DAVID HALLIDAY “ROBERT RESNICK Profesor de fizica to Profesor de fizicd to Institutul Universitotee din Pittsburg Politehnic Kensseioer EDNURA DIDACHCK $! PEDAGOGICA — BUCUREST, 1973LE DAVID HALLIDAY ROBERT RESNICK | profesor do {lice Le Proteser de fizicé to Institutet E UGiversitotes din Pittsbure Pelitehnic Ronsseieet Frodus dupe Physics PART I DAVID HALLIDAY ROBERT RESNICK Professor of Physics Professor of Phe Rensselaer Polytechaie Institue University af ? Join Wiley & Sons, Ine. w York + London + Sydney EDIURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA ~ BUCUREST, 1975Prefafa Intervalul de timp dintre descoperirile in stiinfele fundamen aplicarza tor in practica inginereascd s-a scurtat enorin in ultinale decenii. Baza ingineriei, alti dat in mare masurd empivici, este in mare m&surd stiin{ilicd, Astti se simte necesitatea de 2 subii mui degreba prineipiiie decit procedecle specifice, de a selecta mai a: grab’ domeniile de interes contemporan decit pe cele de interes. mai vechi si de 9 pregiti pe student pentru atmosfera de schimbiri pe care pul carierei sale, Aceste schimbsiri solic ick general pentru ingineri 9 ticl {acute la diferite nivele ‘esupra manu: folosite intr-un astiel de curs, sint urmatoarele: (a) continutel este enci cloredic ceea ee in c& temele nu sint tratate ou suficientd px zime, diseutiile sint in mare masur& descriptive in loc si fie explicative si analitice §} sint abordate prea multe teme; (0) contiautal nu este sufi- cient de ,modern* si eplicaliile sint extrase de cele mai multe ori din practica inginercasc’ a trecutului, decit din fiziea contémporand; (c) org: nizarea materialulti este prea compartimentat’ pentru a putea pune evident unitatea esontiali a fizicii si a principiilor ei; (d) traterea este mult prea ceductivé si nu pune suficient accent pe legtura dintre teorie © va intilni in t si experienté. Desigur, este putin probabil e& va fl seris vreodaté un manual care s4 nu fie criticat dintr-un motiv sau attul. Scriind acest manual noi am fost constienti de aceste critiei sian cdutat mm seam de cle. Arh luat in considerare posibilite- tea de 2 reorganiza tebla de materi. Adoptarea unei tratiri din punct Ge vedere atomic, chiar de la inceput, sau unej structuri bazate pe ener- gie In variatele ci aspecie se recomanda de la sine. Am tras conclucia cf-scopuri!e noastre pot fi atinse cel mai bine modificind stegerea yi tratarea temelor in cadrul organizirii traditionale. A emesteca liber rfile* ce contin subiectele sau a abandona cu totul’o succesiune care reprezinte dezvoltarea gindirii fizice, duc ambele la un esec in apre- cierea sintezelor newtoniand gi maxwelliand a fizicii clasice si la 0 injc~ legere svperficield a fizicii moderne. Dup’ plreres noastra un fundament 7