţ labio-mentonier şters. control genetic. examen clinic. D. 36 . D. reducerea filogenetică a dinţilor terminali din serie. C. diastema interincisivă. B. D. C. C. D. 6. Factorii incriminaţi în producerea anodonţiei redusă sunt: A. Anodonţia totală se caracterizează prin: A. E. anamneză. B. E. B. C. micrognatism. Răspuns: A. şanţul labio-mentonier accentuat. tulburări masticatorii. 8. examen radiografic. B. E. B. 4. anamneză. E. 3. dinţi aşezaţi asimetric. D. şanţ labio-mentonier şters. E. infecţii cronice virale. B. C. D. Răspuns: B. sindromul compresiunii demaxilar. E.

dinţi suplimentari. întinse. Răspuns: A. reduse. parţiale. B. meziodens. 9. Care terminologie este corectă pentru dinţii supranumerari ? A. hipodonţia. B. 10. E. întinse. C. hiperdonţia. persistenţa dintelui temporar pe arcadă. TEMA NR. Care terminologie este corectă pentru dinţii supranumerari temporari ? A. Răspuns: A. meziodentes. pleiodonţia. Formele clinice ale anodonţiei dinţilor permanenţi sunt: A.D. 37 . Răspuns: C. oligodonţia. E. B. reduse. D. oligodonţia. distomolari. Care terminologie este corectă pentru dinţii supranumerari permanenţi ? A. pleiodonţia. C. monodentare. B. C. parţiale. totale. E. C. dinţi suplimentari. E. E. D. E. B. C. E. D. E. paramolari. D. D. monodentare. 2. Răspuns: A. 11: Dinti supranumerari 1. D. Formele clinice ale anodonţiei dinţilor temporari sunt: A. totale. 3. Răspuns: C. C. B. examen clinic. E. D. B.

B. paramolari. sindromul Langdon-Down. E. C. 9. rahitismul. infecţiile cronice virale. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie. C. D. teoria atavică. înghesuirea dentară. B. D. B. oligodonţia. Factorii incriminaţi în producerea dinţilor supranumerari sunt: A. D. distrugerea germenului dentar. 8. peridens. C. C. tulburări de audiţie. diastema interincisivă. B. 7. Răspuns: C. E. dens in dente. rizalize patologice. distomolari. Factorii incriminaţi în producerea dinţilor supranumerari sunt: A. paramolari. tulburări de deglutiţie. teoria evaginării epiteliului adamantin. tulburări de vedere. incluzia dinţilor pemanenţi. C. E. 6. pleiodonţia. tulburări de vorbire. E. D. teoria proterogenetică. Prezenţa dinţilor supranumerari pe arcade produc: A. D. Răspuns: A. displazia ectodermală. C. necunoscuţi. D. E. D. Răspuns: B. 5. Răspuns: B. Prezenţa dinţilor supranumerari pe arcade produc: A. teoria mugurilor adamantini multipli. B. Care terminologie este corectă pentru dinţii supranumerar temporari ? A. Răspuns: A. Prezenţa dinţilor supranumerari pe arcade produc: 38 . E. 4. E. D. B. D. distomolari. Răspuns: A. C. nevralgii. D. B.C.

C. pleiodonţie. pleiodonţia. C. D. C. 12: Incluzia dentara 1. tulburări de vedere. C. E. Incluzia dinţilor supranumerari produc: A. Răspuns: A. meziodentes. incluzia vestibulară. tulburări de vorbire. retenţia primară dentară. D. incluzia orizontală. Care terminologie este corectă pentru incluzia dentară ? A. tulburări de deglutiţie. incluzia parţială. B. C. oligodonţia. tulburări de vedere. incluzia medie. nevralgii. Răspuns: A. B. D. E. 10. hipodonţia. Răspuns: A. tulburări de audiţie. tulburări de ocluzie. 39 . E. diastemă patologică. 2. E. B. B. D. TEMA NR. D. tulburări de vorbire. tulburări de deglutiţie. B. C. oligodonţia. incluzia submucoasă. Răspuns: B. Răspuns: A. E. E. Care terminologie este corectă pentru incluzia dentară ? A. C. 3. inclavarea. B. D. paramolari. Care terminologie este corectă pentru incluzia dentară ? A. incluzia totală. D.A. E. C.

angulaţia corono-incizală. Răspuns: A. E. dinte supranumerar. C. C. Răspuns: A. Răspuns: B. C. D. E. D. E. displazia ectodermală. angulaţia corono-radiculară. B. displazia ectodermală. Răspuns: A. D. Factorii generali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. D. E. E. E. C. B. osteopetroza. E. D. hipotiroidismul. modificarea axului dintelui inclus. poziţia mezială de formare a germenului dentar. C. 5. C. B. B. curbura accentuată a rădăcinii. nanismul hipofizar. poziţia foarte înaltă de formare a germenului dentar.4. B. Factorii generali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. rahitismul. D. configuraţia anatomică defavorabilă. disostoza cleido-craniană. 40 . E. D. angulaţia corono-radiculară. sindromul Langdon-Down. despicăturile labio-maxilo-palatine. curbura accentuată a rădăcinii. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. 9. 6. D. B. Factorii generali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. B. disostoza cleido-craniană. configuraţia anatomică defavorabilă. C. osteoporoza. C. E. 7. C. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. teoria mugurilor adamantini multipli. infecţiile cronice virale. E. ţesuturile dense osoase. necunoscuţi. persistenţa dintelui temporar. poziţia foarte înaltă de formare a germenului dentar. C. D. teoria atavică. Răspuns: A. B. 8. B. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. disostoza cleido-craniană.

Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. tulburări fizionomice. Răspuns: C. E. bombarea osoasă vestibulară sau orală. Răspuns: C.Răspuns: B. nevralgii. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate. dintele ectopic. tulburări de vedere. Incluzia dentară produce: A. D. 14. D. 13. 10. tulburări de audiţie. D. înghesuirea dentară. 11. E. tulburări de vorbire. secvenţele de erupţie nefavorabile. rezorbţii radiculare ale dinţilor vecini. C. B. B. B. E. C. D. Factorii locali incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. tulburări de deglutiţie. B. 12. microdonţia. C. Incluzia dentară produce: A. C. C. E. înghesuirea dentară. E. endoalveolia. E. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă. E. nevralgii. C. micrognatismul. aşezarea simetrică a dinţilor. E. Răspuns: B. Incluzia dentară produce: A. macrodonţia. Răspuns: A. D. B. hiperexcitabilitatea musculară. endognaţia. 41 . parestezii. tulburări de vedere. compresiunea de maxilar. D. B. Răspuns: A. B. E. E.

oligodonţie. odontomul. despicăturile labio-maxilo-palatine. 13: Diastema 1. E. frenul lat cu inserţie înaltă. D. B. infecţii cronice virale. displazia ectodermală. D 6. nanismul hipofizar. 5. poziţia foarte înaltă de formare a germenului dentar. Răspuns: A. diastemă patologică. Care terminologie este corectă pentru diastemă ? A. D. D. displazia ectodermală. microdonţia. D. 3. D. sindromul Langdon-Down. diastema vera. C. Factorii generali incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt: A. Factorii generali incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt: A. C. hipodonţia incisivilor laterali. hipotiroidismul. C. Răspuns: B. E. E. B. Factorii locali incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt: A. 2. 4. E. 42 . B. B. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie. B. C. hipodonţie. E. frenul lat sau cu inserţie joasă. necunoscuţi. rotaţia congenitală a incisivilor centrali superiori. E. Factorii incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt: A.TEMA NR. Răspuns: A. D. Răspuns: B. frenul cu inserţie joasă. incluzia orizontală a caninului superior. Factorii generali incriminaţi în producerea diastemei interincisive sunt: A. Răspuns: A. displazia ectodermală. pleiodonţie. configuraţia anatomică defavorabilă. B. osteoporoza. C. D. meziodens-ul neerupt. E. D.

B. C. parestezii. E.C. macroglosie. 43 . canini incluşi în poziţie orizontală. îngesuirea dentară. E. C. C. Răspuns: A. D. microdonţie. D. D. prodenţie. Răspuns: C. tulburări de audiţie. 8. D. E. B. E. rezorbţii radiculare ale dinţilor vecini. B. B. meziodens-ului inclus. migrări dentare din parodontopatie. distrugerea germenului dentar. D. D. Diastema interincisivă superioară patologică apare în: A. micrognatism. Răspuns: B. D. E. angulaţia corono-radiculară. rotaţia congenitală a incisivilor centrali superiori. Răspuns: D. tulburări fizionomice. 9. lipsa de spaţiu în baza osoasă apicală maxilară. E. 7. E. dinţi aşezaţi simetric. C. Diastema interincisivă superioară patologică apare în: A. incluzia dinţilor pemanenţi. malocluzia clasa a II-a diviziunea 1. Diastema interincisivă superioară patologică apare în: A. Diastema interincisivă superioară patologică apare în: A. 10. Răspuns: D. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă. tulburări de deglutiţie. E. migrări dentare postextracţionale. nevralgii.

TEMA NR. 14: Tratamentul cariei dentare
1. Cariile în şanţuri şi fosete pot fi ca două triunghiuri: A. unul cu baza la nivelul joncţiunii amelo-dentinare şi vârful spre camera pulpară NU B. unul cu vârful spre suprafaţa dentară şi baza spre camera pulpară DA C. unul cu baza la nivelul joncţiunii amelo-dentinare şi vârful spre camera pulpară DA D. unul cu vârful spre joncţiunea amelo-dentinară şi baza spre camera pulpară NU E. suprapuse, unul cu vârful spre suprafaţa dintelui şi celălalt cu vârful spre camera pulpară DA 139 C. evoluţie lentă datorită prezenţei smalţului protector NU 2. D. formă de V NU Cari E. evoluţie rapidă datorită absenţei smalţului protector DA a 140 radi 3. Cariile de pe suprafeţele aproximale sunt frecvente la nivelul: cula A. caninilor NU ră B. frontalilor DA se C. molarilor de minte NU cara D. premolarilor DA cteri E. molarilor DA zeaz 140 ă 4. Leziunea carioasă de pe suprafeţele netede se caracterizează prin: prin A. extinsă în suprafaţă DA : B. apexul în formă de V DA A. C. perpendiculară pe lamelele smalţului NU mar D. cu zonă largă de deschidere DA gini E. cu formă de U NU bine 140 cont 5. Caria radiculară se mai numeşte: urat A. carie serpiginoasă DA e B. carie de colet NU NU C. carie senilă DA B. D. carie în croşet DA for E. carie de cement DA mă 140 de 6. Caria radiculară afectează cel mai frecvent: U A. caninii mandibulari NU 44 DA

B. caninii maxilari DA C. molarii mandibulari DA D. incisivii maxilari NU E. incisivii mandibulari DA 140 7. Microorganismele implicate în caria radiculara sunt: A. Actinomyces viscosus DA B. Actinomyces odontolylicus DA C. Streptococcus sanguis NU D. Nocardia DA E. Streptococcus mutans DA 142 8. Echilibrul ecologic din şanţul gingival sau de pe suprafeţele dentare depinde de: A. furnizarea locală de hrană DA B. cantitatea fluidului gingival DA C. calitatea salivei NU D. conţinutul salivei în agenţi microbieni NU E. adezivitatea bacteriilor în placi sau la celule epiteliale DA 143 9. Caria reversibilă poate fi: A. carie superficială DA B. carie nepenetrantă NU C. carie medie DA D. carie profundă DA E. carie penetrantă DA 143 10. Semnele subiective ale cariei dentare sunt: A. sensibilitatea la agenţi fizici sau chimici DA B. aspectul rugos al suprafeţei cavităţii carioase NU C. modificări de volum şi culoare a papilelor interdentare DA D. retenţionarea de resturi alimentare DA E. coloraţie brun-maronie NU 145 11. La inspecţia unei leziuni carioase se urmăreşte: A. coloraţia brun-maronie DA B. consistenţa smalţului şi dentinei NU

C. gradul de sensib ilitate NU D. aspect ul rugos al supraf eţei cavităţ ii carioa se DA E. modifi cările de culoar e pe supraf eţele expus e vederi i DA 145 45

12. Cari a din şanţ uri şi gro piţe, for ma , ,cav itară ‖ se man ifest ă prin : A. prez enţa de gro piţe adâ nci NU B. sma lţ cret os pe pere ţi şi la baz a gro piţel or DA

C. nu apare radiotransparenţa sub smalţul ocluzal NU D. substanţa dentinară moale la baza gropiţelor DA E. coloraţie brun-cenuşie sub smalţul subiacent DA 148 13. Diagnosticul diferenţial al cariei dentare simple se face cu: A. lacune cuneiforme DA B. abrazia DA C. hiperplazia NU D. eroziunea DA E. fracturile DA 151 14. Activitatea carioasă în stadiul incipient se poate detecta prin: A. testări bacteriologice DA B. identificarea demineralizării DA C. capacitatea de tamponare salivară DA D. examen radiografic DA E. examen citologic NU 153 15. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazează pe: A. integritatea camerei pulpare DA B. teste de vitalitate negative NU C. pierderea de substanţă dură dentinară DA D. dentina dură la palpare NU E. prezenţa petelor cretoase şi marmoraţiilor DA 150 16. Radiografia bite-wing este cea mai eficientă metodă de evaluare a cariilor de pe: A. suprafeţele ocluzale NU B. suprafeţele radiculare NU C. suprafeţele proximale DA D. la nivelul coletului NU E. pe suprafeţele orale şi vestibulare NU 148 17. Caria din şanţuri şi gropiţe "forma necavitară" se caracterizează prin: A. smalţ cretos pe perete şi la baza gropiţelor NU B. nu apare radiotransparenţa sub smalţul ocluzal DA C. radiotransparenţa sub smalţul ocluzal NU D. sonda nu agaţă NU E. coloraţie brun-cenuşie sub smalţul subiacent NU 46

afectează mai frecvent suprafeţele vestibulare. bizotatorul de prag gingival NU B. este mai puţin frecventă odată cu înaintarea în vârsta NU 141 21. sonda agaţă NU C. lingura Black NU C. sensibilitate la agenţi fizici (rece) şi chimici (dulce. reac ţia pe ter men scur t. Pentru clivarea smalţului şi a dentinei se utilizează: A. dalta DA 47 . Caria radiculară are următoarele caracteristici: A. coloraţia brun-cenuşie NU 145 20. reacţia la un atac de intensitate scăzută NU D. începe la distanţă de joncţiunea smalţ-cement NU B. reac ţia la un atac de inte nsit ate med ie DA B. pregătirea retenţiei DA D. reacţia la un atac de intensitate crescută NU E. îndepărtarea ţesuturilor dure dentare DA B. acru) DA E.149 18. lamă DA 190 23. de obicei afectează smalţul NU D. caninii mandibulari. tijă NU B. consistenţa smalţului şi dentinei NU B. cel mai frecvent afectaţi sunt molarii maxilari. mâner DA D. aspectul rugos al suprafeţei cavităţii carioase NU D. reacţia la carii oprite în evoluţie. Semnele subiective ale cariei dentinare sunt: A. extensia preparării DA E. cu dem iner aliz area acid ă cres cută NU C. incisivii maxilari NU E. Un instrument de mână este format din: A. gât DA E. Niv elur ile de reac ţie dent inar ă la proc esul cari os sunt : A. caracterizată prin niveluri acide scăzute NU 148 19. bizotarea marginilor NU C. mandren NU C. apoi pe cele proximale DA C. Frezele sferice se utilizează în: A. atacul primar al dinţilor DA 188 22.

toporişca DA B. tipul de instrument activ DA C. prepararea cavităţilor de clasa I în vederea obturării cu compozit NU C. În cabinetul stomatologic sunt acceptate următoarele poziţii operatorii: A. Freza cilindrică este utilizată în: A. în spatele pacientului (ora 12) DA 198 27. în dreapta (ora 9) DA D. dalta NU E. prepararea cavităţilor în vederea obturării cu amalgam DA B. exc avat orul NU 191 24. prepararea cavităţilor de clasa V în vederea obturării cu compozit NU E. pneumonia NU 196 28. bizotatorul de prag gingival DA C. săpă liga NU E. îndepărtarea dentinei infectate NU 189 29. unghi de întâlnire cu partea laterală rotunjita DA 48 . herpesul DA B. sonda dentară NU 191-192 25. TBC DA E. hepatita DA C. săpăliga NU D. vârsta pacientului DA B. evoluţia leziunii carioase NU E. prepararea cavităţilor de clasa V în vederea obturării cu amalgam NU D. În cabinetul stomatologic se pot transmite următoarele boli infecţioase: A. Care din instrumentele de mâna sunt pereche? A. SIDA DA D. sistemele de răcire DA D. Freza pară are următoarele caracteristici: A. cu antebraţul sprijinit pe umerii pacientului NU B. adâncimea leziunii carioase NU 192 26.D. Reacţia pulpară la instrumentele rotative depinde de: A. în stânga (ora 9) NU E. în faţa pacientului (ora 6) DA C.

lungimea capului de trei ori mai mare decât lăţimea DA E. realizarea şanţurilor de retenţie în cavităţile preparate la nivelul grupului frontal NU 190 32.45 mm NU B. 1 mm NU E. 2. realizarea şanţurilor de retenţie în cavităţile de clasa I NU E. realizarea şanţurilor de retenţie în cavităţile preparate la nivelul grupului lateral DA D. 2 mm NU C. realizarea şanţurilor de retenţie în cavităţile de clasa IV NU B. realizarea şanţurilor de retenţie în cavităţile de clasa V NU C. 4 mm NU 189 31. 245 este de: A.1169 se foloseşte pentru: A. mare NU .B. lungimea capului de două ori mai mare decât lăţimea NU D. Lungimea capului frezei nr. La turaţii reduse presiunea efectuată pe instrument trebuie să fie: A. 3 mm DA D. partea frontală convexă NU 189 30. partea frontală plată DA C. Freza cilindroconică nr.

frezelor cu cuţite helicoidale DA 193 49 . scăderea presiunii DA C. intermitentă DA D. frezelor din carbid NU E. inconstantă NU E. continuă NU C. nici unul din răspunsurile de mai sus NU 194 33. frezelor diamantate active NU C. Cele mai mari creşteri ale temperaturii pulpare sunt generate de utilizarea: A. creşterea presiunii şi utilizarea spray-ului NU B. folosirea opţională a sistemului de răcire NU E. tăierea intermitentă DA D. frezelor din oţel DA B.B. frezelor diamantate inactive DA D. La turaţii înalte temperatura este controlată prin: A. folosirea obligatorie a sistemului de răcire DA 194 34.

instrumente abrazive DA 188 37. sunt toporişti modificate DA B. colul instrumentului NU E. Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint. Caracteristicile dălţii sunt următoarele: A. conturul capului instrumentului DA B. instrumente tăietoare DA E. atunci când sunt aplicate pe plaga dentinară NU D.35. sunt necesare două pentru cavitatea mezială şi două pentru cavitatea distală DA 192 36. Bizotatoarele de prag gingival au următoarele caracteristici: A. Efect bacteriostatic DA 50 C. necesară dacă grosimea dentinei restante este mai mică de 2 mm NU 294-295 40. mânerul instrumentului NU 188 38. instrumente cilindrice NU C. Reducerea hipersensibilităţii dentinare DA B. Forma părţii active se referă la: A. atunci când sunt aplicate pe plaga dentinară şi pe pereţii de smalţ ai cavităţii DA C. Linerii cu hidroxid de calciu au următoarele proprietăţi: A.5-1 mm DA E. bizou pe o singură parte DA B. instrumente sferice NU B. gâtul instrumentului NU D. marginea tăietoare şi lama formează un unghi de 90 grade DA 191 39. Indicaţiile lacurilor dentare: A. silueta capului instrumentului DA C. bizou dublu NU C. Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat. instrumente cilindro-conice NU D. lama bizotatorului este dreaptă NU D. mişcare de acţiune prin apăsare DA D. După designul capului instrumentele sunt împărţite în: A. sunt perechi DA E. Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint. Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat. lama bizotatorului este curbă DA . necesară dacă grosimea dentinei restante este mai mică de 0. mişcare de acţiune prin presiune NU E.

pH alcalin şi efecte de iritaţie pulpară NU 298 42. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectului uşor iritant asupra pulpei DA D. Reducerea microinfiltratiei marginale DA C. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape: A. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde NU E. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectelor sedative asupra pulpei DA E. Alcalinitate crescută care se păstrează şi după priză prin eliberarea ionilor de hidrogen NU 297 41. pH cu valori cuprinse între 6-9. Biocompatibilitatea DA 299 43. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare DA .B. pH acid şi efecte de iritaţie pulpară NU C. pH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpară NU E. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele avantaje: A. NU B. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde DA 300 44. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente cremoase omogene DA C. Atitudinea fata de plaga dentinara in conceptia terapeutica contemporana: A. Linerii din eugenolat de zinc prezintă următoarele caracteristici: A. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde DA D. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil DA C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite NU D. Adezivitatea la dentina DA E. pH aproape neutru şi efect sedativ pulpar DA D. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente vascoase omogene NU B. rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri DA B.

Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare NU 290 51 .B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii chimice a pulpei dentare DA C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii electrice a pulpei dentare NU D. sigilarea eficienta a plagii dentinare DA E.

Adeziunea chimica la dentina este superioara bazelor din ciment policarboxilat NU D. cresterea rapida a adeziunii in primele 24 ore de la priza DA 319 49. Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza NU D. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride NU D. Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare NU E.45. Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale: A. Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati: A. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de valorile altor materiale de obturatie de baza DA C. Modul de elasticitate crescut NU E. Rezistenta mecanica mare DA 304 47. PH 6 dupa 48 de ore NU D. Adeziunea chimica si coeficientul de dilatare termica previn microinfiltratia marginala DA B. Modulul de elasticitate DA E. Aderenta la plaga dentinara prin retentie micromecanica DA C. Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ½ ora de la spatulare DA 309 48. Proprietatile cimentului policarboxilic sunt urmatoarele: A. Rezistenta mecanica DA 302-303 46. Aderenta la plaga dentinara prin adeziune chimica NU B. Biocompatibilitatea NU D. Au contractie mare de priza NU B. Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc NU B. Adeziune chimica la smalt si dentina DA C. Cimenturile cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele proprietati: A. Ameliorarea adeziunii se realizeaza prin conditionarea plagii dentinare cu acizi poliacrilici sau cristalizarea unor solutii de fosfat de calciu DA C. Conductivitatea termica DA C. Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare DA 313 52 . Difuzivitatea termica DA B. Compozitele fluide pot fi aplicate ca obturatii de baza este deoarece: A. Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic DA E. Spatularea pe o placuta de sticla racita mareste rezistenta la compresiune permitand includerea unei cantitati mai mari de pulbere NU E.

Hibridizarea cu timpi de lucru efectuati succesiv DA 340-345 54. Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele: A. Sigilarea preventiva a plagii dentinare DA C. Intre baza stratului hibrid si dentina sanatoasa subiacenta DA C.50. microinfiltratie DA B. percolare NU C. Intre adeziv si portiunea superficiala a stratului hibrid NU E. Biocompatibilitatii pulpare DA E. Hibridizarea cu pastrarea detritusului dentinar remanent DA D. Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci cand adeziunea se compromite: A. nanoinfiltratie DA D. In masa stratului hibrid NU D. Capacitatii de izolare termica NU B. Obturatii coronare adezive cu amalgam DA E. Adezivii dentinari sunt indicati in protectia plagii dentinare datorita: A. Tehnicile de hibridizare includ: A. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de: A. reactivitatea chimica redusa a colagenului DA E. demineralizarea excesiva a dentinei DA C. infiltratii marginale extinse NU 53 . Intre compozit si adeziv NU 339 55. Obturatii coronare adezive cu compozit DA 323-324 52. Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla NU D. Hibridizarea fara pastrarea detritusului dentinar remanent DA C. Hibridizarea pe smalt NU B. demineralizarea insuficienta a dentinei DA B. Factori care greveaza eficienta hibridizarii: A. Obligativitatii conditionarii plagii dentinare NU C. reactia dureroasa generata de deplasarea centrifuga a limfei dentinare DA 333 53. polimerizarea completa a monomerului adeziv NU D. Efectului antibacterian NU D. Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor DA 320 51. Intre detritusul remanent hibridizat si dentina sanatoasa subiacenta NU B. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuati simultan DA E. Sigilarea curativa a plagii dentinare DA B.

niciunul din raspunsurile de mai sus NU 339 56. virsta pacientului DA C. intre stratul hibrid si canaliculele dentinare NU E. a proteja pulpa DA B.E. tipul de monomer adeziv NU D. Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi: 54 . coeziunii la jonctiunea strat hibrid/canalicule dentinare NU 338 57. factorul economic DA 217-218 60. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/canalicule dentinare NU E. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/strat hibrid DA B. afinitatea pentru substratul tisular DA B. incidenta cariei pe suprafetele proximale DA E. necesitatile fizionomice DA B. Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate: A. coeziunii la jonctiunea smalt/rasina compozita NU D. intre adeziv si rasina compozita NU D. intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid NU C. a reduce riscul deteriorarii obturatiei DA 208 61. intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid DA B. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine cont de: A. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata pentru: A. gradul de deshidratare dentinara NU C. Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de: A. incidenta cariei pe suprafetele radiculare NU D. a pastra dintele puternic NU C. tipul leziunii carioase NU E. Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea: A. a pastra dintele puternic DA E. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/rasina compozita NU C. localizarea leziunii carioase NU 332 59. intre rasina compozita si stratul hibrid NU 338 58. a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare NU D.

0. frezele 245 DA 55 . mai mic de 90° NU E.distal traverseaza creasta de smalt palatinala DA C. mai mic de 80° NU D. instrumentar rotativ NU E. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor: A. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza: A. In cazul restaurarii cu amalgam la prepararea peretelui gingival in cavitatile de clasa a II-a se vor utiliza: A.6 mm DA B. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte DA E. cu amindoua instrumentele manuale amintite DA D. cind fosa distala si santul palato. 1 mm NU C. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare NU 212 63. cu nici unul din instrumentele amintite NU 220 66. mai mic de 90° NU C. toporisti de smalt 10-7-14 DA B. cind fosa distala si santul palato. frezele 329 DA C. frezele 10 NU D.A. frezele 169L DA B.distal sunt unul in continuarea celuilalt DA D. Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt intr-o cavitate ce va fi restaurata cu amalgam se face cu: A. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata: A. 2 mm NU D. frezele 1/4 NU B. mai mare de 120° NU B.8 mm NU E. nu mai mare de 110° DA 210 62. 0. din motive de rezistenta NU B. frezele trepan NU 214 64. frezele 245 DA E. 3 mm NU 219 65. dalta biangulata 12-7-8 DA C.

frezele 169L NU 219 67.C. 0. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori DA B. nu e necesara in cavitatile mici si moderate DA 231 69. este rezervata cavitatilor extinse DA E. Coada de randunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele caracteristici: A. 1. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina DA D.5 mm NU E. pentru retentia suplimentara se poate apela la: A. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala DA C. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori DA E. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala DA B. frezele 331/2 NU D. Restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a III se realizeaza in special la: A. e indicata in orice cavitate. exceptional pe fetele vestibulare ale frontalilor NU B. indiferent de intinderea leziunii NU D. 1 mm NU D. fetele distale ale incisivilor laterali NU E. fetele meziale ale caninilor inferiori NU C. unghiuri ascutite interne NU 231 71. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor DA 234 56 . sant gingival DA B. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e indicata in urmatoarele situatii: A. puturi gingivale DA C. 3 mm NU 228 70. In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim: A. frezele 330 DA E. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene DA C. fetele meziale ale caninilor superiori NU D. 2 mm DA B. pivoti dentinari NU D.5 mm NU C. pivoti radiculari NU E. fosele palatinale ale incisivilor laterali NU 229 68.

1/2 NU C. nr.245 NU 230 77. bizotatoare de prag gingival DA 234 74. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza: A. Santurile de retentie in cavitatea de clasa V se practica cu: A.1/2 DA D. toporisti de smalt NU D.1 DA C. 33 1/2 DA D. freza 330 NU 233 76. nr.72. freza 245 NU E. freza 169L NU D. Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele: A. Freza globulara nr. freza roata NU E.1/4 DA B. nr. nr.1/4 NU E. freza nr. accentuarea unghiurilor interne in cavitatile proximale DA B. finisarea unghiurilor externe NU D. dalti de smalt NU C. freza cilindrica NU D. accentuarea unghiurilor externe NU 57 . nr.2 DA B. freza nr. freze diamantate NU 233 75. freza cilindro-conica DA B. sapite NU B. 245 NU B. 1/2 este utilizata pentru: A. dalti taietoare de unghiuri DA E. 330 NU C. Pentru prepararea cavitatii de clasa V se intra cu: A. 329 NU E. finisarea marginilor de smalt rugoase in preparari minime DA C. 1/4 DA 234 73. freza para NU C. In leziunile cervicale extinse piesele de mana pot fi inlocuite de: A.

lizozimul DA B. suprasaturarea salivei in minerale NU D. remineralizare directa a cariilor incipiente NU D. concentratii salivare mari de fluor DA 38 2. Factorii antimicrobieni salivari includ: A.E. participarea la sistemele tampon salivare DA B. peroxidazele salivare DA 58 . blocarea glicolizei NU E. Fosfatii salivari au rol carioprotector prin: A. ritmul secretiei salivare DA C. vascozitatea salivara NU 40 5. sistemul acid carbonic NU 40 4. PH alcalin salivar DA C. variatiile PH-ului atins DA B. inhibarea placii bacteriene NU 38 3. sistemul fosfat anorganic DA C. suprasaturarea salivei in fosfati de calciu DA B. abordarea cavitatilor proximale NU 230 TEMA NR. Remineralizarea smaltului este favorizata de: A. hipersalivatie NU E. Sistemele tampon salivare include A. concentratia de imunoglobuline salivare NU E. sistemul fosfat organic NU B. sistemul macromolecular proetinic DA E. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de: A. sistemul acid carbonic/bicarbonat DA D. 15: Etiopatogenia cariei dentare 1. lactoferina DA C. valoarea initiala a PH-ului bucal DA D. pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor DA C.

faina din cerealele rafinate NU C. amilaza DA 53 10. lizozimul DA 59 . Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include A. faina din cerealele nerafinate DA B. Factorii imuni nespecifici includ A. glicoproteine anionice DA C. glicoproteine cationice DA D. sorbitolul NU C. celule epiteliale DA B. zaharul de cuplare DA E. eritrocite DA D. IgG secretorie NU E. lipide NU E. proteine DA B. branzeturi DA 50 8. vascozitatea scazuta a salivei NU B. particule alimentare NU E. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de: A. Ig G si Ig M denumite opsonine NU 41 6. xilitolul NU B. ritmul scazut al secretiei salivare DA D. tipul de hidrocarbonate NU 46 7. cacao DA E. lipide NU 55 11. continutul scazut de mucina al salivei NU C. factori retentivi bucali DA E.D. leucocite DA C. Alimentele cu rol cariprotector includ: A. grasimile DA D. siropul de porumb DA D. Constituienti ai placii sunt: A. Placa este constituita din: A. aspartamul NU 51 9. complexe alcatuite din Ig A.

teoria proteolitica NU B. anticorpii salivari DA B. imunoglobulina A DA C. teoria neurodistrofica DA D. teoria proteolizei-chelatiunii NU E. compozitia limfei dentinare DA B. Ig A salivare NU E. Teoria enzimatica considera ca anumite excitatii patologice pot produce modificari biochimice in: A. glicoproteine cu greutate moleculara mica NU 12. imunoglobulina G NU D. Teoria biochimica considera ca elementul esential este reprezentat de deficitul de: A. gradul de permeabilitate dentinara NU D. Teoriile mecanismelor externe in geneza cariei dentare cuprind: A. teoria enzimatic-reflexa NU 73 15. teoria chelatiunii NU B. teoria proteolizei-chelatiunii DA 71 14.B. lactoferinele DA D. vitamina B6 NU 74 16. stratul odontoblastic NU E. opsonine NU 62 13. teoria chimico-parazitara NU C. imunoglobulina M NU E. teoria chimica NU C. gradul de mineralizare dentinara NU C. lactoperoxidazele DA 61 C. Teoriile mecanismelor interne in geneza cariei dentare cuprind: A. fosfor dentinar NU B. fosfati de calciu NU C. compozitia fluidului gingival NU 73 60 . hidroxilapatita NU D. Apararea specifica depinde in principal de: A. teoria enzimatica NU E. teoria parazitara NU D. vitamina B1 DA E.

Modificarile morfologice in hiperemia preinflamatorie: A. incetarea durerii dupa indepartarea stimulului NU B. prezenta indivizilor microbieni in pulpa NU E. alimentatia DA D.17. carente in vitamina A in forme usoare NU B. marginatie leucocitara DA D. carente in vitamina C la adulti NU 33 19. insuficiente tiroidiene DA 34 TEMA NR. scaderea activitatii metabolice celulare NU 61 . exacerbarea durerii mai mult la cald si mai putin la rece NU 71 2. carente in fosfor DA C. carente in seleniu NU D. Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii: A. Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in: A. intensitate moderata a durerii DA E. micsorarea volumului odontoblastelor NU B. factori locali NU E. intensitate crescuta a durerii NU D. 16: Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti 1. Hiperemia preinflamatorie se caracterizeaza prin: A. flora microbiana DA C. persistenta durerii cateva minute dupa indepartarea stimulului DA C. Triada Keyes cuprinde urmatorii factori: A. carente in calciu DA B. marirea volumului odontoblastelor si fibroblastelor DA C. carente in vitamina C la copii DA C. terenul DA B. factori morfologici NU 31 18. raport calciu/fosfat 3/1 NU E. raport calciu/fosfat 2/1 DA D. carente in vitamina A in forme grave DA E.

70 3. testele de vitalitate genereaza un raspuns slab pozitiv NU D. durerea este vie. localizata DA C. In pulpita seroasa partiala: A. testele de vitalitate raspund la stimuli de intensitate scazuta DA 73 8. scaderea permeabilitatii peretilor vasculari NU B. durerea persista aproximativ o ora dupa indepartarea excitantului NU E. durerea este mai puternica la proba cu clorura de etil DA B. percutia transversala este dureroasa NU C. pulpita seroasa partiala DA E. durerile sunt calmate de apa rece NU 62 . in hiperemia preinflamatorie: A. durerea apare la intensitati crescute ale stimulilor NU C. marginatie leucocitara intensa DA D. percutia in ax este dureroasa NU B. pulpita purulenta partiala NU D. semne de inactivitate odontoblastica in centrul procesului inflamator DA E. hiperfunctie odontoblastica la periferia procesului inflamator DA 72 6. marginatie leucocitara redusa NU C. Clinic. pulpita seroasa totala NU B. Care din urmatoarele afectiuni pulpare poate fi reversibila: A. durerea apare la intensitati mai scazute ale stimulilor DA D. durerea dispare dupa indepartarea stimulilor NU D. 74 5. pulpita purulenta totala NU 71. durerea este mai puternica la proba cu fuloarul incalzit NU C. iradiata NU B. durerea poate tine cateva minute DA E. durerea poate tine cateva ore DA 73 7. In pulpita seroasa partiala: A. In pulpita seroasa partiala apare: A. camera pulpara este totdeauna deschisa NU B. durerea este vie. hiperemia preinflamatorie DA C. testele de vitalitate raspund la stimuli de intensitate crescuta NU E. testele de vitalitate sunt negative NU 71 4. In pulpita seroasa partiala: A.

durerea poate sa apara spontan DA C. Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie: A. pulpita purulenta partiala NU 11. 81 63 . Testele de vitalitate sunt intens pozitive in urmatoarele situatii: A. durerea apare intotdeauna provocata NU B. amputatie vitala DA E. pulpite cronice inchise NU 72. in cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare DA D. in cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare NU C. durerea poate avea caracter progresiv DA E. la dintii simetrici DA 75 12. tratamentul cariei dentare si coafaj indirect DA B.D. durerile sunt calmate de apa calduta DA E. in regiunea orbitala NU E. Una din afectiunile de mai jos se numeste „turbarea dintilor‖: A. in regiunea temporala NU D. pulpita seroasa partiala NU E. durerea cedeaza la calmante DA 74 9. pulpita purulenta totala NU 75 D. la dintii vecini NU B. durerea nu iradiaza: A. la dintii antagonisti NU C. durerea cedeaza intotdeauna la calmante NU 75 10. pulpite acute purulente NU D. pulpite cronice deschise NU E. tratamentul cariei dentare si coafaj direct in doi timpi. extirpare vitala DA 72 13. In pulpita seroasa totala. pulpita seroasa B. hiperemia preinflamatorie NU totala DA C. tratamentul cariei dentare si coafaj direct intr-un timp. caria simpla NU B. In pulpita seroasa totala: A. durerea are caracter brutal DA D. pulpite acute seroase DA C.

Fractura coronara DA D. Pulpita cronica polipoasa NU 85 19. scleroatrofica NU D. Caracterul pulsatil al dureri DA B.14. pulpita purulenta coronoradiculara DA E. parodontita apicala acuta purulenta NU 79 16. Pulpita acuta purulenta DA C. hiperplazica NU E. Diagnosticul diferential in pulpita purulenta partiala se face cu: A. Durere localizata DA 79 18. propriu-zisa NU 80 17. Hipersensibilitate la teste de vitalitate NU D. pulpita seroasa partiala NU C. pulpita cronica deschisa NU E. Sensibilitate la percutia in ax DA E. pulpita purulenta partiala NU 75 15. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: A. Durere pulsatila DA C. ulceroasa DA B. Prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pupare DA D. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta prulenta partiala se face pe: A. pulpita seroasa totala DA D. pulpita seroasa totala NU D. Durerea poate fi spontana in urmatoarele situatii: A. Durere continua DA B. pulpita seroasa coronara DA C. polipoasa DA C. Exacerbare la rece diminuare la cald NU C. Imposibilitaea localizarii dintelui afectat NU 64 . Pulpita acuta seroasa DA B. Gangrena DA E. hiperemia preinflamatorie NU B. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: A. Hipoexcitabilitate DA E. Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: A. caria dentara simpla NU B.

Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice DA 106 C. Este faza de alterare tisulara primara NU D. Reprezinta faza initiala a inflamatiei septului interradicular NU E. pulpita seroasa totala NU C. Este o hiperemie de tip pasiv NU E. Dureaza intre cateva ore si cateva zile NU 3. Parodontita apicala acuta hiperemica: A. Granulom epitelial NU 65 . pulpita seroasa partiala NU B. Reprezinta faza initiala a inflamatiei septului interdentar NU 104 2. Reprezinta faza initiala a inflamatiei osului alveolar apical DA D. Reprezinta faza initiala a inflamatiei pulpare NU B. necroza pulpara DA D. A doua faza in evolutia inflamatiei parodontiului: A. Fibre conjunctive DA B. Pulpa cu structura aparent normala NU 84 21. parodontita apicala cronica NU 92 TEMA NR. fracturi ale dintelui DA E.79 20. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele. Granulom simplu conjunctiv NU C. In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: A. Parodontita apicala cronica fibroasa NU B. Reprezinta faza initiala a inflamatiei ligamentelor periodontale NU C. cu exceptia: A. Este numita ‗timpul mut‘ NU B. 17: Parodontite apicale acute si cronice 1. Macrofage DA E. Pulpita cronica inchisa hiperplazica poate evolua si complica cu: A. Limfocite DA C. Histiocite DA D.

Durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie DA E. Este dominata de durere la atingerea dintelui cauzal DA E. Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori DA 66 . Edemul din parodontita apicala acuta seroasa: A. Abcesul Phoenix: A.D. Este o osteita apicala cronica DA B. in 100% din cazuri NU D. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente NU B. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente NU D. Nevralgiforma DA C. in 90% din cazuri NU B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente NU C. in 70% din cazuri NU E. Este o parodontita apicala acuta seroasa NU 98 9. Parodontita apicala cronica condensata DA 114 4. Senzatie de usoara egresiune DA D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu DA E. Este diferita functie de factorii etiologici DA B. Pulsatila NU 114 6. Percutia in ax este pozitiva DA 114 8. in 20% din cazuri DA C. Absenta NU B. Percutia laterala este pozitiva NU C. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele: A. Durerea in parodontita apicala cronica poate imbraca urmatoarele aspecte:" A. Cel mai concludent este examenul radiologic DA 114 7. Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi NU D. Percutia in ax este pozitiva in parodontitele apicale cronice: A. in 50% din cazuri NU 114 5. Prezinta 4 zone DA E. Percutia in ax este negativa NU D. Este o parodontita apicala cronica DA C. Granulom chistic NU E. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A.

in parodontita apicala acuta hiperplazica DA B. cu spatii trabeculare inguste NU B. Nevralgia de trigemen DA 109 14. Parodontita apicala acuta supurata DA E. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. in stadiu endoosos NU B. Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori DA D.B. pulpita acuta purulenta totala DA E. in stadiu subperiostal DA E. Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori NU 10. Examenul radiologic este elocvent: A. Raspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate NU E. gangrena NU 107 11. Foliculita acuta a dintilor inclusi DA B. Imagine radiologica difuza. in parodontita apicala acuta purulenta in ultima faza DA 113 12. pulpita acuta seroasa partiala NU B. pulpita acuta seroasa totala DA C. Trasatura esentiala a parodontitei apicale cronice condensate este: A. radiotransparenta NU C. in parodontita apicala acuta seroasa totala NU C. in stadiu de fistula NU C. Durerea este de intensitate maxima in parodontita apicala acuta seroasa: A. in parodontite apicale cronice DA E. Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori DA E. Parodontite apicale cronice NU C. in parodontita apicala acuta purulenta in primele faze NU D. ingustarea spatiului periapical DA D. Imagine radiologica de osteita circumscrisa. Pulpite acute DA D. pulpita acuta purulenta partiala NU D. in stadiu de hiperemie NU D. Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv NU C. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. in stadiu submucos NU 109 67 108 . Percutia in ax este pozitiva NU 124 13.

test de vitalitate negative DA 111 18. Pe canal este prezenta o secretie seroasa DA B. Durerea este prezenta la percutia in ax DA D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitati foarte mari ale stimulului NU E.15. sinuzita odontogena DA C. cronicizare DA D. Primii premolari superiori NU D. Evolutii si complicatii in granulomul epitelial: A. Precizati raspunsurile corecte in cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase A. Incisivi superiori DA B. focar de infectie in boala de focar DA 68 . lipsa adenopatiei NU D. oprirea procesului inflamator DA C. Canini superiori DA C. cuprinderea apexului dintilor vecini NU 111 17. Gangrena pulpara simpla DA C. Premolarii secunzii superiori NU E. febra DA C. mobilitatea dintelui DA B. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta A. parodontita apicala acuta purulenta DA B. Utilizarea arsenicului DA D. reacutizare DA E. Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii DA B. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la: A. Antisepticele utilizate pe canal DA 116 19. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de: A. Durerea are caracter acut DA C. Obturarea corecta a canalului radicular NU E. Este prezenta tumefierea mucoasei si tegumentelor DA 108 16. senzatie de egresiune a dintelui DA E. molari superiori NU 111 20. sinuzita de maxilar NU E. nevralgie de trigemen boala de focar DA B. abces parodontal marginal NU D. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: A.

cu o exceptie A. coafaj direct DA C. coafaj indirect DA B. amputatia vitala NU D. Tratamentul hiperemiei pulpare respecta urmatoarele faze: A. extirparea vitala DA C. eliminarea tesuturilor alterate DA B. 18: Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare 1. pulpotomia vitala DA D. protejarea pulpei prin obturatie de baza cu eugenat de zinc DA 132 4. pulpita seroasa partiala NU 69 . Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt urmatoarele cu exceptia: A. coafajul direct NU E. pulpotomia devitala NU E. evitarea lezarii pulpei NU C. obturatia provizorie NU C. caria simpla DA B.121 TEMA NR. extirparea devitala DA 132 3. Toate metodele de conservare totala sau partiala a pulpei vii respecta urmatoarele principii. pe suprafata pulpei descoperite nu se aplica substante histofile DA E. tratamentul plagii dentinare DA E. coafajul indirect NU B. hiperemia pulpara cu camera pulpara inchisa DA C. evitarea suprainfectarii din mediul bucal NU B. Coafajul indirect este o metoda terapeutica indicata in: A. obturatia de durata DA D. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. pe suprafata pulpei descoperite se aplica substante biostimulatoare NU 132 2. evitarea substantelor chimice nocive NU D. pulpectomie vitala NU 136 5.

cu radacini in curs de formare DA B. este o interventie chirurgicala contraindicata in cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate DA 143 10. Substantele pe baza de trioxid de arsen folosite in scopul insensibilizarii chimice pulpare se pot prezenta sub forma de: A. la copii si tineri pe molari si premolari. Amputatia devitala: A. pulpita seroasa totala NU D. Coafajul direct este o metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanta: A. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpopatii incipiente DA D. la pacientii la care nu se recomanda anestezie tronculara periferica NU 142 9. neiritanta DA C. cand este indicat coafajul direct. insolubila in apa si umorile tisulare NU D. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara mumifiata DA D. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpite cronice inchise NU C. antiinflamatoare DA E. este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa coronara dupa insensibilizare chimica DA B. neodentinogenetica DA 137 7. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa coronoradiculara mumifiata NU E. pasta DA C. inflamatia incipienta a pulpei dentare DA C. pulpita cronica inchisa NU 136 6.D. pulpita purulenta partiala NU E. solutie NU 70 . pulpita purulenta partiala NU E. pulbere DA B. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara vie NU C. Coafajul direct in doi timpi se recomanda in A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare NU B. Pulpotomia vitala este o metoda chirurgicala recomandata A. izolanta DA B. dar acesta nu poate fi efectuat datorita conditiilor anatomo-topografice nefavorabile ale dintelui DA E. pulpita cronica inchisa NU 140 8.

extirparea a fost facuta in pulpita purulenta partiala sau totala DA C. insensibilitate totala coronara si radiculara DA B. in diferite grade de insensibilizare: A. Pentru mumificarea pulpei radiculare in cadrul metodei de pulpotomie devitala. granule predozate DA 143 11. Pulpectomia vitala se finalizeaza cu obturatia radiculara definitiva. iar pulpa radiculara cu total insensibila NU 71 . Pansamentul cu pulbere de arsenic. nu putem opri hemoragia pe canal DA 153 14. pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului arsenical. timp de 24 de ore la pluriradiculari NU E.D. pulpa are o coloratie rosie. dupa insensibilizare prin mijloace chimice si se realizeaza A. timp de 48 de ore la monoradiculari NU C. pulpa coronara foarte sensibila. Extirparea devitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa dentara. trioxid de arsenic NU B. 147 13. fibre DA E. atat pulpa coronara cat si pulpa radiculara sunt foarte sensibile . in cinci sedinte DA 155 15. triopasta Gysi DA D. trioximetilenul NU 145. In cadrul extirparii devitale.se poate folosi: A. tricrezol formalina NU C. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare in regiunea apicala DA D. campul operator a fost inundat de saliva NU E. in doua sedinte NU C. vie DA E. in scopul insensibilizarii chimice a pulpei dentare. se mentine: A. intr-o sedinta NU B. timp de 24 de ore la monoradiculari DA 144 12. paraformaldehida DA E. in patru sedinte NU E. timp de 72 de ore la pluriradiculari NU D. extirparea a fost facuta in pulpite cronice DA D. timp de 48 de ore la pluriradiculari DA B. cu exceptia situatiilor: A. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare DA C. in trei sedinte NU D. extirparea a fost facuta in pulpita seroasa totala NU B.

155 16. Extirpare pulpara completa NU E. Deschiderea camerei pulpare NU E. Perforarea podelei camerei pulpare DA B. Molarii persoanelor tinere NU C. dinte cu hiperemie preinflamatorie ce nu a depasit 24 h DA 139 18. Cauzele locale hemoragiei pe canal pot fi: A. Molar de minte DA B. pulpita cronica deschisa granulomatoasa DA D. Tratarea plagii dentinare DA C. Protejarea pulpei prin obturatie de baza DA D. dintii accesibili DA B. Traumatizarea parodontiului apical DA D. Fazele de tratament in hiperemie sunt: A. dinti fara valoare masticatorie NU C. la dinti cu volum mic NU E. Eliminarea tesuturilor alterate DA B. Obturatie de durata DA 132 17. pulpita cronica inchisa garanulomatoasa NU C. Dinti cu canale usor curbate NU E. Conditii particulare de efectuare a amputatiei devitale: A.5 mm DA D. pulpita cronica inchisa propriu-zisa NU B. Cai NU radiculare DA C. extirpare in scop protetic DA E. Apexul dintilor la copi si tineri DA 153 72 . Dinti temporari DA 143 19. marimea deschiderii camrei pulpare de maxim 1-1. Contraindicatiile extirparii devitale sunt: A. pulpite purulente DA 154 20. Factori locali ce indica coafajul direct: A. Dintii parodontotici DA D.

Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie NU 215 2. De stimulare a activitatii osteoclastelor NU E. De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare DA 217 3. Cat mai gros in raport cu volumul canalului DA B. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0. conul de gutaperca principal trebuie: A. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca DA 225 73 . conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii: A. Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul: A. Sa nu depaseasca constrictia apicala DA E. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger DA E. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu un con de gutaperca calibrat se numara si: A. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea obturatiei de canal prin: A. Condensare verticala NU C. In cazul metodei ocalexice. 19: Obturarea canalelor radiculare 1. Condensare laterala NU B. Bacteriostatic NU B. Proba clinico-radiologica a conului DA C. Sa se opreasca la constrictie NU E. Individualizarea conului de gutaperca NU B. In tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala DA D. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul NU 221 4. Condensare simultana laterala si verticala DA D. Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper NU 224 – 225 5.5 — 1 mm de constrictie DA D. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale DA D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal DA E. In cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal. Cat mai subtire in raport cu volumul canalului NU C. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru NU B. Bactericid DA C. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru DA C. Toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica DA D.TEMA NR.

Delta apicala NU 74 . Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt: A. Canale inguste DA B. Canale curbe DA D. Formarea unor produsi de coroziune citotoxici DA C. Canale inguste NU B. Amalgamul de cupru NU 240 8. Conurile metalice de argint DA D. Falsa impresie de obturatie etansa datorata radioopacitatii conului DA E. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicate in: A. Biocompatibilitate DA D. Amalgamul de argint DA B. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm. Canale curbe NU C. De diverse diametre DA C. Conurile metalice de titan DA E. Canale cu multe ramificatii NU E. DA B. Gutaperca DA C. Canale cu delta apicala NU 235 7. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt: A. Canale foarte largi NU C. Dezobturare dificila DA 240 9. Rigiditate inferioara conurilor de argint NU B. Sunt netede NU E. Toate acestea NU 244-245 10. Inchidere deficitara a canalelor DA D. Flexibilitate mult mai mica decat a conurilor de gutaperca NU B.6. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi: A. Lipsa coroziunii DA C. Foramen apical larg DA D. Sunt prevazute la baza cu un surub DA 240 11. Corespund unei singure dimensiuni ISO NU D. Utilizarea conurilor de titan in obturatiile canalare are urmatoarele avantaje: A. Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele: A. Nedeformabile DA E.

E. Perforatii ale foramenului apical DA 241 12. Hand Spreaderele au lungimea partii active de circa : A. 10 mm NU B. 15 mm NU C. 20 mm NU D. 25 mm NU E. 30 mm DA 223 13. La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica de condensare laterala la rece, acesta trebuie sa se opreasca: A. la constrictia apicala NU B. la o distanta de 0,5 - 1 mm de constrictia apicala DA C. la o distanta de 3-4 mm de constrictia apicala NU D. in treimea coronara a canalului NU E. in treimea medie a canalului NU 224 14. In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master: A. Pana la limita apicala stabilita prin odontometrie NU B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie NU C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie DA D. Dincolo de limita apicala NU E. Pana in treimea medie a canalului NU 229 15. La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca: A. La constrictia apicala NU B. La 1,5 mm de constrictia apicala DA C. La 2 mm de constrictia apicala NU D. La 3 - 4 mm de constrictia apicala NU E. La apexul radiologic NU 235 16. Contraindicatiile Biocalexului: A. Parodontite apicale cornice NU B. Curburi accentuate ale treimii apicale NU C. Parodontite apicale cronice fistulizate NU D. Parodontite apicale acute DA E. Gangrena pulpara simpla NU 198 75

17. Alegerea acului Lentullo presupune: A. Tine cont de diametrul canalelor DA B. De topografia dintilor DA C. De integritatea fizica DA D. Nu intereseaza lungimea acului NU E. Sa fie cat mai gros in raport cu diametrul canalelor NU 125 18. Avantajele tehnici McSpadden: A. Foarte rapida DA B. Obturatie densa si omogena DA C. Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endondontic DA D. Buna etanseizare apicala DA E. Nu este laborioasa NU 234 19. Avantajele conurilor de argint: A. Sunt necomprimabile NU B. Mare DA C. Actiune oligodinamica DA D. Radiopacitate intensa a conului NU E. Largire minima a canalui radicular NU 243 20. Inconvenientele obturarii cu gutaperca: A. timp indelungat pentru largirea canalelor DA B. dificultatea obturari canalelor inguste DA C. dificultatea obturarii canalelor curbe DA D. obturatii de canal incomplete DA E. obturatii de canal tridimensiuonale NU 242

TEMA NR. 20: Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
1. Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei seroase pulpare presupune: A. Drenaj endodontic NU B. Drenaj transosos NU C. Rezectia apicala NU D. Extirpare pulpara DA E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta DA 76

254-255 2. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare purulente presupune: A. Extirpare pulpara DA B. Drenaj endodontic NU C. Drenaj transosos NU D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice DA E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta NU 255 3. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune: A. Tratament mecanic canalar DA B. Aplicarea de pansament cu antiseptice NU C. Aplicarea de pasta cu antibiotice DA D. Pulpectomie NU E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta NU 250, 255 4. In parodontita apicala hiperemica consecutiv acutizarii unui proces cronic preexistent se realizeaza: A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului DA B. Tratament mecanic fara trepanarea apexului NU C. Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff) NU D. Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile DA E. Obturatie de canal dupa incetarea secretiei DA 255 5. In cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: A. Se aplica din prima sedinta DA B. Nu se aplica din prima sedinta NU C. Se mentine 48 de ore DA D. Se mentine minimum 72 ore NU E. Se mentine o saptamana NU 250 6. In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, se realizeaza: A. Drenajul endodontic DA B. Drenaj transosos DA C. Drenaj alveolar DA D. Medicatia analgetica DA E. Pansament cu antiseptice NU 254, 257 7. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indica: A. Drenajul endodontal DA 77

Forma pe sectiune a canalului radicular DA E. Cauterizarea chimica DA D. Lasarea deschisa a dintelui DA E. Pansament cu antiseptice NU C. Drenaj endodontic DA B. este contraindicata: A. Administrarea de antialgice NU E. se realizeaza: A. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de: A. Tipul de reactivitate individuala NU 251-252 12. Incizie muco-periosatala DA E. Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secretia de pe canal NU E. Infiltratii plexale cu novoacina 1 % NU 78 . Se poate executa chiuretajul periapical. In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie. Calitatea materialului de obturatie NU D. In cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica: A. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase DA acid tricloracetic NU D. Realizarea unui abces medicamentos NU 259 11. Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula DA C. In parodontitele apicale cronice fistulizate: A. Se aplica pansament cu antiseptice DA D. dupa obturatia de canal DA 259-260 10. Obturatia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu DA 259 8. Tratament medicamentos cu antiseptice DA B. faza subperiostala. Expectativa NU B. Cauterizarea electrica DA E. Se face tratament mecanic DA B. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie NU B. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu NU D. Toate de mai sus NU 254 9.B. Tratament medicamentos cu antibiotice DA C. Interventia chirurgicala NU C. In parodontita apicala acuta purulenta. Volumul de substanta care a depasit apexul NU C. Cauterizarea chimica cu C. Dezobturarea canalului radicular DA D.

Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu NU E. obturatie cu hidroxid de calciu DA C. Tratamentul medicamentos cu antiseptice NU B. Drenaj endodontic NU B. in diabet NU B. Nu se indica: A. Lasarea deschisa a dintelui NU C. faza endoosoasa. drenaj maxilar DA C. Pansament cu antiseptice DA 257 14. NU se practica: A. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase NU D. boala de focar DA E. drenaj endodontic inefcient DA C. dinte fara valoare functionala DA 254 17. NU se indica: A. Drenaj transosos NU C. Drenaj alveolar NU D. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic DA 259 15. In cazul secretiei seroase moderate pe canal. Cauterizarea chimica NU C. stare generala afectata DA D. antibioterapie DA D.259 16. Drenaj endodontal NU B. antialgice DA 253 18. drenaj endodontic DA B. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica.256 13. Medicatie analgetica NU E. Paste cu antibiotice NU 258. drenaj endodontic DA B. corticoterapie NU E. Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune: A. drenaj prin fistula medicamentoasa DA 79 . In tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundenta pe canal presupune: A. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase DA D. In parodontita apicala acuta purulenta. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica: A. Cauterizarea electrica NU E.

Transinusal NU D. Teaca Hertwig: A. Parodontal NU C. Patologia dintelui afectat NU E. Transmaxilar DA E. Endodontic DA B. Starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei DA B. contribuie la formarea cementului radicular DA D. are rol in formarea radacinii dentare DA B. cauterizare chimica sau electrica DA 260 19. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii: A. deriva din epiteliul adamantin NU C. este format din osteoblaste care contribuie activ la formarea de os NU B. Topografia locoregionala DA D. Factorii de care depinde intensitaea manifestarilor clinice in parodontitele apicale: A. chiuretaj apical NU E. se formeaza in luna a 3 a de viata intrauterina NU 18 3. este sursa resturilor epiteliale Malassez prezente numai la tineri NU E. Stratul intern al sacului dentar: A. Volumul de substanta care a depasit apexul DA C. Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt: A. formeaza diafragma epiteliala DA 19 2. se formeaza din straturile adamantine DA D. stadiul 1-epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt DA 80 . 21: Morfologia parodontiului marginal 1. Combinat DA 249 20. la monoradiculari se prezinta ca o structura tubulara DA C.D. Calitatea materialului de obturatie DA 251 TEMA NR. capatul sau intern este ancorat in osul alveolar NU E.

mucoasa jugala NU E. stadiul 2.epiteliul jonctional se afla pe smalt. periajul dentar excesiv DA E. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de : A. Aspectele clinice generale ale gingiei sanatoase cuprind: A. consistenta ferma in zona de gingie fixa DA E.baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement DA D. stadiul 3-epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement. suprafata cu aspect de ―coaja de portocala‖ DA C. lucioasa. consistenta laxa in zona de gingie fixa NU D. traumatisme directe NU D. baza santului gingival se proiecteaza pe smalt si cement NU C. numai pe smalt DA B. Epiteliul jonctional poate fi localizat: A. tipul constitutional NU B. mucoasa labiala NU 24 5. sexul NU C. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu: A. varsta DA B. de culoare roz deschis NU B. numai pe cement DA D. incongruentele dento-alveolare DA D. toate raspunsuril e sunt corecte NU 22 . traumatismele produse de folosirea scobitorii DA 26 6. pe smalt si pe cement DA C. suprafata neteda. Mucoasa masticatorie este formata de: A.B. mucoasa de pe suprafata ventrala a limbii NU C. baza santului gingival se proiecteaza pe cement DA 4. traumatisme ocluzale NU E. pe smalt si pe dentina NU 81 E. mucoasa care acopera bolta paltina osoasa DA D. consistenta laxa in virful papilelor DA 27-28 7. eruptia dentara NU C. mucoasa de pe suprafata dorsala a limbii NU B. stadiul 4-epiteliul jonctional s-a retras spre apical. toate de mai sus DA 28 8.

se multiplica in cement NU D. Spatiul dento-alveolar masoara: A. este spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliu NU B.35 mm spre coroana dintelui DA C. Resorbtia osoasa: A. declanseaza un raspuns imun nespecific NU E. resturi Malassez NU E.25 mm spre apex DA E. osteoblaste NU D. adincimea clinica a santului corespunde cu adincimea histologica DA E.E. multinucleate NU B. este dispus in special in zona apicala a radacinii NU B.17 mm spre apex NU B. 0. acelular: A. K. imunoglobuline de tip E NU 35 12. provin din smalt NU 31 10. 0. Urmatoarele afirmatii despre santul gingival nu sunt adevarate: A. adincimea sa variaza in mod normal intre 1-3mm NU C. 0. adincimea sa este in medie de 1. numai pe dentina NU 31 9. 0. glucide DA B. Lichidul gingival contine: A.35 mm hypomoclion NU 42 14. se realizeaza prin osteoclaste DA 82 . 0. electroliti:Na. grosimea lui variaza intre 130-200 μm la copil NU E. Ca. este format din benzi de colagen DA 41 13. este dispus pe 2/3 din lungimea radacinii DA C. au fost descrise in 1945 NU B.8 mm NU D. grosimea lui variaza intre 54-130 μm la copil NU D. se realizeaza in principal prin celule mici.17 mm spre hypomoclion DA D. P DA C. este delimitat intern de dinte NU 34 11. Celule Langerhans: A. fac parte din epiteliul gingival DA C. fibrilar. Cementul primar.

se realizeaza prin macrofage si osteocite DA D. virusuri NU C. la nivelul molarilor superiori DA 46 16. Urmatoarele bacterii sunt prezente in placa subgingivala: A. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia: A. apar in zonele unde mucoasa este laxa NU E. la nivelul premolarilor inferiori NU C. fungi NU D. este stimulata de o citokina DA E.C. sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar DA B. concomitent. Candida Albicans NU 69 2. treponeme DA B. Tartrul supragingival are o incidenta legata de virsta de : A. spirochete DA E. sunt defecte prin resorbtia corticalei interne si a osului spongios NU C. este inhibata de prostaglandine NU 46 15. apar datorita vascularizatiei periostale sarace DA D. la nivelul premolarilor superiori DA D. 47-100 % dupa virsta de 40 ani NU D. Dehiscenta si fenestratia: A. 100 % dupa virsta de 9 ani NU 87 83 . resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta in zonele aproximale ale radacinilor DA 47 TEMA NR. la nivelul tuberozitatii maxilare NU E. 76-90 % dupa virsta de 40 ani NU E. 22: Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice 1. 37-70 % la 9-15 ani DA C. la nivelul molarilor inferiori NU B. 15-20 % la 6-9 ani NU B.

Matricea placii dentare cuprinde: A. Trauma ocluzala primara se produce prin: A. PP DA B. alimentatie bogata in hidrocarbonate NU C. bruxismul DA C. consumul de alimente bogate in calciu. Cele mai frecvente parafunctii sunt: A. glicolipide NU 65 6. cristale de hidroxiapatita NU 87 4. variatiile individuale ale fluxului salivar DA C. obturatii sau coroane inalte NU C. punti dentare incorect realizate DA E. B6. hipersolicitarea dintilor care marginesc spatii edentate NU D. aportul de acid ascorbic NU 89 7. Formarea tartrului este favorizata de: A. proteine salivare DA B. Tartrul dentar se formeaza mai rapid datorita urmatorilor factori : A. bruxism DA B. Matricea interbacteriana contine urmatoarele substante anorganice: A. sugerea degetului NU E. saruri de Mg NU D.fosfor. saruri de P DA B. zinc NU D. celule epiteliale descuamate DA E. muscarea buzelor NU D. variatiile individuale ale lichidului gingival NU E. deficienta vitaminelor A.sodiu. natura alimentelor DA D. celule fagocitare DA C. aparate ortodontice DA 91 8. deficiente proteice NU E.3. reliefului ocluzal NU 88 5. saruri de Ca DA C. dioxid de carbon NU E. leucocite NU D. bascularea dintilor din timpul inclestarii DA B. fumatul NU 84 . localizarea dintelui pe arcada DA B.

imunoglobulinelor din clasa Ig G si M DA E. Fumatul actioneaza local prin: A. in plan orizontal si vertical DA 92 13. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale cronice: A. Bruxismul produce: A. in plan orizontal NU C. iritatii indirecte NU B. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire DA B.93 9. psihiatric NU B. cresteri ale mobilitatii dentare fiziologice DA B. Anticorpii din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin: A. psihologic DA D. ocluzia adanca DA E. iritatii directe DA C. ocluzia cap la cap NU C. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice sunt: A. incongruenta dento-alveolara cu spatiere DA 92 11. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin : A. micsorarea spatiului periodontal NU 85 . profesional DA 94 14. imunoglobulinelor din clasa Ig G si E NU C. ocluzal DA E. in plan vertical NU B. in plan oblic NU E. ischemie NU 95 10. ocluzia deschisa DA D. imunoglobulinelor din clasa Ig G NU 76 12. depuneri de nicotina DA D. imunoglobulinelor din clasa Ig G si A NU B. imunoglobulinelor din clasa Ig M si A NU D. vasoconstrictie periferica NU E. neurologic DA C. in plan sagital NU D.

Urmatoarele afirmatii privind trauma ocluzala nu sunt adevarate: A. Trauma ocluzala determina urrmatoarele modificari adaptative: A. aspirina. gingivita cu fenomene hiperplazice DA 98 19. senzatie de uscaciune si arsura DA C. baze si nitrati NU C. gingivostomatite NU 91 18. azotati NU 95 16. In cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice A. se produce atunci cind asupra dintelui se exercita solicitari supraliminare NU B. nitrati.C. acizi. acizi si baze NU B. cresterea mobilitatii dentare in limite patologice NU C. fenoli. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu: A. nitrati. baze. acizi. acizi. baze. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin: A. baze. aspirina. pansamente provizorii incorect etanseizate NU 94 86 . ingrosarea laminei dura DA D. este un cofactor patogen si poate modifica evolutia inflamatiei septice NU E. este un factor decisiv in producerea de gingivite si parodontite DA D. atritie accentuata NU E.azotati NU E. periaj dentar traumatic NU D. fatete de atritie DA D. aspirina. atritie patologica DA E. aspirina. actiunea traumatica a matricei DA C. acizi. cresterea fluxului salivar NU B. cai NU in desmodontiu si perforatii interradiculare DA E. aspirina. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor DA B. tulburari in articulatia temporo-mandibulara DA 94 15. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita DA D. gingivoragii si edem gingival NU E. nu este urmata de modificari adaptative DA 91 17. largirea spatiului dento-alveolar DA B. fenoli DA D. poate fi acuta si cronica NU C.

Datele asupra starii generale a pacientului cu afectare parodontala sunt necesare deoarece: A. Se realizeaza prin inspectie si palpare NU 105 87 . Se obtin date importante privid starea civila a pacientului NU E. Actinobacillus actinomycetemcomitans DA E. dulce) NU B. Are un caracter de testare a unor potentiale imbolnaviri generale DA C. unele boli generale se manifesta la nivelul gingiei si decelarea leziunilor poate contribui la diagnosticul precoce al bolii DA D. starea alimentelor consumate NU 102 3. individuala a parodontiului marginal NU C. Bacteroides gracillis NU 65 TEMA NR. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. In cadrul anamnezei ne intereseaza urmatoarele date despre felul masticatiei si obiceiurile alimentare: A. bolile generale nu modifica reactivitatea locala. NU C. Conduce la un diagnostic de precizie NU D. individuala a parodontiului marginal DA B. preferinte alimentare legate gustul alimentelor (acru. unele stari generale de imbolnavire impun anumite precautii restrictii in aplicarea locala a tratamentului parodontal DA E. stimulanta pentru parodontiu marginal DA D. 23: Diagnosticul îmbolnavirilor gingivo-parodontale 1. Prevotella intermedia. bolile generale modifica reactivitatea locala. periajului dentar sau a unor practici de autocuratire DA E. Anamneza: A. NU D. masticatie lenta sau grabita DA C. Veilonella.20. folosirea dupa fiecare masa a clatirii. masticatie robusta. starea parodontala reflecta intotdeauna starea generala a pacientului NU 103 2. un caracter orientativ DA B. Porphyromonas gingivalis. NU B.

se inregistreaza cand intr-un sextant este prezent cel putin un dinte NU D. clar.4. detectarea cariilor supragingivale NU C. Sondele exploratorii sunt folosite pentru A. determinarea indicelui CPITN NU E. stationara la aceleasi valori ale indicilor inainte de tratament NU 108 7. agravare. detectarea si localizarea tartrului subgingival DA B. Indicele CPITN: A. Percutia longitudinala puternica este urmata de un sunet distinct mat la dintii parodontotici NU C. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte: A. la valori sub 10 a indicilor NU B. pe mijlocul fetei vestibulare DA C. se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti toti dintii NU B. masurarea adancimii pungilor parodontale NU D. Starea parodontiului marginal se poate aprecia astfel: A. mezial si distal NU E. ameliorare. clar la dintii cu parodontiu marginal normal si de un sunet mat la dintii parodontotici DA D. codifica necesitatile de tratament. se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin doi dinti DA C. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct. disto-palatinal (sau disto-lingual) DA 107 6. DA 112-113 88 . stationara la aceleasi valori ale indicilor dupa tratament NU D. Testul de percutie: A. mezio-vestibular DA B. la valori cuprinse intre 10 si 80 NU C. Percutia longitudinala si transversala este urmata de un sunet distinct mat la dintii cu parodontiu marginal normal NU B. Percutia transversala este urmata de un sunet distinct. mezio-palatinal (sau mezio-lingual) DA D. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct. ameliorare la valori cuprinse intre 20 si 80 DA E. infundat la dintii cu parodontiu normal NU E. clar la dintii cu parodontiu profund normal si de un sunet mat la dintii parodontotici NU 107 5. codifica starea parodontiului marginal DA E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului coronarl NU 105 8.

Are doua componente: un indice de placa si unul de tartru DA B. este realizat dintr-un aliaj de aluminiu . Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea valorilor indicilor de placa si de tartru de pe urmatoarele suprafete: 89 . Mobilometrul dento-parodontal : A. NU E. se compune dintr-un dispozitiv intraoral si dispozitive accesorii NU C. furnizeaza date despre structura osului spongios NU 115 13. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectate DA D. Indicele de prezenta a pungilor parodontale: A. ortoradiala sau panoramica bimaxilara NU D. ia in considerare pungile parodontale ade varate inainte de tartamentul microbian NU E. ofera date despre spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni si lamina dura DA B. Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si suprafetele linguale ale primilor molari inferiori DA E. poate fi in incidenta izometrica. se compune dintr-un dispozitiv intraoral format din doua tije intersanjabile NU 117 14. Indicele de prezenta a pungilor parodontale DA 112 11. Indicele parodontal (Russell) DA B. se poate exprima in mm NU C. ia in considerare pungile parodontale adevarate mai adinci de 3 mm DA 112 10. se poate exprima procentual DA B. Examenul radiografic: A. avind o greutate de 108 g DA D. furnizeaza date despre morfologia radiculara DA E. Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superiori sting si inferior drept NU 109 12. Indicele de igiena bucala (IHB): A. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund DA C. Indicele de singerare papilara (Muhlemann) NU D. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare NU C. masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal.9. ia in considerare pungi parodontale nu si adevarate NU D. Indicele gingival (Loe si Silness) NU C. Indicii de inflamatie parodontala sunt: A. este realizat dintr-un aliaj greu de 108 g NU B. Indicele CPITN DA E.

Examenul clinic al parodontiului marginal superficial: A. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite NU D. 16. a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate DA D. este un colorant vegetal hidrosolubil incorporat in pasta de dinti sau comprimate sau drageuri Placolor DA C. examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetonucleara DA C. nu se insumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama NU 109-110 15. 31 vestibular si 36. urmareste aspectul marginii gingivale libere si a mucoasei pasiv mobile NU C. urmareste nivelul de atasare fata de dinte DA 106 18. urmareste modificarile de textura ale suprafetei gingiei fixe DA E. 21. controlul prezentei placii bacteriene folosind Eritrozina se poate face si de catre pacient DA 114-115 90 .A. examenul modelelor de studiu care ofera date privind caracterele morfologice normale si patologice ale parodontiului marginal de invelis DA E. 46 lingual NU B. 26. Eritrozina: A. este un colorant vegetal hidrofil incorporat in comprimate sau drageuri NU B. 11. 46 lingual DA C. evidentierea placii bacteriene cu eritrozina este un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale DA E. intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm NU E. 41 vestibular si 36. reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare NU C. palparea gingivala netraumatica se face cu sonda butonata care evita aparitia oricaror semne de singerare gingivala NU D. 16. evidentierea placii bacteriene cu solutie de fucsina bazica 3% NU B. se insumeaza de pe suprafetele vestibulare ale tuturor dintilor NU E. pentru schitarea gradului de mobilitate. Examenele complementare folosite pentru examinarea bolnavului parodontopat sunt: A. reprezinta o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal NU B. evidentierea placii bacteriene care foloseste solutii colorante de evidentiere DA 114-115 16. intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 1 mm DA 109 17. 26. se foloseste numai pentru evidentierea placii bacteriene dupa tratamente profilactice stomatologice NU D. Parodontometria: A. mobilometria instrumentala care masoara mobilitatea dentara fiziologica NU D. se face prin inspectie si palpare DA B.

Pentru masurarea indicelui CPITN: A. 24: Clasificarea bolilor parodontiului marginal 1. indica necesitatile de tratament DA 112-113 TEMA NR. aparitia Camphylobacter rectus NU E. se analizeaza folosind teste biochimice care apreciaza prin precipitare gradul de afectare al gingiei NU D. este un indicator precoce al instalarii inflamatiei gingivale DA E. cresc spirochetele DA B. daca intr-un sextant exista un singur dinte el este inclus in sextantul analog de pe hemiarcada opusa NU E. aparitia Eikenella corrodens NU D. cresc speciile de bacili gram-negativi DA C. se apreciaza cu benzi absorbante de hartie de filtru impregnate cu markeri de culoare DA B. mobilitatea dintilor NU 151 91 .19. Trecerea de la gingivita la parodontita marginala cronica se insoteste de modificari ale componentelor placii bacteriene: A. aparitia sangerarii gingivale spontane NU B. aparitia fisurilor Stillman NU C. este necesara sonda de parodontometrie Williams NU B. nu are nici o semnificatie patologica NU C. recesiunile. foloseste testul Periogard care este un test biochimic de colorare DA 111 20. se inregistreaza pe sextanti fara a lua in considerare si molarii de minte decit ca inlocuitori ai molarilor secunzi in absenta acestora DA C. masoara atat pungile parodontale. aparitia tartrului NU D. cit si leziunile de furcatie NU D. Elementul esential de diferentiere si transformare a gingivitei in parodontita marginala cronica este: A. afectarea osului prin demineralizare sau distructie DA E. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival: A. creste viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus NU 151 2.

senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti. infiltrat dens limfo-plasmocitar DA B. NU 152 5. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferentiaza de gingivita. pana aproape de diparitie NU E. scaderea succindehidrogenazei in zonele epiteliale cu ulceratii DA E. uneori papila poate fi desprinsa de pe dinte DA C. apar: A. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj si masticatie NU D. demineralizari ale osului DA E. insotita de o durere periradiculara si interradiculara.3. sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la succiunea gingiei NU E. au aratat ca in parodontita marginala cronica superficiala apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului: A. cresterea ARN-ului in stratul germinativ DA D. tendinta de aglomerare a ribozomilor NU 152-153 6. este: A. halena NU 152 4. leziuni partial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar DA C. relieful papilei este sters. usturimi gingivale NU C. papila gingivala tumefiata de aspect uneori filiform ―prelins‖ interdentar spre marginea incizala sau suprafata ocluzala DA B. cresterea fosfatazei alcaline DA C. papila gingivala are uneori aspect lobulat. Care dintre urmatoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale in parodontita marginala cronica superficiala: A. DA 153 7. degenerescenta filetelor nervoase DA E. In parodontita marginala cronica superficiala. prurit gingival NU B. vasodilatatie pasiva DA C. cu un sant discret la baza. creste mobilitatea dintilor NU D. Cercetarile de microscopie optica si electrono-optica. NU 154 92 . Particularitatile histochimice si histoenzimologice in parodontita marginala cronica superficiala sunt reprezentate de : A. primele manifestari de disjunctie intre gingie si dinte DA B. alterari ale mitocondriilor. endarterita DA D. care o delimiteaza de gingia fixa DA D. papila gingivala are culoare roz-pal datorita slabei vascularizari. vacuolizarea mitocondriilor NU B.

sunt adevarate: A. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman DA B. demineralizare care se prezinta sub forma unei radiotransparente cu localizare la nivelul varfului septului alveolar DA D. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu parodontita prepubertara. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans: A. se caracterizeaza prin liza osoasa orizontala generalizata NU 156 93 . Actinobacillus actinomycetemcomitans DA D. se caracterizeaza prin prezenta craterelor la nivelul papilelor gingivale NU D. granulocitopenia sau hipofosfatazia NU E. este asociata cu sindromul Down DA D. este asociata cu sindromul Chediak-Higashi DA 155 9. Stafiloccocus aureus NU 156 11. ce insoteste simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde NU B.8. se caracterizeaza prin prezenta unor abundente depozite de placa bacteriana si tartru NU E. este asociata cu sindromul Papillon-Lefèvre DA C. se caracterizeaza prin lipsa unei inflamatii evidenta clinic DA B. pot produce fenomene de tip boala serului NU D. apare la dentitia temporara si mixta DA B. demineralizare care se prezinta sub forma unei radiotransparente cu localizare in lungul septului alveolar. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicati in producerea parodontitei juvenile: A. semn specific din gingivita ucero-necrotica NU C. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman NU C. nu se asociaza cu neutropenia. pot produce activarea complementului DA 156 12. Eikenella corrodens NU B. Capnocytophaga sputigena DA E. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? Parodontita juvenila: A. se caracterizeaza prin prezenta unei inflamatii gingivale moderate NU C. Ce este halistereza? A. demineralizare care se prezinta sub forma unei radiotransparente cu localizare in aproape totalitatea septului alveolar DA 154-155 10. Streptoccocus mutans NU C. pot produce soc anafilactic NU E. miros urat al cavitatii orale. central axial in mod intrerupt sau continuu DA E.

exsudat fibrinos NU C. cresterea fosfatazei alcaline NU C. mobilitate dentara patologica DA C. retractie gingivala DA E. exsudat purulent DA 158 94 .13. Care sunt zonele in care se pot dezvolta ―pungi osoase‖ in cadrul evolutiei parodontitei marginale cronice profunde a adultului? A. numeroase zone de resorbtie ale osului alveolar DA 157 15. zona premolarilor maxilari NU 158 D. distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare si periodontale DA B. exsudat sangvinolent NU E. Care dintre urmatoarele semne clinice obiective caracterizeaza tabloul clinic al parodontitei marginale cronice profunde. pungi parodontale adevarate DA D. prezenta de numeroase resturi radiculare NU D. creasta zigomato-molara DA 16. Din punct de vedere histopatologic. pungi parodontale NU NU B. zona premolarilor mandibulari NU frontali superiori DA C. mobilitatea patologica de gradul 2 sau 3 DA B. pungi parodontale adevarate DA C. hiperestezie dentinara DA 156 14. migrari patologice DA E. Ce tip de exsudat se poate intalni in pungile parodontale adevarate din parodontita marginala cronica profunda a adultului? A. zona palatina in dreptul dintilor B. distructii ale fibrelor Sharpey DA E. resorbtii ale cementului radicular DA D. Bifati care sunt principalele semne clinice de imbolnavire in parodontita juvenila: A. in parodontita marginala cronica profunda se evidentiaza: A. afectarea gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali DA 158-159 17. exsudat seros DA B. a adultului? A. liniile oblice: externa si interna DA E. exsudat sero-fibrinos DA D.

apare in special la fete NU B. inflamatie ce apare dupa instalarea menoipauzei NU D.18. modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de bacterii DA D. singerare gingivala DA 95 . Cum este descrisa parodontita distrofica? A. apare atit la fete cit si la baieti DA C. activarea complementului NU C. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri in parodontita marginala profunda rebela la tratament? A. Bacillus forsythus NU E. Actinobacillus actinomycetemcomitans NU C. activarea policlonala a limfocitelor B DA B. apare la persoane cu igiena orala buna NU D. fenomen distrofic caracteristic batranetii NU E.simptomatologie în gingivite si parodontite marginale 1. are drept agent etiologic specii de Actinomyces si Pophyromonas NU E. are drept agent etiologic specii de Capnocytophaga DA 128 2. alterari ale functiilor limfocitelorT DA E. Gingivita din cursul ciclului menstrual se manifesta prin: A. Gingivita la pubertate: A. Porphyromonas gingivalis NU 161 20. 25: Forme clinice . senzatie de tensiune DA C. Fusobacterium nucleatum DA B. inflamatie cronica a tesuturilor gingivale NU C. producerea de autoanticorpi fata de colagen DA 160 19. inflamatie cronica instalata pe un fond distrofic DA 161 TEMA NR. inflamatie acuta a tesuturilor gingivale NU B. Prevotella intermedia NU D. rapid progresiva? A. usoara tumefactie gingivala DA D. crestere importanta a mobilitatii dentare fiziologice NU B. Care dintre urmatoarele mecanisme au fost incriminate in patogenia parodontitei marginale agresive.

gingivoragii tardive datorate tromcitopeniei leucemice NU 134 6. lichidul santului gingival scade datorita aparitiei exudatului inflamator NU 129 3. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular NU B. toate de mai sus NU E. s-au evidentiat mecanisme imune semnificative NU B. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte: A. DA C. ulceratii in zona mucoasei jugale si la nivelul palatului NU C. inactivarea acidului folic. incidenta este crescuta in special dupa luna a 3 a de sarcina NU 130 4. cresterea proliferarii celulare pe mediu de cultura anaerob NU 137 8. gingia este tumefiata. NU B. stimularea factorului de crestere epiteliala. Gingivita alergica prezinta: A. zone de ulceratii si necroza pe mucasa jugala acoperite de nu membrane DA D. cresterea sintezei de fibre de colagen NU C. stimularea sintezei ADN si a colagenului DA D. mucoasa gingivala este palida DA D. glosita si disfagie DA B. friabila NU B. hiperplazii gingivale localizate in special la nivelul papilelor interdentare NU B. marita de volum. se produc eroziuni si ulceratii care pot sangera cu usurinta la periaj NU D. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund DA E. petesii si infiltrate leucemice la nivelul palatului dur NU E. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor NU 133 5. ulceratii suprainfectate datorita leucopeniei DA 134 7. DA E. apar leziuni hiperkeratozice NU C. gingie de culoare rosu intens.lucioasa DA E. Deficienta de vitamina C are ca efect: A. cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare DA D. dura la palpare NU 96 . ulceratii orale si faringiene DA C. gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale. Principalele semne din gingivita din leucemie sunt: A. neteda sau boselata.E. In gingivita de sarcina: A. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in: A.

NU B. In gingivita acuta ulcero-necrotica sunt prezente urmatoarele simptome obiective A. gingia singereaza foarte usor spontan NU E. limfocite. DA 146 12. tumefactie gingivala cu aspect granular DA D. in special fibroblasti. senzatie de gust metalic si alterat NU D. la pubertate si postpubertate NU C. macrofage si neutrofile NU D. rigiditatea fetei si adenopatie regionala DA C. infectii cronice: sifilis. limfocite si neutrofile NU B. prezinta vezicule cu lichid tulbure. Infiltratul leucocitar bogat din corion este alcatuit din: A. in special a polimorfonuclearelor DA E. apare dupa o perioada scurta de incubatie de 24-48 de ore NU C. marginatie leucocitara. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani. flux de sange moderat in teritoriul capilar si venular. plasmocite. DA C. cresterea numarului de celule. In stadiul de ―leziune initiala‖. limfocite. gingia are o culoare rosu intens numai la nivelul papilelor interdentare NU 140 9. NU 124 13. limfocite. papile interdentare cu ―aspect decapitat‖ DA E. NU 145 11. macrofage si neutrofile NU 124 97 . accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti. Gingivo-stomatita herpetica: A. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica. migrarea prin diapedeza. laptos si virusi herpetici NU E. in pemfigus mucos benign DA E. in gingivita hiperplazica idiopatica NU 141 10. in eruptii medicamentoase prin reactii de hipersensibilizare DA D. NU D. condimente. hiperemie activa. plasmocite. NU D. gingivita cronica se caracterizeaza prin: A. senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale NU B. apare mai ales la adulti si la batrani. DA B. Gingivitele descuamative pot sa apara in urmatoarele circumstante: A. Candida NU B. neutrofile.C. plasmocite si macrofage DA E. neutrofile si monocite NU C.

DA E. singerari gingivale numai la masticatie NU 126 16. cresterea numarului de fibre de colagen DA C. ulceratii si sangerari usoare la atingere DA E. singerari gingivale numai la periaj NU E. consum de oxigen crescut prin cresterea metabolismului local NU 98 . cavitati carioase profunde situate vestibular sau oral NU B. inflamatia papilei interdentare DA C. hiperplazie gingivala generalizata DA B.marginea gingivala libera si gingia fixa DA D. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se numara: A. Gingivita din diabet prezinta: A. dureri discrete. suportabile. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi. senzatie de usturime DA D. prezenta unui infiltrat inflamator moderat in special in corion NU E. gingie de culoare palida rosu-deschis NU C. Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gingiei sunt: A. retentive in apropierea gingiei DA D. Dupa localizare si intindere. gingivita cronica poate fi: A. frecvent pungi adevarate NU 132 19. aparitia edemului masiv intra si intercelular NU D. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei DA C. cresterea numarului de celule ( in special de plasmocite) NU B. gingivita difuza care cuprinde papila interdentara. senzatie de mincarime la nivelul gingiei marginale NU B. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza A. gingivita difuza care cuprinde marginea gingivala libera si gingia fixa NU E. oxidarea excesiva a glucozei in gingie NU B. gingivita cronica propriu-zisa NU B. Hiperplazia gingivala se remarca in special prin: A. impact alimentar indirect asupra papilei interdentare NU 127-128 17. gingivita localizata numai la unul din dinti NU 126 15. acumularea de compusi cu actiune toxica prin acidoza tisulara DA C. prezenta capilarelor de neoformatie DA 128 18. consistenta moale a papilelor DA D. spontane NU C.14. papilita. obturatii rugoase.

hiperestezia dentinara DA D.D. pulpite acute totale NU B. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor NU 133 TEMA NR. prognostic si complicatii ale parodontopatiilor 1. cresterea sintezei de fibre de colagen NU C. meiopragie capilara si suferinte vasculare arteriale si venoase DA E. toate de mai sus NU 172 3. este localizat numai vestibular NU C. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale. Deficienta de vitamina C are ca efect: A. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate A. parodontite apicale subacute sau cronice DA 172 2. unele boli locale NU E. Evolutia bolii parodontale este influentata de : A. varsta DA C. alimentatie NU D. sex NU 171 99 . favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund DA E. factori loco-regionali determinanti NU B. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A. 26: Evolutie. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular NU B. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar DA D. cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat DA E. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare DA D. abcesul lojii sublinguale NU E. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice DA B. necroze pulpare DA C. nevrita diabetica DA 132 20.

nu poate fi intalnit niciodata lingual NU D. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: A. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale.4. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de : A.5 cm NU B. mucoasa acoperitoare este lucioasa. tratamentul consta in drenaj prin punctionare NU 173 9. Abcesul parodontal marginal: A. gradul de resorbtie osoasa DA C. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare NU C. apar frecvent adenopatii locoregionale DA E. igiena orala NU 171 5. depresibila NU E. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare NU 100 . consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma NU 173 6. gradul de inflamatie al gingiei marginale NU B. indemni de carie DA B. este localizat cel mai frecvent palatinal NU C. consistenta abcesului este moale. mobilitatea fiziologica NU E. violacee DA D.granitata. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii NU 172-173 8. ―de prundis‖ NU B. Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind: A. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative NU C. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular. NU C. este o complicatie a parodontitei marginale cronice DA B. in general. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente DA D. dintii limitanti sunt indemni de carie NU C. In abcesul parodontal marginal: A. mobilitatea patologica DA D. In abcesul parodontal marginal: A. evacuarea exudatului purulent este impiedicatã de edemul marginii gingivale libere DA E. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1. dintii limitanti sunt. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale DA E. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare DA B. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala DA 173 7. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax NU D.

fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale NU D. periaj profesional intempestiv NU E.D. simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventa NU B. fiind consecinta unor pulpite NU E. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa: A. in abcesul parodontal marginal apar: A. iradiaza. depozite de tartru depuse la coletul dintilor NU E. Subiectiv. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii: A. durerile sunt intense. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui DA E. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei. prepararea unor cavitati proximale NU C. detartraj DA D. efectuarea detartrajului ultrasonic NU 174 12. contact cu alimente calde(cel mai frecvent) NU D. aspect lobulat al papilelor NU 173 14. uneori durerea poate aparea si spontan DA D. Lacunele cuneiforme: A. reprezinta o lipsa de substanta DA 174 101 . jena dureroasa la masticatie de intensitate crescuta NU C. datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari NU E. gingivectomie DA 173 13. contact cu alimente solide sau lichide DA C. apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare NU B. prezenta placii bacteriene DA C. nici unul din cele enuntate NU 174 10. violente. uneori. Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare: A. prezenta peliculei dobindite NU B. contact cu alimente acre sau dulci DA B. poate aparea si spontan NU 174 11. apar mai frecvent vestibular DA D. contact cu peria de dinti DA E. apar la coletul dintilor DA C. retractii gingivale DA B.

in general. septicemie NU E. trauma ocluzala DA D. sistemului nervos in exclusivitate NU B.2 % NU B. Necrozele pulpare ca o complicatie a bolii parodontale sunt consecinta: A. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate NU E. traumatismelor mecanice DA C. sistemului nervos. traumei ocluzale. eroziunii chimice acide DA C. celulite DA B. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din imbolnavirile parodontale profunde: A. periajul excesiv DA E. Formarea lacunelor cuneiforme are drept cauze: A. 6 % NU 174 16. este atribuita: A. Formarea lacunelor cuneiforme. rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici DA D. ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal. periajului intempestiv NU B. 20 % NU C. traumei ocluzale in exclusivitate NU D. eroziunii chimice acide NU E. detartrajul manual NU 174 17. 0. 22 % NU E. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal: A. sunt. devitalizarea dintilor NU C. leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontale DA 174 18. 2 % DA D. eroziunii chimice acide in exclusivitate NU 173 20. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii loco-regionale: A. septicopioemii NU C. colecistita NU 175 19. sinuzita maxilara DA D. indemni de carie DA 102 . stresul si distoniile neuro-vegetative DA B.15.

prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului NU C. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala DA 173 TEMA NR. In indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana. una dintre principalele etape de tratament al parodontopatiilor marginale cronice. se recomanda numai atunci cand sunt prezente coleretele McCall NU D. eliminarea leziunilor inflamatorii gingivale NU 179 3. urmareste: A. stimularea vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei DA E. 27: Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale 1. indepartarea depozitelor de tartru NU B.B. este indicata la persoanele care prezinta fisura Stillman NU C. Tehnica de periaj Fones: A. Periile dentare aspre favorizeaza: A. retractia gingivala DA C. motiv pentru care se recomanda in gingivite si parodontite ulcero-necrotice NU 103 . Periajul gingivo-dentar. suprainfectarea gingivala DA D. indepartarea placii microbiene DA B. uzura cementului radicular DA 181 4. este o tehnica de periaj gingivo-dentar netraumatizanta. indepartarea depozitelor moi DA C. urmareste: A. indepartarea depozitelor de tartru NU D. au reactie pozitiva la testele de vitalitate DA D. indepartarea placii bacteriene DA D. chiuretajul pungilor parodontale NU 177 2. este indicata pentru copii DA B. ca mijloc principal de indepartare a placii bacteriene. evidentierea placii bacteriene DA B. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal NU E. detartrajul supra si sub gingival DA E. administrarea de antibiotice impotriva bacteriilor ce alcatuiesc placa bacteriana NU C. se recomanda persoanelor necooperante NU E. aparitia de abcese gingivale si parodontale DA E.

Scobitorile din lemn DA C. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu detartrajul. ajutatoare de indepartare a placii microbiene si a resturilor organice? A. Care dintre urmatoarele sunt mijloace secundare. un medicament NU B. nu este necesara NU B. Firul de matase DA D. maladii cardiace congenitale. Clatirea gurii dupa un periaj dentar corect: A. se face cu apa curenta DA C. Alegerea mijloacelor secundare de indepartare a placii bacteriene interdentare se face: A. sunt adevarate: A. in functie de posibilitatile financiare ale pacientului NU B.185 5. necesita dexteritate din partea practicianului NU C. este o manopera sangeranda DA D. in functie de scorurile indicilor de placa si tartru NU E. NU 195 104 . necesita protectie de antibiotice la pacientii cu risc (RAA. se face cu hipermanganat de potasiu DA 190 9. etc) DA E. Dusurile si irigatia bucala DA B. o tehnica de tratament NU 189 6. tehnicile moderne prevad in exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic. reprezinta una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale DA B. se face cu clorhexidina DA D. o solutie NU C. in functie de dexteritatea pacientului NU C. se face cu sanguinarina DA E. in functie de varsta pacientului NU 190 8. Stimulatorul gingival DA E. o periuta de dinti cu design special NU E. un con de cauciuc aplicat pe un maner DA D. Detartrorul ultrasonic NU 187-189 7. Ce este stimulatorul gingival? A. in functie de cele trei grade de ocupare ale ambrazurii gingivale de catre papila interdentara DA D.

este contraindicata: A. microscopia electronica arata ca prin folosirea chiuretelor se realizeaza cea mai neteda suprafata radiculara. Prezenta unei inflamatii a papilei interdentare. anemie NU E. indepartarea blocurilor mari de tartru subgingival prin fragmentarea acestora DA C. sangerarea usoara la atingere in vecinatatea unei obturatii obliga la: A. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu Neomicina este adevarata: A. in mononucleoza infectioasa DA C. leucemie limfoida DA D. netezirea zonei de jonctiune smalt-cement DA D. Administrarea Augmentinului ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale cronice profunde. numai cand aceasta este suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului DA B. are spectru asupra bacililor NU D. dimensiunile si forma chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile parodontale DA C. detartraj ultrasonic NU C.10. pentru indepartarea tartrului de pe suprafetele mucozale ale corpurilor de punte NU 201 11. in raport cu alte instrumente DA D. nu se asociaza detartrajul ultrasonic cu utilizarea chiuretelor parodontale NU 201-202 12. controlul adaptarii obturatiei fata de suprafata dentara DA D. este un antibiotic din grupa macrolidelor NU B. tratament cu alopurinol DA 235 14. in herpes DA B. prezinta oto si nefro toxicitate DA 236 105 . la efectuarea unei radiografii NU 217 13. indepartarea obturatiei NU B. este un antibiotic aminoglicozidic DA C. la utilizarea firului interdentar NU E. uneori pentru indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unor obturatii de colet sau aproximale DA E. sunt instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival DA B. exista doua tipuri principale de chiurete: universale si speciale DA E. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in privinta chiuretelor parodontale? A. Pilele sau razusile sunt indicate pentru: A. spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi in special DA E. indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala libera.

cresterea puterii fagocitare a polimorfonuclearelor DA E. dupa detartraj si extractii dentare DA D. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata in legatura cu Metronidazolul: A. inaintea tratamentului chirurgical al parodontitelor marginale cronice DA C. cresterea formarii de anticorpi aglutinanti DA D. este un chimioterapic de sinteza DA C. dupa atacul acut al gingivostomatitei ulcero-necrotice DA E. Tratamentul cu produse imunobiologice urmareste: A. in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical DA D. tratamentul chirurgical DA E. cresterea valorii complementului seric DA C. alveolite DA D. glosite si cheilite DA 243 17. este un antibiotic cu spectru larg NU B. este bactericid fata de bacteriile anaerobe DA E. este bacteriostatic NU D. Produsul Cantastim este indicat: A. tratamentul complicatiilor DA C. cresterea numarului de limfocite T NU 244 18. glosite. gingivite DA B. este indicat in: A. Tratamentul local al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde: A. Produsul Romazulan. tratamentul de reechilibrare ocluzala DA D. abcesul apical NU B. cresterea rezistentei antiinfectioase DA B. tratamentul afectiunilor generale NU B. stomatite DA E. actiune eficienta asupra treponemelor si protozoarelor DA 237 16. Imudon este indicat in : A. inaintea interventiilor de chirurgie parodontala NU 246 20.15. dupa drenarea abcesului parodontal marginal NU 245 19. in parodontopatii degenerative de involutie DA B. parodontite marginale cornice DA C. abcesul parodontal DA C. dupa interventii de chirurgie parodontala NU E. tratamentul antimicrobian si antiinflamator DA 106 .

formele incipiente de imbolnavire NU C. Un periaj dentar corespunzator este de: A. 4 tipuri de deplasari ale partii active DA D. carbonat de calciu si magneziu DA E. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale DA D. ampicilina DA B. Vibratiile aparatului de detartraj cu ultrasunete sunt cuprinse intre: A. 5-8 minute NU E. Antibioticele cu actiune asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. 2 tipuri de deplasari ale partii active NU B. slefuiri ocluzale preventive NU B. 5 tipuri de deplasari ale partii active NU E. 5-10 minute NU 180 26. 45 000 – 60 000 cicli pe secunda NU B. In cadrul profilaxiei primare a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal sunt cuprinse: A. carboximetilceluloza NU D. 6 tipuri de deplasari ale partii active NU 186 23. 5-7 minute NU D. 20 000 – 45 000 cicli pe secunda DA C. monofluorfosfat de sodiu NU C. 20 000 – 60 000 cicli pe secunda NU E. 3-5 minute DA C. 3 tipuri de deplasari ale partii active NU C. 1-3 minute NU B. prevenirea recidivelor NU E. sulfat de sodiu NU 191 25. tratamentul abcesului parodontal NU 178 24. Periile actionate electric au in principal: A. Care din urmatoarele substante cuprinse in pastele de dinti sunt abrazive: A. 20 000 – 80 000 cicli pe secunda NU D. 20 000 – 70 000 cicli pe secunda NU 212-213 22. azotat de potasiu NU B.177 21. streptomicina NU 107 .

Indicatiile nistatinei sunt: A. NU 193-194 108 . cefalosporinele DA E. stomatita micotica sub placa protetica DA C. sunt in numar de 4 DA C. tulburari digestive DA 193 30. stomatita micotica a nou-nascutilor DA E. clindamicina DA 232 27. profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti DA B. stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari. reactii alergice DA B.C. Chiuretele Gracey profilactice: A. contagioase DA B. sunt in numar de 6 NU E. NU B. Clorhexidina: A. penicilina DA D. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar DA E. reflexul accentuat de voma NU 214 29. copiii mici DA E.2% DA C. poate determina aparitia de sialoree. sunt in numar de 3 NU D. poate duce la depunerea crescuta de tartru subgingival. scaderea depunerii de tartru supragingival NU C. copii si adulti DA 239 28. Contraindicatii ale detartrajului cu ultrasunete sunt: A. se poate aplica sub forma de gel timp de 30 minute dimineata si seara in locul periajului. obturatiilor si ale suprafetei dorsale a limbii DA D. poate determina coloratii galben-maronii ale dintilor DA D. coloratii galben-maronii ale dintilor. NU E. sunt in numar de 5 NU B. bolnavi cu boli infectioase. gravidele NU D. se poate folosi in irigatii ale santurilor gingivale in solutie de 0. sunt folosite in special pentru indepartarea tartrului supragingival DA 204 31. gingivo-stomatita ulcero-necrotica NU D. Efectele secundare ale clorhexidinei sunt: A. hiperstezie dentinara accentuata DA C.

inhibarea sintezei protetice DA B. fara pregatire speciala NU 195 33. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale NU B. se face prin miscari verticale NU 185 35.si subgingival. se face cu gura deschisa pentru toate suprafetele dintilor NU E. inhibarea sintezei acizilor nucleici DA D. inhibarea permeabilitatii membranei citoplasmatice DA E. este indicata la copii DA C. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt: A. NU 232 37. in fazele incipiente de boala parodontala DA B. se aplica pe fetele dintelui in plan vertical DA B. DA B. stimularea sintezei proteice. se face cu dintii in ocluzie pentru fetele vestibulare. este supra. bolnavii hemofilici NU C. DA D. Periutele montate. Antibioticele actioneaza prin: A. nu se folosesc excesiv pentru a nu disloca cementul cervical. se folosesc pentru a indeparta cementul necrotic care rezulta dupa detartraj. mentinand contactul cu dintele mai mult de 5 secunde NU B. deplasarea partii active se face: A.32.inapoi DA E. NU E. contagioase DA 109 . in axul dintelui NU D. in forma de 8 DA 213 34. se aplica in rotatie pe fetele vestibulare si orale si se deplaseaza spre proximal DA D. Pentru detartrajul cu ultrasunete. circular DA C. Despre detartraj se poate spune ca: A. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi DA E. sensul de rotire se alege asa incat sa fie antrenate spre gingie pentru a lustrui si in spatiul gingivo-dentar NU 211 36. DA C. Metoda Fones: A. in forma de palnie: A. este o manopera sangeranda DA C. se face prin miscari circulare DA D. inhibarea sintezei peretelui celular DA C. bolnavi cu boli infectioase. inainte . se poate practica in conditii obisnuite.

biovitroceramica NU D. senzatia de gust metalic si alterat NU E. in fazele incipiente de boala parodontala NU E. alergii DA B. Parodontita adultului NU D. aparitia de candidoze DA D. DA 214 38.D. 5-6 secunde. extract de namol sapropelic DA C. tulburari gastrice si intestinale DA 233 39. Paradenyl NU B. in pungi parodontale cu exudat purulent DA B. In cadrul bioterapiei de reactivare prin produse de origine animala se utilizeaza: A. ulceratii gingivale de cauza microbiana DA D. Indicatiile bioterapiei de reactivare: A. 28: Orientari terapeutice principale si scheme de tratament în gingivite si parodontite 1. Care produs nu se utilizeaza in cazul bioterapiei de reactivare prin produse de origine biologica: A. Arovit NU E. Tetraciclina are urmatoarele efecte secundare: A. Parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian DA E. DA C. Insadol NU 317 2. in aplicatii scurte. tulburari hepatorenale. Ortochrome este utilizat: A. urmate de spalaturi cu ser fiziologic DA E. Parodontite marginale cronice profunde in paralel cu tratamentul complex NU C. Parodontita rapid progresiva NU 316-317 TEMA NR. Vogan DA 110 . hiperestezie dentinara accentuata. Gingivite cronice rebele la tratament NU B. in leziuni herpetice NU 227 40. in fistule apico-gingivale DA C.

T. vitamina E NU E. DA D. E. vitamina K NU D. 1-2 drajeuri/zi DA C.O. Paradenyl NU D. parodontite rapid progresive NU E. recesiuni ample NU D. Vitaminoterapia presupune administrarea de: A. NU 317 3. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala utilizeaza: A. 1-3 g/kg corp NU 317 6. 1-2 g/kg corp NU E. Proneuryl NU C. Insadol DA 317 4.B. 1-3 drajeuri/zi NU B. acid folic NU B. Insadol NU E.O. abcese parodontale DA C. Placentex NU C. Cantastim NU E. Masajul gingival se contraindica in: A. 2-3 drajeuri/zi NU D. Vaduril DA B.T. pungi parodontale profunde NU B. Ney Pulpin NU D. zonele inflamate DA 318 111 . Ney Pulpin DA 317 7. extract de namol sapropelic NU E. E. vitamina B2 NU C. vitamina A DA 317 5. Placentia DA C. Gerovital NU B. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste: A. Vitamina A se administreaza in urmatoarele doze: A.

100 g NU B. fier NU D. terapie de aditie NU D. magneziu DA B. litiu NU 318 10. Masajul gingival se realizeaza cu: A. zinc DA C.250 g DA C. masajul gingival NU C. Paradenylul contine: A. capsule de 0. instrumentar specific NU 318 12. Xilina NU D. Novocaina DA 112 . Articaina NU E.8. Polidin DA C. Vogan NU 318 9. Insadol NU E. mangan DA E. pulpa degetului DA B. Procaina DA B.250 g NU E. oxigenoterapia DA B. ape minerale sulfuroase DA 318 13. comprimate de 0. Vitamina C se administreaza sub forma de: A. Imudon DA D.300 g NU D. Gerovitalul contine: A. insuflatii subgingivale de ozon DA E. dispozitiv adaptal la Unit-ul dentar DA E. fiole de 0. Substantele imunobiologice cuprind: A. Mepivacaina NU C. fiole de 0. comprimate de 0. Cantastim DA B. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste: A. Profijet NU C.500 g DA 318 11. hidropulsor NU D.

actiune fizica DA E. heparinoformatoare NU B. Procaina folosita in bioterapia de reactivare are efecte: A. de activare a regenerarii fibrelor nervoase DA D. Mecanisme de actiune ale substantelor folosite in bioterapia de reactivare sunt: A. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala se realizeaza cu: A. Laserterapia ca bioterapie de reactivare: A. stimularea proliferarii celulelor nespecifice NU B. stimuleaza procesele reparatorii DA D. osteoclastice NU E. actiune chimica DA 316 19.are actiune: A. are efect cicatrizant NU C. Ionul SO4. are efect nootrop NU B. Imudon NU B. de stimulare a neurotroficitatii DA C. de stimulare a mecanismelor imune NU 316 18.317 14. termic DA C. cicatrizanta NU D. actiune mecanica DA D. mecanic DA B. keratoplastica DA 318 16. fizic NU 317 15. Apele minerale sulfuroase actioneaza: A. grabeste vindecarea DA E. antiinflamatoare DA C. nootrope DA B. Insadol DA C. stimularea metabolismului DA C. keratolitica DA E. stimuleaza formarea colagenului DA 316 17. chimic DA D. Extract de Aloe DA 113 . balneoterapeutic NU E.

tehnici de aditie NU B. chiuretaj NU D. tratament medicamentos NU 319 23. administrare locala de antihistaminice DA B. In cadrul tratamentului gingivitei cronice. dupa periaj DA E. Tratamentul gingivitelor alergice cuprinde: A. Gerovital NU E. la 2 ore dupa periaj NU D. Vogan NU 317 20. gingivoplastii NU 322 24. Volon NU 324 114 . Nivcrisol-D DA D. 4-5 zile NU D. Gerovital NU C. 4 saptamini NU 319 21. pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina: A. la 2 ore dupa periaj NU 319 22. tehnici de aditie NU E. Tratamentul gingivostomatitei herpetice include administrare de: A. 4-6 saptamani NU C. 4-5 saptamani DA E. inainte de periaj NU B. detartraj NU C. Pentru tratamentul gingivitei cronice pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina timp de: A. Piamfucin NU B. gingivectomie DA D. detartraj NU C. Orthocrome NU E. 4-6 zile NU B.D. cu 2 ore inainte de periaj NU C. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica: A. chiuretaj parodontal NU E.

tratament medicamentos antibiotic NU 319 27. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice presupune: A. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale DA E. spalaturi bucale largi DA 323 30. Pyralvex NU C. Romazulan DA 321 28. Tratamentul gingivitei pubertare presupune: A. Listerina NU E. Ticiverol DA D. substante astringente DA C. indepartarea acumularii de placa bacteriana DA B. Kenalog NU E. solutii antiseptice DA B. cauterizare chimica cu acid tricloracetic NU 319 26. indepartarea tartrului sub si supragingival DA C. Proparodont DA B. detartraj manual NU D. gingivectomie gingivoplastica DA D. operatii cu lambou DA E. Ticiverol DA D. ostectomii NU C. Metotrexat NU 115 . colutorii complexe cu antibiotice DA E. extracte vegetale cu actiune antibacteriana DA 322 29. ceai de musetel DA B. Volon NU C. Tratamentul de eliminare al factorilor favorizanti in gingivostomatita ulcero-necrotica include: A.25. chiuretaj parodontal NU E. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica: A. aplicare locala de colutorii complexe DA C. gingivectomie NU B. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale cu regularizare osoasa NU D. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprinde: A. antihistaminice NU D. repaus la pat NU B. Tratamentul local al hiperplaziilor medicamentoase include: A.

1ml/minut (Da) 116 . Agentii vasoconstrictori adjuvanti ai anestezicelor locale sunt: A. Toxicitate sistemica medie (Nu) C. Lidocaina (Da) B.8 3. Anestezicul se injecteaza lent. Felipresina (Da) C.2 2. Acetilcolina (Nu) E. Acul se introduce cu bizoul spre tesuturile moi (Nu) B. Locul punctiei trebuie umezit cu saliva pacientului (Nu) C. instilatii de colutorii complexe antibiotice DA B. Noradrenalina (Da) Pag. Piperocaina (Nu) C. Clorprocaina (Nu) E. instilatii de colutorii complexe antiinflamatorii NU D. Articaina (Da) Pag. 29: Anestezia în medicina dentara 1. instilatii de colutorii complexe antimicotice si antifungice NU 323 TEMA NR. Sa nu produca iritatii locale (Da) Pag. Mepivacaina (Da) D. Incidenta scazuta a efectelor adverse (Da) E. Anestezicul local utilizat in medicina dentara trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati: A. instilatii de colutorii complexe antihistaminice NU E. Cerintele tehnicii anesteziei locale prin infiltratie: A. Tratamentul curativ al pericoronaritelor include utilizarea de: A. administrare pe cale generala de antibiotice DA C.15 4. Seringa trebuie sa stea in campul vizual al pacientului (Nu) D. Neo-cobefrinul (Da) D. Substante anestezice locale utilizate in mod curent in medicina dentara: A. Inductie suficient de lunga (Nu) B. Efect anestezic puternic (Da) D. Adrenalina (Da) B.323 31.

Pacientii cu trismus (Nu) Pag. 20 5. Mucoasa mobile (Da) Pag. Infiltratia anestezicului in lungul liniei de incizie (Da) Pag. Creasta zigomato-alveolara (Da) B. Anestezia nervilor alveolari supero-posteriori implica: A. Anestezia submucoasa (Da) B. Radacina meziala a molarului 2 superior (Da) C. Anestezia plexala este des folosita pentru: A. 21 7. Teritoriul anesteziat cuprinde molarii superiori de pe partea respectiva (Da) C. Extirparea tumorilor mari si mijlocii din zona laterala a mandibulei (Nu) D. Anestezia paraapicala supraperiostala (Da) D. Rezectii apicale (Da) C. 24 117 . 24 9. Pacientii hemofilici (Da) C. Reperele anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori cuprind: A. Teritoriul anesteziat cuprinde peretele posterior al sinusului maxilar si mucoasa sinusala adiacenta pe partea respectiva (Da) Pag. Anestezia intraosoasa (Da) Pag. Procese tumorale sau inflamatorii situate in vestibulul superior sau retrotuberozitar (Da) B. Mucoasa fixa (Nu) E. Anestezia locala prin infiltratie contine: A. Intreventii chirurgicale parodontale (Da) Pag.E. 24 8. Teritoriul anesteziat cuprinde fibromucoasa vestibulara a molarilor (Da) D.20 6. Anestezia cu protoxide de azot (Nu) E. Anestezia ―la tuberozitate‖ (Da) B. Inserarea implanturilor dentare (Da) E. Pacientii cu boli cardiace (Nu) D. Contraidicatiile anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori cuprind: A. Carligul pterigoidei (Nu) D. Extractii dentare (Da) B. Anestezia intradermica (Da) C. Teritoriul anesteziat cuprinde fibromucoasa palatina a molarilor (Nu) E. Pacientii cu tratament anticoagulant (Da) E.

In sus. 2 – 2. Cand se practica anestezia la tuberozitate. Marginea inferioara a arcadei zigomatice (Nu) E. 1. Nervi alveolari supero-anteriori (da) C. In sus si in afara (nu) B. in afara si inauntru (nu) 118 . 0. Inteparii plexului venos pterigoidian (da) C. Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pacientul este asezat in fotoliul dentar: A. Palpebrale inferioare (da) D.5 . Cu policele medicului in mucoasa jugala dreapta pentru anestezia pe partea dreapta (Nu) E. Producerea hematomului la tuberozitate (da) D. In sus . Dupa ce se ia contact cu osul se patrunde de-a lungul tuberozitatii mentinandu-se contactul osos pana la o profunzime de: A. Cu capul in usoara extensie (Da) B.5 cm (nu) C. 24 11.10. Rebordul orbitar inferior (Nu) Pag. 1 – 1. Labiale superioare (Da) B. Anesteziei nervului facial (nu) B. In anestezia la tuberozitate.5 – 2 cm (nu) D. In anestezia la gaura infraorbitara acul strabate partile moi si ia contact cu osul dandu-i-se o directie in trei axe: A. Nervul infraorbitar se exteriorizeaza la nivelul gaurii infraorbitale dand ramuri: A. Creasta zigomato-alveolara (Da) D.5 cm (DA) E. Marginea anterioara a spinei Spix (Nu) B. ori de cate ori nu se mentine contactul osos exista riscul: A. reperul osos fixat de pulpa degetului este: A. Cu mandibula deviata usor de partea opusa injectarii anestazicului (Nu) C. Inteparii arterei maxilare interne (da) E. Labiale inferioare (nu) Pag 28 15. Cu indexul medicului in mucoasa jugala stanga pentru anestezia pe partea stanga (Nu) Pag. Marginea anterioara a ramului ascendent al mandibulei (Nu) C. 3 – 4 cm (nu) Pag 25 13. Nazale (da) E.1 cm (nu) B. in afara si inainte (nu) C. Cu gura larg deschisa (Nu) D. Patrunderii in sinusul maxilar (nu) Pag 25 14. 24 12.

Daca substanta anestezica este injectata in grasimea orbitara poate apare: A. Planul ocuzal al molarilor inferiori (nu) Pag 29 18. Anestezia nu se instaleaza (da) E. Injectite postanestezice (Da) Pag 39 20.D. In sus. Anestezia ramurei inferioare a nervului oculomotor comun (da) Pag 28 17. Parestezii preexistente (nu) D. Creasta zigomato-alveolara (nu) D. Paralizia pleoapei inferioare (nu) D. Lipsa temporara a vederii (da) C. Toate raspunsurile sunt corecte (nu) Pag 29 19. Marginea anterioara a ramului mandibular (da) B. cu indexul mainii stangi se repereaza: A. Creasta temporala a mandibulei (da) C. Diplopie tranzitorie (da) B. inapoi si inafara (DA) Pag 28 16. Mai frecvent apar la gaura nazopalatina (nu) C. Anestezia nervului auriculo temporar (nu) B. Paralizia de facial (nu) E. in afara si inauntru (nu) E. Determina disfagie (da) D. Apare la o saptamana dupa punctia anestezica (nu) E. Partile moi labio-jugale tinute in tensiune (nu) E. Necroza mucoasei (da) B. In anestezia la spina Spix pe partea dreapta. Alveolita post extractionala (da) E. Se trateaza in servicii de specialitate OMF (da) Pag 40 119 . Sunt produse de punctiile anestezice septice (da) B. Pareza tranzitorie a nervului facial (nu) D. Punctia efectuata mai jos de spina Spix va determina: A. Jena la deglutitie (nu) C. Trismusul persistent (Da) C. Inapoi. Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale: A. Injectitele postanestezice: A.

meziovestibular NU 79 5. insuficienta cardiaca NU 65 2. elevatorul ―picior de ciuta‖ NU E. elevatorul curb cu partea activa orientata spre distal DA C. Pentru extractia caninilor superiori se poate efectua urmatoarea anestezie: A. 30: Extractia dentara 1.TEMA NR. hemofilia NU E. anestezie plexala vestibular si plexala palatinal NU E. distovestibular NU D. distal NU 79 120 . anestezie la tuberozitate si anestezie la gaura incisiva NU C. anestezie plexala si la gaura incisiva DA B. elevatorul drept DA B. vestibular NU B. elevatorul Lecluse NU 77 4. elevatorul curb cu partea activa orientata spre mezial NU D. leucemia cronica NU C. anestezie la gaura infraorbitara si la gaura incisiva DA D. vestibular DA C. Contraindicatiile absolute ale extractiei dentare sunt: A. Osul alveolar la nivelul molarului de minte mandibular erupt este mai subtire: A. infiltratie plexala si infiltratie palatinala NU 75 3. Pentru extractia molarului de minte superior cu o singura radacina se pot folosi doar elevatoarele: A. leucemia acuta DA B. axul dintelui NU E. lingual DA C. mezial NU E. Pentru extractia molarului doi mandibular miscarea de basculare va avea o amplitudine mai mare spre: A. lingual NU B. retromolar NU D. infarctul miocardic recent DA D.

radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare DA E. radacini situate profund intraalveolar NU B. extractia cu clestele de radacini DA B. in ―V‖ NU D. extractia cu ajutorul elevatoarelor DA C. lamboul trapezoidal DA 11. radacinile molarului de minte inferior sunt fuzionate si drepte NU E. lamboul triunghiular DA E. Separatia radiculara in cazul molarilor superiori are forma in: A. radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal DA B. radacini convergente NU D. radacinile molarului de minte inferior sunt divergente NU 80 7. Extractia cu elevatorul Lecluse are urmatoarele indicatii: A. radacini situate in vecinatatea sinusului maxilar NU 121 . radacini situate profund intraalveolar ce nu pot fi extrase cu elevatoareleDA B. radacini scurte NU D. radacini deformate prin hipercementoza DA C. radacini situate sub lucrarile protetice conjuncte DA E. lamboul ―plic‖ DA B. Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tabliei osoase vestibulare este indicata in: A. Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici: A. radacini divergente NU C. lamboul dreptunghiular NU 86 D. extractia prin alveolotomie DA E. Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii: A. radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate spre mezial DA D. in ‖T‖ DA B. extractia prin odontectomie NU 82 9. radacinile molarului de minte inferior sunt drepte NU C. radacini cu anchiloza dentoalveolara DA 86 10. extractia cu ajutorul sindesmotoamelor NU D. Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele tipuri de lambouri: A.6. lamboul rectangular NU C. in ―Y‖ DA C. in ―Y‖ dublu NU E. in ―L‖ NU 81 8.

in ziua interventiei dieta semilichida DA C. resturi radiculare divergente NU D. anchiloze dentoalveolare pe toata lungimea radacinii DA 87 13. resturi radiculare mici situate profund DA B.87 12. se mentine pansamentul supraalveolar o ora DA B. clatirea gurii cu solutie de clorhexidina la o ora dupa extractie NU D. leziuni patologice preextistente DA B. radacini curbe. particularitati morfologice ale dintelui extras DA 92 15. radacini cu hipercementoza DA E. greseli de tehnica DA C. prezenta unor obturatii voluminoase DA D. radacini scurte si drepte NU E. prezenta unor lucrari protetice adjuncte NU C. Dupa extractia dentara simpla se recomanda pacientului urmatoarele: A. In producerea accidentelor si complicatiilor extractiei dentare sunt implicati urmatorii factori: A. radacini divergente DA 92 D. corticala vestibulara la nivelul molarului de minte inferior NU 122 . Alveolotomia cu rezectie marginala partiala / totala a tabliei osoase vestibulare este indicata in: A. manevre brutale in timpul luxarii DA 92 16. distructii mari coronoradiculare prin procese carioase DA B. os alveolar dens DA 17. particularitati ale dintilor invecinati NU D. A. anchiloza dentoalveolara DA C. particularitati morfologice ale structurilor de vecinatate DA E. spalatul dintilor dupa 2 ore de la extractie NU E. se va evita consumul de bauturi carbogazoase in primele zile dupa extractie DA 91 14. corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior DA B. Factorii favorizanti in fractura coronara a dintelui extras sunt: A. Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu corticala subtire: A. resturi radiculare convergente NU C. priza incorecta a clestelui DA E. cudate ―in baioneta‖ DA B. Factorii de risc in fractura radiculara a dintelui extras sunt<.

luxatia dintelui invecinat NU D.C. incluzia dintilor permanenti DA C. extractii laborioase cu traumatizari ale mucoasei si ale peretilor ososi DA 100 TEMA NR. pansament compresiv supraalveolar prelungit NU D. lezarea arterei alveolare inferioare DA E. corticala vestibulara la nivelul incisivului lateral superior NU 94 18. hemoragie precoce DA 98 D. incluzii dentare superficiale NU 123 . incluzia dintilor supranumerari DA 116 2. 31: Patologia eruptiei dentare 1. corticala linguala la nivelul premolarilor inferiori NU D. hemoragie persistenta nocturna NU E. infectii preexistente acute sau cronice DA B. pansament compresiv intraalveolar prelungit DA C. nerespectarea regulilor de asepsie si antisepsie NU 99 20. incluzia caninilor superiori NU D. hemoragie diurna NU C. Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: A. fractura procesului alveolar DA C. persistenta tesutului de granulatie in alveola DA B. Dupa criteriul topografic incluziile pot fi: A. Dechaume clasifica incluzia dupa dintii interesati: A. podeaua sinusului maxilar (cand are raport strans cu radacinile dintilor sinusali) DA E. hemoragie imediat – prelungita DA B. Alveolita este favorizata de: A. consumul de alimente fierbinti NU E. In functie de momentul aparitiei hemoragiei postextractionale aceasta se clasifica astfel: A. hemoragie tardiva DA 19. incluzia dintilor temporari DA B. incluzia molarilor de minte inferiori NU E.

In plan sagital dupa PETERSON se descriu: A. Reperele folosite in clasificarea incluziei molarului de minte sunt: A. incluzii dentare simetrice sau C. incluzia linguoangulara (6 – 8% din cazuri) odontectomie usoara NU 131 6. dimensiunea mezio – distala a radacinilor – cu cat aceasta este mai mica la nivel cervical. spatiul periodontal – cand spatiul este mai larg. incluzia orizontala (35% din cazuri) odontectomie dificila DA C. relatia cu molarul de minte de 6 ani NU D. incluzia mezioangulara (35% din cazuri) odontectomie relativ usoara DA B. bazei apofizei condiliene NU 119 4. relatia cu ramul mandibular DA B. In general morfologia radacinii influenteaza dificultatea extractiei molarului de minte prin: A. zonei premolare DA C. radacini recurbate spre distal NU C. incluzii dentare profunde NU asimetrice DA D. incluzii dentare intraosoase DA E. incluzii dentare submucoase DA 117 3. relatia intima cu canalul alveolar inferior NU E. cu atat este mai usoara extractia DA E.B. Factorii care usureaza odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. pozitia mezio – angulara DA B. incluzia verticala (38% din cazuri) odontectomie dificila DA E. zonei frontale superioare DA B. latimea radacinii in portiunea apicala NU D. incluzia vestibuloangulara (38% din cazuri) odontectomie dificila NU D. extractia se poate efectua mai usor DA 136 7. Examenul radiologic cu film ocluzal este indispensabil in incluziile situate la nivelul: A. morfologia radacinii DA C. densitatea osului inconjurator DA E. ramului ascendent al mandibulei NU E. spatiul parodontal larg DA 141 124 . curbura radacinilor – creste dificultatea extractiei DA C. lungimea radacinii DA B. zonei molare DA D. radacini conice sau fuzionate DA D. relatia cu linia oblica interna a mandibulei NU 131 5.

inapetenta DA B. medulara NU E. jena in respiratie NU E. febra usoara (37. Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului 3 inferior A. Infectia sacului pericoronar a molarului inclus se poate face: A. trismus discret DA 142 11. radacini lungi si subtiri DA E.5) NU 143 12. de la o pulpita seroasa totala de vecinatate NU C. nevralgii dentare DA B. sinalgii dento – cutanate DA C. printr-un traumatism care produce o solutie de continuitate si o comunicare a sacului coronar ci cavitatea bucala DA E. sindroame algodisfunctionale ATM NU 125 . ligamentara DA C. jena in deglutitie DA C. dureri spontane sau provocate. de intensitate variabila DA B. de la o punga parodontala de vecinatate DA B. incluzie osoasa partiala NU C. pulpara NU D. direct prin sacul pricoronar DA 143 13. pozitia disto – angulara DA sunt: B. periostala DA B. os rigid si dens DA 141 D. In pericoronarita supurata bolnavul poate prezenta: A. In pericoronarita supurata procesul septic se poate propaga la os pe cale: A. radacini convergente NU 9. jena in deglutitie DA E. febra inalta NU C. pe cale sangvina in cursul bolilor infectioase DA 141 10. de la un focar de osteomielita DA D. frisoane NU D. In pericoronarita congestiva bolnavul acuza: A. Tulburarile senzitive aparute in cursul eruptiei dificile a molarului de minte inferior sunt: A. adinamie NU D.8.

otalgie DA E. antibiotice cu spectru larg NU E. Complicatiile tumorale asociate incluziei molarului de minte inferior pot fi: A. irigatii cu solutii antiseptice DA B. hemoragie masiva NU D. in peretii sinusului maxilar DA E. in podeaua orbitei DA C. decapusonare NU D. trismus NU 145 14. in fosa nazala NU 153 18. Contraindicatiile decapisonarii sunt: A. in apofiza coronoida NU D. In cursul odontectomiei molarului de minte superior se pot produce urmatoarele accidente: A. tratament cu agenti fizici DA C. incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A. antiinflamatoare si antalgice DA 146 17. spatiu retromolar insuficient DA B.D. impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular NU 157 19. odontom DA 145 15. comunicare orosinusala postextractionala DA B. Molarul de minte superior poate fi inclus si la distanta (heterotopic): A. chist nazopalatin NU D. incluzie osoasa partiala sau totala DA D. incluzie vestibulara DA 126 . chist folicular DA C. incluzii ectopice DA 146 16. capuson de mucoasa subtire NU C. In pericoronarita acuta congestiva se recomanda: A. fractura tuberozitatii maxilare DA C. impingerea dintelui in sinusul maxilar DA E. incluzie verticala NU E. ameloblastom DA B. deasupra molarului de 12 ani DA B. chist dermoid NU E. Anatomo – clinic.

mezializata sau distalizata DA C. sutura secundara se realizeaza in primele 2 – 3 zile de la traumatism NU 314 3. varsta avansata DA D. la nivelul apofizei coronoide NU 315 127 . Fracturile de mandibula sunt intalnite mai frecvent: A. 32: Traumatologie OMF 1. la sexul masculin DA D. la sugari NU C. incluzie intermediara sau transinusala (vestibulo – orala) DA E.B. la adultul tanar DA E. dintele are putine anomalii de forma sau volum NU E. la pacientii tineri DA B. hemoragii locale NU 314 2. incluzie palatinala. incluzia nu este profunda DA D. firele de sutura neresorbabile se mentin 48 ore NU E. corpi straini restanti in plaga DA B. dintele se gaseste in dreptul spatiului sau normal de eruptie DA 165 TEMA NR. Redresarea chirurgical – ortodontica este indicata: A. la sexul feminin NU B. utilizarea Bulei Bichat NU B. Factorii de risc pentru vindecarea intarziata a plagilor sunt: A. sutura primara a plagii NU E. Principii generale ce trebuie respectate in tratamentul plagilor OMF: A. incluzie ectopica NU D. dintele are o pozitie orizontala NU C. diabetul zaharat DA C. refacerea canalului Stenon DA D. incluzie verticala NU 160 20. neurorafia pentru nervul sectionat DA C.

subcondiliana joasa DA B. Deplasarile secundare sunt determinate de: A. fracturi laterale DA E. flexie DA B. implanturi dentare DA E.4. fracturi paramediene DA D. energia cinetica mare NU E. Fracturile de mandibula se produc prin urmatoarele mecanisme: A. hemofilia A NU C. statusul dentar DA D. fracturi subcondiliene NU B. oblice ale ramului vertical NU 128 . fracturi ale unghiului NU 321 9. fracturi dentare NU 316 7. ale coronoidei NU E. presiune DA C. Fracturile condilului mandibular sunt: A. intracapsulare DA D. localizarea liniei de fractura DA C. fracturi mediene DA C. prezenta mugurilor dentari DA 316 D. tasare DA E. Fracturile corpului mandibular sunt urmatoarele: A. starea generala a pacientului NU D. ale colului condilului DA C. statusul dento – parodontal DA B. Principala cauza a fracturilor de mandibula este: A. musculatura DA B. armele de foc NU 318 8. agresiunile umane DA C. odontectomia molarului 3 NU B. leziunile mucoasei orale NU E. purtatorii de proteze mobile NU 6. Factorii particulari ce determina scaderea rezistentei mandibulei sunt: A. accidente rutiere DA 316 5. expulzie dentara NU D.

Fractura tuberozitatii DA D. traversa palatina NU D. Diagnosticul fracturilor de mandibula se stabileste pe: A. fracturi ale oaselor lungi NU 322 11. rebordul orbitar superior NU E. mobilitatea molarului 3 inferior NU C. perforatii ale boltii palatine DA B. Zonele de minima rezistenta ale etajului mijlociu al fetei sunt: A. jena in respiratie NU D. arcada temporo – zigomatica DA C. Complexul zigomatic este alcatuit din: A. semnelor clinice orale DA B.321 10. examenul sangelui NU 369 15. socul traumatic NU E. examen anatomopatologic NU E. stalpul pterigoidian NU C. simptomatologie clinica DA B. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt: A. mobilitatea osoasa anormala DA B. stalpul canin NU B. peretii ososi dintre stalpi si traverse DA 361 13. investigatii radiologice DA C. tulburari ale ocluziei dentare DA C. Disjunctia intermaxilara NU E. investigatiilor radiologice DA E. Fractura crestei alveolare DA 362 – 363 14. epistaxis DA D. osul malar DA B. examen microbiologic NU 333 12. Diagnosticul fracturilor de maxilar se stabileste pe baza: A. examene imunologice NU D. LeFort I NU C. Fracturile partiale ale maxilarului sunt: A. marginea superioara a orbitei NU 129 .

D. tuberozitatea maxilara NU E. apofiza coronoida NU 379 16. Tipuri de investigatii radiologice obligatorii in fracturile de malar: A. incidenta semiaxiala Hirtz DA B. CT cu reconstructie tridimensionala DA C. Ortopantomografia NU D. Radiografii ale ATM NU E. Radiografii retrodentare NU 382 17. Leziunile dentare posttraumatice sunt: A. fisura coronara DA B. fractura coronara fara expunerea pulpei dentare DA C. fractura radiculara DA D. luxatia dentara NU E. expulzia dentara NU 388 18. Traumatismele tesuturilor parodontale se clasifica in: A. contuzia parodontala DA B. intruzia dentara DA C. avulsia completa DA D. fracturi coronare NU E. fracturi de mandibula NU 390 19. Fracturile radiculare a dintilor temporari au indicatie de: A. supravegherea evolutiei DA B. extractia segmentului coronar mobil DA C. extractia dintelui in totalitate DA D. imobilizare NU E. tratament endodontic NU 390 20. In luxatia cu intruzie se produce: A. deplasarea dintelui spre vestibular NU B. deplasarea in osul alveolar DA C. deplasarea in condilul mandibular NU D. deplasarea in fosa nazala DA E. deplasare in coronoida NU 390 130

TEMA NR. 33: Infectii OMF
1. Flegmonul este: A. O colectie supurativa bine delimitata NU B. O supuratie difuza, extensiva DA C. Prezinta in periferie o membrane piogena NU D. O inflamatie seroasa reversibila NU E. Asociat cu sindromul toxico – septic DA 245 2. Infectiile periosoase pot fi cantonate in: A. Limba NU B. Spatiul vestibular DA C. Bolta palatina DA D. Loja maseterina NU E. Spatial corpului mandibulei DA 247 3. Tratamentul abcesului vestibular consta in: A. Punctie NU B. Incizie, drenaj DA C. Tratamentul cauzei DA D. Extractia dintelui cauzal cu rol de drenaj al puroiului NU E. Antibioterapie sustinuta NU 247 4. Abcesul spatiului palatinal are ca punct de plecare: A. caninul superior NU B. incisivul lateral superior DA C. premolarul unu superior DA D. radacina vestibulara a molarului unu superior NU E. incisivul central superior NU 248 5. In cazul abcesului migrator al obrazului, colectia purulenta poate fi situata: A. la nivelul muschiului maseter NU B. in afara muschiului buccinator DA C. in lungul liniei oblice interne NU D. in dreptul premolarilor inferiori DA E. inauntrul muschiului buccinator DA 253 6. Spatiul genian este impartit de muschiul buccinator in: A. Compartimentul extern DA B. Compartimentul intern DA 131

C. Compartimenul superior NU D. Compartiment sinusal NU E. Compartiment maxilar NU 251 7. Cauzele infectiei lojei submandibulare sunt: A. Generale NU B. Procese septice ale molarilor inferiori DA C. Imunodeficienta NU D. Litiaza salivara DA E. Adenita supurata DA 257 8. Supuratiile submandibulare pot fi drenate prin: A. Incizie cutanata DA B. Incizie intraorala paralinguala DA C. Incizie vestibulara la molar NU D. Incizie transfrenulara NU E. Incizie laterocervicala NU 258 9. Diagnosticul diferential al supuratiei submentoniere se face cu: A. Adenita supurata DA B. Abcesul spatiului mentonier NU C. Abces sublingual DA D. Osteonecroza mandibulei NU E. Stafilococii cutanate DA 260 10. Supuratiile spatiului maseterin au ca etiologie: A. Punctiile anestezice NU B. Infectii la molarii inferiori DA C. Osteomielita ramului ascendent DA D. Tumori chistice osoase infectate DA E. Punctia sinusului maxilar NU 261 11. Supuratiile difuze ale teritoriului OMF sunt: A. Abcesul spatiului pterigomandibular NU B. Angina Ludwig DA C. Flegmonul difuz hemifacial DA D. Abcesul spatiului submentonier NU E. Piodermita NU 270 132

limfom non Hodgkin NU E. sifilisul DA D. submaxilita acuta litiazica DA C. specifice DA D. abcesul spatiului submandibular DA B. actinomicoza DA 285 TEMA NR. adenopatia metastatica cervicala NU D. Tromboza sinusului cavernos DA C. Meningita DA E. osteoperiostite NU E. 34: Sinuzita odontogena si comunicarea orosinusala 1. Abcesul cerebral DA D. premolarul 2 DA E. leucemia cronica NU 278 14. sclerodermia NU C. Diagnosticul diferential al adenitei acute supurate submandibulare se face cu: A.12. displazia fibroasa NU B. acute supurate DA B. Complicatiile grave ale infectiilor OMF sunt: A. molarul 1 DA B. alveolite NU 282 15. Dintii cu rapoarte sinusale sunt: A. molarul 2 DA C. molarul 3 DA 133 . cronice nesupurate DA C. Mediastinita DA B. incisivul lateral NU D. Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin: A. tuberculoza DA E. Limfadenita NU 275 13. Infectiile specifice OMF: A.

catarala DA D. durerea unilaterala localizata la nivelul etajului mijlociu al fetei cu iradieri DA B. candida albicans NU C. streptococii DA B. cronica NU E. procesul inflamator trece prin 3 faze succesive: A. Afectiunile dentoparodontale ale dintilor sinusali ce pot determina sinuzite maxilare sunt: A. inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rinosinusale DA B. pneumococii DA D. stafilococii DA 296 6. parodontita apicala acuta sau cronica a dintilor sinusali DA 295 4. rinoree purulenta anterioara sau posterioara DA 134 . Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. fumatul si expunerea la mediul cu noxe NU D. congestiva DA B. Semnele obiective clinice majore specifice sinuzitei maxilare acute sunt: A. Germenii microbieni cel mai frecvent implicati intr-o sinuzita maxilara de cauza dentara sunt: A. perforarea spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv DA E. supurata DA 296 7. diminuarea rezistentei generale a organismului la infectii NU E. Accidentele si complicatiile extraxctiei dentare ce pot determina sinuzite maxilare sunt: A. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei denatre DA C. chisturi nazoalveolare suprainfectate NU C. obstructia ostiumului din meatul nazal mijlociu prin mecanism inflamator sau mecanic DA C. pulpita totala purulenta NU E. simultan cu cresterea secretiei de mucus DA 295 3. ulcerativa NU C. In sinuzita maxilara acuta. febra 37 – 38 grade NU C. scaderea motilitatii ciliare. alveolita postextractionala NU D. impingerea radacinii sub mucoasa sinusala NU 295 5. comunicare orosinusala neobservata sau incorect tratata DA B. enterococii NU E. chisturi foliculare suprainfectate NU D. chisturi radiculare suprainfectate DA B.294 2.

cauza comunicarii orosinusale NU 304 135 . chistul mucos intrasinusal NU 299 11. marimea si localizarea defectului DA B. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii orosinusale se va realiza in functie de: A. Comunicarea orosinusala imediata in timpul extractiei dintilor cu raport sinusal trebuie diagnosticata imediat pe baza urmatoarelor criterii: A. radiografii cu film muscat NU D. optiunea (experienta) chirurgului DA E. durata unei suferinte sinusale trebuie sa fie mai mare de: A. examen bacteriologic al puroiului si antibiograma DA 297 – 299 10. 2 luni NU E. uneori cu aspect aerat DA B. examenul CT sau RMN DA E. O luna NU C.D. Examenele paraclinice complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara constau in: A. 2 saptamani NU B. radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei DA C. O luna si jumatate NU D. Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara trebuie diferentiata de: A. obstructie nazala DA 296 8. proba Valsalva pozitiva DA C. eliminarea prin alveola a unui continut lichidian serocitrin NU D. examinarea dintelui extras releva rizaliza apexurilor NU 303 12. rinoscopie anterioara DA B. prezenta sau absenta dintilor DA C. cacosmie subiectiva NU E. Pentru a putea cataloga drept cronica. sinuzita cronica rinogena NU D. Mai mare de 3 luni DA 297 9. vechimea comunicarii orosinusale NU D. osteomielita maxilarului DA E. la explorarea alveolei cu un stilet butonat se evidentiaza o senzatie de ―cadere in gol‖ DA E. sangerare mai abundenta din alveola. sinuzita acuta rinogena DA B. supuratiile geniene de cauza dentara DA C.

sinuzita cronica rinogena DA B. Chistul radicular DA B. chistul mucos intrasinusal DA E. Chistul anevrismal NU 450 2. prescrierea unui decongestiv nazal DA 304 15. cu contur neregulat NU C. aceasta se va temporiza: A. 35: Chisturi. Chistul colateral inflamator DA C.13. Chistul rezidual DA D. unice sau multiple zone de radiotransparenta DA B. cu resorbtia radacinilor dintilor adiacenti DA E. sinuzita maxilara alergica DA C. aplicarea unei mese iodoformate supraalveolare timp de 5 – 7 zile DA E. continand cantitati variabile de material opac NU 136 . chisturile maxilarelor DA 299 14. Daca deschiderea sinusala este medie de 2 – 6 mm se impun urmatoarele masuri: A. 2 luni NU E. 6 saptamani NU D. Chistul globulo-maxilar NU E. sinuzita acuta rinogena NU D. sutura marginomarginala a gingivomucoasei alveolare DA B. Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferentiata de: A. 3 – 4 luni DA 308 TEMA NR. cura radicala a sinusului maxilar NU D. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt: A. O luna NU C. Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente: A. administrare de antibiotice DA C. in forma de para NU D. Daca plastia comunicarii orosinusale nu s-a efectuat imediat postextractional sau in primele 7 – 10 zile. tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare 1. 2 saptamani NU B.

radiotransparenta uniloculara DA B. tumora maligna NU 137 . radiotransparenta multiloculara NU C. Chistul nazopalatin DA E. se dezvolta pe seama incisivului central superior NU 464 7. Diagnosticul diferential al chistului nazoplalatin se face cu: A. fibre dense de colagen DA 469 5. Chist osos esential NU 464 4. inconjoara coroana unui dinte inclus DA D. Peretele chistului radicular este format din: A. chist dezvoltat pe meziodens DA 464 8.452 3. cel mai frecvent chist neodontogen DA B. Chistul nazolabial este: A. chist odontogen NU B. absenta dintelui cauzal NU 456 6. Chistul nazopalatin este: A. dintele cauzal erupt NU E. Chistul median palatinal DA C. se exteriorizeaza frecvent in palatul anterior DA E. apare frecvent la copii NU D. supuratie nazogeniana NU E. epiteliu pavimentos stratificat DA B. Chistul nazo. cristale de colesterina NU E. abcesul vestibular DA B. Aspectul radiologic tipic al chistului dentiger este: A. strat conjunctiv fibros DA D. Cheratochisturi NU B. Chisturile neodontogene sunt: A. chist radicular pe incisivul central superior DA D. zone de calcificare (corpi Rushton) DA C.labial DA D. provine din vestigiile epiteliale localizate intre incisivul lateral si caninul superior NU C. adenomul pleomorf buza superioara NU C.

chistul dermoid NU B. chist de dezvoltare DA D. indelungata DA C. Tratamentul chirurgical al chistului rezidual consta in: 138 . chistul folicular NU 469 13.C. radiotransparenta rotunda sau ovala DA B. dureroasa NU B. radiotransparenta periapicala DA 466 11. intraosoasa asimptomatica DA D. Chistul globulomaxilar este: A. chist radicular persistent dupa tratamentul endodontic DA D. chistul persistent dupa odontectomia mnolarului 3 inferior NU C. nu are relatii cu dintii NU C. chistul mucoid NU E. este rezultatul transformarii unor resturi epiteliale DA E. chist radicular sau parodontal DA D. sinusul maxilar normal DA D. apare la copii mai frecvent NU 465 9. are contur policiclic NU D. Diagnosticul diferential al chistului radicular se face cu: A. chist odontogen DA B. defect osos NU 465 10. chist neodontogen NU C. tumora a oaselor maxilare NU 470 14. pseudochist NU E. Etapele de evolutie ale chistului radicular sunt: A. chist parodontal NU E. dintele cauzal ramane vital NU 467 12. scurta. Chistul rezidual este: A. chisturile osoase DA C. de exteriorizare DA E. chist radicular persistent dupa extractia dentara DA B. Chistul radicular are urmatorul aspect radiografic: A. are forma de inima NU E.

tumori epiteliale DA B. Cu celule gigante NU 474 18. radiotransparenta bine delimitata NU C. Radiografic. masa calcificata aparent amorfa DA E. radiotransparenta in ―bule de sapun‖ NU D. radioopacitate cu structuri asemanatoare unui dinte DA B. chistul periapical DA B. tumori cu celule gigante NU 474 17. sigilarea suprafetei de sectiune a radacinii dentare NU D. displazii NU C. carcinoame osoase NU 493 139 E. chistectomie DA B. keratochist odontogen primordial DA D. odontomul se prezinta astfel: A. tratamentul cavitatii osoase postchistectomie DA 470 . leziuni tumorale DA D. Clasificarea OMS (1992) a tumorilor odontogene: A. chist parodontal NU 470 16. Angiomatos NU E. tumori mixte (epiteliomezenchimale) DA E. Intraosos solid (multichistic) DA B. leziuni osteogene maxilare NU E. leziuni nonosteogene DA C. tumori ectomezenchimale DA D. chistul osos anevrismal DA C. leziuni osteogene DA B. leziuni traumatice NU E. Formele anatomoclinice ale ameloblastomului sunt: A. rezectie de mandibula cu plastie osoasa NU C. Intraosos unichistic DA C. Diagnosticul diferential al chistului residual se face cu: A. Tumorile benigne neodontogene sunt: A. rezectie de condil NU 15.A. dinte inclus NU 484 19. Extraosos (periferic) DA D.

Diagnosticul diferential al torusurilor se face cu: A. lamboul semilunar DA B. carcinom adenoid chistic DA C. raport nefavorabil coroana – radacina DA E. leziuni periapicale situate in proximitatea sinusului maxilar DA D. corticala vestibulara subtire NU C. stoparea difuzarii agentilor microbieni din spatiul endodontic prin obturatia corecta de canal DA 174 2. dinti fara valoare protetica DA B. Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt reprezentate de: A. epulis NU E. exostoze mandibulare NU D. conservarea dintilor pe arcada in cazul parodontitelor marginale cronice avansate NU D. parodontopatia marginala cronica (dinti cu implantare compromisa) DA D. 36: Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale 1. conservarea dintilor pe arcada dupa esecul unui tratament endodontic DA C. lamboul intrasulcular trapezoidal DA 140 . leziuni periapicale de dimensiuni mici NU E. controlul asupra etanseizarii obturatiei corecte de canal DA E. Rezectia apicala are urmatoarele obiective: A. chist rezidual NU 506 TEMA NR.20. pacienti cu imunosupresie NU 175 4. fractura radiculara transversala in 1/3 apicala NU C. lamboul trapezoidal (Ochsenbein – Luebke) DA C. abcesul palatinal DA B. Tipurile de lambouri utilizate in rezectia apicala sunt: A. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt reprezentate de: A. indepartarea apexului si a tesuturilor patologice periapicale DA B. corticala vestibulara groasa DA B. fractura radiculara verticala DA 175 3.

sutura interdentara este usoara NU 179 6. inciziile verticale nu trebuie practicate in concavitatile dintre eminentele radiculare NU D. lamboul dreptunghiular NU E. obturatie corecta endodontica NU C. decolarea lamboului este dificila DA B. baza lamboului trebuie sa fie mai mica decat marginea sa libera NU 180 – 181 8. Principiile generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala presupun urmatoarele: A. indepartarea in totalitate a tesutului patologic periapical DA B. daca accesul nu este suficient nu este permis a se prelungi incizia NU E.D. accesul si vizibilitatea radacinilor este minima DA E. incizia se va realiza printr-o miscare ferma si continua DA B. daca este necesar se vor departa si buzele sau mucoasa jugala cu un alt instrument pentru a nu se produce leziuni ale acestora cu instrumentarul rotativ DA 183 9. Dezavantajele lamboului gingival ―in plic‖ sunt: A. Principiile generale in departarea lamboului presupune: A. lamboul trebuie departat in tensiune NU C. este indicat pentru abordul mai multor dinti DA E. departatorul poate fi plasat si pe structuri anatomice adiacente (exemplu pe nervul mentonier) NU D. tensiunea supra lamboului este foarte mica NU C. Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: A. interesarea festonului gingival este completa DA D. incizia verticala nu se va extinde in mucoasa mobila DA E. repozitionarea lamboului este dificila NU 179 7. obturarea retrograda a dintelui NU 141 . decolare facila NU C. tensiunea in lambou este mare NU D. accesul chirurgical este foarte bun DA B. Chiuretajul periapical in cadrul rezectiei apicale are ca scop: A. mesarea cavitatii postoperatorii NU E. lamboul intrasulcular triunghiular DA 177 – 178 5. incizia poate sa intersecteze o cavitate osoasa deja existenta sau care urmeaza a fi creata intraoperator NU C. rezectia bizotata a 1/3 apicale a radacinii NU D. departatorul se va sprijini pe os si niciodata pe lambou DA B.

ultrasunete DA B. rareori mai mult DA B. planul de sectiune va fi bizotat spre palatinal (45 grade) NU 11. sonda dentara NU C. sa inhibe cresterea microbiana DA C. este necesara neaparat rezectia apexului pana la limita geodei osoase rezultate dupa 186 chiuretarea procesului patologic DA C. sa fie biocompatibil DA B. escavatorul dentar NU 189 12. piesa de turbina miniaturizata si freza con invers DA D. Materialul ideal pentru obturatia retrograda ar trebui sa indeplineasca simultan urmatoarele deziderate: A. hematom DA C. Prepararea cavitatii retrograde se poate face cu: A. Complicatiile postoperatorii imediate ale rezectiei apicale sunt urmatoarele: A. edem DA B. Pentru realizarea obturatiei retrograde se poate apela la: A. Complicatiile postoperatorii tardive ale rezectiei apicale sunt: 142 . fuloar DA B. planul de sectiune va fi intotdeauna orizontal NU D. fractura radacinii NU 193 15. hemoragie tardiva NU D. sonda dentara NU C. freza con invers NU 190 14. piesa dreapta si freza con invers NU E. freza rotunda NU E.184 10. se va rezeca un segment apical de 1 – 3 mm. plugger DA D. sa nu fie radioopac NU D. sa stimuleze regenerarea tisulara periradiculara DA E. planul de sectiune va fi bizotat spre vestibular (45 grade) DA E. Principiile generale in sectionarea si indepartarea apexului in cadrul rezectiei apicale propriu-zise includ: A. sa fie insolubil si stabil volumetric DA 190 13. necroza osului NU E.

obturatia radiculara cu materiale neresorbabile NU C. 3 – 12 luni DA D. hemoragia postoperatorie NU DA C. osteotomia DA D. rezectia 1/3 cervicala a radacinii NU C. toaleta plagii si sutura DA 194 19. Amputatia radiculara consta in: A. incisiv central superior NU B. chiuretarea oricarui proces apical NU 194 18. fractura radacinii DA 16. suprainfectarea NU E.A. Peste 12 luni NU 193 17. 3 saptamani NU E. inlaturarea materialului de obturatie in exces DA E. Chiuretajul periapical este interventie chirurgicala ce are drept scop: A. decolarea lamboului DA C. o luna NU B. rezectia 1/3 apicala a radacinii NU B. necroza osului DA 193 D. Chiuretajul periapical are urmatoarele etape: A. rezectia totala a coroanei si mentinerea radacinii NU 194 143 . sectionarea portiunii coronoradiculare afectate si extractia acesteia DA E. incisiv central inferior NU C. rezectia partiala a coroanei cu mentinerea portiunii radiculare NU D. molar inferior DA E. Amputatia radiculara este aplicabila la urmatorii dinti: A. doua luni NU C. rezectia apexului NU B. tulburari de sensibilitate B. premolar superior NU 194 20. incizia mucoasei DA B. indepartarea unor chisturi de dimensiuni mici NU D. molar superior DA D. Regenerarea osoasa dupa rezectia apicala are loc progresiv intr-o perioada de: A. rezectia apexului NU E.

37: Tratamentul chirurgical preprotetic 1. Permite conservarea osului alveolar DA E. Prin această tehnică se conservă ţesutul submucos NU C. In frenul hipertrofic ce produce diastema se excizeaza papilla interincisiva (nu) E. Are o creştere lentă. asimptomatică DA D. Se practica pentru frenul labial hipertrofic (da) B. este importantă menţinerea surplusului de mucoasă NU 219– 220 4. Torusul mandibular: A. Se practica pentru frenul lingual (nu) C. Trebuie conservat deoarece permite stabilizarea protezelor NU B. Este o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolară maxilară DA C. Apare la vechii purtători de proteze NU C.TEMA NR. Vestibuloplastia la maxilar A. Este întotdeauna bilateral NU E. Regularizarea reliefului osos nu poate fi realizată cu instrumentar rotativ NU 211 5. Favorizează stabilitatea protezelor mobile DA D. Se realizează concomitant cu extracţia dentară DA B. Poate fi realizată numai la pacinţi cu atrofie osoasă moderată NU D. Vindecarea la nivelul osului alveolar se obtine per primam (nu) D. Favorizează creşterea distanţei intermaxilare NU D. Apare datorită prezenţei molarilor de minte incluşi NU B. După îndepărtarea torusurilor. Fibromatoza tuberozitară: A. Tratamentul constă în incizie ―în felie de portocală‖ perituberozitară DA 204-205 3. Postoperator nu este necesară utilizarea de proteze modelante NU 144 . Extracţia alveoloplastică A. Frenectomia: A. Tratamentul este numai chirurgical DA E. Determină adâncirea şanţurilor periosoase NU C. Este posibilă doar daca lungimea mucoasei mobile maxilare este satisfăcătoare DA B. Exista posibilitatea formarii hematomului (da) 198 2.

Se realizeaza numai sub anestezie locala NU D. Poate face imposibilă aplicarea unei proteze mandibulareDA E. Sunt repoziţionate inserţiile muşchilor din planşeul bucal DA C. Este realizată prin decolarea periostului de pe os DA E. Are o creştere rapidă NU 218 10. Are intotdeauna o forma sferică NU D. Nu este necesar un conformator chirurgical NU D. Rezecţia modelantă a apofizelor genii hipertrofice A. Face imposibilă aplicarea unei proteze mandibulare DA B. Se poate anticipa adancimea santului realizat postoperator NU 217 11. Favorizează stabilitatea protezelor mobile NU C. Utilizarea grefelor de piele determină obţinerea unor rezultate superioareDA 209 7. Poate fi necerară rezecţia modelantă a acestei creste DA 207 8. In tuberoplastie: A. Este localizat pe linia median la nivelul palatului DA B. Nu determină repoziţionarea inserţiilor muscular NU C. Se imbunatateste inchiderea marginala a protezei totale DA B. Permite o mai bună adaptare a protezelor mobile NU E. Pentru regularizarea suprafeţei osoase se utilizează pile de os DA D. De cele mai multe ori este acoperit de mucoasă cu aspect normalDA C. Este necesară utilizarea de grefe de piele NU E. Este necesară utilizarea grefelor osoase NU 216 9. Indicată atunci când osul alveolar are contur corespunzător protezării DA B. Creasta oblică internă ascuţită la edentaţi: A. Exista riscul hemoragiilor masive ale plexului venos pterigoidian DA E. Intraoperator. incizia este plasată la nivelul mucoasei palatinale NU 210 6. Este necesară in situaţia atrofiei accentuate a crestei alveolare mandibulare DA B. Tratamentul chirurgical pentru frenul labial este: 145 .E. Plastia şanţului pelvilingual A. Torusul palatin A. Poate desfiinţa şanţul pelviliingual DA D. Desfiinteaza santul retrotuberozitar NU C.

examenul histopatologic in cazul leziunilor cu evolutie indelungata nu este obligatoriu NU D. dintii cu mobilitate crescuta se extrag la finalul interventiei chirurgicale NU 146 . este constituit din tesut conjunctiv dens DA B.A. nu reduce distanta dintre tuberozitate si apofiza coronoida NU E. acoperita de o mucoasa albicioasa. poate fi localizata sau generalizata DA C. este caracterizata printr-o crestere asimptomatica. o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara mandibulara NU C. determina tulburari de fonatie DA 200 13. Fibromatoza tuberozitara este: A. cauzata de regula de traumatismele masticatorii DA D. o hipoplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea anterioara NU B. postoperator nu se aplica obligatoriu proteza veche rebazata NU 203 14. lenta a gingiei DA B. o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolara maxilara DA E. afecteaza stabilitatea lucrarilor protetice fixe NU E. Nici un raspuns corect NU C. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre fibromatoza tuberozitara: A. este obligatoriu efectuarea unei ortopantomografii DA 204 16. incizia initiala se realizeaza perpendicular pe festonul gingival NU E. este o hiperplazie de iritatie DA B. pentru leziunile cronice tratamentul este medicamentos si chirurgical NU E. are consistenta elastica sau ferma DA C. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre hiperplazia inflamatorie (de proteza): A. poate contine fibre musculare din muschiul genioglos DA D. Hiperplazia gingivala: A. Frenoplastia in M NU B. nu reduce distanta intermaxilara NU D. Frenoplastia in Z DA E. mucoasa acoperitoare este neteda DA B. Frenoplastia cu vestibuloplastie DA 198 12. poate contine fibre musculare din muschiul hipoglos NU C. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre frenul lingual: A. este localizata de obicei in fundul de sac vestibular DA C. cu suprafata neregulata NU 204 15. in absenta tratamentului nu se asociaza cu resorbtia osoasa a procesului alveolar NU D. Frenectomia DA D.

modificarea postoperatorie a adancimii santului vestibular din cauza bridelor cicatriceala si stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare DA D. este o zona de hiperplazie DA B. nu are aspect inflamator DA C. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre vestibuloplastia maxilara: A. este localizata numai la mandibula NU D. durerea postoperatorie NU B. pacienti cu atrofie severa DA C. Afecteaza planul muscular subjacent NU 208 19. Indicatiile vestibuloplastiei la maxilar sunt: A. edemul ca urmare a traumatismului operator cu aparitia trismusului NU C. spina nazala proieminenta NU 210 20. modificarea insertiei muschilor genioglosi NU E. este indicate la pacientii cu atrofie medie NU 210 147 . postoperator poate fi modificata estetica buzei NU D. pacienti cu sant neutru DA E. o conditie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile labiale sa fie satisfacatoare DA B.206 17. preoperator nu trebuie evaluat suportul osos NU 206 18. pacienti cu sant vestibular de 10 mm NU D. prin aceasta interventie se conserva tesutul submucos NU E. pacienti cu atrofie moderata NU B. Principalul dezavantaj al vestibuloplastiei mandibulare este: A. o conditie clinica obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile linguale si a frenului sa fie satisfactoare NU C. este localizata de obicei in zonele laterale edentate NU E. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre creasta balanta: A.

Ramura a III-a NU D. Prin compresia nervului trigemen DA 916 2. Raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos DA 917 – 918 148 . intre 52 si 58 ani DA B. Neurogena DA B. intre 65 si 70 ani NU D.TEMA NR. Nevralgia trigeminala idiopatica are predispozitie pentru: A. 38: Nevralgia de trigemen 1. scleroza multipla DA C. intre 40 si 50 ani NU C. Occipitala NU E. Durerea cu caracterele ei bine conturate DA B. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei trigeminale esentiale se pune pe interogatoriul ce cuprinde urmatoarele elemente: A. Ramura I-a NU B. Psihogena NU D. intre 70 si 75 ani NU E. anomalii vasculare DA 916 3. Somatica NU C. procese tumorale intracraniene DA E. Semnele vegetative NU E. Nevralgia de trigemen este de cauza: A. compresiunea vasculara a nervului trigemen DA D. Ramura a IV-a NU E. neurinom de acustic NU B. Ramura a II-a DA C. Cauzele frecvente ale declansarii nevralgiei esentiale (idiopatica) de trigemen sunt: A. Topografia durerii DA C. Combinatia dintre aceste ramuri NU 917 5. Varsta medie la debutul nevralgiei idiopatice de trigemen este: A. intre 20 si 30 ani NU 916 4. Iradierea durerii NU D.

tratament medicamentos DA C. neurinom de trigemen DA D. prezenta ―ticului dureros‖ al fetei DA B. cauzelor dentare NU E. infiltratii anestezice asociate cu sedative DA B. Tratamentul nevralgiei de trigemen: A. craniotomie occipitala NU 918 . prezenta unor leziuni cauzale DA C. iradierea durerii NU C.6. numai medicatie anticonvulsivanta NU C. electroliza NU E. prezenta in criza a ―ticului dureros‖ NU 917 9. blocaj chimic anestezic asociat cu hipnotice DA E. extractia dentara NU B. Diagnosticul nevralgiei de trigemen simptomatice se stabileste pe baza urmatoarelor criterii: A. topografia durerii NU 7. atacuri dureroase stereotipice la fiecare individ DA 917 D. Criteriile de diagnostic ale nevralgiei idiopatice de trigemen sunt: A. sialadenectomie NU 918 10.919 149 . ortopantomografie NU D. caracteristicele clinice ale durerii DA B. leucemie NU 917 8. infiltratia ganglionului Gasser NU D. scleroza multipla ( la tineri) DA B. Nevralgia trigeminala secundara se datoreaza: A. explorarea unghiului pontocerebelos DA E. prezenta zonelor trigger DA E. tratament chirurgical DA D. Tratamentul ―asociat‖ in nevralgia de trigemen consta in: A. leziuni structurale demonstrate al ganglionlui Gasser DA C.

situatie anormala DA D. mandibula parcurge un drum drept. ingrosari ale proceselor alveolare. Cea mai favorabila protezarii este bolta palatina: A. cu torus NU C. procesul alveolar vertical. iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti incisivii sau cel putin 2 perechi de antagonisti DA B. in functie de insertia frenului limbii. DA D. in functie de insertia frenului limbii. NU E. parcurgand un drum drept.TEMA NR. senzatii de arsura la nivelul cavitatii bucale NU 44 2. incongruente dento-alveolare. NU B. limba palida. plata. iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti dintii frontali NU C. NU 48 4. parcurgand un drum drept. DA B. In regiunea linguala centrala cel mai favorabil este: A. DA C. NU C. 39: Etapele tratamentului edentatiei partiale 1. care fac o data contact cu dintii frontali. La examinarea miscarii de propulsie se pot constata urmatoarele situatii: A. mandibula parcurge un drum cu o usoara deviere catre dreapta sau catre stanga. DA C. dar la un moment dat intra in contact si o pereche de dinti laterali. NU E. DA D. situatie in care medicul obliga mandibula pacientului sa alunece in linie dreapta si va gasi o interferenta intre toti dintii laterali din partea dreapta NU 150 . Anemiile genereaza: A. in forma de „U" NU E. procesul alveolar vertical. apare mobilitate dentara izolata la l sau 2 dinti. NU E. mandibula aluneca usor inainte. procesul alveolar retentiv. rarefierea proceselor alveolare. fenomene de pulpita la dinti fara nici o leziune carioasa. plata. NU 51 5. DA D. foarte adanca NU 47 3. NU B. procesul alveolar retentiv. adanca. procesul alveolar oblic. secretie salivara redusa. fara torus DA D. NU B. angerari gingivale. mandibula aluneca usor inainte. coloratie rosu intens a mucoasei bucale. Se constata fenomene de trauma ocluzala atunci cand: A.

daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stalp. tratamentele endodontice si reactiile periapicale DA 56 8. a fost prima clasificare.C. Modelele documentare servesc la: A.confectionarea port-amprentei individuale NU E. pozitia condilului mandibular in cavitatea glenoida NU D. Applegate: A. rapoarte ocluzale NU 53 7. mandibula parcurge intotdeauna un drum drept cand pleaca din pozitia de ocluzie cap la cap NU 52 6. se va lua in considerare DA D. demonstrarea medico-legala a situatiei clinice DA 58 9. morfologia DA E. include si edentatia molarilor de minte. dintii stalpi (radacina. Examinarea radiografica in edentatia partiala intinsa va urmari: A. Pentru utilizarea clasificarii Kennedy. suprafetele edentate cele mai anterioare determina ordinea clasei de edentatie. DA B. Clasificarea lui W. au fost enuntate cateva reguli de catre O. crestele alveolare DA C. NU C. daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit.E. lungimea DA D. DA D. are 4 clase in functie de pozitia dintilor limitrofi. NU E. daca al treilea molar lipseste. DA B. are 3 clase in functie de topografia dintilor restanti NU 59 10. se va lua in considerare NU C. utilizarea in scop didactico-pedagogic DA C. La examenul radiografic al radacinilor se vor urmari: A. amprentarea preliminara de exercitiu NU D.E. Cummer pentru stabilirea formelor clinice de edentatie partiala se caracterizeaza prin: A. neavand antagonist. coroana) DA E. nu va fi luat in considerare DA E. pozitia radacinilor NU C. procesul alveolar la nivelul dintilor stalpi DA B. numarul radacinilor DA B. clasificarea se stabileste dupa realizarea extractiilor dentare. NU 61 151 . are 4 clase in functie de pozitia liniei care uneste crosetele. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic DA B. spatiu periodontal.

Interventiile chirurgicale care fac parte din tratamentul preprotetic se refera la: A. interventii de remodelare si inaltare a crestelor alveolare. DA E. DA C. NU 84-85 15. interventii de adancire a fundurilor de sac vestibulare. planurile de ghidare. desenarea proiectului viitoarei proteze scheletate. confectionarea machetei din ceara a seilor. paralelografe cu brat vertical articulat. paralelograf cu brat oblic articulat. NU 87-88 16. paralelografe cu brat orizontal fix. NU E. Dupa modul de functionare se disting mai multe categorii de paralelografe: A. DA E. tipul de paralelograf utilizat. DA B. chiuretajul periapical. NU D. forma arcadelor. statusul parodontal. DA 152 . DA E. fizionomie. NU D. DA C. slefuire la nivelul cuspizilor. DA 75 14. NU C. DA B. realizarea unei proteze acrilice provizorii. DA B. punctul de contact. interventii pentru chisturi si tumori odontogene. Restabilirea planului de ocluzie in edentatia partiala se va asigura prin: A. zonele dentare retentive necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor DA D. Pe modelul de studiu se pot studia mult mai usor urmatoarele: A. DA C. confectionarea lingurii individuale. NU B. osteotomia transmaxilara. DA B. paralelografe cu brat vertical fix. DA D. Axa de insertie a protezei este conditionata de: A. NU C. numarul si topografia dintilor restanti. interventii asupra frenurilor si plicilor alveolo-jugale.11. NU 63 12. DA D. si rezectia apicala. confectionarea machetei scheletului protezei scheletizate. NU 64-75 13. gradul de integritate coronara si afectare pulpara a dintilor restanti. zonele de interferenta muco-osoasa sau dentare. Cu ajutorul modelului de studiu se pot realiza urmatoarele: A. DA E. paralelografe cu brat orizontal articulat.

DA D. adancimea l mm. DA D. DA E. NU C. indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare. 1/3 din latimea vestibulo-orala. 1/4 din latimea vestibulo-orala. adancimea l mm. DA D. DA E. realizarea planurilor de ghidare. NU D. adancimea l mm. DA B. condil mandibular articular atrofiat. NU E.B. prepararea fetei ocluzale. Interventiile chirurgicale asupra mucoasei in cadrul tratamentului proprotetic din edentatia partiala sunt necesare in mai multe cazuri: A. NU 90 18. remodelarea dintilor stalpi. fren labial inserat aproape de muchia crestei frontale. creste retentive in diferite regiuni. NU 94 21. Dimensiunile unui lacas pentru pinteni externi trebuie sa fie: A. protezarea acrilica tranzitorie NU 88 17. dureroase la palpare. dinti rotati. NU B. DA 91-93 20. desfiintarea punctelor de contact interdentare. DA C. ¼ din diametrul mezio-distal. rezectia unghiului gonion mandibular proeminent. Interventiile chirurgicale asupra osului in edentatia partiala care fac parte din tratamentul proprotetic sunt necesare pentru: A. fren lingual alungit. NU B. devitalizari si amputari coronare. NU E. gingivectomii sau alveoloplastii şi acoperirea cu microproteze. torus mandibular si maxilar de dimensiuni exagerat de mari. 1/4 din diametrul mezio-distal. DA 153 . NU D.5 mm. fren labial multiplu in dreptul grupului dentar restant. bride laterale asimetrice. 1/3 din latimea vestibulo-orala. DA C. fundurilor de sac sau boltii palatine. NU C. adancimea l. DA C. 1/3 din diametrul mezio-distal. DA E. NU B. extractia dintelui migrat. adancimea 2mm. 1/4 din latimea vestibulo-orala. prepararea lacaselor pentru pinteni externi. mai ales frontal. DA 90 19. Realizarea lacaselor pentru pinteni ocluzali se pot realiza pe: A. In etapa de preparare a dintilor stalpi pentru protezarea mixta se urmaresc: A. hipertrofii si hiperplazii existente la nivelul versantilor crestelor. neregularitati osoase.

chiar daca implantarea este buna. La solidarizarea prin microproteze se vor utiliza: A.B. cand dintii au anomalii de pozitie. dinti cu obturatii clasa l. DA 103 26. DA 22. lacas sau lacase pentru pinteni ocluzali. prezenta cariilor pe dintii limitrofi edentati. cu prag plasat la 2mm de parodontiul marginal. punti dentare sau bare fixate la microproteze. DA 95 D. DA E. fata orala. O coroana de invelis metalica pentru dintii laterali in scopul realizarii unei proteze scheletate trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: A. DA D. fata orala. imprecizii de amprentare la nivelul boltii palatine. Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate sunt: A. NU B. NU C. sufluri si retusuri. DA 98 23. raportul coroana-radacina modificat in favoarea coroanei. DA C. dinti abrazati. NU D. pe dinti vecini cu carii in oglinda. fie cu prag plasat la 1mm de parodontiu marginal. bule de aer. Solidarizarea dintilor stalpi este recomandata in urmatoarele situatii: A. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatii. coroanele partiale 4/5 sau 3/4. dinti cu pungi parodontale. convexitatea vestibulara mai mare de 1mm necesara pentru orice croset. dinti stalpi cu mobilitate moderata. NU B. NU E. DA C. DA B. existenta unor microproteze vechi necorespunzatoare ca adaptare sau nemodelate. NU 99 24. DA D. utilizarea sistemelor speciale de mentinere. acoperirea si a papilei interdentare pentru a creste suprafata de contact a microprotezelor. NU D. DA 154 . DA 101 25. dinti inclinati. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze pentru tratamentul amovibil al edentatiei partiale se face in urmatoarele situatii: A. dintii stalpi din edentatii terminale. solidarizare pe dinti cu afectare parodontala diferita NU C. radacini scurte. NU E. igiena defectuos intretinuta. DA B. fie perfect plana. DA B. DA E. DA C. dinti stalpi indirecti. NU C. DA E.

•pt. maxilar: tuberozitatile . DA E. DA C. DA C. Impreciziile dimensionale ale amprentelor cu alginate sunt date de: A.D. dintii restanti. maxilar: crestele alveolare. DA E. de consistenta fluida pentru amprenta functionala de spalare. alginatul desprins partial sau total de pe lingura. DA B. numai in port-amprenta individuala. NU D.nesustinute de lingura. NU C.iar lingual sa nu depaseasca linia milohioidiana. NU E. turnarea modelului cu gips prea fluid. DA 338 29. O lingura standard corecta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. DA 321 27. fracturile amprentei. plasarii amprentei turnate in contact cu obiecte dure sau pe suprafete inclinate. DA D. tuberozitatile si dintii restanti din regiunea laterala. marginile lingurii sa fie cat mai la distanta de linia de reflexie a mucoasei si sa deranjeze cat 339 mai putin miscarile functionale . de consistenta fluida pentru amprenta functionalizata in 14 zile. DA E.inainte de priza gipsului din amprenta. Pentru amprentarea functionala in edentatia partiala se recomanda utilizarea elastomerilor de sinteza: A. DA B. DA B. la indepartarea amprentei din cavitatea orala. rasturnarii amprentei pentru confectionarea soclului modelului. in sens transversal lingura trebuie sa cuprinda: •pt. DA 28. in timpul "prizei". mandibula: sa cuprinda directia crestelor edentate . la preparare. DA C. DA 346 155 . DA B. sa asigure o grosime suficienta si cat se poate de uniforma a materialului de amprenta. imprecizii de amprentare la nivelul dintilor restanti. vestibular sa ajunga la 2-3mm de linia de reflexie a mucoasei. La turnarea modelului preliminar deformarile se datoreaza: A. de consistenta chitoasa. DA D. mandibula: tuberculul piriform fara a deranja ligamentul pterigo-mandibular.linia ""Ah"" . sa fie prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta. zonelor subtiri de alginat la marginile amprentei. de consistenta medie. NU E. NU D. DA 343 30. numai in port-amprenta individuala.dintii restanti. elastomeri foarte fluizi pentru corectarea amprentelor. in sens antero-posterior sa acopere: •pt. •pt. la aplicarea lingurei in cavitatea orala. in timpul conservarii amprentei si turnarii modelului.

Adaptarea lingurii individuale in cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pentru amprentarea functionala va indeplini urmatoarele etape: A. deretentivizarea la nivelul tuturor spatiilor interdentare. NU 347 32. lustruirea dintilor slefuiti la nivelarea planului de ocluzie. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare. inregistrarea suprafetei mucoasei acoperitoare. NU C. DA B. reproducerea corecta a zonelor periferice mobile la nivelul edentatiei şi dintilor restanti. lingura trebuie sa ajunga in zona vestibulara laterala la 2 mm de linia de reflexie a mucoasei. Cauze ale impreciziei amprentelor cu alginate sunt: A.31. NU B. redarea formei anatomice a mucoasei crestelor in orice situatie clinica. DA E. lingura va ajunge in zona vestibulara laterala la 1 mm de linia de reflexie a mucoasei. NU D. redarea formei anatomice a mucoasei crestelor numai in edentatiile partiale de clasa a lV-a Kennedy cu intindere mare. mentinerea amprentei cu alginat peste timpul necesar de priza pentru a nu se deforma. deformarea elastica a amprentei cu alginat la insertia pe campul protetic. reproducerea crestelor edentate. DA D. modelarea vestibulara a amprentei care sa redea relieful buzei superioare. stimularea secretiei salivare a pacientului pentru prelungirea timpului de priza. utilizarea unei cantitati prea mici de alginat in raport cu port-amprenta. dar spatularea este lenta. DA D. NU B. NU E. DA B. NU D. se respecta proportia apa si pudra. o cantitate prea mare de saliva la marginile port-amprentei determina goluri de material. In tehnica amprentarii cu alginate trebuie respectate urmatoarele reguli: A. NU 361 35. amprenta functionala pentru realizarea protezelor scheletate va avea ca scop: A. In edentatia partiala de clasa a lll-a si a IV-a Kennedy. NU E. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei. DA 156 . DA E. inregistrarea periferiei mobile a campului protetic. DA C. extinderea amprentei functionale maxilare in zona „Ah"". NU 351 33. deretentivizarea la nivelul corpurilor de punte. fractura amprentei la dezinsertie prin existenta unor zone retentive. Scopul amprentarii functionale in edentatiile terminale clasa l si clasa a ll-a Kennedy se refera la: A. DA C. DA B. NU 354 34. DA C.

se face o amprentare compresiva. NU C. 2 mm. NU B. marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibular. 8 mm. 4 mm NU 142 2. 40: Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate 1. se poate executa in urmatoarele conditii: A. NU 365 TEMA NR. NU E. NU 142 3. DA B. 0. DA E. daca nu se palpeaza linia milohioidiana. NU 157 . in zona linguala laterala. 1 mm. folierea va fi de: A.5 mm de model.3 -2 mm. DA E. 6 mm. 4 mm.3-3 mm.1-0. lingura se va opri la 1 mm de ligamentul pterigo-mandibular. Fata de mucoasa procesului alveolar bara linguala trebuie plasata la o distanta de: A. dupa o astfel de amprenta se vor realiza orice fel de proteze acrilice si scheletizate.5-3 mm. NU E. Amprenta functionala cu alginat.3 mm. in regiunea distala. 9 mm. marginile lingurii se vor opri la adaptare la 2 mm de periferia campului protetic.C. NU B. 3 mm. lingura individuala se realizeaza la 2 mm de model. NU D. desi nu este recomandata. In cazul existentei unui proces alveolar vertical si rezilienta mucozala minima. DA 364 D. lingura individuala se realizeaza la 0. NU C. 0. Pentru utilizarea barei linguale inaltimea procesului alveolar este de cel putin: A. 10 mm. marginea lingurii se va opri la 1 mm de aceasta NU 36. NU D. in regiunea distala. 1. NU D. DA C. 0. DA C. NU B.

ovala NU C. Caracteristicile crosetului continuu sunt: 158 . stabilizeaza proteza in sens mezio-distal NU C. inaltime 6-8 mm NU D. 1. solidarizeaza dintii restanti DA D. DA C. NU E. rotunda NU B. contribuie la sprijinul parodontal al protezei DA B. NU 143 4. grosime 3 mm la extremitatea inferioara DA E. 1. semipiriforma DA E. O foliere de 1. Printre rolurile crosetului continuu se numara: A. semiluna NU D. NU E. Forma pe sectiune a barei linguale cea mai indicata este: A. NU 143 5. dreptunghiulara NU 144 6. proces alveolar retentiv. grosime 1 mm la extremitatea superioara.D. inaltime 4-5 mm. nici un raspuns corect. proces alveolar oblic. evita elasticitatea conectorului principal DA E. Daca procesul alveolar nu este suficient de inalt. dinti usor lingualizati.5 mm NU E. 4 mm NU C. grosime 4 mm la extremitatea inferioara NU 144 7. Dimensiunile barei linguale sunt: A.5 mm. nici un raspuns corect NU 144 8. rezilienta mare a mucoasei crestelor. proces alveolar vertical. toate variantele sunt gresite NU 146 9.5-2 mm se face in cazul existentei unui: A.distanta barei linguale fata de gingie va fi redusa cu: A. NU B. 1 mm NU D. 2-3 mm DA B. DA C. NU D. DA B.

forma pe sectiune patrata NU E. nici un raspuns corect NU 149 12.A. 1. DA E. latime de 2-3 mm DA 147 10. latime de 4-5 mm NU B. torus exagerat DA D. dintii. vestibularizarii dintilor frontali NU B. Bara vestibulara se aplica in cazul: A. grosime maxima de l mm DA C. 1 mm NU E. presiuni exagerate asupra tesuturilor. lingualizare mare a dintilor frontali DA C. purtarea protezei permanent. 2 mm NU D. DA B. 0.1-0.5 mm DA C. 0. DA C. DA C. parodontiul marginal. rafeul median. 10 mm NU E. 3 mm NU 152 13.3 mm NU B. Efectele negative ale conectorilor principali dentomucozali asupra campului protetic sunt determinate de A. In dreptul dintilor laterali conectorul principal metalic sub forma de placuta trece fata de parodontiul marginal la cel putin: A.4-0. DA 159 . DA 152 14. DA B. 0. papila incisiva. 5 mm DA C. 8 mm NU B. Zonele de despovarare sunt A. DA D.5 mm NU 148 11. Grosimea placii dento-mucozale mandibulare este de: A. NU D. rugile palatine. distalizarea dintilor frontali NU E. lipsa de igiena orala. schimbarea echilibrului biologic al cavitatii bucale. forma pe sectiune semiovala DA D.5-1 mm NU D.

când dimensiunea verticală de ocluzie nu este păstrată. există cel puţin 4 unităţi de masticaţie repartizate bilateral. DA 160 .forma sectiunii transversale. mase termoplastice. Pentru înregistrarea R. DA E.M. există cel puţin 4 unităţi de masticaţie repartizate unilateral NU B. DA D. diametrul bratului retentiv NU C. şabloane de ocluzie. edentaţie clasa a ll-a când nu mai sunt unităţi de masticaţie suficiente. de ocluzie avem nevoie de A. NU E. 41: Determinarea si înregistrarea relatiei intermaxilare în edentatia partiala tratata cu proteze scheletate 1. DA D. NU D. se face atunci când A.I. DA B. în edentaţii reduse clasele lll-lV Kennedy. DA E. cunoştinţe crescute în timpul înregistrării. DA B. DA C.I. ceară de ocluzie. nici un raspuns nu este corect NU 161 15. O înregistrare corectă a R. edentaţie clasa a lV-a întinsă sau extinsă. nu are nici o legatura cu numarul crosetelor si pozitia lor NU 165 TEMA NR.M. lacuri fluorurate. NU 4. DA C. DA C. tipul de aliaj. Gradul de flexibilitate al portiunii terminale a bratului retentiv depinde de: A. de ocluzie presupune A. DA 2. NU E. NU 3.I.E. cu ajutorul şabloanelor de ocluzie se face în A. DA C. DA B. lungimea bratului retentiv. pastă de eugenat de zinc. rapoarte ocluzale puţin adânci. DA B. Inregistrarea R.M. NU D. DA D. edentaţie clasa l când nu mai sunt unităţi de masticaţie suficiente. cuprinderea tuturor dinţilor restanţi. Poziţionarea normală a modelelor funcţionale în I. în edentaţii întinse clasa l şi clasa a ll-a Kennedy. edentaţie clasa a lll-a. nici un răspuns corect. lipsa modificărilor volumetrice.M. precizie DA E.

rezilienţă mică a mucoasei. NU D. să se realizeze contacte interdentare numai de tipul cuspid-fosetă. consistenţa neuniformă a valurilor din ceară. DA 3. conectori principali rigizi. DA 4. Durerea la periferia câmpului protetic se datorează de obicei: A. să se acorde importanţă deosebită contactului cuspizilor palatinali superiori cu foseta antagonistă şi cuspizilor linguali inferiori. posterioare şi laterale DA B. DA 161 . Durerea localizată numai la nivelul crestelor se poate datora următoarelor cauze: A. prin aplicarea de presiuni digitale anterioare. DA E. plusuri acrilice pe faţa externă a şeilor. să se monteze dinţii laterali strict pe mijlocul crestelor. datorită rezilienţei mucoasei prin modificarea poziţiei şabloanelor. DA D. NU C. contur neregulat al crestelor (exostoze). prin presiuni pe cuspizii vestibulari ai dinţilor laterali DA C. cosistenţa uniformă a valurilor de ocluzie din ceară. NU D. DA B. NU 2. creste ascuţite. NU TEMA NR.5. DA B. nici un răspuns corect. mucoasă subţire şi atrofică. margini ascuţite sau aspre ale şeilor. DA E. Relaţii ocluzale incorecte se pot obţine: A. NU C. sensibile la presiuni. DA C. DA C. prin presiuni pe extremitatea distală a şeii şi pe elementele de menţinere indirectă DA D. prin presiuni pe extremitatea distală a şeii şi pe elementele de menţinere directă NU E. unor şei supraextinse. DA B. deoarece aceştia contribuie mai mult la stabilizarea protezelor. 42: Biodinamica protezelor scheletate în cavitatea bucala 1. contacte premature şi interferenţe ocluzale. NU E. să existe cât mai multe contacte interdentare în intercuspidare maximă şi relaţie centrică. DA D. să se realizeze contacte de tipul cuspid-pantă cuspidiană. traumatizări marginale ale modelului şi atrofii ale crestelor. prin presiuni pe extremitatea mezială a şeii. Stabilitatea protezei se verifică: A. DA B. lipsa de adaptare a şeilor la nivelul crestelor. Pentru a obţine o stabilitate a protezelor în timpul masticaţiei se va avea în vedere: A. DA E.

stare generală. apoi tratamentul chirurgical pentru exostoze. depărtării marginilor şeii de zonele retentive ale crestei. NU 9. marginea linguală a şeilor în zona frontală. Întrucât durerea este cel mai frecvent simptom după aplicarea protezei se va preciza: A. legată de vârstă. cât de mare trebuie să fie retuşul pentru a nu periclita adaptarea şi rezistenţa protezei. la mandibulă. DA E. DA B. NU C. când grosimea protezei este mare. înlăturarea contactelor premature şi a interferenţelor. DA D. la mandibulă. NU B. NU 162 . marginea vestibulară a şeilor din zona premolarilor. NU 10. lipsei de stabilitate a protezei. la mandibulă. lipsei de menţinere a protezei. marginea vestibulară a şeilor în zona frontală. toate răspunsurile de mai sus sunt corecte. durerea violentă nu este întotdeauna legată clinic de un semn de iritaţie care poate fi DA 7. când dinţii frontali sunt montaţi prea mult spre vestibular. DA E. Dificultăţile de vorbire se datorează: A. NU C. aplicându-se presiuni pe extremitatea distală a şeii. zonele din marginile şeilor asupra cărora trebuie să se intervină. NU E. înlăturarea plusurilor de acrilat. NU C. DA C. aplicându-se presiuni pe elementele de menţinere indirecte. când spaţiul pentru limbă este mare. Acumularea de alimente sub proteză se datorează A. NU 8. căptuşirea şeilor când se constată necongruenţa dintre şei şi creste. DA B. lipsei de adaptare a şeilor necorectate prin căptuşire. DA B. marginea şeilor la nivelul crestei zigomato-molare. DA D. în apariţia durerii intervine şi gradul de fragilitate a mucoasei. sunt următoarele: A. aplicându-se presiuni pe extremitatea mezială a şeilor. De obicei. când dinţii frontali sunt montaţi prea mult spre oral. marginea linguală a şeilor la nivelul liniei milohioidiene. DA B. DA B. DA D. NU C. căptuşiri reziliente. când conectorul principal este plasat în zona anterioară a palatului. renunţarea la retuşuri datorită unei toleranţe relative la durere a pacienţilor. DA E. aplicându-se presiuni pe elementele de menţinere directă. când crestele sunt ascuţite şi sensibile. căptuşirea protezei. la mandibulă. DA D.5. DA 6. lipsa de echilibrare ocluzală este cauza frecventă a apariţiei durerii. DA C. Testul de rotaţie al protezei se face: A. Tratamentul începe cu localizarea zonei dureroase şi apoi înlăturarea cauzei A. atrofia în timp a crestei. DA D. DA D. DA E. DA E.

răspunsurile A. DA B. Desprinderea protezelor scheletate de pe câmpul protetic poate apărea în următoarele situaţii: A. unor contacte premature şi interferenţe ocluzale. pacientul să muşte pe proteză în scopul aşezării ei pe câmpul protetic. doar răspunsurile A şi B sunt corecte. Inserţia protezei parţiale scheletate pe câmpul protetic se face: A. DA 12. NU D. DA E. răspunsurile A şi D sunt corecte. Căptuşirile protezelor parţiale scheletate se fac în următoarele condiţii: A. pintenul ocluzal a fost realizat mai lung decât ¼ din diametrul M-D al dintelui. şei supraextinse. Durerea localizată numai la nivelul crestelor se poate datora următoarelor cauze: A. NU C. DA D. DA E. NU E. şei corecte privind extinderea şi modelarea marginală. doar răspunsurile C şi D sunt corecte. cu degetele pe croşete la nivelul pintenilor. DA D. DA B. doar răspunsurile A şi B sunt corecte. DA B. DA B. pintenul ocluzal a fost realizat mai lat decât 1/3 din lăţimea V-O a dintelui. DA C. unor margini ale şeilor incorect adaptate din cauza deformării marginilor amprentei în timpul turnării modelului. ocluzia să poată fi echilibrată prin mici şlefuiri de echilibrare.B şi C sunt corecte. DA B. dinţii artificiali montaţi în afara muchiei crestelor. margini ascuţite sau aspre ale şeilor. contur neregulat al crestelor (exostoze). pintenul ocluzal a fost realizat prea gros. DA B. DA C. Contactul prematur pe pintenii ocluzali poate apăra în următoarele situaţii: A. Durerea care apare la periferia câmpului protetic se poate datora: A. plusuri acrilice pe faţa internă a şeilor. mucoasă subţire şi atrofică. croşete foarte elastice. NU 163 . DA E. şei supraextinse peste limitele fiziologice. DA 14.11. pintenul ocluzal modifică morfologia fosetei şi cuspidul antagonist nu mai găseşte un spaţiu corespunzător. unor margini ascuţite sau aspre ale şeilor. dinţii artificiali să fie în bună stare şi montaţi corect. NU C. DA D. dinţii artificiali montaţi la mandibulă sunt prea lingualizaţi. NU D. NU 13. proteza va fi împinsă de-a lungul axului de inserţie. DA 16. NU D. prin presiuni uşoare. aplicând proteza cu croşetele în dreptul dinţilor corespunzători. NU 15. DA C. unor şei supraextinse. DA E. scheletul metalic al protezei să fie în bună stare şi perfect adaptat la dinţii restanţi. DA C. se pot căptuşi doar protezele cu sprijin mixt: dento-mucozal şi muco-osos. DA E.

când s-a produs o atrofie uniformă a crestelor. proteza a fost căptuşită şi are un aspect neplăcut. testul de rotaţie al protezelor terminale este evident pozitiv şi sesizat de pacient. NU D. DA B. când dinţii artificiali sunt deterioraţi sau abrazaţi. NU E. testul de rotaţie al protezei. NU E. DA E. Materialele reziliente de căptuşire au următoarele dezavantaje: A. legătura slabă între acrilatul şeilor şi materialul rezilient. DA B. toate răspunsurile sunt NU. când există atrofii mari ale crestelor. răspunsurile B.17. presiuni digitale pe extremitatea distală a şeii. NU C. înlocuirea dinţilor artificiali. NU 18. înlocuirea şeilor acrilice şi scheletului metalic. DA D. NU 19. NU 22. NU D. răspunsurile A.C şi D sunt corecte. adăugarea unui strat de acrilat autopolimerizabil la şeile protetice. când s-a produs o atrofie mică a crestelor.B şi C sunt corecte. datorită consistenţei materialului.B şi C sunt NU. când există atrofii mici ale crestelor. refacerea şeilor protetice. aspectul protezei lasă mult de dorit. Necesitatea căptuşirii unei proteze terminale se apreciază prin: A. dinţii artificiali fiind păstraţi şi montaţi în aceeaşi poziţie. NU B. când s-a produs o atrofie neuniformă a crestelor. când s-a produs o atrofie mare a crestelor. Căptuşirea protezelor vechi care tratează edentaţii de clasa l şi a ll-a. este indicată: A. NU 164 . DA B.B şi C sunt corecte. DA E. Rebazarea protezelor scheletate constă în: A. NU C. Indicaţiile rebazării sunt următoarele: A. acrilatul şeilor unei proteze noi este poros. DA C. ceea ce dă un aspect neplăcut protezei. DA C. DA B. DA D. ca urmare a unor căptuşiri repetate. DA C. DA D. Refacerea şeilor protezelor scheletate şi a arcadei dentare artificiale se realizează: A. proteze vechi căptuşite sau reparate de mai multe ori. doar răspunsurile A. miros şi gust neplăcut din cauza porozităţii inerente a materialului rezilient. presiuni pe elementele de menţinere indirectă (contrabasculante). DA C. DA B. starea de discomfort resimţită de pacient. schimbarea culorii materialului rezilient în timp. DA D. înlocuirea atât a dinţilor artificiali cât şi a şeilor. dinţii artificiali sunt deterioraţi. DA E. NU 21. răspunsurile A. NU 20. NU E.

este o poziţie nefuncţională. are o radacină puternică (cea mai lungă). este o poziţie care poate fi determinată. Materialele elastice de înregistrare interocluzală (siliconi sau polieteri) se pot utiliza în înregistrarea: A. NU C. mişcării de propulsie NU B. DA B. Conform definiţiei. DA E. cea mai înaltă. neforţata DA 5. are o situaţie topografică privilegiată. la distanţă de locul de aplicare al forţei si de punctul de sprijin. DA E. DA D. NU C. RC la subiecţii care nu prezintă point centric NU 2. cea mai posterioară. ceara de ocluzie. IM şi RC la subiecţii care prezintă point centric DA D. NU 165 . parodonţiul caninului este dotat cu o sensibilitate proprioceptivă mai fină si mai specializată decât a celorlalţi dinţi. În cazul mişcării de lateralitate cu conducere canină. DA B. mişcării de lateralitate NU C. cea mai anterioară. În înregistrarea RC se folosesc ca medii de marcare: A. este un dinte voluminos NU C. contact prematur în propulsie pe partea nelucrătoare NU E. Despre RC se pot afirma următoarele: A. IM şi RC la subiecţii care nu prezintă point centric NU E. DA D. este o poziţie inconstantă. DA 4. DA B. DA B. este o poziţie diagnostică. cea mai joasă. interferenţă prematură în propulsie pe partea nelucrătoare. osul alveolar al caninului este special structurat DA E. este o poziţie funcţională. poziţia de relaţie centrică este poziţia condilului in cavitatea glenoidă: A. interferenţă prematură în propulsie pe partea lucrătoare NU B. DA C. contact prematur în propulsie pe partea lucrătoare DA D. acest dinte este in stare să suporte singur întreaga mişcare deoarece A. În cazul in care poziţia CCP este susţinută de un singur incisiv maxilar se vorbeşte de A. NU D. NU C.TEMA NR. stentz-ul. hârtia de articulaţie. 43: Înregistrarea relatiilor intermaxilare în protezarea fixa 1. contact prematur în lateralitate pe partea lucrătoare NU 3. NU 6.

simetrice. NU 12. sa cuprindă întreaga faţă vestibulară a arcadei. NU C. NU B. DA D. DA E. modelând contracţia musculară. DA B. modelele de ghips să fie incomplete.7-3. modelele de ghips să nu aibă plusuri la nivelul feţelor ocluzale. DA E. 1. NU D. Controlul central asupra masticaţiei se realizează la nivelul cortexului cerebral: A. NU D.7 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar.8 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar. banda Joffe. sunt nefuncţionale cu excepţia PM. NU C. ghipsul NU 7. Poziţionarea manuală a modelelor (fără o înregistrare specială) in RC se poate realiza numai în mod excepţional. sunt raporturile mandibulo-craniene cel mai frecvent utilizate pentru evaluarea clinică a relaţiilor intermaxilare de ocluzie.8-2. sunt determinate de contactele dento-dentare DA C. 2-4 mm la nivelul premolarilor. NU 10. DA C. DA B. simetrice si sincrone. indirect. DA 8. DA 9. DA B. 2. DA D. sincrone. NU 11. NU E. NU B. O înregistrare ocluzală corectă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. DA D. modelând recepţia periferică in timpul masticaţiei. sunt patogene. Direct. în următoarele condiţii: A. DA C. IM sa fie instabilă. NU 166 . să cuprindă feţele vestibulare si orale ale arcadei în întregime. asimetrice. prin feedback pozitiv si negativ. asincrone DA E.D. nu trebuie să depăşească ecuatorul clinic al dinţilor arcadei. NU C. 1-4 mm la nivelul tuturor dinţilor. NU E. mandibula se plasează in una din aceste poziţii numai câteva minute pe zi. 2-4 cm la nivelul premolarilor. DA E. Valoarea spaţiului de inocluzie are dimensiunile: A. RC coincide cu IM. să existe obstacole dentare (contacte premature sau interferenţe) în RC. DA E. Poziţiile-limită superioare a diagramei Posselt: A. pe faţa vestibulară trebuie să cuprindă numai vârfurile cuspizilor. să cuprindă întreaga faţă orală a arcadei. NU D. Muşchii ridicători şi coborâtori implicaţi în ciclul masticator au contracţiile: A. NU B.

înlăturarea tardivă a obstacolului nu este urmată şi de revenirea mandibulei la IM iniţiale. molarii. NU 15. DA B. NU E. este o IM diferită de cea iniţială. PM. se referă la condilul orbitant. DA D. NU D. R. caninul. se instalează din cauza unui obstacol persistent mult timp. caninul si premolarii. Ce afirmaţii sunt corecte în ceea ce priveşte ocluzia (IM) de necesitate: A. NU E. apare în propulsie. DM. NU B. DA 18. DA D.13. DA 16. IM. CCP. se instalează din cauza unui obstacol recent. NU B. Care afirmaţii sunt corecte în ceea ce priveşte Point Centric şi Long Centric după Dawson: A. DA C. NU 17. 50% dintre subiecţi prezintă PC. NU D. înlăturarea precoce a obstacolului duce la instalarea IM iniţiale. muscular NU B. dentar NU C. este o mişcare de rotaţie. NU 14. unul sau mai mulţi incisivi. DA C. 13% dintre subiecţi prezintă LC. alveolar NU 167 . articular DA E. parodontal NU D. DA B. DA C. Poziţiile mandibulo-craniene din diagrama Posselt care se găsesc in interiorul diagramei frontale sunt: A. 87% dintre subiecţi prezintă PC. se referă la condilul pivotant. La ghidajul antero-lateral participă: A. este o mişcare de translaţie. NU B. NU D. Mişcarea Bennett: A. 13% dintre subiecţi prezintă PC. NU E. 87% dintre subiecţi prezintă LC. premolarii. Determinantul posterior al ocluziei este: A. DA C. NU C. DA E. DA E.

13 mm anterior de tragus DA D. nu apar la edentatul total NU D. se efectuează deglutiţia DA C. se efectuează vorbirea NU 20. în sens sagital planul median mandibular şi cranian corespund NU C. edentaţii parţial reduse NU E. 23 cm posterior de tragus NU TEMA NR. uzura exagerată sau provocată de activităţi parafuncţionale DA D. poziţie de intercuspidare maximă. punctul tegumentar in care se găseşte axa balama terminală se află la: A. poziţie de retruzie DA B. poziţie ocluzală NU E. Termenii folosiţi în literatură pentru a defini relaţia centrică sunt: A. Ocluzia instabilă apare în: A. edentaţii parţial reduse NU B. Marea majoritate a autorilor susţin că RC este poziţia în care: A. se efectuează incizia NU E. 13 cm anterior de tragus NU B. nu se înregistrează cu şabloanele de ocluzie NU E. se efectuează masticaţia NU B. în sens sagital condili centraţi în fosele manddibulare DA 168 . Relaţia intermaxilară fără ocluzie apare în următoarele situaţii: A. migrări orizontale sau verticale ale dinţilor DA C. în sens transversal planul median mandibular şi cranian corespund DA B. 23 mm anterior de tragus NU E. NU 4. edentaţii parţial întinse DA B. În relatie centrică mandibula este reperată în cele trei direcţii ale spaţiului astfel: A. La majoritatea subiecţilor. nu se utilizează testele funcţionale pentru determinare. 13 mm posterior de tragus NU C. proteze parţiale fixe sau mobilizabile corect realizate. poziţie ligamentară sau balama ligamentară DA C.19. poziţie de relaţie centrică DA D. edentaţii parţiale întinse cănd dinţii restanţi nu pot realiza contacte ocluzale ca urmare a numărului redus şi/sau a topografiei nefavorabile DA C. NU 2. 44: Sistemul disfunctional al SSG 1. NU 3. se efectuează fonaţia NU D.

tehnica cu două degete NU C. reper lingual NU D. 45-65 ° NU 10. 30-45 ° NU D. reper muscular DA C. psihologică DA E. numai prin stimulare electrică NU D. 15-30 ° NU B. nu menţine o DV selecţionată NU D. se numeşte wide centric DA D. metoda unimanuală. DA 5. tehnica cu un deget DA B. tehnica cu trei degete DA D. metoda unimanuală. farmacologică DA C. Relaxarea musculară în determinarea relaţiei centrice poate fi: A. Metodele de determinare a relaţiei centrice include: A.D.2-1. se numeşte freedom in centric NU C. ghidarea neuromusculară a mandibulei şi înregistrarea RC cu ajutorul suportului de înregistrare DA B. este rapid. este de aproximativ 0. metoda unimanuală. mecanică DA B. Sistemul OSU de determinare a relaţiei centrice are drept avantaje: A. NU 7. NU 8. se numeşte long centric NU B. în sens vertical centrarea condililor în fosele mandibulare. reper articular DA E. tehnica cu localizatorul centric DA 9.75 mm. simplu şi precis DA 169 . 25-45 ° NU C. în sens transversal centrarea condililor în fosele mandibulare NU E. permite controlul poziţionării autoghidate a mandibulei în RC DA E. facilitează diagnosticul şi deprogramarea mandibulară rapidă DA C. metoda bimanuală. Unghiul format de Jig-ul Lucia posterior şi superior de le planul de ocluzie este de: A. reper osos DA B. Reperele relaţiei centrice sunt: A. tehnica bilaterală DA E. 45-60 ° DA E. metoda bimanuală. Existenţa unei libertăţi de mişcare a mandibulei în relaţie centrică în sens transversal: A. indusă numai prin exerciţii. reper labial NU 6. este de aproximativ 1 mm DA E.

35 ° NU D. există număr maximal de contacte dento-dentare DA B. indepărtarea obstacolului ce va duce la revenirea automată la PIM inţială NU D. poate avea loc în poziţii centrice mandibulo-craniene NU D. versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor mandibulari NU C. situarea simetrică a condililor în fosele mandibulare NU D. nu depinde de curbura incizală. obligatoriu revenirea la rapoartele ocluzale iniţiale NU 14. ghidată de feţele palatinale şi/sau marginile incizale ale incisivilor şi caninilor maxilari DA B. NU 170 .11. 50 ° NU 12. suprafeţele palatinale şi/sau marginile incizale ale incisivilor şi caninilor maxilari DA D. versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari DA E. Mişcarea de propulsie a mandibulei este: A. marginile incizale ale incisivilor şi caninilor mandibulari. funcţionalitate a ADM satisfăcătoare pentru pacient DA C. Suprafeţele dentare de ghidaj sunt reprezentate de: A. 30 ° NU C. obtinerea stabilităţii ocluzale a la long DA B. poate avea loc în poziţii excentrice mandibulo-craniene DA C. transformarea ocluziei de necesitate în ocluzie habituală sau traumatică în cazul persistenţei acestuia DA 15. În poziţia de IM: A. versanţii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari DA B. NU 16. Prezenţa unui obstacol pe traseul ORC-PIM determină: A. nu trebuie susţinută de toţi cei opt incisivi NU C. Tratamentul ocluziei traumatice are drept obiective: A. apariţia ocluziei de necesitate DA C. eliminarea şi împiedicarea recidiveisimptomatologiei DTM DA E. 45 ° DA E. DA 13. nu determină dezocluzia dinţilor posteriori NU D. contracţie inegală a muşchilor ridicători DA B. 15 ° NU B. numărul dinţilor frontali ce participă la ghidaj nu este relaţionat cu alinierea dinţilor în sectorul frontal NU E. In tehnica bilaterală de înregistrare a RC poziţia fotoliului dentar faţă de podea este la: A. nu suferă modificări morfologice în timp NU E. situarea asimetrică a condililor în fosele mandibulare DA E. suferă modificări morfologice în timp.

Aplicarea elementelor de menţinere şi stabilizare incorect concepute şi realizate. Prezenţa depozitelor de tartru NU D. Factorii care determina modificarea ocluziei in relatie centrica sunt: A. Prezenţa plăcii bacteriene NU B. Sunt considerate de natură ocluzală următoarele semne de suferinţă parodontală: A. Disfuncţia mandibulo-craniană poate avea determinare etiologică legată de: A. În cursul mişcării de lateralitate pot interveni următoarele tipuri de ghidaj: A. Există leziuni odontale coronare reduse ca număr şi profunzime NU E. Aplicarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice care nu menajează parodonţiul marginal al dinţilor restanţi. Aplicarea de pelote vestibulare. Aplicarea de conectori secundari care transmit forţele în afara poligonului de susţinere parodontală. NU D. DA D. Nu se realizează terapie ocluzală specifică atunci când: A. ghidaj anterior NU B. Suferinţe primare neuro-musculare DA E. ghidaj canin DA C. uzura accentuata a arcadelor dentare DA B. DA C. ghidaj mixt NU E. NU 171 . ghidaj lateral secvenţial cu dominanţă canină. edentatia terminala bilaterala intinsa DA C. Asocieri etiologice complexe. NU E. NU B. DA B. Abaterea de la morfologia ocluzală aunui dinte. Sunt absente suferinţa articulară şi musculară. Prezenţa arteritei temporale. Patologia ATM. Aplicarea de braţe opozante ale croşetelor care nu-şi exercită rolul de reciprocitate. Există stabilitate ocluzală DA B. DA 20. Fonaţia este satisfăcătoare DA D. ocluziei in relatie centrica nu este supusa modificarilor NU 19. NU 22. Disfuncţia ocluzală constă în: A. DA 23. ghidaj de grup DA D. Nu sunt considerate semne de suferinţă parodontală de cauză odontală: A. Restaurările odontale prin obturaţii necorespunzătoare NU E. DA 18. Retracţiile gingivale DA C. Prezenţa hipertensiunii arteriale. edentatia terminala bilaterala redusa NU D.17. Mobilitatea dentară. DA 21. Masticaţia este satisfăcătoare DA C. tratamente protetice incorecte DA E. DA C.

spasme musculare. Prin deplasări meniscale DA C. Se calmează la antalgice obişnuite. coexistenţa unor tulburări trofice ce duc la scăderea rezistenţei mecanice a ţesuturilor dure dentare. carii. Sunt caracteristici ale durerii din cadrul disfuncţiei mandibulo-craniene: A. De natură inflamatorie. miozită. localizare pe faţa vestibulară a dinţilor. DA E. sunt lipsite de dentină cariată. pe secţiune are aspect de unghi obtuz deschis spre vestibulul bucal. DA C. DA E. NU 27. NU E. DA 26. Ankiloza. Abaterea de la morfologia ocluzală a întregii arcade. Abaterea de la morfologia ocluzală a unui grup dentar. NU D. pot fi asociate cu hiperaciditatea gastrică NU 172 . DA C. Disfuncţia temporo-mandibulară de origine musculară constă în: A. NU D. NU B. DA B. Bilaterală de obicei. NU C. De dezvoltare DA B. hipermotilitate antalgică. Este generalizată. durere miofascială DA C. pe secţiune are aspect de unghi ascuţit deschis spre vestibulul bucal. Se exacerbează noaptea la căldura pernei NU D. NU B. interesează smalţul şi dentina. NU D. prezenţa unui antagonist migrat orizontal. Hipomobilitate. interesează smalţul şi cementul (după recesiune).B. Leziunile cuneiforme adevărate: A. NU D. hipermotilitate prin fibroză musculară. NU 25. localizare pe faţa vestibulară a dinţilor în zona coletului. DA E. DA 29. Fisurile / fracturile coronare din cadrul disfuncţiei madibulo-craniene sunt legate de : A. Se exacerbează la mişcarea mandibulei. Miloliza este caracterizată prin: A. NU B. Prezenţa semnelor subiective şi obiective de suferinţă la nivelul structurilor şi funcţiilor aparatului dentomaxilar. NU 24. NU B. Dizarmonie ocluzală. NU C. traumatismele suferite în antecedente. NU E. traumatizarea ocluzală. NU C. Disfuncţia temporo-mandibulară de origine articulară poate fi: A. DA D. DA E. NU 28.

NU C. A. asocierea durerii temporale. accentuarea curbei transversale a ocluziei. DA C. pot fi asociate cu consumul de băuturi soft carbogazoase. boselarea proceselor alveolare DA E. rezorbţia limbusului alveolar NU 35. gradul de abrazivitate al dietei pacientului. reducerea înălţimii coronare. apar în special între incisivul central şi cel lateral. DA B. DA D. NU 31. poate fi urmarea bruxismului nocturn. NU B. maseterine. Gradul de abraziune nu depinde de: A. mobilitatea percepută prin aplicarea pulpei degetului pe procesul alveolar NU E. sunt favorizate de coexistenţa parodontopatiei. oboseală. NU D. NU C. rarefacţia osoasă periapicală datorată traumatismului ocluzal. submaxilare se consideră semn patognomonic de disfuncţie ocluzală. sunt determinate de prezenţa tartrului. întreruperea laminei dura. NU 32. DA 173 . DA D. mobilitatea observată la palpare cu pensa dentară NU C. apar îndeosebi frontal maxilar ca rezultat al suprasolicitării ocluzale. DA E. Fremitusul reprezintă: A. mobilitatea dinţilor în momentul atingerii poziţiei de intercuspidare maximă. vârsta pacientului. DA B.D. se manifestă ca o tensiune. Bruxismul se caracterizează prin:. NU 33. modificarea dimensiunii verticale de ocluzie în toate cazurile. ştergerea reliefului ocluzal DA B. ingrosarea laminei dura NU D. mobilitatea apărută în cursul mişcărilor mandibulare cu contact dentar (sesizată la palpare). DA E. NU E. NU C. leziunile periapicale datorate cariei dentare. NU E. Nu sunt semne radiologice specifice disfuncţiei mandibulo-craniene: A. mobilitatea fiziologică a unui dinte NU B. NU 34. NU D. NU C. apar secundar edentaţiilor şi migrărilor dentare. prezenţa unui ulcer gastric. NU 30. DA D. nu se asociază cu limitarea mişcărilor mandibulei. NU B. cel mai frecvent cu localizare maseterină. DA E. prezenţa parafuncţiilor. pot fi asociate cu hiperaciditatea după o cură prelungită cu citrice. obstacolele ocluzale. Durerea musculară locală are următoarele particularităţi: A. se manifestă ca o jenă cel mai frecvent la nivelul muşchiului trapez. Tremele secundare: A.

protezarea tesuturilor periferice prin scurtarea marginilor portamprentei NU D. DA D. pentru reducerea cuspizilor ―piston‖ (determină impact alimentar la nivelul spaţiului interdentar antagonist). de fonatie DA E. determinarea inaltimii. Nu reprezintă cauze determinante dentare ale disfuncţiei mandibulo-craniene: A. cariile netratate. Există corelaţii ale bruxismului nocturn legate de consumul de: A. dinţi aflaţi în malpoziţie primară care nu produc modificări nefuncţionale ale planului de ocluzie. DA 38. formei si grosimii marginilor protezei DA C. DA 37. DA E. nifedipin. DA TEMA NR. NU C. de sprijin DA B. Principiile care stau la baza majoritatii tehnicilor de amprentare sunt: A. sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum DA B. fenotiazină. fizionomice. NU B. carbamazepin. 45: Amprentarea câmpului protetic edentat total 1. dinţi aflaţi în malpoziţie primară ce produc probleme estetice.36. NU C. amfetamine. leziunile articulare. DA B. alcool. de mentinere DA D. NU D. nici una NU 61 174 . Coronoplastia se realizează în următoarele situaţii clinice: A. DA B. NU D. restaurări odontale care nu interferă cu planul de ocuzie. migrările dentare datorate edentaţiei. masticaţia bilaterală. NU C. modificările neuro-musculare. asigurarea transmiterii armonioase a presiunilor asupra tesuturilor DA E. DA E. DA E. de stabilitate DA C. utilizarea materialelor cu priza retard NU 61 2. dinţi migraţi în breşele edentate. Amprentarea campului protetic trebuie sa rezolve urmatoarele probleme: A.

dezinsertia amprentei de pe camp este facila NU E. cand laboratorul nu are dotare corespunzatoare NU D. Amprentele preliminare cu alginat sunt recomandate: A. Avantajele amprentarii preliminare cu gips sunt: A. dotarea cabinetului NU B. in cavitatii orale cu hiposialie DA B. aderarea materialului de amprenta la lingura NU B. permite obtinerea unei amprentari fidele a C. usurarea punerii in pozitie a lingurii pe campul protetic DA C. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai putine manopere de adaptare DA E. Alegerea materialului si a tehnicii de amprentare preliminara se face in functie de: A. este bine tolerat de pacient NU C. confortul pacientului NU 67 5. este usor de manipulat NU B. in campuri protetice cu relief retentiv DA C. copierea cu maximum de exactitate a suprafetei zonei de sprijin DA C.3. obtinerea unei grosimi suficiente si uniforme a stratului de material DA E. cand nu exista alt material in cabinet NU E. duritatea campului protetic DA E. impiedicarea presarii exagerate si necontrolate a materialului de amprentare pe crestele edentate DA D. este bine tolerata de ttesuturile orale indiferent de consistenta gipsului utilizat in amprentare NU 98 7. reproducerea cat mai fidela a pozitiei functionale a portiunilor mobile de la periferia campului protetic DA D. gradul de instruire a medicului NU D. amprentarea cu fidelitate a zonelor functionale periferice NU B. refacerea intergrala a functiei fizionomice NU 64 4. cazul pacientilor cu reflexe de voma exagerate DA 99 175 . Plasarea pastilelor de ceara pe fata interna a lingurii au drept scop: A. dotarea laboratorului NU C. dezinsertia mai usoara a amprentei de pe camp NU 96 6. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective: A.P DA D.

marginile lingurii vor trebui bine rasucite la nivelul formatiunilor mobile NU 105 10.8. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni DA B. cu grosime de aproximativ 3 mm in zona linguala centrala DA 176 . Marginile lingurii individuale. In tehnica de amprentare mucostatica: A. Modelarile functionale marginale executate de catre medic sunt recomandate: A. timp de amprentare prelungit NU 108 12. se va aplica un rulou de ceara pe fata interna a lingurii NU E. pacientilor la care tratamentul trebuie sa se desfasoare cu rapiditate DA E. tuturor pacientilor NU D. gravata pe o distanta de 2 mm in latime si adancime la nivelul zonei Ah DA C. Metoda de amprentare Schreinemakers se realizeaza utilizand ca material de amprentare: A. in zona vestibulara cu 1 mm mai scurta DA B. pacientilor incapabili sa modeleze functional marginile amprentei DA C. respectarea libertatii miscarii musculare DA D. modelarea imprecisa la pungile buccinatorului DA D. pacientilor instruiti si cooperanti NU 107 11. pacientilor neinstruiti DA B. marginile lingurii vor trebui prelungite pana in fundul de sac NU C. mase termoplastice NU 108 13. extinderea exagerata a marginilor cand materialul este prea vascos DA C. realizarea inchiderii marginale a protezei DA E. Dezavantajele modelarii functionale executate de catre medic sunt: A. materiale cu prize retard NU B. gipsul NU E. obtinerea unei inaltimi corecte a marginilor si extinderea maxima a placii DA B. stergerea materialului si deci extinderea minima a marginilor cand materialul este prea fluid DA B. conform tehnicii Schreinemakers trebuie sa fie: A. modelarea imprecisa la zona Ah si in zonele linguale DA E. se va aplica un rulou de ceara pe fata externa a lingurii NU D. alginatul DA D. repartizarea egala a presiunilor asupra partilor moi si tari DA C. siliconi NU C. Obiectivele amprentei sunt: A. utilizarea unor materiale de amprenta biocompatibile NU 104 9.

cu 1. in zona V laterala maxilara NU C. zona vestibulara laterala NU C. prin presiuni O – V executate pe bordura de ceara NU D. utilizeaza ca material de amprentare: A. zona vestibulara frontala maxilara si mandibulara NU 114 15. p. Amprenta preliminara cu protezele vechi. prin presiuni V – O executate pe bordura de ceara NU B. zona linguala laterala NU 126 TEMA NR. nisa lui Ney si Bowen NU E. mase termoplastice NU 122 16. Testul Herbst de deschidere larga a gurii modeleaza: A. Testarea miscarii de basculare a sablonului de ocluzie pe campul protetic se face: A. zona vestibulara frontala DA D. Zonele periferice de inchidere marginala ―cheie‖ la mandibula sunt: A.D. periferia c. zona centrala a tuberculului periferic DA B. periferia campului protetic in regiunea celui de-al doilea molar (p. zona linguala centrala DA E. Fisch) DA B. apasand alternativ pe suprafata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul premolarilor DA C. prin tractiune iin ax ale sablonului NU E. materiale cu vascozitate lent progresiva DA B. gipsul NU E. Eisenring si p. alginatul NU D. in zona V laterala mandibulara NU D.5 mm mai scurta in zona pungii Eisenring NU E. 46: Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total 1. p. cu grosime uniforma la nivelul tuturor zonelor periferice NU 111-112 14. siliconii NU C. prin balansarea mandibulei dreapta – stanga NU 130-151 177 . periferia c.

divergent spre mezial fata de planul Frankfurt NU 130-151 6. convergent spre distal fata de planul Camper DA E. a caninilor superiori si inferiori NU C. incompetenta labiala DA B. sex. vizibilitate redusa a rosului buzelor NU C. In cazul tuberozitatilor procidente planul de ocluzie in zona laterala este orientat : A. deschiderea larga a gurii NU C. Spatiul de inocluzie fiziologica dintre dintii antagonisti este de : A. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior are ca scop delimitarea ariei de intindere a suprafetei vestibulare a: A. paralel cu planul Camper NU B. structura psihica DA D. incisivilor centrali superiori NU B.V. Supraevaluarea D. nici o varianta nu este corecta NU 130-151 4.2. numai a dintilor frontali superiori DA E. paralel cu planul Frankfurt NU C. o dimensiune egala pentru toti pacientii NU B. facies crispat DA D.O determina: A. 1 – 2 mm in zona laterala NU E. o fonatie minima DA E. incisivilor centrali si laterali superiori si inferiori NU 130-151 3. Nivelul planului de ocluzie are : A. surasul fortat NU D. divergent spre distal fata de planul Camper NU D. Nivelul planului de ocluzie reprezinta portiunea vizibila din valul de ocluzie la : A. o dimensiune variabila in functie de varsta. aspect imbatranit NU 178 . peste 4 mm in ambele zone NU 130-151 7. o dimensiune egala cu 1 – 2 mm sub buza superioara NU C. 2 – 3 mm in zona premolarilor DA B. 1 – 2 mm in zona frontala NU C. 2 – 4 mm in zona frontala DA D. deschiderea usoara a gurii DA B. o dimensiune mai mare de 2 mm NU E. nici o varianta nu este corecta NU 130-151 5. dintilor frontali superiori si inferiori NU D.

V. Subevaluarea D. masticatiei NU C. contact initial intre cele doua borduri antagoniste – distal in regiunea laterala DA C. montari incorecte a bordurilor de ocluzie NU 130-151 12. momentul psihologic DA C. reflexul molar DA B. contact prematur situat unilateral in zona laterala a bordurii inferioare NU D. Inregistrarea clinica a relatiei centrice dupa tehnica NEILL presupune : A. timp de inregistrare mai lung NU C. Pentru conducerea mandibulei in R. contact prematur situat in zona frontala a bordurii inferioare NU E.C are ca dezavantaje : A. accentuarea santurilor peri . realizarea unei sectiuni in forma de „V‖ in zona frontala a bordurii superioare NU C. necorespondenta dintre varful unghiului gotic si R. Inregistrarea grafica extraorala a R. memoria tisurara DA D.C DA E. contact prematur situat in zona frontala a bordurii superioare NU B. oboseala permanenta a musculaturii DA 130-151 8. O determina: A. nici o varianta nu este corecta NU 130-151 11. aspect imbatranit DA E.C sunt utilizate metodele : A. masticatia NU 130-151 10. deglutitia DA E.E. aparitia zgomotului de ‘‘castagnete‘‘ in timpul fonatiei. realizarea a doua sectiuni in forma de „V‖ de fiecare parte la nivelul premolarilor pe bordura inferioara DA E.si para labiale cu aparitia frecventa a perlesului la nivelul comisurilor DA B. destabilizarea sabloanelor DA B. aspect neplacut datorita vizibilitatii dintilor NU D. realizarea unei sectiuni in forma de „V‖ in zona frontala a bordurii inferioare NU D. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori DA 130-151 9. realizarea a doua sectiuni in forma de „V‖ in zona premolarilor pe bordura superioara DA B. miscari mai ample decat cele efectuate in timpul masticatiei DA D. toate variantele sunt corecte NU 130-151 179 . Derapajul anterior al sablonului inferior se datoreaza unui : A.

adaptarea biologica a pieselor protetice NU D. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste: A. linia mediana DA C. planul de orientare ocluzala NU D. Aplicarea protezelor in cavitatea bucala este precedata de: A. placuta inscriitoare plasata pe sablonul superior DA B. controlul lor intrabucal NU E. toate variantele sunt corecte NU 130-151 14. placuta inscriitoare plasata pe sablonul inferior DA D. echilibrarea ocluzala DA E. Proteza mandibulara este mai bine tolerata de catre pacient pentru ca: A. Verificarea stabilirii R.C se face trasand pe valurile de ocluzie : A. aprecierea exacta a portiunilor ce declanseaza dureri DA B. controlul mentinerii stabilitatii DA C. controlul fizionomiei si fonatiei DA D. retusarea marginilor protezei NU 223-224 2. punctul interincisiv NU B.13. are o buna adeziune NU C.C prezinta : A. 47: Proba machetelor 1. nu declanseaza reflexe de voma DA E. linia caninilor NU 130-151 TEMA NR. linia surasului DA E. realizarea adaptarii biologice NU 224 3. are un sprijin si o stabilitate mai mare NU D. are un volum mai mic DA B. Dispozitivele intraorale de inregistrare a R. zona de sprijin ofera o suprafata mai mare NU 224 180 . placuta inscriitoare plasata in centrul bazei sabloanelor DA C. placuta inscriitoare plasata in zona frontala a bordurii de ocluzie NU E. adaptarea mecanica a pieselor protetice NU B. controlul lor extrabucal DA C.

rascroirea prea larga la nivelul plicilor si frenurilor NU C. nici una nu este corecta NU 227 8. montarii dintilor laterali inafara crestei DA B. montarea dintilor laterali inafara crestei NU E.M ce deviaza mandibula rectiliniu. montarea dintilor laterali inauntrul crestei NU C. spre anterior pe o distanta de 1 mm vor fi slefuite dupa tehnica: A.4. nici una nu este corecta NU 227 181 . montarea dintilor frontali prea vestibular DA D. M care deviaza proteza oblic spre limba se va slefui dupa tehnica A. MUDL NU C. Existenta unui contact prematur in I. BULL NU D. BULL DA D. sagital. toate tehnicile sunt corecte NU E. LUBL DA B. MUDL DA C. nefolierii torusului palatin DA E. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase DA B. Bascularea transversala a protezei se datoreaza: A. Existenta unui contact prematur in I. LUBL NU B. BULL NU D. necorespondentei intre suprafata ocluzala a protezei si suprafata crestelor edentate DA D. nici una din variante nu este corecta NU 225 7. toate tehnicile sunt corecte NU E. LUBL NU B. Contactele premature inregistrate in I. montarea dintilor inauntrul crestei NU 225 5. Mentinerea protezei pe camp este periclitata de: A.M care deviaza mandibula inafara spre obraz se va slefui dupa tehnica: A. toate tehnicile sunt corecte NU E. marginilor protetice prea scurte NU 226 6. MUDL NU C.

spalare cu alcool si clatire cu apa NU C. Igienizarea protezelor de catre pacient se realizeaza prin: A. nu este necesara igienizarea NU 182 . sectionarea alimentelor cu ajutorul cutitului DA C. Pentru suprimarea contactelor premature in propulsie se va utiliza tehnica : A. reactiile motorii de raspuns care se modifica odata cu varsta DA C. de a restabili adeziunea si succiunea DA 227 10. de a reface functia masticatorie NU E.9. Indicatiile date pacientului privind masticatia cu protezele totale sunt: A. Cauzele neadaptarii psihice a pacientilor la tratamentul prin porteza totala tine de : A. spalare cu pasta de dinti si clatire cu apa NU D. de a stabiliza protezele DA B. tulburarile functionale complexe pe care le-a generat starea de edentatie totala NU 230 13. spalare cu apa si sapun DA B. slaba comunicare dintre medic si pacient DA B. influenta negativa a anturajului NU D. de a reface functia fizionomica NU D. consumarea de alimente moi in primele zile dupa protezare DA E. adaptarea biologica nu implica acceptarea psihica a protezelor NU E. tipul de SN al pacientului DA B.M are rolul : A. Slefuirea contactelor premature in I. BULL NU B. efectuarea unei masticatii superficiale pentru a asigura o buna digestie NU 231-232 14. incizia alimentelor dure NU B. MUDL NU C. Adaptarea psihica a pacientilor la proteza totala este conditionata de : A. varsta inaintata a pacientului NU C. nici una NU 228 11. experiente stomatologice negative ale pacientului DA E. DUML DA E. de a dispersa simultan si armonios presiunile pe intreg campul protetic DA C. increderea in medicul stomatolog DA 229-230 12. consumarea de alimente dure in primele zile dupa protezare NU D. dezinfectarea protezelor cu solutie de cloramina NU E. starea emotionala a pacientului DA D. LUBL NU D.

lipaza. existenta unui torus palatin proeminent DA B. acid fosforic 7. tripsina. existenta unei arcade antagoniste integre sau cu lucrari protetice fixe DA D. Captusirea protezei totale efectuate in mod curent presupune : A. nerespectarea regulilor de igienizare NU 240-241 2. Cauzele fracturarii protezei totale sunt : A. citrat de Na. atrofia inegala a campului protetic DA C. captusirea protezei prin adaugare de material NU B. toate variantele sunt corecte NU 241 3. celuloza.6%. bicarbonat de Na NU B. celuloza NU 234-235 TEMA NR. adaugarea de material in anumite zone ale fetei interne a protezei NU D. indepartarea surplusului de material de la nivelul marginillor inalte NU 241 4. mucozala a protezei DA C. refacerea arcadelor dentare artificiale NU E. Solutia Mc Collum contine: A. 48: Stomatopatiile protetice la edentatul total 1. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute DA B. tripsina. acid clorhidric 5%. bicarbonat de Na. Obiectivele captusirii partiale sunt : A. lipaza. EDTA DA D. amilaza. EDTA NU C.5% NU E. acid acetic. montarea dintilor inafara crestei NU E. refacerea totala a bazei DA C. proteaza. indepartarea materialului in exces de la nivelul bazei NU E. refacerea succiunii prin adaugare de material la zonele deficitare de inchidere marginala DA B. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limitele normale DA 183 . Termenul anglo-saxon ‘‘refection‘‘ reprezinta A. imbunatatirea sprijinului prin cresterea suprafetei de sprijin NU C. celuloza. adaugare de material pe toata fata interna. captusirea marginala a protezei NU D.233 15. florura de benzol – Konium 2.

In vederea captusirii corecte : A. nici o varianta nu este corecta NU 242 6. pacientul clateste gura cu apa rece NU B. Obiectivele captusirii totale sunt: A. Contraindicatiile captusirii sunt : A. mucoasa campului protetic este uscata cu comprese sterile NU 243 9. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionata la care campul protetic a suferit o atrofie DA B. Amprenta realizata in scopul captusirii indirecte se realizeaza cu : A. ocluzie dezechilibrata imposibil de corectat DA E.D. toate variantele sunt corecte NU 243 8. pacientul clateste gura cu apa oxigenata 2% NU D. inaltarea ocluziei NU E. captusiri cu caracter rigid DA C. captusiri semielastice NU E. D. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni NU C. imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unei proteze vechi DA D. pasta ZOE DA B. mucoasa campului protetic este vaselinata DA C.V subevaluata NU C. siliconi DA D. D. Modalitatile de captusire in functie de rezultatul protetic sunt : A. definitiv) DA B. alginata NU 244 184 . mase termoplastice NU E. ocolirea cu atentie a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic NU E.V supraevaluata DA B. captusiri elastice NU D. mucoasa campului protetic este dezinfectata cu alcool NU E. ghips NU C. existenta dintilor laterali montati inafara crestei DA D. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare DA 243 7. captusiri cu caracter rezilient (temporar. refacerea culorii NU 242 5.

apa si apoi purtarea ei NU C. cu placi postextractionale recente NU C. in 48 – 72 de ore DA D. nepurtarea protezei pana a doua zi DA B. 5 zile NU D. Polimerizarea acrilatului in Hydroflask se realizeaza: A. 24 ore NU C. cu apa calda la temperaturi de 60o C NU B. 3 zile NU E.515 Kg/cm2 NU D.535 Kg/cm2 NU 245 12. umectarea repetata a mucoasei cu lichide protectoare DA E. materialul de amprenta se indeparteaza partial lasand cateva insule de material DA C. 1 – 2 saptamani DA 247 15. Dupa turnarea modelului in vederea captusirii indirecte : A. irascibili NU D. mentinerea protezei intr-un recipient cu cloramina timp de 3 ore NU D. a caror mucoasa nu tolereaza contactul cu suprafata protetica dura DA B. cu mucoase groase NU 185 . la o presiune de 2. in timp de 1 ora NU C. spalarea imediata a protezei cu pasta de dinti si purtarea ei NU 244 13. cu handicapuri fizice NU E.10. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacientii : A. Imediat dupa captusirea directa se recomanda pacientului: A. in 24 de ore NU E. Elasticitatea materialului rezilient se pastreaza timp de : A. necooperanti. materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa calda NU E. intr-o saptamana NU 246 14. 8 ore NU B. materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa rece NU D. Amprentarea functionala cu materiale reziliente in vederea captusirii se realizeaza in: A. toate variantele sunt posibile NU 245 11. 793 Kg/cm2 NU E. in timp de 2 – 3 minute NU B. cu apa calda la temperaturi de 40o C DA C. spalarea protezei cu solutie de acid acetic. la presiuni de 3. la o temperatura de 45o C si o presiune de 2. materialul de amprenta din proteza se indeparteaza complet NU B.

Aliajele de aur cu temperatura joasa de topire contin: A. se poate face economie de tesuturi dentare la nivelul istmului. Incrustatiile se realizeaza din aliaje nobile de aur deoarece: A. Au 15% si paladiu 75% NU C. Sistemele inlay-onlay ceramice pot fi realizate utilizand : A. aurul are o elasticitate considerabila.60% si paladiu 9% DA B. Pret de cost similar NU 194-195 4. Ceramica presata DA D. Au 20%. dupa tehnica inlay-onlay adeziv. Ceramica frezata DA E. Ceramica sinterizata DA B. datorita rigiditatii materialului DA E. se poate brunisa dupa cimentare si se obtine astfel o adaptare marginala optima DA C. aurul poate genera ioni si astfel colora tesutul dentar NU 191-192 2. lucru care poate determina o deformare permanenta. Au 9% si paladiu 50% NU E. Posibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime DA E. 49: Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare 1.248 TEMA NR. Au 40% . Realizarea in conditii optime a ariei de contact DA C. dar nu favorizeaza fractura DA D. Incrustatiile din compozit. Ceramica turnata DA C. Ceramica polimerizata NU 201 186 . aurul fiind moale si ductil poate fi turnat cu multa precizie DA B. Realizarea de suprafete ocluzale functionale DA D. paladiu 20% si alte metale 20% NU 192 3. reprezinta o optimizare a modului de utilizare a materialului compozit deoarece prezinta urmatoarele avantaje A. Adaptare marginala imbunatatita DA B. Au 50% si paladiu 45% NU D.

rugozitatea suprafetei bontului . influenteaza concentratia de stress la nivelul intefetei bont-ciment-restaurare . NU 548 8. este intotdeauna de preferat preparatia pentru o coroana de invelis DA 546 7. morfologia ocluzala a dintelui de preparat . nu pot fi controlate de catre medic . DA C. are o valoare optima de 3° . un dinte se prepara pentru o coroana de invelis doar atunci cand coroana partiala este contraidicata DA C. NU D. Conservarea structurilor dure dentare in timpul prepararii bonturilor se realizeaza respectand urmatoarele recomandari: A. DA B. Retentia si stabilitatea asigurate de bont: A. NU E. se alege acel tip de restaurare care necesita un sacrificiu cat mai mic de substanta dura dentara DA B. pot fi controlate de catre medic ca urmare a formei geometrice pe care o confera acesta bontului in timpul prepararii. DA E. nu influenteaza numarul de axe de insertie. creste pe masura ce scade retentia . depind in mod decisiv de forma geometrica a bontului . DA E. materialul din care este confectionata restaurarea DA 549 9. Fatetele ceramice sunt indicate : A. intensitatea fortelor ce tind sa desprinda restaurarea . DA C. DA D. NU 551 187 . Predispozitie la carii NU 211 6. Anomalii de forma DA C. trebuie sa fie suficient de mari pentru a se opune fortelor care tind sa disloce sau sa desprinda restaurarea. NU D. DA B. sunt independente una fata de cealalta. Retentia unei proteze fixe este conditionata de urmatorii factori: A. Prezenta de fisuri amelare DA B.5. DA C. este necesara intotdeauna prepararea uniforma a suprafetelor axiale ale dintilor NU D. DA B. Distrofii de fata vestibulara a dintelui DA D. peretii axiali opozanti ai bontului vor avea o convergenta ocluzala minima DA E. are o valoare optima de 6° . marimea suprafetei bontului . Unghiul de convergenta ocluzala al peretilor axiali: A. Inchiderea diastemei DA E.

este zona in care cimentul este supus doar la forte de compresiune NU E. presupune asigrarea unui spatiu interocluzal suficient de mare DA B. presupune eliminarea translatiei in sens mezio-distal DA E. Santurile si crosetele aditionale maresc stabilitatea restaurarii protetice daca : A. se va face uniform DA C. presupune evitarea unui design exclusiv circular DA C. sunt aplicate pe fetele vestibuilare si orale ale bonturilor NU B. Prepararea suprafetei ocluzale a dintilor : A. au unghiuri bine exprimate DA E. lungimea bontului DA B. NU 555. DA E. sunt aplicate pe fetele meziale si distale ale bonturilor DA C. Zona de stabilizare : A. propritatile fizice ale cimentului de fixare DA E. reprezinta linia imaginara de-a lungul careia se adapteaza sau se indeparteaza restaurarea de pe bont . nici una din cele de mai sus NU 556 11. Realizarea unei axe unice de insertie : A. diametrul bontului DA C. trebuie sa permita adaptarea perfecta a restaurarii pe zona terminala a bontului. trebuie să protejeze integritatea dinţilor vecini . Axa de insertie a unei restaurari protetice: A. se apreciaza doar in plan mezio-distal. este zona in care cimentul este supus doar la forte de forfecare. au o directie paralela cu cea a axului de insertie DA D. impiedica dislocarea restaurarii in jurul axei de rotatie DA D. este suprafata situata sub linia tangenta NU C. trebuie sa protejeze vitalitatea dintelui de preparat DA D.556 12.563 15. presupune eliminarea translatiei in sens cervico-ocluzal NU 562. presupune eliminarea translatiei in sens vestibulo-oral DA D. Stabilitatea unei restaurari protetice depinde de : A. NU 562 14. DA B. presupune anularea succesiva si simultana a tuturor posibilitatilor de dislocare a unei restaurari in raport cu stalpul DA B.10. DA C. au peretii perpendiculari pe directia fortelor care tind sa disloce restaurarea DA 559 13. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale DA D. este suprafata situata deasupra liniei tangente DA B. impune indepartarea unui strat de 2 mm pentru coroanele metalice NU 188 .

presupune o evaluare prealabila a contactelor dento-dentare DA 565. sa necesite intalnirea uni numar cat mai mare de materiale la nivelul muchiei marginale a dintelui NU E. Avantajele preparatiei en chanfrein sunt: A. nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dure dentare DA C. Prepararea bontului cu prag se indiica in urmatoarele cazuri : A. permite amplasarea suprgingivala a marginilor restaurarii NU E. are in vedere indepartarea completa a reliefului ocluzal. menajeaza biologia pulpara DA D. sa fie usor de preparat DA B. limita preparatiei este bine definita DA B. este eliminat smaltul nesustinut de la nivelul muchiei marginale a bontului DA D. permite asigurarea unei grosimi mai mari a restaurarii la acest nivel DA B. se va face astfel incat sa se pastreze muchia ascutita dintre suprafata olcuzala si cea axiala DA D. Forma ideala a bontului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: A. Pragul cu bizou prezinta urmatoarele avantaje: A. sa asigure o grosime suficienta materialului din care se confectioneaza restaurarea DA D. coroane mixte metalo-acrilice NU E. evolutia unei carii in zona cervicala DA 571 19. in caz de deficiente ale adaptarii restaurarii nu se mareste . el fiind aproape paralel cu axul de insertie. coroane mixte metalo-ceramice DA D. se practica doar la dintii cu volum coronar mare NU E. sa admita adaptarea marginala precisa a restaurarii DA C. NU 573 189 . sa conserve pe cat posibil tesuturile dure dentare DA 568 18. NU 572 20. impune indepartarea unui strat de 2 mm pentru coroanele integral ceramice DA E. Bizotarea cuspizilor de sprijin: A.D. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stress DA E. restaurari metalice NU C. se va face pe o directie paralela cu panta cuspizilor antagonisti DA C. nu reprezinta un pericol pentru parodontiul marginal. 566 17. NU 564 16. tehnicianul are suficient spatiu pentru modelare DA C. restaurari integral ceramice DA B. limita preparatiei este bine definita DA B.

numarul de dinti preparati NU E. Raspunsul pulpar la prepararea bontului este conditionat de: A. 70 micrometri NU D. vitalitatea dintilor NU E. diametrul coronar al dintelui NU C. 80 micrometri NU E. numarul. materialul din care se realizeaza restaurarea A. prepararea cu prag drept a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara NU B. deplasarea marginilor restaurarii intrasulcular NU E. In cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda: A. grosimea stratului de material fizionomi aplicat ulterior NU C. prepararea cu prag in unghi obtuz a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara NU 615 25. densitatea si directia fibrelor conjunctive interdentare dispuse coronar de creasta osoasa DA B. este considerata acceptabila din punct de vedere clinic o dehiscenta marginala de: A. cresterea latimii ariilor de contact interproximal DA D. prepararea farar prag a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara NU E. axa de insertie a restaurarii NU 605 23. Pentru a atenua efectul nefast al « gaurilor negre » interdentare inregistrat in cazul dintilor cu suport parodontal scazut se recomanda : A. 50 micrometri DA B. materialul din care se realizeaza restaurarea NU D.21. profunzimea spatiului biologic parodontal NU D. Raspunsul la extensia marginilor restaurarii in spatiul biologic parodontal :C. aplicarea de portelan de culoare roz la nivelul resturarii NU C. NU 614-615 190 . nici una din cele de mai sus. prepararea cu prag drep cu bizou a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara NU D. stabilitatea restaurarii NU 578 22. 100 micrometri NU 567 24. prepararea in chanfrein a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara DA C. In prezent. grosimea dentinei restante DA B. 60 micrometri NU C. supraconturarea coronara a restaurarii NU B.

stabilitatea PP permite închiderea relazată a buzelor DA D. marginea anterioară a maseterului – interfeţe lucrătoare în lateralitate DA D. ceramica dentară DA E. la pacientul de vârsta a III-a – la nivelul cementului DA p. gradul de afectare ATM NU p. coeficientul de rezistenţă parodontală DA D. pacientul acuză durere doar în deschidere maximă. depulparea dinţilor DA E. Pentru a fi utilă în cadrul elaborării unui plan terapeutic. glassionomeri NU p. o clasificare ar trebui să cuprindă criterii cum ar fi: A. 422 30. muşchiul pterigoidian lateral – interfeţe ocluzale nelucrătoare pe canin. 417 27. Normele care atestă o ocluzie funcţională optimă sunt: A. corelaţiile mai frecvente dintre punctele musculare sensibile şi faţetele de bruxism sunt: A.26. la adultul tânărepiteliul joncţional este la nivelul joncţiunii smalţ-cement DA C. răşini diacrilice compozite NU B. la maturitate – la nivelul joncţiunii smalţ-cement NU D. absenţa faţetelor de uzură. marginea anterioară a maseterului – interfeţe lucrătoare în PIM NU C. burta posterioară a digastricului – interfeţe ocluzale pe faţete de retruzie NU p. Valoarea parodontală a dinţilor stâlpi este dată de: A. aliaje DA D. la copii epiteliul joncţional e la nivelul smalţului DA B. Raportul coroană-rădăcină clinică se modifică în funcţie de vârstă astfel: A. la maturitate la nivelul smalţului NU E. 436 29. pacientul nu se plânge de prezenţa unei parafuncţii DA B. 422 31. marginea anterioară a muşchiului temporal şi tendonul temporalului – contacte premature în apropierea PIM DA B. NU p. polimeri NU C. data primei extracţii NU 191 . premolar şi dinţii laterali. În cadrul funcţiei neuro-musculare. etiologia edentaţiei NU C. secundare unei parafuncţii DA C. 420 28. lungimea şi direcţia alunecării din RC în PIM se înscrie în limite normale DA E. morfologia radiculară DA B. Materialele care pot păstra integritatea în timp a stopurilor ocluzale sunt: A. în lateralitate şi în protruzie DA E.

B. rapoarte cu arcada antagonistă DA E. restaurare sprijinită de molarul doi şi premolarul doi DA p. şlefuirile mai importante se fac: A. 440 34. Gingivita şi parodontita adultului trebuiesc eliminate înaintea începerii procedeelor de restaurare. La dinţii din zona laterală cu malpoziţie care produc lipsa de paralelism a stălpilor. când dinţii antagonişti sunt mobili. prognosticul tratamentului NU p. modifică relaţia de postură NU B. induc modificări articulare şi musculare NU p. Atitudinea terapeutică în cazul edentaţiei molarului prim superior este: A. pinledge-uri DA C. topografia şi întinderea edentăţiilor DA C. deoarece: A. valoarea funcţională a dinţilor restanţi DA D. întotdeauna prin restaurare protetică fixă alcătuită din 2 elemente de agregare pe molarii doi şi trei şi o extensie mezială NU D. arcada antagonistă este reprezentată de proteză mobilă DA D. Raportul coroană-rădăcină mai mare de 1/1 poate fi considerat adecvat în următoarele situaţii: A. 475 36. bruxism NU C. dispozitive corono-radiculare cu coroane mixte DA p. Elementele de agregare utilizate în edentaţiile frontale sunt: A. tulburări ATM NU E. între 6-8 ani – breşa închisă prin migrarea dinţilor limitrofi DA C. 437 33. inlay-uri DA D. arcada antagonistă este reprezentastă de proteze fixe parţiale DA p. expectativa NU B. după 18-20 ani – implant DA E. faţa distală a stâlpului mezial şi mezială a stâlpului distal la dinţii laterali mandibulari DA 192 . coroane de substituţie NU E. afectaţi parodontal DA B. mobilitatea dentară interferează masticaţia DA C. poziţia dinţilor este frecvent modificată DA D. 428 32. 456 35. coroane parţiale DA B. amprentarea gingiei afectate duce la neadaptarea protezei fixe după însănătoşirea parodonţiului DA E. faţa mezială a stâlpului mezial şi faţa distală a stâlpului distal la dinţii maxilari DA B.

colaj NU B. 482 38. faţa mezial ăa stâlpul ui mezial şi mezial ăa stâlpul ui distal la dinţii laterali maxila ri NU p. Punţile fixe mobilizabile şi demontabile se indică în următoarele situaţii: A. sistem telescopic DA D. Restaurările protetice fixe mobilizabile pot fi solidarizate la dinţii stălpi prin: A. protezare mobilă NU C. punte imbricată NU D. Pentru evitarea preparării caninului în cazul rezolvării edentaţiei de premolar prim superior prin restaurare protetică fixă se poate recurge la: A. numărul dinţilor absenţi NU p. 491 39. restaurări adezive DA p. numărul dinţilor restanţi NU C. faţa distală a stâlpul ui mezial şi mezial ăa stâlpul ui distal la dinţii laterali maxila ri NU E. înşurubare DA D. cimentare NU C. modul de fixare DA D. topografia zonei în care sunt inserate DA B. fixare NU B. faţa mezial ăa stâlpul ui mezial şi faţa distală a stâlpul ui distal la dinţii mandi bulari NU D. 458 41. tipul elementelor de agregare DA E. lipire NU E. incrustaţie în incrustaţie DA E. când posibilităţile de igienizare lasă de dorit DA E.C. lipsa accentuată de paralelism a unor dinţi stâlpi valoroşi DA D. În protetica implantologică. suprastructurile se fixează predominant prin: A. ca variantă terapeutică la protezarea mobilă NU p. edentaţii parţiale întinse NU B. Restaurările protetice fixe se pot clasifica după următoarele criterii: A. 497 193 . 477 37. colaj NU C. pe implante DA C. extensie mezială DA E. implantare DA B. culisare DA p. spaţiu protetic diminuat. 492 40. adeziune NU p.

Una dintre caracte risticil e următo are nu este propri e restaur ărilor proteti ce fixe: A. cu o reziste nţă remarc abilă la îndoire . lipire. înşurubare sau fricţiune NU . rupere şi uzură NU B. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare. sunt protez e parţial e rigide. transmit presiunile masticatorii prin intermediul dinţilor stâlpi osului alveolar NU E. nedefo rmabil e. volum ul lor este mai mic sau cel puţin egal cu al dinţilo r natural i NU C.42. fac parte dn restaurările protetice realizate prin tehnici directe DA D.

Restaurarea protetică fixă contrazisă de mulţi autori în rezolvarea edentaţiei de incisiv central superior este: A. premolar unu. molar doi. este falsă? A. punte adezivă care se sprijină pe mai mulţi de doi dinţi cu mobilităţi diferite DA B. molar unu. incisivi NU D. molar doi. premolar unu. situaţiile în care suprafaţa radiculară a dinţilor care trebuie înlocuiţi de intermediarii protezei fixe este mai mare decât cea a dinţilor stâlpi trebuie evitate NU D. canin. premolar doi. premolar unu. premolar doi. orice proteză fixă care înlocuieşte mai mult de doi dinţi este considerată riscantă NU B. punte adezivă pe dinţii limitrofi NU E. molar unu. premolar unu. premolar doi. referitoare la protezarea fixă. incisivi NU C. dinţii afectaţi parodontal pot fi utilizaţi ca dinţi stâlpi în anumite cazuri bine selecţionate NU C. molar doi. molar doi. implant NU D. canin. incisivi NU E. punte monobloc NU p. molar unu. molar doi. incisivi DA B. canin. punte fixată prin cimentare NU C. 435 44. canin. este indicată intotdeauna în cazul dinţilor parodontotici cand se doreşte imobilizarea acestora DA p. suprafaţa radiculară a dinţilor restanţi trebuie să egaleze sau chiar să depăşească suprafaţa radiculară a dinţilor înlocuiţi NU E. 463 45. premolar unu. premolar doi. Cei mai valoroşi stâlpi în protezarea fixă la maxilar sunt: A. molar unu. premolar doi. canin. Care dintre următoarele afirmaţii. 482 43. incisivi NU p.p. molar unu. 453 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->