Sunteți pe pagina 1din 3

c 

c  (latină " "doi" i greacă  "concurs") este un termen


care desemnează un eveniment sportiv format din două probe. De obicei,
termenul se referă la un sport de iarnă în care se combină stilul liber al
schiului fond cu tirul. În zilele noastre, biatlonul este reglementat de
Uniunea interna ională de biatlon care organizează principalele
competi ii.

Sportivii parcurg circuite de lungimi diferite între care se intercalează


câte o sesiune de tragere amenajată într-un spa iu special, fiecare
sesiune având cinci inte de atins. La prima edi ie a Jocurilor Olimpice de
iarnă Chamonix 1924 a avut loc o singură probă în cadrul concursului de
biatlon: patrulă militară 30 km masculin. Concursul s-a desfă urat în ziua
de mar i 29 ianuarie 1924, în cea de-a cincea zi a competi iei, începând
cu ora 08:40, ora locală. Au participat 6 echipe formate din câte 4 sportivi.
Startul s-a dat decalat, la distan ă de 3 minute între echipe. Prima echipă
care a plecat în cursă a fost Finlanda. Ultima echipă care a ajuns la sosire
a fost Cehoslovacia la ora locală 13:15. Echipele Italiei i Poloniei au
abandonat. Clasamentul s-a realizat scăzându-se din timpul real, ob inut
pe traseu, câte 30 de secunde pentru fiecare intă atinsă în poligon.
Campioana din anul 2008, Magdalena Neuner a reu it să intre în Cartea
Recordurilor fiind cea mai tânăra câ tigătore a campionatului, a probei de
spint i a celei de start în bloc.

Biatlonul a fost introdus în programul oficial al JO în 1960, la Squaw


Valley (SUA), cu o probă individuală ± pentru bărbaţi ± pe distanţa de 20
de kilometri. Biatlonul feminin este inclus la Jocurile Olimpice în 1992, la
Albertville (Franţa).

Format competitional:

ë  

Cursa este de 20 km (12 mile) barbate, (15 km pentru femei) este cel mai
vechi eveniment de biatlon, distanţa de schiat fiind de peste cinci ture.
Biatlonistul trage de patru ori la orice culoar, în ordinea de culcat, în
picioare, culcat, în picioare în total de 20 obiective. Pentru fiecare obiectiv
ratat un timp sancţiune fix, de obicei un minut, se adaugă la timpul de schi
al biatlonustului. Concurentii pornesc la un interval de 30 de secunde.

  

Sprintul este de 10 km (6.2 mile) pentru bărbaţi şi 7.5 km (4.7 mile) pentru
femei; distanţa de schiat fiind de trei ture. Biatlonistul trage de două ori la
orice culoar , o dată culcat şi o dată in picioare, pentru un total de 10 tinte.
Pentru fiecare tinta ratata, o buclă de penalizare de 150 de metri trebuie să
fie schiata inainte de a continua cursa . Ca şi în competiţia individuală,
biatlonistii pornesc la interval de 30 de secunde.

 

Într-o urmărire, biatlonistii sunt separati de diferenţele de timp de la o cursa


anterioara, cel mai frecvent un sprint. Concurentul care trec primul linia de
sosire este castigator. Distanţa este de 12,5 km (7.8 mi) pentru bărbaţi şi
10 km (6.2 mi) pentru femei, de schiat peste cinci ture, există patru trageri
(două culcat, două in picioare, în această ordine), şi fiecare ratare
înseamnă o buclă sancţiune de 150 m. Pentru a preveni incomodare şi
periculoasa aglomeratie a buclei cât şi a poligonului, Cupa Mondială
prevede ca doar primii 60 din cursa anterioara sa participe.

   

La startul in bloc, biatlonistii încep în acelaşi timp şi primul peste linia de


sosire castiga. În acesti 15 km (9.3 mi) sau 12.5 km (7.8 mi) pentru femei,
distanţa este schiat este de peste cinci ture, există patru trageri (două
culcat, două in picioare, în această ordine). Ca şi în cursele de sprint,
concurenţii trebuie să schieze o bucla de pedeapsa de 150 m pentru
fiecare ratere. Aici din nou, pentru a evita congestionarea nedorita, Cupa
Mondială prevede ca doar primii 30 din clasamentul general sa participle la
aceasta proba.


 

Echipele formate din patru biatlonisti, care fiecare schiaza 7.5 km (4.7 mi)
(bărbaţi) sau 6 km (3.7 mi) (femei), cu două runde de tragere, una culcat,
una în picioare. Pentru fiecare rundă de cinci obiective există opt gloante
disponibile, deşi ultimele trei pot fi încărcate doar manual, pe rand. Dacă,
după opt gloante se aplica o pedeapsa cu buclă de 150 m luate pentru
fiecare obiectiv ratat rămas. Predarea µ¶stafetei¶¶ se face printr-o atingere a
urmatorului concurent din echipa nationala care intra in cursa.

Tanase Alexandru

Cls a XI-a B