Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă

Modul 9: Zgomotul şi vibraţiile

ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE

A. ZGOMOTUL

CE ESTE ZGOMOTUL?

Zgomotul este definit, cel mai des, ca un sunet nedorit. Sunetul este senzaţia
auditivă provocată de vibraţia acustică a particulelor unui mediu elastic în jurul unei poziţii
de echilibru.

CUM AUZIM?
Urechea captează aceste vibraţii şi celulele ciliate
situate în urechea internă transformă aceste vibraţii în
impulsuri nervoase care se transmit la creier, unde sunt
analizate şi transformate în senzaţii acustice. Celulele
ciliate, în număr de 24.000, sunt esenţiale pentru auz, nu
pot să se reînnoiască, distrugerea lor fiind ireversibilă.

Relaţia dintre senzaţia acustică şi energia

acustică nu este simplă. Senzaţia acustică
nu este proporţională cu energia acustică
primită de ureche (dacă ar fi aşa, senzaţia
provocată de zgomotul tunetului ar fi
insuportabilă). Aceste două mărimi sunt
legate printr-o relaţie logaritmică, motiv
pentru care s-a ales pentru exprimarea
zgomotului o scară logaritmică (cea a
decibelului). Conform acestei scări, rezultatul
adunării a două nivele de zgomot identice nu
este un nivel de zgomot dublu, ci nivelul de
zgomot mărit cu 3 dB.

DE REŢINUT!
Zgomotul este un sunet nedorit. Intensitatea sa (adică cât de tare
este, aşa cum se vorbeşte în limbajul comun) se măsoară în decibeli (dB).
De exemplu, o conversaţie normală poate emite în jur de 65 dB, iar cineva
care ţipă emite în jur de 80 dB.

Nivelul de zgomot se măsoară în

decibeli (dB). Atunci când nivelul de
zgomot trebuie să exprime
subiectivitatea auzului uman el se
exprimă în decibeli A, dB(A).

1
 Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă
Modul 9: Zgomotul şi vibraţiile

EFECTELE ZGOMOTULUI
 Degradează relaţiile interpersonale şi deci
climatul social.
 Împiedică concentrarea şi deci dăunează calităţii
muncii.
 Alterează sănătatea, favorizând absenteismul.
 Pe termen lung, zgomotul provoacă hipoacuzii şi
surdităţi profesionale.
 Prin efectul său de mascare, zgomotul poate
acoperi mesaje de alertă.

Efecte asupra sănătăţii

Expunerea la zgomot poate cauza o multitudine de riscuri pentru securitate şi sănătate:
 Pierderea auzului: zgomotul excesiv dăunează celulelor urechii interioare, ducând la
pierderea auzului.
 Tinnitus (Ţiuit): senzaţie de ţiuit, sâsâit, vâjâit, la nivelul urechilor.
 Interferenţe în comunicare: o comunicare eficientă este esenţială la locul de muncă,
fie că este vorba de o fabrică, un şantier de construcţii sau o şcoală. Zgomotul din
mediul înconjurător este simţit de multe ori ca un element perturbator al fluxului de
comunicare, mai ales dacă ascultătorul are deja probleme de auz.
 Risc crescut de accidente: zgomotul poate cauza accidente, datorită faptului că
muncitorii aud greoi şi nu înţeleg corect comunicarea şi semnalizarea, prin mascarea
sunetului de pericol apropiat sau a semnalelor de avertizare, sau prin distragerea
atenţiei, cum ar fi în cazul şoferilor.
 Perturbări psihologice: Zgomotul înconjurător poate fi foarte deranjant, dacă
angajatul desfăşoară o activitate care presupune concentrare. Greşelile şi erorile cresc
dacă această activitate trebuie desfăşurată sub influenţa zgomotului.
 Efecte psihologice: expunerea la zgomot poate creşte tensiunea arterială, deoarece
zgomotul este frecvent asociat cu stresul.

Mai încet cu zgomotul!

Limita maximă de expunere: 87 dB(A)!

Efectul de mască
DE REŢINUT!
Urechea poate tolera mult mai uşor sunetele joase decât cele
înalte. Astfel, dacă este afectat aparatul auditiv, percepţia sunetelor
înalte este cea care dispare prima. S-ar putea să nu ne dăm seama de
acest lucru deoarece putem auzi orice conversaţie normală. Trebuie să
treacă câţiva ani până când vom avea dificultăţi evidente în a înţelege
ceea ce spun oamenii din jurul nostru.

2
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă
Modul 9: Zgomotul şi vibraţiile

CE TREBUIE FĂCUT ?
EXEMPLE DE METODE DE COMBATERE A ZGOMOTULUI

Dacă măsurătorile expunerii la zgomot a angajaţilor au evidenţiat niveluri de expunere

peste 85 dB(A), angajatorul este obligat să întocmească şi să pună în practică un program
de măsuri tehnice şi organizatorice în vederea reducerii expunerii la zgomot.
Pe primul plan trebuie să se situeze măsurile tehnice referitoare la:

 Combaterea zgomotului la sursă: se

realizează prin modificări constructive aduse
echipamentelor tehnice (de ex. dotarea
echipamentelor tehnice cu atenuatoare de
zgomot);

 Izolarea surselor de
zgomot: se realizează prin amplasarea
de ecrane fonoizolante, carcasare
fonoizolantă a echipamentelor tehnice;

 Combaterea zgomotului
la receptor: se realizează
prin izolarea personalului
care lucrează într-o zonă
zgomotoasă, soluţiile cele Perete izolat fonic
mai cunoscute fiind
cabinele fonoizolante,
pereţii de separare
parţială, ecrane acustice
simple. Linie de fabricaţie cu nivel de zgomot ridicat

Măsurile tehnice trebuie să fie completate cu următoarele măsuri organizatorice:

 Instruirea angajaţilor privind riscul expunerii la zgomot şi asupra modului de utilizare
a echipamentului individual de protecţie
împotriva zgomotului;
 Examinarea stării auzului personalului expus la
zgomot
 Stabilirea programului de lucru pe posturi de
muncă în funcţie de durata expunerii la
zgomot.

ÎN CONCLUZIE PRINCIPALELE MĂSURI PENTRU REDUCEREA NIVELULUI DE

ZGOMOT SUNT URMĂTOARELE….

3
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă
Modul 9: Zgomotul şi vibraţiile

B. VIBRAŢIILE

Ce sunt vibraţiile?

Vibraţiile sunt efectele asupra corpului uman cauzate

de contactul direct cu oscilaţii mecanice.
Sunt mai multe tipuri de vibraţii:
 Vibraţii transmise întregului corp, de ex. cele
cauzate în timpul procesării, respectiv cele
produse de lopeţi, camioane, buldozere, maşini
de nivelat etc.
 Vibraţii transmise sistemului mână-braţ, de ex.
cele cauzate de aparatele de rectificat, cutere,
ferăstraie circulare şi panglică, topoare, maşini de găurit, etc.

Unde sunt prezente vibraţiile?

Există o multitudine de sectoare profesionale unde angajaţii sunt

expuşi zilnic la vibraţii pe o perioadă lungă de timp:
 Silvicultură
 Construcţii
 Minerit/ perforări
 Industria auto şi reparaţii
 Producerea de unelte
 Sudură
 Construirea de reţele de ţevi şi drumuri
 Cariere de piatră

Care sunt efectele vibraţiilor asupra sănătăţii?

4
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă
Modul 9: Zgomotul şi vibraţiile

În cazul unei expuneri pe termen scurt la vibraţii, efectele negative sunt :

 O epuizare mai rapidă
 Lipsa concentrării
 Afecţiuni ale vederii

Dacă angajaţii sunt expuşi la vibraţii pe un timp mai îndelungat, pot apărea
afecţiuni musculo-scheletice mai ales la şira spinării, disfuncţii importante
cauzate de proasta circulaţie a sângelui (mai ales la degete).
În general, angajaţii în vârstă, respectiv cei foarte tineri sunt mai afectaţi
datorită condiţiei fizice precare.

Ce trebuie făcut împotriva vibraţiilor?

În urma evaluării riscurilor , principalele măsuri tehnice la care se poate recurge, sunt
următoarele:

 Alegerea unui echipament de lucru ergonomic, care să ţină cont de tipul

de activitate, şi care să producă cât mai puţine vibraţii.
 Obţinerea tuturor informaţiilor disponibile despre o unealtă/utilaj înainte
de achiziţionare (date despre firma producătoare, rezultatele testelor
comparative, etc.)
 Dacă este posibil, se recomandă achiziţionarea de utilaje ce deţin
telecomandă, pentru a se evita expunerea directă a lucrătorului
 Instalarea de elemente de amortizare pentru a proteja angajaţii împotriva vibraţiilor în
timpul lucrului cu utilaje, de ex. scaune ce reduc vibraţiile pe utilajele grele etc.
 Repararea/evitarea elementelor neechilibrate, de ex. volane, ghidoane etc.
 Folosirea exclusivă a mănuşilor anti-vibraţii (numai pentru utilaje de înaltă frecvenţă,
cum ar fi aparatele de rectificat).

Exemple de măsuri organizatorice:

 Alegerea altor metode de lucru ce implică o mai mică expunere la vibraţii

mecanice
 Crearea de programe de mentenanţă pentru echipamentul de lucru, locul
de muncă şi pentru sistemele de muncă.
 Informare asupra nivelului de vibraţii al noilor utilaje folosite.

5
Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă
Modul 9: Zgomotul şi vibraţiile