Dosar nr(...

ROMÂNIA
CURTEA DE A P E L B A C Ă U
SECŢIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 279
Şedinţa publică din 16 APRILIE 2009
Curtea compusă din:
PREŞEDINTE: (...) (...)
JUDECĂTOR: (...) (...)
JUDECĂTOR: (...) (...)
GREFIER: (...) (...)

**********
M i n i s t e r u l P u b l i c – Parchetul de pe lângă
Curtea de A P E L B A C Ă U a fost reprezentat legal de
H.a J. – procuror.

Pe rol judecarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE

LÂNGĂ T R I B U N A L U L B A C Ă U împotriva deciziei penale
nr.512/A/25.11.2008 pronunţată de T R I B U N A L U L B A C
Ă U în dosarul nr(...).
Dezbaterile în cauză s-au desfăşurat în conformitate cu
dispoziţiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost
înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă
avocat avocat H. M. pentru intimatul inculpat şi intimatul parte
vătămată O. (...) D. asistat de avocat Ţ. B., lipsă fiind intimatul
inculpat T. H. D., intimatul asigurator SC B. SA B şi intimaţii
părţi vătămate Serviciul de Ambulanţă B şi Spitalul de Urgenţă
Judeţean B.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă,
după care:
Apărătorii părţilor şi reprezentantul parchetului având
cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de
formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată
recursul în stare de judecată şi acordă cuvântul părţilor,
pentru dezbateri.
Reprezentantul parchetului având cuvântul invocă
netemeinicia hotărârilor pronunţate de instanţa de fond şi de

1
apel cu privire la achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit.
b/1 c.p.p. pentru art. 184 alin. 2,4 c.p. apreciind că fapta comisă
de acesta prezintă pericol social şi ca atare se impunea
aplicarea unei pedepse. Chiar dacă în producerea
accidentului a contribuit şi culpa părţii vătămate, deoarece
acesta nu s-a deplasat cu bicicleta cât mai aproape de partea
dreaptă a drumului, inculpatul nu a respectat regulile de
circulaţie, circulând cu o viteză peste limita legală efectuând
manevre de schimbare a direcţiei de mers cu scopul de a ocoli
denivelările din carosabil. Totodată trebuia să se aibă în
vedere că părţii vătămate i s-au produs leziuni ce au necesitat
un număr de 95-100 zile de îngrijiri medicale şi în raport de
împrejurările comiterii faptei şi urmările produse consideră că
nu se justifică soluţiile celorlalte instanţe.
În concluzie, solicită admiterea recursului declarat de
Parchetul de pe lângă T R I B U N A L U L B A C Ă U, casarea
ambelor hotărâri, reţinerea cauzei spre rejudecare şi pe fond,
condamnarea inculpatului pentru comiterea infracţiunii
prevăzută de art. 184 alin. 2,4, c.p. la pedeapsa închisorii cu
aplicarea art. 81 cod penal . Neaplicarea pedepsei accesorii
întrucât fapta a fost săvârşită anterior modificării codului
penal, menţinerea celorlalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
Avocat Ţ. B. având cuvântul pentru intimatul parte
vătămată, arată că, faţă de faptul că soluţia instanţelor
anterioare este de achitare, trebuiau aplicate dispoziţiile art.
90,91 c.p. având în vedere condiţiile înlocuirii răspunderii
penale, respectiv recuperarea prejudiciului. Arată că trebuie
îndeplinite cumulativ condiţiile art. 90 c.p. nu alternativ, astfel
încât nu se putea aplica art. 18/1 c.p.
Nefiind îndeplinit un element din aceste condiţii
apreciază că nu se putea aplica dispoziţiile art. 18/1 c.p.
În concluzie solicită admiterea recursului declarat de
Parchetul de pe lângă T R I B U N A L U L B A C Ă U, şi
pronunţarea unei soluţii legale şi temeinice.
Nu solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariu
avocat.
Avocat H. M. având cuvântul pentru intimatul inculpat
solicită respingerea recursului declarat de parchet, menţinerea
hotărârii atacate ca fiind legală şi temeinică .Arată că nu s-a
înlocuit răspunderea penală, soluţia s-a pronunţat prin
aplicarea art. 18/1 c.p. şi apoi a art. 91 c.p. avându-se în

2
vedere persoana inculpatului, modul de producere al
accidentului şi culpăa comună în producerea accidentului.
Arată că instanţele de fond si de apel au avut în vedere
declaraţiile părţilor, expertiza efectuată în cauză , dinamica
producerii accidentului şi culpa comună a inculpatului si a părţii
vătămate. Partea vătămată se deplasa cu bicicleta pe sensul
de mers al inculpatului aproape de axul drumului , s-a speriat
şi a sărit de pe bicicletă , leziunile fiind produse ca urmare a
acestui fapt. Intimatul inculpat a atins cu farul drept bicicleta
nu partea vătămată. Din acest motiv s-a apreciat că fapta nu
prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la
deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Prin sentinţa penală nr. 644 din 31.03.2008, pronunţată
de J u d e c ă t o r i a B a c ă u în dosarul nr(...) s-a dispus, în
temeiul art. 11 alin.l pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat
la art.10 alin.1 lit.b1 Cod procedură penală, achitarea
inculpatului T. D. H., fiul lui G şi F., născut la 18.11.1967 în B,
cetăţean român, studii medii, stagiul militar satisfăcut, fără
antecedente penale pentru săvârşirea infracţiunii de vătămate
corporală din culpă prevăzută de art.184 alin.2,4 Cod penal.
În temeiul art.181 Cod penal raportat la art.91 alin.1 lit.c
Cod penal, s-a aplicat inculpatului sancţiunea administrativă
amendă în cuantum de 1000 lei.
În temeiul art.14, 346 raportat la art.998 Cod civil şi art.50
alin.1, art.55 alin.1 şi art.57 alin.1 din L.136/1995 cu
modificările şi completările ulterioare, a fost obligat inculpatul
în solidar cu asiguratorul SC”B.”SA – B să plătească părţii
vătămate O. (...) D. suma de 200 cu titlu de daune materiale.
S-au respins ca nefondate celelalte pretenţii ale părţii
vătămate.
În temeiul art.193 alin.2 Cod procedură penală a fost
obligat inculpatul să plătească părţii vătămate suma de 250 lei
cu titlu de cheltuieli judiciare .
În temeiul art.192 alin.1 pct.1 lit.d Cod procedură penală a
fost obligat inculpatul la plata sumei de 50 lei cheltuieli
judiciare avansate de stat .
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţa a
reţinut că:

3
 În ziua de 20.06.2006 organele de poliţie au fost sesizate
în legătură cu producerea unui eveniment rutier pe DJ 252 pe
raza comunei E. din judeţul B, accident de circulaţie soldat cu o
victimă.
La faţa locului s-a constatat că în accident a fost implicat
autoturismul marca Ford Focus cu număr de înmatriculare (...)
condus de inculpatul T. H. D. şi partea vătămată O. (...) D., în
vârstă de 17 ani, care se deplasa pe o bicicletă.
Din cercetarea la faţa locului a rezultat că pe porţiunea de
drum pe care a avut loc accidentului, circulaţia se desfăşoară în
două sensuri, câte o bandă de circulaţie pe fiecare sens, iar pe
suprafaţa carosabilă nu există marcaje. Suprafaţa carosabilă
este din asfalt, declivitatea străzii este în E., nu există trotuare
şi există un indicator de restricţie „drum alunecos” .
În cauză s-a efectuat un raport de expertiză tehnică de
către expertul auto inginer H. S.. Conform acestui raport
dinamica producerii accidentului a fost următoarea :
Autoturismul condus de inculpatul T. H. D., se deplasa pe
mijlocului drumului ocolind denivelări ale carosabilului, partea
din stânga maşinii depăşeşte în acest moment axul drumului
circa 1,2 metri. Din sens opus, O. (...) D. se deplasa cu bicicleta
pe partea dreaptă a drumului. Cele două vehicule se apropie
unul de altul. La un moment dat O. (...) D. schimbă direcţia şi se
deplasează oblic spre axul drumului. T. H. D. sesizează pericolul
de coliziune şi acţionează energic asupra frânei pentru a opri
autoturismul . Nu efectuează nici o manevră de schimbare a
direcţiei de mers. O. (...) D. observă maşina, se sperie, sare de
pe bicicletă şi cade pe carosabil lovindu-se la bazin şi la cap. Se
produce impactul dintre bicicletă şi autoturism.
Autoturismul marca Ford Focus cu număr de înmatriculare
(...) condus de învinuitul T. H. D. circula cu o viteză de 60
km/oră înainte ca şoferul să înceapă manevrele de evitare .
În condiţiile în care s-a produs, accidentul nu putea fi evitat
de T. H. D.. În schimb putea evita accidentul de circulaţie dacă
se deplasa cât mai aproape de marginea din dreapta a şoselei,
aşa cum prevede regulamentul de circulaţie. E. O. (...) D. putea
evita accidentul dacă circula pe partea dreaptă a drumului şi nu
efectua brusc şi fără să semnalizeze manevra de viraj spre
stânga .
În urma impactului a rezultat avarierea autoturismului
marca Ford Focus cu număr de înmatriculare (...) condus de
învinuitul T. D. H. ( bară protecţie faţă înfundată, suport plăcuţă

4
număr de înmatriculare rupt) şi vătămarea corporală a
conducătorului bicicletei O. (...) D. care a suferit leziuni care au
necesitat pentru vindecare un număr de 95-100 zile de îngrijiri
medicale .
S-a apreciat că fapta inculpatului T. H. D. care în ziua de
20.06.2006 în timp ce conducea autoturismul marca Ford Focus
cu număr de înmatriculare (...), pe raza comunei E., judeţul B, a
accidentat pe partea vătămată O. (...) D., care circula cu
bicicleta şi care a suferit leziuni ce au necesitat pentru
vindecare un număr de 95-100 zile de îngrijiri medicale,
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare
corporală din culpă prevăzută şi pedepsită de art.184 alin.2,4
Cod penal, pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii
penale şi trimiterea acestuia în judecată .
Culpa inculpatului T. H. D. în producerea accidentului din
data de 20.06.2006 rezultă din încălcarea următoarelor articole
din Regulamentul de aplicare a O.G. nr.195/2002 privind
circulaţia pe drumurile publice :
- faptul că autoturismul condus de inculpat a depăşit axul
drumului cu aproximativ 1,2 metri reprezintă o încălcare a
art.135 alin.2 din regulamentul menţionat prevede că :”N.
discontinuu delimitează benzile, putându-se trece peste el
numai atunci când conducătorii de vehicule schimbă E. de
circulaţie, direcţia de deplasare ori când s-au angajat în
depăşire . Aceste manevre se vor executa numai după ce
aceştia au semnalizat şi s-au asigurat că nu periclitează
siguranţa celorlalţi participanţi la trafic care îi urmează sau îi
precedă sau circulă din sens opus”. Conform alin.3 „obligaţiile
prevăzute în alin.2 revin conducătorilor de vehicule şi atunci
când pe drumul public nu sunt aplicate marcaje „ .
- inculpatul T. H. D. nu a efectuat nici o manevră de
schimbare a direcţiei de mers ceea ce înseamnă o încălcare a
prevederilor art.145 din Regulament :” Conducătorii de vehicule
sunt obligaţi să semnalizeze schimbarea direcţiei de deplasare,
depăşirea, oprirea şi punerea în mişcare. Intenţia conducătorilor
de autovehicule de a schimba direcţia de mers, depăşirea şi
oprirea se semnalizează prin punerea în funcţiune a M.
intermitente a semnalizatoarelor cu cel puţin 50 m în localităţi
şi 100 de m în afara localităţilor, înainte de efectuarea
manevrelor „ ;
- inculpatul T. H. D. nu circula cât mai aproape de
marginea din dreapta a părţii carosabile ceea ce înseamnă o

5
încălcare a art.153 din Regulament care prevede „ La întâlnirea
a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii
acestora sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea
din dreapta a părţii carosabile, în sensul lor de mers. Dacă
mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenţa altor
participanţi la trafic, care impune trecerea pe sensul opus ,
conducătorul vehiculului este obligat să reducă viteza şi la
nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care
circulă din sens opus „;
- în momentul producerii accide4ntului autoturismul
condus de inculpatul T. H. D. circula cu o viteză de 60 km/oră,
încălcare a prevederilor
art.15 din Regulament : „M. maximă de viteză admisă în
localităţi este de 50 km/oră”. Pe drumurile cu denivelări ,
conducătorul de vehicul este obligat să reducă viteza dacă
precede un pericol, conform art.158 din Regulamentul de
aplicare a OG nr.195/2002 .
Partea vătămată O. (...) putea evita accidentul dacă circula
pe partea dreaptă a drumului şi nu efectua brusc şi fără să
semnalizeze manevra de viraj spre stânga .Astfel biciclistul a
încălcat :
- art.146 din Regulament : „ Conducătorii vehiculelor cu
două roţi, semnalizează intenţia lor de a schimba direcţia de
deplasare sau de a depăşi, cu braţul întins orizontal, cu cel
puţin 25 m înainte de efectuarea manevrelor „;
- conform art.194 se recomandă ca , în circulaţia pe
drumurile publice, biciclistul să poarte casca de protecţie
omologată .
În conformitate cu dispoziţiile art.17 Cod penal infracţiunea
este fapta socială care prezintă pericol social, săvârşită cu
vinovăţie şi prevăzută de legea penală , în ceea ce priveşte
pericolul social, în conformitate cu dispoziţiile art.18 Cod penal,
acesta are în vedere orice acţiune sau inacţiune prin care se
aduce atingerea uneia dintre valorile apărate de legea penală şi
pentru sancţionarea căreia este necesară aplicarea unei
pedepse .
În baza art.181 Cod penal nu constituie infracţiune fapta
prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă
uneia dintre valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei
concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu reprezintă
gradul de pericol social al unei infracţiuni .

6
 La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine
seama de modul şi de mijloacele de săvârşire a faptei, de
scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de
urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de
persoana şi conduita făptuitorului .
Pentru ca o pedeapsă să-şi atingă scopul preventiv, ea
trebuia să fie astfel aleasă şi dozată încât, prin fiecare din
funcţiile ei, să realizeze un efect preventiv maxim.
Individualizarea legală se face prin stabilirea pedepsei pentru
fiecare infracţiune în parte în raport de gradul de pericol social
abstract al faptei, ţinând cont de importanţa valorii sociale
lezate şi de gravitatea vătămării la care e supusă acesta, dar
individualizarea judecătorească se face post delictum de
instanţa judecătorească şi constă în adecvarea pedepsei la o
anumită faptă concretă şi la un infractor care trebuie reeducat .
Este de necontestat faptul că o pedeapsă – de acelaşi gen
şi cuantum – nu produce acelaşi efect educativ asupra tuturor
infractorilor, instanţa fiind datoare să ţină seama de elementele
care caracterizează persoana infractorului : starea psihofizică a
acestuia, mediul în care s-a dezvoltat şi trăieşte, comportarea
sa înainte şi după săvârşirea infracţiunii .
În speţă, inculpatul, a avut o conduită bună în societate
înainte de săvârşirea infracţiunii, acesta nemaiavând de a face
cu rigorile legii, este căsătorit şi administrează o societate
comercială, iar prevederile legale încălcate nu sunt grave.
Din probele administrate reiese că accidentul s-a datorat
unei culpe comune, aspecte ce sunt de natură să dovedească
că inculpatul nu prezintă pericol social prin aplicarea unei
sancţiuni mai blânde .
La determinarea cauzei şi condiţiilor care au dus la
săvârşirea faptei nu au stat manifestări negative ale
inculpatului care să genereze ideea că există manifestări
antropologice, fizico-logice, psihologice, etc. care să conducă la
ideea că acesta nu poate fi resocializat decât prin aplicarea unei
pedepse cu închisoarea, chiar şi în condiţiile în care s-ar aplica
dispoziţiile art.81 Cod penal.
Având în vedere cele expuse anterior, faptul că martorii
audiaţi au dovedit că a fost un accident în viaţa inculpatului, că
este un bun familist, instanţa a apreciat că fapta depusă
judecăţii nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni .
În consecinţă, în temeiul art.11 pct.2 lit.a şi al art.10 lit.b1
cu art.181 Cod penal, a achitat inculpatul pentru săvârşirea

7
infracţiunii întrucât fapta, în condiţiile concrete în care a fost
săvârşită, nu prezintă gradul de pericol social al unei
infracţiuni .
În temeiul art.91 lit.c Cod penal, s-a aplicat inculpatului
sancţiunea de 1000 lei amendă administrativă .
Instanţa a obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul să
achite părţii vătămate J din contravaloarea bicicletei fiind vorba
de culpă comună, iar celelalte pretenţii au fost respinse ca
nefondate, întrucât nu au fost dovedite, ci doar au fost solicitate
ca urmare a traumatismelor suferite fără a dovedi întinderea
daunelor materiale şi nici a celor morale, probele confirmând
că prejudiciul a fost cauzat şi de culpa părţii vătămate .
Inculpatul a fost obligat să plătească părţii vătămate
cheltuielile judiciare avansate în cauză .
S-a luat act că inculpatul a avut apărător ales .
În temeiul art.192 pct.1 lit.d Cod procedură penală a fost
obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de
către stat.
Prin decizia penală nr. 512/A din 25.11.2008, pronunţată în
dosarul nr(...) al T r i b u n a l u l u i B a c ă u s-a dispus
respingerea ca nefondat a apelului declarat de Parchetul de pe
lângă J u d e c ă t o r i a B a c ă u.
Pentru a dispune astfel, instanţa de apel a arătat că
motivul de apel ce vizează depăşirea termenului de 15 zile
prevăzut de art. 306 Cod procedură penală, relativ la termenul
de soluţionare a cauzei, nu constituie un motiv de reformare a
hotărârii în apel. În speţă, după trecerea termenului pentru
care s-a dispus amânarea pronunţării hotărârii, cauza a fost
reluată de acelaşi complet de judecată, fiind respectat
principiul unicităţii completului de judecată. Depăşirea
termenului de 15 zile prevăzut de textul de lege menţionat nu
conduce la nulitatea absolută a hotărârii pronunţate în cauză,
completul de judecată întocmind o încheiere de şedinţă
separată, ce cuprinde menţiunile de la art. 305 alin.1 şi care
conţine semnăturile obligatorii, încheiere aflată la fila 123 din
dosar.
Hotărârea apelată este temeinică şi în ceea ce priveşte
soluţionarea laturii penale a cauzei. Astfel, instanţa de fond în
mod corect a apreciat că fapta inculpatului nu prezintă gradul
de pericol social caracteristic unei infracţiuni, achitarea în
temeiul art. 11 pct.2 lit. a şi art. 10 alin. 1 lit. b/1 şi aplicarea
unei amenzi administrative, conform art. 18/1 Cod penal fiind

8
pe deplin justificată. Raportul de expertiză tehnico - ştiinţifică
precum şi proba testimonială confirmă împrejurarea că
accidentul de circulaţie s-a produs din culpa comună a
inculpatului şi părţii vătămate. În aceste condiţii, se constată că
prin fapta sa, inculpatul a adus o atingere minimă valorilor
sociale ocrotite de lege, fiind lipsită în mod vădit de importanţă,
sancţiunea administrativă aplicată fiind corespunzătoare.
În plus faţă de cele reţinute, în favoarea aplicării
dispoziţiilor art. 18/1 Cod penal o importanţă deosebită o au şi
datele ce caracterizează persoana inculpatului care nu posedă
antecedente penale şi care a avut o conduită sinceră în tot
cursul procesului penal.
Rezultă că şi sub aspectul rezolvării laturii penale,
hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică,
neimpunându-se modificarea acesteia în sensul solicitat.
În cauză a formulat recurs în termen legal Parchetul de pe
lângă T R I B U N A L U L B A C Ă U în care se invocă
netemeinicia celor două hotărâri judecătoreşti pronunţate,
considerându-se că se impune condamnarea inculpatului.
Se arată că, chiar dacă în producerea accidentului a
contribuit şi culpa părţii vătămate O. (...) D., care nu a purtat
cască de protecţie şi nu s-a deplasat cu bicicleta cât mai
aproape de partea dreaptă a drumului, trebuie reţinut că
inculpatul T. D. H. a încălcat, la rândul său, patru reguli de
circulaţie prevăzute în art.135 al.2, art.145, art.153 şi art.15 din
Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002. Astfel, acesta
din urmă circula cu o viteză peste limita legală şi în aceste
condiţii mai efectua şi manevre de schimbare a direcţiei de
mers, fără respectarea dispoziţiilor legale, cu scopul de a ocoli
denivelări din carosabil.
La toate acestea de adaugă urmările produse ca urmare a
încălcării regulilor de circulaţie, respectiv faptul că părţii
vătămate i s-au produs leziuni ce au necesitat un mare număr
de îngrijiri medicale 95 – 100 zile.
Ţinând seama de împrejurărilor comiterii faptei şi urmările
produse consideră că nu se justifică aprecierea că fapta nu
prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, dimpotrivă
fapta prezintă un pericol social ridicat ce impune aplicarea unei
pedepse în limitele prevăzute de lege.
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi decizia
penală recurată, prin prisma motivelor invocate în termenul
dispus în art.38510, al.2 C.p.p., precum şi a celor care pot fi

9
luate în considerare din oficiu potrivit art.3859, al.3 C.p.p.,
Curtea de Apel reţine următoarele:
Instanţa de apel a apreciat în mod corect că din probele
administrate legal de către prima instanţă rezultă situaţia de
fapt redată în considerentele sentinţei penale apelate şi
vinovăţia inculpatului. De asemenea, a dat o încadrare juridică
legală, în concordanţă cu faptele reţinute.
De altfel, comiterea faptei de către inculpat şi vinovăţia
acestuia rezultată din încălcarea regulilor de circulaţie nu
constituie motive de recurs, ci aprecierea instanţelor inferioare
asupra neexistenţei pericolului social concret al unei infracţiuni.
Pentru reţinerea incidenţei dispoziţiilor art.181 Cod penal
au fost avute în vedere toate împrejurările relevante în cauză şi
care, împreună, conturează în concret un pericol social minimal,
ce trebuie să se reflecte obligatoriu şi în ceea ce priveşte
răspunderea juridică pe care inculpatul o va suporta.
Astfel, valorile sociale ocrotite prin dispoziţiile art.184 C.p.
au fost lezate într-o proporţie redusă, ţinând seama de culpa
părţii vătămate la producerea accidentului şi chiar de
particularităţile drumului, cu denivelări, ce au favorizat reacţiile
neinspirate şi neregulamentare ale celor doi conducători de
vehicule.
E. că rezultatul socialmente periculos constând în
vătămarea gravă a părţii vătămate nu este lipsit de importanţă,
însă, ţinându-se seama, aşa cum s-a arătat, şi de lanţul cauzal
complex existent în cauză, dar mai ales de persoana şi
conduita inculpatului, anterior şi după accident, susţinerea
formulată de către primele două instanţe că nu este întrunită
una din trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, respectiv pericolul
social, este întemeiată.
Pentru aceste considerente, neconstatându-se întemeiat
motivul de recurs invocat de procuror, precum şi faptul că, în
cauză, nu este incident vreun caz de casare ce poate fi luat în
considerare din oficiu, în baza art.38515, pct.1, lit.b C.p.p. se va
respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă
T R I B U N A L U L B A C Ă U.
Văzând şi dispoziţiile art.192 al.3 C.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
15
În baza art.385 , pct.l, lit.b c.pr.pen., respinge recursul
formulat de Parchetul de pe lângă T R I B U N A L U L B A C Ă

10
U, împotriva deciziei penale nr.512/A/25.11.2008, pronunţată în
dosarul nr(...) al T r i b u n a l u l u i B a c ă u, ca nefondat.
În baza art.192, alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare
avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16.04.2009.
PREŞEDINTE
E. B.
JUDECĂTORI

Ş. O.

B. T.

GREFIER,
E. F.
Red. s.f. B. S
Red. d.a. H. D/ J. L
Red. d.r. A.S
Tehnored. PE/ 5.05.2009/ 2 ex

11