I Prezentarea ţării

In acest capitol se prezintă date despre Portugalia, şi anume unde este situată, suprafaţa, populaţia, clima, relieful, economia şi nu în ultimul rând turismul acesteia, care constituie unul din cele mai importante subsectoare ale serviciilor. 1.1. Cadrul geografic Republica Portugheză este o ţară situată în extrema sud-vestică a Europei, din Peninsula Iberică, având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud, şi cu Spania în nord şi în est. De asemenea include două grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore (Açores) şi Insulele Madeira. Portugalia continentală este împărţită în două de râul ei principal, Tagus (Tejo). În nord, peisajul este format din munti, deşi cel mai înalt punct al Portugaliei este Mount Pico în Azore la 2,351 m. Sudul în jos spre Algarve este format mai ales din câmpii şi climatul de aici este ceva mai călduros şi mai uscat decât nordul răcoros şi ploios. Alte râuri importante includ Douro, Minho şi Guadiana, similare râului Tagus prin faptul că toate izvorăsc din Spania. Portugalia este o ţară de o impresionantă varietate, cuprinzând atât munţi şi văi înverzite, cât şi câmpii netede, uscate, o întinsă coastă cu nenumărate plaje şi 1000 km graniţa cu Spania. Deşi adesea se crede că Spania şi Portugalia au o cultură şi o mentalitate identice, nimic mai gresit: Portugalia are propria sa identitate. Locuitorii săi sunt oameni gentili, romantici, iubitori de tradiţie şi muzică melancolică şi mai degrabă introvertiţi. Surprinzător, Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa, dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. Relieful Portugaliei corespunde marginii vestice a vechiului soclu al Mesetei Iberice şi se prezintă diferenţiat la nord şi sud de fluviul Tejo. Portugalia nordică este predominant muntoasă, constituită din lanţuri paralele (NE-SV), cu altitudini moderate: Serra de Marão (1 415 m), Serra de Nogueira (1 318 m), Serra de Caramulo, Serra de Estrela (cu altitudinea maximă de pe teritoriul ţării: Pico de Serra, 1 991 m). Portugalia sudică este ocupată de cîmpii vălurite (Alentejo) şi platouri joase, limitate de lanţuri

muntoase, între care, în sud, Serra de Monchique (902 m altitudine maximă) şi Serra de Malhao. Ţărmul (832 km) este jos şi rectiliniu. Partea insulară este constituită din arhipelaguri vulcanice Azore/Açores (2 355 km²), aflat la cca 1 500 km V de Portugalia şi compus din 9 insule mari (São Miguel, Pico, Faial ş.a.) şi Madeira (797 km²), cu insula Madeira (740,6 km²), Porto Santo, Selvanges ş.a., la 500 km de ţărmul african (Maroc). Râurile mai importante (Douro/Duero, Tejo, Guadiana ş.a.) vin din Spania. Clima temperat-oceanică, cu temperaturi relativ uniforme pe litoral şi cu amplitudini în interior, cu precipitaţii relativ bogate, care scad de la nord (2 500 mm) la sud (1 100 mm) şi de la vest la est. In nord-est verile sunt fierbinţi şi iernile blânde, cu ploi rare toamna. Majoritatea ţinutului este însorit, ziua având 11-12 ore. Pădure atlantică (în special de stejar), păşuni în zona montană mai înaltă şi în regiuni mai umede, iar în rest tufişuri de maquis şi garriga, fauna fiind cea specifică acestor asociaţii vegetale, dar mai săracă decît în Spania. Populaţia: 9 964 000 locuitori-1998 (1864: 4 200 000; 1900: 5 100 000; 1920: 6 000 000; 1950: 9 836 000; 1984: 10 008 000); natalitate 11,4%, mortalitate 10,4%, spor natural 1%; speranţa de viaţă la naştere(1995-96): 71,3 ani la bărbaţi şi 78,6 ani la femei; populaţia urbană 37% (1997). Oraşe principale (mii locuitori-1991):Pôrto (309,0), Vila Nova de Gaia (247,0), Amadora (176,0), Cascais (155,0), Almada (153,0), Matosinhos (152,0), Coímbra (148,0), Braga (144,0), Funchal (126,9; în insula Madeira), Seixal (115,2), Setubal (103,2). Portughezi în cvasitotalitate 99%; cca 110 000 străini (africani, brazilieni ş.a.). Zonele mai dens populate sunt oraşele Lisabona şi Pôrto, cu împrejurimile (împreună concentrează aproape 2/5 din populaţia ţării), valea fluviului Tejo, unele sectoare de coastă,regiunea Algarve. Între regiunile mai puţin populate se înscriu cîmpia Alentejo, în sud şi sectorul montan din nord. Portugalia continentală este formată din 18 districte: Aveiro; Beja; Braga; Bragança; Castelo Branco; Coimbra;

Minorităţiile. Majoritatea populaţiei portugheze este membră a Bisericii Romano-Catolice. Vila Real. ceramică (majolică/”azulejos” la Sacavém şi porţelanuri fine la Vista Alegre şi Vila . Viana do Castelo. fiind în plină ascensiune (creştere a PNB de la 35 md. Setúbal. Porto). Economia O dată cu intrarea în UE. Santo Tirso.Industriile tradiţionale sunt:textilă-confecţii (Guimarães. pielărie (Braga. Lisboa (Lisabona). Vila Nova de Famalião.Évora. Guarda. cca 1/3 din PIB). numără mai puţin de 100. într-un ritm rapid. deşi n-a rezolvat încă o serie de probleme.2. Vila do Conde). Santarém. $ în 1997). 1. începînd cu 1986. existând doar oraşul Miranda de Douro în care este recunsocut dialectul Asturian ca şi o limbă co-oficială. etnic şi religios.000 de oameni. Portugheza este vorbită în întreaga ţară. Leiria. Principala ramură economică este industria prelucrătoare (aproape ¼ din populaţia activă. $). Portalegre. care a crescut. $ în 1987 la cca 110 md. Faro. Fiecare district este subdivizat mai departe în Municiipile Portugaliei. Portugalia a cunoscut un adevărat miracol economic. Viseu. Oporto (Porto). Pe lângă acestea există două regiuni autonome (regiões autónomas): Azore (Açores) şi Insulele Madeira. ca şi cele formate din imigranţii africani din fostele colonii. între care inflaţia şi balanţa de plăţi (datoria externă se menţine la peste 20 md. Portugalia este departe de a fi o ţară omogenă din punct de vedere lingvistic.

de construcţie de maşini (în principal electrotehnica şimontaj de autovehicule.) şi prelucrarea lemnului (inclusiv a plutei. meri ş. legume ş. cartofi.8%. animale vii şi produse alimentare 11.1% ş. Escudos-1994):7 652. cu ocazia Expoziţiei Universale de la Lisabona. Marea Britanie 6. combustibili 8.a. produse lactate).).a. Olanda 4.Nova de Gaia). materiale de cnstrucţie.3% ş.6%. încălţăminte 8. Italia 8. Vendas. cu excepţia viţei de vie şi a pomilor fructiferi (citrice. Pôrto.8%. Comerţ exterior: (md. .a. Principalii parteneri: la export.Germania18.). produse textile 6. Seixal). ca valoare a producţiei.. din care 3 057.2% ş. Portugalia dispune şi de unele resurse minerale. la import-Spania 19. alimentară (îndeosebi vin.8%. Celelalte culturi sunt destinate. ulei de măsline.Principalele centre industriale sunt:Lisabona.8%.2%. Vila de Feira. pentru a asigura o legătură mai bună între N şi S ţării a fost construit podul Vasco da Gama.) şi 4 595. sticlărie (Marinha Grande). consumului intern:grîu.8.2%. în principal.7% ş.a.Marea Britanie 11.6 export (produse textile şi confecţii 25. peste esuarul fluviului Tejo.2 import (maşini şi echipament de transport 34. Germania 13.a.).a. SUA 5. Reţea de transport în curs de extindere şi modernizare.7%.2 km lungime. Agricultura este slab dezvoltată.Balanţă comercială dezechilibrată. Spania 14. plută şi produse din plută 6. Portugalia fiind unul dintre principalii producători mondiali. inaugurat în 1998. avînd17. industrie chimică şi petrochimică (Lisabona. măslini.6%. În sectorul zootehnic se remarcă creşterea ovinelor şi caprinelor. Arzambuja.5%.produse chimice 4.a.2%. porumb.4%. produse chimice 9.7%. Portugalia fiind cel mai mare producător şi exportator mondial).a. Setúbal şi Leixões. Franţa 14.8%.7%. orez. Aceste industrii au fost depăşite. Pôrto.7%. Franţa 12. smochini. Lisabona-inclusiv o mare uzină de montaj de autovehicule-. Setúbal ş. Novas ş. Alte ramuri industriale: siderurgie şi metalurgie neferoasă (Leixões. producşii mai semnificative avînd sarea ţi cuprul.

22 euro = 1. iar salariul minim brut pe lună este de 475 de euro. în acest context cu cât vârsta somerului este mai mică.000 locuitori din care populaţie activa 5. .Valoarea indemnizaţiei de şomaj în Portugalia se calculează ca 65 % din ultimul venit.590 – în România ANOFM are 2.000 persoane. respectiv 3*419. acesta se acorda persoanelor care au stagiu de cotizare de minim 450 de zile în ultimele 24 de luni premergătoarea datei la care solicita indemnizaţia.247 şomeri. Personalul care deserveşte serviciul public de ocupare portughez este în număr de 3. durata şomajului se reduce. dar nu mai mult decât valoarea a trei indicatori sociali . Durata acordării indemnizaţiei de şomaj este cuprinsă între 9 şi 38 de luni în funcţie de stagiul de cotizare avut şi vârsta beneficiarului.35% şi 670. În ceea ce priveşte ajutorul de şomaj.637.581.257.66 euro.6 %.162 de salariaţi la o rată a şomajului de 7.Portugalia are o populaţie de 10. Rata şomajului în aceata ţară este de 10.

1.47% din piaţă) şi locul 19 pe plan mondial.34% din piaţă. Irlanda. oraşul Pôrto (cu numeroase monumente istorice. Printre factorii care stimulează turismul se numără climatul plăcut. Turismul Turismul este unul din cele mai importante sectoare ale economiei portugheze.3. 10 la sută din locurile de muncă. Spania. zona Algarve din sudul Portugaliei. cu 11. Germania. Turiştii care vizitează Portugalia provin în general din statele UE (Regatul Unit. cu staţiuni balneoclimaterice (Praia da Rocha. Albufeira ş.). Portugalia ocupa în 2006. Investiţiile în turism şi sectoarele adiacente sunt considerabile.palatul episcopal „Torre dos Clérigos” din sec.a. Franţa. Olanda. cu multe staţiuni balneoclimaterice la Oceanul Atlantic (Estoril.12-13. multitudinea obiectivelor istorice şi culturale etc. locul 12 în Europa (2. între care Catedrala din sec. alte staţiuni balneoclimaterice litorale mai spre N (Figueira de Foz. intrări.). predomină.Viana do Castelo ş. Silves ş. turismul cultural (vestigii romane.3 mil. monumente (Faro.) şi valea fluviului Duero cu munţii din jur. contribuind cu procente variind între 7 şi 8 la sută la formarea PIB şi cca.Oeiras ş. 24 000 000 turişti străini (1997). lungimea şi frumuseţea litoralului.a.a.) şi balneoclimaterice. cu . A.). o serie de oraşe din interior. Principalele zone sau obiective: capitala (Lisabona) şi „Riviera Portugheză”.a.Cascais.18 ş. ca şi în Spania.). monumente istorice şi de artă medievale etc. Italia) şi SUA. cu 1. rezultatele fiind pe măsură.

palatul episcopal din sec.766. muzee etc.3.).a. Evora (ruine romane. 1.200 23.2. Creşterea economică a fost deasupra mediei UE pentru marea majoritate a decadei trecute.).).01 0.15 ş.a. Setúbal (biserica mănăstirii Jesus din sec.97 1.110.a. însă PIB pe cap de locuitor se situează la doar 75% din cel al economiilor de top UE. Număr turişti sosiţi în Portugalia Tabel 1. unele monumente etc. biserici gotice etc.16 ş.000 24. mănăstirea São Francisco din sec. Număr turişti Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Portugalia a devenit o economie diversificată şi în continuă creştere.).catedrală din sec.1. Un sistem educaţional sărac a devenit un obstacol în relizarea unei mai bune productivităţi sau în realizarea creşterii economice. Guvernul a eşuat în a domina un deficit extensiv şi în a realiza reforme structurale necesare ridicării competivităţii economiei portugheze.org • Numar turisti 23.Leiria (catedrală din sec. cu numeroase staţiuni balneoclimaterice.163. Madeira şi Azore din Oceanul Atlantic.a. arh. euroul. 13.a. În ultima decadă. Viseu (ruine romane. 2002 împreună cu 11 alte economii membre UE. 17 ş. Santarém (biserică din sec. seminar teologic din sec. guverne succesive au privatizat multe firme controlate de stat şi au liberalizat zone cheie ale economiei. pe 1 ianuarie.12-13.96 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu .wttc. peisaje frumoase. catedrală din sec. Ţara s-a calificat pentru Uniunea Monetară Europeană (EMU) în 1998 şi a început să folosească noua sa deviză.).între care Coímbra (catedrala Sé Velha din sec.15.12-16.). Portugalia a fost umbrită de producătorii cu costuri mai mici din Europa Centrală sau Asia ca ţintă pentru investiţii străine directe. bazată pe servicii de la aderarea la Uniunea Europeană în 1986.400 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 1.16 ş..monumente istorice şi de artă. vizigote şi maure. 12 ş. incluzând sectoarele financiar şi telecomunicaţii.01 0.

1. Dupa cum se putea vedea şi în tabelul anterior numărul turiştilor a scăzut semnificativ în 2009 şi deci şi volumul încasărilor. cum ar fi prezentarea ţării.12 0. dar în 2007 şi în 2009 încasările din turism au scăzut .2. În ciuda evoluţiilor oscilante din ultimii ani.1. cât şi ca receptor. Valoarea încasărilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. unde am aflat că este situată în extremitatea sudvestică a Europei.12 1. Valoarea încasărilor Tabel 1.wttc.92 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu In anul 2008 valoarea încasărilor din turism a atins 15. * * * În cele prezentate mai sus am adus la cunoştinţă informaţii despre statul Portugalia.355 14.3.org • Valoarea incasarilor 13. economia Portugaliei este viguroasă şi competitivă.355 bn$. Din economie reiese că Portugalia este un actor important pe piaţa investiţiilor. In final am aflat că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti. se învecinează: la est şi nord cu Spania (1215 Km). atât ca furnizor.02 1.760 15. .133 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 bn$ 1.In 2009 se înregistrează o valoare scăzută din tabel şi asta din cauza crizei economice. la vest şi sud cu Oceanul Atlantic (832 Km).

1. deoarece oferă o analiză ce poate fi mai utilă pentru ţară şi practicieni: o astfel de analiză se apropie de zonele reale în care ţară are nevoie de îmbunătăţiri. nu poate fi efectuat în ţară pregătirea şi educaţia slabă a forţei de muncă (pilonul 5). guvernele. dar ei tind să se consolideze reciproc.1. firmele. interacţionează pentru a genera venituri şi bogăţie în economie. Deşi cei 12 piloni de competitivitate sunt descrişi separat. care să garanteze drepturile de proprietate intelectuală. Tabel nr. De exemplu. Instituţiile Mediul instituţional constituie cadrul în care indivizii.87 4.weforum.75 4. şi niciodată nu va avea loc în economiile cu pieţe ineficiente (pilonii 6. Importanţa instituţiilor nu se limitează la cadrul legal. Analiza indicatorilor de competitivitate turistică In acest capitol se vor analiza cei 12 indicatori de competitivitate turistică.49 . 2.II. Instituţiile Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Măsurile sunt raportate pentru 12 coloane. inovare (pilonul 12) nu este posibilă într-o lume fără instituţii (primul pilon). acest lucru nu ar trebui să ascundă faptul că ei nu sunt independenţi: nu numai ei sunt legaţi unii de alti. separat.org Rank 27 35 44 Score (%) 4.7 si al 8-lea) sau fără o infrastructură eficientă (pilon 2). 2.

2.07 5.2.23 Figura nr.45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.weforum. Instituţiile 2.2.98 5. deoarece este un factor important în determinarea şi localizarea activităţii economice şi tipurilor de activitate sau sectoare care se pot dezvolta într-un anumit sector special al economiei. 2. Este extrem de important pentru asigurarea efectivă a funcţionării economiei.org 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 25 26 23 Score (%) 4. Infrastructura . Infrastructura Extindera şi eficienta infrastructurii este un capitol esenţial al competitivităţii. 2.2. Tabel nr. Infrastructura Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.1.

Muncitorii care sunt bolnavi nu pot lucra la potenţialul lor maxim. de asemenea. şi vor fi mai puţin productivi.2. pentru că muncitorii bolnavi sunt adesea absenţi sau operează la niveluri mai mici de eficienţă.3. Sănătatea precară duce la costuri semnificative pentru afaceri.74 4. Deşi este cu siguranţă adevărat că stabilitatea macroeconomică nu poate creşte singură.52 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. recunoscut faptul că dezordinea macroeconomică dăunează economiei. Stabilitatea macroeconomică Stabilitatea mediului macroeconomic este importantă pentru mediul de afaceri şi.weforum.3.68 4. 2. . prin urmare. Stabilitatea macroeconomică 2. 2.org Rank 81 82 79 Score (%) 4.3. Stabilitatea macroeconomică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.4. Tabel nr. este importantă pentru competitivitatea globală a unei ţări. productivitatea unei naţiuni este. Sănătatea şi educaţia primară O forţă de muncă sănătoasă este vitală pentru competitivitatea ţării şi a productivităţii.

Invăţământul superior şi formarea Calitatea educaţiei şi formarea este crucială pentru economiile care doresc să se deplaseze pe scara valorică dincolo de procesele de producţie şi produsele simple.04 6.Tabel nr. 2.58 . Invăţământul superior şi formarea Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.org Rank 32 33 31 Score (%) 6.95 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.weforum.weforum. Sănătatea şi educaţia primară Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.00 5. Tabel nr.4.5. Sănătatea şi educaţia primară 2. 2.5.4.62 4.59 4. 2.org Rank 34 37 38 Score (%) 4.

40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.59 4. 2. Tabel nr.39 Figura nr.org 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 41 45 51 Score (%) 4. Eficienţa mărfurilor pe piaţă . Invăţământul superior şi formarea 2.6. 2. 2.6.weforum.5.53 4. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Tările cu astfel de pieţe sunt bine poziţionate pentru a produce combinaţia potrivită de produse şi servicii. precum şi pentru a se asigura că aceste bunuri pot fi tranzacţionate eficient în economie. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.6. aprovizionarea şi cererea.

Tabel nr.71 4.7.org 120 100 80 60 40 20 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 83 87 103 Score (%) 4. Eficienţa pieţei muncii Eficienţa şi flexibilitatea pieţei forţei de muncă sunt critice pentru a asigura că muncitorii sunt plasaţi în cele mai potrivite locuri în economie şi să li se asigure stimulente pentru a oferi cel mai bun efort al muncii lor.26 .7. 2.2. Eficienţa pieţei muncii 2. Sofisticarea pieţei financiare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.14 4.org Rank 35 43 62 Score (%) 4.weforum. 2.7. Unui sector financiar eficient este necesar să i se aloce resursele economisite prin cetăţeni.weforum.8. Sofisticarea pieţei financiare Actuala criză financiară mondială a pus în evidenţă importanţa critică a pieţelor financiare pentru funcţionarea economiilor naţionale.94 4. Eficienţa pieţei muncii Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.18 4. 2.8. Tabel nr.04 Figura nr. precum şi cele care intră în economie din străinătate .

org Rank 31 32 31 Score (%) 4. Sofisticarea pieţei financiare 2. În lumea globalizată tehnologia a devenit un element important pentru ca firmele să concureze şi să prospere.70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.9. 2. Gradul de pregătire tehnologică .9.28 4. 2. 2. Gradul de pregătire tehnologică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.51 4. pentru a spori productivitatea industriei sale.9.8.73 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Gradul de pregătire tehnologică Acest pilon de măsuri prezintă agilitatea cu care o economie adoptă tehnologii existente. Tabel nr.weforum.

11. Sofisticarea afacerilor Sofisticarea afacerilor conduce la o eficienţă mai mare în producţia de bunuri şi servicii.org Rank 45 48 53 Score (%) 4. Mărimea pieţei Dimensiunea pieţei afecteaza productivitatea. la rândul său.11. 2. Mărimea pieţei Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Mărimea pieţei 2. pieţele care sunt la dispoziţia firmelor au fost limitate de graniţele naţionale. 2.32 4.weforum. la creşterea productivităţii.weforum. sporind astfel competitivitatea unei naţiuni.28 .28 4.39 4. pieţele internaţionale au devenit un substitut pentru pieţele interne. Tabel nr. În mod tradiţional. 2. Acest lucru conduce. Tabel nr. deoarece pe pieţele mari se permite firmelor să exploateze economiile de scară.10.40 Figura nr.37 4.2.org 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 40 43 43 Score (%) 4. în special pentru ţările mici.10. În epoca globalizării.10. Sofisticarea afacerilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.

Inovare Ultimul pilon de competitivitate este inovaţia tehnologică.69 Figura nr. 2.71 3. 2. toţi aceşti factori în cele din urmă par să duca la revenirea diminuării. Inovare . 2. Inovare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.66 3. Tabel nr.12. reducerea instabilităţii macroeconomice.11.12. sau îmbunătăţirea capitalului uman al populaţiei. Sofisticarea afacerilor 2.weforum.org 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 33 35 33 Score (%) 3.12. Deşi câştigurile substanţiale pot fi obţinute prin îmbunătăţirea instituţiilor. constructia de infrastructuri.

sofisticarea afacerilor şi inovarea. mărimea pietei. . 2009. sănătatea şi educaţia primară. pentru cei 12 indicatori de competitivitate turistică: instituţiile. sofisticarea pieţei financiare. infrastructura. Aceşti indicatori ne ajută să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi unde ar trebui intervenit pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului.* * * In capitolul II al acestui proiect am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe anii 2007. 2008. eficienţa mărfurilor pe piaţă. eficienţa muncii. In urma acestei analize se observă că in ansamblu Portugalia este o ţară dezvoltată şi că se află pe poziţii bune în clasament chiar dacă în unele cazuri guvernul ar trebui să se implice mai mult. învăţământul superior şi formarea. stabilitatea macroeconomică. gradul de pregătire tehnologică.

o bună infrastructură.III. acestea contribuind cu 71. din Peninsula Iberică. 3. Pe de altă parte.1% la valoarea adăugata brută (VAB). transporturile şi telecomunicaţiile. în servicii lucrează 57. Bilanţul punctelor forte şi slabe al Portugaliei Punctele forte determină superioritatea ţării din punct de vedere turistic şi pot fi: poziţia geografică favorabilă. după ce statele de coastă au stabilit. ca puncte forte pot fi menţionate marea varietate de ofertă şi specificul unor produse cu caracteristici proprii unice ale regiunilor din care provin (vinuri. uleiuri). slabă activitate promoţională. turismul şi serviciile financiare. comerţul. Punctele slabe pot fi date de poziţia geografică într-o zonă greu accesibilă sau într-un cadru lipsit de elemente de atracţie naturală. având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud. proastă calitate a serviciilor oferite. varietatea formelor de relief. şi cu Spania în nord şi în est. este un exportator renumit de produse forestiere. În plus. În prezent. Serviciile în ultimii ani au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze. conform deciziilor ONU din ultimii 20 de ani. o dezvoltare economică bună. oferta turistică diversificată etc. resurse limitate etc.1. Este ţara de coastă cu cea mai mare Zonă Economică Exclusivă. Datorită faptului că activitatea în domeniul pescuitului are un impact social ce depăşeşte în mod esenţial ponderea sa în economia portugheză guvernul portughez încearcă să-şi . prezentând rate de creştere ridicate. Zonele sale Economice Excluzive de 200 de mile. servicii turistice la un raport bun calitate/preţ. Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de asemenea de o importantă industrie a hîrtiei. Cu toate acestea sectorul piscicol s-a redus succesiv în ultimii ani atît la nivelul capacităţii instalate cît şi la cel al capturilor realizate. reţele de acces învechite. deoarece se află în extrema sudvestică a Europei.5% din populaţia activă. Puncte forte Portugalia are o poziţie geografică favorabilă.

. afaceri. Portugalia dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare (automobilistice. În afara faptului că acest sector joacă un rol important în balanţa portugheză de plăţi. ponderea acestuia în economia portugheză a crescut simţitor. Referitor la sectorul servicii. acestea generînd aproximativ 18% din valoarea adăugată totală brută. textil. serviciile hoteliere. Cetăţenii români nu au nevoie de viză de intrare în Portugalia.6 din populaţia activă). În acest sector mai relevante sînt comerţul. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant. feroviare. activităţi sportive care nu depăşesc 90 de zile. în turism sînt încadrate circa 10% din populaţia activă. reprezentînd aproximativ 8% din PIB. artelor grafice şi materialelor electrice. Guvernul portughez sprijină acest sector şi pune o miză serioasă pe el. Activitatea extractivă este reprezentată în mod fundamental pe următoarele segmente: roci industriale. minerale metalice şi pietre ornamentale. atît în ceea ce priveşte valoarea produsă (72. hîrtiei.orienteze acţiunile spre astfel de obiective ca consolidarea segmentului pescuitului de coastă mic. lucrările de restaurare. efectuarea unor investigaţii ştiinţifice ale sectorului. cele 90 de zile se calculează prin cumularea perioadelor de şedere subsecvente. lemnului. Portugalia fiind primul producător european de cupru. pentru călătorii în scop de turism. plutei. diversificarea activităţilor economice ale comunităţilor piscicole şi orientarea spre acuacultură. ea fiind poarta Europei dinspre Vest. mobilei. făcînd investiţii importante atît în infrastructura hotelieră cît şi în promovarea imaginii Portugaliei ca destin turistic în exterior. într-un interval de 6 luni de la data primei intrări. Dreptul de şedere pentru călătoriile fără viză este de 90 de zile într-un interval de 6 luni. de producere a încălţămintei. staniu şi tungsteniu. unde sînt încadrate circa 20% din populaţia. În cazul călătoriilor fără viză nu este permisă desfăşurarea nici unei activităţi lucrative sau educative. Printre cele mai importante sectoare industriale figurează cel agroalimentar. aeriene şi maritime). În cazul călătoriilor multiple.5%) cît şi încadrarea în cîmpul muncii (57. vizită.

Irlandei. iar aici am aflat că este una din cele mai sărace ţări din Europa. provenite din Orientul Îndepărtat (China. de unde am aflat că Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de o importantă industrie a hîrtiei. Portugalia. Puncte slabe Ca şi în cazul altor ţări ale UE. cu preţ inferior.). În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant. reprezentînd aproximativ 8% din PIB şi dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare. Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa. India ş. Ca orice ţară are şi puncte slabe. Spaniei. Pe de altă parte industria textilă este afectată serios de importarea masivă a produselor textile. În Portugalia. Economiştii europeni descriu situaţia din Portugalia ca fiind semi-catastrofală în ciuda reducerii ratingului din ţară de către Standard & Poor’s de la A plus la A minus. deficitul este de aproape 10%. Motivul este acelasi ca al Greciei.2. a remarcat că sentimentul de vulnerabilitate în faţa crizei al propriilor cetăţeni este foarte mare. guvernul portughez se împrumuta pâna acum ca să plătească dobânzile. * * * In acest capitol am analizat punctele forte şi slabe ale Portugaliei. României sau Bulgariei : au cheltuit mult prea mult faţă de cît au produs. se face evidentă deplasarea industriei textile portugheze către ţările noi membre.3.a. ceea ce a dus la închiderea unor fabrici cu valoarea adăugată redusă. dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. Italiei. .

Atunci când este vorba despre competitivitate la nivel microeconomic şi sectorial (mezzoeconomic). în afara regiunilor celor mai puţin dezvoltate.). conceptul este extins atât la nivel de firmă. în special prin investiţii în produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare. evaluarea se face mai ales pe latura ofertei şi se referă la competitivitate pe bază de preţ şi competitivitate prin calitate. cât şi sectorial şi macroeconomic. însă. Fiind determinată de raportul dintre productivitatea şi costurile factorilor. În general. Competitivitatea prin calitate se obţine mai ales prin nişe şi diferenţiere de produs. prin sporirea şi îmbunătăţirea calităţii investiţiilor în capitalul uman. inclusiv a celor legate de deschiderea comercială. competitivitatea se referă la abilitatea unei ţări de a menţine. Se va încuraja inovarea şi se va îmbunătăţi procesul de punere în practică a rezultatelor activităţilor de cercetare şi dezvoltare la oportunităţile de .IV Strategii de dezvoltare a competitivităţii turistice Există numeroase definiţii ale competitivităţii. productivitatea. Din această perspectivă. precum şi dezvoltarea pieţelor de muncă Strategia creşterii competitivităţii pe termen lung a economiei Portugaliei va contribui la construirea unei baze de producţie şi antreprenoriale dinamice. cel puţin pe termen mediu. adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor. antreprenoriatul. investiţiile) cu cele calitative (management. prin anticiparea schimbărilor economice şi sociale. cât şi de ocupare a forţei de muncă. volumul exportului. protejarea şi ameliorarea mediului. Din perspectiva Agendei Lisabona. inovare etc. În practică. Accepţiunea de competitivitate la nivelul unei ţări diferă însă substanţial de cea la nivel sectorial sau microeconomic. Obiectivul competitivităţii regionale şi ocuparea forţei de muncă urmăreşte. brand. dar accepţiunea cea mai uzuală este abilitatea de a vinde un produs. inovatia şi promovarea ştiinţei în cadrul societatii. studiile dedicate unui sector îmbină aspectele cantitative (preţuri. va sprijini crearea şi dezvoltarea de noi afaceri. ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor. competitivitatea depinde în primul rând de capacitatea instituţională şi economică a unei ţări de a sprijini creşterea productivităţii şi inovarea. rate mari atât pentru creşterea economică. competitivitatea pe bază de preţ se obţine mai ales prin avantajele economiilor de scară. îmbunătăţirea accesibilităţii. consolidarea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor precum şi a ocupării.

dar este. în acelaşi timp. Aceasta înseamnă şi că procesul va continua chiar şi după ce respectivul obiectiv va fi fost atins. . Turismul va fi sprijinit. acesta fiind un important motor al dezvoltării. competitivitatea este prin excelenţă o componentă complexă şi dinamică. un proces de orientare a dezvoltării economiei europene cu ajutorul unor factori care se află astăzi şi în viitor la baza dezvoltării economice (cunoaştere. de asemenea. durabilitate). deoarece evoluţia condiţiilor în care are loc dezvoltarea economică nu se opreşte. precum şi a unei mai bune elaborări şi furnizări de politici publice în scopul asigurării condiţiilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de munca. Agenda ‘Lisabona’ are un obiectiv (chiar dacă termenul stabilit este discutabil)– acela de a transforma “economia UE în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume”. Cu alte cuvinte. Strategia Lisabona revizuită afirma necesitatea unei mai bune legislaţii. precum şi accesul la finanţare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).piaţă. Dezvoltarea capacităţii administrative poate avea o contribuţie directă la atingerea acestor obiective.

In finalul proiectului am încercat să propunem o strategie de competitivitate. ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor. In cea de a treia parte am constatat care sunt punctele slabe şi forte ale Portugaliei. . Tot aici am aflat că termenul de competitivitate se referă la abilitatea unei ţări de a menţine. In cea de-a doua parte a proiectului am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe 3 ani. rate mari atât pentru creşterea economică. cel puţin pe termen mediu. cât şi ca receptor.* * * De la începutul proiectului am constatat că Portugalia are o poziţie favorabilă şi este un actor important pe piaţa investiţiilor. cât şi de ocupare a forţei de muncă. Am aflat şi că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti. Indicatorii ne-au ajutat să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi să observăm unde ar trebui să intervenim pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului. atât ca furnizor..