P. 1
1, Igiena. Obiectul de Studiu. Scopul. Obiectivele

1, Igiena. Obiectul de Studiu. Scopul. Obiectivele

|Views: 531|Likes:
Published by Larisa Ambroci

More info:

Published by: Larisa Ambroci on Apr 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/07/2014

pdf

text

original

Tema “Igiena. Obiectul de studiu. Scopul.

Obiectivele” Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza masuri de asanare, normative si legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de munca. Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii. Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop: 1) prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii, mortalitatii, marirea longevitatii si a duratei vietii biologic active 2) mentinerea si fortificarea sanatatii 3) sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective In plan teoretic igiena studiaza: 1. sursele de poluare a mediului 2. influenta diverisilor factori cu caracter natural si social asupra circultiei substantelor nocive in biosfera 3. studierea efectelor acestei influente 4. studiaza legitatile tranzitiei substantelor toxice dintr-un lant al biosferei in altul 5. legitatile generale ale actiunii nocive a diversilor factori asupra organismului Aceste aspecte teoretice determina sarcinile igienei:  elaborarea bazelor stiintifice ale legislatiei sanitare  elaborarea normativelor sanitare penru factorii de mediu ce au o influenta asupra organismului uman  elaborarea bazelor pentru inspectia sanitara preventiva si curenta Sarcinile concrete sunt:  supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de munca, de aprovizionare cu apa potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care influenteaza sanatatea populatiei si recomandarea masurilor necesare  aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu  aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase  desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile industriale si institutiile de invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si alimentatia pentru aceste colectivitati  urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in procesul de munca  desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului sanitar obstesc si a intregii populatii la realizarea masurilor profilactice Igiena este strins legata cu notiunile:  Sanitaria (sanitatia) – activitatea practica in care se supravegheaza respectarea normativelor, regulilor si realizarea masurilor de igiena; igiena in practica.

Sanatatea – este o stare de complet bine fizic, mintal si social si nu numai lipsa bolii Particularitatile sanatatii populatiei:  cele mai raspindite erau bolile infectioase, epidemiile erau distrugatoare afectind populatia multor tari si chiar a continentelor, pricinuind pagube enorme societatii  pe parcursul secolelor, in special a ultimelor, stiinta medicala a descoperit cauzele

7-2. fumatul. de risc legati de asistenta medicala – incompetenta profesionala. poluarea intensa a aerului. Profesorul roman Manescu considera f. patogeni f. schimbari ale conditiilor climaterice. Diferentierea teritoriala a indicilor mortalitatii cu indici mai superiori in nordul tarii. Succese in acest domeniu au obtinut multe tari. de 2. E caracteristic ca majoritatea deceselor sunt cauzate de starile morbide prevenibile. virusii d) sociali – rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrealatiilor dintre oameni 2. plus a noastra. asistenta medicala tirzie  Profilaxia – in intelesul deplin al cuvintelor este ansamblul masurilor orientate spre promovarea sanatatii. Prevaleaza:  bolile cardiovasculare  tumorile  bolile aparatului digestiv  traumele. a creat premize pentru a tine sub control procesul epidemic  a inceput elaborarea de masuri de combatere. Astfel pe primul loc in structura mortalitatii s-au plasat alte stari morbide. ocrotirea sanatatii. expunerea excesiva la razele solare etc.8% revin bolilor contagioase. consitutionali care determina afectiunile genetice. alcoolizarea.6-1. de risc sau capabili de a produce imbolnavirea. otravirile Mortalitatea infantila a manifestat in ultimii ani o tendinta de reducere (18-14/1000 in ultimii ani) Factorii de mediu: 1. conditiile climaterice nefavorabile. iar ulterior si de prevenire a celor mai periculoase maladii infectioase cota deceselor cauzate de bolile infectioase in structura morbiditatii si mortalitatii s-a redus esential. ca urmare in toate republicile unionale indicii mortalitatii din cauza bolilor infectioase au sporit. reducerea consecintelor in caz de . inclusiv medicina. externi – factorii ce actioneaza asupra organismului din exterior a) fizici b) chimici – elemente si substante chimice naturale sau sintetizate de om c) biologici – bacteriile. b) patogeni – acei care au actiune nefavorabila asupra organismului si duc la alterarea starii sanatatii. Mortalitatea sporita la virsta apta de munca.8 mai mari decit la femei. Prevalarea mortalitatii la virsta apta de munca la barbati. 4) f. prevenirea bolilor. de risc au fost clasificati in: 1) modul de viata nesanatos – supraalimentatia. Dupa gradul de influenta asupra organismului f. Mortalitatea e semnificativ mai sporita in mediul rural decit in cel urban. folosirea drogurilor. abuzul de medicamente. Cunoasterea lor are o importanta deosebita in mentinerea si ameliorarea sanatatii. Criza economica din URSS a afectat si sanatatea populatiei. Indiferent de originea si felul lor se impart in: a) sanogeni – acei care au actiune benefica asupra organismului. modul de viata sedentar 2) f. In RM numai 1.procesului infectios  dezvoltarea stiintelor. contribuind la mentinerea si fortificarea sanatatii. biologici – ereditari si predispunerea personala 3) mediul ambiant nefavorabil. In RM este 11-12 decese la 1000 locuitori. interni – factorii genetici. Cunoasterea lor ofera posibilitatea de a-i inlatura si a limita actiunea lor asupra organismului. necontagioase.

de avertizare (alarma) – atrag atentia populatiei in conditii de poluari excesive. sistematizind metodele de cercetare. care se folosesc la manifestarile functionale ca raspuns la modificarile mediului  m. de garantie al sanatatii  p. Metodele de cercetare folosite in igiena Unii autori. Corespunde in plan aplicativ medicinii de recuperare. Teoria normarii igienice este bazata pe principiile:  p. Dupa aceasta au inceput sa se foloseasca metodele organoleptice. umeditatii etc. clinice si de laborator pentru aprecierea dereglarilor ce se produc in organism sub actiunea factorilor nocivi  m. Au urmat metodele chimice. Etapele profilaxiei:  preventia primara – include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice si nespecifice a organismului. complex Concentratia maximal admisibila de poluanti reprezinta acea concentratie determinata prin metode moderne si care nu exercita efecte directe sau indirecte asupra sanatatii. ca determinarea temperaturii. prin combaterea f. avertizarea sanitara). medie zilnica – valoarea medie a poluantului timp de 24 ore. le impart in 2 grupuri:  a factorilor de mediu – a fost inceputa cu observatia sanitara (descrierea. dar realizata de toata societatea. parazitologice etc. nu produce senzatii subiective si nu afecteaza capacitatea de munca a omului. de diferentiere a concentratiilor maximal admisibile  p. tertiara – reprezinta masurile de recuperare. medie anuala  conc. Ea corespunde medicinii preventive si fiind promovata de serviciul sanitaro-epidemiologic. permisa in interval scurt. Dupa Gabovici normativul igienic prevede limitele strict determinate ale factorului mediului care actioneaza in mod optim sau este cel putin inofensiv pentru activitatea si sanatatea persoanei sau a populatiei. Pot fi:  concentratia maxima momentana. sociala si profesionala a bolnavului. experimentale – pentru stabilirea normelor sanitare si mai ales a concentratiilor maximal admisibile a substantelor Normarea igienica trebuie sa asigure un nivel al factorilor nocivi in limitele inofensive pentru organism. Aceste concentratii maximal admisibile se stabilesc dupa criterii fiziologice. 12 probe minimum  conc. secundara – este prezentata de masurile ce se iau in momentul declansarii starii morbide. la aparitia starilor prepatologice sau dupa aparitia bolii. fiziologice. . Apoi metodele biologice – cercetarile microbiologice.  a reactiei organismului la actiunea acestor factori:  m. de reabilitare biologica. epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa cu scopul de a indica mijloacele de combatere si profilaxie  m. 30 min  conc. O descriere a obiectului de fata. care este cea mai mare conc. dar nu si cantitatea. care ne dau precis date despre starea obiectelor.boala si evitarea deceselor premature. incepind cu metodele fizice.  p. pentru determinarea componentei chimice a substantelor. de risc. statistice – se folosesc la studierea structurii si stadii dinamice a sanatatii  m. Cel mai des se stabilesc concentratii admisibile pentru doi sau mai multi factori.  p. ce depind de acuitatea organelor de simt a cercetatorilor. Au urmat metodele de laborator.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->