Sunteți pe pagina 1din 2

Psihoterapiile de relaxare

Sensuri:
- obisnuit=deconectare generala a individului de activitatea sa cotidiana
- restrans=tehnica psihoterapeutica bazata pe legatura implicita care se stabileste intre
perceptiile la nivel somatic si psihic

Scopul - prin actiunea asupra somaticului sa se ajunga la efecte durabile in plan psihic:
- economisirea energiei psihice in confruntarea cu agenti stressori
- cresterea rezistentei la evenimente solicitante si traumatizante
- diminuarea efectelor negative ale stressului deja instalat

Relaxarea implica exercitii psihofiziologice si de imaginatie organizate in trei etape:


1. exercitii de respiratie . Respiratia corecta ofera echilibru emotional si o stare buna a
sanatatii. Datorita anxietatii, stressului, poluarii, lipsei exercitiilor fizice se ajunge la o
respiratie incorecta.
2. exercitii de deconectare prin concentrare asupra anumitor zone corporale cu ajutorul
unor formule verbale sugestive
3. exercitii de stimulare a imaginatiei care conduc la trairi afective pozitive ce patrund
pana la nivelul inconstient

Tehnici de relaxare:
- Antrenamentul autogen (Schultz)
- Relaxarea analitica
- Antrenamentul psihofiziologic
- Hipnoza activa in trepte
- Relaxarea activa a tonusului
- Relaxarea dinamica de tip sofrologic
- Combinatii de tehnici

Antrenamentul autogen:
Este cea mai cunoscuta tehnica de relaxare si este centrata pe combinatia relaxare
somatica- relaxare pshica ponderea celor doua modificandu-se in timp (domina centrarea pe
somatic la inceputul practicarii tehnicii si pe psihic la pacientii aflati in stadii mai avansate)
Cateva din exercitii sunt: pentru relaxare, greutate si caldura, pentru inima, pentru
respiratie, pentru abdomen, pentru somn.
Rezultate obtinute: destinderea respiratorie, favorizarea somnului, autoreglarea unor
functii corporale care scapa in mod obisnuit vointei (temperatura, tonusul muscular), cresterea
capacitatilor mentale, suprimarea durerii prin disparitia senzatiilor dureroase, cresterea
stapanirii de sine etc.

Avantajele tehnicilor de relaxare:


- sunt accesibile – pot fi efectuate de catre nivelul intermediar terapeutic ( asistente
medicale ). Accesibilitatea permite concentrarea terapiei pe metoda principala si
evitarea risipirii eforturilor pacientilor.
- sunt usor de indeplinit si acceptat ( pacientii pot fi mai putin instruiti )

Beneficii clinice:
- combaterea anxietatii
- combaterea nivelului durerii percepute
Factori care influenteaza eficienta tehnicilor:
Exista doua tipuri de pacienti:
- high-monitoring : au o atitudine problematizanta, autoobservare activa
- low-monitoring : au o atitudine pasiva sau de detasare fata de boala sau de
consecintele ei.
Efectele relaxarii apar indifferent de modul de raportare la simptom, intensitatea lor
depinzand doar de gradul de insusire a tehnicii.
Exista un anumit raport intre informare si tehnicile de relaxare specific fiecarui
pacient.
In combaterea durerii, tehnicile de relaxare se impun in fata informarii. Informarea e
superioara relaxarii doar la bolnavii cu anxietate si la cei ce folosesc predominant negarea ca
mecanism de aparare.

Membri echipelor de ingrijire care practicau relaxarea au fost ei insisi mai relaxati,
mai dispusi sa practice pe cont propriu aceste antrenamente si sa introduca tehnici psihologice
ca adjuvanti terapeutici.