Sunteți pe pagina 1din 28

ASUPRA MODULUI DE FORMARE A CONGLOME'RATELOR DE BUCEGI

DE

N. PANIN, N. MIHAILESCU, D. JIPA, L CONTESCU

Masa conglomera telor din masi vul Bucegi se extinde pe 0 supraf a til' importan ta ~l are grosimi ce depasesc 1000 m.

Pozitia stratigrafica a Conglomeratelor de Bucegi a constituit preocuparea autorilor : E. JEKELIUS (6), N. ONCESCU (9), D. PATRULIUS (10), G. MURGEANU ~i D. PATRULIUS (8). Ultimile cercetari indica pentru Conglomeratele de Bucegi 0 virstii albiana 1).

Miisurli torile asupr a elemen telor din conglomerate au fos t efectua te In clteva sta tii den umi te fiecare eu a li ters. Loca [iile s ta tiilor au fast alese pe urrna toarele consideren te:

Amplasarea lor la acelasi ni vel stra tigrafic (In limi ta posibili ta tHor) si esalonarea pe anumite aliniamente, Au fast alese doua nivele: unul Ia baza si altul Ia par tea superioara a conglomeratelor;

S·a cau ta t ca, in functie de condi tiD e de aflorimen t, am pi asarea statiilor din bazii ii"i de la partea superioar a sa fie astfel fiicutii, incH ulterior, dad se va dovedi necesar, sa se poata mad numarul de statii, dispunindu-le pe profile verticale, statiile efectua te constituind capetele profilelor,

tn schita alii turata (fig. 1) sin t indicate loea tiile si denumirile statiilor. Conditiile in care ap ar conglomera tele din masi vul Bueegi llU ne- au permis in tocmirea unor harp cu izoplete. Da tele privind determinarea directiei de transport a elernentelor din conglomerate expuse in aceasta nota au un caraeter cu totul preliminar,

') G, ~h.rRGEANU, D. PATIlUL.llS, Faeiesurile Barremian= . .l,p\ianullli]i rnspindiTca calcarelor recifale eocretacice in il1!'U1 Munjilor Baiului, Cornunic, ~e". stiint, LP.G.G. 1958.

90

2

ASOCIATIA GEOLOGIcA CARPATO~BALCANICA. CONGRESUL AL V-LEA

urmind ca ele sa fie detaliate in vii tor. Nota de fa15., care reprezinta prima incercare de studiu cantitativ a acestor conglomerate se ocupa numai de rezultatele studiului granulometrie ii"i morfornetric.

In fiecare statie, ell exceptia statiei E, au fost efectuate cite doua analize granulometrice. Dat fiind cimentarea puternica a elementelor conglomeratelor, nu s-a pu tut face decit granulometrie in sec~iune. Pentru fiecare analiza au fost masurate cele doua diametre ale elementelor de pe 0 suprafata data. Au fost masurate diametrele a aproxirnativ 300 elemente pentru fiecare analiza granulornetrica (in medie cite 600 elemente in fiecare statie). S-au luat in consideratie numai elernentele cu diametrul mai mare de 2 mm; cele eu diametre mat miei au fost considerate ca parte constitutiva a rnatricei. Pentru intoe. mirea grafieelor a fost folosit diametrul mediu. Variatia granulozitatii eonglomeratelor fiind foarte mare chiar pe suprafeje mici, cele doua analize granulornetrice dintr-o statie se refer a, una Ia 0 varietate mai £ina r;;i cealalta la 0 varietate mai grosiera. Analizele granulometriee au fost efeetua te pe eategorii de roei, fapt care ne-a permis sa aproximam ~i compozitia petrografica procentuala a eonglomeratelor. De asemenea, s-au determinat cantitatea de rnatrice si raporturile procentuale dintre matrice 9i elernente,

Studiul rnorfometric a fost efectuat asupra galeti10r de calcare, Au fost folosite pentru Fig. 1. _ Sehita regiunii cercetate in rna- calculu1 diferitilor indici doua clase de m~itii-e: 4-6 em si 3-3,5 cm (2, 3). Pentru fiecare clasa r;;i In fiecare statie au fost colectate ci~b 100- 200 elemente, carora li s-au masurat ?eIe trei

axe (a, b, c) r;;i diametrul celui mai ascultit colt

I

din proiectia maxima (2 r) (3). La elementele din clasa 3-3,5 cm a fost masurat

~i segrnentul AC (distanta maxima masurata pe axa a de Ia extremitatea granulei pina la intersectia lui a cu b).

Folosind aceste date au fost calculati: indicele de' aplatisare (0: = (a + b)12 c) (2, 7) ; indi cele de sfericitate (rp = JY b . c/a2) (1); indicele de rotunjime (p C.illeux = 1000.2 rmin fa) r;;i indicele de disimetrie (0 = 1000 . ACla) (3).

h~ ~

\ ,

\

\

\ ,

I I I r I

Bu{teni 0

Vf.Co~tila o

.

I

r· .n"'~

\

\ \ I

I

.

Vf.cu Oar ,." .. l

sivul Bucegi, Linia intreruptii reprezinta limita inferioar i1 a Conglomeratelor de Bucegi.

SECfIA II. STRATIGRAFIE

91

3

In statia G calculul s-a facut eu date din sectiune (2). In statiile G Iili K a fost calculat din sectiune indicele de rotunjime pentru elemente de ealcare eu diametrul maxim cuprins tn tre 2 -100 mm.

Pentru a avea 0 imagine mai completa, sfericitatea a mai fost determinata ~i pe cale grafica (metoda Zingg) (1), precum ~i prin metoda. volumetrica (11).

Masma torile au fos t faeu te eu aju torul suhlerului, gradul de preeizie fund de ordinul zecimilor de milimetru,

Studiul granulometric fi motfometric al Conglomeratelor de Bucegi

Granulometrie. Din examinarea curbelor granulometrice cumulative (fig. 2a, 2b, 2c) reiese ea sortarea eonglomeratelor este buna si se incadreaza din acest punet de vedere in domeniul ruditelor de tarmuri marine (4) (fig. 3). La statiile din baza sortarea progreseaza spre sud; la cele de Ia partea superioara sort are a ramine aproape constan ta (fig. 4, tabel 1). Toatehistogramele sint unimodale (Plansa II, fig. 4).

Curbele cumulative se incadreaza strict in domeniul faciesului granulometric logadtmic (12). Acest facies este reprezentat prin familia curbelor y = c log x + b,

tABELUL 1

I M I G I E I K I L I I I 1.
Analisele grauu\ometrice nr, 1
I
Media aritmetics 5,55 8,44 21,38 10,67 25,45 24,75 15,.51
Mediana (Md) 2,378 2,378 8,634 2,732 7,362 8,398 4.,,857
Sortare (So) 1,531 1,821 1.815 2,281 1,820, 1,680 1,4>t.2
Oblicitate (Sk) 0,.985 0,620 0,910 1,195 1,240 1,075 1,100
Analizele granulometrice nr. 2 -:
I
Media aritmetica 27,68 8,93 - (:7,6 13,63 U,31 9,45
Median a (Md) 8,938 2,809 - 2,378 5,464 4,857 2,462
Sortare (So) 1,910 1,702 - 1,870 1,390 1,500 1,650
Oblieitate (Sk) l,OS5 0,875 - ',1,080 I 1,030 0,980 1,930
Media analizelor grILnu\ometrice
Media aritmetica 16,61 8,68 21,38 9,135 19,54 18,03 12.48
Median a (IvId) 5,658 ' 2,593 8,634 2,555 6,413 6,627 3,660
Sortare {So j 1,720 1,761 1,815 2,075 1,605 1,590 1,546
Oblicitate (Sk) 1,010 0,747 0,910 1,137 1,135 1,027 1,150 92

ASOCIA'PA GEOLOGICA CARPATO-BALCANICA. CONGRESUL AL V-LEA

care, in coordonate semilogaritmice, reprezinta 0 serie de drepte. Eliminind efectul legii dispersiunii prin constructia curbelor de probabilitate (13), caracterul logaritmic al curbelor a reiesit foarte dar (fig. 5). Dupa RIVIERE (12), faciesul logaritmic

_L", -----/,,;-

.f J"l

---- 6',2

_A._'!.L ... c"

./T' .;' _.-- .

/ .';

/j

/<j .j

/.

I I

I

;i

y

;.

'/

K,

.............. £

_·_·-1".2

t O~,--~--~--~---±---J~~---4~--cl.~m~m

f. 128 mm

Fig. 2. a, b, c, - Curbelo cumulative granulometrice.

\ caracterizeaza formatiunile fluvio-litorale (de estuar), precum ;;i pe cele marine de

adincime midi.

Morfometrie. Centralizarea datelor studiului morfometric (tabelul 2) a aratat ca exista unele diferenje intre caracterele geometrice ale elernentelor din baza [statiile E, G, M) ~i de la partea superioara (statiile J, I, L) a Conglomeratelor de Bucegi.

4

TABELUL 2

I M I G I E I L I r I J
Aplatisare clasa 4-6 em
Media aritmeticf I 1,80 1,72 1,67 1,Bl 1,88 I,B4
Mediana 1,70 1,56 1,60 1,72 1,76 1,76
Modul 1,50 1,50 1,50 I 1,70 1,50 1,70
Sortarea 1,153 1,190 1,150 1,170 1,178 1,170
Oblicitatea 1,040 1,080 1,020 1,040 1,040 0,998
Aplatisare clasa 3-3,5 em
Media aritmetica 1,70 1,61 1,69 1,80 1,86 -
Mediana 1,68 1,48 1,64 1,76 1,80 1,67
Modu1 1,70 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50
Sortarea 1,140 1,140 1,600 1,183 1,183 1,440
ObHcitatea 1,005 1,130 1,015 1,015 1,030 1,030
Rotunjlme (Cailleux) clasa 4-6 em
Media aritmetica 259 I 220 255 150 208 162
Mcdiana 23,5 210 240 135 19.5 130
Modu1 225 125 225 125 125 125
Sortarea 1,425 1,580 1,334 1,431 1,526 1,526
Oblieitatea 1,080 0,818 1,060 1,015 0,883 1,1.50
Hotunjime (Cailleux) clasa 3-3,5 em
Media ar i tmeti eli I 317 194 264 184, Hll -
Mediana 31S 165 260 140 155 130
Modul 325 75 225 75 75 75
Sortarea 1,307 1,627 1,300 1,503 1,732 1,472
Oblicitatea 0,916 0,973 0,953 1,040 1,010 1,282
Dlsimetrie clasa 3-3,,~ ern
Media aritrnetica 626 615 583 579 597 -
Mediana 630 610 630 575 .)80 650
Modul 575 575 .575 525 S50 575
Sortarea 1,100 1,104 1,095 1,070 1,100 1,100
Oblicitatea 1,005 1,025 1,000 1,013 1,070 1,015
Sfericitatea din velum clasa 4-6 ern
Media aritmetica 'o'!t07 0,680 I
Mediana O,~~ 0,690
_r..'lodlli 0,650 0,6S0
Sortarca 1,104 <, 1,063
Oblicitatea 0,990 0,992
Sferieitate elasa 4-6 em
I
Media 3 ri tm eti cii 722 - 747 703 707 718
Mediana 730 - 750 710 750 730
Modul 750 I -, 750 750 75O 750
Sortarea 1,095 - 1,077 1,095 1,095 1,067
, Oblicitatea 0,985 - 0,955 1,005 MO,S 0,990
Sfericitate clasa 3-3,5 em
~
Media aritmctica 738 - 752 724 707 724
Mediana 750 - 760 740 700 HO
Motlul 750 - 750 750 650 750
Sortarea 1,067 - I 1,072 1,072 1,095 1,072
(Iblicitatea 0,984 - 0,996 0,982 1,005 0,982 --------------------------------------------------- -- --

SECTIA II. STRATIGR FIE

93

Compararea indicilor morfometrici eu valorile considerate tipice pentru domeniile marin ~i fluviatill) (1, 2, 3, 5) a da t urmatoarele rezulta te:

La statiile E, G, M indicele de aplatisare pentru clasele 4-6 em si 3-3,5 em (Plansa I, fig. 1, 2) prezin tll 0 crestere slaba spre sud ~i incadreaza elementele conglomeratelor in categoria forrnatiunilor fluviatile In clima mediteraneeana, Trebuie sa remarcam ca valorile mici ale indicelui de aplatisare par a arata ea mediul in

- CtJeficientul de sorters -

""-

l'I}I>W'/ .. 1u vlale

{armuri marine

conglomerate din 8/Jceg;

Fig. 3. - Dorncnii de valori ale sortlirii granulometricc (So) pentru pietrisuri grosiere din diferite ambian]e (din K. O. ECVlERY). Compararea ell dorneniile de variatie a vulorilor sorthii obtinute pentru Conglorneratelc de Bucegi,

care elementele au fost aplatisate avea caractere aproapc torentiale (3) (Plansa IV, fig. 1, 2).

Valorile indicelui de rotunjime in sta tiile E, G, M se incadreaza in acelasi mediu fluviatil in climat mediteraneean (Plansa I, fig. 3, 4), purtind si amprenta zonei litorale (Plansa IV, fig. 3, 4). Histogramele valorilor indicelui de rotunjime in statia G pentru ambele clase sint bimodale.

Valorile medianei indicelui de disirnetrie sint aproape cons tan te (Plansa II, fig. 3), incadrindu-se in (valorile date de A. CAILLEUX pentru mediul fluviatil. Se poate remarca un fenornen de raminere in urrna a disimetriei fata de aplatisare, fenomen semnala t si de a~cerceta tori (17).

Valorile sferici~atii sin ~ rclahv_ridicate (Plansa II, fig. 1, 2).

1) Tn lucrarea de falli sin! considerate drept conditii fluviatile conditiile existente in toate cursurile de apil, exceptind torentii,

94

6

ASOCIATIA GEOLOGIC! CARPATO-BALCANlcA. CONGRESUL AL V-LEA

Valorile indieelui de aplatisare (elasa 4-6 em) a elemen telor de 1a par tea su peri a ara a Conglomera telor de Bu cegi (s ta trile J, I, L) sin t aproa pe cons tan te,

"'_

-"

-
I
I
>l
\ \
\
\ \
\ ~
\ i ~
\
\ :g
.~
\ :s
\ 0
\ "
\ \ v»
I 'i.I..iI' ?
, I
I '"
<.J
I ·il
I \ , '"
I E
0
, I \ ""3
<=I
I ~\ e
0Jl
I "'.
';::1 1 '"
)~
1""'1 I ...
, 1 0
\ '"
1 I .s
I . 1 \ ~
1 ~ I ";::
'" "
I ,.
I ""3
\ o
0;::
1 \ '"
\ .} I 15
I :7. I
I \ I ~
,
I \ ,. iD
I ti:
I ,
,
I , !
I /,
I \
I \ 1\
\ :I:
I I'-- -_ -
'I
<::. fund superioare valorilor indicelui de aplatisare a elernentelor din haza acelorasi conglomerate [Plansa I, fig. 1). Glasa mod aM a devenit 1,6-1,8 in loc de 1,4-1,6. Majoritatea valorilor indica mediul fluviatil. Aplatisarea galetilor din clasa 3-3,5 em

%10<7 ':I"" L, %(O" I, "'"
J;
/'
/ "
" / /
/ /
" / /
/ /
/ /
JI) 5iJ
/ /
/ /
/
/ /
/
gj.
..- c.
g d ::l
I ; ~ 8 1& '( <~ 118""" I I~ J2 r, fNmm 2 ... Of .ll '" 'Minty} »-
,....,
(fl
,.,
~
>
tl17Q Hr %10" 6; ;t/IJO !:J j
c,
/ ::il
, »-
/ / j
/ / ::'tJ
/ / /
/
/ / /
/
/ / y
5ff s 5lI
/ / ,;;
/ / /
/ / /
/
/
/
a 17 0
I e /C sr 64 I1'lImm e 8 Of .12 C. tJlrlmm , l 10 ;2 G. liN rnm
Fig. 5. - Curbele de probahilitate pentru Conglomeratele de Buccgi, <:0
0. 96

8

ASOCIATIA GEOLOGIcA CARPATO-BALCANICA. CONGRESUL AL V-LEA

prezinta in plus tendinta de a acoperi ~i 0 parte a domeniului de valori reprezentind aplatisarea pietrisurilor de 1iirm (Plansa I, fig. 2, Planaa IV, fig. 1, 2).

Pecetea mediului f1uvia til 0 poarta ~i valorile indicelui de rotunjime din clasele

L

r ~'----T----------------------r---------------------+----,."p

J

'~----4---------------------~---------------------+----~~'

G

~ w----~--------------------~-- __ -- _4-----j,~

M G

~r----+----------~~~~~~~~------------7n.---t----,(8

..... ~ . .:.:_:_: . .:..:..:. .. -.- ... ~~~ -'-"~ -"-"'-.- ... ~:'" _,

(~L- __ ~ ~~ +- __ ~l'

M

Fig. 6. - Gra'licul variatiei rotunjimii (r), sfericitatii (<p), disimetriei (8) ~ uplatisarii (a), galetilor de calcare pentru Conglomeratele de Bucegi.

1, nivelul de In haza conglomerate lor ; I I, nivelul de la partea superioara a conglomeratelor ; A, clasa 4-6 em; B, clasa 3-3,5 em.

3-3,5 em ~i 4-6 em (Plansa I. fig. 3, 4). In statia I histograma valorilor, indicelui

de rotunjime prezinta 0 clasa rnodala secundara, I'

Disirne tria elemen telor din s ta tine J, I, L se incadreaza in domeniul xmediului fluviatil (3, 5) (Plansa II, fig. 3). Valorile medianei arata 0 crestere a s~etriei

elementelor spre sud (fig. 6). ,.~

Valorile sfericitatii elementelor din statiile .T, I, L sint apropiate de cele din statiile nivelului inferior (Plansa II, fig. 1, 2).

9

SECPA II. STRA'frGHAFiE

97

In statiile G ;;1 K au fost efectua te diagrame ale rotunjimii galetilor de calcare in raport cu axa lor mare (a = 0,2-10 cm) (Plansa III, fig. 1,2). Se constata dispunerea punctelor pe curbe parabolice din care se ohserva scaderea rotunjimii 0 data cu cresterea axei msri a galetilor, precum ~i lips a deosebirilor de rotunjime intre galetii de calcare albe ~i de ealcare cenusii si negre.

Din cele de mai sus rezul ta ca deosebirile din tre indicii morfometrici calcul ati pe de 0 parte In statiile E, G, M si pe de alta parte in statiile J, I, L nu ne obliga sa interpretam In mod difererrtiat caracterele galejilor din cele doua nivele de statii, Singurul fapt care trebuie semnalat este cresterea aplatisnrii i?i scaderea rotunjimii in sta tiile din ni velul su perior rapor ta te Ia valorile corespun zii to are din ni velul inferior (fig. 6, tabelul 2).

Examinind variatia pe directie a diversilor indici morfometrici se constata di de Ia nord la sud intre aliniamentele sra tiilor E- J ~i M-L apla tisarea, rotunjimea i?i sime tria elemen telor cresc pu tin, iar sferici ta tea sufera 0 mica scadere (fig. 6). Se remarca insa ca pe aliniamentul sta tiilor G-I existli in mod constant o inflexiune, cind pozitiva, cind negative, a curbelor de variatie a indicilor. Pe acest aliniament cele mai multe histograme ale aplatisarii, rotunjimii :;;i disimetriei sint bimodale, iar sortarea indicilor este mai mica fala de aceea a aliniamentelor extreme (Plansa I, fig. 1, 2, 3,. 4).

Compozitia petrogroficd

C a tegoriile pe trografice care au fos t distinse pe teren sin t, in ordinea frecven tei: calcare, :;;isturi cloritoase 9i sericitoase (impreunn cu cuar tite cloritoase), cuartite, gnaise, precum :;;i mici cantitati din alte roci.

S tudiul preliminar al alea tuirii pe trografice a pus in eviden ta urma to arele varia 11i in com pozi tia elemen telor Conglomera telor de Bucegi (tabelul 3);

La elementele de Ia partea inferioara (statiile K, E, G, M) procentul de caleare scade de la statia K spl"e statia E, pentru a incepe apoi sa creased spre sud. Acelasi fenomen se petreee :;;i eu sisturile cloritoase \Ii sericitoase de tip Leaota, Canti ta tea de gnaise si cuartite prezinta un maximum in dreptul statiei E.

La elementele de la partea superioara (etatiile J, I, L), cantitatea de calcare scade spre sud, in schimb procentele de gnaise si de sisturi cloritoase cresc in aceeasi directie .. Cuartitele prezinta un maxim in dreptul statiei 1,-

Se rem area 0 crestere important! a procentului de :;;is(uIi cloritoase in statiile situate Ia partea supericara, in raport cu can titatea de i?ibturi cloritoase din baza

Conglomeratelor de Bucegi. \

Variatia eompozitiei petrografice rezulta din fig. 7. \

Comparind raporturile dintre matrice :;;i elemente la toate statiile, se constata

o crestere a cantitatii de matrice 5pl'e sud (tabelul 3). \

7 - c, 193

L

!1

1

G

J

Fig. 7. - Compozitia petrografica proccntuala a Conglomcratelor de BLICcgi.

D Ca/cdff}

~ ~;stUr/ aorsosse [[J]J Cuar(Jte

_ G!76'ISe

_ AIIe!&

K

[

11

99

SECTIA n. STRATIGRAFIE

TABELUL 3

) M I G I E I K I L I I I J
Corapozitia petrografica
Calcare 73,5 69,8 156,5 69,5 48,0 62,0 68,5
Sisturi cloritoase 9,9 10,1 6,8 14,4 32,3 19,2 21,2
Cuartite 11,3 13,9 22,5 14,,6 1l,9 14,0 6,5
Cnaise 5,1 5,2 10,6 1,4 7,8 4,1 3,5
Alte roci 0,2 1,0 3,8 I - 0.7 0,7 0,3
Raportul matricejelemente Ill. 1
l\1.atrice 31,1 30,1 - 15,3 44,2 - 29,0
Elemente 68,9 69,1 - 84,7 55,8 - 71,0
Haport matrice /elemente 0,452 0,4.22 - 0,183 0,791 - 0,408
Haportul rna ttl ce I el emen te nr. 2
Matrice - 24,3 - 27,5 40,7 136,7 43,5
Elernente - 75,7 - 72,5 59,3 1163,3 56,5
Haport matricejelernente - 0,324 - 0,379 0,687 0,585 0,772
Media raportului matricejclemente
Haport matriccrelemen te I 0,452 10,373 I - 1°,281 1°,739 10,585 J 0,590 Interpretarea datelor

In urma s tudiului granulome tricsi morfometrie in treprins asu pr a conglomer a telor din masivul Bucegi, ne aflam in posesia unor indicatii adesea aparent contradictorii.

Pe de 0 parte indicii de aplatisare, rotunjime si disimetrie arata uzu~a predominant de natura fluviatila ; pe de alta parte grosimea foarte mare a parhetului de conglomerate :;i extinderea sa importanta, stratifi.carea huna (fig. 8, :y, trecerea gradata intre . Ap~ia~ul marin (dovedit~ pe haze ~ paleontologice) ~~ C~nglom:ra. tele de Bucegi, ca fit sort area lor buna pledeaza pentru 0 ambt;dta manna.

Sortarea Iocala buna si ipoteza transportului ruditelor grosiere in mediu marin presupune actiunea unui agent de competenta mare, ceea ce imp li ci'i Iii existents unei uzuri mai puternice a materialului; variatia slaha pe directie a indicilor de aplatisare, rotunjime, disimetrie ~i sfericita te pare a indica totusi lipsa uzuru mecanice in mediul marin.:

100

ASOCIATIA GEOLOCICA CARPATO-BALCAKICA. CONGRESUL AL V-LEA

Caracterele morfometriee indica transportul flu via til suferit de clemente.

Caracterele fluvio-torentiale despre care am amintit mai inainte dovedesc ca acele cursuri de apa care au efectuat transportul, fara a fi niste toren ti, dispuneau totusi de 0 forta vie mal mare decit aceea din mediul fluvial propriu-zis, in ceca ce priveste

Fig. 8. -- Detaliu in Conglomeratele de Bucezi. Vale» ~forarului (foto D. ]IPA).

mediul de sediment are, am ararat eli exista puternice argumente stratigrafice si sedimentologiee pentru depunerea eonglomeratelor ill arnhianta marina.

Persistenta caracterelor fluviale ale elementelor se poate explica considerlnd ca riurile au debitat materialul intr-o regiune Iitorala, unde galetii nu au fost supusi decit un limp foarte scurt actiunii valurilor. Factorii arnhiantei marine care au actionat un timp relativ scurt asupra materialului adus de cursu rile de apa continentale au reusit sa influenteze intrucitva compozitia granulometricii, dar nu au avu t suficien t timp pentru a modifiea radical caracterele fluviatile initiale ale elementelor. Prin urmare Conglomera tele de Bueegi prezin ta un car ac ter hibrid, trasaturile fluviatile coexistind cu cele marine.

Stratificatia olilica (pe aliniamentul statiilor G, I, in apropierea statiei J, 'in statia E), imbricaria galetilor (statia K), mecanoglifele din baza eonglomeratelor (statia E), precum ~i sortarea progresiva indica transportul elementelor de dare curenti in mediul marin, esential de Ia nord catre sud. Faciesul granulometric logaritmic, precum si cresterea procentului de matrice arata ca depunerea s-a

12

13

SECTIA II. STHATI(jHAFIE

101

flieut prin diminuarea progresiva a competentei agentului de transport tot de la nord catre sud.

Pe aliniamentul G-I se ohserva, a~a cum am mai ararat, 0 inflexiune a curbelor de variatie a indicilor morfometrici, ca ~i bimodalitatea histogramelor aeestora.

-~

Fig. 9. - Conglomerate de Bucegi. Masivu] Piatra Arsa (foto D. JIPiI).

Faptele expuse pot fi explicate considerind ca aliniamentul statiilor G-I reprezinta una din zonele de debitare laterali'i a materialului fluviatil in ambianta marina. Bimodalitatea histogramelor, ca ~i sortarea valorilor indicilor reflects amestecul rnaterialului transportat pe directie nord-sud eu materialul introdus lateral de cursuri de apa. Din examinarea histogramelor (aparitia unor noi clase modale) se poate eonstata ca in baza materialul transportat nord-sud prezinta earactere fluviatile eu influente litorale, pe cind materialul introdus lateral prezinta caractere

102

ASOCIAIIA GEOLOGICA CARPATO-BALCANlcA. CONGRESUL AL V-LEA

fluviatile, pina la torentiale. In partea superioara se constata ca ~i materialul adus lateral poarta amprenta zonei litorale.

In trucit se cons ta ta exis ten [a aportului lateral pe acelasi aliniamen t, a tit in baza, cit i?i la partea superio ara a Conglomeratelor de Bucegi, se poate presupune persistenta acestei surse de material detritic in tot timpul depunerii conglomeratelor.

1n statiile situate Ia sud de aliniamentul G - I, valorile indicilor revin Ia nivelul celor din s ta tii1e nordice sau ehiar cresc pu tin, himodali ta tea disp are ~i sortarea creste, Explicatia cea mai plauzibila a disparitiei earacterului de ames tee a vedem in reluarea materialului introdus lateral de catre curentii marini dirijati nord-sud. Aqiunea curen ~ilor marini s- a rna terializa t prin u zarea galetilor pro veni ti din sursele Iitor ale vestiee si prin amestecul mecanic a1 acestora cu materialul de origine nordica.

Am aratat cli uzura suferita de clemente pare sa fi fast redusa ~i ca nu a progresat decit putin pe directia de transport. De fapt, lipsa aparenta a evolutiei formei galetilor, in sensul transportului nord-sud es te rezul ta tul compensarii ce a a Vtl t loc intre caracterele morfometrice ale elementelor mai evoluate din punet de vedere al u zurii, transporta te longi tudin al i?i carac terele elemen telor mai pu tin evolua te, in troduse lateral.

In ceea ce priveste mediul de depunere al Conglomerate1or de Bucegi, lipsa da telor ce ar pu tea indica u zur a marina in teass (car acteris tica zonei Ii tor ale ), precum si extinderea importanta ~i grosimea mare sugereaza sedimentarea pe funduri neritice,

Concluzii. Elemen tele ce cons ti tuie Conglomera tele de Bucegi au 0 ongme con tinentala, Transportul lor s·a efectuat in doua etape: in prima, tr ansportul a avu t lac in mediul fluviatil, in cea de a doua, in mediul marin (probabil neritic). In tre aceste doua e tape elemen tele au trecu t repede prin zona li torula, care nu a reusit sa estompeze caracterele morfometrice imprirnate lor de catre mediul fluvia til. In mediul marin transportul a fost efec tu at de ca tre curen ti m arini diri j a ti de Ia nord spre sud. Pe parcurs se adauga rna terial ell caractere f'luvia tile, in trodus lateral dinspre vest. Rezultli existents unor surse de material situate in regiuni continentale, la nord si la vest de zona Conglomeratelor de Bucegi.

BIBLIOGRAFIE

1. Al'<TIELI- T. 1., WIGGERS A. J .• MAAI!LEVELO G.: Houndness and shape of marine gravels from Urk (Netherlands), a comparison of several methods of investigation. [ourn. of Sedini .. Petr. 1954, 24, 2.

2. CAILI-EUN A.; Distincton des galct~ marins et lluviatiles, BSGF, V·erne ser., 1945, XV, 7-8.

14

~\ )

/

PLAN~A I

Fig. 1. - Histogramele '7i curbele cumulative ale valorilor indicelui de aplatisare (clasa 4,-6 em). Fig. 2. - Histogramele 'Ii curbele cumulative ale valorilor indicelui de aplatisare (clasa 3-3,5 em). Fig. 3. - Histogramele ~i curbele cumulative ale valorilor indicelui de rotunjime (clasa 4-6 em). FI-g. 4. - Histograrnele .~i curbele cumulative ale valorilor iudicelui de rotunjime (clasa 3-3,5 em).

o

L

H

III

o

2,0 1.0

1

4"0

J

.;;0 3,0

£

1

6

£

Fig.!

'/~O

sa

20

I()

%

L

o

a

o

.I I ~ ~'
~ - .......... //
---- ~ - :.-;:-:: .- _" /" ....
~ ....... »:>
~ ~ .---::: .... .'0 .- ::> ::. .... -<'",
~ ~ ,--::~--:- -_::::y _-
v~-:~ ..... z > 't
/' ~/L .... -
I!~ V' ..--" ...
_.r" ._..-- ~
_- ....
, ,- _..""
/1 .-- ,
(/ "r
<jf: ,"::t;: ,
'" f
~, I
>,
,
,
'I "
.... I ! I ~L ~
':'> .., II
::.0-- .... //
,~ p- _T
~ /" /
.-- .... _...._:_,.--
~ '~ //\, .- ..-
.-~ -.-- --
/ .- -
, "" .- .-
--
f- '---- ~ - .-
_- .-
;: ~ .- -- -
»>: / - .-
.... -
--
--
J:j .- "
_.- ....
-
~
:1;.",
'" (
\ ,.""

...... '" '"
.\;; , i " .;. '!i ~ ti I<: o:h • r- ,
~ ~ l;. i ~ ~ 11ii ~
"' ii; "" ~ '"
N '"
~ ~ PLAN~A 11

Fig. 1. - Histogramele ~ curbele cumulative ale valorilor indieelui de sfericitate (clasa 4-6 em). Fig. 2. - Histogrsmele ~ curbele cumulative ole valorilor indicelui de sfericitate (clasa 3-3,5 em). Fig. 3. - Histogramele ~i curbele cumulative ale valorilor indicelui de disimetrie.

Fig. 4. - Histogramele granulometrice,

"""" IJIJO sao /;IJI) <M IrJ mOa ow sea """ MOif.:r /IX!Q $M 6"1>0 ~ 2(10 'f of

L [ J

1

Fig_'

Fig. 2

J

IO~f 1l0~ (;M ~p~ t~ I'" [

%I(J 0 ;y
M
'1'\
,I
I'
.',
8 (j 10

""'0 8M '>OW f,M 8M Y"b E

I I ,

W'~----~\~---+-----~----~

o

ft)pg BOO Nla t.QQ 2tlll

30
20
fO
0
8()/} 51
L
X" L

-~) 1
\
\
I

,
I.\l-J
II M
I
17
I
\
I
\
I
£1---1
I I'
I
I
I
I ,I
I I
\
J-
I
I
I
~
\
0 l-\~l 80

70

Sf)

sa

/1(J(j

M

o

I(JflG sao 1/0 t,()O eoa

)0
20
10
/J
" "
L/
%5U
4/J
}O
M
f~
0 ""
•• r
HI M

ffJ<>OlJIJO GIlO "M21J1)~ 11

PI-







I
I
I
,
I II- I
W
II
,I

-I
1
'-<;:~


1



I

(
~I~J
~ I J(!

~

$()O J/JO J

J

~ ~ J
\~ ~6
1\ \1
\\
~ \~
II
jE ~1
I'
" 1\
~ \1,
\ \\ \
II
I II
\
\ ~ 1\
\ \\1
\ J .~~\
I I r6
\~:
II
II
\
0 \ If)

6

JQ

IOP(J 9110

8~tJ

7tJU

lh

&4 I ~ HitN25f.' '" IG $.to I o;;.lI"(J~mm

If 12 0 ,1~

EtJ

F(g.Y-

5{}(! J

10

o

L

Fig . .]

lmpr-im at,I.lnst Gee

PLAN~A III

Fig. 1. - Diagrama variap.ei rotunjimii galejilor decalcar fa~i1 de dimensiunea maxima a galeplor in statia K; - , calesre alhe; X ,caleare cenusii ~i negre.

Fig. 2. - Diagrama variapei rotunjimii galetilor de calcar fata de dimensiunea manmii a galejilor in 8ta~ G.

/





. -



:s
.,;,
l.C"
.. )

/ ~ ~r--------------------------------------------



/ ~
~ '"
.ti:.
~ PLAN$A IV

Fig. 1. - Comparajie intre valorile considerate tipice ale indicelui de aplatisare (clasa 4-6 em) ~i valorile obtinute din mii5w:atori pentru Conglomeratele de Bucegi, Segmentele din dreptul sirnbolului flecarei stajii reprezints clasele de aplatisare care contin rna; mult de 5% din numarul total 111 elementelor, Punctul reprezinta mediana valorilor.

Fig. 2. - Comparajie intre valorile considerate tipice ale indicelui de aplatisare (clasa 3-3,5 em) §i valorile obtinute diu masuriitori pentru Conglomerate!e de Bucegi.

Fig .. 3. - Comparatie intre valorile considerate tip ice ale indicelui de rotunjime \,i valorile obtinute din masuralori pentru Conglomeratele de Bucegi (clasa 4-6 em). Segmentele din dreptul simbolului fiecarei statii reprezinta clasele de rotunjime care conjin mal mult de 5 0/" din numarul total al elementelor. Punctu! represinta mediana valorilor.

Fig. 4. - Cornparatie lntre valorile considerate tipice ale indicehri de rotunjime ~i valorile obtinute din masuri"itori pentru Conglomeratele de Bucegi [class 3-3,5 em).

PI IV

_,» --. 0< _______ ."" .~ Ii;:
"" "" ""
( C fit/I BIIX 1945) mann

I (C alliB/fl, /9/'6) f/IIVlfJf17
C'al/eux din HUfJi 1.%9) F/uv/alil iii china medilllranBrm
Calfl/?ux mill/uti t1M9} ilflwab/ in clima rec e

C all/eux difl lIupe 19;'9) /l?!l/'fF!
(C'&/~lIX 1952) r/uwa/i! in climB medtle amalia

(CalllfJlJ)( 1.952) Loren/ial
(CailleIJx 1952) f/l/vJali! i"n climi rece
(['tJl/IM! m1!jmari(l

H

{j
e
L

I
J
J .
I . "" _ .... ,+ _""'
"" '" '" '"
Fig. 1
-- c(d------ ~
~ ~ ",.
.,
(CM!eux 19U) f"llJYia ~!I in dim.i r{'C8

(Cailleux 1945) fluviali! il? elrini me, ~! f'f'fifl/?8n3
(Cai//{,{/j( ms}martfl
(Cat/lellx 194 7 dIll VAndf'11t95~) mB/"lfi I
IDw/le!hl" 19;.8 di7I/.A !lUIl!/ 1'l.H j mari/!
I
I V,;>n Andel/ 1954) m()nil
M ,

6
f
l

I
J
,
!\> ,,",, ,'" ~
'" "" ., '"
Pig. 2
~ ~ ;;---f'.;---- ~ ;>!
'% ,

(Cal7luux 1951') HuY/iliu /i7 e.'lImi

/:".;"f.:~~, 15.ft} FIVYi&lII h C'lJiT;;j reel? medller al?ian~
II f.' ;vb'",,,, .1.9.52.) / nF' .. ,,1,"'1
.___. - 1
6
[
l

I
J
!'" _'" s- ~
.,. .", '" '"
Fig_ 2
-8g --Q----
~ ~ J" ..,_ ~ ~
'" % ~
I
(Cai/aux /9S2) !luY/a/ii in dimi
(CiJI/ll'(lX 1.952) F/uviatil t. dtina rece medite(aniana
/ Cailleux /952) Loren{lal
(Cai//eux Im)man/r
H

s
£
L
,
I
-J
,
1 I
~ ~ ~ rig 3 ~ ¥l ~ ~
.,. .,.
~ ~ ~ ~- -- -f,,--- ~ ~ ~
~
I I
(Cfilfllellx 19~8) mann

(Cail/eux /94 7) m ari/l
(Tricar! fi ~cl'laeffer 19$0 di/l V-And! ~ /9St,)marin
( V. .4 nul'll /954) marin ,

If
r;
E
L
I ,
J
'I !
~ ~ ~ ..,. ~ ~ ~
%
Fig_It I'
lmprim. ate: lnst.Eeol 15

SECT!A tt. STRATIGRAFIE

103

3. C,ULLEUX A. Morphoskopische Analyse del' Ceschiebe und Sandkcrner und ihre Bedeutung fur die Palaoklimatologie, Geol. Rund., 1952, 40,1.

4. EMERY K. O. Grain size of marine beach gravels. [ourn, of. Geol., 1955, 63, 1.

5. HOPE P. Etude morphoscopique de quelques sediments detritiques grossiers des Hautes Pyrenees.

C.R. somm. Soc. Geol .. Fr., 1949,. 11.

6. JE1<E.L1US E. Das Cebirge VOIl Brasov. An. Inst. Geol. Rom., 1938, XIX,

7. KUHARENKO A. A. Kolicestvennoi nnaliz fermi galek iz drevnego alliuvia reki Koivi, Savel. Gheol., 1947, 18,

8. ;'vlURGEANU G., PATRULlUS D. Cretacicul superior de pe marginea Leaotei (>1 virsta Conglorneratclor de Bucegi, But. §tiint, Acad. R.P.R. {sect. geol.-geogr.j, 1957, II, 1.

9. ONCESCU N. Region de Piatra Craiului-Bucegi .. Etude geologique. Ann. Inst. Geol. Roum., 194fS XXII.

10. PATRULIUS D. Noi contrihutiuni Ia cunoasterea stratigrafiei masivului Bucegi, D.d. S. Com. geol., 1953, XXXVII.

II. PETTlJOHN F. Sedimentary rocks. Harpers and Broth, New York, 1957.

12. RIVIERll A. Expression analytique generale de Ill. gJll.nulometrie des sediments meubles. BSGF, 6.emc ser., 1952, II, 1-3.

13. Sur Ill. representation graphique de la granulometrie des sediments meubles. BSCF, 6~me ser., 1952, II, 1-3.

14. RUHIN L. B. OSHOV! litologhii, Gostoptehisdat, Moscova, 1953.

15. SARKISlAN S. T., KLlMOVA L. T. Oricntirovna galek i metod; ih izuceniia dlia paleogheogra Iiceskih postroenii. Dahl. Akad. Nauk SSSR, 1955.

16. STRAHOV N. M. (Hedact.] Metod! izuceniia osadocinih porod. Cosgheoltehisdat, Moscova, 1957.

17. VIRGILl CARMINA, ZAMARllENO ISAJ311LLA Conditions de sedimentation des niveaux detritiques du Trias des Catalanides (Espagne), Eclogae CeQI. Helv., 1959, 51, 3.

SUR LE MODE DE FORMATION DES CONGLOMERATS DE BUCEGI

PAR

N. PAN IN, N. MIHAILESCU, D. JIPA, L. CONTESCU

(Resume)

Cette note represente un essai d'analyse quantitative des conglomerats albiens du massif des Bucegi (Conglomerats de Bucegi). Jusqu'a present on a entrepris une etude grannlometrique et morphometrique, Ies donnees concernant la direction de tr ansport des eIemen ts men tionnees ici n' ayan t qu 'un car ac tere preliminaire, Les mesurements ont ete effectues en 7 stations, dont 4 a 1a base des conglomerats (stations E, G, K, M) et 3 a leur partie superieure (stations J, I, L) (fig. 1). L'etude granulornetrique a ete entreprise en section, vu la forte cimentation des elements. On a effectue deux analyses granulometriques par station, en y mesurant pour chacune d'elles 300 elements et en employant dans les calculs les deux diam etres des elements qui se trouvaient sur une surface donnee,