P. 1
Strategii de Crestere a Competitivitatii Turistice in a

Strategii de Crestere a Competitivitatii Turistice in a

|Views: 224|Likes:
Published by wiry25

More info:

Published by: wiry25 on Apr 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/19/2013

pdf

text

original

I Prezentarea ţării

In acest capitol se prezintă date despre Portugalia, şi anume unde este situată, suprafaţa, populaţia, clima, relieful, economia şi nu în ultimul rând turismul acesteia, care constituie unul din cele mai importante subsectoare ale serviciilor. 1.1. Cadrul geografic Republica Portugheză este o ţară situată în extrema sud-vestică a Europei, din Peninsula Iberică, având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud, şi cu Spania în nord şi în est. De asemenea include două grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore (Açores) şi Insulele Madeira. Portugalia continentală este împărţită în două de râul ei principal, Tagus (Tejo). În nord, peisajul este format din munti, deşi cel mai înalt punct al Portugaliei este Mount Pico în Azore la 2,351 m. Sudul în jos spre Algarve este format mai ales din câmpii şi climatul de aici este ceva mai călduros şi mai uscat decât nordul răcoros şi ploios. Alte râuri importante includ Douro, Minho şi Guadiana, similare râului Tagus prin faptul că toate izvorăsc din Spania. Portugalia este o ţară de o impresionantă varietate, cuprinzând atât munţi şi văi înverzite, cât şi câmpii netede, uscate, o întinsă coastă cu nenumărate plaje şi 1000 km graniţa cu Spania. Deşi adesea se crede că Spania şi Portugalia au o cultură şi o mentalitate identice, nimic mai gresit: Portugalia are propria sa identitate. Locuitorii săi sunt oameni gentili, romantici, iubitori de tradiţie şi muzică melancolică şi mai degrabă introvertiţi. Surprinzător, Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa, dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. Relieful Portugaliei corespunde marginii vestice a vechiului soclu al Mesetei Iberice şi se prezintă diferenţiat la nord şi sud de fluviul Tejo. Portugalia nordică este predominant muntoasă, constituită din lanţuri paralele (NE-SV), cu altitudini moderate: Serra de Marão (1 415 m), Serra de Nogueira (1 318 m), Serra de Caramulo, Serra de Estrela (cu altitudinea maximă de pe teritoriul ţării: Pico de Serra, 1 991 m). Portugalia sudică este ocupată de cîmpii vălurite (Alentejo) şi platouri joase, limitate de lanţuri

muntoase, între care, în sud, Serra de Monchique (902 m altitudine maximă) şi Serra de Malhao. Ţărmul (832 km) este jos şi rectiliniu. Partea insulară este constituită din arhipelaguri vulcanice Azore/Açores (2 355 km²), aflat la cca 1 500 km V de Portugalia şi compus din 9 insule mari (São Miguel, Pico, Faial ş.a.) şi Madeira (797 km²), cu insula Madeira (740,6 km²), Porto Santo, Selvanges ş.a., la 500 km de ţărmul african (Maroc). Râurile mai importante (Douro/Duero, Tejo, Guadiana ş.a.) vin din Spania. Clima temperat-oceanică, cu temperaturi relativ uniforme pe litoral şi cu amplitudini în interior, cu precipitaţii relativ bogate, care scad de la nord (2 500 mm) la sud (1 100 mm) şi de la vest la est. In nord-est verile sunt fierbinţi şi iernile blânde, cu ploi rare toamna. Majoritatea ţinutului este însorit, ziua având 11-12 ore. Pădure atlantică (în special de stejar), păşuni în zona montană mai înaltă şi în regiuni mai umede, iar în rest tufişuri de maquis şi garriga, fauna fiind cea specifică acestor asociaţii vegetale, dar mai săracă decît în Spania. Populaţia: 9 964 000 locuitori-1998 (1864: 4 200 000; 1900: 5 100 000; 1920: 6 000 000; 1950: 9 836 000; 1984: 10 008 000); natalitate 11,4%, mortalitate 10,4%, spor natural 1%; speranţa de viaţă la naştere(1995-96): 71,3 ani la bărbaţi şi 78,6 ani la femei; populaţia urbană 37% (1997). Oraşe principale (mii locuitori-1991):Pôrto (309,0), Vila Nova de Gaia (247,0), Amadora (176,0), Cascais (155,0), Almada (153,0), Matosinhos (152,0), Coímbra (148,0), Braga (144,0), Funchal (126,9; în insula Madeira), Seixal (115,2), Setubal (103,2). Portughezi în cvasitotalitate 99%; cca 110 000 străini (africani, brazilieni ş.a.). Zonele mai dens populate sunt oraşele Lisabona şi Pôrto, cu împrejurimile (împreună concentrează aproape 2/5 din populaţia ţării), valea fluviului Tejo, unele sectoare de coastă,regiunea Algarve. Între regiunile mai puţin populate se înscriu cîmpia Alentejo, în sud şi sectorul montan din nord. Portugalia continentală este formată din 18 districte: Aveiro; Beja; Braga; Bragança; Castelo Branco; Coimbra;

Vila Nova de Famalião. Santarém. $). Viana do Castelo. ceramică (majolică/”azulejos” la Sacavém şi porţelanuri fine la Vista Alegre şi Vila . deşi n-a rezolvat încă o serie de probleme.Industriile tradiţionale sunt:textilă-confecţii (Guimarães. Portalegre. $ în 1987 la cca 110 md. Portugheza este vorbită în întreaga ţară. Setúbal. Principala ramură economică este industria prelucrătoare (aproape ¼ din populaţia activă. Vila Real. Majoritatea populaţiei portugheze este membră a Bisericii Romano-Catolice. Oporto (Porto). Vila do Conde). Leiria.Évora.000 de oameni. Economia O dată cu intrarea în UE. Faro. între care inflaţia şi balanţa de plăţi (datoria externă se menţine la peste 20 md. Portugalia a cunoscut un adevărat miracol economic. Guarda. Porto).2. fiind în plină ascensiune (creştere a PNB de la 35 md. ca şi cele formate din imigranţii africani din fostele colonii. etnic şi religios. Pe lângă acestea există două regiuni autonome (regiões autónomas): Azore (Açores) şi Insulele Madeira. într-un ritm rapid. cca 1/3 din PIB). Minorităţiile. numără mai puţin de 100. care a crescut. Fiecare district este subdivizat mai departe în Municiipile Portugaliei. Viseu. existând doar oraşul Miranda de Douro în care este recunsocut dialectul Asturian ca şi o limbă co-oficială. Lisboa (Lisabona). începînd cu 1986. Portugalia este departe de a fi o ţară omogenă din punct de vedere lingvistic. 1. $ în 1997). Santo Tirso. pielărie (Braga.

produse lactate). combustibili 8. Franţa 14.8%. materiale de cnstrucţie. măslini. din care 3 057. produse chimice 9. Setúbal şi Leixões. Vila de Feira. smochini. peste esuarul fluviului Tejo.8%.2 km lungime.3% ş.7%. Lisabona-inclusiv o mare uzină de montaj de autovehicule-. Aceste industrii au fost depăşite. industrie chimică şi petrochimică (Lisabona. . orez.a. avînd17.) şi 4 595. cu excepţia viţei de vie şi a pomilor fructiferi (citrice.7%.Balanţă comercială dezechilibrată. cu ocazia Expoziţiei Universale de la Lisabona.) şi prelucrarea lemnului (inclusiv a plutei. legume ş.Principalele centre industriale sunt:Lisabona.6%. ulei de măsline.8%.7%. Setúbal ş. Vendas.a. Pôrto.5%..a.Nova de Gaia). Portugalia dispune şi de unele resurse minerale. Principalii parteneri: la export.6 export (produse textile şi confecţii 25. animale vii şi produse alimentare 11.2%. Comerţ exterior: (md.6%. alimentară (îndeosebi vin. ca valoare a producţiei.Germania18. meri ş. Agricultura este slab dezvoltată.7% ş.).a. în principal. Escudos-1994):7 652.). Franţa 12. produse textile 6.produse chimice 4. Portugalia fiind cel mai mare producător şi exportator mondial).2%.4%. Pôrto. Reţea de transport în curs de extindere şi modernizare. Germania 13.8%.2% ş.2 import (maşini şi echipament de transport 34. consumului intern:grîu. Olanda 4.a. cartofi. SUA 5. Novas ş. Marea Britanie 6. inaugurat în 1998.8%. producşii mai semnificative avînd sarea ţi cuprul. Alte ramuri industriale: siderurgie şi metalurgie neferoasă (Leixões. În sectorul zootehnic se remarcă creşterea ovinelor şi caprinelor. plută şi produse din plută 6.8.a.2%. porumb.a. Seixal).a. Arzambuja. la import-Spania 19. Italia 8.). Celelalte culturi sunt destinate. Portugalia fiind unul dintre principalii producători mondiali. încălţăminte 8.Marea Britanie 11. pentru a asigura o legătură mai bună între N şi S ţării a fost construit podul Vasco da Gama.7%. Spania 14. de construcţie de maşini (în principal electrotehnica şimontaj de autovehicule. sticlărie (Marinha Grande).1% ş.

247 şomeri. Personalul care deserveşte serviciul public de ocupare portughez este în număr de 3.Valoarea indemnizaţiei de şomaj în Portugalia se calculează ca 65 % din ultimul venit. respectiv 3*419. în acest context cu cât vârsta somerului este mai mică.637.35% şi 670. . iar salariul minim brut pe lună este de 475 de euro. Durata acordării indemnizaţiei de şomaj este cuprinsă între 9 şi 38 de luni în funcţie de stagiul de cotizare avut şi vârsta beneficiarului.66 euro.Portugalia are o populaţie de 10.590 – în România ANOFM are 2.000 locuitori din care populaţie activa 5. acesta se acorda persoanelor care au stagiu de cotizare de minim 450 de zile în ultimele 24 de luni premergătoarea datei la care solicita indemnizaţia.22 euro = 1.6 %. În ceea ce priveşte ajutorul de şomaj. durata şomajului se reduce. Rata şomajului în aceata ţară este de 10.581.162 de salariaţi la o rată a şomajului de 7.257. dar nu mai mult decât valoarea a trei indicatori sociali .000 persoane.

) şi valea fluviului Duero cu munţii din jur. Portugalia ocupa în 2006. Spania. Printre factorii care stimulează turismul se numără climatul plăcut.Viana do Castelo ş.12-13.34% din piaţă.Cascais. Germania. oraşul Pôrto (cu numeroase monumente istorice. între care Catedrala din sec. Irlanda.3 mil. zona Algarve din sudul Portugaliei.). cu staţiuni balneoclimaterice (Praia da Rocha.) şi balneoclimaterice.18 ş. ca şi în Spania. o serie de oraşe din interior. 10 la sută din locurile de muncă.palatul episcopal „Torre dos Clérigos” din sec. Turiştii care vizitează Portugalia provin în general din statele UE (Regatul Unit.47% din piaţă) şi locul 19 pe plan mondial.Oeiras ş. Italia) şi SUA.1. cu 11.a.3. Franţa. lungimea şi frumuseţea litoralului. rezultatele fiind pe măsură. Investiţiile în turism şi sectoarele adiacente sunt considerabile. multitudinea obiectivelor istorice şi culturale etc. 24 000 000 turişti străini (1997). Principalele zone sau obiective: capitala (Lisabona) şi „Riviera Portugheză”. predomină.). cu 1. monumente istorice şi de artă medievale etc. alte staţiuni balneoclimaterice litorale mai spre N (Figueira de Foz. Albufeira ş. A. Olanda.). contribuind cu procente variind între 7 şi 8 la sută la formarea PIB şi cca. Turismul Turismul este unul din cele mai importante sectoare ale economiei portugheze.). Silves ş. intrări.a.a. turismul cultural (vestigii romane. monumente (Faro. cu . cu multe staţiuni balneoclimaterice la Oceanul Atlantic (Estoril.a. locul 12 în Europa (2.

).200 23.a. vizigote şi maure. incluzând sectoarele financiar şi telecomunicaţii.15.3.Leiria (catedrală din sec.).96 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu . Guvernul a eşuat în a domina un deficit extensiv şi în a realiza reforme structurale necesare ridicării competivităţii economiei portugheze. cu numeroase staţiuni balneoclimaterice. însă PIB pe cap de locuitor se situează la doar 75% din cel al economiilor de top UE.15 ş.110.01 0.monumente istorice şi de artă. Număr turişti Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Un sistem educaţional sărac a devenit un obstacol în relizarea unei mai bune productivităţi sau în realizarea creşterii economice.400 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 1.). seminar teologic din sec.).).97 1. Madeira şi Azore din Oceanul Atlantic. Portugalia a devenit o economie diversificată şi în continuă creştere. bazată pe servicii de la aderarea la Uniunea Europeană în 1986.16 ş.a.12-16. Ţara s-a calificat pentru Uniunea Monetară Europeană (EMU) în 1998 şi a început să folosească noua sa deviză. biserici gotice etc.1. guverne succesive au privatizat multe firme controlate de stat şi au liberalizat zone cheie ale economiei.între care Coímbra (catedrala Sé Velha din sec. 17 ş.01 0. Portugalia a fost umbrită de producătorii cu costuri mai mici din Europa Centrală sau Asia ca ţintă pentru investiţii străine directe. muzee etc. Număr turişti sosiţi în Portugalia Tabel 1.163.a.2. catedrală din sec. pe 1 ianuarie. euroul.12-13. Creşterea economică a fost deasupra mediei UE pentru marea majoritate a decadei trecute. Santarém (biserică din sec. 1. Setúbal (biserica mănăstirii Jesus din sec.000 24.a.wttc.a.. Evora (ruine romane. 12 ş.catedrală din sec.). mănăstirea São Francisco din sec.766. peisaje frumoase. palatul episcopal din sec.16 ş. arh. Viseu (ruine romane. 13.org • Numar turisti 23. În ultima decadă. unele monumente etc. 2002 împreună cu 11 alte economii membre UE.

Valoarea încasărilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.3.02 1. unde am aflat că este situată în extremitatea sudvestică a Europei.1.In 2009 se înregistrează o valoare scăzută din tabel şi asta din cauza crizei economice. cât şi ca receptor. se învecinează: la est şi nord cu Spania (1215 Km). cum ar fi prezentarea ţării.133 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 bn$ 1. Dupa cum se putea vedea şi în tabelul anterior numărul turiştilor a scăzut semnificativ în 2009 şi deci şi volumul încasărilor. Valoarea încasărilor Tabel 1.org • Valoarea incasarilor 13.2.355 14. În ciuda evoluţiilor oscilante din ultimii ani. In final am aflat că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti. economia Portugaliei este viguroasă şi competitivă. atât ca furnizor.1.760 15. * * * În cele prezentate mai sus am adus la cunoştinţă informaţii despre statul Portugalia.12 1. dar în 2007 şi în 2009 încasările din turism au scăzut . la vest şi sud cu Oceanul Atlantic (832 Km).355 bn$. .12 0.92 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu In anul 2008 valoarea încasărilor din turism a atins 15.wttc. Din economie reiese că Portugalia este un actor important pe piaţa investiţiilor.

separat. 2. guvernele.II. Deşi cei 12 piloni de competitivitate sunt descrişi separat. inovare (pilonul 12) nu este posibilă într-o lume fără instituţii (primul pilon).7 si al 8-lea) sau fără o infrastructură eficientă (pilon 2). Importanţa instituţiilor nu se limitează la cadrul legal. De exemplu. Tabel nr. Instituţiile Mediul instituţional constituie cadrul în care indivizii. dar ei tind să se consolideze reciproc. interacţionează pentru a genera venituri şi bogăţie în economie. care să garanteze drepturile de proprietate intelectuală. firmele.weforum.1.87 4. acest lucru nu ar trebui să ascundă faptul că ei nu sunt independenţi: nu numai ei sunt legaţi unii de alti. 2.org Rank 27 35 44 Score (%) 4.49 . nu poate fi efectuat în ţară pregătirea şi educaţia slabă a forţei de muncă (pilonul 5). şi niciodată nu va avea loc în economiile cu pieţe ineficiente (pilonii 6.75 4. Instituţiile Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Măsurile sunt raportate pentru 12 coloane. Analiza indicatorilor de competitivitate turistică In acest capitol se vor analiza cei 12 indicatori de competitivitate turistică.1. deoarece oferă o analiză ce poate fi mai utilă pentru ţară şi practicieni: o astfel de analiză se apropie de zonele reale în care ţară are nevoie de îmbunătăţiri.

Infrastructura .2.2. Instituţiile 2.weforum.2. 2. Este extrem de important pentru asigurarea efectivă a funcţionării economiei.98 5.45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. deoarece este un factor important în determinarea şi localizarea activităţii economice şi tipurilor de activitate sau sectoare care se pot dezvolta într-un anumit sector special al economiei.07 5. Infrastructura Extindera şi eficienta infrastructurii este un capitol esenţial al competitivităţii.1.23 Figura nr. Tabel nr. Infrastructura Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.org 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 25 26 23 Score (%) 4. 2. 2.

. 2. productivitatea unei naţiuni este.2. Stabilitatea macroeconomică 2. este importantă pentru competitivitatea globală a unei ţări.52 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. 2. şi vor fi mai puţin productivi. Deşi este cu siguranţă adevărat că stabilitatea macroeconomică nu poate creşte singură.74 4.4. recunoscut faptul că dezordinea macroeconomică dăunează economiei. Tabel nr.org Rank 81 82 79 Score (%) 4. prin urmare. pentru că muncitorii bolnavi sunt adesea absenţi sau operează la niveluri mai mici de eficienţă. Stabilitatea macroeconomică Stabilitatea mediului macroeconomic este importantă pentru mediul de afaceri şi. Stabilitatea macroeconomică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Sănătatea precară duce la costuri semnificative pentru afaceri. Muncitorii care sunt bolnavi nu pot lucra la potenţialul lor maxim. de asemenea.3.weforum.3.68 4.3. Sănătatea şi educaţia primară O forţă de muncă sănătoasă este vitală pentru competitivitatea ţării şi a productivităţii.

Invăţământul superior şi formarea Calitatea educaţiei şi formarea este crucială pentru economiile care doresc să se deplaseze pe scara valorică dincolo de procesele de producţie şi produsele simple.Tabel nr.5.59 4.95 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.5. Sănătatea şi educaţia primară 2.4.62 4.04 6. 2. Invăţământul superior şi formarea Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.4. 2. 2.org Rank 32 33 31 Score (%) 6.58 .org Rank 34 37 38 Score (%) 4.weforum. Sănătatea şi educaţia primară Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.00 5.weforum. Tabel nr.

53 4. Eficienţa mărfurilor pe piaţă . aprovizionarea şi cererea.59 4.6. precum şi pentru a se asigura că aceste bunuri pot fi tranzacţionate eficient în economie. Tabel nr. Invăţământul superior şi formarea 2.6. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Tările cu astfel de pieţe sunt bine poziţionate pentru a produce combinaţia potrivită de produse şi servicii.40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.6.5.org 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 41 45 51 Score (%) 4.39 Figura nr. 2. 2.weforum. 2.

94 4. Eficienţa pieţei muncii Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Unui sector financiar eficient este necesar să i se aloce resursele economisite prin cetăţeni. Eficienţa pieţei muncii Eficienţa şi flexibilitatea pieţei forţei de muncă sunt critice pentru a asigura că muncitorii sunt plasaţi în cele mai potrivite locuri în economie şi să li se asigure stimulente pentru a oferi cel mai bun efort al muncii lor. Sofisticarea pieţei financiare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.7.14 4.7. Eficienţa pieţei muncii 2.org 120 100 80 60 40 20 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 83 87 103 Score (%) 4. precum şi cele care intră în economie din străinătate .8.weforum. Tabel nr.04 Figura nr.2. 2. 2.8.18 4.org Rank 35 43 62 Score (%) 4.7.71 4. Tabel nr. 2.26 .weforum. Sofisticarea pieţei financiare Actuala criză financiară mondială a pus în evidenţă importanţa critică a pieţelor financiare pentru funcţionarea economiilor naţionale.

9.51 4.org Rank 31 32 31 Score (%) 4.8.73 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. pentru a spori productivitatea industriei sale. 2. Gradul de pregătire tehnologică . 2. Gradul de pregătire tehnologică Acest pilon de măsuri prezintă agilitatea cu care o economie adoptă tehnologii existente. 2. Tabel nr.9.28 4.weforum. Sofisticarea pieţei financiare 2.70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.9. În lumea globalizată tehnologia a devenit un element important pentru ca firmele să concureze şi să prospere. Gradul de pregătire tehnologică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.

pieţele care sunt la dispoziţia firmelor au fost limitate de graniţele naţionale. Mărimea pieţei 2.28 .32 4.weforum. 2.40 Figura nr.28 4. în special pentru ţările mici. Tabel nr. la rândul său. Sofisticarea afacerilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Acest lucru conduce.weforum. 2. În epoca globalizării. Sofisticarea afacerilor Sofisticarea afacerilor conduce la o eficienţă mai mare în producţia de bunuri şi servicii. Mărimea pieţei Dimensiunea pieţei afecteaza productivitatea. la creşterea productivităţii. pieţele internaţionale au devenit un substitut pentru pieţele interne. Tabel nr. sporind astfel competitivitatea unei naţiuni.org 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 40 43 43 Score (%) 4.11.11.org Rank 45 48 53 Score (%) 4. deoarece pe pieţele mari se permite firmelor să exploateze economiile de scară.10.10. În mod tradiţional.10.39 4. Mărimea pieţei Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.37 4. 2.2.

60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Inovare Ultimul pilon de competitivitate este inovaţia tehnologică. 2. Inovare . 2.org 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 33 35 33 Score (%) 3. reducerea instabilităţii macroeconomice.66 3.71 3. toţi aceşti factori în cele din urmă par să duca la revenirea diminuării.weforum.12.11. Sofisticarea afacerilor 2. sau îmbunătăţirea capitalului uman al populaţiei. Deşi câştigurile substanţiale pot fi obţinute prin îmbunătăţirea instituţiilor.69 Figura nr. constructia de infrastructuri.12. Tabel nr. 2.12. Inovare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.

gradul de pregătire tehnologică. pentru cei 12 indicatori de competitivitate turistică: instituţiile. In urma acestei analize se observă că in ansamblu Portugalia este o ţară dezvoltată şi că se află pe poziţii bune în clasament chiar dacă în unele cazuri guvernul ar trebui să se implice mai mult. . sofisticarea afacerilor şi inovarea. mărimea pietei. învăţământul superior şi formarea. eficienţa muncii.* * * In capitolul II al acestui proiect am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe anii 2007. eficienţa mărfurilor pe piaţă. 2008. Aceşti indicatori ne ajută să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi unde ar trebui intervenit pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului. stabilitatea macroeconomică. sofisticarea pieţei financiare. sănătatea şi educaţia primară. infrastructura. 2009.

o dezvoltare economică bună. şi cu Spania în nord şi în est. Punctele slabe pot fi date de poziţia geografică într-o zonă greu accesibilă sau într-un cadru lipsit de elemente de atracţie naturală. Serviciile în ultimii ani au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze. o bună infrastructură.1. transporturile şi telecomunicaţiile. În prezent. acestea contribuind cu 71.1% la valoarea adăugata brută (VAB). ca puncte forte pot fi menţionate marea varietate de ofertă şi specificul unor produse cu caracteristici proprii unice ale regiunilor din care provin (vinuri. uleiuri).5% din populaţia activă. prezentând rate de creştere ridicate. oferta turistică diversificată etc. Puncte forte Portugalia are o poziţie geografică favorabilă. resurse limitate etc. deoarece se află în extrema sudvestică a Europei. după ce statele de coastă au stabilit. comerţul. În plus. în servicii lucrează 57. reţele de acces învechite. Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de asemenea de o importantă industrie a hîrtiei. 3. Este ţara de coastă cu cea mai mare Zonă Economică Exclusivă. slabă activitate promoţională. Cu toate acestea sectorul piscicol s-a redus succesiv în ultimii ani atît la nivelul capacităţii instalate cît şi la cel al capturilor realizate. având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud. proastă calitate a serviciilor oferite. Zonele sale Economice Excluzive de 200 de mile. Datorită faptului că activitatea în domeniul pescuitului are un impact social ce depăşeşte în mod esenţial ponderea sa în economia portugheză guvernul portughez încearcă să-şi . Pe de altă parte. varietatea formelor de relief. este un exportator renumit de produse forestiere. conform deciziilor ONU din ultimii 20 de ani. din Peninsula Iberică.III. Bilanţul punctelor forte şi slabe al Portugaliei Punctele forte determină superioritatea ţării din punct de vedere turistic şi pot fi: poziţia geografică favorabilă. servicii turistice la un raport bun calitate/preţ. turismul şi serviciile financiare.

În cazul călătoriilor multiple. cele 90 de zile se calculează prin cumularea perioadelor de şedere subsecvente. staniu şi tungsteniu. atît în ceea ce priveşte valoarea produsă (72. textil. hîrtiei. lemnului. Portugalia fiind primul producător european de cupru. într-un interval de 6 luni de la data primei intrări. afaceri. artelor grafice şi materialelor electrice. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant. plutei. Guvernul portughez sprijină acest sector şi pune o miză serioasă pe el. În afara faptului că acest sector joacă un rol important în balanţa portugheză de plăţi. activităţi sportive care nu depăşesc 90 de zile.orienteze acţiunile spre astfel de obiective ca consolidarea segmentului pescuitului de coastă mic. serviciile hoteliere. În acest sector mai relevante sînt comerţul. în turism sînt încadrate circa 10% din populaţia activă. ponderea acestuia în economia portugheză a crescut simţitor. unde sînt încadrate circa 20% din populaţia. . de producere a încălţămintei. pentru călătorii în scop de turism. efectuarea unor investigaţii ştiinţifice ale sectorului. Dreptul de şedere pentru călătoriile fără viză este de 90 de zile într-un interval de 6 luni. reprezentînd aproximativ 8% din PIB. acestea generînd aproximativ 18% din valoarea adăugată totală brută. Activitatea extractivă este reprezentată în mod fundamental pe următoarele segmente: roci industriale. lucrările de restaurare. Portugalia dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare (automobilistice. făcînd investiţii importante atît în infrastructura hotelieră cît şi în promovarea imaginii Portugaliei ca destin turistic în exterior. feroviare. minerale metalice şi pietre ornamentale. diversificarea activităţilor economice ale comunităţilor piscicole şi orientarea spre acuacultură. Referitor la sectorul servicii. Printre cele mai importante sectoare industriale figurează cel agroalimentar. vizită.6 din populaţia activă). Cetăţenii români nu au nevoie de viză de intrare în Portugalia. În cazul călătoriilor fără viză nu este permisă desfăşurarea nici unei activităţi lucrative sau educative. ea fiind poarta Europei dinspre Vest. mobilei. aeriene şi maritime).5%) cît şi încadrarea în cîmpul muncii (57.

a remarcat că sentimentul de vulnerabilitate în faţa crizei al propriilor cetăţeni este foarte mare. deficitul este de aproape 10%. Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa. * * * In acest capitol am analizat punctele forte şi slabe ale Portugaliei. . reprezentînd aproximativ 8% din PIB şi dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare. Italiei. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant. iar aici am aflat că este una din cele mai sărace ţări din Europa. Motivul este acelasi ca al Greciei.3. cu preţ inferior. Portugalia.). Pe de altă parte industria textilă este afectată serios de importarea masivă a produselor textile. Economiştii europeni descriu situaţia din Portugalia ca fiind semi-catastrofală în ciuda reducerii ratingului din ţară de către Standard & Poor’s de la A plus la A minus. Ca orice ţară are şi puncte slabe. În Portugalia. României sau Bulgariei : au cheltuit mult prea mult faţă de cît au produs. Spaniei. Irlandei. provenite din Orientul Îndepărtat (China. de unde am aflat că Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de o importantă industrie a hîrtiei. dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. India ş.a. se face evidentă deplasarea industriei textile portugheze către ţările noi membre.2. ceea ce a dus la închiderea unor fabrici cu valoarea adăugată redusă. guvernul portughez se împrumuta pâna acum ca să plătească dobânzile. Puncte slabe Ca şi în cazul altor ţări ale UE.

). consolidarea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor precum şi a ocupării. competitivitatea depinde în primul rând de capacitatea instituţională şi economică a unei ţări de a sprijini creşterea productivităţii şi inovarea. inovatia şi promovarea ştiinţei în cadrul societatii. în afara regiunilor celor mai puţin dezvoltate. rate mari atât pentru creşterea economică. protejarea şi ameliorarea mediului. productivitatea. În general. investiţiile) cu cele calitative (management. competitivitatea se referă la abilitatea unei ţări de a menţine. Se va încuraja inovarea şi se va îmbunătăţi procesul de punere în practică a rezultatelor activităţilor de cercetare şi dezvoltare la oportunităţile de . va sprijini crearea şi dezvoltarea de noi afaceri. precum şi dezvoltarea pieţelor de muncă Strategia creşterii competitivităţii pe termen lung a economiei Portugaliei va contribui la construirea unei baze de producţie şi antreprenoriale dinamice. dar accepţiunea cea mai uzuală este abilitatea de a vinde un produs. Obiectivul competitivităţii regionale şi ocuparea forţei de muncă urmăreşte. Atunci când este vorba despre competitivitate la nivel microeconomic şi sectorial (mezzoeconomic). Din perspectiva Agendei Lisabona. brand. antreprenoriatul. îmbunătăţirea accesibilităţii. cât şi de ocupare a forţei de muncă. evaluarea se face mai ales pe latura ofertei şi se referă la competitivitate pe bază de preţ şi competitivitate prin calitate. Accepţiunea de competitivitate la nivelul unei ţări diferă însă substanţial de cea la nivel sectorial sau microeconomic. Fiind determinată de raportul dintre productivitatea şi costurile factorilor. prin anticiparea schimbărilor economice şi sociale. volumul exportului. În practică. ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor. Din această perspectivă. în special prin investiţii în produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare.IV Strategii de dezvoltare a competitivităţii turistice Există numeroase definiţii ale competitivităţii. adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor. competitivitatea pe bază de preţ se obţine mai ales prin avantajele economiilor de scară. Competitivitatea prin calitate se obţine mai ales prin nişe şi diferenţiere de produs. studiile dedicate unui sector îmbină aspectele cantitative (preţuri. cel puţin pe termen mediu. conceptul este extins atât la nivel de firmă. inovare etc. inclusiv a celor legate de deschiderea comercială. prin sporirea şi îmbunătăţirea calităţii investiţiilor în capitalul uman. însă. cât şi sectorial şi macroeconomic.

. Turismul va fi sprijinit. Agenda ‘Lisabona’ are un obiectiv (chiar dacă termenul stabilit este discutabil)– acela de a transforma “economia UE în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume”. Strategia Lisabona revizuită afirma necesitatea unei mai bune legislaţii.piaţă. acesta fiind un important motor al dezvoltării. un proces de orientare a dezvoltării economiei europene cu ajutorul unor factori care se află astăzi şi în viitor la baza dezvoltării economice (cunoaştere. în acelaşi timp. deoarece evoluţia condiţiilor în care are loc dezvoltarea economică nu se opreşte. durabilitate). dar este. competitivitatea este prin excelenţă o componentă complexă şi dinamică. Aceasta înseamnă şi că procesul va continua chiar şi după ce respectivul obiectiv va fi fost atins. Dezvoltarea capacităţii administrative poate avea o contribuţie directă la atingerea acestor obiective. precum şi a unei mai bune elaborări şi furnizări de politici publice în scopul asigurării condiţiilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de munca. Cu alte cuvinte. precum şi accesul la finanţare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). de asemenea.

Am aflat şi că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti.. In cea de a treia parte am constatat care sunt punctele slabe şi forte ale Portugaliei. . Tot aici am aflat că termenul de competitivitate se referă la abilitatea unei ţări de a menţine. In finalul proiectului am încercat să propunem o strategie de competitivitate. rate mari atât pentru creşterea economică. Indicatorii ne-au ajutat să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi să observăm unde ar trebui să intervenim pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului. cel puţin pe termen mediu. In cea de-a doua parte a proiectului am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe 3 ani. atât ca furnizor. cât şi de ocupare a forţei de muncă. cât şi ca receptor. ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor.* * * De la începutul proiectului am constatat că Portugalia are o poziţie favorabilă şi este un actor important pe piaţa investiţiilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->