I Prezentarea ţării

In acest capitol se prezintă date despre Portugalia, şi anume unde este situată, suprafaţa, populaţia, clima, relieful, economia şi nu în ultimul rând turismul acesteia, care constituie unul din cele mai importante subsectoare ale serviciilor. 1.1. Cadrul geografic Republica Portugheză este o ţară situată în extrema sud-vestică a Europei, din Peninsula Iberică, având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud, şi cu Spania în nord şi în est. De asemenea include două grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore (Açores) şi Insulele Madeira. Portugalia continentală este împărţită în două de râul ei principal, Tagus (Tejo). În nord, peisajul este format din munti, deşi cel mai înalt punct al Portugaliei este Mount Pico în Azore la 2,351 m. Sudul în jos spre Algarve este format mai ales din câmpii şi climatul de aici este ceva mai călduros şi mai uscat decât nordul răcoros şi ploios. Alte râuri importante includ Douro, Minho şi Guadiana, similare râului Tagus prin faptul că toate izvorăsc din Spania. Portugalia este o ţară de o impresionantă varietate, cuprinzând atât munţi şi văi înverzite, cât şi câmpii netede, uscate, o întinsă coastă cu nenumărate plaje şi 1000 km graniţa cu Spania. Deşi adesea se crede că Spania şi Portugalia au o cultură şi o mentalitate identice, nimic mai gresit: Portugalia are propria sa identitate. Locuitorii săi sunt oameni gentili, romantici, iubitori de tradiţie şi muzică melancolică şi mai degrabă introvertiţi. Surprinzător, Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa, dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. Relieful Portugaliei corespunde marginii vestice a vechiului soclu al Mesetei Iberice şi se prezintă diferenţiat la nord şi sud de fluviul Tejo. Portugalia nordică este predominant muntoasă, constituită din lanţuri paralele (NE-SV), cu altitudini moderate: Serra de Marão (1 415 m), Serra de Nogueira (1 318 m), Serra de Caramulo, Serra de Estrela (cu altitudinea maximă de pe teritoriul ţării: Pico de Serra, 1 991 m). Portugalia sudică este ocupată de cîmpii vălurite (Alentejo) şi platouri joase, limitate de lanţuri

muntoase, între care, în sud, Serra de Monchique (902 m altitudine maximă) şi Serra de Malhao. Ţărmul (832 km) este jos şi rectiliniu. Partea insulară este constituită din arhipelaguri vulcanice Azore/Açores (2 355 km²), aflat la cca 1 500 km V de Portugalia şi compus din 9 insule mari (São Miguel, Pico, Faial ş.a.) şi Madeira (797 km²), cu insula Madeira (740,6 km²), Porto Santo, Selvanges ş.a., la 500 km de ţărmul african (Maroc). Râurile mai importante (Douro/Duero, Tejo, Guadiana ş.a.) vin din Spania. Clima temperat-oceanică, cu temperaturi relativ uniforme pe litoral şi cu amplitudini în interior, cu precipitaţii relativ bogate, care scad de la nord (2 500 mm) la sud (1 100 mm) şi de la vest la est. In nord-est verile sunt fierbinţi şi iernile blânde, cu ploi rare toamna. Majoritatea ţinutului este însorit, ziua având 11-12 ore. Pădure atlantică (în special de stejar), păşuni în zona montană mai înaltă şi în regiuni mai umede, iar în rest tufişuri de maquis şi garriga, fauna fiind cea specifică acestor asociaţii vegetale, dar mai săracă decît în Spania. Populaţia: 9 964 000 locuitori-1998 (1864: 4 200 000; 1900: 5 100 000; 1920: 6 000 000; 1950: 9 836 000; 1984: 10 008 000); natalitate 11,4%, mortalitate 10,4%, spor natural 1%; speranţa de viaţă la naştere(1995-96): 71,3 ani la bărbaţi şi 78,6 ani la femei; populaţia urbană 37% (1997). Oraşe principale (mii locuitori-1991):Pôrto (309,0), Vila Nova de Gaia (247,0), Amadora (176,0), Cascais (155,0), Almada (153,0), Matosinhos (152,0), Coímbra (148,0), Braga (144,0), Funchal (126,9; în insula Madeira), Seixal (115,2), Setubal (103,2). Portughezi în cvasitotalitate 99%; cca 110 000 străini (africani, brazilieni ş.a.). Zonele mai dens populate sunt oraşele Lisabona şi Pôrto, cu împrejurimile (împreună concentrează aproape 2/5 din populaţia ţării), valea fluviului Tejo, unele sectoare de coastă,regiunea Algarve. Între regiunile mai puţin populate se înscriu cîmpia Alentejo, în sud şi sectorul montan din nord. Portugalia continentală este formată din 18 districte: Aveiro; Beja; Braga; Bragança; Castelo Branco; Coimbra;

existând doar oraşul Miranda de Douro în care este recunsocut dialectul Asturian ca şi o limbă co-oficială. Portugalia este departe de a fi o ţară omogenă din punct de vedere lingvistic. Vila Nova de Famalião. Minorităţiile. care a crescut.Industriile tradiţionale sunt:textilă-confecţii (Guimarães. Pe lângă acestea există două regiuni autonome (regiões autónomas): Azore (Açores) şi Insulele Madeira. deşi n-a rezolvat încă o serie de probleme. Lisboa (Lisabona). $ în 1987 la cca 110 md. $ în 1997). Economia O dată cu intrarea în UE. etnic şi religios. Leiria. ca şi cele formate din imigranţii africani din fostele colonii. Vila Real. între care inflaţia şi balanţa de plăţi (datoria externă se menţine la peste 20 md. Portugheza este vorbită în întreaga ţară. Porto). Majoritatea populaţiei portugheze este membră a Bisericii Romano-Catolice.Évora. Faro. Principala ramură economică este industria prelucrătoare (aproape ¼ din populaţia activă. Fiecare district este subdivizat mai departe în Municiipile Portugaliei. Portalegre. începînd cu 1986. Viana do Castelo. Portugalia a cunoscut un adevărat miracol economic. fiind în plină ascensiune (creştere a PNB de la 35 md. Oporto (Porto). ceramică (majolică/”azulejos” la Sacavém şi porţelanuri fine la Vista Alegre şi Vila . Vila do Conde). 1. într-un ritm rapid. Setúbal. pielărie (Braga. Viseu. cca 1/3 din PIB).2. Guarda. numără mai puţin de 100. Santo Tirso.000 de oameni. $). Santarém.

7%. Seixal).produse chimice 4. Principalii parteneri: la export.7%. SUA 5. consumului intern:grîu.2% ş. încălţăminte 8.7% ş.8. Germania 13. inaugurat în 1998.8%.) şi prelucrarea lemnului (inclusiv a plutei. în principal.7%.a. Pôrto. materiale de cnstrucţie. Setúbal şi Leixões.a. Portugalia dispune şi de unele resurse minerale.4%.Marea Britanie 11. . Franţa 12. Lisabona-inclusiv o mare uzină de montaj de autovehicule-. Alte ramuri industriale: siderurgie şi metalurgie neferoasă (Leixões.Nova de Gaia). Setúbal ş. Olanda 4. Novas ş.3% ş.6%.). ca valoare a producţiei.1% ş.a.Principalele centre industriale sunt:Lisabona. sticlărie (Marinha Grande). Franţa 14.7%. Comerţ exterior: (md.. la import-Spania 19. produse chimice 9.2%. alimentară (îndeosebi vin. Escudos-1994):7 652. cartofi. smochini.2%.8%.Balanţă comercială dezechilibrată.5%.6%.2 import (maşini şi echipament de transport 34. Vila de Feira. Portugalia fiind unul dintre principalii producători mondiali.6 export (produse textile şi confecţii 25. de construcţie de maşini (în principal electrotehnica şimontaj de autovehicule. Arzambuja. Italia 8. Spania 14. produse lactate).a.).8%.8%. avînd17. Celelalte culturi sunt destinate. animale vii şi produse alimentare 11. pentru a asigura o legătură mai bună între N şi S ţării a fost construit podul Vasco da Gama. cu excepţia viţei de vie şi a pomilor fructiferi (citrice. Vendas. din care 3 057.a. Reţea de transport în curs de extindere şi modernizare.). În sectorul zootehnic se remarcă creşterea ovinelor şi caprinelor. industrie chimică şi petrochimică (Lisabona.2%. Agricultura este slab dezvoltată. porumb. Portugalia fiind cel mai mare producător şi exportator mondial).2 km lungime. măslini.8%. producşii mai semnificative avînd sarea ţi cuprul. combustibili 8. orez.) şi 4 595. peste esuarul fluviului Tejo. Pôrto. cu ocazia Expoziţiei Universale de la Lisabona. legume ş.a.a.a. plută şi produse din plută 6. ulei de măsline. meri ş. Marea Britanie 6. Aceste industrii au fost depăşite.Germania18. produse textile 6.

6 %. dar nu mai mult decât valoarea a trei indicatori sociali .247 şomeri.000 persoane. în acest context cu cât vârsta somerului este mai mică.22 euro = 1.Portugalia are o populaţie de 10. Rata şomajului în aceata ţară este de 10. Durata acordării indemnizaţiei de şomaj este cuprinsă între 9 şi 38 de luni în funcţie de stagiul de cotizare avut şi vârsta beneficiarului. .162 de salariaţi la o rată a şomajului de 7. În ceea ce priveşte ajutorul de şomaj. iar salariul minim brut pe lună este de 475 de euro.Valoarea indemnizaţiei de şomaj în Portugalia se calculează ca 65 % din ultimul venit.257.581. acesta se acorda persoanelor care au stagiu de cotizare de minim 450 de zile în ultimele 24 de luni premergătoarea datei la care solicita indemnizaţia.000 locuitori din care populaţie activa 5.637. respectiv 3*419.35% şi 670. durata şomajului se reduce. Personalul care deserveşte serviciul public de ocupare portughez este în număr de 3.590 – în România ANOFM are 2.66 euro.

a. Turismul Turismul este unul din cele mai importante sectoare ale economiei portugheze. 10 la sută din locurile de muncă. 24 000 000 turişti străini (1997).). Albufeira ş.18 ş. oraşul Pôrto (cu numeroase monumente istorice.). Irlanda. Portugalia ocupa în 2006. cu 1. predomină.3 mil. Investiţiile în turism şi sectoarele adiacente sunt considerabile. Principalele zone sau obiective: capitala (Lisabona) şi „Riviera Portugheză”.a.1. alte staţiuni balneoclimaterice litorale mai spre N (Figueira de Foz. A.) şi valea fluviului Duero cu munţii din jur.Cascais. locul 12 în Europa (2. Silves ş. Italia) şi SUA. între care Catedrala din sec.47% din piaţă) şi locul 19 pe plan mondial.Oeiras ş.34% din piaţă. Turiştii care vizitează Portugalia provin în general din statele UE (Regatul Unit. turismul cultural (vestigii romane. Spania.Viana do Castelo ş. monumente istorice şi de artă medievale etc. monumente (Faro.12-13. lungimea şi frumuseţea litoralului. o serie de oraşe din interior.).) şi balneoclimaterice. Franţa.3. cu multe staţiuni balneoclimaterice la Oceanul Atlantic (Estoril. cu staţiuni balneoclimaterice (Praia da Rocha. Olanda.a. cu 11. rezultatele fiind pe măsură. zona Algarve din sudul Portugaliei.). Printre factorii care stimulează turismul se numără climatul plăcut.a. cu . multitudinea obiectivelor istorice şi culturale etc. intrări.palatul episcopal „Torre dos Clérigos” din sec. contribuind cu procente variind între 7 şi 8 la sută la formarea PIB şi cca. Germania. ca şi în Spania.

).a. 2002 împreună cu 11 alte economii membre UE.12-13.01 0.).400 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 1. Număr turişti sosiţi în Portugalia Tabel 1.16 ş. palatul episcopal din sec.).16 ş.a. bazată pe servicii de la aderarea la Uniunea Europeană în 1986.110. incluzând sectoarele financiar şi telecomunicaţii. 1. În ultima decadă..01 0. euroul.org • Numar turisti 23. Santarém (biserică din sec. Un sistem educaţional sărac a devenit un obstacol în relizarea unei mai bune productivităţi sau în realizarea creşterii economice.Leiria (catedrală din sec.15 ş.).3. 17 ş. Număr turişti Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. seminar teologic din sec. cu numeroase staţiuni balneoclimaterice. 12 ş. Setúbal (biserica mănăstirii Jesus din sec. peisaje frumoase.766. unele monumente etc.15. vizigote şi maure. arh. 13. mănăstirea São Francisco din sec.a. Ţara s-a calificat pentru Uniunea Monetară Europeană (EMU) în 1998 şi a început să folosească noua sa deviză. muzee etc. Viseu (ruine romane.wttc.1.200 23. Madeira şi Azore din Oceanul Atlantic.a.).12-16.2.000 24. Evora (ruine romane. biserici gotice etc. pe 1 ianuarie. Creşterea economică a fost deasupra mediei UE pentru marea majoritate a decadei trecute. însă PIB pe cap de locuitor se situează la doar 75% din cel al economiilor de top UE. Portugalia a fost umbrită de producătorii cu costuri mai mici din Europa Centrală sau Asia ca ţintă pentru investiţii străine directe.a.monumente istorice şi de artă.96 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu .97 1.între care Coímbra (catedrala Sé Velha din sec. catedrală din sec.163.catedrală din sec. guverne succesive au privatizat multe firme controlate de stat şi au liberalizat zone cheie ale economiei. Guvernul a eşuat în a domina un deficit extensiv şi în a realiza reforme structurale necesare ridicării competivităţii economiei portugheze. Portugalia a devenit o economie diversificată şi în continuă creştere.).

Valoarea încasărilor Tabel 1.355 14.12 0. Din economie reiese că Portugalia este un actor important pe piaţa investiţiilor. Dupa cum se putea vedea şi în tabelul anterior numărul turiştilor a scăzut semnificativ în 2009 şi deci şi volumul încasărilor.02 1. Valoarea încasărilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.760 15.org • Valoarea incasarilor 13.2.133 Indicele de dinamica I i /1 I i / i− 1 bn$ 1.12 1. economia Portugaliei este viguroasă şi competitivă.In 2009 se înregistrează o valoare scăzută din tabel şi asta din cauza crizei economice.1. cum ar fi prezentarea ţării. dar în 2007 şi în 2009 încasările din turism au scăzut . unde am aflat că este situată în extremitatea sudvestică a Europei.1. În ciuda evoluţiilor oscilante din ultimii ani.92 = valorile sunt calculate pe baza metodei sporului mediu In anul 2008 valoarea încasărilor din turism a atins 15. * * * În cele prezentate mai sus am adus la cunoştinţă informaţii despre statul Portugalia. In final am aflat că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti.3.wttc. atât ca furnizor. se învecinează: la est şi nord cu Spania (1215 Km). .355 bn$. cât şi ca receptor. la vest şi sud cu Oceanul Atlantic (832 Km).

De exemplu. firmele. Analiza indicatorilor de competitivitate turistică In acest capitol se vor analiza cei 12 indicatori de competitivitate turistică. Instituţiile Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Instituţiile Mediul instituţional constituie cadrul în care indivizii. interacţionează pentru a genera venituri şi bogăţie în economie.1.org Rank 27 35 44 Score (%) 4. 2. guvernele. dar ei tind să se consolideze reciproc. Măsurile sunt raportate pentru 12 coloane. care să garanteze drepturile de proprietate intelectuală. Deşi cei 12 piloni de competitivitate sunt descrişi separat.weforum. Importanţa instituţiilor nu se limitează la cadrul legal.75 4. Tabel nr. nu poate fi efectuat în ţară pregătirea şi educaţia slabă a forţei de muncă (pilonul 5).7 si al 8-lea) sau fără o infrastructură eficientă (pilon 2). 2. deoarece oferă o analiză ce poate fi mai utilă pentru ţară şi practicieni: o astfel de analiză se apropie de zonele reale în care ţară are nevoie de îmbunătăţiri. acest lucru nu ar trebui să ascundă faptul că ei nu sunt independenţi: nu numai ei sunt legaţi unii de alti. separat. inovare (pilonul 12) nu este posibilă într-o lume fără instituţii (primul pilon). şi niciodată nu va avea loc în economiile cu pieţe ineficiente (pilonii 6.49 .87 4.II.1.

org 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 25 26 23 Score (%) 4. 2.weforum. Infrastructura Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.07 5. Instituţiile 2. 2. Tabel nr.23 Figura nr. 2. Infrastructura .98 5. Infrastructura Extindera şi eficienta infrastructurii este un capitol esenţial al competitivităţii.2.1.45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Este extrem de important pentru asigurarea efectivă a funcţionării economiei. deoarece este un factor important în determinarea şi localizarea activităţii economice şi tipurilor de activitate sau sectoare care se pot dezvolta într-un anumit sector special al economiei.2.2.

2. 2. Stabilitatea macroeconomică 2.3. Muncitorii care sunt bolnavi nu pot lucra la potenţialul lor maxim.4. Stabilitatea macroeconomică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.org Rank 81 82 79 Score (%) 4. Sănătatea şi educaţia primară O forţă de muncă sănătoasă este vitală pentru competitivitatea ţării şi a productivităţii. 2. este importantă pentru competitivitatea globală a unei ţări. . Tabel nr.52 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. recunoscut faptul că dezordinea macroeconomică dăunează economiei. productivitatea unei naţiuni este.3. şi vor fi mai puţin productivi.weforum. Deşi este cu siguranţă adevărat că stabilitatea macroeconomică nu poate creşte singură.74 4. Sănătatea precară duce la costuri semnificative pentru afaceri.68 4. pentru că muncitorii bolnavi sunt adesea absenţi sau operează la niveluri mai mici de eficienţă. Stabilitatea macroeconomică Stabilitatea mediului macroeconomic este importantă pentru mediul de afaceri şi. de asemenea.3. prin urmare.

00 5. Sănătatea şi educaţia primară 2.4.5. 2.Tabel nr.4.04 6. Tabel nr. 2. Invăţământul superior şi formarea Calitatea educaţiei şi formarea este crucială pentru economiile care doresc să se deplaseze pe scara valorică dincolo de procesele de producţie şi produsele simple.weforum. Sănătatea şi educaţia primară Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.5.58 .95 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.62 4. Invăţământul superior şi formarea Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.weforum.org Rank 32 33 31 Score (%) 6.org Rank 34 37 38 Score (%) 4.59 4. 2.

2. Invăţământul superior şi formarea 2. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.5. Eficienţa mărfurilor pe piaţă . precum şi pentru a se asigura că aceste bunuri pot fi tranzacţionate eficient în economie.39 Figura nr. aprovizionarea şi cererea. 2.59 4. Tabel nr.6.org 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 41 45 51 Score (%) 4.weforum.6. Eficienţa mărfurilor pe piaţă Tările cu astfel de pieţe sunt bine poziţionate pentru a produce combinaţia potrivită de produse şi servicii.6.40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr.53 4. 2.

Eficienţa pieţei muncii 2.71 4.weforum. Tabel nr.org Rank 35 43 62 Score (%) 4. Eficienţa pieţei muncii Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. 2.18 4.weforum.94 4.org 120 100 80 60 40 20 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 83 87 103 Score (%) 4.14 4. Tabel nr.04 Figura nr.7. Sofisticarea pieţei financiare Actuala criză financiară mondială a pus în evidenţă importanţa critică a pieţelor financiare pentru funcţionarea economiilor naţionale.7. 2. Eficienţa pieţei muncii Eficienţa şi flexibilitatea pieţei forţei de muncă sunt critice pentru a asigura că muncitorii sunt plasaţi în cele mai potrivite locuri în economie şi să li se asigure stimulente pentru a oferi cel mai bun efort al muncii lor.26 .2.8.8.7. Sofisticarea pieţei financiare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. 2. Unui sector financiar eficient este necesar să i se aloce resursele economisite prin cetăţeni. precum şi cele care intră în economie din străinătate .

73 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Gradul de pregătire tehnologică Acest pilon de măsuri prezintă agilitatea cu care o economie adoptă tehnologii existente.28 4. 2.9. 2.9. 2.8.weforum. pentru a spori productivitatea industriei sale.org Rank 31 32 31 Score (%) 4. În lumea globalizată tehnologia a devenit un element important pentru ca firmele să concureze şi să prospere. Gradul de pregătire tehnologică Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.51 4. Gradul de pregătire tehnologică .9. Sofisticarea pieţei financiare 2.70 60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Tabel nr.

2. Tabel nr.32 4.11.28 4.weforum.org Rank 45 48 53 Score (%) 4.weforum.40 Figura nr. 2. În mod tradiţional. Acest lucru conduce.10. la rândul său. Mărimea pieţei 2. pieţele internaţionale au devenit un substitut pentru pieţele interne. pieţele care sunt la dispoziţia firmelor au fost limitate de graniţele naţionale. Sofisticarea afacerilor Sofisticarea afacerilor conduce la o eficienţă mai mare în producţia de bunuri şi servicii. în special pentru ţările mici. la creşterea productivităţii. Sofisticarea afacerilor Anii 2007 2008 2009 Sursa: www. Mărimea pieţei Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.28 . Tabel nr.10.10. deoarece pe pieţele mari se permite firmelor să exploateze economiile de scară.11. 2.org 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 40 43 43 Score (%) 4. sporind astfel competitivitatea unei naţiuni.37 4. În epoca globalizării. Mărimea pieţei Dimensiunea pieţei afecteaza productivitatea.39 4. 2.

Deşi câştigurile substanţiale pot fi obţinute prin îmbunătăţirea instituţiilor. Tabel nr.60 50 40 30 20 10 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Figura nr. Sofisticarea afacerilor 2. sau îmbunătăţirea capitalului uman al populaţiei.12.11. reducerea instabilităţii macroeconomice. Inovare Ultimul pilon de competitivitate este inovaţia tehnologică. Inovare . 2. constructia de infrastructuri. Inovare Anii 2007 2008 2009 Sursa: www.org 35 30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Rank Score (%) Rank 33 35 33 Score (%) 3.weforum.66 3.69 Figura nr. 2. toţi aceşti factori în cele din urmă par să duca la revenirea diminuării. 2.12.71 3.12.

pentru cei 12 indicatori de competitivitate turistică: instituţiile. Aceşti indicatori ne ajută să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi unde ar trebui intervenit pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului. 2008. gradul de pregătire tehnologică. sănătatea şi educaţia primară. stabilitatea macroeconomică. 2009. sofisticarea pieţei financiare. învăţământul superior şi formarea. eficienţa mărfurilor pe piaţă.* * * In capitolul II al acestui proiect am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe anii 2007. In urma acestei analize se observă că in ansamblu Portugalia este o ţară dezvoltată şi că se află pe poziţii bune în clasament chiar dacă în unele cazuri guvernul ar trebui să se implice mai mult. infrastructura. sofisticarea afacerilor şi inovarea. eficienţa muncii. . mărimea pietei.

după ce statele de coastă au stabilit. este un exportator renumit de produse forestiere. reţele de acces învechite. şi cu Spania în nord şi în est. ca puncte forte pot fi menţionate marea varietate de ofertă şi specificul unor produse cu caracteristici proprii unice ale regiunilor din care provin (vinuri. transporturile şi telecomunicaţiile. resurse limitate etc. Pe de altă parte. Serviciile în ultimii ani au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze. având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud. slabă activitate promoţională. conform deciziilor ONU din ultimii 20 de ani. turismul şi serviciile financiare. din Peninsula Iberică. Bilanţul punctelor forte şi slabe al Portugaliei Punctele forte determină superioritatea ţării din punct de vedere turistic şi pot fi: poziţia geografică favorabilă.III. comerţul. o bună infrastructură. proastă calitate a serviciilor oferite. Datorită faptului că activitatea în domeniul pescuitului are un impact social ce depăşeşte în mod esenţial ponderea sa în economia portugheză guvernul portughez încearcă să-şi . prezentând rate de creştere ridicate. Cu toate acestea sectorul piscicol s-a redus succesiv în ultimii ani atît la nivelul capacităţii instalate cît şi la cel al capturilor realizate. o dezvoltare economică bună. În prezent. Este ţara de coastă cu cea mai mare Zonă Economică Exclusivă. Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de asemenea de o importantă industrie a hîrtiei. Zonele sale Economice Excluzive de 200 de mile. varietatea formelor de relief. În plus. 3. servicii turistice la un raport bun calitate/preţ. uleiuri).1% la valoarea adăugata brută (VAB).1. Puncte forte Portugalia are o poziţie geografică favorabilă. acestea contribuind cu 71. în servicii lucrează 57. deoarece se află în extrema sudvestică a Europei. oferta turistică diversificată etc.5% din populaţia activă. Punctele slabe pot fi date de poziţia geografică într-o zonă greu accesibilă sau într-un cadru lipsit de elemente de atracţie naturală.

aeriene şi maritime). reprezentînd aproximativ 8% din PIB. artelor grafice şi materialelor electrice. În cazul călătoriilor fără viză nu este permisă desfăşurarea nici unei activităţi lucrative sau educative. acestea generînd aproximativ 18% din valoarea adăugată totală brută. Guvernul portughez sprijină acest sector şi pune o miză serioasă pe el. . atît în ceea ce priveşte valoarea produsă (72. În acest sector mai relevante sînt comerţul. Cetăţenii români nu au nevoie de viză de intrare în Portugalia. de producere a încălţămintei. Portugalia fiind primul producător european de cupru. făcînd investiţii importante atît în infrastructura hotelieră cît şi în promovarea imaginii Portugaliei ca destin turistic în exterior. unde sînt încadrate circa 20% din populaţia. în turism sînt încadrate circa 10% din populaţia activă. Activitatea extractivă este reprezentată în mod fundamental pe următoarele segmente: roci industriale.5%) cît şi încadrarea în cîmpul muncii (57. activităţi sportive care nu depăşesc 90 de zile. plutei. ponderea acestuia în economia portugheză a crescut simţitor. Referitor la sectorul servicii. diversificarea activităţilor economice ale comunităţilor piscicole şi orientarea spre acuacultură. Printre cele mai importante sectoare industriale figurează cel agroalimentar.orienteze acţiunile spre astfel de obiective ca consolidarea segmentului pescuitului de coastă mic. efectuarea unor investigaţii ştiinţifice ale sectorului. minerale metalice şi pietre ornamentale. vizită. într-un interval de 6 luni de la data primei intrări. hîrtiei. ea fiind poarta Europei dinspre Vest. afaceri. lemnului. În cazul călătoriilor multiple. Dreptul de şedere pentru călătoriile fără viză este de 90 de zile într-un interval de 6 luni. cele 90 de zile se calculează prin cumularea perioadelor de şedere subsecvente. lucrările de restaurare. Portugalia dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare (automobilistice. serviciile hoteliere. staniu şi tungsteniu. textil.6 din populaţia activă). pentru călătorii în scop de turism. În afara faptului că acest sector joacă un rol important în balanţa portugheză de plăţi. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant. feroviare. mobilei.

dar o sărăcie pitorească a ţinuturilor rurale ancorate încă în trecut. se face evidentă deplasarea industriei textile portugheze către ţările noi membre. Italiei. de unde am aflat că Portugalia este cel mai mare producător mondial de plută şi dispune de o importantă industrie a hîrtiei. guvernul portughez se împrumuta pâna acum ca să plătească dobânzile. Puncte slabe Ca şi în cazul altor ţări ale UE. iar aici am aflat că este una din cele mai sărace ţări din Europa. Portugalia este una din cele mai sărace ţări din Europa. * * * In acest capitol am analizat punctele forte şi slabe ale Portugaliei. Irlandei. În Portugalia. Pe de altă parte industria textilă este afectată serios de importarea masivă a produselor textile. României sau Bulgariei : au cheltuit mult prea mult faţă de cît au produs. Spaniei. a remarcat că sentimentul de vulnerabilitate în faţa crizei al propriilor cetăţeni este foarte mare.3. provenite din Orientul Îndepărtat (China.a.). . deficitul este de aproape 10%. Portugalia. ceea ce a dus la închiderea unor fabrici cu valoarea adăugată redusă. cu preţ inferior. Motivul este acelasi ca al Greciei. Economiştii europeni descriu situaţia din Portugalia ca fiind semi-catastrofală în ciuda reducerii ratingului din ţară de către Standard & Poor’s de la A plus la A minus. India ş. Ca orice ţară are şi puncte slabe. reprezentînd aproximativ 8% din PIB şi dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare.2. În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant.

În general. Accepţiunea de competitivitate la nivelul unei ţări diferă însă substanţial de cea la nivel sectorial sau microeconomic. inclusiv a celor legate de deschiderea comercială. prin sporirea şi îmbunătăţirea calităţii investiţiilor în capitalul uman. consolidarea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor precum şi a ocupării. prin anticiparea schimbărilor economice şi sociale. ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor. Fiind determinată de raportul dintre productivitatea şi costurile factorilor. volumul exportului. rate mari atât pentru creşterea economică. conceptul este extins atât la nivel de firmă. cât şi de ocupare a forţei de muncă. productivitatea. Obiectivul competitivităţii regionale şi ocuparea forţei de muncă urmăreşte. va sprijini crearea şi dezvoltarea de noi afaceri. brand. adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor. competitivitatea se referă la abilitatea unei ţări de a menţine. Competitivitatea prin calitate se obţine mai ales prin nişe şi diferenţiere de produs. inovatia şi promovarea ştiinţei în cadrul societatii. Din această perspectivă. protejarea şi ameliorarea mediului.IV Strategii de dezvoltare a competitivităţii turistice Există numeroase definiţii ale competitivităţii. investiţiile) cu cele calitative (management. În practică. competitivitatea pe bază de preţ se obţine mai ales prin avantajele economiilor de scară. studiile dedicate unui sector îmbină aspectele cantitative (preţuri. însă. competitivitatea depinde în primul rând de capacitatea instituţională şi economică a unei ţări de a sprijini creşterea productivităţii şi inovarea. în afara regiunilor celor mai puţin dezvoltate. Atunci când este vorba despre competitivitate la nivel microeconomic şi sectorial (mezzoeconomic). Se va încuraja inovarea şi se va îmbunătăţi procesul de punere în practică a rezultatelor activităţilor de cercetare şi dezvoltare la oportunităţile de . cât şi sectorial şi macroeconomic. în special prin investiţii în produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare. precum şi dezvoltarea pieţelor de muncă Strategia creşterii competitivităţii pe termen lung a economiei Portugaliei va contribui la construirea unei baze de producţie şi antreprenoriale dinamice. cel puţin pe termen mediu. inovare etc. Din perspectiva Agendei Lisabona. evaluarea se face mai ales pe latura ofertei şi se referă la competitivitate pe bază de preţ şi competitivitate prin calitate. dar accepţiunea cea mai uzuală este abilitatea de a vinde un produs. antreprenoriatul.). îmbunătăţirea accesibilităţii.

dar este. durabilitate). Agenda ‘Lisabona’ are un obiectiv (chiar dacă termenul stabilit este discutabil)– acela de a transforma “economia UE în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume”. acesta fiind un important motor al dezvoltării. un proces de orientare a dezvoltării economiei europene cu ajutorul unor factori care se află astăzi şi în viitor la baza dezvoltării economice (cunoaştere. competitivitatea este prin excelenţă o componentă complexă şi dinamică. de asemenea. Strategia Lisabona revizuită afirma necesitatea unei mai bune legislaţii. deoarece evoluţia condiţiilor în care are loc dezvoltarea economică nu se opreşte. în acelaşi timp. Cu alte cuvinte. Turismul va fi sprijinit.piaţă. Dezvoltarea capacităţii administrative poate avea o contribuţie directă la atingerea acestor obiective. precum şi a unei mai bune elaborări şi furnizări de politici publice în scopul asigurării condiţiilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de munca. precum şi accesul la finanţare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). . Aceasta înseamnă şi că procesul va continua chiar şi după ce respectivul obiectiv va fi fost atins.

rate mari atât pentru creşterea economică. Indicatorii ne-au ajutat să analizăm mai repede modul cum se dezvoltă turismul şi să observăm unde ar trebui să intervenim pentru a face ţara cât mai atractivă din punct de vedere al turismului. In cea de-a doua parte a proiectului am analizat poziţia şi scorul Portugaliei pe 3 ani. cel puţin pe termen mediu. cât şi ca receptor.. ceea ce are ca rezultat pe termen lung creşterea bunăstării cetăţenilor. .* * * De la începutul proiectului am constatat că Portugalia are o poziţie favorabilă şi este un actor important pe piaţa investiţiilor. In cea de a treia parte am constatat care sunt punctele slabe şi forte ale Portugaliei. Am aflat şi că turismul este caracterizat prin diferite obiective turistice care atrag numeroşi turişti. Tot aici am aflat că termenul de competitivitate se referă la abilitatea unei ţări de a menţine. In finalul proiectului am încercat să propunem o strategie de competitivitate. atât ca furnizor. cât şi de ocupare a forţei de muncă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful