Sunteți pe pagina 1din 48

Maşina asincronă 210

_______________________________________________________

5.1. Calculul electromagnetic

Exemplu: Să se proiecteze un motor asincron trifazat de


joasă tensiune cu rotorul în scurtcircuit.

Date nominale:
-puterea nominală PN := 60 kW ;
-tensiunea nominală U N := 380 V ;
-turaţia de sincronism n1 :=1000 rot/min ;
-frecvenţa f 1 := 50 Hz ;
-numărul de faze m1 := 3 .
Date funcţionale şi constructive
-cuplul maxim m mi := 2.3 ;
-cuplul de pornire m pi :=1.25 ;
-curentul de pornire i pi :=6.2 .

5.1.1.Determinarea mărimilor de calcul


Numărul de perechi de poli

p :=
60 ⋅ f 1 ,
n1
p=3 .
Puterea aparentă nominală şi curentul nominal
-din fig. 2.1 si fig. 2.3 se estimează valorile orientative pentru:
η:=0.91 randament ,
cos φ :=0.87 factorul de putere ;
-puterea aparentă nominală:
211 Maşina asincronă
_______________________________________________________
S N :=
PN ,
η ⋅ cos φ
N
S =75.79 kVA
-curentul nominal:

I N :=
1000 * S N ,
3 ⋅U N
I N = 115.145 A .
Tensiunea pe fază şi t.e.m. indusă
Alegem pentru înfăşurarea statorului conexiunea stea,
-tensiunea de fază:
U 1 := N
U ,
3
U 1 = 219.393 V ;
-curentul pe fază:
I 1 := I N ,
I 1 = 115.145 A ;
-coeficient ce ţine cont de căderile de tensiune,
k E := 0.978 − 0.00505 ⋅ ( p − 1)
k E = 0.968 ;

-t.e.m. indusă pe o fază:


U e1 := k E ⋅ U 1 ,
U e1 = 212.351 V .
Puterea aparenta interioară
S i := k E ⋅ S N ,
S i = 7.335 10
4 VA .
Factorul de formă şi factorul de acoperire a pasului polar
Indrumar de proiectare 212
_______________________________________________________
-coeficient de saturaţie magnetică parţială, valori recomandate k sd
=1.2 - 1.35 :
k sd :=1.25 ;
-factorul de forma al t.e.m. induse k f va fi:
2
k f := 0.016 ⋅ k sd − 0.096 ⋅ k sd +1.19 ,
k f = 1.095 ;
-factorul de acoperire ideală a pasului polar:
2
αi := −0.068 ⋅ k sd + 0.37 ⋅ k sd + 0.338
α i = 0.694 .
5.1.2. Calculul dimensiunilor principale
Diametrul interior al statorului
-coeficientul de utilizare al maşinii, din fig. 2.5:
C := 200 J /dm3 ;
-factorul de forma al maşinii, din fig. 2.6 are limitele λ =0,65 - 1,90
λ :=1.3 ;
-diametrul interior al statorului

D := 100 ⋅ 3
2 ⋅ p 60 ⋅ 10 3 ⋅ S i
⋅ ,
π ⋅λ n1 ⋅ C
D = 318.567 mm .
Diametrul exterior al statorului
- k d = f (U N , p ) , coeficient a cărui valoare este:
k D = 1,27 + 0,127 ⋅ ( p − 1)
k D = 1.524 ;
-diametrul exterior stator:
De := k D ⋅ D ,
D e = 485.495 mm ;
Valoarea obţinută se rotunjeşte din 10 în 10 mm.
213 Maşina asincronă
_______________________________________________________
De := 440 mm ;
-diametrul interior stator recalculat, şi valoarea rotunjită:

D := e
D ,
kD
,
D = 288.714
D := 320
mm
mm .
Pasul polar
τ :=
π⋅D
2⋅ p
,
τ = 167.552 mm .
Solicitările electromagnetice
-pătura de curent iniţiala, din fig. 2.7, a:
Ac := 380 A/cm ;
-inducţia magnetică din întrefier, valoare iniţială din fig. 2.7, b:
Bδc := 0.75 T .
Lungimea ideală
-factorul de bobinare al înfăşurării statorului, valorile orientative
k B1 =0.91 - 0.93:
k B1 := 0.92 ;
-lungimea ideală:

l i :=
60 ⋅ S i
,
k f ⋅ k B1 ⋅ α i ⋅ π ⋅ D 2 ⋅ 10− 7 ⋅ n1 ⋅ Ac ⋅ Bδc
2

l i = 218.479 mm .
Factorul de formă al maşinii

λ :=
li ,
τ
λ = 1.304 .
-se încadrează în limitele impuse λ =0,65-1,90 la calculul lui D.
Indrumar de proiectare 214
_______________________________________________________
Determinarea lăţimii întrefierului
-mărimea întrefierului calculată cu relaţia:
δ1 := 3 ⋅ 
4 + 0.7 ⋅ D ⋅ l i ⋅10 −2 

 ⋅10 −2

,
δ 1 = 0.675 mm ;
-mărimea întrefierului determinat din fig. 2.9:
δ 2 := 0.56 mm ;
-mărimea întrefierului va fi:

δ :=
δ1 + δ 2 ,
2
δ = 0.618 mm ;
Din considerente mecanice de a creşte siguranţa în
funcţionare se ia valoarea:
δ := 0.62 mm .
Geometria miezului magnetic
Deoarece lungimea este mică se ia un miez compact, cu
canale de ventilaţie axiale rezultând astfel:
-lungimea geometrică a miezului:
l g :=l i ,
l g = 218.479 mm ;
-lungimea fierului:
l Fe := l i .
l Fe = 218.479 mm .
5.1.3. Infăşurarea şi crestăturile statorului
Numărul de crestături ale statorului
-numărul de crestături pe pol şi faza, valori recomandate q1 =3 - 5
q1 := 4 ;
-numărul de crestături ale statorului:
N c1 := 2 ⋅ m1 ⋅ p ⋅ q1 ,
N c1 = 72 crestaturi .
215 Maşina asincronă
_______________________________________________________
Pasul dentar al statorului
t1 :=
π ⋅D ,
N c1
t 1 = 13.963 mm ;
-pentru înfăşurarea de joasă tensiune, valorile recomandate sunt, t1
=(10 ÷ 25) mm.
Paşii înfăşurării, şi factorul de bobinaj
-pasul diametral
yτ s := m1 ⋅ q1 ,
y τs = 12 crestaturi ;
-pasul principal al înfăşurării:
5
y1s := ⋅ yτ s ,
6
y 1s = 10 crestaturi ;
- factorul de scurtare al înfăşurării statorului:
 π y1s 
k s1 := sin  ⋅ 
 2 yτ s 
,
 
k s1 = 0.966 ;
-unghiul electric între două crestături ale statorului:
2 ⋅π ⋅ p
α1 := ;
N c1
- factorul de repartizare al înfăşurării statorului:
q1 ⋅ α 1
sin
k r1 := 2 ;
α1
q1 ⋅ sin
2
k r1 = 0.958

- factorul de înfăşurare al statorului:


k B1 := k s1 ⋅ k r1 ,
Indrumar de proiectare 216
.
_______________________________________________________
k B1 = 0.925
Numărul de spire pe fază la stator
-fluxul magnetic util:
Φ := α i ⋅ τ ⋅ l i ⋅ Bδc ⋅ 10 −6 ,
Φ = 0.019 Wb ;
-numărul de spire pe fază:
N 1 :=
k E ⋅U1 ,
4 ⋅ k f ⋅ f 1 ⋅ k B1 ⋅ Φ
N 1 = 54.994 spire .
Numărul de conductoare într-o crestătură
-numărul de căi de curent în paralel la stator, valori recomandate a1
=1 ÷ 2p :
a1 := 2 ,
-se verifică condiţia de simetrie:
2 .p
=3 nr. întreg ;
a1

-numărul de conductoare din crestătură:

nc1 :=
2 ⋅ m1 ⋅ a1 ⋅ N 1 ,
N c1
n c1 = 9.156 ;
-se rotunjeşte valoarea obţinută:
n c1 := 9 conductoare ;
-se recalculează numărul de spire pe fază:
N ⋅n
N 1 := c1 c1 ,
2 ⋅ m1 ⋅ a1
N 1 = 54 spire .
Condiţiile de simetrie ale înfăşurării
217 Maşina asincronă
_______________________________________________________
-numărul de stele suprapuse:
t=c.m.m.d.c.( N c1 ,p) ,
t := 3 ;
-pentru înfăşurarea în două straturi, condiţiile sunt:
N c1
=8 număr întreg ,
m 1.t
N c1 / m1 =24 număr întreg .
Valorile finale ale solicitărilor electomagnetice
-pătura de curent, valoare finală:

A :=
nc1 ⋅ I 1 ,
a1 ⋅ t1 ⋅ 10
A = 371.101 A /cm ;
-eroarea faţă de valoarea luată în calcule este,

∆A :=100 ⋅ C
A −A ,
Ac
∆A = 2.342 % ;
iar condiţia restrictivă impusă ∆A ≤ 5% ;
Fluxul magnetic util:
Φ :=
k E ⋅ U1 ,
4 ⋅ k f ⋅ f 1 ⋅ N 1 ⋅ k B1
Φ = 0.02 Wb ;
-inducţia magnetică în întrefier, valoare finală:
Bδ :=
Φ ,
α i ⋅ τ ⋅ l i ⋅ 10 −6
B δ = 0.764 T;
-eroarea faţă de valoarea luată în calcule este:
B − Bδ
∆Bδ := 100 ⋅ δc ,
Bδc
Indrumar de proiectare 218
_______________________________________________________
∆B δ = 1.841 %
iar condiţia restrictivă impusă ∆Bδ =3%.

Dimensionarea crestăturii statorului


-densitatea de curent în înfăşurarea statorului, valori recomandate,
J 1 =5.5 - 7.5 A/ mm2 :
J 1 := 5.75 A / mm2 ;
-secţiunea totală a conductorului:

S cond 1 :=
I1 ,
a1 ⋅ J 1
S cond1 = 10.013 mm
2 .
Fiind o maşină de joasă tensiune şi de putere mică
înfăşurarea statorului va fi din conductor de cupru rotund izolat cu
email (mai multe fire în paralel);
-din STAS (Anexa 2) se obţin valorile normalizate:
S Cu 1 := 3.14 mm2 ,
d Cu 1 := 2.0 mm ,
d Cu 1 iz :=2.05 mm ;
numărul de fire în paralel:
n f 1 :=3 ;
-secţiunea echivalentă a conductorului:
S cond 1 := n f 1 ⋅ S Cu 1 ,
S cond1 = 9.42 mm2 ;
-valoarea finală a densităţii de curent în înfăşurarea statorului:

J 1 :=
I1 ,
a1 ⋅ S cond 1
J 1 = 6.112 A / mm2 .
219 Maşina asincronă
_______________________________________________________
Crestătura statorului este trapezoidală semiînchisă, cu
următoarea schemă de izolaţie:
-izolaţia crestăturii din 2 folii NMN, hiz NMN :=0.25 mm;
-izolaţia între straturi 2 folii NMN;
-pană din sticlotextolit,.
Inducţia magnetică în dinte este constantă, iar valorile
recomandate sunt Bd 1 =1,5-1,8 T:
B d 1 :=1.5 T ,
-valoarea medie a inducţiei magnetice:
Bdmed 1 := Bd 1 ;
-coeficient de împachetare al miezului:
k Fe := 0.95 ;
-lăţimea dintelui este constantă şi are valoarea:
t ⋅ l ⋅ Bδ
bd 1 := 1 i ,
k Fe ⋅ l Fe ⋅ Bd 1
b d1 = 7.484 mm ,
-lăţimea medie a dintelui
bdmed 1 := bd 1 ;
-numărul total de conductoare din crestătură:
ntot := nc1 ⋅ n f 1 ,
n tot = 27 conductoare ;
-factorul de umplere al crestăturii stator, k u =0.5 ÷ 0.75:
k u := 0.65 ;
-suprafaţa necesară a crestăturii:

S cr :=
2
n tot ⋅ d Cu ,
1 iz

ku
S cr = 174.565 mm
2 ;
-deschiderea (istmul) crestăturii stator:
a s := d Cu 1 iz + 0.05 ,
Indrumar de proiectare 220
a s = 2.55 mm .
_______________________________________________________

Dimensiunile crestăturii se stabilesc prin construcţie grafică


la scară (vezi fig. 5.1), sau analitic astfel încât lăţimea dintelui sa fie
constantă, iar suprafaţa utilă a crestăturii să fie ≥ S cr .

Fig.
5.1. Crestătură trapezoidală pentru înfăşurarea statorului:
a)detalii privind construcţia la scară; b) notaţii folosite la
metoda analitică.

In cazul utilizării metodei analitice, etapele şi relaţiile de


calcul sunt următoarele:
-grosimea penei:
h3 s := 3. mm ;
-înălţimea istmului:
h0 s := 2.5 mm ;
-grosimea izolaţiei sub pană:
h2 s :=1.2 mm ;
-grosimea penei + izolaţia sub pană + istmul crestăturii:
h ps := h3 s + h0 s + h2 s ,
h ps = 6.7 mm ;
-înălţimea ocupată de conductoare în crestătură (valoare
aproximativă):
221 Maşina asincronă
_______________________________________________________
h1s := 21 mm ;
-baza mare a trapezului:
(
π ⋅ D + 2 ⋅ h ps + 2 ⋅ h1s ) ,
B := − bd 1
N c1
B = 8.896 mm ;
-baza mică a trapezului:
(
π ⋅ D + 2 ⋅ h ps ) ,
b := − bd 1
N c1
b = 7.063 mm ;
-lăţimea crestăturii folosită la calculul permeanţei de scăpări:
bcs := b,
b cs = 7.063 ;
-suprafaţa efectivă a crestăturii:
S c :=
B +b
⋅ h1s ,
2
S c = 167.571 mm2 ;
-eroarea faţă de valoare necesară dispunerii conductoarelor:
S − Sc
∆S c := 100 ⋅ cr ,
S cr
∆S c = 4.174 % .
Observaţie: se modifică h1 şi se refac calculele până când
eroarea devine ∆ S c < 5% .

Dimensiunile finale ale crestaturii stator


-înălţimea crestăturii:
hc1 := h ps + h1s ,
h c1 = 27.7 mm ;
Indrumar de proiectare 222
_______________________________________________________
-lăţimea medie a crestăturii:
bc1 :=
B +b ,mm
2
-factori de formă ai crestăturii stator, şi valorile recomandate:
β1s =0,35 ÷ 0,50 β 2 s =3,5 ÷ 5,5,
β1s :=
bc1
β 2 s :=
hc1 ,
t1 bc1
β 1s = 0.571 β 2s = 3.471 .
Inducţia magnetică în jugul statorului
-în jugul statorului se pun canale de ventilaţie axiale:
m v1 := 0 numărul de rânduri de canale,
d v1 := 0 diametrul unui canal;
-grosimea jugului statoric:
De − D
h j1 :=
2
− hc1 − ⋅ m v1 ⋅ d v1 ,
2 3
h j1 = 32.3 mm ;
-inducţia magnetica în jugul statorului, şi valorile recomandate
B j1 = (1.35 ÷ 1.55) T:

B j1 :=
Φ ,
2 ⋅ k Fe ⋅ l Fe ⋅ h j1 ⋅ 10 −6
B j1 = 1.448 T .
5.1.4. Infăşurarea şi crestăturile rotorului în scurtcircuit
Numărul de crestături în rotor
La rotorul în scurtcircuit numărul de crestături se alege din
tabelul 2.3 din condiţia de a avea cupluri parazite minime:
N c2 82 crestaturi .
223 Maşina asincronă
_______________________________________________________
Deoarece caracteristicile de pornire sunt în limite normale,
pe rotor vom avea o colivie normală cu bare dreptunghiulare,
paralele cu generatoarea, din aluminiu în construcţie sudată;
-numărul de faze din rotor:
m 2 := N c 2 ,
m 2 = 82 faze ;
-numărul de spire pe fază:
1
N 2 := ;
2
-factorul de bobinaj al înfăşurării rotorului:
k B 2 :=1 .
Diametrul rotorului şi pasul dentar
-diametrul exterior al rotorului:
Dr := D − 2 ⋅ δ ,
D r = 318.76 mm ;
-pasul dentar al rotorului:

t 2 :=
π ⋅ Dr ,
N c2
t 2 = 12.212 mm .
T.e.m indusă pe o fază din rotor
N ⋅k
U e 2 := k E ⋅ U 1 ⋅ 2 B 2 ,
N 1 ⋅ k B1
U e2 = 2.126 V .
Curentul pe o fază în rotor
-coeficientul prin care se ţine cont de curentul de magnetizare, se
determină cu relaţia:
k I := 0.94 − 0.83 ⋅ (0.9 − cos φ) ;
Indrumar de proiectare 224
_______________________________________________________
k I = 0.915 ;
-curentul pe o fază în rotor:
m ⋅N ⋅k
I 2 := k I ⋅ 1 1 B1 ⋅ I 1 ,
m2 ⋅ N 2 ⋅ k B 2
I 2 = 385.125 A ;
-curentul printr-o bară a rotorului:
I b := I 2,
I b = 385.125 A ;
-curentul prin inelul de scurtcircuitare:
Ib
I i :=
π ⋅ p  ,
2 ⋅ sin  
 N c2 
I i = 1.679 10
3 A .
Dimensionarea crestăturii rotorului
-limitele recomandate pentru densitatea de curent în bara de
aluminiu sunt: J 2b =(3,0 ÷ 5,5) A/ mm 2 ,
J 2b := 3.8 A / mm2 ;
-densitatea de curent în inelul din aluminiu, limitele uzuale sunt
J 2i = (0.65 ÷ 0.80 ) ⋅ J 2b A /mm2:
J 2i := 0.77 ⋅ J 2b ,
J 2i = 2.926 A / mm2 ;
-secţiunea barei:
I
S b := b ,
J 2b
S b = 101.349 mm
2 ;
-secţiunea inelului:
225 Maşina asincronă
_______________________________________________________
I
S i := i ,
J 2i
S i = 573.848 mm
2 .
Din STAS 6499/1- anexa 6, pentru conductoare (bare) din
aluminiu rezultă;
-secţiunile normalizate ale barei şi inelului:
S b :=116 mm2 S i := 559 mm2 ;
-înălţimea barei, respectiv a inelului:
hb := 22 mm hi := 40 mm ;
-lăţimea barei şi a inelului:
bb := 5,. 3 mm bi :=14 mm ;
-se stabilesc dimensiunile istmului (fig.5.2) în raport de valorile
recomandate, b0 =(1,0 ÷ 2,5) mm, h0 =(1,5 ÷ 2,5) mm;
-înălţimea istmului:
h02 := 3.5 ;
-lăţimea istmului:
b02 :=1.0 ;
-deschiderea crestăturii rotor:
a r := b02 ;
-lăţimea crestăturii rotor:
bc 2 := bb + 0.2 ,
b c2 = 5.5 mm ;
-înălţimea crestăturii: Fig.5.2. Crestătura
hc 2 := hb + 0.2 + h02 , rotor.
h c2 = 25.7 mm ;
-înălţimea ocupată de bara rotor:
h1r := hb + 0.2 .
Indrumar de proiectare 226
_______________________________________________________

Inducţia magnetică la baza dintelui rotor


-lăţimea minima a dintelui rotor:
π ⋅ ( Dr − 2 ⋅ hc 2 ) ,
bd min 2 := − bc 2
N c2
b dmin2 = 4.743 mm ;
-inducţia magnetică aparentă maximă la baza dintelui rotor, şi
valorile recomandate Bd max 2 = (1.6 ÷ 2.0) T :

Bd max 2 :=
t 2 ⋅ l i ⋅ Bδ ,
k Fe ⋅ l Fe ⋅ bd min 2
B dmax2 = 2.07 T .
Dimensiunile finale ale crestăturii rotor
-valoarea finală a densităţii de curent în bară:
I
J 2b := b ,
Sb
J 2b = 3.32 A / mm2 ;
-valoarea finală a densităţii de curent în inel:
I
J 2i := i ,
Si
J 2i = 3.004 A / mm2 ;
-factorii de formă ai crestături rotor, şi valorile recomandate:
β1r = 0,35 ÷ 0,5 β 2 r = 3,5 ÷ 6,5 ,
β1r :=
bc 2
β 2 r :=
hc 2 ,
t2 bc 2
β 1r = 0.45 β 2r = 4.673 .
Inălţimea jugului rotor
-inducţia magnetică în jugul rotor, valori uzuale B j 2 = (1,10 ÷
1,50)T
227 Maşina asincronă
_______________________________________________________
B j 2 :=1.3 T ;
-înălţimea de calcul a jugului rotor:

h j 2 :=
10 6 ⋅ Φ ,
2 ⋅ k Fe ⋅ l Fe ⋅ B j 2
h j2 = 35.971 mm .
Deoarece avem miez magnetic compact, pentru o răcire bună
se recomandă canale de ventilaţie axiale; diametrul unui canal este
d v 2 = (30 ÷ 40) mm:
d v 2 := 30 mm ;
-numărul de rânduri de canale:
mv 2 :=1 ;
-înălţimea reală a jugului rotor:
2
h j 22 := h j 2 + ⋅ m v 2 ⋅ d v 2 ,
3
h j22 = 55.771 mm ;
-diametrul interior al rotorului:
Dir := Dr − 2 ⋅ ( hc 2 + h j 22 ) ,
D ir = 155.818 mm ;
-diametrul interior rotor, valoare rotunjită:
Dir :=160 mm .
Rezultă următoarele valori recalculate:
-înalţimea reală a jugului rotor:
Dr − Dir
h j 22 := − hc 2 ,
2
h j22 = 53.68 mm ;

-înălţimea de calcul a jugului rotor:


2
h j 2 := h j 22 − ⋅ mv 2 ⋅ d v 2 ,
3
Indrumar de proiectare 228
_______________________________________________________
h j2 = 33.88 mm ;
- inducţia magnetică în jugul rotor, valoare finală:
B j 2 :=
Φ ,
2 ⋅ k Fe ⋅ l Fe ⋅ h j 2 ⋅ 10 −6
B j2 = 1.38 T .
5.1.5. Tensiunea magnetomotoare pe o pereche de poli
Tensiunea magnetică a întrefierului
-coeficienţii lui Carter pentru stator k C1 , rotor k C 2 şi total k C :
2 2
 as   ar 
   
δ
γ 1 :=   γ 2 :=  
δ ,
a a
5+ s 5+ r
δ δ
k C1 :=
t1
k C 2 :=
t2 ,
t1 − γ 1 ⋅ δ t2 − γ 2 ⋅ δ
k C1 = 1.09 k C2 = 1.02 ,
k C := k C1 ⋅ k C 2 ,
k C = 1.112 ;
-permeabilitatea magnetică a vidului:
µ 0 := 4 ⋅ π ⋅ 10 −7 H / m ;
-tensiunea magnetică a întrefierului:
B
U mδ := 2 ⋅ δ ⋅ k C ⋅ δ ⋅ 10 − 3 ,
µ0
U mδ = 838.141 A .
Tensiunea magnetică în dinţi statorului
Pentru miezul feromagnetic stator şi rotor se foloseşte tablă
silicioasă laminată la rece cu cristale neorientate, cu grosimea de 0.5
mm, izolată cu un strat subţire de oxid ceramic, rezistenta la
229 Maşina asincronă
_______________________________________________________
temperatura clasei de izolaţie F. Tola rotor se executa din interiorul
tolei stator;
- inducţia magnetică în dinte este constantă:
Bd 1 =1.5 T ;
- intensitatea câmpului magnetic, din anexa 1:
H d 1 :=19 A /cm ;
- tensiunea magnetică în dinţii statorului:
U md 1 := 2 ⋅ 10 −1 ⋅ hc1 ⋅ H d 1 ,
U md1 = 105.26 A .
Tensiunea magnetică în dinţi rotorului
Deoarece crestătura rotorului este cu pereţi paraleli, rezultă
că dintele are forma trapezoidală, şi se impune calculul inducţiilor
magnetice în cele trei secţiuni:
- laţimea dintelui rotor în cele trei secţiuni :

bd min 2 :=
π ⋅ ( Dr − 2 ⋅ hc 2 )
− bc 2 ,
N c2
b dmin2 = 4.743 mm ;

bdmed 2 :=
π ⋅ ( D r − hc 2 )
− bc 2 ,
N c2
b dmed2 = 5.728 mm ;
bd max 2 := t 2 − bc 2 ,
b dmax2 = 6.712 mm ;
- inducţiile magnetice aparente în cele trei secţiuni ale dintelui:

Bd max 2 :=
t 2 ⋅ l i ⋅ Bδ ,
k Fe ⋅ l Fe ⋅ bd min 2
B dmax2 = 2.07 T;
Indrumar de proiectare 230
_______________________________________________________
Bdmed 2 :=
t 2 ⋅ l i ⋅ Bδ ,
k Fe ⋅ l Fe ⋅ bdmed 2
B dmed2 = 1.714 T;

Bd min 2 :=
t 2 ⋅ l i ⋅ Bδ ,
k Fe ⋅ l Fe ⋅ bd max 2
B dmin2 = 1.463 T;
- coeficienţii dintelui în cele trei secţiuni:

k d max 2 :=
bc 2 ⋅ l i ,
k Fe ⋅ l Fe ⋅ bd min 2
k dmax2 = 1.221 ;

k dmed 2 :=
bc 2 ⋅ l i ,
k Fe ⋅ l Fe ⋅ bdmed 2
k dmed2 = 1.011 ;

k d min 2 :=
bc 2 ⋅ l i ,
k Fe ⋅ l Fe ⋅ bd max 2
k dmin2 = 0.863 ;
- intensităţile câmpurilor magnetice în cele trei secţiuni, din anexa 1:
H d max 2 := 70 A /cm ,
H dmed 2 :=15 A /cm ,
H d min 2 := 7.5 A /cm ;
- valoarea medie a intensităţii câmpului magnetic:
1
H d 2 := ⋅ ( H d max 2 + 4 ⋅ H dmed 2 + H d min 2 ) ,
6
H d2 = 22.917 A /cm ;
- tensiunea magnetică în dinţii rotorului:
U md 2 := 2 ⋅ 10 −1 ⋅ hc 2 ⋅ H d 2 ,
U md2 = 117.792 A .
231 Maşina asincronă
_______________________________________________________
Se determină coeficientul de saturaţie magnetică parţială:
U + U md 1 + U md 2
k sdf := mδ ,
U mδ
k sdf = 1.266
- se calculează eroarea faţă de valoarea iniţială impusă:
k sd − k sdf
∆k sd :=100 ⋅
k sdf
∆k sd = 1.274

- valoarea obţinută se încadrează în eroarea impusă ∆k sd ≤ 3%.

Tensiunea magnetică în jugul statorului


- lungimea medie a liniei de câmp magnetic în stator:
π ⋅ ( D e − h j1 )
L j1 := ,
2⋅ p
L j1 = 213.471 mm ,
B j1 = 1.448 T;
- intensitatea câmpului magnetic în stator, din anexa 1:
H j1 :=8.3 A /cm ;
- coeficient ce ţine cont de faptul că liniile de câmp în stator au
lungimi diferite, se stabileşte astfel:
ξ1 := −0.2475 ⋅ B 2j1 + 0.193 ⋅ B j1 + 0.644
ζ 1 = 0.405 ;
- tensiunea magnetică în jugul statorului:
U mj 1 :=10 −1 ⋅ ς1 ⋅ L j1 ⋅ H j1 ,
U mj1 = 71.698 A .
Tensiunea magnetică în jugul rotorului
Indrumar de proiectare 232
_______________________________________________________
- lungimea medie a liniei de câmp în rotor:
π ⋅ ( Dir + h j 22 )
L j 2 := ,
2⋅ p
L j2 = 111.883 mm ,
B j2 = 1.38 T;
- intensitatea câmpului magnetic în rotor, din anexa 1:
H j 2 :=6.2 A /cm ;
- coeficientul ce ţine cont de faptul că liniile de câmp în rotor au
lungimi diferite, este:
ξ2 := −0.2475 ⋅ B 2j 2 + 0.193 ⋅ B j 2 + 0.644
ζ 2 = 0.439 ;
- tensiunea magnetică în jugul rotorului:
U mj 2 :=10 −1 ⋅ ς 2 ⋅ L j 2 ⋅ H j 2 ,
U mj2 = 30.444 A .
Tensiunea magnetomotoare pe o pereche de poli
U mm :=U mδ +U md 1 +U md 2 +U mj 1 +U mj 2 ,
3 ;
U mm = 1.163 10 A

-factorul de saturaţie magnetică:


U
k s := mm ,
U mδ
k s = 1.388 .
Curentul de magnetizare

I 1µ :=
p ⋅ U mm ,
0.9 ⋅ m1 ⋅ N 1 ⋅ k B1
I 1µ = 25.877 A ;
233 Maşina asincronă
_______________________________________________________
-curentul de magnetizare în procente, valori uzuale I 1µ =(20 ÷
50)%:

I 1µ (%) :=
I 1µ
⋅ 100 ,
I1
I 1µ% = 22.473 % .
5.1.6. Parametrii motorului asincron
1. Parametrii înfăşurării statorului
Rezistenţa pe fază a înfăşurării statorului
Infăşurarea statorului este din conductor rotund, în două
straturi (fig.5.3). In continuare se calculează:
- pasul dentar mediu în stator:
π ⋅ ( D + hc1 )
t med 1 :=
N c1
,
t med1 = 15.171 mm
;
- distanţa de la miez la partea frontală înclinată a bobinei, din tab.
2.6:
Fig. 5.3. Capătul frontal al
A1 := 0 mm ;
înfăşurării statorului.
- raza de curbură medie a capătului

frontal:

Rmed 1 :=
y1s ⋅ t med 1 ,
2
R med1 = 75.856 mm ;
- lungimea capătului frontal:
l f 1 := π ⋅ R med 1 + 2 ⋅ A1 ,
l f1 = 238.31 mm ;
Indrumar de proiectare 234
_______________________________________________________
- lungimea medie a unei spire, în stator:
l med 1 := 2 ⋅ (l g + l f 1 ) ,
l med1 = 913.578 mm ;
- lungimea pe direcţie axială a capătului frontal:
l fa 1 := A1 + R med 1
,
l fa1 = 75.856 mm ;
- factorul de majorare a rezistenţei la înfăşurarea din sârmă este:
k r1 :=1 ;

- rezistivitatea cuprului la temperatura de lucru a înfăşurării:


1
ρθCu :=1.38 ⋅ Ωmm 2 / m ;
56
- rezistenţa pe fază a statorului:

R1 := k r1 ⋅ ρ θCu ⋅
N 1 ⋅ l med 1 ⋅ 10 −3 ,
a1 ⋅ S cond 1
R 1 = 0.065 Ω .
Reactanţa pe fază a înfăşurării statorului
a)Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în crestătură
- pasul relativ al înfăşurării:

βy s :=
y1 s
,
yτ s
β y = 0.833 ;
- coeficienţi ce depind de scurtarea pasului:

k γ s :=
1 + 3 ⋅ βy s ,
4
k γ = 0.875 ;
235 Maşina asincronă
_______________________________________________________
1 3
k β s := + ⋅ k γ s ,
4 4
k β = 0.906 ;
- permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în crestătură (fig.5.1 şi
rel.(2.185)) este:

λ c1 :=
h1s h
⋅ k β s +  2 s +
3 ⋅ h3s h 
+ 0 s  ⋅ k γ s ,
3 ⋅ bcs  bcs bcs + 2 ⋅ a s a s 
λ c1 = 2.552 .
b) Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor diferenţiale
- coeficient dependent de deschiderea crestăturii stator:

k 01 := 1 − 0.033 ⋅
a s2 ,
δ ⋅ t1
k 01 = 0.975 ;
- coeficientul σ d 1 dependent de q1 =4 şi de scurtarea pasului
înfăşurării statorului ∆y1 = yτ s − y1 =2, se ia din tabelul 2.9:
σ d 1 := 0.62 ,
- coeficientul de amortizare a câmpului armonicilor superioare ρd 1 ,
se ia din tabelul 2.8 în raport de q 2 = 27.33:
ρd 1 := 0.74 ;
- permeanţa de scăpări diferenţială:
t1 ⋅ ( q1 ⋅ k B1 ) ⋅ ρ d 1 ⋅ k 01 ,
2
λ d 1 := 9 ⋅ 10− 3 ⋅ ⋅ σ d1
kC ⋅ δ
λ d1 = 1.116 .
c) Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în părţile
frontale
q
(
λ f 1 := 0.34 ⋅ 1 l f 1 − 0.64 ⋅ β y s ⋅ τ
li
),
Indrumar de proiectare 236
.
_______________________________________________________
λ f1 = 0.927
d) Permeanţa geometrică specifică de scăpări totală
Σλ1 := λc1 + λd 1 + λ f 1 ,
Σ λ1 = 4.596 ;
- reactanţa de scăpări, pe fază, a înfăşurării statorului:
 f   N  l ⋅ 10
X 1 := 0.158 ⋅  1  ⋅  1  ⋅ i
2
−1
⋅ Σλ1 ,
 100   100  p ⋅ q1
X 1 = 0.193 Ω .
2. Parametrii înfăşurării rotorului în scurtcircuit
Rezistenţa de fază a înfăşurării rotorului
- rezistivitatea aluminiului la temperatura de lucru a coliviei:
1
ρθAl :=1.35 ⋅ Ωmm 2 / m ;
32
- lungimea barei rotor:
Lb := l g + 40 ;
- rezistenţa unei bare:

Rb := ρθAl ⋅
Lb ⋅ 10 −3 ,
Sb
5 ;
R b = 9.401 10 Ω

-diametrul mediu al inelului de scurtcircuitare:


Di := Dr − 2 ⋅ hc 2 ;
D i = 267.36 mm ;
- lungimea segmentului de inel între două bare:
π ⋅ Di
Li := ;
N c2
- rezistenţa inelului:
237 Maşina asincronă
_______________________________________________________
L ⋅ 10 −3
Ri := ρθAl ⋅ i ,
Si
7 Ω ;
R i = 7.73 10

- rezistenţa pe fază a rotorului:


Ri
R2 := Rb +
  π ⋅ p 
2
,
2 ⋅ sin  
  N c 2  
R 2 = 1.234 10
4 Ω .
Reactanţa pe fază a rotorului
a)Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în crestătură
 h  h − hb h02
λ c 2 :=  1r  + 1r + ,
 3 ⋅ bc 2  2 ⋅ bc 2 b02
λ c2 = 4.864 .
b) Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor diferenţiale
- coeficient ce depinde de deschiderea crestăturii rotor:
a2
k 02 := 1 − 0.033 ⋅ r ,
δ ⋅ t2
k 02 = 0.996 ,
- numărul de crestături pe pol şi fază la rotorul în scurtcircuit este:
N c2
q 2 :=
3⋅2⋅ p
q 2 = 4.556 ;
- coeficientul οd 2 la maşinile cu rotor în scurtcircuit şi q 2 > 4 , se
calculează cu relaţia:
9.15
σ d 2 := 2 ,
q2
Indrumar de proiectare 238
_______________________________________________________
σ d2 = 0.441 ;
- coeficientul de amortizare a câmpului armonicilor superioare:
ρd 2 :=1 pentru rotor in scurtcircu it ;
- permeanţa de scăpări diferenţială:
t ⋅ ( q ⋅ k ) ⋅ ρ d 2 ⋅ k 02 ,
2
−3
λ d 2 := 9 ⋅ 10 ⋅ 2 2 B 2 ⋅σ d2
kC ⋅ δ
λ d2 = 1.452 .
c) Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în capetele
frontale
- coeficient proporţional cu unghiul dintre două crestături ale
rotorului:
π ⋅ p 
∆r := 2 ⋅ sin   ,
 N c2 
∆r = 0.229 ;
- permeanţa specifică frontală:

λ f 2 :=
2.3 ⋅ Di
⋅ log
4.7 ⋅ Di
,
N c 2 ⋅ li ⋅ ∆ r 2 2 ⋅ ( hi + bi )
λ f2 = 0.695 .
d) Permeanţa geometrică specifică totală a rotorului
Σλ2 := λc 2 + λd 2 + λ f 2 ,
Σ λ2 = 7.011 ;
- reactanţa de scăpări pe fază a rotorului imobil:
X 2 := 7.9 ⋅ 10 −9 ⋅ f1 ⋅ l i ⋅ Σλ2 ,
X 2 = 6.051 10
4 Ω .
Parametrii înfăşurării rotorului cu influenţa refulării
- factorul de atenuare:
239 Maşina asincronă
_______________________________________________________

α :=
bb 100 ⋅ µ o ⋅ 2 ⋅ π ⋅ f 1
⋅ ,
bc 2 2 ⋅ ρ θAl
α = 0.671 cm −1 ;
- înălţimea redusă a conductorului:
ξ := α ⋅ hb ⋅ 10 −1 ,
ξ = 1.477 ;
- funcţiile hiperbolice necesare în calculul refulării:

shh :=
e 2⋅ξ − e −2⋅ξ ,
2
2⋅ξ
e + e −2⋅ξ ;
chh :=
2
- factorul de majorare a rezistentei în zona miezului magnetic:
k r := ξ ⋅
shh + sin( 2 ⋅ ξ ) ,
chh − cos( 2 ⋅ ξ )
k r = 1.359 ;
- factorul de reducere a reactanţei în zona miezului magnetic:
k x :=
3

shh − sin( 2 ⋅ ξ ) ,
2 ⋅ ξ chh − cos( 2 ⋅ ξ )
k x = 0.899 ;
- factorul de majorare a rezistenţei pentru bara rotor:
l L −l
k R := k r ⋅ Fe + b Fe ,
Lb Lb
k R = 1.303 ;
- factorul de reducere a reactanţei pentru bara rotor:
l L −l
k X := k x ⋅ Fe + b Fe ,
Lb Lb
k X = 0.914 ;
Indrumar de proiectare 240
_______________________________________________________
- rezistenţa pe fază a rotorului cu influenţa refulării:
Ri
R2ξ := k R ⋅ Rb +
  π ⋅ p 
2 ,
2 ⋅ sin  
  N c 2  
4 Ω ;
R 2ξ = 1.519 10

- permeanţa de scăpări a crestăturii afectată de refulare:


h
λ c 2ξ := 1r ;
3 ⋅ bc 2
- permeanţa de scăpări a crestăturii neafectată de refulare:
h − hb h02
λ c 2h := 1r + ;
2 ⋅ bc 2 b02
- permeanţa totală a crestăturii cu influenţa refulării:
Σλ2ξ := k X ⋅ λc 2ξ + λc 2 h + λd 2 + λ f 2 ;
- reactanţa de dispersie pe fază a rotorului cu refulare:

X 2ξ := X 2 ⋅
Σλ 2ξ ,
Σλ 2

X 2ξ = 5.951 10
4
Ω .
Parametrii maşinii cu influenţa saturaţiei magnetice
- valoarea inducţiei magnetice la care apare saturaţia istmului,
Bdk := 2.04 T ;
- valoarea relativă a curentului de pornire, impusă prin temă:
i pi = 5.9 ;
- coeficient de corecţie, dat de saturaţia magnetică:

µ 1 :=
Bdk
,
(
4 ⋅ π ⋅ 10 − 7 ⋅ 100 ⋅ 300 + i pi ⋅ A )
241 Maşina asincronă
_______________________________________________________
µ 1 = 6.521 .
Reactanţa înfăşurării statorului cu influenţa saturaţiei
magnetice
- lăţimea dintelui stator în dreptul istmului:
bd 01 := t1 − a s ;
- deschiderea crestăturii stator, cu influenţa saturaţiei magnetice:
b
a ss := a s + d 01 ,
µ1
a ss = 4.3 mm ;
- permeanţa de scăpări a crestăturii, cu influenţa saturaţiei:
h11 h 3 ⋅ h3s h 
λ c1s := ⋅ k β s +  2 s + + 0 s  ⋅ k γ s ;
3 ⋅ bcs  bcs bcs + 2 ⋅ a ss a ss 
- permeanţa de scăpări diferenţială cu influenţa saturaţiei:
λd1
λd 1s := ;
k sd
- permeanţa totală a statorului, cu influenţa saturaţiei:
Σλ1s := λc1s + λd 1s + λ f 1 ,
Σ λ1s = 3.879 ;
- reactanţa pe fază a statorului, cu influenţa saturaţiei:
Σλ
X 1s := X 1 ⋅ 1s ,
Σλ1
X 1s = 0.163 Ω .
Reactanţa înfăşurării rotorului cu influenţa saturaţiei
magnetice
- lăţimea dintelui rotor în dreptul istmului:
bd 02 := t 2 − a r ;
Indrumar de proiectare 242
_______________________________________________________
b d02 = 11.212
- deschiderea crestăturii rotor, cu influenţa saturaţiei:
b
b02 s := b02 + d 02 ,
µ1
b 02s = 2.719 mm ;
- permeanţa crestăturii rotor, care nu depinde de saturaţie:
h
λ c 2ξ := 1r ;
3 ⋅ bc 2
- permeanţa crestăturii rotor, dependentă de saturaţie:
h − hb h02
λ c 2hs := 1r + ,
2 ⋅ bc 2 b02 s
λd 2
λ d 2 s := ;
k sd
- permeanţa crestăturii rotor, cu influenţa refulării şi saturaţiei
magnetice:
Σλ2ξ s := k X ⋅ λc 2ξ + λc 2 h s + λd 2 s + λ f 2 ;
- reactanţa pe fază rotor, cu refulare şi saturaţie:

X 2ξs := X 2 ⋅
Σλ 2ξ s ,
Σλ 2

X 2ξs = 3.791 10
4 Ω .
Reactanţa utilă a circuitului de magnetizare

X 1m :=
U 1 − I 1µ ⋅ X 1 ,
I 1µ
X 1m = 8.286 Ω .
Parametrii rotorului în valori raportate la stator
- factorul de raportare:
243 Maşina asincronă
_______________________________________________________
m
krap := 1
 N ⋅k 
⋅  1 B1 
2
,
m2  N2 ⋅ kB2 
k rap = 365.147 ;
- rezistenţa rotorului raportată la stator:
R 2 r := R2 ⋅ k rap ,
R 2r = 0.045 Ω ;
- reactanţa rotorului raportată la stator:
X 2 r := X 2 ⋅ k rap ,
X 2r = 0.221 Ω ;
- rezistenţa rotorului cu refulare raportată la stator:
R 2ξr := R 2ξ ⋅ k rap ,
R 2ξr = 0.055 Ω ;
- reactanţa rotorului cu refulare raportată la stator:
X 2ξ r := X 2ξ ⋅ k rap ,
X 2ξr = 0.217 Ω ;
- reactanţa rotorului cu refulare şi saturaţie raportată la stator:
X 2ξ s r := X 2ξ s ⋅ k rap ,
X 2ξsr = 0.138 Ω .
Parametrii maşinii asincrone în unităţi relative
- impedanţa nominală pe o fază:
U
Z N := 1 ,
I1
Z N = 1.905 Ω ;
- valorile relative ale rezistenţelor, stator şi rotor:
Indrumar de proiectare 244
_______________________________________________________
R
r1 := 1 ,
ZN
r 1 = 0.034 ur ;

r2 r :=
R2 r ,
ZN
r 2r = 0.024 ur ;
- valorile relative ale reactanţelor stator, rotor şi de magnetizare:

x1 := 1
X ,
ZN
x 1 = 0.101 ur ;

x 2 r :=
X 2r ,
ZN
x 2r = 0.116 ur ;

x1m :=
X 1m ,
ZN
x 1m = 4.349 ur .
5.1.7.Calculul pierderilor şi randamentul maşinii asincrone
1. Pierderile principale în fier
Pierderile principale în jugul statorului
- coeficientul de majorare a pierderilor in jug, k j1 = 1,20 ÷ 1,40:
k j1 :=1.3 ;
- pierderi specifice corespunzătoare calităţii tablei silicioase utilizate:
p10 / 50 := 2.4 W /kg ;
- pierderi specifice în jugul statorului
 f 
p j11 := p10 / 50 ⋅  1 
1.3
⋅ B 2j1 ,
 50 
245 Maşina asincronă
_______________________________________________________
p j11 = 5.03 W /kg ;

- greutatea specifică a fierului:


γ Fe := 7800 kg /m3 ;
- diametrul interior al jugului stator:
Dij 1 := D + 2 ⋅ hc1 ,
- masa jugului stator:
π
( )
M j1 := γ Fe ⋅ ⋅ De2 − Dij21 ⋅ k Fe ⋅ l Fe ⋅ 10 −9 ,
4
M j1 = 66.976 kg ;
- pierderile în jugul statorului:
p j1 := k j1 ⋅ p j11 ⋅ M ,
.
j1

p j1 = 437.988 W

Pierderile principale în dinţii statorului


- coeficientul de majorare a pierderilor în dinţi k d 1 = 1,60 ÷ 1,80:
k d 1 :=1.8 ;
- pierderi specifice în dinţi statorului:

p d 11 := p10 / 50
f 
⋅ 1 
1.3
2
⋅ Bdmed 1
,
 50 
p d11 = 5.4 W /kg ;
- masa dinţilor stator:
M d 1 := γ Fe ⋅ hc1 ⋅ bdmed 1 ⋅ l Fe ⋅ N c1 ⋅ 10 −9 ,
M d1 = 25.436 kg ;
- pierderile în dinţii statorului:
p d 1 := k d 1 ⋅ p d 11 ⋅ M d 1 ,
p d1 = 247.241 W .
Indrumar de proiectare 246
_______________________________________________________
Pierderile principale totale în fier
p Fepr := p j1 + p d 1 ,
p Fepr = 685.229 W .
2. Pierderile suplimentare în fier la funcţionarea în gol
Pierderile de suprafaţă ale statorului
Coeficient de majorare a pierderilor de suprafaţă datorită
prelucrării miezului stator, din tabelul 2.11:
k 01 :=1.6 pentru suprafete prelucrate superficial ;

- coeficient de pulsaţie dependent de deschiderea crestăturii rotor,


a 
− 1 + 1 + 240 ⋅  r 
δ 
β 01 :=
120
β 01 = 0.156 ;
- amplitudinea pulsaţiei inducţiei magnetice la suprafaţa statorului:
B01 := β 01 ⋅ k C ⋅ Bδ ,
B 01 = 0.132 T;
- pierderi specifice de suprafaţă:
 N ⋅n 
psup r11 := 0.5 ⋅ k 01 ⋅  c 2 4 1 
1.5
⋅ ( B01 ⋅ t 2 ) 2 ,
 10 
ρ supr11 = 49.085 W /m2 ;
- pierderi de suprafaţă în stator:
t − a
psup r1 := 2 ⋅ p ⋅  1 s

 ⋅ τ ⋅ l Fe ⋅ k Fe ⋅ psup r11 ⋅ 10− 6 ,
 t1 
p supr1 = 8.371 W .
Pierderile de suprafaţa ale rotorului
247 Maşina asincronă
_______________________________________________________
- coeficient de majorare a pierderilor de suprafaţă datorită prelucrării
miezului rotor, din tabelul 2.11:
k 02 :=1.9 pentru suprafete prelucrate ;

- coeficient de pulsaţie dependent de deschiderea crestăturii stator,


a 
− 1 + 1 + 240 ⋅  s 
δ 
β 02 :=
120
β 02 = 0.254 ;
- amplitudinea oscilaţiei inducţiei magnetice la suprafaţa rotorului:
B02 := β 02 ⋅ k C ⋅ Bδ ,
B 02 = 0.215 T;
- pierderi specifice de suprafaţă în rotor:
 N ⋅n 
p sup r 22 := 0.5 ⋅ k 02 ⋅  c1 4 1 
1.5
⋅ ( B02 ⋅ t1 ) 2 ,
 10 
p supr22 = 166.044 W /m2 ;
- pierderi de suprafaţă în rotor:
 t − ar
psupr 2 := 2 ⋅ p ⋅  2

 ⋅ τ ⋅ l Fe ⋅ k Fe ⋅ psupr 22 ⋅ 10− 6 ,
 t2 
p supr2 = 31.809 W .
Pierderile de pulsaţie în dinţii statorului
k 0 := 0.1 pentru tole din tabla silicioasa ;
- amplitudinea pulsaţiei inducţiei magnetice în dintele stator:
γ ⋅δ
B puls1 := 2 ⋅ Bdmed1 ,
2 ⋅ t1
B puls1 = 0.013 T;
Indrumar de proiectare 248
_______________________________________________________
- pierderi de pulsaţie în dinţii statorului:
 N ⋅n 
2
p puls1 := k 0 ⋅  c 2 3 1 ⋅ B puls1  ⋅ M d 1 ,
 10 
p puls1 = 2.936 W .
Pierderile de pulsaţie în dinţii rotorului
- amplitudinea pulsaţiei inducţiei magnetice în dinţii rotorului:
γ ⋅δ
B puls2 := 1 ⋅ Bdmed 2 ,
2 ⋅ t2
B puls2 = 0.071 T;
- masa dinţilor rotor:
M d 2 := γ Fe ⋅ hc 2 ⋅ bdmed 2 ⋅ l Fe ⋅ k Fe ⋅ N c 2 ⋅ 10 −9 ,
M d2 = 25.534 kg ;
- pierderile de pulsaţie în dinţii rotorului:
 N ⋅n 
2
p puls2 := k 0 ⋅  c1 3 1 ⋅ B puls2  ⋅ M d 2 ,
 10 
p puls2 = 66.125 W .
Pierderile totale în fier la funcţionarea în gol
p Fe := p Fepr + p sup r1 + p sup r 2 + p puls 1 + p puls 2 ,
p Fe = 794.471 W .
4.Pierderile electrice principale la funcţionarea în sarcină
Pierderile în înfăşurarea statorului
p el 1 := m1 ⋅ R1 ⋅ I 12 ,
p el1 = 2.567 10
3 W .
Pierderile în înfăşurarea rotorului
p el 2 := m 2 ⋅ R2 ⋅ I 22 ,
p el2 = 1.501 10
3 W .
249 Maşina asincronă
_______________________________________________________

Pierderile electrice principale totale


p el := p el1 + p el 2 ,
p el = 4.067 10
3 W .
5. Pierderile mecanice prin frecare şi de ventilaţie
- pierderile de frecare cu aerul din maşină:

p fr .v
 n  D 
:= 0.65 ⋅  1  ⋅  e 
2 4
,
 1000   100 
p fr.v = 243.626 W ;
- pierderile datorită frecării periilor pe inele:
p fpe := 0 deoarece maşina este cu rotor în scurtcircuit;
- pierderile mecanice:
p mec := p fr .v + p fpe ,
p mec = 243.626 W .
6. Pierderile de ventilaţie datorită ventilatorului propriu
- supraîncălzirea aerului la trecerea prin maşină:
θaer := 30 o C ;
- debitul de aer necesar pentru ventilaţie:
(1 − η ) ⋅ Pn ,
Q :=
1.1 ⋅ θ aer
Q = 0.164 m3 / s ;
- diametrul exterior al ventilatorului:
D1 := De − 10 ;
înălţimea paletei ventilatorului, valori orientative hv = (40 ÷
80)mm:
Indrumar de proiectare 250
_______________________________________________________
hv := 40 mm ;
- diametrul interior al ventilatorului:
D 2 := D1 − 2 ⋅ hv ;
- viteza aerului la ieşirea din ventilator:

u1 :=
π ⋅ D1 ⋅ 10 −3 ⋅ n1 ,
60
u 1 = 21.468 m /s ;

- viteza aerului la intrarea în ventilator:

u 2 :=
π ⋅ D2 ⋅ 10 −3 ⋅ n1 ,
60
u 2 = 18.326 m /s ;

- eficienţa ventilatorului:
ηp :=0.45 ;
- presiunea data de ventilator:
(
H := 1.1 ⋅ η p ⋅ u12 − u 22 ),
H = 84.681 Pa ;
- randamentul ventilatorului propriu:
ηv := 0.3 ;
- puterea pentru antrenarea ventilatorului:
p v :=
Q⋅H ,
ηv
p v = 46.19 W .
7.Pierderile suplimentare în fier la funcţionarea în sarcină

p s F e:= 5 ⋅ PN ⋅ ,
p sFe = 300 W .
251 Maşina asincronă
_______________________________________________________
8.Pierderile suplimentare electrice la funcţionarea în sarcină
Se neglijează deoarece înfăşurarea este din conductor rotund.

9. Pierderile totale şi randamentul maşinii


Pierderile totale:
Σp := p Fe + p el + p mec + p v + p sFe ,
Σp = 5.452 10
3 W ;
- randamentul maşinii:

η N :=
PN
,
PN + Σp ⋅ 10 −3
η N = 0.917

- eroarea relativă a randamentului:


η −η
∆η := 100 ⋅ N
ηN
∆ η = 0.732 %
- condiţia restrictivă impusă este: ∆η ≤ 3% .

5.2. Calculul caracteristicilor


Curentul de funcţionare în gol
- pierderile electrice la funcţionarea în gol:
p el 0 := m1 ⋅ R1 ⋅ I 12µ ,
p el0 = 129.627 W ;
- componenta activă a curentului de gol:
p + p mec + p v + p el 0
I10a := Fe ,
m1 ⋅ U 1
I 10a = 1.844 A ;
- curentul de funcţionare în gol:
Indrumar de proiectare 252
I 10 := I 10 2
a − I 1µ
,
_______________________________________________________
2

I 10 = 25.943 A .
Factorul de putere la funcţionarea în gol
I
cos φ10 := 10 a ,
I 10
cosφ 10 = 0.071 .
Curentul şi factorul de putere la scurtcircuit
Se calculează pentru reactanţe saturate şi afectate de refulare,
deoarece motorul este cu rotor în scurtcircuit şi pornirea se face prin
cuplare directă la reţea.
Parametrii de scurtcircuit
- coeficientul de corecţie fără saturaţie:

c1 := 1 +
X1 ,
X 1m
c 1 = 1.023 ;
- coeficientul de corecţie cu saturaţie:
X
c1s := 1 + 1s ,
X 1m
c 1s = 1.02 ;
- rezistenţa la scurtcircuit:
R1sc := c1s ⋅ R1 + c12s ⋅ R2ξr ,
R 1sc = 0.123 Ω ;
- reactanţa la scurtcircuit:
X 1sc := c1s ⋅ X 1 + c12s ⋅ X 2ξr ,
X 1sc = 0.31 Ω ;
- impedanţa la scurtcircuit:
253 Maşina asincronă
_______________________________________________________
Z 1sc := R12sc + X 12sc
,
Z 1sc = 0.333 Ω .
- curentul de scurtcircuit din secundar raportat la primar:
I 2 scr :=
c1s ⋅ U 1
,
R12sc + X 12sc
I 2scr = 670.825 A .
Componentele curentului de pornire din rotor raportate la stator
- factorul de putere la scurtcircuit în rotor:
cos φ2 sc :=
R1sc
,
R12sc + X 12sc
cosφ 2sc = 0.37 ,
sin φ2 sc := 1 − (cos φ2 sc ) 2 ;
- componenta activă a curentului de scurtcircuit raportată la stator:
I 2 scar := I 2 scr ⋅ cos φ2 sc ,
I 2scar = 248.374 A ;
- componenta reactivă a curentului de scurtcircuit raportată la stator:
I 2 scrr := I 2 scr ⋅ sin φ2 sc ,
I 2scrr = 623.15 A .
Curentul de scurtcircuit
I 1sc := ( I10 a + I 2 scar )2 (
+ I 1µ + I 2 scrr )2 ,
I 1sc = 695.59 A .
Caracteristicile de funcţionare
Se are în vedere că la funcţionarea în sarcină parametrii nu
sunt afectaţi de refulare şi saturaţie, rezultând astfel:
- curentul secundar raportat la primar:
Indrumar de proiectare 254
_______________________________________________________
m ⋅N ⋅k
I 2r := I 2 ⋅ 2 2 B 2 ,
m1 ⋅ N1 ⋅ k B1
I 2r = 105.37 A .
- alunecarea nominală:
R ⋅I
s N := 2 r 2 r ,
U e1
s N = 0.022 .
Curentul nominal al maşinii
- componenta activă a curentului din rotor raportată la stator:
 R 
U 1 ⋅  R1 + c1 2r 
I 2 Nar :=  sN 
2
,
 R 
 R1 + c1 ⋅ 2r  + ( X 1 + c1 ⋅ X 2r ) 2
 sN 
I 2Nar = 99.309 A ;

- componenta reactivă a curentului din rotor raportată la stator:


U 1 ⋅ ( X 1 + c1 ⋅ X 2r )
I 2 Nrr :=
 R 
2 ,
 R1 + c1 ⋅ 2 r  + ( X 1 + c1 ⋅ X 2 r ) 2
 sN 
I 2Nrr = 19.558 A ;
- curentul nominal:
I 1N := ( I 10 a + I 2 Nar )2 (
+ I 1µ + I 2 Nrr )2 ,
I 1N = 110.889 A .
Factorul de putere nominal
I
cos φ N := 10 a
+ I 2 Nar ,
I 1N
255 Maşina asincronă
.
_______________________________________________________
cosφ N = 0.896

Cuplul electromagnetic nominal


R2r
U 12 ⋅
m1 ⋅ p
M N := ⋅
2 ⋅ π ⋅ f1  2
sN
,
R 
 R1 + c1 ⋅ 2r  + ( X 1 + c1 ⋅ X 2r ) 2
 sN 
 
M N = 591.475 Nm .
Turaţia nominală
n N := (1 − s N ) ⋅ n1 ,
n N = 977.643 rot /min .
Cuplul mecanic util la arbore

M 2 N :=
60 ⋅ PN ⋅ 10 3 ,
2 ⋅ π ⋅ nN
M 2N = 586.061 Nm .
Alunecarea critică
c1 ⋅ R2r
s m := ,
R12 + ( X 1 + c1 ⋅ X 2r ) 2

s m = 0.109 .
Cuplul (critic) maxim

M m :=
m1 ⋅ p

U 12 ,
4 ⋅ π ⋅ f1 ⋅ c1 R + R 2 + ( X + c ⋅ X ) 2
1 1 1 1 2r

M m = 1.38 10
3 Nm .
Caracteristicile de pornire ale motorului
Cuplul de pornire
Indrumar de proiectare 256
_______________________________________________________
2 /
m p U 1 R2 (ξ )
Mp = 1 ⋅
2πf1 
(
 1 1 2 ) (
2 ,
R + c R / (ξ ) + X + c X / (ξ ) 
2
1s 1 2s ) 
M p = 715.146 Nm .
Curentul de pornire
Pentru motorul asincron cu rotorul în scurtcircuit, curentul de
scurtcircuit este curentul de pornire al maşinii,
I 1 p := I 1sc ,
I 1p = 695.59 A ;
- factorul de putere în stator la pornire:
I + I 2 scar
cos φ1sc := 10 a ,
I1 p
cosφ 1sc = 0.36 .
Caracteristicile motorului asincron în valori raportate
- capacitatea de supraîncărcare:
M
mm = m ,
MN
m m = 2.333 ;
- cuplul de pornire raportat:
Mp
mp = ,
MN
m p = 1.209 ;
- curentul de pornire raportat:
I1 p
ip = ,
I 1N
i p = 6.273 .
257 Maşina asincronă
_______________________________________________________

Verificări necesare şi erori admise


- abaterea cuplului maxim faţă de valoarea impusă prin temă:
m m − m mi
∆M m = 100 ⋅ ,
mm
∆M m = 1.411 ,
- eroarea admisă este ∆ M m ≤ 7% ;
- abaterea factorului de putere faţă de valoarea estimată iniţial:
cos ϕN − cos ϕ
∆ cos ϕ =100 ⋅ ,
cos ϕN
∆cosφ = 2.911 ,
- eroarea admisă este ∆ cos φ ≤ 3% ;
- abaterea cuplului de pornire faţă de valoarea impusă prin temă:
m p − m pi
∆M p =100 ⋅ ,
mp

∆M p = 0.752 ,
- eroarea admisă este ∆M p ≤ 5% ;
- abaterea curentului de pornire faţă de valoarea impusă prin temă:
i p − i pi
∆I p =100 ⋅ ,
ip

∆I p = 5.944 ,
- eroarea admisă este ∆I p ≤ 7% .