I Prezentarea ţării

In acest capitol se prezintă date despre Portugalia, şi anume unde este situată, suprafaţa, populaţia, clima, relieful, economia şi nu în ultimul rând turismul acesteia, care constituie unul din cele mai importante subsectoare ale serviciilor. 1.1. Cadrul geografic Republica Portugheză este o ţară situată în extrema sud-vestică a Europei, din Peninsula Iberică, având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud, şi cu Spania în nord şi în est. De asemenea include două grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore (Açores) şi Insulele Madeira. Portugalia continentală este împărţită în două de râul ei principal, Tagus (Tejo). În nord, peisajul este format din munti, deşi cel mai înalt punct al Portugaliei este Mount Pico în Azore la 2,351 m. Sudul în jos spre Algarve este format mai ales din câmpii şi climatul de aici este ceva mai călduros şi mai uscat decât nordul răcoros şi ploios. Alte râuri importante includ Douro, Minho şi Guadiana, similare râului Tagus prin faptul că toate izvorăsc din Spania. Portugalia este o ţară de o impresionantă varietate, cuprinzând atât munţi şi văi înverzite, cât şi câmpii netede, uscate, o întinsă coastă cu nenumărate plaje şi 1000 km graniţa cu Spania. Deşi adesea se crede că Spania şi Portugalia au o cultură şi o mentalitate identice, nimic mai gresit: Portugalia are propria sa identitate. Locuitorii săi sunt oameni gentili, romantici, iubitori de tradiţie şi muzică melancolică şi mai degrabă introvertiţi. Surprinzător, Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa, dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. Relieful Portugaliei corespunde marginii vestice a vechiului soclu al Mesetei Iberice şi se prezintă diferenţiat la nord şi sud de fluviul Tejo. Portugalia nordică este predominant muntoasă, constituită din lanţuri paralele (NE-SV), cu altitudini moderate: Serra de Marão (1 415 m), Serra de Nogueira (1 318 m), Serra de Caramulo, Serra de Estrela (cu altitudinea maximă de pe teritoriul ţării: Pico de Serra, 1 991 m). Portugalia sudică este ocupată de cîmpii vălurite (Alentejo) şi platouri joase, limitate de lanţuri

muntoase, între care, în sud, Serra de Monchique (902 m altitudine maximă) şi Serra de Malhao. Ţărmul (832 km) este jos şi rectiliniu. Partea insulară este constituită din arhipelaguri vulcanice Azore/Açores (2 355 km²), aflat la cca 1 500 km V de Portugalia şi compus din 9 insule mari (São Miguel, Pico, Faial ş.a.) şi Madeira (797 km²), cu insula Madeira (740,6 km²), Porto Santo, Selvanges ş.a., la 500 km de ţărmul african (Maroc). Râurile mai importante (Douro/Duero, Tejo, Guadiana ş.a.) vin din Spania. Clima temperat-oceanică, cu temperaturi relativ uniforme pe litoral şi cu amplitudini în interior, cu precipitaţii relativ bogate, care scad de la nord (2 500 mm) la sud (1 100 mm) şi de la vest la est. In nord-est verile sunt fierbinţi şi iernile blânde, cu ploi rare toamna. Majoritatea ţinutului este însorit, ziua având 11-12 ore. Pădure atlantică (în special de stejar), păşuni în zona montană mai înaltă şi în regiuni mai umede, iar în rest tufişuri de maquis şi garriga, fauna fiind cea specifică acestor asociaţii vegetale, dar mai săracă decît în Spania. Populaţia: 9 964 000 locuitori-1998 (1864: 4 200 000; 1900: 5 100 000; 1920: 6 000 000; 1950: 9 836 000; 1984: 10 008 000); natalitate 11,4%, mortalitate 10,4%, spor natural 1%; speranţa de viaţă la naştere(1995-96): 71,3 ani la bărbaţi şi 78,6 ani la femei; populaţia urbană 37% (1997). Oraşe principale (mii locuitori-1991):Pôrto (309,0), Vila Nova de Gaia (247,0), Amadora (176,0), Cascais (155,0), Almada (153,0), Matosinhos (152,0), Coímbra (148,0), Braga (144,0), Funchal (126,9; în insula Madeira), Seixal (115,2), Setubal (103,2). Portughezi în cvasitotalitate 99%; cca 110 000 străini (africani, brazilieni ş.a.). Zonele mai dens populate sunt oraşele Lisabona şi Pôrto, cu împrejurimile (împreună concentrează aproape 2/5 din populaţia ţării), valea fluviului Tejo, unele sectoare de coastă,regiunea Algarve. Între regiunile mai puţin populate se înscriu cîmpia Alentejo, în sud şi sectorul montan din nord. Portugalia continentală este formată din 18 districte: Aveiro; Beja; Braga; Bragança; Castelo Branco; Coimbra;

începînd cu 1986. Faro. etnic şi religios. Viseu. ceramică (majolică/”azulejos” la Sacavém şi porţelanuri fine la Vista Alegre şi Vila . Pe lângă acestea există două regiuni autonome (regiões autónomas): Azore (Açores) şi Insulele Madeira. Portugalia este departe de a fi o ţară omogenă din punct de vedere lingvistic. între care inflaţia şi balanţa de plăţi (datoria externă se menţine la peste 20 md.2.000 de oameni. Setúbal. existând doar oraşul Miranda de Douro în care este recunsocut dialectul Asturian ca şi o limbă co-oficială. Vila do Conde). $ în 1997).Industriile tradiţionale sunt:textilă-confecţii (Guimarães. deşi n-a rezolvat încă o serie de probleme. pielărie (Braga. Principala ramură economică este industria prelucrătoare (aproape ¼ din populaţia activă. Guarda. Santarém. Minorităţiile. cca 1/3 din PIB). Lisboa (Lisabona). Leiria. Economia O dată cu intrarea în UE. $). care a crescut. 1. fiind în plină ascensiune (creştere a PNB de la 35 md. Portalegre.Évora. Oporto (Porto). Majoritatea populaţiei portugheze este membră a Bisericii Romano-Catolice. Portugheza este vorbită în întreaga ţară. Vila Real. Vila Nova de Famalião. Fiecare district este subdivizat mai departe în Municiipile Portugaliei. Porto). într-un ritm rapid. Portugalia a cunoscut un adevărat miracol economic. $ în 1987 la cca 110 md. Viana do Castelo. ca şi cele formate din imigranţii africani din fostele colonii. Santo Tirso. numără mai puţin de 100.

Lisabona-inclusiv o mare uzină de montaj de autovehicule-. alimentară (îndeosebi vin.a.7%.Balanţă comercială dezechilibrată. Portugalia dispune şi de unele resurse minerale. inaugurat în 1998.6 export (produse textile şi confecţii 25. Alte ramuri industriale: siderurgie şi metalurgie neferoasă (Leixões.8.1% ş. Franţa 12. consumului intern:grîu. producşii mai semnificative avînd sarea ţi cuprul.Principalele centre industriale sunt:Lisabona. Agricultura este slab dezvoltată. Spania 14. legume ş.a.2% ş.6%. În sectorul zootehnic se remarcă creşterea ovinelor şi caprinelor. Pôrto.7% ş. Portugalia fiind cel mai mare producător şi exportator mondial).).8%.Marea Britanie 11.a.2 import (maşini şi echipament de transport 34. produse textile 6.7%. măslini. . Vendas.5%. peste esuarul fluviului Tejo. cu ocazia Expoziţiei Universale de la Lisabona.. Arzambuja. Setúbal şi Leixões. Comerţ exterior: (md. sticlărie (Marinha Grande). pentru a asigura o legătură mai bună între N şi S ţării a fost construit podul Vasco da Gama. materiale de cnstrucţie.2 km lungime.a.8%.2%. cu excepţia viţei de vie şi a pomilor fructiferi (citrice.7%.Nova de Gaia).2%.7%.8%. încălţăminte 8.a. porumb. produse lactate). ca valoare a producţiei.Germania18. Reţea de transport în curs de extindere şi modernizare.).) şi prelucrarea lemnului (inclusiv a plutei. avînd17. Vila de Feira. Pôrto. ulei de măsline. Novas ş. smochini. la import-Spania 19. produse chimice 9. plută şi produse din plută 6.a. Germania 13. Escudos-1994):7 652.a.). Seixal). industrie chimică şi petrochimică (Lisabona.2%. în principal.a. Franţa 14. Marea Britanie 6. din care 3 057. cartofi. orez. de construcţie de maşini (în principal electrotehnica şimontaj de autovehicule.) şi 4 595. Olanda 4. Setúbal ş. meri ş.8%. Italia 8.4%. Principalii parteneri: la export. Portugalia fiind unul dintre principalii producători mondiali. Aceste industrii au fost depăşite. animale vii şi produse alimentare 11.8%.3% ş. Celelalte culturi sunt destinate. combustibili 8.produse chimice 4. SUA 5.6%.

000 persoane. . Personalul care deserveşte serviciul public de ocupare portughez este în număr de 3.66 euro.162 de salariaţi la o rată a şomajului de 7. iar salariul minim brut pe lună este de 475 de euro.22 euro = 1. În ceea ce priveşte ajutorul de şomaj.581. acesta se acorda persoanelor care au stagiu de cotizare de minim 450 de zile în ultimele 24 de luni premergătoarea datei la care solicita indemnizaţia.Valoarea indemnizaţiei de şomaj în Portugalia se calculează ca 65 % din ultimul venit.247 şomeri. în acest context cu cât vârsta somerului este mai mică. dar nu mai mult decât valoarea a trei indicatori sociali . respectiv 3*419.6 %.35% şi 670.637.590 – în România ANOFM are 2. Durata acordării indemnizaţiei de şomaj este cuprinsă între 9 şi 38 de luni în funcţie de stagiul de cotizare avut şi vârsta beneficiarului. durata şomajului se reduce.000 locuitori din care populaţie activa 5.Portugalia are o populaţie de 10.257. Rata şomajului în aceata ţară este de 10.

Oeiras ş.a. cu staţiuni balneoclimaterice (Praia da Rocha. monumente istorice şi de artă medievale etc.a. 24 000 000 turişti străini (1997). Turismul Turismul este unul din cele mai importante sectoare ale economiei portugheze.3. Olanda.) şi valea fluviului Duero cu munţii din jur. Portugalia ocupa în 2006. alte staţiuni balneoclimaterice litorale mai spre N (Figueira de Foz.18 ş. monumente (Faro.12-13. Investiţiile în turism şi sectoarele adiacente sunt considerabile. locul 12 în Europa (2. Italia) şi SUA. rezultatele fiind pe măsură.). predomină. Irlanda. o serie de oraşe din interior. Albufeira ş. oraşul Pôrto (cu numeroase monumente istorice. 10 la sută din locurile de muncă. Spania. cu 1. Franţa.). între care Catedrala din sec.a.47% din piaţă) şi locul 19 pe plan mondial. zona Algarve din sudul Portugaliei.) şi balneoclimaterice. lungimea şi frumuseţea litoralului. Turiştii care vizitează Portugalia provin în general din statele UE (Regatul Unit. multitudinea obiectivelor istorice şi culturale etc. A.). Germania. intrări. Printre factorii care stimulează turismul se numără climatul plăcut.). Principalele zone sau obiective: capitala (Lisabona) şi „Riviera Portugheză”.1. Silves ş.3 mil. contribuind cu procente variind între 7 şi 8 la sută la formarea PIB şi cca. cu multe staţiuni balneoclimaterice la Oceanul Atlantic (Estoril.34% din piaţă. ca şi în Spania.Cascais. turismul cultural (vestigii romane. cu .a.palatul episcopal „Torre dos Clérigos” din sec.Viana do Castelo ş. cu 11.

12-13.16 ş. cu numeroase staţiuni balneoclimaterice.15. Viseu (ruine romane.200 23. arh. euroul. însă PIB pe cap de locuitor se situează la doar 75% din cel al economiilor de top UE. 2002 împreună cu 11 alte economii membre UE. mănăstirea São Francisco din sec. Număr turişti sosiţi în Portugalia Tabel 1. incluzând sectoarele financiar şi telecomunicaţii. pe 1 ianuarie. unele monumente etc.110. Un sistem educaţional sărac a devenit un obstacol în relizarea unei mai bune productivităţi sau în realizarea creşterii economice. palatul episcopal din sec.a.01 0. Evora (ruine romane. 1.000 24. Ţara s-a calificat pentru Uniunea Monetară Europeană (EMU) în 1998 şi a început să folosească noua sa deviză. muzee etc.400 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 1. peisaje frumoase. Creşterea economică a fost deasupra mediei UE pentru marea majoritate a decadei trecute.96 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu .). catedrală din sec.a.1.între care Coímbra (catedrala Sé Velha din sec.3. Santarém (biserică din sec. guverne succesive au privatizat multe firme controlate de stat şi au liberalizat zone cheie ale economiei.12-16.).org • Numar turisti 23.a.766. 12 ş. Guvernul a eşuat în a domina un deficit extensiv şi în a realiza reforme structurale necesare ridicării competivităţii economiei portugheze. În ultima decadă. Număr turişti Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Portugalia a devenit o economie diversificată şi în continuă creştere.16 ş..01 0.a.a. bazată pe servicii de la aderarea la Uniunea Europeană în 1986.97 1.wttc. 13. vizigote şi maure.Leiria (catedrală din sec.).catedrală din sec. seminar teologic din sec. biserici gotice etc.).monumente istorice şi de artă. 17 ş. Setúbal (biserica mănăstirii Jesus din sec.2.).). Portugalia a fost umbrită de producătorii cu costuri mai mici din Europa Centrală sau Asia ca ţintă pentru investiţii străine directe.15 ş.163. Madeira şi Azore din Oceanul Atlantic.

760 15.12 0.2. Valoarea încasărilor Tabel 1. cum ar fi prezentarea ţării. Valoarea încasărilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. . dar în 2007 şi în 2009 încasările din turism au scăzut . cât şi ca receptor.In 2009 se înregistrează o valoare scăzută din tabel şi asta din cauza crizei economice.355 14. la vest şi sud cu Oceanul Atlantic (832 Km). se învecinează: la est şi nord cu Spania (1215 Km).133 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 bn$ 1.02 1.org • Valoarea incasarilor 13. unde am aflat că este situată în extremitatea sudvestică a Europei.wttc.92 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu In anul 2008 valoarea încasărilor din turism a atins 15. atât ca furnizor. Dupa cum se putea vedea şi în tabelul anterior numărul turiştilor a scăzut semnificativ în 2009 şi deci şi volumul încasărilor. În ciuda evoluţiilor oscilante din ultimii ani. * * * În cele prezentate mai sus am adus la cunoştinţă informaţii despre statul Portugalia. Din economie reiese că Portugalia este un actor important pe piaţa investiţiilor.3.1.355 bn$. economia Portugaliei este viguroasă şi competitivă. In final am aflat că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti.1.12 1.

Instituţiile Mediul instituţional constituie cadrul în care indivizii. deoarece oferă o analiză ce poate fi mai utilă pentru ţară şi practicieni: o astfel de analiză se apropie de zonele reale în care ţară are nevoie de îmbunătăţiri.1. care să garanteze drepturile de proprietate intelectuală.II. Măsurile sunt raportate pentru 12 coloane. 2.75 4. acest lucru nu ar trebui să ascundă faptul că ei nu sunt independenţi: nu numai ei sunt legaţi unii de alti.org Rank 27 35 44 Score (%) 4. Instituţiile Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. separat. guvernele.49 .7 si al 8-lea) sau fără o infrastructură eficientă (pilon 2). dar ei tind să se consolideze reciproc. şi niciodată nu va avea loc în economiile cu pieţe ineficiente (pilonii 6. De exemplu. nu poate fi efectuat în ţară pregătirea şi educaţia slabă a forţei de muncă (pilonul 5). Importanţa instituţiilor nu se limitează la cadrul legal.1. Analiza indicatorilor de competitivitate turistică In acest capitol se vor analiza cei 12 indicatori de competitivitate turistică.weforum. firmele.87 4. inovare (pilonul 12) nu este posibilă într-o lume fără instituţii (primul pilon). Tabel nr. Deşi cei 12 piloni de competitivitate sunt descrişi separat. 2. interacţionează pentru a genera venituri şi bogăţie în economie.

Instituţiile 2. 2.1.2. Tabel nr. Infrastructura Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. 2. Este extrem de important pentru asigurarea efectivă a funcţionării economiei. Infrastructura .98 5.2.weforum. deoarece este un factor important în determinarea şi localizarea activităţii economice şi tipurilor de activitate sau sectoare care se pot dezvolta într-un anumit sector special al economiei.2. Infrastructura Extindera şi eficienta infrastructurii este un capitol esenţial al competitivităţii.org 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 25 26 23 Score (%) 4. 2.07 5.45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.23 Figura nr.

productivitatea unei naţiuni este. de asemenea.68 4. Sănătatea precară duce la costuri semnificative pentru afaceri. 2. Tabel nr. Stabilitatea macroeconomică Stabilitatea mediului macroeconomic este importantă pentru mediul de afaceri şi. este importantă pentru competitivitatea globală a unei ţări. pentru că muncitorii bolnavi sunt adesea absenţi sau operează la niveluri mai mici de eficienţă.3.weforum. Stabilitatea macroeconomică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.2.3.org Rank 81 82 79 Score (%) 4. recunoscut faptul că dezordinea macroeconomică dăunează economiei. prin urmare. şi vor fi mai puţin productivi. 2. Deşi este cu siguranţă adevărat că stabilitatea macroeconomică nu poate creşte singură. Sănătatea şi educaţia primară O forţă de muncă sănătoasă este vitală pentru competitivitatea ţării şi a productivităţii. .74 4.52 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.4.3. Muncitorii care sunt bolnavi nu pot lucra la potenţialul lor maxim. Stabilitatea macroeconomică 2.

95 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Invăţământul superior şi formarea Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. 2.Tabel nr.59 4. Sănătatea şi educaţia primară 2.org Rank 32 33 31 Score (%) 6. 2. 2.4.58 .5.weforum.04 6.62 4.5. Invăţământul superior şi formarea Calitatea educaţiei şi formarea este crucială pentru economiile care doresc să se deplaseze pe scara valorică dincolo de procesele de producţie şi produsele simple.4. Tabel nr.weforum.org Rank 34 37 38 Score (%) 4. Sănătatea şi educaţia primară Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.00 5.

39 Figura nr. Invăţământul superior şi formarea 2.5. Eficienţa mărfurilor pe piaţă . precum şi pentru a se asigura că aceste bunuri pot fi tranzacţionate eficient în economie.53 4. 2.40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Tabel nr. 2.6. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Tările cu astfel de pieţe sunt bine poziţionate pentru a produce combinaţia potrivită de produse şi servicii. aprovizionarea şi cererea.6. 2.weforum.6.59 4. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.org 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 41 45 51 Score (%) 4.

org 120 100 80 60 40 20 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 83 87 103 Score (%) 4.71 4. Sofisticarea pieţei financiare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.org Rank 35 43 62 Score (%) 4.94 4.weforum.04 Figura nr. precum şi cele care intră în economie din străinătate .7.26 . Eficienţa pieţei muncii 2.7. Eficienţa pieţei muncii Eficienţa şi flexibilitatea pieţei forţei de muncă sunt critice pentru a asigura că muncitorii sunt plasaţi în cele mai potrivite locuri în economie şi să li se asigure stimulente pentru a oferi cel mai bun efort al muncii lor. Eficienţa pieţei muncii Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. 2. Tabel nr. Tabel nr. Sofisticarea pieţei financiare Actuala criză financiară mondială a pus în evidenţă importanţa critică a pieţelor financiare pentru funcţionarea economiilor naţionale. 2.18 4.8.8.7.14 4.weforum.2. Unui sector financiar eficient este necesar să i se aloce resursele economisite prin cetăţeni. 2.

70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.8.9.9. 2.9.weforum. Sofisticarea pieţei financiare 2. 2. Gradul de pregătire tehnologică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Gradul de pregătire tehnologică . pentru a spori productivitatea industriei sale.51 4. Gradul de pregătire tehnologică Acest pilon de măsuri prezintă agilitatea cu care o economie adoptă tehnologii existente. 2. Tabel nr.73 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. În lumea globalizată tehnologia a devenit un element important pentru ca firmele să concureze şi să prospere.org Rank 31 32 31 Score (%) 4.28 4.

deoarece pe pieţele mari se permite firmelor să exploateze economiile de scară. În epoca globalizării. Tabel nr.weforum.org 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 40 43 43 Score (%) 4. 2. pieţele internaţionale au devenit un substitut pentru pieţele interne. Sofisticarea afacerilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. la rândul său.10. Tabel nr.40 Figura nr. 2.28 4. sporind astfel competitivitatea unei naţiuni.weforum.10. Acest lucru conduce.11.11.37 4.39 4. în special pentru ţările mici. Mărimea pieţei Dimensiunea pieţei afecteaza productivitatea.32 4. Sofisticarea afacerilor Sofisticarea afacerilor conduce la o eficienţă mai mare în producţia de bunuri şi servicii. la creşterea productivităţii. pieţele care sunt la dispoziţia firmelor au fost limitate de graniţele naţionale.28 . În mod tradiţional.10. Mărimea pieţei 2.org Rank 45 48 53 Score (%) 4.2. Mărimea pieţei Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. 2.

reducerea instabilităţii macroeconomice. Tabel nr. Inovare Ultimul pilon de competitivitate este inovaţia tehnologică.60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. 2. constructia de infrastructuri. Inovare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. toţi aceşti factori în cele din urmă par să duca la revenirea diminuării.12.71 3. 2.12. sau îmbunătăţirea capitalului uman al populaţiei.66 3. Sofisticarea afacerilor 2. Inovare .weforum.12.org 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 33 35 33 Score (%) 3. 2.11.69 Figura nr. Deşi câştigurile substanţiale pot fi obţinute prin îmbunătăţirea instituţiilor.

învăţământul superior şi formarea. eficienţa muncii. infrastructura. stabilitatea macroeconomică. sănătatea şi educaţia primară. sofisticarea afacerilor şi inovarea. Aceşti indicatori ne ajută să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi unde ar trebui intervenit pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului. 2008. In urma acestei analize se observă că in ansamblu Portugalia este o ţară dezvoltată şi că se află pe poziţii bune în clasament chiar dacă în unele cazuri guvernul ar trebui să se implice mai mult. 2009. mărimea pietei. sofisticarea pieţei financiare. . gradul de pregătire tehnologică. pentru cei 12 indicatori de competitivitate turistică: instituţiile. eficienţa mărfurilor pe piaţă.* * * In capitolul II al acestui proiect am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe anii 2007.

după ce statele de coastă au stabilit. Cu toate acestea sectorul piscicol s-a redus succesiv în ultimii ani atît la nivelul capacităţii instalate cît şi la cel al capturilor realizate. Puncte forte Portugalia are o poziţie geografică favorabilă. resurse limitate etc.III. Bilanţul punctelor forte şi slabe al Portugaliei Punctele forte determină superioritatea ţării din punct de vedere turistic şi pot fi: poziţia geografică favorabilă. conform deciziilor ONU din ultimii 20 de ani. având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud. comerţul.1% la valoarea adăugata brută (VAB). ca puncte forte pot fi menţionate marea varietate de ofertă şi specificul unor produse cu caracteristici proprii unice ale regiunilor din care provin (vinuri. o dezvoltare economică bună.1. o bună infrastructură. Este ţara de coastă cu cea mai mare Zonă Economică Exclusivă. servicii turistice la un raport bun calitate/preţ. oferta turistică diversificată etc. Punctele slabe pot fi date de poziţia geografică într-o zonă greu accesibilă sau într-un cadru lipsit de elemente de atracţie naturală. acestea contribuind cu 71. Serviciile în ultimii ani au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze. 3. din Peninsula Iberică. În plus. Pe de altă parte. în servicii lucrează 57. proastă calitate a serviciilor oferite. slabă activitate promoţională. uleiuri). În prezent. Zonele sale Economice Excluzive de 200 de mile. turismul şi serviciile financiare. prezentând rate de creştere ridicate. şi cu Spania în nord şi în est. transporturile şi telecomunicaţiile. este un exportator renumit de produse forestiere.5% din populaţia activă. reţele de acces învechite. Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de asemenea de o importantă industrie a hîrtiei. Datorită faptului că activitatea în domeniul pescuitului are un impact social ce depăşeşte în mod esenţial ponderea sa în economia portugheză guvernul portughez încearcă să-şi . deoarece se află în extrema sudvestică a Europei. varietatea formelor de relief.

staniu şi tungsteniu. pentru călătorii în scop de turism. Portugalia dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare (automobilistice. Dreptul de şedere pentru călătoriile fără viză este de 90 de zile într-un interval de 6 luni. lemnului.5%) cît şi încadrarea în cîmpul muncii (57. cele 90 de zile se calculează prin cumularea perioadelor de şedere subsecvente. ponderea acestuia în economia portugheză a crescut simţitor. atît în ceea ce priveşte valoarea produsă (72. plutei. unde sînt încadrate circa 20% din populaţia. În cazul călătoriilor fără viză nu este permisă desfăşurarea nici unei activităţi lucrative sau educative. Guvernul portughez sprijină acest sector şi pune o miză serioasă pe el. efectuarea unor investigaţii ştiinţifice ale sectorului. serviciile hoteliere. diversificarea activităţilor economice ale comunităţilor piscicole şi orientarea spre acuacultură. textil.orienteze acţiunile spre astfel de obiective ca consolidarea segmentului pescuitului de coastă mic. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant. Printre cele mai importante sectoare industriale figurează cel agroalimentar. în turism sînt încadrate circa 10% din populaţia activă. În afara faptului că acest sector joacă un rol important în balanţa portugheză de plăţi. aeriene şi maritime). minerale metalice şi pietre ornamentale. ea fiind poarta Europei dinspre Vest. feroviare. Activitatea extractivă este reprezentată în mod fundamental pe următoarele segmente: roci industriale. făcînd investiţii importante atît în infrastructura hotelieră cît şi în promovarea imaginii Portugaliei ca destin turistic în exterior. vizită. activităţi sportive care nu depăşesc 90 de zile. artelor grafice şi materialelor electrice. Referitor la sectorul servicii. mobilei. lucrările de restaurare. Portugalia fiind primul producător european de cupru. hîrtiei. În cazul călătoriilor multiple. Cetăţenii români nu au nevoie de viză de intrare în Portugalia. de producere a încălţămintei. În acest sector mai relevante sînt comerţul. într-un interval de 6 luni de la data primei intrări.6 din populaţia activă). afaceri. acestea generînd aproximativ 18% din valoarea adăugată totală brută. . reprezentînd aproximativ 8% din PIB.

Ca orice ţară are şi puncte slabe. deficitul este de aproape 10%.). În Portugalia. provenite din Orientul Îndepărtat (China. Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa. se face evidentă deplasarea industriei textile portugheze către ţările noi membre.3. Puncte slabe Ca şi în cazul altor ţări ale UE.a. cu preţ inferior. Motivul este acelasi ca al Greciei. Economiştii europeni descriu situaţia din Portugalia ca fiind semi-catastrofală în ciuda reducerii ratingului din ţară de către Standard & Poor’s de la A plus la A minus. dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. de unde am aflat că Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de o importantă industrie a hîrtiei. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant. guvernul portughez se împrumuta pâna acum ca să plătească dobânzile. ceea ce a dus la închiderea unor fabrici cu valoarea adăugată redusă. a remarcat că sentimentul de vulnerabilitate în faţa crizei al propriilor cetăţeni este foarte mare. Irlandei. României sau Bulgariei : au cheltuit mult prea mult faţă de cît au produs. * * * In acest capitol am analizat punctele forte şi slabe ale Portugaliei. Portugalia. Spaniei. Italiei. India ş. iar aici am aflat că este una din cele mai sărace ţări din Europa. . reprezentînd aproximativ 8% din PIB şi dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare. Pe de altă parte industria textilă este afectată serios de importarea masivă a produselor textile.2.

investiţiile) cu cele calitative (management. Se va încuraja inovarea şi se va îmbunătăţi procesul de punere în practică a rezultatelor activităţilor de cercetare şi dezvoltare la oportunităţile de . prin anticiparea schimbărilor economice şi sociale. adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor. Accepţiunea de competitivitate la nivelul unei ţări diferă însă substanţial de cea la nivel sectorial sau microeconomic. inovare etc. va sprijini crearea şi dezvoltarea de noi afaceri. studiile dedicate unui sector îmbină aspectele cantitative (preţuri. volumul exportului. protejarea şi ameliorarea mediului. îmbunătăţirea accesibilităţii. cât şi de ocupare a forţei de muncă.). evaluarea se face mai ales pe latura ofertei şi se referă la competitivitate pe bază de preţ şi competitivitate prin calitate. productivitatea. dar accepţiunea cea mai uzuală este abilitatea de a vinde un produs. Competitivitatea prin calitate se obţine mai ales prin nişe şi diferenţiere de produs. competitivitatea depinde în primul rând de capacitatea instituţională şi economică a unei ţări de a sprijini creşterea productivităţii şi inovarea. Atunci când este vorba despre competitivitate la nivel microeconomic şi sectorial (mezzoeconomic). consolidarea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor precum şi a ocupării. în afara regiunilor celor mai puţin dezvoltate. inovatia şi promovarea ştiinţei în cadrul societatii. Din această perspectivă. Din perspectiva Agendei Lisabona. Obiectivul competitivităţii regionale şi ocuparea forţei de muncă urmăreşte. cât şi sectorial şi macroeconomic. rate mari atât pentru creşterea economică. competitivitatea se referă la abilitatea unei ţări de a menţine. brand. antreprenoriatul. conceptul este extins atât la nivel de firmă. Fiind determinată de raportul dintre productivitatea şi costurile factorilor. În practică. ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor. însă. cel puţin pe termen mediu. în special prin investiţii în produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare. precum şi dezvoltarea pieţelor de muncă Strategia creşterii competitivităţii pe termen lung a economiei Portugaliei va contribui la construirea unei baze de producţie şi antreprenoriale dinamice.IV Strategii de dezvoltare a competitivităţii turistice Există numeroase definiţii ale competitivităţii. competitivitatea pe bază de preţ se obţine mai ales prin avantajele economiilor de scară. În general. inclusiv a celor legate de deschiderea comercială. prin sporirea şi îmbunătăţirea calităţii investiţiilor în capitalul uman.

dar este. de asemenea. Cu alte cuvinte. competitivitatea este prin excelenţă o componentă complexă şi dinamică. precum şi a unei mai bune elaborări şi furnizări de politici publice în scopul asigurării condiţiilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de munca. Strategia Lisabona revizuită afirma necesitatea unei mai bune legislaţii.piaţă. precum şi accesul la finanţare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). în acelaşi timp. Dezvoltarea capacităţii administrative poate avea o contribuţie directă la atingerea acestor obiective. Aceasta înseamnă şi că procesul va continua chiar şi după ce respectivul obiectiv va fi fost atins. Agenda ‘Lisabona’ are un obiectiv (chiar dacă termenul stabilit este discutabil)– acela de a transforma “economia UE în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume”. un proces de orientare a dezvoltării economiei europene cu ajutorul unor factori care se află astăzi şi în viitor la baza dezvoltării economice (cunoaştere. durabilitate). Turismul va fi sprijinit. . deoarece evoluţia condiţiilor în care are loc dezvoltarea economică nu se opreşte. acesta fiind un important motor al dezvoltării.

In cea de-a doua parte a proiectului am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe 3 ani. . Tot aici am aflat că termenul de competitivitate se referă la abilitatea unei ţări de a menţine.. rate mari atât pentru creşterea economică. Am aflat şi că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti. In cea de a treia parte am constatat care sunt punctele slabe şi forte ale Portugaliei. cât şi ca receptor. Indicatorii ne-au ajutat să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi să observăm unde ar trebui să intervenim pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului. ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor.* * * De la începutul proiectului am constatat că Portugalia are o poziţie favorabilă şi este un actor important pe piaţa investiţiilor. atât ca furnizor. In finalul proiectului am încercat să propunem o strategie de competitivitate. cel puţin pe termen mediu. cât şi de ocupare a forţei de muncă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful