Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ionuţ DUMITRU
Preşedinte Consiliul Fiscal
Martie 2011
1. Evoluţii economice recente şi perspective pe termen mediu
Proces susţinut de relansare a creşterii economice pe pieţele externe
Activitatea economică în România a continuat să se contracte şi în 2010
Activitate economică în creştere în ultimele trimestre PIB real se situează pe un trend ascendent în toate ţările
atât în ţările dezvoltate cât şi în cele emergente noi membre ale UE, cu excepţia României
Modificarea trimestriala a PIB real (in %) PIB real (indice cu baza fixa 2008Q2=100)
10 Q1 10 Q2 10 Q3 10 Q4 110
USA 0.9 0.4 0.6 0.7 Polonia
Sursa: Eurostat
Dezechilibrele macroeconomice importante acumulate în anii pre-criză explică
magnitudinea şi persistenţa contracţiei economice din România
10
0.1
0
-5
Contracţia economică a fost mai
accentuată în ţările cu dezechilibre
-10
-9.9 -10.0 macroeconomice mai mari
-15
In majoritatea ţărilor analizate, cu excepţia
-20
României, s-a înregistrat o creştere
-25 economică susţinută în trimestrele recente
PL SK CZ BG HU RO EE LT LV PL SK CZ BG HU RO EE LT LV PL SK CZ BG HU RO EE LT LV
Modificarea PIB real intre 2008 Q2 si 2010 Q4 Modificarea PIB intre 2008 Q2 si punctul minim Modificarea PIB real intre punctul minim si 2010 Q4
La debutul crizei, excluzând ţările baltice,
România a înregistrat cele mai mari
Deficit public structural (% din PIB, medie 2007-2008) dezechilibre macroeconomice
-7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 Recesiunea în România a avut o
0
amplitudine mai mică decât în ţările
Deficit de cont curent (% din PIB, medie 2007-2008)
Dependenta rmai ridicata
a sectorului public Dezechilibre reduse baltice, dar a depăşit contracţia
de capitalurile straine CZ ca marime
-5 economică din restul ţărilor din Europa
PL
SK Centrală şi de Est.
HU Dependenta foarte mare
a sectorului privat de -10 Relansarea creşterii economice în
capitalurile straine
România este un proces dificil şi se
RO LT
-15
manifestă cu întârziere
EE
Economie relativ mare cu
LV -20
dezechilibre acumulate mari
Dependententa foarte mare a
sectoarelor public si privat de BG
Măsurile de austeritate au fost
capitalurile straine
-25
introduse târziu, în T2 2010
Sursa: Eurostat,
Creşterea rapidă a cererii interne
a fost finanţată prin capitaluri străine
România cheltuie mai mult decât produce Importurile sunt mai mari decât exporturile
160 70
140 60
120 50
100 40
30
80
20
60
10
40
0
20
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Deficit al balantei comerciale (EUR bn)
Deficit al balantei comerciale (EUR bn)
PIB (EUR bn) Exporturi (EUR bn)
Cerere interna (EUR bn) Importuri (EUR bn)
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
80
0
60
40
-2
20
-4
0
-6
-20
-8 -40
-10 -60
-12 -80
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
-14
-16
Soldul balantei comerciale (% din PIB)
Datoria externa bruta (% din PIB)
Active externe nete (% din PIB)
Soldul contului curent (% din PIB)
10
8
4 5
0 0
-4 -5
Dec-05 Dec-06 Dec-07 Dec-08 Dec-09 Dec-10 Jun-06 Dec-06 Jun-07 Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10
Intrari nete de capitaluri straine (mld. EUR, cumulat pe 3 luni)
Intrari nete de capitaluri straine private (mld EUR, cumulat 12 luni)
Intrari brute de capitaluri straine (mld. EUR, cumulat pe 3 luni)
Imprumuturi de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala (mld. EUR, cumulat 12 luni)
România a fost nevoită să se împrumute de la FMI şi CE pentru acoperirea deficitului extern de finanţare
România a tras aproximativ 15.3 mld euro de la FMI şi CE de la semnarea acordului extern de finanţare din 2009 pentru:
Acoperirea necesarului de finanţare externă
Limitarea contracţiei economice
Stabilitatea cursului de schimb
Sursa: BNR
Revenire economică susţinută în industrie pe fondul creşterii cererii
externe...
90 7.7%yoy
90
85
80
80
75 70
Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10 Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10
Romania Tarile CEE 4 Tarile Baltice Zona Euro Romania Tarile CEE4 Tarile Baltice
Sursa: Eurostat
… nu a fost suficientă pentru a contrabalansa scăderea abruptă a cererii interne
Consumul şi investiţiile s-au prăbuşit... ...ajungând la nivelurile înregistrate în 2007 respectiv 2006
40%
110
30% 100
20% 90
10% 80
0% -0.6% 70
-0.9%
-10% -4.7% 60
50
-20%
40
-30%
2002q04
2003q04
2004q04
2005q04
2006q04
2007q04
2008q04
2009q04
2010q04
-40%
2004q04 2005q04 2006q04 2007q04 2008q04 2009q04 2010q04
PIB (% an la an)
Cheltuielile de consum ale gospodariilor (2008=100)
Cheltuielile populatie (% an la an)
Formarea bruta a capitalului fix (% an la an) Formarea bruta a capitalului fix (2008=100)
Tendinţă susţinută de scădere în comerţul cu amănuntul Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată au fost cele mai afectate,
în perioada 2009-2010 întrucât aceste achiziţii depind de credit şi perspectivele economice
200 140
2005=100,
medie pe 3 luni 120
180
120 40
+1.3% yoy
20
100
Jan-08 Jul-08 Jan-09 Jul-09 Jan-10 Jul-10 Jan-11
Jan-07 Jul-07 Jan-08 Jul-08 Jan-09 Jul-09 Jan-10 Jul-10 Jan-11
Bunuri alimentare, bauturi, tigari (2007=100, medie 3 luni)
Bunuri nealimentare (ex clusiv combustibili) Echipamente IT si de telecomunicatii (2007=100, medie 3 luni)
Combustibili Echipamente TV, audio, electronice (2007=100, medie 3 luni)
Total comert cu amanuntul Vanzari autoturisme noi (2007=100, medie 3 luni)
Bunuri alimentare
Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică
Scăderea puterii de cumpărare şi perspectivele economice negative au
determinat o scădere a consumului şi a activităţii de creditare a populaţiei
Venitul disponibil* real a scăzut Sentimentul de încredere al populaţiei s-a deteriorat semnificativ
30 Feb-08 Aug-08 Feb-09 Aug-09 Feb-10 Aug-10 Feb-11
Prognoze
0
20
-10
10
-20
0 -30
-10 -40
-50
-20
03Q4 05Q4 07Q4 09Q4 11Q4 -60
Nivelul scăzut de încredere se datorează percepţiei negative a Activitatea de creditare rămâne slabă pe fondul unei cereri scăzute
populaţiei asupra perspectivelor economice şi financiare
1200
10
0 1000
-10
-20 800
-30
600
-40
-50
400
-60
-70 200
Feb-06 Feb-07 Feb-08 Feb-09 Feb-10 Feb-11
0
Situatia financiara in urmatoarele 12 luni
Situatia economica generala in urmatoarele 12 luni Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08 Jan-09 Jan-10 Jan-11
Asteptarile privind rata somajului in urmatoarele 12 luni Numar interogari ale Centralei Riscurilor Bancare (mii)
Economisirea in urmatoarele 12 luni
Numar interogari ale Centralei Riscurilor Bancare (mii, tendinta)
Increderea consumatorilor
*Venit disponibil=salarii, pensii, ajutoare sociale, remitenţe (banii trimişi de muncitorii români din străinătate)
Sursa: Comisia Europeană, BNR, Institutul Naţional de Statistică
Este dificil de ieşit dintr-o politică fiscală prociclică
Impuls fiscal
125
115 0
105
-20
95
85
-40
75
65 -60
Feb-07 Aug-07 Feb-08 Aug-08 Feb-09 Aug-09 Feb-10 Aug-10 Feb-11
Romania Zona Euro Tarile CEE4 Tarile Baltice
Industria prelucratoare Servicii
Increderea consumatorilor Comertul cu amanuntul
Notă: medie mobilă pe 3 luni Constructii
Revenire moderată pe termen scurt Perspective pozitive pe termen mediu si lung Principalele riscuri
Cererea externă în creştere va continua să susţină Sentimentul de încredere al Turbulenţe pe plan politic
probabil dinamica pozitivă a exporturilor şi a investitorilor şi populaţiei în Procesul de consolidare
activităţii din industrie economie se va îmbunătăţi fiscală eşuează
Investiţiile au potenţial de creştere după doi ani în probabil mai mult spre finalul
Turbulenţe pe pieţele
care s-au prăbuşit anului 2011
financiare externe
Consumul populaţiei va rămâne probabil în Consumul populaţiei va începe
continuare la niveluri scăzute, pe fondul unui probabil să crească
sentiment de încredere în economie încă scăzut
Guvernul trebuie să continue programul de
consolidare fiscală pentru a asigura o reducere a
deficitului bugetar la nivele sustenabile
Sursa: Comisia Europeană
2. Reformele structurale – fundamentul pentru o creştere
economică sustenabilă pe termen lung
Contribuţia factorilor de producţie la creşterea economică –
potenţialul de creştere post-criză s-a redus
Contributii la ritmul de crestere a PIB real
Modificarea PIB Contributia la modificarea PIB - ului (puncte procentuale)
real (%) Stocul de capital Factoul munca Factorul total de productivitate
Medie 1993-1999 0.6 2.3 -1.2 -0.5
Medie 2000-2004 5.5 2.5 -0.2 3.2
Medie 2005-2009 6.4 6.1 0.4 -0.3
2009 -7.1 2.9 -0.9 -9.5
Parteneriate public-private
80%
RO GR PL PT IT BG HU AT SK ES GE FR
Reducerea dependenţei de Sub 5 ha (% din total) Intre 5 ha si 10 ha (% din total)
condiţiile climatice Intre 10 ha si 30 ha (% din total) Peste 30 ha (% din total)
Sursa: EUROSTAT
3. Aspecte fiscale – reaşezarea bugetului pe baze sustenabile
este un proces dureros
Politică fiscală exuberantă înainte de criză –
creşterea exponenţială a cheltuielilor publice
42 42
41.0
40.2
40 40
38.2
38 37.2 38
36.2 36.4
35.5 9.0 7.3
36 36
5.7
33.6 2.6 4.9
2.2 3.5
34 34
1.2 33.6
32 33.3 32.9 32.9 32
32.4
32.5 32.0 32.3
30 30
2005 2006 2007 2008 2009 2010F 2011F 2012F
Deficit bugetar (% din PIB) Venituri publice (% din PIB)
34.8
35 33.9 33.3 33.6
32.5 32.7 33.0 32.4 32.5
32.1 32.0 32.3 32.0
3.5
30.2 3.3 4.1
29.6 3.3 3.8 4.5 4.2
30 4.5 3.8 4.6 4.0 4.0
4.4
3.5 3.6
25
20
15 31.3 30.6
29.2 28.9 28.5 28.5 29.2 29.5 28.5
27.7 28.1 27.7 27.6
26.1 26.6
10
0
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Venituri fiscale Venituri nefiscale
Venituri fiscale
SI 38.7 5.7 44.4
DE 40.4 3.8 44.3
EE 36.0 7.6 43.6
LU 37.9 3.7 41.6
PT 35.9 5.7 41.6
MT 35.8 4.7 40.5
CY 35.4 4.9 40.3
CZ 34.3 5.9 40.3
… dar cele mai mici venituri bugetare din UE27
39
6.3
5.0
34 5.8 5.8
5.3 5.2 5.6 5.9
29 28.1
27.1 5.0 26.9 26.9
26.4 26.2
26.1 4.5
24.1
24 22.8
4.3
20.8
4.3
19 4.0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Cota efectivă de taxare la impozitul pe venit (scala din dreapta) Cota legală de taxare la contribuţiile la asigurările sociale
Cota efectivă de taxare la contribuţiile la asigurările sociale Ponderea salariaţilor "la negru" în total salariaţi
Ratele implicite de taxare sunt calculate ca raport între veniturile bugetare din impozitul de pe venit, respectiv contribuţiile la asigurările sociale şi
remunerarea salariaţilor din conturile naţionale (incluzând economia neobservabilă/ascunsă). Datele pentru remunerarea salariaţilor pentru perioada
2009-2010 reprezintă estimări.
Numărul de salariaţi “la negru” este calculat ca diferenţă între numărul de salariaţi rezultat din sondajul asupra pieţei forţei de muncă efectuat de INS şi
numărul oficial de salariaţi raportat de angajatori .
Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Rata de taxare efectivă pentru impozitul pe venit, 2008
45.0
40.0
35.0
30.0
25.0
42.8
20.0
15.0
24.4
24.0
23.7
22.7
10.0
18.1
17.5
16.1
15.9
15.7
15.3
15.0
13.8
13.6
13.5
13.2
13.0
12.7
11.5
11.0
10.0
9.9
9.4
5.0
8.8
7.4
7.1
6.2
6.0
0.0
CY
HU
LU
FR
GR
BG
RO
DK
SE
BE
DE
IE
UK
LV
ES
EE
SK
NL
PL
EU27
CZ
IT
AT
LT
MT
PT
FI
SI
Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe venit şi remunerarea salariaţilor din conturile naţionale
(incluzând economia neobservabilă/ascunsă).
17
HU*
15
LT
PL*
LV
13
Rata implicită (%)
EE
11
CZ
9
BG
SK
7
RO
5
8 13 18 23 28 33
Rata legală (%)
* Ungaria şi Polonia au avut taxare progresivă în 2008 (două cote în Ungaria - 18% şi
36%, 3 cote în Polonia - 19%, 30% and 40%)
Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe venit şi compensarea salariaţilor din conturile naţionale (include
economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Rata implicită de taxare – impozitul pe profit
7.0
cotă de taxare de 25% (38% până în 2000) cotă unică de 16%
6.5
6.0
6.0
5.5
5.9
6.3
5.0 6.1
5.4
5.8
5.2 5.6
5.5 5.4
5.2
4.5
4.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Rata implicită de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt
din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă), ca aproximare pentru profiturile brute din economie. Datele privind rezultatul
brut din exploatare şi venitul mixt pentru 2009-2010 reprezintă estimări.
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Rata efectivă de taxare pentru TVA, 2009
25.0
20.0
15.0
20.8
20.0
10.0
18.6
17.0
15.8
15.8
15.5
15.3
15.1
14.6
14.4
13.8
13.2
13.2
13.1
12.5
12.2
11.8
11.2
10.8
10.8
10.7
10.5
5.0
9.4
9.3
8.7
8.6
7.1
0.0
SE
BG
CY
CZ
BE
MT
PL
FR
SK
RO
PT
FI
SI
DK
LU
EE
HU
NL
AT
IE
DE
LT
LV
IT
GB
GR
ES
EU27
Rata implicită de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din TVA şi consumul privat din conturile naţionale (include economia
neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Cotele de taxare legale vs. cotele efective de taxare pentru TVA în 2009
18
17 EE
16 BG HU
SI
15
(%)
for VAT
14 CZ
de taxare
13
tax rate
RO-2010
efectivă
12 PL
Implicit
11
RO-2009 SK LT
Cota
10
LV
9
8
17 18 19 20 21 22 23
VAT
Rata de legal prevăzută
taxare rate în legislaţie (%)
Rata implicită de taxare este calculată ca raportul dintre veniturile bugetare din TVA şi consumul privat din conturile naţionale (include
economia neobservabilă/ascunsă).
18.0
16.0
14.0
12.0
10.0
18.1
15.7
8.0
12.0
6.0
11.2
10.6
10.6
10.4
9.8
9.3
9.2
8.9
8.3
8.2
7.8
4.0
7.6
7.2
6.8
6.8
6.7
6.1
6.1
6.0
5.7
5.5
5.3
5.2
4.4
2.0
2.8
0.0
CY
DK
GB
SE
BE
LV
BG
ES
IE
SK
EE
DE
LU
FR
HU
GR
NL
PL
EU27
CZ
RO*
MT
IT
PT
LT
AT
FI
SI
Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt,
din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).
10
CZ
9
LV
8
BG
Rata efectivă de taxare (%)
SI
7
SK LT HU
6
RO*
5 PL
EE
3
8 10 12 14 16 18 20 22
35.0
30.0
25.0
20.0
35.3
34.8
34.7
33.6
33.5
33.0
32.4
31.7
30.8
15.0
28.5
28.3
28.3
27.5
26.4
26.3
25.7
25.6
24.9
24.8
21.7
21.0
19.7
10.0
18.7
17.8
17.3
15.5
5.0
3.3
0.0
GR CZ FR DE SK IT AT BE PL HU SI NL ES LT PT EE LU FI RO SE BG CY LV IE MT GB DK
Rata efectivă de taxare este calcultată ca raportul dintre veniturile bugetare din contribuţiile la asigurările sociale şi compensarea salariaţilor din conturile
naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Ratele de impozitare prevăzute în legislaţie vs. ratele de impozitare efective pentru
contribuţiile la asigurări sociale 2008
40
35 CZ
SK
Rata efectivă de impozitare (%)
PL
30
SI HU
LT
EE
25 RO 2008
BG
20 LV RO 2010
15
30 35 40 45 50
Rata de taxare prevăzută în legislaţie (%)
Rata efectivă de taxare este calcultată ca raportul dintre veniturile bugetare din contribuţiile la asigurările sociale şi compensarea salariaţilor din conturile
naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).
Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal
Cotele de contribuţii pentru asigurări sociale pentru ţările NMS10 în 2010, %
Contribuţii sociale SK HU CZ RO PL LT SI LV EE BG
Angajator 14.0 24.0 21.5 20.8 9.8 23.3 8.9 - - 8.9
Pensii pentru
limită de vârstă Angajat 4.0 9.5 6.5 10.5 9.8 3.0 15.5 - - 7.1
Total 18.0 33.5 28.0 31.3 19.5 26.3 24.4 - - 16.0
Angajator 1.0 - 1.2 0.5 - 1.1 0.1 - - 0.4
Şomaj Angajat 1.0 - 0.0 0.5 - - 0.1 - - 0.6
Total 2.0 - 1.2 1.0 - 1.1 0.2 - - 1.0
40 135
24 37.3
35 34.4 110
17
86.0
33.0
10 30 85
Creşterea rapidă a salariilor în sectorul public Eficienţă scăzută a cheltuielilor pentru investiţii
140 132 127 132 126 6.0
116 119 118
113 5.5
120 108 108 106
101 101
5.0
100 86
4.5
80
4.0
60
3.5
40
3.0
20 2.5
0 2.0
Notă: Raportul dintre câştigurile în sectorul public şi cel privat Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
GR* 40.5
RO 36.8
IT 32.6
FR 32.2
AT 29.5
PT 28.6
DE 26.6
PL 26.5
ES 26.3
MT 25.2
SI 24.9
LV 24.6
FI 24.5
SK 22.5
LT 22.1
LU 21.3
BG 20.8
EE 20.6
BE 20.2
SE 19.6
CZ 18.6
Cheltuielile cu pensiile (ESA 95, % din veniturile bugetare, 2009)
IE 16.2
GB** 15.9
HU 14.9
DK 12.2
CY 12.0
Sursa: Eurostat
NL 10.8
Compensarea salariaţilor în sectorul public (ESA 95, % din veniturile
bugetare, 2009)
45.0
40.0
35.0
30.0
25.0
20.0
38.6
37.3
35.9
35.5
35.1
34.9
34.0
33.6
33.0
32.9
29.7
29.6
15.0
28.2
28.0
27.7
27.7
27.3
26.5
26.4
24.5
24.2
22.9
21.6
20.2
20.1
19.0
10.0
16.6
5.0
0.0
CY LT MT IE LV DK ES GR RO PT GB EE SI FI FR SE PL BE BG HU IT SK NL AT CZ LU DE
Sursa: Eurostat
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
9.0
IE 7.7
CZ 6.4
PL 6.3
SI 6.2
ES 5.9
RO 5.4
EE 5.4
NL 5.4
BG 5.3
GB 5.2
LU 5.0
LV 4.9
CY 4.9
GR 4.6
LT 4.5
IT 4.3
Cheltuielile de capital (ESA 95, % of PIB, 2009)
FR 4.3
PT 4.0
SK 3.9
HU 3.8
SE 3.8
BE 3.5
FI 3.2
MT 3.1
DE 3.0
AT 2.8
DK 2.7
EU27 4.7
Sursa: Eurostat
EA 4.5
Măsurile cheie menite să reducă deficitul bugetar s-au luat în 2010
Cheltuielile cu investiţiile au fost reduse primele, în Dinamica salariilor în sectorul privat şi în cel de stat
timp ce transferurile sociale s-au redus ultimele
2010Q2 2500
45
40
2009Q3
2100
35 -0.4% yoy
30 2009Q2 1700
-25.0% yoy
25
1300
2008Q3
20
15
900
10
500
5 Jan-04 Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08 Jan-09 Jan-10 Jan-11
2004Q3 2005Q3 2006Q3 2007Q3 2008Q3 2009Q3 2010Q3
Salariul real brut in sectorul public (RON, preturi decembrie 2010)
Remunerarea salariatilor (% din venituri) Salariul real brut in sectorul public (RON, preturi decembrie 2010)
Consum si cheltuieli curente (% din venituri)
Transferuri sociale (% din venituri)
Cheltuieli de investitii (% din venituri) Nota: Date ajustate sezonier
1,420,000
+166,135:
1,400,000 +89,774 autorităţi
locale
+52,088 autorităţi
1,380,000 ale administraţiei
centrale
1,360,000
1,340,000 -137,083:
-48,301 autorităţi locale
1,320,000 -30,386 educaţie
-
preuniversitară
-31,522 sectorul de sănătate
1,300,000
1,280,000
1,260,000
1,240,000
1,220,000
1,200,000