I Prezentarea ţării

In acest capitol se prezintă date despre Portugalia, şi anume unde este situată, suprafaţa, populaţia, clima, relieful, economia şi nu în ultimul rând turismul acesteia, care constituie unul din cele mai importante subsectoare ale serviciilor. 1.1. Cadrul geografic Republica Portugheză este o ţară situată în extrema sud-vestică a Europei, din Peninsula Iberică, având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud, şi cu Spania în nord şi în est. De asemenea include două grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore (Açores) şi Insulele Madeira. Portugalia continentală este împărţită în două de râul ei principal, Tagus (Tejo). În nord, peisajul este format din munti, deşi cel mai înalt punct al Portugaliei este Mount Pico în Azore la 2,351 m. Sudul în jos spre Algarve este format mai ales din câmpii şi climatul de aici este ceva mai călduros şi mai uscat decât nordul răcoros şi ploios. Alte râuri importante includ Douro, Minho şi Guadiana, similare râului Tagus prin faptul că toate izvorăsc din Spania. Portugalia este o ţară de o impresionantă varietate, cuprinzând atât munţi şi văi înverzite, cât şi câmpii netede, uscate, o întinsă coastă cu nenumărate plaje şi 1000 km graniţa cu Spania. Deşi adesea se crede că Spania şi Portugalia au o cultură şi o mentalitate identice, nimic mai gresit: Portugalia are propria sa identitate. Locuitorii săi sunt oameni gentili, romantici, iubitori de tradiţie şi muzică melancolică şi mai degrabă introvertiţi. Surprinzător, Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa, dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. Relieful Portugaliei corespunde marginii vestice a vechiului soclu al Mesetei Iberice şi se prezintă diferenţiat la nord şi sud de fluviul Tejo. Portugalia nordică este predominant muntoasă, constituită din lanţuri paralele (NE-SV), cu altitudini moderate: Serra de Marão (1 415 m), Serra de Nogueira (1 318 m), Serra de Caramulo, Serra de Estrela (cu altitudinea maximă de pe teritoriul ţării: Pico de Serra, 1 991 m). Portugalia sudică este ocupată de cîmpii vălurite (Alentejo) şi platouri joase, limitate de lanţuri

muntoase, între care, în sud, Serra de Monchique (902 m altitudine maximă) şi Serra de Malhao. Ţărmul (832 km) este jos şi rectiliniu. Partea insulară este constituită din arhipelaguri vulcanice Azore/Açores (2 355 km²), aflat la cca 1 500 km V de Portugalia şi compus din 9 insule mari (São Miguel, Pico, Faial ş.a.) şi Madeira (797 km²), cu insula Madeira (740,6 km²), Porto Santo, Selvanges ş.a., la 500 km de ţărmul african (Maroc). Râurile mai importante (Douro/Duero, Tejo, Guadiana ş.a.) vin din Spania. Clima temperat-oceanică, cu temperaturi relativ uniforme pe litoral şi cu amplitudini în interior, cu precipitaţii relativ bogate, care scad de la nord (2 500 mm) la sud (1 100 mm) şi de la vest la est. In nord-est verile sunt fierbinţi şi iernile blânde, cu ploi rare toamna. Majoritatea ţinutului este însorit, ziua având 11-12 ore. Pădure atlantică (în special de stejar), păşuni în zona montană mai înaltă şi în regiuni mai umede, iar în rest tufişuri de maquis şi garriga, fauna fiind cea specifică acestor asociaţii vegetale, dar mai săracă decît în Spania. Populaţia: 9 964 000 locuitori-1998 (1864: 4 200 000; 1900: 5 100 000; 1920: 6 000 000; 1950: 9 836 000; 1984: 10 008 000); natalitate 11,4%, mortalitate 10,4%, spor natural 1%; speranţa de viaţă la naştere(1995-96): 71,3 ani la bărbaţi şi 78,6 ani la femei; populaţia urbană 37% (1997). Oraşe principale (mii locuitori-1991):Pôrto (309,0), Vila Nova de Gaia (247,0), Amadora (176,0), Cascais (155,0), Almada (153,0), Matosinhos (152,0), Coímbra (148,0), Braga (144,0), Funchal (126,9; în insula Madeira), Seixal (115,2), Setubal (103,2). Portughezi în cvasitotalitate 99%; cca 110 000 străini (africani, brazilieni ş.a.). Zonele mai dens populate sunt oraşele Lisabona şi Pôrto, cu împrejurimile (împreună concentrează aproape 2/5 din populaţia ţării), valea fluviului Tejo, unele sectoare de coastă,regiunea Algarve. Între regiunile mai puţin populate se înscriu cîmpia Alentejo, în sud şi sectorul montan din nord. Portugalia continentală este formată din 18 districte: Aveiro; Beja; Braga; Bragança; Castelo Branco; Coimbra;

între care inflaţia şi balanţa de plăţi (datoria externă se menţine la peste 20 md. etnic şi religios.Évora. existând doar oraşul Miranda de Douro în care este recunsocut dialectul Asturian ca şi o limbă co-oficială. Vila Real. Portugalia a cunoscut un adevărat miracol economic. $ în 1987 la cca 110 md. Santarém.Industriile tradiţionale sunt:textilă-confecţii (Guimarães. începînd cu 1986. Setúbal. Minorităţiile. ceramică (majolică/”azulejos” la Sacavém şi porţelanuri fine la Vista Alegre şi Vila . Leiria. Guarda.2. $). Majoritatea populaţiei portugheze este membră a Bisericii Romano-Catolice. $ în 1997). Principala ramură economică este industria prelucrătoare (aproape ¼ din populaţia activă. numără mai puţin de 100. Faro. Vila Nova de Famalião. care a crescut. Vila do Conde). deşi n-a rezolvat încă o serie de probleme. Lisboa (Lisabona). pielărie (Braga. Viseu. Portalegre. Economia O dată cu intrarea în UE. Viana do Castelo. Santo Tirso. Portugheza este vorbită în întreaga ţară. Portugalia este departe de a fi o ţară omogenă din punct de vedere lingvistic. cca 1/3 din PIB). ca şi cele formate din imigranţii africani din fostele colonii. într-un ritm rapid. Fiecare district este subdivizat mai departe în Municiipile Portugaliei. Pe lângă acestea există două regiuni autonome (regiões autónomas): Azore (Açores) şi Insulele Madeira. fiind în plină ascensiune (creştere a PNB de la 35 md.000 de oameni. Porto). Oporto (Porto). 1.

8%.). Pôrto. produse lactate).Marea Britanie 11. combustibili 8.) şi 4 595. pentru a asigura o legătură mai bună între N şi S ţării a fost construit podul Vasco da Gama. Vila de Feira. Portugalia fiind cel mai mare producător şi exportator mondial). Franţa 14.7%. consumului intern:grîu.Nova de Gaia). SUA 5.6%.1% ş. . cartofi. ca valoare a producţiei. Comerţ exterior: (md. cu excepţia viţei de vie şi a pomilor fructiferi (citrice.7% ş.2%.a.4%.3% ş. măslini.a.2 import (maşini şi echipament de transport 34. încălţăminte 8. cu ocazia Expoziţiei Universale de la Lisabona. Alte ramuri industriale: siderurgie şi metalurgie neferoasă (Leixões. industrie chimică şi petrochimică (Lisabona. Aceste industrii au fost depăşite. Celelalte culturi sunt destinate. Lisabona-inclusiv o mare uzină de montaj de autovehicule-. Arzambuja.a.) şi prelucrarea lemnului (inclusiv a plutei. Portugalia fiind unul dintre principalii producători mondiali.Balanţă comercială dezechilibrată. Vendas. Portugalia dispune şi de unele resurse minerale. Franţa 12. legume ş. în principal.7%. Pôrto.a. Spania 14. animale vii şi produse alimentare 11.Principalele centre industriale sunt:Lisabona..2%. la import-Spania 19.a.a.produse chimice 4.5%. inaugurat în 1998. Novas ş.2% ş. din care 3 057. producşii mai semnificative avînd sarea ţi cuprul.a.8%. Seixal). materiale de cnstrucţie.8%. Principalii parteneri: la export. produse textile 6.a.). produse chimice 9. ulei de măsline. smochini. orez. Reţea de transport în curs de extindere şi modernizare. În sectorul zootehnic se remarcă creşterea ovinelor şi caprinelor. avînd17. Escudos-1994):7 652.7%. de construcţie de maşini (în principal electrotehnica şimontaj de autovehicule.2%. Setúbal şi Leixões. Marea Britanie 6. alimentară (îndeosebi vin.6%. Agricultura este slab dezvoltată. Germania 13.). peste esuarul fluviului Tejo.8%.Germania18. Setúbal ş. Olanda 4.2 km lungime.8. sticlărie (Marinha Grande). Italia 8.6 export (produse textile şi confecţii 25.7%. meri ş.8%. porumb. plută şi produse din plută 6.

637. durata şomajului se reduce.257.Portugalia are o populaţie de 10. iar salariul minim brut pe lună este de 475 de euro.162 de salariaţi la o rată a şomajului de 7.35% şi 670. . respectiv 3*419. În ceea ce priveşte ajutorul de şomaj. acesta se acorda persoanelor care au stagiu de cotizare de minim 450 de zile în ultimele 24 de luni premergătoarea datei la care solicita indemnizaţia.22 euro = 1. Personalul care deserveşte serviciul public de ocupare portughez este în număr de 3.66 euro.590 – în România ANOFM are 2.247 şomeri. dar nu mai mult decât valoarea a trei indicatori sociali .6 %. Rata şomajului în aceata ţară este de 10.581.000 persoane. în acest context cu cât vârsta somerului este mai mică.000 locuitori din care populaţie activa 5. Durata acordării indemnizaţiei de şomaj este cuprinsă între 9 şi 38 de luni în funcţie de stagiul de cotizare avut şi vârsta beneficiarului.Valoarea indemnizaţiei de şomaj în Portugalia se calculează ca 65 % din ultimul venit.

o serie de oraşe din interior. turismul cultural (vestigii romane. Portugalia ocupa în 2006.Oeiras ş. Franţa. monumente (Faro.). Turismul Turismul este unul din cele mai importante sectoare ale economiei portugheze. Italia) şi SUA. între care Catedrala din sec. Silves ş. Olanda.3 mil. multitudinea obiectivelor istorice şi culturale etc.Viana do Castelo ş. Turiştii care vizitează Portugalia provin în general din statele UE (Regatul Unit.3. lungimea şi frumuseţea litoralului. oraşul Pôrto (cu numeroase monumente istorice. cu 1. Spania. monumente istorice şi de artă medievale etc.). Investiţiile în turism şi sectoarele adiacente sunt considerabile.Cascais.a. predomină. zona Algarve din sudul Portugaliei. contribuind cu procente variind între 7 şi 8 la sută la formarea PIB şi cca.). Germania. rezultatele fiind pe măsură.1. cu staţiuni balneoclimaterice (Praia da Rocha. locul 12 în Europa (2. 24 000 000 turişti străini (1997). cu multe staţiuni balneoclimaterice la Oceanul Atlantic (Estoril.). 10 la sută din locurile de muncă.) şi valea fluviului Duero cu munţii din jur.18 ş.a. ca şi în Spania. Albufeira ş.34% din piaţă. intrări.palatul episcopal „Torre dos Clérigos” din sec.a. Principalele zone sau obiective: capitala (Lisabona) şi „Riviera Portugheză”. A.) şi balneoclimaterice. Printre factorii care stimulează turismul se numără climatul plăcut.12-13. cu 11.47% din piaţă) şi locul 19 pe plan mondial. cu .a. alte staţiuni balneoclimaterice litorale mai spre N (Figueira de Foz. Irlanda.

a. Portugalia a fost umbrită de producătorii cu costuri mai mici din Europa Centrală sau Asia ca ţintă pentru investiţii străine directe.între care Coímbra (catedrala Sé Velha din sec. 2002 împreună cu 11 alte economii membre UE. 1. peisaje frumoase. arh.97 1. Ţara s-a calificat pentru Uniunea Monetară Europeană (EMU) în 1998 şi a început să folosească noua sa deviză. Număr turişti sosiţi în Portugalia Tabel 1.a.163. vizigote şi maure.).01 0. Portugalia a devenit o economie diversificată şi în continuă creştere. incluzând sectoarele financiar şi telecomunicaţii. bazată pe servicii de la aderarea la Uniunea Europeană în 1986. euroul.).Leiria (catedrală din sec. Santarém (biserică din sec.wttc. catedrală din sec..3. Viseu (ruine romane. Guvernul a eşuat în a domina un deficit extensiv şi în a realiza reforme structurale necesare ridicării competivităţii economiei portugheze. Evora (ruine romane.a. În ultima decadă.). Creşterea economică a fost deasupra mediei UE pentru marea majoritate a decadei trecute.16 ş. 12 ş. cu numeroase staţiuni balneoclimaterice.a.15 ş. Număr turişti Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. palatul episcopal din sec.000 24.12-13.200 23. guverne succesive au privatizat multe firme controlate de stat şi au liberalizat zone cheie ale economiei. pe 1 ianuarie.org • Numar turisti 23. Un sistem educaţional sărac a devenit un obstacol în relizarea unei mai bune productivităţi sau în realizarea creşterii economice.2. seminar teologic din sec. Setúbal (biserica mănăstirii Jesus din sec.766.12-16. 13.). însă PIB pe cap de locuitor se situează la doar 75% din cel al economiilor de top UE. 17 ş.).110.400 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 1. Madeira şi Azore din Oceanul Atlantic.16 ş.catedrală din sec. unele monumente etc.a.1.96 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu . mănăstirea São Francisco din sec.01 0.monumente istorice şi de artă.).15. biserici gotice etc. muzee etc.

dar în 2007 şi în 2009 încasările din turism au scăzut .wttc.12 1.org • Valoarea incasarilor 13. Valoarea încasărilor Tabel 1. unde am aflat că este situată în extremitatea sudvestică a Europei.02 1. Din economie reiese că Portugalia este un actor important pe piaţa investiţiilor. In final am aflat că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti. * * * În cele prezentate mai sus am adus la cunoştinţă informaţii despre statul Portugalia. cât şi ca receptor. se învecinează: la est şi nord cu Spania (1215 Km).760 15.355 bn$.12 0. .133 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 bn$ 1.3. la vest şi sud cu Oceanul Atlantic (832 Km). atât ca furnizor.355 14.2.1. Valoarea încasărilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. În ciuda evoluţiilor oscilante din ultimii ani.In 2009 se înregistrează o valoare scăzută din tabel şi asta din cauza crizei economice. cum ar fi prezentarea ţării. economia Portugaliei este viguroasă şi competitivă.92 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu In anul 2008 valoarea încasărilor din turism a atins 15. Dupa cum se putea vedea şi în tabelul anterior numărul turiştilor a scăzut semnificativ în 2009 şi deci şi volumul încasărilor.1.

inovare (pilonul 12) nu este posibilă într-o lume fără instituţii (primul pilon).1.org Rank 27 35 44 Score (%) 4. guvernele.weforum. 2. Importanţa instituţiilor nu se limitează la cadrul legal. Instituţiile Mediul instituţional constituie cadrul în care indivizii. Analiza indicatorilor de competitivitate turistică In acest capitol se vor analiza cei 12 indicatori de competitivitate turistică. acest lucru nu ar trebui să ascundă faptul că ei nu sunt independenţi: nu numai ei sunt legaţi unii de alti. firmele. Instituţiile Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. care să garanteze drepturile de proprietate intelectuală. 2.II.75 4. separat. deoarece oferă o analiză ce poate fi mai utilă pentru ţară şi practicieni: o astfel de analiză se apropie de zonele reale în care ţară are nevoie de îmbunătăţiri. şi niciodată nu va avea loc în economiile cu pieţe ineficiente (pilonii 6.7 si al 8-lea) sau fără o infrastructură eficientă (pilon 2). dar ei tind să se consolideze reciproc. interacţionează pentru a genera venituri şi bogăţie în economie.1. De exemplu. nu poate fi efectuat în ţară pregătirea şi educaţia slabă a forţei de muncă (pilonul 5). Tabel nr. Deşi cei 12 piloni de competitivitate sunt descrişi separat.49 . Măsurile sunt raportate pentru 12 coloane.87 4.

98 5. Instituţiile 2.org 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 25 26 23 Score (%) 4.2. Este extrem de important pentru asigurarea efectivă a funcţionării economiei. 2. Infrastructura . Infrastructura Extindera şi eficienta infrastructurii este un capitol esenţial al competitivităţii.2. 2. deoarece este un factor important în determinarea şi localizarea activităţii economice şi tipurilor de activitate sau sectoare care se pot dezvolta într-un anumit sector special al economiei. Infrastructura Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Tabel nr.1.23 Figura nr. 2.45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.07 5.weforum.2.

Stabilitatea macroeconomică 2.3.3. productivitatea unei naţiuni este. pentru că muncitorii bolnavi sunt adesea absenţi sau operează la niveluri mai mici de eficienţă.74 4.52 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. de asemenea. recunoscut faptul că dezordinea macroeconomică dăunează economiei. 2. Sănătatea precară duce la costuri semnificative pentru afaceri.4. Sănătatea şi educaţia primară O forţă de muncă sănătoasă este vitală pentru competitivitatea ţării şi a productivităţii. este importantă pentru competitivitatea globală a unei ţări.2. Stabilitatea macroeconomică Stabilitatea mediului macroeconomic este importantă pentru mediul de afaceri şi.org Rank 81 82 79 Score (%) 4. şi vor fi mai puţin productivi. 2. Tabel nr.3. Muncitorii care sunt bolnavi nu pot lucra la potenţialul lor maxim. .68 4.weforum. Stabilitatea macroeconomică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Deşi este cu siguranţă adevărat că stabilitatea macroeconomică nu poate creşte singură. prin urmare.

5. 2. Invăţământul superior şi formarea Calitatea educaţiei şi formarea este crucială pentru economiile care doresc să se deplaseze pe scara valorică dincolo de procesele de producţie şi produsele simple. 2. Tabel nr.Tabel nr. Invăţământul superior şi formarea Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.weforum.00 5.4.04 6.org Rank 34 37 38 Score (%) 4. 2.95 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Sănătatea şi educaţia primară Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.4.59 4.weforum. Sănătatea şi educaţia primară 2.5.org Rank 32 33 31 Score (%) 6.62 4.58 .

53 4.39 Figura nr.40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.org 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 41 45 51 Score (%) 4. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.6. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Tările cu astfel de pieţe sunt bine poziţionate pentru a produce combinaţia potrivită de produse şi servicii. 2.weforum. Eficienţa mărfurilor pe piaţă . Invăţământul superior şi formarea 2. 2.6.59 4. Tabel nr.6. 2.5. precum şi pentru a se asigura că aceste bunuri pot fi tranzacţionate eficient în economie. aprovizionarea şi cererea.

14 4.94 4.weforum.71 4. 2.weforum. precum şi cele care intră în economie din străinătate . Eficienţa pieţei muncii Eficienţa şi flexibilitatea pieţei forţei de muncă sunt critice pentru a asigura că muncitorii sunt plasaţi în cele mai potrivite locuri în economie şi să li se asigure stimulente pentru a oferi cel mai bun efort al muncii lor.8.2. Sofisticarea pieţei financiare Actuala criză financiară mondială a pus în evidenţă importanţa critică a pieţelor financiare pentru funcţionarea economiilor naţionale.7. 2.org 120 100 80 60 40 20 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 83 87 103 Score (%) 4.8. Tabel nr.org Rank 35 43 62 Score (%) 4. Eficienţa pieţei muncii 2. Eficienţa pieţei muncii Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Sofisticarea pieţei financiare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Unui sector financiar eficient este necesar să i se aloce resursele economisite prin cetăţeni.7.26 . Tabel nr.7.18 4. 2.04 Figura nr.

org Rank 31 32 31 Score (%) 4.70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.51 4. pentru a spori productivitatea industriei sale.8. 2. 2. Gradul de pregătire tehnologică Acest pilon de măsuri prezintă agilitatea cu care o economie adoptă tehnologii existente.28 4.weforum.9. Sofisticarea pieţei financiare 2. În lumea globalizată tehnologia a devenit un element important pentru ca firmele să concureze şi să prospere. 2.9.73 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Tabel nr.9. Gradul de pregătire tehnologică . Gradul de pregătire tehnologică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.

org Rank 45 48 53 Score (%) 4. pieţele care sunt la dispoziţia firmelor au fost limitate de graniţele naţionale. Mărimea pieţei 2.40 Figura nr. Sofisticarea afacerilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.37 4.weforum. sporind astfel competitivitatea unei naţiuni. Tabel nr. Sofisticarea afacerilor Sofisticarea afacerilor conduce la o eficienţă mai mare în producţia de bunuri şi servicii. la creşterea productivităţii.10.28 4. 2. În mod tradiţional. deoarece pe pieţele mari se permite firmelor să exploateze economiile de scară. 2. În epoca globalizării.11.32 4.org 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 40 43 43 Score (%) 4.10.28 . pieţele internaţionale au devenit un substitut pentru pieţele interne. 2.weforum. în special pentru ţările mici. Acest lucru conduce. Mărimea pieţei Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Tabel nr. Mărimea pieţei Dimensiunea pieţei afecteaza productivitatea.11.2.39 4.10. la rândul său.

toţi aceşti factori în cele din urmă par să duca la revenirea diminuării.66 3. reducerea instabilităţii macroeconomice. Inovare Ultimul pilon de competitivitate este inovaţia tehnologică. 2. Inovare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.12. constructia de infrastructuri. Sofisticarea afacerilor 2.12. Tabel nr.12. Inovare .11. 2. sau îmbunătăţirea capitalului uman al populaţiei.60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. 2.org 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 33 35 33 Score (%) 3.69 Figura nr.71 3. Deşi câştigurile substanţiale pot fi obţinute prin îmbunătăţirea instituţiilor.weforum.

infrastructura. stabilitatea macroeconomică. 2008. sofisticarea pieţei financiare. 2009. învăţământul superior şi formarea. eficienţa muncii. . Aceşti indicatori ne ajută să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi unde ar trebui intervenit pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului. sănătatea şi educaţia primară. sofisticarea afacerilor şi inovarea.* * * In capitolul II al acestui proiect am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe anii 2007. gradul de pregătire tehnologică. In urma acestei analize se observă că in ansamblu Portugalia este o ţară dezvoltată şi că se află pe poziţii bune în clasament chiar dacă în unele cazuri guvernul ar trebui să se implice mai mult. pentru cei 12 indicatori de competitivitate turistică: instituţiile. eficienţa mărfurilor pe piaţă. mărimea pietei.

1.5% din populaţia activă. deoarece se află în extrema sudvestică a Europei. şi cu Spania în nord şi în est.III. reţele de acces învechite. conform deciziilor ONU din ultimii 20 de ani. Cu toate acestea sectorul piscicol s-a redus succesiv în ultimii ani atît la nivelul capacităţii instalate cît şi la cel al capturilor realizate. Este ţara de coastă cu cea mai mare Zonă Economică Exclusivă. Datorită faptului că activitatea în domeniul pescuitului are un impact social ce depăşeşte în mod esenţial ponderea sa în economia portugheză guvernul portughez încearcă să-şi . proastă calitate a serviciilor oferite.1% la valoarea adăugata brută (VAB). 3. după ce statele de coastă au stabilit. prezentând rate de creştere ridicate. uleiuri). varietatea formelor de relief. Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de asemenea de o importantă industrie a hîrtiei. Puncte forte Portugalia are o poziţie geografică favorabilă. servicii turistice la un raport bun calitate/preţ. din Peninsula Iberică. acestea contribuind cu 71. Serviciile în ultimii ani au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze. În plus. ca puncte forte pot fi menţionate marea varietate de ofertă şi specificul unor produse cu caracteristici proprii unice ale regiunilor din care provin (vinuri. resurse limitate etc. Bilanţul punctelor forte şi slabe al Portugaliei Punctele forte determină superioritatea ţării din punct de vedere turistic şi pot fi: poziţia geografică favorabilă. având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud. oferta turistică diversificată etc. Pe de altă parte. o bună infrastructură. Zonele sale Economice Excluzive de 200 de mile. transporturile şi telecomunicaţiile. o dezvoltare economică bună. Punctele slabe pot fi date de poziţia geografică într-o zonă greu accesibilă sau într-un cadru lipsit de elemente de atracţie naturală. turismul şi serviciile financiare. slabă activitate promoţională. În prezent. este un exportator renumit de produse forestiere. în servicii lucrează 57. comerţul.

aeriene şi maritime). pentru călătorii în scop de turism. făcînd investiţii importante atît în infrastructura hotelieră cît şi în promovarea imaginii Portugaliei ca destin turistic în exterior. Guvernul portughez sprijină acest sector şi pune o miză serioasă pe el. vizită. textil. unde sînt încadrate circa 20% din populaţia. cele 90 de zile se calculează prin cumularea perioadelor de şedere subsecvente. Activitatea extractivă este reprezentată în mod fundamental pe următoarele segmente: roci industriale. Portugalia fiind primul producător european de cupru. efectuarea unor investigaţii ştiinţifice ale sectorului. reprezentînd aproximativ 8% din PIB.6 din populaţia activă). lemnului. atît în ceea ce priveşte valoarea produsă (72. artelor grafice şi materialelor electrice. mobilei. feroviare. de producere a încălţămintei. plutei. staniu şi tungsteniu. În cazul călătoriilor fără viză nu este permisă desfăşurarea nici unei activităţi lucrative sau educative. diversificarea activităţilor economice ale comunităţilor piscicole şi orientarea spre acuacultură. Referitor la sectorul servicii.5%) cît şi încadrarea în cîmpul muncii (57. În acest sector mai relevante sînt comerţul. În afara faptului că acest sector joacă un rol important în balanţa portugheză de plăţi. acestea generînd aproximativ 18% din valoarea adăugată totală brută. Dreptul de şedere pentru călătoriile fără viză este de 90 de zile într-un interval de 6 luni. activităţi sportive care nu depăşesc 90 de zile. În cazul călătoriilor multiple.orienteze acţiunile spre astfel de obiective ca consolidarea segmentului pescuitului de coastă mic. Portugalia dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare (automobilistice. . serviciile hoteliere. hîrtiei. ponderea acestuia în economia portugheză a crescut simţitor. Printre cele mai importante sectoare industriale figurează cel agroalimentar. ea fiind poarta Europei dinspre Vest. în turism sînt încadrate circa 10% din populaţia activă. într-un interval de 6 luni de la data primei intrări. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant. lucrările de restaurare. afaceri. Cetăţenii români nu au nevoie de viză de intrare în Portugalia. minerale metalice şi pietre ornamentale.

Puncte slabe Ca şi în cazul altor ţări ale UE. Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa. Motivul este acelasi ca al Greciei.2. În Portugalia.). India ş.3. ceea ce a dus la închiderea unor fabrici cu valoarea adăugată redusă. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant. de unde am aflat că Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de o importantă industrie a hîrtiei. Portugalia. guvernul portughez se împrumuta pâna acum ca să plătească dobânzile. a remarcat că sentimentul de vulnerabilitate în faţa crizei al propriilor cetăţeni este foarte mare. Irlandei. Spaniei. Economiştii europeni descriu situaţia din Portugalia ca fiind semi-catastrofală în ciuda reducerii ratingului din ţară de către Standard & Poor’s de la A plus la A minus. deficitul este de aproape 10%. * * * In acest capitol am analizat punctele forte şi slabe ale Portugaliei. cu preţ inferior. reprezentînd aproximativ 8% din PIB şi dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare. provenite din Orientul Îndepărtat (China. . Ca orice ţară are şi puncte slabe. dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut.a. Italiei. Pe de altă parte industria textilă este afectată serios de importarea masivă a produselor textile. României sau Bulgariei : au cheltuit mult prea mult faţă de cît au produs. se face evidentă deplasarea industriei textile portugheze către ţările noi membre. iar aici am aflat că este una din cele mai sărace ţări din Europa.

ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor. îmbunătăţirea accesibilităţii. studiile dedicate unui sector îmbină aspectele cantitative (preţuri. brand. dar accepţiunea cea mai uzuală este abilitatea de a vinde un produs. inovatia şi promovarea ştiinţei în cadrul societatii. volumul exportului. competitivitatea pe bază de preţ se obţine mai ales prin avantajele economiilor de scară. competitivitatea se referă la abilitatea unei ţări de a menţine. în special prin investiţii în produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare. investiţiile) cu cele calitative (management. Atunci când este vorba despre competitivitate la nivel microeconomic şi sectorial (mezzoeconomic). antreprenoriatul. inovare etc. prin anticiparea schimbărilor economice şi sociale. va sprijini crearea şi dezvoltarea de noi afaceri. protejarea şi ameliorarea mediului. însă. Din perspectiva Agendei Lisabona. prin sporirea şi îmbunătăţirea calităţii investiţiilor în capitalul uman. competitivitatea depinde în primul rând de capacitatea instituţională şi economică a unei ţări de a sprijini creşterea productivităţii şi inovarea. în afara regiunilor celor mai puţin dezvoltate. conceptul este extins atât la nivel de firmă. Fiind determinată de raportul dintre productivitatea şi costurile factorilor. Accepţiunea de competitivitate la nivelul unei ţări diferă însă substanţial de cea la nivel sectorial sau microeconomic. rate mari atât pentru creşterea economică. Competitivitatea prin calitate se obţine mai ales prin nişe şi diferenţiere de produs.). cât şi de ocupare a forţei de muncă. inclusiv a celor legate de deschiderea comercială. consolidarea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor precum şi a ocupării. Se va încuraja inovarea şi se va îmbunătăţi procesul de punere în practică a rezultatelor activităţilor de cercetare şi dezvoltare la oportunităţile de . productivitatea. Din această perspectivă. În practică. cel puţin pe termen mediu. precum şi dezvoltarea pieţelor de muncă Strategia creşterii competitivităţii pe termen lung a economiei Portugaliei va contribui la construirea unei baze de producţie şi antreprenoriale dinamice. cât şi sectorial şi macroeconomic. adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor. Obiectivul competitivităţii regionale şi ocuparea forţei de muncă urmăreşte. În general. evaluarea se face mai ales pe latura ofertei şi se referă la competitivitate pe bază de preţ şi competitivitate prin calitate.IV Strategii de dezvoltare a competitivităţii turistice Există numeroase definiţii ale competitivităţii.

deoarece evoluţia condiţiilor în care are loc dezvoltarea economică nu se opreşte. Strategia Lisabona revizuită afirma necesitatea unei mai bune legislaţii. de asemenea. acesta fiind un important motor al dezvoltării. precum şi accesul la finanţare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Agenda ‘Lisabona’ are un obiectiv (chiar dacă termenul stabilit este discutabil)– acela de a transforma “economia UE în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume”. dar este. un proces de orientare a dezvoltării economiei europene cu ajutorul unor factori care se află astăzi şi în viitor la baza dezvoltării economice (cunoaştere. în acelaşi timp. . Dezvoltarea capacităţii administrative poate avea o contribuţie directă la atingerea acestor obiective. durabilitate). Aceasta înseamnă şi că procesul va continua chiar şi după ce respectivul obiectiv va fi fost atins.piaţă. Turismul va fi sprijinit. Cu alte cuvinte. precum şi a unei mai bune elaborări şi furnizări de politici publice în scopul asigurării condiţiilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de munca. competitivitatea este prin excelenţă o componentă complexă şi dinamică.

ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor. In cea de-a doua parte a proiectului am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe 3 ani. rate mari atât pentru creşterea economică. atât ca furnizor.. Indicatorii ne-au ajutat să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi să observăm unde ar trebui să intervenim pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului. Am aflat şi că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti. In finalul proiectului am încercat să propunem o strategie de competitivitate. Tot aici am aflat că termenul de competitivitate se referă la abilitatea unei ţări de a menţine. cel puţin pe termen mediu. cât şi ca receptor. cât şi de ocupare a forţei de muncă.* * * De la începutul proiectului am constatat că Portugalia are o poziţie favorabilă şi este un actor important pe piaţa investiţiilor. In cea de a treia parte am constatat care sunt punctele slabe şi forte ale Portugaliei. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful