I Prezentarea ţării

In acest capitol se prezintă date despre Portugalia, şi anume unde este situată, suprafaţa, populaţia, clima, relieful, economia şi nu în ultimul rând turismul acesteia, care constituie unul din cele mai importante subsectoare ale serviciilor. 1.1. Cadrul geografic Republica Portugheză este o ţară situată în extrema sud-vestică a Europei, din Peninsula Iberică, având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud, şi cu Spania în nord şi în est. De asemenea include două grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore (Açores) şi Insulele Madeira. Portugalia continentală este împărţită în două de râul ei principal, Tagus (Tejo). În nord, peisajul este format din munti, deşi cel mai înalt punct al Portugaliei este Mount Pico în Azore la 2,351 m. Sudul în jos spre Algarve este format mai ales din câmpii şi climatul de aici este ceva mai călduros şi mai uscat decât nordul răcoros şi ploios. Alte râuri importante includ Douro, Minho şi Guadiana, similare râului Tagus prin faptul că toate izvorăsc din Spania. Portugalia este o ţară de o impresionantă varietate, cuprinzând atât munţi şi văi înverzite, cât şi câmpii netede, uscate, o întinsă coastă cu nenumărate plaje şi 1000 km graniţa cu Spania. Deşi adesea se crede că Spania şi Portugalia au o cultură şi o mentalitate identice, nimic mai gresit: Portugalia are propria sa identitate. Locuitorii săi sunt oameni gentili, romantici, iubitori de tradiţie şi muzică melancolică şi mai degrabă introvertiţi. Surprinzător, Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa, dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. Relieful Portugaliei corespunde marginii vestice a vechiului soclu al Mesetei Iberice şi se prezintă diferenţiat la nord şi sud de fluviul Tejo. Portugalia nordică este predominant muntoasă, constituită din lanţuri paralele (NE-SV), cu altitudini moderate: Serra de Marão (1 415 m), Serra de Nogueira (1 318 m), Serra de Caramulo, Serra de Estrela (cu altitudinea maximă de pe teritoriul ţării: Pico de Serra, 1 991 m). Portugalia sudică este ocupată de cîmpii vălurite (Alentejo) şi platouri joase, limitate de lanţuri

muntoase, între care, în sud, Serra de Monchique (902 m altitudine maximă) şi Serra de Malhao. Ţărmul (832 km) este jos şi rectiliniu. Partea insulară este constituită din arhipelaguri vulcanice Azore/Açores (2 355 km²), aflat la cca 1 500 km V de Portugalia şi compus din 9 insule mari (São Miguel, Pico, Faial ş.a.) şi Madeira (797 km²), cu insula Madeira (740,6 km²), Porto Santo, Selvanges ş.a., la 500 km de ţărmul african (Maroc). Râurile mai importante (Douro/Duero, Tejo, Guadiana ş.a.) vin din Spania. Clima temperat-oceanică, cu temperaturi relativ uniforme pe litoral şi cu amplitudini în interior, cu precipitaţii relativ bogate, care scad de la nord (2 500 mm) la sud (1 100 mm) şi de la vest la est. In nord-est verile sunt fierbinţi şi iernile blânde, cu ploi rare toamna. Majoritatea ţinutului este însorit, ziua având 11-12 ore. Pădure atlantică (în special de stejar), păşuni în zona montană mai înaltă şi în regiuni mai umede, iar în rest tufişuri de maquis şi garriga, fauna fiind cea specifică acestor asociaţii vegetale, dar mai săracă decît în Spania. Populaţia: 9 964 000 locuitori-1998 (1864: 4 200 000; 1900: 5 100 000; 1920: 6 000 000; 1950: 9 836 000; 1984: 10 008 000); natalitate 11,4%, mortalitate 10,4%, spor natural 1%; speranţa de viaţă la naştere(1995-96): 71,3 ani la bărbaţi şi 78,6 ani la femei; populaţia urbană 37% (1997). Oraşe principale (mii locuitori-1991):Pôrto (309,0), Vila Nova de Gaia (247,0), Amadora (176,0), Cascais (155,0), Almada (153,0), Matosinhos (152,0), Coímbra (148,0), Braga (144,0), Funchal (126,9; în insula Madeira), Seixal (115,2), Setubal (103,2). Portughezi în cvasitotalitate 99%; cca 110 000 străini (africani, brazilieni ş.a.). Zonele mai dens populate sunt oraşele Lisabona şi Pôrto, cu împrejurimile (împreună concentrează aproape 2/5 din populaţia ţării), valea fluviului Tejo, unele sectoare de coastă,regiunea Algarve. Între regiunile mai puţin populate se înscriu cîmpia Alentejo, în sud şi sectorul montan din nord. Portugalia continentală este formată din 18 districte: Aveiro; Beja; Braga; Bragança; Castelo Branco; Coimbra;

Lisboa (Lisabona). Guarda. Portalegre. Vila do Conde). 1. Majoritatea populaţiei portugheze este membră a Bisericii Romano-Catolice.Industriile tradiţionale sunt:textilă-confecţii (Guimarães. pielărie (Braga. Principala ramură economică este industria prelucrătoare (aproape ¼ din populaţia activă. cca 1/3 din PIB). fiind în plină ascensiune (creştere a PNB de la 35 md. existând doar oraşul Miranda de Douro în care este recunsocut dialectul Asturian ca şi o limbă co-oficială. Viana do Castelo. Portugalia a cunoscut un adevărat miracol economic. ceramică (majolică/”azulejos” la Sacavém şi porţelanuri fine la Vista Alegre şi Vila . deşi n-a rezolvat încă o serie de probleme. Minorităţiile. $ în 1987 la cca 110 md. începînd cu 1986. Portugheza este vorbită în întreaga ţară. Leiria. Faro. într-un ritm rapid. Portugalia este departe de a fi o ţară omogenă din punct de vedere lingvistic. numără mai puţin de 100. Oporto (Porto). Santo Tirso. între care inflaţia şi balanţa de plăţi (datoria externă se menţine la peste 20 md. ca şi cele formate din imigranţii africani din fostele colonii. etnic şi religios. Santarém.2. Fiecare district este subdivizat mai departe în Municiipile Portugaliei. $). Pe lângă acestea există două regiuni autonome (regiões autónomas): Azore (Açores) şi Insulele Madeira. care a crescut. $ în 1997).000 de oameni. Vila Nova de Famalião. Vila Real. Porto).Évora. Setúbal. Viseu. Economia O dată cu intrarea în UE.

2%. măslini.8. ca valoare a producţiei. Agricultura este slab dezvoltată. SUA 5. materiale de cnstrucţie. Franţa 14. producşii mai semnificative avînd sarea ţi cuprul.1% ş. orez. Spania 14. porumb.).5%.Nova de Gaia).Principalele centre industriale sunt:Lisabona.Balanţă comercială dezechilibrată. Pôrto.4%. În sectorul zootehnic se remarcă creşterea ovinelor şi caprinelor. legume ş.a. peste esuarul fluviului Tejo. produse chimice 9. alimentară (îndeosebi vin. în principal. Portugalia fiind unul dintre principalii producători mondiali.8%.3% ş. Alte ramuri industriale: siderurgie şi metalurgie neferoasă (Leixões. încălţăminte 8.7%. . Aceste industrii au fost depăşite. pentru a asigura o legătură mai bună între N şi S ţării a fost construit podul Vasco da Gama.a.Germania18.2%. de construcţie de maşini (în principal electrotehnica şimontaj de autovehicule. Comerţ exterior: (md. Germania 13. Italia 8. cartofi. Setúbal şi Leixões.a.7%.Marea Britanie 11.6 export (produse textile şi confecţii 25. cu excepţia viţei de vie şi a pomilor fructiferi (citrice.7%.).2% ş. Olanda 4.a. Arzambuja. Vila de Feira. la import-Spania 19. Reţea de transport în curs de extindere şi modernizare.a. Novas ş. smochini. Escudos-1994):7 652. Marea Britanie 6. Portugalia fiind cel mai mare producător şi exportator mondial).7%. Seixal). consumului intern:grîu.2%.a.. Franţa 12.6%.2 import (maşini şi echipament de transport 34. meri ş. sticlărie (Marinha Grande). Vendas.8%.a.) şi 4 595. din care 3 057.8%.2 km lungime.a. Celelalte culturi sunt destinate. ulei de măsline. avînd17. industrie chimică şi petrochimică (Lisabona.produse chimice 4. combustibili 8. produse textile 6. inaugurat în 1998.).6%.8%. Lisabona-inclusiv o mare uzină de montaj de autovehicule-. cu ocazia Expoziţiei Universale de la Lisabona. Setúbal ş. Pôrto. plută şi produse din plută 6. produse lactate). Portugalia dispune şi de unele resurse minerale.7% ş. Principalii parteneri: la export.8%.) şi prelucrarea lemnului (inclusiv a plutei. animale vii şi produse alimentare 11.

000 persoane. Durata acordării indemnizaţiei de şomaj este cuprinsă între 9 şi 38 de luni în funcţie de stagiul de cotizare avut şi vârsta beneficiarului.257.000 locuitori din care populaţie activa 5.35% şi 670. Personalul care deserveşte serviciul public de ocupare portughez este în număr de 3. . În ceea ce priveşte ajutorul de şomaj.Valoarea indemnizaţiei de şomaj în Portugalia se calculează ca 65 % din ultimul venit.590 – în România ANOFM are 2.22 euro = 1.66 euro. în acest context cu cât vârsta somerului este mai mică.637. Rata şomajului în aceata ţară este de 10. dar nu mai mult decât valoarea a trei indicatori sociali . respectiv 3*419.162 de salariaţi la o rată a şomajului de 7.6 %. iar salariul minim brut pe lună este de 475 de euro.Portugalia are o populaţie de 10.581.247 şomeri. durata şomajului se reduce. acesta se acorda persoanelor care au stagiu de cotizare de minim 450 de zile în ultimele 24 de luni premergătoarea datei la care solicita indemnizaţia.

a. lungimea şi frumuseţea litoralului. predomină.). rezultatele fiind pe măsură. Spania.18 ş.) şi balneoclimaterice. cu 11.47% din piaţă) şi locul 19 pe plan mondial. turismul cultural (vestigii romane. o serie de oraşe din interior. intrări. Portugalia ocupa în 2006. Irlanda. cu 1.12-13. 24 000 000 turişti străini (1997). Turismul Turismul este unul din cele mai importante sectoare ale economiei portugheze.a.palatul episcopal „Torre dos Clérigos” din sec. locul 12 în Europa (2.Oeiras ş.a.3. Albufeira ş. cu . Franţa.).Cascais. Turiştii care vizitează Portugalia provin în general din statele UE (Regatul Unit. Investiţiile în turism şi sectoarele adiacente sunt considerabile. Olanda.34% din piaţă. Germania. monumente (Faro.) şi valea fluviului Duero cu munţii din jur. contribuind cu procente variind între 7 şi 8 la sută la formarea PIB şi cca. alte staţiuni balneoclimaterice litorale mai spre N (Figueira de Foz. Italia) şi SUA.). 10 la sută din locurile de muncă. Printre factorii care stimulează turismul se numără climatul plăcut. Principalele zone sau obiective: capitala (Lisabona) şi „Riviera Portugheză”.3 mil. Silves ş. cu multe staţiuni balneoclimaterice la Oceanul Atlantic (Estoril.Viana do Castelo ş. A. multitudinea obiectivelor istorice şi culturale etc.).a. cu staţiuni balneoclimaterice (Praia da Rocha. monumente istorice şi de artă medievale etc. între care Catedrala din sec. zona Algarve din sudul Portugaliei. oraşul Pôrto (cu numeroase monumente istorice. ca şi în Spania.1.

Viseu (ruine romane.15 ş. Număr turişti Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.a.a. Portugalia a fost umbrită de producătorii cu costuri mai mici din Europa Centrală sau Asia ca ţintă pentru investiţii străine directe.12-16. guverne succesive au privatizat multe firme controlate de stat şi au liberalizat zone cheie ale economiei. incluzând sectoarele financiar şi telecomunicaţii.96 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu .3. Portugalia a devenit o economie diversificată şi în continuă creştere. 1. Evora (ruine romane.12-13.catedrală din sec.110.01 0. bazată pe servicii de la aderarea la Uniunea Europeană în 1986. Un sistem educaţional sărac a devenit un obstacol în relizarea unei mai bune productivităţi sau în realizarea creşterii economice. Număr turişti sosiţi în Portugalia Tabel 1. cu numeroase staţiuni balneoclimaterice. Ţara s-a calificat pentru Uniunea Monetară Europeană (EMU) în 1998 şi a început să folosească noua sa deviză. arh. Madeira şi Azore din Oceanul Atlantic.).400 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 1. 13. Santarém (biserică din sec.org • Numar turisti 23.15. 2002 împreună cu 11 alte economii membre UE. unele monumente etc.). palatul episcopal din sec. pe 1 ianuarie.). euroul.a.766.wttc.). Guvernul a eşuat în a domina un deficit extensiv şi în a realiza reforme structurale necesare ridicării competivităţii economiei portugheze. însă PIB pe cap de locuitor se situează la doar 75% din cel al economiilor de top UE.între care Coímbra (catedrala Sé Velha din sec. peisaje frumoase. 17 ş. catedrală din sec.16 ş.1.163.01 0.97 1. 12 ş. seminar teologic din sec. vizigote şi maure. Creşterea economică a fost deasupra mediei UE pentru marea majoritate a decadei trecute.a.monumente istorice şi de artă. biserici gotice etc.. mănăstirea São Francisco din sec.).Leiria (catedrală din sec. muzee etc.). Setúbal (biserica mănăstirii Jesus din sec.000 24.200 23. În ultima decadă.2.a.16 ş.

atât ca furnizor.12 1.1. unde am aflat că este situată în extremitatea sudvestică a Europei. cât şi ca receptor.1. În ciuda evoluţiilor oscilante din ultimii ani.3. Din economie reiese că Portugalia este un actor important pe piaţa investiţiilor. * * * În cele prezentate mai sus am adus la cunoştinţă informaţii despre statul Portugalia.133 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 bn$ 1. .92 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu In anul 2008 valoarea încasărilor din turism a atins 15. la vest şi sud cu Oceanul Atlantic (832 Km). dar în 2007 şi în 2009 încasările din turism au scăzut .wttc.2. Dupa cum se putea vedea şi în tabelul anterior numărul turiştilor a scăzut semnificativ în 2009 şi deci şi volumul încasărilor. se învecinează: la est şi nord cu Spania (1215 Km).02 1.355 14. In final am aflat că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti.355 bn$. economia Portugaliei este viguroasă şi competitivă.760 15. cum ar fi prezentarea ţării.12 0. Valoarea încasărilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.org • Valoarea incasarilor 13.In 2009 se înregistrează o valoare scăzută din tabel şi asta din cauza crizei economice. Valoarea încasărilor Tabel 1.

II. Importanţa instituţiilor nu se limitează la cadrul legal. guvernele. 2. dar ei tind să se consolideze reciproc. şi niciodată nu va avea loc în economiile cu pieţe ineficiente (pilonii 6.org Rank 27 35 44 Score (%) 4. interacţionează pentru a genera venituri şi bogăţie în economie. acest lucru nu ar trebui să ascundă faptul că ei nu sunt independenţi: nu numai ei sunt legaţi unii de alti. Instituţiile Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Măsurile sunt raportate pentru 12 coloane.7 si al 8-lea) sau fără o infrastructură eficientă (pilon 2). 2. Tabel nr. deoarece oferă o analiză ce poate fi mai utilă pentru ţară şi practicieni: o astfel de analiză se apropie de zonele reale în care ţară are nevoie de îmbunătăţiri. care să garanteze drepturile de proprietate intelectuală. separat. Deşi cei 12 piloni de competitivitate sunt descrişi separat. Analiza indicatorilor de competitivitate turistică In acest capitol se vor analiza cei 12 indicatori de competitivitate turistică.weforum. inovare (pilonul 12) nu este posibilă într-o lume fără instituţii (primul pilon).75 4.87 4.1. nu poate fi efectuat în ţară pregătirea şi educaţia slabă a forţei de muncă (pilonul 5).49 . De exemplu. firmele. Instituţiile Mediul instituţional constituie cadrul în care indivizii.1.

Instituţiile 2. Este extrem de important pentru asigurarea efectivă a funcţionării economiei.2. deoarece este un factor important în determinarea şi localizarea activităţii economice şi tipurilor de activitate sau sectoare care se pot dezvolta într-un anumit sector special al economiei.2. 2. Infrastructura Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Infrastructura Extindera şi eficienta infrastructurii este un capitol esenţial al competitivităţii. Infrastructura .org 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 25 26 23 Score (%) 4. 2.07 5.1. 2.23 Figura nr. Tabel nr.weforum.98 5.2.

Muncitorii care sunt bolnavi nu pot lucra la potenţialul lor maxim.74 4.org Rank 81 82 79 Score (%) 4. 2. şi vor fi mai puţin productivi. Tabel nr. Stabilitatea macroeconomică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.68 4.3. Sănătatea precară duce la costuri semnificative pentru afaceri.weforum. prin urmare. . pentru că muncitorii bolnavi sunt adesea absenţi sau operează la niveluri mai mici de eficienţă. Stabilitatea macroeconomică 2. Stabilitatea macroeconomică Stabilitatea mediului macroeconomic este importantă pentru mediul de afaceri şi. de asemenea. Deşi este cu siguranţă adevărat că stabilitatea macroeconomică nu poate creşte singură.3. 2. productivitatea unei naţiuni este.52 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.3.2.4. recunoscut faptul că dezordinea macroeconomică dăunează economiei. Sănătatea şi educaţia primară O forţă de muncă sănătoasă este vitală pentru competitivitatea ţării şi a productivităţii. este importantă pentru competitivitatea globală a unei ţări.

Invăţământul superior şi formarea Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.58 . 2.95 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Sănătatea şi educaţia primară Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.4.4.5.weforum. 2.Tabel nr.59 4.62 4.04 6.00 5. Invăţământul superior şi formarea Calitatea educaţiei şi formarea este crucială pentru economiile care doresc să se deplaseze pe scara valorică dincolo de procesele de producţie şi produsele simple.org Rank 32 33 31 Score (%) 6. Tabel nr.5.org Rank 34 37 38 Score (%) 4. Sănătatea şi educaţia primară 2.weforum. 2.

aprovizionarea şi cererea.53 4. 2.6.40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.6.org 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 41 45 51 Score (%) 4. Invăţământul superior şi formarea 2. precum şi pentru a se asigura că aceste bunuri pot fi tranzacţionate eficient în economie. Tabel nr.5.39 Figura nr. 2.59 4. 2. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Tările cu astfel de pieţe sunt bine poziţionate pentru a produce combinaţia potrivită de produse şi servicii. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.6. Eficienţa mărfurilor pe piaţă .weforum.

org 120 100 80 60 40 20 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 83 87 103 Score (%) 4. Eficienţa pieţei muncii Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.26 . 2. 2. Unui sector financiar eficient este necesar să i se aloce resursele economisite prin cetăţeni. Eficienţa pieţei muncii Eficienţa şi flexibilitatea pieţei forţei de muncă sunt critice pentru a asigura că muncitorii sunt plasaţi în cele mai potrivite locuri în economie şi să li se asigure stimulente pentru a oferi cel mai bun efort al muncii lor.18 4.04 Figura nr.8.7.8.weforum. Sofisticarea pieţei financiare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.94 4.weforum.7.2. Sofisticarea pieţei financiare Actuala criză financiară mondială a pus în evidenţă importanţa critică a pieţelor financiare pentru funcţionarea economiilor naţionale. Tabel nr. Eficienţa pieţei muncii 2.7.71 4. precum şi cele care intră în economie din străinătate . Tabel nr.14 4.org Rank 35 43 62 Score (%) 4. 2.

Sofisticarea pieţei financiare 2. Tabel nr. 2.org Rank 31 32 31 Score (%) 4.weforum.9. Gradul de pregătire tehnologică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. În lumea globalizată tehnologia a devenit un element important pentru ca firmele să concureze şi să prospere.9.8.70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Gradul de pregătire tehnologică . 2.51 4. pentru a spori productivitatea industriei sale.28 4.73 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.9. Gradul de pregătire tehnologică Acest pilon de măsuri prezintă agilitatea cu care o economie adoptă tehnologii existente. 2.

10. Tabel nr.32 4.11. la rândul său. Acest lucru conduce. Sofisticarea afacerilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.28 4.weforum. în special pentru ţările mici. În epoca globalizării.28 .2.39 4. Mărimea pieţei Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.10.37 4. la creşterea productivităţii. sporind astfel competitivitatea unei naţiuni.40 Figura nr. 2. Tabel nr. Sofisticarea afacerilor Sofisticarea afacerilor conduce la o eficienţă mai mare în producţia de bunuri şi servicii. În mod tradiţional. pieţele internaţionale au devenit un substitut pentru pieţele interne. deoarece pe pieţele mari se permite firmelor să exploateze economiile de scară.weforum. pieţele care sunt la dispoziţia firmelor au fost limitate de graniţele naţionale. 2.11.org Rank 45 48 53 Score (%) 4. 2. Mărimea pieţei 2.org 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 40 43 43 Score (%) 4.10. Mărimea pieţei Dimensiunea pieţei afecteaza productivitatea.

2.12.12.71 3.11. Deşi câştigurile substanţiale pot fi obţinute prin îmbunătăţirea instituţiilor. 2. 2.12. reducerea instabilităţii macroeconomice.org 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 33 35 33 Score (%) 3.60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.weforum.69 Figura nr. Sofisticarea afacerilor 2. sau îmbunătăţirea capitalului uman al populaţiei.66 3. Inovare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Inovare . toţi aceşti factori în cele din urmă par să duca la revenirea diminuării. Inovare Ultimul pilon de competitivitate este inovaţia tehnologică. Tabel nr. constructia de infrastructuri.

infrastructura. 2009. . sofisticarea afacerilor şi inovarea. 2008. sănătatea şi educaţia primară. pentru cei 12 indicatori de competitivitate turistică: instituţiile. In urma acestei analize se observă că in ansamblu Portugalia este o ţară dezvoltată şi că se află pe poziţii bune în clasament chiar dacă în unele cazuri guvernul ar trebui să se implice mai mult. mărimea pietei. eficienţa muncii.* * * In capitolul II al acestui proiect am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe anii 2007. eficienţa mărfurilor pe piaţă. sofisticarea pieţei financiare. gradul de pregătire tehnologică. Aceşti indicatori ne ajută să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi unde ar trebui intervenit pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului. învăţământul superior şi formarea. stabilitatea macroeconomică.

Este ţara de coastă cu cea mai mare Zonă Economică Exclusivă.1. oferta turistică diversificată etc. Serviciile în ultimii ani au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze. reţele de acces învechite. Pe de altă parte. acestea contribuind cu 71. uleiuri). resurse limitate etc. după ce statele de coastă au stabilit. Puncte forte Portugalia are o poziţie geografică favorabilă. prezentând rate de creştere ridicate. turismul şi serviciile financiare. Bilanţul punctelor forte şi slabe al Portugaliei Punctele forte determină superioritatea ţării din punct de vedere turistic şi pot fi: poziţia geografică favorabilă. În plus. o dezvoltare economică bună. proastă calitate a serviciilor oferite.III. având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud. Cu toate acestea sectorul piscicol s-a redus succesiv în ultimii ani atît la nivelul capacităţii instalate cît şi la cel al capturilor realizate. o bună infrastructură.5% din populaţia activă. ca puncte forte pot fi menţionate marea varietate de ofertă şi specificul unor produse cu caracteristici proprii unice ale regiunilor din care provin (vinuri. 3. transporturile şi telecomunicaţiile. conform deciziilor ONU din ultimii 20 de ani. Punctele slabe pot fi date de poziţia geografică într-o zonă greu accesibilă sau într-un cadru lipsit de elemente de atracţie naturală. comerţul. din Peninsula Iberică. servicii turistice la un raport bun calitate/preţ. deoarece se află în extrema sudvestică a Europei. slabă activitate promoţională. În prezent. varietatea formelor de relief.1% la valoarea adăugata brută (VAB). în servicii lucrează 57. Datorită faptului că activitatea în domeniul pescuitului are un impact social ce depăşeşte în mod esenţial ponderea sa în economia portugheză guvernul portughez încearcă să-şi . Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de asemenea de o importantă industrie a hîrtiei. şi cu Spania în nord şi în est. Zonele sale Economice Excluzive de 200 de mile. este un exportator renumit de produse forestiere.

de producere a încălţămintei. ea fiind poarta Europei dinspre Vest. În cazul călătoriilor multiple. diversificarea activităţilor economice ale comunităţilor piscicole şi orientarea spre acuacultură. minerale metalice şi pietre ornamentale. atît în ceea ce priveşte valoarea produsă (72. feroviare. unde sînt încadrate circa 20% din populaţia. staniu şi tungsteniu.orienteze acţiunile spre astfel de obiective ca consolidarea segmentului pescuitului de coastă mic. reprezentînd aproximativ 8% din PIB. pentru călătorii în scop de turism. Guvernul portughez sprijină acest sector şi pune o miză serioasă pe el.6 din populaţia activă). lucrările de restaurare. Dreptul de şedere pentru călătoriile fără viză este de 90 de zile într-un interval de 6 luni. făcînd investiţii importante atît în infrastructura hotelieră cît şi în promovarea imaginii Portugaliei ca destin turistic în exterior. lemnului. activităţi sportive care nu depăşesc 90 de zile. În acest sector mai relevante sînt comerţul. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant. în turism sînt încadrate circa 10% din populaţia activă. mobilei. într-un interval de 6 luni de la data primei intrări. Portugalia fiind primul producător european de cupru. vizită. În cazul călătoriilor fără viză nu este permisă desfăşurarea nici unei activităţi lucrative sau educative. textil. serviciile hoteliere. acestea generînd aproximativ 18% din valoarea adăugată totală brută. . În afara faptului că acest sector joacă un rol important în balanţa portugheză de plăţi. artelor grafice şi materialelor electrice. Activitatea extractivă este reprezentată în mod fundamental pe următoarele segmente: roci industriale.5%) cît şi încadrarea în cîmpul muncii (57. hîrtiei. efectuarea unor investigaţii ştiinţifice ale sectorului. aeriene şi maritime). Portugalia dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare (automobilistice. Referitor la sectorul servicii. cele 90 de zile se calculează prin cumularea perioadelor de şedere subsecvente. Cetăţenii români nu au nevoie de viză de intrare în Portugalia. ponderea acestuia în economia portugheză a crescut simţitor. afaceri. Printre cele mai importante sectoare industriale figurează cel agroalimentar. plutei.

Italiei. ceea ce a dus la închiderea unor fabrici cu valoarea adăugată redusă. Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa. dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. . Spaniei. iar aici am aflat că este una din cele mai sărace ţări din Europa. Ca orice ţară are şi puncte slabe. Pe de altă parte industria textilă este afectată serios de importarea masivă a produselor textile. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant. provenite din Orientul Îndepărtat (China.3.). a remarcat că sentimentul de vulnerabilitate în faţa crizei al propriilor cetăţeni este foarte mare. În Portugalia. deficitul este de aproape 10%. reprezentînd aproximativ 8% din PIB şi dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare. Puncte slabe Ca şi în cazul altor ţări ale UE. cu preţ inferior. Portugalia. * * * In acest capitol am analizat punctele forte şi slabe ale Portugaliei. de unde am aflat că Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de o importantă industrie a hîrtiei.a. India ş. guvernul portughez se împrumuta pâna acum ca să plătească dobânzile. Irlandei. României sau Bulgariei : au cheltuit mult prea mult faţă de cît au produs.2. Economiştii europeni descriu situaţia din Portugalia ca fiind semi-catastrofală în ciuda reducerii ratingului din ţară de către Standard & Poor’s de la A plus la A minus. se face evidentă deplasarea industriei textile portugheze către ţările noi membre. Motivul este acelasi ca al Greciei.

conceptul este extins atât la nivel de firmă. Din această perspectivă. brand. Accepţiunea de competitivitate la nivelul unei ţări diferă însă substanţial de cea la nivel sectorial sau microeconomic. rate mari atât pentru creşterea economică. evaluarea se face mai ales pe latura ofertei şi se referă la competitivitate pe bază de preţ şi competitivitate prin calitate. Se va încuraja inovarea şi se va îmbunătăţi procesul de punere în practică a rezultatelor activităţilor de cercetare şi dezvoltare la oportunităţile de . cât şi sectorial şi macroeconomic. inovatia şi promovarea ştiinţei în cadrul societatii. competitivitatea se referă la abilitatea unei ţări de a menţine. Fiind determinată de raportul dintre productivitatea şi costurile factorilor. În practică.). prin anticiparea schimbărilor economice şi sociale. volumul exportului. cel puţin pe termen mediu. adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor. prin sporirea şi îmbunătăţirea calităţii investiţiilor în capitalul uman. în special prin investiţii în produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare. investiţiile) cu cele calitative (management. Din perspectiva Agendei Lisabona. competitivitatea depinde în primul rând de capacitatea instituţională şi economică a unei ţări de a sprijini creşterea productivităţii şi inovarea. îmbunătăţirea accesibilităţii. va sprijini crearea şi dezvoltarea de noi afaceri. ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor. însă. studiile dedicate unui sector îmbină aspectele cantitative (preţuri. inclusiv a celor legate de deschiderea comercială. Obiectivul competitivităţii regionale şi ocuparea forţei de muncă urmăreşte. dar accepţiunea cea mai uzuală este abilitatea de a vinde un produs. În general. cât şi de ocupare a forţei de muncă. Competitivitatea prin calitate se obţine mai ales prin nişe şi diferenţiere de produs. protejarea şi ameliorarea mediului. consolidarea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor precum şi a ocupării. antreprenoriatul. productivitatea. Atunci când este vorba despre competitivitate la nivel microeconomic şi sectorial (mezzoeconomic). inovare etc. în afara regiunilor celor mai puţin dezvoltate. precum şi dezvoltarea pieţelor de muncă Strategia creşterii competitivităţii pe termen lung a economiei Portugaliei va contribui la construirea unei baze de producţie şi antreprenoriale dinamice. competitivitatea pe bază de preţ se obţine mai ales prin avantajele economiilor de scară.IV Strategii de dezvoltare a competitivităţii turistice Există numeroase definiţii ale competitivităţii.

Strategia Lisabona revizuită afirma necesitatea unei mai bune legislaţii. precum şi accesul la finanţare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). competitivitatea este prin excelenţă o componentă complexă şi dinamică. durabilitate). Aceasta înseamnă şi că procesul va continua chiar şi după ce respectivul obiectiv va fi fost atins. de asemenea. Agenda ‘Lisabona’ are un obiectiv (chiar dacă termenul stabilit este discutabil)– acela de a transforma “economia UE în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume”. deoarece evoluţia condiţiilor în care are loc dezvoltarea economică nu se opreşte. precum şi a unei mai bune elaborări şi furnizări de politici publice în scopul asigurării condiţiilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de munca. .piaţă. un proces de orientare a dezvoltării economiei europene cu ajutorul unor factori care se află astăzi şi în viitor la baza dezvoltării economice (cunoaştere. dar este. în acelaşi timp. Dezvoltarea capacităţii administrative poate avea o contribuţie directă la atingerea acestor obiective. acesta fiind un important motor al dezvoltării. Cu alte cuvinte. Turismul va fi sprijinit.

* * * De la începutul proiectului am constatat că Portugalia are o poziţie favorabilă şi este un actor important pe piaţa investiţiilor. In cea de-a doua parte a proiectului am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe 3 ani.. ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor. cel puţin pe termen mediu. Am aflat şi că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti. In cea de a treia parte am constatat care sunt punctele slabe şi forte ale Portugaliei. cât şi ca receptor. In finalul proiectului am încercat să propunem o strategie de competitivitate. Indicatorii ne-au ajutat să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi să observăm unde ar trebui să intervenim pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului. atât ca furnizor. . cât şi de ocupare a forţei de muncă. rate mari atât pentru creşterea economică. Tot aici am aflat că termenul de competitivitate se referă la abilitatea unei ţări de a menţine.