I. 1. (ÄGerul´ ± Vasile Alecsandri) 1. ger, promoroac ( ur uri, ghea ) 2.

Semnele de punctua ie: punct i virgul de la finalul celui de-al doilea vers desparte dou fraze diferite, marcând o pauz în exprimarea unor idei similare. Poetul nu folose te punctul, ca în finalul strofei, deoarece acesta are rol în încheierea ideii, nel sând loc unei continu ri a acesteia. 3. ÄSa ne-aduc viu aminte de-ale verii înfloriri.´ 4. Tema naturii sub st pânirea iernii; motivul gerului. 5. pronume la persoana I i a II-a: Äeu´, Ätu´; verbe la persoana a II-a: Ävin¶´; interjec ia. 6. Ä(gerul) s lbatic´ epitet personificator, extrem de sugestiv care arat for a de nest vilit a iernii geroase acaparând natura. 7. Substantivul Ägerul´, reprezentând i titlul poeziei, nu este pus la întâmplare la începutul fiec rei strofe, ci prin aceasta, poetul intensific într-un mod aparte ideea central a poeziei, asprimea iernii, dându-i cititorului senza ia de acaparare total , accentuând imaginile sinestezice. 8. Gerul este prezentat de c tre poet ca o minune a iernii, ca un fenomen magic ce pune st pânire asupra întregii naturi. În ultima stof , gerul este invocat de c tre eul liric, prin propozi ia în vocativ: ÄO! tu, gerule n prasnic, vin´. Epitetul Ä(ger)n prasnic´ înt re te ideea de atotputernic, iar compara ia Äca s geata´ întrege te sentimentul de m re ie pe care gerul i-l inspir poetului. Primele dou versuri ale strofei prezint o complex imagine vizual , ce subliniaz grandoarea tabloului. 9. Vasile Alecsandri creeaz un pastel al iernii, de o impresionant m re ie, prin folosirea unui limbaj expresiv, pe tot parcursul poeziei. Elementele care sus in expresivitatea sunt nenum ratele imagini artistice create cu ajutorul figurilor de stil.

I. 2. (ÄPe coastele Calabrei´ ± Vasile Alecsandri) 1. mister = tain parfum = mireasm 2. Äsânu-i´ ± cratima desparte substantivul de persoana I în dativ posesiv, marcând pronun area într-o singur silab . Ästele-n´ ± cratima ine locul vocalei Äi´ - în ambele cazuri, cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i contribuie, prin înlocuirea unor sunete, la p strarea m surii versului. 3. a c lca strâmb, a c lca pe b t turi / nervi 4. sehastru sihastru; Calabrei Calabriei 5. Äluna, vas de aur´, Äse-nal -un negru munte´ 6. Metafora Äpare ca din sânu-i azvârle stele-n cer´ transpune artistic un fenomen natural: vulcanii inactivi al c ror crater izbucnesc uneori în u oare scânteieri. 7. Verbul Äfosforeaz ´, fiind un derivat al substantivului Äfosfor´ exprim o imagine vizual , prin care este sugerat dâra de lumin , pe care vaporul o las în urm în drumul s u prin bezna nop ii.

Adjectivul Ästâncie´ sugereaz o imagine u or însp imânt toare i totodat misterioas , a monstrului subacvatic. Acesta duce cu gândul la Ästânc ´, prin forma derivat , Ästâncie´ 8. Ultima strof ne introduce într-o lume feeric . Poetul reu e te s emo ioneze cititorul prin atmosfera de vis, pe care o creeaz cu ajutorul imaginilor vizuale i a figurilor de stil. Primul vers ne prezint o mare lini tit , sub atomosfer cald , luminat de frumoasa Sicilie, fapt ce reiese din folosirea epitetului Ä(baie) azurie´. Ultimele dou versuri ne indic ajungerea la destina ie, c l torul putând sim i Ädin umbr ´, Äparfumul oriental´ al portului Syracusei. Atmosfera feeric este sugerat printr-un câmp semnatic al lini tii: Ädorm´, Äatmosfera cald ´, Äse scald ´ 9. Poezia ÄPe coastele Calabrei´ este un minunat pastel, în care poetul ne prezint drumul parcurs de vapor Äpe coastele Calabrei´, pân în portul Syracusei. Pastelul este pres rat cu figuri de stil i imagini vizuale de o puternic expresivitate ce reu esc s impresioneze cititorul prin creearea unei atmosfere feerice. În prezentarea peisajului, Alecsandri folose te ca timp predominant prezentul, unul dintre timpurile tipice decrierii, iar folosirea repetat a epitetelor (Äpunte argintie´) a metaforelor (Äluna, vas de aur´) i a imaginilor vizuale, indic în mod cert prezen a descrierii în poezia citat .

I. 3. (ÄPrivighetoarea i m garul´ ± Grigore Alexandrescu) 1. a se culca pe o ureche, a trage cu urechea 2. Virgula desparte vorbirea direct de cea indirect i separ propozi ia incident de restul enun ului. 3. cânta  t cere 4. Adjectivul Änenorocita´ exprim povara privighetoarei de a- i cânta durerea. 5. Ätot împrejuru-i era t cere´ imagine auditiv Äcapul pleo tise, sau râdicase´ imagine vizual 6. Compara ia Äca un aspru judec tor´ arat revolta poetului la adresa îndr znelii m garului de a critica suava privighetoare, idee înt rit prin epitetul Äaspru´. 7. Titlul pune în rela ie de coordonare cele dou personaje principale ale fabulei, anun ând antiteza ce urmeaz s ia amploare pe parcursul poeziei. 8. Ultima strof a poeziei con ine morala. Concentrând-o în imagini vizuale i figuri de stil, poetul ne transmite ideea demonstrat pe tot parcursul poeziei, anume nevoia de a critica resim it de cele mai multe ori în mod nejustificat i absurd, prin raportarea la propria persoan . 9. De i prezint structura unei poezii, opera nu întrune te tr s turile genului liric. Poetul nu pune accentul pe imagini artistice i figuri de stil, ci pe prezentarea alegoric a unei întâmplari, modul de expunere nefiind descrierea, ci nara iunea, tr s tur tipic a genului epic. De asemenea, observ m accentul pus pe personajele ce reprezint timpuri umane. Fiind vorba de personaje-animale, ajungem la concluzia c poezia este o fabul , specia literar ce apar ine genului epic.

I. 4. (ÄUmbra lui Mircea. La Cozia´ ± Grigore Alexandrescu) 1. 2. intensific 3. 4. 5. mu chi, râul, mun i, valuri punctele de suspensie, foarte des folosite în ce-a de-a patra strof , sentimentul de nelini te i totodat creeaz o stare de permanent suspans. a se da de ceasul mor ii, a- i suna ceasul Tema pream ririi str mo ilor (patriotic ); motivul nop ii Äglasul ei se-ntinde,cre te´ imagine auditiv Äale turnurilor umbre peste unde stau culcate´ imagine vizual 6. Epitetul Ä(chipuri) negre´ sugereaz întunericul nop ii ce pune st pânire pe întregul univers i contureaz o atmosfer înc rcat de mister. 7. În prima parte a poeziei se poate observa cu u urin predominan a verbelor la timpul prezent, timp specific descrierii. De aceea, i aici are rol în prezentarea peisajului, în introducerea cititorului în atmosfera misterioas . În final poezia este dominat de imagini motorii, poetul trecând de la descrierea peisajului nocturn la prezentarea învolburat a luptei, ce învie în ochii cititorului. Astfel se explic i folosirea verbelor la perfectul compus, timp specific prescurt rii ac iunii în plin desf urare. 8. Ultima strof transmite ideea permanen ei naturii în raport cu via a, invocând Oltul, martor al atâtor evenimente importante, prin folosirea vocativului, cu rol personificator din primele versuri. Epitetele Ä(virtu i) mari´, Ä(fapte) cumplite´ intensific m re ia acelor timpuri, importan a istoric i totodat sentimentul de recuno tin pe care acestea le stârnesc oric rui român. Întrebarea retoric din final face referire la domnia grandioas a marelui conduc tor, al c rui nume este precizat în titlu, Mircea. 9. Poezia ÄUmbra lui Mircea´ este un imn închinat unei figuri impozante din istoria românilor. Prezen a numeroaselor imagini artistice i a figurilor de stil, împreun cu vocativul ÄOltule´ i imperativul ÄAsculta i´ ce arat implicarea afectiv a poetului, prin vocea eului liric, dovada apeten ei poeziei la lirismul subiectiv.

I. 5. (ÄMul umire´ ± Ioan Alexandru) 1. Luni începuser coala de la ora apte. De luni de zile nu am mai auzit nimic despre el. 2. Äcuvine-se´ ± cratima marcheaz o inversiune în forma verbal cu rol în p strarea m surii versului; Äs - i´ ± cratima desparte dou p r i de vorbire diferite, înlocuind vocala Äî´ în scopul men inerii m surii versului 3. ÄPentru str mo i i pruncii nen scu i´ 4. motivul recuno tin ei, motivul dragostei de natur , motivul divinit ii, motivul amintirii. 5. Eul liric î i face sim it prezen a în poezie prin pronumele i verbele la persoana I i a II-a: Äs -ti mul umesc´, Ämea´, etc. 6. Metafora Änori, aceste flamuri sure´ dezv luie impresia pe care norii o au

asupra poetului, atins chiar de aparenta lor banalitate. Metafora pune în rela ie un element cosmic cu un simbol de glorie. 7. Rolul conjunc iei coordonatoare Ä i´ este de a înt ri dorin a poetului de a mu umi pentru nenum ratele bucurii pe care i le ofer via . El simte c nu îi ajunge cerul pentru a- i exprima gratitudinea, folosind în mod obsesiv conjunc ia ce leag toate aceste elemente. Repeti ie anaforic . 8. Cea de-a patra strof continu în iruirea numai câtorva dintre milioanele de lucruri, de mici bucurii ale vie ii pentru care nu vom putea niciodat s mul umim suficient de mult. De i aparent destul de s rac în figuri de stil i imagini artistice, aceast strof este ea îns i o metafor , unde poetul îmbin atent, cu m iestrie, forme i culori, miresme i senza ii cu ajutorul în iruirii. Ultimul vers marcheaz cititorul prin naturale ea cu care este infiltrat în poezie, poetul reu ind s fac tot mai adânc fascina ia in fa vie ii. 9. Tiltul poeziei exprim simplu, dar cu o not de profunzime ce nu poate trece neobservat , ideea central , tema poeziei, i anume, recuno tin a eului liric pentru ceea ce are cel mai de pre de la Dumnezeu: via a. Fiind un substantiv propriu, nearticulat are rol în generalizarea sentimentului mul umirii.

I. 6. (ÄCrizanteme´ ± Dimitrie Anghel) 1. candid = pur beteal = podoab 2. cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i ine locul vocalei Äu´ (nu ar avea), având rol în p strarea m surii versului. 3. a-l trece toate apele, a trece pragul, a trece în nefiin . 4. motivul toamnei, motivul oglinzii 5. Äo fat ubred i pal ´, Ävasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme´. 6. s spuie s spun -nt ilor -ntâilor 7. Atât epitetul personificator Äoglinzile-obosite´ cât i compara ia Äevlavios ca o vestal ´ adâncesc sentimentele de triste e, de mâhnire, pe care toamna le las în urm . 8. În prima strof a poeziei, poetul realizeaz cu ajutorul unor sugestive imagini artistice i figuri de stil, o paralel între anotimpul trist i monoton , toamna, i fata singur , Ä ubred i pal ´. Folosirea epiterului personificator Äoglinzile-obosite´ adânce te sentimentul de complet melancolie ce s-a instalat în cas odat cu sosirea toamnei. Fata descris de poet prin dou epitete o fac s se potriveasc perfect decorului. ÄPreschimb florile în vase, evlavios ca o vestal ´: compara ia fetei cu o vestal face din acest procedeu banal un adev rat ritual, pentru cea care Än-a fost mireas ´. Este un tablou simbolist în care obiectele sunt descrise din perspectiva unei st ri puternice, obsesive. 9. Limbajul folosit de D. Anghel în poezia sa este sugestiv. El pune la îndemâna cititorului elementele necesare pentru ca acesta s în eleag în maniera proprie

i´. Folosirea numeroaselor verbe la imperativ. Prima virgul desparte un substantiv în vocativ de restul propozi iei. cum ar fi: Äzbura i´. folosit cu sens metaforic pe lâng cel de-al doilea. Autorul pune toat aceas atmosfer feeric de noapte de prim var doar pe seama anotimpului. Putem considera c poetul sugereaz pe tot parcursul poeziei o paralel între trista toamn . f r de ve mintele catifelate pe care acesta le pune la dispozi ie. zarz rii i prunii. motivul prim verii. motivul lunii. 4. pref cut.semnifica ia versurilor. zarz ri. (ÄBalul pomilor´ ± Dimitrie Anghel) 1. Substantivul Äbalul´. Cele dou copile seam n ca dou pic turi de ap . fra i de suflet. Äpomi´ fac ca titlul s reprezinte perfect tema poeziei. cu sens metaforic urmat de . Äv ´ i a adjectivelor pronominale la persoana I: Ämea´. I. Äcai ii. 8. pomii parc danseaz . tri ti i delica i´. str lucind în lumina lunii. a pronumelor la persoana a II-a: Ä. 5. Äporni i´. anotimpul în care toate florile mor. cai i. Epitetul metaforic Äroze (gesturi)´ îmbin armonios mi carea suav a pomilor în b taia vântului cu culorile palide. Apostroful marcheaz lipsa accidental a vocalei Ä ´. Ultima strof treze te cititorul din visare. Tiltul anun poezia ca pe o metafor . 7. având rol în men inerea m surii versului 3. dar calde ale prim verii epitet sinestezic specific simbolismului 7. ± folosirea simbolului cromatic ± sinestezie Ädulci orchestre´ I. s-au ± cratima desparte dou p r i de vorbire diferite. Pomii. intr-un suflet. Epitetul multiplu Ä(pustnicii) tineri. (ÄEpigrag´ ± Tudor Arghezi) 1. cu sufletul la gur . înve mânta i. aducându-l din nou cu picioarele pe p mânt. a substantivelor în vocativ: Ästihuri´. pruni 2. în elese i neîn elese´ 5. 9. Leg nându-se u or în b taia vântului. i casa fetei. balul pomilor fiind dulcea prim var . persoana a II-a. 3. elidarea lui e. 6. 4. 8. care transform întrega natur în s rb toare. 6. 2. fata pentru care cititorul presupunea c iubirea tinere elor a murit. iar ce-a de-a doua separ dou propozi ii / verbe la imperativ. ÄP trunde i. / înve mânta i în haine albe se clatin în fa a lunii´ imagine vizual Äpe gura scorburilor vântul plecat a de teptat un cânt´ imagine auditiv . Toamna se seam n grâul. redevin Äbanalii pomi din fa a casei´.

8. Poezia lui Tudor Arghezi este o art poetic ce impresioneaz prin limbajul folosit de poet pentru a se face în eles i mai ales prin rela ia dintre crea ie i eul creator. dormind). Aceasta este dat în primul rând de întrebuin area numeroaselor verbe la imperativ. 4. (ceva) de vis. forme verbale la persoana I (iubesc). adjective pronominale posesive (mea). În cea de-a treia strof a textului poetul prezint moartea albinei ca o jertf suprem în numele muncii sale sacre (tezaurul de cear ). care urmat de adverbul de timp Äacum´. 5. ca prin vis. Se remarc astfel prinadresarea direct al persoana a II-a. fiind folosit de fapt cu sens metaforic. Deasemenea. utilizarea verbelor la gerunziu (z cân. prin intermediul interoga iei retorice din ultimele versuri este eviden iat singur tatea micii viet i în momentul pr bu irii din zborul ei înalt. Poetul îmbin cu m iestrie elemente surprinz toare. iar compara ia stihurilor cu Äp s rile mici de catifea´ stârne te duio ie în sufletul cititorului. urmat de un determinant. observându-se totodat i compasiunea poetului pentru starea acesteia. Arghezi încearc s ne transmit ideea c orice creator poate învinge timpul i spa iul prin crea ia pe care o las în urm . 6. 9. 8. dau cititorului senza ia c se afl în mijlocul unei adev rate Äfurtuni´ de crea ie. O caracteristic a limbajului poeziei argheziene aste expresivitatea ob inut . I. 7. implicarea afectiv a eului liric. 7. Urmeaz abunden a de imagini vizuale i figuri de stil de o impresionant for . singular. (ÄLumin lin ´ ± Tudor Arghezi) 1. Epitetul simplu Äu oar (zbur toare)´ subliniaz delicate ea i fragilitatea albinei. care îi va impresiona pe tinerii cititori. Compasiunea sa pentru munca micilor vie uitoare. ce o vor p stra mereu. a ucide = a omorâ a ucide  a învia 2. Dup cum arat i titlul. cu ajutorul c rora eul liric apare ca un comandant al armatei cuvintelor. subliniaz mai mult Äsuferin a´ bietei vie uitoare prin compara ie cu somnul dulce din stup. Poezia are un puternic impact asupra cititorului. lâng substantivul Älumin ´ creeaz o metafor de o dulce muzicalitate (ob inut prin repetarea unor sunete). Titlul poeziei surprinde prin aparenta lips a leg turii cu textul cu textul acesteia. 9. Virgulele utilizate marcheaz apari ia unui substantiv în vocativ. poetul empresionând prin for a expresivit ii limbajului. poezia preg te te cititorul pentru furtunoasa leg tur pe care procedeul crea iei o stabile te între opera i creator. 9.versul ÄP stra-v -vor într-un sicriu de carte´ exprim d inuirea în timp a operei artistului. 3. Înc din primul vers al poeziei se remarc folosirea verbului la imperativ Äzbura i´. Äepigraf´. Adjectivul Älin ´. neterminat . mod ce prezint o ac iune îndesf urare.

ÄLe vezi? Au c zut. 9. plural a pronumelui personal Ä-le´. Cratima (semn ortografic) marcheaz desp r irea formei verbale de forma neaccentuat de persoana a III-a. I. Marcheaz pronun area ultimei vocale a primului cuvânt i a primei vocale a celui de al doilea într-o singur silab . 3. etc) ce creeaz surprinz tor imagini artistice. Cea de-a doua strof a poeziei exprim dorin a eului liric de a crea i totodat r zvr tirea sa în fa a neputin ei de a. ÄFâstâcite i neroade´.i g si cuvintele. Am s vin când voi avea pu in timp. Am b ut o caraf de vin ro u. 7. metonimie ± Äaur i parfum´. . Arghezi introduce procedeul esteticiiurâtului. prin exprimarea direct a tr rilor. 10. Poezia ÄCuvinte stricate´ se încadreaz în lirica subiectiv în primul rând prin prezen a eului liric. Exclama ia din primul vers al strofei indic prezen a unui eu liric dezam git de crea ia sa Äs-au stricat cuvintele mele´. În al doilea rând.). ÄPalid a ternut e esul cu m tas ´. 8. 3. dar contrariant tocmai prin semnifica ia adejectivului-epitet. 11. I. De altfel. indicat de folosirea verbelor i pronumelor la persoana I i a II-a (mele. cuvintele. având rol în p strarea m surii i a ritmului versului. rela ia poet ± material poetic. a sentimentelor eului liric (dezam gire. îngroape 2. titlul anticipeaz tema poeziei. desfrunze te.´ 4. în care poetul î i va Ärenega´ propriile Äcuvinte stricate´. imagine vizual ÄUmbl prin mocirle cu stele´. cuvinte. revolt i uimire. Poezia marcheaz prin abunden a imaginilor artistice formate din îmbin ri surprinz toare ale cuvintelor prin tehnica specificarghezian . Înc din titlu. s-au sculat. 4. a exclama iilor i a întreb rilor retorice (Äle vezi?´. îmbinând armonios în maniera-i caracteristic cuvintele. Ähule te-le!´). hule te-le). forme pronominale de persoana I ± Ä-mi´ Adjective posesive de persoana I ± Ämele´ 6. Äîs´ ± sunt . ÄP s rile negre suie în apus´. etc. Astfel se formeaz un epitet metaforic surprinz tor prin formasa simpl . Semnnul exclam rii (semn de punctua ie) marcheaz o porunc a poetului adresat cititorului. (ÄNiciodat toamna´ ± Tudor Arghezi) 1.din utilizarea num rului însemnat de figuri de stil (metafore: Ätezaurul de cear ´. Äde tele´ ± degetele. voci 2. (ÄCuvinte stricate´ ± Tudor Arghezi) 1. 5. estetica urâtului Äumbl prin mocirle de stele´. Imagine auditiv ÄS nu le mai cânte cumva´. buze.

În limba literar este timpul specific poeziei. dorin a de concret. Am cump rat azio imens stea de mare. . Motivul îngerului (ca semn al divinului). 4. precedat de adverbul de timp cu valoare absolut Äniciodat ´ intesific fascina ia poetului în fa a grandioasei toamne. exprimat cel mai concret în primul vers: ÄNu. vecinicul i bunul. Este o stea în devenire. evident în textul dat în primul rând prin prezen a m rcilor eului liric (verbe i pronume la persoana I i a II-a). 5. mod ce exprim o ac iune prezentat de vorbitor ca real . 6. neputin = imposibilitate. Domnul. Pova = sfat. Substantivul toamna. i totodat dezam girea sa. 5. motivul trecerii timpului. Punctele suspensie adâncescregretul poetului de a nu fi auzit de divinitate. 6. de când m rog. Se observ intelectualizarea emo iei i intensificarea tr irilor eului liric prin prezen a numeroaselor imagini artistice de o deosebit valoare stilistic .. 12. Folosirea verbelor la mod indicativ. 2. Poezia lui Arghezi transmite un puternic sentiment de triste e i dezam gire a eului liric. (ÄPsalm´ ±Tudor Arghezi) 1. În poezie. I. Epitetul multiplu Ärecea (mea-)ncruntat (suferin )´. Una din principalele tr s turi specifice modernismului identificate în poezia lui Arghezi este subiectivismul. înt re te motivul eului liric de a da glas repro ului. comunicarea cu divinitatea. Motivul toamnei. evident prin folosirea verbului Ävreau´. subliniaz dorin a arzând a poetului de primi un semn din partea divinit ii. 3. rezultat al lipsei Äunui semn´ din partea Celui de sus Ädoar mie. 7. / Nu mi-ai trimis. Strofa transmite o dorin adânc a eului. Titlul poeziei se reg se te i la începutul primului vers. verbul Äa fi´ la perfect simplu adânce te intensitatea tr irilor eului liric în fa a imensit ii toamnei.. B iatul acela este slab de înger. ce fac evident monologul adresat lui Dumnezeu. 7. La nivel prozodic observ m cultivarea versului liber. ÄP s rile negre suie în apus/ Ca frunza bolnav -a carpenului sur´ ± compara ie prin care zborul p s rilor c l toare c tre alte meleaguri este pus în rela ie cu Äboala´ ce cuprinde în fiecare an carpenul (desfrunzirea).´ 8. dar marcheaz în acela i timp i un repro la adresa Domnului. 9. 8.ÄStau în rmu-albastru-al râului de soare´. Ämie´.i cer un lucru prea cu neputin ´. Primul catren al poeziei este un monolog adresat divinit ii în care eul liric î i face sim it prezen a înc din primul vers. Perfectul simplu (sau trecutul definit) exprim un fapt complet s vâr it într-un anume moment al trecutului. Prezen a eului liric este evident în text prin folosirea frecvent a pronumelor i verbelor la persoana I i a II-a: Ä.i´. etc. Ä(m ) rog´. Ävorbeai´. niciunul.

Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i are rolul marc rii pronun rii într-o singur silab a prepozi iei Äde´ i a primei vocale Äa´. îmbinat cu termeni arhaici (ghies). persoana a II-a. Ultima strof se realizeaz în întregime pe baza antitezei între glasul inimii (cel neauzit) i glasul min ii eului liric (gândul cel dintâi). tr iri ale poetului (dezn dejdea. 9. motivul plec rii. singurul.i pleca capul. eviden iind tocmai dorin a eului liric de a diminua distan a dintre el i divinitate. (ÄDe-abia plecase i´ ± Tudor Arghezi) 1. Indecizia din sufletul poetului este redat în special în primul i ultimul vers ÄVoiam s pleci. a se pleca. a adeverbului abia. 3. Ämie´). separând vorbirea direct de restul versului. I. Teoria iubirii neîmplinite. Din cauza suferin ei a ajuns o umbr de om. . (ÄGri´ ± George Bacovia) 1. ÄVoiam s pleci´. a pleca urechea. a. 8. i glasul orgoliului r nit Äde ce-ai mai fi r mas?´ 6. 13. În aceast poezie lirismul este de tip subiectiv deoarece sunt exprimate în mod direct st ri. Pâinea coapt pe vatra bunicilor este cea mai bun din lume. constituit dintr-o locu iune adverbial Äde-abia´. Ävoiam i s r mâi´ 5. împreun cu cea a exclama iilor (Änu te-ai uitat o dat înapoi!´) i a întreb rilor retorice (Äde ce-ai plecat?´) marcheaz în poezie lirismul subiectiv. subliniaz durerea înc puternic din sufletul poetului. Tot acel vis îngrozitor s-a dovedit a fi un semn pe care numai eu îl puteam în elege. ajutând astfel la men inearea m surii i ritmului versului. regretul de a nu avea Äsemne´ din partea divinit ii). Ämea´. 4. 2. Äplecase i´). 2. cuprins în forma unui monolog adresat din poezie. lâng care plasat e un verb la mai mult ca perfect (timp specific unei ac iuni trecute i demult încheiate). Prezen a m rcilor eului liric (precum verbe i pronume la persoana I i a II-a Äte-". Îmi va r mâne mereu în suflet vatra p rinteasc . De asemenea.9..]/ De ce-ai plecat?de ce-ai mai fi r mas?´. Retorismul întreb rii din finalul strofei adânce te sentimentul melancoliei dat de regretul eului liric în fa a deciziei sale de a renun a la iubire. Linia de pauz marcheaz o structur incident . care o vrea înapoi pe fiin a iubit ÄDe ce-ai plecat?´.. Interoga ia retoric din ultima strof transmite cititorului lupta ce se d în sufletul poetului între glasul inimii. a verbului sugereaz repro ul eului liric la adresa iubitei. Limbajul este familiar. Ävoiam´. I. Äam rugat´. Titlul poeziei. 14. iar la nivel lexico-morfologic exist m rci ale prezen ei acestuia (Änu cer´. voiam s i r mâi/ [. 7.

singur tate. sumbru = întunecat. 3. pân i zarea îngreunându-se parc sub for a z pezii Äde plumb´. Aceast stare este redat cu ajutorul imaginilor artistice. construit simplu din adjectivul cromatic Ägri´. el creaz un contrast expresiv su termenii care evoc insistent culoarea negru (sumbru. motivul corbului. în poezie pot fi identificate o serie de elemente din câmpul s u semantic Äînnegri´. orizont = zare. cu rol în adâncirea senza iei de melancolie. 3. 6. sentimentul de vid. Folosireacratimei marcheaz în ambele cazuri pronun area într-o singur silab a sunetelor finale din primulcuvânt i a celor ini iale din cel de-al doilea (valabil i pentru al doilea cu al treilea cuvânt). Se observ repetarea acestuia i în interiorul poeziei în sintagma Äninge gri´ din finalul fiec reia dintre cele dou strofe. Titlul. Se observ construc ia închis marcat de apari ia versului Ät ind orizontul. Äam oftat´. Astfel impresia creat este de stranie mi care în cerc. îndeosebi vizuale (Äiar în zarea grea de plumb/ Ninge iar´) i al figurilor de stil bazate în special pe cromatica monoton a peisajului Äînnegri´. 7. 6. în amurgul vie ii. 2. deprimare. Ägri´. ÄCâmpia alb ± un imens rotund ± ´.Ämea´. tema solitudiniii. glul. motivul iernii. (greu)ca plumbul. dar i în cel al primei strofe. Spa iul poetic este tensionat de imaginea repetat a mi c rii corbului. 7. corb). Äplumb´. Ideea este înt rit i de metafora Äninge gri´ care adânce te starea depresiv a eului. Äplumb´ 5. posomorât. (ÄAmurg de iarn ´ ± George Bacovia) 1. 4. în amurg. 8. De asemenea. motivul plumbului. Cea de-a doua strof a poeziei continu descrierea tabloului trist de iarn din prima strof . adjective posesive i pronume la persoana I: Ämi-am zis´. diametral´. Epitetul cromatic Äcâmpia alb ´ nu are o simpl valoare ornant . În ultima strof a poeziei ÄGri´ Bacovia transmite o neagr melancolie dat de starea singur tate resim it de artist în raport cu tot ceea ce îl înconjoar . Äninge´. 15. motiv des întâlnit în opera bacovian . I. 4. Ägri´. ÄCopacii rari i nin i par de cristal´. Äplumb´. Zborul corbului într-o direc ie nedeterminat (în prima strof ) i întoarcerea lui în a doua strof . atât în finalul acestei strofe. având rol în p strarea m surii i ritmului versului. anticipeaz tema poeziei. tema mor ii. Verbe. Inim de plumb. 5. Metafora Äzarea grea de plumb´ adânce te ap sarea uria din sufletul eului liric. devenind astfel un laitmotiv. 9. sugereaz repetarea obsesiv a mi c rii . Epitetul metaforic Ä(zarea) grea´ arat senza ia ap s toare pe care o resimte eul liric. înt lnit i în alte poezii bacoviene dintre monotoniadecorului exterior i sentimentul depresiv care îl domin pe poet. sugerând triste e. imprimând viziunii poetice un caracter ireal. Se remarc acea concordan .

frunz . mangal.´ imagine auditiv 5. Acesta sugereaz prin repetarea obsedant ideea mor ii prezent în toate elementele din jur. în aceast poezie. tematica: moartea. arse. Astfel. Iubirea a murit de curând. (ÄNegru´ ± George Bacovia) 1. 16. Se men ine m sura i ritmul versului. a umbla de funza fr sinelului. 9. Metafora Änoian de negru´ semnific o gr mad de scrum. Motivul centralal strofei este amorul. tema mor ii. Flac ra arunc scântei pe p mântul ud. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite (conjunc ia coordonatoare Ä i´ de pronumele Ä-i´). Prezen a eului liric în poezie este sugerat prin folosirea verbelor i pronumelor la persoanele I i a II-a: Äspune´. peste tot sunt semne ale distrugerii. 4. prezente în text. Ätine´. prezen a simbolului. sentimentul vidului I. agonizant . ceea ce ar însemna c arderea nus-a produs de mult. solitudinea poetului aflat într-un spa iu închis. c dere i moarte. marcând elidarea vocalei Äî´. 6. 8. 4. parfum = miros 2. sugerând prin conota ia cuvântului Äamurg´ sentimentul de vid. carbonizate = arse. 3. 9. Äpic frunza/ i-i galben ca tine´ imagine vizual Äiar eu în golul toamnei/ Cheman în aiurare.. Reluarea în ultimul vers a metaforei Änoian de negru´ duce cu gândul al un sfâr it de lume material i sufletesc. I se asociaz Äparfumul de pene arse´. a sugestiei. ideea mor ii este sugerat prin dezagregarea materiei (Änoian de negru´. Dorin a simboli tilor era aceea de a nu numi în mod direct st ri sau sentimente. ci de a le sugera prin intermediul simbolului. galben . Ä-m ´. a t ia frunze la câini. Ächemam´. Adjectivul Änegru´ reprezint un simbol des întâlnit în poezia bacovian .ce devine o expresie simbolic a unei st ri limit . motivul sicriului. 7. I. Totuleste ars. culoarea dominant este negrul mor ii. (ÄPastel´ ± George Bacovia) 1. dar ia verbelor la . 5. sunt ambele elemente ce duc la dezagregare. carbonizat. Focul i ploaia. Poetul pare a fi supravie uit unei experien e de co mar carear fi putu avea loc în vis. 2. pentru c este prezent verbul Äfumeg ´. consecin a fonetic fiind pronun area într-o singur silab a celor dou cuvinte. trist . 17. 8. sicrie. iar prin substantivul Äiarna´ ± o lume pustie. Linia de pauz marcheaz aici tocmai sfr itul unei etape (amorul). Titlul ÄAmurg de iarn ´ este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. Äcarbonizate flori´) sau prin sfâr itul iubirii. 3.

Aici ea cade neîncetat. Impresia de sfâr it de lume este astfel amplificat de repetarea acestui cuvânt în versul-refren al poeziei. ci unul al dezagreg rii materiei. al triste ii pune st pânire pe poet. l sându-l în urm pe poet într-o stare de dezn dejde. Ä-mi´. Cea de-a treia strof completeaz tabloul monoton al unei naturi înecate de ploaie. Cadrul pustiu al toamnei vine s sublinieze triste ea. Sentimentul vidului. al turi de linia de pauz . poezia bacovian se constituie mai degrab într-o descriere a tr irilor poetului (un decor interior) pe fundalul unei toamne agonizante. 18. 9. nu vine s purifice. Utilizând simbolul sau repetând anumite sintagme sau versuri sunt sugerate sentimente. Ästai´. dezn dejdea. st ri ale poetului (Aici agonia. În cea de-a doua strof este prezentat plecarea iubitei. Utilizarea punctelor de suspensie în finalul primului vers exprim sentimentul de dezn dejde a eului liric în fa a ploii nesfâr ite. simbolism tematic (pierderea iubirii) utilizarea simbolului repetarea unor cuvinte sau sintagme I. (ÄPlou ´ ± George Bacovia) 1. sentimentul de vid. Epitetul personificator Ägrele (t l ngi) adormite´ sugereaz un sentiment de ap sare. nu este un simbol al fecundit ii naturii. 8. Äspune´. în poezia bacovian . 8. De i intitulat ÄPastel´. Ploaia. cauzate de ploaia nesfâr it ). marcheaz grafic regretul eului liric în fa a alegerii f cute. aceea de a renun a la iubire. I. 7. care pustie te natura. În luna mai vremea este cea mai frumoas de pe tot timpul anului. 6. . plou . (ÄP lind´ ± George Bacovia) 1. pierderea iubirii asociat imaginii dezolante a toamnei. de dezn dejde a poetului ca urmare a ploii. Tema poeziei este tipic bacovian . Punctele de suspensie. Un procedeu tipic simbolist este repetarea unui vers în poezie. Nu mai pot merge la mare. care au pus st pânire pe sufletul poetului. cu valoare de refren (ÄAh. 9. depresia. aceste st ri sunt sugerate i prin utilizarea liniei de pauz sau a punctelor de suspensie. motivul talangei. motivul ploii.imperativ: Är mâi´. tin . Änoapte deplin ´. forme verbale i pronominale de persoana I i a II-a : Än-am mai v zut´. De asemenea. 2. plânsul t l ngii când plou !´) ce sugereaz aici atmosfera ap s toare. O caracteristic a limbajului simbolist este sugestia. 3. 19. 4. 6. Äpal lumin ´. 7. 5. agonizant .

dominat de obscuritate.´ ± Ion Barbu) 1. 8. Astfel se insinueaz gândul obsedant al singur t ii. lirism subiectiv descrierea tr s turilor interioare ale poetului m rcile lexico-gramaticale ce marcheaz prezen a eului liric (verbe i pronume la persoanele I i a II-a) 7. caracterul de art poetic al textului barbian. I.. Nu mi-a spus unde pleac . 20. 4. astfel. 9.] tiara´ accentueaz semnifica ia epitetului Äumed ´. Äpustiilor pie e´ 5. Pia a neagr din România s-a extins în ultimii ani. Ultima strof are acee i structur închis . contribuie la men inerea ritmului i m surii versului. în care pân i lumina pare trist . cunun = coroan grav = solemn 2. Structura închis a acestui ultim catren sugereaz la rându-i. marcând pronun area într-o singur silab . Lacul era dezmierdat de mii de unde aurii. Ätristele becuri cu pal lumin ´. în vocativ. 6. Inversiunea Äumed [. de restul propozi iei. spa iul închis în care agonizeaz poetul. Se anticipeaz . 3. Titlul poeziei. cu valoare de refren. 5. virgulele despart o structur (substantiv+adjectiv).. inim de piatr . Epitetele Ätristele becuri´ i Äpustiilor pie e´ sugereaz o atmosfer monoton . . 3. O umbr de triste e îi r s ri pe fa .2. (Ä i-am împletit. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite. al pustiului. devenit o umbr ce bântuie prin pie ele solitare. ÄS te înal i mai grav în cadrul t u de azur´ ÄA teapt infinit i limpede ca marea´. constituit dintr-un verb la indicativ precedat de pronumele personal Ä i-´. este un laitmotiv al liricii bacoviene ce trimite c tre o tem tipic simbolist : moartea prezent în toate elementele lumii înconjur toare. care imprim ideea de m re ie. ob inut cu ajutorul unui num r mic de figuri de stil (epitete). lipsit de orice speran de a ie i din el. 6. constituit dintr-un verb la gerunziu (Äp lind´) trimite cu gândul la un decor tipic bacovian. Aceast imagine dezolant a eului liric bântuit de gândul mor ii într-o pia solitar . cu mâna pe inim . un spa iu în care poetul însingurat i dezam git bântuie. ca i primele dou prin repetarea în debut i în final a aceluia i vers (ÄSunt solitarul pustiilor pie e´). ± utilizarea versului cu valoare de refren ± tematica: moartea. dar i la Äp lirea´ sufletului poetului.. Titlul poeziei. pia a pustie. înc din titlul. ce îl macin pe poet. ce simbolizeaz de fapt crea ia. tipic bacovian . arat atitudinea subiectiv a poetului i marcheaz adresarea direct c tre Äsl vita sor ´. 4.. imagine schematic . astfel. 7. Pia a pustie este un decor des întâlnit în poezia lui Bacovia.

o incanta ie a iubirii: ÄUn cântec printre ani i un descânt´. 4. spre care tinde eul liric. I. 9. Exprimarea ideilor i tr s turilor eului liric într-un limbaj atipic. În cea de-a doua strof sensul simbolic al cuvântului este generalizat. înl n ui i = uni i. Cratima din structura ÄDumnezeie te-ntraripa i´ marcheaz elidarea vocalei î i are scopul de a p stra ritmul i m sura versului. Mesajul poetic este încifrat. idee sugerat de verbul a cânta: Äs cânt´. aflat în contrast cu cea dinamic . ÄUn cântec f r moarte a vrea s cânt´. prin intensitatea lor. 6. motivul lunii. dar i cu al metaforei ÄMelancolia va luci stelar´. devenit un motiv al poeziei. motivul cântecului. melancolie = triste e. În ultimele dou strofe eul liric î i imagineaz momentele finale ale iubirii lui. 3. Este utilizat motivul mitologic al reginei Berenice în cadrul unei metafore pentru a reda imaginea cerului înstelat care pare s ating îndr gosti ii: Äpeste noi va ninge rar/ O pulbere din Coada Berenicei´. 7. un clocot interior. creând o atmosfer melancolic . Cuvântul cântec. rela ia dintre poet ± crea ie sa fiind sugerat de utilizarea unor termeni su sens conotativ. indicat de verbe i pronume la persoana I i a II-a. . Sentimentul de triste e este ilustrat cu ajutorul epitetului Äbra ul rece´ i al personific rii ÄAcela i pesc ru în larg va plânge´. Metafora ÄDumnezeie te-ntraripa i de vânt´ sugereaz înfocarea eului liric i a iubitei sale i faptul c sentimentele acestora. Verbul Äs plutim´ ilustreaz dorin a eului liric de a dep i zbuciumul lumii materiale prin intermediul sentimentelor lui în l toare i eliberatoare. referindu-se la iubirea tr it de to i îndragosti ii. al c rui limbaj se caracterizeaz prin ambiguitate. Poezia poate fi privit ca o art poetic .. din crearea unor figuri de stil. 8. Äs cânte´. plan aflat în opozi ie cu cel întunecat al lumii materiale: ÄPe marginea de umbr a tunicei´.´ apar ine liricii subiective în primul rând prin prezen a evident a eului liric. Cununa Ariadnei) 1. 9. material . Teme/motive literare: tema iubirii. înfocat . 2. Verbele la modul conjunctiv au rolul de a exprima dorin a eului liric de a fi al turi de femeia iubit i de a. iar cântecul devine asemenea unei vr ji.8.i eterniza sentimentele de dragoste. simbolizeaz dragostea eului liric pentru iubita sa. îi ajut s se deta eze de zbaterile ce in de sfera terestr .. sentimentele lui înfocate pe care dore te s le eternizeze. Barbu folose te în poezia sa sugestia ca procedeu principal al limbajului poetic. M rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele la persoana I singular: Äa vrea´ i plural: Äs plutim´ i pronumele personale la persoana I singular: Äm ´ i plural: Änoi´. Poezie modernist . Ä i-am împletit. au o valen eliberatore i în acela i timp le insufl vitalitate. 5. care sugereaz leg tura permanent dintre natur i eul liric. prin care se face o nou trimitere la planul ceresc. tr s tur specific poeziei moderniste. 31 (Dan Botta. din incipitul poeziei.

o data la mijloc i o data în finalul poeziei.frunze´..valuri´ 2. . pronume i adjective pronominale la persoana I (Ämi´. Ämeu´. (substantiv) Parcul acela este mare. Cratima folosit în construc ia . stabilindu-se o analogie între sunetul produs de valurile Äclocotitoare´ i fo netul frunzelor. face trimitere la faptul c prezen a permanent. la .. for ele interioare nu mai pot fi st vilite. 5. Imperfectul. Marea) 1. 32 (Emil Botta.. Ätalazuri cre teau´). dar i diferite tipuri de imagini artistice vizuale sau auditive (Äleg nare de frunze´. Am fost la mare.I. Prin intermediul metaforei cu valoare de simbol marea este asociat cu imaginea p durii. continuând s . teme/motive literare: marea. 7. Änu vreau´.se trezeau¶¶ i .. uitarea. Pentru a marca grada ia ascendent agita iei interioare sunt folosite figuri de stil. valuri.clocotitoare valuri¶¶). prin utilizarea adverbelor negative (Änu´. Sintagma este folosit de doua ori pe parcursul textului. precum epitetul în inversiune (. Äm ´). metafora(. verbe la persoana I (Änu tiu´.abia începea¶¶. 3. Astfel..cre teau´. Grada ia este marcat verbal care exprim laten o ac iune început i de verbele folosite. Änici´ ± valoare adjectivala) ideea de singur tate i de întoarcere c tre sine este foarte bine eviden iat . Ävaluri«loveau´. Incipitul poeziei reprezint pân acum parc a unor for e interioare care a nu s-au manifestat.. (adjectiv) 4. îmi¶. astfel fiind accentuat trezirea din somnolen asem narea i realizându-se o simetrie a textului.nu-mi da´ are rolul de a marca elidarea vocalei ... În partea a doua a poeziei se remarc acumularea de nega ii pentru a sublinia necesitatea lini tii i a uit rii la care aspir eului liric.loveau¶¶ i . Äs uit´) 6.digul pieptului meu¶¶)..i fac . 8. trecându-se de în trecut f r odat a se preciza momentul ce au ie it din starea de sim it la . ..î´ din forma pronominal . timp încheierii acesteia..

searbedele zori´.. . 7. apare ideea trecerii ireversibile a timpului. Teme/ motive prezente în poezie: timpul.. Apare epitetul în inversiune .. Titlul este reprezentat de un substantiv articulat hot rât ± marea ± care denume te metafora central a textului. Eul liric simte c nu mai poate aduce clipele trecute înapoi i încearc un sentiment de nostalgie.). luna. la perioada de tinere e pentru a sim i m car o clip de fericire. Gr dinile Am girii) 1. În primul vers. Sentimentul predominant care se desprinde din poezie este triste ea. mohorât. Grupurile nominale indic faptul c triste ea este sentimentul dominant (.ursuz luna´ etc. În ultima strof a sonetului predomin sentimentul de triste e. titlul sugereaz asem narea evident în percep ia eului liric dintre fream tul p durii i clocotul m rii. I. 4. acesta are rolul de a ar ta . cratima leag p r i de vorbire diferite i este utilizat de asemenea din necesit i prozodice (pentru men inerea ritmului).. tain = secret... . Ea se ofilise de dorul celui drag (sens figurat/ conotativ).9. . ..v zduhul ve ted´ are rolul de a descrie v zduhul. cauzat de amintirea clipelor frumoase care in de trecut (. Epitetul . acest lucru fiind reliefat de atitudinea eului liric de a privi spre trecut cu nostalgie. Astfel. Totodat .v zduhul ve ted´. 2. ursuz = posomorât . 5.marea p durii´.i mai învie-o clip a stinsei fericiri´). Mu cata se ofilise deoarece nu o udase nimeni (sens propriu/ denotativ). 6. tulburi nori´. natura împ rt 8. Se creeaz o simetrie între natur i starea eului liric. În poezia . indu-i parc suferin a. acesta fiind lipsit de via . 3. 33 ( Mateiu I.Gr dinile Am girii´. Eul liric regret c nu se mai poate întoarce în trecut. metafora amintit fiind explicitat pe parcursul textului liric.. nefiind mul umit de prezent.mohorâte flori´. figur de stil menit s arate coresponden a dintre tr irile eului liric i natur . inducând un sentiment de triste e. umbra.în zadar vei cere viclenei n luciri/ S .. Caragiale.

motivul lacului 5.. Astfel. spa iu legat de clipa prezent . .. 3. Pe coama acestui deal se cultiv pomi. ..searbedele´). Titlul .vei plânge´. poetul. Motivul lacului este unul specific romantismului.. o imagine a efemerului. gr dina. Repeti ia enumera iei Äsolemn i elegant´ realizeaz paralelismul între prima i ultima strof .ve ted´.. În structura ÄDescoperit-am´ cratima marcheaz scrierea inversat a formei verbale la timpul perfect compus. lucrurile frumoase nemaiavând nicio importan cruzimea sor ii care face ca timpul. .. I. relevând asem n rile dintre ÄPoetul´ de acum un secol i eul liric.apusa tinere e´.. Coama bogat a calului demonstreaz c este bine îngrijit.Am girii´). ÄFunebra turl sumbr printre molif i i pini´ 4. figura de stil creionând atitudinea specific poetului romantic pe care o preia i eul liric.ursuz ´. care este personificat prin scrierea cu majuscul .s-a ofilit´. Neoromantic ) 1.motivul codrului. 7. . Câmpul semantic dominant din poezie este acela al triste ii (. Astfel lacul reprezint un element ce apar ine spa iului exterior poetului i care îl inspir . ar tându-se starea eului liric ± regretul dup .. clip în care nu mai exist decât am girea.tulburi´.mohorâte´.gr dinile´) i unul abstract (.amara´. . Inversiunea . pentru el. C linescu. Äeu´. . Spa iul imaginat.Gr dinile Am girii´ con ine un termen concret (. crea ia romantic accentuând rela ia dintre om i natur . pronume la persoana I ± Äîmi´.. . a armoniei dar prin ad ugarea celui de-al doilea termen (am gire) se eviden iaz ideea c totul nu este decât o iluzie.. se arat existen a unui loc aflat în con tiin a eului liric... . trimite ini ial cu gândul spre o imagine a frumosului. 2.viziunea modificat a eului liric. prezen a sa în poezie ajutând la conturarea universului poetic romantic care constituie tema textului. 34 (G. 6.amara soart ´ arat respectiv lucrurile frumoase s treac f r s existe ansa de a le întoarce. 9.. natura. Verb la persoana I singular ± ³Descoperit-am´.

a imaginii redingotei i a turlei realizeaz paralelismul cu prima strof . ceea ce explic creeze tot în manier titlul ± reinventarea romantismului prin folosirea stilului specific curentului. teme/motive: natura. 9. exprimând asem n rile eului cu un poet romantic de alt dat . la neoromantism. Atât tema poeziei (natura) cât i numeroasele motive (noaptea. singur tatea . repeti ia ± Äîncet.8. dar într-o manier ³neoromantic ´. Äeu´. i motivul codrului care constituie o metafor universul liric romantic. idee ilustrat metafora Äeu m pierd în codri solemn i elegant´. Äm ´. din care Äies sirene i undine´. I. primele trei strofe realizând portretul unui poet de acum un secol i proiectând în exteriorul s u marile teme ale crea iei romantice. eul identificându-se cu poetul romantic de acum un secol al c rui univers este descris în strofele anterioare.a. Ultima strof marcheaz trecerea la lirismul subiectiv. singur tatea. Expresivitatea limbajului poetic apare prin intermediul figurilor de stil (epitete ± Äpl cuta vreme´. Äblajan ´ 4. 2. care ajut la formarea imaginilor artistice extrem de sugestive. luna. Din punct de vedere fonetic. m rci ale eului liric: pronume i verbe la persoana I: Ä iu´. i reluarea motivelor literare ale acestuia. pentru ca apoi eul liric din prezent s romantic de i curentul apusese.. observându-se i trecerea de la timpul imperfect folosit pentru descrierea ³Poetului´. Poezia are ca tem poetul romantic i universul s u liric. 6. Äsgomot´. conferind oralitate stilului. apostroful marcheaz accidental a vocalei Äe´ i . Reluarea epitetului Ä ilindrul cel gigant´. întrucât natura pentru de i mitologia sunt teme predilecte ale romantismului pe care le va aborda i eul liric în ipostaza de poet. la timpul prezent. 3. încet´. 5.]î i caut de cale adesea mul umind´).. luna i stelele. personificarea ± Äluna[. Înserare) 1. Ätrist vale´. Se reia motivul apei. soare cu din i p streaz m sura i ritmul. sugerat de dublul epitet ³solemn i elegant´. visul) justific încadrarea textului în lirica de inspira ie romantic . cu ochii în soare. 7. 35 (Vasile Cârlova. preluând de la acesta atitudinea elegant . Äceva i´.

9. Vasile Cârlova realizeaz un tablou nocturn în care se a terne lini tea odat cu apari ia lunii Ävremelnic st pân ´. aceasta este personificat . acesta generând o serie de imagini vizuale(Äcâmpiile albind´). care sunt parc mai accentuate odat cu l sarea serii. 4. Rolul prozodic al cratimei const în p strarea m surii i a ritmului versurilor. credea c o s -l cert. Äp dure´. Personificarea ÄDin ochi clipe te-ncet cicoarea/ starea de lini te redat de contemplarea naturii. Fiind un substantiv nearticulat se creeaz senza ia unei repetabilit i.O alt tr s tur romantic a versurile este comuniunea ce se stabile te între om i natur . sugerând în plan secundar i armonia naturii cu sentimentele de solitudine ale elui liric. încet«se urc ´. tipic unei crea ii romantice. Senza ia de armonie este dat de perfec iunea astrului selenar care domin totul (Ä i plin de pl cere. dar i prin locu iunea verbal Äî i caut de cale´ se creeaz imagini vizuale care arat mi carea de alunecare a lunii fiind abia perceptibil . Cratimele din structura Ä i-adoarme-apoi´ au fost utilizate pentru a marca rostirea legat a celor trei cuvinte. 8. motivul ± înserarea lini te i-adoarme-apoi i ea´ exprim 6.. 36 (George Co buc. I s-a întunecat fa a când m-a v zut venind spre el. în ast laturi eu totd¶auna viu. Aceasta personificare are rolul de a crea o atmosfer în . Atmosfera strofei este de melancolie. Ämac´ 2. singur tatea naturii se confund cu singur tatea eului liric. tema ± natura. cu puternice reverbera ii în sensibilitatea eului liric. cu frunte mai blajan / Î i caut de cale adesea mul umind´). Prin repeti ia Äîncet./ De sgomot mai de I. Motivul lunii este predominant. 3. 5. Titlul ÄÎnserare´ face trimitere la motivul principal al textului. În aceast strof . E var . În ultimele dou versuri. vale.´). Pastel) 1. deci se întunec mai târziu. a unei st ri de continu trist deta are în fa a tumultului vie ii (ÄP¶acea pl cut vreme.

7. predominante în poezie. Astfel.care lini tea total î i pune amprenta i asupra vegetalului. În a treia strof a pastelului este prezentat un tablou static. Descrierea surprinde trecerea de la crepuscul la noapte. indicând denumirea speciei liricii peisagistice. 9. prin intermediul stihiilor i al vegetalului : ÄPrin vi ini vântul în gr din / C tând culcu mai bate-abia/ Din aripi. au rolul de a transmite ideea eterniz rii naturii surprinse în acest pastel. i-n curând s-alin ´. realizat 3) Ceea ce l-a determinat s . Verbele la prezent. Astfel singura marc fiind de faptul c spectacolul naturii contemplate. Mun ii) 1) degeaba. prin imaginea vizual : Äamurgul moare«/ D semne nop ii din ponoare´. Ätace´ etc. în care poetul î i exprim discret sentimentele. au rolul de a crea o atmosfer impersonalitatea vocii lirice. motivat detaliile ei. o magnific panoram surprins . i-adoarme-apoi i ea´. Aceste verbe sugereaz încremenirea naturii cuprins de o lini te profund . ÄDin ochi clipe te-ncet cicoarea/ dispare. Treptat. utilizat doar în cadrul literaturii române. 8. drumul ales în via sentimentul ap s tor de vin . 37 (Aron Cotru . . Titlul ÄPastel´ este sugestiv. Personificarea ÄEa-mbrac haine-ntunecate´. parc . Äadoarme´. de care nu putea s scape. în toate a prezen ei eului liric este deicticul personal Äeu´. titlul are rolul de a anticipa descrierea unui col de natur . a elementelor care compun tabloul fascinant al înser rii: Äbate´. a fost pentru a delimita o construc ie metaforic cu valoare apozi ional . necuprins 2) Liniile de pauz marcheaz o pauz în vorbire. orice trimitere spre ideea de mi care I. precum plin i epitetul personificator de mister. care sugereaz rela ia direct dintre om i natur . Se remarc accentul cade pe Ät cut ´. care întrege te starea de lini te ce a cuprins întreaga natur în momentul înser rii.i p r seasc în ambele cazuri. stare la care fac trimitere i strofele anterioare. din strofa a doua.

este o figur exprim fiin ei omene ti este v zut de stil prin care eul liric î i a viziunea asupra rela iei dintre trup i suflet.i dep i Strofa a doua îns . Ini ial accentul pic Deci. Ästatornic´ etc. Compara ia vie ii. aduce o schimbare: încercarea mun ilor de a se ridica din Äcoaja´ p mântului este comparat propriile posibilit i. care nu poate fi încadrat de nelini te la nivel structural de constrângeri prozodice. ideea de limitare a individului. 5) ÄÎn coaja lui tiran ´. partea fizic ca un obstacol (Äpiedic ´) în calea ob inerii des vâr irii spirituale. astfel. este evident acesteia. Lupta vocii interioare a poetului cu propriile restrângeri este redat printr-o serie de figuri de stil : metafore (Äpiedica-mi de hum ´.i urmeze studiile era setea de cunoa tere. Äsetea-mi de lumin ´). v zute ca o lupt continu . 8) Ideea poetic din ultima strof este conturat printr-o paralel realizat între condi ia uman i cea a mun ilor. cât . s fug´). iar încerc rile eului liric de a atinge absolutul sunt asem nate cu procesul de formare al mun ilor. la nivelul textului liric prin i spre sfâr itul pe Äs lbatic´. Äsetea-mi´ 6) Metafora Äpiedica-mi de hum ´. m surii i a rimei ar putea sugera. Äslut´. de a se elibera de tiparele neschimb toare impuse repetarea structurii Äca voi´ atât la începutul strofei. inversiuni (Äsufletu-mi ce totul râvne te s absoarb ´) i epitete (Äomorâtor´. cu dorin a eului liric de a. în compara ie cu n zuin ele sale. singurul lucru care îl motiva s . mun ii. s scap. astfel. 4) teme/motive literare: via a privit ca o lupt continu . 7) Modalitatea în care versifica ia poeziei a fost conceput poate fi interpretat ca o încercare de a reda cât mai fidel starea interioar sufleteasc a eului liric. prin atingerea absolutului. i titlul imaginea mun ilor apare în prim-plan. a a dup cum anun a modul de formare a mun ilor v zut ca o Ärevolt ´ împotriva ordinii naturale.Într-un moment al vie ii în care pierduse sprijinul apropria ilor s i. cu fenomenul de ridicare a mun ilor. 9) Titlul poeziei poate contraria a tept rile cititorului. lumina etc. o compara ie (Äca dintr-o strâmt ocn ´). Lipsa armoniei ritmului.). enumera ii (Äs ies.

Ävoi sf râma´. între materialitatea de care eul liric dore te s se deta eze i absolutul la care el vrea s accead . este cel care faciliteaz ascensiunea c tre Divinitate a eului liric. Ultima strof a poeziei înf i eaz finalul ascensiunii eului liric i accederea lui la absolut. Virgulele din versul ÄIar tu. Ämea´. Ävoi deslipi´. s -mi pari o piatr seac ´ au rolul de a izola apozi ia Äfrumoas lume´ de restul propozi iei. azur = albastru. motivul stelei. de I. a avea o inim de aur. Ä-mi´. Desm rginire) 1. a. 8. Oximoronul Äcre tete de h u´ sugereaz imaterialitatea planului ceresc i imposibilitatea lui de a fi raportat la lumea terestr . iar divin ´. reprezentat cu ajutorul epitetului Ämuzic regretele inerente trupescului odat cu atingerea spiritualului. finalul poeziei sugereaz un sentiment al eului liric de tip eterogen. amar = dureroas . Ä alup /Ritmat de arhangheli´. 5. Metafora ÄO pretutindeneasc vibrare de lumin ´ simbolizeaz idealul pe care eul liric dore te s -l ating . a pune la inim . 2. Äs-or lumina´) de a accede la esen . Ävoi culca´. 6. sugereaz eliberarea de Metafora ÄDespov rat de zgura p rerilor de r u´ sugereaz deta area de grijile . de a i întreprinde o ascensiune c tre absolut (Ävoi sf râma´. de a se contopi cu Divinitatea (ÄM va-nv li´. motivul arhanghelului. i metafora Äm-oi topi în boare de muzic divin ´ ilustreaz dematerializarea acestuia i contopirea lui cu Divinitatea. 4. Astfel. 3. Titlul ÄDesm rginire´. 38 (Nichifor Crainic. Esen ial în transmiterea mesajului poeziei este simbolul norului. 9. M rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele la persoana I singular: Äm voi sui´. trist . care prefigureaz tema poeziei.fiec rui individ în parte.i c lca pe inim . manifestat atât prin admira ie. frumoas lume. Teme/motive: tema dezm rginirii. 7.i lua inima în din i. care reprezint un intermediar între terestru i ceresc. norul. Astfel. cât i prin invidia fa puterea intrinsec a mun ilor. Äm-oi topi´). a. Ävoi culca´ i pronumele i adjectivele pronominale la persoana I singular: Äm ´. Ävoi deslipi´). Ämeu´. Verbele din poezie sunt utilizate la timpul viitor deoarece ele exprim dorin a eului liric de a se deta a de latura sa material (Äm voi sui´.

Astfel: ÄCum roade faptul c acest plan visul firea cea aeve/ Cu fiecare noapte mai adânc´ sugereaz secund al existen ei este întotdeauna prezent în orice Äfire´. sugereaz sentimentului. dorin a puternic de a se abandona într-un timp încremenit. teme/motive: iarna. 8. desprinderea acestuia de lumea terestr constrângerile temporale i spa iale i accederea lui la absolut. la Divinitate. Modul intensitatea conota iile unui moment miraculos. 3. conservare a acestui timpului. acesta dore te s se afunde în incon tient Äpentr-un ev întreg´. i de I. ± sens propriu Ochii sunt oglinda sufletului. 7. Personificarea visului care dirijeaz fiin ele miraculoase accentueaz capacitatea oniricului de a face din imposibil posibil. singular (Äm ´. jale ± triste e. element intermediar între divin conjunctiv cu valoare imperativ subliniaz dolean a eului liric de stagnare. t râm al minunilor în contingent. în care nimic nu e surprinz tor i totul e posibil. ± sens figurat 4. Succesiunea imaginilor ar putea fi interpretat ca o a acestuia de a înl tura barierele i de a explora miraculosul. În primele trei strofe se face descrierea unui cadru oniric prin prezen a unor ansambluri insolite. de care aminteam. Äs -n eleg´ ± În aceast structura cratima marcheaz lipsa unui sunet (vocala î) desp r ind dou p r i de vorbire diferite i p strând m sura. Ämi) i prin verbul la persoana I singular (Ä-n eleg´). Înaintarea în miraculos i configurarea acestui cadru ar putea traduce o rezisten dorin a eului liric la constrângerile i la limitele realului. legendare reliefeaz prin intermediul enumera iei . Titlul poeziei nuan eaz dorin a de a fi captiv unui aceluia i timp. S fie iarn ) 1. ÄA chipurilor în amurg pl pând´ 6. Valoarea imperativ . Iarna ar mai putea s sugereze lumea l untric a eului liric. n luci ± fantasme 2. Iarna cap t i terestru. Prezen a eului liric în poezie se eviden iaz prin pronumele personale la persoana I. firea. 39 (Leonid Dimov. 5. Apari ia figurilor mitologice. Prizonier al cotidianului. noaptea etc. Fata se privea într-o oglind spart . Un spectacol fabulos e creat prin gândurile eului liric. visul. într-o lume de Äpreziceri i colinde´.materialitate a eului liric.

Äzei. Oximoronul fantasmelor care Ägonesc u or´ realizeaz concretul se dizolv sub forma unei asocieri paradoxale. care vine s demonstreze din nou faptul c în acest spa iu în abstract. Hiperbola Äpentr-un ev întreg´ sugereaz dorin a eului poetic de a r mâne captiv unui timp abstract. 40 ( tefan Augustin Doina . ÄCum se lipesc cu to ii«´. Se observ . în primele trei strofe configurându-se un cadru abstract. Iedera îndr gostit ) 1. în sensul c nu apare termenul cu care se face compara ia. iar prezen a eului liric se face sim it prin pronumelor personale la persoana I. la spectacolul accesibil doar celor care transcend din realitate în acest cadru oniric. 9. ireal. (ÄCum roade visul«´. spre contopirea cu acesta într-un spa iu metafizic. de asemenea. absolut. Însa acest lucru e împiedicat de bariera reprezentat simbolic prin oglind . Personificarea n lucilor care se plimb c lare i oximoronul Ägonind u or´ creeaz o imagine paradoxal care configureaz un spa iu miraculos. Äcoloane´ . Expresivitatea poeziei este dat de apari ia figurilor de stil i de elementele de versifica ie. iar el s p trund într-o alt form a existen ei Äpentr-un ev întreg´. meandri. ordonarea timpului dup fenomenelor s se anuleze. cât se poate de bine conturat . Acest lucru este sugerat prin personificarea visului care dirijeaz figuri legendare. N lucile iau parte la Äcircul interzis pentru cei vii´. ÄCum nasc apoi n luci«´). Oniricul tinde spre invadarea realului. Äarhitrav ´ . timpul s î i piard esen a. singular (Äm ´. prin care se realizeaz câte o compara ie de fiecare dat parc neterminat . În ultima strof tensiunea liric se amplific . Ämi) i prin verbele la persoana I singular succesiunea ireversibil a (Ä-n eleg´). eve/ i cavaleri´ faptul c în acest spa iu orice este realizabil. epitet (gerunziu acordat) ce sugereaz dezam girea provenit din imposibilitatea fuziunii dintre real i ireal. Motivul oglinzii subliniaz limita dintre real i ireal ÄCum se lipsesc cu to ii de oglind / S treac dincolo cât mai curând´. structura simetric începutului celor trei strofe. I. astfel. Poezia este format din patru catrene. Expresivitatea liric este. Astfel jalea cre te în Ätagma suferind ´. o a imagine de mi care absurd .

Ämi c ´). palid . iederea. ginga e : Äse alinta´. Äse alint ´. Ultimele 7 versuri încep prin imperativul Äiat-o´. f r a marca aceasta printr-o pauz . repeti ii Ä i mereu. iedera Äîncerca´ zadarnic s se prind de piciorul lui. sugereaz surpriza eului liric în momentul apari iei iederei. a intra în p mânt de ru ine 4. prezentat metaforic. ademenit de cuvânt. personific ri Äiedera-mb tat de cuvânt´. motivul timpului 5. sihastr ´). 9. Ämi ca bra e ginga e. În prima parte a textului observ m apari ia imperfectului. aceasta este re inut .. indicând ac iuni durative. în cazul c rora nu se poate preciza momentul încheierii lor: în vreme ce me terul Äîn l a´. sihastr ´.2. Autorul folose te acest procedeu. sfioas . prin . construit cu ajutorul figurilor de stil: epitet multiplu (Äfrunz . personificare: ÄIedera-mb tat de cuvânt´ 7. prinde curaj iar dragostea lor se va pierde în timp Ä uvoaie. Dup ce me terul îi adreseaz chemarea prin imperativul Ävino´. des utilizat din perioada modernist pân în prezent. timpul prezent (Ämu ca´. metafora (Äglezna pietrelor´) i a imaginilor vizuale (Äsuind cu soarele pe dungi´. pentru a eviden ia mai bine o idee poetic . palid . timid . Odat ce a gustat din fructul dragostei. iedera începe a. sihastr ´. epitet dublu: ÄIat-o: frunz palid .ntregi de clipe´. 6. Urmeaz o ampl personificare a sa. Ädeschide´. începe s urce. însa odat ce me terul o invita s -i fie al turi. pe care o dezvolt de-a lungul mai multor versuri. iar toate ac iunile ei vor fi numite de acum de verbe la indicativ. care dinamizeaz atmosfera poeziei. mereu î i ia avânt´. Limbajul poetic în poezia dat se caracterizeaz prin expresivitate oferit de multitudinea figurilor de stil epitete Äfrunz . Ini ial. a terge de pe fa a p mântului. Alternarea modurilor i a timpurilor verbale face cititorul s surprind câteva secven e ce amintesc de o desf urare epic . prelungi´). de-atunci uvoaie-ntregi de clipe´ este utilizat virgula pentru a marca interjec ia Äah´..i manifesta sentimentele prin mi c ri lente. Scrierea cu liter mic la începutul unor versuri se justific prin faptul c poetul a utilizat ingambamentul care const în continuarea unei idei poetice în versul urm tor. Textul este conturat pe baza unei fantezii ce îmbrac o poveste inedit de dragoste între me ter i planta firav . 8. tema crea iei. 3. metafore Äglezna pietrelor´. Älinge´. În versul ÄAh.

durerea bolii st pânului. Balada desemneaz specia genului epic care dezvolt un subiect istoric. cât i prin interjec ia din versul: Äah. Natura întreag respir a boal . are rol de a marca elidarea vocalei î . Metafora prin care imaginea p durilor zbuciumul naturii care vibreaz la de cea a unor schelete.´ Compara ia ÄDurerea-l bântuia ca o fanfar ´ accentueaz ideea conform c reia castelul resimte la rândului lui. Fragmentul citat se încadreaz speciei. Incipitul marcheaz prezentat ca într-un pastel. având i pasaje de lirism. form neaccentuat ).imaginile artistice folosite . sleind. aceea i intensitate cu suferin a Regelui Pescar. ÄP durile ± schelete care ip ´. o atmosfer în defini ia de poveste. În primele patru versuri. Imaginile vizuale care puncteaz acest lucru sunt cât se poate de elocvente prin enun urile eliptice care le cuprind ÄP durile . Nicio în l are nu mai este posibil . în vreme ce natura este haosul creat i el boala . Cratima din versul ÄDurerea-l bântuia ca o fanfar ´. 7. tânjea = z cea. castelul. realizându-se totodat 3. 8. Ä i apele. sugereaz grea care a contaminat tot locul. v zduhul însu i fiind târât prin noroi. într-un mod for at dup cum arat este apropiat i compara ia Äca un sclav´. prin diferite trimiteri se realizeaz personificarea castelului aflat Äîntr-o vale legendar . 2. amplific i pronun ia legat a celor dou p r i de vorbire diferite (substantiv/pronume personal. legendar sau mitologic. cumplit = teribil. apele 6.imagini vizuale: Äiat-o: frunza palida. E în floarea vârstei. Boala Regelui Pescar pare s fi afectat toat fire. 4. sihastra´. Balada întreb rii lui Parsifal) 1. I. Cântecul î i pierde menirea de a exprima frumosul i ajunge doar s se transforme într-un vuiet care anun de aceast stare ap s toare. 41 ( tefan Augustin Doina . teme/motive: natura. fiind personificat.schelete´. stagnau solemne´ 5. de atunci uvoaie-ntregi de clipe´ i prin imperativul Äiat-o´ ce denot implicarea eului liric i ofer o culoare vie atmosferei sugerate de poezie. Ästre inile toate-ntr-o arip ´. Epitetul metaforic Ävântul galben´.

s rutul 6) Enumera ia Äc e ti frumoas . Doar gândul la frumuse ea iubitei. ur sc = detest 2) Prezen a punctelor de suspensie în versul Äc a vrea s fi întotdeauna a mea«´ se justific iubit . Ävântul galben´). ÄV zduhul tras prin tin ´). împlinirea fizic a dragostei pe care amândoi o simt unul fa de cel lalt printr-un s rut. În acea clip tot ceea ce-i înconjoar pare c dispare. 3) Am strâns mân de la mân i am cump rat ceva frumos. iar pe de alt parte de prezen a grupurilor nominale. câteva imagini vizuale ce redau intensitatea dragostei tr ite. c a vrea s fii întotdeauna a mea«´ are rolul de a scoate în eviden sentimentele pe care eul liric le are fa de femeia iubit . Prin cea de-a doua compara ie Ätotul e «ca într-un refren de tangou´ poetul face trimitere la pasiunea ce caracterizeaz povestea lor de iubire în a c ror bra e se las purta i f r nicio re inere. Äcumplit zugrav´. sleind. Caracterul descriptiv al secven ei citate este dat pe de o parte de faptul c prezint se un tablou prin detaliile sale specifice (Äcâmpie legendar ´. Cele trei puncte de suspensie Äîn clipa asta i-am sim it buzele pe gur «´ au rolul de a accentua emo iile tr ite de eul liric i implicarea afectiv a acestuia. Äapele. Compara ia Ätotul e roz i ineditul sentimentelor resim ite de îndr gosti i. în prin nevoia de a accentua intensitatea sentimentelor eului liric fa de întreaga lor Äpoveste´ de îndr gosti i. 42 (Geo Dumitrescu. .9. Ultimul vers al strofei reprezint apogeul pasiunii celor doi. treze te în el dorin a de a o avea toat via a al turi. 4) Äm-am gândit c e ti frumoas ´. Puritatea acestei n zuin e este subliniat firesc´. Sentimentele lui îi apar drept o consecin 7) În a doua strof . poetul concentreaz plin ca în literatur ´ sugereaz de epitetul dublu Ägând cuminte i fireasc a reprezent rii iubitei. stagnau solemne´. Äcu toate c e ti frumoas ´ 5) teme / motive literare : iubirea. care nu pare a fi real. i-a imaginat povestea mea cu ochii min ii. specifice unei descrieri (Ävechi castel´. c te iubesc. I. Banal ) 1) firesc = natural .

9) Poezia citat este una de dragoste. Îns . De asemenea. I. intens te iubesc. dup î i piard ce punctul culminant al pasiunii ce îi cuprinsese pe îndr gosti i se consum : ÄÎn clipa asta i-am sim it buzele pe gur . Strofa a doua debuteaz cu o exclama ie melancolic . dar i faptul c întregul monolog liric este adresat iubitei (Äa vrea s fii întotdeauna a mea´. un motiv pentru a considera toata aceasta poveste de iubire ca fiind una banal . Sentiment inefabil.´. c a vrea s cum la început dragostea este fiind prezent în orice gând Äm-am gândit c e ti frumoas . 7. 6. Dac raport m titlul la contradic ia cuprins în ultima strof (Äde i faptul c te iubesc îmi apare evident´/Änu tiu de ce te ur sc în acest moment´) apare o nou nu r mân cu nimic altceva din culoare i din farmec. tema creatorului/condi ia poetului. melancolia. iubirea începe treptat s iubi i s ÄBanal ´. format doar din adjectivul Äbanal´. ele pot marca i o stare de melancolie.´. se subliniaz rolul . reflec ii asupra propriilor concep ii. iar cei doi care acum li se pare decât cu o amintire explica ie. o pauza afectiv în text.8) Titlul poeziei. iubirea. vers = stih trezind = de teptând.. c fi întotdeauna a mea.. Astfel se poate observa acaparatoare.. Äs-auzi în el al undei opot´ / Äversul cel mai plin´ 5. 43 (Mihai Eminescu. motivul inspira iei poetice. având în vedere tema acesteia (iubirea). Compara ia Äm sura/«plina e ca toamna mierea-n faguri´ vine s eviden ieze i s ridice la rang înalt elementul prozodic: m sura este asem nat important al prozodiei clasice în crea ia lui Eminescu. 4. Punctele de suspensie marcheaz o întrerupere a enun ului. 2. Ä m-am gândit c e ti frumoas ´. 3. E toamna în sufletul meu. Iambul) 1. Afirma ia mea l-a l sat cu gura c scat . semnul exclam rii fiind îns cu dulcea a i abunden a mierii în anotimpul precursor iernii. pare ini ial în opozi ie cu ideile poetice ale textului. iubirea poate conduce de multe ori la st ri contradictorii. ÄÎn clipa asta i-am sim it buzele pe gur ´).

Fereastra. stelele. Se creeaz o atmosfer intim . 8. melancolia). marcat grafic prin conjunc ia adversativ Ädar´. atâta timp cât transferul nu va bate la ochi. element recurent în lirica eminescian reprezint . Teme/motive: iubirea. I. compus din doua silabe. sugerând întreruperea ideii poetice. ramuri. Pe de alt parte. fereastra este cea . sugerând ideea de unicitate a piciorului de vers. 7. Titlul poeziei este alc tuit dintr-un substantiv articulat hot rât Äiambul´. hotarul dintre cele dou spa ii ± exterior i interior ± desp r indu-i parc pe cei doi îndr gosti i. 9. Äumeri de ninsoare´ 5. 44 (Mihai Eminescu. 2. luna.înlocuit cu linia de pauza. Se p streaz totodat m sura i ritmul versurilor. 4. menit s -l caracterizeze pe Amor. accentul fiind pus pe sentimente. pe imaginea iubitei care este privit . Metafora Äflori de umbr m cuprind´ este extrem de sugestiv în redarea ideii de analogie între sentimentele eului liric i natur . Cratima din versul ÄDeasupra-mi crengi de arbori se întind´ are rolul de a pune în eviden pronun area împreun a dou par i de vorbire diferite. sugereaz exprimarea sentimentelor în poezie. senin = clar . decât s afle c a fost tr dat de propriul frate. pe de o parte. Stau în cerdacul t u«) 1. mi c = fream t . 6. Versul al doilea. Prefer s r mân în întuneric. Ideea poetic este redat prin substantivele aflate în rela ie de antonimie: Äpatima´. arborii i florile n scând umbre în lumina selenar . Procedeaz cum vrei. a st rii de melancolie i revenirea la realitate. care mut aten ia cititorului de pe imaginea cadrului natural. Ätrezind în suflet patim i ur ´.Äura´. de mister. care este Äcel mai plin. mai blând i mai pudic´. Strofa a doua debuteaz cu conjunc ia adversativ Ädar´. 3. redat în prima strof . prin epitetul în inversiune: Ädulce glas´. Poezia se încadreaz în curentul romantism prin temele i motivele specifice (tema creatorului. Ämâna ta cea fin ´ . Reluarea lui în ultimul vers are rolul de a pune în eviden faptul c întreaga poezie este Äînchinat ´ iambului. pe exprimarea subiectiv a tr irilor.

fixând cadrul: ÄStau în cerdacul t u.. reflectând razele lunii. Împletirea acestei teme cu cea a iubirii semnific ineditul liricii eminesciene. 8. invadând spa iul sacru al intimit ii. minimalizând luciditatea i ra iunea este un alt argument în sprijinul apartenen ei acestei poezii la curentul romantic. Atmosfera de intimitate este creat de acest cerdac. Avem de-a face cu o natur cople itoare. Äîncet te-ardici´). Ä în val de aur p rul despletind´. în mare parte dinamice (Ävântul mi c arborii-n gr din ´. 9. Multitudinea imaginilor artistice. prin motivul visului.´..´) înv luie îndr gostitul în efectele semiobscurit ii produse de o noapte senin . Cultivarea sensibilit ii.care permite privirii îndr gostitului s poat admira frumuse ea i ging ia celei pe care o iube te. Epitetul Ämâna ta cea fin ´. specific i aici. feeric. de data aceasta absolut . Titlul sonetului este reluat în primul vers din primul catren. sunt abia resim ite.) . fapt ce presupune reveria tr irii. dominat de lumina selenar Ä -al turi luna bate trist în geam´) deoarece toate mi c rile i al invaziei erotice. un ansamblu domestic întrep truns cu un aer familiar. contaminând natura. Sonetul Ä Stau în cerdacul t u. spa iu al oglindirii Feminitatea nud .. Vraja este atât erotic . un motiv caracteristic curentului romantic. a imagina iei i a fanteziei.´ apar ine liricii intime romanticilor este reflectat i dezv luie o tem romantic . Ätu´ i de adev ratul ritual al I. marmorean . asupra c reia domin lumina selenar .. eviden iat i în acest sonet. desemnând un spa iu intermediar. 45 (Mihai Eminescu. cât i figurile de stil ( epitetul Äumeri de ninsoare´. Rela ia de apropiere dintre cei doi este eviden iat privirilor celor doi. precum i metafora ÄÎn val de aur p rul despletind´ exprim senzualitatea celei care pierdut în gânduri se uit în lumin . O modalitate de evadare. de folosirea pronumelor personale de persoana I i a II-a: Äeu´..) contribuie la alc tuirea unui spa iu intim. Departe sunt de tine. personificarea Ästele tremur ´ etc. Ädesfaci visând pieptarul de la sân´.. urmat apoi de stingerea luminii (ÄÎncet te-ardici i sufli-n lumânare. Observarea iubitei se face prin intermediul unei ferestre.. cât i exterioar . dar i prin tema naturii.

b trân ca iarna´ are rolul de a eviden ia motivul îmb trânirii ideea de singur tate. 7. Tr irile eului liric împlinirea acesteia creând la nivelul textului o expresivitate deosebit .. reprezint un final melancolic i dramatic. Alternan a prezent/trecut scoate în efectele transformatoare ale iubirii.. Adverbul Ädeparte´ are dubl temporal . .1.. cu vârsta celui care se simte . nemuritor.Aducerile-aminte pe a celor dou cuvinte grafic rostirea împreun /legat suflet cad în picuri´ marcheaz pronun ate f r 3. dorin a i iubirii...sa uit pe veci´) eviden iaz trecutul ce st sub semnul norocului de-o clip eviden i prezentul vis rii. puterea amintirii. fiind asociat Ultimele patru versuri încep cu exclama ia retoric pururi mut´.viata-mi lipsita de noroc´). amintirea (. Amintirea e modalitatea de eternizare a dep rtarea fiin ei de realitate. vreme.. cu mâini sub iri i reci´. aspectul de pustietate. în eleas ca amestec între fericire i nefericire. . etern = ve nic. dorin ei de uitare.. Ochii sufletului î i arat adev rata fa ceva..b trân´ din pricina dep rt rii de iubit .Departe sunt de tine..´ eviden iaz tema iubirii eterne. atât locativ cât i i în spa iu a fiin ei iubite.O! glasul amintirii r mâie prin puterea a omului. pus sub semnul regretului.glasul iubirii´.apoi suspini´ Teme/motive: via a lipsit de noroc. având rolul de a sublinia distan area în timp .aducerile-aminte´ aflat în versul.glasului amintirii´. În aceste cu pierderea iubirii.norocul ce-o clipa l-am avut´)-nenorocul (. 2. sugereaz versuri apare motivul îmb trânirii iremediabile suferite odat sunt contradictorii. Titlul . amintirea Compara ia . Sub raport prozodic influen eaz m sura i ritmul versului.. aducând în prim-plan tema iubirii care mai tr ie te doar amintirii. metafora . i realitate.. 4...b trân i singur´. Är mâie´ f r conjunc ia .iarna´ evoc . care tr ie te prin perspectiv .. visul/ reveria. moartea.s ´ indic dorin a de respingere a . Antitezele norocul (. Pentru el focul inimii e mai puternic decât ra iunea. triste e.Cu ochii mari în lacrimi. 5. clipa = moment. a situ rii între vis/iluzie epitetele . Substantivul .. 6. Folosirea verbului la conjunctiv prezent.. melancoliei.. nelini te. limita expresiv 8. intrând în alc tuirea unei locu iuni substantivale.aducerile-aminte pe suflet cad în picuri´)-uitarea(... lipsit de via .. i parc-ai vrea a-mi spune iremediabile. Cratima din structura . pauz ..

iubite înger scump´ desparte o apozi ie dezvoltat Ai înc lzit un arpe la sân. eviden iaz vocativ Äiubite´ transfigureaz 7. afectivitatea. tema iubirii/ motivul visului 5. ÄDin valurile vremii«´ se încadreaz i motivele pe care le dezvolt : iubirea pierdut . Structura de monolog adresat a textului este conferit singular. noroc-nenoroc. 6. zadarnic = inutil. 3. 4. generatoare de melancolie: norocul-nenorocul. dorin ei de uitare. Gestul lui m-a impresionat pân la lacrimi. 2. odinioar /alt dat -prezentul clipei. Virgula este semnul grafic care în versul ÄS te ridic pe pieptu-mi. Epitetul în iubirea. Trecutul este pus sub amintirea-uitarea. umbra = amintirea. modul imperativ Är sai´.. bazate pe rela ia atrac ie-respingere. Din valurile vremii«) 1. În metafora Äiubite înger scump´. Ävântul love te în fere ti´. 46 (Mihai Eminescu.. universul ideatic al poeziei crea iei. 9. dubla determinare epitetic Äscump´. dar semnul norocului de-o clip . un final melancolic i i al dramatic. Tr s turi romantice ale poeziei: imagina ia este principiul fundamental de antitezele romantice. al melancoliei. iar epitetul Äscump´ în estetica de sintagme precum Äiubita mea´. Prezentul vis rii este pus sub semnul regretului. dar i de utilizarea verbului la persoana a II-a de restul enun ului. i a sentimentului.singur I. Äiubite înger scump´. Folosirea verbelor la viitor . cultivarea emo iei lâng foc´.vei fi murit´ proiecteaz sentimentul iubirii în eternitate.Tr irile eului liric sunt contradictorii. . amintire-uitare. sugereaz imaginea perfect a femeii în ochii îndr gostitului. Poezia eminescian romantismului prin tema Äiubite´ i sentimentele puternice ale îndr gostitului. al refuzului asum rii unei realit i banale. dezvolt o gam variat de tr iri i de emo ii valorificate prin imagini artistice: . Întreaga poezie este o confesiune liric realizat pe baza rela iilor antitetice: vis/reverie-realitate.

umbra. codrul. felul în care amintirile vin în prezent din Ävalurile vremii´. teme/motive: iubirea. Äfa a str vezie´. pentru imposibilitatea de a trai în prezent o iubire ideal .i bate frunza lin´ Inversiunea din primul vers (ÄPeste vârfuri trece lun ´) sugereaz apropierea dintre . De asemenea. iar apoi încep s Punctele de suspensie reprezint nostalgia. 5. aduc sentimente puternice. care nu mai are contururi clare odat cu trecerea timpului. I. 47 (Mihai Eminescu. sincer a propriilor sentimente. Titlul invoc scad în intensitate. Äzâmbetul t u dulce´). dar i efortul s u repetat de a. slab de inim . eviden iind frumuse ea. 8. 4. Iubita este descris cu ajutorul epitetelor (Äbra ele de marmur´. În ultimele versuri apare sentimentul de triste e profund . iar în cazul celei de-a doua structuri i în stele. stelele. conferind textului simetrie. care marcheaz a dou în prima structur pronun ia p r i de vorbire diferite (Äinima-mi´). din care se constituie titlul. stilul confesiv poate fi un alt argument în sus inerea acestei idei. trecerea ireversibila a timpului.ireversibilitatea timpului. 6. a compara iilor Ästr vezie ca fa a albei ceri´. elidarea vocalei Äî´.i aminti peste timp imaginea iubitei. folosirea cratimei ajut la p strarea m surii i a ritmului. luna. Mi-a promis câte-n lun Ea are o inim mare. Prima strofa evoca nostalgia eului liric fa de timpul trecut. b lai´. Äp rul lung. 9. visul. Portretul este des vâr it prin metafora ÄFemeie între stele i stea între femei´. predilec ia pentru m rturisirea direct . melancolia ÄPeste vârfuri trece lun . 2./ Codru. Metafora ÄDin valurile vremii«´. melancolia eului liric. Peste vârfuri) 1. din inim Cratima este un semn de ortografie. natura. cauzat de neîmplinirea iubirii ÄÎn ochii fericirii m uit pierdut i plâng´. perfec iunea iubitei. apare începutul primului i la i ultimului vers. De asemenea. legat 3. toate aceste figuri de stil conturând un portret al femeii cu tr s turi specifice liricii eminesciene.

Metafora ÄIcoana stelei´ accentueaz importan a stelei. dar i de epitetul personificator Ämelancolic´. a pieri ± a se pierde. Prima strof este o descriere a cadrului natural. care este pus în leg tur primul catren. în scopul form rii unei armonii pentru a crea o imagine de armonie. ÄPeste vârfuri´ de Mihai Eminescu este o poezie romantic . timpul nu ia în firesc. la I.spa iul cosmic i cel terestru. mai departe´ într-un ritm în momentul nop ii. care calific sunetul cornului. în care apare ca element specific recuzitei romantice Äluna´. i face trimitere spre aceast suferin a. La steaua) 1. seam 9. auditiv Titlul ÄPeste vârfuri´ se reg se te i în primul vers al poeziei. 8. marcând i coordonarea prin juxtapunere între propozi ii. ÄMelancolic cornul sun ´) creeaz fel ca sunetul cornului. noaptea 5. Inversiunile (Ätrece luna´. Epitetul Älin´ red o adiere u oar cu starea de melancolie resim it de eul liric. care parc se completeaz reciproc. întrucât are la baza tr s turi specifice romantismului. o expresivitate deosebit a versurilor din i prin întreb rile retorice care i trist a codrului. aproape divin . Virgula este folosit pentru a marca pauza ritmic din interiorul strofei.i bate frunza lin´) al turi de imaginea (ÄMelancolic cornul sun ´) creeaz un tablou dominat de armonia dat elementele naturii. Sentimentul resim it în fa a acestui cadru natural va fi unul de melancolie. starea de melancolie sub care se circumscrie poezia sunt redate alc tuiesc ultima strof . a face cale întoars . 3. Toate mi c rile. la fel ca trecerea lunii. amor ±iubire 4. teme/motive: steaua. a o lua pe o cale gre it 2. de toate tema textului. Prima strof a poeziei eminesciene descrie natura surprins Imaginile vizuale (ÄPeste vârfuri trece lun / ÄCodru. care red mi carea u oar a frunzelor din codru. 48 (Mihai Eminescu. 7.dorul. sunetele sunt abia perceptibile fapt sugerat de epitetul Älin´. Eul liric este îndurerat la gândul trecerii ireversibile a timpului. Intensitatea tr irilor eului liric. Epitetul . ci î i continu drumul Ämai departe.

6. cu c l toria luminii emanat de o stea. pentru a conserva m sura versurilor. înv luind atmosfera într-o aur de mister. Rolul cratimei în structura ÄPe-ai mei ochi închi i ca somnul i pe fruntea-mi în mijloc´ este acela de a marca pronun ia legat diferite (prepozi ia posesiv). Ultimele dou versuri ale strofei fac referire la faptul c în urma unei iubiri vor r mâne amintiri ve nice. teme/ motive : iubirea. dorul care persist . nu dispare ca senza ie cu totul. 4. Mihnea a fost mereu fruntea clasei. Noaptea«) 1. Metafora Äal nostru dor/ Pieri în noapte-adânc ´ sugereaz faptul c iubirea care se stinge. Poezia se încadreaz în lirica romantic deoarece apar teme/motive literare specifice romantismului: noaptea. noaptea. ÄIcoana stelei ce-a murit/ Încet pe cer se suie´ 7. Dragostea. 3. omul care a fost înnobilat de acest sentiment î i va aduce aminte de frumuse ea unei I. Poetul întotdeauna folose te metafora ÄLumina stinsului amor´ pentru a sublinia ideea c iubiri. care cândva i-a luminat sufletul. Steaua reprezint i al întregii omeniri. a celor dou p r i de vorbire i adjectivul i articolul posesiv. este etern . Ideea fratelui t u a f cut lumina în gândurile colegilor. con inutul meditativ exprimarea gnomic reprezint alte dou argumente în acest sens. dar de multe ori lumina stelei este vizibil dup ce astrul deja a disp rut. iubirea. 49 (Mihai Eminescu. dar niciodat nu-i erau recunoscute meritele. cosmosul.i lua un foc de pe inim 2. Ea lumineaz vie ile i punctul de reper al cosmosului dar oamenilor. Titlul poeziei ÄLa steaua´ prezint elementul principal al textului.Änoapte adânc ´ subliniaz imaginea cosmosului întunecat. 9. În ultimul catren poetul compar iubirea. a. respectiv substantivul . la fel ca i cosmosul. chiar dup ce sentimentul s-a consumat. De asemenea. 8. a se face foc i par .

pe lâng sugestia cromatic subliniaz c min. de desf este cel de lini te urare a iubirii absolute..metafor ).somnul. ca z pada iernii´) într-un starea de contempla ie i de visare. reconfortant somnolen .lin´).. aceasta n scându-se din mole eal (Äsomnu-i cald. ÄDintr-un col pe-o sofa ro cald .´ Ä Lumânarea-i stins -n cas . din titlu. lin. Ä Noaptea potolit i vân t arde focul în c min. Urm rind cu privirea jocul lini titor al focului din în mod natural trecerea spre o stare pl cut de trei epitete (Äsomnu-i cald. metafora Ämintea îmi adoarme´ sugerând lini tea profund i siguran a pe care le ofer acest cadru îndr gosti ilor.´ 6. lin´). Tabloul iubirii este constituit în jurul atmosferei de lini te. 8. În aceast atmosfer . Sentimentul dominant i chiar o u oar iubirea fiind încununat de puritatea iubitei (Äalb momentul propice vis rii. de cotidian. se realizeaz a od ii. al c derii într-o stare meditativ : noaptea. Motivul central al poeziei este eviden iat înc romantic de împlinire. Viziunea romantic a acestei poezii se realizeaz atât prin temele i motivele sale (visul. ra iunea las locul st rii de reverie (Ämintea îmi adoarme´ . cât i prin prezen a numeroaselor figuri de stil cu rol de a accentua ideea iubirii absolute desf urat într-un cadru propice (Äpotolit«arde focul´. De asemenea. simbolizând spa iul molatic. de visare.5. . molatic. 7. compara ia Äochii mei închi i ca somnul´ demonstrând delimitarea acestui spa iu de cel real. calificat ´. somnul este cel care creeaz o lume aparte. fiind surprinse detalii sugestive prin intermediul imaginilor vizuale (Äarde focul în c min´. exploatându-se zona subcon tientului i visului. în cadrul nocturn. Spa iul interior descris în prima strof a poeziei este unul intim. 9. lin´). iubirea i medita ia nocturn ). Epitetul dublu i atmosfera de Äpotolit i vân t arde focul´. pe care nimic nu pare s-o poat leza. în care exteriorul nu mai are nicio importan . considerat a fi mai consistent decât realul. molatic. somnu-i cald. molatic. Äsomnu-i cald. ÄLumânarea-i stins în cas ´).

I. 50 Mihai Eminescu, De câte ori, iubito«) 1. ostenite=istovite pierzându-se=disp rând 2. În versul ÄDeparte doar luna cea galben - o pat ", linia de pauz se folose te în interiorul enun ului pentru a delimita apozi ia explicativ Äo pat ", referitoare la Äluna cea galben ". Linia de pauz exprim admira ia. 3. El a plecat departe de cas . Momentele petrecute împreun sunt atât de departe« 4. Metafora ÄOceanul cel de ghea ´ simbolizeaz imposibilitatea împlinirii are rol stilistic, deoarece atrage aten ia i intona ia deosebit ce asupra atitudinii afective a eului liric, marcând totodat

sentimentului de iubire, ca ideal al eului liric. Substantivul Äoceanul" ilustreaz distan a ce s-a creat între cei doi îndr gosti i, iar ghea a, imposibilitatea de a str bate aceast distan . Epitetul personificator Äpriviri suferitoare" are ca rol redarea st rii de triste e ce survine odata cu pierderea iubirii. 5. Äpe bolta alburie, o stea nu se arat ´; Äo pas re plute te cu aripi ostenite´; Äpierzându-se-n apus´; Äm -ntunec i înghe ´ 6. Versurile poeziei fac distinc ia între planul circumscris de natur resim ite de eul liric odat naturii. 7. Contemplarea naturii prin descrierea peisajului cu puternice reverbera ii în i cel al

interiorit ii eului liric. Între cele dou exist o evident leg tur , deoarece st rile cu pierderea iubirii, g se te ecou în toate elementele

sensibilitatea eului liric, precum i tema poeziei (iubirea pierdut ) sunt dou argumente care încadreaz textul în estetica romantic . 8. Titlul ÄDe câte ori, iubito«´ este reluat în incipitul poeziei pentru a de rememorarea clipelor de fericire pierdute. Vocativul i sentimentul de doar raportul rela iei dintre cei doi, ci sugereaz

accentua suferin a provocat Äiubito´ nu red

melancolie al eului liric, punctele de suspensie prelungind parc , într-un timp nedefinit, acest sentiment. Structura Äde câte ori´ exprim frecven a amintirii, neputin a eului liric

de a uita fericirea trecut 9.

i devenit acum ³ocean de ghea ´.

Incipitul poeziei reia titlul, ÄDe câte ori iubito«´, exprimând suferin a eului

liric la amintirea iubirii trecute, care are efect dezolant asupra sensibilit ii poetice, simbolizat prin metafora Äoceanul cel de ghea ´ care-i chinuie te sufletul. Revenirea iubirii, sugerat prin epitetul metaforic i cromatic Äbolta aurie´, este imposibil , întrucât la orizont nu se arat nicio stea ± simbol al dezn dejdii. Luna, ca astru tutelar i martor al fostei iubiri, este palid de triste e, ipostaz exprimat prin epitetul cromatic Äluna cea galben ´ i prin apozi ia explicativ Äo pat ´.

I. 51. (Horia Furtun , Balada lunii) 1. t inuit = ascuns, secret; fugar = scurt , de moment; 2. Linia de pauz din versul ÄDin fiecare-ndr gostit ± poet´ are rolul de a sublinia prin izolare substantivul Äpoet´, de a eviden ia astfel efectul farmecului ³blând i lini tit´ al lunii i totodat de a p stra, prin cezur , sonoritatea poeziei. 3. a ie i în lume, cât lumea i p mântul, gura lumii etc. 4. motivul lunii, al iubirii, al visului 5. monologul liric adresat, descrierea 6. Sinestezia ÄÎntâiul vis sub raza ta lunar / Î i fâlfâie din suflete pornirea´ are rolul de a îmbina imaginea vizual cu cea auditiv pentru a personifica ³întâiul vis´. Metafora-oximoron Äizvorul de dureri´, explicat prin apozi ie (iubirea), constituie un cli eu poetic eminescian, care trimite la ambiguitatea sentimentului, reunind bucuria i triste ea. 7. De i Horia Furtun este un poet simbolist minor, discursul liric din Balada lunii este mai curând romantic, deoarece poetul se folose te de recuzita romantic atât la nivelul con inutului (luna, noaptea, visul, iubirea) cât i la nivelul expresiei: invoca ia retoric adresat lunii, descris eminescian (Äfarmecul t u blând i lini tit´) ca obiect divin, pentru c are puterea de a transforma omul în îndr gostit, iar îndr gostitul în poet. Indica ia de gen ± balad ± pe care o con ine titlul poeziei constituie o alt tr s tur specific a romantismului. 8. Cea de-a treia strof a poeziei contureaz rolul farmecului lunii, acela de a metamorfoza fiin a uman întru frumos i armonie, de a face ÄDin fiecare om ±

îndr gostit / Din fiecare-ndr gostit ± poet´. Epitetele Äblând´ i Älini tit´ i personificarea Äalunecându- i raza-ncet´ atribuite farmecului selenar au rolul de a melancoliza omul, de a ilustra calea discret prin care îl transform pe om în îndr gostit i pe îndr gostit în poet. 9. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual, definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. Titlul poeziei date este alc tuit din substantivul Äbalada´, care reprezint specia literar : cântecul închinat lunii, iar doilea substantiv din titlu, Äluna´, este laitmotivul poeziei. Acesta este semnificativ, astfel încât poetul descrie admirativ prin intermediul versurilor însu irile lunii i puterea acesteia de a schimba omul.

I. 52. (Barbu Fundoianu, Her a) 1. Äploaie´, Ätoamna´,´vântul´, Äiedera´ 2. Virgula marcheaza în vorbire o pauz scurt . În cazul primului vers al poeziei Her a, virgula este folosita pentru a separa doi termeni dintr-o enumera ie (Äa ploaie, a toamn ´). 3. ÄÎ i mai aduci aminte? Î i mai aduci aminte?´ 4. motivul toamnei, al aducerii aminte, al trecerii ireversibile a timpului, al spa iului natal v zut ca geografie mitic . 5. Prima secven din textul liric dat descrie peisajul Her ei, tabloul naturii i al târgului cuprins de toamn . Descrierea subiectiv este realizat înc din primul vers prin imaginea olfactiv Ämiroase a ploaie, a toamn i a fân´, care are rolul de a purta cititorul în universul satului moldovean. Urmeaz , apoi, numeroase imagini vizuale Ävântul nisip aduce´, Äfetele a teapt în uli a murdar , Äc ru e fug rite de ploaie´ care detaliaz peisajul trist i dezolant al târgului provincial cuprins de toamn , de ploaie i de vânt. Se remarc abunden a grupului nominal (substantive i adjective), timpul prezent al verbelor, prezen a indicilor spa iali i temporali, figurile de stil variate ± toate specifice textului literar descriptiv. 6. Metafora Äzâmbet de iaz, de es, cuminte´ din a doua secven a discursului liric are rolul de a surprinde tinere ea trecut a b trânilor Äde la casa cea veche´ Motivul toamnei din poezia Her a este o metafor a vârstei, iar sintagma Äzâmbet de iaz, de es, cuminte´ este ca o amintire a tinere ii care luce te în ochii b trânilor, împreun cu sclipirea fugar a unor elemente din spa iul natal. Amintirea vremurilor trecute, contemplate cu naivitatea copil riei. 7. Poezia Her a este realizat printr-o îmbinare a stilului tradi ionalist cu cel modernist. Motivul aducerii aminte i al trecerii timpului sunt tipic tradi ionaliste, iar descrierea unui

peisaj tipic românesc, a satului/târgului provincial, apar ine ideologiei tradi ionaliste care cuprinde conservarea specificului românesc. Discursul liric este creat prin folosirea unor termeni colocviali, nea tepta i sau a unor imagini menite s ocheze precum Äuli e murdare´, Ägâ te, cu pantofi galbeni´, Äc ru e fug rite´, Ägrilajul de ieder coclit´, Ä...azi/ i stearp i molâie ca o convalescen ´, Älini tea...muceg ie te´, toate m rci ale modernismului. Tema i motivele textului in de curentul tradi ionalist, dar anumite imagini sunt create în stil modernist. 8. Ultima secven este ca o concluzie a discursului liric. Ideea poetic a ultimelor cinci strofe este trecerea ireversibila a timpului i amintirea tinere ii care a r mas doar sub forma unor poze într-un album. Trecutul este Äascuns´ în pozele facute în tinere e, prezentul fiind doar o trista imagine plina de riduri, v zut în oglind . Mijloacele artistice concretizeaz ideea poetic prin metaforele ÄNe-ascund atât de bine albumele cu clamp / de-alam , tinere ea!´ i Ätrecutu-i lânga lamp ´, prin imagini vizuale Äplin e oglinda cu cute în obraz´, prin compara ia expresiv Ä i stearp i molâie ca o convalescen ´. Compara ia din ultimele doua versuri aminte te de zilele copil riei lipsite de griji, lini tite, de mult pierdute Äe-a a de lung vremea´. 9. Limbajul poetic se caracterizeaz prin expresivitate datorit folosirii imaginilor artistice Ämiroase a ploaie, a toamn i a fân´, Äauzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz´, Äplin e oglinda cu cute în obraz´ i a figurilor de stil: compara ia Ä i stearp i molâie ca o convalescen ´, epitete Äfactorul greoi i surd´, Ät cerea lung i gri´, Äalbumele cu clamp de-alam ´, metafore Älini tea în lucruri de mult muceg ie te´, Äun zâmbet de iaz, de es, cuminte´. I. 53. (Octavian Goga, Sonet) 1. biseric , altarul. 2. În versul Ä i ele-adorm de tine alinate´, cratima este folosit pentru p strarea m surii medii a poeziei de 11 silabe, prin transformarea hiatului în diftong. 3. Mihai îl bate mereu pe fratele sau mai mic. În partea estic a Europei bate Criv ul. 4. Poezia este un monolog liric adresat, pronumele personal Ätu´ din primul vers având rolul de a exprima subiectivitatea, fiind o marc a tipului direct de adresare. 5. O figur de stil prezent în strofa a doua este personificarea Äpatimile«adorm´ prin care poeziei îi este atribuit însu irea omeneasc de a avea puterea alin rii durerilor suflete ti, de a le face uitate. 6. Poezia Sonet de Octavian Goga ilustreaz caracteristicile tradi ionalismului literar, prin cultul spiritului religios cu ajutorul poeziei devenite o ÄBiseric cu por i neîncuiate´ i prin prezentarea datinilor stravechi, precum mersul la biseric , spoveditul, alinarea i

care semnific m re ia pur a lacului dintre mun i. al soarelui. 8. prin cultul spiritului religios i valorizarea riturilor str vechi. personificarea poeziei în sine. tema naturii. cre tetele = adâncul 2. În versul ÄSpre ceriuri bra ele.i întinde s -i vie dragul mire: Soarele!´ cele doua puncte anun o explica ie. oferind substantivului o pozi ie-cheie. la nivel sintactic un atribut apozi ional. predispozi ie spre medita ie.purificarea sufleteasc . putând fi în eleas doar prin p trunderea în misterele ei i curat pentru c nu-i judec pe ceilal i. în nici un chip. Poeziei îi sunt atribuite însu iri omene ti cu ajutorul epitetelor personificatoare Ätainic . motivul nostalgiei. c reia i se atribuie însu iri omene ti. 7. În prima strof . personificarea ei i adresarea direct prin folosirea vocativului. Scrierea cu majuscul a substantivului Poezie eviden iaz importan a acordat de c tre autor poeziei. func ia emotiv i func ia poetic 6. având por ile deschise pentru toat lumea. dar i prin expresivitate. curat i senin ´ i mai ales. asemeni acestei largi cet i de unde´ sugereaz imensitatea sentimentului dominant ± iubirea. transformat într-un ritual religios. Iubirea mea) 1. Sintagma con ine i o metafor sugestiva. realizat cu ajutorul figurilor de stil: metafora ÄBiseric cu por i neîncuiate´. ascultând p catele i oprind amarul. 7. Poezia este de esen spiritual . I. ideea poetic (Poezia ca altar spiritual unde fiin a uman se împ rt e ete cu tainele universului) este subliniat prin utilizarea pronumelui personal Ätu´. Poezia este structurat ca o ampl compara ie între natur i iubire: uniunea . 54 (Octavian Goga. marc a tipului de adresare direct i a substantivului Poezie scris cu majuscul ce are rolul de a prezenta de la început importan a deosebit acordat actului de crea ie. ea este tainic . 3. Limbajul poetic se caracterizeaz prin reflexivitate. ilustrând ideea de religiozitate prin valorificarea riturilor i a credin elor str vechi. al apei. 9. reliefând procesului de transformare a poeziei în hran pentru spirit. prin utilizarea termenilor religio i biseric . f r a face diferen e. Compara ia Äa a-i iubirea mea. tema iubirii. Metafora central a poeziei. i marcheaz totodata o pauz mai mic decât pauza indicat de punct. caracterizat drept Ätainic . în fel i chip. un rol central în structura poeziei. 5. caz afectiv. a spovedi i altar. curat Poezie´. ÄBiseric cu por i neîncuiate´. nu este chip 4. Äcet i de unde´. dezv luie leg tura între poezie i religie.

mi . repetat în ultimele dou versuri din prima strof .Verbul la modul conjunctiv. Astfel se p streaza m sura i ritmul poeziei. iar str lucirea razelor d via acestuia pân în adâncuri. I. Äs fi r mas´. 4. Un animism simbolic str bate tabloul: Ärazele s rut fa a undei´. sentiment tr it de eul poetic. a a cum soarele vegheaz asupra lacului i-i treze te sentimente arz toare. rima apare doar la versurile 2 i 4. prin rostirea versurilor dou câte dou . / S fi r mas la coas ´.Cratima utilizat în versul Ä i-n barb plânge tata. timpul perfect. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual.. 3. Soarele alint cu razele lui lacul a a cum iubirea alint sufletul omului Pentru eul liric iubirea este cea care înc lze te sufletul i-i d via . Apari ia soarelui reprezint trezirea la via a lacului. v zut ca o matrice existen ial : ÄS fi r mas fecior la plug. Äprelung i p tima tresare´. catrene. misterioas i statornic precum apele lacului de munte.´ marcheaz elidarea vocalei î i reducerea num rului de silabe prin evitarea hiatului. Titlul poeziei Iubirea mea este format dintr-un substantiv comun i un adjectiv posesiv i se afl în strâns legatur cu tema iubirii prezent în poezie.simbolic a elementelor firii.În penultima strof a poeziei. Cuvântul hor semnific bucuria adâncului. 9. M sura este de apte-opt silabe.. În esen . 5. subliniaz regretul p r sirii satului. m rci specifice ale subiectivit ii poetice. Termenii folosi i apar in câmpului semantic al sentimentelor împ rt ite. este asem n toare cu comuniunea sufleteasc dintre cei doi îndr gosti i. prin personificare. al pasiunii puse pe seama elementelor naturii. înfiorate permanent de atingerea razelor de soare. Metafora Äun stâlp la b trâne e´ din ultimul vers al strofei a doua eviden iaz dorin a de a fi ramas în satul natal. ceea ce creeaz o sonoritate ampl . 8. pentru a fi un sprijin pentru p rin ii s i ajun i la b trâne e. metafora curcubeului sugereaz iubirea împlinit . Textul poetic are o structur clasic : are cinci strofe. apa i soarele. 6. plug. eu i prin verbele la persoana I: Är t ceam´. Äspuma alb înfiorat ''. coas 2. poetul ilustreaz . reac ia undelor lacului în momentul întâlnirii cu razele soarelui. . definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. Ätremur´. Prezen a eului liric se eviden iaz prin pronumele de persoana I: m. Adverbul de mod a a are rolul de a sublinia ideea c iubirea. 55 (Octavian Goga. este profund . B trâni) 1.

subliniind generalitatea. pentru o mai bun identificare a cititorului cu autorul. ne vrem granit´. fiind dat de regretul înstr in rii. expresivitatea textului ine de recuzita tradi ionalist : tendin a de epicizare a liricului. prin evitarea hiatului. specific poporanismului) predomin în întregul text poetic. am strâns = am cuprins. Substantivul din titlu este nearticulat. ÄNe credem stânci´ : Metafora stâncii reprezint aparenta putere i imortalitate. motivul sensului existen ei. Utilizarea pers. figuri de stil lipsite de ambiguitate. care sunt singuri i î i a teapt fiul. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. dar i prin verbul Äv trece i´. I plural sugereaz ca tema poeziei este una universal valabil : Äne credem stânci. Trecerea ireversibila a timpului este resim it de p rin i. Äcu atât´ 4. titlul B trâni eviden iaz mesajul textului poetic. Regretul înstr in rii (motivul dezr d cin rii.. De asemenea. 6. 8. Poezia B trâni de Octavian Goga se încadreaz în lirica tradi ionalist prin întoarcerea nostalgic spre lumea satului. Ultima strof începe cu un adverb de mod ÄA a«´. al lini tii suflete ti i al tradi iei. Cratima marcheaza elidarea vocalei versul respectiv. Melancolia trecerii timpului este subliniat prin epitetul Äbie i ´. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. Äîn orice zi´. calit i dorite de om i pe care uneori consider ca le are. eul liric raportându-se la trecut. faptul c regretul înstr in rii de cei dragi poate apar ine oricui a tr it aceast exeperien . fragilitate. am adunat 2. motivul învingerii fiin ei de c tre timp (al condi iei umane finite) 5. 56 (Radu Gyr. I. pentru men inerea m surii i a ritmului din . parin ii î i pun nadejdea în credin . tumult = zbucium. sl biciune. ascunzând în interior Äviermi profunzi´: fric . Specific lumii satului. motivul mor ii. urmat de puncte de suspensie. singura ce le-ar putea alina absen a fiului iubit : Ä i plânge mama pe ceaslov.. cu nuan e stilistice. / i-n barb plânge tata. prozodie clasic . Tema trecerii timpului. reprezentând o marc a implic rii afective. Victorii negre) 1. Astfel. al turat substantivului Äb trâni ´. v zut ca o matrice existen ial . Toate afirma iile din text sunt observa ii ale naturii umane în raport cu via a i cu moartea. 9. 3. ´ Sentimentul de triste e se desprinde din întregul text poetic.7. la parin i i la sat ca la un univers al credin ei.

al contur rii unui cadru nocturn de o arhaitate primordial . de fapt. versurile care încep cu liter mic sugereaz continuitatea ideii. 2. Victorii negre. Este prezent o nota de optimism. Repeti ia epitetului Äînalt ´. pentru a p stra rima i ritmul. înghi ite de moarte. dar care se afl . Äprinz´ ± forma literar : prind. 9. 5. Ämorele´ ± forma literar : morile. este deschis de o disjunc ie pentru a accentua. larg. c ci ace tia vor putea zâmbi la urm (Äîn loc s izbucnim în plâns´). 8. Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis în mod direct i. în acela i timp. Äsem nat cu stele´. Se remarc la Heliade tendinta spre înalt. prin condi ia lor efemer . mul umit cu meschina Äizbând ´ asupra zilei ce a trecut. motivul comuniunii omului cu natura.. noaptea e Änalta´ i ve mântul ei negru. se refer la victoriile mici. prin m rcile subiectivit ii (m rci lexico-gramaticale prin care se . 4. Rolul virgulei este acela de a izola substantivul în vocativ. la nivelul expresiei. I. ci una. ce ne dau impresia puterii. 3. N-am cumparat dou veste. 6. pân la urma. concluzia discursului liric.´(Eugen Simion) 7. Titlul poeziei. N-am nicio veste de la rude. contribuie la accentuarea impresiei de solemnitate i vraj . în loc s fie nelini tit de faptul c în ziua aceea . Ultima strof . puse în rela ie cu aceast ultim idee. Antiteza zâmbim ± izbucnim în plâns este sus inut . fiindc Äobiectul liric nu poate tr i la acest poet decât sub regimul sublimului. al somnului etc. caracteristic oamenilor care au tr it momentul i l-au pre uit. de perechea propozi ie principal ± circumstan ial opozi ional . ideile din strofele precedente. motivul literar al zbur torului. care pun în eviden diferen a de atitudine a omului. Este momentul aprinderii stelelor pe cer. propice pentru apari ia Zburatorului. marc a adres rii directe. cuprinde ca o mantie imens lumea în Äbra ele somniei´. sub negura incertitudinii i a înfrângerii de c tre for e mai mari decât noi. ideea poetic nefiind enun at într-un singur vers. la nivel sintactic. Pe parcursul întregii poezii observ m tehnica ingambamentului. a mai murit pu in. un superlativ afectiv. M sura versurilor este de 13-14 silabe. oamenii fiind întotdeauna învin i. Änesa iu´ ± forma literar : nesa . Ca mijloace artistice. poetul utilizeaz inversiunea (Äîn inimi dac-am strâns´). 57 (Ion Heliade R dulescu. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. iar rima este încruci at . motivul nop ii. i epitetul metaforic Äzile vii´ (amintind parc de îndemnul ÄCarpe Diem´). Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. Acest aspect este reliefat i de metafora miezului Äviermuit´. c ci aparen a este întotdeauna alta decât esen a i victoriile trec toare sunt.. Zbur torul) 1.7.

Prin lirismul obiectiv se produce o sublimare. Prezen a Zburatorului se face sim it de la distan . Lirismul eliadesc este totu i mai pu in obiectiv fa de cel co bucian. Versurile citate se caracterizeaz prin expresivitate i sugestie. f r oprire. 9. idilicul rural ).. inima-mi zvâcne te!. / i apele dorm duse i morele au stat´. 8. i zboar de la mine! / [. Är cori m iau la spate´.i explica efectele unei Äboli´ misterioase. / Încântec sau descântec pe lume s-a lasat. Ä-mi furnic prin vine´.. aflate în antitez . Locutorul devine mai abstract. / Nici frunza nu se mi c . cuprinzând întregul trup. ce au rolul de a accentua incapacitatea fetei de a. de la bucurie la triste e i plâns. verbele la timpul prezent. incapabil de a se st pâni. încântator prin frumuse ea lui neobi nuit . încât. mam ?´. / În brate n-am nimica i parc am ceva´. Äobrajii-mi se palesc´.ce-mi cere´. ilustrate prin verbe i locu iuni verbale cu puternic for de sugestie: Äpieptul mi se bate´. deci nici un locutor. i rece. el fiind pretutindeni i nic ieri. ÄC uite. încât nu mai este perceptibil nici un receptor al ei. prin simptome cu totul noi pentru tân ra în sufletul c reia sentimentul s-a ivit pe nea teptate. Äîmi ard buzele´. p rând ca se exprim pe sine. exclama ii i vocative: ÄVezi. În descrierea înnopt rii se remarc prezen a unui lirism obiectiv. Relatarea st rilor fizice i suflete ti pe care fata le percepe cu îngrijorare este construit gradat. un univers ce se poate întâlni în tablourile pictorilor moderni ti: intruziunea . nici vântul nu suspin . în multe poezii Äobiectualitatea devine voce´ (Wolfgang Kayser). o estompare a prezen ei eului liric în spa iul poetic. într-un paradis terestru. Prezen a celor doua tipuri de lirism se justific prin stuctura baladei (introducerea mitului folcloric în poezia cult . Ätremur de nesa iu´. înger i demon în acelasi timp. Eul liric r mâne un observator discret al desf ur rii tabloului de natur prin fa a cititorului. bulversat de senza iile contradictorii. mam . Oniricul ce domneste asupra întregului peisaj cheam Zburatorul i apari ia acestuia se face cu participarea întregii naturi: ÄT cere este totul i nemi care plin . Pastelul ± sintez remarcabil între lamartinism i eresurile populare ± este dominat de lini te. motivul t cerii depline revine ca un laitmotiv. Äinima-mi zvâcne te!´. persoana I singular Ätremur´. Transcrierea st rilor fizice i suflete ti este sugerat prin intermediul construc iilor exclamative i al punctelor de suspensie cu valoare stilistic .. Mânat de for e care dep esc cu mult închipuirea. impactul fiin ei demonice cu tân ra fata produce pulsiuni erotice extraordinare. n p dit de o exaltare extraordinar : ÄAh. ce m doare!´.. Versurile redau o secven de timp încremenit ca în fa a unui mare miracol. m vezi.. Än-am nimica i parc am ceva´. Dragostea se manifest ca o boala. Noaptea. În poezia Zbur torul a lui Ion Heliade-R dulescu.eviden eaz eul liric): pronumele personal la persoana I singular Ä-mi´.. tân ra fat trece succesiv de la o stare la alta. corpul tremur . uite c -mi furnic prin vine. senza iile sunt de o intensitate vecin cu durerea.nu. de o vibra ie profunda. topica afectiv / cezura. Äochii-mi v p iaz ´. Fata este derutat .] i cald. prin interoga ii. În poezia Zbur torul. În contact cu o astfel de puternic surs de energie. Antiteza reliefeaz st rile contradictorii pe care copila le tr ieste Äîmi cere. în decorul unei lumi cufundate într-o lini te patriarhal . un tablou imobil. întâlnirea unei fiin e stranii are efecte r v itoare pentru echilibrul tinerei fete: sim urile îi sunt amplificate la maximum. f cându-l s tr iasc sentimentul erotic cu o frenezie rar . se deschid c ile magice pentru întâlnirea fetei cu Zburatorul. Äun foc s-aprinde-n mine´.

Aceast idee de deta are este sugerat prin intermediul epitetului Ästrein ´. Strofa a doua vine s întregeasc dorin a poetului de a se pierde în anonimat. Lumea a teapt înfrigurat sosirea f pturii cere ti. De asemenea. La început. 9. odat sublimat în Text. Nu omul în sine. prin intermediul efortului creator. posibil . Interesant este ideea recept rii propriei crea ii din perspectiva Celuilalt: suferin a. 58 ( t. Äpe fa a lui de chin br zdat ´ 6. ce nu vrea s fie recunoscut de nimeni Äel n-ar dori s -l recunoasc / pe lume nimeni niciodat ´. Poetul este un me te ugar. trudit= obosit. Ultimul catren se constituie într-o aspira ie a poetului care î i dore te s se deta eze de aceast dat . poetul pare a fi întruchiparea Äpoetului damnat´ ca în poezia simbolist . Metafora Äf urar de rime´ se refer la condi ia artistului. Orice titlu genereaz un orizont de a teptare i induce un anumit nivel de lectur a textului poetic. a face umbr p mântului. a se speria (chiar i) de umbra sa 4. 5. dar de fapt el este reprezentarea poetului solitar. este important. Titlul poeziei se constituie dintr-un substantiv cu valoare metaforic ÄCânt re ul´. Discursul liric confirm a tept rile generate de titlu: poezia este o confesiune liric despre statutul poetului. ca la Arghezi.i înstr ineze suferin a. Verbele la conjunctiv exprim o ac iune dorit . Poetul este cel care Äf ure te´. împ r ind-o celor mul i Äs -i par -o inim strein / c sufer i plânge-n ele«´. despre procesul de crea ie i despre rolul artistului Äf uritor de rime´. iar poezia pare a se na te. poate fi interpretat ca o metafor ce sugereaz solitudinea. un poet ce pare s aspire c tre anonimat. interiorizarea poetului i a universului s u. ostenit 2. Punctele de suspensie din a doua strof confer o not de mister asociat imaginii poetului i marcheaz întreruperea irului vorbirii. ele vizeaz o imagine ideal a poetului. asociat casei. epitetul personificator Äsihastr ´. ci rodul crea iei sale trebuie s fie cunoscut i împ rt it de ceilal i. Opera poetic devine un bun spiritual al tuturor. Iosif. a a cum ar spune Arghezi. Epitetul Ätrudit´ sugereaz efortul depus pentru conceperea poeziei. ea pare s fie o îmbinare miraculoas între. 3. Ultimele dou strofe contureaz condi ia artistului. fiin a biologic . . o alinare pentru fiecare suflet. 7. O. pururea = mereu. real . Cânt re ul) 1. punând în eviden marile for e care unesc planurile cosmic i teluric. ca art . care modeleaz poezia. desemnând atât poetul cât i condi ia sa. viziunea despre art . 8. Äslova de foc i slova f urit ´. El vrea s . Poezia este o art poetic deoarece în ea poetul î i exprim ideile despre condi ia poetului (Äs treac neb gat în seam / ca i o umbr prin mul ime / ce nici s tie cum îl cheam ´). Äs treac neb gat în seam ´. sau a celui romantic ca în poezia eminescian . totdeauna. undeva la grani a dintre real i ireal. I. pare a spune vocea poetic . melodios. muzical. participarea lui la un eveniment se face cu discontinuitate. se poate întoarce ca balsam sufletesc pentru însu i creatorul acestuia. Este sugerat ideea poeziei ca me te ug. dar i lumea în care acesta vie uie te. ca în Antichitate. sugereaz caracterul orfic.straniului în real. Asocierea poeziei cu cântecul i a poetului cu un cânt re . armonios al poeziei.

încercarea eului liric de a se salva de un r u existen ial profund. Ä(sufletu)-mi´. prezen a interjec iei afective o. 5. sentimentul dominant transmis de poezie este spaima. în tenebrele propriei fiin e. Vânturile nop ii. Verbul la pers. punându-se în eviden o stare afectiv (triste ea. ÄO. 7. impus . De asemenea. ÄA-nceput blestemul groapa s mi-o sape´ : personificarea din ultimul vers al celei de-a patra strofe (ter ine) pune în eviden spaima i disperarea eului liric. Mi-a r spuns cu promptitudine la întrebare. s elibereze. poezia Vânturile nop ii« este o crea ie modern întrucât predomin excep ia i straniul. 3. Primele dou strofe marcheaz începutul unei st ri de nelini te. care se men ine pe tot parcursul poeziei. Metafora Ätot mai noapte-i noaptea´ eviden iaza frica i cufundarea în întuneric. fric . 6. interoga iile retorice reprezint m rci lexico-gramaticale ale subiectivit ii. disperarea). I m cufund. a replica) m-am a teptat s nu-mi r spund la scrisoare. acesta se afl în strânsa legatur cu con inutul. ce reliefeaz atmosfera încordat . nelini tea. Cele dou exclama ii din finalul primei strofe. transformând totul într-o noapte total . angoas i înstr inare. vocea poetic este marcat de anormalitate. În structura ÄO.) 1. 8.i dorin a de salvare prin întrebarea ÄUnde-i mâna alb care s m scape?´. nenumit.negru. evidente înc de la început: natura î i dezlan uie for ele i blesteam întreaga omenire la moarte: Änu e om pe lume´. În poezie este prezent tema naturii. marcheaz intona ia imperativ a versului. mi.I. nesfâr it . pronumele personale la persoana I sg: m . vocea poetic dezv luindu. moartea i spaima. lumin ± întuneric devine astfel expresiv . Astfel. punctele de suspensie . s scape = s salveze. eviden iat de motivul nop ii. (a reac iona.i simte sfârsitul din ce în ce mai aproape. încete plânsul!´ virgula izoleaz interjectia afectiv o de restul propozi iei. team 2. La nivel tematic. întrucât Ävânturile´ par a fi curentul ce aduce blestemul. precum i tema r ului existen ial. poate. spaim = groaz . ce. Antiteza alb . semnul exclam rii este folosit la sfâr itul unui enun exclamativ.. Vânturile nop ii«. (a corespunde) Nu 4. Cea de-a doua strof exprim începutul disper rii i al spaimei. evocat de motivul mor ii i cel al singur t ii. 59 (Emil Isac. (a scrie) A r spuns exigentelor noastre. tr iri specifice poeziei moderne. Titlul este alc tuit dintr-un grup nominal.. i ofer o cheie în dezlegarea în elesului poeziei. 9. De asemenea. încete plânsul! Sufletele doarm !´ ilustreaz o uimire for at .

prin evitarea hiatului. 4. versul amplasat atât la începutul.men in tesiunea i creeaz o atmosfer stranie. principiu estetic fundamental al simboli tilor. ce ÄDuioase. Ultima strof ilustreaz deprimarea eului liric în fa a condi iei efemere sugerat de Äamurgu-ntrist tor" i de suspinele ce se manifest în Äv lm aguri". cât i la sfâr itul poeziei se transform în laitmotivul acesteia i sus ine tema poeziei. Moartea. ÄE vremea rozelor ce mor" se constituie într-un refren.i pleac fruntea lor". Privesc frun ile de piatr ale mun ilor. oamenii ± nu pot decât s . în întreaga poezie existând numai dou substantive concrete din lumea material : Äroze" i Ägr dini". tema naturii. Metaforele Äamurgu-ntrist tor´ i Ämarea noaptea care vine´ sunt simboluri ale mor ii iminente. 8. Triste ea fa fiin ei. al triste ii. Caden a ritmic impecabil asigur o fluiditate des vâr it . care va pogorî peste întreaga fire i în fa a acestui sfâr it inevitabil fiin ele vremelnice ± rozele. bogat în figuri de stil bazate pe sugestie. pe I. este sugerat de metafora Ämarea noaptea care vine". func ie emotiv i estetic . tema trecerii timpului. Äv lm aguri de suspine´ de trecerea timpului. În fruntea c l re ilor se afla hatmanul însu i. fior = înfiorare. metafor a plenitudinii 6. 7. Rondelul rozelor ce mor) 1. al mor ii. S-a lovit la frunte. prevestit de rozele care î i pleac podoaba corolei. Poezia liric este o form de poezie prin care autorul încearc s transmit propriile sentimente i starea de spirit. Cuvintele au sens conotativ. de asemenea. 60 ( Alexandru Macedonski. la p strarea m surii i a rimului din vers. 3. în care întunericul se a terne nea teptate i pune st pânire pe tot ce g se te în cale. ce contribuie la muzicalitatea versurilor. Se remarc . restul fiind din zona . fream t. Personificarea florilor. Cratima leag forma neaccentuat a pronumelui reflexiv de adjectivul duioase. tremur. rezultând un limbaj poetic expresiv. Reg sindu-se în toate cele trei strofe ale poeziei. 5. Respectând tr s turile specifice rondelului. modurile de expunere fiind monologul liric i descrierea. 9. formulele artistice de factur ideatic . ca dezintegrare cosmic . motivul rozelor. v lm aguri = valuri. contribuind.i plece fruntea. amplific tragismul st rilor suflete ti ale fiin ei umane cople ite de triste e din cauza trecerii lor efemere prin lumea material : ÄE vremea rozelor ce mor". Tema efemerit ii fiin ei. învolbur ri 2. nostalgia fa de var .

Epitetul din sintagma Äalba diminea ´ intensific .abstractului i definind st ri interioare. Pe balta clar ) 1. precum folosirea simbolurilor (lumina albei dimine i. ± voioase / Zâmbeau în fundul apei r sfrângeri argintoase´ 6. 4. Acest epitet constituie totodata i o imagine cromatic . Titlul oric rei opere literare induce cititorului ei un orizont de a teptare pe care aceasta îl poate confirma sau infirma. Imperfectul creeaz iluzia duratei. la un pastel. de beatitudine melancolic a eului poetic. prin inversiune. 5. ne duce cu gândul la un peisaj din natur . dar estetica simbolist înseamn antimimesis. . I. sugestia de puritate a întregului cadru. tehnica repeti iilor i cromatica sugestiv . ÄAlbe i neprih nite curgeau din cer. a inocen ei ( Ävisul ce optea´). reluat în incipit. titlul poeziei Pe balta clar . Prezen a eului liric constituie de asemenea o tr s tur a poeziei lirice. muzicalitatea textului poetic. punând în eviden starea ambigu . pe apa Sâmbetei 2.. În acela i timp. din structura emo ional : Äfior". Dublarea sa. în lumina proasp t a dimine ii (Äbarca. Ultimul vers al poeziei este folosit ca o concluzie a discursului liric. r sfrângeri argintoase´). 7. 61 (Alexandru Macedonski. plutea´. de nostalgie fa a de pierderea sufletului inocent de alt dat : Äcuratul argint de-odinioar ´. i anume a sentimentului efemerit ii. Tema naturii. Titlul preg te te cititorul pentru ceea ce constituie esen a operei i ofer o cheie de intepretare textului. construc ia poate fi o metafor a vârstei tinere i inocente de odinioar . crinii suavi. Tu ele de lumin i culoare care sugereaz un peisaj acvatic în str lucirea dimine ii sunt. intensitatea luminii sau senin tatea. expunându. tema visului. de fapt. împreun cu ad ugarea exclama iei ÄOh!´ accentueaz starea de melancolie. . norii albi).. care se reflect i asupra sufletului. În textul dat apar elemente specifice liricii simboliste. Prin urmare. a da ap la moar . coresponden e ale sentimentului nostalgic ce evoc nevinov ia unei vârste (copil rie sau tinere e): analogia se face prin simbolul argintului i al oglindirii.i tr irile prin prisma ideii centrale a poeziei.. cel pu in pe cele ale unui cititor neavizat. ap de ploaie. stilistic 3. refuzul de a numi obiectele realit ii. În cazul de fa . 9. motivul trecerii timpului. cât i evoc rii unei vârste trecute. Äzâmbeau. Verbele la indicativ imperfect sunt specifice atât descrierii. Culoarea alb poate sugera i luminozitatea. Äsuspine". 8. pauz sugerând starea contemplativ a fiin ei. conturând un peisaj lacustru. a-i l sa gura ap . textul contrazice a tept rile cititorului. Punctele de suspensie marcheaz întreruperea discursului poetic..

înflorind. dar i prin exclama ii i interjec ii afective: Äpeste noi´ . ambele prezente în discursul poetic. a ritmului i a rimei (prin inversiune) 3. Epitetul din sintagma Äramuri plãpânde´ sugereazã fragilitatea naturii. topica afectiv . Eul liric r mâne un observator discret al desf ur rii tabloului de natur (pastelul din primele trei strofe) în fa a cititorului i doar imaginarul poetic sugereaz personalizarea discursului liric. Devenind martor al iubirii dintre cei doi. timpurie. 9. ini ial condamnat la moarte încã înainte de a înflori. precum i caracterul sãu ireversibil: clipele frumoase pe care îndrãgosti ii le-au petrecut în cadrul protector al naturii fiind acum doar o amintire. Ästuful de liliac´ descoperã un alt regn i un alt rol al existen ei sale. .I. Änu mai suntem doi´. stârne te Ägroaza´ ramurilor plãpânde. cât i pe cel obiectiv. o estompare a prezen ei eului liric în spa iul poetic. Moartea iminent . cratima care leag prepozi ia de articolul posesiv este utilizatã pentru pãstrarea m surii. Titlul prezintã cititorului ideea centralã a poeziei: stuful de liliac. con tiente de propriul sfâr it. plângându. ÄO! Doamne´ 6. Astfel. Dintr-un element ce apar inea strict regnului vegetal. stuful de liliac înflore te magic. motivul trecerii timpului. la nivelul expresiei. condamnatã la efemeritate i mediocritate de cãtre Äsoarta ce-acolo le-a sãdit´. Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis în mod direct i. 62 (Alexandru Macedonski. În strofa a treia este prezentat momentul în care Ädestinul´ stufului de lilac începe sã se schimbe. Ägemea´ . Adverbul ce este menit s accentueze trecerea timpului. Stuful de liliac) 1. liliacul se transformã. 5. Situa ia are însã sã se schimbe. Conceptul de poezie liricã include atât lirismul subiectiv. Tema naturii ca spa iu protector (martor al iubirii). 7. 4. odat cu apari ia iubitei. acela de a proteja iubirea celor doi îndragosti i. prin m rcile subiectivit ii (m rci lexico-gramaticale prin care se eviden eaz eul liric): pronumele personal la persoana I plural noi. motivul iubirii. se usucã odatã cu aceasta.i soarta potrivnic . Ä vãitându-se´ 2. creând un spa iu protector pentru îndragosti i. În al doilea vers. însã în final. expresia interjec ional ÄO! Doamne´. 8. verbul Änu mai suntem´ la timpul prezent. în momentul apari iei iubitei. Prezen a eului liric este eviden iat prin pronume i verbe la persoana I. î i atinge totu i scopul fiin ei sale prin intermediul iubirii. Prin lirismul obiectiv se produce o sublimare.

Ägroparii´. prin viziunea frapant a cristaliz rii norilor. Imperfectul sugereaz . Verbele la imperfect folosite în text evoc un moment trecut. sus inerea confesiunii lirice. Ävie´). de asemenea.´ 6. 3. motivul furtunii. impun tori. Äle ´. pierdut. de parc ar avea loc Äînmormântarea´ ultimei apari ii a soarelui i compararea grabei arga ilor cu aceea a groparilor aduc o not funebr discursului poetic. Ä ipa. În textul dat. ÄTreceau cocorii´. În cazul poeziei de fa . Äar turi´. vocea liric descrie natura. Parii din vii sunt aduna i pentru c toamna este anotimpul mor ii. poezia pare a idiliza trecutul (ÄMiros de hum i de cremeni desfunda vechimi´). în urma ei ner mânând decât umbre ale lucrurilor ce au fost cândva. Imaginarul are o not de fabulos macabru. stolul cocorilor. Änuci mocirlo i au gâlgâit. al sfâr itului. spar i în nd ri de fulgerele terifiante. dar i spa iul rural (Äpe drumuri n molite gemeau care aplecate´. 5.I. este sobr . dar viziunea poetului. impresionant pentru privitor. Metafora Äfulgere verzi sp rgeau în nd ri iadul norilor´ creeaz o imagine vizual expresiv . specificul na ional. arzând pucioas ´). o viziune macabr (Ärece se înmormânta un le de soare´. 4. 8. Imagine vizual ± Äcopaci ro ca i [. prin fulgurantul efect verzui care sfâ ie întunecimea i. plasat inegal. de i unul dintre întemeietorii Gândirii. al durerii. prin evocarea vremurilor de odinioar . Ämiros de hum i de cremeni´. Furtun de toamn ) 1. auditive i olfactive: Ätreceau cocorii tânguind pustietate". motivul mor ii. Imagine auditiv ± Ätânguind pustietate´. Imaginea vizual a cerului acoperit de nori. Versifica ia este clasic . Äcimitirul´ 2. sunt relevante expresivitatea i sugestia. Virgula din primul vers desparte grupul nominal (substantiv + determinant) de grupul verbal (verb + determinant antepus) i totodat marcheaz cezura acestuia. iar limbajul este modernist. furtuna declan at într-o zi rece de toamn . prin sugestia tumultului malefic al cerului plin de nori negri. sugerat . concretizate de autor prin imagini vizuale. Tema naturii. motivul toamnei. Este de remarcat mai curând ca tr s tur tradi ionalist o sugestie a unui fantastic de tip folcloric. Äcimitirul cerului´. 9... 7. rememorarea.] s-au despuiat´. În a doua strof este conturat procesul de strângere a parilor din vie de catre arga ii care Ägr bir ca groparii´ din cauza Äsitelor de ploaie´ care cerneau pic turi Ästrâmb din zare´. 63 (Adrian Maniu. Äînmormânta´. Tradi ionalismul promoveaz valorile tradi ionale. mai ales.

motivul citadin. pas cu pas. / merg inându-se de mân ´) impune o viziune aproape absurd : mi c rile nu au con inut sau inten ie. a ine pasul etc. devenit refren i laitmotiv al discursului poetic. 64 (Ion Minulescu. Ora ul descris nu se eviden iaz prin nimic altceva decât prin faptul c Äplou de . care denume te tehnica de a picta cu ajutorul culorilor diluate cu ap . elementul uman este contaminat i el de starea de monotonie i mecanic. sunt reduse la ritmul pur. Muzicalitatea se impuneprin imaginile sonore (ploaia în sine. a face primul pas. 7. Pe plan stilistic.. la tot pasul. fiind ob inut prin reluarea versului ÄÎn ora u-n care plou de trei ori pe s pt mân ´. arga ii se gr besc ca groparii pe care îi apuc ploaia. Motivul ploii programate contureaz universul banal. prin elidarea vocalei î a prepozi iei i a articolului hot rât al substantivului ora ul.. Prima strof zugr ve te universul citadin. monoton i artficial al ora ului. Oamenii Ä par p pu i automate´ (compara ie) pentru c populez un spa iu în care nimic nu se schimb . ce suspin ´. Caden a pic turilor de ploaie i sunetul monoton al pa ilor trec torilor dau impresia unei lumi artificiale în care totul se repet . Sonoritatea textului minulescian este remarcabil . Änu r sun Äcaden a pic turilor de ploaie´ (imagini auditive) decât pa ii celor care merg. Äscorpie cleioas ´ (în acela i timp metafor a ploii) sau metafora Äcocoa a lumii´ sun arghezian. titlul este unul foarte sugestiv. 3. Epitete precum Änuci mocirlo i´. de plictiseal i artificialitate. Acuarel ) 1. 2. prin sacadarea textului. motivul ploii programate. subliniind impresia de monotonie repetitiv . iar absen a semnifica iei devine o tr s tur modern . 8. 5. pe trotuare. dar i suspinele vechilor umbrele. care domin întregul text liric. tumultuos i zgomotos. de blazare absolut . bizar i nemotivat (ÄOr enii. Äcimitirul cerului´. Ä[. Cratima p streaz ritmul i m sura de 16 silabe a versului-refren.prin metafore i compara ii: Ärece se înmormânta un le de soare´.´). Titlul poeziei lui Ion Minulescu este un substantiv comun. 4. prin ritm i refren. prin paralelismul sintactic. el intr într-o imagine auditiv marcat de o t cere stranie pentru un loc de regul agitat. personificate). de lips de orizont. Având în vedere con inutul ideilor exprimate prin acest text liric. Tema universului banal.´. totul pare egal cu sine. Plimbarea or enilor..] vechile umbrele. Adverbul decât într-o construc ie negativ este sinonim cu doar sau numai i introduce un circumstan ial de excep ie.. a a cum este ora ul (ÄNu r sun decât pa ii celor care merg... 6. I. marcat de ploaia monoton .

Adverbul poate reprezint un modalizator al discursului poetic. Totul pare automat. Äversul´.trei ori pe s pt mân ´. de i discursul poetic apar ine eului poetic. 8. cu rol explicativ. motivul ploii i spleenul sunt elemente specifice liricii simboliste. motivul cor biei (vaporul). al turi de timpul viitor (Äte vei gândi´) i de modul prezumtiv (Äl-o duce´). Nucleul narativ al poeziei (desp r irea îndr gosti ilor. 9. I. sugereaz mi carea lent a vaporului ce se îndep rteaz de rm. Äfu scris´ 2. de asemenea. La nivelul con inutului. Ämi-e ti pierdut ´Äversul meu´. Poezia de dragoste. marcat de plictis i blazare. celui care r mâne mâhnit pe rmul m rii. o proiec ie a celui interior. Interesant este perspectiva invers a privirii care aici apar ine iubitei care pleac i vede rmul topindu-se încet. dorul i nostalgia sublimate în versuri pe care ea le va citi cândva) declan eaz o stare liric . plecarea femeii. 3. va ajunge poate la c l toare i-i va reaminti chipul uitat . motivul c l toriei. M rcile subiectivit ii sunt pronumele i verbele la persoana I i a II-a. Ea marcheaz . Compara ia Äurm ri-vei rmul. o atitudine afectiv . pân i mi c rile oamenilor. dup cele dou enun uri afirmativ-categorice (Ä i-ai s m ui i´. Äritmul unui vers´. subliniind desf urarea imaginar . motivul visului. 7. Ä diluat´ de apa ploii. Linia de pauz folosit simetric în prima strof . efectele eufonice fiind ob inute prin tehnica refrenului. Äprivi-voi vaporu-n repedele-i mers´ (imagini vizuale) 6. 4. Tema desp r irii îndr gosti ilor. asemenea mesajelor din sticl ale marinarilor naufragia i. pe care poetul o va transpune în versuri. Äeu´. Ä i-am s te uit´). fluiditatea ingambamentului. Äcânt re ´. Äca i mine´ etc. anularea cezurii fixe. tema universului citadin. topindu-se ca noru-n zare´. Universul exterior este o reflexie. Trei lacrimi reci de c l toare) 1. 5. înso ind-o cu privirea. topindu-se ca noru-n zare´. Ä rmul. Imaginea este cli eizat i sentimental . Ätrei lacrimi reci´. Ritmul vie ii din acest mediu este dictat de ritmul pic turilor de ploaie. la fel ca în tehnica amintit . ipotetic a scenariului de dup desp r irea celor doi îndr gosti i. totul este estompat. Äam s te uit´. prin repeti ii (paralelism sintactic). Äpân la tine´. Tabloul sugerat de acest text liric nu poate fi reprezentat decât în acuarel . alitera ii discrete. izoleaz circumstan ialele cauzale. se impune muzicalitatea. principiu estetic fundamental al simboli tilor. La nivelul formei. 65 (Ion Minulescu. dat fiind c textul este un monolog liric adresat: Äai s m ui i´. Ploaia care tot cade pare s tearg toate Äculorile´ care dau via unui ora . motivul poeziei.

Eul poetic are un sentiment de regret. Äam colindat´. st rile interioare ale poetului fiind proiectate în ve nicie. expresie plin de ging ie . prezent în multe poezii erotice ale lui Minulescu. din orice epoc în c utarea iubirii. oricum. 8. Tema iubirii. Formula ludic a iubirii. a c l tori. Cântec de drum) 1. deoarece a renun at la propria traiectorie în via a de pân atunci. în drumul s u spre un ideal. Äc l uzit de-o stea´. 9. i se p rea obositoare. M rcile lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele i pronumele la persoana I: Äam pornit´. Äl crima-vor´). Muzicalitatea vine din repeti ii (paralelism sintactic). Ultima strof a poeziei reprezint momentul întâlnirii b rbatului. drum. 4. Estetismul înseamn asumarea teatralit ii i a cli eelor sentimentale într-un discurs poetic cu câteva sugestii ironice (uitarea înscris în scenariul erotic i asumat de fiecare. Ämea´. c l tor 2. iubita fiind alintat prin sintagma Äbat-o focul". Imagine vizual : ÄPe drumuri lungi i vechi. cu iubirea care te face s te întorci din drum i te abate de la traiectoria ta. I. tiam. aduce o sugestie magic . motivul drumului (al c l toriei) 5. Verbele la viitor. care. este i aici o viziune specific a sentimentului. refren (Ätrei lacrimi reci de c l toare´) i rim . dar i lipsa oric ror st ri optimiste. dar i autoadresarea prin interoga ie retoric : Ä ± Unde-a fi fost de nu m-a fi oprit / i nu mi-a fi vândut ei tot norocul?«" 7. Poezia lui Ion Minulescu apar ine simbolismului mai ales prin estetism i prin muzicalitatea cantabil . îns doar Ätrei lacrimi reci´. nu tiam) sugereaz ambiguitatea începuturilor. de i putem încadra aceluia i curent i motivul c l toriei. Ävoiam". eternitate. Liniile de pauz separ construc ia incident cu valoare afectiv de restul enun ului: ÄDar într-o zi o fat ± bat-o focul ±´ 3. b t torite´ 6. bagaj. ac iunea lor neavând finalitate. cuplul erotic se desparte. Äc i uitarea e scris -n legile omene ti´. Iubita pleac . a colinda. suferin a transformat în poezie). motivul nop ii. Äam colindat" etc. Acelea i dificult i ale vie ii cu care s-au luptat oamenii dintotdeauna le tr ie te i eul liric. precum i epitetele Äpalidul vis´. Äîntunecatu-mi chip´ sugereaz caracterul ipotetic al desf ur rii pove tii de dragoste.. motiv frecvent la Minulescu. plânsul cumva obligatoriu unei desp r iri. Cifra trei. Verbele la imperfect din prima strof (voiam.al iubitului de alt dat . b t torite" sugereaz c ile dificile str b tute de orice om. Epitetul triplu: Ädrumuri lungi i vechi. iar imaginea plec rii sale este urm rit nostalgic de pe rm. inversiuni (Äurm ri-vei´. 66 (Ion Minulescu.

ci i tem : iubirea este (doar) un cântec sentimental rostit de pescarii i marinarii singuratici. sugerând ideea aluziv c tot norocul vie ii lui s-a consumat atunci când a întâlnit o fat de care s-a îndr gostit. construit pe tehnica surprizei. motivul visului. motivul c l toriei. iubirea este pus sub semnul ipoteticului: Änoi nu vom ti-o poate niciodat ´. iar simbolul drumului semnific existen a uman pe p mânt. motivul cântecului etc. În strofa a treia exist o succesiune de metafore ale iubirii trecute: ÄA fost un vis´. prin semantica muzical a substantivului ÄCântec" i determinantul Äde drum". cântec. În finalul discursului liric. Simbolul cântecului exprim bucuria i muzica inimii îndr gostite. autoadresarea sub forma interoga iei retorice are nuan meditativ i persiflant totodat . a cânta.. ca orice om. Titlul ÄCântec de drum´ este specific simbolismului. iar starea sufleteasc este vag nostalgic . niciodat ´. M rcile subiectivit ii sunt pronumele i verbele la persoana I i a II-a. marinarii. 3. poate.. pentru p strarea ritmului i a m surii (versurile au 10-11 silabe în secven a poetic din care face parte cuvântul respectiv). marcheaz c derea accidental a sunetului din cuvântul alt dat .. Ärefrenul unor triolete´. ÄEu cred´. amintind îns de p mânteana C t lina din Luceaf rul eminescian. semn ortografic. prin care eul poetic define te experien a erotic .´ Pluralul eviden iaz ideea cuplului erotic. 7. locurile exotice) este sugerat inconsisten a sentimentului de dragoste. 9. acum destr mat. eul liric întrebându-se. 67 (Ion Minulescu. iar adverbul modalizator poate are rolul fundamental în eviden ierea atitudinii lirice. Äun rm de mare´. Iubirea-melodie s-a sfâr it. 4. ÄNoi nu vom ti-o. ÄO melodie / Ce n-am cântat-o. Äun cântec trist´. trist . Epitetul personificator Äalbastrul r zvr tit´ ilustreaz cadrul în care . dar împ cat oarecum. I. pescarii. Se remarc faptul c muzica nu este doar principiu de construc ie specific simbolist. Discursul poetic. elegiac a titlului. melodie 2. Prin simbolurile c l toriei (p s rile albe.. dat fiind c textul este un monolog liric adresat: ÄTu crezi´. 5. Celei care pleac ) 1.i haz. contrazice sugestia nostalgic . 6. care sugereaz apari ia iubirii în via a omului. care ar fi fost soarta lui i ce-ar fi ajuns dac nu se îndr gostea. Äp s ri albe´. refren. Apostroful. Äalbastrul r zvr tit al altor m ri´. Tema iubirii. Semnifica ia subtil a iubirii este ilustrat în ultimul vers. Ämarginile albului fiord´ etc. ca orice cântec sau ca orice vis.

prin urmare duce cu gândul la mister. pe un rm uitat. Din punct de vedere prozodic. incipitul: ÄTu crezi c-a fost iubire-adev rat ? / Eu cred c-a fost o simpl nebunie!´ Schimbarea semnelor de punctua ie (punctele de suspensie având un rol afectiv în incipit. sunt înlocuite acum cu semnul întreb rii i cu semnul exclamn rii) transform discursul poetic într-o pereche de replici de tip întrebare ± r spuns. prin excesul de transparen al versurilor. 8. Tema i motivele sunt specifice acestui curent artistic. Astfel. Cratima care leag forma aton a pronumelui personal de relativul care men ine un ton informal / colocvial. marinarii. ca un refren i laitmotiv. 5. Oglinda oarb se remarc prin lipsa total a semnelor de punctua ie. liric i sentimental . cadru diferit de spa iul comun al lumii obi nuite. Äinsomnia mea´ 6. Roman a Celei care pleac apar ine prin imaginarul poetic i prin mijloacele artistice curentului simbolist. devenit chiar unul aprig. motive: iluzia sim urilor. cântecul). curiozitate i stare de veghe. pescarii. Ämiro i". pentru a sugera plecarea. I. Tema identit ii. ci mai degrab printr-o lips . p trunderea prin u este simbol al trecerii de la profan la sacru i deschide calea spre revela ie. Äauzi" 2. unde vraja iubirii se transform în cântec adus din puncte geografice îndepartate. care configureaz dou viziuni diferite ale îndr gosti ilor asupra sentimentelor ce i-au unit cândva. Cultul artificialit ii. ÄGolul unei u i" poate semnifica gaura cheii. cât i motiv al imaginarului liric. estetismul simbolist se manifest prin folosirea neologismului i a denumirilor cosmopolite. fluidizeaz ritmul versului. 7. Oglinda oarb ) 1. Ultima strof a poeziei este un distih ce reia simetric. Specia roman ei. fiind atât element de construc ie al poeziei. Din punct de vedere ortografic. p s rile albe. Muzicalitatea este important . desp r irea cuplului erotic. Ätu po i crede". Se fac sim ite ironia i spiritul ludic ale lui Minulescu. vocea liric o identific nu prin prezen a a ceva. a fost cultivat de simboli ti ca Minulescu i Verlaine. Flac ra vie ii înc mai ardea în el. oglinda. 3. 4. Äs m miro i". greu de explorat. În sine. de exemplu. precum i cultivarea simbolurilor ( rmul de mare. sugerând nostalgia rememor rii. Compara ia Äinsomnie«ca golul unei u i" se refer la dificultatea de a descrie o insomnie. 9. 68 (Gellu Naum. de irarea.se na te povestea de dragoste ± din albastrul apelor m rii. Transcenden a pare accesibil prin aceast stare de veghe permanent . sporind marca oralit ii i p rând s urm reasc fluxul abrupt al . prin antiteza iubire adev rat / scurt nebunie. insomnia.

Lipsa punctua iei este unul dintre elementele specifice frondei avangardiste. corelând totodat cele trei atribute adjectivale. întins . întins . Cu toate acestea. ÄPoetul vede în m sura în care orbe te´. Tema naturii. dintre vis i realitate. 3. motivul m rii. tactil. inuman . accentueaz intensitatea momentului. predomin caracterul ambiguu. lân . Pârâul i marea) 1. rmul. Compara iile metaforice au rolul de a semnaliza starea naturala a personajului liric. Virgulele folosite în primul vers au rolul de a marca prezen a enumera iei in text: ÄVezi marea: b trân . de i lipsa punctua iei îngreuneaza în elegerea operei. oglinda r mâne oarb în continuare. pârâul. const în faptul ca acesta amplific . sugerând o experien de contopire pân la confuzie între corp i sfera artificial . tot mai repede fuge´ 4. tutun i fl cari. 8. sim urile fiind în el toare i l sând sentimentul unei angoase a lipsei de claritate. Valoarea expresiv a adverbului tot. voiosul i clarul pârâu: / El iute alearg spre z ri f r frâu´ . de asemenea. orbirea poate fi semnul unei experien e ini iatice: a ignora aparen ele în el toare ale lumii i a cunoa te realitatea secret . Pe de alt parte. redat ini ial prin repeti ia verbului fuge. tema iubirii. marea. În strofa a doua. barierele dintre cele dou fiind redefinite. semnificând o dorin puternic i o comand adresat celuilalt. adânc ´. motivul pârâului. Imagini vizuale: ÄVezi marea: b trân . În ultima strof verbul Ävreau" e repetat aproape obsesiv. f r o descifrare precis a eului. vizual) plasate în contexte subtile. eul liric pare s se de ire. descompunându-se în fire de sânge. Din punct de vedere al limbajului poetic. afirma Gellu Naum cândva. în construc ia Äs vorbim de memorie" e frapant discordan a dintre exterioritate i interioritate. i o not de autenticitate i contribuie la atmosfera general de confuzie în fa a contopirii spa iului vis rii cu cel al realita ii. nea teptate. auditiv. îi d . precedat de adverbul de mod repede: ÄEl fuge voios. 5. folosit în strofa a patra. I. cât i la cea a autocunoa terii. ÄZglobiul.gândurilor eului liric. 9. iar prin enumerarea sim urilor (olfactiv. În prima strof . Laitmotivul ambiguit ii persist i în ultima strof . 69 (Miron Radu Paraschivescu. f r a-i surprinde corect reflec ia. adânc ´. valuri 2. este explorat contrastul dintre aparen i esen . esen ele. suprarealismului în cazul de fa . eul liric se refer atât la dificultatea de a se face cunoscut în mod autentic. În opinia mea. De asemenea.

sugereaz vivacitatea. redat prin alegorie în întregul poem. 7. Titlul poeziei citate este alc tuit din substantivele articulate Äpârâul i marea´. a unei viziuni personale asupra lumii. Personificarea în inversiune. înserare = sear . ceea c d un aer glume . Astfel. pârâul zglobiu ± iar eu. amurg. iar urm toarele dou reprezint semnul prezen ei unui atribut izolat (pierdut). iar la nivel stilistic identific o exclama ie retoric . rugii ± forme literare actuale. care sunt reprezentative pentru ideea poetic reg sit în text. punctul marcheaz grafic finalul unei propozi ii enun iative. Prima virgul izoleaz interjec ia afectiv o de restul frazei. I. metaforizate i transpuse în cadrul natural. Ätu´. plasarea la fiecare început de strof a unei defin ii lirice a fecioarei. marea´. Ultima strof ilustreaz tema iubirii. c ruia Änu-i pas ce rm va ajunge´. Acesta reflect numele personajelor principale ale pove tii de iubire. fiind cea care dezleag misterul asupra întregii poezii. utilizând metaforele m rii i pârâului: Ätu. 2. schimbarea topicii cu rol afectiv (Äo alb / blând / calm / sfânt rug ciune´. selectarea cuvintelor din sfera religioas . Tema adora iei. discursului liric. 70 ( tefan Petic . metaforele i epitetele care devin expresia unui mod de gândire. Fecioara în alb. crepuscul. 9. voio ia pârâului. adjectivul pronominal posesiv Ämea´. întâlnit în prima strof a poemului. exprimarea la persoana I (Äa putea´). al purit ii. înso it de determinan i. Uniunea dintre cei doi este îns inevitabil . 3. motivul fecioarei în alb. Äeu´.6. întins . În ultima strof . Ädulcea poc in ´ etc). 5. în l imea. Prezen a vocii . Semnul exclam rii marcheaz grafic intona ia exclamativ a enun ului. Imaginarul poetic creeaz o poveste de iubire. prezen a unei interjec ii afective (o). 4. eul liric se reg se te în ipostaza m rii ± b trân . Subiectivitatea reprezint maniera de personalizare a mesajului poetic i deriv din îns i natura textului: discurs poetic confesiv. juc u . roze = trandafiri. adânc ´. 8. IV) 1. M rcile lexico-gramaticale prin care se eviden iaz subiectivitatea eului liric în poezie sunt: pronumele personale. motivul rozelor. Ätân rul pârâu´. aflat în opozi ie cu Ämarea b trân . Ea se realizeaz la toate nivelurile limbii: intona ia exclamativ din final. pentru c ofer un indiciu interpretativ al discursului poetic. Aceast ultim strof este asemenea pildei care se afl la sfâr itul fiec rei fabule. de persoana I i a II-a. în eleapt i statornic . iar iubita în ipostaza unui Ätân r pârâu´. Titlul este un element esen ial al recept rii.

Epitetul cromatic azurie sugereaz cerul. iar metafora abstract Äun val de lin armonie´ este o reprezentare a armoniei lumii pe care divinitatea.. cromatica delicat (alb. ideal . Limbajul poetic simbolist se caracterizeaz prin expresivitate i sugestie. Fecioara în alb.trandafiri. laitmotivul i refrenul discursului liric. 8.. sinesteziile (ÄIar vorba ta înaripat / E un parfum de anemon / La o icoan întristat ´) sunt tehnici tipic simboliste de creare a unui univers liric diafan. apus 2) . I. purt toare a atributelor divine pe p mânt.. În a doua strof . muzicalitatea. serenitatea. câte o tr s tur : alb ± culoare asociat purit ii. a ideii de divin sau o reprezentare a aspira iei erotice. 7.. În acela i timp. sugestiile cromatice i olfactive. Repeti ia metaforei fecioara-rug ciune sugereaz obsesiv imaterialitatea de esen divin a f pturii angelice. prin epitete i compara ii (Äasemenea rozelor pl pânde´.lirice în finalul textului afirm poc in ´. al binecuvânt rii divine). vag. al icoanei. Tehnica sugestiei (simbolul rozelor. . blând ± delicate ea. a binecuvântat-o. muzicalitatea grav a evoc rii compun un discurs poetic delicat despre o prezen aproape imaterial . pure i angelice. versul repetat în mod simetric reprezint un paralelism sintactic. imagine a purit ii sacre. calm ± lini tea. rafinat i gra ios al picturilor lui Botticelli reprezentând madone. 9. Imaginile artistice i limbajul figurat concretizeaz figura angelic . rug ciune / Asemenea binecuvânt rei / Ce din n l imea azurie / Coboar . ÄTu e ti o calm rug ciune´.asfin it. ÄTu e ti o blând rug ciune´. imaginea olfactiv . fiecare. Primul vers al fiec rei strofe contureaz motivul fecioarei în alb printr-o suit de defini ii lirice sugestive. ÄTu e ti o sfânt rug ciune´. dorin a de a cunoa te extazul purit ii.näl imea´ ± înäl imea Ärugei´ ² rugii 3) Virgula din al patrulea vers marcheaz intercalarea unui circumstan ial de mod. spiritualizat prin metafora central (Ärug ciune´). Epitetele subliniaz . 71 ( tefan Petic . dup Ädulcea 6. în care se schimb numai epitetul: ÄTu e ti o alb rug ciune´. flori înserare . azuriu). Äasemenea binecuvânt rei´). sfânt ± caracterul sacru. Simbolul rozelor..´ reprezint un elogiu adus fecioarei în alb. Simbolismul poeziei lui tefan Petic este evident în planul tematic. a fecioarei în alb. în care motivul fecioarei în alb (care structureaz de fapt un întreg ciclu de poeme intitulate astfel). prin intermediul fiin ei feminine. dar i paliditatea romantic a îngerului. divin. vaporos. inocen ei. sugereaz manierismul arhaizant. compara ia Ä. amestec de livresc i senzualitate. fecioara fiind o reprezentare a dorin ei de puritate. IV) 1) roze .

Virgula (ÄO. care vorbesc despre . Cu toate acestea. cu atât mai mult cu cât sunt de fiecare dat epitete pentru substantivul . Astfel poetul creeaz o poezie liric . .cald ´. puritatea. sugestie central a textului.înaripat ´. . . . din parfumul rozelor i al anemonelor i. angelitate.rou ´. .ceasul clar al dimine ii´. cu o evident con tiin a p catului.tu e ti.. 8) Cele patru adjective.. texul nu transmite o viziune categoric seninã.alb ´. Abunden a imaginilor care contureaz un asemenea motiv este evident : . . antonime: ³jos´ / ´sus´..´) marcheaz pauza necesar dup interjec ie.. Un aer de Ämorbidezza´ se desprinde din repeti ia insistentã a imaginii femeii-rug ciune.Semnul exclam rii de la sfâr itul strofei marcheaz intona ia exclamativ .roze´.dulcea poc in ´.. 7) Poezia simbolist este una a universului interior.. nuan ând-o dup modelul muzical al temei cu varia iuni. 4) Angelitatea feminin . e un procedeu al sugestiei simboliste. poetul parc picteaz atmosfera de pace.azurie´. Multe dintre ele sunt metafore sau au un sens simbolic. Glasuri) 1. Compara ia . c tre sacru..privirea de madon ´.. 5) Lirismul subiectiv se concretizeaz aici printr-un eu liric.alb ´..cu rol stilistic.alb rug ciune´. apar in de fapt aceluia i câmp semantic..templu´.. de rug ciune. ³t ceri´ / ´glasuri´ 2.clar´.. . ..sfânt ´. . I. Prin multitudinea figurilor de stil.val de lin armonie´ intr în seria imaginilor cu aceea i valoare din a doua strof . asemenea binecuvânt rii´ sprijin sugestia sacralit ii figurii feminine. frun i´. 6) Metafora . . .. Acestea au o puternic valoare expresiv i nu necesit descrieri mai ample ca în cazul romantismului. poc in a intr în categoria motivelor literare. Prezen a multor substantive i adjective care au leg tura direct cu ceea ce se vede. . 72 (Al. .. mai ales. 9) Consider c textul este expresiv în special prin imaginea unui eu care aspir c tre puritate.binecuvântarea´ pe care o poate r spândi sacrul asupra lumii terestre. In structura ³din vremi de-odinioar ´ cratima marcheaz pronun area într-o singura . alc tuit pe baza sugestiei. Philippide.blând ´. prin urmare o poezie simbolist . Poetul reia aceea i imagine. contureaz o stare de spirit i se confund cu lirismul. din atitudinea celui pierdut în rug ciune... Universul interior este aici marcat de subiectivitate. prezent ´gramatical´ în ultima strof (persoana I singular a verbului a putea ) i prin patetismul adres rii insistente c tre un tu care nume te persoana iubit .. de diminea i de înserare. Apar termeni ca . rug ciunea....rug ciune´.

prin intermediul armoniei. Astfel se evit hiatul si se p streaz m sura metric . 6. Glasurile invocate pot fi suflete sau îngeri care c l uzesc sufletul dup moarte 9. dar care pot fi percepute în plan spiritual. Eul î i imagineaz doua posibilit i. de a fi purtat 'prin v mile v zduhului'. sentimente. 7. la fel ca multe alte suflete care au disp rut. monstru al fierbintelui Egipt´ ± în acest vers. u or steril= nefertil. invoca ia 8. I. de fiin imaterial . / M ve i lua pe calea de apoi / Prin v mile v zduhului cu voi /Sau m ve i p r si. ³Tu. de aspira ie c tre perfec iunea spiritual . sau de a fi p r sit si uitat ³în vreun str in ungher´. al stelelor i al cerului. Textul citat exprim sentimentele eului liric de incertitudine. 73 (Alexandru Philippide. Ultima strof . Valoarea expresiv a verbelor la timpul viitor din poezie se realizeaz prin includerea lor într-o invoca ie (³O. Rima încruci at . interoga ia retoric . Secrete i mistere) 1. ³priviri de stele´. (sens denotativ) Ochii sunt ferestre c tre o lume interioar . Imaginea ³cosmosului f r sus si jos´ arat c acesta este infinit i c în via a de apoi nu mai sunt acelea i repere ca în viata trec toare de pe p mânt. Poezia liric este o crea ie artistic exprimând sau sugerând emo ii. ´mâna ca un fum´ sunt mijloace artistice cu rol de descriere a cadrului si de sugestie a st rii suflete ti.silab a doua vocale din cuvinte diferite.´). virgula separ vocativul ³tu´ de . de provenien romantic . (sens conotativ) 4. îmbr i at sau pereche confer muzicalitate poeziei. ritmului si imaginilor. sugerând drumul c tre cer al sufletului.. În prima strof rima este încruci at . dar si de speran . Figura de stil semnific armonia si perfec iunea. iar în a doua strof rima este îmbr i at . neproductiv 2. 5. uimit de însu irile lor si de propria stare sufleteasc .. de provenien supranatural . Metafora ³glas´ are sensul de suflet.. eul aspirând spre lumea revelat de aceste glasuri.. În pia s-a adunat mult lume. Imaginile vizuale cum ar fi :´nalte bolti senine´. prin intermediul invoca iei si al interoga iei retorice arat c eul liric mediteaz la ce se va întâmpla atunci când n-o sa mai fie ³decât un glas´. 3.molcom= încet. glasuri. Epitetul multiplu ³atât de limpezi i de pline´ se refer la glasurile invocate de eul liric care par a fi ni te voci ale universului.. Sintagma ³priviri de stele´ este o metafor personificatoare care sugereaz contempla ia. Se accentueaz rela ia dintre suflet si natur prin motivul.

sterp i nu mai prezint niciun interes pentru omul avid de cunoa tere. precum i prin întreb rile retorice din cuprinsul poemului : ³cine tie?´. sarac. ultimul vers pare a fi r spunsul la întreb rile puse anterior. În final. poetul se resemneaz i înceteaz s mai descifreze mistere i secrete. steril. lipsit de secrete. nu g se te altceva decât ³un plat pustiu. În acela i fel în care Eminescu se raporteaz la planul terestru f când compara ie cu universul. ³Ajun i pe lun n-am gasit decât / un plat pustiu. este un vers conclusiv. ³Da-n stele nu ajung decât poe ii´. ³s ajungem´. urât´. s rac. Îns nici aici. ³s rac´. mai precis. 8. R spunsul este ironic i denot triste e: ³da-n stele nu ajung decât poe ii´. Prezen a eului liric se eviden iaz în text prin verbele la persoana I plural ´s dezleg m´. istoric. a a cum reiese înc din titlu. Sfinxul . 9. cu savanta alipire a ultimelor dou din care se desprinde amarul vers concluziv) nu fac altceva decât s înt reasc ideea poetic . a oamenilor. atributele adjectivale ³pustiu´. Titlul poeziei este format din dou substantive ce apar in aceluia i câmp lexical legate prin conjunc ia ³ i´. Ultimul vers al poeziei se eviden iaz prin faptul c a fost voit izolat de poet. Având în vedere c tema poeziei este misterul. r mânând în urm doar pietre. enumera ia:³pustiu. de via . misterioase chiar. urat ´ ± în acest vers. ³Portice lungi´. s rac. Timpul. Alexandru Philippide schimb planul terestru. 6. 7. O alta tem este trecerea timpului. grandoarea. apare în cadre idilice. catrenele. lumea noastr .imaginea vizual con ine patru epitete. ³urât´ i ³steril´. urât´. Motivat de gândul c s-ar putea s g seasc totusi ³secretul universului i-al vie ii´. chipurile stranii de pe insula pierdut . ³cine-a cioplit acele chipuri´ 4. Aici luna ne este înf i at ca un plat pustiu. ³Un plat pustiu. Astrul care. Tema poemului ³Secrete i mistere´ este. spune el. mijloacele artistice folosite (întreb rile retorice: ³o s ajungem. 5.. ³ajun i în lun ´.restul propozi iei. terge totul. Prin el poetul î i exprim resemnarea. 3. steril. i pân la urm lumea întreag . în care nu g seste niciun r spuns. întrucât ³secretele´ i ³misterele´ la care se face referire în titlu sunt enunta e mai apoi în text: porticele prin care se spune c se plimba Caligula. steril. El întelege c omului de rând nu îi este menit s descifreze misterele vie ii. poetul se întreab ³ o s jungem oare i la stele?´. ³O s ajungem oare i la stele. . devine aici urât. virgula desparte p r i de propozi ie de acela i fel./ cu gândul s descoperim în ele/ secretul universului i-al vie ii?´. descifrarea misterelor lumii. urât´. cu planul cosmic. steril. Titlul anun tema poemului.imaginea vizual con ine un epitet i simbolizeaz m rimea galeriilor prin care se plimba împ ratul roman Caligula. Privind restul poeziei ca un monolog adresat. ci numai sa fie martor la manifestarea acestora.´. de obicei. s rac..

Äfaldurile unor .El dore te s se integreze ³în senina voluptate nou ³. ceea ce sugereaz intensitatea cu care eul poetic tr ie te momentul descoperirii unui ³lin urcu de neagr catifea´. are o puternic înc rc tur expresiv . 3. Aceast imagine este un epitet-inversiune i în acela i timp o metafor a drumului spre inedit. Se sugereaz astfel o posibil tem a textului.cratima ajut la formarea inversiunii. un simbol pentru dep irea unor limite ale cunoa terii. Cratima este folosit cu scopul de a marca alipirea.I. eliberându-se de spa iu.aceea a c l toriei ini iatice. cu timpul 2. între timp i spa iu. dorin a eului liric de a se apropia de libertatea absolut . Poezia are un titlu format dintr-un substantiv comun la num rul plural. sim urile se armonizeaz .Imaginarul poetic atinge nivelul spa io-temporal în finalul textului. Poetul analizeaz posibilitatea unei conexiuni între sim uri(privire i auz). Odat realizat o leg tur între elementele constitutive ale cadrului restrâns. În versurile urm toare. ³putea-voi´ fiind o form în care auxiliarul urmeaz dup verbul de conjugat. dorit . i dore te o apropiere permanent a acestor dou elemente. a fi în contratimp. Apropieri) 1. 5. Faldurile draperiilor Ä esute parc numai din sunet i culoare´ constituie o astfel de imagine : eul poetic reg se te în ele coexisten a sunetului i a culorii. a pierde timpul. de aceast dat la grad avansat . într-o Ä punte´. adic în timpul ³sc pat de spa iu´. 7. Este o metafor care sugereaz eliberarea de constrângeri. fiind în leg tur cu imagini importante în poezie. prin simplitatea sa.se dore te o nou coresponden . gustând din ea i pierzându-se în eternitate. ipotetic .De asemenea. O existen simultan a catifea´. cu realul în care se va intoarce i unde sper la o materializare a acestor Äaeriene fermec torii´ . Modul conjunctiv exprim o ac iune posibil . i anume . este con tient de raritatea spectacolului la care ia parte. Structurile care con in imagini vizuale sunt: ³neagr înalte draperii´. Epitetul cromatic Äneagr catifea´ înt re te ideea de necunoscut. Ele au o topic invers . 74 (Alexandru Philippide. Acest cuvânt. provenit din adverb: apropieri. 4. motivul urcu ului. El imagineaz o conexiune o irealului în care este proiectat. se transmite ideea c la cap tul acestei c l torii i în prezen a dorit a unei c l uze. iar eul nu mai percepe decât temporalitatea. Metafora ³puntea dintre privire i auz´ exprim o ipotetic armonie între sim uri.motivul drumului 6. Primele dou versuri au valoare de incipit si prezint un cadru nocturn. 8.

aripi . 9. cu cît mai concis . marea. O tr s tur a poeziei lirice este faptul c autorul î i exprim direct dezn dejdea c nu poate accede la lumea absolutului prin cocor. viziune modernist de fapt a lipsei de speran . eul liric subiectiv (prezen a lui fiind indentificat prin m rcile lexico-gramaticale: verbe la persoana I singular -³ vei ajunge´. de asemenea prezentate . pas re c l toare. a ine minte . Al. Punctele de suspensie îndeamn la medita ie.Philippide p trunde într-un spa iu ireal din voluptatea c ruia dore te s preia pentru ca. bivoli. 8.´f r c l uz ´ . Metafora ³aripi reci´ identific faptul c aspira ia. . Aceast metafor este înt rit de o alta: ³zbor de pas re uitat ´. s beneficieze i în spa iul real de acest spectacol cromatic i auditiv. Scris pe un fundament modernist. I. 7. pentru c totul const în aceast în irare de lucruri atinse de moarte. Rezonan ele simbolice sunt. sugerând o puternic înc rc tur emo ional . cultivând sugestia unei lumi mai bune . cu atât mai aproape de dezn dejde. un fund de mare în care zac pe ti. m sura: 8 silabe rim : îmbr i at 6. ideea de apropiere . a înv a minte. prin faptul c aceasta faciliteaz cititorului descifrarea textului. dorin a. Predicatul ar fi fost inutil. aspira ia sa fiind identificat prin metafora ³por ii c l toare´ pe care autorul se întreab dac o va ajunge. zdrav n la minte 2. pas rea. Este vorba de o apropiere a celui care parcurge poezia de sensul adev rat al acesteia. care este simbolul zborului c tre în l imi. Rima împerecheat sus ine .Sentimentul dominant în poezie este cel de triste e i de team de necunoscut. 9. în acest caz. ochiul. iubirea.dar care nu îl anuleaz pe acesta din urm . structurate de enumera ie descriu un spa iu straniu i întunecat.75 (Camil Petrescu.´s am´-) nu g se te niciun reaz m pentru ra iune. oase. singur tatea 5. de asemenea . poate chiar eterne : ³cu un timp sc pat de spa iu´. poezia sus ine ambiguitatea imaginilor. i-au fost înfrânte. Strofa a III-a este un catren alc tuit dintr-o interoga ie retoric ce sugereaz aspira ia c tre în l imi. Primele strofe.acestor dou coordonate implic un timp infinit. 3. poate i profunzimea sentimentului de fric în fa a necunoscutului. c tre idealuri înalte care nu pot fi atinse. Cocorul) 1. 4. Äsc pat de spa iu´ . Astfel.

3. i descoper în ea p mântul i cerul.derivare-c p tâiul. cred.i imaginile artistice create de figuri de stil. imaginarul vizionar al textului se opre te la cele dou limite exterioare. verbe la persoana I ³cre te´. aproape arghezian. este spa iul zbuciumului existen ial (vezi antiteza dragoste/ ur i metafora un spasm. traseul unei cobor ri în sine reflexive. cerul 7.O alt tr s tur a poeziei lirice sunt m rcile lexico-gramaticale. este orb (epitet).76 (Alexandru Philippide. ( pronumele personal de persoana I ) 6. prins în capcan între dou nop i.t cut. care nu-i ofer decât experien a mor ii.pronumele la persoana I. veghea.. Eul lui Philippide ´c l tore te´ prin sine ca printr-o lume obscur i cu ascunse dureri. I) Un glas în mine prinde s m cheme. se zbate. ³s îndemn´ -. conversiune-meu 4. prima limit . epitetul.Veghe) 1. . P mântul. compara ia dubl . astfel. Eul lui Philippide se define te.tot versul 5. în special. adic între dou spa ii obscure. t cerea. Dispari ia vocalei pronumelui reflexiv conduce la rostirea acestuia într-o silab cu prima vocal a verbului. (adjectivul pronominal posesiv de pers. acelor imagini care contureaz . sufletul. p mântul. precum metafora ³aripi reci´ sau epitetul din construc iile ³creste lungi de os´ i ³poart c l toare´. Labirintul sufletesc este sugerat în incipit prin metafora hrubelor adînci. iar aceast ´c l torie´ este pentru el permanent . f r leg tur cu un moment temporal anume. somnul. Cratima marcheaz rostirea într-o singur silab a unui cuvânt i a unei p r i de cuvânt diferite. Versul neregulat sus ine tensiunea liric a unui text modernist prin vizionarism i prin puternica impresie de înstr inare a omului de orice sens al lumii. Este vorba de a a-zisul prezent etern. Cerul. Poetul p trunde în aceast selva oscura (p dure întunecat ).³mi´.). cu stelele asemenea unor vine i din i (metafor ). Expresivitatea textului se datoreaz .se fr mânt 2. cu un oarecare grad de ambiguitate. Cerul gol poate fi o imagine simbolic a divinit ii care ne-a abandonat. În ultima strof . ³s am´. veghea fiind. cum ar spune Dante. Verbele la timpul prezent fixeaz o experien cu valoare exemplar . 8. a doua limit . starea dramatic a celui care percepe continuu curgerea timpului i insuportabila cruzime a lumii.unghere-col uri. 9. ³îmi´. care încadreaz un eu insomniac. ci cu generalitatea unei situa ii. I. prin somn p mântul geme.. In preajma mea. orb. cum poate fi la fel i pentru cititorul care îl înso e te. prin urmare la reducerea num rului de silabe din vers i la ob inerea unei anume m suri.

pe dealuri de podgorii. a. amintirea. ce se refer la cei ce cl desc lucruri durabile sau care dau sens cuiva ori unui lucru. 3) a da viat . al ritmurilor naturale i al bel ugului. str bunii 7) Pacea nop ii este o metafor a armoniei acestui spa iu rural. cu bog iile pe care le ofer . au modelat amintirea ce-l va înso i toat via a. unde cenu a stingea toate oaptele. la plural.77 (Ion Pillat. alb Negoiu). via a. cât i pentru separarea celor dou momente ale tr irii sale. 8) Strofa a treia a poeziei se refer la dorin a omului de a se retrage la ar . articulat. iar Negoiu str punge cerul cu a sa în l ime. a lua via a. întorcându-se i acum cu drag la pridvorul b trân sau la vechea vatr . forma inversat a perfectului compus ³ai . compara ii (globul terestru ca o minge). o ³t cere´ a eului liric. de fructele oferite de livezile de pruni. care este în continuare fermecat de tot ceea ce ine de trecut. 78 (Ion Pillat. amintim: epitete (pridvorul str bun. motive: râul. 9) Titlul poeziei. la nivel semantic. s aud. atât pentru intensificarea emo iei. I. de a reface comuniunea cu p mântul. diferen ierea între prezent i amintire. podgoriile. Eul liric dore te s se bucure de roadele pomilor. înconjurat de t cere.i da via a 4) Verbele la modul conjunctiv din ultimele dou strofe exprim dorin a eului liric de a se cufunda în amintirea trecutului. Dintre verbele la modul precizat. imagine vizual : Acolo-n pacea nop ii. ci într-una modern . când toamna se apropie. Dintre figurile de stil din aceast strof . Ctitorii) 1) vreme. în fa a focului din vatra. a scind rii i alien rii. dealul.dar nu în esen a lor tradi ional armonioas . Floarea era vie când a primit-o. 6) tema: timpul. trecutul. Str inul) 1. Pridvorul este un simbol al d inuirii pe p mântul românesc. Rela ia dintre titlu i poezie const în modul în care elementele naturii din cadrul copil riei (râurile. cu lini tea mult dorit . 2. s stau. livezile) i-au l sat amprenta asupra poetului. Ctitorii. I. Acestea pot fi considerate ctitorii primilor pa i ai eului-copil. este alc tuit dintr-un substantiv simplu. 5) imagine auditiv : Când opte te valea de cântecele morii . În structura ³venit-ai´ cratima marcheaz venit´. an 2) Linia de pauz marcheaz . al stabilit ii împotriva trecerii timpului. enumer m: s deslu esc.

c tot astfel trece i timpul . cu casa. 3. 4. ³cu cas . parc .. În fiecare toamn plec m la ar . ia seam ´. 6. Natura este o tem des întâlnit în poeziile lui Ion Pillat. o clip ´ con ine o imagine vizual . 4. Ne-a t iat calea o pisic neagr . C derea sunetelor la sfâr it de substantive i la început de verb reduce num rul de silabe din vers. pe-amurg ca pe-o ram ´..³Sclipe te Râul Doamnei înspre apus. Perspectiva lui este diferit de a celor familiariza i cu împrejurimile.dar n-ai z rit.. 79 (Ion Pillat. melancoliei i nostalgiei: ´C ai cuprins Florica. mo ia Florica aici. În ³Amurg în delt ´ . A venit toamna în sufletul ei... fapt necesar pentru p strarea m surii. parc. trist = amar. ³ce-ar str luci´ ori metafora ³r nit de-un dor târziu´ accentueaz ideea poetic . 5. O caracteristic a traditionalismului este localizarea intr-un spa iu rural. ³Vrr. Sugestia limbajului poetic este realizat prin simboluri i coresponden e: ³Pe-albastra dep rtare a luncii de demult´ sugereaz scurgerea timpului. iar o a doua tr satur este preferin a pentru spa iul autohton. marcate de punctele de suspensie. dureros scâncind = plângând 2. care se produce instantaneu. el nu poate s înteleag frumuse ea locurilor: ³ i crezi.. eviden iind frumuse ea i bog ia locului... pe de-o parte zborul vr biilor. ÄStr inul´ venit la mo ie pare c nu reu e te s descifreze peisajul i îl vede doar ca pe un tablou: ³Te-apleci mirat str ine. ia seam . Din p cate.timpu-n zbor. 9. ³Florica e acolo. pe care cutremurat l-ascult´ con ine o imagine auditiv .. Imaginile vizuale precum ³te-apleci mirat´. Enumera ia din prima strof .dar n-ai z rit. exprim apar ine acestei mo ii. iar pe de alt parte .livezi´. Rolul expresiv al interjectiei ³vrrr´ in poezie este acela de a sugera .´ I. 8.3. livezi´./ C ai cuprins Florica. De asemenea. Cratima une te într-o singur silab p r i din cuvinte diferite. vizual tot ceea ce 7. Amurg în delt ) 1. la aflarea ve tii. pauze ale emo iei. sugestia se realizeaz i prin pauzele din discursul liric.. atât l-a t iat capul s fac . la nivel auditiv . la fel de repede ca o b taie de aripi.

a vie ii in delt . 8. o ilustrare concis a temei acesteia. În ³Amurg în delt ´ caracterul liric al poeziei se face sim it prin nota de u oar melancolie. 5. Metafora ³ ochi de ap moart ´ d poeziei o u oar nuan melancolic poate ar ta o incetinire a trecerii timpului. cu rol chromatic. caracterul tradi ionalist se resimte prin tonul elegiac. 6. tabloul este totu i înc rcat de emo ie. apa i o not istoric (³cai t tari´). 6. 7. Prima virgul separ apozi ia-metafor ´în ceasul cu nisip«´ de restul enun ului. În prima strof nega iile au rolul de a înt ri ideea poetului c timpul nu este ceva palpabil i c acesta reprezint o realitate abstract . i 7. Rima este incruci at . iar metafora ³aur vân t´. Poetul descrie un tablou de amurg în zona Deltei Dun rii (³sat lipovenesc´). la amurg. Ämei´. cum ar fi Äaud´. de asemenea. de 11 i 10 silabe. În aceast poezie apar tema timpului i motivul mor ii. 9.acesteia i se al tur motive ca amurgul. iar a doua separa dou propozi ii coordonate. 3. Titlul ´Amurg in delt ´ este un fel de rezumat al poeziei. si verbe la persoana I. Prezen a eului liric în aceast poezie se face remarcat prin adjectivul posesiv la persoana I. Äf r ieri i far azi´ 2. Modalitatea în sine a descrierii în cazul c reia vizualul este dominant este specific textului liric. Poezia lui Ion Pillat este un pastel al deltei in momentul înser rii. Timpul) 1. Epitetul personificator ´sfâ ietor de trist´ sau cromatismul insistent i contrastant (aur / vân t ) contureaz un spa iu al disputei dintre lumin i întuneric. personificarea ³noapte optitoare´ creeaz un fundal muzical melancolic. 5. din perspective unui observator neutru. a a cum filele de c r i se îng lbenesc datorit vechimii. . In ultima strof . subliniaz trecerea lent a timpului care se reflect i asupra naturii înconjur toare prin nuan ele soarelui la apus. dintre via i moarte. fragilitatea omului i existen a sa limitat . I. 80 (Ion Pillat. Äsimt´. compunere ±dintotdeauna derivare cu prefix-recheam 4. Aparent un cadru de natur . iar m sura versurilor . o stagnare. Astfel.´Nu-i în apus i nici în auror ´ . Compara ia Äîng lbenind ca fila dintr-o carte´ are rolul de a ar ta efectele trecerii timpului asupra omului. Aceasta sugereaz .

Rolul descrierii în textul dat este de a crea un decor. prin verbe la persoana I (Äaud´ . care dominã întreg inutul prin ³albul dezolant´ . 3.8. Poezia ³La Polul Nord´ de Iuliu C. i anume. într-un oftat adânc i greu´ 7. 9. Un alt element definitoriu al poeziei simboliste îl constituie muzicalitatea exterioarã. ÄBanul. în poezia ³La Polul Nord´. 6. ace tia sunt atât de înal i. Aceast oper este o poezie liric .³La Polul Sud´). tema poeziei. ³mun ii solitari´ Epitetul personificator ³mun ii solitari´ este folosit pentru a eviden ia mare ia i înãl imea mun ilor. o atmosferã prin intermediul cãrora eul liric î i exprimã starile suflete ti nelãmurite i confuze prin a sugera un sentiment pe care îl creeazã elementele din naturã. Titlul reprezint . aceea a trecerii timpului. care dominã peste câmpii si vãi. este asociatã cu izolarea. ob inutã prin ritmuri si rime perfecte. Ca de obicei. la fel ca i repeti ia i simetria unor cuvinte la începutul i fâr itul unei strofe ( ³mun ii solitari´. solitudine care în poezia de fa ã devine apãsãtoare. imaginarul poetic se organizeaza în jurul anotimpului iarna. Omul s-a confruntat dintotdeauna cu efectele timpului. pustietatea (³mun ii solitari´. i aduce cu sine pierderea oricãrei sperante din sufletul poetului. devenind singuratici. I. cu scopul de a eviden ia greutatea i apãsarea cu care calcã Ämarii ur i´. ochi de vultur. 81 (Iuliu C.Prin folosirea pluralului articulat Äpa ii´. încât par desprin i din universul terestru. a sorbi din ochi. prin motive precum motivul singurãtã ii. deoarece poetul î i exprim sentimentele pe care i le treze te trecerea timpului. ochiul dracului´ 4. 5. ³Iar din prãpãstiile adânci se-aude-o stranie vibrare´ ³ i ur ii albi. înduio a i. eul liric este marcat. ³dorm adânc´-³dorm mereu´. totu i. nemãrginite = întinse solitari = singuri 2. se pune accent pe acest substantiv. de fapt. Äpa ii´. Äsimt´). . iar în aceasta poezie eul liric î i exprim triste ea i un fel de con tiin a imposibilit ii de a schimba ceva în aceast privin . a pierde din ochi. La Polul Nord) 1. o realitate palpabil ( Äpasul´ timpului îi bate în inim ). Altã caracteristicã ce încadreazã poezia în simbolism este cadrul natural care apare ca unul trist i dezolant. central fiind aceea a unui eu liric pentru care timpul ajunge. Astfel. prezintã câteva caracteristici specifice liricii simboliste. Percep ia acut a acestei treceri este sugerat prin imagini poetice. ³La Polul Nord´. ³câmpii nemãrginite´). Gãvescu. S vescu. ca prezen .

Titlul poeziei. culoare simbolizând st ri i atitudini poetice de izolare.i face via a frumoas te îndeparteaz de moarte. 9. ³se-aude´ etc. ³îngalbene te´. Prin intermediul laitmotivului. prin eviden ierea unei muzicalita i exterioare. a se trezi cu noaptea în cap.³La Polul Sud´ etc. Cratima marcheaz c derea vocalei ³î´ în unirea pronumelui cu adverbul ³nu-e´ într-o singur silab . prin substantivul în vocativ ÄDoctore´ folosirea persoanei I singular a verbelor i a pronumelor. am fost bun i am fost frumos´ ± enumera ia sugereaz str dania depus pentru a învinge Äboala´ fiin ei. ³am citit´. Sãvescu reprezintã un element definitoriu al simbolismului. ³adorm´. degeaba = zadarnic. verbe la persoana I singular: ³simt´. 3. iar Ämedicamentele´ (ura. pronume la persoana I singular ³m ´. întreaga naturã ajunge sã strige pustiirea eului liric. senza ie = percep ie 2. ce sugereazã permanen a stãrii de angoasã. adresarea direct (³Doctore´). cititul) sunt încerc ri de a tr i intens viata. nevrozã. 7. I. 9. ³am urât i am iubit.).8. prost ca noaptea 4. aducând monotonie. cea cu care ne na tem. Se observ o Moarte general . Eul liric consider c a. 82 (Marin Sorescu. În prima strof a poeziei se descrie sentimentul mor ii. o moarte care incepe de la inceputul vietii. ³dorm´. noapte luna i stelele´. Se vorbe te despre moarte. venind din interiorul ca o con tientizare a pieirii. iubirea. moartea. ³cand m-am . i prin 8. sugerat de epitetul ³mortal´. Boala) 1. dar mai ales prin repeti ia simetricã a unor cuvinte la începutul i sfâr itul unei strofe (³La Polul Nord´. Lumea înconjur toare devine o povara. ³se v d´. un început de deta are de aceast lume. am vorbit cu oameni i m-am gândit. prin albul care dominã. Discursul liric este confesiv. iarna are rezonan ã în sufletul omului. via a fiind antidotul pentru moarte. Laitmotivul în poezia lui Iuliu C. La nivel morfologic se remarcã abunden a verbelor la timpul prezent: ³se-ntind´. chin i frig lãuntric. ³ aici în regiunea fiin ei mele´. Cromatica este astfel sugeratã prin culoarea alb. Cadrul natural este unul trist i dezolant. este o metafor sugerând moartea. intensificând sentimentele i dând veridicitate întregului poem. de a sim i în fiecare moment. ÄBoala´. direct. ³ziua m doare soarele. 6. de la primele simptome. am înv at s citesc i chiar am citit niste c r i. ³mi´ 5. obi nuitã numai prin ritmuri i rime perfecte.

ce concentreaz i expune drama omului care tie. cât i efectele ei. 6. Efectul este acela i: fie c trenul merge sau st . trenul face ac iunea: trenul st sau trenul se duce. ura. niciodat Ätu´. a. indiferent din ce parte se produce ac iunea. 9. când de fapt suntem victime ale pasivit ii noastre. dar nu cunoa te. de lume. . Ultima strofa expune metafora dramei c l torului. se încearc o anulare a responsabilit ii ac iunilor din moment ce decizia de a sta sau a pleca nu i i mai apar ine. a gândi 2. confuzia si totodat resemnarea : nu se tie cine a plecat. Astfel acestea devin ³medicamentele´ împotriva mor ii pe care o simte înc de la începutul vie ii. prive te moartea ca pe o boala. c facem alegeri. Astfel. Tu » este un pronume personal. de când lumea i p mântul. Tu » doar e ti în tren.gândire. încercarea de a ne face via a cât mai frumoas . Trenul » este cel care se pune în mi care. pe care încearc s o înfrâng . se eschiveaz . ora e. eul liric preferând pasivitatea i deta area. 5. iar timpul trece pe lâng noi. Iubirea. el reu e te s priveasc lumea. 83 (Marin Sorescu. reprezentând atât desp r irea. separ elementele unui subiect multiplu. gânditor. Astfel. un tren tot se pune în mi care. desi ³am cheltuit pe ele o groaz de ani´ i c singurul lucru ce poate fi schimbat în acest sens este tr irea intens . expus ideea trecerii ireversibile a timpului i a incapacit ii de a-l tr i : avem de multe ori impresia c ne tr im via a. c lupt m. efectul este acela i. nu s se i apropie de ea. marc a eului liric i indic autoadresarea. Interoga ia De ce ? » accentueaz ideea poetica expusa în celelalte strofe. Pleac trenul) 1. Tema poeziei o constituie îndep rtarea. triste ea omului c l tor care nu reu e te s cunoasc niciodat lumea pentru c are timp numai s o vad . gând . Revolta i mâhnirea cap t forma final în aceste ultime dou versuri. a fi bun. ruptura tot se produce. confuz. a aceluia blocat în pasivitate. 7. 8. Titlul poeziei sugereaz pasivitate i deta are. privirea » fiind element cheie al acestei poezii. devenind leg tura sa cu tot ceea ce îl înconjoar . a fi frumos. de asemenea. din punct de vedere sintactic. Ideea Toata via a am privit pe fereastra » exprim neimplicare. Mai este. care vede. f r a apuca s o i cunoasc . Pleac trenul » este o metafor . ca lumea. timpul tot se scurge. dar nu prive te. iar întreb rile sunt adresate sie i. cititul. 3. frica de ata ament i de cunoa terea necunoscutului. Se realizeaz ca moartea în final nu are loc.nascut´. De ce ?» este o interoga ie retoric . continente´ ± virgula desparte mai multe elemente ale unei enumera ii i. dar se con tientizeaz ruptura . lipsa tr irii în mijlocul lumii i în prezen a ei. ca un strig t debusolat.i lua lumea în cap 4. Eul liric încearc s evite aceste simptome. I. a tr i. cu riscuri i fr mânt ri. Resemnarea vine odat cu con tientizarea c în curând va pleca i trenul t u. ÄOameni. toate înseamn a fi viu.

copacii fug. îndr gostitul î i exprim concep ia despre iubire i consecin ele pe care aceasta le are asupra eului interior i asupra universului. 8. de fapt. continente » când. Întreaga strofa este o metafor ce sugereaz via a omului care dore te s vad .. tema iubirii . vag 2. o încununare a emo iilor exprimate pe parcursul poeziei. Fug copacii. eul liric nu î i asum via a. dar îi este team s simt .. fiind un simbol al iubirii. 3. -prezen a monologului liric adresat -m rci ale eului liric i prezen a verbelor la persoana I plural (ne s rutam. fapt sugerat de verbul la participiu pironit » i sintagma m-am uitat pe fereastra ». Verbele din prima strof creeaz o atmosfer aproape ireal i sugereaz un timp mitic al iubirii. 84 (Nichita St nescu. Îndr gostitul sugereaz faptul c prin iubire. limitându-se astfel la o cunoa tere superficial . se-adumbrea= se intuneca stins= imperceptibil.motivul rela iei omului cu transcenden a . responsabilitatea nu este asumat . de tren. el nu st . de vapor. peste iarb .motivul cuplului adamic 6. romantic .condamnat de sine s priveasc .a avea un aer preocupat . Interoga ia din final. Din punct de vedere sintactic virgula coordoneaz circumstan ialele de loc iar din punct de vedere stilistic are rolul de a coordona termenii unei enumera ii. l sându-se purtat inert de mersul lucrurilor. Din nou. Metafora steaua neagr este format din doi termeni aproape antitetici i rolul s u este de a crea o atmosfer ireal . fapt sugerat de sintagmele care unesc cele dou lumi ( i p s ri mari se coborau pe b nci/ i pe statui. În ultima strof se reg se te motivul iubirii creatoare de lumi i motivul cuplului adamic.a r mâne în aer 4.). care aduce în prim-plan i ideea deta rii. iar el fuge. el este cel care nu se opre te la ele. hurducat de c ru ». Titlul are rolul de a-l introduce pe cititor in universul de fic iune propus de autor i de a oferi o cheie de lectur a textului. o con tientizare a irosirii: Toat via a m-am uitat pe fereastr [ ] De ce am impresia c am cunoscut lumea ? » I. Atmosfera mitic este subliniat de versul liber i m sura de 11 silabe. tr irea. de ce ? » vine ca o r bufnire. el nu fuge. oameni. lucru sugerat de enumera ia de autobuz. ne-nfa ura) 9. S rutul) 1.a. el nu ac ioneaz . Pasiv. ±a avea nevoie de ceva ca de aer . . 7. 5. Prin intermediul simbolurilor. de a sublinia sentimentele de duio ie ale îndr gostitului i de a sugera c prin dragoste omul poate accede la absolut.motivul iubirii creatoare de lumi . dar s nu cunoasc . omul poate atinge absolutul. eul liric este cel purtat. ora e.i da aere . Totul st . pe cabluri.

a da vrabia din mâna pe cioara de pe gard. sunt insuficiente. Äv dau jum tate. un num r rotund. Opozi ia din strofa a doua dintre ideea de în elepciune i cea de fericire reliefeaz asem narea dintre cele dou no iuni în concep ia uman dar ele au valori i în elesuri diferite.. 7. 2. Plutoniul.. Dar din p cate reac ia continu la nesfâr it far un rezultat.´) i adresarea direct prin folosirea formelor verbale i pronominale la persoana a II-a (ÄA i gre it calculele. i care folose te calcule i formule imprecise bazate pe intui ii eronate. 6.. Alchimie) 1. fericirea. Äda i-mi´. Virgula desparte în text elementele componente ale enumera iei.mai arunc sub cazanul vostru. deoarece nu sunt o sut . 3. Alt marc gramatical existent în textul dat este prezen a formei pronominale a persoanei I (Äeu´. Fericirea este un scop în timp ce în elepciunea este un mijloc de a atinge scopul.ÄV dau jum tate... Ämele´). Invoca ia este folosit în discursul liric pentru a accentua sentimentul de frustrare al eului liric cauzat de lipsa fericirii.. a da de veste. 5. .. M rcile gramaticale ale prezen ei eului liric în textul dat sunt formele verbale la persoana I (ÄCe sa fac eu.´. întreg. Ä.tiin cum este alchimia ce are un el final imposibil. Ämea´. 4. asemenea elementelor chimice din tabelul periodic al elementelor. radiul i poloniul sunt elemente chimice radioactive. Risipa se realizeaz prin consumarea timpului dat fiec ruia s -l tr iasc în între inerea reac iei chimice care ne promite drept produs final fericirea. Deci titlul simbolizeaz c utarea orbeasc a fericirii. 85 (Marin Sorescu. num r fatidic. Cele nou zeci i nou de elemente.. 8. Marin Sorescu în ultima strof a poeziei ÄAlchimie´ folose te metafora i un registru de cuvinte tipic alchimiei pentru a ar ta risipa ce se realizeaz în c utarea pietrei filosofale. Acest procedeu artistic permite exprimarea mai direct a sentimentului de dezolare i cre te intensitatea mesajului transmis. Nu am putut g si la magazin calorifere cu apte elemen i. a da cu bâta-n balt . a da ocol.´).´ .. piatra filosofal . Ele sunt trecute în tabloul fiin ei sale ordonat.. El transform toat fr mântarea omului de a ob ine fericirea într-o pseudo.I.´. Titlul poeziei este un simbol ce ne arat unghiul din care trebuie s citim poezia pentru a în elege semnifica ia urm rit de autor.

dezn dejdea i durerea provocate de drama omului a c rui speran e s-au . Formele de imperativ exprim voin a hot rât i cererile arz toare ale eului liric ce iau forma unor porunci adresate fiin ei iubite. i care. inversiunea cu rol de accentuare a ideii poetice. precum metafora. Frunzele ± Elegie de toamn ) 1. Astfel. este cuprins de triste e. dezolare. 6. c utând refugiu i alinare în iubire. angoas . accentueaz ideea dezn dejdii. se remarc personificarea Äfrunzele sub pa i. toamna. În cadrul poeziei. I. elegia. 86 (Radu Stanca. Timpul trece în mod ireversibil iar omul este purtat prin via precum frunzele uscate de vânt. a-i suna ceasul 4. fixeaz motivul central al acesteia. cum gem´ care se constituie totodat într-o imagine artistic auditiv . expresivitatea este realizat prin figurile de stil existente. Astfel. ritmul alert al confesiunii este sus inut de folosirea modului imperativ care sugereaz totodat dezn dejdea i disperarea eului liric. a realit ii necru toare genereaz dezn dejde. poezia cap t forma unui monolog adresat. De asemenea. Astfel. ÄFrunzele-Elegie de toamn ´. Titlul poeziei. este anticipat înc rc tura afectiv a poeziei. ÄF focul´. frunzele. Äpreumbl -te´ 5. regretul. Frunzele moarte purtate de vânt simbolizeaz atât efemeritatea fiin ei umane cât i cât de nesimnificativ i neputincios este omul în fa a naturii. toamna cu frunzele moarte. O tem prezent în text este efemeritatea fiin ei umane. Poezia se încadreaz în lirismul de tip subiectiv prin m rcile lexico-gramaticale ale eului liric prezentate la punctul 5 i prin adresarea direct prin invoca ie retoric care accentueaz subiectivismul poeziei. Personificarea e menit sa exprime zbuciumul interior. 3. reluat în cadrul fiec rei strofe. neputând s se împotriveasc destinului. în ceasul al doisprezecelea. Uzitarea modului imperativ al verbelor este o marc a lirismului subiectiv i implicit a eului liric.9. cadru necesar exprim rii unor tr iri de o asemenea gravitate i intensitate. 8. ÄFere te-m ´. a se da de ceasul mor ii. 7. titlul prefigureaz ideea de ansamblu a textului. Prin referire la specia genului liric. 9. în raport cu universul. Sinonimul contextual pentru cuvântul înv luit este Äîmbr cat ´ i pentru a dep na este Äa desf ura´. Con tientizarea dramei umane. durerea. a disper rii i triste ii eului liric. înc din titlu este fixat cadrul natural metaforic. trecerea ireversibil a timpului i un motiv literar este cel al toamnei i al frunzelor moarte. eul liric este însp imântat. Limbajul poetic se remarc prin expresivitate. Structurile care pun în eviden prezen a eului liric sunt: ÄA eaz -mi-te al turea´. Este dezv luit i elementul central în jurul c ruia graviteaz întregul discurs liric. sentimentele dominante fiind melancolia. Chinuit de ideea efemerit ii fiin ei umane i de regretul vremurilor apuse. Astfel. Cuvântul a c rui form nu mai este conform cu normele limbii literare actuale este Äal turea´. personificarea. Tonul autoritar. acesta dore te cu t rie s evadeze din realitatea dezolant . aceea a spulber rii iluziilor i speran elor la gândul perisabilit ii fiin ei umane. 2.

. Eul liric ar dori s se sustrag acestei realit i dureroase i s opreasc timpul. ³înc-o ³. Adresarea direct a eului liric este subliniat prin pronumele de persoana a II a singular ´. Lirismul subiectiv se caracterizeaz prin prezen a monologului liric adresat i prin intermediul m rcilor eului liric (pronumle de persoana I singular i plural): ³eu´. Expresivitatea limbajului poetic este dovedit i de uzitarea metaforei. 7. Legatura afectiv dintre eul liric i iubit e redat simbolic prin folosirea pronumelui de persoana I plural ´noi´.i´.´n-o s dispar ³. acest lucru eviden iând totodat unitatea cuplului. . Persona încercat de acest afect. Iubirea devine elementul de conexiune între cei 2 : ÄIubirea. ³la nesf r it´. Astfel. nu l-am crezut. c ci ra iunea nu mai are putere în fa a sentimentului intens. Cele doua virgule din versul ³Iubirea. Folosirea cratimei. dar i prin adjectivul pronominal de persoana a II a singular Ätale´. devine astfel subiectiv i reu e te s treac peste toate defectele celui/celei asupra c ruia/careia îsi r sfrânge iubirea.´) i prin inversiunile cu rol prozodic. totodat posibilitatea împlinirii unui scenariu ideatic. subliniaz importan a iubirii pentru eul liric. Rima este încruci at . Nici când mi-a ar tat dovada. ³tainice cununi´). Amploarea suferin ei interioare i a temerilor este eviden iat prin inversiunea Ävasta urgie´. Apozi ia ³ea´. de accentuare a sentimentului de iubire (³ea. Confesiunea liric eviden iat prin m rcile eului liric (pronumele personal de persoana I plural ± ³noi´). Ea este o sl biciune. 9. 5. 4. ea n-a murit. Apar sintagme care marcheaz permanen a iubirii:´înc-o sear ³.dar . 3. Iubirea lui nu va muri nicicând. Prin intermediul acestei metafore este vehiculat ideea trecerii ireversibile a timpului care ia cu sine toate speran ele. ³Iubirea. pentru elidarea unor vocale (³dac-ar´. ³d inui-ntre´) ajut la p strarea m surii de 10-11 silabe. Verbul la condi ional-optativ ³ar mai trece³ i cel la viitor ³n-o s dispar ³exprim dorin a eului liric de a conserva acest sentiment. vezi.´ 6.´ ³ i dragostea .spulberat..Iubirea este un sentiment ce creeaz o anumit vulnerabilitate. focalizând accentul asupra iubirii. 8. ceea ce reiese din verbul la modul conjunctiv ÄS nu simt´. nicicând n-o s dispar ³.. nicicând n-o s dispar ´ are rolul de a izola o apozi ie (³ea´).nicicând n-o s dispar ´. nicicând n-o s dispar . de a-l proiecta într-un plan ireal i. ³eu´ marcheaz prezen a lirismului subiectiv. I. reliefeaz lirismul subiectiv. Sonet) 1. ³va d inui ³. ea. Cel de-al doilea catren nuan eaz eternizarea sentimentului de iubire. Pronumele de persoana I singular ³-m ´. implicarea afectiv a eului liric. ea . expresivitatea la nivelul limbajului poetic se realizeaz prin intermediul figurilor de stil folosite în cadrul poeziei. 87. (Radu Stanca. ea . ³n-o s piar ´. ³noi´../ i multe.³n-o s moar ´ 2. cum este cea din versul ÄS nu simt frunzele cum zboar în vânt´. Expresivitatea este realizat prin repeti ia anaforic (³ i chiar..

prezen a eului liric implicat. orice poet. de a nuan a na terea unei noi lumi. Astfel. triste e. pus în rela ie antitetic cu dep irea limitelor 7. a se culca pe o ureche 2. care lupt cu sine. 9. dar i eviden ierea ideii poetice. prin folosirea verbelor la pers. inclusiv prin ermetismul expresiei. Mijloacele artistice la care apeleaz . poezia contrariaz permanent a tept rile cititorului. Poezia ÄNecuvintele´ se prezint ca o . mai ales. Necuvintele) 1. prezen a interoga iilor retorice 8. dragoste 4. o crea ie a esen ei lucrurilor. figurile de stil creeaz ambiguitatea limbajului împinsa pân la aparen a de nonsens. I plural. a-l t ia capul 4. Titlul exprim i subliniaz apari ia eului liric subiectiv. într-una: Într-una din zilele vacan ei voi merge la mare. 6. 7. 6. a duio iei în planul iubirii. 88 (Nichita St nescu. o desprindere de contingent. antonimie: realitatea-visul desp r ind-unind 2. nedreptatea firescului. 89 (Nichita St nescu. În text se repet verbul ³a na te´ (³n scând´) care are rolul de a eviden ia procesul creator.I. întruna: Dup spectacol m b tea la cap întruna! 3. acel laser lingvistic = acel cuvânt 5. Nedreptate) 1. Astfel. duio ie. I. ³nedreptate´ suprim insolitul imaginilor artistice. 3. Tema poeziei este crea ia ca înnoire a universului. ducând la confruntarea dintre creator i gânditor. iar din punct de vedere stilistic accentueaz importan a ochilor i a picioarelor în cadrul vie ii i. din punct de vedere gramatical. au drept scop înfrumuse area versurilor. Virgula. cât i o altfel de gândire asupra poeziei moderne. a t ia frunza la câini. prin r sturnarea firescului. întotdeauna. Inserate între versurile 7-13 se reg sesc epitete personificatoare atribuite triste ii i dragostei: ³urât ´. de absurd. 18 silabe 5. a trage cu urechea. Nichita St nescu este un înnoitor al poeziei prin faptul c aduce atât elemente noi. ³înfrigurat ´. marcheaz elipsa predicatelor. ÄDe ce s auzim i de ce s avem urechi pentru auz?´. speran e. dar totodat . a t ia elanul. prima interoga ie retoric pune sub semnul întreb rii normalul i sugereaz ie irea din limitele banalului.

2. a temei. 3.´ se refer la faptul c poezia se face prin fuziunea dintre puterea de judecat i afect.. iar al doilea i este articol hot rât. I. Copacii gândesc omul ca emo ie i ca ni te Äfructe plimb toare´. cu excep ia strofei a treia în care primele dou versuri se repet . plutind. Äînl untru´ ± exterior. iar celelalte versuri sunt alc tuite independent de poeziile clasice. definitive. În acest sens titlul este semnificativ. / care bat. Omul întotdeauna vrea s se autodep easc . a. 9. a se bate cu morile de vânt. pentru c ofer un indiciu interpretativ al discursului poetic. 7. Titlul este un element esen ial al recept rii. poetul folose te imaginea vizual Äcu aripile crescute înl untru. pe parcursul celor trei strofe. 8. a reflexivit ii ce caracterizeaz fiin ele inteligente. Äad ugat ´ ± înl turat . Cu ajutorul limbajului. identific specia liric cu o od . Aripile ascunse ale oamenilor sugereaz superioritatea gândului. i a solu iei g site de el pentru ob inerea unei noi lumi se contureaz o veritabil art poetic . Cuvântul Äoamenii´ este scris cu doi ³i´ pentru c primul i reprezint desinen a de plural a substantivului respectiv.. Titlul poeziei. Nichita St nescu se folose te de o metod a contempl rii. ³Necuvintele´ reprezint o art poetic deoarece arat ideea autorului despre poezie i despre lumea înconjur toare în general. pentru c descrie cel mai bine atmosfera create i anume aceea a necuvintelor. 5.i bate gura degeaba. din întrep trunderea ra iunii cu sentimentul. Cei doi termeni repeta i în poezie sunt Äsoarele´ i Äoamenii´. referindu-se la faptul ca omul vrea s accead la o condi ie superioar . pietrele gândesc omul ca mi care i ca lumin . planând´. ca pentru a purta în ele adev ruri absolute. Lauda omului. În ultima strof .art poetic prin faptul c poetul î i ar t propria concep ie despre modelul de poezie. 90 (Nichita St nescu. toate trei cu privire la Om. . s ating absolutul. b tut de soart Dumnezeu / de 4. aerul îl gânde te ca pas re cu aripile crescute înl untru. 6. un altul al pietrelor i un al treilea al aerului. Lauda omului) 1. trei trepte ale unui fel de silogism poetic. Astfel se poate gândi un punct de vedere al copacilor. Repeti ia locu iunii substantivale ÄDin punctul de vedere al . Formul rile cap t o mi care grav i lini tit-suitoare. Strofa a doua eviden iaz dorin a autorului de a afla adev rul. a filosof rii pentru aflarea acestui cuvânt ce poate fi aflat numai în vis. în tipare sintactice de neclintit. adev r reprezentat de un singur cuvânt. Din punctul de vedere al prozodiei poezia este lipsit de rim .

9.de i con inutul textului nu integreaz epitete elogioase sau superlative r sun toare. Äochii´. A imagina aripi crescute înl untru. 91 (Nichita St nescu. Tema trezirii con tiin ei / a na terii lucide. a da ap la moar . pietrele i aerul. eul liric este sugerat. Nicolae Manolescu i . a ti ca pe ap . vâslind în aerul gândului. în poezie sunt enumerate trei perspective metaforice cu privire la om: a copacilor. Diminea marin ) 1. este a elogia la maximum intelectul uman. motivul somnului. 8. Ultimele doua imagini. Ätâmplele´ 2. a pietrelor i a aerului. m sura variaz între 10 14 silabe (într-o rostire rapid a primului vers al acestei strofe) 6. motivul ascensiunii. trezindu-se brusc´ ± personificare. mediul p s rilor. s aiba un Äpunct de vedere³ despre Om. universul material prinde via . devenind o prelungire a universului uman. precum i prin exclama iile din finalul fiec rei strofe. Ä i plopii. Pentru aer. a se îmb ta cu ap rece. Nu îns simetriile dau superioritatea acestei poezii. Äumeri´ . În poezie. pentru c red ceea ce gândesc pomii. 1-3 feminin i 2-4 masculin . Äce-o z re ti´. copacii. Äfrunte´. adânci i de o mare plasticitate intelectual . Omul este mai presus de orice prin emo ii i inteligen . I. pietrele i aerul. Ca i cum natura ar avea propria con tiin . motivul luminii. oamenii sunt ni te p s ri extraordinare având aripile Äcrescute înl untru³ i planând fantastic în cel mai curat aer. sunt cele mai originale i mai surprinz toare. prin personificare. în ni te metafore ce dep esc analogia clasic i exalt diferen ierea. Virgulele desparte grupul verbal construit cu gerunziu de restul enun ului reliefeaz semnifica ia sintagmei: o personificare. pe apa Sîmbetei 4. chiar dac cu valoare generalizatoare. Lirismul subiectiv reprezint manifestarea direct a eului liric. Äcare e gândul³. Cea de-a treia strof . în tendin a lui perpetu de a st pâni legile universului. vocea liric este prezent în text prin adresarea direct . De asemenea. 5. complementare una alteia. ca i adaosul Äascendent³ al celor dou versuri supranumerare din strofa ultim . Äsprâncene´. ci constatarea uimit c în atâta relativitate cosmic pare probabil ipoteza ca elementele lumii materiale. sporesc impresia de dinamism continuu. Poetul ne propune aici o viziune a Omului ca punct suprem i continuu ascendent al evolu iei materiei în Univers. f când apel la propria lor sfer semantic . Rima este încruci at . 3.

motivul biblic al mersului pe valuri 5. 9. 12 silabe în al treilea vers i 15 silabe în al patrulea vers. care se define te prin continuarea ideii din versurile anterioare. a t ia frunz la câini etc. natura se treze te la con tiin ). având drept caracteristici lirsmul reflexiv i imagismul metaforic. 92 (Nichita St nescu. omul devine centru al universului. consecin ele elid rii acestui sunet fiind p strarea ritmului i a m surii versurilor. schimbându-i contururile. a-i t ia cuiva (toat ) pofta. moment auroral privilegiat. reinterpretarea miturilor (geneza este aici individual . prelungit i în neomodernism. ca un dans . Sentimentul este generator de sens. m sur de 16 silabe în primul vers. Cuvintele au valoare în sine. 4. 8. Discursul liric confirm par ial i completeaz în elesurile sugerate de titlu. Adolescen i pe mare) 1. I. rostirea într-o singur silab / tempo rapid. glorificând momentul na terii lucide. Scrierea cu liter mic este un procedeu prozodic specific modernismului. numai c diminea a devine o metafor a trezirii con tiin ei: fiin a cosmicizat se treze te din somnul necunoa terii.vorbe te despre substan ializarea limbajului i poetizarea realului. În primele patru versuri ± rim încruci at . al ilumin rii. numit ingambament. eap n = puternic . Textul apar ine neomodernismului. 7. 14 silabe în al doilea vers. tema adolescen ei. într-o viziune monumental . Titlul sugereaz un tablou de natur . calm . lent = lin . într-un moment al zilei. 2. pe mare. f r a se marca fiecare vers prin majuscul (scindare a unei unit i lexico-sintactice prin dispunerea ei în versuri diferite). Poezia se face pe sine ca obiect i se construie te cu fiecare vers. Imaginea vizual a soarelui i sinestezia Älumina-n ape o s -mpung ´ contureaz o lume a obiectelor i a fiin elor aflate într-o rela ie de întrep trundere. Eul poetic are viziunea propriei geneze ca fiin suprem . ine lumea în fiin . 7. 3. Orice titlu induce un anumit nivel de lectur a textului poetic i genereaz un orizont de a teptare. motivul m rii. fiecare cuvânt. Epitetul Älenta înaintare´ semnific plutirea lin . Titlul poeziei citate este alc tuit dintr-un substantiv comun înso it de un adjectiv cu valoare de epitet. a t ia drumul / calea cuiva. identificându-se cu soarele. dar dincolo de cuvânt se deschide o alt lume. Apostroful din versul: Äm car pân' la genunchi în valul diafan´ marcheaz absen a vocalei ³ ´. 6. în lumin .

93 (Nichita St nescu. 8. 8.cosmic. Äconcret ". 5. Ultimele dou versuri reprezint un fel de concluzie / constatare a întregii poezii. Ploaie în luna lui Marte) 1. sentimentele îndr gosti ilor reflectându-se în tot ceea ce îi înconjoar . a. a pune suflet. care con in o imagine vizual : Ä i m -n l am. Substantivul Marte este scris cu majuscul romane a r zboiului i a vegeta iei. Tot prin personificare. i nu mai tiam . cunoa tere de sine. Äzvel i´ i Äcalmi´. reprezint calit i ale tinerilor. i feminin . motivul zborului. Äinfernal". motivul ploii.]" este folosit pentru a sublinia c în fa a iubirii celor doi. Rima strofei a treia este încruci at silabe. Timpul imperfect al verbelor din primele doua strofe are rolul de rememorare nostalgic a trecutului. ci este ea îns i un act. impulsiona i spre descoperire. se exprim bucuria existen ial intens . În penultima strof se prefigureaz ruptura dintre îndr gosti i. Personificarea ÄPere ii od ii erau / nelini ti i [. care stabile te o opozi ie cu ideea din versurile anterioare. sunt de neclinit. 9. prezent i în aceast poezie i este datorat unui limbaj simplu. f r multe figuri de stil. Adverbul Äsimultan´ eviden iaz ideea unei alinieri ca într-o competi ie care-i ajut s se cunoasc . motivul zeului Marte. fapt subliniat i prin utilizarea conjunc iei adversative Ädar´. de obicei. cu sufletul la gur 4. I . pân i lucrurile care. Cele dou epitete. Ädansau´) 7. Expresivitatea este una dintre caracteristicile stilului lui Nichita St nescu. pentru c poezia nu se mai bazeaz pe reprezentare. împlinire i des vâr ire a fiin ei.. motivul Lorelei. lucru sugerat de primele doua versuri. firesc. Transparen a ideii poetice este ilustrat aici de imagini artistice i de prezen a eului liric ca spectator. Äploua´. Ämansarde´ 2. ca Isus. Spre deosebire de a teptarea celui care îi contempl . Äsufletele noastre dansau´. a adolescen ilor cuprin i de elanuri impetuoase. î i pierd aceast calitate. Tema iubirii. M sura strofei a treia este de 9 -11 6.i da sufletul. Iubirea de alt dat este proiectat în mit cu ajutorul imperfectului (Äne iubeam´. c ci pentru îndr gostit lumea apare ca un miraj continuu. tinerii au c p tat deprinderea de a Ämerge pe valuri´. semn al puterii extraordinare a acestei vârste mitice i al încrederii pe care adolescen ii o au în ei în i i. deoarece reprezint numele zeit ii 3.. din suflet.

târzii 2. Uitarea od ii unde ei se iubeau i în l area marcheaz distan area îndr gostitului de iubita sa. Tema trecerii timpului. Imaginea auditiv ÄTu m strigai din urm ". prin iubire. Äfrunze´. urmat de repeti ia Är spunde-mi. singur tatea. ambele impunâd motivul zborului. provocându-le moartea). asociindu. În poezia Ploaie în luna lui Marte de Nichita Stanescu. Rima încruci at (1-3 feminin . Äcarte´. Epitetul superlativ Äploaie de tot nebuneasc ". chemarea iubitei cu numele Lorelei (în mitologia germanic . la fel ca i imaginea vizual Ä i m -n l am". I. dar care pot fi efemere (Äploaia") 9. care fluidizeaz ideea trecerii implacabile a timpului. Äseptemvrie. cu pene" spore te expresivitatea textului. copil ria. 4. pentru a sugera nostalgia. ÄSeptemvrie«´ .. septemvrie. a bucuriei existen ei. siren a Rinului care atr gea cor bierii într-o zon stâncoas . înal toare. De asemenea. este de a marca o pauz afectiv în rostirea poeziei . timpul imperfect creeaz durat i simultaneitate. Frunzele simt trecerea . prelunge te durata momentului evocat i o imobilizeaz într-un tablou sensibil i melancolic. Är dvanul´. 5. sugereaz destr marea cuplului erotic. care sugereaz fericirea îndr gosti ilor i rezonan a universului înconjur tor la sentimentele lor. se remarc personific rile ÄPere ii od ii erau / nelinistiti [. care îl pune pe îndr gostit s aleag între iubirea lor (Äoamenii") i alte idealuri. din ultima strof . al dep irii limitelor banalului. Septemvrie) 1. r spunde-mi" vin s sugereze faptul ca îndr gostitul î i las iubirea undeva departe.unde-mi / l sasem în lume odaia". precum toamna. asociat iubirii tragice. 94 (Gheorghe Tomozei. 2-4 masculin ) i m sura de 10-11 silabe. Rolul punctelor de suspensie din primul vers. întâlnim imagini vizuale ca Änorii curgeau". este ca o ultim aducere-aminte a dragostei pe care cei doi au tr it-o Äîn luna lui Marte". amintirea.. Ultimul vers poate fi interpretat ca o întrebare retoric din partea iubitei. De altfel. iar vocea iubitei r sun ca un ecou îndep rtat. Metafora Ämie-mi plou zborul. Ploaia este o metafor a vie ii. Utilizarea verbelor la modul indicativ. imposibile în romantism.i mai multe motive. 7. el îndreptându-se spre alte idealuri. Äiubire´ sunt cuvinte din fondul vechi al limbii. 3. a instinctului. Epitetul Äfrunze târzii´ sugereaz efectul venirii toamnei. al în l rii. 6. Expresivitatea este o caracteristic a limbajului poetic dat de multitudinea figurilor de stil i a procedeelor artistice reg site în text.]" i ÄSufletele noastre dansau". exprim starea de triste e a fiin ei.

prin . Metafora Är dvanul toamnei´ exprim plastic apari ia regal a toamnei. dar care nu va mai veni niciodat . de asemenea. 3. Când îi cer explica ii. prin Äarborii neajun i la cer´. implicit i poezia. 8. În poezia lui Ion Vinea sunt prezente tema melancoliei i cea a toamnei. se înro e te tot i se eschiveaz . a lua via 4. Acestea Äruginesc´. las cititorul în suspans. ca la Virgiliu. de-o via . M rci ale subiectivit ii: Äîn mine´. de dup himericele cl i de fân ale verii. o alinare mult a teptat . Ä(nu)-mi´ (pronume personale. care te invit s gânde ti la rostul lumii i al fiin ei aflate sub puterea timpului. care declan eaz melancolia eului liric i care declan eaz monotonia boln vicioas în planul exterior ( Äarborii neajun i la cer´. pentru c timpul copil riei a trecut. Äturmele ce. deprimarea fiin ei care se identific cu Äcel mai trist colar´. 95 (Ion Vinea. 9. persoana I.timpului i . într-o continu rota ie calm a anotimpurilor. a adar. la timpul lor. Strofa curent . Ideea poetic este triste ea indus de venirea toamnei i este eviden iat prin epitete : Äsurâsul meu amar´ ce exprima atât am raciunea. (cer = verb la persoana I. cât i falsitatea zâmbetului. Expresivitatea rezultat din repeti ia prepozi iei Äîntre´ în ultima strof a poeziei (anafor ) const în sublinierea ideii c intreaga natur este cuprins de triste ea toamnei. apozi ia dezvoltat Äcântecul cel mai trist´ de determinantul sau (Äcântecul trist´). cad Ädomol´. i rol de gradare a intensit ii. cât i lumea animal . omonim lexico-gramatical) 2. via de câine. se termin cu puncte de suspensie pentru a invita cititorul la reflec ie. întrucât cea de-a doua virgula cerut de situa ia gramatical lipse te.i pasc soarta´. cât i în ultimul vers. Atât lumea vegetal . Limbajul poetic în poezia citat este caracterizat de reflexivitate. în via . I. singular) 6. pe via . singular. având. asemenea unei fiin e umane. Sintagma Äcântecul cel mai trist´ este. Declin) 1. îmb trânesc i se sting. Äfrunzele care se dau în vânt´ ). Virgula folosit în versul ÄCântecul trist. o l murire asupra primei sintagme. par ial doar. Poezia are o predispozi ie spre medita ie. cântecul cel mai trist´ are rolul de a izola. râvnind dup mângâierea doamnei înv toare. 5. datorit punctelor de suspensie prezente atât în fiecare strof .

imaginile sugereaz destr marea lent a fiin ei. ci numindu. prin Äapele ce. Limbajul poetic în textul lui Vinea este caracterizat în principal de expresivitate. Declin.i pasc soarta´). demult uitat în sine ( Äo triste e întârzie în mine´ ). de exemplu. 9. Äturmele ce. nici ner bdare.. în cea mai mare parte.i urmeaz albia´. oboseala existen ial . astfel încât omul pare a avea un aer boln vios. A a cum întreaga natur a teapt prima z pad din an pentru a se sparge monotonia existen ei. În a teptarea elementului salvator (iarna. folosite cu sensurile lor denotative. continu . concis . . pustietatea. pentru a se salva. Prezen a acestor tr s turi demonstreaz caracterul elegiac al poeziei. Puse sub semnul metaforic al titlului. Elegia este specia poeziei lirice care exprim sentimente de melancolie. respectiv s rutul).Äturmele ce. Unele sintagme sunt totu i destul de dure (Äglasul sterp´. aspirând triste ea peisajului tomnatic. natura î i urmeaz vechiile obiceiuri i nu manifest nici revolt . triste e i care reflect o orientare a eului liric c tre visare i izolare. la fel i fiin a a teapt Äs rutul´ care s îi înc lzeasc sufletul. este transpus în planul exterior i corelat cu toamna târzie. lumea interioar . Elementele cadrului natural sunt numite i nu doar sugerate. i chiar i elementele naturii. Äarborii neajun i la cer´. una dup cealalt . ca urmare a sentimentelor proprii de nelini te i triste e. se Äd în vânt´. renun a adar. acestea fiindu-I atribuite de c tre privitor. Astfel. Äglasul sterp´. vag . sunt cuprinse de vraja morbid a anotimpului. pentru c ÄE toat via a care doare a a / Zi cu zi pe întinderea stepelor´. ca în poeziile simboliste.. Äfrunzele care se dau în vânt´ ). Imaginea creat de aceste versuri este aceea a unei buc i de lume cuprinse de melancolie i care. autorul nel sând cititorului doar indici asupra ceea ce dore te s exprime. termenii î i men in propriet iile. pentru a rupe irul de zile derulate identic. Utilizarea acestei din urm expresii poate conduce c tre ideea c eul liric este interesat el însu i de posibilitatea sinuciderii. sub impulsul unui pesimism continuu i a obsesiei pentru moarte. a sentimentelor pare a acumula din ce în ce mai mult melancolie. care îl determin s observe doar ceea ce este deprimant i dureros în jurul s u (³cântecul cel mai trist´. Äumilin a t l ngilor´. Eul liric din poezia Declin tr ie te o triste e anonim . care Äîntârzie´ în planul s u interior. 8.i sentimentele în mod direct.i pasc soarta´. 7. Pe de alt parte. Triste ea eului poetic. cele dou planuri au atitudini diferite. acest lucru având drept efect o exprimare coerent . Cuvintele din poezia lui Vinea sunt.

Apoi. Prima propozi ie. Versul Ä i-adânc zbucnea blestemul în inima de mam ´ face referire la suferin a Mariei. a. mijloacele artistice (figuri de stil.i face cruce. În opinia mea. 9. mama lui Isus. imagini auditive (Ärâdea cu hohot gloata´) i pentru c red dimensiunea spa ial (ÄPe stâncile Golgotei´. reac iile celorlalte personaje lirice. neputin a ucenicilor accentueaz i mai bine momentul f când apel la con tiin a cre tin . sporind tragicul. ipatul Mariei Magdalena. în cruce 4. Pornind de la acest vers se poate presupune c poetul prezint momentul în care via a. dezl n uit . La fel i m slinii. a. În primul rând. Rolul cratimei în sintagma Äla picioarele-i z cea´ este acela de a realiza pronun area legat a celor dou par i de vorbire diferite: substantivul i pronumele neaccentuat în cazul dativ. ÄIerusalimul doarme´.epitete (Äar i a grozav ´. Folosirea cuvântului Äblestem´ pentru a ar ta nenorocirea personajului liric Isus arat imposibilitatea de a schimba ceva i faptul c destinul trebuie împlinit. Textul apar ine tradi ionalismului interbelic i are ca tem central tema caracteristic a acestui curent i anume con tiin a religioas ortodox . Älumea cea pribeag ´). Via a lui Iisus redat prin metafora Äp lea fruntea-i curat ´ se stinge din cauza sânger rii i a spinilor. 96 (Vasile Voiculescu. reprezentat de elementele legate de credin (cruce. dramatismul versurilor. determinând i schimb rile naturii. Cadrul exterior se afl în rela ie direct cu personajul liric. Prima strof a poeziei prezint apropierea mor ii lui Isus. Redarea cât mai fidel a r stignirii lui Isus se subordoneaz încerc rii de recuperare a r d cinilor. Äcurata-i frunte´. Sintagma ÄInima de mam ´ înduio eaz . . cerul) este învins de moarte. c ci ei sunt f r frunze. prin simplitatea ei i prin al turarea numelui lui Isus de verbul la imperfect Ämurea´ accentueaz tragicul i solemnitatea momentului. disperarea mamei. 5. personificat se dezl n uie i particip la acest moment de r scruce. natura se dezl n uie violent prin ar i a grozav i prin v rsarea lavei. ÄÎn vale«dormea Ierusalimul´). Discursul liric este descriptiv pentru c prezint numeroase figuri de stil . 7. îns prin intermediul acestora se vede faptul c natura simte pierderea. 6. curat. Când Iisus este cuprins de somnul mor ii chinul se sfâr e te i pentru natura. când suferin a lui este maxim . în final moartea lui Iisus. 3. Adverbul Äadânc´. Pe cruce) 1. spinii. Chiar înainte ca Isus s moar . oc rau = huleau 2. spre primordial. pus în fa a verbului Äzbucnea´ sugereaz violen a i profunzimea chinurilor interioare ale mamei. propozi ii scurte) reu esc s redea tragicul i gravitatea momentului. Natura. imagini vizuale ( ÄM slini f r de deunze dormeau). Invocarea pasajului biblic este o alt tem caracteristic i anume aceea a întoarcerii spre primar. reprezentat de elemente precum sângerase. Ea este urmat de epitetul Äar i a grozav ´ care face leg tura între personajul liric i exterior. viziunea poetului asupra acestei scene biblice reiese foarte expresiv din versuri.I. chinurile i. ar i = dogoare.i duce crucea. 8.

Äm-´. Poezia apar ine tradi ionalismului prin tematic . Poezie) 1. (au transportat) 2. 6. De acum se instaleaz un haos. când predomin sentimentul de triste e deoarece poetul nu a reu it s creeze ce i-a propus. cuvânt de cuvânt. Crea ia este v zut ca un basm. . 97 (Vasile Voiculescu. palat. dar i la menirea poetului. Am trecut cu bine peste sesiune. a c dea pe gânduri. În concluzie.tema central a tradi ionalismului interbelic. totul dispare r mânând doar urme pe paginile albe. iar paginile care trebuiau umplute r mân albe. Poezia este o art poetic deoarece ideile poetice cuprinse în text fac referire la modul în care este realizat crea ia. având rolul de a introduce enumera ia realizat de urm toarele trei versuri. a pune pe gânduri. poezia ÄPe cruce´ red viziunea poetului reu ind în acela i timp s sensibilizeze ctitorul. Äm ´. prin mic orarea num rului de silabe este realizat încadrarea în m sura versurilor de 10 silabe. totul se destram . De asemenea. în rime i versuri pentru a umple Äalbele pagini´. Cele dou puncte de la sfâr itul primului vers marcheaz o pauz în vorbire.loc!´. Cartea) 1. caii r zvr ti i. iar menirea poetului este aceea de a. menit s anun e sosirea r dvanului dar i destr marea a tot ce se realizase. cr ias 2. buzdugan. menirea poetului. 3. iar cuvintele se rup unele de altele (ÄChingile se rup. Nu în ultimul rând. I.i folosi toate darurile în mig loasa munc de a potrivi cuvintele. cuvântul 5. 7. Prezen a eului liric este marcat de verbele i pronumele la persoana I singular: Äle momesc´. (am dep it) C l uzele au trecut imigran ii peste grani .´) În ultimele versuri apare dezam girea c de i poetul i-a pus în slujba poeziei toate darurile. adaptarea naturii la suferin ele personajului liric Iisus este un element prezent i în Biblie care apropie viziunea autorului de viziunea religioas . a bate gândul 4. Metafora Äsurugiu la cuvinte´ sugereaz rolul poetului i anume acela de a conduce cuvintele i de a le potrivi cât mai bine în rime i versuri. 9. speria i. se pare c rimele nu mai au aceea i valoare. I. Äle strunesc´. redat prin personificarea ÄAmu esc. teme/motive literare: crea ia. Strofa final începe cu îndemnul ÄLoc. În sintagma Äduhurile-nchise´ cratima marcheaz elidarea vocalei Äî´. poezia v zut ca un basm i prin tonalitatea elegiac din final. 8. a zbura ca gândul i ca vântul. fapt subliniat de metafora Äse destram cr iasa de imagini´. 98 (Vasile Voiculescu. zurg l ii de rime´.

ce sunt dezvoltate i aprofundate de fiecare genera ie în parte. I. 8.De . buchi ± arhaism. explicându-se în felul acesta i dispari ia zeilor care nu au cunoscut ÄMagic-ul cosmos strâns în scoar e´. rolul poetului este acela de a trece Äsucul nemuririi´. îmbun t ite în func ie de condi iile existente pentru a extinde limitele cunoa terii umane. 9. 2. 6. În Antichitate. propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele esen iale ale acesteia. care ar fi putut perpetua mitul. Sonetul ÄCartea´ este o oper literar în versuri în care autorul î i exprim crezul liric. Ultima idee prezentat este aceea conform c reia cunoa terea prezent prin intermediul c r ilor a luat locul supranaturalului în explicarea majorit ii elementelor vie ii. v zut ca un Ästup´. apelând la metaforele Äpolenul lumii´ i Äsucul nemuririi´. f r a fi nevoie de contactul direct cu sursa acestor informa ii. Consider c uneori chipul iubirii e schimb tor. 99 (Vasile Voiculescu. 7.. Fenomenele mai complexe ce nu puteau fi explicate cu ajutorul mijloacelor contemporane erau a adar plasate în sfera unui anumit plan supranatural al c rui st pâni erau zeii.a avea´.mi-am f urit´ are rolul de a marca grafic desp r irea a doua p r i de vorbire diferite: pronumele . O alt interpretare s-ar putea referi la dispari ia zeilor datorit inexisten ei c r ilor. Una dintre tr s turile tradi ionalismului interbelic. pornind de la rolul c r ii de a transmite informa ii în timp i spa iu. Äsemin e-ale ideii´. Mintea neluminat de puterea eliberatoare a c r ilor este închis de propriile-i limite. În c r i sunt cuprinse no iuni general valabile. în vreme. ca modalitate de transmitere a experien ei acumulate de omenire c tre genera iile urm toare i de transcendere în nemurire sub forma neuit rii. Îl doare la inim când vede atâta risip .. neputând trece peste anumite bariere ridicate de ignoran a personal . cuno tin ele generale ale omenirii erau limitate. Prezen a eului liric poate fi eviden iat prin apari ia m rcilor sale specifice cum ar fi pronumele personal de persoana a II-a ÄTu´ ce marcheaz adresarea direct sau a verbului la persoana I plural Äavem´. Scrierile poetului cuprinse în c r i au darul de a transmite cititorului peste genera ii Äsemin ele ideii´ i de a Äspinteca bezna suferin ii´. posterit ii prin opera sa. nevoia credin ei în zei a disp rut. Cratima din structura . Penultima strof prezint imaginea c r ii. Aceast lips de cuno tin e atârn greut i de plumb de aripile gândirii libere. ducând a adar la Ämoartea´ lor.3. care poate fi identificat la nivelul textului este tema timpului. cartea a reu it s înving efemerul prin anduran . Autoportret romantic) 1. În viziunea autorului. Metafora Äplumbul închisorii´ se refer la imaginea min ii neinstruite asem nat cu o temni de plumb. cosmos ± neologism 4. 5. Pe m sur ce cuno tin ele au avansat i au început s dea un sens ra ional acestor evenimente.mi´ de verbal auxiliar .. bazându-se majoritatea pe pura observa ie a mediului înconjur tor.

.bântuita nav ´. 8. poet-crea ie. numindu-l pe celebrul erou grec care a participat la r zboiul troian. Compara ia Äobi nuin a e pe umerii t i ca o c ma uzat ´ sugereaz ideea de acomodare cu o existen absolut banal . Expresivitatea se refer i la capacitatea limbajului poetic de a exprima într-o manier plastic idei cu maxim înc rc tur afectiv i subiectiv .... Prin mijloacele artistice.Autoportret romantic´ este o art poetic chiar dac interesul este deplasat de la tehnica poetic la rela ia poet-lume. deoarece marcheaz interjec ia i totodat interven ia afectiv a eului liric. 7. . dar creeaz i o stare de singur tate. fiind sugerat i ideea timpului ce se scurge ireversibil. unui monolog. metafora . singurul sprijin la b trâne e fiind crea ia sa (. 7. Äcredincios´=necredincios 2.chip uscat´). Poezia nu este numai un autoportret creionat de amintirea celui ajuns la vârsta senectu ii. metaforele . a bate pasul pe loc. prezentat într-o manier avangardist . neatins . În sintagma Äo! gazeta´ este folosit semnul exclam rii.. Anii care au trecut i-au l sat urmele . compara iile . nava. prin conturarea atât a tr s turilor fizice (epitetul cromatic . creionând în tu e grave propriile tr s turi fizice. cratima s-a folosit i pentru p strarea ritmului i m surii poeziei.Visez mereu.. . c visul mi-e trezie´). asemenea.. ajutând la creionarea autoportretului. M sura este 10 -11 silabe. a duce grija. timpul se scurge implacabil pentru om.inim ratacit ´.M sprijin în condei ca în toiag´).p r alb´. nimeni i nimic nu pare s -l surprind pe acest Ulise. steagul sunt elemente care atest trecerea timpului. iar rima este îmbr i at . tr s tura fízic . a duce dorul (cuiva) 4. sunt redate propriile idei despre lume.. Compara ia . dovad fiind motivul visului (. 4. iar prin folosirea pronumelui Ätu´ se accentueaz destinatarul mesajul numit i în titlul textului. dar într-o viziune romantic .paji te firav ¶¶. a duce cu vorba.ca faldul unui steag´ eviden iaz expresiv însu irea.p r alb´..ca în toiag´. Poezia . Äuzat ´=nefolosit .pieptul liber´).. Textul ia forma unei confesiuni..b trâne e brav ´. Con inutul textului îns contrariaz a tept rile .Autoportret romantic´ este sugestiv. Elementele naturii ajut i ele la creionarea autoportretului ± metafora . Titlul este alc tuit dintr-un substantiv propriu. Äacum strada te prime te ca o cutie po tal ´.. a bate o carte. . Titlul poeziei . deoarece într-o manier nostalgic poetul î i contureaz imaginea. În prima strofa se realizeaz autoportretul artistului. Ästrada e aici la picioarele tale precum un câine credincios´. Talazurile. Expresivitatea se realizeaz în textul poetic dat cu ajutorul figurilor de stil... Ulise) 1. precum epitetul cromatic . 100 (Ilarie Voronca.ca faldul unui steag´.. 3. I. 6.3. a bate palma. ap sare. 5. 9. 6. punând în lumin propria stare sufleteasc . Poezia este un monolog adresat. în care elementul surprinz tor nu poate s intervin . locu iuni/expresii: a fi b tut în cap. 5. cât i a celor morale (meafora .

Textul apar ine mi c rii de avangard .cititorului. 9. utilizarea limbajul uzual. Apare implicarea eului liric prin interjec ia Äo!´. folosind pu ine figuri de stil i eviden ierea spiritului ludic. în platitudinea vie ii comune. eul liric dore te s sugereze c viziunea. cum ar fi Äzgomote i i ling tâmplele arterele´. deoarece eroul este introdus în banalul cotidianului. poezia dezv luie o parte ludic . este Äîntors´ de altcineva. punctul de vedere. Fiind scris în spirit avangardist. adic modificat sau concretizat de o putere exterioar individului. iar cele dou substantive enumerate (Ätâmplele´ Äarterele´) nu sunt desp r ite prin virgul . ingambamentul (continuarea unei idei în urm torul vers cu liter mic ). În ultimele ase versuri se trece de la cadrul exterior spre cel al interiorit ii. . Prin metafora Äarcul din pupilele tale´. 8. folosindu-se cuvinte sau combina ii mai neobi nuite. identificându-se tr s turi precum nerespectarea constrângerilor prozodice ± versul liber. schimbarea planului fiind realizat prin conjunc ia adversativ Ädar´. iar folosirea pronumelor de persoana a II-a eviden iaz caracterul adresat al textului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful