.

::

.:

,.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIA
ADICA

DUMNEZEIASCA SCRIPTURA

niNVATATORUL(."4 )
www.dacoromanica.ro Ate L ¡AO *i
 LA EDITIA I:
BIBLIA (VE,CHIUI, 5I NOUI, TESTAMENT), TRADU SA
DUPA Th,'XTELE ORIGINALE EBRAICE I GRECE$T1 DE
PREA CUCERNICII PREOTI PROPESORII VASILE RADU
51 GALA GALACTION, DIN INALTA INITIATIVA A
MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II, S'A PUS SUB
TIPAR LA IMPRIMERIA NATIONALA DIN BUCURE?TI IN
ZIUA DE 8 IUNIE 1937, INTR'AL uNspRnEcELEA AN
DE DOMNIE A MAJESTATII SALE REGELIJI CAROL
PRIN INGRIJIREA DIRECTORULUI FUNDATIEI PENTRU
LITERATURA ?I ARTA REGELE CAROL PROF. AL.
RoSETTI, I SA SPARSIT DE TwARIT IN ZIUA DE io
NOEMBRIE 1938, DOUA SUTE CINCIZECI DE ANI DURA
TIPARIRE,'A, IN xo NOEMBRIE 1688, A BIBLIEI Lui
*URBAN CANTACuZiNo.
TExTUL COMPUS CU RoND -FACE, CORP 8, A POST
cuLEs, PAGINAT I TIPARIT, IAR COALELE AU FOST
FATUITE I BRO$ATE DE LUCRATORII TIPOGRAFI GH
MARINESCU ?I ION NICULESCU, SUB SUPRAVEGHEREA
DIRECTORULUI IMPRIMERIEI NATIONALE, ING. BUCUR
MARACINE, ?I A ?EFILOR TIPOGRAFI, MA?INI$TI ?I LE-
GATORI: MIRCEA FLORESCU, CAROL TOMER, $TEFAN
BUNESCU, GH. CICERONE, MARIN SAVULESCU, AUREL
JUTARU I GH. FLORESCU.

ToATE DREPTURILE REzERvATE

www.dacoromanica.ro
 BIBLIA ADICA

DUMNEZEIASCA SCRIPTURA
A VECHIULUI *I A NOULUI TESTAMENT

TRADIMI DUN, TEXTELE ORIGINALE EBRAICE

SI GRECESTI DE PREOTII PROFESORI
VASILE RADU SI GALA GALACTION
DIN INALTA INITIATIVA A
MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II

BUCURESTI
FUNDATIA PENTRU LITERATURA SI ARTA i REGELE CAROL II n
39, BuIevarduI Lascar Catargl, 39
1939

F;ditia IIIII, 10.001-25 000

www.dacoromanica.ro
 B.M.B.
PatriMOMU
www.dacoromanica.ro
 2L2,0 IlÓVOV TO5 iseoveydv, d A011ta
dextegarixec neovd,uta cmcpc7)g EixoviCet 6
Paw16; égf olg necirret. voyipcog re ;cal
xavovou5g.
(Syntagma, vol. 5, p. 429)

PREA INALTATULUI
BINE CREDINCIOSULUI NOSTRU STAPAN,
MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II
MAJESTA TE,
Un cdrturar englez, vorbind de Biblia poporului seiu, spune
«Cdnd cineva mi-aduce aceaski Biblie englezei, cumpeiratei cu
cdfiva bani, eu o veid stropitel de lacrimi f i tipeiritel nu cu slove obipuite
de tipar, ci cu viul semge al unora dintre cei mai nobili fi mai buni fii
ai Angliei».
Cugetand la Sfd nta noastrei Scripturei romemeascd f i la obeuTiile ei,
amintirile i icoanele pe care ea ni le rechiamei nu unit pemei la acele
culmi zbuciumate si tragice ale trecutului Bibliei engleze. Printr'o de-
osebitei binecuvdntare a Dumnezeului pdrinfilor no0ri, noi
cu scumpettate sf miele c'drfi bisericoti f i predaniile ortodoxe,
n'am cunoscut certurile si reizboaiele religioase. Cu toate cd, bisericege,
neamul nostru a lost mullet vreme stdpdnit Midi de limba slavond i mai
tdrziu de limba greceascd, 101.10 streidania noastrei de neateanare a lost
pap-lied f i fàrà silnicii. Luptettorii pentru romdnizarea Bisericii noastre
au dus luptei de cd.rturari, in chiliile mdneistirilor, in celmeirile vlddicilor
0 in preajma Intdielor tiparnife intemeiate in fdrile rometnefti. Coresi,
vleldica# Simion 1e fan, stolnicul Constantin Cantacuzino Gre-
insr20 ieromonahul unit Samuil Micu... auindeplinit migilloasa
lor lucrare in atmosfera tihnitei i negiutoare de relzvreitire a Bisericii
streimomti.
Mai tetrziu, Mitropolitul Gavriil Belnulescu al Basarabiei, Episco-
pul Filotei al Buzdului, Mitro politul Andrei Saguna al Ardealului au
indemnat la retipirire í au retipetrit una i aceea0 Biblie, mogenitd
de la pdrinfi i pe care, pe ici pe colo, o mai potriveau vlddicii editori
sau sfetnicii lor teologi. Poporul romdnesc, inchindndu-se de lainceputul
V
www.dacoromanica.ro
 PREFATA

veacului al X VIII-lea in cloud biserici, a trait mai departe o vial?" biseri-

ceased nebeintuild de turburdri iscate din pricina credit-1(d, cinstind pi
citind aceeapi Scripturd, pi nemolipsit de propaganda sectelor
protestante pi neoprotestante.
Dupd marele rdzboi, prefaceri adCmci s'au ardtat pe toate lard murile
viefii popoarelor f i prefaceri addrici au inceput scl se arate pi pe teircimul
sulletesc pi bisericesc al (*.slid romdnepti. Viafa bisericeascd patriarhald
de altddald a neamului nostru, cu una ,si aceeapi credinfcl ecumenicc7,
cu aceeapi constitufie episcopal?"' pi cu acelapi Jerlf elnic, a ritmas in
amurgul istoriei. Zguduirile l schimbdrile aduse de marele rdzboi, re-
vdrsarea neamurilor peste neamuri pi impestrifarea credinfelor (lucru
de neinlcIturat la glorioasa inchegare a Romciniei actuale) ne-au adus o
situalie now?"' bisericeascd, aprig caracterizatd prin rivalitdfile conf e-
sionale, prin zeloasa activitate a sectelor neo protestante pi prin pasiu-
nea pentru citirea si rdspcIndirea Bibliei. Noua lume, pasionatei de Bi-
blie, dar rdzvreilitä I al?" de dogmele .,si de tradifille Sfintei Biserici ,si con-
stituitcl in corporafii sectare protivn ice, pi-a filurit o noud traducere a
Cilrfii Slink, pe care o rdspcindepte cu mare belsug in bate straturile
poporului.
Biserica nationald ortodoxd, dcindu-pi seama de schimbarea vremilor
pi de zdmislirea primejdiilor, a cdulat scl stdvileascd propaganda sectaro-
protestant?", retipcIrind Biblia noastrd traditional?", intemeiatc7 pe ver-
siunea elineascd a Celor ..,Saptezeci, dup.?" ce a trecut-o printeo temeinicd
revizuire pi, in bun?" parte, printr'o largà muncd de traducere noud.
Patriarhul fàrii, Sanctitatea Sa D. D. Dr. Miron, a pus la lucru
cata destoinicie de cdrturar biblic a I. P. S. Sale Mitropolitul Moldovei
pi Sucevei D. D. Nicodim, cum pi streldania mai ¡os semnafilor servitori
ai Majesidlii Voastre, pi a tipdrit intreaga Sid ntd Scripture"' (dupil
cti teva tipdrituri parfiale, mai vechi) in trecutul an 1936.
In imprejurdrile incurcat impletite ale ceasului de Mil, silinfele,
munca pi opera Sfintei noastre Biserici aveau nevoie de ajutor pi de
intregire. In lupta deschiscl cu sectanfii mai vechi pi de ultimd ord, Bi-
blia relipdritil de Bisericd va'fi pica puf in folositd, at& de sectanfi cat
pi de misionarii noptri ortodocpi. Sectantii nu primesc cerceta'ri i discutii
deal pe baza textului biblic fälmdcit din originalul ebraic, iar misio-
nan ii no.5tri sunt constrâni, spre marea lor parere de rgu, sil se slu-
j eased tot de textul sectantilor.
Majestatea Voastrcl, Regele drept crediticios al RomcIniei Mari, re-
inviind purtdrile de grijd, drepturile i pildele vechilor noptri voevozi
iubitori de carte pi iubitori de bisericd, afi adus .Bisericii romd nepti
sprijinul Vostru regal pi i-afi ddruit un dar pe care numai Majestatea
Voastrd avea dreptul pi puterea ordone pi sd-I pogoare pad la noi.
VI
www.dacoromanica.ro
 PREFATA.

poruncit sd incordam din nou energiile noastre yi sei pregalim

pentru Fundafia pentru Literaturei yi Arta « REGELE CAROL II »
aceastcl Biblie. Am implinit porunca Majesteitii Voastre. Ne-am intors
la lucru, am recercetat in ameinunfime partea noastrci de traducere, in-
diputei in Biblia din 1936, yi am tradus din nou, din textul original
ebraic, toate acele ceirli care pônd acum fuseserei Mime-kite numai din
Septuaginta. Regele de ctzi repeta, norocos yi consecvent, porunca data'
de dike Principele Carol, in anul 1923, la intemeierea Fundafiei « Prin-
cipele Carol », zmuia din noi mai jos semnalii, ca sei-I lucreze o nouei
traducere a intregii Stinte Scripturi.
Cu Biblia de azi, daruifi un dar cu adeveirat regesc studenfimii noa-
sire teologice yi indeobyte preofilor noytri licenfiati in teologie. Programul
I acultdfilor de teologie din Romania impune studenfilor invaleimantul
limbii ebraice yi exegeza Vechiului Testament, ideal dupei textul ori-
ginal. Studenfii teologi se deprind de la inceput sei vada' in Vechiul
Testament ebraic depozitul cel adevdrat al revelafiunii vechi-testamen-
tare, iar pe toate celelalte versiuni (adica traducen i vechi yi noi ale Ve-
chiului Testament) set le ayeze mai prejos deceit Biblia Ebraicä. Aka-
tuitorii pro gramului Faculteifilor de Teologie, adicd inaltele autoriteifi
..scolare, in Infelegere cu inaltele autoriteili bisericeyti, au socotit la noi
ca ci aiurea cei studenfii teologi trebue sei porneasca', in studiul exe-
getic al Vechiului Testament, de la textul de ()Mule. Dar ytiut este ea'
in Faculteifile noastre teologice studiul limbii ebraice nu esteimpins alai
de departe, 'Mc& sa acd pe studenfi destul de familiari cu limba ebraicd.
Ieyind din facultate, tôndrul teolog, chiar &Ind are dispozifii I ilologice,
rar se mai intoarce la gramatica ebraicä yi la diclionarul lui Gesenius.
El rameme incredinfat cd adevarata Biblie a Vechiului Testament este
Biblia Ebraica, pe care inveifamemtul teologic i-a propus-o Cu intaietate,
dar, in acelayi limp, Mina' ne cu peirerea de reiu cd 'Mire el f i textul ebraic
nu exista nici legatura directei, nici teilmaci ortodox. Mai tarziu, cemd,
in viala lui de preot sau in cariera lui de profesor de religie, va avea ne-
voie sd stabileascei starea de obetryie a vre-unui loc biblic, el va fi constrems
sa alerge la una din traducerile (In circulafie universala) francezä, en-
glezä, germand sau, in cazul cel mai umil, la una din Bibliile romez-
neyti, aduse noucl de prozelitismul protestant.., lar in cugetul lui va
Mtdei mereu nedomirirea cä textul ebraic al Vechiului Testament
n'a gAsit la noi, pând astdzi, nici un traducAtor, teolog ortodox.
Indeplinind zi de zi porunca pe care ne-afi dat-o, am intrevazut o
perspectivâ yi o speranfa de sub cerurile viitorului. Un gad bun f i ro-
memesc, o adeistare, asteizi de abia cc lumina de candela, au nalucit
intea sulletului nostru. i Majestatea Voasträ afi sporit aceasta lumina
VII
www.dacoromanica.ro
 PREFATA

si afi laud set tresarei de ruldejde mima noastra, rostind la Blaj, la ser-
beirile « Astrei », In ziva de 20 Septemvrie 1936, aceste cuvinte, vredn ice
sei fie pastrate pe table de aramei:
« toti cei ce simt române§te i crestine§te sä-§i intindd mâna peste
nevoile, peste micile deosebiri ale zilei i sà lucreze la plämddirea sufle-
tului acestui popor, care, fie el ortodox, fie el unit, tot popor cre§tin
tot popor român este ».
Este sfioasa i negr *cilia netzuinfel a servitorilor Majestäfii Voastre
ca aceasta Biblie a ostenelilor lor sei ajunga Intr'o zi dupa ce va fi
cunoscutei, discutatei, verificata Biblia neamului nostru Intreg fi a
viitoarei noastre reIntälniri bisericesti.

MAJESTA TE,
Ne-ali chemat la Fundafia pentru Literatura si Arta « REGELE
CAROL II« si ne-afi Intovareisit cu falanga culturalei care se stradueste
sà institue In poporul nostruIntä ietatea ceirfii romänesti. Slänta Scriptura
este Cartea Revelafiunii Divine, Opera Sfäntului Duh,insuflatä marilor
pro/eli ai Vechiului ci ai Noului Testament, dar este totdeodatel si un märef
monument literar, un cedru din Libanul literaturii universale, cu Hid&
cini lnlipte In stacile Egiptului, ale Arabiei si ale Canaanului si cu
mistica-i cununa remirsata peste cetafile din primal veac al crestincl-
lei : Ierusalimul, Antiohia f i Corintul, Efesul, Alexandria si Roma.
Ski nta Scriptura, prin minunata si multiplei binecuväntare, a odnIslit
odriísleste pururea, ca toiagul lui Aaron, prima liante de flori In bate
literaturile nafionale crestine. Printre literaturile europene, literatura
englezei si literatura germana au inceput primeivara lor cu traducerea
Scripturi. Biblia englezei precede opera lui Shakespeare. Biblia
lui Luther deschide cale lui Klopstock ci lui Goethe.
La noi Roma' nii, de.si Biblia principelui . erban Cantacuzino este cu
aproape cloud' stile de ani mai veche deceit Alecsandri, Odobescu îi Emi-
nescu, Creanga, Caragiale si Cosbuc, totusi, pentru anumite pricini
proprii noastre bisericesti f i culturale, nu se poate dovedi di ea a
aval asupra lor o Inräurire prea statornica .,si hoteírltoare. Cu atat mai
mare cuvdnt simfim azi cu tolii cd Sfänta Scripturä trebue "inde-
plineasca, la noi, rodnica ei menire si sa pc7trundei ca o refea de apc1
vie ogoarele inimii f i ale literaturii romemesti.
Ali hotiírlt, Majestate, ca mire atätea carfi pe care Fundafiile Regale
le pun la Indemäna cititorilor romel ni sia fie ca Opera Eternä si ca
Prima Carte din lume i SkInta Scriptura. Infelegem prea bine al « Re-
gele Culturii » nu putea sei lase *NI din amliteatrul sau cultural blocul
Sfintei Scripturi, cel ce, ca alta lature a lui, lormeazei perete In Biserica
VIII
www.dacoromanica.ro
 PREFATA

strdbund. Agteptdm cu bucurie acest dar august, &fruit neamului nostru

gi menit set se reispandeasa gi In colibe fi in palate, si pe mesele artura-
rilor gi pe pupitrele studenfilor, fi printre iubitorii cucerniciei gi printre
cdutiltorit poeziei.

Sarcina pe care ne-afi dat-o fi care a insemnat o culminafie In strd-

duinfele noastre gi In munca noastret ;fluid i negtiutd, inceputd de cd-
teva decenii, ne-a pus statornic inainte problema limbii ¡iterare cuve-
nite unei traducen i a Sfintei Scripturi. Ne-am silit sd finem, In tra-
ducerea aceasta, o cale mijlocie, nelcisdndu-ne Induplecafi nici de cei
ce doreau sd regdseascd In noua Biblie bate arhaismele f i tot graiul tra-
duccitorilor Bibliei de la 1688, nici de progresigtii gi neolatinigtii de azi,
care ar voi sd gteargd din limba noastrd bate dovezile lungului nostru trai
laolaltei cu alte neamuri järä de obtirgie romand. Este un adevetr pe
care fl Intetrim cu smerenie In fella Majestdfii V oastre : graiul omului
are in el nestatornicia gi fluiditatea a tot ce este omenesc gi pdmeintesc.
Dupef cum In moravuri, in port, In traiul zilnic, In diferitele aspecte
ale viefii sociale, total se miga gi se schimbel, Cu papi de ani sau de vea-
curi, dupci amestecate gi felurite frirduriri gi dupe)" mersul viefii univer-
sale, tntocmai aga este gi cu graiul dintre noi. Oamenii infelepli au ob-
servat gi au spus de mult cei vorba omului indepline,ste o slujbel In unele
privinfe asemetatoare cu slujba indeplinitd de monad. Cuvdntul este
un mijloc de contact, de schimb gi (ca si la bani) de adunare de comori.
Cui i-a trecut prin gtind, vreodatcI, cd s'ar putea invegnici un sistem
monetar? Care om cuminte poate sd ne ceard sei oprim In loc gi sd pro-
clamdm q Ne varietur cutare vdrstel sau cutare lazet a unei limbi, Wet
vie gi in necontenitel transformare?
Dar graiul nostru cel neodihnit gi evolutiv poate sd f ie oprit In loc gi
letsat mogtenire celor ce ne vor urma : pe pleici de amnia, pe ziduri de
temple gi de mausolee, in operele poefilor de geniugiin traducerile Sf intei
Scripturi. Sfeinta Scripture)" are, de trei mii de ani, puterea sd fixeze,
pe calea popoarelor f i in viafa limbilor, unele etape ale lexicului
ale sintaxei. Cdnd gi and, Biblia inscrie, prin traducerea ei, In istoria
neamurilor iubitoare de Cluistos, mari momente religioase f i ¡iterare.
Ne-am dal osteneala, Majestate, set umplem sacrele 'netsurf ale Ceirfii
Eterne cu ¡amura limbii romdnegti, aga cum am deprins-o din gura ma-
mei, aga cum am invelfat-o din cdrfile clasicilor romeini gi aga cum ne-o
impune astelzi, cdtre mijlocul secolului al XX-lea, treapta ei de dezvoltare
gi de imbogeifire. Pentru graiul pus de noi In Sfeinta Carte, Vd aducem
chezilgie, 111 ajestate, unul : V rancea tinerefii lui gi lunga lui deprindere cu
limba celrfilor bisericegti, iar : patruzeci de ani de activitate
literard, incununatel deuneizi chiar de 'mina Majestelfii Voastre.
IX
www.dacoromanica.ro
 PREFAM

Cu vointa rectilinie, necurmat aceeqi de cel putin paisprezece ani,

Majestatea Voastrei (Ili voit, ati poruncit, all fault sei creased din scirgu-
inta noastrel de ceirturari bisericoti, profesori de Exegeza Vechiului ,si
Noului Testament, mobilizati la Fundatia pentru Literaturei i Arta
# REGELE CAROL II», aceasta nouil traducere a Ciirtii Eterne.
Ingaduiti traduceitorilor acestei Biblii sei salute adanc steaua Voastrel
regalia f i sit fericeasca pe Majestatea Voastrei cei V'a ajutat Domnul
Fi Dumnezeul f i Mil' ntuitorul nostru Iisus Christos sa afezati numele
Vostru in reind cu numele Regilor de sfeintel pomenire din Israil, cei ce
ctitoreau i impodobeau Casa Viului Dumnezeu, cei ce porunceau ca
Legea-I Slantel sit fie improspeitatd in mima poporului.

MAJESTA TE,
Inaintea celor de PM- i a celor viitori, dati-ne Augusta Voastrei
fmputernicire sei chemeim Biblia aceasta, pentru ca astfel sa-i reimand
numele f i astfel sil se pomeneascei, In neam de neamul nostru:
BIBLIA REGELE CAROL II.

Suntem, Majestate, ai Majestatii Voastre

prea smeriVi ostenitori
Bucure§ti, Octombrie 1937, Pi. VASILE RADU si GALA GALACT1ON

X
www.dacoromanica.ro
 VECHIUL TESTAMENT
FACEREA
1.
Cele »ase zile ale Creafiunii.
La inceput, a fácut Dumnezeu cerul
pamântul.
i pamántul era fára, chip i pustiu
intuneric era deasupra adâncului, iar
Duhul lui Dumnezeu se purta pe dea-
supra apelor.
Si a zis Dumnezeu: 4 SA% fie lumina! »
s'a acut
Si a vazut Dumnezeu ea' lumina
este bun& si a despärtit Dumnezeu lu-
mina de intunerie.
Si a numit Dumnezeu lumina ziuä
intunericul I-a numit noapte. i a fost
sear& si a fost dimineaVá: ziva tutaia.
S'r a zis Dumnezeu: « Sä, fie o tärie
In mijlocul apelor, care sä, desparta' apele
de ape ».
i a fäcut Dumnezeu taria cerului
si a despärtit apele care sunt dedesubtul
täriei de apele care sunt deasupra täriei.
s'a Newt asa.
Si a numit Dumnezeu taria cer ;
si a fost sear& FA a fost climineatà: ziva
a doua.
S'r a zis Dumnezeu: « Sa se adune
apele cele de sub cer la un loo i sä se
iveasca, uscatul ». Si s'a fäcut asa.
Si a numit Dumnezeu uscatul
iar adunarea apelor a numit-o
mä,ri. S'r a väzut Dunmezeu ca, este
bine.
S'r a zis Dumnezeu: « Sä odräsleascii,
pämantul pajiste verde, ierburi avand
sämäntä, in ele i pomi roditori, care BA,
faca, dupä soiul lor, ronde cu samânta
In ele, pe pämänt ». Si s'a fäcut asa.
www.dacoromanica.ro
1
_12. S'r pämäntul a odräslit pajiste
verde, ierburi având sämänVa, in ele,
dupà, neamul lor, i pomi roditori, cu
rod care are samântil in el, chip& nea-
mul lor. Si a vazut Dumnezeu ca este
bine.
Si a fost sear& si a fost dimineatii;
ziva a treia.
i a zis Dumnezeu: « Sä fie lumi-
nätori pe bolta cerului, ca sä, despartä
ziva de noapte i sa, fie semne ale ano-
timpurilor, ale zilelor si ale anilor.
Si ea fie luminatori, pe bolta ce-
rului, ca sä lumineze pe pämant ». i s'a
fäcut asa.
Deci a facut Dumnezeu cei doi
luminatori mari: lumingtorul cel mai
mare, ca ni stäpaneasca ziva,
torul col mai mic, ca sá stapäneasca
noaptea, precum i stelele.
Si i-a pus Duranezeu pe bolta
cerului, ca sa., lumineze pe pämant,
i sä stäpaneasca peste zi si peste
noapte i ni desparta lumina de intu-
neric. i a väzut Dumnezeu cá, este
bine.
Si a fost searä, i a fost dimineatä:
ziva a patra.
Si a zis Dumnezeu: e Sä., misune
apele de sumedenie de jivine cu viata
In ele si pasärile ni zboare pe pamânt
si pe intinsul cerului ».
Si a fticut Dumnezeu chiii cei
mari i toate vietäVile viermuitoare de
care raisuna apele, chip& soiul lor, i toate
päsarile zburatoare, dupa soiul lor.
a vitzut Dumnezeu ca. este bine.
i le-a binecuvântat Dumnezeu zi-
and: Präsiti-va i va inmulii i (rm-
 FACEREA, 2
pleti apele mt.-jailor §i pasarle 85, se in-
multeascit pe pamitnt ».
i s'a ficut sear& 0 s'a facut di-
mineata: ziva a cineea.
i a zis Dumnezeu: Sa scoata
mántul fiinte vii dupii fel 0 fel: dobi-
toace, taritoare si fiare, dupa soiul lor ».
s'a fácut sea.
i a facut Dumnezeu fiarele pa-
mantului, dupit soiul lor, EA dobitoacele
dupa soiul lor toate taritoarele de pe
pamânt, dupi soiul lor. i a vitzut Dum-
nezeu ca este bine.
i a zis Dumnezeu: Sä. facem om,
dup.& chipul nostru i dupit asemanarea
noastrit, care sä sib& stitpánire peste pe§tii
re:aril 0 peste pisitrile cerului 0 peste
dobitoace 0 peste tot ptimantul §i peste
toate jivinele care se taritsc pe pamiint.
i a facut Dumnezeu pe om, dup5,
chipul Eau, dupit chipul lui Dumnezeu
1-a hicut, barbat i femeie-i-a fä.cut.
i i-a binecuvantat pe ei Dum-
nezeu i le-a zis lor Dumnezeu: # Fiti
roditori i vit inmultiti, i umplqi pa-
mantul i supuneti-1, §i stipaniti peste
pe§tii márii 0 peste piísiirile cerului
peste toate vietape care se mi§ea
pe pamant s.
i a zis Dumnezeu: 4 Jata, vä dau
voua toate ierbmile care au gambit& in
ele, de pe toata fata pamântului, o toti
pomii care au roade eu samanä in ele.
Acestea sa fie hrana voastra.
i tuturor dobitoacelor pamantului
tuturor päsärilor cerului o tuturor ji-
vinelor care se tarase pe pämant EA care
au in ele suflare de viata, le dau ca
hrana toata iarba i toata buruiana. »
lea facut a§a.
i a privit Dumnezeu la toate cate
le Meuse i iatä, erau bune foarte.
a fost seará EA a fost climineata: ziva a
§asea.
2.
Dumnezeu sfintefte ziva a gaptea.
Adam §i Eva in Rai.
1. A§a s'au desavar§it cerul o pitman-
tul i toatit °Oliva lor.
a sfitr§it Duirmezeu in ziva a
laj'Ava luorarea sa pe care o Meuse EA
www.dacoromanica.ro
2
s'a odihnit In ziva a qaptea de toatit
lucrarea sa pe care o fäcuse.
i a binecuvantat Dumnezeu ziva
a qaptea. §i a sfintit-o, caci intru ea s'a
odihnit de toata lucrarea sa pe care a
facut-o Dumnezeu.
Iatä ohar§iile cerului 0 ale paman-
tului, atunci citnd au fost zidite. In vre-
mea cand Domnul Dumnezeu a fä.cut
pamitntul i cerul,
Niel un copacel nu era pe pamant
niel o buruianit nu rdsitrise, citci Dom-
nul Dumnezeu nu slobozea ploaie pe pa-
mant o nu era nici un ore ca sit-1 lucreze,
Ci numai aburi se ridicau de pe
pamant i adapau toatit fate. pamantului.
Atunci a zidit Domnul Dumnezeu
pe om din arana pitmantului 0 a suflat
In narile lui suflare de viatit, EA s'a fiicut
Adam, flint& vie.
i a sadit Domnul Dumnezeu o
gradina, in Eden, spre Räsitrit, 0 a sä-
läluit pe omul pe care 11 zidise.
Apoi Domnul Dumnezeu a poruncit
sä rasara din pamant tot felul de pomi,
frumo0 la vedere buni la mancare;
iar in mijlocul gradinii emu pomul
EA pomul cuno§tintei binelui i raului,
i un fluviu ie§ea din Eden, ca
sit ude gradina, o de acolo se despartea
In patru brate.
Numele celui dintai este Fison.
Acesta inconjoarit tot tinutul favila;
acolo se aflit aur.
*i aurul acestui tinut e de mare
pret. Acolo se aflii bdeliul i onixul.
*i numele fluviului al doilea este
Ghihon ;acesta inconjoara tot tinutulell§.
i numele fluviului al treilea este
Tigre, care curge la rasaritul Asiriei. lar
al patrulea fiuviu este Eufratul.
i a luat Doinnul Dumnezeu pe
Adam §i I-a pus in gradina Edenului,
ea s'o lucreze i s'o pazeasca.
i a poruncit Domnul Dumnezeu
lui Adam, zicand: # Din to0 pomii grit-
dinii vei mamas,
Dar din pomul cuno§tintei binelui
EA faului O. nu mananci, fiiiidca in
ziva cand vei manca din el, ye]. muri!»
Apoi a zis bomnul Dumnezeu: e Nu
este bine sit fie omul singur. Ii voi
face lui un ajutor de potriva lui.
 FACEREA, 3
Cad Domnul Dumnezeu fácuse din
pamant toate vietuitoarele campului
toate pasarile cerului FA le adusese la
Adam, ca st vaza cum le va numi;
pe fiecare vietate, cum era s'o nu-
measca Adam, asa era sa fie numele ei.
Si a pus Adam nume tuturor do-.
bitoacelor i tuturor pasiirilor cerului
tuturor fiarelor campiei, dar pentru Adam
nu s'a aflat un ajutor de potriva lui.
Atunoi Domnul Dumnezeu a adus
un somn greu peste Adam i el a ador-
mit, iar Domnul a luat una din coastele
lui si a strans carnea la loc.
Si a facut Domnul Dumnezeu
coasta pe care a luat-o din Adam femeie
si a adus-o catre Adam.
Atunci Adam a gait: « Aceasta este
acum os din oasele mele si carne din
carnea mea. Aceasta se va cherna femeie,
caci din barbat a fost luatä. »
Pentru aceea, va Lasa omul pe tatal
eau si pe mama sa si se va lipi de femeia
sa, i vor fi amandoi un trup.
Si Adam si femeia lui erau aman-
doi goi si nu se rusinau.
3.
Ccilcarea poruncii ceiderea peicat.
Feigikluinfa lzbeivitorului.
Ci sarpele era cel mai viclean dintre
to ate fiarele campului pe care le facuse
Domnul Dumnezeu. Si el a zis catre
femeie: Adevarat este ca a spus Dum-
nezeu Bt nu mancati din toti pomii
dinii? »
Si a raspuns femeia sarpelui: o Din
roadele pomilor gradinii avem voie
mâncarn,
Dar din rodul pomului care este
in mijlocul gradinii, a spus Dumnezeu:
Sti nu mâncati din el, nici sit va atingeti
de el, ca sa nu muriti!
Atunci sarpele zise &Una femeie:
« Nu yeti muri debe!
Dar Dumnezeu stie et in ziva cand
yeti manca din el, deschide-se-vor ochii
vostri i yeti fi ca Dumnezeu, cunoscand
binele i raul.
Si femeia, vaziind et rodul pomului
este bun de mancare i ispititor la ve-
dere i de dorit, ca unul care dä inte-
3
www.dacoromanica.ro
lepciune, a luat din roadele lui si a
mancat si a dat i barbatului ei care
era cu ea, si a mancat i el.
Atunci li s'au deschis ochii la aman-
doi i si-au dat seama ca sunt goi si
au cusut frunze de smochin i si-au facut
pestelci.
Si au auzit umbletul Domnului
Dumnezeu, care se plirnba in adierea
serii prin griidina, i s'au ascuas Adam
femeia lui, de fats. Domnului Dum-
nezeu printre pomii
Si a strigat Domnul Dumnezeu pe
Adam si i-a zis: o Unde esti? »
Atunci el a raspuns: o Auzit-am
pasii tái in gradinii i m'am temut,
fiindcii stint gol, si m'am ascuns s.
Si a zis Domnul: o Cine ti-a spus
tie et esti gol? Nu cumva ai mancat
din pomul din care ti-am poruncit
nu mananci ? »
Atunci Adam a zis: u Femeia pe
care mi-ai dat-o ea fie cu mine, ea mi-a
dat din pom i eu am mancat ! »
Si a intrebat-o Domnul Dumnezeu
Po femeie: o Pentru ce ai fácut ateasta ?»
Iar femeia a faspuns: « Sarpele m'a
amagit i eu am mancat s.
Zis-a Domnul Dumnezeu catre
sarpe: s Pentru et ai facut aceasta, ble-
stemat sit flu tu intre toate dobitoacele
si intro toate fiarele campului; pe pan-
tece sä te târasti i pulbere sa manânci,
in toate zilele vietii tale !
Dusmanie voi pune intro tine fo.'
femeie, intro semintia ta i semintia ei;
kceasta iti va zdrobi capul, iar tu
vi impunge calcaiul. »
Apoi a zis femeii: « Voi inmulti
foarte suferintele sarcinii tale ! Intru du-
ren 'i vei nato fii; si dorul tau va fi dupii
barbatul tau i el te va stä,pani.»
lar lui Adam i-a zis: « Pentru
ai ascultat de indemnul femeii tale si
ai mancat din pomul din caro ti-am
poruncit: Sa nu mánanci din el ! »
blestemat st fie pamantul din pricina
ta! Cu truda sä te hranesti din el, in
toate zidele vietii tele!
Spini i palamida aduca,
st manânci buruienile campului.
Intru sudoarea fetei tale sä
nanci paine, pan& and te vei intoarce
1*
 l'ACEREA, 4
in pamant, clici din el ai fost luat. Cid
pulbere esti i in pulbere te vei intoarce ! »
i a pus Adam femeii sale numele
Eva, caci ea a fost mama tuturor ce-
lor vii.
i a facut Domnul Dumnezeu lui
Ada,m i femeii sale vesminte de pide
i-a imbracat cu ele.
*i a zis Domnul Dumnezeu: « Tata
Adam s'a facut ca unul dintre noi, cu-
noscand binele i raul. i acum, sa nu
intindil mana si ja j din pomul vietii
sä, mlinânce i s'a träiasca in veci! »
Deci 1-a scos Domnul Dumnezeu
din gradina Edenului, ca sá lucreze pa-
mantul din care fusese luat.
i 1-a gonit pe Adam, kd 1-a asezat
la raskritul gradinii Edenului. Apoi a
pus heruvimi cu sabie de flaca* ca
pazeascii drumul spre pomul vietii.
4.
Cain fi Abel fi urniafii lor.
i Adam a cunoscut pe Eva femeia
sa. i ea a zämislit i a nascut pe Cain
si a zis: « Dobandit-am un om de la Dum-
nezeu ».
Apoi, a doua ()ara, a nascut pe
fratele sau, Abel. i Abel era pastor de
oi, iar Cain era muncitor de pamânt.
i dupa catava vreme, Cain a adus
din roadele pamantului prinos lui Dum-
nezeu.
i Abel a adus si el din cele intai
nascute ale oilor sale si din grasimea
lar, lar Dumnezeu a privit cu indurare
pe Abel si jertfa lui,
lar la Cain i la jertfa lui nu s'a
uitat. Çli Cain s'a aprins de manie
fata lui s'a posomorit.
i a intrebat Domnul pe Cain: « De
ce te-ai aprins de mânie i de ce s'a
posomorit fata ta?
Oare daca ti-e bina mima, nu tii
fruntea sus ? lar daca' ti-e Mima haina,
pacatul sta la panda, la usa ta. i pofta
lui da n'avala spre tine, dar tu pune
stapanire pe el! »
ia zis Cain lui Abel, fratele
sala: « mergem pe câmp! s lar cand
erau pe camp, Cain a tabarit pe Abel,
fratele sau, i 1-a omorit.
www.dacoromanica.ro
4
Atunci a grait Domnul catre Cain:
« Unde este Abel, fratele tau? » lar el
a raspuns: 4( Nu tiu! Nu cumva sunt
paznicul fratelui meu? »
Atunci Doranul zise: s Ce-ai facut !
Glasul sangelui fratelui tau striga catre
mine din pamant.
i acum blestemat sa fii tu pe pa-
mantul care f}i-a deschis gura ca s'a pri-
measca sangele fratelui tau, din mana fa!
Calad vei munci pamantul, sa nu-ti
mai dea vlaga lui! Zbuciumat si fugar
«a fii pe pamant ! »
i a zis Cain catre Domnul:
delegea mea este prea mare, ca sa mi
se mai ierte !
Tata, astazi tu ma alungi de pe
fata acestui piimant i trebue sa ma
ascund de tine. Ratiicitor si fugar voi
fi pe pamiint, iar cine va da peste mine,
ma va ucide! »
Ci i-a raspuns Dumnezeu: « Nu
asa! Oricine va ucide pe Cain va caclea
sub inseptitet razbunare ! a pus Dum-
nezeu lui Cain un semn, ca nimeni caro-1
va gasi s'a nu-1 omoare.
i a purces Cain din fata lui Dum-
nezeu si s'a salasluit in pamântul Nod,
la rasärit de Eden.
i a cunoscut Cain pe femeia sa,
si a zámislit si a niiscut pe Enoh.
s'a apucat i a zidit o cetate i cetatii
i-a pus numele Enoh, dupá numele
fiului sau.
lar lui Enoh i s'a nascut Irad.
Irad a fost tatâl lui Mehuiael i Mehu-
iael a fost tatal lui Metusael, iar Metu-
sael a fost talla lui Lameh.
i Lameh luat doua femei;
cea dintai se numea Ada, iar cea de a
doua se numea Tila.
i Ada a nascut pe Iabel; acesta
a fost parintele celor ce saliisluesc in
corturi i pase turmele.
lar numele fratelui gil a fost
Iubal; acesta a fost parintele tuturor
celar ce canta, din chitara' si din flaut.
i Tila a nascut i ea pe Tubal-
cain, Murar de unelte de aroma i de
fier, iar sora lui Tubalcain a fost Naama.
Ci Lameh zis-a catre femeile sale:
Ada i Tila, ascultati de glasul mea!
Femei ale lui Lameh, luati aminte la
 FACEREA, 5
spusa mea: Am ucis un om pentru rana
mea si un bilietan pentru Vänätaia mea!
Si dacii va fi de sapte ori räzbunat
Cain, atunci Lameh va fi de saptezeci
sapte de ori.
Si Adam a cunoscut iaräsi pe fe-
meia ea a näscut un fiu i i-a pus
numele Set, # ciici - a zis ea - mi-a dat
Dumnezeu alti odraslä, in locul lui Abel,
pe care 1-a omorit Cain ».
Si lui Set do asemeni i s'a näscut
un fiu, chruia i-a pus numele Enos. Atunci
au inceput oamenii sä, cheme numele
Domnului.
5.
6irul patriarhilor, de la Adam pincl la Noe.
Iatä izvodul neamurilor lui Adam.
In ziva când 1-a ficut Dumnezeu pe om,
1-a facut dup5, asemänarea lui Dumnezeu.
Bärbat i femeie fäcutu-i-a i i-a
binecuväntat pe ei i le-a pus numele
Om, in ziva &Ind i-a Emit.
Si Adam ora in varstä de o But&
treizeci de ani i i s'a näscut un fiu,
dup5, asem5,narea i dup5, chipul situ, si
i-a pus numele Set.
Si a mai träit Adam, dupli ce i s'a
näscut Set, opt sute de ani, si a avut
fiice.
Deci toate zilele pe care le-a triit
Adam au fost nouä sute treizeci de ani.
Apoi a murit.
i Set era in viirstä de o sutit cinci
ani i i s'a näscut Enos.
Si a mai träit Set, dup5, ce i s'a
näscut Enos, opt sute sapte ani, i a
avut fa si fiice.
Deci toate zilele lui Set au fost
noug sute doisprezece ani. Apoi a murit.
Si Enos era in viirstä de nouäzeci
de ani i i s'a näscut Chenan.
Si a mai trilit Enos, dupä ce i s'a
niiscut Chenan, opt sute cincisprezece
ani, si a avut fil si fice.
Deci toate zilele lui Enos au fost
nou5., sute cinci ani. Apoi a murit.
Si Chenan era in värstä, de sapte-
zeci de ani j i s'a näscut Mahalaleel.
Si a mai trait Chenan, dupä ce
i s'a näscut Mahalaleel, opt sute patru-
zeci de ani, i a avut fu i fiice.
www.dacoromanica.ro
5
Deci toate zilele lui Chenan au
fost nouä sute zece ani. Apoi a murit.
Si Mahalaleel era in varstit de sai-
zeci i cinci de ani i i s'a näscut Tared.
Si a mai trait Mahalaleel,
ce i s'a niiscut Iared, opt sute treizeci
de ani, si a avut fu i fiice.
Deci toate miele lui Mahalaleel au
fost opt sute nouäzeci i cinci de ani.
Apoi a murit.
Si Iared era in varstä de o sutä
saizeci i doi de ani cand i s'a niiscut
Enoh.
Si a mai trait Iared, dupä ce i
s'a näscut Enoh, opt sute de ani, i a
avut fi i fiice.
toate zilele vietii lui Iared
Deci
au fost nouä sute saizeci i doi de ani.
Apoi a murit.
Si Enoh era in viirstii, de saizeci
cinci de ani °And i s'a miscut Matusalem.
Si Enoh a umblat in ciile Dom-
nului, dupit ce i s'a näscut Matusalern,
trei sute de ani, i a avut fa f}i fiice.
Deci au fost toate zilele lui Enoh
trei sute saizeci i cinci de ani.
Si fiindcä Enoh umbla in cäile
Domnului, nu s'a mai vilzut, cäci Dum-
nezeu 1-a luat la sine.
Si Matusalem era in värstit de
o slit& optzeci i apte de ani i i s'a
niiscut Lameh.
Si a mai trait Matusalem, dupä,
ce i s'a näscut Lameh, sapte sute opt-
zeci j doi de ani fji a avid fi i fiice.
Deci toat,e zilele lui Matusalem au
fost nouä sute saizeci i noug de ani.
Apoi a rnurit.
Si Lameh era in viirst5, de o sutii
optzeci i doi de ani i i s'a näscut un fiu.
Si i-a pus numele Noe, zicänd:
« Acesta ne va mängála de munca i de
truda mäinilor noastre, clisunate de pft-
mäntul pe care 1-a blestemat Dumnezeu! »
Si a mai triiit Lameh, dupä ce
i s'a näscut Noe, cinci sute nouazeci si
cinci de ani, i a avut fu i fiice.
Deci toate zilele vietii lui Lameh
au fost sapte sute saptezeci i apte de
ani. Apoi a murit.
Si Noe era in varstii de cinci sute
de ani i i s'au näscut lui Noe: Sem,
Ham si Iafet.
 FACEREA, 6, 7
G.
Rdutatea pdcatelelor lui Adam 'in-
ifirtitd pe Dumnezeu. Noe singur va
sccipa de pato p.
lar dup.& ce oamenii au inceput
so inmulteasca pe fata pämantului
s'au näscut fete,
Atunci au viizut fiji lui Dumnezeu
fetele oamenilor sunt frumoase i ai-au
luat de nevesto, din toate, pe acelea pe
care i le-au ales.
Si a zis Domnul: <4 Nu va ramanea
Duhul meu in oameni pururea, fiindca
stint trup. Drept aceea, zilele lor sa fie
o slit& douizeci de ani! »
lar in vremea aceea eran pe pa-
mant Uriaaii, mai ales dupá, ce fiii lui
Dumnezeu intrarä la fiicele oamenilor
le näscura fii. Acestia stint vitejii cei
vestiti din vechime.
Si cand a vazut Domnul ca. s'a
inmultit rautatea oamenilor pe pOmant
ca toatá inchipuirea cugetelor inimii
lor este numai i numai spre rautate,
In toata vremea,
I-a parut fau lui Dumnezeu ca a
fault pe om pe pamant si s'a mahnit
in inima sa.
Atunci a rostit Domnul: uNimici-
voi, de pe fate, pamantului, pe omul pe
care 1-am zidit, ai pe om i dobitoacele
taritoarele i pasärile cerului, cad imi
pare ritu ca le-am zidit ».
Ci Noe a aflat har in ochii Dom-
nului.
lath' istoria vietli lui Noe. Noe era
om drept ei far& prihana in veacul
ai Noe umbla cu Dumnezeu.
i i s'au nascut lui Noe trei fe-
ciori: Sem, Ham ai Iafet.
Ci pamantul se stricase lic fata
lui Durnnezeu EA se umpluse de silnicie.
Si s'a uitat Dumnezeu pe pamant
iatil se stricase, fiindc& tot trupul iai
stricase rostul sau pe pamant.
Atunci a gräit Dumnezeu catre
Noe: « Sfaraitul a toat& faptura stá gata,
in fate, mea, caci pamantul s'a umplut
de silnicie. Deci iatá, eu îi voi nimici o
data cu parnantul.
11-ti o corabie din lemn de chi-
paros. Corabia s'o faci cu camarute
6
www.dacoromanica.ro
s'o ungi pe dinauntru ai pe dinafarii cu
smoalii.
Iatä i mäsura dupa care s'o faci:
troj sute de coti sa fie lungimea writ-
biei, cincizeci de coti lärgimea i trei-
zeci de coi ináltimea ei.
SA, faci coräbiei rasuflatori i sä
le croieati la un cot de la acoperia in jos,
iar uaa corabiei s'o pul intr'o lature.
S'o faci cu troj ránduri de camäri: randul
de jos, al doilea ai al treilea.
Si eu Rita voi aduce potopul apelor
Po pamant, ca sä prapadesc tot trupul
de sub cer, care are in el duh de viatä,
tOt ce se afla pe pitmant si. piara.
Si eu voi incheia legamantul meu
cu tino! lar tu intr.& in corabie, tu
feciorii tai i femeia ta.
Si din toate vietuitoarele, din toatä,
faptura, cate doll& din toate sa bagi in
corabie, ca sit raman& in viatä, cu tine;
parte barbatease& ai parte femeiesca
si. fie!
Din tot soiul de pásari ai de do-
bitoace, i din tot soiul de taritoare ale
pamántului: cate o pereche din toate si.
vie la tine, ca sá ramble in viatä.
lar tu in cu tine din once fel de
hrana, care e bun& de mancat i adureo
In corabie, ca BA, aveti de mancare voi
dobitoacele. »
Si Noe a facut toate intocmai aaa
cum i-a poruncit Dumnezeu.
7.
Corabitz lui Noe si pr'dpcidul potoputui.
Si a zis Domnul lui Noe: #Intra.
tu EA toatä casa ta in corabie, ciici nu-
mai pe tine te-am cunoscut drept, Ina-
intea mea, in neamul acesta.
Din toate dobitoacelo cele curato
ja cu tine cate eapto perechi, parte bär-
bateasca ai parte femeiascä, iar din do-
bitoacele necurate alto o pereche, parte
bärbateasea, ai parte femeiascä.
Aaijderea ai din pisärile cerului cate
aapte perechi, barbätuaul i gäinuaa, ca
sa le dainuiasca siimanta pe toatä fata
pamantului.
Ciici peste aapte zile eu voi slobozi
ploaie pe pamant, timp de patruzeci de
zile i patruzeci de nopti, i voi aterge
 FACEREA, 8
de pe fat,a pämäntului toate fäpturile
pe care le-am zidit.»
lar Noe a fitcut intru totul, asa
precum i-a poruncit Domnul.
Si Noe era in varstà de sase sute
de ani, &Ind apele potopului venifé, asu-
pra p5mântului.
Si au intrat Noe si feciorii säi si
femeia sa si nurorilc sale, cu el in co-
rabie, din pricina apelor potopului.
Din dobitoa,cele curate si din cele
necurate si din pgski i din tot ce se
täräste pe pämänt,
Dora cäte douit venir5, la Noe in
corabie, parte bárbateascä si parte fe-
meiasc5, asa cum fi poruncise Dumnezeu
lui Noe.
Iar când s'au fmplinit sapto zile,
apele potopului au pornit pe pàmänt.
In anul sase sute al vietii lui Noe,
in luna a doua, in ziva a saptesprezecea
a lunii,. in ziva aceea t5.snirä toate iz-
voarele marelui adänc i stävilarele ce-
rului se cräpará.
Si a tinut ploaia pe p5,mânt patru-
zeci de zile si patruzeci de nopti.
In ziva aceea a intrat Neo in co-
rabie si impreunti cu el: Sem, Ham si
Iafet, feciorii lui Noe, femeia lui Noe
si cele trei femei ale fiilor s5,i,
Apoi tot felul de fiare si tot felul
de dobitoace i tot soiul de aritoare,
care se tartisc pe pimânt, si tot felul de
pasiíri si tot felul de pitsárele si de
zburlitoare.
Si au intrat la Noe in corabie, pe-
rechi-perechi, din toate vietuitoarele cu
duh de viatä in ele.
Si veneau, veneau parte bärb5,-
teasc5, si parte femeiasc5 din toat5, fap-
turn, precum poruncise Dumnezeu lui
Noe. Apoi Dumnezeu a inchis usa dupg el.
Si a stäruit potopul patruzeci de
zile pe pämänt si au crescut apele si
au ridicat corabia, si ea plutea pe dea-
supra pamäntului.
Si apele au crescut mari si au
sporit foarte pe pàmânt, si corabia plutea
pe DLO apelor.
Si apele au crescut uriase pe p5,-
mânt, dad, din cale, Meat toti muntii
cei mai inalti, de sub tot cerul, fur5,
acoperiti.
www.dacoromanica.ro
7
Cu cincisprezece coti deasupra lor
se ridicarii, apele si muntii furit acoperiti.
Atunci pieri toatii fiiptura care se
misc.& pe primânt: päsäri, dobitoace
fiare, cat si toate vietätile care misunä
pe psämänt, precum i toti oamenii.
Toate vietuitoarele de pe uscat cu
suflare de viata in niírile lor, toate
pierirä.
Astfel au fost stärpite toate
turile de pe fata pämäntului, de la om
pitn5, la dobitoc, prom& la taritoare,
p5,nit,' la pasirile cerului; stärpite au fost
de pe p5m5,nt si au r5,mas numai Noe
si cu cei ce se aflau cu el in cora,bie.
-24. Si au crescut apele pe plimânt
vreme de o sutä cincized de zile.
8.
Noe, in corabie. Poto pul inceteazd, apele
sad. Noe iese din corabie.
i Duranezeu si-a adus arninte de
Noe si de toate fiarele si de toate dobi-
toacele care erau cu el in corabie,
Dumnezeu a läsat sä bat5, vant pe
mânt si apele au inceput sI. scadi.
Si s'au inchis izvoarele adâncului
stavilarele cerului i ploaia din cer
a contenit.
3. Si apele de pe pämlint au dat ins-
poi, putin cäte putin, i dup.& o sut5
cincizeci de zile au scázut de tot.
lar in luna a saptea, in ziva a
saptesprezecea a lunii, corabia s'a oprit
pe muntele Ararat.
i apele au sc5,zut mereu, mereu,
pin5, in luna a zecea, iar in luna a zecea,
in cea dintäi zi a lunii, s'au ariLtat vär-
furile muntilor.
lar dup5, ce au trecut patruzeci de
zile, Noe a deschis fereastra corabiei pe
care o fäcuse,
Si a dat drumul unui corb. Acesta
a iesit, ducändu-se 5i intoreändu-se, pftnä
ce s'au uscat apele de pe pämänt.
Si dup.& sapte zile Noe a dat dru-
mul unui porumbel din corabie, ca 55,
so increclinteze dac5, s'au scurs apele de
pe fata p5,mäntului,
Ci porumbelul n'a giísit unde
odihneascii talpa piciorului, si s'a, intors
la Neo in corabie, dici apele erau pe
 FACEREA, 9
toati figa pamantului. Atunci Noe si-a
intins mana si a apucat porumbelul qi
I-a biigat la sine in corabie.
Si a asteptat Inca' sapte zile g a
dat drumuliar porumbelului, din corabie.
Si a venit la el porumbelul, in
faptul serii, i iat5, avea in ciocul
o frunza' de magic ruptit atunci. Si Noe
a priceput ca apele au schzut de pe pa-
Si a asteptat Inca alte sa,pte zile,
eo a dat drumul porumbelului, dar el
nu s'a mai intors la Noe.
lar in anul sase sute g unul al
vieW lui Noe, in ziva intaia din lima
intaia, apele de pe pámânt se uscara
si Noe dadu la o parte acoperisul cora-
biei si se uitä: i iata se zbicise fats,
pamântului.
lar in luna a doua, in ziva a doua-
zeci aptea, pamántul era uscat.
i pentru viaa voasta, voi cere razbunare;
Atunci a griiit Dumnezeu catre
Noe si i-a zis:
Iesi din corabie, tu o femeia ta
feciorii tad i nurorile tale.
Toate vietuitoarele care sunt cu
tine, din toatii, filptura, i pasari, o do-
bitoace si tot felul de taritoare, care se
tarasc pe piimant, scoate-le cu tine, ca
sá misune pe pilmânt i sa, se praseasca
sit se inmulteasca pe pamant! »
Deci au iesit din corabie Noe si
feciorii lui i femeia lui i nurorile lui,
Toate vietuitoarele, toate taritoa-
rele i toate pagirile ei tot ce se mica
pe pacant, dupa, soiurile lor.
Si a zidit Nao un jertfelnic lui
Dumnezeu ci a luat din toate viqui-
toarele curate g din toate padtrile cu-
rato g le-a adus, ardere de tot, pe jert-
felnio.
Si a mirosit Dumnezeu miro'sul cu
bunit mireazma si a zis Dumnezeu in
cugetul sa,u: « De acum inainte nu voi
mai blesterna pamantul din pricina omu-
lui, pentru ca phismuirile inimii omului
suet role din tineretea lui tA nu voi
mai nimici toate vielantoarele precum
am fácut.
De aci inainte, cat va ditinui pli-
mantul, semanatul i secerisul, frigul
caldura, vara si iarna, ziva i noaptea
pu vor mai conteni!
www.dacoromanica.ro
9.
Noe i Idgeíduinta, lui Dumnezeu.
Feciorii lui Noe.
i Dumnezeu a binecuvantat pe
Noe i pe feciorii lui i le-a zis:
roditmi i vá inmult4i i umplqi pa-
mantul,
Si team& de voi i groaza de voi
ea domneasca peste toate vietuitoarele
pamantului si peste toate pasarile ce-
rului. Tot ce mica pe pamânt o toti
pestii mádi sunt dati in mana voastra.
Tot ce se raise& ci ce traieste ca.
va fie you& demancare, precum v'am
dat i toata iarba verde.
Numai carnea, cu puterea ei de
viata, adica cu sangele ei, sit n'o man-
ca0.
Si negresit, pentni cangele vostru,
de la oricare fiara voi cero acest Bangs,
chiar si din mama omului, din mana
fratelui sau, cu razbunare voi cere viata
omului.
Cine vars.& singe omenesc, prin
maná de om Angelo lui se va v5,rsa,
cad dupil chipul cam a facut Dumnezeu
pe om.
Tara' voi fip roditori i v5, inmultiti,
ritspandii-vit, pe pamant 0-1 stä,paniti!
Apoi a griiit Dumnezeu catre Noe
catre feciorii lui i le-a spus:
o Iota eu voi incheia legimantul
meu cu voi EA cu semintia voastrk
Si cu toate fapturile vii care sunt
cu voi: cu päsárie, cu dobitoacele
cu toat,e vietuitoarele pamantului, care
sunt cu voi, cu toate cate au iesit
din corabie, cu toate jivinele paman-
tului.
Deci voi incheia legamantul meu
cu voi: Nici o f5,pturit nu va mai fi
starpitä de apele potopului si nu va mai
fi potop ea sa pra,p5,deasca pamantul.
Si a adaogat Dumnezeu: Acesta
este semnul legam5,ntului pe care Il sta,
tornicesc intre mine si voi, i toate vie-
Iuitoarele care cunt cu voi, spre veacuri
veacuri:
13. Pus-am in nori curcubeul meu,
ca sá fie semnul leg5,m5,ntului, intre mine
pamant.
 FACEREA, 10
lar ctind voi grmdi non i deasupra
pima,ntului si se va aräta curcubeul
In non,
Atimci imi voi aduce aminte de
legamhntul care este intre mine i voi
toate vietuitoarele de tot soiul, si apele
nu se vor mai aduna in potop, ca
niraiceascii toatii, fiiptura;
Curcubeul se va aräta in noni
mä, voi uita la el, ca sà-mi aduc aminte
de legmitntul vesnic dintre Dumnezeu
toate vietuitoarele cu viatà, in ele,
din toate felurimile de pe pämämt! »
Apoi, a zis Dumnezeu lui Noe:
Acesta este legAmäntul pe care 1-am
asezat intre mine i toatä, fä,ptura de
pe pámtint! »
feciorii lui Noe, care au iesit
i Si fiii lui Hain au fost: Cu,s Mit-
din corabie au fost: Sem, Ham i Iafet;
iar Ham este tatäil lui Canaan.
Acestia trei sunt feciorii lui Noe si
din ei s'a umplut de oameni tot pämântul.
Si a inceput Noe sä munceasca
intintul si a siiclit vie.
Si a b'itut vin si s'a imhátat
si s'a dezvelit in cortul su.
Si a vitzut Ham, tatä,1 lui Canaan,
goliciunea pärintelui säu i s'a dus
le spud& celor doi frati ai sal, care erau
afarit.
Atunci au luat Sem i Iafet o
mantie i puntmd-o amandoi pe umerii
lor, au mers deandäratele si au acoperit
goliciunea parintelui lor, iar fetele lor
erau intoarse, asa incat n'au vizut go-
liciunea pärintelui lor.
Si s'a trezit Noe din betia lui
a aflat ceea ce ii fitcuse lui feciorul shu
cel mai ttinä,r
Si atunci Noe a zis: a Blestemat
fie Canaan ! S fie robul robilor fra,
tilor !»
Si a adäogat: Binecuvântat
fie Domnul, Dumnezeul lui Sem, si Ca-
naan ea fie robul lui !
Dumnezeu sä dea intindere lui Ia-
fet i s locuiascii, in corturile lui Sem,
iar Canaan sa fie robul lui !
Iar Noe a mai trill, dupil potop,
trei sute cincizeci de ani.
Deci toate zilele lui Noe au fost
nouà sute i cincizeci de ani. Apoi a
murit.
9
www.dacoromanica.ro
10.
Sem, Ham, lafet urmafii lor.
Tat& urmasii fiilor lui Noe: Sem,
Ham si Iafet. Dupä, potop li s'au nitscut
lor fi.
Fili lui Iafet au fost: Gomer, Ma-
gog, Madai, Iavan, Tubal, Mesec EA Tiras.
Si. fiii lui Gomer: A.schenaz, Rifat
Togarma.
Si fiii lui lavan au fost: Elisa,
Tarsis, Chitim i Dodanim.
De la acestia s'au despgrtit locui-
torii din ostroavele neamurilor. Acestia
Bunt fili lui Iafet dup.& iri1e lor, dupä,
limbile lor, dup5, familiile lor çi dupä,
noroadele lor.
raim, Put si Canaan.
Si fiii lui Cus: Seba, Havila, Sa-
beta, Raema i Sabteca. Si fiii lui Raema
au fost: Seba i Dedan.
Si Cus a fost tattil lui Nimrod.
Acesta a fost col dintai stälAnitor pe
El a fost vajnic vitrirttor inaintea
Domnului. Pentru aceea, se zice: « ca
Nimrod - vajnic vtinittor inaintea Dom-
nului s.
Si inceputul stäpanirii sale a fost
Babilonul, Erec, Acad, Caln6 i tara
nearului.
Din tara aceasta, s'a dus in Asiria
si a zidit Ninive, Rehobot-Ir i Calah,
Resen intre Ninive i Calah, ce-
tatea cea mare.
Si Mitraim a avut de urmasi pe
Luditi, pe Anamiti, pe Lehabiti i pe
Naftuhiti,
Si pe Patrusiti si pe Casluhiti - din
care au iesit Filistenii - i pe Caftoriti.
Si Canaan a avut de urmasi pe
Sidon, Intâiul situ näscut, si pe Het;
Apoi pe Iebusiti i pe Amoriti
pe Gherghesiti,
Si pe Heviti, pe Architi i pe Siniti;
Si pe Arvaditi, pe Temariti si pe
Hamatiti. Pe urmä, neamurile Canaani-
tilor s'au
Si tara Cana,a,nitilor se intindea
de la Sidon, cum vii spre Gherar, pan&
la Gaza; cura mergi spre Sodoma, Go-
mora, Adma i Teboim, ptimii la Lasa.
 FACEREA, 11
Aceatia sunt urmaaii lui Ham, dupa
familiile, dupa, limbile, dupá tárile
dup5, noroadele lor.
Aaijderea ai Sem, parintele tuturor
fiilor lui Eber, fratele lui Iafet cel mai
mare, a avut aceati fii:
Fiii lui Sem au fost: Elam, Asar,
Arpacaad, Lud ai Aram.
lar fili lui Aram au fost: Ut, Hul,
Gheter i Maa.
Si Arpacaad a avut pe Selah,
Selah pe Eber.
lar Eber a avut doi fii: pe unul
il cherna Peleg, pentru cá in zilele lui s'a
impartit pilmantul, iar pe fratele lui
cherna Metan.
i Ioctan a avut pe Almodad,
pe Selef, pe Hatarmavet ai pe Ierah;
S'r pe Hadoram, pe Uzal si pe
Dicla;
i pe Obal, pe Abimael a'r pe
Seba ;
Si pe Ofir, pe Havila ai pe Iobab.
Toti acestia au fost fiji lui Metan.
lar aaezarile lor incepeau de la
Mea, cum te duci spre Sefar, pana' la
muntele de la rasara.
Aceatia sunt fiii lui Sem, dup5,
familiile lor, dupa limbile lor, dupti, ti-
rile lor i dupti noroadele lor.
Acestea sunt familiile fiilor lui Noe,
dupà spitele lor i dup5, noroadele lor,
iar din ei se trag neamurile care s'au
imprtiatiat dup.& potop, pe pamant.
11.
Tamal Babel. Stritmofii lui Avram.
Si tot piimantul avea un singur grai
aceleaai cuvinte.
Si s'a intamplat ca, pornind oa-
menii din rasarit, au gisit un' aes in
tinutul Sinear i s'au salaaluit in el.
Si si-au zis ei intre ei: Veniti in-
coace ! Sa facern caramizi ai sil, le ardem
in foc! s i s'au slujit de carimizi in
loe de pinta' ai de catran in loo de
muruialá.
Si au zis: Haidem sa ne cladim
o ceta,te tai un turn al carui varf sá ajunga
pana, la cer, i sa ne facem vestiti,
ca sá nu mai fim impriatiati pe tosta
fata pilmântului
10
www.dacoromanica.ro
Atunci s'a pogorit Domnul, ca
yaz& cetatea i turnul pe cara Il zideau
flu oamenilor.
S'r a zis Domnul: « Tata ei sunt un
singur popor i o singuri limbá, au cu
totii. i acesta e numai inceputul lu-
crarilor, dar nimio nu le va rimanea
neficut din toate cate Jai vor pune in
minte si faca.
Haidem sá ne pogorim i si ame-
stecim pe loe graiul lor, astfel ca si,
nu se mai inteleagá in limbá unii cu
altii!*
Si i-a impraatiat Dumnezeu pe ei
de acolo pe tosta fata pámantului ai ei
au contenit cu ziditul
De aceea i s'a pus numele Babel,
de vreme ce acolo amestecat-a Dum-
nezeu graiul a tot pamintul ai de acolo
i-a risipit Dumnezeu pe fata pamantului
intreg.
Tata care sunt urmaaii lui Sem:
Sem era in virsta de o sutil de ani
i s'a nascut Arpacaad, la doi ani dupi
potop.
Si a mai trait Sem, dupi ce i s'a
niscut Arpacaad, cinci sute de ani,
a avut fil i fiice.
Si Arpacaad era in virsta de trei-
zeci i cinci de ani; i i s'a ntiscut Selah.
S'r a mai trait Arpacaad, dupä, ce
i s'a niscut Selah, patru sute si troj ani,
ai a avut fil i fiice.
Si Selah era in varsta de treizeci
de ani ai i s'a nascut Eber.
Si a mai trait Selah, dupa ce i s'a
nascut Eber, patru sute troj ani, ai a
avut fu i fiice.
Si Eber era in varstit de treizeci
patru de ani i i s'a niscut Peleg.
Si a mai trait Eber, dup5, ce a
avut pe Peleg, patru sute treizeci de ani,
ai a avut fi i fiice.
Si Peleg era in virstit de treizeci
de ani i a avut pe Reu.
i a mai trait Peleg, dupli ce a
avut pe Reu, dou'à sute noua ani, ai a
av-ut fii j fiice.
Si Reu era in virsti de treizeci
doi de ani ai a avut pe Serug.
Si a mi trait Reu, dupá ce a
avut pe Serug, doua sute gl apte ani, ai
a avut fi i fiice.
 FACEREA, 12
i Serug era in v'árstil de treizeci
de ani i a av-ut pe Nahor.
i a mai trait Serug, dupit ce i
s'a nitscut Nahor, dona sute de ani,
a avut fu i fiice.
i Nahor era in varsta de dona-
zeci i nona de ani si a avut pe Terah.
*1 a mai trait Nahor, dup5, ce a
avut pe Terah, o anta i nouitsprezece
ani, si a avut fu i fiice.
i Terah era in varsta de sapte-
zeci de ani EA a avut pe Avram, pe
Nahor si-pe fiaran.
lata spita lui Terah. Torah a avut
pe Avram, pe Nahor i pe Haran ; Haran
a avut pe Lot.
Dar Haran a murit in zilele lui
Terah, tatal san, in patria sa, in cetatea,
Ur din Caldeia.
lar Avram EA Nahor si-au luat
sotii. Pe femeia lui Avram o cherna
Sara,i, si pe femeia lui Nahor o cherna
Milca, fijen lui Haran tata' Milck
tata'
i Sarai era stearp5, i n'avea copii.
Si Terah a luat pe Avram, fiul san,
FA pe Lot, fiul lui Haran, nepotul san,
si pe Sara,i, nora sa, femeia lui Avram,
fiul san, si a plecat cu ei din cetat,ea
Ur a Caldeilor, ca sä se duca in p5,-
mantul Canaan ; dar ajungand in Haran,
s'au asezat acolo.
lar zilele lui Terah au fost dona',
sute i cinci ani. i a murit Terah in
Haran.
12.
Ineeputul istoriei lui Avram.
$i Dumnezeu a zis lui Avram:
« Iesi din tara ta si din nemetul tau si
din casa tatalui tau, i du-te in tara
pe caro ti-o voi oral°.
i voi face din tine popor mare
si te voi binecuvanta i voi mári nu-
mele tau, incat vei fi binecuvantaze
pentru altii.
i voi binecuv5,nta pe coi ce te
binecuvinte,aza, iar pe cine te blestema
ii voi blestema, si se vor binecuv5,nta
intru tine toate neamurile pámantului.
Deci a plecat Avram, dup5, cum
vorbise Domnul, i cu el a pornit si Lot.
11
www.dacoromanica.ro
Iar Avram era in varstä de saptezeci
cinci de ani cand a purces din liaran.
§i a luat Avram pe Sarai, femeia
sa, si pe Lot, nepotul san, i toat5, ago-
nisita pe care o agonisiser5, i singa-
rimen pe care o dobb,ndisera in fiaran,
si au purces in tara Canaanului si au
ajuns in Canaan.
i a stritbatut Avram tara pe in-
delete pana la vatra Sihemului, pana
la stejarul More. Iar in acele zile lo-
cuiau in tara Canaanitii.
i Domnul i s'a, ar5,tat lui Avram
i-a zis: o Urmasilor tai darui-voi
amasa), tara! a alada Avram acolo
un-jertfelnic Domnului, care i se ara,-
tase.
i a pumas de acolo catre munte,
«pro rasarit de Betel, ffi intins cortul,
avand Betelul spre apus si Ai spre
sarit. i a c15,dit pe locul acola Dom-
nului un jertfelnic o s'a inchinat Dom-
nului.
i a pornit Avram, mergand din
loe in loc i indreptandu-se spre miaza-zi.
i s'a iscat foamete in tara; i s'a
pogorit Avram in Egipt ca si se aseze
acolo vremelnic, caci in tara, era foa-
mete grea.
lar pe cand se apropia ca ea intre
In Egipt, zis-a catre Sarai, femeia sa
Asculta, eu stiu ca tu esti femeie fru-
moasa la chip,
lar cand te-or veden Egiptenii vor
apune: o Asta e femeia lui ! i pe mine
m'a vor °morí', iar pe tino te vor rasa
cu
Spune deci c5, esti sora-mea, ea
sa-mi mearg5, bine, in hatarul tau, i sa
scap cu viat5 multamitá tie!*
i ajungand Avram in Egipt, Egip-
tenii prinsera de veste c5, femeia era
tare mandrä.
i au väzut-o dreg5,torii lui Fa-
raon i au laudat-o inaintea lui, si fe-
meia a fost Mata in casa lui Faraon.
lar pe Avram 1-au incarcat de da-
ruri, in hatarui ei, o i-au dat turme
cirezi, asini, robi EA roabe, a,sine
camile.
Dar Dumnezeu a bätut cu pe-
depse grelo pe Faraon si casa lui, din
pricina femeii lui Avram, Sarai.
 FACEREA, 13, 14
Atunci a chemat Faraon pe Avram
i-a zis: e Ce este aceasta ce mi-ai
&cut? De ce nu mi-ai spus cä ea este
femeia ta?
De ce ai rostit: e Este sora mea s?
Si eu era s'o iau de sotie! i acum iatá-ti
femeia! Ta-o i du-te !
Si i-a dat Fara,on oameni care
petreacii i 1-au petrecut dará, din Egipt,
pe el si pe femeia lui i toatä, averea lui.
13.
Avram se desparte de Lot ; unul se a,seazii
La Hebron fi celdlalt in preaima Sodomei.
Si a purces Avram din Egipt, el
femeia sa, i tot ce avea cu el,
Lot cu el. spre
Si Avram era tare bogat: avea
turme, argint i aur.
Si a mers din popas in popas, din-
spre rniazà-zi panä, la Betel, Vial, la locul
unde fusese cortul säu la inceput, intre
Betel i Ai,
Adic5, la locul jertfelnicului pe ca,re-1
zidise mai inainte i unde Avram s'a
inchinat Domnului.
Dar i Lot, care intov5,iiisea pe
Avram, avea turme, cirezi cor-
turi.
Si nu-i inciipea tinutul ca sä lo-
cuiasc5, impreunii cäci averea lor era
mare si nu puteau sä mai locuiasc5. im-
preun5,.
Si s'a iscat ceartä intre ciobauii
turmelor lui Avram i ciobanii turmelor
lui Lot. Iar Canaanitii i Perezitii lo-
cuiau pe vremea aceea in a,r5,.
Atunci Avram a zis lui Lot: 4 S5,
nu fie ceartä futre mine si tine, si intre
ciobanii mei fji ciobanii tal, cäci suntem
frati!
Iatä tot tinutul st5, inaintea ta!
Desparte-te, te rog, de mine ! Dacä tu
apuci la stiinga, eu apuc la dreapta,
iar clac& tu apuci la dreapta, atunci eu
apuc la stânga! »
Si Lot si-a ridicat ochii si a privit
toatà cámpia Iordanului, care, mai fue.-
inte ca sä fi präpidit Dumnezeu Sodoma
Gomora, era tostä adApatä, pänä, la
Toar, ca grädina lui Dumnezeu ori ea
tara Egiptului.
12
www.dacoromanica.ro
Atunci Lot vi-a ales toatit cámpia
Iordanului si a pornit spre rfisärit; i asa
s'au de,spärtit frate de frate.
Avram s'a säläsluit in pim5,ntul
Canaan si Lot s'a asezat printre cetátile
din valea Iordanului i 0-a in tina cor-
turile pänä, la Sodoma.
Dar oamenii din Sodoma erau räi
fA tare pácdtosi inaintea Domnului.
Si Domnul a gräit lui Avram, duph
ce Lot s'a despärtit de el: e Ridicä ochii
täi si te uità, din locul unde stai, catre
miazii-noapte,cittre miazä-zi, cátre rds5,rit
c5,tre apus,
Rinda tot piimkntul pe care
vezi dä,rui-l-voi tie i urmasilor tid, pe
vecie.
Si voi inmulti pe urmasii täi ca
pulberea pämántului, asa incát, dacio,
cineva ar putea 65, numere pulberea, pá-
mántului, i pe urmasii tái Ii va numära.
Scoalä-te, sträbate tinutul in lung
si in lat, caci tie ti-I voi da!»
Si Avram ridicandu-si corturile a
venit i s'a sitläsluit la stejarul Mamre,
care este langa Hebron. Si acolo a cadit
Domnului un jertfelnic.
14.
Beiteilia din Valea Sidim futre coi cinci
coi patru regi. Avram scoate pe Lot
din mcina biruitorilor. Melchisedec bine-
cuvinteazd pe Avram.
Si s'a intilmplat in zilele lui Am-
rafel, regele Sinearului, Arioc, regele Ela-
sarului, Chedarlaomer, regele Elamului,
si Tidal, regele din Gutim,
Cá acestia au pornit räzboi im-
potriva lui Bera, regele Sodomei, si a
lui Birsa, regele Gomorei, fOl. a lui
regele din Adma, si a lui Semeber, regele
din Teboim, si a regelui din Bela sau
Toar.
Toti acestia dint5,i au venit ca soti
de fázboi in valea Sidim, &lid)," Marea
Sdratä.
Timp de doisprezece ani, cei din
urma fusesergi supusi lui Chedarlaomer,
iar in anul al treisprezecelea s'au räsculat.
Si in anul al paisprezecelea, a
venit Chedarlaomer i regii cei dim-
preunä Cu el si au baut pe Refaiti la
 FACEREA, 15
Astarot-Carnaim si pe Zuziti la Ham,
pe Emiti in câmpia Chiriataim,
i pe Horiti langa muntele lor Seir,
pana la El-Paran, care este in preajma
pustiului.
Apoi au luat-o inapoi si au venit
la En-Mispat sau Cades, si au blitut tot
tinutul Amalecitilor, ca si pe Amoritii
care locuiau in FIatat,on-Tamar.
Au iesit atunci regele Sodomei
regele Gomorei i regele din Adma
regele din Teboim i regele din Bela,
adicii Toar, si s'au pus in rand de ba,
talie in valea Sidim, impotriva celor-
lalti:
Impotriva lui Chedarlaomer, re-
gele Elamului, i a lui Tidal, regele din
Gutim, si a lui Amrafel, regele
si a lui Arioc, regele Elasarului. Patru
regí in luptà cu cinci regí.
Dar valea Sidim era plina cu pu-
turi de smoara. i au impune la fuga
regii Sodomei i Gomorei si au cazut
In ele, iar cati au mai rä,mas au fugit
In munti.
lar biruitorii au luat tot ce a fost
de pret in Sodoma si Gomora i toate
merindele i au plecat.
i au luat si pe Lot, nepotul lui
Avram, çi averea lui i s'au dus. Ca el
locuia in Sodoma.
i a venit unul din fugan i a Domnul ee aratei lui Airram
vestit pe Av-ram Evreul, care locuia la
stejarul lui Mamre Amoritul, fratele lui
Escol i fratele lui Aner, caci i acestia
&cusma legiimant cu Avram.
Auzind Avram ea nepotul gil a
fost luat prins de razboi, a inarmat pe
oamenii sai incercati, nascuti in casa,
trei sute optsprezece insi, si a urmárit
pe dusmani pana, la Dan.
i acolo, dup.& ce si-a impartit
menii in cete, noaptea el i robii 861
au izbit pe regí i i-au fugara pana, la
Hoba, care vine la miazii-noaptea Da-
mascului.
i au luat inapoi toar+, prado
au luat inapoi si pe Lot, nepotul sä,u,
si tot avutul lui, asijderea i pe femei
poporul.
Atunci regale Sodomei a venit infra
intampinarea lui Avram, dupa, intoar-
cerea lui de la infrangerea lui Chedarla-
www.dacoromanica.ro
13
omer si a regilor uniti cu el, in valea
ave, lidia], in vales. Regelui.
*i Melchisedec, regele Salemului,
i-a iesit inainte cu paine i vin ; iar el
era preot al Dumnezeului Celui Proa
Inalt.
i 1-a binecuviintat si a zis: s Bine-
cuvantat fie Avram de Dumnezeul Cel
Prea Inalt, facatorul cerului si al pa-
mantului ! »
*i binecuvantat fie Dunmezeul Cel
Proa Inalt, care a dat pe vrajmasii tai
in mainile tale ! s i i-a dat Avram ze-
ciuiala din toate.
i a zis regele Sodomei catre
Avra,m: s Da-mi numai oamenii, iar prada
ja-o tu o.
Dar Avram a raspuns regelui So-
domei: Ridic mana mea inain tea lui
Dumnezeu, Dumnezeul Cel Proa Inalt, fa-
catorul cerului si al pamântului, i jur:
C5, nici un capat de ata, niel o
curca de incaltarninte nu voi lua din
tot ce este al tä,u, ca sa nu zici: L-am
inchiaburit pe Avram ! »
Numai atata: ce au mancat voi-
nicii i part,ea oamenilor care au mera
cu mine: Aner, Escol FOi Mamre. Acestia
sa,-0 ja partes, Ion!
15.
felgiiduefte
un fecior la beitrtinefe. Avram a crezut f i
credinfa lui n'imane pila vefniccl.
Dupii aceste intampläri, cuvantul
Domnului s'a descoperit lui Avram in
vedenie i i-a zis: Nu te teme, Avrame !
Eu sunt scutul tau o rasplata ta va fi
mare foarte ! »
Atunci Avram i-a raspuns: Doamne
Dumnezeule, ce-mi vei da tu mie, fiindca
eu ma trec din viatil fará, copii, iar sluga
mea niiscutii, in casa, Eliezer din Da-
masc, va fi mostenitorul meu ?
i a adaugat Avram: Iatä, tu nu
mi-ai dat urmas i acum un rob din
casá va fi mostenitorul meu!
Dar iata cuvántul Domnului catre
Avram, i i-a spus: Nu &cesta va fi
rnostenitorul tau, ci acel ce va iesi din
maruntaiele tale, acola va fi mostenito-
rul tau !
 FACEREA, 10
Si 1-a scos din cort afarä, Eft i-a
zis: «la uita-to la cer ti numärä «telele,
dad, poi sa lo numeri ! » Si a mai zis:
Atilt de multi vor fi urmasii tai!»
Si a crezut Avram pe Duranezeu
i-a socotit lui aceasta ca dreptate.
Apoi a zis dare el: Eu stint Dom-
nul, cel ce te-a scos pe tine din Ur, cetatea
Caldeilor, ca sa-ti dau tara aceasta de
mostenire ».
Si Avram a intrebat: Doamne,
Duinnezeule, dupl ce voi cunoaste cä,
va fi a mea? »
Atunci i-a zis Domnul: Adu-mi o
junk& de trei ani, o capra de trei ani,
un berbec de trei ani, o turturea si un
porumbel! »
Si i-a adus toate acestea i le-a
spintecat in douä, i a pus fiecare ju-
matate fatä, in fat& cu cealalta, dar pa-
sä,rile nu le-a spintecat.
Ci vulturii se lasau in jos deasupra
lesurilor, iar Avram Ii alunga.
lar and a fost la scäpatatul soa-
relui, un somn greu a dat peste Avram
si iata spaima i intuneric mare au cazut
peste el.
Si Donmul a grait lui Avram: u Cu
adevarat urmasii tiii vor locui
vremelnic inteo tara straina, undo vor
fi robi, i aceia Ii vor asupri vreme de
patru sute de ani.
Dar si pe poporul la care ei vor
fi robi, eu Il voi judeca; iar dupa aceea
iesi-vor cu mari bogdtii.
lar tu vei merge care pärintii
in pace, s't vei fi ingropat la adanci ba-
tranote.
Si in al patrulea vac do oameni,
urtnasii tal se vor intoarce aici, cad nu
s'a implinit pilnä, acum niä,sura färade-
legii Amoritilor! »
lar clupa ce a asfintit soarele
s'a facut intuneric, iatä un cuptor fu-
megänd si o väpaie de foc, care au
trecut printre acele ciozvarti.
In ziva aceea, a incheiat Dum-
nezeu leg5,mant cu Avram si a zis: Ur-
masilor tai voi da panahntul acesta,
de la fluviul Egiptului pana la fluviul
cel mare, al Eufratului:
Pe Cheniti, pe Cheneziti, Pe
Chedmoniti,
14
www.dacoromanica.ro
Si pe Hetiti, pe Pereziti si pe
Refaiti,
Si po Amoriti, pe Canaaniti, pe
Gherghesiti si pe Iebusiti.
16.
Sarai Agar. Agar !age in pustie, dar
ingerul Domnului fi poruncote sd vie
inapoi.
Sarai, femeia lui Avram, nu-i
cuse nici un fiu, s't avea o roabä, egip-
teancii pe care o cherna Agar.
Si Sarai i-a zis lui Avram:
Dumnezeu m'a ingrä,dit ca sa nu naso;
inträ, deci la roaba mea. Poate ca voi
avea copii de la ea Avram a ascultat
de indemnul femeii sale Sarai.
Deci Sarai, femeia lui Avram, a luat
pe Agar Egipt,eanca, roaba sa, cand se im-
plinisera seco ani de cand Avram locuia
In pämäntul Canaan, i a dat-o bä,rba-
tului ei Avram, ca sotie.
Si a intrat la Agar si ea a zamislit.
Gaud a vazut ca a ramas grea, stitp5.-
nil-a& a scäzut in cinste, in ochii ei.
Atunci Sarai a zis catre Avram:
« Ocara mea sa caclä, asupra ta! Eu in-
sumi am pus pe roaba mea la sanul
tau, si daca a väzut ea a rämas grea,
eu am ajuns de nimica toatä in ochii
ei! Duninezeu fie judecätor intre mine
si tine ! »
Dar Avram i-a raspuns femeii sale
Sarai: « Iatá roaba ta e in mana ta!
cu ea cum crezi ca e mai bine! » i Sarai
a strunit-o aspru s't ea a fugit din fa ta ei.
Si a gasit-o ingerul lui Dumnezeu
la un izvor de aph, in pustie, la izvorul
de pe calea «pro Sur,
Si a intrebat-o: « Agar, roaba
*lei tale Sarai, dincotro vii i unde
te duci? ai ea a rdspuns: Sunt fu-
gará din fata stapänei mele, Sarai! »
Atunci i-a zis ingerul Domnului:
« Intoarna-te la stap'ana ta i smereste-te
sub mana ei! »
Si i-a mai zis ingerul Domnului:
« Voi inmulti cu prisos s'amánta ta, in-
cat sâ nu se poata numära, de multa
ce va fi!
*i a zis iarksi ingerul Domnului:
a Mt& tu porti in san si vei nato un fiu
 FACEREA, 17
si-i vei da numele Ismail, fiinda au-
zit-a Domnul necazul tau.
Si el va fi ca un asin salbatic:
mans, lui va lovi in toti i mana tuturor
va lovi in el! $i va sta darz in fata
tuturor fratilor sai. u
$i Agar a chemat numele Dom-
nului, care vorbise cu ea: «Tu esti Dum-
nezeul Atotvitzittor ». $i zicea Agar
L-am vitzut aici pe Dumnezeu si am
riimas cu viatä, dupit, ce 1-am vazut!
Pentru aceea s'a numit izvorul
Beer-lahai-roi; iatit-1, se aflit intre Cades
íi Bered.
$i Agar i-a nascut lui Avram un
fin çi a pus Avram fiului pe care i I-a
näscut Agar, numele Ismail.
$i Avram era in varsta de opt-
zeci i ase de ani &Ind Agar i-a nitscut
pe Ismail.
Avram se va numi Avraam. Semnul
imprejur : semnul legdmdntului. Sarai se
va numi Sara.
$i &and Avram a fost in varstit de
nouitzeci i nouit de ani, i s'a arätat
Dumnezeu i i-a graft: Eu aunt Dum-
nezeul cel Atotputernic ; umblä intru
lumina fetei mele i Iii far& prihanit!
Voi statornici legamantul meu in-
tro mine si tine si te voi inmulti din
ce in ce mai mult ! »
Atunci a cazut Avram cu fata la pit-
mant i Donmul a vorbit cu el i i-a
spus:
o Eu insumi, iata, fac legamantul
meu cu tine: vei fi parintele a multime
de popoare,
$i de aci inainte nu te va mai
cherna Avram, ci va fi numele tau
Avraam, caci ti-am harazit ea fii pärin-
tele a o multime de popoare.
$i-ti voi da tie roadä trupului nu-
meroasit foarte i voi ridica din tine
noroade, i regi vor iesi din coapsele
tale.
$i voi statornici legamântul meu.
intre mine si tine i urmasii tad de dui-A
tine, in vacurile lor, spre vesnio
mint, ca eu sá fiu Dumnezeul tau
al semintiei tale de dupit tine.
15
www.dacoromanica.ro
$i-ti voi da tie i urmasilor tai,
tara pribegiei tale, tot pamantul Canaan,
In stapanire vesnicii i eu voi fi Dum-
nezeul lor ! »
Apoi zis-a Donanul catre Avraam:
« Iar tu pitzeste legamantul meu, tu si
urmasii täi, in vacurile lor.
Acesta este legamântul meu, intre
mine FA voi i urmasii tai de dup.& tine,
pe care sa-1 pastrati: toatii partea bar-
bitteascii sa se taie imprejur.
$i anume sä taiati imprejur trupul
vostru çi acesta sit fie semnul
dintre mine si voi.
Cand va fi de opt zile, once prime
de partea barbateasca, dintre voi, sii fie
titiat imprejur, in neam de neam, atat
robul nascut in casit cat i cel cumpárat
cu argint din once neam strain si care
nu este din semintia ta:
Sit fie titiat imprejur robul nitscut
In casa ta ca i cel cumparat cu argintul
tau. Astfel semnul leganattntului meu
fie pe trupul vostru semn al unui le-
gamant vesnic.
lar bärbatul netaiat imprejur, care
nu vi-a taiat imprejur trupul situ acest
suflet sit fie starpit din poporul situ, ca
unul care a stricat legamitntul meu! »
$i a zis iarasi Domnul catre
Avraam: Sarai, femeia ta, sit nu se
mai cheme Sarai, ci Sara sa fie numele ei.
$i eu voi binecuvitnta-o, voi
da, din ea, un fecior; voi binecuvanta-o
va fi matcä de noroade, i stapitnitori
de neamuri vor odrasli din ea! »
Atunci Avraam a cazut cu fata
la pämant, a zambit i a zis in inima
sa: Oare cuiva de o But& de ani
mai vie fecior, si Sara, la nouitzeci de
ani, o sit mai fie mamá?
$i a grait Avraam &litre Domnul:
o Fie ca Ismail sa aibit zile in fata ta!
Dar Domnul i-a raspuns: « Cu ade-
varat, Sara, femeia ta, iti va naste un
fiu si-i vei pune numele Isaac si eu voi
incheia legamântul meu cu el, legamitnt
vesnic, pentru urmasii lui de dupa el.
$i cu Ismail te-am ascultat ! Jata,
1-am binecuvantat voi da roada
trupului, voi inmulti peste másura;
va odrasli doisprezece voevozi i voi
face din el un popor mare.
 FACEREA, 18
Dar leg5mntul meu fi voi in-
cheia cu Isaac, pe care ti-1 va naste Sara
la anul pe vremea aceasta! »
Si a sfarsit de vorbit cu el si s'a
inältat Domnul de Muga Avraam.
Atunci a luat Avraam pe Ismail,
fiul sau, si pe toti robii nIscuti la el in
casä i pe toti cei cumparati cu argintul
sä,u, toatä partea barbateasca din gloata
casei lui Avraam, si. a taiat imprejur
trupul lor, chiar in ziva aceea, precum
vorbise Dumnezeu cu el.
Si Avraam era in varsta de noua-
zeci i nona de ani cand a fost Wat
imprej ur.
lar Ismail, fiul säu, era in varstä
de treisprezece ani c6,nd a fost
imprejur.
In una si aceeasi zi, au fost taiati
imprejur Avraam i Ismail, fiul sau.
Si toti barbatii casei sale, robi
näscuti in casa sau robi cumparati cu
argint de prin straini, au fost taiati im-
prejur impreunä cu el.
18.
Cei trei ingeri, oaspefii lui Avraant. DUM-
nezeu va nimici ora,sele peiceitoase. Mijlo-
cirea lui Avraam.
Domnul s'a aratat iaräi lui Avraam,
la stejarul Marare, pe ca'nd el statea la
usa cortului, sub zapusala zilei.
Si ridicandu-si ochii i privind, iata,
trei barbati stiteau inaintea lui; i cand
i-a vazut, a alergat din usa cortului
intru intampinarea lor si. s'a inchinat
pana: la pämant,
Si a rostit: Doamne, daca' am aflat
har in ochii tai, nu trece cu vederea
pe robul tau!
Ingaduiti sa va aducli putina apa
spalati-vii pe picioare; apoi odihni-
ti-va, sub copac.
lar eu va; voi aduce un codru de
paine ca sa vd Intárii inimile; pe urma
vedeti-vä de drum. Altfel, de ce v'ati
fi abatut pe la robul vostru? s Iar ei
au räspuns: «Asa sä faci precum ai zis ».
Si Avraam a intrat in sarg in cort
la Sara si i-a grait: Ia de graba trei
sea de lamura de faja., främantä
fd turte!
www.dacoromanica.ro
16
Apoi Avraam a alergat la cireadä,
a luat un vitel tanär i gras i 1-a dat
slugii ca sa dea zor sä,-1 pregateascá;
A luat unt i lapte i vitelul pe
care-1 gátise si. le-a pus inaintea drume-
tilor, iar el a stat in picioare in fata lor,
sub copac, pe cand ei rnancau.
Ci ei 1-au intrebat: Unde este Sara,
femeia ta ? » Si el a raspuns: Inlauntru,
In cort ! »
Atunci a zis unul: Voi veni ne-
gresit iar la tine, cand va fi anul, i hita
Sara femeia ta va avea un fiu ». Dar
Sara asculta din usa cortului, in dosul lui.
Si Avraam si Sara erau batrâni,
inaintati in varstä, iar cu Sara conte-
nise rostul zamislirii
Si Sara a ras in mima ei i a zis:
Dupa, ce am ajuns bitrana, sa-mi mai
fie a zburda ? Iar stap6,nul meu e un
mosneag!»
Atunci Domnul a grait lui Avisan':
« Pentru ce a ras Sara si a zis: o Cu ade-
värat naste-voi eu un fiu, asa batránä
cum sunt ?
Este la Dumnezeu vre-un lucru cu
neputinta ? Pe vremea aceasta, ca,nd se
va implini anul, voi veni iar la tine,
si Sara va avea un fiu! »
Sara a tligaduit i a zis: « N'ami
ras », ca o apucase frica; dar el i-a rás-
puns:«Bu. nu! Ai ras!»
Apoi acei oameni se scularà de
acolo si-si indreptarä ochii in partea So-
domei, iar Avraam mergea cu ei, ca s'AA
petreacit.
Si Domnul a zis in sine: u .Ascun-
de-voi de Avraam aceea ce sunt pe
cale sa fac,
0 data ce Avraam va fi negresit
un popor mare i vajnic 1.1 intru el bine-
cuvánta-se-vor toate popoarele plimán-
tului?
Caci 1-am ales anume ca ea lase
In grijá, fiilor adj i ca.sei sale, in urma
sa, ca ei sä umble in chile Domnului
indeplinind dreptatea i pravila, asa in-
cát Domnul sa izbandeasca fa.gaduintele
facute lui Avraam! »
Atunci Domnul a grait: « De vreme
ce strigatul impotriva Sodomei i Go-
morei este mare sA päcatul lor grozav
de greu.
 FACEREA, 19
Mä pogor acum sä vad daca, fap-
tele lor Bunt intocmai precum aratä, stri-
garea ajunsä Omit la mine, iar de nu,
voi vedea! »
De acolo, cei1a4i doi bifirbati se
indreptarä i luarä calea spre Sodoma.
Dar Avraam mai rilmase pe loe in fata
Domnului.
Si Avraam s'a apropiat si a grait:
Nimici-vei tu pe eel drept odatä cu
cel pacatos?
Poate ca se afla cincizeci de drepti
inlauntrul cetatii; oare prapadi-vei tu
nu vei cruta locul, pentru cei cincizeci
de drep0 dinlauntru?
Departe de tine sa faci un lucru
ea acesta! Sä ucizi pe cel drept de-a-
valma cu eel räu raeargä celui
drept la fel cu nelegiuitului! Departe de
tine! Judecatorul a tot paintintul oare
nu va face dreptate?
Atunci Domnul a zis: « Daca la
Sodoma gasesc cincizeci de drepti
trul cetatii, eu voi crula tot Iinutul,
In hatarul lor! »
Dar Avraam a ritspuns si a zis:
« Iatä, am cutezat sâ vorbesc cu Domnul,
dei nu sunt decat pulbere i ce-
nusä !
Poate ca din cei cincizeci de drepti
vor lipsi cinci. Pierde-vei tu, pentru lipsa
acestor cinci, toatä cetatea? » i Domnul
a grait: « Nu o voi pierde, dacii gäse,se
In ea patruzeci i cinci ! »
Atunci Avraam vorbi Domnului
din nou i zise: « Poate cá se gasesc
In ea patruzeci ! Ritspuns-a Domnul:
Nu o voi pierde pentru cei patru-
zeci ! . Iatä, am doma fete care nu stiu de
Si a zis Avraam: e SA,' nu se ramie
Domnul dacit mai vorbesc. Poate se
gäsesc in ea treizeci ! Räspluis-a Dom-
nul: Nu o voi prapadi dad), se aflä
acolo treizeci s.
Si iar a zis Avraam: o Iata-ma cu-
tezand sii mä intind la vorbä, cu Stk.-
panul. Poate se gasesc In cetate doml-
zeci! » Räispuns-a Domnul: 4 Nu voi
nimici-o pentru cei douizeci! »
Atunci a mai Z113 Avraam: s Sä nu
se intäräte Domnul meu, dar voi mai
vorbi numai de data aceasta. Poate
se vor gâsi in ea zece drepVi!sRäspuns-a
www.dacoromanica.ro
17
Domnul: o Nu o voi pierde pentru cei
zece ! »
Si a purees Domnul, dupil ce a
sfärsit de vorbit cu Avraam, iar Avraam
s'a tutors la cortul
19.
Cei doi ingeri gaduesc la Lot, iar a doua
zi Il scot din Gomora. Nimicirea oraselor
nelegiuite. OlArsia lui Moab f i a lui Amon.
Si cei doi ingeri au sosit in So-
doma dare sear& Iar Lot sedea in poarta
Sodomei. Cum i-a vazut, Lot s'a sculat
ca si-i intämpine i s'a inchinat pana
la pamânt.
Si a grait: « Rogu-vi, stapiLnii mei,
abateti-vä in casa robului vostru
nei noaptea i spalaWvit pe picioare,
iar mitine sculati-vä i merge0 in calea
voastra ». Dar ei au zis: « Ba nu, ci
vom manea pe ulita ».
Dar el a staruit mult de ei, i s'au
abiitut la el 10 au gazduit in casa lui.
Si le-a pregatit dui i le-a copt azime
ei au ospatat.
Nu apucasera hag sa se culce, and
oamenii din cetate, &licit din Sodoma,
inconjurara casa de la tamir pang la ba-
tean, tot poporul, din toate fundurile.
Si au chemat pe Lot i i-au spus:
« Unde sunt oamenii care au venit la
tine in gazdä, acum, noaptea? Adu-i la
noi ca sa-i cunoastem! »
Si Lot a iesit la ei, la usä si usa
a tras-o dup.& el.
Si a zis Lot: « Vä rog, fratilor, nu
siivarsiti vre-o urgie!
barbat. Pe ele le voi scoate la voi f}i
facqi cu ele ce yeti vrea, numai nu pri-
cinuiti acestor oameni nici o suparare,
o data ce au venit la umbra acoperisului
meu!
lar ei strip:odd' : o Da-te inapoi! » Si
adäogara : 4 Acesta, singur, care s'a acivat
la noi ea venetic, vrea sä ne fie jude-
cator! Te vom struni mai zdraviin decitt
pe aceia!* i &Aura buzna peste Lot
si se apropian ä sa spargä usa.
Atunci cei doi barb4i intinsera
raffia i bagaril, pe Lot la ei in casä,
inchiserä
2
 FACEREA, 19
lar pe cei dela usa casei li lovira
cu orbire, de la cel mai mic pänd, la cel
mai mare, asa incia ei se istovira eau-
tánd uaa.
Atunci cei doi bärbati gráirâ catre
Lot: o Daca mai ad pe cineva aici
vre-un ginere, fiji taj i fiicele tale si pe
cati ai in cetate scoate-i din acest loe,
CAci noi vom nimici locul acesta,
fiindcii, strigiitul impotriva locuitorilor lui
s'a intetit inaintea Domnului i Domnul
ne-a trimis ca sa4 pierdem ! »
Si a ieait Lot si a inceput sa vor-
beasca cu gineri_i «di, care erau sä ja pe
fetele sale i le-a «pus: « Sculati!
din locul acesta, fiindca Domnul e gata
prapiidea,scrt cetatea! » Dar ginerii sai
credea,u cd Lot glumeate.
Ci când s'au revärsat zorile, in-
gerii &Aura, zor lui Lot zicând: Scoa-
lii-te! la pe femeia ta si pe cele doua
fiice ale tale, care se and, aici, ca sä nu
pieri si tu, pentru fdradelegea cetatii! »
Dar Lot zabovindu-se, cei doi bár-
bati Il apucara de maná pe el si pe fe-
rneia lui si pe cele cloud fete ale lui,
cáci Dumnezeu voia sii-1 cruje, scoa-
serä afar& si-1 läsara in fata cetatii.
lar dup.& ce i-au scos afarä, a zis
unul: o Fugi ca sä scapi Cu vista! Nu te
uita indifirat si nu te opri nicáieri in
acest timp ! Fugi la munte ca sii nu pieri !»
Dar Lot le-a grilit: o Nu aaa, Sta-
Vine !
Iatä, a aflat robul tau har in ochii
thi FA tu ai märit milostivirea ta, pe
care mi-ai ariitat-o mie, scaptindu-mi
viata, dar eu nu voi putea sa, fug la
munte, fä,rd, sä nu ma ajungli, pieirea
sä, nu mor.
Ci iatä! Cetatea aceasta aproape
este ca sa fug in ea, i e foarte
Ingadueste-ma, sit fug inteinsa. Asa e
ca e mica? i voi scdpa cu viatd !
Si i-a ráspuns: o Iatii, cá4i impli-
nesc i aceasta rugáminte, ca sa nu pra-
pidesc cetatea de care mi-ai gräit.
Dä, zor i fugi acolo, fiindcá nu
pot Bá implinesc porunca petnä, cand nu
vei ajunge tu in cetate! s Pentru aceea
s'a numit numele cetatii: Toar.
Cand soarele a rdsarit dea,supra
piimantului, a intrat si Lot in Toar.
18
www.dacoromanica.ro
Atunci Domnul a turnat asupra,
Sodomei i asupra Gomorei ploaie de
pucioasä, si de foc, de la Doinnul din cer.
Si a priipldit cetátile acelea i tot
tinutul si pe toti locuitorii cetatilor
tot ce createa pe campie.
Ci femeia lui Lot s'a uitat indärat
ai s'a prefacut in stälp de «are.
Si s'a sculat Avraam a doua zi
de dimineatd i s'a dus la locul unde
statuse inaintea Domnului.
Si a cdutat spre Sodoma si Go-
mora i «pro toata campia tinutului
a privit i Rita: fum gros se ridica de
pe pdmânt, ca fumul dintr'un cuptor.
Astfel Dumnezeu, nimicind cetd-
tile tinutului, si-a adus aminte de Avraam
si a scos pe Lot din mijlocul pieirii,
cand a fost sá piarzä, aceste cetati in
care säldsluise Lot.
Irma Lot a plecat din Toar si s'a
sdlasluit in munte, impreuna cu cele cloud',
fiice ale sale, caci se temea sá mai lo-
mimed in Toar. Si s'a asezat inteo pe-
tera cu cele doug, fiice ale sale.
Atunci fiica cea mai mare a zis
cdtre cea mai mica: « Taal nostru a
bdtran si nu e nici un barbat in vecind-
tate, care sä vie la noi, dupii obiceiul
a tot plimántul.
Haidem ed imbittim cu vin pe
tatil nostru intrarn la el, ca sd
avem de la tat:al nostru urmasi ! »
Si au imbdtat cu vin pe tatal lor in
noaptea aceea i a intrat fata cea mare si
s'a culcat cu tatâl sau i el n'a atiut nici
cand s'a culcat ea, nici cand s'a scula.t.
Apoi, a doua zi, fat,a cea mare a
zis cdtre mezina ei: o Iata, m'ain culcat
astä noapte cu tathl meu. Sa-1 imbltarn
cu vin si la noapte, i intra si tu si cul-
ca-te cu el, ca sä avem de la tatal nostru
urmasi.
Deci ele imliatarä cu vin ei in
noaptea aceea pe total lor i s'a dus
fata cea mai mica i s'a culcat cu el
ai el n'a stiut nici când s'a culcat ea,
nici cand s'a sculat.
Si amändoua fetele lui Lot au
ramas insarcinate de la tatiil lor.
Si cea mai mare a Miscut un fiu
i-a pus numele Moab. Acesta este
parintele Moabitilor de astäzi.
 FACEREA, 20, 21
38. lar ceo mai mica, a niiscut si ea
un fiu EA i-a pus numele Amon. Acesta
este parintele Amonitilor de astäzi.
20.
Avraam la Abimelec, in (Merar. Cin,stea
Sarei fund primejduitcl, este apeiraid de sus.
Si a pornit Avraam de acolo spre
plaiurile din miaza-zi si s'a oprit intre
Cades si Sur, si vremelnic intins cor-
turne in Gherar.
Ci Avraain zicea despre Sara, fe-
meia sa: # Ea este sora mea! » Atunci
Abirnelec, regele Gherarului, a trimis
a luat-o pe Sara.
Dar Durrinezeu a venit la Abimelec
noaptea in vis si i-a vorbit: o Jata tu
vei muri, din pricina femeii pe care ai
luat-o ; cá ea este legata cu barbat!»
Ci Abimelec nu se apropiase de
Sara si a raspuns: « Doamne, oare uci-
de-vei tu si pe omul cel drept?
Nu mi-a spus chiar el: Ea e sora
mea, si ea n'a zis asijderea: El e
fratele meu ? Fara inimä vicleana
cu maini curate am facut aceasta!
Atunci i-a raspuns Dumnezeu in vis.
o Stiu i eu ca fara inimä vicleaná ai fa:-
cut-o, de aceea te-am pazit sil nu pit-
eatuesti impotriva mea si nu te-am Iasat
ea te atingi de ea.
Deci aeum dá inapoi pe femeie
bärbatului ei, caci el este prooroo i se
va ruga pentru tine ea a& ramal cu viata;
iar daca n'o vei da inapoi, ta tii cä vei
muri fara gres, tu si toti ai
Si Abimelec s'a sculat dis-de-di-
mineata si a chemat la sine pe toti
dregatorii s'a si a povestit, in auzul lor,
toata aceasta pricinä. Iar acesti camera
s'au späimantat grozav.
Apoi Abimelec a chemat pe Avraam
i-a zis: # Ce treabä ne-ai fäcut ?
cu ce am pactituit eu impotriva ta, ca
ta aduci asupra mea si &supra stapa-
nirii mele o N'in& ata de mare? Fapte
care nu se fac ai savarsit bita de mine! »
Si a mai zis Abimelec lui Avraam:
«Ce ai socotit tu, cand ai fäcut lucrul
acesta ? u
Atunci a räspuns Avraam: M'am
gandit asa: de buna seamä cà frica de
19
www.dacoromanica.ro
Dumnezeu nimeni nu are in tinutul
acesta i ma vor ornori din pricina fe-
meii mele.
De alta parte, ea este eu adevarat
sora mea, caci este fiica tatalui meu,
dar nu si fiica mamei mele; si a putut
sa fie femeia mea.
lar cand Dumnezeu m'a manat sä
pribegesc, din casa tatalui meu, atunci
i-am spus ei: sFä pentru mine aceasta
bunatate i pretutindeni pe unde vom
ajunge, ta zici despre mine: o El e fra-
tele meu! »
Si a luat atunci Abimelec vite mici
vite mari, i robi i roabe i le-a dd-
ruit -lui Avraam i i-a dat inapoi pe
Sara, femeia lui.
Si i-a mai zis Abimelec: Tata, tara
mea stä in fata ta; locueste unde vei
socoti ca e mai bine ».
lar Sarei i-a spus: « Jata, daruit-am
fratelui thu o mie de sicli de argint;
aceasta ta-ti fie despagubire pentru toate
cate ti s'au intamplat; i fatä de toti
te-ai dovedit dreapta!
Atunci Avraam s'a rugat lui Dum-
nezeu, i Dumnezeu a tzlmäduit pe Abi-
melec si pe femeia lui si pe roabele lui;
si ele au avut copii.
Rinda.. Dumnezeu oprise de istov
once zamislire in casa lui Abimelec, din
pricina Sarei, femeia lui Avraam.
21.
N cqterea lui Isaac. Izgonirea Agarei Fi a
lui Ismail. Legdmantul lui Abimelec ca
Avraam,.
I. Si Domnul a cercetat pe Sara, pre-
cum a fost vorbit, i a implinit fati, de
ea coca ce fagaduise.
Deci ea a zamislit i i-a nascut lui
Avraam un fiu, la baranete, la vremea
pe care i-o sorocise Dumnezeu.
Si Avraam a pus fiului tau care
i se nascuse, pe care Sara i-1 nascuse,
numele Isaac.
Si Avraam a taiat imprejur pe fiul
sau Isaac, cand a fost in vasta de opt
zile, precum i-a fost poruncit Dumnezeu.
lar Avraam era in vasta de o
sutil de ani, cand a avut pe Isaac
fiul sau.
2.
 FACEREA, 21
Si Sara a graft: Dumnezeu m'a
fault prilej de petrecere. Oricine va auzi
va ride pe socoteala mea!
Si a mai zis: « Cine ar fi putut sä,
spue lui Avraam cä, Sara va mai alapta
copii? i totusi i-am näscut un fecior
la batranete!»
Si pruncul a crescut si a fost in-
tarcat. Iar Avraam a fäcut un ospat
!flare in ziva cand a fost intarcat
Isaac.
Ci Sara a vazut pe fiul Agarei Egip-
tencei, pe ca,re ea i-1 nascuse lui Avra-
am, cum se zbeguia cu fiul sail Isaac,
Si a zis lui Avraam: « Izgoneste
P e roaba aceasta si pe fiul ei, caci nu
se cuvine ca fiul roabei acesteia sä, fie
mostenitor impreuna cu fiul rueu, cu
Isaac! »
Si cuvantul acesta i-a cazut foarte
greu lui Avraam, cu privire la fiul sari.
Lisa Dumnezeu i-a vorbit lui
Avraam: « Nu te aniari in tine din pri-
cina baiatului si a roabei tale. Tot ceea
ce iti va spune Sara, asculta de glasul
ei, caci numa,i cei din Isaac se vor socoti
urmasii tai.
Dar si pe fiul roabei 11 voi face
popor, cad este tot samanta ta.
Atunci s'a sculat Avraam dis-de-
dimineata si a luat paine i un burduf
de apa i i le-a dat Agarei, punandu-le
pe umdrul ei, o datä, cu copilul, si a iz-
gonit-o. lar ea a plecat i s'a rittacit
In pustiul Beerseba.
Si cand s'a sfarsit apa din burduf,
a lepiidat pe copil sub un stuf de nui-
racini,
Si a pornit i s'a asezat in preajrna
lui, departare ca la o bataie de sageata,
fiindca zicea ea: « Sá nu viid cum moare
copilul! » i stand in preajma lui, a ri-
dicat glasul i a plans.
Si a auzit Dumnezeu durerea co-
pilului i ingerul lui Dumnezeu a strigat
pe Agar din cer i i-a zis: « Ce ai, Agar ?
Nu te teme! Ciici a auzit Dumnezeu
durerea copilului, acolo uncle se aflä.
Scoalii-te, ja copilul i ine-1 bine
de Juana, clici voi face din el un popor
mare! »
Si Dumnezeu deschise ochii ei
vazu un izvor de mid. Si ea se duse
20
www.dacoromanica.ro
umplu burduful cu apa i dä,du co-
pilului só. bea.
lar Dumnezeu fu cu acest copil;
si el se fäcu mare si locui In pustie
fu un arca s iscusit.
Si a locuit in pustia Paran ; iar
maicii-sa i-a luat lui femeie din tara
Egiptului.
In vremea aceea, Abimelec im-
preunä cu Picol, capetenia oastei sale,
a grait catre Avraam i i-a spus: Dum-
nezeu este cu tine in toate cate
faci!
Deci acum jura mie, aici pe Dum-
nezeu, cá nu mä vei insela nici pe mine,
nici pe fiul meu, nici pe nepotii mei.
Cu aeeeasi prietenie cu care m'am purtat
&VI cu tine, sä, te porti si tu fat& cu
mine si fata cu tara in care ai petrecut
ca strain.»
Atunci a raspuns Avraam: « Ma
leg cu juramant! »
Ci Avraam certase pe Abimelec
din pricina unui izvor pe care-1 cotro-
piserä, slugile lui Abimelec.
Dar Abimelec raspunsese: «Eu
n'am stiintä, cine a savarsit isprava
aceasta; nici tu nu mi-ni dat de veste
si nici eu n'am auzit paint astazi! »
Atunci a luat Avraarn vita mari
mici i le-a (lama lui Abimelec i au
facut amandoi legamant.
Si Avraam a pus sapte mime
din turn* singure, de o parte.
lar Abimelec 1-a intrebat pe
Avraam: « Ce sunt acebo sapte mioare pe
care tu le-ai pus de o parte? »
Räspuns-a el: « Aceste sapte mioare
sä le iei din mitna mea, anume ea sa-mi
fie marturie cum ea eu am sipat fan-
tana aceasta!
De aceea s'a numit locul acela
Beerseba, pentru eit acolo au jurat ei
amandoi.
Deci facut-au legamänt la Beer-
seba. Apoi s'au sculat Abimelec i Picol,
capetenia oastei sale, i s'au tutors in
tara Filistenilor.
lar Avraam a sadit un chiparos
la Beerseba si s'a inchinat acolo Dom-
nului Dumnezeului celui vesnic.
Si Avraam a petrecut, ea strain,
In tara Filistenilor, inca ulti vreme.
 FACEREA, 22, 23
22.
Paruncind Dumnezeu lui Avraam, spre
cercare, sd-i aducd jertfii pe Isaac, fiul sdu,
Avraam se dovedeste plin de creclintei si
de supunere.
lar dupä acestea, Dumnezeu a pus
la incercare pe Avraam i i-a grait:
«Avraame ! » lar el a raspuns: «Tata-mi!»
Si. a rostit Domnul: «Ja pe fiul
tau, pe singurul tau fiu, acela pe care
Il iubesti, pe Isaac, i du-te in tinutul
Mona i adu-1 acolo jertfa, ardere de tot,
pe unul din muntii pe care ti-1 voi
ara ta ».
Si s'a sculat Avraam in zorii zilei
si a pus samarul pe asinul sau si a luat
pe doi robi ai «di s't pe Isaac, fiul sau,
si a spart lemne pentru arderea do tot
si. a pornit si a venit la locul pe care
i 1-a aratat Dumnezeu.
lar a treia zi, Avraam, ridicandu-si
ochii, a vazut locul de departe.
Si a zis Avraam catre oamenii
« Stati voi aici, Muga asin, iar eu i ba-
iatul vom merge pá'nä acolo si ne vom
inchina, apoi ne vom intoarce la voi ! »
Si a luat Avraam lemnele pentru
jertfä i le-a pus in carca fiului sau
a luat in mana sa focul i cutitul si au
pornit amiindoi impreunit.
Atunci Isaac a deschis gura catre
Avraam, tatäl sau, si a zis: « Tata! »
Si el i-a raspuns: « Da, fiul meu ! » Apoi
a zis Isaac: e Vad focul i lemnele, dar
unde este oaia pentru jertfá ?
Raspuns-a Avraam: « Dumnezeu va
avea grifa de oaia pentru jertfä, copilul
meu !» Si au mers inainte, amandoi, im-
preunli.
Si a ajuns la locul pe care i 1-a
aratat Dumnezeu ; i a cladit Avraam
acolo jertfelnic si a asezat lemnele; apoi
a legat pe Isaac, fiul si 1-a pus pe
jertfelnic, deasupra lemnelor.
Apoi Avraam si-a Mina mana si
a apucat cutitul ca sa junghie pe fiul sau.
Dar atunci ingerul Domnului a
strigat catre el din cer i i-a zis: « A-
vraame ! Avraame! s Si el a raspuns:
Iata-ma! »
Si i-a grait: « Nu intinde mana ta
asupra copilului i nu-i face nici un rail!
www.dacoromanica.ro
21
Caci acum stiu ca te tem.i de Dumnezeu
n'ai crutat, pentru mine, pe fiul tau,
pe singurul tau fiu! »
Atunci Avraam, ridicandu-si ochii
s'a uitat i iatä in dosul sau: un barbee,
care se prinsese cu coarnele inteo leasa
de maracini ; si s'a dus Avraam si a
luat berbecul i 1-a adus ardere de tot,
in locul fiului sau.
Si a numit Avraam locul acela:
Iahveh-ire de unde se zice i astazi:
a In muntele unde Domnul se arata ».
Si a strigat ingerul Domnului, din
cer, pe Avraam a doua
Si i-a zis: «Má jur pe mine in-
grait-a Domnul de vreme co
tu ai facut lucrul acesta i n'ai crutat
pe fiul tau, pe singurul tau fiu:
Te voi binecuvânta Cu prisosinta
voi inmulti peste m'asura semintia
ta, ca stelele cerului i ca nisipul de pe
thrmul mänii, 't urmasii tal vor pum,
staptinire pe portile dusinanilor lor.
Si se vor binecuvanta intru se-
mintia ta toate popoarele pamantului,
pentru cuvantul ca ai ascultat de glasul
meu! »
Apoi s'a intors Avraam la oamenii
sal i s'au sculat si au plecat cu totii
pana la Beerseba. Si a locuit Avraam
In Beerseba.
lar dupa aceste lucruri, i s'a adus
lui Avraam aceastä veste: « rata, Milca a
naiscut si ea copii, fratelui tau Nahor:
Pe Ut, intaiul sau näscut, si pe
Buz, fratele lui, si pe Chemuel, tatal lui
Aram,
Si pe Chesed si pe Hazo si. pe
Pildas si pe Idlaf si pe Betuel.
lar lui Betuel i s'a nascut Rebeca.
Pe acestia opt i-a nascut Milca lui Nahor,
fratele lui Avraam.
lar tiitoarea lui, pe care o cherna
Reuma, a nascut si ea pe Tebah, pe
Gaham, pe Tahas si pe Manca.
23.
Moartea Sarei cumpärarea pesterii
Mac pela.
1. FI a triiit Sara o sutá dotnizeci
sapte de ani. Atatia au fost anii vietii
Sarei.
 FACEREA, 24
Si a murit Sara la Chiriat-Arba,
adica Hebron, in tara Canaan. Si a por-
nit Avraam sa jeleasca pe Sara i s'o
planga.
Apoi s'a sculat Avraam de lauga
moarta sa si a deschis vorba eu fiii lui
Het i le-a spus:
« Eu aunt strain si acivat printre
voi. Dati-mi in stapanire un loe de in-
gropaciune in mijlocul vostru, ca sa in-
grop pe moarta mea. »
Si fiii lui Het au fa:spans lui Avraam
i-au zis:
« Asculta-ne, doanme! Tu esti, in
mijlocul nostru, un principe al lui Dum-
nezeu ; ingroapa pe moarta ta in cel
mai ales dintre mormintele noastre; nici
unul dintre noi nu te va tine de rau,
ca sii-ti ingropi pe moarta ta, in mor-
mantul lui. »
Atunci s'a sculat Avraam si s'a in-
chinat pana la pamant, inaintea noro-
dului tinutului, adica inaintea fiilor lui
Het,
Si raspunzandu-le le-a zis: « Daca
vreti din toata mima sa ing,rop pe moarta
din casa mea, dati-mi ascultare i ru-
gati pentru mine pe Efron, fiul lui Tohar,
Ca sa-mi dea mie pestera Macpela,
care este a lui si pe care o are la ca-
patul tarinii lui, i sa mi-o dea pe bani
pesin, ca loo de ingropaciune in mij-
locul vostru ».
Ci Efron era de fata, infra fiii
lui Het. Atunci Efron Heteul i-a riispuns
lui Avraam, in auzul tuturor fiilor lui
Het, care venisera in poarta cetatii,
i-a zis:
a Nu asa, doamne, ci asculta-ma!
Tarina dau tie impreuna cu pestera
din ea, ti-o dan tie in fata fiilor popo-
rului meu, ea dar: ingroapa pe ,moarta
ta!»
Atunci Avraam s'a inchinat pang
la painant, in fata poporului acelui tinut,
Si a rostit catre Efron in auzul po-
porului de acolo, zicand: « 0, te rog
asculta-ma: iti dau pretul tarinii; pri-
meste-1 de la mine, ca sa ingrop pe moarta
mea acolo ».
Efron i-a raspuns lui Avraam:
«Nu, doanme! Asculta-ma! Otarina
care pretueste patru sute de sicli de ar-
22
www.dacoromanica.ro
gint, ce poate ea sainsemneze pentru noi
amandoi ? Deci ingroapä pe moarta
ta! »
Atunci Avraam a ascultat de Efron
si a cântiírit lui Efron catimea de argint,
pe care o spusese in auzul fiilor lui Het,
adica patru sute de sicli de argint, dupa
pretuirea negutatoreasca.
Astfel a ajuns tarina lui Efron,
cea din Macpela, la rasärit de Mamre,
tarina i petera din ea, precum i toti
copacii care aunt in Orin& de jur-im-
prejur, in tot cuprinsul ei,
18. In stapanirea lui Avraarn, cu stiinta
fiilor lui Het, &lie& a tuturor care ve-
nisera la poarta cetatii.
lar dupa acestea, a ingropat
Avraam pe Sara, femeia sa, in pestera
din tarina Macpela, la, rasarit de Mamre,
&died, de Hebron, in tara Canaanului.
Astfel au trecut in stapiinirea lui
Avraam tarina i petera care este in
ea, ca mosie de ingropare a lui Avraam,
cumparata de la Hetiti.
24.
Avraam trimite pe omul sciu de casci, sd
pefeasc,c1 sofie lui Isaac. Intednirea cu Re-
beca fi invoirea ei.
Ci Avraam era batean i inaintat
In varstä, iar Dumnezeu 11 binecuvantase
pe Avraarn intru toate.
Si Avraam a griiit catre slujitorul
sau, starostele casei sale i care gospo-
&ilea toata avutia sa: Pune te rog
mina ta sub coapsa mea,
Si jura-mi pe Domnul Dumnezeul
cerului i Dumnezeul pamântului, cum
ca nu-i vei lua femeie fiului meu dentro
fiicele Canaanitilor, in mijlocul carora
salasluesc,
Ci te vei duce in tara mea, la nea-
murile mele i ca, de acolo peti-vei fe-
naeie fiului meu Isaac ! »
Si robul i-a raspuns: Poate câ fe-
meia nu va fi bucuroasa a, vie dupa
mine, in tara aceasta. Sa duc inapoi
atunci pe fiul tau, in tara din care tu
ai purees ? »
Dar Avraa.m i-a raspuns: « Ia seama
ea nu cumva sä, duci acolo inapoi pe
fiul meu!
 FACEREA, 24
Domnul Dumnezeul cerului °are
m'a luat din casa tatalui meu i din
tara mea de obarsie i care a vorbit
cu mine, si care mi s'a jurat i a spus:
« Urmasilor tai da-voi tara aceasta »
el va trimite pe ingerul sau inaintea
fetei tale i vei peti de acolo sotie fiu-
lui meu,
lar daca femeia nu va fi bucuroasit
sä vie dupa tine, atunci slobod sá fii
tu de acest jurámant al meu. Numai
sa, nu duci acolo, inapoi, pe fiul meu! »
Si robul a pus mana sa sub coapsa
lui Avraam, stapanul sau, si s'a jurat
In pricina aceasta.
Apoi robul a luat zece camile din
camilele stapanului san si a plecat, avand
cu el tot felul de odoare date de ata-
ptinul sau. Deci s'a sculat i a luat dru-
mul spre Mesopotamia, spre cetatea lui
Nahor.
i a poposit cu cimilele afara din
cetate, langa o fantana, in fapt de seara,
când ies femeile sa scoata tipa.
Si el s'a rugat: « Doamne Dum-
nezeul stapanului meu Avraam,
In cale si fii milostiv cu stapanul meu
Avraam!
Jata eu stau lângä fantana acea,sta
fiicele gospodarilor din cetate ies ca
scoata apa.
Fie ca fata careia voi zice:
« Apleacâ, te rog, ulciorul ca s'a beau! »
si ea imi va raspunde: Bea i voi
mapa i ciimilele tale! », ace,ea sa, fie,
pe care tu ai harazit-o robului tau Isaac.
Si intru aceasta voi cunoaste ca ai
aratat indurarea ta catre stapanul meu.*
Dar mai inainte ca el sil sfarseasca
Cu rugaciunea lui, jata. ca. Rebeca iesea
din cetate, i ea era fata lui Betuel, fe-
ciorul Milciii, sotia lui Nahor, fratele lui
Avraam; i ducea ulciorul pe umar.
Si fata era foarte frumoasa, la chip,
fecioarä, i nici un barbat nu o cunos-
cuse; si ea a coborit la fantana i si-a
umplut ulciorul i a dat si plece.
Atunci robul a alergat intru in-
tampinarea ei i i-a spus: Da-mi sa,
beau, te rog, putina apti, din ulciorul tau!»
lar ea a raspuns: «Bea, doamne».
degraba pleca in jos ulciorul, pe bratul
ei, si-i didu si boa.
23
www.dacoromanica.ro
lar dupa ce i-a dat sa bea i-a zis:
a i pentru camilele tale voi scoate opa,
pana, cand se vor satura de baut ».
Si sprintena varsat ulciorul ei
in teica de adapat i a dat iar fuga la
fantana, ca sa. scoata. api. Si a scos apa
pentru toate
lar omul se uita inmarmurit la
ea, fama sáspuná nici un cuvant i astep-
t'Ud sa. Traza: daca, Dumnezeu i-a dat
izbanda in dilatorio, lui sau nu.
lar dupà, ce camilele au contenit
s'a bea, omul a ecos un inel de aur in
greutate de o jumiltate de siclu i doma
bfát,ä,ri, pentru mainile ei, in greutate
de zece sicli de aur.
Duplo, aceea a intrebat-o: o A cui
fiica, esti tu ? Spune-mi te rog! Este in
casa tatalui tau loe pentru noi ca sa,
manern la noapte?
i fata i-a ráspuns: s Eu sunt fiica
lui Betuel, feciorul Milcai, pe care ea
nascut lui Nahor s.
Apoi a adaogat: a Avem i paie,
avem i fan mult i avem i loe pentru
mas noaptea
Atunci omul acela s'a inchinat
a cazut la pilmant in fata Domnului,
Si a grait: o Binecuvantat ea fie
Domnul Dumnezeul stapanului meu
Avraam, care n'a departat mila sa
credinciosia sa de la stapanul meu, iar
pe mine m'a dus Domnul pana, la casa
fratilor stapanului meu ».
lar fata a alergat si a spus acasä,
la maicii-sa, cele petrecute.
i Rebeca avea un frat,e, pe care-I
cherna Laban. lar Laban a alergat la
omul care era Mara la Untada.
i a vazut i el inelul i bratarile
de la mainile sorei sale i a ascultat isto-
risirea, Rebecai, sora sa, care zicea: e Asa
a vorbit catre mine omul acela! S't a
ajuns Laban la el si iatá, el statea langa
cámile la fantana.
i Laban i-a zis: « Intra, in casa,.
tu cel ce esti binecuvântat de Domnul!
De ce stai alar& ? Fiindca eu am pregatit
casa i avem loe pentru
Atunci omul a intrat in casa, iar
Laban a descarca,t camilele si a dat paie
nutre t camilelor i B.O, de spalat pe
picioare, lui i oamenilor care erau cu el.
 FACEREA, 24
Dupii, aceea i-a pus inainte de-
mancare, dar el a zis: « Nu voi manca
pana ce nu voi povesti pricina mea
lar Laban i-a zis: Spune !
Atunci el a grait: s Eu sunt robul
lui Avraam!
Dumnezeu a binecuvantat cu pri-
ses pe stapanul meu EA I-a facut mare
i-a dat turma i cirezi, EA argint
aur, i robi i roabe, ciimile i asini.
lar Sara, femeia stapanului rneu,
i-a nascut un fecior in urma, cand era
batrana, i i-a dat lui toatit averea sa.
lar stapánul meu m'a pus E3£1-i jur
mi-a zis: « Sa nu iei fiului meu sotie
din fetele Canaanitilor, in tara carora
eu locuesc,
Ci tu sit te duci la casa tatdlui
tneu 0 la nemeturile rnele, ca sa iei de
acolo sotie fiului meu!»
Atunci am grait catre stapanul
meu: « Poato ea femeia nu va voi sa
vie dupa mine ».
Atunci stapanul meu mi-a zis:
« Doinnul, in fata caruia mi-am petrecut
viata, trimite-va pe ingerul sau cu tine
0 va da izbandá ctilatoriei tale, ca
iei fenceie fiului meu din neamurile mele
din casa tatalui meu.
Atunci vei fi dezlegat de juraman-
tul meu, dacti, ducandu-te la rudele mele,
nu vor voi dea pe fatil. Atunci tu
vei fi slobod de juramantul meu.
Si am sosit astazi la Thalami', 0
m'am rugat in gandul rneu: « Doainne
Dumnezeul stapanului rneu Avraam,
sä fie cu noroc calea pe care eu má ga-
sew dilator!
Tat& eu stau langl aceasta fan-
tang ; fa a§a ca fecioara care va ie§i sa
scoata apit i careia eu Ii voi zice:
« Da-mi sa beau, te rog, putina
uiciorul tau »,
lar ea imi va raspunde: « Iti voi
da 0 tie apa i voi scoate LTA i pentru
camilele tale », aceea ea fie femeia pe
care Donmul a harazit-o fiului stäpa-
nului meu! »
lar eu Inca nu ispravisem gandul
acesta in mima mea 0 iata Rebeca ie§ea
din cetate, cu ulciorul pe umar; 0 s'a
pogorit la fantana 0 a secs apa. Atunci
am zis catre ea: o Da-mi ea beau!»
24
www.dacoromanica.ro
lar ea, degraba, a plecat in jos
ulciorul de pe umar 0 mi-a zis: « Bea,
voi adapa i camilele tale!'> Atunci
eu am baut, iar ea a adapat ciimikle.
Pe urmii am intrebat-o 0 am zis:
« A cui fat& e§ti tu? » i ea mi-a raspuns:
« Sunt fata lui Betuel, feciorul lui Nahor,
pe care i I-a riiiscut lui Milca ». Atunci
am pus inelul in narile ei i bratarile
In mâinile ei.
Si am plecat capul 0 am cazut la
pamant inaintea lui Dumnezeu 0 am pro-
slavit pe Domnul Dumnezeul stapanului
meu Avraam, care m'a dus pe calea cea
mai dreaptä ca sa petesc pe fiica fratelui
stapanului meu, pentru feciorul sau.
Si acum, daca vá este aminte
vá purtati cu milá, Cu credincio§ie
catre stapá'nul meu, spuneti-mi-o; lar de
nu, spuneti-o iar, ca sa§tiu cum ea ma
intorc: spre dreapta sau spre stanga!
Atunci Laban i Betuel au ras-
puns 0 au grait: « De la Domnul a purees
lucrul acesta; nu suntem in stare 85.4
vorbim nici räu, nici bine!
Iata, Rebeca sta inaintea ta! la-o
0 du-te 0 sa fie sotia fiului stapanului
tau, a§a precum a hotarit Domnul ! »
lar robul lui Avraam, and a auzit
aceste cuvinte ale lor, s'a inchinat pang,
la pamant inaintea Domnului.
Apoi robul a scos odoare de ar-
gint i odoare de mur o ve§minte §i le-a
dat Rebeciii; i alte scumpoturi le-a &I-
ruit fratelui ei §i maica-si.
Si au baut 0 au mâncat, el o
oamenii care erau cu el, 0 au mas acolo.
Iar dimineata, s'au sculat i robul a zis:
drumul sa ma due la stapa-
nul meu! »
Atunci au zis fratele Rebecai
maica-sa: « Sa mai stea fata cu noi cil-
teva zile, a§a ea vreo zece zile; pe urmá
sa te duci.
Dar el le-a raspuns: « Nu ma zit-
boviti Cad Duinnezeu a dat izbandit
calatoriei mele. Dati-mi drumul sá ma,
due la stipanul meu! »
Au zis ei: « Sa chemam pe fatli i sit
intrebam i sa auzim chiar din gura ei!*
Deci au chemat-o pe Rebeca 0 au
intrebat-o: « Vrei. ea te duci cu omul
acesta ? lar ea a raspuns: Ma duo!
 FACEREA, 25
Atunci au ldsat pe Rebeca, sora
lor, pi pe doica ei sI plece cu robul
lai Avraam si cu oamenii care erau cu el.
Si au binecuvintat pe Rebeca si
au zis ei: « Tu, sora noastret, set fil mania
a mii de zeci de mii. i urmasii thi
stdpitneasci portile vritjmasilor lor. »
Atunci s'a sculat Rebeca i roabele
ei FA s'au suit pe chmile i s'au dus dupi
omul lui Avraam. Astfel robul a luat
pe Rebeca si a pornit la drum.
Ci Isaac tocmai venea dinspre fitn-
tina Lahai-Roi; eä el locuia in tinutul
de miazii-zi.
Si el iesise la dump, in faptul serii,
ca 8á se roage ; FA si-a ridicat ochii
s'a uitat: i iotä niste cämile veneau
spre el.
Si Rebeca ridichndu-0 ochii a vd-
zut pe Isaac, si s'a dat jos de pe cdmild,
Si 1-a intrebat pe rob: « Cine-i
omul acela care vine pe cimp, intru
intampinarea noastrà ? » Iar robul a ras-
puns : « Acesta e stiipanul meu! » Atunci
ea a luat vitlul si s'a acoperit.
Si i-a istorisit lui Isaac robul
toate imprejurdrile prin care trecuse.
Si Isaac a dus-o pe Rebeca in
cortul Sarei, maicii-sa; si a mat-o pe
Rebeca si a fost femeia lui, si a iubit-o.
astfel s'a mangetiat Isaac, dupet moar-
tea maicii sale.
25.
Moartea lui Avraamsi urmasii lui din Che-
tura. Urmasii lui Ismail. Esau si Iacob.
i Avraam luat altit femeie
numele ei era Chetura.
Si Chetura i-a niscut pe Zimran,
pe Iocsan, pe Medan, pe Midian, pe
Isbac si pe uah.
Si Iocsan a test pdrintele lui Seba
si al lui Dedan. Iar urmasii lui Dedan
au fost Asuritii j Letusitii i Leumitii.
lar urmasii lui Midian au fost: Efa,
Efer, Enoh, Abida i Eldaa. Toti acestia
sunt fiii Cheturei.
Ins& Avraam a läsat toatiti avutia
sa lui Isaac.
Si feciorilor tiitoarelor pe care le-a
avut Avroana, el le-a ditruit daruri i, fiind
inci in viaá, i-a depiírtat de Isaac, fiul
www.dacoromanica.ro
25
sdu, spre räsärit, in t,inu-
turile de la Soare-Riisare.
Si acestea sunt zilele anilor vietii
lui Avraam, pe care i-a trait: o sutd,
saptezeei FA cinci de ani.
Si s'a stins si a murit Avraam la
bettrfinete fericite, bittrân i situl de zile,
si a fost addogat la poporul situ.
Si 1-au ingropat Isaac (A Ismail,
feciorii sAi, in petera Macpela, in
lui Efron, fiul lai Tohar Heteul,
la räsdrit de Mamre,
In silistea pe care a cumpitrat-o
Avraam de la fiii lui Het, acolo ingro-
patu-s'a Avraam ca i Sara, femeia sa
lar dupä moartea lui Avraam,
Dumnezeu a binecuvintat pe Isaac, fiul
lui, si Isaac a locuit la Beer-Lahai-Roi.
Iatit urmasii lui Ismail, fiul lui
Avraam pe care i I-a ndscut lui Avraam
Agar Egipteanca, roaba Sarei,
Si iata numele fiilor lui Ismail,
dupli numele lor i dupti, sirul nasterii
lor: întâiul niscut al lui Ismail a fost
Nebaiot, apoi Chedar, Abdeel i Mib-
sam,
Misma, Duma, Masa,
Hadad, Tema, Ietur, Nafi i Che-
dema.
Acestia sunt fiji lui Ismail si ace-
stea sunt numele lor, dupil asezitrile lor
si dupe), taberile lor: douetsprezece cd-
petenii, dupâ noroadele lor.
Si acestia sunt anil vietii lui Is-
mail: o suti treizeci i apte de ani ;
si s'a stins si a murit i a fost addogat
la poporul situ.
Si au locuit de la Havila Omit la
Sur, la ritsäritul Egiptului, chnd mergi
&Are Asiria. Si el a fost mai puternic
decia toti fratii
Iatd, acum spita neamului lui Isaac,
fiul lui Avraam: Avraam a avut pe Isaac.
Si Isaac era in virstit de patruzeci
de ani cand si-a luat de sotie pe Re-
beca, fiica lui Betuel Arameul din Me-
sopotamia, sora lui Laban Arameul.
Si s'o. rugat Isaac Domnului pen-
tru femeia sa, 6;6 era stearpd, i Domnul
i-a ascultat rugiciunea, lui si Rebeca,
femeia lui, a zetmislit.
Dar pruncii se impungeau in pin-
tecele ei, i ea a zis: Daa e asa, de
 FACEREA, 26
ce mi-a mai venit aceastä sarcinä? »
S'a dus s'a caute raspuns la Domnul.
Atunci Domnul a grait catre ea:
« Douä, neammi sunt in pantecele tau
doua popoare despärti-se-vor chiar din
märuntaiele tale; si unul din cele dota
popoare va fi mai zdravan dectit cela-
ba, iar cel mai mare va sluji celui
mai mic ! »
lar eand s'a implinit sorocul ea
nasa', iata, ea avea in pantece doi gemeni,
i a iesit cel dintai roscat, pa-
ros peste tot ca un cojoc; i i-au pus
numelo Esau.
i dupa aceea a iesit fratele san
care se tinca cu mana de calcádul lui
Esau, i i-au pus numele Iacob. lar Isaac
era in vársta de cincizeci de ani cand
Rebeca i-a nascut acesti copii.
i pruncii s'au facut mari; si a
fost Esau meter vanktor, un rasco-
litor al cámpiei, pe cand Iacob a fost
om pasnic, locuitor in corturi.
Ci Isaac iubea pe Esau fiindca-i
placea vanatul, iar Rebeca iubea mai
mult pe Iacob.
Tuteo zi, pe cand Iacob îi fierbea
o fierturil, Esau a venit de pe camp
sfarsit de oboseala.
Atunci Esau a zis lui Iacob:
o Da-mi sd mananc, te rog, din aceasta
fierturii roscata, caci sunt sfarsit de obo-
seala! » Pentru aceea s'a numit el Edom.
Dar Iacob a räspuns: Vinde-mi
astazi mie dreptul täu de intai nascut ».
Esau i-a raspuns: « Iatä, sunt gata
sa mor, caci la ce-mi foloseste acest drept
de intai nascut ?
La zis Iacob: FA-mi astazi ju-
ramant ! » i el s'a jurat v'andut
dreptul sau de hita nascut lui Iacob.
Atunci Iacob i-a dat lui Esau piine
fiertura de Ente. i el a mancat si a
bäut i apoi s'a sculat si a plecat. Astfel
a dispretuit Esau dreptul säu de intai
lläscut.
26.
Isaac se muta la Gherar. Arcitarea Dom-
nului la Beerfeba. Legdnaintul cu Abimelec.
1. i s'a iscat foamete in tara, afara
de foametea coa dintai, care a fost in
26
www.dacoromanica.ro
zilele lui Avraam. Atunci Isaac s'a dus
la Abimelec, regele Filistenilor, in Gherar.
Iar Domnul i s'a aratat lui i i-a
zis: « a nu te pogoii in Egipt, ci lo-
cueste in tinutul pe care ti-1 voi arata.
Ramai vremelnic in tara aceasta
eu voi fi cu tine si te voi binecu-
vânta, pentru ca tie i urmasilor tái da-
rui-voi aceste tinuturi i voi implini
juriimántul cu care m'am jurat lui
Avraam, parintele tau.
i voi inmulti semintia ta ca ste-
lele cerului i voi da semintiei tale toate
aceste lucruri si se vor binecuvanta intru
semintia ta toate noroadele painantului,
Pentru euvantul cd Avraam a as-
cultat de glasul meu si a pazit oranduie-
lile mele, poruncile mele, legile mele ffi
invätaturile mele !*
Deci Isaac a locuit in Gherar.
i 1-au intrebat oamenii din partea
locului despre femeia sa, irisa, el a räs-
puns: « Ea este sora mea! », flindca se
t,emea sä, spunä: « Este femeia mea! »,
ca nu cumvo, zicea el oamenii lo-
cului sa ma omoare din pricina Rebecai.
Pentru cä ea era frumoasä, la chip.
lar dupa ce a petrecut el acolo
zile indelungate, Abimelec. regele Filiste-
nilor, s'a uitat afara pe fereasträ i iata
di Isaac mangajo, pe Rebeca, sotia sa.
Atunci Abimelec a chemat pe Isaac
i-a zis: « Para indoiala, ea este sotia ta,
atunci de ce mi-ai spus: Ea este sora
mea? Dar Isaac i-a räspuns: « Fiincica,
m'ara &ida ca nu cumva sd fiu ucis
din pricina ei ».
Atunci i-a zis Abimelec: « De ce
ne-ai fácut una ca aceasta ? Mitin ar fi
fipsit ca vre-unul din popor sa se calce
cu femeia ta i ai fi adus peste noi o vira
grea !
Atunci Abimelec a dat intregului
popor porunca aceasta: Oricine se va
atinge de omul acesta si de fenicia lui
va fi pedepsit cu moartea.
i Isaac a samanat in tinutul acela
si a ecos, in acel an, de o suta de ori
mai mult, fiindcá Donmul il binecu-
vântase.
i omul .s'a imbogatit si a sporit
mereu si a tot crescut pana, ce a ajuns
peste masurii de avut.
 FACEREA, 27
Avea turme de oi i cirezi de vita
multa slugärime, aaa Meat Filistenii
incepuserit sag pizmuiascit.
De aceea, toat,e fantanile pe care
le sä,paserä, slugile tatalui sau, in zilele
lui Avraam, tatiil situ, Filistenii le in-
chisefii si le umplurä cu pämant.
Atunci Abimelec a zis lui Isaac:
« Du-te de la noi, caci ai ajuns mult mai
puternic decal noi!
Deci Isaac a plecat de acolo si a
täbarit in valea Gherar si a locuit acolo.
Si Isaac a säpat din nou fänta-
nile de apa, pe care le säpaserä robii
tatalui sau Avraam ai pe caro Filistenii
le astupa,sera chiar clupä moartea lui
Avraam; i le-a dat iaräsi numele pe
care le daduse parintele säu.
Si oamenii lui Isaac au dipat in
vale si au gäsit acolo un izvor cu apä, vie.
Atunci ciobanii din Gherar s'au
luat la ceartä cu ciobanii lui Isaac, zi-
cand: « Izvorul de BT.& este al nostru D.
Pentru aceea, el a numit fantana Esec,
fiindcg, s'au certat acolo cu Isaac.
Si au sapat un alt pu t ai s'au certat
pentru el. Pentru aceea, Isaac 1-a
numit Sitna.
Apoi a plecat de acolo i au säpat
alta fântâni ai nu s'au mai sfädit pentru
ea; de aceea, i-a pus numele Rehobot,
caci a zis el: « De acum Domnul ne-a
scos la larg i ne vom intinde in tarä, ».
Apoi, de acolo, s'a suit in Beer-
aeba.
lar Domnul i s'a aratat, in noap-
tea aceea, i i-a zis: « Eu stint Durane-
zeul lui Avraam, tatal tau! Nu te teme,
caci eu sunt cu tine ai te voi binecu-
vanta i voi inmulti semintia ta, pentru
Avraam robul meu ».
Si el a zidit acolo un jertfelnic
si a cheraat numele Domnului
intins acolo corturile, iar slugile lui Isaac
au sapat o fäntanii.
Atunci Abimelec a venit la el, din
Gherar, cu Ahuzat, prietenul sau, cu
Picol, c'apetenia oastei sale.
Si Isaac a zis cä,tre ei: « Pentru ce
ati venit la mine, o datit ce voi aveti
urä, pe mine si m'ati gonit dela voi?
Dar ei au faspuns: « Noi am vazut
proa bine cä, Domnul este cu tine si
www.dacoromanica.ro
27
ne-am gandit: sá facem un juramitnt
intre noi, infra noi si tine. Deci vrem
sa incheiem un legamânt cu tine.
Sä nu ne faci niel un räu, precum
nici noi nu ne-am atins de tine si nu
ti-am facut dealt bine si te-am lasat
sä pleci de la noi in pace. Mai binecu-
vantat esti tu de Domnul.
Si Isaac le-a fitcut ospät si au
mâncat si au bäut.
lar dis-de-dimineatä s'au sculat
s'au legat cu jurámant unul fata cu
altul, ai Isaac i-a petrecut si au plecat
de la el in pace.
lar In ziva aceea, au venit oa-
menii lui Isaac aducandu-i veste despre
o fäntanä pe care o säpaseri i spunan-
du-i: «Am dat de apa! »
Si el a numit fantana Sibea, pen-
tru care i numele cetätii este Beeraeba,
pitria in ziva de azi.
lar Esau, cand a fost in varstä,
de patruzeci de ani, luat de sotie
pe Iudita, fiica lui Beeri Heteul, si pe
Basemat, fiica lui Elon Heteul.
Si ele au cäaunat multá amárit-
ciune lui Isaac si Rebecai.
27.
/acob, pond-Nit de maicd-sa, ajunge sä ja
de la Isaac binecuvdntarea de intdi nd scut.
Urmdrile
Isaac ajunsese la batranete i ochii
lui släbisefa, ca, nu mai putea sä vadit;
atunci a chemat pe Esau, fiul säu cel
mane, si i-a grält: « Fiul meu! u Si Esau
i-a faspuns: « !
Zis-a el: « Vezi! Am ajuns la bit-
tranete si nu stiu ziva cand voi muri.
Deci acum ia-ti ,armele tale, tolba
ta cu sageti i arcul tau si iesi pe ca,mp,
vâneaza,-mi ceva vänat,
Si fii-mi o mancare gustoasa, cum
imi place mie i adu-mi-o mananc,
ca sufletul meu sä., te binecuvinteze rnai
nainte de a muri! »
Si Rebeca a auzit ce a vorbit Isaac
Cu Esau, fiul situ.Si Esau a pornit
pe camp, ca sä vitneze vánat i su-1
aduca.
Atunci Rebeca a zis lui Iacob, fiu-
eau; s Ascultä,! Am auzit pe tat5,1 tau
 FACEREA, 27
vorbind cu Esau, fratele tau, si spunfin-
du-i asa:
a Adu-mi 'gnat i pregateste-mi o
mancare gustoasa ca sâ miinânc i sä
te binecuvintez, in fats. Domnului, mai
nainte de a muri »
Ci acum, copilul meu, asculta de
glasul meu i fa asa cum îi voi porunci!
Du-te la turma i ia-mi de acolo doi
iezi frumosi din care di gatesc mancare
gustoasä, tatälui tau, asa cum Ii place.
Iar tu vei duce-o tatälui tau sä
manance, ca el sa te binecuvinteze, mai
nainte de a muri! »
Dar Iacob a raspuns maicii sale
Rebeca: « Vezi ci Esau, fratele meu, este
paros, pe cand eu stint neted.
Tatal meu poate ca ma va pipai
voi trece in ochii lui drept un in-
selator i voi aduce peste capul meu
Western si nu binecuvantare ».
13. Dar maica lui i-a raspuns: « Ble-
stemul tau a& vie peste mine, hule, tu
nuraai asculta de euvantul meu si du-te
adu-mi! »
i el s'a dus si a luat iezii i i-a
adus Iar maica-sa a gatit o
mancare gustoasa asa cum Ii placea lui
Isaac.
Apoi Rebeca a luat vesmintele cele
mai bune ale fiului sau mai mare, Esau,
pe care le avea la ea in casa, i a imbracat
cu ele pe Jacob, feciorul ei mai mic.
lar pieile iezilor le-a infasurat pe
mainile lui si pe partea neteda a gatului.
Apoi a dat in mana fiului ei Iacob
mancarea cea gustoasä si painea pe care
o ficuse.
i el s'a dus la tata-sliu i i-a zif3:
« Tatä ! Iar el i-a faspuns: s Iatä-ina;
cine esti tu, fiul meu? »
Raspuns-a Iacob tatalui säu: t Eu
sunt Esau, intaiul tau näscut. Am facut,
precum mi-ai zis ; scoala,-te, acum,
mananeä din vanatul meu, ea sä ma
binecuvinteze sufletul tau!»
Atunci Isaac a zis fiului eau: « Cum
de ai gasit asa degrabit vitnat, fiul meu ? »
Zis-a el: « Filmic& Dornnul Dumnezeul
tau mi-a scos vanatul inainte ! *
i Isaac a zis lui Iacob: « Apro-
pie-te sa te pipäi, fiul meu. Oare tu,
acesta, esti fiul meu Esau sau nu? »
28
www.dacoromanica.ro
i s'a apropiat Iacob de Isaac,
tatil Eau, iar ell-a pipait si a zis: « Glasul
este glasul lui Iacob, dar mainile sunt
mâínile lui Esau! o
Astfel el nu I-a cunoscut, fiindca
mainile lui erau päroase ca mainile fra-
telui Eau Esau. Atunci 1-a binecuvantat.
i i-a zis: « Tu esti cu adevarat
fiul meu Esau? » i el i-a raspuns: s Eu
sunt ! »
Apoi a zis: « Vino aproape de mine
ca sii manâne din vanatul fiului meu
ca si te binecuvinteze sufletul meu! »
s'a apropiat de el i a mancat. i i-a
turnat lui vin si a bäut.
Dupli a,ceea i-a zis Isaac, tatil
«Apropie-te si mi särutä, fiul meu!
i el s'a apropiat si 1-a sarutat.
Isaac a mirosit mirosul vesmintelor
lui si 1-a binecuvântat pi a zis: « lath,
mirosul fiului meu este ca mirosul unei
tarine pe care a binecuvantat-o Dum-
nezeu.
Duranezeu sa-ti dea tie din roua
cerului si din grásimea panatintului si
belsug de grail si de vin.
Noroadele sa-ti slujeasca tie si nea-
murile si se inchine pan& la pamánt
inaintea ta. SA, ffi stipan peste fratii
tu i sisii so inchine tie feciorii mamei
tale. Blestemat si fie cel ce te va ble-
sterna si binecuviintat sa, fie cel ce te
va birmeuvanta! »
and Isaac isprivise cu binecu-
vántarea lui Iacob 5j Iacob de-abia iesise
din fata tatalui eau Isaac, a sosit
Esau, fratele Brill, de la vanatoare.
i a facut si el o mancare gustoash
si a adus-o tatälui eau si i-a spus: «
se scoale piirintele meu si sa manance
din vanatul fiului sàu, ca sii mi bine-
cuvinteze mima ta ».
Dar Isaac tatal slim 1-a intrebat:
« Cine esti tu ? lar el i-a räspuns: « Eu
sunt feciorul tau, întâiul tau nascut,
Esau!
Atunci Isaac fu cuprins de spaimä
si de cutremur mare si grad: «Cine a
fost atunci acela care a vanat vanatul
si mi I-a adus si am mancat din toate,
mai inainte ca sii vii tu, si eu 1-am bine-
euvOntat ? i binecuvantat va ra-
manea! o
 FACEREA, 28
Auzind Esau cuvintele tatalui salt,
a strigat Cu strigat mare si amarit peste
másura si a zis parintelui eau: Bine-
cuvinteazà-nak tata, si pe mine!))
Ci el a ritspuns: « Fratele tau a
venit cu viclesug s't a luat binecuvan-
tarea ta!
*i a zis Esau: o Cu drept cuvant
se numeste el Iacob, &lei m'a inselat
de doua ori cu asta: mi-a luat dreptul de
întâi näscut i iatä, acure, mi-a luat
binecuvantarea mea! » Apoi a intrebat:
« N'ai piistrat s't pentru mine o bine-
cuva.ntare? »
Isaac i-a raspuns si a zis lui Esau:
« Jata, 1-am pus stapan peste tine si
pe toti fratii lui i-am facut robii lui
1-am däruit cu gram i cu vin. Tie acum
ce pot sa-ti mai fac, fiul meu?
Dar Esau i-a raspuns tatalui sau:
« Oare numai aceastii singura binecuvan-
tare ai tu, tata? Binecuvinteaza-mä
pe mine, pärintele meu! » i Esau vi-a
ridicat glasul si a plans.
Atunci Isaac, tatil sau, i-a ras-
puns si a grait: « Jata, departe de ta-
rinile grase fi-va palosul tau s't departe
de roua cerului de sus ;
Cu sabia ta iti vei agonisi traiul,
vei fi rob fratelui tau; si va veni
o vreme cand, adunandu-ti puterile,
vei scutura jugul lui de pe geumazul
tau ».
Deci Esau a prins lira pe Iacob
din pricina binecuvantarii cu care-1 bine-
cuvantase tatal sax, i si-a zis Esau in
gändul sau: « Curand veni-vor zilele de
intristare pentru tatäl meu, atunci voi
ucide pe fratele meu Iacob!
i i s'au spus Rebecai vorbele fiu-
lui situ celui mai mare, Esau; iar ea a
trimis s't a chemat pe Iacob fiul eau cel
mic i i-a zis: « Iata, fratele tau Esau
umblá sä se fabzune pe tine si sa te
omoare.
Ci acum, fiule, asculta cuvii,ntul
meu: Scoalä, i fugi la Laban, fratele
meu, in Haran.
i stai la el catava vreme, panä
cand va trece mania fratelui tau,
Pan& ce se va potoli urgia fra-
telui tau si va uita ceea ce i-ai fäcut.
Atunci eu voi trimite i te va lua de
www.dacoromanica.ro
29
acolo, caci de ce sa raman far% de voi
amandoi, inteo singura zi?»
i Rebeca a zis lui Isaac: s Mi
s'a urit cu viata din pricina acestor fete
ale lui Het. Daca Iacob si-ar lua soli()
din fetele lui Het, ca aceste fete din
tinut, ce rost ar mai avea viata pentru
mine? »
28.
Isaac trintite pe Ia,cob in Mesopotamia
ja sotie din familia lai Laban. Visul
fi legdmdntul lui Iacob, la Betel.
Dupa acestea, Isaac a chemat pe
Iaeob s't 1-a binecuvantat i i-a dat po-
rune& i i-a zis: Sä nu-ti iei femeie
din fetele Canaanului.
Scoala-te s't du-te in Mesopotamia,
in casa lui Betuel, tatal maicii tale, si
ia-ti ferneie de acolo, din fetele lui Labatt,
fratele maicii tale.
lar Dumnezeul Gel Atotputemic sa
te binecuvinteze i sa-ti dea tie rod si
sa te inmulteasca, i sä odrasleasca din
tine sumedenie de popoare.
i sá4i dea tie binecuviintarea lui
Avraam, tie Efil sernintiei tale, ca sa sta.-
panesti pamantul in care esti pribeag
pe care Dumnezeu 1-a daruit lui Avraam.
Astfel a trimis Isaac pe Iacob, Efi
el a plecat in Mesopotamia, la Laban,
fiul lui Betuel Arameul, fratele Rebecai,
mama lui Iacob EA a lui Esau.
Deci a vitzut Esau ca Isaac a bine-
cuvântat pe Iacob i 1-a trimis in Me-
sopotamia ia sotie de acolo,
binecuvantii.ndu-1 i-a poruncit: « Sá nu-ti
iei sotie dintre fetele Canaanului »,
i a vazut ca Jacob a ascultat pe
tatal säu si pe mama sa s't a plecat in
Mesopotamia,
i Esau a inteles ca fetele din Ca-
naan au nume Tau in ochii lui Isaac,
tatal
Atunci s'a dus Esau la Ismail si a
luat de sotie pe Mahalat, fiica lui Is-
mail, fiul lui Avraa.m, sora lui Nebaiot,
peste celelalte femei pe care le ayes.
lar Iacob a pornit din Beerseba
si a luat drumul spre Haran.
i a ajtuas inteun loe si a mas
acolo, cad soarele asfintise, si a luat o
 FACEREA, 29
stand de piatrii, din pietrele locului
a pus-o cdpdtili si s'a culcat sd doarmä
in locul acela..
i a visat un vis; si iatä, in visul
szin, o scar5, era proptitd de pärnânt,
iar cu värful ei atingea cerul, iar ingerii
Domnului se suiau i se pogorau pe
scard.
deodatd Domnul a stat deasu-
pra ei i a grdit: « Eu sunt Domnul
Dumnezeul lui Avraam, piirintele tdu.
Dumnezeul lui Isaac. Pilmdritul pe care
tu stai culcat ti-1 voi da tie i semin-
tiei tale.
lar semintia ta fi-va ca pulberea
pdmântului si te vei räspändi spre apus
spre rashrit i spre miazd-noapte
spre miaza-zi si se vor binecuvânta intru
tine si intru semintia ta toate neamurile
pamântului.
tj iatá eu voi fi cu tine s't te
voi pdzi in toate cdile tale si te voi
duce inapoi in tinutul acesta i nu te
voi pdrdsi phnii, ce nu voi implini
cele ce ti-am fagaduit. »
i s'a desteptat Iacob din som-
nul säu si a zis: « Cu adevdrat Dom-
nul este in locul acesta i eu n'ara
stiut ! »
s'a. cutremurat Iacob si a ro-
i mele; addpati oile i duceti-vä de le
stit: at este de infricosat locul acesta!
Aici este cu adevdrat casa lui Dumnezeu
aici este poa.rta cerului! »
lar dimineatd Iacob s'a sculat
a luat piatra care-i slujise de capdtili
si a pus-o ca stdlp de pomenire si a tur-
nat untdelemn in vilrful lui.
i a pus locului accluia numele
Betel, insd numele cetatii, la inceput,
fusese Luz.
i Iacob a facut Domnului aceastd
juruintd: « Daca Domnul Dumnezett va
fi cu mine si ma va pdzi pe calea accasta
pe caro merg si-mi va da paine si ves-
milite sd md imbrac,
i de md voi intoarce sdnAtos in
casa tatalui ineu, Dornnul va fi Dum-
nezeul meu.
lar piatra aceasta pe care am inal-
tat-o stillp de pomenire va ajunge lo-
casul lui Dumnezeu si din toate cele
ce imi vei da rnie, iti voi da zeciu-
iald.
30
www.dacoromanica.ro
29.
Intellnirea lui /acob cu Rahila. Iacob r>1-
mane vremelnic in casa lui Laban ja
in cas' eitorie pe cele cloml fete ale lui
Lia i .Rahila.
Apoi Iacob a pornit din nou la
drum i a ajuns in tara flor Rdsdritului.
i uitändu-se el, a vdzut o fântänd
In cämpie si acolo troj turma de oi care
se odihneau aldturi, cdci din fänt'ana
aceea addpau ciobanii turmele si o piatra
uriasd astupa gura fantanii.
Acolo se adunau toate turmele,
ciobanii riisturnau piatra do pe gura
fântânii i adäpau oile, apoi puneau,
pe gura fântänii, piatra la locul ei.
i Iacob i-a intrebat: Fratilor, din
ce loe sunteti voi? u i ei au riispuns:
« Din Haran suntem! »
j iar i-a intrebat: Cunoasteti
oare pe Laban, feciorul lui Nahor ? »
ei au riispuns: « fl cunoastem ».
Zis-a lor Iacob: «Ji merge bine? s
Iard ei au rdspuns: « li merge bine! »
tocmai iatä Rahila, fata, lui, vine
cu oile.
i Iacob zise iar: Tlitati-vd, e inci
ziva mare; nu e vremea de adunat tur-
pasteti
Dar ei riispunserä: « Nu putem pänd
ce nu se adund toate turmele; atunci
ciobanii rostogolesc piatra de pe gura
fäntânii i addpam oile! »
Pe ciind vorbea el cu ei, Rahila
veni cu oile tatdlui sdu, cid era cio-
bitnitd.
Deci, când väzu Iacob pe Rahila,
fata lui Laban, fratele mamei sale, si oile
lui Laban, fratele mamei sale, atunci
el veni aproape i rostogoli piatra de
pe gura fantänii i addpä oile lui Laban,
fratele mamei sale.
Apoi Iacob sdrutd pe Rahila
dändu-si drumul glasului, plânse.
i lacob spuse Rahilei cti, el este
ruda tatlilui ei, cd el este fiul Rebecia.
Atunci fata a alergat si a vestit pe
tatd-säu.
lar Laban,, auzind aceastii veste
despre Iacob, fiul surorii sale, a alergat
intru intampinarea lui i 1-a imbratisat
 FACEREA, 30
l-a sarutat i l-a adus la el acasii.
Atunci Iacob i-a istorisit lui Laban toate
cate petrecuse.
Ci Laban i-a spus: Negresit, tu
esti osul meu si carnea mea ». Si a stat
Iacob la el o lunä de zile.
Apoi Laban i-a gräit lui Iacob:
« Oare, fiindca esti ruda mea, o sa ml..
slujesti degeaba ? Spune-mi ce simbrie
vrei? »
Si Laban avea doua feto; pe cea
mare o cherna Lia, iar pe cea mica o
cherna Rahila.
Dar Lia avea, ochii stinsi, pe cand
Rahila era mandril, la faptura i fru-
moasa la chip.
lar Iacob iubea pe Rahila. Deci
el a rdspuns: IVi voi sluji Vie sapte
ani pentru Rahila, fata ta cea mai mica a.
Laban a riíspuns: « Mai bine s'o
dau dupa tine decál s'o dau dup.& altul.
Ramal la mine.0
Si a slujit Iacob pentru Rahila,
sapte ani; si au parut in ochii lui acesti
ani nurnai cateva zile, atat de mult o
iubea.
La urma Iacob a zis lui Laban:
t D5,-mi pe femeia mea, eaci timpul meu
s'a implinit, ca sä ma insor cu ea)>.
Atunci Laban a adunat pe toVi
oamenii din partea locului si a facut
ospat.
Dar seara Laban a luat pe Lia
fiica sa si a dus-o la Iacob; iar el a
intrat la ea.
Si Laban i-a dat pe Zilpa, roaba
sa, fetei sale Lia, ca roaba.
Ci facandu-se ziva, iata: era Lía.
Atunci Iacob a zis lui Laban: « Ce e
aceasta ce mi-ai facut? Oare nu Vi-am
slujit pentru Rahila ? Atunci do ce m'ai
inselat ? »
Irisa; Laban i-a räspuns: « Aici la
noi nu este obiceiul s'a märitam pe me-
zina inaintea celei intai nascute.
Implineste aceasta saptamana de
nuntá i îi voi da si pe cealaltä pentru
slujba pe care vei face-o la mine, Inc.
sapte ani de aci nainto ! »
Si Iacob a facut asa si a implinit
anea saptamana de nuntii. lar Laban
i-a dat lui pe Rahila, fiica-sa, de fe-
meie.
www.dacoromanica.ro
31
Si Laban i-a dat pe Bilha, roa,ba
sa, fiicei sale Rahila, ca roaba.
Si Iacob a intrat si la Rahila
a iubit-o pe Rahila mai mult decat pe
Lia si a slujit lui Laban incá alçi apte
ani.
Dar vgizand Domnul cl. Lia este
oropsita, a deschis pantecele ei, pe cand
Rahila era stearpà.
Deci Lia a zamislit si a näscut un
fiu i i-a pus numele Ruben, eaci zicea
ea: a Domnul a eäutat la jalea mea, ea
de acum mil va iubi barbatul meu ».
Si iarasi a zamislit si a näscut alt
fiu si a zis: Auzit-a Domnul ca sunt
oropsitä si mi 1-a diíruit i pe acesta ».
De aceea i-a pus numele Simeon.
Si a z5,rnislit Inc. o data, Efi a náscut
un fiu i a zis: «De astadata bärbatul
meu se va lipi de mine, fiinclea i-am
näscut trei feciori». De aceea i-a pus
numele Levi.
Si iaräsi a z5,mislit si. a nliscut Inc.
un fiu si a zis: t Astádatá, láuda-voi
pe Domnul! » De aceea i-a pus numele
luda. Apoi s'a oprit i n'a mai nascut.
30.
roabele i copiii lui Iacob. Care
oi vor fi ale lui Iacob fi care vor reinuinea
lui Laban.
Iar cand a vazut Rahila ca nu face
copii lui Iacob, ea a prins pizma
pe sora-sa si a zis catre Iacob: «Dà-mi
copii, iar de nu, eu mor !)>
Atunci Iacob s'a aprins de m'atila
impotriva Rahilei si a certat-o: Sunt eu
oare in locul lui Dumnezeu, care ti-a
oprit roada pântecelui? u
Ci ea a zis: 4 Iatä, roaba mea Bilha.
Tutti), la ea si va naste pe genunchii
mei i astfel voi avea i eu copii de la ea.
Si i-a dat pe Bilha roaba ei de
femeie i Iacob a intrat la ea.
lar Bilha a zamislit i i-a naseut
lui Iacob un fecior.
Atunci zis-a Rahila: « Dumnezeu
mi-a dat dreptate si a ascultat do glasul
meu i mi-a daruit mie un fiu »; pentru
aceea i-a pus numele Dan.
Si iar a zlimislit i a nascut Bilha,
roaba Rahilei, al doilea fecior lui Iacob.
 FACEREA,
$i a zis Rahila: o Lupte pentru
binecuvântarea lui Dumnezeu am dus
cu sora-mea si am biruit ! » $i i-a pus
numele Naftali.
Dar vaziind Lia cii a stat i iiu
mai naste, a luat pe Zilpa, roaba sa,
si a dat-o lui Iacob de femeie.
$i a nAscut Zilpa, roaba Liei, un
fecior lui Iacob.
lar Lia a zis: « Noroc ! » $i i-a
pus numele Gad.
$i a nascut Zilpa, roaba Liei, al
doilea fecior lui Iacob.
lar Lia a zis atunci: o Ferice de
mine ciici fetele m5, vor ferici! $i i-a
pus numele Aser.
$i Ruben s'a dus la camp, la se-
cerisul graului, si a gash merisoare de
mandragora si le-a adus mamei sale Lia.
Atunci Rahila a zis dare Lia: « Da-mi
te rog din mandragorele aduse de fiul
tau !
Ci Lia i-a riispuns: s Oare nu e
destul c5, mi-ai luat pe barbatu-men?
Acum vrei sa iei í mandragorele fiului
meu? » Dar Rahila i-a zis: « Bine atunci:
sa doarma cu tine in noaptea acea-
sta, in schimbul mandragorelor fiului
tau!»
$i Iacob venind seara de la camp,
Lia i-a iesit intru intiimpinare i i-a spus:
« Intra la mine, caci te-am cumparat
cu mandragorele fiului meu! » $i el a
dormit cu ea in noaptea aceea.
lar Dumnezeu a auzit pe Lia
ea a ziimislit i i-a nascut lui Iacob al
cinchen fecior.
$i a zis Lia: Daruitu-mi-a Dum-
nezeu plata mea, fiindca am dat bkr-
batului meu pe roaba mea ». $i i-a pus
numele Isahar.
Apoi Lia iarasi a zamislit ,-s*/ i-a
niscut lui Iacob al saselea fecior.
Acum Lia a gait: o Datu-ini-a
Dumnezeu odor de mare pret. De data
aceasta, barbatul meu va locui la mine,
fiindca i-am nascut sase feciori »; de
aceea i-a pus numele Zebulon.
Pe urma a ntiscut o fata, i i-a
pus numele Dina.
$i vi-a adus aminte Dumnezeu de
Rahila, si a auzit-o Dumnezeu pe ea si
a deschis pantecele ei.
32
www.dacoromanica.ro
Deci a zamislit FA a niiscut un
fiu i a rostit: Luat-a Dumnezeu ocara
mea!,>
$i i-a pus numele Iosif zicand:
o Sa-mi mai dea Dumnezeu inch un
fecior!
lar dacti a nAscut Rahila pe Iosff,
grait Iacob catre Laban: « Da-mi dru-
mul sá ma duc la locul meu, in tara mea.
DA-mi femeile mele, pentru care
ti-am slujit, si copiii mei si lasii-mä sa
ma duc, fiindca tu bine stii slujba cu
care te-am slujit. »
Dar Laban i-a raspuns: «De am
aflat bar in ochii tal, mai famai ! Caci
eu am bagat de seam& ca Domnul m'a
binecuvantat in hatarul tau. »
$i a adaogat: « HotarAste-mi tu
simbria ta í eu iti voi da-o ! »
Atunci a zis Iacob: « Tu bine stii
in ce fel te-am slujit si ce au ajuns tur-
mele tale sub mana mea.
Cad putin era ceca ce aveai mai
nainte de venirea mea, f}.1 acum s'a in-
multit peste masura 0.1 te-a binecuvantat
Domnul pe tine, de cand am venit eu.
acum cand o sa mai fac i eu ceva
pentru casa mea? u
Ci Laban I-a intrebat: s Ce sa-ti
dau? o $i Iacob a zis: « SA, nu-mi dai
nimic, dar dacii, imi vei face lucrul pe
care ti-1 voi spune eu, atunci iardsi
voi paste oile tale si le voi pazi.
Voi trece azi prin toate turmele
tale, despartind din ele orice oaie bru-
márie j tarcata i once miel sein dintre
miei, i tarcat i brumariu intre capre;
s't aceasta sä fie simbria mea.
Astfel cinstea mea se va dovedi
maine-poimaine in fata ta, cand vei veni
dai simbria mea: tot ce nu va fi
brumariu i tarcat intre capre i sein
infra miei s5, fie socotit de furat. »
lar Laban a raspuns: s Bine ! Fie
dupa cuvántul tau!»
$i a osebit Iacob, in ziva aceea,
tapii cei vargati i tarcati i toate ca-
prole cele balate i pätate i oricare
capra care avea pe ea stropitura de alb
si tot ce era sein intre miei, i le-a dat
In mana fiilor sal.
$i Laban a pus cale de trei zile
intre turmele sale si ale lui Iacob. Iar
 FACEREA, 31
Iacob patea oile care Ii riimasesera lui
Laban.
Atunci Iacob si-a luat nuiele verzi
de plop, de migdal si de paltin i a
crestat pe ele crestaturi albe, jupuin-
du-le de coaje pima, rämineau albe.
Apoi a pus nuielele pe care le ju-
puise, inaintea oilor, in teici, in adapa-
toarele cu apa, unde veneau oile sä se
adape ; si ele se imperecheau cand ve-
neau ea se adape.
i dad, se imperecheau inaintea
nuielelor, oile nkteau miei brumarii, var-
gati i tárcati.
lar Iacob osebea acesti miei
pe urma punea oile din turma lui Laban
cu fata spre cele brumiírii si seine ;
strangea la o parte oile sale si nu le
punea laolaltä cu turmele lui Laban.
Apoi de cate ori se imperecheau
oile voinice, Iacob punea nuielele crestate
sub ochii olor, in jghiabuii, ca sá za-
misleascit cu ochii la nuiele.
lar la oile cele slabe nu punea
nuielele ; asa *Meat mieii plapanzi erau
ai lui Laban i mieii cei zdraveni erau
ai lui Iacob.
Astfel, omul acesta ajunse tare
bogat, aviind turme multe, i roabe
robi, i camile i asini.
31.
Iacob pleatii din Mesopotamia gird ftirea
lui Lakin. Laban U urmdre¢te, dar apoi
se impacei cu el i lac impreunei legclmantul
de pe muntele Galaad.
Dar lui Iacob i-au ajuns la ureche
cuvintele fecimilor lui Laban, care zi-
ceau: Iacob a luat tot ce a avut pa-
rintele nostru si din averea parintelui
nostru el si-a injghebat toatit chiaburia
aceasta ».
i Iacob a vizut fata lui Laban
iata nu mai era prietenos cu el ca
ieri i ca alaltaieri.
Atunci Domnul a zis lui Iacob:
Intoarce-te in tara parintilor tad i la
rudeniile tale i eu voi fi cu tine ».
i a trimis Iacob si a chemat pe
Rahila si pe Lia la camp, la turma sa,
i a zis dare ele: « Eu vad, dupä
fata tatalui vostru, ca, el nu mai este
www.dacoromanica.ro
33
piietenos cu mine ea mai daunazi, insä,
Dumnezeul tatälui meu a ramas cu mine.
Ci voi stiti ca., eu am slujit pe
tatal vostru din toate puterile mele,
lar tatal vostru m'a inselat si mi-a
schimbat simbria de zece ori; dar nu
1-a ingaduit Dumnezeu sa, ma pagu-
beascä.
Cand el zicea: mieii brumarii sa
fie simbria ta », atunci toate oile fätau
miei brumarii ; iar and zicea: o mieii
vargati sa fie simbria ta », atunci toate
oile fatau miei värgati.
Astfel Dumnezeu a lust turmele
tatalui vostru i mi le-a dat mie.
i odata, la vremea marlitului oilor,
am ridicat ochii i m'am uitat in vis
iatä tapii care sareau pe capre erau
värgati, brumärii i baltati.
i ingerul Domnului a grait catre
mine, in vis: « Iacobe eu am ras-
puns : a !
Atunci mi-a zis: ochii
te uitá: toti tapii care sar pe capre
aunt värgati, brumaxii i baltati, caci am
vazut toate cate Laban a fácut eu tine.
13. Eu Bunt Dunmezeul din Betel, unde
tu ai uns stitlpul de pomenire i unde
te-ai legat cu juruintä fat& cu mine !
Acum scoala-te, iesi din piimântul acesta
intoarce-te in Ora ta de obärsie. »
14. Atunci au raspuns Rahila i Lia
i-au zis: « Mai avem noi parte de
mostenire in casa tatalui nostru ?
Oare nu ne-a socotit el pe noi
sträine, o data, ce ne-a vandut si a mâncat
mult i bine banii de pe vanzareanoastra, ?
Negresit, toata bogatia pe care a
smuls-o Dumnezeu de la tatal nostru este
a noastra, si a copiilor nostri. Deci acum
fa tot ce ti-a spus tie Dumnezeu! »
i Iacob s'a sculat si a suit pe
fill sai si pe femeile sale pe camile.
i a manat din urma toate tur-
mele sale si toatit averea pe care si-o
agonisise cirezile sale pe care le ago-
nisise in Mesopotamia ca sä ajunga
la Isaac, tatal situ, in tara Canaanului.
Ci Laban se dusese sä tunda, oile,
iar Rahila a furat terafimii tatálui ei.
Asa Iacob fusel& mima lui Laban
Arameul, intrucat nu-i dadu de veste
ca vrea sä fugä.
 FACEREA, 31
Deci a fugit Iacob cu tot ce era
al lui; i s'a sculat i a trecut Eufratul
si-a indreptat fata spre muntele Galaad.
Tocmai a treia zi i s'a spus lui
Laban ca Iacob a fugit.
Atunci el a luat cu sine pe rudele
sale i 1-a urmarit pe Iacob cale de
sapte zile i 1-a ajuns la muntele Galaad.
Dar Dumnezeu veni la Laban Ara-
meul noaptea in vis oral: « Rizeste-te
ca nu cumva si. vorbesti cu Iacob altfel
decht prieteneste!»
i a ajuns Laban pe Iacob,
co Iacob isi infipsese corturile pe munte,
iar Laban cu rudele sale le infipsese pe
muntele Galaad.
i a zis Laban &are Iacob: « Ce
ispravii e asta di m'ai inselat i ai
nat din urina pe fetele male ca pe niste
robite cu sabia?
Pentru ce ai fugit pe ascuns i m'ai
amhgit i nu mi-ai dat de veste, ca eu
eh, te fi petrecut cu bucurie i cu can-
tece, din daira si din harfh?
Ba nici chiar nu mi-ai inghduit
si.-mi sitrut nepotii i fetele! De data
asta te-ai purtat ca un nerod !
Imi stä in putere sh, va asupresc,
dar Dumnezeul phrintelui tau vor-
bit noaptea trecutii, si mi-a spus: a Ph-
zeste-te sä, vorbesti cu Iacob altfel decht
prieteneste! »
Ci fie acum ! Ai plecat fiindca th,n-
jeai dupa, casa tathlui tau; dar de ce
ai furat terafimii mei? o
i a räspuns Iacob i a zis lui
Laban: « Fiindch, ma, temeam
gandeam ca nu cumva si. smulgi de
langa mine pe fetele tale.
La oricine vei gasi terafimii
acola sit nu mai traiascä! De fata cu
rudele noastre, cautä ce este al tau intre
lucrurile mele i ja-ti-le! » Dar Iacob nu
stia ci. Rahila furase t,erafimii.
Deci Laban a intrat in cortul lui
Iacob i in cortul Liei, i in corturile
celor douä roabe, dar n'a gäsit nimic;
si a iesit din cortul Liei si a intrat in
cortul Rahilei.
Ci Rahila luase idolii si-i varise
in seaua une camile i se avezase pe
ei. i Laban scotoci tot cortul, dar nu
dadu de nimic.
www.dacoromanica.ro
34
i ea zise chtre tati-sau: o Si. nu
fie cu banat in ochii domnului meu ca,
nu pot sa ini. scol inaintea fetei tale,
fiindch, tocmai acum mi-a sosit necazul
obisnuit al femeilor s. i el a cautat cu
de-a-maruntul, dar n'a dat peste terafirni.
Atunci Iacob se aprinse de manic
si a inceput sä se certe cu Laban
i-a spus lui Laban: « Care este vina mea
si care este pacatul meu, eh, ma urnaa-
resti cu inviersunare?
Acum, duph, ce ai rhscolit toate
lucrurile mole, ce ai gäsit la mine, din
toate odoarele casei tale? Pune-le aici
in fats, rudelor mele i rudelor tale si
ei sä ne judece pe arnindoi.
lath aunt douitzeci de ani de când
«tau la tine! Mioarele tale si caprele
tale n'au lephdat i berbecii turmei tale
nu i-am mâncat!
Pe oaia sfasiatii, de fiare nu ti-am
adus-o: eu am indurat paguba; din mina
mea cereai once se fura ziva i once
se fura noaptea.
Astfel eram: ziva mi. topeam de
arsiti i noaptea tremuram de frig; si
somnul nu se prindea de ochii mei.
Am stat acesti douäzeci de ani in
casa ta: am slujit paisprezece ani
pentru cele doua fiice ale tale, iar sase
ani pentru turmele tale; i mi-ai schim-
bat simbria de zece ori.
Daca n'ar fi fost cu mine Dum-
nezeul párintelui meu, Dumnezeul lui
Avraa,m si de care se teme Isaac, ne-
gresit cii, tu mi-ai fi dat drumul cu mina
goal.. Dar Dunurezeu a viizut obida mea
truda mainilor mele si te-a judecat
asta noapte. »
Atunci a raspuns Laban si a zis
lui Iacob: « Aceste fete Bunt fetele mele
acesti copii sunt copiii mei si aceste
turrne sunt turmele mele FA tot ceca ce
vezi tu este al meu. *i ce rhu a putea
sä fac azi fetelor mele, ori copiilor
pe care ele i au näscut?
Deci acum vino sh, facem legh-
mint, eu cu tine, si si. fie marturie intre
tine i mine. »
45.i Iacob lug o starlit de piatrh,
o ridich, sthlp de marturie.
46. Apoi lacob zise rudelor sale: « Adu-
nati pietre s, i ei adunarh pietre
 FACEREA, 32
cladira o magura; i mancara acolo pe
màgura.
Ci Laban i-a pus numele Iegar-
Sahaduta, iar Iacob a numit-o Ga-
laad.
Si Laban grai: « Magura aceasta
sä fie astazi rnarturie intre mine si tine s.
De ac,e,ea i-au zis Galaad,
Si Mitpa, fiindca, a zis el, Dum-
nezeu sa, vegheze intre mine si tine, cand
ne vom despaqi unul de altul.
Dacä vei asupri pe fetele mele,
ori daca vei lua alte femei peste fetele
mele, desi nimeni nu este langa noi,
totusi cugeta cii Dumnezeu este martor
intro mine si tine. s
61. Si mai zise Laban lui Iacob: o Iatä
magura aceasta i iatä, acest stalp pe
care I-am ridicat intre mine i tine:
Aceasta, mitgurà ea fie märturie
acest stalp sa fie märturie, cit nici eu
nu voi trece spre tine de mägura
aceasta j nici tu nu vei trece spre mine
de aceasta magura si de acest stâlp, cu
gaud de dusmiinie.
Dumnezeul lui Avraam i Dum-
nezeul lui Nahor, Dumnezeul parintilor
lor sii ne fie judecator !» Si Iacob s'a jurat
pe Dumnezeul de care se temea Isaac,
tatal
Si Iacob a adus jertfe pe munte
si a chemat pe rudele sale la osp4 i ei
au ospatat si au mas noaptea pe munte.
32.
Teama lui /acob de fratele sdu Esau pi
darurile pe care i le trimite, ca scl-1
buneze. liupta de la Peniel. Iacob se va
numi de aci inainte Israil.
i Laban s'a sculat dis-de-dimi-
neatii i a sarutat pe nepotii sii i pe
fetele sale Foi. i-a binecuvantat si a plecat,
s'a intors Laban la vatra sa.
lar Iacob a mere mai departe in
calen sa i s'au intalnit cu el ingerii
Donmului.
Si a rostit Iacob, cand i-a vitzut:
o Aceasta este tabara lui Dumnezeu!
Deci a numit locul acela Mahanaim.
Apoi Iacob a trimis inaintea sa soli
dire Esau. fratele siiu, in tinutul Seir,
In tara Edomului.
www.dacoromanica.ro
35
Si le-a dat lor porunca aceasta:
o Asa graieste robul tau Iacob: o Am pe-
trecut vremelnic la Laban i am stat
panä acum.
Am agonisit bol i asini i turme
robi i roabe, i trimit solie i veste
domnului meu, ca sa, gases° har in ochii
tail*
Dar solii s'au intors la Iacob
i-au spus: e Dusu-ne-am spre fratele tau
Esau, dar el tocmai vine intru intam-
pinarea ta i impreuna, cu el aunt patru
sute de oameni ».
Atunci Iacob s'a spaimantat foarte
si a stat in mare cumpana. Si a impartit
gloata care era cu el, turmele i cire-
zile i camilele, in douà tabere,
Caci isi zicea: o Dad. Esau naval,-
lest° impotriva unei ta,bere i o sfarama,
atunci tabitra care a ramas poate sit
scape ! »
Apoi Iacob s'a rugat: o Dumne-
zeul parintelui meu Avraam i Dumne-
zeul parintelui meu Isaac! Doamne, care
mi-ai zis: o Intoarce-te In patria ta
In locul tau de nastere voi anta
bun/Ad:tile mele»,
Sunt prea mic fata de toate in-
durarile i fatit de tonta credineiosia pe
care ai dovedit-o cu robul tau, caci tre-
cut-am Iordanul acesta numai cu toia-
gul meu i acum am ajuns douä tabere.
Scapa-mi din mina fratelui meu,
din mina lui Esau, caci mi-e frica de
el, ca nu cumva sa, vie si mi
punä pe mine impreuna, Cu copiii!
Ci tu ai fagaduit: o Voi gramadi
bunátatile mele asupra ta i voi in-
multi semintia ta, ca nisipul mitrii, care
nu se poate numara de mult ce este! »
Si a mas acolo in noaptea aceea
si a osebit din ce i-a venit sub man&
un dar pentru Esau, fratele situ:
Doug., sute de capre i douazeci
de tapi; doll& sute de naioare fatatoare
douitzeci de berbeci;
Treizeci de camile mulgatoare cu
puii lor; patruzeci de vaci i zece tauri;
douazeci de magiiri0 ì zece magi-
rusi.
Si a dat aceste vite in mina ro-
bilor sai, fiecare turma deosebit i le-a
poruncit astfel: Trece# inaintea mea
1
 FACEREA, 33
s't läsati ceva departare infra turma
turmä ».
Apoi i-a poruncit celui din frunte
i-a zis: «De te va intalni Esau, fra-
tele meu, si te va intreba i va zice:
« Al cui esti tu si incotro te duci si ale
cui aunt aceste vite clinaintea ta ? ».
Atunci tu s5-i räspunzi: «Ale ro-
bului tau Iacob ! Este un dar trimis
domnului meu Esau; si iat i Iacob
vine in uima noasträ!»
Tot asa i-a poruncit i celui de
al doilea i celui de al treilea i tuturor
color ce veneau dupg turme, spunan-
du-le: « Unele ca acestea sä spuneti lui
Esau, cand v yeti gasi cu el;
Si veti adhoga: o i Rd& i robul
tau Iacob vine in urma noasträ ! ». Choi
se gandea Iacob: « Il voi domoli
acest dar care merge inaintea mea si
dupit aceasta voi da ochii cu el; poate
ca se va insenina fata lui! »
Astfel ploconul a trecut inaintea
lui, iar el a mas noaptea aceea in tabara.
Dar s'a sculat nos.ptea si a luat
e cele doua femei ale sale si pe cele
doua loabe ale sale i pe cei unspiezece
copii ai sai i i-a trecut prin vadul
Iabocului.
lar dupli ce i-a luat i i-a trecut
dincolo de ritu, a trecut si ce avea cu el.
Si Iacob a ramas singur. ..ktunci
un om s'a luptat cu el pana la revarsatul
zoiilor,
Si dad, a vazut cii nu poate sa-1
biruiasca, atunci 1-a lovit peste incheie-
tura soldului i s'a scrantit incheietura
soldului lui Iacob, in lupta cu acel bárbat.
Si i-a zis ace's,: «Da-mi drumul,
ciici se lurnineaza de zita ». Ci Iacob a
räspuns: Nu-ti voi da drumul, pan&
co nu ma vei binecuvanta! »
Atunci acela 1-a intrebat: « Care
este numele tau? » i Iacob a spus:
« Iacob! »
Zis-a acela: « Numele tau nu va
mai fi Iacob, ci Israil, pentru ca te-ai
luptat cu Dunmezeu i cu oamenii
ai biruit! »
Dar Iacob a intrebat si a zis:
« Spune-mi, te rog, numele tau! » Ras-
puns-a: « De ce intrebi de numele meu ? »
Si l-a binecuvântat pe el, acolo.
www.dacoromanica.ro
36
Atunci Iacob a pus acelui Ice nu-
mele Peniel, hind* zicea el: 4 Am vitzut
pe Dumnezeu fat& care fatä si am scäpat
cu viati!»
Si soarele rasarea in fata lui cand
el a trecut de Peniel, si Iacob schiopiita
din sold.
De aceea fili lui Israil, pânä in
ziva de astazi, nu manancii muschiul
de pe incheietura olduiui, pentru cii omul
acela a lovit pe Iacob peste muschiul
de la incheietura
83.
Pa;ssnica intellnire dintre Esau fi Iacob.
Iacob se a¢eazd la Sucot.
Si Iacob ridicandu-si ochii s'a uitat
iata. Esau venea impreuna cu patru
sute de insi. Atunci Iacob impartit
copiii: ai Liei, ai Rahilei i ai celor
douii roabe.
Si a pus pe roabe s't pe copiii lor
In frunte, apoi pe Lia FA pe copiii ei, iar
pe Rahila si pe Iosif la urmä de tot.
Si Iacob a trecut inaintea lor
s'a inchinat panä la pamant de sapte
ori, pana sä ajungii la frate-dtu.
Ci Esau a alergat intru intampi-
narea lui i 1-a imbratisat si a cizut pe
grumajii lui si 1-a sarutat si au plans
amandoi.
Si ridicandu-si ochii Esau, a viizut
femeile i copiii lui Iacob i 1-a intrebat:
Cine sunt acestia care Bunt Cu tine? »
Räspuns-a : Sunt copiii cu care a miluit
Dumnezeu pe robul tau! »
Si s'au apropiat roabele i copiii
lor i s'au inchinat pang la piimânt,
Apoi s'a apropiat i Lia cu copiii
ei i s'au inchinat pan& la piimant, iar
la urmä s'au apropiat Iosif s't Rahila
s'au inchinat panä la pamánt.
Si a intrebat Esau: « Ce voiai
faci cu toata turma aceea pe care am
intainit-o ?* Zis-a Iacob: Sii anti har
In ochii domnului meu! »
Dar Esau a intampinat: Erato,
am berechet! Raman& ale tale cele ce
stint ale tale! »
Iacob ins& a stäruit: Nu asa, te
rog! Dacä am aflat liar in ochii tai,
primeste darul meu din mama mea, caci
 FACEREA, 34
am vazut fata ta, ca i cum as fi vazut
fata lui Dumnezeu, atät de milostiv ai
fost cu mine.
Ia, te rog, prinosul meu, care ti-a
fost adus, fiinda Dumnezeu mi-a fost
mult milostiv si ara de toate! » Si a
staruit de el pana ce a primit.
Apoi a zis Esau: « Sa pornim i sil
mergem, i eu voi merge in pasul tau u.
Si Iacob a räspuns: « StapAnul meu
stie ea* am copii plapänzi si mai am
vaci fatate de curänd; de le vor milna
slugile tare numai o zi, ele vor pieri.
Sa treacil deci stapanul meu ina-
intea robului säu, jara eu voi calatori
pe rägaz i domol, dupii pasul turmelor
de dinaintea mea si dupa pasul copiilor,
pana ce voi ajunge la stilpilnul meu,
in Seir ! »
Si a zis Esau: « Ingadueste, atunci,
ea las cu tine cativa oameni din ceata
care ma insoteste ! » Dar Iacob a räs-
puna: « Pentru ce aceasta, o data ce am
aflat har in ochii stapanului meu? »
Si s'a intors, in ziva aceea, Esau
pe drumul sau, spre Seir.
lar Iacob a pornit spre Sucot
si-a orada locuintä i turmelor sale le-a
fácut tárle. Pentru aceea s'a numit locul
acela Suco t.
Si a ajuns Iacob cu pace la Si-
hem, in tara Canaanulni, la venirea lui
din Mesopotamia si si-a asezat tablira
la rasaritul cetatii.
lar petecul de pamánt unde
infipt tarusa cortului, 1-a cumparat din
mana fiilor lui Hemor, parintele lui Si-
hem, pe pret de o sutil de chesite.
Si a ridicat acolo un jertfelnic pe
care 1-a numit: Dumnezeu, Dumnezeul
lui Israil s.
34.
Rdpirea Dinei tata lai Iacob. Mciceldrirea
locuitorilor Sihemului de d'are Simeon
Levi.
Dina fata Liei, pe cam ea o niscuse
lui Iacob, a iesit intr'o zi, ca vaza
pe fetele din partea locului.
Si vazand-o Sichem, fiul lui Hemor
Heveul, stapanul tinutului, a ripit-o
s'a culcat Cu ea si a umilit-o.
www.dacoromanica.ro
37
Si mima lui s'a lipa do Dina, fata
lui Iacob. i i-a cazut draga fata i i-a
vorbit copilei de la inima.
Si a vorbit Sichem cu Hemor, tata]
astfel: « Peteste-mi de femeie pe
aceasta Uta! »
Ci Iacob a auzit cä Sichem a ne-
cinstit-o pe Dina, fata sa, dar fiindca
feciorii sai erau cu vitelo pe camp, el
a tacut din gura pánä la venirea lor.
Atunci Hemor, tata lui Sichein, a
iesit la Iacob s'a vorbeasca cu el.
lar fecicaii lui Iacob venind de la
cämp i auzind vestea, s'au rnahnit oa-
menu i s'au aprins groaznic de mánie,
ca -acela fliptuise asa °cara in Israil,
culandu-se cu fata lui Iacob, lucru care
nu se cuvenea sa-1 silvarseasca.
Si a intrat Hemor in vorba cu ci
le-a spus: « Sufletul fiului meo Si-
chem se sfarseste dupa fata voastra ;
dati-i-o, vA rog, de femeie,
Si va incuseriti cu noi ! Pe fetcle
voastre nouä. .1 pe fetele noa-
stre luati-vi-le voi,
Si locuii cu noi! i pamântul sä
fie la indemána voasträ ; salasluiti-va in
el, faceti negot in el si castigati in el
»
Atunci a grait Sichem catre tata]
fetei i catre fratii ei: « De as afla har
in ochii vostri, i orice hui yeti apune
vä voi da.
Cereti de la mine cht de mult pret
de rascumparare i daruri de nuntä
eu vi le voi da, intocmai cum yeti
spune. Insa dati-mi pe fatà de fe-
ineie ! »
Atunci fili lui Iacob raspunseia
cu viclesug lui Sichem i lui Heinor,
tatal sau, vorbind asa fiindc?i Sichem
necinstise pe Dina, «ora lor.
Deci ei au zis catre aceia: « Noi
nu putem sa, facein acest lucro ca sa
diim pe sora noastrá dupa un olla ne-
taiat imprejur, flindea ar fi o rusine
pentru noi.
Numai inteun fel putem sä ne
invoim cu voi, daca yeti face ca noi
veti tala imprejur pe toti barbatii
vostri.
Atunci va vom da pe fetele noastre,
iar pe fetele voastre le vom lua noi
 FACEREA, 35
vom locui impreunä, cu voi i vom
ajunge un singur popor.
lar de nu ne veVi da itscultare,
ca sit va Wald imprejur, noi vom lua
pe fata noastrá i vom pleca. »
Si cuvintele lor placura, lui Hemor
lui Sichem, feciorul lui [Temor.
Si tanarul nu zábovi sit indepli-
neasca. lucrul, caci iubea pe fata lui
Iacob i era cel mai cu vaztí din toatä,
casa tatálui sau.
Deci Hemor i Sichem, fiul sau,
au venit in poarta, cetatii lor si au in-
ceput sá vorbeasca cu oamenii cetatii
spunandu-le:
« Oamenii acestia au gaud bun cu
noi; sá locuiasca deci cu noi in tarit
sá negutatoreasca in ea, cad Ora, cum
vede0, este intinsä, si la dreapta, i la
stanga, in fata lor. Sä ne insuram cu
fetele lor, iar pe fetele noastre sa le ma-
ritam cu ei!
Ins& acesti oarneni se invoiesc sa
locuiasca impreuna cu noi i sá facem
un singur popor, numai dacä bärbatii
nostri se vor tilia imprejur, precum
ei sunt tai4i imprejur.
Turmele lor i averea lor i toate
vitelo lor nu vor fi oare ale noastre?
Numai sa no invoim cu ei, i ei se vor
intre noi!
Atunci toti coi ce ieseau la sfat in
poarta cot54ii &Aura ascultare lui He-
mor ì lui Sichem, fiul salt, FA se täiarä,
imprejur toti bärbi4ii, tosi cl4i ieseau la
sfat in poarta cetatii.
Dar a treia zi, pe and ei se aflau
In duren, coi doi feciori ai lui Iacob,
Simeon si Levi, fra0i Dinei, pusera mâna
pe sabio i intrarä cu indrazneala in
cetate i ucisera pe toti barbatii,
lar pe Hemor si pe Sichem,
Ii trecura prin ascutisul sabiei; apoi
pe Dina din casa lui Sichem i plecara.
Feciorii lui Iacob tabarirà, pe cei
ucisi i pradara cetatea, fiindca necin-
stisera pe sera lor.
Deci Mara turmele i cirezile ion
asinii lor i tot ce gäsira in cetate
§i tot ce gasira in tarina:
Toata averea lor; i pe toti copiií
lor si pe femeile ion Ii luara robi i pra-
(lard tot ce era prim case.
38
www.dacoromanica.ro
Atunci Iacob a zis lui Simeon
lui Levi: « Ati adus pe capul meu mare
pacoste, facandu-ma urit locuitorilor ace-
stui tinut, Canaan4ilor i Perezitílor, iar
eu am numai o maná de oameni ! Si
doe& se vor aduna impotriva mea si
mä, vor lovi, ma vor nimicí pe mine
si casa mea. »
Dar aceia au ráspuns: Iertat,
oare, i-a fost lui sa se poarte cu sora
noastrii cum s'ar fi purtat cu o des-
frinatii?
35.
Iacob primefte poruncd sit meargcl la Betel.
Acolo el tidied un jertfelnic. Alta' ardtare
a Domnului. Nafterea lui Veniamin
moartea Rahilei.
i.*i a poruncit Dunmezeu lui Iacob:
Scoaht-te, sue-te la Betel si te aseazá
acolo si fa acolo un jertfelnic Dumne-
zeului care ti s'a aratat atunci cand
fugeai dinaintea luí Esau, fratele
tau!»
Si Iacob a zis casnicilor sal i tu-
turor celor co erau cu el: « Lepildati
pe dumnezeii cei straini, care sunt in
mijlocul vostru, i vá curatkqi i va pri-
meniti vesmintele voastre.
Apoi sä, ne sculam i sa ne suim
la Betel i sá facem acolo un jertfelnic
Dumnezeului care m'a auzit in ziva
stramtorarii mele sí a fost cu mine in
calatoria pe care am sitvarsit-o! »
Atunci ei &Aura lui Iacob pe toti
dumnezeii coi stritini care erau in
lor i cerceii care erau in urechile
lor, i Iacob i-a ingropat sub un stejar
de länga Sihem.
Si au plecat la drum si spaima lui
Dumnezeu a cazut peste cetatile care
erau in jurul lor i n'au urmarit pe
fiji lui Iacob.
Astfel Iacob a ajuns la Luz, in tara
Canatmului adicil la Betel, el tg toatä
gloata care era cu el.
i a crádit acolo un jertfelnic
a pus locului numele El-Bet-El, fiindea
acolo i s'a descoperit Dumnezeu când
fugea de dinaintea fratelui stiu.
Atunci a murit Debora, doica Re-
si a fost ingropatä mai jos de
 FACEREA, 36
Betel, sub un stejar pe care 1-au numit
« Stejarul Plängerii s.
Si Dumnezeu i s'a aratat lui Iacob,
inca o data, dupa venirea lui din Mesopo-
tamia si 1-a bínecuvântat,
Si i-a zis Dumnezeu: « Numele tau
este Iacob; dar sa nu te mai chemi
Iacob, ci numele tau de aci nainte sä,
fie Israil ». i i-a pus nurnele Israil.
Apoi a gräit Dumnezeu cätre Ia-
cob: « Eu sunt Dumnezeul Cel Atotpu-
ternic ! Fil rodnic te inmulteste. Un
popor, ba chiar un divan de popoare
vor inflori din tine, si chiar regi vor iesí
din coapsa ta.
lar tara pe care am dat-o lui
Avraam i lui Isaac, ti-o voi da tie
si o voi da si semintiei tale de chip&
tine! »
Si Dumnezeu s'a inaltat de la el,
In locul de unde-i vorbise.
lar Iacob a ridicat un stälp cu
pisanie pe locul uncle vorbise Domnul
cu el, un stalp de piatra, i a sävärsit
deasupra-i jertfa de turnare si a turnat
peste el untdelemn.
Deci Iacob a numit locul unde
vorbise cu el Dumnezeu: Betel.
Dupa aceea au purees de la Betel,
cánd mai era o palmá de loc pan& sa
ajungä, la Efrata, Rahila a näscut si a
avut chinuri mari la facere.
Si pe când ea se trudea sä
i-a zis moasa: « Nu te teme, cad ai
un fecior ! »
Iar and a fost sá-si dea sufletul,
alai a murit, i-a pus numele: Ben-
Oni. Dar tatál sail 1-a numit Venía-
min.
Si a murit Rahila si a fost inmor-
mantatä pe calea catre Efrata, adica la
Botleem.
Si Iacob a ridicat un stalp cu
pisanie pe mormântul ei: stalpul de la
mormantul Rahilei, care se afla,' si in
ziva de azi.
Si a plecat Iacob si si-a infipt
cortul sau dincolo de Migdal-Eder.
Iar pe &Ind Iacob locuia in ti-
nutul acela,, s'a dus Ruben si s'a culcat
cu Biblia, tiitoarea tatalui sau. i aceasta
a ajuns la urechile lui Israil. Ci fiii lui
Iacob au fost doisprezece.
39
www.dacoromanica.ro
Feciorii Liei: Ruben, intäiul
cut al lui Iacob, Simeon, Levi, luda,
Isahar ci Zebulon;
Feciorii Rshilei au fost: Iosif si
Veniamin.
Feciorii Bilhei, roaba Rahilei, au
fost: Dan si Naftali;
Si feciorii Zilpei, roaba Liei: Gad
ci Aser. Acestia sunt fiji lui Iacob, care
i s'au näscut in Mesopotamia.
Si s'a due Iacob la Isaac, parintele
sail, la Mamre in Chiriat-Arba, adica
In Hebron, unde au vremelnicit Avraam
si Isaac.
i zilele lui Isaac au fost o But&
çi optzeci de ani.
Si s'a stíns Isaac si a murit si a
fost adaogat la poporul sàu, batran si
sätul de zile, inmormântat feciorii
sai Esau si Iacob.
36.
Istoria lui Esau. Soliile lui, plecarea lui
din Canaan si urmasii lui. Fiji lui Seir;
regii Edomului.
Acestia aunt urmasii lui Esau, care
se mai numeste ci Edom.
Esau sí-a luat femeile sale dintre
fetele Canaanului, pe Ada, fiica lui Elon
Heteul, si pe Oholibama, fiica lui Ana,
fiul luí Tibeon Horitul,
Si pe Basemat, fiica lui Ismail, sora
lui Nebaiot.
Si Ada a nascut Iuí Esau pe Elífaz
s' Basemat i-a näscut pe Reguel.
lar Oholibama a nascut pe Ieus
pe Ialam si pe Core. Acestía sunt fiii
lui Esau pe care i-a avut in Canaan.
Si Esau a luat pe femeile sale, pe
fiii si pe fetele sale si toate sufletele
casei sale, si turmele sale ci toate vitelo
sale si toatä, averea sa, pe care o agoni-
sise in Canaan, si s'a dus in alta tar&
razna de fratele sän Iacob,
Din pricina, cii, averile lor erau prea
multe ca sä mai poatä, sta la un loo,
ci tara in care petreceau pribegi nu putea
«à-i mai incapá, de multele lor cirezi.
De aceea, Esau s'a sälasluit in mun-
tale Seir. Esau se mai cheamä c Edom.
Iatä, spits, neamului lui Esau, pLi-
rintele Edomitilor din muntele Seir.
 FACEREA, 36
Acestea aunt numele feciorilor lui
Esau: Elifaz, feciorul Adei, sotia lui
Esau; Reguel fiul Basematei, sotia lui
Esau.
lar fiji lui Elifaz au fost: Teman,
Omar, Tefo, Gatam ì Chenaz.
i Timna a fost tiitoarea lui Elifaz,
feciorul lui Esau, FA i-a nascut lui Elifaz
pe Amalee. Acestia sunt feciorii Adei,
sotia lui Esau.
Tat& feciorii lui Reguel: Nahat,
Zerah, sama i Miza; acestia au fost
feciorii Basematei, SOtia lui Esau.
Jata feciorii Oholibamei, fats, lui
Ana, fiul lui Tibeon, femeia lui Esau,
ea anume a nascut lui Esau pe Ieuts,
pe Ialam IA pe Core.
Iatä capeteniile fiilor lui Esau.
Fiji lui Elifaz, întaiul nitscut al lui
Esau au fost principii: Teman, Omar,
Tofo, Chenaz,
Apoi principii: Core, Gatam fOl
Amalec. Acestia sunt principii pogoritoii
din Elifaz in tara Edomului. Acestia sunt
feciorii Adei.
Acestia sunt feciorii lui Reguel,
fiul lui Esau: principii Nahat, Zerah,
ama i Miza. Acestia sunt principii po-
goritori din Reguel in Ora Edomului.
Acestia sunt fiji Basematei, sotia lui
Esau.
Jata i fiji Oholibamei, sotia lui
Esau: piincipii Ieus, Ialam si Core.
Acestia fumt principii pogoritori din Oho-
libama, fiica lui Ana, sotia lui Esau.
Acestia sunt fiii lui Esau si ace-
stia Bunt voevozii lor, adicä ai Edomi-
tilor.
Jata i fiji lui Seir Horitul, care
locuiau mai nainte in aceasta tara:
Lotan, obal, Tibeon i Ana.
Dison, Eter i Rison. Acestia sunt
voevozii Horitilor, feciorii lui Seir, in
tara Edomului.
lar fiji lui Lotan au feat: Hori
Hemam, iar sora lui Lotan a fost
Timna.
Etta fiii lui obal.: Alvan, Mana-
hat, Ebal, efo ffi Onam.
lar fii lui Tibeon au fost: Aia
Ana. Ana este arel care a giísit izvoare
de apä calda in pustie, pe °and pastes,
asinii lui Tibeon, pärintele siiu.
40
www.dacoromanica.ro
lat.& feciorii lui Ana: Dison
Oholibama, fata lui Ana.
lata i fiii lui Dison: Hemdan,
Esban, Itran i Cheran.
lar fiii lui Eter sunt: Bilhan, Zaa-
van i Acan.
Rita, fiii lui Rison: si Aran,
92. lata capeteniile Horitilor: princi-
pii Lotan, obal, Tibeon si Ana,
Principii Dison, Eter, Rison. Ace-
stia sunt principii Horitilor, dup.& voe-
vodatele lor, in pämäntul Seir.
Jata acum regii care au sta.pit-
nit tara Edomului, mai nainte ca sa fi
stapanit vre-un rege peste fifl lui Is-
rail:
Bela, fiul lui Beor, a domnit in
Edom, iar numele cetiitii sale domnesti
era Dinhaba.
Dupg, ce a murit Bela, a domnit
in locul s'au Iobab, fiul lui Zerah din
Botra.
Dupä ce a murit Iobab, a domnit
In locul situ Husam din tinutul Tema-
nitilor.
Dupil ce a murit Husam, a domnit
In locul situ Hadad, fiul lui Bedad, care
a bätut pe Madianiti in tara Moabului,
iar numele cetatii lui domnesti era
Avit.
Dupä ce a murit Hadad, a domnit
in locul situ Samla din Masreca.
Dup.& ce a murit Samla, a domnit
in locul säu Saul din Rehobotul de
pe
Dupit ce a murit Saul, a domnit
In locul situ Baalhanan, feciorul lui
Acbor.
Iar dup.& ce a murit Baalhana,n,
feciorul lui Acbor, a domnit in locul
säu Hadar si numele cetätii lui era Pau.
numele sotiei lui era Mehetabeel, fiica
lui Matred, fiica lui Mezahab.
Iatti, acum numele capeteniilor
pogoritoare din Esau, dupii familiile lor,
dup.& tinuturile lor, dup.& numirile lor:
principii Timna, Aleva, Ietet,
Principii Oholibama, Ela, Pinon,
Principii Chenaz, Teman, Mibtar,
Principii Magdiel si Iram. Acestia
sunt voevozii Edomului, dupä asezärile
ion, in tara stapanirii lor. Acesta este
Esau, pärintele Edomitilor.
 FACEREA, 37
87.
!mil este iubit de tatal sdu, dar urit de
frati. Visele lui Iosit i winzarea lui.
losif rob in Egipt.
Astfel a locuit Iacob in tara unde
traise ca venetic i tatal sau, in Canaan.
lata istoria urmasilor lui Iacob:
Iosif era in vareta de saptesprezece ani
impreunii cu fratii siii pastes, oile.
baietandru cum era intre feciorii Bil-
hei i feciorii Zilpei, femeile lui Israil,
el aducea tatálui lor ceea ce spunea lumea
rau despre ei.
Ci Israil iubea pe Iosif mai mult
decat pe toti fiii säi, caci el era feciorul
biltranetelor sale, i ii facuse o tunica
lunga, cu
lar fratii sái, vitzand ca tatäl lor
il iubeste pe el mai mult decat pe ei
toti, prinserii ura pe el i nu puteau
sil mai sibil, cu el vorbiti buna.
Apoi Iosif visa un vis si-1 povesti
fratilor ei prinsera i mai mult
duda, impotrivEt-i.
Si Iosff le-a povestit: s Ascultati
acum visul acesta pe caro 1-am visat!
Se faces ca, noi legam snopii in
mijlocul tarinii i iata crt snopul meu
s'a ridicat si a stat in picioare, iar snopii
vostri, stand jur-imprejur, s'au inchinat
snopului meu »
Atunci fratii lui au intiimpinat:
o Vrei cumva sil, te faci rege peste noi
ne stapanesti pe noi? » Deci ei
urirá, Ffi mai mult, din pricina viselor
lui i cuvintelor lui.
Altadata a mai visat Iosif alt vis
si 1-a povestit si pe acesta fratilor
zicand: s Iatá am visat inca un vis ! So
faces, cá soarele fg luna Efi unsprezece
stele se inchinau inaintea mea! »
Si povestindu-si visul, tatalui
fratilor sai, tatal sau 1-a certat
i-a spus: Ce vis este acesta pe care
1-ai visat tu? Nu cumva veni-vom noi,
eu i maica-ta i fratii täi, s'a ne inchi-
nam tie pana la pä,mant?
Pentru aceasta, fratii sai Il piz-
muiau, dar tata stiu tinea minte aceste
lucruri.
Si inteo zi, fratii sái s'au dus sa
pasea turmele tatálui lor la Sihem.
www.dacoromanica.ro
41
i Israil a zis lui Iosif: Vezi,
fratii tai paso turmele la Sihem. Vino.
ea vreau sa te trimit la ei s.Si a raspuns
Iosif: a Gata sunt! »
Si a mai zis Israil: « Du-te, ro-
gu-te, de vezi daca, fratii tai sunt sa-
natosi i daca turmelor le merge bine
sa-mi aduci riispuns ! » Astfel, 1-a ma,-
nat pe el din vales, Hebronului. Si s'a
dus Iosif la Sihem.
Si pe cand umbla el incoace
incolo pe campie, 1-a gasit un om
1-a intrebat: « Ce cauti tu? »
Si a rhispuns: Caut pe fratii mei !
Spune-mi, te rog, pe unde pasuneaza
ei-turmele acum?
Spusu-i-a acel barbat: « S'au dus
de aici, cá i-am auzit vorbind futre ei:
« Sá mergem la Dotan ! s Atunci Iosif
a pornit dupa fratii sai i i-a aflat la
Dotan.
Si 1-au zarit de departe. Si, mai
nainte ca el sil se apropie de ei, au
uneltit impotriva lui sh-1 omoare.
Deci au zis ei unul catre altul:
Tata ea acel mester visator soseste!
Veniti acum sä-1 omorim i sà-1
aruncam inteo famtana i sá. spunem:
« L-a mancat o fiará salbaticil! »
vom vedea ce se va alege de visele
lui!»
Cand Ruben a auzit de una ca
asta, a cautat sa-1 «cape din mainile lor
si a zis: a Sá nu-i luam viata! *
Apoi Ruben a cautat «à-i indu-
plece i le-a zis: « Sá nu varsati sange !
Aruncati-1 in fantana aceea din pustie,
dar mana di nu v'o intindeti asupra
lui! » Zicea asa, ca sa-1 scape din mana
lor i sa-1 aduca inapoi la tatli-sau.
Deci, sosind Iosif la fratii sai, ei
1-au dezbfacat de tunicii de tunica lui
cea lunga, i cu maneci pe care o avea
Si 1-au luat 1-au aruncat in
EA
Untarla. Dar fântana era desarta
n'ave& Lipa.
Dupä, aceea, au stat jos ca sa
irán:luce i ridicandu-0 ei ochii, s'au
uitat si au vazut o caravana de Ismailiti
venind dinspre Galaad; iar cámilele lor
erau incarcate cu tamaie, cu balsam si
cu zmirna; i mergeau, ducandu-le de-
vale «pro Egipt.
 FACEREA, 38
Atunci luda a grait caro fratii
shi: # Ce folos vom avea daca von' ucide
pe fratele nostru i vom dosi sangele
lui?
Haideti sa-1 vindem acestor Ismai-
liti si sit nu ne atingem do el, firadca
este fra,tele nostru o carnea noastrit este
EA el. » Atunci fratii lui s'au invoit.
Deci trecand pe acolo negutaori
madianiti, ei I-au tras si 1-au ácos afara
pe Iosif din fant5,n5, si 1-au vandut Is-
mailitilor pe douazeci de arginti. Iar ne-
gutä,torii 1-au dus pe Iosif in Egipt.
Cand s'a intors Ruben la fantaral,
iata c5, Iosif nu mai era in fantanä.
Atunci Ruben si-a sfasiat vesmintele,
i s'a inturnat care fratii sa
le-a spus: « Baatul nu mai este! i eu
incotro s'o apuc? »
Atunci au luat tunica lui Iosif
au junghiat un ied si au tavalit tunica
in sirage.
Apoi au trirnis tunica cea lungii
cu maneci la tata lor i i-au «pus
«lata ce am gasit. Vezi dacb," este tu-
nica fiului tau sau nu!»
i dup5, ce s'a uitat la ea, el a
rostit: « E tunica fiului meu! O fiar5,
salbatica 1-a mancat! Iosif a fost sfa-
siat, a fost sfasiat !. ..»
34.i Iacob rupt vesmintele
a pus sac in jurul coapselor sale si a
jelit pe fiul situ zile mate.
i s'au strans toti feciorii 85,i si
toate fetele sale ca 436-1 mangaie, dar el
n'a voit s5, primeasca mangaierile lor,
ci le-a raspuns: « Voi plange pang, ma,
voi pogori la fiul meu, in eol!»
tatal sau 1-a plans mereu.
lar Madianitii vandura pe Iosif
In Egipt, lui Putifar, dregaorul lui
raon, capetenia garzii imparatesti.
38.
luda seg. Istoria Tamarei.
In vremea aceea, Iuda s'a despartit
de fratii sal i in urm5, s'a acivat pe
langit un om din Adulam pe care
cherna Hira.
i luda a vazut acolo pe fata unui
canaanit cu numele ua si a luat-o de
femeie i a intrat la ea.
42
www.dacoromanica.ro
i ea a z5,mislit si a nascut un fiu
pe care luda I-a numit Ir.
i a zamislit iarasi si a nascut alt
fiu i maica-sa i-a pus numele Onan.
i a mai nascut inc5, un fiu i ea
1-a numit eln. i luda, ciund femeia
i-a nascut acest fiu, era la Chezib.
i luda a luat femeie intaiului s'au
niiscut Ir si numele ei era Tamara.
Lisa Ir, intaiul näscut al lui luda,
a fost rau in ochii Domnului i Domnul
1-a ucis.
Atunci luda a zis lui Onan: « Infra
tu In femeia fratelui tau si o ja dupa
da,toria leviratului i ridica urmasi fra-
telui tau!»
Dar Onan stia ca acesti urmasi nu
vor fi ni lui, de aceea, de cate ori intra
in femeia, fratelui situ, îi risipea sa-
má'nt,a, pe pamant, ca sit nu dea urmasi
fratelui sari.
Ci fapta pe care o facea el a fost
uricioas5, in ochii Domnului i Domnul
I-a ucis fo'i pe el.
Atunci Iuda a zis catre Tamara,
nora sa: « Rama vaduvit in casa tatalui
tiiu, pang, când se va face mare sela,
fiul rneu! » Caci se &idea el: # Nu cumva
sa, mood& si el ca fratii sal!» Deci Ta-
mara s'a dus si a locuit in casa tatalui ei.
i dupa ce a trecut multa vreme,
a murit fata lui sua, femeia lui luda;
iar luda, mangaindu-se, s'a suit In Tinma,
la tunz5,torii oilor sale, el si Hira, prie-
tenul situ din Adulain.
i i s'a «pus Tamarei astfel: « Iata,
socrul tau se sue la Timna, la tunsul
oilor !»
Atunci si-a dezbrikat vesmintele
de vaduvie si s'a acoperit cu un val
s'a infasurat in el i s'a asezat la riis-
pantia satului Enaim, care se allá pe
drumul spre Timna; caci ea vazuse
sela s'a Lout mare i ea nu i-a fost
dat5, lui ca sotio.
lar dacii a vazut-o luda, el a
luat-o drept o desfranata, firadca ea
acoperise fata.
i el s'a abaut In ea din cale
a zis: « Haide, vreau sit intru la tine!»
fiindcit el nu. stia di este nora-sa. Dar
ea i-a raspuns: « Ce-mi vei da mie, ca
sa, intri In mine? »
 FACEREA, 39
Atunci el a zis: o Ii voi trimito
un ied din caprele turmei mele ». Ea a
adaogat: « Dar sit-mi lasi vre-un zhlog,
pân ce-mi vei trimet,e ».
A intrebat luda: «Ce zalog si-ti
las ? s Zis-a ea: « Inelul tau cu pecetie
braul tau i toiagul tau din mâna ta ».
el i le-a dat. Si a intrat la ea si ea
a ramas grea cu el.
Apoi ea s'a sculat i s'a dus
lepädandu-si valul s'a imbfacat iarasi in
vesmintele ei de vaduvie.
(Ji luda a trimis iedul dandu-1 in
mana prietenului sâu Hira din Adulara,
ca sä, ia zOlogul de la acea femeie. Dar
el n'a gasit-o.
Atunci el a intrebat pe oaruenii
locului zicand: « Unde este acea femeie
desfranata care sedea langa Enaim, in
drum? » Dar ei i-au spus: s Pe aici n'a
fost nici o femeie desfranata! »
Atunci Hira Adulamitul s'a in-
tors la Judo i i-a «pus: « N'am gasit-o!
Ba 'Mc& oamenii din parten locului m'au
incredintat ca pe acolo n'a fost nici o
femeie desfranata!»
Atunci a zis luda: « Sä si le tie !
Numai sä nu ma facä de ocarä, caci,
iata, eu i-am trimis iedul acesta si tu
nu ai gäsit-o! »
Insá dupa vreo trei luni de zile,
i s'a adus lui ludo aceasta veste: « Ta-
mara, nora ta, a cazut in destriinare.
iatä a ramas grea din destranare.
Atunci a grait ludo: « Scoateti-o Mara,
ca sä fie arsa ».
Dar pe °and ea era scoasä, Mara,
a trimis socrului sau aceastä vorba: Eu
am rainas grea, cu omul care este stà-
panul acestor lucruri s. i a mai zis:
« Uita-te, te rog, bine ale cui stint: acest
inel i acest brau i acest toiag!
Si luda s'a uitat bine si a rostit:
« Ea este mai dreaptä deciit mine, de
vreme ce nu am dat-o de sotie lui Sela,
fiul meu! » Ins& el nu a mai cunoscut-o.
Si cand a fost ea sit nasca, iatä,
In pantecele ei erau doi gemeni.
i in ceasul nasterii, unul dintre
gemeni scos mana afará. Atunci
moasa a apucat-o si a legat de ea un
fir de 45, rosie zicand: « Acesta a iesit
cel dintai
43
www.dacoromanica.ro
lar dupá ce el si-a tras maim
inapoi, iata, cä, a iesit i frate-sau. Atwaci
a zis moasa: « Ce sparturä, ai facut I *
i-au pus numele Fares.
Dupä, aceea a iesit fratele sau, care
avea la man& firul stacojiu, i i-au pus
numele Zerah.
39.
Iosif in casa lui Putilar se fereste de
pdcat ; este invinuit pe nedrept fi ajunge
in inchisoare. Dar Dumnezeu este cu el.
Deci Iosif a fost dus in Egipt,
Egipteanul Putifar, dregatorul lui Fa-
raon, capetenia garzii imparatesti, 1-a
cumparat din mama Ismailtenilor care 11
adusesera acolo.
Ci Domnul era cu Iosif, asa 'Meat
stand in casa stripanului situ egiptean
toat,e Ii ieseau cu bine.
Si stä,panul 65,u vedea c5; Domnul
este ea Iosif, dici once incepea el, Dom-
nul prin mitna lui aducea la bun starsit.
Deci Iosif a aflat liar inaintea lui
slujea pe langä el, si Putifar 1-a fäcut
vechil peste casa sa i toate cate avea
le-a incredintat In mana lui.
lar din ceasul cand 1-a pus pe el
vechil peste casa sa si peste toate avu-
Vile sale, Domnul a binecuvantat casa
egipteanului din pricina lui Iosif; ii bine-
cuvântarea Domnului a fost peste toatii,
averea lui, in casit i in taring.
Astfel el a läsat pe mana lui Iosif
tot ce avea i avandu-1 pe el nu se mai
ingrijea de nimic altceva decat de man-
carea pe care o manca. Iar Iosif era
mandru la faptura i frumos la chip.
Si dup5, toate aceste fapte petre-
cute, femeia stapanului sau si-a pus ochii
pe Iosif i i-a «pus: s Culca-te cu mine !
El ins& n'a voit, ci i-a raspuns fe-
meii stapanului « lata, stäpanul meu
do cand ma are pe mine, nu mai duce
grijä de ce este in casa lui i toate cate
are le-a dat pe m5,na mea.
Nu este nimeni mai mare decat
mine in casa aceasta, si nu m'a oprit
de la nimic, doar numai de la tine, fiindca
esti femeia lui. Deci cum sit savarsesc
eu aceastä, mare nelegiuire pad,-
tuesc inaintea lui Dumnezeu?
 FACEREA, 40
Si macar ca ea staruia de Iosif,
zi cu zi, el nu-i dadea ascultare si
se culce ranga ea sau sa stea cu ea.
lar tuteo zi, intrand el in casá
ca sa-si indeplineasca lucrul sau i ¡Ende&
nimeni dintre oamenii casei nu era acolo,
inlauntru,
Ea 1-a apucat de haing i i-a zis:
o Culca-te cu mine ! Atunci el a lasat
haina in mana ei si a fugit afma.
Dar ea, vázand cá Iosif lasat
haina in mana ei i a fugit afma,
A strigat pe casnicii casei i le-a
spus asa: o Vedeti, el ne-a adus in casa
pe un evreu ca sa-si bata, joc de noi,
fiindca, a venit la mine sa se culce cu
mine ! Atunci am strigat din raspu-
teri,
Si vazand el di ridic glasul i chem
inteajutor, si-a läsat haina langa, mine,
si a luat-o la fuga si a iesit dará!
Si a tinut vesmantul lui Iosif langa
ea, panal cand a venit barbatu-sau
acasá.
Atunci ea i-a povestit aceeasi po-
veste i i-a zis: o A venit peste mine
robul evreu pe care ni 1-ai adus in
casi, voind sa-si bata joc de mine,
Dar cand am inceput ea strig din
rasputeri i Esa chem ajutor, atunci el
a liisat haina lui langlt, mine i a fugit
!liara! »
Deci, auzind stapanul lui Iosif cu-
vintele femeii sale, care-i spunea mereu
zicea: Astfel s'a purtat cu mine
robul tau! », el s'a aprins de mânie.
Si a luat Putifar pe Iosif i 1-a
bigat in temnita, in locul mide erau
inchisi intemnitatii imparatului. Asa Iosif
a ajuns in temnita.
Irisa Dumnezeu era cu Iosif si a
revársat asupia-i milostivirea sa si-i dadu
ea afta bar in ochii mai marelui
sorii,
Astfel incát eapetenia inchismii
incredintá in mana lui Iosif pe toti osan-
ditii care se gáseau in temnita, si nimio
nu se fácea acolo decat cu voia lui.
lar mai marele inchisorii nu mai
cerceta nimio din cate treceau prin mina
lui Iosif, fiindca Domnul era cu el,
ceca ce Iosif lucra, Domnul sporea si
intarea.
www.dacoromanica.ro
44
40.
Paharnicul pi pitarul lui Faraon,
in temnifii, viseaal elite un vis pi Iosil
kilcueste visul fleta-ruin.
lar dupa acestea, paharnicul im-
páratului Egiptului i pitarul lui cazura,
in gresalä, fata cu stapanul lor, impa-
ratul Egiptului.
Atunci Faraon se manie greu pe
cei doi dregatori ai lui, pe capetenia pa-
harnicilor si pe capetenia pitarilor,
Si-i puse sub paz& in casa capita-
nului gáriii imparatesti, adicil in tem-
nita, unde era si Iosif inchis.
Atunci capitanul garzii imparätesti
le randui lor pe Iosif, i Iosif le slujea.
Astfel, Cava timp staturii, in temnita,
Când, intr'o noapt,e, pitarul i pa-.
harnicul imparatului Egiptului, care se
aflau închii in inchisoare, au visat aman-
doi cate un vis, dar fiecare vis era cu
talcuirea lui.
lar dimineata, cand Iosif a intrat
si s'a uitat la ei, jata ca, erau turbu-
rati.
Atunci Iosif a intrebat pe dregá-
torii lui Faraon, care erau cu el sub
piza, in casa stapanului sau, i le-a spus:
o Pentru ce fetele voastre sunt triste
astazi ?
Atunci ei i-au riispuns: o Am visat
fiecare cate un vis i nu e nimeni care
sa ni le talcuiasca!» Dar Iosif a gr5,it catre
ei: Oare talcuirile nu vin de la Dum-
nezeu ? Spuneti-mi visele voastre !
Atunci capetenia paharnicilor po-
vesti visul sau lui Iosif vorbind asa:
o Se facea, in visul meu, cii, in fata mea
era un butuc de vie,
Si butucul aves trei curpeni, FA mi
se parea ea inmugureste i dá floare,
lar ciorchinii ajunsera struguri copti.
i se facea ea am in mana, cupa
lui Faraon si luam struguri si-i storceam
in culi i dadeam cupa in mana lui
Faraon ! »
Atunci Iosif i-a spus: 'ata talcul
visului: Coi trei curpeni de vita sunt
trei zile.
Peste trei zile Faraon va, Malta
capul tiiu i te va pune iar in dregatoria
ta, si vei da cupa lui Faraon in mina
 FACEREA, 41
lui, precum faceai mai nainte, cand erai
paharnicul lui.
Ci tu aduli aminte de mine, cand
iti va merge iarhei bine ei aratá-mi-te
milostiv, vorbind despie mine lui Fa-
raon, i scoate-ma, din temnita aceasta ;
Caci eu am fost furat din tara
Evreilor, iar aici n'am facut nimio rau,
devi m'au varit in aceastá temnita.
i vazand mai marele pitarilor ca
talcuirea era bunk a grait lui Iosif: «
ruie, in sonmul meu, mi se parea ca
duo pe capul meu trei panere cu paine
alba.
lar in panerul de deasupra erau
tot felul de lucruri de mancare pentru
Faraon, facute de pitar, iar pasarile ciu-
guleau din panerul de pe capul meu. »
Atunci Iosif i-a raspuns i i-a zis:
a lata talcuirea visului tau: Cele trei pa-
llare sunt trei zile;
Peste trei zile, Faraon va inane,
capul tau, i te va pune in spanzura-
toare, iar pashrile vor sfaeia carnea de
pe tine !
lar a treia zi, fiind ziva de na-
etere a lui Faraon, el a dat un ospat
tuturor dregatorilor sai ei a inältat capul
marelui paharnic ei al marelui pitar, in
mijlocul curtenilor sai:
A pus la loe pe marele paharnic
la pälärnicia lui, ca sa dea cupa in
mana lui Faraon ;
lar pe marele pitar, 1-a spanzurat,
aea precum Iosif le talcuise lor.
Dar marele paharnic nu vi-a mai
adus aminte de Iosif, ci 1-a uitat.
41.
Cele cloud vise ale lui Faraon. Iosif le
tdkueiste. Faraon fi lace fnt2iul dregdtor
al Egiptului.
Dupa doi ani de zile, Faraon visa
un vis; ei jata i se parea ca stä pe malul
Nilului.
i se fama ca din Nil ieeeau eapte
vaci, frumoase la vedere i graso la trup,
ele piieteau prin papuriete.
Dar iatii ca alte eapte vaci au ieeit
din Nil, dup.& cele dintai, i acestea erau
unte la vedere i uscate la trup ei au
statut lfinga celelalte pe tarmul Nilului.
www.dacoromanica.ro
45
i mancara, vacile cele unte la ve-
dare i uscate la trup pe cele vapte vaci
frumoase la vedere i grasa! i Fa-
raon se deetepta.
Dar adormi din nou i visa al doilea
vis, i iatä i se parea ca, vede eapte spice,
crescand din acelaai pai, pline i frumoase,
i iatá ca alte eapte spice, firave
parlite de vántul de rasarit, odrasliril
dupii cele dintai,
i inghitira spicele cele firave pe
cele eapte spice grasa i pline. Atunci
Faraon se deetepta tfi va,zu ca, fusese vis.
lar a doua zi de dimineatii, duhul lui
fu in mare zbucium i trimise sa chame
pe toti vracii Egiptului ei pe toti inte-
leptii i Faraon le povesti visele sale,
dar nimeni nu fu in stare sil le tálcuiasca
lui Faraon.
Atunci marele paharnic vorbi catre
Faraon astfel: e Astazi trebue sa-mi aduc
aminte de greeelile mele!
Faraon se maniase pe robii sal ei
inchisese in casa capeteniei garzii
imparateeti i impreunä cu mine i pe
marele pitar.
?i in aceeaei noapte am visat eu
ei el cate un vis; am visat fiecare ca,te
un vis cu talcuirea lui deosebita.
i se afla acolo cu noi un amar
evreu, rob al capeteniei garzii imparilteeti.
i-am povestit ce visasem, iar el ne-a
talcuit visele noa,stre dand visului fie-
caruia talcul cuvenit.
i s'a intamplat cI. precum el ne-a
talcuit, aea a ei fost: pe mine m'a pus
Faraon iarài in dregatoria mea, iar pe
marele pitar 1-a spanzurat!»
Atunci Faraon a trimis s'a cheme
pe Iosif ; tfi 1-au scos degrabä din in-
chisoare; iar el s'a ras i ei-a schimbat
veemintele i a venit inaintea lui Faraon.
Deci Faraon a grait lui Iosif: e Am
visat un vis ei nimeni nu poate sa mi-1
talcuiasca, dar eu am auzit despre tine
spunându-se cä daca auzi un vis, poti
sa-1 tálcueeti
Atunci Iosif a raspuns lui Faraon
i-a zis: « Nu cc ! Dumnezeu va riis-
punde lui Faraon cele ce sunt de bine. e
Atunci a inceput Faraon sI. isto-
riseasca lui Iosif: e Se facea, in visul
meu, ea, stateam pe tarmul Nilului,
 FACEREA, 41
i am väzut ridicandu-se din Nil
sapte vaci grase la trup i frumos,se la
fapturii; i ele piisteau prin papu-
riste.
Dar iatii alte sapte vaci au iesit
dupa ele i acest,ea erau slabe i foarte
unte la vedere i atat de ogarjite,
n'am vazut mai role decat ele in toatä
Ora Egiptului.
i vacile cele uscate la trup
urite mancara pe cele dintai sapte vaci
grase.
Dar cu toate cii le mancasera, nu
se cunostea deice ca au intrat in pan-
tecele lor, fiindca, ele erau la infatisare
tot atat de urite ca i mai nainte.
Atunci m'arn desteptat.
Dupä, aceea am vazut iar, in visul
meu, sapte spice care se ridicau dinteun
singur pai, pline i frumoase.
i iatä sapte spice uscative, seci
parlite de vantul de la riishrit, odraslira
&pa, ele.
i spicele cele sed i inghitirii pe
cele sapte spice pline i am spus visele
mele vracilor, dar nici unul nu mi-a dat
nici un riispuns!
Atunci Iosif a raspuns lui Faraon:
o Visul lui Faraon este unul; Dumnezeu
vesteste lui Faraon ceea ce are de gaud
sii facii.
Cele sapte vaci frumoase insem-
neaza sapte ani si cele sapte spice pline
insemneaza tot sapte ani. Visul este unul
singur.
Apoi cele sapte vaci slabe i urite
care au venit dupa cele dintiti aunt
ele sapte ani i, tot asa, cele sapte spice
Bed, parlite de vantul de räsarit: vor
fi sapte ani de foamete.
Acesta este cuvantul pe care i 1-am
spus lui Faraon! Ceca ce Dumnezeu are
de gaud ifa he& i-a arätat lui Faraon.
Is,* vor veni sapte ani de mare
belsug in tot Egiptul;
lar pe urmä, urma-vor dupa ei
sapte ani de foamete si tot belsugul va
fi uitat in tara Egiptului, fiindeä, foa-
metes va secatui toata tara,
Asa incitt, despre berechetul de
mai nainte nu se va mai simti nimic
In tara, fata, de foametea care va veni
In urmá, chici ea va fi cumplita.
www.dacoromanica.ro
46
lar fiindca visul s'a, aratat de
doua ori lui Faraon, acea,sta insemneaza
cii lucrul este hotarit in fata, lui Dum-
nezeu i cä Dumnezeu va zori ca sä-I
indeplineasca.
Deci acum Faraon sii cauto i sa
aleaga un om priceput i intelept i sä-1
pun& peste tara Egiptului.
Aceasta sä, faca Faraon ; ì sit aseze
ispravnici in tar& i sii ja a cincea parte,
din bucatele árii, in coi sapte ani de
belsug.
35.i sa, adune toata painea acestor
ani buni care vor veni, i sii stranga
gran' sub mana lui Faraon in jitnitele
cetatilor pun& sub paza.
i aceste bucate vor fi stransurii
In tar& in cei sapte ani secetosi caro
vor veni in tara Egiptului, asa, incat
ta,ra sa, nu piará de foame !
i deslegarea, aceasta fu bine pri-
mitä, inaintea lui Faraon i inaintea tu-
turor curtenilor sal
Deci Faraon grai catre curtenii sai:
« Putea-vom care sä gasim un alt barbat
la fel cu acesta, intru care sallislueste
Duhul lui Dumnezeu? »
39.i s'alndreptat Faraon catre Iosif:
« De vreme ce Dumnezeu ti-a descoperit
tie toate aceste lucruri, nimeni nu este
mai priceput si mai intelept deca,t tine !
Tu sa fu i carrauitor peste casa mea
si de porunca ta sa asculte tot poporul
meu; numai cu tronul imparatesc voi
fi mai mare cleat tine! »
i a zis iar Faraen catre Iosif : data,
te pun pe tine stapan peste tot Eg,iptul! »
Atunci a scos Faraon inelul
din deget i 1-a pus in mama lui Iosif
si a dat poruncii, sit-1 imbrace pe el in
vesminte de vison i i-a pus colan de
aun imprejurul gatului.
Dupa, aceea, a poruncit sa-I sue
pe el in a doua trasurä a sa, iar oamenii
lui Faraon strigau inaintea lui: # In ge-
nunchi! » Astfel 1-a pus pe el stäpiin
peste toatä Ora Egiptului.
i a mai zis Faraon luí Iosif: o Eu
sunt Faraon, ins& fara voia ta nimeni
si nu ridice mina sa san piciorul eau in
toata tara Egiptului
*i Faraon 1-a numit pe Iosif: Taf-
nat-Paneah, i i-a dat lui de sotie pe
 FACEREA, 42
Asineta, fiica lui Putifar, preotul cetatii
On. i a iesit Iosif ca ea' cerceteze
Egiptului.
Ci Iosif era in \Tanta de treizeci
de ani cand se infatish inaintea lui Fa-
raon, impiratul Egiptului. Apoi Iosif pur-
cese din fata lui Faraon i ste5,batu tot
Egiptul.
i pitmantul a rodit in cei sapte
ani de berechet, mare belsug de bucate.
Deci Iosif stranse in cei Eapte ani
toate bucatele care se facur5, in tara
Egiptului i aduni phinea in jitnitele
cetatilor, anurne grämädind phinea hol-
delor din jurul fiecärei cetati acolo in
cetate.
Astfel Iosif aduna gritu mult foarte,
ca nisipul mbrii, Meat nu-i mai tinu
socoteala, fiindch, nu se mai putea mäsura.
Çli mai nainte ca sit vie intaiul
an de foamete, lui Iosif i se niiscurit
doi fii, pe care Ii näscu Asineta, fata
lui Putifar, preotul din cetatea On.
i Iosif a pus celui dinthi nascut
al shu numele Manase, caci, zicea el,
Dumnezeu m'a ajutat sit, uit tot zbu-
ciumul meu i toath casa parintelui meu;
lar pe cel de al doilea fiu I-a nu-
mit Efraim, chci, a zis Iosif, Dumnezeu
mi-a dat roadit in pämântul obijduirii
mele.
i dupa ce s'a.0 ispritvit cei sapte
ani de belsug care fuseserit in Ora
Egiptului,
Incepura cei sapte ani de seceth,
dupit cum prevestise Iosif, i foametea se
inteti in toate thrile, ins& numai in tot
tinutul Egiptului era pain).
Dar cand i tot Egiptul incepu
85, flämitnzeascii, poporul incepu sá strige
dupit phine, inaintea lui Faraon. lar Fa-
ron zise care toti Egiptenii: « Duceti-va
la Iosif si cum va va porunci el, asa
faceti ! »
In vremea aceea foametea bitn-
tuia pe toata fata phmtmtului. Atunci
Iosif îi deschise toate jitnitele i vhndu
bucate Egiptenilor. i foametea se in-
teti si mai mult in Ora Egiptului.
lar tootá lumea porni inspre
Egipt, la Iosif, ca sá cumpere grim, &ad
foarnetea bantuia crancen peste tot pit-
mitntul.
www.dacoromanica.ro
47
42.
Zece frati ai lui Iosif tin in Egipt
cumpere bucate. Iasi, se lace ai nu-i cu-
nouge. Simeon rämtine agog. Ceilalti duc
bucatele in Canaan.
i a aflat Iacob c5. in Egipt este
grhu. i a zis Iacob feciorilor s5,i: « De
ce va uitati unul la altul? »
Apoi aditog5,: « Iatä, am auzit ca
In Egipt este grail de vânza,re. Duceti-vä
acolo si cumparati-ne bucat,e, ca sá ne ti-
nem viata i A. nu murim de foame ! o
Deci zece din fratii lui Iosif au
pornit devale, ea sa cumpere bucate din
Egipt.
Dar pe Veniamin, fratele lui Iosif,
nu 1-a trimis Iacob cu fratii ceilalti, chci
zicea el: a Sa nu i se intimple vre-o ne-
norocire !
i au sosit in Egipt fiii lui Israil,
ca sá cumpere grim impreuna cu altii,
care veneau ca i ei, cáci foarnete ban-
tuia in p5,mântul Canaan.
Ci Iosif, ca staph,nitor al tar*
el era cel ce vindea bucate la tot poporul
Deci au venit fratii lui Iosif i i
s'au inchinat lui cu fetele la pamant.
i Iosif vazand pe fratii shi i-a cu-
noscut, dar el s'a facut strain inaintea
lor i le-a vorbit cu asprime i a intrebat:
o De unde veniti voi? u Iar ei au räspuns:
« Din pilmäntul Canaanului am venit sa
cumpar5,m bucate ! »
Ci Iosif Ii cunoscuse pe fratii
ei insit nu I-au cunoscut.
i Iosif si-a adus aminte de visele
pe care le visase despre ei i le-a zis:
« Voi sunteti iscoade i ati venit ca sa
iscoditi pa:1'We nea,pitrate ale tarii! o
Dar ei au raspuns: « Nu, doamne !
Ci robii thi an venit ca sa cumpere
bucat,e.
Noi toti suntem feciorii unui om,
suntem oameni cinstiti; robii tài nu sunt
iscoade ! »
Dar el Ina/raping: o Nu! Ci ati venit
sit iscoditi phrtile neaparate ale thrii.
Ci ei zisera iar: Noi robii tai
eram doisprezece frati, feciorii unui sin-
gur om, in tara Canaanului. i iata cel
mai mic este azi langa p5,rintele nostru,
iar altul a murit !
 FACEREA, 42
Iosif Ins le-a räspuns: Asa e,
cum v'am spus eu: Voi sunteti iscoade !
De aceea yeti fi pusi la incercare.
Pe viata, lui Faraon, nu yeti iesi de aici
pan ce fratele vostru cel mai mic nu
va veni incoace!
Trimiteti dintre voi pe unul
aduca pe fratele vostru, iar voi
ramaneti aici înehii, ca astfel cuvintele
voastre fie puse la incercare, dad,
BA,
este adevar in voi; iar dad, nu, pe viata
lui Faraon, voi sunteti iscoade!*
Deci i-a pus pe ei sub pad, trei zile.
lar a treia zi, Iosif le-a zis: « Fa-
ceti asa, ca sä sciipati cu viata, fiindca,
eu ma tem de Dumnezeu!
Dad sunteti oameni cinstiti, unul
dintre fratii vostri sä lamina inchis in
inchisoarea voasträ, de pain); acum, iar
voi plecati i duceti gram], ca sá potoliti
foamea familiilor voastre.
lar pe fratele vostru cel mai mic,
aduceti-1 la mine, ca sá se adevereasca
cuvin tele voastre i voi sá nu muriti.*
Si au facut asa.
Si ei ziceau unul catre altul: a De
bun& seama ca noi ispasim paeatul
värsit fata de fratele nostru, deoarece
am vazut jalea sufletului lui, dud se
ruga staruitor de noi i nu 1-am ascultat;
pentru aceea a venit peste noi napasta
aceasta!*
Atunci Ruben le-a faspuns si a
zis: * Nu v'am spus eu you'd, cand va
ziceam sa, nu faceti nici un plicat impo-
triva balatului? Si nu m'ati ascultat!
De aceea, iata cá sitngele lui cere raz-
bunare I*
Dar ei nu stiau cá Iosif intelege,
caci intro ei era un talmaci.
lar Iosif s'a dosit de ei ia plans.
Apoi venind, iar a vorbit cu ei foi a luat
dintre ei pe Simeon si 1-a legat pe el
sub ochii lor.
Apoi Iosif a poruncit sá umple
sacii lor cu grim tA sa le dea inapoi ar-
gintul lor, fiedruia in sacul lui,
le mai dea i merinde ca sa BAIA pe drum.
Si au fie-tit asa cu ei.
Apoi ei, ineareand bucatele lor pe
asinii lor, au plecat de acolo.
Dar unul dintre ei, deslegándu-si
sacul ca si dea nutret asinului situ,
www.dacoromanica.ro
48
la un han, a dat peste argintul du,
care era in gura sacului.
Atunci el a zis catre fratii
Banii mi-au fost intorsi, cáci iata sunt
in sacul meu ». Atunci le-a inghetat mima
cuprinsi de spaima, ziceau unul cate
altul: « Ce e napasta aceasta pe care
ne-a trimis-o Dumnezeu ? »
Si au ajuns la Iacob, parintele
lor, in tara Canaanului i i-au istorisit
lui toate cele intamplate s't i-au opus:
« Omul care e stiipanitorul tarii a
vorbit cu noi iabra i ne-a luat pe noi
drept iscoade ale tarii.
Noi ind, i-am ráspuns: « Noi sun-
tem oameni cinstiti fo'i nu suntem iscoade !
Suntem doisprezece frati, feciorii
parintelui nostru; unul a murit, iar ce]
mai mic este astazi Fang& tatäl nostru,
in tara Canaanului !
Atunci onaul acela, stapanitorul
tarii, ne-a zis: « Dupa aceasta voi sti
ca sunteti oameni läsati pe unul
din fratii vostri la mine si voi luati
graul ea sä, potoliti foamea familiilor
voastre i plecati!
Dar aduceti-mi pe fratele vostru
col mai mic i atunci voi cunoaste
nu sunteti iscoade, ci ca sunteti oameni
cinstiti. Atunci voi da drumul frat,elui
vostru i yeti fi liberi sá negutatoriti
in tara.*
Ind cand ei au desertat sacii lor,
iatä, ca fiecare a gasit punga cu banii
la el in sac ; deci and ei i tatäl lor
zura, pungile cu banii lor, se spaimantara.
lar Iacob, tatid lor, grai: « Voi
sáracit de copii: Iosif nu mai este
EA Simeon nu mai este, i voiti sä mi-1
luati i pe Veniamin Toate au venit pe
capul meu!»
Dar Ruben a räspuns tatilui situ si
a zis: « Sit ucizi pe cei doi fii ai mei,
dad, nu voi veni cu el la tine. Da-mi-1
In seama mea i eu voi aduce
inapoi ! »
Dar Iacob a raspuns: « Nu se va
pogori cu voi fiul meu, cáci fratele lui
este mort i acesta singur mi-a ramas;
daca i se intampla vre-o nenorocire
In edlatoria ioastrit, atunci voi yeti
pogori druntetele mele cu jale in
Seol! »
 FACEREA, 43
43.
Fiii lui lacob vin iari In Egipt, adu-
cand cu ei pi pe Veniamin. Ospdtul din
casa lui
Si foametea bhntuia strasnic in tara.
Si dup5, ce au isprävit de milncat
bucatele pe care le aduseserit din Egipt,
tatal lor le-a grdit: Duceti-vh inapoi
cumpEtrati ceva bucate. »
Atunci luda i-a rhspuns si a zis:
« Acel om ne-a incredintat cu toatä, aria
zicand: « &A nu dati ochi cu mine, (lac&
fratele vostru nu va fi cu voi ! »
Deci, dad, vei lhsa pe fratele no-
stru cu noi, noi ne vom duce si-ti vom
cumphra bucate;
lar dach nu-1 vei läsa-, nu ne vom
duce, fiindch omul acela ne-a spus: «Sä
nu dati ochi cu mine, (lac& fratele vo-
stru nu va fi cu voi ! »
Si Israil a intrebat: « De ce mi-ati
fhcut acest neajuns i ati desthinuit
acelui om ch mai aveti un frate? »
Raspuns-au ei: « Acel om a intre-
bat amhnuntit despre noi i despre fa-
milia zichnd: « Mai trhieste
tatal vostru? Mai aveti vre-un frate? »
lar noi i-am riispuns pe potriva acestor
intrebäri. De unde era sä tim noi ch
o sâ ne spunh: « Aduceti incoace pe fra,-
tele vostru? »
Dar luda a zis chtre Israil, tatäl
shu: « Lash' pe bhiat cu mine! S5, ne
sculdm deci i sa pornim la drum, ca
sá ne tinem viata i sh nu minim, nici
noi, nici tu, nici copiii nostri!
Dau eu chezhsie pentru el. Din milna
mea sh-1 ceri! Dacà nu ti-1 voi aduce
inapoi si nu-1 voi pune in fata ta, phcat
am inaintea, ta, in toate zilele vietii mele !
Ch de nu ne inthrziam atitta, panh,
acum am fi venit inapoi a doua oarh! »
Atunci Israil, phrintele lor, le-a räs-
puns: « Dach este asa, atunci faceti ast-
fel: luati din roadele cele mai de fall
ale tärii, in sacii vostri i duceti acelui
barbat in dar: ceva balsam, ceva miere,
zmirnä, fisticuri i migdale.
Argint luati cu voi de douh ori
atht, iar argintul adus inapoi in gura
sacilor vostri, duceti-1 inapoi in mainile
voastre. Poate cä a fost o gresalh.
49
www.dacoromanica.ro
Si luati si pe fratele vostru i por-
niti i duceti-va inapoi la omul acela.
lar Dumnezeu Cel Atotputernic
và däruiasch in fata acelui om indu-
rare, ca sh, laso sh vie cu voi celhlalt
frate al vostru cum i Veniamin. Ci eu
stint ca unul care inteadevär a ramas
fárá copii ! u
Deci oamenii au luat acele da-
ruri, au luat de douä ori pe atfita ar-
gint in mâinile lor, cum si pe Veniamin,
si au purees si s'au coborit in Egipt,
si acolo s'a,u infatisat inaintea, lui losif.
Si Iosif, child a vhzut cu ei pe
Veniamin, a poruncit ispravnicului casei
sale: cc Du pe acesti oameni acash, taie
ceva pentru mash, si ghteste, chci ei vor
ospäta cu mine la arniazh ! »
lar acela a filcut cum i-a poruncit
Iosif i a dus pe oameni acasii la Iosif.
Irish ei, child s'au vazut dusi la
Iosif acash, s'au infricosat i au inceput
sh « Ne-a varit in cash, din pricina
banilor pusi in sacii nostri, de data tre-
cuth; ei vor sà ne scoath vinovati i sa
tabere pe noi, ea sa ne ja pe noi robi,
cu asini cu tot ! »
Deci ei s'au apropiat de isprav-
nicul casei lui Iosif si au deschis vorba
Cu el, la usa casei,
Si i-au zis lui: s Rugamu-te,
doamne, noi am venit inthiasi data ca
sa cumphram bucate;
Si s'a intimplat ca poposind la
un han am deschis sacii nostri, i iath
eh fiecare dintre noi am gäsit banii in
gura sacului, argintul nostru, intocrnai
duph cântáreala lui, i 1-am adus inapoi.
Dar am adus cu noi i alte pa-
rale, ea fa cumparhm bucate. Noi nu
suntem dumiriti cine a pus atunci ar-
gintul nostru, in sacii nostri. »
Ins& omul le-a rispuns: Fiti pe
pace, n'aveti nici o teamh! Dumnezeul
vostru i Dumnezeul phrintelui vostru
v'a pus you& o comoara in sacii vostri.
Cat despre argintul vostru, el a venit
In mána mea! Si le-a scos ion pe Si-
meon.
Astfel ispravnicul i-a bhgat pe ei
In casa lui Iosif i le-a dat aph ca
se spele pe picioare i a dat i nutret
asinilor lor.
4
 FACEREA, 44
lar ei au pregatit darul lor, Omit
cand ea vie Iosif la amiaz5,, caci ei afla-
sera ca acolo vor ospata.
Deci, cand a venit acasâ Iosif,
atunci ei i-au infatisat, aci in casâ, darul
care era in mana lor i s'au inchinat
lui pan& la pamant.
i Iosif i-a intrebat pe ei de sa-
natate 0 a adaogat: « Tatal vostru cel
batran, despre care mi-ati vorbit, o duce
bine? Mai este el in putero?
Raspuns-au ei: « Pärintele nostru,
robul tau, e sanatos i traieste ! » i ei
plecara capetele si se inchinara.
i Iosif ridicandu-0 ochii a vizut
pe Veniarnin, fratele sàu, fiul maicii sale,
si a intrebat: « Acesta este fratele vo-
stru cel mai ado, despre care mi-ati
vorbit? » i a adiiogat: Dumnezeu sa-ti
fie rnilostiv, fiul meu!»
i Iosif iei degrabä, caci mima
lui era incinsä de duiosie pentru fratele
sau. i a cautat un loo wade s5, planga,
si a intrat in iata.cul sau si a plans
acolo.
Dupa aceea s'a spalat pe obraz
a iesit Mara i stapanindu-0 firea a po-
runcit: Puneti masa! s
*i i-au pus lui bucate deosebi
lor deosebi i Egiptenilor care mâncau
cu el iarasi deosebi, fiindca Egiptenii
nu pot sa manance impreuna cu Evreii,
càci aceasta este uriciune la Egipteni.
Deci au stat la masa in fats. lui
Iosif, dela cel dintai nascut, cu cinstea
lui de intai nascut, pan& la cel mai
tanar, dupà tineretea lui, asa incat oa-
menii aceia se uitau cu mirare unul la
altul.
i Iosif le facea tain din bucatele
care erau in fata lui, ins& partea lui
Veniamin era de cinci ori mai mare de-
cat ale tuturor celorlalti. Astfel ei au
ospatat i s'au veselit cu Iosif.
44.
Cupa lui losif este puscl gdsitei in sacul
lui V eniamin. Cuvelntarea lui luda.
1. i Iosif a poruncit ispravnicului casei
sale i-a spus: « Umple cu grau sacii
fo'l
oamenilor, cat vor putea sätind, i pune
banii fiecaruia in gura sacului.
50
www.dacoromanica.ro
lar cupa mea cupa de argint
pune-o in gura sacului celui mai tanar
dintre ei, impreunä cu banii pentru
el a facut intownai dupá cuvantul
lui Iosif.
Dimineata in zorii zilei, oamenii au
fost läsati só. piece, ei i asinii lor.
Dar abia iesisera din cetate si nu
erau prea departe, cand Iosif a poruncit
ispravnicului casei sale: « Scoala-te
prinde din urma pe acei oameni i cand
Ii vei ajunge sa le vorbesti asa: « Pentru
ce ati rasplatit cu rä,u bin ele prima?
De ce mi-ati furat cupa de argint?
Cupa din care bea stapanul mea i cu
care el ghiceste! Rau ati facut ce ati
fácut !
i i-a ajuns din urma 0 le-a spus
aceste vorbe.
Atunci ei au raspuns: «De ce ne
spune stapanul meu niste vorbe ca ace-
stea ? Fereasca Domnul ca robii tai s5,
fi sä.varsit o asemenea faptil!
latà, argintul pe care 1-am gäsit
In gura sacilor nostri, ti 1-am adus
poi din tara Canaanului; atunci cum o
sä furam noi, din casa domnului tau,
argint sau aur ?
Acela din robii tai, la care se va
gasi cupa, sa moara! i noi insine robi
sä fim domnului meu! »
lar el a raspuns: « Bine! Fie dupa
cuvintele voastre! Acela la care se va
gasi cupa sa-mi fie rob; iar voi sä fiti
färä nici o vinii !
Atunci ei dadurä zor i descar-
cara la pamant fiecare sacul sau si des-
facura fiecare sacul sau.
lar acela porni sa caute, incepand
de la cel mai mare 0 sfarsind cu cel
mai mic. i cupa fu gasita in sacul lui
Veniamin.
Atunci ei ii sfasiara vesmintele
incarcând fiecare asinul sau, se in-
toarserä in cetate.
i au intrat luda i fratii sal in
casa lui Iosif, si el era tot acolo, 0 s'au
inchinat in fatz lui pang la pa-
mant.
i Iosif a rostit &afro ei: «Ce is-
prava e aceasta pe care ati facut-o?
Oare nu stiati ca un om ca mine ghi-
ceste fad), gres? »
 FACEREA, 45
Atunci Lida a vorbit: 4 Ce 85, spu-
nem domnului meu ? Ce vorbe ea ale-
gem i cum sa ne dezvinovatim? Dum-
nezeu a scos la ivealii, pacatul robilor
tai. Iatä-ne, robi suntem donanului meu!
noi i acela la care s'a &it cupa!
Dar Iosif raspunse: « Fereascii-mit
Domnul sa fac una ca aceasta! Omul la
care s'a gasit cupa, acela imi va fi rob.
Cat despre voi, plecati in pace la pa-
rintele vostru! »
Dar ludo s'a apropiat de Icsif
a graft: s Rogu-te, doamne, ingadueste
sá graiasca robul Ulu un cuvant in auzul
domnului meu i sä nu se aprinda mania
ta asupra robului tau, Landoll tu esti
intocmai ca Faraon.
Stapanul meu a intrebat pe robii
tai, zicand: « Mai aveti tat& sau vre-un
frate? »
Si noi am nispuns stapinului meu:
Noi avem pe batranul nostru tata
un frate mai mic, copil al batranetelor
sale. lar fratele drept al acestuia a murit
si a ramas el singur de la maica-sa,
tatii-shu 11 iubeste.
Atunci tu ai zis robilor t5,i: Adu-
ceti-1 la mine, ca 85.-1 vada ochii mei ! »
Dar noi am raspuns domnului meu:
Bdiatul nu poate 85, paraseasca pe tata-
säu, c5ci, de 1-ar parasi pe tata-sau, acesta
ar muri!
Ci tu ai rostit catre robii
«Daca fratele vostru cel mic nu va veni
incoace eu voi, «a nu mai dati ochi
cu mine !
Deci, cand am ajuns la robul tau,
tattil meu, i-am «pus lui cuvintele dom-
nului meu.
Mai pe urma no-a zis p5,rintele
nostru: « Duceti-v5, inapoi ì cumpara-
ti-ne ceva grail ! »
Dar noi i-am raspuns: « Nu pu-
tem sa ne coborim in Egipt. Daca ne
va insoti fratele nostru cel mic, atunci
ne vom pogori, fiindca nu putem sa
vedem fata acelui om, pil,na, nu va fi
cu noi fratele nostru col mic. »
Atunci ne-a zis robul tau, tatál
meu: Voi stiti c5, femeia mea mi-a
nascut doi copii;
Unul a plecat de ling& mine si
eu am zis: De bung, seama ca el a fost
www.dacoromanica.ro
51
sfisiat de fiare, flinch& nu 1-am mai
vazut pan& astazi.
Si daca il yeti lua si pe acesta
din fats, mea si i se va intampla vre-o
nenorocire, atunci yeti pogori dirunte-
tele mele cu durere in Seol!
Deci acum dac5, má voi duce la
robul tau, tatal meu, i biiatul nu ar
fi cu noi, fiindca sufletul batianului este
legat de sufletul baiatului,
Când va vedea c5, badatul lipseste,
se va intimpla ca el «I moará i astfel
robii tai vor cobori caruntetele robului
tau, parintele nostru, cu jale in Seol.
nude& eu, robul tau, am cheat,-
quit pentru baiat inaintea parintelui meu
zicand: « Dam& nu-1 voi aduce inapoi
la tine, pacat am inaintea pärintelui
meu, cite zile voi trai »,
S5, ramanit scum robul tau in lo-
cul baiatului, rob domnului ineu, iar
báiatul sa se due& acasa cu fratii s5,i.
Altfel, cum ma voi sui la pa-
rintele meu, fara ca baiatul sa fie cu
mine ? Sa nu mai apuc sa v5.d sfasierea
care ar da peste parintele meu!
45.
Iosif se destalnueste frafilor trimite
pe frafi vesteascii aduch pe Israil.
Dar Iosif, nemai putand sit se sta.-
pineascá inaintea tuturor celor ce erau
de fata, a strigat: Scoateti-i afar& pe
toti de ling5, mine!» Si n'a mai ramas
langa el nimeni, cind Iosif s'a desco-
perit fratilor BM.
Atunci el a izbucnit in hohote de
plans, asa Inca auzira Egiptenii i auzi
0 casa lui Faraon.
Si Iosif grad fratilor 85,i: « Eu sunt
Iosif ! Asa dar tatal meu e incii in viata!
Dar fratii lui nu putura «â-i dea nici un
aspuns, ci st5,teau inmarmuriti in fato
lui.
Deci a zis Iosif catre fratii sai:
« Apropiati-v5 vá, rog, de mine! » i ei
s'au apropia,t. Si a zis iar: « Eu sunt
Iosif, fratele vostru, pe care 1-ati vandut,
ca sä fie dus in Egipt.
Dar acum nu vä intristati, nici
vä fie necaz pe voi Inivá e5, m'ati
vandut aici, fiindeti Dumnezeu m'a tri-
4*
 FACEREA, 46
mis pe mine inaintea voasträ, spre pi-
strama Nieta.
Cdci jata, sunt doi ani de cand
seceta bintue in tara, i mai sunt
vinä inca' cinci ani, in care nu vor fi
nici aratura, nici seceris.
lar Duninezeu m'a trimis pe mine
inaintea voa,stril, ca sa vii piistieze l'a--
masita pe painruit i si vi scape viata,
printr'o mantuire minunatà.
Deci nu voi m'ati adus pe mine
aici, ci Dumnezeu, care m'a pus pri-
finte lui Faraon i donan peste toati
casa lui i ociumuitor pesto toatä tara
Egiptului.
Grabiti-vä duceti-vä la tatil meu
spuneti-i: « Asa grideste fiul tau Iosif:
Dumnezeu m'a fäcut stäpan peste tot
Egiptul. Vino la mine ! Nu zabovi!
Si vei locui in pämintul Gosen
si voi fi aproape de mine, tu i fiii tiii
nepotii tu i turmele tale si cirezile
tale si toate cate sunt ale tale.
Si eu te voi hräni pe tine acolo
cdci vor mai veni inca' cinci ani de foa-
mete ca si nu te sfirsesti de foame,
tu si familia ta i toate cite sunt ale tale.
Si iatii ci ochii vostri vad, i ochii
fratelui meu Veniamin tot asa, cii eu
insumi sunt, cel care vorbesc cu voi.
Deci spuneti pärintelui meu toatä
slava mea cea din Egipt i toate cite
ati vazut; dar zoriti-va i aduceti pe
tatäl rneu aici! »
Apoi Iosif cazind pe grumajii lui
Veniamin, fratele säu, a plâns si Ve-
niamin plinse si el pe giumajii lui Iosif.
i el sarutä, pe toti fratii
planse de gitul lor. Si abia la urmä
vorbirä, j fratii sii cu el.
Si s'a raspindit zvonul in casa
lui Faraon cii au venit fratii lui- Iosif.
lucrul fu bine primit de Faraon
de curtenii lui.
Si Faraon zise lui Iosif: i Spune
fratilor « Faceti astfel! Incärcati do-
bitoacele voastre i plecati I va duceti
In tara Canaanului;
Si luati pe pärintele vostru si fa-
inihile i veniti la mine, si va
voi da vota partea cea mai burla din
pämantul Egiptului i yeti manca grä-
simea Lirii. »
52
www.dacoromanica.ro
lar tu ai ponina sa le spui: « Lua-
ti-vil care din tara Egiptului pentru copiii
vostri si pentru femeile voastre si, luand
pe pärintele vostru, veniti!
Si sä nu va para räu dupä gos-
podäriile voastre, cäci parten cea mai
bina din toatil tara Egiptului va fi
a voastra! »
Deci fiii lui Israil fácurä, asa. Si
Iosif le dadu lor care, dupä porunca lui
Faraon, si le didu i merinde pentru
drum.
Apoi le dadu tuturor i fieciirui
In parte vesminto de schimb, dar lui
Veniamin Ii claclu trei sute de arginti
cinci finduri de haine.
Apoi, tatälui säu Ii trimise de ase-
menea zoca asini inchrcati cu bunätätile
Egiptului í zece asine inciircate cu grill,
cu paine i cu alte mincari, ca sä, le
aibä, ta,tal säu pe drum.
Astfel Iosif a dat drumul fratilor
shi ei au plecat, irisii el le-a «pus:
i
«SI' nu vi certati pe drum ! »
Si au pornit din Egipt si au ajuns
In tara Canaanului, la lacob, pärintele
lor.
Si i-au istmisit lui i i-au spus:
o Iosif este inca', in viatä, si el este ocar-
muitor peste tot Egiptul s. Insa inima
lui Iacob ramase rece, fiincica nu le di-
dea niel o crezare.
Dar dupä, ce i-au spus lui toate
cuvintele pe care Iosif le rostise catre ei
qi a väzut carele pe care le trimesese
Iosif ca sä-I aduci, atunci duhul lui
Iacob, tatäl lor, prinse viatii.
Deci a rostit Israil: E clestul;
Iosif, fiul meu, inca traieste! Ma voi
duce si-1 vid inainte ca sii, mor ! »
46.
lacob se strantutti in Egipt cu toatci
lui. Arcitarea Domnului la Beer-
oba. IntAlnirea lui Iacob cu seiu Iosif.
i Israil a pornit la drum cu tonto
cite avea si a ajuns la. Beerseba si a
adus jertfe Dumnezeului parintelui sau
Isaac.
Si Dumnezeu a grait lui Israil,
vedenie, noaptea si a zis: « lacobe, Ia-
cebe ! a lar el a rispuns: s Tata-mi! u
 FACEREA, 46
Si Domnul a rostit: Eu sunt Dom-
nul Dumnezeul parintelui tau! Nu te
teme sa te pogori in Egipt, caci eu te
voi face, acolo, popor mare.
Pogori-voi cu tine in Egipt i tot
eu de acolo te voi scoate. Iar Iosif
va inchide ochii tai! »
Apoi Iacob a pornit din Beerseba.
Deci fiii lui Israil au dus pe Iacob,
rintele lor, si pe pruncii lor si pe femeile
lor, in carele pe care le trimisese Fa-
raon ca sa-1 aducit.
Si ei au luat vitela lor i agonisita
lor pe care o agonisiserä, in Canaan yi
au venit in Egipt - Iacob i toatit se-
lui cu el:
Fiji sad i nepotii sài, impreuna cu
el, fiicele sale yi nepoatele sale si toata
semintia sa o aduse cu sine in Egipt.
Iatä acum numele fiilor lui Israil
care au venit in Egipt: Iacob i fiii sal;
întâiul nitscut al lui Iacob: Ruben.
i fiii lui Ruben: Enoh, Palu, Hetron
Carmi,
Si fiii lui Simeon: Nemuel, Iamin,
Ohad, Iachin, Tohar, apoi Saul, fiul
unei cana.anence.
Si fili lui Levi: Gherson, Cahat
Meran.
Si fiii lui Iuda: Jr, Onan, Sela,
Peret i Zerah. Lisa Ir i Onan au
murit in Canaan. lar fili lui Perot au
fost: Hetron sit Hamul.
Si fiii lui Isahar: Tola, Pua, Iasub
Simron.
Si fili lui Zebulon: Sered, Elon
Iahleel.
Aceytia aunt fiii Liei, pe care i-a
nascut ea lui Iacob, in Mesopotamia,
precum i pe Dina, fata lui Iacob. Toti
impreuna, fiii i fiicele lui au fost trei-
zeci j trei de suflete.
Si fiii lui Gad: Tefon, Haghi, ul*.
Etbon, Eri, Arod i Arel.
Si fiii lui Ayer: Imna, Isva,
Beria i Serah, sora lor. Iar fili lui Baria:
Heber si Malchiel.
Acestia sunt fiii Zilpei, pe care o
diiduse Laban fiicei sale Lia. Ea a nascut
pe aceytia lui Iacob - saisprezece su-
flete.
Fili Rahilei, femeia lui Iacob: Iosif
Veniamin.
www.dacoromanica.ro
53
Si i s'au nascut lui Iosif, in tara
Egiptului: Manase i Efraim pe care i-a
nascut Asineta, fiica lui Putifar, preotul
din cetatea On.
Iar fili lui Veniamin au fost: Bela,
Becher, Abel, Ghera, Naaman, Ehi, Ro,
Mupim, Hupim i Ard.
Acestia sunt fili Rahilei, care i-au
fost nascuti lui Iacob: peste tot pai-
sprezece suflete.
Si fili lui Dan: Husim...
Si fiii liii Neftali: lahteel, Guni,
Ieter i ilem.
Aceytia aunt fiii Bilhei pe care
Laban o daduse fiicei sale Rahila;
ea a nascut acesti fii lui Iacob ; peste
tot yapte suflete.
Toate sufletelo care au intrat cu
Iacob in Egipt, urmasii ieyiti din emir
sele lui Iacob, peste tot au fost sai-
zeci s't yase.
Apoi fili lui Iosif, care i s'au niíseut
lui in Egipt, au fost doua suflete. Toate
sufletele casei lui Iacob care au inti at
In Egipt au fost saptezeci.
Si Iacob a trimis pe Iuda inaintea
sa la Iosif, ca sa-i deschida calea catre
Gosen. Si au intrat in tinutul Gosen.
29. Tar Iosif a pus sä inhame caii la
carul situ FA a pornit intru intampinarea
lui Israil, la Gosen, Si s'a infatisat lui
si a cazut pe grumajii lui y't a plans mult
de Will lui.
Atunci a rostit Israil catre Iosif:
# De acum pot sa mor, dupa ce am vazut
fata ta i tiu cit tu traiesti ! »
Apoi Iosif grai catre fratii sai si
catre casa parintelui säu: #
voi vesti pe Faraon voi zice:
« Fratii mei si casa tatalui meu, care erau
In tara Canaan, au venit la mine!
Si acesti oameni sunt pastori de
oi, caci se indeletnicese cu creyteica
vitelor; si au adus turmele lor i cire-
zile lor s't toate cate au. »
Si daca o fi ea vä, chame Faraon s't va
zice: o Care este indeletnicirea voastra ?
Voi sit raspundeti: Robii.titi sunt
crescittori de vite, din tineretele noastre
FA pan& acum, atat noi cat i parintii
nostri - ca voi ea puteti sa, locuiti in
pamantul Gosen Caci pentru Egipteni
uriciune este once cioban de oi.
 FACEREA, 47
47.
ingifisseaza" lui Faracn pe fratii fi
pe tatal edu. Foametea aduce in sapd de
lemn pe Egipteni.
Dupa aceea a venit Iosif i a dat
de veste lui Faraon i i-a spus: « Parin-
tele meu i fratii mei cu turmele lor
si cu cirezile lor si cu toate ale lor au
sosit din tara Canaan si popositi
in tinutul Gosen ! »
i dintre toti fratii sill, el hi& cinci
insi i ii duse in fats, lui Faraon.
.5i. Faraon a intrebat pe fratii lui
Iosif: « Care este indeletnicirea voastrit
lar ei au riispuns lui Faraon: Robii
tai sunt plistori de oi ! Asa suntem noi
si asa au fost parintii nostri. »
Apoi au grait iar lui Faraon: Am
venit sit stam vremelnie in tara aceasta,
fiindcii nu mai este debo pasune pentru
turmele pe care le au robii taj, 66,ci cum-
plita este foametea in pamantul Canaa-
nului. Deci rugamu-te, ingadueste ca
robii taj sit se aseze in pamantul Gosen ! »
Atunci Faraon a vorbit lui Iosif
i-a opus: « Tatil tau i fratii tai au
venit la tine!
Pamantul Egiptului eta inaintea ta.
Sdlaslueste in partea cea mai manoasa,
a tárii pe tatal tau si pe fratii
hisluiasch In tinutul Gosen. i daca stii
ea se afla intre ei oameni destoinici,
pune-i scutari peste turmele de pe mo-
side mele! »
Apoi Iosif a adus pe Iamb, pa-
rintele sau, si 1-a infatisat lui Faraon.
lar Iacob a binecuviintat pe Faraon.
Ci Faraon a intrebat pe Iacob:
o Cate sunt zilele anilor vietii tale ?
Rtispuns-a Iacob lui Faraon: « Zi-
lele anilor pribegiei mele Bunt o suta
treizeci de ani. Putine f¡i trudnice au
fost zilele anilor vietii mele i n'au ajuns
la zilele anilor vietii parintilor mei, in
zilele pribegiei lor! »
i a binecuvantat Iacob pe Fa-
raon si a iesit din fata lui Faraon.
Astfel Iosif a asezat pe tatal su
si pe fratii sai i le-a dat lor stapanire
In tara Egiptului, in partea cea mai ma.-
noasá. a tarii i anume in tinutul Ra-
meses, precum poruncise Faraon.
54
www.dacoromanica.ro
*i Iosif hranea pe fatal eau si pe
fratii sài i pe toata casa tatalui eau,
andu-le bucate dup.& numilrul copii-
lor lor.
Insa bucatele se ispraviserii in toafa
tara, fiincicit foametea era cumplita foarte,
asa 'Meat tara Egiptulid, ca i tara Ca-
naanului se istoveau de lipsit.
i Iosif a adunat toti banii care
se gäseau in Ora Egiptului i in tara
Canaanului pe graul pe care-I cumpara
lumea FA el a adus argintul in casa lui
Faraon.
Dar and banii din Egipt kd din
Canaan s'au ispràvit, atunci au venit
toti Egiptenii la Iosif strigánd: « Da-ne
pain° ! De ce sá murim in fata ta ? Fiindca
bani nu mai avem! »
Dar Iosif le-a raspuns: Aduceti
vitele voastre i và voi da vouit gram
pe vitele voastre, daca banii s'au is-
právit ! »
Deci au adus vitelo lor la Iosif
Iosif le-a dat bucate drept pretul cailor
si al turmelor si al eirezilor si al asinilor.
Astfel Iosif i-a tinut cu paine in anul
acela, in schimbul vitelor lor.
lar cand s'a sfársit anul acebo., au
venit la el, in anul al doilea, i au gait
catre el: o Nu vom ascunde de staptinul
nostru ca, o data ce banii s'au ispravit
turmele i cirezile au trecut in mana
stápanului nostru, nu ne mai ramtme
altceva in fata luí dead trupurile noastre
ogoarele noastre.
De ce sit pierim sub ocbii tai noi
Cu pamanturile noastre ? Cumpara-ne pe
nca i ogoarele noastre, pe bucate, asa
incat sa firn cu tarinile noastre robi ai
lui Faraon, i da-ne dimantit de sámanat,
ca sà traim in loo ea murim, iar ogoarele
sit ne ramistnit pustiil »
Astfel Iosif a cumpárat pentru Fa-
raon tot parrantul Egiptului, caci Egip-
tenii vindeau fiecare ogorul eau, deoarece
foametea Ii bantuia cumplit. i pitmantul
a ajuns al lui Faraon.
Cat despre popor, ell-a facut iobag
de la o margine pana la cealalta a Egip-
tului.
Numai thoiiIe preotilor nu le-a
eumparat, caci preatii aveau venituri
randuite de catre Faraon i se intreti-
 FACEREA, 48
neau din aceste venitmi pe care le da-
duse lor Faraon. Pentru aceea n'au van-
dut moiile lor.
Atunci Iosif a rostit catre popor:
« Iatä, v'am cumparat pe voi astdzi im-
preunä cu tarinile voastre, pentru Fa-
raon. lath-, la indemana voasträ, samitnta;
apucati-vä i samanati tarinile!
Ins& la seceris sa dati a cincea
parte lui Faraon, iar patru parti sit fie
ale voastre, pentru sdmanatul ogorului
pentru demancarea voasträ si a celor
din gospodariile voastre i pentru hrana
copiilor vostri ! »
Atunci ei au raspuns: « Tu ne-ai
scapat viata! De am gasit har in ochii
stapanului meu, sd fim robii lui Faraon ! »
i Iosif a asezat aceasta ca o pra-
vila, care si pang azi are putere in tara
Egiptului: sa i se dea lui Faraon a cincea
parte din rodul tarinii. Numai mosiile
preotilor, ele singure, nu sunt in mama
lui Faraon.
Astfel a ajuns Israil «a salasluiasca
In Egipt, in tinutul Gosen. i au castigat
stapanire in el k4 au odriislit i s'au
inmultit sumedenie mare.
lar Iacob a mai trait in Egipt
saptesprezece ani i zilele anilor vietii lui
au fost o suta patruzeci isapte de ani.
i când i s'a apropiat lui Israil
ceasul ca srt moard, a chemat pe fiul
eau Iosif i i-a zis: « De am aflat bar in
ochii tad, pune te rog mana ta sub coapsa
mea si arata-mi mie indurare i credinta
ea sa, nu ma ingropi in Egipt !
Caci vreau ma odihnesc langa
parintii mei! De aceea md duci din
Egipt i sä mâ ingropi in mormântul
lor. » lar Iosif a raspuns: « Voi face
dupa cuviintul tau! »
Dar lacob i-a räspuns: « Fa-mi ju-
riimânt ! » i Iosif i-a facut juramánt.
Atunci Israil s'a aplecat, inchintindu-se,
spre capätul toiagului säu.
48.
losif cu fui sea afanase îi Efraim,
patul lui Iacob. Iacob binecuvanteazd pe
liii lui losil.
1. lar dupä aceste improjurari i-a venit
vorbit lui Iosif: pLintele tau este
www.dacoromanica.ro
55
bolnav! s i Iosif a luat cu sine pe coi
doi fii ai «Ai, pe Manase si pe Efraim.
Deci 1-au vestit pe Iacob i i-au
«pus: s Iatä ea, feciorul tau Iosif vine
la tine! s i Israil, adunändu-si puterile,
a sezut pe pat.
i Iamb a zis lui Iosif: « Dumne-
zeul Col Atotputernic mi s'a arätat mie
la Luz, in tara Canaanului, si m'a bine-
cuviintat.
i mi-a graft: « Iatä eu 1i voi
da road& si te voi inmulti si te voi
face adunare de popoare i voi ditrui
acest pämii,nt semintiei tale, de dupa
tine, ca stapanire vesnica.
i acum coi doi feciori ai tad
care ti s'au nascut tie in Egipt, mai
nainte de venirea mea in Egipt sunt
ai mei. Efraim si Manase fi-vor ai mei,
asa cum sunt Ruben si Simion.
Iar copiii pe care ii vei avea dupä
acestia vor fi ai thi; dar se vor numi
cu numele celor doi frati ai lor, in part,ea
lor de mostenire.
Ci mie, °and veneam din Mesopo-
tamia, mi-a murit Rahila in tara Ca-
naanului, pe drum, °and mai era o palmk"
de loo pa,nd la Efrata, si am inmorman-
tat-o acolo, pe drumul catre Efrata, adica
Betleem. »
Atunci Israil s'a uitat la fiii lui
Iosif i 1-a intrebat: Cine sunt acestia?»
i Iosif a raspuns parintelui a:1u:
« Acestia sunt fiii pe care mi i-a daruit
Dumnezeu, aici in Egipt ! Iar Iacob a
zis: Adu-i, te rog, la mine, ca
binecuvintez ! »
Ci ochii lui Israil erau impovärati
de biltranete i el nu mai putea sä deo-
sebeasa. i Iosif i-a apropiat de el si
Iacob i-a särutat pe ei i i-a imbrä-
tisat.
$i Iacob i-a «pus lui Iosif: s Eu
unul nu mai credeam cd voi mai vedea
fata ta i iata eS. Duranezeu m'a in-
vrednicit «A vad si pe urrnasii
Atunci Iosif i-a departat de la ge-
nunchii piírintelui sau i ei s'au inchinat
in fata lui pand la pamânt.
i Iosif i-a luat pe amandoi, pe
Efraim in dreapta sa, de-a-stanga lui
Israil, si pe Manase in stânga sa, de-a-
dreapta lui Jsrail, i i-a apropiat de el.
 FACEREA, 49
Dar Israil intins mana dreaptä
si a pus-o pe capul lui Efraim, care era
cel mai tänär, iar mana, stanga a. pus-o
pe capul lui Manase, punándu-si astfel
bratele in cruce, fiindc5, Manase era in-
taiul näscut.
Si a binecuvtintat pe Iosif si a
rostit: Dumnezeu, inaintea eäruia au
umblat p5,rintii inei Avraam si Isaac,
Dumnezeu, care a fost pästorul meu din
tineietele mele i panii, in ziva de azi,
16, Ingerul cave m'a izblivit pe mine
din toate nevoile sil binecuvinteze pe
accsti copii, ca sil so pomeneascii, intru
ei numcle meu i numele phrintilor mei
Avraam si Isaac si sä se ininultea,scii
imbelsugat pe pämánt! »
Deci, vItzti,nd Iosif cil piirintele sau
si-a pus mana dreaptä pe capul lui Efraim
i-a pärut räu si a apucat mana pdrin-
telui säu ca s'o in de pe capul lui Efraim
si s'o puna pe capo! lui Manase;
Si a zis Iosif ciitre tatal säu: « Nu
asa, tatä ; fiindcá acesta esto intaiul
cut, pune dreapta ta pe capul lui! »
Dar tatal säu n'a voit i i-a spus:
« Stiu, fiul rneu, stiu prea, bine. Si acesta
fi-va un popor i acesta va ajunge mare;
totusi fratele säu cel mic va fi mai mare
clecat el si semintia lui fi-va sumedenie
de popoare ! »
Astfel Iacob i-a binecuvântat in
ziva aceea si a rostit: Cu numele thu
poporul Israil va binecuvanta si va zice:
Sa te facä. Dumnezeu ce, pe Efraim
si ca pe Manase! # Si a pus pe Efraim
inaintea lui Manase.
Dupä aceea, Israil a gräit lui Iosif :
Iatá eu sunt la pragul mortii, dar Duin-
nezeu va fi cu voi i vá, va duce inapoi
In tara pärintilor vostri.
lar eu iti däruesc tie mai- mult
decát fratilor tai, un umar de munte
pe care 1-am luat din mana Amoritilor,
cu sabia mea j cu arcul meu. »
49.
lacob binecuvtinteazii pe fiii scii, fi aratei,
in grai profetic ce va lace Domnul cu
fiec,are dintre ei. Moartea lui lac,ob.
1. Apoi Iacob a chemat pe fiii säi
le-a zis: Adunati-va ca sá vá vestesc
56
www.dacoromanica.ro
ce va va intampina pe voi in zilele care
vor veni pe urmä,.
Strangeti-vä ca sii ascultati, fii ai
lui Iacob, ca sä ascultati pe Israil, pá-
rintele vostru!
Ruben, tu esti intai näscutul meu:
mandria mea si 'm'irga puterii mele; cel
dintäi in cinste i cel dintai in vartute!
Clocotitor ca marea, nu vei avea
intilietatea, caci te-ai urcat in patul ta-
thlui tau, i atunci 1-ai pángärit! S'a
suit in asternutul meu!
Simion i Levi ce mai frati ! Pa-
losele lor sunt sculele cruzimii.
Suflete al ineu, nu te baga in pu-
nonio lor la cale ! Nu te uni cu adunarea
lor, tu slava mea! Caci in mánia lor
ucis-au oameni i ca sd-si facä chef ul
lor, au ologit tauri !
Blestematä fie mánia lor, chci a
fost vijelioasä, i turbaren Ion, cäci a
fost crancenä I Iinparti-i-voi pe ei intru
Iacob voi imprästia intru Israil !
Po tine, Judo, lauda-te-vor fratii
täi. Mana ta va sta grea pe grumazul
dusmanilor tiii. Iar fiii tatiilui täu in-
china-se-vor tie.
Pui do leu esti tu, Judo, când te
ridici de pe pradä, fila meu! El indoaie
genunchii si se culcii aidoma leului
leoaicei. Cine ii va scula pe el !
Schiptrul din Inda nu va lipsi nici
toiagul carmuirii dintre picioarele sale,
pana co nu va veni Inipìíciuitorul si de
el asculta-vor popoarole.
El va lega de butucul de vitä
asinul thu i de coarda vitei manzul
asinei sale; el va späla in vin vesmantul
sätt i mantia ea in stingele ciorchi-
n i lo r.
Ochii säi vor fi rosii ca vinul
dititii säi albi ca laptele.
Zebulon locui-va la tärmul
el va da corabilior liman si hotaiele lui
se vor intinde pana,' la Sidon.
Isahar este ca asinul vtirtos, cate
stä culcat futre staule;
Väzand ea odihna este bunii.,
imasul pläcut, el îi incovoaie umiírul
la purtatul poverilor si se face rob de
corvezi.
Dan va judeca pe poporul säu,
ca pe una din semintiile lui Israil,
 FACEREA, 50
Dan fi-va, ea un sarpe in cale,
ca o viper& in potecii, 0 care inteapa.
piciorul calului, asa incat caläretul cade
peste cap !
Spre ajutorul tau nadajduit-am,
Dom/me!
Gad stramtorat va fi de hoarde
dusmanoase, dar si el pe urma Ii va
stramtora pan& la cdlcaie.
Aser avea-va belsug de paine
el va da regilor mancari alese.
Neftali este o cerboaica slobodii;
el este rostitor de viers placut.
Iosif este un pom plin de roada,
un pom plin de roada alaturi de un
izvor, i ramurile lui se revarsä peste zid.
Daca arcasii 1-au intaratat si au
aruncat sageti asupra lui 0 I-au pri-
gonit,
Totusi arcul eau a fámas neclintit
bratele sale si mainile sale au fost
intarite cu ajutorul Celui Puternic al
lui Iacob, Ce! Ce este pästorul i stânca
lui Israil.
De la Dumnezeul parintilor täi
El sa, fie ajutorul tau! si de la Col
Atotputernic El sa te binecuvinteze I-
veni-vor asupra ta binecuvantari din inal-
tele ceruri, binecuvântari din adancul col
de desubt, binecuvantärile sánilor 0 ale
pantecelui !
lar binecuvantarile tatalui tau co-
varsesc binecuvantarile stramosilor mei,
pana la varfurile colinelor color vesnice!
Fie ele asupra capului lui Iosff, asupra
crestetului celui ce este principe intro
fratii s'ai!
Veniamin este un lup rapitor; di-
mineata, el sfasie prada sa i seara el
Imparte ce a hrapit. »
Toti acestia sunt cele douasprezece
semintii ale lui Israil i acestea stint cu-
vintele pe care le-a rostit dare ei tatal
lor, and i-a binecuvantat pe ei, bine-
cuvantandu-1 pe fiecare cu binecuvan-
tarea cuvenita lui.
Apoi le-a dat lor porunca si le-a
spus: « In curand eu voi fi adaogat la
poporul meu. Ingropati-ma tang& pa-
rintii mei, in petera din tarina lui Efron
Heteul,
In pesters care este in silistea
IvIacpela la rasarit de Mamre, din tara
www.dacoromanica.ro
57
Canaan, 0 pe care a cumparat-o Avraam,
impreuna cu locul, de la Efron Heteul,
ca mosioara de ingropaciune.
Acolo au ingropat pe Avraam
pe Sara, sotia lui. Acolo au ingropat pe
Isaac 0 pe Rebeca, sotia lui. Si acolo
am ingropat i eu pe Lia!
Silistea i petera care este in ea sunt
stäpanire cumparata de la fiii lui Het !
Si dui:A ce a ispravit Iacob aceste
porunci catre füi sai, strans picioa-
rele in pat 0, dandu-si duhul, a fost
adäogat la poporul tau.
50.
Inmorrnantarea lui Iacob in peVera Mac-
pela. Iosif linisteste si magdie pe frafii
Moartea lui losif.
Atunci Iosif a cazut pe fata ta-
thlui sau i s'a tanguit 0 1-a sarutat.
Apoi Iosif a poruncit doftorilor care
slujeau sa imbalsameze pe tatil sau
doftorii au imbalsamat pe Israil.
Si dupä ce s'au implinit patruzeci
de zile, caci atatea zile trebuesc pentru
imbalsiimare, 1-au plans pe el Egipt,enii
saptezeci de zile.
lar dupa, ce au trecut zilele de jale,
Iosif a vorbit catre curtenii lui Faraon
si le-a zis: «Data am gasit liar in ochii
vostri, spuneti, va rog, aceste vorbe in
auzul lui Faraon:
o Tatal meu m'a legat cu juramant
si mi-a zis: « Iatä, eu stint gata ea, mor.
In mormântul pe care mi 1-am säpat
in tara Canaan, acolo sa ml ingropi. »
Si acum ingadue-rna sa ma due i si
inmormantez pe paiintele meu i dupt
aceea voi veni inapoi! s
Atunci Faraon i-a raspuns: « Du-te
inmormanteaza pe tatal tau, dupa
juramantul pe care ti 1-a cenit! »
Deci Iosif s'a suit ca sl ingroape
pe tatal eau i s'au suit cu el toti curtenii
lui Faraon, batranii casei lui i toti brt-
trânii din tara Egiptului,
Si toatit casa lui Iosif i fratii lui
casa tatalui Eau. Numai pruncii lor
turmele lor i cirezile lor, le-au Meat
In tinutul Gosen.
9. Si s'au suit cu el 0 care Ej. calareti,
asa incat era o caravan& uriasii.
 IESIREA, 1
Si ajungand ei la Goren-Haatad,
de cealaltà, parte a Iordanului, au facut
acolo o jelanie mare si de mare prive-
liste si Iosif a tinut acolo, tatälui
tânguire de sapte zile.
lar locuitorii din tarii, Canaanitii,
and au viizut aceastä, jelanie la Goren-
Haatad, au zis: lata, o jale mare la
Egipteni!» Pentru acees, s'a numit nu-
mele locului: Abel-Mitraim; i locul este
dincolo de Iordan.
lar liii lui au facut cu el asa cum
le-a poruncit.
Si 1-au dus pe el fili lui in tara
Canaan si 1-au inmormantat in pestera
din silistea Macpela, pe care o cumpa.-
rase Avraam impreunii cu locul, ca mosie
de ingropticiune, de la Efron Heteul
care se afla la rdarit de Mamre.
Apoi Iosif, dupii inmormantarea
tatalui säu s'a intors in Egipt, el si
fratii säi çi toti cei ce veniserit eu el,
ca s5, inmormanteze pe tata' au.
lar fratii lui Iosif, daca, au väzut
cà tatal lor a murit, au zis: « Poate
cà Iosif ne va purta ura, si va cauta cu
adevärat ea ne rasprateasca tot l'hui pe
care noi i 1-am fäcut lui. »
Atunci ei au trimis la Iosif pe
unul cu aceastä solie: « Tatal tan, mai
nainte de a muri, a poruncit si a zis:
« Asa sä vorbiti lui Iosif: Rogu-
mä tie iarta gresala fratilor täi i pa-
catul lor, cáci ei ti-au facut tie mare
neajuns; dar acum, ma rog tie, iartá
picatul robilor Durnnezeului parintelui
tau.» Dar Iosif a plans cand i-au vorbit
acestea.
TESIREA
1.
Inmulfirea Iiilor lui Israil in Egipt.
vechiului Faraon incep sei-i pri-
goneascei.
Acestea sunt numele fiilor lui Israil,
care au venit in Egipt, fiecare cu
lui impreunit cu Iacob:
Ruben, Simeon, Levi si luda,
Isahar, Zebulon i Veniamin,
58
www.dacoromanica.ro
Apoi au venit i fratii lui i s'au
inchinat inaintea lui si au rostit: « Iata-ne,
stam in fata ta ca niste robi! o
Ci Iosif le-a raspuns: « Nu va te-
meti ! Sunt eu oare in locul lui Dum-
nezeu?
E drept cá voi ati cugetat rele
impotriva mea, ina Dumnezeu a po-
trivit a.sa ea sa iasa bine, pentru ca sä
se implineasca aceea ce so vede astazi,
adica: mantuiasca viata a multime
de norod.
Deci acum nu va temeti! Eu va
voi hrani pe voi si pe copiii vostri! »
Iosif i-a imbunat pe ei si a vorbit cu
ei sufleteste.
Astfel Iosif a locuit in Egipt, el
si casa tatalui Edil. i Iosif a trait o
sutil i zece ani.
Asa incat Iosif a vazut pe urmasii
lui Efraim pana la al treilea neam,
fiii lui Machir, feciorul lui Manase, s'au
nascut pe genunchii lui Iosif.
La lumia, Iosif a zis atre fratii
säi: apropii do moarte. Tusa Dum-
nezeu va, va cerceta negresit i va va
scoate din tara aceasta ca sa va duca
In tara pe care a fagaduit-o cu
mânt lui Avraam, lui Isaac si lui
Iacob ! »
Si Iosif a luat acest jurämânt de la
fiii lui Israil: « and Dumnezeu va va
cerceta pe voi, duceti cu voi oasele
mele, de aici ! »
Si Iosif a murit in Varsta de o
suta i zece ani i 1-au imbalstimat
1-au pus inteun sarcofag acolo in
E,gipt.
Dan, Neftali, Gad i Asen
i toti care au fost purces din coap-
sebe lui Iacob au fost saptezeci de insi,
cu Iosif care era in Egipt de mai nainte.
i a murit Iosif i toti fratii
toti cei din veacul lui Iosif.
lar fiii lui Israil s'au präsit fA au
sporit i s'au inmultit i s'au fäcut tari
din ce in ce mai mult i tara s'a umplut
de ei.
 IEIREA, 2
Atunci s'a ridicat stapan in Egipt
un imparat nou, care nu stia de
Iosif.
i el a grait catre poporul sau:
« Uitati-va, poporul fiilor lui Israil este
mai numeros (id mai tare decat noi!
Haidem sä ne purtam cu ei cu
iscusinta, ca sa nu se inmulteasca
cand s'ar intampla vre-un razboi, sa nu
se dea i ei de partes, vrajmasilor nostri
lupte impotriva noastrit i sä plece
din tara,! »
Deci au pus pe ei vätafi de cor-
vada, ca impileze cu muncile lor
grelo. i Israil a zidit lui Faraon cetatile-
paule: Pitom i Rameses.
Dar cu cat Il impilau, cu Mata
el sporea si se raspandea, astfel ea Egip-
tenii ajunserit sä urasca pe fiii lui Israil,
injuge pe fill lui Israil la
munci silnice.
i le amarira, viata cu corvezi
grelo, la lut si la caramizi i la tot felul
de munci ale campului. i toma' munca
lor, pe care o robeau la ei, era cu ha-
rapni cul.
lar imparatul Egiptului a poruncit
moaselor evreice, una cu numele ifra
si a doua cu numele Pua,
i le-a zis: Cand yeti mosi fe-
melle evreice i cand le yeti vedea, in
scaunul de nastere, daca va fi balat,
ucideti-1, iar de va fi fatä, lasati-o
tritiasca,!*
Dar moasele, temandu-se de Dum-
nezeu, n'au facut precum le poruncise
imparatul Egiptului, ci au lasat cu viatä
pe baieti.
Atunci imparatul Egiptului a che-
mat pe moase si le-a certat: re De ce
ati facut isprava aceasta i ati lasat cu
viata, pe baieti? »
Ci moasele au raspuns lui Faraon:
« Fiinda femeile evreice nu sunt ca fe-
meile egiptence, ele sunt zdravene: mai
nainte ea s'a vie la ele moasa, ele au
nascut ».
i Dumnezeu le-a rasplatit cu bine,
iar poporul spori si se inmulti afara, din
cale,
i pentru ea moasele fusesera te-
matoare de Dumnezeu, le-a dat lor Dum-
nezeu case intregi de copii.
www.dacoromanica.ro
59
La urmii, Faraon a dat intregului
sau popor acerista poruncä: Once baiat
de curand näscut aruncati-1 in Nil ! Once
fata lasati-o sá traiasca! o
2.
Imprejurdrile nafterii lui Moise. Ajun-
glind n'are, Moise vede robia poporului
sclu, ucide un egiptean si fuge in (ara
Madian.
Un om din casa lui Levi s'a dus
si si-a luat sotie pe o flicá a lui
Levi.
j femeia a zlimislit si a nascut
un copil i, vazandu-1 ca e frumos, 1-a
tinut ascuns trei luni.
Dar cand n'a mai putut 0,1 as-
cunda, i-a facut un paner de papurat
si 1-a smolit cu rasina EA cu smoalä
a pus in el pe copil i 1-a val« in trestie,
pe marginea Nilului,
lar sora lui stätea mai departe, ca
sa yaz& ce i se va intampla.
Atunci fiica lui Faraon s'a pogorit
Bit se scalde in fluviu, çi fetele care
o insoteau mergeau de-a-lungul Nilului;
si ea a väzut panerul in mijlocul tre-
stiilor si a trimis pe o roabä ca sa i-1
aduca.
i 1-a deschis si a vazut pruncul
iata era un baiat care plangea, i i s'a
facut mil& de el si a zis: « Acesta trebue
sa fie dintre copiii Evreilor ! »
A zis atunci sora lui catre fiica
lui Faraon: Sa mil, duc sa-ti chem o
doicä din femeile Evreilor, care sa-ti
alapteze acest copil?
i fiica lui Faraon i-a raspuns:
« Du-te ! » Iar fata s'a dus si a chemat
pe mama copilului.
i fiica lui Faraon i-a zis: «Ta acest
copil i alapteaza-mi-1, i eu îi voi da
plata ce ti se cuvine ! » i femeia a luat
copilul i 1-a alaptat.
i cand copilul s'a facut mare, 1-a
adus la fiica lui Faraon, care si 1-a infiat
i-a pus numele Moise, caci zicea ea:
«L-am seca din tipa!»
i s'a intámplat in vremea aceea,
când Moise se facuse mare, ca, el a iesit
la fratii sal i s'a uitat la muncile lor
cele grele si a vazut pe un egiptean
 IE$IREA, 3
cum batea pe un evreu, tulio& pe unul
dintre fratii sä,i.
Atunci el, uitändu-se in toate par-
tile i väzänd cá; nu e nici un om de
faya', a ucis pe egiptes,n si 1-a ascuns
in nisip.
Dar a iesit si a doua zi i iatä
doi eviei se sfhdeau infra ei! i a
zis asupritorului: « De ce bati pe aproa-
pele tau? »,
Dar acela i-a riispuns: « Cine te-a
pus pe tine dreghtor i judecator peste
noi ? Gändesti oare sh ni ä ucizi piecum
ai ucis pe egiptean ? » Atunci Moise s'a
infricosat i 0-a zis: « Cu adovdrat lu-
crol a ajuns cunoscut ! »
Deci Faraon, anzind de aceastä,
pricinii, a cäutat sd omoare pe Moise,
dar Moise a fugit din fata lui Faraon
si s'a oprit in tara Madian si a stat
längä, o fäntanh.
$i preotul din Madian avea sapte
feto si ele au venit scoatä ap5, i au
umplut teicile, ca adape turmele ta-
thlui lor,
Dar alti pästori au vonit i le-au
alungat. Atunci Moise s'a dus i le-a
dat ajutor i a adäpat turmele lor.
$i venind ele la Raguel. tata"' lor,
el le-a intiebat: « Pentru ce ati venit azi
asa devreme ? »
Ci ele au rrispuns: « Un egiptean
ne-a, luat parte impotriva ciobanilor, ba
incil a scos i apä in locul nostru
a adhipat oile noastre ! »
Atunci el a zis fiicelor sale: « $i
unde este el? De ce 1-ati liisat asa pe
acel om? Chemati-I, sá m'allane° ceva. »
$i Moise s'a invoit sii rämänä,
la omul acela FA el i-a dat lui 1Vloise
pe fiica-sa Sefora.
$i a näscut un fin si el f-a pus
numele Ghersom, cdci zicea: « Ca un oaspe
am fost eu in pämänt sträin !
Dar in aceastä lungä vreme, a
murit imphratul Egiptului, iar fiii lui
Israil gemänd de atätea munci i väi-
tändu-se, vaietul lor de atátes, naunci s'a
ridicat panä, la Dumnezeu.
$i a auzit Dumnezeu jelania lor
si si-a adus aminte Dumnezeu de legh,-
mántul shu cu Avraam, cu Isaac si cu
Iacob.
60
www.dacoromanica.ro
$i Dumnezeu a chutat la fiii lui
[«rail i i-a vhzut cu indurare.
3.
Damita i se aratcl, lui Moise In desipil
de mcircicini care ardea «i-i por uncq'te
ea' scoatil pe E vrei din E gipt.
i Moise pitea oilo socrului shu
Ietro, preotul din Madian, i odath a
mänat turma in fundul pustiei si a ajuns
la muntele lui Dumnezeu, adicä la Horeb.
Atunci ingerul Domnului i s'a ariitat
lui in flachra de foc din mijlocul unui
desis de märacini: i s'a uitat Moise
iatà, märiicinii ardeau cu flacära, dar
nu se mistuiau.
$i Moise si-a zis: «S5, trec in partea
aceea i sä privesc la aceastä, ardtare
nhzdravanii: de ce nu se mistueste
räcinele ?
$i väzänd Domnul eh el a pornit
inteacolo ca s'A se uite, a strigat ciare
el Dumnezeu din mijlocul desisului si
i-a zis: « Moise! Moise ! s Iar el a l'As-
puna: « Iatä-m5,! »
$i a zis Domnul: « Nu te apropia
panä, aici! Descaltä-te de sandalele tale,
fiindch locul pe cale stai tu, in fata
mea, este párnânt sfänt !
$i a zis iar: Eu sunt Dumnezeul
phrintelui tau, Dumnezeul lui Avraam,
Dumnezeul lui Isaac i Dumnezeul lui
Iacob! Atunci Moise si-a ascuns fata
sa, eh:6 s'a temut sá cauta la Dumnezeu.
Rostit-a Domnul: « Am viizut prea
bine obida poporului meu care este in
Egipt i am auzit strightul lor impotriva
color ce-i impileaztl. asa eh,' stiu nevoia lor.
Deci m'am pogorit, ca sti-Fintintuesc
din mäna Egiptenilor i «â-i strämut din
tara aceea, inteo tara roditoare i largä,
inteo tara unde curge lapte i miere,
in tara Canaanitilor, a Hetitilor, a Amo-
ritilor, a Perezitilor, a Hevitilor si a
Iebusitilor.
Caci acum iatá strightul fiilor lui
Israil a ajuns pänä la mine si am vazut
destul impilarea cu care-i impileazä Egip-
tenii.
$i acum -vino, sh te trimit la Fa-
raon, ca sä, scoti pe poporul meu, pe
fiii lui Israil, din Egipt o
 IEIREA, 4
Ci Moise a raspuns lui Dumnezeu:
o Cine sunt eu, ca sa mh due la Faraon
sit scot pe fiii luí Israil din Egipt ? »
Atunci a zis Domnul: Dar eu
voi fi cu tine ! i acesta iti va fi semnul
ca eu te-am trimis: dupa ce vei scoate
pe poporul meu din Egipt, vii, yeti in-
china lui Dumnezeu pe muntele acesta! »
i Moise a grait catre Dumnezeu:
« latá, eu ma voi duce la fiii lui Israil
si le voi spune: « Dumnezeul pdrintilor
vostri m'a trimis la voi *; i daca mh vor
intreba: « Care este numele lui ? » eu
ce fa le raspund ? »
Atunci Diunnezeu a rostit ciitre
Moise « Eu aunt cel ce stint ». Apoi a
adaugat: « Asa sti spui fiilor lui Israil :
Cel ce se numeste « Eu sunt » m'a tri-
mis la voi. »
j a zis iarasi Dumnezeu catre
Moise: Asa sit spui fiilor luí Israil:
Domnul Dumnezeul stramosilor vostri,
Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui
Isaac i Dumnezeul lui Iacob, m'a trimis
la voi. Acesta este numele meu in veci
i acesta este numele cu care ma yeti
cherna in neam de neam ! »
Du-te si strange laolalta pe bit-
tranii lui Israil i spune-le: Domnul
Dumnezeul str5,ni osilor vostri mi s'a arittat
mie, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac
si al lui Iacob, si mi-a zis: « V'am cer-
cetat pe voi de aproape i am vii,zut
°ate vi se fac vourt in Egipt.
Drept aceea am hotarit sá va, scot
pe voi din jalea Egiptului i sá vá duc
In tara Canaanitilor, a Hetitilor, a Amo-
ritilor, a Perezitilor, a Hevitilor si a
intr'o tara unde curge lapte
miere.
i &ca vor asculta de glasul tau,
sa te duci tu si batranii hii Israil la
imparatul Egiptului i sk-i vorbesti asa:
Domnul Dumnezeul Evreilor ni s'a ara-
tat nouii, deci acum ingadue-ne sit mer-
gem in pustie cale de trei zile, ca sa
a,ducein jertfe Domnului Dumnezeului
nostru.»
Ci eu stiu ca. imparatul Egiptului
nu va va ingadui «a plecati decat nu-
mai silit cu main"); tare.
Pentru aceea, eu voi intinde mama
mea si voi bate Egiptul cu tot felul
www.dacoromanica.ro
61
de minuni pe care le voi face in mij-
locul lui i numai dupl. aceea va va da
you& di um ul.
i eu voi da acestui popor liar
In ochii Egiptenilor, asa incat yeti pleca,
dar nu veti pleca cu máinile goale,
Ci fiecare femeie al ceara dela ve-
cina so, si de la aceea cu care petrece
In casa, ()dome de argil-, t, si odoare
de aur, i imbr5.caminte cu cal e sit 1m-
br5.cati, pe fiii vostri si pe fiicele voastie,
asa sa pradati pe Egipteni ! »
4.
Minunile pe care le va face Mojas, ca sci
adevereascii trimiterea sa. Moise pleacci de
lc2ngei Ietro §i se intfilneste cu Aaron.
Atunci Moise a rdspuns F}i a zis:
« Dar iatii, ei nu ma vor crede si nu vor
asculta de cuvantul meu, ci imi vor
spune: «Nu ti s'a aratat tie Durnnezeu! »
Domnul ins& a zis catre el: « Ce-i
acela din mana ta? u Raspuns-a Moise:
4 Un toiag ! »
Zis-a Domnul: Arunca-1 jos !
el 1-a aruncat jos si toiagul s'a prefacut
In sarpe i Moise a fugit din fata lui.
Dar Domnul i-a zis luí Moise: « In-
tinde mana i apucii4 de coada ». i el
si-a intins mana i I-a apucat si s'a %cut
iarasi toiag, in mama lui.
« Acum vor erode cá ti s'a arittat
tie Domnul Dumnezeul stramosilor lor,
Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui
Isaac si Dumnezeul lui Iacob ! »
*i a zis iarasi Dumnezeu lui Moise:
«Vara mama ta in san ! » i Moise a
va,ritraftna in situ, iar cand a scos-o
Mara, iatä mana lui era alba de lepra,
ca zäpada.
Apoi zise Domnul: «Yard' ilia o data
mana ta in stin ! » i el îi vari iara
mana in sân, iar cfind o scoase afarii,
din san, ea, era din nou siinittoasit.
A Deci, (lac& nu te vor credo i nu-ti
vor da ascultare dupa semnul cel
atunci ei vor crede in puterea semnului
al doilea.
lar dad, nu vor crede nici chip&
aceste cloud semne si nu vor da ascultare
cuvantului titu, atunci sá iei apa, din Nil
si s'o versi pe uscat i apa aceea pe care
 IESIREA,
o vei lua din Nil, pe uscat se va preface
In sang's. »
i Moise a zis catre Domnul: «O,
Doamne! Eu nu stint om meter la cu-
vant; n'am fost nici altädata, mai nainte,
nici de cand ai inceput sá vorbesti cu
robul tau, caci sunt greoi la vorba
greoi la limba. »
Ins& Donmul i-a raspuns: « Cine
i-a dat omului gura, sau cine face pe
om mut, sau surd, sau cu vedere, sau
orb ?... Oare nu eu, Domnul?
Ci acum tu du-te o eu voi des-
chide gura ta i te voi invata ce trebue
sä vorbesti.
i Moise a mai zis: cc Rogu-m5,,
Doamne, trimite pe altul pe care vei
vrea sa-1 trimiti! u
Atunei s'a apiins mania Domnului
impotriva.lui Moise si a rostit Domnul:
Aaron levitul nu este el fratele tau?
Eu stiu ea el graieste cu indemanare o
tocmai el iati-1 c5, iese intru intampi-
naiea ta i and te va vedea se va bu-
cura din toata, Mima.
i tu vei vorbi cu el si vei pune
aceste cuvinte In gura lui, iar eu voi
fi inteajutorul gurii tale si inteajutorul
gurii lui i va voi invata pe voi ceea
ce trebue sä faceti.
i el va vorbi In locul tau catre
popor i va fi asa ca, el va fi gura ta
si tu vei fi ea Dumnezeul lui.
Dar tu ja In mama ta toiagul acesta
cu care vei face semne minunate ! »
i s'a dus Moise inapoi la Ietro,
socrul sau, i i-a «pus lui: « Ingadue-ma
sä plec, te rog, o sá, má intorc la fratii
mei care sunt in Egipt vád daca
mai stint in viata! » Atunci Ietro i-a
raspuns lui Moise: Du-te cu sana-
tate! u
Ci Domnul i-a zis lui Moise, in
Madian: Du-te inapoi in Egipt, caci
au murit toti acei oameni care ciiutau
sa-ti ridice viata! »
Atunci Moise a luat pe femeia sa
si pe fiji sal i i-a suit calare pe asin
astfel s'a intors in tara Egiptului.
Moise inea toiagul lui Dumnezeu in
mana sa.
i a vorbit iarasi Domnul cu Moise:
« Cand vei ajunge iarasi In Egipt, ja
62
www.dacoromanica.ro
aminte sa faci inaintea lui Faraon toate
minunile pe care le-am pus in mana ta.
Dar eu voi impietri Mima lui si el nu
va da drumul poporului plece.
Atunci sà-i spui lui Faraon: # Asa
zice Domnul: Israil este fiul meu, In-
taiul meu nascut!
Deci eu iti poruncesc: Dä dru-
mul fiului meu, ea sa mi se inchine, iar
daca tu nu vei vrea sa-1 lasi «a plece,
iatá, eu voi ucide pe fiul tau, intaiul
tau nascut.
i pe drum s'a intamplat cä, fiind
inteun han, Domnul a dat peste Moise
si a cäutat sa-1 omoare.
Atunci Sefora a luat o piatrit as-
cutita si a taiat imprejur pe fiul situ
atingand picioarele lui Moise, i-a zis:
« Cu adevarat, tu esti pentru mine un
so q de sa,nge ».
Atunci Domnul 1-a lasat, iar Se-
fora a zis: « So t de sang() esti tu, din
pricina tâierii imprejur ».
Dupa, aceea, Doinnul a zis lui
Aaron: Du-te intru intilmpinarea lui
114oise, in pustie ! » i el a pornit i s'a
intalnit cu el In nauntele lui Dumnezeu
si 1-a s'arutat.
Atunci i-a istorisit Moise lui Aaron
toate cuvintele Domnului cu cam tri-
misese i toate rainunile pe care i le
poruncise sa le faca.
i au plecat Moise i Aaron si
au strans pe toti bittranii fiilor lui Israil.
lar Aaron le-a spus lor toat,e cu-
vintele pe care le graise Domnul catre
Moise si a sävarsit minunile acelea Main-
tea norodului.
i poporul a crezut. lar cand a
auzit ca Dunumzeu a cercetat pe fili lui
Israil i ca a luat aminte la obida lor,
au elzut la piimant i s'au inchinat.
5.
Faraon nu vrea sci asculte si nu primeste
rola lui Moise si a lui Aaron. El incis-
spreste corvezile fiilor lui Israil.
1. Dupa, acestea, Moise rA Aaron au
venit si au grait lui Faraon: o Asa zice
Domnul Dumnezeul lui Israil: dru-
mul poporului meu ca sa mà praznuiasca
in pustie. »
 IESIREA, 6
Dar Faraon a raspuns: o Cine este
oare Domnul, ca sa ascult de porunca
lui i ea slobozesc pe Israil? Nu cunosc
pe Domnul i nici pe Israil nu-1 voi
lama s plece. »
Zis-au ei &afro Faraon: Dumne-
zeul Evreilor ne-a intimpinat pe noi!
Lasa-ne, te rugam, sa mergem in pustie
cale de trei zile i s'a aducem jertfe
Domnului Dumnezeului nostru, ca sa nu
trimita asupra noasträ ciumä. sau Babie !»
Atunci imparatul Egiptului le-a spus:
« Pentru ce voi, Moise i Aaron, stin-
gheriti pe popor de la lucrul sau? Oda-
tati-va de treaba! »
Si a mai zis Faraon: « Iatä, poporul
s'a inmultit acuru in tafa i voi
opriti de la corvezile
Atunci Faraon a poruncit, chiar in
ziva aceea, ispravnicilor poporului i vá-
tafilor lui ì le-a zis:
« Sa nu mai dati poporului paie,
pentru facerea caramizilor, ca mai diu-
nazi, ci sa se duca ei s'a-si adune.
Totusi numärul caramizilor pe care
le faceau ei pânä acum sa-1 tineti acelasi
Ed nu li-1 micsorati, pentru ea Bunt le-
nesi ; de aceea strigii, i sic: «Sii mergem
aducem jertfe Dumnezeului nostru!»
Sä, apese din greu munca pe acesti
oarneni, ca sii se trudeasca cu ea si sa
nu se mai ja dupa vorbe goale !
Atunci ispravnicii poporului
lui au iesit si au zis norodului:
o Asa porunceste Faraon: Paie nu va
mai dau!
Voi singuri duceti-va i luati-va
paie de unde yeti gasi, dar nimio sa
nu scadá din munca, voastra!»
Atunci s'a risipit poporul in tot
Egiptul, ca sa adune trestie in loe de paie.
lar ispravnicii Ii zoreau
« Impliniti lucrul vostru zi cu si, ca
atunci &And erau paie ».
Ci vatafii fiilor lui Israil, pe care
ii pusese peste ei ispravnicii lui Faraon,
erau bituti i dojeniti: « Pentru ce n'ati
implinit sarcina voastrii, nici ieri, nici
astazi, fuíeítnd atitea caramizi ca mai
nainte ?
Atunci ispravnicii fiilor lui Israil
strigara inaintea lui Faraon,
zicb,nd: o De ce te porti asa cu robii Uri?
www.dacoromanica.ro
63
Paie nu mai dau debo robilor
totusi ne poruncesc: o Faceti
mizi! » Si iatii câ robii tai sunt batuti,
dar vina este a oamenilor tiii.
Faraon insa le-a raspuns: o Le-
nesi sunteti, lenesi! De aceea spuneti:
« Sii mergem i sa aducem jertfe Dom-
nului ! »
Si acum plecati la munca! Paie
sa nu vi se mai dea; totusi sa faceti
tot atitea caramizi!»
Si viltafii fiilor lui Israil se va-
zurA la grea stramtoare, fiindca li se
poruncea: « Sit nu micsorati numarul ea-
ramizilor rinduite zi cu
Si iesind de la Faraon ei s'au in-
tâlnit Moise i cu Aaron, care stateau
In drumul lor.
Atunci au zis catre ei: « Dum-
nezeu sä va vada EA sI, vii judece, pe
voi care ne-ati facut uriti inaintea lui
Faraon i a dregiitorilor lui i le-ati dat
sabie in mina, ca s'A ne ucida.*
Atunci Moise s'a intors la Dornnul
si a zis: « Doamne, pentru ce aduci
pasta' peste poporul acesta i de ce m'ai
trimis pe mine ?
Ciici de clind am intrat la Faraon,
ca vorbesc in numele tau, el asu-
preste si mai rau acest popor i de min-
tuit poporul tau, tu nu 1-ai mantuit!
Dumnezeu 'intdreste ceitre Illoise Idgaduin-
(ele sale de alteidatei. Urrnasii lui Ruben
Simeon si Levi.
Si Domnul i-a raspuns lui Moise:
o Acum vei vedea ce-i voi face eu lui
Faraon, caci silit de mina puternicii le
va da drumul i strins cu mina tare
chiar ii va izgoni din tara sa!
Apoi a rostit catre Moise si a Zif3 :
« Eu sunt Domnul!
Dumnezeul Col Atotputernic care
m'am arätat lui Avraam, lui Isaac si
lui lacob, iar cu numele meu de Domnul,
lor nu m'arn descoperit.
Si am incheiat legamintul meu cu
ei, ca BA le dam lor Canaanul, tara pribe-
giei lor, in care ei au petrecut vrernelnic.
De asemenea am auzit i tinguirea
fiilor Jai Israil, pe care Egiptenii Ii in
 IESIREA, 7
In sable, si mi-am adus amimte de lega-
mantul meu.
Drept aceea spune fiilor lui Israil:
Eu sunt Domnul i va voi scoate pe
voi din impilarea Egiptenilor i va voi
izba.vi din robia lor i va voi mintui
pe voi cu brat Malt i cu maxi aratari
ale drept5tii
Si v5, voi his, pe voi ea popor al
meu i eu va voi fi Dumnezeu i yeti
cunoaste ca eu sunt Domnul Dumnezeul
ostru, izbavitorul vostru de Bub impi-
lad ea Egiptenilor.
Apoi va voi duce pe voi in pa-
mantul acela pentiu care am ridicat
Juana mea cu juramánt ca-1 voi da lui
Avraam, lui Isaac si lui Jacob si-1 voi
da you& ca mosteniie, caci U sunt
Domnul ! »
Când Moise a spus acestea fiilor
lui Israil, ei n'au dat asculta,re lui Moise
din pricina desnadejdii si a crancenei
lor robii.
Si iarasi a vorbit Domnul cu Moise
i-a poruncit:
« Du-te ii spune lui Faraon, im-
paratul Egiptului, sii slobozeasc'd din tara
re fiii lui Israil. »
Atunci Moise a fáspuns in fata
Domnului si a zis: «Daca nici macar
fiii lui Israil n'au viut sä, ma auda, cure
imi va da ascultare Faraon ? i apoi,
eu sunt gangav la vorbd. »
Insa Domnul a grait cu Alois°
si cu Aaron si le-a poruncit si se due&
la fiii lui Israil si la Faraon, imparatul
Egiptului, ca sa scoata pe fili lui Israil
din Egipt.
Jata caro sunt capii familiilor lor:
Fiji lui Ruben, intaiul nascut al lui Israil:
Enoh, Palu, IletIon i Carmi. Acestea
sunt neamurile lui Ruben.
Si fiii lui Simeon: Nemuel, Iamin,
Ohad, Iachin, Tohar i Saul, fiul canaa-
nen cci. Acestea sunt neamurile lui Simeon.
lata i numele fiilor lui Levi dripa
nasterile lor: Gherson, Ca,hat i Meran;
iar varsta lui Levi a fost o suta i tiei-
zed si sapte de ani.
Fiji lui Gherson au fost: Libni
si Simei.
lar fiii lui Cahat au fost: Amram,
Ithar, Hebron si Uziel. Si varsta, lui
64
www.dacoromanica.ro
Cahat a fost o Butii, i treizeci i trei
de ani.
Fiji lui Meran i au fost: Mahli
Musi. Acestea Bunt nearuurile lui Levi
dup5, nasterile lor.
lar Amram a luat de sotie pe
Iochebed, miltusa sa, i ea i-a nascut lui
pe Aaron tg pe Moise. i varsta lui Am-
ram a fost o suta treizeci i apte
de ani.
lar fill lui Ithar au fost: Core,
Nefeg i Zicri.
lar fiii lui Uziel au fost: Misail,
Eltafan i Sari.
lar Aaron si-a luat de sotie pe
Elisabeta,, fiica lui Aruinadab, solo, lui
Naason, si ea i-a ndscut lui pe Nadab,
pe Abiu, pe Eleazar si pe Raman
Siliii lui Core au fost: Asir, El-
cana si Ebiasaf. Acestea aunt neamurile
Coreitilor.
Si Eleazar, fiul lui Aaron, si-a luat
de femeie pe una din fiicele lui Putiel
si ea i-a nascut lui pe Fineas. Acestia
Bunt capii familiilor Levitilor dupa nea-
murile ion.
Asa dar acestia sunt Aaron si
Moise, chrora le-a zis Domnul: « Scoateti
ostirile fiilor lui Israil din Egipt! u
Si ei sunt care au vorbit lui Fa-
ron, inaparatul Egiptului, ca si scoata
pe fiii lui Israil din Egipt; acestia Bunt
Moise si Aaron.
Deci in ziva cánd a vorbit Donmul
Cu Meise, in tara Egiptului,
Zis-a lui Moise Domnul: Eu sunt
Domnul! Graieste lui Faraon, imparatul
Egiptului, toate cele ce eu voi rosti
catre tine ! »
Atunei a zis Moise inaintea Dom-
nului: s Iota eu Bunt un om trudnic la
vorba,, deci cum va ata cu mine de
vorbil Faraon? »
7.
ilItnunile lui Noise inaintea lui Faraon.
Freijitorii lui Faraan lac ?i, ei aceleaisi
minuni. mima lui Faraon se impietrefte.
1. Ci Domnol a rifispuns lui Moise:
« lata, te pun si fii Dumnezeu lui Fa-
raon, i Aaron, fratele tau, si fie pro-
fetul tau.
 IE$IREA, 7
Tu spune-i toate elite ti le voi
porunci, si Aaron, fratele titu, sä le spunä
lui Faraon, ca sä dea drumul fiilor lui
Israil, din tara sa.
Dar eu voi impietri mima lui Fa-
raon i voi Inmuli minunile ii faptele
mai presus de fire in tara Egiptului.
li Faraon de nu va asculta de voi,
eu voi intinde mhna impotriva Egip-
tului i voi scoate ostirile rnele, pe po-
porul meu, pe fiii lui Israil din tara
Egiptului prin mari aritiri ale dreptätii
mele.
Atunci Egiptenii vor cunoaste eh%
eu aunt Domnul, chnd voi intinde mâna
mea impotriva Egiptului i voi scoate
pe fiii lui Israil din mijlocul lor.
Deci Moise i Aaron Rime& precum
le poruncise lor Domnul.
lar Moise era in virsti de optzeci
de ani si Aaron de optzeci i trei de ani,
cand au stat de vorbi cu Faraon.
Apoi Domnul a zis lui Moise
lui Aaron:
« De vh va spune Faraon: « Ara-
tati-ne nouit o minune ! », atunci tu sh,
gräieti lui Aaron: « Ia toiagul tàu i
rundi-1 inaintea lui Faraon » si el se
va preface in arpe! »
i au intrat Moise si Aaron la
Faraon si au filcut asa precum le-a fost
poruncit Donmul, i a aruncat Aaron
toiagul sin inaintea luí Faraon i inaintea
dregitorilor shi si s'a preficut in sarpe.
Atunci a chemat i Faraon pe in-
telepti si pe vfajitori i fàeurâ i ei,
vracii Egiptului, la fel, cu vrijile lor:
aruncarii jos toiegele lor
ele se prefilcurit in serpi, dar toiagul lui
Aaron inghiti toiegele lor.
i se invartosa mima lui Faraon
nu-i ascultä, dupä cum le spusese de
mai nainte Domnul.
Atunci Domnul a zis lui Moise:
Impietritu-s'a mima lui Faraon 0 nu
vrea ea base poporul si plece,
Deci du-te la Faraon mune di-
mineati, cand tocmai iese la Nil, i stai
in calca lui, pe tirmul fluviului i ja
In mana ta toiagul care s'a preficut
In sarpe,
i spune-i: « Domnul Dumnezeul
Evreilor m'a trimis la tine ca si-ti spun:
www.dacoromanica.ro
66
Las5, poporul meu Si mi priznuiascii
In pustie, dar iatit cii, pina acum n'ai
vrut si asculti ! *
Asa zice Domnu/: « Intru aceasta
vei cunoaste ca eu sunt Doinnul! Iath
eu voi lovi cu toiagul pe care-I tin
in mâna mea apele Nilului si ele se vor
preface in singe.
i pestii din fluviu vor muri
fluviul va fi puturos i Egiptenii se
vor ingretesa sä mai bea aph din flu-
viu!
i Domnul a poruncit lui Moise:
Zi lui Aaron: a Ia toiagul tâu i intinde
mina ta peste apele Egiptului, peste
Amigo lor, peste fluviile lor, peste he-
lestaele lor si peste toate ochiurile lor
de apä, ea si se prefaca in singe. i va
fi shnge in tot Egiptul, pini i in va-
sele lor de lemn çi in chipurile lor de
piatrh ! »
j Moise si Aaron au fiicut asa
precum le-a poruncit Domnul. i Aaron,
ridichnd toiagul, a lovit apa Nilului
inaintea ochilor lui Faraon i inaintea
ochilor dreghtorilor lui, i toati, apa Ni-
lului s'a preficut in singe.
i pestii care erau in fluviu au
murit i Nilul s'a imputit, asa incht
Egiptenii nu mai puturh si bea apa din
fluviu i gauge fu in tot Egiptul.
Dar vrijitorii Egiptului ficurit la
fel, cu farmecele lor, i íníma luí Faraon
se invartosä si el rimase neinduplecat,
intocmai cum le spusese DomnuL
lar Faraon îi intoarse fata i porni
spre palatul sin i nu puse la inimi nimic
nici din aceasta.
i toti Egiptenii din preajma Ni-
lului s'au pus si sape, ca si dea de apä
de baut, fiinda nu mai puteau sa boa
din apa Nilului.
i s'au implinit sapte zile, dupi
ce Domnul a bitut Nilul.
Dupii accea, a zis Domnul lui
Moise: « Inträ la Faraon i spune-i: « Asa
griieste Domnul ! Dii drumul poporului
meu ca si mi se inchine !
lar de nu vei vrea si-i dai drumul,
iatä eu voi bate cu broaste tot cu-
prinsul stipinirii tale !
i Nihil va misuna de broaste care
se vor sul i vor intra in palatul tau
5
 IESIREA, 8
si in iatacul ttiu de dormit, i in patul
tau, si in casele dregatorilor tal, si ale
norodului tau, si in cuptoarele tale
In capisterele tale !
29. Astfel broastele se vor sui pe tine
si pe norodul tau si pe toti slujitmii
tai ! u
8.
Plaga a doua, a treia si a patra broafte,
Idnfari i tduni.
Si Domnul a grait lui Moise: Zi
lui Aaron: « Intinde mana ta, cu toiagul
tau peste fluvii, peste canale i peste
helestae i adu broaste in tara Egip-
tului ! »
Deci Aaron si-a intins mana peste
apele Egiptului si s'au starnit broaste
si au acoperit tara Egiptului.
Dar au facut la fel i vrtijitorii cu
fermecatoriile lor i au adus broaste in
tara Egiptului.
Atunci Faraon a chemat pe Moise
si pe Aaron si le-a zis: o Rugati-va Dom-
nului sà duca departe broastele de la
mine si de la norodul meu i eu voi
da drumul norodului vostru ca FUI aducti
jertfe Domnului! »
Ci Moise i-a rtispuns lui Faraon:
Porunceste-mi cand sa ma rog Dom-
nului pentru tine si pentru robii tai,
pentru norodul tau, sil nimiceasca
broastele de la tine si din casele tale
sa ramb,nä numai in Ni'? o
Zis-a Faraon: « Maine ! s Raspuns-a
Moise: « Fie dupa cuvântul tau, ca sa
cunosti cá, nu este altul ca Domnul Dum-
nezeul ostru!
Atunci departa-se-vor broastele de la
tine si din casele tale si de la dregátorii
tai si de la poporul tau i numai in Nil
vor ramanea! »
Apoi Moise si Aaron au iesit de la
Faraon, i Moise a strigat catre Domnul
ea ja broastele pe care le adusese
peste Faraon.
lar Domnul a fa:cut precum 1-a ru-
gat Moise i au murit broastele de prin
case, de prin curti i de prin tarini.
Si Egiptenii le-au strans gramezi-
grämezi i parnantul s'a umplut de du-
hoarea lor.
www.dacoromanica.ro
66
Ci Faraon vazand ea este la larg,
lasat mima grea si nu le-a dat as-
cultare, asa precum spusese de mai
nainte Domnul.
Atunci a zis Domnul lui Moise:
« Spune lui Aaron: « Intinde toiagul tau
loveste pulberea pämantului ca sa se
prefaca in tantari, in tot Egiptul. »
Si ei au facut asa. Si Aaron a in-
tins mana sa tinând toiagul si a lovit
pulberea pamantului si au navalit tan-
tarii pe oameni si pe vite ; toatá pul-
berea pamantului s'a prefacut in tan-
tari, in tot Egiptul.
Atunci vrajitorii cu farmecele lor
incercara si faca la fe!, sä, so:Ata tan-
tari, dar nu putura. lar tantarii
luiau pe oameni si pe vite.
Deci vrajitoiii au grait lui Faraon:
« Acesta este degetul lui Dumnezeu!
Dar mima lui Faraon s'a impietrit EA
nu i-a ascultat, asa precum spusese mai
nainte Domnul.
Si iarasi a grtiit Domnul catre
Moise: « Scoalá-te maine dis-de-dimi-
neata i stai in drumul lui Faraon, caci
el iatä va iesi la Nil si vorbeste-i: « Asa
rosteste Domnul: e Da drumul poporului
meu ca sa mi se inchine !
lar de nu vei vrea «ti slobozesti
pe poporul meu, iata voi triraite peste
tine s't peste slujitorii tài i peste po-
porul tau si in casele tale roiuri de
tauni.
Ci voi osebi, In ziva aceea, ti-
nutul Gosen, in care locueste poporul
meu, ca sa nu fie acolo roiuri de tauni,
iar tu sä, cunosti ca eu Domnul sunt
in acel tinut.
Si voi face osebirea, intre poporul
meu i poporul tau. Maine implini-se-va
minunea aceasta ! »
lar Domnul a facut intocmai
s'au starnit Toiuri dese de tauni, in pa-
latul lui Faraon i in casele dregatorilor
sal si in toata tara Egiptului, incat s'a
pustiit tara de multimea thunilor.
Atunci a chemat Faraon pe Moise
si pe Aaron si le-a zis: « Duceti-va
jertfiti Dumnezeului vostru aici in tara! o
Si Moise a grita « Nu este cu cale
facem asa, pentru ci. jertfele pe care
le aducem noi Domnului Dumnezeului
 IEIREA, 9
nostru sunt grozävie pentru Eg,ipteni.
iatä, daca vom jertfi inaintea ochilor
lor ceea ce pentru ei este uriciune, nu
ne vor ucide oare cu pietre ?
Ne vom infunda cale de troj zile in
pustie i vom aduce jertfe Domnului Dum-
nezeului nostru, precum ne-a dat poruncit.»
Raspuns-a Faraon: « Eu và voi
slobozi pe voi, ca sà aducqi jertfe Dom-
nului Dumnezeului vostru, in pustie, nu-
mai sa nu và duceti prea departe. Ru-
gati-va pentru mine ! »
i Moise a zis: « Iatä indatä ce
voi iesi de la tine, ma voi ruga Dom-
nului sä plece maine roiurile de täuni
de la Faraon i de la dregatorii lui si de la
poporul tau. Numai ca Faraon sä nu
ne mai insele inca', o data, nelasand po-
porul sa aducii jertfe Domnului !
i Moise iesind din fata lui Fa-
raon s'a rugat Domnului,
lar Domnul a fácut dupä rugaciunea
lui Moise i roiurile de tauni au plecat de
la Faraon, de la dregatorii lui i de la
poporul lui si n'a mai rimas nici unul.
Dar Faraon vi-a invartosat iMma
si de data aceasta, i n'a lasat poporul
sä se dual'.
9.
Plaga a cincea, a pasea pi a Vaptea :
ciuma vitelor, bubele rele pi grindina.
Dupii acestea Domnul a gräit lui
Moise: « l'Ara la Faraon i vorbeste-i:
o Asa rosteste Domnul Dumnezeul Evrei-
lor ! Da drumul poporului meu sa-mi
slujeascii!
lar daca nu vei vrea dai dru-
mul, ci-1 vei impiedica,
Jata mana Domnului va fi peste
vitela tale, care sunt pe clamp: peste cai,
peste asini, peste camile, peste cirezi
peste t'irme, i va fi o ciumii cumplitä.
Dar Domnul va face osebire intre
vitelo lui Israil i vitelo Egiptenilor
nu va muri nici una din toate cate stint
ale fiilor lui Israil.
*i Domnul i-a hotarit un rastimp:
t Maine va adeveri Domnul amenintarea
aceasta, aici in tara! »
i Domnul a M'out intocmai a doua
zi si au murit toate vitele Egiptenilor,
67
www.dacoromanica.ro
iar dintre vitele fiilor lui Israil n'a murit
nici una.
i Faraon a trimis sa-i aducä stire
iatä nu murise dintre vitelo lui Isra,i1
nici macar una. Dar Mima lui Faraon
se impietri si nu a dat drumul poporului.
i hui).* a zis Domnul catre Moise
si catre Aaron: Luati din cuptor un
pumn de funingine i Moise s'o zvarle
»pro cer, inaintea lui Faraon.
*i se va intinde ca un colb subtire,
peste tot Egiptul, care va starni pe oa-
meni si pe dobitoace arsuri piicinuitoare
de buboaie, in toata tara Egiptului »
Deci ei au luat funingine din cup-
tor si au venit inaintea lui Faraon, iar
Moise a zvárlit-o spre cer ea a starnit
pe oameni i pe vite arsuri, care casunau
buboaie.
lar vrajitorii n'au mai putut s'a
se infatiseze lui Moise din pricina bu-
boaielor, caci i vrajitorii aveau bube,
ca i toti Egiptenii.
Ci Domnul a invártosat Mima lui
Faraon i nu i-a ascultat, asa precum
Domnul spusese de mai nainte lui Moise.
i iarasi a grait Domnul catre
Moise: Scoalà-te mitin() dis-de-dimi-
neatä i stai inaintea lui Faraon i spu-
ne-i: « Asa zice Domnul Dumnezeul Evrei-
lor: Dii drumul poporului meu, ca sä
mii präznuiascä !
Caci, de nu, voi trimite toate
pedepsde mele peste tine si peste dre-
gätorii tai si peste poporul tau, ca sä
cunosti di nu este altul ea mine, in
tot piimantul.
CA i acum, daca' mi-as fi intins
mana mea si te-as fi lovit pe tine si pe
poporul tau cu ciuma, ai fi pierit de
pe fata pamántului.
Ba dimpotrivä ! De ac,eea te-am
läsat sit tralesti anume ea ta-mi arat
vartutea mea i sä se vesteasea numele
meu in tot pämitntul.
Daca tu te vei grozävi meren impo-
triva poporului meu, sä nu-1 la,i «a plece,
Uta eu, rniiine pe vremea aceasta,
voi porni o grindinii atilt de tare, cum
n'a mai fost la fel in Egipt, din ziva
descälecatului si pana azi.
Deci, acum, trimite «a adune vi-
tele tale si tot ce ai pe camp, fiindca
5.
 IESIREA, 10
toti oamenii i toate vitelo care se vor
giisi pe amp i nu vor fi acivate pe
la odgi, vor fi lovite de grinding, si vor
muri! »
Cei care dintre dregatorii lui Fa-
raon s'au temut de amenintarea Domnu-
lui, au acivat pe la °dad slugile i vitele,
lar acei care nu si-au muiat Mima
la amenint,a,rea Domnului si-au läsat slu-
gile i vitele in camp.
Si Domnul a gräit lui Moise: « In-
tinde mana ta spre car si va cadea grin-
dinâ in toatii tara Egiptului, peste oa-
meni, peste dobitoace si peste toate fa-
netele de pe camp, in Ora Egiptului !
Si a intins Moise toiagul sau spre
cer i Domnul a slobozit tunete i grin-
ding, i fulgere cutreerau pamantul; ast-
fel Domnul a plouat Cu grindina pe pa-
mantul Egiptului.
Era grinding i foc i fulgere ne-
contenite printre grindina, atat de cam-
cenh, cum nu mai fusese alta la fel in
tot Egiptul, de cand se injghebase acolo
un popor.
Si a bhtut grindina in toatg tara
Egiptului, tot ce se gdsea pe camp, de la
oameni i paná la dobitoace; de asemeni
a batut grindina toate fanetele i a dej-
ghinat toti pomii de prin livezi.
Numai in pämântul Gosen, unde
se aflau liii lui Israil, nu a citzut grindina.
Atunci a trimis Faraon si a chemat
pe Moise i pe Aaron foi a rostit: De
rändul acesta am pg.cgtuit; Domnul este
drept, dar eu i poporul meu suntem
vinovati.
Rugati-vä Domnului, cad acum
este destul, ca sä nu mai fie tunete
grinding, iar eu va voi läsa sâ plecati
si nu vä voi mai tine in loe! »
Atunci Moise i-a raspuns: Indatg
ce voi iesi din cetate, voi intinde mii-
nile mele &Are Domnul i tunetele se
vor curma i grinclina nu va mai cädea,
ca sä cunosti ca pámantul este al Dom-
nului.
lar despre tine si despre dregi-
torii tal, eu stiu ca voi nu va temeti de
Domnul Dumnezeu!
Ci inul orzul au fost nimi-
tF;ii
cite, fiindca orzul daduse in spic, lar
inul era in floare.
www.dacoromanica.ro
68
Insg graul i miizarichea nu s'au
stricat, pentru cä, ele sunt mai tarzii.
Deci Moise, iesind de la Faraon
afarg din cetate, intins mfidnile cätre
Domnul i tunetele au contenit si grin-
dins la fel i ploaia nu s'a mai vä,rsat
peste pánafint.
Dar cand Faraon a väzut ca ploaia
grinclina i tunetele au contenit, el
a pachtuit inainte i si-au impietrit Mima,
el si sfetnicii lui.
Astfel Faraon a stgruit in invar-
tosarea inimii lui i n'a dat drumul fiilor
lui Israil, precum vestise Dumnezeu prin
gura lui Moise.
10.
Lcicuste si intuneric in fara Egiptului.
Si iarilsi a grait Domnul dare Moise:
« Intra la Faraon, cä eu am impietrit
inima lui si Mima sfetnicilor lui, ca sg
stivarsesc in mijlocul lor minunile mele,
Si ca sä povestiti, in auzul fiilor
vostri si al nepotilor vostri, cele ce am
savarsit in Egipt i rninunile mele pe
care le-am facut cu ei i sâ cunoasteti
cä eu sunt Domnul! »
Atunci Moise si Aaron au intrat la
Faraon i i-au spus: « Asa zice Domnul
Dumnezeul Evreilor: Cât vei stdrui sä
nu te smeresti inaintea mea ? Dâ dru-
mul poporului meu ca sä mâ práznuiasca.!
lar dacii, nu vei voi sá slobozesti
poporul meu, eu voi aduce miline sto-
luri de lacuste in cuprinsul titrii tale,
Si vor acopen i twit& fata pämän-
tului, asa Mat pamantul nu se va mai
vedea i ele vor manca ramiisita care a
scapat i v'a famas de la batada grin-
dinei i vor manca i toti copacii, care
vä creso pe camp.
i ele vor umplea palatele tale si
easel° tuturor robilor tgi i casele tu-
turor Egiptenilor, lucru pe care nu 1-au
väzut nici pgrintii tái, nici stramosii
de &And au venit pe pgmânt pânii in
ziva de astäzi. o i s'au intors si au iesit
de la Faraon.
Atunci dregatorii lui Faraon au
gräit &titre el: s Pan& cänd omul acesta
va fi noug piazà rea ? Dh-le drumul
acestor oameni ca sâ se inchine Dom-
 IESIREA, 11
nului Dumnezeului lor. Oare tu tot nu-ti
dai seama ca Egiptul st s piara?
Atunci au fost adusi inapoi Moise
si Aaron inaintea lui Faraon i el le-a
zis: o Duceti-vii i vi inchinati Domnului
Dumnezeului vostru. Dar cine amume stint
acoja care vor sa mearga ?
Atunci a räspuns Moise: o Vom pleca
cu flaciiii icu batranii nostri, cu fe-
ciorii si cu fetele noastre. Vom merge
cu turmele noastre i cu cirezile noastre,
caci prianuim praznicul Dumnezeului
nostru! »
Zis-a Faraon catre ei: « Domnul
sä, fie cu voi, precum và voi lina eu
pe voi s'a pe copiii votii. Vedeti ca
aveti ganduri rele !
Nu asa! Ci mergeti voi barbatii
si-i slujiti Domnului, cad aceasta a fost
vrerea voastrii. * i i-au gonit pe ei
de dinaintea lui Faraon.
Atunci Domnul i-a poruncit lui
Moise: Intinde mana ta peste tara Egip-
tului, ea ea vie stoluri de lacuste ii sa
niiväleasca asupra tarii Egiptului i sä
roada toate fanetele si tot ce a mai
ramas de pe urma grindinei. s
Deci Moise a intins toiag,u1 sau
peste tara Eg,iptului i atunci Domnul
a pornit un vant de la fasárit, care a
biitut toata, ziva aceea i tonta noaptea;
iar cand s'a luminat de ziuä, vantul
de la rasiírit a adus stoluri de la-
custe.
i au niivalit stolurile de lacuste
In tot Egiptul fOl s'au asezat in tot cu-
prinsul peste mäsurä de multe, cum n'au
mai fost niciodata inaintea lor atatea
lacuste si nu vor mai fi in viitor nici-
odata atatea.
Si ele au acoperit toatä fata pa-
mantului de s'a intunecat tot locul
au mancat toate fánetele i teat& roads
pomilor, pe care o mai la,sase
incát n'a mai ramas nici o frunzä verde
In copaci i nici un fir de iarba pe ogoare,
In toatii tara Egiptului.
Atunci Faraon a chemat in grab&
pe lVfoise FA pe Aaron si le-a zis: Pii-
catuit-am inaintea Domnului Dumnezeu-
lui vostru i inaintea voastra!
Ci acum, te rog, iarta' gresala mea
numai aceasta data i rugati-vii Dom-
69
www.dacoromanica.ro
nului Dumnezeului vostru ca sa alunge
de la mine acest praptid de moarte ! o
Atunci el a iesit de la Faraon
s'a rugat Domnului.
Si Domnul intoarse vantul, aducand
un vant de la apus, puternic foarte, care
ridicä stolurile de lacuste i le aruncii, in
Marea Rosie, asa Judd nu mai ramase
nici o lacusta in tot cuprinsul Egiptului.
Dar Domnul invartosa inima lui
Faraon si tot nu voi sii dea drumul
fiilor lui Israil.
i lar a poruncit lui Moise Domnul:
Intinde mana ta »pro car i ea fie in-
tuneric in tara Egiptului, atat de des in-
cat sä-1 pipiii cu mama. »
i Moise a intins mana sa »pro
cer i s'a facut intuneric bezna in toata
Ora Egiptului timp de trei zile,
Asa 'Meat nu se mai vedea orn
cu om i nimeni nu s'a mai clintit din
locul sau trei zile; bash toti fiii lui E»-
rail avura lumina' in casele lor.
Atunci Faraon chemä pe Moise si
zise: o Duceti-va slujiti Donanului nu-
mai voi, iar turmele voastre i cirezile
voastre sii ramanä, pe loc. Sit mes,rgli
cu voi i pruncii vostri. »
lush,' Alois° a raspuns: « Nu nu-
mai ta tu insuti trebue sá no d'aruesti
jertfe i arderi de tot ca «a le aducem
Domnului Dumnezeului nostru,
Dar si vitelo noastre trebue sit vie
cu noi, fara aici niel macar
o unghie de-a lor, fiincica din ele vom
lua jertfe ea sa cinstim pe Domnul Dum-
nezeul nostru ; insä noi nu stim in ce
chip no vom Inclina Domnului, pana ce
nu vom ajunge in locul acela. »
Ci Donmul inaspri inima lui Fa-
raon si el nu se invoi sit-i laso sil piece.
Deci Faraon zise &Litre Moise: Fugi
de dinaintea mea i fereste-te sä, mai dai
ochi cu mine, fiinda, in ziva cand vei
vedea fats, mea, vei mini!
Dar Moise i-a raspuns: « Drept ai
graft ! Nu voi mai vedea fata ta!
11.
V estirea pedepsei a zecea.
1. Apoi Domnul a gait catre Moise:
o Aduce-voi 'Mc& o plagii asupra lui Fa-
 IE$IREA, 12
raon i asupra Egiptului; dupg aceea el
va va da drumul de aici. Dar cand
va rasa sâ plecati de-a-binelea, el Ira va
goni de aici cu indadire.
Ci indeamnii acum, in auzul poporu-
lui, ca fiecare om sâ cearâ cu imprumut
de la vecinul eau i fiecare femeie de la
vecina sa scule de argint i scule de aur.
$i Dornnul a dat poporului har in
ochii Egiptenilor, iar insusi Moise ajun-
sese la mare vaza in pamantul Egip-
tului, atat in fata dregatorilor lui Fa-
raon, cat si in fata poporului.
$i Moise a rostit: « Asa graieste
Domnul: o La miezul noptii trece-voi
prin mijlocul Egiptului,
6. $i vor rnuri toti intaii niiscuti din
tara Egiptului, de la intaiul nascut al
lui Faraon care stä pe tronul lui
pan& la intaiul näscut al roabei care
sta in dosul rasnitei i toti intaii rids-
cuti ai dobitoacelor.
$i va fi jelanie mare in toata tara
Egiptului, cum n'a mai fost la fel inainte
si cum nu va mai fi la fel in viitor.
Dar impotriva tuturor fiilor lui Es-
raíl nici un dine nu va maral, nici la
oameni, nici la dobitoace, ea ea cunoa-
steti ce osebire va face Domnul intre
Egipteni i Israil.
lar toti acesti dregatori ai tâi vor
veni la mine si se vor inchina pan& la
pamant inaintea mea si vor zice: o
tu si t,ot poporul care sta la picioarele
tale si dupa aceea en voi iesi. $i
astfel Moise a plecat aprins de mttnie
din fats lui Faraon,
Caci Domnul zisese catre Moise:
« Faraon nu vâ va asculta pe voi, ca
minunile mele sä, se inmulteasca in tara
Egiptului ! »
Deci Moise si Aaron au tcut toate
aceste minuni inaintea lui Faraon, ins&
Domnul impietrise mima lui Faraon, ca
nu dea drumul din tara sa fiilor lui Israil.
12.
Asezarea sdrbatorii Pastelui si mielul pas-
cal. Moartea int4ilor neisculi ai Egipteni-
lor. Fiji lui Israil sung gonifi din Egipt.
1. $i Domnul a vorbit cu Moise i cu
Aaron in tara Egiptului si a zis:
www.dacoromanica.ro
70
Luna aceasta sa fie la voi ince-
putul lunilor ; ea sâ vâ fie intaia luna
dintre lunile anului.
Spuneti la toatä, obstia lui 'grail
o In ziva a zecea a acestei luni
sa-si ja fiecare cate un miel de fie-
care familie, cate un miel de fiecare casa.
$i daca o casa va fi proa mica
pentru un miel intreg, atunci capul fa-
miliei sâ se intovaraseascii Cu vecinul
sau cel mai apropiat de casa sa, -Orland
socoteala de cate suflete sunt si de cat
poate sa manance fiecare. Asa sa va
socotiti la un miel.
lar mielul sä fie Eta racila, parte
barbateasca, de un an si sa-1 luati fie
din oi, fie din capre.
$i sa-1 pästrati pang, in a paispre-
zecea zi a acestei luni i atunci toata
adunarea obstiei lui Israil sa-1 injunghie
intre cele doua seri.
Apoi sa ja din sangele mielului
sa unga, amtIndoi usorii usii i praaul
cel de BUS, in casele in care Il vor
manca.
$i sit miinânce in noaptea aceea
carnea mielului fripta pe foc EA anume
cu azime i cu ierburi amare, asa sa-1
manânce !
Si sit nu-I mancati nici crud, nici
fiert in apa, ci fript pe foe, capul,
maruntaiele lui.
$i sa nu hisati nimic din el pe
a doua zi, FA daca va ramanea ceva din
el pe a doua zi, sa-1 ardeti in foc.
$i astfel: anume avand
coapsele voastre incinse, incaltati cu in-
caltamintele voastre i cu toiegele in mana
voastrii, i sa-1 mancati in toatä graba,
fiincica este Pastele Domnului.
$i in noaptea aceea voi trece
prin tara Egiptului i voi ucide pe
toti întAii näscuti din tara Egiptului
de la om i pan& la dobitoc i voi ju-
deca pe toti dumnezeii Egiptului, caci
eu sunt Domnul.
$i sangele acola va fi you& semn
la casele in care locuiti, iar and voi
vedea Maple voi trece pe MO voi
si nu va va ajunge plaga ucigasa, and
voi lovi tara Egiptului.
lar aceasta zi sa va fie you& spre
pomenire, ca s'o praznuiti ca sarbatoare
 IE$IREA, 12
a Domnului; ca pravi15, vesnic5, s'o prhz-
nuiti in neam de neam.
$apte zile sii mancati azime,
ea o zi inainte sii dati la o parte din
casele voastre once dospituri, pentru
oricine va nihnca paine dospità din ziva
Intâia phnit in ziva a §aptea, sufletul
acela sii fie starpit din Israil.
Apoi in ziva cea dintai 85, tineti
adunare sfintit si in ziva a qaptea sit
tineti iarrisi adunare sfintei; nici o munch:
sii nu faceti in acele zis, fiirâ numai
ceea ce trebue sä mänfince fiecare om,
numai athts, sii, fie manca voastri.
Voi deci eh% pìízii praznicul azi-
melor, ffindc5, eu in aceastit zi am nos
ostirile voastre din tara Egiptului, i si
phziti ziva aceasta pentru neamurile vii-
toare ca pravilä vesnich.
In luna inthia, in ziva a paispre-
zecea a lunii, incepand de cu sean,
sii mincati azime pink' in seara din
ziva a douizeci si una a acestei luni.
$apte zile el nu se afle aluat in
casele voastre, fiindch oricine va mitnca
dospiturh, sufletul acela si fie sthrpit
din obstia lui Israil, fie striin, fie bil-
stinas.
Nimio dospit sä nu rnineati, ci
In toate locuintele voastre sii mincati
azime. u
Apoi Moise a chemat pe toti
lui Israil i le-a zis: Gribiti-vi
13.1 luati-vit cite un miel pentru fiecare
din familiile voastre ffi junghiati Pastele.
Apoi luati un minunchi de isop
mui4i-1 in sitngele mielului, adunat
inteun blid i ungeti pragul de sus ffi
cei doi usori ai usii, cu singele din blid,
iar voi sii nu iesiti nici unul din usa co.sei
lui, ph,n5, diraineata,,
Chci Domnul va trece, ea 85, lo-
veascä pe Egipteni. $i chnd va vedea
sitngele la pragul de sus si la cei doi
usori, Domnul va trece pe laugii usi
si nu va ingAdui ea ingerul pierzhtor
sii intre in casele voastre i sii vi lo-
veascit.
lar voi si phziti datina aceasta
ea o lege pentru tine i pentru fiii tu,
pururea.
lar dupi ce yeti intra in tara pe
cate Domnul va ditrui-o voui, precum
www.dacoromanica.ro
a figaduit, voi si phziti riinduiala a-
masts,.
26. $i când o fi sii vii In trebe
vostri: « Ce este ninduiala aceasta ? s,
27. Voi sii le rispundeti: Aceasts, este
jertfa pentru Pastels:, Domnului, caro a
trecut in Egipt pe 1ngi easele fiilor
lui Israil, cand a lovit el Egiptul, iar
casele noastre le-a crutat. » Atunci po-
pond a citzut la p5,mânt i s'a inchinat.
28. $i s'au dus fiii lui hrail si au ft.:tout
precum a poruncit Domnul lui Moise
lui Aaron, asa au fitcut.
29. lar la miezul noptii, Domnul a
lovit pe toti inthi naseutii din tara Egip-
tului, de la inttli nitscutul lui Faraon, stit-
titer pe tronul lui, piing; la intitinitscutul
intenanitatului, care sti in temnitä,
toatä pfirga dobitoacelor.
30. $i s'a sculat noaptea Faraon, el
toti sfetnicii shi i toti Egiptenii,
a fost jelanie mare in Egipt, chci nu
era nici o ea,sii In care si nu fie un mort.
31. $i a chernat Faraon pe Moise
pe Aaron, atunci noaptea, si a rostit:
« Sculati-vi! Iesiti din norodul meu! $i
voi i fiii lui Israil! Duceti-vit i slujiti
Domnului, preeum ati zis!
32. Luati-vi i turmele i cirezile voa-
stre, cum ati cerut, dar duceti-vi! $i
mi binecuvintati ffi pe mine! »
33. $i Egiptenii d5,deau zor poporului
si iasi mai degrabit din tarti, chei zi-
ceau: « Murim cu totii!
34. $i poporul a luat, pe amen, frit-
mfintittura sa, mai inainte ca si se dos-
peas* in cipisterele infitsurate in hai-
nele lor.
35. Pe de alti parte, fiii lui Israil
dup5, cuvantul lui Moise: ceruri
ca imprumut de la Egipteni vase de ar-
gint si vase de aur i vesminte.
36. Iar Domnul a dat poporului har
In ochii Egiptenilor, ea si le dea ce au
cenit. $i astfel au jefuit pe Egipteni.
37. $i au pomit fiii lui Israil din Ra-
meses spre Sucot, ca la sase sute de
mii de piotasi, afari de copii.
38. $i a mai plecat ca ei gloat5, mare
amestecati, turme i cirezi, vite foarte
multe.
39. $i din aluatul pe care 1-au sops
din Egipt, au copt turte de azimi, chci
 IEIREA, 13
n'apucase sii dospeasca, iar ei fiindcit
erau goniti de Egipteni n'au putut si
zäboveasca i nici de merinde n'au putut
sa faci rost.
lar vremea cat au locuit fiii lui
Israil in Egipt a fost de patru sute si
treizeci de ani.
cand s'au incheiat cei patru
i nimic dospit.
sute F i treizeci de ani i anume chiar
In ziva aceea, au iesit din tara Egip-
tului toate ostirile Domnului.
i aceasta a fost o noapte de ve-
ghe pentru Domnul, cand i-a scos pe
ei din Oman tul Eg-iptului; este noaptea
pe care toti fiii lui Israil cuvine-se s'o
petreaca in veghe in neam i in neam.
Apoi a zis Domnul lui Moise
lui Aaron: o Aceasta este randuiala Pa-.
nici un strain sa nu se infrupte
stelui ;
din Paste;
Insii erice rob, cumparat Cu bani,
dad, il yeti tija imprejur, sa, manance.
Veneticul i simbriasul sip', nu ma-
nance din el.
In aceeasi familie di fie mâncat;
si nu scoti din cad', afar& nimio din
carnea mielului si os din el sä nu zdrobiti.
Toatii obstia lui Israil sä tie aceasta
pravilii.
lar °lac& vre-un strain va locui cu
tine i va voi sä, priznuiasca Pastele
Domnului, sii se taie imprejur toti bär-
batii din familia lui i atunci si se
apropie ca sa praznuiasci Pastele i si
fie ca unul dintre bastinasi, insii nici un
notaiat imprejur sit nu minince Pastele.
Aceeasi pravilä si fie pentru bit-
tinas ca i pentru stráinul acivat la voi
i au facut toti fiii lui Israil pre-
cum a poruncit Domnul lui Moise i lui
Aaron ; asa au fiicut.
i chiar in ziva aceea, Domnul a
scos pe fili lui Israil din Ora Egiptului,
cu toate cetele lor.
13.
S fintirea celor intâi näscuti. Inceputul
ldtoriei prin pustie.
Apoi Domnul a zis catre Moise
i-a poruncit:
o sfintesti pe tot intaiul nascu t
din fiii lui Israil care va deschide frith, i
www.dacoromanica.ro
72
pantecele, de la om panä la dobitoc, caoi
intaiul nascut este al meu! »
lar Moise a zis catre popor: « Adu-
ceti-vä aminte de ziva aceasta in care
ati iesit din Egipt, din casa robiei, cad
Domnul cu mana tare v'a scos pe voi
de acolo; in aceastii, zi si nu mancati
Astizi voi iesiti in luna lui Abib.
lar cand te va duce pe tine Domnul
In tara Canasmitilor, a Hetitilor, a Amo-
ritilor, a Hevitilor si a Iebusitilor, pe
care el cu jurimant a fagaduit-o pkin-
tilor tai, ci ti-o va da tie, adici tara
in caro curge lapte i miere, atunci tu ea
pazesti aceasta randuialä in aceasta lunä:
Timp de sapte zile si mänânci azime,
iar ziva a saptea si fie ziva de präznuire
a Domnului.
Ázimo sii mancati in cele FApte zile
si sit nu se &ease& la tine paine dospitii
nici mäcar aluat dospit sa nu se gli-
seascil in -tot cuprinsul tirii tale.
i tu sa, liimuresti pe fiul tau in
ziva aceea spui: aceasti datinä
este spre pomenirea color ce a fäcut
Domnul pentru mine, cand am iesit din
Egipt.
i aceasta si fie ca un semn pe
mina ta i ca araintire inaintea ochilor
pentru ca legea Domnului sä, fie in
gura ta, caci Cu man& tare te-a scos
pe tine Domnul din Egipt.
lar tu sä pizesti pravila aceasta
la vremea hotaritä, a ei, an de an.
lar °and te va duce Domnul in
pamantul Canaan, precum jurat tie
parintilor tii, cii ti-1 va da tie,
Atunci sit pui de o parte, pentru
Domnul, pe toti întâui näscuti caro vor
deschide pantecele: toati parga pe caro
vei avea-o de la vitelo tale, partea bar-
bateascii, si fie a Domnului.
i once intai näscut al asinei si-1
riiscuraperi cu un miel; si de nu-1 vei
rascumpára, si-i frangi gatul; si pe toti
intaii niscuti din oameni, intre
sii-i fiscumperi!
i in viitor, cand te va intreba
fiul tau si va zice: «Ce insemneaza
aceasta ? », tu raspunzi: o Cu man&
tare Domnul ne-a scos pe noi din Egipt,
din casa robiei.
 IESIREA, 14
Sí pentru eft Faraon se impotrivea
sá ne dea drumul, atunci Domnul a ucis
pe toti întft näscuti din tara Egiptului,
de la intaiul nriscut al omului, pitnii, la
Intâiul nä,scut al vitelor; pentru aceea
jertfese eu Domnului tot ce este parte
barb5,teascä EA deschide lntâi pantecele.
lar pe toti întâii nrIscuti intro fili mei
Ii räscumpä,r1
Si di, fie aceasta ca un semn pe
mh,na ta i ca un talisman intre ochii
täi, cäci cu mânii tare ne-a scos pe
noi Domnul din Egipt! *
lar dupl.. ce Faraon a dat drumul
poporului, Dumnezeu nu I-a indrumat
pe calm tärii Filistenilor, desi ar fi fost
mai aproape, cäei a zis Dumnezeu: *Nu
cumva poporul, cand va vedea räzboiul,
sä-i par& räu si iaräsi sä, se intoarcä
In Egipt n.
Deci Dumnezeu a dus poporul im-
prejur pe cala pustiului, spre Marea
Rosie. Iar fili lui Israil au iesit oameni
liberi din tara Egiptului.
Atunci Moise a fost luat cu sine
osemintele lui load, fiinde Iosif legase
cu jurämânt pe fill lui Israil si le spusese:
Durnnezeu vä. va cerceta pe voi, deci
luati cu voi de aici osensintele
mele
Apoi ei au pornit cu tabltra din
Sucot i au poposit la Etam, care vine
la capirtul pustiei.
lar Domnul mergea inaintea lor,
ziva in chip de stalp de nour, ea sä le
arate calea, iar noaptea in chip de stälp
de foc, ea sä, le lumineze, asa inclt ei
sö poatä, s meargä, ziva i noaptea.
Nu se depärta stalpul de negurä.
In timpul zilei, iar in timpul noptii nu
se depärta sttlipul de foc de dinaintea
poporului.
14.
Trecerea prin. Marea Bqie.
Si Domnul a vorbit lui Moise
i-a poruncit:
e Spune fiilor lui Israil 8ä se in-
toarcii, inapoi aseze tabára inain-
tea Pi-hahirotului, intro Migdal foi Mare,
la rästrrit de Baaltefon: e Tábariti in
dreptul lui, Mug& mare !
73
www.dacoromanica.ro
Fiindeä, Faraon va zice despre fiii
lui Lsrail: Ei s'au ratiicit in tarä
pustiul i-a inchis
Eu atunci voi invärtosa mima lui
Faraon si el va porni in urmä,rirea lor.
lar eu imi voi arata slava mea impo-
triva lui Faraon impotriva intregii
lui otiri, i Egiptenii vor cunoaste
eu aunt Domnul!* i fiji lui Israil
fä,cut asa.
Când i s'a dat de stire impriratului
Egiptului c5, poporul a fugit, mima luí
Faraon si a dregrItorilor lui se schimbä
In privinta poporului i ziserä: *Ce is-
pravá fricuriim noi de am dat drumul
lui- Israil din robia noasträ !
Atunci Faraon a pus si inhame
carul säu i 1u5, oastea cu sine.
Si mai lug sase sute de care alese
precum i toate celelalte caro ale Egip-
tului i in toate erau luptritori víteji.
lar Domnul invärtosä mima lui Fa-
raon, impiiratul Egiptului, F0.1 porni pe
urma fiilor lui Israil. Ins& fiii lui Israil
iesiserä, ocrotiti de mini inaltii.
Astfel Egiptenii ii urmärira cu toti
eau i carele lui Faraon i cu toti cä-
läretii i armata lui i Ii ajunserä acolo
unde erau tabiriti aproape de Pi-hahirot,
bluer, mare, in fata Baaltefonuluí.
lar cänd Parson se apropie, fiii
lui Israil îi ridicarri, ochii i vrizurá
Egiptenii veneau in urma lor. Atunci
se spírimäntara groaznie fiii lui Israil
strigaré, &Are Domnul,
Apoi ziserä atre Moise: a Oare nu
mai erau morminte in Egipt de ne-ai
scos pe noi ea sä, murim in pustie? Ce
ai fä,cut tu cu noi, cä, ne-ai scos din Egipt ?
Nu este acesta, cuvantul pe care
ti I-am spus tie in Egipt, cri,nd iti ziceam:
Lasii-ne in pace ca eh. slujim Egipte-
nilor? Choi ar fi fost mai bine pentru
noi sà, slujim pe Egipteni cleat sä, mu-
rim in pustia aceasta! »
Dar Moise a rostit cä,tre popor:
a Nu vä fie fricii, stati locului i priviti
rnäntuirea cea de la Domnul, pe care vä
va face-o you& astazi, fiindcä acesti Egip-
teni, pe care ii vedeti astä,zi, nu-i veti
mai veden in veci!
Domnul se va lupta pentru voi,
iar voi fiti linistiti I 4
 IESIREA, 15
Si Domnul a zis lui Moise: De
ce strigi c5tre mine ? Spune fiilor lui
Israil sä porneascii,
lar tu ridic5, toiagul titu i in-
tinde maim, ta deasupra miirii i des-
picii-o in douä, ca fiii lui Israil sä treaci
prin mijlocul m5,rii pe pämänt uscat.
lar eu, iatä voi invartosa mima
Egiptenilor, ca sit se ia dupä voi. Si
eu imi voi arOta slava mea impotriva
lui Faraon i impotriva intregii lui ostiri
impotriva carelor lui i alaretilor lui.
Atunci vor cunoaste Egiptenii
eu sunt Domnul, ciind imi voi araa
slava mea, impotriva lui Faraon i a
carelor lui si a cOliiretilor lui.*
i ingerul lui Dumnezau, care mer-
gea inaintea taberei lui Israil, a purees
si a mere in urma lor i stalpul de nour
s'a ridicat de dinaintea lor si s'a asezat
In urma lor.
Deci a venit intre tabOra Egip-
tenilor ffi tabära lui Israil. S'r era nour
intuneric pentru unii, iar pentru cei-
lalti noaptea era lumina* i asa nu s'au
apropiat unii de altii toatii noapt,ea.
i Moise intinse mana sa peste
mare ffi Domnul a impins marea inapoi
printr'un vánt puternic de la riisOrit, care,
bätând toatà noaptea, a preficut marea
In uscat. Atunci apele s'au despicat,
i fiii lui Israil au intrat prin mij-
locul märii ca pe uscat, iar apole se ri-
dicau ca un zid, de-a-dreapta i de-a-
stânga.
Atunci Egiptenii, urmarindu-i, au
intrat dup5, ei cu toti caii lui Faraon
cu carel lui i cu calitretii lui, in
mijlocul
lar c5nd a fost in straja diminetii,
Donmul a cäutat, din salpul de foc fo'r
de nour, spre ta,bdra Egiptenilor si a
umplut oastea lor de spaimii.
i le-a scos roatele de la care, *In-
ca le duceau cu mare greutate. Atunci
Egiptenii au inceput sä zic6: « Sä fugim
din fats, lui Israil, pentru cti Domnul se
lupt5, pentru ei impotriva Egipteni-
lor !
Domnul atunci a poruncit luiMoise:
Intinde mana ta asupra märii, ea apele
sit se intoarcit peste Egipteni, peste ca-
role lor EA peste cäläretii lor
www.dacoromanica.ro
74
Si Moise a intins mânasa deasupra
iar marea, in faptul diminetii, a
nOvalit puternic inapoi la locul ei, iar
Egiptenii in fuga lor au intrat in ea ;
astfel Domnul i-a aruncat pe Egipteni
In mijlocul m5,rii,
lar apele venind inapoi au ace-
pen it carel i pe cAläreti i toatä oa-
stea lui Faraon, care intrase dupä Israil
In mare, si din ei toti n'a mai
nici unul.
Ci fiii lui Israil au trecut ea pe
uscat prin mijlocul miírii gi apele stateau
ca un zid de-a-dreapta si de-a-stänga lor.
Asa a mântuit Domnul in ziva
aceea pe Israil din mana Egiptenilor, iar
Israil i-a vitzut pe Egipteni morti pe
tarmul
Si Israil a väzut rninunea can, mare
pe care a sitvitrsit-o Domnul impotriva
Egiptenilor si s'a temut de Domnul
a crezut in Domnul i in Moise, sluji-
torul shu.
15.
Cantarea lui Moise. Apele amare de la
Mara. lzvoarele de la Elim.
Atunci Moise si fiji lui Israil au
cantat Domnului cântarea aceasta si au
gräit cäntand: « SO antam Domnului
ea intru slavii s'a prosliivit ! Pe cal EA
Po chliiret i-a aruncat in mare !
Värtutea mea si psalmul meu este
Domnul, cad el este izbavirea mea. El
este Dumnezeul meu voi preamOri,
Dumnezeul pärintelui meu voi prea-
inalta!
Domnul este mare fázboinic ! Dom-
nul este numele sau!
Carele lui Faraon i ostirea lui le-a
aruncat in mare si coi mai alesi din
vitejii siii s'au cufundat in Marea
Rosie.
Adâncurile märii i-au acoperit; s'au
due in jos in striifunduri, ca o piaträ.
Dreapts, ta, Doamne, este pea, m5,-
reatO prin puterea ei,mána ta cea dreaptii,
Doamne, a sfiírämat pe vriíjmas,
S'r cu multimea slavei tale ai do-
borit pe protivnicii tiii. Tu dai drumul
mâniei tale care-i mistueste ca pa o mi-
riste.
 IESIREA, 16
La suflarea narilor tale, apele s'au
ridicat grtimada i valurile au increme-
nit ca un zid i puhoaiele s'au inchegat
In Mima marii.
Dusmanul zicea: voi urmari
si-i voi ajunge, voi imparti prada,
pofta mea se va satura cu ei, voi trage
sabia mea, mana mea îi va sttirpi! »
Dar ai trimis duhul tau si marea
i-a acoperit; s'au dus la fund ca plum-
bul, in apele naprasnice.
Doamne, cine este asemenea cu tine
intre duranezei, cine e la fel cu tine:
maret intru sfintenie, infricosat intru
fapte slavite i facator de ruinuni ?
Intins-ai dreapta ta i piimantul
i-a
Calliuzit-ai cu rnila ta acest popor
pe care 1-a mantuit ; indreptatu-l-ai cu
putrea ta, catre sfantul tau locas.
Auzit-au neamurile i s'au cutre-
=rat ; frica i-a cuprins pe cei ce lo-
cuesc in Filisteia.
Späimantatu-s'au atunci capete-
niile Edornului; cutremur i-a cuprins pe
voevozii Moabului ; toti locuitorii Camas,
nului vi-au pierdut cumpatul.
Groaa i irk& mare cazut-au peste
ei ; inaintea maretiei bratului tau au stat
muti ea piatra, pan& ce era sit treaca
poporul tau, o, Doamne, pana ce era
sä treaca poporul pe care tu 1-ai castigat.
Duce-l-vei pe el kai-1 vei sildi in
muntele mostenirii tale, in locul pe care
1-ai gätit tie spre locuintä, Doamne, in
locasul [giant, pe care, Doanane, mainile
tale 1-au zidit.
lar Domnul imparati-va in veac
In veacul veacuhii.
Cad au intrat in mare caii lui
Faraon, cu carele i cu calaretii lor ; in-
tors-a Domnul valurile märii asupra lor,
in vreme ce fiii lui Israil au umblat
pe pamant uscat, in mijlocul
lar Maria proorocita, sora lui Aa-
ron, a luat dairaua in mana, i toate
femeile au iesit dupa ea cu dairale
da.n Wind.
Si Maria le &idea raspuns; « Can-
tati Domnului ell s'a prosavit intru slay& !
Pe cal si pe calaret i-a aruncat in mare !*
Apoi Moise a pornit cu fiii lui Is-
rail de la Marea Rosie si au intrat in
75
www.dacoromanica.ro
pustiul Sur si au mers prin pustiu trei
zile, dar n'au dat de spa,.
Si ajungand la Mara, n'au putut
sa boa din apa de la Mara, fiindca apele
eran amare ; pentru aceea s'a numit nu-
mele locului Mara.
Si poporul a rains a ctirti impo-
triva lui Moise zicand: « Ce vom bea ? *
Atunci el a strigat catre Domnul,
Domnul i-a afátat un lemn i Moise
1-a aruncat in Ewa si apele s'au indulcit.
Acolo. Dornnul a dat poporului randuieli
porunci, si acolo 1-a pus la incercare.
Si a rostit: N Dacii vei asculta cu
luare aminte de glasul Domnului Dum-
nezeului tau i vei face ceea ce este
drept in ochii lui, i vei asculta de po-
runcile lui i vei plizi toate legile lui,
eu nu voi aduce &supra ta nici una din
bataile pe care le-am adus asupra Egip-
tului, câci eu aunt Domnul, cel ce te
vindeca pe tine.
Si au ajuns la Elitn i erau acolo
douasprezece izvoare de apli i apte-
zeci de palmieri. i ei si-au asezat tabara
acolo 'hug& &pa..
16.
Domnul cleiruefte poporului mind
,sí propel*.
Dupa aceea au pornit din Elim,
toata obstia fiilor lui Israil a ajuns
in pustiul Sin, care este intro Elim
Sinai, in ziva a cincisprezecea a lunii a
doua, de la iesirea lor din tara Egiptului.
Ci toata obstia fiilor lui Israil carti,
In pustie, impotriva lui Moise si a lui
Aaron.
A,stfel fiii lui Israil ziceau catre ei:
« Mai bine muream de mana Domnului,
In Ora Egiptului, cand sedeam laugh
oalele cu carne i mancam paine de ne
saturam ! Dar voi ne-ati adus in pu-
stietatea aceasta, ca sä moara de foame
toatä gloata. »
Atunci Domnul rostit-a catre Moise:
« lata eu voi ploua peste voi paine din
cer, iar poporul sa jasa zilnic A-0 adune
cat Ii trebue pentru o zi, cad voiesc
sa-i pun la incercare, dad, au sa umble
In legea mea, ori nu.
lar in ziva a sasea, sa masoare
ceea ce au adunat, si se va afla de
 IESIREA, 16
don& ori mai mult decat ce adunau
In fiecare zi. »
Si M0i130 ai Aaron an gait &Are
toti fiji lui Israil: s Asta searä, veti cu-
noaate ca Domnul este cel ce v'a scos
pe voi din tara Egiptului,
lar maine de dimineata yeti vedea
slava Domnului, fiindca el a auzit car-
tirea impotriva Domnului! lar noi ce
suntem, de cartiti impotriva noastra?*
i Moise adaoga: o Vedea-veli
Domnului, cand asta seara Domnul
vi va da carne s'a mancati ì maine di-
mineata paine sä, vá saturati, fiindca
Domnul a auzit cartirile pe care voi le
rostiti impotriva lui. Dar noi ce suntem?
Murmurele voastre nu stint impotriva
noasträ, ci impotriva Domnului!
Apoi Moise zise lui Aaron: o Spune
tare catre toata obatia filler lui Israil:
o Apropiati-va de Domnul, ca el a auzit
cartirea voastra
lar pe cand vorbea Aaron catre
teat& obE,stia fiilor lui Israil, au cautat
spre pustie i iatâ marirea lui Dumnezeu
s'a aratat in nour.
lar Domnul a grait lui Moise
a zis:
o Auzit-am cartirea fiilor lui Is-
rail! Vorbeate cu ei i le spune: s In
faptul serif manca-veti carne ai dimi-
neata va veti satura de paine, i astfel
veti cunoaate ca eu sunt Domnul Dum-
nezeul vostru s.
lar cand s'a inserat, au venit pre-
pelite ai au acoperit tabara, iar a doua
zi dimineate, imprejurul taberei cazuse
un strat de roxfá.
Ci, dupii, ce s'a ridicat stratul de
mud', iata pe fate pustiei ceva maruntel
gräuntes, rnaruntel ca chiciura, and
este pe piimant.
Deci, viizand-o fili lui Israil, au
zis unii catre altii: s Co e aceasta ? »,
clici nu atiau ce este. Dar Moise le-a
raspuns: s Aceasta este painea pe care
Dumnezeu v'a dat-o vouä s'o mancati!
Si acesta e cuvantul pe care-1 po-
runceate Domnul: Strangeti din ea fie-
care cat ii trebue pentru hrana sa, cate
un omer de cap de om, dupa numarul
sufletelor voastre, cate are fiecare in
cortul eau, atata sa strangeti
www.dacoromanica.ro
76
lar fiii lui Israil au facut intocmai
ai au adunat unii mai mult i altii mai
putin.
Dar cand au masurat cu omerul,
nici cel ce stransese mai mult n'a avut
de prises, nici cel ce stransese mai putin
n'a, avut lipsti, ci fiecare adunase pe
potriva nevoii lui.
Dupa aceea Moise i-a indemnat:
Nimeni sa nu opreasca din ea pe a
doua zi! »
Dar n'au ascultat de indemnul lui
Moise, ci unii au pristrat din ea pe a
doua zi, dar a Lout viermi ai a inceput
ea puta. i Moise s'a mániat pe ei.
Deci ei au strans manä, in fiecare
dimineata, fiecare dupä, gurile ce aves
de saturat; dar °and soarele incepea
dogoreasca, ea se topes.
lar cand a fost ziva a peep., le-a
ieait la masuratoare panä, de dour', ori
mai mult, cate douä, ornere de fiecare.
Si au venit toti voevozii obatiei sa-] in-
atiinteze pe Moise,
Si Moise le-a raspuns: ceea
ce porunceate Dornnul Maine este zi
de odihna, odihna ces rant& in cinstea
Domnului; coaceti ce aveti de copt
fierbeti ce aveti de fiert, ai tot coca ce
va prisosi puneti de o parte, la pastrare,
pa,na maine dimineata! »
Si ei au pus prisosul lor la o parte
pana a doua zi, precum le poruncise
Moise, si nu s'a stricat i nici n'a, facut
viermi.
Atunci Moise le-a zis: « Mancati
mana astäzi, cad azi e Sambata, in
cinstea Domnului, cäci azi nu o yeti
gasi pe campie.
Sase i1e di o culegeti, dar in ziva
a §aptea e Sambätit ai in ziva aceea nu
va fi. »
Si s'a intamplat ca In ziva a aap-
tea au ieait cativa din popor ca
adune, dar n'au gäsit nimio.
Atunci grait-a Domnul catre Moise:
Pana child va yeti incapiatana sa nu as-
cultati poruncile male ai oranduielilemele ?
Vedeti ca Domnul v'a d'aruit ziva
Sambetei ; pentru aceea el va da in
ziva a aasea demlincare pentru doua zile.
Fiecare sá stea acasii; sti, nu iasii, ni-
meni din cortul sau In ziva a aapteal
 IESIREA, 17, 18
Deci s'a odihnit poporul in ziva
a saptea.
Si fiii lui Israil i-au pus numele
mana a, i ea semana cu samanta de
coriandru: era alb& i avea gust de tuft&
Cu miere.
Si Moise a gait iar: o Tat& ceea
ce porunceste Domnul: o Umpleti un omer
cu manä, ca sit se pastreze pentru ur-
masii vostri, sá vaza ei painea cu care
v'am hranit in pustie, &Ind v'am scos
pe voi din tarn Egiptului. »
Si a rostit Moise catre Aaron: o Ta
un vas si pune in el un omer plin, de
aseaza-linaintea Domnului, spre
pastrare urmasilor vostri! »
Si precum a poruncit Domnul lui
Moise, astfel 1-a pus Aaron inaintea chi-
votului legii sa se pastreze.
Iar fiii lui Israil mancara' man&
patruzeci de ani, pan& ce au ajuns in
tara locuitii; mancarti mana pang ce au
sosit la hotarele Canaanului.
lar omerul este a zecea parte
dinteo efä.
17.
Noise lovefte Cu toiagul stdnca din care
(dgnefte apd. Lupia cu Amalecifii la
Rafidim.
Apoi, dupa porunca Domnului, toatii
obstia fiilor lid Israil a pornit din pu-
stiul Sin, mergand din popas in popas,
si a tabilrit la Rafidim. Dar poporul nu
avea ETA,' de Wait.
Si poporul a prins a se certa cu
Moise si-i zicea: Dit-ne spa sa bem ! »
lar Moise le raspundea: o De ce va cer-
tati cu mine ? De ce ispititi pe Dum-
nezeu ?
Deci, fiindcä poporul insetosa aci
dupii apa, carti impotriva lui Moise si-i
zise:o De ce ne-ai luat din Egipt, ca
ni ne omori de sate pe noi i pe copiii
nostri i vitele noastre ?
Atunci Moise a strigat catre Dom-
nul si a gait: lt Ce sa 1/16, fac ca poporul
acesta? Oä putin a lipsit sä nu ma ucidit
cu pietre ! »
Atunci Domnul a riispuns lui Moise:
Traci pe dinaintea poporului i ja eu
tine cativa din batranii lui Israil, iar
www.dacoromanica.ro
77
toiagul tau cu care ai lovit Nilul in-1
In man& si !
Si. iatä eu voi sta, in fata ta, acolo
pe stifles. Hoiebului, iar tu loveste stanca !
Si din ea va tasni apa i se va adapa
poporul. Moise facu intocmai, in vii-
zul batranilor lui Israil.
Deci s'a numit numele locului acela
Masa si Meriba, din pricina gâlcevei fiilor
lui Israil si din pricina ispitirii Domnului
&Ind au zis: o Este oare Domnul in mij-
locul nostru sau nu ? s.
Atunci au venit Amalecitii si au
inceput lupta cu Israil, la Rafidim.
Si Moise a zis lui Iosua: o Alege-ti
ba-rbati i iesi de te luptii cu Arnalecitii !
Maine eu voi sta pe varful dealului
Cu toiagul Domnului in mâna!
Si Iosua a facut precum i-a zis
Moise si a intrat in luptá cu Amalecitii ;
iar Moise, Aaron si lIur s'au suit pe
deal.
Si asa era: and Moise isi ridica
mainile, birnia Israil, iar când ii lase,
mainile In jos, biruiau Amalecitii.
Dar obosind mainile lui Moise, au
luat o lespede si au pus-o sub el si el a
sezut pe ea, iar Aaron si Hur ii spriji-
neau mainile, unul de o parte si altul
de alta, astfel ca mainile lui staturä ne-
clintite, pan& la apusul soarelui.
lar Iosua, a trecut pe Amaleciti
si pe poporul lor prin ascutisul
Apoi Domnul a rostit cätre Moise:
Serie aceasta Jute° carte spre pome-
nire i vara-i in urechi lui Iosua ea
voi qterge cu totul pomenirea Amale-
citilor, de sub car ! »
lar Moise a clä,dit un jertfelnic
i-a pus numele o Domnul este fla-
mura mea! a,
Si a zis: o Luati in man& fiamura
Domnului! Domnul se luptä. impotriva
Amalecitilor, din neam in neam ! »
18.
Ietro la Moise. Sfatul lui Ietro.
1. Ci auzind Ietro, preotul din Madian,
socrul lui Moise, despre toate cate sä-
vársise Dumnezeu pentru Moise i pentru
Israil, poporul eau, cum 11 scosese Dom-
nul pe Israil din Egipt,
 IESIREA, 18
Ietro, socrul lui Moise a luat pe
Sefora, femeia lui Moise, dupg, ce el a
fost trimis-o acasg,
Si pe cei doi fii ai ei; unul se nu-
mea Gherom cäci Moise zisese: # Ca
un oaspe am fost in Orb: striling ! »,
lar celalalt se numea Eliezer,
zisese Moise: Dumnezeul pgrintelui meu
mi-a fost inteajutor si m'a sc5,pat de
sabia lui Faraon ! *
Si a venit Ietro, socrul lui Moise,
Cu fiii i cu femeia lui Moise, in pustiul
unde îi avezase tabgra, adicg langg mun-
tele lui Dumnezeu.
Si i-a trimis vorbi lui Moise: <(Eu,
socrul tgu Ietro, am venit la tine cu
femeia ta i cu cei doi fii ai ei ! »
Atunci a iesit Moise intru intám-
pinarea socrului situ i i s'a inchinat
pAng la pgmant si 1-a sitrutat i, dupg
ce s'au intrebat unul pe altul de sang-
tate, au intrat in cort.
Apoi Moise a istorisit socrului dui
toate citte Domnul fácuse lui Faraon
Egiptenilor din pricina lui Israil
toate necazurile care au dat peste ei in
drum EA de care Domnul i-a izbgvit.
Si Ietro s'a bucurat de tot binele
pe care Domnul 11 Louse lui Israil, sea-
pandu-1 din mane, Egiptenilor.
Atunci a rostit Ietro: Binecuviin-
tat fie Domnul care v's scgpat pe voi
din milna Egiptenilor si din mitna lui
Faraon FA care a scos acest popor de
sub impilarea Egiptenilor!
Acum canes° i eu eä Domnul
este mai mare decilt, toti Dumnezeii, pre-
cum s'a dovedit acuma, când Egiptenii
s'au purtat trufas cu Israil. »
Apoi Ietro, socrul lui Moise, aduse
lui Dumnezeu arden i de tot si jertfe.
Si au venit Aaron s't tori bátrânii lui
Israil sh, ospateze cu socrul lui Moise,
inaintea lui Dumnezeu.
lar a doua zi a stat Moise sä, im-
part& dreptate poporului i poporul a stat
In fa0, lui Moise de dirnineata piing seara.
Deci veizand socrul lui Moise toatà
striidania lui cu poporul, i-a grait: « Ce
e aceasta ce faci tu cu poporul? Pen-
tru ce stai tu singur, i tot poporul tgu
stg, imprejurul tau de dimineate,
sears? »
www.dacoromanica.ro
78
Illispuns-a Moise socrului sgu: # Po-.
porul vine la mine, ca sá afle indreptii-
rile lui Dumnezeu.
Cand s'a iscat vre-o pricing, intre
ei, ei yin la mine si eu judec intre parte
si parte i le fac cunoscute poruncile
lui Dumnezeu i legile sale !
Ins& socrul lui Moise a zis ciitre
el: « Ceea ce faci, nu faci bine!
Te istovesti din cale afar& si tu
poporul acesta de Igngä tine, caci
sarcina aceasta este prea grea pentru
tine i nu vei putea s'o scqi la capat
tu singur.
Ascultg, acum ce-ti grgesc eu: eu
îi voi da un sfat s't Dumnezeu sit fie
cu tine! Fii poporului mijlocitor la Dum-
nezeu i adu inaintea lui Dumnezeu pri-
cinile lor ;
InvaIg-i poruncile i legile Dom-
nului, aratii-le calea pe care sit meargii
faptele pe care sä le facg.
lar tu alege-Vi, din tot poporul,
oameni de nádejde, teragtori de Dum-
nezeu, oameni de credinVii, care di, urascii
hicomia, i pune-i pe ei citpetenii peste
mii, cápetenii peste sute, cgpetenii peste
cincizeci i cäpetenii peste zeci!
Ei sg, impart& dreptate,a poporului
In teat& vremea ; i numai pricinile grele
sit le aducii, la tine, iar pe cele mai mici
sá, le descurce ei. Astfel povara ta va
fi mai usoará, ciici ei vor purta-o im-
preung, Cu tine.
Dad, vei face asa i Duranezeu
iti va da deslegare, atunci vei putea
sg ram& teafär si tot poporul acesta va
pleca mulVumit la casa sa!
Si Moise a ascultat de cuvantul
socrului sgu i a fitcut toate elite i le-a
zis.
Astfel Moise alese din tot Israilul
bgrbati destoinici i i-a pus clipetenii
peste popor: chpetenii peste mii, citpe-
tenii peste sute, capetenii peste cincizeci
cgpetenii peste zeci.
Si acestia judecau poporul in toatg
vremea i aduceau pricinile cele mai grele
la Moise, iar pe toate cele mici le ju-
decau ei.
Apoi Moise si-a luat rgmas bun
de la socru-sgu i acesta s'a intors in
Ora sa.

19.
Pregeitirile pentru primirea legii.
In luna a treia de la ieairea fiilor
luiIsrail din tara Egiptului, chiar in
aceeaai zi, au ajuns in pustiul Sinai.
Ci ei plecasera din Rafidim fo'i au
ajuns in pustiul Sinai ai au tabarit in
pustiu; tdbarit-a Israil acolo, in fats,
munt,elui.
Si Moise s'a suit in muntele lui
Dumnezeu, iar Domnul 1-a strigat din
munte i i-a zis: « Aaa sä vorbeati casei
lui Iacob i sa dai in atire fiilor lui
Israil:
Voi ati vitzut cele ce am fäcut
Egiptenilor ai cum v'am purtat pe voi
ca pe aripi de vultur i v'am adus la
mine!
Acum, de yeti asculta intocmai de
glasul meu ai de yeti pazi descoperirile
legämâritului meu, dintre toate neamu-
rile voi veti fi norodul meu, cdci al meu
este tot pamantul!
Si voi imi yeti fi mie imparatie
preoteasca i neam Brant! s Acestea sunt
cuvintele pe caro sit le spui fiilor lui
Israil. »
i dup.& ce s'a dat jos, Moise a
chemat pe batanii poporului i le-a im-
pärtaait lor toate poruncile pe care le
poruncise Domnul.
Atunci tot poporul a riispuns in-
tr'un glas ai a zis: « Tot ceea ce ne-a
gait Domnul vom face ». S't
a adus Domnului cuvintele poporului.
Apoi Domnul a rostit cittre Moise:
o 'at& eu voi veni la tine in nour des,
ca sit audit poporul cand voi vorbi cu
tine ai aaijderea sä, tab& credinta in tine
pururea. » far Moise a spus Domnului cu-
vintele poporului.
Zis-a Domnul lui Moise: Du-te
la popor i poartä, de grija ca azi q't mitine
sá se sfinteasca spele veamintele,
i sr), fie gata pe poimiline, caci
poimaine se va pogori Domnul, in vitzul
poporului intreg, pe muntele Sinai.
i sit pui poporului hotar impre-
jurul muntelui i sit-i spui: Feriti-vä
sit nu vit suiti pe acest munte, nici sá
vá atingeti de poalele lui! Oricine se
va atinge de munte sá moarii,!
www.dacoromanica.ro
79
IESIREA, 19
Sa nu puneti mans, pe el! Col
care se va atinge de el sit fie ucis cu
pietre sau sit fie sträpuns cu sageata:
nici dobitoc, nici om sit nu mai tritiasca!
Numai cand cornul va suna prelung,
se urce pe munte! »
Si s'a pogorit Moise din munte,
la popor, ai a sfintit poporul i ei si-au
spalat veamintele.
Apoi a rostit &are popor: s Fiti
gata pe poimäine ! Nu vit apropiati de
femeie!»
lar a treia zi, când s'a fiicut ziva,
s'au pornit tunete i fulgere i nouri
grei au acoperit muntele i sunetul cor-
nului a clocotit vajnic; iar tot poporul
caro era in tabitrit tremura de spaima.
Atunci Moise scoase poporul din
tabdfa, intru intämpinarea lui Dumnezeu,
ei amasera la poalele muntelui.
lar muntele Sinai fumega tot, caci
Domnul se pogorise in foc pe munte
fum se ridica de pe el, ca fumul din-
tr'un cuptor, EA tot muntele se cutre-
mura grozav.
Si sunetul cornului ritzbatea
clocotea puternic! Moise vorbea, iar Dum-
nezeu Ii raspundea cu glas de tunet.
Astfel Domnul s'a pogorit pe mun-
tele Sinai, pe vilrful muntelui; IA Dom-
nul a chemat pe Moise pe varful mun-
telui i Moise s'a suit la el.
lar Domnul a rostit dare Moise:
Pogoarit-te i indeamna staruitor po-
Moise porul sa nu navaleascit spre Domnul
sit-1 yacht, ca sit nu piará cu gramada!
Chiar i preotii care se apropie
de Domnul sii, se sfinteascit pe sine,
ca nu cumva Domnul sá facá papad
printre ei!
S't Moise a gait catre Domnul:
Poporul nu poate sa se sue pe muntele
Sinai, cä.ci tu ne-ai pus oprealä i ne-ai
spus: Pune hotar in jurul muntelui,
ca sit nu se poatil apropia nimeni de
el!
Atunci rispunsu-i-a Domnul: « Du-
te, coboarit-te i apoi urcit-te, tu EA cu
Aaron ; lar preotii i poporul sit nu dea
navald sa se sue la Doinnul, ca sit nu
faca prapad in ei!
Si Moise s'a coborit la popor
i-a vorbit.
 IESIREA, 20, 21
20.
Darea celor zece porunci.
Atunci Dumnezeu a rostit toate
aceste cuvinte ffi a zis:
« Eu stint Domnul Dumnezeul tau,
care te-am scos pe tine din tara Egip-
tului, din casa robiei.
Sti nu ai alti dumnezei afara de mine.
Sa nu-ti faci tie chip cioplit i nici un
fel de asemanare Cu cele ce sunt In cer,
sus, sau pe pamint, jos, sau in apele
de sub pimant.
Sit nu te inchini lor, nici sii slujesti
lor; caci eu stint Domnul Dumnezeul
tau, Dumnezeu ravnitor, care pedepsesc
pacatele parintilor care mit urasc pe
mine, in copiii lor, pinä la al treilea
si al patrulea neam,
Si mii milostivesc pana la al miilea
neam, catre cei ce ma iubesc i pazese
poruncile mele.
Sa nu iei in desert numele Dom-
nului Dumnezeului tau, caci Domnul nu
va cruta pe acela care va lua numele
sau in desert.
Adu-ti aminte de ziva Sambetei,
ca Bii o sfintesti pe ea.
Sase zile lucreaza i fit toate lu-
crurile tale,
lar ziva a §aptea este Stunbtits,,
ziva Domnului Dumnezeului tau. Sa nu
lucrezi in ea, nici un lucre, nici tu, nici
fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau,
nici roaba ta, nici dobitocul tau, nici
strainul tau care locueste inläuntrul
cetatilor tale,
Ca in sase zile facut-a Domnul ce-
rul i pan-An-dui, marea si toate cate
sunt, lar in ziva a saptea s'a odihnit.
De aceea a binecuvantat Doinnul ziva
a §aptea si a sfintit-o.
Cinsteste pe tatill tau si pe mama
ta, ca sa-ti fie tie bine i sä
zile multe pe ptimantul pe care ti-1 va
da Domnul Dumnezeul tau.
Sti nu ucizi.
Sa nu fi desfranat.
Sa nu furi.
Sa nu marturisesti stramb impo-
triva aproapelui tau,
Sii nu poftesti casa aproapelui tau,
nu poftesti femeia aproapelui tau,
www.dacoromanica.ro
80
nici pe robul lui, nici pe roaba lui, nici
boul lui, nici asinul lui i nimic din toate
cate stint ale aproapelui tau!»
Si tot poporul era martor la tu-
netele al la fulgerele si /a sunetul cor-
nului si la privelistea muntelui fume-
gaud, i privea poporul i se cutremura
státea departe.
Si au zis catre Moise: « Vorbeste
tu cu noi i noi te vom asculta, dar
sa nu vorbeasca Dumnezeu cu noi, ea
ne e team& ea murim. »
Ci Moise a rostit catre popor: «Nu
va temeti, ctici Dumnezeu a venit toe-
mai ca sii va pun& la incercare i ca
frica de el ea' fie mereu in fate. voastra
&I nu piicatuiti !
Deci poporul a statut departe, iar
Moise s'a apropiat de intunecimea unde
era Dumnezeu.
Si a rostit Domnul catre 1VIoise:
Spune asa fiilor lui Israil: s Voi ati
vitzut ca eu am vorbit cu voi din
cer.
Sit nu va faceti dumnezei Mara
de mine, dumnezei de argint ori de aur,
sa nu vi faceti.
Sa-mi faci jertfelnic de ptimant
sii jertfesti pe el arderile de tot ale tale,
jertfele tale de pace din turmele EA din
irezile tale. In orisice loo unde te vei
inchina mie, voi veni la tine si te voi
binecuvanta.
lar dad., imi vei faca jertfelnic de
piatra, sii nu-1 cladesti din pietre cio-
plite, caci daca intrebuintezi la ele diilti
de fier, le pangaresti.
Si a& te sui la jertfelnicul meu,
pe trepte, ca ski nu se descopere acolo
goliciunea ta!»
21.
Felurite rdnduieli pentru robi pi pentru
ucideri.
lath acum legiuirile pe care stt le
pui inaintea lor:
De vei cumpara rob evreu, el sa-ti
slujeascit sase ani, iar in al saptelea an
sii iasiL slobod, fara fiscumparare.
Dacti a venit singur, singur sit iasa;
dacti a venit cu el sotie, sit iasa i sotia
lui cu el.
 IEIREA, 21
Daci stäpanul lui i-a dat femeie
aceasta, i-a Miscut lui fii sau fiice, fe-
meia i copiii si fie ai stapinulai ei,
iar el si iasä, singur.
lar ciao& robul va rice sus si tare:
« Iubesc pe stapanul meu, pe femeia
pe copiii mei fo'r nu vreau sl má liberez »,
Atunci sa-1 due& stäpanul säu
tea lui Dumnezeu i sit-1 pun& laugh,
risk sau HMO, usor i stipanul siiu
gäureasci urechea Cu o suli; iar el sä-i
fie rob deapururi.
Dad, cineva va vinde pe flick-ea
roabi, ea nu se va libera, cum se libe-
reazä robii.
Data, nu va fi pe placul stäpanului
ei, drip& ce si-a filcut-o sotie, sä-i in-
cuviinteze id se fiscumpere, dar si n'aibi
dreptul s'o varlet la neam sträin, dupä
ce i-a fost necredincios.
lar dad, se hotáriste s'o dea fiului
se poarte cu ea ca un pärinte
cu
Data,' insi isi va lua altä sotie,
el sä nu-i scadi nimio nici din hrana ei,
nici din imbräcdmintea ei, nici din traiul
impreuni.
lar cand aceste trei lucruri nu i le
va implini, atunci sá iasii de la el, in
dar, firi riiscurnparare.
De va Iovi cineva un om i acesta
va muri, fätptuitorul sä, fie dat mortii.
Daci nu 1-a pandit, ci Dumnezeu
i 1-a dat in mar* îti voi hotäri un loo
unde BA, fugi ucigasul.
Dad, ins& cineva se inversu-
neadt impotriva aproapelui säu ucide
cu viclesug, sit-1 smulgi chiar de la jert-
felnicul meu dai
Cel ce va bate pe tatäl situ sau
pe mama sa si fie omorit.
Cel ce va fura un om va vinde
sau se va gäsi in mana sa, «A fie dat
mortii.
Cel ce va blestema pe tatiil säu
sau pe mama sa sä fie dat
Data so vor certa doi oameni
unul va lovi pe celalalt cu o piatra sau
cu pumnul, i acesta nu va muri, ti va
clidea la pat,
i cand se va scula, va umbla
pe afar& rezemandu-se in cftrjä, del ce
1-a lovit si rámanit nepedepit, dar s'i4
www.dacoromanica.ro
81
despig,ubeascri, de timpul ziicut
poarte de griji pan& ce se va in-
sanatosi.
lar de va lovi careva pe robul
sau pe roaba sa cu toiagul si va muri
sub 'liana lui, fapta trebue negresit raz-
bunatà.
Ci de va mai tad o zi sau doui,
friptuitorul sä nu fie pedepsit, fiindci
este averea lui.
Dacit se vor bate doi oameni
vor lovi pe o femeie insircinati si ea va
lepäida pruncul, far& altä, viitámare, vi-
novatul sá fie silit sä dea ispasa pe care
i-e va cere bilrbatul femeii, i asa sa
pliteascii leplidarea pruncului.
lar data' Ii va fi pricinuit vatit-
mare fard lean, atunci EA, dai viatá pentru
viatá.
Ochi pentru ochi, dinte pentru
dinte, 'nand pentru mân5, picior pentru
pretor,
Arsuri pentru arsurä, rani pentru
rank vânàtae pentru vanätae.
i de va lovi cineva in ochi pe
robul säu sau va lovi in ochi pe roaba
sa, Foii va präpädi ochiul, lase liber
ea despägubire pentru ochi.
j de va sari dintele robului sdu
sau dintele roabei salo, sa-1 laso liber ca
peritru dinte.
28.Daci un bou va impunge un oni
despan°mbire
sau o femeie si va muri, boul sä fie ucis
cu pietre i carnea lui sh nu se minance,
iar stipanul boului sä ramânii nepedepsit.
29. lar (lac& boul era närdvas de mai
nainte i i s'a adus la cunostinti sti-
panului si el nu I-a pizit, i boul a ucis
birbat sau femeie, boul «a fie ucis cu
pietre, dar i stiipanul lui si fie dat
mortii.
80. Daci este silit numai sä pläteasci
ispasi, el trebue sä dea riscumparare
pentru viata sa, atát la cat Il vor pune.
i data boul va impunge un bilat
sau o fatä, tot dupa aceasta lege sa, so
dea deslegare.
i dad', boul va impunge un rob
sau o roabät sä, se plateasci stapinului
lor treizeci de sicli de argint, iar boul
si fie ucis cu pietre.
Dad, va läsa cineva o fantana
descoperiti, sau dad), va stipa cineva o
 IESIREA, 22
fântana si nu va acopeni-o si va diclea
in ea un bou sau un asin,
Stiipiimil fantanii sä dea ispasä;
si despagubeased Cu bani pe stapanul
vitei, iar vita moaita ra,mana,
lui.
Si (lac& boul cuiva va impunge
boul altuia i boul va muri, stapanii 85,
vanda boul cel viu i pretu1 sa-1 im-
parta in deua si tot asa sa, imparta
boul ucis.
Sau de s'a stiut ca boul este na-
lava§ do mai nainte FA stapanul sail nu
l-a pazit, el sa dea ispasa bou pentru
bou, iar col ucis sii-i ramana lui.
De va fura cineva un bou sau o
oaie si o va junghia sau o va vinde,
sa dea ispasit cinci bol pentru bou
patru oi pentru oaie.
22.
leurtif iguri, zeiloage, iniprumuturi fi al/lee.
Daca furul va fi prins la o spargere
lovit asa bleat s'a i se tragii, moartea,
nu e la mijloc varsare de sange.
Iar daca soarele era rasarit cand
I-au prins, atunci este virsare de sange.
Furul trebue sá des aspra ispas5,. Si
daca nu are avere, sa fie vandut el pentru
plata celor furate.
Si daca dobitocul furat, fie bou,
fie asin, fie oaie, se va afla inca viu
in mama furului, el sá dea ispasa indoita.
Dad), cineva va strica vre-o taring
sau vre-o vie, Fásand vitele slobode
pang tarina altuia, sa dea ispasa ce e
mai bun in tarina sa si ce e mai bun
in via sa.
De va izbucni foc, care sa, cuprincla
spinii i s'a mistuiasca graul cladit in
clai, sau Incá nesecerat sau un camp
intreg, sá dea despagubire cel ce a aprins
parjolul.
De va da careva vecinului eau ar-
gint sau odoare ca sá le pastreze, i au
fost furate din casa omului, daca furul
se va afla, s5, dea indoita,
lar de nu se va afla furul, atunci
stapanul casei sa se infatiseze inaintea
/ui Dumnezeu, ea ad so lamureasca daca
nu cumva intins mana asupra lu-
crului aproapelui sau.
www.dacoromanica.ro
82
In orice imprejurare de furtisag, fie
bou, fie asin, fie oaie, fie vesmânt, fie
once lucru pierdut, despre care va zice
cineva: Acesta e al nieu! o pricina
color (Iota parti sii, fie adus5, inaintea
lui Dunmezeu, i acela pe care Dumnezeu
il va osandi sa dea indoitit ispasa aproa-
pelui sax.
Dacä cineva incredinteazá aproa-
pelui sal), spre paza, asin, sau bou, sau
oaie, sau orice aká vit5,, si ea va muri
sau se va schilodi, sau va fi hrapita
nimeni n'a fost martor,
Atunci, intre cele cloud, parti sit
hotarasca juramantul Domnului, ca sa
se stie (lac& nu cumva pazitorul
intins mama asupra avutului aproapelui
salt. Stapanul 85, primeasca juramântul,
iar pazitorul sit nu dea nici o ispasa,
lar daca i s'a furat din casa lui,
sá dea ispasa. stapanului.
Si daca vita a fost sfasiata, sa
aduca chept ruarturie ce a lamas din
ea i sa nu dea ispasa.
Daca va lua cineva cu imprumut
o vita, de la vecinul sau si ea va ramanea
schiloada sau va muri, foirä ca stapanul
ei sti fie de fata, atunci cel co a luat-o
cu imprumut sá des ispasa.
lar dacá, stapanul a fost de fatit,
sit nu dea ispasa. Iar daca, vita fusese
luata cu curie, paguba intra in pretul
chiriei.
Daca cineva va amagi o fecioara
inca nelogoditá si se va culca cu ea,
fad), zestre EA s'o ja de sotie.
lar daca tato ei nu voeste cu
nici un prat sa i-o dea lui, atunci el sa
plateasca atati bani cat este hotärit pen-
tru zestrea fete/or.
Pe vrajitoare sa n'o liisati cu
Col ce se va impreuna cu vita,
sa fie dat mortii.
Cel ce jertfeste la alti durnnezei,
dart)", de Donmul, Eta fie ucis.
Pe strain sit nu-1 obijduesti
nu-1 a,supresti, ciici i voi ati fost straini
in tara Egiptului.
Pe viiduva, i pe orfan sa nu-i
obijduiti,
lar daca ii yeti obijdui i ei vor
striga cittie mine, eu atunci voi auzi
strigarea lor,
 IESIREA, 23
Si mania mea se va aprinde
pe voi va voi ucide cu sabia, iar fe-
meile voastre raminea-vor viduve i fiii
vostii orfani.
De vei da bani cu imprumut po-
porului meu, adica säracului care sta
Mugâ tine, sö, nu te po4i ou el ca un
camatar i sä, nu-i pui nici o do-
banda,.
Daca vei lua zillog vesmantul a-
proapelui tau, sä, i-1 dai inapoi, pana
la asfiqitul soarelui,
Caci acesta este singurul lui aco-
peramant, singura Imán& pentru goliciu-
nea lui, i atunci in ce va dormi? Iar
daca va striga catre mine, eu il voi
auzi, caci milostiv sunt eu.
Pe Dumnezeu s'a nu-1 hulesti
pe nici un voevod al poporului tau sil
nu-1 defaimezi.
l'irga de la aria ta si de la teascul
tau sa, nu intirziezi si mi le aduci, iar
pe intaiul nascut dintre fiii tOi sa mi-1
harizesti mie.
Cu vitelo tale mari i cu vitele
raid asa s'a faci: sapte zile sä, stea cu
mama lor, iar in a opta zi sa, mi le
dai mie !
lema voi sa-mi fii mie popor sfant
si carnea vitei sfásiate pe cimp si n'o
mincaVi, ci s'o aruncgi la caini.
23.
Felurite porunci i oranduieli.
SO nu porti din loo in loc zvonuri
mincinoase; sa nu dai mina cu cel vi-
novat, ca s'a fii martor minemos.
Sä, nu te dai de partea celor mu4i
la vre-o fapta res; si la judeator sä,
nu miirtmisesti pe placul color mu4i, ca
sO strâmbezi dreptatea.
Pe boier sa nu-1 partinesti la ju-
decati.
Daca vei Intâlni boul dusmanului
tau, sau asinul lui, ratacind pe camp,
ea i-1 aduci inapoi sesea.
Daca vei vedea asinul dusmanului
tau doborit de povara, fereste-te sa-1
napustesti, ci ajuti-i ca sa-1 scoale de
jos.
Si nu faci strambata.te saracului
la judecatä.
www.dacoromanica.ro
83
Fereste-te de once vorbä, minci-
noasa; pe cel nevinovat i drept si
nu-1 dai mortii, iar pe col vinovat
nu-1 lai nepedepsit.
Daruri si nu primesti, caci daru-
rile orbesc pe cei ce vad i strambeaza
pricina color care au dreptate.
Pe col strain sa nu-1 asupresti, ca
stiti ce simte sufletul sträinului, caci
straini atá fost i voi in tara Egip-
tului.
Sase arri sä sameni tarina ta
sO aduni roadele ei,
lar in anul al saptelea s'o lasi sa
se odihneasca i sa filman& parloagii;
si m'inane° din ea saracii poporului tau,
iar ce va niai raminea, sO manance fia-
role salbatice; tot asa sO faci cu via ta
cu mOslinii t'AL
In sa.se zile sa-ti faci munca ta,
iar in ziva a saptea sä, te odihnosti, ca
si se odihneasca i boul tau i asinul
tau, si ca sä, rasufle fiul roabei tale si
strainul care e cu tino.
PäziVi toate cite v'am poruncit
vota, iar numele altor dunmezei ea nu
le pomen4i i sil nu se auda din gura
voastrá,.
De troj mi pe an sa tii sarbatori
In cinstea mea:
16. Sä, tii sarbatoarea azimelor. Sapto
zile sä, manânci azime, in timpul lunii
Abib, asa cum Vi-am poruncit, caci atunci
ai iesit din Egipt, i nimeni sa nu vie
inaintea mea cu mina goala.
SO praznuesti i sarbatoarea seco-
adici a pargei roadelor muncii tale
din cite ai semanat pe camp; si Barba-
toarea culesului, la sfad situl anului, can('
cules roadele tale de pe camp.
De troj ori pe an s'a se infaViseze
toti coi de parte barbateasca, ai tai,
inaintea Domnului Dumnezeului tau.
Cand imi voi aduce o jertfa,
nu-mi aduci sangele ei cu paine dospitä,
sa nu ramana pana a doua zi grasimea
jertfei aduse la praznicul meu.
Fruntea pargei din tarina ta s'o
aduci la casa Domnului Dumnezeului
tau. Sä. nu fierbi iedul in laptele
lata, eu voi inaintea ta
pe ingerul meu, ea sä, te pizeascä, pe
G
 IESIREA, 24
tine in cale si sa te dud, in pamántul
pe care 1-am pregatit.
Fii cu pazit in fata lui i asculta
de glasul lui, nu fi indaratnic fat& de
el, ciici nu va ierta fáradelegile tale, de
vreme ce numele meu este intru el.
lar de vei asculta de glasul lui
vei face toate cate am poruncit eu,
atunci voi fi dusman dusmanilor tai
protivnic protivnicilor tad.
Caci ingerul mea va rnerge inain-
tea ta ai te va duce pe tine la Amoriti,
la Hetiti, la Pereziti, la Canaaniti, la
Heviti i la Iebusiti, voi starpi pe ei.
SA. nu te inchini la dumnezeii ace-
stora i sit nu le slujesti lor i sit nu
faci dupa faptele lor, ci sa-i sfarami cu
hotariie i sä nimicesti stalpii lor cu
pisanii.
Ci sa slujiti pe Domnul Dumne-
zeul vostru si el va binecuviinta pitinea
ta i apa ta i va indeparta molirna
din mijlocul vostru.
S'r atunci nu va fi femeie care sa
lepede, sau femeie stearpà in pamantul
tau, si numarul zilelor vietii tale il voi
implini.
Voi trimite frica mea inaintea ta
voi turbura pe toate popoarele im-
potriva clirora yeti merge i voi pune
pe fuga pe toti protivnicii VAL
Trimite-voi tauni inaintea ta, care
vor alunga pe Heviti, pe Canaaniti
pe Hetiti din fata ta.
Dar nu-i voi alunga dinaintea ta
inteun singur an, ca Ora sä nu ajunga
pustie i ea nu se inmulteascii impotriva
ta fiarele salbatice.
Incetul cu incetul Ii voi alunga de
dinaintea ta, pang ce tu te vei
vei lua tara in staptinire.
Si voi statornici hotarele tale,
de la Marea Rosie pana la marea Fili-
stenilor si de la marginea pustiei pana
la Eufrat, iar eu voi da in mainile
tale pe locuitorii tarii voi goni de
dinaintea ta.
SA, nu faci nici un legamant, nici
ou ei, nici cu dumnezeii lor.
Sit nu locuiasca mai departe in
tara ta, ca sä te tag& pe tine la *teat,
impotriva mea, caci de vei sluji dumne-
zeilor lor, ei iti vor fi tie cursa.
www.dacoromanica.ro
84
24.
Dumnezeu incheie pe muntele Sinai lega-
mantad seiu Cu
1.i Domnul a zis catre Moise: « Sue-te
la Domnul tu si Aaron si Nadab i Abiu
q.aptezeci dintre batranii lui Israil,
inchinati-va de departe !
Si Moise sa se apropie singar catre
Domnul, iar aceia sa nu se apropie si
poporul sii nu se sue impreunit cu el! »
Atunci a venit Moise i a spus pe
sir poporului toate cuvintele Domnului
toat,e legue; iar tot poporul a rdspuns
inteun glas si a zis: « Tonto poruncile
pe care le-a rostit Domnul, le vom im-
plini ! »
Si Moise a scris toate cuvintele Dom-
nului FA s'a sculat dis-de-dimineatá si a
zidit un jertfelnic la poalele muntelui
doisprezece stalpi, dupa cele douilspre-
zece semintii ale lui Israil.
Si a trimis tineri dintre fiii lui Is-
rail, care adusera arden i de tot i jertfirá
Domnului tauri drept jertfá, de pace.
Apoi Moise lua jumátate din sango
si-1 puse in vase, iar cu cealalta juma-
tate din sango stropi jertfelnicul.
A luat, dupa aceea, cartea legal-
mantului si a rostit-o in auzul poporului.
lar ei au zis: « Toate cate a grait Dom-
nul, le vom face si le vom urma! »
In sfarsit, Moise a luat sangele
a stropit poporul zicand: « Acesta este
sangele legamantului pe care il incheie
Domnul cu voi pe temeiul tuturor ace-
stor cuvinte.
Dupii, aceea Moise si Aaron, Nadab
Abiu i aptezeci dintre batranii lui
Israil s'au suit in munte.
Si au vazut pe Dumnezeul lui Is-
rail ; i sub picioarele lui era ca un pod
de strdlucitoare safire i ca mima ce-
rului celui mai Benin.
Insá asupra acestor alesi dintre
fili lui lsrail, Domnul nu si-a intins mana
lui, ci ei privirá pe Dumnezeu, iar dupii
aceea au mancat si au baut.
Apoi Domnul a zis catre Moise:
« Sue la mine in munte i stai acolo
si-ti voi da table de piatra, aclica le-
gea i poruncile, pe care le-am seria pen-
tru invatatura ion!
 IESIREA, 25
Deci Moise sculändu-se impreunä
cu Iosua, slujitorul sàu, s'au suit in mun-
tele lui Dumnezeu.
lar batra,nilor le-a zis: o Ramâneti
aici NITA ce ne vom intoarce la voi,
iatä Aaron si Hur sunt cu voi; de
va avea cineva vre-o pricinii, sa se due&
la ei. »
Deci Moise s'a suit in munte
un nour a acoperit muntele.
Si slava Domnului s'a pogorit pe
muntele Sinai, iar nourii 1-au acoperit
sase zile. Iar in ziva a saptea 1-a strigat
Domnul pe Moise din mijlocul nourilor.
lar inaintea ochilor fiilor lui Israil,
chipul slavei Domnului pe värful mun-
telui era ca un foc mistuitor.
Si Moise a intrat in mijlocul nou-
rilor i s'a urcat pe munte si a stat
Moise in munte patruzeci de zile si pa-
truzeci de nopti.
25.
Rtinduieli pentru lacerea cortului descope-
ririi i pentru odoarele dintr'insul.
Atunci a gräit Domnul lui Moise
fA a zis:
o Spune fiilor lui Israil sä-mi aduci
daruri; de la tot omul pe care-1 indeamna,
mima sii dea, sii primiti daruri pentru
mine.
Tat& darurile pe care ea, le primiti
de la ei: aur i argint i aroma;
Porfira violeti, stacojie si visinie,
vison i par de caprá;
Piei de berbec vopsite rosu i piei
de vitel de mare si lemn de salcâni;
Untdelemn pentru candele, mirezme
pentru mir i pentru tämitia ceo bine
mirositoare;
Pietre de onix i pietre scumpe de
pus la efod si la hosen.
Si si-mi faci locas. sfânt ca sii lo-
cuesc in mijlocul lor,
Intocmai cum iti voi arito eu:
chipul locasului çi chipul tuturor odoa-
relor lui intocmai sä, le faci.
Asa dar sa-mi faci un chivot de
lemn de salchm ; lungimea lui si fie de
doi coti i jumatate, lätimea de un cot
jumatate i inAltimea lui tot de un
cot si jumatate.
www.dacoromanica.ro
85
Si si-1 fereci cu aur curat, sipe dinä-
untru FA pe dinafarii si-lfereci, iar sus si-i
faci o ghirlandä, de aur de jur-imprejur.
Si si torni pentru chivot patru
verigi de aur i si le prinzi la cele patru
colturi de jos ale lui, douil verigi de o
parte si douä verigi de cealaltä, lature.
Si si faci pArghii de lemn de sal-
cam i si le imbraci cu aur.
Si ai väri parghille prin verigile
de pe laturile chivotului, asa Meat sä,
se poati duce ehivotul cu
lar pArghiile sà. Amami in veri-
gile chivotului i sit nu fie scoase din ele.
16. Dupii aceea sit pui in chivot legea
pe care-ti voi da-o.
Si faci pe urma un capac de aur
curat: lungimea lui si fie de doi coti
jumAtate, iar latimea hii de un cot
fji jumatate.
Si mai faci doi heruvimi de aur
sà-i faci din aur cecinit, räsarind din
cele douti, copete ale capacului.
Si faci sä, iasä un heruvim din
capätul acesta si un heruvim din capatul
ceklalt; din capacul de aur si faci
iasä heruvimii la cele doua, capete ale lui.
lar heruvimii si fie cu aripile in-
tinse i ridicate acoperind cu ele capacul
chivotului, i si stea unul in fata, al-
tuia, cu fetele inspre capacul chivotului.
Si sä, pui acest capac deasupra
chivotului, iar in chivot sa pui legea pe
care-ti voi da-o.
Si acolo mi voi descoperi tie si
voi grai cu tine de sus de pe chivot,
dintre cei doi heruvimi care stau pe chi-
votul legii, toate cite îi voi porunci
cu privire la fiii lui Israil.
Dupi aceea 85, faci o masä de
lemn de salcám, lungä, de doi coti, Iota
de un cot si inalti de un cot si jumatate.
Si s'o imbraci cu aur curat i si-i
faci imprejur o cununii din aur impletit.
Si mai faci imprejurul ei un rervaz
lat de o paling, si pe pervaz, de jur-
imprejur, sii impletesti o cununä, de aur.
Si sä, faci i patru verigi de aur
s'a le prinzi in cele patru colturi uncle
stint cele patru picioare ale mesei.
Si aceste verigi, menite si pri-
measci parghiile care vor duce masa,
si le pui chiar längA pervaz,
 IESIREA, 26
lar parghiile 85, le faci din lemn
de salckm i sä le imbraci cu aur, i cu
ele sä se duc5, masa.
a sä Lei pentru mash,' talgere,
niistrape, potire i cupe ca sä torni cu
ele, i 86, le faci anume din aur curat.
Iar pe masä sit pui pâinile pu-
nerii inainte, care sii stea pururea Main-
tea mea.
Si sit faci un candelabru do aur
curat. Acest candelabru, cu piciorul
cu fusul lui, sa fie din aur cedinit; iar
cupele lui cu caliciurile i cu florile
lor sä fie trup cu el.
Sase brate sii se desfaci din la-
turile lui, troj brate ale candelabrului
sit fie pe o parte i trei sä fie pe cea-
laltá parte.
Candelabrul sii ai.135, la un braV
troj cupe in chipul florii de migdal,
caliciurile i cu florile lor, EA la alt bra,V,
tot asa, troj cupe in chipul florii de
migdal, cu caliciurile i cu florile lor ; asa
sä fie lucrat fiecare din cele sase braVe
care se desfac din fusul candelabrului.
Fusul candelabrului sa aibii patru
cupe in forma florii do ruigdal, cu ca-
liciurile i cu florile lor:
36. Un caliciu sä, fie sub intitia pe-
reche de brate care ies din candelabru,
un caliciu sä, fie sub a doua pereche
un caliciu sä fie sub a treia pereche de
brat°. Asa sit fie lucrate cele sake brat°
care se desfac din fusul candelabrului.
Caliciurile i braVele sä fie dinteo
bucat5, cu candelabrul i tot candelabrul
sä fie lucrat din ciocan, dinteo singur5,
bucat5 de aur curat.
a pe urmä sh-i faci sapte candele
sä le asezi inteinsul, asa ca ele sä,
arunce lumina lor inaintea candelabrului.
1VIucarile i tävitele pentru scrum
sii fie din aur curat.
Candelabrul cu toate aceste unelte
sä fie dinteun talant de aur curat.
a vezi sä le faci toate dupii, chi-
pul caro V s'a arätat Vie in munte. »
26.
Alcdtuirea cortului descoperirii.
1. o lar cortul s5,-lfaci din zece covoare
de vison i de porfirit violetä, stacojie
www.dacoromanica.ro
86
cu heruvimi; lucro de meter
Vesittor, sä le faci pe ele.
Lungimea unui covor sit fie de douä-
zeci i opt de coVi, lar laVimea lui
fie de patru coVi, i toate covoarele
ea& aceeasi
Cinci covoare sä fie incheiate inteo
f5,sie mare si celelalte cinci covoare sä
fie iaräsi incheiate inter) altä, f5,,sie mare.
Apoi sii pui cheotori de podia vio-.
letä, pe marginea covorului, de la capiltul
celei djntiuj fäsii si tot asa sii pui cheo-
tori la capittul celei de-a doua
S5, pui cincizeci de cheotori la in-
tiiul i cincizeci la capätul celui
din urmä, covor din fiisia a doua, asa
ca cheotorile sä villa una in dreptul
alteia.
S5, faci cincizeci de copci de aur
86, inchei cele douä fäsii una cu alta,
cu copci, ca astfel cortul sä fie o singurä
bucatit.
a 85, mai faci i covoare din pär
de caprà pentru acoperisul cortului,
anurne s5, faci unsprezece covoare.
Lungimea unui covor 86 fie de trei-
zeci de coVi i litVimea de patru coti ;
cele unsprezece covoare s5, oak, aceeasi
masur5,.
Sä coi impreung cinci covoare de o
parte si celelalte sase covoare de alta
parte si sti indoiesti pe cel de al aaselea
covor in parten de dinainte a cortului.
a sä faci cincizeci de cheotori pe
marginea covorului de la capatul
fitsii i cincizeci de cheotori pe marginea
covorului de la capátul celei de a doua
fa
Si mai faci cincizeci de copci de
wain& i sii pui copcile in cheotorile
lor i si inchei cele dou5, fàii, ca astfel
cortul sä fie unul singur.
lar ceca ce intrece din covoarele
cortului jumiktatea covorului caro in-
trece sii acopere parten de dinapoi a
cortului.
Si coVii de la o lature si de la cea-
laltit lature, caro vor fi de prisos din
lungimea covoarelor cortului, sä cadä pe
cele cloud laturi ale cortului, inteo parte
intealta, ca sä-1 acopere.
i la mai faci peste cort un alt
acoperis de piel rosii de berbec i incit
 IE8IREA, 27
un acoperis, pe deasupra, de piei de
vitel de mare.
Si faci apoi, pentru locas, scan-
dud de lemn de salcam, de pus in pi-
cioare.
Lungimea fiectirei scii,nduri sit fie de
zece coi i lätimea fiecarei scanduri sa fie
de un cot si jumatate.
8i fiecaie scandura ea aibti cate
doi cepi care &a prindit scandurile de
tälpile lor; asa sit faci la toate scandu-
rile locasului.
8i asemenea scanduri pentru locas
sa faci doutizeci, pentru laturea dinspre
8i sii faci patruzeci de talpi de
argint de pus sub cele doutizeci de scan-
duri, cate doll& ttilpi sub o scandura,
pentru cei doi cepi ai ei, i douti talpi
sub alt.& scandurit, iarâi pentru cei doi
cepi ai ei.
Tot asa i pentru laturea a doua
a locasului, cea dinspre miaza-noapte,
faci douäzeci de scanduri,
Cu cele patruzeci de tälpi de ar-
gint ale lor, cite doll& talpi sub o scan-
durit i douii tälpi sub o altti scandura,
lar pentru partea de dinapoi a loca-
sului, care vine spre asfinft, sii faci sase
scan du ri.
8i di mai faci douit scanduri la
cele cloud unghiuri din fundul loca-
sului.
Ele si fie incheiate de jos si petal
sus, pant): la intaia scoabit, i amandouit
asa si fie puse, ca sit facä cele doll&
unghiuri.
Si fie deci opt scanduri, i cele
saisprezece talpi de argint ale lor, cate
doult ttilpi sub fiecare scandura.
8i si faci manele de lemn de sal-
cam: cinci pentru scandurile de pe o la-
ture a locasului,
Cinci manele pentru scilndurile de
pe cealalta lature a locasului i cinci
roanele pentru scandurile din partea di-
napoi a locasului, care vine spre as-
fintit.
lar manela de la mijlocul scan-
durilor si treacti de la un copra pang
la celillalt al locasului.
8i scitndurile si le imbraci cu aur
scoabele lor prin care vei petrece ma-
87
www.dacoromanica.ro
nelele si le faci de aur i manelele
le imbraci tot Cu sur.
8i astfel siinjghebezi locasul dupa
chipul care ti s'a aratat in munte.
Sit faci o perdea de porfira vio-
Iota, stacojie i visinie si din vison,
saturit midastra, cu heruvimi cusuti pe ea.
8i si asezi perdeaua pe patru stalpi
de lemn de salcam, imbracati cu aur,
care sit sib& carlige de aur i sa stea pa
patru talpi de argint.
8i sit prinzi perdeaua, de carlige.
Chivotul legii si-1 pui in dosul perdelei
perdeaus, aceea sä fie pentru voi ca
un perete despirtitor intro Man.
Sfanta Sfintelor.
8i si pui capacul pe chivotul legii,
acolo in Sfanta Sfintelor,
8i ea pui masa dincoace de per-
dea, iar candelabrul sä-lpui in fata mesei,
In partea de miazà-zi a cortului, iar masa
s'o pui in partea de miazä-noapte a cor-
tului.
lar la usa cortului si faci o per-
dea de porfira violeta, stacojie
si de vison, tesufa cu alesaturi.
lar perdelei sit-i faci cinci stalpi
din lemn de &dam i sit-i imbraci in
aur, i carligele si fie tot de aur i si
torni pentru stalpi cinci talpi de arama.
27.
Jertlelnicul i curtea eldntului
# Sit faci un jertfelnic din lemn de
salami, lung de cinci coi f0.1 lat de cinci
coti. Jertfelnicul si fie pittrat
lui sit fie de troj coti.
8i sti-i fad patru coarne la cele
patru colttni ale lui; coarnele sit fie
dinteo bucatit cu el si si-1 imbraci in
a ram it.
Apoi sti-i fad cenusare de pus ce-
nusa, lopeti, talgere, furculite i lighene
pentru piratic; toate uneltele lui sä, le
faci de aroma.
Si faci imprejurul jertfelnicului o
gratie de anima in chip de retea i la
aceasta, gratie sä, faci patru verigi de
aramit, la cele patru colturi ale ei.
8i sa, pui gratia aceasta jos la te-
melia jertfelnicului, iar gratia sa, ajunga
pant): la jumittatea inilimii jertfelnicului.
 IEIREA, 28
Sä faci apoi parghii jertfelnicului,
parghii de lemn de salearn, si sit le fereci
cu arama;
i parghille sit le vari prin verigi
parghiile sä, fie de amandoua laturile
jortfelnicului, ca. sä poatä fi dus.
i jertfelnicul sä-1 faci din scanduri
si gol pe clinauntru, precum ti s'a arätat
tie in munte, asa sa-1 alcatuesti.
Dupil aceea sa-i faci locasului o
curte. Pe parten dinspre miazit-zi a curtii
pui perdele de vison, i lungimea
unei laturi sa fie o sutil de coti.
Apoi douazeci de stalpi, cu doua-
zeci de talpi de aroma, iar carligele la
stalpi si vergelele sa fie de argint.
Tot asa ad fie laturea dinspre miaza-
noapte: sä, pui perdele de o But& de
coti, apoi dourizeci de stalpi cu talpi de
iar carligele la stalpi i vergelele
lor s'a fie de argint.
lar in lat, in parten dinspre apus
a curtii, sä, pui perdele de cincizeci de
coi lungime, agatate pe zece stalpi
stalpii întäiii pe zece talpi.
largimea curtii, in partea din-
spre rashrit, sa fie de cincizeci de coti,
i anume: de o parte a usii sa,
agati cincisprezece coti de perdele, cu trei
stalpi i Cu trei talpi,
i de cealalta parto a usii, iarasi
cincispiezece coti de perdele, cu troj stalpi
Cu trei talpi.
lar la poarta curtii sa fie o perdea
de douazeci de coti de porfira violeta,
stacojie si vijnie i de vison, lucru de
meter Osator, cu patru stalpi, spriji-
niti pe patru talpi.
Toti stalpii de jur-imprejurul curtii
vergele de argint, carligele sa fie
de argint i talpile de arama.
Lungimea curtii eh' fie de,-o suta
de coi i largimea de cincizeci de coti.
lar inaltimea ei sa fie de cinci coti,
anume din perdele de vison, atarnate
pe stalpi cu talpi de aramii.
lar toate odoarele locasului, pentru
tonta slujba lui, i toti tdrusii lui i toti
tarusii curtii sa fie de arama.
$i tu porunceste fiilor lui Israil
sit-ti aduca, pentru candelabru, unt-
delemn curat, stors din masline, ca
arda candelele pururea.
88
www.dacoromanica.ro
In cortul descoperirii, dincoace de
perdeaua care ascunde chivotul legii,
Aaron si fiii sai sa aseze candelabrul care
sá arda, de seara pánä dimineata, inaintea
Domnului. Aceasta sit fie pravilä, vesnica,
In neam de neamul lor, pentru fiii lui
Israil.»
28.
Ddeljdfile sfinte.
,Iar tu ja 'Aug& tine pe Aaron, fra-
tele tau si pe fiis lui impreuna cu el,
din mijlocul fiilor lui Israil, ca sa-mi
fie mie preoti, adica Aaron, Nadab
Abiu, Eleazar i Itamar, fiii lui Aaron.
i sit faci sfinte odajdii lui Aaron,
fratele tau, spre cinste i podoaba.
i tu sa vorbesti cu toti cei ce au
mimI inteleapta, pe care eu i-am um-
plut cu duhul intelepciunii, ca sa-i facii lui
Aaron vesniinte pentru ziva sfintirii lui,
cänd va fi fa-mi slujeascii, mie ca preot.
i acestea sunt vesmintele pe care
ea le faca: hosen, efod, mantie, tunicii,
mitra i bräu; deci sa le faca aceste
sfinte odajdii lui Aaron, fratelui tau si
fiilor lui, ca sa-mi slujeasca mie ca preoti.
Pentru aceasta sä, in aur i porf irá
violetiti, stacojie, visinie i vison.
i sá fad, efodul din aur, din por-
fira violeta, stacojie i viinie si din vison
tesut cu maiestrie.
El sä,' aiba, douä umerare cu care
sä se lege la cele douil," capote de sus
ale lui.
i bräul care va trece peste efod,
ca sa-1 strânga, BA fie lucrat ca i efodul
dinteo bucata cu el; sit fie din aur, din
porfirti violetá, stacojie i visinie si din
vison.
Apoi sá iei douä pietre de onix
sa sapi pe ele numele fiilor lui Israil.
ase aim:re pe o piatrit si pe cea-
lalta piatra alto saso, in sirul nasterii lor,
Asa cum fac säpatorii in piatra,
ea o scripturii pe pecetie, asa, sa sapi
numele fiilor lui Israil pe cele douä pietre,
si pe urma sä fereci pietrele in fermi-
tura de aur.
Dupa, aceea sá pui aceste doua
pietre pe umeraiii efodului ca pietre care
85, aminteasca pe fiii lui Israil; iar Aaron
 IESIREA, 28
sii poarte numele lor pe cei doi umeri ai
8E, inaintea Doinnului, spre neintrerupta
pomenire.
Si mai faci sponci din fir de aur,
Si doua läntujele de aur cuiat
Ed le faci ca o skim* adica impletite,
aceste lantujele impletite sa, le pui
In sponci.
Si faci dupg, aceea hosenul jude-
&Atli, tesut cu maiestrie, la fel cu efodul,
din fire de aur, din porfirit violeta,
cojie i visinie si din vison.
Si fie patrat, indoit, lungimea lui
fie de o palma i läimea lui tot de o paling,
Si si-1 acopen i cu o podoabä, de
pietre scumpe asezate in patru
In sirul intai si fie un rubin, un topaz
si un smaragd; acesta este sirul intai.
In al doidea ír fa fie un carbuncul,
un safir si un diamant.
In al tmilea sir si fie un opal,
o agata si un ametist,
lar in al patrulea ir fa fie un
beril, un onix i un jaspis. Aceste pietre
sä, fie legate in ferecaturi de aur.
Si pietrele acestea sa fie in numar
de douisprezece, dup.& numele fiilor lui
Israil; la fel cu sapaturile de pe peceti,
fiecaie cu numele sau, dupa cele doua-
sprezece semintii.
Apoi si faci pentru hosen lantu-
jele de aur curat si impletite ca sfoara.
Sit mai fa,ci pentru hosen dota
verigi de aur i sä, le prinzi de cele doua
colturi de sus ale hosenului.
Apoi si petreci cele dour), läntu-
jele de aur in cele doua verigi de la
colturile hosenului;
Si celelalte douä, capote ale lan-
tujelelor impletite, sit le prinzi de celo
dota sponci si pe acestea de umerarele
efodului, in partea lui de dinainte.
Si si mai faci douä, verigi de aur
ca sa le prinzi de colturile de jos ale
hosenului, pe marginea dinlauntru, in-
toars5, spre efod.
Sa mai faci, iara, douit verigi de
aur i sit le prinzi de cele doua umerare
ale efodului, dedesubt i in partea de
dinainte, chiar la local lor de legittura,
deasupra braului efodului.
lar verigile hosenului sa, le prinda
ca un snur de porfira violetá de veri-
89
www.dacoromanica.ro
gile efodului, ca si stea tapan pe britul
efodului, asa Meat hosenul sa nu se miste
de pe efod.
Si Aaron sii, poarte, °and va intra
in cortul descoperirii, pe hosenul jude-
catii, deasupra inimi.i sale, numele fiilor
lui Israil, spre neintreruptit amintire,
inaintea Domnului.
Apoi sit pui in hosenul judecatii:
Urim i Tumim, care sa, stea pe mima
lui Aaron, cánd va intra in cortul des-
coperirii, inaintea Domnului. Astfel Aaron
sa poarte neincetat pe mima sa jude-
cata fiilor lui Israil, inaintea Dom-
nului.
Apoi ea faci mantia de sub efod,
intreagä, de porfirit
Si mantia si MIA la mijloc o
gura, pe mid° sii intre capul si gura
sa Dad de jur-imprejur o tivitura trai-
nic tesuta, ca gura unei platose, asa
inctit mantia sa nu se sfaBie.
lar la poalele mantiei, sii pui de
jur-imprejur canafi de porfirli violeta,
vihie si stacojie, si intre ei clopotei de
aur de jur-imprejur.
Si pui deci un clopotel de aur
si un canaf, un clopotel de aur si un
canaf, pe poalele mantiei de jur-imprejur.
Aaron sa, se imbrace cu ea cand
va sluji, ca sa se auda sunetul clopo-
teilor cand va intra in cortul sfant,
inaintea Domnului, i asijderea °and va
ca sä nu moara.
Dupa aceea sii faci o tablita de aur
curat si sii sapi pe ea, cum ai face o sa-
patura pe pecetie: o Sfintit Domnului».
Si si o legi cu un § nur de porfiri
violeta de mitrii, asa incat sa vie in
partea dinainte a ei.
Si tablita sii stea pe fruntea lui
Aaron, si Aaron si ja asupra luí toate
greselile savarsite de fiii lui Israil, la
aducerea darurilor sfinte si la toate sfin-
tele prinoase, i tablita si stea necontenit
pe fruntea lui, ea ei si afle indurare de la
Domnul.
lar tunica s'o fad de vison si tot
de vison si faci si mitra, iar braul sa-I
faci cu alesaturi.
Si faci de asemenea pentru fiii
lui Aaron tunici si brae, asemeni si mitre
sa le faci spre cinste si podoabii.
 IESIREA, 29
S't sh-i imbraci cu ele pe Aaron
fratele tán i pe fiii lui, apoi sh-i ungi
cu mir pui in slujbit i sit-i sfin-
testi, ca sa-mi fie mie preoti.
i sh, le faci lor pantaloni de in,
ca sh acopere goliciunea trupului lor
di fie lungi de la coapse la genun-
chi.
poarte si Aaron si fiii lui
chnd vor intra in cortul descopeiirii, sau
cand se vor apropia de jertfelnic, ca sä
slujeasch in locul sfänt, asa Inca sit nu
se incarce de phcate i sh moarh. Aceasta
sh be fie pravilii vesnich, pentru el si
pentru urmasii lui.
29.
Sfintirea lui Aaron i a /ido? sdi. Jerefele
de fiecare zi.
s lath, ce trebue sá shviIrsesti asupra
lor, când Ii vei sfinti pe ei ca sh-mi fie
mie preoti: Sá iei un vitel i doi berbeci
fhrh, cusur.
Apoi, phini nedospite, azime frh-
mhntate cu untdelemn i tuft() iaritsi
nedospite unse cu untdelemn. Toate ace-
stea, sir, le faci din lamurh de fdinii.
Si pune-le inteun paner
o dath cu viçelul Cu cei doi berbeci.
Duph aceea, sá aduci pe Aaron si
pe fiii luí la usa cortului descoperirii
sh-i imbhiezi,
Si ia odajdiile i imbrach pe Aaron,
Cu tunica i cu mantia efedului i cu
efodul i Cu hosenul, incinge cu
efodului.
Si sit pui mitra in capul lui i sit-i
prinzi pe mitril diadema sfhntä.
Ia apoi mirul s't toarnit-1 pe capul
lui i unge-I cu el.
Pe urmd sii aduci si pe fiii lui
imbraci cu tunici.
Si sit incingi cu bilie pe Aaron FA
pe fiii siii i sh le pui mitre in cap, si
preotia sh fie a lor ca o pravilh vesnich.
Si pune pe Aaron si pe fiii shi in slujbä.
r 10. Duph aceea sii aduci vitelul Main-
tea cortului descoperirii i sh-si punh
Aaron si fiii sai mhinile lor pe capul
11. i sii junghii vitelul inaintea Dom-
nului, la usa cortului descoperirii.
90
www.dacoromanica.ro
Si sâ iei din shngele vitelului i sh
pui, cu degetul tau, pe coarnele jertfel-
nicului, iar sangele tot versi la te-.
melia lui.
SA' iei apoi toe& gräsimea care
acopere mgruntaiele i praporul de pe
mai EA amandoi rárunchii, cu gräsimea
lor, i sä le arzi pe jertfelnic.
Insä carnea vitelului, pielea lui
necurätenia lui sh le arzi pe foc, afard
din tabärk ciici e jertfa pentru pitcat.
Sh iei apoi unul din cei doi ber-
beci, i Aaron si fiii sii sh-si punii mái-
nile pe capul berbecului.
Si duph ce ai junghiat berbecul,
iei sh,ngele lui i sii stropesti jertfel-
nicul de jur-imprejur.
Apoi sá tai berbecul in buchti
sit-i spell mitruntaiele i picioarele
le pui laugh, celelalte bucitti i lh,ngh
chpäthnii.
i sii arzi berbecul intreg pe jert-
felnic, cici este ardere de tot a Dom-
nului, jertfit cu miros de bung, mireazmh,
adusä Domnului.
Pe urmh si iei al doilea berbec
si.-qi punä Aaron si fiii sai mâinibe lor
pe capul berbecului,
Si junghiind berbecul sii iei din
silngele lui f}i sá ungi sfärcul urechii
drepte a lui Aaron i sffircul urechii
diepte a filler shi i degetul cel mare
de la mhna lor dreapth i degetul eel
mare de la piciorul lor drept, iar cu Ban-
gale rhmas sit stropesti jertfelnicul de jur-
imprejur.
i sá iei apoi din sängele de pe
jertfelnic si din mir i s'a stropesti pe
Aaron si vesmintele lui si pe fiii lui
vesmintele fiilor lui, ca el i vesmintele
lui i fiji lui i vesmintele fiilor lui
se sfinteasch.
Pe urmil si. iei grhsimea berbe-
cului, anume coada lui s't gritsimea
10'1
care acopere mhruntaiele i gritsimea de
pe mai i amilndoi fárunchii, cu gritsi-
mea de pe ei, isoldul drept cad acesta
este berbecul de inschunare si de sfin-
tire in slujba preotiei
lar din panerul cu azime, care
este inaintea Domnului, sit mai iei o
phine, o azimh framfintath cu untdelemn
si o turtit,
 IE$IREA, 30
$i pe toate acestea si le pui in
mâinile lui Aaron EA in mâinile fiilor lui
s'r ea le legeni ea prinos leg6,nat inaintea
Domnului.
i sii, iei acestea din milinile lor
sä le arzi pe jertfelnic, längä, arderea
de tot, intru miros de bunä mireazmä,
inaintea Domnului, cad acesta este pri-
nos adus Domnului.
Si, iei pe urmä, i pieptul berbe-
cului de insciunare i sfintire, care este
pentru sfirrtirea lui Aaron, si legeni
ca jertfá legä,natii, inaintea Domnului.
Aceasta sä fie partea ta.
$i sä socotesti ca sfinte pieptul
leginat i oldul ridicat, care au fast le-
ginate si au fost ridicate din berbecul
de inscaunare si de sfintire, adus pentru
Aaron si pentru fill sii.
$i acestea sä, fie pentru Aaron si
pentru fili siti, din partea fiilor lui Is-
rail, dajdie intäritä prin lege vesnicä,
fiindcä este jertfá, ridicatä; i jertfa ri-
dicatà, pe care au adus-o fili lui Israil
din jertfele lor de pace, se cade sà fie
a Domnului.
lar vesmintele sfinte ale lui Aaron,
silfie ale fiilor lui, dupä, el, ca ea se
imbrace cu ele când vor fi unsi i in-
scäunati i sfintiti preoti.
Timp de sapte zile sá stea im-
bricat cu ele acela dintre fiji lui care
va fi preot in locul lui, si va intra in
cortul descoperirii, ca sä, slujeasci, in lo-
cul
Dupä, aceea, sá iei berbecul de sfin-
tire si carnea lui s'o fierbi in ice rant.
$i Aaron si fiii lui sä mä,nânce
carnea berbecului precum i pftinea din
paner, la usa cortului descoperirii.
Sä, le minânce acestea, prin tare
s'a fäcut ispiisirea cänd au fost inscriu-
nati si au fost sfintiti, i nici un sträin
sä nu mi,nânce din ele, pentru ch sunt
lucruri sfinte.
$i de va rämänea ceva din aceastä,
come de sfintire si din piiine, pfinä a
doua zi, sä arzi rämisitele pe foe si
nu se miinance, ca este lucre sfânt.
Asa dar sä faci cu Aaron i cu
fiii lui intocmai dupä cele ce ti-am po-
runcit; timp de sapte zile sil tie sfin-
tires lor.
91
www.dacoromanica.ro
De asemenea sä aduci in fiecare
zi jertfä pentru pleat un vitel, ca is-
ridicänd astfel picatul jertfelni-
cului; apoi unge-I cu mir ca sfin-
testi.
$apte zile sä aduci jertfe de ispi-
sire pentru jertfelnic ii si-1 sfintesti ea
astfel jertfelnicul sil fie lucru prea sfänt
ro'r tot ce se va atinge de el sit se sfin-
teasci.
Iatä acum i cesa ce trebue sä
jertfesti pe jertfelnic: doi miei de alto
un an, zi de ni, jertfi, necontenitit.
Un miel sä-1 aduci dimineata
al doilea miel si,-1 aduci intro cele doll&
seri.
$i si adaogi la intaiul miel a zecea
parte dintr'o efä, de frente de fiinit,
främäntati, cu a patra parte dinteun
hin de untdelemn, stors din misline,
iar ca jertfä de turnare, a patra parte
dintr'un hin de vin.
lar pe al doilea miel sä-1 aduci
in faptul serii, tot Cu prima de fäinä
ea si pe eel de dirnineatä i tot cu tur-
nare de vin, sä-1 aduci jertfri, Domnului,
intru miros cu bung mireazmi.
$i aceasta sä, fie jertfä, vesnicii, in
neam de neamul vostru, la usa cortului
descoperirii, inaintea Domnului, uncle mil
voi descoperi tie pentru ca sä-ti dau
acolo poruncile mele.
In acest loe má voi descoperi
fiilor lui Israil si el se va sfinti cu mä-
rirea mea.
$i voi sfinti cortul descoperirii
jertfelnicul si pe Aaron si pe fill sii
sfinti-i-voi, CO 86,-mi fie mie preoti
si-mi slujesecti,
$i mä voi shläslui in mijlocul
fiilor lui Israil si voi fi Dumnezeul lor,
lar ei vor cunoaste ci eu sunt
Domnul Dumnezeul lor care i-am secs
pe ei din tara Egiptului, CO Sil locuesc
In mijlocul lor, eu, Domnul Dumne-
zeul lor ! »
80.
Jeri!elnicul timdierii i alte onludifirs.
1. t Sil-mi mai faci un jertfelnic pentru
arderea támâii, i anume sfi, mi-1 faci din
lemn de salcâm,
 1E$IREA, 30
Si. fie lung de un cot, si fie lat
de un cot, sa fie patrat i inalt de doi
coti, lar coarnele lui si fasà din trupul lui,
i si-1 imbraci cu aur curat, atftt
partea de BUS Crl,t i peretii de jur-im-
prejur i coarnele lui; impletesti
imprejur o cununa de aur.
Apoi si-i pui sub cununii don& ve-
rigi de aur pe cele doua latmi, adica in
douä párti, ca si slujeasea de toarte,
pentru párghiile cu care va fi dus.
Si-i faci deci doua parghii de lemn
de saleam i si le imbraci cu aur.
i si. pui jertfelnicul tamftierii ina-
intea perdelei care acoperd chivotul legii,
inaintea capacului care st5, re chivotul
legii, acolo unde mi. voi descoperi tie.
lar Aaron si era pe altar tamale
bine mirositoare ; i in fiecare diminea,tä
and va aprinde candelele si. arda timaie.
De asemenea, child Aaron va aprinde
candelele in faptul serii, si. ardä i ta-
maie: jertfä vesnica de tamilie inaintea
Domnului, in neam de neam.
Pe acest jertfelnic sa nu ardeti
maie straina, nici ardere de tot, nici pri-
nos de paine, nici jertfa de turnare sit
nu turnati pe el.
Ci numai o data, pe an, Aaron si
savarseascii asupra coarnelor lui jertfa
de ispisire ; cu sangele jertfei pentru
pacat si-1 curete o data pe an. Asa sa
faceti din neam in neam. Acest jertfelnic
este proa sfant pentru Domnul. »
Dupi amen. Domnul a gräit catro
Moise si a zis:
« °and vei face numaratoarea fii-
lor lui Israil, a acelor care trebue si fie
numarati, si dea fiecare Domnului ras-
cumparare pentru sufletul sau, asa ca
numaratoarea lor sa nu le casuneze
vre-o nenorocire.
Fiecare din cei care vor veni
numaratoare si dea cite o jumätate
de siclu, dupii siclul sfant, care are doua-
zeci de ghere, o jumatate de siclu, dajdie
pentru Dornnul,
Once ins care vine la numaratoare,
In virsta de doutizeci de ani EA mai in
sus, sa dea dajdie Domnului.
Cel bogat sa nu dea mai mult
cel same a, nu dea mai putin decat o
jumatate de siclu, cand veti da dajdie
92
www.dacoromanica.ro
Domnului pentru rascumpararea sufle-
telor voastre.
Deci si. iei argintul de riiscumpa-
rare de la fiii lui Israil i si.-1 dai pentru
trebuintele eortului descoperirii, ca
fie fiilor lui Israil spre pomenire inaintea
Donmului i spre rascumpararea sufle-
telor voastre !
i iariísi a grait Domnul lui Moise
si i-a zis:
« Sa-mi faci o baie de arama
scaunul ei si fie de anima', pentru spalat,
s'o asezi intre cortul descoperirii
jertfelnic i FA torni apa in ea.
i Aaron si fill säi spele, in
baie, mail-tile i picioarele lor.
C5,nd vor intra in cortul descope-
ririi sa se spele cu apa, ca si. nu-i lo-.
veasci moartea, sau cand se vor apropia
de jertfelnic, ca si. slujeasca i ca sa
arda, jertfe inaintea Domnului.
Atunci ei trebue sa-0 spele mai-
nile i picioarele, ca si nu-i loveasca
moartea. íi aceasta si le fie ion pravila
vesnicd, lui Aaron 0 semintiei lui, in
neam de neam! »
i iardsi a grait Domnul catre
Moise 0 a zis:
« Is..-ti din mirodeniile de frunte
cinci sute de sicli de smirna aleasa ; pe
jumatate, adica doua, sute cincizeci de
sieli scortisoara mirositoare i doua sute
cincizeci de sicli trestie cu bun mires.
i cinci sute de sicli de casia, dupa
siclul sftint, 0 un hin de untdelemn de
mäsline.
i si faci din acestea mir pentru
ungere sfantii, mir alcatuit dupa meste-
sugul ficatorilor de aromate; acesta
fie mirul pentru sianta ungere.
i sit ungi cu el cortul descoperirii
chivotul legii,
i masa cu toate vasele ei si can-
delabrul cu toate uneltele lui i altarul
tam itie rii.
i jertfelnicul arderii de tot, cu
toate uneltele lui i baia i temeria ei.
Deci sa le sfintesti pe acestea, ca
sa fie pica sfinte. Tot ce se va atinge de
ele se va sfinti.
Tot asa si ungi cu mir pe Aaron
pe fiii lui i sa-i sfintesti pe ei ca
si.-mi fie mie preoti.
 IEIREA, 31
Apoi sit vorbesti cu fiii lui Israil
sa, le spui: Acesta sa, fie pentru voi
mirul sfintei ungen i in neam de neamul
vostru.
Peste nici un om de rand si nu
turnati din el si nici dupa cum este el
pregatit si nu faceti vre-un mir la fel,
caci el este dint si sfant si fie pentru voi.
Oricine va face vre-un mir la fel
sau oricine va da din el unui strain,
fie starpit din poporul meu! »
acela sib',
Apoi Domnul a gräit lui Moise:
mirodenii bine mirositoare: bal-
sam, unghisoara cu bun miros, galba-
num, si pe langa, aceste mirodenii: tamale
curata, din toate aceeasi masurit,
Si din ele toate fi tamaie de tit-
maiat, un amestec precum il face me-
sterul de mirezme, cu adaos do sane,
curat i pentru sfanta intrebuintare.
1Si o parte din aceasta tamaie s'o
pisezi marunt i si pui din ea inaintea
chivotului, in cortul descoperirii, acolo
undo ma, voi descoperi tie. Si ea si
fie prea sfänta pentru voi.
lar tamaie pregatita dupa ame-
stecatura aceasta, si nu va, faceti pentru
voi, ci s'o socotesti lucru sfânt al Dom-
nului.
Si cine-si va face asemenea tamitie,
ca si se bucure de mireazma ei, acela
sa fie starpit din neamul » cine va pingan-o si fie pedepsit cu
31.
Me,sterii Betaleel si Oholiab. Präznuirea
Sanzbetei si tablele legii.
Dupä aceea Domnul a vorbit cu
Moise i i-a zis:
« lati, eu am chemat anume pe
Betaleel, fiul lui Un, fiul luk Hur, din
semintia lui luda,
Si I-am urnplut pe el cu duh durn-
nezeesc, dandu-i intelepciune, iscusinta
Ftiintii, si tot felul de indemanare,
Ca si izvodeasci lucruri mestere,
intruchipandu-le in aun, in argint i in
arama,
Ca si slefuiasca pietre scumpe i si
le feroce i ea ea sape in lemn, alcatuind
tot felul de lucruri.
i iata, eu i-am dat lui ca ajutor
pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din se-
www.dacoromanica.ro
93
mintia Dan, si in inimile tuturor celor
cu mima inteleapti am pus pricepere,
ca si aduci la indeplinire toate cite
ti-am poruncit tie:
Anume, cortul descoperirii i chi-
votul legii i capacul cu heruvimi de
deasupra i toate odoarele cortului,
Masa cu toate sculele ei i cande-
labrul cel din aur curat i toate cele de
trebuintii ale lui i altarul tamaierii,
Si jertfelnicul pentru arderea de tot,
cu toate uneltele lui, baia i temelia
ei,
Si vesmintele de slujblt, adicii odaj-
diile sfinte ale lui Aaron, arhiereul,
vesrnintele fiilor lui, cele pentru slujba
preoteasca,
i mirul pentru ungere i tämäia
bine mirositoare pentru locasul sfant. Pe
toate si le faca asa precum ti-am po-
runcit tie ! »
Si Domnul a vorbit iarasi cu Moise
i-a zis:
s Vorbeste ou fiii lui Israil i spu-
ne-le: « Luati aminte si paziti zilele de
Sambata ale mele, caci ele sunt semn
intre mine si voi in neam de neam, ca
si stiti ci eu stint Domnul care vi
sfinteste.
Asa dar paziti ziva Stimbetei,
fiindca ea este sfanta pentru voi ; ori-
moartea, flindca oricine va savarsi in-
teinsa vre-o lucrare, meia trebue si fie
starpit din mijlocul poporului sau!
*me zile si fie zile de lucre, iar
ziva a saptea este Sambata, zi de
odihni sfantä, pentru Domnul. Oricine
va face vre-o name& in ziva Sambetei
si fie pedepsit cu moartea.
Deci fiii lui Israil sa, ptizeasca Sam-
bata, ziva de odihnä, in neam de neam,
ca vesnic legiimant.
Si ea fie aceasta intre mine si fiii
lui Israil, semn vesnic, fiindei Domnul
fiicut in sase zile cerul i pimantul,
iar in ziva a §aptea a contenit i s'a
odihnit
Si Domnul a dat lui Moise, dupa
ce a sfarsit vorbirea cu el, pe muntele
Sinai, cele doua table ale legii, table
de piatra, serse cu degetul lui Dum-
nezeu.
 IESIREA, 32
32.
Vife/u/ de aur.
lar poporul viizand c Moise za-
boveste 86, se coboare din munte, s'a
adunat in preajma lui Aaron EA i-a
Scoali-te i ne f dumnezei, care sa
mearga inaintea noasträ, caci lui Moise
acesta, omul care ne-a scos din tara
Egiptului, nu stim ce i s'a intam-
plat. o
Atunci Aaron a rostit catre ei:
Scoateti cerceii de aur din urechile
femeilor voastre si ale feciorilor vostri
si ale fetelor voastie i aduceti-i la mine. »
Si tot poporul scoase cerceii de aur
din urechile lor aduse lui Aaron.
Si Aaron a luat acest aur din mai-
nile lor i dupa ce a inchipuit chipul cu
dalta, le-a fácut lor un vitel turnat.
Atunci ei au strigat: lata, Israile, dum-
nezeul tan, care te-a scos din tara Egip-
tului ! »
Si Aaron, vilzand idolul, a cladit
un jertfelnic in fata lui, si a strigat Aaron
si a zis: a Maine va fi sarbatoare in cin-
stea Domnului.*
i s'au sculat a doua zi dimineata
si au adus arden i de tot si au jertfit
jertfe de pace i apoi poporul s'a pus
jos ca sa manance i sa bea,, apoi s'a
sculat ca ai se zbenguiasca.
Atunci Domnul a gräit lui Moise:
Coboara-te degraba, cáci poporul tau,
pe care 1-ai sees din tara Egiptului, a
apucat pe druin gresit.
Degraba s'au abatut din calea pe
care le-am fost poruncit-o eu; i si-au
facut un vitel turnat i i s'au inchinat
i-au adus jertfe si au zis: « Acesta este,
Israile, dumnezeul tau, care te-w scos din
pamantul Egiptului !
S'r Domnul a mai zis catre Moise:
« Ma uit la poporul acesta i vad ca este
un popor tare de cerbice!
S'r tu, acum lasa-ma ca mania mea
sii izbucneascit impotriva lor si pril-
padeasca. Iar pe tine te voi face po-
por mare ! »
Atunci Moise s'a rugat de Dotnnul
Dumnozeul i-a zis: «De ce, Doamne,
sa se aprinda mania ta impotriva popo-
rului tau, pe care 1-ai scos din tara
www.dacoromanica.ro94
Egiptului, cu putero more si cu brat
vanj os ?
De ce ea zica Egiptenii: « I-a scos
din tar& cu gand ram, anume ca sa-i
prapadeszca in munti i sa-i stearga de
pe fata pamintului »? Intoarce-te de la
aprinderea mániei tale EA schimba gandul
de prapad cu care arneninti poporul tau.
Adu-ti aminte de Avraam, de Isaac
de Israil, robii tai, cárora le-ai jurat
pe tine insuti i le-ai filgaduit: 4 111111111-
0-voi semintia voastra co stelele ce-
rului, lar tot acest pamant despre care
ti-am vorbit, 11 voi da urmasilor tai,
ca sa-1 stapaneasca pururea! »
Atunci Domnul s'a chit de pra-
padul pe care cugetase sä-1 aduca peste
poporul
Dupg acestea, Moise se intoarse
si se pogori de pe munte avand in mama
cele doua table ale legii, serse pe aman-
douá, partile; caci erau serse si pe o
parte si pe alta.
Si tablele erau lucrul lui Dum-
nezeu, scriptura era scriptura lui Dum-
nezeu sapata pe table.
Si auzind Iosua zarva poporului,
pe °and striga, a zis catre Moise: In
tabara e strigat de razboi! »
Ci Moise i-a raspuns: 4 Nu e nici
glasul color ce striga cii, au biruit, nu e
nici glasul celor ce striga, ca au fost
infrânti; ce aud eu e glasul unora care
zbiar5,.*
lar cand s'au apropiat de tabära
si a vazut vitelul i danturile, atunci
a izbucnit mania lui Moise o a zvârlit
din man& tablele i le-a facut tandari,
la poalele muntelui.
Apoi a luat vitelul pe care-1 fa-
cusera si 1-a ars In foc FA 1-a sfaramat
pana I-a facut pulbere; chip& aceea 1-a
risipit in rya i cu apa aceea a adapat
pe fiii lui Israil.
In sfarsit, Moise a zis catre Aaron:
« Ce ti-a facut tie acest popor de 1-ai
varit inteun pacat atat de more? e
Atunci Aaron a faspuns: « Sit nu
se aprinda mania domnului meu; tu stii
cii poporul acesta este pornit spre role.
Cad ei mi-au cerut: Fii-ne dum-
nezei, care sit meargá, inaintea noastra
cad acest Moise, omul care ne-a ecos
 IESIRtA, 33
din tara Egiptului, nu stim ce a
tit.
Atunci eu le-am spus: Cine are
aur sh-lscoata afarii. » i ei mi 1-au adus
eu 1-am turnat In foc si a iesit
acesta. »
Atunci Moise, väzilnd cä, poporul
esto fära frau, fiindca Aaron li slähise
frOul, spie batjocura protivnicilor sai,
S'a dus Moise in poarta taberei
si a rostit: « Cine este cu Domnul sti
vinä, langil mine ! » i s'au adunat la
el toti fiji lui Levi.
Si Moise le-a gräit: « Asa porun-
ceste Domnul Dumnezeul lui Israil: « Fie-
care din voi sa-si punä, sabia la sold
si sii sträbateti i sii va invartiti prin
tabilra, de la o poartit pan& la cealaltii,
si sit ucida fieca,re pe fratele sau si fie-
care pe aproapole säu, fiecare pe ruda sa !
Iar fiii lui Levi fiicurit dupä cu-
vantul lui Moise, i cazurii, din popor,
In ziva aceea, ca la trei mii de oa-
meni.
Dup.& aceea a zis Moise: s Intrati
astäzi in slujba Dornnului, ca preoti ai
lui, ea astäzi sä vii dea binecuvantare,
caci fiecare a fost impotriva fiului sau
si a fratelui eau. »
lar a doua zi Moise a vorbit po-
porului: « Voi ati sä,varsit un piicat mare ;
ci eu acum mii voi sui la Domnul,
poate voi dobandi iertare pentru pa-
catul vostru! »
Apoi Moise s'a intors la Domnul
si a grait: « 0, poporul acesta a savarsit
pica greu, cad i-a Lout un dumnezeu
de aur.
Si acum, te rog, iartit pficatul lor !
Iar de nu, te rog, sterge-rui din cartea
ta, din cartea pe care ai scris-o !
Dar Domnul i-a rä,spuns lui Moise:
Pe acela care a pilcatuit impotriva
mea, pe acela Il voi sterge din cartea
mea.
lar acum du-te si dililuzeste po-
porul spre locul ce ti-am poruncit tie!
ingerul meu va merge inaintea, ta,
ins& in ziva in care Ii voi cerceta, atunci
voi pedepsi nelegiuirea lor ! »
Asa a lovit Donmul pe popor,
pentru cii, facuser& vitelul pe care-1 tur-
nase Aaron.
www.dacoromanica.ro
911
33.
Domnului Impotriva roporului.
Domnul se aratii lui Noise.
Dupd acestea, Donmul a zis lui
Moise: Haide, porneste de aici, tu foi
poporul pe care 1-ai scos din tala Egip-
tului, »pro pamantul pe care 1-am fa,-
gaduit cu juramant lui Avraam, lui Isaac
lui Iacob, cand le-am spus: « 11 voi
därui semintiei tale.
Si eu voi trimite inger inaintea
ta i voi alunga pe Canaaniti, pe Amo-
riti si pe Hetiti si pe Pereziti i pe He-
viti i pe
Si to voi aduce in tara unde curge
lapte i miele; dar eu nu voi mai merge
In mijlocul vostru, ea sa nu vii nimicesc
pe cale, pentru eä, voi sunteti un popor
tare la cerbice! »
Si auzind poporul acest cuvant cum-
plit, s'a umplut de jale si nimeni n'a
mai pus pe sine podoabele ce avea.
Cdci Domnul ZiE$080 lui Moise
Spune fiilor lui Israil: « Voi sunteti un
popor tare la cerbice ; o singurä,
(lac& as mai veni in mijiocul vostru,
v'as präpädi. i acurn, aruncati de pe
voi podoabele voastre j voi vedea co
am de Lout cu voi ! »
Deci fiji lui Israil au aruncat po-
doabele de pe ei cand au plecat de la
Muntele Horebului.
i Moise a luat cortul i i 1-a in-
tins afar& din tabira, departe de ta-
bar& i i-a zis Cortul descoperirii »,
oricine voia sa afle poruncile Doninului
se ducea la cortul descoperirii, care
era afar& din tabärii.
lar ciad Moise iesea sit se due& la
cort, tot norodul se scula in picioare
statea fiecare la usa cortului sOu si se
uita dup& Moise, panä ciind intra in
cortul descoperirii.
Si dup& ce Moise intra in cort, stal-
pul de nour se pogora i statea la usa
cortului; iar in vremea aceasta, Domnul
vorbea cu Moise.
Si tot poporul tinca ochii la stal-
pul de nour care stätea la usa cortului,
apoi tot poporul se scula in picioare
se inchina pan& la piimant, fiecare la
usa cortului eau.
 IE$IREA, 34
Si Domnul vorbea Cu Moise fata
catre fata, precum vorbeste un om cu
prietenul eau. Si pe urm5, Moise se In-
toreen in ta,biira. Dar Iosua cel tanar,
fiul lui Nun, slujitorul lui Moise, nu so
departa de cort.
Dupa aceasta Moise a zis catre
Domnul: Jata, tu mi-ai poruncit mie:
# Du pe poporul acesta! » Ins& tu nu mi-ai
descoperit pe acela, pe care 1-ai harazit
sa ma insoteascit. Si iarasi tu ai mai zis:
« Te stiu bine i ai aflat har in ochii mei ! »
Si acum, daca am aflat har in
ochii taj, descopere-mi telurile tale ca
sa te pricep i ca sit% aflu har inaintea
ta; i ja aminte cá aceasta gloat& este
norodul tau! »
Atunci Domnul i-a raspuns
« Ochiul meu te va insoti si te voi ea-
lauzi la tinta ta !
Ci Moise a gait: o Daca, ochiul täu
nu ne calauzeste, nu ne mai porni de aici.
Cad dupä ce oare se va cunoaste
ca am aflat har in ochii täi, eu i poporul
tau, daca nu dupii, aceasta, cii, tu ne
vei ins* pe noi, i numai asa ne vom
osebi, eu i poporul tau, dintre popoa-
rele de pe fata piimantului! »
Atunci Domnul i-a raspuns lui
Moise: « i lucrul acesta pe care mi-1
ceri, voi face, caci tu ai aflat har
in ochii mei si te cunosc prea bine !
Dar Moise 1-a rugat: « Atunci
rog arata-mi slava ta! o
Domnul 1-a intampinat cu vorba:
« Desfasura-voi maretia mea in fats, ta
voi striga numele Domnului inaintea
ta, caci sunt indurator cu cine vreau
sá fin indurator i miluesc pe cel pe care
vreau sä-1 miluesc. »
Apoi a zis Domnul: o Tu- nu poi
sa vezi fa0 mea, cad nu se ponte om
care sa ma vaza i sa faulting viu. »
Si a mai zis Domnul: «Tata aici
un loe, in preajma mea. Tu sa stai intro
stanci,
Si cand va trece slava mea, te
voi pune in capiitura unei stanci
voi pune mana mea in dreptul tau,
pang ce voi trece.
lar dup5, ce voi lua mama mea,
atunci tu ma vei vedea din spate, dar
fata mea nu poate s'o vaza nimeni. »
www.dacoromanica.ro
96
34.
Al doilea rand al tablelor legii.
Poruncile ci sdrbdtorile sant din nou
amintite.
i a grait Domnul catre Moise:
« Ciopleste-ti dou5, table de piaträ ase-
meni color dintai i eu voi serie pe
aceste table cuvintele care erau pe cele
dintal, pe care tu le-ai sfarilmat.
Si fii gata mäine dimineala, ca
te urci in faptul zilei pe muntele Sinai
si ea te infatisezi inaintea mea, acolo
pe varful muntelui.
Ins& nimeni 85, nu se urce impreuna
cu tino, ba chiar nimeni 85, nu se iveasch in
tot cuprinsul muntelui; i nici turma,
nici cireacla sa nu pan& in preajma
acestui munte! »
Si Moise a cioplit dou5, table de
piatra, la fel cu cele dintai i s'a sculat
dis-de-dimineatii si s'a suit pe muntele
Sinai, dupa porunca Domnului, si a luat
in mána sa cele doua table de piatra.
Atunci Domnul s'a pogorit in nour
Moise a stat acolo Pang& Domnul
a chernat numele Domnului.
Si Domnul a trecut pe dinaintea
lui si a strigat: « Domnul ! Domnul este
Dumnezeul indurator i milostiv, zabav-
nic la mimic i bogat in bunatate
credinciosie,
El pastreaza, mila lui la mii de nea-
muri; iarta gresala, pacatul i nelegiui-
rea, dar nu eruta pe nimeni, ci pedep-
seste farädelegea parintilor in fis i in
nepoti, pang la al treilea si al patrulea
neam ! »
Si Moise degrab5, a cazut la pa-
mant si s'a inchinat.
Apoi a grait: o Daca am aflat har
in ochii tad, o, Doanane, binevoiaseil
Domnul meu sit yin& in raijlocul nostru,
cad suntem un popor tare la cerbice ;
ci tu ne iarta färadelegile noastre i pa-
catele noastre i ne fa pe noi moste-
nirea ta! »
Atunci Domnul a zis: voi
face cu tine legamant. De fata cu tot
poporul tau, voi savarsi rninuni care
nu s'au mai savarsit in tot p5,mantul
la nici un alt neam, ca tot norodul,
In mijlocul citruia esti tu, ea vaza lu-
 IESIREA, 34
°raffle Domnului, cad infricosat esto
ceea ce eu voi savársi cu tine!
Pitzeste coca ce ti-am poruncit
astazi; iata, eu voi alunga de dinaintea
ta pe Amoriti i pe Canaaniti, i pe Re-
titi, si pe Pereziti, si pe Heviti si pe
Iebusiti.
Fereste-te ca nu cumva sä faci le-
gal/Ant Cu locuitorii tärii aceleia in care
tu vei intra, ca sa nu fie o cursit in mij-
locul vostru,
Ci, dimpotrivä, si. d5,rhmati jert-
felnicele lor, ea sfarhmati sthlpii lor
sh, taiati aserele lor.
C5, tu nu trebue sa te inchini la
alt Dumnezeu, fiindcä Domnul care se
cheamä « Rhvnitorul s inteadevär este
Dumnezeu rilvnitor.
Nu cumva ea faci vre-un leghinânt
cu locuitorii acolei täri, fiindch ei, des-
franfind dupä dumnezeii lor i jertfind
dumnezeilor lor, te vor cherna si pe tine
BA, mdritinci din jertfele lor.
lar ciao& ai lua din fetele lor femei
pentru fiii thi, fetele lor, desfritnilnd dupa
dumnezeii lor, ar aduce si po fiii tai
ca si. desfrhneze i ei dup.& aceiasi dum-
nezei.
Si. nu-ti faci tie claipuri turnate
idolesti.
Si. ii sarbh,toarea azimelor; f}apte
rile sh m5,nanci azime, asa precum ti-am
poruncit, la vremea riinduith in luna
Abib, fiindcit in luna Abib ai iesit din
Egipt.
Once inttti nascut, de parte bär-
bateasca, este al meu; si tot asa cel
dîntM näscut de parte barbateasch din
turmele i cirezile tale, fie bou, fie
oaie.
lar intitiul nascut al asinului si.-1
rhscurnperi cu un miel, iar dacii nu-1 vei
ráscumpitra, sit-i frângi gátul. Pe once
inthi náscut dintre fiji tái, trebue sti-1
äscumperi i nimeni di nu se infatiseze
inaintea mea Cu mama goalä.
Sase rile lucreara, iar in ziva
saptea odihneste-te ; chiar in vremea ara-
tului si a seceratului sit te odihnesti.
Si. tii de asemenea i sarbatoarea
siipthmanilor, sarbatoarea phrgiti, la se-
cerisul grttului, i sarbittoarea culesului,
la sfitrsitul anului.
www.dacoromanica.ro
97
De troj ori pe an sä se infiitiseze,
inaintea, Domnului Dumnezeului lui Is-
rail, toti cei de parte barbitteascä din
norodul tau,
Choi eu voi goni neamurile di-
naintea fetei tale si voi largi hotarele
tale, si nimeni nu va pofti tara ta, cand
te vei sui ca sä te infatisezi inaintea
Domnului Dunanezeului tau, la cele tiei
rástimpuri de peste an.
Si. nu aduci sangele jertfei mele
cu phine dospith sa nu fie phstratä
de seara Ora dimineata, jertfa Barba-
torii Pastelui.
Fruntea phrgai din tarina ta set
o aduci in casa Domnului Dunanezeului
tau. Si. nu fierbi iedul in laptele ma-
mei sale. »
Apoi Domnul a vorbit iaräsi lui
Moise: « Scrie euvintele acestea, chei pe
temeiul acestor cuvinte am incheiat eu
leghmant cu tine i cu Israil !
Si Moise a ramas acolo cu Domnul
patruzeci do rile i patruzeci de nopti;
phine n'a máncat i apa n'a baut.
Si a scris pe table de piatra cuvintele
legamhntului: cele rece porunci.
lar cand Moise s'a pogorit din
muntele Sinai i cele douti table ale legii
erau in mina lui, pogorindu-se din munte
Moise, el nu stia eh, obrazul lui strain-
ceste, fiindcä vorbise Durnnezeu cu el.
Deci viizhndu-1 pe Moise Aaron si
toti fiii lui Israil, iatä ca obrazul lui
strdlucea. Atunci ei s'au tomut sii se
apropie de el.
Dar Moise i-a chemat i atunci
Aaron i toti fruntasii obstiei s'au in-
tors la el i Moise a inceput sa vor-
beasch cu ei.
Si s'au apropiat toti fiii lui Israil
Moise le-a poruncit tot ceca ce
orânduise Domnul, in muntele Sinai.
Si dupa ce a ispritvit Moise de
vorbit cu ei, si-a pus pe fat& un ribranic.
Si ori de cáte ori Alois° intra ina-
intea Domnului ea si. vorbeasch, cu el,
lephda zitbranicul Omit chnd iesea din
fata Domnului, ì dupit ce iesea,
tasea fiilor lui Isi ail ceca ce i se porun-
cise.
Si fiii lui Thrall vedeau ch. obrazul
lui Moise straluceste. Iar el Ii panca
 IE$IREA, 35
valul la loe pe obraz, pana and venea
vremea 85, intre iar, sa vorbeasca cu
Domnul.
35.
Sdndu'ita. Darurile aduse pentru Cortul
deseo peririi. Befaleel fi Oholiab, mef eri
iscusiti, c1zernai la lucrul cortului.
Dupa acestea Moise a strans toata
ohstia fiilor lui Israil i le-a zis: « Tata
ceea ce a poruncit Dumnezeu sä, faceti:
ase zile sa lucrati, iar ziva a saptea
a, o sfintiti, ca este Samba,ta, zi de
odilmä, intru cinstea Domnului. Oricine
va lucra ceva in ea, sa fie dat mortii.
Sa n'apiindeti foc in ziva Sambetei,
nicaieri in locuintele voastre ! »
Iarasi a gräit Moise catre toata
obstia fiilor lui Israil si a «pus: « 'ata
ceca, ce a poruncit Domnul si ce a zis.
Aduceti din averile voastre prinos
Domnului, fiecare cát Il va lisa Mima
sa adua prinos Domnului, fie aur, fie
argint, fie aramii
Porfirä, violeta, sta,cojie
vison par de mirras,
1.1
i piei de berbec vopsite cu rosu
piei de vitel de mare si le= de salara,
i untdelemn pentru candelabru
mirezme pentru mir i pentru pregatit
thmaia ceo bine rnirositoare,
i pietre de onix i alte pietre scumpe
de pus la efod si la hosen.
lar toti cei iscusiti dintre voi sil
vina i sä pregateasca toate cate a po-
runcit Domnul,
Adicä, locasul sfant, cortar] lui
acoperamántul lui, verigile lui i sean-
durilc lui, parghiile, stalpii tálpile lui;
Chivotul legii ffi parghiile lui, ca-
pacul cu heruvimi i perdeaua de di-
naintea ehivotului;
Masa cu parghiile ei i cu toate
lucrurile ei i painile punerii inainte;
*i candelabrul pentru luminat
uneltele lui i candelele lui, i untde-
lemnul de ars in candele;
i jertfelnicul tamaierii i parghiile
lui i untdelemnul ungerii i tamal& bine
mirositoare i perdeaua de la intrare pen-
tiu usa locasului.
www.dacoromanica.ro
98
Apoi jertfelnicul arderilor de tot
si gratia de aroma care-1 inconjoara,
parghiile lui Fji toate uneltele lui, baia
de spalat i temelia ei;
Perdelele curtii cu stalpii si. tal-
pile lor £1 perdeaua de la poarta curtii;
Tarusii cortului d'ha i arusii
curtii i franghiile lor;
Odajdiile scumpe, pentru slujba
din locasul sfant, i vesmintele «finte
pentru Aaron, arhiereul, i vesmintele
hilor sii, pentru slujba preoteascä! »
Dupii, aceea toatä, obstia fiilor lui
Israil s'a dat la o parte de dinaintea lui
Moise.
1$i a venit fiecare pe care-1 in-
demna Mima i fiecare pe care-1 imbia
cugetul, aduand daruri Domnului, pen-
tru chidirea cortului descoperirii i pen-
tru oranduirea tuturor slujbelor lui ca
pentru facerea sfintelor vesininte.
i au venit bärbati ca i femei,
toti pe cale Ii lisa Mima, i aduceau agrafe
cercei, melo, salbi si tot felul de lucruri
de aur ; filmare care voia sä, afieroseasa
un dar de aur Domnului, 11 aducea.
i toti la care se gasea porf irá
violeta stacojie i viinie, ori vison, ori
par de caprä ori piel de berbec vop-
site rosu, ori piei de vitel de mare, le
aduceau.
Toti cei ce voia,u si aduca in dar
argint sau aroma, aduceau darul lor
Domnului; i toti la caro se afla lemn
de salcarn pentru facut vre-unul din lu-
crurile de trebuinta, Il aduceau.
i toate femeile mestere torceau
cu mainile lor i aduceau ceca ce te-
suserä: porfia violeta, stacojie i visinie
trambe de vison.
i iardsi toate femeile care se sim-
teau impinse de indemanarea lor au te-
sut parul de capra.
lar c5,peteniile au adus pietrele de
onix i alte pietre scumpe de pus la
efod si la hosen,
Asemenea i mirezme untdelemn
pentru candelabru, mir de ungere i ta-
mal° bine mirositoare.
Astfel toti barba-0i i femeile din
fiji lui Israil, pe care i-a indemnat Mima
si dea cate ceva pentru avarsirea celor
ce Domnul poruncise sil se faca, prin
 IEIREA, 36
mana lui Moise, au adus daruri de huna
voie Domnului.
Pe urmä, Moise a grait catre
lui Israil: Vedeti, Domnul a chemat
anume pe Betaleel, fiul lui Uri, fiul lui
Ilur din semintia lui luda,
i 1-a umplut pe el cu Duhul lui
Dumnezeu, dandu-i intelepciune i iste-
time si stiinta, pentru tot felul de lucrari,
Ca sil näscoceasca izvoade i sä
le lucreze in aur i in argint i in arama,
i sä slefuiasca pietrele scumpe
pentru incrustat; ca sä sape in lemn
sä infiripeze tot felul de lucruri
iscusit lucrate.
34.i a mai pus in Mima lui i darul
de a invata pe altii, atat lui cat i lui
Oholiab, fiul lui Ahisamac din semintia
lui Dan.
35. Umplutu-i-a pe ei cu maiastra iscu-
sinta ca sä savärseasca toste lucrarile,
ale slefuitorului, ale tesatorului in gher-
ghef, ale izvoditorului de alesaturi pe
porfira violeta, stacojie i visinie si pe
vison, ca si ale tesatorului de rand, ca
unfi ce sunt mesteri sa, savarseasca orice
fel de lucru i sa intruchipeze iscusite
7amisliri
36.
Inceperea lucrului la Cortul sldnt.
Deci Betaleel i Oholiab i toti
cei priceputi, carora Domnul le-a dat
intelepciune i indemanare ca Eta stie
faca toate lucrarile de trebuinta pentru
sfantul locas, s5, savarseasca toate, asa
cum a poruncit Domnul! »
Deci Moise a chemat pe Betaleel
si pe Oholiab si pe toti barbatii iscusiti,
In a caror inima Dumnezeu pusese de-
steptaciune si pe toti aceia pe care
imbia cugetul sa pasease& la lucru
sa-1 implineaseä,
i au luat de la Moise toate acele
prinoase pe care le adusesera fiii lui Is-
rail pentru lucrul sfantului locas. i po-
porul le aducea mereu daruri de bunä,
voie, in fiecare dimineata.
Atunci toti iscusitii mesteri, care se
indeletniceau cu felmits lucrari la lo-
casul sfânt, lazara fiecare indeletnicirea
cu care se nevoia,
www.dacoromanica.ro
99
i graira catre Moise, spun&ndu-i :
Poporul aduce mai mult decitt trebue
pentru savarsirea lucrului pe care a po-
runcit Domnul sa-1 facem ! »
Deci Moise a poruncit i ei au purtat
porunca in tabard zicand: « Nimeni, bar-
bat ori femeie, s'a nu mai lucreze nici un
lucru de daruiala pentru sfantul locas! »
Astfel poporul a contenit cu adusul
prinoaselor,
Fiinclea ceea ce se stra'nsese era
destul pentru toate lucrurile ce trebuiau
facute, ba inca i prisosea.
Atunci toti acei mesteri iscusiti,
printre cei ce savärsisera lucrarea, au al-
catuit sfantul locas din zece covoare de
vison i de porfira violet5,, stacojie
tesand in ele heruvimi, cu me-
stesug de tesator.
Lungimea unui covor era de doud-
zeci si opt de culi, iar largimea lui era
de patru coi; toate covoarele erau de
aceeasi masura.
i cinci covoare le-au incheiat inteo
fasie mare s't cinci covoare le-au incheiat
iarasi inteo
Apoi au facut cheotori de porfira
violet5,, pe marginea celui din urma co-
vor din intilia fasie si tot asa au facut,
pe marginea celui din urma covor din
a doua fdsie.
Cincizeci de cheotmi au facut pe
marginea intaiului covor i cincizeci de
cheotori pe margines celui din urma co-
vor, din a doua fasie, asa inca cheoto-
rile räspundeau una cu alta.
Au facut apoi cincizeci de copci de
aur, i cu copcile au incheiat fdsiile de
covoare una cu alta, astfel ca tot acope-
risul s'a fácut o bucata.
Au mai facut apoi cortului co-
voare de par de caprii, de pus deasupra
sfantului locas, anume au facut unspre-
zece covoare.
Lungimea unui covor era de trei-
zeci de coti, iar lärgimea unui covor
de patru coti, cele unsprezece covoare
aveau aceeasi masura.
i au incheiat cinci covoare la-
olalta, s't sase covoam laolalta.
i au facut cincizeci de cheototi pe
marginea celui din urmä covor din in-
thia fäsie i cincizeci de cheotori pe mar-
.70
 IEIREA, 37
ginea celui din urna covor din a doua,
fdsie.
Au mai fäcut apoi si cincizeci de
copci de anima cu care sa, se incheie aco-
perisul cortului ca sil, fie unul singur.
Pe urma. au facut cortului un aco-
pen de piei de barbeo vopsite rosu si
alt acoperis din piei de vitel de mare,
ca sa-1 puna pe deasupra.
Dup5, acestea, au fäcut pentru
sfantul locas sanduri din lemn de sal-
ara de pus in picioare.
Lungimea unei sanduri era de
zece coti si latimea unei sandmi era de
un cot i jumátate.
i fiecare sanduril avea jos doi
cepi, asezati unul In dreptul celuilalt.
Asa au fdcut la toate sandurile locasului
sfänt.
ai au orânduit astfel sandurile lo-
casului: doultzeci de sandun pentru la-
turea de miaza-zi,
i au facut patruzeci de talpi de
argint co sit le puna, sub cele douazeci
de scanduri, ate dota talpi sub o san-
pentru coi doi cepi ai ei si iarasi
dota, talpi sub scandura urnatoare, pen-
tru cei doi cepi ai ei.
Tot asa, pentru cealaltit lature a
locasului, cea dinspre miazit-noapte, au
fiicut doudzeci de scânduri,
Precum si patruzeci de tiilpi de
argint ale lor, ate dota' tälpi sub o scän-
durit i dota talpi sub sandura urna-
toare.
lar pentru partea din fund a lo-
casului, cea dinspre opus, au facut sase
sanduri.
Au mai fiicut douä scanduri pentru
cele dota unghiuri ale locasului, in partes,
din fund.
i ele erau, atät jos cht §i sus,
deopotrivii intregi pana la prima scoablt ;
astfel au facut cu amandouti, la cele
douli unghiuri.
Erau deci opt sanduri cu cele
saisprezece talpi de argint ale lor, ate
clouit tälpi sub fincare sandurii.
Au fácut apoi manele din lemn
de salam, cinci pentru sandurile In-
tâii a locasului,
i cinci manele pentru sandurile
celei de a doua laturi a locasului §i cinci
www.dacoromanica.ro
100
manele pentru sandurile laturii dinspre
apus a locasului.
lar manolo, de la naijloc au fäcut-o
asa ca sit treaca pe la mijlocul sandu-
rilor peretului de la un capa la celalalt.
i sandurile le-au imbnicat cu aur
si scoabele lor le-au fácut tot din aur,
ca sa se petreacit manelele prin ele,
manelele le-au imbrAcat de asemenea cu
aur.
Apoi au flicut perdeaua: de por-
firit violeta, stacojie i visinie si de vison,
izvodind pe ea alesiitura, de heruvimi.
lar pentru agiitat perdeaua, au
fitcut patru stälpi din lemn de salam
i-au in3brilcat cu aur §i arligele lor
erau de aur si au turnat pentru ei patru
talpi de argint.
Apoi, la usa cortului, au fäcut
o perdea de porfira violeta, stacojie
visinie si de vison, lucrata cu ales&
turi.
lar pentru aghtatul perdelei au
facut cinci stälpi cu carligele lor si au
imbrAcat capetele lor s't vergelele lor cu
aur ; iar tälpile lor, cele cinci, le-au faca
de aroma.
37.
Cortul descoperirii, masa pdinilor punerii
inainte, candelabrul jertf elnicul tdmdierii.
Dula aceea, Betaleel a facut chi-
votul din lemn de salcam ; lungimea lui
era de doi coti si jumätate, lätimea lui
de un cot si jumätate si inaltimea lui
basa* de un cot FA junatate.
i 1-a imbrilcat cu aur curat pe
dinäuntru si pe dinafara si 1-a incins
cu o cununa de aur de jur-imprejur.
0, i-a turnat patru verigi de aur
si i le-a pus la cele patru picioruse:
douä verigi pe o parte i douä verigi pe
cealalth parte.
A facut apoi pärghii de lemn de
salcam i le-a imbracat cu aur.
i a petrecut pärghiile prin veri-
gibe de pe laturile chivotului, ca sâ ducii
chivotul cu ele.
A fäcut apoi capacul chivotului,
din aur curta, cu o lungime de doi coi
jumätate cu o littime de un cot
si junaätate.
 IEIREA, 38
A facut apoi doi heruvimi de aur,
lucrati din ciocan i fasarind din cele
doull capote ale capacului,
Un heruvim la un wat i un heru-
vim la celalalt capat, asa incat, la cele
doua capete, heruvimii 86, faca una cu
capacul.
lar heruvirnii aveau aripile ridicate
in sus, acoperind cu aripile capacul chi-
votului i stand unul in Uta celuilalt,
dar cu fetele inspre capac.
A facut, pe urma, masa din lemn
de salcam; lungimea ei era de doi coti
latimea ei de un cot si inaltimea de
un cot i jumatate,
i a imbracat-o cu aur curat
i-a pus de jur-imprejur o cununa de
aur.
La facut dupa aceea, imprejur,
un pervaz lat de o palma, iar pe pervaz
a impletit o cununa de aur.
A turnat, pentru masa, patru ve-
rigi de aur si a prins verigile la cele
patru colturi, deasupra celor patru pi-
cioare ale mesei.
i verigile veneau prinse strans de
pervaz, ca sa apuce parghiile, pentru
dusul mesei.
*i parghiile de dus masa le-a fa-
cut din lemn de Baleam i le-a imbracat
cu aur.
A fácut apoi i lucrurile trebuin-
cioase mesei: talgerele, cupele i nästra-
pele i ibricele pentru turnat, toste din
aur curat.
Dupil aceea, a facut candelabrul
din aur curat; din aur cectinit, cu pi-
ciorul lui i cu fusul lui, iar cupele lui,
cu caliciurile i cu florile lui, faceau
trup Cu el.
j din laturile lui ieseau sase brate:
trei brate ale candelabrului dintel) la-
ture a lui i trei brate ale candelabrului
din cealalta lature a lui.
La un brat erau trei cupe in chip
de floare de migdal, cu caliciurile i cu
florile lor, si la alt brat iar trei cupe
in chip de floare de migdal, cu caliciu-
rile i cu florile lor; asa era la cate
sase bratele care ieseau din candelabru.
Pe fusul candelabrului erau patru
cupe in chip de floare de migdal, cu
caliciurile cu Eorile lor.
www.dacoromanica.ro
101
Venea un caliciu sub intaile doua
brate ale lui, alt caliciu sub celelalte
doua brate ale lui i alt caliciu sub cele
din urma douii brate ale lui; asa era
la cate sase bratele care ieseau din el.
Caliciurile lui o bratele lui cre-
steau din el si el intreg era dintel) bu-
cata, lucrat din aur curat i cecanit.
i i-a facut i candelele, sapte la
numar, cu mucarile lor i cu tavitele
lor pentru scrum, din aur curat.
Un talant de aur curat a bagat
in candelabru i in toate cate mai tre-
buesc la el.
A facut, dupa acestea, jertfelnicul
tamaierii, din lo:miau de saldan; lungimea
lui era de un cot i latimea lui de un
cot, adica era patrat, iar inaltimea lui era
de doi coti i coarnele lui erau una cu el.
i le-a imbficat cu aur curat, par-
tea de deasupra i peretii lui de jur-im-
prejur, cum Ffi coarnele lui, i 1-a incins
cu o ghirlanda de aur;
I-a mai facut i doua verigi de
aur, dedesubtul ghirlandei, la cei doi
pereti, de cele dou5, parti ale lui, verigi
de petrecut parghiile, ca sa-1 poata duce.
i parghiile le-a fácut din lemn de
salcilm si le-a imbracat cu aur.
A facut mirul ungerii sfinte FA t'a-
maja curata cea cu bun miros, dup5,
mestesugul spiterului de mirodenii.
38.
Jertfelnicul arderilor de tot. Curtea cor-
tului. Cum s'au intrebuinfat prinoasele
aduse de popor.
Dupä aceea, a facut jertfelnicul ar-
derilor de tot din lemn de salcarn; lun-
gimea lui era de cinci coti, i latimea
lui de cinci coti, era in patru colturi
inaltimea lui era de troj coti.
i i-a facut coarne la cele patru
colturi ale lui aceste coarne erau din
el; apoi 1-a imbracat cu aramá.
i a facut o toatii vasaria jertfel-
nicului, oalele, lopö4elele, lighenele, fur-
culitele i tigaile pentru carbuni, toate
uneltele lui le-a ficut de aramä,.
A mai fácut pentru jertfelnic o gra-
tie, ca o retea de anima, care imbrica
partes, lui de jos pana la mijloo.
 IEIREA, 38
A turnat apoi patru verigi de arara,
pentru cele patru colturi ale gratiei de
arana); ca sä petreaca pärghiile prin ele,
i parghiile le-a fácut din lemn de
saldan i le-a imbrdcat cu anima.
i petrecea pärghiile prin verigile
de pe laturile jertfelnicului duc,ea
asa cu ele. Jertfelnicul 1-a facut de sean-
duri, iar pe dinhuntru era gol.
Dupä, aceea a facut spälatorul de
aramt, i temelia lui tot din ara,ma
anume din oglinzile femeilor slujitoare,
care fäceau slujba la usa cortului des-
coperirii.
Apoi a Eicut curtea; in partea din-
spre miazá-zi, curtes, avea perdele de
vison in hingime de o mita de coi.
Perdelele se agiltau de douazeci
de stälpi cu douitzeci de tàlpi de arara&
ale lor ; iar chrligele lor i vergelele lor
erau de argint.
La fel, in partea de miazli-noapte,
a faca perdele lungi de o sutä de coti
agätate pe doulizeci de stälpi cu doud-
zeci de talpi de arama, având cärligele
vergelele lor de argint.
In partes, dinspre asfintit, a flicut
perdele lungi de cincizeci de coti, agat,ate
pe zece stalpi cu zece talpi de arama,
avänd cttrligele i vergelele lor de argint.
In partea dinainte, dinspre rashrit,
a fäcut perdele lungi de cincizeci de coti.
Perdelele dintr'o lature erau de
cincisprezece Coi, Cu trei stälpi i cu trei
talpi de aramä.
Tot asa de cealalta lature ; asa
dar de amandouä, laturile, erau agätate
perdele lungi de cincisprezece coi, pe trei
stälpi i cu talpile lor.
Toate perdelele curtii, de jur-im-
prejur, erau de vison.
Tälpile stâlpilor erau de árama FA
chrligele i vergelele lor erau de argint
capetele lor erau imbräcate cu argint
toti stftlpii curtii de argint.
lar perdeaua de la poarta curta
era tesuta cu alesäturi din porfira vio-
leta, stacojie i visinie si din vison, lun-
gimea ei era de douazeci de coti i inal-
timea ei, adica latimea ei era de cinci
coi, dupa masura perdelelor
i stâlpll lor coi patru i cu cele
patru tälpi ale lor erau de aramä, iar
www.dacoromanica.ro
102
carligele lor erau de argint si tot de ar-
gint era imbraditura capetelor si ver-
gelele stälpilor.
i ai
i toti tttrusii sfttntului 1oca
curtii, de jur-imprejur, erau de argint.
Acesta este izvodul lucrurilor sfän-
tului locas, locasul descoperirii injghebat
dupä, porunca lui Moise, prin osttrdia
levitilor i cu indrumarea lui Itamar,
fiul lui Aaron, arhiereul.
lar Betaleel, fiul lui Uri, fiul lui
Hur, din semintia lui luda, a sävärsit
toate cate poruncise lui Moise Domnul.
Cu ajutorul lui Oholiab, fiul lui
Ahisamac, din semintia lui Dan, ca sä-
pdtor in pietre scumpe, meter in gher-
ghef i esator de flori tu porfirá violeta,
stacojie i visinie i in vison.
Tot aurul intrebuintat pentru
pentru toate cele facute sfäntului
locas, a fost aur daruit i anume douä-
zeci Efi nourt de talanti i apte sute
treizeci de sicli, dupii siclul sfânt.
lar argintul däruit de coi numa-
rati ai obstiei a fost o mita de talanti
si o mie sapte sute saptezeci i cinci de
sicli, dup.& siclul sfant.
Gato o beca de cap de om, sala,
o jumittate de siclu, dup.& siclul sfânt,
a fost birnic fiecare cap care a trecut
prin numtiratoare, de la douazeci de
ani in sus, i ei au fost sase sute trei
rnii FA cinci sute cincizeci de oameni.
i acei o sutil de talanti de argint
s'au intrebuintat la turnarea talpilor
cortului si a tälpilor perdelei, o suta de
tälpi dinteo sutä de talanti, ate un
talant de talpä.
lar din coi o mie sapte sute apte-
zeci i cinci de sicli au facut crtrligele
stälpilor, au Imbracat capitelurile lor
au fiicut vergelele stälpilor.
Arama adusä, in dar a fost s'apto-
zeci de talanti i doug mii patru sute
de sicli
i din ea au fiicut tälpile stälpilor
de la poarta cortului descoperirii
jertfelnicul de anima cu gratia lui de
anima i toate uneltele jertfelnicului.
Asemenea i talpile stälpilor din
jurul curtii i tälpile stälpilor de la in-
trarea curta i toti tarusa sfäntului locas
toti Vtrusii curtii, de jur-imprejur.
 IEIREA, 39
39.
Sfintele
lar din porfira violeta stacojie
visinie, au facut odajdii tesute maiastru,
pentru slujit in sfántul locas, i odajdii
sfinte pentru Aaron, asa precum porun-
cise lui Moise Domnul.
Au facut efodul din fire de aur,
din porfira violeta, stacojie
din vison.
Au batut aurul in foi subtiri
le-au taiat in fire, ea sa le teasä printre
firele de porfirti violeta, stacojie i vi-
sinie i piintre firele de vison, inteo
iscusitä esatura.
Au facut efodului umerare legate
de el si anume legate de cele doná ca-
pete de sus ale lui,
lar brául efodului care vine deasu-
pra lui iesea din el si era lucrat la fel,
din fire de aur, din porfirá violetä., sta-
cojie i visinie i din vison, asa cum
poruneise Domnul lui Moise.
Au pregatit apoi cele doll& pietre
de onix, prinse in ferecaturi de aur
säpate, cu sapatura ca de pecetie, dupa
numele fiilor lui Israil.
i au inschunat aceste pietre pe
umerarele efodului, intru pomenirea fiilor
lui Israil, asa precum poruncise lui Moise
Domnul.
Au %cut apoi hosenul, din leg-
tura cu alesaturi, lucrat ca i efodul,
adica din fire de aur EA din porfirà vio-
'eta, stacojie i visinie si din vison.
Hosenul era pä.trat si 1-au in-
doit in doll& i, asa indoit cum era,
lungimea lui era de o palmá i latimea
lui tot de o palma.
i 1-au instelat cu patru ritnduri
de pietre scumpe, un rand: un rubin,
un topaz i un smaragd ; acesta era pri-
raul rand.
Al doilea rand: un carbuncul, un
safir si un diamant.
Al treilea rand: un opal, o egaá
si un ametist.
i al patrulea rand: un beril,unonix
si un jaspis. Aceste pietre erau ferecate in
ferecatui de aur, puse in rosturile lor.
i aceste pietre, cu numele fiilor
lui Israil, erau douasprezece dupg nu-
www.dacoromanica.ro
103
mele lor i sapate ca o scripturli de pe-
cetie, fiecare cu numele ei, dupà, cele
douasprezece semintii.
Dupit aceea au facut hosenului
lantujele impletite ca sfoara, impletitura
alea* din aur curat.
Au mai facut douä sponci i doua
verigi de aur si au cusut cele dona ve-
rigi la cele douit colturi ale hosenului.
Dupa aceea au pins cele doll&
lantujele impletite de aur de cele doll&
verigi din colturile de sus ale hose-
nului,
lar celelalte doua capete ale Ian-
tujelelor impletite le-au agatat de cele
douä sponci, legandu-le astfel de partea
dinainte a urnerarelor efodului.
Au fácut apoi inch doua verigi
de aur, pe care le-au prins la cele doug
colturi de jos ale hosenului, pe marginea
de dinliluntru intoarsa spre efod,
Apoi iaräsi doua verigi de aur pe
care le-au prins de cele doll& umerare
ale efodului, dedesubt i In partea di-
nainte, chiar la locul lor de legatura,
deasupra brflului efodului.
lar hosenul cu verigile lui 1-au le-
gat cu un snur de porfia violet& de ve-
rigile ca sa stea tapan pe braul
efodului i ca hosenul sit nu se miste
de pe efod, asa cum poruncise lui Moise
Domnul.
Au facut i mantia de sub efod,
tesutii din porfirä violetä.
23 Mantis avea la mijloc o gura
asemenea cu gura unei platose si de jur-
imprejurul gurii o tiviturit tare, ca
mantia sit nu se sfasie.
Mantiei i-au pus pe poale ca-
nafi de porfira violeta, stacojie
si de vison.
Au mai fileut i clopotei de aur
curat FA au pus clopoteii printre canafi,
pe poalele mantiei de jur-imprejur:
Un clopo.tel si un ca.naf, un do-
potel si un canaf, pe poalele rnantiei de
jur-imprejur, pentru slujba preoteaseä,
asa precum Ii poruncise lui Moise Domnul.
Au facut i tunici de vison, tesute
cu alesaturi, pentru Aaron si fiii
i mar& de vison i frumoase
scufii, tot de in subtire i pantaloni de
vison.
 IEIREA, 40
Apoi brau de vison si de por-
i visinie, tesut Cu
fir& violeta, sta.cojie
alesäturi, precum poruncise lui Moise
Domnul.
Dupa aceea au flout o tablita,
ca diademä. sfanta, de aur curat si au
serie pe ea, ca o scriptura pe pecetie:
Sfintit Domnului ».
i au prins do tablita un snur de
porfirá violeta, ca. s'o lege peste mitra,
asa precum poruncise lui Alois° Domnul.
Asa s'a sfarsit toata luerarea la
sfantul locas al cortului descoperirii, iar
fiji lui Israil facura toate intocmai cum
poruncise lui .Moise Domnul.
Dupl. acestea, au adus la Moise
sfantul locas: cortul i toate uneltele lui,
carligele lui i scandurile lui, parghiile
lui, stâlpii lid i tälpile lui;
Acoperamantul de piei de berbec
vopsite rosu, acoperämantul de piei
do vitel de mare perdeaua din mijloc;
.%ti
Chivotul legii i parghiile lui
capacul cu heruvimii;
Masa s't toate lucrurile de pe ea
punerii inainte;
Candelabrul col de aur curat, cu
candelele lui, candelele puse la rand si
toate cele ce mal erau de trebuinta,
precum i untdelemnul cel de ars;
Jertfelnicul cel de aur, mirul pen-
tru ungere, mirezmele pentru tamaiere
perdeaua de la usa cortului;
Jertfelnicul de arama cu gratia lui
de aroma, parghille lui i tonto cele tre-
buitoare pentru el, baia i temelia ei;
Perdelele curtii, stalpii ei çi tal-
pile lor, perdeaua de la poarta, curtii,
franghille, tarusii i tonto sculele tre-
buitoare pentru slujba din locasul cor-
tului descoperirii.
Vestnintele scumpe pentfu slujba
preoteasca in sfantul loca, odajdiile luí
Aaron arhiereul i vesmintele fiilor lui,
pentru slujba preoteasca.
Tot ceea, ce poruncise lui Moise
Domnul, asa au indeplinit fiü lui Israil,
facand tonta lucrarea.
Dupa acestea, a privit Moise toate
cele lucrate i iata ei le facuser& asa
cum poruncise Domnul,intocznai asa le fit-
cuserit. Atunci Moise i-a binecuvantat
pe ei.
www.dacoromanica.ro
104
40.
Inatarea cortului. Slinfirea lui. Afezarea
kiuntric,ei a odoarelor 59i a lucrurilor.
Apoi Domnul a vorbit cu Moise
si a zis:
« In ziva intaia a lunii intaia sä.
inalti locasul cortului descoperirii.
i sa pui inteinsul chivotul legii,
dinaint,ea chivotului sa atarni per-
dea,ua ;
Apoi sa aduci masa si sâ oranduesti
pe ea lucrurile care stau pe ea; dupä,
aceea sa aduci candelabrul i s& pui can-
delele inteinsul.
i jertfelnicul de aur pentru tä-
máiere s5,-1 asezi inaintea chivotului legii
si atárni perdeaua la usa
i «a asezi jertfelnicul arderilor de
tot in fata uii cortului descoperirii,
lar baia de spalat s'o pui intro
cortul descoperirii i jertfelnic, si s'o
umpli cu spa.
Dup& aceea sit imprejmuesti curten
de jur-imprejur si sit pui perdeaua la
poarta curtii.
Apoi sit iei mirul ungerii mi-
ruesti locasul i toate cate sunt in el
astfel sä-1 sfintesti pe el si toate
lucrurile lui, ca sfant sa fie.
Sa miruesti apoi jertfelnicul arde-
rilor de tot si toate sculele lui i astfel
«a sfintesti jertfelnicul, ca jertfelnicul
proa Brant sa fie.
SI. mai miruesti baia de spalat
temelia ei si s'o sfintesti i pe ea.
Pe urmil sà-1 aduci aproape pe
Aaron si pe fiii lui la intrarea cortului
descoperirii i «â-i imbaiezi,
imbraci pe Aaron cu «fin-
tele odajdii i eh-1 miruesti i sä-1 sfin-
testi, ca «â-mi fie mie preot.
i sI. aduci dup.& aceea pe fiii luí
«&-i imbraci cu tunici,
i «â-i miruesti precum ai miruit
Po tatill lor, ca sa fie preoti ai mei, si
aceasta Iniruire a lor s& le dea vred-
nicia preoteasca, in vecii vecilor i in
neam de neam!»
Deci Moise a savarsit toate pre-
cum i-a fost poruncit Domnul, intocmai
asa le-a savarsit.
 LEVITICUL, 1
i in ziva inthia a lunii
din anul al doilea, locasul stánt a fost
pus pe picioare.
Moise a asezat sfitntul loca j i-a
pus tälpile, i-a asezat scindurile, i-a pe-
trecut manelele i i-a infipt
A intins apoi cortul deasupra lo-
casului, punind acopertimintele cortului,
cum poruncise lui Moise Doranul.
A luat si a pus legea in chivot,
a petrecut parghille prin verigile chi-
votului i a pus capacul deasupra chi-
votului.
A fiágat chivotul in locas si a
atirnat perdeaua care a acoperit chi-
votul legii, precuin Ii poruncise lui Moise
Domnul.
Duplo", aceea a pus masa in cortul
descopetirii, in laturea dinspre
noapte a locasului, dincoace de pardea;
lar pe ea a asezat in rind,
punerii inaintea Domnului, asa cum po-
runcise lui Moise Domnul.
A mai pus in cortul descoperirii
candelabrul i anume in fata mesei, in
laturea locasului cea dinspre
A asezat apoi candelele inaintea
Domnului, precum poruncise lui Moise
Domnul.
A asezat apoi jertfelnicul de aur
In cortul descoperirii in fata per-
delei,
i a aprins pe el timiie bine mi-
rositoare, asa precum portmcise lui Moise
Domnul
A atirnat perdeaua la intrarea lo-
casului,
LEVITICUL
1.
Rdnduiala aducerii jerf telar.
i Domnul a chemat pe Moise
a vorbit cu el, din cortul descoperirii
i-a zis:
o Vorbeste fiilor lui Israil si le spune :
oDacil cineva dintre voi vrea sil aductl
Domnului jertfi din dobitoace, aduci,
jertfa din cireada sau din turma voa-
stri.
www.dacoromanica.ro
105
lar jertfelnicul arderilor de tot 1-a
asezat la usa locasului cortului deseo-
peririi i a adus pe el arderi de tot si
prinoase, asa precum poruncise lui Moise
Donmul.
A asezat baia de spilat filtre cortul
descoperirii i jertfelnic si a turnat in
ea apä pentru sptilat,
Gici din ea ¡si s'alba Moise
Aaron si ffii lui munite i picioarele,
Cand intrau ei in cortul descope-
ririi i când se apropiau de jertfelnic ;
se spilau asa precum poruncise lui Moise
Domnul.
La urmi, el a ridicat imprejurul
locasului i imprejurul jertfelnicului im-
prejmuirea curta si a atirnat perdeaua
la poarta ei. Astfel a sfitrsit Moise toati
lucrarea.
Atunci nonti a acoperit cortul des-
coperirii si slava Domnului a umplut
locasul,
Asa incilt Moise nu putea intre
In cortul descoperirii, eici norul odihnea
peste el si slava Domnului umplea sfin-
tul locas.
lar când norul se ridica deasupra
locasului, fiji lui Israil porneau din loe
si asa au ficut in toati cillätoria lor.
lar clac& norul nu se lidies, nici
ei nu porneau, asteptand pinâ in ziva
ciad se ridica nonti.
Ctici norul Domnului stittea ziva
deasupra sfintului locas, iar noaptea lu-
mina in el foo, inaintea ochilor intregii
case a lui Israil, in tot timpul cit a
cilitori t.
Daci darul lui va fi ardere de tot,
din cireadi, sä4 aduci la usa cortului
descoperirii; si, fie parte birfiiteasclt
firit cusur, sà-1 aducti la usa cortului
descoperirii ca sil fie bine primit inaintea
Domnului.
puni, mana pe capul jertfei
pentru ardere de tot, ca fie bine
primiti si si i se ierte picatele.
Apoi junghie juncul inaintea
Domnului, iar preotii, fili lui Aaron, sil
 LEVITICUL, 2
aduci singele lui i sä, stropeasci cu el
de jur-imprejur jertfelnicul cel de la usa
cortului descoperirii,
Sd jupoaie jertfa arderii de tot si
13'0 taie In buciti.
Fi flu lui Aaron, preotii, sä aprindä
focul pe jertfelnic si ed puni, lemne pe
foc,
Pe urmä, preotii, fiü lui Aaron, sit
aseze bucitile, capul i gräsimea, pe
lemnele aprinse care ard pe jert-
felnic,
lar märuntaiele i picioarele jertfei
si le spele cu api i preotul sä, ardi t,otul
pe jertfelnic, ca ardere de tot, jertfi
cu miros de bunä, mireazmä, adusä, Dom-
nului.
lar daci darul pentru arderea de
tot va fi din turmä, din oi sau din capre,
atunci sd aducii, parte bärbiteasca, fair&
meteahn if,
Fi ed junghie jertfa inaintea Dom-
nului, in portea dinspre naiazti-nos,pte a
jertfelnicului lui Aaron, preotii.
i fiji
sä stropeasci jertfelnicul cu singele ei
de jur-imprejur.
Apoi s'o taie in buditi i preotul
si le aseze impreunä, cu capul i cu
simea pe lemnele aprinse de pe jert-
felnic,
lar märuntaiele i picioarele ea le
spele cu apä, i preotul ed aducä, toate
acestea i sä, le ardä pe jertfelnic, ca
ardere de tot, jertfi cu miros de buni
mireazmä, adusä, Domnului.
Daeä ins& darul ce aduce Dom-
nului ca ardere de tot este din
atunci ed aducä, darul lui din turturele
eau din pui de porumbel,
Ft preotul ed aduci jertfa la jert-
felnic, sä-i frangii, gâtul i s'o aril& pe
jertfelnic, iar singele steer-eh-, re pe-
retele jertfelnicului.
i gua i penele sä, le scoatä
eh le arunce ldngd jertfelnic, in partea
dinspre räsirit, unde e mormanul de
cenusä.
Dupi aceea sä-i dezbirneze ari-
pile, dar färä sä i le desprindi cu totul,
preotul s'o ardi pe jertfelnic, pe lem-
nele ce sunt pe foe, ea ardere de tot,
jertfä cu miros de bunä, mireazmä,, adusi
Domnului.
www.dacoromanica.ro
106
2.
Prinoasete de pdine.
Fr daci cineva va aduce Domnului
In dar prinos de pftine, si fie darul lui
din frunte de Mina i sä toarne peste ea
untdelemn i sä, adaoge tämfile.
FL s'o aducii, la fili lui Aaron, la
preoti, i preotul si ja un pumn de
fàind amestecati cu untdelemn i toati
tämäis, s'o ardi pe jertfelnic, spre po-
menire ea jertfli cu miros de bung mi-
reazmi, adusi Donanului,
lar ceea ce rimfme din piinos sä
fie partea lui Aaron i a fiilor sui, ca lucru
prea dint intre jertfele arse aduse Dom-
nului.
lar dacä vei aduce Domnului pri-
nos de pftine care a fost coapti in cuptor,
sä fie turte nedospite din frunte de fhini,
friimantate cu untdelemn sau turte azime
unse cu untdelemn.
Fi dacti piinosul täu va fi prinos
de pftine copt in tavii, sá fie din frunte de
nedospit, frimintat cu untdelemn.
rupi in buciti, ed torni unt-
delemn peste el, acesta este prinos do
phine.
lar dacä, prinosul tliu va fi prinos
de pitine priijit In tigaie, sä fie din frunte
de fáini, pregfitit cu untdelemn.
Deci darul pregitit din acestea
aduci Domnului i sh-1 dai In mina
preotului ca si-1 aducä pe jertfelnic ;
Fi preotul ed ja din prinosul de
pain°, partea spre pomenire i s'o ardi
pe jertfelnic: pianos are in foc intru miros
de bun& mireazmä, Donmului.
lar ce a rämas din prinosul de
sä, fie partea lui Aaron si a fiilor
ca lucru prea dint intre jertfele
arse aduse Domnului.
Niel un prinos de pique pe care-I
yeti aduce Dornnului, sä nu-1 faceti din
pâme dospiti, cad nimio dospit i ni-
mic cu miere si nu ardeti ca jertfä,
fnaintea Dornnului.
Ca prinos de pârgá puteti ed adu-
ceti si de acestea Domnului, dar sit nu
le Inältati pe jertfelnic, ca jertfä cu miros
de bun& mireazmi.
Toate prinoasele tale de pfidne sa-
ri-le cu sare, si nu Iasi si lipseascli,
 LEVITICUL, 3, 4
sarea legg,mgatului tau cu Duranezeu de
pe prinoasele tale; la toate prinoasele
tale sit aduci sare.
lar daca vei aduce Domnului pri-
nos din cele dintai roade ale tale, atunci
ea aduci, din spicele coapte, boabe
prajite la foc i sfá,ramate, ca prinos din
parga ta,
lar peste ele sil torni untdelemn
si sil, adaogi tómale: acesta este prinos.
1L preotul sá arda parten de po-
menire din boabe si. din untdelemn
toatit tiongia, ca jertfa arsá Domnului.
3.
Anta de pace.
lar daca prinosul lui va fi jertfit
de pace i daca o va aduce din cireadii,
fie parte barbiteasca, fie parte femeiascii,
s'o aducit faz& cusur, in fata Donmului.
Sil4 pung mana sa pe capul jertfei
si s'o junghie la usa cortului descoperirii,
lui Aaron, preotii, sa stropeascit
jertfelnicul cu sitngele ei de jur-imprejur.
i din aceastá, jergá de pace, jertf5,
ara& in foc Domnului, s educa grdsimea
cs,re acorerg máruntaiele i toatit gra-
simea dinlguntru;
i cei doi rgrunchi cu grlisimea de
pe ei, grAsimea de pe coapse, pii,tura
de grasime de pe mai, pe care sil o des-
prindg o data cu ritrunchii.
Iar flu lui Aaron, preotii, s'a le arda
pe jertfelnic, hingg arderea de tot, care
este plisa pe lemnele aprinse, ¡el-U& ama
intru miros de bung mireazmit adusit
Domnului.
lar daca darul pe care-I va aduce
Dommului, ca jertfit, de pace, este din
turma, fie parte bitrbateasca, fie parte
femeiascii, sit-1 aducit fiind fgrä nici o
meteahna.
Daca ceea ce el aduce in dar va
fi un miel, sit-1 aduca in fata Domnului,
i sg-si puna mana sa pe capul
jertfeii s'o junghie inaintea cortului
descoperirii, iar fili lui Aaron, preotii,
sá stropeascg, cu stuigele ei jertfelnicul
de jur-imprejur.
i din aceastá jertfil de pace sit
aduca ardere Domnului, gritsimea ei
toatá coada, retedind-o chiar din osul
www.dacoromanica.ro
107
spingrii, grgsimea de pe mitruntaie
toatä griisimea dinläuntru,
Apoi amilndoi riirunchii, gräsimea
de pe ei i cea de pe coapse, piitura de
gräsime de pe mai, pe care sil., o des-
prinda, o data, cu ritrunchii.
i preotul sg, arda acestea pe jert-
felnic, ca jertfg, de bucate arse in foc
adusg Domnului;
lar daca, darul pe care-I va aduce
va fi o caprä, s'o aducg, inain tea Dom-
nului.
$i sg, pung, m'Ana pe capul jertfei
s'o junghie inaintea cortului descope-
ririi, iar fiji lui Aaron, preotii, sg stro-
peascg cu sângele ei jertfelnicul de jur-
imprejur.
lar din ea sg, aducg prinos ars in
foc Domnului grasimea care acoperit
mgruntaiele precum i tosta gräsimea
dinlauntru.
i cei doi rgrunchi cu gritsimea lor
ii grgsimea de pe coapse cea car3
acoperg maiul, pe care o va scoate o data
cu rárunchii.
i preotul s'a le arza pe acestea
pe jertfelnic, jertfit de bucate arse in
foc cu miros de bung mireazmg.
gritsirnea este a Domnului.
Pravilit vesnicg Bit vil, fie aceasta
In neam de neamul vostru, in toate ase-
zgrile voastre: sil, nu mancati delco
nici gräsime, nici 'Auge.
4.
Jertfele pentru pdcat.
Vorbit-a Domnul catre Moise
a zis:
« Gritieste catre fiii lui Israil i spu-
ne-le: o Daca va pacittui cineva din ne-
stiintg, impotriva vre-uneia din porun-
cile Domnului si va calca una din ele,
hita pravila de urmat:
Daca insusi arhiereul miruit a pg-
cittuit si a bggat pe popor in piicat, el,
pentru pacatul ce 1-a silvársit, sa educa
Domnului, ca jertfil, pentru pgcat, un
vitel färg cusur.
i sg aducit vitelul la usa cortului
descoperirii, inaintea Domnului fA
puna, mana pe capul vitelului i s'a jun-
ghie vieIu1 inaintea Domnului.
 LEVITICUL, 4
Apoi preotul cel miruit sá ja din
sangele vitelului i sa-1 dud", in cortul
descoperirii;
ipieotul sa-si moaie degetul in
sange i sa stropeasca cu sang) de sapte
inaintea Domnului, inaintea perdelei
sfinitului locas.
Dupii aceea preotul sá unga cu
sange inaintea Domnului, coarnele jert-
felnicului támaierii bino mirositoare, care
se aflät in cortul descoperirii, iar tot an-
gel° care a mai rätmas toarne la
teinelia jertfelnicului arderilor de tot,
aflator la usa cortului descoperirii.
lar toata, grasimea vitelului adus
ca jertfä pentru pacat sa o scoata din el:
gräsimea care acopera maruntaiele
toata grasimea dinlauntru.
Asijderea cei doi rarunchi, cu grit-
simea de pe ei, grasimea de pe coapse
si cea care Marna pe mai, impreunä, Cu
rarunchii, sa lo scoata,
La fel cum le-a scos din vitelul
jertfei de pace, 0 preotul sa le ardä, pe
jertfelnicul arderilor de tot.
Ci vitelului i toata carnea
cui impreuna cu ca,pul cu picioarele,
lu maruntaiele lui i cu necuatenia lui,
Asa dar tot vitelul rätmas: sa-1
scoata afara din tabara, la un Ice curat,
acolo unde se arunca cenusa, i sil-1 arda
pe foc de lemne. 85,-1 arda acolo unde se
aruncä cenusa.
Daca insa toata obstia lui Israil
va piicatui din nestiinta si fapta va fit-
mane°, tainuitá, de ochii obstiei, 0 va
cälca vre-una din poruncile Doinnului,
se va face vrednica de °Audit,
Gaud se va afla de pacatul
varsit impotriva poruncii, atunci obstia
sá aduca un vitel ca jertfa pentru pacat,
sä.,-1 aducá inaintea cortului déscoperirii.
lar batrânii obstiei sil-vi punä mai-
nile pe capul vielu1ui, inaintea Dom-
nului, i di injunghie vitelul, inaintea
fetei Domnului.
Apoi preotul miruit sii aduca din
sangele vitelului, in cortul descoperirii.
i preotul sit-0 moaie degetul in
sang() si sá stropeasca de sapto ori, ina-
intea Domnului, inaintea perdelei sfinte.
i pe urmil sá unga cu dingo coar-
nele jertfelnicului, care este inaintea
www.dacoromanica.ro
108
Domnului, in cortul descoperirii, iar tot
sangele ce a mai ramas toarne la
temelia jertfelnicului arderilor de tot,
de la usa cortului descoperir
lar toatät grasimea s'o scoatä, din
vit,e1 i s'o ardä, pe jertfelnic.
Deci sit facii cu vitelul intocmai
cum a facut cu vitelul adus jertfa pentru
pacatul arhiereului, asa sät facrt i cu
acesta; astfel preotul sil faca ispa-
sire pentru obstie i pacatul li se va
ierta,.
Dupil acestea, sa care Mari', din
tabara vitelul i sa-I arda asa precum
a ars vitelul cel dintai. Aceasta este
jertfa pentru pacatul obstiei.
lar ciao& vre-o capetenie va pactitui
si va calca din nestiinta vre-una din po-
runcile Domnului Dumnezeului situ ai
prin aceasta s'a facut vrednic de osanda,
Daca plicatul pe care 1-a savarsit
i se va da pe fata, atunci sil aduca drept
jertfa a lui pentru pacat, un tap far&
nici o meteahnit.
i sa-si puna mama sa pe capul
tapului i sät-1 junghie in locul unde se
junghie arderile de tot inaintea Dom-
nului. Aceast,a este jertfa pentru piicat.
i preotul sii ja cu degetul din
sángele jertfei pentru picat i sa unga
coarnele jertfelnicului arderilor de tot,
iar sangele care a limas, sa-1 toarne la
temelia jertfelnicului arderilor de tot.
i toatit grasimea tapulni s'o ardi
pe jertfelnic intocmai ca grasimea jertfei
de pace 0 asa, preotul sa faca ispasire
pentru pacatul lui, i i se va ierta.
lar dacä, cineva din poporul de
rand va pacatui din nestiinta, si va calca
vre-una din poruncile Domnului si se va
face astfel vrednic de osánda,
Dacá pacatul pe care 1-a savlirsit
i se va da pe fati, atunci el sa aduca o
caprä, farl cusur, ca jertfa, pentru pa-
catul pe care 1-a sitvarsit,
i said pun& mana sa pe capul
jertfei pentru pacat i ea injunghie jertfa
la locul arderilor de tot.
lar preotul si ja cu degetul din
sangele jertfoi i sa unga coarnele jert-
felnicului ardorilor de tot, iar tot can-
gele care a mai ramas, sa-1 toarne la
temelia jertfelnicului.
 LEVITICUL, 5
i toatä gräsimea jertfei s'o scoati
precum s'a scos grasimea de la jertfa de
pace i s'o aril& preotul pe jertfelnic ca
mhos de bun& mireazmä Domnului. Ast-
fel preotul sä facä ispàire i päcatul
i se va ierta.
lar dad, cineva vrea sä aducä o
oaie ca jertfä, pentru pacat, atunci
aduca o mioar& färi de cusur,
Si s&-si pun& mina sa pe capul
jertfei pentru p&cat ffi si injunghie jertfa
la local unde se injunghie arderile
de tot.
Apoi preotul si ja Cu degetul din
sOngele jertfei i sii ungä coarnele jert-
felnicului arderilor de tot, iar tot Fan-
gele care a mai rimas, si-1 toarne la
temelia jertfelnicului.
Si toatá grisimea jertfei s'o dea
la o parte, precum a scos griísimea rnie-
lului pentru jertfa de pace i preotul
s'o ardä pe jertfelnic, alaturi de celelalte
jertfe arse in cinstea Domnului. Astfel
preotul a& facä, ispäsire pentru pacatul
pe care 1-a siivarsit i i se va ierta
lui.
5.
Jertle pentru felurite vinovcIfii.
1. COnd cineva, chemat fiind martor,
a auzit cuvintele juramântului si a cazut
In pacat, fiindci n'a märturisit ce a WI,-
zut sau ce a stiut, el isi va porta vino-
vatia sa.
2. Sau dac& cineva se va atinge de
vre-un lucru spurcat, fie stfirvul unei
fiare necurate, fie stOrvul unui dobitoc
necurat, fie stOrvul unei tä,ritoare necu-
rate, si el nu si-a dat seama, totusi el
va fi necurat i vinovat.
3. Sau dacä, se va atinge cineva de
spurcäciune omenease& si de once fel
de spurciciune care spurc& si el nu si-a
dat seama, dar pe urmá, a prins de
veste, el va fi vinovat;
4. Sau dad), cineva,, in apriuderea ma-
niei, se va jura cu gura sa ea faca rau
sau sä fax, bine si orice ar putea
spun& un om la mânie, cu juramânt,
fia& si-si des, seama, iar mai pe urmit
isi vine in fire, in toate aceste impie-
juriri el va fi vinovat.
109
www.dacoromanica.ro
Deci daci el a cilzut in pacat prin
vre-unul din aceste chipuri, atunci si
turiseascá pacatul sävärsit,
i sä aduci, Domnului ca ispasä
pentru pacatul savOrsit, o mioara, din
turmä, sau o capri, ca jertfá, pentru
pazat, i preotul si fad, ispisirea pä-
catului i pä,catul Si va fi iertat.
lar daca nu-i va da mina si aducei,
jertfä, o oaie, atunci sa, &clued Domnului,
pentru piicatul pe care 1-a savarsit, cloud
turturele sau doi pui de porumbel, unul ca
jertfä pentru pacat i altul ca ardere de tot.
Sä le aducä preotului i preotul si
jertfeascii, mai intai pe cea pentru päcat.
El sa-i frang& gâtul de lang& ceafa, dar
firä si i-1 zmulgä.
Si sä stropeaseä, cu sangele jertfei
pentru pacat, peretele jertfelnicului, iar
ce a mai rimas din ange, si fie store
la temelia jertfelnicului; aceasta este
jertfa pentru pacat.
Cealaltä, pasare s'o aduci ardere
de tot, dup& ránduiali. Astfel preotul
si facá ispiisirea pentru picatul savOrsit
si el va fi iertat.
Daci ins& nu-i dä, mina si aducti
dolt& turturele sau doi pui de porumbel,
atunci si aduce., pentru picatul pe care
I-a s&vOrsit, a zecea parte dinteo
de lamurä de fitini, ca jertiä pentru
pacat, dar sä, nu toarne peste ea unt-
delemn, nici si-i adaoge tamale, ffinda
aceasta e jertfä pentru
Si s'o aducä, la preot i preotul
ea ja un pumn plin din ea, spre pome-
nire si s'o ardä, pe jertfelnic, linge. cele-
lalte jertfe arse Domnului. Aceasta este
jertfa pentru picat.
Astfel preotul si-1 curateascä, de
pacatul pe care 1-a sivOrsit, in vre-unul
din aceste chipuri i pacatul i se va ierta.
lar ce a mai rimas din fiini 6, fie
patea preotului, ca la prinoase.
Apoi Domnul a vorbit clitre Moise
i-a zis:
o Daci cineva va aldea in piicat,
furfind din nestiinti, din cele afierosite
Domnului acela sa aducii Domnului is-
pasá, din turma, un barbeo far& cusur,
jertfa pentru vina, sau, dup& pretui-
rea ta, doi Bich de argint, dupä pretul
siclului cant.
 LEVITICUL, 6
Si fiindcii, el a pacatuit ffi a dosit
din cele cuvenite sfantului locas, sit in-
toarcit inapoi, adaogand la prO a cincea
parte, i s'o dea preotului, iar preotul
85,1 curitteasca prin berbecul jertfei pen-
tru yin& j vina i se va ierta.
Daca cineva va cadea In pacat
calca'nd din nestiinta vre-una din porun-
cile Domnului, el s'a facut vinovat
poartä. vina.
Atunci el sa aduca un berbec fara
cusur din turma dup.& pretuirea ta, ca
jertfa pentru ving, i sa.-1 inf#iseze preo-
tului ì preotul sä-1 curitteasca de pa-
catul savarsit din nestiinta, i din ne-
bagare de seamit i i se va ierta
lui.
Aceasta este jertfá, pentru
caci se facuse vinovat In fats. Domnului1»
Apoi iarasi a vorbit Domnul cu
Moise i i-a zis:
a Dacit va pacatui cineva sit.var-
sind o nelegiuire inaintea Domnului
va tagadui fata, de vecinul sau un lucru
dat in pitstrare, sau dat ca zalog, sau
furat, sau luat cu japca de la apros,-
pele sari,
Sau ceva care fusese pierdut 1-a
gäsit si va tagadui, sau va face jurit-
mant mincinos in privinta, vre-unui lucru
dintre toate cu cate omul poate sit
cada in pacat,
Daca, el astfel va pacatui i se
va face vinovat, atunci el sa, intoarcii
inapoi lucrul pe care 1-a furat, sau ceea
ce a luat cu japca, sau lucrul ce a lost
dat in piistrare, sau odorul pierdut
pe care I-a gasit,
Sau once alt lucro pentru care el
a jurat stramb: sa intoarcit inapoi preul
intreg si sit mai pun& 1;;*1 a cincea parte
sit i-1 dea aceluia care esté stiipanul
lucrului, in ziva cand va aduce jertfa
sa pentru vind.
Si ca jertfa pentru vina sa aducii
Domnului un berbec far& cusur din turma,
sau, dupii pretaluirea ta, prqul lui in
sicli, dupa siclul sfant; aceasta va ti
jertfa, pentru viná, adusa preotului.
lar preotul sa-1 ourilleasca inain-
tea Domnului i i se va ierta lui ori-
care ar fi fost fapta, cu care s'a fa:cut
vinovat.»
www.dacoromanica.ro
110
6.
Rtinduiala scivarfirii diferitelor jerife.
Dupit aceasta Domnul a grait catre
1Vloise si a zis:
Porunceste lui Aaron si fiilor
urmatoarele: Iata, randuiala arderilor de
tot! Arderea de tot sa ramana pe vatra
jertfelnicului toata, noaptea, panit dimi-
nea0 i focul jertfelnicului sa, fie in-
to4it, pe el, necontenit
Si preotul sa se Imbrace cu yes-
mantul sax de in si cu pantalonii de
in si sa curi4e cenusa in care focal a
preficut arderea de tot de pe jertfelnie
si s'o puna langa jertfeLnic.
Apoi sä se dezbrace de vesmintele
lui o sâ ja alte vesminte de rand i sil
care cenusa Mara, din tabarii, intr'un
loo curat;
lar focal de pe jertfelnic sa, fie in-
tetit mereu i sit nu se stingit. Preotul
sit puna lemne pe foc in fiecare dimi-
neaVa i sit aducti, arderea de tot, cea
de dimineatii, i sa ardit pe el grasimea
jertfelor de pace.
Focal sá stea meren aprins pe jert-
felnic i sit nu se sting&
lath', acum, pravila prinosului de
paine: Fiii lui Aaron, sa-1 aducit de
f4a cu Domnul, inaintea jertfelni-
cului.
Sa ja preotul un purnn plin de la-
mura fainei acestui prinos de paine FA
din untdelemnul ei i toatii tamaia de
Po prinos i sa ardil total pe jertfelnic,
mireazmit cu bun miros, spre pomenire,
inaintea Domnului.
lar ramasita din prinos sit o mit-
nance Aaron si fiii sài i anume nedos-
pitä; si s'o maritime° In loo dint, in
curtea cortului descoperirii.
Dar sa n'o coacit dospit. Le dau
lor aceasta ca parte din jertfele mele;
e lucro prea sfant, ca i jertfa pentru
pacat i ca i jertfa pentru vinä.
Orice biírbat dintre fiji lui Aaron
ponte sá mar-lance din ea. Aceasta sa,
fie lege vesnica in neam de neamul vo-
stru, pentru jertfele in cinstea Domnului.
Once se va atinge de ele se va sfini. »
Si iaräsi a grait Domnul cittre
Moise i a zis:
 LEVITICUL, 7
« Acesta sa fie prinosul lui Aaron
si al fiilor sai pe care sä-1 aduca Dom-
nului, in ziva când unul dintre ei va
fi miruit: a zecea parte dintr'o efä, de
frunte de faing, ca prinos vesnic, jumä-
tate dimineata E0.1 jumätate seara.
S'o pregiiteasca in tavä, cu unt-
delemn si s'o aduca bine präjitä; i sfä-
rtimand-o, sä aduci prinosul in bucktele
priijite, mireazma cu bun miros, Dom-
nului.
Si preotul care va fi miruit in
locul lui Aaron, dintre fiii lui, ea pre-
gäteascä prinos. Aceasta este pra-
vila vesnicii, a Domnului. Prinosul sä fie
ars in intregime,
Cad once prinos de päine al preo-
tului sä fie ars in intregime i sal, nu se
mänfince ! o
Si iariisi a vorbit Domnul cu Moise
i-a zis:
a Gräieste &titre Aaron FA catre fiii
sal i spune-le: « Iatä, i pravila jertfei
pentru paca.t: in locul unde se junghie
jertfa pentru arderea de tot, sit se jun-
ghie inaintea Domnului i jertfa pentru
pleat; este lucru prea sflint.
Preotul care va aduce jertfa pentru
piicat, acela s'o mä,nance in loe sfilnt, s'o
mä,nance in curtea cortului descoperirii.
Once se va &tinge de carnea jert-
fei se va sfinti i daca va täsni din
sangele ei pe un vesmant, vesmäntul
care a fost stropit fie spälat in locul
sfânt.
Oala de hit in care s'a fiert carnea
sit fie spartä, iar dad, a fost fiarta in-
tr'un vas de anima, vasul sa fie frecat,
apoi sit fie spälat cu
Once bàrbat din neamul preotesc
poate sä mitt-lance din ea; este lucru
proa sfânt.
Si once jertfit pentru pacat, din
al ciirei siinge se va aduce in cortul des-
coperirii, spre ispasire, in sfantul locas,
si nu se manânce, ci sä, fie arsä in foc.
7.
Jertlele pentru rind, jertfele de pace ; sdn-
gele i graisimea jertfelor.
1. Iatä i pravila jertfei pentru
este lucru prea sfänt.
111
www.dacoromanica.ro
In locul unde se va junghia jertfa
arderii de tot, acolo si se junghie
jertfa pentru vinä; iar cu sangele ei,
preotul sä stropeasca altarul de jur-im-
prejur.
lar cel cu jertfa aduca toatä,
grIsimea ei, adicá coada i toatii, grä-
simea care inveleste maruntaiele.
Apoi cei doi riirunchi cu gräsimea
de pe ei, gritsimea de pe coapse si grit-
simea de pe ficat, pe care sit le scoatii
impreunä cu riírunchii.
Si preotul sä le arda pe jertfelnic,
ca jertfä, arsä Domnului. Aceasta este
jertfa pentru vinä.
Tot biirbatul, dacä, este preot, poate
milnânce din ea, dar in loe sfant
o inä,nânce, ciici este lucru proa sfânt.
La jertfa pentru pitcat, ca si la
jertfa pentru vinä, este aceeasi pravilä
ele sä fie ale preotului, care savarseste
ispasirea cu ele.
Si preotul care aduce arderea de
tot a cuiva cade-se sa ja pielea jertfei
de el adusä,.
Once prinos de Sine copt in cuptor
orice pfinos OAR in tavii sau in tigaie
sä, fie al preotului care 1-a adus.
Dar orice prinos de p'aine främan-
tat cu untdelemn i once prinos uscat
«a fie al tuturor fiilor lui Israil, deo-
potrivä,.
Tata acum pravila jertfei de pace,
care se aduce Domnului:
Dad, aducätorul o aduce ca jertfä,
de multumire, atunci sä aduca, la jertfa
sangeroaset, de multumire, pläcinte ne-
dospit,e framantate cu untdelemn i turte
stropite cu untdelemn i turte de faint),
framanta.te cu untdelemn.
Pe langä, aceste turte, aducii
si un prinos de phine dospitä, la
jertfa sa sä,ngeroastl, de multumire
de pace.
Si anume sa aducil din toate acento
daruri ale o bucatä Domnului, ca dar
inältat; i aceasta sä, fie partea preo-
tului care stropeste cu sängele jertfei
de pace.
Si carnea jertfei de multumire
de pace trebue sä, fie mancatii chiar in
ziva aducerii ei; «a nu riimitnil nimic
din ea pe dimineata urmittoare.

i daca, jertfa adusi este din fa-
gliduinta sau de bung, voie, sa fie man-
cat& tot in ziva aducerii ei; totusi,
daca va ramanea ceva din ea, preotul
sa o manance a doua zi.
lar de va mai fi ramas din carnea
jertfei pe a treia zi, sâ fie aria.' in foc.
Daca insti cineva va euteza, sit ma-
nance din carnea jertfei sale de pace EA
treia zi, nu va fi placut Domnului
aducatorului nu i se va tine in seama,
ctici este spurcilciune i col ce va mánca
din ea va savarsi un pacat.
Apoi carnea care se va atinge de
ceva necurat sa nu fie mincatà, ci
fie area in foc. Ina carnea jertfei, ori-
cine este curat poate s'o manance.
Dar acela care va manca din car-
nea jertfei de pace a Domnului avand
necurtitie asupra-i, acela sa fie starpit
din poporul sau.
Tot asa, acela care se va atinge
de vre-un lucru spurcat, sau de spurca-
ciune omeneasca, sau de dibanie spur-
cata, sau de once taritoare spurcatä,
va manca din carnea jertfei de pace a
Domnului, unul ca acela sa fie stilrpit
din poporul stiu!
i iarasi a vorbit Donanul catre
a zis:
Spune asa fiilor lui Israil: « Nici
un fel de grasime, nici de bou, nici de
oaie, nici de capra «a nu mancati!
lar grasimea vitei care a murit
grasimea vitei sfasiate de fiare di slu-
jeasca la once nevoie, dar de máncat
n'o mancati.
Deci oricine va manca grasimea
acestor vite, care se aduc jertia arsa in
foc Domnului, acel care a mancat sa
se starpeascä, din poporul
Asemenea sä, nu mancati debo
sange, in toate asezarile voastre, nici
de pasare, nici de vita.
Oricine care va manes stinge, unul
ca acela di, se starpeasca din poporul
sail! o
Dupa acestea Domnul a vorbit
dare Moise i i-a spus:
a Gráieste catre fiji lui Israil:
ce va aduce Domnului jertfa de pace,
sa-i aducti Domnului partea cuvenith,
din jertfa sa de pace.
www.dacoromanica.ro
112
LEVITICUL, 8
Cu insesi mainile sale sa aducä,
partile care trebuesc arse Domnului
anume grasimea cu pieptul impreuna,
ca pieptul «a fie leglinat: jertfa leganata
inaintea Domnului.
i preotul sa ardá grasimea pe
jertfelnic, iar pieptul fie al lui Aaron
al fiilor sta.
i oldul cel drept, din jertfele
voastre de pace, sa-1 dati preotului, ca
dar inaltat.
Ace's, dintre fiji lui Aaron care a
adus sangele ì grasimea jertfei de pace
soldul drept ca parte a lui.
lar eu voi lua de la fiji lui Israil
pieptul leganat isoldul inaltat, din jert-
fele ion de pace, si le voi da lui Aaron
arhiereul i fiilor sai, ca venit vesnic
din partea fiilor lui Israil.
Acesta este dreptul preotesc al lui
Aaron i dreptul preotese al fiiilor sai,
din jertfele arse Domnului, din ziva in
care Moise i-a infatisat pe ei Donanului,
ca sit-i fie preoti.
Acest venit poruncit-a Domnul sé,
se dea lor, de catre fili lui Israil, din
ziva ungexii lor, ca dajdie vesnica,
neam de neamul lor !
Aceasta este pravila arderii de tot,
a prinosului de paine, a jertfei pentru
pacat, a jertfei pentru vina, a jertfei
pentru inscaunare i sfintire si a jert-
felor de pace,
Pe care a dat-o Domnul cu po-
runca, lui Moise, in muntele Sinai, atunci
ca,nd a poruncit fiilor lui Israil sa aducti
Domnului prinoasele lor, in pustiul
Sinai.
8.
Slinfrea arhiereului Aarcm, fi a fiilor sdi.
Dupa, acestea, Domnul a vorbit ca-
tre Moise i i-a spus:
« la pe Aaron si pe fi sâí cu el,
odajdiile fA mirul de miruit i vitelul
jertfei pentru pacat i doi berbeci
panerul cu azime,
i aduna toata obstia, la usa cor-
Col tului descoperirii!
lar Moise a facut asa cum i-a po-
runcit Domnul i obstia s'a adunat la
usa cortului descoperirii.
 LEVITICUL, 8
Atunci Moise a gräit catre obstie:
Iatä, ceea ce mi-a poruncit Doninul
facem ! »
i a adus Moise pe Aaron si Po
fiii sái i i-a spälat cu apä.
Apoi Moise a pus pe Aaron tunica
1-a incins cu brOul i I-a imbracat cu
mantia, a pus pe el efodul i 1-a incins
cu brául efodului, pe care I-a legal
bine,
Dupii aceea, i-a pus hosenul, iar in
hosen i-a pus Mira i Tumim.
I-a pus apoi mitra in cap, i pe
miträ, In partea dinainte, i-a prins
blita de aur, diadema sfinteniei, dupä
cum poruncise lui Moise Domnul.
Apoi Moise a luat mirul de mi-
ruit si a miruit sfântul loca i toate
ate erau inluntru, si le-a sfintit.
Dupä aceea a stropit jertfelnicul
cu mir, de sa,pte ori, i a miruit jertfel-
nicul i toate lucrurile lui i baia de
spälat i temelia ei i astfel le-a
sfintit.
Apoi a turnat din mirul de mi-
ruit pe capul lui Aaron si I-a uns
1-a sfintit.
Pe urma, Moise a adus pe fiii lui
Aaron FA i-a imbracat cu stiharele i i-a
incins cu braele si le-a pus mitrele in cap,
asa preoum poruncise lui Moise Domnul.
Dupä acestea, a adus vielul jertfei
pentru pacat, i Aaron si fiii sai si-au
pus mainile pe capul vitelului jertfei
pentru päcat.
i dupa ce Moise 1-a injunghiat,
a luat cu degetul din sOngele lui a Foi
uns de jur-imprejur coarnele jertfelni-
cului si a curatit jertfelnicul; iar can-
gele care a rämas 1-a varsat la temelia
jertfelnicului, sfintindu-1 astfel i cura-
tindu-I.
Apoi Moise a luat toati gräsimea
de pe märuntaie i cea de pe ficat
cei doi rarunchi cu seul lor, i le-a ars
pe jertfelnie.
lar vitelul raimas, adica pielea lui,
carnea lui i necuratenia lui, le-au ars
In foc, °Jeri din tabara, asa precum
poruncise lui Moise Domnul.
Apoi a adus berbecul arderii de
tot, ksi. Aaron §d fill sai si-au pus Judi-
nile pe capul berbecului.
www.dacoromanica.ro
113
lar Moist), dupii, ce 1-a injunghiat,
a stropit Cu angele lui jertfelnicul de
jur-imprejur.
Apoi a täiat berbecul in bucliti,
Moise a ars capul i bucâile talate
grasimea berbecului.
lar märuntaiele i picioarele le-a
spalat cu apa si le-a ars cu tot berbecul
pe jertfelnic, ca ardere de tot, tam
miros de bun& mireazmä, jertfä arsä in
foo, adusa Domnului, asa precum po-
runcise lui Moise Domnul.
A adus apoi berbecul al doilea,
berbecul de sfintire, i fili lui Aaron
si-au pus mainile lor pe capul berbe-
cului.
i Moise, dupä ce 1-a injunghiat,
a luat din sfingele lui si a uns sfiircul
ureehii drepte a lui Aaron si degetul
cel mare de la mama lui cea dreaptä
degetul cel rnare de la piciorul lui cel
drept.
Apoi a adus Moise i pe fiii lui
Aaron si le-a uns cu sangele berbecului
sarcul urechii drepte i degetul cel
mare de la mana lor cea dreapta i de-
getul cel maro de la piciorul lor cel drept ;
iar cu stingele ramas, Moise a stropit
altarul, de jur-imprejur.
Apoi a luat gräsimea, adica coada
berbecului i toatä, gräsimea de pe ma-
runta,ie I gräsimea de pe ficat i coi doi
rinichi cu seul lor, cum si soldul drept.
lar din panerul cu azime care era
inaintea Domnului, a luat o azimii,
o turtä pregatita, cu mAdelemn si. o pai-
nisoaril, si le-a pus ltingä bucatile grace
laugh'," soldul drept.
lar bate acestea le-a dat in mid-
nile lui Aaron si in mâinile fiilor sai i
le-a leganat, ea dar leganat, inaintea
Domnului.
Pe urmä, Moise le-a luat din mai-
nile lor i le-a ars pe jertfelnic, pe langd
arderea de tot, ea dar de inschunare
sfintire, intru miros de bung, mireazmä,
jertfit arc& in foc, aducä Domnului.
Pe urmii, Moise a luat pieptul
I-a legänat, ea dar leganat, inaintea
Domnului. Din berbecul jertfei de in-
trare in slujbä, acea,sta era partea cuve-
nitä, lui Moise, precum poruncise lui
Moice Domnul.
 LEVITICUL, 9
Dupa acestea, Moise a luat din
mirul de miruit si din sangele de pe
jertfelnic 0 a stropit pe Aaron si ves-
mintele lui si pe fili lui i vesmintele
fiilor lui, impreuna cu el, sfintind astfel
pe Aaron 0 vesmintele lui si pe fiii lui
vestnintele fiilor lui, impreuna cu el.
i a mai zis Moise cätre Aaron
catre fili lui: s Fierbeti carnea la usa
cortului descoperirii i mancati-o acolo,
o data cupainea din panerul jertfei pentru
intrarea in slujba, asa precum am primit
porunca 0 mi s'a spus: Aaron 0
lui sa le manance! n
lar ramtisita din carne 0 din paine
sa fie wart in foe.
Insä de la llfpl cortului descoperirii
sa nu va clintiti sapte zile, pan& eänd
se vor implini zilele sfinÇirii voastre,
pentru cii sfintirea voasträ tine sapte zile.
Asa precum s'a savarsit a,stäzi, asa
porunceste Dornnul sit se savarseasca
in zilele urmatoare pentru curatirea voa-
strä.
Deci la usa cortului descoperirii,
staruiti ziva i noapt,ea, timp de sapte
zile i paziti ceea ce a poruncit Domnul
sii paziti, altfel yeti muri, etici asa am
primit porunca!
lar Aaron si fiii sai au indeplinit
toate aceste lucruri, pe care le porun-
cise Domnul, prin graiul lui Moise.
9.
Jertfele /ui Aaron pentru sine pi pentru
'popo?. Moise ?i Aaron binecuvinteaili po-
porul. Focul Damnului pogoarci pe jert-
lar a opta zi, Moise a chemat pe
Aaron 0 pe fiii lui si pe Isátranii lui
Israil,
i a zis lui Aaron: Ia un vitel
ea jertfa pentru paeat ffi un barbeo ea
ardere de tot, amandoi fara de racilà,
adu-i inaintea Domnului.
lar bittranilor lui Israil sa le spui
acestea: s Luati un tap ca jertfä pentru
pacat, apoi un vitel 0 un miel de eat°
un an, amandoi fin g cusur, ca ardere
de tot.
Apoi un taur 0 un barbeo pentru
jertfa de pace, ca si fie junghiati inaintea
www.dacoromanica.ro
114
Domnului i prinos de paine framântat
cu untdelemn, ctici astäzi Domnul ara-
ta-se-va voua! u
Atunci au adus inaintea cortului
descoperirii ceea ce poruncise Moise
s'a apropiat toata obstia 0 a stat in
fata Domnului.
i Moise a rostit: « Aceasta este
ceea ce a poruncit Domnul si faceti:
iota! i slava Domnului se va anta
you& ! »
Apoi Moise a gräit lui Aaron: s Apro-
pie-te de jertfelnic i stivitrseste jertfa
ta pentru pacat i arderea ta de tot
0 fa ispasire pentru tine si pentru popor ;
adu i darul poporului i curateste
poporul, asa precum a poruricit Dom-
nul !»
Atunci s'a apropiat Aaron de jert-
felnic si a junghiat vitelul pe care 1-a
adus pentru sine ea jertfa pentru pácat.
lar fui lui Aaron aducandu-i sin-
gele vitelului, el si-a muiat degetul in
sAnge si a uns coarnele jertfelnicului, iar
ceea ce a mai rimas din sange, 1-a vársat
la temelia jertfelnicului.
Pe urma griisimea i rinichii
gräsimea de pe ficatul jertfei pentru pa-
cat, le-a ars pe jertfelnic, asa precum
poruncise lui Moise Domnul.
lar carnea 0 pielea le-a ars pe
foc, afar& din tabiiia.
Dupä aceea, a injunghiat jertfa
arderii de tot, iar fi lui Aaron intin-
zandu-i sangele, a stropit jertfelnicul de
jur-imprejur.
I-au intins apoi i jertfa arderii
de tot, taiata in bucati, precum i capul,
0 le-a ars pe jertfelnic.
i spalilnd märuntaiele i picioa-
rele le-a ars 0 pe ele pe jertfelnic, o data
cu toatä, jertfa arderii de tot.
Dupti acestea, a adus prinosul po-
porului: a luat tapul cal adus pentru
picatele poporului i, injunghiindu-1, 1-a
adus jertfi pentru pticat, in acelasi fel
ea mai sus.
A adus, la fel, i arderea de tot
si a jertfit-o dupa randuialä,.
Dupä aceea, a adus prinosul de
paine i luand din el o mama piing., 1-a
ars pe jertfelnic, in Mara de arderea de
tot cea de dimineatä.
 LEVITICUL, 10
La urma a injunghiat taurul g'r
berbecul, adugi pentru popor, ca jertia
de pace, iar fiii lui Aaron i-au adus san-
gele jertfelor i el a stropit jertfelnicul
jur-imprej ur.
Bucatile grase, din ta,ur, precum
coada, grä,simea de pe märuntaie,
grasimea de pe ficat, ale berbecului,
Toate aceste p5,rti graso, le-au pus
deasupra piepturilor; apoi aceste piirti
graso le-au ars pe jertfelnic.
lar pieptul i oldul drept le-a le-.
ganat Aaron, ea dar leganat inaintea
Domnului, aga precum Ii porunciso lui
Moise Domnul.
Dupà, toate acestea, Aaron vi-a ri-
dicat mainile spre popor i i-a binecu-
vantat. Apoi a pogorit de la jertfelnic
dupi ce a sivargit jertfa pentru pacat,
arderea de tot jertfa de pace.
Fo'r
i Moise gi Aaron au intrat in
cortul descoperirii, iar cand au iegit au
binecuvantatpoporul. Atunci slava Dom-
nului s'a aratat intregului popor.
j flacarä, de foc a tagnit din fata
Domnului i a mistuit jertfa ardefi de
tot si grasimile de pe jertfelnic. Iar po-
porul, care privea, a strigat cu bucurie
mare i a chzut cu fata la pa,mant.
10.
Pdcatul si moartea lui Nadab si Abiu.
Randuieli pentru preoti.
i fili lui Aaron, Nadab i Abiu
vi-au lust fiecare catuia sa, au pus foc
tam'aie inteinsele i au adus inaintea
Domnului foc strain, lucre pe caro Dom-
nul nu-1 poruncise lor.
Atunei a iegit foe clinaintea, Dom-
nului i i-a mistuit i ap murit acolo
In fata Doranului.
Ci Moise a zis lui Aaron: « Aceasta
este ceea ce a zis Domnul, &and a ro-
stit: Intru coi ce se apropie de mine
aräta-voi sfintenia mea gi in fata, po-
porului intreg aräta-voi miírirea mea!*
Iar Aaron n'a, zis nici un cuvant.
Dupä. aceea, Moise a cheniat pe
Misail gi pe Eltafan, fiii lui Uziel, mogul
lui Aaron, i le-a poruncit: s Apropiati-vä,
duceti pe fratii vogtri din fata santului
loca, Mara din tabara! s
www.dacoromanica.ro
115
lar ei s'au apropiat i i-au scos,
aga imbracati in stihare cum erau, afar&
din ta,bara, dupa porunca lui Moiso.
i noise a grait atunci lui Aaron
lui Eleazar i lui Itamar, feciorii care
Ii ramasesera lui Aaron: « Nu vä smul-
geti párul din cap gi nu sfagiati veg-
rnintele voastre, ca «a nu muriti i ca
Domnul sh: nu se intarate impotriva
gtiei intregi. Ins& fratii vogtri, toata casa
lui Israil, pot ea planga acest prapäd,
pe care 1-a adus focul Domnului.
Ci voi sa nu iegiti din up, cortului
descoperirii, ca sä nu va loveasca rnoar-
tea, fiindca aveti pe voi mirul ungerii
Domnului!* Iar ei au facut intocmai
chip& cuvantul lui Moise.
Atunci Domnul a vorbit cu Aaron
gia rostit:
s Vin g'r bautura ametitoare sä nu
beti, nici tu, nici fiii tai, child intrati
In cortul descoporirii, ca sä, nu muriti
g'r aceasta Bâ va fie pravila vegnica, in
neam de neamul vostru,
Ca sa puteti face osebire intre cele
«finto i cele lumegti, i intre cele ne-
curate si cele curate,
*i ca da,ti invatatura fiilor lui
Israil, despre t,oate legile pe care le-a
griiit Domnul vonâ, prin mijlocirea lui
Moise!*
Dup.& acestea, vorbit-a Moise lui
Aaron gi lui Eleazar i lui Itamar,
care ii ramasesera: « Luati prinosul de
panic ramas din jertfele arse Domnului
mancati-1 nedospit, langa jertfelnic,
caci este lucre proa sfant.
Dar mancati-1 in loe rant,
aceasta este partea cuvenitä, tie gi fiilor
tal din jertfele arse Domnului, eaci aga
mi s'a poruncit.
lar pieptul leganat igoldul inaltat
sä le mancati la loe curat, tu i fiii tai
fiicele tale, cad acestea-ti sunt
riizite tie, parte din jertfele do pace ale
fiilor lui Israil.
15. Acest gold inaltat i acest piept
leganat, trebue sä, le aduca impreuna ca
grasimile jertfelor arse, ca «Et fie legit-
nate, ca dar leganat, inaintea Domnului;
aceasta «a fie, pentru tine gi pentru
fiji tai ca tine, porunca vegnica, drip&
cum a poruncit Domnul !*
8.
 LEVITICUL, 11
Si cand 1VIoise a intrebat de tapul
adus jertfa pentru picat, iati cä, II ar-
sese ; atunci Moise s'a maniat pe Eleazar
si pe Bomar, fiii care Ii riimasesera lui
Aaron, i a rostit:
o Pentru ce n'ati mAncat jertfa pen-
tru picat in loo sfânt? Cad este lucru
prea sfant i vi s'a dat voila ca sä, ri-
dicati picatul obstiei i si-1 ispasiti ina-
intea Dotrinului.
Intrucat singele jertfei n'a fost
adus inläuntrul sfintului locas, voi tre-
buia s'o mancati negresit, in loo sfint,
asa cum v'am oranduit!
Aaron Insit i-a risplms lui Moise:
« Iaté astizi ei si-au adus jertfa lor
pentru pticat i arderile lor de tot, inaintea
Domnului si mi s'au intamplat unele
ca acestea! i dad, as fi man cat astäzi
jertfa pentru Thicat, ar fi fost oare lucru
plicut inaintea Domnului? u
lar Moise auzind acestea, a visit
raspunsul indreptitit.
11.
Dobitoace curate fi necurate.
Dupi aceea, Domnul a grilit lui
Moise o lui Aaron si le-a spus:
« Cuvantati astfel &are fifi lui Israil:
«Teti vieti4ile pe care putetisi le mancati,
dintre toate dobitoacele de pe pimant:
Once dobitoe din-tie cele cu patru
picioare, care are copita despicatit, asa
dar douä, unghii la picior, i care si ru-
meg5 pe acesta. mancati.
Totusi pe acelea care numai rumegi
pe acelea care au numai copita despi-
cat& si nu le mâncati: cámila care, desi
runnegi, dar nu are copita despicata, sa
fie necuratä pentru voi;
Safanul care, dei rumega, dar nu
are copita cu totul despicatä,, necurat
si fie pentru voi;
Iepurele de camp care, desi rumegi,
dar nu are copita Cu totul despicati,
necurat 85, fie pentru voi;
Porcul care, dei are copita des-
picata si are piciorul infurcat, nu ru-
megit, necurat si fie pentru voi.
Si nu mancati din carnea lor
de starvurile lor ea nu vi atingeti. Spur-
cate si fie pentru voi.
www.dacoromanica.ro
116
Apoi, din toate vietitile care stint
In ape, si le mancati pe toate cate au
aripioare de innotat i solzi, in ape, in
mirisi in fluvii ; pe acestea sä, le mancati.
lar toate cate, in maxi FA in fluvii,
nu au aripioare o nici solzi, din tot
ce foieste in ape si dintre toate jivinele din
baltä, a cestea spurciciune si fie pentru voi.
Si spurciciune va fi pentru voi!
Din carnea lor a nu mancati si star-
vurile lor si le urgisiti!
Orice vietate din apa, care nu are
aripioa.re i solzi, spurciciune si fie pen-
tru voi.
Si dintre pásäri, pe acestea sit le
uriti i si nu le mancati, cici sunt
spurcate: vulturul, zgriptorul i vulturul
de mare,
Gaia, soimul cu soiurile lor,
Toti corbii, cu toate neamurile lor,
Strutul, ciuhurezul, chlifarul
toate soiurile de ereti,
Bufnita, pelicanul i ibisul,
Lebäda, bátlanul cormoranul,
FA
Barza, cocostarcul, cu toate nea-
murile lui, pupaza i liliacul.
Toate jivinele cu aripi si care umblä
In patru picioare spurcate si fie pen-
tru voi.
Totusi, dintre toate aceste jivine
cu aripi s't care umbla in patru picioare,
sä, le mancati pe acelea care au fluierele
picioare/or de dinapoi mai lungi, ea sa
poatá sari cu ele pe pimânt.
Pe acestea, dintre toate celelalte,
puteti di le mancati: licusta i soimile
ei, solamul i soiurile lui, hargolul
soiurile lui, hagabul i felurile lui.
Once alti jivni cu aripi i cu
patru picioare spurcati si fie pentru voi.
Prin acestea ajungeti necurati: ori-
cine se atinge de mortliciunea lor va
fi necurat pan& seara.
Si oricine va cara o asemenea mor-
ticiune va trebui spele vesmintele
s't si fie necurat pan& seara.
Asa dar toate dobitoacele care au
copitil, dar nu au piciorul infurcat
nici nu rumegi, sä, fie spurcate pentru
voi ; oricine se va atinge de hoitul ion
se va spurca.
Si din toate fiarele cu patru pi-
cioare, acele care calca pe labe necurate
 LEVITICUL, 12
sä. fie pentru voi; oricine se va atinge
de starvul lor necurat va fi pang seara.
Si. cine va cara hoitul lor sa-si spele
vesmintele i necurat va fi pang. Beare.
Toate acestea spurcate sa, fie pentru voi.
Dintre jivinele mici care misuna,
pe pamant, iatä care trebue sa vit fie
necurate: nevastuica i oarecele si so-
parla cu soiurile lor,
Ariciul, gusterul, salamandra,
melcul i cameleonul.
Acestea si fie spurcate pentru voi,
dintre toate micile jivine; oricine se va
atinge de ele, dupa ce au murit, sä fie
necurat plait seara.
Si once lucru peste care va cadea
ceva din mortticiunile lor este necurat:
orice scula de lemn, sau vesminte, sau
piele, sau sac si once vas care slujeste
la vre-o trebuinta ; el trebue pus in apli
IA va fi necurat Omit seara i dupa
aceea va fi curat.
Asijderea once vas de lut, intru
care ar ciidea vre-una din ele, tot ce
este in vas s'a spurcat, iar vasul trebue
sit-1 spargeti.
Once máncare ce poate fi man-
dacit nu e uscata, de cade in ea
o jivina moartä, se spurca; tot asa
orice bautura care poste fi bautit, ori-
ca,re ar fi vasul ei, se spurca.
Si once fel de lucru pe care va
cadea ceva din morticiunea lor, va fi
spurcat, chiar cuptorul de copt, chiar
vatra de fiert: sit fie sfirtImate, caci
sunt spurcate i spurcate trebue sä fie
pentru voi.
Totusi o fantana sau o cisterna,
In care este adunata apa, de va &idea
In ea o jivinit moarta, va rilmanea cu-
ratä., dar col ce s'a atins de, mortdciunea
lor ca s'o scoata va fi necurat.
Si dad.' va ciidea ceva din hoitul
lor, pe once fel de samanta care urineaza
&a fie semanatit, ea va raminea curata.
Dacit ilia, a turnat careva
peste sämânta i cade pe ea ceva din
hoitul lor, atunci sa,mánta sä, fie spur-
cat& pentru voi.
Si. dad, va muri vre-unul din do-
bitoacele caro vit sunt spre hranit, cel
ce se va atinge de hoitul lui va fi ne-
curet pan& seara.
www.dacoromanica.ro
117
lar cel ce va mânca din morti-
ciunea lor spele vesmintele i va
fi necurat piing sears; tot asa cel ce va
ciira mortachmea sa-si spele vesmintele
si va fi necurat pana sears.
Orice taritoare, care se taritste pe
pamant, este spurcaciune; sit nu se ma-
nance.
Toate jivinele care se tarilso pe
pantece i toate cate umblà,' in patru
picioare i toate alto au mai multe pi-
cioare dintre toate táritoarele care se
táritsc pe pamant, sit nu le mincati, caci
stint spurciiciune.
Sit nu va spurcati cu nici una din
aceste taritoare i sa nu va' intinati Cu
ele, luand &supra-v.6 necurittia lor.
Ciici eu sunt Domnul Dumnmeul
vostru, deci ca sá fiti sfinti,
cad sfant stint eu; nu va
cu nici un fel din aceste taritoare care
se Ufa's° pe pamitnt.
Ciici eu stint Domnul, cel ce v'am
scos pe voi din piimantul Egiptului, ca
sà fiu Dumnezeul vostru; deci sä fiti
sfinti, fiindca sfant sunt eu.
Aceasta este pravila despre vite,
despre prishri, despre toate vietatile care
miunâ In ape si despre toate jivinele
care se Units° pe pamant,
Ca sa faceti osebire intro ceca ce
este necurat i coca ce este curat
intro vietuitoarele care sunt de mancare
vietuitoarele care nu sunt de man-
care!
12.
Curätirea femeilor dupci na,stere.
Dupa aceea, Domnul a grait catre
Moise i i-a spus:
« Vorbeste asa dare fiii lui Israil:
Dacii o femeie va zamisli si va naste
un copil de parte bärbateasci,, ea eh
fie necuratä, sapte zile; sit, fie necuratä
ca in zilele slabiciunii sale femeiesti,
lar in ziva a opta, pruncul sit fie
taiat imprejur.
Apoi lehuza sii stea in casii trei-
zeci i troj de zile, intru curatirea san-
gelui ei; sii nu se atinga de nimic sfant
si in sfantul locas ea nu intre, pana cand
nu se vor implini zilele curatirii ei,
 LEVITICUL, 13
De va naste insä fatá, sä fie ne-
curatit dourt saptamani, ca la slabicitmea
fireasca, i sa, stea acasa saizeci i ase
de zile, intru curatirea sängelui ei.
lar cand se vor implini zilele co-
ràtirii fie dupa bitiat, fie dupa fatá,
ea sä aduca preotului, la 11WI, cortului
descoperirii, un miel de un an, ca ar-
dere de tot si un pui do porumbel sau
o turturea, ca jertiä pentru pacat.
i pteotiil s'a le aducä inaintea Dom-
nului j sa o careto; si ea va fi curatitil,
de curgerea sangelui ei. Aceasta este pra-
vila pentru femeiea care naste, fie baiat,
fio fata.
lar daca' nu-i va da mana sa aducit
un miel, atunci sä aduca douâ turturele,
sau doi pui de porumbel, unul pentru
ardema de tot si altul jertfit pentru
cat, i preotul sil, o curateascii, si va fi
curata. »
13.
Lepra.
Dupii, acestea, a vorbit Domnut ca-
tre Moise i catre Aaron si le-a spus:
« Daca la un om se va ivi pe pielea
trupului o umflittura sau bubá sau pata
alba, si ea, pe pielea lui, incepe s'a
semene a buba, de lepra, atunci el sa fie
adus la Aaron, arhiereul, sao la altul
din fiii sái, preoti.
i preotul s'a vadit rana de pe pielea
trupului celui atino, si daca, parul de pe
rana, s'a albit si rana la vedere este
mai aclama decat pielea trupului, atunci
este buba de lepra; iar preotul dupà,
cercetare sa-1 dea in vileag ca necurat.
Daca' *lusa pata cea alba de pe
pielea trupului lui nu este la vedere mai
achina decht stratul pielii, iar parul de
pe ea nu s'a albit, atunci preotul sa-1
osebeasca pe cel cu rana sapte zile.
i cercetandu-1 preotul dupit sapte
zile, daca i se va parea ca rana a stat
pe loe si nu s'a intins pe piele, preotul
sa-1 oseboascit pe cel atino inca o data,
sapto zile.
i iarasi sit-1 vadá preotul dupit
sapte zile i daca rana a palit si nu s'a
intins pe piele, atunci preotul sa-1 de-
claie po om curat. A fost numai o pe-
www.dacoromanica.ro
118
cingine i cel ce a avut-o sa-ifi spele
hainele i va fi curat.
lar daca buba se va intinde pe
pide, dupa ce el se aratase preotului
si-1 declarase curat, sa, se arate a doua
oarä preotului.
lar preotul sil, se uite bine si va-
zand ca pata s'a intins pe piele, atunci
el sà-1 declare necurat, fiinddi este lepra.
Daca se va ivi la un om boala
leprei, atunci omul sa fie adus la preot.
lar preotul sa-1 cerceteze çi daca
umflatura de pe piele va fi alba si parul
de jur-imprejur se va fi albit, sau daca
umflátura a ajuns carne vie,
Atunci este lepra veche pe pielea
trupului san, çi preotul sä-1 declare ne-
curat si s'a nu-1 mai osebeascii, fiindca
necurat este.
lar daca lepra va inflori pe plebe
si se va intinde pe toatil, pielea celui
atino, de la cap pana la picioare, ori in-
cotro s'ar uita preotul,
Preotul sä-1 cerceteze çi daca vede
cä lepra s'a intins pe tot trupul lui,
atunci sa-1 declare curat, si fiindca s'a
albit pe de-a'ntregul, este curat.
Dar in ziva cand se va ivi pe el
carne vie, este necurat.
O. de indata ce preotul va vedes,
aceastä carne vie, sä-1 declare necurat,
caci carnea vie este necuratá; este lepra.
Ci dacit aceasta, carne vie se va
schimba si se va albi, cal atine sä, so
ducá la preot.
i iarasi uitändu-se preotul si vii-
zand ca buba a ajuns alba, preotul s1-1
declare curat pe col atine, caci curat este.
Apoi, daca pe pielea trupului cuiva
se va ivi o buba, si se va vindeca,
i pe locul unde a fost buba va
iesi o umflatura alba, ori o pata alba
caro bate in rosu, sa se arate preotului.
i uitándu-se preotul çi vitzand cit
pata e mai &Maca decat grosimea pielii,
iar párul do primprejur s'a albit, preotul
sa-1 declare necurat, caci e buba de lepra
care a inflorit in locul acelei bube.
lar dacil se va uita preotul çi pa-
rul n'a albit pe locul atino si nu va fi
nici o gropitä in piele, ba incä pata
a palit, atunci preotul sa-1 osebeasca
sapte zile.
 LEVITICUL, 13
Daui irisa rana se va intinde pe
piele, preotul si-1 declare necurat,
este lepri.
lar dacà pata va ata pe loe pi
nu se va mai intinde, e semn ci buba
se usuck iar preotul si-1 declare pe om
curat.
Sau dad,' cineva va avea pe pielea
sa o arsuri de foc p*i pe carnea vie va
iesi o patii albà ropioari, sau numai alba,
Si dad preotul va vedea cá pi-
rul de pe pati, s'a albit i dup.& infiti-
parea ei e mai adema, decit stratul piefii,
atunci este leprii, care a inflorit in locul
arsurii, i preotul si-1 declare pe om ne-
curat; dci a izbucnit lepra.
Irisa dad preotul, dupi ce a cer-
cetat pata, va vedea ci n'are párul alb
nici adâncituri, in piele, ci dimpotrivi,
a pálit, atunci preotul osebeascá pe
timp de @apto zile.
Si uitándu-se preotul la el in ziva
a paptea pi dad, s'a intime pe piele,
preotul si-1 declare necura,t, cici este
buba leprei.
Totupi, daeá pata cea albil a stat
pe loe pi nu s'a intins pe piele, ba inca'
a pi pálit, atunci e verba de bà5icà din
arsuri, i preotul si-1 declare pe om curat,
fiindd este cojirea acelei arsuri.
Clind se va intámpla ca un om
sau o ferne'e sit aibb, o raná, la cap sau
la Várbie,
Atunci preotul si, cerceteze rana
pi dad vede cá este mai adânci decit
stratul pielii i phrul de pe ea este sub-
tire gilbui, atunci preotul sizi-1 declare
necurat, fiindcit este bolnav de chelbe,
odie& lepra capului, sau lepra barbii.
Dad, însà preotul cercetánd pata
de chelbe nu i se aratá niei o scobiturá
In piele i nici un fel de par ropcat, atunci
osebeascit pe cel cu pata de chelbe,
timp de papte zile,
lar in ziva a aptos preotul
vadi din nou aceasti pata i dad, pata
nu s'a intins pi pe ea nu este pär ropcat
iar la vedere pata nu aratá niel o adanci-
turá in piele,
Atunci el si se tundä, Insá locul
chelbos si nu-1 tundä, iar preotul si
osebeascà pe cel chelbos fue& o datá pe
timp de papte zile.
www.dacoromanica.ro
119
Apoi preotul sá cerceteze
pata de chelbe in ziva a kiaptea i, iati,
dad pata de chelbe nu s'a intins pe piele
pi pe c'át se vede, n'aro nici o adáncituri
In piele, atunci preotul si-1 declare pe
om curat kfi el si-pi spele hainele i curat
va fi.
lar daci, dup.& aceasti arittare
e curat, pata se mai intinde pe piele,
Atunci preotul trebue s'o cerceteze
iatá, daca' pata de chelbe s'a intins
pe piele, preotul si nu se mai uite la
pär daca este ropeat, cáci omul este ne-
curat.
Totupi, daci, dupi judecata lui,
pata de chelbe stá pe loe pi a inceput
sá crease& pe ea pär negru, atunci chel-
bea a trecut, omul este curat i preotul
si,-1 declare curat.
Dad, un om sau o femeie va avea
pe pielea trupului unele peto pi anume
pote albe,
Atunci preotul si le cerceteze
daca petele de pe pielea trupului lor vor
fi pete albe pi inchise, atunci este vorba
de o spuzealá, care a inflorit pe piele;
omul este curat.
Dad unui bärbat i-a càzut pirul
din cap, el este plepuv i incolo e curat.
Si dacá i-a cizut pärul din partea
dinainte a capului, el este plepuv din
fati, iar incolo e curat.
Iar daca,' pe plepuvia lui cea de la
ceda sau pe plepuvia lui cea din fati
se va ivi o bubi albá ropiatid, atunci
este lepra', care inflorepte pe plepuvia
capului siu, fie de la ceafi, fie de din
Preotul si-1 vadi pi daca umfiá-
tura acelei bube, pe plepuvia lui de di-
napoi sau de dinainte, va afila alba
ropiatici, apa cum aratá lepra de pe
pielea trupului,
El este lepros pi deci necurat;
preotul si-I declare pe dati de necurat.
Are leprii, la cap.
lar leprosul peste care a dat le-
pra si, se poarte cu vepmintele sfkiate
cu pàrul nepieptinat 5i acoperindu-se
pina la mustiiti si strige mereu: Ne-
curat ! Necurat ! »
Tot timpul cit va avea lepra pe
el, el va fi necurat, cid necurat este ;
 LEVITICUL, 14
el sa stea singuratic; silasul lui sa fie
afarit din talara.
Daea. lepra se va ivi la un ves-
mant, fie vesmant de lana, fie vesmint
de in,
Sau pe vre-o esatura sau pe vre-o
impletitur5, de in, sau de lana, sau pe
vre-o piele, sau pe once lucru de piele,
Si daca pata va fi verzuie sau
roscatá, pe vesmant, sau pe piele, sau
pe tesaturá sau pe impletitura, sau pe
once lucru de pide: este pata de lepra
trebue aratatti. preotului.
lar preotul, dupit ce va vedea pata,
sa puna de o parte vesmantul pe caro
s'a ivit pata, sapte zile,
Si dupa sapte zile s vadä, pata
si daca pata s'a intins pe vesmant, sau
pe tesatur5 sau pe impletitura, sau pe
piele, sau pe once lucru de folos facut
din piele: pata este de lepra care roade;
lucrul este necurat.
Preotul sa arda, vesmantul sau te-
situra, sau impletitura de lana, ori de
in, sau once fel de odor de piele, pe care
s'a ivit pata, fiindca este vorba de lepra
rozatoare i lucrul sä fie pus pe foc.
Daca irisa preotul, cercetand, va
vedea ea pata nu s'a intins pe vesmânt,
sau pe tesiitura sau pe impletitura, sau
pe arel lucru de pialo, oricare ar fi el,
Atunci preotul sä porunceascii sä,
se spele lucrul pe care s'a ivit pata si
si dea deoparte lucrul, incit sapte zile.
Si preotul va cerceta lucrul
ce pata a fost spalata, i, iatä daca,' pata
nu E,;i-a schimbat coloarea, chiar daca
nu s'a mai intins, lucrul este necurat
trebue sii-1 arzi in foc, fiindeä, are
lepra, fie pe fatil, fie pe dos.
lar daca preotul cercetara va ve-.
dea c5, pata a palit, dupa ce lucrul a
fost spälat, atunci el s'A rupa partes
patata, fie din vesmant, fie din piele,
fie din tesatura, fie din impletiturii.
Daca insa va iesi din nou pe vet,4-
mint sau pe tesatura sau pe impleti-
tura sau pe odorul de piele, micare ar
fi el, lepra a izbucnit din nou, sä pui
pe foc lucrul cel cu pata.
lar vesmintul sau tesätura, sau
impletitura, sau acel lucru de pielo, ori-
care ar fi el, pe carel vei spala, daca
www.dacoromanica.ro
120
lepra va pieri de pe el, si% fie spglat
inca o data, i apoi va fi curat.
Iota, care este pravila, privitoare
la pata de lepra, la vesmintele de Una
sau de in, sau la tesaturi, sau la imple-
tituri, sau la once fel de lucre de piele,
dupa caro se pot socoti curato sau ne-
curate. »
14.
Cur'dpirea celor vindecati de lepra.
Lepra caselor.
Dupà," acestea, Domnul a grgit lui
Moise si a rostit:
s Aceasta, sa fie pravila celui lepros
In ziva când va fi declarat curat: Intii
s'a fie adus la preot,
Si preotul sä ias5, Mara' din tabara
sa cerceteze pe cal lepros, si, iatä, daca
lepra s'a vindecat de pe cel lepros,
Atunci preotul sà", dea porunca
sä i se aducä, pentru cal ce se curateste,
doua pasäri curate, apoi lemn de cedru,
arnici stacojiu i isop.
Apoi preotul sä porunceasca s'a
junghie una dintre pasari deasupra unui
blid de lut plin cu api, de izvor.
Dupa aceea sá ja pasarea cea vie
lemnul de cedru i arniciul stacojiu
isopul i sa le moaie impreuna cu pa-
tarea, in singele pasarii celei junghiate,
din blidul cu apa de izvor
Si preotul sä stropeasci cu isopul
de sapte ori, pe cel ce se curateste de
lepra, si ta-1 declare curat; iar pásaii
celei vii sa-i dea drumul pe cimp.
Si cel ce se curäteste sa-si spele
vesmintele, sa-si radá tot parul de pe
el si sa, se scalde i atunci va fi curat.
lar dupa aceasta sa intre in tabar5 dar
sà st,ea dará, din cortul lui, sapte zile.
lar in ziva a saptea, rada tot
pärul de pe el: capul, barba, sprtince-
nele si tot parul si% si-1 rada, si sa-si
spele vesmintele i ea se scalde; iar dupi
aceasta va fi curat.
In ziva a opta sa ia doi miei
fara cusur si o mioarli de un an, fara
cusur i troj zecimi dintr'o efe-, de /a,-
mufa de faina, frarnantate cu untdelemn,
pentru prinosul de paine si un log de
untdelemn.
 LEVITICUL, 14
i preotul care-I va cur5,ti sä aduca
pe omul care se curdteste i toate aceste
lucruri, in fata Domnului, la usa cor-
tului descoperirii.
Apoi preotul sg, ja un miel si sa-1
aduca. jertfa pentru vinà, asemenea
logul de untclelemn. leginandu-le pe
amandoug, ca dar leggnat, inaintea Dom-
nului.
Apoi sit junghie mielul in acelasi
loo uncle se junghie jertfa pentru pacat
arderea de tot, adica in locul cel ¡dint,
cad, precum jertfa pentru pacat, tot asa
jertfa pentru villa este a preotului,
fiind lucru proa sfânt.
i si ja preotul din sangele jertfei
pentru yin& i sä ung5, sfärcul urechii
drepte a celui ce se curateste i degetul
cel mare de la mâna dreaptii, i degetul
cel mare de la piciorul drept.
Apoi preotul srt ja din logul de
untdelemn toarne in mama stanga.
Pe urmi sg-si moaie degetul de
la mina dreapti in untdelemnul din
mána stángà i sii stropeasca, cu unt-
delemn, cu degetul, de sapte ori in fata
Domnului.
lar din untdelemnul rimas in mang
ungi preotul sfárcul urechii celei
drepte a celui ce se curäteste i degetul
cel mare de la mana lui dreapti si de-
getul cel mare de la piciorul lui stang,
peste siingele din jertfa pentru
lar ce a mai rimas din untde-
lenund din mana preotului, sa-I toarne
pe capul celui ce se curäteste. Asa sa
fach preotul ispäsirea inaintea Domnului.
Dupg aceea, preotul sii adueà jertfa
pentru pdcat FA a curitteasci pe cel ce
a venit sä se curete de necuratia lui,
iar pe urmii, sii junghie jertfa arderii
de tot.
i preotul sii pima pe jertfelnic
jertfa arderii de tot si prinosul de pain°.
Asa 85.-I curateasca preotul, ea el sä,
fie curat.
lar dacä omul va fi same i nu
va putea sa ridice cheltuiala, s5, ja un
miel de un an ea jertfit pentru vin5,,
dar leganat pentru ispirsire, si o zecime
dinteo di de frunte de fdinä
tat& cu untdelemn, ca prinos de paine,
cum si un log de untdelemn,
www.dacoromanica.ro
121
Apoi doug turturele sau doi pm
de porumbel, dui:a cum ii va da mana,
asa incat unul si fie jertfá, pentru piicat
altul ardere de tot.
Acestea si le aduci preotului in
ziva a opta, pentru curitirea sa, la usa
cortului descoperirii, in fata Domnului.
i preotul si ja mielul jertfei pentru
yin& precum i logul de untdelemn
si le legene inaintea Domnului.
Apoi si junghie mielul adus jertfa
pentru Nina i preotul si ja din sangele
jertfei i si unga, sfarcul urechii celei
drepte a celui ce se curdteste, i degetul
cel mare de la mána-i dreaptg i degetul
cel naare de la piciorul drept.
lar din untdelemn, preotul sii toarne
In palma stanga.
Apoi preotul si. stropeasca. cu de-
getul de la mäna dreapta, din untdelem-
nul din palma stanga, de sapte ori, in
fata Domnului.
i si ungi cu untdelemnul din
palm& sfárcul ureeldi di-opte a celui ce se
curateste i degetul cel mare de ls, mama
dreapta i degetul cel mare de la piciorul
drept acolo unde a fost manjit cu sin-
gele jertfei pentru
lar ce a mai rimas din untdelemn
In palma preotului, J(1;4 toarne pe capul
celui co se curateste, spre ispasirea lui,
In fats, Domnului.
Apoi din turturelele sau din puii
de porumbel, pe care a putut aduci,
sii jertfeasch:
Una ca jertfa pentru pleat si alta
ca ardere de tot afar& de prinosul de
paine. Astfel si faci preotul ispasirea
inaintea Domnului, pentru care omul a
vonit la curittire.
Aceasta si fie pravila pentru le-
prosul care nu poate ridica cheltuielile
cele pentru curatirea sa.»
Dap& acestea, Domnul a grilit lui
Moise i lui Aaron si le-a spus:
« Cand yeti intra in tara Canaan,
pe care eu vi voi da-o you& in OA-
panire, daca va fi si loveso cu
vre-o casä, din tara stipänirii voa-
stre,
Stdpinul casei si se ducä, i ea
dea de veste preotului spunfindu-i: In
casa mea s'a ivit o path! s
 LEVITICUL, 15
lar preotul, inainte de a intra In
casi pentru a cerceta cu luare aminte
pata, sh porunceascä, sä se scoatä. tot
de acolo, asa incht sit nu fie declarate
necurate lucrurile din cask i apoi sä cer-
ceteze.
Si el sh se uite cu luare aminte
la pata aceea i (lac& va vedea cä pata de
pe pereti are gropite verzui sau ropia-
tice care par scobite In perete,
Preotul sit iasit din casii. la wit
sh inchidit casa capte zile.
lar dupä apte zile, preotul sit vie
sä se uite iar, i (lac& pata s'a intins
pe peretii casei,
Atunci preotul sä dea poruncä sit
fie scoase pietrele pe care s'a intins pata
sit le arunce afarä, din cetate, inteun
loe necurat.
Apoi sii dea porund, sä se fáza-
luiaseä, pe dinituntru toatä casa, de jur-
imprejur, i sii arunce molozul pe care
I-au rhzäluit, Mará din cetate, Intr'un
loo necurat.
Dupit aceea, sii ia alte pietre
sä le punä, in locul pietrelor scoase,
sä ja altä tencuialtt si sit tencuiasca din
nou casa.
i dad., pata se va ivi din non
pi va inflori In casii pe pereti, dupä, ce
a scos afarä, pietrele i dupit ce a räzit-
luit peretii ci casa a fost tencuitä din nou,
Atunci preotul sii vinä i sii cer-
ceteze, i, iatä, dad,' pata s'a intins pe
pereti, atunci in cad); este leprii,
toare i casa este spurcatit.
i sä dirime casa, iar pietrele ei
lenmäria ei s'a tot molozul ei Fsii fie
duse afarit din cetate inteun lee necurat.
i cel ce va intra in acea casa.,
In vremea °At va fi inchisä,, necurat
fie pang, seara.
Si cel ce va dorzni acolo In casi,
ca i cel ce va mitnea in casi, spele
veamintele.
i dad., preotul, venind s'o vadä,
se va incredint,a di pata de pe zid nu
s'a mai intins in casa., duph' ce casa a
fost tencuitä, atunci preotul sh' declare
casa curatd, ciici pata s'a trecut.
S'IL el sä ja, spre a curitti casa,
doll& pasitri i lemn do cedru i arnici
ropu i isop.
www.dacoromanica.ro
122
Sti taie una din plishri, deasupra
unui blid de lut, cu apii, de izvor.
Apoi sä ia lemnul de cedru, isopul,
arniciul ropu i pasärea cea vie pi si
le moaie in shngele päsärii tiiiate i in
apa de izvor sh stropeascit apoi casa
13.1
capte ori,
52. Si sit curet° casa cu slingele
Cu apa de izvor, cu pasitrea cea
sä,rii,
vie, cu lemnul de cedru, Cu SO i cu
arniciul col rocu.
lar pasärii celei vii dea dru-.
mul afa.r6 din cetate, pe cam*. Apo,
si curete el casa ca ea si fie curatii.
lata. rânduiala pentru once patä
de lepra., ori de chelbe,
55. Pentru lepra vemintelor i a ca-
selor,
66. Pentru umflä,turi, bube i pecin-
gini,
57. Ca si ptie preotul chnd este cineva
necurat i cOnd este curat. Aceasta si
fie rAnduiala pentru leprit! u
15.
Ordnduieli pentru vremea ednd barbarii f
femeile sunt necurafe.
Dupä acestea gräit-a Domnul lui
Moise i lui Aaron pi le-a zis:
e Spuneti fiilor lui Israil i le gräiti
apa: Dacä, un bärbat va avea curgere
din trupul sä,u, aceastä curgere este ne-
curatit.
Si iati ce este cu necurä,tia de pe
urma curgerii lui: ori cä trupul situ va
curge neincetat, ori ei se va mai opri, tot
necurittie este.
Once pat in care se va culca cel
ce are curgere va fi necurat, asemenea
orice lucru pe care va sedea necurat
va fi.
i oricine se va atinge de patul
lui sä-ci srele vecmintele i sä, se scalde
In aph si va fi necurat pini seara.
Cel ce va sta, pe vre-un lucre pe
care a stat cel ce are curgere si-si spcle
hainele pi sä, se scald° in apit i va fi
necurat piing sea.ra.
Col ce se va atinge de trupul celui
ce are curgere spele vecnaintele
s'it se scalde pi va fi necurat pia),
seara.
 LEVITICUL, 15
íi dac5, cel ce are curgere va scuipa
pe unul care e curet, acesta spele
veamintele i ea se scalde ai va fi necurat
pitnä, seara.
Once earner pe care a indilecat cel
ce are curgere va fi necurat.
Fr oricine se va atinge de once
lucru care a stet sub el va fi necurat
pitoä, seara,, i cel ce va duce acest lucru
spele veamintele a'r sä se scalde
va fi necurat pänä Beare.
Fr oricine se va atinge de cel care
are curgere, fär5, sii se fi spillat pe
acela spele veamintele
se scalde FA va fi necurat pänä, Beare.
Fr once VOA de pämänt, de care
s'a atins cel care are curgere, set fie sfii-
râmat, iar vasul de lemn sä fie spälat
cu apii.
Mild cel care are curgere se va
vindeca de curgerea sa, sä numere aapte
zile Omit la curätirea sa i said spele vea-
mintele i SE-1 se scalde la au ai va fi curat.
Apoi, a opta zi, sä-0 ja &di tur-
turele sau doi pui de porumbel i sä, vie
In fata Domnului, la Ira°, cortului des-
coperirii, i sii le dea preotului.
Fr preotul sä, le adudt: pe una
jertfä pentru pacat ai pe cealaltä ar-
dere de tot; ai astfel preotul curet°
in fata Domnului, de curgerea lui.
Dacti,' un barbat va ayes pierderea
sämântei, säisi scalde in ap5, tot trupul
necurat va fi pänä seara.
i once veamânt i orice lucru de
piele, pe care va cädea sämänta pier-
dutä, sii se spele cu ap5, FA va fi necu-
rat pin& Beare.
Dad)", un bärbat Be va mica cu
ferneia sa, amändoi sä, se scalde in
vor fi necurati prima seara.
Dad)", o feme:e va avea curgere,
adidt va curge sänge din trupul ei,
stea aapte zile in stare de necurätie.
Oricine se va atinge de ea va fi necurat
pA,nä, Beare.
Once lucru pe care se va culca
in timpul necurätiei ei necurat va fi
tot aya, once lucru pe care va sta
mount va fi.
i oricine se va atinge de patul
ei spele veamintele i di se scalde
necurat va fi pia. Beare.
www.dacoromanica.ro
123
i °Heine se va atinge de vre-un
lucru pe care a stat ea sä-ai spele yea-
mintele i sii se scalde i necurat va fi
ptina seara.
Fr dacä a fost vre-un lucru pe patul
ei sau pe jiltul pe care ea a stet, cine
se va atinge de el va fi necurat
sears.
lar dac5, un bärbat se va culca
cu ea, atunci necuratia ei il va atinge
FA pe el roi el va fi necurat aapte zile,
once aaternut in care el se va culca
necurat va fi.
Dacii o femeie va avea curgere de
sil,"nge mai multe zile, afarä de vremea
obianuitit a ei, ori rise& va avert curgere
peste vremea obiceiului ei, eat cat diii-
nueate aceastä, curgere ea necuratä, va
fi ca i in vremea obiceiului ei: necu-
rat& va fi.
Once pat in care se va culca in
tot tirnpul curgerii ei va fi ca i patul
In care se va culca in vremea curgerii
obianuite a ei i once lucru pe care va,
sta necurat va fi, precum este in vremea
necurätiei ei fireati.
i oricine se va atinge de aceste
lucruri va fi necurat ai va trebui
spele veamintele i sa se scald° in apá
ai va fi necurat pänä sea,ra.
i dadt va fi izb5,vitä de curgerea
sa, sä, numere aapte zile EA dupà, aceea
va fi curata.
lar in ziva a opta, sä, ja dourt
turturele sau doi pui de porumbel
sä-i aducti preotului, la up, cortului des-
coperirii.
Fr preotul sii aducit o pasäre ca
jertrá pentru phcat ai pe cealalt5, ca
ardem de tot ai aaa, sä, fad, ispaairea,
inaintea Dornnului, de curgerea care o
fäcea necuratri.
Aaa sii feriti pe fiii lui Israil do
necurätia lor, ca sä nu-i loveascit moar-
tea intru a lor necurätie, spurcând locaaul
meu, care este in mijlocul lor.
Aceasta este ränduiala pentru cel
ce pätimeate de curgere, i pentru cel
cu pierdere de samantà prin care ajunge
necurat,
Fr pentru femeia cu a sa
curgere i pentru cel ce are cur-
gere, pentru bärbat ca i pentru fe-
 LEVITICLTL, 16
meie, i pentru bkbatul care se va
culca cu femeiea necuratii
16.
Ziva cea mare a ispc4irii sau a impeicdrii.
1. Apoi Domnul a grait lui Moise, dupit
moartea celor doi fii ai lui Aaron, care
se apropiaserii, de Domnul, cu foc strain,
murisera.
Si Domnul a zis lui Moise: Spune
lui Aaron, fratele tau, sit nu intre orisi-
cá'nd inlauntrul sfantului locas, dincoace
de perdeaua din fata capacului care este
pe chivot, ca sa nu moarit, caci eu
voi arata in nour, deasupra capa-
cului.
lata cum sa intre Aaron in sfintul
locas: cu un vita, jerta pentru picat
cu un berbec, ardere de tot.
Si el sä se imbrace cu stiharul sfant
de in i pantaloni de in si-si ja pe sine,
sa se incinga, cu brim de in, iar In
cap pun& mitra de in. Acestea sunt
vesminte sfinte; fA Inainte de a se im-
bfaca scald° trupul situ.
lar din partea obstiei lui Israil
ja doi tapi, jertfit pentru pacat si un
berbec, ardere de tot.
Dupti, aceea, Aaron sä aduca vitelul
jertfa pentru picat i sa faca ispasire
pentru sine i pentru casa sa,
Sä ja cei doi tapi aduca
inaintea Domnului, la usa cortului des-
coperirii.
Apoi Aaron si arunce sorti pentru
cei doi api: un sort pentru Domnul
ai un sort pentru Azazel.
Si Aaron ea apropie tapul pentru
care a cizut sortul Domnului i sa-1
aduca jertfit pentru pacat.
lar tapul pentru caro a cazut sortul
lui Azazel sa-1 aduci viu inaintea
Domnului, ca sii savirseasei
trimitindu-1 lui Azazel, in pustie.
Dupa aceea, Aaron ea aduca
jertfift pentru picatul sau i sit facit
ispasire pentru sine i pentru casa sa,
junghie vielul, ca jertfa pentru
pacatul «In.
12. Sii ja apoi o catue plina de ciír-
buni aprinsi, de pe jertfelnicul din fata
Doinnului, si doi pumni de tamilie bine
124
www.dacoromanica.ro
mirositoare, marunta j cittuia s'o ducii
dincolo de perdea,
Si sii pun& tiimitia pe focul din
fata Domnului, incit norul de ttimaie
sit acopere capacul de pe chivotul legii,
caci altfel ar trebui sii moara.
Apoi sa ja din sitngele
stropeascit cu degetul latura din-
spre räsarit a capacului chivotului, stro-
pind i inaintea capacului cu degetul,
din sttnge, de sapte ori.
Apoi, sit junghie tapul de jertfii
pentru piicatele poporului i singele lui
sa-1 due& In dosul perdelei; i sa facii
cu sangele lui precurn a ficut cu sin-
gele vit1clului, stropind cu el capacul chi-
votului i inaintea capacului chivo-
tului.
Asa sa faca ispiísirea Sfintei Sfin-
telor de spurcaciunea si de farddelegile
fiilor lui Israil si de tot felul de pacate.
Tot asa sa faci si in cortul descoperirii,
care saldslueste in mijlocul necurätiei
lor.
lar and va intra In cortul desco-
peririi, ca si faca, ispasire in sfintul
locas, nimeni sa nu fie inituntru, de ciad
va intro.. Aaron si pan& cand va iesi.
dupii ce va savirsi ispasirea pentru
sine i pentru casa so., i pentru toata
obstia lui Israil,
Si iasa la jertfelnicul din fata
Domnului curateascii, luitind din
dingele vielului i din sitngele tapului
ungand de jur imprejur coarnele jert-
felnicului.
Apoi sit-1 stropeasca cu degetul
de sapte ori, din acelasi sange. Asa sä-1
curete i sa-1 sfinteasca de necuratia fiilor
lui Israil.
lar dupa ce a sfarsit de curatit
Sfinta Sfintelor i cortul descoperirii
jertfelnicul, si aduca tapul cel viu,
Si Aaron sit-0 pun& amandoutt
nile sale pe capul tapului celui viu
sa marturiseasca asupra lui toate ne-
dreptätile fiilor lui Israil i toate
rile lor de lege si bate pacatele lor
si le pun& pe capul tapului i, cu un
om care sta gata, sit-1 trimita In pustie.
Si tapul sit due& toate nelegiu-
irile lor in pitmânt singuratic i omul
sa-i dea drumul in pustie.
 LEVITICUL, 17
Iar Aaron sit intre in cortul des-
coperirii i sa se dezbrace de vesmintele
de in cu care se imbriicase cand a intrat
in Sfanta Sfintelor i sa le lase acolo.
Pe urmit sii se scalde peste tot
in apii, inteun loe slant, i sit se I'm-
brace cu vesmintele lui i ea iasit si sit
aduca arderea de tot pentru sine i ar-
derea de tot pentru popor, fiicitnd is-
pasire pentru sine cat i pentru popor.
Si grasimea jertfei pentru pacat
s'o arda pe jertfelnic.
lar cel ce a manat tapul la Azazel
spele vesmintele i sit se scalde
peste tot, apoi sit intre in tabard,.
lar vie1ul jertfei pentru pacat
tapul jertfei pentru pdcat, al citror sange
a fost adus pentru euratire in Sfanta
Sfintelor, sit se scoatit afara din tabarä
si sit se arza in foc: pieile lor, carnea lor
necuratenia lor.
Si cel ce le-a fost ars sit-si spele
vesmintele i sit se scalde peste tot in
apit si dup.& aceea sit intre in ta-
hará.
Si acestea sd va fie voila pravild
vesnicii: In luna a saptea, in ziva a
zecea a lunii, sa postiti i sit nu savar-
siti nici un fel de muncii nici bilstinasul,
nici stritinul care petrece in mijlocul
vostru.
Clici in aceasta zi se va face is-
pàire voi, ea sit yd.' spalati de
toate pacatele voastre i ca sit fiti cu-
rati inaintea Domnului.
Si sä va fie vou& zi de odihnit de-
siivarsita in care sit postiti; aceasta
va fie pravilit vesnicit.
lar arhiereul care va primi mi-
ruirea i care va fi sfintit ea, sa fie ar-
hiereu in locul parintelui situ, sit fad,'
dupa ce se va imbraca in ves-
mintele de in, adicd in sfintele odájdii.
El sä fac& ispasirea pentru Sfanta
Sfintelor i pentru cortul descoperirii
pentru jertfelnic, si tot asa sä faca is-
páire preoti i pentru toata, ob-
stia poporului.
Si aceasta sit va fie voua drept
vesnicit pravilá, curatind pe fiji lui Ta-
mil, de toate pdcatele lor, o data pe an ! »
Si Aaron a filcut asa precum Domnul
i-a poruncit lui Moise.
www.dacoromanica.ro
125
17.
Reguli des pre injunghierea dobitoacelor cu-
rate si despre mancarea stingelui tor.
Si Domnul a vorbit lui Moise
i-a zis:
# Graieste lui Aaron si fiilor sai
tuturor fiilor lui Israil i spune-le: a Tat&
ce ne porunceste Domnul!
°lice barbat din casa lui Israil
care va injunghia, in tabiirit, bou sau
miel, sau capra, sau care va junghia
afara din tabard,
Si nu le va aduce la usa cortului
descoperirii, ea sit le infatiseze ca dar
Domnului, inaintea locasului situ, situ-
gele sii i se socoteasca varsare de a:Inge:
a savarsit ornar. i omul acela sd fie
starpit din poporul lui;
Pentru ca fiji lui Israil sit aduca
jertfele lor, pe care ei acum le junghie
afarit pe cam*, anume sa le aduca
Domnului, la usa cortului descoperirii,
prin mina preotului, jertfind Domnului
jertfa de pace,
Si preotul sa stropeasca, cu sin-
gele jertfei jertfelnicul Domnului, la usa
cortului descoperirii i sit arda grasimea,
intru mires de buna mireazmit, Dom-
nului,
Asa !neat sit nu mai aduca demo-
nilor jertfele lor çi sa se pangareasca
inchinandu-se lor. Aceasta sit fie lege
vesnica, pentru ei s't intru neam de
neamul lor. »
Si iarài apune-le: a Once om din
casa lui Israil sau dintre cei straini, pe-
treca.tor intre voi, care va aduce vre-o
ardere de tot sau alta jertfa,
Si nu va pune-o nainte la usa cor-
tului descoperirii s't nu va face-o dar
Domnului, omul acela sa fie starpit din
poporul sau.
Apoi once om din casa lui Israil
sau dintre cei straini, petrecator intre
voi, care va manca once fel de sange,
eu imi voi intoarce faja cu manila im-
potriva unuia ca acesta care va manca
sange si-1 voi zmulge din mijlocul po-
porului
Pentru ca viata trupului este in
sange i eu v'am ingaduit you& si-1 adu-
ceti pe jertfelnic pentru ispasire-a sufle-
 LEVITICUL, 18
telor voastre, cad sangele este care aduce
ispasire.
Drept aceea am poruncit fiilor lui
Israil: « Nimeni din voi sil nu manance
sange i nici veneticul care traieste vre-
melnic in mijlocul vostru, nici el si nu
manance.
i once bärbat dintre fiii lui Israil
sau dintre strainii care petrec in mijlocul
vostru, care va vana vre un vitnat: do-
bitoc sau pasäre, dintre cele ce se ma-
scurga sangele acopere
cu
Fiindca viata fiecitrui trup este in
sangele lui care curge in fiinta lui. Pentru
aceea am poruncit fiilor lui Israil:* ea
nu mancati sangele nici unui fel de fitp-
turi, fiindeit viata oricarei fapturi este
In sfingele ei i oricine va manca, sang,
si fie nimicit.
Apoi once om, fie el bastinas, fie
strain, care va manca din carnea unui
dobitoc mort sau sfasiat de fiare,
spele hainele i si se scalde in apit
va fi necurat pima seara, apoi va fi
iarài curat.
Inca, daca nu-si va spitla hainele
si nu se va scalda, atunci îi va purta
pacatul! »
18.
Sfintenia ccisâtoriei.
i Domnul iarasi a vorbit lui Moise
i-a zis:
« Rosteste catre fili lui Israil i spu-
ne-le: Eu cunt Domnul Dumnezeul
vostru!
Dupa datinele din tara Egiptului,
unde ati locuit, si nu vä, luati, i dupit
datinele din Canaan, unde viivoi duce,
sil nu trititi i in obiceiurile lor sil nu
umblati,
Ci oranduielile mele si le tineti
legile mele si le pàzii, umblitnd intru
ele. Eu cunt Domnul Dumnezeul vostru.
Paziti deci legile mele i randuie-
lile mele, pentru ca acel care le va in-
deplini va fi viu intru ele. Eu stint
Domnul!
Nimeni Sil nu se apropie de nici-
una din rudele sale, ca descopere
goliciunea. Eu cunt Domnul !
126
www.dacoromanica.ro
Goliciunea parintelui tau, adicit go-
liciunea mamei tale si n'o descoperi, ea
e mama ta. Si, nu descoperi goliciunea ei.
Goliciunea femeii tatilui titu si n'o
descoperi, &lei este goliciunea tatalui tau.
Goliciunea surorii tale, fiica
tau, sau fiica maicii tale, fie nitscuta in
casi sau afara din casi, ea nu desco-
peri goliciunea lor.
Goliciunea fetei fiului tau sau go-
liciunea fiicei fiicei tale, sil n'o desco-
peri, ciici este goliciunea ta.
Goliciunea fet,ei femeii parintelui
tau, nascuta, din parintele tau i deci
sorb', cu tine, goliciunea ei si n'o des-
copen.
Goliciunea surorii parintelui tau;
sä, n'o descoperi, ca este de un sange
cu pärintele tau.
Goliciunea surorii mamei tale si
n'o descoperi, cii este de un sange cu
mama ta.
Goliciunea fratelui parintelui tau
sil n'o descoperi si de femeia lui Sil nu
te apropii, cid este matusa ta.
Goliciunea nurorii tale si n'o des-
copen, caci este femeiea fiului tau;
sil nu descoperi goliciunea ei.
Goliciunea femeii fratelui tau sil n'o
descoperi, cad este goliciunea fratelui tau.
Goliciunea unei femei ci a fiicei
ei sil nu descoperi; pe fiica fiului ei
si pe fiica fiicei ei si nu le iei, ca Sil des-
copen i goliciunea lor, caci cunt rude de
sange i este nelegiuire.
Femeie, o datit cu sora ei, ea nu iei,
ca sa le faci dusmance, descoperind go-
liciunea uneia Met cealalti, care este
file& in viata.
De femeie, in vremea slabiciunii ei
hinare, si nu te apropii, ea si deseoperi
goliciunea ei.
i cu femeia aproapelui tau si nu
te culci, ca si te intinezi cu ea.
i din odraslele tale si nu dai,
ea sä, treaca pe jertfelnicul lui Moloh
si pangaresti numele Domnului
Dumnezeului tau. Eu sunt Domnul!
i cu barbat si nu te culci cum
te-ai culca cu o femeie, ca este uriciune.
Cu nici un fel de dobitoc si nu te
spurci i femeia si nu stea la dobitoc,
ca si se spurce cu el, caci este uriciune.
 LEVITICUL, 19
Cu nimio din toate acestea sa nu
caci intru toate acestea s'au
intinat paganii, pe care eu li voi izgoni
dinaintea fetei voastre,
Caci tara s'a intinat i eu am pe-
depsit-o pentru faradelegea ei, i tara
varsat-a din ea pe locuitorii ei.
Deci päii legile mele i oran-
duirile mele tsi nu faceti nici una din
aceste blestematii; nici bastinasul, nici
veneticul, care petrece intre voi.
Fiindca toate aceste
le-au siivarsit oamenii àrii acesteia,
care au fost inaintea voastra, si s'a
pangarit pämantul,
Ca nu cumva sa, va, verse si pe
voi tara, dacit o yeti intina, precum a
varsat pe paganii care au fost inaintea
voastrit.
Deci micine va faptui vre-una din
aceste grozavii, sufletul acela care le va
face ea fie nimicit din poporul situ.
P5.ziti asa, dar orânduirile mele
nu va, luati dupit nici una din acele da-
tini blestemate care s'au savarsit inain-
tea voastra si nu vä spurcati cu ele !
Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!*
19.
Alte pravili.
Si iaritsi a gait Domnul &titre Moise
i-a poruncit:
e Vorbeste catre toat obstia fiilor
lui Israil :FA spune-le: Fiti sfini, caci
sfant sunt eu, Domnul Dumnezeul vostru!
Fiecare sit cinsteasca pe mama sa
r;si pe tatal sàu i ziva Sambetei mele
sä o pitziti. Eu sunt Domnul Dumne-
zeul vostru!
Sit nu va intoarceti fa,ta care idoli
dumnezei turnati sa nu va faceti. Eu
sunt Domnul Dumnezeul vostru.
i cilnd jertfiti Domnului jertfe de
pace, jertfiti cu voie bung,.
In ziva in care jertfiti, jertfa sa,
fie mancatä, sau a doua zi, i dacä a
mai ramas ceva pana, a treia zi, sit fie
ars in foc.
lar daca din jertfa va manca cineva
a treia zi, este o uriciune; jertfa nu
va fi
Si oricine va manca Ii va purta
127
www.dacoromanica.ro
pacatul, cad a spurcat lucrurile «finte
ale Domnului i unul ca acesta, sä fie
starpit din poporul sax.
lar cand yeti secera lanurile din
tara voasträ sâ nu mergi cu secera pang
In colturile ogorului tau si spicele
mase de pe urma secerei sa, nu le
culegi.
Sa, nu culegi ciorchinii ramasi pe
urmil in via ta i tot asa ea nu aduni
poamele cazute jos, din livada ta. Ace-
stea sit le lasi säracului i sträinului. Eu
Bunt Domnul Dumnezeul tau.
Sit nu furati i sit nu mintiti
inselati unul pe altul.
Apoi sa, nu jurati strâmb intru
numele meu. Deci sä, nu pangaresti nu-
mele Dumnezeului tau. Eu Bunt Dom-
nul.
Sä nu a,supresti pe aproapele tau
si «a nu-1 jacmänesti; simbria simbria-
sului sit nu maie pant", a doua zi in
mama ta.
Sä, nu blestemi pe cel care este
surd si in calea orbului sä nu pui pie-
dici, ci teme-te de Dumnezeul tau! Eu
aunt Domnul.
Sit nu faceti nedreptate in jude-
cat& Sa nu-i faci hatar sitracului, fiindca
e sarac, nici sa magulesti pe boier, fiindca
e boier, ci judeci pe aproapele tau
cu dreptate.
Sii, nu umbli cu zazanii in poporul
tau, nici sa te ridici impotriva vietii
aproapelui tau. Eu Bunt Domnul.
S5, nu urasti pe fratele tau in
mima ta, dar dojeneste pe aproapele tau
ca sa nu te incarci tu cu pacat.
Sa, nu ffi fázbunitor i di nu piz-
muesti pe fiii poporului tau, ci sà iu-
besti pe aproapele tau ca pe tine insuti.
Eu sunt Domnul.
Piftziti randuielile mele. Vitelo tale,
din doua, soiuri felurite, sa nu le lasi
sit se imperecheze i ogorul tau sa nu-1
semeni cu sitmánta de douit feluri, iar
vesmant din doll& feluri de fire si nu
poi pe tine.
Dad., un bärbat se va culca cu o
femeie, care este roaba i casnica altui
barbat i ea n'a fost rascumptiratit
nici liberatit, sa fie pedepsiti, dar nu
cu moarte, ffindca n'a fost libera.
 LEVITICUL, 20
Si anume: el sit aduca jertfa pentru
Domnului, la usa cortului des-
coperirii, un berbec drept jertfa pentru
lar preotul sa-I curate prin ber-
becul jertfei pentru vina inaintea Dom-
nului, de pácatul pe care ha facut, iar
pacatul pe care ha savarsit i se va ierta.
Cand yeti intra in piimantul
gaduit si yeti siidi fel de fel de pomi
roditori, sa socotiti roadele lor dintai
ca un fel de netaiere imprejur: trei ani
sit fie pentru voi netaiati imprejur
at nu fie de mancare,
lar In anul al patrulea sá fie toate
roadele pomului sfinte, afierosite intru
lauda Domnului.
Tocmai In anul al cincilea sá man-
cati din roada lui. Faceti asa ca set aveti
mai roulta, roada, de la ei. Eu aunt Do in-
nul Dumnezeul vostru.
Sá nu mâneati nimio cu sange !
S6, nu umblati dupa ghicit i dupa
Sa nu va, rotunziti pletele capului
vostru i sit nu-si retezi colturile
barbii.
Sá nu va faceti scrilejituri pe trup,
pentru morti, nici sa va faceti incon-
deieturi pe voi. Eu aunt Domnul.
Nu intina pe filet', ta, lastInd-o 86,
fie desfranata, ea sa se desfraneze tara
si sit se umple de destrabálare.
Sa paziti zilele Sambetelor mele
sfantul meu locus cinstiti cu fricá. Eu
aunt Domnul.
Nu umblati dupa cei ce chianatt
duhurile mortilor i dup.& vraci. Nu stati
cu ei de vorba, ca sa nu vit spurcati
cu ei. Eu sunt Domnul Dumnezeul vo-
stru.
Scoala-te inaintea unui om cu pit-
rul alb si cinsteste fata celui batran
teme-te de Durnnezeul tau. Eu sunt
Domnul.
Daca vre-un strain locueste cu tine,
In tara ta, sá nu-I impilezi.
Strainul care petrece impreuna cu
voi sá fie pentru voi ca i bilstinasul
vostru i sii-1 iubesti ca pe tine insuti,
eaci straini ati fost i voi In tara Egip-
tului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vo-
stru.
128
www.dacoromanica.ro
Sá nu faceti strambatate in ju-
decati, la masuratoare, la ca,ntar si la
mitsuratul bucatelor.
Cantar drept, greuta,ti drepte, efa
dreapta i hin drept sá aveti. Eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru, care v'aru
scos pe voi din tara Egiptului.
Drept aceea páziti toate legile mele
toate oranduielile mele itineti-vii de
ele. Eu sunt Domnul ! »
20.
Felurite pedepse pentru di/ente eriledri
de legi.
Si iarasi a vorbit Domnul ca,tre
Moise zicand:
Graieste iar ciitre fiii lui Israil
le apune: « Daca cineva dintre Eli lui
Israil, ori dintre strainii care locuesc in
Israil s'ar afla ea da din odraslele sale
lui Moloh, acola sit fie ucis. Poporul thrii
sa-1 ucida cu pietre.
Si eu voi intoarce fata mea cu
vrajmasie spre omul acela si-1 voi starpi
din mijlocul poporului lui, fiindei a dat
din odraslele sale lui Moloh, ca sä spurce
sfantul meu ioca i ca sa, pangareaseit
numele cel sfant al meu.
lar dad, locuitorii tarii shar In-
chide ochii lor fata de omul care a
jertfit din fiii säi lui Moloh si nu har
omori,
Atunci eu voi pune mini mei cu
dusmanie pe omul acela i pe neamul
lui, precum i pe toti cei ce s'au luat
dup.& desfranarea lui, ea sa desfraneze
cu Moloh, vi-i voi starpi din mijlocul
poporului lui.
Cine va umbla dupa chematorii de
dulnui ale color morti i dupa vraci,
ca sa desfraneze cu ei, eu imi voi in-
toarce cu mitnie fata catre el si-1 voi
starpi din mijlocul poporului eau.
Sfintiti-va i fiti sfinti, caci eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru.
Paziti legile mele Eu
sunt Domnul care va sfintesc pe voi.
Oricine va blestema pe tatal sau,
sau pe mama sa sa fie pedepsit cu moar-
tea. Cine a blestemat pe tatal sa,u, sau
pe mama sa, sangele lui sa fie asupra
lui.
 LEVITICUL, 21
Cel ce a sivirsit precurvie cu fe-
meia altuia, cel ce a sävärsit precurvie
Cu femeia aproapelui Eau, sit fie pedepsit
cu moartea i birbatul vinovat j femeia
vin ova
Cel ce se va culca Cu femeia ta-
tilui situ, insemneazi di a descoperit
goliciunea tatälui situ; amindoi sà, fie
pedepsiti cu moarte. Singele lor sit fie
asupra lor.
Asemenea cal ce se va culca cu
nori-sa, cu moarte si fie amändoi pe-
depsiti, cad au facut amestecare de singe ;
singele lor sii fie asupra lor.
Daci cineva se va culca cu birbat,
cum s'ar culca cu femeie, blesternittie au
fiteut ameindoi; sä fie pedepsiti cu moar-
tea ; singele lor si fie asupra lor.
Cel ce-si va lua o nevasti i pe
maidt-sa pe bângá ea, este mare grozitvie,
cu foc si fie ars si el si ele, ca si nu fie
grozivie in mijlocul vostru.
Cel ce se va culca cu dobitoc, sit
fie pedepsit cu moarte i sii ucideti
pe dobitoc.
Si femeia care se va apropia de
once fui de dobitoc, spre impreunare,
sii ucizi pe femeie i pe dobitoc; mortii
sit fie dati; singele lor set fie a,supra lor.
Si care va lua pe sonä-sa, sau pe
fiica pirintelui situ, sau pe fiica mamei
sale si va vedea goliciunea ei si ea va
vedea goliciunea lui, ticilosie sivirseste.
stirpiti sä fie inaintea ochilor popo-
rului. i fiinddi a descoperit goliciunea
sorei sale, si-si ispäseasci fitfidelegea.
Si cine se va culca cu o femeie
care are obiceiul ei firesc i va descoperi
goliciunea ei, atunci el a dezgolit cur-.
gerea ei si ea si-a dezgolit izvorul
gelui ei. Amindoi sii fie stirpiti din mij-
locul poporului lor.
Asijderea goliciunea surorii mamei
tale i a surorii tatitlui tiiu sii n'o des-
copen, câci unul ca acesta dezgoleste
pe ruda sa, i amindoi ducii picatul.
Cine se va culca cu fenicia un-
chiului eau, acela dezgoleste goliciunea
unchiului eau. ispiseasci picatul
moarä fir& copii.
Si de va lua cineva pe femeia fra-
telui eau, ticilosie este. Goliciunea frate-
lui situ a dezgolit. Sit nu mai
www.dacoromanica.ro
129
Piziti deci toate legue mele
toate hotitririle mele i indepliniti-le, ca
si" nu vet verse tara in care eu vii voi
duce ca sii locuiti.
Si sit, nu umblati dupit datinele
popoarelor pe care eu le voi izgoni de dina-
intea voastrit, câci toate acestea ele le-au
seivitrsit, de aceea m'arn scirbit de ele.
Ci eu v'am gait yowl: o Voi yeti
mosteni tara lor, did eu va. voi da-o
you& mostenire, tara intru care curge
lapte i miere. Eu sunt Domnul Dumne-
zeul vostru, cel ce v'am osebit pe voi
dintre popoare.
Si faceti osebire intre dobitoacele
curate í cele necurate i intre peisarile
necurate si cele curate si si nu vit
giriti sufletele voastre, mincând vite sau
pisäri, eau alte taritoare care se täräsc
pe pamânt, pe care eu vi le-am osebit,
ca necurate.
Deci voi sfinti si-mi fiti mie, did
stint sunt eu Domnul, i v'am osebit
pe voi dintre popoare, ea sä, jti sti-
pilnirea mea.
Bärbatul sau femeia care se vor
indeletnici cu chemarea duhurilor celor
morti, ori cu vräjítoria, fir& mili si
fie onaoriti, cu pietre si-i ucideti. Sin-
gele lor si fie asupra lor ! »
21.
Sfintenia preotilor : a arhiereului fi a
preotilor. Metehnele trupeisti care indepdr-
teazel pe cei din. neamu/ ¿ni Aaron de la
preotie.
Dupl. aceea, Domnul a great lui
Moise: Vorbeste preotilor, fiilor lui AD,
ron i le spune:
o Preotul si nu se spurce atingän-
du-se de vre-un mort din neamul seiu,
afari doar de rudele sale cele mai de
aproape: de maicit-sa, sau de tati-sin,
sau de fiu-seiu, sau de fiicit-sa, sau de
fratele
Sau de sonit-sa, care este fecioarà
este aproape de el pi care deci n'a
fost mitritatä, cu bitrbat; pentru ea poate
si se spume.
Preotul si nu se aparee cu o fe-
meie mitritati din poporul eau ki sii nu-si
plingireaseti sfintenia.
 LEVITICUL, 22
Pentru morti s5, nu-si raza capul,
nici rotunzeasca marginile
nici sit-0 faca scrijelituri pe trup.
Sfinti s'a, fie ei pentru Dumnezeul
lor i sä nu pangäreasca numele Dumne-
zeului lor, cad ei aduc jertfele de foc
ale Domnului, painea Dumnezeului lor;
deci, sfinti sá fie.
Preotii sä nu-si ja de sotie femeie
desfranata, sau pangaritä, sau femeie iz-
gonita de bärbatu-sau sä nu-si ia. Caci
preotul este slant Dumnezeului
Cinsteste-1 Cu cinste sfanta, &lei el
aduce paine Durnnezeului tau. &Ant sä,
fie pentru tine, caci sfânt sunt eu, Dom-
nul, cel ce vä sfintesc pe voi.
lar ciao& fata preotului se va pan-
gäri prin desfranare, ea necinsteste pe
tatäl sail. In foc sä fie arsä.
Arhiereul care at& mai sus decitt
fratii 86,i, pe capul chruia s'a turnat mi-
rul ungerii si a fost sfintit i inscaunat
ca sä se imbrace Cu sfintele odâjdii, 85,
nu-0 lose pärul in neoranduiala, in semn
de jale, si vesmintele sa nu si le
sf
Si la nimeni, mort, sa nu se ducii;
nici pentru tata-sau, nici pentru maicti-sa ;
el nu trebue sa se spurce.
Si din locasul sfânt sa nu iasa,
ca sit nu spurce casa Dumnezeului shu,
a:6 cununa ungerii cu mir a Durane-
zeului siiu este asupra-i. Eu sunt Domnul.
Ci ja de nevastä o fecioaril.
Femeie väduvä sau izgonitä de bar-
bat, sau fat5, necinstitá, sau
de acestea sá nu-si ia, ci sa-si ja o fe-
cioara din poporul situ,
Asa hick sá nu-si necinsteasca pe
urmasi in mijlocul poporului 85,u, ciici eu
Bunt Domnul, cel ce-1 sfint6sc pe el ! u
Si iardsi a vorbit Domnul cu Moise
i-a poruncit:
« Spune lui Aaron astfel: Oricine
din sämänta ta, in neam de neam, care
va avea vre-o meteahnä, trupeascä, sa nu
se apropie ca sä aduca prinos Dumne-
zeului sdu.
Asa dar nimeni care va avea vre-un
betesug trupesc sit nu se apropie de cele
sfinte, nici orbul, nici schiopul, nici col cu
nasul turtit, nici eel cu un mildular mai
lung decat trebue,
www.dacoromanica.ro
130
Nici cel cu piciorul stalcit sau cu
mâna staleita,
Niei ce] eocosat, nici col sfrijit,
nici cel cu albeata in ochi, nici eel cu
faie, nici cel cu pecingine, nici eel cu
párile barbätesti strivite.
Nici un barbat, cu vre-o meteahria
trupeasca, din neamul lui Aaron arhie-
reul, sa nu se apropie, ca sá aducä jert-
fele arse in foc Doranului. Fiindeit are
o meteahna trupeascii, sá nu se apro-
pie ca 85; aduca pitinea Dumnezeului
sau.
Dar din prinoasele Dumnezeului
säu, din cele prea sfinte si din cele
sfinte, poate sa mänânce.
Dar pana la perdea sä nu patrunda
0 de jertfelnic sa nu se apropie, clici are
o meteahnä in trupul lui, ca sä, nu
spurce sfäntul meu locas, cäci eu sunt
Domnul, cel ce-i sfintesc pe ei.
Si Moise a impärtasit acestea lui
Aaron si fiilor lui i tuturor fiilor lui
Israil.
22.
hnprejurdri cdnd preotii nu trebv,e sit
mändnce din Fincase.
Dupa aceea Domnul a vorbit lui
Moise:
« Spune lui Aaron si fiilor säi sä
aib5, mare grija cu sfintele prinoase ale
fiilor lui Israil i sä nu piingäreaseä, nu-
mele cel sf5,nt al meu, in prinoasele pe
care ei mi le afierosesc, caci eu aunt
Domnul.
Spune-le: Oricine in neam de nea-
mul vostru si din told urmasii vostri,
care se va apropia de sfintele prinoase,
pe care le afierosesc Domnului fiii lui
Israil, i ar fi intinat de vre-o necuratie,
acela sä fie starpit din fata mea. Eu
sunt Domnul.
Once barbat din semintia lui Aaron
care va avea leprit sau curgere sä, nu
mä,n5,nce din sfiiatele prinoase, pang, nu
se va curäti. Dar 0 cel ce se va atinge
de vre-un om pängarit, din atingerea cu
un mort, sau cel ce va avea curgerea
semintei,
Sau eel ce se va atinge de vre-o
ritoare, care face pe om necurat, sau
 LEVITICUL, 22
de orisicine care 1-ar spurca, prin once
fel de spurcaciune.
Acela care s'a atins de unele ca
acestea sit fie necurat pitnä seara
nu maniince din sfintele prinoase, dectit
dupit ce-si va scalda trupul in apit.
lar dup.& asfintitul soarelui va fi ia-
rasi curat. Atunci poate sä manânce din
sfintele prinoase, caci ele sunt hrana lui.
Mortaciune i dobitoc sfitsiat de fiare
sa nu mantince i sa nu se spurce cu ele.
Eu sunt Domnul.
Deci 86, pitzeasca poruncile mele,
ca sit nu cazä in pitcat i sa nu
moarit prin calcarea lor. Eu sunt Dom-
nul care-i sfintese pe ei.
Si niel un strain de neamul preo-
esc di nu maritime din cele sfinte; nici
sluga preotului, nici simbriasul lui sä,
nu manfince din cele sfinte.
Dad, ins& preotul a cumparat un
rob, platindu-1 cu argintul eau, el sa
manance din cele sfinte. Asijderea i cei
rdiscqi in casa lui, pot sä, mäntince din
demâncarea lui.
Fiica unui preot, dad, s'a miiritat
cu barbat strain de neamul preqesc, BA,
nu mai miinánce din sfintele prinoase.
Dad,' fiica unui preot va rämitnea
viiduva, sau se va despari de barbe
tu-säu, fitra di fi avut copii, si se va in-
toarce in casa tatalui d va fi ca in tine-
retca ei, atunci ea poate sá manânce
din pitinea tatalui säu. Insä alt strain
din ea sit nu Mánânce.
Dad cineva va mitnca din cele
sfinte, din nestiinta, sa dea inapoi preo-
tului lucrul sftint d sit dea si pe deasupra
a cincea parte din cilt preVueste.
Preotii sa nu spurce sfintele pri-
noase pe care fiii lui Israil, le afierosesc
Domnului,
S'r di nu se incarce cu pacate vred-
nice de pedeapsä,, máncitnd cele sfinte
ale lor, caci eu Bunt Domnul care-i
sfinteste. »
i iaräsi a vorbit Domnul cittre
Moise i a zis:
« Graieste lui Aaron FA fiilor lui
tuturor fiilor lui Israil i spune-le asa:
«Dad, cineva din casa lui Israil, sau
dintre cei acivati in Israil va aduce o
jertfii, fie jertfa de juruinVá, fie jertfit
131
www.dacoromanica.ro
de bung voie, aducb,nd-o Domnului ca
ardere de tot,
Ca voi sit aveti har la Domnul,
se cuvine ca dobitocul de jertfa di fie
Era de cusur, parte barbateasca, din
boj, din oi ori din capre.
Once dobitoc care va avea vre-un
betesug sá nu-1 aduceli jertfa, ciici nu
veti gasi har in fats. Domnului.
Dad, cineva va aduce Donmului
jerta de pace un bou din cireada sau
o vitä mica din turmit, spre implinirea
unei juruinte sau ca jertfit de burnt voie,
ca sit fie bine primitti cuvine-se ca do-
bitocul sa fie intreg i far& nici un cusur.
Dobitoc orb, ori schilod, ori ciun-
tit, ori plin de bube, ori ralos sit nu
aduceti Domnului i din unele ca ace-
stea jertfe arse sä nu punqi pe jert-
felnicul lui.
Un bou sau o oaie care va avea
vre-un mädular mai lung ori mai scurt
poi s'o aduci jertfä de bun& voie, dar
jertfit de juruinVii nu va fi placuta.
Dobitocul cu pärtile barbatesti stri-
vite, sfárämate, zmulse sau tiiiate, «a
nu-I aduceti jertfa Domnului; nici in
pamântul vostru sit nu faceti asa ceva.
Nici din mana strainului sa nu
aduceti atari jertfe pentru Dumnezeul
vostru, cEici au striciiciune, au meteahnä
si nu vor fi primite.,
Apoi iaritsi a vorbit Domnul lui
Moise si a zis:
o Vitelul, ori mielul, ori iedul, dupá
ce s'a na.scut sä stea sapte zile Ring&
mama lui, iar din ziva a opta si mai
tärziu, va fi bun de adus jertfa Dom-
nului, pe jertfelnic.
0 vita mare, ori o vitit mica, fiti,
n'o junghiati ou puiul ei, In aceeaqi zi.
Gaud yeti jertfi Domnului jertfe
de multumire, jertf4i-1e asa ca sit gits4i
bunä primire.
Jertfa sä fie mâncatit in aceeasi
zi i sit nu läsaVi nimio din ea pe a doua
zi. Eu sunt Domnul.
Deci pitzifr poruncile mole j le
faceti, ciici eu sunt Doiruaul.
Sit nu pfi,ngarii numele eel sfänt
al meu, ca sfant sá fiu in mijlocul fiilor
lui Israil. Eu sunt Domnul, cel ce va
sfintesc pe voi,
9*
 LEVITICUL, 23
33. Cel ce v'am scos pe voi din tara
Egiptului, ca sa, fiu Dumnezeul vostru.
Eu Domnul.
23.
Despre sdrbeitorile de peste an.
Si iarasi a vorbit Domnul cu Moise
i-a zis:
4 Graieste catre fiji lui Israil i spu-
ne-le: Iata praznicele Domnului, la care
sa va adunati in sf6,ntul meu locas. Iatä
särbatorile mele:
Sase zile vor fi zile de munc6,, iar
ziva a saptea va fi zi de odihna, va fi
Sambäta, cu adunare in sf6,ntul meu
locas. In aceastä zi EA nu faceti nici un
lucru, caci este S6,mbatil, In cinstea Dom-
nului, in toate aseza.rile voastre.
Tat& praznicele Domnului, Cu adu-
'Aid in sfäntul meu locas, pe care voi
sa le vestiti la vremea hotarita:
In luna intaia in ziva a paispre-
zecea a acestei luni, spre sear& aunt Pa-
stele Domnului,
lar In ziva a cincisprezecea a ace-
leiai este särbatoarea azimelor, in
cinstea Domnului; vreme de sapte zile
sa mancati azime.
In întâia zi sá tineti adunare in
sfantul meu loea i ea nu va, prindeti
la nici un fel de munci.
S6, aduceti jertfe Domnului timp
de sapte zile; iar a qaptea zi sá tineti
adunare in sfantul meu locas, i nici un
fel de munca sa, nu faceti!»
Apoi Domnul a grait bail* care
Moise si a
Spune fiilor lui Israil asa: Cand
yeti intra in tara pe care eu vä voi
da-o voua i cand yeti incepé secerisul,
snopul cel dintai din secerisul vostru
sa-1 aduceti la preot,
lar el fa legene snopul inaintea
Domnului ca sá va castige bunavointa
lui. Preotul sá faca leganarea a doua zi
dup.& S6,mbatä.
lar In ziva legana,rii snopului sa
aduceti ardere de tot Doranului, un miel
far& meteahnit, de un an de zile.
Si alaturi sä fie darul de paine:
dou6, zecimi de efá, din lamura de fiiina,
frarriântata cu untdelemn, jertfa, ars6
www.dacoromanica.ro
132
Domnului, intru miros cu bunä mireazma
iar ca turnare: vin o patrime dinteun hin.
Nici päine, nici boabe prajite, nici
boabe din spic ea nu mancati panit in
ziva aceea intru care veti aduce prinos
de roade noi Dumnezeului vostru. Iata,
o pravilä vesnica in neam de neamul
vostru i in toate asezarile voastre.
Apoi, sa numärati din ziva urm6,-
toare Sämbetei, adica din ziva ca,nd ati
adus snopul legänat, flapte S6,mbete, ca
sit fie sapte siiptamani intregi,
Pan& in ziva urma.toare Sambetei
a saptea, numarati asa dar cinzeci de
zile i atunci sá aduceti Domnului prinos
nou de paine.
Din salasurile voastre sá aduceti
ca dar leganat, doua paini, cari 86 fie
din douil zecimi de aft din lamura de
Edna, coapte cu dospitur6 pares, adusa
Domnului.
Sä aduceti apoi, pe 16,nga aceastä,
paine,sapte mid de cate un an, farä
meteahnit, apoi un vitel din cireada
doi berbeci, ca ardere de tot Domnului,
cu prinosul lor de pa,ine i cu turnarea
lor, jertfa ars6, in foc, miros cu bunä
mireazma Domnului.
Sit aduceti apoi FA un tap, jertfa
pentru pacat i doi miei de ca,te un an,
ca jerta de pace,
Pe care, precum si pe cei doi miei,
preotul legene o data cu painea din
parga roadelor: prinos leganat inaintea
Domnului. Acestea sit fie daruri sfinte
ale Domnului i sá ram6,n6, preotului.
Chiar in aceasta zi sä, vestiti praz-
nicul i sa tineti o adunare in sfantul
meu loca i nici un fel de ramie& sti nu
faceti. Aceasta sá va, fie pravila vesnicit,
In toate asezarile voastre i in neam
de neamul vostru.
lar când va fi sa secerati holdele
In tara voastr6 di nu secerati holda
Omit in coltisoarele campului, si ce a
ramas de pe urma secerei 86, nu mai
aduni, ci s'o lasi celui sarac i celui
strain. Eu sunt Domnul Dumnezeul vo-
stru!
j iar vorbit-a Domnul lui Moise
i-a zis:
a Spune fiilor lui Israil asa: can
luna a saptea, in intaia zi a lunii, Sam-
 LEVITICUL, 24
b6,ta s'o pritznuiti cu pomenire, cu sunet
de trâmbi i cu adunare in sfntu1
meu
S5, nu sgv6,raiti nici un fel de mum&
aduceti Domnului jertfe arse in foc !
Si iaräai a vorbit Domnul lui Moise
i-a spus:
o Mai cu seam& in ziva a zecea din
aceastä lunä, a aaptea, este ziva
In ea sä tineti o adunare in sfäntul
loca a 86, infranati cu post sufletele
voastre i sà aduceti Domnului jertfe
arse in foc.
Si once fel de munc5, s'o liisati
la o parte in ziva aceaata, fiindcà este
ziva de isphaire, intru care se acopär
päcatele voastre in fata Domnului Dum-
nezeului vostru.
lar oricine nu se va infrana cu
post in ziva aceea sit se stfirpeascit din
poporul lui.
Si pe oricine va lucra ceva in ziva
aceea 11 voi pierde din poporul lui.
Sà," nu vit indeletniciti Cu nici un
fel de munca; aceasta sä, v6, fie pravili
veanic6,, in neam de neamul vostru
In toate salaaurile voaatre.
Sä fie pentru voi Siimb6,ta Sam-
betelor i BA, infr6,nati Cu post sufletele
voastre, in ziva a noua a lunii, de seara
pänä a doua zi seara, sä tineti cu
nicie aceastä mare Sambäti.
Si iariiai a vorbit Domnul citre
Moise i i-a zis:
« Spune astfel fiilor lui Israil: o In
ziva a cincisprezecea a acestei a aaptea
luni, este siirbiltoarea colibelor, timp de
aapte zile, in cinstea Domnului.
In ziva int6,ia, sä tineti o adunare
In sfântul meu loca a nici un fel de
munch' sä nu faceti.
Timp de aapte zile sä aduceti Dom-
nului jertfe arse in foc ; in ziva a aaptea
86, tineti o adunare in sf6,ntul meu locaa
sä, aduceti Domnului jertfit, area in
foc ; aceasta e odovania praznicului in
care nici un fel de munch,' sá nu faceti.
Acestea aunt praznicele Domnului,
pe care sä, le cinstiti cu adunari in sfilntul
meu loca, aducánd Domnului jertfe arse
In foc, ardere de tot, prinos de phine,
jertfe de pace ai turnari de vin, zi cu
zi, dupa ränduiala fiecärei zile,
www.dacoromanica.ro
133
In afar& de Simbetele Domnului
f01in afar& de darurile voastre ai de
juruintele voastre ai de jertfele de bunä
voie, pe care le afierositi Domnului.
lar in zina a cincisprezecea a lunii
a aaptea, dup.& ce ati adunat rodurile
präznuiti aapte zile praznicul Dom-
nului. In ziva intäia este zi de odihnä
ai in ziva a opta tot zi de odihna.
Deci in ziva int6,ia ad, luati fruntea
poamelor din pomi, ramuri de finic
alte ramuri de copa,ci stufoai i din s6,1-
ciile care cresc läng6, pitrae i sä, v6, ve-
seliti inaintea Domnului Dumnezeului vo-
stru, aapte zile.
Si ea prliznuiti acest praznic in
cinstea Domnului, timp de aapte zile,
in fiecare an. Aceasta vä fie pravilii,
pentru tc4i urmaaii voatri
prianuiti praznicul in luna a aaptea.
Sapte zile sä locuiti in corturi.
Once om näscut in Israil 86, locuiasca
in corturi,
Ca «a atie neam de neamul vostru
cá am pus pe fiii lui Israil sà locuiascá
in corturi, &Ind i-am scos din Ora Egip-
tului. Eu Dornnul Dumnezeul vostru! »
Iar Moise a vestit praznicele Dom-
nului, fiilor lui Israil.
24.
Untdelemnul pentru candele, páinile pa-
nerii inainte, pedepsele pentru blestem
alte pedepse.
1. Si iarii0 a vorbit Domnul cu Moise
si a zis:
2.« Porunceate fiilor lui Israil sä-ti aduch
untdelemn curat stors din mitsline, pen-
tru candelabru, ca di fie totdeauna unt-
delemn in candele.
Dincoace de perdeaua care ascunde
chivotul legii, in cortul descoperirii, Aa-
ron sä oranduiascä, luminile ca sä ardi
neincetat de seara p6,nä dimineata ina-
intea Domnului. Aceasta este o pravilh,
veanic6 pe care s'o pitziti in neam de
neamul vostru.
In candelabrul cel de aur curat
Aaron sä, aaeze candelele, ca sä lumineze
pururea inaintea Domnului.
Dup6, aceea, sä iei lamuri de
sä, pregitteati din ea i sä coci douä-
 LEVITICUL, 25
sprezece pâini, elite doui zecimi de efit
de fiecare pitine.
Si eh, le pui pe doult randuri, citte
sase inteun rand, pe masa cea de aur
curat care este inaintea Domnului.
lar alitturi de aceste ritnduri sit pui
támâie curatit, mireazmit de pomenire
lângä piline i jertfil arsä in foc, Dom-
nului.
In fiecare Sambiti, Aaron si le
aseze pururea inaintea Domnului, ca o
vesnicit indatorire, dupit legimant, a fii-
lor lui Israil.
Si aceste páini sä, ri,mânit lui Aaron
fiilor sái, care sit le mitnance in locul
cel sfant, cici ele stint mare sfinOnie,
cuvenite lui Aaron, din jertfele arse in foc
in cinstea Donmului, ca pravila pe veci. »
In vremea aceea, feciorul unei fe-
mei israilite, al cärui tat& era egiptean,
s'a amestecat printre fili lui Israil.
feciorul femeii israilite Cu un alt israilit
au inceput sä se certe in tabitrit.
lar acest fecior de israiliti a hulit
numele Domnului i 1-a blestemat. Atunci
1-au adus pe el la Moise. Nmnele maicii
sale era Selomit, fiica lui Dibri din se-
mintia lui Dan.
Si 1-au pus pe el sub pazit, pan&
ce Moise, din porunca Domnului, era sit
hotitrascit in pricina lor.
Atunci Domnul a poruncit astfel
lui Moise:
# Scoate afarit din tabiträ pe cel
ce a blestemat i toti cei ce I-au auzit
punä mâinile pe capul lui; apoi
toatii, obstia sit-1 omoare cu pietre ».
lar dare fiji lui Israil sit rostesti
asa: « Oricine va blestema pe Dumne-
zeul situ sit-si ispä,seascä, pitcatul.
Cel ce huleste numele Toomnului,
sä fie pedepsit cu moarte: toatä obstia
sit-1 ucidi cu pietre. Ori de-ar fi stritin,
ori de-ar fi ni,scut in tarä (lac& va huli
numele Domnului el trebue sa moarit.
Si cel ce va omori pe altul, cu
moartea iá fie pedepsit.
lar cel ce va omori o vitit sit
dea alta in schimb, cap de vitä pentru
cap de vitä.
Oricine va citsuna vre-o vitimare
trupeascit aproapelui situ, cum i-a ficut
el, asa sä i se facti:
www.dacoromanica.ro
134
Schilodeali pentru schilodeali, ochi
pentru ochi, dints pentru dinte; precum
el a vittämat trupul altuia, asa sä i se
vatäme i trupul lui.
Cine va omori o vita sä dea o
vitä in schimb, iar cine va omori un
om, cu moarte sit i se risplitteascä.
0 singuri legiuire sá avet,i, dupit
care sit fie judecat i striinul
nasal, cäci eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru!
Si dupl. ce Moise a impärtisit
aceste porunci fiilor lui Israil, ei au scos
afar& din tabitrit pe hulitor i 1-au ucis
cu pietre. i fiii lui Israil au ficut in-
tocmai precum Domnul diduse porunci
lui Moise.
25.
Anul sabatic i anul jubilen.
Apoi Domnul a vorbit cu Moise pe
muntele Sinai s't i-a poruncit:
Gräieste cätre fiii lui Israil i apu-
no-le: « Clind yeti intra in Ora pe care
va voi pamântul säi sib& vre-
mea lui de odihnit, in cinstea Domnului.
Sase ani sit sameni ogorul tau si
sase ani sá tai cu cosorul via ta
strangi roadele pimantului,
lar anul al saptelea sá fie an de
odihnit desivarsitit pentru tarinit, odihnit
In cinstea Domnului. Ogorul táu sit nu-1
sameni si via ta sit n'o cosoresti.
Ceca ce va otivi dupä seceris, sit nu
seceri i strugurii din via ta, pe care
n'ai nu-i culegi, ci pimántul
sá aibá un an de tihnit desitvarsiti.
Si ceca ce va creste in acest an
de odihnä a pitmántului sá vá fie you&
hranä, tie i robului tiu i roabei tale
Vim i veneticului care
petrece la un loe cu tine,
Si vitelor tale si jigäniilor din Ora
ta; tot ce va rodi pimantul sä vá fie
spre
Apoi sá numeri sapte siptitmani de
ani, de sapte ori cate sapte ani, astfel
ca aceste sapte siptitmäni de ani
dea patruzeci i nouit de ani.
lar in ziva a zecea a lunii a saptea
si suni din trambiti; in ziva
suni din trambitä in toatä tira voastri.
 LEVITICUL, 25
i ea sfintiti anul al cincizecilea
sä vestiti in tarit libertate tuturor lo-
cuitorilor ei; acesta sà, fie anul vostru
jubileu: fiecare dintre voi sa, se intoarca
la stäpanirea mosiei sale si fiecare dintre
voi sii se intoarca la familia sa.
Anul a/ cincizecilea sit fie pentru
voi an jubileu. SA, nu siimanati nici
secerati ceea ce va rodi tarina de la sine
nici struguiii din via netaiata sit nu-i
strângeti,
Cazi acesta este an jubileu i thnp
sfânt pentru voi. Deci sa, mancati nu-
mai din ceca ce v va rodi ogorul.
In anul acesta jubileu fiecare sä
ajungá iar stapn pe mosia sa.
lar cand faceti o vánzare sau o
cumpariitura, de la aproapele vostru,
nu vit pagubiti unii pe altii.
Sit faci socoteala anilor de la cel
din urma jubileu; numai asa sä cumperi
un petec de pamant dela aproapele tau,
iar el, dupä numarul anilor de seceris
sà, ti-1 vandà.
Daca numarul anilor e mai mare,
sá faci i pretul tarinei mai mare, iar
dacá numarul este mai mic, sä faci
tu pretul mai mic, fiindca el iti vinde
tie un numär de secerisuri.
Nimeni dintre voi sa nu Pagu-
bea,scape aproapele sau ; teme-te de Dum-
nezeul tau, ciici eu Bunt Domnul Dum-
nezeul vostru.
Drept aceea aduceti la indeplinire
legiuirile mele i paziti oranduielile mele.
Atunci yeti locui in tara in pace,
lar pamantul îi va da roada sa,
ca sä mancati i ea, vá saturati
locuiti färä de grija in Ora.
i dad, intrebati: « Ce vom manca
In anul al saptelea, fiindca nici nu trebue
sá silmänam, nici nu trebue sa strangem
roadele noastre ?»
Sa stiti cä eu vit voi trimete in
anul al f} aselea binecuvântarea mea si
tarina va da roada sa pentru troj ani.
Cu toate eft yeti samana in anul
al optulea, sä mancati din stransura ve-
che Omit' in anul al nouálea, pinä cand
veti culege roadele, sä mancati din
vechi.
Pimantul sit nu se vándä pe vecie
caci pamantul este stapanirea mea, iar
135
www.dacoromanica.ro
voi sunteti pe liinga mine stráini i pe-
tredami vremelnici.
Pentru aceea, in tot locul
nirii voastre, sä ingaduiti riiscumpärarea
pamântului.
Dacä frat,ele tau va sarici si va
ajunge sä vanda o parte din mosia lui,
atunci sa yin& ruda lui cea mai de
aproape i sá räscumpere coca ce va fi
vândut fratele eau.
lar daca cineva nu va avea nici un
räscumpiträtor, ruda de aproape, dar
dä mana i gäseste de ajuns pentru ram-
cumparare,
Atunci s'á socoteascä anii de cánd
s'a facut vanzarea, iar ramasita de pret
s'o intoarcii, cumparatorului i astfel
di; ajunga din nou stäpan pe ta-
rina sa.
lar dacá nu va giisi de ajuns ca
sá dea inapoi, atunci tarina vanduta, BA,
ramánli in mana cumpafittorului, pan&
la anul jubileu, iar in anul jubileu ta-
rina se va libera si cel ce o vánduse
va ajunge iar stapán pe mosia sa.
Daca cineva va vinde o casa de
locuit inteo cetate inconjuratä Cu zid,
el va putea s'o rascumpere panii la afar-
situl anului in care s'a facut vanzarea;
timp de un an de zile el va putea s'o
rascumpere.
Daci insä casa nu va fi rascum-
parata, in timp de un an intreg, aceastà
casa, care este inteo cetate inconjuratil
cu zid, ritma,ne de tot in mama celui ce
a cumpärat-o si a urmasilor siii i sä
nu iasit din ea in anul jubileu.
lar casele de prin sate care nu sunt
inconjurate cu ziduri, acelea sä fie so-
cotite la fel cu vanzatorul are
drept sá le rascumpere, iar in anul ju-
bileu ele vor iesi din mana cumparii-
torului.
Cat despre ora,sele care Bunt ale
levitilor i despre casele din orasele lor,
levitii sá alb& drept de rascumparare
$i clack% un levit nu va räscum-
para casa pe care o vanduse, inteun
oras al Levitilor, ea va fi libera in anul
jubileu, deoarece casele din orasele le-
vitilor proprietatea lor in mijlocul
fiilor lui
 LEVITICUL, 26
34. lar imasurile dimprejurul oraselor
lor sä nu se vanza, cini acestea aunt
stapitnirea lor ohavnica.
.35. Dacit fratele tau va scäpata si nu
va mai avea cu ce sä traiasca langit tine,
tu sa-1 sprijinesti macar ea pe un strain
venetic, ca sä, traiasca si el in
preajma ta.
Si nu iei de la el nici camati, nici
spor, ci teme-te de Dumnezeu, ea sit
traiascit i fratele titu cu tine.
Band tad sit nu i-i imprumuti cu
dobandit, nici bucatele tale sit nu i le
dai ca sil le iei inapoi cu spor.
Eu sunt Domnul Dumnezeul vo-
stru, care v'am scos din tara Egiptului,
ca sá vä dau Canaanul i ca sit fiu Dum-
nezeul vostru.
Dacä fratele tau va saraci
tine si se va vinde tie rob, sit nu-1 pui
la munca de rob,
Ci sa-ti fie tie ca un naimit, ca
un strain, care petrece litnga tine si pang,
la anul jubileu sit fie in slujba ta.
lar atunci el sä iasit de la tine, el
lui impreunit cu el, si sii se intoarcä
in familia lui i sä, fie iar stäpiln pe
averea stramoseascit,
nuclei', ei aunt robii mei, pe care
i-am scos din tara Egiptului i ei nu
trebue sä fie vanduti, precum se valid
robii stritini.
Sä nu-1 stapanesti cu silnicie, ci
ea te temi de Dumnezeul tau.
lar robii tái i roabele tale, pe
care ii vei avea, cumperi din nea-
murile care Bunt imprejurul tau.
Tot asa din fiji strainilor care po-
tree intre voi: puteti sa, cumpärati
din acestia cum Fo'i dintre urmasii lor
aflätori pe MO, voi si care s'au näscut
la voi in tara. Ei vor putea sä intre
in stapanirea voastrit,
i voi puteti sa-i läsati pe ei mo-
stenire fiilor vostri de dupii voi, in sta-
panirea lor. Pe ei sä-i aveti robi dea-
pururi ; dar eand este vorba de fratii
vostri, fiji lui Israil, nici unul dintre voi
di, nu impileze pe celálalt cu silnicie.
Dacti un strain, sau un venetic,
acivat pe langa tine, va strange avem,
iar fratele tau a sáracit ling& el si se
vinde strainului i veneticului acivat MAIO,
www.dacoromanica.ro
136
tine, sau vre-unui urmas din familia
celui strain,
Fratele tau, dupa ce s'a vandut,
sä aibit drept de ritscumparare: unul din
fratii lui sii-1 riiscumpere pe el;
Unchiul sau, sau vitrul sau, sau
alicineva din rudele sale cele de aproape,
din familie cu el, ponte sà-1 rascurripere;
sau clacit el insusi a dobandit avere,
ponte sä se riiscumpere pe sine.
Atunci el sit fad, socoteala cu cel
ce 1-a ritscumparat, din anul cand el s'a
vilndut i pan& in anul jubileu, i pretul
vanzarii lui sa fie cumpänit cu numarul
anilor, iar zilele petrecute la cumparii-
torul sau sa fie ea ale unui muncitor
cu plata.
Daca mai Bunt multi ani pan& la
anul jubileu, pretul de cumpiirare pe
caro va trebui sä-1 plitteasca el ea pret
de rascumparare si fie cumpitnit cu nu-
marul anilor.
Daca mai sunt *Inca putini ani pana
la anul jubileu, sä-si plateasca rascum-
pararea cumpanind anii cu pretul de
cumparare.
Ca un salahor cu simbrie, an on
an, asa sa fie el pe langa stitpan, iar
acesta sa nu-si ingaduiaseä sa-1 impileze
sub ochii
Si dacä nu se va ritscumpitra in
nici un fel, totusi stt iasit slobod in anul
jubilen, impreunä cu
Pentru cä, fili lui Israil sunt robii
mei. Ei Bunt robii mei pe care i-am scos
din tara Egiptului, eu, Domnul Dum-
nezeul vostru I a
26.
Reisplätile i pedepsele care U ageaptc1
pe Israil.
# Sit nu va faceti you& idoli, nici
chipuri cioplite, nici stalpi cu pisanii sä
nu vit ridicati i nici pietre cu chipuri
cioplite cu dalta ea nu asezati in tara
voastra, inaintea carora sá va inchinati,
caci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
Zilele Sitrabetelor mele sä le paziti
sfantul meu locas sit-1 cinstiti, ciici eu
sunt Domnul.
Dac5, yeti umbla dupil randuielile mele
si yeti petzi poruncile mole 0 le vqi
 LEVITICUL, 26
4. Atunci vi voi triraite ploi la vreme
pamitntul va da roadele Jui i livezile
poamele lor.
Treeratul vostru se va lungi pa'na
la culesul viilor si culesul viilor pan la
vremea s5,manatului, s't yeti manca painea
voastri pad& yeti fi satui í yeti säläslui
färi grijä in tara voastria.
Voi harazi pace in tar& i veti locui
inteinsa färä, ca nimeni sä, vi stinghe-
reasca; voiu nimici, din Ora, fiarele rele
sabia nu va trece prin pimantul vostru.
Veti urmiri pe dusmanii vostri
ei vor cdea in sabie, sub ochii vostri;
Cinci dintre voi vor pune pe fug&
o sutä i o sufa, dintre voi vor pune
pe fugi zece mii, i dusmanii vostri vor
chdea in sabie sub ochii vostri.
lar eu m5, voi intoarce spre voi
voi face rodnici i v voi In-
multi si voi pstra statornic legam'an-
tul meu cu voi.
10. i vi yeti hrini din vechile roade
pe cele vechi va trebui sä le scoateti
afara, ea s5, aveti unde pune pe cele
noua.
i voi statornici locasul meu in
mijlocul vostru i sufletul meu nu se
va scârbi de voi,
i voi umbla in mijlocul vostru
voi fi Dumnezeul vostru i voi yeti
fi poporul meu.
Eu stmt Domnul Dumnezeul vo-
stru, care v'am ecos pe voi din tara
Egiptului, ca sâ nu mai fiti robi,
am sfitrâmat jugul vostru i v'am fäcut
s5. umblati cu fruntea SUB.
Dar ciao& voi nu yeti asculta de
mine si nu veti indeplini toate aceste
porunci,
Dad, yeti lepada legiuirile mele
sufletul vostru se va scarbi de oran-
duiellie mele, asa 'Meat sa nu mai tineti
toate poruncile mele i sâ stricati lega-
mantul cu mine,
Atunci, iata ce voi face si eu cu
voi: v5, voi pedepsi cu pedepse spiii-
mtintatoare, oftica s't friguri care usuci
ochii i istovesc viata. Yeti sim5,na za-
darnic samanta voastrit, cad dusmanii
vostri vor mânca roadele voastre.
i voi intoarce cu dusminie fate,
mea impotriva voastra i yeti fi bituti
137
www.dacoromanica.ro
de citre dusmanii vostri i yeti fi sta-
piniti de cei ce vä uräsc i yeti fugi
chiar atunci &Ind nimeni nu va va
fug5,ri.
i dacit nici dupi acestea nu veti
asculta de mine, atunci v5, voi pedepsi
de sapte ori mai mult pentru pä'catele
voastre.
i voi sfAxama semetia puterii
voastre i voi face cent& vostru si fie
ea fierul i pamantul vostru ca arama.
i v5, yeti slei in desert silintele
voastre, câdi ogoarele voastre nu vor
mai rodi i pornii din livezi nu vor mai
face poame.
*i dacit vä yeti pune de-a-curme-
zisul si nu ma yeti asculta, cu alte
vä voi bate, de sapte ori mai mult,
dap& cum se cuvine picatelor voastre.
Atunci voi trimite peste voi fiare
silbatece, care sui ia copiii vostri i sä
präpideasci vitele voastre i sui vi im-
putineze pang, inteatata 'Meat drumurile
voastre sä ajungi pustii.
i dad), nici dup.& acestea nu va
veti invät1a minte, ci imi yeti sta mereu
de-a-curmezisul,
Atunci i eu má voi °tad impo-
triva voastr5, i vä voi lovi i eu de
sapte ori, pentru picatele voastre.
Voi aduce sabie in tara voastri
care sä razbune crancen leg5,mantul meu
strieat, i daca vä, yeti inchide in cetätile
voastre, voi trimite ciuma in mijlocul
vostru si vi yeti da de bung voie in
mainile dusmanilor vostri.
Cänd vui voi lua päinea, hrana
voasträ, zece femei vor coace pitine in-
tr'un singur cuptor i vä vor aduce páinea
voastrit cantaritä cu eft'ntarul i yeti
mânca, dar nu yeti fi s5,tui.
i dacá i dupii acestea nu yeti
asculta de mine si veti umbla mereu
poncis cu cäile mele,
Atunci i eu voi porni poncis,
plin de mänie, impotriva voastrii, si de
sapte ori mai mult v5, voi pedepsi
eu pentru faridelegile voastre.
Mftnca-veti carnea fiilor vostri
carnea fiicelor voastre yeti manca.
Voi nimici iniiltirnile voastre
voi sfarama stâbpii vostri inchinati soa-
relui i voi azvarli lesurile voastre peste
 LEVITICUL, 27
lesurile idolilor vostri i sufletul meu se
va sca'rbi de voi.
Orasele voastre le voi face pa-
raginä i voi pustii sfintele voastre lo-
casuri; si nu voi mai mirosi bana mi-
reazma, a jertfelor voastre.
Si astfel voi nimici tara aceea,
incat dusmanii vostri, care vor locui in-
teinsa, vor ritmânea incremeniti.
lar pe voi vä, voi risipi printre
popoarele pagane i va voi urmari Cu
sabia scoaza, i tara voastrit va ajunge
paragina i orasele voastre mormane de
daramäturi.
Atunci tara se va bucura de anii
sai de odihnit, in toate zilele cat va rä-
manea pustie i câta vreme yeti fi voi in
pamantul dusmanilor vostri. Atunci tara
avea-va tihnit EA se va bucura de ani.i
de odihnä pe care nu i-a avut.
Toatit vremea cat va famanea pa-
raginitä, avea-va tihnä, adica tihna pe
care n'a avut-o in anii vostri de odihnä
când locuiati in ea.
lar acelora dintre voi care vor
ramanea cu viatc1 prin tarile dusma-
nilor vostri, le voi Wirt spaima in
chiar i fosnetul unei frunzo clatinate de
v5,nt ii va prigoni i vor fugi ca clinaintea
sabiei i vor cadea, far& sa fie nici un
prigonitor.
Vor calca unii peste altii, ca atunci
cand fugi de sabie, macar ca nu va fi
nimeni in spatele lor, 0 nu yeti putea
sâ stati darji inaintea vrajmasilor vostri.
Veti pieri printre neamuri
va mistui pämantul protivnicilor vostri,
lar ramasita voastra se va vlagui,
din pricina faradelegilor ei, prin tarile
protivnicilor nostri, ba 0 din pricina
fdriidelegilor parintilor se vor- sfarsi la
fel cu ei.
Dacä insit, atunci, ei vor marturisi
nelegiuirea lor i nelegiuirea parintilor
lor, facutti, din necredinta fatit de mine
daca vor märturisi ca au umblat poncis
cu chile mele,
Si ca., pentru aceea i eu la randul
meu le-am dat rilzboiu i i-am strilmutat
Intarile dusmanflor lor, daca atunci
mima lor cea netitiatii imprejur se va
smeri vor primi pedeapsa nelegiu-
irii lor,
www.dacoromanica.ro
138
Atunci i eu aduce-mi-voi aminte
de legämantul meu cu Ia,cob 0 de le-
gamantul meu cu Isaac, de legitmantul
meu cu Avraam, imi voi aduce aminte
0 de pitmantul fagaduintei,
Dar tara trebue sä ramanä, far&
de ei i0 despagubita de anii de odihna,
prin timpul eat va fi pustie; ei insä,
ispitseasca, pacatul lor, pentru cu-
vantul ea au dispretuit indreptgirile mele
si au urgisit legiuirile mele.
Ci i atunci &Ind vor fi in tara
dusmanilor nu-i voi lepäda 0 nu ma,
voi ingretosa de ei, incat sag starpesc
cu totul i sa stric legilmantul meu cu
ei, caci eu sunt Domnul Dumnezeul lor.
Ci spre mantuirea lor, imi voi
aduce aminte de ei, de legämantul in-
cheiat cu sträbunii lor, pe care i-am SCOS
din tara Egiptului, in vitzul popoarelor,
ca sä, fiu Dumnezeul lor, eu, Domnul!*
Iata, acestea aunt legiuirile,
ririle i legile pe care le-a asezat Domnul
intre sine si fiji lui Israil, in mun-
tele Sinai, prin raijlocirea lui Moise 1
27.
Juruinfe i dijme.
i Domnul a mai vorbit lui Moise
i-a zis:
6 Spune fiilor lui Israil 0. le &it' po-
runca: Dad, cineva va face o juruinta
Domnului 0 este vorba de un suflet
de om, atunci acesta sit fie al Domnului,
dupli pretaluirea ta:
Pentru un om in varstit de doui-
zeci i panä la varsta de saizeci de ani
pretaluirea ta sit fie cincizeci de sicli de
argint, clupti siclul sfântului locas,
Iar de este femeie, pretitluirea ta
di fie treizeci de sicli.
Dacä este vorba de unul in viirsta
de cinci ani i panâ la douitzeci de ani,
pretaluirea ta sä fie pentru baiat doua-
zeci de sicli, iar pentru fatâ zece sicli;
Iar de este vorba de varsta de o
lung, pan& la cinci ani, pretäluirea ta
sâ fie pentru prunci cinci sicli de argint,
iar pentru pruneä ea fie trei sicli de
argint.
Daca este in varsta de saizeci de
ani si mai mult, pentru barbat prep,-
 LEVITICUL, 27
luirea ta di fie cincisprezece sicli, iar
pentru femeie sa fie zece sicli.
i dacä cel cu juruinta va fi mai
sarac decat pretaluirea ta, sa fie infa-
tisat inaintea preotului i preotul sa-1
pretalinascii; i anume sa-1 pretaluiascä,
dupa darea lui de mama.
i daca darul care se va aduce
Domnului va fi din vite, once se va aduce
Domnului s'a fie sfant.
Sa n'o schimbe i s n'o inlo-
cuiascit: o vita bung cu alta proasta,
sau una proastä cu alta bunä; i dacgt
va pune o vita in locul altei vite, &tat
ea cat si cea pusä in locul ei, afierosite
aunt amandoua.
lar daci dobitocul de juruinta este
din cele necurate, dintre care nu se afie-
rosesc Domnului, atunci sit aduca dobi-
tocul inaintea preotului;
i preotul sit-1 pretaluiasca de este
bun sau de este ram, i dupil pretaluirea
lui, asa si ramana.
lar daca voieste s5-1 rliscumpere,
atunci sä adaoge la pretal hotarit de
tine incet o cincime.
i dad'," cineva va afierosi casa sa
spre a fi inchinatti Domnului, s'o pre-
äluiascâ de este bun& sau rea,
FA cum va pretalui-o preotul, asa sit-i
ramanit pretul.
Daca ins& ditruitorul vrea sa-si rils-
cumpere casa, atunci el sa adaoge peste
pretiluirea ta o cincime i sä ramile a lui.
Daca cineva va afierosi Domnului
din ogoarele mosiei sale, atunci pretá-
luirea ta sa se facä, dupi sámanta tre-
buincioasit la sämitnat, pretuind un ho-
mer de samitnta de orz cincizeci de sicli
de argint.
Daci isi afieroseste tarina, chiar
din anul jubileu, pretul sä fie asezat
dupit pretaluirea ta.
lar daca îi afieroseste tarina dupä
anul jubileu, atunci preotul sft socoteasca
pretul dupti numärul anilor care au mai
ritmas pan& la viitorul an jubileu i sit
faca scitzimint din pretaluirea ta.
lar daca cel ce a afierosit tarina
vrea sa rascumpere, el sh, adaoge
peste pret o cincime i Bä ramana, a lui.
Daca ins& el nu-si va räscum-
para tarina, sau daca a fost vh.ndutit
139
www.dacoromanica.ro
altuia, nu va mai putea sà fie niscum-
pitrati,
Ci, &Ind aceasta twin& se va li-
bera, in anul jubileu, sà Mullin& sfintita
Domnului, ca si o twin& legati cu ble-
stem si sa treaca in stapítnirea preo-
tului.
lar daca este o tarinii cumparati
cu bani si nu din mostenirea lui, tarina
pe care el voieste s'o afieroseasca Dom-
nului,
Preotul sa-i faca socoteala veni-
tului tarinei, pana la anul jubileu,
diftruitorul set dea pretul dup.& socoteala
ta,- chiar in ziva aceea, ca afierosire
Domnului.
Dar in anul jubileu, tarina sit se
intoarca la stäpanul de la care o cum-
parase si din bucata cäruia facea ea
parte.
i toate pretaluirile tale sä, le faca
dupa siclul sfânt; iar siclul sfant este de
douitzeci de ghere.
Cei intai näscuti inert ai dobi-
toacelor care se nasc parga Domnului,
sa nu-i afieroseasca nimeni: vita mare ori
vita mica sunt ale Domnului.
i daca e dobitoc necurat, sa-1
rascumpere dupa pretaluirea ta i pe
deasupra s'a mai dea si o cincime; iar
de nu-1 rascumparii, di se vanzii dupà
socoteala ta.
Peste toate acestea, daca e la mij-
loc däruialä, cu blestem, pe care cineva,
din toat,e cate are, a facut-o Domnului,
fie suflet de om, fie dobitoc, fie parte
din mostenire, ceea ce a fost dat cu
blestem, nu se poate nici 'rinde, nici
ra,scumpitra; toate aceste inchinari sunt
prea sfinte i sunt ale Domnului.
Oricine dintre oameni, a fost afie-
rosit cu juramant, nu poate sa se ras-
cumpere, ci trebue sa fie dat'
Toatft dijma pámantului, din cele
semftnate in pamant si din rodul po-
milor, i se cuvine Domnului ; este par-
tea lui cea sfanta.
Dacil cineva vrea stt rascumpere
o parte din dijma cuvenita Domnului,
BA, dea pe deasupra o cincime din pre-
tul ei,
Iaril zeciuiala, oricare ar fi ea, din
turma, ori din eireada, i din toate cate
 NUMERII, 1
trec pe sub ch,rja baciului, aceasta este:
al zecilea cap de vitá este parto, sfanta
cuvenitil Domnului
33. Sa., nu faca alegere daca este buna
sau rea, nici s'o schimbe cu alta. Iar
dacâ pune alta in locul ei i cea halo-
NUMERII
1.
Luptiitorii din lama.
Atunci a vorbit Dumnezeu lui Moise
In pustiul Sinai, in cortul descoperirii,
In ziva intaia a lunii a doua, in anul
al doilea de la iesirea din tara Egiptului,
i-a zis:
a Numartt capeteniile intregii obstii
a fiilor lui Israil, dup.& neamurile, dupli
familiile lor, facand numáratoarea tu-
turor barbatilor, om cu om,
De la douazeci de ani si mai in sus,
a tuturor celor in stare sa mearga la
oaste, in Israil. Tu i Aaron sa faceti
numaratoarea palo cu palo.
Fi la aceasta sá va ajute cate un
barbat din fiecare semintie, ii anume
capii de familie din fiecare semintie.
lata numele acelor barba-ti care s'a
fie alaturi de voi. Din Ruben: Elitur,
fiul lui edeur;
Din Simeon: elumiel, fiul lui Tu-
risadai ;
Din luda: Naason, fiul lui Ami-
nadab ;
Din Isahar: Natanail, fiul lui piar;
Din Zebulon: Eliab, fiul lui Helon;
Din fiii lui Iosif, pentru Efraim:
Elisama, fiul lui Amihud; pentru Ma-
nase: Gamaliil, fiul lui Pedatur;
Din Veniamin: Abidan, fiul lui
Ghedeon;
Din Dan: Ahiezer, fiul lui Ami
sadai;
Din Aser: Paghiel, fiul lui Ocran;
Din Dan: Eliasaf, fiul lui Reguel;
Din Neftali: Ahira, fiul lui Enan. »
Acestia au fost cei chemati din
obstie, voevozi ai semintiilor lor, cape-
tenii peste miile lui Israil.
140
www.dacoromanica.ro
culta i cea pus& in loe, amandoult vor
fi sfintite Domnului; rascumparare nu
se poate face! »
34. Tatá dar poruncile pe care Domnul
le-a dat lui Moise, pentru fiii lui Israil,
In muntele Sinai.
Atunci Moise si Aaron au chemat
la sine pe oamenii acestia aratati pe
nume,
§i au adunat tosta obstia In zius.
¡l'atada a lunii a doua. i au fost in-
scrisi ei, dup.& neamurile lor i dupä
fanailiile lor, facandu-se numaratoarea
dela douiizeci de ani si mai in sus, ins
cu ins,
Precum Domnul &Auge porunci
lui Moise. Asa i-a numarat el in pustiul
Sinai.
Fiji lui Ruben, cel tntai nascut
al lui Israil, vlastarii lor, dupit neamu-
rile i dupa familiile lor, ins cu ins, toti
barbatii vrednici de oeste de la douazeci
de ani si mai in sus,
Cei numarati din semintia lui Ru-
ben au fost patruzeci i sase de mii
cinci sute.
Fili lui Simeon, urmasii lor
neamurile i dupá familiile lor, iris cu
ins, toti barbatii buni de oaste, de la
douazeci de ani si mai in sus,
Toti cei numarati din semintia lui
Simeon au fost cincizeci i noui de mii
trei sute.
Fiii lui Gad, urmasii lor, dupa
neamurile fOi dupa familiile lor, de la doua-
zeci de ani i mai in sus, toti cei in stare
sa mearga la oaste,
Toti cei numarati din semintia lui
Gad au fost patruzeci ffi cinci de mii
sase sute cincizeci.
Fiii lui Juda, urmasii lor, dupa,
neamurile i dupii familiile lor, toti cei
buni de oaste, de la douazeci de ani
mai in sus,
Cati au fost numarati din semintia
lui luda au iesit saptezeci i patru de
mii sase sute.
 NUMERII, 2
Fiji lui Isahar, urmaaii lor, dup.&
neamurile i dupä familiile lor, toti cei
buni de oaste, de la douitzeci de ani
mai in sus,
GAO au fost numärati din semintia
lui Isahar au ieait cincizeci i patru de
mii patru sute.
Fiii lui Zebulon, urmasii lor, dup.&
neamurile i dup.& familiile lor, toti cei
buni de oeste, de la douitzeci de ani
mai in sus,
Ctiti au fost numärati din semintia
lui Zebulon au ieait cincizeci i apte
de mii patru sute.
Fili lui Iosif, i anume fiii lui
Efraim, urmasii lor, dupii neamurile
dupii familiile lor, toti cei In stare sä,
meargä la oaste, de la douitzeci de ani
mai in sus,
Cei numitrati din semintia lui
Efraim au fost patruzeci de mii cinci sute.
Fiji lui Manase, urmasii lor,
neamurile i dupá familiile lor, toti cei
buni de oaste,
Cei numärati din semintia lui Ma-
nase au fost treizeci i doua de mii clouts,
sute.
FM lui Venia.min, vlästarii lor,
dupá neamurile i dupá familiile lor, toti
cei buni de oaste, de la douiizeci de ani
10 mai in sus,
Cei numárati din semintia lui Ve-
niamin au fost treizeci i cinci de
patru sute.
Fiji lui Dan, vliístarii lor, dupa
neamurile i dupa familiile lor, toti cei
buni de oaste, de la doulizeci de ani
mai in sus,
Cei numg.rati din semintia lui Dan
au fost aaizeci i douit de mii aapte sute.
Fiji lui Aaer, vliístarii lor, dupit
neamurile i dup.& familiile lor, toti cei
vrednici de oa.ste, de la douäzeci de ani
mai in sus,
Cei numärati din semintia lui Aaer
au fost patruzeci ai,una de mii cinci
sute.
Fiii lui Neftali, vlastarii lor, dupti
neamurile i dupii familiile lor, toti cei
In stare sä meargli la oaste,
Cei numärati din semintia lui Nef-
tali au fost cincizeci i trei de mii
patru sute.
141
www.dacoromanica.ro
Aceatia sunt cei care au fost nu-
miirati de Moise i Aaron, laolaltii cu
voevozii lui Israil, doisprezece birbati,
cite un bärbat din fiecare semintie.
Toti fili lui Israil a caror numii-
rittoare a fost facutä, dupii familiile lor,
vrednici de oaste in Email, de la douä,-
zeci de ani ai mai in sus,
Au fost aase sute i trei de
cinci sute cincizeci.
lar leviii, dupä semintia i dupä
familiile lor n'au fost numarati intre ei.
Atunci a grEtit Domnul cu Moise
aaa:
4 Sá nu faci numärätoarea Benin-
dei lui Levi ai sá nu-i pui la socotealä
cu fiii lui Israil,
Ci levitilor incredinteazil-le slujba
la locasul descoperirii ai in seamä
odoarele ai tot ceca ce se Mg, intr'insul.
Ei sá ducil locaaul i bate odoarele lui
ei sä slujeasca i sä stea cu tabara in
jurul lui.
Gaud va fi nevoie sä plece locaaul,
levitii desfacii, iar cand va fi
poposeascii, sä-I fad, la loc. lar dacti
vre-un strain ar indrazni sá se apropie,
sä, fie omorit.
i cand liii lui Israil vor poposi
fiecare la tabära lui, Lang& steagul lui,
ai fiecare la ceata lui,
Levitii sá aaeze tabiira in jurul lo-
caaului descoperirii, ca nu cumva mania
mea sä se reverse peste obatia fiilor lui
Israil. Deci levitii sit facii slujba de strà-
jeri la cortul descoperirii.*
i fili lui Israil au facut totul in-
tocmai precum le poruncise Domnul prin
gura lui Moise.
2.
Locul celor doucisprezece seminfii fn jurul
cortului descoperirii.
Apoi a vorbit Dumnezeu cu Moise
cu Aaron inteacest chip:
Fiji lui Israil aaeze tabära
fiecare ling& steagul lui i lang6, sem-
nele familiilor lor, inaintea cortului
descoperirii i in jur, acolo si popo-
seascii.
Mai intfii, spre rásárit ea, aaeze
tabara steagul taberei lui luda, cu oatile
 NUMERII, 2
sale; si Naason, fiul lui Aminadab, voe-
vodul fiilor lui luda,
Impreuni cu ostirea iesitä la nu-
maratoare: saptezeci Efi patru de mii
f3ase sute de insi.
Läng6, el sitli aseze tabärs, semintia
lui Isahar, i voevodul Natanail, fiul lui
Tuar,
Impreunä cu ostirea iesitä la nu-
marátoare: cincizeci i patru de mii patru
sute de insi.
Apoi semintia lui Zebulon i voe-
vodul fiilor lui Zebulon, Eliab, fiul lui
Helon,
Impreunä cu ostirea iesitii la nu-
mä,rtitoare: cincizeci isapte de mii patru
sute de oameni.
Toti cei numitrati din tabara lui
luda au fost o sutä optzeci i sase de
mii patru sute de insi. Ei sä, porneasc6,
cei dintfli.
La miazä-zi ea' aseze tabara steagul
lui Ruben cu cetele lui i voevodul fiilor
lui Ruben, Elitur, fiul lui Sedeur,
Impreunä cu ostirea lui iesitä la
num6,ratoare: patruzeci i sase de
cinci sute de oameni.
Alitturi de el sit aseze tabära se-
mintia lui Simeon, si voevodul fiilor lui
Simeon, Selumiel, fiul lui Turisadai,
Impreunä cu ostirea iesità, la nu-
märätoare: cincizeci i nou6, de mii trei
sute de oameni.
Apoi semintia lui Gad i voevodul
fiilor lui Gad, Eliasaf, fiul lui Reguel,
Impreunit cu ostirea lui in numär
de patruzeci i cinci de mii sase sute
cincizeci de oameni.
Toti cei numärati din tabitra lui
Ruben au fost o But& cincizeci i una
de mii patru sute cincizeci de finsi, cete-
cete. Ei sä, porneascit in rändul al doilea.
Dupä aceasta sá pornea,scit cortul
descoperirii, tabitra levitilor fiind in mij-
locul celorlalte tabere, i precum au po-
posit asa sä i porneascä, fiecare la ran-
dul i dup6, steagul situ.
La opus sä fie Cu tab6,ra steagul
lui Efraim Cu ()stile sale i voevodul
fiilor lui Efraim, Elisama, fiul lui
Amihud,
Impreunä cu ostirea lui in numär
de: patruzeci de mii cinci sute de insi.
142
www.dacoromanica.ro
Aläturi, semintia lui Manase si Voie-
vodul fiilor lui Manase, Gamaliil, fiul lui
Pedatur,
Impreunä, cu ostirea lui in numär
de treizeci i douä de rnii cloua sute
de insi.
Apoi semintia lui Veniamin i voe-
vodul fiilor lui Veniamin, Abidan, fiul
lui Ghedeon,
Impreunit cu ostirea lui in numär
de treizeci i cinci de mii patru sute
de insi.
Toti cei nuraärati din tabära lui
Efraim au fost o sutä opt mii o sutá
de insi, dup.& cetele lor. Ei sá porneascä
In r6,ndul al treilea.
La miazd-noapte sit fie cu tabitra
steagul lui Dan cu ostile sale si voe-
vodul fiilor lui Dan, Ahiezer, fiul lui
Amisadai,
Impreunit cu ostirea lui iesitä la
numirátoare: saizeci i dou6, de mii sapte
sute de insi,
AlAturi sâ fie cu tabdra sernintia
lui Ayer i voevodul fiilor lui Aver, Pa-
ghiel, fiul lui Ocran,
Impreunä cu ostirea iesitä la nu-
miträtoare: patruzeci i una de mii cinci
sute de insi.
Apoi semintia lui Neftali i voe-
vodul fiilor lui Neftali, Ahira, fiul lui
Enan,
Impreunä, cu ostirea lui in numär
de cincizeci i trei de mii patru sute
de insi.
Toti cei num6,rati din tabitra
lui Dan au fost o But& cinci zeci
sapte de mii sase sute de insi. Ei
sä porneascä cei din urmä dupá stea-
gurile lor.*
Acestia au fost fiii lui Israil care
au fost num6,rati dup6, familiile lor. Toti
cei numärati i impärtiti in tabere
In cete au fost sase sute si trei de
cinci sute cincizeci de insi.
Dar levitii n'au fost pusi la soco-
tealä cu fiii lui Israil, asa precum po-
runcise lui Moise Domnul.
lar fili lui Israil au facut intocmai
precum poruncise lui Moise Domnul: ei
poposeau dup6, steagurile lor si tot asa
porneau la drum, fiecare dupä neamul
dupii familia sa.
 NUMERII, 3
3.
Levifii gi slujba tor.
Acum iata si cartea neamului lui
Aaron si al lui Moise, in vremea cand a
graft Domnul cu Moise in muntele Sinai.
ha, si care Bunt numele fiilor lui
Aaron: Cel întâi nitscut este Nadab,
apoi Abiu, Eleazar i Itamar.
Acestea aunt numele fiilor lui Aaron,
care au fost miruiVi i inscaunaVi ca 56,
savarseasca slujba
Dar Nadab i Abiu au murit Ina-
intea Domnului, cOnd au adus inaintea
lui foc strain in pustiul Sinai, si fiindca
nu avura, copiii, au ramas preoVi numai
Eleazar i Itamar slujind sub privegherea
lui Aaron, parintele lor.
Atunci a vorbit Domnul cu Moise
astfel:
o Apropie seminVia lui Levi si pune-o
la indemana lui Aaron arhiereul, ca
ajute la slujb6
Clici ei trebue sa fie de paza in locul
lui i in locul intregii obstii la cortul des-
coperirii, i sit savarseasca, slujbele din
locasul sfant.
Ei sa fie paznicii tuturor odoarelor
din cortul descoperirii, ei 86: faca de ve-
ghe pentru fiü lui Israil, ei sä, savar-
seasca slujba in locasul sfant.
Sa dai pe leviVi in seama lui Aaron
si a fiilor sái, ca ei sa-mi fie slujitori
deplin afierosiVi din partea fiilor lui Israil.
Porunceste lui Aaron si fiilor lui
savarseasca, slujba preoViei, iar daca
vre-un strain ar indrazni sa se apropie,
sit fie dat morVii! o
i a mai grait Domnul cu Moise
I nteacest chip:
4 Eu, iata, am luat pe leviVi dintre
fiii lui Israil in locul oricarui intai nas-
cut ca,re deschide pântecele maicii sale,
dintre fiji lui Israil, ca leviVii sO fie ai
mei,
Caci al meu este once intai nits-
cut. Din ziva in care am ucis pe cei
intai nascuti in Ora Egiptului, mi-am
ales pe toVi cei intai nascuti din Israil
fie om, fie dobitoc. Ai mei sunt, caci
eu Bunt Domnul! o
i a grait Domnul catre Moise
in pustiul Sinai asa:
143
www.dacoromanica.ro
o Fa numaratoarea fiilor lui Levi,
dupá familiile lor i dupa neamurile lor.
Numara, pe toVi baieVii de la o luna,
mai in varsta. »
i Moise i-a numarat dupa porunca
Domnului, pe care i-o poruncise lui.
Jata acum pe fiii lui Levi dupa
numele lor: Gherson, Cahat si Merad.
kit& i numele fiilor /ui Gherson
dupa neamurile lor: Libni
Fiji lui Cahat dupa neamurile lor
sunt: Amram i 'Oar, Hebron si Uziel.
Fiü lui Meran dup.& neamurile lor
Bunt: Mahli i Musi. Acestea sunt nea-
murile lui Levi dupa familiile lor.
Din Gherson se trage spite. lui
Libni i spits, lui imei. Acestea Bunt
spite din Gherson.
lar cei numaraVi, parte barba-
teas* de la o luna si mai varstnici au
fost sapte mii cinci sute de ill§i.
SpiVa lui Gherson a asezat tabara
la asfinVitul locasului dint.
Capetenia neamului lui Gherson,
a fost Eliasaf, fiul lui Lael.
lar sarcina fiilor lui Ghegon, la
cortul descoperirii, era s6, pizeasca
tul loca i cortul, acoperamântul
perdelele lui i perdeaua care este la
usa cortului descoperirii,
Asemenea i perdelele curVii si per-
deaua de la poarta curViii dimprejurul
sfantului locas si al jertfelncului precum
franghiile lor, cu took& slujba lor.
Din Cahat se trage neamul Am-
ramitilor, al lui Ithar, al lui Hebron
al lui Uziel. Acestea aunt spitele lui
Cahat.
La numaratoarea celor de parte
barbatease& de la o inn& si mai vOrstnici,
au iesit opt mii sase sute, a caror sar-
eina era slujba la sfantul locas.
Neamul fiilor lui Cahat avea ta-
bara in laturea de miazii-zi a locasului.
Voevodul spiVei neamului luí Ca-.
hat era Elitafan, fiul lui Uziel.
Ei aveau paza chivotului i a mesei
Cu pâinile punerii inainte, a candela-
brului, a jertfelnicelor si a sfintelor odoare
trebuincioase la slujba i paza perdelei cu
tot ceea ce se Vine de slujba acestora.
Mai marele voevod al leviVilor era
Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, care
 NUMERII, 4
avea privegherea peste cei rtmduiti cu
paza santului locas.
Din Meran i se trage spita lui Mahli
si a lui Musi. Acestea sunt spitele lui
Meran.
Si cand s'a flicut numilrittoarea
celor de parte barbäteascit de la o
mai vilistnici, au iesit sase
sute.
Voevodul spitei neamului lui Me-
rari era Turiel, fiul lui Abihail Acestia
erau s fie cu tabara in partea de miaa-
noapte a locasului &Int.
Grija fiilor lui Meran i era sg
zeascb; scândurile sflintului locas,
rele lui, stâlpii i tälpile lor, toate lu-
crurile dinteinsul si tot ce era de tre-
buintä, la slujbii;
Apoi stâlpii curtii imprejmuitoare
lor, tiírusii
In fata sfântului locas, in spre
skit, odic& inaintea cortului descoperirii
spre soare-räsare, erau abtlriti Moise
Aaron impreunit cu fiii lor insärcinati
Cu privegherea santului locas in locul
fiilor lui Israil. Iar strainul care ar fi
indraznit ail se apropie, trebuia sä, fie
omorit.
Si toti levitii care au fost nuna-
rati de Moise si Aaron dupil spita ion,
din porunca Domnului, toti cei de parte
hárbateascil de la o lung, si mai vtrstnici,
au fost dou'azeci i douii de mii.
Dupg, aceasta, Domnul zise lui
Moise: Numärli pe toti ceiîntâiná8cui
de parte bärbilteascg dintre fiii lui Israil,
de la o lun5, si mai mari, i fâ numhril-
toarea toatä, a numelor lor.
S.' pe leviti iei pentru mine,
In locul celor întâi ngscuti dintre
lui Israil, cäci eu sunt Domiíul. i cei
intid nä,scuti ai dobitoacelor levitilor, in
locul celor întâi näscuti dintre dobi-
toacele fiilor lui
Atunci a numärat Moise precum
Ii poruncise Domnul, pe toti cei inad
Miscuti din fiii lui Israil.
S.' toti cei intâi mIscuti de parte
bArbäteascà de la o lunä, si mai vfixst-
nici, au iesit la numaratoare douizeci
doua de mil dou5, sute saptezeci i trei.
Si a grEdt mai departe Domnul
Cu Moise:
www.dacoromanica.ro
144
45.<'Ja pe leviti in locul celor intai
niiscuti dintre fiii lui Israil i dobi-
toacele levitilor in locul dobitoacelor lor,
levitii sit fie ai mei, ctici eu sunt
Domnul.
lar pentru räscumpgrarea celor
dour", sute saptezeci i trei de
näscuti ai fiilor lui Israil, care intrece
nunarul levitilor,
Sg, iei cate cinci sicli de fiecare
cap sâ iei ca nigsurii siclul sant, care
are dougzeci de ghere
Si sa dai banii acestia ca pret de
ascumpiirare lui Aaron si fiilor lui
pentru cei ce prisosesc peste numgx.
Atunci a luat Moise argintul pen-
tru riiscumpirarea celor ce treceau peste
numlirul celor Intâi näscuti rilscumpgrati
de leviti,
De la fui lui Israil, o mie trei
sute cincizeci i cinci de sicli dupa
siclul Walt.
Si a dat Moise argintul de niscum-
pftrare lui Aaron si fiilor lui, dup.& cu-
vg,ntul Domnului, asa cum poruncise
lui Moise Doranul.
4.
Deosebite slujbe ale levifilor i enume-
rarea lor dupcl familii.
i a mai griiit Domnul lui Moise
lui Aaron asa:
e Numgrii, pe fili lui Cahat dintre fiii
lui Levi dup5, neamul i dupg, spita lor,
InceptInd de la treizeci de ani
mai in viIrstii, i pa'n5, la cincizeci de ani,
pe toti cei care pot sluji cum se cuvine
ca sg, facä, slujbä, la cortul descoperirii.
Iata care va fi slujba fiilor lui Ca-
hat la cortul descoperirii - - ea va plivi
lucrurile cele prea sfint,e.
Címd va fi eh% porneasc5, tab5,ra la
drum, Aaron i fiii lui sä intre
dea jos perdeaua care acopere vederea
spre santa sfintelor i sit inveleasc5, cu
ea chivotul legii,
S54 acopere cu un acoperimAnt de
pide de vital de mare si sä intinda peste
el o poalà, toatä, de porfira violet& si
apoi sä vfire pg,rghiile prin verigi.
Peste masa pilinilor puneriiinainte,
sg, astearni o poalä, de porfiri violetà",
 NUMERII 4
si puni pe ea blidele, potirele, cesti-
le i cAnile pentru jertfa cu turnare;
s& fie acolo pe ea si painea cea dea-
pururi ;
Si intind& peste ea o pool& de por-
fir& Visinie, si o acopere cu un acope-
rAmânt de piele de vit,e1 de mare si
apoi si aseze pArghiile in verigi.
Si ja un procov54 de porfira vio-
let& si s& inveleasc& candelabrul i can-
delele lui, mudrile, cituile i vasele cele
de untdelemn trebuincioase pentru can-
delabru,
lar dupii, ce toate lucrurile le vor
acopen i cu un asternut de piele de
vitel de mare, si-1 puni pe o nasalie.
Asijderea si peste jertfelnicul cel
de aur si intinda un asternut de porfir&
violet& i si-1 acopere cu o invelitoare
de pide de vitel de mare, si apoi
aseze pArghiile in verigi.
Si mai ja toate odoarele care se
intrebuintead: in sfantul locas, sa, le pun&
intr'o invelitoare de porfirA, violet& i BA
le acopere cu un acoperitmitnt de pide
de vitel de mare si apoi si le pund
pe nasalie.
Si curetee jertfelnicul de cenus&
inveleasca 'lute° invelitoare de por-
f irá stacojie,
Si BA arze deasupra toate vasele
care se folosesc in timpul slujbei: catui,
furculite, lopeti, lighene i toate unel-
tele cite sunt ale jertfelnicului, i a&
intinda pe deasupra o invelitoare de pide
de vitel de mare si si pun& parghtile
In verigi.
lar dup& ce Aaron si fili lui vor
isprdvi de acoperit cortul sfânt
toate sfintele odoare dinteinsul, i ta-
bAra va porni la drum3 atunci BA,
yin& fili lui Cahat ca di le duca, dar si
nu se ating& de cele sfinte, ca s& nu
moara. Acestea aunt lucrurile din cortul
descoperirii pe care au si le dud fiii
lui Cahat.
Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul,
sä, aib5, supravegherea peste untdelemnul
din candelabru, mirezmele cele cu bun
miros, prinosul cel deapururi i unt-
delemnul pentru miruit. Si fie supra-
veghetor peste sfAntul locas, peste toate
odoarele si peste tot ce se ail& inteinsul.
146
www.dacoromanica.ro
Si Domnul a mai grait cu Moir
cu Aaron asa:
o Si nu nimiciti spita neamului lui
Cahat din mijlocul levitilor.
Asa sä faceti ca ei si rA,mAna cu
via'isi si nu moarA cand se vor apropia
de lucrurile cele prea sfinte. Aaron 10
fiii lui si vini i sA, punit pe fiecare din
ei la slujba si la datoria lui,
Dar inläuntru si nu intre i nici
BA, nu arunce vre-o privire la sfintele lu-
cruri, ca nu cumva si moan. »
Si Domnul a griiit iarasi catre
Moise:
« Fi numaritoarea fiilor lui Gher-
son, dup& spita i dupa neamul lor,
De la treizeci de ani si mai vArst-
nici pan& la cincizeci de ani, a celor ce
sunt buni de slujba, ca a& aibi vre-o
indeletnicire la cortul descoperirii.
Iat& slujba neamurilor care se trag
din Gherson, slujba i indatorirea lor:
Si duca covoarele sfântului locas
cortul descoperirii, acoperisul lui
acoperámantul cel de vitel de mare care
se pune pe deasupra i perdeaua de la
usa cortului descoperirii,
Perdelele curtii i perdeaua de la
poarta curtii din jurul sfAntului locas
din jurul jertfelnicului, funiile lor i toate
uneltele cele de trebuinta i ei si Jude-
plineasd, orice slujb& care cade in sar-
cina lor.
Fili lui Gherson si savArseascit
once corvada numai la porunca lui Aaron
si a fiilor poveri Eji indatoriri.
Dati in seama lor tot ceca ce stint
datori s& duca. Aceasta este slujba, la
cortul descoperirii pentru familiile ce se
trae din fiii lui Gherson, i indatoririle
loi sub privegherea lui Itamar, fiul lui
Aaron arhiereul.
FA si numitriitoarea fiilor lui Me-
rari dupit neamurile i dupti spitele lor,
De la treizeci de ani i ruai varst-
nici i pan& la cincizeci de ani, numitra
pe top care sunt destoinici si slujeasca,
buni pentru once indeletniciri pe lAnga
cortul descoperirii.
Tat& datoria lor si corvada lor pen-
tru once fel de slujbA, pe ling.& cortul
descopeHrii: Si clued scandurile sfântului
locas, zavoarele, stAlpii i talpile lui ;
10
 NUMERII, 5
Stálpii curtii imprejmuitoare
tälpile lor, ìíruii, franghiile i once lu-
cruri in de indeletnicirea ion. S'a le nu-
marati cu deamitruntul, pe nume, toate
citte cad in sarcina lor sa le duca.
Aceasta este indatorirea neamu-
rilor feciorilor lui Meran i pentru once
slujba la cortul descoperirii, sub prive-
gherea lui Itamar, fiul lui Aaron ar-
hiereul. »
Si au numarat Moise si Aaron im-
preuna cu voevozii obstieí pe fiii luí
Cahat, dupil neamul lor i dupa spi-
tele lor,
De la treizeci de ani i mai varst-
nici i pana la cincizeci de ani, pe toti
cei buni de slujba, care sa aib5, vre-o
indeletnicire pe rang& cortul descope-
ririi.
Si numarul lor, dupä, neamurile
lor, a fost de doná mii sapte sute cinci-
zeci.
Acestia aunt cei num'arati din spit.%
lui Cahat, cei ce puteau sá sib& vre-o
indeletnicire la cortul descoperirii si pe
care Moise si Aaron i-au numarat la po-
runca Domnului, prin gura lui Moise.
Cei numärati din fiji lui Gherson
dupä, neamurile i dupit spitz, lor,
De la treizeci de ani si mai in sus
pan& la cincizeci de ani, toti care erau
in stare sit slujeasca ffi buni de vre-o
alta indeletnicire pe Mug& cortul des-
coperirii,
Au fost, dupa neamurile
familiile lor, in numar de doua mii sase
sute treizeci.
Acestia sunt cei numarati din nea,-
mul fiilor lui Gherson, care aveau cate
o insarcinare la cortul descoperirii si pe
care i-au numarat Moise tri Aaron la
porunca Domnului.
Cei numarati din nearnurile fiilor
lui Meran i chip& neamurile l dupa fa-
miliile lor,
De la treizeci de ani i mai in
varsta, toti cei care erau destoinici de
slujbà i buni sii indeplineasca vre-un
lucru pe Mug& cortul descoperirii,
Au iesit la numar, dupa neamu-
rile lor, trei mii douil sute.
Acestia stint cei numarati din nea-
murile fiilor lui Merari pe care i-au nu-
146
www.dacoromanica.ro
marat Moise si Aaron, la porunca lui
Dumnezeu, prin gura lui Moise.
Toti levitii pe care i-au numarat
Moise EA Aaron impreuna cu voevozii lui
Israil, dupa neamtnile lor i dupä fa-
miliile lor,
De la treizeci de ami si mai Varst-
nici i pan& la cincizeci de ani, toti
cati erau in stare sa slujeasca i erau
buni de corvada pe Mgä cortul desco-
peririi,
Au fost la numaratoare opt mii
cinci sute optzeci.
Numarátoarea a fost facuta la po-
runca Domnului win gura lui Moise ffi
fiecaruia i s'a dat slujba, i insarcinare.
Astfel s'a facut numaratoarea precum a
porancit lui Moise Domnul.
5.
Depeirtorea celor necurati, din tabard.
Atunci a gait Domnul cu Moise
astfel:
s Porunceste fiilor lui Israil sit go-
neasca din tabarit pe oricine are lepra,
ori curgere, ori s'a intinat prin atin-
gere de mortaciune.
Fie barbati, fie femei, goniti-i dará
din tabard, ca sit nu pangäreasca tabe-
rile in mijlocul carora sallisluesc eu! »
Si fui lui Israil au Lout intocmai,
i-au scos slant din tabara. Precum
Domnul ditduse poruncii, lui Moise, asa
au facut si fiii lui Israil.
Dupa aceasta a vorbit Domnul cu
Moise astfel:
( Spune catre fiii lui Israil: « Daca
vre-un barbat sau vre-o femeie va fiiptui
vre-un pacat fata de aproapele si-0 va
aráta necredinta fat& de Domnul, fa-
andu-se vinovati,
Sa-si marturiseasca piicatele pe care
le-au aptuit i sii despagubeasca pe cel
pdgubit cu lucrul intreg i Judi pe de-
asupra o cincime.
Si dad): omul care a fost pägubit
nu are nici o ruda de aproape careia ar
putea sa-i dea inapoi lucrul cu care a
fost pagubit, atunci lucrul de pagubit
BA se intoardi Domnului i sii, fie al preo-
tului, In garb, de berbecul ispäsitor cu
care va ispasi pacatul.
 NUMERII, 6
Once Finos ridicat din toate lu- rului tán, sà.-i slábeasa soldurile, i pan-
crurile sfinte pe care Il aduc flu lui Israil, tecele sá ti se umfle,
sil fie al preotului; lar apa aceasta aducátoare de ble-
Once lucra adus ca sa fie sfintit stem sá intre in maruntaiele tale ca sa-ti
si fie al aceluia, iar ceea ce cineva da umfle pántecele i sa-ti Bata, soldurile! o
preotului al lui sa, fie Iar femeia sa raspunda: s Amin ! Amin ! o
Si a grait iarasi Domnul catre Si blestemul acesta sa-1 serie preo-
Moise: tul bite° carte si sa-1 spele cu apa ceo
Spune fiilor lui Israil si le gaieste: amará,
Daca o femeie mälitata va ajunge des- Apoi preotul sa dea femeii sa bea
franata i necredincioasà fati); de sotul ei, apa ceo amará aducittoare de blestem,
i un altul se va culca cu ea si ca apa ceo aducittoare de blestem sa
lucrul va fi titinuit LO; de barbatul ei, intre in ea ca aduca vatamare.
si ea s'a intinat in ascuns, fax& sa fi fost Preotul s'a ia din mana femeii pri-
vre-un martor i nici sa fi fost prinsa nosul de banuiala i sa legene prinosul
Si daca intr'insul va intra duhul inaintea Domnului i sa-1 apropie de
banuielii i îj va banui femeia lui fiindca jertfelnic.
ea s'a desfranat sau va intra intr'insul i din acest prinos sá ia un pumn
duhul banuielii i isi va biinui femeia ca aducere aminte *A sft,1 puna sI. fu-
cu toate ea ea nu s'a intinat, mege pe jertfelnic, apoi s'a dea femeii
Atunci sä vida cu femeia lui la sa bea din apa.
preot i sa aducit dar o zecime dinteo Si pe cánd ea va bea opa', se va
efil de fajinä de orz, farilsä toarne dea- intampla, daca s'a intinat si n'a fost
supra untdelemn si nici sa presare ta- credincioasa barbatului ei, cit apa
maie, caci acesta este prinos de bitnuialä, ceo aducltoare de blestem va intra in-
prinos de aducere aminte pentru o cal- - tr'insa ca sIA aducit vaamare: paute-
care de lege. cele ei se va umfla, soldurile ti vor &idea,
Preotul s'a o apropie de jertfelnic iar ea va fi blestemata in mijlocul no-
si s'a o puna, inaintea Doranului. rodului ei.
Dupit aceasta, preotul sit ja apa lar daca ea nu s'a intinat, ci a
sfintita intr'un vas de lut i pulbere ramas curata, ea va ramanea nevatainatit
de pe pardoseala sfántului locas si sa si va avea i fii.
o puna in apa., Aceasta este anduiala slujbei pen-
Apoi sa &duo& preotul pe femeie tru banuialii cánd o femeie s'a desfranat
inaintea Domnului i sii.4 despleteascit si s'a spurcat avand bárbat,
párul i sa-i dea in mana prinosul de Sau cand duhul banuielii apuca pe
aducere aminte, adica prinosul de barbatul ei si aduce pe femeie inaintea
iar preotul sa alba in mana apa Domnului. Atunci preotul sä faca slujba
cea amará aductitoare de blestem. toata randuiala aceasta.
Atunci preotul sä. jure pe femeie Barbatul va ramitnea, nevinovat,
si sa spunit: s Daca nu s'o culcat ni- iar femeia sa-si ispaseascá pacatul !
meni cu tine si daca, nu te-ai desfranat
ca sil te intinezi fiind ou barbat, 6,
nevatamatil de aceasta tipa amara Legea randuielile nazireatului.
aducatoare de blestem;
lar daca tu te-ai desfanat fiind Si a gait Domnul catre Moise in-
cu barbat i te-ai spurcat, si un alt bä.r- teacest chip:
bat s'a calcat cu tine, decat barbatul u Vorbeste fiilor lui Israil si le spune:
tan, Daca vre-un barbat sau vre-o femeie va
i preotul sá o jure cu jura- face fagaduinta de nazireu, ca ea se afie-
mántul aducator de blestem i sa-i quinto'. roseasca Domnului,
femeii Si te blesteme si s'a te facá Sá nu bea vin i nici un. fel de bau-
de batjocurá Domnul in mijlocul popo- turit imbatátoare, otet de vin, otet fácut
147
www.dacoromanica.ro 10*
 NUMERII, 7
din bauturii imbatatoare, nici vin bias-
prit sit nu bea, nici struguri proaspeti
nici stafide sit nu manánce.
In toatä, vremea nazireatului sau
sä se fereasca sä manance once se pre-
gate§te din rodul viÇei, sau din samburi
§i din pojghita boabelor.
In tool& vremea nazireatului sau,
sa nu treaca briciul prin parul capului
sau, i panii, la sfar§itul zilelor, pe care
le-a fagaduit Domnului, sfant este, pentru
aceasta sa-§i lase parul capului sii creasca
In voie.
In toata vremea cat va fi nazireu
al Domnului, sä nu so atingä de mort,
85, nu se spurce nici la moartea
tatalui sau, nici a maicii sale, nici a fra-
telui säu, nici a surorii sale, 616 poarta
pe capul lui sfintirea Dumnezeului sau.
Toata vremea nazireatului sau este
¡ant al Domnului.
Daca va muri cineva cu totul
fara de veste langa el, §i a§a, va in-
tina capul sau de nazireu, atunci el Bali
radii parul capului in ziva curatirii
sale, di §i-1 radii in ziva a §aptea,
Iar in ziva a opta sä aduca preo-
tului dourt turturele sau doi pui de po-
rumbel, la up, cortului descoperirii.
Preotul sa aduc5, pe una jertfa
pentru pacat, iar pe cealaltä ardere de
tot §i sa se faca ispa§irea pentru piicatul
atingeffl de mort. In ziva aceea nazireul
sfinteasca, din nou capul eau.
*i ca sa-§i sfinteasca iarái zilele
nazireatului situ, sa, aduca jertfä, pentru
vinä, un miel de un an. Zilele cele din-
tai nu se mai pun la nurnar, caci na-
zireatul eau a fost spurcat.
Iatä, rfinduiala nazireului: In vre-
mea and s, vor implini zilere nazirea-
tului eau, sa fie adus la u§a, cortului
descoperirii.
Atunci sit aducä Domnului darul
situ: un miel de un an fara cusur, ardere
de tot, §i o mioara de un an tot fara,
cusur, jertfa pentru pacat, §.1 un berbec
de un an far& cusur, jertfa de pace;
De asemenea un co§ de azime,
turte de lamura de faina framantate cu
untdelemn, paininare nedospite unse cu
untdelemn, impreuna cu prinosul §i cu
turnarile lor.
www.dacoromanica.ro
148
i preotul sa le puna inaintea Dom-
nului, i sa aduca, jertfa pentru pleat
§i arderea de tot.
Pe berbec sa-1 aducá, ¡erg& de
pace Domnului impreuntt cu co§ul de
azime. i preotul sii aduca prinosul §i
sii faca §i turnarea lui.
Pe urma, 85, rada capul sfintit al
nazireului la u§a cortului descoperirii §i
sa ia pärul capului sail de nazireu
puna pe foc sub jertfa cea de
pace.
85, mai ia preotul spate hart& a
berbecului §i o turtä nedospitä din co§
§i o paini§oara nedospita, §i sa, le dea
in mina nazireului dupa, ce acesta i§i
va fi ras parul capului sau sfintit.
Apoi sa o legene preotul jertfa
leganata, inaintea Domnului. Acesta este
un dar sfant care se cuvine preotului
In afara de pieptul leginat qi de §oldul
ridicat. Dupa aceasta, nazireul poate sii,
bea vin.
Aceasta este randuiala pentru na-
zireul care a facut fitgaduinta, acesta
este darul sau facut Domnului pentru
nazireatul sau in Mara de ceea ce
mai da, mana. Dupa temeiul fagaduintei
pe care a facut-o, a§a si se faca §i fan-
duiala pentru nazireatul eau. »
i a vorbit Domnul catre Moise
zicand:
<4 Grae§te lui Aaron §i fiilor lui
astfel: A§a sa binecuvantati pe fiii luí
Israil §i sit le spuneti:
Domnul sii te binecuvinteze §i 136
te pazeasca!
Domnul sii lumineze fata sa spre
tine §i FA, te miluiascri !
Domnul sa-§i ridice fats, sa catre
tine E}.1 sa-ti daruiasca pace !
A§a si se cierne numele meu peste
fiji lui Israil §i eu îi voi binecuvanta.
7.
Darurile cdpeteniilor lui Israil
la tdrnosirea cortulai.
1. lar dupa ce a ispr5,vit Moise de
înálat sfantul loca, 1-a miruit §i 1-a
sfintit impreuna cu toate odoarele lui,
jertfelnicul cu toate lucrurile lui pe care
le miruise i le sfintise,
 NU1VIERII, 7
Atunci voevozii lui Israil, capii de
familie, adica acei voevozi ai semintiilor
care luaserk parte la numkrátoare,
Aduserk darul lor inaintea Domnu-
lui: pee care ea coviltir i doisprezece
boj, -cilte un car la cate doi voevozi
ckte un bou de fiecare. Pe acestea le-au
adus in fats, sfantului locas.
Ci Domnul a graft lui Moise astfel:
«la-le de la ei i sa fie folosite pentru
slujba cortului descoperirii, iar levi-
tilor sit le dai fiecaruia dupa nevoile
slujbei lui ».
Atunci a luat Moise carele i boii
si le-a impärtit levitilor.
Douä, care si patru boi le-a daruit
fiilor lui Gherson pentru nevoile slujbei
lor.
Patru care si opt boj a däruit
fiilor lui Meran i pentru nevoile slujbei
lor sub supravegherea lui Itamar, fiul lui
Aaron arhiereul.
Dar fiilor lui Cahat nu le-a däruit
nimic, deoarece slujba lor este sä duck
sfintele odoare pe umeri.
Si voevozii au adus darul lor pen-
tru sfintirea jertfelnicului in ziva &and
a fost miruit, - atunci au adus voevozii
darul lor inaintea jertfelnicului.
i a poruncit lui Moise Domnul:
« Zi cu zi, fiecare voevod sit aducä darul
sau pentru sfintirea jertfelnicului.
In ziva întfti, voevodul Naason,
fiul lui Aminadab din semintia lui Iuda,
a adus darul sku.
Si darul sau a fost: o tipsie de
argint in greutat,e de o sutä treizeci
de sicli, un talger de argint de saptezeci
de sicli, dupa siclul sfant, amandoua
pline cu lamura de Mink framântata cu
untdelemn pentru prinos ;
Un vas de zece sicli de aun, plin
cu mirezme;
Un vitel din cireadii, un berbec,
un miel de un an ea ardere de tot;
Un tap, jertfa pentru plicat;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi,
cinci miei de un an ca jertfä de pace.
Acesta a fost darul lui Naason, fiul
Aminadab.
In ziva a doua a adus darul
Natanail, fiul lui Tuar, voevodul
harului.
www.dacoromanica.ro
149
El a adus o tipsie de argint grea
de o suta treizeci de sicli, un talger
de argint de saptezeci de sicli, dupa siclul
sfânt, amfindou5, pline cu lamurk de
fain& framantatk cu untdelenm, ca
prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un berbec de un an ca
ardere de tot;
Un tap jertf5, pentru pacat ;
Doi boi, cinci berbeci, cinci tapi,
cinci miei de un an, jertfk de pace.
Acesta fost darul lui Natanail,
lui-Tuar.
In ziva a treia a adus darul Brim
voevodul semintiei fiilor lui Zebulon,
Eliab, fiul lui Helon.
Darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutate de o sutii, treizeci
de sicli, un talger de saptezeci de
sicli, dupii siclul sfamt, amândouk pline
Cu lamurä de fitinit framitntatä cu unt-
delemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an ca ardere de tot;
Un tap jertfä pentru pacat;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi,
cinci miei de un an, jertfa de pace. Aces-
ta a fost darul lui Eliab, fiul lui Helon.
In zina a patra a adus darul sán
voevodul fiilor lui Ruben, Elitur, fiul
lui Sedeur.
Darul lui a fost: o tipsie de ar-
gint In greutate de o Kit& treizeci
de sicli, un talger de argint de sap-
tezeci de Bici, dupa, siclul sfant, a-
mândouit pline cu lamurii de fain& frii-
mantatii cu untdelemn, ca prinos;
Un vas de aun de zece sieli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ardere de tot;
Un tap, ca jertfa, pentru pima;
Dei boi, cinci berbeci, cinci tapi,
cinci miei de un an ca jertfii de pace.
Acesta a fost darul lui Elitur, fiul lui
Sedeur.
In ziva a cincea, voevodul Selu-
miel, fiul lui Turisadai, a adus darul
pentru fili lui Simeon.
 NUMERII, 7
$i darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutate de o subí, treizeci
de sicli, un talger de argint de sapte-
zeci de sicli, dupg siclul sfânt, aman-
dou5, pline cu lamurá de fäing främán-
tata' cu untdelemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin cu
mírezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de tot;
Un tap, ca jertfá pentru päcat ;
Doi boj, cínci berbed, cinci tapi
cinci miei de un an, ca jertfä. de
pace. Acesta a fost darul luí eluiniel,
fiul lui Turisadai.
In ziva a sasea, voevodul Eliasaf,
fiul lui Reguel, a adus darul säu pentru
fiii lui Dan.
$i darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutate de o sutá treizeci de
sicli, un talger de saptezeci de sicli,
dupä, siclul sfnt, amándola pline cu
lamurä, de fhinä fram'ántatä cu untde-
lemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de tot;
Un tap, ca jertfá, pentru päcat ;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi
cinci miei de un an, ca jertfä de pace. Aces-
ta a fost darul lui Eliasaf, fiul lui Reguel.
In ziun a opta a adus darul sltu
voevodul Elisama, fiul lui Amihud, pen-
tru fili lui Efraim.
$i darul säu a fost: o tipsie de
argint in greutate de o sutá treizeci de
sicli, un talger de argint de a,pte-
zeci de sicli, dupá siclul sfânt, amán-
douà pline cu lamurä de fainä. frámítn-
tata eu untdelemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
ca mirezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de tot;
Un tap, jertfä, pentru pdcat;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi
cinci miei de un an, ca jertfà de
pace. Acesta a fost darul lui Elisama,
fiul lui Amihud.
In ziva a opta, voevodul Gamaliel,
fiul lui Pedatur, a adus darul säu pentru
fiii lui Manase.
www.dacoromanica.ro
150
$i darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutate de o sutá, treizeci
de sicli, un talger de argint de sap-
tezeci de sicli, dupä siclul sfânt, amiln-
doug pline cu lamufá de hin& frámb,n-
tata cu untdeiemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vital, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de tot;
Un tap, jertrá pentru päcat;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi
cinci raiei de un an, ca jertfd de
pace. Acesta a fost darul lui Gamaliel,
fiul lui Pedatur.
In ziva a noua a adus darul
Abidan, fiul lui Ghedeon, pentru fiii lui
Veniamin.
$i darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutate de o sutil treízecí
de sicli, un talger de argint de Eap-
tezeci de sicli, dupá siclul sfant, aman-
douä, pline cu lamurii de fdinfi framtin-
tatä cu untdelemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de tot;
Un tap, ca jertfit pentru píicat ;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi
cinci miei de un an ca jertfá de pace. Aces-
ta fu darul lui Abidan, fiul lui Ghedeon.
In ziva a zecea a adus darul salí
voevodul Ahiezer, fiul lui Amisadai, pen-
tru fiii lui Dan.
$i darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutate de o suta treizeci
de sicli, un talger de argint de sap-
tezeci de sicli, duplí siclul sfânt, aman-
dota pline cu lamur& de Mina fr.:aman-
tatil cu untdelemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un barbeo, un miel de
un an, ea ardere de tot;
Un tap, ca jertfä, pentru päcat ;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi
cinci miei de un an, ca jertfä, de
pace. Acesta a fost darul lui Ahiezer,
fiul lui Amisadai.
In ziva a unsprezecea a adus da-
rul s'au voevodul Paghiel, fiul lui Ocran,
pentru fiii lui Asen
 NUMERII, 8
i darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutat,e de o sut6 treizeci
de sicli, un talger de argint de sap-
tezeci de sicli, dup6 siclul sfant, amitn-
dou6 pline cu laraura, de fan& friimitn-
tat5,` cu untdelemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de t,ot ;
Un tap, ca jertf5. pentru pacat;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi
cinci miei de un an, ca jertf6 de pace.
Acesta a fost darul lui Paghiel, fiul lui
Ocran.
In ziva a dou6sprezecea, voevodul
Ahira, fiul lui Enan, a adus darul shu
pentru fiii lui Neftali.
*i darul säu a fost: o tipsie
de argint in greutate de o sut6 trei-
zeci de sicli, un talger de argint de
saptezeci de sicli, dup6, siclul sfânt, aman-
doutt pline cu lamur6 de fan& friimkn-
tati cu untdelemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de tot ;
Un tap, ca jertfá pentru pticat;
Doi boi, cinci berbeci, cinci tapi
cinci miei de un an, ca jertfa de
pace. Acesta a fost darul lui Ahira, fiul
lui Enan.
Acesta a fost darul voevozilor lui
Israil la sfintirea jertfelnicului, in ziva
cand a fost miruit: doutisprezece tipsii
de argint, doutisprezece talgere de argint
douhsprezece vase de aur.
Fiecare tipsie de argint avea o
sutà, treizeci de sicli, fiecare talger
saptezeci de sicli. Tot argintul acestor
vase era douä mii patru sute de sicli,
dup.& siclul Wait.
Vase de aur pline eu mirezme au
fost doufisprezece, fiecare de c6.te zece
sicli, dup.& siclul sfitnt. Deci tot aurul
vaselor a fost o sut6, doutizeci de sicli.
Toate vitele pentru ardere de tot
au fost: doisprezece vitei, doisprezece
berbeci, doisprezece mei de un an, ca
prinos ;
Toate vitele pentru jertfa de pace
au fost: doutizeci i patru de boi, saizeci
151
www.dacoromanica.ro
de berbeci, saizeci de tapi i aizeci de
miei. Acesta a fost darul la sfintirea
jertfelnicului dup.& ce el a fost miruit.
i &aid intra Moise in cortul des-
coperirii ca s6 gráiascá Domnului, auzea
un glas care vorbea cu el de deasupra
capacului chivotului legii dintre coi doi
heruvimi. i glasul acela vorbea cu el.
8.
Sfintirea
i a rostit iarái Domnul care Moise:
u Vorbeste lui Aaron zi: C6,nd
vei- aseza candelele, cele sapte candele
sá arunce lumina lor in partea de di-
nainte a candelabrului. »
i a filcut Aaron intocmai: el a
pus candelele in partea de dinainte a
candelabrului, precum dliduse Domnul
porunc6 lui Moise.
Candelabrul era f6cut din aur ce-
c6,nit; piciorul i florile lui erau tot ce-
anite, dup.& chipul pe care Dumnezeu
11 artitase lui Moise, asa a fticut el can-
delabrul.
i a grAit cu Moise Domnul i i-a
poruncit:
# Ia pe leviti dintre fiii lui Israil
curaeste-i.
5i ciind ii vei curai sá faceti ast-
fel: stropeste-i cu apa de ispäsire, apoi
ei radii tot trupul, s6-0 spele
vesmintele i inteacest chip sá se cu-
rateasett.
i ei s6 ja un vitel din ciread6 ca
ardere de tot, impreuntt cu prinosul lui
de lamurá de faint): framtintatti ca unt-
deleran ; i tu 86 jertfesti un alt vitel ca
jertfii pentru picat.
Apoi 86, aduci pe leviti inaintea cor-
tului descoperirii i 86 strfingi intreaga
obstie a fiilor lui Israil.
Dup.& aceea apropie pe leviti inaintea
Domnului, iar fiji lui Israil 86,0 pun&
mttinile lor pe leviti.
i Aaron s6 aduc6 pe leviti dar
leg6nat, inaintea Domnului, din partea
fiilor lui Israil, ca ei 8á fie in slujba
Domnului.
Dup6 aceasta levitii säi pun6
mainile pe capul fiecitrui vitel. Pe unul
sa,"-1 aduci Domnului jertf5, pentru pticat,
 NUMERII, 9
iar pe altul ardere de tot pentru ispii-
sirea picatelor levitilor.
Sä, asezi pe leviti inaintea lui Aaron
si a fiilor lui i sii-i aduci dar leganat
Domnului.
Si sii osebesti pe leviti de fiii lui
Israil, ca ei levitii sti fie ai mei.
lar dupa aceasta /evitii sii intre
In shijba cortului descoperirii, dupa, ce-i
vei fi curatit vei fi adus dar le-
gan at ,
Caci ei imi aunt slujitori deplin
afierositi mie dintre fiii lui Israil i i-am
luat in locul celor intai Miscuti care des-
chid pantecele maicii lor, dintre toti in-
tali Miscuti din fiii lui Israil.
Al meu este intaiul niiscut la
fiii lui Israil, de la oameni ea si de la do-
bitoace. In ziva cand am ucia pe toti
intaii nascuti din tara Egiptului, i-am
sfintit pe ei pentru mine.
Pentru aceasta am luat pe leviti
In locul tuturor intailor niscuti dintre
fiii hti Israil,
Si am dat pe leviti dintre fili lui
Israil, lui Aaron si fiilor lui, ca sii faca
slujba in locul acelora la cortul desco-
peririi i si faca ispasire de pacate pentru
fiii lui Israil, ca sa nu se abata peste ei
vre-o naprasnä, and se vor apropia fiii
lui Israil de sfantul boca.»
Si au fiicut Moise si Aaron si toatii
obtia fiilor lui Israil cu levitii asa pre-
cum a poruncit lui Moise Domnul, cu
privire la leviti intocmai asa urmara
a face fiii lui Israil cu ei.
Levitii s'au euratit de picate, si-au
spilat hainele lor, iar Aaron i-a adus dar
leganat inaintea Domnului, si Aaron a
facut ispasirea pentru ei, ea si-fie eurati.
Dup.& aceasta levitii au intrat
si indeplineasea slujba lor la cortul des-
coperirii, inaintea lui Aaron si a fiilor
lui, asa cum poruncise lui Moise Domnul,
pentru leviti. Asa a facut Moise cu ei.
Si a mai rostit Domnul catre Moise
aceastit porunci:
« lata ce pravila mai trebueste
pentru leviti: De la douazeci de ani
mai in vársta si meargi la lucru in
slujba cortului descoperirii,
lar de la cincizeci de ani si iasti
din slujba si nu o mai faca,
www.dacoromanica.ro
152
Ci nunaai sä, ajute in slujba pe
fratii lor la cortul deseoperirii, ca ei
aibä, grip,' de cele pentru randuiala sluj-
bei, dar slujba sä nu faca. Asa sii faci
cu leviii privitor la indatoririle lor 1»
9.
Prtftile. Sidlind de nor fi stalpul de foc.
Atunci a vorbit Donanul cu Moise
In pustiul Sinai, in anul al doilea de la
iesirea din tara Egiptului, in luna cea
dintai, asa:
o Si praznuiasca fili lui Thrall Pa-
stile la vremea lor,
In ziva a paisprezecea a lunii
acesteia, intre cele doua seri. Si le priz-
nuiti la vremea lor, potrivit tuturor le-
gilor i oranduielilor in flini. »
Atunci a poruncit lVfoise fiilor lui
Israil sä, praznuiascit Pastile;
Si ei au praznuit Pastile in ziva a
paisprezecea a lunii intaia, intre cele
douii seri, in pustiul Sinai; si precum
a poruncit lui Moise Domnul, asa au
ficut fiii lui Israil.
Eran ins& unii care se intinasera
atingindu-se de morti si nu puteau si
praznuiasca Pastile in ziva aceea. Atunci
ei se infa.tisara in ziva aceea inaintea
lui Moise si Aaron,
Si zisera catre ei: « Noi suntem
spurcati, fiincich ne-am atine de morti.
Pentru ce sa fim pagubiti, ca ea nu
aducem dar Domnului, la vreme, in mij-
locul fiilor lui Israil
Atunci Moise le-a raspuns: « Astep-
tati sä, aflu ceea ce vi va porunci
you& Domnul ! »
Atunci a por. uncit lui Moise Domnul
astfel:
Spune fiilor lui Israil « Daca cineva
dintre voi sau din urmasii vostri se va
spurca atingandu-se de un mort sau este
In cálatorie departe, cu toate acestea
si savarseascil Pastile pentru Dorn-
nul ».
In luna a doua, in ziva a pai-
sprezecea, intre cele doui seri, ea praz-
nuiasca Pastile i sii mänance azime cu
ierburi amare;
Si sä, nu base nimic pe a doua zi
nici un os si nu zdrobeasci, ci sii facit
 NUMERII, 10
praznic dupg, toati ränduiala cea pentru
Pasti.
lar omul care este curat i nu se
aflä, in calatorie departe ai trece cu ve-
derea s praznuiasca Paatile, unul ca
acera di fie nimicit din poporul lui, fiindca
n'a adus dar Domnului la vremea po-
trivia. Omul acela isparasca pa"-
catul !
Dacg vre-un stain care locueate in
mijlocul vostru, ea strain, vrea s praz-
nuiascit, Paatile Domnului, sä le praz-
nuiasca dupä randuiala i pravila Pa-
fie o singua lege pentru voi:
pentru strä,in eat i pentru bäatinas.»
In ziva °and a fost inaltat sfantul
loca, un nor a acoperit locaaul sfânt,
cortul descoperirii ai de cu sear&
pan& dimineata srantul loca a se vedea
ca o argtare de foc.
Aaa era deapururi: ziva Il aco-
perea norul, Rug noaptea arätarea cea
de foc.
Mid norul se ridica deasupra cor-
tului, porneau i fiii lui Israil, i in locul
In care se oprea norul acolo FA fill lui
Israil aaezau tabara.
La porunca Domnului, fiii lui Is-
rail porneau la drum i tot la porunca
lui poposeau cu tabara, aaa cá ei sta.-
teau cu tabgra aata vreme cat statea
norul deasupra sfântului loca.
Si &and norul zabovea mai multe
zile deasupra sfäntului loca, fiii lui Is-
rail erau luatori aminte la porunca Dom-
nului ai nu porneau.
lar daca se inampla cá norul se
oprea cateva zile deasupra sfiratului
loca, era la fel: la porunca lui Dum-
nezeu se opreau cu tabara ai tot la po-
runca Domnului porneau la drum.
Si dacit norul amanea de cu seara
ai pan& dimineata, i norul se ridica di-
mineata, atunci porneau fOi ei ; iar (lac&
norul se ridica dupg o zi si o noapte,
plecau atunci.
Dacä norul se oprea deasupra fan-
tului loca a mai multe zile, o lung sau
un an, fill lui Israil se opreau i ei cu
tabrtra nu plecau, iar cand se ridica
Foi
norul porneau i ei.
La porunca Domnului se opreau
cu tabara i tot la porunca Domnului
153
www.dacoromanica.ro
plecau; ei pgzeau porunca Domnului po-
trivit anduielii sale, data prin gura lui
Moise.
10.
T rdmbi(ele de argint.
Ceildtoria de la Sinai la Paran.
Si a rostit lui Moise Domnul alta
poruncii:
« Fá doui trambite de argint; dar
ea le faci din argint ceeänit. Ele sa-ti
slujeasca la chemarea obatiei i la pornirea
taberilor.
Gänd vor sana toate, sá se strangii
la tine toaa obatia la uaa cortului des-
coperirii,
lar cirad va suna numai una, sa
se adune la tine voevozii ffi capeteniile
peste mile lui Israil.
De yeti suna semnul de plecare, sa
porneasca cei din tabara de la askrit,
lar de yeti suna serrinul de plecare
pentru a doua oarä, sit porneasca cei
din tabara de la miaza-zi i sä se sane
numai pentru pornirea Jon
lar când va fi sä se adune obatia,
sä sunati din trambita ca de obicei,
dar s'a nu sunati semnalul de ple-
care.
Dar numai fili Ira. Aaron, preoVi,
sa sune din trambita. Aceste pravili
sä fie deapururi pentru voi in neam
de neamul vostru.
Cand voi ve0 porni la razboi in
Ora voastra, impotriva vrajmaaului
sunati alarma din trambita
atunci yeti fi pomeniti inaintea Dom-
nului Dumnezeului vostru i veti fi
mântuiti de vajmaaii voatri.
Si in ziva bucuriei voastre, la siír-
batorile voastre, la lunile noi, sá sunati
din trambita la arderle de tot si la
jertfele voastre de pace, ca sä fie ele
aducere aminte inaintea Dumnezeului
vostru, 616 eu sunt Duranezeul vo-
stru! »
In anul al doilea, in luna a doua,
In ziva a douazecea a lunii, s'a ridicat
norul de deasupra locaaului descoperirii,
Si au pornit la drum fili lui Israil,
din pustiul Sinai, iar norul s'a oprit in
pustiul Paran.
 NUMERII, 11
Astfel ei pornirä la drum intlia
oarä, la porunca Domnului trimisä, prin
gura lui Moise.
Intai a purces steagul taberii fii-
lor lui luda dupli ostile lor, iar peste
oasts era Naason, fiul lui Aminadab.
Peste oastea fiilor lui Isahar era
Natanail, fiul lui Tuar ;
Peste oastea fiilor lui Zebulon era
Eliab, fiul lui Helon.
Atunci locasul sfänt a fost des-
fiicut, iar fiii lui Gherson i ai lui Merani
plecark ducilnd locasul sfânt.
Apoi a pornit steagul taberii lui
Ruben dupil otile, lor iar peste oaste
era Efitur, fiul lui Sedeur.
Peste oastea fiilor lui Simeon era
Selumiel, fiul lui Turisadai ;
Peste oastea fiilor lui Gad era
Eliasaf, fiul lui Reg-uel.
Si au pornit Cahatitii purtând sfin-
tele odoare pe eänd altii asezau locasul
sfitint asteptand venirea lor.
Apoi a pornit steagul fiilor lui
Efraim, ceatä dupil ceatä, iar peste oaste
era Elisama, fiul lui Amihud.
Peste oastea semintiei fiilor lui Ma-
nase era Gamaliil, fiul lui Pedatur ;
Peste oastea semintiei fiilor lui Ve-
niamin era Abidan, fiul lui Ghedeon.
Apoi a pornit steagul taberii fiilor
lui Dan, ceatil dup.& ceatä,, - urma tu-
turor taberilor, iar peste ostirea lui
era Ahiezer, fiul lui Amisadai.
Peste ostirea semintiei fiilor lui
Aser era Paghiel, fiul lui Ocran ;
Peste ostirea semintiei fiilor lui
Neftali era Ahira, fiul lui Enan.
Acesta a fost sartul de plecare
In care au pornit fiii lui Israil, ostire
dupiti ostire.
Atunci a imbiat Moise pe Hobab,
fiul lui Reguel, Madianitul, socrul lui
Moise: Noi pornim spre tara despre
care Domnul a zis: s Eu vâ voi da-o
vouil ! Haide cu noi, si te vom
plititi cu bine, clici Domnul a fagilduit
bine lui Israil.
Dar el i-a fáspuns: o Nu merg! Ci
mâ voi duce in tara mea si la nea-
mul meu s.
Atunci Moise i-a zis: t Nu ne liísa!
Tu cunosti locurile unde putem po-
www.dacoromanica.ro
154
posim in pustie; ffi ochi de clifiluza
pentru noi.
lar clac& tu ne vei insoti, te vom
face partas la fericirea cu care Dum-
nezeu ne va ferici. »
Si au plecat din muntele Dom-
nului, cale de trei aile, cu chivotul le-
gilmántului Domnului inaintea Ior, ca
gäseascil loe de popas.
Si citind porneau cu tabara, norul
Domnului era umbrind ziva deasupra Ion.
La pornirea chivotului legii, Moise
zicea: « Scoa15,-te, Doamne, i sä, se risi-
peasdi vräjmasii tila si Fa fuga din fata
ta cei ce te uriíse pe tine !
lar la oprire zicea: Intoarce-te,
Doamne, chtre zecile de mii ale semin-
Olor lui Israil! »
11.
Poporul tilniefte dupd demducarea din
Egipt. Pedeapsa ldanniei lui.
Si a inceput poporul cArteascil
la urechile Domnului. Atunci a auzit
Domnul FA s'a aprins mänia lui, i focul
Domnului s'a facut vàpaie impotriva lor
si a inceput sä mistue capätul taberii.
Dar poporul a strigat cätre Moise
Moise s'a rugat Domnului i focul se
stinse.
Si s'a chemat numele locului ace-
luia Tabeera, fiinddi s'a aprins focul
Domnului impotriva lor.
Dar gloata sträinilor, care se olla
In mijlocul lui, ii aprinse pofta. Atunci
liii lui Israil incepuril i ei sil se tan-
guiascil i «5, se jeluiascil: Cine ne va
da sä, manara carne?
Ne aducem aminte de pestele pe
care il mAncam degeaba In Egipt, de
castraveti, de harbuji, de praz, de ceapä
si de usturoi,
lar acum sufletul ni se usueá,
din tot ce aveam n'a rimas nimic, de-
m'a mana de dinaintea ochilor nostri ! »
- Mana era ca boaba de eoriandru
infiltisarea ei ca räsina de bdeliu.
Poporul se imprästia si o aduna,
micina in rfisnitil sau o pisa in piulti,
fierbea in oale fácea din ea turte;
gustul ei era ca de plilcinti fiticutil cu
untdelemn.
 NUMERII, 11
i când &idea, noaptea, roua in ta-
bgrii, cgdea si mana.
i cánd a auzit Moise poporul plän-
gfind neam cu neam, fiecare la usa cor-
tului lui, mânia Domnului s'a aprins
groaznic, iar Moise se intristg foarte.
i a zis Moise cgtre Domnul: « Pen-
tru ce ai cäsunat räu robului tiiu si de
ce n'am aflat har in ochii tgi, ci ai pus
in spinarea mea povara grijei acestui
popor ?
Oare eu am zämislit poporul acesta ?
Oare eu 1-am ndscut zici: «
la sänul tiiu precum tine doica pe prunc,
päng va ajunge in tara pe care ai da-
ruit-o cu jurämänt pgrintilor lui »?
De unde am eu carne sg lude-
stulez tot poporul acesta, care plänge
spune: « Dii-ne carne ca sh mâncgm ! »
Nu sunt in stare sä duo singur
tot poporul acesta, ciici el este prea greu
pentru mine.
lar dacii tu vrei sä te porti asa
Cu mine, mai degrabg omoarg-mg, daca
am aflat har inaintea ochilor tài, ca sg
nu mai vild nenorocirea lui ! »
Atunci Domnul riispunse lui Moise:
« Adung-mi saptezeci de bärbati dintre
bàtrânii lui Israil, pe care-i stii cä sunt
barânii poporului si mai marii lui, i adg-i
Ja cortul descoperirii, «tea acolo la
un loe cu tine.
Atunci eu mg voi pogori i voi
gräi cu tine. i voi lua din duhul care
s'a pogorit peste tine si voi puna peste
ei, ca sä ducii cu tine povara grijei po-
porului i sä nu o porti numai tu sin-
gu r.
lar poporului «à-i zici: « Pregati-
ti-vä pentru mäine mäncati carne,
&ad ati bocit in urechile Domnului
v'ati tânguit: a Cine ne va da nouä sä
mâncgm carne, &id ce fericiti eram noi
in Egipt ! » Acum Domnul vg va da carne
voi yeti manca.
i nu veti manca o zi, sau dota,
sau cinci, sau zece, sau douiizeci,
Ci o lunä, pftnà cänd vä va iesi
pe nas, ca astfel si vil scarbiti, din pri-
cing ci ati dispretuit pe Domnul care
este in mijlocul vostru i ati plâns
intea mea zicänd: Pentru ce am iesit
din Egipt ?
155
www.dacoromanica.ro
Dar atunci a riispuns Moise: «No-
rodal in mijlocul egruia sunt este de
sase sute de mil de pedestrasi si tu
spui: « Eu Li voi indestula cu carne si
vor manca o lung de zile ».
Oare se vor junghia pentru ei tur-
mele i circule ca sä le fie de ajuns, sau
se vor pescui pestii märii ca sà fie in-
destulati ?
i a zis Domnul cgtre Moise: Oare
mäna Domnului este scurtg ? Acum te
vei incredinta daca, se va implini cu-
vantul meu ori nu!
Dupg aceasta a iesit Moise si a
griit poporului cuvintele Domnului si a
strans saptezeci de oameni dintre bg-
tranii poporului i i-a adus pe ei sg atea
In preajma cortului.
Domnul s'a pogorit in nor si
a grgit catre el, i a luat din duhul
dgruit lui i a dat celor saptezeci de
a fost cand Duhul s'a odihnit
peste ei, incepurá sg prooroceascg, apoi
s'au oprit.
Doi oameni irisa rgmaserg in ta-
bärg. Pe unul Il cherna Eldad, iar pe
celglalt Medad. i s'a odihnit peste ei
Duhul. Ci ei erau printre cei inscrisi,
dar n'au iesit sil se dulcà la cort, i ei
au proorocit atunci, in tabg,rg.
Dar un tängr a alergat i a dat
de veste lui Moise asa: Eldad i Medad
proorocesc in tabgrä
i a rgspuns Iosua, fiul lui Nun,
slujitorul lui Moise din tineretile lui: O,
domnul meu Moise, impiedicg-i !*
Atunci i-a spus Moise: Oare tu
ai duh de rävnire impotriva mea? O,
clac& ar fi tot poporul numai profeti
de-ar ocl ih ni Domnul Duhul sau peste ei !
i Moise impreung cu batränii lui
Israil s'au adunat in tabiírá.
Atunci s'a pornit o vifornitg de la
Domnul si a adus prepelite de la mare
si le-a trântit la pámánt lángà talará,
cale de o zi bite° parte si cale de o zi
In cealaltä parte, in veciniltatea taberii,
strat ca de doi coti pe fata pgmán-
tului.
i s'a pornit poporul i toatg ziva
aceea i toatä noaptea aceea si a doua
zi a sträns prepelite ; iar cel care
stränsese mai putin, tot stränsese zece
 NUMERII, 12, 13
gramezi. Dupa aceasta ei le-au intins
imprejurul taberii.
Dar carnea era inca intro dintii
lor si nu ispravisera inch' de mancat cand
mania Domnului se apiinse impotriva
poporului i batu Domnul poporul cu
bätaie mare foarte.
Si numele locului aceluia s'a che-
mat Chibrot-Hataava, dici acolo a fost
ingropat poporul cel intaratat de poftd.
Dela Chibrot-Hataava poporul s'a
indreptat catre Haterot si a poposit la
Hat erot.
12.
Sora lui Moise pedepsitei cu leprd.
1. Si Maria vorbea cu Aaron despre
Moise pentru femeia etiopiana pe care
el o luase, - citci Ii luase o femeie etio-
piana, -
2. Si ziceau: Care numai prin Moise
a grait Dumnezeu? N'a vorbit el oars
prin noi ? » Domnul illSE a auzit.
3. Si Moise era bland foarte, mai mult
decat toti oamenii de pe fata pamantului.
4. Dar deodatit Domnul a zis lui Moise,
lui Aaron i Mariei: « Ieiti cate trei la
cortul descoperirii ! » i ei au iesit tus-
trei.
5. Atunci s'a pogorit Domnul inteun
stalp de nor si a statut la usa cortului
si a chemat pe Maria si pe Aaron. Si
ei intrara amandoi.
6. Si le-a zis Domnul: « Ascultati
cuvintele mele ! Dacii este fare voi ci-
neva profet al Domnului, eu mä descopär
In vedenie i in vis vorbesc cu el.
7. Nu este tot asa i cu robul meu
Moise. El s'a dovedit credincios in toatä
casa mea.
8. Eu Ii vorbesc gurit catre gura, la
vedere si nu in ghicituril, si el priveste
chipul Domnului. Pentru ce deci nu V&
temeti i ponegriti pe robul meu Moise? »
9. Ci mânia Domnului s'a aprins im-
potriva lor si el s'a dus.
10. Si cand norul s'a departat de
deasupra cortului, iata ca Maria era alba
de leprit ca zapada. i intorcandu-se
Aaron spre Maria, iatit ca ea era leproasit.
11. Atunci a graft Aaron catre Moise:
« 0, doamne, sa nu ispiisim, pacatul pe
156
www.dacoromanica.ro
care I-am savarsit i cu care ne-am flicut
vinovati !
0, sa nu fie ea ca un copil mort
care iese din pantecele maicii sale, cu
trupul pe jumatate mancat ! »
Atunci a strigat Moise catre Dom-
nul i i-a zis: « 0, Doamne, rogu-te, ta-
madueste-o!
Dar Domnul a raspuns lui Moise:
«Dad., pärintele situ ar fi scuipat-o in
fatii, n'ar fi trebuit ea sit stea rusinatii
sapte zile ? SA stea la oprealä sapte zile
afarä din tabarii dupa care poate
intre !
Si Maria a stat la opreala Biwa
din tabärä sapte zile. i poporul n'a
pornit la drum pana cand Maria a intrat
din nou in tabärä.
Dupä aceasta poporul a plecat din
Hatkrot si s'a oprit cu tabära in pustia
Paran.
Iscoadele trimise in Canaan.
Atunci a vorbit iariisi Domnul cu
Moise i-a zis:
« Trimite oameni ca sit iscodeasca
tara Canaanului, pe care eu voi da-o
fiilor lui Israil. Sri trimiti cate un om
din fiecare semintie, dar toti sa fie dintre
voevozi !
Si Moise i-a trimis, dupti porunca
Domnului, in pustiul Paran. Acestia toti
erau voevozi ai fiilor lui Israil.
Iatä care era numele lor. Din se-
mintia Ruben: Samua, fiul lui Zacur ;
Din semintia lui Simeon: Safat, fiul
lui Hori;
Din semintia lui luda: Caleb, fiul
lui Iefune;
Din semintia lui Isahar: Igal, fiul
lui Iosif ;
Din semintia lui Efraim: Ozeea,
fiul lui Nun ;
Din semintia lui Veniamin: Palti,
fiul lui Rafu;
Din semintia lui Zebulon: Gadiel,
fiul lui Sodi;
Din semintia lui Iosif, adicit din
semintia lui Manase: Gadi, fiul lui Susi ;
Din semintia lui Dan: Amiel, fiul
lui Ghemali;
 NUMERII, 14
Din sernintia lui Aaer: Setur, fiul
lui Mihail;
Din semintia lui Neftali: Nahbi,
fiul lui Vofsi;
Din senaintia lui Gad: Gheuel, fiul
lui Machi.
Acestea sunt numele oamenilor pe
care i-a trimis sl iscodeascä, Ora Ca-
naanului. i Moise a numit pe Ozeea
fiul lui Nun, Iosua.
Si i-a trimis Moise pe ei s5, isco-
deascii Ora Canaanului, cu poruncii: «Sui-
ti-v5, acolo prin Negheb, apoi sá vd in-
dreptati spre munte,
Ca sä vä dati seama de tarä, ce
popor locueate inteinsa: este tare ori
slab, putin ori mult;
Si cure este Ora in care locueate:
manoasi eau rea ; cum sunt oraaele lo-
vuite: deschise sau intärite;
Cum este p5,mantul: gras ori slab,
dac5, se allá pomi sau nu. Fiti bärbätoai
luati din roadele pAinântului. » Ace-
stea se petreceau pe la parguitul stru-
gu rilor.
Si s'au suit ei i au iscodit pl.-
mântul din pustiul Tin pan& la Rehob
spre Hamat.
Si au luat-o prin Negheb a'r au
ajuns pänä la Hebron, unde se aflau
Ahiman, Seaai i Talmai, feciorii lui
Enac. Hebronul a fost zidit ou § apte
ani inaintea Toanului din Egipt.
Si cänd au ajuns in valea Eacol,
au tdiat de acolo o vitä, cu un cior-
chin uriaa de poamä, FA au pus-o pe o
pärängä dusii de doi inai. Au mai luat
rodii i smochine.
Si locul acela s'a chemat valea
Eacol, din pricina ciorchinului uriaa pe
care 1-au tOiat de acolo fili lui Israil.
lar dupi patruzeci de zile s'au
intors de la iscodirea pamântului.
Ei se duserii de se infätiaarä lui
Moise, lui Aaron FA la toatà obatia fiilor
lui Israil in pustiul Paran, la Cadea.
Si le-au dat de atire atát lor eât A la
toatä obatia de tot ceea ce au vázut
ai le-au arlitat a'r roadele pämäntu-
lui.
Si le-au povestit FA le-au spus: « Am
intrat in tara in care ne-ati trimis, unde
curge lapte i miere. Iatä i roadele ei !
157
www.dacoromanica.ro
Numai c5, poporul care locueate
In tara aceea este puternic, iar cetätile
sunt intarite i foarte mari. Am vazut
de asemeni si pe feciorii lui Enac.
Amalec locueate in Negheb. He-
titii, Iebusitii, Amoritii locuesc in partea
muntoasä, iar Canaanitii locuesc la mare
a'r pe tirmul Iordanului.
Dar Caleb a potolit poporul care
cärtea impotriva lui Moise ai a zis: e SA
ne suim i sa-1 cuprindern, caci pu-
tem! »
Insä oamenii care il insotiserO au
räspuns: Nu indraznim sä ne Bairn
impotriva acelui popor, ciici el este mai
vanjos decât noi s.
Si au raspändit ei printre fili lui
Israil faimä rea despre tara pe care au
iscodit-o: « POrnântul pe care 1-am cu-
treerat ca sO-1 iscodim este un pamtmt
care mistue pe locuitorii lui, si tot no-
rodul pe care 1-am vitzut inteinsul este
uriaa la staturä.
Acolo am väzut uriaai, pe feciorii
lui Enac din neamul uriaailor. i noi
eram in ochii noatri ca i in ochii lor
ca niate liicuste! »
14.
Pedeapsa poporului pentru artire.
Atunci toatä obatia a izbucnit in
strighte, iar norodul s'a tänguit toatä
noaptea aceea.
Si carteau impotriva lui Moise
a lui Aaron toti fiii lui Israil i toatä,
obatia i Ii infruntau: « 0, de-am fi murit
In Egipt sau in pustiul acesta de ne-am
fi dat duhul !
Si pentru ce Domnul ne duce in tara
aceasta sä cOdera de sabie i femeile
noastre i copiii noatri sä, ajungä pradé, ?
Nu este mai nimerit sä, ne intoarcem
In Egipt ?
Si au zis unii ciitre altii: e Sl. pu-
nem o cdpetenie peste noi i al. ne in-
toarcem in Egipt! »
Atunci Moise ai Aaron au cäzut cu
fata la pämänt inaintea a toatO obatia
fillor lui Israil,
lar Iosua, fiul lui Nun, ai Caleb,
fiul lui Iefune, cei dintre iscoditorii pii-
mtintului si-au sfilaiat veamintele lor,
 NUMERII, 14
Si au grait catre obetia fiilor lui
Israil astfel: s Pama,ntul pe care 1-am
strabatut ca sa-1 iscodim este un pa-
mant foarte, foarte bun.
De va binevoi Domnul Cu noi e'r
ne va duce in pamantul acesta i ni-1
va da, el este un pamant in care curge
lapte i miere.
Deci nu va razvratiti impotriva Dom-
nului e't de poporul ¡Aril aceleia sa nu
va fie frica, fiindc5, el va fi demancarea
noastra. Dumnezeii lor i-au parasit! Cu
noi insa este Domnul, ei nu va spai-
mântati ! u
Atunci toata obetia a raspuns:
« ucidem cu pietre ! » Dar, iatit, slava
Domnului s'a aratat in cortul descope-
ririi, tuturor fiilor lui Israil,
Si atunci a grait Domnul catre
Moise: s Cat& vreme ma va defaima
poporul acesta i pan& cand nu va crede
In mine Cu toate minunile pe care le-am
siivareit in mijlocul lui ?
Am sa-1 lovesc cu ciuma, ca
pierd, iar pe time te voi face neam
mai mare e'r mai puternic dealt el! »
Atunci a raspuns Moise Domnului:
o Dar vor auzi de aceasta Egiptenii, din
mijlocul carora tu ai scos pe poporul
acesta, cu puterea ta,
i vor spune i locuitorilor acestei
tari, care au auziti ei, ca tu, Doamne,
salitelueeti in rnijlocul poporului, cdruia
te descoperi ochi catre ochi, e't ca tu,
Doamne, mergi inaintea lui ziva in stalp
de nor, iar noaptea in stalp de foc.
Si dad, tu vei oinori pe poporul
acesta ca pe un orn, vor apune neamu-
rile care au auzit de faima ta, aea:
s Domnul n'a putut sä ducli poporul
aeesta in tara pe care le-a fagaduit-o cu
juramânt, de aceea 1-a nimicit in pustie !
Si acum, Doamne, arata-te atotpu-
ternic, precum tu ai fagaduit i ne-ai zis:
« Domnul este indelung räbdator
mult milostiv, el Rut& faradelegea
pacatul, dar nu cruta pe nimeni, ci pe-
depseete fariidelegea pärintilor in fii Omit'
la al treilea i al patrulea neam n.
Iartit, te rog, faradelegea acestui
popor dupa marimea milostivirii tale,
precum ai fost indurator cu poporul
acesta din Egipt i pana acum ! »
158
www.dacoromanica.ro
Si Domnul a raspuns: « Iat5 1-am
iertat dupa cuvintele tale !
Dar eu sunt viu ei de slava mea
plum este tot pamântul.
Toti care au vazut slava mea ei
minunile mele pe care le-am sitvareit in
Egipt i in pustie, i m'au pus la incer-
care de zece ori i n'au ascultat de
glasul meu
Nu vor vedea tare pe care m'am
jurat s'o dau parintilor lor, aeijderea
toti cei ce m'au hulit nu o vor vedea.
Dar pe robul meu Caleb, care a
fost stapanit de alt duh i s'a lipit cu
credinta de mine, il voi duce in tare
In care a intrat o data ei pe care ur-
maeii lui o vor stapani.
25 Maine intoarceti-va i porniti in
spre pustie, pe drumul Mara Roii. u
i Domnul gräi lui Moise i lui
Aaron inteacest chip:
« Pana cánd voi fi indurator pen-
tru aceasta obetie ticaloasa care carteete
impotriva mea ? Auzit-am cartirea fiilor
lui Israil, cu care ei cartes° impotriva
mea.
Spune-le: Viu Bunt eu, zice Dom-
nul, voi face cu voi precum ati grait
In urechile mele !
Leeurile voastre sä, cada in pustia
aceasta, i thi cei care ati fost socotiti
la numaratoare de la douazeci de ami
mai vrastnici, care ati earth impotriva
mea,
S5, nu intrati in pamantul pentru
care am ridicat mane mea ca sit va aeez
inteinsul, Uri numai Caleb, fiul lui Ie-
fune, ei Iosua, fiul lui Nun.
Ci numai copiii voetri, despre care
ati zis ca vor fi pradä, Ii voi duce
inteinsul, ea ei sä cunoasca pämantul
pe care voi 1-ati dispretuit.
Dar leeurile voastre s5, cad& in
pustia aceasta!
Si liii voetri sa fie ratacind in
pustie patruzeci de ani i ni ispiieeascii,
desfranarea voastra pana cand trupurile
voa,stre vor fi pierit in pustie.
Dupa numä,rul celor patruzeci de
zile in care ati iscodit pimantul, cate
o zi de fiecare an, se; ispaeiti faradelegile
voastre patruzeci de ami, ca ea etiti ce
este razvratirea impotriva mea.
 NUMERLI, 15
Eu Domnul am grait ! Asa voi
face cu toata obstia cea ticaloas5, care
s'a riisculat impotriva mea! In pustiul
acesta 85, se sfarseasca i sa moara!
i asa oamenii pe care i-a trùnis
Moise ca sà iscodeascii, pamantul i s'au
intors si au atatat la cartire toatà ob-
stia, defaimand tara,
Au murit de bätaia lui Dumnezeu,
fiindca au intaratat obstia spre defai-
marea tarii.
Numai Iosua, fiul lui Nun, 0 Ca-
leb, fiul lui Iefune, au ramas cu viata
dintre cei care plecaserä ca sit isco-
deascii, Vera.
i dup5, ce Moise BUJ* de spus
cuvintele acestea catre toti fiji lui Israil,
poporul tare incepu a se jell.
i s'au sculat ei dis-de-dimineata
s'au suit in creasta muntelui cuge-
&Ind: s Iata, ne suim in locul despre care
Domnul ne-a grait, c5,ci noi am pacti-
tuit! »
Dar Moise le-a spu.s: Pentru ce
vreti sä calcati porunca Domnului? Asta
nu vä va da izbándä!
Nu vä suiti, ffindca Domnul nu
este in mijlocul vostru, ca sä, nu fiti
nimiciti de vrajmasii vostri,
Choi Amalecitii j Canaanitii stint
acolo in fata voastr5,, i voi yeti cadea
de sabie i, fiindc5, v'ati dat inapoi de la
Domnul, el nu va fi inteajutorul vostru!*
Ins& ei se indarätnicira, vrand sa
se sue in munte, dar chivotul legaman-
tului Domnului i Moise nu s'au clintit
din tabara.
Atunci Amalecitii i Canaanitii,
care locuiau in muntele acela, s'au po-
gorit inaintea lor, i-au bätut i i-au
imprastiat pang la Horma.
15.-
privitoare la iertfe. Pedeapscl
pentru cdlcarea Sdmbetei.
i Domnul a pia iarasi lui Moise:
« Vorbeste fiilor lui Israil si le spune:
Dup.& ce yeti intra in tara in care yeti
sälaslui, pe care eu o voi da voila,
i yeti vrea sä aduceti jertfä arsa
in foc Domnului, fie ardere de tot, fie
jertfa pentru plinirea unei fligaduinte sau
159
www.dacoromanica.ro
de bunavoie sau la särbatorile voastre,
sa aduceti din turmele si din cirezile
voastre jertf5, intru miros de bunä, mi-
reazmä, Domnului.
Cel care va aduce darul sau 85, pupa
inaintea Domnului winos de lamura de
fainä, a zecea parte dintrso efii, fr5,man-
tat& cu un sfert de hin de untde-
lemn,
i vin pentru jertfa de turnare un
sfert de hin la arderea de tot sau la
jertfit, pentru fiecare miel.
Pentru un berbec si aduci prinos
dou5, zecimi de lamur5, de fain& fib:man-
tatä cu o treime dinteun hin de unt-
delemn,
i vin pentru jertfa de turnare, o
treime dinteun hin sa pui inaintea Dom-
nului intru miros de bun& naireazma.
Dad, vei aduce Domnului jertfa un
juncan, fie ardere de tot, fie jertfa pentru
plinirea unei fagaduinte sau jertfa de
pace,
Sà aduci cu juncanul trei zecimi
prinos de lamura de fain& framantatil
cu o jumatate de hin de untdelemn,
i vin pentru jertfa de turnare sa
aduci o jumatate de hin ca jertfa arsa
In foc intru miros de bun& mireazma
Domnului.
Asa sa fie randuiala pentru fie-
care taur, berbec, miel sau ied.
Dup.& numarul capetelor de vita
pe care le aduceti, randuiala sä fie po-
trivit cu fiecare din ele.
Once bästinas sä faca dupa aceasta
randuiala, &Ind va aduce jertfii, intru
miros de bun& mireazma Domnului;
i daca salaslueste cu voi un strain,
sau cineva se afla in mijlocul vostru in
neam de neamul vostru, sii sa,vfizseasca
tot dupg aceast5, randuiala, cand va vrea
8'6 aduc5, jertfa Domnului intru miros
de bunä mireazma.
Obstia sä alb& o singura lege, pen-
tru voi cat i pentru strainul care sa-
laslueste in mijlocul vostru, lege vesnica
sá aveti in neam de neam, iar inaintea
Domnului strainul sit fie socotit la fel
ca i voi.
Aceeasi lege i aceeasi socotinta
sa alb& putere i pentru voi i pentru
strainul care sat la un loe cu voi !*
 NUMERII, 16
Si Domnul a mai grait cu Moise
inteacest chip:
« Vorbeste cu fiii lui Israil si le
zi: Cand yeti intra in tara in care va
voi duce,
Si cand yeti manca din painea
tarii, sii inaltati Domnului jertfa ridicata.
Ca parga din aluatul vostru sa
inaltati Domnului o turtä, asa cum inal-
tati prinosul de la arie.
Din parga aluatului vostru sa adu-
ceti prinos ridicat Domnului in neam de
neamul vostru.
Dacä \Teti pacatui din nestiinta
yeti calca toate aceste porunci pe care
Domnul le-a vestit lui Moise,
Adicä, tot ce v'a poruncit Domnul
you& prin gura lui Moise, din ziva in
care Domnul v'a dat porunci si mai de-
parte in neam de neamul vostru,
Dacä pacatul a fost sävarsit de
obstie din neatiinta, toata obstia sä, aduch
un vitel din cireada ca ardere de tot
Domnului intru miros de buna mireazma,
cu prinosul i jertfa de turnare randuite
si un tap jertfá pentru päcat.
Si preotul sii faca ispäsirea pentru
toatg, obstia fiilor lui Israil, i li se va
ierta pacatul, fiindca a fost savitrsit din
nestiintii. Si ei sä aducg darul lor: jertfa
arsti in foc Domnului, apoi jertfa pentru
pacat din nestiinta.
Atunci toatä obstia ffilor lui Israil
va fi iertatii, asemeni i strainul care
locueste in mijlocul ei, fiindca tot po-
porul a plicatuit din nestiinta.
Dada cineva a pacittuit din ne-
stiintä, sit aduca o capra de un an ca
jertfä pentru pacat,
Si preotul sii facg, ispasirea inain-
tea Domnului pentru cel or a stivarsit
pacatul din nestiintä. O data ispasirea
facutii, el va fi iertat.
Bastinasul cat FA strainul care lo-
cueste in mijlocul fiilor lui Israil sii aibá
aceeasi lege cand vre-unul din ei pacä-
tueste din nestiinta.
Dad): vre-unul dintre bästinasi sau
dintre straini huleste cu bung; stiinta pe
Domnul, sufletul acela sa, fie starpit din
poporul lui,
Caci a dispretuit cuvantul Dom-
nului i poruncile lui le-a calcat. Acela
160
www.dacoromanica.ro
sg, fie starpit cu totul, iar pgcatul si fie
asupra lui. »
Cand erau fili lui Israil in pustie,
au gasit un om strangand lemne in ziva
Siimbetei,
Si tau adus cei ce 1-au gasit strân-
gaud lemne la Moise i la Aaron si la
toata obstia,
Si 1-au pus ei sub pazg, fiindca nu
era hotarit ce pedeapsa i se cuvine.
Atunci a zis Domnul catre Moise:
« Omul acela sa fie omorit, toatä obstia
si-1 ucida cu pietre afar& din tabara! »
Si toata obstia I-a scos afara din
tabarii, FA au aruncat cu pietre inteinsul,
precum poruncise Domnul, i el a murit.
Si a mai rostit Domnul lui Moise:
« Vorbeste catre fiii lui Israil
apune-le sa-0 pun'a canafi la poalele
vesmintelor lor, in neam de neamul lor,
mai sus de candi sa puna un giietan
de porfirg, violeta.
Si cand va yeti uita la canafi,
sii va aduceti aminte de poruncile Dom-
nului ca sa le faceti i sa nu va lasati
ispititi de mima si de ochii vostri prin
care voi ravniti la destranare.
Ci sit vii aduceti aminte
impliniti toate poruncile mele i sä, fiti
sfinti inaintea Dumnezeului vostru.
Eu sunt Domnul Dumnezeul vo-
stru care v'am scos din tara Egiptului
ca sii fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru!
16.
Rciscoala lui Core, Datan i Abiram.
Atunci Core, fiul lui Ithar, fiul lui
Cahat, fiul lui Levi, impreuna cu Datan
Abiram, fili lui Eliab, si On, fiul lui
Palu, fiul luí Ruben,
S'au fazvratit impotriva lui Moise
avand de partea lor douil sute cincizeci
de oameni, voevozi ai obstiei lui Israil,
chemati mereu la sfat, oameni cu tre-
cere.
Si s'au strans impotriva lui Moise
si a lui Aaron FA se rostirä: Destul !
Todd obstia, toti far& osebire sunt sfinti,
caci Domnul salaslueste in mijlocul ion.
Pentru ce deci va ridicati voi mai presus
decat obstia Domnului ? »
 NITMERII, 16
Si cand a aflat Moise, a cäzut cu
fata la pilmilnt,
Si si-a indreptat cuvantul catre Core
catre toata ceata lui inteacest chip:
« Maine Domnul va va face stiut cine
este al lui, ka cine este sfant il va apropia
de el. Si pe acel pe care 11 va alege,
va lua langa sine.
Dar sä faceti asa: «Tu, Core, si toot&
ceata, luati cattui,
Puneti foc inteinsele ratline, iar de-
asupra presarati tämäie inaintea Dom-
nului, si pe cine va osebi Domnul, acela
sfant va fi. Destul, fii ai lui Levi ! »
Apoi a graft mai departe Moise lui
Core: « Ascultati, acum, fil ai lui Levi!
Oare e putin pentru voi cá Dum-
nezeul lui Israil v'a osebit pe voi din
obstia lui Israil i v'a apropiat de sine
ca faceti slujbil in sfantul läcas al
Domnului i sá stati inaintea cortului
ca serviti?
El te-a chemat aproape i impreuna
Cu tine pe toti fratii tái, fili lui Levi.
Si acum voi nazuiti si la preotie!
Pentru aceasta, tu si toatä ceata
v'ati strain hot:grit impotriva Domnu-
lui !... Dar Aaron cine este, de cartiti
impotriva lui?
Deci a trimis Moise ca sä, cheme
pe Datan si pe Abiram, fiii lui Eliab,
dar aceia au rtispuns: a Nu vrem
venim !
Patin lucru este oare ca ne-ai scos
dintr'o tar& unde curge lapte i miere,
ca sa ne omori in pustie ? i acura mai
vrei sá fil i domn peste noi?
0, nu! Tu nu ne-ai dus in tara
In care curge lapte i miere i nici nu
ne-ai dat in stapanire nici ogoare, nici
podgorii ! Vrei sa chiorästi pe oamenii
acestia ? Nu vrem sti venim!
Atunci Moise s'a aprins de manie
si a rostit catre Domnul: Sa nu te
intorci spre prinosul lor ! Nici macar nu
le-am luat lor vre-un asin i nici nu
le-am pricinuit vre-un !»
Si a zis Moise lui Cole: « Tu
partasii tái sa. fiti maine inaintea Dom-
nului, tu si ei i cu Aaron.
Si sa ia fiecare catuia lui, sä pu-
neti tamale inteinsele ì sa va apropiati
cu catuia inaintea Domnului: douà sute
www.dacoromanica.ro
161
cincizeci de catui, si tu si Aaron, fie-
care cu catuia lui. »
Si fiecare a luat catuia lui, au pus
foc i tama,ie si au stat la usa cortului
descoperirii impreuna cu Moise si Aaron.
Core ins& stransese toatti ceata im-
potriva lor, la usa cortului descoperirii.
Atunci s'a aratat slava Domnului la toata
ceata.
Si Domnul a grait lui Moise
lui Aaron:
Dati-va la o parte din ceata
aceasta, caci o voi pierde intr'o clipita! »
Atunci ei au cazut cu fata la pa-
miint si au zis: « Doamne, Dumnezeul Du-
hurilor si a tot trupul, unul a pacatuit
si tu vrei sa-ti desrántuesti mania peste
toatit ceata ! »
Atunci a raspuns Domnul lui Moise:
« Spune cetei:
Depirtati-va din preajma locuintei
unde se aflä, Core, Datan si Abiram. »
Si Moise s'a sculat si s'a indreptat
spre Datan FA Abiram, iar dupä el au
niers batrânii lui Israil,
Si a gait catre ceata: « Dati-vä
in laturi de HMO, corturile acestor oa-
meni nelegiuiti si nu và atingeti de
nimic din ceea ce este al lor, ca nu
cumva sä pieriti din pricina tuturor pa-
catelor lor !
Si ei s'au ferit de locasul lui Core,
Datan i Abiram, iar Datan si Abiram
iesisera i statura in usa corturilor lor
impreund cu femeile lor, fiii lor i prun-
cii lor.
Atunci a gait Moise: « Prin aceasta
yeti cunoaste cá Domnul m'a trimis
fac toate lucrurile acestea, fiindca eu
nu lucrez nimio din voia mea!
Daca toti barbatii acestia vor muri
precum mor toti pilmántenii i vor avea
soarta tuturor oamenilor, atunci nu m'a
trimis Domnul,
lar (lac& el va face un lucre mai
presus de fire, poruncind ca pamtintul
deschida gura sa i sa-i inghita
cu tot avutul lor i sa se pogoare de
vii in Seol, sä stiti atunci cá oamenii
acestia au dispretuit pe Domnul. »
Si dupà ce a isprävit de spus toate
cuvintele acestea, pamantul s'a crapat
sub ei,
11
 NUMERII, 17
Si si-a deschis gura sa i i-a in-
ghitit Cu casele lor, impreuniou piirtasii
lui Core 0 toatä, averea lui.
Si s'au pogorit ei, si tot ce aveau
ei, de vii in Seol, i pimintul s'a tras
la loe peste ei, i ei au pierit din mijlocul
obstiei.
Si tot Israilul care se afla impre-
jurul lor a fugit la strigittul lor,
fiindett zicea: Sä, nu ne inghitit 0 pe
noi !»
Atunci foc a iesit de la Domnul
a mistuit pe cei douit sute cincizeci de
oameni, care veniseri cu jertfa de tit.-
m Si s'a asezat la locul intre cei morti
17.
Adeverirea preofiei lui Aaron.
Si a griiit Donanul cu Moise asa:
# Spune lui Eleazar, fiul lui Aaron
arhiereul, sà scoatit cituile din mijlocul
väpáii 0 si impristie focul departe, ciici
catuile s'au sfintit.
Si din cituile celor care au pica-
tuit impotriva lor insisi sit se faci, foi
subtiri pentru imbricat jertfelnicul, cici
ei le-au adus inaintea Doranului si au
fost sfintite. Si ele si fie semn pentru
fili lui Israil! »
Atunci a luat Eleazar preotul ci-
tuile de mama pe care le aduseserii, coi
arsi de foc i le-a flicut foi pentru im-
bracat jertfelnicul:
Poraenire pentru fui lui Israil, ca
aft nu se apropie nimeni stritin, care nu
este din semintia lui Aaron, sii aducit
jertfit de tinattie i si nu i se intimple
ca lui Core 0 celor din ceata lui, procure
a rostit Domnul prin gura lui Moise.
lar a doua zi intreaga obstie a fiilor
lui Israil a cartit impotriva lui Moise
si a lui Aaron si i-au invinuit: Voi ati
omorit norodul Domnului ! u
Si pe cind obstia se adunase im-
potriva lui Moise si a lui Aaron si ei
se indreptau spre cortul descoperirii, Rd&
cà norul l-a acoperit i s'a arittat slava
Domnului.
Si dupi ce Moise 0 Aaron au ajuns
in fata cortului descoperirii,
Domnul a vorbit cu Moise
Aaron astfel:
162
www.dacoromanica.ro
R jute() parte din obstia
aceasta, cici am sä, o mistuesc pe loo !
Dar ei au citzut cu fata la piimitnt.
i a zis Moise &titre Aaron: at Ja
cituia i pune inteinsa foc de pe jert-
felnic, presará, i titraitie 0 du-te degrabli
la obstie i ispiseste-i picatul, &lei mi-
nia a iesit dinaintea Doranului si a in-
ceput bittaia ».
Atunci a luat Aaron tot ce-i spu-
sese Moise si a alergat in mijlocul ob-
stiei, dar iatii cb, incepuse bittaia noro-
dului. Si el a pus titnattie 0 a filcut ru-
gitciune de ispisire pentru norod.
coi vii, i bitaia s'a curmat.
Si au murit atunci din bitaia aceea
paisprezece mii apte sute de oameni,
afari de cei morti din pricina lui Core.
Apoi Aaron, dupä ce se curmase
bitaia, s'a tutors la Moise la usa cortu-
lui descoperirii.
i a gait cu Moise Domnul
i-a zis:
# Spune fiilor lui Israil i ia
de la toti voevozii, semintie dupii, se-
citte un toiag, adicii, doultsprezece
toiege, i fiecare serie numele pe
toiagul situ.
18- Ins& numele lui Aaron si-1 scrii
pe toiagul lui Levi, cici fiecare
tenie de semintie sä, aibit numai un toiag.
Si sit le pui in cortul descoperirii
inaintea chivotului, acolo unde mil des-
copir tie,
Si toiagul bitrbatului pe care eu
il voi alego, va odrisli. Astfel voi pune
capitt cartirii fiilor lui Israil, care cir-
tesc impotriva voastrit.
Si a impitrtisit Moise lucrul acesta
fiilor lui Israil, i toti voevozii i-au dat
lui cite un toiag de fiecare semintie,
adicit doulisprezece toiege, cu toiagul
lui Aaron intre toiegele lor,
Si le-a asezat Moise inaintea Dom-
nului, In cortul descoperirii.
lar a doua zi, au intrat Moise
Aaron in cortul descoperirii i iatii
odriislise toiagul lui Aaron, cel din se-
mintia lui Levi, imbobocise, inflorise
rodise migdale.
Duptt aceasta a scos Moise toate
toiegele de dinaintea, Domnului in vitzul
 NUMERII, 18
tuturor fiilor lui Israil, i ei au vitzut
fiecare si-a luat toiagul
Atunci a poruncit Domnul lui
Moise: « Du inapoi toiagul lui Aaron
inaintea chivotului, si fie pitstrat ca
semn pentru fili cei ràzvrätii, ca
sfárseasci, o data Cu et:A.661e i si nu
moarä ! »
i a fiicut Moise intocmai, precum
poruncise Domnul. Asa a flout!
Dupa aceasta au zis fiii lui Israil
lui Moise: « latá murim, pierim, ne sfär-
sim cu toVii!
Oricine se apropie de locasul Dom-
nului trebue sä moarit! Stt pierim oare
cu toVii?
18.
Slujba i veniturile preotefti.
Atunci a zis Domnul cittre Aaron:
« Tu i Eis tii si casa tatillui tau si
purtaVi firlidelegea pentru locasul sfitnt,
iar tu i fiii täi cu tine sit luati asupra
voastrit firtildelegea pentru cinul preo-
Vesc.
i tu apropie pe fraVii tii, seminVia
lui Levi, neamul pärintelui titu, de tine
lipeste-i de tine ca sit fie in slujba ta.
Ins& tu si fiji tiii sä slujii laolaltä,
inaintea cortului descoperirii.
i ei sä poarte de griji de cele tre-
buitoare pentru slujirea ta i pentru slu-
jirea la intregul cort, numai de odoarele
sfinte i de jertfelnic sit nu se apropie,
ca sit nu muriVi i voi, i ei.
Si fie cfit mai aproape de tine,
ca sh, aibi grijit de cele trebuitoare pentru
slujirea la cortul descoperirii i pentru
orisice slujbit la cort, i nimeni din altä
seminVie sá nu se apropie de voi.
Sit aveVi grijit de slujirea in locasul
sfânt EA la jertfelnic, ca mânia Domnului
di nu se aprindi impotriva fiilor lui
Israil.
i iatá cá eu am luat pe leviVi,
fraVii vostri, din mijlocul fiilor lui Israil
i-am adus dar Domnului, ca sá faci
slujbtt la cortul descoperirii,
lar fiii täi si tu aveVi grijä de
preoVia voastri, de toate lucrurile jert-
felnicului i de cele ce sunt dincolo de
catapeteazmit: slujba aceasta s'o faceti!
www.dacoromanica.ro
163
ca dar deosebit vi dau preoVia. Once
strain ar indritzni si se apropie sä fie
omorit !
i Domnul a griit mai departe cu
Aaron: d Iati eu iti voi da Vie grija
pentru prinosul meu din pärgä; din toate
darurile sfinte ale fiilor lui Israil Iti voi
da Vie, pentru miruirea pe care ai pri-
mit-o, eta i fiilor tái, prin lege vesnicii.
Iatá ce yi se cuvine Vie din prea
sfintele daruri, in afar& de cele ce se
dau focului: once dar, orice prinos, once
jertfi pentru picat, once jertfä pentru
vinit care se aduce, sà fie prea sfinte
daruri pentru tine si pentru
8a le mitninci in locul cel prea
dint. Cei de parte birb5.teascii pot
minance din ele. Pentru tine si fie sfinte!
Iatä ce se mai cuvine Vie: prinosul
din pfirgit i darurile leginate toate le-am
dat rie, fiilor i fiicelor tale, prin lege
vesnicit. Oricine din casa ta se simte
curat s5, miniince din ele.
Din tot ce este mai ales: din vin,
din untdelemn si din griu, pärga pe
care ei o aduc prinos Domnului, si-o
dau Vie.
Once parg5, din pilmintul lor pe
care o vor aduce Domnului, si fie a ta.
Tot cel curat din casa ta poate sä raii-
nance din ea.
Orice este afierosit in Israil ea
fie al täu!
Once Intai nitscut care deschide
pintecele dintre oameni i dintre dobi-
toace, pe care 11 aduci jertfii, sä, fie al
titu. Dar lntâiul nitscut al omului sä4
riscumperi, sá riscumperi
out al dobitoacelor necurate.
Räscumpararea sá se facii de la o
luni i dup.& preValuirea ta: cinci
de argint, dupi siclul sfänt, care preVueste
douäzeci de ghere.
Tut:still' nitscut al vitelor, sau In-
tb.iul niscut al oilor, sau al caprelor si
nu-i riscumpeii: ei Bunt sfinVi. Cu An-
gela lor sä, stropesti jertfelnicul, iar grit-
simea lor s'o fumegi jertftt arsit pe foc,
intru miros de bunt" mireazmit Domnului.
Carnea lor si fie a ta: pieptul le-
0-mat ii oldul drept ale tale si fie.
Orice prinos sfitnt din 'Argil, pe
care ful lui Israil Il inalVi Domnului,
11*
 NUMERII, 19
ti-1 dau tie, fiilor i fiicelor tale, prin
lege vesnicit: acesta sä fie un legimint
deapururi särbätorese i vesnic Main-
tea Domnului pentru tine si pentru se-
mintia ta. »
Si a mai zis Dornnul Care Aaron:
« In tara lor, tu sä nu ai mostenire,
nici parte sä nu ai in mijlocul lor, citei
eu sunt partea ta i mostenirea ta in
mijlocul fiilor lui Israil.
Si fiilor lui Levi iatä, eu le-am
dat toatä zecivala din Israil, ca moste-
nire pentru slujba pe care ei o indepli-
nesc, slujba de la cortul descoperirii,
Ca si nu mai facä slujbä fili lui
Israil la cortul descoperirii i sä se in-
caree de picate si B moarii
Ci numai levitii sä slujeasei la
cortul descopeririii ei si se incarce
Cu päcatul lor: aceasti rinduiali este
hotärire vesnici in neam de neamul vo-
stru. Si intre fili lui Israil ei sä nu tidbit
m o sten ire,
Citci zeciuiala pe care fill lui Israil
o inalti Domnului le-am dat-o lor
mostenire, pentru aceasta hotärit-am lor
ca in mijlocul fiilor lui Israil di, nu Lai
mostenire! »
Si Domnul a mai rostit citre Moise
i-a zis:
«Vorbeste levitilor i spune-le: «Mid
yeti lua zeciuiala de la fiii lui Israil
pe care eu v'am dat-o de la ei ca mos-
tenire, sä inältati ca zeciuialä Domnului
o zecime din ea.
Si prinosurile acestea iniltate vi
se vor socoti you& ca graul din arie
ca ceea ce dä afarä din tease.
Asa sä inältati i voi prinos Dom-
nului din toate zeciuielile voastre pe care
le yeti lua de la fiii lui Israil i din ele
sä aduceti dar Domnului, lui Aaron ar-
hiereul.
Din toate darurile däruite
inaltati prinos Domnului din tot ce este
mai bun, ca o datorie ¡anti pe care s'o
impliniti! »
Si sä le mai zici: « Când yeti lua
partea cea mai buni, zeciuiala se va
socoti vouä ca ceea ce vine de la arie
ori de la tease,
Si yeti putea-o mitnca in orisice
loe, voi 10 familia voasträ did aceasta
164
www.dacoromanica.ro
este plata voastrit pentru slujba voasträ
la cortul descoperirii.
De aceea voi nu vá yeti incirca
de picat &Ind yeti lua parten cea mai
bunit i nici nu yeti pitngäri sfintele da-
ruri ale fiilor lui Israil i nici nu yeti
muri. »
19.
Juncana rofie si apa de curdfire.
i a vorbit din nou Domnul dare
Moise i &titre Aaron asa:
«latá porunca legii pe care Dum-
nezeu a poruncit-o Spune fiilor
lui Israil sá aducit o juncaná rosie, fir&
cusur i fir& racilä si care sit nu fi fost
injugati.
Pe aceasta si o dati lui Eleazar
preotul, sä, o scoatä afar& din tabärá
sä o junghie inaintea lui.
Si sä ia Eleazar preotul cu degetul
din singele ei i sä stropeascä cu
gele ei de sapte ori parten de dinainte
a cortului descoperirii,
Apoi sit ardi juncana sub ochii lui:
pielea, carnea, stingele ei, pitni i ne-
curiltenia ei.
Pe urmEt sá ja preotul lemn de ce-
dru, esop i ati viinie i sä le arunce
In mijlocul vitpiii care mistue juncana.
Sä-si spele preotul vesnaintele sale,
scalde trupul cu api i in urmi
sä intre in tabirä, dar Omit seara va
fi spureat.
Asemenea i cel ce a ars juncana
sä-si spele vesmintele lui cu apä,
spele i trupul, dar pitnä, seara va fi
spurcat.
Un om curat sä string& cenusa
juncanei si s'o duci undeva afar& din
tabärii, intr'un loe curat i eá fie pä-
strata pentru fiii lui Israil spre pregli-
tirea apei curätitoare: aceasti juncani
este jertfit pentru pticat.
Asijderea i cel care a adunat ce-
nusa juncanei spele vesmintele, dar
ping seara va fi spurcat. Aceasta sit fie
lege vesnicit pentru Israil i pentru pri-
pdsitii care tritiesc in mijlocul lor.
Cel ce se va atinge de un mort,
de vre-un hoit omenesc, si fie spurcat
sapte zile.
 NUMERII, 20
12. Acela sä, se curate cu apa, in
ziva a treia si a saptea si va fi curat,
iar dad, nu se va curati in ziva a treia
si a saptea, nu va fi curat.
Oricine se atinge de un mort, de
vre-un hoit omenesc, si nu se va curati,
va spurca sfantul locas al Domnului.
Sufletul aceluia sá fie starpit din Israil,
fiindeg nu s'a stropit cu apa curatitoare,
fiind spurcat i spurcaciunea ramane in-
teinsul.
Iatia randuiala: Daca va muri ci-
neva inteo casa, oricine va infra in casa
aceea i erice se va afla inteinsa spurcat
va fi §lapte ile.
Si erice vas descoperit i fara ca-
pac spurcat va fi.
Oricine se va atinge pe camp de
un om ucis de sabie sau de mort, sau
de oase de om, sau de mormânt, va fi
spurcat sapte zile.
Pentru cel spurcat, sa soja din cenusa
juncanei arse ca jertfa pentru pacat
peste ea sa se toarne apä vie inteun vas,
Pe urmg un om curat sa ja isop, sa-1
inmoaie in apa FA sit stropeascg locuinta
vasele i pe cei ce sunt inteinsa si pe
cel ce s'a atine de vase, sau de cel ucis
de sabio, sau de mort, sau de mormânt.
Si omul curat sá stropeasca pe
cel spurcat in ziva a treia i in ziva a
saptea, si el va fi curat in ziva a saptea.
Apoi spele vesmintele i sa-si scalde
trupul cu apii i seara va fi curat.
Si dacit un om spurcat nu se va
curati, sufletul aceluia ta fie starpit din
obstie, caci a spurcat sfantul locas al
Domnului, i, fiindcá nu a fost stropit
cu apa curatitoare, el este spurcat.
Aceasta sá fie pentru voi lege ves-
nica. Cel ce a stropit cu apt*, curlititoare
spele vesmintele sale, iar cel ce
s'a atine de apa curätitoare sli fie ne-
curat pang seara.
Si once va atinge omul cel spur-
cat va fi spurcat, iar omul caro-1 va
atinge va fi necurat pang, seara.
20.
Apd din sancd. Moarlea lui Aaron.
1. In luna intaia a ajuns toata obstia
fiilor lui Israil in pustiul Tin si poporul
www.dacoromanica.ro
165
a poposit la Cades. Si a murit acolo
Maria si acolo a si fost ingropatii
Si fiindat obstia nu avea apa, s'a
razvriitit impotriva lui Moise i a lui
Aaron.
i poporul se sfadea cu Moise
zicea: o 0, dad); am fi murit i noi cand
au murit fratii nostri inaintea Domnului !
Pentru ce ai adus obstia Domnului
In pustiul acesta, ca sit murim noi
dobitoacele noastre ?
i pentru ce ne-ai scos din Egipt,
sa ne aduci pe noi in locul acesta
sillbatec, unde nu se poate semäna, unde
nu e nici vie, nici smochini, nici rodii
nici IT& de baut?
Atunci Moise si Aaron s'au dus din
fata obstiei la usa cortului descope-
ririi i au cazut cu fetele la pamant
slava Domnului s'a arittat lor.
Si Domnul a vorbit cu Moise
i-a zis:
« Ta toiagul tu si Aaron, fratele tau,
adunati obstia i dá porunca stancii
care este inaintea ochilor vostri
vá dea apg. Si tu vei scoate lip& din
stand', pentru ei i vei adapa obstia
dobitoacele lor !
Atunci Moise a luat toiagul de di-
n aintea Domnului, precum elli poruncise.
Si Moise si Aaron au strans ob-
stia in fata stancii i i-a zis: # Ascultati,
voi razvratitilor ! Oare din stanca aceasta
va vom scoate noi apa ?
Si a ridicat Moise mana sa si a
lava stanca de douti, ori cu toiagul
a iesit apa multa din care a baut obstia
dobitoacele.
Atunci Dornnul a graft lui Moise
lui Aaron: « Din pricing ca n'ati avut
credinta in mine ea sit má sfintiti in
ochii fiilor lui Israil, pentru aceasta nu
yeti duce obstia aceasta In pamantul
pe care vi 1-am dat vouii,
Aceasta este apa Meribei, pentru
cá fiii lui Israil s'au certat cu Domnul.
Si el s'a sfintit intru ei.
lar din Cades Moise a trimis soli
citre regele Edomului zicand « Asa graie-
ste fratele tiiu Israil: Tu stii nevoile
pe care noi le-am intampinat!
Pgrintii nostri s'au pogorit in Egipt
noi am salalF;iluit inteinsul vreme in-
 NUMERII, 21
delungatä, iar Egiptenii s'au purtat ritu
Cu noi i Cu p4rintii nostri.
Atunci am strigat care Domnul
si el a auzit glasul nostru; el a trimis un
inger i ne-a scos din Egipt, i acum
iat5,-ne la Cades, cetate in granitä cu tine.
Fü ing&duitor ca sä trecem prin
tara ta, far& sit ne abatem nici in tarini,
nici pe la vii i niel sä bem ap5, din
puturile tale, ci s& mergem pe drumul
cel impärätesc, fiir& sä citrinim nici la
dreapta, nici la stänga, piing, ce vom trece
peste granitele tale !*
Atunci Edom i-a riispuns: SA, nu
treci pe la mine, ca nu cumva sä fiu
nevoit sä, ies eu sabia intru intampi-
narea ta !
Dar fili lui Israil i-au zis: e Vom
apuca pe drumul eel mare, i dad, vom
bea apa ta noi i turmele noastre,
vom pläti pretul. Acea.sta nu inseamnä
nimic Nu voi trace dec5,t cu piciorul !
$i el a räspuns: nu treci ! »
$i Edoin a iesit intru intämpinarea lui
cu mult norod riaboinic si cu ostire tare.
Astfel Edom n'a ingliduit lui
rail sä trea,c5, peste granita sa, lar Is-
rail I-a ocolit.
$i au pornit din Cade i toat&
obstia fiilor lui Tamil a ajuns la mun-
tale Hor.
$i a zis Domnul care Noise si
c5,tre Aaron in muntele Hor, la granita
Edomului:
« Aaron s5, se adaoge la poporul
lui, ciíci el nu va intra in tara pe care
eu o voi da fiilor lui Israil, fiindeä
v'ati riízvrätit impotriva poruncii Dom-
nului la apa Meribei.
Ia pe Aaron si pe Eleazar, fiul lui,
si sue-te cu ei in muntele lior,
Dezbracil pe Aaron de vesmintele
lui i imbracii pe Eleazar, fiul lui, si Aaron
s& se adaoge la poporul lui i sä motif&
aculo.
$i Moise a fiícut precum i-a po-
runcit Domnul, i I-a urcat in muntele
Hor in ochii intregii obstii.
$i I-a dezbriicat Moise pe Aaron
de vesmintele lui i cu ele a imbriicat
pe Eleazar, fiul lui. $i Aaron a murit
acolo pe piscul muntelui, iar Moise
Eleazar s'au pogorit din munte.
166
www.dacoromanica.ro
$i cind toatä obstia a vázut c5,
Aaron a murit, toatä casa lui Israil a
plans pe Aaron treizeci de zile.
21.
6arpek de aramd.
Cänd a prins de ve,ste regele canaa-
neian din Arad, care domnea in Negheb,
c& Israil inainteazä pe drumul dinspre
Atanim, s'a räzboit cu Israil i i-a luat
cfitiva robi.
Dar Israil a fiícut fiigiiduintä Dom-
nului si a zis: Daeii tu vei da poporul
acesta in mäna mea, atunci eu Iti voi
afierosi cetätile lui ».
$i Domnul a ascultat de glasul lui
Israil i i-a supus pe Canaaniti, iar el
i-a trecut prin a,seutisul säbiei si a dii-
rämat cetätile lor. $i s'a numit locul
acela Horma.
$i au pornit de la munteie Flor pe
drumul Märii Roii, ea 85, ocolease& tara
Edomului, dar pe cale norodul a inceput
piardä cumpätul,
$i norodul hulea pe Dumnezeu si pe
Moise: Pentru ce ne-ai seos din Egipt,
sä murim in pustie ? Cad n'avem nici
paine i nici apä i sufletul nostru s'a
scarbit de aceast& hranii särächcioasii ! »
Atunci a slobozit Domnul asupra
poporului serpi veninosi, care au muscat
poporul i multime de lume a murit
din Israil.
Atunci poporul a venit la Moise
a zis: « Plicatuit-am fiindc& am hulit pe
Doranul FA pe tine ! Roagli-te Domnu-
lui ca sä, due& aiurea de la noi serpii !
Si Moise s'a rugat pentru popor.
$i Domnul a gräit cätre Moise: « FA
un foarpe si-1 atarnä, de un stillp !
va fi fost muscat de sarpe foi se va uita
la el, va r5,mänea cu viatä. *
Atunci Moise a fitcut un sarpe de
aramä pe care 1-a atärnat de un stfilp,
iar cänd cineva era muscat de sarpe
se uita la sarpele cel de aramii, rämänea
cu
$i fiii lui Israil au pornit de acolo
si au ti1,135,rit la Obot.
Apoi au plecat si din Obot si si-au
asezat tabära la lie-ha-Abarim In pustie,
In fata Moabului, care räsiíritul soarelui.
 NUMERII, 22
De acolo au pornit si au poposit
In valea Zered.
Au pornit ei i de acolo si au VA-
bark in pustie dincolo de Arnon, care
iese din hotarele Amoritilor, fiindca
Arnonul este granite, dintre Moab si
Amoriti,
Pentru aceasta se spune in Cartea
Razboaielor Domnului: « Vahebul din
Sufa i ivoaiele Arnonului,
povarnisul curgerilor de spa
i Vai tie, Moabe; esti nimicit, tu
care se intinde pana in tinutul Arului
si se sprijina in granita Moabului ».
De acolo a apucat spre Beer.
Aceasta este fantana de,spre care Domnul
a zis lui Moise: Strange poporul i eu
li voi da sa bea apa! »
Atunci Israil a cantat aceastii can-
tare: « Inalta-te, fanta,na! Cantati-i eil
Fantitna pe care voevozii au sit-
pat-o, pe care capeteniile poporului au
sfredelit-o cu schiptrul, cu toiegele lor !
Din pustie ei se indreptará spre Ma-
tan a.
Din Matana spre Nahaliel, de la
Nahaliel la Bamot,
De la Bamot in valea din plaiul
Moabului, Pang& varful Pisga, care eta-
paneste pustiul.
Apoi Israil a trimis soli la Sihon,
regele Amoritilor, sa-i
« Ingadueste-mi sit tree prin tara
ta! Noi nu vom naval in tarine i nici
In vii, sip& din fantani nu vom bea, ci
merge-vom pe drumul imparittesc
vom iesi din granitele tale ! »
Ins& Sihon n'a dat invoire ca Is-
rail sit treacii peste hotarele luí, ci Sihon
a adunat tot poporul situ si a iesit intru
intampinarea lui Israil in pustie,
cand a ajuns la Iahat, s'a ciocnit cu
Israil.
Dar Israil I-a biruit trecandu-1 prin
ascutisul sabiei si a luat in stapanire tara
lui de la Arnon i pima la Iaboc, pana la
fiii lui Amon, caci granito fiilor lui Amon
era intiiritä.
Atunci a cuprins Israil toate ora-
vela acestea si a locuit Israil in toate
orasele Amoritilor, in Hesbon, i in toate
asezari/e care tineau de el,
Cad Hesbonul era cetat,ea dom-
neascit a lui Sihon, regele Amoritilor.
167
www.dacoromanica.ro
EI se räzboise cu regele de dinainte al
Moabului i i-a cuprins tara lui de la
Amer i pan5, la Arnon.
Pentru aceasto, poetii alcAtuit-au
cantece: Veniti la Hesbon!
intarita sä fie cetatea lui Sihon!
Caci foc a iesit din Ilesbon, o
Mearä din cetatea lui Sihon, ea a mi-
stuit Ar-Moabul, qi a prapadit dealurile
Arnonului !
popor al lui Chemos! El a lasat pe
s5,i fugan i si pe fiicele sale in robie la
Sihon, regele Amoritilor.
Aruncat-am dupii ei cu sagetile
noastre ; Hesbonul este nimicit pan& la
Dibon. Noi am pustiit pan& la Nofa ;
focul s'a intins panit la Medba. »
i Israil a locuit in tara
Atunci Moise a trimis «a fie
iscodit Iazerul. i ei au cuprins asezit-
rile caro tineau de eI si au gonit pe A-
moritii e,are locuiau acolo.
i carmind din drum, au apueat
drumul Basanului. Atunci a iesit Og,
regele Basanului, intru intampinarea lor,
la Edrei, el si tot poporul lui de lupti
ca sit se razboiasca.
Atunci a imbärbitat Domnul pe
Moise: « Nu te teme, caci 11 voi da In
mana ta pe el si pe tot poporul lui
tara lui, i te vei purta cu el cum te-ai
purtat Cu Sihon, regele Amoritilor, care
dom_nea In Hesbon !
i 1-au infrant pe el si pe fiii lui
pe tot poporul rizboinic al lui pang
n'a mai ramas nimeni, si au cuprins
tara lui.
22.
Regele Moabului i projetul Bileam.
i fiii lui Israil au pornit la drum
si au oprit tabitra in baraga,nul Moa-
bului, dincolo de Iordan, in fata Ieri-
honului.
Cand a vitzut Balac, fiul lui Tipor,
cum s'a purtat Israil cu
L-a cuprins spaima pe Moab in fata
poporului acestuia, caci el era tare nu-
meros si s'a ingrozit Moab in fato fiilor
lui Israil.
 NUMERII, 22
Atunci a grAit Moab cAtre bAtranii
Madianitilor: « Aceastä, multime va mi-
stui imprejurimile noastre, precurn vitele
mänancit iarba campului ! » i Balac, fiul
lui Tipor, era in vremea aceea rege al
Moabului.
Deci a trimis el soli la Bileam, fiul
lui Beor, la Petor pe Eufrat, in tara
fiilor poporului sEu, ca sA-1 cheme
si-i « lata cä un popor a iesit
din Egipt ro'r acopere fata, pAmAntului.
El s'a asezat in fata mea!
Si acum vino, te rog, i blestemii.
poporul acesta, ciici el este mai puternic
dead mine ; poate asa 11 voi birui si-1
voi goni din tara, fiindcA eu stiu ea
pe cine binecuvintezi este binecuvantat,
si pe cine blestemi este blestemat.»
Rátranii Moabului pornirA la drum
cu bätranii Madianului, dupii, ce luaserA
daruri pentru vriijitor, EA sosind la Bi-
leam, i-au vorbit lui despre solia din
partea lui Balac.
Atunci el le-a spus: Mâneti aici
peste noapte i eu vA voi da vouii,
riispuns, precum imi va grad mie Dom-
nul ! »i voevozii Moabului maser& la
Bileam.
Atunci a venit Domnul la Bileam
si I-a intrebat: AI Cine sunt bArbatii ace-
stia de la tine ? »
Bileam a rAspuns lui Dumnezeu:
« Balac, fiul lui Tipor, regele Moabului,
i-a trimis la mine cu solia aceasta:
Iatii ea un popor a iesit din Egipt
acopere fata pAmAntului. Vino acum
blestemh, poate asa voi putea sä-1
inving i sä-1 alung ».
Atunci Dumnezeu zise lui Bileam:
o SA nu pleci cu ei ca sä blesterni po-
porul, cAci el este binecuvairtat! »
Bileam s'a sculat de dimineati
a spus voevozilor lui Balac: « Plecati in
tara voastra, chci Domnul nu ma lama'
ca sä viu cu voi ! »
Si s'au pornit voevozii Moabului
si au venit la Balac spunând: Bileam
n'a vrut sit vinä cu noi! »
Atunci Balac a trimis alti soli rnai
numerosi si mai cu vazA decat cei dintai.
Si ajungAnd ei la Bileam, i-au
spus: Asa zice Balac, fiul lui Tipor,
sit nu te opreascA nimio id nu vii la mine,
www.dacoromanica.ro
168
Cad cu mare cinste te voi primi
si tot ceea ce vei cere voi plini, numai
vino, te rog, i blestema, poporul acesta ! »
Ci Bileam a rAspuns EA a zis &titre
voevozii lui Balac: « Dacii Balac mi-ar
da casa sa plinA de argint si de aur,
tot n'as putea sA, cale porunca Domnului
Dumnezeului meu, fie vorba despre orice
lucru uric ori mare.
Si acum mâneti i voi la mine,
ca BA stiu ceea ce-mi va verbi Domnul. »
lar Dumnezeu a venit noaptea
la Bileam i i-a spus: « Dad. bArbatii
acestia au venit sA, te cierne, du-te cu
ei, insa sit faci ceea ce iti voi spune
aceea si. faci!»
Si s'a sculat Bileam de dimineatA,
punand samarul pe asina sa a plecat
cu voevozii Moabului.
Dar mania Domnului s'a aprins din
pricina °A el a plecat, iar ingerul Dom-
nului i-a stat in drum ca un protivnic.
Ci el cAlArea pe asina sa insotit de doi
servitori.
Asina jug a viizut pe ingerul Dom-
nului stand in drum cu sabia gams& si
s'a abatut din cale si a apucat-o pe
camp. Atunci Bileam a lovit asina ca
sa se intoarca iar pe drum.
InsA ingerul i-a iesit inainte pe un
drumeac ingust intre vii, cu zid de o
parte de alta.
E}i
Si and asina a vitzut pe ingerul
Domnului s'a impins in perete ro'r a strans
piciorul lui Bileam de perete; iar el a
inceput s'o
Atunci ingerul Doranului a trecut
mai departe si a stlitut inteun loo
mai stramt, fAra poted, de carmit nici
la dreapta, nici la stanga.
Asina ins& cand a vilzut pe in-
gerul Domnului, s'a cinchit sub Bileam.
Bileam s'a aprins de mania si a in-
ceput si. loveascA asina cu toiagul.
Domnul atunci a deschis gura asi-
nei si ea a zis dare Bileam: « Ce ti-am
&cut tie de m'ai batut de trei ori?
Si Bileam a rAspuns asinei: « Fiind-
ti-ai arAtat zburdidnicia cu mine, de-as
fi avut o sabie in man& te-as fi omorit ! »
Asina a zis lui Bileam: « Oare eu
nu sunt asina ta pe care ai calirit din
tineretile tale pa.nit in ziva de azi?
fo'r
 NUMERII, 23
Fost-am eu deprinsas mä, port asa cu
tine ? » i el a rä,spuns: « Nu! »
Atunci Domnul a deschis ochii lui
Bileam i and a vazut pe ingeruI Dom-
ruilui stand in drum, cu sabia scoasa
in ma'nii, a cäzut in genunchi ai s'a
inchinat cu fata la pamânt.
Si ingerul Domnului a zis catre
el: « Pentru ce ai batut asina ta de trei
ori ? Tat& eu ti-am ieait inainte ca un
protivnic, ca ea:4i tai drumul.
Dar asina ta m'a vazut ai s'a dat
In laturi din fata mea de trei ori. De nu
s'ar fi dat In laturi te-aa fi omorit pe
tine, iar pe ea as fi liisat-o cu viatä ! »
Si Bileam a zis catre Ingerul Dom-
nului: o Piicatuit-am fiindch n'am atiut
ca tu stai inaintea mea in drum. Si
acum, dacä, acesta este lucru Mu, mä,
voi Intoarce
Si ingerul Domnului a spus lui
Bileam: « Du-te cu barbatii aceia i nu-
mai ce-ti voi spune tie, aceea sä graleati !»
Bileam a plecat cu voevozii Moabului.
Si a auzit Balac ea' soseate Bileam
i-a ieait intru intampinare la Ar-Moab,
care este pe raul de granitä, Arnonul,
la marginea tärii.
i a zis Balac ciitre Bileain: « lath'
eu am trimis la tine ca sä te cheme.
Pentru ce n'ai venit? Socotit-ai cu ade-
värat cá eu nu pot sa te räsplatesc
cu cinste ? »
Atunci Bileam i-a raspuns lui Ba-
lac: «Iatä cä am sosit !Dar putea-voi acum
sa,-ti spun ceva ? Ci numai ce-mi va pune
Dumnezeu in gura mea, aceea voi grai! »
Si a plecat Bileam impreuna cu
Balm ai au ajuns la Chiriat-Hutot.
Si Balac a adus jertfit vite mari
mici 10 a trimis din ele lui Bileam
voevozilor care Il insoteau.
lar dis-de-dimineata a luat Balac
pe Bileam i s'a suit cu el la Bamot-
Baal, de unde se putea vedea marginea
cea mai departatii, a taberii lui Israil.
23.
Bileam binecuvinteazi pe Israil.
1. *i a zis Bileam lui Balac: «Cläde-
te-mi mi aapte jertfelnice i pregate-
ate-mi aapte vitei i apte berbeci
www.dacoromanica.ro
169
Si a fä,cut Balac dupä zisa lui Bi-
learn,ai a pus deasupra fiecärui jert-
felnic cate un vita si cate un berbec.
Apoi a zis Bileam catre Balac: Stai
Fang& arderea de tot a ta, caci eu
duc mai incolo, poate Domnul va icai
In Intampinarea mea i ceea ce-mi va
descoperi el, îi voi vesti tie ». Si el
s'a suit pe o colinä pleauva.
Si Dunanezeu a ieait inaintea lui
Bileam i Bileam i-a grait: « Am pregatit
aapte jertfelnice ai am pus deasupra
fiectirui jertfelnic cate un vitel i elite un
berbec ».
-5. Atunci Domnul a pus euvant In
gura lui Bileam i i-a zis: o Intoarce-te
la Balee ai asa sä-i grdeati ! »
i s'a intors la el si 1-a aflat stand
Pangä, arderea sa de tot impreuna cu
tofi voevozii Moabului.
Atunci el si-a rostit parabola sa
a zis: « Din Aram m'a Imbiat sä viu
Balac, regele Moabului, din muntii Rasa-
ritului: Vino ai blestemii pe Iacob, vino ai
te umple de manie impotriva lui Israil !
Cum ta blestem ceea ce Domnul
nu blestema, kd cum sä, mä umplu de
manie, cind Domnul nu se umple de
mânie!
Caci iatä il yid de pe piscul stan-
cilor, ai de pe vtlifurile colinelor mä, uit
la el: El este popor care locueate singur,
ai nu se numara la un loc eu celelalte
neamuri.
Cine e in stare sit socoteasca pul-
berea lui Iacob i faca numitriitoa,rea
unui sfert din Israil? Dorire-aa sii,
sfáraesc eu de moart,ea acestor drepti,
sfaraitul meu sa fie ca al lor ! »
Atunci a intrebat Balac pe Bi-
leam: « Ce mi-ai facut ? Eu te-am adus
sa, blestemi pe duamanii mei, iar tu
binecuvintezi ! s
Dar el a räspuns ai a zis: o Sa nu
am oare grija sä graiesc ceea ce Domnu/
pune In gura mea ?
Si Balac a zis: « Hai cu mine, te
rog, intealta parte, de unde nu poti
veden decát o margine a lui, dar intreg
nu-1 vei vedea! Si de acolo sà-1 blestemi !
Atunci 1-a dus pe el In o campul
strájerilor s, pe varful muntelui Pisga,
a zidit aa,pte altare ai a pus deasupra
 NUMERII, 24
fiecarui altar cate un vitel i cite un
berbec.
i a zis catre Balac: Stai asa
lâng arderea ta de tot si aici sa te ga-
sesc !
i Domnul a iesit inaintea lui Bi-
learn i i-a pus euvânt in gura lui si
i-a zis: « Intoarce-te la Balac i aca sa-i
graiesti!
i el a venit inapoi i iata cii acela
stätea Iângâ arderea sa de tot, impreunti
Cu voevozii Moabului. i Balac I-a in-
trebat: « Ce ti-a zis Domnul? »
Atunci el a rostit pilda sa si a
zis: Scoalä, Balac, i ascultä, i tu, hule
al lui ipor, ia in urechi:
Dumnezeu nu este om care si
minta, nici fiu de om ca sä se citiascii.
Oare el zice si nu face, fagidueste
nu-si sine spusa ?
lata, el mi-a dat porunca sa bine-
cuvintez ! i ceea ce el a binecuvantat,
eu nu pot ea schimb!
Nu se zareste far5,delege in Iacob
nici nu se vede silnicie in Israil. Dom-
nul Dumnezeul lui este cu el, iar in
mijlocul lui: alai si strigat ca pentru
pärat.
Dumnezeu care 1-a scos din Egipt
are put,ere ea de zimbru.
Nici vajitoria pentru Iacob, nici
ferrnecätoria pentru Israil nu sunt de
vre-un folos! Acum se poate apune de-
spre Iacob i despre Israil: s Cite lu-
cruri minunate a fäcut Dumnezeu! »
la* poporul se swab, ca o leoaicii
ca un leu se ridica in picioare, i nu
sta jos pánä cánd nu ispriiveate de man-
cat prada i pan& nu bea sangele celor
ucisi ! »
Atunci a gait Balac dire Bileam:
Acurn (lac& nu poi sa-1 ble,stemi, cel
putin sä nu-1 binecuvintezi! »
i a räspuns Bileam si a zis lui
Balac: « Oare nu ti-am spus tie: Tot
ce-mi va spine Domnul, aceea voi
face! »
i a zis Balac lui Bileam: s Hai
sa te duc in alt loc, poate va fi cu cale
In ochii lui Dumnezeu, ca de acolo sa-1
blestemi ! »
i a dus Balac pe Bileam pe piscul
Peor, care cauta spre pustie.
www.dacoromanica.ro
170
Atunci a zis Bileam catre Balac:
Zideste-mi aici sapte altare i pregä,-
teste-mi sapte vitei si sapte berbeci ».
i a facut Balac dupä cum i-a
cenit toi a pus deasupra fiecarui altar cate
un vitel i cate un berbec.
24.
Profetia lui Bileam.
$i dad', s'a incredintat Bileam ca
este bine in ochii Domnului sa fie bine-
cuvantat Israil, n'a mai socotit ni alerge
la vräjitorii ea altadatib, ci vi-a indreptat
fa ta catre pustie.
Mid vi-a ridicat ochii si a viizut
pe Israil stand in tabiira dupä semintiile
sale, s'a pogorit peste el Duhul lui Dum-
nezeu.
Atunci rostit parabola si a zis:
4 Asa zice Bileam, fiul lui Beor, asa zice
omul al carui ochi a fost deschis !
Asa zice cel care accultä, cuvintele
lui Dumnezeu, i cunoaste cugetul Celui
Preainalt, si vede descoperirile celui Atot-
puternic, i ai carui ochi cunt deschisi
macar ca s'a poticnit:
Cat de frumoase cunt corturile tale,
Iacobe, salasurile tale Israile
Ca luncile care se intind pan& de-
parte, ca grädinile pe tarmul unui ram,
ca stejarii pe care i-a sidit Domnul, ca
máretii cedrii pe malul apelor !
Din vadra luí curge tip& i sama-
nätura lui este adapatä din belsug. Im-
paratul lui este mai tare decat Agag,
iiriparatia lui se inaltä, mândra!
Dumnezeul care 1-a scos pe el din
Egipt are put,ere de zimbru. El prä-
pädeste mancand popoarele dusmane
lui, le face oasele farame cu sagetile
sale le prabuseste la pamant.
El stä, tolanit ca un leu i ca o
leoaicä: cine ar putea sä-1 zadaraseä, ?
Bineeuvantat sä, fie cel ce te va bine-
euvanta, i cel ce te va ble,stema ble-
stemat sä, fie ! »
Atunci Balac s'a aprins de ma,nie
impotriva lui Bileam i batand din palme
a zis Balac catre Bileam: re Eu te-am
chemat sá blestemi pe dusmanii mei,
dar iata eä tu i-ai binecuvantat pana
acum de trei ori!
 NUMERII, 25
Fugi deci in tinutul tau! Am zis
ca te voi incarca de cinste, dar iata
Domnul te-a lipsit de ea! »
Atunci a faspuns Bileam lui Balac:
Oare n'am spus i solilor tai pe car2
i-ai trimis la mine:
« De mi-ar da Balac casa sa plina
de argint si de aur, tot n'as putea
calo porunca Domnului, ca sa fac bine
sau rau din voia mea, ci ceca ce-mi va
spune Domnul aceea voi grai ?
Si acum iata cä plec la poporul
meu! Ci sa-ti spun ce va face poporul
acesta cu poporul tau in vremea cea
de apoi!
Atunci rostit parabola sa
a zis: « Asa zice Bileam, fiul lui Beor,
asa zice omul al carui ochi a fost deschis.
Asa zice cel ce ascultá cuvintele
lui Dtunnezeu i cunoaste cugetul Celui
Preainalt si vede descoperirile Celui Atot-
puternic, caci, dei poticnindu-se, i s'au
deschis ochii:
11 vad, insa nu acum; Il privesc,
dar nu este aproape ! O stea va ritsari
din Iacob, fA un toiag se va ridica din
Israil, care va zdrobi tamplele Moabului
si pe totd fiü lui Set Ii va dobori la pa-
mant.
Edomul va fi mostenirea sa
Seirul va fi mosia sa, iar ei, dusmanii
sal. i Israil va face fapte vitejesti.
Din Iacob va iesi un stapanitor
care va nimici in cetkti ceea ce a mai ra,-
mas din Edom! »
lar °and s'a uitat la Amaleciti,
si-a rostit parabola sa si a zis: Amalec
este parga neamurilor, dar sfarsitul lui
va fi pieirea! »
Ca'nd a vazut si pe Cheniti, a ur-
mat rostirea parabolei sale si a zis: « Tare
este salasul tau, Caine, si cuibul tau e
sus pe stanca,
Dar Cain va fi sortit pierzarii.
Pan& cand Pan& ce Asur te va lua
in robie! #
Apoi el li urmä parabola sa zi-
când: « Vai de acel care va fi in viatä
cand Dumnezeu va aduce toate acestea!
Cad vor veni corabii din partile
Chiteilor i vor smeri pe A.sur, qi pe
Eber Il vor pogori, dar el va fi sortit
# masii lui, legamantul preotiei vesnice,
171
www.dacoromanica.ro
Atunci s'a sculat Bileam si a por-
nit la drum si s'a intors in tara sa; asij-
derea i Balac s'a dus in calea sa.
25.
Pedeapsa idololatriei fi a desfreineirii.
Dupa, ce Thrall s'a asezat in Sitim,
a inceput poporul di se desfraneze cu
fiiceie Moabului.
Ele poft,eau poporul la jertfele dum-
nezeilor lor, iar el manea i se Inchina
dumnezeilor lor.
Si cand Israil a inceput sâ slujeasca
lui Baal-Peor, mania Domnului s'a aprins
impotriva lui Israil,
Asa ca Domnul zise lui Moise: t Ja
din fiii tuturor clipeteniilor poporului
spanzura cu fata la soare, inaintea Dom-
nului, ca sa se intoara iutimea maniei
Domnului de la Israil ».
Atunci a zis Moise catre judecatorii
lui Israil: 4 Fiecare sä ucidi din oamenii
säi pe cei care s'au inchinat lui Baal-
Peor ».
Dar iatä cä unul dintre fiji lui Is-
rail a adus la fratii sai o madianita, in
ochii lui Moise i in vázul fntregii obstii
a fiilor lui Email, pe cand ei se jeleau
la usa cortului descoperirii.
La aceastä priveliste, Fineas, fiul
lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, s'a
sculat din mijlocul obstiei, a luat o lance
In mana,
Si a intrat dup.& israilitean In di-
mara cea pentru femei, i i-a striipuns
pe amandoi in pa.ntece, pe israilitean
si pe femeia lui. Atunci s'a curmat
fiilor lui Israil.
Si cei care au murit din pricina
bätäii acesteia, au fost douazeci i patru
de mii de insi.
Atunci a vorbit Domnul din non
cu Moise:
« Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui
Aaron arhiereul, a abitut mania mea
de la fiji lui Israil, arzánd in ravria
de rivna mea, asa ea intru mania mea
n'am präpadit pe fiii lui Israil.
Pentru a,ceasta dit-i de stire cif
iatit voi incheia cu el legámant de pace,
Care va fi, pentru el si pentru ur
 NUMERII, 26
fiinded el a fost ravnitor pentru Dum-
nezeul lui i a fticut ispäsire pentru
lui Israil.
Si numele israiliteanului care a
fost ucis impreund cu madianita este
Zimri, fiul lui Salu, cdpetenia une fa-
milii din semintia lui Simeon,
Iar numele femeii madianite ucise
este Cozbi, fiica lui Tur, voevodul unei
semintii din Madian.
Si a mai gritit Domnul catre Moise:
17, « Socotiti pe Madianiti dusmani
omoriti-i ;
18. 05,ei ei sunt dusmanii vostri, de
vreme ce v'au inselat cu Peor cu
1}.1
Cozbi, sora lor, fiica unui voevod ma,
dianit ucisa cu prilejul Mtii pentru Peor. u
26.
A doua numdrare a poporului.
lar dupà aceastit bittaie, a rostit
Domnul cdtre Moise i care Eleazar,
fiul lui Aaron arhiereul:
« Faceti numadtoarea cdpeteniilor
intregii obstii a fiilor lui Israil, de la
douizeci de ani si mai in varsta, dupd
familiile lor, toti cei destoinici pentru
caste ! »
lar Moise i Eleazar arhiereul i-au
numdrat pe ei in baiiganul Moabului,
peste Iordan, in fata Ierihonului,
De la doudzeci de ani i mai viirst-
nici, dupti cum Donmul poruncise lui
Moise, asemenea si pe fiii lui Israil care
iesiserii, din Egipt:
Ruben cel intfti nfu3cut al lui
Fiji lui Ruben, dupd neamurile lor:
din Enoh, neamul lui Enoh, din Falu,
neamul lui Falu,
Din Hetron, neamul lui Hétron, din
Carmi, neamul Jai Carmi.
Acestea aunt neamurile fiilor lui
Ruben, care la numardtoarea lor au iesit
patruzeci i trei de mii sapte sute trei-
zeci de insi.
Fiul lui Falu: Eliab,
Fili lui Eliab: Nemuel, Datan si
Abiram. Acestia sunt Datan si Abiram
patasi ai obstiei, care s'au r5,zvrittit im-
potriva lui Moise si a lui Aaron, in ceata
lui Core, când cu riiscoala lui impotriva
Domnului,
www.dacoromanica.ro
172
Si piimantul si-a deschis gura
i-a inghitit pe ei EA pe Core, kfi a pierit
ceata, and focul a mistuit pe cei
douä, sute cincizeci de oameni, ca sä fie
aceasta semn.
Dar fiii lui Core n'au murit.
Fuï lui Simeon dupii neamurile
lor: din Nemuel, neamul lui Nemuel,
din Iamin, neamul lui Iamin, din Is,
chin, neamul lui Iachin,
Din Zerah, neamul lui Zerah, din
Saul, neamul lui Saul.
Acestea aunt neamurile lui Simeon,
atfiti citti au fost nuraärati: doulizeci
douti de mii clout), sute de insi.
Fiii lui Gad, drip& neamurile lor:
din Tefon, neamul lui Tefon, din Haghi,
neamul lui Haghi, din uni, neamul lui
Suni,
Din Ozni, neamul lui Ozni, din
Adi, neamul lui Adi,
Din Arod, neamul lui Arod, din
Ariel, neamul luí Ariel.
Acestea sunt neamurile fiilor lui
Gad, care au iesit la numiírátoarea lor
patruzeci de mii cinci sute de insi.
Fiii lui luda: Er si Onan. Dar Er
Onan au murit in Ora Canaanului.
Fiii lui luda, dup.& neamurile lor,
din Sela, neamul lui Selo., din Pereti
neamul lui Peret, din Zerah, neamul lui
Zerah.
Fiji luí Peret au fost: din Hetron,
neamul lui Hetron, din Hamul, neamul
lui Hamul
Acestea sunt neamurile lui luda,
care la numailtoarea lor au iesit sapte-
zeci isase de mii cinci sute de oameni.
Fiji lui Isahar,dupii, neamurile lor:
din Tola, neamul lui Tola, din Fua,
neamul lui Fua,
Din Iasub, neamul lui Iasub, din
Simron, neamul lui Simron.
Acest,ea sunt neamurile lui Isahar,
care la nunadratoarea lor au iesit
zeci i patru de mii troj sute de insi.
Fiji lui Zebulon, dupd neamurile lor :
din Sered, nearnul lui Sered, din Elon,
neamul lui Elon, din Iahleel, neamul
lui Iahleel.
Acestea stint neamurile lui Zebu-
lon, care la numiírlitoarea lor au iesit
saizeci de mii cinci sute de oameni.
 NUMERII, 26
Fiji lui Iosif, dull& neamurile lor,
sunt: Manase si Efraim.
Fiii lui Manase: din Machir, nea-
mul lui Machir, Machir a avut pe Ga-
laad. din care a iesit neamul lui Galaad.
Iat fiii lui Galaad: din Iezer,
neamul lui Iezer, din Helec, neamul lui
Helec,
Din Asriel, neamul lui Asriel, din
Sechem, neamul lui Sechem,
Din emida, neamul lui emida,
din Hefer, neamul lui Hefer.
Telofhad, fiul lui Hefer, n'a avut
ci numai fete. Lath, numele fe-
telor lui Telofhad: Mahla, Noa, Hogla,
Milca i Tirta.
Acestea stint neamurile lui Manase,
care la numärätoarea lor au iesit cinci-
zeci i doll& de mii apte sute.
Fiji lui Efraim, dupti neamurile lor,
iatä-i: din Sutelah, neamul lui Sutelah,
din Becher, neamul lui Becher, din Ta-
han, neamul lui Tahan.
Fili lui Sutelah: din Eran, neamul
lui Eran.
Acestea aunt neamurile fiilor lui
Efraim, care la numiirätoarea lor au iesit
treizeci i douä de mil cinci sute de
oameni. Acestia aunt fili lui Iosif, dupä
neamurile lor.
Fiii lui Veniamin, dupä neammile
lor: din Bela, neamul lui Bela, din
Abel, neamul lui Abel, din Ahiram,
neamul lui Ahiram,
Din Sefufam, neamul lui Sefufam,
din Hufam, neamul lui Hufam.
Si fiii lui Bela sunt: Ard çi Naa-
man, din care au iesit neamurile lui Ard
Naaman.
Acestia aunt fiii luí Veniamin, dupti
neamurile lor, care la numiírittoarea lor
au iesit patruzeci i cinci de mii sase
sute de insi.
lata i fiii lui Dan, dupi neamu-
rile lor: din Suham, neamul lui Suham.
Acestea sunt neamurile lui Dan, dupti
neamurile lor.
Toate neamurile lui Suham la nu-
märitoarea lor au fost saizeci i patru
de mii patru sute de oameni.
Fiii lui Ayer, dupti neamurile lor : din
Imna, neamul lui Imna, din Isva, nea-
mul lui Isva, din Beria, neamul lui Beria.
173
www.dacoromanica.ro
Fiji lui Beria: din Heber, neamul
lui Heber, din Malchiel, neamul lui Mal-
chiel.
Si pe fiica lui Mer o chema Sarah.
Acestea sunt neamurile fiilor lui
Aser, care la numäriitoarea lor au fost
cincizeci i trei de raii patru sute de
oameni.
Fiii lui Neftali, dupä neamurile lor:
din Iahteel, nearnul lui Ialiteel, din Guni,
neamul lui Guni,
Din Ieter, neamul lui Ieter, din
Silem, neamul lui Silem.
60. Acestea sunt neamurile lui Nef-
tali, dupä neamurile lor, care la numd-
rätoarea lor au fost patruzeci i cinci
de mii patru sute de oameni.
Si tot numarul fiilor lui Israil a
fost sase sute una de mii sapte sute
treizeci de insi.
Dupit aceasta a griiit Domnul cu
Moise:
a Acestora sá li se impart& tara
ca mostenire dupá numfirul numelor.
Celor mai numerosi si le dai mai
multä moìe, lar celor ,mai putini, mai
putinii, fiecitruia sä i se dea chip& nu-
märul iesit la numärtaoare.
Dar pämäntul sá se impartti prin
tragere la sorti ja mostenirea
dupá numele semintiilor.
Prin sorti sti le iraparti mostenirea,
atät celor multi, eta i celor putini. n
Iat'ä i numartitoarea levitilor, dupá
neamurile lor: din Gherson, neamul lui
Gherson, din Cahat, neamul lui Cahat,
din Meran, neamul lui Meran.
Acestea sunt neamurile levitilor:
neamul lui Libni, neamul lui Hebron,
neamul lui Mahli, neamul lui Musi, nea-
mul lui Core. Si Cahat a avut pe Amram.
Pe femeia lui Amman o cheamit Io-
chebed, fiica lui Levi, pe care a niiscut o
femeia lui Levi in Egipt, si ea a niscut
lui Amram pe Aaron, pe Moise i pe
Maria, sera lor.
Si lui Aaron i s'a näscut Nadab,
Abiu, Eleazar i Itamar.
lar Nadab i Abiu au murit eänd
aduceau foe sträin inaintea Domnului.
Si s'a facut numäritoarea lor:
douäzeci i trei de mii, toti copii de
parte bärbateascii, de la o lunä i mai in
 NUMERII, 27, 28
varsta, eaci nu fusesera socotiti la un
loe cu fiii lui Israil, Mudca nu li s'a
dat mo§tenire in mijlocul fiilor lui Israil.
Ace§tia sunt cei numärati de Moise
de Aaron, care au numarat pe fiii lui
Israil in baraganul Moabului, pe tär-
mul Iordanului, in fata
Si intre aceOia nu se afla nimeni
pe care sä nu-1 fi numärat Moise 0 Aaron,
cand au numarat pe fill lui Israil in pu-
stiul Sinai,
Cad le spusese lor Domnul: « Vor
muri in pustie s, ei n'a scapat nimeni
dintre ei, cleat Caleb, fiul lui Iefune,
Iosua, fiul lui Nun.
27.
Legea pentru moptenirea fetelor.
losua, cdpetenie in locul lui Moise.
Atunci s'au apropiat fiicele lui Te-
lofhad, fiul l
piate din neamul lor, ca sá o mo§tei
neascri. Aceasta sit fie pentru liii lu-
Israil randuialä, de pravila, precum a
poruncit lui Moise Domnul.
Dupa aceasta a zis Domnul &litre
Moise: « Sue-te in muntele acesta Abu.-
rim 0 vezi parnantul pe care am hotärit
s6,-1 dau fiilor lui Israil.
Si dupa ce te vei fi uitat la el,
te vei adaoga 0 tu la poporul tau, in-
tocmai ca 0 Aaron, fratele tau,
Fiindeb, v'ati razvratit in pustiul
Tin, cand ob§tia se certa cu mine pentru
apa i n'ati vrut sä mä sfintiti pe mine
In ochii ei. » Aceasta este apa Meribei
de la Cadeq in pustiul Sinai.
Dar Moise a raspuns Domnului
gräind:
s Dumnezeul duhurilor foi a tot
trupul sa puna capetenie peste ob§tia
aceasta,