Sunteți pe pagina 1din 3

Date statistice mediu rural

La 1 ianuarie 1998, populatia totala a regiunii Nord-Est era de 3.785.530 locuitori, reprezentand 16,7%
din populatia totala a tarii, ajungand in 2009 la 3.714.050 locuitori (17,30% din populatia tarii). Sub
aspectul numarului de locuitori, regiunea ocupa locul intai pe tara.

Comuna este unitatea administrativa de baza pe teritoriul careia se implementeaza politica rurala.
Autoritatile comunale sunt partenerii locali ai autoritatilor judetene si regionale in realizarea politicii
rurale.

In zona rurala a regiunii la nivelul anului 2007 se gasesc 506 comune, care cuprind un numar de 2.414
sate in care convietuiesc si isi desfasoara activitatea un numar de 2.109.042 locuitori. Ponderea
populatiei rurale, in 2006, in total populatia totala este de 56,35%.

Componenta administrativa a zonelor rurale in 2007


Unitati teritoriale Nr. Commune Nr. sate
Regiunea NE 506 2.414
Bacau 85 491
Botosani 71 333
Iasi 93 418
Neamt 78 344
Suceava 98 379
Vaslui 81 449
Sursa – Anuarul Statistic al Romaniei 2008

Populatia este distribuita pe sexe in rapoarte aproximativ egale. La nivelul judetelor, ponderea cea
mai mare a locuitorilor din zona rurala se regaseste la nivelul judetetului Neamt (62,24%).

Structura populatiei pe sexe si medii in mediul rural, 2009 (persoane)


Ambele sexe Din care
Unitate teritoriala
Numar % feminin
Nord-Est 2.109.042 100,00 1.044.248
Bacau 391.683 18,57 193.518
Botosani 261.617 12,40 131.034
Iasi 436.753 20,71 214.650
Neamt 350.069 16,60 174.600
Suceava 403.990 19,16 201.464
Vaslui 264.940 12,56 129.982
Sursa – Buletin statistic al Romaniei 2009

Cea mai mare parte a populatiei rurale este concentrata in judetele Iasi, Suceava si Bacau, iar cea mai
mica in judetele Botosani si Vaslui.

Alaturi de Sud si Sud-Vest, Regiunea Nord-Est detine o populatie majoritara concentrata in zona rurala.
Printre cauzele ruralismului pot fi amintite cele de ordin istoric (retragerea comunitatilor umane in
zone greu accesibile invadatorilor), de ordin laic-religios (pastrarea traditiilor si credintelor populare)
sau cele de ordin economic, legate de nivelul scazut de trai al unor categorii sociale (migratia rurala).

Structura pe varste a populatiei rurale este caracterizata printr-un relativ dezechilibru, procesul
accentuat de imbatranire demografica fiind evident.

Agricultura si silvicultura

Ponderea populatiei ocupate in agricultura, la nivelul anului 2007, in regiune, este foarte ridicata
39,43% (superioara celei nationale cu 28,22%). Din total populatie ocupata in agricultura la nivel
national, 20,22% provine din Regiunea Nord-Est.
Contributia agriculturii (+ vanatoare, silvicultura, pescuit si piscicultura) la PIB exprimata in milioane
RON preturi curente, conform metodologiei SEC1995

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nord-Est 974,9 1.313,4 1.647,6 2.682,0 3.497,8 4.099,1 4.733,6 4.374,9 4.884,5
Nord-Est (in mil. euro) 976 806 825 1.030 1.118 1.091 1.168,7 1.208,5 1.387,5
Romania 5.377,2 7.280,5 8.901,5 15.617,9 17.3017,6 22.849,2 31.043,9 24.291,7 26.845,0
Romania (in mil. euro) 5.383 4.467 4.460 6.000 5.535 6.084 7.665,1 6.710,4 7.626,42
Sursa: Anuare Statistice al Romaniei 1999-2008

In anul 2006, aportul regiunii la total productie agricola la nivel national a fost de 18,20%. Sectorul a
cunoscut o perioada de declin intre 1998-2001, urmata de o crestere constanta intre 2002 – 2006.

Contributia agriculturii la PIB (regional si national), %


%sector/ % sector/ %sector/ %sector/ %sector/ %sector/ %sector/
PIB 2000 PIB 2001 PIB 2002 PIB 2003 PIB 2004 PIB 2005 PIB 2006
Nord-Est 17,10 18,70 18,8 18,76 16,06 12,85 12,71
Romania 11,07 13,37 11,43 13,03 12,59 8,43 7,79
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999 -2008

La nivelul anului 2006 contributia agriculturii la PIB-ul regional este de 12,71%, valoare superioara celei
la nivel national (7,79%), ceea ce denota dependenta ridicata a economiei regionale de agricultura.
Contributia sectorului a fost in descrestere continua in perioada 1998-2000 datorita conditiilor
meteorologice nefavorabile cat si a productivitatii scazute din domeniu, urmata de un reviriment la
nivelul anului 2001.

Repartitia suprafetelor agricole si a fondului forestier in perioada 2002-2007, ha


Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata
Suprafata agricola,
Unitate teritoriala agricola, agricola, agricola, agricola, agricola,
totala 2007
2002 2003 2004 2005 2006
Romania 23.839.071 14.836.585 14.717.426 14.711.552 14.741.214 14.730.956 14.709.299
Regiunea Nord Est 3.684.983 2.131.421 2.133.569 2.130.876 2.130.767 2.142.507 2.127.916
Bacau 662.052 323.468 323.415 320.589 320.601 320.552 320.514
Botosani 498.569 392.905 392.776 393.472 393.468 393.193 393.039
Iasi 547.558 380.997 382.081 381.445 381.396 394.404 380.301
Neamt 589.614 283.789 283.717 284.051 284.033 284.030 283.287
Suceava 855.350 349.131 349.826 349.810 349.762 349.310 349.544
Vaslui 531.840 401.131 401.754 401.509 401.507 401.018 401.231
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2003-2008

Regiunea Nord-Est detine 14,47% suprafata agricola totala a tarii (2007) si 18,26% din fondul forestier
(2007). Judetele din regiune cu cele mai intinse suprafete de terenuri agricole sunt Vaslui, Botosani si
Iasi, iar cele care detin cele mai intinse suprafete impadurite sunt Suceava, Bacau si Neamt.

Fondul Fondul Fondul Fondul Fondul Fondul


Unitate teritoriala forestier forestier forestier forestier forestier forestier
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Romania 6.388.000 6.368.000 6.779.332 6.390.536 6.754.724 6.740.865
Regiunea Nord Est 1.185.000 1.188.000 1.232.986 1.193.268 1.231.703 1.230.918
Bacau 267.000 270.000 283.623 271.236 282.549 282.549
Botosani 56.000 56.000 57.212 56.108 57.493 57.663
Iasi 97.000 97.000 98.130 97.661 97.564 97.564
Neamt 260.000 259.000 260.910 261.328 260.613 260.620
Suceava 435.000 435.000 453.566 435.034 453.330 452.368
Vaslui 70.000 71.000 79.545 71.901 80.154 80.154
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2000 - 2008
Lucrarile de combatere a eroziunii terenurilor se efectueaza pe suprafete reduse in comparatie cu cele
degradate, datorita costurilor mari si a utilajelor insuficiente.

Agricultura

Desi Regiunea Nord-Est detine o mare suprafata de teren agricol (14,47% in 2007) din suprafata agricola
totala a tarii, aceasta resursa nu poate fi eficient valorificata, productivitatea fiind scazuta la toate
tipurile de culturi, datorita influentei urmatorilor factori: calitatea terenului, cu o diversificatie
pronuntata, alternanta categoriilor de sol, fragmentarea acestora, in comparatie cu alte unitati de
suprafata similare din tara; forta de munca imbatranita (mai mult de 28% din populatia rurala are peste
60 ani), iar tineretul migreaza catre centrele urbane; gradul mare de saracie a proprietarilor care
intampina mari dificultati in realizarea culturilor si cresterea animalelor; lipsa capitalului pentru
restructurarea si modernizarea agriculturii; instabilitatea si eroziunea solului, numeroasele alunecari
de teren.

Sectorul zootehnic

In ceea ce priveste evolutia sectorului zootehnic din regiune, din analiza datelor prezentate in tabelul
urmator, se observa o stationare a numarului capetelor de bovine, o crestere a numarului de familii de
albine si o scadere insemnata a numarului de porcine. Referitor la efectivele de ovine si cabaline
putem spune ca nu s-au inregistrat variatii semnificative in perioada 2000-2007.

Silvicultura

Exploatarile forestiere au o contributie insemnata prin volumul de masa lemnoasa extrasa din regiunea
Nord-Est si prin marile suprafete impadurite existente (Suceava 453.368 ha, Bacau 282.549 ha, Neamt
260.620 ha - 2007), furnizand 28,28% din cantitatea totala de masa lemnoasa a Romaniei, la nivelul
anului 2006.

Datorita lipsei unor programe de investitii si a slabei retehnologizari a industriei de prelucrare a


lemnului si mobilei, in loc sa se desfaca la export produse finite, care ar contribui la rentabilizarea si
revitalizarea acestui sector economic, se inregistreaza, in ultima perioada, mari cantitati de materie
prima bruta la export (cherestea si profile), fapt a condus la o exploatare nerationala a fondului
forestier si la o degradare a mediului inconjurator.

Judetul Suceava a contribuit cu cea mai mare cota din masa lemnoasa pusa in circuitul economic in
anul 2007, respectiv 2.467,6 mii mc, la polul opus situandu-se judetul Botosani cu 130 mii mc.

S-ar putea să vă placă și