Ion Luca Caragiale

Nascut la 30 ianuarie 1852 la Haimanale, judeţul Prahova ; decedat la 9 iunie 1912 la

Berlin

a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator

politic si ziarist roman. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre
cei mai importanti scriitori romani. A fost ales membru al Academiei Romane post-
mortem.

1. Primii ani
1852-01-30   Se naste in satul Haimanale, judetul
Prahova, Ion Luca Caragiale, fiul avocatului Luca
Caragiali, secretar al Manastirii Margineni, si al Ecaterinei
Karaboa, descendenta a unei familii de negustori greci din
Brasov.

1859 - 1860   Incepe scoala la "Instructiunea cu slava

popeasca", aflata in curtea bisericii Sfantu Gheorghe din
Ploiesti, sub indrumarea parintelui Marinache.

1862 - 1864   Continua cursul primar la "Scoala Domneasca" nr. 1 din Ploiesti, avand ca
institutori pe Zaharia Antinescu (personaj bizar), apoi pe Basil Dragosescu, caruia ii va
pastra o calda amintire. In vara anului 1864 absolva clasa intaiul din 85 de elevi.

1865 - 1867   Elev la gimnaziul "Sfintii Petru si Pavel" din Ploiesti. Absolvise in

prealabil prima clasa gimnaziala in particular.

1867 - 1868   Perioada neclara in existenta viitorului scriitor. Biografii lui sustin ipoteza
ca ar fi urmat cursurile clasei a V-a liceale, la Bucuresti.

2. Perioada de formare
1868 - 1870   Fascinat de timpuriu de teatru, se inscrie la cursul de mimica si declamatie
tinut la Conservatorul bucurestean de unchiul sau Costachi Caragiali, actor si autor
dramatic cunoscut in epoca. In toamna anului 1868 il cunoaste pe M. Eminescu, pe atunci
sufleur in trupa lui Mihail Pascaly.

1870   Dupa un scurt stagiu de sufleur si copist, in trupa celuilalt unchi (Iorgu Caragiali),
este angajat - la 20 iunie - copist la Tribunalul Prahova. La 8 august face parte dintre
"republicanii" lui Alexandru Candiano-Popescu. La 10 septembrie, moare tatal sau, Luca,
tanarul copist devenind singurul sustinator al familiei. Paradoxal, renunta tocmai acum la
serviciu, fiind destituit la 24 octombrie, aceelasi an.

1871 - 1872   Sufleur, la Iasi, in trupa lui Mihail Pascaly, apoi sufleur al doilea si copist la
Teatrul National din Bucuresti. Peste ani, autorul va evoca acesta epoca in scanteietoarele
sale "Amintiri din teatru", republicate ulterior sub titlul "Din carnetul unui vechi sufleur".