Sunteți pe pagina 1din 18

CURRICULUMUL NAŢIONAL MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Curriculum
pentru disciplina Educaţia Civică

Clasele X-XII

Chişinău, 2010

1
Preliminarii

Curriculumul liceal la educaţia civică constituie suportul didactic de bază adresat profesorului
întru direcţionarea şi sistematizarea activităţii acestuia, proiectarea, organizarea şi desfăşurarea
eficientă a procesului educaţional la disciplina respectivă.
Curriculumul liceal la educaţia civică are următoarele funcţii:
• oferă repere actualizate privind proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului
educaţional la disciplină din perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe;
• asigură desfăşurare procesului de predare-învăţare-evaluare la educaţia civică orientat
spre formarea de competenţe integratoare;
• constituie actul normativ de baza pentru elaborarea manualelor şcolare, a ghidurilor
metodologice şi a altor materiale de suport la disciplina educaţie civică.

Curriculumul este destinat elevilor şi profesorilor de educaţie civică din clasele liceale, precum şi
celor universitari, antrenaţi în formarea iniţială a pedagogilor, specialiştilor direcţiilor învăţămînt,
tineret şi sport care patronează disciplina respectivă, autorilor de manuale şi de ghiduri metodologice.
Actualul curriculum a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare
curriculară centrat pe obiective la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea unui nou model de
proiectare curriculară este determinată de cerinţele sociale actuale, precum şi de tendinţa de a realiza
unitatea de concepţie a programelor educaţionale la nivelul treptei liceale de învăţământ.
La treapta liceală toate disciplinele îşi asumă o parte din responsabilitatea pentru dobândirea
anumitor abilităţi şi formarea unor competenţe integratoare privind dezvoltarea elevilor în plan
personal, social şi profesional.
Modernizarea Curriculum-ului la educaţa civica s-a efectuat din perspectiva centrării pe elev,
orientării la formarea de competenţe integratoare, realizării inter-disciplinarităţii, dezvoltării
competenţelor formate la treapta gimnazială de învăţămînt.
În elaborarea Curriculumului actual de educaţie civica pentru treapta liceală s-au luat în
consideraţie observaţiile şi sugestiile cadrelor didactice, ale managerilor şcolarii şi ale membrilor
societăţii civile, precum şi experienţa educaţională din ultimii ani de peste hotare. În cele din urmă se
realizează o grila comuna de drepturi şi responsabilităţi care ar putea constitui baza cetăţeniei active la
nivel instituţional şi comunitar.
a) Drepturile:
- la dezvoltarea încrederii în propria identitate şi a capacităţii de a dezvolta noi identităţi;
- la securitatea vieţii şi tratament echitabil;
- la definirea şi păstrarea diferenţelor dintre elevi prin mijloace paşnice;
- la luarea deciziilor şi la activitatea consiliilor şcolare;
- la acces egal la informaţie şi la bunurile comune etc.

b) Responsabilităţile:
- de a respecta drepturile şi libertăţile altora;
- de a contribui la dezvoltarea proprietăţii comune;
- de a-şi asuma consecinţele acţiunilor sale asupra securităţii şi bunăstării altora;
- de a păstra patrimoniul cultural şi intelectual;
- de a participa activ la viaţa comunităţii etc.
Astfel, Educaţia civică urmăreşte încurajarea pregătirii tinerilor pentru rolurile şi responsabilităţile
de cetăţeni ai ţării şi ai lumii, pregătirea acestora pentru a se implica activ, responsabil şi dezinteresat
în viaţa comunităţii.

2
Administrarea disciplinei

Nr. de unităţi de Nr.


Statutul Aria
Clasa conţinut de ore
disciplinei curriculară
pe clase pe an
X 4 module 34
Disciplină Ştiinţe socio-
XI 4 module 34
obligatorie umanistice
XII 4 module 34

I. Repere conceptuale
Disciplina educaţie civică se profilează, în actualul context educaţional, ca un demers complex, ale
cărui dimensiuni – educaţie pentru identitate, educaţie pentru valorile naţionale şi general-umane,
educaţie pentru democraţie şi civism, educaţie pentru creştere personală şi carieră, educaţie pentru
promovarea sănătăţii fizice şi psihice – se înscriu într-o nouă paradigmă, care îşi propune extinderea
cadrului problematic al şcolii şi al familiei către mediul socio-cultural.
Actualitatea disciplinei este determinată şi de Recomandarea Parlamentului European şi a
Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii
vieţi (2006/962/EC) care conturează beneficiarilor un „profil de formare european”, antrenînd toate
persoanele, indiferent de vîrstă, rol social şi alte diferenţe. În acest sens disciplina educaţie civică are
ca deziderat educarea sentimentului de devotament faţă de statul Republica Moldova la toţi cetăţenii
acestuia, indiferent de origine etnică, cultură, convingeri, precum şi formarea identităţii, manifestată în
identitate personală şi civică, identitate naţională şi europeană, în vederea participării lor active la
construirea unei societăţi democratice la nivelul comunităţii locale, naţionale, regionale şi globale.
Astfel se realizează ideea creării unui mediu educaţional unic prin formarea la tinerii cetăţeni a
unor competenţe integratoare comune.
Educaţia civică în liceu vizează însuşirea de către elevi a cunoştinţelor despre drepturile şi
îndatoririle fundamentale ale omului şi formarea trebuinţei de a le realiza în viaţa cotidiană; educarea
patriotismului, a respectului faţă de legile şi simbolurile statului, dezvoltarea conştiinţei naţionale şi a
spiritului civic; formarea unei atitudini responsabile faţă de propria sănătate ca valoare personală şi
socială; stimularea activităţii politice, economice, sociale; asumarea responsabilităţii pentru propriul
destin şi destinul ţării.
Activităţile realizate în cadrul orelor de Educaţia civică vor fi completate cu activităţi educative
în şcoală, activităţi extraşcolare, precum şi activităţi în parteneriat cu familia şi comunitatea.
Scopul major al Educaţiei civice: formarea cetăţeanului activ şi responsabil, devotat Patriei –
Republica Moldova, pregătirea elevului pentru a trăi şi a activa conştient într-o societate democratică,
a-şi asuma responsabilităţi pentru propriul destin şi destinul ţării.

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea conceptelor specifice domeniului civic pentru investigarea/aprecierea unor fapte,
evenimente, procese din viaţa reală a comunităţii locale, naţionale, regionale;
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice domeniului civic în rezolvarea unor situaţii problemă, precum
şi în analizarea oportunităţilor de creştere personală şi de încadrare în cîmpul muncii;
3. Conştientizarea apartenenţei la familie, comunitate, statul Republica Moldova, Europa;
4. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme în cadrul diferitelor grupuri, precum şi la
nivel de instituţie, comunitate;
5. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, în contextul unei lumi în continuă
schimbare ;
6. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor la nivel instituţional şi comunitar.

3
PRINCIPIILE EDUCAŢIEI CIVICE
Curriculumul la educaţia civică are la bază principiile:
• centrării pe cel educat, ca subiect al activităţii instructiv-educative;
• compatibilizării curriculumului naţional cu cel european din perspectiva formării aceloraşi
competenţe-cheie;
• asigurării coerenţei intra- şi interdisciplinare, intra- şi intercurriculare;
• învăţării prin acţiune, care presupune participarea activă şi conştientă a elevilor la procesul de
cunoaştere şi implicare directă în activităţi de interes comunitar;
• accesibilităţii, care presupune dimensionarea conţinuturilor educaţionale în corelare cu
particularităţile psihice de vîrstă şi individuale ale elevilor;
• unităţii teleologice a cunoştinţelor, competenţelor/comportamentelor, atitudinilor.

Competenţe-cheie/transversale
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi;
2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat;
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină;
4. Competenţe acţional-strategice;
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
6. Competenţe interpersonale, civice, morale;
7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC);
9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);
10. Competenţe antreprenoriale.

Competenţe transdisciplinare pe trepte de învăţămînt


(treapta liceală)

Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi


• Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază despre natură,
om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbunătăţirea calităţii
vieţii personale şi sociale.
Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat
• Competenţe de a comunica argumentat în limba maternă/limba de stat în situaţii reale
ale vieţii.
• Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific argumentat.
Competenţe de comunicare într-o limbă străină
• Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
• Competenţe de a cominica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale vieţii.
Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
• Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor aflate
în permanentă schimbare.
• Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniul
Matematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în coraport cu nevoile sale.
• Competenţe de a propune idei noi în domeniul ştiinţific.
Competenţe acţional-strategice
• Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a propune soluţii
de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.

4
•Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru protecţia
mediului ambiant.
Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC)
• Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală.
• Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a utiliza
serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.
Competenţe interpersonale, civice, morale
• Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţii de conflict şi a
respecta opiniile semenilor săi.
• Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică, solidaritate şi coeziune
socială pentru o societate non-discriminatorie.
• Competenţe de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor moral-
spirituale.
Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare
• Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării continue şi
autorealizării personale.
• Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă.
• Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi.
Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)
• Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi a culturilor altor etnii în
scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale.
• Competenţe de toleranţă în receptarea valorilor interculturale.
Competenţe antreprenoriale
• Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile economiei
de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial.
• Competenţa de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională.
III. Repartizarea unităţilor de conţinut pe clase şi pe unităţi de timp
Nr.
Clasa Unităţi de conţinut de
ore
Omul – fiinţă socială 8
Legea – instrument de protecţie a persoanei 10
X
Viaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale 8
Creşterea personală şi orientarea pentru carieră 8
Omul – fiinţă socială 8
Legea – instrument de protecţie a persoanei 8
XI
Viaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale 8
Creşterea personală şi orientarea pentru carieră 10
Omul – fiinţă socială 8
Legea – instrument de protecţie a persoanei 8
XII
Viaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale 8
Creşterea personală şi orientarea pentru carieră 10

5
Clasa a X-a
Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare
I. Omul – fiinţă socială.
• analiza valorilor de bază 1. Demnitatea umană. • aplicarea
pentru autodezvoltare şi Identitatea şi demnitatea umană. Demnitatea naţională. tehnicilor de estimare a propriei
autorealizare; Conştiinţa naţională personalităţi;
• analiza unor relaţii 2. Relaţii interpersonale. Pasiuni şi sentimente. • discuţie
interpersonale bazate pe normele Egalitatea responsabilităţii într-o relaţie. Abstinenţa şi – panel;
morale, atitudini deschise şi importanţa ei pentru un stil de viaţă sănătos. • elaborar
comportament empatic; 3. Maturitatea socială şi ea regulilor de convieţuire în grupurile
• descrierea factorilor de pregătirea pentru viaţa de familie. din care fac parte;
menţinere a atitudinii constructive Analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare. • elaborar
faţă de sine şi ceilalţi; Parentalitatea. Comunicarea şi responsabilitatea în relaţii ea unui plan de acţiuni pentru atingerea
• analiza rezultatelor unor de cuplu. scopurilor personale;
proiecte de acţiuni de interes • studiu de
comunitar. caz;
• modelar
ea comportamentelor adecvate diverselor
roluri civice
II. Legea – instrument de protecţie a persoanei. • exerciţii de reflecţie pentru
• a 4. Dreptate şi lege. determinarea oportunităţilor de angajare în
rgumentarea necesităţii că legea Norme juridice. Norme morale. Noţiuni generale despre anumite relaţii sociale reglementate juridic;
trebuie să se bazeze pe valori şi Dreptul civil. Raportul juridic civil. • analiza normelor de drept civil;
principii democratice; 5. Dreptul de proprietate. • exerciţii de rezolvare în baza
• s Formele de proprietate şi utilizare a bunurilor. Apărarea prevederilor legale, a unor situaţii de
oluţionarea prin prisma legii a dreptului de proprietate. Moştenirea legală şi conflict specifice domeniilor de drept
unor situaţii ce ţin de dreptul civil; testamentară. Atitudini şi comportamente faţă de civil;
• f proprietate. • întâlniri cu persoane–resursă;
ormularea judecăţilor de valoare 6. Persoana şi exercitarea calităţi • exerciţii de rezolvare a unor
referitor la respectarea de cetăţean: normă şi lege. probleme referitoare la funcţionarea legii
principiului egalităţii tuturor în Răspunderea juridică. Egalitatea în faţa legii. Noţiune de în comunitate;
faţa legii; discriminare. Cauzele şi consecinţele unor discriminări • exerciţii de analiză a formelor de
6
• a din societate (corupţia, abuzul de putere). Modalităţi de proprietate şi utilizare a bunurilor
plicarea regulilor de elaborare a prevenire a acestora. • exerciţii de cercetare a surselor scrise;
unor proiecte de cercetare şi 7. R. Moldova şi integrarea • exerciţii de analiză a calităţii relaţiilor
dezvoltare în domeniul europeană. sociale şi a mediului social.
antreprenorial; R. Moldova – parte a civilizaţiei europene. Valori
• i naţionale. Valori europene.
dentificarea caracteristicilor care
ar demonstra că Republica
Moldova este parte a civilizaţiei
europene;
II. Viaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale • Discuţii, dezbateri referitoare la
• formularea judecăţilor de Sănătatea – element de cultură. relaţia dintre nivelul de cultură
valoare în raport cu diferite Sănătatea personală şi socială – condiţie a calităţii individuală/ a comunităţii /societăţii şi
teorii /viziuni referitoare la genofondului. Factorii care afectează sănătatea; sănătatea omului, a lumii în toate formele
sănătate, la viaţă în toate formele Viaţa şi conflictul de valori. Aspecte bioetice. de existenţă;
ei de existenţă; Transplantul de organe, clonarea. • întîlniri cu persoane – resursă;
• accesarea serviciilor 10. Reglementări legale privind protecţia sănătăţii. • exerciţii de analiză a atitudinii
specializate de informare în Servicii acoperite de poliţa de asigurare obligatorie de individuale faţă de sănătatea proprie;
domeniul sănătăţii /riscurilor asistenţă medicală. • exerciţii de analiză a calităţii relaţiilor
asociate modului nesănătos de Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală; cu mediul ambiant;
viaţă; • proiecte de ameliorare a stărilor de
sănătate publică;
• proiecte de ameliorare a stărilor
mediului ambiant;
• vizite de studiu la serviciile teritoriale
de asigurare medicală;
II. Creşterea personală şi orientarea pentru
carieră
• elaborarea unor proiecte de 11. Autocunoaştere şi dezvoltare personală. • fise de lucru individual / în grup,
acţiuni de interes comunitar; Calităţi şi valori personale. Reuşita personală realizarea planului individual de lucru şi
• descrierea unor modalităţi Învăţare eficientă – tehnici de stimulare a creativităţii. al clasei;
de punere în valoare a propriului 12. Managementul resurselor personale. • elaborarea orarului zilei, săptămânal
7
Eu şi a propriului potenţial pentru Tipuri de resurse personale. Managementul învăţării: succes sau semestrial, pentru toate tipurile de
autodezvoltare şi auto-realizare; şcolar. Performanţă şcolară: caracteristici, factori favorizaţi / activităţi;
• elaborarea proiectului frenatori • rezolvarea prin colaborare a situaţiilor-
personal de carieră; 13. Planificarea carierei problemă despre reuşita personală;
• identificarea resurselor Calitatea vieţii personale: calitatea vieţii şi stilul de viaţă. • participarea la soluţionarea
personale care influenţează Stilul de viaţă de calitate ca resursa a performantei în problemelor care privesc propria
planificarea carierei; activitate şcolară / profesionala. Roluri şi competenţe sociale. dezvoltare;
• identificarea relaţiilor • exerciţii de luare a deciziilor raţionale,
dintre calităţile personale, valorile potrivit unor roluri asumate;
personale şi reuşita personală; • aprecierea criteriilor de analiză şi de
• elaborarea unui plan de alegere a unei meserii;
îmbunătăţire a autocontrolului • proiect de grup de promovare a
emoţional. sprijinului social, în situaţii de criză
(catastrofe naturale, violenţă, accidente
etc.);
• analizarea corespondenţelor dintre
resursele personale de învăţare şi cerinţele
şcolare.

Clasa a XI-a
Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare
I. Omul – fiinţă socială.
• identificarea implicaţiilor personale 1. Idealul omului modern. • activităţi de învăţare prin cooperare;
pentru dezvoltarea propriului Dialogul intercultural. Nevoia de toleranţă în • activităţi în folosul comunităţii
potenţial; societate. • exerciţii de analiză a comportamentului
• analiza condiţiilor de promovare a 2. Valori, nonvalori şi comportament propriu în calitate de consumator;
valorilor naţionale şi general- deviat • vizite de studiu în comunitate;
umane; Apartenenţa la un grup social şi realizarea • discuţii în grup pe probleme de interes
• identificarea cauzelor ce conduc la responsabilităţilor asociate acestuia. public;
comportamente deviate; 3. Roluri şi competenţe sociale. • realizarea unui proiect de implicare
• propunerea unor sugestii de Manifestarea unui comportament activ şi responsabil, comunitara vizând promovarea conceptului
promovare a respectului faţă de adecvat unei lumi în schimbare. Participarea la luarea de calitate a vieţii.
8
cetăţeanul ţării, fără deosebire de deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii.
gen, stare socială etc. 4. Persoana şi exercitarea calităţi de cetăţean.
Respectul cetăţeanului faţă de autorităţi. Respectul
autorutăţilor faţă de cetăţean.
II. Legea – instrument de protecţie a
• analiza normelor de drept al persoanei. • exerciţii de recunoaştere / definire şi
familiei, al muncii şi cel fiscal prin 5. Dreptul familiei utilizare a termenilor specifici dreptului
prisma unor principii şi valori. Noţiuni generale despre Dreptul familiei. Căsătoria. fiscal, al muncii şi al familiei;
• soluţionarea prin prisma legii a Condiţiile de încheiere a căsătoriei. Procedura de • redactarea scrisorilor de atenţionare, de
unor situaţii ce ţin de dreptul înregistrare. Raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale protest, care vizează situaţii de încălcare în
familiei, al muncii şi cel fiscal. dintre soţi. Desfacerea căsătoriei. Autorităţile tutelare. comunitate a normelor de drept fiscal, al
• manifestarea unei poziţii proactive 6. Dreptul muncii. familiei;
în promovarea unui comportament Angajarea la muncă în ţară şi peste hotare. Probleme legate • interviu şi prezentarea informaţiilor
corect faţă de autorităţi şi în de angajarea la muncă. Contractul individual de muncă. dobândite;
solicitarea unei atitudini de respect 7. Dreptul fiscal. • exerciţii de mini-documentare în mass-
de la autorităţi. Sistemul fiscal al R. Moldova. media;
• argumentarea necesităţii exercitării 8. Societatea civilă. • dezbaterea unor evenimente / procese
dreptului la asociere. Dreptul la asociere. Organizaţiile cetăţeneşti. din comunitate;
• aprecierea rolului organizaţiilor 9. R. Moldova şi integrarea europeană. • activităţi practice de interes comunitar;
europene în procesul de integrare Relaţiile R. Moldova cu principalele organizaţii • exerciţii de luare a deciziilor conform
europeană a R. Moldova. europene: realizări, probleme şi perspective. Aspecte ale unor roluri asumate.
integrării economice europene a R. Moldova.
• argumentarea dependenţei III. Viaţa şi sănătatea – valori personale • discuţii despre importanţa alternării activităţii
atitudinii faţă de sănătate şi sociale intelectuale cu activitatea fizică;
(personală, publică) de nivelul 10.Sănătatea – element de cultură. • dezbateri publice : „Starea de sănătate a
de cultură (a persoanei, a Igiena muncii intelectuale. Dozarea efortului, persoanei, societăţii – indicator al nivelului de
poporului). suprasolicitarea. Modalităţi de diminuare a oboselii. cultură”;
Impactul alimentar asupra stării de sănătate. • masă rotundă: „Factorii care prejudiciază
Consecinţele practicilor alimentare nesănătoase: tulburări starea de sănătate a persoanei, a societăţii”;
de nutriţie, dereglări endocrine etc. • eseu „Mens sana in corpore sano”;
11. Viaţa şi conflictul de valori. Aspecte bioetice. • vizite de studiu la servicii abilitate să acorde
Ingineria genetică. asistenţă (medicală, juridică, socială,
12. Reglementări legale privind protecţia sănătăţii. psihologică etc.).
9
Surse de informare şi servicii abilitate să acorde asistenţă • întîlniri cu persoane-resursă;
(medicală, juridică, socială, psihologică etc.).
Drepturile şi responsabilităţile pacienţilor.

IV.Creşterea personală şi orientarea pentru


• demonstrarea atitudinii carieră • exerciţii de utilizare adecvată a
constructive faţă de sine şi faţă de 13. Autoevaluarea. Modalităţi de realizare şi informaţiilor, în propria activitate, pentru
ceilalţi; creştere personală obţinerea succesului;
• elaborarea strategiei pentru Integrarea abilităţilor de relaţionare, în vederea • exersarea abilităţilor de management al
protecţia consumatorului; dezvoltării personale şi profesionale. Aplicarea unui stil de viaţă de calitate;
• analiza condiţiilor de calitate, principiilor unei comunicări interpersonale pozitive. • exerciţii de analiză a structurii unui
roluri şi responsabilităţi specifice, 14. Elaborarea şi implementarea proiectelor în proiect de soluţionare a unei probleme de
instituţii comunitare ca posibili comunitate. interes comunitar;
parteneri ai şcolii; Ciclul de viaţă a unui proiect. Proiectul de parteneriat • implicarea comunitară ca modalitate de
• analiza modalităţilor de educaţional. Proiecte educaţionale europene promovare a dezvoltării carierei şi calităţii
explorare a resurselor personale 15. Managementul informaţiilor. vieţii;
care influenţează planificarea Resurse de obţinere a informaţiilor despre opţiunile • proiecte individuale de dezvoltare, cu
carierei; educaţionale sau profesionale. Relaţia succes şcolar – identificarea opţiunilor educaţionale şi
• structurarea unei schiţe a reuşita personală şi profesională. Criterii de analiză a profesionale;
planului de dezvoltare a resurselor reuşitei personale / profesionale. • vizite de documentare, în vederea
personale, prin raportare la 16. Planificarea carierei în situaţii de schimbări completării informaţiilor despre ofertele
obiectivele de viitor; economice, sociale, tehnologice educaţionale dobândite din diverse surse;
• elaborarea unui plan de Rolul succesului şcolar în obţinerea succesului în viaţa • exerciţii de autoevaluare a
cariera după finalizarea personală şi în carieră: percepţia elevilor, a profesorilor, a convingerilor, atitudinile şi
învăţământului liceal: obiective, factorilor de decizie, a opiniei publice. comportamentele definitorii pentru
resurse, obstacole, acţiuni dezvoltarea personală;
alternative (consecinţe, avantaje,
limite).

Clasa a XII-a
Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare
I. Omul – fiinţă socială.
10
• compararea situaţiilor din viaţa reală 1. Sensul vieţii. • participări competente la viaţa
cu cele ideale; Reflecţii asupra sensului vieţii şi diversităţii şcolii, si, în perspectivă, a societăţii;
• analiza diferitor comportamente şi realităţii. Profilul ideal şi realul din viaţa • exerciţii de elaborare de proiecte
modele de personalitate; cotidiană. individuale şi de grup;
• realizarea unor relaţii interpersonale 2. Modelul de personalitate şi criterii • interviu şi prezentarea
bazate pe normele morale, atitudini axiologice ale comportamentului modern. informaţiilor dobândite;
deschise şi comportament empatic; Comportamentul în familie şi societate – cartea • exersarea abilităţilor de
• promovarea intereselor personale şi de vizită a semenilor: între valori şi norme etice. management al unui stil de viaţă de calitate;
colective în mod adecvat, legal şi 3. Tipuri de relaţii interpersonale. • exersarea abilităţilor de învăţare
eficient; Relaţia om – persoană – individ – personalitate – critică, creativă şi eficientă, în vederea
• demonstrarea cooperării cu membrii individualitate. Estimarea valorii prieteniei cu obţinerii reuşitei personale şi profesionale;
sexul opus.
familiei şi ai comunităţii în diferite • exerciţii de generalizare a
activităţi, respectând atât interesul 4. Relaţiile în / pentru familie.
aspectelor pozitive ale căsătoriei şi vieţii
propriu, cât şi interesele celorlalţi. Stilul de viaţă orientat pentru sine şi cel orientat
familiale în calitate de temelie a societăţii şi
pentru familie. Concubinaj versus familie. Valori
• formularea judecăţilor de valoare cu a fericirii personale.
şi semnificaţii ale tradiţiilor vieţii de familie.
referire la parentalitatea responsabilă;
Responsabilitatea parentală pentru educarea
cetăţeanului.
II. Legea – instrument de
• identificarea valorilor pe care protecţie a persoanei. • discuţii dirijate pe marginea unor
le protejează /promovează dreptul 5. Dreptul Penal. subiecte de drept penal şi de procedură
penal, dreptul de procedură penală şi Noţiuni generale despre Dreptul penal. penală;
dreptul administrativ; Componente de bază. Infracţiunea: cauze, • exerciţii de analiză a cazurilor de
• exercitarea adecvată, în elemente caracteristice, tipuri. Victimele încălcare a legii penale şi procesual –
diferite situaţii, a drepturilor acordate infracţiunii. Pedeapsa penală şi felurile ei. penale;
de dreptul penal, dreptul de procedură 6. Procesul Penal • vizite de documentare în teritoriu
penală, dreptul administrativ; Noţiuni generale despre procesul penal. (poliţie, procuratură, APL);
• manifestarea responsabilităţii Categoriile de persoane implicate în procesul • analiza unor studii de caz din
faţă de propriul destin şi destinul ţării; penal. Drepturile, responsabilităţile şi atribuţiile viaţa reală e încălcare a legii;
• exercitarea calităţii de persoanelor implicate în procesul penal. Instanţele • interviuri cu persoane–resursă
cetăţean prin participare activă la de judecată care examinează cauzele penale. despre activitatea instituţiilor de stat;
alegeri; 7. Contravenţia administrativă. • discuţii dirijate pe marginea
• aplicarea demersurilor de Noţiunea de contravenţie administrativă. subiectelor despre contravenţii
11
promovare a ideilor /acţiunilor de Deosebirile contravenţiilor administrative de administrative;
integrare europeană a R Moldova; infracţiuni. Pericolul social pe care îl comportă • sondaje de opinie cu membrii
• argumentarea necesităţii şi a contravenţiile administrative. Sancţiuni aplicate comunităţii despre pericolul încălcării legii;
posibilităţii manifestării patriotismului pentru săvârşirea contravenţiilor administrative. • discuţii în grup despre modalităţi
în Europa unită. 8. Cetăţenia. de îmbunătăţire a respectării legii în
Persoana şi exercitarea calităţi de cetăţean: normă comunitate;
şi lege. Opinia personală şi opinia publică. • exerciţii de utilizare a
Cetăţenia şi alegerile. Prevederi constituţionale şi cunoştinţelor juridice în rezolvarea unor
Codul electoral. Codul de conduită în cadrul probleme, prin cooperare cu ceilalţi;
alegerilor. • dezbaterea unor evenimente /
9. R. Moldova şi integrarea europeană. procese din comunitatea locală / naţională.
Perspective pentru tinerii în procesul de integrare
europeană a R. Moldova. Patriotismul şi
integrarea europeană a R. Moldova.
• promovarea iniţiativelor de incluziune III. Viaţa şi sănătatea – • întîlniri cu persoane-resursă „Remedii
socială a persoanelor aflate în dificultate, valori personale şi sociale adecvate stărilor fizice şi psihice în situaţii
inclusiv a celor infestate cu HIV/SIDA; nestandard”;
10. Sănătatea – element de cultură. • autoevaluarea reacţiilor proprii manifestate
Impactul tradiţiilor şi obiceiurilor asupra stării de anterior în situaţii nestandard (concursuri,
sănătate personală şi publică. olimpiade, examene);
11. Viaţa şi conflictul de valori. Aspecte • studierea prevederilor legale privind
bioetice. protecţia sănătăţii;
Eugenetica, fertilizarea (in vitro), eutanasia. • elaborarea de proiecte privind asigurarea
12. Reglementări legale privind protecţia stării de sănătate socială;
sănătăţii. • dezbatere „Sănătatea societăţii este mai mult
decît sănătatea fiecăruia”;
Cadrul legal cu referire la traficul de fiinţe umane,
vînzările de organe umane, HIV / SIDA, • conferinţă „Sănătatea personală şi socială –
narcobusinessul etc. condiţie a calităţii genofondului”;
• masă rotundă „Iniţiative, comportamente
întru incluziunea socială a persoanelor aflate
în dificultate, inclusiv a celor infestate cu
HIV/SIDA”;
IV. Creşterea personală şi orientarea • exerciţii de integrare a abilităţilor de creare
pentru carieră de relaţii, în vederea dezvoltării personale şi

12
• promovarea 13. Iniţierea unei afaceri. profesionale;
intereselor personale şi colective în Asumarea responsabilităţii şi a consecinţelor • exerciţii de utilizare a cunoştinţelor
mod adecvat; pentru creştere personală. Elemente de marketing economice în rezolvarea unor probleme din
• demonstrarea personal. Factori de creştere economică într-o viaţa reală;
aplicării achiziţiilor din domeniul afacere. Factori de risc într-o afacere. Întâlnirea • cooperarea cu ceilalţi pentru exemplificarea
ştiinţelor studiate pentru soluţionarea cererii cu oferta. Preţul bunurilor şi serviciilor bunurilor şi serviciilor publice;
problemelor social-economice din 14. Orientarea profesională. • evaluarea pregătirii personale pentru
comunitate; Alegerea profesiei şi realităţile economiei de continuarea studiilor/ pentru încadrarea
• explorarea piaţă. Strategii de responsabilizare şi de pregătire profesională;
resurselor personale care influenţează pentru viaţa de adult. Calităţile şi • executarea şi adaptarea planului de afaceri
planificarea carierei; responsabilităţile liderilor. Comportamentul la condiţiile de mediu pe parcursul unei
• elaborarea unui liderilor. perioade determinate;
program personalizat de reuşită 15. Învăţarea permanentă (caracteristici, • portofoliul personal şi planul pentru carieră
personală şi profesională; cerinţe naţionale şi europene) după finalizarea liceului;
• Elaborarea proiectului de dezvoltare personală si
analiza necesităţilor • exerciţii de cooperare cu ceilalţi pentru
şi avantajelor învăţării permanente; profesionale. Alternative educaţionale şi
exemplificarea bunurilor şi serviciilor
profesionale. Învăţământ universitar de scurtă/
• analiza conceptului publice;
lungă durată.
de calitate a vieţii în contextul
16. Asigurarea carierii. • CV, scrisoare de intenţie, interviul de
dezvoltării carierei; angajare - cerinţe formale, standarde
Impactul carierei şi a profesiei asupra calităţii
• analiza conceptelor vieţii. Calitatea vieţii în situaţii de criză. europene - documente Europass: CV-ul
de egalitate de şanse şi de egalitate de Pregătirea pentru examene şi managementul european, paşaportul lingvistic, suplimentul
gen, din perspectiva planificării stresului. Egalitatea de şanse în dezvoltarea la diplomă, certificatul de calificare;
carierei; carierei. • exersarea abilităţilor de management al
• exersarea stresului în pregătirea pentru examene.
abilităţilor de utilizare a documentelor
de marketing personal în vederea
continuării studiilor sau a încadrării pe
piaţa muncii;
• propunerea unor
modalităţi de continuare a traseului
educaţional în ciclul superior al liceului
/ inserţia profesională,

13
IV. Sugestii metodologice

La treapta liceală obiectivele disciplinei Educaţie Civică sunt orientate spre stimularea
abilităţilor de învăţare permanentă, în scopul dezvoltării personale şi al integrării în viaţa socială
activă. Procesul de predare-învăţare specific Educaţiei Civice este orientat de principiile implicării
active, centrate pe elev. În acest scop, strategiile recomandate sunt cele activ-participative, fiind
folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi individuale, centrate pe elev, pe perechi şi
de grup.
Considerarea elevului ca subiect al învăţării şi orientarea spre formarea competenţelor
specifice, presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării, printre care utilizarea unor metode active:
învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz,
simularea, jocul de roluri, analiza de text, realizarea de portofolii, asaltul de idei, exerciţiul,
dialogul, conversaţia dirijată sau liberă, chestionarul de interese şi abilităţi, conversaţia, discuţia,
prezentarea, dezbaterea, elaborarea şi implementarea proiectelor etc. Utilizarea lor eficientă vor
contribui la elaborarea strategiilor de predare care să permită trecerea reală de la centrarea pe
conţinuturi, la centrarea pe experienţe de învăţare, adică pe competenţe integratoare.

Exemple de competenţe integratoare pentru treapta liceală:


• elaborarea unei comunicări cu conţinut civic şi viaţa comunităţii;
• prezentarea unui raport despre o acţiune comunitară realizată cu colegii, prietenii sau membrii
familiei;
• participare în pregătirea foto-galerii care demonstrează participarea cetăţenească cu ocazia
unui eveniment important pentru şcoală sau localitate;
• redactarea unui articol despre evenimentele clasei/şcolii pentru revista şcolară;
• pregătirea şi prezentarea unui discurs structurat sau a unui plan de acţiune despre
soluţionarea unei probleme din comunitate;
• alcătuirea şi prezentarea unui calendar al faptelor personale, ale colegilor de clasă sau ale
membrilor familiei;
• elaborarea unui foto-eseu despre evenimentele organizate în familie, şcoală sau localitate;
• alcătuirea unui demers/cerere către administraţia instituţiei sau autorităţilor publice locale cu
referire la implicarea activă împreună cu membrii familiei, clasei/şcolii prin care va fi
soluţionată o problemă socială;
• prezentarea unui ghid de mediere în care vor fi propuse modalităţi de soluţionare a conflictelor
prin negociere şi compromis;
• prezentarea unui plan de dezvoltare personală şi construcţia carierii profesionale;
• participarea în cadrul unor dezbateri în clasă, şcoală unde vor fi puse în analiză soluţii
pentru anumite subiecte contradictorii;
• realizarea unui raport foto/video despre participarea în cadrul unor conferinţe, mese
rotunde sau expoziţii în care a participat cu colegii de clasă, membrii familiei etc.

În cadrul activităţilor organizate la ore, elevii utilizează practic diverse strategii de învăţare,
menite să formeze competenţe de comunicare eficientă, de creare a unor relaţii de succes, de explorare
a resurselor personale şi a carierei. Procesul didactic se focalizează atât pe asimilarea de cunoştinţe şi
abilitaţi specifice disciplinei, cât şi pe folosirea mecanismelor învăţării conştiente şi eficiente, pe care
elevii să le aplice şi în diferite contexte de viaţă, nu doar în cadrul şcolii, ci şi implicarea activă în
soluţionarea problemelor comunităţii. Aceasta va contribui la crearea cadrului educaţional care
încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în procesul de
învăţare.

14
De regulă, predarea Educaţiei civice porneşte tot de la utilizarea manualelor ca principal
instrument în procesul de predare-învăţare. Expunerea structurată a unor fragmente din manual, de
către profesor, urmată de discuţii cu elevii şi de întrebări reprezintă cea mai frecventă abordare a
procesului didactic. Totodată se simte nevoia de a încuraja mai mult învăţarea activă şi participativă în
educaţia pentru cetăţenie, prin intermediul politicii şi structurilor formale. Chiar elevii ar trebui
încurajaţi să înlocuiască metodele didactice tradiţionale şi să organizeze alte forme de activitate,
incluzând toate experienţele de învăţare pe care elevii le parcurg în şcoală.
Pentru realizarea obiectivelor preconizate şi formarea competenţelor integratoare, cadrele
didactice vor utiliza de asemenea şi diverse tipuri de activităţi extraşcolare din perspectiva educaţiei
pentru cetăţenie, cum ar fi:
• activităţi de participare la luarea deciziilor în clasă /şcoală / comunitate (consilii şcolare,
parlamentele copiilor etc.);
• acţiuni civice în comunitate (vizite, excursii, schimburi între şcoli, acţiuni de sprijin pentru
persoanele defavorizate, activităţi voluntare, campanii de informare etc.);
• acţiuni de organizare eficientă a timpului liber în grup (cluburi, asociaţii, grupuri de interese
etc.).
Prin implicare activă şi participare la soluţionarea unor probleme din comunitate, elevii dobândesc
cunoştinţe şi abilităţi care îi ajută să devină actori responsabili şi să contribuie la viaţa şcolară, a
familiei, a grupului de prieteni, să transforme activitatea de învăţare într-un proces permanent, să îşi
creeze viitorul – ceea ce presupune asumarea de roluri responsabile.
Pentru accentuarea caracterului practic – aplicativ al disciplinei se va face apel la experienţa de
viaţă a elevilor, exemple din societate, accentuând domeniul de pregătire a elevilor, analiza unor
procese referitoare la calea de integrare a Republicii Moldova în spaţiul economic al Uniunii
Europene. În planificarea şi în proiectarea didactică cadrele didactice vor avea drept reper principal
prevederile Curriculei, atât în ceea ce priveşte competenţele, unităţile de conţinuturi, cât şi standardele
de performanţă. Eşalonarea pe semestre a competenţelor specifice şi a unităţilor de conţinuturi asociate
acestora este la latitudinea profesorului, care va urmări constant, formarea la elevi, până la finele
anului şcolar, a tuturor competenţelor specifice prevăzute de Curricula şcolară. Profesorii trebuie să
asigure echilibrul între conţinutul care trebuie parcurs, metodologia didactică aleasă şi mediul de
învăţare creat.

V. Sugestii de evaluare

În cadrul orelor de Educaţie civică, evaluarea va urmări progresul personal cu referire la


integrarea şcolară şi socială, atitudinile faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de propria persoană,
interesele privind evoluţia personală şi diferite activităţi şi obţinerea succesului în propria activitate.
Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic, permiţând atât profesorului cât şi
elevului să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor; să identifice lacunele şi
cauzele lor; să regleze procesul educaţional la care participă prin relaţii de parteneriat şi colaborare.
Elementul de bază al Curriculumului actual îl reprezintă deschiderea spre comunitate, adică
aprecierea nu doar a cunoştinţelor obţinute şi a capacităţilor formate la ore, ci şi a acţiunilor întreprinse
în instituţia de învăţământ, în familie, grupurile de interese, în localitate.
Conţinuturile învăţării prevăzute includ aspecte legate de: implicare comunitara şi voluntariat,
domenii de activitate, direcţii de evoluţie şcolară şi profesională, elaborare de proiecte individuale şi
de grup, cu relevanţă socială. Activităţile propuse reprezintă cai de asumare de către elevi a rolului de
cetăţean activ şi responsabil, informat şi pregătit pentru a participa la trasarea propriului traseu de
formare şi realizare a opţiunilor şcolare şi profesionale.

15
Pentru a se realiza o evaluare completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea
proceselor de învăţare, a competenţelor achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii şi a
învăţării elevilor. Este evident că metodele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă
de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date
relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel şi la metode şi
instrumente complementare de evaluare.
Procesul de evaluare va îmbina formele tradiționale cu cele alternative. Pentru treapta liceală se
propun utilizarea următoarelor metode de evaluare:
• observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare);
• utilizarea unor fişe individuale de (auto)evaluare;
• testarea în vederea dezvoltării personale şi orientării profesionale;
• exprimarea ideilor şi a argumentelor personale prin postere, desene, colaje, compuneri;
• proiectul individual si de grup;
• activităţile practice în clasă, şcoală, comunitate;
• realizarea de portofolii.

De exemplu, o formă importantă de evaluare continuă la Educaţia civică, dar şi sumativă, o


constituie portofoliul elevului. Elevii adună mostre din munca lor în domeniul învăţării în timp
(proiecte, teste, comunicări, sarcini de învăţare), acestea putând să constituie o posibilitate de evaluare
de la sfârşitul treptei liceale. Portofoliul este o metodă de evaluare cu caracter integrator, complex şi
flexibil. El oglindeşte atât evoluţia elevilor, cât şi performanţele principale şi opţiunile de ei.
O altă metodă eficientă de evaluare la educaţia civică o constituie proiectul, care este o activitate
de evaluare de lungă durată care începe în clasă, prin definirea şi înţelegerea sarcinii de lucru, se
continuă după ore sau şi la alte discipline, în activităţile de dirigenţie, în afara şcolii implicând
prietenii, membrii familiei şi ai comunităţii. pe parcursul mai multor zile sau săptămâni, perioadă în
care elevul se consultă permanent cu profesorul şi se încheie tot în clasă, putând fi elaborat individual
sau în grup.
Utilizarea eficientă a tehnicilor de evaluare ne pot furniza informaţii şi sugestii valoroase pentru
îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Folosirea unor noi metode, tehnici şi instrumente de evaluare,
care furnizează date de natură calitativă şi criterială privind performanţele elevilor, constituie o
posibilitate de realizare a efectului pozitiv.
Scopurile evaluării sunt variate şi rezulatele şcolare pot fi folosite pentru o mai
bună monitorizare a educaţiei pentru cetăţenie. Informaţiile evaluative sunt
adesea utile profesorilor şi elevilor şi, uneori, trebuie transmise şi părinţilor, prin
intermediul rapoartele scrise sau orale. Cadrele didactice vor elabora instrumentele şi
probele de evaluare în strictă corelare cu competenţele specifice şi unităţile de conţinuturi prevăzute în
prezentul Curriculum. Cea mai cunoscută formă de conexiune inversă realizată este cea a fluxului
informaţiilor specifice prin intermediul evaluării curente a activităţilor zilnice şi prin intermediul
tehnicilor de evaluare de la finele semestrelor şi anului de studiu. Rezultatul formativ, obţinut în urma
evaluării continue, contribuie la urmărirea şi evidenţierea progresului educaţional al elevilor. În cadrul
procesului de evaluare continuă, dialogul educaţional dintre profesor şi elev capătă forţa necesară de a
forma comportamente şi a schimba atitudini.
Evaluarea sumativă este un instrument preţios pentru profesor, furnizându-i acestuia datele
necesare pentru a-şi modifica, transforma, adapta demersul educaţional viitor, în funcţie atât de
conţinutul şi substanţa a ceea ce trebuie învăţat cât şi de capacităţile, atitudinile şi dispoziţiile elevilor
faţă de procesul de învăţare.
Astfel vor fi realizate inter-legături, care vor contribui la corelarea directă a rezultatelor evaluate cu
competenţele specifice vizată de programa şcolară; punerea în valoare a rezultatelor învăţării prin

16
raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev; recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de
învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale. În acest fel vor fi formaţi
calităţile unor cetăţeni activi şi responsabili, ce presupune un dialog activ şi participativ între toţi
factorii interesaţi de educaţia civică – cercetători, profesori factori de decizie politică, conceptori de
curriculum, oficialităţi ale guvernului, părinţi şi elevi.

BIBLIOGRAFIE

1. Achiri I. şi alţii, Evaluarea standardelor educaţionale, Chişinău, 2009


2. Allport, G. Structura şi dezvoltarea personalităţii. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică,
R.A., 1991
3. Audigier, Francois et al., Education Civique et initiation juridique dans les colleges. Postface de Jacqueline Costa-
Lascoux Institut National de Recherche Pedagogique, Paris, 1996
4. Bîrzea, C. Arta şi ştiinţa educaţiei. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
5. Branden, N. Cei şase stâlpi ai respectului de sine. Bucureşti: Editura Colosseum, 1996
6. Bunescu, Gh. Şcoala şi valorile morale. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1998
7. Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ, I., Pânişoară, I.O., Potolea, D., Prelegeri pedagogice, Iaşi, Ed. Polirom,
2001
8. Convenţia pentru apărarea drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale (1950)
9. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului (1989)
10. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău, 1994
11. Concepţia educaţiei în Republica Moldova / Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei. Chişinău: Editura
Lyceum, 2000
12. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Editura Prut Internaţional, Chişinău, 1998
13. Curriculum Educaţie civică. Clasele a V-a – aIX-a. Editura Arc, Chişinău, 2000
14. Curriculum Noi şi legea. Clasele a X-a – a XII-a. Editura Epigraf, Chişinău, 1999
15. Curriculum Educaţie moral-civică. Clasele a I-a a XII-a. Univers pedagogic, Chişinău, 2006.
16. Cerbuşcă P., Mija V., Parlicov E., Educație civică, clasa a V-a, ghidul profesorului, Editura
„Ştiinţa”, 2004
17. Cozma, C. Educaţia pentru valorile umanităţii. În : Filosofia educaţiei: imperative, căutări,
orientări. Simpozionul internaţional. Ed. a V-a, 11-12 noiembrie 1997, Chişinău, 1997
18. Crişan A., Guţu V., Proiectarea curriculum-ului de bază, Ghid metodologic, Chişinău, 1997
19. Cucoş, C., Pedagogie generală, Iaşi, Ed. Polirom, 2000
20. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948)
21. Educaţia civică în SUA, SIEDO, Chişinău, Epigraf, 1999
22. Educaţie pentru cetăţenie democratică. Ghid pentru profesori Autori: Ellie Keen şi Anca Tîrcă,
AREDDO, 1999
23. Faber, A.; Mazlish, E. Comunicarea eficienta cu copiii, acasa si la scoala. Bucuresti, Editura
Curtea Veche, 2002
24. Goleman, D. Inteligenta emotionala. Bucuresti, Editura Curtea Veche, 2002.
25. Jigau, Mihaela. Factorii reuşitei scolare. Bucuresti, Editura Grafoart, 1998.
26. Guţu V., Evaluarea curriculumului şcolar, Ghid metodologic, Chişinău, 2009
27. Manuale şcolare pentru disciplina Educaţie Civică (gimnaziu). 2004 – 2009
28. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis, 2000
29. Niculescu C., Educaţia pentru sănătate în şcoală. Principii, obiective, conţinut. Revista de
Pedagogie, 5-7,1994
30. National Standards for Civics and Government Center for Civic Education, Calabasas,
California, 1997.
31. Pâslaru, Vl., Cara, A., Grâu, E. Atitudini fundamentale. Constituire, formare, proiectare.
Editura Cartier Educaţional, Chişinău,1998

17
32. Projet “Education a la citoyennete democratique” (Concepts de base et competences cles de
l’education a la citoyennete democratique) Une deuxieme synthese par François Audigier Universite
de Geneve, Geneve, Suisse, 1999.
33. Solovei Rodica, Eşanu Rodica, Şcoala şi comunitatea. Ghid metodologic, Editura Ştiinţa,
Chişinău, 2007.
34. Solovei Rodica, Secară Rodica et.al, Tineri în acţiune sau cum să organizăm activităţi de
voluntariat în folosul comunităţii, SIEDO, Chişinău, 2004.
35. Stamatescu, M., Evaluarea valorilor şi atitudinilor, S.A.I., serie nouă, vol XLVI, 2001
36. Stoica I., Musteaţă S., Evaluarea randamentului şcolar, Chişinău, 1997
37. Stoica, A., Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Ed. Humanitas.
Educaţional, 2003
38. The Role of Civic Education The Communitarian NETWORK Autori: Margaret Stimmann
Branson, Charles H.Quigley, Washington, 1998.
39. Vianu T. Opere. Vol. VIII : Introducere în teoria valorilor. Editura Minerva, Bucureşti, 1979
40. Jigău, M. Consilierea carierei. Bucureşti: Editura Sigma, 2001
41. Zolotariov E. Plăsmuind un suflet nobil, Chişinău,1991
42. Права человека (программа модального курса) «Мемориал», Москва, 1998.
43. Примерное планирование курсов истории и граждановедения для основной школы
Москва, Издательство «Школа-Пресс», 1999.
44. Гражданско образование (книга за учителя). Издава центр «Отворено образование».
45. www.edu.ro Învăţământ gimnazial. Planuri-cadru.
46. www.edu.md Curriculum gimnazial
47. www.europa.eu.int

18