Sunteți pe pagina 1din 73

3.

ANALIZA DIAGNOSTIC
1
A S.C. SILVAROM S.A.

3.1 Prezentarea societăţii comerciale

3.1.1 Scurt istoric

Istoria societăţii comerciale a început în perioada 1957-1958


când pe actualul amplasament al fabricii funcţionau câteva ateliere de
tâmplărie ce constituiau societatea „Tehnica Mobilei”, care produceau
mobilier combinat din lemn şi metal, destinat pentru uz casnic, spaţii
comerciale, spitale, aşezăminte culturale etc.
În acea perioadă în Bucureşti predominau atelierele de
tâmplărie difuzate în toate sectoarele capitalei, al căror scop era să
satisfacă cererea mare de mobilier solicitată de către populaţia capitalei şi
unităţile economice existente.
În anul 1964 în baza deciziei nr.688 a Consiliului Popular al
Capitalei, Tehnica Mobilei fuzionează cu Întreprinderea Lemn Mobilă
nr.3 din cadrul Direcţiei Generale de Industrie Locală a Consiliului
Popular al Municipiului Bucureşti, noua denumire fiind Întreprinderea de
Prelucrare a Lemnului şi Mobilei (I.P.L.M.).
Cinci ani mai târziu I.P.L.M.-ul preia prin decizia nr.1011 a
Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti câteva secţii de producţie
de la unitatea „Mobilier şi Decoraţiuni”.
Începând cu anul 1968 întreprinderea parcurge mai multe etape
de dezvoltare, construindu-se noi capacităţi de producţie, astfel:

• secţia de mobilier din lemn (actuala secţie nr.2), construită


în perioada 1968-1970;
• secţia de mobilă corp (actuala secţie nr.1), construită în
perioada 1979-1981;
• secţia de mobilier combinat din lemn şi metal (actuala
secţie nr.3), construită în perioada 1989-1990.
În anul 1990 în baza HG nr.1176/02.11.1990, Întreprinderea de
Prelucrare a Lemnului şi Mobilei (I.P.L.M.) se transformă în Societatea
Comercială SILVAROM S.A., cu sediul în Bucureşti, Str. Rocelor, nr.12-
16, sector 6, cu un capital de 198,6 milioane lei (la acea dată), împărţit în
39720 acţiuni, cu o valoare nominală de 5000 lei acţiunea, aparţinând
integral statului român.
Ulterior, în urma acţiunii de privatizare iniţiate de statul român,
capitalul social al firmei se împarte la cei doi noi acţionari: Fondul
Proprietăţii de Stat ce preia 70% din acţiunile firmei şi Fondul Proprietăţii
Private cu 30% din acţiuni.
În decembrie 1993 societatea se privatizează prin metoda
MEBO, iar cei 1014 salariaţi ai firmei din acel an cumpără integral de la
FPP şi FPS cele 261.868 de acţiuni cu o valoare nominală de 5000
lei/acţiune. Acţiunile deţinute de FPP (30%) au fost cumpărate cu
certificatele de proprietate ale salariaţilor, în timp ce acţiunile FPS-ului
(70%) au fost cumpărate printr-un credit contractat de către SILVAROM
pe o perioadă de 10 ani şi cu o dobândă de 10% pe an, 20% din valoarea
acţiunilor fiind achitate cu numerar provenit din economiile băneşti ale
salariaţilor.
În prezent S.C. SILVARAOM S.A. se compune din 7 secţii de
producţie, specializate după cum urmează:
• secţia nr.1 – mobilier din lemn şi depozit produse finite;
• secţia nr.2 – mobilier din lemn;
• secţia nr.3 – mobilier combinat din lemn şi metal;
• secţia nr.4 – mobilier din lemn şi tapiţerie;
• secţia nr.5 – semifabricate şi elemente de mobilă din
cherestea;
• secţia nr.6 – croire PAL şi placaj, croit şi îmbinat furnire,
croit şi executat ambalaje din carton;
• secţia nr.7 – uscătorie, debitare cherestea.
Ultimele trei secţii (5,6 şi 7) sunt aşa numitele „secţii de
cooperare” specializate în pregătirea semifabricatelor şi prefabricatelor
necesare realizării produselor finite din secţiile 1, 2, 3 şi 4.
Evoluţia în timp a întreprinderii, determinată atât de investiţiile
pentru dezvoltare şi modernizare, cât şi de preocuparea permanentă
pentru asimilarea de produse noi şi modernizarea celor existente, a
condus la modernizarea şi diversificarea producţiei, urmărindu-se în
acelaşi timp creşterea continuă a calităţii produselor şi a prestigiului
firmei.

3.1.2 Prezentarea generală a societăţii

Domeniul de activitate – scopul principal al societăţii este


producerea şi comercializarea de mobilier, iar în conformitate cu statutul
societăţii, firma desfăşoară următoarele activităţi:
• fabricarea de mobilă, mobilier combinat (lemn, metal,
sticlă, plastic, răchită, faianţă, marmură), restaurare
mobilier, confecţii metalice;
• comercializarea produselor în magazine proprii sau prin
consignaţie după restaurare, efectuarea de operaţiuni de
import-export pe specificul societăţii, inclusiv troc;
• executarea de lucrări din decoraţiuni interioare, proiectare,
fabricare şi montare la cerere pentru toate tipurile de dotări
(casnice, industriale, aşezăminte culturale, şcolare, unităţi
militare, spaţii comerciale, unităţi sanitare, hoteliere şi de
agrement);
• prestări de servicii aferente profilului de activitate, inclusiv
transportul la destinaţie.
Produsele realizate din activitatea de bază – fabricarea de
mobilier – pot fi grupate în patru mari grupe:
• mobilier pentru birouri;
• mobilier de şedere;
• mobilier din lemn – dormitoare;
• mic mobilier.

Având o experienţă de 36 de ani în domeniu, S.C. SILVAROM


S.A. produce o gamă variată de dormitoare, camere de tineret, piese
pentru sufragerii şi biblioteci realizate din lemn de stejar, fag şi răşinoase,
cu finisaje atât clasice (lac nitrocelulozic), cât şi moderne (ecologice –
ceară incoloră sau colorată).
Mobilierul poate fi realizat în construcţie fixă sau demontabilă,
realizându-se un ritm susţinut de înnoire a produselor – în proporţie de 30
– 50% anual, în acord cu cerinţele pieţei interne şi externe.
În funcţie de complexitate, durata de asimilare în fabricaţie a
unui produs nou este de 30 – 90 zile. Întreaga producţie se realizează în
conformitate cu standardele române şi internaţionale, atât în ceea ce
priveşte calitatea produselor, cât şi în ceea ce priveşte protecţia mediului
ambiant şi a consumatorilor.
Majoritatea activităţilor de producţie şi depozitare se
desfăşoară la sediul central din strada Rocelor nr.12-16, pe o suprafaţă de
74894,59 mp, din care: suprafaţă construită – 31174,931 mp; suprafaţa
reţele – 320,997 mp; suprafaţa căi de transport – 36663,434 mp; suprafaţa
liberă – 6735,228 mp.
Societatea mai dispune de două amplasamente situate în strada
Giuleşti, nr.190 (cu o suprafaţă de 791,83 mp) şi în strada Rotaşului, nr.4
(cu o suprafaţă de 839,041 mp.
Pe amplasamentul din strada Rocelor, nr.12-16 se află cele 7
secţii de producţie, alături de clădirea administrativă, magaziile de materii
prime şi materiale, magaziile de produse finite, platforma de depozitare a
cherestelei, depozitul de cherestea, uscătoriile, clădirile necesare
asigurării facilităţilor de tip: energie electrică, energie termică, apă, aer
comprimat, precum şi cele necesare activităţii de întreţinere şi reparaţii.
Amplasamentul din strada Giuleşti, nr. 190 conţine clădirea
matriţeriei, iar cel din strada Rotaşului, nr.4, conţine clădirea atelierului
de galvanizare. Accesul la cele trei amplasamente se face numai pe cale
rutieră.
Cele şapte secţii de producţie au o suprafaţă totală de 20300
mp, defalcată pe secţii astfel:
S1 = 6500 mp, inclusiv magazia de produse finite;
S2 = 5500 mp, inclusiv magazia de produse finite;
S3 = 4500 mp, inclusiv magazia de produse finite;
S4 = 1300 mp; S5 = 1200 mp; S6 = 600 mp şi S7 = 700 mp.
Halele industriale sunt clădiri tip parter sau etajate formate din
unul sau mai multe tronsoane despărţite între ele prin rosturi antiseismice
şi de tasare. Structura de rezistenţă este alcătuită din stâlpi de beton armat
care susţin grinzi din beton armat. Pardoseala halelor este din beton rolat.
Fiecare hală posedă instalaţie electrică de forţă, iluminat
artificial, alimentare cu apă, canalizare, încălzire, sistem de ventilaţie a
aerului, sistem de alimentare cu: abur tehnologic, aer comprimat, sistem
pneumatic de colectare şi filtrare a prafului şi rumeguşului rezultat în
urma prelucrărilor, precum şi instalaţii de ridicare şi transport tehnologic.
Alimentarea cu energie electrică este asigurată de către
RENEL, transformarea acesteia pentru sursele de alimentare realizându-
se cu transformatoare proprii. Energia termică şi aburul tehnologic sunt
asigurate de centrala termică proprie.
Aerul comprimat este furnizat de propria staţie de compresoare.
Apa curentă se asigură parţial din surse proprii (puţ) şi parţial din reţeaua
orăşenească. Apele uzate sunt epurate cu ajutorul staţiei proprii de
epurare, după care sunt deversate în reţeaua de canalizare orăşenească.
Potenţialul tehnologic. În ceea ce priveşte tehnologia de care
dispune întreprinderea, în urma analizei efectuate, s-a constatat că
procesul de ridicare a nivelului tehnologic după 1990 s-a realizat în două
etape.
În prima etapă de retehnologizare (1991-1993) s-a reuşit
modernizarea parţială a tehnologiei de execuţie a mobilierului corp prin
achiziţionarea din import a următoarelor utilaje (în valoare de 2 milioane
$):
• agregat de rindeluit şi profilat pe 4 feţe, tip P/180,
producător CASADEI;
• maşină de furniruit pe cant, tip IBIMATIC 630, producător
STEFANI;
• maşină de găurit MULTIBOHR F2A 929, producător
BUSELLATO;
• utilaj de formatizat TMK 64, producător GABBIANI;
• maşină automată de frezat pe contur şi găurire tip
SUPERJUNIOR, producător BUSELLATO;
• maşini de găurit multiplu şi introdus cepuri tip VELOX
F/L1, producător BUSELLATO;
• maşină de şlefuit suprafeţe plane tip STAR RT, producător
STEMAC;
• presă pentru încleiat masive sub formă de covor tip
LS25/13, producător ORMA.
În a doua etapă de retehnologizare (1994-2000) întreprinderea
şi-a modernizat sectoarele de finisaj a mobilierului din lemn, situate în
secţiile S1 şi S2, precum şi cele de prelucrare şi finisare a elementelor
metalice de mobilier (situate în secţia S3), prin achiziţionarea
următoarelor utilaje (în valoare de 2,5 milioane $):
• linie de pulverizare automată (robot) şi tunele de uscare
aferente, pentru secţiile S1 şi S2);
• agregat de tăiat panouri după presare, pentru secţiile S1 şi
S2;
• utilaje prelucrări mecanice (maşină îndoit ţeava, maşină de
debitat profile de metal, ghilotină tablă, maşină îndoit
tablă) pentru secţie S3;
• instalaţie de nichelare – cromare, pentru secţia S3;
• instalaţie de vopsire în câmp electrostatic cu vopsele sub
formă de pulberi sau lichide, pentru secţia S3.

3.1.3 Sortimentul de mobilier fabricat

Componentă a politicii de produs, alcătuirea gamei


sortimentale se realizează în funcţie de cerinţele de moment ale pieţei
interne şi externe.
Alcătuirea gamei sortimentale trebuie realizată ţinându-se cont
nu numai de rentabilitatea economică a fiecărei piese de mobilier şi de
considerentele de ordin tehnologic, ci şi de exigenţele pieţei pe care firma
îşi vinde produsele.
Firma trebuie să aibă o flexibilitate ridicată, ceea ce permite o
adaptare rapidă la cerinţele pieţei cu impact asupra menţinerii şi
extinderii segmentului de piaţă pe care îl deţine la un anumit moment.
Realizarea sortimentului şi difuzarea acestuia în reţeaua de
desfacere trebuie să îmbine criteriile de ordin merceologic cu cele ce ţin
de formele de manifestare ale cererii. Printre criteriile alcătuirii
sortimentului de produse figurează şi gradul de vandabilitate al pieselor
de mobilier precum şi nivelul cheltuielilor de circulaţie.
Producţia S.C. SILVAROM S.A. se realizează prin intermediul
unor programe de mobilier. Încă din anul 1990 firma a lansat primele
programe de mobilier pentru birou pe care le-a diversificat şi perfecţionat
continuu, oferind în prezent zece programe complete după cum urmează:
• program NOVA – pe finisaj tip antracit, compus din: cinci
tipuri de birouri; două tipuri de corpuri mobile; masă de
consiliu; corp etajeră; zece tipuri de dulapuri; comodă TV
şi video;
• program NOVA – STEJAR – compus din aceleaşi tipuri de
produse ca şi programul NOVA, dar finisate cu furnir de
stejar;
• program TOTAL – compus din: şapte tipuri de birouri;
colţari; comode TV-VIDEO; etajere, extensie masă; masă
octogonală; toate produsele sunt finisate cu furnir de
mahon;
• program MAGMA – compus din birouri destinate
managerilor, prevăzute cu dispozitive de trecere a
cablurilor, iar corpurile mobile au închidere centralizată;
programul mai dispune de o serie de piese adiţionale, cum
ar fi: mese pentru discuţii; mese pentru conferinţe; etajere
pentru telefon, computer; dulapuri realizate în diverse
combinaţii şi prevăzute cu spoturi halogen; toate produsele
sunt finisate cu furnir de palisandru;
• program MEGA – compus din aceleaşi tipuri de produse ca
şi programul MAGMA, dar pe finisaj tip acajou;
• program SOLO – destinat camerelor de tineret se compune
din: dulap cu două uşi glisante; corp etajeră ce se anexează
dulapului de haine prin intermediul unei poliţe halogen;
pat; comodă cu şase sertare mari; birou compus dintr-un
corp mobil cu o uşă şi un sertar; produsele sunt finisate cu
melamină în nuanţe deschise;
• program RITMO – compus din: mese pentru discuţii; mese
pentru conferinţe; etajere pentru telefon sau computer;
dulapuri în diverse combinaţii şi birouri; disponibil cu
picioare metalice – RITMO M sau cu picioare din lemn –
RITMO L; realizat în finisaje diverse;
• program TOTAL – compus din: mese pentru discuţii; masă
de telefon; comode pentru copiator şi VIDEO-TV; corpuri
mobile prevăzute cu închidere centrală şi şine pentru
dosare suspendate; dulapuri modulare cu funcţiuni diverse;
birourile sunt realizate în cinci dimensiuni având
posibilitatea de cuplare şi sunt prevăzute cu treceri pentru
cabluri de electricitate; suprafeţele sunt finisate cu folie de
melamină acajou rezistentă la uzură şi temperatură ridicată;
• program TEHNO – compus din aceleaşi tipuri de produse
ca şi programul TOTAL, dar finisate cu melamină gri sau
culoarea antracitului, iar pe canturi suprafeţele sunt finisate
cu folie melamină de culoare neagră;
• program PC – compus din: mese pentru calculator
prevăzute cu posibilitatea de cuplare permiţând obţinerea
unui ansamblu funcţional; finisate în toate nuanţele
realizate în cadrul firmei.
Mobilierul de birou este completat cu o gamă variată de scaune
ce pot satisface toate cerinţele, atât prin formă şi materiale de acoperire,
cât şi prin folosirea unor mecanisme de ridicare „gaz-lift” şi de reglare a
şezutului şi spătarului.
Mobilierul de şedere este prezent prin următoarele programe:
• scaune directoriale;
• scaune ergonomice;
• scaune vizitator;
• canapele şi fotolii cu schelet metalic.
Scaunele sunt tapiţate cu stofă, pluş, scai şi piele iar structura
metalică asigură un grad ridicat de confort chiar şi în condiţiile unor ore
prelungite petrecute în jurul meselor de discuţii.
Ergonomia scaunelor este facilitată de posibilitatea de reglare a
şezutului şi spătarului.
Produsele de mobilier de birou şi cel de şedere sunt destinate
pieţei interne.
Pentru export se realizează biblioteci simple, mobilă pentru
dormitor şi mobilă pentru camere de tineret. Mobilierul pentru dormitor
reprezintă 85% din exportul firmei şi se realizează în cadrul următoarelor
programe de fabricaţie: CONSTANTZA, HELSINKI, RIGA,
VALENCIA, VECTRA, MALTA, LAUSANNE, EVELYN,
ELEGANCE, ELENA; toate produsele din cadrul acestor programe sunt
realizate din lemn masiv de răşinoase (brad european) – finisate ecologic
– cu ceară incoloră sau colorată.
Exportul de mobilier se realizează: în Germania (36%) firmele
partenere fiind WIEMANN, LODENKEMPER, STEFENN; în Franţa
(20%) – cu partenerii CONFORAMA, BUT, LECLERC şi CARRFOUR;
în Austria (26%); în Olanda (7%); în Italia (6%) şi alte ţări (R. Moldova,
Suedia) – 5%.
Partenerii occidentali pun accent pe calitatea produselor şi
respectarea termenelor de livrare.
Menţinerea unei ponderi mari a exportului (în prezent 70% din
producţia realizată) în vânzările firmei, este un obiectiv strategic, de
acesta depinzând asigurarea necesarului de valută pentru importul unor
materiale (feronerie, furnire exotice, cherestea, materiale pentru finisare),
dezvoltarea şi retehnologizarea firmei, recuperarea investiţiilor şi
realizarea unui echilibru financiar atât de necesar reluării procesului de
fabricaţie.

3.2 Analiza cheltuielilor

Unul din instrumentele importante folosite pentru


diagnosticarea unei întreprinderi este şi analiza cheltuielilor. Acest tip de
analiză ne ajută să înţelegem mecanismul de formare a rezultatelor
întreprinderii în funcţie de volumul, structura şi tendinţele diferitelor
categorii de consumuri.
Având în vedere concurenţa acerbă din acest domeniu S.C.
SILVAROM S.A. trebuie să aibă în vedere pe lângă ridicarea nivelului
calitativ al produselor, reducerea cheltuielilor astfel încât şi preţurile
produselor să fie unul din criteriile de alegere a acestora de către
clientelă.
Pentru a vedea cum se prezintă întreprinderea la acest capitol
am realizat o analiză a celor trei tipuri de cheltuieli (exploatare, financiare
şi excepţionale) în perioada 1995-1999, pe baza datelor preluate din
contul de profit şi pierdere, date centralizate în tabelul 3.1.
Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în perioada 1995-1999
la S.C. SILVAROM S.A.
Tabelul 3.1
Nr. Anii 1995 1996 1997 1998 1999
crt
Mil.lei Mil.lei Valori Mil.lei Valori Mil.lei Valori Mil.lei Valori
recal- recal- recal- recal-
culate culate culate culate
în în în pre- în
pre- pre- ţuri pre-
Indi- ţuri ţuri 1995 ţuri
cator 1995 1995 1995
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Veni-
turi
1 din 28065 - 49382 35578 102056 28862 134234 23860 189453 23098
explo-
atare
Chel-
tuieli
2 pentru 24749 - 41559 29942 91817 25966 123810 22007 174861 21319
explo-
atare
Veni-
turi
3 finan- 1438 - 5036 3628 13654 3861 8433 1499 16221
ciare 1978
Cheltu-
ieli
4 finan- 1772 - 4226 3045 9332 2639 7244 1288 16495 2011
ciare
Veni-
turi
5 excep- 0,106 - 0,457 0,329 5 1,414 7 1,244 613 75
ţionale
Chel-
tuieli
6 excep- 127 - 327 236 737 208 246 44 276 34
ţionale
Veni-
7 turi 29503 - 54418 39206 115715 32725 142674 25360 206287 25151
totale
Chel-
8 tuieli 26648 - 46112 33222 101886 28814 131300 23338 191632 23364
totale

Datele din coloanele 5,7,9 şi 11 au fost recalculate pe baza


indicelui preţurilor de consum din anii 1996, 1997, 1998 şi 1999, luând
anul 1995 egal cu 1, prin împărţirea valorilor indicatorilor la indicele
preţurilor (tabelul 3.2)
Indicele preţurilor de consum în perioada 1996-1999
Tabelul 3.2
Anul Indicele preţurilor de consum
1995 1,000
1996 1,388
1997 3,536
1998 5,626
1999 8,202

Sursa: Direcţia Generală de Sinteze Macroeconomice, Analize,


Publicaţii şi Diseminare a Informaţiilor Statistice
Vom începe analiza prin a calcula rata de eficienţă a
cheltuielilor totale în cei cinci ani de activitate, aplicând formula1:
n

∑ chi
Rct = i =1
n
• 1000
∑Vi
i =1
unde: chi = suma cheltuielilor pe cele trei grupări (exploatare,
financiare, excepţionale);
Vi = suma veniturilor pe grupările similare cheltuielilor

Aplicând formula de mai sus pentru anul 1995 obţinem


următorul rezultat:
n

∑ chi 24749 + 1772 + 127


R ct = i =1
• 1000 = • 1000 =
n
28065 + 1438 + 0,106
∑ Vi
i =1
26648
= • 1000 = 903,22
29503,106
Valoarea obţinută arată că în anul 1995 pentru a obţine 1000 lei
venituri totale, întreprinderea a cheltuit 903,22 lei.
Pentru a vedea contribuţia fiecărui tip de cheltuială la realizarea
cheltuielii totale vom calcula rata de eficienţă a cheltuielilor pe fiecare
grupă de cheltuială în parte, aplicând formulele2:

cheltuieli pentru exploatare


Rcexpl. = ⋅ 1000 , unde:
venituri din exploatare
Rcexpl.= rata de eficienţă a cheltuielilor pentru exploatare.

1
D. Mărgulescu, I.D.Cişmaru s.a., Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei „România de
Mâine”, Bucureşti, 1999, p.124
2
D.Mărgulescu (coord), Analiza economico-financiară a întreprinderii. Metode şi tehnici, Supliment
la Revista „Tribuna Economică”, Bucureşti, 1994, pp.117-123
cheltuieli financiare
Rcfin.= ⋅ 1000 , unde:
venituri financiare
Rcfin.= rata de eficienţă a cheltuielilor financiare.
cheltuieli exceptionale
Rcexcep.= ⋅ 1000 , unde:
venituri exceptionale
Rcexcep.= rata de eficienţă a cheltuielilor excepţionale.
Prin aplicarea formulelor menţionate obţinem:
24749
Rcexpl. = ⋅ 1000 = 881,84 lei s-au cheltuit pentru a obţine
28065
1000 lei venituri din exploatare.
1772
Rcfin.= ⋅ 1000 = 1232,26 lei s-au cheltuit pentru a obţine
1438
1000 lei venituri financiare, această situaţie anormală se explică prin
ponderea mare a cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele (63%) a
cheltuielilor cu dobânzile la creditele contractate (22%) şi a cheltuielilor
din diferenţe de curs valutar (15%).
127
Rcexcep.= ⋅ 1000 = 1.198.113,20 lei s-au cheltuit pentru a
0.106
obţine 1000 lei venituri excepţionale, fapt explicabil prin plata de către
întreprindere în anul 1995 a unor majorări şi penalităţi pentru neplata în
termen a obligaţiilor către bugetul de stat, precum şi pentru neonorarea la
termen a unor obligaţii contractuale la export.
Deci, nivelul ridicat al cheltuielilor totale (903,23 lei) la 1000
lei venituri totale se explică prin depăşirea nivelului cheltuielilor
financiare şi a celor excepţionale, generată de lipsa unei analize a
cheltuielilor şi stabilirea unei strategii în acest domeniu.
Aplicând aceeaşi metodologie am calculat ratele de eficienţă a
cheltuielilor, precum şi structura veniturilor şi cheltuielilor pe grupări în
total venituri şi cheltuieli, pentru perioada 1995-1999, rezultate sintetizate
în tabelul 3.3.
Structura veniturilor, cheltuielilor şi ratele de eficienţă a cheltuielilor
în perioada 1995-1999
Tabelul 3.3
Nr. Natura Structura veniturilor (%) Structura cheltuielilor (%) Rata de eficienţă a cheltuielilor

crt activităţii (lei la 1000 lei venituri)

Anii Anii Anii

1995 1996 1997 1998 1999 1995 1996 1997 1998 1999 1995 1996 1997 1998 1999

1 Exploatare 95 90 88 94 92 93 90 90 94 91 881,84 841,58 899,67 922,34 922,97

2 Financiară 4,9 9 11,9 5,9 7,8 6,6 9,2 9,2 5,6 8,6 1232,26 839,15 683,46 859,00 1016,89

3 Excepţională 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,4 0,8 0,8 0,4 0,4 1198113,20 715536,10 147400,00 35142,85 450,24

4 Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 903,20 847,36 880,49 920,27 928,95
Analizând datele din tabelul 3.3 putem trage următoarele
concluzii:
• rata de eficienţă a cheltuielilor totale a înregistrat cel mai
scăzut nivel (847,36 lei la 1000 lei venituri totale) în anul
1996 (figura 3.1),

Evolutia ratei de eficienta a cheltuielilor totale


în perioada 1995 - 1999

1999 928.95

920.27
1998

880.49
anii

1997

1996 847.36

1995 903.2

0 200 400 600 800 1000 1200

lei

Fig.3.1

situaţie explicabilă prin cel mai scăzut nivel (figura 3.2)


Evolutia ratei de eficienta a cheltuielilor pentru exploatare
în perioada 1995 - 1999

922.97
1999
922.34
1998
anii

899.67
1997
841.58
1996
881.84
1995
800 820 840 860 880 900 920 940

lei

Fig. 3.2
al ratei de eficienţă a cheltuielilor pentru exploatare (841,58
lei la 1000 lei venituri din exploatare), dar şi printr-o
reducere a ratei de eficienţă a cheltuielilor financiare
(figura 3.3)

Evolutia ratei de eficienta a cheltuielilor financiare


în perioada 1995 - 1999

1016.89
1999
859
1998
683.46
anii

1997
839.15
1996
1232.26
1995

0 200 400 600 800 1000 1200 1400

lei

Fig. 3.3

şi excepţionale (figura 3.4) cu 68%, respectiv 60% faţă de


anul 1995;
Evolutia ratei de eficienta a cheltuielilor exceptionale
în perioada 1995 - 1999

450.24
1999
35142.85
1998
anii

1997 147400

715536.1
1996
1198113.2
1995

0 200000 400000 600000 800000100000012000001400000

lei

Fig. 3.4
•rata de eficienţă a cheltuielilor totale (figura 3.1) a
înregistrat cel mai ridicat nivel în anul 1999 (928,95 lei la
1000 lei venituri totale) situaţie ce se explică prin cel mai
ridicat nivel (figura 3.2) al ratei de eficienţă a cheltuielilor
pentru exploatare (922,97 lei la 1000 lei venituri din
exploatare), în schimb s-a înregistrat cel mai scăzut nivel
(figura 3.4) al ratei de eficienţă a cheltuielilor excepţionale
(450,24 lei la 1000 lei venituri excepţionale), fapt ce
demonstrează că în anul 1999 întreprinderea a reuşit să-şi
onoreze obligaţiile contractuale şi cele către bugetul de stat
şi să realizeze pentru prima dată în perioada 1995-1999
venituri excepţionale din despăgubiri, penalităţi încasate,
cedare de active şi o subvenţie de 500000 $ din partea
guvernului danez pentru finanţarea unui proiect de
protecţie a mediului.
Pentru a fundamenta concluziile formulate mai sus vom
proceda şi la o analiză a veniturilor şi cheltuielilor din perioada 1995-
1999, corectate cu indicele preţurilor de consum şi prezentate în tabelul
3.4.

Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în perioada 1995-1999


actualizate cu indicele preţurilor de consum
Tabelul 3.4
Anul 1995 1996 1997 1998 1999
Indicator (mil. lei) (mil. lei) (mil. lei) (mil. lei) (mil. lei)
Venituri 28065 35578 28862 23860 23098
din exploatare
Cheltuieli 24749 29942 25966 22007 21319
pentru exploatare
Venituri financiare 1438 3628 3861 1499 1978
Cheltuieli 1772 3045 2639 1288 2011
financiare
Venituri 0,106 0,329 1,414 1,244 75
excepţionale
Cheltuieli 127 236 208 44 34
excepţionale
Venituri totale 29503 39206 32725 25360 25151
Cheltuieli totale 26648 33222 28814 23338 23364
Profit brut 2855 5984 3911 2022 1787
Din analiza datelor prezentate în tabelul 3.4 se desprind
următoarele concluzii:
• nivelul cel mai ridicat al veniturilor totale (figura 3.5)
Evolutia veniturilor totale corectate cu indicele
preturilor de consum în perioada 1995 - 1999

50000 39206
40000 29503 32725
25360 25151
mil. lei

30000
20000
10000
0
1995 1996 1997 1998 1999
Anii

Fig. 3.5

se înregistrează în anul 1996 (39206 mil.lei) situaţie explicabilă


prin nivelul cel mai ridicat (figura 3.6) al veniturilor din
exploatare (35578 mil.lei);

Evolutia veniturilor din exploatare corectate cu indicele


preturilor de consum în perioada 1995 - 1999

40000 35578

35000 28065 28862 23860


23098
30000
25000
mil. lei

20000
15000
10000
5000
0
1995 1996 1997 1998 1999
Anii

Fig. 3.6
• nivelul cel mai scăzut al veniturilor totale se înregistrează
în anul 1999 (25151 mil.lei), fapt explicabil prin cel mai
scăzut nivel al veniturilor din exploatare (23098 mil.lei) în
schimb s-a înregistrat cel mai ridicat nivel (figura 3.7) al
veniturilor excepţionale (75 mil.lei);
Evolutia veniturilor exceptionale corectate cu indicele
preturilor de consum în perioada 1995 - 1999

75
80
60
mil. lei

40
1.244
20 0.106
0.329
1.414

0
1995 1996 1997 1998 1999
Anii

Fig. 3.7

• nivelul cel mai ridicat al cheltuielilor totale (figura 3.8) s-a


înregistrat în anul 1996 (33222 mil.lei),
Evolutia cheltuielilor totale corectate cu indicele
preturilor de consum în perioada 1995 - 1999

33222
35000 28814
26648
30000 23338 23364
25000
mil. lei

20000
15000
10000
5000
0
1995 1996 1997 1998 1999
Anii

Fig. 3.8
situaţie generată de înregistrarea celui mai mare nivel
(figura 3.9) al cheltuielilor financiare (3045 mil.lei)

Evolutia cheltuielilor financiare corectate cu indicele


preturilor de consum în perioada 1995 - 1999

3045
3500
2639
3000
2500 2011
1772
mil. lei

2000 1288
1500
1000
500
0
1995 1996 1997 1998 1999
Anii

Fig. 3.9

şi a cheltuielilor excepţionale (figura 3.10) - (236 mil.lei).


Evolutia cheltuielilor exceptionale corectate cu indicele
preturilor de consum în perioada 1995 - 1999

236
250 208

200
127
mil. lei

150
100 44 34

50
0
1995 1996 1997 1998 1999
Anii

Fig. 3.10
Datorită celui mai ridicat nivel al veniturilor totale (39206
mil.lei) s-a înregistrat şi cel mai ridicat nivel al profitului
brut (figura 3.11) din perioada 1995-1996, de 5984 mil.lei;

Evolutia profitului brut corectat cu indicele


preturilor de consum în perioada 1995 - 1999

8000
5984
6000
3911
mil. lei

2855
4000 2022 1787

2000
0
1995 1996 1997 1998 1999
Anii

Fig. 3.11

• nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor totale s-a înregistrat


în anul 1998 (23338 mil.lei), situaţie explicabilă prin cel
mai scăzut nivel al cheltuielilor financiare (1288 mil.lei) şi
excepţionale (44 mil.lei), remarcându-se o diferenţă mică
în raport cu anul 1999, unde o pondere mai mare o au
cheltuielile financiare (2011 mil.lei), pe când cheltuielile
excepţionale sunt de doar 34 mil.lei.

Concluzionând, reducerea nivelului cheltuielilor la 1000 lei


venituri totale se poate realiza prin:
• realizarea de produse cu un înalt nivel calitativ şi reducerea
costurilor astfel încât preţurile de vânzare practicate să
permită obţinerea unui profit care să fie stimulativ pentru
acţionari;
• dezvoltarea potenţialului tehnic al întreprinderii pe baza
resurselor proprii şi a angajării unor credite corelate cu
resursele financiare ale întreprinderii;
• onorarea obligaţiilor faţă de bugetul statului şi a celor
contractuale;
• realizarea de investiţii în valori mobiliare cu grad ridicat de
profitabilitate.

3.3 Analiza diagnostic a cifrei de afaceri

Acest tip de analiză este esenţial pentru aprecierea locului


ocupat de întreprindere în sectorul său de activitate, a poziţiei sale pe
piaţă, a capacităţii sale de a dezvolta diferite activităţi într-o manieră
profitabilă.
Cifra de afaceri este socotită indicatorul fundamental al
volumului activităţii agentului economic, având un rol important în
aprecierea eficienţei managementului firmei.
Cifra de afaceri se obţine prin însumarea veniturilor din
vânzarea mărfurilor şi a producţiei vândute, indicatori preluaţi din contul
de profit şi pierdere al societăţii.
Pentru a vedea evoluţia acestui indicator în perioada 1995-
1999, am calculat următorii indicatori3:
• nivelul absolut al cifrei de afaceri, notat cu Yi, unde i =
1995, 1996, 1997, 1998, 1999;
• modificarea absolută (sporul) a cifrei de afaceri cu baza
fixă (anul 1995) - ∆i/o = Yi – Y0, unde i = 1996, 1997, 1998
şi 1999, iar 0 = 1995;
• modificarea absolută (sporul) a cifrei de afaceri cu baza
mobilă - ∆i/o = Yi – Yi-1;
Yi
• indicele cu bază fixă – Ii/0 = × 100 ;
Y0
Yi
• indicele cu baza mobilă Ii/i-1 = × 100 ;
Yi −1

3
T.Baron, E.Ţiţian ş.a., Manualul practic de statistică, Editura Expert, Bucureşti, 1999, pp.83-88
∆ i / 0 Yi − Y0
• ritmul cu bază fixă Ri/0 = = = Ii/0 – 1(100);
Y0 Y0
• ritmul cu bază mobilă Ri/i-1 =
∆ i / i −1 Yi − Yi −1 Y
= = = i − 1 = Ii/i-1 – 1(100);
Yi −1 Yi −1 Yi −1
n
∑ CA i
• cifra de afaceri medie CA = i =1
, unde i = 1995, 1996,
n
1997, 1998 şi 1999;
• modificarea absolută medie sau sporul mediu al cifrei de
∑ ∆ i / i −1
afaceri ∆ = ;
n −1
• indicele mediu de creştere
Y1 Y2 Y
I = n −1 πI i / i −1 = n −1 × × ... × n ;
Y0 Y1 Yn −1
• ritmul mediu R = I − 100 .
Indicatorii de mai sus s-au calculat atât pentru cifra de afaceri
necorectată, cât şi pentru cifra de afaceri corectată cu indicele preţurilor
de consum, obţinându-se rezultatele din tabelul 3.5.

Evoluţia indicatorilor calculaţi pe baza cifrei de afaceri


în perioada 1995-1999
Tabelul 3.5
Nr. Indicatori UM Anii
crt. 1995 1996 1997 1998 1999
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Cifra de afaceri mil.lei 25892 48946 99730 127449 183350
2 Modificarea absolută mil.lei 0 23054 73838 101557 157458
a cifrei de afaceri
cu baza fixă
3 Modificarea absolută mil.lei - 23054 50784 27719 55901
a cifrei de afaceri
cu baza mobilă
4 Indicii cu baza fixă % 100 189 385 492 708
5 Indicii cu baza % - 189 204 128 144
mobilă
Tabelul 3.5
(continuare)
6 Ritmul cu bază fixă % 0 89 285 392 608
7 Ritmul cu bază % - 89 104 28 44
mobilă
8 Indicele preţurilor Valori 1 1,388 3,536 5,626 8,202
de consum absolute
9 Cifra de afaceri mil.lei 25892 35264 28204 22654 22354
corectată cu indicele
preţurilor de consum
10 Modificarea reală mil.lei 0 9372 2312 -3238 -3538
absolută a cifrei de
afaceri cu bază fixă
11 Modificarea reală mil.lei - 9372 -7060 -5550 -300
absolută a cifrei
de afaceri cu baza
mobilă
12 Indicii cu baza % 100 136 109 87 86
fixă obţinuţi
după corectarea CA
13 Indicii cu baza % - 136 80 80 99
mobilă obţinuţi
după corectarea CA
14 Ritmul cu bază fixă % 0 +36 +9 -13 -14
după corectarea CA
15 Ritmul cu baza % - +36 -20 -20 -1
mobilă
după corectarea CA

Analizând rezultatele din tabelul 3.5 se desprind următoarele


concluzii pentru indicatorii calculaţi cu:

A. Cifra de faceri necorectată cu indicele preţurilor de


consum:
• în perioada 1995-1999 nivelul absolut al cifrei de afaceri a
crescut de la an la an (figura 3.12), înregistrându-se în anul
1999 faţă de anul 1995 o creştere de 6,08 ori;
Evolutia comparativa a cifrei de afaceri curente
fata de cifra de afaceri corectataîn perioada 1995 - 1999

mil. lei
200000
183350
180000 Cifra de afaceri
160000
140000
127449 corectata cu indicele
99730
120000 preturilor de consum
100000 48946
80000 25892
60000
40000 Cifra de afaceri
25892
20000
0
35264
28204
22654
22354
curenta
1995
1996
1997
1998
1999
Anii

Fig. 3.12

• cifra de afaceri medie în perioada analizată a fost:


n

∑ CA i
CA = =
i =1
n
25892 + 48946 + 99730 + 127449 + 183350
= =
5
= 97073,4 milioane lei;
• sporul mediu al cifrei de afaceri în perioada 1995-1999 a
fost:
∑ ∆ i / i −1 23054 + 50784 + 27719 + 55901 157458
∆= = = =
n −1 5 −1 4
= 39365 milioane lei;
• indicele mediu de creştere a fost;
I = n −1 πI i / i −1 = 4 189 × 204 × 128 × 144 = 4 710664192 =
= 163,27 milioane lei;
• ritmul mediu a fost: R = I - 100 = 163,27 – 100 = 63,27
milioane lei.
Din 1995 şi până în anul 1999, cifra de afaceri a crescut în
medie cu 63,27 milioane lei.

B. Cifra de afaceri corectată cu indicele preţurilor de consum


În urma actualizării cifrei de afaceri se constată evoluţia reală a
acestui indicator în perioada 1995-1999, astfel:
• cel mai ridicat nivel al cifrei de afaceri s-a înregistrat în anul
1996 (35264 milioane lei preţuri 1995), după care nivelul
cifrei de afaceri a scăzut de la an la an (figura 3.12), astfel că
în anul 1999 s-a realizat cel mai scăzut nivel al cifrei de
afaceri (22354 milioane lei), adică 86% din cea realizată în
anul 1995;
• faţă de anul 1995, în anii 1996 şi 1997 cifra de afaceri a
crescut cu 36%, respectiv 9%, după care în anii 1998 şi 1999
a scăzut (figura 3.13) cu 13%, respectiv 14%;

Evolutia comparativa a ritmului mediu cu baza fixa corespunzator cifrei de afaceri


curente si corectate, în perioada 1995-1999

Ritmul cu baza
700
608
fixa pentru
600
cifra de afaceri
500
400
392 curenta
285
300
%

200 Ritmul cu baza


89
100
36 9
fixa dupa
0
0
-13 -14 corectarea
-100 1995 1996 1997 1998 1999

Anii
cifrei de
afaceri

Fig.3.13
• cifra de afaceri medie, a fost:
n

∑ CA i
CA = i =1
=
n
25892 + 35264 + 28204 + 22654 + 22354
= =
5
= 26873,6 milioane lei;
• sporul mediu al cifrei de afaceri:
∑ ∆ i / i −1 9372 − 7060 − 5550 − 300 3538
∆= = =− =
n −1 5 −1 4
= - 884,5 milioane lei;
• indicele mediu de creştere:
I = n −1 πI i / i −1 = 4 136 × 80 × 80 × 99 = 4 86169600 = 96,34
milioane lei;
• ritmul mediu:
R = I - 100 = 96,34 – 100 = -3,66 milioane lei.
Deci, în urma corectării cifrei de afaceri cu indicele preţurilor
de consum se observă de fapt că acest indicator a scăzut în medie cu 3,66
milioane lei în perioada 1995-1999.

3.3.1 Reflectarea modificării cifrei de afaceri


în situaţia economico-financiară a întreprinderii

Modificarea cifrei de afaceri acţionează direct sau indirect,


asupra întregului sistem de indicatori economico-financiari ai
întreprinderii, precum şi asupra celor care-i definesc poziţia într-un
anumit mediu concurenţial.
Indicatorii care intră sub incidenţa cifrei de afaceri vor fi
calculaţi pe baza datelor din tabelul 3.6.
Evoluţia indicatorilor pe baza cărora se vor calcula tipuri de rate
influenţate de cifra de afaceri în perioada 1995-1999
Tabelul 3.6
Nr. Indicatori UM Anii
crt. 1995 1996 1997 1998 1999
1 Cifra mil.lei 25892 48946 99730 127449 183350
de afaceri
2 Profit brut mil.lei 2854 8307 13829 11374 14655
3 Cheltuieli mil.lei 5175 8344 17246 25949 37512
cu personalul
4 Număr mediu nr. 1105 1090 1094 1049 1052
de salariaţi
(cu contract
de muncă)
5 Cheltuieli mil.lei 23582 41127 89535 117623 169377
aferente cifrei
de afaceri
6 Active mil.lei 10391 21458 19822 33886 46277
circulante
7 Active fixe mil.lei 12089 10663 28732 84521 105286

Cu datele din tabelul 3.6 s-au calculat următoarele rate: rata


profitului, rata cheltuielilor salariale, cifra de afaceri realizată de un
salariat, rata de eficienţă a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri, viteza de
rotaţie a activelor circulante, rata de eficienţă a activelor fixe. În tabelul
3.7 se prezintă evoluţia ratelor enunţate mai sus, în perioada 1995-1999.

Evoluţia ratelor calculate pe baza cifrei de afaceri


în perioada 1995-1999
Tabelul 3.7
Nr. Indicatori UM Anii
crt. 1995 1996 1997 1998 1999
1 Rata profitului %0
110 170 139 89 80
2 Rata
cheltuielilor %0 200 170 173 204 205
salariale
3 Productivitatea mil.
muncii lei 23 45 91 121 174
4 Rata de
eficienţă a %0 911 840 898 923 924
cheltuielilor
aferente cifrei
de afaceri
5 Viteza de rotaţie
a activelor %0 401 438 199 266 252
circulante
6 Rata
de eficienţă %0 2142 4590 3471 1508 1741
a activelor fixe
Rata profitului se exprimă prin raportul dintre profitul brut şi
cifra de afaceri:

Pb
Rb = × 1000 , în care:
CA

Pb = profitul brut;
CA = cifra de afaceri.

Pentru anul 1995 rata profitului a fost:

Pb 2854
Rp = × 1000 = × 1000 = 110 lei profit brut la 1000
CA 25892
lei cifra de afaceri.

În perioada 1995-1999 cel mai ridicat nivel al ratei profitului


(figura 3.14) s-a înregistrat în anul 1996 (170 lei profit brut la 1000 lei
cifră de afaceri), situaţie explicabilă având în vedere creşterea profitului
brut comparativ cu anul 1995 într-un ritm mai mare (2,9 ori) faţă de cifra
de afaceri (1,8 ori), iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 1999
(80 lei profit brut la 1000 lei cifră de afaceri), când profitul brut a crescut
faţă de 1995 de 5,1 ori, iar cifra de afaceri a crescut de 7 ori.
Indicatorul Rata profitului brut este unul din cei cinci indicatori
folosiţi de către bănci atunci când calculează bonitatea unui agent
economic în vederea acordării de credite. Punctajul maxim de 20 puncte
se acordă pentru o rată a profitului brut mai mare de 5%, iar punctajul
minim de 5 puncte se acordă atunci când rata profitului se situează între
0,1 – 1,5%.
Evolutia ratei profitului în perioada 1995 - 1999

170
180
160 139
140
110
120
89
100 80

80
60
40
20
0
1995 1996 1997 1998 1999
Anii

Fig. 3.14

Rata cheltuielilor salariale se exprimă prin raportul dintre


cheltuielile salariale şi cifra de afaceri:

Cheltuieli salariale
Rcs = ⋅ 1000 .
CA
În anul 1995 acest indicator a fost:
Cheltuieli salariale 5175
Rcs = ⋅ 1000 = × 1000 = 200 lei
CA 25892
cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri.
Cel mai ridicat nivel al acestui indicator (figura 3.15) s-a
înregistrat în anul 1999 (205 lei cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de
afaceri), iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 1996 (170 lei
cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri).
Evolutia ratei cheltuielilor salariale în perioada 1995 - 1999

250
200 204 205
200 173
170

150

100

50

0
1995 1996 1997 1998 1999
Anii

Fig. 3.15

Ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor de


exploatare a crescut de la an la an (1995 – 20% → 1999 – 22%)
determinând astfel şi o creştere a cheltuielilor totale.
Productivitatea muncii se exprimă prin raportul dintre cifra de
afaceri şi numărul mediu de salariaţi.
În anul 1995 acest indicator a fost:

CA 25892
W= = = 23 milioane lei/salariat, fiind şi cel mai
NS 1105
scăzut nivel înregistrat în perioada analizată, iar cel mai ridicat nivel
(figura 3.16) s-a înregistrat în anul 1999 (174 milioane lei/salariat).
Evolutia comparativa a productivitatii muncii calculata pentru cifra
de afaceri curenta si corectata în perioada 1995 - 1999

200 174

150
121 Productivitatea muncii
mil. lei 100 91 calculata pentru cifra de
afaceri corectata
50 23 23 32 45 26
22 21 Productivitatea muncii
calculata pentru cifra de
0
1995 1996 1997 1998 1999 afaceri curenta
Anii

Fig. 3.16

Pentru a avea o imagine reală în această situaţie vom calcula


productivitatea muncii în cazul cifrei de afaceri corectată cu indicele
preţurilor de consum (tabelul 3.8)

Evoluţia productivităţii muncii calculată cu cifra de afaceri corectată


în perioada 1995-1999
Tabelul 3.8
Nr. Indicatori UM Anii
crt. 1995 1996 1997 1998 1999
1 CA corectată mil.lei 25892 35264 28204 22654 22354
2 - 1105 1090 1094 1049 1052
NS
3 CA corectată mil.lei 23,45 32,35 25,78 21,59 21,24
W=
NS

Analizând datele din tabelul 3.8 se observă că cel mai scăzut


nivel al productivităţii muncii (figura 3.16) s-a înregistrat în anul 1999
(21,24 mil.lei/salariat), iar cel mai ridicat nivel s-a înregistrat în anul
1996 (32,35 mil.lei/salariat).
Rata de eficienţă a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri se
exprimă prin raportul dintre cheltuielile aferente cifrei de afaceri şi cifra
de afaceri.
În anul 1995 acest indicator a fost:

cheltuieli aferente CA 23582


RECCA = × 1000 = × 1000 =
CA 25892
911 lei cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri.

Nivelul cel mai ridicat al acestui indicator (figura 3.17) s-a


înregistrat în anul 1999 (924 lei cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri) iar
nivelul cel mai scăzut s-a înregistrat în anul 1996 (840 lei cheltuieli la
1000 lei cifră de afaceri).

Evolutia ratei de eficienta a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri în


perioada 1995 - 1999

923 924
911 898
950
840
900
‰ 850

800
750
1995 1996 1997 1998 1999
Anii

Fig. 3.17

Viteza de rotaţie a activelor circulante se exprimă prin


indicatorii4:
a) durata în zile a unei rotaţii – Dz, exprimat prin relaţia:
AC× T
Dz = , unde:
CA
AC = soldul mediu al activelor circulante;
CA = cifra de afaceri;
4
Gh.Bistriceanu, M., Adochiţei, E., Negrea, Finanţele agenţilor economici,
Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1995, p.186.
T = număr de zile pentru care se calculează viteza de
rotaţie (360 zile, 180 zile, 090 zile);
b) numărul de rotaţii, exprimat prin relaţia:
CA T
Nr. rotaţii = sau Nr. rotaţii = .
AC Dz
Aplicând formulele de mai sus pentru anul 1995 obţinem:
AC × T 10391 × 360
z =
D 95 = = 144 zile.
CA 25892
Deci, în anul 1995 durata în zile a unei rotaţii a activelor
circulante a fost de 144 zile. Pe parcursul întregului an activele circulante
au parcurs ciclul specific de transformare de 2,5 ori (Nr. rotaţii =
T 360
= = 2 ,5).
D z 144
În anii următori durata în zile a unei rotaţii pe parcursul
întregului an calendaristic şi numărul de rotaţii specifice fiecărui an au
fost:
1996 → Dz = 158 zile, n = 2,2
1997 → Dz = 72 zile, n = 5
1998 → Dz = 98 zile, n = 3,7
1999 → Dz = 91 zile, n = 3,9
Analizând rezultatele obţinute se observă (fig. 3.18) că, în anul
1997 activele circulante au parcurs ciclul specific de transformare de 5
ori, iar durata în zile a unei rotaţii a fost de 72 zile. Această situaţie a
contribuit şi la înregistrarea celui mai bun nivel al rentabilităţii financiare
(340 lei profit la 1000 lei capital propriu utilizat) din perioada analizată.
Accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante se poate
realiza prin:
• asigurarea unei aprovizionări ritmice cu materii prime şi
materiale prin încheierea unor contracte ferme cu furnizorii
şi selectarea acestora având în vedere criteriile: preţ,
calitate şi distanţă;
• ridicarea nivelului calitativ al produselor;
• folosirea utilajelor la întreaga capacitate de producţie;
• îmbunătăţirea gradului de valorificare a producţiei.
Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor circulante
în perioada 1995-1999

Dz
158

144
zile

96
91

72

1995 1996 1997 1998 1999 Ani

Fig. 3.18

Rata de eficienţă a activelor fixe se exprimă prin raportul dintre


cifra de afaceri şi valoarea activelor fixe.
În anul 1995 acest indicator a fost:

Cifra de afaceri 25892


REAF = × 1000 = × 1000 =
Active fixe 12089
= 2142 lei cifra de afaceri la 1000 lei active fixe.

Cel mai bun nivel al acestui indicator (figura 3.19) s-a


înregistrat în anul 1996 (4590 lei cifră de afaceri la 1000 lei active fixe),
iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 1998 (1508 lei cifră de
afaceri la 1000 lei active fixe).
Evolutiaratei de eficientaaactivelor fixe înperioada1995- 1999

4590
3471
5000
4000 2142
1508 1741
3000

2000
1000
0
1995 1996 1997 1998 1999
Anii

Fig. 3.19

3.3.2 Prognozarea cifrei de afaceri folosind metoda


celor mai mici pătrate

Metoda celor mai mici pătrate cunoscută şi sub denumirea de


metoda ajustării grafice prezintă avantajul că este simplă şi rapidă
comparativ cu alte metode de ajustare. Pentru realizarea unei prognoze cu
un grad de îndeplinire cât mai mare vom face ajustarea grafică atât după
funcţia de gradul I g1(x) = a0 + a1x, cât şi după funcţia de gradul II g2(x) =
a0 + a1x, + a2x2, urmând ca prin calculul sumei pătratelor pentru fiecare
curbă în parte să alegem acea curbă de ajustare la care
n
∑ (f ( x i ) − g ( x i )) este mai mică.
2

i =1
Rezolvarea problemei constă în determinarea parametrilor a0,
a1 şi a2.
Vom începe prin a face ajustarea după funcţia liniară de gradul
I g1(x) a0 + a1x.
Parametrii a0 şi a1 se determină prin rezolvarea sistemului de
ecuaţii liniare ale lui Gauss:
 n n
na
 0 + a1∑ i x = ∑ f ( xi )
i =1 i =1
 n n n
a 0 ∑ xi + a1 ∑ xi2 = ∑ xi f ( xi )
 i =1 i =1 i =1

Rezolvarea acestui sistem presupune stabilirea în prealabil a lui


Xi şi a lui f(xi), astfel (tabelul 3.9):

Evoluţia cifrei de afaceri a S.C. SILVAROM S.A.


în perioada 1995-1999
Tabelul 3.9
Anii (xi) 1995 1996 1997 1998 1999
(1) (2) (3) (4) (5)
Cifra de afaceri 26 49 100 127 183
(miliarde lei)
f(xi)

Prezentarea termenilor sistemului de două ecuaţii liniare


Tabelul 3.10
xi f(xi) xi2 X i f(xi ) f(xi )-g(xi ) [f ( x i ) − g(x i )]2
1 26 1 26 7,4 54,76
2 49 4 98 -8,8 77,44
3 100 9 300 3 9
4 127 16 508 -9,2 84,64
5 183 25 915 7,6 57,76
∑ 15 485 55 1847 0 283,6
Înlocuind datele din tabelul 3.10 în sistemul de ecuaţii liniare
ale lui Gauss, vom avea:
− 15a 0 − 45a1 = −1455
5a 0 + 15a1 = 485 / − 3 
 ⇒  15a 0 + 55a1 = 1847
 15a 0 + 55a1 = 1847  10a1 = 392

392
Deci, a1 = = 39,2 ⇒ a1 = 39,2
10
Pentru a-l determina pe a0 vom înlocui valoarea lui a1 în prima
ecuaţie a sistemului: 5a0 + 15a1 = 485 ⇒ 5a0 = 485 – 588 ⇒ a0 =
103
=- ⇒ a0 = -20,6
5

Funcţia de gradul I va fi g1(x) = - 20,6 + 39,2X


Calculul ultimelor două coloane ale tabelului 2.10 presupun
determinarea lui g1(xi) = - 20,6 + 39,2x pentru xi = 1, 2, 3, 4, 5
Astfel:
g1(1) = - 20,6 + 39,2 = 18,6
g1(2) = - 20,6 + (39,2 × 2) = - 20,6 + 78,4 = 57,8
g1(3) = - 20,6 +(39,2 × 3) = - 20,6 + 117,6 = 97
g1(4) = - 20,6 +(39,2 × 4) = - 20,6 + 156,8 = 136,2
g1(5) = - 20,6 +(39,2 × 5) = - 20,6 + 196 = 175,4
Pentru xi = 6 şi 7 obţinem cifra de afaceri pentru anii 2000 şi
2001.
Deci, xi = 6 ⇒ g(6) = - 20,6 + (39,2 × 6) = - 20,6 + 235,2 =
214,6 miliarde lei va fi cifra de afaceri în anul 2000.
Pentru xi = 7 g(7) = - 20,6 + (39,2 × 7) = - 20,6 + 274,4 = 253,8
miliarde lei va fi cifra de afaceri în anul 2001.
În continuare vom realiza ajustarea după funcţia de gradul II
g2(x) = a0 + a1x + a2x2.
Parametrii a0, a1, şi a2 se determină prin rezolvarea sistemului
de ecuaţii liniare:
 n n n
+ 1∑ i + 2∑ i = ∑
2
na
 0 a x a x f ( xi )
 n i =1 i =1 i =1
 n n n

 0∑ i + 1∑ i + 2∑ i = ∑
2 3
a x a x a x xi f ( xi )
 i =n1 i =1
n
i =1
n
i =1
n
a
 i =1

0 ∑ x 2
i + a1 ∑i =1
x i
3
+ a 2 ∑i =1
x i
4
= ∑i =1
xi2 f ( xi )

Pentru rezolvarea acestui sistem ne vom folosi de datele din


tabelul 3.11.

Prezentarea termenilor sistemului de trei ecuaţii liniare


Tabelul 3.11
[f ( x i ) − g ( x i )]2
xi f(xi) 2 3 4 xif(xi) 2 f(xi)-g(xi)
xi xi xi x i f(xi)

1 26 1 1 1 26 26 8,97679 80,582759
2 49 4 8 16 98 196 -8,15494 66,503193
3 100 9 27 81 300 900 2,85666 8,1605063
4 127 16 64 256 508 2032 -9,9884 99,768134
5 183 25 125 625 915 4575 6,30989 39,814711
Σ 15 485 55 225 979 1847 7729 0 294,82928

Folosind datele din tabelul 3.11 sistemul de ecuaţii liniare va fi:


5a 0 + 15a 1 + 55a 2 = 485

15a 0 + 55a 1 + 225a 2 = 1847
55a + 225a + 979a = 7729
 0 1 2

Fiind un sistem de trei ecuaţii liniare cu trei necunoscute,


soluţiile acestuia se obţin prin rezolvarea celor două sisteme, primul
sistem format din prima ecuaţie şi a doua ecuaţie a sistemului, cel de-al
doilea sistem format din prima ecuaţie şi a treia ecuaţie a sistemului.
− 15a 0 − 45a 1 − 65a 2 = −1455
5a 0 + 15a 1 + 55a 2 = 485 / − 3 
 ⇒  15a 0 + 55a 1 + 225a 2 = 1847
15a 0 + 55a 1 + 225a 2 = 1847  / 10a 1 + 160a 2 = 392

− 55a 0 − 165a 1 − 605a 2 = −5335
5a 0 + 15a 1 + 55a 2 = 485 / − 11 
 ⇒  55a 0 + 225a 1 + 979a 2 = 7729
55a 0 + 225a 1 + 979a 2 = 7729  / 60a 1 + 374a 2 = 2394

− 60a 1 − 960a 2 = −2352
10a 1 + 160a 2 = 392 / − 6 
 ⇒  60a 1 + 374a 2 = 2394 ⇒
60a 1 + 374a 2 = 2394  / − 586a 2 = 42

⇒ a2 = -0,0716723

Înlocuind a2 = - 0,0716723 în ecuaţia: 10a1 +160a2 = 392 ⇒


⇒10a1 + [160 × - 0,0716723] = 392 ⇒ 10a1 = 403,46756 ⇒
⇒ a1 = 40,346756

Parametrul a0 îl vom determina prin înlocuirea lui a1 şi a2 în


ecuaţia:
5a0 + 15a1 + 55a2 =485 ⇒ 5a0 = (15 × 40,346756) – (55 ×
0,0716723) = 485
⇒ 5a0 + 605,20134 – 3,9419765 = 485
⇒ 5a0 = 485 – 601,25937 ⇒ 5a0 = -116,25937

⇒ a0 = -23,251874

Funcţia de gradul II va fi g2(x) = -23,251874 + 40,346756x –


0,0716723x2.
Calculul ultimelor două coloane ale tabelului 3.11 presupun
determinarea lui g2(xi) = - 23,25 …, pentru xi = 1, 2, 3, 4, 5.
Astfel,
g2(1) = -23,251874 + 40,346756 – 0,0716723 = 17,02321
g2(2) = -23,251874 + (40,346756 × 2) – (0,0716723 × 4) =
= -23,251874 + 80,693512 – 0,2866892 = 57,154949
g2(3) = -23,251874 +(40,346756 × 3) – (0,0716723 × 9) =
= -23,251874 + 121,04026 – 0,6450507 = 97,14334
g2(4) = -23,251874 +(40,346756 × 4) – (0,0716723 × 16) =
= -23,251874 + 161,38702 – 1,1467568 = 136,9884
g2(5) = -23,251874 +(40,346756 × 5) – (0,0716723 × 25) =
= -23,251874 + 201,73378 – 1,7918075 = 176,69011

Pentru xi = 6 şi 7 obţinem cifra de afaceri pentru


anii 2000 şi 2001.
Deci, xi = 6 ⇒ g2(6) =-23,251874 +(40,346756 × 6) -
- (0,0716723 × 36) =-23,251874 + 242,08053 – 2,5802028 =
= -23,681907 + 242,08053 = 216,24 miliarde lei.

Pentru xi = 7 ⇒ g2(7) = -23,251874 + (40,346756 × 7) -


- (0,0716723 × 49) = -23,251874 + 282,42729 – 3,5119427 =
= 282,42729 – 23,75358 – 3,5119427 = 255,16 miliarde lei.
Deoarece în cazul funcţiei g1(x) = - 20,6 + 39,2X avem:

∑ (f ( x i ) − g ( x i ) ) = 283,6, iar în cazul funcţiei g2(x) =


n
2

i =1
= - 23,251874 + 40,346756X – 0,0716723X2, avem:

∑ (f ( x i ) − g ( x i ) ) = 294,82928, rezultă că funcţia de gradul I


n
2

i =1

g1(x) = - 20,6 + 39,2X prognozează cel mai bine cifra de


afaceri a S.C. SILVAROM S.A. pentru anii 2000 şi 2001.
Deci, în anii 2000 şi 2001, cifra de afaceri a S.C. SILVAROM
S.A. va fi de 214,6 miliarde lei, respectiv 253,8 miliarde lei.
3.4 Analiza diagnostic a rentabilităţii întreprinderii

Rentabilitatea unei întreprinderi arată capacitatea acesteia de a


realiza profit, necesar atât reluării procesului de producţie şi dezvoltării
întreprinderii, cât şi remunerării capitalurilor. De asemenea, rentabilitatea
reprezintă o informaţie indispensabilă băncilor, creditorilor şi partenerilor
de afaceri. În realizarea analizei diagnostic a S.C. SILVAROM S.A. vom
utiliza următorii indicatori:

• indicatori exprimaţi în mărimi absolute – profitul, marjele,


valoarea adăugată;
• indicatori exprimaţi în mărimi relative – sistemul de rate.

Analiza profitului. Oricare firmă încearcă să realizeze profit pentru a


remunera convenabil capitalurile de care dispune, pentru a menţine
potenţialul său tehnic şi economic şi pentru a-şi mări segmentul de piaţă
deţinut la un moment dat. În concordanţă cu structura veniturilor şi
cheltuielilor din contul de profit şi pierderi al întreprinderii din ultimii
cinci ani, vom realiza analiza urmărind evoluţia celor trei forme de profit
(exploatare, financiar şi excepţional) ce participă la formarea profitului
brut, care prin impozitare conduce la formarea profitului net.
Analizând datele din tabelul 3.12, se observă că în anii 1996,
1997, 1998 şi 1999 comparativ cu anul 1995 a avut loc o creştere a
profitului din exploatare (activitatea de bază), dar exprimând valorile în
preţurile anului 1995 constatăm că de fapt s-a înregistrat o diminuare a
profitului din exploatare în perioada 1995-1999, (figura 3.20) creşterea
datorându-se de fapt inflaţiei.
Evoluţia indicatorilor economico-financiar ai S.C. SILVAROM S.A.
în perioada 1995-1999
Tabelul 3.12
Nr. Indi- UM Anii
crt. catori 1995 1996 1997 1998 1999
Preţuri Preţuri Preţuri Preţuri Preţuri Preţuri Preţuri Preţuri 1995
1996 1995 1997 1995 1998 1995 1999
1 Profit mil.lei 3316 7823 5636 10239 2896 10424 1853 14591 1779
din
explo-
atare
2 Profit mil.lei -335 810 584 4322 1222 1188 211 -274 -33
finan-
ciar
3 Profit mil.lei -127 -326 -235 -732 -207 -239 -42 338 41
excep
-ţional
4 Profit mil.lei 2854 8307 5985 13829 3911 11373 2022 14655 1787
brut
5 Impo- mil.lei 1386 2506 1805 4900 1386 4280 761 4266 520
zitul
pe
profit
6 Profit mil.lei 1468 5801 4179 8930 2525 7094 1261 10389 1267
net
7 Capi- mil.lei 14165 19426 13996 26246 7423 76647 13624 88942 10844
tal
pro-
priu
8 Total mil.lei 23669 34858 25114 51782 14644 123447 21942 156906 19130
activ
= total
pasiv
9 Pro- mil.lei 23502 45548 32816 94768 26801 124521 22133 180041 21951
ducţia
exerci
-ţiului
10 Nu- - 1105 1090 - 1094 - 1049 - 1052 -
măr
mediu
de
salari-
aţi (cu
con-
tract
de
mun-
că)
11 Veni- mil.lei 3557 3830 2759 7244 2049 9688 1722 8792 1072
turi
din
vânza
-rea
măr-
furilor
12 Chel- mil.lei 3489 3577 2577 6792 1921 8373 1488 6759 824
tuieli
pri-
vind
măr-
furile
13 Chel- mil.lei 9949 19925 14355 42999 12160 56976 10127 72473 8836
tuieli
cu
mate-
riile
prime
14 Chel- mil.lei 1180 2162 1558 5896 1667 10295 1830 14662 1788
tuieli
cu
mate-
riale
consu-
mabi-
le
15 Chel- mil.lei 465 717 517 2349 664 2409 428 4050 494
tuieli
cu
ener-
gia şi
apa
16 Alte mil.lei 139 278 200 420 119 1620 288 1458 178
chel-
tuieli
materi
-ale
17 Chel- mil.lei 2268 4810 3465 13410 3792 14756 2623 24632 3003
tuieli
cu
lucrări
şi
servi-
cii
execu
-tate
de
terţi
15 Chel- mil.lei 5175 8344 6012 17246 4877 25949 4612 37512 4574
tuieli
cu
perso-
nalul
19 Valoa mil.lei 9569 17909 12903 29146 8243 39780 7071 64799 7900
-rea
adău-
gată
Evolutia profitului din exploatare în preturi curente si
în preturi 1995 în perioada 1995 - 1999

mil. lei

16000 14591 Profit din exploatare în


14000
12000
preturi curente
10239 10424
10000
7823
8000
5636
6000
3316
4000 2896
1853 1779 Profit din exploatare
2000
0 corectat cu indicele
1995 1996 1997 1998 1999 preturilor de consum
Anii

Fig. 3.20
În privinţa profitului financiar se observă că în anii 1995 şi
1999 s-a înregistrat de fapt o pierdere (figura 3.21) în sumă de 335
mil.lei, respectiv 274 mil.lei, datorită cheltuielilor financiare mai mari
decât veniturile financiare, cheltuieli ce au constat în penalităţi la ratele
de credit neplătite la termen, în diferenţe nefavorabile de curs valutar din
operaţiunile curente şi disponibilităţile în devize, în sconturile acordate
clienţilor. În anii 1996, 1997 şi 1998 societatea a înregistrat profit
financiar ca urmare a schimbării politicii în materie de venituri şi
cheltuieli financiare.

Evolutia profitului financiar în preturi curente


si în preturi 1995 în perioada 1995 - 1999

mil. lei

4322
4500
4000
Profit financiar în preturi
3500 curente
3000
2500
2000
1500 12221188
1000 810
584
500 211 Profit financiar corectat cu
0
-500 -335 -274
-33
indicele preturilor de
1995 1996 1997 1998 1999 consum
Anii

fig. 3.21
În ceea ce priveşte profitul excepţional în perioada 1995-1998
s-au înregistrat pierderi (figura 3.22) datorită cheltuielilor excepţionale
(amenzi, penalităţi, subvenţii acordate, debitori insolvabili), mai mari
decât veniturile excepţionale, anul 1999 fiind singurul an în care
societatea a înregistrat profit excepţional (338 mil.lei).

Evolutia profitului exceptional în preturi curente si în preturi


1995 în perioada 1995 - 1999
mil. lei

338
400
Profit exceptional în preturi
200 41 curente
0 -42
-127
-200 -235 -207 -239
-326
-400
-600 Profit exceptional corectat
-800 -732 cu indicele preturilor de
1995 1996 1997 1998 1999 consum
Anii

Fig. 3.22

Pe ansamblu, societatea, în perioada analizată a înregistrat profit


net, dar prin transformarea în preţuri la nivelul anului 1995 a profitului
obţinut în perioada 1995-1999, constatăm o diminuare a acestuia de la
an la an (figura 3.23), nivelul atins în 1999 (în preţuri 1995) fiind inferior
celui realizat în anul 1995.
Evolutia profitului net în preturi curente si în preturi 1995
în perioada 1995 - 1999
mil. lei

12000
10000 8930
10389
Profit net în preturi curente
8000 7094
5801
6000
4179
4000 2525
1468
Profit net corectat cu
2000 1261 1267
indicele preturilor de
0 consum
1995 1996 1997 1998 1999 Anii

Fig. 3.23

Valoarea adăugată – acest indicator exprimă creşterea de


valoare, care se obţine prin activitatea de exploatare (activitatea de bază a
întreprinderii) ca urmare a utilizării factorilor de producţie peste valoarea
consumurilor de materii prime, materiale şi servicii, furnizate de terţi şi se
obţine astfel:
Valoarea adăugată5 = producţia exerciţiului + valoarea marjei
comerciale – cheltuielile cu materii
prime, materiale, energie, apă şi
serviciile prestate de terţi
Unde: valoarea marjei comerciale6 = venituri din vânzarea
mărfurilor– cheltuieli privind
mărfurile.

5
D.Mărgulescu (coord), op.cit., p.80
6
Idem
Şi în acest caz se observă că nivelul înregistrat de valoarea
adăugată în anul 1999 (în preţuri 1995) este inferior celui realizat în anul
1995 (figura 3.24), singurul an în care a fost depăşit nivelul realizat în
1995 fiind anul 1996, când în preţuri 1995 s-a înregistrat o valoare
adăugată de 12903 milioane lei. Aceste fluctuaţii se explică prin
practicarea unor adaosuri comerciale mici ca urmare a creşterilor de
preţuri la produsele finite, ca rezultat al majorărilor preţurilor factorilor
de producţie. În acelaşi timp puterea de cumpărare a consumatorilor
individuali s-a diminuat continuu, cu acelaşi fenomen confruntându-se şi
agenţii economici din sectorul bugetar şi privat, care nu-şi pot permite
alocarea de fonduri pentru înlocuirea mobilierului din dotare.
Evolutia valorii adaugate în preturi curente si în preturi 1995
în perioada 1995 - 1999
mil. lei

70000 64799

60000 Valoarea adaugata în


50000 preturi curente
39780
40000
29146
30000
17909
20000 12903 Valoarea adaugata
9569 8243 7900
7071
10000 corectata cu indicele
0 preturilor de consum
1995 1996 1997 1998 1999 Anii

Fig. 3.24

În continuare s-a analizat rentabilitatea întreprinderii cu


ajutorul următoarelor tipuri de rate: rata rentabilităţii economice, rata
rentabilităţii financiare, rata de rentabilitate a activului, rata de
remunerare a personalului, solvabilitatea patrimonială, productivitatea
muncii şi rata rentabilităţii comerciale. Evoluţia acestor rate în perioada
1995-1999 se prezintă în tabelul 3.13.
Evoluţia indicatorilor de rentabilitate ai S.C. SILVAROM S.A.
în perioada 1995-1999
Tabelul 3.13
Nr. Indicatori UM Anii
crt. 1995 1996 1997 1998 1999
1 Rata rentabilităţii economice %0 140 224 198 84 93
2 Rata rentabilităţii financiare %0 104 299 340 93 117
3 Rata de rentabilitate a activului %0 62 166 172 57 66
4 Rata de remunerare a personalului %0 541 466 592 652 579
5 Solvabilitatea patrimonială %0 598 557 507 621 567
6 Productivitatea muncii* mil.lei 21 42(30) 87(24) 119(21) 171(21)
7 Rata rentabilităţii comerciale %0 128 160 103 82 80

* în paranteză sunt trecute valorile productivităţii muncii


calculate pe baza poducţiei exerciţiului exprimată în preţuri 1995

Rata rentabilităţii economice calculată ca raport între profitul


din exploatare şi total active, măsoară performanţele activului total al
întreprinderii pornind de la un rezultat economic (profitul din exploatare)
şi ansamblul mijloacelor utilizate.
Analizând rezultatele obţinute în urma calculării acestui
indicator comparativ cu anul 1995 se observă că cel mai ridicat nivel s-a
obţinut în anul 1996 (224 lei profit din exploatare la 1000 lei active),
după care în anii următori s-a înregistrat un declin (figura 3.25) fapt
explicat printr-o rată de rotaţie a activelor redusă (2-3 rotaţii pe an), în
special a activelor circulante, dar şi prin gradul de uzură a mijloacelor
fixe.
Evolutia ratei rentabilitatii economice în perioada
1995 - 1999


250 224
200 198
150 140
100 84 93
50
0
1995 1996 1997 1998 1999
Anii

Fig. 3.25
După unii autori7 rata rentabilităţii economice trebuie să fie mai
mare decât rata inflaţiei pentru ca întreprinderea să-şi poată permite
reînnoirea şi creşterea activelor sale într-o perioadă de timp cât mai mică.
În perioada analizată rata rentabilităţii economice (figura 3.25)
s-a situat sub rata inflaţiei (1995 = 100%; 1996 = 138,8%; 1997 =
353,6%; 1998 = 562,6%; 1999 = 820,2%).
În economiile occidentale8, unde rata inflaţiei este formată
dintr-o singură cifră, pentru ca întreprinderile să-şi poată reînnoi
capitalurile angajate în maxim 4 ani, trebuie să realizeze o rentabilitate
economică mai mare de 25%.
Îmbunătăţirea ratei rentabilităţii economice a întreprinderii
analizate, în condiţiile economice actuale se poate realiza prin
promovarea unei politici de preţuri scăzute, ceea ce înseamnă o rotaţie
accelerată a capitalului economic concretizată în creşterea vânzărilor,
concomitent cu reducerea cheltuielilor.
Rata rentabilităţii financiare obţinută prin raportarea profitului
net la capitalul propriu, arată eficienţa cu care a fost administrat capitalul
propriu. Rentabilitatea financiară este un indicator prin prisma căruia
posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor.
Şi în acest caz se observă un nivel maxim (figura 3.26) atins în
anul 1997 (340 lei profit net la 1000 lei capital propriu utilizat) şi un
minim realizat în anul 1998 (93 lei profit net la 1000 lei capital propriu
utilizat). Într-o economie de piaţă o întreprindere trebuie să se dezvolte,
să investească, investiţii ce trebuie finanţate fie prin contribuţia
acţionarilor existenţi, fie prin contribuţia a noi acţionari. De aceea
conducerea întreprinderii trebuie să acţioneze în direcţia atingerii
nivelului realizat în anul 1997 fapt ce ar determina acţionarii să lase o
parte din profitul lor la dispoziţia întreprinderii, asigurându-se astfel
resurse pentru dezvoltare.

7
I., Stancu, Finaţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderii. Analiza şi
gestiunea financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1997, p.495; A., Isfănescu,
Evaluarea întreprinderii, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1998, p.197.
8
G., Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2000, p.194.
Evolutia ratei rentabilitatii financiare în perioada 1995 - 1999

‰ 340
350 299
300
250
200
150 104 117
93
100
50
0
1995 1996 1997 1998 1999 Anii

Fig. 3.26

Pentru ca acţiunile unei întreprinderi să fie atractive rata


rentabilităţii financiare trebuie să fie mai mare decât rata medie a
dobânzii practicată de către bănci.
Şi în acest caz rata rentabilităţii financiare (figura 3.26) s-a
situat sub rata medie a dobânzii (1995 = 37,9%; 1996 = 41,5%; 1997 =
57,2%; 1998 = 44,5%; 1999 = 49,1%).
Deci, maximizarea rentabilităţii financiare se poate realiza prin:
• maximizarea rezultatului exerciţiului pe seama creşterii
volumului de activitate şi a ameliorării marjei comerciale,
fapt posibil prin optimizarea calităţii produselor şi serviciilor,
gestiunii comerciale, gestiunii stocurilor, structurii
organizatorice etc.;
• creşterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea
intensivă a imbolizărilor corporale şi prin reducerea nevoii de
fond de rulment, posibilă prin reducerea stocurilor şi a
creanţelor clienţilor;
• angajarea unor credite cu dobânzi mici, prin a căror utilizare
să se obţină venituri superioare costurilor generate de
utilizarea acestor capitaluri (rate + dobânzi).
Rata rentabilităţii comerciale caracterizează eficienţa politicii
comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare şi vânzare) şi mai ales
a politicii de preţuri practicate de întreprindere. Se calculează ca raport
între profitul din exploatare şi cifra de afaceri. Luând baza de referinţă
anul 1995 observăm un maxim atins în anul 1996 (160 lei profit din
exploatare la 1000 lei cifră de afaceri) după care se observă o descreştere
bruscă, în anul 1999 realizându-se cel mai scăzut nivel (figura 3.27) din
perioada 1995-1999 (80 lei profit din exploatare la 1000 lei cifră de
afaceri).
Evolutia rentabilitatii comerciale în perioada 1995 - 1999

‰ 160
160
128
140
103
120
82 80
100
80
60
40
20
0
1995 1996 1997 1998 1999 Anii

Fig. 3.27

Situaţia de mai sus se explică printr-o creştere a cheltuielilor


pentru exploatare într-un ritm mult mai mare decât a veniturilor din
exploatare. Astfel, în anul 1999 comparativ cu anul 1996, cheltuielile
pentru exploatare au crescut de 4,2 ori, în timp ce veniturile din
exploatare au crescut de 3,8 ori, iar cifra de afaceri a crescut de 3,7 ori.
Îmbunătăţirea rentabilităţii comerciale se poate realiza prin:

• reducerea cheltuielilor cu personalul – în cazul S.C.


SILVAROM S.A., aceste cheltuieli au crescut an de an,
as5tfel dacă în anul 1995 reprezentau 20% din cheltuielile
pentru exploatare, în anul 1999 au reprezentat 22%;
• reducerea cheltuielilor materiale, în special a celor cu
materiile prime prin selectarea furnizorilor în funcţie de
criteriile preţ, calitate şi distanţă;
• creşterea cifrei de afaceri prin îmbunătăţirea gradului
de valorificare a producţiei exerciţiului, dezvoltarea unor
reţele de magazine la nivel naţional, publicitate susţinută
prin mass-media, îmbunătăţirea raportului calitate / preţ.

Solvabilitatea patrimonială cunoscută şi sub denumirea de rata


autonomiei financiare globale (Rafg), exprimată prin raportul dintre
capitalul propriu şi total pasiv, arată ponderea capitalului propriu,
respectiv a datoriilor în totalul pasivelor.
G.Charreaux9 recomandă ca satisfăcătoare pentru echilibrul
financiar al firmei o rată a autonomiei financiare globale egală sau mai
mare cu o treime din pasivul firmei. Rezultatele obţinute prin calcularea
acestui indicator în cei cinci ani arată că firma dispune de autonomie
financiară. Comparativ cu anul 1995, cel mai ridicat nivel (figura 28) al
acestui indicator s-a înregistrat în anul 1998 (621 lei capital propriu la
1000 lei pasiv), iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 1997 (507
lei capital propriu la 1000 lei pasiv).

9
Gestion financière, Editura Litec, Paris, 1991, p.28
Evolutia solvabilitatii patrimoniale în perioada 1995 - 1999


800 621
598 567
557
507
600

400

200

0
1995 1996 1997 1998 1999 Anii

Fig. 3.28

Rata autonomiei financiare globale în perioada 1995-1999


depăşeşte nivelul de 30% (figura 3.28), deci întreprinderea poate să facă
faţă cheltuielilor necesare bunei desfăşurări a activităţilor.
Unii autori10 consideră normal un nivel al solvabilităţii
patrimoniale mai mare de 50%.
Îmbunătăţirea acestui indicator se poate realiza prin:
• amplificarea efectului pozitiv al îndatorării prin
valorificarea cu randament superior a acesteia;
• eficientizarea activităţii de bază a întreprinderii cu
efect asupra creşterii resurselor financiare proprii.
Rata de remunerare a personalului se obţine prin raportarea
cheltuielilor salariale la valoarea adăugată şi arată ponderea cheltuielilor
cu personalul la crearea valorii adăugate.
Cel mai ridicat nivel al acestui indicator (figura 3.29) s-a
înregistrat în anul 1998 (652 lei cheltuieli cu personalul la 1000 lei
valoare adăugat creată), iar cel mai scăzut nivel, dar de fapt cel mai bun
din punct de vedere economic s-a înregistrat în anul 1996 (466 lei
cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare adăugată).

Evolutia ratei de remunerare a personalului


în perioada 1995 - 1999

‰ 652
592 579
541 466
800
600
400
200
0
1995 1996 1997 1998 1999 Anii

Fig. 3.29

Printre căile de îmbunătăţire a acestui indicator menţionăm


reducerea cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor de producţie.
Productivitatea muncii calculată ca raport între producţia
exerciţiului şi numărul mediu de salariaţi, este unul din indicatorii cei mai
importanţi ai unei întreprinderi. Analizând datele din tabelul 3.13 se
observă că începând cu anul 1996, când s-a înregistrat cel mai bun nivel
al acestui indicator (30 milioane lei producţie/salariat), în anii următori
productivitatea muncii a scăzut (figura 3.30), atingându-se în anii 1998 şi
1999, nivelul anului 1995 (21 milioane lei producţie/salariat).

10
A., Işfănescu (coord.), Evaluarea întreprinderii, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 1998, p.78.
Evolutia productivitatii muncii în preturi curente si în preturi
corectate, în perioada 1995 - 1999
mil. lei Productivitatea
171
180 muncii în preturi
160 curente
140 119
120
100 87

80
Productivitatea
60 42 muncii în preturi
30
40 21 24 21 21 corectate cu
20 indicele preturilor
0
de consum
1995 1996 1997 1998 1999 Anii

Fig. 3.30

Scăderea productivităţii muncii după anul 1996 exprimată în


preţuri 1999, se explică prin migrarea personalului cu excepţii la firmele
concurente, persistenţa conflictelor de muncă, lipsa de preocupare din
partea conducerii pentru stimularea iniţiativei şi creativităţii tehnice a
personalului.
De fapt valorile necorectate cu indicele preţurilor de consum
arată o creştere a acestui indicator de la an la an, în anul 1999
înregistrându-se cel mai bun nivel (171 milioane lei producţie/salariat),
situaţie nereală dacă luăm în considerare inflaţia. Deci, s-a înregistrat o
creştere inflaţională şi nu o creştere reală a acestui indicator.

Rata de rentabilitate a activului calculată ca raport între


profitul net şi total active, arată eficienţa utilizării activului întreprinderii.
Evolutia ratei de rentabilitate a activului în perioada 1995 - 1999


200
180 166 172
160
140
120
100
80 62 66
57
60
40
20
0
1995 1996 1997 1998 1999 Anii

Fig. 3.31

Comparativ cu anul 1995, cel mai ridicat nivel al acestui


indicator (figura 3.31) s-a înregistrat în anul 1997 (172 lei profit net
la 1000 lei active), iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 1998 (57
lei profit net la 1000 lei active).
Diminuarea rentabilităţii activului în anii 1998 şi 1999 se
datorează sporirii imobilizărilor, în elemente patrimoniale, ca efect al
încetinirii vitezei de rotaţie a activului imobilizat, precum şi a creşterii
relativ reduse a rentabilităţii veniturilor.

3.5. Analiza diagnostic a calităţii produselor

Îmbunătăţirea calităţii produselor reprezintă un obiectiv


esenţial al oricărei societăţi comerciale în vederea creşterii eficienţei
activităţii economico-financiare, a competitivităţii pe piaţa internă şi
externă.
Mecanismul îmbunătăţirii calităţii produselor în economia de
piaţă se desfăşoară, pe de o parte, sub acţiunea concurenţei, iar pe de altă
parte, sub cea a statului prin modalităţi variate, inclusiv legislative, care
vizează cu precădere protecţia consumatorului.
Asigurarea calităţii produselor la S.C. SILVAROM S.A. se
realizează prin metoda clasică: control pe flux şi control final.
Societatea dispune de o echipă de CTC-işti distribuită pe secţii
şi laboratoare astfel (tabelul 3.14).

Distribuirea personalului CTC pe secţii şi laborator


la S.C. SILVAROM S.A.

Tabelul 3.14
Secţie S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 Laborator
Nr. persoane 6 7 1 1 - 1 - 5
alocate
pentru control
pe flux
Nr. persoane 1 1 1 1 - - - -
alocate
pentru control final

Întreprinderea dispune de un laborator pentru determinarea


proprietăţilor fizico-chimice ale materialelor aprovizionate şi/sau
preparate în cadrul ei.
Se observă că secţiile de cooperare S5 şi S7 nu au personal
pentru control pe flux şi control final.
Activitatea de control de calitate din SILVAROM S.A. acoperă
principalele cerinţe în acest domeniu:

• controlul materiilor prime şi materialelor aprovizionate;


• controlul pe flux de fabricaţie;
• controlul final al produselor.

Punctele de control pe flux nu necesită dotări deosebite,


controlul executându-se în cea mai mare parte vizual, iar în cazul
caracteristicilor dimensionale verificarea acestora se realizează cu
instrumente de măsură şi şabloane.
Laboratorul central pentru controlul materiilor prime şi
materialelor dispune de principalele aparate şi substanţe chimice necesare
determinărilor. Sunt însă necesare dotări suplimentare în vederea creării
posibilităţilor de determinare a emisiilor formaldehidice din PAL,
gradului de luciu şi de refracţie, sau a indicelui de elasticitate pentru
peliculele de lac.
De asemenea, ar fi necesară dezvoltarea unui laborator de
testare a mobilierului din punct de vedere al rezistenţei la solicitări
dinamice şi statice, precum şi a duratei de funcţionare în condiţii normale
de lucru.
Semnalăm lipsa activităţii de control în domeniul activităţii de
întreţinere şi reparaţii pentru utilajele din cadrul secţiilor de producţie.
Atelierul mecano-energetic în sarcina căruia revin aceste activităţi este
dotat relativ sumar, personalul ocupat în cadrul acestui atelier realizând
mici reparaţii accidentale şi reglarea utilajelor, reparaţiile mai complexe
fiind executate de firme specializate.
Se constată că nu există stocuri de piese de schimb de siguranţă
şi nici contracte cu furnizorii de astfel de produse. În concluzie, se
constată o capacitate scăzută de siguranţă în funcţionare a utilajelor, chiar
şi a celor noi, dat fiind faptul că întreţinerea zilnică nu se asigură conform
instrucţiunilor din cartea maşinilor şi nu se asigură un stoc cu materiale
consumabile pentru utilajele din dotare (uleiuri, unsori etc).
În vederea reducerii numărului de reclamaţii, precum şi a
numărului de defecte la piesele de mobilier fabricate propunem aplicarea
analizei reclamaţiilor şi a diagramei Pareto.
Analiza reclamaţiilor. Cu ajutorul acestui indicator se identifică
atât în mărimi absolute, cât şi în mărimi relative produsele reclamate,
precum şi defectele reclamate.
Astfel, se determină principalele categorii de defecte ce provoacă
pierderi societăţii. Identificându-se cauzele care duc la apariţia acestor
defecte se poate evita pe viitor reapariţia lor.
În continuare vom prezenta un model de analiză a reclamaţiilor
venite din partea firmei LODDENKEMPER (tabelul 3.15) unul dintre cei
mai importanţi clienţi ai S.C. SILVAROM S.A.
Situaţia livrărilor de dormitoare către firma LODDENKEMPER
şi a reclamaţiilor sosite din partea acesteia,
în perioada ianuarie – august 1999
Tabelul 3.15
Nr. Tipul Dormitoare Dormitoare Rata Defecte reclamate
crt. de dormitor livrate reclamate reclamaţiilor
(buc) (buc) (%) (3 : 2)
0 1 2 3 4 5
1 VALENCIA 268 80 29,85 -abateri dimensionale de găurire;
2 MALTA 543 179 32,96 -tăiere în unghi greşită la coroane;
-poliţe ambalate greşit;
3 LAUSANNE 657 139 21,15 -uşi găurite greşit pentru butonul
trăgător;
4 VECTRA 356 100 28,08 -urme de prelucrări mecanice;
5 TOLEDO 365 59 16,16 -prelungire pat cu conturul şi profilul
deformat;
Total 2189 557 25,44 -feronerie montată greşit;
general -paturi descleiate.

Analizând datele din tabelul 50 se constată că cel mai ridicat


nivel al ratei reclamaţiilor s-a înregistrat la dormitorul MALTA (32,96%
din dormitoarele livrate), iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat la
dormitorul TOLEDO (16,16% din dormitoarele livrate).
Persoanele vinovate de aceste defecte sunt maiştrii din toate
sectoarele de fabricaţie, precum şi recepţionerii finali.
O analiză a defectelor reclamate a scos în evidenţă următoarele
cauze: documentaţia de găurire a plăcilor a fost greşit întocmită; reglarea
maşinii nu s-a realizat pentru unghiul prevăzut în documentaţia de
execuţie; nerespectarea instrucţiunilor de ambalare; documentaţia de
execuţie nu a fost respectată; nu s-a respectat tehnologia de prelucrare a
panourilor; nu s-a respectat tehnologia de debitare a panourilor; nu s-a
respectat documentaţia de execuţie; nu s-a respectat reţeta de realizare a
cleiului folosit la încleierea panourilor.
Aceste reclamaţii s-au rezolvat pe cale consensuală prin
acordarea de bonificaţii şi piese de schimb în valoare totală de 415
milioane lei.
Având în vedere această situaţie, propunem implementarea
sistemului taloanelor de calitate, sistem menit să îmbunătăţească calitatea
produselor, să reducă rata reclamaţiilor, precum şi să aprecieze în mod
constant activitatea personalului implicat direct în fabricarea produselor
de mobilier. Astfel, fiecărui salariat i se distribuie sub semnătură câte trei
taloane, conţinând următoarele informaţii: numărul talonului, data
emiterii, motivul retragerii, data retragerii, numele şi semnătura celui care
retrage talonul şi semnătura directorului general.
Aceste taloane sunt valabile timp de un an de la data primirii,
folosirea acestora pedepsindu-se cu desfacerea contractului de muncă. În
caz de pierdere a taloanelor posesorul acestora este obligat să anunţe
serviciul calitate în termen de cinci zile, acestuia eliberândui-se alte
taloane cu menţiunea duplicat.
Reţinerea taloanelor se va face de către următoarele persoane:
director general, director tehnic, director economic, şef serviciu
producţie, şef serviciu creaţie, şef serviciu calitate, maiştri.
Sistemul de sancţiuni aplicat pentru reţinerea celor trei taloane
este următorul:
• reţinerea primului talon este precedată de mustrare scrisă şi
instruire pentru deficienţa constatată;
• reţinerea celui de al doilea talon conduce la reţinerea a 10%
din salariu pe timp de o lună, suspendarea tuturor
sporurilor pe aceeaşi perioadă şi instruire pentru deficienţa
constatată;
• reţinerea celui de al treilea talon conduce la desfacerea
contractului individual de muncă.
Salariatul nemulţumit de retragerea taloanelor, poate solicita în
scris conducerii societăţii, în termen de 3 zile de la aplicarea sancţiunii,
reanalizarea situaţiei pentru care a trebuit să predea talonul.
Retragerea taloanelor se face pentru defecte critice, principale
şi majore.
Şeful de serviciu sau maistrul care pierde 3 salariaţi din
subordine ca urmare a desfacerii contractului de muncă datorită reţinerii
celor trei taloane, va fi suspendat din funcţie.
Diagrama Pareto. Este un instrument eficient cu ajutorul
căruia se evidenţiază categoriile principale de defecte asupra cărora este
necesară concentrarea eforturilor pentru evitarea reapariţiei lor şi
îmbunătăţirea calităţii produselor.
La baza aplicării acestei metode se află cunoscuta regulă a lui
J.Juran, care a constatat că 80% din defecte provin din cauza a 20%
acţiuni necorespunzătoare.
De asemenea standardele SR ISO 9001; SR ISO 9002 şi SR
ISO 9003 recomandă producătorilor (elementul 4.20 – Tehnici statistice)
să elaboreze proceduri în vederea identificării şi aplicării unor tehnici
statistice adecvate activităţii acestora. Avantajul acestor tehnici statistice
este că nu necesită multe calcule statistice şi pot fi înţelese şi aplicate
relativ uşor.
În continuare pe baza tabelului 3.16 vom aplica Diagrama
Pareto la subansamblu uşă plină realizat în secţia nr.1. Tabelul 3.16 a fost
realizat prin centralizarea datelor culese din fişele zilnice de urmărire a
defectelor pe parcursul lunilor noiembrie 1999 – martie 2000, din cadrul
S.C. SILVAROM S.A.
Pentru a analiza modul în care variază lunar ponderea
defectelor, vom realiza diagramele Pareto pentru lunile noiembrie,
decembrie, ianuarie, februarie şi martie.
Analizând diagrama Pareto pe luna noiembrie (figura 3.32) se
observă că din totalul de 418 defecte înregistrate la subansamblul uşă
plină, primele patru categorii de defecte (A, B, C, D) totalizează 367
defecte, ceea ce reprezintă 88% din totalul defectelor înregistrate
(figura 3.33).
Diagrama Pareto pe luna noiembrie 1999 pentru defectele apărute la subansamblul -
uşă plină

180
165 Legendă
160 A = Pete, presături,
140 zgârieturi, şlefuiri în alb
B = Reparaţii inestetice
Număr defecte

120 C = Urme prelucrări


96 mecanice
100
D = Defecte de finisare
80 E = Crăpături, fuguri,
66
şplitere
60 F = Abateri dimensionale
40 şi de formă
40
19 G = Deficienţe montaj,
20 16 12
4 montare feronerie
0 0 H = Îmbinări desfăcute
0
I = Împerecheri greşite
A B C D E F G H I J J = Canale inegale
Categorii de defecte

Fig. 3.32
Fişa cumulată a defectelor la subansamblul uşă plină realizat în secţia nr.1,
pe lunile noiembrie 1999-martie 2000
Tabelul 3.16
Luna/ DEFECTE ALE SUBANSAMBLULUI RESPINS LA RECEPŢIE
Anul Pete, presături, Reparaţii inestetice Urme prelucrări Defecte de finisare Abateri dimensionale Crăpături, fuguri, Deficienţe montare
zgârieturi, şlefuiri mecanice şi de formă şplitere feronerie
în alb
RM RB T RM RB T RM RB T RM RB T RM RB T RM RB T RM RB T
Nov.99 120 45 165 57 39 96 54 12 66 17 23 40 12 4 16 10 9 19 9 3 12
Dec.99 85 57 132 37 26 63 62 38 100 24 37 61 - - - 13 10 23 - - -
Ian.2000 82 9 91 71 32 103 73 15 88 19 4 23 - 18 18 17 8 25 2 - 2
Febr.2000 58 16 74 67 18 85 69 4 73 34 5 39 - 1 1 36 11 47 13 - 13
Mar.2000 76 12 89 73 49 122 92 20 112 16 - 16 1 1 2 36 5 41 4 - 4
Total 421 140 561 305 164 469 350 89 439 110 69 179 13 24 37 112 43 155 28 3 31

Luna/ DEFECTE ALE SUBANSAMBLULUI RESPINS LA RECEPŢIE Subansamble verificate


Anul Îmbinări desfăcute Împerecheri greşite Canale inegale Total general Total Admise Respine
RM RB T RM RB T RM RB T RM % RB % T Buc Buc % Buc %
Nov.99 4 - 4 - - - - - - 283 68 135 32 418 2072 1654 80 418 20
Dec.99 12 2 14 - - - - - - 293 58 170 42 403 2306 1903 83 403 17
Ian.2000 4 3 7 - - - - - - 268 75 89 25 357 1712 1955 79 357 21
Febr.2000 - - - - - - - - - 277 83 55 17 332 1662 1330 80 332 20
Mar.2000 - - - 6 - 6 3 - 3 307 78 88 22 395 1922 1527 79 395 21
Total 20 5 25 6 - 6 3 - 3 1368 72 537 28 1905 9674 7769 80 1905 20

Legendă:
RM = subansamble remediate
RB = subansamble rebutate
T = subansamble verificate
Ponderea defectelor la subansamblul usa plina în luna noiembrie 1999

Reparatii inestetice
23%
Pete, presaturi, zgârieturi,
slefuiri în alb
39%
Urme prelucrari mecanic
16%

Împerecheri gresite
0% Defecte de finisare
10%
Canale inegale Abateri dimensionale si de
0% forma
Crapaturi, fuguri, splitere
Îmbinari desfacute 4%
Deficiente montare 4%
1%
feronerie, montaj
3%

Fig.3.33

În luna decembrie (figura 3.34) din totalul de 408 defecte, 356


defecte aparţin primelor patru categorii de defecte (A, B, C, D) ceea ce
reprezintă procentual 87% din totalul defectelor înregistrate (figura 3.35).
D i a g ra m a P a re to pe l u n a de ce m bri e 1 9 9 9 pe n tru de fe cte l e a pă ru te l a s u ba n s a m bl u l -
u ş ă pl i n ă

140 132

120
Legendă
A = Pete, presături, zgârieturi, şlefuiri
100 în alb
100
Număr defecte

B = Urme prelucrări mecanice


80 C = Reparaţii inestetice
63 61 D = Defecte de finisare
60 E = Crăpături, fuguri, şplitere
F = Îmbinări desfăcute
40
G = Deficienţe montaj, montare
23
20 14 feronerie
H = Abateri dimensionale şi de formă
0 0 0 0 I = Împerecheri greşite
0
J = Canale inegale
A B C D E F G H I J
C at egorii de defect e

Fig. 3.34
Aceasta conduce în mod necesar la ideea că orice efort pentru
îmbunătăţirea calităţii subansamblului uşă plină va trebui să se îndrepte
spre eliminarea cauzelor care conduc la apariţia acestor patru categorii de
defecte.

Ponderea defectelor la subansamblul usa plina în luna decembrie 1999


Reparatii
inestetice
16%
Pete, presaturi, Urme prelucrari
zgârieturi, slefuiri mecanice
în alb 25%
33%

Defecte de finisare
Canale inegale
16%
0%
Abateri
Împerecheri dimensionale si
gresite Îmbinari Deficiente Crapaturi, fuguri, de forma
0% desfacute montare feronerie, splitere 0%
4% montaj 6%
0%

Fig. 3.35

În concluzie, faţă de luna precedentă au intervenit următoarele


schimbări în ceea ce priveşte ponderea defectelor, astfel: categoria de
defecte – pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb – a scăzut cu 6%;
categoria de defecte – reparaţii inestetice – a scăzut cu 7%; categoria de
defecte – urme prelucrări mecanice – a crescut cu 9%; categoria de
defecte – defecte de finisare – a crescut cu 6%.
Diagrama Pareto (figura 3.36) pe luna ianuarie evidenţiază
schimbări în ceea ce priveşte componenţa celor patru categorii de defecte,
astfel categoria de defecte – defecte de finisare – este substituită de
categoria de defecte – crăpături, fuguri, şplitire.
Diagrama Pareto pe luna ianuarie 2000 pentru defectele apărute la subansamblul -
uşă plină

120 Legendă
103 A = Reparaţii
100
91 88 inestetice
B = Pete, presături,
Număr defecte

80
Fig. 36 zgârieturi, şlefuiri în
60 alb
C = Urme prelucrări
40
25
mecanice
23 D = Crăpături,
20 18
7 fuguri, şplitere
2 0 0
0 E = Defecte de
A B C D E F G H I J finisare
Categorii de defecte

Fig. 3.36

Cu un total de 307 defecte, cele patru categorii de defecte deţin


86% din totalul defectelor înregistrate în această lună.
Faţă de luna noiembrie au avut loc schimbări şi în privinţa
ponderii defectelor (figura 3.37), astfel: categoria de defecte – pete,
presături, zgârieturi, şlefuiri în alb – a scăzut cu 14%; categoria de
defecte – reparaţii inestetice a crescut cu 6%; categoria de defecte – urme
prelucrări mecanice – a crescut cu 9%; categoria de defecte – crăpături,
fuguri, şplitere – deţine 7%.
Ponderea defectelor la subansamblul usa plina
în luna ianuarie 2000
Reparatii
inestetice
29% Urme prelucrari
Pete, presaturi,
mecanice
zgârieturi,
25%
slefuiri în alb
25%

Împerecheri
gresite 0%
Defecte de
Canale inegale finisare
0% Crapaturi, 6%
Abateri
fuguri, splitere
Îmbinari Deficiente dimensionale si
7%
desfacute montare feronerie, de forma
2% montaj 1% 5%

Fig. 3.37
Diagrama Pareto pe luna februarie (figura 3.38) nu prezintă
schimbări fundamentale faţă de luna ianuarie, se menţin cele patru
categorii de defecte şi cu un total de 279 defecte acestea deţin 84% din
totalul defectelor apărute în această lună.

Diagrama Pareto pe luna februarie 2000 pentru defectele apărute la subansamblul -


uşă plină

90 85 Legendă
80 74 A = Reparaţii inestetice
73
70 B = Pete, presături,
zgârieturi, şlefuiri în alb
Număr defecte

60 C = Urme prelucrări
mecanice
50 47
D = Crăpături, fuguri,
40 39 şplitere
E = Defecte de finisare
30 F = Deficienţe montaj,
20 montare feronerie
13 G = Abateri dimensionale şi
10 de formă
1 0 0 0
0 H = Îmbinări desfăcute
I = Împerecheri greşite
A B C D E F G H I J J = Canale inegale
Categorii de defecte

Fig. 3.38
Comparativ cu noiembrie, s-au înregistrat următoarele
schimbări (figura 3.39): categoria de defecte – pete, presături, zgârieturi,
şlefuiri în alb – a scăzut cu 17%; categoria de defecte – reparaţii
inestetice – a crescut cu 2%; categoria de defecte – urme prelucrări
mecanice – a crescut cu 6%; categoria de defecte – crăpături, fuguri,
şplitere – deţine 14%, şi a crescut faţă de luna ianuarie cu 7%.

Ponderea defectelor la subansamblul usa plina


în luna februarie 2000
Reparatii
inestetice Urme prelucrari
25% mecanice
22%
Pete, presaturi,
zgârieturi, slefuiri
în alb
22%
Defecte de finisare
Împerecheri 12%
gresite
0%
Canale inegale
0% Abateri
Îmbinari Crapaturi, fuguri, dimensionale si
Deficiente
desfacute montare feronerie, splitere de forma
0% 14% 1%
montaj
4%

Fig. 3.39

Diagrama Pareto pe luna martie (figura 3.40) nu prezintă


noutăţi în ceea ce priveşte cele patru categorii de defecte analizate. Cu un
total de 364 defecte acestea deţin 92% din totalul defectelor apărute la
subansamblul – uşă plină – în această lună.
Diagrama Pareto pe luna martie 2000 pentru defectele apărute la subansamblul - uşă
plină

140
122
Legendă
120 A = Reparaţii inestetice
112 B = Urme prelucrări
mecanice
100
89
Număr defecte

C = Pete, presături,
zgârieturi, şlefuiri în alb
80 D = Crăpături, fuguri,
şplitere
60 E = Defecte de finisare
41 F = Împerecheri greşite
40 G = Deficienţe montaj,
montare feronerie
20 16 H = Canale inegale
6 4 3 I = Abateri dimensionale
2 0
0 şi de formă
A B C D E F G H I J J = Îmbinări desfăcute

Categorii de defecte

Fig.3.40

Procentual faţă de noiembrie 1999 s-au înregistrat următoarele


modificări (figura 3.41): categoria de defecte – pete, presături, zgârieturi,
şlefuiri în alb – a scăzut cu 17%; categoria de defecte – reparaţii
inestetice – a crescut cu 8%; categoria de defecte – urme prelucrări
mecanice – a crescut cu 12%; categoria de defecte – crăpături, fuguri,
şplitere – deţine 10%, şi a scăzut cu 4% faţă de luna precedentă.
Ponderea defectelor la subansamblul usa plina în luna martie 2000

Reparatii
inestetice
31%

Pete, presaturi,
zgârieturi, Urme prelucrari
slefuiri în alb mecanice
22% 28%

Defecte de
Canale inegale
finisare
1%
4%
Împerecheri Abateri
gresite dimensionale si
Deficiente Crapaturi,
2% de forma
Îmbinari montare feronerie, fuguri, splitere
desfacute 10% 1%
montaj
0% 1%

Fig. 3.41
Concluzionând putem afirma următoarele:
• din cele 10 categorii de defecte ce se manifestă la
subansamblul analizat, patru categorii de defecte deţin
ponderi cuprinse între 84-92%, deci va trebui să se
acţioneze pentru eliminarea cauzelor care duc la
apariţia acestora;
• în cele cinci luni analizate au avut loc următoarele
schimbări de ierarhie (tabelul 3.17):
Ierarhizarea categoriilor de defecte la subansamblul uşă plină
– în lunile noiembrie 1999 – martie 2000
după frecvenţa de apariţie a acestora
Tabelul 3.17
Luna Loc I Loc II Loc III Loc IV
noiembrie 99 Pete, presături, zgârieturi, Reparaţii inestetice 23% Urme prelucrări Defecte de
şlefuiri în alb 39% mecanice 16% finisare 10%
decembrie 99 Pete, presături, zgârieturi, Urme prelucrări mecanice Reparaţii -
şlefuiri în alb 33% 25% inestetice 16%
Defecte de
finisare 16%
ianuarie 2000 Reparaţii inestetice 29% Pete, presături, zgârieturi, Crăpături, -
şlefuiri în alb 25% fuguri 7%
februarie 2000 Reparaţii inestetice 25% Pete, presături, zgârieturi- Crăpături, -
22%, urme prelucrări fuguri 14%
mecanice 22%
martie 2000 Reparaţii inestetice 31% Urme prelucrări Pete, presături, Crăpături,
mecanice 28% zgârieturi 22% fuguri 10%
După cum se observă din figura 3.42 şi tabelul 3.17, frecvenţa
de apariţie a defectelor diferă de la lună la lună, ceea ce arată că procesul
de fabricaţie a subansamblului uşă plină nu este ţinut sub control, iar
departamentul CTC nu este preocupat de îmbunătăţirea acestei stări de
fapt, procentul produselor respinse la prima verificare fiind cuprins între
17-21% (tabelul 3.16), iar prin operaţii specifice de remediere sunt
recuperate doar 28% din subansamblele respinse la prima verificare.

Evolutiaprocentualaacategoriilordedefectelasubansamblul usaplinaînperioada
noiembrie1999- martie2000
Canaleinegale

100% 3 3 4 Împerecheri gresite


2 2
5 6 7
4 5 10
90% 14 4 Îmbinari desfacute
15 6
10
80%
12 Deficientemontareferonerie,
70% 16 25 28 montaj
60%
25 Crapaturi, fuguri, splitere
22
50% 23 Abateri dimensionalesi de
40% 16 29 forma
31
26 Defectedefinisare
30%

20% 39 Urmeprelucrari mecanice


33
25 22 23
10% Reparatii inestetice
0%
Nov. 1999 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00 Pete, presaturi, zgârieturi,
slefuiri înalb

Fig. 3.42
Reprezentarea grafică a remedierilor şi rebuturilor realizate la
subansamblul uşă plină, la cele cinci categorii de defecte (figurile 3.43,
3.44, 3.45, 3.46, 3.47, şi 3.48), pe lunile noiembrie – martie, folosind
datele din tabelul 3.16, evidenţiază mult mai bine procentul
subansamblelor recuperate.

Dinamica remedierilor si a rebuturilor la subansamblul usa plina pentru categoria de


defecte - pete, presaturi, zgârieturi, slefuiri în alb -
în perioada nov. 1999 - mar. 2000

180
160
140 45

120 57
100 Rebutate
buc.

9 13
80 Remediate
16
60 120
40 85 82 76
58
20
0
Nov. 99 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Luna

Fig. 3.43

În perioada noiembrie 1999 – martie 2000 numărul pieselor


remediate din totalul de piese respinse la prima verificare pentru
categoria de defecte – pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb, s-a situat
între 64% (decembrie '99) şi 90% (ianuarie 2000).
Procentul subansamblelor remediate la categoria de defecte –
reparaţii inestetice – pentru aceeaşi perioadă s-a situat între 59%
(noiembrie '99) şi 79% (februarie 2000).
Dinamica remedierilor si a rebuturilor la subansamblul usa
plina pentru categoria de defecte - reparatii inestetice - în
perioada nov. 1999 - mar. 2000

150

100 49
Rebutate
buc.

32 18
39
Remediate
50 26
71 67 73
57
37
0
Nov. 99 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Luna

Fig. 3.44
Remedierea subansamblelor la categoria de defecte – urme
prelucrări mecanice – s-a realizat în procent de 62% (decembrie '99) şi
95% (februarie 2000).
Dinamica remedierilor si a rebuturilor la subansamblul usa plina
pentru categoria de defecte - urme prelucrari mecanice -
în perioada nov. 1999 - mar. 2000

120
100 20

80 38 15
4 Rebutate
buc.

60 12

92
Remediate
40 73 69
62
54
20
0
Nov. 99 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Luna

Fig. 3.45
Pentru categoria de defecte – defecte de finisare, remedierea
subansamblelor s-a realizat în procent de 39% (decembrie '99) şi 100%
(martie 2000).

Dinamica remedierilor si a rebuturilor la subansamblul usa plina


pentru categoria de defecte - defecte de finisare -
în perioada nov. 1999 - mar. 2000

70
60
50
37
40 Rebutate
buc.

5
30 23 Remediate
0
20 4
34
24
10 17 19 16

0
Nov. 99 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Luna

Fig. 3.46
Remedierea la categoria de defecte – crăpături, fuguri, şplitere
– s-a realizat în procent de 53% (noiembrie '99) şi 88% (martie 2000).
Dinamica remedierilor si a rebuturilor la subansamblul usa
plina pentru categoria de defecte - crapaturi, fuguri, splitere -
în perioada nov. 1999 - mar. 2000

50
11
40 5
Rebutate
30
buc.

Remediate
20 9
10 8
36 36

10 10 13 17

0
Nov. 99 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Luna

Fig. 3.47
În concluzie procentul pieselor remediate depinde de gradul de
criticitate al fiecărei categorii de defecte.
Pe ansamblu situaţia remedierilor şi rebuturilor realizate la
subansamblul uşă plină se prezintă ca în figura 3.48.

Dinamica remedierilor si a rebuturilor la subansamblul usa plina pe total categorii de


defecte în perioada nov. 1999 - mar. 2000

500
400
135 88 Rebutate
170
300 89 55
buc.

Remediate
200
283 277 307
233 268
100
0
Nov. 99 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Luna

Fig. 3.48

Analizând figura 3.48 se observă că în lunile noiembrie şi


decembrie s-a înregistrat cel mai mare număr de subansamble rebutate
din întreaga perioadă analizată, iar în lunile următoare numărul
produselor rebutate s-a redus cu 35-50% faţă de primele două luni.