Sunteți pe pagina 1din 42

ROMÂNIA

Evoluţii şi perspective macroeconomice şi fiscal-


bugetare

Ionuţ DUMITRU
Preşedinte Consiliul Fiscal

Martie 2011
1. Evoluţii economice recente şi perspective pe termen mediu
Proces susţinut de relansare a creşterii economice pe pieţele externe
Activitatea economică în România a continuat să se contracte şi în 2010
Activitate economică în creştere în ultimele trimestre PIB real se situează pe un trend ascendent în toate ţările
atât în ţările dezvoltate cât şi în cele emergente noi membre ale UE, cu excepţia României

Modificarea trimestriala a PIB real (in %) PIB real (indice cu baza fixa 2008Q2=100)
10 Q1 10 Q2 10 Q3 10 Q4 110
USA 0.9 0.4 0.6 0.7 Polonia

Japonia 1.5 0.5 0.8 -0.3 105


Slovacia
Canada 1.4 0.6 0.4 0.8
Zona Euro 0.4 1.0 0.3 0.3
100 Cehia
Germania 0.6 2.2 0.7 0.4
Franta 0.3 0.6 0.3 0.3 Bulgaria
95
Italia 0.4 0.5 0.3 0.1
Spania 0.1 0.3 0.0 0.2 Ungaria
Marea Britanie 0.3 1.0 0.7 -0.6 90
Romania
Slovacia 0.7 0.9 0.9 0.9
85
Cehia 0.7 0.8 0.9 0.5 Estonia

Ungaria 1.4 0.2 0.6 0.2


80 Lituania
Polonia 0.6 1.1 1.2 0.8
Romania -0.2 0.2 -0.7 0.1 Letonia
Bulgaria -0.5 0.5 0.7 1.7 75
2008Q2
2008Q3
2008Q4
2009Q1
2009Q2
2009Q3
2009Q4
2010Q1
2010Q2
2010Q3
2010Q4
Estonia 1.0 1.9 0.7 2.3
Letonia 1.0 1.2 0.9 1.7
Lituania 1.4 1.0 0.3 1.8

Sursa: Eurostat
Dezechilibrele macroeconomice importante acumulate în anii pre-criză explică
magnitudinea şi persistenţa contracţiei economice din România
10

0.1
0

-5
 Contracţia economică a fost mai
accentuată în ţările cu dezechilibre
-10
-9.9 -10.0 macroeconomice mai mari
-15
 In majoritatea ţărilor analizate, cu excepţia
-20
României, s-a înregistrat o creştere
-25 economică susţinută în trimestrele recente
PL SK CZ BG HU RO EE LT LV PL SK CZ BG HU RO EE LT LV PL SK CZ BG HU RO EE LT LV

Modificarea PIB real intre 2008 Q2 si 2010 Q4 Modificarea PIB intre 2008 Q2 si punctul minim Modificarea PIB real intre punctul minim si 2010 Q4
 La debutul crizei, excluzând ţările baltice,
România a înregistrat cele mai mari
Deficit public structural (% din PIB, medie 2007-2008) dezechilibre macroeconomice
-7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0  Recesiunea în România a avut o
0
amplitudine mai mică decât în ţările
Deficit de cont curent (% din PIB, medie 2007-2008)
Dependenta rmai ridicata
a sectorului public Dezechilibre reduse baltice, dar a depăşit contracţia
de capitalurile straine CZ ca marime
-5 economică din restul ţărilor din Europa
PL
SK Centrală şi de Est.
HU Dependenta foarte mare
a sectorului privat de -10  Relansarea creşterii economice în
capitalurile straine
România este un proces dificil şi se
RO LT
-15
manifestă cu întârziere
EE
 Economie relativ mare cu
LV -20
dezechilibre acumulate mari
Dependententa foarte mare a
sectoarelor public si privat de BG
 Măsurile de austeritate au fost
capitalurile straine
-25
introduse târziu, în T2 2010
Sursa: Eurostat,
Creşterea rapidă a cererii interne
a fost finanţată prin capitaluri străine
România cheltuie mai mult decât produce Importurile sunt mai mari decât exporturile
160 70
140 60
120 50

100 40
30
80
20
60
10
40
0
20

1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Deficit al balantei comerciale (EUR bn)
Deficit al balantei comerciale (EUR bn)
PIB (EUR bn) Exporturi (EUR bn)
Cerere interna (EUR bn) Importuri (EUR bn)

Deficit mare de cont curent Creştere rapidă a datoriei externe


1995

1996
1997

1998

1999

2000

2001
2002

2003

2004

2005
2006

2007

2008

2009
2010

80

0
60
40
-2
20
-4
0
-6
-20
-8 -40
-10 -60
-12 -80
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
-14
-16
Soldul balantei comerciale (% din PIB)
Datoria externa bruta (% din PIB)
Active externe nete (% din PIB)
Soldul contului curent (% din PIB)

Sursa: Eurostat, BNR, Institutul Naţional de Statistică


Scăderea fluxurilor de capital străin a fost determinată în principal de o creştere a
aversiunii la risc a investitorilor pe plan mondial
Intrările nete de capitaluri străine private nu au fost
Fluxurile nete de capitaluri străine private au devenit negative suficiente pentru finanţarea deficitului de cont curent
24
25
20
20
16
15
12

10
8

4 5

0 0

-4 -5
Dec-05 Dec-06 Dec-07 Dec-08 Dec-09 Dec-10 Jun-06 Dec-06 Jun-07 Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10
Intrari nete de capitaluri straine (mld. EUR, cumulat pe 3 luni)
Intrari nete de capitaluri straine private (mld EUR, cumulat 12 luni)
Intrari brute de capitaluri straine (mld. EUR, cumulat pe 3 luni)
Imprumuturi de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala (mld. EUR, cumulat 12 luni)

Deficit de cont curent (mld EUR, cumulat 12 luni)

 România a fost nevoită să se împrumute de la FMI şi CE pentru acoperirea deficitului extern de finanţare
 România a tras aproximativ 15.3 mld euro de la FMI şi CE de la semnarea acordului extern de finanţare din 2009 pentru:
 Acoperirea necesarului de finanţare externă
 Limitarea contracţiei economice
 Stabilitatea cursului de schimb

Sursa: BNR
Revenire economică susţinută în industrie pe fondul creşterii cererii
externe...

Exporturi totale (indice, 2008Q2=100)


Volumul productiei industriale (indice, 2008Q2=100) 120
32%yoy
105
10.8 %yoy 110
100 43%yoy
4.4%yoy
95 20.8%yoy 100 20%yoy

90 7.7%yoy
90
85
80
80

75 70

Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10 Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10

Romania Tarile CEE 4 Tarile Baltice Zona Euro Romania Tarile CEE4 Tarile Baltice

Notă: tarile CEE4= Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia

Sursa: Eurostat
… nu a fost suficientă pentru a contrabalansa scăderea abruptă a cererii interne

Consumul şi investiţiile s-au prăbuşit... ...ajungând la nivelurile înregistrate în 2007 respectiv 2006
40%
110
30% 100

20% 90

10% 80

0% -0.6% 70
-0.9%
-10% -4.7% 60

50
-20%
40
-30%

2002q04

2003q04

2004q04

2005q04

2006q04

2007q04

2008q04

2009q04

2010q04
-40%
2004q04 2005q04 2006q04 2007q04 2008q04 2009q04 2010q04
PIB (% an la an)
Cheltuielile de consum ale gospodariilor (2008=100)
Cheltuielile populatie (% an la an)
Formarea bruta a capitalului fix (% an la an) Formarea bruta a capitalului fix (2008=100)

Tendinţă susţinută de scădere în comerţul cu amănuntul Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată au fost cele mai afectate,
în perioada 2009-2010 întrucât aceste achiziţii depind de credit şi perspectivele economice
200 140
2005=100,
medie pe 3 luni 120
180

100 -7.5% yoy


160
80 -12.7% yoy
140 -15.4% yoy
60

120 40
+1.3% yoy
20
100
Jan-08 Jul-08 Jan-09 Jul-09 Jan-10 Jul-10 Jan-11
Jan-07 Jul-07 Jan-08 Jul-08 Jan-09 Jul-09 Jan-10 Jul-10 Jan-11
Bunuri alimentare, bauturi, tigari (2007=100, medie 3 luni)
Bunuri nealimentare (ex clusiv combustibili) Echipamente IT si de telecomunicatii (2007=100, medie 3 luni)
Combustibili Echipamente TV, audio, electronice (2007=100, medie 3 luni)
Total comert cu amanuntul Vanzari autoturisme noi (2007=100, medie 3 luni)
Bunuri alimentare
Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică
Scăderea puterii de cumpărare şi perspectivele economice negative au
determinat o scădere a consumului şi a activităţii de creditare a populaţiei
Venitul disponibil* real a scăzut Sentimentul de încredere al populaţiei s-a deteriorat semnificativ
30 Feb-08 Aug-08 Feb-09 Aug-09 Feb-10 Aug-10 Feb-11

Prognoze
0
20
-10
10
-20
0 -30

-10 -40

-50
-20
03Q4 05Q4 07Q4 09Q4 11Q4 -60

Venit monetar real disponibil al populatiei (modificare trimestriala -70


Romania Zona Euro
anualizata in %)
Venit monetar real disponibil al populatiei (modificare anuala in %) Tarile CEE 4 Tarile Baltice

Nivelul scăzut de încredere se datorează percepţiei negative a Activitatea de creditare rămâne slabă pe fondul unei cereri scăzute
populaţiei asupra perspectivelor economice şi financiare
1200
10
0 1000
-10
-20 800
-30
600
-40
-50
400
-60
-70 200
Feb-06 Feb-07 Feb-08 Feb-09 Feb-10 Feb-11
0
Situatia financiara in urmatoarele 12 luni
Situatia economica generala in urmatoarele 12 luni Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08 Jan-09 Jan-10 Jan-11
Asteptarile privind rata somajului in urmatoarele 12 luni Numar interogari ale Centralei Riscurilor Bancare (mii)
Economisirea in urmatoarele 12 luni
Numar interogari ale Centralei Riscurilor Bancare (mii, tendinta)
Increderea consumatorilor

*Venit disponibil=salarii, pensii, ajutoare sociale, remitenţe (banii trimişi de muncitorii români din străinătate)
Sursa: Comisia Europeană, BNR, Institutul Naţional de Statistică
Este dificil de ieşit dintr-o politică fiscală prociclică

Impuls fiscal

cererii (output gapului)


Cresterea excesului

Medie 2006-2008 Medie 2009-2010

Notă: Impulsul fiscal = creşterea deficitului bugetar structural


Sursa: EUROSTAT, Consiliul Fiscal
Activitatea economică a trecut probabil de punctul minim
Recuperarea va fi însă una înceată
Sentimentul de încredere în economie s-a ...în toate sectoarele economice
îmbunătăţit...
Feb-07 Feb-08 Feb-09 Feb-10 Feb-11 20

125

115 0

105
-20
95

85
-40
75

65 -60
Feb-07 Aug-07 Feb-08 Aug-08 Feb-09 Aug-09 Feb-10 Aug-10 Feb-11
Romania Zona Euro Tarile CEE4 Tarile Baltice
Industria prelucratoare Servicii
Increderea consumatorilor Comertul cu amanuntul
Notă: medie mobilă pe 3 luni Constructii

Revenire moderată pe termen scurt Perspective pozitive pe termen mediu si lung Principalele riscuri

 Cererea externă în creştere va continua să susţină  Sentimentul de încredere al  Turbulenţe pe plan politic
probabil dinamica pozitivă a exporturilor şi a investitorilor şi populaţiei în  Procesul de consolidare
activităţii din industrie economie se va îmbunătăţi fiscală eşuează
 Investiţiile au potenţial de creştere după doi ani în probabil mai mult spre finalul
 Turbulenţe pe pieţele
care s-au prăbuşit anului 2011
financiare externe
 Consumul populaţiei va rămâne probabil în  Consumul populaţiei va începe
continuare la niveluri scăzute, pe fondul unui probabil să crească
sentiment de încredere în economie încă scăzut
 Guvernul trebuie să continue programul de
consolidare fiscală pentru a asigura o reducere a
deficitului bugetar la nivele sustenabile
Sursa: Comisia Europeană
2. Reformele structurale – fundamentul pentru o creştere
economică sustenabilă pe termen lung
Contribuţia factorilor de producţie la creşterea economică –
potenţialul de creştere post-criză s-a redus
Contributii la ritmul de crestere a PIB real
Modificarea PIB Contributia la modificarea PIB - ului (puncte procentuale)
real (%) Stocul de capital Factoul munca Factorul total de productivitate
Medie 1993-1999 0.6 2.3 -1.2 -0.5
Medie 2000-2004 5.5 2.5 -0.2 3.2
Medie 2005-2009 6.4 6.1 0.4 -0.3
2009 -7.1 2.9 -0.9 -9.5

Medie 2010-2015 2.9 3.4 -0.1 -0.4


Sursa: Estimari ale expertilor FMI. Cifrele in italic se refera la ritmul de crestere a PIB-ului potential

• Acces mai dificil la finanţare, datorită unei aversiuni la risc în creştere

• Impact negativ asupra creşterii economice, pe fondul reducerii nivelului de îndatorare


la nivelul economiei reale

• Creştere economică mai redusă la nivelul zonei euro

• Reformele structurale sunt obligatorii pentru creşterea atractivităţii investiţionale, în


contextul existenţei unui spaţiu de stimul fiscal redus
Aspecte structurale ale economiilor Noilor State Membre

Percepţia Uşurinţa Eficienţa Consumul


Calitatea Rata de
asupra de a face Infrastructură Pieţe, pieţei forţei Educaţie, energetic
instituţiilor, ocupare, %,
corupţiei, afaceri, 2010* 2010* de muncă, 2010* unitar,
2010* 2009
2010* 2010** 2010* 2008***

Bulgaria 3.29 3.6 51 3.57 4.00 4.51 62.6 4.14 944.2


Cehia 3.86 4.6 63 4.78 4.58 4.75 65.4 4.66 525.3
Estonia 4.91 6.5 17 4.94 4.71 4.91 63.5 5.17 570.5
Ungaria 3.76 4.7 46 4.36 4.16 4.46 55.4 4.81 401.4
Letonia 3.79 4.3 24 4.26 4.13 4.58 60.9 4.81 308.7
Lituania 3.99 5.0 23 4.56 4.12 4.51 60.1 5.07 417.5
Polonia 4.18 5.3 70 3.76 4.38 4.58 59.3 5.00 383.5
România 3.74 3.7 56 3.44 4.08 4.32 58.6 4.47 614.6
Slovacia 3.60 4.3 41 4.19 4.34 4.66 67.5 4.49 519.7
Slovenia 4.37 6.4 42 4.83 4.52 4.26 60.2 5.27 257.5
Zona Euro 64.7 160.5
SUA 4.67 7.1 5 5.65 4.81 5.63 5.64 180.6

* Indice – o valoare mai ridicată este asociată cu un scor mai bun;


** Pozitia in clasament (din 183 ţări)
***Consumul energetic (kg de echivalent petrol) per 1000 euro PIB (preţuri constante 1995)
Sursa: World Economic Forum – Global Competitiveness Report, Transparency International, Eurostat, World Bank
Uşurinţa de a face afaceri în România

Poziţia în Poziţia în Modificarea


clasament clasament poziţiei în
DB 2011 DB 2010 clasament
Clasament Doing Business 56/183 54/183 -2
Factori
Înfiinţarea unei afaceri 44 41 -3
Obţinerea autorizaţiilor de
construcţie 84 93 9
Înregistrarea proprietăţilor 92 92 Nici o modificare
Obţinerea de finanţare 15 14 -1
Protecţia investitorilor 44 41 -3
Plata taxelor 151 147 -4
Comerţ exterior 47 48 1
Aplicarea prevederilor contractuale 54 53 -1
Închiderea unei companii 102 92 -10
Sursa: World Bank – Doing Business 2011.
Cele mai importante constrangeri pentru mediul de afaceri
Accesul la finantare 15.9
Infrastructura disponibila necorespunzatoare 13.9
Birocratia guvernamentala 12.2
Nivelul taxelor 11.6
Legislatia in domeniul taxelor 11.2
Instabilitatea politicilor 8.6
Coruptie 6.9
Reglementari restrictive pe piata muncii 5.2
Forta de munca slab pregatita 4.7
Inflatia 3.5
Nivel scayut de etica al fortei de munca 2.5
Restrictii valutare 2.5
Crima si inselaciune 0.6
Instabilitate a guvernelor 0.4
Stare precara a sistemului de sanatate 0.1

Procent din răspunsuri

Sursa: World Economic Forum – Global Competitiveness Report 2010-2011


Soluţii posibile pentru îmbunătăţirea calităţii infrastructurii

 Îmbunătăţirea substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor europene

 Parteneriate public-private

 Scăderea ponderii cheltuielilor sociale în bugetul public pentru a creşte


spaţiul fiscal pentru investiţii

 Bugete multianuale şi prioritizarea investiţiilor sunt esenţiale


Potenţial enorm în agricultură – eficienţa trebuie crescută

Structura terenurilor agricole în funcţie de suprafaţa exploatatiei


 Crearea şi sprijinirea dezvoltării
unei pieţe de produse agricole 100%

80%

 Evaziunea fiscală din comerţul cu


60%
cereale trebuie redusă substanţial
40%

 Promovarea unor politici care să 20%


susţină comasarea terenurilor
0%

RO GR PL PT IT BG HU AT SK ES GE FR
 Reducerea dependenţei de Sub 5 ha (% din total) Intre 5 ha si 10 ha (% din total)
condiţiile climatice Intre 10 ha si 30 ha (% din total) Peste 30 ha (% din total)

Sursa: EUROSTAT
3. Aspecte fiscale – reaşezarea bugetului pe baze sustenabile
este un proces dureros
Politică fiscală exuberantă înainte de criză –
creşterea exponenţială a cheltuielilor publice

42 42
41.0
40.2
40 40
38.2
38 37.2 38
36.2 36.4
35.5 9.0 7.3
36 36
5.7
33.6 2.6 4.9
2.2 3.5
34 34
1.2 33.6
32 33.3 32.9 32.9 32
32.4
32.5 32.0 32.3

30 30
2005 2006 2007 2008 2009 2010F 2011F 2012F
Deficit bugetar (% din PIB) Venituri publice (% din PIB)

Cheltuieli publice (% din PIB)

Notă: Cifrele sunt calculate pe baza ESA95


Sursa: Comisia Europeană (Prognoza de toamnă 2010)
Venituri bugetare stabile …
Venituri bugetare în România (% din PIB, ESA 95)
40

34.8
35 33.9 33.3 33.6
32.5 32.7 33.0 32.4 32.5
32.1 32.0 32.3 32.0
3.5
30.2 3.3 4.1
29.6 3.3 3.8 4.5 4.2
30 4.5 3.8 4.6 4.0 4.0
4.4
3.5 3.6

25

20

15 31.3 30.6
29.2 28.9 28.5 28.5 29.2 29.5 28.5
27.7 28.1 27.7 27.6
26.1 26.6

10

0
1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009
Venituri fiscale Venituri nefiscale

Sursa: Eurostat, Ministerul de Finanţe


0
10
20
30
40
50
60
SE 47.8 7.9 55.7
DK 48.7 6.7 55.4
FI 42.7 10.5 53.2
AT 43.8 4.5 48.3
BE 44.7 3.6 48.3
FR 42.8 4.9 47.7
IT 42.4 4.2 46.6
NL 38.5 7.8 46.3
HU 39.1 6.7 45.8

Venituri fiscale
SI 38.7 5.7 44.4
DE 40.4 3.8 44.3
EE 36.0 7.6 43.6
LU 37.9 3.7 41.6
PT 35.9 5.7 41.6
MT 35.8 4.7 40.5
CY 35.4 4.9 40.3
CZ 34.3 5.9 40.3
… dar cele mai mici venituri bugetare din UE27

GB 35.9 4.3 40.2


PL 31.6 5.7 37.4
GR 31.9 5.0 36.9
Venituri bugetare în UE27 (% din PIB, ESA 95, 2009)

BG 30.6 6.2 36.9


Venituri nefiscale

ES 31.7 3.0 34.7


LT 29.3 4.8 34.1
IE 29.0 5.2 34.1
SK 29.0 5.0 34.0
LV 26.4 7.5 34.0
RO 27.6 4.4 32.0

EU27 36.6 5.6 42.2


Zona euro 37.5 5.1 42.7
Sursa: Eurostat, Consiliul Fiscal
Conformarea voluntară – impozitul pe venit şi contribuţiile sociale
59 6.5
Impozitare progresivă (între 18% şi 40%) Cotă unică de 16%
55.0 55.0
54 52.5

49.0 49.0 6.0


49
46.3
44.5
44 43.0 43.0
41.8 5.5

39
6.3
5.0
34 5.8 5.8
5.3 5.2 5.6 5.9
29 28.1
27.1 5.0 26.9 26.9
26.4 26.2
26.1 4.5
24.1
24 22.8
4.3
20.8
4.3
19 4.0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Cota efectivă de taxare la impozitul pe venit (scala din dreapta) Cota legală de taxare la contribuţiile la asigurările sociale

Cota efectivă de taxare la contribuţiile la asigurările sociale Ponderea salariaţilor "la negru" în total salariaţi

Ratele implicite de taxare sunt calculate ca raport între veniturile bugetare din impozitul de pe venit, respectiv contribuţiile la asigurările sociale şi
remunerarea salariaţilor din conturile naţionale (incluzând economia neobservabilă/ascunsă). Datele pentru remunerarea salariaţilor pentru perioada
2009-2010 reprezintă estimări.
Numărul de salariaţi “la negru” este calculat ca diferenţă între numărul de salariaţi rezultat din sondajul asupra pieţei forţei de muncă efectuat de INS şi
numărul oficial de salariaţi raportat de angajatori .
Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Rata de taxare efectivă pentru impozitul pe venit, 2008
45.0

40.0

35.0

30.0

25.0
42.8

20.0

15.0
24.4

24.0

23.7

22.7

10.0
18.1

17.5

16.1

15.9

15.7

15.3
15.0

13.8

13.6

13.5

13.2

13.0

12.7

11.5

11.0

10.0

9.9

9.4
5.0

8.8

7.4

7.1

6.2

6.0
0.0

CY
HU

LU

FR

GR

BG

RO
DK

SE

BE

DE

IE

UK

LV

ES

EE

SK
NL

PL

EU27
CZ
IT

AT

LT

MT

PT
FI

SI
Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe venit şi remunerarea salariaţilor din conturile naţionale
(incluzând economia neobservabilă/ascunsă).

Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal


Ratele de taxare legale vs. ratele implicite pentru impozitul pe venit în 2008

17
HU*

15
LT
PL*
LV
13
Rata implicită (%)

EE

11

CZ
9

BG
SK
7
RO

5
8 13 18 23 28 33
Rata legală (%)
* Ungaria şi Polonia au avut taxare progresivă în 2008 (două cote în Ungaria - 18% şi
36%, 3 cote în Polonia - 19%, 30% and 40%)
Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe venit şi compensarea salariaţilor din conturile naţionale (include
economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Rata implicită de taxare – impozitul pe profit
7.0
cotă de taxare de 25% (38% până în 2000) cotă unică de 16%

6.5

6.0

6.0
5.5
5.9

6.3
5.0 6.1
5.4
5.8
5.2 5.6
5.5 5.4
5.2
4.5

4.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Rata implicită de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt
din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă), ca aproximare pentru profiturile brute din economie. Datele privind rezultatul
brut din exploatare şi venitul mixt pentru 2009-2010 reprezintă estimări.
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Rata efectivă de taxare pentru TVA, 2009

25.0

20.0

15.0
20.8
20.0

10.0
18.6
17.0
15.8
15.8
15.5
15.3
15.1
14.6
14.4
13.8

13.2
13.2
13.1
12.5
12.2
11.8
11.2
10.8
10.8
10.7
10.5
5.0

9.4
9.3
8.7
8.6
7.1
0.0
SE

BG

CY
CZ

BE

MT
PL
FR
SK
RO
PT
FI
SI
DK

LU
EE
HU

NL
AT

IE

DE

LT
LV
IT
GB
GR
ES

EU27
Rata implicită de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din TVA şi consumul privat din conturile naţionale (include economia
neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Cotele de taxare legale vs. cotele efective de taxare pentru TVA în 2009
18

17 EE

16 BG HU

SI
15
(%)
for VAT

14 CZ
de taxare

13
tax rate

RO-2010
efectivă

12 PL
Implicit

11
RO-2009 SK LT
Cota

10
LV
9

8
17 18 19 20 21 22 23
VAT
Rata de legal prevăzută
taxare rate în legislaţie (%)
Rata implicită de taxare este calculată ca raportul dintre veniturile bugetare din TVA şi consumul privat din conturile naţionale (include
economia neobservabilă/ascunsă).

Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal


Rata efectivă de taxare pentru impozitul pe profit, 2008
20.0

18.0

16.0

14.0

12.0

10.0
18.1

15.7

8.0
12.0

6.0
11.2

10.6

10.6

10.4

9.8

9.3

9.2

8.9

8.3
8.2

7.8
4.0

7.6

7.2

6.8

6.8

6.7

6.1

6.1

6.0

5.7

5.5

5.3

5.2

4.4
2.0

2.8
0.0
CY

DK

GB

SE

BE

LV

BG

ES

IE

SK

EE

DE
LU

FR

HU

GR
NL

PL

EU27
CZ

RO*
MT

IT

PT

LT

AT
FI

SI

Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt,
din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal


Rata efectivă de taxare pentru impozitul pe profit, 2008

10

CZ
9

LV
8
BG
Rata efectivă de taxare (%)

SI
7

SK LT HU
6
RO*

5 PL
EE

3
8 10 12 14 16 18 20 22

Rata de taxare prevăzută în legislaţie (%)


Rata efectivă de taxare este calculată ca raportul dintre veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt,
din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal


Rata efectivă de taxare pentru contribuţii la asigurări sociale, 2008
40.0

35.0

30.0

25.0

20.0
35.3

34.8

34.7

33.6

33.5

33.0

32.4

31.7

30.8
15.0
28.5

28.3

28.3

27.5

26.4

26.3

25.7

25.6

24.9

24.8

21.7

21.0

19.7
10.0

18.7

17.8

17.3

15.5
5.0

3.3
0.0
GR CZ FR DE SK IT AT BE PL HU SI NL ES LT PT EE LU FI RO SE BG CY LV IE MT GB DK

Rata efectivă de taxare este calcultată ca raportul dintre veniturile bugetare din contribuţiile la asigurările sociale şi compensarea salariaţilor din conturile
naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Ratele de impozitare prevăzute în legislaţie vs. ratele de impozitare efective pentru
contribuţiile la asigurări sociale 2008

40

35 CZ
SK
Rata efectivă de impozitare (%)

PL
30
SI HU
LT
EE
25 RO 2008

BG
20 LV RO 2010

15
30 35 40 45 50
Rata de taxare prevăzută în legislaţie (%)
Rata efectivă de taxare este calcultată ca raportul dintre veniturile bugetare din contribuţiile la asigurările sociale şi compensarea salariaţilor din conturile
naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Cotele de contribuţii pentru asigurări sociale pentru ţările NMS10 în 2010, %
Contribuţii sociale SK HU CZ RO PL LT SI LV EE BG
Angajator 14.0 24.0 21.5 20.8 9.8 23.3 8.9 - - 8.9
Pensii pentru
limită de vârstă Angajat 4.0 9.5 6.5 10.5 9.8 3.0 15.5 - - 7.1
Total 18.0 33.5 28.0 31.3 19.5 26.3 24.4 - - 16.0
Angajator 1.0 - 1.2 0.5 - 1.1 0.1 - - 0.4
Şomaj Angajat 1.0 - 0.0 0.5 - - 0.1 - - 0.6
Total 2.0 - 1.2 1.0 - 1.1 0.2 - - 1.0

Angajator 10.0 2.0 9.0 5.2 0.0 3.0 7.1 - - 0.0

Angajat 4.0 6.0 4.5 5.5 9.0 6.0 6.4 - - 8.0


Sănătate Total 14.0 8.0 13.5 10.7 9.0 9.0 13.5 - - 8.0
Angajator 10.2 4.0 2.6 1.4 4.9 3.7 0.1 - - 1.8
Altele 4.4 3.0 - - 0.1 2.1
Angajat 0.0 4.0 - -
Total 14.6 7.0 2.6 - 8.9 3.7 0.2 - - 3.9
Angajator 35.2 30.0 34.3 27.9 14.7 31.1 16.1 24.1 33.0 11.1
Total Angajat 13.4 18.5 11.0 16.5 22.7 9.0 22.1 9.0 0.0 17.8
Total 48.6 48.5 45.3 44.4 41.2 40.1 38.2 33.1 33.0 30.5

Sursa: Comisia Europeană


Cotele de impozitare în ţările UE, 2010

Ţara Impozit pe profit Impozit pe venit TVA standard


Austria 25% 21-50% 20%
Belgia 34% 25-50% 21%
Bulgaria 10% 10% 20%
Croaţia 20% 15-45% 23%
Cipru 10% 0-30% 15%
Rep. Cehă 19% 15% 20%
Danemarca 25% 0-63% 25%
Estonia 21% 21% 20%
Franţa 33% 21% (contribuţii sociale) 20%
Germania 29.8% (medie) 0-45% 19%
Grecia 22/25% 0-40% 19%
Ungaria 16% 18% şi 36% 25%
Irlanda 13% 0-41% 21%
Italia 31% 23-43% 20%
Letonia 15% 26% 21%
Lituania 15% 0-15% 21%
Luxemburg 30% 6-38.95% 15%
Malta 35% 0-35% 18%
Olanda 20/25.5% 0-52% 19%
Polonia 19% 0%, 18, 32% (sau 19% opţional, lucrătorii pe cont propriu) 22%
Portugalia 25% 10.5-40% 21%
România 16% 16% 24%
Serbia 10% 12-20% 18%
Slovacia 19% 19% 19%
Slovenia 21% 16-41% 8.5/20%
Spania 25-30% 0-42% 18%
Suedia 26% 28.89%-59.09% 25%

Sursa: Eurostat, Ministerele de Finanţe, Consiliul Fiscal


O creştere foarte rapidă a cheltuielilor bugetare, determinată în principal de
cheltuielile sociale
Creşterea salariilor din sectorul public şi a pensiilor Creşterea accentuată a pensiilor
explică cea mai mare parte din creşterea deficitului
bugetar 55 210
45
49.7
50 185
38
45 160
43.8
31

40 135
24 37.3

35 34.4 110
17
86.0
33.0
10 30 85

2005 2006 2007 2008 2009


25 60
Remunerarea salariatilor (% din venituri) 1991 1994 1997 2000 2003 2006 2009
Consum si cheltuieli curente (% din venituri)
Transferuri sociale (% din venituri) Raportul intre pensia medie lunara si salariul mediu net lunar in economie (%)
Cheltuieli de investitii (% din venituri) Raportul intre numarul de salariati si numarul de pensionari (%, axa din dreapta)

Creşterea rapidă a salariilor în sectorul public Eficienţă scăzută a cheltuielilor pentru investiţii
140 132 127 132 126 6.0
116 119 118
113 5.5
120 108 108 106
101 101
5.0
100 86
4.5
80
4.0
60
3.5
40
3.0

20 2.5

0 2.0

RO RO RO RO RO RO RO LV BG HU LT CZ PL SK 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


03 04 05 06 07 08 09 08 08 08 08 07 08 08
Tarile CEE 4 Tarile Baltice Romania

Notă: Raportul dintre câştigurile în sectorul public şi cel privat Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
GR* 40.5

RO 36.8

IT 32.6

FR 32.2

AT 29.5

PT 28.6

DE 26.6

PL 26.5

ES 26.3

MT 25.2

SI 24.9

LV 24.6

FI 24.5

SK 22.5

LT 22.1

LU 21.3

BG 20.8

EE 20.6

BE 20.2

SE 19.6

CZ 18.6
Cheltuielile cu pensiile (ESA 95, % din veniturile bugetare, 2009)

IE 16.2

GB** 15.9

HU 14.9

DK 12.2

CY 12.0
Sursa: Eurostat

NL 10.8
Compensarea salariaţilor în sectorul public (ESA 95, % din veniturile
bugetare, 2009)

45.0

40.0

35.0

30.0

25.0

20.0
38.6

37.3

35.9

35.5

35.1

34.9

34.0

33.6

33.0

32.9

29.7

29.6
15.0
28.2

28.0

27.7

27.7

27.3

26.5

26.4

24.5

24.2

22.9

21.6

20.2

20.1

19.0
10.0

16.6
5.0

0.0
CY LT MT IE LV DK ES GR RO PT GB EE SI FI FR SE PL BE BG HU IT SK NL AT CZ LU DE

Sursa: Eurostat
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
9.0
IE 7.7
CZ 6.4
PL 6.3
SI 6.2
ES 5.9
RO 5.4
EE 5.4
NL 5.4
BG 5.3
GB 5.2
LU 5.0
LV 4.9
CY 4.9
GR 4.6
LT 4.5
IT 4.3
Cheltuielile de capital (ESA 95, % of PIB, 2009)

FR 4.3
PT 4.0
SK 3.9
HU 3.8
SE 3.8
BE 3.5
FI 3.2
MT 3.1
DE 3.0
AT 2.8
DK 2.7

EU27 4.7
Sursa: Eurostat

EA 4.5
Măsurile cheie menite să reducă deficitul bugetar s-au luat în 2010

Cheltuielile cu investiţiile au fost reduse primele, în Dinamica salariilor în sectorul privat şi în cel de stat
timp ce transferurile sociale s-au redus ultimele
2010Q2 2500
45

40
2009Q3
2100
35 -0.4% yoy

30 2009Q2 1700
-25.0% yoy

25
1300
2008Q3
20

15
900

10
500
5 Jan-04 Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08 Jan-09 Jan-10 Jan-11
2004Q3 2005Q3 2006Q3 2007Q3 2008Q3 2009Q3 2010Q3
Salariul real brut in sectorul public (RON, preturi decembrie 2010)
Remunerarea salariatilor (% din venituri) Salariul real brut in sectorul public (RON, preturi decembrie 2010)
Consum si cheltuieli curente (% din venituri)
Transferuri sociale (% din venituri)
Cheltuieli de investitii (% din venituri) Nota: Date ajustate sezonier

Notă: datele sunt cumulate pe 4 trimestre


 Cea mai mare parte a măsurilor de reducere a cheltuielilor
publice au fost aplicate începând cu iulie 2010
 Iniţial, guvernul a redus cheltuielile cu Reducerea cu 25% a salariilor în sectorul public
investiţiile Reducerea cu 15% a transferurilor sociale, altele decât pensiile
 Unele măsuri au fost luate în a doua Concedieri în sectorul public
jumătate a lui 2009, pentru a reduce Limitarea cheltuielilor curente
cheltuielile cu bunuri şi servicii, precum şi Creşterea TVA de la 19% la 24%
pe cele cu salariile în sectorul public

Sursa: Ministerul de Finanţe, INS, Consiliul Fiscal


Nr. de salariaţi în sectorul public

1,420,000
+166,135:
1,400,000 +89,774 autorităţi
locale
+52,088 autorităţi
1,380,000 ale administraţiei
centrale
1,360,000

1,340,000 -137,083:
-48,301 autorităţi locale
1,320,000 -30,386 educaţie
-
preuniversitară
-31,522 sectorul de sănătate
1,300,000

1,280,000

1,260,000

1,240,000

1,220,000

1,200,000

Sursa: Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal


Concluzii (1)

 Dezechilibrele macroeconomice majore care existau la începutul crizei explică


severitatea contracţiei activităţii economice şi recuperarea întârziată în România

 Activitatea economică a atins, cel mai probabil, nivelul minim – în trimestrele


următoare se anticipează o recuperare lentă

 Reformele structurale sunt esenţiale pentru grăbirea procesului de convergenţă şi


aşezarea României pe o traiectorie de creştere sustenabilă pe termen lung

 Creşterea gradului de flexibilitate a economiei este necesară, în special o piaţă a forţei


de muncă mai puţin rigidă

 Dezvoltarea infrastructurii nu mai poate fi amânată


Concluzii (2)

 Este necesară consolidarea procesului de reducere a deficitului bugetar

 Priorităţi cheie în ceea ce priveşte veniturile bugetare:

 Îmbunătăţirea colectării taxelor şi combaterea evaziunii fiscale


 Creşterea bazei de impozitare şi reducerea/eliminarea excepţiilor/scutirilor de la plata
taxelor
 Reducerea birocraţiei în plata impozitelor către stat
 Creşterea veniturilor nefiscale (în special a celor de tipul redevenţelor)
 Evitarea cu stricteţe a modificărilor ad-hoc aduse sistemului de impozitare, pentru a
asigura predictibilitate şi stabilitate
 Priorităţi cheie în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare:

 Creşterea eficienţei cheltuielilor publice


 Controlul strict al cheltuielilor cu asistenţa socială şi salarii în sectorul bugetar
 Stabilirea priorităţilor de investiţii şi bugetarea multi-anuală a acestora
 Rezolvarea problemei arieratelor (în special în sectorul sanitar)