Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proprietatile Metalelor
Proprietatile Metalelor
tolul 17
MATERIALE
ETA ICE
1.. ROPRIET ... TILE METALlDLOR
In eonstrnctia masinilor, apara lor instrumentelor de rna urat di pozitiv Ie de lncru enlelor etc., e falo se 'C in mod curen meta .. lele ~i aliaj ele lor.
let lele ~i aliaje ,e lor se deosebe c intre ele prin an mite propriatat.i care in general da u mille rii asnpra u ilizarili. lor.
Dintre ace' proprietati, mai iroportante sin :
o Ioarea. Fiecare metal are de obicei 0 euloare de 0 anumita nuanta : deseh ° a, A i ... a tc.
Euciul, Orice me al cind t taia' san pr oarat d curind ar un lueiu metal ic, care ell impul dispare la majoritatea ill ale or. Dintre
metalele ea e i.,i mentin acest Iueiu me ltionam : plat' i:, 1 e c.
t ctura. ieeare metal este forma din eri tale foar e mici are p t fi azu ,0 c rup a metalului. ~ ees e cristale se vad ~i mai bine 1a micro~cop,e suprafata un i placute de metal preparata in mod pecial, Totalit t a acestor cristale ale unei bue~~i re metal co ~ itui
trnctura mctalulnL De are e al Ie int f -mat d On cristale, se
.
spune ca ele au 0 tru ctura cristalina,
'arimea, 0 rna, ornpozttiasi orientarea cri talelor definesc structura metalului,
~tructura e e fO a cind eris alele int mici uniform;-1 in legate in I e ele,
Strnctura este gro olana c'" de' talele sin' mari .:;i neuniforme. Forma i - ime ens alelor oricru: . me al nn . int con tante ci
e modifiea intre limite foarf lal'<J'i in rune ... ie de t hnol gia prelucriirfi.
Astfel eri talele metalului turnat slnt do cele ID£ i mIte ori rna i, in. metalul forjat cl int en mult : ai iei, iar upa tra amentul termic ele po d zeni i m i miei.
1n eursul Iaminurii, cri talele se a1unge c in directia de Iaminare.
Prin eeoacer a nui astfel de metal Iaminat, cristalele alungi e vor Iut tr tat 0 forma 1'0 njiti'L
Propr'eta~ile metoleler
1.1 cit truetnra metalului este mai firu1 ell ant are 0 rezistenta meeanicf mai mare.
Ela. t 'ciuuea este propri tatea pc care 0 are un corp de a-si relua forma initiala: atunci cind efortnrile Ia care a fost supus ~i care I-an defor at tmporar, mcetcaza. ~.t\stfel, otelnl caIit este foarte ela tic. De exemplu, 0 vergea de otel1as" ta Iibera dupa ee a fast Ineovoiata, i.,i rei forma in itia1a .
... ~aleab "litat a este insn rrea metalului de a se deforma ub actin-
. .
nea fortelor ~i de a-si pa~tra nona forma dupa ineetarea actiunii for-
telo}': fara a capata insa craIJatTIri san incretituri,
rin inc3lzire maleabilitatea mctalului ere teo La temperaturi ridica te un corp male' bil poa e fi adus in tare pl.asticii. A tiel la 1 400D otelul este a i de rnoale meit devine pla tic.
Un metal san alia] se mai pune cit te maleabil atunci cind poate fi tran I rmat In foi e foarte ubtiri, Aurul este un etal oarte mal abil.
D ldib'litatea te proprietat a pe car 0 are un meta I d a p ea fi tra in lrmi ub .ire, Din, metalele ductile fae parte: a urul, cuprul,
alnmini c.
T"nacitatea e ... te proprietatea pe care 0 au metalele de a, resi ta Ia rupere alungindu-s pina la 0 anumitrL limita. atunci cind 2int supuse Ia un efort de rupere, Rezulta d ci ca metalcle tenace au 0 alungire mare.
etalelc eare an 0 alnugirc mica; adica acelca care e rup fara sa se deformeze mult, e pune ca si t fray 'le au casamte.
Be ... is! nt-a esto ill usir a mctalelor de a ' e opune unui efort e detormare sau rnpere, car tind ""3. rnpa lezatura dintre cristale.
Du . itatea este pro ieta t a iorpului de a e opune rpatrnnderli altor eorpuri in rna a lor. Otelurile peciale ciilite au 0 duritate fnarte mare, in timp ce euprul are 0 durite tie mnlt mai mica.
P1l .. ib ·litr1.tea e, te proprietatea metalelor de a trece nb act iunea dildurii din starea olida in "tare lichida la 0 emperatnra numita pen fiec re tal pur. Acea ta t pera tura se nume te temperotm oil, de top Ore 'aup on d top "reo
DiZat·abil·tat a ... te Insusirea p care 0 au toa te metalele de a-~i m:-'ri volumul atunci cind fit incalztte. Prin I'acire metalele se contrac a adi ~ i~imic~orcaza velumul.
01 d'ltctibilif-o.f,ea ternticiie te proprietatca pe care 0 au metalele de a Hi 'a . a treaca caldura 'prin ele. etalcle bune eonduea oare de cal UTa int: argintul, cnprul, aurul aluminiul, alama, otelul, fonta etc.
_ 0 ductib£litfltea eleciri oiL este insTI~irea. ce 0 au metal Ie de a conduce electri ita tea. Meta.lele bune conducatoare de electricitate slit: argintul, cuprnl aurul ; urmeaza apoi aluminiul ~i otelnl,
148
Materiale rnetolice
Magneti-8'1Y1/ul este proprietatea otelurilo .) a altar materiaJe metalice de a atrage de obieei, bnca\ii de metale de aceea i na ura. 0 barA de otel in contact p elungit en un magnet '8 magnetdzeaza.
Remttm&a la 1I-zura este tnsusirea pc care 0 are un metal de a rezista Ia frecare. tri general, en cit duritatea metalului este mai mare cu au rezistenta sa la usura este mai mare. tfel un otel I ste mai rezisten la nzura dupa ce e caleste,
I Fl!UJ.jul e te proprtetatea metal lor de a, ~e deforme lent. ~i continuu, in timp, sub actinnea unei sareini constante,
Densitatea relativii a nnni metal cste un numar da de a portul intre masele unui volum din acel metal ~i unui velum ezal de a pa~ 131 temperatura de 4°0. Astfel raportul dintre masele nnni decimetru cub de otel 7,8 kg) , i unui decimetru cub de apaeste: 7, kgl.._ krr = =7,8 care reprezinta dens ita tea relativa a ote1uloi.
Gr8'Utat.ea specifiea a nnni metal e ... te greuta tea, unitayii alede rolum.
Astfel, deoareee 1 dm 3 de otel cintareste 7 8 k!!f zreu a tea specifiea i:I otelulut vafi : 7,8/ kgf /1 dm" = "',8 kgf/dm3•
In tabela 17.1 sint arstate grentatile speeifice ale diferitelor materiale, iar in tabela 17.2 proprietatile termice ale unor eorpuri olide.
Tabtla 17.1. GreuUifi specifiee (In U/m'. kgfjdm'. gf/cm3)
Bulla. •. ill • •
1 5- 1.7 1.25 1.2-1.5 ptna Ia 1.4 1.25-1.
Lignit superior. "' • • ilangal in bucatl , . .
Mangal sIarimat . • Turba useata Is aer
1.2-1.5 0,36 1. -1.5 0,'6-0.9
Antraclt • • • . . Brichete
Clr,buDe bru t . . Cocs l.n bucalL
• I e1al~ Ii aliaje
Alama . • · · · . 8,,5 fetal ~rone1 • 8,58
Aluminin pur · · 2.i Mercur . . · 3,6
Alnminiu turnat . . . . 2.56 .Iolibden. . · · • · · · · · 9-10
Aluminiu lorjat · 2.75 Niche! turnat 8.30
Al'gint t · · · · 10,5 Nicbe! forja t . · ,. · · 8.35-8 .... 0
Arsen. · · · · 5.7 ichcli:n3 al bit · · · 6,4-6,6
Aur . . · · · 15.6-19,4 Nichel tras · · · · · · 8,35-8,00
Bismut turnat · . . 9.82 ate1 de creuzet · · · · · · 7.85
Branz, 8.8 ! Otet de fuzlune , · · · · 7,86
Otei rapid (dupa conttnn t
de wolfram) · · · · • · · 8.1-9,0
Bronz fodoros •• . . . . • 8.8 Otel sudabil . . . . . . . . 7. Tabela 11.1. (continaare]
Cram .". II
Cupru tnrnat .•
Cnpru Corja l . ;0 •••••
~upru laminat .
Cupru Iectrolitte . . . .
upru, sirmA rc oapU. "
Cupru, stnnI dura .,
Dursdumlnlu
F" r PI'. '. . . • - ontii . . . . . Fonts bruta ccnnsie
~ont& bruta albll . •
· .
· .
· . .
tagneztu Mangan leta) delta letal alb
Argili u ~C:l ta . . . Argilii proaspiita
Aznest . . . .
Burnbac uscat ...••. Canciuc brut . • • • • • . Celotan . . . .
Gum! arabic.ii
Gn taperca . . .••. ~alalit . . .
GheatA
Htrtie tipar. . Ipsos
LimoniLA .. _fica • . • . Micanita .. Piele uscata
6.9 8,6-8,9 8.9-9.0 8~
8,00- ,~5
s.se
8,96 2,8 7.87 7.25
6~i-I.1 7.0- 70S L72 7.3 81'0
i.5-10
Otel C1l molibden ••••• Otel turnat In forma . .
P alinii tumaUi • 4 • •
P atini tammata • •
PIn mb turnat . . . . .
Fl11mb liehid . . • .
Irnmin • . • Staniu turns Stann; larnmat . StibiU . •
8.1 7.85 21.15 21.4 11.4 10.6
2,7
- 'J i ._
7,4 6.7
Vanadiu • . Wolfram .••. Zinc turnat
Zinc forjat
Zinc Iaminat .
· . .
19J1 6.9 7.0-7.2
-") i ...
lie maieriaie
t Celulotd 1.38
,
2.6 Creta · · • · IJ8~ 2.6
2.1-2,8 Ehonila · 1.15-L7
1.4S Emert · · 4,0
0,92-0,96 Fihrl vulcan · · · · · · 1.28
1.420 Carton gudrnnat co azhest · 1.2
1,35-1. 5 Fiele gresata · · · · · · 1.02
1,0 PInta · · · · · · · · · · · 0,2-0,3
1,3-1.4 Portelari . · · · · · · · · · 2.45
0,92 Procluse de cauciuc , 1.0-2,0
0.970 Produse petrittcate 1.35-1.6
1. 2 · · · ·
3,5-4 ~mota., carJmi1..i • · 1.8-2.2
2.6-3,2 Stiell de geamurf, · • · 2.5
1.9-216 Steatita · · 2.6-2.8
0,85 sueu flint · · · · 3.5 LiChicU la 15"
~ c1d azatic cD 70% IN 0:') 1.42 Iercur' Ia 0° .. · · 13.6
Acid clorhidric eu cca. 20% lei de in 0,94
He) · · · · · · · · · 1.1
eid sulfurk £'\1 cca. 66% Uiei de gudron · · · · 1.1
H~S04 · · · 1.6
Alcool · · · · · · · 0,79 r elllti mine.rale:
Eter . . · · · · · · · · - 0,73 ulei de tusuri · · · · · · · 0,90
Gltcertna · · · · 1,26 ulei de. mastni · · · · · · · 0.91
Gudron de huila1. · 1~2 ulel deosii de vagoane C.F .R. 0.92
Hlrtrat de sodin ell 22% uiei de cllindru · · · 0.93
NaOH · · · · · · · · · 1.25
Hidrat de sodiu ell 66% UI de terehentlna • 0.86
. aOa i.ro
· · · · · · · · · 8 .. 8 Materjale metolice
Tabda 17.2. Proprletitue termiee ale ODor eorpurl ~llde
(Ie presiunea 760 nun Hg)
PuDctnl CIldura Puaetul <:aldma
Elementclc de topire, de topite de fierbere, ; de yaporizare.
",c kcalfkg ac kcalfkg
Aluminiu · · 658 85 2270
Argint 960~5 .,- 1950
· · · · _;)
Arsen. · · 830 6~5 400
Aur · · · · · · · 10S3 16 2700 420
Barln 704 1700 320
Beriliu · · 1 278 341 3000 5930
Bismut . · 271,0 13 15 200
Bor · · · · 2500
Cadmiu 320.9 13 IOi 240
Calciu 851 -S.la 1400 1000
Carbon 3540 4' 12000
Ceriu 815 1 0
Cesiu · · · · 28 3.8 670 120
Cobalt · · 1490 6i 3 :200 1 550
Crom 1800 70 24 0 147
Cupru 1083 50 2330 111
Fier pur 1530 65 2;) 0 1 -')
· · · · ~-
Fonta alba · 1130 33
F onta cenuste · .' · · 1200 23
Fosfor alb · · · · · · · · 44.1 5.2 ~80 400
Galiu · · 29,,78 19,,1 2300
Iod. · a · ·13.5 185 0
Iridiu. · 2457 48 93
Litiu . · 180 33 1400 5100
Magnezlu · · · · 650 50 1110 1 35
Mangan · · · · 1250 60 2100 10
lolibden · · 26 0 356 1 7
Nichel · · · · · 1455 70 3000 1480
Osmiu · · · · · · · · · · 2500
Otel moale (0.1 % C) • · · 1520
Ole! dnr (0.85 % C) 1460
Paladiu 1555 36 950
Platlna , · 1 773 27 3800 600
Plumb · · 327.3 5~7 1 730 220
Potasiu · · · · 63 13 760 490
Reniu · · · · · 3 150
Rodiu · · · · · 1 966
Rubidiu 38,5 6.1 713 :..00
Seleniu . 220 16,4 68 260
SiUciu 1 10 2350 3360
Sodiu. 97.7 ')- 3 0 1000
· _(
Stanlu - · · · 231.9 14.0 2300 620
Sttblu · 630,5 40 1640 3
SuU (monoclinic) 119,0 11
Sulf (romblc) 112.8 9.4 44,1.60 70
Tantal · · · 3000
Titan 1800
Vanadiu 1 720
'olfrarn · · · · 3380 60 5000 1 150
Zinc · · 419,4 26.8 907 430
Zirconiu ~ 1900