Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Valahia din Targoviste

Specializarea Marketing
Anul III, Gr. I

ANALIZA PIEŢEI
TURISTICE ROMÂNEŞTI

Studenti: Buta Izabela Ioana


Codreanu Madalina Elena
- 2010 -
Introducere

Romania are un potential turistic urias, insuficient exploatat. Din punct de vedere
turistic, Romania a ramas insa in urma statelor invecinate, precum Ungaria sau Bulgaria.
Totusi, perspectivele sunt imbucuratoare, turismul romanesc avand mari sanse sa devina
competitiv. Potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor, din
punct de vedere al perspectivelor de crestere a industriei turismului si calatoriilor,
Romania ocupa locul sapte din cele 176 de tari analizate. Romania este cea mai atractiva
destinatie pentru investitii din Europa de Sud-Est, atragand interesul investitorilor pentru
activitati cu valoare adaugata, se arata intr-un studiu al companiei de consultanta Ernst &
Young. Astfel, 52% dintre potentialii investitori intervievati in cadrul studiului au indicat
Romania ca o destinatie atractiva pentru investitii, in comparatie cu 50% pentru Turcia si
40% pentru Bulgaria.

2
Capacitatea de cazare turistică

Ca urmare, capacitatea de cazare este semnificativă în România (280.000 locuri


de cazare), comparativ cu alte ţări cu realizări remarcabile în domeniul turismului (Cehia,
Croaţia, Polonia, Ungaria ş.a.). Practicarea unui turism de masă însă, a făcut să
predomine unităţile de cazare de categorii inferioare (ponderea hotelurilor de 1-2 stele pe
litoralul românesc depăşeşte 80%).
Procesul de privatizare în acest sector a fost foarte lent: în anul 2007 numai 3.54%
din unităţile de cazare erau proprietate privată. Începând cu anul 2008, turismul românesc
a intrat pe o pantă ascendentă, prin privatizarea aproape integrală a structurilor de cazare
aflate în patrimoniul statului (72%), datorită investiţiilor realizate şi a programelor
naţionale de dezvoltare lansate de Ministerul Turismului.
În 2007, structurile totale de capacitate turistică au fost de 3.65 în comparaţie cu
3.00 în 2006. În această periodă s-au construit trei hoteluri pentru tineret, şapte cămine şi
zece popasuri turistice. De asemenea, numărul de vile turistice a scăzut de la 967 în 2007
la 853 în 2008, cel al cabanelor turistice de la 189 la 145 şi cel al caselor de închiriat de la
79 la 57. O scădere în numărul de capacităţi turistice s-a înregistrat de asemenea,
respectiv a scăzut de la 297.853 în 2007 la 257.347 în 2008, însă numărul structurilor cu
funcţiune de cazare turistică a crescut de la 39.673.875 (număr de cazări-zile) în 2006 la
41.983.435 în 2007.
Numărul unităţilor de cazare a crescut în ultimii zece ani cu aproximativ 31%, în
special datorită apariţiei unor noi forme de cazare (pensiuni rurale, urbane şi
agroturistice, hoteluri pentru tineret şi hosteluri). Cu toate acestea, numărul locurilor de
cazare pe toate tipurile de unităţi şi categorii, în ultimii zece ani, a scăzut cu aproape 8%
datorită retrocedării imobilelor naţionalizate (în special vile turistice) şi schimbării
destinaţiei unor structuri.
În prezent, există patru hoteluri de cinci stele în capitală, respectiv Marriot,
Hilton, CrownPlaza şi Intercontinental şi unsprezece hoteluri de patru stele, respectiv

3
Majestic, Continental, Monte Nelly, Lido, Chrystal Palace, Howard Johnson, Sofitel, Stil
Hotel, Sky gate, Class Hotel şi Hotel 7.
Investiţiile realizate în turism au fost de 2,1% in 2007, ceea ce inseamna 7,9
miliarde lei Pana in 2017, va creste in termeni nominali la 2,9% din PIB (22,5 miliarde
lei). Cererea totala pentru servicii romanesti de turism a generat 27,7 miliarde lei in 2007
si va creste anual, in medie, cu 7,7% pana in 2017. Ritmul de crestere este superior celui
mondial. Romania ocupa locul 58 in lume dupa marimea absoluta a industriei turismului
si calatoriilor si se claseaza pe locul 157 din 176 de tari, dupa criteriul contributiei
relative a turismului la economia nationala, se mai arata in raportul WTTC.

Capacitatea de cazare pe forme de turism-locuri


Indicele mediu de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune variază în ultimii
ani în jurul valorii de 34,5% (41,8% la hoteluri), iar durata medie de şedere la nivelul
întregii ţări este de 3,6 zile în toate structurile de cazare, sub nivelul mediei europene.
Staţiunile balneare deţin primul loc atât în ceea ce priveşte indicele de utilizare a
capacităţii de cazare (50,8% ), cât şi durata sejurului unui turist, cu o medie de 8,9 zile.
Circa 42,7 % din capacitatea de cazare turistică a României se află în staţiunile de
pe litoralul Mării Negre, 16,3% în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv
Tulcea), 15,7% în staţiunile balneare, 11,5% în staţiuni montane, 0,8% în Delta Dunării şi
12,9% din locurile de cazare în alte trasee şi destinaţii turistice.
Pe litoralul Mării Negre şi în Bucureşti, ambele locaţii deservite de câte un
aeroport internaţional (Bucureşti – Henri Coandă şi Constanţa), unităţile de cazare au o
capacitate mult mai mare decât în celelalte zone turistice (147 paturi este media
capacităţii hotelurilor de la Marea Neagră, în timp ce în zonele montane media aceasta
este de numai 48). Acest lucru face ca Bucureştiul şi litoralul Mării Negre să fie
favorabile practicării turismului de grup şi să fie destinaţiile preferate de tur-operatorii
internaţionali.

4
Turismul de litoral

Litoralul Marii Negre reprezinta o zona turistica de mare importanta pentru


Romania care ofera o gama larga de atractii: statiuni cu plaje intinse, acvarii, spatii de
distractie (parcuri, discoteci), parcuri de agrement, dar si statiuni cu potential
balneo-climateric si care atrege anual un numar insemnat de turisti romani si straini (in
special veniti din Franta, Germania, sau vecinele Romaniei).
Ieşirea României la Marea Neagră a creat condiţii pentru dezvoltarea turismului
de litoral. Staţiunile de pe litoral concentrează aproape jumătate din capacitatea de cazare
existentă la nivelul întregii ţări (42,7%).
Datorită faptului că s-a practicat un turism de masă, ponderea hotelurilor de 1-2
stele depăşeşte 80%, în timp ce hotelurile de 3 stele au o pondere foarte scăzută.
Structurile de cazare pe litoralul Mării Negre sunt concentrate cu precădere în
zona de coastă, având oportunităţi limitate de expansiune. Prin urmare, investiţiile au ca
scop în special reorientarea actualelor structuri.
Reabilitarea şi modernizarea litoralului românesc şi alinierea sa la nivelul calitativ
al ofertelor de litoral din ţările europene constituie în continuare un obiectiv specific
pentru turismul de litoral.

Turismul montan
În larga paleta a formelor de turism, turismul montan detine un loc aparte;
muntele a reprezentat din totdeauna o destinatie preferata pentru refacere, odihna,
aventura sau alte nevoi socio - culturale. În acelasi timp, zona montana a atras atentia
investitorilor si organizatorilor de turism, datorita oportunitatilor oferite pentru
dezvoltarea unei activitati turistice eficiente, astfel ca putem vorbi astazi despre existenta,
pe plan mondial, a unei oferte complexe, diversificate (pentru toate gusturile si
disponibilitatile banesti) si de mare atractivitate.

5
În România, practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare
datorită potenţialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpaţilor. Între tipurile de
turism montan, turismul pentru schi dispune de un potenţial natural ridicat pentru
dezvoltare.
Pentru ca România să fie recunoscută pe plan internaţional ca o destinaţie turistică
pentru practicarea sporturilor de iarnă este necesară îmbunătăţirea infrastructurii generale,
a ofertei pentru sporturile de iarnă, refacerea şi dezvoltarea infrastructurii turistice pentru
turismul montan (amenajarea de noi pârtii de schi cu instalaţiile de transport pe cablu
aferente, instalaţii şi echipamente de producere a zăpezii artificiale şi de întreţinere a
pârtiilor), precum şi dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea structurilor de primire.

Turismul balnear
România are un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor
boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile româneşti în momentul de faţă
conţin peste 1/3 din resursele de ape minerale europene, şi o serie întreagă de resurse
minerale unice sau cu o slabă răspândire pe plan european:

• gazele de mofetă din zona Carpaţilor Orientali,


• nămolurile sapropelice de la Lacul Sărat sau Techirghiol

Climatul României este în mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice,


incluzând arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin şi de mine sărate.
Calitatea fizico-chimică şi valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt
similare şi chiar superioare celor existente în staţiunile balneare consacrate pe plan
mondial.Astfel, în România, dintr-un total de 160 de staţiuni balneare, şi de circa 232
localităţi şi puncte balneare, doar un număr de 24 sunt de interes naţional, celelalte având
un rol mai redus pe piaţa turistică internă şi europeană.

6
Sosirile turistice

Raportul Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC) considera ca


starea proasta a drumurilor reprezinta cel mai mare impediment in calea dezvoltarii
turismului romanesc, in conditiile in care majoritatea vizitatorilor straini sosesc in
Romania pe cale terestra. Din cauza infrastructurii deficitare, Romania este clasata pe
locul 76 in topul mondial al competitivitatii in turism, intre Azerbaidjan si El Salvador,
potrivit unui studiu al World Economic Forum.

Romania trebuie sa stie cum sa-i atraga pe cei aproximativ 1,5 miliarde de
europeni sa o viziteze, a declarat in 2007 presedintele Patronatelor Agentiilor de Turism
si tour-operatorilor din Uniunea Europeana (ECTAA), Jan Van Steen. Potrivit acestuia,
va mai dura cativa ani pana cetatenii Uniunii Europene vor invata sa vina in tara noastra,
in conditiile in care Spania, Turcia si Grecia sunt destinatii traditionale pentru ei. In plus,
in Romania raportul calitate/pret este de multe ori necorespunzator, fapt care alunga
potentialii turisti. Sibiul este unul din punctele de plecare pentru promovarea externa.
Orasul care in 2007 a fost "Capitala Culturala Europeana reprezinta un prim pas in acest
sens", considera Van Steen. Acesta sustinea ca pe piata europeana exista o tendinta spre
trecerea de la pachete turistice standard la vacante personalizate. De aceea, Romania ar
trebui sa se incadreze in aceasta evolutie, promovand mai multe tipuri de turism, de la cel
cultural, la cel de aventura.

Operatorii romani din turism sunt optimisti. Presedintele Federatiei Patronale din
Turismul Romanesc, Daniel Vasilescu, ne-a declarat ca sunt mari sanse de crestere in
acest an. "S-au renovat multe structuri turistice, au intrat investitori mai puternici.
Trebuie sa tinem cont de acum inainte ca romanii nu mai merg sa-si petreaca vacantele in
hoteluri proaste", a precizat Vasilescu. Acesta prevede o revigorare a turismului balnear.

7
In 2006, s-a inregistrat o scadere a turismului romanesc. Pe langa faptul ca nu au
fost atrasi turisti straini, cei romani au preferat alte destinatii la moda, precum litoralul
bulgaresc. In premiera, balanta de plati in turism a fost negativa. In 2006, turistii romani
au cheltuit 1,035 miliarde de euro, in timp ce turistii straini au cheltuit in Romania 1,034
miliarde euro. A fost si anul in care marele tour-operator international TUI s-a aratat
foarte nemultumit de serviciile turistice romanesti. Drept urmare a decis sa renunte la
litoralul romanesc pentru un timp.

În prima jumatate a anului 2010, sosirile turiştilor străini au înregistrat următoarea


distribuţie pe principalele destinaţii turistice româneşti:
• Bucureşti 41,8%
• Marea Neagră 14,2%
• Staţiunile balneare 13,1%
• Zonele montane 12.5%
• Trasee turistice 10,1%
• Delta Dunării 0,9%
• Altele (inclusiv mănăstiri, agroturism) 7,4%
Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare si inovare pentru turismul
romanesc, precum si de creare de servicii turistice moderne si competitive. Sectorul este
afectat de lipsa organizarii, promovarii si diseminarii informatiilor din centrele turistice si
de numarul limitat al acestor centre ce activeaza la nivel local. Turismul rural nu este
dezvoltat astfel incat sa intampine cerintele pietei atat la nivel national cat si
international, in mod deosebit, existenta infrastructurii de turism nu raspunde
cerintelor turistilor in ceea ce priveste structurile de cazare cat si cele recreationale, atat
din punct de vedere calitativ cat si cantitativ.

Dacă privim activitatea turistică ca pe una de producţie, cu intrări şi ieşiri, se


observă că aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale
având un rol fundamental. În consecinţă, turismul exercită influenţă asupra mediului şi
componentelor sale.

8
Tot în plan socio-economic, dar şi politic, trebuie amintit rolul deosebit de
important al turismului în intensificarea şi diversificarea legăturilor între naţiuni pe plan
mondial. Într-adevăr, alături de comerţul propriu-zis, turismul internaţional tinde să
devină una din formele principale de legatură dintre oameni situaţi pe continente
diferite.

Turismul va contribui din ce în ce mai mult la sensibilizarea fiinţei umane faţă de


realităţile din locurile vizitate, la cultivarea unui climat de întelegere reciprocă între
popoare, tocmai prin forţa de convingere de care este capabil. Prin natura sa intimă,
turismul este o negaţie a conflictelor politice, o antiteză a războiului.

9
Bibliografie

• Alexandru D., Negrut S., Istrate I., „GEOGRAFIA TURISMULUI”,Buc., Editura


Academiei, 1997
• Bran F., Simion T., Nistoreanu P., “ECOTURISM” , Buc., editura Econimica,
2000
• Brown R. L., ECO-ECONOMIE, Buc., editura Tehnica, 2001
• Ionescu I., TURISMUL FENOMEN SOCIAL ECONOMIC SI CULTURAL,
Buc., editura Oscar Print, 2000
• www.eco-turism2002.org
• www.vizion.com
• Programul Operational Regional, Axa 5

10