Variante Rezolvate Lb.rom.(Subiectul 1)

I. 1. (ÄGerul´ ± Vasile Alecsandri) 1. ger, promoroac ( ur uri, ghea ) 2.

Semnele de punctua ie: punct i virgul de la finalul celui de-al doilea vers desparte dou fraze diferite, marcând o pauz în exprimarea unor idei similare. Poetul nu folose te punctul, ca în finalul strofei, deoarece acesta are rol în încheierea ideii, nel sând loc unei continu ri a acesteia. 3. ÄSa ne-aduc viu aminte de-ale verii înfloriri.´ 4. Tema naturii sub st pânirea iernii; motivul gerului. 5. pronume la persoana I i a II-a: Äeu´, Ätu´; verbe la persoana a II-a: Ävin¶´; interjec ia. 6. Ä(gerul) s lbatic´ epitet personificator, extrem de sugestiv care arat for a de nest vilit a iernii geroase acaparând natura. 7. Substantivul Ägerul´, reprezentând i titlul poeziei, nu este pus la întâmplare la începutul fiec rei strofe, ci prin aceasta, poetul intensific într-un mod aparte ideea central a poeziei, asprimea iernii, dându-i cititorului senza ia de acaparare total , accentuând imaginile sinestezice. 8. Gerul este prezentat de c tre poet ca o minune a iernii, ca un fenomen magic ce pune st pânire asupra întregii naturi. În ultima stof , gerul este invocat de c tre eul liric, prin propozi ia în vocativ: ÄO! tu, gerule n prasnic, vin´. Epitetul Ä(ger)n prasnic´ înt re te ideea de atotputernic, iar compara ia Äca s geata´ întrege te sentimentul de m re ie pe care gerul i-l inspir poetului. Primele dou versuri ale strofei prezint o complex imagine vizual , ce subliniaz grandoarea tabloului. 9. Vasile Alecsandri creeaz un pastel al iernii, de o impresionant m re ie, prin folosirea unui limbaj expresiv, pe tot parcursul poeziei. Elementele care sus in expresivitatea sunt nenum ratele imagini artistice create cu ajutorul figurilor de stil.

I. 2. (ÄPe coastele Calabrei´ ± Vasile Alecsandri) 1. mister = tain parfum = mireasm 2. Äsânu-i´ ± cratima desparte substantivul de persoana I în dativ posesiv, marcând pronun area într-o singur silab . Ästele-n´ ± cratima ine locul vocalei Äi´ - în ambele cazuri, cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i contribuie, prin înlocuirea unor sunete, la p strarea m surii versului. 3. a c lca strâmb, a c lca pe b t turi / nervi 4. sehastru sihastru; Calabrei Calabriei 5. Äluna, vas de aur´, Äse-nal -un negru munte´ 6. Metafora Äpare ca din sânu-i azvârle stele-n cer´ transpune artistic un fenomen natural: vulcanii inactivi al c ror crater izbucnesc uneori în u oare scânteieri. 7. Verbul Äfosforeaz ´, fiind un derivat al substantivului Äfosfor´ exprim o imagine vizual , prin care este sugerat dâra de lumin , pe care vaporul o las în urm în drumul s u prin bezna nop ii.

Adjectivul Ästâncie´ sugereaz o imagine u or însp imânt toare i totodat misterioas , a monstrului subacvatic. Acesta duce cu gândul la Ästânc ´, prin forma derivat , Ästâncie´ 8. Ultima strof ne introduce într-o lume feeric . Poetul reu e te s emo ioneze cititorul prin atmosfera de vis, pe care o creeaz cu ajutorul imaginilor vizuale i a figurilor de stil. Primul vers ne prezint o mare lini tit , sub atomosfer cald , luminat de frumoasa Sicilie, fapt ce reiese din folosirea epitetului Ä(baie) azurie´. Ultimele dou versuri ne indic ajungerea la destina ie, c l torul putând sim i Ädin umbr ´, Äparfumul oriental´ al portului Syracusei. Atmosfera feeric este sugerat printr-un câmp semnatic al lini tii: Ädorm´, Äatmosfera cald ´, Äse scald ´ 9. Poezia ÄPe coastele Calabrei´ este un minunat pastel, în care poetul ne prezint drumul parcurs de vapor Äpe coastele Calabrei´, pân în portul Syracusei. Pastelul este pres rat cu figuri de stil i imagini vizuale de o puternic expresivitate ce reu esc s impresioneze cititorul prin creearea unei atmosfere feerice. În prezentarea peisajului, Alecsandri folose te ca timp predominant prezentul, unul dintre timpurile tipice decrierii, iar folosirea repetat a epitetelor (Äpunte argintie´) a metaforelor (Äluna, vas de aur´) i a imaginilor vizuale, indic în mod cert prezen a descrierii în poezia citat .

I. 3. (ÄPrivighetoarea i m garul´ ± Grigore Alexandrescu) 1. a se culca pe o ureche, a trage cu urechea 2. Virgula desparte vorbirea direct de cea indirect i separ propozi ia incident de restul enun ului. 3. cânta  t cere 4. Adjectivul Änenorocita´ exprim povara privighetoarei de a- i cânta durerea. 5. Ätot împrejuru-i era t cere´ imagine auditiv Äcapul pleo tise, sau râdicase´ imagine vizual 6. Compara ia Äca un aspru judec tor´ arat revolta poetului la adresa îndr znelii m garului de a critica suava privighetoare, idee înt rit prin epitetul Äaspru´. 7. Titlul pune în rela ie de coordonare cele dou personaje principale ale fabulei, anun ând antiteza ce urmeaz s ia amploare pe parcursul poeziei. 8. Ultima strof a poeziei con ine morala. Concentrând-o în imagini vizuale i figuri de stil, poetul ne transmite ideea demonstrat pe tot parcursul poeziei, anume nevoia de a critica resim it de cele mai multe ori în mod nejustificat i absurd, prin raportarea la propria persoan . 9. De i prezint structura unei poezii, opera nu întrune te tr s turile genului liric. Poetul nu pune accentul pe imagini artistice i figuri de stil, ci pe prezentarea alegoric a unei întâmplari, modul de expunere nefiind descrierea, ci nara iunea, tr s tur tipic a genului epic. De asemenea, observ m accentul pus pe personajele ce reprezint timpuri umane. Fiind vorba de personaje-animale, ajungem la concluzia c poezia este o fabul , specia literar ce apar ine genului epic.

I. 4. (ÄUmbra lui Mircea. La Cozia´ ± Grigore Alexandrescu) 1. 2. intensific 3. 4. 5. mu chi, râul, mun i, valuri punctele de suspensie, foarte des folosite în ce-a de-a patra strof , sentimentul de nelini te i totodat creeaz o stare de permanent suspans. a se da de ceasul mor ii, a- i suna ceasul Tema pream ririi str mo ilor (patriotic ); motivul nop ii Äglasul ei se-ntinde,cre te´ imagine auditiv Äale turnurilor umbre peste unde stau culcate´ imagine vizual 6. Epitetul Ä(chipuri) negre´ sugereaz întunericul nop ii ce pune st pânire pe întregul univers i contureaz o atmosfer înc rcat de mister. 7. În prima parte a poeziei se poate observa cu u urin predominan a verbelor la timpul prezent, timp specific descrierii. De aceea, i aici are rol în prezentarea peisajului, în introducerea cititorului în atmosfera misterioas . În final poezia este dominat de imagini motorii, poetul trecând de la descrierea peisajului nocturn la prezentarea învolburat a luptei, ce învie în ochii cititorului. Astfel se explic i folosirea verbelor la perfectul compus, timp specific prescurt rii ac iunii în plin desf urare. 8. Ultima strof transmite ideea permanen ei naturii în raport cu via a, invocând Oltul, martor al atâtor evenimente importante, prin folosirea vocativului, cu rol personificator din primele versuri. Epitetele Ä(virtu i) mari´, Ä(fapte) cumplite´ intensific m re ia acelor timpuri, importan a istoric i totodat sentimentul de recuno tin pe care acestea le stârnesc oric rui român. Întrebarea retoric din final face referire la domnia grandioas a marelui conduc tor, al c rui nume este precizat în titlu, Mircea. 9. Poezia ÄUmbra lui Mircea´ este un imn închinat unei figuri impozante din istoria românilor. Prezen a numeroaselor imagini artistice i a figurilor de stil, împreun cu vocativul ÄOltule´ i imperativul ÄAsculta i´ ce arat implicarea afectiv a poetului, prin vocea eului liric, dovada apeten ei poeziei la lirismul subiectiv.

I. 5. (ÄMul umire´ ± Ioan Alexandru) 1. Luni începuser coala de la ora apte. De luni de zile nu am mai auzit nimic despre el. 2. Äcuvine-se´ ± cratima marcheaz o inversiune în forma verbal cu rol în p strarea m surii versului; Äs - i´ ± cratima desparte dou p r i de vorbire diferite, înlocuind vocala Äî´ în scopul men inerii m surii versului 3. ÄPentru str mo i i pruncii nen scu i´ 4. motivul recuno tin ei, motivul dragostei de natur , motivul divinit ii, motivul amintirii. 5. Eul liric î i face sim it prezen a în poezie prin pronumele i verbele la persoana I i a II-a: Äs -ti mul umesc´, Ämea´, etc. 6. Metafora Änori, aceste flamuri sure´ dezv luie impresia pe care norii o au

asupra poetului, atins chiar de aparenta lor banalitate. Metafora pune în rela ie un element cosmic cu un simbol de glorie. 7. Rolul conjunc iei coordonatoare Ä i´ este de a înt ri dorin a poetului de a mu umi pentru nenum ratele bucurii pe care i le ofer via . El simte c nu îi ajunge cerul pentru a- i exprima gratitudinea, folosind în mod obsesiv conjunc ia ce leag toate aceste elemente. Repeti ie anaforic . 8. Cea de-a patra strof continu în iruirea numai câtorva dintre milioanele de lucruri, de mici bucurii ale vie ii pentru care nu vom putea niciodat s mul umim suficient de mult. De i aparent destul de s rac în figuri de stil i imagini artistice, aceast strof este ea îns i o metafor , unde poetul îmbin atent, cu m iestrie, forme i culori, miresme i senza ii cu ajutorul în iruirii. Ultimul vers marcheaz cititorul prin naturale ea cu care este infiltrat în poezie, poetul reu ind s fac tot mai adânc fascina ia in fa vie ii. 9. Tiltul poeziei exprim simplu, dar cu o not de profunzime ce nu poate trece neobservat , ideea central , tema poeziei, i anume, recuno tin a eului liric pentru ceea ce are cel mai de pre de la Dumnezeu: via a. Fiind un substantiv propriu, nearticulat are rol în generalizarea sentimentului mul umirii.

I. 6. (ÄCrizanteme´ ± Dimitrie Anghel) 1. candid = pur beteal = podoab 2. cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i ine locul vocalei Äu´ (nu ar avea), având rol în p strarea m surii versului. 3. a-l trece toate apele, a trece pragul, a trece în nefiin . 4. motivul toamnei, motivul oglinzii 5. Äo fat ubred i pal ´, Ävasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme´. 6. s spuie s spun -nt ilor -ntâilor 7. Atât epitetul personificator Äoglinzile-obosite´ cât i compara ia Äevlavios ca o vestal ´ adâncesc sentimentele de triste e, de mâhnire, pe care toamna le las în urm . 8. În prima strof a poeziei, poetul realizeaz cu ajutorul unor sugestive imagini artistice i figuri de stil, o paralel între anotimpul trist i monoton , toamna, i fata singur , Ä ubred i pal ´. Folosirea epiterului personificator Äoglinzile-obosite´ adânce te sentimentul de complet melancolie ce s-a instalat în cas odat cu sosirea toamnei. Fata descris de poet prin dou epitete o fac s se potriveasc perfect decorului. ÄPreschimb florile în vase, evlavios ca o vestal ´: compara ia fetei cu o vestal face din acest procedeu banal un adev rat ritual, pentru cea care Än-a fost mireas ´. Este un tablou simbolist în care obiectele sunt descrise din perspectiva unei st ri puternice, obsesive. 9. Limbajul folosit de D. Anghel în poezia sa este sugestiv. El pune la îndemâna cititorului elementele necesare pentru ca acesta s în eleag în maniera proprie

persoana a II-a. s-au ± cratima desparte dou p r i de vorbire diferite. Apostroful marcheaz lipsa accidental a vocalei Ä ´. Autorul pune toat aceas atmosfer feeric de noapte de prim var doar pe seama anotimpului. care transform întrega natur în s rb toare. balul pomilor fiind dulcea prim var . Äpomi´ fac ca titlul s reprezinte perfect tema poeziei. cum ar fi: Äzbura i´. cu sens metaforic urmat de . 4. 7. Äcai ii.i´. 6. a substantivelor în vocativ: Ästihuri´. ± folosirea simbolului cromatic ± sinestezie Ädulci orchestre´ I. pruni 2. 9. Substantivul Äbalul´. 8. zarz ri. 8. Toamna se seam n grâul. Cele dou copile seam n ca dou pic turi de ap . / înve mânta i în haine albe se clatin în fa a lunii´ imagine vizual Äpe gura scorburilor vântul plecat a de teptat un cânt´ imagine auditiv . motivul prim verii.semnifica ia versurilor. Äv ´ i a adjectivelor pronominale la persoana I: Ämea´. 2. elidarea lui e. Epitetul metaforic Äroze (gesturi)´ îmbin armonios mi carea suav a pomilor în b taia vântului cu culorile palide. dar calde ale prim verii epitet sinestezic specific simbolismului 7. Epitetul multiplu Ä(pustnicii) tineri. cai i. 3. iar ce-a de-a doua separ dou propozi ii / verbe la imperativ. având rol în men inerea m surii versului 3. fata pentru care cititorul presupunea c iubirea tinere elor a murit. pomii parc danseaz . aducându-l din nou cu picioarele pe p mânt. 6. în elese i neîn elese´ 5. (ÄBalul pomilor´ ± Dimitrie Anghel) 1. a pronumelor la persoana a II-a: Ä. Prima virgul desparte un substantiv în vocativ de restul propozi iei. I. Äporni i´. anotimpul în care toate florile mor. f r de ve mintele catifelate pe care acesta le pune la dispozi ie. i casa fetei. (ÄEpigrag´ ± Tudor Arghezi) 1. motivul lunii. Pomii. Tiltul anun poezia ca pe o metafor . ÄP trunde i. pref cut. cu sufletul la gur . tri ti i delica i´. 5. Ultima strof treze te cititorul din visare. folosit cu sens metaforic pe lâng cel de-al doilea. Putem considera c poetul sugereaz pe tot parcursul poeziei o paralel între trista toamn . str lucind în lumina lunii. 4. înve mânta i. zarz rii i prunii. fra i de suflet. Leg nându-se u or în b taia vântului. redevin Äbanalii pomi din fa a casei´. Folosirea numeroaselor verbe la imperativ. intr-un suflet.

5. Arghezi încearc s ne transmit ideea c orice creator poate învinge timpul i spa iul prin crea ia pe care o las în urm . Înc din primul vers al poeziei se remarc folosirea verbului la imperativ Äzbura i´. 8. Compasiunea sa pentru munca micilor vie uitoare. Deasemenea. urmat de un determinant. adjective pronominale posesive (mea). Poezia are un puternic impact asupra cititorului. 3. fiind folosit de fapt cu sens metaforic. poetul empresionând prin for a expresivit ii limbajului. care îi va impresiona pe tinerii cititori. care urmat de adverbul de timp Äacum´. În cea de-a treia strof a textului poetul prezint moartea albinei ca o jertf suprem în numele muncii sale sacre (tezaurul de cear ). Se remarc astfel prinadresarea direct al persoana a II-a. cu ajutorul c rora eul liric apare ca un comandant al armatei cuvintelor. Poezia lui Tudor Arghezi este o art poetic ce impresioneaz prin limbajul folosit de poet pentru a se face în eles i mai ales prin rela ia dintre crea ie i eul creator. I. (ÄLumin lin ´ ± Tudor Arghezi) 1. Adjectivul Älin ´. ca prin vis. Titlul poeziei surprinde prin aparenta lips a leg turii cu textul cu textul acesteia. 7. Äepigraf´. 9. dormind). mod ce prezint o ac iune îndesf urare. 7. 8. Virgulele utilizate marcheaz apari ia unui substantiv în vocativ. lâng substantivul Älumin ´ creeaz o metafor de o dulce muzicalitate (ob inut prin repetarea unor sunete). Poetul îmbin cu m iestrie elemente surprinz toare. dau cititorului senza ia c se afl în mijlocul unei adev rate Äfurtuni´ de crea ie. 9. singular. neterminat . observându-se totodat i compasiunea poetului pentru starea acesteia. subliniaz mai mult Äsuferin a´ bietei vie uitoare prin compara ie cu somnul dulce din stup. iar compara ia stihurilor cu Äp s rile mici de catifea´ stârne te duio ie în sufletul cititorului. 4. implicarea afectiv a eului liric. O caracteristic a limbajului poeziei argheziene aste expresivitatea ob inut . Epitetul simplu Äu oar (zbur toare)´ subliniaz delicate ea i fragilitatea albinei. 6. utilizarea verbelor la gerunziu (z cân. Dup cum arat i titlul. prin intermediul interoga iei retorice din ultimele versuri este eviden iat singur tatea micii viet i în momentul pr bu irii din zborul ei înalt. Urmeaz abunden a de imagini vizuale i figuri de stil de o impresionant for . ce o vor p stra mereu. poezia preg te te cititorul pentru furtunoasa leg tur pe care procedeul crea iei o stabile te între opera i creator.versul ÄP stra-v -vor într-un sicriu de carte´ exprim d inuirea în timp a operei artistului. 9. forme verbale la persoana I (iubesc). a ucide = a omorâ a ucide  a învia 2. (ceva) de vis. Aceasta este dat în primul rând de întrebuin area numeroaselor verbe la imperativ.

imagine vizual ÄUmbl prin mocirle cu stele´. etc. De altfel. îmbinând armonios în maniera-i caracteristic cuvintele.din utilizarea num rului însemnat de figuri de stil (metafore: Ätezaurul de cear ´. plural a pronumelui personal Ä-le´. buze. având rol în p strarea m surii i a ritmului versului. Înc din titlu. cuvinte. s-au sculat. Äîs´ ± sunt . Ähule te-le!´). Am s vin când voi avea pu in timp. 4. 10. 7. Am b ut o caraf de vin ro u. revolt i uimire. ÄPalid a ternut e esul cu m tas ´. a exclama iilor i a întreb rilor retorice (Äle vezi?´. hule te-le). Arghezi introduce procedeul esteticiiurâtului. 5. Exclama ia din primul vers al strofei indic prezen a unui eu liric dezam git de crea ia sa Äs-au stricat cuvintele mele´. 11. dar contrariant tocmai prin semnifica ia adejectivului-epitet. indicat de folosirea verbelor i pronumelor la persoana I i a II-a (mele. I. Imagine auditiv ÄS nu le mai cânte cumva´.). Äde tele´ ± degetele. . Astfel se formeaz un epitet metaforic surprinz tor prin formasa simpl . desfrunze te. prin exprimarea direct a tr rilor. (ÄCuvinte stricate´ ± Tudor Arghezi) 1. Cea de-a doua strof a poeziei exprim dorin a eului liric de a crea i totodat r zvr tirea sa în fa a neputin ei de a. În al doilea rând. metonimie ± Äaur i parfum´. titlul anticipeaz tema poeziei. ÄLe vezi? Au c zut. Poezia ÄCuvinte stricate´ se încadreaz în lirica subiectiv în primul rând prin prezen a eului liric. I. 8. voci 2. Marcheaz pronun area ultimei vocale a primului cuvânt i a primei vocale a celui de al doilea într-o singur silab . 3. rela ia poet ± material poetic. cuvintele.i g si cuvintele. ÄFâstâcite i neroade´. 9. îngroape 2. ÄP s rile negre suie în apus´. estetica urâtului Äumbl prin mocirle de stele´. forme pronominale de persoana I ± Ä-mi´ Adjective posesive de persoana I ± Ämele´ 6. Poezia marcheaz prin abunden a imaginilor artistice formate din îmbin ri surprinz toare ale cuvintelor prin tehnica specificarghezian . 3. în care poetul î i va Ärenega´ propriile Äcuvinte stricate´. a sentimentelor eului liric (dezam gire. Cratima (semn ortografic) marcheaz desp r irea formei verbale de forma neaccentuat de persoana a III-a. etc) ce creeaz surprinz tor imagini artistice.´ 4. (ÄNiciodat toamna´ ± Tudor Arghezi) 1. Semnnul exclam rii (semn de punctua ie) marcheaz o porunc a poetului adresat cititorului.

ÄStau în rmu-albastru-al râului de soare´. dorin a de concret. evident prin folosirea verbului Ävreau´. În limba literar este timpul specific poeziei. Ä(m ) rog´. ce fac evident monologul adresat lui Dumnezeu. (ÄPsalm´ ±Tudor Arghezi) 1. subliniaz dorin a arzând a poetului de primi un semn din partea divinit ii. 7. Motivul îngerului (ca semn al divinului). comunicarea cu divinitatea. 8.i´. de când m rog. niciunul. 5. vecinicul i bunul. ÄP s rile negre suie în apus/ Ca frunza bolnav -a carpenului sur´ ± compara ie prin care zborul p s rilor c l toare c tre alte meleaguri este pus în rela ie cu Äboala´ ce cuprinde în fiecare an carpenul (desfrunzirea). I. Ävorbeai´. Primul catren al poeziei este un monolog adresat divinit ii în care eul liric î i face sim it prezen a înc din primul vers. Epitetul multiplu Ärecea (mea-)ncruntat (suferin )´. Una din principalele tr s turi specifice modernismului identificate în poezia lui Arghezi este subiectivismul. 6. 6. verbul Äa fi´ la perfect simplu adânce te intensitatea tr irilor eului liric în fa a imensit ii toamnei. B iatul acela este slab de înger. 2. Prezen a eului liric este evident în text prin folosirea frecvent a pronumelor i verbelor la persoana I i a II-a: Ä. 4. . Domnul. exprimat cel mai concret în primul vers: ÄNu. etc.i cer un lucru prea cu neputin ´. precedat de adverbul de timp cu valoare absolut Äniciodat ´ intesific fascina ia poetului în fa a grandioasei toamne. La nivel prozodic observ m cultivarea versului liber. Strofa transmite o dorin adânc a eului. Motivul toamnei. 12. mod ce exprim o ac iune prezentat de vorbitor ca real . Pova = sfat. evident în textul dat în primul rând prin prezen a m rcilor eului liric (verbe i pronume la persoana I i a II-a).. Perfectul simplu (sau trecutul definit) exprim un fapt complet s vâr it într-un anume moment al trecutului.´ 8. 5. motivul trecerii timpului. Titlul poeziei se reg se te i la începutul primului vers. Ämie´. înt re te motivul eului liric de a da glas repro ului. Este o stea în devenire.. i totodat dezam girea sa. 7. rezultat al lipsei Äunui semn´ din partea Celui de sus Ädoar mie. Se observ intelectualizarea emo iei i intensificarea tr irilor eului liric prin prezen a numeroaselor imagini artistice de o deosebit valoare stilistic . Substantivul toamna. Folosirea verbelor la mod indicativ. 3. / Nu mi-ai trimis. Punctele suspensie adâncescregretul poetului de a nu fi auzit de divinitate. neputin = imposibilitate. Am cump rat azio imens stea de mare. 9. În poezie. Poezia lui Arghezi transmite un puternic sentiment de triste e i dezam gire a eului liric. dar marcheaz în acela i timp i un repro la adresa Domnului.

. subliniaz durerea înc puternic din sufletul poetului. În aceast poezie lirismul este de tip subiectiv deoarece sunt exprimate în mod direct st ri. Äplecase i´). Îmi va r mâne mereu în suflet vatra p rinteasc . motivul plec rii. ajutând astfel la men inearea m surii i ritmului versului. singurul. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i are rolul marc rii pronun rii într-o singur silab a prepozi iei Äde´ i a primei vocale Äa´. ÄVoiam s pleci´. De asemenea. 2. Interoga ia retoric din ultima strof transmite cititorului lupta ce se d în sufletul poetului între glasul inimii. I. regretul de a nu avea Äsemne´ din partea divinit ii). 2. Ävoiam i s r mâi´ 5. împreun cu cea a exclama iilor (Änu te-ai uitat o dat înapoi!´) i a întreb rilor retorice (Äde ce-ai plecat?´) marcheaz în poezie lirismul subiectiv. Ämie´). Äam rugat´. Titlul poeziei. a. 3. (ÄDe-abia plecase i´ ± Tudor Arghezi) 1. Pâinea coapt pe vatra bunicilor este cea mai bun din lume. voiam s i r mâi/ [. Ämea´. Retorismul întreb rii din finalul strofei adânce te sentimentul melancoliei dat de regretul eului liric în fa a deciziei sale de a renun a la iubire.]/ De ce-ai plecat?de ce-ai mai fi r mas?´. tr iri ale poetului (dezn dejdea. Din cauza suferin ei a ajuns o umbr de om.9. lâng care plasat e un verb la mai mult ca perfect (timp specific unei ac iuni trecute i demult încheiate). a adeverbului abia. . i glasul orgoliului r nit Äde ce-ai mai fi r mas?´ 6. Ultima strof se realizeaz în întregime pe baza antitezei între glasul inimii (cel neauzit) i glasul min ii eului liric (gândul cel dintâi). care o vrea înapoi pe fiin a iubit ÄDe ce-ai plecat?´. Indecizia din sufletul poetului este redat în special în primul i ultimul vers ÄVoiam s pleci. a pleca urechea. iar la nivel lexico-morfologic exist m rci ale prezen ei acestuia (Änu cer´. I. a se pleca. 7. eviden iind tocmai dorin a eului liric de a diminua distan a dintre el i divinitate.. Limbajul este familiar.i pleca capul. 9. Tot acel vis îngrozitor s-a dovedit a fi un semn pe care numai eu îl puteam în elege. îmbinat cu termeni arhaici (ghies). 8. constituit dintr-o locu iune adverbial Äde-abia´. 4. 14. separând vorbirea direct de restul versului. Prezen a m rcilor eului liric (precum verbe i pronume la persoana I i a II-a Äte-". (ÄGri´ ± George Bacovia) 1. cuprins în forma unui monolog adresat din poezie. Ävoiam´. Linia de pauz marcheaz o structur incident . 13. persoana a II-a. a verbului sugereaz repro ul eului liric la adresa iubitei. Teoria iubirii neîmplinite.

în poezie pot fi identificate o serie de elemente din câmpul s u semantic Äînnegri´. 6. (greu)ca plumbul. 6. 7. 5. De asemenea. în amurgul vie ii. Ägri´. devenind astfel un laitmotiv. Äplumb´ 5. Titlul. Se observ construc ia închis marcat de apari ia versului Ät ind orizontul. sumbru = întunecat. Äplumb´. Verbe. orizont = zare. Metafora Äzarea grea de plumb´ adânce te ap sarea uria din sufletul eului liric. pân i zarea îngreunându-se parc sub for a z pezii Äde plumb´. Aceast stare este redat cu ajutorul imaginilor artistice. cu rol în adâncirea senza iei de melancolie. Zborul corbului într-o direc ie nedeterminat (în prima strof ) i întoarcerea lui în a doua strof . 9. construit simplu din adjectivul cromatic Ägri´. Epitetul metaforic Ä(zarea) grea´ arat senza ia ap s toare pe care o resimte eul liric. deprimare. atât în finalul acestei strofe. motivul plumbului. imprimând viziunii poetice un caracter ireal. diametral´. motiv des întâlnit în opera bacovian . corb). ÄCâmpia alb ± un imens rotund ± ´. 4. 3.Ämea´. Folosireacratimei marcheaz în ambele cazuri pronun area într-o singur silab a sunetelor finale din primulcuvânt i a celor ini iale din cel de-al doilea (valabil i pentru al doilea cu al treilea cuvânt). el creaz un contrast expresiv su termenii care evoc insistent culoarea negru (sumbru. ÄCopacii rari i nin i par de cristal´. îndeosebi vizuale (Äiar în zarea grea de plumb/ Ninge iar´) i al figurilor de stil bazate în special pe cromatica monoton a peisajului Äînnegri´. Se observ repetarea acestuia i în interiorul poeziei în sintagma Äninge gri´ din finalul fiec reia dintre cele dou strofe. în amurg. dar i în cel al primei strofe. singur tate. adjective posesive i pronume la persoana I: Ämi-am zis´. I. sugerând triste e. având rol în p strarea m surii i ritmului versului. Ideea este înt rit i de metafora Äninge gri´ care adânce te starea depresiv a eului. motivul iernii. Astfel impresia creat este de stranie mi care în cerc. Se remarc acea concordan . Äam oftat´. tema solitudiniii. tema mor ii. motivul corbului. Epitetul cromatic Äcâmpia alb ´ nu are o simpl valoare ornant . Äninge´. Ägri´. glul. sentimentul de vid. Äplumb´. (ÄAmurg de iarn ´ ± George Bacovia) 1. 2. 8. În ultima strof a poeziei ÄGri´ Bacovia transmite o neagr melancolie dat de starea singur tate resim it de artist în raport cu tot ceea ce îl înconjoar . 7. posomorât. sugereaz repetarea obsesiv a mi c rii . anticipeaz tema poeziei. 4. Inim de plumb. Spa iul poetic este tensionat de imaginea repetat a mi c rii corbului. înt lnit i în alte poezii bacoviene dintre monotoniadecorului exterior i sentimentul depresiv care îl domin pe poet. 3. 15. Cea de-a doua strof a poeziei continu descrierea tabloului trist de iarn din prima strof .

solitudinea poetului aflat într-un spa iu închis. 4. Titlul ÄAmurg de iarn ´ este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. Ä-m ´. Adjectivul Änegru´ reprezint un simbol des întâlnit în poezia bacovian . Äpic frunza/ i-i galben ca tine´ imagine vizual Äiar eu în golul toamnei/ Cheman în aiurare. a umbla de funza fr sinelului. 3. 4. Focul i ploaia. 9. arse. tema mor ii. 3. trist . carbonizat. Astfel. tematica: moartea. dar ia verbelor la . 8. Poetul pare a fi supravie uit unei experien e de co mar carear fi putu avea loc în vis. Motivul centralal strofei este amorul. 16. 2. (ÄPastel´ ± George Bacovia) 1. prezente în text. Se men ine m sura i ritmul versului.´ imagine auditiv 5.ce devine o expresie simbolic a unei st ri limit . culoarea dominant este negrul mor ii. Äcarbonizate flori´) sau prin sfâr itul iubirii. Iubirea a murit de curând. Flac ra arunc scântei pe p mântul ud. 6. 8. (ÄNegru´ ± George Bacovia) 1. ideea mor ii este sugerat prin dezagregarea materiei (Änoian de negru´. frunz . 7. ci de a le sugera prin intermediul simbolului. Prezen a eului liric în poezie este sugerat prin folosirea verbelor i pronumelor la persoanele I i a II-a: Äspune´. prezen a simbolului. Linia de pauz marcheaz aici tocmai sfr itul unei etape (amorul). 9. 17. sicrie. galben . Reluarea în ultimul vers a metaforei Änoian de negru´ duce cu gândul al un sfâr it de lume material i sufletesc. ceea ce ar însemna c arderea nus-a produs de mult. iar prin substantivul Äiarna´ ± o lume pustie.. în aceast poezie. sentimentul vidului I. motivul sicriului. sunt ambele elemente ce duc la dezagregare. pentru c este prezent verbul Äfumeg ´. peste tot sunt semne ale distrugerii. agonizant . parfum = miros 2. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite (conjunc ia coordonatoare Ä i´ de pronumele Ä-i´). consecin a fonetic fiind pronun area într-o singur silab a celor dou cuvinte. a sugestiei. 5. c dere i moarte. Ächemam´. marcând elidarea vocalei Äî´. Totuleste ars. sugerând prin conota ia cuvântului Äamurg´ sentimentul de vid. I se asociaz Äparfumul de pene arse´. Ätine´. Metafora Änoian de negru´ semnific o gr mad de scrum. carbonizate = arse. mangal. Acesta sugereaz prin repetarea obsedant ideea mor ii prezent în toate elementele din jur. I. Dorin a simboli tilor era aceea de a nu numi în mod direct st ri sau sentimente. a t ia frunze la câini.

2. 9. nu este un simbol al fecundit ii naturii. Utilizând simbolul sau repetând anumite sintagme sau versuri sunt sugerate sentimente. Utilizarea punctelor de suspensie în finalul primului vers exprim sentimentul de dezn dejde a eului liric în fa a ploii nesfâr ite. aceea de a renun a la iubire. 19. care au pus st pânire pe sufletul poetului. aceste st ri sunt sugerate i prin utilizarea liniei de pauz sau a punctelor de suspensie. care pustie te natura. În luna mai vremea este cea mai frumoas de pe tot timpul anului. pierderea iubirii asociat imaginii dezolante a toamnei. O caracteristic a limbajului simbolist este sugestia. dezn dejdea. 9. (ÄPlou ´ ± George Bacovia) 1. l sându-l în urm pe poet într-o stare de dezn dejde. Punctele de suspensie. depresia. Cea de-a treia strof completeaz tabloul monoton al unei naturi înecate de ploaie. cu valoare de refren (ÄAh. Cadrul pustiu al toamnei vine s sublinieze triste ea. 6. 8. . Aici ea cade neîncetat. Epitetul personificator Ägrele (t l ngi) adormite´ sugereaz un sentiment de ap sare. ci unul al dezagreg rii materiei. în poezia bacovian . 6. 4. agonizant . Tema poeziei este tipic bacovian . plou . simbolism tematic (pierderea iubirii) utilizarea simbolului repetarea unor cuvinte sau sintagme I. Nu mai pot merge la mare. cauzate de ploaia nesfâr it ). al turi de linia de pauz . Äpal lumin ´. motivul talangei. de dezn dejde a poetului ca urmare a ploii. 18. Ästai´. motivul ploii. st ri ale poetului (Aici agonia. În cea de-a doua strof este prezentat plecarea iubitei. De asemenea. Impresia de sfâr it de lume este astfel amplificat de repetarea acestui cuvânt în versul-refren al poeziei. I.imperativ: Är mâi´. Ä-mi´. Äspune´. tin . Ploaia. Änoapte deplin ´. 5. (ÄP lind´ ± George Bacovia) 1. forme verbale i pronominale de persoana I i a II-a : Än-am mai v zut´. marcheaz grafic regretul eului liric în fa a alegerii f cute. plânsul t l ngii când plou !´) ce sugereaz aici atmosfera ap s toare. 8. De i intitulat ÄPastel´. al triste ii pune st pânire pe poet. poezia bacovian se constituie mai degrab într-o descriere a tr irilor poetului (un decor interior) pe fundalul unei toamne agonizante. 7. Un procedeu tipic simbolist este repetarea unui vers în poezie. sentimentul de vid. nu vine s purifice. 3. Sentimentul vidului. 7.

Nu mi-a spus unde pleac . Pia a pustie este un decor des întâlnit în poezia lui Bacovia. Lacul era dezmierdat de mii de unde aurii. tipic bacovian . cunun = coroan grav = solemn 2. 3. în care pân i lumina pare trist . Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite. . Structura închis a acestui ultim catren sugereaz la rându-i. devenit o umbr ce bântuie prin pie ele solitare. 7. ÄS te înal i mai grav în cadrul t u de azur´ ÄA teapt infinit i limpede ca marea´.. imagine schematic . caracterul de art poetic al textului barbian. Se anticipeaz . Pia a neagr din România s-a extins în ultimii ani. Inversiunea Äumed [. 3. cu valoare de refren. contribuie la men inerea ritmului i m surii versului. (Ä i-am împletit.2.. lipsit de orice speran de a ie i din el. pia a pustie. Titlul poeziei. dar i la Äp lirea´ sufletului poetului. virgulele despart o structur (substantiv+adjectiv). ca i primele dou prin repetarea în debut i în final a aceluia i vers (ÄSunt solitarul pustiilor pie e´). marcând pronun area într-o singur silab . de restul propozi iei. este un laitmotiv al liricii bacoviene ce trimite c tre o tem tipic simbolist : moartea prezent în toate elementele lumii înconjur toare. I. 9. 4. 20. în vocativ.. un spa iu în care poetul însingurat i dezam git bântuie. cu mâna pe inim . O umbr de triste e îi r s ri pe fa . ± utilizarea versului cu valoare de refren ± tematica: moartea. dominat de obscuritate. spa iul închis în care agonizeaz poetul. înc din titlul. Aceast imagine dezolant a eului liric bântuit de gândul mor ii într-o pia solitar . Äpustiilor pie e´ 5. 6. care imprim ideea de m re ie.. ce îl macin pe poet. ob inut cu ajutorul unui num r mic de figuri de stil (epitete). astfel. 6.] tiara´ accentueaz semnifica ia epitetului Äumed ´. lirism subiectiv descrierea tr s turilor interioare ale poetului m rcile lexico-gramaticale ce marcheaz prezen a eului liric (verbe i pronume la persoanele I i a II-a) 7. Ätristele becuri cu pal lumin ´. astfel. Epitetele Ätristele becuri´ i Äpustiilor pie e´ sugereaz o atmosfer monoton . inim de piatr . ce simbolizeaz de fapt crea ia. al pustiului. 4. 5. 8. Ultima strof are acee i structur închis . constituit dintr-un verb la indicativ precedat de pronumele personal Ä i-´. constituit dintr-un verb la gerunziu (Äp lind´) trimite cu gândul la un decor tipic bacovian. arat atitudinea subiectiv a poetului i marcheaz adresarea direct c tre Äsl vita sor ´. Titlul poeziei.´ ± Ion Barbu) 1. Astfel se insinueaz gândul obsedant al singur t ii.

5. Barbu folose te în poezia sa sugestia ca procedeu principal al limbajului poetic. 4. Ä i-am împletit. material .i eterniza sentimentele de dragoste. 3. Poezia poate fi privit ca o art poetic . Este utilizat motivul mitologic al reginei Berenice în cadrul unei metafore pentru a reda imaginea cerului înstelat care pare s ating îndr gosti ii: Äpeste noi va ninge rar/ O pulbere din Coada Berenicei´. prin intensitatea lor. au o valen eliberatore i în acela i timp le insufl vitalitate. Mesajul poetic este încifrat. aflat în contrast cu cea dinamic . 31 (Dan Botta. 2. Metafora ÄDumnezeie te-ntraripa i de vânt´ sugereaz înfocarea eului liric i a iubitei sale i faptul c sentimentele acestora. din incipitul poeziei. devenit un motiv al poeziei.8. care sugereaz leg tura permanent dintre natur i eul liric. Verbele la modul conjunctiv au rolul de a exprima dorin a eului liric de a fi al turi de femeia iubit i de a. din crearea unor figuri de stil. melancolie = triste e. În ultimele dou strofe eul liric î i imagineaz momentele finale ale iubirii lui. Cununa Ariadnei) 1. indicat de verbe i pronume la persoana I i a II-a. Cuvântul cântec. ÄUn cântec f r moarte a vrea s cânt´. motivul lunii. Teme/motive literare: tema iubirii. Exprimarea ideilor i tr s turilor eului liric într-un limbaj atipic.´ apar ine liricii subiective în primul rând prin prezen a evident a eului liric. înl n ui i = uni i. În cea de-a doua strof sensul simbolic al cuvântului este generalizat. Poezie modernist . idee sugerat de verbul a cânta: Äs cânt´. 9. rela ia dintre poet ± crea ie sa fiind sugerat de utilizarea unor termeni su sens conotativ. I. îi ajut s se deta eze de zbaterile ce in de sfera terestr . un clocot interior. Verbul Äs plutim´ ilustreaz dorin a eului liric de a dep i zbuciumul lumii materiale prin intermediul sentimentelor lui în l toare i eliberatoare. motivul cântecului. . al c rui limbaj se caracterizeaz prin ambiguitate. spre care tinde eul liric. 8. sentimentele lui înfocate pe care dore te s le eternizeze. Äs cânte´. înfocat . 9. dar i cu al metaforei ÄMelancolia va luci stelar´. o incanta ie a iubirii: ÄUn cântec printre ani i un descânt´. plan aflat în opozi ie cu cel întunecat al lumii materiale: ÄPe marginea de umbr a tunicei´. iar cântecul devine asemenea unei vr ji. simbolizeaz dragostea eului liric pentru iubita sa. referindu-se la iubirea tr it de to i îndragosti ii. Cratima din structura ÄDumnezeie te-ntraripa i´ marcheaz elidarea vocalei î i are scopul de a p stra ritmul i m sura versului. 6. 7.. M rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele la persoana I singular: Äa vrea´ i plural: Äs plutim´ i pronumele personale la persoana I singular: Äm ´ i plural: Änoi´.. creând o atmosfer melancolic . tr s tur specific poeziei moderniste. Sentimentul de triste e este ilustrat cu ajutorul epitetului Äbra ul rece´ i al personific rii ÄAcela i pesc ru în larg va plânge´. prin care se face o nou trimitere la planul ceresc.

o data la mijloc i o data în finalul poeziei. Sintagma este folosit de doua ori pe parcursul textului.. continuând s . 5... .i fac . Prin intermediul metaforei cu valoare de simbol marea este asociat cu imaginea p durii.clocotitoare valuri¶¶). for ele interioare nu mai pot fi st vilite.î´ din forma pronominal . la . verbe la persoana I (Änu tiu´. Ätalazuri cre teau´). prin utilizarea adverbelor negative (Änu´.I. metafora(.. Änu vreau´. Änici´ ± valoare adjectivala) ideea de singur tate i de întoarcere c tre sine este foarte bine eviden iat . Incipitul poeziei reprezint pân acum parc a unor for e interioare care a nu s-au manifestat.. Grada ia este marcat verbal care exprim laten o ac iune început i de verbele folosite. trecându-se de în trecut f r odat a se preciza momentul ce au ie it din starea de sim it la . Äs uit´) 6. uitarea. Pentru a marca grada ia ascendent agita iei interioare sunt folosite figuri de stil. dar i diferite tipuri de imagini artistice vizuale sau auditive (Äleg nare de frunze´.frunze´.loveau¶¶ i .digul pieptului meu¶¶). (substantiv) Parcul acela este mare..cre teau´.se trezeau¶¶ i . Astfel. Ävaluri«loveau´. 3....nu-mi da´ are rolul de a marca elidarea vocalei . precum epitetul în inversiune (. 32 (Emil Botta.valuri´ 2. valuri. 7. pronume i adjective pronominale la persoana I (Ämi´.. (adjectiv) 4. îmi¶. timp încheierii acesteia. 8. . teme/motive literare: marea. face trimitere la faptul c prezen a permanent. Am fost la mare. Imperfectul. Ämeu´. stabilindu-se o analogie între sunetul produs de valurile Äclocotitoare´ i fo netul frunzelor. Äm ´). astfel fiind accentuat trezirea din somnolen asem narea i realizându-se o simetrie a textului. Cratima folosit în construc ia . În partea a doua a poeziei se remarc acumularea de nega ii pentru a sublinia necesitatea lini tii i a uit rii la care aspir eului liric..abia începea¶¶. Marea) 1.

33 ( Mateiu I. .. inducând un sentiment de triste e. indu-i parc suferin a. 4. 7. Apare epitetul în inversiune . Eul liric regret c nu se mai poate întoarce în trecut.Gr dinile Am girii´. mohorât. Titlul este reprezentat de un substantiv articulat hot rât ± marea ± care denume te metafora central a textului.. Epitetul . umbra. natura împ rt 8. Astfel. luna.v zduhul ve ted´.. acesta fiind lipsit de via . . metafora amintit fiind explicitat pe parcursul textului liric. cauzat de amintirea clipelor frumoase care in de trecut (. Grupurile nominale indic faptul c triste ea este sentimentul dominant (. Sentimentul predominant care se desprinde din poezie este triste ea.mohorâte flori´. Mu cata se ofilise deoarece nu o udase nimeni (sens propriu/ denotativ). 6. Ea se ofilise de dorul celui drag (sens figurat/ conotativ). figur de stil menit s arate coresponden a dintre tr irile eului liric i natur . Caragiale. acest lucru fiind reliefat de atitudinea eului liric de a privi spre trecut cu nostalgie. titlul sugereaz asem narea evident în percep ia eului liric dintre fream tul p durii i clocotul m rii. În ultima strof a sonetului predomin sentimentul de triste e..searbedele zori´. 5. la perioada de tinere e pentru a sim i m car o clip de fericire. Eul liric simte c nu mai poate aduce clipele trecute înapoi i încearc un sentiment de nostalgie. cratima leag p r i de vorbire diferite i este utilizat de asemenea din necesit i prozodice (pentru men inerea ritmului). tulburi nori´..i mai învie-o clip a stinsei fericiri´). Totodat . ursuz = posomorât . Se creeaz o simetrie între natur i starea eului liric. În poezia . acesta are rolul de a ar ta .9.. I. . tain = secret.. . În primul vers..).v zduhul ve ted´ are rolul de a descrie v zduhul. nefiind mul umit de prezent.marea p durii´. Gr dinile Am girii) 1. Teme/ motive prezente în poezie: timpul.în zadar vei cere viclenei n luciri/ S . 3.. apare ideea trecerii ireversibile a timpului.ursuz luna´ etc. 2.

.. Inversiunea .tulburi´. relevând asem n rile dintre ÄPoetul´ de acum un secol i eul liric. Coama bogat a calului demonstreaz c este bine îngrijit. Repeti ia enumera iei Äsolemn i elegant´ realizeaz paralelismul între prima i ultima strof .. În structura ÄDescoperit-am´ cratima marcheaz scrierea inversat a formei verbale la timpul perfect compus. clip în care nu mai exist decât am girea. a armoniei dar prin ad ugarea celui de-al doilea termen (am gire) se eviden iaz ideea c totul nu este decât o iluzie. care este personificat prin scrierea cu majuscul . Motivul lacului este unul specific romantismului. .apusa tinere e´. natura.ursuz ´. gr dina. Verb la persoana I singular ± ³Descoperit-am´.. 3. .. . C linescu. pentru el... . spa iu legat de clipa prezent . poetul.motivul codrului. Äeu´. 9. 34 (G.Am girii´).. pronume la persoana I ± Äîmi´. Neoromantic ) 1. ÄFunebra turl sumbr printre molif i i pini´ 4... o imagine a efemerului. 6.gr dinile´) i unul abstract (. lucrurile frumoase nemaiavând nicio importan cruzimea sor ii care face ca timpul. 7. ..searbedele´). I.ve ted´.amara soart ´ arat respectiv lucrurile frumoase s treac f r s existe ansa de a le întoarce.Gr dinile Am girii´ con ine un termen concret (.viziunea modificat a eului liric. ... Spa iul imaginat. Titlul . se arat existen a unui loc aflat în con tiin a eului liric.. 2.s-a ofilit´. Câmpul semantic dominant din poezie este acela al triste ii (. .mohorâte´.vei plânge´. motivul lacului 5. Astfel lacul reprezint un element ce apar ine spa iului exterior poetului i care îl inspir . Astfel. crea ia romantic accentuând rela ia dintre om i natur . Pe coama acestui deal se cultiv pomi. ar tându-se starea eului liric ± regretul dup . prezen a sa în poezie ajutând la conturarea universului poetic romantic care constituie tema textului.amara´. figura de stil creionând atitudinea specific poetului romantic pe care o preia i eul liric. trimite ini ial cu gândul spre o imagine a frumosului.

Atât tema poeziei (natura) cât i numeroasele motive (noaptea. singur tatea . care ajut la formarea imaginilor artistice extrem de sugestive. întrucât natura pentru de i mitologia sunt teme predilecte ale romantismului pe care le va aborda i eul liric în ipostaza de poet. Äm ´. visul) justific încadrarea textului în lirica de inspira ie romantic . Ultima strof marcheaz trecerea la lirismul subiectiv. Expresivitatea limbajului poetic apare prin intermediul figurilor de stil (epitete ± Äpl cuta vreme´. I. ceea ce explic creeze tot în manier titlul ± reinventarea romantismului prin folosirea stilului specific curentului. conferind oralitate stilului. 35 (Vasile Cârlova. Din punct de vedere fonetic. luna. la timpul prezent. soare cu din i p streaz m sura i ritmul. cu ochii în soare. 5. personificarea ± Äluna[. teme/motive: natura. a imaginii redingotei i a turlei realizeaz paralelismul cu prima strof . 9. idee ilustrat metafora Äeu m pierd în codri solemn i elegant´. 3. Äblajan ´ 4.8. exprimând asem n rile eului cu un poet romantic de alt dat . Se reia motivul apei. repeti ia ± Äîncet.. apostroful marcheaz accidental a vocalei Äe´ i . i reluarea motivelor literare ale acestuia. Poezia are ca tem poetul romantic i universul s u liric..a. din care Äies sirene i undine´. 2. eul identificându-se cu poetul romantic de acum un secol al c rui univers este descris în strofele anterioare. sugerat de dublul epitet ³solemn i elegant´.]î i caut de cale adesea mul umind´). preluând de la acesta atitudinea elegant . Äeu´. i motivul codrului care constituie o metafor universul liric romantic. 6. Înserare) 1. singur tatea. luna i stelele. Ätrist vale´. observându-se i trecerea de la timpul imperfect folosit pentru descrierea ³Poetului´. m rci ale eului liric: pronume i verbe la persoana I: Ä iu´. 7. Äsgomot´. la neoromantism. dar într-o manier ³neoromantic ´. primele trei strofe realizând portretul unui poet de acum un secol i proiectând în exteriorul s u marile teme ale crea iei romantice. Reluarea epitetului Ä ilindrul cel gigant´. încet´. Äceva i´. pentru ca apoi eul liric din prezent s romantic de i curentul apusese.

În ultimele dou versuri. deci se întunec mai târziu. Atmosfera strofei este de melancolie. care sunt parc mai accentuate odat cu l sarea serii. Pastel) 1. credea c o s -l cert. încet«se urc ´. Prin repeti ia Äîncet.. singur tatea naturii se confund cu singur tatea eului liric. tema ± natura. aceasta este personificat . Cratimele din structura Ä i-adoarme-apoi´ au fost utilizate pentru a marca rostirea legat a celor trei cuvinte. 36 (George Co buc. Rolul prozodic al cratimei const în p strarea m surii i a ritmului versurilor. Ämac´ 2. 5. Motivul lunii este predominant. Titlul ÄÎnserare´ face trimitere la motivul principal al textului. în ast laturi eu totd¶auna viu. dar i prin locu iunea verbal Äî i caut de cale´ se creeaz imagini vizuale care arat mi carea de alunecare a lunii fiind abia perceptibil ./ De sgomot mai de I. 3. Personificarea ÄDin ochi clipe te-ncet cicoarea/ starea de lini te redat de contemplarea naturii. 4. sugerând în plan secundar i armonia naturii cu sentimentele de solitudine ale elui liric. vale.O alt tr s tur romantic a versurile este comuniunea ce se stabile te între om i natur .´). cu frunte mai blajan / Î i caut de cale adesea mul umind´). Vasile Cârlova realizeaz un tablou nocturn în care se a terne lini tea odat cu apari ia lunii Ävremelnic st pân ´. motivul ± înserarea lini te i-adoarme-apoi i ea´ exprim 6. cu puternice reverbera ii în sensibilitatea eului liric. I s-a întunecat fa a când m-a v zut venind spre el. acesta generând o serie de imagini vizuale(Äcâmpiile albind´). 8. 9. tipic unei crea ii romantice. Senza ia de armonie este dat de perfec iunea astrului selenar care domin totul (Ä i plin de pl cere. Fiind un substantiv nearticulat se creeaz senza ia unei repetabilit i. a unei st ri de continu trist deta are în fa a tumultului vie ii (ÄP¶acea pl cut vreme. În aceast strof . Äp dure´. E var . Aceasta personificare are rolul de a crea o atmosfer în .

care lini tea total î i pune amprenta i asupra vegetalului. au rolul de a transmite ideea eterniz rii naturii surprinse în acest pastel. Mun ii) 1) degeaba. 7. 9. 37 (Aron Cotru . prin intermediul stihiilor i al vegetalului : ÄPrin vi ini vântul în gr din / C tând culcu mai bate-abia/ Din aripi. care întrege te starea de lini te ce a cuprins întreaga natur în momentul înser rii. Astfel. Astfel singura marc fiind de faptul c spectacolul naturii contemplate. i-n curând s-alin ´. ÄDin ochi clipe te-ncet cicoarea/ dispare. orice trimitere spre ideea de mi care I. Treptat. Se remarc accentul cade pe Ät cut ´. precum plin i epitetul personificator de mister. Ätace´ etc. de care nu putea s scape. în toate a prezen ei eului liric este deicticul personal Äeu´. a fost pentru a delimita o construc ie metaforic cu valoare apozi ional . predominante în poezie. drumul ales în via sentimentul ap s tor de vin . în care poetul î i exprim discret sentimentele. Descrierea surprinde trecerea de la crepuscul la noapte. o magnific panoram surprins . realizat 3) Ceea ce l-a determinat s . Äadoarme´. Personificarea ÄEa-mbrac haine-ntunecate´.i p r seasc în ambele cazuri. . indicând denumirea speciei liricii peisagistice. motivat detaliile ei. utilizat doar în cadrul literaturii române. care sugereaz rela ia direct dintre om i natur . i-adoarme-apoi i ea´. prin imaginea vizual : Äamurgul moare«/ D semne nop ii din ponoare´. Titlul ÄPastel´ este sugestiv. titlul are rolul de a anticipa descrierea unui col de natur . a elementelor care compun tabloul fascinant al înser rii: Äbate´. au rolul de a crea o atmosfer impersonalitatea vocii lirice. În a treia strof a pastelului este prezentat un tablou static. Aceste verbe sugereaz încremenirea naturii cuprins de o lini te profund . 8. stare la care fac trimitere i strofele anterioare. parc . Verbele la prezent. din strofa a doua. necuprins 2) Liniile de pauz marcheaz o pauz în vorbire.

este o figur exprim fiin ei omene ti este v zut de stil prin care eul liric î i a viziunea asupra rela iei dintre trup i suflet.Într-un moment al vie ii în care pierduse sprijinul apropria ilor s i. în compara ie cu n zuin ele sale. astfel. Ini ial accentul pic Deci. Äsetea-mi´ 6) Metafora Äpiedica-mi de hum ´. 7) Modalitatea în care versifica ia poeziei a fost conceput poate fi interpretat ca o încercare de a reda cât mai fidel starea interioar sufleteasc a eului liric. enumera ii (Äs ies. cu dorin a eului liric de a. mun ii. la nivelul textului liric prin i spre sfâr itul pe Äs lbatic´. 4) teme/motive literare: via a privit ca o lupt continu . Äslut´. Lipsa armoniei ritmului.i dep i Strofa a doua îns . Ästatornic´ etc. o compara ie (Äca dintr-o strâmt ocn ´). prin atingerea absolutului. este evident acesteia. a a dup cum anun a modul de formare a mun ilor v zut ca o Ärevolt ´ împotriva ordinii naturale. inversiuni (Äsufletu-mi ce totul râvne te s absoarb ´) i epitete (Äomorâtor´. s fug´). iar încerc rile eului liric de a atinge absolutul sunt asem nate cu procesul de formare al mun ilor. 5) ÄÎn coaja lui tiran ´. aduce o schimbare: încercarea mun ilor de a se ridica din Äcoaja´ p mântului este comparat propriile posibilit i. cu fenomenul de ridicare a mun ilor. singurul lucru care îl motiva s . 9) Titlul poeziei poate contraria a tept rile cititorului.i urmeze studiile era setea de cunoa tere. ideea de limitare a individului. s scap. i titlul imaginea mun ilor apare în prim-plan. v zute ca o lupt continu . Lupta vocii interioare a poetului cu propriile restrângeri este redat printr-o serie de figuri de stil : metafore (Äpiedica-mi de hum ´. astfel. 8) Ideea poetic din ultima strof este conturat printr-o paralel realizat între condi ia uman i cea a mun ilor. m surii i a rimei ar putea sugera. partea fizic ca un obstacol (Äpiedic ´) în calea ob inerii des vâr irii spirituale. care nu poate fi încadrat de nelini te la nivel structural de constrângeri prozodice.). de a se elibera de tiparele neschimb toare impuse repetarea structurii Äca voi´ atât la începutul strofei. lumina etc. Compara ia vie ii. cât . Äsetea-mi de lumin ´).

motivul arhanghelului. a pune la inim . reprezentat cu ajutorul epitetului Ämuzic regretele inerente trupescului odat cu atingerea spiritualului.fiec rui individ în parte. iar divin ´. a avea o inim de aur. Ultima strof a poeziei înf i eaz finalul ascensiunii eului liric i accederea lui la absolut. cât i prin invidia fa puterea intrinsec a mun ilor. Verbele din poezie sunt utilizate la timpul viitor deoarece ele exprim dorin a eului liric de a se deta a de latura sa material (Äm voi sui´. trist . Titlul ÄDesm rginire´. Ä alup /Ritmat de arhangheli´. 5. Ä-mi´. 2. între materialitatea de care eul liric dore te s se deta eze i absolutul la care el vrea s accead . Äm-oi topi´). Teme/motive: tema dezm rginirii. i metafora Äm-oi topi în boare de muzic divin ´ ilustreaz dematerializarea acestuia i contopirea lui cu Divinitatea. de a se contopi cu Divinitatea (ÄM va-nv li´. finalul poeziei sugereaz un sentiment al eului liric de tip eterogen. Äs-or lumina´) de a accede la esen . s -mi pari o piatr seac ´ au rolul de a izola apozi ia Äfrumoas lume´ de restul propozi iei. sugereaz eliberarea de Metafora ÄDespov rat de zgura p rerilor de r u´ sugereaz deta area de grijile . manifestat atât prin admira ie. 3. motivul stelei. care prefigureaz tema poeziei.i c lca pe inim . 8. Ävoi culca´. M rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele la persoana I singular: Äm voi sui´. Desm rginire) 1. Metafora ÄO pretutindeneasc vibrare de lumin ´ simbolizeaz idealul pe care eul liric dore te s -l ating . Ävoi deslipi´). amar = dureroas . azur = albastru. Astfel. norul. care reprezint un intermediar între terestru i ceresc. a. a. 9.i lua inima în din i. de a i întreprinde o ascensiune c tre absolut (Ävoi sf râma´. Astfel. Ävoi culca´ i pronumele i adjectivele pronominale la persoana I singular: Äm ´. 6. Virgulele din versul ÄIar tu. de I. Ämea´. 7. Ämeu´. este cel care faciliteaz ascensiunea c tre Divinitate a eului liric. 4. Ävoi deslipi´. 38 (Nichifor Crainic. Esen ial în transmiterea mesajului poeziei este simbolul norului. frumoas lume. Oximoronul Äcre tete de h u´ sugereaz imaterialitatea planului ceresc i imposibilitatea lui de a fi raportat la lumea terestr . Ävoi sf râma´.

Apari ia figurilor mitologice. Înaintarea în miraculos i configurarea acestui cadru ar putea traduce o rezisten dorin a eului liric la constrângerile i la limitele realului. desprinderea acestuia de lumea terestr constrângerile temporale i spa iale i accederea lui la absolut. Un spectacol fabulos e creat prin gândurile eului liric. la Divinitate. Valoarea imperativ . jale ± triste e. 7. Ämi) i prin verbul la persoana I singular (Ä-n eleg´). 5. în care nimic nu e surprinz tor i totul e posibil. t râm al minunilor în contingent. 3. Äs -n eleg´ ± În aceast structura cratima marcheaz lipsa unui sunet (vocala î) desp r ind dou p r i de vorbire diferite i p strând m sura. singular (Äm ´. element intermediar între divin conjunctiv cu valoare imperativ subliniaz dolean a eului liric de stagnare. visul. firea.materialitate a eului liric. Prezen a eului liric în poezie se eviden iaz prin pronumele personale la persoana I. sugereaz sentimentului. Prizonier al cotidianului. 8. noaptea etc. În primele trei strofe se face descrierea unui cadru oniric prin prezen a unor ansambluri insolite. S fie iarn ) 1. Titlul poeziei nuan eaz dorin a de a fi captiv unui aceluia i timp. ± sens propriu Ochii sunt oglinda sufletului. Personificarea visului care dirijeaz fiin ele miraculoase accentueaz capacitatea oniricului de a face din imposibil posibil. Iarna ar mai putea s sugereze lumea l untric a eului liric. n luci ± fantasme 2. legendare reliefeaz prin intermediul enumera iei . 39 (Leonid Dimov. Fata se privea într-o oglind spart . Iarna cap t i terestru. dorin a puternic de a se abandona într-un timp încremenit. într-o lume de Äpreziceri i colinde´. Astfel: ÄCum roade faptul c acest plan visul firea cea aeve/ Cu fiecare noapte mai adânc´ sugereaz secund al existen ei este întotdeauna prezent în orice Äfire´. de care aminteam. Modul intensitatea conota iile unui moment miraculos. teme/motive: iarna. conservare a acestui timpului. i de I. acesta dore te s se afunde în incon tient Äpentr-un ev întreg´. Succesiunea imaginilor ar putea fi interpretat ca o a acestuia de a înl tura barierele i de a explora miraculosul. ÄA chipurilor în amurg pl pând´ 6. ± sens figurat 4.

la spectacolul accesibil doar celor care transcend din realitate în acest cadru oniric. Hiperbola Äpentr-un ev întreg´ sugereaz dorin a eului poetic de a r mâne captiv unui timp abstract. Äcoloane´ . eve/ i cavaleri´ faptul c în acest spa iu orice este realizabil. care vine s demonstreze din nou faptul c în acest spa iu în abstract. absolut. ÄCum nasc apoi n luci«´). Însa acest lucru e împiedicat de bariera reprezentat simbolic prin oglind . în primele trei strofe configurându-se un cadru abstract. ordonarea timpului dup fenomenelor s se anuleze. meandri. în sensul c nu apare termenul cu care se face compara ia.Äzei. Oximoronul fantasmelor care Ägonesc u or´ realizeaz concretul se dizolv sub forma unei asocieri paradoxale. Oniricul tinde spre invadarea realului. (ÄCum roade visul«´. 9. 40 ( tefan Augustin Doina . Expresivitatea liric este. ÄCum se lipesc cu to ii«´. prin care se realizeaz câte o compara ie de fiecare dat parc neterminat . timpul s î i piard esen a. ireal. Se observ . de asemenea. structura simetric începutului celor trei strofe. spre contopirea cu acesta într-un spa iu metafizic. o a imagine de mi care absurd . Personificarea n lucilor care se plimb c lare i oximoronul Ägonind u or´ creeaz o imagine paradoxal care configureaz un spa iu miraculos. cât se poate de bine conturat . Ämi) i prin verbele la persoana I singular succesiunea ireversibil a (Ä-n eleg´). iar el s p trund într-o alt form a existen ei Äpentr-un ev întreg´. În ultima strof tensiunea liric se amplific . astfel. iar prezen a eului liric se face sim it prin pronumelor personale la persoana I. Motivul oglinzii subliniaz limita dintre real i ireal ÄCum se lipsesc cu to ii de oglind / S treac dincolo cât mai curând´. N lucile iau parte la Äcircul interzis pentru cei vii´. Expresivitatea poeziei este dat de apari ia figurilor de stil i de elementele de versifica ie. Acest lucru este sugerat prin personificarea visului care dirijeaz figuri legendare. I. Astfel jalea cre te în Ätagma suferind ´. epitet (gerunziu acordat) ce sugereaz dezam girea provenit din imposibilitatea fuziunii dintre real i ireal. Iedera îndr gostit ) 1. Äarhitrav ´ . Poezia este format din patru catrene. singular (Äm ´.

În prima parte a textului observ m apari ia imperfectului.. 8. pentru a eviden ia mai bine o idee poetic . Ämi c ´). În versul ÄAh. iedera începe a. a terge de pe fa a p mântului. a intra în p mânt de ru ine 4. Dup ce me terul îi adreseaz chemarea prin imperativul Ävino´. prezentat metaforic. Urmeaz o ampl personificare a sa. ginga e : Äse alinta´. epitet dublu: ÄIat-o: frunz palid . iar toate ac iunile ei vor fi numite de acum de verbe la indicativ. tema crea iei. palid . motivul timpului 5. Alternarea modurilor i a timpurilor verbale face cititorul s surprind câteva secven e ce amintesc de o desf urare epic . personificare: ÄIedera-mb tat de cuvânt´ 7. mereu î i ia avânt´. Ämi ca bra e ginga e. în cazul c rora nu se poate preciza momentul încheierii lor: în vreme ce me terul Äîn l a´. iedera Äîncerca´ zadarnic s se prind de piciorul lui. sfioas . iederea. Textul este conturat pe baza unei fantezii ce îmbrac o poveste inedit de dragoste între me ter i planta firav .2..ntregi de clipe´. Odat ce a gustat din fructul dragostei. sugereaz surpriza eului liric în momentul apari iei iederei. ademenit de cuvânt. Älinge´. Ultimele 7 versuri încep prin imperativul Äiat-o´. Ini ial. palid . pe care o dezvolt de-a lungul mai multor versuri. timpul prezent (Ämu ca´. sihastr ´. 9. indicând ac iuni durative. aceasta este re inut . Limbajul poetic în poezia dat se caracterizeaz prin expresivitate oferit de multitudinea figurilor de stil epitete Äfrunz . sihastr ´. metafore Äglezna pietrelor´. 3. prinde curaj iar dragostea lor se va pierde în timp Ä uvoaie. însa odat ce me terul o invita s -i fie al turi. Autorul folose te acest procedeu. sihastr ´). prelungi´). construit cu ajutorul figurilor de stil: epitet multiplu (Äfrunz . de-atunci uvoaie-ntregi de clipe´ este utilizat virgula pentru a marca interjec ia Äah´. f r a marca aceasta printr-o pauz . începe s urce.i manifesta sentimentele prin mi c ri lente. des utilizat din perioada modernist pân în prezent. Ädeschide´. Scrierea cu liter mic la începutul unor versuri se justific prin faptul c poetul a utilizat ingambamentul care const în continuarea unei idei poetice în versul urm tor. Äse alint ´. personific ri Äiedera-mb tat de cuvânt´. metafora (Äglezna pietrelor´) i a imaginilor vizuale (Äsuind cu soarele pe dungi´. prin . timid . 6. care dinamizeaz atmosfera poeziei. repeti ii Ä i mereu.

Imaginile vizuale care puncteaz acest lucru sunt cât se poate de elocvente prin enun urile eliptice care le cuprind ÄP durile . durerea bolii st pânului. Epitetul metaforic Ävântul galben´. apele 6.imaginile artistice folosite . 2. Natura întreag respir a boal . Cântecul î i pierde menirea de a exprima frumosul i ajunge doar s se transforme într-un vuiet care anun de aceast stare ap s toare. Ä i apele. v zduhul însu i fiind târât prin noroi. având i pasaje de lirism. form neaccentuat ). Balada desemneaz specia genului epic care dezvolt un subiect istoric. În primele patru versuri. cumplit = teribil. stagnau solemne´ 5. I. legendar sau mitologic. Nicio în l are nu mai este posibil . fiind personificat. ÄP durile ± schelete care ip ´. 8.´ Compara ia ÄDurerea-l bântuia ca o fanfar ´ accentueaz ideea conform c reia castelul resimte la rândului lui. sugereaz grea care a contaminat tot locul. castelul. Fragmentul citat se încadreaz speciei. o atmosfer în defini ia de poveste. Cratima din versul ÄDurerea-l bântuia ca o fanfar ´. într-un mod for at dup cum arat este apropiat i compara ia Äca un sclav´. teme/motive: natura. realizându-se totodat 3. sihastra´. sleind. amplific i pronun ia legat a celor dou p r i de vorbire diferite (substantiv/pronume personal. prin diferite trimiteri se realizeaz personificarea castelului aflat Äîntr-o vale legendar .imagini vizuale: Äiat-o: frunza palida. Metafora prin care imaginea p durilor zbuciumul naturii care vibreaz la de cea a unor schelete. 7. Ästre inile toate-ntr-o arip ´. E în floarea vârstei. aceea i intensitate cu suferin a Regelui Pescar. Incipitul marcheaz prezentat ca într-un pastel.schelete´. 41 ( tefan Augustin Doina . 4. de atunci uvoaie-ntregi de clipe´ i prin imperativul Äiat-o´ ce denot implicarea eului liric i ofer o culoare vie atmosferei sugerate de poezie. are rol de a marca elidarea vocalei î . Boala Regelui Pescar pare s fi afectat toat fire. cât i prin interjec ia din versul: Äah. în vreme ce natura este haosul creat i el boala . Balada întreb rii lui Parsifal) 1. tânjea = z cea.

Sentimentele lui îi apar drept o consecin 7) În a doua strof . . sleind. Banal ) 1) firesc = natural . Prin cea de-a doua compara ie Ätotul e «ca într-un refren de tangou´ poetul face trimitere la pasiunea ce caracterizeaz povestea lor de iubire în a c ror bra e se las purta i f r nicio re inere. ur sc = detest 2) Prezen a punctelor de suspensie în versul Äc a vrea s fi întotdeauna a mea«´ se justific iubit .9. iar pe de alt parte de prezen a grupurilor nominale. în prin nevoia de a accentua intensitatea sentimentelor eului liric fa de întreaga lor Äpoveste´ de îndr gosti i. i-a imaginat povestea mea cu ochii min ii. Äcumplit zugrav´. specifice unei descrieri (Ävechi castel´. I. Puritatea acestei n zuin e este subliniat firesc´. Compara ia Ätotul e roz i ineditul sentimentelor resim ite de îndr gosti i. Cele trei puncte de suspensie Äîn clipa asta i-am sim it buzele pe gur «´ au rolul de a accentua emo iile tr ite de eul liric i implicarea afectiv a acestuia. Doar gândul la frumuse ea iubitei. care nu pare a fi real. stagnau solemne´. 42 (Geo Dumitrescu. poetul concentreaz plin ca în literatur ´ sugereaz de epitetul dublu Ägând cuminte i fireasc a reprezent rii iubitei. împlinirea fizic a dragostei pe care amândoi o simt unul fa de cel lalt printr-un s rut. Äapele. Äcu toate c e ti frumoas ´ 5) teme / motive literare : iubirea. 3) Am strâns mân de la mân i am cump rat ceva frumos. În acea clip tot ceea ce-i înconjoar pare c dispare. ÄV zduhul tras prin tin ´). Ävântul galben´). c te iubesc. c a vrea s fii întotdeauna a mea«´ are rolul de a scoate în eviden sentimentele pe care eul liric le are fa de femeia iubit . treze te în el dorin a de a o avea toat via a al turi. Ultimul vers al strofei reprezint apogeul pasiunii celor doi. câteva imagini vizuale ce redau intensitatea dragostei tr ite. 4) Äm-am gândit c e ti frumoas ´. Caracterul descriptiv al secven ei citate este dat pe de o parte de faptul c prezint se un tablou prin detaliile sale specifice (Äcâmpie legendar ´. s rutul 6) Enumera ia Äc e ti frumoas .

vers = stih trezind = de teptând.. semnul exclam rii fiind îns cu dulcea a i abunden a mierii în anotimpul precursor iernii. 2. având în vedere tema acesteia (iubirea). Dac raport m titlul la contradic ia cuprins în ultima strof (Äde i faptul c te iubesc îmi apare evident´/Änu tiu de ce te ur sc în acest moment´) apare o nou nu r mân cu nimic altceva din culoare i din farmec.8) Titlul poeziei. 9) Poezia citat este una de dragoste. Afirma ia mea l-a l sat cu gura c scat . 4. Sentiment inefabil. 7. Iambul) 1. 3. o pauza afectiv în text. intens te iubesc. 6. c fi întotdeauna a mea. c a vrea s cum la început dragostea este fiind prezent în orice gând Äm-am gândit c e ti frumoas .. Compara ia Äm sura/«plina e ca toamna mierea-n faguri´ vine s eviden ieze i s ridice la rang înalt elementul prozodic: m sura este asem nat important al prozodiei clasice în crea ia lui Eminescu. Astfel se poate observa acaparatoare. dup î i piard ce punctul culminant al pasiunii ce îi cuprinsese pe îndr gosti i se consum : ÄÎn clipa asta i-am sim it buzele pe gur . reflec ii asupra propriilor concep ii. ele pot marca i o stare de melancolie.´. se subliniaz rolul . I. motivul inspira iei poetice. iar cei doi care acum li se pare decât cu o amintire explica ie. E toamna în sufletul meu. Ä m-am gândit c e ti frumoas ´. format doar din adjectivul Äbanal´. Îns . iubirea începe treptat s iubi i s ÄBanal ´. ÄÎn clipa asta i-am sim it buzele pe gur ´). tema creatorului/condi ia poetului. Äs-auzi în el al undei opot´ / Äversul cel mai plin´ 5.´. 43 (Mihai Eminescu. melancolia. iubirea poate conduce de multe ori la st ri contradictorii.. un motiv pentru a considera toata aceasta poveste de iubire ca fiind una banal . Punctele de suspensie marcheaz o întrerupere a enun ului. De asemenea. dar i faptul c întregul monolog liric este adresat iubitei (Äa vrea s fii întotdeauna a mea´. pare ini ial în opozi ie cu ideile poetice ale textului. iubirea. Strofa a doua debuteaz cu o exclama ie melancolic .

9. mai blând i mai pudic´. mi c = fream t . senin = clar . 2. melancolia). hotarul dintre cele dou spa ii ± exterior i interior ± desp r indu-i parc pe cei doi îndr gosti i. menit s -l caracterizeze pe Amor. Poezia se încadreaz în curentul romantism prin temele i motivele specifice (tema creatorului. sugerând întreruperea ideii poetice.înlocuit cu linia de pauza. Reluarea lui în ultimul vers are rolul de a pune în eviden faptul c întreaga poezie este Äînchinat ´ iambului. Se p streaz totodat m sura i ritmul versurilor. Metafora Äflori de umbr m cuprind´ este extrem de sugestiv în redarea ideii de analogie între sentimentele eului liric i natur . Ätrezind în suflet patim i ur ´. I. Se creeaz o atmosfer intim . Fereastra. Strofa a doua debuteaz cu conjunc ia adversativ Ädar´. 7. marcat grafic prin conjunc ia adversativ Ädar´. sugerând ideea de unicitate a piciorului de vers. Stau în cerdacul t u«) 1.Äura´. care mut aten ia cititorului de pe imaginea cadrului natural. 44 (Mihai Eminescu. 3. Ideea poetic este redat prin substantivele aflate în rela ie de antonimie: Äpatima´. Äumeri de ninsoare´ 5. element recurent în lirica eminescian reprezint . 8. arborii i florile n scând umbre în lumina selenar . stelele. pe exprimarea subiectiv a tr irilor. accentul fiind pus pe sentimente. de mister. prin epitetul în inversiune: Ädulce glas´. Ämâna ta cea fin ´ . luna. atâta timp cât transferul nu va bate la ochi. Cratima din versul ÄDeasupra-mi crengi de arbori se întind´ are rolul de a pune în eviden pronun area împreun a dou par i de vorbire diferite. care este Äcel mai plin. pe imaginea iubitei care este privit . ramuri. a st rii de melancolie i revenirea la realitate. pe de o parte. 6. sugereaz exprimarea sentimentelor în poezie. Pe de alt parte. decât s afle c a fost tr dat de propriul frate. Procedeaz cum vrei. compus din doua silabe. Versul al doilea. Prefer s r mân în întuneric. fereastra este cea . redat în prima strof . Teme/motive: iubirea. 4. Titlul poeziei este alc tuit dintr-un substantiv articulat hot rât Äiambul´.

. de data aceasta absolut . a imagina iei i a fanteziei.. dominat de lumina selenar Ä -al turi luna bate trist în geam´) deoarece toate mi c rile i al invaziei erotice. personificarea Ästele tremur ´ etc. Ä în val de aur p rul despletind´. urmat apoi de stingerea luminii (ÄÎncet te-ardici i sufli-n lumânare. prin motivul visului. 8.´ apar ine liricii intime romanticilor este reflectat i dezv luie o tem romantic . Cultivarea sensibilit ii. Äîncet te-ardici´). Avem de-a face cu o natur cople itoare. Ätu´ i de adev ratul ritual al I.´. feeric. Epitetul Ämâna ta cea fin ´. Sonetul Ä Stau în cerdacul t u. specific i aici. invadând spa iul sacru al intimit ii.care permite privirii îndr gostitului s poat admira frumuse ea i ging ia celei pe care o iube te. Observarea iubitei se face prin intermediul unei ferestre. Ädesfaci visând pieptarul de la sân´. Atmosfera de intimitate este creat de acest cerdac. O modalitate de evadare. de folosirea pronumelor personale de persoana I i a II-a: Äeu´. 9.. asupra c reia domin lumina selenar . dar i prin tema naturii. fixând cadrul: ÄStau în cerdacul t u.) contribuie la alc tuirea unui spa iu intim.. un motiv caracteristic curentului romantic. Vraja este atât erotic . Multitudinea imaginilor artistice.. contaminând natura. cât i figurile de stil ( epitetul Äumeri de ninsoare´.. Rela ia de apropiere dintre cei doi este eviden iat privirilor celor doi. cât i exterioar . 45 (Mihai Eminescu.. în mare parte dinamice (Ävântul mi c arborii-n gr din ´. desemnând un spa iu intermediar. eviden iat i în acest sonet. reflectând razele lunii. Departe sunt de tine. minimalizând luciditatea i ra iunea este un alt argument în sprijinul apartenen ei acestei poezii la curentul romantic. un ansamblu domestic întrep truns cu un aer familiar.´) înv luie îndr gostitul în efectele semiobscurit ii produse de o noapte senin . fapt ce presupune reveria tr irii.) . Împletirea acestei teme cu cea a iubirii semnific ineditul liricii eminesciene. Titlul sonetului este reluat în primul vers din primul catren. spa iu al oglindirii Feminitatea nud . precum i metafora ÄÎn val de aur p rul despletind´ exprim senzualitatea celei care pierdut în gânduri se uit în lumin . marmorean . sunt abia resim ite.

glasului amintirii´.aducerile-aminte pe suflet cad în picuri´)-uitarea(.. 5.Aducerile-aminte pe a celor dou cuvinte grafic rostirea împreun /legat suflet cad în picuri´ marcheaz pronun ate f r 3. Folosirea verbului la conjunctiv prezent. moartea.s ´ indic dorin a de respingere a .. intrând în alc tuirea unei locu iuni substantivale. dorin a i iubirii. triste e.. cu vârsta celui care se simte . metafora .Cu ochii mari în lacrimi.. clipa = moment. Adverbul Ädeparte´ are dubl temporal .. amintirea Compara ia . Antitezele norocul (. pus sub semnul regretului. lipsit de via . Pentru el focul inimii e mai puternic decât ra iunea. etern = ve nic. sugereaz versuri apare motivul îmb trânirii iremediabile suferite odat sunt contradictorii. limita expresiv 8. fiind asociat Ultimele patru versuri încep cu exclama ia retoric pururi mut´.iarna´ evoc . puterea amintirii.. a situ rii între vis/iluzie epitetele . nemuritor. În aceste cu pierderea iubirii.1.b trân´ din pricina dep rt rii de iubit . i parc-ai vrea a-mi spune iremediabile.glasul iubirii´. aspectul de pustietate. Ochii sufletului î i arat adev rata fa ceva. visul/ reveria.. reprezint un final melancolic i dramatic. Alternan a prezent/trecut scoate în efectele transformatoare ale iubirii.. melancoliei. 6... în eleas ca amestec între fericire i nefericire. Substantivul .b trân ca iarna´ are rolul de a eviden ia motivul îmb trânirii ideea de singur tate. care tr ie te prin perspectiv . 2.Departe sunt de tine.. Cratima din structura . Är mâie´ f r conjunc ia . 7.aducerile-aminte´ aflat în versul. aducând în prim-plan tema iubirii care mai tr ie te doar amintirii. cu mâini sub iri i reci´. amintirea (.´ eviden iaz tema iubirii eterne.norocul ce-o clipa l-am avut´)-nenorocul (. Tr irile eului liric împlinirea acesteia creând la nivelul textului o expresivitate deosebit .sa uit pe veci´) eviden iaz trecutul ce st sub semnul norocului de-o clip eviden i prezentul vis rii. vreme. Titlul . 4.. . Amintirea e modalitatea de eternizare a dep rtarea fiin ei de realitate. Sub raport prozodic influen eaz m sura i ritmul versului. nelini te.b trân i singur´.. pauz .. atât locativ cât i i în spa iu a fiin ei iubite.. i realitate...apoi suspini´ Teme/motive: via a lipsit de noroc.. ...viata-mi lipsita de noroc´).O! glasul amintirii r mâie prin puterea a omului. având rolul de a sublinia distan area în timp . dorin ei de uitare..

odinioar /alt dat -prezentul clipei.Tr irile eului liric sunt contradictorii. amintire-uitare. Trecutul este pus sub amintirea-uitarea.. Äiubite înger scump´. generatoare de melancolie: norocul-nenorocul. modul imperativ Är sai´. afectivitatea. Gestul lui m-a impresionat pân la lacrimi. sugereaz imaginea perfect a femeii în ochii îndr gostitului. Ävântul love te în fere ti´. iubite înger scump´ desparte o apozi ie dezvoltat Ai înc lzit un arpe la sân. 9. 6. eviden iaz vocativ Äiubite´ transfigureaz 7. 4. În metafora Äiubite înger scump´. Întreaga poezie este o confesiune liric realizat pe baza rela iilor antitetice: vis/reverie-realitate. Epitetul în iubirea. Tr s turi romantice ale poeziei: imagina ia este principiul fundamental de antitezele romantice. Folosirea verbelor la viitor . al melancoliei. . zadarnic = inutil. al refuzului asum rii unei realit i banale. iar epitetul Äscump´ în estetica de sintagme precum Äiubita mea´.vei fi murit´ proiecteaz sentimentul iubirii în eternitate. i a sentimentului. ÄDin valurile vremii«´ se încadreaz i motivele pe care le dezvolt : iubirea pierdut . dar semnul norocului de-o clip . Poezia eminescian romantismului prin tema Äiubite´ i sentimentele puternice ale îndr gostitului. dezvolt o gam variat de tr iri i de emo ii valorificate prin imagini artistice: .. Virgula este semnul grafic care în versul ÄS te ridic pe pieptu-mi. dorin ei de uitare. Structura de monolog adresat a textului este conferit singular. bazate pe rela ia atrac ie-respingere.singur I. umbra = amintirea. Din valurile vremii«) 1. 46 (Mihai Eminescu. 2. dar i de utilizarea verbului la persoana a II-a de restul enun ului. tema iubirii/ motivul visului 5. 3. cultivarea emo iei lâng foc´. noroc-nenoroc. dubla determinare epitetic Äscump´. un final melancolic i i al dramatic. universul ideatic al poeziei crea iei. Prezentul vis rii este pus sub semnul regretului.

47 (Mihai Eminescu. trecerea ireversibila a timpului. 4. natura. din care se constituie titlul. De asemenea. Titlul invoc scad în intensitate. codrul. umbra. toate aceste figuri de stil conturând un portret al femeii cu tr s turi specifice liricii eminesciene. slab de inim ./ Codru. pentru imposibilitatea de a trai în prezent o iubire ideal . melancolia eului liric. elidarea vocalei Äî´. apare începutul primului i la i ultimului vers. Äp rul lung. sincer a propriilor sentimente.ireversibilitatea timpului. Prima strofa evoca nostalgia eului liric fa de timpul trecut. Peste vârfuri) 1. a compara iilor Ästr vezie ca fa a albei ceri´. 2. 8. Mi-a promis câte-n lun Ea are o inim mare. melancolia ÄPeste vârfuri trece lun . legat 3. I. 5. Äfa a str vezie´. care nu mai are contururi clare odat cu trecerea timpului. b lai´. care marcheaz a dou în prima structur pronun ia p r i de vorbire diferite (Äinima-mi´). 6. predilec ia pentru m rturisirea direct . visul. Portretul este des vâr it prin metafora ÄFemeie între stele i stea între femei´. aduc sentimente puternice. eviden iind frumuse ea. Äzâmbetul t u dulce´).i bate frunza lin´ Inversiunea din primul vers (ÄPeste vârfuri trece lun ´) sugereaz apropierea dintre . iar în cazul celei de-a doua structuri i în stele. din inim Cratima este un semn de ortografie. De asemenea. Iubita este descris cu ajutorul epitetelor (Äbra ele de marmur´. perfec iunea iubitei. folosirea cratimei ajut la p strarea m surii i a ritmului. stelele. felul în care amintirile vin în prezent din Ävalurile vremii´. stilul confesiv poate fi un alt argument în sus inerea acestei idei. cauzat de neîmplinirea iubirii ÄÎn ochii fericirii m uit pierdut i plâng´. conferind textului simetrie. Metafora ÄDin valurile vremii«´. luna. iar apoi încep s Punctele de suspensie reprezint nostalgia.i aminti peste timp imaginea iubitei. 9. dar i efortul s u repetat de a. teme/motive: iubirea. În ultimele versuri apare sentimentul de triste e profund .

a pieri ± a se pierde. i face trimitere spre aceast suferin a. Intensitatea tr irilor eului liric. Prima strof a poeziei eminesciene descrie natura surprins Imaginile vizuale (ÄPeste vârfuri trece lun / ÄCodru. care calific sunetul cornului. a face cale întoars .i bate frunza lin´) al turi de imaginea (ÄMelancolic cornul sun ´) creeaz un tablou dominat de armonia dat elementele naturii. Epitetul Älin´ red o adiere u oar cu starea de melancolie resim it de eul liric. teme/motive: steaua. care parc se completeaz reciproc. întrucât are la baza tr s turi specifice romantismului. care este pus în leg tur primul catren. mai departe´ într-un ritm în momentul nop ii.dorul. noaptea 5. o expresivitate deosebit a versurilor din i prin întreb rile retorice care i trist a codrului. 3. ÄPeste vârfuri´ de Mihai Eminescu este o poezie romantic . ci î i continu drumul Ämai departe. de toate tema textului. starea de melancolie sub care se circumscrie poezia sunt redate alc tuiesc ultima strof . Sentimentul resim it în fa a acestui cadru natural va fi unul de melancolie. dar i de epitetul personificator Ämelancolic´. Toate mi c rile. în scopul form rii unei armonii pentru a crea o imagine de armonie. 48 (Mihai Eminescu. amor ±iubire 4. Inversiunile (Ätrece luna´. 7. timpul nu ia în firesc. sunetele sunt abia perceptibile fapt sugerat de epitetul Älin´. auditiv Titlul ÄPeste vârfuri´ se reg se te i în primul vers al poeziei. seam 9. La steaua) 1. Metafora ÄIcoana stelei´ accentueaz importan a stelei. 8. care red mi carea u oar a frunzelor din codru. în care apare ca element specific recuzitei romantice Äluna´. marcând i coordonarea prin juxtapunere între propozi ii. la I. ÄMelancolic cornul sun ´) creeaz fel ca sunetul cornului. aproape divin . Prima strof este o descriere a cadrului natural. Virgula este folosit pentru a marca pauza ritmic din interiorul strofei. Eul liric este îndurerat la gândul trecerii ireversibile a timpului.spa iul cosmic i cel terestru. la fel ca trecerea lunii. a o lua pe o cale gre it 2. Epitetul .

a se face foc i par . la fel ca i cosmosul. ÄIcoana stelei ce-a murit/ Încet pe cer se suie´ 7. chiar dup ce sentimentul s-a consumat. a celor dou p r i de vorbire i adjectivul i articolul posesiv. Ea lumineaz vie ile i punctul de reper al cosmosului dar oamenilor. Ultimele dou versuri ale strofei fac referire la faptul c în urma unei iubiri vor r mâne amintiri ve nice. pentru a conserva m sura versurilor. Metafora Äal nostru dor/ Pieri în noapte-adânc ´ sugereaz faptul c iubirea care se stinge. Titlul poeziei ÄLa steaua´ prezint elementul principal al textului. 8. În ultimul catren poetul compar iubirea. omul care a fost înnobilat de acest sentiment î i va aduce aminte de frumuse ea unei I. Steaua reprezint i al întregii omeniri. nu dispare ca senza ie cu totul. Rolul cratimei în structura ÄPe-ai mei ochi închi i ca somnul i pe fruntea-mi în mijloc´ este acela de a marca pronun ia legat diferite (prepozi ia posesiv).i lua un foc de pe inim 2. cosmosul. înv luind atmosfera într-o aur de mister. 6. 3. cu c l toria luminii emanat de o stea. a. dorul care persist .Änoapte adânc ´ subliniaz imaginea cosmosului întunecat. noaptea. 49 (Mihai Eminescu. Poetul întotdeauna folose te metafora ÄLumina stinsului amor´ pentru a sublinia ideea c iubiri. 4. este etern . Mihnea a fost mereu fruntea clasei. care cândva i-a luminat sufletul. 9. iubirea. dar de multe ori lumina stelei este vizibil dup ce astrul deja a disp rut. respectiv substantivul . Noaptea«) 1. teme/ motive : iubirea. dar niciodat nu-i erau recunoscute meritele. con inutul meditativ exprimarea gnomic reprezint alte dou argumente în acest sens. De asemenea. Dragostea. Ideea fratelui t u a f cut lumina în gândurile colegilor. Poezia se încadreaz în lirica romantic deoarece apar teme/motive literare specifice romantismului: noaptea.

ÄLumânarea-i stins în cas ´). pe care nimic nu pare s-o poat leza. somnul este cel care creeaz o lume aparte. reconfortant somnolen . Äsomnu-i cald. din titlu. al c derii într-o stare meditativ : noaptea. lin. cât i prin prezen a numeroaselor figuri de stil cu rol de a accentua ideea iubirii absolute desf urat într-un cadru propice (Äpotolit«arde focul´. 7. Tabloul iubirii este constituit în jurul atmosferei de lini te. ca z pada iernii´) într-un starea de contempla ie i de visare. calificat ´. Sentimentul dominant i chiar o u oar iubirea fiind încununat de puritatea iubitei (Äalb momentul propice vis rii. . ÄDintr-un col pe-o sofa ro cald .5. simbolizând spa iul molatic. Viziunea romantic a acestei poezii se realizeaz atât prin temele i motivele sale (visul. exploatându-se zona subcon tientului i visului. Epitetul dublu i atmosfera de Äpotolit i vân t arde focul´. De asemenea. de visare. 8. iubirea i medita ia nocturn ). somnu-i cald. fiind surprinse detalii sugestive prin intermediul imaginilor vizuale (Äarde focul în c min´. se realizeaz a od ii. aceasta n scându-se din mole eal (Äsomnu-i cald. metafora Ämintea îmi adoarme´ sugerând lini tea profund i siguran a pe care le ofer acest cadru îndr gosti ilor. molatic. pe lâng sugestia cromatic subliniaz c min. În aceast atmosfer . lin´). considerat a fi mai consistent decât realul. molatic.metafor ). Motivul central al poeziei este eviden iat înc romantic de împlinire. Spa iul interior descris în prima strof a poeziei este unul intim. compara ia Äochii mei închi i ca somnul´ demonstrând delimitarea acestui spa iu de cel real. ra iunea las locul st rii de reverie (Ämintea îmi adoarme´ . de cotidian. molatic.´ Ä Lumânarea-i stins -n cas . în cadrul nocturn. Ä Noaptea potolit i vân t arde focul în c min. Urm rind cu privirea jocul lini titor al focului din în mod natural trecerea spre o stare pl cut de trei epitete (Äsomnu-i cald. în care exteriorul nu mai are nicio importan .somnul.lin´).´ 6. lin´). de desf este cel de lini te urare a iubirii absolute. 9...

I. 50 Mihai Eminescu, De câte ori, iubito«) 1. ostenite=istovite pierzându-se=disp rând 2. În versul ÄDeparte doar luna cea galben - o pat ", linia de pauz se folose te în interiorul enun ului pentru a delimita apozi ia explicativ Äo pat ", referitoare la Äluna cea galben ". Linia de pauz exprim admira ia. 3. El a plecat departe de cas . Momentele petrecute împreun sunt atât de departe« 4. Metafora ÄOceanul cel de ghea ´ simbolizeaz imposibilitatea împlinirii are rol stilistic, deoarece atrage aten ia i intona ia deosebit ce asupra atitudinii afective a eului liric, marcând totodat

sentimentului de iubire, ca ideal al eului liric. Substantivul Äoceanul" ilustreaz distan a ce s-a creat între cei doi îndr gosti i, iar ghea a, imposibilitatea de a str bate aceast distan . Epitetul personificator Äpriviri suferitoare" are ca rol redarea st rii de triste e ce survine odata cu pierderea iubirii. 5. Äpe bolta alburie, o stea nu se arat ´; Äo pas re plute te cu aripi ostenite´; Äpierzându-se-n apus´; Äm -ntunec i înghe ´ 6. Versurile poeziei fac distinc ia între planul circumscris de natur resim ite de eul liric odat naturii. 7. Contemplarea naturii prin descrierea peisajului cu puternice reverbera ii în i cel al

interiorit ii eului liric. Între cele dou exist o evident leg tur , deoarece st rile cu pierderea iubirii, g se te ecou în toate elementele

sensibilitatea eului liric, precum i tema poeziei (iubirea pierdut ) sunt dou argumente care încadreaz textul în estetica romantic . 8. Titlul ÄDe câte ori, iubito«´ este reluat în incipitul poeziei pentru a de rememorarea clipelor de fericire pierdute. Vocativul i sentimentul de doar raportul rela iei dintre cei doi, ci sugereaz

accentua suferin a provocat Äiubito´ nu red

melancolie al eului liric, punctele de suspensie prelungind parc , într-un timp nedefinit, acest sentiment. Structura Äde câte ori´ exprim frecven a amintirii, neputin a eului liric

de a uita fericirea trecut 9.

i devenit acum ³ocean de ghea ´.

Incipitul poeziei reia titlul, ÄDe câte ori iubito«´, exprimând suferin a eului

liric la amintirea iubirii trecute, care are efect dezolant asupra sensibilit ii poetice, simbolizat prin metafora Äoceanul cel de ghea ´ care-i chinuie te sufletul. Revenirea iubirii, sugerat prin epitetul metaforic i cromatic Äbolta aurie´, este imposibil , întrucât la orizont nu se arat nicio stea ± simbol al dezn dejdii. Luna, ca astru tutelar i martor al fostei iubiri, este palid de triste e, ipostaz exprimat prin epitetul cromatic Äluna cea galben ´ i prin apozi ia explicativ Äo pat ´.

I. 51. (Horia Furtun , Balada lunii) 1. t inuit = ascuns, secret; fugar = scurt , de moment; 2. Linia de pauz din versul ÄDin fiecare-ndr gostit ± poet´ are rolul de a sublinia prin izolare substantivul Äpoet´, de a eviden ia astfel efectul farmecului ³blând i lini tit´ al lunii i totodat de a p stra, prin cezur , sonoritatea poeziei. 3. a ie i în lume, cât lumea i p mântul, gura lumii etc. 4. motivul lunii, al iubirii, al visului 5. monologul liric adresat, descrierea 6. Sinestezia ÄÎntâiul vis sub raza ta lunar / Î i fâlfâie din suflete pornirea´ are rolul de a îmbina imaginea vizual cu cea auditiv pentru a personifica ³întâiul vis´. Metafora-oximoron Äizvorul de dureri´, explicat prin apozi ie (iubirea), constituie un cli eu poetic eminescian, care trimite la ambiguitatea sentimentului, reunind bucuria i triste ea. 7. De i Horia Furtun este un poet simbolist minor, discursul liric din Balada lunii este mai curând romantic, deoarece poetul se folose te de recuzita romantic atât la nivelul con inutului (luna, noaptea, visul, iubirea) cât i la nivelul expresiei: invoca ia retoric adresat lunii, descris eminescian (Äfarmecul t u blând i lini tit´) ca obiect divin, pentru c are puterea de a transforma omul în îndr gostit, iar îndr gostitul în poet. Indica ia de gen ± balad ± pe care o con ine titlul poeziei constituie o alt tr s tur specific a romantismului. 8. Cea de-a treia strof a poeziei contureaz rolul farmecului lunii, acela de a metamorfoza fiin a uman întru frumos i armonie, de a face ÄDin fiecare om ±

îndr gostit / Din fiecare-ndr gostit ± poet´. Epitetele Äblând´ i Älini tit´ i personificarea Äalunecându- i raza-ncet´ atribuite farmecului selenar au rolul de a melancoliza omul, de a ilustra calea discret prin care îl transform pe om în îndr gostit i pe îndr gostit în poet. 9. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual, definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. Titlul poeziei date este alc tuit din substantivul Äbalada´, care reprezint specia literar : cântecul închinat lunii, iar doilea substantiv din titlu, Äluna´, este laitmotivul poeziei. Acesta este semnificativ, astfel încât poetul descrie admirativ prin intermediul versurilor însu irile lunii i puterea acesteia de a schimba omul.

I. 52. (Barbu Fundoianu, Her a) 1. Äploaie´, Ätoamna´,´vântul´, Äiedera´ 2. Virgula marcheaza în vorbire o pauz scurt . În cazul primului vers al poeziei Her a, virgula este folosita pentru a separa doi termeni dintr-o enumera ie (Äa ploaie, a toamn ´). 3. ÄÎ i mai aduci aminte? Î i mai aduci aminte?´ 4. motivul toamnei, al aducerii aminte, al trecerii ireversibile a timpului, al spa iului natal v zut ca geografie mitic . 5. Prima secven din textul liric dat descrie peisajul Her ei, tabloul naturii i al târgului cuprins de toamn . Descrierea subiectiv este realizat înc din primul vers prin imaginea olfactiv Ämiroase a ploaie, a toamn i a fân´, care are rolul de a purta cititorul în universul satului moldovean. Urmeaz , apoi, numeroase imagini vizuale Ävântul nisip aduce´, Äfetele a teapt în uli a murdar , Äc ru e fug rite de ploaie´ care detaliaz peisajul trist i dezolant al târgului provincial cuprins de toamn , de ploaie i de vânt. Se remarc abunden a grupului nominal (substantive i adjective), timpul prezent al verbelor, prezen a indicilor spa iali i temporali, figurile de stil variate ± toate specifice textului literar descriptiv. 6. Metafora Äzâmbet de iaz, de es, cuminte´ din a doua secven a discursului liric are rolul de a surprinde tinere ea trecut a b trânilor Äde la casa cea veche´ Motivul toamnei din poezia Her a este o metafor a vârstei, iar sintagma Äzâmbet de iaz, de es, cuminte´ este ca o amintire a tinere ii care luce te în ochii b trânilor, împreun cu sclipirea fugar a unor elemente din spa iul natal. Amintirea vremurilor trecute, contemplate cu naivitatea copil riei. 7. Poezia Her a este realizat printr-o îmbinare a stilului tradi ionalist cu cel modernist. Motivul aducerii aminte i al trecerii timpului sunt tipic tradi ionaliste, iar descrierea unui

peisaj tipic românesc, a satului/târgului provincial, apar ine ideologiei tradi ionaliste care cuprinde conservarea specificului românesc. Discursul liric este creat prin folosirea unor termeni colocviali, nea tepta i sau a unor imagini menite s ocheze precum Äuli e murdare´, Ägâ te, cu pantofi galbeni´, Äc ru e fug rite´, Ägrilajul de ieder coclit´, Ä...azi/ i stearp i molâie ca o convalescen ´, Älini tea...muceg ie te´, toate m rci ale modernismului. Tema i motivele textului in de curentul tradi ionalist, dar anumite imagini sunt create în stil modernist. 8. Ultima secven este ca o concluzie a discursului liric. Ideea poetic a ultimelor cinci strofe este trecerea ireversibila a timpului i amintirea tinere ii care a r mas doar sub forma unor poze într-un album. Trecutul este Äascuns´ în pozele facute în tinere e, prezentul fiind doar o trista imagine plina de riduri, v zut în oglind . Mijloacele artistice concretizeaz ideea poetic prin metaforele ÄNe-ascund atât de bine albumele cu clamp / de-alam , tinere ea!´ i Ätrecutu-i lânga lamp ´, prin imagini vizuale Äplin e oglinda cu cute în obraz´, prin compara ia expresiv Ä i stearp i molâie ca o convalescen ´. Compara ia din ultimele doua versuri aminte te de zilele copil riei lipsite de griji, lini tite, de mult pierdute Äe-a a de lung vremea´. 9. Limbajul poetic se caracterizeaz prin expresivitate datorit folosirii imaginilor artistice Ämiroase a ploaie, a toamn i a fân´, Äauzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz´, Äplin e oglinda cu cute în obraz´ i a figurilor de stil: compara ia Ä i stearp i molâie ca o convalescen ´, epitete Äfactorul greoi i surd´, Ät cerea lung i gri´, Äalbumele cu clamp de-alam ´, metafore Älini tea în lucruri de mult muceg ie te´, Äun zâmbet de iaz, de es, cuminte´. I. 53. (Octavian Goga, Sonet) 1. biseric , altarul. 2. În versul Ä i ele-adorm de tine alinate´, cratima este folosit pentru p strarea m surii medii a poeziei de 11 silabe, prin transformarea hiatului în diftong. 3. Mihai îl bate mereu pe fratele sau mai mic. În partea estic a Europei bate Criv ul. 4. Poezia este un monolog liric adresat, pronumele personal Ätu´ din primul vers având rolul de a exprima subiectivitatea, fiind o marc a tipului direct de adresare. 5. O figur de stil prezent în strofa a doua este personificarea Äpatimile«adorm´ prin care poeziei îi este atribuit însu irea omeneasc de a avea puterea alin rii durerilor suflete ti, de a le face uitate. 6. Poezia Sonet de Octavian Goga ilustreaz caracteristicile tradi ionalismului literar, prin cultul spiritului religios cu ajutorul poeziei devenite o ÄBiseric cu por i neîncuiate´ i prin prezentarea datinilor stravechi, precum mersul la biseric , spoveditul, alinarea i

Sintagma con ine i o metafor sugestiva. marc a tipului de adresare direct i a substantivului Poezie scris cu majuscul ce are rolul de a prezenta de la început importan a deosebit acordat actului de crea ie. ideea poetic (Poezia ca altar spiritual unde fiin a uman se împ rt e ete cu tainele universului) este subliniat prin utilizarea pronumelui personal Ätu´. Äcet i de unde´. func ia emotiv i func ia poetic 6. la nivel sintactic un atribut apozi ional. personificarea ei i adresarea direct prin folosirea vocativului. În prima strof . dezv luie leg tura între poezie i religie. Poezia este de esen spiritual . prin cultul spiritului religios i valorizarea riturilor str vechi. 5. 7. ilustrând ideea de religiozitate prin valorificarea riturilor i a credin elor str vechi. caz afectiv. în fel i chip. putând fi în eleas doar prin p trunderea în misterele ei i curat pentru c nu-i judec pe ceilal i. Poezia este structurat ca o ampl compara ie între natur i iubire: uniunea . prin utilizarea termenilor religio i biseric .purificarea sufleteasc . motivul nostalgiei. dar i prin expresivitate. oferind substantivului o pozi ie-cheie. c reia i se atribuie însu iri omene ti. tema iubirii. curat Poezie´. 3. realizat cu ajutorul figurilor de stil: metafora ÄBiseric cu por i neîncuiate´. curat i senin ´ i mai ales. f r a face diferen e. În versul ÄSpre ceriuri bra ele. 8. cre tetele = adâncul 2. caracterizat drept Ätainic . asemeni acestei largi cet i de unde´ sugereaz imensitatea sentimentului dominant ± iubirea. ea este tainic . Iubirea mea) 1. tema naturii. având por ile deschise pentru toat lumea. I. Poeziei îi sunt atribuite însu iri omene ti cu ajutorul epitetelor personificatoare Ätainic . ascultând p catele i oprind amarul. Limbajul poetic se caracterizeaz prin reflexivitate. al soarelui. care semnific m re ia pur a lacului dintre mun i. Compara ia Äa a-i iubirea mea. un rol central în structura poeziei. predispozi ie spre medita ie. 7. nu este chip 4. transformat într-un ritual religios. i marcheaz totodata o pauz mai mic decât pauza indicat de punct. reliefând procesului de transformare a poeziei în hran pentru spirit. în nici un chip. Metafora central a poeziei. a spovedi i altar. al apei. ÄBiseric cu por i neîncuiate´. personificarea poeziei în sine. Scrierea cu majuscul a substantivului Poezie eviden iaz importan a acordat de c tre autor poeziei. 9. 54 (Octavian Goga.i întinde s -i vie dragul mire: Soarele!´ cele doua puncte anun o explica ie.

B trâni) 1. 3. timpul perfect. Termenii folosi i apar in câmpului semantic al sentimentelor împ rt ite. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. Un animism simbolic str bate tabloul: Ärazele s rut fa a undei´. catrene. . definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare.Cratima utilizat în versul Ä i-n barb plânge tata. reac ia undelor lacului în momentul întâlnirii cu razele soarelui. metafora curcubeului sugereaz iubirea împlinit . este asem n toare cu comuniunea sufleteasc dintre cei doi îndr gosti i. Astfel se p streaza m sura i ritmul poeziei. subliniaz regretul p r sirii satului. iar str lucirea razelor d via acestuia pân în adâncuri. plug. Soarele alint cu razele lui lacul a a cum iubirea alint sufletul omului Pentru eul liric iubirea este cea care înc lze te sufletul i-i d via . ceea ce creeaz o sonoritate ampl . Cuvântul hor semnific bucuria adâncului. v zut ca o matrice existen ial : ÄS fi r mas fecior la plug.. 55 (Octavian Goga. m rci specifice ale subiectivit ii poetice. eu i prin verbele la persoana I: Är t ceam´. Apari ia soarelui reprezint trezirea la via a lacului. sentiment tr it de eul poetic.´ marcheaz elidarea vocalei î i reducerea num rului de silabe prin evitarea hiatului. / S fi r mas la coas ´. Äspuma alb înfiorat ''.În penultima strof a poeziei. coas 2. Ätremur´. Metafora Äun stâlp la b trâne e´ din ultimul vers al strofei a doua eviden iaz dorin a de a fi ramas în satul natal. 8. prin rostirea versurilor dou câte dou . misterioas i statornic precum apele lacului de munte. 6. mi . apa i soarele. poetul ilustreaz . Prezen a eului liric se eviden iaz prin pronumele de persoana I: m. M sura este de apte-opt silabe. 5. repetat în ultimele dou versuri din prima strof . a a cum soarele vegheaz asupra lacului i-i treze te sentimente arz toare. este profund . Äprelung i p tima tresare´. pentru a fi un sprijin pentru p rin ii s i ajun i la b trâne e. În esen . I. înfiorate permanent de atingerea razelor de soare. 4.simbolic a elementelor firii.Verbul la modul conjunctiv. rima apare doar la versurile 2 i 4. Titlul poeziei Iubirea mea este format dintr-un substantiv comun i un adjectiv posesiv i se afl în strâns legatur cu tema iubirii prezent în poezie. Äs fi r mas´. prin personificare.. Textul poetic are o structur clasic : are cinci strofe. al pasiunii puse pe seama elementelor naturii. 9. Adverbul de mod a a are rolul de a sublinia ideea c iubirea.

7. ne vrem granit´. 8. Toate afirma iile din text sunt observa ii ale naturii umane în raport cu via a i cu moartea. fragilitate. dar i prin verbul Äv trece i´. am adunat 2. ascunzând în interior Äviermi profunzi´: fric . subliniind generalitatea. Ultima strof începe cu un adverb de mod ÄA a«´. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. / i-n barb plânge tata. ÄNe credem stânci´ : Metafora stâncii reprezint aparenta putere i imortalitate. sl biciune. tumult = zbucium. pentru men inerea m surii i a ritmului din . motivul sensului existen ei. prozodie clasic . Äcu atât´ 4. titlul B trâni eviden iaz mesajul textului poetic. I. v zut ca o matrice existen ial . 56 (Radu Gyr. Tema trecerii timpului. De asemenea. Cratima marcheaza elidarea vocalei versul respectiv. 9. Äîn orice zi´. al lini tii suflete ti i al tradi iei. calit i dorite de om i pe care uneori consider ca le are. Victorii negre) 1. faptul c regretul înstr in rii de cei dragi poate apar ine oricui a tr it aceast exeperien . specific poporanismului) predomin în întregul text poetic. I plural sugereaz ca tema poeziei este una universal valabil : Äne credem stânci. la parin i i la sat ca la un univers al credin ei. motivul mor ii. singura ce le-ar putea alina absen a fiului iubit : Ä i plânge mama pe ceaslov. am strâns = am cuprins. reprezentând o marc a implic rii afective. fiind dat de regretul înstr in rii.. Melancolia trecerii timpului este subliniat prin epitetul Äbie i ´. urmat de puncte de suspensie. Specific lumii satului.. 3. eul liric raportându-se la trecut. parin ii î i pun nadejdea în credin . figuri de stil lipsite de ambiguitate. al turat substantivului Äb trâni ´. Astfel. motivul învingerii fiin ei de c tre timp (al condi iei umane finite) 5. Trecerea ireversibila a timpului este resim it de p rin i. cu nuan e stilistice. Poezia B trâni de Octavian Goga se încadreaz în lirica tradi ionalist prin întoarcerea nostalgic spre lumea satului. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. pentru o mai bun identificare a cititorului cu autorul. ´ Sentimentul de triste e se desprinde din întregul text poetic. 6. care sunt singuri i î i a teapt fiul. Utilizarea pers. prin evitarea hiatului. Regretul înstr in rii (motivul dezr d cin rii. Substantivul din titlu este nearticulat. expresivitatea textului ine de recuzita tradi ionalist : tendin a de epicizare a liricului.

definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare.7. ce ne dau impresia puterii. 2. propice pentru apari ia Zburatorului. mul umit cu meschina Äizbând ´ asupra zilei ce a trecut. motivul comuniunii omului cu natura. prin condi ia lor efemer . puse în rela ie cu aceast ultim idee. de perechea propozi ie principal ± circumstan ial opozi ional . în loc s fie nelini tit de faptul c în ziua aceea . 3. contribuie la accentuarea impresiei de solemnitate i vraj . a mai murit pu in. motivul literar al zbur torului. un superlativ afectiv. Antiteza zâmbim ± izbucnim în plâns este sus inut . N-am nicio veste de la rude. Este momentul aprinderii stelelor pe cer. Ca mijloace artistice. 5. Pe parcursul întregii poezii observ m tehnica ingambamentului. la nivel sintactic. pân la urma. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. ideile din strofele precedente. de fapt. N-am cumparat dou veste. 9. Victorii negre. oamenii fiind întotdeauna învin i. Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis în mod direct i. al contur rii unui cadru nocturn de o arhaitate primordial . care pun în eviden diferen a de atitudine a omului.´(Eugen Simion) 7. dar care se afl . caracteristic oamenilor care au tr it momentul i l-au pre uit.. este deschis de o disjunc ie pentru a accentua. pentru a p stra rima i ritmul.. înghi ite de moarte. Este prezent o nota de optimism. versurile care încep cu liter mic sugereaz continuitatea ideii. Acest aspect este reliefat i de metafora miezului Äviermuit´. fiindc Äobiectul liric nu poate tr i la acest poet decât sub regimul sublimului. larg. i epitetul metaforic Äzile vii´ (amintind parc de îndemnul ÄCarpe Diem´). Änesa iu´ ± forma literar : nesa . 6. la nivelul expresiei. poetul utilizeaz inversiunea (Äîn inimi dac-am strâns´). Repeti ia epitetului Äînalt ´. ci una. al somnului etc. 4. Ämorele´ ± forma literar : morile. ideea poetic nefiind enun at într-un singur vers. Titlul poeziei. c ci aparen a este întotdeauna alta decât esen a i victoriile trec toare sunt. Rolul virgulei este acela de a izola substantivul în vocativ. prin m rcile subiectivit ii (m rci lexico-gramaticale prin care se . sub negura incertitudinii i a înfrângerii de c tre for e mai mari decât noi. se refer la victoriile mici. marc a adres rii directe. iar rima este încruci at . c ci ace tia vor putea zâmbi la urm (Äîn loc s izbucnim în plâns´). Äprinz´ ± forma literar : prind. concluzia discursului liric. cuprinde ca o mantie imens lumea în Äbra ele somniei´. Se remarc la Heliade tendinta spre înalt. Äsem nat cu stele´. Ultima strof . 8. 57 (Ion Heliade R dulescu. M sura versurilor este de 13-14 silabe. motivul nop ii. în acela i timp. Zbur torul) 1. I. noaptea e Änalta´ i ve mântul ei negru.

/ Încântec sau descântec pe lume s-a lasat. mam . Äobrajii-mi se palesc´. Fata este derutat . cuprinzând întregul trup. În poezia Zbur torul. Mânat de for e care dep esc cu mult închipuirea. Prezen a Zburatorului se face sim it de la distan . Noaptea. persoana I singular Ätremur´. Prin lirismul obiectiv se produce o sublimare. Äun foc s-aprinde-n mine´. p rând ca se exprim pe sine. În descrierea înnopt rii se remarc prezen a unui lirism obiectiv.. uite c -mi furnic prin vine. / În brate n-am nimica i parc am ceva´. exclama ii i vocative: ÄVezi. un tablou imobil. de o vibra ie profunda.. În contact cu o astfel de puternic surs de energie.eviden eaz eul liric): pronumele personal la persoana I singular Ä-mi´. Transcrierea st rilor fizice i suflete ti este sugerat prin intermediul construc iilor exclamative i al punctelor de suspensie cu valoare stilistic .. f cându-l s tr iasc sentimentul erotic cu o frenezie rar . corpul tremur . de la bucurie la triste e i plâns.i explica efectele unei Äboli´ misterioase. topica afectiv / cezura.. 8. Oniricul ce domneste asupra întregului peisaj cheam Zburatorul i apari ia acestuia se face cu participarea întregii naturi: ÄT cere este totul i nemi care plin . prin interoga ii.ce-mi cere´. motivul t cerii depline revine ca un laitmotiv..nu. Dragostea se manifest ca o boala. Äochii-mi v p iaz ´. bulversat de senza iile contradictorii. 9. impactul fiin ei demonice cu tân ra fata produce pulsiuni erotice extraordinare. aflate în antitez . Antiteza reliefeaz st rile contradictorii pe care copila le tr ieste Äîmi cere. o estompare a prezen ei eului liric în spa iul poetic. Locutorul devine mai abstract. se deschid c ile magice pentru întâlnirea fetei cu Zburatorul. n p dit de o exaltare extraordinar : ÄAh. Eul liric r mâne un observator discret al desf ur rii tabloului de natur prin fa a cititorului.. Ä-mi furnic prin vine´. un univers ce se poate întâlni în tablourile pictorilor moderni ti: intruziunea . / Nici frunza nu se mi c .] i cald. Än-am nimica i parc am ceva´. ce au rolul de a accentua incapacitatea fetei de a. el fiind pretutindeni i nic ieri. mam ?´. prin simptome cu totul noi pentru tân ra în sufletul c reia sentimentul s-a ivit pe nea teptate. senza iile sunt de o intensitate vecin cu durerea. incapabil de a se st pâni. nici vântul nu suspin . idilicul rural ). Äinima-mi zvâcne te!´. inima-mi zvâcne te!. în decorul unei lumi cufundate într-o lini te patriarhal . încântator prin frumuse ea lui neobi nuit . Pastelul ± sintez remarcabil între lamartinism i eresurile populare ± este dominat de lini te. Relatarea st rilor fizice i suflete ti pe care fata le percepe cu îngrijorare este construit gradat. ÄC uite. / i apele dorm duse i morele au stat´. ilustrate prin verbe i locu iuni verbale cu puternic for de sugestie: Äpieptul mi se bate´. În poezia Zbur torul a lui Ion Heliade-R dulescu. Versurile redau o secven de timp încremenit ca în fa a unui mare miracol. încât. Äîmi ard buzele´. Prezen a celor doua tipuri de lirism se justific prin stuctura baladei (introducerea mitului folcloric în poezia cult . ce m doare!´. Versurile citate se caracterizeaz prin expresivitate i sugestie. tân ra fat trece succesiv de la o stare la alta. f r oprire. i zboar de la mine! / [. Är cori m iau la spate´. întâlnirea unei fiin e stranii are efecte r v itoare pentru echilibrul tinerei fete: sim urile îi sunt amplificate la maximum. verbele la timpul prezent. într-un paradis terestru. în multe poezii Äobiectualitatea devine voce´ (Wolfgang Kayser). înger i demon în acelasi timp. deci nici un locutor. m vezi. încât nu mai este perceptibil nici un receptor al ei. i rece. Ätremur de nesa iu´. Lirismul eliadesc este totu i mai pu in obiectiv fa de cel co bucian.

De asemenea. sugereaz caracterul orfic. ca în Antichitate. Titlul poeziei se constituie dintr-un substantiv cu valoare metaforic ÄCânt re ul´. fiin a biologic . punând în eviden marile for e care unesc planurile cosmic i teluric. 3. Epitetul Ätrudit´ sugereaz efortul depus pentru conceperea poeziei. undeva la grani a dintre real i ireal.i înstr ineze suferin a. a se speria (chiar i) de umbra sa 4. este important.straniului în real. Strofa a doua vine s întregeasc dorin a poetului de a se pierde în anonimat. o alinare pentru fiecare suflet. ostenit 2. armonios al poeziei. interiorizarea poetului i a universului s u. iar poezia pare a se na te. Orice titlu genereaz un orizont de a teptare i induce un anumit nivel de lectur a textului poetic. Ultimul catren se constituie într-o aspira ie a poetului care î i dore te s se deta eze de aceast dat . Discursul liric confirm a tept rile generate de titlu: poezia este o confesiune liric despre statutul poetului. Cânt re ul) 1. desemnând atât poetul cât i condi ia sa. Äpe fa a lui de chin br zdat ´ 6. dar i lumea în care acesta vie uie te. 58 ( t. a a cum ar spune Arghezi. Opera poetic devine un bun spiritual al tuturor. pururea = mereu. melodios. Poezia este o art poetic deoarece în ea poetul î i exprim ideile despre condi ia poetului (Äs treac neb gat în seam / ca i o umbr prin mul ime / ce nici s tie cum îl cheam ´). dar de fapt el este reprezentarea poetului solitar. Nu omul în sine. pare a spune vocea poetic . prin intermediul efortului creator. participarea lui la un eveniment se face cu discontinuitate. ca art . muzical. Äslova de foc i slova f urit ´. posibil . împ r ind-o celor mul i Äs -i par -o inim strein / c sufer i plânge-n ele«´. El vrea s . sau a celui romantic ca în poezia eminescian . ce nu vrea s fie recunoscut de nimeni Äel n-ar dori s -l recunoasc / pe lume nimeni niciodat ´. despre procesul de crea ie i despre rolul artistului Äf uritor de rime´. real . 5. ca la Arghezi. se poate întoarce ca balsam sufletesc pentru însu i creatorul acestuia. Verbele la conjunctiv exprim o ac iune dorit . Interesant este ideea recept rii propriei crea ii din perspectiva Celuilalt: suferin a. Poetul este cel care Äf ure te´. asociat casei. Metafora Äf urar de rime´ se refer la condi ia artistului. viziunea despre art . epitetul personificator Äsihastr ´. care modeleaz poezia. poate fi interpretat ca o metafor ce sugereaz solitudinea. un poet ce pare s aspire c tre anonimat. totdeauna. 8. Asocierea poeziei cu cântecul i a poetului cu un cânt re . trudit= obosit. ele vizeaz o imagine ideal a poetului. a face umbr p mântului. Äs treac neb gat în seam ´. Lumea a teapt înfrigurat sosirea f pturii cere ti. ci rodul crea iei sale trebuie s fie cunoscut i împ rt it de ceilal i. odat sublimat în Text. 9. ea pare s fie o îmbinare miraculoas între. Ultimele dou strofe contureaz condi ia artistului. Este sugerat ideea poeziei ca me te ug. poetul pare a fi întruchiparea Äpoetului damnat´ ca în poezia simbolist . Aceast idee de deta are este sugerat prin intermediul epitetului Ästrein ´. O. 7. I. Punctele de suspensie din a doua strof confer o not de mister asociat imaginii poetului i marcheaz întreruperea irului vorbirii. Poetul este un me te ugar. La început. Iosif. .

team 2. în tenebrele propriei fiin e. Cea de-a doua strof exprim începutul disper rii i al spaimei. eviden iat de motivul nop ii. Vânturile nop ii. spaim = groaz . Vânturile nop ii«. fric . marcheaz intona ia imperativ a versului. punându-se în eviden o stare afectiv (triste ea. 8. lumin ± întuneric devine astfel expresiv . a replica) m-am a teptat s nu-mi r spund la scrisoare. tr iri specifice poeziei moderne. punctele de suspensie . întrucât Ävânturile´ par a fi curentul ce aduce blestemul. angoas i înstr inare. s scape = s salveze. În structura ÄO. evidente înc de la început: natura î i dezlan uie for ele i blesteam întreaga omenire la moarte: Änu e om pe lume´. acesta se afl în strânsa legatur cu con inutul. vocea poetic este marcat de anormalitate. 9.negru.i simte sfârsitul din ce în ce mai aproape. Titlul este alc tuit dintr-un grup nominal. ce. Antiteza alb . s elibereze. 5. 6. poezia Vânturile nop ii« este o crea ie modern întrucât predomin excep ia i straniul.. Verbul la pers. mi. precum i tema r ului existen ial. Primele dou strofe marcheaz începutul unei st ri de nelini te. I m cufund. încete plânsul! Sufletele doarm !´ ilustreaz o uimire for at . (a scrie) A r spuns exigentelor noastre. impus . sentimentul dominant transmis de poezie este spaima. ÄO. ÄA-nceput blestemul groapa s mi-o sape´ : personificarea din ultimul vers al celei de-a patra strofe (ter ine) pune în eviden spaima i disperarea eului liric. pronumele personale la persoana I sg: m . disperarea). Mi-a r spuns cu promptitudine la întrebare. semnul exclam rii este folosit la sfâr itul unui enun exclamativ. prezen a interjec iei afective o. nenumit.i dorin a de salvare prin întrebarea ÄUnde-i mâna alb care s m scape?´. i ofer o cheie în dezlegarea în elesului poeziei. La nivel tematic. vocea poetic dezv luindu.I. De asemenea. care se men ine pe tot parcursul poeziei. Ä(sufletu)-mi´. transformând totul într-o noapte total . 7. 59 (Emil Isac. moartea i spaima. nesfâr it . Cele dou exclama ii din finalul primei strofe. ce reliefeaz atmosfera încordat . încercarea eului liric de a se salva de un r u existen ial profund. poate.) 1. (a reac iona. (a corespunde) Nu 4. Astfel.. În poezie este prezent tema naturii. De asemenea. Metafora Ätot mai noapte-i noaptea´ eviden iaza frica i cufundarea în întuneric. încete plânsul!´ virgula izoleaz interjectia afectiv o de restul propozi iei. evocat de motivul mor ii i cel al singur t ii. interoga iile retorice reprezint m rci lexico-gramaticale ale subiectivit ii. 3. nelini tea.

Moartea. cât i la sfâr itul poeziei se transform în laitmotivul acesteia i sus ine tema poeziei. care va pogorî peste întreaga fire i în fa a acestui sfâr it inevitabil fiin ele vremelnice ± rozele. de asemenea.men in tesiunea i creeaz o atmosfer stranie. Äv lm aguri de suspine´ de trecerea timpului. 7. Cuvintele au sens conotativ. tremur. al triste ii. bogat în figuri de stil bazate pe sugestie. 3. învolbur ri 2. restul fiind din zona . fior = înfiorare. al mor ii. modurile de expunere fiind monologul liric i descrierea. oamenii ± nu pot decât s . ÄE vremea rozelor ce mor" se constituie într-un refren. 9.i pleac fruntea lor". Cratima leag forma neaccentuat a pronumelui reflexiv de adjectivul duioase. în care întunericul se a terne nea teptate i pune st pânire pe tot ce g se te în cale. tema trecerii timpului. Reg sindu-se în toate cele trei strofe ale poeziei. rezultând un limbaj poetic expresiv. Rondelul rozelor ce mor) 1. ce contribuie la muzicalitatea versurilor. Tema efemerit ii fiin ei. 8.i plece fruntea. motivul rozelor. 5. Poezia liric este o form de poezie prin care autorul încearc s transmit propriile sentimente i starea de spirit. ce ÄDuioase. Ultima strof ilustreaz deprimarea eului liric în fa a condi iei efemere sugerat de Äamurgu-ntrist tor" i de suspinele ce se manifest în Äv lm aguri". amplific tragismul st rilor suflete ti ale fiin ei umane cople ite de triste e din cauza trecerii lor efemere prin lumea material : ÄE vremea rozelor ce mor". 60 ( Alexandru Macedonski. Respectând tr s turile specifice rondelului. v lm aguri = valuri. Privesc frun ile de piatr ale mun ilor. prin evitarea hiatului. versul amplasat atât la începutul. Metaforele Äamurgu-ntrist tor´ i Ämarea noaptea care vine´ sunt simboluri ale mor ii iminente. tema naturii. formulele artistice de factur ideatic . ca dezintegrare cosmic . principiu estetic fundamental al simboli tilor. este sugerat de metafora Ämarea noaptea care vine". func ie emotiv i estetic . Caden a ritmic impecabil asigur o fluiditate des vâr it . în întreaga poezie existând numai dou substantive concrete din lumea material : Äroze" i Ägr dini". 4. metafor a plenitudinii 6. În fruntea c l re ilor se afla hatmanul însu i. prevestit de rozele care î i pleac podoaba corolei. nostalgia fa de var . pe I. S-a lovit la frunte. Personificarea florilor. la p strarea m surii i a rimului din vers. contribuind. Se remarc . fream t. Triste ea fa fiin ei.

8. 5. Culoarea alb poate sugera i luminozitatea. pauz sugerând starea contemplativ a fiin ei. motivul trecerii timpului. Imperfectul creeaz iluzia duratei. precum folosirea simbolurilor (lumina albei dimine i. a-i l sa gura ap . care se reflect i asupra sufletului. Titlul preg te te cititorul pentru ceea ce constituie esen a operei i ofer o cheie de intepretare textului. 9.i tr irile prin prisma ideii centrale a poeziei.. ± voioase / Zâmbeau în fundul apei r sfrângeri argintoase´ 6. expunându. Ultimul vers al poeziei este folosit ca o concluzie a discursului liric. Äsuspine". intensitatea luminii sau senin tatea. sugestia de puritate a întregului cadru. a da ap la moar . . norii albi). Pe balta clar ) 1. cât i evoc rii unei vârste trecute.. punând în eviden starea ambigu . Äzâmbeau. i anume a sentimentului efemerit ii.. tema visului.. ÄAlbe i neprih nite curgeau din cer. textul contrazice a tept rile cititorului. conturând un peisaj lacustru. de nostalgie fa a de pierderea sufletului inocent de alt dat : Äcuratul argint de-odinioar ´.abstractului i definind st ri interioare. ne duce cu gândul la un peisaj din natur . 61 (Alexandru Macedonski. construc ia poate fi o metafor a vârstei tinere i inocente de odinioar . 4. Dublarea sa. Epitetul din sintagma Äalba diminea ´ intensific . stilistic 3. cel pu in pe cele ale unui cititor neavizat. la un pastel. muzicalitatea textului poetic. Verbele la indicativ imperfect sunt specifice atât descrierii. Prezen a eului liric constituie de asemenea o tr s tur a poeziei lirice. reluat în incipit. r sfrângeri argintoase´). În cazul de fa . Acest epitet constituie totodata i o imagine cromatic . . a inocen ei ( Ävisul ce optea´). plutea´. coresponden e ale sentimentului nostalgic ce evoc nevinov ia unei vârste (copil rie sau tinere e): analogia se face prin simbolul argintului i al oglindirii. pe apa Sâmbetei 2. prin inversiune. Prin urmare. refuzul de a numi obiectele realit ii. Tema naturii. În textul dat apar elemente specifice liricii simboliste. de beatitudine melancolic a eului poetic. din structura emo ional : Äfior". Titlul oric rei opere literare induce cititorului ei un orizont de a teptare pe care aceasta îl poate confirma sau infirma. În acela i timp. ap de ploaie. crinii suavi. împreun cu ad ugarea exclama iei ÄOh!´ accentueaz starea de melancolie. titlul poeziei Pe balta clar . Punctele de suspensie marcheaz întreruperea discursului poetic. 7. în lumina proasp t a dimine ii (Äbarca. Tu ele de lumin i culoare care sugereaz un peisaj acvatic în str lucirea dimine ii sunt. tehnica repeti iilor i cromatica sugestiv . dar estetica simbolist înseamn antimimesis. I. de fapt.

Astfel. se usucã odatã cu aceasta. Stuful de liliac) 1. Ä vãitându-se´ 2. ambele prezente în discursul poetic. 62 (Alexandru Macedonski. dar i prin exclama ii i interjec ii afective: Äpeste noi´ . la nivelul expresiei. 8. motivul trecerii timpului. Titlul prezintã cititorului ideea centralã a poeziei: stuful de liliac. acela de a proteja iubirea celor doi îndragosti i. În al doilea vers. a ritmului i a rimei (prin inversiune) 3.i soarta potrivnic . Prezen a eului liric este eviden iat prin pronume i verbe la persoana I. 4. ÄO! Doamne´ 6. Situa ia are însã sã se schimbe. Änu mai suntem doi´.I. însã în final. Ästuful de liliac´ descoperã un alt regn i un alt rol al existen ei sale. stârne te Ägroaza´ ramurilor plãpânde. Eul liric r mâne un observator discret al desf ur rii tabloului de natur (pastelul din primele trei strofe) în fa a cititorului i doar imaginarul poetic sugereaz personalizarea discursului liric. condamnatã la efemeritate i mediocritate de cãtre Äsoarta ce-acolo le-a sãdit´. o estompare a prezen ei eului liric în spa iul poetic. Dintr-un element ce apar inea strict regnului vegetal. cratima care leag prepozi ia de articolul posesiv este utilizatã pentru pãstrarea m surii. În strofa a treia este prezentat momentul în care Ädestinul´ stufului de lilac începe sã se schimbe. Prin lirismul obiectiv se produce o sublimare. Moartea iminent . timpurie. motivul iubirii. expresia interjec ional ÄO! Doamne´. 5. în momentul apari iei iubitei. î i atinge totu i scopul fiin ei sale prin intermediul iubirii. plângându. Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis în mod direct i. Tema naturii ca spa iu protector (martor al iubirii). liliacul se transformã. 9. cât i pe cel obiectiv. 7. Ägemea´ . Epitetul din sintagma Äramuri plãpânde´ sugereazã fragilitatea naturii. înflorind. Adverbul ce este menit s accentueze trecerea timpului. precum i caracterul sãu ireversibil: clipele frumoase pe care îndrãgosti ii le-au petrecut în cadrul protector al naturii fiind acum doar o amintire. Devenind martor al iubirii dintre cei doi. creând un spa iu protector pentru îndragosti i. ini ial condamnat la moarte încã înainte de a înflori. Conceptul de poezie liricã include atât lirismul subiectiv. prin m rcile subiectivit ii (m rci lexico-gramaticale prin care se eviden eaz eul liric): pronumele personal la persoana I plural noi. stuful de liliac înflore te magic. topica afectiv . odat cu apari ia iubitei. con tiente de propriul sfâr it. verbul Änu mai suntem´ la timpul prezent. .

Metafora Äfulgere verzi sp rgeau în nd ri iadul norilor´ creeaz o imagine vizual expresiv . Furtun de toamn ) 1. motivul toamnei. de i unul dintre întemeietorii Gândirii. Äcimitirul´ 2. prin fulgurantul efect verzui care sfâ ie întunecimea i. pierdut. Este de remarcat mai curând ca tr s tur tradi ionalist o sugestie a unui fantastic de tip folcloric. 9. o viziune macabr (Ärece se înmormânta un le de soare´. vocea liric descrie natura. motivul mor ii. Ävie´). Ägroparii´. prin viziunea frapant a cristaliz rii norilor. arzând pucioas ´). 4. 5. spar i în nd ri de fulgerele terifiante. Verbele la imperfect folosite în text evoc un moment trecut. prin sugestia tumultului malefic al cerului plin de nori negri. mai ales. de parc ar avea loc Äînmormântarea´ ultimei apari ii a soarelui i compararea grabei arga ilor cu aceea a groparilor aduc o not funebr discursului poetic. specificul na ional.] s-au despuiat´.I. În cazul poeziei de fa . poezia pare a idiliza trecutul (ÄMiros de hum i de cremeni desfunda vechimi´). sus inerea confesiunii lirice. ÄTreceau cocorii´. auditive i olfactive: Ätreceau cocorii tânguind pustietate". Äcimitirul cerului´. rememorarea. în urma ei ner mânând decât umbre ale lucrurilor ce au fost cândva. plasat inegal. al durerii. Imagine auditiv ± Ätânguind pustietate´. Imperfectul sugereaz . iar limbajul este modernist. În textul dat. Ämiros de hum i de cremeni´. stolul cocorilor. 7.. 3. furtuna declan at într-o zi rece de toamn . este sobr . Äar turi´. prin evocarea vremurilor de odinioar . al sfâr itului. impun tori. Tema naturii. 8. concretizate de autor prin imagini vizuale. dar viziunea poetului. dar i spa iul rural (Äpe drumuri n molite gemeau care aplecate´. motivul furtunii. Äle ´. impresionant pentru privitor. Äînmormânta´. Versifica ia este clasic .. Imagine vizual ± Äcopaci ro ca i [. sugerat . Virgula din primul vers desparte grupul nominal (substantiv + determinant) de grupul verbal (verb + determinant antepus) i totodat marcheaz cezura acestuia. sunt relevante expresivitatea i sugestia. Änuci mocirlo i au gâlgâit. Ä ipa. În a doua strof este conturat procesul de strângere a parilor din vie de catre arga ii care Ägr bir ca groparii´ din cauza Äsitelor de ploaie´ care cerneau pic turi Ästrâmb din zare´. Imaginarul are o not de fabulos macabru. Imaginea vizual a cerului acoperit de nori. 63 (Adrian Maniu. de asemenea. Parii din vii sunt aduna i pentru c toamna este anotimpul mor ii. Tradi ionalismul promoveaz valorile tradi ionale.´ 6.

] vechile umbrele. pe trotuare. Epitete precum Änuci mocirlo i´. Plimbarea or enilor. Äcimitirul cerului´. care denume te tehnica de a picta cu ajutorul culorilor diluate cu ap . 64 (Ion Minulescu. fiind ob inut prin reluarea versului ÄÎn ora u-n care plou de trei ori pe s pt mân ´. I. prin sacadarea textului. Caden a pic turilor de ploaie i sunetul monoton al pa ilor trec torilor dau impresia unei lumi artificiale în care totul se repet . 7. Adverbul decât într-o construc ie negativ este sinonim cu doar sau numai i introduce un circumstan ial de excep ie. 6. motivul ploii programate. Titlul poeziei lui Ion Minulescu este un substantiv comun.. Prima strof zugr ve te universul citadin. 8. monoton i artficial al ora ului. 4. motivul citadin. Acuarel ) 1. Äscorpie cleioas ´ (în acela i timp metafor a ploii) sau metafora Äcocoa a lumii´ sun arghezian. devenit refren i laitmotiv al discursului poetic. la tot pasul. ce suspin ´. 5. care domin întregul text liric. Tema universului banal. a a cum este ora ul (ÄNu r sun decât pa ii celor care merg. Ora ul descris nu se eviden iaz prin nimic altceva decât prin faptul c Äplou de . dar i suspinele vechilor umbrele.. elementul uman este contaminat i el de starea de monotonie i mecanic. a ine pasul etc. bizar i nemotivat (ÄOr enii. Muzicalitatea se impuneprin imaginile sonore (ploaia în sine. subliniind impresia de monotonie repetitiv . prin ritm i refren. Având în vedere con inutul ideilor exprimate prin acest text liric.´.. sunt reduse la ritmul pur. Änu r sun Äcaden a pic turilor de ploaie´ (imagini auditive) decât pa ii celor care merg. Ä[. de blazare absolut . arga ii se gr besc ca groparii pe care îi apuc ploaia. prin elidarea vocalei î a prepozi iei i a articolului hot rât al substantivului ora ul.´). Sonoritatea textului minulescian este remarcabil . de plictiseal i artificialitate. tumultuos i zgomotos.. totul pare egal cu sine. marcat de ploaia monoton .. Motivul ploii programate contureaz universul banal. Pe plan stilistic. 2. prin paralelismul sintactic. el intr într-o imagine auditiv marcat de o t cere stranie pentru un loc de regul agitat. iar absen a semnifica iei devine o tr s tur modern . Oamenii Ä par p pu i automate´ (compara ie) pentru c populez un spa iu în care nimic nu se schimb . de lips de orizont.. personificate). 3. pas cu pas. titlul este unul foarte sugestiv. / merg inându-se de mân ´) impune o viziune aproape absurd : mi c rile nu au con inut sau inten ie. a face primul pas.prin metafore i compara ii: Ärece se înmormânta un le de soare´. Cratima p streaz ritmul i m sura de 16 silabe a versului-refren.

va ajunge poate la c l toare i-i va reaminti chipul uitat . pân i mi c rile oamenilor. Adverbul poate reprezint un modalizator al discursului poetic. Äritmul unui vers´. topindu-se ca noru-n zare´. cu rol explicativ. 3. principiu estetic fundamental al simboli tilor. dat fiind c textul este un monolog liric adresat: Äai s m ui i´.trei ori pe s pt mân ´. o proiec ie a celui interior. Imaginea este cli eizat i sentimental . la fel ca în tehnica amintit . fluiditatea ingambamentului. Ätrei lacrimi reci´. totul este estompat. Ä rmul. de i discursul poetic apar ine eului poetic. Totul pare automat. Äcânt re ´. Äfu scris´ 2. Ä diluat´ de apa ploii. motivul ploii i spleenul sunt elemente specifice liricii simboliste. 65 (Ion Minulescu. Nucleul narativ al poeziei (desp r irea îndr gosti ilor. Äam s te uit´. La nivelul formei. 4. motivul c l toriei. efectele eufonice fiind ob inute prin tehnica refrenului. Trei lacrimi reci de c l toare) 1. Ritmul vie ii din acest mediu este dictat de ritmul pic turilor de ploaie. plecarea femeii. subliniind desf urarea imaginar . anularea cezurii fixe. Tema desp r irii îndr gosti ilor. o atitudine afectiv . înso ind-o cu privirea. Äprivi-voi vaporu-n repedele-i mers´ (imagini vizuale) 6. topindu-se ca noru-n zare´. 7. Tabloul sugerat de acest text liric nu poate fi reprezentat decât în acuarel . Interesant este perspectiva invers a privirii care aici apar ine iubitei care pleac i vede rmul topindu-se încet. Ä i-am s te uit´). alitera ii discrete. asemenea mesajelor din sticl ale marinarilor naufragia i. 5. Linia de pauz folosit simetric în prima strof . ipotetic a scenariului de dup desp r irea celor doi îndr gosti i. Universul exterior este o reflexie. Compara ia Äurm ri-vei rmul. Äca i mine´ etc. dup cele dou enun uri afirmativ-categorice (Ä i-ai s m ui i´. prin repeti ii (paralelism sintactic). Äeu´. al turi de timpul viitor (Äte vei gândi´) i de modul prezumtiv (Äl-o duce´). Ploaia care tot cade pare s tearg toate Äculorile´ care dau via unui ora . sugereaz mi carea lent a vaporului ce se îndep rteaz de rm. motivul visului. 8. Äpân la tine´. 9. Ämi-e ti pierdut ´Äversul meu´. La nivelul con inutului. izoleaz circumstan ialele cauzale. motivul cor biei (vaporul). dorul i nostalgia sublimate în versuri pe care ea le va citi cândva) declan eaz o stare liric . de asemenea. I. pe care poetul o va transpune în versuri. motivul poeziei. Ea marcheaz . Äversul´. marcat de plictis i blazare. tema universului citadin. se impune muzicalitatea. M rcile subiectivit ii sunt pronumele i verbele la persoana I i a II-a. celui care r mâne mâhnit pe rmul m rii. Poezia de dragoste.

motiv frecvent la Minulescu. 9. Iubita pleac . b t torite" sugereaz c ile dificile str b tute de orice om. motivul nop ii. c l tor 2. a colinda. inversiuni (Äurm ri-vei´. Acelea i dificult i ale vie ii cu care s-au luptat oamenii dintotdeauna le tr ie te i eul liric. dar i lipsa oric ror st ri optimiste. iubita fiind alintat prin sintagma Äbat-o focul". Estetismul înseamn asumarea teatralit ii i a cli eelor sentimentale într-un discurs poetic cu câteva sugestii ironice (uitarea înscris în scenariul erotic i asumat de fiecare. Epitetul triplu: Ädrumuri lungi i vechi. drum. oricum. îns doar Ätrei lacrimi reci´. prezent în multe poezii erotice ale lui Minulescu. Eul poetic are un sentiment de regret. Äam colindat" etc. Ämea´. suferin a transformat în poezie). cu iubirea care te face s te întorci din drum i te abate de la traiectoria ta. plânsul cumva obligatoriu unei desp r iri. Verbele la imperfect din prima strof (voiam. dar i autoadresarea prin interoga ie retoric : Ä ± Unde-a fi fost de nu m-a fi oprit / i nu mi-a fi vândut ei tot norocul?«" 7. Äl crima-vor´). Äc l uzit de-o stea´. Cântec de drum) 1. Äam colindat´. Poezia lui Ion Minulescu apar ine simbolismului mai ales prin estetism i prin muzicalitatea cantabil . Tema iubirii. este i aici o viziune specific a sentimentului. 4. 66 (Ion Minulescu. de i putem încadra aceluia i curent i motivul c l toriei. 8. Imagine vizual : ÄPe drumuri lungi i vechi. Ävoiam". Cifra trei. Äîntunecatu-mi chip´ sugereaz caracterul ipotetic al desf ur rii pove tii de dragoste. aduce o sugestie magic . deoarece a renun at la propria traiectorie în via a de pân atunci. I. Muzicalitatea vine din repeti ii (paralelism sintactic). cuplul erotic se desparte. motivul drumului (al c l toriei) 5. precum i epitetele Äpalidul vis´. a c l tori. tiam. st rile interioare ale poetului fiind proiectate în ve nicie. din orice epoc în c utarea iubirii. b t torite´ 6. Liniile de pauz separ construc ia incident cu valoare afectiv de restul enun ului: ÄDar într-o zi o fat ± bat-o focul ±´ 3. ac iunea lor neavând finalitate. care. expresie plin de ging ie .al iubitului de alt dat . refren (Ätrei lacrimi reci de c l toare´) i rim . i se p rea obositoare. M rcile lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele i pronumele la persoana I: Äam pornit´. Ultima strof a poeziei reprezint momentul întâlnirii b rbatului. eternitate. în drumul s u spre un ideal.. bagaj. nu tiam) sugereaz ambiguitatea începuturilor. Formula ludic a iubirii. iar imaginea plec rii sale este urm rit nostalgic de pe rm. Äc i uitarea e scris -n legile omene ti´. Verbele la viitor.

6. dat fiind c textul este un monolog liric adresat: ÄTu crezi´.i haz. eul liric întrebându-se. 7. prin semantica muzical a substantivului ÄCântec" i determinantul Äde drum". sugerând ideea aluziv c tot norocul vie ii lui s-a consumat atunci când a întâlnit o fat de care s-a îndr gostit. 3. Apostroful. Äalbastrul r zvr tit al altor m ri´. pescarii. ÄEu cred´. Äp s ri albe´. Ämarginile albului fiord´ etc. melodie 2. iar starea sufleteasc este vag nostalgic . iubirea este pus sub semnul ipoteticului: Änoi nu vom ti-o poate niciodat ´. contrazice sugestia nostalgic . pentru p strarea ritmului i a m surii (versurile au 10-11 silabe în secven a poetic din care face parte cuvântul respectiv). I. poate. ÄO melodie / Ce n-am cântat-o. Semnifica ia subtil a iubirii este ilustrat în ultimul vers. marcheaz c derea accidental a sunetului din cuvântul alt dat . autoadresarea sub forma interoga iei retorice are nuan meditativ i persiflant totodat . iar adverbul modalizator poate are rolul fundamental în eviden ierea atitudinii lirice. locurile exotice) este sugerat inconsisten a sentimentului de dragoste. 67 (Ion Minulescu. dar împ cat oarecum. În strofa a treia exist o succesiune de metafore ale iubirii trecute: ÄA fost un vis´. 9. care ar fi fost soarta lui i ce-ar fi ajuns dac nu se îndr gostea. ca orice om. trist . Prin simbolurile c l toriei (p s rile albe. elegiac a titlului. Epitetul personificator Äalbastrul r zvr tit´ ilustreaz cadrul în care . iar simbolul drumului semnific existen a uman pe p mânt. Discursul poetic. M rcile subiectivit ii sunt pronumele i verbele la persoana I i a II-a. refren. 4. Tema iubirii. amintind îns de p mânteana C t lina din Luceaf rul eminescian. motivul visului. motivul c l toriei. ca orice cântec sau ca orice vis. cântec.. Iubirea-melodie s-a sfâr it. motivul cântecului etc.. prin care eul poetic define te experien a erotic .´ Pluralul eviden iaz ideea cuplului erotic.. Äun rm de mare´. Celei care pleac ) 1. Se remarc faptul c muzica nu este doar principiu de construc ie specific simbolist. marinarii. a cânta. 5. care sugereaz apari ia iubirii în via a omului. În finalul discursului liric. ci i tem : iubirea este (doar) un cântec sentimental rostit de pescarii i marinarii singuratici. acum destr mat. Titlul ÄCântec de drum´ este specific simbolismului. Äun cântec trist´. Ärefrenul unor triolete´. Simbolul cântecului exprim bucuria i muzica inimii îndr gostite. ÄNoi nu vom ti-o. niciodat ´. construit pe tehnica surprizei. semn ortografic..

p s rile albe. unde vraja iubirii se transform în cântec adus din puncte geografice îndepartate. incipitul: ÄTu crezi c-a fost iubire-adev rat ? / Eu cred c-a fost o simpl nebunie!´ Schimbarea semnelor de punctua ie (punctele de suspensie având un rol afectiv în incipit. Muzicalitatea este important . a fost cultivat de simboli ti ca Minulescu i Verlaine. Cultul artificialit ii. Tema identit ii. Din punct de vedere ortografic. Astfel. cât i motiv al imaginarului liric. Cratima care leag forma aton a pronumelui personal de relativul care men ine un ton informal / colocvial. prin antiteza iubire adev rat / scurt nebunie. Din punct de vedere prozodic. de exemplu. insomnia. ca un refren i laitmotiv. sunt înlocuite acum cu semnul întreb rii i cu semnul exclamn rii) transform discursul poetic într-o pereche de replici de tip întrebare ± r spuns. Ämiro i". sporind marca oralit ii i p rând s urm reasc fluxul abrupt al . prin excesul de transparen al versurilor. precum i cultivarea simbolurilor ( rmul de mare. Specia roman ei. Transcenden a pare accesibil prin aceast stare de veghe permanent . Äinsomnia mea´ 6. Se fac sim ite ironia i spiritul ludic ale lui Minulescu. 4. fluidizeaz ritmul versului. greu de explorat. cadru diferit de spa iul comun al lumii obi nuite. Ätu po i crede". Äs m miro i". 3. Oglinda oarb ) 1. oglinda. sugerând nostalgia rememor rii. 7. cântecul). 5. ci mai degrab printr-o lips . desp r irea cuplului erotic. pescarii. marinarii. Oglinda oarb se remarc prin lipsa total a semnelor de punctua ie. pe un rm uitat. Äauzi" 2. Ultima strof a poeziei este un distih ce reia simetric. p trunderea prin u este simbol al trecerii de la profan la sacru i deschide calea spre revela ie. În sine. 68 (Gellu Naum. ÄGolul unei u i" poate semnifica gaura cheii. 9. vocea liric o identific nu prin prezen a a ceva. prin urmare duce cu gândul la mister. fiind atât element de construc ie al poeziei. Roman a Celei care pleac apar ine prin imaginarul poetic i prin mijloacele artistice curentului simbolist. Compara ia Äinsomnie«ca golul unei u i" se refer la dificultatea de a descrie o insomnie. pentru a sugera plecarea. devenit chiar unul aprig. care configureaz dou viziuni diferite ale îndr gosti ilor asupra sentimentelor ce i-au unit cândva. estetismul simbolist se manifest prin folosirea neologismului i a denumirilor cosmopolite. de irarea. curiozitate i stare de veghe. Flac ra vie ii înc mai ardea în el. 8. motive: iluzia sim urilor. I. Tema i motivele sunt specifice acestui curent artistic.se na te povestea de dragoste ± din albastrul apelor m rii. liric i sentimental .

Valoarea expresiv a adverbului tot. Din punct de vedere al limbajului poetic. afirma Gellu Naum cândva. pârâul. tutun i fl cari. const în faptul ca acesta amplific . folosit în strofa a patra. sugerând o experien de contopire pân la confuzie între corp i sfera artificial . În ultima strof verbul Ävreau" e repetat aproape obsesiv. esen ele. valuri 2. tactil. ÄZglobiul. motivul pârâului. Cu toate acestea. f r a-i surprinde corect reflec ia. eul liric se refer atât la dificultatea de a se face cunoscut în mod autentic. vizual) plasate în contexte subtile. Imagini vizuale: ÄVezi marea: b trân . accentueaz intensitatea momentului. cât i la cea a autocunoa terii. în construc ia Äs vorbim de memorie" e frapant discordan a dintre exterioritate i interioritate. iar prin enumerarea sim urilor (olfactiv. întins . adânc ´. lân .gândurilor eului liric. semnificând o dorin puternic i o comand adresat celuilalt. i o not de autenticitate i contribuie la atmosfera general de confuzie în fa a contopirii spa iului vis rii cu cel al realita ii. predomin caracterul ambiguu. auditiv. nea teptate. Pe de alt parte. Pârâul i marea) 1. Lipsa punctua iei este unul dintre elementele specifice frondei avangardiste. 8. precedat de adverbul de mod repede: ÄEl fuge voios. inuman . 9. Compara iile metaforice au rolul de a semnaliza starea naturala a personajului liric. În strofa a doua. adânc ´. În opinia mea. Laitmotivul ambiguit ii persist i în ultima strof . dintre vis i realitate. De asemenea. tot mai repede fuge´ 4. motivul m rii. Tema naturii. de i lipsa punctua iei îngreuneaza în elegerea operei. eul liric pare s se de ire. tema iubirii. orbirea poate fi semnul unei experien e ini iatice: a ignora aparen ele în el toare ale lumii i a cunoa te realitatea secret . 5. descompunându-se în fire de sânge. îi d . În prima strof . Virgulele folosite în primul vers au rolul de a marca prezen a enumera iei in text: ÄVezi marea: b trân . de asemenea. 3. marea. suprarealismului în cazul de fa . sim urile fiind în el toare i l sând sentimentul unei angoase a lipsei de claritate. barierele dintre cele dou fiind redefinite. redat ini ial prin repeti ia verbului fuge. ÄPoetul vede în m sura în care orbe te´. întins . oglinda r mâne oarb în continuare. este explorat contrastul dintre aparen i esen . corelând totodat cele trei atribute adjectivale. voiosul i clarul pârâu: / El iute alearg spre z ri f r frâu´ . I. f r o descifrare precis a eului. rmul. 69 (Miron Radu Paraschivescu.

3.6. metaforizate i transpuse în cadrul natural. Prima virgul izoleaz interjec ia afectiv o de restul frazei. Subiectivitatea reprezint maniera de personalizare a mesajului poetic i deriv din îns i natura textului: discurs poetic confesiv. exprimarea la persoana I (Äa putea´). sugereaz vivacitatea. Prezen a vocii . punctul marcheaz grafic finalul unei propozi ii enun iative. de persoana I i a II-a. adjectivul pronominal posesiv Ämea´. Imaginarul poetic creeaz o poveste de iubire. roze = trandafiri. fiind cea care dezleag misterul asupra întregii poezii. I. juc u . Titlul poeziei citate este alc tuit din substantivele articulate Äpârâul i marea´. Ea se realizeaz la toate nivelurile limbii: intona ia exclamativ din final. ceea c d un aer glume . M rcile lexico-gramaticale prin care se eviden iaz subiectivitatea eului liric în poezie sunt: pronumele personale. 70 ( tefan Petic . a unei viziuni personale asupra lumii. Personificarea în inversiune. 9. Ultima strof ilustreaz tema iubirii. în l imea. pentru c ofer un indiciu interpretativ al discursului poetic. 5. Ätu´. În ultima strof . Acesta reflect numele personajelor principale ale pove tii de iubire. utilizând metaforele m rii i pârâului: Ätu. al purit ii. întins . care sunt reprezentative pentru ideea poetic reg sit în text. pârâul zglobiu ± iar eu. redat prin alegorie în întregul poem. selectarea cuvintelor din sfera religioas . IV) 1. marea´. rugii ± forme literare actuale. 2. prezen a unei interjec ii afective (o). Astfel. Aceast ultim strof este asemenea pildei care se afl la sfâr itul fiec rei fabule. motivul fecioarei în alb. Ätân rul pârâu´. discursului liric. crepuscul. iar urm toarele dou reprezint semnul prezen ei unui atribut izolat (pierdut). schimbarea topicii cu rol afectiv (Äo alb / blând / calm / sfânt rug ciune´. Semnul exclam rii marcheaz grafic intona ia exclamativ a enun ului. Uniunea dintre cei doi este îns inevitabil . Titlul este un element esen ial al recept rii. înserare = sear . 4. voio ia pârâului. plasarea la fiecare început de strof a unei defin ii lirice a fecioarei. 7. 8. motivul rozelor. iar la nivel stilistic identific o exclama ie retoric . metaforele i epitetele care devin expresia unui mod de gândire. c ruia Änu-i pas ce rm va ajunge´. Äeu´. întâlnit în prima strof a poemului. Tema adora iei. amurg. aflat în opozi ie cu Ämarea b trân . eul liric se reg se te în ipostaza m rii ± b trân . adânc ´. Fecioara în alb. înso it de determinan i. Ädulcea poc in ´ etc). în eleapt i statornic . iar iubita în ipostaza unui Ätân r pârâu´.

vaporos. dup Ädulcea 6. inocen ei.. imaginea olfactiv .´ reprezint un elogiu adus fecioarei în alb. pure i angelice. blând ± delicate ea. 71 ( tefan Petic . laitmotivul i refrenul discursului liric. ideal .näl imea´ ± înäl imea Ärugei´ ² rugii 3) Virgula din al patrulea vers marcheaz intercalarea unui circumstan ial de mod. Repeti ia metaforei fecioara-rug ciune sugereaz obsesiv imaterialitatea de esen divin a f pturii angelice. Limbajul poetic simbolist se caracterizeaz prin expresivitate i sugestie. amestec de livresc i senzualitate. Simbolismul poeziei lui tefan Petic este evident în planul tematic. Imaginile artistice i limbajul figurat concretizeaz figura angelic . în care se schimb numai epitetul: ÄTu e ti o alb rug ciune´.. calm ± lini tea. . divin. apus 2) . sugereaz manierismul arhaizant.lirice în finalul textului afirm poc in ´. În a doua strof .trandafiri. purt toare a atributelor divine pe p mânt. Epitetele subliniaz . a binecuvântat-o. prin epitete i compara ii (Äasemenea rozelor pl pânde´. Tehnica sugestiei (simbolul rozelor. În acela i timp. ÄTu e ti o blând rug ciune´. serenitatea. sugestiile cromatice i olfactive.. Primul vers al fiec rei strofe contureaz motivul fecioarei în alb printr-o suit de defini ii lirice sugestive. dorin a de a cunoa te extazul purit ii. al binecuvânt rii divine). a ideii de divin sau o reprezentare a aspira iei erotice. Äasemenea binecuvânt rei´). a fecioarei în alb. fecioara fiind o reprezentare a dorin ei de puritate. Fecioara în alb. flori înserare . muzicalitatea. imagine a purit ii sacre. 9. vag. IV) 1) roze . iar metafora abstract Äun val de lin armonie´ este o reprezentare a armoniei lumii pe care divinitatea. muzicalitatea grav a evoc rii compun un discurs poetic delicat despre o prezen aproape imaterial . dar i paliditatea romantic a îngerului. sinesteziile (ÄIar vorba ta înaripat / E un parfum de anemon / La o icoan întristat ´) sunt tehnici tipic simboliste de creare a unui univers liric diafan. cromatica delicat (alb. rafinat i gra ios al picturilor lui Botticelli reprezentând madone. în care motivul fecioarei în alb (care structureaz de fapt un întreg ciclu de poeme intitulate astfel). câte o tr s tur : alb ± culoare asociat purit ii. I.. ÄTu e ti o sfânt rug ciune´. ÄTu e ti o calm rug ciune´. rug ciune / Asemenea binecuvânt rei / Ce din n l imea azurie / Coboar . azuriu). Simbolul rozelor. sfânt ± caracterul sacru.asfin it. compara ia Ä. versul repetat în mod simetric reprezint un paralelism sintactic. al icoanei. spiritualizat prin metafora central (Ärug ciune´). prin intermediul fiin ei feminine.. 7. fiecare. Epitetul cromatic azurie sugereaz cerul. 8.

alc tuit pe baza sugestiei. contureaz o stare de spirit i se confund cu lirismul. . antonime: ³jos´ / ´sus´. mai ales. cu atât mai mult cu cât sunt de fiecare dat epitete pentru substantivul . Abunden a imaginilor care contureaz un asemenea motiv este evident : .. Poetul reia aceea i imagine. . e un procedeu al sugestiei simboliste. c tre sacru. Philippide. Apar termeni ca .. cu o evident con tiin a p catului. I. Multe dintre ele sunt metafore sau au un sens simbolic.rou ´. . 6) Metafora ....sfânt ´. Universul interior este aici marcat de subiectivitate. texul nu transmite o viziune categoric seninã... frun i´.roze´. 9) Consider c textul este expresiv în special prin imaginea unui eu care aspir c tre puritate.privirea de madon ´. ³t ceri´ / ´glasuri´ 2. din atitudinea celui pierdut în rug ciune.azurie´. Acestea au o puternic valoare expresiv i nu necesit descrieri mai ample ca în cazul romantismului..alb ´.dulcea poc in ´. asemenea binecuvânt rii´ sprijin sugestia sacralit ii figurii feminine.´) marcheaz pauza necesar dup interjec ie. Glasuri) 1. poetul parc picteaz atmosfera de pace.blând ´..templu´.. 8) Cele patru adjective. .. . .. Astfel poetul creeaz o poezie liric .tu e ti.ceasul clar al dimine ii´... . . puritatea. 7) Poezia simbolist este una a universului interior. .. In structura ³din vremi de-odinioar ´ cratima marcheaz pronun area într-o singura .binecuvântarea´ pe care o poate r spândi sacrul asupra lumii terestre. Compara ia . 4) Angelitatea feminin . de rug ciune. Un aer de Ämorbidezza´ se desprinde din repeti ia insistentã a imaginii femeii-rug ciune. poc in a intr în categoria motivelor literare.înaripat ´. 5) Lirismul subiectiv se concretizeaz aici printr-un eu liric.. 72 (Al. prin urmare o poezie simbolist . . rug ciunea.Semnul exclam rii de la sfâr itul strofei marcheaz intona ia exclamativ .cu rol stilistic. Cu toate acestea.alb rug ciune´. angelitate.alb ´. Virgula (ÄO. Prin multitudinea figurilor de stil. din parfumul rozelor i al anemonelor i. de diminea i de înserare.cald ´.clar´. . .. sugestie central a textului.. apar in de fapt aceluia i câmp semantic.. .rug ciune´.val de lin armonie´ intr în seria imaginilor cu aceea i valoare din a doua strof . Prezen a multor substantive i adjective care au leg tura direct cu ceea ce se vede. care vorbesc despre ... nuan ând-o dup modelul muzical al temei cu varia iuni. prezent ´gramatical´ în ultima strof (persoana I singular a verbului a putea ) i prin patetismul adres rii insistente c tre un tu care nume te persoana iubit .

iar în a doua strof rima este îmbr i at .. Imaginea ³cosmosului f r sus si jos´ arat c acesta este infinit i c în via a de apoi nu mai sunt acelea i repere ca în viata trec toare de pe p mânt. Figura de stil semnific armonia si perfec iunea. dar si de speran . de aspira ie c tre perfec iunea spiritual . / M ve i lua pe calea de apoi / Prin v mile v zduhului cu voi /Sau m ve i p r si. (sens conotativ) 4. uimit de însu irile lor si de propria stare sufleteasc . de provenien supranatural .molcom= încet. monstru al fierbintelui Egipt´ ± în acest vers. ´mâna ca un fum´ sunt mijloace artistice cu rol de descriere a cadrului si de sugestie a st rii suflete ti. prin intermediul armoniei. de a fi purtat 'prin v mile v zduhului'. ³priviri de stele´. Ultima strof . eul aspirând spre lumea revelat de aceste glasuri. prin intermediul invoca iei si al interoga iei retorice arat c eul liric mediteaz la ce se va întâmpla atunci când n-o sa mai fie ³decât un glas´. Eul î i imagineaz doua posibilit i. la fel ca multe alte suflete care au disp rut. sugerând drumul c tre cer al sufletului. Secrete i mistere) 1. Se accentueaz rela ia dintre suflet si natur prin motivul. Glasurile invocate pot fi suflete sau îngeri care c l uzesc sufletul dup moarte 9..´). sentimente. neproductiv 2. Imaginile vizuale cum ar fi :´nalte bolti senine´.. Metafora ³glas´ are sensul de suflet. invoca ia 8.. virgula separ vocativul ³tu´ de . Valoarea expresiv a verbelor la timpul viitor din poezie se realizeaz prin includerea lor într-o invoca ie (³O. 7. În pia s-a adunat mult lume. 5. u or steril= nefertil. Poezia liric este o crea ie artistic exprimând sau sugerând emo ii. al stelelor i al cerului. 73 (Alexandru Philippide. (sens denotativ) Ochii sunt ferestre c tre o lume interioar . I. 3. dar care pot fi percepute în plan spiritual. Sintagma ³priviri de stele´ este o metafor personificatoare care sugereaz contempla ia. Rima încruci at . ³Tu. interoga ia retoric . de fiin imaterial . ritmului si imaginilor. Textul citat exprim sentimentele eului liric de incertitudine. În prima strof rima este încruci at . Astfel se evit hiatul si se p streaz m sura metric . Epitetul multiplu ³atât de limpezi i de pline´ se refer la glasurile invocate de eul liric care par a fi ni te voci ale universului. sau de a fi p r sit si uitat ³în vreun str in ungher´. glasuri. îmbr i at sau pereche confer muzicalitate poeziei.. de provenien romantic . 6.silab a doua vocale din cuvinte diferite.

³s rac´. Sfinxul . 9. Ultimul vers al poeziei se eviden iaz prin faptul c a fost voit izolat de poet. . poetul se întreab ³ o s jungem oare i la stele?´. Titlul anun tema poemului. În final. lumea noastr . precum i prin întreb rile retorice din cuprinsul poemului : ³cine tie?´. ³O s ajungem oare i la stele. steril. de via . este un vers conclusiv. s rac. s rac. Privind restul poeziei ca un monolog adresat. ³Portice lungi´. urât´. Prin el poetul î i exprim resemnarea. descifrarea misterelor lumii. apare în cadre idilice. devine aici urât. a a cum reiese înc din titlu. cu planul cosmic. Aici luna ne este înf i at ca un plat pustiu. Motivat de gândul c s-ar putea s g seasc totusi ³secretul universului i-al vie ii´. În acela i fel în care Eminescu se raporteaz la planul terestru f când compara ie cu universul. istoric. steril. sarac. ³ajun i în lun ´. ³Un plat pustiu. ³cine-a cioplit acele chipuri´ 4. Prezen a eului liric se eviden iaz în text prin verbele la persoana I plural ´s dezleg m´. 5. cu savanta alipire a ultimelor dou din care se desprinde amarul vers concluziv) nu fac altceva decât s înt reasc ideea poetic . spune el. 3. ultimul vers pare a fi r spunsul la întreb rile puse anterior. ³Da-n stele nu ajung decât poe ii´. a oamenilor. Timpul. Îns nici aici. steril. ³s ajungem´.. Alexandru Philippide schimb planul terestru. misterioase chiar. poetul se resemneaz i înceteaz s mai descifreze mistere i secrete. i pân la urm lumea întreag . virgula desparte p r i de propozi ie de acela i fel. grandoarea. Tema poemului ³Secrete i mistere´ este. 7.imaginea vizual con ine un epitet i simbolizeaz m rimea galeriilor prin care se plimba împ ratul roman Caligula. catrenele.. 8. ³Ajun i pe lun n-am gasit decât / un plat pustiu. r mânând în urm doar pietre. urât´. în care nu g seste niciun r spuns. R spunsul este ironic i denot triste e: ³da-n stele nu ajung decât poe ii´. O alta tem este trecerea timpului. 6. ci numai sa fie martor la manifestarea acestora./ cu gândul s descoperim în ele/ secretul universului i-al vie ii?´. mijloacele artistice folosite (întreb rile retorice: ³o s ajungem. chipurile stranii de pe insula pierdut . Titlul poeziei este format din dou substantive ce apar in aceluia i câmp lexical legate prin conjunc ia ³ i´. Astrul care. sterp i nu mai prezint niciun interes pentru omul avid de cunoa tere. Având în vedere c tema poeziei este misterul.´. întrucât ³secretele´ i ³misterele´ la care se face referire în titlu sunt enunta e mai apoi în text: porticele prin care se spune c se plimba Caligula. enumera ia:³pustiu. terge totul. s rac. mai precis. de obicei.imaginea vizual con ine patru epitete. El întelege c omului de rând nu îi este menit s descifreze misterele vie ii. atributele adjectivale ³pustiu´. ³urât´ i ³steril´. lipsit de secrete. nu g se te altceva decât ³un plat pustiu. urât´. steril.restul propozi iei. urat ´ ± în acest vers.

ipotetic . Cratima este folosit cu scopul de a marca alipirea.aceea a c l toriei ini iatice. dorit . între timp i spa iu. a pierde timpul. Äfaldurile unor . fiind în leg tur cu imagini importante în poezie. adic în timpul ³sc pat de spa iu´. motivul urcu ului.I. 3. O existen simultan a catifea´. Ele au o topic invers . 7. sim urile se armonizeaz . i dore te o apropiere permanent a acestor dou elemente. 74 (Alexandru Philippide. dorin a eului liric de a se apropia de libertatea absolut . 8. 5. Faldurile draperiilor Ä esute parc numai din sunet i culoare´ constituie o astfel de imagine : eul poetic reg se te în ele coexisten a sunetului i a culorii. Epitetul cromatic Äneagr catifea´ înt re te ideea de necunoscut. 4.cratima ajut la formarea inversiunii. Este o metafor care sugereaz eliberarea de constrângeri. Metafora ³puntea dintre privire i auz´ exprim o ipotetic armonie între sim uri. a fi în contratimp. eliberându-se de spa iu. se transmite ideea c la cap tul acestei c l torii i în prezen a dorit a unei c l uze. are o puternic înc rc tur expresiv . i anume . de aceast dat la grad avansat .se dore te o nou coresponden . cu timpul 2. cu realul în care se va intoarce i unde sper la o materializare a acestor Äaeriene fermec torii´ . Poetul analizeaz posibilitatea unei conexiuni între sim uri(privire i auz). În versurile urm toare. Structurile care con in imagini vizuale sunt: ³neagr înalte draperii´. Poezia are un titlu format dintr-un substantiv comun la num rul plural. Primele dou versuri au valoare de incipit si prezint un cadru nocturn. El imagineaz o conexiune o irealului în care este proiectat.motivul drumului 6. este con tient de raritatea spectacolului la care ia parte. într-o Ä punte´. un simbol pentru dep irea unor limite ale cunoa terii.De asemenea. provenit din adverb: apropieri.El dore te s se integreze ³în senina voluptate nou ³. ceea ce sugereaz intensitatea cu care eul poetic tr ie te momentul descoperirii unui ³lin urcu de neagr catifea´. Modul conjunctiv exprim o ac iune posibil . iar eul nu mai percepe decât temporalitatea. Acest cuvânt. gustând din ea i pierzându-se în eternitate.Imaginarul poetic atinge nivelul spa io-temporal în finalul textului. ³putea-voi´ fiind o form în care auxiliarul urmeaz dup verbul de conjugat. Se sugereaz astfel o posibil tem a textului. Odat realizat o leg tur între elementele constitutive ale cadrului restrâns. prin simplitatea sa. Apropieri) 1. Aceast imagine este un epitet-inversiune i în acela i timp o metafor a drumului spre inedit.

poate chiar eterne : ³cu un timp sc pat de spa iu´. eul liric subiectiv (prezen a lui fiind indentificat prin m rcile lexico-gramaticale: verbe la persoana I singular -³ vei ajunge´. . Metafora ³aripi reci´ identific faptul c aspira ia.Philippide p trunde într-un spa iu ireal din voluptatea c ruia dore te s preia pentru ca. 9. 7. marea. 8. pentru c totul const în aceast în irare de lucruri atinse de moarte. 3. a ine minte .´s am´-) nu g se te niciun reaz m pentru ra iune. Rezonan ele simbolice sunt. care este simbolul zborului c tre în l imi. aripi . pas rea. 9. cu atât mai aproape de dezn dejde. Primele strofe. Este vorba de o apropiere a celui care parcurge poezia de sensul adev rat al acesteia. în acest caz. Strofa a III-a este un catren alc tuit dintr-o interoga ie retoric ce sugereaz aspira ia c tre în l imi. pas re c l toare. Cocorul) 1. Äsc pat de spa iu´ . iubirea. Punctele de suspensie îndeamn la medita ie. de asemenea . a înv a minte. cultivând sugestia unei lumi mai bune .dar care nu îl anuleaz pe acesta din urm . Predicatul ar fi fost inutil. cu cît mai concis . Astfel. poate i profunzimea sentimentului de fric în fa a necunoscutului.´f r c l uz ´ . m sura: 8 silabe rim : îmbr i at 6. prin faptul c aceasta faciliteaz cititorului descifrarea textului. aspira ia sa fiind identificat prin metafora ³por ii c l toare´ pe care autorul se întreab dac o va ajunge. ochiul.acestor dou coordonate implic un timp infinit.Sentimentul dominant în poezie este cel de triste e i de team de necunoscut. Scris pe un fundament modernist. zdrav n la minte 2.75 (Camil Petrescu. viziune modernist de fapt a lipsei de speran . bivoli. Al. dorin a. singur tatea 5. poezia sus ine ambiguitatea imaginilor. s beneficieze i în spa iul real de acest spectacol cromatic i auditiv. structurate de enumera ie descriu un spa iu straniu i întunecat. i-au fost înfrânte. oase. O tr s tur a poeziei lirice este faptul c autorul î i exprim direct dezn dejdea c nu poate accede la lumea absolutului prin cocor. un fund de mare în care zac pe ti. 4. Rima împerecheat sus ine . ideea de apropiere . de asemenea prezentate . I. c tre idealuri înalte care nu pot fi atinse. Aceast metafor este înt rit de o alta: ³zbor de pas re uitat ´. sugerând o puternic înc rc tur emo ional .

cu stelele asemenea unor vine i din i (metafor ). imaginarul vizionar al textului se opre te la cele dou limite exterioare. In preajma mea. compara ia dubl . sufletul. ³s am´. iar aceast ´c l torie´ este pentru el permanent . adic între dou spa ii obscure. f r leg tur cu un moment temporal anume.pronumele la persoana I. Verbele la timpul prezent fixeaz o experien cu valoare exemplar . I. Cerul gol poate fi o imagine simbolic a divinit ii care ne-a abandonat. somnul. Dispari ia vocalei pronumelui reflexiv conduce la rostirea acestuia într-o silab cu prima vocal a verbului.derivare-c p tâiul. conversiune-meu 4..³mi´.. cum ar spune Dante. (adjectivul pronominal posesiv de pers. epitetul. ( pronumele personal de persoana I ) 6. ³s îndemn´ -. P mântul. acelor imagini care contureaz . Cratima marcheaz rostirea într-o singur silab a unui cuvânt i a unei p r i de cuvânt diferite. cum poate fi la fel i pentru cititorul care îl înso e te.i imaginile artistice create de figuri de stil. prins în capcan între dou nop i. cu un oarecare grad de ambiguitate. este orb (epitet). Expresivitatea textului se datoreaz . în special. Eul lui Philippide ´c l tore te´ prin sine ca printr-o lume obscur i cu ascunse dureri. i descoper în ea p mântul i cerul.unghere-col uri.t cut.O alt tr s tur a poeziei lirice sunt m rcile lexico-gramaticale.). care nu-i ofer decât experien a mor ii. cerul 7.Veghe) 1. p mântul. aproape arghezian. astfel. Labirintul sufletesc este sugerat în incipit prin metafora hrubelor adînci. veghea fiind. Poetul p trunde în aceast selva oscura (p dure întunecat ). precum metafora ³aripi reci´ sau epitetul din construc iile ³creste lungi de os´ i ³poart c l toare´. se zbate. traseul unei cobor ri în sine reflexive. 9. veghea. cred. I) Un glas în mine prinde s m cheme. Este vorba de a a-zisul prezent etern. În ultima strof . orb. Cerul. 8. este spa iul zbuciumului existen ial (vezi antiteza dragoste/ ur i metafora un spasm.tot versul 5. care încadreaz un eu insomniac. 3. Eul lui Philippide se define te. prin somn p mântul geme. ³îmi´. . ci cu generalitatea unei situa ii. starea dramatic a celui care percepe continuu curgerea timpului i insuportabila cruzime a lumii. verbe la persoana I ³cre te´. prin urmare la reducerea num rului de silabe din vers i la ob inerea unei anume m suri. a doua limit . prima limit . Versul neregulat sus ine tensiunea liric a unui text modernist prin vizionarism i prin puternica impresie de înstr inare a omului de orice sens al lumii.76 (Alexandru Philippide. t cerea.se fr mânt 2.

imagine vizual : Acolo-n pacea nop ii. înconjurat de t cere. alb Negoiu). 6) tema: timpul. întorcându-se i acum cu drag la pridvorul b trân sau la vechea vatr .i da via a 4) Verbele la modul conjunctiv din ultimele dou strofe exprim dorin a eului liric de a se cufunda în amintirea trecutului. an 2) Linia de pauz marcheaz . 8) Strofa a treia a poeziei se refer la dorin a omului de a se retrage la ar . cât i pentru separarea celor dou momente ale tr irii sale. unde cenu a stingea toate oaptele. amintim: epitete (pridvorul str bun. diferen ierea între prezent i amintire. Acestea pot fi considerate ctitorii primilor pa i ai eului-copil. via a. podgoriile. trecutul. I. articulat. pe dealuri de podgorii. ci într-una modern . 78 (Ion Pillat. de a reface comuniunea cu p mântul. care este în continuare fermecat de tot ceea ce ine de trecut. a. 3) a da viat . s stau. 9) Titlul poeziei. Eul liric dore te s se bucure de roadele pomilor. amintirea. la plural. Floarea era vie când a primit-o. livezile) i-au l sat amprenta asupra poetului. enumer m: s deslu esc. Dintre figurile de stil din aceast strof . dealul. atât pentru intensificarea emo iei. motive: râul. al stabilit ii împotriva trecerii timpului. Dintre verbele la modul precizat. Ctitorii) 1) vreme. compara ii (globul terestru ca o minge). forma inversat a perfectului compus ³ai . a lua via a. Str inul) 1. ce se refer la cei ce cl desc lucruri durabile sau care dau sens cuiva ori unui lucru. la nivel semantic. I. În structura ³venit-ai´ cratima marcheaz venit´. Ctitorii. 5) imagine auditiv : Când opte te valea de cântecele morii .dar nu în esen a lor tradi ional armonioas . o ³t cere´ a eului liric. în fa a focului din vatra. str bunii 7) Pacea nop ii este o metafor a armoniei acestui spa iu rural. cu lini tea mult dorit . Pridvorul este un simbol al d inuirii pe p mântul românesc. cu bog iile pe care le ofer . de fructele oferite de livezile de pruni. iar Negoiu str punge cerul cu a sa în l ime. a scind rii i alien rii. Rela ia dintre titlu i poezie const în modul în care elementele naturii din cadrul copil riei (râurile. al ritmurilor naturale i al bel ugului. 2. când toamna se apropie. este alc tuit dintr-un substantiv simplu.77 (Ion Pillat. s aud. au modelat amintirea ce-l va înso i toat via a.

cu casa. pe de-o parte zborul vr biilor. mo ia Florica aici. ia seam ./ C ai cuprins Florica.3. iar o a doua tr satur este preferin a pentru spa iul autohton. pe care cutremurat l-ascult´ con ine o imagine auditiv . atât l-a t iat capul s fac ... el nu poate s înteleag frumuse ea locurilor: ³ i crezi. eviden iind frumuse ea i bog ia locului. Rolul expresiv al interjectiei ³vrrr´ in poezie este acela de a sugera . Sugestia limbajului poetic este realizat prin simboluri i coresponden e: ³Pe-albastra dep rtare a luncii de demult´ sugereaz scurgerea timpului. sugestia se realizeaz i prin pauzele din discursul liric..dar n-ai z rit. 8. fapt necesar pentru p strarea m surii. 4. vizual tot ceea ce 7. Amurg în delt ) 1. parc . În fiecare toamn plec m la ar . Natura este o tem des întâlnit în poeziile lui Ion Pillat.livezi´. iar pe de alt parte . la nivel auditiv . ³cu cas .. ³Vrr. 9. dureros scâncind = plângând 2. ÄStr inul´ venit la mo ie pare c nu reu e te s descifreze peisajul i îl vede doar ca pe un tablou: ³Te-apleci mirat str ine. o clip ´ con ine o imagine vizual .c tot astfel trece i timpul . 6.timpu-n zbor. 79 (Ion Pillat. Enumera ia din prima strof .´ I. care se produce instantaneu. trist = amar. exprim apar ine acestei mo ii. C derea sunetelor la sfâr it de substantive i la început de verb reduce num rul de silabe din vers. Cratima une te într-o singur silab p r i din cuvinte diferite. marcate de punctele de suspensie. ³Florica e acolo. Din p cate.... melancoliei i nostalgiei: ´C ai cuprins Florica. la fel de repede ca o b taie de aripi. Ne-a t iat calea o pisic neagr .³Sclipe te Râul Doamnei înspre apus. ia seam ´. livezi´.. A venit toamna în sufletul ei.. pauze ale emo iei. În ³Amurg în delt ´ . la aflarea ve tii.. 5.dar n-ai z rit. Perspectiva lui este diferit de a celor familiariza i cu împrejurimile. 4. 3. De asemenea. Imaginile vizuale precum ³te-apleci mirat´. pe-amurg ca pe-o ram ´. O caracteristic a traditionalismului este localizarea intr-un spa iu rural. parc. ³ce-ar str luci´ ori metafora ³r nit de-un dor târziu´ accentueaz ideea poetic .

Äsimt´. 6. apa i o not istoric (³cai t tari´). 3. Timpul) 1. o stagnare. 5. caracterul tradi ionalist se resimte prin tonul elegiac. Prezen a eului liric în aceast poezie se face remarcat prin adjectivul posesiv la persoana I. iar m sura versurilor . 7. cu rol chromatic. Metafora ³ ochi de ap moart ´ d poeziei o u oar nuan melancolic poate ar ta o incetinire a trecerii timpului. compunere ±dintotdeauna derivare cu prefix-recheam 4. Modalitatea în sine a descrierii în cazul c reia vizualul este dominant este specific textului liric. cum ar fi Äaud´. Poetul descrie un tablou de amurg în zona Deltei Dun rii (³sat lipovenesc´).acesteia i se al tur motive ca amurgul. 80 (Ion Pillat. În ³Amurg în delt ´ caracterul liric al poeziei se face sim it prin nota de u oar melancolie. 9. iar a doua separa dou propozi ii coordonate. si verbe la persoana I. Ämei´. iar metafora ³aur vân t´. dintre via i moarte. Titlul ´Amurg in delt ´ este un fel de rezumat al poeziei.´Nu-i în apus i nici în auror ´ . Astfel. . i 7. a a cum filele de c r i se îng lbenesc datorit vechimii. subliniaz trecerea lent a timpului care se reflect i asupra naturii înconjur toare prin nuan ele soarelui la apus. 5. de asemenea. personificarea ³noapte optitoare´ creeaz un fundal muzical melancolic. din perspective unui observator neutru. a vie ii in delt . În aceast poezie apar tema timpului i motivul mor ii. Compara ia Äîng lbenind ca fila dintr-o carte´ are rolul de a ar ta efectele trecerii timpului asupra omului. Äf r ieri i far azi´ 2. fragilitatea omului i existen a sa limitat . la amurg. de 11 i 10 silabe. Rima este incruci at . I. Aparent un cadru de natur . 6. tabloul este totu i înc rcat de emo ie. o ilustrare concis a temei acesteia. Aceasta sugereaz . 8. În prima strof nega iile au rolul de a înt ri ideea poetului c timpul nu este ceva palpabil i c acesta reprezint o realitate abstract . Epitetul personificator ´sfâ ietor de trist´ sau cromatismul insistent i contrastant (aur / vân t ) contureaz un spa iu al disputei dintre lumin i întuneric. In ultima strof . Poezia lui Ion Pillat este un pastel al deltei in momentul înser rii. Prima virgul separ apozi ia-metafor ´în ceasul cu nisip«´ de restul enun ului.

Aceast oper este o poezie liric . I. . Titlul reprezint . se pune accent pe acest substantiv. este asociatã cu izolarea. ³mun ii solitari´ Epitetul personificator ³mun ii solitari´ este folosit pentru a eviden ia mare ia i înãl imea mun ilor. în poezia ³La Polul Nord´. Äsimt´). ob inutã prin ritmuri si rime perfecte. într-un oftat adânc i greu´ 7. aceea a trecerii timpului. pustietatea (³mun ii solitari´.³La Polul Sud´). 5. ³La Polul Nord´. o realitate palpabil ( Äpasul´ timpului îi bate în inim ). central fiind aceea a unui eu liric pentru care timpul ajunge.8. ace tia sunt atât de înal i. Un alt element definitoriu al poeziei simboliste îl constituie muzicalitatea exterioarã. Rolul descrierii în textul dat este de a crea un decor. deoarece poetul î i exprim sentimentele pe care i le treze te trecerea timpului. de fapt. La Polul Nord) 1. i aduce cu sine pierderea oricãrei sperante din sufletul poetului. tema poeziei. a sorbi din ochi. prin verbe la persoana I (Äaud´ . ca prezen . eul liric este marcat. care dominã peste câmpii si vãi. Ca de obicei. 6. 3. 9. Astfel. nemãrginite = întinse solitari = singuri 2. Altã caracteristicã ce încadreazã poezia în simbolism este cadrul natural care apare ca unul trist i dezolant. înduio a i. care dominã întreg inutul prin ³albul dezolant´ . cu scopul de a eviden ia greutatea i apãsarea cu care calcã Ämarii ur i´. totu i. ÄBanul. la fel ca i repeti ia i simetria unor cuvinte la începutul i fâr itul unei strofe ( ³mun ii solitari´. Omul s-a confruntat dintotdeauna cu efectele timpului. ³Iar din prãpãstiile adânci se-aude-o stranie vibrare´ ³ i ur ii albi. iar în aceasta poezie eul liric î i exprim triste ea i un fel de con tiin a imposibilit ii de a schimba ceva în aceast privin . ochiul dracului´ 4. o atmosferã prin intermediul cãrora eul liric î i exprimã starile suflete ti nelãmurite i confuze prin a sugera un sentiment pe care îl creeazã elementele din naturã. a pierde din ochi. Gãvescu. Percep ia acut a acestei treceri este sugerat prin imagini poetice.Prin folosirea pluralului articulat Äpa ii´. prezintã câteva caracteristici specifice liricii simboliste. Poezia ³La Polul Nord´ de Iuliu C. devenind singuratici. imaginarul poetic se organizeaza în jurul anotimpului iarna. prin motive precum motivul singurãtã ii. încât par desprin i din universul terestru. Äpa ii´. 81 (Iuliu C. ³câmpii nemãrginite´). i anume. solitudine care în poezia de fa ã devine apãsãtoare. ³dorm adânc´-³dorm mereu´. ochi de vultur. S vescu.

³dorm´. senza ie = percep ie 2. Prin intermediul laitmotivului. ce sugereazã permanen a stãrii de angoasã. direct. am vorbit cu oameni i m-am gândit. Laitmotivul în poezia lui Iuliu C. ³ziua m doare soarele. venind din interiorul ca o con tientizare a pieirii. via a fiind antidotul pentru moarte.). Boala) 1. am fost bun i am fost frumos´ ± enumera ia sugereaz str dania depus pentru a învinge Äboala´ fiin ei. În prima strof a poeziei se descrie sentimentul mor ii. moartea. Discursul liric este confesiv. aducând monotonie. Cadrul natural este unul trist i dezolant. Sãvescu reprezintã un element definitoriu al simbolismului. prin substantivul în vocativ ÄDoctore´ folosirea persoanei I singular a verbelor i a pronumelor. ³cand m-am . cititul) sunt încerc ri de a tr i intens viata. ³mi´ 5. prin albul care dominã. chin i frig lãuntric. iubirea. ³adorm´. i prin 8. Titlul poeziei. 6. prost ca noaptea 4. ³se v d´. noapte luna i stelele´. degeaba = zadarnic. verbe la persoana I singular: ³simt´. 9. iar Ämedicamentele´ (ura. Cratima marcheaz c derea vocalei ³î´ în unirea pronumelui cu adverbul ³nu-e´ într-o singur silab . Cromatica este astfel sugeratã prin culoarea alb. Eul liric consider c a. 7. este o metafor sugerând moartea. 82 (Marin Sorescu.i face via a frumoas te îndeparteaz de moarte. intensificând sentimentele i dând veridicitate întregului poem. ÄBoala´. 3. La nivel morfologic se remarcã abunden a verbelor la timpul prezent: ³se-ntind´. Se observ o Moarte general . ³îngalbene te´. dar mai ales prin repeti ia simetricã a unor cuvinte la începutul i sfâr itul unei strofe (³La Polul Nord´. Lumea înconjur toare devine o povara.³La Polul Sud´ etc. întreaga naturã ajunge sã strige pustiirea eului liric. prin eviden ierea unei muzicalita i exterioare. ³ aici în regiunea fiin ei mele´. de la primele simptome. 9. adresarea direct (³Doctore´). o moarte care incepe de la inceputul vietii. I. sugerat de epitetul ³mortal´. iarna are rezonan ã în sufletul omului. cea cu care ne na tem.8. obi nuitã numai prin ritmuri i rime perfecte. de a sim i în fiecare moment. ³am urât i am iubit. pronume la persoana I singular ³m ´. ³se-aude´ etc. a se trezi cu noaptea în cap. am înv at s citesc i chiar am citit niste c r i. culoare simbolizând st ri i atitudini poetice de izolare. un început de deta are de aceast lume. Se vorbe te despre moarte. ³am citit´. nevrozã.

se eschiveaz . a gândi 2. Ideea Toata via a am privit pe fereastra » exprim neimplicare. ruptura tot se produce. Ultima strofa expune metafora dramei c l torului. a tr i. care vede. Revolta i mâhnirea cap t forma final în aceste ultime dou versuri. se încearc o anulare a responsabilit ii ac iunilor din moment ce decizia de a sta sau a pleca nu i i mai apar ine. a fi bun. Interoga ia De ce ? » accentueaz ideea poetica expusa în celelalte strofe. ca un strig t debusolat. privirea » fiind element cheie al acestei poezii. dar nu prive te. Trenul » este cel care se pune în mi care. timpul tot se scurge. expus ideea trecerii ireversibile a timpului i a incapacit ii de a-l tr i : avem de multe ori impresia c ne tr im via a. el reu e te s priveasc lumea. Resemnarea vine odat cu con tientizarea c în curând va pleca i trenul t u. încercarea de a ne face via a cât mai frumoas . Iubirea. Tema poeziei o constituie îndep rtarea. Mai este. reprezentând atât desp r irea. .nascut´. Pleac trenul) 1. c lupt m. desi ³am cheltuit pe ele o groaz de ani´ i c singurul lucru ce poate fi schimbat în acest sens este tr irea intens . cât i efectele ei. Astfel acestea devin ³medicamentele´ împotriva mor ii pe care o simte înc de la începutul vie ii. a aceluia blocat în pasivitate. toate înseamn a fi viu. pe care încearc s o înfrâng . ce concentreaz i expune drama omului care tie. efectul este acela i. când de fapt suntem victime ale pasivit ii noastre. Se realizeaz ca moartea în final nu are loc. lipsa tr irii în mijlocul lumii i în prezen a ei. Pleac trenul » este o metafor . cititul. de asemenea. Astfel. indiferent din ce parte se produce ac iunea. ura. 83 (Marin Sorescu. Tu » este un pronume personal. 3. dar se con tientizeaz ruptura . 5. gânditor. dar nu cunoa te. Titlul poeziei sugereaz pasivitate i deta are. nu s se i apropie de ea. confuz.i lua lumea în cap 4. confuzia si totodat resemnarea : nu se tie cine a plecat. f r a apuca s o i cunoasc . din punct de vedere sintactic.gândire. iar timpul trece pe lâng noi. Astfel. a fi frumos. ÄOameni. cu riscuri i fr mânt ri. continente´ ± virgula desparte mai multe elemente ale unei enumera ii i. niciodat Ätu´. un tren tot se pune în mi care. devenind leg tura sa cu tot ceea ce îl înconjoar . triste ea omului c l tor care nu reu e te s cunoasc niciodat lumea pentru c are timp numai s o vad . separ elementele unui subiect multiplu. Tu » doar e ti în tren. 6. gând . marc a eului liric i indic autoadresarea. I. de când lumea i p mântul. c facem alegeri. Eul liric încearc s evite aceste simptome. eul liric preferând pasivitatea i deta area. a. 8. frica de ata ament i de cunoa terea necunoscutului. de lume. 9. iar întreb rile sunt adresate sie i. De ce ?» este o interoga ie retoric . trenul face ac iunea: trenul st sau trenul se duce. 7. Efectul este acela i: fie c trenul merge sau st . prive te moartea ca pe o boala. ora e. ca lumea.

el este cel care nu se opre te la ele. pe cabluri. omul poate atinge absolutul.). de fapt. vag 2. eul liric este cel purtat.. Fug copacii. care aduce în prim-plan i ideea deta rii. Verbele din prima strof creeaz o atmosfer aproape ireal i sugereaz un timp mitic al iubirii.condamnat de sine s priveasc . îndr gostitul î i exprim concep ia despre iubire i consecin ele pe care aceasta le are asupra eului interior i asupra universului. el nu st . 3.i da aere . copacii fug. tr irea.a r mâne în aer 4. romantic . Din punct de vedere sintactic virgula coordoneaz circumstan ialele de loc iar din punct de vedere stilistic are rolul de a coordona termenii unei enumera ii. fapt sugerat de verbul la participiu pironit » i sintagma m-am uitat pe fereastra ». lucru sugerat de enumera ia de autobuz. dar îi este team s simt .a avea un aer preocupat . S rutul) 1. o con tientizare a irosirii: Toat via a m-am uitat pe fereastr [ ] De ce am impresia c am cunoscut lumea ? » I. Metafora steaua neagr este format din doi termeni aproape antitetici i rolul s u este de a crea o atmosfer ireal . ±a avea nevoie de ceva ca de aer . În ultima strof se reg se te motivul iubirii creatoare de lumi i motivul cuplului adamic. oameni.motivul rela iei omului cu transcenden a . Din nou. l sându-se purtat inert de mersul lucrurilor. continente » când.a.motivul cuplului adamic 6. responsabilitatea nu este asumat . 7. el nu ac ioneaz . 8. de a sublinia sentimentele de duio ie ale îndr gostitului i de a sugera c prin dragoste omul poate accede la absolut. o încununare a emo iilor exprimate pe parcursul poeziei. de tren. hurducat de c ru ». Prin intermediul simbolurilor. -prezen a monologului liric adresat -m rci ale eului liric i prezen a verbelor la persoana I plural (ne s rutam. tema iubirii . Interoga ia din final. dar s nu cunoasc . fapt sugerat de sintagmele care unesc cele dou lumi ( i p s ri mari se coborau pe b nci/ i pe statui. se-adumbrea= se intuneca stins= imperceptibil. ora e. 5. Totul st . peste iarb . Întreaga strofa este o metafor ce sugereaz via a omului care dore te s vad . 84 (Nichita St nescu. eul liric nu î i asum via a. Îndr gostitul sugereaz faptul c prin iubire.motivul iubirii creatoare de lumi . limitându-se astfel la o cunoa tere superficial . Titlul are rolul de a-l introduce pe cititor in universul de fic iune propus de autor i de a oferi o cheie de lectur a textului. fiind un simbol al iubirii. de ce ? » vine ca o r bufnire. Atmosfera mitic este subliniat de versul liber i m sura de 11 silabe. el nu fuge. Pasiv. ne-nfa ura) 9. . iar el fuge. de vapor..

´. Cele nou zeci i nou de elemente. M rcile gramaticale ale prezen ei eului liric în textul dat sunt formele verbale la persoana I (ÄCe sa fac eu.. 7. Opozi ia din strofa a doua dintre ideea de în elepciune i cea de fericire reliefeaz asem narea dintre cele dou no iuni în concep ia uman dar ele au valori i în elesuri diferite. Äv dau jum tate.mai arunc sub cazanul vostru. Virgula desparte în text elementele componente ale enumera iei. 2.´ .I. piatra filosofal . 85 (Marin Sorescu. asemenea elementelor chimice din tabelul periodic al elementelor.. deoarece nu sunt o sut . a da cu bâta-n balt .´) i adresarea direct prin folosirea formelor verbale i pronominale la persoana a II-a (ÄA i gre it calculele. 3. a da de veste. Titlul poeziei este un simbol ce ne arat unghiul din care trebuie s citim poezia pentru a în elege semnifica ia urm rit de autor. i care folose te calcule i formule imprecise bazate pe intui ii eronate. Risipa se realizeaz prin consumarea timpului dat fiec ruia s -l tr iasc în între inerea reac iei chimice care ne promite drept produs final fericirea. El transform toat fr mântarea omului de a ob ine fericirea într-o pseudo.. Invoca ia este folosit în discursul liric pentru a accentua sentimentul de frustrare al eului liric cauzat de lipsa fericirii. 6. Acest procedeu artistic permite exprimarea mai direct a sentimentului de dezolare i cre te intensitatea mesajului transmis.´). a da ocol.. radiul i poloniul sunt elemente chimice radioactive. Fericirea este un scop în timp ce în elepciunea este un mijloc de a atinge scopul. ...tiin cum este alchimia ce are un el final imposibil. Äda i-mi´. sunt insuficiente. 5. Marin Sorescu în ultima strof a poeziei ÄAlchimie´ folose te metafora i un registru de cuvinte tipic alchimiei pentru a ar ta risipa ce se realizeaz în c utarea pietrei filosofale. Ämele´). Alchimie) 1. a da vrabia din mâna pe cioara de pe gard. un num r rotund..´.. Ä. Alt marc gramatical existent în textul dat este prezen a formei pronominale a persoanei I (Äeu´. Ele sunt trecute în tabloul fiin ei sale ordonat. num r fatidic. Ämea´.. 4. Deci titlul simbolizeaz c utarea orbeasc a fericirii. întreg. Plutoniul. fericirea.ÄV dau jum tate. Dar din p cate reac ia continu la nesfâr it far un rezultat.. 8. Nu am putut g si la magazin calorifere cu apte elemen i.

6. toamna cu frunzele moarte. elegia. trecerea ireversibil a timpului i un motiv literar este cel al toamnei i al frunzelor moarte. Äpreumbl -te´ 5. Tonul autoritar. ÄF focul´. frunzele. Limbajul poetic se remarc prin expresivitate. Uzitarea modului imperativ al verbelor este o marc a lirismului subiectiv i implicit a eului liric. sentimentele dominante fiind melancolia. ritmul alert al confesiunii este sus inut de folosirea modului imperativ care sugereaz totodat dezn dejdea i disperarea eului liric. eul liric este însp imântat. se remarc personificarea Äfrunzele sub pa i. I. Cuvântul a c rui form nu mai este conform cu normele limbii literare actuale este Äal turea´. personificarea. 9. Structurile care pun în eviden prezen a eului liric sunt: ÄA eaz -mi-te al turea´. Sinonimul contextual pentru cuvântul înv luit este Äîmbr cat ´ i pentru a dep na este Äa desf ura´. Personificarea e menit sa exprime zbuciumul interior. titlul prefigureaz ideea de ansamblu a textului. neputând s se împotriveasc destinului. Frunzele ± Elegie de toamn ) 1. cum gem´ care se constituie totodat într-o imagine artistic auditiv . Este dezv luit i elementul central în jurul c ruia graviteaz întregul discurs liric. în raport cu universul.9. Poezia se încadreaz în lirismul de tip subiectiv prin m rcile lexico-gramaticale ale eului liric prezentate la punctul 5 i prin adresarea direct prin invoca ie retoric care accentueaz subiectivismul poeziei. i care. Timpul trece în mod ireversibil iar omul este purtat prin via precum frunzele uscate de vânt. dezolare. angoas . expresivitatea este realizat prin figurile de stil existente. Frunzele moarte purtate de vânt simbolizeaz atât efemeritatea fiin ei umane cât i cât de nesimnificativ i neputincios este omul în fa a naturii. cadru necesar exprim rii unor tr iri de o asemenea gravitate i intensitate. a-i suna ceasul 4. Prin referire la specia genului liric. De asemenea. inversiunea cu rol de accentuare a ideii poetice. Titlul poeziei. accentueaz ideea dezn dejdii. 3. înc din titlu este fixat cadrul natural metaforic. fixeaz motivul central al acesteia. Astfel. Astfel. Chinuit de ideea efemerit ii fiin ei umane i de regretul vremurilor apuse. 8. a se da de ceasul mor ii. aceea a spulber rii iluziilor i speran elor la gândul perisabilit ii fiin ei umane. ÄFrunzele-Elegie de toamn ´. Astfel. c utând refugiu i alinare în iubire. ÄFere te-m ´. 86 (Radu Stanca. În cadrul poeziei. acesta dore te cu t rie s evadeze din realitatea dezolant . dezn dejdea i durerea provocate de drama omului a c rui speran e s-au . a disper rii i triste ii eului liric. Astfel. 2. toamna. Formele de imperativ exprim voin a hot rât i cererile arz toare ale eului liric ce iau forma unor porunci adresate fiin ei iubite. durerea. regretul. este cuprins de triste e. a realit ii necru toare genereaz dezn dejde. precum metafora. în ceasul al doisprezecelea. O tem prezent în text este efemeritatea fiin ei umane. Con tientizarea dramei umane. reluat în cadrul fiec rei strofe. poezia cap t forma unui monolog adresat. 7. este anticipat înc rc tura afectiv a poeziei.

Lirismul subiectiv se caracterizeaz prin prezen a monologului liric adresat i prin intermediul m rcilor eului liric (pronumle de persoana I singular i plural): ³eu´.Iubirea este un sentiment ce creeaz o anumit vulnerabilitate. Astfel. Amploarea suferin ei interioare i a temerilor este eviden iat prin inversiunea Ävasta urgie´. 7../ i multe. ³la nesf r it´. ceea ce reiese din verbul la modul conjunctiv ÄS nu simt´. ³înc-o ³. expresivitatea la nivelul limbajului poetic se realizeaz prin intermediul figurilor de stil folosite în cadrul poeziei. 5. Legatura afectiv dintre eul liric i iubit e redat simbolic prin folosirea pronumelui de persoana I plural ´noi´. implicarea afectiv a eului liric.i´. Iubirea devine elementul de conexiune între cei 2 : ÄIubirea. Iubirea lui nu va muri nicicând. c ci ra iunea nu mai are putere în fa a sentimentului intens. Ea este o sl biciune. de a-l proiecta într-un plan ireal i. ³n-o s piar ´.´ ³ i dragostea . Apozi ia ³ea´. Confesiunea liric eviden iat prin m rcile eului liric (pronumele personal de persoana I plural ± ³noi´). subliniaz importan a iubirii pentru eul liric. reliefeaz lirismul subiectiv. ³va d inui ³. ³noi´. Nici când mi-a ar tat dovada. acest lucru eviden iând totodat unitatea cuplului. Pronumele de persoana I singular ³-m ´. Expresivitatea limbajului poetic este dovedit i de uzitarea metaforei. nicicând n-o s dispar ´ are rolul de a izola o apozi ie (³ea´). (Radu Stanca. Apar sintagme care marcheaz permanen a iubirii:´înc-o sear ³. vezi.nicicând n-o s dispar ´. Rima este încruci at .. Folosirea cratimei. dar i prin adjectivul pronominal de persoana a II a singular Ätale´. ³Iubirea. ³eu´ marcheaz prezen a lirismului subiectiv. ea.´) i prin inversiunile cu rol prozodic. Expresivitatea este realizat prin repeti ia anaforic (³ i chiar.´ 6. Cele doua virgule din versul ³Iubirea. Sonet) 1. ea . Verbul la condi ional-optativ ³ar mai trece³ i cel la viitor ³n-o s dispar ³exprim dorin a eului liric de a conserva acest sentiment. devine astfel subiectiv i reu e te s treac peste toate defectele celui/celei asupra c ruia/careia îsi r sfrânge iubirea.. nu l-am crezut.³n-o s moar ´ 2. Eul liric ar dori s se sustrag acestei realit i dureroase i s opreasc timpul. 8. . Prin intermediul acestei metafore este vehiculat ideea trecerii ireversibile a timpului care ia cu sine toate speran ele. nicicând n-o s dispar . nicicând n-o s dispar ³.. 9. 4. cum este cea din versul ÄS nu simt frunzele cum zboar în vânt´.spulberat. 87. ³tainice cununi´). I. Cel de-al doilea catren nuan eaz eternizarea sentimentului de iubire. ea .dar . Persona încercat de acest afect.´n-o s dispar ³. pentru elidarea unor vocale (³dac-ar´. Adresarea direct a eului liric este subliniat prin pronumele de persoana a II a singular ´. totodat posibilitatea împlinirii unui scenariu ideatic. 3. de accentuare a sentimentului de iubire (³ea.. focalizând accentul asupra iubirii. ³d inui-ntre´) ajut la p strarea m surii de 10-11 silabe. ea n-a murit.

speran e. 18 silabe 5. acel laser lingvistic = acel cuvânt 5. 9. figurile de stil creeaz ambiguitatea limbajului împinsa pân la aparen a de nonsens. o crea ie a esen ei lucrurilor. o desprindere de contingent. 88 (Nichita St nescu. Titlul exprim i subliniaz apari ia eului liric subiectiv. de a nuan a na terea unei noi lumi. prima interoga ie retoric pune sub semnul întreb rii normalul i sugereaz ie irea din limitele banalului. Inserate între versurile 7-13 se reg sesc epitete personificatoare atribuite triste ii i dragostei: ³urât ´. dar totodat . Poezia ÄNecuvintele´ se prezint ca o . a trage cu urechea. întotdeauna. I plural. pus în rela ie antitetic cu dep irea limitelor 7. ³înfrigurat ´. antonimie: realitatea-visul desp r ind-unind 2. au drept scop înfrumuse area versurilor.I. care lupt cu sine. Necuvintele) 1. ducând la confruntarea dintre creator i gânditor. dragoste 4. a-l t ia capul 4. din punct de vedere gramatical. a se culca pe o ureche 2. nedreptatea firescului. prezen a eului liric implicat. În text se repet verbul ³a na te´ (³n scând´) care are rolul de a eviden ia procesul creator. mai ales. de absurd. Astfel. marcheaz elipsa predicatelor. I. a t ia elanul. Tema poeziei este crea ia ca înnoire a universului. cât i o altfel de gândire asupra poeziei moderne. duio ie. Nichita St nescu este un înnoitor al poeziei prin faptul c aduce atât elemente noi. prezen a interoga iilor retorice 8. poezia contrariaz permanent a tept rile cititorului. prin folosirea verbelor la pers. prin r sturnarea firescului. triste e. Nedreptate) 1. Astfel. Virgula. într-una: Într-una din zilele vacan ei voi merge la mare. orice poet. a t ia frunza la câini. inclusiv prin ermetismul expresiei. ÄDe ce s auzim i de ce s avem urechi pentru auz?´. dar i eviden ierea ideii poetice. 6. Mijloacele artistice la care apeleaz . 7. 3. 89 (Nichita St nescu. a duio iei în planul iubirii. întruna: Dup spectacol m b tea la cap întruna! 3. 6. iar din punct de vedere stilistic accentueaz importan a ochilor i a picioarelor în cadrul vie ii i. ³nedreptate´ suprim insolitul imaginilor artistice.

art poetic prin faptul c poetul î i ar t propria concep ie despre modelul de poezie. a. Cuvântul Äoamenii´ este scris cu doi ³i´ pentru c primul i reprezint desinen a de plural a substantivului respectiv. 2. Titlul este un element esen ial al recept rii. / care bat. ca pentru a purta în ele adev ruri absolute. planând´. iar celelalte versuri sunt alc tuite independent de poeziile clasice. Nichita St nescu se folose te de o metod a contempl rii. 90 (Nichita St nescu. un altul al pietrelor i un al treilea al aerului. Din punctul de vedere al prozodiei poezia este lipsit de rim . 9. pe parcursul celor trei strofe. identific specia liric cu o od . din întrep trunderea ra iunii cu sentimentul. Lauda omului. b tut de soart Dumnezeu / de 4. a se bate cu morile de vânt. definitive. 5. trei trepte ale unui fel de silogism poetic. Lauda omului) 1. aerul îl gânde te ca pas re cu aripile crescute înl untru.. pentru c ofer un indiciu interpretativ al discursului poetic. ³Necuvintele´ reprezint o art poetic deoarece arat ideea autorului despre poezie i despre lumea înconjur toare în general. poetul folose te imaginea vizual Äcu aripile crescute înl untru. pietrele gândesc omul ca mi care i ca lumin . 6. s ating absolutul. . Cu ajutorul limbajului. Astfel se poate gândi un punct de vedere al copacilor. în tipare sintactice de neclintit. iar al doilea i este articol hot rât. referindu-se la faptul ca omul vrea s accead la o condi ie superioar . Formul rile cap t o mi care grav i lini tit-suitoare. Strofa a doua eviden iaz dorin a autorului de a afla adev rul.´ se refer la faptul c poezia se face prin fuziunea dintre puterea de judecat i afect. a temei. i a solu iei g site de el pentru ob inerea unei noi lumi se contureaz o veritabil art poetic .i bate gura degeaba. Repeti ia locu iunii substantivale ÄDin punctul de vedere al . Copacii gândesc omul ca emo ie i ca ni te Äfructe plimb toare´. 3. Aripile ascunse ale oamenilor sugereaz superioritatea gândului. Äad ugat ´ ± înl turat . a reflexivit ii ce caracterizeaz fiin ele inteligente. a filosof rii pentru aflarea acestui cuvânt ce poate fi aflat numai în vis. Omul întotdeauna vrea s se autodep easc . toate trei cu privire la Om. adev r reprezentat de un singur cuvânt. 7. Äînl untru´ ± exterior. pentru c descrie cel mai bine atmosfera create i anume aceea a necuvintelor. 8. I. În acest sens titlul este semnificativ. Cei doi termeni repeta i în poezie sunt Äsoarele´ i Äoamenii´.. În ultima strof . plutind. Titlul poeziei. cu excep ia strofei a treia în care primele dou versuri se repet .

sporesc impresia de dinamism continuu. precum i prin exclama iile din finalul fiec rei strofe. mediul p s rilor. trezindu-se brusc´ ± personificare. pe apa Sîmbetei 4.de i con inutul textului nu integreaz epitete elogioase sau superlative r sun toare. Äochii´. Äcare e gândul³. ci constatarea uimit c în atâta relativitate cosmic pare probabil ipoteza ca elementele lumii materiale. Diminea marin ) 1. 1-3 feminin i 2-4 masculin . Ä i plopii. Äfrunte´. motivul ascensiunii. a se îmb ta cu ap rece. vâslind în aerul gândului. Rima este încruci at . Lirismul subiectiv reprezint manifestarea direct a eului liric. oamenii sunt ni te p s ri extraordinare având aripile Äcrescute înl untru³ i planând fantastic în cel mai curat aer. Nicolae Manolescu i . Ca i cum natura ar avea propria con tiin . Virgulele desparte grupul verbal construit cu gerunziu de restul enun ului reliefeaz semnifica ia sintagmei: o personificare. în ni te metafore ce dep esc analogia clasic i exalt diferen ierea. pietrele i aerul. adânci i de o mare plasticitate intelectual . Äce-o z re ti´. ca i adaosul Äascendent³ al celor dou versuri supranumerare din strofa ultim . Pentru aer. I. pentru c red ceea ce gândesc pomii. a ti ca pe ap . 91 (Nichita St nescu. Ultimele doua imagini. De asemenea. motivul somnului. sunt cele mai originale i mai surprinz toare. 3. devenind o prelungire a universului uman. în tendin a lui perpetu de a st pâni legile universului. chiar dac cu valoare generalizatoare. prin personificare. universul material prinde via . m sura variaz între 10 14 silabe (într-o rostire rapid a primului vers al acestei strofe) 6. s aiba un Äpunct de vedere³ despre Om. în poezie sunt enumerate trei perspective metaforice cu privire la om: a copacilor. eul liric este sugerat. copacii. În poezie. a da ap la moar . 5. Poetul ne propune aici o viziune a Omului ca punct suprem i continuu ascendent al evolu iei materiei în Univers. vocea liric este prezent în text prin adresarea direct . Nu îns simetriile dau superioritatea acestei poezii. Ätâmplele´ 2. este a elogia la maximum intelectul uman. a pietrelor i a aerului. Äumeri´ . motivul luminii. 9. Tema trezirii con tiin ei / a na terii lucide. 8. Äsprâncene´. complementare una alteia. pietrele i aerul. Omul este mai presus de orice prin emo ii i inteligen . f când apel la propria lor sfer semantic . A imagina aripi crescute înl untru. Cea de-a treia strof .

reinterpretarea miturilor (geneza este aici individual . identificându-se cu soarele. Sentimentul este generator de sens. dar dincolo de cuvânt se deschide o alt lume. al ilumin rii. numai c diminea a devine o metafor a trezirii con tiin ei: fiin a cosmicizat se treze te din somnul necunoa terii. moment auroral privilegiat. 7. tema adolescen ei. Scrierea cu liter mic este un procedeu prozodic specific modernismului. Imaginea vizual a soarelui i sinestezia Älumina-n ape o s -mpung ´ contureaz o lume a obiectelor i a fiin elor aflate într-o rela ie de întrep trundere. Cuvintele au valoare în sine. rostirea într-o singur silab / tempo rapid. 4. Apostroful din versul: Äm car pân' la genunchi în valul diafan´ marcheaz absen a vocalei ³ ´. a-i t ia cuiva (toat ) pofta. 9. în lumin . calm . lent = lin . într-o viziune monumental . 14 silabe în al doilea vers. m sur de 16 silabe în primul vers. Adolescen i pe mare) 1. motivul biblic al mersului pe valuri 5. glorificând momentul na terii lucide. Discursul liric confirm par ial i completeaz în elesurile sugerate de titlu. având drept caracteristici lirsmul reflexiv i imagismul metaforic. a t ia frunz la câini etc. consecin ele elid rii acestui sunet fiind p strarea ritmului i a m surii versurilor.vorbe te despre substan ializarea limbajului i poetizarea realului. fiecare cuvânt. 92 (Nichita St nescu. 3. Orice titlu induce un anumit nivel de lectur a textului poetic i genereaz un orizont de a teptare. Titlul sugereaz un tablou de natur . ca un dans . 8. Textul apar ine neomodernismului. Epitetul Älenta înaintare´ semnific plutirea lin . eap n = puternic . Poezia se face pe sine ca obiect i se construie te cu fiecare vers. 7. numit ingambament. Titlul poeziei citate este alc tuit dintr-un substantiv comun înso it de un adjectiv cu valoare de epitet. I. În primele patru versuri ± rim încruci at . 6. motivul m rii. într-un moment al zilei. schimbându-i contururile. f r a se marca fiecare vers prin majuscul (scindare a unei unit i lexico-sintactice prin dispunerea ei în versuri diferite). 2. 12 silabe în al treilea vers i 15 silabe în al patrulea vers. care se define te prin continuarea ideii din versurile anterioare. pe mare. a t ia drumul / calea cuiva. Eul poetic are viziunea propriei geneze ca fiin suprem . omul devine centru al universului. ine lumea în fiin . natura se treze te la con tiin ). prelungit i în neomodernism.

Ploaie în luna lui Marte) 1. Ädansau´) 7. reprezint calit i ale tinerilor. lucru sugerat de primele doua versuri.. de obicei. Adverbul Äsimultan´ eviden iaz ideea unei alinieri ca într-o competi ie care-i ajut s se cunoasc . care con in o imagine vizual : Ä i m -n l am. 5. Äinfernal". motivul ploii. Cele dou epitete. fapt subliniat i prin utilizarea conjunc iei adversative Ädar´. a. se exprim bucuria existen ial intens . c ci pentru îndr gostit lumea apare ca un miraj continuu. Expresivitatea este una dintre caracteristicile stilului lui Nichita St nescu. cu sufletul la gur 4. 8. 93 (Nichita St nescu. tinerii au c p tat deprinderea de a Ämerge pe valuri´. ca Isus.i da sufletul. 8. 9. a adolescen ilor cuprin i de elanuri impetuoase. impulsiona i spre descoperire. f r multe figuri de stil. Iubirea de alt dat este proiectat în mit cu ajutorul imperfectului (Äne iubeam´. Timpul imperfect al verbelor din primele doua strofe are rolul de rememorare nostalgic a trecutului. M sura strofei a treia este de 9 -11 6. împlinire i des vâr ire a fiin ei. a pune suflet.cosmic. semn al puterii extraordinare a acestei vârste mitice i al încrederii pe care adolescen ii o au în ei în i i. deoarece reprezint numele zeit ii 3. sentimentele îndr gosti ilor reflectându-se în tot ceea ce îi înconjoar . cunoa tere de sine. motivul zborului. motivul Lorelei. În penultima strof se prefigureaz ruptura dintre îndr gosti i. Personificarea ÄPere ii od ii erau / nelini ti i [. Substantivul Marte este scris cu majuscul romane a r zboiului i a vegeta iei. Tot prin personificare. Äconcret ". Spre deosebire de a teptarea celui care îi contempl . I . Ultimele dou versuri reprezint un fel de concluzie / constatare a întregii poezii. care stabile te o opozi ie cu ideea din versurile anterioare. prezent i în aceast poezie i este datorat unui limbaj simplu. î i pierd aceast calitate. Tema iubirii. pentru c poezia nu se mai bazeaz pe reprezentare. i feminin .. Äsufletele noastre dansau´. Ämansarde´ 2. pân i lucrurile care. ci este ea îns i un act. Transparen a ideii poetice este ilustrat aici de imagini artistice i de prezen a eului liric ca spectator. din suflet. motivul zeului Marte. sunt de neclinit. Äzvel i´ i Äcalmi´. i nu mai tiam . firesc. Äploua´. Rima strofei a treia este încruci at silabe.]" este folosit pentru a sublinia c în fa a iubirii celor doi.

ambele impunâd motivul zborului. amintirea. Epitetul superlativ Äploaie de tot nebuneasc ". Imaginea auditiv ÄTu m strigai din urm ". Frunzele simt trecerea .. De asemenea. care sugereaz fericirea îndr gosti ilor i rezonan a universului înconjur tor la sentimentele lor. chemarea iubitei cu numele Lorelei (în mitologia germanic . la fel ca i imaginea vizual Ä i m -n l am". din ultima strof . este ca o ultim aducere-aminte a dragostei pe care cei doi au tr it-o Äîn luna lui Marte". Äseptemvrie.]" i ÄSufletele noastre dansau". singur tatea. Äcarte´. asociindu. sugereaz destr marea cuplului erotic. târzii 2. Expresivitatea este o caracteristic a limbajului poetic dat de multitudinea figurilor de stil i a procedeelor artistice reg site în text. asociat iubirii tragice. întâlnim imagini vizuale ca Änorii curgeau". Uitarea od ii unde ei se iubeau i în l area marcheaz distan area îndr gostitului de iubita sa. provocându-le moartea). De altfel. Metafora Ämie-mi plou zborul. r spunde-mi" vin s sugereze faptul ca îndr gostitul î i las iubirea undeva departe. Tema trecerii timpului. al dep irii limitelor banalului. cu pene" spore te expresivitatea textului. Är dvanul´. Epitetul Äfrunze târzii´ sugereaz efectul venirii toamnei. el îndreptându-se spre alte idealuri. precum toamna.unde-mi / l sasem în lume odaia". Äfrunze´. 5. Ploaia este o metafor a vie ii. a instinctului. septemvrie. Rima încruci at (1-3 feminin . prelunge te durata momentului evocat i o imobilizeaz într-un tablou sensibil i melancolic. dar care pot fi efemere (Äploaia") 9. imposibile în romantism. 7. urmat de repeti ia Är spunde-mi. prin iubire. exprim starea de triste e a fiin ei. copil ria. 6. timpul imperfect creeaz durat i simultaneitate. Rolul punctelor de suspensie din primul vers. se remarc personific rile ÄPere ii od ii erau / nelinistiti [.. siren a Rinului care atr gea cor bierii într-o zon stâncoas . care îl pune pe îndr gostit s aleag între iubirea lor (Äoamenii") i alte idealuri. Septemvrie) 1. Ultimul vers poate fi interpretat ca o întrebare retoric din partea iubitei. ÄSeptemvrie«´ . este de a marca o pauz afectiv în rostirea poeziei . a bucuriei existen ei. care fluidizeaz ideea trecerii implacabile a timpului. În poezia Ploaie în luna lui Marte de Nichita Stanescu. Äiubire´ sunt cuvinte din fondul vechi al limbii. 94 (Gheorghe Tomozei. 3. al în l rii. Utilizarea verbelor la modul indicativ.i mai multe motive. pentru a sugera nostalgia. 4. I. iar vocea iubitei r sun ca un ecou îndep rtat. înal toare. 2-4 masculin ) i m sura de 10-11 silabe.

Äturmele ce. Limbajul poetic în poezia citat este caracterizat de reflexivitate. dar care nu va mai veni niciodat . cât i falsitatea zâmbetului. de dup himericele cl i de fân ale verii. se termin cu puncte de suspensie pentru a invita cititorul la reflec ie. În poezia lui Ion Vinea sunt prezente tema melancoliei i cea a toamnei. cât i în ultimul vers. 9. i rol de gradare a intensit ii. (cer = verb la persoana I. singular) 6. întrucât cea de-a doua virgula cerut de situa ia gramatical lipse te. îmb trânesc i se sting. prin . M rci ale subiectivit ii: Äîn mine´. Strofa curent . a lua via 4. într-o continu rota ie calm a anotimpurilor. implicit i poezia. Expresivitatea rezultat din repeti ia prepozi iei Äîntre´ în ultima strof a poeziei (anafor ) const în sublinierea ideii c intreaga natur este cuprins de triste ea toamnei. 8. Metafora Är dvanul toamnei´ exprim plastic apari ia regal a toamnei. Virgula folosit în versul ÄCântecul trist. Äfrunzele care se dau în vânt´ ). via de câine. Ideea poetic este triste ea indus de venirea toamnei i este eviden iat prin epitete : Äsurâsul meu amar´ ce exprima atât am raciunea. asemenea unei fiin e umane. a adar. care te invit s gânde ti la rostul lumii i al fiin ei aflate sub puterea timpului. omonim lexico-gramatical) 2. pe via . 5. Poezia are o predispozi ie spre medita ie. la timpul lor. Ä(nu)-mi´ (pronume personale. persoana I. cad Ädomol´. cântecul cel mai trist´ are rolul de a izola. pentru c timpul copil riei a trecut. Sintagma Äcântecul cel mai trist´ este. Declin) 1. 95 (Ion Vinea. Atât lumea vegetal . las cititorul în suspans. care declan eaz melancolia eului liric i care declan eaz monotonia boln vicioas în planul exterior ( Äarborii neajun i la cer´.timpului i . râvnind dup mângâierea doamnei înv toare. de asemenea. Acestea Äruginesc´. cât i lumea animal . apozi ia dezvoltat Äcântecul cel mai trist´ de determinantul sau (Äcântecul trist´).i pasc soarta´. 3. de-o via . se înro e te tot i se eschiveaz . singular. par ial doar. datorit punctelor de suspensie prezente atât în fiecare strof . o alinare mult a teptat . în via . deprimarea fiin ei care se identific cu Äcel mai trist colar´. ca la Virgiliu. o l murire asupra primei sintagme. I. având. prin Äarborii neajun i la cer´. Când îi cer explica ii.

astfel încât omul pare a avea un aer boln vios. în cea mai mare parte. lumea interioar . Prezen a acestor tr s turi demonstreaz caracterul elegiac al poeziei. Elementele cadrului natural sunt numite i nu doar sugerate. ci numindu. Äarborii neajun i la cer´. În a teptarea elementului salvator (iarna. acest lucru având drept efect o exprimare coerent . Unele sintagme sunt totu i destul de dure (Äglasul sterp´. respectiv s rutul). Puse sub semnul metaforic al titlului. Imaginea creat de aceste versuri este aceea a unei buc i de lume cuprinse de melancolie i care. de exemplu. una dup cealalt . Limbajul poetic în textul lui Vinea este caracterizat în principal de expresivitate. a sentimentelor pare a acumula din ce în ce mai mult melancolie.. sunt cuprinse de vraja morbid a anotimpului. acestea fiindu-I atribuite de c tre privitor. concis .i pasc soarta´. pustietatea. Astfel. continu . care îl determin s observe doar ceea ce este deprimant i dureros în jurul s u (³cântecul cel mai trist´. Äglasul sterp´. Pe de alt parte.Äturmele ce. este transpus în planul exterior i corelat cu toamna târzie. 8. demult uitat în sine ( Äo triste e întârzie în mine´ ). triste e i care reflect o orientare a eului liric c tre visare i izolare. Äfrunzele care se dau în vânt´ ). 7.i pasc soarta´). Declin. pentru c ÄE toat via a care doare a a / Zi cu zi pe întinderea stepelor´. oboseala existen ial . pentru a rupe irul de zile derulate identic. pentru a se salva. natura î i urmeaz vechiile obiceiuri i nu manifest nici revolt . ca în poeziile simboliste. la fel i fiin a a teapt Äs rutul´ care s îi înc lzeasc sufletul. renun a adar.. . Cuvintele din poezia lui Vinea sunt. Äturmele ce. cele dou planuri au atitudini diferite. folosite cu sensurile lor denotative. Äumilin a t l ngilor´. autorul nel sând cititorului doar indici asupra ceea ce dore te s exprime. A a cum întreaga natur a teapt prima z pad din an pentru a se sparge monotonia existen ei. Utilizarea acestei din urm expresii poate conduce c tre ideea c eul liric este interesat el însu i de posibilitatea sinuciderii. Triste ea eului poetic. se Äd în vânt´. prin Äapele ce. sub impulsul unui pesimism continuu i a obsesiei pentru moarte. termenii î i men in propriet iile. Eul liric din poezia Declin tr ie te o triste e anonim . aspirând triste ea peisajului tomnatic. Elegia este specia poeziei lirice care exprim sentimente de melancolie.i sentimentele în mod direct. 9. nici ner bdare. care Äîntârzie´ în planul s u interior. vag . imaginile sugereaz destr marea lent a fiin ei.i urmeaz albia´. i chiar i elementele naturii. ca urmare a sentimentelor proprii de nelini te i triste e.

disperarea mamei. Pornind de la acest vers se poate presupune c poetul prezint momentul în care via a. reprezentat de elemente precum sângerase. personificat se dezl n uie i particip la acest moment de r scruce. Natura. În opinia mea. Älumea cea pribeag ´). 3. 9. Textul apar ine tradi ionalismului interbelic i are ca tem central tema caracteristic a acestui curent i anume con tiin a religioas ortodox . mama lui Isus. natura se dezl n uie violent prin ar i a grozav i prin v rsarea lavei.i face cruce. Apoi. Când Iisus este cuprins de somnul mor ii chinul se sfâr e te i pentru natura. curat. îns prin intermediul acestora se vede faptul c natura simte pierderea. În primul rând. 8. neputin a ucenicilor accentueaz i mai bine momentul f când apel la con tiin a cre tin . spre primordial. în cruce 4. a. 96 (Vasile Voiculescu. în final moartea lui Iisus. Rolul cratimei în sintagma Äla picioarele-i z cea´ este acela de a realiza pronun area legat a celor dou par i de vorbire diferite: substantivul i pronumele neaccentuat în cazul dativ. sporind tragicul. chinurile i. imagini auditive (Ärâdea cu hohot gloata´) i pentru c red dimensiunea spa ial (ÄPe stâncile Golgotei´. când suferin a lui este maxim . ÄIerusalimul doarme´. Sintagma ÄInima de mam ´ înduio eaz . imagini vizuale ( ÄM slini f r de deunze dormeau). Chiar înainte ca Isus s moar . Discursul liric este descriptiv pentru c prezint numeroase figuri de stil . dramatismul versurilor. Versul Ä i-adânc zbucnea blestemul în inima de mam ´ face referire la suferin a Mariei. Prima propozi ie. ipatul Mariei Magdalena. 7. ar i = dogoare. viziunea poetului asupra acestei scene biblice reiese foarte expresiv din versuri. Redarea cât mai fidel a r stignirii lui Isus se subordoneaz încerc rii de recuperare a r d cinilor.I. mijloacele artistice (figuri de stil. reac iile celorlalte personaje lirice. dezl n uit .i duce crucea. Invocarea pasajului biblic este o alt tem caracteristic i anume aceea a întoarcerii spre primar. propozi ii scurte) reu esc s redea tragicul i gravitatea momentului. Prima strof a poeziei prezint apropierea mor ii lui Isus. Folosirea cuvântului Äblestem´ pentru a ar ta nenorocirea personajului liric Isus arat imposibilitatea de a schimba ceva i faptul c destinul trebuie împlinit. determinând i schimb rile naturii. cerul) este învins de moarte. Ea este urmat de epitetul Äar i a grozav ´ care face leg tura între personajul liric i exterior. prin simplitatea ei i prin al turarea numelui lui Isus de verbul la imperfect Ämurea´ accentueaz tragicul i solemnitatea momentului. Cadrul exterior se afl în rela ie direct cu personajul liric. 5. Via a lui Iisus redat prin metafora Äp lea fruntea-i curat ´ se stinge din cauza sânger rii i a spinilor. c ci ei sunt f r frunze. 6. pus în fa a verbului Äzbucnea´ sugereaz violen a i profunzimea chinurilor interioare ale mamei. reprezentat de elementele legate de credin (cruce. a. spinii. Adverbul Äadânc´. Äcurata-i frunte´. ÄÎn vale«dormea Ierusalimul´). La fel i m slinii.epitete (Äar i a grozav ´. Pe cruce) 1. . oc rau = huleau 2.

(au transportat) 2. I. Äm-´. cuvânt de cuvânt. a c dea pe gânduri. (am dep it) C l uzele au trecut imigran ii peste grani . având rolul de a introduce enumera ia realizat de urm toarele trei versuri. Am trecut cu bine peste sesiune. menit s anun e sosirea r dvanului dar i destr marea a tot ce se realizase. 9. Strofa final începe cu îndemnul ÄLoc. în rime i versuri pentru a umple Äalbele pagini´.i folosi toate darurile în mig loasa munc de a potrivi cuvintele. când predomin sentimentul de triste e deoarece poetul nu a reu it s creeze ce i-a propus. buzdugan. a pune pe gânduri. adaptarea naturii la suferin ele personajului liric Iisus este un element prezent i în Biblie care apropie viziunea autorului de viziunea religioas . 3. Äm ´. teme/motive literare: crea ia. speria i. iar menirea poetului este aceea de a. I. iar paginile care trebuiau umplute r mân albe. În sintagma Äduhurile-nchise´ cratima marcheaz elidarea vocalei Äî´. Nu în ultimul rând. iar cuvintele se rup unele de altele (ÄChingile se rup.loc!´. totul dispare r mânând doar urme pe paginile albe. 7. De acum se instaleaz un haos. zurg l ii de rime´. poezia v zut ca un basm i prin tonalitatea elegiac din final. De asemenea. totul se destram . a bate gândul 4. 6. Poezia apar ine tradi ionalismului prin tematic . redat prin personificarea ÄAmu esc. Prezen a eului liric este marcat de verbele i pronumele la persoana I singular: Äle momesc´. dar i la menirea poetului. Poezie) 1. cr ias 2. Poezia este o art poetic deoarece ideile poetice cuprinse în text fac referire la modul în care este realizat crea ia. Crea ia este v zut ca un basm. Äle strunesc´. . Cartea) 1. cuvântul 5.´) În ultimele versuri apare dezam girea c de i poetul i-a pus în slujba poeziei toate darurile. Metafora Äsurugiu la cuvinte´ sugereaz rolul poetului i anume acela de a conduce cuvintele i de a le potrivi cât mai bine în rime i versuri. 98 (Vasile Voiculescu. poezia ÄPe cruce´ red viziunea poetului reu ind în acela i timp s sensibilizeze ctitorul.tema central a tradi ionalismului interbelic. fapt subliniat de metafora Äse destram cr iasa de imagini´. palat. a zbura ca gândul i ca vântul. caii r zvr ti i. prin mic orarea num rului de silabe este realizat încadrarea în m sura versurilor de 10 silabe. 97 (Vasile Voiculescu. se pare c rimele nu mai au aceea i valoare. Cele dou puncte de la sfâr itul primului vers marcheaz o pauz în vorbire. În concluzie. menirea poetului. 8.

ce sunt dezvoltate i aprofundate de fiecare genera ie în parte. f r a fi nevoie de contactul direct cu sursa acestor informa ii. care ar fi putut perpetua mitul.. 7. buchi ± arhaism.mi´ de verbal auxiliar . O alt interpretare s-ar putea referi la dispari ia zeilor datorit inexisten ei c r ilor. cuno tin ele generale ale omenirii erau limitate. bazându-se majoritatea pe pura observa ie a mediului înconjur tor. Fenomenele mai complexe ce nu puteau fi explicate cu ajutorul mijloacelor contemporane erau a adar plasate în sfera unui anumit plan supranatural al c rui st pâni erau zeii. care poate fi identificat la nivelul textului este tema timpului. Îl doare la inim când vede atâta risip . I..3. apelând la metaforele Äpolenul lumii´ i Äsucul nemuririi´. Cratima din structura . în vreme. Scrierile poetului cuprinse în c r i au darul de a transmite cititorului peste genera ii Äsemin ele ideii´ i de a Äspinteca bezna suferin ii´. propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele esen iale ale acesteia. Penultima strof prezint imaginea c r ii.a avea´. 2. Aceast lips de cuno tin e atârn greut i de plumb de aripile gândirii libere. 99 (Vasile Voiculescu. cosmos ± neologism 4. Äsemin e-ale ideii´. Prezen a eului liric poate fi eviden iat prin apari ia m rcilor sale specifice cum ar fi pronumele personal de persoana a II-a ÄTu´ ce marcheaz adresarea direct sau a verbului la persoana I plural Äavem´.De . 5.. v zut ca un Ästup´. îmbun t ite în func ie de condi iile existente pentru a extinde limitele cunoa terii umane. Sonetul ÄCartea´ este o oper literar în versuri în care autorul î i exprim crezul liric. Ultima idee prezentat este aceea conform c reia cunoa terea prezent prin intermediul c r ilor a luat locul supranaturalului în explicarea majorit ii elementelor vie ii. 8. Metafora Äplumbul închisorii´ se refer la imaginea min ii neinstruite asem nat cu o temni de plumb. 9. Consider c uneori chipul iubirii e schimb tor. Una dintre tr s turile tradi ionalismului interbelic. În c r i sunt cuprinse no iuni general valabile. Mintea neluminat de puterea eliberatoare a c r ilor este închis de propriile-i limite. În viziunea autorului. nevoia credin ei în zei a disp rut. ca modalitate de transmitere a experien ei acumulate de omenire c tre genera iile urm toare i de transcendere în nemurire sub forma neuit rii. explicându-se în felul acesta i dispari ia zeilor care nu au cunoscut ÄMagic-ul cosmos strâns în scoar e´. În Antichitate. rolul poetului este acela de a trece Äsucul nemuririi´. pornind de la rolul c r ii de a transmite informa ii în timp i spa iu. posterit ii prin opera sa. Pe m sur ce cuno tin ele au avansat i au început s dea un sens ra ional acestor evenimente. cartea a reu it s înving efemerul prin anduran . Autoportret romantic) 1.mi-am f urit´ are rolul de a marca grafic desp r irea a doua p r i de vorbire diferite: pronumele . 6. ducând a adar la Ämoartea´ lor. neputând trece peste anumite bariere ridicate de ignoran a personal .

Ulise) 1. a bate o carte... a bate palma. singurul sprijin la b trâne e fiind crea ia sa (. tr s tura fízic . creionând în tu e grave propriile tr s turi fizice. metafora . dar într-o viziune romantic .Autoportret romantic´ este o art poetic chiar dac interesul este deplasat de la tehnica poetic la rela ia poet-lume. Poezia . Talazurile. Ästrada e aici la picioarele tale precum un câine credincios´.ca faldul unui steag´ eviden iaz expresiv însu irea. Compara ia Äobi nuin a e pe umerii t i ca o c ma uzat ´ sugereaz ideea de acomodare cu o existen absolut banal . 6..paji te firav ¶¶. a duce dorul (cuiva) 4... Elementele naturii ajut i ele la creionarea autoportretului ± metafora . Compara ia . în care elementul surprinz tor nu poate s intervin . În sintagma Äo! gazeta´ este folosit semnul exclam rii. Textul ia forma unei confesiuni. deoarece marcheaz interjec ia i totodat interven ia afectiv a eului liric. . timpul se scurge implacabil pentru om. fiind sugerat i ideea timpului ce se scurge ireversibil.. metaforele .bântuita nav ´..p r alb´. Poezia este un monolog adresat. Anii care au trecut i-au l sat urmele .ca în toiag´. Poezia nu este numai un autoportret creionat de amintirea celui ajuns la vârsta senectu ii. sunt redate propriile idei despre lume. Prin mijloacele artistice.. 100 (Ilarie Voronca. . 5. 4. punând în lumin propria stare sufleteasc .ca faldul unui steag´. prezentat într-o manier avangardist . cratima s-a folosit i pentru p strarea ritmului i m surii poeziei.Autoportret romantic´ este sugestiv... dar creeaz i o stare de singur tate.chip uscat´). 9. asemenea.. unui monolog. iar prin folosirea pronumelui Ätu´ se accentueaz destinatarul mesajul numit i în titlul textului. ap sare. I. prin conturarea atât a tr s turilor fizice (epitetul cromatic .inim ratacit ´. poet-crea ie. neatins .Visez mereu. Con inutul textului îns contrariaz a tept rile . Titlul poeziei . 7. Titlul este alc tuit dintr-un substantiv propriu. În prima strofa se realizeaz autoportretul artistului. Expresivitatea se realizeaz în textul poetic dat cu ajutorul figurilor de stil. numindu-l pe celebrul erou grec care a participat la r zboiul troian. nimeni i nimic nu pare s -l surprind pe acest Ulise. a duce grija.. Äacum strada te prime te ca o cutie po tal ´. 7.pieptul liber´). iar rima este îmbr i at . compara iile .p r alb´.. ajutând la creionarea autoportretului.. steagul sunt elemente care atest trecerea timpului.3. a duce cu vorba. deoarece într-o manier nostalgic poetul î i contureaz imaginea.. Äcredincios´=necredincios 2. a bate pasul pe loc.b trâne e brav ´. precum epitetul cromatic . dovad fiind motivul visului (. Expresivitatea se refer i la capacitatea limbajului poetic de a exprima într-o manier plastic idei cu maxim înc rc tur afectiv i subiectiv . nava. 6. locu iuni/expresii: a fi b tut în cap. M sura este 10 -11 silabe. 3. .M sprijin în condei ca în toiag´). 5. Äuzat ´=nefolosit . c visul mi-e trezie´). cât i a celor morale (meafora . 8.

utilizarea limbajul uzual. deoarece eroul este introdus în banalul cotidianului. folosind pu ine figuri de stil i eviden ierea spiritului ludic. 8. folosindu-se cuvinte sau combina ii mai neobi nuite. . Prin metafora Äarcul din pupilele tale´. schimbarea planului fiind realizat prin conjunc ia adversativ Ädar´. în platitudinea vie ii comune. adic modificat sau concretizat de o putere exterioar individului. eul liric dore te s sugereze c viziunea. punctul de vedere. identificându-se tr s turi precum nerespectarea constrângerilor prozodice ± versul liber. 9.cititorului. iar cele dou substantive enumerate (Ätâmplele´ Äarterele´) nu sunt desp r ite prin virgul . este Äîntors´ de altcineva. cum ar fi Äzgomote i i ling tâmplele arterele´. Apare implicarea eului liric prin interjec ia Äo!´. În ultimele ase versuri se trece de la cadrul exterior spre cel al interiorit ii. poezia dezv luie o parte ludic . Fiind scris în spirit avangardist. iar folosirea pronumelor de persoana a II-a eviden iaz caracterul adresat al textului. Textul apar ine mi c rii de avangard . ingambamentul (continuarea unei idei în urm torul vers cu liter mic ).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful