Paşoptismul

Pasoptismul este o orientare culturala si ideologica: cuprinde perioada

literara dintre 1840 si 1860, perioada care pentru literatura romana inseamna
epoca de modernizare, de afirmare a romantismului si de fundamentare a
majoritatii speciilor.

II. Contextul istoric

Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara ci mult mai larg ca o

perioada de avant
I. Definirea cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale.
epocii
Afirmarea unei generaţii de scriitori, gazetari, istorici şi oameni politici, numită
Pasoptismul.
de posteritatePerioada
generaţiapaşoptistă
paşoptistă,(1830-1860)
determinăeste o epocă
începutul de afirmarenoastre
modernităţii a literaturii naţionale,
culturale, o
perioadă de Revoluţiei
în preajma tranziţie şide
dela
prefaceri
1848. palpabile. Scriitorii paşoptişti au vocaţia începuturilor
şi, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai
Perioada se caracterizează
multe tipuri printr-o orientare
de scriitură. Polimorfismul culturală şi
preocupărilor literară cuse
individuale trăsături
explicăspecifice epocii de
în contextul
epocii.
avânt revoluţionar, de emancipare socială şi naţionala, de militare pentru realizarea Unirii.
Scriitorii generaţiei paşoptiste au cultivat teme şi motive romantice, au ales istoria
Cronologie Aceasta epoca
ca sursă de inspiraţie inteleasa
pentru o liricăin sens larg se poate
a patriotismului diviza
ardent in trei -perioade:
şi natura coordonată a
sufletului *românesc, au valorificat
Prepasoptismul literatura populară şi mitologiile orientale. Fantezia
(1830 -1840)
creatoare, libertatea de creaţie, aspiraţia spre absolut, spiritul rebel şi contestatar sunt
* Pasoptismul
câteva trăsături (1840 -1860)
ale scriitorilor paşoptişti.
* Postpasoptismul (1860 - 1870)
Revolutia de la 1848-1849 a fost una dintre cele mai importante revolutii
din istoria moderna a romanilor.

Pasoptistii au inteles ca patria este un teritoriu locuit de romani pe care il

conduceau, il militau . Pregatirea unitatii de cunostiinta nationala o constituia
o idologie numita daco-tarista. Asadar, in 1840 a aparut in ziarul “Romania”,
obligandu-se astfel sa faca si un repertoriu general al literaturii romanesti,
in care vor fi trecuti toti scriitorii moldoveni, munteni,
ardeleni, banateni si bucovineni.

Prin decretul guvernului revolutionar al Tarii Romanesti, din 14 iunie

1848 se stabilea ca drapelul sa aibă culorile: rosu, galben si albastru.
Asezate pe orizontala, pe culoarea din mijloc trebuia inscrisa deviza revolutiei:
“Dreptate-Fratie”.
Dispunerea culorilor tricolorului pe orizontala s-a pastrat pana in vremea unirii
din 1859 si a domnului Ioan Cuza Voda.
 Vasile Alecsandri, figura importanta a
perioadei pasoptiste din literatura romana, a ilustrat
specii numeroase din toate genurile literare. In
evolutia sa artistica se pot distinge cel putin trei
momente, trei varste aflate in deplina corelatie cu
epoca plina de transformari prin care trece
societatea romaneasca a acelor timpuri. Debutul sau
sta sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric
dar si a unei necrutatoare critici a ridicolului social
in piesa Iorgu de la Sadagura sau in ciclul
"Chiritelor".
Acest romantism tipic, caracteristic literaturii
romane din perioada pasoptista, are in literatura lui
Alecsandri cea mai inalta masura in Balta alba si in
Desteptarea Romaniei si, de cele mai multe ori se
prelungeste prin unele texte pana dupa Unire. O a
doua etapa, asa - zis de limpezire, de obiectivare a
viziunii si mijloacelor artistice, se poate observa
incepand cu prozele calatoriei in Africa si atinge
expresia artistica matura in pasteluri si in unele
legende. O a treia il face sa revina spre teatru, cu o
viziune in general romantica, viziune filtrata insa
printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o
seninatate a intelegerii care il apropie de clasicism.
 "Introductie"
Mihail Kogalniceanu
Dacia literară Dacia literară
este o revistă apărută pe 30
ianuarie 1840 la Iaşi, sub redacţia lui Mihail
Kogălniceanu. Articolul program intitulat “Introductie” incepe cu scurte
În primul Pe număr
parcursulal apariţiei,
revistei, ea
sub titlul
a avut Introducţie,
referiri
următoarea M.vremii,
la publicatiile Kogălniceanu,
care inafara de politica, de stiri
rubricaţie, marcată prin supratitluri: administrative si de cateva stiri locale, cu contin nimic despre
literatură.
Nr. 1: Scene istorice
întemeietorul revistei,din cronicile Moldaviei, Scene
pitoreşti din obiceiurile poporului, Alegeri dinTema alte foi
româneşti Fiindminte,
un program estetic, Introductie prezinta ideile pe care se
publică(texte reproduse
un program dinsintetizează
care „Foaie pentru în patru inimă
puncte idealurile literare ale
intemeiaza o litera­tura nationala, in viziunea lui
şi literatură”, „Curierul Românesc” şi „Albina
Kogalniceanu. Aceste idei sunt de factura romantica.
românească”), Telegraful Daciei (ştiri culturale);
scriitorilor paşoptişti:
Nr. 2: Scene pitoreşti din obiceiurile Moldaviei
Subiectul
(studiul lui C. Negruzzi, Cîntece populare a Moldaviei),
• Cum traducerile nu fac o literatura, ele trebuie inlocuite cu
Combaterea
Literatură străinăimitaţiei
(fragmentescriitorilor
din jurnalulstrăini
de şi aoriginala.
călătorie
o literatura
traducerilor
în mediocre;
Banat, Valahia şi Moldova de D. A. Damidoff, şambelan
• Pentru a se face inceputul unei literaturi nationale, scriitorii
alîmpăratului
Crearea unei Rusiei, cu prezentare
literaturi şi comentarii
de specific naţional;
trebuie sadeseM.inspire din folclorul autohton, din istoria
Kogălniceanu), Poezie , Alegere din alte foipatriei si din frumusetile spatiului romanesc.
româneşti,
Critica, Telegraful Daciei; • Literatura romana trebuie sa fie unitara si de aceea este
Folclorul va face obiectul preocupărilor teoretice, dar va deveni şi sursă
Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi,nevoie de o revista
O alergare de in care sa publice scriitorii din toate cele
trei provincii.
cai), Suvenire din Italia), Literatură străină, Poezie
importantă de inspiraţie; • Pentru instituirea unui sistem de valori este nevoie de o
(Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foicritica
româneşti,
literara obiectiva.
Telegraful Daciei.
Natura
Din poruncava face obiectul
domnitorului, dupăunor ample
primele treirelatări
numere, de călătorie.
revista este suspendată şi va mai apărea abia după 1859,
în ediţia a doua.
 Albina
Curierul
Romanească
Românesc
Propasirea

Revista
A pasoptistilor moldoveni,aparuta in 1844 si cunoscuta sub numele de
C lbinaRomânesc
urierul Românească a fost
a apărut o gazetă
la politico-literară.
Bucureşti la 8/20 aprilie Apare la Iaşi,
1829, sub
Propasirea,s-a intitulat de fapt Foaie stiintifica si literara.
bisăptămânal
conducerea lui
(1 iunie 1829 - 3 ianuarie 1835; 3 ianuarie 1837 - 2 ianuarie 1850).
Nicolae
Ion HeliadeIorga
Proprietar observa
Rădulescu.
şi redactor Gh.odata
Este prima
Asachi.ca nasterea
gazetă
Publică Propasirii
românească
suplimentul e fapta
cu periodicitate
literar unei
Alăuţa initiative
constantă şi cu apariţie
Românească.
colective.Pe
îndelungată, langacare
După Courrier
gazetă fostii
de colaboratori
Moldavie,
pune tipărit
bazele laaiIaşi
presei Daciei Literare,
în limba
româneşti. ca Alecsandri
franceză, si Negruzzi,
Albina Românească este pe
primul Mihail
langa Kogaliniceanu
ziar în limba s-au adaugat
română din Moldova, la Propasirea
care alături de CurieruldoiRomânesc
redactoriredactat
de baza: de
În cuprinsul ziarului
I. Heliade
munteanul Ion Ghicase
Rădulescu, publicau
profesor texte şi
la Bucureşti,
pe-atunciadministrative,
de la
Gazeta ştiri politice şi
de Transilvania
Academia militare,
a lui
Mihaileana, G. articole
Bariţiu
spirit şi note
de la
Braşov pune bazele
de îndrumare,
intreprinzator, presei periodice
cuprinzând
cultivat, cunoţiuni româneşti.
elementare
larg orizont de istorie,
in directia geografie,
stiintelor comerţ,
pozitive si juristul, fara
"Curierul românesc", care începe să apară în Bucureşti la 8 aprilie 1829, şi "Albina
nume literar, dar instruit si influent prin legaturile de familie p.Bals.
românească", industrie
economie, în Iaşi la 1etc.
iunie acelaşi an, sunt la început gazete aproape oficiale, pentru că
publică
Intentia acestor prieteni, unitişiprin aspiratii, gust si convingeri politice,informaţii
fusese de
Un rolmai ales ştiria politice
important din ţară românesc"
avut: „Curierul din afară; îndar mai târziu
domeniul încep în
filologic, să intenţia
dea şi mici
de afirmare a
aliterare,
intemeia o publicatie
să dea care nuvele,
articole istorice, sa constituie
poezii, opera
astfel căDaciei
ajung Literare
să strângăsiînsajurul
apara
lorindata
toată dupa
limbii
decesul
mişcarea române ca din
prematur
literară principal
al instrument
acesteia,
ţară .
de emancipare naţională
prin 1842.
 Romantismul este Astfel, istorismul
Revista "Dacia
Dramaturgia esteo de scriitorii romani:
Romantismul este mitul
Istorismul
reactie laaparuta romantic
imobilismul se romantic pune "sfanta
literara",
reprezentata la 30 si
de Vasile curentulstrigoiului, evocarea
literarBalcescu)
european
coreleaza
schematismulin mod natural carte" (Nicolae a
ianuarie
Alecsandri, prin clasicist,
1840, la Iasi, de la aflat
"Iorgu trecutului istoric, trecerea
valorificareao eliberare a istorieiintr-o
cupresupunand noastre expansiune
in slujba
reprezinta, scriitorul
Sadagura", in literatura ireversibila
permanenta,
idealului national aaltimpului,
vremii,
folclorului,
mintii de a bogatei
"inchisoarea
romana, un
ironizand ecou mult
tendinta de a imita iarcuprinzatoare,
omul
motivul nemuritor,
ruinelor, noptile,
cu apogeul
de
creatii populare
vietii", si cuprinde destul
asteptat al prin ciclul
Occidentul, titanismul,
in primele
pilda, se muta natura
decenii
din virgina,
ale
sfera
romanesti:
de repede "obiceiurile
intreaga
romantismului,
"Chiritelor", un micul
in care geniul,alierarhia
secolului
romantismului XlX-lea,
paseist divina.
sidar
noastre
Europa. sunt
Un destul
manifestde al
manifest intarziat
provincial al intr-o deprimant
este satirizat cuRomantismul
productii seatraduce
literare
in aceea
pitoresti
miscarii si de poetice,
romantice
acestuia,
maniera fiind
ce-1 precedeape fost prin ironie,
aparute
romantismului si mult prin
mai satira,
militant, tarziu,
pentru
lansat ca
cu sa putem
virulenta gasi
de la
comparabila
Caragiale, saucu publicatii
prin "Despot- poetii
dupaprin
romani faustianism,
ce ecourilefacand dinprin
miscarii
noi sujeturi
VictoroHugo de scris, rara
inistorica.”
prefata laa
similare
Voda", din
drama celelalte se demonism,
ruinele trecutuluipromovand
stinsesera. simboluri
cadrama
sa avem pentru
"Cromwell", aceasta
in
literaturi
lui europene, cu "II
Gr. Alexandrescu. ale slavei meditatia,
Romantismul strabune: nuvela
"Va cusi
devine,
trebuinta sa ne
anul 1827. Multe dintre
Conciliatore" (1818- iubesc,
romanul
timpul, rasipuri
mai sfinte,
istoric,
mult semn
epopeea
decat un
imprumutam
motivele de la
frecvente alte
ale
1819), sau cu revista marirei
curentstramosesti",
literar si va
sociogonica
o miscare
natii”.
romanticilor sunt preluate exclama Alexandru
Athaneum (1798-1800). culturala.
si Hrisoverghi in fata ruinelor
Cetatii Neamtului.
La 30 ianuarie ia fiinta la Iasi revista”Dacia Literara”, din initiativa si sub conducerea lui Mihail
Kogalniceanu(1817-191), fiind „intaia revista de literatura organizata”(G. Calinescu).
In primul an al revolutiei, Mihail Kogalniceanu, publica articlolul-progam sub titlul”Introductie”.
Acesta ar putea fi sintetizat prin cateva directii principale.
Cresterea interesului pentru crearea unei literaturi romane, prin realizarea de „compuneri originale”,
de productie romanesti „fie din orice parte a Daciei numai sa fie buna”;
Inlesnirea colaborarii scriitorilor din toate tinuturile romanesti in paginle revistei „fiestecarelea cu ideile
sale, cu limba sa, cu chipul sau”;
Realizarea unei limbi si a unei literaturi unice, deoarece este important ca „romanii sa aiba o limba si o
literatura comuna pentru toti”
Combaterea imitatiei altor literaturi, deoarece „dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa,
pentru ca omoara in noi duhul national”
Traducerile operelor din alte literaturi sa fie ale celor de valoare, desi „traductiile insa nu fac o literatura”
ba mai mult, sunt „ucigatoare a gustului original”;
pastrarea specificului national in opera literara a a originii creatiei, care constituie” insusirea cea mai
pretioasa a unei literaturi”
Folosirea surselor de inspiratie din istora poporului roman-„istoria noastra are destule fapte eroice”-, din
frumusetile patriei-„frumoasele noastre tari sunt destul de mari”- si din folclor-„ obiceiurile noasre sunt
destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta
trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii”
Afirmarea criticii literaturii obiectiv,”critica noastra va fi neptinitoare,vom cririca cartea, iar nu
persoana”, precum si a unei critici de directie
 Scriitorii sunt datori sa contribuie prin operele lor la „ implinirea idealului tuturor romanilor, Unirea
Principatelor”.
Vasile Alecsandri (1818-1890) , reprezentant de seama al generatiei de scriitori pasoptisti de
la mijlocul scolului al XIX- lea a abordat in creatia sa o mare varietate de specii literare. Una
dintre creatiile sale de baza este ciclul Chirtelor prin care autorul satirizeaza cu sarcasm
educatia moravurilor si aspecte sociale in general.
Ciclul Chiritelior consta in 4 schite care o au in centru pe Cucoana Chirita:
1-„Chirita in provintie”
2-„Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca”
3-„Cucoana Chirita in balon”
4-„Cucoana Chirita in voiaj”
„Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca”, insceneaza conflictul intre combatere si
bonjuristi. Amestecul de anteree si fracuri din aceste vodeviluri , de moldoveneasca grecizanta
si jargon franco-roman , de tabieturi patriarhale si de inovatii de lux occidental da un tablou
inedit care subliniaza aceasi idee:o falsa educatie , falsa cultura care contravin principiilor
pasoptiste.
„ Chirita in voiaj” este din nou o ilustrare a unor principii moderne a Chiritei.
In „Chirita in balon” , Chirita este la fel ca in celelalte 3 schite, interesata de
noutati,doreste sa experimenteze tot „Eu sunt o persoană ca vestitul Baiardi, sans peur et sans
reprocher. Am umblat pe apă şi pe uscat, ş-acum vreau să umblu şi prin văzduh ca o ciocârlie
gingaşă, ciripitoare...”
Ideea este aceeasi:fiecare incearca sa para altceva decat este in realitate.Alecsandri este ,
asadar , promotorul ideilor pasoptiste atat in plan literar cat si politic.
 Alexandru Lapusneanul - prima nuvela istorica

Prima nuvela istorica din literatura romana, „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi,
apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al revistei „Dacia literara” iar in 1857 in „Fragmente istorice”,
ea fiind o adevarata capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior.
Opera literara „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela istorica de factura romantica.
Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspira din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin
si anume din „Letopisetul Tarii Moldovei”, dar se distanteaza de realitatea istorica prin
apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei astfel actiunea nuvelei
pastrandu-se in limitele verosimilului.
Este vorba asadar de o contaminare a surselor
cat si de introducerea unor personaje fictive,
toate aceste licente istorice au insa scopul de-a crea o
imagine semnificativa a Evului Mediu romanesc.
Tema nuvelei ilustreaza evocarea unui moment
zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei
de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul ( 1564-1569 ).
Dupa cum arata si titlul nuvelei , autorul isi propune
sa scoata in relief cu toata vigoarea , figura
impresionanta a acestui domnitor, personalitate
a lui complexa si controversata.
Punctul de plecare al nuvelei se afla in "Letopisetul“
lui Grigore Ureche, fara nici o intentie insa de
"reconstituire" istorica. Limitele acesteia sunt
ale verosimilului artistic si mai putin ale
adevarului istoric.
Actiunile lui Lapusneanu sunt puse in
slujba mentinerii si cresterii autoritatii
domnitorului, in interesul tarii, impotriva
marii boierimi feudale framantate de intrigi
Imaginea lui
Imaginea lui Ureche,
Ureche, Costin
Costin si
si Neculce
Neculce
in cronicile
in cronicile istorice
istorice

Autorul a indicat ca sursa a scrierii sale, cronica lui Miron

Costin.In realitate Miron Costin este cel care a consemnat, in
Letopisetul
De-a lungulTarii Moldovei,
timpului, oamenifapte din Grigore
precum cele domnii
Ureche,aleMiron
lui
Alexandru Lapusneanul (1552-1561, 1564-1568).
Costin si Ion Neculce au saltat literatura romana pe cele mai inalte
culmi.Mai apoi , Alecsandri se indreapta spre drama istorica de mare
spectacol : ,,Despot Voda” (1879) care evoca destinul unui
Cronicile au o deosebită valoare literară, fiind primele realizări
aventurier ajuns pe tronul Moldovei, in timpul lui Victor Hugo,
ale prozei culte româneşti, artistică şi filologică (ele constituiesc o
amestecand tragicul si grotescul.
adevărată arheologie lingvistică reflectând stadiul de dezvoltare a
Informatia istorica o culege din letopisetele cronicarilor si cele
limbii române din epoca respectivă).
publicate in epoca, de acelasi mostenit Mihail Kogalniceanu lui
G.Ureche,
Persoana Simion
istoricaDascalul, N.Costin.
reprezentata de Alexandru Lapusneanul se
poate reconstitui din surse cum ar fi cronica lui Grigore Ureche
Apare un prim conflict intre domn si uzurpatorul sau Despot,
(,,Letopisetul Tarii Moldovei”) sau din alte documente istorice ale
supranumit Eraclid.Acesta din urma intentiona sa uneasca cele 3
epocii din care se desprinde portretul unui domnitor autoritar,
tari romane si infiinteaza la Cotnari o Academie al carui rector
strateg, al unui politician abil.
este umanistul german Iohann Sommer.
Ca surse de inspiratie, prozatorul se intoarce la Letopisetul Tarii
Negruzzi
Moldovei, resusesteUreche
la Grigore prin cealalta
pentruopera a sa, acestei
episodul Sobieskidomnii
si romanii
si la
sa refaca un episod din istoria nationala. Negruzzi reuseste sa
Miron Costin, de unde preia episodul uciderii boierului Batiste
creeze tensiune, in special in episodul luptei. Discursul lui
Veveli pentru pedepsirea lui Motoc.
Sobieski in care acesta recunoaste eroismul moldovenilor,
distruge atmosfera incordata si bine surprinsa a restului nuvelei.
 Bibliografie

oTexte comentate, editura albatros, Alexandru Lapusneanul,

oCartea cronicarilor, editura Junimea Iasi

oIstoria limbii romane -studii- editura academiei republicii socialiste Romania

oVasile alecsandri ,,teatru“, literatura romana editura gramar, Bucuresti 1998

Studiu de caz realizat de echipa clasei a XI-a B, formată din:
Ziegler Mihail-Raimund(coordonator de echipă)
Badulescu Marius-Emil
Brebu David
Cucu Silviu
Moşoiu Adrian
Oprican Claudiu-Alexandru