P. 1
Refarat Salmonella

Refarat Salmonella

|Views: 572|Likes:
Published by Monica Rad

More info:

Published by: Monica Rad on Apr 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/20/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA

Salmonella

RAD LIANA MONICA ANUL II MASTERAT SIGURANTA ALIMENTULUI SI PROTECTIA CONSUMATORULUI

întârzierilor în creştere. omul şi animalele. umiditate şi pH sunt favorabile. aerobe.. dacă condiţiile de temperatură. Ea reprezintă 90٪ din izolatele de la om şi animale cu sânge cald. în special a celor de origine animală. reprezintă un procent redus şi se izolează mai ales de la pasări. La acestea se adaugă importanţa sanitară. Datorită patogenităţii pe care membrii acestui gen o prezintă pentru om şi faptul că ei contaminează frecvent cele mai diverse produse alimentare. avorturilor. apelor de suprafaţă în care pot supravieţui de la câteva luni până la câţiva ani de zile. cheltuielile efectuate cu tratamentul şi cu aplicarea măsurilor de profilaxie. ca şi Salmonella bongori. regnul Procariota regăsindu-se în grupa bacteriilor de formă alungită dreaptă. vor determina poluarea solului. incluzând 1435 serotipuri din 2435 descrise pâna în 1997. Infecţiile cu Salmonella au incidenţă crescută la toate speciile de animale datorită prezenţei ubicuitare a germenilor şi a existenţei purtătorilor. animale cu sânge rece şi din mediul înconjurător. apelor reziduale.Caracterizarea genului Salmonella GENERALITATI Genul Salmonella aparţine familiei Enterobacteriaceae. Salmonelozele provoacă pierderi însemnate în efectivele contaminate datorită mortalităţii (care uneori poate fi considerabilă). cu evoluţie gravă. Cele două surse majore. în timp ce celelalte subspecii se întâlnesc preponderent la păsări şi animale cu sânge rece. HABITATUL Salmonella enterica subspecia enterica este cea mai cuprinzătoare. În mediul 2 . Toate serovarurile de Salmonella enterica subspecia enterica sunt patogene pentru om şi mamifere. gram negative . de unde pot contamina rareori omul şi mamiferele. Celelalte subspecii. Principalul habitat al salmonelelor este tractul intestinal al oamenilor şi animalelor. genul Salmonella prezintă interes deosebit pentru microbiologia alimentelor. deoarece salmonelele de origine animală sunt adesea responsabile de toxiinfecţii alimentare la om.

semitransparente. serovarul pullorum pentru păsări. nepigmentate.abortus ovis pentru ovine. S. sau de portaj iar prezenţa unei salmonele izolate trebuie apreciată ca factor potenţial patogen. Aceste substanţe sunt: bila. dezoxicolatul de sodiu. pullorum). verdele de brilliant. sulfitul de bismut.a folosite pentru prepararea mediilor de îmbogăţire selective şi de izolare a salmonelelor din alimente sau alte produse.înconjurător ele doar supravieţuiesc. Prezenţa salmonelelor este legată de starea de boală. În bulionul nutritiv produce o turbiditate uniformă destul de evidentă. sunt bacili Gram – negativi. abortus ovis). Salmonelele ubicuitare cauzează diverse simptome clinice. enterobacterie aerobă. evidenţiată prin apariţia unei pete de culoare neagră în centrul coloniilor. tetrationatul s.paratyphi cu specificitate pentru om. facultativ anaerobă. gallinarum şi S. La persoanele adulte salmonelele ubicuitare sunt în marea majoritate responsabile de toxiinfecţiile alimentare. nesporulaţi. serovarul S. poate creşte foarte uşor pe majoritatea mediilor de cultură. Pe suprafaţa agarului nutritiv formează colonii netede. serovarul gallinarum şi S. multiplicarea lor nefiind semnificativă. Majoritatea serovarurilor nu au specificitate de gazdă cu excepţia serovarurilor S. serovarul S. de la infecţii asimptomatice până la sindroame typhoid-like la copii sau la animale cu înaltă susceptibilitate (soareci). Pe 3 . typhi şi S. comparativ cu alte enterobacterii. unde ele se află în număr mic şi în asociaţie cu cantităţi mult mai mari de alte microorganisme. typhi şi S . Pe mediile selective şi de diferenţiere care conţin săruri biliare determină colonii lactozo–negative de tip S. cu depozit neaderent. selenitul. MEDII DE CULTURA Salmonella spp. Producerea de H2S. abortus equi. Salmonella. Se dezvoltă în medii în a căror compoziţie intră diferite substanţe inhibitoare pentru bacteriile Gram pozitive şi pentru bacteriile Gram negative ce nu aparţin familiei Enterobacteriaceae sau chiar pentru unii membrii ai acestei familii. săruri biliare. prezentând flageli peritrichi care asigură mobilitatea (cu excepţia salmonelelor imobile S. necapsulaţi. cu diametrul de 2-4 mm la cele mai multe serotipuri sau de 1mm (colonii pitice) la câteva serotipuri (S. typhi suis pentru suine. Sub raport cantitativ sunt mai reduse numeric. cu un uşor reflex albăstrui. foarte puţin bombate. S. face ca acestea să se numească colonii „în ochi de pisică”.

5 – 5. După 24-48 de ore pot vira în cărămiziu culoarea mediului cu selenit cu sau fără depozit şi pot duce la decolorarea mediului Müller–Kauffmann.200C). Dezinfectantele obişnuite le distrug în timp. În alimente supravieţuiesc între 10 şi 180 de zile. cu margini neregulate. Mediile de îmbogătite pentru Salmonella sunt mediile selenit acid de sodiu şi bulion Müller-Kauffmann. dar nu se înmulţeste în medii cu pH mai mic de 4. Salmonelele sunt microorganisme sensibile la factorii de mediu.-100 C distrugerea este mai mare decat la -18. pe acestea dezvoltându-se prompt în 24 de ore şi chiar mai rapid la 40°C. S-a demonstrat că această bacterie supravieţuiesc procesului de deshidratare. REZISTENŢA FAŢĂ DE FACTORI FIZICI. dezinfectantele le distrug în 30-120 de minute. Din ce în ce mai frecvent se identifică tulpini care prezintă plurirezistentă la antibiotice. în pulberile de ouă 4 ani. şi a bacteriofagilor specifici. Sunt sensibile la acţiunea cloramfenicolului. în apă câteva luni. tetraciclinei. Persistă timp îndelungat pe alimentele depozitate în condiţii obişnuite de păstrare. cu 3-4 lg. cultura sterilizându-se după 4-5 cicluri. Sunt distruse relativ repede în mediul extern sub influenţa luminii solare si a uscăciunii. negre. CHIMICI ŞI BIOLOGICI Salmonelele sunt germeni rezistenţi. Un ciclu de congelare-decongelare reduce numărul celulelor vii dintr-o cultură în bulion. Sunt sensibile la căldură fiind distruse în 5 minute la 100°C. în solul păşunilor pot supravieţui până la 200 de zile. Congelarea şi decongelarea distrug o parte din celulele unei populaţii. Adăugarea de trehaloză le măreşte capacitatea de a se dezvolta la temperaturi înalte. datorită stabilizării proteinei. o tulpină de Salmonella poate să reziste mulţi ani. streptomicinei. BOALA LA OM 4 . ampicilinei etc. cu luciu metalic.mediul Wilson–Blair formează colonii opace. Sunt relativ rezistente în mediu cu pH moderat acid.Este de remarcat că în cadrul unei fabrici de lapte praf.0. Temperaturile mai mari de 600C le distrug în cateva minute. rugoase. Salmonelele nu se multiplică la temperaturi 8-100C. Distrugerea este cu atât mai accentuată cu cât congelarea se face mai lent şi la temperaturi nu prea coborâte (la -7.

Aciditatea gastrică face parte din mecanismul de apărate a organismului faţă de aceste bacterii fiind responsabilă de distrugerea majorităţii germenilor ingeraţi. salmoneloza fiind o zoonoză. 2. La debut diareea este însoţită de greţuri şi vărsături. de tulpină. solul. infecţii locale. Bolnavii. septicemie. Nou-născuţii şi copii mici sunt mult mai sensibili la infecţie care poate fi indusă de ingerarea unui număr mic de bacterii. ca şi purtătorii sănatoşi. unele tulpini ale aceluiaşi serovar pot prezenta patogenitate diferită. interesează cele mai diverse serotipuri şi constituie o verigă importantă în lanţul epidemiologic al salmonelelor în natură. La nou născuţi deshidratarea poate duce la o stare de toxicoză gravă. Incubaţia durează de la câteva ore până la o zi. Contaminarea poate să mai aibă loc şi de la persoană la persoană pe cale fecalorală.Infecţiile cu Salmonella la om variază în funcţie de serovar. microorganismele multiplicându-se în epiteliul intestinal. Salmonelele se găsesc în tubul digestiv al omului şi animalelor bolnave trecute prin boală sau complet sănatoase. mialgiile şi cefaleea sunt simptome frecvent întâlnite în perioada de stare a bolii. provoacă un sindrom inflamator intestinal cu diaree muco-purulentă şi sangvinolentă. contaminează mediul exterior. Gastroenteritele determinate Salmonella Salmonelele care determină enterite se găsesc atât la om cât şi la animale. furajele şi alimentele. Germenii pătrund pe cale digestivă şi dacă sunt ingeraţi într-un număr mai mare de 105 pot declanşa boala la adultul sănătos. febre enterice. În general. gastroenterite. colicile abdominale. aceasta survenind exceptional ca o complicaţie la persoanele imunocompromise. apa. În mod normal nu apare septicemia. Contaminarea masivă se realizează prin ingestia alimentelor în care germenii s-au multiplicat ca într-un mediu de cultură. Salmonelozele includ 4 sindroame: 1. 4. febra. Pacienţii imunocompromişi şi cei cu boli hematologice sunt mai susceptibili la infecţia cu Salmonella decât adulţii sănătoşi. este o boală benignă. de natura alimentelor contaminate şi de statusul imunitar al gazdei. Anumite serovaruri sunt foarte patogene pentru oameni. 3. 5 . de doza infectantă. Starea de purtător de salmonele la om şi animale este foarte frecventă.

După cum am mai precizat. Nici un animal nu este rezervor de infecţie pentru aceste serovaruri.Sunt posibile localizări extraintestinale: meningita cu Salmonella la copii. Tabloul de septicemie se caracterizează prin febră crescută care se poate acompania de stare generală alterată. deci eliberarea în cantitate foarte mare de lipopolizaharide ale membranei externe bacteriene. După vindecarea bolii. caracterele biochimice fac posibilă punerea diagnosticului prezumptiv. Simptomatologia digestivă este datorată agresiunii intestinale. Pe lângă simptomatologia generală avem o simptomatologie digestivă la aceşti bolnavi reprezentată de anorexie. osteite etc. Calea de pătrundere este digestivă. obnubilare. 6 . Mortalitatea este crescută în aceste cazuri. În convalescenţă persoanele care au fost infectate cu serovaruri nontifoidice de Salmonella prezintă contagiozitate 3 luni de zile. Dintre infecţile focale mai frecvente sunt artrita reactivă aseptică postenteritică şi sindromul Reiter care au fost raportate după aproximativ 3 săptămâni de la debutul enteritelor cu Salmonella spp. germenii trec în circulaţia limfatică apoi în cea sangvină determinând etapa septicemică a bolii. Septicemiile apar asociate infecţiilor oricărui organ sau sistem de către serovaruri Salmonella. În ţara noastră marea majoritate a salmonelelor care determină gastroenterite sunt reprezentate de serovarurile Typhimurium şi Enteritidis. ducând la instalarea şocului endotoxinic. Artrita septică poate surveni ulterior sau o dată cu septicemia şi este foarte greu de tratat. în cazul infecţiilor cu salmonele netifoide mai pot apărea meningite (la copii). Plăcile Peyer pot să ulcereze şi să ducă la perforaţie intestinală şi peritonită. colici abdominale. la indivizi cu sistem de histocompatibilitate HLA B27. După evidenţierea coloniilor lactozo-negative pe mediile selective şi diferenţiale şi după creşterea bacteriilor în mediile de îmbogăţire pentru Salmonella. În salmoneloze coprocultura este pozitivă din primele ore ale infecţiei. hepatice şi asupra vezicii biliare. transmiterea fiind realizată de la persoană la persoană. După ingerarea a 10 3 salmonele urmează o perioadă de incubare lungă de 1-3 săptămâni timp în care microorganismele traversează mucoasa intestinală şi invadează plăcile Peyer. constipaţie sau diaree. De aici. prostaţie. osteite etc. Salmonella serovar Dublin provoacă infecţii extraintestinale sau complicaţii septicemice. Eliberarea endotoxinelor joacă un rol important în patogenia bolii de unde şi pericolul administrării unei doze foarte mari de antibiotic prin care se riscă provocarea unei distrugeri bacteriene masive. DIAGNOSTIC DE LABORATOR Diagnosticul de laborator este bacteriologic. pacientul poate rămâne purtător biliar de germeni timp de aproximativ un an de zile.

În infecţiile nozocomiale la pacienţii imunocompromisi se pot întâlni şi tulpini de Salmonella plurirezistente la antibiotice. al greţurilor şi vărsăturilor este de primă intenţie. CONTROL Salmonelozele fiind zoonoze.diagnosticul de certitudine realizându-se prin reacţii de aglutinare cu seruri specifice polivalente şi monovalente. în a treia săptămână. Cele mai importante rezervoare animale sunt găinile. Această cale de tratare a purtătorilor prezintă o eficacitate de 85%. pe lângă cele amintite. În formele severe sau la pacienţii imunocompromişi care riscă apariţia complicaţiilor antibioticele sunt indicate. în aceste cazuri noile chinolone putând fi indicate. În febrele enterice spitalizarea şi administrarea intravenoasă de antibiotice trebuie să se realizeze cât mai repede posibil. PREVENIRE. Rezistenţa la antibiotice poate surveni şi la S. curcanii. Hemocultura este pozitivă din prima săptămână a bolii iar coprocultura este pozitivă după câteva zile de la debutul bolii. ea putând rămâne pozitivă şi în convalescenţă (purtători biliari de salmonele tifoidice). Purtătorii de Salmonella serovar typhi în vezica biliară vor suferi interventie chirurgicală de îndepărtare a acesteia însoţită de tratament cu ampicilină. sângele fiind folosit pentru hemocultură şi pentru reacţii serologice. ampicilina si cotrimoxazolul sunt antibioticele clasic folosite şi în aceste cazuri florochinolonele pot fi utilizate. Oricum antibioterapia trebuie să fie în conformitatea cu antibiograma. se pot întâlni ca rezervoare şi alte animale domestice şi sălbatice. din a patra săptămână se recoltează doar sânge pentru diagnostic serologic (reactia Widal). 7 . Cloramfenicolul. în a doua recoltăm materii fecale şi bilă. EPIDEMIOLOGIE. TRATAMENT În enterite terapia de suport pentru prevenirea deshidratării şi refacerea echilibrului electrolitic. În prima săptămână recoltăm sânge pentru hemocultură. contaminarea prin alimente este modul principal de transmitere a salmonelelor non-tifoidice.serovarurile typhi şi paratyphi. porcii şi vacile. controlul durerii. se recoltează lichid duodenal şi urină. În febrele enterale diagnosticul de laborator se realizează din produsele patologice recoltate de la bolnavi în funcţie de stadiul afecţiunii. unele tulpini prezentând plurirezistenţă la antibiotice. Se evită antibioterapia pentru a preveni prelungirea fazei de purtători a acestor pacienţi. dintre cele mai folosite fiind ampicilina sau cotrimoxazolul.

Datorită capacitătii salmonelelor de a supravieţui în ouă. Alimente incriminate în toxiinfectiile alimentare provocate de Salmonella 8 .1% a celor cu salmonele netifoidice devin purtători cronici. Contaminarea cu scaune umane este principala modalitate de răspândire. Al doilea factor este folosirea de antibiotice în alimentaţia animalelor precum şi folosirea lor. la oameni. serovar typhi şi 0. Ocazional alimentele contaminate datorită mânuiri lor de către purtători de S. Primul este reprezentat de purtătorul uman asimptomatic. Deci rezervoarele de infecţie existente sunt atât umane cât şi animale. deoarece aceste microorganisme nu au ca rezervor semnificativ animalele. produsele animale reprezintă cel mai important vehicul de transmitere. Epidemiologia febrelor tifoide sau a altor febre enterice implică în primul rând răspândirea de la persoană la persoană. Copiii devin foarte rar purtători cronici ai agenţilor febrei tifoide.serovar typhi pot fi un vehicul. fără discriminare. mai sunt implicati alti doi factori epidemiologici importanti. În febrele tifoide şi salmonelozele netifoidice. pulberi de ouă. toxiinfecţiile alimentare fiind cele mai frecvente salmoneloze. ceea ce duce la creşterea rezistenţei la antibiotice a salmonelelor. iar cel mai frecvent vehicul este apa contaminată. Aproximativ 3% din persoanele infectate cu S. carne crudă şi produse animaliere incomplet preparate termic. Starea de purtător poate să dureze de la câteva săptămâni până la un an.

Se continuă cercetările în această arie prin acordarea unei importante mari înţelegerii mecanismelor imunitare a infecţiilor enterice. cofetării. Aceasta se poate realiza prin măsuri care includ schimbarea practicilor de tăiere a animalelor pentru a reduce contaminarea de pe carcasele acestora. în special la copii. Salmonelele sunt greu de eradicat. restaurante. fast-food-uri. Prin reducerea purtătorilor animali se poate reduce semnificativ expunerea umană. protejarea de contaminare a proceselor de prelucrare a alimentelor. 9 . un program guvernamental de supraveghere a bolilor enterice. datorită rezervoarelor importante de infecţie reprezentate de oameni şi animale.Salmonelozele reprezintă o problemă majoră de sănătate publică datorită numărului mare şi variat de rezervoare animale. prepararea şi refrigerarea adecvată a alimentelor în restaurante şi case. asigurarea unui program de învăţare a practicilor igienice pentru personalul care manevrează alimentele în abatoare. Vaccinurile sunt valabile pentru febra tifoidă şi sunt parţial eficiente. existenţei purtătorilor umani şi animali şi lipsei unor programe internationale de control a salmonelelor. Nici un vaccin nu este valabil pentru salmonelozele netifoidice.

Criste A. http//www. Adriana Criste. pag.Răpuntean.14-20 Fiţ N. Mariana Dinea.salmonella. G. Cluj-Napoca. vol 63/2006.. S.. 5.. 3. 4. 2002 . M. F..ro/epidemie_de_salmoneloza.org http//www. Gh. 6.Mihai.Criste.Nădaş. 2.90 Negrea O. 10 .BIBLIOGRAFIE 1.scienceline. vol 49 Lucrări stiinţifice seria Zootehnie. Cluj – Napoca. 2006 – Răspunsul imun umoral seric şi vitelin obţinut la găini din rasa Roso SL. Rotar M. Cluj-Napoca. Editura Risoprint . pag. Cosmina Cuc.Vlaşin. 2009 – Controlul sănătăţii produselor de origine animală.A.Microbiologie generală-noţiuni teoretice si aplicaţii practice... Ed.Risoprint. Editura AcademicPress. 2006 – Salmonella gallinarum-pullorum antigen stimulation for antibody production in intensive hens raising system. 7. Cluj-Napoca Criste Adriana. R. 2005 . în urma imunizării cu Salmonella enterica. Rotaru O.Dan. Apostu S.Lucrări practice de microbiologie alimentară. Universitatea de Stiinţe agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Buletinul USAMV. Seria Medicină Veterinară.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->