Sunteți pe pagina 1din 11

ELEMENTE DE TEORIA MULŢIMILOR,

MULTISETURI, VECTORI ŞI CUVINTE,


MULŢIMI PARŢIAL ORDONATE
OVERVIEW

1. Definiţii şi notaţii de bază: mulţime, relaţie


binară, funcţie.
2. Mulţime parţial ordonată (poset).
3. Exerciţii.

2
DEFINIŢII ŞI NOTAŢII DE BAZĂ

-cardinalul (numărul de elemente ale unei mulţimi


A): |A|.
-incluziunea a două mulţimi: A ⊂ B dacă
x ∈ A ⇒ x ∈ B.
-reuniunea a două mulţimi: A ∪ B = {x : x ∈ A
sau x ∈ B}.
-reuniunea a n mulţimi A1, . . . , An: n
S
i=1 Ai .
-intersecţia a două mulţimi: A ∩ B = {x : x ∈ A
şi x ∈ B}.
-mulţimi disjuncte: A şi B sunt disjuncte dacă
A ∩ B = ∅.
Tn
-intersecţia a n mulţimi A1, . . . , An: i=1 Ai.
-diferenţa a două mulţimi: A − B sau A\B =
{x : x ∈ A şi x ∈
/ B}.
-dacă A ⊂ X, complementara lui A in raport
cu X : A = X\A.
-diferenţa simetrică a două mulţimi: A∆B =
(A\B) ∪ (B\A).
-IN = mulţimea numerelor naturale (inclusiv
0);
-IR= mulţimea numerelor reale.
3
-produsul cartezian a două mulţimi A şi B:
A × B = {(x, y) : x ∈ A şi y ∈ B}.
-produsul cartezian al mulţimilor A1, . . . , An:
A 1 × . . . × An = n i=1 Ai = {(x1 , . . . , xn ) : xi ∈ Ai
Q

pentru i = 1, . . . , n}.
-(x1, . . . , xn)= n-uplu. Dacă x1, . . . , xn ∈ A acest
sistem ordonat de elemente se mai numeşte
vector cu n componente din mulţimea A. Dacă
este scris prin alăturarea literelor sale, adică
x1x2 . . . xn atunci el se numeşte cuvânt cu n
litere peste alfabetul A.
-relaţie binară ρ intre elementele mulţimii A şi
elementele mulţimii B: ρ ⊂ A × B; se scrie xρy
dacă (x, y) ∈ ρ.
-ρ ⊂ A × A = A2 este :
-reflexivă dacă xρx pentru orice x ∈ A;
-simetrică dacă xρy implică yρx;
-tranzitivă dacă xρy şi yρz implică xρz;
-antisimetrică dacă din xρy şi yρx rezultă x = y.

4
-ρ ⊂ A×A care este reflexivă, simetrică şi tranz-
itivă se numeşte relaţie de echivalenţă;
-o funcţie f : A → B asociază fiecărui element
x ∈ A un unic element din B, care se notează
f (x). Dacă mulţimea A este finită, adică A =
{x1, . . . , xn}, atunci funcţia f : A → B poate fi
descrisă şi prin cuvântul f (x1)f (x2) . . . f (xn) de
lungime n cu litere din B.
-dacă M ⊂ A se notează f (M ) = {f (x) : x ∈
M }, iar dacă M ⊂ B se notează f −1(M ) = {x ∈
A : f (x) ∈ M }.
-f : A → B se numeşte injectivă dacă pentru
orice x, y ∈ A, x 6= y avem f (x) 6= f (y);
-f se numeşte surjecţie dacă f (A) = B, adică
pentru orice y ∈ B există x ∈ A astfel incât
f (x) = y;
-f se numeşte bijecţie dacă este in acelaşi timp
şi injectivă şi surjectivă. Dacă mulţimile A şi B
sunt finite şi există o bijecţie intre ele, atunci
|A| = |B|.

5
-o funcţie bijectivă f : A → A se numeşte per-
mutare a mulţimii A.
-dacă f : A → B, g : C → D şi f (A) ⊂ B ∩ C,
atunci funcţia notată prin g ◦ f , g ◦ f : A → D
şi definită prin g ◦ f (x) = g(f (x)) se numeşte
compunerea funcţiilor g şi f ; ea se mai notează
prin gf .
–mulţimea funcţiilor bijective f : A → A im-
preună cu operaţia de compunere a funcţiilor
formează un grup numit grupul simetric aso-
ciat mulţimii A sau grupul permutărilor mulţimii
A. Dacă A = {1, . . . , n}, grupul simetric se
notează Sn şi se numeşte grupul simetric de
ordinul n. El conţine n! elemente.
-multiset sau mulţime multiplă: o mulţime finită
şi nevidă S asociată cu o funcţie r de multi-
plicitate a elementelor lui S, r : S → IN .
-exemplu: S = {a, b, c} şi r(a) = 2, r(b) =
4, r(c) = 1; putem scrie S = {a, a, b, b, b, b, c}.
In acest caz |S| = x∈S r(x).
P

6
Mulţime parţial ordonată (poset)

-relaţie de ordine parţială < peste o mulţime


P : o relaţie tranzitivă şi ireflexivă definită pen-
tru anumite perechi ordonate de elemente din
P , deci dacă x < y şi y < z atunci x < z, dar
nu putem avea simultan x < y şi y < x.
-mulţime parţial ordonată: o mulţime impreună
cu o relaţie de ordine parţială definită pe ea.
Relaţia x ≤ y exprimă faptul că fie x = y, fie
x < y.
-exemplu: mulţimea numerelor reale IR impreună
cu relaţia de ordine < uzuală intre numerele
reale. Deoarece pentru oricare două numere
reale distincte x şi y avem fie x < y, fie y < x,
relaţia de ordine se numeşte totală.
-exemplu de relaţie de ordine parţială care nu
este totală: mulţimea submulţimilor unei mulţimi
finite P cu relaţia de ordine relaţia de incluzi-
une strictă dintre submulţimi (A ⊂ B).

7
Acest poset este in acelaşi timp o algebră booleană
in raport cu operaţiile de reuniune, intersecţie
şi complementara unei submulţimi in raport cu
P . Elementul 0 este mulţimea vidă, iar ele-
mentul 1 este mulţimea P .
-se spune că ”a il acoperă pe b” intr-un poset
P dacă a > b, dar nu există niciun x ∈ P astfel
incât a > x > b.
-diagrama unei mulţimi parţial ordonate (sau
diagrama Hasse) a lui P se obţine folosind relaţia
de acoperire definită mai sus: se reprezintă
fiecare element al lui P printr-un cerculeţ, punându-
l pe a deasupra lui b cand a > b. Se desenează
un segment de dreaptă intre a şi b atunci când
a il acoperă pe b.
-exemplu: Fie familia celor 8 submulţimi cu 3
elemente ale mulţimii P = {a, b, c} cu relaţia de
ordine parţială relaţia de incluziune strictă.

8
Pe nivelul cel mai de jos al diagramei (nivelul
0) se va afla mulţimea vidă ∅, pe nivelul 1 se
vor afla submulţimile cu un element {a}, {b}, {c}
unite prin segmente cu ∅, pe nivelul 2 submulţimile
cu două elemente {a, b}, {b, c}, {a, c} unite fiecare
cu câte două submulţimi de pe nivelul 1, iar
pe nivelul 3 mulţimea P unită cu toate cele 3
submulţimi de pe nivelul 2.
-un lanţ este o submulţime C a posetului P cu
proprietatea că oricare două elemente distincte
din C sunt comparabile in raport cu relaţia de
ordine, deci dacă x, y ∈ C atunci fie x = y, fie
x < y sau x > y.
-un antilanţ al lui P este o submulţime A a lui
P cu proprietatea că oricare două elemente din
A nu sunt comparabile in raport cu relaţia de
ordine, adică x < y implică {x, y} 6⊂ A.
-relativ la exemplul de mai sus, pentru P =
{a, b, c} cu relaţia de ordine ⊂, un lanţ este
∅ ⊂ {a} ⊂ {a, b} ⊂ {a, b, c}, iar un antilanţ este
format de exemplu din toate submulţimile cu
acelaşi număr de elemente ale lui P .
9
Exerciţii

1. Cubul n-dimensional notat Qn este un graf


cu mulţimea vârfurilor reprezentând mulţimea
celor 2n cuvinte binare (x1, . . . , xn), unde xi ∈
{0, 1} pentru orice 1 ≤ i ≤ n, două vârfuri fiind
legate printr-o muchie dacă cuvintele binare
corespunzătoare diferă printr-o singură poziţie
binară.
a) Să se deseneze cubul Qn pentru n = 2, 3, 4.
b) Să se găsească numărul de muchii ale aces-
tui graf;
c) Să se definească o relaţie de ordine parţială
pe mulţimea cuvintelor binare cu n poziţii ast-
fel incât a > b şi a acoperă pe b să se tra-
ducă prin proprietatea că a = (a1, . . . , an) şi
b = (b1, . . . , bn) şi există un unic indice i, 1 ≤
i ≤ n astfel incât ai = 1, bi = 0 şi ak = bk
pentru orice k 6= i.
d) Să se deseneze diagramele Hasse ale acestei
mulţimi parţial ordonate pentru n = 2, 3.
10
2. Să se arate că familia submulţimilor unei
mulţimi cu n elemente are 2n elemente, sta-
bilind o bijecţie intre această familie de submulţimi
şi mulţimea cuvintelor binare cu n poziţii.
3. Să se arate că operaţia diferenţa simetrică
definită pe mulţimea părţilor unei mulţimi este:
a) comutativă;
b) asociativă;
c) elementul neutru este ∅;
d) fiecare parte este propriul său element in-
vers.
4. Să se justifice următoarea proprietate: diferenţa
simetrică ∆n i=1 Ai a n mulţimi Ai , 1 ≤ i ≤ n
coincide cu mulţimea elementelor care aparţin
unui număr impar de mulţimi Ai.

11