Sunteți pe pagina 1din 2

Dar în primele ore după închiderea unui reactor nuclear, explică specialistul, fisiunea

nucleară încă mai produce cantităţi impresionante de căldură şi această temperatură nu


poate fi oprită. Fisiunea trebuie să îşi termine procesul. De aceea, menţinerea controlului
asupra acestei temperaturi extrem de ridcate este unul din cele mai importante aspecte ale
siguranţei unui reactor nuclear.

Fiecare fisiune nucleară presupune spargerea nucleului unui


atom de uranium-235, sau plutoniu-239, în doi atomi mai mici, prin eliberarea unei energii
uriaşe. Această energie este de un milion de ori mai mare decât energia eliberată de
combustibilii clasici. Tot ceea ce rezultă din fisiunea nuclear este extrem de radioctiv.

Practic, nucleul uraniului este lovit cu un neutron şi se petrec trei lucruri: nucleul se
desparte în două nuclee mai mici (fisiunea nucleară), apar alţi doi-trei neutroni care lovesc
alte nuclee şi tot aşa (reacţie nucleară în lanţ), se eliberează violent energie.

Tsunamiul din Japonia a distrus generatoarele diesel de la pompele care răcesc apa în
reactorul nuclear. Dacă adăugăm faptul că deja apa din reactorul nuclear era la punctul de

fierbere, presiunea a crescut după cutremur la temperaturi


infernale. Constructorii reactoarelor de la centrala Fukushima, General Electric, au anticipat
posibilitatea creşterii presiunii în reactor. Atâta timp cât sursa de energie funcţionează,
pompele scot în permanenţă apa fierbinte din reactor. Dar totul se bazează pe o sursă de
energie, care a fost distrusă de tsunami.

Apa din reactor este afectată de radiaţii, fiind descompusă în hidrogen şi oxigen. După
tsunami, hidrogenul a ajuns la un punct la care devenise doar o problemă de timp până la
explozie. Nu au fost erori de construcţie la Fukushima, pur şi simplu proiectanţii nu
au luat în calcul posibilitatea că sursa de energie în caz de urgenţă va fi indisponibilă
timp de câteva zile.

Tipul de reactor folosit la Fukushima are o structură complicată, dar modul de funcţionare e simplu: ca
o oală sub presiune, pe aragaz. Flacăra aragazului încălzeşte oala, aşa cum energia eliberată în urma
"ruperii" atomilor de uraniu (fisiune) încălzeşte apa din jurul recipientului cu material radioactiv. Când
facem ciorbă, aburul pune presiune pe capacul oalei. La reactor, aburul e folosit pentru electricitate,
iar presiunea trebuie ţinută sub control. Altfel, capacele de protecţie pot ceda, iar dezastrul nuclear e
iminent.
Catastrofa de la Cernobâl nu se va repeta în Japonia
Agenţia nucleară niponă a exclus un accident ca cel de la Cernobâl, la centrala Fukushima.

Explozia a cuprins materialul radioactiv, iar presiunea mare a produs dezastrul: capacele de protecţie
contra radiaţiilor s-au spart. Tipul de reactor folosit la Cernobâl este considerat cel mai periculos
model aflat în funcţiune (în Rusia), fiind "renumit" pentru lipsa protecţiei externe. Inventarul de
particule radioactive ajunse în atmosferă la 26 aprilie 1986 a fost uriaş.