Sunteți pe pagina 1din 27

foto: Peter Lengyel

3.2. Dezvoltarea rurală, agricultura, silvicultura şi pescuitul


Dispoziţiile legale, documentele programatice şi deciziile filiere de produs, inclusiv pentru producţia durabilă a
executive în aceste domenii sunt corelate cu directivele biomasei şi biocombustibililor.
UE şi reglementările comunitare, precum şi cu strategiile
naţionale şi programele sectoriale ale României. În mod deosebit se va pune accentul pe dezvoltarea pro-
ducţiei agro-alimentare de nişă precum şi a produselor
ecologice şi tradiţionale în zonele în care există condiţii
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Creșterea favorabile. Se vor lua măsuri pentru protejarea denumirii
dinamismului economic al zonelor rurale din produselor, reţetelor şi procedurilor de preparare specific
România în condiţiile menţinerii echilibru- româneşti pe Piaţa Unică a UE şi în ţări terţe, cu respecta-
lui social prin dezvoltarea durabilă a agri- rea normelor de siguranţă alimentară, şi pentru promo-
culturii, silviculturii și pescuitului, inclusiv varea adecvată a acestora.
a industriilor procesatoare aferente pentru
satisfacerea optimă a nevoilor de hrană ale Obiectivele principale pentru perioada imediat urmă-
populaţiei și pentru asigurarea conservării și toare sunt:
îmbunătăţirii resurselor naturale. • Dezvoltarea competitivităţii sectoarelor agricol, fores-
tier şi de pescuit bazat pe cunoaştere şi iniţiativă privată;
• Reducerea populaţiei ocupate în agricultură în core-
În această etapă se vor pune bazele modelului agricol lare cu crearea de exploataţii viabile;
european, caracterizat prin structuri de exploatare via- • Reducerea gradului de fragmentare a suprafe-
bile, apropiate de piaţă, concomitent cu dezvoltarea ţei agricole şi stimularea concentrării fermelor de mici
rurală şi protecţia mediului. Se vor lua măsuri de sprijinire dimensiuni;
a producătorilor pentru adaptarea agriculturii la conse- • Menţinerea calităţii şi diversităţii spaţiului rural şi
cinţele schimbărilor climatice întrucât aceste schimbări forestier, urmărind echilibrul între activităţile umane şi
vor influenţa nivelul şi variabilitatea mărimii produc- conservarea resurselor naturale.
ţiei agricole şi a efectivelor de animale. Vor fi organizate

106 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 106 12/10/2008 8:37:06 AM


Se vor implementa prevederile Planului Naţional Strate- reţelei Natura 2000 pe baza obligaţiilor asumate conform
gic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, axat pe urmă- Directivelor UE privind protecţia păsărilor, conservarea
toarele domenii principale de acţiune: habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice;
• Promovarea managementului durabil al terenurilor
forestiere prin creşterea suprafeţei de pădure cu rol de
(i) Creșterea competitivităţii sectoarelor agro-alimen- protecţie a apei, solului şi biodiversităţii împotriva facto-
tar, forestier şi piscicol prin: rilor distructivi naturali şi antropici, precum şi dezvoltarea
• Îmbunătăţirea competenţelor fermierilor şi altor per- funcţiilor recreative ale pădurii; compensarea proprieta-
soane implicate în sectoarele agro-alimentar, forestier rilor de terenuri forestiere pentru dezavantajele create
şi de pescuit pentru încurajarea unui management mai de măsurile de conservare a arealelor protejate.
performant;
• Îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi
de semi-subzistenţă, încurajarea cooperării şi asocierii (iii) Încurajarea diversificării economiei rurale și
acestora, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, îmbunătăţirea calităţii vieţii în spaţiul rural prin:
stimularea formării grupurilor de producători în vederea • Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice şi
funcţionării filierelor de tip asociativ; accelerarea adaptă- creşterea numărului de locuri de muncă prin diversifi-
rii structurale şi încurajarea fermelor de semi-subzistenţă carea activităţilor economice non-agricole şi încurajarea
să pătrundă pe piaţă; modernizarea exploataţiilor agri- micilor întreprinzători în spaţiul rural; crearea, îmbună-
cole; instalarea tinerilor fermieri şi înlocuirea generaţiei tăţirea şi diversificarea facilităţilor de dezvoltare econo-
actuale de şefi de exploataţii agricole şi forestiere, inclu- mică şi a atracţiilor turistice;
siv prin pensionarea timpurie; creşterea adaptabilităţii • Creşterea atractivităţii zonelor rurale şi diminuarea
fermelor la condiţiile de piaţă şi cerinţele de mediu; migraţiei populaţiei tinere spre zonele urbane prin cre-
• Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de proce- area şi modernizarea infrastructurii fizice de bază; îmbu-
sare şi de marketing ale produselor agricole, forestiere şi nătăţirea condiţiilor sociale, economice şi de mediu;
piscicole în vederea creşterii valorii adăugate în condiţii protejarea şi conservarea patrimoniului cultural şi natu-
de sustenabilitate şi stabilizării preţurilor; sprijinirea dez- ral rural; diversificarea ofertei turistice;
voltării integrate prin formarea şi consolidarea filierelor • Dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor actorilor
agroalimentare, îmbunătăţirea calităţii produselor şi creş- locali privind buna administrare, organizarea teritoriului
terea performanţei industriilor alimentare; îmbunătăţi- pe plan local şi modernizarea satelor.
rea modului de gospodărire a pădurilor şi de valorificare
a produselor silvice; exploatarea raţională şi responsabilă
a fondului piscicol. (iv) Demararea și funcţionarea iniţiativelor de dez-
voltare locală prin:
• Introducerea conceptului de acţiune de jos în sus în
(ii) Îmbunătăţirea mediului și spaţiului rural, con- administrarea comunităţilor rurale, care să asigure un
solidarea aplicării bunelor practici agricole, silvice şi în grad ridicat de integrare economică şi socială teritorială,
industriile agroalimentare pentru asigurarea securităţii susţinută prin organizarea grupurilor de acţiune locală
consumatorilor prin: (GAL);
• Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele • Promovarea potenţialului endogen al teritoriilor prin
defavorizate şi promovarea agriculturii durabile pentru participarea membrilor comunităţilor rurale la procesul
menţinerea viabilităţii spaţiului rural în zonele montane de elaborare şi implementare a strategiilor de dezvoltare
şi alte zone defavorizate; locală şi stimularea acţiunilor inovative; încurajarea fac-
• Conservarea şi îmbunătăţirea stării resurselor natu- torilor locali de a conlucra cu alte comunităţi locale din
rale şi a habitatelor prin încurajarea utilizării de metode ţară şi din străinătate pentru realizarea unor proiecte
de producţie agricolă compatibile cu protejarea mediu- comune;
lui, conservarea biodiversităţii şi îmbunătăţirea calităţii • Îmbunătăţirea administrării locale prin dezvoltarea
apei, solului şi a peisajului natural; compensarea fermi- competenţelor de formulare şi administrare a proiecte-
erilor pentru dezavantajele rezultate din implementarea lor, inclusiv a celor realizate în parteneriat, şi atragerea

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 107

sndd01.ro.04.indd 107 12/10/2008 8:37:10 AM


participării cetăţenilor în procesul decizional; valorifi- cvasi-virgine în arii naturale protejate; reconstrucţia eco-
carea potenţialului programului LEADER şi a resurselor logică a pădurilor deteriorate şi nefuncţionale sub raport
financiare alocate acestuia pentru mediul rural şi sprijini- ecologic şi economic; îngrijirea pădurilor tinere şi con-
rea grupurilor de acţiune locală. servarea lemnului mort în limitele statuate în Uniunea
Europeană; amenajarea integrată participativă a bazine-
lor hidrografice montane torenţiale; creşterea gradului
Va fi continuat temporar Programul Fermierul, adoptat în de accesibilitate a pădurilor; compensarea proprietari-
2005, pentru susţinerea investiţiilor efectuate în agricul- lor de terenuri forestiere pentru dezavantajele create de
tură şi în sectoarele de procesare, depozitare, conservare încadrarea de păduri în grupa celor cu funcţii speciale de
şi valorificare a produselor. protecţie, inclusiv în arii naturale de protecţie; implicarea
financiară a statului în gestionarea durabilă a pădurilor
Până în anul 2013 va fi finalizată armonizarea legislaţiei private având suprafeţe de sub 30 hectare;
naţionale cu acquis-ul comunitar în domeniu şi se va asi- • Urgentarea pregătirii unui Program pe termen
gura operaţionalizarea structurilor naţionale corespun- mediu și lung pentru modernizarea sistemelor de iri-
zătoare celor care funcţionează la nivelul UE. gaţii prin reabilitarea celor existente şi construirea unor
sisteme noi, bazate pe cele mai bune tehnologii disponi-
bile; stabilirea necesarului de investiţii, pe etape, şi iden-
În completarea obiectivelor conţinute în Planul Naţional tificarea surselor de finanţare. Această acţiune capătă
de Dezvoltare Rurală 2007-2013, se recomandă urmă- aspect prioritar în contextul efectelor schimbărilor clima-
toarele măsuri suplimentare: tice globale, creşterii frecvenţei şi acuităţii perioadelor
• Elaborarea, cu concursul comunităţii academice de de secetă, extinderii deşertificării, concomitent cu redu-
specialitate, şi implementarea unui Program Naţional cerea resurselor de apă disponibile. Programul va trebui
pentru Gestionarea Durabilă a Pădurilor care să pre- să conţină şi dispoziţii privind optimizarea folosirii apei în
vadă: interzicerea reducerii suprafeţei totale a pădurilor; agricultură, sector care utilizează circa 70% din consumul
creşterea suprafeţei pădurilor cu cel puţin 200.000 hec- total de apă;
tare prin împădurirea în special a terenurilor degradate • Elaborarea unui Program Naţional privind protecţia
şi abandonate. Sunt necesare măsuri suplimentare pen- și conservarea solului, conform principiilor dezvoltării
tru realizarea unui sistem naţional de perdele forestiere durabile, ca element esenţial al viziunii strategice pentru
de protecţie, cu precădere în ţinuturile secetoase şi pre- promovarea securităţii şi siguranţei alimentare;
dispuse la deşertificare; promovarea cu prioritate a tra- • Punerea în aplicare a Strategiei pentru dezvoltarea
tamentelor intensive, bazate pe regenerarea naturală, durabilă a zonei montane din România, care este fra-
capabile să contribuie în cea mai mare măsură la promo- gilă ecologic şi se caracterizează prin handicapuri natu-
varea speciilor autohtone valoroase, asigurându-se ast- rale şi sociale semnificative, antrenează eforturi mari, cu
fel exercitarea continuă a funcţiilor multiple, ecologice, restricţii în exercitarea unor activităţi economice şi în uti-
economice şi sociale pe care trebuie să le îndeplinească lizarea terenurilor, şi implică o creştere a costurilor lucră-
pădurea în ansamblul ei. Se impun, de asemenea, măsuri rilor datorită altitudinii, pantelor şi condiţiilor climatice
active pentru aplicarea strictă a prevederilor legale pri- cu perioade de vegetaţie mai reduse. Prin îndeplinirea
vind interzicerea tăierilor rase; pentru creşterea supra- obiectivelor stabilite de această Strategie, aprobată de
feţei pădurilor destinate să protejeze regimul apelor, Guvernul României încă din 2004, se va realiza protejarea
solul, clima, peisajul precum şi a celor cu rol de conser- şi valorificarea responsabilă a resurselor montane, ţinând
vare a biodiversităţii în sistemul ariilor naturale protejate; seama şi de efectele schimbărilor climatice, prevenindu-
adaptarea pădurilor şi a silviculturii la efectele schim- se depopularea acestor zone şi degradarea tradiţiilor,
bărilor climatice globale; aplicarea de vârste optime de îndeletnicirilor şi specificităţii culturale a acestora, iar asi-
tăiere a arboretelor, contracarând tendinţele de redu- gurarea mijloacelor pentru dezvoltarea lor echilibrată, la
cere a acestor vârste şi de majorare artificială a volumului paritate cu alte zone în privinţa veniturilor şi condiţiilor
de tăieri din păduri; conservarea biodiversităţii la toate de viaţă, va trebui să beneficieze de sprijinul statului.
nivelurile: genetic, al speciilor, ecosistemic şi al com-
plexelor de ecosisteme; integrarea pădurilor virgine şi

108 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 108 12/10/2008 8:37:10 AM


Pentru finanţarea obiectivelor Planului Naţional Strate- Se vor lua în continuare măsuri pentru îmbunătăţirea
gic pentru Dezvoltare Rurală, România poate accesa fon- pregătirii profesionale şi capacităţii manageriale a fermi-
durile prealocate totale aferente perioadei 2007-2013 de erilor pentru valorificarea superioară a resurselor natu-
circa 8,02 miliarde euro, din care 80,46% provin din cofi- rale locale, îmbunătăţirea standardelor de securitate a
nanţarea comunitară prin Fondul European Agricol pen- muncii, încurajarea iniţiativelor de mediu şi asigurarea
tru Dezvoltare Rurală. De asemenea, se prevăd alocări condiţiilor de igienă şi bunăstare a animalelor.
comunitare pentru 2007-2013 de peste 5,5 miliarde euro
sub formă de plăţi directe pentru producătorii agricoli, Acţiunile preconizate vor avea în vedere schimbările
peste 248 milioane euro pentru măsuri de piaţă în 2008 şi posibile în mecanismele de aplicare a Politicii Agricole
230 milioane euro pentru pescuit. În perioada 2007-2013 Comune a UE după 2013.
se vor transfera de la bugetul comunitar pentru agricul-
tură, sectorul piscicol şi dezvoltarea rurală circa 14 mili-
arde euro. La aceste sume se adaugă alocări importante Orizont 2030. Obiectiv naţional: Adoptarea
de la bugetul de stat al României. în totalitate a politicilor și practicilor comu-
nitare în domeniul agriculturii, silvicultu-
rii și pescuitului; finalizarea restructurării și
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Consoli- modernizării acestor sectoare și a spaţiului
darea structurilor din domeniul agro-ali- rural.
mentar și silvic concomitent cu dezvoltarea
economică și socială a zonelor rurale pen-
tru reducerea în continuare a decalajelor și În această perioadă se va atinge un nivel înalt de com-
atingerea nivelului mediu actual de perfor- petitivitate în sectorul agro-alimentar, care va deveni
manţă al ţărilor membre ale UE; afirmarea compatibil cu cel vest-european ca urmare a creării unor
României ca element de stabilitate a securi- structuri agricole viabile, modernizării economiei rurale,
tăţii alimentare în Europa de Sud-Est. diversificării producţiei şi realizării unor produse de cali-
tate. România va recupera decalajele de productivitate în
sectorul agricol şi se va apropia de nivelul de dezvoltare
În acest scop va fi elaborat încă din perioada anterioară a industriilor alimentare din ţările europene cu tradiţie.
un nou program de acţiune pentru 2014-2020 axat pe Se vor asigura integral normele de siguranţă a alimen-
principiile dezvoltării durabile, cu ţinte specifice privind telor prin respectarea cerinţelor de eco-condiţionalitate
îmbunătăţirea condiţiilor de mediu (măsuri de comba- comunitare.
tere a degradării solului şi de protecţie a zonelor expuse
la risc de inundaţii, menţinerea plantaţiilor la un nivel În urma aplicării programului multianual coerent în
suficient şi sustenabil, sprijinirea zonelor defavorizate, domeniul silviculturii, procentul de împădurire va ajunge,
ameliorarea calităţii peisajului), creşterea competitivităţii în anul 2030, la 34% din suprafaţa ţării, cu perspectiva să
anumitor sectoare cu impact asupra mediului (utilizarea evolueze în continuare spre procentajul optim de 45%.
surselor de energie regenerabilă, îmbunătăţirea gestio-
nării apei, deşeurilor şi dejecţiilor, fertilizanţilor, pesticide- Măsurile ce urmează a fi întreprinse precum şi necesarul
lor şi ierbicidelor), îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul de finanţare urmează a fi stabilite în funcţie de evalua-
rural (creşterea veniturilor din activităţi agricole, silvice şi rea rezultatelor obţinute în perioada anterioară, pe baza
piscicole performante, extinderea serviciilor şi utilităţilor unor studii de specialitate care să ia în considerare dife-
publice, diversificarea activităţilor non-agricole şi a spiri- rite scenarii posibile, inclusiv volumul de investiţii pe pro-
tului antreprenorial). grame şi obiective.

Se va continua programul de gestionare durabilă a pădu-


rilor prin măsuri suplimentare de reîmpădurire şi de
reconstrucţie ecologică a pădurilor şi a terenurilor fores-
tiere afectate de fenomene de degradare.

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 109

sndd01.ro.04.indd 109 12/10/2008 8:37:10 AM


3.3. Implementarea Agendei Locale pentru secolul XXI (AL-21)
Promovarea sistematică a principiilor şi practicilor dez- prin restrângerea anvergurii proiectului până la nivel de
voltării durabile a început în România încă din anul 2000 oraş sau comunitate rurală.
prin implementarea unor proiecte concrete la nivel local
iniţiate şi cofinanţate de Programul Naţiunilor Unite pen- În perioada 2000-2003 a fost definitivată metodologia şi
tru Dezvoltare – România în cadrul Agendei Locale 21. s-au elaborat primele seturi de documente AL-21 pentru
9 municipii-pilot. Rezultatele acestei etape au fost apre-
Acest proces a contribuit la întărirea capacităţii admi- ciate atât la nivelul autorităţilor şi comunităţilor locale
nistraţiilor locale din zonele şi localităţile participante la cât şi la nivel central guvernamental, mai ales prin prisma
program de a elabora şi aplica politici şi planuri concrete calităţii contribuţiilor rezultate din dezbaterile publice,
pentru promovarea dezvoltării socio-economice dura- de care s-a ţinut seama în definitivarea Planului Naţional
bile prin: de Dezvoltare al României.
• Crearea unui cadru participativ, implicând toate cate-
goriile de actori locali, în conturarea deciziilor privind Ca urmare, Guvernul României a decis extinderea pro-
dezvoltarea durabilă a comunităţilor din care fac parte. gramului Agenda Locală 21 la nivel naţional, cuprinzând
Alături de autorităţile locale, au fost antrenaţi reprezen- peste 40 de noi localităţi sau unităţi teritoriale până la
tanţi ai sectorului public, inclusiv ai unităţilor descentrali- sfârşitul anului 2007. În acest sens s-a semnat o Conven-
zate, ai antreprenoriatului privat, asociaţiilor profesionale, ţie de colaborare între reprezentanţii Guvernului, Fede-
instituţiilor de învăţământ sau cercetare, sindicatelor, raţiei Autorităţilor Locale din România şi Programului
organizaţiilor neguvernamentale sau altor formaţiuni ale Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare prin Centrul Naţional
societăţii civile şi ai mijloacelor de comunicare în masă în pentru Dezvoltare Durabilă. Proiectele realizate în peri-
structuri care şi-au păstrat funcţionalitatea şi după înche- oada 2003-2007 au inclus de această dată şi 6 judeţe şi
ierea fiecărui proiect; 2 comune.
• Dezvoltarea reţelelor şi parteneriatelor locale, ceea ce
a permis concentrarea resurselor şi valorificarea optimă Programul a beneficiat de asistenţă tehnică din partea
a potenţialului local. Acest rezultat a devenit posibil prin unor experţi ONU, UE şi ai Institutului Internaţional pen-
utilizarea mecanismului participativ, dar a implicat şi un tru Dezvoltare Durabilă (Canada), precum şi din partea
sistem eficient de comunicare şi informare; unor agenţii de dezvoltare internaţională din Europa şi
• Elaborarea a trei tipuri de instrumente principale America.
menite să orienteze şi să promoveze o viziune realistă şi
responsabilă asupra perspectivelor de dezvoltare în plan Elaborarea strategiilor şi planurilor de dezvoltare dura-
local: (i) o strategie locală de dezvoltare durabilă care bilă a mobilizat în principal expertiza locală, circa 2.000
stabileşte obiectivele pe termen mediu şi lung; (ii) un de persoane fiind implicate în Comitetele Locale de Coor-
plan de acţiune cu priorităţi şi paşi de urmat pe termen donare, Grupurile de lucru şi Oficiile locale AL-21. Pentru
scurt şi mediu pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, definitivarea seturilor de documente în toate aceste loca-
conţinând o evaluare a costurilor, identificarea surselor ţii au fost organizate 90 de dezbateri publice care au reu-
de finanţare şi a modalităţilor de accesare a acestora şi nit peste 10.000 de participanţi.
(iii) un portofoliu de proiecte considerate de întreaga
comunitate drept priorităţi pentru asigurarea dezvoltării În cadrul a 6 sesiuni de pregătire pentru participanţii la
durabile a localităţii sau zonei; elaborarea, implementarea şi monitorizarea în continuare
• Construirea capacităţii instituţionale şi administrative a setului de documente AL-21, având o tematică diversă,
la nivelul autorităţilor locale şi societăţii civile pentru pro- bazată pe evaluarea atentă a nevoilor de instruire şi pe
movarea dezvoltării durabile. cerinţele specifice din teritoriu, au fost abordate, printre
altele, teme precum principiile dezvoltării durabile, eva-
luarea integrată de mediu, metodologia de identificare
Programul Agenda Locală 21 a pornit iniţial de la nivelul a proiectelor prioritare de interes local şi de accesare a
municipiilor medii-mari şi a fost diversificat atât în sensul fondurilor UE şi altor surse de finanţare. Au fost organi-
extinderii ariei de implementare la nivel judeţean cât şi zate două Forumuri Naţionale şi 10 ateliere de lucru sau

110 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 110 12/10/2008 8:37:10 AM


seminarii pentru diseminarea cunoştinţelor despre con- În acest fel se realizează o largă informare şi comunicare
ţinutul programului AL-21 şi rezultatele obţinute în fie- asupra rezultatelor programului AL-21 şi o emulaţie con-
care etapă. Aceste acţiuni, alături de practica efectivă a structivă din partea altor localităţi de a participa la acest
lucrului în echipă pentru realizarea AL-21, au contribuit program. Totodată, investitorii români şi străini dispun de
la îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a autorităţilor un instrument util pentru deciziile lor de afaceri întrucât
locale şi la conştientizarea societăţii civile pentru aplica- au certitudinea că proiectele incluse în portofoliile con-
rea preceptelor dezvoltării durabile pe plan local. venite au sprijinul comunităţilor locale.

Portofoliile de proiecte agreate de toţi factorii activi la Experienţa acumulată în procesul implementării progra-
nivel local şi considerate drept prioritare cuprind peste mului Agenda Locala 21, reţelele de conlucrare constitu-
1.200 de propuneri care acoperă o mare varietate de ite în plan vertical şi orizontal şi progresele înregistrate
domenii, mergând de la elemente de infrastructură în generalizarea bunelor practici prezintă, în cazul Româ-
urbană sau rurală, accesul la utilităţile de bază sau rege- niei, un înalt grad de relevanţă pentru punerea în apli-
nerarea unor situri industriale abandonate până la iniţie- care cu succes a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare
rea unor acţiuni pentru protecţia mediului şi conservarea Durabilă.
biodiversităţii sau pentru ocrotirea patrimoniului istoric
şi cultural. Documentele finale adoptate în urma dezba- În faza următoare a implementării programului Agenda
terilor publice au fost publicate în peste 40.000 de exem- Locala 21 se va aplica o abordare structurală intersectori-
plare, în limbile română şi engleză. ală, corelând obiectivele convenite la nivelul comunităţi-
lor cu resursele existente şi sistemele de implementare.

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 111

sndd01.ro.04.indd 111 12/10/2008 8:37:10 AM


foto: Peter Lengyel
4. Amenajarea teritoriului și planificarea spaţială
În perspectiva dezvoltării durabile, spaţiul geografic subliniază în mod expres necesitatea ca fundamentarea
amenajat şi locuit – cuprinzând elemente fizice naturale politicilor naţionale de amenajare a teritoriului şi plani-
şi antropice dar şi elemente instituţionale şi culturale – ficare spaţială să devină o dimensiune esenţială a Stra-
reprezintă un complex funcţional care susţine calitatea tegiei UE pentru Dezvoltare Durabilă şi a Strategiei de la
vieţii populaţiei şi reprezintă acea parte a avuţiei naţio- Lisabona revizuite.
nale de care beneficiază toţi cetăţenii.
Aşezările umane, ca subsistem al teritoriului locuit,
Obiectivul de a realiza coeziunea teritorială a Uniunii reprezintă spaţiul unde problemele economice, sociale
Europene este prezent în Tratatul de Reformă de la Lisa- şi de mediu trebuie coordonate la scări spaţiale diferite,
bona (13 decembrie 2007) şi a căpătat treptat contur în instrumentele de implementare fiind amenajarea terito-
documentele adoptate la nivel ministerial încă din 1983, riului şi urbanismul. Teritoriul, înţeles ca spaţiu geografic
cu o sistematizare mai precisă în Carta de la Leipzig (mai locuit, include elemente fizice naturale şi antropice, dar şi
2007). Coeziunea teritorială presupune adecvarea resur- elemente instituţionale şi culturale, toate integrate într-
selor teritoriului (naturale şi antropice) la necesităţile un complex funcţional al cărui principal scop şi resursă îl
dezvoltării socio-economice în vederea eliminării dispa- reprezintă populaţia umană. Aşezarea umană ca entitate
rităţilor şi disfuncţionalităţilor între diferite unităţi spaţi- funcţională, fizică, instituţională şi culturală reprezintă
ale în condiţiile păstrării diversităţii naturale şi culturale cadrul de asigurare a unui cât mai înalt nivel al calităţii
a regiunilor. vieţii. Aşezările umane trebuie privite în calitate de con-
sumatoare de resurse dar şi de generatoare de bunăstare
Chiar în absenţa unei autorităţi specializate cu activitate şi potenţială resursă de creativitate, în special în mediul
permanentă la nivelul UE, orientările convenite au pro- urban.
dus efecte vizibile în promovarea coeziunii teritoriale
prin coordonarea politicilor sectoriale pe baza concep- Amenajarea teritoriului are un caracter predominant
telor şi tehnicilor planificării spaţiale. Documentele UE strategic, stabilind direcţiile de dezvoltare în profil

112 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 112 12/10/2008 8:37:10 AM


spaţial, care se determină pe baza analizelor multidisci- proiectelor din fonduri naţionale şi europene, în particu-
plinare şi a sintezelor interdisciplinare. Documentele care lar prin Programul Operaţional Regional şi programele
rezultă din acest proces au un caracter atât tehnic, prin operaţionale sectoriale. În cadrul acţiunii de aplicare
coordonările spaţiale pe principiul maximalizării sinergi- a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional au fost
ilor potenţiale ale dezvoltării sectoriale în teritoriu cât şi aprobate prin lege, pânâ în luna septembrie 2008, cinci
legal, având în vedere că, după aprobarea documentaţi- secţiuni: reţele de transport, apă, arii protejate, reţeaua
ilor, acestea devin norme de dezvoltare spaţială pentru de localităţi şi zone de risc natural.
teritoriul respectiv. Aspectele tehnice, legale şi politice
integrate în planurile aprobate de amenajare a terito- În condiţiile specifice ale României, clarificarea regimului
riului constituie elemente care fundamentează planurile juridic al proprietăţii asupra terenurilor – fie intravilane
regionale de dezvoltare şi constituie expresia coordo- (construibile), fie extravilane (preponderent agricole, sil-
nată spaţial şi temporal a politicilor de dezvoltare. vice sau perimetre naturale protejate) – printr-un sistem
cadastral adecvat reprezintă obiectul principal al dezvol-
Planurile de amenajare a teritoriului constituie funda- tării teritoriale sănătoase şi precede stabilirea regimului
mentarea tehnică şi asumarea politică şi legală a strate- tehnic şi economic prin documentaţii de urbanism.
giilor în vederea accesului la finanţarea programelor şi

4.1. Planificarea spaţială


Conceptul de planificare spaţială reprezintă un cumul Pentru întreaga perioadă până în anul 2030, îmbună-
de metode, programe, proiecte şi acţiuni prin care se tăţirea condiţiilor de locuit, inclusiv în cartierele de clă-
realizează dezvoltarea direcţionată, ghidată de strategii diri multietajate din oraşe, în sprijinul dezvoltării urbane
explicite, a spaţiului fizic pentru a echilibra componen- durabile vizează următoarele obiective:
tele economice, sociale, culturale şi istorice, de peisaj • Adaptarea dinamicii şi caracteristicilor locuinţelor la
şi mediu natural ale unui teritoriu. Planificarea spaţială nevoile prezente şi viitoare ale populaţiei;
presupune demersuri interdisciplinare şi include paliere • Precizarea direcţiilor de dezvoltare viitoare a con-
diferite de analiză şi proiectare, constituind baza concep- strucţiei de locuinţe (principii de construcţie, materiale şi
tuală a politicilor de dezvoltare regională şi intervenind structură adaptate la condiţiile specifice);
pentru corectarea anomaliilor şi disfuncţionalităţilor care • Dezvoltarea controlată a zonelor rezidenţiale (asigu-
pot să apară în derularea acestora. rarea accesului la utilităţi, transport, servicii publice şi
sociale);
Strategiile, programele şi planurile de amenajare inte- • Realizarea unor politici de locuire care să integreze
grată în teritoriu şi localităţile din România vor trebui, grupurile vulnerabile şi să asigure mixitatea socială;
prin urmare, să incorporeze orientările comune pen- • Constituirea de rezerve funciare suficiente şi dispuse
tru spaţiul amenajat european, cu referinţă prioritară la în amplasamente diverse prin realizarea unor politici
menţinerea unui echilibru raţional între interesul privat şi locale coerente referitoare la folosinţa terenurilor;
cel public, în condiţiile respectării stricte a regimului juri- • Asigurarea accesului la condiţii de locuire sigure şi
dic al proprietăţii asupra terenurilor. Se are în vedere evi- sănătoase pentru persoanele care nu îşi pot achiziţiona
tarea dispersiei zonelor de locuit, asigurarea diversităţii locuinţe pe piaţa liberă.
sociale şi culturale intraurbane, controlul jocurilor specu-
lative de ocupare a spaţiilor publice şi peisajului, mixa-
jul optim între elementele funcţionale şi cele sociale. În Orizont 2013. Obiectiv naţional: Integrarea
acest fel, dezvoltarea echilibrată a localităţilor, îmbinată preceptelor știinţifice ale planificării spaţi-
cu respectarea spaţiului cultural şi natural, va oferi o con- ale în programele de dezvoltare regională;
tribuţie esenţială la ameliorarea calităţii vieţii în armonie modernizarea cadrului legislativ și norma-
cu mediul ambiant, la folosirea corectă a resurselor şi la tiv în concordanţă cu orientările de coezi-
prevenirea unor evoluţii negative ireversibile. une teritorială a UE și cu cerinţele dezvoltării
durabile.

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 113

sndd01.ro.04.indd 113 12/10/2008 8:37:13 AM


În acest scop se prevăd, în completarea măsurilor sta- • Lansarea proiectelor pentru sporirea substanţială a
bilite prin Programul Operaţional Regional (a se vedea spaţiilor de parcare în oraşele mari;
Capitolul IV.3.1) şi în concordanţă cu prevederile Concep- • Promovarea orientărilor strategice ale UE privind
tului Naţional de Dezvoltare Spaţială – România 2025, cooperarea teritorială europeană prin implementarea
următoarele direcţii de acţiune prioritare: programelor operaţionale comune în interiorul fronti-
• Completarea cadrului legislativ pentru integrarea vizi- erelor UE (cu Ungaria şi Bulgaria) şi în zonele frontierei
unii strategice de planificare spaţială şi amenajare a teri- externe (cu Serbia, Ucraina-Moldova, Ungaria-Slovacia-
toriului în programele de dezvoltare regională, pentru Ucraina, zona extinsă a Mării Negre), programului opera-
eliminarea neclarităţilor privind raportul dintre proprie- ţional de cooperare transnaţională în sud-estul Europei
tatea privată şi cea publică, pentru întărirea prevederilor (SEES) şi programelor de colaborare inter-regională ale
legale împotriva urbanismului derogatoriu (care anu- UE, respectiv INTERREG IVC, URBACT II, ESPON 2013 şi
lează caracterul strategic al planurilor urbanistice gene- INTERACT 2007-2013. În acest scop se va utiliza în regim
rale - PUG) şi pentru păstrarea integrităţii fizice a zonelor transfrontalier şi experienţa pozitivă a României în imple-
simbolice cu valoare de patrimoniu, monumentelor isto- mentarea Agendei Locale 21.
rice şi de artă şi peisajului;
• Determinarea viitoarelor centre urbane de polarizare
a zonelor rurale pentru a mări gradul de accesibilitate a În perioada 2007-2013 va participa la realizarea obiecti-
populaţiei rurale la servicii de calitate (sănătate, educaţie, velor de cooperare teritorială europeană în cadrul a 11
servicii sociale); programe finanţate din Fondul European de Dezvoltare
• Stabilirea cadrului legislativ şi tehnico-normativ pen- Regională, Instrumentul European de Vecinătate şi Par-
tru demararea unui program multianual vizând stră- teneriat şi Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare,
mutarea locuinţelor aflate în zone de risc (cutremur, inclusiv în cadrul Grupării Europene de Cooperare Terito-
inundaţii, alunecări de teren, avalanşe, poluare chimică rială (GECT).
sau radioactivă);
• Elaborarea, aprobarea şi aplicarea normelor care
impun consultarea populaţiei asupra deciziilor de urba- Orizont 2020. Obiectiv naţional: Constitu-
nism şi a celor care privesc dezvoltarea comunităţii; irea la nivel regional, conform strategiilor
• Limitarea prin lege a expansiunii spaţiului intravilan al de dezvoltare spaţială, a sistemului policen-
localităţilor urbane pentru o perioadă de 10 ani în favoa- tric de arii funcţionale urbane (aglomerări
rea restructurării (reciclării) terenurilor intravilane exis- urbane) și de coridoare de urbanizare în lun-
tente pentru noile investiţii; gul arterelor de transport de interes euro-
• Întocmirea planurilor strategice de dezvoltare a oraşe- pean (policentricitate de reţea).
lor mari şi aprobarea lor ca planuri-temă pentru planurile
urbanistice generale, reactualizate conform principiilor
de dezvoltare integrată şi sustenabilitate urbană accep- Pe lângă continuarea acţiunilor iniţiate în cadrul imple-
tate în cadrul UE; mentării programelor lansate în perioada 2007-2013, se
• Întocmirea, la nivelul fiecărei localităţi, a planului local vor urmări următoarele ţinte orientative:
de dezvoltare durabilă (Agenda Locală 21) cu antrenarea • Asigurarea în totalitate a terenurilor pentru construc-
largă şi activă a comunităţii; ţii noi prin reciclarea terenurilor intravilane şi extravilane
• Statuarea obligativităţii ca planurile strategice şi urba- desemnate prin planurile strategice sau restructurarea
nistice pentru oraşele mari să fie elaborate şi aprobate terenurilor subutilizate sau părăsite şi limitarea expansi-
în corelare cu cele ale unităţilor teritorial-administrative unii zonelor urbanizate;
adiacente; • Realizarea structurilor fizice şi instituţionale care să
• Stabilirea şi aplicarea planurilor de măsuri pentru rea- permită declararea ca localităţi urbane a viitoarelor cen-
lizarea centurilor verzi-galbene (spaţii verzi şi terenuri tre de polarizare a zonelor rurale;
agricole) în jurul oraşelor de rangul I şi II; mărirea suprafe- • Reconfigurarea spaţială la nivelul comunelor în vederea
ţelor de spaţii verzi intravilane cu 10% pentru atingerea micşorării numărului de unităţi teritorial-administrative;
unui indicator de minimum 15 metri pătraţi pe locuitor;

114 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 114 12/10/2008 8:37:13 AM


• Dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată a ariilor Orizont 2030. Obiectiv naţional: Struc-
cu funcţiuni metropolitane (Bucureşti şi Timişoara, apoi turarea și dezvoltarea reţelei extinse de
Constanţa şi Iaşi) şi pregătirea accesului la categoria de localităţi urbane și rurale ca premisă pen-
metropole a 4 municipii cu peste 300 mii locuitori (Bra- tru afirmarea regiunilor României ca enti-
şov, Cluj-Napoca, Craiova şi sistemul urban Galaţi-Brăila); tăţi dinamice, atrăgătoare și competitive
• Realizarea efectivă a centurilor verzi-galbene din jurul și pentru racordarea lor deplină la spaţiul
oraşelor de rangul I; atingerea unui indicator de spaţiu european.
verde de 26 metri pătraţi pe locuitor pentru oraşele de
rangul I şi II;
• Atingerea unei valori medii pe ţară a indicelui suprafe- În acest sens se prevăd ca ţinte orientative:
ţei locuibile de 15 metri pătraţi pe locuitor; • Creşterea nivelului de urbanizare până la 70% prin
• Reducerea la 40% a proporţiei locuinţelor încălzite cu atingerea indicatorilor care să permită includerea a circa
sobe cu combustibil solid prin înlocuirea instalaţiilor şi 650 de localităţi rurale în categoria de oraşe şi prin aplica-
introducerea unor sisteme moderne de încălzire; rea generalizată a instrumentelor de dezvoltare urbană
• Realizarea de spaţii publice de calitate în toate zonele integrată;
principale ale oraşelor; • Realizarea principalelor elemente ale tramei naţio-
• Rezolvarea problemei parcajelor pentru oraşele de nale de interconectare funcţională a regiunilor Româ-
rangul I, inclusiv Municipiul Bucureşti; dezvoltarea trase- niei (inclusiv prin coridoarele transcarpatice) ca armătură
elor funcţionale pietonale şi pentru biciclişti în oraşele de a dezvoltării lor durabile şi a racordării lor la sistemul
rangul I şi II; european;
• Obţinerea unei mixităţi funcţionale şi sociale • Folosirea politicilor şi instrumentelor de amenajare a
optime a localităţilor pentru a evita enclavizarea teritoriului pentru refacerea fondului forestier, renatura-
socio-economică; rea luncii Dunării, re-crearea bazinelor naturale de reten-
• Continuarea şi amplificarea programelor de colabo- ţie a apelor şi reabilitarea zonei de litoral;
rare transfrontalieră, transnaţională şi interregională • Realizarea centurilor verzi-galbene în jurul oraşelor de
pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor de coeziune rangul II; atingerea unui indicator de spaţiu verde de 35
teritorială a Uniunii Europene şi a îmbunătăţi conectivi- metri pătraţi pe locuitor pentru oraşele de rangul I şi II;
tatea şi interacţiunea cu spaţiile învecinate. • Încheierea programului de strămutare a locuinţe-
lor aflate în zone de risc la hazardurile naturale sau
antropice;
• Atingerea unei valori medii pe ţară a indicelui suprafe-
ţei locuibile de 17 metri pătraţi pe locuitor.

4.2. Cadastrul României


Cadastrul general reprezintă singurul sistem unitar şi ecosistemelor terestre şi acvatice (inclusiv arealele pro-
obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică tejate), siturilor cu valoare istorică (inclusiv cele arheolo-
prin care se realizează identificarea, descrierea şi înre- gice) sau cele făcând parte din patrimoniul cultural.
gistrarea în documentele cadastrale a imobilelor de pe
întreg teritoriul ţării, indiferent de destinaţia lor şi de pro- Pe teritoriul actual al României, un sistem de publicitate
prietar, în vederea înscrierii acestora în cartea funciară. imobiliară („Cartea Funduară”), pentru evidenţa tehnică
şi fiscală a terenurilor, a funcţionat încă din secolul XIX în
Spre deosebire de marea majoritate a statelor membre provinciile aflate atunci în componenţa Imperiului Aus-
ale UE, România nu dispune încă de un cadastru gene- tro-Ungar (Transilvania, Banat şi Bucovina). După Marea
ral conţinând date esenţiale complete pentru întregul Unire din 1918, legislaţia corespunzătoare privind orga-
teritoriu al ţării privind delimitarea unităţilor teritorial- nizarea cadastrului funciar şi introducerea cărţii funci-
administrative, a proprietăţilor, a suprafeţelor cu desti- are pe întreg teritoriul naţional a fost promulgată abia în
naţie economică (inclusiv imobiliar-edilitare), imobilelor, anul 1933 şi apoi modificată în 1938. Instalarea regimului

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 115

sndd01.ro.04.indd 115 12/10/2008 8:37:13 AM


comunist (1948-1989) a întrerupt procesul de aplicare a • Susţinerea dezvoltării pieţei imobiliare şi a creditului
acestei legi, preocupările în materie limitându-se doar la ipotecar;
evidenţa funciară a terenurilor pe categorii de folosinţă • Stabilirea unei baze reale de impozitare;
şi deţinători, dar fără efect juridic prin publicitate imobi- • Asigurarea transparenţei şi a accesului la informaţia
liară în cartea funciară. publică.

Pentru a răspunde noilor cerinţe ale unei economii func- În acest scop se va adopta şi implementa un plan de acţi-
ţionale de piaţă şi a realiza treptat alinierea la reglemen- une pentru realizarea pe etape a următoarelor obiective
tările juridice şi practicile ţărilor din Uniunea Europeană, specifice:
s-a înfiinţat Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
41/2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadas-
trului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, aprobată prin Orizont 2013. Obiectiv naţional: Moderni-
Legea nr. 499/2004 Agenţia Naţională de Cadastru şi zarea cadrului legal, consolidarea capaci-
Publicitate Imobiliară. Agenţia Naţională de Cadastru şi tăţii instituţionale și efectuarea lucrărilor
Publicitate Imobiliară are în subordine Centrul Naţional preliminare în vederea introducerii cadas-
de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie trului general.
iar la nivelul fiecărui judeţ şi în municipiul Bucureşti ofici-
ile de cadastru şi publicitate imobiliară.
• Modificarea cadrului legal; dezvoltarea de manuale
Dezbaterile pe marginea proiectului prezentei Strategii la operaţionale (regulamente etc.) urmare a derulării unui
nivel naţional şi mai ales cele desfăşurate în cele 8 regiuni proiect pilot de introducere a cadastrului general într-o
de dezvoltare ale României, precum şi numeroasele sem- comună (2007-2008);
nalări primite din partea specialiştilor şi a formaţiunilor • Consolidarea capacităţii instituţionale a tuturor celor
interesate ale societăţii civile au scos în evidenţa necesi- care vor fi implicaţi în procesul de introducere a cadas-
tatea intensificării acţiunilor concrete pentru a urgenta trului general; programe de instruire (2007-2012);
realizarea Cadastrului General prin eşalonarea realistă a • Extinderea la nivel naţional a sistemului informatic exis-
lucrărilor complexe ce se cer executate. tent (2007-2008) şi modernizarea acestuia (2007-2010);
• Conversia în format digital a cărţilor funciare (11 mili-
Caracterul prioritar al acestei acţiuni este subliniat de oane) şi a documentaţiilor cartografice existente (4 mili-
numărul mare de litigii de proprietate (multe dintre aces- oane) – (2007-2010);
tea legate de ambiguităţi de delimitare) aflate pe rolul • Aerofotografierea şi realizarea ortofotoplanurilor digi-
instanţelor judecătoresti şi de necesităţile imediate pri- tale pentru 24 oraşe reşedinţă de judeţ scara 1:1.000 şi
vind efectuarea corectă a plăţilor directe către producă- pentru municipiul Bucureşti şi zonele limitrofe scara
torii agricoli. 1:500;
• Introducerea cadastrului general în aproximativ 10
În mod deosebit se impune folosirea sistemului cadas- judeţe (2009-2012);
tral pentru delimitarea perimetrelor de interes special • Aerofotografierea şi realizarea ortofotoplanurilor digi-
din punct de vedere ecologic, istoric şi cultural în vede- tale scara 1:5.000 – refacerea ortofotoplanului pentru
rea protejării efective a acestora faţă de agresiunea spe- întreaga ţară (o dată la 5 ani), utilizabil şi pentru LPIS;
culatorilor şi dezvoltatorilor imobiliari, precum şi faţă de • Campanii de conştientizare a populaţiei referitor la pro-
deturnarea lor în alte scopuri (elemente de infrastruc- cesul de introducere a cadastrului general (2009-2012);
tură, parcuri industriale, acumulări de apă etc.). • Achiziţionarea/amenajarea de spaţii adecvate de
birouri (20) atât la nivel central cât şi la nivel local
Se estimează că finalizarea cadastrului general la nivel (2007-2012).
naţional pe baza planului cadastral index va putea avea
loc estimativ în jurul anului 2020, având ca rezultat:
• Asigurarea unei baze reale în vederea garantării drep-
tului de proprietate;

116 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 116 12/10/2008 8:37:13 AM


Orizont 2020. Obiectiv naţional: Finaliza- • Mentenanţa (întreţinerea, actualizarea) continuă a
rea, în linii generale, a cadastrului general cadastrului general şi a sistemelor informaţionale geo-
al României și asigurarea transparenţei și grafice specifice domeniilor de activitate (cadastre de
accesibilităţii sistemului. specialitate) ca sisteme deschise pentru a evita perima-
rea informaţiilor din bazele de date.

• Realizarea cadastrului general şi a bazei de date cadas-


trale reale, inclusiv deschiderea cărţilor funciare pentru Orizont 2030. Obiectiv naţional: Asigurarea
100% din suprafaţa teritoriului naţional; compatibilităţii și interoperativităţii depline
• Realizarea sistemului informaţional geografic al fon- a sistemului cadastral din România cu stan-
dului imobiliar-edilitar pentru municipiile şi oraşele ţării dardele de fiabilitate și siguranţă a datelor
precum şi pentru localităţile reşedinţe de comune; al din celelalte state ale UE.
fondului apelor de suprafaţă (cadastrul apelor) privind
condiţiile naturale, lucrările de stăpânire şi folosire a ape-
lor precum şi cele pentru protecţia calităţii apei; al fon- • Finalizarea realizării cadastrului general pentru
dului forestier (cadastrul forestier) pentru inventarierea întreaga suprafaţă a ţării;
şi evidenţa terenurilor cu vegetaţie forestieră în scopul • Realizarea sistemului informaţional geografic al fon-
exploatării raţionale şi consolidării pădurilor şi ecosiste- dului imobiliar-edilitar pentru restul localităţlor rurale
melor asociate fondului forestier; aparţinătoare comunelor;
• Finalizarea realizării sistemului informaţional geogra- • Realizarea sistemului informatic al cadastrului şi publi-
fic al fondului căilor de comunicaţie terestre (cadastrul cităţii imobiliare la nivelul tuturor unităţilor administra-
drumurilor publice judeţene şi comunale, cadastrul căi- tiv-teritoriale, al judeţelor şi al întregii ţări şi asigurarea
lor ferate secundare) şi a delimitării cadastrale a perime- accesului controlat la acest sistem pentru toţi utilizatorii
trelor de interes special din punct de vedere ecologic, potenţiali.
istoric şi cultural;

5. Dimensiunea culturală a dezvoltării durabile


Păstrarea patrimoniului cultural, creaţiei contemporane libertatea de acces şi combaterea pirateriei digitale, pro-
şi diversităţii culturale ca premisă a coeziunii şi solidarită- movarea unui cadru fiscal favorabil industriilor culturale.
ţii europene este menţionată în mod expres în Strategia Se subliniază, de asemenea, valoarea intrinsecă şi perenă
pentru Dezvoltare Durabilă a UE şi se regăseşte în princi- a diversităţii şi creativităţii culturale şi se recomandă pru-
palele documente politice ale Uniunii Europene, inclusiv denţă în aplicarea mecanică a logicii strict economice la
în Tratatul de la Lisabona, precum şi într-o serie de con- domeniul cultural.
venţii multilaterale adoptate sub egida UNESCO sau a
Consiliului Europei. Importanţa dimensiunii culturale la Dezvoltarea durabilă ca obiectiv strategic fundamen-
nivelul Uniunii Europene este evidenţiată de faptul că în tal presupune încetăţenirea unor practici şi instrumente
domeniul creaţiei şi serviciilor culturale lucrează apro- libere şi diverse de acces la educaţie şi cunoaştere, la teza-
ximativ 6 milioane de cetăţeni europeni, reprezentând urul cultural al propriei naţiuni şi al umanităţii în ansam-
3,1% din totalul locurilor de muncă în UE. blu, la toate resursele care pot dezvolta creativitatea şi
spiritul novator. Este vorba de asigurarea şansei pentru
Tema protecţiei şi valorificării bunurilor culturale (imo- toţi indivizii de a deveni producători de cultură, depăşind
bile, mobile şi imateriale, peisajele culturale) revine frec- astfel statutul de simpli consumatori de divertisment.
vent în dezbaterile Parlamentului European, generând
iniţiative importante cum ar fi introducerea unei sigle În esenţă, principiile dezvoltării durabile se aplică în
a patrimoniului european, măsuri suplimentare pen- egală măsură patrimoniului cultural ca şi capitalului
tru protecţia proprietăţii intelectuale, inclusiv pentru natural, fiind vorba de resurse moştenite de care trebuie
creaţiile online, realizarea unui echilibru raţional între să beneficieze şi generaţiile următoare. Întrucât avem

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 117

sndd01.ro.04.indd 117 12/10/2008 8:37:13 AM


de-a face cu resurse neregenerabile, eventuala lor irosire, Proiectul de Strategie în domeniul Patrimoniului Cultu-
din ignoranţă sau neglijenţă, devine astfel irecuperabilă ral Naţional 2008-2013, elaborat în februarie 2008, defi-
şi ireversibilă. neşte patrimoniul naţional ca un ansamblu de resurse
moştenite, identificate ca atare indiferent de regimul de
proprietate, care reprezintă mărturia şi expresia valori-
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea lor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor aflate în conti-
și menţinerea unui cadru legislativ și insti- nuă evoluţie şi cuprinde toate elementele rezultate din
tuţional coerent, congruent cu reglemen- interacţiunea dintre factorii umani şi naturali de-a lungul
tările și practicile existente în cadrul UE; timpului. Strategia evocă drepturile culturale de bază,
implementarea primei faze a planurilor de aşa cum sunt fundamentate la nivelul Uniunii Europene,
măsuri pentru inventarierea, protejarea și şi stabileşte ca principii generale: participarea cetăţeni-
valorificarea patrimoniului cultural naţi- lor, îmbunătăţirea administraţiei în sectorul patrimoniu-
onal și racordarea lui deplină la spaţiul lui cultural, dezvoltarea resurselor culturale şi folosirea
european și universal al valorilor culturale; durabilă a resurselor patrimoniului.
creșterea accesului tuturor categoriilor de
populaţie, din toate zonele și mediile soci- Priorităţile generale identificate în această Strategie sunt:
ale, la informaţie și cultură și îmbunătăţirea realizarea inventarului şi a codului patrimoniului cultural
statutului social și economic al creatorului naţional precum şi a unui sistem informaţional operativ
și artistului. şi eficient care să conecteze, în condiţii de transparenţă,
autorităţile centrale şi locale, instituţiile specializate şi
formaţiunile societăţii civile cu atribuţii sau interese în
Activităţile privind patrimoniul cultural naţional sunt în domeniu.
prezent reglementate de un număr de 43 de acte nor-
mative (legi, inclusiv cele pentru ratificarea unor conven-
ţii europene sau internaţionale în materie, ordonanţe
foto: Peter Lengyel

sau hotărâri ale Guvernului, ordine ale ministrului Cultu-


rii şi Cultelor) şi se realizează, sub coordonarea Ministe-
rului de resort, de către ministerele de linie şi agenţiile
relevante, autorităţile publice locale, serviciile decon-
centrate sau subordonate MCC (institute de cercetare,
muzee, instituţii de artă, centre de cultură), în colaborare
cu asociaţii profesionale, organizaţiile neguvernamen-
tale şi universităţi.

La 18 aprilie 2008 s-a înfiinţat, printr-o Decizie a Preşedin-


telui României, Comisia Prezidenţială pentru Patrimoniul
construit, situri istorice şi naturale, cu caracter pluridisci-
plinar, care urmează să prezinte în termen de 6 luni un (a) în domeniul conservării şi valorificării patrimoniului
raport referitor la situaţia actuală, să elaboreze o strate- cultural naţional obiectivele stabilite se concentrează
gie pe termen mediu şi lung privitoare la modalităţile de pe următoarele domenii de intervenţie:
protejare şi promovare a patrimoniului cultural, să iden-
tifice măsuri eficiente la nivel instituţional pentru o mai (i) Patrimoniul imobil (monumente arheologice şi arhi-
bună coordonare şi implementare a politicilor prioritare, tecturale incluzând cetăţi, curţi domneşti, biserici forti-
să elaboreze un Ghid al patrimoniului construit, siturilor ficate, castele, conace, palate, cule, clădiri civile urbane,
istorice şi naturale. În acest fel se urmăreşte generarea biserici din lemn, muzee etnografice în aer liber, biserici
unei abordări coerente la nivel naţional în acord cu regle- rupestre, biserici şi ansambluri mănăstireşti, arhitectură
mentările europene în domeniu. industrială, monumente de arhitectură populară, pre-
cum şi complexe paleolitice, neolitice şi eneolitice, ase-

118 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 118 12/10/2008 8:37:13 AM


zări şi necropole din epoca bronzului, fortificaţii şi asezări ”Sibiu – capitală culturală a Europei” (2007) şi „Programul
din prima epoca a fierului, fortificaţii dacice, oraşe antice, Regional pentru Patrimoniul Cultural şi Natural din Sud-
edificii, monumente medievale, rezervaţii arheologice): estul Europei 2003-2008 (RPSEE)”;
• Menţinerea unui cadru legislativ coerent prin elimina- • Revizuirea unor prevederi ale legislaţiei financiare
rea excesului de reglementare şi corelarea cu obiectivele pentru a stimula utilizarea unor surse suplimentare de
planificării spaţiale, stabilizarea legislaţiei secundare şi finanţare în vederea protejării monumentelor istorice şi
descentralizarea mecanismelor de avizare cu implicarea creşterii independenţei faţă de subvenţiile bugetare;
specialiştilor calificaţi în domeniul protejării şi restaurării • Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin
monumentelor; identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea
• Stabilirea priorităţilor şi eşalonarea multi-anuală a erorilor şi includerea de noi categorii de situri protejate
finanţării în privinţa lucrărilor de restaurare, punere în (industriale, balneare, construcţii din secolul XX etc.).
valoare şi revitalizarea monumentelor, ansamblurilor şi
siturilor istorice, cu accent pe cele care prezintă posibi- (ii) Patrimoniul mobil (muzee, arhive, colecţii cu speci-
lităţi rapide de atragere a publicului şi de amortizare a fic de artă, arheologie şi istorie, stiinţă şi istorie, etnogra-
cheltuielilor; fie şi antropologie, specializate):
• Dezvoltarea unor planuri integrate de protejare a • Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în
patrimoniului cultural şi natural cu participarea directă materie;
a specialiştilor din domeniile planificării teritoriului, • Asigurarea accesului larg al publicului la muzee şi
urbanismului, conservării şi restaurării monumentelor, colecţii prin acţiuni promoţionale adecvate şi anunţarea
industriei turismului, arhitecţilor peisagişti, ecologilor, planurilor expoziţionale cu cel puţin doi ani înainte;
sociologilor etc.; descentralizarea deciziei în domeniul • Introducerea unor module speciale la nivel universitar
punerii în valoare a bunurilor culturale imobile; şi post-universitar pentru pregătirea şi formarea conti-
• Asigurarea unui mecanism pentru dezvoltarea dura- nuă a specialiştilor muzeografi şi în management şi mar-
bilă a zonelor protejate pe baza conservării integrate a keting cultural;
patrimoniului cultural imobil; • Menţinerea în stare optimă a exponatelor şi stabili-
• Acordarea unei priorităţi majore formării profesionale rea unor programe clare, cu ordine de priorităţi, pentru
a specialiştilor în toate profesiile necesare, de la cele de lucrările necesare de întreţinere şi restaurare;
cercetare şi evidenţă până la cele de întreţinere fizică a • Diversificarea sferei de activităţi a aşezămintelor
monumentelor restaurate şi revitalizate prin revizuirea muzeale pentru a prelua unele dintre atribuţiile unui
sistemului de formare post-universitară, stagii în străină- centru cultural în calitate de mediator cultural şi furnizor
tate şi perfecţionare continuă; de servicii culturale;
• Responsabilizarea şi conştientizarea unor paliere soci- • Dezvoltarea substanţială a schimburilor de expoziţii
ale diverse asupra rolului patrimoniului cultural imobil cu muzeele din ţările Uniunii Europene şi din alte state şi
în păstrarea identităţii naţionale şi locale şi în realizarea efectuarea unor proiecte comune de cercetare;
coeziunii sociale; • Includerea muzeelor şi colecţiilor în ansambluri cultu-
• Menţinerea monumentelor înscrise în lista patrimo- rale care să constituie poli de atracţie pentru vizitatori şi
niului mondial într-un stadiu optim de conservare prin dezvoltarea infrastructurii aferente;
măsuri de consolidare în cazul riscului unor degradări • Adoptarea unor măsuri suplimentare pentru asigu-
iminente, retrasarea reţelei de artere de circulaţie şi acces rarea integrităţii şi securităţii fizice a bunurilor culturale
cu salvgardarea peisajului autentic, amplasarea facilită- muzeale împotriva furtului, distrugerii sau deteriorării şi
ţilor turistice astfel încât să nu impieteze asupra integri- altor factori de risc naturali sau antropici.
tăţii monumentelor şi zonelor de protecţie, realizarea de
măsuri promoţionale;
• Dezvoltarea unor programe comune cu parteneri din
UE şi alte state pentru protejarea patrimoniului cultural
imobil şi a peisajelor, mai ales în zonele de graniţă, inclu-
siv la nivelul autorităţilor locale în cadrul euroregiunilor;
utilizarea experienţei şi lecţiilor învăţate din programele

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 119

sndd01.ro.04.indd 119 12/10/2008 8:37:16 AM


(b) În domeniul creaţiei contemporane și diversităţii

foto: Mihai Moiceanu


culturale Planul Naţional Unic de Dezvoltare 2007-2013,
secţiunea Cultură, Culte, Cinematografie, stabileşte o
serie de obiective strategice şi direcţii de acţiune:

(i) Artele spectacolului:


• Diversificarea tipurilor de ofertă şi a formelor de
expresie artistică, inclusiv prin susţinerea proiectelor care
vizează organizarea de turnee şi micro-stagiuni în zonele
unde nu există colective artistice permanente, organiza-
rea de festivaluri, gale, concursuri de creaţie şi de inter-
pretare la nivel naţional, regional şi local;
(iii) Patrimoniul imaterial și etnografic (tradiţii şi • Consolidarea şi diversificarea structurilor instituţi-
expresii orale având limba drept vector principal, artele onale prin continuarea descentralizării administrative
vizuale şi ale spectacolului, practici sociale, ritualuri şi şi financiare, dezvoltarea infrastructurii instituţiilor de
evenimente festive, datini, cunoştinţe şi practici legate spectacol şi dotarea lor cu echipamente moderne;
de natură şi univers, artizanat tradiţional): • Asigurarea adresabilităţii ofertei şi, implicit, creşterea
• Identificarea, documentarea, cercetarea, inventari- audienţelor; cultivarea trăsăturilor distinctive ale artelor
erea şi actualizarea permanentă a diverselor elemente spectacolului din diferite zone şi comunităţi;
ale patrimoniului imaterial cu participarea specialiştilor, • Stimularea creaţiei şi promovarea artelor interpre-
comunităţilor şi organizaţiilor societăţii civile; tative; susţinerea mobilităţii profesionale şi a circulaţiei
• Prezervarea, promovarea şi punerea în valoare a patri- artiştilor;
moniului prin programe la nivel naţional şi regional şi • Stimularea comunicării inter-culturale prin organiza-
susţinerea din resurse publice a proiectelor şi iniţiativelor rea schimburilor de turnee artistice şi sprijinirea partici-
în acest domeniu; pării artiştilor români la evenimente internaţionale.
• Transmiterea în forme autentice a conţinuturilor spe-
cifice prin sistemul de educaţie formală şi informală şi (ii) Lectură publică și biblioteci:
prin mijloacele de informare în masă; • Actualizarea şi completarea colecţiilor de bibliotecă;
• Implementarea unor programe speciale de formare a modernizarea incintelor şi a serviciilor oferite;
artizanilor şi creatorilor populari în vederea însuşirii teh- • Redefinirea rostului bibliotecilor publice prin conecta-
nicilor, materialelor şi formelor de expresie tradiţionale rea lor la societatea informatică şi tehnologică, asumarea
pentru prezervarea autenticităţii şi stimularea creativi- rolului de „mediatecă” prin îmbogăţirea colecţiilor oferite
tăţii şi inovării; stabilirea procedurilor de acreditare sau cu noi tipuri de materiale în format video, electronic şi
autorizare a formatorilor şi de emitere a certificatelor de multimedia;
calificare; • Îmbunătăţirea calităţii prestaţiei bibliotecarilor şi a
• Asigurarea protecţiei legale a proprietăţii intelectuale capacităţii lor de a iniţia programe culturale complexe,
a comunităţilor asupra formelor de expresie tradiţionale inclusiv pentru prezervarea memoriei colective a comu-
create înlauntrul lor şi care le exprimă identitatea spiritu- nităţilor locale.
ală, precum şi a artizanilor şi creatorilor populari;
• Proiectarea unei reţele multifuncţionale la nivel naţi- (iii) Artele vizuale (sculptura, pictura, gravura, litografia,
onal şi local (muzee etnografice, şcoli populare de artă, arta monumentală, scenografia, tapiseria, ceramica, plas-
ansambluri folclorice, asociaţii voluntare) care să poten- tica sticlei şi a metalului, desen, design, alte forme de artă
ţeze capacitaţile creative şi iniţiativele de valorizare şi aplicată, arta fotografică şi procedeele asimilate):
reinserţie a patrimoniului imaterial în coordonatele vieţii • Stimularea potenţialului creativ prin consultarea şi
comunitare. implicarea directă a artiştilor în elaborarea politicilor şi
reglementărilor care privesc activitatea acestora;
• Protecţia drepturilor de autor şi sprijinirea organizării
de asociaţii profesionale sau sindicale ale liber-profesio-

120 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 120 12/10/2008 8:37:16 AM


niştilor pentru asigurarea securităţii lor sociale, siguran- (v) Așezăminte culturale (case de cultură, universităţi
ţei muncii şi ocupării; populare, şcoli populare de arte şi meserii, cămine cul-
• Sporirea interesului publicului pentru artele vizuale turale, centre de cultură, formaţii artistice şi ansambluri
prin creşterea numărului şi diversificarea funcţionalităţi- profesioniste, centre zonale pentru educaţia adulţilor,
lor spaţiilor de expunere, sprijinirea formării pieţei speci- Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Cul-
fice şi deşfăşurarea unor programe de „educaţie pentru turii Tradiţionale şi filialele sale judeţene):
artă” în cadrul învăţământului formal şi informal. • Asigurarea coerenţei sistemului la nivelul fiecărei
comunităţi prin fructificarea sinergiilor între actorii locali
(iv) Industriile culturale: şi evitarea paralelismelor; creşterea responsabilităţii auto-
• Creşterea rentabilităţii şi competitivităţii industriilor rităţilor locale pentru buna funcţionare a aşezămintelor;
culturale româneşti pe piaţa UE şi internaţională prin • Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii aşezăminte-
susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii în domeniu, lor, dotarea lor cu echipament modern;
revizuirea mecanismelor de acordare a ajutoarelor de • Redefinirea şi completarea funcţiilor tradiţionale ale
stat, identificarea şi utilizarea unor surse suplimentare aşezămintelor; crearea unor centre de resurse şi asistenţă
de finanţare, inclusiv prin încurajarea parteneriatelor pentru elaborarea de programe şi proiecte şi accesarea
public-privat; unor surse suplimentare de finanţare.
• Îmbunătăţirea statutului social şi economic al creato-
rului şi artistului;
• Promovarea unor mecanisme eficace de protejare a Orizonturi 2020 și 2030.
proprietăţii intelectuale, inclusiv prin sisteme de mar- Stabilirea obiectivelor naţionale pentru aceste
care a operelor produse, atât în formate clasice cât şi orizonturi de timp nu apare posibilă întrucât
în forme digitale sau virtuale, combaterea pirateriei şi documentele şi studiile elaborate până în pre-
contrafacerilor; zent nu permit identificarea unor priorităţi de
• Facilitarea accesului la produsele culturale, inclusiv perspectivă în domeniu.
prin comenzi şi achiziţii din fonduri publice.

6. Capacitatea administrativă și calitatea serviciilor publice; dezvoltarea durabilă ca măsură


a eficienţei guvernării și a calităţii politicilor publice
Încă de la începutul procesului de tranziţie la democraţia cerinţelor de modernizare şi eficientizare a administraţiei
pluralistă şi economia de piaţă funcţională a devenit evi- publice. O strategie naţională în domeniul reformei admi-
dent în România, ca şi în celelalte ţări post-comuniste, că nistraţiei publice a fost adoptată abia în 2001 şi actuali-
îmbunătăţirea radicală a calităţii guvernării prin creşte- zată în 2004 în scopul accelerării schimbărilor necesare în
rea eficienţei, credibilităţii şi transparenţei este esenţială perioada de pre-aderare la UE. Pentru schimbarea funda-
pentru succesul ansamblului de reforme în viaţa politică, mentală a legăturii dintre funcţiile politice şi cele admi-
economică şi socială şi pentru clădirea încrederii cetăţe- nistrative din administraţia publică şi ţinând seama de
nilor în administraţia publică. calitatea scăzută a serviciilor publice oferite, de motiva-
rea insuficientă a funcţionarilor publici, de manifestările
Cerinţele privind dezvoltarea capacităţii administrative de corupţie în sistem şi de imaginea nefavorabilă în faţa
sunt subliniate în orientările strategice ale Uniunii Euro- opiniei publice, obiectivele pe termen mediu au vizat:
pene privind coeziunea, în Strategia de la Lisabona revi- • Stabilirea procedurilor de recrutare, gestiune şi for-
zuită şi în Strategia pentru Dezvoltare Durabilă reînnoită mare a funcţionarilor publici prin norme şi reguli care pot
a UE din 2006. fi puse efectiv în aplicare;
• Reforma sistemului de salarizare în sensul omogeni-
Importanţa acordată acestor aspecte în România a cres- zării şi tratării echitabile a tuturor categoriilor de funcţio-
cut treptat în perioada 1992-2001, cu asistenţă din par- nari publici;
tea programului PHARE al UE, însă progresele au fost • Ameliorarea imaginii administraţiei publice prin
inegale şi s-au dovedit insuficiente faţă de complexitatea creşterea transparenţei actului administrativ şi luarea

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 121

sndd01.ro.04.indd 121 12/10/2008 8:37:16 AM


unor măsuri anticorupţie ferme, vizibile pentru opinia programelor sau proiectelor propuse spre implementare
publică. asupra mediului inconjurator.

Acţiunile ulterioare s-au concentrat pe adoptarea, în Grupurile ţintă vizate în cadrul acestui obiectiv sunt
2006, a unui pachet legislativ pentru aplicarea reforme- ministerele, agenţiile aflate în subordinea guvernului
lor în administraţie şi crearea cadrului instituţional nece- sau ministerelor, autorităţile publice locale şi structurile
sar în contextul descentralizării şi deconcentrării. Au fost lor asociative, organizaţiile neguvernamentale relevante,
înfiinţate, încă din 1999, Agenţia Naţională a Funcţiona- instituţiile de învăţământ superior şi cercetare, având
rilor Publici pentru gestionarea funcţiei publice şi Insti- următoarele domenii de intervenţie:
tutul Naţional de Administraţie pentru formarea iniţială • Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel
şi continuă a funcţionarilor publici şi a celor contractuali politico-administrativ prin: perfecţionarea instrumen-
din administraţia publică. Programul Operaţional „Dez- telor şi metodologiilor stabilite şi eficientizarea cadrului
voltarea Capacităţii Administrative 2007-2013”, aprobat instituţional specific orientării către politici publice, inclu-
de Comisia Europeană în noiembrie 2007, prevede un siv planificarea strategică şi bugetarea pe programe, care
ansamblu de măsuri menite să determine o îmbunătăţire să ducă la o operativitate sporită şi la reducerea costu-
substanţială a eficienţei, transparenţei şi responsabilităţii rilor în administraţia publică; însuşirea şi aplicarea celor
actului administrativ la toate nivelurile. mai bune practici existente în alte ţări ale UE; instruirea
specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politi-
cilor publice; implementarea unor programe de instruire
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea în domeniul planificării strategice pentru personalul de
unei administraţii publice mai eficiente și conducere din administraţie, inclusiv programe de for-
capabile să genereze politici publice adec- mare a formatorilor; dezvoltarea de mecanisme pentru
vate și să le gestioneze în mod eficace în sco- promovarea şi implementarea iniţiativelor de parteneriat
pul implementării principiilor dezvoltării la toate nivelurile pentru a asigura implicarea factorilor
durabile. interesaţi în formularea politicilor publice;
• Creşterea responsabilizării administraţiei publice
prin: dezvoltarea de metodologii şi instrumente pentru
Strategiile naţionale şi reglementările legale în domeniu îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de măsurare a
vizează îndeplinirea următoarelor obiective specifice performanţelor şi de raportare, inclusiv a mecanismelor
pentru această perioadă de referinţă: de feedback, luându-se în consideraţie opinia societăţii
civile şi a cetăţenilor; cursuri de pregătire pentru îmbu-
(i) Creșterea capacităţii administraţiei publice prin nătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării performanţelor
realizarea unor îmbunătăţiri de structură și proces în către beneficiarii direcţi ai serviciilor publice şi către gru-
managementul ciclului de politici publice purile de cetăţeni; însuşirea de tehnici pentru măsurarea
performanţelor şi raportare prin indicatori şi proceduri
Măsurile avute în vedere pornesc de la constatarea per- de monitorizare şi evaluare; dezvoltarea unei baze de
sistenţei unor slăbiciuni în sistemul administraţiei cen- date la nivel naţional pentru colectarea, raportarea, ana-
trale şi locale în privinţa abilităţii de a gestiona procesul liza şi publicarea datelor statistice relevante cu privire la
de planificare, formulare, implementare şi evaluare a performanţele administraţiei publice locale; elaborarea
politicilor publice, precum şi în privinţa capacităţii de metodologiilor şi cadrului instituţional pentru extinde-
definire clară a obiectivelor şi de coordonare a acţiunilor rea evaluării de politici şi programe la nivelul administra-
inter-sectoriale, ceea ce duce la niveluri scăzute de efici- ţiei centrale şi locale;
enţă în furnizarea de servicii publice. Se ia în consideraţie • Îmbunătăţirea eficienţei organizaţionale vizând intro-
faptul că, deşi s-a format o anumită expertiză în planifi- ducerea unei noi culturi administrative în ansamblul
care şi management, mecanismele de evaluare şi feed- structurilor administraţiei publice dar concentrându-se
back sunt încă foarte slabe. Se urmăreşte în acest cadru şi în mod prioritar asupra sectoarelor de sănătate, educa-
depăşirea deficienţelor existente în evaluarea impactului ţie şi asistenţă socială, prin: revizuirea structurilor exis-
tente şi implementarea unor instrumente moderne de

122 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 122 12/10/2008 8:37:16 AM


management în fiecare sector, stabilirea şi operaţionali- noile servicii descentralizate; elaborarea de studii şi stra-
zarea unor structuri noi; introducerea unor proceduri de tegii în sprijinul iniţiativelor de descentralizare;
evaluare a managementului calităţii actului administra- • Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării servici-
tiv; implementarea unui sistem de management al per- ilor publice prin: abordarea complexităţii proceselor şi
formanţelor resurselor umane; dezvoltarea funcţiei de reglementărilor din perspectiva cetăţenilor şi a mediu-
management în cadrul instruirii personalului din admi- lui de afaceri în vederea simplificării şi reducerii sarcini-
nistraţia publică; instituirea unor programe post-univer- lor administrative; monitorizarea şi reducerea timpului
sitare de formare managerială a personalului cu funcţii de furnizare a serviciilor cu reducerea corespunzătoare
de conducere; introducerea unor module de pregătire în a costurilor; introducerea unui sistem de evaluare a cali-
domenii ca achiziţiile publice, dezvoltarea de proiecte, tăţii serviciilor care să includă obiective măsurabile pen-
limbi străine, licitarea şi managementul proiectelor etc. tru serviciile destinate cetăţenilor; dezvoltarea, testarea
şi implementarea unor standarde de cost şi calitate a
Prin implementarea acestor măsuri se va asigura elabo- serviciilor publice; elaborarea de mecanisme, instru-
rarea, până în 2015, a 19 ghiduri, metodologii sau pro- mente şi proceduri pentru îmbunătăţirea sistemului de
ceduri de lucru (faţă de 3 în 2007), efectuarea, până în colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru
2015 a circa 380 mii zile de instruire pentru personalul bazele de date existente; implementarea iniţiativelor de
administrativ la toate nivelurile (faţă de 1.000 în 2006) şi reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ghişeul
certificarea competenţelor unui număr de 75.000 de per- unic pentru cetăţeni, portaluri şi alte servicii electronice,
soane, reducerea în 2012 a sarcinilor administrative cu managementul documentelor, folosirea regulii aprobării
20% faţă de anul 2007, operaţionalizarea până în 2015 a tacite etc.); training în domeniul evaluării performanţe-
287 de structuri nou create sau reorganizate. lor serviciilor publice; implementarea unor documente-
cadru pentru furnizarea de servicii publice (charters) cu
(ii) Îmbunătăţirea calităţii și eficienţei furnizării servici- stabilirea unor criterii de performanţă clare (egalitate
ilor publice, cu accent pe procesul de descentralizare de tratament, imparţialitate, continuitate, regularitate,
transparenţă, libertatea alegerii, amabilitate, promptitu-
Acţiunile stabilite urmăresc remedierea deficienţelor dine, consultare, raportul cost/valoare); introducerea şi
semnalate în privinţa definirii neclare a responsabilită- menţinerea în funcţiune a sistemelor de evaluare a per-
ţilor între diverse instituţii şi niveluri ale administraţiei, formanţei manageriale în raport cu mediul natural de
transferului incomplet al puterii de decizie şi mijloace- tipul EMAS (Eco-management and Audit Scheme);
lor financiare către unităţile şi serviciile descentralizate, • Dezvoltarea şi promovarea serviciilor publice disponi-
calităţii şi promptitudinii în furnizarea serviciilor publice. bile prin mijloace electronice în vederea creşterii trans-
Se va asigura aducerea deciziilor de implementare mai parenţei şi eficienţei administraţiei publice şi a relaţiilor
aproape de cetăţean şi îmbunătăţirea timpului de răs- cu cetăţenii şi mediul de afaceri prin: implementarea
puns, introducerea unor instrumente de măsurare a per- alternativei electronice a serviciilor publice, dezvoltarea
formanţelor din punctul de vedere al costurilor şi calităţii resurselor umane în vederea exploatării eficiente a noi-
serviciilor furnizate către cetăţeni. În acest scop, principa- lor soluţii, dezvoltarea de instrumente şi mecanisme de
lele domenii de intervenţie sunt: promovare a serviciilor electronice în vederea utilizării
• Sprijin pentru procesul de descentralizare prin: trai- acestora de către un număr cât mai mare de instituţii,
ning şi asistenţă tehnică pentru structurile implicate în operatori economici şi cetăţeni.
planificarea şi coordonarea procesului de descentralizare;
elaborarea unor proceduri de cooperare între administra- Cel puţin 50% din fondurile alocate pentru implemen-
ţia centrală şi locală şi între autoritaţile locale şi unităţile tarea măsurilor stabilite în cadrul acestui obiectiv vor fi
de sănătate, educaţie şi asistenţă socială descentralizate; orientate spre cele trei sectoare ale serviciilor publice
training pentru funcţionarii publici din administraţia identificate ca prioritare (sănătatea, învăţământul pre-
locală şi pentru managerii noilor servicii descentralizate; universitar şi asistenţa socială). Se vor efectua, până în
evaluarea fazelor pilot ale procesului de descentralizare 2015, revizuiri structurale în toate cele 41 judeţe şi într-
a serviciilor publice şi implementarea recomandărilor un număr de 100 municipalităţi care vor deveni astfel
rezultate din analize; optimizarea structurilor pentru operaţionale în regim descentralizat, se vor elabora 25

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 123

sndd01.ro.04.indd 123 12/10/2008 8:37:16 AM


de ghiduri, studii şi rapoarte de sprijinire a procesului Orizont 2020. Obiectiv naţional: Definitiva-
de descentralizare, se vor efectua circa 42.000 de zile de rea procesului de reformă în administraţia
instruire pentru personalul din administraţia publică la publică și reducerea substanţială a decala-
toate nivelurile, se vor produce 250 de analize de simpli- jelor faţă de nivelul mediu de performanţă
ficare administrativă (faţă de 7 până în 2006), se vor intro- al administraţiei centrale și locale și al ser-
duce standarde de calitate şi cost în 3 sectoare prioritare viciilor publice din celelalte state membre
din sistemul administraţiei, iar gradul de colectare a veni- ale UE; creșterea gradului de încredere și
turilor proprii ale administraţiei publice locale va creşte la satisfacţie al cetăţenilor în raporturile cu
95% (faţă de 84% în 2006). autorităţile administraţiei publice centrale
și locale.
Prin corelare cu alte strategii şi programe operaţionale
la nivel naţional, se urmăreşte realizarea principiilor şi
obiectivelor dezvoltării durabile, inclusiv prin introdu- Întrucât procesul de consolidare a structurilor decizio-
cerea unor teme specifice pentru protecţia mediului şi nale centrale şi a serviciilor publice recent descentra-
utilizarea raţională a resurselor naturale în fiecare din- lizate va continua şi în această perioadă, este necesară
tre modulele de pregătire şi prin includerea elementelor reevaluarea obiectivelor propuse dincolo de ţintele sta-
de eco-eficienţă în criteriile de selecţie a proiectelor şi în bilite pentru anul 2015.
efectuarea achiziţiilor publice.

Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea


semnificativă de nivelul mediu al celorlalte
state membre ale UE în privinţa performan-
ţei administraţiei publice centrale și locale în
furnizarea serviciilor publice.

124 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 124 12/10/2008 8:37:16 AM


foto: Philip MacKenzie
7. Politica externă și de securitate; orientări generale și contribuţii specifice ale României la
Politica Externă și de Securitate Comună și Politica Europeană de Securitate și Apărare ale
UE în raport cu cerinţele dezvoltării durabile
Direcţiile prioritare de acţiune ale politicii externe a a instrumentelor politice şi economice atât formale (tra-
României urmăresc afirmarea şi promovarea intereselor tatele, instituţiile internaţionale şi regionale, demersurile
naţionale, care au un caracter peren şi transpartinic, în diplomatice) cât şi informale (diplomaţia publică, con-
contextul nevoii de adaptare continuă la schimbările ce tactele bi- şi multilaterale directe, alianţe ad-hoc funcţi-
survin în sistemul relaţiilor internaţionale, transformării onale, reţele sau parteneriate public-privat);
treptate a profilului internaţional al României şi conse- • Integrarea priorităţilor dezvoltării durabile (politice,
cinţelor situării sale geografice specifice ca stat aflat, în de securitate, economice, sociale şi de mediu) prin asi-
prezent, la frontiera estică a UE şi NATO. gurarea coerenţei şi complementarităţii în colaborarea
dintre instituţiile statului precum şi cu factorii extra-
guvernamentali la nivel naţional şi prin reflectarea aces-
Pentru măsurarea viabilităţii obiectivelor generale şi a tor priorităţi în acţiunile de politică externă;
performanţei efective a acţiunii externe a României sunt • Echilibrul între interese şi valori prin susţinerea con-
definite drept criterii de succes următoarele elemente secventă a principiilor democratice, ale statului de drept
fundamentale: şi ale drepturilor omului într-un mod congruent cu pro-
• Multidimensionalitatea participării României la pro- movarea intereselor economice şi geo-strategice ale
cesul de construire a unei ordini globale bazate pe res- României.
pectarea dreptului internaţional, valorilor democratice
şi principiilor dezvoltării durabile prin utilizarea corelată

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 125

sndd01.ro.04.indd 125 12/10/2008 8:37:16 AM


În perspectiva următorului deceniu, politica externă a (b) Contribuţia la dezvoltarea durabilă a României
României se articulează în jurul următoarelor obiective prin:
și acţiuni prioritare: • Integrarea informaţiilor şi analizei economice în pro-
cesul de articulare a deciziilor de politică externă în sen-
sul atragerii de investiţii străine, promovării investiţiilor
(a) Crearea unui mediu de securitate previzibil și sta- româneşti şi optimizării fluxurilor comerciale;
bil pentru România, conform interesului naţional, • Susţinerea intereselor româneşti pe plan economic
având ca domenii principale: şi comercial, promovarea aplicării principiilor dezvoltă-
rii durabile în dezbaterile interne privind orientările şi
(i) Consolidarea locului României în NATO prin: reglementările sectoriale în cadrul UE;
• Promovarea reformei NATO şi a extinderii sale către • Participarea activă la elaborarea poziţiilor UE şi sus-
statele din vecinătatea României; ţinerea acestor poziţii în cadrul forurilor mondiale con-
• Întărirea relaţiilor NATO cu statele partenere care au sacrate dezvoltării durabile, precum şi în negocierile din
interese şi valori convergente cu cele ale Alianţei; cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului;
• Continuarea procesului de reformă, profesionalizare şi • Implicarea în elaborarea şi implementarea politi-
modernizare a forţelor armate ale României şi asigurarea cii energetice a UE şi punerea în valoare a potenţialului
interoperativităţii depline cu armatele ţărilor aliate; României ca ţară de tranzit, producătoare şi consuma-
• Respectarea angajamentelor asumate de România toare de energie, paralel cu acţiunile proprii, în relaţiile
pe teatrele de operaţiuni ale NATO, în strânsă colaborare bilaterale, pentru asigurarea necesarului de resurse ener-
politică şi operativă cu partenerii strategici şi cu autori- getice şi alte materii prime din import.
tăţile naţionale respective, inclusiv în procesul de recon-
strucţie post-conflict;
• Contribuţii efective, pe plan conceptual şi practic, la (c) Conturarea și afirmarea profilului României în
soluţionarea dosarelor delicate aflate pe agenda NATO Uniunea Europeană, având ca domenii principale de
(controlul armamentelor şi dezarmarea, inclusiv Trata- acţiune:
tul CFE, scutul anti-rachetă, conflictele “îngheţate” sau
latente, securitatea energetică, protecţia infrastructurilor (i) Implicarea activă în cristalizarea poziţiilor comune
critice etc.); ale UE în domeniul politicii externe, de securitate şi apă-
• Consolidarea dimensiunii transatlantice a Alianţei. rare, şi promovarea în acest cadru a intereselor naţionale
specifice ale României prin:
(ii) Amplificarea contribuţiei României la adaptarea sis- • Susţinerea reformei instituţionale a UE conform Tra-
temului internaţional de securitate la cerinţele impuse tatului de la Lisabona şi a procesului de perfecţionare a
de globalizare prin: instrumentelor Politicii Externe şi de Securitate Comune
• Dezvoltarea unei capacităţi civile multi-funcţionale, (PESC) şi Politicii Europene de Securitate şi Apărare
cu elemente capabile a fi dislocate în misiuni pe diverse (PESA);
teatre de operaţiuni, şi a unui corp de experţi în dome- • Promovarea extinderii în continuare a UE şi a respec-
niul reconstrucţiei post-conflict; tării angajamentelor asumate faţă de ţările candidate,
• Participarea la misiuni de menţinere a păcii sub egida precum şi în relaţiile cu statele partenere în cadrul Politi-
ONU, în funcţie de zona de interes şi de resursele dispo- cii Europene de Vecinătate (ENP);
nibile, precum şi la operaţiuni de stabilizare post-conflict • Derularea unei politici eficiente de asistenţă pentru
şi de gestionare a crizelor civile sau militare; dezvoltare, conforme cu orientările generale ale UE şi
• Amplificarea capacităţii de a contribui la combaterea ancorate în priorităţile de politică externă ale României;
ameninţărilor neconvenţionale la adresa securităţii inter- • Cultivarea şi extinderea parteneriatelor speciale, a
naţionale, în special a riscurilor teroriste, inclusiv prin mecanismelor de cooperare bilaterală şi a dialogului
demersuri care ţintesc remedierea cauzelor fenomenului politic cu celelalte state membre ale UE;
terorist. • Intensificarea, prin instrumente specifice, a conlucrării
cu ţările din vecinătatea imediată a României, membre,
candidate sau partenere ale UE;

126 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 126 12/10/2008 8:37:18 AM


• Încurajarea aprofundării raporturilor bilaterale şi politici coerente la nivelul UE, pentru restabilirea suve-
cooperării multilaterale cu ţările din Spaţiul Economic ranităţii sale asupra întregului teritoriu, conectarea pro-
European; gresivă la spaţiul economic, politic şi juridic comunitar şi
• Cooperarea cu partenerii europeni în combaterea cri- edificarea unui parteneriat bilateral solid, bazat pe asu-
minalităţii transfrontaliere, migraţiei ilegale şi tuturor for- marea comunităţii de cultură, limbă şi tradiţii;
melor de trafic ilicit; • Amplificarea relaţiilor cu Ucraina, în spiritul bunei
• Elaborarea unei Strategii Naţionale în domeniul pre- vecinătăţi şi susţinerea aspiraţiilor sale europene şi
venirii conflictelor şi a unui Plan de Acţiune aferent, în euro-atlantice;
conformitate cu deciziile Consiliului European de la Goe- • Dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu Federaţia Rusă şi
teborg (2001); creşterea gradului lor de funcţionalitate pe baze pragma-
• Înfiinţarea în România, şi consacrarea pe plan interna- tice; promovarea în spirit constructiv a unei voci unitare a
ţional, a unui Centru pentru Reconstrucţia Post-conflict, UE în raport cu Rusia;
cu programe de cercetare şi instruire avansată axate pe • Adâncirea relaţiilor bilaterale cu ţările din Caucazul
interfaţa dintre dezvoltarea durabilă şi cerinţele securită- de Sud şi extinderea cooperării multilaterale în plan
ţii internaţionale; regional;
• Valorificarea, în acord cu aliaţii şi partenerii europeni, a • Creşterea implicării României în ţările din Asia Cen-
potenţialului României de promovare a cooperării regio- trală, în concordanţă cu obiectivele Strategiei UE pentru
nale în zona Mării Negre, în Balcani şi în bazinul Dunării. această regiune.

(ii) Consolidarea relaţiei transatlantice prin:


• Susţinerea relaţiei speciale între UE şi SUA prin cultiva- (d) Promovarea și apărarea valorilor românești în
rea unui dialog activ, intens şi constructiv la toate nive- lume, având ca domenii principale de acţiune:
lurile, în forme adecvate, asupra tuturor temelor majore
ale agendei internaţionale, inclusiv sfidările globalizării şi (i) Protejarea şi promovarea intereselor cetăţeni-
dezvoltării durabile la nivel mondial; lor români şi a românilor de pretutindeni; menţinerea
• Amplificarea, în plan bilateral, a parteneriatului strate- identităţii etnice și culturale a românilor din afara gra-
gic cu Statele Unite şi a relaţiei speciale cu Canada. niţelor prin:
• Continuarea demersurilor pentru eliminarea obligati-
(iii) Participarea activă la constituirea spaţiului demo- vităţii vizelor pentru călătoriile cetăţenilor români în SUA
craţiei, stabilităţii, securităţii și prosperităţii în veci- şi desfiinţarea sau simplificarea regimului de vize în rela-
nătatea României prin: ţiile cu Japonia, Canada şi alte state;
• Susţinerea, în cadrul organismelor comunitare, a • Încheierea acţiunii pentru eliminarea restricţiilor de
demersurilor şi eforturilor ţărilor din Balcanii de Vest acces al cetăţenilor români pe piaţa muncii în toate ţările
pentru parcurgerea procesului de Stabilizare şi Asociere UE şi Spaţiului Economic European;
şi aderarea la UE; participarea la iniţiativele şi misiunile • Finalizarea pregătirilor pentru aderarea României la
UE în zonă; implicarea în proiectele regionale de anver- Spaţiul Schengen în anul 2010;
gură, în special în domeniul infrastructurilor de transport • Extinderea reţelei de oficii consulare în ţările în care
şi energie; sprijinirea funcţionării eficiente a Zonei de numărul cetăţenilor români este în creştere, lărgirea sfe-
Comerţ Liber în Europa de Sud-Est (CEFTA+); rei de cuprindere şi a standardelor de calitate ale servi-
• Promovarea colaborării multilaterale în zona extinsă a ciilor consulare, formarea unui corp consular stabil şi
Mării Negre prin conectarea ei la procesele de integrare profesionist;
europeană, dezvoltarea unor politici şi instrumente spe- • Sprijinirea comunităţilor româneşti din străinătate
cifice ale UE pentru aceasta zonă şi valorificarea sinergi- pentru păstrarea identităţii lor lingvistice, culturale şi
ilor cu organismele inter-guvernamentale, precum şi cu religioase prin finanţarea unor cursuri de limba română,
iniţiativele şi mecanismele informale de consultare exis- istorie şi geografie a României, punerea în valoare a patri-
tente pe plan regional; moniului cultural românesc, susţinerea bisericilor, preoţi-
• Sprijinirea vocaţiei europene şi atlantice a Republicii lor şi şcolilor parohiale din aceste comunităţi;
Moldova, atât în mod direct cât şi prin articularea unor

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 127

sndd01.ro.04.indd 127 12/10/2008 8:37:18 AM


• Construirea de parteneriate cu asociaţiile de români • Dezvoltarea diferenţiată, în funcţie de interesul naţio-
din străinătate precum şi între acestea, pentru soluţi- nal al României şi de disponibilitatea partenerilor, a rela-
onarea problemelor cu care se confruntă în ţările de ţiilor bilaterale cu ţările de pe alte continente;
reşedinţă. • Participarea la programele desfăşurate sub egida UE
şi instituţiilor din sistemul ONU şi promovarea unor ini-
(ii) Promovarea valorilor culturale și spirituale naţi- ţiative proprii, în cadru bilateral, privind asistenţa pentru
onale; remodelarea demersurilor diplomaţiei publice dezvoltare în străinătate.
pentru îmbunătăţirea imaginii României prin:
• Continuarea programelor de valorizare a contribuţiei
culturii române la patrimoniul cultural european şi de Ţinând seama de dinamica relaţiilor internaţionale şi de
facilitare a accesului la produsele culturale româneşti; particularităţile activităţii politico-diplomatice, nu sunt
• Dezvoltarea dialogului cultural cu spaţii din afara con- prevăzute obiective specifice, în forme cuantificabile, pe
tinentului european; orizonturi de timp definite.
• Realizarea unei strategii de diplomaţie publică şi cre-
area de parteneriate cu organizaţii şi instituţii care deţin
competenţe în promovarea imaginii României în străină-
tate, pentru formularea şi transmiterea unor mesaje coe-
rente către mediul politic, formatorii de opinie, cercurile
academice şi societatea civilă din alte ţări.

(e) Creșterea valorii contribuţiei României pe scena


internaţională, având ca principale domenii de acţiune:

(i) Intensificarea prezenţei României pe planul diploma-


ţiei multilaterale prin:
• Participarea activă la formularea unor poziţii comune
ale UE şi/sau NATO în cadrul organizaţiilor internaţionale
guvernamentale, în special al celor din sistemul ONU,
şi sprijinirea acestor poziţii prin iniţiative şi demersuri
proprii;
• Îmbunătăţirea reprezentării României în structurile
de conducere şi executive ale principalelor organizaţii
internaţionale;
• Folosirea prezenţei în aceste organizaţii pentru pro-
movarea valorilor democraţiei, statului de drept, dreptu-
rilor omului, toleranţei şi dialogului inter-cultural, mai cu
seamă prin intermediul Consiliului Europei, Comunităţii
Democraţiilor, Alianţei Civilizaţiilor, Conferinţei democra-
ţiilor noi sau restaurate etc.

(ii) Reafirmarea României ca partener important de dia-


log și cooperare cu statele din toate regiunile lumii
prin:
• Implicarea efectivă în articularea orientărilor strate-
gice ale UE şi, după caz, NATO, în raporturile cu alte zone
geografice (Asia şi Oceania, Orientul Mijlociu şi Africa de
Nord, Africa sub-Sahariană, America Latină);

128 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 128 12/10/2008 8:37:18 AM


foto: Peter Lengyel

sndd01.ro.04.indd 129 12/10/2008 8:37:19 AM


sndd01.ro.04.indd 130 12/10/2008 8:37:20 AM
Partea V. Implementare, monitorizare şi raportarea rezultatelor
Pentru punerea în aplicare a prezentei Strategii Naţionale urmă şi asupra măsurilor de remediere a acestora, inclu-
pentru Dezvoltare Durabilă a României se recomandă zând şi posibile propuneri de ajustare a obiectivelor-ţintă
următoarele măsuri, ca rezultat al consultărilor în cadrul pe plan naţional şi a termenelor de execuţie, în funcţie de
Consiliului Naţional de Dezbatere Publică, Grupurilor situaţia reală şi de prevederile Directivelor UE în materie,
Regionale (pentru fiecare dintre cele 8 Regiuni de Dezvol- adoptate pe parcurs;
tare), Consiliului Ştiinţific sub egida Academiei Române şi
al încorporării în textul final al Strategiei a observaţiilor 6. Stabilirea responsabilităţii Comitetului Interdeparta-
şi propunerilor pertinente formulate pe parcursul acestui mental de a coordona activităţile legate de elaborarea
proces consultativ, a celor primite din partea instituţiilor şi actualizarea permanentă a setului de indicatori pen-
centrale, autorităţilor locale, partidelor politice, forurilor tru monitorizarea implementării obiectivelor dezvoltă-
academice şi universitare, asociaţiilor patronale şi parte- rii durabile la nivel naţional, regional şi sectorial, potrivit
nerilor sociali, organizaţiilor neguvernamentale şi altor orientărilor metodologice stabilite de Institutul Naţional
formaţiuni ale societăţii civile, persoanelor interesate din de Statistică, în congruenţă cu reglementările convenite
ţară şi rezidenţilor români în străinătate, precum şi a celor în cadrul UE, în vederea asigurării acurateţei şi compa-
semnalate în mijloacele de comunicare în masă: rabilităţii datelor cu cele ale celorlalte state membre ale
Uniunii Europene;
1. Aprobarea proiectului Strategiei Naţionale pentru
Dezvoltare Durabilă de către Guvernul României; 7. Statuarea obligaţiei Comitetului Interdepartamental,
în conformitate cu prevederile Strategiei pentru Dezvol-
2. Înaintarea oficială a Strategiei către Comisia tare Durabilă a UE, de a prezenta Comisiei Europene un
Europeană; raport complet asupra implementării Strategiei Naţionale
pentru Dezvoltare Durabilă la fiecare doi ani, începând cu
3. Obţinerea avizului consultativ asupra textului pro- luna iunie 2011, însoţit de propuneri şi recomandări pri-
iectului de Strategie din partea specialiştilor Organiza- vind eventuala modificare a orientărilor generale, politi-
ţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi cilor şi priorităţilor Strategiei UE în materie;
altor experţi internaţionali, şi sondarea prealabilă a opi-
niei profesionale a Direcţiei Generale de specialitate a 8. Asigurarea reprezentării Comitetului Interdeparta-
Comisiei Europene; mental în Reţeaua Europeană pentru Dezvoltare Dura-
bilă (European Sustainable Development Network - ESDN)
4. Instituirea unui Comitet Interdepartamental pentru la nivelul UE;
Dezvoltare Durabilă, la nivel executiv, sub coordonarea
directă a Primului Ministru, incluzând ministerele şi alte 9. Instituirea unui Consiliu Consultativ pentru Dezvol-
instituţii centrale implicate în implementarea Strategiei. tare Durabilă la nivel naţional, cu un Secretariat Perma-
Comitetul Interdepartamental, prin persoana desem- nent. Consiliul Consultativ se constituie ca organism
nată de preşedintele acestuia, va fi nominalizat ca punct total autonom faţă de puterea executivă, dar finanţat de
de legatură în relaţiile cu Comisia Europeană şi celelalte la bugetul de stat (în concordanţă cu practica statorni-
instituţii ale UE în privinţa implementării pe plan naţional cită în majoritatea statelor membre ale UE). Consiliul va
a Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabilă; include 11-15 reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice şi
academice precum şi ai societăţii civile din România, per-
5. Stabilirea obligaţiei Comitetului Interdepartamental sonalităţi cu prestigiu recunoscut şi competenţe precise
de a prezenta un raport anual Parlamentului României în materie. Consiliul Consultativ va funcţiona sub egida
asupra modului de implementare a Strategiei, pe baza Academiei Române şi va avea ca obiect principal de acti-
monitorizării indicatorilor dezvoltării durabile conveniţi vitate monitorizarea implementării Strategiei Naţionale
la nivelul UE, precum şi a indicatorilor specifici, adaptaţi pentru Dezvoltare Durabilă;
la condiţiile României, asupra eventualelor rămâneri în

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 131

sndd01.ro.04.indd 131 12/10/2008 8:37:20 AM


10. Acordarea dreptului Consiliului Consultativ de a pre- 4. Pregătirea, în regim prioritar, a unei strategii pro-
zenta Parlamentului României un raport anual, comple- active pe termen lung privind evoluţiile demografice şi
mentar celui prezentat de Comitetul Interdepartamental, migraţia, ca element de referinţă pentru revizuirea rea-
privind implementarea Strategiei, conţinând propriile listă a programelor sectoriale; ajustarea corespunzătoare
evaluări şi recomandări de acţiune; a strategiilor privind resursele umane, educaţia şi forma-
rea profesională, sănătatea publică.
11. Aderarea Consiliului Consultativ la reţeaua UE a Con-
siliilor Consultative Europene pentru Mediu şi Dezvoltare
Durabilă (European Environmental and Sustainable Devel-
opment Councils – EEAC);

12. Declanşarea procedurilor pentru evaluarea colegi-


ală a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă de
către instituţii şi experţi din alte state membre ale UE,
conform recomandării exprese conţinute în Strategia UE
în materie.

De asemenea, în urma semnalelor primite din partea


instituţiilor centrale şi locale consultate şi a asociaţiilor
sau persoanelor interesate, se recomandă spre consi-
derare Guvernului României următoarele măsuri:

1. Elaborarea unor estimări bugetare multianuale pe 7


ani, congruente cu exerciţiile bugetare ale UE, concepute
într-o formulă glisantă, revizuită în fiecare an, pentru asi-
gurarea pe termen mediu a finanţării continue şi fără sin-
cope a obiectivelor dezvoltării durabile în conformitate
cu obligaţiile asumate în calitate de membru al Uniunii
Europene şi cu interesele naţionale ale României;

2. Crearea, în componenţa Guvernului României, a unei


instituţii specializate (eventual sub forma unui Institut
Naţional de Planificare Strategică) pentru elaborarea şi
urmărirea strategiilor de dezvoltare economică şi soci-
ală a României, în corelare cu capacitatea de suport a
capitalului natural pe termen mediu şi lung, coordona-
rea programelor sectoriale interdependente şi asigura-
rea coerenţei programelor guvernamentale şi a celor cu
finanţare comunitară;

3. Crearea unui Minister al Energiei şi Resurselor (even-


tual în urma restructurării Ministerului Economiei şi
Finanţelor) şi reexaminarea funcţionalităţii mecanisme-
lor de reglementare şi agenţiilor specializate în condiţii
de transparenţă, conform politicilor şi practicii UE;

132 Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos

sndd01.ro.04.indd 132 12/10/2008 8:37:20 AM