Sunteți pe pagina 1din 3

METODE INTERACTIVE DE GRUP

INSTITUTOR:STANCA MARIA FĂGĂDAR

Interdisciplinaritatea presupune o învatare prin comunicare, prin


colaborare, produce o confruntare de idei, opinii si argumente, creeaza situatii
de învatare centrate pe disponibilitatea si dorinta de cooperare a copiilor, pe
implicarea lor directa si activa, pe influenta reciproca din interiorul
microgrupurilor si interactiunea sociala a membrilor unui grup.

Învatamântul modern preconizeaza o metodologie axata pe actiune


operatorie, deci, pe promovarea metodelor interactive care sa solicite
mecanismel 24224t196y e gândirii, ale inteligentei, ale imaginatiei si
creativitatii. ,,Activ”este copilul care depune efort de reflectie personala,
interioara si abstracta, care intreprinde o actiune mintala de cautare, de
cercetare si redescoperire a adevarurilor, de elaborare a noilor
cunostinte.,,Activismul exterior” vine deci sa serveasca drept suport
material ,,activismului interior”, psihic, mental, sa devina un purtator al
acestuia.

În timp ce IQ-ul creste de la o generatie la alta, QE (coeficientul


emotional) are tendinta sa scada, determinat de noile transformari din societate.
Astfel se accentueaza individualismul si egocentrismul individului.

Consideram ca învatarea prin cooperare ofera solutia de echilibrare


optima IQ-QE si ajuta la autocunoasterea copiilor, în speta la cunoasterea
propriilor limite, dar le dezvolta si capacitatea de autoevaluare obiectiva în
raport cu altii.

De fapt, ce urmarim noi sa învete copiii nostri, stiind ca la aceasta vârsta


egocentrismul se manifesta puternic? Sa se simta legati de celelalte fiinte
umane, sa le pese de binele altora, sa se bucure de realizarile ori cel putin de
încercarile proprii si ale celorlalti; sa rezolve probleme fara a se certa, sa se
iubeasca pe ei si pe ceilalti si sa arate aceasta dragoste a lor si celorlalti, sa
treaca peste ocazia de a-i învinovati pe ceilalti si, în loc de aceasta, sa caute cai
de a ajuta la îmbunatatirea unei situatii, sa înteleaga ca modul în care ,,jucam”
este cu adevarat mai important decât faptul de a pierde sau câstiga.

Metodele interactive de grup sunt modalitati moderne ale învatarii si


dezvoltarii personale înca de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice
care favorizeaza interschimbul de idei, de experiente, de cunostinte.
Interdisciplinaritatea presupune o învatare prin cooperare, prin
colaborare, produce o confruntare de idei, opinii si argumente, creeaza situatii
de învatare centrate pe disponibilitatea si dorinta de cooperare a copiilor, pe
implicarea lor directa si activa, pe influenta reciproca din interiorul
microgrupurilor si interactiunea sociala a membrilor unui grup.

Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un


cumul de calitati si disponibilitati din partea cadrului didactic, receptivitate la
nou, adaptarea stilului didactic, mobilizare, dorinta de autoperfectionare,
gândire reflexiva si moderna, creativitate, inteligenta de a accepta noul si o
mare flexibilitate în conceptii.

Munca în perechi este o strategie frecvent utilizata în centrele:


Alfabetizare, stiinta, Arta si Constructii. Deseori un copil construieste blocurile
unui cartier, în timp ce perechea lui de joc adauga elemente care sa întregeasca
constructia planificata. Frecvent, educatoarea propune ca sarcina, identificarea
si gruparea personajelor pozitive si a celor negative dintr-o poveste, munca
realizându-se în perechi. Un copil repovesteste perechii sale de joc momentele
mai importante, celalalt alege si arata imagini sugestive în ordinea desfasurarii
evenimentelor; împreuna alcatuiesc un colaj, apoi discuta fiecare personaj,
stabilind care sunt ,,bune” si care sunt ,,rele”.

Munca în echipa este un aspect al învatarii prin cooperare, ilustrând ideea


de interdepedenta pozitiva:,,un copil nu poate sa reuseasca fara ceilalti”, Astfel
solicitam copiii sa lucreze în colaborare pentru a realiza diverse sarcini. De
pilda, realizarea unei machete pentru centrul tematic, presupune ca fiecare
copil din echipa sa realizeze un element component, ori pavoazarea salii de
grupa, munca la coltul naturii, realizarea unor masti pentru sarbatorile de iarna,
a unor expozitii tematice. În asemenea activitati, pe lânga obiectivele vizând
învatarea copiilor li se formeazî si deprinderea de a munci în grup. La nivelul
gradinitei, învatarea prin cooperare este o activitate frecvent utilizata în
programul zilei.

Cooperarea si colaborarea se întâlnesc si în jocurile de creatie-jocuri de


rol, în echipele formate, în cadrul jocurilor de miscare de la educatie fizica, în
jocurile didactice,în manifestarile artistice: serbari, scenete, dansuri, lucrari
practice colective.

În contextul proiectelor tematice îsi gaseste locul si tehnica,,stiu- vreau sa


stiu- am învatat”, frecvent utilizata pentru dezvoltarea gândirii critice, ajutând
la constientizarea de catre fiecare participant a ceea ce crede ca stie despre un
subiect, ce ar mai dori sa afle (asteptarile proprii) si în final, ce a aflat nou
despre subiectul respectiv. Apar clar evidentiate achizitiile anterioare pe care
se sprijina învatarea, asteptarile si achizitiile finale ce s-au dobândit prin
activitatea de învatare sau de formare.

Lucrul bazat pe metoda proiectelor tematice în gradinita ofera cadrului


didactic posibilitati multiple privind forma de organizare si desfasurare a
activitttii cu copiii; individual, în echipa, în perechi, stimulând astfel
cooperarea între copii, eliminând discriminarile de orice natura si transformând
copilul în participant activ la propria formare. De asemenea, copiii si
educatoarea au posibilitatea de a proiecta împreuna, prin cooperare,
continuturile si tematicile ce urmeaza a fi parcurse în cadrul temei proiectului.

În aceasta ideee am desfasurat urmatoarele proiecte tematice:,,Floarea-


soarelui”,,Ţara mea”,,Meseriile”,,Insectele”,,Traditii si obiceiuri
românesti”,extinzând cooperarea la parinti, scoala, biseria alti membri ai
comunitatii.

În cadrul activitatii interdisciplinare-joc


didactic-,,stii,raspunzi,câstigi”,am folosit metoda cubului. Cubul era numerotat
cu numerele:1,2,3, iar prin rostogolire, copiii aveau ca sarcina de lucru sa
gaseasca cuvinte cu atâtea silabe cât arata numarul de pe cub. Echipa din care
facea parte copilul solicitat la raspuns era pusa în situatia de a gasi si alte
cuvinte cu acelasi numar de silabe.Tot în cadrul acestui joc am folosit
,,Tehnica analitico-sintetica”, copiii find pusi în situatia de a rezolva o
problema. Am folosit un fluture care avea ascunse în aripile sale mai multe
plicuri cu surprize. În momentul în care copilul deschidea plicul, trebuia sa
gaseasca raspuns la o ghicitoare si sa aseze pe crengile copacului atâtea flori
câte silabe are cuvântul ,,ciocanitoare” sau sa gaseasca litera care lipseste din
cuvântul ,,alfabet” sau sa gaseasca câte litere are o propozitie. Tot în acest joc,
copiii au primit cuvinte amestecate dintr-o propozîtie urmând ca ei sa aranjeze
cuvintele în ordine pentru a avea înteles propozitia.

În cadrul activitatilor desfasurate am mai folosit metoda R.A.I.


(Raspunde-arunca-interogheaza). Este o metoda de fixare si sistematizare a
cunostintelor, dar si de verificare. Are la baza stimularea si dezvoltarea
capacitatii copiilor de a comunica, prin întrebari si raspunsuri, a ceea ce tocmai
au învatat. S-a desfasurat jocul,,Câte legume cunoastem?”. Se arunca mingea si
se spunea:,,Eu sunt rosie, tu cine esti?”sau ,,Eu sunt narcisa, tu ce floare de
primavara esti?”

Pledam pentru utilizarea metodelor interactive de grup, dar nu în


detrimentul celor traditionale, ci cautam o îmbinare armonioasa în scopul
modernizarii, îmbunatatirii acivitatii instructiv-educative din gradinita.

S-ar putea să vă placă și