I Prezentarea ţării

In acest capitol se prezintă date despre Portugalia, şi anume unde este situată, suprafaţa, populaţia, clima, relieful, economia şi nu în ultimul rând turismul acesteia, care constituie unul din cele mai importante subsectoare ale serviciilor. 1.1. Cadrul geografic Republica Portugheză este o ţară situată în extrema sud-vestică a Europei, din Peninsula Iberică, având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud, şi cu Spania în nord şi în est. De asemenea include două grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore (Açores) şi Insulele Madeira. Portugalia continentală este împărţită în două de râul ei principal, Tagus (Tejo). În nord, peisajul este format din munti, deşi cel mai înalt punct al Portugaliei este Mount Pico în Azore la 2,351 m. Sudul în jos spre Algarve este format mai ales din câmpii şi climatul de aici este ceva mai călduros şi mai uscat decât nordul răcoros şi ploios. Alte râuri importante includ Douro, Minho şi Guadiana, similare râului Tagus prin faptul că toate izvorăsc din Spania. Portugalia este o ţară de o impresionantă varietate, cuprinzând atât munţi şi văi înverzite, cât şi câmpii netede, uscate, o întinsă coastă cu nenumărate plaje şi 1000 km graniţa cu Spania. Deşi adesea se crede că Spania şi Portugalia au o cultură şi o mentalitate identice, nimic mai gresit: Portugalia are propria sa identitate. Locuitorii săi sunt oameni gentili, romantici, iubitori de tradiţie şi muzică melancolică şi mai degrabă introvertiţi. Surprinzător, Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa, dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. Relieful Portugaliei corespunde marginii vestice a vechiului soclu al Mesetei Iberice şi se prezintă diferenţiat la nord şi sud de fluviul Tejo. Portugalia nordică este predominant muntoasă, constituită din lanţuri paralele (NE-SV), cu altitudini moderate: Serra de Marão (1 415 m), Serra de Nogueira (1 318 m), Serra de Caramulo, Serra de Estrela (cu altitudinea maximă de pe teritoriul ţării: Pico de Serra, 1 991 m). Portugalia sudică este ocupată de cîmpii vălurite (Alentejo) şi platouri joase, limitate de lanţuri

muntoase, între care, în sud, Serra de Monchique (902 m altitudine maximă) şi Serra de Malhao. Ţărmul (832 km) este jos şi rectiliniu. Partea insulară este constituită din arhipelaguri vulcanice Azore/Açores (2 355 km²), aflat la cca 1 500 km V de Portugalia şi compus din 9 insule mari (São Miguel, Pico, Faial ş.a.) şi Madeira (797 km²), cu insula Madeira (740,6 km²), Porto Santo, Selvanges ş.a., la 500 km de ţărmul african (Maroc). Râurile mai importante (Douro/Duero, Tejo, Guadiana ş.a.) vin din Spania. Clima temperat-oceanică, cu temperaturi relativ uniforme pe litoral şi cu amplitudini în interior, cu precipitaţii relativ bogate, care scad de la nord (2 500 mm) la sud (1 100 mm) şi de la vest la est. In nord-est verile sunt fierbinţi şi iernile blânde, cu ploi rare toamna. Majoritatea ţinutului este însorit, ziua având 11-12 ore. Pădure atlantică (în special de stejar), păşuni în zona montană mai înaltă şi în regiuni mai umede, iar în rest tufişuri de maquis şi garriga, fauna fiind cea specifică acestor asociaţii vegetale, dar mai săracă decît în Spania. Populaţia: 9 964 000 locuitori-1998 (1864: 4 200 000; 1900: 5 100 000; 1920: 6 000 000; 1950: 9 836 000; 1984: 10 008 000); natalitate 11,4%, mortalitate 10,4%, spor natural 1%; speranţa de viaţă la naştere(1995-96): 71,3 ani la bărbaţi şi 78,6 ani la femei; populaţia urbană 37% (1997). Oraşe principale (mii locuitori-1991):Pôrto (309,0), Vila Nova de Gaia (247,0), Amadora (176,0), Cascais (155,0), Almada (153,0), Matosinhos (152,0), Coímbra (148,0), Braga (144,0), Funchal (126,9; în insula Madeira), Seixal (115,2), Setubal (103,2). Portughezi în cvasitotalitate 99%; cca 110 000 străini (africani, brazilieni ş.a.). Zonele mai dens populate sunt oraşele Lisabona şi Pôrto, cu împrejurimile (împreună concentrează aproape 2/5 din populaţia ţării), valea fluviului Tejo, unele sectoare de coastă,regiunea Algarve. Între regiunile mai puţin populate se înscriu cîmpia Alentejo, în sud şi sectorul montan din nord. Portugalia continentală este formată din 18 districte: Aveiro; Beja; Braga; Bragança; Castelo Branco; Coimbra;

Vila do Conde). Leiria. Lisboa (Lisabona). care a crescut. existând doar oraşul Miranda de Douro în care este recunsocut dialectul Asturian ca şi o limbă co-oficială. Majoritatea populaţiei portugheze este membră a Bisericii Romano-Catolice. începînd cu 1986. etnic şi religios. Santarém. Viana do Castelo. ca şi cele formate din imigranţii africani din fostele colonii. Viseu. între care inflaţia şi balanţa de plăţi (datoria externă se menţine la peste 20 md. $ în 1987 la cca 110 md. numără mai puţin de 100. fiind în plină ascensiune (creştere a PNB de la 35 md. Minorităţiile. Principala ramură economică este industria prelucrătoare (aproape ¼ din populaţia activă. Oporto (Porto). Pe lângă acestea există două regiuni autonome (regiões autónomas): Azore (Açores) şi Insulele Madeira. Portugheza este vorbită în întreaga ţară. pielărie (Braga. Portugalia a cunoscut un adevărat miracol economic. $ în 1997). deşi n-a rezolvat încă o serie de probleme. Vila Nova de Famalião. Porto). Faro. Portugalia este departe de a fi o ţară omogenă din punct de vedere lingvistic.Évora. Vila Real. într-un ritm rapid. Santo Tirso. Setúbal. Guarda. ceramică (majolică/”azulejos” la Sacavém şi porţelanuri fine la Vista Alegre şi Vila . Fiecare district este subdivizat mai departe în Municiipile Portugaliei. cca 1/3 din PIB).2.000 de oameni. Portalegre.Industriile tradiţionale sunt:textilă-confecţii (Guimarães. $). 1. Economia O dată cu intrarea în UE.

Germania18.) şi 4 595. Lisabona-inclusiv o mare uzină de montaj de autovehicule-.a.8%.7%.2 import (maşini şi echipament de transport 34. de construcţie de maşini (în principal electrotehnica şimontaj de autovehicule.. cartofi.3% ş. Setúbal ş. Franţa 12. În sectorul zootehnic se remarcă creşterea ovinelor şi caprinelor.8%.8%.6%. Comerţ exterior: (md. Olanda 4.Balanţă comercială dezechilibrată. măslini.2%. consumului intern:grîu.a. Spania 14. plută şi produse din plută 6.2 km lungime. . industrie chimică şi petrochimică (Lisabona. alimentară (îndeosebi vin.5%.8%. SUA 5. Seixal). smochini.1% ş. produse textile 6. produse lactate). Vila de Feira.7% ş. animale vii şi produse alimentare 11. combustibili 8.Nova de Gaia). cu ocazia Expoziţiei Universale de la Lisabona. din care 3 057. meri ş. cu excepţia viţei de vie şi a pomilor fructiferi (citrice.a. Portugalia fiind unul dintre principalii producători mondiali.a. ulei de măsline.6%. Alte ramuri industriale: siderurgie şi metalurgie neferoasă (Leixões. Escudos-1994):7 652.). ca valoare a producţiei. pentru a asigura o legătură mai bună între N şi S ţării a fost construit podul Vasco da Gama. Celelalte culturi sunt destinate.2%.). Setúbal şi Leixões. Germania 13. inaugurat în 1998.).produse chimice 4. Vendas. Reţea de transport în curs de extindere şi modernizare. Agricultura este slab dezvoltată. la import-Spania 19. orez. Italia 8. Portugalia dispune şi de unele resurse minerale. peste esuarul fluviului Tejo. Pôrto. porumb. produse chimice 9.4%.) şi prelucrarea lemnului (inclusiv a plutei. Pôrto.6 export (produse textile şi confecţii 25.Marea Britanie 11. Novas ş.a. materiale de cnstrucţie.8%.2%. Principalii parteneri: la export. avînd17. producşii mai semnificative avînd sarea ţi cuprul. Marea Britanie 6.a. Portugalia fiind cel mai mare producător şi exportator mondial).7%.8. sticlărie (Marinha Grande). în principal.a.7%.7%. legume ş.Principalele centre industriale sunt:Lisabona. încălţăminte 8. Franţa 14.2% ş. Arzambuja. Aceste industrii au fost depăşite.a.

257.6 %. . iar salariul minim brut pe lună este de 475 de euro. dar nu mai mult decât valoarea a trei indicatori sociali .66 euro. acesta se acorda persoanelor care au stagiu de cotizare de minim 450 de zile în ultimele 24 de luni premergătoarea datei la care solicita indemnizaţia.590 – în România ANOFM are 2.162 de salariaţi la o rată a şomajului de 7.247 şomeri.Portugalia are o populaţie de 10. Rata şomajului în aceata ţară este de 10.35% şi 670. În ceea ce priveşte ajutorul de şomaj. durata şomajului se reduce.22 euro = 1. în acest context cu cât vârsta somerului este mai mică. Personalul care deserveşte serviciul public de ocupare portughez este în număr de 3. Durata acordării indemnizaţiei de şomaj este cuprinsă între 9 şi 38 de luni în funcţie de stagiul de cotizare avut şi vârsta beneficiarului.581. respectiv 3*419.637.000 locuitori din care populaţie activa 5.000 persoane.Valoarea indemnizaţiei de şomaj în Portugalia se calculează ca 65 % din ultimul venit.

). Turiştii care vizitează Portugalia provin în general din statele UE (Regatul Unit. turismul cultural (vestigii romane.) şi valea fluviului Duero cu munţii din jur. monumente (Faro. Printre factorii care stimulează turismul se numără climatul plăcut.a. locul 12 în Europa (2. alte staţiuni balneoclimaterice litorale mai spre N (Figueira de Foz. cu multe staţiuni balneoclimaterice la Oceanul Atlantic (Estoril.1.). 24 000 000 turişti străini (1997). intrări.a. monumente istorice şi de artă medievale etc. lungimea şi frumuseţea litoralului. o serie de oraşe din interior. Spania. între care Catedrala din sec. Irlanda. contribuind cu procente variind între 7 şi 8 la sută la formarea PIB şi cca. Investiţiile în turism şi sectoarele adiacente sunt considerabile. cu . cu 1.18 ş. Franţa. A.a. Germania.47% din piaţă) şi locul 19 pe plan mondial.34% din piaţă. Silves ş.a.) şi balneoclimaterice.palatul episcopal „Torre dos Clérigos” din sec. Turismul Turismul este unul din cele mai importante sectoare ale economiei portugheze.3.Oeiras ş. Portugalia ocupa în 2006. Albufeira ş. rezultatele fiind pe măsură.12-13. Olanda. predomină. ca şi în Spania. Principalele zone sau obiective: capitala (Lisabona) şi „Riviera Portugheză”.). zona Algarve din sudul Portugaliei.Viana do Castelo ş. 10 la sută din locurile de muncă. multitudinea obiectivelor istorice şi culturale etc. cu 11.). Italia) şi SUA.3 mil. oraşul Pôrto (cu numeroase monumente istorice. cu staţiuni balneoclimaterice (Praia da Rocha.Cascais.

peisaje frumoase. 12 ş.96 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu .monumente istorice şi de artă. Număr turişti Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. guverne succesive au privatizat multe firme controlate de stat şi au liberalizat zone cheie ale economiei.3. însă PIB pe cap de locuitor se situează la doar 75% din cel al economiilor de top UE.între care Coímbra (catedrala Sé Velha din sec.).a. Un sistem educaţional sărac a devenit un obstacol în relizarea unei mai bune productivităţi sau în realizarea creşterii economice.12-16. Portugalia a devenit o economie diversificată şi în continuă creştere. vizigote şi maure.15. catedrală din sec. Madeira şi Azore din Oceanul Atlantic.). pe 1 ianuarie. Număr turişti sosiţi în Portugalia Tabel 1.110. unele monumente etc.org • Numar turisti 23.). 13. Evora (ruine romane.catedrală din sec.766. 1.200 23.16 ş.). muzee etc. arh.a. bazată pe servicii de la aderarea la Uniunea Europeană în 1986..). Creşterea economică a fost deasupra mediei UE pentru marea majoritate a decadei trecute. mănăstirea São Francisco din sec. palatul episcopal din sec.163.16 ş. Guvernul a eşuat în a domina un deficit extensiv şi în a realiza reforme structurale necesare ridicării competivităţii economiei portugheze.000 24.wttc. Ţara s-a calificat pentru Uniunea Monetară Europeană (EMU) în 1998 şi a început să folosească noua sa deviză. cu numeroase staţiuni balneoclimaterice.). seminar teologic din sec. incluzând sectoarele financiar şi telecomunicaţii.12-13.Leiria (catedrală din sec.15 ş. Portugalia a fost umbrită de producătorii cu costuri mai mici din Europa Centrală sau Asia ca ţintă pentru investiţii străine directe. Setúbal (biserica mănăstirii Jesus din sec.2. În ultima decadă.01 0. 2002 împreună cu 11 alte economii membre UE.400 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 1.1. 17 ş.a. Viseu (ruine romane.01 0.a.97 1. Santarém (biserică din sec. euroul.a. biserici gotice etc.

În ciuda evoluţiilor oscilante din ultimii ani.12 0.1. In final am aflat că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti. la vest şi sud cu Oceanul Atlantic (832 Km). atât ca furnizor. economia Portugaliei este viguroasă şi competitivă.2. Dupa cum se putea vedea şi în tabelul anterior numărul turiştilor a scăzut semnificativ în 2009 şi deci şi volumul încasărilor.02 1. cum ar fi prezentarea ţării.In 2009 se înregistrează o valoare scăzută din tabel şi asta din cauza crizei economice.92 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu In anul 2008 valoarea încasărilor din turism a atins 15. Valoarea încasărilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.355 bn$.org • Valoarea incasarilor 13. . unde am aflat că este situată în extremitatea sudvestică a Europei. se învecinează: la est şi nord cu Spania (1215 Km). dar în 2007 şi în 2009 încasările din turism au scăzut .760 15. * * * În cele prezentate mai sus am adus la cunoştinţă informaţii despre statul Portugalia.wttc.355 14. Valoarea încasărilor Tabel 1.12 1.133 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 bn$ 1.3. cât şi ca receptor.1. Din economie reiese că Portugalia este un actor important pe piaţa investiţiilor.

dar ei tind să se consolideze reciproc.weforum. inovare (pilonul 12) nu este posibilă într-o lume fără instituţii (primul pilon).7 si al 8-lea) sau fără o infrastructură eficientă (pilon 2). Instituţiile Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. De exemplu. şi niciodată nu va avea loc în economiile cu pieţe ineficiente (pilonii 6. separat. 2.1.1. deoarece oferă o analiză ce poate fi mai utilă pentru ţară şi practicieni: o astfel de analiză se apropie de zonele reale în care ţară are nevoie de îmbunătăţiri.75 4. interacţionează pentru a genera venituri şi bogăţie în economie. Tabel nr.49 . Deşi cei 12 piloni de competitivitate sunt descrişi separat. Importanţa instituţiilor nu se limitează la cadrul legal. Instituţiile Mediul instituţional constituie cadrul în care indivizii.II. 2. Analiza indicatorilor de competitivitate turistică In acest capitol se vor analiza cei 12 indicatori de competitivitate turistică. guvernele. acest lucru nu ar trebui să ascundă faptul că ei nu sunt independenţi: nu numai ei sunt legaţi unii de alti. firmele. care să garanteze drepturile de proprietate intelectuală. Măsurile sunt raportate pentru 12 coloane.org Rank 27 35 44 Score (%) 4. nu poate fi efectuat în ţară pregătirea şi educaţia slabă a forţei de muncă (pilonul 5).87 4.

Infrastructura Extindera şi eficienta infrastructurii este un capitol esenţial al competitivităţii.45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.07 5. Tabel nr.2. 2.23 Figura nr.2.weforum. Infrastructura Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Instituţiile 2.org 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 25 26 23 Score (%) 4. Este extrem de important pentru asigurarea efectivă a funcţionării economiei. deoarece este un factor important în determinarea şi localizarea activităţii economice şi tipurilor de activitate sau sectoare care se pot dezvolta într-un anumit sector special al economiei. 2.2. 2.1.98 5. Infrastructura .

Stabilitatea macroeconomică Stabilitatea mediului macroeconomic este importantă pentru mediul de afaceri şi. este importantă pentru competitivitatea globală a unei ţări. Stabilitatea macroeconomică 2.2. recunoscut faptul că dezordinea macroeconomică dăunează economiei. Tabel nr. Deşi este cu siguranţă adevărat că stabilitatea macroeconomică nu poate creşte singură.3.3. Sănătatea şi educaţia primară O forţă de muncă sănătoasă este vitală pentru competitivitatea ţării şi a productivităţii.weforum. . Sănătatea precară duce la costuri semnificative pentru afaceri.68 4. de asemenea. Stabilitatea macroeconomică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. şi vor fi mai puţin productivi.4.74 4.3. 2. 2.52 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. productivitatea unei naţiuni este. Muncitorii care sunt bolnavi nu pot lucra la potenţialul lor maxim. prin urmare.org Rank 81 82 79 Score (%) 4. pentru că muncitorii bolnavi sunt adesea absenţi sau operează la niveluri mai mici de eficienţă.

Invăţământul superior şi formarea Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.5.5. Invăţământul superior şi formarea Calitatea educaţiei şi formarea este crucială pentru economiile care doresc să se deplaseze pe scara valorică dincolo de procesele de producţie şi produsele simple. Sănătatea şi educaţia primară Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.Tabel nr.4. 2. Tabel nr.62 4. 2. Sănătatea şi educaţia primară 2.weforum.95 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.04 6.weforum.org Rank 32 33 31 Score (%) 6. 2.59 4.4.00 5.58 .org Rank 34 37 38 Score (%) 4.

precum şi pentru a se asigura că aceste bunuri pot fi tranzacţionate eficient în economie. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Tările cu astfel de pieţe sunt bine poziţionate pentru a produce combinaţia potrivită de produse şi servicii. Invăţământul superior şi formarea 2.53 4. 2. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.39 Figura nr. 2.org 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 41 45 51 Score (%) 4.5. 2.40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.59 4.6. aprovizionarea şi cererea. Tabel nr.weforum. Eficienţa mărfurilor pe piaţă .6.6.

Sofisticarea pieţei financiare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Eficienţa pieţei muncii 2. 2.04 Figura nr. 2. Unui sector financiar eficient este necesar să i se aloce resursele economisite prin cetăţeni.weforum. Tabel nr.94 4.2.26 .71 4.8.7. Eficienţa pieţei muncii Eficienţa şi flexibilitatea pieţei forţei de muncă sunt critice pentru a asigura că muncitorii sunt plasaţi în cele mai potrivite locuri în economie şi să li se asigure stimulente pentru a oferi cel mai bun efort al muncii lor. Tabel nr.weforum.7. 2.8.18 4.org 120 100 80 60 40 20 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 83 87 103 Score (%) 4.7.14 4. precum şi cele care intră în economie din străinătate . Eficienţa pieţei muncii Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Sofisticarea pieţei financiare Actuala criză financiară mondială a pus în evidenţă importanţa critică a pieţelor financiare pentru funcţionarea economiilor naţionale.org Rank 35 43 62 Score (%) 4.

Sofisticarea pieţei financiare 2.8.73 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.9. Gradul de pregătire tehnologică .9. pentru a spori productivitatea industriei sale.51 4.28 4. Gradul de pregătire tehnologică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.org Rank 31 32 31 Score (%) 4. În lumea globalizată tehnologia a devenit un element important pentru ca firmele să concureze şi să prospere.weforum. 2.9.70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Tabel nr. 2. Gradul de pregătire tehnologică Acest pilon de măsuri prezintă agilitatea cu care o economie adoptă tehnologii existente. 2.

la creşterea productivităţii.28 .10.40 Figura nr. În epoca globalizării.28 4. Mărimea pieţei 2. Acest lucru conduce.weforum.37 4. în special pentru ţările mici. pieţele care sunt la dispoziţia firmelor au fost limitate de graniţele naţionale.org 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 40 43 43 Score (%) 4. 2. În mod tradiţional.11.11. 2.weforum. Tabel nr. Mărimea pieţei Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. deoarece pe pieţele mari se permite firmelor să exploateze economiile de scară.39 4. Tabel nr. Sofisticarea afacerilor Sofisticarea afacerilor conduce la o eficienţă mai mare în producţia de bunuri şi servicii. 2.org Rank 45 48 53 Score (%) 4. la rândul său.2. Sofisticarea afacerilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.32 4. pieţele internaţionale au devenit un substitut pentru pieţele interne. sporind astfel competitivitatea unei naţiuni.10.10. Mărimea pieţei Dimensiunea pieţei afecteaza productivitatea.

12. Inovare Ultimul pilon de competitivitate este inovaţia tehnologică. Sofisticarea afacerilor 2. sau îmbunătăţirea capitalului uman al populaţiei.weforum. 2. Tabel nr.60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.71 3. constructia de infrastructuri. Inovare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. 2. Deşi câştigurile substanţiale pot fi obţinute prin îmbunătăţirea instituţiilor. reducerea instabilităţii macroeconomice.66 3.12.12. toţi aceşti factori în cele din urmă par să duca la revenirea diminuării. 2. Inovare .org 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 33 35 33 Score (%) 3.11.69 Figura nr.

mărimea pietei. 2008. sănătatea şi educaţia primară. gradul de pregătire tehnologică. stabilitatea macroeconomică. sofisticarea pieţei financiare. In urma acestei analize se observă că in ansamblu Portugalia este o ţară dezvoltată şi că se află pe poziţii bune în clasament chiar dacă în unele cazuri guvernul ar trebui să se implice mai mult. . infrastructura. 2009. învăţământul superior şi formarea.* * * In capitolul II al acestui proiect am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe anii 2007. pentru cei 12 indicatori de competitivitate turistică: instituţiile. eficienţa muncii. sofisticarea afacerilor şi inovarea. eficienţa mărfurilor pe piaţă. Aceşti indicatori ne ajută să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi unde ar trebui intervenit pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului.

comerţul. varietatea formelor de relief.III. Punctele slabe pot fi date de poziţia geografică într-o zonă greu accesibilă sau într-un cadru lipsit de elemente de atracţie naturală.5% din populaţia activă. Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de asemenea de o importantă industrie a hîrtiei. Este ţara de coastă cu cea mai mare Zonă Economică Exclusivă. în servicii lucrează 57. după ce statele de coastă au stabilit. Pe de altă parte. reţele de acces învechite. servicii turistice la un raport bun calitate/preţ. prezentând rate de creştere ridicate. turismul şi serviciile financiare. Serviciile în ultimii ani au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze. uleiuri).1. Bilanţul punctelor forte şi slabe al Portugaliei Punctele forte determină superioritatea ţării din punct de vedere turistic şi pot fi: poziţia geografică favorabilă. Cu toate acestea sectorul piscicol s-a redus succesiv în ultimii ani atît la nivelul capacităţii instalate cît şi la cel al capturilor realizate. conform deciziilor ONU din ultimii 20 de ani. din Peninsula Iberică. o bună infrastructură.1% la valoarea adăugata brută (VAB). Zonele sale Economice Excluzive de 200 de mile. Puncte forte Portugalia are o poziţie geografică favorabilă. Datorită faptului că activitatea în domeniul pescuitului are un impact social ce depăşeşte în mod esenţial ponderea sa în economia portugheză guvernul portughez încearcă să-şi . deoarece se află în extrema sudvestică a Europei. şi cu Spania în nord şi în est. având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud. În plus. este un exportator renumit de produse forestiere. proastă calitate a serviciilor oferite. 3. o dezvoltare economică bună. ca puncte forte pot fi menţionate marea varietate de ofertă şi specificul unor produse cu caracteristici proprii unice ale regiunilor din care provin (vinuri. oferta turistică diversificată etc. transporturile şi telecomunicaţiile. resurse limitate etc. slabă activitate promoţională. În prezent. acestea contribuind cu 71.

hîrtiei. afaceri. de producere a încălţămintei. aeriene şi maritime). activităţi sportive care nu depăşesc 90 de zile. lemnului. atît în ceea ce priveşte valoarea produsă (72.6 din populaţia activă). Guvernul portughez sprijină acest sector şi pune o miză serioasă pe el.5%) cît şi încadrarea în cîmpul muncii (57. Printre cele mai importante sectoare industriale figurează cel agroalimentar. în turism sînt încadrate circa 10% din populaţia activă. într-un interval de 6 luni de la data primei intrări. vizită. ponderea acestuia în economia portugheză a crescut simţitor. ea fiind poarta Europei dinspre Vest. În acest sector mai relevante sînt comerţul. pentru călătorii în scop de turism.orienteze acţiunile spre astfel de obiective ca consolidarea segmentului pescuitului de coastă mic. Dreptul de şedere pentru călătoriile fără viză este de 90 de zile într-un interval de 6 luni. . Activitatea extractivă este reprezentată în mod fundamental pe următoarele segmente: roci industriale. Cetăţenii români nu au nevoie de viză de intrare în Portugalia. Portugalia fiind primul producător european de cupru. feroviare. lucrările de restaurare. unde sînt încadrate circa 20% din populaţia. staniu şi tungsteniu. făcînd investiţii importante atît în infrastructura hotelieră cît şi în promovarea imaginii Portugaliei ca destin turistic în exterior. În cazul călătoriilor multiple. plutei. În cazul călătoriilor fără viză nu este permisă desfăşurarea nici unei activităţi lucrative sau educative. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant. cele 90 de zile se calculează prin cumularea perioadelor de şedere subsecvente. În afara faptului că acest sector joacă un rol important în balanţa portugheză de plăţi. serviciile hoteliere. mobilei. acestea generînd aproximativ 18% din valoarea adăugată totală brută. efectuarea unor investigaţii ştiinţifice ale sectorului. diversificarea activităţilor economice ale comunităţilor piscicole şi orientarea spre acuacultură. Portugalia dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare (automobilistice. Referitor la sectorul servicii. reprezentînd aproximativ 8% din PIB. minerale metalice şi pietre ornamentale. artelor grafice şi materialelor electrice. textil.

reprezentînd aproximativ 8% din PIB şi dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare. de unde am aflat că Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de o importantă industrie a hîrtiei. deficitul este de aproape 10%. ceea ce a dus la închiderea unor fabrici cu valoarea adăugată redusă.2. Portugalia. dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. Spaniei. Economiştii europeni descriu situaţia din Portugalia ca fiind semi-catastrofală în ciuda reducerii ratingului din ţară de către Standard & Poor’s de la A plus la A minus. provenite din Orientul Îndepărtat (China. Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa. Puncte slabe Ca şi în cazul altor ţări ale UE. României sau Bulgariei : au cheltuit mult prea mult faţă de cît au produs. guvernul portughez se împrumuta pâna acum ca să plătească dobânzile. Irlandei. Ca orice ţară are şi puncte slabe. * * * In acest capitol am analizat punctele forte şi slabe ale Portugaliei.). cu preţ inferior. India ş. Pe de altă parte industria textilă este afectată serios de importarea masivă a produselor textile.3.a. În Portugalia. se face evidentă deplasarea industriei textile portugheze către ţările noi membre. Italiei. a remarcat că sentimentul de vulnerabilitate în faţa crizei al propriilor cetăţeni este foarte mare. . iar aici am aflat că este una din cele mai sărace ţări din Europa. Motivul este acelasi ca al Greciei. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant.

IV Strategii de dezvoltare a competitivităţii turistice Există numeroase definiţii ale competitivităţii. inclusiv a celor legate de deschiderea comercială. evaluarea se face mai ales pe latura ofertei şi se referă la competitivitate pe bază de preţ şi competitivitate prin calitate. volumul exportului. inovatia şi promovarea ştiinţei în cadrul societatii. Accepţiunea de competitivitate la nivelul unei ţări diferă însă substanţial de cea la nivel sectorial sau microeconomic. investiţiile) cu cele calitative (management. brand. Din perspectiva Agendei Lisabona. Obiectivul competitivităţii regionale şi ocuparea forţei de muncă urmăreşte. În general. în special prin investiţii în produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare. protejarea şi ameliorarea mediului. cât şi sectorial şi macroeconomic. conceptul este extins atât la nivel de firmă. Se va încuraja inovarea şi se va îmbunătăţi procesul de punere în practică a rezultatelor activităţilor de cercetare şi dezvoltare la oportunităţile de . Atunci când este vorba despre competitivitate la nivel microeconomic şi sectorial (mezzoeconomic). consolidarea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor precum şi a ocupării. dar accepţiunea cea mai uzuală este abilitatea de a vinde un produs. competitivitatea se referă la abilitatea unei ţări de a menţine. ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor. productivitatea.). Competitivitatea prin calitate se obţine mai ales prin nişe şi diferenţiere de produs. prin anticiparea schimbărilor economice şi sociale. în afara regiunilor celor mai puţin dezvoltate. precum şi dezvoltarea pieţelor de muncă Strategia creşterii competitivităţii pe termen lung a economiei Portugaliei va contribui la construirea unei baze de producţie şi antreprenoriale dinamice. îmbunătăţirea accesibilităţii. competitivitatea depinde în primul rând de capacitatea instituţională şi economică a unei ţări de a sprijini creşterea productivităţii şi inovarea. va sprijini crearea şi dezvoltarea de noi afaceri. competitivitatea pe bază de preţ se obţine mai ales prin avantajele economiilor de scară. cât şi de ocupare a forţei de muncă. Fiind determinată de raportul dintre productivitatea şi costurile factorilor. antreprenoriatul. prin sporirea şi îmbunătăţirea calităţii investiţiilor în capitalul uman. însă. În practică. cel puţin pe termen mediu. rate mari atât pentru creşterea economică. inovare etc. Din această perspectivă. studiile dedicate unui sector îmbină aspectele cantitative (preţuri. adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor.

un proces de orientare a dezvoltării economiei europene cu ajutorul unor factori care se află astăzi şi în viitor la baza dezvoltării economice (cunoaştere. Aceasta înseamnă şi că procesul va continua chiar şi după ce respectivul obiectiv va fi fost atins. acesta fiind un important motor al dezvoltării. precum şi a unei mai bune elaborări şi furnizări de politici publice în scopul asigurării condiţiilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de munca. deoarece evoluţia condiţiilor în care are loc dezvoltarea economică nu se opreşte. .piaţă. de asemenea. durabilitate). Turismul va fi sprijinit. dar este. competitivitatea este prin excelenţă o componentă complexă şi dinamică. Agenda ‘Lisabona’ are un obiectiv (chiar dacă termenul stabilit este discutabil)– acela de a transforma “economia UE în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume”. precum şi accesul la finanţare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). în acelaşi timp. Dezvoltarea capacităţii administrative poate avea o contribuţie directă la atingerea acestor obiective. Cu alte cuvinte. Strategia Lisabona revizuită afirma necesitatea unei mai bune legislaţii.

rate mari atât pentru creşterea economică. In cea de-a doua parte a proiectului am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe 3 ani. Tot aici am aflat că termenul de competitivitate se referă la abilitatea unei ţări de a menţine. Indicatorii ne-au ajutat să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi să observăm unde ar trebui să intervenim pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului. ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor. cât şi de ocupare a forţei de muncă. atât ca furnizor. In finalul proiectului am încercat să propunem o strategie de competitivitate. Am aflat şi că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti.. . cât şi ca receptor. cel puţin pe termen mediu. In cea de a treia parte am constatat care sunt punctele slabe şi forte ale Portugaliei.* * * De la începutul proiectului am constatat că Portugalia are o poziţie favorabilă şi este un actor important pe piaţa investiţiilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful