Sunteți pe pagina 1din 3

Clasele de excelenţă – zona Balş Prof.

Corina Mîinescu 1
18 noiembrie 2006
Fracţii zecimale periodice
Prof. Corina Mîinescu
Grup Şcolar Agricol Balş

Actualizarea cunoştinţelor clasei a V-a

• O parte dintr-un întreg care a fost împărţit în părţi egale se numeşte unitate fracţionară.
• Una sau mai multe unităţi fracţionare formează o fracţie. (Se vor desena pe tablă câteva
reprezentări de fracţii).
• Fracţia ordinară este o pereche de numere naturale m şi n (cu n diferit de zero) scrisă sub
m
forma , m fiind numărătorul , iar n numitorul fracţiei.
n
0 n
• Pentru orice n număr natural, avem: = 0 şi = n .
n 1
• Comparând fracţia cu întregul, se obţin cele trei tipuri de fracţii şi anume: fracţie
subunitară, echiunitară şi supraunitară.
a c a c
• Două fracţii şi se numesc echivalente (şi se notează = ) dacă a∙d = b∙c.
b d b d
Relaţia de echivalenţă este reflexivă, simetrică şi tranzitivă.
• O fracţie zecimală este formată dintr-o parte întreagă şi o parte zecimală, despărţite de
virgulă.
• O fracţie ordinară al cărei numitor este o putere a lui 10 se scrie ca fracţie zecimal finită
punând o virgulă la numărător astfel încât numărul cifrelor din dreapta virgulei să fie egal
cu exponentul lui 10 de la numitor.
• O fracţie care nu se mai poate simplifica se numeşte fracţie ireductibilă.
• Dacă numitorul unei fracţii ordinare ireductibile conţine şi alţi factori decât puteri ale lui
2 şi al lui 5 atunci împărţirea numărătorului la numitor este nesfârşită.
a
Def. Fracţia ordinară ireductibilă al cărei numitor are numai factori primi diferiţi de 2 şi
b
de 5 se transformă într-o fracţie zecimală periodică simplă, perioada având cel mult b-1 cifre.
a
Def. Fracţia ordinară ireductibilă al cărei numitor are, pe lângă alţi factori şi cel puţin
b
unul dintre factorii 2 şi 5 se transformă în fracţie zecimală periodică mixtă.
Se vor prezenta câteva exemple:
1
= 0, (142857 )
7
41
= 2,733333 ...... = 2,7( 3)
15

Exerciţii (de rezolvat în clasă):

1. Fie mulţimea de fracţii


 7 1 17 131 16 263 7 84 
A=  , , , , , , , .
10 2 9 3 15 15 12 33 
Fără să le transformaţi, determinaţi fracţiile din mulţimea A care reprezintă:
a). fracţii zecimale finite;
b). fracţii zecimale periodice simple;
c). fracţii zecimale periodice mixte.

 7 1 17 131 84  16 263 7 


R: a).  ,  ; b).  , ,  ; c).  , , .
10 2  9 3 33  15 15 12 
Clasele de excelenţă – zona Balş Prof. Corina Mîinescu 2
18 noiembrie 2006
2. Ordonaţi crescător numerele: 0,23; 0,2(3); 0,3(2); 0,33(2); 0,(32); 0,(23).

3. Calculaţi 2x + 0,15y ,unde:


x = [1,2(6) + 3,(6) – 3,5] : 0,4(3)
y = [17 – 4,1(13)] ∙ 495.

R: 958,85.

69
4. Calculaţi: 25 + {[3,(63) + 0,(81)] ∙ 0,(142857)} : [0,0(8) + 0,0(7)] ∙ ∙ 0,(5873) =
2
R: 2001.

5. Determinaţi cifra x ştiind că 0, x (30 ) =3 ⋅ 0,1(76 ) .


R: x = 5.

x +y
6. Să se arate că 0.9 = , oricare ar fi x şi z cifre nenule.
x, ( y ) + y , ( x )
Indicaţie: se transformă fracţiile periodice de la numitor în fracţii ordinare şi se efectuează.

73
7. Să se determine a 1994-a zecimală a numărului .
37
R: Fracţia este egală cu 1,(972)
1994 = 3664 + 2. Aşadar, a 1994-a zecimală este 7.

17
8. Să se arate că se transformă în fracţie periodică mixtă.
n( n +1)( n + 2)
R: Cum şi 2 şi 3 divid numitorul fracţiei şi 2 nu divide pe 17 şi nici 3 nu divide pe 17, urmează
că fracţia se transformă în fracţie periodică mixtă.

9. Să se afle fracţia zecimală care îndeplineşte simultan condiţiile:


a) Partea sa întreagă este 0;
b) Fracţia este periodică simplă având perioada formată din trei cifre şi anume:
1. cifra de pe locul 45 după virgulă este 1;
2. cifra de pe locul 1997 după virgulă este 4;
3. cifra de pe locul 100 după virgulă este 3.
R: 0,(341).
n
 3 
10. Determinaţi numerele naturale n ştiind că   , prin scriere ca
 40 
fracţie zecimală are exact 1995 de zecimale.
Indic: Ca să aibă 1995 de zecimale, este necesar ca n = 1995 : 3 = 665. Deci, n = 665.

11. Calculaţi numărul x ştiind că x = 0, (1x) +0, (2 x ) +... +0, (9 x) .


R: x = 5.

Tema pentru acasă (exerciţii ce se vor rezolva la ora de seminar)


Clasele de excelenţă – zona Balş Prof. Corina Mîinescu 3
18 noiembrie 2006
  1 6
1. Calculaţi 176 : 2,5 − 1 −  + [ 2, (3) + 0,75] ⋅  .
  5 37 
a1
2. Determinaţi cifra a astfel încât să se scrie sub forma unei fracţii
1a
zecimale finite.
3. Aflaţi trei numere ştiind că al doilea este 1,(3) din primul, al treilea 0,
(6) din al doilea, iar suma dintre al doilea şi al treilea este 400.
3
4. Să se afle a 1996-a cifră după virgulă a numărului .
14
5. Media aritmetică a trei numere raţionale este 0,(3). Arătaţi că există cel
puţin unul dintre ele mai mic sau egal cu 0,(3).
6. Determinaţi cifrele x, y şi z astfel încât:
a) x, ( y ) + y , ( x ) =10 ;
b) x, ( yz ) + y , ( zx ) + z , ( xy ) =10 .
7. Să se afle x ştiind că
0,1( x1) +0,2( x 2) +... +0,9( x9) = 4, (72 ).

Răspunsuri, indicaţii de rezolvare

1. R: 80.
2. R: Numitorul unei fracţii ireductibile are în descompunerea în produs de factori doar
puteri ale lui 2 şi 5. Aşadar, a face parte din mulţimea formată din 2, 5 şi 6.
3. R: 180, 240, 160.
3
4. R: = 0,2(142857). Cifrele de după virgulă se repetă din 6 în 6începând cu cifra
14
sutimilor. Cum 1995 = 6 ⋅ 332 + 3, urmează că a 1996-a cifră de după virgulă este 2.
a +b +c 3
5. R: Din = , rezultă că a + b + c = 1. Prin metoda reducerii la absurd,
3 9
presupunem că toate sunt mai mari strict decât 0,(3). Rezultă că a + b + c > 1.
Contradicţie!
6. R: (0,9,0), (1,8,0), (2,7,0), (3,6,0), (4,5,0), (5,4,0), (6,3,0), (7,2,0), (8,1,0,), (9,0,0).
1x1 −1 2 x 2 − 2 9 x9 − 9 72
7. R: + + ... + =4 de unde, după efectuarea calculelor, rezultă că
990 990 990 99
x este 2.

Evaluare