Sunteți pe pagina 1din 6

FIŞA ISTORICĂ A LOCALITĂŢII GORGOTA - ataşată PUG

I. TERITORIUL ADMINISTRATIV

1. Forma actuală din data/actul normativ:


Legea nr. 2/1968, republicată în 1981/Anexa 1 - Judeţul Prahova, prin care se stabileşte
componenţa comunei Gorgota: sat Potigrafu, sat Gorgota (reşedinţă de comună), sat Poienarii
Apostoli, sat Fânari şi sat Crivina

2. Situaţii anterioare formei actuale:


o din anul 1864 Crivina este comună rurală până în anul 1942 şi are în componenţă satul
Fânari din anul 1892 până în anul 1925;
o din anul 1864 Poienarii Apostoli este comună rurală până în anul 1968 şi are în
componenţă satul Gorgani din anul 1892 până în anul 1904, când este desfiinţat; satul
Poienarii Vechi din anul 1864 până în anul 1968; satul Crivina din anul 1942 până în anul
1968;
o din anul 1864 Gorgota este comună rurală până în anul 1968 şi are în componenţă satul
Potigrafu din anul 1892; din anul 1925 are în componenţă şi satul Fânari;

3. Unităţi administrative din care a făcut parte teritoriul administrativ actual:


• judeţul Prahova –ante 1864,
• plaşa Târgşor – din 1864 până în anul 1892,
• plaşa Crivina – din anul 1892 până în anul 1904,
• plaşa Câmpul – din anul 1904 până în anul 1939,
• ţinutul Bucegi/Argeş – din anul 1939 până în anul 1942,
• plaşa Poienarii Burchii – anul 1942,
• raionul Ploieşti - regiunea Prahova – din anul 1950 până în anul 1968,
• judeţul Prahov – din anul 1968.

4. Denumiri succesive ale unităţii administrative (limba română, alte limbi):


• Crivina: Krivina, Kriggina / Kriggina Ober;
• Poienarii Apostoli: Kringgina / Kriggina Unter; Poenari Apostoli, Poenarii lu Apostolu;
• Potigrafu: Potigraf;
• Gorgota: Golgota
• Poienarii Vechi: Poenari

5. Localităţi contopite:
o satul Gorgani intrat în componenţa satului Poienarii Vechi din anul 1904;

6. Localităţi dispărute / excluse din compenenţa comunei:


o satul Poienarii Vechi – exclus din anul 1968 când intră în componenţa comunei Poienarii
Burchii;

7. Alte denumiri istorice pentru teritoriul administrativ: -

8. Fapte istorice notorii derulate în teritoriul administrativ: -

9. Drumuri istorice, vaduri, poduri: -

10. Data construirii căilor ferate, staţiilor c.f.:


o gara construită pe traseul Bucureşti- Ploieşti în perioada 1860-1875 şi inaugurată pe 13
septembrie 1872.

II. LOCALITĂŢILE

1. Statutul administrativ actual din data/actul normativ:


o Legea nr. 2/1968, republicată în 1981/Anexa 1 - Judeţul Prahova

2. Atestarea documentară a localităţilor:


• 2 septembrie 1520 atestarea satului Crivina - prima jumătate a secolului al XVIII-lea
• anul 1523 – Vladislav al III-lea întăreşte stăpânirea mănăstirii Dobruşa asupra satului
Crivina, ocinei Poiana Ciobanului şi asupra a câteva sălaşe ţigăneşti - “găleată”
domnească din Crivina;
• 15 decembrie 1577 - zapisul emis prin care se arată că moşia Poeni este proprietatea
Irinei soţia portarului Dragu Robu şi a logofetesei Irina – privind Poienarii Apostoli;
• anul 1700 – consemnarea satului Crivina în Harta geografică a Vlahiei a prea înaltei
domnii Brâncoveneşti executată de Stolnicul C. Cantacuzino;
• anul 1791 - ridicare topografică pe care apar următoarele aşezări: Crivina (Kriggina),
Poienarii Apostoli (Kringgina) şi Gorgota;
• anul 1830 – atestarea cluceresei Safta Creţulescu ca proprietară peste o parte din
pământurile de pe teritoriul actualului sat Gorgota;
• anul 1838 / anul 1848 – apare Crivina pe Harta politică a Regatului Ungariei întocmită
de L.Schedius şi S. Blaschnek;
• anul 1863 – este marcat satul Crivina ce aparţine de plaşa Târgşor – în Harta
administrativă a Districtului Prahova editată de maiorul D. Papasoglu;
• anul 1864 - sunt marcate Crivina, Gorgota, Potigrafu (cătun) şi Poienarii Apostol în
Charta României Meridionale întocmită de C.P. Szatmary;
• anul 1903 - Harta judeţelor cu Plăşile, Comunele, Satele şi Cătunele actuale marchează
comuna Crivina impreună cu cătunul Fânari; comuna Gorgota cu cătunul Potigraf;
comuna Poienarii Apostoli împreună cu cătunul Poienarii Vechi– şi din care dispare
cătunul Gorgani; toate aceste comune fac parte din Plaşa Câmpu –Târgşoru;
• anul 1904 - detalierea comunelor Gorgota, Crivina si Poenarii Apostoli (Poienarii
Apostoli) în Harta topografică a judeţului Prahova lucrată şi publicată în al 38-lea an al
domniei M.S. Carol I;
• anul 1910 – Ridicarea topografică a Imperiului Austro-Ungar marchează vetrele
comunelor Gorgota, Crivina şi Poienarii Apostoli;
• anul 1922 - Planul Director de Tragere reprezintă o ridicare detaliată a comunelor
Gorgota, Poienarii Apostoli şi Crivina;

3. Denumiri succesive ale localităţilor (limba română, alte limbi):

• Crivina: Krivina, Kriggina / Kriggina Ober;


• Poienarii Apostoli: Kringgina / Kriggina Unter; Poenari Apostoli, Poenarii lu Apostolu;
• Potigrafu: Potigraf;
• Gorgota: Golgota
• Poienarii Vechi: Poenari
4. Modul de formare al localităţilor (creştere normală, creştere prin aporturi de populaţie,
creştere prin împroprietărire, creştere prin industrializare ş.a):
o divizarea moşiilor şi creştere prin împroprietărire

5. Monumente istorice/poziţie listă/categoria: -

6. Situri arheologice declarate zone de interes prioritar:

- sat Potigrafu “Malu Roşu” - la 1,5 km Est de DN1, pe terasa primară sudică a râului Prahova,
la Nord de pădure – au fost descoperite materiale arheologice pentru situl PH-I-s-B-16203
datând:

• din epoca bronzului – cultura Tei;

• din secolele III-IV e.n. – cultura Sântana de Mureş – Cerneahov

- sat Potigrafu “La Podişcă” / “Canalul Pădurii” - la 2,5km Est de DN1, pe terasa primară
sudică a râului Prahova, la Nord-Est de pădure – au fost descoperite materiale arheologice pentru
situl PH-I-s-B-16204 datând:

• din secolele VI-VII e.n. cultura Ipoteşti - Cândeşti;

Conform adresei 634/18.03.2009 primite de la Direcţia pentru Cultură, Culte şi


Patrimoniu Cultural Naţional Prahova, prin cercetările derulate până la acea dată au fost
reperate patru noi situri arheologice pe raza comunei Gorgota. Acestea sunt:

- sat Potigrafu – la 150-200 metri Est de DN1, pe terasa primară sudică a râului Prahova – au fost
descoperite materiale arheologice datând din epoca bronzului secolele IX-X i. e.n. – cultura
Dridu;

- sat Potigrafu – la 500-700 metri Est de DN1, pe terasa primară sudică a râului Prahova – au fost
descoperite materiale arheologice datând din secolele II-III i.e.n. – cultura Chilia – Militari;
- sat Gorgota – la Nord de sat – pe terasa de pe partea dreaptă a râului Poienari – au fost
descoperite materiale arheologice datând din secolele II-III i.e.n – cultura Chilia – Militari;

- sat Gorgota – pe limita de Vest a satului – pe terasa primară de pe partea de Nord a DJ101E –
au fost descoperite materiale arheologice datând din secolele II-III i.e.n – cultura Chilia –
Militari;

7. Alte construcţii cu valoare istorică locală:

o In satul Gorgota – există un Obelisc – Monument al Eroilor din Războiul de Independenţă şi


din Primul Război Mondial – situat în cimitirul din localitate; monumentul a fost ridicat în
anul 1938 şi are ca autori pe Gheorghe Constantin şi Dumitru Stănescu.
o In satul Poienarii Apostoli – Obelisc – Monument al Eroilor din Primul şi al Doilea Război
Mondial – este situat în faţa şcolii din localitate; monumentul a fost ridicat în anul 1932.
o In satul Crivina – Obelisc – Monument ridicat în Memoria Eroilor din Primul Război
Mondial – situat în centrul localităţii; monumentul a fost ridicat în anul 1934.

8. Denumiri istorice în localităţi: -

9. Fapte istorice notorii în localitate: -

10. Distrugeri ale localităţilor/construcţiilor (incendii, cutremure, inundaţii, asedii ş.a): -

11. Operaţiuni urbanistice de amploare care s-au desfăşurat în localităţi:


o anul 1864 -“ toţi clăcaşii risipiţi cu gospodăriile pe moşia sa, în Fundeni, Livezi, Odăi,
La Plopi, să se mute la linie, adică în vatra satului de astăzi. Crivină se zicea porţiunei
care a fost destinată pentru vatra satului.”;
o măsuri care se vor continua şi anii următori: “deîndată ce un tânăr se însura, în calitate
de locuitor chiriaş-cămin de casă “la linie”, pe care singur şi-l măsura dând cu pasul.
Si, tânărul, ca să nu fie obligat să sape şanţul drumului pe o porţiune prea întinsă,
număra în curmeziş 15-20 paşi, atât cât să aibe unde aşeza şi să mai rămână loc pentru
căruţa cu boi, în trecere spre ogradă. Incet, încet, s-au tras gospodării în satul creat în
jurul conacului.”;
o anul 1864 - o dată cu împroprietăririle efectuate, a fost sistematizată vatra satului
Poienarii Apostoli şi a fost rezervat teren pentru şcoli şi personal, biserică şi preot, pentru
brutărie, han sau crârciumă, iar restul terenurilor constituindu-se în cămine de case, de
circa 20 de prăjini fiecare (circa 4000 mp);
o Parcul Eforiei Spitalelor Civile, situat între satele Crivina şi Poienarii Apostoli, aproape
de podul ce trecea peste Cricovul-Sec – în prelungirea unei alei de promenadă, “aleea de
plopi seculari” (prezentă încă de pe vremea lui Tudor Vladimirescu). “Parcul era
conceput după modelul grădinii din Baboli, Florenţa. Acest parc te îmbăta de mirosul
bujorilor, trandafirilor şi teilor şi de pomi fructiferi. De sărbători sătenii aveau acces în
parc, nimeni nu putea să aduca prejudicii însă. Orice abatere se pedepsea cu închiderea
parcului. ”