P. 1
Variante Rezolvate Lb.rom.(Subiectul 1)

Variante Rezolvate Lb.rom.(Subiectul 1)

|Views: 3,368|Likes:
Published by Voiniciuc Gabitzu

More info:

Published by: Voiniciuc Gabitzu on Apr 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/27/2013

pdf

text

original

Sections

  • I. 31 (Dan Botta, Cununa Ariadnei)
  • I. 32 (Emil Botta, Marea)
  • I. 33 ( Mateiu I. Caragiale, Gr dinile Am girii)
  • I. 34 (G. C linescu, Neoromantic )
  • I. 35 (Vasile Cârlova, Înserare)
  • I. 36 (George Co buc, Pastel)
  • I. 37 (Aron Cotru , Mun ii)
  • I. 38 (Nichifor Crainic, Desm rginire)
  • I. 39 (Leonid Dimov, S fie iarn )
  • I. 40 ( tefan Augustin Doina , Iedera îndr gostit )
  • I. 41 ( tefan Augustin Doina , Balada întreb rii lui Parsifal)
  • I. 42 (Geo Dumitrescu, Banal )
  • I. 43 (Mihai Eminescu, Iambul)
  • I. 44 (Mihai Eminescu, Stau în cerdacul t u«)
  • I. 45 (Mihai Eminescu, Departe sunt de tine..)
  • I. 46 (Mihai Eminescu, Din valurile vremii«)
  • I. 47 (Mihai Eminescu, Peste vârfuri)
  • I. 48 (Mihai Eminescu, La steaua)
  • I. 49 (Mihai Eminescu, Noaptea«)
  • I. 50 Mihai Eminescu, De câte ori, iubito«)
  • I. 51. (Horia Furtun , Balada lunii)
  • I. 52. (Barbu Fundoianu, Her a)
  • I. 53. (Octavian Goga, Sonet)
  • I. 54 (Octavian Goga, Iubirea mea)
  • I. 55 (Octavian Goga, B trâni)
  • I. 56 (Radu Gyr, Victorii negre)
  • I. 57 (Ion Heliade R dulescu, Zbur torul)
  • I. 58 ( t. O. Iosif, Cânt re ul)
  • I. 59 (Emil Isac, Vânturile nop ii...)
  • I. 60 ( Alexandru Macedonski, Rondelul rozelor ce mor)
  • I. 61 (Alexandru Macedonski, Pe balta clar )
  • I. 62 (Alexandru Macedonski, Stuful de liliac)
  • I. 63 (Adrian Maniu, Furtun de toamn )
  • I. 64 (Ion Minulescu, Acuarel )
  • I. 65 (Ion Minulescu, Trei lacrimi reci de c l toare)
  • I. 66 (Ion Minulescu, Cântec de drum)
  • I. 67 (Ion Minulescu, Celei care pleac )
  • I. 68 (Gellu Naum, Oglinda oarb )
  • I. 69 (Miron Radu Paraschivescu, Pârâul i marea)
  • I. 70 ( tefan Petic , Fecioara în alb, IV)
  • I. 71 ( tefan Petic , Fecioara în alb, IV)
  • I. 72 (Al. Philippide, Glasuri)
  • I. 73 (Alexandru Philippide, Secrete i mistere)
  • I. 74 (Alexandru Philippide, Apropieri)
  • I. 78 (Ion Pillat, Str inul)
  • I. 79 (Ion Pillat, Amurg în delt )
  • I. 80 (Ion Pillat, Timpul)
  • I. 81 (Iuliu C. S vescu, La Polul Nord)
  • I. 82 (Marin Sorescu, Boala)
  • I. 83 (Marin Sorescu, Pleac trenul)
  • I. 84 (Nichita St nescu, S rutul)
  • I. 85 (Marin Sorescu, Alchimie)
  • I. 86 (Radu Stanca; Frunzele ± Elegie de toamn )
  • I. 87. (Radu Stanca, Sonet)
  • I. 88 (Nichita St nescu, Nedreptate)
  • I. 89 (Nichita St nescu, Necuvintele)
  • I. 90 (Nichita St nescu, Lauda omului)
  • I. 91 (Nichita St nescu, Diminea marin )
  • I. 92 (Nichita St nescu, Adolescen i pe mare)
  • I. 94 (Gheorghe Tomozei, Septemvrie)
  • I. 95 (Ion Vinea, Declin)
  • I. 96 (Vasile Voiculescu, Pe cruce)
  • I. 97 (Vasile Voiculescu, Poezie)
  • I. 98 (Vasile Voiculescu, Cartea)
  • I. 99 (Vasile Voiculescu, Autoportret romantic)
  • I. 100 (Ilarie Voronca, Ulise)

I. 1. (ÄGerul´ ± Vasile Alecsandri) 1. ger, promoroac ( ur uri, ghea ) 2.

Semnele de punctua ie: punct i virgul de la finalul celui de-al doilea vers desparte dou fraze diferite, marcând o pauz în exprimarea unor idei similare. Poetul nu folose te punctul, ca în finalul strofei, deoarece acesta are rol în încheierea ideii, nel sând loc unei continu ri a acesteia. 3. ÄSa ne-aduc viu aminte de-ale verii înfloriri.´ 4. Tema naturii sub st pânirea iernii; motivul gerului. 5. pronume la persoana I i a II-a: Äeu´, Ätu´; verbe la persoana a II-a: Ävin¶´; interjec ia. 6. Ä(gerul) s lbatic´ epitet personificator, extrem de sugestiv care arat for a de nest vilit a iernii geroase acaparând natura. 7. Substantivul Ägerul´, reprezentând i titlul poeziei, nu este pus la întâmplare la începutul fiec rei strofe, ci prin aceasta, poetul intensific într-un mod aparte ideea central a poeziei, asprimea iernii, dându-i cititorului senza ia de acaparare total , accentuând imaginile sinestezice. 8. Gerul este prezentat de c tre poet ca o minune a iernii, ca un fenomen magic ce pune st pânire asupra întregii naturi. În ultima stof , gerul este invocat de c tre eul liric, prin propozi ia în vocativ: ÄO! tu, gerule n prasnic, vin´. Epitetul Ä(ger)n prasnic´ înt re te ideea de atotputernic, iar compara ia Äca s geata´ întrege te sentimentul de m re ie pe care gerul i-l inspir poetului. Primele dou versuri ale strofei prezint o complex imagine vizual , ce subliniaz grandoarea tabloului. 9. Vasile Alecsandri creeaz un pastel al iernii, de o impresionant m re ie, prin folosirea unui limbaj expresiv, pe tot parcursul poeziei. Elementele care sus in expresivitatea sunt nenum ratele imagini artistice create cu ajutorul figurilor de stil.

I. 2. (ÄPe coastele Calabrei´ ± Vasile Alecsandri) 1. mister = tain parfum = mireasm 2. Äsânu-i´ ± cratima desparte substantivul de persoana I în dativ posesiv, marcând pronun area într-o singur silab . Ästele-n´ ± cratima ine locul vocalei Äi´ - în ambele cazuri, cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i contribuie, prin înlocuirea unor sunete, la p strarea m surii versului. 3. a c lca strâmb, a c lca pe b t turi / nervi 4. sehastru sihastru; Calabrei Calabriei 5. Äluna, vas de aur´, Äse-nal -un negru munte´ 6. Metafora Äpare ca din sânu-i azvârle stele-n cer´ transpune artistic un fenomen natural: vulcanii inactivi al c ror crater izbucnesc uneori în u oare scânteieri. 7. Verbul Äfosforeaz ´, fiind un derivat al substantivului Äfosfor´ exprim o imagine vizual , prin care este sugerat dâra de lumin , pe care vaporul o las în urm în drumul s u prin bezna nop ii.

Adjectivul Ästâncie´ sugereaz o imagine u or însp imânt toare i totodat misterioas , a monstrului subacvatic. Acesta duce cu gândul la Ästânc ´, prin forma derivat , Ästâncie´ 8. Ultima strof ne introduce într-o lume feeric . Poetul reu e te s emo ioneze cititorul prin atmosfera de vis, pe care o creeaz cu ajutorul imaginilor vizuale i a figurilor de stil. Primul vers ne prezint o mare lini tit , sub atomosfer cald , luminat de frumoasa Sicilie, fapt ce reiese din folosirea epitetului Ä(baie) azurie´. Ultimele dou versuri ne indic ajungerea la destina ie, c l torul putând sim i Ädin umbr ´, Äparfumul oriental´ al portului Syracusei. Atmosfera feeric este sugerat printr-un câmp semnatic al lini tii: Ädorm´, Äatmosfera cald ´, Äse scald ´ 9. Poezia ÄPe coastele Calabrei´ este un minunat pastel, în care poetul ne prezint drumul parcurs de vapor Äpe coastele Calabrei´, pân în portul Syracusei. Pastelul este pres rat cu figuri de stil i imagini vizuale de o puternic expresivitate ce reu esc s impresioneze cititorul prin creearea unei atmosfere feerice. În prezentarea peisajului, Alecsandri folose te ca timp predominant prezentul, unul dintre timpurile tipice decrierii, iar folosirea repetat a epitetelor (Äpunte argintie´) a metaforelor (Äluna, vas de aur´) i a imaginilor vizuale, indic în mod cert prezen a descrierii în poezia citat .

I. 3. (ÄPrivighetoarea i m garul´ ± Grigore Alexandrescu) 1. a se culca pe o ureche, a trage cu urechea 2. Virgula desparte vorbirea direct de cea indirect i separ propozi ia incident de restul enun ului. 3. cânta  t cere 4. Adjectivul Änenorocita´ exprim povara privighetoarei de a- i cânta durerea. 5. Ätot împrejuru-i era t cere´ imagine auditiv Äcapul pleo tise, sau râdicase´ imagine vizual 6. Compara ia Äca un aspru judec tor´ arat revolta poetului la adresa îndr znelii m garului de a critica suava privighetoare, idee înt rit prin epitetul Äaspru´. 7. Titlul pune în rela ie de coordonare cele dou personaje principale ale fabulei, anun ând antiteza ce urmeaz s ia amploare pe parcursul poeziei. 8. Ultima strof a poeziei con ine morala. Concentrând-o în imagini vizuale i figuri de stil, poetul ne transmite ideea demonstrat pe tot parcursul poeziei, anume nevoia de a critica resim it de cele mai multe ori în mod nejustificat i absurd, prin raportarea la propria persoan . 9. De i prezint structura unei poezii, opera nu întrune te tr s turile genului liric. Poetul nu pune accentul pe imagini artistice i figuri de stil, ci pe prezentarea alegoric a unei întâmplari, modul de expunere nefiind descrierea, ci nara iunea, tr s tur tipic a genului epic. De asemenea, observ m accentul pus pe personajele ce reprezint timpuri umane. Fiind vorba de personaje-animale, ajungem la concluzia c poezia este o fabul , specia literar ce apar ine genului epic.

I. 4. (ÄUmbra lui Mircea. La Cozia´ ± Grigore Alexandrescu) 1. 2. intensific 3. 4. 5. mu chi, râul, mun i, valuri punctele de suspensie, foarte des folosite în ce-a de-a patra strof , sentimentul de nelini te i totodat creeaz o stare de permanent suspans. a se da de ceasul mor ii, a- i suna ceasul Tema pream ririi str mo ilor (patriotic ); motivul nop ii Äglasul ei se-ntinde,cre te´ imagine auditiv Äale turnurilor umbre peste unde stau culcate´ imagine vizual 6. Epitetul Ä(chipuri) negre´ sugereaz întunericul nop ii ce pune st pânire pe întregul univers i contureaz o atmosfer înc rcat de mister. 7. În prima parte a poeziei se poate observa cu u urin predominan a verbelor la timpul prezent, timp specific descrierii. De aceea, i aici are rol în prezentarea peisajului, în introducerea cititorului în atmosfera misterioas . În final poezia este dominat de imagini motorii, poetul trecând de la descrierea peisajului nocturn la prezentarea învolburat a luptei, ce învie în ochii cititorului. Astfel se explic i folosirea verbelor la perfectul compus, timp specific prescurt rii ac iunii în plin desf urare. 8. Ultima strof transmite ideea permanen ei naturii în raport cu via a, invocând Oltul, martor al atâtor evenimente importante, prin folosirea vocativului, cu rol personificator din primele versuri. Epitetele Ä(virtu i) mari´, Ä(fapte) cumplite´ intensific m re ia acelor timpuri, importan a istoric i totodat sentimentul de recuno tin pe care acestea le stârnesc oric rui român. Întrebarea retoric din final face referire la domnia grandioas a marelui conduc tor, al c rui nume este precizat în titlu, Mircea. 9. Poezia ÄUmbra lui Mircea´ este un imn închinat unei figuri impozante din istoria românilor. Prezen a numeroaselor imagini artistice i a figurilor de stil, împreun cu vocativul ÄOltule´ i imperativul ÄAsculta i´ ce arat implicarea afectiv a poetului, prin vocea eului liric, dovada apeten ei poeziei la lirismul subiectiv.

I. 5. (ÄMul umire´ ± Ioan Alexandru) 1. Luni începuser coala de la ora apte. De luni de zile nu am mai auzit nimic despre el. 2. Äcuvine-se´ ± cratima marcheaz o inversiune în forma verbal cu rol în p strarea m surii versului; Äs - i´ ± cratima desparte dou p r i de vorbire diferite, înlocuind vocala Äî´ în scopul men inerii m surii versului 3. ÄPentru str mo i i pruncii nen scu i´ 4. motivul recuno tin ei, motivul dragostei de natur , motivul divinit ii, motivul amintirii. 5. Eul liric î i face sim it prezen a în poezie prin pronumele i verbele la persoana I i a II-a: Äs -ti mul umesc´, Ämea´, etc. 6. Metafora Änori, aceste flamuri sure´ dezv luie impresia pe care norii o au

asupra poetului, atins chiar de aparenta lor banalitate. Metafora pune în rela ie un element cosmic cu un simbol de glorie. 7. Rolul conjunc iei coordonatoare Ä i´ este de a înt ri dorin a poetului de a mu umi pentru nenum ratele bucurii pe care i le ofer via . El simte c nu îi ajunge cerul pentru a- i exprima gratitudinea, folosind în mod obsesiv conjunc ia ce leag toate aceste elemente. Repeti ie anaforic . 8. Cea de-a patra strof continu în iruirea numai câtorva dintre milioanele de lucruri, de mici bucurii ale vie ii pentru care nu vom putea niciodat s mul umim suficient de mult. De i aparent destul de s rac în figuri de stil i imagini artistice, aceast strof este ea îns i o metafor , unde poetul îmbin atent, cu m iestrie, forme i culori, miresme i senza ii cu ajutorul în iruirii. Ultimul vers marcheaz cititorul prin naturale ea cu care este infiltrat în poezie, poetul reu ind s fac tot mai adânc fascina ia in fa vie ii. 9. Tiltul poeziei exprim simplu, dar cu o not de profunzime ce nu poate trece neobservat , ideea central , tema poeziei, i anume, recuno tin a eului liric pentru ceea ce are cel mai de pre de la Dumnezeu: via a. Fiind un substantiv propriu, nearticulat are rol în generalizarea sentimentului mul umirii.

I. 6. (ÄCrizanteme´ ± Dimitrie Anghel) 1. candid = pur beteal = podoab 2. cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i ine locul vocalei Äu´ (nu ar avea), având rol în p strarea m surii versului. 3. a-l trece toate apele, a trece pragul, a trece în nefiin . 4. motivul toamnei, motivul oglinzii 5. Äo fat ubred i pal ´, Ävasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme´. 6. s spuie s spun -nt ilor -ntâilor 7. Atât epitetul personificator Äoglinzile-obosite´ cât i compara ia Äevlavios ca o vestal ´ adâncesc sentimentele de triste e, de mâhnire, pe care toamna le las în urm . 8. În prima strof a poeziei, poetul realizeaz cu ajutorul unor sugestive imagini artistice i figuri de stil, o paralel între anotimpul trist i monoton , toamna, i fata singur , Ä ubred i pal ´. Folosirea epiterului personificator Äoglinzile-obosite´ adânce te sentimentul de complet melancolie ce s-a instalat în cas odat cu sosirea toamnei. Fata descris de poet prin dou epitete o fac s se potriveasc perfect decorului. ÄPreschimb florile în vase, evlavios ca o vestal ´: compara ia fetei cu o vestal face din acest procedeu banal un adev rat ritual, pentru cea care Än-a fost mireas ´. Este un tablou simbolist în care obiectele sunt descrise din perspectiva unei st ri puternice, obsesive. 9. Limbajul folosit de D. Anghel în poezia sa este sugestiv. El pune la îndemâna cititorului elementele necesare pentru ca acesta s în eleag în maniera proprie

Cele dou copile seam n ca dou pic turi de ap . Leg nându-se u or în b taia vântului. având rol în men inerea m surii versului 3. 3. Epitetul multiplu Ä(pustnicii) tineri. elidarea lui e. 4. intr-un suflet.i´. cum ar fi: Äzbura i´. tri ti i delica i´. 5. ÄP trunde i. fata pentru care cititorul presupunea c iubirea tinere elor a murit. Substantivul Äbalul´. s-au ± cratima desparte dou p r i de vorbire diferite. persoana a II-a. Putem considera c poetul sugereaz pe tot parcursul poeziei o paralel între trista toamn . Autorul pune toat aceas atmosfer feeric de noapte de prim var doar pe seama anotimpului. balul pomilor fiind dulcea prim var . zarz rii i prunii. Apostroful marcheaz lipsa accidental a vocalei Ä ´. Prima virgul desparte un substantiv în vocativ de restul propozi iei. i casa fetei. 8. Pomii. Folosirea numeroaselor verbe la imperativ. ± folosirea simbolului cromatic ± sinestezie Ädulci orchestre´ I. Tiltul anun poezia ca pe o metafor . (ÄBalul pomilor´ ± Dimitrie Anghel) 1. Ultima strof treze te cititorul din visare. 4. a substantivelor în vocativ: Ästihuri´. Epitetul metaforic Äroze (gesturi)´ îmbin armonios mi carea suav a pomilor în b taia vântului cu culorile palide. zarz ri. 6. iar ce-a de-a doua separ dou propozi ii / verbe la imperativ. motivul prim verii. pomii parc danseaz . 8. pref cut. redevin Äbanalii pomi din fa a casei´. a pronumelor la persoana a II-a: Ä. cu sufletul la gur . aducându-l din nou cu picioarele pe p mânt. 6. care transform întrega natur în s rb toare.semnifica ia versurilor. str lucind în lumina lunii. Äcai ii. motivul lunii. I. 2. / înve mânta i în haine albe se clatin în fa a lunii´ imagine vizual Äpe gura scorburilor vântul plecat a de teptat un cânt´ imagine auditiv . Äpomi´ fac ca titlul s reprezinte perfect tema poeziei. f r de ve mintele catifelate pe care acesta le pune la dispozi ie. 9. Toamna se seam n grâul. 7. dar calde ale prim verii epitet sinestezic specific simbolismului 7. cu sens metaforic urmat de . cai i. folosit cu sens metaforic pe lâng cel de-al doilea. Äporni i´. în elese i neîn elese´ 5. (ÄEpigrag´ ± Tudor Arghezi) 1. pruni 2. înve mânta i. fra i de suflet. anotimpul în care toate florile mor. Äv ´ i a adjectivelor pronominale la persoana I: Ämea´.

Äepigraf´. utilizarea verbelor la gerunziu (z cân. adjective pronominale posesive (mea). Aceasta este dat în primul rând de întrebuin area numeroaselor verbe la imperativ. Se remarc astfel prinadresarea direct al persoana a II-a. (ceva) de vis. subliniaz mai mult Äsuferin a´ bietei vie uitoare prin compara ie cu somnul dulce din stup. Înc din primul vers al poeziei se remarc folosirea verbului la imperativ Äzbura i´. Virgulele utilizate marcheaz apari ia unui substantiv în vocativ. singular. Poezia are un puternic impact asupra cititorului. lâng substantivul Älumin ´ creeaz o metafor de o dulce muzicalitate (ob inut prin repetarea unor sunete). 4. 9. Poezia lui Tudor Arghezi este o art poetic ce impresioneaz prin limbajul folosit de poet pentru a se face în eles i mai ales prin rela ia dintre crea ie i eul creator. ca prin vis. poezia preg te te cititorul pentru furtunoasa leg tur pe care procedeul crea iei o stabile te între opera i creator. (ÄLumin lin ´ ± Tudor Arghezi) 1. 8. forme verbale la persoana I (iubesc). Titlul poeziei surprinde prin aparenta lips a leg turii cu textul cu textul acesteia. poetul empresionând prin for a expresivit ii limbajului. Urmeaz abunden a de imagini vizuale i figuri de stil de o impresionant for . Poetul îmbin cu m iestrie elemente surprinz toare. Dup cum arat i titlul. 7. 8. 3. 7. iar compara ia stihurilor cu Äp s rile mici de catifea´ stârne te duio ie în sufletul cititorului. 9. Epitetul simplu Äu oar (zbur toare)´ subliniaz delicate ea i fragilitatea albinei. a ucide = a omorâ a ucide  a învia 2. ce o vor p stra mereu. O caracteristic a limbajului poeziei argheziene aste expresivitatea ob inut . mod ce prezint o ac iune îndesf urare. neterminat . care urmat de adverbul de timp Äacum´. I. cu ajutorul c rora eul liric apare ca un comandant al armatei cuvintelor. care îi va impresiona pe tinerii cititori. Adjectivul Älin ´. 5. Deasemenea.versul ÄP stra-v -vor într-un sicriu de carte´ exprim d inuirea în timp a operei artistului. 6. dau cititorului senza ia c se afl în mijlocul unei adev rate Äfurtuni´ de crea ie. observându-se totodat i compasiunea poetului pentru starea acesteia. fiind folosit de fapt cu sens metaforic. implicarea afectiv a eului liric. prin intermediul interoga iei retorice din ultimele versuri este eviden iat singur tatea micii viet i în momentul pr bu irii din zborul ei înalt. urmat de un determinant. Compasiunea sa pentru munca micilor vie uitoare. dormind). 9. Arghezi încearc s ne transmit ideea c orice creator poate învinge timpul i spa iul prin crea ia pe care o las în urm . În cea de-a treia strof a textului poetul prezint moartea albinei ca o jertf suprem în numele muncii sale sacre (tezaurul de cear ).

5. voci 2.i g si cuvintele. estetica urâtului Äumbl prin mocirle de stele´. metonimie ± Äaur i parfum´. ÄFâstâcite i neroade´.´ 4. Poezia marcheaz prin abunden a imaginilor artistice formate din îmbin ri surprinz toare ale cuvintelor prin tehnica specificarghezian . Imagine auditiv ÄS nu le mai cânte cumva´. dar contrariant tocmai prin semnifica ia adejectivului-epitet. îngroape 2. a exclama iilor i a întreb rilor retorice (Äle vezi?´. etc. În al doilea rând. Arghezi introduce procedeul esteticiiurâtului. în care poetul î i va Ärenega´ propriile Äcuvinte stricate´. Exclama ia din primul vers al strofei indic prezen a unui eu liric dezam git de crea ia sa Äs-au stricat cuvintele mele´. I. rela ia poet ± material poetic. 11. Am s vin când voi avea pu in timp. . având rol în p strarea m surii i a ritmului versului. ÄPalid a ternut e esul cu m tas ´. Äîs´ ± sunt . îmbinând armonios în maniera-i caracteristic cuvintele. (ÄCuvinte stricate´ ± Tudor Arghezi) 1. cuvintele. revolt i uimire. hule te-le). ÄLe vezi? Au c zut. cuvinte. etc) ce creeaz surprinz tor imagini artistice. Astfel se formeaz un epitet metaforic surprinz tor prin formasa simpl . I. 8. 4. indicat de folosirea verbelor i pronumelor la persoana I i a II-a (mele. Äde tele´ ± degetele. s-au sculat. Poezia ÄCuvinte stricate´ se încadreaz în lirica subiectiv în primul rând prin prezen a eului liric. imagine vizual ÄUmbl prin mocirle cu stele´.).din utilizarea num rului însemnat de figuri de stil (metafore: Ätezaurul de cear ´. 9. prin exprimarea direct a tr rilor. a sentimentelor eului liric (dezam gire. 10. 3. titlul anticipeaz tema poeziei. desfrunze te. plural a pronumelui personal Ä-le´. De altfel. buze. Ähule te-le!´). Cratima (semn ortografic) marcheaz desp r irea formei verbale de forma neaccentuat de persoana a III-a. Cea de-a doua strof a poeziei exprim dorin a eului liric de a crea i totodat r zvr tirea sa în fa a neputin ei de a. Marcheaz pronun area ultimei vocale a primului cuvânt i a primei vocale a celui de al doilea într-o singur silab . 7. (ÄNiciodat toamna´ ± Tudor Arghezi) 1. 3. forme pronominale de persoana I ± Ä-mi´ Adjective posesive de persoana I ± Ämele´ 6. Am b ut o caraf de vin ro u. Înc din titlu. Semnnul exclam rii (semn de punctua ie) marcheaz o porunc a poetului adresat cititorului. ÄP s rile negre suie în apus´.

Titlul poeziei se reg se te i la începutul primului vers. 4. 3. I. B iatul acela este slab de înger. Pova = sfat.´ 8. precedat de adverbul de timp cu valoare absolut Äniciodat ´ intesific fascina ia poetului în fa a grandioasei toamne. Primul catren al poeziei este un monolog adresat divinit ii în care eul liric î i face sim it prezen a înc din primul vers. Se observ intelectualizarea emo iei i intensificarea tr irilor eului liric prin prezen a numeroaselor imagini artistice de o deosebit valoare stilistic . motivul trecerii timpului. Prezen a eului liric este evident în text prin folosirea frecvent a pronumelor i verbelor la persoana I i a II-a: Ä. În limba literar este timpul specific poeziei. Domnul. Poezia lui Arghezi transmite un puternic sentiment de triste e i dezam gire a eului liric. 6. Este o stea în devenire. dar marcheaz în acela i timp i un repro la adresa Domnului. de când m rog. 5. Motivul îngerului (ca semn al divinului). 12. 7. Am cump rat azio imens stea de mare. 5. mod ce exprim o ac iune prezentat de vorbitor ca real . 9. ÄP s rile negre suie în apus/ Ca frunza bolnav -a carpenului sur´ ± compara ie prin care zborul p s rilor c l toare c tre alte meleaguri este pus în rela ie cu Äboala´ ce cuprinde în fiecare an carpenul (desfrunzirea). Substantivul toamna. 8.i´.. neputin = imposibilitate. exprimat cel mai concret în primul vers: ÄNu. 2. verbul Äa fi´ la perfect simplu adânce te intensitatea tr irilor eului liric în fa a imensit ii toamnei. dorin a de concret. . evident prin folosirea verbului Ävreau´. înt re te motivul eului liric de a da glas repro ului. (ÄPsalm´ ±Tudor Arghezi) 1. Una din principalele tr s turi specifice modernismului identificate în poezia lui Arghezi este subiectivismul. În poezie. Motivul toamnei.i cer un lucru prea cu neputin ´. rezultat al lipsei Äunui semn´ din partea Celui de sus Ädoar mie. Punctele suspensie adâncescregretul poetului de a nu fi auzit de divinitate. Folosirea verbelor la mod indicativ.. vecinicul i bunul. 7. comunicarea cu divinitatea. etc. Strofa transmite o dorin adânc a eului. La nivel prozodic observ m cultivarea versului liber. Epitetul multiplu Ärecea (mea-)ncruntat (suferin )´. 6.ÄStau în rmu-albastru-al râului de soare´. Perfectul simplu (sau trecutul definit) exprim un fapt complet s vâr it într-un anume moment al trecutului. Ä(m ) rog´. Ävorbeai´. / Nu mi-ai trimis. niciunul. Ämie´. evident în textul dat în primul rând prin prezen a m rcilor eului liric (verbe i pronume la persoana I i a II-a). i totodat dezam girea sa. ce fac evident monologul adresat lui Dumnezeu. subliniaz dorin a arzând a poetului de primi un semn din partea divinit ii.

(ÄDe-abia plecase i´ ± Tudor Arghezi) 1. lâng care plasat e un verb la mai mult ca perfect (timp specific unei ac iuni trecute i demult încheiate). Tot acel vis îngrozitor s-a dovedit a fi un semn pe care numai eu îl puteam în elege.9. constituit dintr-o locu iune adverbial Äde-abia´. 3. De asemenea. îmbinat cu termeni arhaici (ghies). 2. tr iri ale poetului (dezn dejdea.. voiam s i r mâi/ [. Indecizia din sufletul poetului este redat în special în primul i ultimul vers ÄVoiam s pleci. 4. separând vorbirea direct de restul versului.i pleca capul. a verbului sugereaz repro ul eului liric la adresa iubitei.. Ämie´). Linia de pauz marcheaz o structur incident . Pâinea coapt pe vatra bunicilor este cea mai bun din lume. ajutând astfel la men inearea m surii i ritmului versului. Ävoiam´. i glasul orgoliului r nit Äde ce-ai mai fi r mas?´ 6. 14. 9. subliniaz durerea înc puternic din sufletul poetului. singurul. iar la nivel lexico-morfologic exist m rci ale prezen ei acestuia (Änu cer´. În aceast poezie lirismul este de tip subiectiv deoarece sunt exprimate în mod direct st ri. 13. ÄVoiam s pleci´. 7.]/ De ce-ai plecat?de ce-ai mai fi r mas?´. 8. a se pleca. a adeverbului abia. Titlul poeziei. a pleca urechea. Ämea´. Äam rugat´. persoana a II-a. I. Ävoiam i s r mâi´ 5. cuprins în forma unui monolog adresat din poezie. a. Interoga ia retoric din ultima strof transmite cititorului lupta ce se d în sufletul poetului între glasul inimii. eviden iind tocmai dorin a eului liric de a diminua distan a dintre el i divinitate. (ÄGri´ ± George Bacovia) 1. Teoria iubirii neîmplinite. 2. regretul de a nu avea Äsemne´ din partea divinit ii). Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i are rolul marc rii pronun rii într-o singur silab a prepozi iei Äde´ i a primei vocale Äa´. împreun cu cea a exclama iilor (Änu te-ai uitat o dat înapoi!´) i a întreb rilor retorice (Äde ce-ai plecat?´) marcheaz în poezie lirismul subiectiv. Limbajul este familiar. . care o vrea înapoi pe fiin a iubit ÄDe ce-ai plecat?´. Din cauza suferin ei a ajuns o umbr de om. Ultima strof se realizeaz în întregime pe baza antitezei între glasul inimii (cel neauzit) i glasul min ii eului liric (gândul cel dintâi). motivul plec rii. Îmi va r mâne mereu în suflet vatra p rinteasc . Äplecase i´). I. Prezen a m rcilor eului liric (precum verbe i pronume la persoana I i a II-a Äte-". Retorismul întreb rii din finalul strofei adânce te sentimentul melancoliei dat de regretul eului liric în fa a deciziei sale de a renun a la iubire.

glul. tema mor ii. în amurgul vie ii. 6. în poezie pot fi identificate o serie de elemente din câmpul s u semantic Äînnegri´. 6. Cea de-a doua strof a poeziei continu descrierea tabloului trist de iarn din prima strof . 8. 4. 15. cu rol în adâncirea senza iei de melancolie. în amurg. având rol în p strarea m surii i ritmului versului. îndeosebi vizuale (Äiar în zarea grea de plumb/ Ninge iar´) i al figurilor de stil bazate în special pe cromatica monoton a peisajului Äînnegri´. Se remarc acea concordan . Ägri´. 7. tema solitudiniii. sugerând triste e. 2. ÄCâmpia alb ± un imens rotund ± ´. De asemenea. Folosireacratimei marcheaz în ambele cazuri pronun area într-o singur silab a sunetelor finale din primulcuvânt i a celor ini iale din cel de-al doilea (valabil i pentru al doilea cu al treilea cuvânt). ÄCopacii rari i nin i par de cristal´. 4. Se observ repetarea acestuia i în interiorul poeziei în sintagma Äninge gri´ din finalul fiec reia dintre cele dou strofe. În ultima strof a poeziei ÄGri´ Bacovia transmite o neagr melancolie dat de starea singur tate resim it de artist în raport cu tot ceea ce îl înconjoar . 3. corb). Verbe. înt lnit i în alte poezii bacoviene dintre monotoniadecorului exterior i sentimentul depresiv care îl domin pe poet. sentimentul de vid. Astfel impresia creat este de stranie mi care în cerc. Metafora Äzarea grea de plumb´ adânce te ap sarea uria din sufletul eului liric. Äplumb´. singur tate. imprimând viziunii poetice un caracter ireal. motivul plumbului. Äam oftat´. posomorât. (ÄAmurg de iarn ´ ± George Bacovia) 1. 5. (greu)ca plumbul. 7. 3. Ägri´.Ämea´. Zborul corbului într-o direc ie nedeterminat (în prima strof ) i întoarcerea lui în a doua strof . Ideea este înt rit i de metafora Äninge gri´ care adânce te starea depresiv a eului. Äplumb´. atât în finalul acestei strofe. Epitetul metaforic Ä(zarea) grea´ arat senza ia ap s toare pe care o resimte eul liric. construit simplu din adjectivul cromatic Ägri´. orizont = zare. devenind astfel un laitmotiv. sugereaz repetarea obsesiv a mi c rii . motivul iernii. Spa iul poetic este tensionat de imaginea repetat a mi c rii corbului. motivul corbului. dar i în cel al primei strofe. Titlul. el creaz un contrast expresiv su termenii care evoc insistent culoarea negru (sumbru. diametral´. deprimare. sumbru = întunecat. Äplumb´ 5. motiv des întâlnit în opera bacovian . Inim de plumb. Se observ construc ia închis marcat de apari ia versului Ät ind orizontul. Aceast stare este redat cu ajutorul imaginilor artistice. I. Äninge´. 9. adjective posesive i pronume la persoana I: Ämi-am zis´. pân i zarea îngreunându-se parc sub for a z pezii Äde plumb´. Epitetul cromatic Äcâmpia alb ´ nu are o simpl valoare ornant . anticipeaz tema poeziei.

carbonizat. mangal. pentru c este prezent verbul Äfumeg ´. galben . I. Titlul ÄAmurg de iarn ´ este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. tema mor ii. c dere i moarte. trist . frunz . în aceast poezie. arse. sicrie. a sugestiei. tematica: moartea. a t ia frunze la câini. 9. prezen a simbolului. ceea ce ar însemna c arderea nus-a produs de mult. agonizant . Totuleste ars. Acesta sugereaz prin repetarea obsedant ideea mor ii prezent în toate elementele din jur. 5. 7. sunt ambele elemente ce duc la dezagregare. Dorin a simboli tilor era aceea de a nu numi în mod direct st ri sau sentimente. solitudinea poetului aflat într-un spa iu închis. marcând elidarea vocalei Äî´. 4. ci de a le sugera prin intermediul simbolului. 4. Prezen a eului liric în poezie este sugerat prin folosirea verbelor i pronumelor la persoanele I i a II-a: Äspune´. 9.. Äcarbonizate flori´) sau prin sfâr itul iubirii. culoarea dominant este negrul mor ii. Metafora Änoian de negru´ semnific o gr mad de scrum. 8. 17. carbonizate = arse. Iubirea a murit de curând. Reluarea în ultimul vers a metaforei Änoian de negru´ duce cu gândul al un sfâr it de lume material i sufletesc. consecin a fonetic fiind pronun area într-o singur silab a celor dou cuvinte. dar ia verbelor la . a umbla de funza fr sinelului. Poetul pare a fi supravie uit unei experien e de co mar carear fi putu avea loc în vis. iar prin substantivul Äiarna´ ± o lume pustie. Flac ra arunc scântei pe p mântul ud.ce devine o expresie simbolic a unei st ri limit . Ä-m ´. Adjectivul Änegru´ reprezint un simbol des întâlnit în poezia bacovian . sugerând prin conota ia cuvântului Äamurg´ sentimentul de vid. parfum = miros 2. (ÄNegru´ ± George Bacovia) 1. I se asociaz Äparfumul de pene arse´. peste tot sunt semne ale distrugerii. 3. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite (conjunc ia coordonatoare Ä i´ de pronumele Ä-i´). Se men ine m sura i ritmul versului. prezente în text. Motivul centralal strofei este amorul. (ÄPastel´ ± George Bacovia) 1. Äpic frunza/ i-i galben ca tine´ imagine vizual Äiar eu în golul toamnei/ Cheman în aiurare. Focul i ploaia. Ätine´. sentimentul vidului I. motivul sicriului. 16. Astfel. Linia de pauz marcheaz aici tocmai sfr itul unei etape (amorul). 8. 2. ideea mor ii este sugerat prin dezagregarea materiei (Änoian de negru´.´ imagine auditiv 5. 3. Ächemam´. 6.

Impresia de sfâr it de lume este astfel amplificat de repetarea acestui cuvânt în versul-refren al poeziei. Un procedeu tipic simbolist este repetarea unui vers în poezie. Ästai´. 6. Cadrul pustiu al toamnei vine s sublinieze triste ea. marcheaz grafic regretul eului liric în fa a alegerii f cute. Änoapte deplin ´. tin . nu este un simbol al fecundit ii naturii.imperativ: Är mâi´. aceea de a renun a la iubire. . dezn dejdea. Punctele de suspensie. motivul talangei. Cea de-a treia strof completeaz tabloul monoton al unei naturi înecate de ploaie. poezia bacovian se constituie mai degrab într-o descriere a tr irilor poetului (un decor interior) pe fundalul unei toamne agonizante. aceste st ri sunt sugerate i prin utilizarea liniei de pauz sau a punctelor de suspensie. sentimentul de vid. În cea de-a doua strof este prezentat plecarea iubitei. Aici ea cade neîncetat. (ÄP lind´ ± George Bacovia) 1. 2. Nu mai pot merge la mare. nu vine s purifice. Äpal lumin ´. 7. (ÄPlou ´ ± George Bacovia) 1. st ri ale poetului (Aici agonia. Epitetul personificator Ägrele (t l ngi) adormite´ sugereaz un sentiment de ap sare. forme verbale i pronominale de persoana I i a II-a : Än-am mai v zut´. În luna mai vremea este cea mai frumoas de pe tot timpul anului. Utilizarea punctelor de suspensie în finalul primului vers exprim sentimentul de dezn dejde a eului liric în fa a ploii nesfâr ite. 6. Sentimentul vidului. motivul ploii. I. cauzate de ploaia nesfâr it ). care au pus st pânire pe sufletul poetului. 4. depresia. ci unul al dezagreg rii materiei. Utilizând simbolul sau repetând anumite sintagme sau versuri sunt sugerate sentimente. al turi de linia de pauz . 9. de dezn dejde a poetului ca urmare a ploii. 18. De asemenea. agonizant . în poezia bacovian . al triste ii pune st pânire pe poet. Äspune´. pierderea iubirii asociat imaginii dezolante a toamnei. l sându-l în urm pe poet într-o stare de dezn dejde. care pustie te natura. 19. cu valoare de refren (ÄAh. O caracteristic a limbajului simbolist este sugestia. De i intitulat ÄPastel´. Tema poeziei este tipic bacovian . 8. simbolism tematic (pierderea iubirii) utilizarea simbolului repetarea unor cuvinte sau sintagme I. plânsul t l ngii când plou !´) ce sugereaz aici atmosfera ap s toare. 8. 9. 5. plou . Ploaia. Ä-mi´. 7. 3.

lirism subiectiv descrierea tr s turilor interioare ale poetului m rcile lexico-gramaticale ce marcheaz prezen a eului liric (verbe i pronume la persoanele I i a II-a) 7. spa iul închis în care agonizeaz poetul. O umbr de triste e îi r s ri pe fa . pia a pustie. 7. Pia a pustie este un decor des întâlnit în poezia lui Bacovia. un spa iu în care poetul însingurat i dezam git bântuie. Ätristele becuri cu pal lumin ´.2. 6.. 5. Epitetele Ätristele becuri´ i Äpustiilor pie e´ sugereaz o atmosfer monoton . virgulele despart o structur (substantiv+adjectiv). al pustiului. constituit dintr-un verb la gerunziu (Äp lind´) trimite cu gândul la un decor tipic bacovian. ÄS te înal i mai grav în cadrul t u de azur´ ÄA teapt infinit i limpede ca marea´. ce îl macin pe poet.. arat atitudinea subiectiv a poetului i marcheaz adresarea direct c tre Äsl vita sor ´. astfel. tipic bacovian . 8. ce simbolizeaz de fapt crea ia. ca i primele dou prin repetarea în debut i în final a aceluia i vers (ÄSunt solitarul pustiilor pie e´). 6. care imprim ideea de m re ie. 3. Pia a neagr din România s-a extins în ultimii ani.. (Ä i-am împletit. 3. Lacul era dezmierdat de mii de unde aurii. de restul propozi iei. cu mâna pe inim . 4. este un laitmotiv al liricii bacoviene ce trimite c tre o tem tipic simbolist : moartea prezent în toate elementele lumii înconjur toare. Äpustiilor pie e´ 5. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite. Se anticipeaz . Titlul poeziei. dominat de obscuritate. lipsit de orice speran de a ie i din el. devenit o umbr ce bântuie prin pie ele solitare. imagine schematic . Titlul poeziei. dar i la Äp lirea´ sufletului poetului. constituit dintr-un verb la indicativ precedat de pronumele personal Ä i-´. caracterul de art poetic al textului barbian. marcând pronun area într-o singur silab . cunun = coroan grav = solemn 2. înc din titlul. în care pân i lumina pare trist . Ultima strof are acee i structur închis . în vocativ. 9. 4. cu valoare de refren.´ ± Ion Barbu) 1.. Inversiunea Äumed [. Structura închis a acestui ultim catren sugereaz la rându-i. ob inut cu ajutorul unui num r mic de figuri de stil (epitete). astfel.] tiara´ accentueaz semnifica ia epitetului Äumed ´. inim de piatr . . I. contribuie la men inerea ritmului i m surii versului. ± utilizarea versului cu valoare de refren ± tematica: moartea. Astfel se insinueaz gândul obsedant al singur t ii. Aceast imagine dezolant a eului liric bântuit de gândul mor ii într-o pia solitar . Nu mi-a spus unde pleac . 20.

2. referindu-se la iubirea tr it de to i îndragosti ii. creând o atmosfer melancolic . material . idee sugerat de verbul a cânta: Äs cânt´. În ultimele dou strofe eul liric î i imagineaz momentele finale ale iubirii lui. dar i cu al metaforei ÄMelancolia va luci stelar´. simbolizeaz dragostea eului liric pentru iubita sa. Poezia poate fi privit ca o art poetic . Teme/motive literare: tema iubirii. o incanta ie a iubirii: ÄUn cântec printre ani i un descânt´. tr s tur specific poeziei moderniste. 7. plan aflat în opozi ie cu cel întunecat al lumii materiale: ÄPe marginea de umbr a tunicei´. Este utilizat motivul mitologic al reginei Berenice în cadrul unei metafore pentru a reda imaginea cerului înstelat care pare s ating îndr gosti ii: Äpeste noi va ninge rar/ O pulbere din Coada Berenicei´. Cratima din structura ÄDumnezeie te-ntraripa i´ marcheaz elidarea vocalei î i are scopul de a p stra ritmul i m sura versului. spre care tinde eul liric. îi ajut s se deta eze de zbaterile ce in de sfera terestr . Verbele la modul conjunctiv au rolul de a exprima dorin a eului liric de a fi al turi de femeia iubit i de a. 8.. melancolie = triste e. În cea de-a doua strof sensul simbolic al cuvântului este generalizat. 6. un clocot interior. sentimentele lui înfocate pe care dore te s le eternizeze. Cununa Ariadnei) 1. motivul lunii. Äs cânte´. din incipitul poeziei. 3. al c rui limbaj se caracterizeaz prin ambiguitate. M rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele la persoana I singular: Äa vrea´ i plural: Äs plutim´ i pronumele personale la persoana I singular: Äm ´ i plural: Änoi´. 5. rela ia dintre poet ± crea ie sa fiind sugerat de utilizarea unor termeni su sens conotativ. Cuvântul cântec. aflat în contrast cu cea dinamic . prin care se face o nou trimitere la planul ceresc.8. din crearea unor figuri de stil. iar cântecul devine asemenea unei vr ji. Sentimentul de triste e este ilustrat cu ajutorul epitetului Äbra ul rece´ i al personific rii ÄAcela i pesc ru în larg va plânge´. au o valen eliberatore i în acela i timp le insufl vitalitate. Mesajul poetic este încifrat. înl n ui i = uni i. ÄUn cântec f r moarte a vrea s cânt´.i eterniza sentimentele de dragoste. Poezie modernist . Exprimarea ideilor i tr s turilor eului liric într-un limbaj atipic.. devenit un motiv al poeziei. . Barbu folose te în poezia sa sugestia ca procedeu principal al limbajului poetic. care sugereaz leg tura permanent dintre natur i eul liric. Verbul Äs plutim´ ilustreaz dorin a eului liric de a dep i zbuciumul lumii materiale prin intermediul sentimentelor lui în l toare i eliberatoare. Ä i-am împletit. indicat de verbe i pronume la persoana I i a II-a. 9. 4.´ apar ine liricii subiective în primul rând prin prezen a evident a eului liric. prin intensitatea lor. înfocat . motivul cântecului. 31 (Dan Botta. 9. I. Metafora ÄDumnezeie te-ntraripa i de vânt´ sugereaz înfocarea eului liric i a iubitei sale i faptul c sentimentele acestora.

Grada ia este marcat verbal care exprim laten o ac iune început i de verbele folosite.. uitarea. (substantiv) Parcul acela este mare. Ätalazuri cre teau´).I. verbe la persoana I (Änu tiu´.. Äm ´)... trecându-se de în trecut f r odat a se preciza momentul ce au ie it din starea de sim it la . 8. timp încheierii acesteia. Pentru a marca grada ia ascendent agita iei interioare sunt folosite figuri de stil... Imperfectul.frunze´. 3. .digul pieptului meu¶¶). Äs uit´) 6.. 5. la . astfel fiind accentuat trezirea din somnolen asem narea i realizându-se o simetrie a textului. Sintagma este folosit de doua ori pe parcursul textului..loveau¶¶ i . prin utilizarea adverbelor negative (Änu´. îmi¶... Astfel.cre teau´. În partea a doua a poeziei se remarc acumularea de nega ii pentru a sublinia necesitatea lini tii i a uit rii la care aspir eului liric. Am fost la mare. precum epitetul în inversiune (. Marea) 1.clocotitoare valuri¶¶). 7. stabilindu-se o analogie între sunetul produs de valurile Äclocotitoare´ i fo netul frunzelor. (adjectiv) 4. Ävaluri«loveau´. continuând s . dar i diferite tipuri de imagini artistice vizuale sau auditive (Äleg nare de frunze´.abia începea¶¶. Incipitul poeziei reprezint pân acum parc a unor for e interioare care a nu s-au manifestat. teme/motive literare: marea.valuri´ 2. Prin intermediul metaforei cu valoare de simbol marea este asociat cu imaginea p durii.se trezeau¶¶ i . face trimitere la faptul c prezen a permanent. o data la mijloc i o data în finalul poeziei.. valuri.i fac .î´ din forma pronominal . for ele interioare nu mai pot fi st vilite. pronume i adjective pronominale la persoana I (Ämi´. Änu vreau´. 32 (Emil Botta. . metafora(. Änici´ ± valoare adjectivala) ideea de singur tate i de întoarcere c tre sine este foarte bine eviden iat . Ämeu´. Cratima folosit în construc ia .nu-mi da´ are rolul de a marca elidarea vocalei .

6. Gr dinile Am girii) 1. În poezia . acest lucru fiind reliefat de atitudinea eului liric de a privi spre trecut cu nostalgie. .. umbra. figur de stil menit s arate coresponden a dintre tr irile eului liric i natur .marea p durii´. acesta are rolul de a ar ta . Titlul este reprezentat de un substantiv articulat hot rât ± marea ± care denume te metafora central a textului. I. . În ultima strof a sonetului predomin sentimentul de triste e. Sentimentul predominant care se desprinde din poezie este triste ea.. Ea se ofilise de dorul celui drag (sens figurat/ conotativ).. 3.în zadar vei cere viclenei n luciri/ S . Epitetul . cauzat de amintirea clipelor frumoase care in de trecut (. Mu cata se ofilise deoarece nu o udase nimeni (sens propriu/ denotativ).. 5. Teme/ motive prezente în poezie: timpul.. 2. metafora amintit fiind explicitat pe parcursul textului liric.. .searbedele zori´. Apare epitetul în inversiune .v zduhul ve ted´.. . apare ideea trecerii ireversibile a timpului.. la perioada de tinere e pentru a sim i m car o clip de fericire. acesta fiind lipsit de via .Gr dinile Am girii´. Totodat . 7. indu-i parc suferin a. Eul liric simte c nu mai poate aduce clipele trecute înapoi i încearc un sentiment de nostalgie. Caragiale.ursuz luna´ etc. luna.mohorâte flori´. 4. tain = secret. În primul vers. Se creeaz o simetrie între natur i starea eului liric. Astfel. cratima leag p r i de vorbire diferite i este utilizat de asemenea din necesit i prozodice (pentru men inerea ritmului). nefiind mul umit de prezent.). Eul liric regret c nu se mai poate întoarce în trecut.. inducând un sentiment de triste e.v zduhul ve ted´ are rolul de a descrie v zduhul. Grupurile nominale indic faptul c triste ea este sentimentul dominant (. titlul sugereaz asem narea evident în percep ia eului liric dintre fream tul p durii i clocotul m rii.i mai învie-o clip a stinsei fericiri´). mohorât. natura împ rt 8. 33 ( Mateiu I. tulburi nori´.9. ursuz = posomorât .

natura.apusa tinere e´. a armoniei dar prin ad ugarea celui de-al doilea termen (am gire) se eviden iaz ideea c totul nu este decât o iluzie.ve ted´. ÄFunebra turl sumbr printre molif i i pini´ 4. . care este personificat prin scrierea cu majuscul . Coama bogat a calului demonstreaz c este bine îngrijit.s-a ofilit´. . C linescu. clip în care nu mai exist decât am girea... Titlul . Repeti ia enumera iei Äsolemn i elegant´ realizeaz paralelismul între prima i ultima strof . 34 (G. Pe coama acestui deal se cultiv pomi. 9. motivul lacului 5. prezen a sa în poezie ajutând la conturarea universului poetic romantic care constituie tema textului..ursuz ´. crea ia romantic accentuând rela ia dintre om i natur . pronume la persoana I ± Äîmi´. figura de stil creionând atitudinea specific poetului romantic pe care o preia i eul liric. Astfel.Am girii´). 7. 3.. Câmpul semantic dominant din poezie este acela al triste ii (.. lucrurile frumoase nemaiavând nicio importan cruzimea sor ii care face ca timpul. 2.. Verb la persoana I singular ± ³Descoperit-am´.motivul codrului.amara´. Motivul lacului este unul specific romantismului. Spa iul imaginat... se arat existen a unui loc aflat în con tiin a eului liric. . Neoromantic ) 1..vei plânge´. .gr dinile´) i unul abstract (. Inversiunea . relevând asem n rile dintre ÄPoetul´ de acum un secol i eul liric..mohorâte´...tulburi´. I. gr dina.viziunea modificat a eului liric. . Äeu´.searbedele´). . În structura ÄDescoperit-am´ cratima marcheaz scrierea inversat a formei verbale la timpul perfect compus. spa iu legat de clipa prezent . ar tându-se starea eului liric ± regretul dup . .. pentru el. trimite ini ial cu gândul spre o imagine a frumosului.Gr dinile Am girii´ con ine un termen concret (. . 6. o imagine a efemerului. Astfel lacul reprezint un element ce apar ine spa iului exterior poetului i care îl inspir .amara soart ´ arat respectiv lucrurile frumoase s treac f r s existe ansa de a le întoarce. poetul.

Expresivitatea limbajului poetic apare prin intermediul figurilor de stil (epitete ± Äpl cuta vreme´. preluând de la acesta atitudinea elegant . la neoromantism. m rci ale eului liric: pronume i verbe la persoana I: Ä iu´. primele trei strofe realizând portretul unui poet de acum un secol i proiectând în exteriorul s u marile teme ale crea iei romantice. Äceva i´. apostroful marcheaz accidental a vocalei Äe´ i . 5. visul) justific încadrarea textului în lirica de inspira ie romantic . 35 (Vasile Cârlova. 3. i reluarea motivelor literare ale acestuia. 9. conferind oralitate stilului. sugerat de dublul epitet ³solemn i elegant´. teme/motive: natura. soare cu din i p streaz m sura i ritmul. idee ilustrat metafora Äeu m pierd în codri solemn i elegant´. i motivul codrului care constituie o metafor universul liric romantic. singur tatea . Äsgomot´. Äeu´. personificarea ± Äluna[. Äm ´. Ultima strof marcheaz trecerea la lirismul subiectiv. 6. Reluarea epitetului Ä ilindrul cel gigant´.8. întrucât natura pentru de i mitologia sunt teme predilecte ale romantismului pe care le va aborda i eul liric în ipostaza de poet. ceea ce explic creeze tot în manier titlul ± reinventarea romantismului prin folosirea stilului specific curentului. dar într-o manier ³neoromantic ´.a. cu ochii în soare. I. singur tatea.. Ätrist vale´. pentru ca apoi eul liric din prezent s romantic de i curentul apusese. 7. luna i stelele. Înserare) 1. Se reia motivul apei. repeti ia ± Äîncet. încet´. din care Äies sirene i undine´. Din punct de vedere fonetic. Atât tema poeziei (natura) cât i numeroasele motive (noaptea. care ajut la formarea imaginilor artistice extrem de sugestive. observându-se i trecerea de la timpul imperfect folosit pentru descrierea ³Poetului´.. exprimând asem n rile eului cu un poet romantic de alt dat . 2. Äblajan ´ 4. la timpul prezent. a imaginii redingotei i a turlei realizeaz paralelismul cu prima strof . luna. eul identificându-se cu poetul romantic de acum un secol al c rui univers este descris în strofele anterioare.]î i caut de cale adesea mul umind´). Poezia are ca tem poetul romantic i universul s u liric.

4. Motivul lunii este predominant. motivul ± înserarea lini te i-adoarme-apoi i ea´ exprim 6. Rolul prozodic al cratimei const în p strarea m surii i a ritmului versurilor. Äp dure´. credea c o s -l cert. încet«se urc ´. tipic unei crea ii romantice. Aceasta personificare are rolul de a crea o atmosfer în . cu puternice reverbera ii în sensibilitatea eului liric. 8. singur tatea naturii se confund cu singur tatea eului liric. Personificarea ÄDin ochi clipe te-ncet cicoarea/ starea de lini te redat de contemplarea naturii. 36 (George Co buc. În aceast strof . sugerând în plan secundar i armonia naturii cu sentimentele de solitudine ale elui liric. acesta generând o serie de imagini vizuale(Äcâmpiile albind´). I s-a întunecat fa a când m-a v zut venind spre el.O alt tr s tur romantic a versurile este comuniunea ce se stabile te între om i natur . Vasile Cârlova realizeaz un tablou nocturn în care se a terne lini tea odat cu apari ia lunii Ävremelnic st pân ´. 5. Pastel) 1. Titlul ÄÎnserare´ face trimitere la motivul principal al textului./ De sgomot mai de I. care sunt parc mai accentuate odat cu l sarea serii.. 9. Senza ia de armonie este dat de perfec iunea astrului selenar care domin totul (Ä i plin de pl cere. E var . Fiind un substantiv nearticulat se creeaz senza ia unei repetabilit i. dar i prin locu iunea verbal Äî i caut de cale´ se creeaz imagini vizuale care arat mi carea de alunecare a lunii fiind abia perceptibil . În ultimele dou versuri. aceasta este personificat . 3. Cratimele din structura Ä i-adoarme-apoi´ au fost utilizate pentru a marca rostirea legat a celor trei cuvinte. în ast laturi eu totd¶auna viu. Prin repeti ia Äîncet.´). tema ± natura. deci se întunec mai târziu. cu frunte mai blajan / Î i caut de cale adesea mul umind´). Atmosfera strofei este de melancolie. a unei st ri de continu trist deta are în fa a tumultului vie ii (ÄP¶acea pl cut vreme. vale. Ämac´ 2.

au rolul de a crea o atmosfer impersonalitatea vocii lirice. care întrege te starea de lini te ce a cuprins întreaga natur în momentul înser rii. 7. i-n curând s-alin ´. Se remarc accentul cade pe Ät cut ´. Astfel singura marc fiind de faptul c spectacolul naturii contemplate. 9. orice trimitere spre ideea de mi care I. Aceste verbe sugereaz încremenirea naturii cuprins de o lini te profund . de care nu putea s scape. în toate a prezen ei eului liric este deicticul personal Äeu´. i-adoarme-apoi i ea´. a fost pentru a delimita o construc ie metaforic cu valoare apozi ional . care sugereaz rela ia direct dintre om i natur . Treptat. Descrierea surprinde trecerea de la crepuscul la noapte. parc . precum plin i epitetul personificator de mister. au rolul de a transmite ideea eterniz rii naturii surprinse în acest pastel. predominante în poezie. prin intermediul stihiilor i al vegetalului : ÄPrin vi ini vântul în gr din / C tând culcu mai bate-abia/ Din aripi. realizat 3) Ceea ce l-a determinat s . în care poetul î i exprim discret sentimentele. Titlul ÄPastel´ este sugestiv. ÄDin ochi clipe te-ncet cicoarea/ dispare. Personificarea ÄEa-mbrac haine-ntunecate´.care lini tea total î i pune amprenta i asupra vegetalului. Verbele la prezent. indicând denumirea speciei liricii peisagistice.i p r seasc în ambele cazuri. 8. Ätace´ etc. utilizat doar în cadrul literaturii române. drumul ales în via sentimentul ap s tor de vin . a elementelor care compun tabloul fascinant al înser rii: Äbate´. Äadoarme´. necuprins 2) Liniile de pauz marcheaz o pauz în vorbire. Astfel. . din strofa a doua. o magnific panoram surprins . titlul are rolul de a anticipa descrierea unui col de natur . motivat detaliile ei. În a treia strof a pastelului este prezentat un tablou static. 37 (Aron Cotru . Mun ii) 1) degeaba. stare la care fac trimitere i strofele anterioare. prin imaginea vizual : Äamurgul moare«/ D semne nop ii din ponoare´.

Lipsa armoniei ritmului. astfel. lumina etc.Într-un moment al vie ii în care pierduse sprijinul apropria ilor s i. enumera ii (Äs ies. este o figur exprim fiin ei omene ti este v zut de stil prin care eul liric î i a viziunea asupra rela iei dintre trup i suflet. Ini ial accentul pic Deci. Äsetea-mi´ 6) Metafora Äpiedica-mi de hum ´. singurul lucru care îl motiva s . v zute ca o lupt continu . de a se elibera de tiparele neschimb toare impuse repetarea structurii Äca voi´ atât la începutul strofei. iar încerc rile eului liric de a atinge absolutul sunt asem nate cu procesul de formare al mun ilor. 9) Titlul poeziei poate contraria a tept rile cititorului. 8) Ideea poetic din ultima strof este conturat printr-o paralel realizat între condi ia uman i cea a mun ilor.i urmeze studiile era setea de cunoa tere. s scap. cu fenomenul de ridicare a mun ilor. prin atingerea absolutului. este evident acesteia. cu dorin a eului liric de a.). Ästatornic´ etc. o compara ie (Äca dintr-o strâmt ocn ´). inversiuni (Äsufletu-mi ce totul râvne te s absoarb ´) i epitete (Äomorâtor´. Äsetea-mi de lumin ´). Compara ia vie ii. s fug´).i dep i Strofa a doua îns . Äslut´. în compara ie cu n zuin ele sale. la nivelul textului liric prin i spre sfâr itul pe Äs lbatic´. mun ii. ideea de limitare a individului. 7) Modalitatea în care versifica ia poeziei a fost conceput poate fi interpretat ca o încercare de a reda cât mai fidel starea interioar sufleteasc a eului liric. partea fizic ca un obstacol (Äpiedic ´) în calea ob inerii des vâr irii spirituale. care nu poate fi încadrat de nelini te la nivel structural de constrângeri prozodice. 5) ÄÎn coaja lui tiran ´. astfel. 4) teme/motive literare: via a privit ca o lupt continu . i titlul imaginea mun ilor apare în prim-plan. a a dup cum anun a modul de formare a mun ilor v zut ca o Ärevolt ´ împotriva ordinii naturale. aduce o schimbare: încercarea mun ilor de a se ridica din Äcoaja´ p mântului este comparat propriile posibilit i. Lupta vocii interioare a poetului cu propriile restrângeri este redat printr-o serie de figuri de stil : metafore (Äpiedica-mi de hum ´. cât . m surii i a rimei ar putea sugera.

Esen ial în transmiterea mesajului poeziei este simbolul norului. frumoas lume. 3. M rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele la persoana I singular: Äm voi sui´. Teme/motive: tema dezm rginirii. Virgulele din versul ÄIar tu. între materialitatea de care eul liric dore te s se deta eze i absolutul la care el vrea s accead . Ävoi culca´ i pronumele i adjectivele pronominale la persoana I singular: Äm ´. Ävoi deslipi´. a pune la inim . de I. Oximoronul Äcre tete de h u´ sugereaz imaterialitatea planului ceresc i imposibilitatea lui de a fi raportat la lumea terestr . Äs-or lumina´) de a accede la esen . i metafora Äm-oi topi în boare de muzic divin ´ ilustreaz dematerializarea acestuia i contopirea lui cu Divinitatea. sugereaz eliberarea de Metafora ÄDespov rat de zgura p rerilor de r u´ sugereaz deta area de grijile . Ultima strof a poeziei înf i eaz finalul ascensiunii eului liric i accederea lui la absolut. 8. Ämea´. 4. Ävoi deslipi´). Desm rginire) 1. a avea o inim de aur. a. norul. 5. Ävoi culca´. azur = albastru. de a i întreprinde o ascensiune c tre absolut (Ävoi sf râma´. trist . manifestat atât prin admira ie. Ävoi sf râma´. Ämeu´. finalul poeziei sugereaz un sentiment al eului liric de tip eterogen. cât i prin invidia fa puterea intrinsec a mun ilor.i lua inima în din i.i c lca pe inim .fiec rui individ în parte. Ä alup /Ritmat de arhangheli´. Verbele din poezie sunt utilizate la timpul viitor deoarece ele exprim dorin a eului liric de a se deta a de latura sa material (Äm voi sui´. 9. Metafora ÄO pretutindeneasc vibrare de lumin ´ simbolizeaz idealul pe care eul liric dore te s -l ating . motivul stelei. iar divin ´. Astfel. 38 (Nichifor Crainic. care reprezint un intermediar între terestru i ceresc. motivul arhanghelului. este cel care faciliteaz ascensiunea c tre Divinitate a eului liric. a. 2. 6. care prefigureaz tema poeziei. Ä-mi´. de a se contopi cu Divinitatea (ÄM va-nv li´. Äm-oi topi´). 7. Astfel. s -mi pari o piatr seac ´ au rolul de a izola apozi ia Äfrumoas lume´ de restul propozi iei. reprezentat cu ajutorul epitetului Ämuzic regretele inerente trupescului odat cu atingerea spiritualului. amar = dureroas . Titlul ÄDesm rginire´.

conservare a acestui timpului. Modul intensitatea conota iile unui moment miraculos. de care aminteam. dorin a puternic de a se abandona într-un timp încremenit. 7. Iarna ar mai putea s sugereze lumea l untric a eului liric. Astfel: ÄCum roade faptul c acest plan visul firea cea aeve/ Cu fiecare noapte mai adânc´ sugereaz secund al existen ei este întotdeauna prezent în orice Äfire´. singular (Äm ´. jale ± triste e. firea.materialitate a eului liric. 39 (Leonid Dimov. Ämi) i prin verbul la persoana I singular (Ä-n eleg´). n luci ± fantasme 2. legendare reliefeaz prin intermediul enumera iei . teme/motive: iarna. Äs -n eleg´ ± În aceast structura cratima marcheaz lipsa unui sunet (vocala î) desp r ind dou p r i de vorbire diferite i p strând m sura. Prezen a eului liric în poezie se eviden iaz prin pronumele personale la persoana I. visul. la Divinitate. Personificarea visului care dirijeaz fiin ele miraculoase accentueaz capacitatea oniricului de a face din imposibil posibil. Apari ia figurilor mitologice. noaptea etc. 3. i de I. desprinderea acestuia de lumea terestr constrângerile temporale i spa iale i accederea lui la absolut. într-o lume de Äpreziceri i colinde´. Un spectacol fabulos e creat prin gândurile eului liric. 8. ± sens propriu Ochii sunt oglinda sufletului. în care nimic nu e surprinz tor i totul e posibil. Înaintarea în miraculos i configurarea acestui cadru ar putea traduce o rezisten dorin a eului liric la constrângerile i la limitele realului. ÄA chipurilor în amurg pl pând´ 6. 5. ± sens figurat 4. Prizonier al cotidianului. acesta dore te s se afunde în incon tient Äpentr-un ev întreg´. t râm al minunilor în contingent. În primele trei strofe se face descrierea unui cadru oniric prin prezen a unor ansambluri insolite. Valoarea imperativ . S fie iarn ) 1. Succesiunea imaginilor ar putea fi interpretat ca o a acestuia de a înl tura barierele i de a explora miraculosul. Fata se privea într-o oglind spart . element intermediar între divin conjunctiv cu valoare imperativ subliniaz dolean a eului liric de stagnare. Iarna cap t i terestru. Titlul poeziei nuan eaz dorin a de a fi captiv unui aceluia i timp. sugereaz sentimentului.

o a imagine de mi care absurd . Expresivitatea liric este. ÄCum nasc apoi n luci«´). Iedera îndr gostit ) 1. Hiperbola Äpentr-un ev întreg´ sugereaz dorin a eului poetic de a r mâne captiv unui timp abstract. iar prezen a eului liric se face sim it prin pronumelor personale la persoana I. epitet (gerunziu acordat) ce sugereaz dezam girea provenit din imposibilitatea fuziunii dintre real i ireal. absolut. în sensul c nu apare termenul cu care se face compara ia. Acest lucru este sugerat prin personificarea visului care dirijeaz figuri legendare. Poezia este format din patru catrene. Äcoloane´ .Äzei. prin care se realizeaz câte o compara ie de fiecare dat parc neterminat . astfel. ÄCum se lipesc cu to ii«´. ireal. În ultima strof tensiunea liric se amplific . cât se poate de bine conturat . Astfel jalea cre te în Ätagma suferind ´. ordonarea timpului dup fenomenelor s se anuleze. meandri. de asemenea. Personificarea n lucilor care se plimb c lare i oximoronul Ägonind u or´ creeaz o imagine paradoxal care configureaz un spa iu miraculos. la spectacolul accesibil doar celor care transcend din realitate în acest cadru oniric. Ämi) i prin verbele la persoana I singular succesiunea ireversibil a (Ä-n eleg´). Oniricul tinde spre invadarea realului. (ÄCum roade visul«´. Se observ . spre contopirea cu acesta într-un spa iu metafizic. Expresivitatea poeziei este dat de apari ia figurilor de stil i de elementele de versifica ie. iar el s p trund într-o alt form a existen ei Äpentr-un ev întreg´. Însa acest lucru e împiedicat de bariera reprezentat simbolic prin oglind . structura simetric începutului celor trei strofe. singular (Äm ´. 9. Äarhitrav ´ . N lucile iau parte la Äcircul interzis pentru cei vii´. eve/ i cavaleri´ faptul c în acest spa iu orice este realizabil. Motivul oglinzii subliniaz limita dintre real i ireal ÄCum se lipsesc cu to ii de oglind / S treac dincolo cât mai curând´. în primele trei strofe configurându-se un cadru abstract. care vine s demonstreze din nou faptul c în acest spa iu în abstract. Oximoronul fantasmelor care Ägonesc u or´ realizeaz concretul se dizolv sub forma unei asocieri paradoxale. timpul s î i piard esen a. I. 40 ( tefan Augustin Doina .

Ädeschide´. pe care o dezvolt de-a lungul mai multor versuri. pentru a eviden ia mai bine o idee poetic . personific ri Äiedera-mb tat de cuvânt´. f r a marca aceasta printr-o pauz . Ämi c ´). indicând ac iuni durative. a intra în p mânt de ru ine 4. începe s urce. iar toate ac iunile ei vor fi numite de acum de verbe la indicativ. prin . epitet dublu: ÄIat-o: frunz palid . timpul prezent (Ämu ca´. construit cu ajutorul figurilor de stil: epitet multiplu (Äfrunz . Äse alint ´.. Limbajul poetic în poezia dat se caracterizeaz prin expresivitate oferit de multitudinea figurilor de stil epitete Äfrunz . care dinamizeaz atmosfera poeziei. de-atunci uvoaie-ntregi de clipe´ este utilizat virgula pentru a marca interjec ia Äah´. prezentat metaforic. palid . Ini ial. Scrierea cu liter mic la începutul unor versuri se justific prin faptul c poetul a utilizat ingambamentul care const în continuarea unei idei poetice în versul urm tor. ademenit de cuvânt.ntregi de clipe´. des utilizat din perioada modernist pân în prezent. sihastr ´. însa odat ce me terul o invita s -i fie al turi. Odat ce a gustat din fructul dragostei. 9. Autorul folose te acest procedeu. iederea. 3. în cazul c rora nu se poate preciza momentul încheierii lor: în vreme ce me terul Äîn l a´. sugereaz surpriza eului liric în momentul apari iei iederei. Älinge´. mereu î i ia avânt´. personificare: ÄIedera-mb tat de cuvânt´ 7. 6. sihastr ´). sihastr ´. iedera începe a. Urmeaz o ampl personificare a sa. sfioas . a terge de pe fa a p mântului. prinde curaj iar dragostea lor se va pierde în timp Ä uvoaie. metafora (Äglezna pietrelor´) i a imaginilor vizuale (Äsuind cu soarele pe dungi´. timid . tema crea iei. motivul timpului 5. iedera Äîncerca´ zadarnic s se prind de piciorul lui. 8. prelungi´). Textul este conturat pe baza unei fantezii ce îmbrac o poveste inedit de dragoste între me ter i planta firav . Alternarea modurilor i a timpurilor verbale face cititorul s surprind câteva secven e ce amintesc de o desf urare epic . Ämi ca bra e ginga e. În versul ÄAh.2. repeti ii Ä i mereu.. Dup ce me terul îi adreseaz chemarea prin imperativul Ävino´. aceasta este re inut . Ultimele 7 versuri încep prin imperativul Äiat-o´. ginga e : Äse alinta´.i manifesta sentimentele prin mi c ri lente. metafore Äglezna pietrelor´. palid . În prima parte a textului observ m apari ia imperfectului.

Incipitul marcheaz prezentat ca într-un pastel. Balada întreb rii lui Parsifal) 1. Fragmentul citat se încadreaz speciei. v zduhul însu i fiind târât prin noroi. Cântecul î i pierde menirea de a exprima frumosul i ajunge doar s se transforme într-un vuiet care anun de aceast stare ap s toare. În primele patru versuri. cât i prin interjec ia din versul: Äah.imagini vizuale: Äiat-o: frunza palida. 41 ( tefan Augustin Doina .schelete´. o atmosfer în defini ia de poveste. I. Ästre inile toate-ntr-o arip ´. realizându-se totodat 3. fiind personificat. în vreme ce natura este haosul creat i el boala . 8. sihastra´. sleind. stagnau solemne´ 5. Metafora prin care imaginea p durilor zbuciumul naturii care vibreaz la de cea a unor schelete. tânjea = z cea. Ä i apele. Balada desemneaz specia genului epic care dezvolt un subiect istoric. apele 6. cumplit = teribil. ÄP durile ± schelete care ip ´. Natura întreag respir a boal . teme/motive: natura. E în floarea vârstei. 7. prin diferite trimiteri se realizeaz personificarea castelului aflat Äîntr-o vale legendar . Cratima din versul ÄDurerea-l bântuia ca o fanfar ´. Epitetul metaforic Ävântul galben´. de atunci uvoaie-ntregi de clipe´ i prin imperativul Äiat-o´ ce denot implicarea eului liric i ofer o culoare vie atmosferei sugerate de poezie. amplific i pronun ia legat a celor dou p r i de vorbire diferite (substantiv/pronume personal. 2. castelul.´ Compara ia ÄDurerea-l bântuia ca o fanfar ´ accentueaz ideea conform c reia castelul resimte la rândului lui. durerea bolii st pânului. având i pasaje de lirism. Imaginile vizuale care puncteaz acest lucru sunt cât se poate de elocvente prin enun urile eliptice care le cuprind ÄP durile . form neaccentuat ). Nicio în l are nu mai este posibil . are rol de a marca elidarea vocalei î . 4. Boala Regelui Pescar pare s fi afectat toat fire. sugereaz grea care a contaminat tot locul. aceea i intensitate cu suferin a Regelui Pescar. legendar sau mitologic. într-un mod for at dup cum arat este apropiat i compara ia Äca un sclav´.imaginile artistice folosite .

. specifice unei descrieri (Ävechi castel´. Caracterul descriptiv al secven ei citate este dat pe de o parte de faptul c prezint se un tablou prin detaliile sale specifice (Äcâmpie legendar ´. câteva imagini vizuale ce redau intensitatea dragostei tr ite. ÄV zduhul tras prin tin ´). Cele trei puncte de suspensie Äîn clipa asta i-am sim it buzele pe gur «´ au rolul de a accentua emo iile tr ite de eul liric i implicarea afectiv a acestuia. ur sc = detest 2) Prezen a punctelor de suspensie în versul Äc a vrea s fi întotdeauna a mea«´ se justific iubit . stagnau solemne´. Compara ia Ätotul e roz i ineditul sentimentelor resim ite de îndr gosti i. În acea clip tot ceea ce-i înconjoar pare c dispare. care nu pare a fi real. s rutul 6) Enumera ia Äc e ti frumoas . Äcu toate c e ti frumoas ´ 5) teme / motive literare : iubirea. Doar gândul la frumuse ea iubitei. Prin cea de-a doua compara ie Ätotul e «ca într-un refren de tangou´ poetul face trimitere la pasiunea ce caracterizeaz povestea lor de iubire în a c ror bra e se las purta i f r nicio re inere. Puritatea acestei n zuin e este subliniat firesc´. treze te în el dorin a de a o avea toat via a al turi. Sentimentele lui îi apar drept o consecin 7) În a doua strof . împlinirea fizic a dragostei pe care amândoi o simt unul fa de cel lalt printr-un s rut. Ävântul galben´). Äcumplit zugrav´.9. poetul concentreaz plin ca în literatur ´ sugereaz de epitetul dublu Ägând cuminte i fireasc a reprezent rii iubitei. sleind. 3) Am strâns mân de la mân i am cump rat ceva frumos. c a vrea s fii întotdeauna a mea«´ are rolul de a scoate în eviden sentimentele pe care eul liric le are fa de femeia iubit . i-a imaginat povestea mea cu ochii min ii. 42 (Geo Dumitrescu. Äapele. I. iar pe de alt parte de prezen a grupurilor nominale. Banal ) 1) firesc = natural . Ultimul vers al strofei reprezint apogeul pasiunii celor doi. c te iubesc. în prin nevoia de a accentua intensitatea sentimentelor eului liric fa de întreaga lor Äpoveste´ de îndr gosti i. 4) Äm-am gândit c e ti frumoas ´.

. Compara ia Äm sura/«plina e ca toamna mierea-n faguri´ vine s eviden ieze i s ridice la rang înalt elementul prozodic: m sura este asem nat important al prozodiei clasice în crea ia lui Eminescu. 4. Astfel se poate observa acaparatoare. Dac raport m titlul la contradic ia cuprins în ultima strof (Äde i faptul c te iubesc îmi apare evident´/Änu tiu de ce te ur sc în acest moment´) apare o nou nu r mân cu nimic altceva din culoare i din farmec. Iambul) 1. Ä m-am gândit c e ti frumoas ´. se subliniaz rolul . având în vedere tema acesteia (iubirea). format doar din adjectivul Äbanal´..8) Titlul poeziei. Strofa a doua debuteaz cu o exclama ie melancolic .´. c fi întotdeauna a mea. reflec ii asupra propriilor concep ii. I. dar i faptul c întregul monolog liric este adresat iubitei (Äa vrea s fii întotdeauna a mea´. un motiv pentru a considera toata aceasta poveste de iubire ca fiind una banal . melancolia. dup î i piard ce punctul culminant al pasiunii ce îi cuprinsese pe îndr gosti i se consum : ÄÎn clipa asta i-am sim it buzele pe gur . vers = stih trezind = de teptând. 3. 43 (Mihai Eminescu. Punctele de suspensie marcheaz o întrerupere a enun ului. 2. semnul exclam rii fiind îns cu dulcea a i abunden a mierii în anotimpul precursor iernii. ele pot marca i o stare de melancolie. tema creatorului/condi ia poetului.´. motivul inspira iei poetice. o pauza afectiv în text. iubirea poate conduce de multe ori la st ri contradictorii. Afirma ia mea l-a l sat cu gura c scat . pare ini ial în opozi ie cu ideile poetice ale textului. intens te iubesc. Sentiment inefabil. 9) Poezia citat este una de dragoste. 7. E toamna în sufletul meu. De asemenea. c a vrea s cum la început dragostea este fiind prezent în orice gând Äm-am gândit c e ti frumoas . iubirea. Äs-auzi în el al undei opot´ / Äversul cel mai plin´ 5. Îns . ÄÎn clipa asta i-am sim it buzele pe gur ´). iar cei doi care acum li se pare decât cu o amintire explica ie. iubirea începe treptat s iubi i s ÄBanal ´.. 6.

Ätrezind în suflet patim i ur ´. Ämâna ta cea fin ´ . Cratima din versul ÄDeasupra-mi crengi de arbori se întind´ are rolul de a pune în eviden pronun area împreun a dou par i de vorbire diferite. Se p streaz totodat m sura i ritmul versurilor. Teme/motive: iubirea. pe imaginea iubitei care este privit . compus din doua silabe. a st rii de melancolie i revenirea la realitate. hotarul dintre cele dou spa ii ± exterior i interior ± desp r indu-i parc pe cei doi îndr gosti i. ramuri. care este Äcel mai plin. marcat grafic prin conjunc ia adversativ Ädar´. Reluarea lui în ultimul vers are rolul de a pune în eviden faptul c întreaga poezie este Äînchinat ´ iambului. stelele. sugerând întreruperea ideii poetice. sugerând ideea de unicitate a piciorului de vers. pe exprimarea subiectiv a tr irilor. Se creeaz o atmosfer intim . prin epitetul în inversiune: Ädulce glas´. atâta timp cât transferul nu va bate la ochi. Pe de alt parte. fereastra este cea . 7. Fereastra. care mut aten ia cititorului de pe imaginea cadrului natural. Procedeaz cum vrei. 2. arborii i florile n scând umbre în lumina selenar . luna. decât s afle c a fost tr dat de propriul frate. Stau în cerdacul t u«) 1. 3. de mister. redat în prima strof . 9. Titlul poeziei este alc tuit dintr-un substantiv articulat hot rât Äiambul´. 44 (Mihai Eminescu. Äumeri de ninsoare´ 5. I. accentul fiind pus pe sentimente. Metafora Äflori de umbr m cuprind´ este extrem de sugestiv în redarea ideii de analogie între sentimentele eului liric i natur . element recurent în lirica eminescian reprezint . mai blând i mai pudic´. menit s -l caracterizeze pe Amor.înlocuit cu linia de pauza. melancolia). Ideea poetic este redat prin substantivele aflate în rela ie de antonimie: Äpatima´. sugereaz exprimarea sentimentelor în poezie. Prefer s r mân în întuneric. pe de o parte. senin = clar . 8. Versul al doilea. mi c = fream t . Strofa a doua debuteaz cu conjunc ia adversativ Ädar´. Poezia se încadreaz în curentul romantism prin temele i motivele specifice (tema creatorului. 6. 4.Äura´.

Avem de-a face cu o natur cople itoare. eviden iat i în acest sonet.care permite privirii îndr gostitului s poat admira frumuse ea i ging ia celei pe care o iube te.. specific i aici. de folosirea pronumelor personale de persoana I i a II-a: Äeu´. Ädesfaci visând pieptarul de la sân´.. 9. contaminând natura. asupra c reia domin lumina selenar . feeric.. Vraja este atât erotic . fixând cadrul: ÄStau în cerdacul t u. O modalitate de evadare. marmorean . invadând spa iul sacru al intimit ii. în mare parte dinamice (Ävântul mi c arborii-n gr din ´. Multitudinea imaginilor artistice. un motiv caracteristic curentului romantic.´) înv luie îndr gostitul în efectele semiobscurit ii produse de o noapte senin . dar i prin tema naturii. Observarea iubitei se face prin intermediul unei ferestre. prin motivul visului.. 8. Departe sunt de tine. dominat de lumina selenar Ä -al turi luna bate trist în geam´) deoarece toate mi c rile i al invaziei erotice.´ apar ine liricii intime romanticilor este reflectat i dezv luie o tem romantic . Titlul sonetului este reluat în primul vers din primul catren. Ä în val de aur p rul despletind´.´. personificarea Ästele tremur ´ etc. Cultivarea sensibilit ii. Împletirea acestei teme cu cea a iubirii semnific ineditul liricii eminesciene. 45 (Mihai Eminescu. sunt abia resim ite. un ansamblu domestic întrep truns cu un aer familiar.) . Atmosfera de intimitate este creat de acest cerdac. de data aceasta absolut . Ätu´ i de adev ratul ritual al I. reflectând razele lunii. desemnând un spa iu intermediar. spa iu al oglindirii Feminitatea nud . cât i exterioar .. Epitetul Ämâna ta cea fin ´. minimalizând luciditatea i ra iunea este un alt argument în sprijinul apartenen ei acestei poezii la curentul romantic.. fapt ce presupune reveria tr irii. Äîncet te-ardici´). urmat apoi de stingerea luminii (ÄÎncet te-ardici i sufli-n lumânare.) contribuie la alc tuirea unui spa iu intim.. cât i figurile de stil ( epitetul Äumeri de ninsoare´. precum i metafora ÄÎn val de aur p rul despletind´ exprim senzualitatea celei care pierdut în gânduri se uit în lumin . Rela ia de apropiere dintre cei doi este eviden iat privirilor celor doi. Sonetul Ä Stau în cerdacul t u. a imagina iei i a fanteziei.

i realitate..1.O! glasul amintirii r mâie prin puterea a omului.. puterea amintirii.Aducerile-aminte pe a celor dou cuvinte grafic rostirea împreun /legat suflet cad în picuri´ marcheaz pronun ate f r 3. lipsit de via . 4..b trân ca iarna´ are rolul de a eviden ia motivul îmb trânirii ideea de singur tate. sugereaz versuri apare motivul îmb trânirii iremediabile suferite odat sunt contradictorii.viata-mi lipsita de noroc´). etern = ve nic. aducând în prim-plan tema iubirii care mai tr ie te doar amintirii.b trân´ din pricina dep rt rii de iubit .aducerile-aminte pe suflet cad în picuri´)-uitarea(.sa uit pe veci´) eviden iaz trecutul ce st sub semnul norocului de-o clip eviden i prezentul vis rii.b trân i singur´.s ´ indic dorin a de respingere a . limita expresiv 8. dorin ei de uitare..glasului amintirii´. vreme.. pauz . Titlul . nemuritor.apoi suspini´ Teme/motive: via a lipsit de noroc. În aceste cu pierderea iubirii. i parc-ai vrea a-mi spune iremediabile. clipa = moment.... Ochii sufletului î i arat adev rata fa ceva... aspectul de pustietate. Tr irile eului liric împlinirea acesteia creând la nivelul textului o expresivitate deosebit . care tr ie te prin perspectiv .´ eviden iaz tema iubirii eterne. nelini te. atât locativ cât i i în spa iu a fiin ei iubite. moartea. .. Substantivul . cu vârsta celui care se simte . melancoliei. Amintirea e modalitatea de eternizare a dep rtarea fiin ei de realitate. Antitezele norocul (. Är mâie´ f r conjunc ia . cu mâini sub iri i reci´..... amintirea (. Cratima din structura . în eleas ca amestec între fericire i nefericire. 6.. Sub raport prozodic influen eaz m sura i ritmul versului. reprezint un final melancolic i dramatic. fiind asociat Ultimele patru versuri încep cu exclama ia retoric pururi mut´. amintirea Compara ia . pus sub semnul regretului.iarna´ evoc . . a situ rii între vis/iluzie epitetele .aducerile-aminte´ aflat în versul.. dorin a i iubirii.Departe sunt de tine.. 7. visul/ reveria.Cu ochii mari în lacrimi. Pentru el focul inimii e mai puternic decât ra iunea. 5. triste e..norocul ce-o clipa l-am avut´)-nenorocul (. intrând în alc tuirea unei locu iuni substantivale. având rolul de a sublinia distan area în timp . Folosirea verbului la conjunctiv prezent.. metafora .glasul iubirii´. 2. Adverbul Ädeparte´ are dubl temporal .. Alternan a prezent/trecut scoate în efectele transformatoare ale iubirii.

iar epitetul Äscump´ în estetica de sintagme precum Äiubita mea´. zadarnic = inutil.Tr irile eului liric sunt contradictorii. sugereaz imaginea perfect a femeii în ochii îndr gostitului. 46 (Mihai Eminescu. Virgula este semnul grafic care în versul ÄS te ridic pe pieptu-mi. dezvolt o gam variat de tr iri i de emo ii valorificate prin imagini artistice: . i a sentimentului. dar semnul norocului de-o clip . iubite înger scump´ desparte o apozi ie dezvoltat Ai înc lzit un arpe la sân. bazate pe rela ia atrac ie-respingere. Ävântul love te în fere ti´. Tr s turi romantice ale poeziei: imagina ia este principiul fundamental de antitezele romantice. universul ideatic al poeziei crea iei.. dar i de utilizarea verbului la persoana a II-a de restul enun ului. al refuzului asum rii unei realit i banale. eviden iaz vocativ Äiubite´ transfigureaz 7. Prezentul vis rii este pus sub semnul regretului. afectivitatea. Epitetul în iubirea. Trecutul este pus sub amintirea-uitarea. Poezia eminescian romantismului prin tema Äiubite´ i sentimentele puternice ale îndr gostitului. un final melancolic i i al dramatic. ÄDin valurile vremii«´ se încadreaz i motivele pe care le dezvolt : iubirea pierdut .. dubla determinare epitetic Äscump´. cultivarea emo iei lâng foc´. Din valurile vremii«) 1. al melancoliei. modul imperativ Är sai´. odinioar /alt dat -prezentul clipei. amintire-uitare. Structura de monolog adresat a textului este conferit singular. Gestul lui m-a impresionat pân la lacrimi. 3. . 4. noroc-nenoroc. 6. Äiubite înger scump´. 2. umbra = amintirea. dorin ei de uitare. Folosirea verbelor la viitor . 9.vei fi murit´ proiecteaz sentimentul iubirii în eternitate. Întreaga poezie este o confesiune liric realizat pe baza rela iilor antitetice: vis/reverie-realitate. tema iubirii/ motivul visului 5.singur I. În metafora Äiubite înger scump´. generatoare de melancolie: norocul-nenorocul.

i aminti peste timp imaginea iubitei. apare începutul primului i la i ultimului vers. cauzat de neîmplinirea iubirii ÄÎn ochii fericirii m uit pierdut i plâng´. 6. melancolia ÄPeste vârfuri trece lun ./ Codru. De asemenea. codrul. teme/motive: iubirea. sincer a propriilor sentimente. slab de inim . felul în care amintirile vin în prezent din Ävalurile vremii´. Äfa a str vezie´. b lai´. eviden iind frumuse ea. 8. 4. Äzâmbetul t u dulce´). a compara iilor Ästr vezie ca fa a albei ceri´. umbra. Metafora ÄDin valurile vremii«´. luna. 9. melancolia eului liric. iar apoi încep s Punctele de suspensie reprezint nostalgia. Peste vârfuri) 1. 2.i bate frunza lin´ Inversiunea din primul vers (ÄPeste vârfuri trece lun ´) sugereaz apropierea dintre . elidarea vocalei Äî´. dar i efortul s u repetat de a. perfec iunea iubitei. din inim Cratima este un semn de ortografie. 5. natura. 47 (Mihai Eminescu. Portretul este des vâr it prin metafora ÄFemeie între stele i stea între femei´. Äp rul lung. toate aceste figuri de stil conturând un portret al femeii cu tr s turi specifice liricii eminesciene. Iubita este descris cu ajutorul epitetelor (Äbra ele de marmur´. legat 3. iar în cazul celei de-a doua structuri i în stele. predilec ia pentru m rturisirea direct . care nu mai are contururi clare odat cu trecerea timpului. aduc sentimente puternice. stelele. conferind textului simetrie. În ultimele versuri apare sentimentul de triste e profund . folosirea cratimei ajut la p strarea m surii i a ritmului. I. Prima strofa evoca nostalgia eului liric fa de timpul trecut. trecerea ireversibila a timpului. pentru imposibilitatea de a trai în prezent o iubire ideal . Mi-a promis câte-n lun Ea are o inim mare. care marcheaz a dou în prima structur pronun ia p r i de vorbire diferite (Äinima-mi´). stilul confesiv poate fi un alt argument în sus inerea acestei idei. din care se constituie titlul. De asemenea. Titlul invoc scad în intensitate. visul.ireversibilitatea timpului.

o expresivitate deosebit a versurilor din i prin întreb rile retorice care i trist a codrului. a o lua pe o cale gre it 2. 7. 3. în scopul form rii unei armonii pentru a crea o imagine de armonie. mai departe´ într-un ritm în momentul nop ii.spa iul cosmic i cel terestru. timpul nu ia în firesc. dar i de epitetul personificator Ämelancolic´. Toate mi c rile. Intensitatea tr irilor eului liric. Inversiunile (Ätrece luna´. Epitetul .dorul. a face cale întoars . de toate tema textului. Metafora ÄIcoana stelei´ accentueaz importan a stelei. auditiv Titlul ÄPeste vârfuri´ se reg se te i în primul vers al poeziei. sunetele sunt abia perceptibile fapt sugerat de epitetul Älin´. la fel ca trecerea lunii. Eul liric este îndurerat la gândul trecerii ireversibile a timpului. noaptea 5. a pieri ± a se pierde. seam 9. i face trimitere spre aceast suferin a. Prima strof a poeziei eminesciene descrie natura surprins Imaginile vizuale (ÄPeste vârfuri trece lun / ÄCodru. ÄMelancolic cornul sun ´) creeaz fel ca sunetul cornului. Virgula este folosit pentru a marca pauza ritmic din interiorul strofei. ci î i continu drumul Ämai departe. amor ±iubire 4. starea de melancolie sub care se circumscrie poezia sunt redate alc tuiesc ultima strof . întrucât are la baza tr s turi specifice romantismului. la I. Epitetul Älin´ red o adiere u oar cu starea de melancolie resim it de eul liric. marcând i coordonarea prin juxtapunere între propozi ii. care red mi carea u oar a frunzelor din codru. 48 (Mihai Eminescu. teme/motive: steaua. 8. La steaua) 1. Sentimentul resim it în fa a acestui cadru natural va fi unul de melancolie. aproape divin . care calific sunetul cornului. ÄPeste vârfuri´ de Mihai Eminescu este o poezie romantic . care parc se completeaz reciproc. în care apare ca element specific recuzitei romantice Äluna´. care este pus în leg tur primul catren. Prima strof este o descriere a cadrului natural.i bate frunza lin´) al turi de imaginea (ÄMelancolic cornul sun ´) creeaz un tablou dominat de armonia dat elementele naturii.

Ea lumineaz vie ile i punctul de reper al cosmosului dar oamenilor. Mihnea a fost mereu fruntea clasei. pentru a conserva m sura versurilor. ÄIcoana stelei ce-a murit/ Încet pe cer se suie´ 7. con inutul meditativ exprimarea gnomic reprezint alte dou argumente în acest sens. respectiv substantivul . noaptea. Titlul poeziei ÄLa steaua´ prezint elementul principal al textului.Änoapte adânc ´ subliniaz imaginea cosmosului întunecat.i lua un foc de pe inim 2. chiar dup ce sentimentul s-a consumat. 8. înv luind atmosfera într-o aur de mister. Steaua reprezint i al întregii omeniri. Poetul întotdeauna folose te metafora ÄLumina stinsului amor´ pentru a sublinia ideea c iubiri. a. a celor dou p r i de vorbire i adjectivul i articolul posesiv. Ultimele dou versuri ale strofei fac referire la faptul c în urma unei iubiri vor r mâne amintiri ve nice. cosmosul. dar de multe ori lumina stelei este vizibil dup ce astrul deja a disp rut. Rolul cratimei în structura ÄPe-ai mei ochi închi i ca somnul i pe fruntea-mi în mijloc´ este acela de a marca pronun ia legat diferite (prepozi ia posesiv). a se face foc i par . care cândva i-a luminat sufletul. De asemenea. Dragostea. 9. dar niciodat nu-i erau recunoscute meritele. cu c l toria luminii emanat de o stea. dorul care persist . este etern . În ultimul catren poetul compar iubirea. 3. Poezia se încadreaz în lirica romantic deoarece apar teme/motive literare specifice romantismului: noaptea. teme/ motive : iubirea. la fel ca i cosmosul. Noaptea«) 1. 4. iubirea. nu dispare ca senza ie cu totul. Metafora Äal nostru dor/ Pieri în noapte-adânc ´ sugereaz faptul c iubirea care se stinge. 6. 49 (Mihai Eminescu. omul care a fost înnobilat de acest sentiment î i va aduce aminte de frumuse ea unei I. Ideea fratelui t u a f cut lumina în gândurile colegilor.

molatic. În aceast atmosfer . Epitetul dublu i atmosfera de Äpotolit i vân t arde focul´. iubirea i medita ia nocturn ). molatic. se realizeaz a od ii. pe care nimic nu pare s-o poat leza. 9. calificat ´. Äsomnu-i cald. Sentimentul dominant i chiar o u oar iubirea fiind încununat de puritatea iubitei (Äalb momentul propice vis rii. ÄLumânarea-i stins în cas ´). de cotidian. de visare. fiind surprinse detalii sugestive prin intermediul imaginilor vizuale (Äarde focul în c min´. considerat a fi mai consistent decât realul.somnul. ÄDintr-un col pe-o sofa ro cald . lin´). de desf este cel de lini te urare a iubirii absolute. reconfortant somnolen . simbolizând spa iul molatic. Spa iul interior descris în prima strof a poeziei este unul intim. De asemenea. lin´). somnu-i cald. 7.´ 6. ra iunea las locul st rii de reverie (Ämintea îmi adoarme´ . al c derii într-o stare meditativ : noaptea. ca z pada iernii´) într-un starea de contempla ie i de visare. Motivul central al poeziei este eviden iat înc romantic de împlinire. 8. metafora Ämintea îmi adoarme´ sugerând lini tea profund i siguran a pe care le ofer acest cadru îndr gosti ilor.lin´).´ Ä Lumânarea-i stins -n cas . aceasta n scându-se din mole eal (Äsomnu-i cald. în care exteriorul nu mai are nicio importan . pe lâng sugestia cromatic subliniaz c min. compara ia Äochii mei închi i ca somnul´ demonstrând delimitarea acestui spa iu de cel real. în cadrul nocturn. molatic. lin. Tabloul iubirii este constituit în jurul atmosferei de lini te.5. exploatându-se zona subcon tientului i visului. somnul este cel care creeaz o lume aparte. Urm rind cu privirea jocul lini titor al focului din în mod natural trecerea spre o stare pl cut de trei epitete (Äsomnu-i cald. cât i prin prezen a numeroaselor figuri de stil cu rol de a accentua ideea iubirii absolute desf urat într-un cadru propice (Äpotolit«arde focul´.. Viziunea romantic a acestei poezii se realizeaz atât prin temele i motivele sale (visul..metafor ). Ä Noaptea potolit i vân t arde focul în c min. din titlu. .

I. 50 Mihai Eminescu, De câte ori, iubito«) 1. ostenite=istovite pierzându-se=disp rând 2. În versul ÄDeparte doar luna cea galben - o pat ", linia de pauz se folose te în interiorul enun ului pentru a delimita apozi ia explicativ Äo pat ", referitoare la Äluna cea galben ". Linia de pauz exprim admira ia. 3. El a plecat departe de cas . Momentele petrecute împreun sunt atât de departe« 4. Metafora ÄOceanul cel de ghea ´ simbolizeaz imposibilitatea împlinirii are rol stilistic, deoarece atrage aten ia i intona ia deosebit ce asupra atitudinii afective a eului liric, marcând totodat

sentimentului de iubire, ca ideal al eului liric. Substantivul Äoceanul" ilustreaz distan a ce s-a creat între cei doi îndr gosti i, iar ghea a, imposibilitatea de a str bate aceast distan . Epitetul personificator Äpriviri suferitoare" are ca rol redarea st rii de triste e ce survine odata cu pierderea iubirii. 5. Äpe bolta alburie, o stea nu se arat ´; Äo pas re plute te cu aripi ostenite´; Äpierzându-se-n apus´; Äm -ntunec i înghe ´ 6. Versurile poeziei fac distinc ia între planul circumscris de natur resim ite de eul liric odat naturii. 7. Contemplarea naturii prin descrierea peisajului cu puternice reverbera ii în i cel al

interiorit ii eului liric. Între cele dou exist o evident leg tur , deoarece st rile cu pierderea iubirii, g se te ecou în toate elementele

sensibilitatea eului liric, precum i tema poeziei (iubirea pierdut ) sunt dou argumente care încadreaz textul în estetica romantic . 8. Titlul ÄDe câte ori, iubito«´ este reluat în incipitul poeziei pentru a de rememorarea clipelor de fericire pierdute. Vocativul i sentimentul de doar raportul rela iei dintre cei doi, ci sugereaz

accentua suferin a provocat Äiubito´ nu red

melancolie al eului liric, punctele de suspensie prelungind parc , într-un timp nedefinit, acest sentiment. Structura Äde câte ori´ exprim frecven a amintirii, neputin a eului liric

de a uita fericirea trecut 9.

i devenit acum ³ocean de ghea ´.

Incipitul poeziei reia titlul, ÄDe câte ori iubito«´, exprimând suferin a eului

liric la amintirea iubirii trecute, care are efect dezolant asupra sensibilit ii poetice, simbolizat prin metafora Äoceanul cel de ghea ´ care-i chinuie te sufletul. Revenirea iubirii, sugerat prin epitetul metaforic i cromatic Äbolta aurie´, este imposibil , întrucât la orizont nu se arat nicio stea ± simbol al dezn dejdii. Luna, ca astru tutelar i martor al fostei iubiri, este palid de triste e, ipostaz exprimat prin epitetul cromatic Äluna cea galben ´ i prin apozi ia explicativ Äo pat ´.

I. 51. (Horia Furtun , Balada lunii) 1. t inuit = ascuns, secret; fugar = scurt , de moment; 2. Linia de pauz din versul ÄDin fiecare-ndr gostit ± poet´ are rolul de a sublinia prin izolare substantivul Äpoet´, de a eviden ia astfel efectul farmecului ³blând i lini tit´ al lunii i totodat de a p stra, prin cezur , sonoritatea poeziei. 3. a ie i în lume, cât lumea i p mântul, gura lumii etc. 4. motivul lunii, al iubirii, al visului 5. monologul liric adresat, descrierea 6. Sinestezia ÄÎntâiul vis sub raza ta lunar / Î i fâlfâie din suflete pornirea´ are rolul de a îmbina imaginea vizual cu cea auditiv pentru a personifica ³întâiul vis´. Metafora-oximoron Äizvorul de dureri´, explicat prin apozi ie (iubirea), constituie un cli eu poetic eminescian, care trimite la ambiguitatea sentimentului, reunind bucuria i triste ea. 7. De i Horia Furtun este un poet simbolist minor, discursul liric din Balada lunii este mai curând romantic, deoarece poetul se folose te de recuzita romantic atât la nivelul con inutului (luna, noaptea, visul, iubirea) cât i la nivelul expresiei: invoca ia retoric adresat lunii, descris eminescian (Äfarmecul t u blând i lini tit´) ca obiect divin, pentru c are puterea de a transforma omul în îndr gostit, iar îndr gostitul în poet. Indica ia de gen ± balad ± pe care o con ine titlul poeziei constituie o alt tr s tur specific a romantismului. 8. Cea de-a treia strof a poeziei contureaz rolul farmecului lunii, acela de a metamorfoza fiin a uman întru frumos i armonie, de a face ÄDin fiecare om ±

îndr gostit / Din fiecare-ndr gostit ± poet´. Epitetele Äblând´ i Älini tit´ i personificarea Äalunecându- i raza-ncet´ atribuite farmecului selenar au rolul de a melancoliza omul, de a ilustra calea discret prin care îl transform pe om în îndr gostit i pe îndr gostit în poet. 9. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual, definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. Titlul poeziei date este alc tuit din substantivul Äbalada´, care reprezint specia literar : cântecul închinat lunii, iar doilea substantiv din titlu, Äluna´, este laitmotivul poeziei. Acesta este semnificativ, astfel încât poetul descrie admirativ prin intermediul versurilor însu irile lunii i puterea acesteia de a schimba omul.

I. 52. (Barbu Fundoianu, Her a) 1. Äploaie´, Ätoamna´,´vântul´, Äiedera´ 2. Virgula marcheaza în vorbire o pauz scurt . În cazul primului vers al poeziei Her a, virgula este folosita pentru a separa doi termeni dintr-o enumera ie (Äa ploaie, a toamn ´). 3. ÄÎ i mai aduci aminte? Î i mai aduci aminte?´ 4. motivul toamnei, al aducerii aminte, al trecerii ireversibile a timpului, al spa iului natal v zut ca geografie mitic . 5. Prima secven din textul liric dat descrie peisajul Her ei, tabloul naturii i al târgului cuprins de toamn . Descrierea subiectiv este realizat înc din primul vers prin imaginea olfactiv Ämiroase a ploaie, a toamn i a fân´, care are rolul de a purta cititorul în universul satului moldovean. Urmeaz , apoi, numeroase imagini vizuale Ävântul nisip aduce´, Äfetele a teapt în uli a murdar , Äc ru e fug rite de ploaie´ care detaliaz peisajul trist i dezolant al târgului provincial cuprins de toamn , de ploaie i de vânt. Se remarc abunden a grupului nominal (substantive i adjective), timpul prezent al verbelor, prezen a indicilor spa iali i temporali, figurile de stil variate ± toate specifice textului literar descriptiv. 6. Metafora Äzâmbet de iaz, de es, cuminte´ din a doua secven a discursului liric are rolul de a surprinde tinere ea trecut a b trânilor Äde la casa cea veche´ Motivul toamnei din poezia Her a este o metafor a vârstei, iar sintagma Äzâmbet de iaz, de es, cuminte´ este ca o amintire a tinere ii care luce te în ochii b trânilor, împreun cu sclipirea fugar a unor elemente din spa iul natal. Amintirea vremurilor trecute, contemplate cu naivitatea copil riei. 7. Poezia Her a este realizat printr-o îmbinare a stilului tradi ionalist cu cel modernist. Motivul aducerii aminte i al trecerii timpului sunt tipic tradi ionaliste, iar descrierea unui

peisaj tipic românesc, a satului/târgului provincial, apar ine ideologiei tradi ionaliste care cuprinde conservarea specificului românesc. Discursul liric este creat prin folosirea unor termeni colocviali, nea tepta i sau a unor imagini menite s ocheze precum Äuli e murdare´, Ägâ te, cu pantofi galbeni´, Äc ru e fug rite´, Ägrilajul de ieder coclit´, Ä...azi/ i stearp i molâie ca o convalescen ´, Älini tea...muceg ie te´, toate m rci ale modernismului. Tema i motivele textului in de curentul tradi ionalist, dar anumite imagini sunt create în stil modernist. 8. Ultima secven este ca o concluzie a discursului liric. Ideea poetic a ultimelor cinci strofe este trecerea ireversibila a timpului i amintirea tinere ii care a r mas doar sub forma unor poze într-un album. Trecutul este Äascuns´ în pozele facute în tinere e, prezentul fiind doar o trista imagine plina de riduri, v zut în oglind . Mijloacele artistice concretizeaz ideea poetic prin metaforele ÄNe-ascund atât de bine albumele cu clamp / de-alam , tinere ea!´ i Ätrecutu-i lânga lamp ´, prin imagini vizuale Äplin e oglinda cu cute în obraz´, prin compara ia expresiv Ä i stearp i molâie ca o convalescen ´. Compara ia din ultimele doua versuri aminte te de zilele copil riei lipsite de griji, lini tite, de mult pierdute Äe-a a de lung vremea´. 9. Limbajul poetic se caracterizeaz prin expresivitate datorit folosirii imaginilor artistice Ämiroase a ploaie, a toamn i a fân´, Äauzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz´, Äplin e oglinda cu cute în obraz´ i a figurilor de stil: compara ia Ä i stearp i molâie ca o convalescen ´, epitete Äfactorul greoi i surd´, Ät cerea lung i gri´, Äalbumele cu clamp de-alam ´, metafore Älini tea în lucruri de mult muceg ie te´, Äun zâmbet de iaz, de es, cuminte´. I. 53. (Octavian Goga, Sonet) 1. biseric , altarul. 2. În versul Ä i ele-adorm de tine alinate´, cratima este folosit pentru p strarea m surii medii a poeziei de 11 silabe, prin transformarea hiatului în diftong. 3. Mihai îl bate mereu pe fratele sau mai mic. În partea estic a Europei bate Criv ul. 4. Poezia este un monolog liric adresat, pronumele personal Ätu´ din primul vers având rolul de a exprima subiectivitatea, fiind o marc a tipului direct de adresare. 5. O figur de stil prezent în strofa a doua este personificarea Äpatimile«adorm´ prin care poeziei îi este atribuit însu irea omeneasc de a avea puterea alin rii durerilor suflete ti, de a le face uitate. 6. Poezia Sonet de Octavian Goga ilustreaz caracteristicile tradi ionalismului literar, prin cultul spiritului religios cu ajutorul poeziei devenite o ÄBiseric cu por i neîncuiate´ i prin prezentarea datinilor stravechi, precum mersul la biseric , spoveditul, alinarea i

ilustrând ideea de religiozitate prin valorificarea riturilor i a credin elor str vechi. a spovedi i altar. 9. Metafora central a poeziei. Poezia este structurat ca o ampl compara ie între natur i iubire: uniunea . caracterizat drept Ätainic . Limbajul poetic se caracterizeaz prin reflexivitate. caz afectiv. 54 (Octavian Goga. prin cultul spiritului religios i valorizarea riturilor str vechi. personificarea poeziei în sine. putând fi în eleas doar prin p trunderea în misterele ei i curat pentru c nu-i judec pe ceilal i. Poeziei îi sunt atribuite însu iri omene ti cu ajutorul epitetelor personificatoare Ätainic . În prima strof . realizat cu ajutorul figurilor de stil: metafora ÄBiseric cu por i neîncuiate´. 7. având por ile deschise pentru toat lumea. motivul nostalgiei. care semnific m re ia pur a lacului dintre mun i. Iubirea mea) 1. curat i senin ´ i mai ales. Scrierea cu majuscul a substantivului Poezie eviden iaz importan a acordat de c tre autor poeziei. tema iubirii. 5. Poezia este de esen spiritual . c reia i se atribuie însu iri omene ti. ideea poetic (Poezia ca altar spiritual unde fiin a uman se împ rt e ete cu tainele universului) este subliniat prin utilizarea pronumelui personal Ätu´. personificarea ei i adresarea direct prin folosirea vocativului.i întinde s -i vie dragul mire: Soarele!´ cele doua puncte anun o explica ie. I. dar i prin expresivitate. tema naturii. ÄBiseric cu por i neîncuiate´. al apei. la nivel sintactic un atribut apozi ional. oferind substantivului o pozi ie-cheie. f r a face diferen e. ascultând p catele i oprind amarul. al soarelui. un rol central în structura poeziei. transformat într-un ritual religios. i marcheaz totodata o pauz mai mic decât pauza indicat de punct. asemeni acestei largi cet i de unde´ sugereaz imensitatea sentimentului dominant ± iubirea. 7. marc a tipului de adresare direct i a substantivului Poezie scris cu majuscul ce are rolul de a prezenta de la început importan a deosebit acordat actului de crea ie. prin utilizarea termenilor religio i biseric . dezv luie leg tura între poezie i religie. în nici un chip. nu este chip 4. predispozi ie spre medita ie. cre tetele = adâncul 2. curat Poezie´. 3.purificarea sufleteasc . func ia emotiv i func ia poetic 6. reliefând procesului de transformare a poeziei în hran pentru spirit. Sintagma con ine i o metafor sugestiva. ea este tainic . În versul ÄSpre ceriuri bra ele. 8. în fel i chip. Compara ia Äa a-i iubirea mea. Äcet i de unde´.

înfiorate permanent de atingerea razelor de soare. metafora curcubeului sugereaz iubirea împlinit . reac ia undelor lacului în momentul întâlnirii cu razele soarelui. / S fi r mas la coas ´.simbolic a elementelor firii. M sura este de apte-opt silabe. Astfel se p streaza m sura i ritmul poeziei. Titlul poeziei Iubirea mea este format dintr-un substantiv comun i un adjectiv posesiv i se afl în strâns legatur cu tema iubirii prezent în poezie.Cratima utilizat în versul Ä i-n barb plânge tata. timpul perfect. Adverbul de mod a a are rolul de a sublinia ideea c iubirea. 4. Prezen a eului liric se eviden iaz prin pronumele de persoana I: m. pentru a fi un sprijin pentru p rin ii s i ajun i la b trâne e. misterioas i statornic precum apele lacului de munte. coas 2. Textul poetic are o structur clasic : are cinci strofe.În penultima strof a poeziei. plug. iar str lucirea razelor d via acestuia pân în adâncuri. rima apare doar la versurile 2 i 4.Verbul la modul conjunctiv. Ätremur´. . ceea ce creeaz o sonoritate ampl . prin personificare. 5. Termenii folosi i apar in câmpului semantic al sentimentelor împ rt ite. sentiment tr it de eul poetic. B trâni) 1. Un animism simbolic str bate tabloul: Ärazele s rut fa a undei´. eu i prin verbele la persoana I: Är t ceam´. subliniaz regretul p r sirii satului. poetul ilustreaz . Äprelung i p tima tresare´. În esen . Metafora Äun stâlp la b trâne e´ din ultimul vers al strofei a doua eviden iaz dorin a de a fi ramas în satul natal. Apari ia soarelui reprezint trezirea la via a lacului. I. m rci specifice ale subiectivit ii poetice. 6. 8. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. Soarele alint cu razele lui lacul a a cum iubirea alint sufletul omului Pentru eul liric iubirea este cea care înc lze te sufletul i-i d via . apa i soarele... 55 (Octavian Goga. al pasiunii puse pe seama elementelor naturii. v zut ca o matrice existen ial : ÄS fi r mas fecior la plug. a a cum soarele vegheaz asupra lacului i-i treze te sentimente arz toare. catrene. prin rostirea versurilor dou câte dou . Cuvântul hor semnific bucuria adâncului. Äspuma alb înfiorat ''. este profund . 9.´ marcheaz elidarea vocalei î i reducerea num rului de silabe prin evitarea hiatului. mi . repetat în ultimele dou versuri din prima strof . Äs fi r mas´. 3. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. este asem n toare cu comuniunea sufleteasc dintre cei doi îndr gosti i.

ne vrem granit´. singura ce le-ar putea alina absen a fiului iubit : Ä i plânge mama pe ceaslov. pentru o mai bun identificare a cititorului cu autorul. Tema trecerii timpului. al turat substantivului Äb trâni ´. ascunzând în interior Äviermi profunzi´: fric . motivul învingerii fiin ei de c tre timp (al condi iei umane finite) 5. Specific lumii satului. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. Regretul înstr in rii (motivul dezr d cin rii. I. Cratima marcheaza elidarea vocalei versul respectiv. care sunt singuri i î i a teapt fiul. ÄNe credem stânci´ : Metafora stâncii reprezint aparenta putere i imortalitate. expresivitatea textului ine de recuzita tradi ionalist : tendin a de epicizare a liricului. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. sl biciune. Utilizarea pers. 8. pentru men inerea m surii i a ritmului din . Poezia B trâni de Octavian Goga se încadreaz în lirica tradi ionalist prin întoarcerea nostalgic spre lumea satului. dar i prin verbul Äv trece i´. figuri de stil lipsite de ambiguitate. calit i dorite de om i pe care uneori consider ca le are. subliniind generalitatea. Ultima strof începe cu un adverb de mod ÄA a«´. am strâns = am cuprins. Astfel. eul liric raportându-se la trecut. reprezentând o marc a implic rii afective. 56 (Radu Gyr. Melancolia trecerii timpului este subliniat prin epitetul Äbie i ´. urmat de puncte de suspensie. prin evitarea hiatului. am adunat 2. / i-n barb plânge tata. Äcu atât´ 4.. al lini tii suflete ti i al tradi iei. 3. parin ii î i pun nadejdea în credin . v zut ca o matrice existen ial . Äîn orice zi´. fragilitate. Toate afirma iile din text sunt observa ii ale naturii umane în raport cu via a i cu moartea.. ´ Sentimentul de triste e se desprinde din întregul text poetic. motivul mor ii. fiind dat de regretul înstr in rii. Substantivul din titlu este nearticulat. faptul c regretul înstr in rii de cei dragi poate apar ine oricui a tr it aceast exeperien . prozodie clasic . 9. titlul B trâni eviden iaz mesajul textului poetic. 6. la parin i i la sat ca la un univers al credin ei. De asemenea. motivul sensului existen ei. tumult = zbucium. Trecerea ireversibila a timpului este resim it de p rin i. specific poporanismului) predomin în întregul text poetic.7. cu nuan e stilistice. I plural sugereaz ca tema poeziei este una universal valabil : Äne credem stânci. Victorii negre) 1.

Änesa iu´ ± forma literar : nesa . prin m rcile subiectivit ii (m rci lexico-gramaticale prin care se . Este prezent o nota de optimism. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. N-am cumparat dou veste.´(Eugen Simion) 7. ci una. puse în rela ie cu aceast ultim idee. Acest aspect este reliefat i de metafora miezului Äviermuit´. care pun în eviden diferen a de atitudine a omului. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. caracteristic oamenilor care au tr it momentul i l-au pre uit. motivul literar al zbur torului. marc a adres rii directe. i epitetul metaforic Äzile vii´ (amintind parc de îndemnul ÄCarpe Diem´). motivul comuniunii omului cu natura. c ci aparen a este întotdeauna alta decât esen a i victoriile trec toare sunt. 2. 8. ideile din strofele precedente. propice pentru apari ia Zburatorului. de fapt. c ci ace tia vor putea zâmbi la urm (Äîn loc s izbucnim în plâns´). al contur rii unui cadru nocturn de o arhaitate primordial . larg. Rolul virgulei este acela de a izola substantivul în vocativ. Repeti ia epitetului Äînalt ´. 6. fiindc Äobiectul liric nu poate tr i la acest poet decât sub regimul sublimului. oamenii fiind întotdeauna învin i. la nivelul expresiei. Pe parcursul întregii poezii observ m tehnica ingambamentului. 4. 3. a mai murit pu in. Äsem nat cu stele´. M sura versurilor este de 13-14 silabe. mul umit cu meschina Äizbând ´ asupra zilei ce a trecut. în loc s fie nelini tit de faptul c în ziua aceea . Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis în mod direct i. Ämorele´ ± forma literar : morile. Ca mijloace artistice. pentru a p stra rima i ritmul. concluzia discursului liric. poetul utilizeaz inversiunea (Äîn inimi dac-am strâns´). Titlul poeziei. iar rima este încruci at . motivul nop ii. N-am nicio veste de la rude. sub negura incertitudinii i a înfrângerii de c tre for e mai mari decât noi. pân la urma. Äprinz´ ± forma literar : prind.7. la nivel sintactic. este deschis de o disjunc ie pentru a accentua. Zbur torul) 1. contribuie la accentuarea impresiei de solemnitate i vraj . un superlativ afectiv. Victorii negre. al somnului etc. Antiteza zâmbim ± izbucnim în plâns este sus inut . Este momentul aprinderii stelelor pe cer. cuprinde ca o mantie imens lumea în Äbra ele somniei´. ce ne dau impresia puterii. ideea poetic nefiind enun at într-un singur vers. I. 57 (Ion Heliade R dulescu. 9. 5.. noaptea e Änalta´ i ve mântul ei negru. Se remarc la Heliade tendinta spre înalt.. se refer la victoriile mici. în acela i timp. Ultima strof . prin condi ia lor efemer . dar care se afl . înghi ite de moarte. de perechea propozi ie principal ± circumstan ial opozi ional . versurile care încep cu liter mic sugereaz continuitatea ideii.

Versurile redau o secven de timp încremenit ca în fa a unui mare miracol. el fiind pretutindeni i nic ieri. incapabil de a se st pâni. În descrierea înnopt rii se remarc prezen a unui lirism obiectiv. Fata este derutat . În contact cu o astfel de puternic surs de energie.eviden eaz eul liric): pronumele personal la persoana I singular Ä-mi´. întâlnirea unei fiin e stranii are efecte r v itoare pentru echilibrul tinerei fete: sim urile îi sunt amplificate la maximum. mam . exclama ii i vocative: ÄVezi. într-un paradis terestru. În poezia Zbur torul a lui Ion Heliade-R dulescu. Noaptea. ÄC uite.. de o vibra ie profunda. Äochii-mi v p iaz ´. ce m doare!´. verbele la timpul prezent. nici vântul nu suspin .ce-mi cere´. Än-am nimica i parc am ceva´. Versurile citate se caracterizeaz prin expresivitate i sugestie. Antiteza reliefeaz st rile contradictorii pe care copila le tr ieste Äîmi cere. topica afectiv / cezura. p rând ca se exprim pe sine. i rece. încât. 8. Relatarea st rilor fizice i suflete ti pe care fata le percepe cu îngrijorare este construit gradat. aflate în antitez . m vezi.nu. Eul liric r mâne un observator discret al desf ur rii tabloului de natur prin fa a cititorului. Prezen a Zburatorului se face sim it de la distan . corpul tremur . prin interoga ii. inima-mi zvâcne te!. Prezen a celor doua tipuri de lirism se justific prin stuctura baladei (introducerea mitului folcloric în poezia cult . f cându-l s tr iasc sentimentul erotic cu o frenezie rar .] i cald. / Încântec sau descântec pe lume s-a lasat. Äun foc s-aprinde-n mine´.. / Nici frunza nu se mi c . un univers ce se poate întâlni în tablourile pictorilor moderni ti: intruziunea . i zboar de la mine! / [. Locutorul devine mai abstract. ilustrate prin verbe i locu iuni verbale cu puternic for de sugestie: Äpieptul mi se bate´. cuprinzând întregul trup. bulversat de senza iile contradictorii. Är cori m iau la spate´.i explica efectele unei Äboli´ misterioase. Äîmi ard buzele´. prin simptome cu totul noi pentru tân ra în sufletul c reia sentimentul s-a ivit pe nea teptate. de la bucurie la triste e i plâns. un tablou imobil. Oniricul ce domneste asupra întregului peisaj cheam Zburatorul i apari ia acestuia se face cu participarea întregii naturi: ÄT cere este totul i nemi care plin . înger i demon în acelasi timp. mam ?´. Ätremur de nesa iu´. ce au rolul de a accentua incapacitatea fetei de a. Dragostea se manifest ca o boala. uite c -mi furnic prin vine. Transcrierea st rilor fizice i suflete ti este sugerat prin intermediul construc iilor exclamative i al punctelor de suspensie cu valoare stilistic . motivul t cerii depline revine ca un laitmotiv. persoana I singular Ätremur´. Pastelul ± sintez remarcabil între lamartinism i eresurile populare ± este dominat de lini te. Äobrajii-mi se palesc´. în multe poezii Äobiectualitatea devine voce´ (Wolfgang Kayser). senza iile sunt de o intensitate vecin cu durerea. impactul fiin ei demonice cu tân ra fata produce pulsiuni erotice extraordinare. / În brate n-am nimica i parc am ceva´. / i apele dorm duse i morele au stat´. Mânat de for e care dep esc cu mult închipuirea. tân ra fat trece succesiv de la o stare la alta. încântator prin frumuse ea lui neobi nuit . Ä-mi furnic prin vine´. deci nici un locutor.. f r oprire. Lirismul eliadesc este totu i mai pu in obiectiv fa de cel co bucian. n p dit de o exaltare extraordinar : ÄAh.. 9.. Prin lirismul obiectiv se produce o sublimare. în decorul unei lumi cufundate într-o lini te patriarhal . încât nu mai este perceptibil nici un receptor al ei. idilicul rural ). În poezia Zbur torul. se deschid c ile magice pentru întâlnirea fetei cu Zburatorul. Äinima-mi zvâcne te!´.. o estompare a prezen ei eului liric în spa iul poetic.

ostenit 2. despre procesul de crea ie i despre rolul artistului Äf uritor de rime´. odat sublimat în Text. Äs treac neb gat în seam ´. Punctele de suspensie din a doua strof confer o not de mister asociat imaginii poetului i marcheaz întreruperea irului vorbirii. Poetul este cel care Äf ure te´. sugereaz caracterul orfic. Aceast idee de deta are este sugerat prin intermediul epitetului Ästrein ´. Cânt re ul) 1. totdeauna. Äslova de foc i slova f urit ´. melodios. asociat casei. dar i lumea în care acesta vie uie te. sau a celui romantic ca în poezia eminescian . undeva la grani a dintre real i ireal. ci rodul crea iei sale trebuie s fie cunoscut i împ rt it de ceilal i. interiorizarea poetului i a universului s u. La început. 5. ce nu vrea s fie recunoscut de nimeni Äel n-ar dori s -l recunoasc / pe lume nimeni niciodat ´. 3. Poetul este un me te ugar. Äpe fa a lui de chin br zdat ´ 6. pare a spune vocea poetic . viziunea despre art . posibil . O. iar poezia pare a se na te. Titlul poeziei se constituie dintr-un substantiv cu valoare metaforic ÄCânt re ul´. dar de fapt el este reprezentarea poetului solitar. desemnând atât poetul cât i condi ia sa. pururea = mereu. Epitetul Ätrudit´ sugereaz efortul depus pentru conceperea poeziei. Iosif. I. 58 ( t. Opera poetic devine un bun spiritual al tuturor. Nu omul în sine. real . epitetul personificator Äsihastr ´. 7. punând în eviden marile for e care unesc planurile cosmic i teluric. poate fi interpretat ca o metafor ce sugereaz solitudinea. poetul pare a fi întruchiparea Äpoetului damnat´ ca în poezia simbolist . ea pare s fie o îmbinare miraculoas între. trudit= obosit. participarea lui la un eveniment se face cu discontinuitate. a se speria (chiar i) de umbra sa 4. 9. Orice titlu genereaz un orizont de a teptare i induce un anumit nivel de lectur a textului poetic. ca la Arghezi. Ultimele dou strofe contureaz condi ia artistului. prin intermediul efortului creator. împ r ind-o celor mul i Äs -i par -o inim strein / c sufer i plânge-n ele«´. ele vizeaz o imagine ideal a poetului. De asemenea. El vrea s . se poate întoarce ca balsam sufletesc pentru însu i creatorul acestuia. Discursul liric confirm a tept rile generate de titlu: poezia este o confesiune liric despre statutul poetului. Poezia este o art poetic deoarece în ea poetul î i exprim ideile despre condi ia poetului (Äs treac neb gat în seam / ca i o umbr prin mul ime / ce nici s tie cum îl cheam ´). a face umbr p mântului. Lumea a teapt înfrigurat sosirea f pturii cere ti.straniului în real.i înstr ineze suferin a. Este sugerat ideea poeziei ca me te ug. armonios al poeziei. care modeleaz poezia. un poet ce pare s aspire c tre anonimat. 8. . Ultimul catren se constituie într-o aspira ie a poetului care î i dore te s se deta eze de aceast dat . Verbele la conjunctiv exprim o ac iune dorit . o alinare pentru fiecare suflet. Interesant este ideea recept rii propriei crea ii din perspectiva Celuilalt: suferin a. fiin a biologic . muzical. ca art . Metafora Äf urar de rime´ se refer la condi ia artistului. este important. Asocierea poeziei cu cântecul i a poetului cu un cânt re . a a cum ar spune Arghezi. ca în Antichitate. Strofa a doua vine s întregeasc dorin a poetului de a se pierde în anonimat.

poezia Vânturile nop ii« este o crea ie modern întrucât predomin excep ia i straniul. s scape = s salveze. eviden iat de motivul nop ii. În structura ÄO. nesfâr it . acesta se afl în strânsa legatur cu con inutul. Ä(sufletu)-mi´. în tenebrele propriei fiin e. (a scrie) A r spuns exigentelor noastre. semnul exclam rii este folosit la sfâr itul unui enun exclamativ.) 1. punctele de suspensie . disperarea). spaim = groaz . punându-se în eviden o stare afectiv (triste ea.. Cea de-a doua strof exprim începutul disper rii i al spaimei.negru. Primele dou strofe marcheaz începutul unei st ri de nelini te. moartea i spaima. sentimentul dominant transmis de poezie este spaima. team 2. (a corespunde) Nu 4. evidente înc de la început: natura î i dezlan uie for ele i blesteam întreaga omenire la moarte: Änu e om pe lume´. Verbul la pers. I m cufund. 59 (Emil Isac. pronumele personale la persoana I sg: m . De asemenea. evocat de motivul mor ii i cel al singur t ii. Cele dou exclama ii din finalul primei strofe. impus .. Astfel. Vânturile nop ii«. 8. lumin ± întuneric devine astfel expresiv . De asemenea. În poezie este prezent tema naturii. 5. încete plânsul! Sufletele doarm !´ ilustreaz o uimire for at . precum i tema r ului existen ial. nenumit.i dorin a de salvare prin întrebarea ÄUnde-i mâna alb care s m scape?´. i ofer o cheie în dezlegarea în elesului poeziei. ÄA-nceput blestemul groapa s mi-o sape´ : personificarea din ultimul vers al celei de-a patra strofe (ter ine) pune în eviden spaima i disperarea eului liric. Vânturile nop ii.i simte sfârsitul din ce în ce mai aproape. Metafora Ätot mai noapte-i noaptea´ eviden iaza frica i cufundarea în întuneric. ce. întrucât Ävânturile´ par a fi curentul ce aduce blestemul. vocea poetic este marcat de anormalitate. 7. 9. încercarea eului liric de a se salva de un r u existen ial profund. încete plânsul!´ virgula izoleaz interjectia afectiv o de restul propozi iei. fric . Mi-a r spuns cu promptitudine la întrebare. Antiteza alb . s elibereze. poate. transformând totul într-o noapte total . angoas i înstr inare. interoga iile retorice reprezint m rci lexico-gramaticale ale subiectivit ii. care se men ine pe tot parcursul poeziei. a replica) m-am a teptat s nu-mi r spund la scrisoare. prezen a interjec iei afective o. ÄO. Titlul este alc tuit dintr-un grup nominal. 3. tr iri specifice poeziei moderne. La nivel tematic.I. vocea poetic dezv luindu. (a reac iona. 6. nelini tea. ce reliefeaz atmosfera încordat . mi. marcheaz intona ia imperativ a versului.

ce contribuie la muzicalitatea versurilor. oamenii ± nu pot decât s .men in tesiunea i creeaz o atmosfer stranie. Tema efemerit ii fiin ei. cât i la sfâr itul poeziei se transform în laitmotivul acesteia i sus ine tema poeziei. fream t. principiu estetic fundamental al simboli tilor. amplific tragismul st rilor suflete ti ale fiin ei umane cople ite de triste e din cauza trecerii lor efemere prin lumea material : ÄE vremea rozelor ce mor". al mor ii.i plece fruntea. motivul rozelor. În fruntea c l re ilor se afla hatmanul însu i. Privesc frun ile de piatr ale mun ilor. 7. Moartea. tema trecerii timpului. tremur. învolbur ri 2. este sugerat de metafora Ämarea noaptea care vine". Respectând tr s turile specifice rondelului. Caden a ritmic impecabil asigur o fluiditate des vâr it . versul amplasat atât la începutul. formulele artistice de factur ideatic . 8. restul fiind din zona . Äv lm aguri de suspine´ de trecerea timpului. fior = înfiorare. Cratima leag forma neaccentuat a pronumelui reflexiv de adjectivul duioase. Personificarea florilor. 60 ( Alexandru Macedonski. 9. Rondelul rozelor ce mor) 1. Poezia liric este o form de poezie prin care autorul încearc s transmit propriile sentimente i starea de spirit. în întreaga poezie existând numai dou substantive concrete din lumea material : Äroze" i Ägr dini". Ultima strof ilustreaz deprimarea eului liric în fa a condi iei efemere sugerat de Äamurgu-ntrist tor" i de suspinele ce se manifest în Äv lm aguri". func ie emotiv i estetic . bogat în figuri de stil bazate pe sugestie. ÄE vremea rozelor ce mor" se constituie într-un refren. Reg sindu-se în toate cele trei strofe ale poeziei. ce ÄDuioase. rezultând un limbaj poetic expresiv. S-a lovit la frunte. modurile de expunere fiind monologul liric i descrierea. de asemenea. tema naturii. prevestit de rozele care î i pleac podoaba corolei. al triste ii. v lm aguri = valuri. 3. 5. pe I. la p strarea m surii i a rimului din vers. Triste ea fa fiin ei. contribuind.i pleac fruntea lor". Cuvintele au sens conotativ. Metaforele Äamurgu-ntrist tor´ i Ämarea noaptea care vine´ sunt simboluri ale mor ii iminente. ca dezintegrare cosmic . în care întunericul se a terne nea teptate i pune st pânire pe tot ce g se te în cale. 4. prin evitarea hiatului. nostalgia fa de var . care va pogorî peste întreaga fire i în fa a acestui sfâr it inevitabil fiin ele vremelnice ± rozele. Se remarc . metafor a plenitudinii 6.

de nostalgie fa a de pierderea sufletului inocent de alt dat : Äcuratul argint de-odinioar ´. a-i l sa gura ap . Prin urmare. muzicalitatea textului poetic. Prezen a eului liric constituie de asemenea o tr s tur a poeziei lirice. Äzâmbeau. 8. de fapt. ± voioase / Zâmbeau în fundul apei r sfrângeri argintoase´ 6. tema visului. Epitetul din sintagma Äalba diminea ´ intensific . a da ap la moar . 61 (Alexandru Macedonski. Pe balta clar ) 1. tehnica repeti iilor i cromatica sugestiv . Ultimul vers al poeziei este folosit ca o concluzie a discursului liric. din structura emo ional : Äfior". sugestia de puritate a întregului cadru. coresponden e ale sentimentului nostalgic ce evoc nevinov ia unei vârste (copil rie sau tinere e): analogia se face prin simbolul argintului i al oglindirii. Titlul preg te te cititorul pentru ceea ce constituie esen a operei i ofer o cheie de intepretare textului. 5. 4. punând în eviden starea ambigu . a inocen ei ( Ävisul ce optea´). ap de ploaie. Tema naturii. ne duce cu gândul la un peisaj din natur .. construc ia poate fi o metafor a vârstei tinere i inocente de odinioar . pauz sugerând starea contemplativ a fiin ei. crinii suavi. . Dublarea sa. refuzul de a numi obiectele realit ii. expunându. textul contrazice a tept rile cititorului.abstractului i definind st ri interioare. . Äsuspine". Titlul oric rei opere literare induce cititorului ei un orizont de a teptare pe care aceasta îl poate confirma sau infirma. plutea´.. i anume a sentimentului efemerit ii.. norii albi). Tu ele de lumin i culoare care sugereaz un peisaj acvatic în str lucirea dimine ii sunt. dar estetica simbolist înseamn antimimesis. stilistic 3. pe apa Sâmbetei 2. Imperfectul creeaz iluzia duratei.i tr irile prin prisma ideii centrale a poeziei. r sfrângeri argintoase´). împreun cu ad ugarea exclama iei ÄOh!´ accentueaz starea de melancolie. în lumina proasp t a dimine ii (Äbarca. prin inversiune. care se reflect i asupra sufletului. ÄAlbe i neprih nite curgeau din cer. reluat în incipit. 7. intensitatea luminii sau senin tatea. motivul trecerii timpului. Culoarea alb poate sugera i luminozitatea. titlul poeziei Pe balta clar . 9. cel pu in pe cele ale unui cititor neavizat. Verbele la indicativ imperfect sunt specifice atât descrierii. precum folosirea simbolurilor (lumina albei dimine i.. În acela i timp. cât i evoc rii unei vârste trecute. conturând un peisaj lacustru. I. de beatitudine melancolic a eului poetic. În textul dat apar elemente specifice liricii simboliste. Acest epitet constituie totodata i o imagine cromatic . la un pastel. Punctele de suspensie marcheaz întreruperea discursului poetic. În cazul de fa .

acela de a proteja iubirea celor doi îndragosti i. plângându. Titlul prezintã cititorului ideea centralã a poeziei: stuful de liliac. cratima care leag prepozi ia de articolul posesiv este utilizatã pentru pãstrarea m surii. 5. condamnatã la efemeritate i mediocritate de cãtre Äsoarta ce-acolo le-a sãdit´. dar i prin exclama ii i interjec ii afective: Äpeste noi´ . topica afectiv . con tiente de propriul sfâr it. motivul iubirii. Moartea iminent . stârne te Ägroaza´ ramurilor plãpânde. Situa ia are însã sã se schimbe. stuful de liliac înflore te magic. Conceptul de poezie liricã include atât lirismul subiectiv. timpurie. ÄO! Doamne´ 6. 4. înflorind. Dintr-un element ce apar inea strict regnului vegetal. a ritmului i a rimei (prin inversiune) 3. Eul liric r mâne un observator discret al desf ur rii tabloului de natur (pastelul din primele trei strofe) în fa a cititorului i doar imaginarul poetic sugereaz personalizarea discursului liric. Tema naturii ca spa iu protector (martor al iubirii). Ägemea´ . motivul trecerii timpului. creând un spa iu protector pentru îndragosti i. În strofa a treia este prezentat momentul în care Ädestinul´ stufului de lilac începe sã se schimbe. prin m rcile subiectivit ii (m rci lexico-gramaticale prin care se eviden eaz eul liric): pronumele personal la persoana I plural noi. 62 (Alexandru Macedonski. precum i caracterul sãu ireversibil: clipele frumoase pe care îndrãgosti ii le-au petrecut în cadrul protector al naturii fiind acum doar o amintire. la nivelul expresiei. Prin lirismul obiectiv se produce o sublimare. Astfel. odat cu apari ia iubitei. Stuful de liliac) 1.i soarta potrivnic . verbul Änu mai suntem´ la timpul prezent. 8. ambele prezente în discursul poetic. în momentul apari iei iubitei. cât i pe cel obiectiv. Ästuful de liliac´ descoperã un alt regn i un alt rol al existen ei sale.I. liliacul se transformã. 9. ini ial condamnat la moarte încã înainte de a înflori. se usucã odatã cu aceasta. însã în final. Änu mai suntem doi´. Prezen a eului liric este eviden iat prin pronume i verbe la persoana I. Epitetul din sintagma Äramuri plãpânde´ sugereazã fragilitatea naturii. Devenind martor al iubirii dintre cei doi. expresia interjec ional ÄO! Doamne´. o estompare a prezen ei eului liric în spa iul poetic. . Adverbul ce este menit s accentueze trecerea timpului. Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis în mod direct i. În al doilea vers. 7. î i atinge totu i scopul fiin ei sale prin intermediul iubirii. Ä vãitându-se´ 2.

] s-au despuiat´. rememorarea. Imagine vizual ± Äcopaci ro ca i [. Este de remarcat mai curând ca tr s tur tradi ionalist o sugestie a unui fantastic de tip folcloric. motivul mor ii.´ 6. Äcimitirul cerului´. sus inerea confesiunii lirice. Parii din vii sunt aduna i pentru c toamna este anotimpul mor ii. Äle ´. plasat inegal. Äar turi´.. În cazul poeziei de fa . 4. Imaginarul are o not de fabulos macabru.. specificul na ional. dar i spa iul rural (Äpe drumuri n molite gemeau care aplecate´. prin evocarea vremurilor de odinioar . ÄTreceau cocorii´. Ämiros de hum i de cremeni´. pierdut. Imaginea vizual a cerului acoperit de nori. al sfâr itului. Metafora Äfulgere verzi sp rgeau în nd ri iadul norilor´ creeaz o imagine vizual expresiv .I. impresionant pentru privitor. poezia pare a idiliza trecutul (ÄMiros de hum i de cremeni desfunda vechimi´). Versifica ia este clasic . furtuna declan at într-o zi rece de toamn . Äcimitirul´ 2. Äînmormânta´. o viziune macabr (Ärece se înmormânta un le de soare´. 63 (Adrian Maniu. 5. prin sugestia tumultului malefic al cerului plin de nori negri. motivul toamnei. sugerat . Imagine auditiv ± Ätânguind pustietate´. prin fulgurantul efect verzui care sfâ ie întunecimea i. Ävie´). prin viziunea frapant a cristaliz rii norilor. de i unul dintre întemeietorii Gândirii. Tema naturii. Imperfectul sugereaz . este sobr . dar viziunea poetului. 8. de asemenea. 9. de parc ar avea loc Äînmormântarea´ ultimei apari ii a soarelui i compararea grabei arga ilor cu aceea a groparilor aduc o not funebr discursului poetic. concretizate de autor prin imagini vizuale. mai ales. Ägroparii´. În textul dat. Virgula din primul vers desparte grupul nominal (substantiv + determinant) de grupul verbal (verb + determinant antepus) i totodat marcheaz cezura acestuia. stolul cocorilor. 3. arzând pucioas ´). auditive i olfactive: Ätreceau cocorii tânguind pustietate". al durerii. Furtun de toamn ) 1. Verbele la imperfect folosite în text evoc un moment trecut. Änuci mocirlo i au gâlgâit. în urma ei ner mânând decât umbre ale lucrurilor ce au fost cândva. Tradi ionalismul promoveaz valorile tradi ionale. motivul furtunii. iar limbajul este modernist. sunt relevante expresivitatea i sugestia. Ä ipa. impun tori. spar i în nd ri de fulgerele terifiante. 7. vocea liric descrie natura. În a doua strof este conturat procesul de strângere a parilor din vie de catre arga ii care Ägr bir ca groparii´ din cauza Äsitelor de ploaie´ care cerneau pic turi Ästrâmb din zare´.

Cratima p streaz ritmul i m sura de 16 silabe a versului-refren. personificate). 8. prin ritm i refren. ce suspin ´. marcat de ploaia monoton . subliniind impresia de monotonie repetitiv . sunt reduse la ritmul pur.. Motivul ploii programate contureaz universul banal. Äscorpie cleioas ´ (în acela i timp metafor a ploii) sau metafora Äcocoa a lumii´ sun arghezian. Ora ul descris nu se eviden iaz prin nimic altceva decât prin faptul c Äplou de . / merg inându-se de mân ´) impune o viziune aproape absurd : mi c rile nu au con inut sau inten ie. I. Caden a pic turilor de ploaie i sunetul monoton al pa ilor trec torilor dau impresia unei lumi artificiale în care totul se repet .. 2. la tot pasul. de lips de orizont. care denume te tehnica de a picta cu ajutorul culorilor diluate cu ap . Plimbarea or enilor. Având în vedere con inutul ideilor exprimate prin acest text liric. Titlul poeziei lui Ion Minulescu este un substantiv comun. iar absen a semnifica iei devine o tr s tur modern . Oamenii Ä par p pu i automate´ (compara ie) pentru c populez un spa iu în care nimic nu se schimb . Pe plan stilistic. Acuarel ) 1.. Epitete precum Änuci mocirlo i´. a a cum este ora ul (ÄNu r sun decât pa ii celor care merg. 5. Muzicalitatea se impuneprin imaginile sonore (ploaia în sine. arga ii se gr besc ca groparii pe care îi apuc ploaia. devenit refren i laitmotiv al discursului poetic. a face primul pas. pe trotuare. 3. prin sacadarea textului.´). Tema universului banal. a ine pasul etc. el intr într-o imagine auditiv marcat de o t cere stranie pentru un loc de regul agitat.prin metafore i compara ii: Ärece se înmormânta un le de soare´. motivul citadin. Änu r sun Äcaden a pic turilor de ploaie´ (imagini auditive) decât pa ii celor care merg. Äcimitirul cerului´. dar i suspinele vechilor umbrele. titlul este unul foarte sugestiv. totul pare egal cu sine. de blazare absolut .. prin paralelismul sintactic. 4. fiind ob inut prin reluarea versului ÄÎn ora u-n care plou de trei ori pe s pt mân ´.. 7. care domin întregul text liric. Sonoritatea textului minulescian este remarcabil . monoton i artficial al ora ului. Ä[.] vechile umbrele. pas cu pas. tumultuos i zgomotos. 6. Adverbul decât într-o construc ie negativ este sinonim cu doar sau numai i introduce un circumstan ial de excep ie. bizar i nemotivat (ÄOr enii. de plictiseal i artificialitate..´. elementul uman este contaminat i el de starea de monotonie i mecanic. prin elidarea vocalei î a prepozi iei i a articolului hot rât al substantivului ora ul. Prima strof zugr ve te universul citadin. motivul ploii programate. 64 (Ion Minulescu.

Nucleul narativ al poeziei (desp r irea îndr gosti ilor. topindu-se ca noru-n zare´. La nivelul formei. izoleaz circumstan ialele cauzale. Universul exterior este o reflexie. motivul ploii i spleenul sunt elemente specifice liricii simboliste. Tabloul sugerat de acest text liric nu poate fi reprezentat decât în acuarel . anularea cezurii fixe.trei ori pe s pt mân ´. alitera ii discrete. motivul cor biei (vaporul). sugereaz mi carea lent a vaporului ce se îndep rteaz de rm. Äversul´. marcat de plictis i blazare. Ritmul vie ii din acest mediu este dictat de ritmul pic turilor de ploaie. de i discursul poetic apar ine eului poetic. Adverbul poate reprezint un modalizator al discursului poetic. la fel ca în tehnica amintit . asemenea mesajelor din sticl ale marinarilor naufragia i. tema universului citadin. motivul c l toriei. Ä diluat´ de apa ploii. I. înso ind-o cu privirea. cu rol explicativ. Äfu scris´ 2. 9. Ploaia care tot cade pare s tearg toate Äculorile´ care dau via unui ora . al turi de timpul viitor (Äte vei gândi´) i de modul prezumtiv (Äl-o duce´). M rcile subiectivit ii sunt pronumele i verbele la persoana I i a II-a. 8. topindu-se ca noru-n zare´. totul este estompat. efectele eufonice fiind ob inute prin tehnica refrenului. Äeu´. Poezia de dragoste. va ajunge poate la c l toare i-i va reaminti chipul uitat . celui care r mâne mâhnit pe rmul m rii. plecarea femeii. 4. 3. Äpân la tine´. dup cele dou enun uri afirmativ-categorice (Ä i-ai s m ui i´. Ea marcheaz . Ämi-e ti pierdut ´Äversul meu´. Interesant este perspectiva invers a privirii care aici apar ine iubitei care pleac i vede rmul topindu-se încet. Ä rmul. Äcânt re ´. prin repeti ii (paralelism sintactic). La nivelul con inutului. Imaginea este cli eizat i sentimental . fluiditatea ingambamentului. motivul poeziei. pân i mi c rile oamenilor. 7. Compara ia Äurm ri-vei rmul. Äprivi-voi vaporu-n repedele-i mers´ (imagini vizuale) 6. ipotetic a scenariului de dup desp r irea celor doi îndr gosti i. Äca i mine´ etc. o atitudine afectiv . Linia de pauz folosit simetric în prima strof . 5. pe care poetul o va transpune în versuri. Trei lacrimi reci de c l toare) 1. principiu estetic fundamental al simboli tilor. Ätrei lacrimi reci´. 65 (Ion Minulescu. Äritmul unui vers´. subliniind desf urarea imaginar . o proiec ie a celui interior. se impune muzicalitatea. Tema desp r irii îndr gosti ilor. dorul i nostalgia sublimate în versuri pe care ea le va citi cândva) declan eaz o stare liric . Äam s te uit´. dat fiind c textul este un monolog liric adresat: Äai s m ui i´. Ä i-am s te uit´). motivul visului. Totul pare automat. de asemenea.

motivul drumului (al c l toriei) 5. Äam colindat´. Epitetul triplu: Ädrumuri lungi i vechi. deoarece a renun at la propria traiectorie în via a de pân atunci. c l tor 2. Eul poetic are un sentiment de regret. Äc l uzit de-o stea´. cuplul erotic se desparte. prezent în multe poezii erotice ale lui Minulescu. Estetismul înseamn asumarea teatralit ii i a cli eelor sentimentale într-un discurs poetic cu câteva sugestii ironice (uitarea înscris în scenariul erotic i asumat de fiecare.al iubitului de alt dat . Verbele la imperfect din prima strof (voiam. iubita fiind alintat prin sintagma Äbat-o focul". 9. Äîntunecatu-mi chip´ sugereaz caracterul ipotetic al desf ur rii pove tii de dragoste. drum. Cântec de drum) 1. în drumul s u spre un ideal. Ultima strof a poeziei reprezint momentul întâlnirii b rbatului. cu iubirea care te face s te întorci din drum i te abate de la traiectoria ta. Äc i uitarea e scris -n legile omene ti´. refren (Ätrei lacrimi reci de c l toare´) i rim . ac iunea lor neavând finalitate. este i aici o viziune specific a sentimentului. Verbele la viitor. Tema iubirii.. Liniile de pauz separ construc ia incident cu valoare afectiv de restul enun ului: ÄDar într-o zi o fat ± bat-o focul ±´ 3. b t torite" sugereaz c ile dificile str b tute de orice om. Iubita pleac . motivul nop ii. dar i lipsa oric ror st ri optimiste. 4. din orice epoc în c utarea iubirii. iar imaginea plec rii sale este urm rit nostalgic de pe rm. dar i autoadresarea prin interoga ie retoric : Ä ± Unde-a fi fost de nu m-a fi oprit / i nu mi-a fi vândut ei tot norocul?«" 7. I. Muzicalitatea vine din repeti ii (paralelism sintactic). Imagine vizual : ÄPe drumuri lungi i vechi. b t torite´ 6. motiv frecvent la Minulescu. i se p rea obositoare. de i putem încadra aceluia i curent i motivul c l toriei. nu tiam) sugereaz ambiguitatea începuturilor. Cifra trei. îns doar Ätrei lacrimi reci´. tiam. Ävoiam". st rile interioare ale poetului fiind proiectate în ve nicie. Äl crima-vor´). eternitate. suferin a transformat în poezie). Acelea i dificult i ale vie ii cu care s-au luptat oamenii dintotdeauna le tr ie te i eul liric. bagaj. Äam colindat" etc. a c l tori. Ämea´. 66 (Ion Minulescu. plânsul cumva obligatoriu unei desp r iri. Poezia lui Ion Minulescu apar ine simbolismului mai ales prin estetism i prin muzicalitatea cantabil . a colinda. precum i epitetele Äpalidul vis´. oricum. M rcile lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele i pronumele la persoana I: Äam pornit´. care. 8. inversiuni (Äurm ri-vei´. aduce o sugestie magic . Formula ludic a iubirii. expresie plin de ging ie .

67 (Ion Minulescu. melodie 2. În finalul discursului liric. M rcile subiectivit ii sunt pronumele i verbele la persoana I i a II-a.i haz. marcheaz c derea accidental a sunetului din cuvântul alt dat . Äun rm de mare´. acum destr mat. ÄO melodie / Ce n-am cântat-o. 6. niciodat ´.. 7. elegiac a titlului. construit pe tehnica surprizei. poate. Prin simbolurile c l toriei (p s rile albe. Äun cântec trist´. sugerând ideea aluziv c tot norocul vie ii lui s-a consumat atunci când a întâlnit o fat de care s-a îndr gostit. ci i tem : iubirea este (doar) un cântec sentimental rostit de pescarii i marinarii singuratici. iar adverbul modalizator poate are rolul fundamental în eviden ierea atitudinii lirice. Discursul poetic. Äp s ri albe´. iar starea sufleteasc este vag nostalgic . Ärefrenul unor triolete´. ca orice cântec sau ca orice vis. Simbolul cântecului exprim bucuria i muzica inimii îndr gostite. care ar fi fost soarta lui i ce-ar fi ajuns dac nu se îndr gostea. amintind îns de p mânteana C t lina din Luceaf rul eminescian.. Celei care pleac ) 1. marinarii. I. Äalbastrul r zvr tit al altor m ri´. care sugereaz apari ia iubirii în via a omului. ÄNoi nu vom ti-o. iubirea este pus sub semnul ipoteticului: Änoi nu vom ti-o poate niciodat ´. refren. Epitetul personificator Äalbastrul r zvr tit´ ilustreaz cadrul în care . cântec. prin semantica muzical a substantivului ÄCântec" i determinantul Äde drum". dar împ cat oarecum. contrazice sugestia nostalgic . autoadresarea sub forma interoga iei retorice are nuan meditativ i persiflant totodat . locurile exotice) este sugerat inconsisten a sentimentului de dragoste. pentru p strarea ritmului i a m surii (versurile au 10-11 silabe în secven a poetic din care face parte cuvântul respectiv). În strofa a treia exist o succesiune de metafore ale iubirii trecute: ÄA fost un vis´. eul liric întrebându-se. Titlul ÄCântec de drum´ este specific simbolismului. Semnifica ia subtil a iubirii este ilustrat în ultimul vers. Tema iubirii. motivul visului. ÄEu cred´. dat fiind c textul este un monolog liric adresat: ÄTu crezi´. a cânta. 9. Apostroful. semn ortografic. 5. iar simbolul drumului semnific existen a uman pe p mânt. Se remarc faptul c muzica nu este doar principiu de construc ie specific simbolist. 3. ca orice om.´ Pluralul eviden iaz ideea cuplului erotic. Ämarginile albului fiord´ etc. Iubirea-melodie s-a sfâr it. motivul cântecului etc... motivul c l toriei. 4. pescarii. prin care eul poetic define te experien a erotic . trist .

pescarii. Muzicalitatea este important . Astfel.se na te povestea de dragoste ± din albastrul apelor m rii. Se fac sim ite ironia i spiritul ludic ale lui Minulescu. ci mai degrab printr-o lips . Din punct de vedere ortografic. pe un rm uitat. Oglinda oarb se remarc prin lipsa total a semnelor de punctua ie. Oglinda oarb ) 1. Cratima care leag forma aton a pronumelui personal de relativul care men ine un ton informal / colocvial. ÄGolul unei u i" poate semnifica gaura cheii. estetismul simbolist se manifest prin folosirea neologismului i a denumirilor cosmopolite. Ultima strof a poeziei este un distih ce reia simetric. Transcenden a pare accesibil prin aceast stare de veghe permanent . cântecul). În sine. cadru diferit de spa iul comun al lumii obi nuite. pentru a sugera plecarea. sporind marca oralit ii i p rând s urm reasc fluxul abrupt al . curiozitate i stare de veghe. Äinsomnia mea´ 6. precum i cultivarea simbolurilor ( rmul de mare. Ätu po i crede". prin antiteza iubire adev rat / scurt nebunie. 4. Tema identit ii. p s rile albe. Din punct de vedere prozodic. cât i motiv al imaginarului liric. 9. greu de explorat. I. p trunderea prin u este simbol al trecerii de la profan la sacru i deschide calea spre revela ie. de exemplu. Äs m miro i". insomnia. care configureaz dou viziuni diferite ale îndr gosti ilor asupra sentimentelor ce i-au unit cândva. incipitul: ÄTu crezi c-a fost iubire-adev rat ? / Eu cred c-a fost o simpl nebunie!´ Schimbarea semnelor de punctua ie (punctele de suspensie având un rol afectiv în incipit. marinarii. vocea liric o identific nu prin prezen a a ceva. Compara ia Äinsomnie«ca golul unei u i" se refer la dificultatea de a descrie o insomnie. Äauzi" 2. unde vraja iubirii se transform în cântec adus din puncte geografice îndepartate. oglinda. desp r irea cuplului erotic. 3. 5. Cultul artificialit ii. fluidizeaz ritmul versului. sunt înlocuite acum cu semnul întreb rii i cu semnul exclamn rii) transform discursul poetic într-o pereche de replici de tip întrebare ± r spuns. prin excesul de transparen al versurilor. Tema i motivele sunt specifice acestui curent artistic. a fost cultivat de simboli ti ca Minulescu i Verlaine. 8. 7. devenit chiar unul aprig. ca un refren i laitmotiv. motive: iluzia sim urilor. sugerând nostalgia rememor rii. liric i sentimental . Ämiro i". Roman a Celei care pleac apar ine prin imaginarul poetic i prin mijloacele artistice curentului simbolist. 68 (Gellu Naum. de irarea. prin urmare duce cu gândul la mister. Flac ra vie ii înc mai ardea în el. Specia roman ei. fiind atât element de construc ie al poeziei.

îi d . eul liric pare s se de ire. sim urile fiind în el toare i l sând sentimentul unei angoase a lipsei de claritate. ÄPoetul vede în m sura în care orbe te´. I. 69 (Miron Radu Paraschivescu. Lipsa punctua iei este unul dintre elementele specifice frondei avangardiste. redat ini ial prin repeti ia verbului fuge. valuri 2. auditiv. 5. predomin caracterul ambiguu. accentueaz intensitatea momentului. dintre vis i realitate. În opinia mea. Pârâul i marea) 1. 3. orbirea poate fi semnul unei experien e ini iatice: a ignora aparen ele în el toare ale lumii i a cunoa te realitatea secret . sugerând o experien de contopire pân la confuzie între corp i sfera artificial . De asemenea. rmul. Virgulele folosite în primul vers au rolul de a marca prezen a enumera iei in text: ÄVezi marea: b trân . cât i la cea a autocunoa terii. iar prin enumerarea sim urilor (olfactiv. lân . barierele dintre cele dou fiind redefinite. 9. tactil. nea teptate. de i lipsa punctua iei îngreuneaza în elegerea operei. Compara iile metaforice au rolul de a semnaliza starea naturala a personajului liric. Pe de alt parte. corelând totodat cele trei atribute adjectivale. tot mai repede fuge´ 4. oglinda r mâne oarb în continuare. adânc ´. motivul m rii. Cu toate acestea. folosit în strofa a patra. eul liric se refer atât la dificultatea de a se face cunoscut în mod autentic. 8. În prima strof . este explorat contrastul dintre aparen i esen . vizual) plasate în contexte subtile.gândurilor eului liric. adânc ´. întins . pârâul. esen ele. motivul pârâului. f r o descifrare precis a eului. i o not de autenticitate i contribuie la atmosfera general de confuzie în fa a contopirii spa iului vis rii cu cel al realita ii. f r a-i surprinde corect reflec ia. voiosul i clarul pârâu: / El iute alearg spre z ri f r frâu´ . afirma Gellu Naum cândva. în construc ia Äs vorbim de memorie" e frapant discordan a dintre exterioritate i interioritate. întins . tema iubirii. descompunându-se în fire de sânge. marea. Imagini vizuale: ÄVezi marea: b trân . Laitmotivul ambiguit ii persist i în ultima strof . const în faptul ca acesta amplific . În strofa a doua. tutun i fl cari. semnificând o dorin puternic i o comand adresat celuilalt. În ultima strof verbul Ävreau" e repetat aproape obsesiv. ÄZglobiul. precedat de adverbul de mod repede: ÄEl fuge voios. suprarealismului în cazul de fa . Valoarea expresiv a adverbului tot. de asemenea. inuman . Din punct de vedere al limbajului poetic. Tema naturii.

M rcile lexico-gramaticale prin care se eviden iaz subiectivitatea eului liric în poezie sunt: pronumele personale. pentru c ofer un indiciu interpretativ al discursului poetic. Ea se realizeaz la toate nivelurile limbii: intona ia exclamativ din final. exprimarea la persoana I (Äa putea´). Titlul este un element esen ial al recept rii. marea´. 7. juc u . Titlul poeziei citate este alc tuit din substantivele articulate Äpârâul i marea´. Semnul exclam rii marcheaz grafic intona ia exclamativ a enun ului. metaforizate i transpuse în cadrul natural. Uniunea dintre cei doi este îns inevitabil . înserare = sear . Fecioara în alb. ceea c d un aer glume . punctul marcheaz grafic finalul unei propozi ii enun iative. Prima virgul izoleaz interjec ia afectiv o de restul frazei. înso it de determinan i. IV) 1. Tema adora iei. de persoana I i a II-a. în l imea. întins . voio ia pârâului. discursului liric. În ultima strof . utilizând metaforele m rii i pârâului: Ätu. adjectivul pronominal posesiv Ämea´. c ruia Änu-i pas ce rm va ajunge´. redat prin alegorie în întregul poem. aflat în opozi ie cu Ämarea b trân . roze = trandafiri. amurg. motivul fecioarei în alb. metaforele i epitetele care devin expresia unui mod de gândire. a unei viziuni personale asupra lumii. sugereaz vivacitatea. 8. 5. motivul rozelor. 4. Subiectivitatea reprezint maniera de personalizare a mesajului poetic i deriv din îns i natura textului: discurs poetic confesiv.6. Aceast ultim strof este asemenea pildei care se afl la sfâr itul fiec rei fabule. eul liric se reg se te în ipostaza m rii ± b trân . iar iubita în ipostaza unui Ätân r pârâu´. plasarea la fiecare început de strof a unei defin ii lirice a fecioarei. 3. schimbarea topicii cu rol afectiv (Äo alb / blând / calm / sfânt rug ciune´. întâlnit în prima strof a poemului. 9. 2. Ätân rul pârâu´. al purit ii. crepuscul. iar urm toarele dou reprezint semnul prezen ei unui atribut izolat (pierdut). Ädulcea poc in ´ etc). 70 ( tefan Petic . Astfel. I. pârâul zglobiu ± iar eu. Acesta reflect numele personajelor principale ale pove tii de iubire. rugii ± forme literare actuale. Äeu´. selectarea cuvintelor din sfera religioas . adânc ´. Imaginarul poetic creeaz o poveste de iubire. fiind cea care dezleag misterul asupra întregii poezii. Personificarea în inversiune. iar la nivel stilistic identific o exclama ie retoric . care sunt reprezentative pentru ideea poetic reg sit în text. Ultima strof ilustreaz tema iubirii. în eleapt i statornic . Prezen a vocii . Ätu´. prezen a unei interjec ii afective (o).

. divin. În acela i timp. în care motivul fecioarei în alb (care structureaz de fapt un întreg ciclu de poeme intitulate astfel). muzicalitatea grav a evoc rii compun un discurs poetic delicat despre o prezen aproape imaterial . ÄTu e ti o sfânt rug ciune´. Limbajul poetic simbolist se caracterizeaz prin expresivitate i sugestie. a fecioarei în alb. a ideii de divin sau o reprezentare a aspira iei erotice. a binecuvântat-o. al binecuvânt rii divine). imaginea olfactiv . dup Ädulcea 6. serenitatea. imagine a purit ii sacre. Tehnica sugestiei (simbolul rozelor. Simbolismul poeziei lui tefan Petic este evident în planul tematic. Repeti ia metaforei fecioara-rug ciune sugereaz obsesiv imaterialitatea de esen divin a f pturii angelice. dorin a de a cunoa te extazul purit ii. vaporos. rafinat i gra ios al picturilor lui Botticelli reprezentând madone... laitmotivul i refrenul discursului liric.. 71 ( tefan Petic . amestec de livresc i senzualitate. compara ia Ä. azuriu). Primul vers al fiec rei strofe contureaz motivul fecioarei în alb printr-o suit de defini ii lirice sugestive. 7. 8. blând ± delicate ea. rug ciune / Asemenea binecuvânt rei / Ce din n l imea azurie / Coboar . muzicalitatea. flori înserare . Epitetele subliniaz . ÄTu e ti o calm rug ciune´.asfin it. ÄTu e ti o blând rug ciune´. ideal . Simbolul rozelor.trandafiri. al icoanei. purt toare a atributelor divine pe p mânt. prin intermediul fiin ei feminine. spiritualizat prin metafora central (Ärug ciune´). iar metafora abstract Äun val de lin armonie´ este o reprezentare a armoniei lumii pe care divinitatea. Fecioara în alb. vag. calm ± lini tea. sfânt ± caracterul sacru. sugestiile cromatice i olfactive. sugereaz manierismul arhaizant. în care se schimb numai epitetul: ÄTu e ti o alb rug ciune´. cromatica delicat (alb. . În a doua strof . inocen ei. 9. pure i angelice. Imaginile artistice i limbajul figurat concretizeaz figura angelic . câte o tr s tur : alb ± culoare asociat purit ii.. apus 2) . versul repetat în mod simetric reprezint un paralelism sintactic. sinesteziile (ÄIar vorba ta înaripat / E un parfum de anemon / La o icoan întristat ´) sunt tehnici tipic simboliste de creare a unui univers liric diafan. IV) 1) roze . fiecare. Äasemenea binecuvânt rei´).näl imea´ ± înäl imea Ärugei´ ² rugii 3) Virgula din al patrulea vers marcheaz intercalarea unui circumstan ial de mod. fecioara fiind o reprezentare a dorin ei de puritate. I. dar i paliditatea romantic a îngerului.´ reprezint un elogiu adus fecioarei în alb. Epitetul cromatic azurie sugereaz cerul.lirice în finalul textului afirm poc in ´. prin epitete i compara ii (Äasemenea rozelor pl pânde´.

nuan ând-o dup modelul muzical al temei cu varia iuni. puritatea. Cu toate acestea.. e un procedeu al sugestiei simboliste.. .. . care vorbesc despre . texul nu transmite o viziune categoric seninã. . contureaz o stare de spirit i se confund cu lirismul. Poetul reia aceea i imagine.val de lin armonie´ intr în seria imaginilor cu aceea i valoare din a doua strof . prezent ´gramatical´ în ultima strof (persoana I singular a verbului a putea ) i prin patetismul adres rii insistente c tre un tu care nume te persoana iubit .templu´. 8) Cele patru adjective. din atitudinea celui pierdut în rug ciune.înaripat ´. sugestie central a textului. ..blând ´... Astfel poetul creeaz o poezie liric .alb ´. . Prezen a multor substantive i adjective care au leg tura direct cu ceea ce se vede.sfânt ´. In structura ³din vremi de-odinioar ´ cratima marcheaz pronun area într-o singura . Multe dintre ele sunt metafore sau au un sens simbolic. 7) Poezia simbolist este una a universului interior. Un aer de Ämorbidezza´ se desprinde din repeti ia insistentã a imaginii femeii-rug ciune. poc in a intr în categoria motivelor literare. asemenea binecuvânt rii´ sprijin sugestia sacralit ii figurii feminine.azurie´. Abunden a imaginilor care contureaz un asemenea motiv este evident : .. 6) Metafora ... cu atât mai mult cu cât sunt de fiecare dat epitete pentru substantivul . .tu e ti..binecuvântarea´ pe care o poate r spândi sacrul asupra lumii terestre. angelitate.clar´. I.cald ´.roze´.. frun i´...rug ciune´. . Glasuri) 1.. .ceasul clar al dimine ii´. apar in de fapt aceluia i câmp semantic. . .. Prin multitudinea figurilor de stil.dulcea poc in ´. alc tuit pe baza sugestiei. Virgula (ÄO. poetul parc picteaz atmosfera de pace. antonime: ³jos´ / ´sus´. .. Compara ia . 9) Consider c textul este expresiv în special prin imaginea unui eu care aspir c tre puritate..alb rug ciune´.. 4) Angelitatea feminin . mai ales..rou ´. de diminea i de înserare. Apar termeni ca ..Semnul exclam rii de la sfâr itul strofei marcheaz intona ia exclamativ . ³t ceri´ / ´glasuri´ 2. Philippide. . Acestea au o puternic valoare expresiv i nu necesit descrieri mai ample ca în cazul romantismului. c tre sacru.cu rol stilistic.alb ´. 72 (Al. din parfumul rozelor i al anemonelor i. 5) Lirismul subiectiv se concretizeaz aici printr-un eu liric. de rug ciune.´) marcheaz pauza necesar dup interjec ie.privirea de madon ´. rug ciunea. prin urmare o poezie simbolist .. Universul interior este aici marcat de subiectivitate. cu o evident con tiin a p catului. .

interoga ia retoric . 5. Se accentueaz rela ia dintre suflet si natur prin motivul. virgula separ vocativul ³tu´ de . neproductiv 2. Poezia liric este o crea ie artistic exprimând sau sugerând emo ii. invoca ia 8. I. de provenien supranatural . 73 (Alexandru Philippide. de aspira ie c tre perfec iunea spiritual . ´mâna ca un fum´ sunt mijloace artistice cu rol de descriere a cadrului si de sugestie a st rii suflete ti. iar în a doua strof rima este îmbr i at . uimit de însu irile lor si de propria stare sufleteasc . (sens conotativ) 4. (sens denotativ) Ochii sunt ferestre c tre o lume interioar . Epitetul multiplu ³atât de limpezi i de pline´ se refer la glasurile invocate de eul liric care par a fi ni te voci ale universului.. sugerând drumul c tre cer al sufletului. prin intermediul invoca iei si al interoga iei retorice arat c eul liric mediteaz la ce se va întâmpla atunci când n-o sa mai fie ³decât un glas´.. 3. al stelelor i al cerului. Metafora ³glas´ are sensul de suflet. Valoarea expresiv a verbelor la timpul viitor din poezie se realizeaz prin includerea lor într-o invoca ie (³O. sau de a fi p r sit si uitat ³în vreun str in ungher´. Glasurile invocate pot fi suflete sau îngeri care c l uzesc sufletul dup moarte 9.molcom= încet. ³priviri de stele´. Astfel se evit hiatul si se p streaz m sura metric .. la fel ca multe alte suflete care au disp rut. monstru al fierbintelui Egipt´ ± în acest vers. 6. de fiin imaterial . Eul î i imagineaz doua posibilit i. de a fi purtat 'prin v mile v zduhului'. dar si de speran . prin intermediul armoniei..silab a doua vocale din cuvinte diferite. ³Tu.. ritmului si imaginilor. u or steril= nefertil. Textul citat exprim sentimentele eului liric de incertitudine. În pia s-a adunat mult lume. Secrete i mistere) 1. Rima încruci at . glasuri. / M ve i lua pe calea de apoi / Prin v mile v zduhului cu voi /Sau m ve i p r si. îmbr i at sau pereche confer muzicalitate poeziei. de provenien romantic . dar care pot fi percepute în plan spiritual. În prima strof rima este încruci at . Imaginea ³cosmosului f r sus si jos´ arat c acesta este infinit i c în via a de apoi nu mai sunt acelea i repere ca în viata trec toare de pe p mânt. sentimente. Figura de stil semnific armonia si perfec iunea. 7.´). eul aspirând spre lumea revelat de aceste glasuri. Imaginile vizuale cum ar fi :´nalte bolti senine´. Sintagma ³priviri de stele´ este o metafor personificatoare care sugereaz contempla ia. Ultima strof .

atributele adjectivale ³pustiu´. Prezen a eului liric se eviden iaz în text prin verbele la persoana I plural ´s dezleg m´. chipurile stranii de pe insula pierdut . Având în vedere c tema poeziei este misterul. catrenele.´. spune el. steril. misterioase chiar. ³O s ajungem oare i la stele. cu planul cosmic. mai precis. Privind restul poeziei ca un monolog adresat. s rac. ³Ajun i pe lun n-am gasit decât / un plat pustiu. de via . sterp i nu mai prezint niciun interes pentru omul avid de cunoa tere. apare în cadre idilice. de obicei. descifrarea misterelor lumii. steril. ³Un plat pustiu. 5. Motivat de gândul c s-ar putea s g seasc totusi ³secretul universului i-al vie ii´. 6. terge totul. Ultimul vers al poeziei se eviden iaz prin faptul c a fost voit izolat de poet. . ³cine-a cioplit acele chipuri´ 4. nu g se te altceva decât ³un plat pustiu. R spunsul este ironic i denot triste e: ³da-n stele nu ajung decât poe ii´. 9. ³Da-n stele nu ajung decât poe ii´. ³Portice lungi´. r mânând în urm doar pietre. urât´. 8. a a cum reiese înc din titlu. În acela i fel în care Eminescu se raporteaz la planul terestru f când compara ie cu universul. lumea noastr . lipsit de secrete. i pân la urm lumea întreag . istoric. Sfinxul . s rac. Titlul poeziei este format din dou substantive ce apar in aceluia i câmp lexical legate prin conjunc ia ³ i´.. enumera ia:³pustiu. cu savanta alipire a ultimelor dou din care se desprinde amarul vers concluziv) nu fac altceva decât s înt reasc ideea poetic . poetul se resemneaz i înceteaz s mai descifreze mistere i secrete. steril. urat ´ ± în acest vers. ultimul vers pare a fi r spunsul la întreb rile puse anterior. Titlul anun tema poemului.. Îns nici aici. 7. 3. În final. Aici luna ne este înf i at ca un plat pustiu. grandoarea. Prin el poetul î i exprim resemnarea. Alexandru Philippide schimb planul terestru. O alta tem este trecerea timpului. ³urât´ i ³steril´. ³ajun i în lun ´. steril. ³s rac´. întrucât ³secretele´ i ³misterele´ la care se face referire în titlu sunt enunta e mai apoi în text: porticele prin care se spune c se plimba Caligula. s rac. Tema poemului ³Secrete i mistere´ este./ cu gândul s descoperim în ele/ secretul universului i-al vie ii?´. sarac. mijloacele artistice folosite (întreb rile retorice: ³o s ajungem. în care nu g seste niciun r spuns. este un vers conclusiv. virgula desparte p r i de propozi ie de acela i fel. urât´. Astrul care.restul propozi iei. urât´. Timpul. devine aici urât. poetul se întreab ³ o s jungem oare i la stele?´. a oamenilor.imaginea vizual con ine un epitet i simbolizeaz m rimea galeriilor prin care se plimba împ ratul roman Caligula. ci numai sa fie martor la manifestarea acestora. El întelege c omului de rând nu îi este menit s descifreze misterele vie ii. precum i prin întreb rile retorice din cuprinsul poemului : ³cine tie?´. ³s ajungem´.imaginea vizual con ine patru epitete.

Primele dou versuri au valoare de incipit si prezint un cadru nocturn. Faldurile draperiilor Ä esute parc numai din sunet i culoare´ constituie o astfel de imagine : eul poetic reg se te în ele coexisten a sunetului i a culorii. într-o Ä punte´. sim urile se armonizeaz . El imagineaz o conexiune o irealului în care este proiectat. Poezia are un titlu format dintr-un substantiv comun la num rul plural.Imaginarul poetic atinge nivelul spa io-temporal în finalul textului. O existen simultan a catifea´. cu timpul 2.se dore te o nou coresponden . 3. Apropieri) 1. ipotetic . cu realul în care se va intoarce i unde sper la o materializare a acestor Äaeriene fermec torii´ . motivul urcu ului. Epitetul cromatic Äneagr catifea´ înt re te ideea de necunoscut. este con tient de raritatea spectacolului la care ia parte.El dore te s se integreze ³în senina voluptate nou ³. Se sugereaz astfel o posibil tem a textului. gustând din ea i pierzându-se în eternitate. Poetul analizeaz posibilitatea unei conexiuni între sim uri(privire i auz). dorin a eului liric de a se apropia de libertatea absolut . 8. prin simplitatea sa. 7. Este o metafor care sugereaz eliberarea de constrângeri.I. Modul conjunctiv exprim o ac iune posibil .cratima ajut la formarea inversiunii. adic în timpul ³sc pat de spa iu´. fiind în leg tur cu imagini importante în poezie. Odat realizat o leg tur între elementele constitutive ale cadrului restrâns.aceea a c l toriei ini iatice. 74 (Alexandru Philippide. Ele au o topic invers . are o puternic înc rc tur expresiv . provenit din adverb: apropieri. se transmite ideea c la cap tul acestei c l torii i în prezen a dorit a unei c l uze. i anume . eliberându-se de spa iu. iar eul nu mai percepe decât temporalitatea. Structurile care con in imagini vizuale sunt: ³neagr înalte draperii´. de aceast dat la grad avansat . În versurile urm toare.motivul drumului 6. ceea ce sugereaz intensitatea cu care eul poetic tr ie te momentul descoperirii unui ³lin urcu de neagr catifea´. Aceast imagine este un epitet-inversiune i în acela i timp o metafor a drumului spre inedit. i dore te o apropiere permanent a acestor dou elemente. Metafora ³puntea dintre privire i auz´ exprim o ipotetic armonie între sim uri. a pierde timpul. Acest cuvânt. 4. Äfaldurile unor . ³putea-voi´ fiind o form în care auxiliarul urmeaz dup verbul de conjugat. a fi în contratimp. dorit . între timp i spa iu. un simbol pentru dep irea unor limite ale cunoa terii.De asemenea. 5. Cratima este folosit cu scopul de a marca alipirea.

3. prin faptul c aceasta faciliteaz cititorului descifrarea textului. oase. m sura: 8 silabe rim : îmbr i at 6. Rima împerecheat sus ine . Punctele de suspensie îndeamn la medita ie. de asemenea prezentate . 9. poezia sus ine ambiguitatea imaginilor. i-au fost înfrânte. ideea de apropiere . a ine minte . pentru c totul const în aceast în irare de lucruri atinse de moarte.Philippide p trunde într-un spa iu ireal din voluptatea c ruia dore te s preia pentru ca. eul liric subiectiv (prezen a lui fiind indentificat prin m rcile lexico-gramaticale: verbe la persoana I singular -³ vei ajunge´. Cocorul) 1. bivoli.´s am´-) nu g se te niciun reaz m pentru ra iune. ochiul. cultivând sugestia unei lumi mai bune . sugerând o puternic înc rc tur emo ional .75 (Camil Petrescu. 4.acestor dou coordonate implic un timp infinit. Primele strofe. c tre idealuri înalte care nu pot fi atinse. Äsc pat de spa iu´ . iubirea. pas rea. poate i profunzimea sentimentului de fric în fa a necunoscutului. dorin a. poate chiar eterne : ³cu un timp sc pat de spa iu´. 9. în acest caz. singur tatea 5. a înv a minte. un fund de mare în care zac pe ti. Este vorba de o apropiere a celui care parcurge poezia de sensul adev rat al acesteia. de asemenea . Scris pe un fundament modernist. Metafora ³aripi reci´ identific faptul c aspira ia. Predicatul ar fi fost inutil. structurate de enumera ie descriu un spa iu straniu i întunecat. s beneficieze i în spa iul real de acest spectacol cromatic i auditiv. cu atât mai aproape de dezn dejde. pas re c l toare. viziune modernist de fapt a lipsei de speran . aripi .´f r c l uz ´ . marea. O tr s tur a poeziei lirice este faptul c autorul î i exprim direct dezn dejdea c nu poate accede la lumea absolutului prin cocor. I. aspira ia sa fiind identificat prin metafora ³por ii c l toare´ pe care autorul se întreab dac o va ajunge. Strofa a III-a este un catren alc tuit dintr-o interoga ie retoric ce sugereaz aspira ia c tre în l imi. Astfel. Aceast metafor este înt rit de o alta: ³zbor de pas re uitat ´.dar care nu îl anuleaz pe acesta din urm . 8. 7. . care este simbolul zborului c tre în l imi.Sentimentul dominant în poezie este cel de triste e i de team de necunoscut. Al. cu cît mai concis . Rezonan ele simbolice sunt. zdrav n la minte 2.

i imaginile artistice create de figuri de stil. 8. Cratima marcheaz rostirea într-o singur silab a unui cuvânt i a unei p r i de cuvânt diferite. veghea. imaginarul vizionar al textului se opre te la cele dou limite exterioare. cu un oarecare grad de ambiguitate.. sufletul.derivare-c p tâiul. cerul 7. prin somn p mântul geme. prins în capcan între dou nop i. prima limit . epitetul. f r leg tur cu un moment temporal anume. prin urmare la reducerea num rului de silabe din vers i la ob inerea unei anume m suri.³mi´.tot versul 5. Expresivitatea textului se datoreaz . ³s am´. compara ia dubl . Eul lui Philippide ´c l tore te´ prin sine ca printr-o lume obscur i cu ascunse dureri. este orb (epitet). conversiune-meu 4. astfel. Versul neregulat sus ine tensiunea liric a unui text modernist prin vizionarism i prin puternica impresie de înstr inare a omului de orice sens al lumii. ci cu generalitatea unei situa ii. starea dramatic a celui care percepe continuu curgerea timpului i insuportabila cruzime a lumii.Veghe) 1. cu stelele asemenea unor vine i din i (metafor ). adic între dou spa ii obscure. (adjectivul pronominal posesiv de pers. este spa iul zbuciumului existen ial (vezi antiteza dragoste/ ur i metafora un spasm. veghea fiind. cum poate fi la fel i pentru cititorul care îl înso e te. ³s îndemn´ -. În ultima strof . Cerul gol poate fi o imagine simbolic a divinit ii care ne-a abandonat.se fr mânt 2. ( pronumele personal de persoana I ) 6.O alt tr s tur a poeziei lirice sunt m rcile lexico-gramaticale. cum ar spune Dante. t cerea. i descoper în ea p mântul i cerul.t cut. ³îmi´. . orb. acelor imagini care contureaz . a doua limit . Cerul. aproape arghezian. Labirintul sufletesc este sugerat în incipit prin metafora hrubelor adînci.76 (Alexandru Philippide. Verbele la timpul prezent fixeaz o experien cu valoare exemplar . somnul. I) Un glas în mine prinde s m cheme. p mântul. In preajma mea. Poetul p trunde în aceast selva oscura (p dure întunecat ). Eul lui Philippide se define te. 9. se zbate.unghere-col uri. verbe la persoana I ³cre te´. 3. cred. în special. care încadreaz un eu insomniac. traseul unei cobor ri în sine reflexive. P mântul..). I. iar aceast ´c l torie´ este pentru el permanent . care nu-i ofer decât experien a mor ii. Dispari ia vocalei pronumelui reflexiv conduce la rostirea acestuia într-o silab cu prima vocal a verbului.pronumele la persoana I. precum metafora ³aripi reci´ sau epitetul din construc iile ³creste lungi de os´ i ³poart c l toare´. Este vorba de a a-zisul prezent etern.

5) imagine auditiv : Când opte te valea de cântecele morii . cât i pentru separarea celor dou momente ale tr irii sale. de fructele oferite de livezile de pruni. Ctitorii. în fa a focului din vatra. al stabilit ii împotriva trecerii timpului. 6) tema: timpul. au modelat amintirea ce-l va înso i toat via a. dealul. pe dealuri de podgorii. Str inul) 1. via a. an 2) Linia de pauz marcheaz . a lua via a. imagine vizual : Acolo-n pacea nop ii. str bunii 7) Pacea nop ii este o metafor a armoniei acestui spa iu rural. ci într-una modern . este alc tuit dintr-un substantiv simplu. al ritmurilor naturale i al bel ugului. Pridvorul este un simbol al d inuirii pe p mântul românesc. 78 (Ion Pillat. cu lini tea mult dorit . atât pentru intensificarea emo iei. Ctitorii) 1) vreme. livezile) i-au l sat amprenta asupra poetului. I. o ³t cere´ a eului liric. amintim: epitete (pridvorul str bun. compara ii (globul terestru ca o minge). diferen ierea între prezent i amintire. s stau. motive: râul. unde cenu a stingea toate oaptele. a scind rii i alien rii. I. articulat. Rela ia dintre titlu i poezie const în modul în care elementele naturii din cadrul copil riei (râurile. la plural. 8) Strofa a treia a poeziei se refer la dorin a omului de a se retrage la ar . podgoriile. Acestea pot fi considerate ctitorii primilor pa i ai eului-copil.77 (Ion Pillat. În structura ³venit-ai´ cratima marcheaz venit´. de a reface comuniunea cu p mântul. forma inversat a perfectului compus ³ai . iar Negoiu str punge cerul cu a sa în l ime. trecutul. 2. alb Negoiu).i da via a 4) Verbele la modul conjunctiv din ultimele dou strofe exprim dorin a eului liric de a se cufunda în amintirea trecutului. întorcându-se i acum cu drag la pridvorul b trân sau la vechea vatr . 9) Titlul poeziei. care este în continuare fermecat de tot ceea ce ine de trecut.dar nu în esen a lor tradi ional armonioas . înconjurat de t cere. Floarea era vie când a primit-o. s aud. când toamna se apropie. cu bog iile pe care le ofer . ce se refer la cei ce cl desc lucruri durabile sau care dau sens cuiva ori unui lucru. Eul liric dore te s se bucure de roadele pomilor. a. 3) a da viat . amintirea. la nivel semantic. enumer m: s deslu esc. Dintre figurile de stil din aceast strof . Dintre verbele la modul precizat.

. iar o a doua tr satur este preferin a pentru spa iul autohton. 4.timpu-n zbor. la fel de repede ca o b taie de aripi. Enumera ia din prima strof .. atât l-a t iat capul s fac .dar n-ai z rit. ia seam ´. cu casa.. iar pe de alt parte . el nu poate s înteleag frumuse ea locurilor: ³ i crezi. ia seam . Cratima une te într-o singur silab p r i din cuvinte diferite. fapt necesar pentru p strarea m surii. O caracteristic a traditionalismului este localizarea intr-un spa iu rural. Imaginile vizuale precum ³te-apleci mirat´.livezi´. ÄStr inul´ venit la mo ie pare c nu reu e te s descifreze peisajul i îl vede doar ca pe un tablou: ³Te-apleci mirat str ine..´ I. pe-amurg ca pe-o ram ´. melancoliei i nostalgiei: ´C ai cuprins Florica. Rolul expresiv al interjectiei ³vrrr´ in poezie este acela de a sugera .c tot astfel trece i timpul . pauze ale emo iei. o clip ´ con ine o imagine vizual . la nivel auditiv . 79 (Ion Pillat. Natura este o tem des întâlnit în poeziile lui Ion Pillat. eviden iind frumuse ea i bog ia locului. exprim apar ine acestei mo ii. 6. ³ce-ar str luci´ ori metafora ³r nit de-un dor târziu´ accentueaz ideea poetic . A venit toamna în sufletul ei. ³Florica e acolo. la aflarea ve tii. De asemenea. pe de-o parte zborul vr biilor. parc. ³cu cas .. În fiecare toamn plec m la ar . dureros scâncind = plângând 2. vizual tot ceea ce 7. 5. În ³Amurg în delt ´ . care se produce instantaneu.3. parc ... Din p cate. ³Vrr. C derea sunetelor la sfâr it de substantive i la început de verb reduce num rul de silabe din vers. pe care cutremurat l-ascult´ con ine o imagine auditiv . 8.. trist = amar. Ne-a t iat calea o pisic neagr . Sugestia limbajului poetic este realizat prin simboluri i coresponden e: ³Pe-albastra dep rtare a luncii de demult´ sugereaz scurgerea timpului.. Amurg în delt ) 1. 9. mo ia Florica aici.dar n-ai z rit. 3. sugestia se realizeaz i prin pauzele din discursul liric. Perspectiva lui este diferit de a celor familiariza i cu împrejurimile. marcate de punctele de suspensie..³Sclipe te Râul Doamnei înspre apus. livezi´./ C ai cuprins Florica. 4.

Rima este incruci at . iar metafora ³aur vân t´. de asemenea. Epitetul personificator ´sfâ ietor de trist´ sau cromatismul insistent i contrastant (aur / vân t ) contureaz un spa iu al disputei dintre lumin i întuneric. În prima strof nega iile au rolul de a înt ri ideea poetului c timpul nu este ceva palpabil i c acesta reprezint o realitate abstract . Astfel. Äf r ieri i far azi´ 2. cum ar fi Äaud´. o stagnare. In ultima strof .acesteia i se al tur motive ca amurgul. 6. tabloul este totu i înc rcat de emo ie. 6. a a cum filele de c r i se îng lbenesc datorit vechimii. . Aparent un cadru de natur . Ämei´. În aceast poezie apar tema timpului i motivul mor ii. Compara ia Äîng lbenind ca fila dintr-o carte´ are rolul de a ar ta efectele trecerii timpului asupra omului. Poezia lui Ion Pillat este un pastel al deltei in momentul înser rii. 7. 8. fragilitatea omului i existen a sa limitat . o ilustrare concis a temei acesteia. Prima virgul separ apozi ia-metafor ´în ceasul cu nisip«´ de restul enun ului. Äsimt´. a vie ii in delt . din perspective unui observator neutru. subliniaz trecerea lent a timpului care se reflect i asupra naturii înconjur toare prin nuan ele soarelui la apus. 5. iar a doua separa dou propozi ii coordonate. cu rol chromatic.´Nu-i în apus i nici în auror ´ . Prezen a eului liric în aceast poezie se face remarcat prin adjectivul posesiv la persoana I. Titlul ´Amurg in delt ´ este un fel de rezumat al poeziei. Modalitatea în sine a descrierii în cazul c reia vizualul este dominant este specific textului liric. de 11 i 10 silabe. Aceasta sugereaz . 80 (Ion Pillat. i 7. 5. 3. la amurg. iar m sura versurilor . Timpul) 1. compunere ±dintotdeauna derivare cu prefix-recheam 4. apa i o not istoric (³cai t tari´). caracterul tradi ionalist se resimte prin tonul elegiac. 9. I. În ³Amurg în delt ´ caracterul liric al poeziei se face sim it prin nota de u oar melancolie. Poetul descrie un tablou de amurg în zona Deltei Dun rii (³sat lipovenesc´). dintre via i moarte. Metafora ³ ochi de ap moart ´ d poeziei o u oar nuan melancolic poate ar ta o incetinire a trecerii timpului. personificarea ³noapte optitoare´ creeaz un fundal muzical melancolic. si verbe la persoana I.

Altã caracteristicã ce încadreazã poezia în simbolism este cadrul natural care apare ca unul trist i dezolant. nemãrginite = întinse solitari = singuri 2. ob inutã prin ritmuri si rime perfecte. tema poeziei. central fiind aceea a unui eu liric pentru care timpul ajunge. Rolul descrierii în textul dat este de a crea un decor. . I. aceea a trecerii timpului. ³mun ii solitari´ Epitetul personificator ³mun ii solitari´ este folosit pentru a eviden ia mare ia i înãl imea mun ilor. ³câmpii nemãrginite´). care dominã întreg inutul prin ³albul dezolant´ . 81 (Iuliu C. prin verbe la persoana I (Äaud´ . Titlul reprezint . S vescu. a sorbi din ochi. înduio a i. 9. eul liric este marcat. cu scopul de a eviden ia greutatea i apãsarea cu care calcã Ämarii ur i´. încât par desprin i din universul terestru. Astfel.Prin folosirea pluralului articulat Äpa ii´. prin motive precum motivul singurãtã ii. ochi de vultur. Ca de obicei. ochiul dracului´ 4. solitudine care în poezia de fa ã devine apãsãtoare. ³Iar din prãpãstiile adânci se-aude-o stranie vibrare´ ³ i ur ii albi. o atmosferã prin intermediul cãrora eul liric î i exprimã starile suflete ti nelãmurite i confuze prin a sugera un sentiment pe care îl creeazã elementele din naturã. o realitate palpabil ( Äpasul´ timpului îi bate în inim ). i anume. 5. Äpa ii´. Percep ia acut a acestei treceri este sugerat prin imagini poetice. la fel ca i repeti ia i simetria unor cuvinte la începutul i fâr itul unei strofe ( ³mun ii solitari´. Un alt element definitoriu al poeziei simboliste îl constituie muzicalitatea exterioarã. de fapt. Aceast oper este o poezie liric . ³La Polul Nord´. prezintã câteva caracteristici specifice liricii simboliste. în poezia ³La Polul Nord´. ³dorm adânc´-³dorm mereu´. Äsimt´). ace tia sunt atât de înal i. care dominã peste câmpii si vãi. Gãvescu.³La Polul Sud´). 6. totu i. a pierde din ochi. 3. iar în aceasta poezie eul liric î i exprim triste ea i un fel de con tiin a imposibilit ii de a schimba ceva în aceast privin . Omul s-a confruntat dintotdeauna cu efectele timpului. La Polul Nord) 1. pustietatea (³mun ii solitari´. ca prezen .8. deoarece poetul î i exprim sentimentele pe care i le treze te trecerea timpului. este asociatã cu izolarea. se pune accent pe acest substantiv. imaginarul poetic se organizeaza în jurul anotimpului iarna. Poezia ³La Polul Nord´ de Iuliu C. într-un oftat adânc i greu´ 7. i aduce cu sine pierderea oricãrei sperante din sufletul poetului. devenind singuratici. ÄBanul.

7. prin eviden ierea unei muzicalita i exterioare. La nivel morfologic se remarcã abunden a verbelor la timpul prezent: ³se-ntind´. prin substantivul în vocativ ÄDoctore´ folosirea persoanei I singular a verbelor i a pronumelor. Eul liric consider c a. o moarte care incepe de la inceputul vietii. Cratima marcheaz c derea vocalei ³î´ în unirea pronumelui cu adverbul ³nu-e´ într-o singur silab . Laitmotivul în poezia lui Iuliu C. prost ca noaptea 4. prin albul care dominã. de a sim i în fiecare moment. ³ aici în regiunea fiin ei mele´. am vorbit cu oameni i m-am gândit. I. 3. sugerat de epitetul ³mortal´. ³adorm´. i prin 8. noapte luna i stelele´. ³se-aude´ etc. ³am citit´. dar mai ales prin repeti ia simetricã a unor cuvinte la începutul i sfâr itul unei strofe (³La Polul Nord´. Se observ o Moarte general . intensificând sentimentele i dând veridicitate întregului poem. pronume la persoana I singular ³m ´. venind din interiorul ca o con tientizare a pieirii. ³cand m-am .8. moartea. ce sugereazã permanen a stãrii de angoasã. cititul) sunt încerc ri de a tr i intens viata. degeaba = zadarnic. direct. ³se v d´. ³îngalbene te´.³La Polul Sud´ etc. am fost bun i am fost frumos´ ± enumera ia sugereaz str dania depus pentru a învinge Äboala´ fiin ei. Cromatica este astfel sugeratã prin culoarea alb. obi nuitã numai prin ritmuri i rime perfecte. În prima strof a poeziei se descrie sentimentul mor ii. un început de deta are de aceast lume. verbe la persoana I singular: ³simt´. Discursul liric este confesiv. iarna are rezonan ã în sufletul omului. de la primele simptome. culoare simbolizând st ri i atitudini poetice de izolare. 82 (Marin Sorescu. ³mi´ 5. 6. senza ie = percep ie 2. ³dorm´. Cadrul natural este unul trist i dezolant. cea cu care ne na tem. 9. ³am urât i am iubit. Sãvescu reprezintã un element definitoriu al simbolismului. iubirea. aducând monotonie.). ³ziua m doare soarele. ÄBoala´. 9.i face via a frumoas te îndeparteaz de moarte. a se trezi cu noaptea în cap. este o metafor sugerând moartea. Titlul poeziei. adresarea direct (³Doctore´). chin i frig lãuntric. nevrozã. Prin intermediul laitmotivului. iar Ämedicamentele´ (ura. Boala) 1. întreaga naturã ajunge sã strige pustiirea eului liric. via a fiind antidotul pentru moarte. am înv at s citesc i chiar am citit niste c r i. Se vorbe te despre moarte. Lumea înconjur toare devine o povara.

triste ea omului c l tor care nu reu e te s cunoasc niciodat lumea pentru c are timp numai s o vad . ce concentreaz i expune drama omului care tie. gânditor. prive te moartea ca pe o boala. Titlul poeziei sugereaz pasivitate i deta are. încercarea de a ne face via a cât mai frumoas . dar nu prive te. ora e. Pleac trenul » este o metafor . Astfel acestea devin ³medicamentele´ împotriva mor ii pe care o simte înc de la începutul vie ii. Tema poeziei o constituie îndep rtarea. confuz. când de fapt suntem victime ale pasivit ii noastre. confuzia si totodat resemnarea : nu se tie cine a plecat. cât i efectele ei. de când lumea i p mântul. Mai este. 83 (Marin Sorescu. gând . dar se con tientizeaz ruptura . el reu e te s priveasc lumea. . de asemenea. a fi frumos. Iubirea. lipsa tr irii în mijlocul lumii i în prezen a ei. Tu » este un pronume personal. a. desi ³am cheltuit pe ele o groaz de ani´ i c singurul lucru ce poate fi schimbat în acest sens este tr irea intens . Revolta i mâhnirea cap t forma final în aceste ultime dou versuri. 7. privirea » fiind element cheie al acestei poezii. a tr i. Ultima strofa expune metafora dramei c l torului. cititul. separ elementele unui subiect multiplu. indiferent din ce parte se produce ac iunea. I. ruptura tot se produce. f r a apuca s o i cunoasc . eul liric preferând pasivitatea i deta area. Eul liric încearc s evite aceste simptome. 6. din punct de vedere sintactic. trenul face ac iunea: trenul st sau trenul se duce. Trenul » este cel care se pune în mi care. Se realizeaz ca moartea în final nu are loc. a fi bun. de lume. ura. dar nu cunoa te. pe care încearc s o înfrâng . 9. 5. niciodat Ätu´. expus ideea trecerii ireversibile a timpului i a incapacit ii de a-l tr i : avem de multe ori impresia c ne tr im via a. continente´ ± virgula desparte mai multe elemente ale unei enumera ii i. 8. 3. marc a eului liric i indic autoadresarea. nu s se i apropie de ea. c facem alegeri. Astfel.gândire. a aceluia blocat în pasivitate. care vede. Interoga ia De ce ? » accentueaz ideea poetica expusa în celelalte strofe. Efectul este acela i: fie c trenul merge sau st . a gândi 2. Resemnarea vine odat cu con tientizarea c în curând va pleca i trenul t u. iar întreb rile sunt adresate sie i. Tu » doar e ti în tren. timpul tot se scurge. un tren tot se pune în mi care.nascut´. ca un strig t debusolat. frica de ata ament i de cunoa terea necunoscutului. devenind leg tura sa cu tot ceea ce îl înconjoar . se eschiveaz . iar timpul trece pe lâng noi.i lua lumea în cap 4. De ce ?» este o interoga ie retoric . Astfel. Ideea Toata via a am privit pe fereastra » exprim neimplicare. se încearc o anulare a responsabilit ii ac iunilor din moment ce decizia de a sta sau a pleca nu i i mai apar ine. reprezentând atât desp r irea. efectul este acela i. ca lumea. toate înseamn a fi viu. c lupt m. cu riscuri i fr mânt ri. Pleac trenul) 1. ÄOameni.

de tren.). Îndr gostitul sugereaz faptul c prin iubire. romantic . o con tientizare a irosirii: Toat via a m-am uitat pe fereastr [ ] De ce am impresia c am cunoscut lumea ? » I. limitându-se astfel la o cunoa tere superficial . de vapor. omul poate atinge absolutul.a avea un aer preocupat . lucru sugerat de enumera ia de autobuz. el este cel care nu se opre te la ele. vag 2. Prin intermediul simbolurilor. 7. Titlul are rolul de a-l introduce pe cititor in universul de fic iune propus de autor i de a oferi o cheie de lectur a textului. de fapt. fiind un simbol al iubirii. hurducat de c ru ». Verbele din prima strof creeaz o atmosfer aproape ireal i sugereaz un timp mitic al iubirii. fapt sugerat de sintagmele care unesc cele dou lumi ( i p s ri mari se coborau pe b nci/ i pe statui. 5. o încununare a emo iilor exprimate pe parcursul poeziei. el nu fuge. Atmosfera mitic este subliniat de versul liber i m sura de 11 silabe. Din nou. ±a avea nevoie de ceva ca de aer . el nu ac ioneaz . tema iubirii . Fug copacii. ne-nfa ura) 9. S rutul) 1..a r mâne în aer 4.. de ce ? » vine ca o r bufnire. eul liric este cel purtat. iar el fuge. În ultima strof se reg se te motivul iubirii creatoare de lumi i motivul cuplului adamic. copacii fug. ora e. 8.a. .i da aere . responsabilitatea nu este asumat . continente » când. eul liric nu î i asum via a. pe cabluri. dar îi este team s simt . îndr gostitul î i exprim concep ia despre iubire i consecin ele pe care aceasta le are asupra eului interior i asupra universului. el nu st . l sându-se purtat inert de mersul lucrurilor. Metafora steaua neagr este format din doi termeni aproape antitetici i rolul s u este de a crea o atmosfer ireal . -prezen a monologului liric adresat -m rci ale eului liric i prezen a verbelor la persoana I plural (ne s rutam. oameni.motivul cuplului adamic 6. care aduce în prim-plan i ideea deta rii. tr irea. Întreaga strofa este o metafor ce sugereaz via a omului care dore te s vad .motivul iubirii creatoare de lumi . peste iarb . 84 (Nichita St nescu. se-adumbrea= se intuneca stins= imperceptibil. Pasiv. dar s nu cunoasc . Interoga ia din final.motivul rela iei omului cu transcenden a . de a sublinia sentimentele de duio ie ale îndr gostitului i de a sugera c prin dragoste omul poate accede la absolut. fapt sugerat de verbul la participiu pironit » i sintagma m-am uitat pe fereastra ». Din punct de vedere sintactic virgula coordoneaz circumstan ialele de loc iar din punct de vedere stilistic are rolul de a coordona termenii unei enumera ii. 3. Totul st .condamnat de sine s priveasc .

8. . sunt insuficiente. 2. asemenea elementelor chimice din tabelul periodic al elementelor. Cele nou zeci i nou de elemente. 7.. piatra filosofal . Nu am putut g si la magazin calorifere cu apte elemen i. Ämele´).. Plutoniul. El transform toat fr mântarea omului de a ob ine fericirea într-o pseudo. a da vrabia din mâna pe cioara de pe gard. 5. Titlul poeziei este un simbol ce ne arat unghiul din care trebuie s citim poezia pentru a în elege semnifica ia urm rit de autor. a da ocol. Invoca ia este folosit în discursul liric pentru a accentua sentimentul de frustrare al eului liric cauzat de lipsa fericirii. Ämea´.mai arunc sub cazanul vostru. Ele sunt trecute în tabloul fiin ei sale ordonat. 4. Äv dau jum tate. 3. Deci titlul simbolizeaz c utarea orbeasc a fericirii.. M rcile gramaticale ale prezen ei eului liric în textul dat sunt formele verbale la persoana I (ÄCe sa fac eu. Risipa se realizeaz prin consumarea timpului dat fiec ruia s -l tr iasc în între inerea reac iei chimice care ne promite drept produs final fericirea. Alchimie) 1. Marin Sorescu în ultima strof a poeziei ÄAlchimie´ folose te metafora i un registru de cuvinte tipic alchimiei pentru a ar ta risipa ce se realizeaz în c utarea pietrei filosofale. întreg.´) i adresarea direct prin folosirea formelor verbale i pronominale la persoana a II-a (ÄA i gre it calculele.´. Fericirea este un scop în timp ce în elepciunea este un mijloc de a atinge scopul..´. a da cu bâta-n balt .. Äda i-mi´. un num r rotund. num r fatidic. Virgula desparte în text elementele componente ale enumera iei.. Alt marc gramatical existent în textul dat este prezen a formei pronominale a persoanei I (Äeu´..ÄV dau jum tate... i care folose te calcule i formule imprecise bazate pe intui ii eronate.´).´ . a da de veste.I. Ä. deoarece nu sunt o sut . 6.tiin cum este alchimia ce are un el final imposibil. Opozi ia din strofa a doua dintre ideea de în elepciune i cea de fericire reliefeaz asem narea dintre cele dou no iuni în concep ia uman dar ele au valori i în elesuri diferite. fericirea.. radiul i poloniul sunt elemente chimice radioactive. Acest procedeu artistic permite exprimarea mai direct a sentimentului de dezolare i cre te intensitatea mesajului transmis. 85 (Marin Sorescu. Dar din p cate reac ia continu la nesfâr it far un rezultat.

dezolare. Timpul trece în mod ireversibil iar omul este purtat prin via precum frunzele uscate de vânt. durerea. cadru necesar exprim rii unor tr iri de o asemenea gravitate i intensitate. Tonul autoritar. ÄFrunzele-Elegie de toamn ´. I. în ceasul al doisprezecelea. trecerea ireversibil a timpului i un motiv literar este cel al toamnei i al frunzelor moarte. reluat în cadrul fiec rei strofe. a realit ii necru toare genereaz dezn dejde. este cuprins de triste e. ÄF focul´. Chinuit de ideea efemerit ii fiin ei umane i de regretul vremurilor apuse. Äpreumbl -te´ 5. 8. i care. Poezia se încadreaz în lirismul de tip subiectiv prin m rcile lexico-gramaticale ale eului liric prezentate la punctul 5 i prin adresarea direct prin invoca ie retoric care accentueaz subiectivismul poeziei.9. Prin referire la specia genului liric. toamna cu frunzele moarte. accentueaz ideea dezn dejdii. O tem prezent în text este efemeritatea fiin ei umane. în raport cu universul. Sinonimul contextual pentru cuvântul înv luit este Äîmbr cat ´ i pentru a dep na este Äa desf ura´. dezn dejdea i durerea provocate de drama omului a c rui speran e s-au . Astfel. regretul. Limbajul poetic se remarc prin expresivitate. ÄFere te-m ´. toamna. 2. Structurile care pun în eviden prezen a eului liric sunt: ÄA eaz -mi-te al turea´. c utând refugiu i alinare în iubire. Este dezv luit i elementul central în jurul c ruia graviteaz întregul discurs liric. Astfel. inversiunea cu rol de accentuare a ideii poetice. neputând s se împotriveasc destinului. fixeaz motivul central al acesteia. titlul prefigureaz ideea de ansamblu a textului. este anticipat înc rc tura afectiv a poeziei. înc din titlu este fixat cadrul natural metaforic. Frunzele ± Elegie de toamn ) 1. În cadrul poeziei. cum gem´ care se constituie totodat într-o imagine artistic auditiv . 7. Astfel. 9. ritmul alert al confesiunii este sus inut de folosirea modului imperativ care sugereaz totodat dezn dejdea i disperarea eului liric. Uzitarea modului imperativ al verbelor este o marc a lirismului subiectiv i implicit a eului liric. eul liric este însp imântat. poezia cap t forma unui monolog adresat. angoas . Frunzele moarte purtate de vânt simbolizeaz atât efemeritatea fiin ei umane cât i cât de nesimnificativ i neputincios este omul în fa a naturii. a se da de ceasul mor ii. expresivitatea este realizat prin figurile de stil existente. personificarea. se remarc personificarea Äfrunzele sub pa i. frunzele. a disper rii i triste ii eului liric. sentimentele dominante fiind melancolia. De asemenea. Con tientizarea dramei umane. elegia. Cuvântul a c rui form nu mai este conform cu normele limbii literare actuale este Äal turea´. a-i suna ceasul 4. Titlul poeziei. Astfel. Formele de imperativ exprim voin a hot rât i cererile arz toare ale eului liric ce iau forma unor porunci adresate fiin ei iubite. 6. precum metafora. acesta dore te cu t rie s evadeze din realitatea dezolant . 86 (Radu Stanca. aceea a spulber rii iluziilor i speran elor la gândul perisabilit ii fiin ei umane. 3. Personificarea e menit sa exprime zbuciumul interior.

implicarea afectiv a eului liric. 8. ³la nesf r it´. Apozi ia ³ea´. cum este cea din versul ÄS nu simt frunzele cum zboar în vânt´. Astfel.³n-o s moar ´ 2.spulberat. Pronumele de persoana I singular ³-m ´. ea n-a murit. 3. 5. nicicând n-o s dispar ³. Amploarea suferin ei interioare i a temerilor este eviden iat prin inversiunea Ävasta urgie´.´) i prin inversiunile cu rol prozodic.dar . 87. Expresivitatea limbajului poetic este dovedit i de uzitarea metaforei.. Eul liric ar dori s se sustrag acestei realit i dureroase i s opreasc timpul.´ 6. ea . Sonet) 1. Prin intermediul acestei metafore este vehiculat ideea trecerii ireversibile a timpului care ia cu sine toate speran ele.Iubirea este un sentiment ce creeaz o anumit vulnerabilitate. Lirismul subiectiv se caracterizeaz prin prezen a monologului liric adresat i prin intermediul m rcilor eului liric (pronumle de persoana I singular i plural): ³eu´.. expresivitatea la nivelul limbajului poetic se realizeaz prin intermediul figurilor de stil folosite în cadrul poeziei. I. Adresarea direct a eului liric este subliniat prin pronumele de persoana a II a singular ´. devine astfel subiectiv i reu e te s treac peste toate defectele celui/celei asupra c ruia/careia îsi r sfrânge iubirea.. focalizând accentul asupra iubirii. Iubirea devine elementul de conexiune între cei 2 : ÄIubirea. acest lucru eviden iând totodat unitatea cuplului. ³d inui-ntre´) ajut la p strarea m surii de 10-11 silabe./ i multe.´ ³ i dragostea . nicicând n-o s dispar ´ are rolul de a izola o apozi ie (³ea´). Cel de-al doilea catren nuan eaz eternizarea sentimentului de iubire. nicicând n-o s dispar . c ci ra iunea nu mai are putere în fa a sentimentului intens. ceea ce reiese din verbul la modul conjunctiv ÄS nu simt´. vezi. totodat posibilitatea împlinirii unui scenariu ideatic. 7. Rima este încruci at .nicicând n-o s dispar ´. Confesiunea liric eviden iat prin m rcile eului liric (pronumele personal de persoana I plural ± ³noi´). Legatura afectiv dintre eul liric i iubit e redat simbolic prin folosirea pronumelui de persoana I plural ´noi´. nu l-am crezut. de accentuare a sentimentului de iubire (³ea.´n-o s dispar ³. subliniaz importan a iubirii pentru eul liric. (Radu Stanca. Cele doua virgule din versul ³Iubirea. Iubirea lui nu va muri nicicând. Ea este o sl biciune. ³noi´. Folosirea cratimei... Nici când mi-a ar tat dovada. 9. ea . reliefeaz lirismul subiectiv. Verbul la condi ional-optativ ³ar mai trece³ i cel la viitor ³n-o s dispar ³exprim dorin a eului liric de a conserva acest sentiment. Apar sintagme care marcheaz permanen a iubirii:´înc-o sear ³. pentru elidarea unor vocale (³dac-ar´. ³va d inui ³. ea. de a-l proiecta într-un plan ireal i. . Expresivitatea este realizat prin repeti ia anaforic (³ i chiar. ³n-o s piar ´.i´. Persona încercat de acest afect. ³eu´ marcheaz prezen a lirismului subiectiv. ³Iubirea. ³tainice cununi´). 4. ³înc-o ³. dar i prin adjectivul pronominal de persoana a II a singular Ätale´.

În text se repet verbul ³a na te´ (³n scând´) care are rolul de a eviden ia procesul creator. Astfel. I plural. din punct de vedere gramatical. 6. Virgula. triste e. ³înfrigurat ´. care lupt cu sine. inclusiv prin ermetismul expresiei. a duio iei în planul iubirii. orice poet. Inserate între versurile 7-13 se reg sesc epitete personificatoare atribuite triste ii i dragostei: ³urât ´. 18 silabe 5. Necuvintele) 1. întotdeauna. prima interoga ie retoric pune sub semnul întreb rii normalul i sugereaz ie irea din limitele banalului. I. ducând la confruntarea dintre creator i gânditor. a t ia frunza la câini. 88 (Nichita St nescu. prezen a eului liric implicat. Poezia ÄNecuvintele´ se prezint ca o . cât i o altfel de gândire asupra poeziei moderne. nedreptatea firescului. poezia contrariaz permanent a tept rile cititorului. acel laser lingvistic = acel cuvânt 5. Nichita St nescu este un înnoitor al poeziei prin faptul c aduce atât elemente noi. a se culca pe o ureche 2. Titlul exprim i subliniaz apari ia eului liric subiectiv. dragoste 4. ³nedreptate´ suprim insolitul imaginilor artistice. a-l t ia capul 4. 3. figurile de stil creeaz ambiguitatea limbajului împinsa pân la aparen a de nonsens. mai ales. ÄDe ce s auzim i de ce s avem urechi pentru auz?´. 9. Tema poeziei este crea ia ca înnoire a universului. de absurd. au drept scop înfrumuse area versurilor. dar totodat . prezen a interoga iilor retorice 8. pus în rela ie antitetic cu dep irea limitelor 7. Nedreptate) 1. într-una: Într-una din zilele vacan ei voi merge la mare. o desprindere de contingent. întruna: Dup spectacol m b tea la cap întruna! 3. a trage cu urechea. dar i eviden ierea ideii poetice. prin r sturnarea firescului. 6. de a nuan a na terea unei noi lumi. iar din punct de vedere stilistic accentueaz importan a ochilor i a picioarelor în cadrul vie ii i. duio ie. Mijloacele artistice la care apeleaz . 7. antonimie: realitatea-visul desp r ind-unind 2. marcheaz elipsa predicatelor.I. prin folosirea verbelor la pers. Astfel. 89 (Nichita St nescu. a t ia elanul. speran e. o crea ie a esen ei lucrurilor.

definitive. Strofa a doua eviden iaz dorin a autorului de a afla adev rul. pe parcursul celor trei strofe.i bate gura degeaba. Cuvântul Äoamenii´ este scris cu doi ³i´ pentru c primul i reprezint desinen a de plural a substantivului respectiv. Lauda omului) 1.. Astfel se poate gândi un punct de vedere al copacilor. Repeti ia locu iunii substantivale ÄDin punctul de vedere al . pentru c ofer un indiciu interpretativ al discursului poetic. iar celelalte versuri sunt alc tuite independent de poeziile clasice. planând´. ca pentru a purta în ele adev ruri absolute. iar al doilea i este articol hot rât. pentru c descrie cel mai bine atmosfera create i anume aceea a necuvintelor. În ultima strof . un altul al pietrelor i un al treilea al aerului. 7. a temei. identific specia liric cu o od . a reflexivit ii ce caracterizeaz fiin ele inteligente. b tut de soart Dumnezeu / de 4. Nichita St nescu se folose te de o metod a contempl rii. . 5. Cu ajutorul limbajului. s ating absolutul. Titlul poeziei.art poetic prin faptul c poetul î i ar t propria concep ie despre modelul de poezie. 9. i a solu iei g site de el pentru ob inerea unei noi lumi se contureaz o veritabil art poetic . a. plutind. ³Necuvintele´ reprezint o art poetic deoarece arat ideea autorului despre poezie i despre lumea înconjur toare în general.´ se refer la faptul c poezia se face prin fuziunea dintre puterea de judecat i afect. 6. Lauda omului. 3. referindu-se la faptul ca omul vrea s accead la o condi ie superioar . I. 8. Äînl untru´ ± exterior. Copacii gândesc omul ca emo ie i ca ni te Äfructe plimb toare´. pietrele gândesc omul ca mi care i ca lumin . cu excep ia strofei a treia în care primele dou versuri se repet . Cei doi termeni repeta i în poezie sunt Äsoarele´ i Äoamenii´. Äad ugat ´ ± înl turat . Aripile ascunse ale oamenilor sugereaz superioritatea gândului. poetul folose te imaginea vizual Äcu aripile crescute înl untru. Omul întotdeauna vrea s se autodep easc . 2. În acest sens titlul este semnificativ. din întrep trunderea ra iunii cu sentimentul. toate trei cu privire la Om. adev r reprezentat de un singur cuvânt. a se bate cu morile de vânt. în tipare sintactice de neclintit. aerul îl gânde te ca pas re cu aripile crescute înl untru. / care bat. a filosof rii pentru aflarea acestui cuvânt ce poate fi aflat numai în vis. Formul rile cap t o mi care grav i lini tit-suitoare. Titlul este un element esen ial al recept rii. 90 (Nichita St nescu. Din punctul de vedere al prozodiei poezia este lipsit de rim . trei trepte ale unui fel de silogism poetic..

Poetul ne propune aici o viziune a Omului ca punct suprem i continuu ascendent al evolu iei materiei în Univers. chiar dac cu valoare generalizatoare. adânci i de o mare plasticitate intelectual . mediul p s rilor. a da ap la moar . sunt cele mai originale i mai surprinz toare. sporesc impresia de dinamism continuu. Cea de-a treia strof . 1-3 feminin i 2-4 masculin . motivul ascensiunii. Omul este mai presus de orice prin emo ii i inteligen . 3. a ti ca pe ap . 8. a se îmb ta cu ap rece. Lirismul subiectiv reprezint manifestarea direct a eului liric. Virgulele desparte grupul verbal construit cu gerunziu de restul enun ului reliefeaz semnifica ia sintagmei: o personificare. devenind o prelungire a universului uman. eul liric este sugerat. Ä i plopii. Äce-o z re ti´. Ätâmplele´ 2. ca i adaosul Äascendent³ al celor dou versuri supranumerare din strofa ultim . pietrele i aerul. complementare una alteia. m sura variaz între 10 14 silabe (într-o rostire rapid a primului vers al acestei strofe) 6. f când apel la propria lor sfer semantic . pietrele i aerul. În poezie. Äochii´. în poezie sunt enumerate trei perspective metaforice cu privire la om: a copacilor. Äumeri´ . motivul somnului. Nu îns simetriile dau superioritatea acestei poezii. s aiba un Äpunct de vedere³ despre Om. prin personificare. Ultimele doua imagini. Äfrunte´. pe apa Sîmbetei 4. Tema trezirii con tiin ei / a na terii lucide. Pentru aer. trezindu-se brusc´ ± personificare. vocea liric este prezent în text prin adresarea direct . Äcare e gândul³. în tendin a lui perpetu de a st pâni legile universului. Rima este încruci at . în ni te metafore ce dep esc analogia clasic i exalt diferen ierea. ci constatarea uimit c în atâta relativitate cosmic pare probabil ipoteza ca elementele lumii materiale. Äsprâncene´. Diminea marin ) 1. Ca i cum natura ar avea propria con tiin . copacii. I. 9. precum i prin exclama iile din finalul fiec rei strofe. este a elogia la maximum intelectul uman. 91 (Nichita St nescu. motivul luminii. pentru c red ceea ce gândesc pomii. A imagina aripi crescute înl untru. vâslind în aerul gândului. 5. oamenii sunt ni te p s ri extraordinare având aripile Äcrescute înl untru³ i planând fantastic în cel mai curat aer. De asemenea. Nicolae Manolescu i . universul material prinde via . a pietrelor i a aerului.de i con inutul textului nu integreaz epitete elogioase sau superlative r sun toare.

a t ia frunz la câini etc. Eul poetic are viziunea propriei geneze ca fiin suprem . 14 silabe în al doilea vers. f r a se marca fiecare vers prin majuscul (scindare a unei unit i lexico-sintactice prin dispunerea ei în versuri diferite). Poezia se face pe sine ca obiect i se construie te cu fiecare vers. 92 (Nichita St nescu. 6. moment auroral privilegiat. eap n = puternic . 12 silabe în al treilea vers i 15 silabe în al patrulea vers. Adolescen i pe mare) 1. calm . numai c diminea a devine o metafor a trezirii con tiin ei: fiin a cosmicizat se treze te din somnul necunoa terii. 8. motivul biblic al mersului pe valuri 5. Discursul liric confirm par ial i completeaz în elesurile sugerate de titlu. motivul m rii. având drept caracteristici lirsmul reflexiv i imagismul metaforic. tema adolescen ei. reinterpretarea miturilor (geneza este aici individual . identificându-se cu soarele. Cuvintele au valoare în sine. 7. dar dincolo de cuvânt se deschide o alt lume. ca un dans . 3. m sur de 16 silabe în primul vers. pe mare. rostirea într-o singur silab / tempo rapid. prelungit i în neomodernism. Textul apar ine neomodernismului. schimbându-i contururile. al ilumin rii. Sentimentul este generator de sens. Imaginea vizual a soarelui i sinestezia Älumina-n ape o s -mpung ´ contureaz o lume a obiectelor i a fiin elor aflate într-o rela ie de întrep trundere. consecin ele elid rii acestui sunet fiind p strarea ritmului i a m surii versurilor. Epitetul Älenta înaintare´ semnific plutirea lin . 4. natura se treze te la con tiin ). fiecare cuvânt. Apostroful din versul: Äm car pân' la genunchi în valul diafan´ marcheaz absen a vocalei ³ ´. Titlul sugereaz un tablou de natur . Orice titlu induce un anumit nivel de lectur a textului poetic i genereaz un orizont de a teptare. în lumin . 9. Titlul poeziei citate este alc tuit dintr-un substantiv comun înso it de un adjectiv cu valoare de epitet. a t ia drumul / calea cuiva. într-un moment al zilei.vorbe te despre substan ializarea limbajului i poetizarea realului. numit ingambament. I. într-o viziune monumental . lent = lin . 2. a-i t ia cuiva (toat ) pofta. glorificând momentul na terii lucide. ine lumea în fiin . care se define te prin continuarea ideii din versurile anterioare. omul devine centru al universului. Scrierea cu liter mic este un procedeu prozodic specific modernismului. În primele patru versuri ± rim încruci at . 7.

fapt subliniat i prin utilizarea conjunc iei adversative Ädar´. impulsiona i spre descoperire.cosmic. de obicei. i nu mai tiam . Iubirea de alt dat este proiectat în mit cu ajutorul imperfectului (Äne iubeam´. din suflet. Personificarea ÄPere ii od ii erau / nelini ti i [. Äsufletele noastre dansau´. care con in o imagine vizual : Ä i m -n l am. 93 (Nichita St nescu.]" este folosit pentru a sublinia c în fa a iubirii celor doi. 8. Ultimele dou versuri reprezint un fel de concluzie / constatare a întregii poezii. a adolescen ilor cuprin i de elanuri impetuoase. Rima strofei a treia este încruci at silabe. ci este ea îns i un act. împlinire i des vâr ire a fiin ei. î i pierd aceast calitate. deoarece reprezint numele zeit ii 3. lucru sugerat de primele doua versuri. Tema iubirii. firesc.i da sufletul. a pune suflet. motivul Lorelei. Äploua´. M sura strofei a treia este de 9 -11 6. pentru c poezia nu se mai bazeaz pe reprezentare. Adverbul Äsimultan´ eviden iaz ideea unei alinieri ca într-o competi ie care-i ajut s se cunoasc . cu sufletul la gur 4. reprezint calit i ale tinerilor.. tinerii au c p tat deprinderea de a Ämerge pe valuri´. prezent i în aceast poezie i este datorat unui limbaj simplu. 5. Tot prin personificare. motivul zeului Marte. se exprim bucuria existen ial intens . a. Ämansarde´ 2.. Ädansau´) 7. Äconcret ". sunt de neclinit. Timpul imperfect al verbelor din primele doua strofe are rolul de rememorare nostalgic a trecutului. 8. Cele dou epitete. care stabile te o opozi ie cu ideea din versurile anterioare. Ploaie în luna lui Marte) 1. c ci pentru îndr gostit lumea apare ca un miraj continuu. În penultima strof se prefigureaz ruptura dintre îndr gosti i. Äinfernal". I . sentimentele îndr gosti ilor reflectându-se în tot ceea ce îi înconjoar . ca Isus. Transparen a ideii poetice este ilustrat aici de imagini artistice i de prezen a eului liric ca spectator. motivul ploii. f r multe figuri de stil. pân i lucrurile care. Äzvel i´ i Äcalmi´. i feminin . Expresivitatea este una dintre caracteristicile stilului lui Nichita St nescu. Substantivul Marte este scris cu majuscul romane a r zboiului i a vegeta iei. motivul zborului. semn al puterii extraordinare a acestei vârste mitice i al încrederii pe care adolescen ii o au în ei în i i. 9. Spre deosebire de a teptarea celui care îi contempl . cunoa tere de sine.

Äseptemvrie. ambele impunâd motivul zborului. este de a marca o pauz afectiv în rostirea poeziei . Ploaia este o metafor a vie ii. Ultimul vers poate fi interpretat ca o întrebare retoric din partea iubitei. ÄSeptemvrie«´ . al dep irii limitelor banalului.]" i ÄSufletele noastre dansau". imposibile în romantism. Är dvanul´. I. prin iubire. În poezia Ploaie în luna lui Marte de Nichita Stanescu. asociat iubirii tragice. se remarc personific rile ÄPere ii od ii erau / nelinistiti [. timpul imperfect creeaz durat i simultaneitate. asociindu. 3. singur tatea.i mai multe motive. provocându-le moartea). 2-4 masculin ) i m sura de 10-11 silabe. el îndreptându-se spre alte idealuri. iar vocea iubitei r sun ca un ecou îndep rtat. Uitarea od ii unde ei se iubeau i în l area marcheaz distan area îndr gostitului de iubita sa. din ultima strof . Imaginea auditiv ÄTu m strigai din urm ". Äcarte´. 5. care îl pune pe îndr gostit s aleag între iubirea lor (Äoamenii") i alte idealuri. 4. pentru a sugera nostalgia. care fluidizeaz ideea trecerii implacabile a timpului. Metafora Ämie-mi plou zborul. a instinctului. copil ria. Rima încruci at (1-3 feminin . sugereaz destr marea cuplului erotic. care sugereaz fericirea îndr gosti ilor i rezonan a universului înconjur tor la sentimentele lor. septemvrie. 94 (Gheorghe Tomozei. Utilizarea verbelor la modul indicativ. De altfel. Tema trecerii timpului. urmat de repeti ia Är spunde-mi. Rolul punctelor de suspensie din primul vers. târzii 2. Äfrunze´. 6. siren a Rinului care atr gea cor bierii într-o zon stâncoas . întâlnim imagini vizuale ca Änorii curgeau". cu pene" spore te expresivitatea textului.. dar care pot fi efemere (Äploaia") 9. Septemvrie) 1. Expresivitatea este o caracteristic a limbajului poetic dat de multitudinea figurilor de stil i a procedeelor artistice reg site în text. este ca o ultim aducere-aminte a dragostei pe care cei doi au tr it-o Äîn luna lui Marte". precum toamna.unde-mi / l sasem în lume odaia".. la fel ca i imaginea vizual Ä i m -n l am". 7. al în l rii. înal toare. Epitetul superlativ Äploaie de tot nebuneasc ". exprim starea de triste e a fiin ei. Äiubire´ sunt cuvinte din fondul vechi al limbii. prelunge te durata momentului evocat i o imobilizeaz într-un tablou sensibil i melancolic. a bucuriei existen ei. amintirea. Frunzele simt trecerea . De asemenea. chemarea iubitei cu numele Lorelei (în mitologia germanic . r spunde-mi" vin s sugereze faptul ca îndr gostitul î i las iubirea undeva departe. Epitetul Äfrunze târzii´ sugereaz efectul venirii toamnei.

de dup himericele cl i de fân ale verii. cad Ädomol´. cât i lumea animal .timpului i . de asemenea. singular) 6. 95 (Ion Vinea. cântecul cel mai trist´ are rolul de a izola. se înro e te tot i se eschiveaz . Limbajul poetic în poezia citat este caracterizat de reflexivitate. care declan eaz melancolia eului liric i care declan eaz monotonia boln vicioas în planul exterior ( Äarborii neajun i la cer´. las cititorul în suspans. cât i în ultimul vers. Ideea poetic este triste ea indus de venirea toamnei i este eviden iat prin epitete : Äsurâsul meu amar´ ce exprima atât am raciunea. în via . Poezia are o predispozi ie spre medita ie. omonim lexico-gramatical) 2. Acestea Äruginesc´. râvnind dup mângâierea doamnei înv toare. care te invit s gânde ti la rostul lumii i al fiin ei aflate sub puterea timpului. o l murire asupra primei sintagme. 9. persoana I. i rol de gradare a intensit ii. întrucât cea de-a doua virgula cerut de situa ia gramatical lipse te. se termin cu puncte de suspensie pentru a invita cititorul la reflec ie. îmb trânesc i se sting. Ä(nu)-mi´ (pronume personale. 8. de-o via . Äfrunzele care se dau în vânt´ ). datorit punctelor de suspensie prezente atât în fiecare strof . Declin) 1. Atât lumea vegetal . a adar. Strofa curent . deprimarea fiin ei care se identific cu Äcel mai trist colar´. o alinare mult a teptat . prin Äarborii neajun i la cer´. dar care nu va mai veni niciodat . apozi ia dezvoltat Äcântecul cel mai trist´ de determinantul sau (Äcântecul trist´). implicit i poezia. În poezia lui Ion Vinea sunt prezente tema melancoliei i cea a toamnei. având. prin . Sintagma Äcântecul cel mai trist´ este. Expresivitatea rezultat din repeti ia prepozi iei Äîntre´ în ultima strof a poeziei (anafor ) const în sublinierea ideii c intreaga natur este cuprins de triste ea toamnei. 5. a lua via 4. singular. I.i pasc soarta´. par ial doar. Când îi cer explica ii. Virgula folosit în versul ÄCântecul trist. Äturmele ce. la timpul lor. 3. asemenea unei fiin e umane. M rci ale subiectivit ii: Äîn mine´. pe via . via de câine. pentru c timpul copil riei a trecut. (cer = verb la persoana I. Metafora Är dvanul toamnei´ exprim plastic apari ia regal a toamnei. cât i falsitatea zâmbetului. într-o continu rota ie calm a anotimpurilor. ca la Virgiliu.

Äturmele ce. una dup cealalt . ca urmare a sentimentelor proprii de nelini te i triste e. În a teptarea elementului salvator (iarna. sunt cuprinse de vraja morbid a anotimpului. Limbajul poetic în textul lui Vinea este caracterizat în principal de expresivitate. Unele sintagme sunt totu i destul de dure (Äglasul sterp´. demult uitat în sine ( Äo triste e întârzie în mine´ ). Astfel. ca în poeziile simboliste. autorul nel sând cititorului doar indici asupra ceea ce dore te s exprime. în cea mai mare parte. este transpus în planul exterior i corelat cu toamna târzie. . acest lucru având drept efect o exprimare coerent . Imaginea creat de aceste versuri este aceea a unei buc i de lume cuprinse de melancolie i care. Äglasul sterp´. nici ner bdare. renun a adar. sub impulsul unui pesimism continuu i a obsesiei pentru moarte. Äfrunzele care se dau în vânt´ ). Declin. Äarborii neajun i la cer´. Eul liric din poezia Declin tr ie te o triste e anonim . care Äîntârzie´ în planul s u interior. Elegia este specia poeziei lirice care exprim sentimente de melancolie. ci numindu. cele dou planuri au atitudini diferite..i pasc soarta´. Prezen a acestor tr s turi demonstreaz caracterul elegiac al poeziei. triste e i care reflect o orientare a eului liric c tre visare i izolare. folosite cu sensurile lor denotative. care îl determin s observe doar ceea ce este deprimant i dureros în jurul s u (³cântecul cel mai trist´. pentru a rupe irul de zile derulate identic.. oboseala existen ial . 7.Äturmele ce. natura î i urmeaz vechiile obiceiuri i nu manifest nici revolt . Utilizarea acestei din urm expresii poate conduce c tre ideea c eul liric este interesat el însu i de posibilitatea sinuciderii. continu . acestea fiindu-I atribuite de c tre privitor. vag . termenii î i men in propriet iile. Triste ea eului poetic.i pasc soarta´). la fel i fiin a a teapt Äs rutul´ care s îi înc lzeasc sufletul. concis . de exemplu. lumea interioar .i sentimentele în mod direct. Cuvintele din poezia lui Vinea sunt. pentru c ÄE toat via a care doare a a / Zi cu zi pe întinderea stepelor´. Elementele cadrului natural sunt numite i nu doar sugerate.i urmeaz albia´. pustietatea. A a cum întreaga natur a teapt prima z pad din an pentru a se sparge monotonia existen ei. Puse sub semnul metaforic al titlului. a sentimentelor pare a acumula din ce în ce mai mult melancolie. i chiar i elementele naturii. aspirând triste ea peisajului tomnatic. 9. Pe de alt parte. 8. astfel încât omul pare a avea un aer boln vios. prin Äapele ce. pentru a se salva. respectiv s rutul). imaginile sugereaz destr marea lent a fiin ei. se Äd în vânt´. Äumilin a t l ngilor´.

ar i = dogoare.epitete (Äar i a grozav ´. sporind tragicul. Când Iisus este cuprins de somnul mor ii chinul se sfâr e te i pentru natura. Rolul cratimei în sintagma Äla picioarele-i z cea´ este acela de a realiza pronun area legat a celor dou par i de vorbire diferite: substantivul i pronumele neaccentuat în cazul dativ. a. Adverbul Äadânc´. 9. dramatismul versurilor. Cadrul exterior se afl în rela ie direct cu personajul liric. chinurile i. ÄÎn vale«dormea Ierusalimul´). Prima propozi ie. Redarea cât mai fidel a r stignirii lui Isus se subordoneaz încerc rii de recuperare a r d cinilor. spre primordial. 6. curat. în cruce 4. reprezentat de elementele legate de credin (cruce. Via a lui Iisus redat prin metafora Äp lea fruntea-i curat ´ se stinge din cauza sânger rii i a spinilor. Textul apar ine tradi ionalismului interbelic i are ca tem central tema caracteristic a acestui curent i anume con tiin a religioas ortodox . ÄIerusalimul doarme´. imagini vizuale ( ÄM slini f r de deunze dormeau). a. personificat se dezl n uie i particip la acest moment de r scruce. disperarea mamei. viziunea poetului asupra acestei scene biblice reiese foarte expresiv din versuri. Sintagma ÄInima de mam ´ înduio eaz . oc rau = huleau 2. Folosirea cuvântului Äblestem´ pentru a ar ta nenorocirea personajului liric Isus arat imposibilitatea de a schimba ceva i faptul c destinul trebuie împlinit. Äcurata-i frunte´. 5. mama lui Isus. 96 (Vasile Voiculescu. . mijloacele artistice (figuri de stil. propozi ii scurte) reu esc s redea tragicul i gravitatea momentului. c ci ei sunt f r frunze. Discursul liric este descriptiv pentru c prezint numeroase figuri de stil . 3. imagini auditive (Ärâdea cu hohot gloata´) i pentru c red dimensiunea spa ial (ÄPe stâncile Golgotei´. în final moartea lui Iisus. spinii.i duce crucea. În primul rând. Natura. determinând i schimb rile naturii. Apoi. Pornind de la acest vers se poate presupune c poetul prezint momentul în care via a. La fel i m slinii. cerul) este învins de moarte. Ea este urmat de epitetul Äar i a grozav ´ care face leg tura între personajul liric i exterior. 7. reprezentat de elemente precum sângerase. Versul Ä i-adânc zbucnea blestemul în inima de mam ´ face referire la suferin a Mariei. Invocarea pasajului biblic este o alt tem caracteristic i anume aceea a întoarcerii spre primar. Älumea cea pribeag ´). prin simplitatea ei i prin al turarea numelui lui Isus de verbul la imperfect Ämurea´ accentueaz tragicul i solemnitatea momentului. neputin a ucenicilor accentueaz i mai bine momentul f când apel la con tiin a cre tin . pus în fa a verbului Äzbucnea´ sugereaz violen a i profunzimea chinurilor interioare ale mamei. natura se dezl n uie violent prin ar i a grozav i prin v rsarea lavei. ipatul Mariei Magdalena. îns prin intermediul acestora se vede faptul c natura simte pierderea. reac iile celorlalte personaje lirice. Prima strof a poeziei prezint apropierea mor ii lui Isus. când suferin a lui este maxim . În opinia mea. 8. Chiar înainte ca Isus s moar . Pe cruce) 1.I. dezl n uit .i face cruce.

teme/motive literare: crea ia. 3. iar menirea poetului este aceea de a. Crea ia este v zut ca un basm. a pune pe gânduri. Äm ´. Cartea) 1. 6. speria i. (au transportat) 2. Prezen a eului liric este marcat de verbele i pronumele la persoana I singular: Äle momesc´. (am dep it) C l uzele au trecut imigran ii peste grani . De asemenea. Poezia este o art poetic deoarece ideile poetice cuprinse în text fac referire la modul în care este realizat crea ia. . cuvântul 5.tema central a tradi ionalismului interbelic. în rime i versuri pentru a umple Äalbele pagini´. menit s anun e sosirea r dvanului dar i destr marea a tot ce se realizase. Am trecut cu bine peste sesiune. Äm-´. Cele dou puncte de la sfâr itul primului vers marcheaz o pauz în vorbire. Poezie) 1. prin mic orarea num rului de silabe este realizat încadrarea în m sura versurilor de 10 silabe. fapt subliniat de metafora Äse destram cr iasa de imagini´. buzdugan. poezia ÄPe cruce´ red viziunea poetului reu ind în acela i timp s sensibilizeze ctitorul. totul se destram . când predomin sentimentul de triste e deoarece poetul nu a reu it s creeze ce i-a propus. 8. adaptarea naturii la suferin ele personajului liric Iisus este un element prezent i în Biblie care apropie viziunea autorului de viziunea religioas . a c dea pe gânduri. zurg l ii de rime´. I. cr ias 2. a bate gândul 4. menirea poetului. caii r zvr ti i. se pare c rimele nu mai au aceea i valoare. totul dispare r mânând doar urme pe paginile albe. 97 (Vasile Voiculescu. În sintagma Äduhurile-nchise´ cratima marcheaz elidarea vocalei Äî´. Metafora Äsurugiu la cuvinte´ sugereaz rolul poetului i anume acela de a conduce cuvintele i de a le potrivi cât mai bine în rime i versuri. iar paginile care trebuiau umplute r mân albe. I. 7. a zbura ca gândul i ca vântul. poezia v zut ca un basm i prin tonalitatea elegiac din final. De acum se instaleaz un haos. cuvânt de cuvânt. având rolul de a introduce enumera ia realizat de urm toarele trei versuri. 9. redat prin personificarea ÄAmu esc. dar i la menirea poetului. Poezia apar ine tradi ionalismului prin tematic .i folosi toate darurile în mig loasa munc de a potrivi cuvintele.´) În ultimele versuri apare dezam girea c de i poetul i-a pus în slujba poeziei toate darurile. Nu în ultimul rând.loc!´. În concluzie. palat. 98 (Vasile Voiculescu. Äle strunesc´. Strofa final începe cu îndemnul ÄLoc. iar cuvintele se rup unele de altele (ÄChingile se rup.

Autoportret romantic) 1. În viziunea autorului. Penultima strof prezint imaginea c r ii. cartea a reu it s înving efemerul prin anduran . Aceast lips de cuno tin e atârn greut i de plumb de aripile gândirii libere. Consider c uneori chipul iubirii e schimb tor.mi´ de verbal auxiliar . propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele esen iale ale acesteia. v zut ca un Ästup´. Îl doare la inim când vede atâta risip . 5. neputând trece peste anumite bariere ridicate de ignoran a personal . posterit ii prin opera sa. 8.a avea´. Ultima idee prezentat este aceea conform c reia cunoa terea prezent prin intermediul c r ilor a luat locul supranaturalului în explicarea majorit ii elementelor vie ii. 9. Sonetul ÄCartea´ este o oper literar în versuri în care autorul î i exprim crezul liric. Prezen a eului liric poate fi eviden iat prin apari ia m rcilor sale specifice cum ar fi pronumele personal de persoana a II-a ÄTu´ ce marcheaz adresarea direct sau a verbului la persoana I plural Äavem´.mi-am f urit´ are rolul de a marca grafic desp r irea a doua p r i de vorbire diferite: pronumele . cuno tin ele generale ale omenirii erau limitate. Metafora Äplumbul închisorii´ se refer la imaginea min ii neinstruite asem nat cu o temni de plumb. Cratima din structura . Mintea neluminat de puterea eliberatoare a c r ilor este închis de propriile-i limite. explicându-se în felul acesta i dispari ia zeilor care nu au cunoscut ÄMagic-ul cosmos strâns în scoar e´. Fenomenele mai complexe ce nu puteau fi explicate cu ajutorul mijloacelor contemporane erau a adar plasate în sfera unui anumit plan supranatural al c rui st pâni erau zeii. buchi ± arhaism. rolul poetului este acela de a trece Äsucul nemuririi´. apelând la metaforele Äpolenul lumii´ i Äsucul nemuririi´. care ar fi putut perpetua mitul. 99 (Vasile Voiculescu. Äsemin e-ale ideii´. 7.. îmbun t ite în func ie de condi iile existente pentru a extinde limitele cunoa terii umane. care poate fi identificat la nivelul textului este tema timpului. O alt interpretare s-ar putea referi la dispari ia zeilor datorit inexisten ei c r ilor. nevoia credin ei în zei a disp rut.De . bazându-se majoritatea pe pura observa ie a mediului înconjur tor. 6. pornind de la rolul c r ii de a transmite informa ii în timp i spa iu. cosmos ± neologism 4.. ducând a adar la Ämoartea´ lor. Scrierile poetului cuprinse în c r i au darul de a transmite cititorului peste genera ii Äsemin ele ideii´ i de a Äspinteca bezna suferin ii´. Una dintre tr s turile tradi ionalismului interbelic. ce sunt dezvoltate i aprofundate de fiecare genera ie în parte. În c r i sunt cuprinse no iuni general valabile. 2. I. În Antichitate. f r a fi nevoie de contactul direct cu sursa acestor informa ii. în vreme.3. ca modalitate de transmitere a experien ei acumulate de omenire c tre genera iile urm toare i de transcendere în nemurire sub forma neuit rii.. Pe m sur ce cuno tin ele au avansat i au început s dea un sens ra ional acestor evenimente.

Talazurile. fiind sugerat i ideea timpului ce se scurge ireversibil. metafora . a bate pasul pe loc.p r alb´. poet-crea ie. 4.. Textul ia forma unei confesiuni. 8.b trâne e brav ´...ca faldul unui steag´. prin conturarea atât a tr s turilor fizice (epitetul cromatic .inim ratacit ´. ajutând la creionarea autoportretului. Poezia este un monolog adresat. Äacum strada te prime te ca o cutie po tal ´. Titlul este alc tuit dintr-un substantiv propriu. dar creeaz i o stare de singur tate. 9. metaforele . unui monolog.M sprijin în condei ca în toiag´). Prin mijloacele artistice. sunt redate propriile idei despre lume. 3. Anii care au trecut i-au l sat urmele ... Ästrada e aici la picioarele tale precum un câine credincios´. în care elementul surprinz tor nu poate s intervin . a duce dorul (cuiva) 4. ap sare.. neatins . Äcredincios´=necredincios 2.ca în toiag´. singurul sprijin la b trâne e fiind crea ia sa (.Visez mereu. Titlul poeziei .Autoportret romantic´ este o art poetic chiar dac interesul este deplasat de la tehnica poetic la rela ia poet-lume.. 5. 5. . 6. . a bate o carte. precum epitetul cromatic . nimeni i nimic nu pare s -l surprind pe acest Ulise. Ulise) 1. dovad fiind motivul visului (. a duce cu vorba. Poezia nu este numai un autoportret creionat de amintirea celui ajuns la vârsta senectu ii. cât i a celor morale (meafora . M sura este 10 -11 silabe. I.chip uscat´). a duce grija. locu iuni/expresii: a fi b tut în cap.paji te firav ¶¶. 7. c visul mi-e trezie´).. Äuzat ´=nefolosit . Elementele naturii ajut i ele la creionarea autoportretului ± metafora . Compara ia . compara iile . 100 (Ilarie Voronca. deoarece într-o manier nostalgic poetul î i contureaz imaginea. nava.Autoportret romantic´ este sugestiv. iar prin folosirea pronumelui Ätu´ se accentueaz destinatarul mesajul numit i în titlul textului. cratima s-a folosit i pentru p strarea ritmului i m surii poeziei.. Poezia .. creionând în tu e grave propriile tr s turi fizice. Con inutul textului îns contrariaz a tept rile . iar rima este îmbr i at ..3.pieptul liber´). prezentat într-o manier avangardist .bântuita nav ´. timpul se scurge implacabil pentru om. a bate palma... Expresivitatea se refer i la capacitatea limbajului poetic de a exprima într-o manier plastic idei cu maxim înc rc tur afectiv i subiectiv . Compara ia Äobi nuin a e pe umerii t i ca o c ma uzat ´ sugereaz ideea de acomodare cu o existen absolut banal . deoarece marcheaz interjec ia i totodat interven ia afectiv a eului liric. dar într-o viziune romantic . 6.p r alb´. . asemenea. steagul sunt elemente care atest trecerea timpului. punând în lumin propria stare sufleteasc . 7.. În prima strofa se realizeaz autoportretul artistului. Expresivitatea se realizeaz în textul poetic dat cu ajutorul figurilor de stil.. numindu-l pe celebrul erou grec care a participat la r zboiul troian. tr s tura fízic .ca faldul unui steag´ eviden iaz expresiv însu irea. În sintagma Äo! gazeta´ este folosit semnul exclam rii.

folosind pu ine figuri de stil i eviden ierea spiritului ludic. deoarece eroul este introdus în banalul cotidianului. iar cele dou substantive enumerate (Ätâmplele´ Äarterele´) nu sunt desp r ite prin virgul . Apare implicarea eului liric prin interjec ia Äo!´.cititorului. În ultimele ase versuri se trece de la cadrul exterior spre cel al interiorit ii. Fiind scris în spirit avangardist. Prin metafora Äarcul din pupilele tale´. folosindu-se cuvinte sau combina ii mai neobi nuite. adic modificat sau concretizat de o putere exterioar individului. în platitudinea vie ii comune. ingambamentul (continuarea unei idei în urm torul vers cu liter mic ). eul liric dore te s sugereze c viziunea. este Äîntors´ de altcineva. 9. utilizarea limbajul uzual. cum ar fi Äzgomote i i ling tâmplele arterele´. punctul de vedere. iar folosirea pronumelor de persoana a II-a eviden iaz caracterul adresat al textului. Textul apar ine mi c rii de avangard . 8. schimbarea planului fiind realizat prin conjunc ia adversativ Ädar´. identificându-se tr s turi precum nerespectarea constrângerilor prozodice ± versul liber. . poezia dezv luie o parte ludic .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->