Sunteți pe pagina 1din 5

lJapi.

tolul 17

MATERIALE

ETA ICE

1.. ROPRIET ... TILE METALlDLOR

In eonstrnctia masinilor, apara lor instrumentelor de rna urat di pozitiv Ie de lncru enlelor etc., e falo se 'C in mod curen meta .. lele ~i aliaj ele lor.

let lele ~i aliaje ,e lor se deosebe c intre ele prin an mite propriatat.i care in general da u mille rii asnpra u ilizarili. lor.

Dintre ace' proprietati, mai iroportante sin :

o Ioarea. Fiecare metal are de obicei 0 euloare de 0 anumita nuanta : deseh ° a, A i ... a tc.

Euciul, Orice me al cind t taia' san pr oarat d curind ar un lueiu metal ic, care ell impul dispare la majoritatea ill ale or. Dintre

metalele ea e i.,i mentin acest Iueiu me ltionam : plat' i:, 1 e c.

t ctura. ieeare metal este forma din eri tale foar e mici are p t fi azu ,0 c rup a metalului. ~ ees e cristale se vad ~i mai bine 1a micro~cop,e suprafata un i placute de metal preparata in mod pecial, Totalit t a acestor cristale ale unei bue~~i re metal co ~ itui

trnctura mctalulnL De are e al Ie int f -mat d On cristale, se

.

spune ca ele au 0 tru ctura cristalina,

'arimea, 0 rna, ornpozttiasi orientarea cri talelor definesc structura metalului,

~tructura e e fO a cind eris alele int mici uniform;-1 in legate in I e ele,

Strnctura este gro olana c'" de' talele sin' mari .:;i neuniforme. Forma i - ime ens alelor oricru: . me al nn . int con tante ci

e modifiea intre limite foarf lal'<J'i in rune ... ie de t hnol gia prelucriirfi.

Astfel eri talele metalului turnat slnt do cele ID£ i mIte ori rna i, in. metalul forjat cl int en mult : ai iei, iar upa tra amentul termic ele po d zeni i m i miei.

1n eursul Iaminurii, cri talele se a1unge c in directia de Iaminare.

Prin eeoacer a nui astfel de metal Iaminat, cristalele alungi e vor Iut tr tat 0 forma 1'0 njiti'L

Propr'eta~ile metoleler

1.1 cit truetnra metalului este mai firu1 ell ant are 0 rezistenta meeanicf mai mare.

Ela. t 'ciuuea este propri tatea pc care 0 are un corp de a-si relua forma initiala: atunci cind efortnrile Ia care a fost supus ~i care I-an defor at tmporar, mcetcaza. ~.t\stfel, otelnl caIit este foarte ela tic. De exemplu, 0 vergea de otel1as" ta Iibera dupa ee a fast Ineovoiata, i.,i rei forma in itia1a .

... ~aleab "litat a este insn rrea metalului de a se deforma ub actin-

. .

nea fortelor ~i de a-si pa~tra nona forma dupa ineetarea actiunii for-

telo}': fara a capata insa craIJatTIri san incretituri,

rin inc3lzire maleabilitatea mctalului ere teo La temperaturi ridica te un corp male' bil poa e fi adus in tare pl.asticii. A tiel la 1 400D otelul este a i de rnoale meit devine pla tic.

Un metal san alia] se mai pune cit te maleabil atunci cind poate fi tran I rmat In foi e foarte ubtiri, Aurul este un etal oarte mal abil.

D ldib'litatea te proprietat a pe car 0 are un meta I d a p ea fi tra in lrmi ub .ire, Din, metalele ductile fae parte: a urul, cuprul,

alnmini c.

T"nacitatea e ... te proprietatea pe care 0 au metalele de a, resi ta Ia rupere alungindu-s pina la 0 anumitrL limita. atunci cind 2int supuse Ia un efort de rupere, Rezulta d ci ca metalcle tenace au 0 alungire mare.

etalelc eare an 0 alnugirc mica; adica acelca care e rup fara sa se deformeze mult, e pune ca si t fray 'le au casamte.

Be ... is! nt-a esto ill usir a mctalelor de a ' e opune unui efort e detormare sau rnpere, car tind ""3. rnpa lezatura dintre cristale.

Du . itatea este pro ieta t a iorpului de a e opune rpatrnnderli altor eorpuri in rna a lor. Otelurile peciale ciilite au 0 duritate fnarte mare, in timp ce euprul are 0 durite tie mnlt mai mica.

P1l .. ib ·litr1.tea e, te proprietatea metalelor de a trece nb act iunea dildurii din starea olida in "tare lichida la 0 emperatnra numita pen fiec re tal pur. Acea ta t pera tura se nume te temperotm oil, de top Ore 'aup on d top "reo

DiZat·abil·tat a ... te Insusirea p care 0 au toa te metalele de a-~i m:-'ri volumul atunci cind fit incalztte. Prin I'acire metalele se contrac a adi ~ i~imic~orcaza velumul.

01 d'ltctibilif-o.f,ea ternticiie te proprietatca pe care 0 au metalele de a Hi 'a . a treaca caldura 'prin ele. etalcle bune eonduea oare de cal UTa int: argintul, cnprul, aurul aluminiul, alama, otelul, fonta etc.

_ 0 ductib£litfltea eleciri oiL este insTI~irea. ce 0 au metal Ie de a conduce electri ita tea. Meta.lele bune conducatoare de electricitate slit: argintul, cuprnl aurul ; urmeaza apoi aluminiul ~i otelnl,

148

Materiale rnetolice

Magneti-8'1Y1/ul este proprietatea otelurilo .) a altar materiaJe metalice de a atrage de obieei, bnca\ii de metale de aceea i na ura. 0 barA de otel in contact p elungit en un magnet '8 magnetdzeaza.

Remttm&a la 1I-zura este tnsusirea pc care 0 are un metal de a rezista Ia frecare. tri general, en cit duritatea metalului este mai mare cu au rezistenta sa la usura este mai mare. tfel un otel I ste mai rezisten la nzura dupa ce e caleste,

I Fl!UJ.jul e te proprtetatea metal lor de a, ~e deforme lent. ~i continuu, in timp, sub actinnea unei sareini constante,

Densitatea relativii a nnni metal cste un numar da de a portul intre masele unui volum din acel metal ~i unui velum ezal de a pa~ 131 temperatura de 4°0. Astfel raportul dintre masele nnni decimetru cub de otel 7,8 kg) , i unui decimetru cub de apaeste: 7, kgl.._ krr = =7,8 care reprezinta dens ita tea relativa a ote1uloi.

Gr8'Utat.ea specifiea a nnni metal e ... te greuta tea, unitayii alede rolum.

Astfel, deoareee 1 dm 3 de otel cintareste 7 8 k!!f zreu a tea specifiea i:I otelulut vafi : 7,8/ kgf /1 dm" = "',8 kgf/dm3•

In tabela 17.1 sint arstate grentatile speeifice ale diferitelor materiale, iar in tabela 17.2 proprietatile termice ale unor eorpuri olide.

Tabtla 17.1. GreuUifi specifiee (In U/m'. kgfjdm'. gf/cm3)

Bulla. •. ill • •

1 5- 1.7 1.25 1.2-1.5 ptna Ia 1.4 1.25-1.

Lignit superior. "' • • ilangal in bucatl , . .

Mangal sIarimat . • Turba useata Is aer

1.2-1.5 0,36 1. -1.5 0,'6-0.9

Antraclt • • • . . Brichete

Clr,buDe bru t . . Cocs l.n bucalL

• I e1al~ Ii aliaje

Alama . • · · · . 8,,5 fetal ~rone1 • 8,58
Aluminin pur · · 2.i Mercur . . · 3,6
Alnminiu turnat . . . . 2.56 .Iolibden. . · · • · · · · · 9-10
Aluminiu lorjat · 2.75 Niche! turnat 8.30
Al'gint t · · · · 10,5 Nicbe! forja t . · ,. · · 8.35-8 .... 0
Arsen. · · · · 5.7 ichcli:n3 al bit · · · 6,4-6,6
Aur . . · · · 15.6-19,4 Nichel tras · · · · · · 8,35-8,00
Bismut turnat · . . 9.82 ate1 de creuzet · · · · · · 7.85
Branz, 8.8 ! Otet de fuzlune , · · · · 7,86
Otei rapid (dupa conttnn t
de wolfram) · · · · • · · 8.1-9,0
Bronz fodoros •• . . . . • 8.8 Otel sudabil . . . . . . . . 7. Tabela 11.1. (continaare]

Cram .". II

Cupru tnrnat .•

Cnpru Corja l . ;0 •••••

~upru laminat .

Cupru Iectrolitte . . . .

upru, sirmA rc oapU. "

Cupru, stnnI dura .,

Dursdumlnlu

F" r PI'. '. . . • - ontii . . . . . Fonts bruta ccnnsie

~ont& bruta albll . •

· .

· .

· . .

tagneztu Mangan leta) delta letal alb

Argili u ~C:l ta . . . Argilii proaspiita

Aznest . . . .

Burnbac uscat ...••. Canciuc brut . • • • • • . Celotan . . . .

Gum! arabic.ii

Gn taperca . . .••. ~alalit . . .

GheatA

Htrtie tipar. . Ipsos

LimoniLA .. _fica • . • . Micanita .. Piele uscata

6.9 8,6-8,9 8.9-9.0 8~

8,00- ,~5

s.se

8,96 2,8 7.87 7.25

6~i-I.1 7.0- 70S L72 7.3 81'0

i.5-10

Otel C1l molibden ••••• Otel turnat In forma . .

P alinii tumaUi • 4 • •

P atini tammata • •

PIn mb turnat . . . . .

Fl11mb liehid . . • .

Irnmin • . • Staniu turns Stann; larnmat . StibiU . •

8.1 7.85 21.15 21.4 11.4 10.6

2,7

- 'J i ._

7,4 6.7

Vanadiu • . Wolfram .••. Zinc turnat

Zinc forjat

Zinc Iaminat .

· . .

19J1 6.9 7.0-7.2

-") i ...

lie maieriaie

t Celulotd 1.38
,
2.6 Creta · · • · IJ8~ 2.6
2.1-2,8 Ehonila · 1.15-L7
1.4S Emert · · 4,0
0,92-0,96 Fihrl vulcan · · · · · · 1.28
1.420 Carton gudrnnat co azhest · 1.2
1,35-1. 5 Fiele gresata · · · · · · 1.02
1,0 PInta · · · · · · · · · · · 0,2-0,3
1,3-1.4 Portelari . · · · · · · · · · 2.45
0,92 Procluse de cauciuc , 1.0-2,0
0.970 Produse petrittcate 1.35-1.6
1. 2 · · · ·
3,5-4 ~mota., carJmi1..i • · 1.8-2.2
2.6-3,2 Stiell de geamurf, · • · 2.5
1.9-216 Steatita · · 2.6-2.8
0,85 sueu flint · · · · 3.5 LiChicU la 15"

~ c1d azatic cD 70% IN 0:') 1.42 Iercur' Ia 0° .. · · 13.6
Acid clorhidric eu cca. 20% lei de in 0,94
He) · · · · · · · · · 1.1
eid sulfurk £'\1 cca. 66% Uiei de gudron · · · · 1.1
H~S04 · · · 1.6
Alcool · · · · · · · 0,79 r elllti mine.rale:
Eter . . · · · · · · · · - 0,73 ulei de tusuri · · · · · · · 0,90
Gltcertna · · · · 1,26 ulei de. mastni · · · · · · · 0.91
Gudron de huila1. · 1~2 ulel deosii de vagoane C.F .R. 0.92
Hlrtrat de sodin ell 22% uiei de cllindru · · · 0.93
NaOH · · · · · · · · · 1.25
Hidrat de sodiu ell 66% UI de terehentlna • 0.86
. aOa i.ro
· · · · · · · · · 8 .. 8 Materjale metolice
Tabda 17.2. Proprletitue termiee ale ODor eorpurl ~llde
(Ie presiunea 760 nun Hg)
PuDctnl CIldura Puaetul <:aldma
Elementclc de topire, de topite de fierbere, ; de yaporizare.
",c kcalfkg ac kcalfkg
Aluminiu · · 658 85 2270
Argint 960~5 .,- 1950
· · · · _;)
Arsen. · · 830 6~5 400
Aur · · · · · · · 10S3 16 2700 420
Barln 704 1700 320
Beriliu · · 1 278 341 3000 5930
Bismut . · 271,0 13 15 200
Bor · · · · 2500
Cadmiu 320.9 13 IOi 240
Calciu 851 -S.la 1400 1000
Carbon 3540 4' 12000
Ceriu 815 1 0
Cesiu · · · · 28 3.8 670 120
Cobalt · · 1490 6i 3 :200 1 550
Crom 1800 70 24 0 147
Cupru 1083 50 2330 111
Fier pur 1530 65 2;) 0 1 -')
· · · · ~-
Fonta alba · 1130 33
F onta cenuste · .' · · 1200 23
Fosfor alb · · · · · · · · 44.1 5.2 ~80 400
Galiu · · 29,,78 19,,1 2300
Iod. · a · ·13.5 185 0
Iridiu. · 2457 48 93
Litiu . · 180 33 1400 5100
Magnezlu · · · · 650 50 1110 1 35
Mangan · · · · 1250 60 2100 10
lolibden · · 26 0 356 1 7
Nichel · · · · · 1455 70 3000 1480
Osmiu · · · · · · · · · · 2500
Otel moale (0.1 % C) • · · 1520
Ole! dnr (0.85 % C) 1460
Paladiu 1555 36 950
Platlna , · 1 773 27 3800 600
Plumb · · 327.3 5~7 1 730 220
Potasiu · · · · 63 13 760 490
Reniu · · · · · 3 150
Rodiu · · · · · 1 966
Rubidiu 38,5 6.1 713 :..00
Seleniu . 220 16,4 68 260
SiUciu 1 10 2350 3360
Sodiu. 97.7 ')- 3 0 1000
· _(
Stanlu - · · · 231.9 14.0 2300 620
Sttblu · 630,5 40 1640 3
SuU (monoclinic) 119,0 11
Sulf (romblc) 112.8 9.4 44,1.60 70
Tantal · · · 3000
Titan 1800
Vanadiu 1 720
'olfrarn · · · · 3380 60 5000 1 150
Zinc · · 419,4 26.8 907 430
Zirconiu ~ 1900

S-ar putea să vă placă și