Calcul Al Amortizării Prin Utilizarea Regimului de Amortizare Degresivă

calcul al amortizării prin utilizarea regimului de
amortizare degresivă
Exemplu de calcul al amortizării prin utilizarea regimului de amortizare degresivă.
Pentru un mijloc fix se dau următoarele date:
- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;

- durata normală de funcţionare conform catalogului: 10 ani;
- cota anuală de amortizare: 100/10 = 10%;
- cota anuală de amortizare degresivă: 10% x 2,0 = 20%;
Amortizarea anuală se va calcula astfel:

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ani Modul de calcul Amortizarea anuală degresivă Valoarea rămasă
(lei) (lei)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 350.000.000 x 20% 70.000.000 280.000.000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2 280.000.000 x 20% 56.000.000 224.000.000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3 224.000.000 x 20% 44.800.000 179.200.000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4 179.200.000 x 20% 35.840.000 143.360.000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5 143.360.000 x 20% 28.672.000 114.688.000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6 114.688.000 x 20%=114.688.000/5 22.937.600 91.750.400
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7 22.937.600 68.812.800
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8 22.937.600 45.875.200
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9 22.937.600 22.937.600
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10 22.937.600 0
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Contabilitatea cheltuielilor cu salariile: Q= salariu brut
1.Inreg cheltuielilor cu salariile:

641=421 Q lei
2.Inregistrarea contributiilor datorate de angajator
a. cheltuieli privind contributia CAS

6451=4311.1 (Qx 19,5%) lei
b.cheltuielile privind contributia la CASS

6453=4313 (Qx5,5%) lei
c. cheltuieli privind contributia de 1% la fondul de somaj:

6452=4371 (Qx1%) lei
d. cheltuieli privind contributia pentru accidente si boli profesionale (coeficient calculat in functie de
Codul CAEN)
6451=4311.2 (Qx coeficient)
e. cheltuieli privind comisionul datorat pentru Inspectoratul Teritorial de Munca (difera in functie de
cine completeaza cartile de munca, 0,25% si 0,75%):
635=447.1 Qx0,25% sau Qx 0,75%
f. cheltuieli privind contributia pentru concedii si indemnizatii (0,85%):

6451=4371.2 Qx0,85%
g. cheltuieli privind contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale (0,25%):
6451=4371.3 Qx0,25%
3.Retinerile din salarii reprezentand contributiile salariatilor si impozit:
421=%
4312 Qx9,5% CAS
4314 Qx 6,5% CASS
4372 Qx0,5% somaj
444 (Q-(total contributii datorate de salariat)-deducerea personala)x 16%
4.Plata drepturilor salariale
a) plata avansului chenzinal

425=531 sau 5121
b) plata lichidare
421=531 sau 5121 Q-(contributii salariat+impozit pe salarii)-avans
Contabilitatea trezoreriei
1. Delimitari si structuri privind trezoreria firmei:
În strctura trezoreriei si a operatiilor de trezorerie, la nivelul

întreprinderii se cuprind urmatoarele :
 mijloacele banesti aflate în casierie (lei si valute) si miscarea
acestora urmare a încasarilor si platilor
 mijloacele bancare aflate în conturi curente la banci (lei si

valute)
 mijloacele banesti în conturi bancare la termen (depozite)

 titluri de plasament
 acreditivele si avansurile de trezorerie
 creditele bancare pe TS, contractate pâna la 1 an, denumite si
credite de trezorerie
2. Obiectivele organizarii trezoreriei firmei
Sunt urmatoarele :
 evidenta si controlul operativ al operatiilor banesti în numerar

 gestiunea si valorificare 10110f53k a disponibilitatilor banesti
din conturile bancare
 efectuarea platilor la termen scadente

 respectarea legislatiei financiar bancare si fiscale
 valorificarea disponibilitatilor banesti prin plasamente de
trezorerie
 fundamentarea bugetului trezoreriei firmei

 utilizarea juridica a creditelor bancare pe TS contractate

3. Sistenul de documente privind trezoreria firmei

Din documentele privind trezoreria firmei se retin documentele
ce îndeplinesc calitatea de instrument de plata sau încasari.
În ceea ce priveste plata sau încasarea în numerar aceasta se

face imediat fara intermediere prin miscarea directa a sumelor
banesti, documentul justificativ pentru încasarea acestor sume fiind
FACTURA FISCALĂ – este documentul pe baza caruia se întocmesc
instrumentele de plata.
În ceea ce priveste încasarile si platile fara numerar, acestea

constau în lichidarea drepturilor banesti prin utilizarea unor
instrumente si mijloace de plata fara miscare efectiva a sumelor
banesti : biletul la ordin, ordine de plata, cambia, cecul etc.
Evidenta operativa a elementelor de trezorerie se realizeaza cu

ajutorul registrului de casa care se întocmeste zilnic de catre
casier.Aici se înscriu totalul încasarilor, totalul platilor si soldul de
casa la sfarsitul zilei. Se retine ca acest registru se întocmeste separat
pentru moneda nationala (pentru lei) si respectiv pentru fiecare
moneda (valuta) staina.
Suportul de date pentru organizarea contabilitati creditelor de

trezorerie este extrasul de cont, eliberat de banca si preluat de
întreprindere, împreuna cu documentele justificative.
4. Contabilitatea titlurilor de plasament
Atunci când o întreprindere dispune de mijloace banesti,

acestea sunt antrenate în afaceri financiare în vederea realizarii,
obtinerii de câstig.
Operatiile se numesc plasamente de trezorerie si se refera la

cumparari si vânzari de actiuni si obligatiuni, denumite în acest caz
titluri de plasament.
Titlurile de plasament sunt titluri de valoare achizitionate de

întreprindere în vederea realizarii unui profit pe TS
În strctura titlurilor de plasament sunt cuprinse :
 actiuni cotate sau necotate la bursa

 obligatiuni cotate sau necotate la bursa
 actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de firma
Titlurile de plasament reprezinta :
 actiuni proprii rascumparate

 actiuni ale altor firmei cumparate de alta întreprindere
 obligatiuni emise si rascumparate si obligatiuni ale altor
societati cumparate de întreprindere
→toate cele de mai sus având în vedere realizarea unui

profit într-un termen scrut
ct.502 “actiuni proprii”
 tine evidenta actiunilor proprii, rascumparate de firma de la

actionari sau asociati precum si a miscarii acestor actiuni
proprii
 în debitul acestui cont se înregistreaza valoarea actiunilor

proprii, rascumparate de la actionari sau asociati
 în creditul acestuia se înregistreaza valoarea actiunilor proprii

revândute.
Exista situatii când pretul încasat este MAI MIC decât

valoarea nominala a actiunii proprii, diferenta însemnând cheltuieli
cu titluri de plasament cedata .
Exemple de operatii :
→ rascumpararea actiunilor proprii se înregitreaza astfel :
502 = 5311
→revânzarea actiunilor proprii se înregistreaza astfel (firma

încaseaza sume):
5121 = 502 (pentru PV = PN)
 PV > PN :
5121 = %
502
764
 PV < PN :
% = 502
5311
664
ct.503 “ actiuni”
 tine evidenta actiunilor cotate si necotate la bursa ... de catre

întreprindere
 în debitul acestui cont se înregistreaza costul actiunilor

cumparate
 în credit valoarea actiunilor revândute.

ct.509 “Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament”.
 daca plata se face ulterior
→plata ulterioara :
503 = 509
→cheltuieli :
627 = 5121
→plata :
509 = 5121
Contabilitatea titlurilor de
plasament în obligatiuni:
Obligatiunile sunt titluri de credit emise de câte o firma în

vederea obtinerii de împumuturi publice de la o masa de creditori.
Se urmareste obtinerea si a unui plus (profit) realizat în urma

revânzarii obligatiunilor.
Obligatiunile sunt aducatoare de venituri fixe pentru detinatorii

lor care se numesc obligatari, venituri care îmbraca forma
dobânzilor.
Pentru evidentierea acestora în contabilitate se folosesc

conturile :
 505 “Obligatiuni emise si rascumparate”

 506 “Obligatiuni”.

ct.505 “obligatiuni emise si rascumparate”
 în debitul sau valoarea obligatiunilor emise si rascumparate

 în credit valoarea obligatiunilor emise si rascumparate,
anulate.
→subscrierea :
461 = 161
→înregistrarea încasarii valorii obligatiunilor subscrise :
5121 = 461
( sau 5311 )
ct.506 “obligatiuni”
 în debit valoarea la pret de achizitie a obligatiunilor cumparate

 în credit valoarea obligatiunilor rambursate sau revândute
si în cazul obligatiunilor cumparate de catre întreprindere este
posibila aparitia unor diferente nefavorabile dintre pretul de
cumparare si pretul primit din vânzare sau rambursare. Aceasta
diferenta constituind cheltuieli privind titlurile de plasament cedate.
si în cazul obligatiunilor exista cele doua situatii:
 încasarea cu plata ulterioara (intervine contul 509)
 încasarea directa.

→Operatiuni de încasari si plati prin conturile bancare :
Decontarile fara numerar sunt acele operatii bancare prin care
platile respectiv încasarile se fac prin asa numita trecere, virare, a
unei sume de bani datorate, de debitori (cumparatori) din contul sau
de la banca în contul de la banca al carui titular este creditorul
(furnizorul).
Semnificatiile debitului si respectiv creditului din contabilitatea

firmei sunt exact de sens contrar, fata de debit si credit, fata de
banca, astfel înscrierea unei sume în debitul contului de
disponibilitati din contabilitatea firmei semnifica o crestere a
mijloacelor banesti.
În extrasul de cont al bancii aceasta suma apare în debitul

extrasului de cont semnificând cresterea obligatiei bancii fata de
firma.
În creditul contului de disponibilitati a firmei reprezinta o

diminuare a acestui cont .
Înscrisa în creditul extrasului de cont aceasta semnifica

diminuarea obligatiei bancii fata de firma.
→Contabilitatea operatiilor prin banca :
ct.5121 “conturi la banci în lei”
 se debiteaza cu cresterile disponibilitatii banesti pastrate la

banca
 se crediteaza cu diminuarile de disponibilitati banesti pastrate

la banca
 soldul contului poate fi atât debitor (reprezinta disponibilitatile

bansti pastrate la banca) cât si creditor (reprezinta credite
bancare datorate bancii).
ct.5124 “conturi la banci în devize”
 tine evidenta disponibilitatii banesti în devize existente în

conturi bancare, precum si a miscarii acesteia ca urmare a
încasarilor si platilor aferente
 în debitul acestui cont sunt înregistrate sumele în valute,

încasate prin cont bancar (apare echivalentul în lei)
 în creditul contului se înregistreaza sumele în devize si

echivalentul în lei a acestora, platite prin cont bancar
 soldul contului este debitor si reprezinta sumele în devize si

echivalentul lor în lei, existent în contul bancar; si creditor,
care reflecta creditul în devize (mai rar).
Când se foloseste contul 5124, acestea fiind legate de operatia de

import-export în devize apar si diferente favorabile sau nefavorabile
(venituri sau cheltuieli) din diferente de curs valutar.
ct.5125 “sume în curs de decontare”
 în debitul sau sumele aflate în curs de decontare (sume depuse

la banca si neaparute în extrasul de cont; sume depuse la banca
prin mandat postal si neajunse ; sume virate de terti si
neaparute în extrasul de cont).
Prevederile legale impun ca la sfarsitul ex. fin. aceste sume sa

fie lamurite iar contul 5125 sa nu prezinte sold .
Creditele bancare pe TS, denumite si credite de trezorerie, se

contabilizeaza atunci când sunt deschise linii de credit , folosindu-se
direct contul 5121.
Daca astfel de credite pe TS (sub 1 an) sunt acordate pentru

anumite obiective, ele vor fi reflectate cu ajutorul contului 5191 ;
daca nu se reuseste la termenele stabilite, rambursarea acestor sume
din contul 5191 , se trec la restanta, dar atrag plata unor dobânzi
penalizatoare, caz în care aceste sume se vor înregistra direct cu
ajutorul contului 5192 .
Relatiile întreprinderii cu bancile se bazeaza si pe calcularea si

decontarea unor dobânzi si anume pentru disponibilitati banesti
pastrate de banca pentru care banca acorda dobânzi, acestea se
numesc dobânzi de primit de catre firma si se iau drept venituri
pentru firma si cheltuieli pentru banca. Contul folosit în acest caz
este 5187 “Dobanzi de primit”; în cazul acordarii pe termen scurt
banca încaseaza dobânzi de la firma si se numesc dobânzi de platit,
ele constituind venituri pentru banca si cheltuieli pentru firma. În
acest caz contul folosit este 5186 “Dobânzi de platit”.
si în cazul creditelor bancare pe TS se calculeaza dobânzi de

platit de catre firma, care se înregistreaza separat cu ajutorul
contului 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”.
 LEGE CONTA
 ORDIN CONTA
o PLAN CONTURI + FUNCTII
o GHID CONTABIL
 rss/email |
 twitter |
 facebook |
 toolbar |
 linkedin |
 log-in
 Stiri fiscale
 Legis fiscal
 Legis contabil
 Resurse
o Web utile
o Admin. fiscale RO
o Admin. fiscale UE
o Nomenclator Impz Taxe
o Nomenclator Contributii
o Apps office utile
o eCarte & eGhid
o Directoare
o FiscalNet
 RSS fiscal
o Romania
o UE & International
 FORM fiscale
 Parteneri
 Librarie
 Forum
partner-pub-6209 FORID:11 ISO-8859-2 Cauta
CFnet > Codul Fiscal > TITLUL II Impozitul pe profit > CAP. II Calculul profitului impozabil > ART. 21
Cheltuieli – Cheltuieli deductibile limitat alin. 3
AAA
ART. 21 Cheltuieli – Cheltuieli deductibile limitat alin. 3

din Codul Fiscal/TITLUL II Impozitul pe profit/CAP. II Calculul profitului impozabil comentarii(7)
(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:

a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre
totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele
decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in
Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
AC15-2 c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu
modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate,
ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau
incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor
activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de
sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea
intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de
nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in
baza contractului colectiv de munca. În cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile
reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare,
cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in
natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv
transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru
salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale
asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament; AC15-
2
AC15-2 c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu
modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate,
ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau
incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor
activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor; gradinite, crese, servicii de
sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea
intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de
nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi
deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu
legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor,
cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si
odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora,
ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de
interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de
plasament; AC15-2
d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale,
impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;
e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
f) abrogata;
g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22;
h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23;
i) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24;
AC8-2 j) cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in
limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare
participant; AC8-2
AC8-2 j) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in
limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare
participant; AC8-2
AC8-2 k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume
reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant; AC8-
2
AC8-2 k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume
reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant; AC8-2
l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate în
localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în
limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996 ,
republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere
fiscal cu 10%; l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de
serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii
secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea
locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila
trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta
proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita
corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre
parti, in acest scop;
AC10 n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii, exclusiv cele privind
combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere si de
administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism
aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii. AC10
AC10 n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de
angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la
cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi
deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente
legale. AC10
AAA
ART. 21 Cheltuieli – Cheltuieli nedeductibile alin. 4, 5 si 6

din Codul Fiscal/TITLUL II Impozitul pe profit/CAP. II Calculul profitului impozabil comentarii(12)
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit
sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la
sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din
Romania;
AC15-2 b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de
intarziere datorate catre autoritatile romane/straine, potrivit prevederilor legale; AC15-2
AC15-2 b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de
intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile,
penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor
economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli
nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de
evitare a dublei impuneri. AC15-2
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa
din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de
asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit
prevederilor titlului VI.
Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca
urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin
norme;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub
forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la
sursa;
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati
pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste
bunuri sau servicii;
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit
legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz,
potrivit normelor;
g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de
folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia
realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;
AC8-2 h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele
nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor
determinate de vanzarea-cesionarea acestora. Exceptia nu se aplica pentru cheltuielile
reprezentand valoarea de inregistrare a titlurilor de participare tranzactionate pe piata
autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, in perioada 1
ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv; AC8-2
AC8-2 h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele
nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor
determinate de vanzarea-cesionarea acestora; AC8-2
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevãzute la art. 20 lit. c);
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d);
j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin
acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu
sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu
exceptia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii,
pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor
desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si
cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile
reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care
este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de
leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu,
neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile
inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte
situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care
scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din
evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana
debitoare, dupa caz;
AC15-2 p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale
Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum
si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele
aferente in limita minima precizata mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept
public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei
si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor,
schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese
internationale; AC15-2
AC15-2 p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale
Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum
si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele
aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. este in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept
public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei
si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor,
schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese
internationale; AC15-2
r) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un
contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost supendat in baza ordinului
presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
s) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile
profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc
echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m).
ş) cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare
a efectuarii unei reevaluari, se înregistreaza o descreştere a valorii acestora.
AC10 t) in perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru
vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de
persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba
mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, aflate in proprietatea sau in
folosinta contribuabilului, cu exceptia situatiei in care vehiculele se inscriu in oricare dintre
urmatoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat,
transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special
adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si
de agenti de recrutare a fortei de munca;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de
taxi;
3. vehiculele utilizate pentru inchirierea catre alte persoane, inclusiv pentru desfasurarea
activitatii de instruire in cadrul scolilor de soferi.AC10
(5) Regia Autonoma ®Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat¯ deduce la calculul
profitului impozabil urmatoarele cheltuieli:
a) cheltuielile reprezentand diferenta dintre sumele cuvenite pe baza de contract de prestari de
servicii cu Senatul, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala, Guvernul Romaniei si
Curtea Constitutionala pentru plata activitatii de reprezentare si protocol si cheltuielile
inregistrate efectiv de regie;
b) cheltuielile efectuate, in conditiile legii, pentru asigurarea administrarii, pastrarii
integritatii si protejarii imobilului ®Palat Elisabeta¯ din domeniul public al statului;
AC2 c) cheltuielile aferente producerii si emiterii permiselor de sedere temporara/permanenta
pentru cetatenii straini, in conditiile reglementarilor legale. AC2
AC2 (6) Compania Nationala «Imprimeria Nationala»” – S.A. deduce la calculul profitului
impozabil cheltuielile aferente producerii si emiterii permiselor de sedere
temporara/permanenta pentru cetatenii straini, in conditiile reglementarilor legale. AC2
10 May
2007
admin
Contabilitatea operatiunilor privind leasingul financiar

Leasingul financiar consta din operatiunile care indeplinesc unul sau mai multe
din urmatoarele elemente:
– Riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra
utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing;
– Perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75 la suta
din durata de utilizare a bunului;
– Rata de leasing este egala cu cota parte anuala/trimestriala din valoarea de
intrare a bunului plus dobanda de leasing aferenta;
– Desi din punct de vedere juridic bunul nu apartine utilizatorului, la predarea
bunului acesta este scos din evidenta locatorului si preluat in conturile de activ si
pasiv ale locatarului (utilizatorului) care urmeaza sa calculeze si sa inregistreze
amortizarea aferenta;
– Partile prevad in mod expres ca la expirarea contractului se transfera
utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului.
Transferul dreptului de proprietate al bunului ce face obiectul contractului de
leasing se efectueaza la valoarea reziduala stabilita de contractanti. Valoarea
totala a operatiunii de leasing financiar este reprezentata de suma ratelor de
leasing la care se adauga valoarea reziduala. Daca transferul dreptului de
proprietate nu este prevazut in mod expres, valoarea totala este data de suma
ratelor de leasing.
Monografie contabila privind bunurile primite in sistem de leasing
– 1. Primirea mijlocului fix, evidentierea obligatiei si dobanzile aferente:
– 2133 ,,MIJLOACE DE TRANSPORT” – 167 ,,ALTE IMPRUMUTURI SI DATORII

ASIMILATE” – 50.000.000 ROL
– 471,,CHELT. INREG. IN AVANS” – 1687 ,,DOBANZI AFERENTE ALTOR
IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE” -23.500.000 ROL
2. Inregistrarea ratelor de leasing
– D 8036 ,,REDEVENTE, LOCATII DE GESTIUNE, CHIRII SI ALTE DATORII

ASIMILATE – 50.000.000 ROL
– D 8051 ,,DOBANZI DE PLATA” -23.500.000 ROL
3. Calculul si inregistrarea amortizarii
– 6811,,CHELT. DE EXPLOATARE PRIVIND AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR”

– 2813,,AMORTIZAREA INSTALATIILOR, MIJL. DE TRANSPORT, ANIMALE,
PLANTATII” – 10.000.000 ROL
4. Primirea facturii emise de finantator reprezentand cotele de leasing:
– 167 ,,ALTE IMPRUMUTURI

SI DATORII ASIMILATE” – 3.000.000 ROL
– 1687 ,,DOB. AF. ALTOR IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE”1.300.000 ROL
– 4426 ,,TVA DEDUCTIBILA” – 570.000 ROL
– 404 ,,FURNIZOR DE IMOBILIZARI” – 4.870.000 ROL
CONCOMITENT:
– 666 ,,CHELT. PRIVIND DOBANZILE”
– 471 ,,CHELT. INREG. IN AVANS”
5. Diminuarea valorii totale a operatiunii de leasing:
– C 8036 ,,REDEVENTE, LOCATII DE GESTIUNE, CHIRII SI ALTE DATORII

ASIMILATE” – 3.000.000 ROL
– C 8051 ,,DOBANZI DE PLATA” – 1.300.000 ROL
6. Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala
– 167 ,,ALTE IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE” – 1.700.000 ROL

– 4426 ,,TVA DEDUCTIBILA” – 323.000 ROL
– 404 ,,FURNIZOR DE IMOBILIZARI” – 2.023.000 ROL
7. Achitarea facturilor catre finantator
– 404 ,,FURNIZOR DE IMOBILIZARI”

– 5121 ,,CONTURI LA BANCI IN LEI”
– 5311 ,,CASA IN LEI”
– 542 ,,AVANSURI DE TREZORERIE”
Precizari IAS 17 ,,Contracte de leasing” � LEASEBACK
O tranzactie de vanzare si de leaseback implica vanzarea unui bun de catre

vanzator si inchirierea aceluiasi bun in
regim de leasing. Platile de leasing si ALTE DOCUMENTE
pretul de vanzare sunt, de obicei, Conturi la banci/casa
interdependente, intrucat sunt negociate
impreuna. Tratamentul contabil al Contabilitatea trezoreriei
tranzactiei de vanzare si de leaseback
Manual De Utilizare A Aplicatiei De Gestiune
depinde de tipul contractului de leasing. Si Contabilitate EasySys
Daca o tranzactie de vanzare si de
leaseback are ca rezultat un leasing Norma metodologica de intocmire si utilizare
financiar, orice surplus reprezentand a registrelor si formularelor comune pe
diferenta sumei rezultate din vanzare si economie privind activitatea financiara si
contabila
valoarea contabila nu va fi recunoscut
imediat ca venit in situatiile financiare ale DATORII
locatarului-vanzator. In schimb, va fi
amanat si amortizat pe parcursul duratei ANALIZA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR
contractului de leasing. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND
In cazul in care tranzactia de leaseback AMORTIZARILE
reprezinta un leasing financiar, tranzactia
este un mijloc prin care locatorul acorda DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND
ACTIVELE IMOBILIZATE
finantare locatarului, bunul avand rolul
de garantie. Din acest motiv nu se METODA A.B.C.
recomanda sa se considere drept venit
diferenta dintre sumele rezultate din PASIVUL BILANTIER
vanzare si valoarea contabila. Aceasta
diferenta se amana si se amortizeaza pe
parcursul contractului de leasing. partner-pub-9275 ISO-8859-2
Cautare
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A w w w .scritube.co

OPERAŢIUNILOR DE LEASING
1. ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERAŢIUNI PRIVIND

LEASINGUL OPERAŢIONAL
1.1. În contabilitatea societatilor de leasing (locator)

a) Achizitionarea de imobilizari corporale ce urmeaza a fi predate în regim
de leasing se înregistreaza pe baza facturilor emise de furnizorii interni, prin
articolul contabil:
DEBIT CREDIT
212 "Mijloace fixe 404 "Furnizori de imobilizari
4426 "T.V.A. deductibila
b) Achizitionarea de bunuri mobile de natura imobilizarilor corporale de la

furnizori externi, ce urmeaza a fi predate în regim de leasing, se înregistreaza
prin articolul contabil:
B.1. Din import
DEBIT CREDIT
B.2. Din Comunitatea Europeana
DEBIT CREDIT
c) Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate si predate utilizatorilor

conform contractelor de leasing potrivit duratelor normale de functionare
legale în vigoare:
DEBIT CREDIT
681 "Cheltuieli de 281 "Amortizari privind imobilizarile
exploatare privind corporale"
amortizarea imobilizarilor"
Predarea bunurilor catre utilizataor se va face pe baza de ddocumente primare
de natura proceselor verbale de predare primire si se va consemna,la utilizator,
intr-un cont in afara bilantului- (8031 imobilizari corporale luate cu chirie).s
d) Înregistrarea facturii emise de locator reprezentând ratele de încasat:
DEBIT CREDIT
4111 "Clienti" 706 "Venituri din redevente, locatii
de
gestiune si chirii
4427 "T.V.A. colectata"
NOTĂ:

Contul 706 poate fi dezvoltat în analitic astfel:
– 706xx "Venituri din redevente reprezentând amortizarea"
– 706xy "Venituri din redevente reprezentând marja de profit"
1.2. În contabilitatea utilizatorului (locatar)
a) Imobilizarile corporale primite în cazul tranzactiilor de leasing conform

prevederilor din contractele încheiate între parti se înregistreaza în debitul
contului de ordine si evidenta 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si
alte datorii asimilate". Acest cont se crediteaza pe masura platii ratelor de
leasing potrivit contractului, astfel încât soldul debitor sa reflecte valoarea
ratelor ramase de rambursat.
Valoarea înscrisa în debitul contului 8036 "Redevente, locatii de

gestiune, chirii si alte datorii asimilate" se compune din:
– valoarea initiala a bunului, reprezentând costul de achizitie la societatile
de leasing;
– beneficiul, respectiv marja de profit stabilita între parti.
b) Înregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor (persoana juridica

româna), reprezentând ratele de achitat:
DEBIT CREDIT
612 "Cheltuieli cu redeventele, 401 "Furnizori"
locatiile de gestiune si chiriile"
4426 "T.V.A. deductibila"*
NOTĂ:
Contul 612 poate fi dezvoltat în analitic astfel:
– 612xx "Cheltuieli cu redeventele la nivelul amortizarii"
– 612xy "Cheltuieli cu redeventele reprezentând marja locatorului"
c) Plata facturii
DEBIT CREDIT
401 "Furnizori" 5121 "Conturi la banci în lei"
d) În cazul societatii de leasing (proprietarul bunurilor), persoana juridica

straina cu sediul în strainatate, se va înregistra si impozitul pe redevente
datorat de aceasta (conform prevederilor din conventiile pentru evitarea
dublei impuneri, încheiate de România cu alte state), dar achitat de beneficiar
la cursul de schimb în vigoare la data respectiva, efectuându-se articolele
contabile:
DEBIT CREDIT
401 "Furnizori" 446 "Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate"
401 "Furnizori" 5121 "Conturi la banci în lei"
446 "Alte impozite, taxe si
Impozitul pe redeventa se va calcula prin aplicarea cotei de impozit
prevazute în conventiile pentru evitarea dublei impuneri, încheiate de
România cu alte state, sau potrivit prevederilor legislatiei in vigoare 1[1]. În
situatia existentei unor diferente de curs valutar la data achitarii redeventei,
acestea se înregistreaza la venituri sau la cheltuieli financiare, dupa caz.
2. ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERAŢIUNI PRIVIND

LEASINGUL FINANCIAR
2.1. În contabilitatea societatilor de leasing (locator)
a) Achizitionarea de imobilizari corporale ce urmeaza a fi predate în regim

de leasing se înregistreaza pe baza facturilor emise de furnizorii interni, prin
articolul contabil:
DEBIT CREDIT
b) Achizitionarea de bunuri mobile de natura imobilizarilor corporale de la

furnizori externi, ce urmeaza a fi predate în regim de leasing, se înregistreaza
prin articolul contabil:
1
B.1. Din import
DEBIT CREDIT
B.2. din Comunitatea Europeana
DEBIT CREDIT
c) Predarea catre beneficiar (utilizator) a bunurilor care fac obiectul

contractului de leasing la valoarea înscrisa în contract, respectiv la costul de
achizitie, si evidentierea creantei, inclusiv a dobânzii de încasat:
DEBIT CREDIT
2672 "Împrumuturi acordate 212 "Mijloace fixe"
pe termen lung"
Si
DEBIT CREDIT
2678 "Dobânzi aferente 472 "Venituri înregistrate în
creantelor imobilizate" avans"
Imobilizarile corporale predate în leasing financiar de catre locator se

reflecta în debitul contului în afara bilantului 8038 "Alte valori în afara
bilantului" analitic "Bunuri predate în leasing financiar".
Acest cont se crediteaza pe masura facturarii ratelor de leasing potrivit

contractului, astfel încât soldul debitor sa reflecte valoarea ratelor ramase de
încasat.
d) Emiterea facturilor reprezentând ratele de încasat potrivit contractului si
înregistrarea acestora în contabilitate:
DEBIT CREDIT
706 "Venituri din redevente, locatii de
gestiune si chirii"
4111 "Clienti" 2678 "Dobânzi aferente creantelor

imobilizate"
4427 "T.V.A. colectata"
si, concomitent, urmatoarele operatiuni:
d) 1. Înregistrarea la venituri a dobânzii facturate:
DEBIT CREDIT
472 "Venituri înregistrate în 706 "Venituri din redevente,
avans" locatii de gestiune si chirii"
d) 2. Credit cont 8038 "Alte valori în afara bilantului" analitic "Bunuri

predate în leasing financiar"
d) 3. Înregistrarea diminuarii creantei înregistrate la pct. 2.1 lit. c) în debitul

contului 2672 "Împrumuturi acordate pe termen lung", cu cota-parte din
veniturile facturate si înregistrate în creditul contului 706 "Venituri din
redevente, locatii de gestiune si chirii":
DEBIT CREDIT
658 "Alte cheltuieli de 2672 "Împrumuturi acordate pe
exploatare"
termen lung"
e) La expirarea contractului de leasing, o data cu facturarea ultimei rate se

consemneaza si transferul dreptului de proprietate pe baza contractului de
vânzare-cumparare.
2.2. În contabilitatea utilizatorului (locatar)
a) Înregistrarea în contabilitate a imobilizarilor corporale primite conform

prevederilor din contractele încheiate între parti si evidentierea datoriei,
inclusiv a dobânzilor aferente:
DEBIT CREDIT
167 "Alte împrumuturi si datorii
212 "Mijloace fixe"
asimilate"
DEBIT CREDIT
471 "Cheltuieli înregistrate în 1687 "Dobânzi aferente altor împrumuturi
si datorii asimilate"
avans"
si
Debit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii

asimilate" cu valoarea imobilizarilor corporale conform documentelor, inclusiv
dobânda.
b) Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate conform contractelor

de leasing se face potrivit duratelor normale de functionare legale în vigoare.
Înregistrarea în contabilitatea utilizatorilor a amortizarii imobilizarilor

corporale primite în cazul contractelor de leasing financiar:
DEBIT CREDIT
681 "Cheltuieli de exploatare privind 281 "Amortizari privind imobilizarile
amortizarea imobilizarilor" corporale"
c) Înregistrarea obligatiei de plata a ratelor pe baza facturilor emise de

proprietarul bunurilor:
DEBIT CREDIT
167 "Alte împrumuturi si datorii asimilate"
1687 "Dobânzi aferente altor împrumuturi si

404 "Furnizori de imobilizari"
datorii asimilate"
4426 "T.V.A. deductibila"*)
si, concomitent,
DEBIT CREDIT
666 "Cheltuieli privind dobânzile" 471 "Cheltuieli înregistrate în avans"
si
Credit cont 8036 "Redevente locatii de gestiune, chirii si alte datorii

asimilate".
În cazul în care societatea de leasing (proprietarul bunurilor) este

persoana juridica straina cu sediul în
strainatate, se va înregistra si impozitul pe dobânzi datorat de aceasta

(conform prevederilor din
conventiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu alte state,

sau potrivit prevederilor
Ordonantei Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri
realizate din România de persoane fizice si juridice nerezidente), dar achitat de
beneficiar la cursul de schimb în vigoare la data respectiva, precum si taxa pe
valoarea adaugata, efectuându-se articolele contabile:
DEBIT CREDIT
404 "Furnizori de imobilizari" 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"
si, respectiv,
DEBIT CREDIT
446 "Alte impozite, taxe si
5121 "Conturi la banci în lei",
iar pentru taxa pe valoarea adaugata*),
DEBIT CREDIT
4426 "T.V.A. deductibila" 5121 "Conturi la banci în lei",
sau înregistrarea taxei pe valoarea adaugata datorate:
DEBIT CREDIT
446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" 4428 "T.V.A. neexigibila"
d) La expirarea contractului, o data cu achitarea ultimei rate se

consemneaza si transferul dreptului de proprietate, dupa cum urmeaza:
d) 1. În cazul bunurilor produse în tara:
DEBIT CREDIT
446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" 4428 "T.V.A. neexigibila"
DEBIT CREDIT
167 "Alte împrumuturi si datorii asimilate" 404 "Furnizori de imobilizari"
4426 "T.V.A. deductibila"* "

d) 2. În cazul bunurilor din import se vor înregistra si achita de catre
utilizator si taxa vamala, conform prevederilor legale2[2], precum si taxa pe
valoarea adaugata, efectuându-se articolele contabile:
DEBIT CREDIT
167 "Alte împrumuturi si datorii asimilate" 404 "Furnizori de imobilizari"
4426 "T.V.A. deductibila"* "
si
DEBIT CREDIT
446 "Alte impozite, taxe si varsaminte
5121 "Conturi la banci în lei",
asimilate"
respectiv
DEBIT CREDIT
446 "Alte impozite, taxe si varsaminte
212 "Mijloace fixe"
asimilate"
d) 3. În cazul în care societatea de leasing (proprietarul bunurilor) este

persoana juridica straina cu sediul în strainatate, se înregistreaza si taxa pe
valoarea adaugata*) platita sau de platit (datorata):
DEBIT CREDIT
4426 "T.V.A. deductibila" 5121 "Conturi la banci în lei"
2
Sau
DEBIT CREDIT
4428 "T.V.A. neexigibila" 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"
– Credit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii

asimilate" cu valoarea imobilizarilor corporale achizitionate si care au devenit
proprietatea utilizatorului.
3. În aplicarea prevederilor art. 21 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr.

51/1997, devenit art. 15 lit. b) prin Legea nr. 90/1998 si ulterior modificat prin
Legea nr. 99/1999, partile au obligatia de a stabili prin contract atât valoarea
ratelor initiale, cât si criteriile de indexare a acestora, criterii care vor sta la
baza calcularii valorii ratelor de leasing indexate, înscrise în facturi, unde pe un
rând distinct, intitulat "Diferente de pret", se va reflecta valoarea indexarii.
În contabilitatea locatorului "Diferentele de pret" înscrise distinct în factura

se vor reflecta în creditul contului 758 "Alte venituri din exploatare" – analitic
distinct, iar în contabilitatea utilizatorului, în debitul contului 658 "Alte
cheltuieli de exploatare" – analitic distinct.
În contabilitatea utilizatorului diferentele de pret aferente ratelor dintr-un

an fiscal, conform contractului, înregistrate în debitul contului 658 "Alte
cheltuieli de exploatare", pot majora valoarea imobilizarilor corporale potrivit
prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 22/1998 privind unele masuri pentru
reflectarea în contabilitatea agentilor economici a unor operatiuni economico-
financiare (articol contabil 212 = 758).
4. În cazul leasingului operational, în bilantul contabil anual al utilizatorului

valoarea ratelor ramase de rambursat (soldul debitor al contului 8036
"Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate") se va înscrie în
formularul "Date informative" pe rând distinct.
5. În cazul leasingului financiar:
a) În bilantul contabil al locatorului valoarea ratelor ramase de încasat se

reflecta în soldul conturilor 2672 "Împrumuturi acordate pe termen lung" si
2678 "Dobânzi aferente creantelor imobilizate", care se vor înscrie în
formularul cod 23 "Situatia creantelor si datoriilor", rândul 02 si, respectiv, 03.
b) În bilantul contabil al utilizatorului valoarea ratelor ramase de rambursat

se reflecta în soldul conturilor 167 "Alte împrumuturi si datorii asimilate" si
1687 "Dobânzi aferente altor împrumuturi si datorii asimilate", care se vor
înscrie în formularul cod 23 "Situatia creantelor si datoriilor", rândul 33 si,
respectiv, 37.
*) Înregistrarea taxei pe valoarea adaugata se face numai de catre societatile

comerciale luate în evidenta ca platitoare de taxa pe valoarea adaugata..
În cazul societatilor comerciale neînregistrate ca platitoare de taxa pe

valoarea adaugata, T.V.A. achitata sau datorata se va înregistra în costul de
achizitie al bunurilor în conformitate cu prevederile pct. 19 din Regulamentul
de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991.
olae Nina, valabil la 27-Ian-2010
Intrebare: Monografie completa a unui contract de leasing financiar cu precizarea expresa a monedei de
inregistrare in contabilitate a mijlocului fix ,atat a contractului, cat si a facturilor de rate. Exista
posibilitatea operarii acestora si a contractului si a facturilor, atat in euro, cat si in ron?
Specificati care sunt conturile din balanta care trebuie reevaluata la 31.12.N?
Raspuns: Se presupune ca, o entitate incheie in data de 15.01.2010 un contract de leasing pe o perioada de
trei ani pentru achizitia unui echipament tehnologic in valoare de 360.000 lei.
Principalele clauze contractuale sunt:
- Avans 10.000 lei;
- Scadente trimestriale pe data de 25 a ultimei luni din trimestru;
- Durata contractului 3 ani;
- Rata dobanzii 14 % pe an;
- Se platesc transe egale in suma de 37.000 lei fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 3.712 lei, valoare la
care se efectueaza transferul dreptului de proprietate si care nu contine dobanda;
- Fiecare transa este formata din dobanda si rambursare de principal (cota parte din valoarea activului)
conform graficului.
- Valoarea reziduala 3.712 lei este insotita de transferul dreptului de proprietate;
- Durata de utilizare economica a activului este 5 ani.
GRAFICUL DE RAMBURSARE CALCULAT DE LOCATOR
Sold initial dobanda rata principal Sold final
1 2=1x14%x3/12 3 4=3-2 5=1-4
360000.00 12600.00 37000.00 24400.00 335600.00

335600.00 11746.00 37000.00 25254.00 310346.00
310346.00 10862.11 37000.00 26137.89 284208.11
284208.11 9947.28 37000.00 27052.72 257155.39
257155.39 9000.44 37000.00 27999.56 229155.83
229155.83 8020.45 37000.00 28979.55 200176.29
200176.29 7006.17 37000.00 29993.83 170182.46
170182.46 5956.39 37000.00 31043.61 139138.84
1391380.84 4869.86 37000.00 32130.14 107008.70
107008.70 3745.30 37000.00 33254.70 73754.01
73754.01 2581.39 37000.00 34418.61 39335.40
39335.40 1376.74 37000.00 35623.26 3712.14
3712.14 3712.14 3712.14 0.00
total 87712 447712 360000
Inregistrarile contabile efectuate de locator pe durata de leasing

- Inregistrarea activului la valoarea capitalului de rambursat:
213 = 167 360.000 lei
In situatia in care contractul este exprimat in valuta inregistrarea se face de regula la pret CIP, conform
contractului de leasing.
- Evidentierea dobanzii aferente contractului de leasing in cont extrabilantier:
Debit cont 8051 87.712 lei
- Inregistrarea primei facturi pentru rata scadenta:
% = 404 41.636 lei
167 24.400 lei
666 12.600 lei
4426 4.636 lei
- Extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 12.600 lei;
Credit cont 8051 12.600 lei
- Achitarea facturii:
404 = 5121 41.636 lei
- Primirea facturii pentru a doua rata in suma totala de 41.798 lei:

% = 404 41.798 lei
167 25.254 lei
666 11.746 lei
4426 4.798 lei
- Extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 11.746 lei;
Credit cont 8051 11.746 lei
- Plata celei de a doua rata
404 = 5121 41.798 lei
In mod similar se inregistreaza toate operatiile pana la sfarsitul perioadei inclusiv contractele exprimate intr-
o alta valuta.
La plata ultimei rate, locatarul achita valoarea reziduala si obtine dreptul de proprietate juridica asupra
activului respectiv.
- Primirea facturii de la societatea de leasing pentru valoarea reziduala:
% = 404 4.417 lei
167 3.712 lei
4426 705 lei
- Achitarea facturii catre societatea de leasing:
404 = 5121 4.417 lei
In cazul leasingului financiar, locatarul este cel care inregistreaza amortizarea activului.
Pentru activele achizitionate prin contracte de leasing financiar, stiind ca se transfera dreptul de proprietate,
se aplica aceleasi proceduri de amortizare stabilite la celelalte active similare existente in entitate (durata de
utilizare economica, metoda de amortizare).
In exemplul de mai sus:
- Valoarea amortizabila 360.000 lei
- Durata de utilizare economica 5 ani (60 luni)
- Amortizarea lunara in valoare de 6.000 lei (360.000 lei/60 luni)
- Inregistrarea amortizarii lunare
6811 = 281 6.000 lei
Conform Legii 82/1991 cu modificarile si completarile ulterioare:

Art. 3. - (1) Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala.
(2) Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta, potrivit
reglementarilor elaborate in acest sens.
Evaluarea la bilant a creantelor si a datoriilor exprimate in valuta si a celor cu decontare in lei in functie de
cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la
data incheierii exercitiului financiar. In scopul prezentarii in bilant, valoarea creantelor, astfel evaluate, se
diminueaza cu ajustarile pentru pierdere de valoare.
Pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute,
eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la alte
venituri sau alte cheltuieli financiare, dupa caz.
In cazul dumneavoastra va trebui sa evaluati contul 167 in situatia in care finantarea contractului este in
valuta. In situatia in care este vorba despre un leasing financiar extern va trebui sa evaluati si contul 404.
Intrebare:
La data de 01.12.2007 fac o achizitie intracomunitara (atunci receptionez marfa). Factura este
emisa pe data de 23.11.2007. Cu ce data inregistrez factura? Cu data de
01.12.2007 (data achizitiei) sau 23.11.2007 (data la care este emisa factura si respectiv pleaca
marfa de la funizor)? Ce curs folosesc?
Raspuns:
Ca regula generala, faptul generator al T.V.A. pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii
este data livrarii bunurilor sau data prestarii serviciilor. Dupa cum se poate
constata, faptul generator nu intervine obligatoriu la data emiterii facturii. Conform legislatiei
fiscale armonizata cu Directiva 112 a Comunitatii, o factura poate fi emisa:
- anterior livrarii sau prestarii, chiar si in situatia in care nu se incaseaza un avans;

- la data livrarii sau prestarii;
- ulterior livrarii, la orice data din intervalul cuprins intre data livrarii si cel mai tarziu pana in cea
de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul
generator al taxei (de la 1.01.2008, a 15-a zi calendaristica a lunii urmatoare).
In Codul fiscal, prin articolul 135 se face precizarea ca exigibilitatea taxei intervine la data la care
este emisa factura catre cumparatorul care efectueaza achizitia, dar nu
mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator. In
situatia dvs., exigibilitatea taxei este in data de 23.11.2007. Daca furnizorul
nu ar fi emis factura, firma dvs. ar fi trebuit sa emita o autofactura, dar nu mai tarziu de data de 15
decembrie 2007.

Totusi, pentru operatiunile de achizitii intracomunitare nu este corelata legislatia fiscala cu

legislatia contabila, motiv pentru care intotdeauna vor exista neconcordante
intre evidenta fiscala si evidenta contabila. Desi prin art. 135, alin. 2 se precizeaza faptul ca
exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura catre firma dvs.,
recomandabil ar fi sa utilizati cursul valutar din data receptiei bunurilor.
Prin normele metodologice, la punctul 17 emis pentru aplicarea art. 135, se face precizarea ca
faptul generator pentru o livrare de bunuri este echivalent cu faptul
generator pentru o achizitie intracomunitara de bunuri deoarece intervin in acelasi moment:
momentul livrarii de bunuri.
In acest sens, pentru evitarea neconcordantei dintre livrarea de bunuri efectuata de un furnizor
intracomunitar si achizitia intracomunitara efectuata de catre o firma din Romania, operatiuni care
se raporteaza de catre ambele parti participante la tranzactie prin declaratia recapitulativa,
momentul exigibilitatii s-a stabilit fie in a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a avut
loc livrarea, fie la data inscrisa pe factura.
In acest sens, prin norme, la punctul 17, se exemplifica o astfel de situatie (exemplul nr. 2) in
care livrarea este efectuata de partenerul intracomunitar pe data de 25.06.2007 iar factura este
emisa pe data de 29.06.07, caz in care firma din Romania este obligata sa considere ca a efectuat
achizitia intracomunitara in data de 25.06.2007 desi la acea data nu a receptionat marfa astfel
incat sa aiba certitudinea ca acele bunuri exista faptic in patrimoniul sau.
Din punct de vedere fiscal, firma din Romania trebuie sa evidentieze operatiunea in jurnalul de
cumparari intocmit pentru luna iunie 2007, sa preia suma in decontul de T.V.A. aferent lunii iunie
2007 si sa o raporteze in declaratia recapitulativa pentru trimestrul II 2007.
Acest exemplu este un caz ideal cand livrarea si factura este emisa de furnizorul intracomunitar
in cadrul aceleiasi luni calendaristice. Totusi, asa cum se poate
constata, prin legislatia fiscala, nu s-a facut corelatia intre evidentierea fiscala a unei achizitii
intracomunitare si inregistrarea contabila a bunurilor achizitionate pe baza
unei note de intrare-receptie, documente impus de legislatia financiar-contabila.
Asa cum se precizeaza prin Codul fiscal, aveti obligatia sa evidentiati achizitia intracomunitara in
jurnalul de cumparari intocmit pentru luna noiembrie 2007, sa declarati operatiunea in decontul de
T.V.A. al lunii noiembrie 2007 si sa o raportati in
declaratia recapitulativa aferenta trimestrului IV 2007.
Cursul valutar utilizat pentru receptia bunurilor si inregistrarea acestora in evidenta contabila
trebuie sa fie identic cu cel din data emiterii facturii, respectiv data de 23.11.2007. La acest curs se
consemneaza si operatiunea de achizitie intracomunitara in jurnalul de cumparari.
Cele mentionate anterior reprezinta modalitatea de inregistrare in evidenta fiscala si de
raportare a achizitiei intracomunitare conform Codului fiscal. Se constata astfel ca
va exista neconcordanta intre evidenta contabila si evidenta fiscala, in sensul ca d.p.d.v. fiscal
operatiunea se inregistreaza in luna noiembrie si contabil (pe baza notei de
intrare-receptie) operatiunea se inregistreaza in luna decembrie 2007.
Totusi, pentru a exista concordanta intre evidenta fiscala si cea contabila, avand in vedere
faptul ca pentru achizitiile intracomunitare faptul generator si exigibilitatea taxei
intervin la data la care este emisa factura (23.11.2007), dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a
lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator (15.12.2007), cursul valutar recomandabil
a fi utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a T.V.A. este cursul din data receptiei
bunurilor.
Nici in lege si nici in norme nu veti regasi precizari sau exemple care care sa stabileasca data
corecta a cursului valutar. Deci, in opinia noastra, faptul generator si exigibilitatea TVA pot fi
stabilite aleatoriu, de catre fiecare firma (23.11.2007 sau 15.12.2007). Deoarece data emiterii
facturii nu poate fi identica cu data receptiei bunurilor, va recomandam sa utilizati cursul valutar
din data receptiei bunurilor.
Aceasta recomandare are la baza urmatoarele argumente pentru a considera data realizarii
achizitiei intracomunitare ca fiind data receptiei bunurilor:
- locul achizitiei intracomunitare se considera locul unde se gasesc bunurile in momentul in care
se incheie expedierea sau transportul bunurilor, deci in Romania;
- locul achizitiei intracomunitare se considera in statul membru care a emis codul de inregistrare
in scopuri de TVA, deci in Romania;
- impozitarea cu T.V.A. se efectueaza la locul achizitiei intracomunitare recunoscuta ca o

tranzactie economica, deci in Romania;
- faptul ca prin Codul fiscal se acorda un termen de respiro "dar nu mai tarziu de a
cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator" , se permite alegerea
cursului valutar din data receptiei;
- legea contabilitatii nr. 82 din 24 decembrie 1991, republicata, impune inregistrarea cronologica si
sistematica a operatiunilor;
- prin O.M.F.P. nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene se impune:
- elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la cost istoric

(imobilizari, stocuri) trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei.
Data efectuarii tranzactiei este confirmata de data receptiei bunurilor achizitionate dintr-un stat
comunitar.
- respectarea unor reguli clare cu privire la receptia bunurilor si metodele de determinare

a costului bunurile iesite din gestiune (FIFO, LIFO, etc);
- datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb de la data
efectuarii operatiunilor, comunicat de B.N.R. Consideram receptia bunurilor ca o
recunoastere a unei datorii in valuta.
- operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda
de raportare (leu), aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si
moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.
Astfel, chiar daca pe factura furnizorului este inscrisa data de 23.11.2007, achizitia
intracomunitara se considera realizata in data de 01.12.2007, data receptiei marfurilor,
operatiune justificata prin intocmirea notei de intrare-receptie semnata de comisia de receptie
care confirma primirea bunurilor in patrimonial firmei dvs. Deci se respecta
momentul exigibilitatii TVA in data de 01.12.2005 deoarece receptia are loc pana pe data de 15 a
lunii decembrie 2007.
Daca urmati aceasta recomandare, d.p.d.v. fiscal, firma dvs. trebuie sa evidentieze operatiunea
in jurnalul de cumparari intocmit pentru luna decembrie 2007, sa preia
suma in decontul de T.V.A. aferent lunii decembrie 2007 si sa o raporteze in declaratia
recapitulativa pentru trimestrul IV 2007. Numai asa va exista concordanta intre
evidenta contabila si evidenta fiscala pe luna decembrie 2007 a firmei dvs.
Articol preluat din Newsletterul Taxe si Impozite-Actual nr. 25/decembrie 2008
Studiu de caz: Dupa ce ati efectuat o reevaluare la mijloacele fixe existente in unitatea
dumneavoastra, decideti sa vindeti unul din mijloacele fixe reevaluate. Ce se intampla cu
reevaluarea? Este ea recunoscuta din punct de vedere fiscal? In cazul in care vindeti mijlocul fix
la o valoare mai mica decat valoarea ramasa neamortizata este considerata aceasta valoare
deductibila fiscal la calculul profitului impozabil?
In Codul fiscal in vigoare inainte de 1 ianuarie 2007 se prevedea faptul ca pentru mijloacele fixe
amortizabile, cheltuielile cu amortizarile erau deductibile fara sa luam in calcul reevaluarea
contabila a mijloacelor fixe.
Ulterior, restrictia privind nerecunoasterea reevaluarilor contabile a fost eliminata astfel incat,
incepand cu 1 ianuarie 2007, la calculul deducerilor de amortizare putem lua in considerare
reevaluarile efectuate la mijloacele fixe.
Valoarea fiscala ramasa neamortizata reprezinta diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si
valoarea amortizarii fiscale.
Important
Pentru determinarea valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile,
luam in calcul reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2007.
De asemenea, luam in considerare si partea ramasa neamortizata din reevaluarile contabile

efectuate in perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2006, evidentiate la data de 31 decembrie
2006.
Atentie
Nu putem recupera prin intermediul amortizarii fiscale reevaluarile contabile efectuate dupa data
de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscala ramasa
neamortizata la data reevaluarii.
In cazul in care ulterior datei de 31 decembrie 2003 am efectuat o reevaluare care a determinat o
descrestere a valorii mijloacelor fixe vom inregistra o scadere a rezervei din reevaluare in limita
soldului creditor al rezervei, in ordinea descrescatoare inregistrarii rezervei. Valoarea fiscala
ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile o ecalculam corespunzator.
In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa se include in
veniturile impozabile ale perioadei in care se efectueaza operatiunile de reevaluare ulterioare datei
de 31 decembrie 2003.
Surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, se impoziteaza
la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma,
lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia
pentru acoperirea pierderilor contabile.
Pentru calculul profitului impozabil, aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul
reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite in baza unor acte normative nu se considera
modificarea destinatiei sau distributie.
Exemplu:
● inregistrarea achizitiei utilajului:
Valoarea de intrare a utilajului la data de 31 decembrie 2001 = 12.000 lei
% = 404 14.280
2131 „Furnizori imobilizari“ 12.000
„Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de lucru)“
4426 2.280
„TVA deductibila“
● inregistrarea amortizarii lunare:

Durata de amortizare = 10 ani Amortizarea lunara = 12.000 / 10 / 12 = 100 lei
6811 = 2813 100

„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalatiilor,
privind amortizarea mijloacelor animalelor si plantatiilor“
de transport, imobilizarilor“
● eliminarea amortizarii cumulate pe perioada 01.01.2002 – 31.12.2008 din valoarea bruta a

activului:
Amortizarea cumulata: 100 lei x 7 ani x 12 luni = 8.400 lei
2813 = 2131 8.400

„Amortizarea instalatiilor, „Echipamente tehnologice
mijloacelor de animalelor transport, (masini, utilaje si instalatii de lucru)“
si plantatiilor“
● inregistrarea reevaluarii efectuate in data de 31.12.2008:

La data de 31 decembrie 2008 se efectueaza reevaluarea mijlocului fix, stabilindu-se o valoare
justa de 7.200 lei.
Valoarea contabila neta: 12.000 – 8.400 = 3.600 lei
Rezerva din reevaluare: 7.200 – 3.600 = 3.600 lei
2131 = 105 3.600

„Echipamente tehnologice “ „Rezerve din reevaluare
● inregistrarea amortizarii in luna ianuarie 2009 potrivit noii valori rezultate din reevaluare:
Valoarea de amortizat recalculata = 7.200 lei / 3 ani / 12 luni = 200 lei
6811 = 2813 200

"Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalatiilor,
privind amortizarea animalelor si plantatiilor“
mijloacelor de transport, imobilizarilor“
● capitalizarea surplusului din reevaluare in luna ianuarie 2009:

Contabil, rezerva din reevaluare se inregistreaza pe masura folosirii utilajului in activitate
(amortizare) sau prin capitalizare in momentul cand activul este scos din evidenta.
Capitalizarea surplusului din reevaluare = valoarea amortizarii dupa reevaluare – valoarea

amortizarii inainte de reevaluare = 200 – 100 = 100 lei
105 = 1065 100
„Rezerve din reevaluare“ "Rezerve reprezentand
surplusul realizat din rezerve
din reevaluare“
● vanzarea utilajului in luna februarie 2009:

Valoarea de vanzare a utilajului = 6.000 lei
461 = % 7.140
„Debitori diversi“ 7583 6.000
„Venituri din vanzarea activelor
si alte operatii de capital“
4427 1.140
„TVA colectata“
● scoaterea din gestiune a utilajului:

Valoarea ramasa neamortizata = 7.200 – 200 = 7.000 lei
% = 2131 7.200
2813 „Echipamente tehnologice
„Amortizarea instalatiilor, (masini, utilaje si
mijloacelor de transport, instalatii de lucru)“
animalelor si 200 plantatiilor“
6583 7.000
„Cheltuieli privind activele
cedate si alte operatii de capital“
● capitalizarea surplusului din reevaluare in momentul in care activul este scos din evidenta:
Capitalizarea surplusului din reevaluare = 3.600 – 100 = 3.500 lei
105 = 1065 3.500
„Rezerve din reevaluare“ „Rezerve reprezentand surplusul
realizat din rezerve din reevaluare“
Concluzii
● Contul 105 „Rezerve din reevaluare“ se soldeaza deoarece utilajul a fost valorificat.
● Soldul contului 1065 „Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare“
va fi de 3.600 lei, suma ce reprezinta de fapt surplusul din reevaluare.
● Venitul obtinut din vanzarea mijlocului fix, respectiv suma de 6.000 lei, reprezinta un venit
impozabil la calculul profitului impozabil.
● Datorita faptului ca incepand cu 1 ianuarie 2007 a fost eliminata prevederea restrictiva

referitoare la valorificarea mijloacelor fixe prin unitati specializate, cheltuielile cu valoarea
ramasa neamortizata, respectiv suma de 7.000 lei, sunt deductibile la calculul profitului
impozabil.
● Rezerva din reevaluare evidentiata in contul 1065 „Rezerve reprezentand surplusul realizat
din rezerve din reevaluare“, in speta suma de 3.600 lei, in cazul in care nu se utilizeaza pentru
acoperirea pierderilor, distribuirea de dividende, mentinandu-se la nivelul unitatii, nu se
impoziteaza.
Acte normative aplicabile:

Art. 22 alin. (5) si art. 24 alin. (15) din Codul fiscal Pct. 571 si pct. 715 la Titlul II Impozitul
pe profit din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal
Acest articol este preluat din Newsletter Taxe si Impozite-Actual. Avand peste 4.300 de abonati
platitori, Newsletter Taxe si Impozite-Actual este un punct de referinta pentru toti cei interesati de
domeniul fiscal. Daca sunteti interesat de articole de specialitate bine documentate, semnate de
"nume grele" din lumea fiscalitatii descarcati gratuit numarul din noiembrie al Newsletterului Taxe
si Impozite-Actual.
Intrebare:
Sunt o societate care se contabilizeaza conform Ordinului 36/2002. In cazul in care vand un mijloc
fix neamortizat integral dar reevaluat la 31.12.2003, cum procedez cu contul 105? Va rog sa dati
un exemplu cu articolele contabile aferente, modul de stabilire a debitarii contului 105 daca este
cazul, precum si referiri la aspecte fiscale.
Raspuns: (dat in iulie 2005)
Vanzarea de mijloace fixe reevaluate, a caror amortizare a fost recunoscuta fiscal, si neamortizate
integral ridica mai multe probleme de natura contabila si fiscala.
Pentru a oglindi mai bine operatiunile contabile care au loc in momentul vanzarii mijlocului fix
luam urmatorul exemplu:
valoare de intrare: 20.000 lei, valoare de intrare reevaluata: 22.000 lei;
valoare amortizare calculata pana la 31.12.2003: 10.000 lei, valoare amortizare reevaluata:
valoare ramasa la 31.12.2003: 11.000 lei;

valoare ramasa la data vanzarii: 2.000 lei
veniturile obtinute din vanzarea: 4.000 lei, fara TVA.
Ca urmare in conturi, la data vanzarii mijlocului fix, vom avea urmatoarea situatie:
sold creditor al contului 105 „Rezerve din reevaluare”: 1.000 lei;

sold debitor al contului 213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”:
sold creditor al contului 2813 „Amortizarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport,
Vanzarea va genera urmatoarele note contabile:
inregistrarea facturii de vanzare:
461 „Debitori diversi” = % 4.760
7583 „Venituri din vanzarea activelor 4.000
si alte operatiuni de capital”
4427 „TVA colectata” 760
scaderea din gestiune a mijlocului fix:
% = 213 „Instalatii tehnice, mijloace 22.000
2813 „Amortizarea instalatiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor” 20.000
6583 „Cheltuieli privind activele 2.000
cedate si alte operatii de capital”
potrivit prevederilor IAS 16, prezentat in lucrare la capitolul A 34, Standarde Internationale de
Contabilitate asupra activelor imobilizate, si ale OMF 94/2001, se va proceda la transferul rezervei
din reevaluare la rezultatul reportat:
105 „Rezerve din reevaluare” = % 1.000
1175 „Rezultatul reportat reprezentand
surplusul realizat din rezerve din reevaluare”
441 „Impozitul pe profit”

Nota: o alta varianta recomandata de OMF nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor
contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, este transferul rezervelor din
reevaluare la rezerve (se va face insa intr-un analitic distinct alt contului 106 „Rezerve”):
105 „Rezerve din reevaluare” = % 1.000
106 „Rezerve” - analitic
„surplusul realizat din rezerve din reevaluare”
441 „Impozitul pe profit”
Concomitent se storneaza impozitul amanat aferent reevaluarii reluate (numai daca acesta a fost
constituit).
mijloc fix comlpet amortizat !!!!!!!!!!!!

raspunde
1. [mia] acum 2 ani
un mijloc fix complet amortizat se inregi la ob de inventar ??
2. [ioana v.] acum 2 ani
nu
3. [bic] acum 2 ani
Un mijloc fix complet amortizat se caseaza, intocmindu-se un proces verbal de casare si

scoatere din functiune.
Daca inca te mai folosesti de el il tii in evidenta, nui nimik
4. [CAP] acum 2 ani
Lasi in contabilitate conturile de mijloc fix si amortizare pana la casare sau aplici IAS 16 daca
esti firma serioasa.
5. [cosminam] acum 2 ani
Iesirea mijloacelor fixe amortizate integral:

2813 = 213
6. [pt. cosminam] acum 2 ani

Nu ewra vorba de iesirea MF, de ce nu sunteti atenti la intrebari?
7. [pt.edi] acum 2 ani
SCOATEREA DIN FUNCTIUNE SI CASAREA MIJLOACELOR FIXE
Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe poate avea loc in urmatoarele situatii:
● durata normala de functionare a expirat si valoarea de intrare a fost recuperata

integral pe calea amortizarii; scoatere din functiune
durata normala de functionare este neconsumata, iar valoarea de intrare nu a fost integral
recuperata.
Important:
Competenta de aprobare a scoaterii din functiune a mijloacelor fixe in aceste doua situatii
revine consiliului de administratie sau persoanei care indeplineste atributiile prevazute de lege
pentru administratie.
In luna urmatoare aprobarii scoaterii din functiune, pentru mijloacele fixe a caror valoare de
intrare nu a fost integral recuperata, se va sista calculul amortizarii.
La scoaterea din functiune se va avea in vedere valoarea fiscala ramasa neamortizata, care
reprezinta diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii procedurafiscale,
din care se deduc sumele rezultate in urma valorificarii acestora.
Dupa aprobarea scoaterii din functiune a mijloacelor fixe, se va proceda la valorificarea

acestora, stabilindu-se si procedura de valorificare. Aceasta se aproba de catre organul care a
aprobat si scoaterea din functiune.
Important:
Valorificarea mijloacelor fixe poate fi facuta prin urmatoarele metode:
vanzare prin negociere directa sau prin licitatie;

prin casare
Prin casare se intelege operatia de scoatere din functiune a mijloacelor fixe, urmata de
valorificarea componentelor rezultate, astfel: valorificarea
vanzarea ca atare a componentelor rezultate; mijloacelor

utilizarea componentelor rezultate la crearea sau completarea altor mijloace fixe fixe(ex.
componente de tehnica de calcul, mijloace de transport);
valorificarea componentelor rezultate ca materiale recuperabile.


!
Cheltuielile inregistrate cu casarea mijloacelor fixe sunt cheltuieli deductibile la calculul

impozitului pe profit.
|n cazul agentilor economici cu capital majoritar de stat, la scoaterea din functiune agentii
economici a mijloacelor fixe se va urmari valorificarea la maximum a ansamblurilor,
subansamblurilor, a pieselor componente, prin executarea unor mijloace fixe noi sau ca piese
de cu capital schimb prin vanzare la licitatie publica. de stat
Mijloacele fixe care alcatuiesc domeniul public al statului sau al unitatilor admi-nistrativ-
teritoriale, cu durata normala de utilizare consumata sau neconsumata, a caror mentinere in
functiune nu se mai justifica, pot fi scoase din functiune si valorifi-cate, cu respectarea
urmatoarelor etape:
1. Trecerea din domeniul public in domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-
teritoriale, printr-o hotarare a Guvernului sau o hotarare a consiliu-lui local, conform
reglementarilor privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia;
etape pentru scoaterea
din functiune 1. Aprobarea scoaterii din functiune de catre organul care are competenta in
acest sens;
2. Aprobarea scoaterii din functiune de catre organul care are competenta in acest sens;
3. Valorificarea si, dupa caz, casarea acestor mijloace fixe potrivit reglementarilor specifice
institutiilor publice.
8. [crenguta] acum 2 ani
Ca sa-l poti tine in functiune iti trebuie acceptul unei comisii de specialitate care sa-ti spuna
printr-un proces verbal ca respectivul mijloc fix poate fi folosit incontinuare si nu prezinta
niciun pericol pentru cei cel folosesc.In acest proces varbal comisia va stabili cu cat i se va
prelungi durata de folosire.In cazul in care are loc un accident produs din cauza acestui mijloc
fix si nu exista acest proces verbal, responsabilul cu protectia muncii, sau daca nu exista o
asemenea persoana administratorul, va suporta toate cheltuielile.(c.m.,pensie invaliditate
etc.)E bine ca aceasta evaluare a mijlocului fix sa fie facuta de o unitate specializata care
raspunde de eventualele incidente.In contabilitate nu se face nicio operatiune pana la
scoaterea mijlocului fix din functiune.
9. [Ali] acum 2 ani
Ca urmare a actualizării valorii de intrare a mijloacelor fixe în baza prevederilor art. 3 alin. 2
lit. a) din lege, mijloacele fixe a căror valoare de intrare este mai mica decât limita stabilită
prin hotărâre a Guvernului vor fi menţinute în evidenta contabila ca mijloace fixe de natura
obiectelor de inventar. Valoarea rămasă neamortizata se va recupera prin includerea în
cheltuielile de exploatare într-o perioada de maximum 3 ani, cu aprobarea consiliului de
administraţie, respectiv a responsabilului cu gestiunea patrimoniului.
După amortizarea completa, aceste mijloace fixe se scot din evidenta mijloacelor fixe şi se trec
la categoria de obiecte de inventar.
La scoaterea din folosinta se vor aplica regulile de casare a obiectelor de inventar.
Nu se trec la categoria de obiecte de inventar mijloacele fixe care nu au însuşiri comune
obiectelor de inventar, cum ar fi: clădirile, construcţiile, mijloacele de transport etc.
VANZARE MIJLOC FIX

raspunde
1. [cristi c] acum 4 ani
Vreau sa vand un mijloc fix (autoturism) care nu este amortizat integral.Care este
inregistrarea in acest caz (nota contabila) ?Si daca vreau sa vand cu un pret mai mic decat mi-
a ramas mie in contabilitate dupa ce am scazut amortizarea...ce implicatii are ?
Multumesc mult !
2. [diana] acum 4 ani
Nu stie nimeni ? Va rog...........
3. [cristi c] acum 4 ani

461 = 758.3
= 4427
.........................
281.3 = 213.3
658.3
.... pune pe sef parc auto sa constatate printr-un referat valoarea reala (care este mai mica
decat cea ramasa din ctb), semnat si aprobat cu nr de inregistrare (chiar trecut si prin CA) si
te-ai scos... succes
Subiect: INREGISTRARI CONTUL 167 - LEASING

In urma inregistrarilor lunare a facturilor de leasing soldul creditor al contului 167 a ajuns
pe 0. Mai am 2 facturi de inregistrat deoarece mai sunt 2 luni si se termina contractul. In ce
cont inregistrez aceste sume, aferente celor 2 facturi care mai sunt de primit?
Raspunde Citeaza

ContaRadules...
Contabil Data post: Miercuri, 12 Ianuarie 2011, 11:58
offline In mod normal, in contul 167 ar fi trebuit sa aveti inregistrata valoarea mijlocului fix
achizitionat, si sa ajunga pe zero odata cu ultima factura primita pentru leasing, in funct
de scadentar. Fie s-a/s-au strecurat eroare/erori contabila, fie contractul e in euro si nu
efectuat reevaluarile in mod corect.
2.00 Contul 167 la sfarsitul fiecarei luni tb sa reprezinta valoarea ramasa a creditului acordat
conform unui scadentar (total euro*curs sf perioada). In mod curent scadentarele se ma
Data inregistrarii: modifica, solicitati de la societatea de leasing ultimul scadentar.
Joi, 6 Ianuarie 2011,
22:37 Daca e problema de reevaluare:
Profil consultant Cere Evidentiati facturile in contul 167 (167 = 401) si apoi creditati contul 167 cu 665, daca e
consultanta problema de reevaluare.
Daca sunt erori de inregistrare in ctb. se corecteaza conform legii contabilitatii.
[Explicatii indice rating]
Raspunde Citeaza

gabi.b Utilizator
Data post: Miercuri, 12 Ianuarie 2011, 12:08
offline
Scadentarul este in euro, facturile emise lunar sunt in lei. Care sunt inregistrarile concre
care se fac la sfarsitul fiecarei luni?
Se face evaluare si pentru facturile emise si platite in aceeasi luna sau numai pt cele pla
in luna urmatoare emiterii lor?
7
Data inregistrarii:
Vineri, 26 Februarie
2010, 12:32
Profil utilizator
[Explicatii popularitate]
Raspunde Citeaza

vlad.aurelia Utilizator
Data post: Miercuri, 12 Ianuarie 2011, 14:21
offline
Diferentele din reevaluarea lunara nu se duc in cont 668 sau 768?
12
Data inregistrarii:
Vineri, 13 Martie 2009,
14:41
Profil utilizator
[Explicatii popularitate]
Raspunde Citeaza

ContaRadules...
Contabil Data post: Miercuri, 12 Ianuarie 2011, 19:51
offline exemplu de inregistrare:

in luna decembrie 2010, la 31.12.2010, cf scadentarului, mai raman de achitat 3 rate (ian-
- mart 2011). adunati aceste rate (cv acestora in euro), inmultiti-le cu cursul de 4.2848
(31.12.2010) si inregistrati in contul 167 diferentele de curs valutar (pe 668 sau 768 cum
2.00 zis colega, scuze am considerat din graba situatia datoriilor externe).
repet aceasta inregistrare se face lunar, la cursul de la sfarsitul lunii.
Data inregistrarii:
Joi, 6 Ianuarie 2011,
22:37 In cazul prezentat de dvs., nu se reevaluiaza facturile, acestea fiind in lei si decontate to
Profil consultant Cere lei la cursul din data facturii ( in principiu cam asa sunt leasing-urile).
consultanta
[Explicatii indice rating]
Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/forum

%7CdisplayTopicPage/topicID_171016/INREGISTRARI-CONTUL-167-LEASING.html#ixzz1JspsZl7s
Monografie leasing, contract novatie

Ajutor - Cauta - Membrii - Calendar
Versiune Completa: Monografie leasing, contract novatie
Forum 100% contabilitate - Conta.ro > Intrebari si raspunsuri > MONOGRAFIE CONTABILA
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6
inter
Aug 12 2008, 08:12 AM
Nu ma poate ajuta nimeni??

Chiar nu stiu ce sa fac....
Totusi mi se pare absurd sa inregistrez mijlocul fix la cursul din data contractului care s-a incheiat in
decembrie anul trecut, avand in vedere ca avansul pentru masina s-a platit in 3 iunie si a ajuns in 6
iunie la noi.
Ce spuneti, ma ajutati????
studenta IV
Aug 12 2008, 11:11 AM
Dupa cum bine ai sesizat in ct. 668/768 se inregistreaza diferentele rezultate "din evaluarea la
inchiderea exercitiului financiar" nu in timpul anului cand se foloseste 665/765. Ct. 768/668 s-ar folosi
daca firma de leasing si-ar actualiza si ea soldurile in valuta la sfarsitul anului, dar din experienta mea
iti pot spune ca acest lucru nu se va intampla si in anul urmator iti va defalca diferentele de curs in 2 :
intre ziua facturarii si 31 dec anterior si apoi intre 31 deca anterior si data avansului. Pentru
inregistrarea m.f. uita-te eventual pe factura de rata2 ca sa vezi fata de ce curs se raporteaza, dar eu
raman la ideea mea cu modul de inregistrare .
eliotys
Aug 12 2008, 01:49 PM

Problema mea e urmatoarea: sa zicem ca rata X este scadenta in data de 1 aug; conform contractului
de leasing financiar daca factura pt rata nu soseste in termen (pana la 1 aug) plata se va face conform
scadentarului la cursul BNR din ziua platii corectat cu 1.75%.
Zis si facut. Intrebarea mea este: este normal sa mai platesc alte sume rezultate din diferente de curs
intre ziua platii si ziua facturii? pt ca daca exista diferente favorbile sumele respective nu se restituie?
De obicei eu platesc factura cu o zi sau 2 inainte de scadenta iar cursul BNR este cel de cu o zi inainte
pt ca platile le fac prin trezorerie (adica pana la ora 11 cel tarziu cand BNR-ul are pe site cursul din
ziua precedenta).
Astept cu interes opiniile voastre.
studenta IV
Aug 14 2008, 01:58 PM
CITAT(eliotys @ Aug 12 2008, 12:49 PM)
Zis si facut. Intrebarea mea este: este normal sa mai platesc alte sume rezultate din diferente de curs
intre ziua platii si ziua facturii? pt ca daca exista diferente favorbile sumele respective nu se restituie?
Teoretic nu este normal , dar eu am avut la 4 leasinguri diferite calculate si diferente intre data platii
si data facturii. Depinde de firma de leasing
inairina
Aug 18 2008, 02:38 PM
In luna iulie am cumparat cateva aparate aer conditionat, acestea facand obiectul unui ctr de
leasing.Valoarea fiecarui aparat nu depaseste 1800 ron, deci sunt ob inventar. In luna august am
primit o factura cu 2 pozitii : principal si dobanda . Care sunt inregistrarile contabile pentru aceasta
situatie?
PasareaPhoenix
Aug 18 2008, 03:17 PM
La receptie inreg contab 303=167.., concomitent, D8xxx->val de leasing si D8xxx->val dobanzii, din
scadentar
la primirea facturii: 167=401 si 666=401, concomitent C8xxx rata de leasing si C8xxx dobanda platita
miha2
Aug 18 2008, 11:10 PM

Buna seara tuturor colegilor.Ma confrunt cu o problema ce a mai fost discutata pe aici dar fara nici un
rezultat.Deoarece postarile erau mai vechi sper sa se fi lamurit intre timp.
O societate achizitioneaza auto in leasing financiar.Insa mai tarziu se hotaraste sa il cedeze printr-un
contract de novatie.Cifrele nu sunt reale;le-am pus pentru usurare.
-valoare de intrare mijloc fix 10000 lei
-rata leasing platita 4000 lei
-amortizare 5000 lei
D-na patron se hotaraste sa cedeze leasingul insa vrea sa isi recupereze cea mai mare parte din ce a
platit pana in prezent.Si intreaba care este valoarea minima pe care poate sa o factureze pentru a nu
se considera diferenta cheltuiala nedeductibila?este corect ca pe factura sa se treaca vanzare mijloc
fix avand in vedere ca de fapt ea nu e proprietar?care ar fi explicatia corecta?
Inregistrarea de inchidere ar fi:?
%=2133 10000 lei
2813 5000
1671 4000
6588 1000
Atunci val minima de facturat ar fi 1000 lei?
daca spre exemplu facturez 4111=7583 800 lei diferenta de 200 lei reprezinta cheltuiala
nedeductibila?
Sau privesc dintr-un unghi gresit problema?
Va multumesc
inairina
Aug 19 2008, 03:02 PM
Dar contul 167 are corespondenta cu 401? Eu din cate stiu se poate numai cu 404.
Multumesc frumos pt raspuns!
nicolaitza
Aug 19 2008, 11:43 PM
eu as inregistra si cheltuiala cu obiecte de inventar la fiecare rata 603=303 cu valoarea lui 167
gasil
Sep 12 2008, 01:11 PM
Societatea are un autoturism achizitionat in leasing.Patronul vrea sa renunte la el cedand altei

societati contractul de leasing.In urma unei intelegeri cu patronul societatii care va prelua leasingul va
primi o anumita suma de bani pentru care i se solicita factura .Intrebarea este ce anume se va putea
scrie pe acea factura ???
miraj
Sep 13 2008, 01:53 PM
care sunt contarile care se fac ptr un leasing din Austria ptr o masina ?
rog ajutatima!!!!
ce intervine nou fata de contarile care se fac la un leasing financiar?
MI_
Sep 19 2008, 01:08 PM
Buna !
Am si eu nevoie de ajutor ! Are cineva sau stie sau ma poate indruma, unde pot gasi o monografie
actuala (valabila cu 01.01.2008), cu noul plan de conturi bancar si celelalte dispozitii pe care le-a dat
BNR-ul? Eventual daca exista ceva aparut prin monitoare? Nu ma intereseaza Ordinul 5/2005,
actualizat al BNR-ului.
Multumesc mult!
stilou
Oct 1 2008, 07:16 PM
CITAT(anca30 @ Sep 6 2006, 02:13 PM)
O societate comerciala a preluat de la o persoana fizica, o masina in leasing printr-un contract de

novatie. Persoana fizica a platit pana la momentul incheierii contractului de novatie 9 rate. Anexa la
contractul de novatie am scadentarul la contractul de leasing incheiat cu primul utilizator. Intrebari:
1) Pe langa contractul de novatie, se mai face un contract de vanzare cumparare intre persoana fizica
care cedeaza si soc.comerciala care preia? Factura nu va fi emisa deoarece cel care cedeaza masina si
ctr.de leasing este o persoana fizica.
2) La ce valoare de intrare se inregistreaza in contabilitate masina? - Valoarea totala din scadentarul
la ctr.de leasing; Valoarea a 15 rate ramase de plata (24 - total, - 9 platite de pers.fizica), sau care?
3) Care va fi perioada de amortizare? De ex., din perioada maxima de 5 ani scad cele 9 luni cat masina
s-a aflat in proprietatea pers.fizice?
4) Cum preiau in contabilitate cele 9 rate platite de utilizatorul initial, astfel incat sa evidentiez corect
valoarea ctr.de leasing?
problema e ca scadentarul leasingului este diferit de ritmul de amortizare al masinii si e posibil sa iti
apara o diferenta intre valoarea ramasa de amortizat si suma ratelor de leasing de achitat.
astfel ca va trebui sa folosesti contul de capitaluri numit "donatii pentru investitii" daca valoarea
valoarea ramasa de amortizat este mai mare decat suma ratelor de achitat.
acum depinde de metoda de amortizare pe care vrei sa o folosesti din mom ce masina intra in
contabilitate : fie pe 60 luni fie dupa numarul de km parcursi comparati cu cei scrisi in cartea tehnica
ambele metode fiind acceptate fiscal.
astfel vei inregistra :
2133 = %
167 Rate ramase de plata
281 Amortizarea pana la momentul cedarii leasingului (numarul de luni trecute de la inceputul
primului leasing)
133 Donatii pentru investitii
Diferenta din 133 " donatii" va trebui sa o treci treptat pe 7582 "Venituri din donatii" odata cu fiecare
amortizare ulterioara pana la sfarsit.
daca diferenta e negativa (posibil in cazul in care leasingul e pe mai mult de 5 ani) e ca si cum o sa
platesti mai mult decat face(numai dpdv contabil) si atunci o tratezi ca o donatie acordata si o treci pe
cheltuiala pe toata diferenta din prima luna
2133 = %
281 Amortizarea pana la momentul cedarii leasingului (ex : functie de numarul de luni trecute)
167 ( Diferenta dintre valoarea de intrare si deprecierea din 281)
6582 Cheltuieli cu donatiile = 167 Diferenta dintre ratele ramase de achitat si suma creditata in contul
167 la operatia anterioara mai sus.
cheltuiala e nedeductibila.
valoarea de intrare pe care o treci in 2133 va fi cea cea totala din scadentarul de leasing initial ca sa-ti
apara valoarea bruta a masinii in bilant.
nu cred ca e nevoie de contract de vanzare cumparare.
timiz
Oct 5 2008, 01:07 PM
va rog sa ma ajutati: nu am foarte multa experienta in inregistrarea leasingului auto si nu stiu cum
este corect. Exemplu:
valoare de achizitie 8900
tva 1691
avans achitat 2225
1.cum este corect inregistrat:
mij. fix 213=167=8900 sau 213=167=8900+1691
2. avans 409=5121=2225
3. decontat avans 167=409=1870
4426=409=355
4.
plata rate lunare 167=404=rata din fact
1687=404=dobanda
666=471=dobanda
4426=404=val tva fact lunara
dar cand am si valoare reziduala ?
va multumesc si sper sa ma ajute cineva cat mai repede pentru ca trebuie sa inchid luna si nu stiu cum
Nicoleta_Z
Oct 5 2008, 07:27 PM
Avansul il inregistrezi in 231 sau in 167 dupa caz, in functie de cand are loc receptia masinii!!!Nu are
ce cauta 409!
Trebuie sa citesti contractul sa vezi ce-ti spune de rata reziduala, este inclusa in rate sau ti-o
factureaza la final?!
stroetania
Oct 8 2008, 08:00 PM
buna,
as dori si eu monografia leasingu lui financiar valabila in 2008
va rog sa nu ma trimiteti la cautare ca am cautat pana m au durut ochii si am gasit doar model vechi
multumesc
bursucel
Oct 9 2008, 12:37 PM
CITAT(stroetania @ Oct 8 2008, 08:00 PM)
buna,
as dori si eu monografia leasingu lui financiar valabila in 2008
va rog sa nu ma trimiteti la cautare ca am cautat pana m au durut ochii si am gasit doar model vechi
multumesc
Sa zicem ca obiectul contractului de leasing financiar este un mijloc de transport.

- pretul inscris in contract este 50.000 lei
- avansul de plata convenit este de 15% (50.000 x 15% = 7.500 lei)
- durata normala de functionare - 5 ani
- se opteaza pt. amortizarea liniara (cota de amortizare 10%; amortizarea lunara = 50.000/10/12 =
416.67 lei)
- valoarea reziduala stabilita in contract - 10.000 lei
1.Primirea bunului in leasing cf. contract

2133 = 167 50.000
concomitent se face inreg. extrabilantiera in debitul lui 8036 cu valoarea de 50.000 si in debitul lui
8051 cu valoarea din contarct a dobanzii
2. Primirea facturii privind avansul de plata

% = 404 8.925
167 7.500
4426 1.425
concomitent se face inreg. extrabilantiera in creditul lui 8036 cu valoarea de 7.500
3.Plata avansului
404 = 5121 8.925
4.Inregistrarea facturii privind prima rata

% = 404
167 (in anumite contracte in aceasta suma este cuprinsa si asigurarea)
666 dobanda lunara
613 (daca asigurarea nu este cuprinsa in contul 167)
4426
(Inainte de O.M.E.F. 2374/2007 se evidentia dobanda din contractul de leasing financiar 471 = 1687,
acum dobanda se evidentiaza pe masura facturarii)
concomitent se face inreg. extrabilantiera in creditul lui 8036 cu valoarea ratei si in creditul lui 8051 cu
valoarea dobanzii
5.Plata facturii aferente primei rate
404 = 5121
6.Inregistrarea amortizarii lunare

6811 = 2813 416.67
7.La expirarea contractului se consemneaza transferul dreptului de proprietate(facturarea valorii

reziduale)
% = 404 11.900
167 10.000
4426 1.900
concomitent se face inreg. extrabilantiera in creditul lui 8036 cu valoarea reziduala 10.000
mihaci
Oct 13 2008, 03:40 PM
Firma a cumparat un automobil in leasing. Sà primit factura proforma pe baza careia sà platit
avansul cu chitanta (cash deposit) la o banca. Suma platita este de 12.000 ron , ce inregistrare
contabila fac?
Factura sà emis cateva zile mai tarziu si este egala cu suma platita.
Pot face plata prin casa, nu se considera plata furnizor, chitanta/depunerea fiind mai mare de 5000
ron? multumesc
Lexiroxi
Oct 13 2008, 08:38 PM
Se excepteaza de la plafonul zilnic maxim de 10.000 lei, plati catre o singura persoana juridica admise
in limita plafonului zilnic in suma de 5.000 lei, depunerile de numerar facute de persoane juridice in
conturile furnizorilor de bunuri si servicii, in baza documentelor justificative legal intocmite – art. 5
alin.(3) OG nr. 15 / 1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare.
Factura avans
%=404
167
4426
Plata avans
404=5121
Eni.kmdz
Oct 13 2008, 10:17 PM

buna!
Am preluat recent o firma de constructii care are si un contract de leasing. Spre surprinderea mea in
februarie la momentul primirii mijlocului de transport s-a inregistrat si dobanda pe 471 resp 1687.
E indestul sa fac inversul notei, adica 1687=471 cu valoarea ramasa sau nu? Ar trebui sa modific si
facturile operate?
Va rog din suflet da-ti un sfat!!
mony23
Oct 14 2008, 11:09 AM
poti sa faci stornarea notei fara modificari in lunile trecute
irina petcu
Oct 22 2008, 10:05 AM
Am urmatoarea situatie:
- In luna februarie 2008, o firma a achizitionat un camion in leasing financiar. In luna septembrie,
patronul s-a hotarat sa o cumpere de la societatea de leasing. Societatea de leasing a facut factura
definitiva pe camion. Achizitie intracomunitara.Valoare=45.000 EUR
Ma intereseaza sa stiu daca urmatoarele sunt corecte (nu am mai avut de a face cu asa ceva) :
- Valoare camion pe contractul de leasing = 80.000 EUR
- Rata lunara = 2000 EUR
- Plata rate leasing februarie-august = 2000x 7 = 14000
Sold cont 167 = 66.000 E
Sold cont 2133 = 80.000 E
La primirea facturii de achizitie camion-inregistrari contabile:
2133 - 404 = 45.000 EUR
2133 - 167 = -66.000 eur
- sold ct. 167 = 0

- sold ct. 2133 = 59000 eur.
Intrebare: Sunt corecte aceste inregistrari, avand in vedere ca valoarea mijlocului fix se diminueaza si
camionul a fost amortizat 6 luni la valoarea de 80.000 eur? Sau este corect soldul rezultat?
Va rog sa ma ajutati, nu am mai avut astfel de cazuri.

Multumesc
irina petcu
Oct 22 2008, 08:29 PM
lenus959
Oct 23 2008, 11:36 AM
buna ziua,am o mare rugaminte daca ma puteti ajuta cu inregistrari legate de cesionarea unui
contract de leasing .va multumesc anticipat
irina petcu
Oct 23 2008, 12:17 PM
O sa-ti scriu aici, ce am aflat eu, inclusiv baza legala
CITAT
Studiu de caz - contract de novatie cu schimbare de utilizator

(sursa: ec. János Debreczeni presedinte CECCAR, filiala Covasna), ec. László Debreczeni (vicepresedinte
al Asociatiei Economistilor Maghiari din Romania)
I. ASPECTE CONTABILE
O entitate incheie in data de 03.01.2006 un contract de leasing financiar pe o perioada de trei ani,
obiectul contractului fiind un autoturism in valoare de 39.000 lei.
Principalele clauze contractuale sunt:
* durata contractului 3 ani

* rata dobanzii 10% pe an
* dobanda - pe primul an - 3.900 lei
* pe anul doi - 2.600 lei
* pe anul trei ? 1.300 lei
* total ? 7.800
* rata leasing - pe primul an ? 16.900 (13.000 + 3.900) lei
* anul doi ? 15.600 (13.000 + 2.600) lei
* anul trei ? 14.300 (13.000 + 1.300) lei
Autoturismul se va amortiza pe 4 ani de utilizare, amortizarea anuala fiind de 9.750 lei.
Principalele inregistrari contabile la utilizator sunt:

1.In primul an:
* inregistrarea ?intrarii?autoturismului:
213 ?Instalatii technice, mijloace = 167 ?Alte imprumuturi si 39.000
de transport, animale si plantatii?datorii asimilate?
* evidentierea dobanzii aferente contractului de leasing in cont extrabilantier:
Debit cont 8051 ?Dobanzi de platit? 7.800
* inregistrarea facturilor scadente pe primul an al contractului:
% = 404 ?Furnizori de imobilizari? 19.370

167 ?Alte imprumuturi si datorii asimilate? 13.000
666 ?Cheltuieli privind dobanzile? 3.900
4426 ?TVA deductibila?2.470
* diminuarea dobanzii de plata inregistrata extra contabil:
Credit cont 8051 ?Dobanzi de platit? 3.900
* achitarea facturii:
404 ?Furnizori de imobilizari? = 5121 ?Conturi la banci in lei? 19.370
* inregistrarea amortizarii autoturismului pe primul an de functionare:
6811 ?Cheltuieli de exploatare = 281 ?Amortizarea privind 9.750
privind amortizarea imobilizarilor? imobilizarile corporale?
2. In al doilea an:
* inregistrarea facturilor scadente pe al doilea an din contract:
% = 404 ?Furnizori de imobilizari? 18.070

167 ?Alte imprumuturi si datorii asimilate? 13.000
666 ?Cheltuieli privind dobanzile? 2.600
4426 ?TVA deductibila? 2.470
* diminuarea dobanzii de plata inregistrata extra contabil:
Credit cont 8051 ?Dobanzi de platit? 2.600
* achitarea facturii:
404 ?Furnizori de imobilizari? = 5121 ?Conturi la banci in lei? 18.070
* inregistrarea amortizarii autoturismului pe al doilea an de functionare:
6811 ?Cheltuielli de exploatare privind = 281 ?Amortizarea privind 9.750
amortizarea imobilizarilor? imobilizarile corporale?
La expirare a doi ani din durata contractului de leasing , utilizatorul renunta la contract si cesioneaza
autoturismul de comun acord cu locatorul, unei terte persoane in baza contractului de novatie cu
schimbare de utilizator. Pentru ratele achitate pana in momentul novatiei Vechiul Utilizator nu emite
factura , respectiv cedarea se efectueaza fara plata.
Cu aceasta ocazie are loc descarcarea din gestiune a valorii autoturismului primit.
La aceasta data situatia conturilor implicate in operatiunea de leasing se prezinta astfel:
- soldul cont167 ?Alte imprumuturi si datorii asimilate? 13.000
- soldul cont 2811 ?Amortizarea privind imobilizarile corporale? 19.500
- soldul cont debit 8051 ?Dobanzi de platit? 1.300
%= 213 ?Instalatii tehnice, 39.000

mijloace de transport,
animale si plantatii?
281 ?Amortizarea privind 19.500
imobilizarile corporale?
167 ?Alte imprumuturi si 13.000
datorii asimilate?
6583 ?Cheltuieli privind activele 6.500
cedate si alte operatii de capital?

Dobanda evidentiata in contul 8051 ?Dobanzi de platit? se corecteaza prin stornare:
Debit cont 8051 ?Dobanzi de platit? 1.300
Noul Utilizator, preluand contractul de leasing , urmeaza sa inregistreze intrarea autoturismului la

valoarea de 13.000 lei, respectiv sa inregistreze extracontabil dobanda de 1.300 lei conform
contractului preluat.
213 ?Instalatii technice, mijloace = 167 ?Alte imprumuturi 13.000
de transport, animale si plantatii? si datorii asimilate?
Debit cont 8051 ?Dobanzi de platit? 1,300
Amortizarea autoturismului se va efectua respectand prevederile Hotararii Guvernului nr. 2.139/1994,

respectiv recuperarea valorii cu intrare se face pe durata normala ramasa, deoarece se cunosc datele
de identificare. In consecinta Noul Utilizator poate opta pentru intervalul de 4-6 ani, din care scade
durata consumata de 2 ani, stabilind astfel norma de amortizare.
II. ASPECTE FISCALE
Articolul contabil privind descarcarea autoturismului cedat inainte de expirarea duratei contractului
de leasing si a duratei normale de functionare genereaza o cheltuiala a carei deductibilitate fiscala o
vom trata in doua variante:
a.) Daca la cesionarea contractului de leasing nu s-a realizat in contrapartida un venit cel putin la
nivelul valorii ramase neamortizate, suma de 6.500 lei inregistrata in contul 6583 ?Cheltuieli privind
activele cedate si alte operatii de capital? este nedeductibila fiscal. Art. 21 alin. (1) din Codul fiscal
recunoaste cheltuielile numai daca sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. Mai mult
daca cesionarea fara plata se realizeaza catre persoane afiliate nedeductibilitatea valorii ramase este
evidenta.
b.) Totusi in situatii fortuite, cum ar fi incapacitatea de plata, societatea fiind in imposibilitatea de a
mai plati ratele scadente, cesionarea contractului fara plata sau sub valoarea neamortizata ramasa
este inevitabila. Mai mult daca cesionarea in aceste cazuri nu a urmarit interesul unor terti
deductibilitatea valorii ramase este si mai evidenta.
In continuare largim tratamentul fiscal al cesionarii contractului de leasing si din punct de vedere al
TVA , facand urmatoarele (precizari) aprecieri:
-Conform art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal predarea efectiva a unui bun in cadrul unui contract
de leasing , inclusiv cedarea de contract de leasing , nu constituie livrare de bunuri, respectiv nu se
colecteaza TVA ;
-Bunurile cedate in baza contractului de novatie nu sunt supuse ajustarii conform art. 149 alin (4) lit.
d) deoarece cedarea contractului de leasing nu inseamna ca acel bun si-a incetat existenta sau a facut
obiectul unei livrari de bunuri sau unei livrari catre sine. Conform art. 129 alin (3) coroborat cu art. 149
alin (1) lit. a) din Codul fiscal , operatiunea de leasing este considerata prestare de servicii care consta
in transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing , respectiv nu se considera bun
de capital (la utilizator) supus ajustarii.
Scuze ca am postat asa de mult, sper sa foloseasca si altora care se "bat" de asa ceva.
stroetania
Oct 23 2008, 07:19 PM
multumesc f mult ptr raspuns si daca esti amabil as dori sa mi mai explici mai pe inteles ce inseamna
val reziduuala
merci
irina petcu
Oct 23 2008, 11:22 PM
In contractul de leasing financiar se specifica o valoare reziduala (ramasa) dupa utilizarea (uzura)
mijlocului fix. Aceasta nu trebuie sa fie mai mare decat 50% din valoarea de achizitie a mijlocului fix
inscrisa in contract.
de ex. valoare de achizitie: 100.000 eur
avans 20.000
100.000-20.000 = 80.000
Astia 80.000 se repartizeaza pe rate lunare de leasing (nu ma mai complic cu dobanda ca e separat)
Acesti 80.000 includ si valoarea reziduala (ca vad ca mai nou asa se practica)
80.000: 35 rate
a 36-a rata e valoarea reziduala. Acuma depinde de fiecare societate de leasing cum intocmeste
contractul si scadentarul
Sunt societati de leasing care pun pe scadentar fix 36 de rate lunare si valoarea reziduala separat.
stroetania
Oct 26 2008, 02:39 PM
buna
am citit in codul fiscal la contracte de leasing nu inteleg aici:<in cazul leasingului financiar utilizatorul
deduce dobanda,iar in cazul leas. operational locatarul deduce chiria(rata de leasing)>
stiu ca cel financiar e bun ptr o firma pentru ca poersoana juridica amortizeaza bunul dar pe cel
operational cine il foloseste?
multumesc anticipat
mai am o rugaminte daca puteti sa mi trimiteti scanat o factura de leasing operat si unsa de
fiananciar bineinteles fara detalii furnizor client
lenus959
Oct 27 2008, 10:00 AM
Multumesc irina mi-ai fost de mare ajutor.Scuze pt intarzaiere dar la noi la lucru avem trei echipe de
control de fond /pt.toate firmele administratorului/ si mereu voiau ceva si nu am apucat sa intru pe
net iar acasa nu am net.Inca o data multumesc.
irina petcu
Oct 27 2008, 11:36 AM
Cu multa placere.
Tere
Oct 27 2008, 08:57 PM
buna seara
am primit si eu o fact de la leasing in care scrie "comision-taxa poluare"in ce cont inregistrez in 628
sau 635??????
silviu1996
Oct 28 2008, 10:08 AM
am unl easing operatioanal care se termina in 2009, patronul trea sa plateasca toate ratele acum si
sa-l cumpere, la ce valoare trebuie sa-l inreg. in contab si ce acte imi trebuie sa-l vand
irina petcu
Oct 31 2008, 11:39 AM
Din cate stiu, la leasing-ul operational ratele sunt sub forma de chirie. Parerea mea este ca poate sa-ti
faca factura de vinzare direct. Pentru ca nu folosesti contul 2133 si 167 la leasing operational. Numai
contul 612.
Dupa ce iti face factura, mijlocul de transport este al tau dupa ce furnizorul radiaza masina si tu o
inregistrezi pe firma ta. Si o poti vinde.
Nu?
rona
Nov 10 2008, 04:19 PM
Vin si eu cu o intrebare
platesc rovinieta pt o masina in leasing dar beneficiar este societatea de leasing
eu cum imi trec cheltuiala respectiva pe firma mea?
am voie?
cred ca da
irina petcu
Nov 10 2008, 04:26 PM
Da. Este proprietatea furnizorului de leasing, dar cheltuielile cu exploatarea mijlocului de transport
sunt deductibile la utilizator. De altfel, pe bonul cu rovigneta va fi inscrisa seria de sasiu a masinii, nr.
inmatriculare si numele utilizatorului.
Si poti sa o consideri ca o taxa de drum . Cont de cheltuiala 628.
pav
Nov 10 2008, 04:34 PM
CITAT(irina petcu @ Oct 22 2008, 10:05 AM)
Am urmatoarea situatie:
- In luna februarie 2008, o firma a achizitionat un camion in leasing financiar. In luna septembrie,
patronul s-a hotarat sa o cumpere de la societatea de leasing. Societatea de leasing a facut factura
definitiva pe camion. Achizitie intracomunitara.Valoare=45.000 EUR
Ma intereseaza sa stiu daca urmatoarele sunt corecte (nu am mai avut de a face cu asa ceva) :
- Valoare camion pe contractul de leasing = 80.000 EUR
- Rata lunara = 2000 EUR
- Plata rate leasing februarie-august = 2000x 7 = 14000
Sold cont 167 = 66.000 E
Sold cont 2133 = 80.000 E
La primirea facturii de achizitie camion-inregistrari contabile:
2133 - 404 = 45.000 EUR
2133 - 167 = -66.000 eur
- sold ct. 167 = 0

- sold ct. 2133 = 59000 eur.
Intrebare: Sunt corecte aceste inregistrari, avand in vedere ca valoarea mijlocului fix se diminueaza si
camionul a fost amortizat 6 luni la valoarea de 80.000 eur? Sau este corect soldul rezultat?
Va rog sa ma ajutati, nu am mai avut astfel de cazuri.
Multumesc
daca valoarea contractului de leasing este de 80000 EUR (in aceasta valoare este inclus si tva)
este normal ca fisa contului ptr mijloc fix sa fie mai mic ptr ca nu include tva, chelt cu comision de
facturare, chelt cu dobanda , alte cheltuieli de inchiderea contractului..
silviu1996
Nov 13 2008, 10:11 AM
Da asa este, daca o vand la o valoare mai mica decat mi-a facturat-o firma de leasing diferenta este
deductibila?? si trebuie sa fac cumva ajustarea tva-ului?
filip florentina
Nov 13 2008, 09:16 PM
Buna seara, va rog frumos sa ma ajutati si pe mine intr-o speta:

o societate are luat in leasing financiar un apartament
o alta societate nou infiintata preia acest contract de leasing
firma de leasing a cerut instrumente de plata in alb de la amandoua firmele, pe cea veche a spus ca
gireaza pt. firma noua
se face un contract de novatie
ce inregistrari se efectueaza odata cu inregistrarea contractului de novatie la cele doua firme
astept raspuns, multumesc
madalinab
Nov 15 2008, 03:33 AM
Florentina, ti-am mutat mesajul in acest topic si te invit sa-l parcurgi pentru ca s-a discutat chiar aici
despre novatie. De asemenea, daca dai cautare in forum gasesti si alte discutii legate de acest subiect.
Te rog sa fii mai atenta pe viitor si sa dai cautare inainte de a adresa o intrebare.
irina petcu
Nov 15 2008, 10:23 PM

CITAT(dana77 @ May 30 2008, 01:39 PM)
Mai fetelor,ma scuzti ca ma bag dar si pe mine ma intere subiectul f tare.

Nu vad de ce ar tb facturate ratele de leasing pe care le-a achiata utilizatorul nr 1 pe considerentul ca
el s-a folosit de masina deci de ce ar tb sa factureze la altcineva un serviciu de care a beneficiat.Eu zic
sa factureze numai avansul(si nici aici nu sunt convinsa ca tb tot avansul) si ratele ramase neachitate
pana in momentul cedarii leasingului.Iar amortizarea lunara a auto sa o storneze pana la nivelul
ratelor achitate .De ce utilizatorul nr 2 tb sa se incarce cu val auto la pretul de vanzare al firmei de
leasing daca el nu fol un auto nou.Plus ca in final daca stai si te gandesti pt acelasi obiect al
leasingului auto ,cel putin o perioada ar fi amortizat de 2 ori si la utilizatorul nr 1 si la utilizatorul nr 2,
(ori tb avut in vedere ca e vb de acelasi mijloc fix).
Asa m-am gandit eu ca princiu dar o sa fac ceva note ciontabile sa vad ce iese.
Sa stii ca si eu sunt de aceeasi parere. Chiar am avut discutii pe tema asta. Si dupa ce am "sapat" bine
ca sa-mi argumentez spusele am gasit chiar un studiu de caz pe tema asta. Imi cer scuze, cred ca l-am
postat in alta parte. Dar mise pare foarte logic sa fie asa. Pe langa asta, s-a mai pus in discutie
intocmirea unei facturi-nu pe ratele de leasing - ci pe toata valoarea de achizitie a mijlocului fix - de
catre utilizatorul anterior, adica cel care cesiona contractul de leasing. Adica el vindea o masina care
de fapt nu era a lui.
Din moment ce a folosit masina, a amortizat-o nu mi se pare corect sa mai factureze ratele de leasing
pe care le-a platit el darmite mijlocul fix.
Ca facturezi avansul, comisionul de administrare, e altceva, asta specifica si legea.
IMblue
Dec 19 2008, 08:17 PM
Buna tuturor! Bine v-am gasit!

Am si eu o rugaminte...help me pls!!!
Intrebare...diferentele de curs valutar la facturile de leasing financiar se inregistreaza pe 665...dar eu
am facut o mare gafa: le-am inregistrat pe 167 , (exact cum am inregistrat si diferentele de pret).
Ce pot face in aceasta situatie?Cum pot corecta greseala?
mercis anticipat pentru cei ce ma vor "lumina"
aNgelica pop
Dec 19 2008, 09:26 PM
din ce an e leasingul?
IMblue
Dec 20 2008, 09:15 AM
CITAT(aNgelica pop @ Dec 19 2008, 09:26 PM)
din ce an e leasingul?
inregistrarile le-am facut asa incepand cu luna oct.2007 pana luna trecuta(nov.2008)
filip florentina
Jan 4 2009, 04:23 PM
Buna ziua si La multi ani
Am nevoie de ajutor legat de inregistrarea unui ctr. de leasing:

-valoare ctr = 49.301.86 euro
-val. capital(rate) = 27.074.94 euro
-dobanda = 19.953.92 euro
-val. reziduala = 1.425.00 euro
-asigurare = 848.00 euro
aceste valori le-am luat din ctr. de leasing financiar.
ce ma intereseaza pe mine este "care este CIP?" avand in vedere ca am mai multe cursuri valutare:
-pe factura de leasing am asa: curs contract= 3.4946, curs factura =3.8692, curs rata capital =3.6102
CARE ESTE DE FAPT CURSUL CARE TREBUIE LUAT IN CONSIDERARE LA INREGISTRAREA CTR. DE
LEASING?
CE INREGISTRARI TREBUIE EFECTUATE?
VA ROG MULT SA MA AJUTATI, ASTEPT RASPUNS
MULTUMESC MULT
danianca
Jan 13 2009, 09:28 PM
buna seara tuturor! Va rog ajutati-ma si pe mine, nu stiu cum da fac. Pentru un contract de leasing
financiar cu o durata de 4 ani, se poate calcula amortizarea liniar impartind valoarea de intrare a
automobilului la nr de luni din contract, adica 48? Va multumesc.
danianca
Jan 13 2009, 10:02 PM
va rog dati-mi un raspuns, nu stiu cum sa calculez amortizarea pentru acest leasing financiar.Durata
contractului este de 4 ani, pot calcula amortizarea liniar impartind valoarea mijlocului fix(autoturism)
la numarul de luni din contract, adica 48? sau nu se poate lua in calcul durata contractului de leasing ?
va rog ajutati-ma daca puteti.
lucis
Jan 14 2009, 10:59 AM
Va rog o parere:Am pe factura de leasing: Diferenta dobanda Euribor=minus 20.74lei, de exemplu.

Tratez ca diferenta de curs sau scad valoarea de rata a dobanzii din factura? Va rog mult !
Nu are nimeni asa ceva pe facturi de la leasing? Multumesc
Pana la urma o sa scad suma din rata dobanzii din factura 666=404=minus 20.74 lei . Asa cred ca e
mai bine decat sa fac 404=765. N-am gasit clar nicaeri scris despre asta. Poate ma corectati voi. Va
multumesc.
Mai am o intrebare: Pe factura de leasing mai am :Marja lunara de risc. Cum o inregistrez in conta. M-
am gandit ca tot este o diferenta de curs. Sau nu? Va multumesc
Va prezint tot ce scrie pe factura de leasing financiar de la International leasing si cum fac eu
inregistrarile contabile:
1.Rata leasing rat 2 (214,0 euro*3,73 ron/eur)-curs istoric

167=404=798,22 lei + 4426=404=151.66 lei;
2.Diferenta pret Rata leasing rata 2 variatie curs valutar an 2008(214,0-0,0098 ron/eur)
404=768=2.1 lei+4426=404=minus 0.4 lei;
3.Dobanda rata 2(94,0 eur*3.73 lei/eur)-curs istoric

666=404=350,62 lei+4426=404=66.62 lei;
4. Diferenta pret Rata leasing rata 2 variatie curs valutar an 2008(94,0-0,0098 ron/eur)
404=768=0,92 lei+4426=404=minus 0.18 lei;
5.Servicii de asigurare rata 2(73,0 eur*3.671 lei/eur)

613=404=267.98 lei +4426=404=50.92 lei;
6.Diferenta de curs valutar rata anul 2008(214,0 eur*-0,0492 lei)
404=768=10,53 lei +4426=404=minus 2 lei;
7. Diferenta de curs valutar dobanda anul 2008(94,0 eur*-0,0492 lei)

404=768=4,62 lei +4426=404=minus 0,88 lei;
8.Comision lunar de gestionare

628=404=29,37 lei +4426=404=5.58 lei;
9.Marja lunara de risc

668=404=56,5 lei + 4426=404=10,73;
10.Diferenta dobanda Euribor

668=404=16,81 lei + 4426=404=3.19 lei;
Total factura=1786,57 lei
Nu sint sigura de inregistrarile de la pct.9 si 10.
Va rog daca n-am dreptate sa ma corectati. Va multumesc din suflet pentru rabdare.
ATENTIE! A aparut Editia a 2-a!

Ghid pentru infiintarea, organizarea si functionarea
profitabila ca PFA!
CLICK AICI PENTRU DETALII >>
Cuvinte cheie: mijloace fixe, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe

Noutate: Orice discutie despre reevaluarea mijloacelor fixe constituie un subiect dificil, iar modificarile
legislative recente nu l-au ocolit. Ce se intampla cu rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe? Mai sunt
acestea recunoscute din punct de vedere fiscal?
1. Din punct de vedere contabil

Atunci cand efectuam reevaluarea imobilizarilor corporale, valoarea reevaluata se substituie valorii de
intrare a imobilizarilor corporale.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului.

Evaluarile se efectueaza, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism
profesional in domeniu, recunoscut national si international.
Valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului supus reevaluarii. Asadar, in locul costului de
achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte de efectuarea reevaluarii acelui
activ vom avea valoarea rezultata din reevaluare.
In acest caz, amortizarea activului respectiv o vom efectua avand in vedere valoarea acestuia,
determinata in urma reevaluarii.
Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie
reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nicio piata activa pentru acel activ.
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza
astfel:
1. In cazul in care nu a existat o descrestere anterioara, surplusul din reevaluare fata de valoarea
contabila neta se va inregistra in contul 105 „Rezerve din reevaluare“;
2. In cazul in care a existat o descrestere anterioara, surplusul din reevaluare fata de valoarea contabila
neta se va inregistra astfel:
*in contul 7813 „Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor“ cu valoarea inregistrata in contul
6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor“ cu ocazia reevaluarii
anterioare atunci cand a avut loc descresterea de valoare. In acest caz, venitul inregistrat compenseaza
cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ;
*in contul 105 „Rezerve din reevaluare“ cu valoarea ce depaseste suma inregistrata in contul 6813
„Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobiliza
rilor“ cu ocazia reevaluarii anterioare atunci cand a avut loc descresterea de valoare, daca este cazul.
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete atunci aceasta se trateaza astfel:
1. in cazul in care nu a existat o crestere anterioara, minusul din reevaluare fata de valoarea contabila
neta se va inregistra in contul 6813 „Cheltuieli de exploatare
privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor“;
2. in cazul in care a existat o crestere anterioara, minusul din reevaluare fata de valoarea contabila neta
se va inregistra astfel:
*in contul 105 „Rezerve din reevaluare“ cu valoarea inregistrata in acest cont;
*in contul 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor“ cu valoarea ce
depaseste suma inregistrata in contul 105 „Rezerve
din reevaluare“, daca este cazul.
Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve,
atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat.
Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din
reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de
entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza
valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.
Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care
activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv
realizat.
2. Din punct de vedere fiscal Rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata
dupa data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii
fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate, se impoziteaza concomitent cu deducerea
amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor mijloace fixe, dupa caz.
Nu intra sub incidenta acestor prevederi, rezervele reprezentand surplusul realizat din rezerve din
reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, existente in
sold in contul 1065 la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului impozabil.
Aceste rezerve se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei acestora.
3. Exemplu:
*inregistrarea achizitiei utilajului:
Valoarea de intrare a utilajului in decembrie 2007 = 12.000 lei
% = 404 14.280

„Furnizori de imobilizari“
2131 12.000
„Echipamente tehnologice
4426 2.280
„TVA deductibila“
*inregistrarea amortizarii lunare:
Durata de amortizare = 10 ani

Amortizarea lunara = 12.000 lei / 10 ani / 12 luni = 100 lei
6811 = 2813 100

„Cheltuieli de „Amortizarea instalatiilor
exploatare privind mijloacelor de transport,
amortizarea imobilizarilor“ animalelor si plantatiilor“
*eliminarea amortizarii cumulate pe perioada 01.01.2008 – 31.12.2008 din valoarea bruta a activului:
Amortizarea cumulata = 100 lei x 12 luni = 1.200 lei
28130 = 2131 1.200

„Amortizarea instalatiilor, „Echipamente tehnologice
mijloacelor de transport, (masini, utilaje si instalatii de lucru)“
animalelor si plantatiilor“
*inregistrarea reevaluarii efectuate in data de 31.12.2008:

La data de 31 decembrie 2008 se efectueaza reevaluarea mijlocului fix, stabilindu- se o valoare justa de
15.000 lei.
Valoarea contabila neta = 12.000 – 1.200 = 10.800 lei

Rezerva din reevaluare = 15.000 – 10.800 = 4.200 lei
2131 = 105 4.200

„Echipamente tehnologice „Rezerve din reevaluare“
(masini, utilaje si instalatii
de lucru“
*inregistrarea amortizarii in luna ianuarie 2009 potrivit noii valori rezultate din reevaluare:
Valoarea de amortizat recalculata = 15.000 lei / 9 ani / 12 luni = 138,89 lei
6811 = 2813 138,89

„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalatiilor,
privind amortizarea imobilizarilor“ transport, animalelor si plantatiilor“
*capitalizarea surplusului din reevaluare in luna ianuarie 2009:

Contabil, rezerva din reevaluare se inregistreaza, pe masura folosirii utilajului in activitate (amortizare)
sau prin capitalizare in momentul cand activul este scos din evidenta.
Capitalizarea surplusului din reevaluare = valoarea amortizarii dupa reevaluare – valoarea amortizarii
inainte de reevaluare = 138,89 – 100 = 38,89 lei
105 = 1065 38,89

„Rezerve din reevaluare“ „Rezerve reprezentand
surplusul realizat
din rezerve din reevaluare“

Concluzii la exemplu
*Suma de 38,89 lei va fi impozitata deoarece rezervele din reevaluarea mijlocului fix au fost deduse la
calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale. Asadar, aceasta suma va fi impozitata
concomitent cu deducerea amortizarii fiscale.
*Rezervele reprezentand surplusul realizat din rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe existente in sold
in contul 1065 la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, respectiv suma de 155,56 lei (38,89 lei x 4 luni), care au
fost deduse la calculul profitului impozabil nu se vor impozita decat in momentul modificarii destinatiei
acestora.
Acte normative aplicabile:

Pct. 29 alin. (3), pct. 109 alin. (1), pct. 110 alin. (1) si (3), pct. 111 alin. (3)-(5) si (8) din Reglementarile
contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005
Art. 22 alin. (51) din Codul

Calcul Al Amortizării Prin Utilizarea Regimului de Amortizare Degresivă

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calcul Al Amortizării Prin Utilizarea Regimului de Amortizare Degresivă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

calcul al amortizării prin utilizarea regimului de

Exemplu de calcul al amortizării prin utilizarea regimului de amortizare degresivă.

Pentru un mijloc fix se dau următoarele date:

- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;

Contabilitatea cheltuielilor cu salariile: Q= salariu brut

1.Inreg cheltuielilor cu salariile:

a. cheltuieli privind contributia CAS

b.cheltuielile privind contributia la CASS

c. cheltuieli privind contributia de 1% la fondul de somaj:

f. cheltuieli privind contributia pentru concedii si indemnizatii (0,85%):

3.Retinerile din salarii reprezentand contributiile salariatilor si impozit:

4.Plata drepturilor salariale

a) plata avansului chenzinal

1. Delimitari si structuri privind trezoreria firmei:

În strctura trezoreriei si a operatiilor de trezorerie, la nivelul

 mijloacele bancare aflate în conturi curente la banci (lei si

 mijloacele banesti în conturi bancare la termen (depozite)

2. Obiectivele organizarii trezoreriei firmei

 evidenta si controlul operativ al operatiilor banesti în numerar

 efectuarea platilor la termen scadente

 fundamentarea bugetului trezoreriei firmei

3. Sistenul de documente privind trezoreria firmei

În ceea ce priveste plata sau încasarea în numerar aceasta se

În ceea ce priveste încasarile si platile fara numerar, acestea

Evidenta operativa a elementelor de trezorerie se realizeaza cu

Suportul de date pentru organizarea contabilitati creditelor de

4. Contabilitatea titlurilor de plasament

Atunci când o întreprindere dispune de mijloace banesti,

Operatiile se numesc plasamente de trezorerie si se refera la

Titlurile de plasament sunt titluri de valoare achizitionate de

 actiuni cotate sau necotate la bursa

 actiuni proprii rascumparate

→toate cele de mai sus având în vedere realizarea unui

ct.502 “actiuni proprii”

 tine evidenta actiunilor proprii, rascumparate de firma de la

 în debitul acestui cont se înregistreaza valoarea actiunilor

 în creditul acestuia se înregistreaza valoarea actiunilor proprii

Exista situatii când pretul încasat este MAI MIC decât

→revânzarea actiunilor proprii se înregistreaza astfel (firma

5121 = 502 (pentru PV = PN)

 tine evidenta actiunilor cotate si necotate la bursa ... de catre

 în debitul acestui cont se înregistreaza costul actiunilor

 în credit valoarea actiunilor revândute.

Obligatiunile sunt titluri de credit emise de câte o firma în

Se urmareste obtinerea si a unui plus (profit) realizat în urma

Obligatiunile sunt aducatoare de venituri fixe pentru detinatorii

Pentru evidentierea acestora în contabilitate se folosesc

 505 “Obligatiuni emise si rascumparate”

ct.505 “obligatiuni emise si rascumparate”

 în debitul sau valoarea obligatiunilor emise si rascumparate

→înregistrarea încasarii valorii obligatiunilor subscrise :

 în debit valoarea la pret de achizitie a obligatiunilor cumparate

si în cazul obligatiunilor exista cele doua situatii:

 încasarea cu plata ulterioara (intervine contul 509)

 încasarea directa.

Semnificatiile debitului si respectiv creditului din contabilitatea

În extrasul de cont al bancii aceasta suma apare în debitul

În creditul contului de disponibilitati a firmei reprezinta o

Înscrisa în creditul extrasului de cont aceasta semnifica

→Contabilitatea operatiilor prin banca :

ct.5121 “conturi la banci în lei”

 se debiteaza cu cresterile disponibilitatii banesti pastrate la

 se crediteaza cu diminuarile de disponibilitati banesti pastrate