P. 1
Ceai antitumoral

Ceai antitumoral

|Views: 879|Likes:
Published by Catalin Dimcevici

More info:

Published by: Catalin Dimcevici on Apr 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2013

pdf

text

original

CONTRIBUTII LA STUDIUL FARMACOGNOSTIC AL CEAIULUI ANTITUMORAL

Plan de redactare INTRODUCERE Contributii la studiul farmacognostic al ceaiului antitumoral Capitolul I 1. Date generale privind ceaiul antitumoral 1.1. Raspandirea speciilor producatoare 1.2. Descrierea speciilor producatoare 1.3. Actiunea farmacologica si utilizarile materiilor prime vegetale Capitolul II 2. Studiul farmacognostic al ceaiului antitumoral 2.1. Determinarea identitatii 2.1.1. Examen macroscopic 2.1.2. Examen microscopic 2.1.3. Analiza chimica calitativa a solutiei extractive apoase 2.2. Determinarea puritatii 2.3. Determinarea calitatii

Capitolul III Corelatii intre principii active si actiunea ceaiului antitumoral Capitolul IV Concluzii Bibliografie

INTRODUCERE Tumorile reprezinta mase tisulare anormle care apar printr-o proliferare autonoma, progresiva si exageraata a celulelor organismului. Diagnosticul si diferentierea tumoilor se bazeaza pe diferite criterii de clasicare, dintre care cele mai importante sunt morfologia(structura microscopica) si istogeneza(evdentierea tesutului din care provine tumora). Aceste criterii trebuie sa permita diagnosticul exact a tumorii, sa contina informatii privind prognosticul si eventual date legate de terapia tumorii. Cel mai important criteriu de clasficare al tumorilor este comportamentul biologic al tumorii. Din acest punc de vedere, tumorile se clasifica in tumori benigne si tumori maligne.

Caracterele tumorlor benigne si maligne: Tumorile benigne cresc lent. Din aceasta cauza tumorile benigne contin foarte putin mitoze(diviziuni celulare caracterizate prin aparitia cromozomilor). Strucura interna a nucleelor celulelor tumorale benigne(cromatina, nucleol) se deosebeste putin sau deloc de structura tesutului din care provin tumorile benigne. Din cauza ca tumorile benigne sunt formate din celule mature, proprietetile celulelo tumorale benigne sunt foarte asemanatoare cu cele ale tesuturilor de origine. In tumorile epiteliale benigne, un caracter foarte important este patrunderea legaturii intre epiteliu si tesutul conjunctiv. Aceasta proprietate se datoreaza faptului ca in tumorile epiteliale benigne are loc concomitent cu inmultirea celulelor epiteliale si o proliferare a tesutului conjunctiv. Tumorle benigne cresc expansiv, adica comprima tesutul inconjurator( de ex. Compresia uterului prin tumori ale uterului sau ovaului). Tumorile benigne nu dau tulburari functionale in afara de cele corelate cu modificarile locale, de exemplu compresia exercitata de tumorile uterine asupra circulatiei din jur, hemoragii produse de unele tumori benigne ale tractului digestiv sau urinar, xceptie de la aceasta proprietate fac tumorile benigne ale glandelor endocrine care pot secreta in exces homonii produsi de glandele endocrine unde apare tumora respectiva.

Tumorile maligne prezinta, cu numeroase exceptii de la regula, o crestere rapida. Din aceasta cauza apar frecvente mitoze. Datorita perturbatii intracelulare cu pierderea reglarii cresterii anormale, se gasesc numerose atipii ale nucleilor citoplasmei.Aceste atipii nucleocitoplasmatice constituie o caracteristica importanta a tumorilor maligne. Modificarile citoplasmatice constau in: aparitia de forme celulare variabile(polimorfism celular), colorabilitate variata a citoplasmei(policromazie) de obicei cu cresterea colorabilitatii citoplasmatice(tahicromazie). Modificarile nucleo-citoplasmatice decurg paralel cu evolutia in timp a tumorilor maligne; dn ceasta cauza ele sunt folosite in aprecierea graviditatii si a

se insotesc de tulburari mari. Deoarece simptomele apar reltiv tarziu. comprima tesutul Infiltrativ-destructiva peritumoral Absente Frecvente Pot apare Frecvente Simptome clinice Durata bolii Functii celulare specifice Cresterea Metastaze Recidive Consecinte locale si generale ale tumorilor Urmarile locale si generale ale tumorilor pot avea mare insemnatate. . capacitatea de diferentiere celulara este mai mica decat in tumorile benigne.prognosticului tumorii respective.Odata cu infiltrarea si distrugerea tisulara apare si denumirea tumorala sau motastazarea. Diferentierea intre tumorile benigne si tumorile maligne Caracteristici Sexul Varsta Localizarea Tumori benigne Tumori maligne Fara importanta Fara importanta Predominant la tineri Predominant la varstnici Tumorile benigne si maligne pot apare in toate organele. de ex. mentionam: Stenozele . Lipsa totala a proprietatii de diferentiere celulara poarta denumirea de anaplazie. In tumorile maligne. retentie de mucus si inflamatie. tumorile se evidentiaza clinic tocmai datorita acestor urmari. Comportamentul este determinat de localizare. duc. in creier) In general putine. Manifestate. deoarece. stenozele bronhice. Stenozele cailor biliare produc icter mecanic. O tumora histologica benigna poate deveni maligna prin localizare(de ex. In special in tumorile organelor interne aparitia primelor simptome este corelata cu localizarea tumorala si cu viteza de crestere. terapia acestor tumori ramne adesea fara succes. adeseori in stadii nespecifice tardive Lunga(ani sau decenii) De obicei scurta(luni) Relativ frecvent prezente De obicei lipsesc Expansiva. Aceasta apreciere a graviditatii poarta denumirea de standializare tumorala. datorita hipoventilatiei la atelectazie pulmonara.Caracteristica decisiva a tumorilor maligne consta in infiltratrea tesuturilor peritumorale si distrugerea lor. uneori. Printre cele mai importane consecinte ale prezentei tumorilor.

De exemplu. dezvoltarea uni sau multicentrica poate avea consecinte terapeutice importante. cu mai multe sedii. in cancerul gastric. . tumora maligna a tesutului gras este liposarcomul.In acest sens. Astfel. Tumorile maligne ale tesuturilor epiteliale sunt denumite carcinoame. Pentru tumorile benigne de origine epiteliala problema denumirii este ceva mai dficila. cancerul poate apare fie dintr-o singura zona neoplazica. mentionam cancerele cutanate multiple ale fetei dupa expunere cronica la radiatii. Exista insa dovezi ca boala canceroasa poate debuta prin focare multiple. Exemple tipice sunt: fibromul cu punct de plecare intr-un singur loc si fibromatoza care apare medular. care insa se clasifica dupa criterii variable: citogenice. tumora benigna a tesutului fibros este denumita fibrom. Terminatia Äom´ inseamna tumora. osteom. lipomul se dezvolta intr-un singur loc. a tesutului osos. fie din confluenta mai multor sedii neoplazice. Aparitia uni si multicentrica a tumorilor Tumorile benigne se dezvolta de obicei intr-un singur loc. in cancerul renal sau al vezicii urinare). Cancerele tesutului mezenchimal poarta denumirea de sarcoame(sarcos = carnos). hematemeza.rezulta prin infiltrarea si necroza tumorala. de asemenea. In cazul tumorilor maligne. carcinoamele multiple intestinale care apar pe terenul unei polipoze familiale multiple. tumora maligna a fibrocitelor este fibrosarcomul. etc. O metastaza limfatica precoce poate stimula o tumora primitiva de dimensiuni mici. cancerul hepatic cu focare multiple dezvoltate pe terenul unei ciroze hepatice. tumora benigna a tesutului adiops este denumita lipom. dar nu rareori pot prezenta sedii de dezvoltare multiple. concomitent sau succesiv.Ulceratiile . in timp ce lipomatoza apare cu sedii multiple. Nomenclatura tumorilor maligne urmeaza aceeasi schema ca si pentru neoplaziile benigne. in cancerul bronhic. Terminatiile Äom´ se pastrezaza si la tumorile epiteliale benigne.In epiteliul de tranzitie al cailor urinare pot apare de asemenea tumori multiple. La om. Tumorile benigne sunt denumite prin adaugarea terminatiei Äom´ la numele tipului celular sau tisular. microscopice si macroscopice.datorita necrozelor si infiltratiilor tumorale pot da hemoragii(hemoptizie. Fistule . Nomenclatura si clasificarea tumorilor Nomenclatura tumorilor se face pe baze histogenetice si citogenetice. hematurie. Uterul miomatos prezentand noduli multiplii este un alt exemplu.

. In przent exista cateva sute de substante cu actiune carcinogena. Aceste adenoame pot produce hormoni. Virusurile produc tumori benigne la animalele de experienta. 2-acetilaminofluorenul care determina cancerizari in diferite organe la animalele de laborator. Substantele cancerinogene din gudron sunt: 3. Dintre acestea fac parte: beta naftilamina care produce cancerul vezicii urinare. hiperplazia se transforma in noduli adenomatosi tiroidieni. Cu timpul. de exemplu cancerele profesionale. chiar cand stimulul care le-a dat nastere a disparut. b) Aminele aromatice. care trece de la hiperplazie la formarea unui papilom. Aceste substante cancerinogene sunt prezente nu numai in gudroane. In 1917 se obtin cancere cutante la iepure prin pensularea indelungata a pielii cu gudroane. Agentii chimici. virusurile pot fi cauza unor tumori ca: papilomul laringean si molluscum contagiosum. Cauzele tumorilor maligne Importanta cauzelor exogene in aparitia tumorilor maligne a fost recunoscuta de Virchow care a constatat ca tumorile maligne se dezvolta cu iritatiile cronice. perturbari produse experimental in sinteza hormonala a tiroidei duce la o hipersecretie a hormonului tireostimulant hipofizar care determina care determina o hiperplazie a celulelor tiroidiene. cele mai importante sunt: a) Hidrocarurile aromatice. Cauzele si aparitia tumorilor benigne Tumorile benigne pot apare din diferite cauze: Influente hormonale in organele endocrine si in organele tinta hormonodependente. Extinderea acestor observatii la om se loveste insa de multiple dificultati. De exemplu. nu se pot preciza cauzele aparitiei cancerului la om. ci si in produsele rezultate din arderile incomplete: de exemplu. La om. Hormonii pot deterna aparitia tumorilor in organele tinta pentru acesti hormoni: de exemplu. extrogenii deermina aparitia ibromiomului in uter sau a fibroadenomi in mamela. incat in afara de cazuri izolate.Cauzele tumorilor Cercetarile experimentale au identificat numeroase cauze care produc tumori la animalele de laborator. in fumul de tutun sau in gazele de esapament de la motoarele cu ardere interna. derivatii azo(galbenul de unt) si in special. Mecanismul de aparitie al tumorilor benigne produse de virusuri consta in faptul ca virusurile determina o crestere celulara. 1.4-benzpirenul si 3-metil colantrenul. Dintre acestea. Agentii chimici pot produce de asemenea la hiperplazii celulare si la tumori benigne.

Iradierea terapeutica este un factor de crestere al incidentei cancerului. care in doze mari. unde determina aparitia tumorilor nervoase si de asemeni pot trece prin placenta producand tumori la embrioni(cancerizare diaplacentata). d) Produsele naturale. Deoarece nitrosaminele contin legaturi hidrosolubile pot patrunde in sistemul nervos. a evidentiat prezenta in hreana acestor pasari a unei ciuperci din genul Aspergillus flavus. In afara cancerigenilor mentionati. Expunerea profesionala la iradiere duce de asemenea la o crestere a frecventei cancerului. fisiunea nucleara. ca lumina solara. Nu s-a putut evidentia pana in prezent efectul cancerigen al aflatoxinei la om. gastrice sau renale. . Energia radianta. asbestul(cancer pulmonar). In ultimii ani s-a constatat prezenta unor substante carcinogene in produsele naturale. Agentii fizici. la 3-5 ani dupa radioterapie pentru afectiuni netumorale.Rezultate asemanatoare s-au observat dupa terapia cu iod radioactiv in bolile tiroidei sau dupa fosfor radioactiv in tratamentul policitemiei. e) Alti cancerigeni. Astfel. Virusurile ocogene au un rol bine precizat in aparitia cancerului la animle. Mecanismul de cancerizare al r nitrosaminelor se bazeaza pe metilarea guaninei. exista si alte substante care produc cancere: Arseniul (carcinome cutanate. ambele avand proprietatea de a de se introduce in genomul gazdei. de exemplu la primii radiologi care lucrau neprotejati fata de actiunea raelor X. care a determinat moartea unui numar mare de curcani. Au fost identificate numeroase virusuri ocogene care pot fi impartite in virusuri ADN si virusuri ARN. razele X.c) Nitrosaminele. plumbul si cromatii. carcinome si hemangiosarcome hepatice). Acesta ciuperca contine o toxina denumita aflatoxina. Investigarea unei intoxicatii cu caracter epidemic in 1960 in Anglia. Energia radianta transforma liniile celulare in vitro si produce neoplasme la animalele de experienta. pe cand in doze mici determina cancere hepatice. radioizotropii reprezinta o cauza bine cunoscuta de carcinogeneza. s-a constatat o crestere se 10-12 ori a frecventei leucemiei la acesti bolnavi. Reprezinta cancerigeni puternici care actioneaza pri intermadiul enzimelor organospecifice. Radiatiile ultraviolete din lumina solara pot determina aparitia cancerelor cutanate. 2. Aflatoxina actioneaza prin legare de ADN si perturbarea sintezei ARN. 3. produce neroze tisulre.

Deoarece intre momentul actiunii carcinogenilor si aparitia tumorilor se gaseste faza de latenta in care au loc numeroase diviziuni celulare. Actiunea de initiere este deci corelata cu aparatul celular genetic. In cursul perioadei de latenta au loc urmatoarele etape: a) Defectele din aparatul genetic celular se raspandesc prin diviziunea celulelor la un numar mare de celule fiice. Acest fenomen este denumit sincarcinogeneza. . rezulta ca actiunea de initiere tumorala se extinde si asupra celulelor fiice. Este important ca perioadele lungi de latenta pot fi scurtate datorita unor iritatii nespecifice care favorizeaza proliferarea celulara. Debutul dezvoltarii tumorale se caracterizeaza prin aparitiaunor noi proprietati ale celulelor: pierderea reglarii cresterii. 2. in unele cazuri. se pot insuma.Aparitia tumorilor maligne Aparitia tumorilor(carcinogeneza) se desfasoara in trei etape: 1. Initierea tumorala reprezinta perioadele de actiune ale cacinogenilor care. 3. chiar daca se utilizeaza doze mari de substante cancerigene. ceea ce a dus la concluzia ca in cursul transformarii maligne au loc mutatii somatice. c) Modificarile nucleare si citoplasmatice incep sa devina vizibile. infiltrarea celulelor tumorale in tesuturile vecine ducand la distrugerea acestora si aparitia metastazelor. b) In cursul aceste perioade are loc o selectie celulara. Perioada de latenta poate fi scurtata numai pana la o anumita durata.

CAPITOLUL I Date generale privind ceaiul antitumoral Compozi ia ceaiului antitumoral(conform producatorului): Napraznic Busuioc de camp Busuiocul cerbilor Sanziana Catina Tataneasca Rostopasca Nuc Talpa gastei Potbal Porumb Morcov de camp Galbenele Urzica moarta Urzica vie Lichen Plop Turtita Coada soricelului Musetel Coriandru Fenicul Patrunjel Aloe .

urm rind principiile active cu eventuale propriet i citostatice (flavonozide. . procurat dintr-o farmacie comunitar i Äinfuzia´ preparat conform indica iilor men ionate pe ambalajul secundar. Flavonozidele au fost analizate calitativ (reac ii specifice). Taninurile i alcaloizii s-au determinat calitativ prin reac ii specifice. s-au efectuat examenele macroscopic i microscopic. acizi polifenolici. Date generale privind ceaiul antitumoral Materialul vegetal analizat a fost constituit din produsul ÄCeai antitumoral´. ar putea fi reg site în aceast form de administrare. compu i volatili. pe baza solubilit ii lor.1. repaus 10 minute´) a fost supus unor analize chimice calitative i cantitative. alcaloizi) care. adus la reziduu i reluat cu metanol. În scopul stabilirii identit ii componentelor ceaiului. Solu ia apoas preparat conform indica iilor (Äo linguri plant la 200 mL ap clocotit . Proba analizat a fost un extract în acetat de etil. taninuri.

S. comparativ cu celelalte specii. Persia de Nord. Hippophae rhamnoides Catina este un arbust cu numele stiintific Hippophae rhamnoides cu un areal foarte mare de raspandire: Europa. Juglans nigra In lume. pe terenuri necultivate. intalnita prin locuri umbroase din paduri. Chelidonium majus Rostopasca .Chelidonium majus este o planta erbacee.U. dar nici aici nu exista o inventariere precisa. gradini. ruine. solicitand in permanenta apa. Printre tarile mari producatoare de nuci se numara: China. exista suprafete relativ mari de paduri crescute spontan sau plantate in fondul forestier. pe terenuri tasate.A. pe langa garduri si drumuri. Pana in deceniul al saselea si al saptelea al secolului XX. in toate celelalte tari. tufarisuri. etc. Intr-o serie de tari din arealul de raspandire naturala a nucului. in jurul asezarilor omenesti. si intr-o oarecare masura Franta. Plantatii comerciale exista in putine tari si pe suprafete relativ restranse. in zona de campie si deal. ROSTOPASCA. cu pietris si chiar cu nisipuri. pana la altitudinea de 500-600 m. a drumurilor. Leonurus cardiaca Talpa gastei este o planta erbacee.1. fiind utilizata inca din antichitate in medicina populara.Rostopasca prefera in sol si in aer un grad mai mare de umiditate. de-a lungul cursurilor de apa. Siberia de Sud pana in Altai. productia de nuci este stabilita prin evaluare si nu prin inregistrare exacta. Raspandirea speciilor producatoare CATINA. Turcia. In majoritatea tarilor. Evitand lumina directa rostopasca se instaleaza pe soluri usoare cu suficienta materie organica. intalnita pe marginea drumurilor si cailor ferate. pe langa garduri. Romania era printre primele trei tari mari producatoare de nuci. de la campie pana in zona montana. ziduri. perena. cultura nucului are un caracter extensiv. ocupa primul loc pe glob sub aspectul suprafetei de livezi organizate si a productiei de nuci. . exceptand S.U. la altitudini maxime de 800-1000 m. Asia de Est si pana in Himalaya. perena. Romania.1. Franta . locuri poienite. Printre acestea.A. NUCUL. pe marginea proprietatilor. comuna in tara. Urali. majoritatea pomilor crescand izolat in vatra satelor. S. spontana. Iran.A. Asia de Vest din Caucaz. TALPA GASTEI .U. la marginea padurilor.. dar nu si excesul acesteia.

Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât variet ile de porumb de câmp.5 metri. carnoase. cu frunze lungi i ascu ite la vârf. La origine este o planta care creste in Asia. Inflorescen a este sub forma unui spic sau panicul. original din Europa i Asia cultivat intens în zonele de origine i în America de N. Fructele ajung la maturitate i se recolteaz în lunile iulie ± august. neramificata. porumbul comercial este cultivat la o în l ime maxim de 2. pe dealuri insorite si in zone nu foarte bogate in precipitatii. De i unele variet i de porumb pot cre te pân la 7 metri în în l ime. dar este deja binecunoscuta în multe tari pentru efectele sale terapeutice extraordinare. reprezinta alaturi de grau 80% din productia de cereale. Alc tuirea plantei: frunzele sunt mari i liniare. Mays Este o cereal originar din America Central cultivat azi în multe regiuni ale lumii ca plant alimentar . Pe aceia i plant se g sesc flori feminine si flori masculine pe aceeasi tulpina. ALOE. Tulpina înalt i groas . Coriandrul este o planta erbacee anuala.PORUMBUL. industrial i furajer . CORIANDRU. care se numeste popular: "cocean". Coriandrum sativum Coriandrum sativum L. grupate în inflorescen . din familia Umbeliferae. inalta de 40-100 cm. Porumbul apar ine familiei Poaceae. Florile barb te ti sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescen numita spic cumpus ramificat. În mijloc prezinta o tulpina care se termina în flori de culoare galben-rosie de forma cilindrica. 1. Aloe Vera este o planta inalta de aproximativ 1 m. Florile masculine se g sesc în varful tulpinii. Iran si China. Descrierea speciilor producatoare .Aloe Vera are frunze carnoase în forma de lance care cresc direct din pamânt. Aloe vera Aloe Vera creste indeosebi in zonele subtropicale. este o plant anual . cu marginile în forma de dinte de fierastrau.2. Florile femeie ti se g sesc mai jos pe tulpin . Zea mays ssp. utilizata de mii de ani in India. numit tiulete. aspre. cu florile mici albe sau roz si fructe globuloase bogate in uleiuri eterice Planta se cultiv pentru fructele utilizate în scopuri condimentare i pentru extragerea uleiului sedativ. Florile feminine se g sesc la subsoara frunzelor. fiind considerata de aceea ca un veritabil medicament natural. cu 12-15 frunze late. greutatea fiecarei frunze atingind 700-1500gr.

acid folic. Chelidonium majus . lichior etc. vitaminele B1 si B2.CATINA. Sub forma de suc. Hippophae rhamnoides Pe malul raurilor. In compozitia chimica a fructelor de catina predomina vitamina C cu o serie de pigmenti carotinoidici care le dau culoarea portocalie. un ulei gras in care sunt dizolvati acesti pigmenti. ROSTOPASCA. Gustul lor este acru-astringet. coaste rapoase. creste catina. fructele de catina sunt considerate ca o polivitamina naturala. ulei volatil etc. insa pe masura coacerii si mai ales dupa caderea primelor brume devine mai placut si capata un miros asemanator ananasului. numita in unele regiuni si catina alba. inozitoli si acid nicotinic. ele constituie un aliment accesibil tuturor.. vin. gem.fructus hippophae . sirop. acizi grasi si fitosteroli. Datorita acestei compozitii chimice complexe. De la aceasta planta se folosesc fructele . Ele sunt folosite in multe tari in scopuri terapeutice si alimentare.in stare proaspata sau uscata. marmelada. in prudisuri.

Se intorc la doua-trei zile. fiind utilizata inca din antichitate in medicina populara.Rostopasca . se brunifica. tufarisuri.Rostopasca prefera in sol si in aer un grad mai mare de umiditate. sparteina. Ramurile si tulpinile tinere de rostopasca se recolteaza in faza de inflorire deplina. rezine. la altitudini maxime de 800-1000 m. sanguinarina. in jurul asezarilor omenesti. cantitati mici de berberina. Evitand lumina directa rostopasca se instaleaza pe soluri usoare cu suficienta materie organica. perena. mezoxichelidonina. care. ruine. de preferat in aprilie-mai. dar nu si excesul acesteia. Rostopasca contine alcaloizii chelidonina. oxichelidonina. spontana. in strat subtire. coptizina. dispers-paroasa. Rostopasca dezvolta frunze alterne. de preferat in poduri acoperite cu tabla. Avand o tulpina ramificata. ziduri. Uscarea se face la umbra. pe fata inferioara glabre sau dispers-paroase si flori de culoare galbena. gradini. intalnita prin locuri umbroase din paduri. de la campie pana in zona montana. inalta pana la 100 cm. cu doua-cinci perechi segmente inegale-crenate. in contact cu aerul. vitamina C.Toatepartile plantei contin suc laptos (latex) de culoare galbena. NUCUL. ulei volatil. pe terenuri tasate. solicitand in permanenta apa. homochelidonina. cheleritrina.Chelidonium majus este o planta erbacee. Uscarea artificiala la 35-40°C. Juglans nigra . saruri minerale. alocriptopina. cand planta poseda cea mai mare cantitate de principii active. pe langa garduri. cu pietris si chiar cu nisipuri. protopina.

santa. creasta cocosului. au proprietatea de a scadea zaharul din sange. Frunzele de nuc . Are cerinte reduse fata de sol si umiditate. tanin. vegetand bine in plina lumina si fiind rezistenta la semiumbra. Se mai numeste apucatoare. hidrojuglona. somnisor. comuna in tara. in zona de campie si deal. iarba de dat. asociat cu bai locale. tirozina. Leonurus cardiaca Talpa gastei este o planta erbacee. ulceratii. caracteristic. buruiana de bleasna. In diabet. gros (1-1.Nucul este un arbore originar din Persia. Sub forma de comprese se folosesc in boli de ochi.contin vitamina C. Cojile verzi ale fructelor se intrebuinteaza din vechime in scopuri medicinale. antitumoral si antidiareic. Frunzele de nuc intra in compozitia ceaiurilor dietetic. Ceaiul de frunze de nuc. pe langa garduri si drumuri. Talpa gastei este o planta moderat-termofila. perena. Baile generale facute cu frunze de nuc intaresc organismul. Datorita acestei compozitii chimice. ele au proprietati astringente. pe terenuri necultivate. pana la altitudinea de 500-600 m. ajuta la vindecareascurgerii albe (leucoree). ajuta la vindecareadiferitelor boli de piele. la marginea padurilor. urme de ulei volatil care le transmit mirosul placut. in general preferand solurile revene pana la reavan-jilave. Talpa gastei este un rizom lignificat. TALPA GASTEI . lingorica. scurt. Frunzele de nuc sunt un bun tonic in scrofuloza si rahitism. locuri poienite. antileucoreice si hipoglicemiante. flavonoide.Folium Juglandis . ca eczeme zemuinde. intalnita pe marginea drumurilor si cailor ferate. buruiana boltului. Singure sau impreuna cu frunze de salvie micsoreaza transpiratia. din care pornesc multe radacini .5 cm). talpa lupului. juglona. un principiu amar. caroten.

Atunci cind campiile si povirnisurile noastre n-au inca nici un pic de verdeata de primavara. brustur-alb. ogoare paragihite si grohotisuri de panta se gasesc perne intregi de flori de podbal. rotungioare. le putem folosi cu mare succes la bronsita. reprezentati de leunucardina si stachidrina. laposel. Se pastreaza in saci de panza. E. acizi organici. gusa-gainii. C. Pe soluri umede. cenusoara. heterozizi cardiotonici. Frunze opuse. limba-vecinei. vitaminele A. dispuse cate 10-20 localizate la baza frunzelor din partea superioara a tulpinii. paroasa pe muchii. lungi de 6-12 cm si late de 4-10 cm. Tulpina erecta. cu peri aspri si petiolate. Pod-balului ii prieste numai pamintul argilos. Planta contine alcaloizi (0. podbeal. brustan. in strat subtire. Tussilago farfara Denumit si bruscanis.050-0. astm bronsic si pleurezie. pamant intelenit. galbinele. sunt palmat-lobate avand aspectul unei labe de gasca. la tuberculoza pulmonara incipienta. podbalul este primul care-si scoate la lumina la inceputul primaverii potirele galbene. Din talpa gastei se recolteaza partile aeriene inflorite pe timp frumos. care apar din pamint cu mult inaintea frunzelor. lutos. Uscare artificiala la 35-40°C. Se va taia doar varful inflorit.070 %). tanoizi. La ele isi cauta albinele si alte insecte prima lor hrana. . PODBALUL.brune. cariere de pietris. substante minerale. cu patru muchii. dupa ce s-a ridicat roua. de aproximativ 20-25 cm lungime. faringita.Florile sunt roz. Datorita proprietatilor lor expectorante si antiinflamatorii. rezine. iar ochiul de-abia daca re-cunoaste cite o umflatura foarte timida de mitisor de salcie. lungi pana la 30 cm. subtiri. papalunga. laringita. ulei volatil. el reprezinta caracteristica solurilor de argila si lut. din iunie pana la inceputul lui august. Se usuca la umbra in soproane sau poduri acoperite cu tabla. glicozide amare. goala in interior. Se intorc la 12 zile fara a se sfarama frunzele. brustur-de-riu.

PORUMBUL. verzi sus si alb-argintii pe partea de jos. Intrucat frunzele contin mai multe substante active decit florile.Mai tarziu. din cauza continutului lor bogat in vitamina C. le utilizam. Zea mays ssp. cind apar si frunzele linoase. in luna mai. Mays . sunt culese si pentru a se putea folosi un amestec de flori si frunze la prepararea ceaiului.

foarte multe vitamine din grupa B. zinc i potasiu. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât variet ile de porumb de câmp. reactioneaza foarte puternic la irigatii. numar relativ redus de boli si daunatori. care se numeste popular: "cocean". Fructul este o cariops care con ine amidon. Alc tuirea plantei: frunzele sunt mari i liniare. a spirtului. porumbul comercial este cultivat la o în l ime maxim de 2. Florile feminine se g sesc la subsoara frunzelor. prin cantitatea mare de polen pe care o produce. fosfor. fier. Stigmatul pistilului este foarte lung i formeaz m tasea porumbului. Tulpina înalt i groas . industrial i furajer . coeficient de inmultire foarte mare. Particularitati fitotehnice : rezistenta buna la seceta si caldura. valorifica bine ingrasamintele organice si minerale. glucozei si dextrinei . neramificata. Pe aceia i plant se g sesc flori feminine si flori masculine pe aceeasi tulpina. URZICA VIE. Florile femeie ti se g sesc mai jos pe tulpin . Inflorescen a este sub forma unui spic sau panicul. cu frunze lungi i ascu ite la vârf.5 metri. utilizat in alimentatia dietetica.Este o cereal originar din America Central cultivat azi în multe regiuni ale lumii ca plant alimentar . fiind prasitoare. reprezinta alaturi de grau 80% din productia de cereale. aspre. Urticae folium . amidon. De i unele variet i de porumb pot cre te pân la 7 metri în în l ime. Porumbul apar ine familiei Poaceae. lasa terenul curat de buruieni. adaptabilitate la conditii diferite de clima. Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului. Magneziul. grupate în inflorescen . Porumbul contine multe hidrocarburi. substan e proteice i uleiuri. importanta planta melifera si medicinala. albumine. germenii sunt utilizati pentru extragerea uleiului. magneziu. constituie o buna premergatoare pentru multe plante. Florile masculine se g sesc în varful tulpinii. numit tiulete. vitamina E. care este prezent în cantit i mari în porumb completeaz într-un mod excelent lipsa acestui element datorat bolilor legate de îmb trânirea organismului. Florile barb te ti sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescen numita spic cumpus ramificat.

Infloreste din iunie pana toamna tarziu. TURITA MARE. saruri minerale (de Ca. carotineode. ulei volatil. rezine. Lichen islandicus Lichen islandicus prin substantele mucilaginoase pe care le contine. ameliorand simptomele la nivelul gatului. Agrimoniae herba .Este o planta perena. cu varf acuminat. P).K). Florile mascule sunt dispuse in panicule. clorofila. formeaza o pelicula protectoare. Fe. Principii active: Contine flavonoide. steroli. acid formic. cu rizom ramificat. vitamine (B. aminoacizi liberi. LICHENUL. Frunzele si tulpina sunt acoperite de peri urticanti. iar cele femele formeaza inflorescente pendente. tulpina simpla. Perii urticanti contin substante proteice necunoscute. de culoare verde. margini separate. Mg. Florile sunt mici. petiolate. Fructul este nucula cu perignon rezistent. lanceolate sau oval-lanceolate. Acest strat protector al mucoasei afectate previne invazia germenilor patogeni. frunze opuse.C. Astfel reduce inflamatia si iritarea mucoasei cavitatii bucale. proteine. acetilcolina si histamina. dioica.

La turita mare. cu 6-13 dinti. are proprietati tonice si stimulatorii asupra apetitului. Frunze de 8-16 cm. Datorita continutului in ulei volatil.si planta cu frunze si flori . dispers paroase sau cenu iu pubescent-tomentoase. cvercetina libera. eliptice sau ovate. uneori cu glande pe partea inferioara. Inflorescenta pana la 30 cm lungime. De la ea se folosesc florile . vitaminele C si K. substante amare. Se recomanda in diferite afectiuni ale stomacului si intestinelor. Miros slab. simple sau ramificate spre varf. late de 4-8 cm. bogat in azulen. Se recomanda in stari alergice. moi. urme de ulei volatil. ajuta la eliminarea gazelor si restabileste pofta de mancare.Flores Millefolii . astringent. Calmeaza colicile stomacale. Ceaiul de coada-soricelului influenteaza in bine menstruatia neregulata. gust amarui. In alte parti ale tarii se umeste sorocina. paroase. petale obovate de culoare galbena. bioxid de siliciu. indesuit foliate. datrorita credintei ca ar vindeca alunitele de pe fata oamenilor. foliolele sunt sesile. COADA SORICELULUI. acid ursolic. calmand in acelasi timp spasmele care dau colicile hepatice. ca eneterocolite si gastrite. Contine taninuri catehice. Achillea Millefolium Planta creste pe marginea drumurilor si pe locuri necultivate. avand . glicozizi ai apigeninei si luteolinei. Avand si un principiu amar (achileina). In Banat i se mai spune alunele. care se gaseste in cantitate mai mare in frunze.Turita mare ± tulpini obtuz costate sau rotunde cu diametrul de max. coada-soricelului are proprietati puternic antiseptice. hiperina si rutozid. apropiindu-se de cele ale musetelului. acid nicotinic. galotanin si elagitanin. marind secretia biliara. 4mm. cu 59 foliole mari intre care sunt adesea 6-10 foliole mici. Sepale ovat triunghiulare.Herba Millefolii. Infuzia de coada-soricelului are si o actiune stimulenta supra ficatului.

Extern. de culoare albastra. In raceli si gripa. In caz de constipatie se adauga si coaja de crusin.proprietatea de a regla hemoragiile abundente si calma durerile. de cele mai multe ori in asociatie cu frunze de menta. Azulenul din uleiul de musetel prezinta un efect favorabil in unele stari alergice. ceaiul de coada-soricelului aduce o stare de imbunatatire. ulcere varicoase si abcese dentare.contin ulei volatil. In cura de primavara ajuta la curatarea sangelui. pe marginile drumurilor. In tuse si bronsita. gastric. in toate afectiunile stomacului si intestinelor. Datorita proprietatilor antiseprice (calmeaza durerile si reduce inflamatiile). hepatic. infuzia de musetel calmeaza spasmele muschilor stomacului provocate de gastritele si colitele insotite de colici. anticolitic. Are proprietatea de a regenera tesuturile. din care se dau 2-3 ceaiuri pe zi. care datorita unui principiu numit azulen si a unui glicozid de natura flavonica (apigenina) au proprietati antispasmodice. in general. Pentru hemoroizi se recomanda un amestec de coada-soricelului cu funze de uzica. anestetice. se foloseste sub forma de bai sau comprese. Coada-soricelului intra in compozitia urmatoarelor ceaiuri: antiastmatic. musetelulu se . m tricea sau moruna. hemoroizi. Infuzia de musetel se recomanda contra diareei si. in anumite stari nervoase. antitumoral. dezinfectante si antiinflamatorii. In unele regiuni ale tarii se gasesc campii intinse cu musetel. antiinflamatoare si dezinfectante in arsuri. ceaiul de musetel provoaca transpiratie. O actiune binefacatoare aduce si in bolile de ficat. Compresele cu acest ceai calmeaza tenurile inrosite si iritate. impreuna cu anason sau fenicul.Flores Chamomille . MUSETELUL. Proprietatile antiseptice si bactericide ale musetelului sunt mult apreciate in medicina stiintifica. Ceaiul de musetel. astmul bronsic al copiilor. diuretic si laxativ-antihemoroidal. Creste pretutindeni. Florile . este una dintre cele mai vechi si folosite plante medicinale. se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor. Datorita acestor insusiri. in boli ale vezicii urinare. ceea ce face sa scada febra. O infuzie mai concentrata facuta din 10 g planta la 100 g apa ajuta la eliminarea viermilor intestinali. ogoarelor. Ceaiul se bea dimineata pe stomacul gol. cu efecte calmante. exeme zemuinde. pe langa case. Chamomillae flores Musetelul. numit in unele locuri romanita. diferite plagi purulente.

Mirosul si gustul la fructele uscate aromat. diferitele ulceratii ale pielii. bleu pal sau albe si se aduna in ciorchini de forma unei umbrele. Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii. acid petroselinic etc. are tulpini drepte.20-1% ulei volatil format din 60-70% dlinalol sau coriandrol. gastric. in conditii de climat uscat si cald. terpinen. pinen. globulos sau sferic cu diametrul de 4-5 mm. Coriandrum sativum Coriandru are fruct glabru. cimol. De asemenea. flexuos ondulate si 4 coaste intercalate pronuntate si crenelate. din care se elimina coditele si receptaculul prin sitare. sunt influentate in bine de musetel. de cele mai multe ori unite. continutul in flavone este mai ridicat in florile tubuloase decat in cele intregi. FENICUL. abcesele dentare. planta se seamana vara.Florile sunt mici.Frunzele superioare sunt fin divizate. sunt mai active decat florile intregi. clisme. caracteristic. Ranile cu puroi. roz. Coriandrul se inmulteste prin seminte. 90 de zile dupa insamantare. Coriandrul este o planta care traieste doar un an. CORIANDRU.foloseste extern sub forma de cataplasme. 4-5% substante minerale. rareori supravietuind in cel de-al doilea. imediat ce fructele sunt coapte. O indicatie a momentului coacerii este aparitia aromei placute. care se desprind de pe receptacul in timpul sitarii capitulului floral. gargara si a diferite produse cosmetice. leucoreea. hemoroizii.. arsurile. geraniol. conjunctivita etc. de culoare verde stralucitor. cele inferioare sunt late si trilobate. Aceasta se datoreaza faptului ca celulele cu ulei volatil continand azulen sunt fixate numai pe aceste mici floricele. La cele verzi dezagregabile. durerile de gat. antitumoral. 15-20% lipide. gargara si bai in diferite afectiuni. Foeniculum vulgare . 10% amidon.Coriandrul contine 0. ramuroase. felandren. placut. cu carpofor intreg si doua mericarpe (achene) concave la partea comisurala si convexe la partea exterioara. Se recolteaza la cca. Pentru recoltarea de seminte este semanat primavara si nu are nevoie de multa ingrijire. Atinge inaltimi medii de 60 cm. Fiecare mericarp este prevazut cu 5 coaste primare longitudinale. Pentru frunze. sudorific. Fructele au culoare galbena sau galbena-maronie-deschis. Cercetari mai noi au dovedit ca florile de musetel sitate. pectine etc. dipentene. chiar inainte ca acestea sa cada. anticolitic. In partea superioara a fructului se observa stilopodul.

molura. a celui contra colicilor si a pulberei laxativ-purgative. Fiind placut la gust se recomanda mai ales la copii. Totodata usureaza expectoratia in tusea bronsitica. Singur sau in sociatie cu chimionul se recomanda malelor care alapteaza. in inflamatiile gatului si bai de ochi. Extern. placut mirositor. Acelasi efect are si asupra adultilor care se simt balonati dupa masa. Feniculul intra in compositia ceaiului pectoral. Petroselinum crispum . PATRUNJELUL. ulei gras si zaharuri care-i dau gustul dulceag. secara-de-gradina. Fructele au si o actiune calmanta asupra spasmelor muschilor bronhici. linistind astfel crampele (carminativ). In acelasi timp feniculul absoarbe gazele ce se formeazain stomacul sugarilor. Fructele sunt bogate in ulei volatil. feniculul poarta numele de: anason-mare.Feniculul este o planta ierboasa. linistind tusea convulsiva si astmatica. chimen-dulce. originara din sudul Europei. de la aceasta planta se folosesc fructele . avand actiune antiseptica. cunoscuta inca din vechime pentru funzele si fructele sale folosite in alimentatie. La noi in tara creste numai cultivat. feniculul se foloseste sub forma de bai in tratamentul unor boli de piele. Dupa regiuni. In scopuri medicinale. anason-nemtesc. gargara. antitumoral. calmand durerile si restabilind apetitul (pofta de mancare).Fructus Foeniculi. hanus. anason-dulce. inrudita cu anasonul. Feniculul are proprietatea de a stimula secretia laptelui (galactogog) si de a mari diureza. fincen. In tulburari digestive ceaiul de fenicul aduce o linistire a spasmelor stomacului si intestinelor.

Antitumoral. principiu estrogen. . 60 mg provitamina A. Patrunjelul este de 4 ori mai bogat in vitamina C decat portocala. calciu.Stimuleaza sistemul nervos.Antiseptic al sangelui. fosfor. potasiu. .Este antiinfectios. clorofila precum si un aminoacid numit histidina care franeaza dezvoltarea tumorilor. . Compozitie chimica: Este bogat in vitamina C. .Elimina sau limiteaza procesele inflamatoare. Patrunjelul contine apiol.Intareste sistemul de aparare al organismului.5 mg mangan). Proprietati ale patrunjelului: .Datorita compozitiei sale el intareste imunitatea. iar continutul de fier este mult mai mare decat cel din spanac. iod. sodiu. fier si mangan (100 g de patrunjel proaspat contine 200-240 mg vitamina C.Practic cu 25-30 mg patrunjel acoperim necesarul zilnic de vitamina C (60-70 mg).Patrunjelul este un tonic general. alte vitaminwe (B. . un antioxidant si un purificator al organismului. . . are proprietati antitumorale si antialergice indeplinind un rol important in distrugerea radicalilor liberi. . .Regleaza ciclul menstrual. 19 mg fier si 0. antianemic. E). magneziu. provitamina A. antirahitic si antiscorbutic. acidul uric si clorurile) si depurativ curatand corpul de toxine. ureea.Stimuleaza expectoratia eliminand din bronhii si plamani substantele daunatoare.Este diuretic (eliminand apa. .Vasodilatator. al tubului digestiv si al cailor urinare. sulf.

Este regenerator capilar. Prin intarirea sistemului imunitar. echilibreaza starea generala. greutatea fiecarei frunze atingind 700-1500gr. carnoase. Traversand organismul. Aloe Vera tine corpul intr-o stare fiziologica sanatoasa. urinare. acesta fiind capabil sa valorifice cele 240 de substante active. Prin efectele benefice. are un efect preventiv durabil asupra organismului. biliare. uterine). .Vermifug. conform necesitatilor sale. dar este deja binecunoscuta în multe tari pentru efectele sale terapeutice extraordinare. detoxifica. În mijloc prezinta o tulpina care se termina în flori de culoare galben-rosie de forma cilindrica. vegetale. Aloe vera Aloe Vera accelereaza si normalizeaza metabolismul. cu 12-15 frunze late. regenereaza vilozitatile intestinale si detoxifica organismul. . fiind considerata de aceea ca un veritabil medicament natural. faimosul gel de aloe . planta are efect antiseptic. ALOE. normalizeaza tractul digestiv si favorizeaza absorbtia alimentelor. Aloe Vera creste indeosebi in zonele subtropicale. . antiinflamator si poate chiar stimula regenerarea celulara. creeaza organismului posibilitatea de a se regenera. Datorita compozitiei sale naturale.Impiedica uscarea conjunctivei si a corneei. Aloe Vera hraneste. . Aloe Vera este o planta inalta de aproximativ 1 m.Stimulent al fibrelor musculare netede (intestinale. In plus.. dezinfectant.Neutalizeaza efectele nocive ale tutunului si alcoolului.Favorizeaza cresterea transpiratiei contribuind si in acest fel la eliminarea toxinelor. ea asigura combaterea numeroaselor probleme de sanatate si este capabila sa vindece si sa amelioreze multe boli si anomalii. . Frunzele de Aloe Vera contin componenta cea mai valoroasa a plantei.Aloe Vera are frunze carnoase în forma de lance care cresc direct din pamânt. cu marginile în forma de dinte de fierastrau.

depresii. inflamatii cutanate. cefalee. zona zoster. combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei si radioterapiei.20 minerale. keratite. unghie incarnata. anemie. Actiunea farmacologica si utilizarile materiilor prime vegetale . cistite. constipatie cronica.un secret stravechi Planta naturala de aloe veraVechii egipteni o numeau "planta nemuririi" si o puneau printre darurile funerare înmormântate împreuna cu faraonii.18 aminoacizi si 12 vitamine. bronsite. 200 componenti activi. Aloe Vera este utilizata in terapia diferitelor afectiuni: alergie. varice. artrite. faringite.3. furunculoze. scleroza multipla. boli carentiale. artroze. cataracta. foarte bogat de substante necesare organismului: peste 75 nutrienti.vera. infectii fungice. urticarie. astm. chiar si dupa moarte. diabet zaharat. ligamente. gingivite. pentru a asigura. insomnie. Primul tratat medical antic care mentioneaza planta de aloe vera si efectele ei vindecatoare se numeste "Papyrus Ebers" si se estimeaza ca a fost redactat în jurul datei 1553-1550 î. intepaturi de insecte.H. pancreatita cronica. Cu sute de ani în urma africanii agatau planta în manunchiuri deasupra usii pentru a alunga spiritele malefice. colita intestinala. herpes.d. intinderi musculare. psoriazis. vergeturi. piele uscata. Aloe . foliculite. entorse. hepatita cronica. eruptii cutanate. afectiuni ale unghiilor. 1. Medici celebri ai antichitatii si personalitati istorice remarcabile au fost fascinate de puterea curativa a acestei plante. viroze. crampe musculare. hemoroizi. abcese. afectiuni ale prostatei. escoriatii. keratroza. sanatate spiritului faraonului. Prima atestare "documentara" a plantei miracol aloe vera o gasim încrustata în piatra pe o placuta descoperita într-un mormânt egiptean de acum 3500 de ani.

ranilor.Leonurus cardiaca este folosita pentru tratarea contuziilor. ulceratii.CATINA. Are efecte antitumorale de tip colchicinic. arsurilor. Decoctia de seminte este folosita ca purgativ. au proprietatea de a scadea zaharul din sange. In unele tari ceaiul de catina se recomanda in diaree. ajuta la vindecareascurgerii albe (leucoree). Frunzele de nuc intra in compozitia ceaiurilor dietetic. caroten. Sucul proaspat este un bun caustic impotriva negilor. in unele boli de piele. juglona.Folium Juglandis . Leonurus cardiaca Talpa gastei . Frunzele de nuc sunt un bun tonic in scrofuloza si rahitism. Singure sau impreuna cu frunze de salvie micsoreaza transpiratia. urme de ulei volatil care le transmit mirosul placut. antimitotic. Baile generale facute cu frunze de nuc intaresc organismul. Rostopasca este folosita in combaterea negilor. Hippophae rhamnoides Din fructe de catina uscate se fac ceaiuri placute la gust care se folosesc in avitaminoze. durerilor reumatice. antileucoreice si hipoglicemiante. TALPA GASTEI . tirozina. Chelidonium majus Extractele din rostopasca au efecte antibiotice pe un mare numar de germeni patogeni. cheliei (alopeciei). ca adjuvant in tratarea tuberculozei pielii. reumatism. hidrojuglona. un principiu amar. Juglans nigra Frunzele de nuc . ROSTOPASCA. Sub forma de comprese se folosesc in boli de ochi. ajuta la vindecareadiferitelor boli de piele.contin vitamina C. In diabet. tanin. ca eczeme zemuinde. urticarie. flavonoide. Datorita acestei compozitii chimice. bataturilor. PODBALUL. caracteristic. NUCUL. Ceaiul de frunze de nuc. antitumoral si antidiareic. asociat cu bai locale. ele au proprietati astringente. Tussilago farfara .

URZICA VIE. Urzica este o planta alimentara. urzica mica). Mays Porumbul are efect împotriva stresului. antireumatismale. In homeopatie se utilizeaza. Frunzele sale proaspete si spalate. Carbohidratii cuprinsi în porumb dau energie i nu permit depunerea gr simii. Are actiune astringenta prin continutul de tanin. Vaporii de podbal. a mu chilor. podbalul este pretuit in mod unanim. Porumbul con ine de asemenea un antioxidant de frunte i anume vitamina E. Radacina se utilizeaza in tratamentul adenomului de prostata (actiunea se explica prin prezenta sterolilor). Se utilizeaza ca infuzie in afectiuni ale cailor urinare. Extern. in erizipel si leziuni ale tesuturilor cu umflaturi vinetii si chiar in inflamatii ale bursei sinoviale. Rezultatele acestor comprese sunt uimitoare. trebuie inhalati de mai multe ori pe zi in cazul bronsitelor cronice cu accese dese si in insuficienta respiratorie sufocanta. mai ales în vitamina B1. dar de scurta durata. care ne protejeaz împotriva artritei. la om si animale. se poae folosi sucul iritant in caz de reumatism. antihemoragice. Introducerea porumbului în meniul zilnic mic oreaz riscul apari iei bolilor de inim i a cancerului.De la medicii naturisti ai antichitatii si pina la preotul Kneipp. in medicina pentru actiunea antiseptica. formeaza o pelicula . atit de la flori cit si de la frunze. colagoge. exectorante. a inimii i asupra produc iei de globule ro ii. Zea mays ssp. Urticae folium Frunzele de urzica au proprietati diuretice. 150 de grame de porumb acoper aproximativ 25 % din cantitatea necesar de vitamina B1 pentru un adult. PORUMBUL. Se apreciaza ca urzica are si actiune hipotensiva rapida. Lichen islandicus Lichen islandicus prin substantele mucilaginoase pe care le contine. Este bogat în vitaminele din grupa B. stimuleaza activitatea glandelor endocrine si functia hematopoetica. fiind consumata de om si animale. Compresele cu infuzie concentrata din frunze de podbal sunt utilizate in ulcerul scrofulos. in cosmetica. vitamine si minerale. LICHENUL. ajuta in orice boala grea de plamini. foarte apreciata pentru bogatia in proteine. favorizeaza eliminarea acidului uric (actiune favorabila in tratamentul gutei). lumbago. Urtica Urens (urzicuta. aplicat local. ale aparatului respirator. care are efect asupra func ion rii sistemului nervos. Favorizeaza schimburile metabolice. cicatrizanta si deodoranta. catar gastro-intestinal si adjuvant in tratamentul diabetului. sciatica. puse pe piept. Partea aeriana serveste la obtinerea industriala a clorofilei utilizata ca si colorant alimentar. si care amelioreaza durerile pentru multe ore.

coada-soricelului are proprietati puternic antiseptice. ceaiul de coadasoricelului aduce o stare de imbunatatire. ameliorand simptomele la nivelul gatului. Compresele cu acest ceai calmeaza tenurile inrosite si iritate. avand proprietatea de a regla hemoragiile abundente si calma durerile. antiinflamatoare si dezinfectante in arsuri. care se gaseste in cantitate mai mare in frunze. diferite plagi purulente. diuretic si laxativ-antihemoroidal. Coada-soricelului intra in compozitia urmatoarelor ceaiuri: antiastmatic. anticolitic. cu efecte calmante. Achillea Millefolium Datorita continutului in ulei volatil.Intra in compozitia ceaiului antidiareic. se foloseste sub forma de bai sau comprese. Ceaiul se bea dimineata pe stomacul gol. Calmeaza colicile stomacale. Pentru hemoroizi se recomanda un amestec de coada-soricelului cu funze de uzica. bogat in azulen. hepatic. Se recomanda in diferite afectiuni ale stomacului si intestinelor. Extern. 2. antitumoral. TURITA MARE. ca eneterocolite si gastrite. ulcere varicoase si abcese dentare. Avand si un principiu amar (achileina). MUSETELUL. ajuta la eliminarea gazelor si restabileste pofta de mancare. Indicata in afectiuni cronice stomacale si ca eupeptic amar. hemoroizi. COADA SORICELULUI. Infuzia de coada-soricelului are si o actiune stimulenta supra ficatului. Acest strat protector al mucoasei afectate previne invazia germenilor patogeni. Se recomanda in stari alergice. Astfel reduce inflamatia si iritarea mucoasei cavitatii bucale. In cura de primavara ajuta la curatarea sangelui. gastric. Chamomillae flores . In caz de constipatie se adauga si coaja de crusin.protectoare. din care se dau 2-3 ceaiuri pe zi. O infuzie mai concentrata facuta din 10 g planta la 100 g apa ajuta la eliminarea viermilor intestinali. antitumoral si hepatic nr. calmand in acelasi timp spasmele care dau colicile hepatice. Are proprietatea de a regenera tesuturile. apropiindu-se de cele ale musetelului. Ceaiul de coada-soricelului influenteaza in bine menstruatia neregulata. in anumite stari nervoase. in boli ale vezicii urinare. are proprietati tonice si stimulatorii asupra apetitului. marind secretia biliara. In tuse si bronsita. exeme zemuinde. Agrimoniae herba Turita mare are proprietati astringente datorita taninurilor si stimulente ale apetitului datorita substantelor amare.

dezinfectante si antiinflamatorii. gargara si a diferite produse cosmetice. Cercetari mai noi au dovedit ca florile de musetel sitate. sunt mai active decat florile intregi. durerile de gat. arsurile. FENICUL. continutul in flavone este mai ridicat in florile tubuloase decat in cele intregi. infuzia de musetel calmeaza spasmele muschilor stomacului provocate de gastritele si colitele insotite de colici. leucoreea.contin ulei volatil. 2 si in ceaiul tonic aperitiv.Florile . Intra si in compozitia apei aromatice cu care se prepara apoi tinctura de malat de fier. de cele mai multe ori in asociatie cu frunze de menta. Ranile cu puroi. anticolitic. O actiune binefacatoare aduce si in bolile de ficat. in general. in ceaiul gastric nr. din care se elimina coditele si receptaculul prin sitare. In raceli si gripa. care se desprind de pe receptacul in timpul sitarii capitulului floral. Infuzia de musetel se recomanda contra diareei si. hemoroizii. De asemenea. Proprietatile antiseptice si bactericide ale musetelului sunt mult apreciate in medicina stiintifica. gargara si bai in diferite afectiuni. impreuna cu anason sau fenicul. CORIANDRU.Indicat in anorexii si dispepsii. ceea ce face sa scada febra. antitumoral.Utilizat si in industria alimentara ca aromatizant si condiment. Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii. Coriandrum sativum Coriandrul are actiune carminativa si stomahica. anestetice. sudorific. Datorita acestor insusiri. Ceaiul de musetel. sunt influentate in bine de musetel. se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor. de culoare albastra. Aceasta se datoreaza faptului ca celulele cu ulei volatil continand azulen sunt fixate numai pe aceste mici floricele. ceaiul de musetel provoaca transpiratie. clisme.Flores Chamomille . care datorita unui principiu numit azulen si a unui glicozid de natura flavonica (apigenina) au proprietati antispasmodice. utilizat si corectiv pentru unele medicamente (uleiul volatil). astmul bronsic al copiilor. musetelulu se foloseste extern sub forma de cataplasme. Azulenul din uleiul de musetel prezinta un efect favorabil in unele stari alergice.Intra in compozitia ceaiului contra colicilor pentru copii. diferitele ulceratii ale pielii. Datorita proprietatilor antiseprice (calmeaza durerile si reduce inflamatiile). Foeniculum vulgare . in toate afectiunile stomacului si intestinelor. gastric. Are proprietati bactericide si fungicide. conjunctivita etc. abcesele dentare.

El diminueaza secretia lactata si o poate chiar opri daca pe sani se aplica frunze de patrunjel strivite.Fructus Foeniculi. antitumoral. avand actiune antiseptica.In scopuri medicinale.Totodata usureaza expectoratia in tusea bronsitica. dezinfectant. batranete. afectiuni hepatice (hepatita. In aceste cazuri se poate consuma totusi patrunjel dar in cantitati normale ( adaugat in salate. calmand durerile si restabilind apetitul (pofta de mancare). stari infectioase. Feniculul are proprietatea de a stimula secretia laptelui (galactogog) si de a mari diureza. Extern. regenereaza vilozitatile intestinale si detoxifica organismul. PATRUNJELUL. afectiuni renale sau ale vezicii urinare. a celui contra colicilor si a pulberei laxativ-purgative. Petroselinum crispum Patrunjelul ajuta in toate starile cu imunitate slabita. oboseala. boli ale sangelui. celulita. ciclu menstual neregulat. ulei gras si zaharuri care-i dau gustul dulceag. astenie. ALOE. Fructele sunt bogate in ulei volatil. convalescenta. Curele cu patrunjel sunt contraindicate femeilor insarcinate si celor care alapteaza. In acelasi timp feniculul absoarbe gazele ce se formeazain stomacul sugarilor. surmenaj fizic si intelectual. Fructele au si o actiune calmanta asupra spasmelor muschilor bronhici. Acelasi efect are si asupra adultilor care se simt balonati dupa masa. In tulburari digestive ceaiul de fenicul aduce o linistire a spasmelor stomacului si intestinelor. colicistita). antiinflamator si poate chiar stimula regenerarea celulara. reumatism. planta are efect antiseptic. ciroza. normalizeaza tractul digestiv si favorizeaza absorbtia alimentelor. placut mirositor. detoxifica. linistind tusea convulsiva si astmatica. In plus. Feniculul intra in compositia ceaiului pectoral. atonie a vezicii biliare. dureri articulare (in special cele din timpul menopauzei). CAPITOLUL II . anemie. Aloe vera Aloe Vera accelereaza si normalizeaza metabolismul. Singur sau in sociatie cu chimionul se recomanda malelor care alapteaza. in inflamatiile gatului si bai de ochi. ea asigura combaterea numeroaselor probleme de sanatate si este capabila sa vindece si sa amelioreze multe boli si anomalii. feniculul se foloseste sub forma de bai in tratamentul unor boli de piele. echilibreaza starea generala. de la aceasta planta se folosesc fructele .Fiind placut la gust se recomanda mai ales la copii.Traversand organismul. Patrunjelul contine substanta numita apiol care stimuleaza contraciile uterine. alergii. supe si ciorbe). Aloe Vera hraneste. menstre dureroase. gargara. boli de uzura. linistind astfel crampele (carminativ). Prin efectele benefice. guta.

de la aceea i specie se pot folosi organe vegetale diferite (exemple: r d cina i partea aerian de rostopasc .Ambalajul secundar prezint men iuni privind compozi ia calitativ (tabelul I). busuiocul de câmp poate fi Prunellavulgaris sau Galinsoagaparviflora). dar mai ales datorit nepreciz rii denumirilor tiin ifice ale speciilor. Produse vegetale identificate în Äceaiul antitumoral´ . efectul terapeutic. conform literaturii de specialitate.2. Clematisalpina.Studiul farmacognostic al ceaiului antitumoral 2. necunoa terii concrete a organelor vegetale folosite. Totodat . r d cina. Determinarea identitatii 2.1.1. Nu au putut fi identificate toate componentele acestui amestec datorit num rului mare de specii listate (24).1. aceea i denumire popular corespunde cu mai multe denumiri tiin ifice (exemple: Än praznic´ reprezint denumirea popular a speciilor Chrysanthemumcorymbosum. Clematisrecta sau Clematisvitalba. Examen microscopic Produsul Äceai antitumoral´ se prezint sub forma unui amestec de produse vegetale concissum.1. Examen macroscopic 2. frunzele i fructele de p trunjel). fapt care a condus la ambiguitate. Este condi ionat în pungi de hârtie (30 g) i apoi în cutie de carton. mecanismele de ac iune. În urma examenelor macroscopic si microscopic a fost stabilit identitatea a 14 produse vegetale (tabelul I). forma i modul de administrare. Astfel. în unele cazuri. Macroscopie: Microscopie: Papile si epiderma cu cuticule grauncioare polen stomate si peri tectori Tabelul I.

crt.1.oricelului mu e el coriandru fenicul p trunjel aloe Produs vegetal identificat Symphyti radix Chelidonii herba Juglandis folium Leonuri herba Farfarae folium Zea mays Calendulae flores Lamii herba Urticae folium Lichen islandicus Agrimoniae herba Millefolii flores Chamomillae flores Coriandri fructus Foeniculi fructus - 2.Nr.3. Analiza chimica calitativa a solutiei extractive apoase . Componentele produsului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 n praznic busuioc-de-câmp busuiocul-cerbilor sânzian c tin t t neas rostopasc nuc talpa-gâ tii podbal porumb morcov-de-câmp g lbenele urzic -moart urzic -vie lichen plop turi coada.

Consider m c aceste procente sc zute nu pot justifica în totalitate o ac iune citotoxic . Mod de lucru: In FR X se precizeaza un repaos de 4 ore si folosirea cilindrilor gradate de 25 ml. se lasa in repaos timp de 4 ore.Dozarea principiilor active Determinarea factorului de imbibare Factorul de imbibare reprezinta volumul ocupat de 1g produs vegetal si mucilagiul aderent dupa imbibarea cu apa. Se urmareste separarea si identificarea impuritatilor: atat cele apartinand aceleiasi specii cum ar fi produsele vegetale care nu contin principia active. taninuri catehice. dar alterat sau degradat.10. 2. impuritatile fiind sub 0.1 . Determinarea impuritatilor se face conform regulilor impuse de farmacopee sau alte norme interne.5 mg acizi polifenolici/100 mL Äinfuzie´ (exprimare în acid clorogenic). In urma analizarii a 10 g de produs vegetal prelevat de la Ceaiul antitumoral produs de Hypericum Impex(30g). cu miros pl cut aromat i gust slab amar. mucilagii. insecte.Determinarea puritatii Determinarea puritatii este o etapa importanta in stabilirea calitatii preparatului fitoterapeutic. S-a determinat un con inut de 0. De asemenea se cerceteaza daca produsele vegetale care intra in component Ceaiului antitumoral au si impuritati exogene cum ar fi: parti din alte specii. pamant. Nu s-au identificat alcaloizi i constituen i volatili. Dozarea flavonelor . Con ine flavonozide.739 mg flavonozide/100 mL Äinfuzie´ (exprimare în rutozid ) i 10.0. am determinat ca este pur. sau contin principia active cu character toxic. fragmente de nisip. probabil datorit cantit ilor mici. sau produsul vegetal respective. Se pune in contact produsul vegetal maruntit cu un volum corespunzator de apa.719 .2. acizi polifenolici. 2.Extractul apos ob inut din ceaiul antitumoral conform indica iilor produc torului este o solu ie de culoare galben-brun . apoi se citeste volumul.3. Factorul de imbibare al Ceaiului antitumoral este 8. Factorul de imbibare se determina prin diferenta intre volumul final si volumul initial.1%. Nu dispunem de date privind eventualele studii preclinice i clinice prin care produc torul sus ine eficacitatea terapeutic a formulei.

5% si se completeaza cu apa la 10 mL -in paralel se realizeaza si o proba martor: 1mL sol extractiva se aduce in balon cotat de 10 mL si se completeaza cu apa -se lasa in repaos 30 min si apoi se citesc extinctiile la spectrofotometru la 427 nm.137 C%=0. se lasa in repaus aproximativ 15 minute si se filtreaza in balon cotat de 100 mL si se completeaza la volum cu apa -se ia o proba de 1 mL solutie extractiva in balon cotat de 10 mL -se adauga 0.263 Et=0.Tehnica de lucru: -1 g produs vegetal se extrage cu 100g apa sub forma de infuzie.6 mL sol AlCl3 2.3919g Ep=0.106746 mg% flavone exprimate in rotozide . Cp=ag/1000 Rezultate: a=1.

CAPITOLUL III .

Determinarea calitativa si cantitativa. foloseste ca adjuvant in tratamentul preventiv si curativ al bolilor canceroase prin stimularea imunitatii organismului (cresterea fagocitozei).-uri. mucilagii. asociate si dozate optim. impreuna cu principiile active din ele (demonstrate prin reactiile chimice corespunzatoare). tanin catehic. prezente in Ceaiul antitumoral alcatuiesc o combinatie perfecta cu efecte terapeutice asupra tumorilor.D.P. CAPITOLUL IV Concluzii . saponozide) si actiunea terapeutica a ceaiului.Corelatii intre principii active si actiunea ceaiului antitumoral Ceaiul reuneste plante folosite traditional. Componentele ceaiului au actiuni terapeutice caracteristice. precum si stabilirea puritatii ceaiului ajuta la exemplificarea corelatiilor intre pnricipiile active identificate (substante cu caracter reducator. O. proprietatea de a inhiba carciogeneza prin stimularea unei enzime. depurarea organismului de reziduri care raman in urma administrarii citostaticelor si in acelasi timp potentarea efectului medicamentelor de sinteza. de a ajuta la inhibarea diviziunii celulelor cancerigene. oze. Toate aceste plante.

Se impune precizarea complet i corect a produselor vegetale selectate (denumire binar . dar procentul lor în Äinfuzia´ preparat conform indica iilor produc torului este relativ mic.Analiza farmacognostic efectuat asupra Äceaiului antitumoral´ a permis identificarea unora din produsele vegetale care alc tuiesc acest amestec. Studiile fitochimice efectuate nu sus in în totalitate recomand rile produc torului. Bibliografie . Consider m c atât denumirea acestui produs cât i indica iile terapeutice ar trebui revizuite. Nu se justific num rul mare de componente. în limba latin ). Au fost identificate principii active care pot justifica o eventual ac iune citotoxic .

Medical . Weinheim Germany. . Ed.. 20-34 4. 217. Dobrescu D. 1a. xxx ± European Pharmacopoeia 5.. Universitar ÄCarol Davila´.V. Ed. Funk W.L.Farmacopeea Român edi ia a X-a. Tez de doctorat. 1064 7. xxx . Wimmer H. Gîrd C.F.. Ancuceanu R. Stroescu V. Pavel M. edi ia a VI-a.Farmacognozie Baze practice vol I. Popescu M.E..E. I. Medical . 2000. 2006 6. 177-183 3. . Bucure ti.E.. 335.. p. 2005 5.. Jork H.. Pavel M. 2006. Universitar ÄCarol Davila´. Ed. Popescu M. 2005..Thin-Layer Chromatography Reagents and Detection Methods vol. 1989. Strasbourg. Ed. Corela ii între metabolismul unor specii de Cuscuta indigene i metabolismul gazdelor lor. Medical .Farmacognozie Baze practice vol II. Bucure ti.1. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Gîrd C. 1998.M. Du u L. Ed. Du u L. 1137-1190 2.. U. vol. 1027 8. Bucure ti. Farmacoterapie practic . în scopul preciz rii speciei cu cel mai mare poten ial citostatic.E. 1051-1055.0. 277-283 . p. . p.L. 1990. Council of Europe.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->