Evoluţia comerţului exterior românesc în perioada 1990-2000
Exportul s-a prăbuşit după 1989, înregistrând o scădere permanentă
până în anul 1993, când reprezenta doarcirca 40% din nivelul atins în 1989; o anumită redresare s-a înregistrat în anii următori fără să se atingă nivelul din 1989; în anul 1998 exportul a fost de 8.299 milioane dolari, cu 1,6% mai mic faţă de anul 1997. În 1999 exporturile au totalizat 8.504,7 milioane dolari, sporind cu 2,4% faţă de anul precedent. Creşteri însemnate ale exporturilor s-au înregistrat în 1999 la îngrăşămintele chimice, produse agricole vegetale, lemn brut şi produse derivate, reactori nucleari, boilere, maşini şi dispozitive mecanice, animale vii şi produse animaliere, încălţăminte, pălării, produse textile, îmbrăcăminte, etc. Scăderi semnificative ale exporturilor s-au înregistrat în 1999 la produse alimentare, băuturi, tutun, produse chimice organice, fontă, fier şi oţel, grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale, automobile, tractoare şi alte vehicule, instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale, instrumente muzicale şi altele. În anul 2000 exporturile au făcut un important salt, sporind cu 21,9% faţă de nivelul anului 1999, şi totalizând 10.366,5 milioane dolari SUA. Media lunară a exporturilor a fost de 863,9 milioane dolari SUA (faţă de 708,6 milioane în 1999), reprezentând nivelul valoric anual de export cel mai mare înregistrat după anul 1989. Produsele industriale au reprezentat 97,4% din totalul exporturilor în anul 2000, iar produsele din agricultură şi silvicultură au deţinut o pondere de numai 2,6%. Creşteri însemnate ale exporturilor s-au înregistrat la: articole de îmbrăcăminte şi materii textile, produse metalurgice, maşini şi dispozitive mecanice, maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile, produse minerale, încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare, produse din lemn, inclusiv mobilă, produse chimice, mijloace şi materiale de transport. Importul, exceptând anul 1990, a înregistrat de asemenea, o puternică reducere în anii 1991-1993, pentru ca în perioada anilor următori să înregistreze creşteri semnificative, depăşind nivelul anului 1989 substanţial. În anul 1998 importul a fost de 11.821 milioane de dolari, cu 4,8% mai mare faţă de anul 1997; gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a fost în 1998 de 76,1% faţă de 81% în 1997. Importurile (CIF) realizate în 1999 s-au cifrat la 10.392,1 milioane dolari, fiind în scădere cu 12,2% faţă de anul precedent. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturile (FOB-FOB) a fost în anul 1999 de 88,7% faţă de 76% în 1998. Faţă de anul 1998, importurile au crescut la: produse din lemn, plută şi împletituri din nuiele, produse diverse ale industriei chimice, fibre sintetice sau artificiale discontinue, produse farmaceutice şi bumbac. Scăderi însemnate s-au înregistrat la importurile de: automobile, tractoare şi alte vehicule, grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale, animale şi produse animaliere, fontă, fier şi oţel, combustibili şi uleiuri minerale, materii bituminoase, produse alimentare, băuturi şi tutun, produse ale industriei lemnului, produse chimice organice, reactori nucleari, boilere, maşini şi dispozitive mecanice, instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale, instrumente muzicale şi altele. În anul 2000, importurile CIF s-au cifrat la 13.054,5 milioane de dolari SUA (12.049,6 milioane dolari SUA FOB), crescând faţă de anul anterior cu 25,6%. Media lunară a importurilor a fost de 1.087,9 milioane dolari SUA, reprezentând nivelul valoric cel mai mare înregistrat după 1989. Cele mai importante creşteri ale importurilor, în anul 2000, au fost înregistrate la: maşini şi dispozitive mecanice, maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile, materii textile şi articole din acestea, produse minerale, produse chimice etc. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturile (FOB-FOB) a fost de 86% în anul 2000, comparativ cu 88,7% în 1999. Această evoluţie a exportului şi importului a determinat un puternic dezechilibru al balanţei comerciale al cărei deficit a oscilat în perioada 1990-2000 între circa 1 miliard dolari (1994) şi 4 miliarde dolari (1990); deficitul din anul 1998 a fost de 3,5 miliarde dolari, cel din 1999 de 1.887,4 milioane doalari, iar cel din anul 2000 de 2.688 milioane doalri (FOB/CIF). Excedente în balanţa comercială a României s-au înregistrat în anul 2000 cu Turcia, Bulgaria, Republica Moldova, Iugoslavia, Olanda, Anglia şi Portugalia, iar deficite îndeosebi cu: Federaţia Rusă, Germania, Republica Cehă, Ungaria, Italia, Ucraina, Slovacia, Polonia, China, Austria, Suedia, Grecia, Finlanda, Irlanda. În anul 2000, volumul operaţiunilor de comerţ exterior realizat de agenţii economici cu capital integral privat şi majoritar privat s-a cifrat la 6.814,1 milioane dolari pentru exporturi şi la 9.137,8 milioane dolari pentru importuri (CIF). Ponderea agenţilor economici privaţi a crescut de la 48,9% în 1998 la 65,7% în 2000 din totalul exporturilor şi de la 70% din totalul importurilor. Dacă în anul 1980 volumul comerţului exterior (export + import) pe cap de locuitor era în România de circa 1.100 dolari, iar în anii 1988-1989 de circa 900 dolari, depăşind media mondială, în anul 1994 nu mai reprezenta decât 560 de dolari, iar în anii 1997-1999 circa 850 dolari (circa 370 dolari la export şi 480 dolari la import), situânduse sub media mondială. În anul 2000 s-a produs un uşor salt, volumul total al comerţului nostru exterior pe locuitor crescând la 1.044 dolari SUA (din care exportul 463 dolari, iar importul 582 dolari), rămânând însă tot media mondială. Totodată, dacă în anii 1975-1980 ponderea României în comerţul mondial era de circa 0,6-0,7% (export + import), în anii 1988-1989 acesta scăzuse la circa 0,4%, în 1994 la 0,14%, iar în anii 1997-2000 la circa 0,18-0,2% (0,15%-0,16% la export şi 0,2%- 0,22% la import). Cu asemenea ponderi, România ocupa în 1988 locul 38 în exportul mondial, iar în 1999 doar locul 60. Aceşti indicatori arată o puternică degradare a poziţiei României în general în economia mondială şi în special în comerţul internaţional.2