I. 1. (ÄGerul´ ± Vasile Alecsandri) 1. ger, promoroac ( ur uri, ghea ) 2.

Semnele de punctua ie: punct i virgul de la finalul celui de-al doilea vers desparte dou fraze diferite, marcând o pauz în exprimarea unor idei similare. Poetul nu folose te punctul, ca în finalul strofei, deoarece acesta are rol în încheierea ideii, nel sând loc unei continu ri a acesteia. 3. ÄSa ne-aduc viu aminte de-ale verii înfloriri.´ 4. Tema naturii sub st pânirea iernii; motivul gerului. 5. pronume la persoana I i a II-a: Äeu´, Ätu´; verbe la persoana a II-a: Ävin¶´; interjec ia. 6. Ä(gerul) s lbatic´ epitet personificator, extrem de sugestiv care arat for a de nest vilit a iernii geroase acaparând natura. 7. Substantivul Ägerul´, reprezentând i titlul poeziei, nu este pus la întâmplare la începutul fiec rei strofe, ci prin aceasta, poetul intensific într-un mod aparte ideea central a poeziei, asprimea iernii, dându-i cititorului senza ia de acaparare total , accentuând imaginile sinestezice. 8. Gerul este prezentat de c tre poet ca o minune a iernii, ca un fenomen magic ce pune st pânire asupra întregii naturi. În ultima stof , gerul este invocat de c tre eul liric, prin propozi ia în vocativ: ÄO! tu, gerule n prasnic, vin´. Epitetul Ä(ger)n prasnic´ înt re te ideea de atotputernic, iar compara ia Äca s geata´ întrege te sentimentul de m re ie pe care gerul i-l inspir poetului. Primele dou versuri ale strofei prezint o complex imagine vizual , ce subliniaz grandoarea tabloului. 9. Vasile Alecsandri creeaz un pastel al iernii, de o impresionant m re ie, prin folosirea unui limbaj expresiv, pe tot parcursul poeziei. Elementele care sus in expresivitatea sunt nenum ratele imagini artistice create cu ajutorul figurilor de stil.

I. 2. (ÄPe coastele Calabrei´ ± Vasile Alecsandri) 1. mister = tain parfum = mireasm 2. Äsânu-i´ ± cratima desparte substantivul de persoana I în dativ posesiv, marcând pronun area într-o singur silab . Ästele-n´ ± cratima ine locul vocalei Äi´ - în ambele cazuri, cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i contribuie, prin înlocuirea unor sunete, la p strarea m surii versului. 3. a c lca strâmb, a c lca pe b t turi / nervi 4. sehastru sihastru; Calabrei Calabriei 5. Äluna, vas de aur´, Äse-nal -un negru munte´ 6. Metafora Äpare ca din sânu-i azvârle stele-n cer´ transpune artistic un fenomen natural: vulcanii inactivi al c ror crater izbucnesc uneori în u oare scânteieri. 7. Verbul Äfosforeaz ´, fiind un derivat al substantivului Äfosfor´ exprim o imagine vizual , prin care este sugerat dâra de lumin , pe care vaporul o las în urm în drumul s u prin bezna nop ii.

Adjectivul Ästâncie´ sugereaz o imagine u or însp imânt toare i totodat misterioas , a monstrului subacvatic. Acesta duce cu gândul la Ästânc ´, prin forma derivat , Ästâncie´ 8. Ultima strof ne introduce într-o lume feeric . Poetul reu e te s emo ioneze cititorul prin atmosfera de vis, pe care o creeaz cu ajutorul imaginilor vizuale i a figurilor de stil. Primul vers ne prezint o mare lini tit , sub atomosfer cald , luminat de frumoasa Sicilie, fapt ce reiese din folosirea epitetului Ä(baie) azurie´. Ultimele dou versuri ne indic ajungerea la destina ie, c l torul putând sim i Ädin umbr ´, Äparfumul oriental´ al portului Syracusei. Atmosfera feeric este sugerat printr-un câmp semnatic al lini tii: Ädorm´, Äatmosfera cald ´, Äse scald ´ 9. Poezia ÄPe coastele Calabrei´ este un minunat pastel, în care poetul ne prezint drumul parcurs de vapor Äpe coastele Calabrei´, pân în portul Syracusei. Pastelul este pres rat cu figuri de stil i imagini vizuale de o puternic expresivitate ce reu esc s impresioneze cititorul prin creearea unei atmosfere feerice. În prezentarea peisajului, Alecsandri folose te ca timp predominant prezentul, unul dintre timpurile tipice decrierii, iar folosirea repetat a epitetelor (Äpunte argintie´) a metaforelor (Äluna, vas de aur´) i a imaginilor vizuale, indic în mod cert prezen a descrierii în poezia citat .

I. 3. (ÄPrivighetoarea i m garul´ ± Grigore Alexandrescu) 1. a se culca pe o ureche, a trage cu urechea 2. Virgula desparte vorbirea direct de cea indirect i separ propozi ia incident de restul enun ului. 3. cânta  t cere 4. Adjectivul Änenorocita´ exprim povara privighetoarei de a- i cânta durerea. 5. Ätot împrejuru-i era t cere´ imagine auditiv Äcapul pleo tise, sau râdicase´ imagine vizual 6. Compara ia Äca un aspru judec tor´ arat revolta poetului la adresa îndr znelii m garului de a critica suava privighetoare, idee înt rit prin epitetul Äaspru´. 7. Titlul pune în rela ie de coordonare cele dou personaje principale ale fabulei, anun ând antiteza ce urmeaz s ia amploare pe parcursul poeziei. 8. Ultima strof a poeziei con ine morala. Concentrând-o în imagini vizuale i figuri de stil, poetul ne transmite ideea demonstrat pe tot parcursul poeziei, anume nevoia de a critica resim it de cele mai multe ori în mod nejustificat i absurd, prin raportarea la propria persoan . 9. De i prezint structura unei poezii, opera nu întrune te tr s turile genului liric. Poetul nu pune accentul pe imagini artistice i figuri de stil, ci pe prezentarea alegoric a unei întâmplari, modul de expunere nefiind descrierea, ci nara iunea, tr s tur tipic a genului epic. De asemenea, observ m accentul pus pe personajele ce reprezint timpuri umane. Fiind vorba de personaje-animale, ajungem la concluzia c poezia este o fabul , specia literar ce apar ine genului epic.

I. 4. (ÄUmbra lui Mircea. La Cozia´ ± Grigore Alexandrescu) 1. 2. intensific 3. 4. 5. mu chi, râul, mun i, valuri punctele de suspensie, foarte des folosite în ce-a de-a patra strof , sentimentul de nelini te i totodat creeaz o stare de permanent suspans. a se da de ceasul mor ii, a- i suna ceasul Tema pream ririi str mo ilor (patriotic ); motivul nop ii Äglasul ei se-ntinde,cre te´ imagine auditiv Äale turnurilor umbre peste unde stau culcate´ imagine vizual 6. Epitetul Ä(chipuri) negre´ sugereaz întunericul nop ii ce pune st pânire pe întregul univers i contureaz o atmosfer înc rcat de mister. 7. În prima parte a poeziei se poate observa cu u urin predominan a verbelor la timpul prezent, timp specific descrierii. De aceea, i aici are rol în prezentarea peisajului, în introducerea cititorului în atmosfera misterioas . În final poezia este dominat de imagini motorii, poetul trecând de la descrierea peisajului nocturn la prezentarea învolburat a luptei, ce învie în ochii cititorului. Astfel se explic i folosirea verbelor la perfectul compus, timp specific prescurt rii ac iunii în plin desf urare. 8. Ultima strof transmite ideea permanen ei naturii în raport cu via a, invocând Oltul, martor al atâtor evenimente importante, prin folosirea vocativului, cu rol personificator din primele versuri. Epitetele Ä(virtu i) mari´, Ä(fapte) cumplite´ intensific m re ia acelor timpuri, importan a istoric i totodat sentimentul de recuno tin pe care acestea le stârnesc oric rui român. Întrebarea retoric din final face referire la domnia grandioas a marelui conduc tor, al c rui nume este precizat în titlu, Mircea. 9. Poezia ÄUmbra lui Mircea´ este un imn închinat unei figuri impozante din istoria românilor. Prezen a numeroaselor imagini artistice i a figurilor de stil, împreun cu vocativul ÄOltule´ i imperativul ÄAsculta i´ ce arat implicarea afectiv a poetului, prin vocea eului liric, dovada apeten ei poeziei la lirismul subiectiv.

I. 5. (ÄMul umire´ ± Ioan Alexandru) 1. Luni începuser coala de la ora apte. De luni de zile nu am mai auzit nimic despre el. 2. Äcuvine-se´ ± cratima marcheaz o inversiune în forma verbal cu rol în p strarea m surii versului; Äs - i´ ± cratima desparte dou p r i de vorbire diferite, înlocuind vocala Äî´ în scopul men inerii m surii versului 3. ÄPentru str mo i i pruncii nen scu i´ 4. motivul recuno tin ei, motivul dragostei de natur , motivul divinit ii, motivul amintirii. 5. Eul liric î i face sim it prezen a în poezie prin pronumele i verbele la persoana I i a II-a: Äs -ti mul umesc´, Ämea´, etc. 6. Metafora Änori, aceste flamuri sure´ dezv luie impresia pe care norii o au

asupra poetului, atins chiar de aparenta lor banalitate. Metafora pune în rela ie un element cosmic cu un simbol de glorie. 7. Rolul conjunc iei coordonatoare Ä i´ este de a înt ri dorin a poetului de a mu umi pentru nenum ratele bucurii pe care i le ofer via . El simte c nu îi ajunge cerul pentru a- i exprima gratitudinea, folosind în mod obsesiv conjunc ia ce leag toate aceste elemente. Repeti ie anaforic . 8. Cea de-a patra strof continu în iruirea numai câtorva dintre milioanele de lucruri, de mici bucurii ale vie ii pentru care nu vom putea niciodat s mul umim suficient de mult. De i aparent destul de s rac în figuri de stil i imagini artistice, aceast strof este ea îns i o metafor , unde poetul îmbin atent, cu m iestrie, forme i culori, miresme i senza ii cu ajutorul în iruirii. Ultimul vers marcheaz cititorul prin naturale ea cu care este infiltrat în poezie, poetul reu ind s fac tot mai adânc fascina ia in fa vie ii. 9. Tiltul poeziei exprim simplu, dar cu o not de profunzime ce nu poate trece neobservat , ideea central , tema poeziei, i anume, recuno tin a eului liric pentru ceea ce are cel mai de pre de la Dumnezeu: via a. Fiind un substantiv propriu, nearticulat are rol în generalizarea sentimentului mul umirii.

I. 6. (ÄCrizanteme´ ± Dimitrie Anghel) 1. candid = pur beteal = podoab 2. cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i ine locul vocalei Äu´ (nu ar avea), având rol în p strarea m surii versului. 3. a-l trece toate apele, a trece pragul, a trece în nefiin . 4. motivul toamnei, motivul oglinzii 5. Äo fat ubred i pal ´, Ävasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme´. 6. s spuie s spun -nt ilor -ntâilor 7. Atât epitetul personificator Äoglinzile-obosite´ cât i compara ia Äevlavios ca o vestal ´ adâncesc sentimentele de triste e, de mâhnire, pe care toamna le las în urm . 8. În prima strof a poeziei, poetul realizeaz cu ajutorul unor sugestive imagini artistice i figuri de stil, o paralel între anotimpul trist i monoton , toamna, i fata singur , Ä ubred i pal ´. Folosirea epiterului personificator Äoglinzile-obosite´ adânce te sentimentul de complet melancolie ce s-a instalat în cas odat cu sosirea toamnei. Fata descris de poet prin dou epitete o fac s se potriveasc perfect decorului. ÄPreschimb florile în vase, evlavios ca o vestal ´: compara ia fetei cu o vestal face din acest procedeu banal un adev rat ritual, pentru cea care Än-a fost mireas ´. Este un tablou simbolist în care obiectele sunt descrise din perspectiva unei st ri puternice, obsesive. 9. Limbajul folosit de D. Anghel în poezia sa este sugestiv. El pune la îndemâna cititorului elementele necesare pentru ca acesta s în eleag în maniera proprie

pruni 2. care transform întrega natur în s rb toare. Epitetul multiplu Ä(pustnicii) tineri. 6. a substantivelor în vocativ: Ästihuri´. redevin Äbanalii pomi din fa a casei´. 9.semnifica ia versurilor. Putem considera c poetul sugereaz pe tot parcursul poeziei o paralel între trista toamn . balul pomilor fiind dulcea prim var . Äporni i´. înve mânta i. folosit cu sens metaforic pe lâng cel de-al doilea. cu sufletul la gur . Leg nându-se u or în b taia vântului. fra i de suflet. (ÄEpigrag´ ± Tudor Arghezi) 1. 6. ÄP trunde i. cum ar fi: Äzbura i´. în elese i neîn elese´ 5. zarz rii i prunii. Tiltul anun poezia ca pe o metafor . s-au ± cratima desparte dou p r i de vorbire diferite. / înve mânta i în haine albe se clatin în fa a lunii´ imagine vizual Äpe gura scorburilor vântul plecat a de teptat un cânt´ imagine auditiv . Toamna se seam n grâul. Pomii. tri ti i delica i´. 4. 7. 4. iar ce-a de-a doua separ dou propozi ii / verbe la imperativ. fata pentru care cititorul presupunea c iubirea tinere elor a murit. 5. Folosirea numeroaselor verbe la imperativ. Äcai ii. Äv ´ i a adjectivelor pronominale la persoana I: Ämea´. Äpomi´ fac ca titlul s reprezinte perfect tema poeziei. i casa fetei. ± folosirea simbolului cromatic ± sinestezie Ädulci orchestre´ I. intr-un suflet. 2. aducându-l din nou cu picioarele pe p mânt. motivul lunii. cu sens metaforic urmat de . zarz ri. dar calde ale prim verii epitet sinestezic specific simbolismului 7. 3. pref cut. pomii parc danseaz . având rol în men inerea m surii versului 3. motivul prim verii. 8.i´. persoana a II-a. cai i. Substantivul Äbalul´. a pronumelor la persoana a II-a: Ä. f r de ve mintele catifelate pe care acesta le pune la dispozi ie. I. Autorul pune toat aceas atmosfer feeric de noapte de prim var doar pe seama anotimpului. Ultima strof treze te cititorul din visare. anotimpul în care toate florile mor. Cele dou copile seam n ca dou pic turi de ap . Epitetul metaforic Äroze (gesturi)´ îmbin armonios mi carea suav a pomilor în b taia vântului cu culorile palide. Prima virgul desparte un substantiv în vocativ de restul propozi iei. Apostroful marcheaz lipsa accidental a vocalei Ä ´. str lucind în lumina lunii. (ÄBalul pomilor´ ± Dimitrie Anghel) 1. elidarea lui e. 8.

ca prin vis. În cea de-a treia strof a textului poetul prezint moartea albinei ca o jertf suprem în numele muncii sale sacre (tezaurul de cear ). dormind). 8. adjective pronominale posesive (mea). Aceasta este dat în primul rând de întrebuin area numeroaselor verbe la imperativ. Compasiunea sa pentru munca micilor vie uitoare. Dup cum arat i titlul. 9. O caracteristic a limbajului poeziei argheziene aste expresivitatea ob inut . implicarea afectiv a eului liric. Deasemenea. dau cititorului senza ia c se afl în mijlocul unei adev rate Äfurtuni´ de crea ie. 5. ce o vor p stra mereu. (ceva) de vis. Poezia lui Tudor Arghezi este o art poetic ce impresioneaz prin limbajul folosit de poet pentru a se face în eles i mai ales prin rela ia dintre crea ie i eul creator. 6. Adjectivul Älin ´. observându-se totodat i compasiunea poetului pentru starea acesteia. urmat de un determinant. poetul empresionând prin for a expresivit ii limbajului. Virgulele utilizate marcheaz apari ia unui substantiv în vocativ. forme verbale la persoana I (iubesc). 4. 9. utilizarea verbelor la gerunziu (z cân. Arghezi încearc s ne transmit ideea c orice creator poate învinge timpul i spa iul prin crea ia pe care o las în urm . Se remarc astfel prinadresarea direct al persoana a II-a. care urmat de adverbul de timp Äacum´. 9. iar compara ia stihurilor cu Äp s rile mici de catifea´ stârne te duio ie în sufletul cititorului. Epitetul simplu Äu oar (zbur toare)´ subliniaz delicate ea i fragilitatea albinei. neterminat . fiind folosit de fapt cu sens metaforic. 7.versul ÄP stra-v -vor într-un sicriu de carte´ exprim d inuirea în timp a operei artistului. singular. 3. subliniaz mai mult Äsuferin a´ bietei vie uitoare prin compara ie cu somnul dulce din stup. poezia preg te te cititorul pentru furtunoasa leg tur pe care procedeul crea iei o stabile te între opera i creator. Titlul poeziei surprinde prin aparenta lips a leg turii cu textul cu textul acesteia. Äepigraf´. mod ce prezint o ac iune îndesf urare. Poezia are un puternic impact asupra cititorului. (ÄLumin lin ´ ± Tudor Arghezi) 1. cu ajutorul c rora eul liric apare ca un comandant al armatei cuvintelor. lâng substantivul Älumin ´ creeaz o metafor de o dulce muzicalitate (ob inut prin repetarea unor sunete). care îi va impresiona pe tinerii cititori. 7. a ucide = a omorâ a ucide  a învia 2. Urmeaz abunden a de imagini vizuale i figuri de stil de o impresionant for . Înc din primul vers al poeziei se remarc folosirea verbului la imperativ Äzbura i´. 8. Poetul îmbin cu m iestrie elemente surprinz toare. prin intermediul interoga iei retorice din ultimele versuri este eviden iat singur tatea micii viet i în momentul pr bu irii din zborul ei înalt. I.

estetica urâtului Äumbl prin mocirle de stele´. . 8. (ÄCuvinte stricate´ ± Tudor Arghezi) 1. plural a pronumelui personal Ä-le´. Cea de-a doua strof a poeziei exprim dorin a eului liric de a crea i totodat r zvr tirea sa în fa a neputin ei de a.). Cratima (semn ortografic) marcheaz desp r irea formei verbale de forma neaccentuat de persoana a III-a. etc) ce creeaz surprinz tor imagini artistice. voci 2. Am b ut o caraf de vin ro u. Äde tele´ ± degetele. dar contrariant tocmai prin semnifica ia adejectivului-epitet. I. cuvinte. Marcheaz pronun area ultimei vocale a primului cuvânt i a primei vocale a celui de al doilea într-o singur silab . indicat de folosirea verbelor i pronumelor la persoana I i a II-a (mele. ÄFâstâcite i neroade´. în care poetul î i va Ärenega´ propriile Äcuvinte stricate´. 9. s-au sculat. forme pronominale de persoana I ± Ä-mi´ Adjective posesive de persoana I ± Ämele´ 6. cuvintele. prin exprimarea direct a tr rilor. ÄP s rile negre suie în apus´. Äîs´ ± sunt .i g si cuvintele. desfrunze te. îngroape 2. hule te-le). 3. I. 7. 4. Imagine auditiv ÄS nu le mai cânte cumva´. titlul anticipeaz tema poeziei. Poezia ÄCuvinte stricate´ se încadreaz în lirica subiectiv în primul rând prin prezen a eului liric. Poezia marcheaz prin abunden a imaginilor artistice formate din îmbin ri surprinz toare ale cuvintelor prin tehnica specificarghezian . Exclama ia din primul vers al strofei indic prezen a unui eu liric dezam git de crea ia sa Äs-au stricat cuvintele mele´. revolt i uimire.´ 4. 11. buze. imagine vizual ÄUmbl prin mocirle cu stele´. ÄPalid a ternut e esul cu m tas ´. ÄLe vezi? Au c zut. Astfel se formeaz un epitet metaforic surprinz tor prin formasa simpl . 3. Am s vin când voi avea pu in timp. rela ia poet ± material poetic. a sentimentelor eului liric (dezam gire. având rol în p strarea m surii i a ritmului versului. Arghezi introduce procedeul esteticiiurâtului. îmbinând armonios în maniera-i caracteristic cuvintele.din utilizarea num rului însemnat de figuri de stil (metafore: Ätezaurul de cear ´. Ähule te-le!´). (ÄNiciodat toamna´ ± Tudor Arghezi) 1. etc. De altfel. În al doilea rând. 5. Înc din titlu. Semnnul exclam rii (semn de punctua ie) marcheaz o porunc a poetului adresat cititorului. a exclama iilor i a întreb rilor retorice (Äle vezi?´. metonimie ± Äaur i parfum´. 10.

Este o stea în devenire. ce fac evident monologul adresat lui Dumnezeu. subliniaz dorin a arzând a poetului de primi un semn din partea divinit ii. Ä(m ) rog´. 7. B iatul acela este slab de înger. evident în textul dat în primul rând prin prezen a m rcilor eului liric (verbe i pronume la persoana I i a II-a). 6. evident prin folosirea verbului Ävreau´. Motivul toamnei. Poezia lui Arghezi transmite un puternic sentiment de triste e i dezam gire a eului liric. Motivul îngerului (ca semn al divinului). Folosirea verbelor la mod indicativ. verbul Äa fi´ la perfect simplu adânce te intensitatea tr irilor eului liric în fa a imensit ii toamnei. / Nu mi-ai trimis. 7. ÄP s rile negre suie în apus/ Ca frunza bolnav -a carpenului sur´ ± compara ie prin care zborul p s rilor c l toare c tre alte meleaguri este pus în rela ie cu Äboala´ ce cuprinde în fiecare an carpenul (desfrunzirea). 2. Punctele suspensie adâncescregretul poetului de a nu fi auzit de divinitate. Ävorbeai´.´ 8. 5. Domnul.. Se observ intelectualizarea emo iei i intensificarea tr irilor eului liric prin prezen a numeroaselor imagini artistice de o deosebit valoare stilistic . Primul catren al poeziei este un monolog adresat divinit ii în care eul liric î i face sim it prezen a înc din primul vers. vecinicul i bunul.i cer un lucru prea cu neputin ´. precedat de adverbul de timp cu valoare absolut Äniciodat ´ intesific fascina ia poetului în fa a grandioasei toamne. În limba literar este timpul specific poeziei. (ÄPsalm´ ±Tudor Arghezi) 1. Ämie´.ÄStau în rmu-albastru-al râului de soare´. Prezen a eului liric este evident în text prin folosirea frecvent a pronumelor i verbelor la persoana I i a II-a: Ä. 12. exprimat cel mai concret în primul vers: ÄNu. neputin = imposibilitate. . 3. niciunul. Epitetul multiplu Ärecea (mea-)ncruntat (suferin )´. Una din principalele tr s turi specifice modernismului identificate în poezia lui Arghezi este subiectivismul. Pova = sfat. mod ce exprim o ac iune prezentat de vorbitor ca real . Perfectul simplu (sau trecutul definit) exprim un fapt complet s vâr it într-un anume moment al trecutului. dar marcheaz în acela i timp i un repro la adresa Domnului. I. Substantivul toamna. etc.i´. dorin a de concret. de când m rog. comunicarea cu divinitatea. 8. înt re te motivul eului liric de a da glas repro ului. Titlul poeziei se reg se te i la începutul primului vers. 5. rezultat al lipsei Äunui semn´ din partea Celui de sus Ädoar mie. Strofa transmite o dorin adânc a eului.. 6. În poezie. 9. 4. Am cump rat azio imens stea de mare. La nivel prozodic observ m cultivarea versului liber. motivul trecerii timpului. i totodat dezam girea sa.

I.. persoana a II-a. a verbului sugereaz repro ul eului liric la adresa iubitei. subliniaz durerea înc puternic din sufletul poetului. Prezen a m rcilor eului liric (precum verbe i pronume la persoana I i a II-a Äte-". a pleca urechea. 9. Linia de pauz marcheaz o structur incident . a se pleca. (ÄDe-abia plecase i´ ± Tudor Arghezi) 1. Indecizia din sufletul poetului este redat în special în primul i ultimul vers ÄVoiam s pleci. împreun cu cea a exclama iilor (Änu te-ai uitat o dat înapoi!´) i a întreb rilor retorice (Äde ce-ai plecat?´) marcheaz în poezie lirismul subiectiv. care o vrea înapoi pe fiin a iubit ÄDe ce-ai plecat?´. regretul de a nu avea Äsemne´ din partea divinit ii). Pâinea coapt pe vatra bunicilor este cea mai bun din lume. Äplecase i´).9. a. Îmi va r mâne mereu în suflet vatra p rinteasc .]/ De ce-ai plecat?de ce-ai mai fi r mas?´. . De asemenea. voiam s i r mâi/ [. a adeverbului abia. tr iri ale poetului (dezn dejdea. În aceast poezie lirismul este de tip subiectiv deoarece sunt exprimate în mod direct st ri. Interoga ia retoric din ultima strof transmite cititorului lupta ce se d în sufletul poetului între glasul inimii. 7. 3. Din cauza suferin ei a ajuns o umbr de om. 2.i pleca capul. eviden iind tocmai dorin a eului liric de a diminua distan a dintre el i divinitate. iar la nivel lexico-morfologic exist m rci ale prezen ei acestuia (Änu cer´. Titlul poeziei. Ultima strof se realizeaz în întregime pe baza antitezei între glasul inimii (cel neauzit) i glasul min ii eului liric (gândul cel dintâi). cuprins în forma unui monolog adresat din poezie. ajutând astfel la men inearea m surii i ritmului versului. Tot acel vis îngrozitor s-a dovedit a fi un semn pe care numai eu îl puteam în elege. 14. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i are rolul marc rii pronun rii într-o singur silab a prepozi iei Äde´ i a primei vocale Äa´. singurul. Ävoiam´. 13. 8. I. separând vorbirea direct de restul versului. motivul plec rii. 4. Ävoiam i s r mâi´ 5. 2. Retorismul întreb rii din finalul strofei adânce te sentimentul melancoliei dat de regretul eului liric în fa a deciziei sale de a renun a la iubire. Limbajul este familiar. (ÄGri´ ± George Bacovia) 1. Teoria iubirii neîmplinite. Ämie´). i glasul orgoliului r nit Äde ce-ai mai fi r mas?´ 6. Ämea´. constituit dintr-o locu iune adverbial Äde-abia´. îmbinat cu termeni arhaici (ghies). lâng care plasat e un verb la mai mult ca perfect (timp specific unei ac iuni trecute i demult încheiate). Äam rugat´. ÄVoiam s pleci´..

glul.Ämea´. în poezie pot fi identificate o serie de elemente din câmpul s u semantic Äînnegri´. Titlul. 8. ÄCopacii rari i nin i par de cristal´. atât în finalul acestei strofe. 4. Verbe. I. Metafora Äzarea grea de plumb´ adânce te ap sarea uria din sufletul eului liric. Spa iul poetic este tensionat de imaginea repetat a mi c rii corbului. cu rol în adâncirea senza iei de melancolie. tema mor ii. 3. diametral´. Astfel impresia creat este de stranie mi care în cerc. 6. Ideea este înt rit i de metafora Äninge gri´ care adânce te starea depresiv a eului. 9. (ÄAmurg de iarn ´ ± George Bacovia) 1. sumbru = întunecat. Ägri´. Aceast stare este redat cu ajutorul imaginilor artistice. 2. imprimând viziunii poetice un caracter ireal. În ultima strof a poeziei ÄGri´ Bacovia transmite o neagr melancolie dat de starea singur tate resim it de artist în raport cu tot ceea ce îl înconjoar . Se observ repetarea acestuia i în interiorul poeziei în sintagma Äninge gri´ din finalul fiec reia dintre cele dou strofe. sentimentul de vid. orizont = zare. corb). motivul plumbului. adjective posesive i pronume la persoana I: Ämi-am zis´. (greu)ca plumbul. ÄCâmpia alb ± un imens rotund ± ´. motivul iernii. Äplumb´. anticipeaz tema poeziei. motiv des întâlnit în opera bacovian . Inim de plumb. 6. sugereaz repetarea obsesiv a mi c rii . motivul corbului. înt lnit i în alte poezii bacoviene dintre monotoniadecorului exterior i sentimentul depresiv care îl domin pe poet. construit simplu din adjectivul cromatic Ägri´. 4. Epitetul cromatic Äcâmpia alb ´ nu are o simpl valoare ornant . în amurgul vie ii. îndeosebi vizuale (Äiar în zarea grea de plumb/ Ninge iar´) i al figurilor de stil bazate în special pe cromatica monoton a peisajului Äînnegri´. în amurg. devenind astfel un laitmotiv. având rol în p strarea m surii i ritmului versului. singur tate. Se remarc acea concordan . posomorât. dar i în cel al primei strofe. Cea de-a doua strof a poeziei continu descrierea tabloului trist de iarn din prima strof . Ägri´. Se observ construc ia închis marcat de apari ia versului Ät ind orizontul. tema solitudiniii. Äplumb´ 5. Äam oftat´. sugerând triste e. Äplumb´. Folosireacratimei marcheaz în ambele cazuri pronun area într-o singur silab a sunetelor finale din primulcuvânt i a celor ini iale din cel de-al doilea (valabil i pentru al doilea cu al treilea cuvânt). 7. el creaz un contrast expresiv su termenii care evoc insistent culoarea negru (sumbru. 15. Äninge´. pân i zarea îngreunându-se parc sub for a z pezii Äde plumb´. deprimare. 5. 3. Epitetul metaforic Ä(zarea) grea´ arat senza ia ap s toare pe care o resimte eul liric. Zborul corbului într-o direc ie nedeterminat (în prima strof ) i întoarcerea lui în a doua strof . De asemenea. 7.

2. ceea ce ar însemna c arderea nus-a produs de mult.. Iubirea a murit de curând. 8. a t ia frunze la câini. Totuleste ars. 4. Äpic frunza/ i-i galben ca tine´ imagine vizual Äiar eu în golul toamnei/ Cheman în aiurare. parfum = miros 2. a umbla de funza fr sinelului. peste tot sunt semne ale distrugerii. iar prin substantivul Äiarna´ ± o lume pustie.´ imagine auditiv 5. 5. 9. mangal. marcând elidarea vocalei Äî´. 8. prezen a simbolului. carbonizate = arse. tematica: moartea. Metafora Änoian de negru´ semnific o gr mad de scrum. solitudinea poetului aflat într-un spa iu închis. 7. pentru c este prezent verbul Äfumeg ´. sunt ambele elemente ce duc la dezagregare. 4. Ächemam´. motivul sicriului. carbonizat. frunz . Prezen a eului liric în poezie este sugerat prin folosirea verbelor i pronumelor la persoanele I i a II-a: Äspune´. 17. c dere i moarte. Linia de pauz marcheaz aici tocmai sfr itul unei etape (amorul). Focul i ploaia. culoarea dominant este negrul mor ii.ce devine o expresie simbolic a unei st ri limit . Ätine´. 9. Dorin a simboli tilor era aceea de a nu numi în mod direct st ri sau sentimente. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite (conjunc ia coordonatoare Ä i´ de pronumele Ä-i´). sentimentul vidului I. Flac ra arunc scântei pe p mântul ud. Adjectivul Änegru´ reprezint un simbol des întâlnit în poezia bacovian . Äcarbonizate flori´) sau prin sfâr itul iubirii. a sugestiei. 6. I. sicrie. Acesta sugereaz prin repetarea obsedant ideea mor ii prezent în toate elementele din jur. tema mor ii. I se asociaz Äparfumul de pene arse´. 3. trist . Motivul centralal strofei este amorul. prezente în text. agonizant . 16. Ä-m ´. ci de a le sugera prin intermediul simbolului. (ÄNegru´ ± George Bacovia) 1. consecin a fonetic fiind pronun area într-o singur silab a celor dou cuvinte. dar ia verbelor la . Se men ine m sura i ritmul versului. ideea mor ii este sugerat prin dezagregarea materiei (Änoian de negru´. arse. (ÄPastel´ ± George Bacovia) 1. Reluarea în ultimul vers a metaforei Änoian de negru´ duce cu gândul al un sfâr it de lume material i sufletesc. sugerând prin conota ia cuvântului Äamurg´ sentimentul de vid. Poetul pare a fi supravie uit unei experien e de co mar carear fi putu avea loc în vis. Astfel. Titlul ÄAmurg de iarn ´ este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. 3. galben . în aceast poezie.

de dezn dejde a poetului ca urmare a ploii. Impresia de sfâr it de lume este astfel amplificat de repetarea acestui cuvânt în versul-refren al poeziei. 18. dezn dejdea. st ri ale poetului (Aici agonia. aceea de a renun a la iubire. I. Utilizând simbolul sau repetând anumite sintagme sau versuri sunt sugerate sentimente. motivul talangei. Utilizarea punctelor de suspensie în finalul primului vers exprim sentimentul de dezn dejde a eului liric în fa a ploii nesfâr ite. l sându-l în urm pe poet într-o stare de dezn dejde. 2. 19. În luna mai vremea este cea mai frumoas de pe tot timpul anului. Äspune´. Un procedeu tipic simbolist este repetarea unui vers în poezie. ci unul al dezagreg rii materiei. care au pus st pânire pe sufletul poetului. Tema poeziei este tipic bacovian .imperativ: Är mâi´. pierderea iubirii asociat imaginii dezolante a toamnei. al turi de linia de pauz . plânsul t l ngii când plou !´) ce sugereaz aici atmosfera ap s toare. În cea de-a doua strof este prezentat plecarea iubitei. Ä-mi´. nu este un simbol al fecundit ii naturii. 6. poezia bacovian se constituie mai degrab într-o descriere a tr irilor poetului (un decor interior) pe fundalul unei toamne agonizante. (ÄPlou ´ ± George Bacovia) 1. 6. depresia. (ÄP lind´ ± George Bacovia) 1. De asemenea. Cea de-a treia strof completeaz tabloul monoton al unei naturi înecate de ploaie. agonizant . Sentimentul vidului. 4. aceste st ri sunt sugerate i prin utilizarea liniei de pauz sau a punctelor de suspensie. nu vine s purifice. sentimentul de vid. 8. . Ästai´. marcheaz grafic regretul eului liric în fa a alegerii f cute. 3. 5. Nu mai pot merge la mare. 9. Cadrul pustiu al toamnei vine s sublinieze triste ea. care pustie te natura. 7. cu valoare de refren (ÄAh. Äpal lumin ´. în poezia bacovian . tin . 8. motivul ploii. 7. Aici ea cade neîncetat. Epitetul personificator Ägrele (t l ngi) adormite´ sugereaz un sentiment de ap sare. simbolism tematic (pierderea iubirii) utilizarea simbolului repetarea unor cuvinte sau sintagme I. Punctele de suspensie. plou . forme verbale i pronominale de persoana I i a II-a : Än-am mai v zut´. al triste ii pune st pânire pe poet. Änoapte deplin ´. Ploaia. cauzate de ploaia nesfâr it ). O caracteristic a limbajului simbolist este sugestia. De i intitulat ÄPastel´. 9.

Pia a neagr din România s-a extins în ultimii ani. Se anticipeaz . imagine schematic . marcând pronun area într-o singur silab . spa iul închis în care agonizeaz poetul. care imprim ideea de m re ie. Epitetele Ätristele becuri´ i Äpustiilor pie e´ sugereaz o atmosfer monoton . 3. este un laitmotiv al liricii bacoviene ce trimite c tre o tem tipic simbolist : moartea prezent în toate elementele lumii înconjur toare. un spa iu în care poetul însingurat i dezam git bântuie. ce îl macin pe poet. ÄS te înal i mai grav în cadrul t u de azur´ ÄA teapt infinit i limpede ca marea´. constituit dintr-un verb la indicativ precedat de pronumele personal Ä i-´. 9. în vocativ. ce simbolizeaz de fapt crea ia. arat atitudinea subiectiv a poetului i marcheaz adresarea direct c tre Äsl vita sor ´. cu valoare de refren. constituit dintr-un verb la gerunziu (Äp lind´) trimite cu gândul la un decor tipic bacovian. Äpustiilor pie e´ 5. Inversiunea Äumed [. 20.. în care pân i lumina pare trist . ob inut cu ajutorul unui num r mic de figuri de stil (epitete). 3.] tiara´ accentueaz semnifica ia epitetului Äumed ´. 6. Titlul poeziei. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite. dar i la Äp lirea´ sufletului poetului. virgulele despart o structur (substantiv+adjectiv). lipsit de orice speran de a ie i din el.. dominat de obscuritate. 4. Nu mi-a spus unde pleac . cunun = coroan grav = solemn 2. 6. 5. tipic bacovian . inim de piatr . ca i primele dou prin repetarea în debut i în final a aceluia i vers (ÄSunt solitarul pustiilor pie e´). al pustiului. Structura închis a acestui ultim catren sugereaz la rându-i. Ultima strof are acee i structur închis . 7. Ätristele becuri cu pal lumin ´. . O umbr de triste e îi r s ri pe fa . Pia a pustie este un decor des întâlnit în poezia lui Bacovia. I.´ ± Ion Barbu) 1. Lacul era dezmierdat de mii de unde aurii.2. Astfel se insinueaz gândul obsedant al singur t ii. pia a pustie. de restul propozi iei. devenit o umbr ce bântuie prin pie ele solitare. cu mâna pe inim . 8. contribuie la men inerea ritmului i m surii versului... ± utilizarea versului cu valoare de refren ± tematica: moartea. înc din titlul. 4. lirism subiectiv descrierea tr s turilor interioare ale poetului m rcile lexico-gramaticale ce marcheaz prezen a eului liric (verbe i pronume la persoanele I i a II-a) 7. Titlul poeziei. (Ä i-am împletit. Aceast imagine dezolant a eului liric bântuit de gândul mor ii într-o pia solitar . caracterul de art poetic al textului barbian. astfel. astfel.

6.´ apar ine liricii subiective în primul rând prin prezen a evident a eului liric. al c rui limbaj se caracterizeaz prin ambiguitate. un clocot interior. simbolizeaz dragostea eului liric pentru iubita sa. dar i cu al metaforei ÄMelancolia va luci stelar´. Este utilizat motivul mitologic al reginei Berenice în cadrul unei metafore pentru a reda imaginea cerului înstelat care pare s ating îndr gosti ii: Äpeste noi va ninge rar/ O pulbere din Coada Berenicei´. motivul cântecului. .. Äs cânte´. spre care tinde eul liric.. 9. Verbul Äs plutim´ ilustreaz dorin a eului liric de a dep i zbuciumul lumii materiale prin intermediul sentimentelor lui în l toare i eliberatoare. Cratima din structura ÄDumnezeie te-ntraripa i´ marcheaz elidarea vocalei î i are scopul de a p stra ritmul i m sura versului. În ultimele dou strofe eul liric î i imagineaz momentele finale ale iubirii lui. prin care se face o nou trimitere la planul ceresc. Poezia poate fi privit ca o art poetic . plan aflat în opozi ie cu cel întunecat al lumii materiale: ÄPe marginea de umbr a tunicei´. 2. rela ia dintre poet ± crea ie sa fiind sugerat de utilizarea unor termeni su sens conotativ. M rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele la persoana I singular: Äa vrea´ i plural: Äs plutim´ i pronumele personale la persoana I singular: Äm ´ i plural: Änoi´. 3. prin intensitatea lor. înl n ui i = uni i. din crearea unor figuri de stil.i eterniza sentimentele de dragoste. creând o atmosfer melancolic . 5. sentimentele lui înfocate pe care dore te s le eternizeze. Verbele la modul conjunctiv au rolul de a exprima dorin a eului liric de a fi al turi de femeia iubit i de a. Barbu folose te în poezia sa sugestia ca procedeu principal al limbajului poetic. 7. 8. În cea de-a doua strof sensul simbolic al cuvântului este generalizat. Cuvântul cântec. aflat în contrast cu cea dinamic . Teme/motive literare: tema iubirii. iar cântecul devine asemenea unei vr ji. înfocat . Mesajul poetic este încifrat. îi ajut s se deta eze de zbaterile ce in de sfera terestr . Ä i-am împletit. Poezie modernist . material . 9. I. 31 (Dan Botta. tr s tur specific poeziei moderniste.8. devenit un motiv al poeziei. au o valen eliberatore i în acela i timp le insufl vitalitate. care sugereaz leg tura permanent dintre natur i eul liric. indicat de verbe i pronume la persoana I i a II-a. Sentimentul de triste e este ilustrat cu ajutorul epitetului Äbra ul rece´ i al personific rii ÄAcela i pesc ru în larg va plânge´. Metafora ÄDumnezeie te-ntraripa i de vânt´ sugereaz înfocarea eului liric i a iubitei sale i faptul c sentimentele acestora. melancolie = triste e. referindu-se la iubirea tr it de to i îndragosti ii. Cununa Ariadnei) 1. motivul lunii. ÄUn cântec f r moarte a vrea s cânt´. idee sugerat de verbul a cânta: Äs cânt´. Exprimarea ideilor i tr s turilor eului liric într-un limbaj atipic. o incanta ie a iubirii: ÄUn cântec printre ani i un descânt´. din incipitul poeziei. 4.

. verbe la persoana I (Änu tiu´. (adjectiv) 4. Marea) 1. Imperfectul. for ele interioare nu mai pot fi st vilite.frunze´. Äs uit´) 6.loveau¶¶ i . dar i diferite tipuri de imagini artistice vizuale sau auditive (Äleg nare de frunze´.clocotitoare valuri¶¶)..se trezeau¶¶ i . 7. continuând s . ... pronume i adjective pronominale la persoana I (Ämi´.abia începea¶¶..digul pieptului meu¶¶). astfel fiind accentuat trezirea din somnolen asem narea i realizându-se o simetrie a textului. stabilindu-se o analogie între sunetul produs de valurile Äclocotitoare´ i fo netul frunzelor. prin utilizarea adverbelor negative (Änu´. Ämeu´. Am fost la mare.i fac . uitarea.. metafora(. o data la mijloc i o data în finalul poeziei. Änu vreau´. îmi¶. 5. la . (substantiv) Parcul acela este mare. Pentru a marca grada ia ascendent agita iei interioare sunt folosite figuri de stil.cre teau´.. 3.. trecându-se de în trecut f r odat a se preciza momentul ce au ie it din starea de sim it la . 8.î´ din forma pronominal .nu-mi da´ are rolul de a marca elidarea vocalei . Änici´ ± valoare adjectivala) ideea de singur tate i de întoarcere c tre sine este foarte bine eviden iat ... . În partea a doua a poeziei se remarc acumularea de nega ii pentru a sublinia necesitatea lini tii i a uit rii la care aspir eului liric.I. Cratima folosit în construc ia . 32 (Emil Botta. Sintagma este folosit de doua ori pe parcursul textului. Incipitul poeziei reprezint pân acum parc a unor for e interioare care a nu s-au manifestat. Äm ´).valuri´ 2. valuri. teme/motive literare: marea. Ävaluri«loveau´. precum epitetul în inversiune (.. face trimitere la faptul c prezen a permanent. Prin intermediul metaforei cu valoare de simbol marea este asociat cu imaginea p durii. Ätalazuri cre teau´). Astfel. timp încheierii acesteia. Grada ia este marcat verbal care exprim laten o ac iune început i de verbele folosite.

. apare ideea trecerii ireversibile a timpului.. indu-i parc suferin a.i mai învie-o clip a stinsei fericiri´). 6. Mu cata se ofilise deoarece nu o udase nimeni (sens propriu/ denotativ). . tulburi nori´. ursuz = posomorât .marea p durii´. nefiind mul umit de prezent. metafora amintit fiind explicitat pe parcursul textului liric.. figur de stil menit s arate coresponden a dintre tr irile eului liric i natur .. În primul vers. cauzat de amintirea clipelor frumoase care in de trecut (. 7. 5. I. Ea se ofilise de dorul celui drag (sens figurat/ conotativ). În poezia . umbra.mohorâte flori´. 3. cratima leag p r i de vorbire diferite i este utilizat de asemenea din necesit i prozodice (pentru men inerea ritmului).. Totodat . În ultima strof a sonetului predomin sentimentul de triste e. Sentimentul predominant care se desprinde din poezie este triste ea. Epitetul .. mohorât.Gr dinile Am girii´..). Teme/ motive prezente în poezie: timpul. inducând un sentiment de triste e. Gr dinile Am girii) 1. Titlul este reprezentat de un substantiv articulat hot rât ± marea ± care denume te metafora central a textului. . Grupurile nominale indic faptul c triste ea este sentimentul dominant (.v zduhul ve ted´ are rolul de a descrie v zduhul. acesta are rolul de a ar ta .9. Astfel. tain = secret. Caragiale. titlul sugereaz asem narea evident în percep ia eului liric dintre fream tul p durii i clocotul m rii.searbedele zori´.v zduhul ve ted´. 2. acesta fiind lipsit de via . la perioada de tinere e pentru a sim i m car o clip de fericire. 4. Eul liric regret c nu se mai poate întoarce în trecut..în zadar vei cere viclenei n luciri/ S .. Se creeaz o simetrie între natur i starea eului liric. 33 ( Mateiu I. . Apare epitetul în inversiune . natura împ rt 8.ursuz luna´ etc. Eul liric simte c nu mai poate aduce clipele trecute înapoi i încearc un sentiment de nostalgie. luna.. acest lucru fiind reliefat de atitudinea eului liric de a privi spre trecut cu nostalgie.

Coama bogat a calului demonstreaz c este bine îngrijit..motivul codrului. 2. natura. . gr dina. lucrurile frumoase nemaiavând nicio importan cruzimea sor ii care face ca timpul. 3.gr dinile´) i unul abstract (. 6. poetul. . Pe coama acestui deal se cultiv pomi. Repeti ia enumera iei Äsolemn i elegant´ realizeaz paralelismul între prima i ultima strof . 34 (G. motivul lacului 5. se arat existen a unui loc aflat în con tiin a eului liric. .viziunea modificat a eului liric. Astfel. figura de stil creionând atitudinea specific poetului romantic pe care o preia i eul liric. Inversiunea . Äeu´. Spa iul imaginat. relevând asem n rile dintre ÄPoetul´ de acum un secol i eul liric. C linescu. . ar tându-se starea eului liric ± regretul dup .amara´..apusa tinere e´.amara soart ´ arat respectiv lucrurile frumoase s treac f r s existe ansa de a le întoarce. I. o imagine a efemerului. În structura ÄDescoperit-am´ cratima marcheaz scrierea inversat a formei verbale la timpul perfect compus. Motivul lacului este unul specific romantismului. Câmpul semantic dominant din poezie este acela al triste ii (.ursuz ´.... . . pentru el. care este personificat prin scrierea cu majuscul .tulburi´. pronume la persoana I ± Äîmi´.ve ted´. .s-a ofilit´. 7. Astfel lacul reprezint un element ce apar ine spa iului exterior poetului i care îl inspir ... clip în care nu mai exist decât am girea..mohorâte´.. Neoromantic ) 1. Verb la persoana I singular ± ³Descoperit-am´. a armoniei dar prin ad ugarea celui de-al doilea termen (am gire) se eviden iaz ideea c totul nu este decât o iluzie... trimite ini ial cu gândul spre o imagine a frumosului. 9.. spa iu legat de clipa prezent .Gr dinile Am girii´ con ine un termen concret (.vei plânge´. ÄFunebra turl sumbr printre molif i i pini´ 4. crea ia romantic accentuând rela ia dintre om i natur . Titlul .Am girii´)..searbedele´). prezen a sa în poezie ajutând la conturarea universului poetic romantic care constituie tema textului. .

teme/motive: natura. cu ochii în soare. 35 (Vasile Cârlova. apostroful marcheaz accidental a vocalei Äe´ i . Înserare) 1. Äblajan ´ 4. la timpul prezent. primele trei strofe realizând portretul unui poet de acum un secol i proiectând în exteriorul s u marile teme ale crea iei romantice. Äsgomot´. visul) justific încadrarea textului în lirica de inspira ie romantic . exprimând asem n rile eului cu un poet romantic de alt dat . Ätrist vale´. din care Äies sirene i undine´. dar într-o manier ³neoromantic ´. personificarea ± Äluna[. Atât tema poeziei (natura) cât i numeroasele motive (noaptea. Äeu´. i reluarea motivelor literare ale acestuia. Äceva i´. repeti ia ± Äîncet. luna.. ceea ce explic creeze tot în manier titlul ± reinventarea romantismului prin folosirea stilului specific curentului. 2. m rci ale eului liric: pronume i verbe la persoana I: Ä iu´. 9. întrucât natura pentru de i mitologia sunt teme predilecte ale romantismului pe care le va aborda i eul liric în ipostaza de poet. preluând de la acesta atitudinea elegant .8. Reluarea epitetului Ä ilindrul cel gigant´. soare cu din i p streaz m sura i ritmul.a. luna i stelele. încet´. 3. Poezia are ca tem poetul romantic i universul s u liric. Expresivitatea limbajului poetic apare prin intermediul figurilor de stil (epitete ± Äpl cuta vreme´. care ajut la formarea imaginilor artistice extrem de sugestive. i motivul codrului care constituie o metafor universul liric romantic. conferind oralitate stilului. 7. Ultima strof marcheaz trecerea la lirismul subiectiv. a imaginii redingotei i a turlei realizeaz paralelismul cu prima strof . observându-se i trecerea de la timpul imperfect folosit pentru descrierea ³Poetului´. I. Äm ´. eul identificându-se cu poetul romantic de acum un secol al c rui univers este descris în strofele anterioare. singur tatea . Se reia motivul apei. 6. la neoromantism. singur tatea. sugerat de dublul epitet ³solemn i elegant´. 5.]î i caut de cale adesea mul umind´). idee ilustrat metafora Äeu m pierd în codri solemn i elegant´.. Din punct de vedere fonetic. pentru ca apoi eul liric din prezent s romantic de i curentul apusese.

Senza ia de armonie este dat de perfec iunea astrului selenar care domin totul (Ä i plin de pl cere./ De sgomot mai de I.. deci se întunec mai târziu. sugerând în plan secundar i armonia naturii cu sentimentele de solitudine ale elui liric. 9. acesta generând o serie de imagini vizuale(Äcâmpiile albind´). Ämac´ 2. Äp dure´. dar i prin locu iunea verbal Äî i caut de cale´ se creeaz imagini vizuale care arat mi carea de alunecare a lunii fiind abia perceptibil . cu puternice reverbera ii în sensibilitatea eului liric. Motivul lunii este predominant. Rolul prozodic al cratimei const în p strarea m surii i a ritmului versurilor. a unei st ri de continu trist deta are în fa a tumultului vie ii (ÄP¶acea pl cut vreme. cu frunte mai blajan / Î i caut de cale adesea mul umind´). În aceast strof . aceasta este personificat . Cratimele din structura Ä i-adoarme-apoi´ au fost utilizate pentru a marca rostirea legat a celor trei cuvinte. credea c o s -l cert. 3. tipic unei crea ii romantice. Atmosfera strofei este de melancolie.´). Fiind un substantiv nearticulat se creeaz senza ia unei repetabilit i. 8. care sunt parc mai accentuate odat cu l sarea serii. 5. Titlul ÄÎnserare´ face trimitere la motivul principal al textului. 4. singur tatea naturii se confund cu singur tatea eului liric. în ast laturi eu totd¶auna viu. Personificarea ÄDin ochi clipe te-ncet cicoarea/ starea de lini te redat de contemplarea naturii. tema ± natura. 36 (George Co buc. În ultimele dou versuri. vale. Aceasta personificare are rolul de a crea o atmosfer în . Pastel) 1. motivul ± înserarea lini te i-adoarme-apoi i ea´ exprim 6. Prin repeti ia Äîncet. Vasile Cârlova realizeaz un tablou nocturn în care se a terne lini tea odat cu apari ia lunii Ävremelnic st pân ´.O alt tr s tur romantic a versurile este comuniunea ce se stabile te între om i natur . E var . încet«se urc ´. I s-a întunecat fa a când m-a v zut venind spre el.

ÄDin ochi clipe te-ncet cicoarea/ dispare. Ätace´ etc. Descrierea surprinde trecerea de la crepuscul la noapte. care întrege te starea de lini te ce a cuprins întreaga natur în momentul înser rii. parc . în toate a prezen ei eului liric este deicticul personal Äeu´. Verbele la prezent. 9. Aceste verbe sugereaz încremenirea naturii cuprins de o lini te profund . o magnific panoram surprins . Mun ii) 1) degeaba. orice trimitere spre ideea de mi care I. a fost pentru a delimita o construc ie metaforic cu valoare apozi ional . i-n curând s-alin ´. stare la care fac trimitere i strofele anterioare. necuprins 2) Liniile de pauz marcheaz o pauz în vorbire. precum plin i epitetul personificator de mister. prin intermediul stihiilor i al vegetalului : ÄPrin vi ini vântul în gr din / C tând culcu mai bate-abia/ Din aripi. realizat 3) Ceea ce l-a determinat s . Astfel singura marc fiind de faptul c spectacolul naturii contemplate. predominante în poezie. . Äadoarme´. Personificarea ÄEa-mbrac haine-ntunecate´. 7.i p r seasc în ambele cazuri. 37 (Aron Cotru . prin imaginea vizual : Äamurgul moare«/ D semne nop ii din ponoare´. în care poetul î i exprim discret sentimentele. indicând denumirea speciei liricii peisagistice. de care nu putea s scape. În a treia strof a pastelului este prezentat un tablou static. Astfel. Se remarc accentul cade pe Ät cut ´. drumul ales în via sentimentul ap s tor de vin .care lini tea total î i pune amprenta i asupra vegetalului. Treptat. au rolul de a transmite ideea eterniz rii naturii surprinse în acest pastel. titlul are rolul de a anticipa descrierea unui col de natur . Titlul ÄPastel´ este sugestiv. au rolul de a crea o atmosfer impersonalitatea vocii lirice. i-adoarme-apoi i ea´. care sugereaz rela ia direct dintre om i natur . motivat detaliile ei. a elementelor care compun tabloul fascinant al înser rii: Äbate´. din strofa a doua. 8. utilizat doar în cadrul literaturii române.

astfel. singurul lucru care îl motiva s . lumina etc. ideea de limitare a individului. de a se elibera de tiparele neschimb toare impuse repetarea structurii Äca voi´ atât la începutul strofei. inversiuni (Äsufletu-mi ce totul râvne te s absoarb ´) i epitete (Äomorâtor´. m surii i a rimei ar putea sugera. Ästatornic´ etc. Lipsa armoniei ritmului. 9) Titlul poeziei poate contraria a tept rile cititorului. este o figur exprim fiin ei omene ti este v zut de stil prin care eul liric î i a viziunea asupra rela iei dintre trup i suflet. enumera ii (Äs ies. este evident acesteia. mun ii. Äslut´. prin atingerea absolutului. Lupta vocii interioare a poetului cu propriile restrângeri este redat printr-o serie de figuri de stil : metafore (Äpiedica-mi de hum ´.i dep i Strofa a doua îns . astfel. Compara ia vie ii. 4) teme/motive literare: via a privit ca o lupt continu . 8) Ideea poetic din ultima strof este conturat printr-o paralel realizat între condi ia uman i cea a mun ilor. la nivelul textului liric prin i spre sfâr itul pe Äs lbatic´. partea fizic ca un obstacol (Äpiedic ´) în calea ob inerii des vâr irii spirituale. 7) Modalitatea în care versifica ia poeziei a fost conceput poate fi interpretat ca o încercare de a reda cât mai fidel starea interioar sufleteasc a eului liric. aduce o schimbare: încercarea mun ilor de a se ridica din Äcoaja´ p mântului este comparat propriile posibilit i. Äsetea-mi de lumin ´).Într-un moment al vie ii în care pierduse sprijinul apropria ilor s i. Ini ial accentul pic Deci. iar încerc rile eului liric de a atinge absolutul sunt asem nate cu procesul de formare al mun ilor. o compara ie (Äca dintr-o strâmt ocn ´). 5) ÄÎn coaja lui tiran ´. cât . cu dorin a eului liric de a. Äsetea-mi´ 6) Metafora Äpiedica-mi de hum ´. cu fenomenul de ridicare a mun ilor. s fug´). i titlul imaginea mun ilor apare în prim-plan. s scap.i urmeze studiile era setea de cunoa tere. care nu poate fi încadrat de nelini te la nivel structural de constrângeri prozodice. v zute ca o lupt continu . a a dup cum anun a modul de formare a mun ilor v zut ca o Ärevolt ´ împotriva ordinii naturale.). în compara ie cu n zuin ele sale.

Ämeu´. reprezentat cu ajutorul epitetului Ämuzic regretele inerente trupescului odat cu atingerea spiritualului. iar divin ´. de I. manifestat atât prin admira ie. 8. Virgulele din versul ÄIar tu. 5. amar = dureroas . Ä-mi´. Teme/motive: tema dezm rginirii.fiec rui individ în parte. motivul arhanghelului. 3. Ä alup /Ritmat de arhangheli´. Verbele din poezie sunt utilizate la timpul viitor deoarece ele exprim dorin a eului liric de a se deta a de latura sa material (Äm voi sui´. 7. care prefigureaz tema poeziei. norul. a. care reprezint un intermediar între terestru i ceresc. cât i prin invidia fa puterea intrinsec a mun ilor. a pune la inim . 6. Ävoi culca´ i pronumele i adjectivele pronominale la persoana I singular: Äm ´. a avea o inim de aur. azur = albastru. Metafora ÄO pretutindeneasc vibrare de lumin ´ simbolizeaz idealul pe care eul liric dore te s -l ating . 2. Desm rginire) 1. s -mi pari o piatr seac ´ au rolul de a izola apozi ia Äfrumoas lume´ de restul propozi iei. 9. trist .i c lca pe inim . Ävoi sf râma´. Ävoi deslipi´. Äm-oi topi´). este cel care faciliteaz ascensiunea c tre Divinitate a eului liric. Ävoi culca´. de a i întreprinde o ascensiune c tre absolut (Ävoi sf râma´. Titlul ÄDesm rginire´. Ämea´. M rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele la persoana I singular: Äm voi sui´. a. 4. Astfel. Astfel. sugereaz eliberarea de Metafora ÄDespov rat de zgura p rerilor de r u´ sugereaz deta area de grijile . Äs-or lumina´) de a accede la esen . frumoas lume. 38 (Nichifor Crainic. i metafora Äm-oi topi în boare de muzic divin ´ ilustreaz dematerializarea acestuia i contopirea lui cu Divinitatea. Ävoi deslipi´). între materialitatea de care eul liric dore te s se deta eze i absolutul la care el vrea s accead . motivul stelei. finalul poeziei sugereaz un sentiment al eului liric de tip eterogen. de a se contopi cu Divinitatea (ÄM va-nv li´. Esen ial în transmiterea mesajului poeziei este simbolul norului. Oximoronul Äcre tete de h u´ sugereaz imaterialitatea planului ceresc i imposibilitatea lui de a fi raportat la lumea terestr .i lua inima în din i. Ultima strof a poeziei înf i eaz finalul ascensiunii eului liric i accederea lui la absolut.

Ämi) i prin verbul la persoana I singular (Ä-n eleg´). de care aminteam. visul. ± sens figurat 4. jale ± triste e. sugereaz sentimentului. În primele trei strofe se face descrierea unui cadru oniric prin prezen a unor ansambluri insolite. acesta dore te s se afunde în incon tient Äpentr-un ev întreg´. i de I. Înaintarea în miraculos i configurarea acestui cadru ar putea traduce o rezisten dorin a eului liric la constrângerile i la limitele realului. Prizonier al cotidianului. Äs -n eleg´ ± În aceast structura cratima marcheaz lipsa unui sunet (vocala î) desp r ind dou p r i de vorbire diferite i p strând m sura. S fie iarn ) 1. teme/motive: iarna. dorin a puternic de a se abandona într-un timp încremenit. 39 (Leonid Dimov. Titlul poeziei nuan eaz dorin a de a fi captiv unui aceluia i timp. Iarna ar mai putea s sugereze lumea l untric a eului liric. Valoarea imperativ . desprinderea acestuia de lumea terestr constrângerile temporale i spa iale i accederea lui la absolut. singular (Äm ´. firea. 8. Un spectacol fabulos e creat prin gândurile eului liric. într-o lume de Äpreziceri i colinde´. t râm al minunilor în contingent. Prezen a eului liric în poezie se eviden iaz prin pronumele personale la persoana I. Personificarea visului care dirijeaz fiin ele miraculoase accentueaz capacitatea oniricului de a face din imposibil posibil. ÄA chipurilor în amurg pl pând´ 6. Succesiunea imaginilor ar putea fi interpretat ca o a acestuia de a înl tura barierele i de a explora miraculosul. Astfel: ÄCum roade faptul c acest plan visul firea cea aeve/ Cu fiecare noapte mai adânc´ sugereaz secund al existen ei este întotdeauna prezent în orice Äfire´. legendare reliefeaz prin intermediul enumera iei .materialitate a eului liric. 3. n luci ± fantasme 2. în care nimic nu e surprinz tor i totul e posibil. Modul intensitatea conota iile unui moment miraculos. Iarna cap t i terestru. 5. la Divinitate. 7. noaptea etc. element intermediar între divin conjunctiv cu valoare imperativ subliniaz dolean a eului liric de stagnare. Apari ia figurilor mitologice. ± sens propriu Ochii sunt oglinda sufletului. Fata se privea într-o oglind spart . conservare a acestui timpului.

iar el s p trund într-o alt form a existen ei Äpentr-un ev întreg´. timpul s î i piard esen a. care vine s demonstreze din nou faptul c în acest spa iu în abstract. Oniricul tinde spre invadarea realului. Expresivitatea liric este. Poezia este format din patru catrene. În ultima strof tensiunea liric se amplific . Äcoloane´ . Iedera îndr gostit ) 1. la spectacolul accesibil doar celor care transcend din realitate în acest cadru oniric. astfel. prin care se realizeaz câte o compara ie de fiecare dat parc neterminat . în sensul c nu apare termenul cu care se face compara ia. ireal. ÄCum se lipesc cu to ii«´. o a imagine de mi care absurd . Expresivitatea poeziei este dat de apari ia figurilor de stil i de elementele de versifica ie. cât se poate de bine conturat . în primele trei strofe configurându-se un cadru abstract. Însa acest lucru e împiedicat de bariera reprezentat simbolic prin oglind . Astfel jalea cre te în Ätagma suferind ´. 9. eve/ i cavaleri´ faptul c în acest spa iu orice este realizabil. Hiperbola Äpentr-un ev întreg´ sugereaz dorin a eului poetic de a r mâne captiv unui timp abstract.Äzei. Personificarea n lucilor care se plimb c lare i oximoronul Ägonind u or´ creeaz o imagine paradoxal care configureaz un spa iu miraculos. 40 ( tefan Augustin Doina . N lucile iau parte la Äcircul interzis pentru cei vii´. Motivul oglinzii subliniaz limita dintre real i ireal ÄCum se lipsesc cu to ii de oglind / S treac dincolo cât mai curând´. structura simetric începutului celor trei strofe. absolut. (ÄCum roade visul«´. Oximoronul fantasmelor care Ägonesc u or´ realizeaz concretul se dizolv sub forma unei asocieri paradoxale. meandri. spre contopirea cu acesta într-un spa iu metafizic. Acest lucru este sugerat prin personificarea visului care dirijeaz figuri legendare. ÄCum nasc apoi n luci«´). Äarhitrav ´ . epitet (gerunziu acordat) ce sugereaz dezam girea provenit din imposibilitatea fuziunii dintre real i ireal. singular (Äm ´. iar prezen a eului liric se face sim it prin pronumelor personale la persoana I. I. de asemenea. Se observ . ordonarea timpului dup fenomenelor s se anuleze. Ämi) i prin verbele la persoana I singular succesiunea ireversibil a (Ä-n eleg´).

prelungi´).i manifesta sentimentele prin mi c ri lente. Scrierea cu liter mic la începutul unor versuri se justific prin faptul c poetul a utilizat ingambamentul care const în continuarea unei idei poetice în versul urm tor. metafore Äglezna pietrelor´. sihastr ´. pe care o dezvolt de-a lungul mai multor versuri. Dup ce me terul îi adreseaz chemarea prin imperativul Ävino´. iedera Äîncerca´ zadarnic s se prind de piciorul lui. în cazul c rora nu se poate preciza momentul încheierii lor: în vreme ce me terul Äîn l a´.2. Ini ial. 6. prezentat metaforic. Alternarea modurilor i a timpurilor verbale face cititorul s surprind câteva secven e ce amintesc de o desf urare epic . personificare: ÄIedera-mb tat de cuvânt´ 7. aceasta este re inut . personific ri Äiedera-mb tat de cuvânt´. des utilizat din perioada modernist pân în prezent. care dinamizeaz atmosfera poeziei. palid .ntregi de clipe´. f r a marca aceasta printr-o pauz . repeti ii Ä i mereu. Textul este conturat pe baza unei fantezii ce îmbrac o poveste inedit de dragoste între me ter i planta firav . 8. tema crea iei. sihastr ´. Urmeaz o ampl personificare a sa. epitet dublu: ÄIat-o: frunz palid . sugereaz surpriza eului liric în momentul apari iei iederei. prin . ginga e : Äse alinta´. Älinge´. iar toate ac iunile ei vor fi numite de acum de verbe la indicativ. Ädeschide´. a terge de pe fa a p mântului. În prima parte a textului observ m apari ia imperfectului. În versul ÄAh. însa odat ce me terul o invita s -i fie al turi. Äse alint ´. începe s urce. motivul timpului 5. indicând ac iuni durative. Odat ce a gustat din fructul dragostei. timid . a intra în p mânt de ru ine 4. iedera începe a. metafora (Äglezna pietrelor´) i a imaginilor vizuale (Äsuind cu soarele pe dungi´. Ämi ca bra e ginga e. palid . Autorul folose te acest procedeu. iederea. 3. construit cu ajutorul figurilor de stil: epitet multiplu (Äfrunz . 9. Ultimele 7 versuri încep prin imperativul Äiat-o´. ademenit de cuvânt. prinde curaj iar dragostea lor se va pierde în timp Ä uvoaie. Ämi c ´). Limbajul poetic în poezia dat se caracterizeaz prin expresivitate oferit de multitudinea figurilor de stil epitete Äfrunz . timpul prezent (Ämu ca´.. pentru a eviden ia mai bine o idee poetic . sihastr ´). mereu î i ia avânt´.. de-atunci uvoaie-ntregi de clipe´ este utilizat virgula pentru a marca interjec ia Äah´. sfioas .

teme/motive: natura. v zduhul însu i fiind târât prin noroi. ÄP durile ± schelete care ip ´. durerea bolii st pânului. prin diferite trimiteri se realizeaz personificarea castelului aflat Äîntr-o vale legendar . apele 6. Balada întreb rii lui Parsifal) 1. Balada desemneaz specia genului epic care dezvolt un subiect istoric. sugereaz grea care a contaminat tot locul. în vreme ce natura este haosul creat i el boala . Ästre inile toate-ntr-o arip ´. aceea i intensitate cu suferin a Regelui Pescar. Metafora prin care imaginea p durilor zbuciumul naturii care vibreaz la de cea a unor schelete. I.imaginile artistice folosite . În primele patru versuri. Ä i apele. castelul. are rol de a marca elidarea vocalei î . Cântecul î i pierde menirea de a exprima frumosul i ajunge doar s se transforme într-un vuiet care anun de aceast stare ap s toare.imagini vizuale: Äiat-o: frunza palida. 41 ( tefan Augustin Doina . Imaginile vizuale care puncteaz acest lucru sunt cât se poate de elocvente prin enun urile eliptice care le cuprind ÄP durile . de atunci uvoaie-ntregi de clipe´ i prin imperativul Äiat-o´ ce denot implicarea eului liric i ofer o culoare vie atmosferei sugerate de poezie. cumplit = teribil. 2. Cratima din versul ÄDurerea-l bântuia ca o fanfar ´. E în floarea vârstei. Fragmentul citat se încadreaz speciei. stagnau solemne´ 5. realizându-se totodat 3. având i pasaje de lirism. 4. într-un mod for at dup cum arat este apropiat i compara ia Äca un sclav´. 7. amplific i pronun ia legat a celor dou p r i de vorbire diferite (substantiv/pronume personal. Incipitul marcheaz prezentat ca într-un pastel. 8. fiind personificat. sleind. form neaccentuat ). sihastra´. tânjea = z cea. Epitetul metaforic Ävântul galben´. cât i prin interjec ia din versul: Äah. legendar sau mitologic. Natura întreag respir a boal .schelete´. Boala Regelui Pescar pare s fi afectat toat fire. Nicio în l are nu mai este posibil . o atmosfer în defini ia de poveste.´ Compara ia ÄDurerea-l bântuia ca o fanfar ´ accentueaz ideea conform c reia castelul resimte la rândului lui.

Ultimul vers al strofei reprezint apogeul pasiunii celor doi. c a vrea s fii întotdeauna a mea«´ are rolul de a scoate în eviden sentimentele pe care eul liric le are fa de femeia iubit . Ävântul galben´). sleind. împlinirea fizic a dragostei pe care amândoi o simt unul fa de cel lalt printr-un s rut. Sentimentele lui îi apar drept o consecin 7) În a doua strof . Doar gândul la frumuse ea iubitei. Äcumplit zugrav´. În acea clip tot ceea ce-i înconjoar pare c dispare. ÄV zduhul tras prin tin ´). Cele trei puncte de suspensie Äîn clipa asta i-am sim it buzele pe gur «´ au rolul de a accentua emo iile tr ite de eul liric i implicarea afectiv a acestuia. 4) Äm-am gândit c e ti frumoas ´.9. poetul concentreaz plin ca în literatur ´ sugereaz de epitetul dublu Ägând cuminte i fireasc a reprezent rii iubitei. Caracterul descriptiv al secven ei citate este dat pe de o parte de faptul c prezint se un tablou prin detaliile sale specifice (Äcâmpie legendar ´. Compara ia Ätotul e roz i ineditul sentimentelor resim ite de îndr gosti i. Puritatea acestei n zuin e este subliniat firesc´. ur sc = detest 2) Prezen a punctelor de suspensie în versul Äc a vrea s fi întotdeauna a mea«´ se justific iubit . 42 (Geo Dumitrescu. specifice unei descrieri (Ävechi castel´. iar pe de alt parte de prezen a grupurilor nominale. s rutul 6) Enumera ia Äc e ti frumoas . c te iubesc. i-a imaginat povestea mea cu ochii min ii. câteva imagini vizuale ce redau intensitatea dragostei tr ite. Banal ) 1) firesc = natural . 3) Am strâns mân de la mân i am cump rat ceva frumos. treze te în el dorin a de a o avea toat via a al turi. stagnau solemne´. Äapele. Äcu toate c e ti frumoas ´ 5) teme / motive literare : iubirea. Prin cea de-a doua compara ie Ätotul e «ca într-un refren de tangou´ poetul face trimitere la pasiunea ce caracterizeaz povestea lor de iubire în a c ror bra e se las purta i f r nicio re inere. . care nu pare a fi real. I. în prin nevoia de a accentua intensitatea sentimentelor eului liric fa de întreaga lor Äpoveste´ de îndr gosti i.

c a vrea s cum la început dragostea este fiind prezent în orice gând Äm-am gândit c e ti frumoas . 6. 43 (Mihai Eminescu. melancolia. vers = stih trezind = de teptând. E toamna în sufletul meu.. 3. 9) Poezia citat este una de dragoste. tema creatorului/condi ia poetului. Strofa a doua debuteaz cu o exclama ie melancolic . motivul inspira iei poetice. dar i faptul c întregul monolog liric este adresat iubitei (Äa vrea s fii întotdeauna a mea´.. Astfel se poate observa acaparatoare. iubirea începe treptat s iubi i s ÄBanal ´. Äs-auzi în el al undei opot´ / Äversul cel mai plin´ 5. 4. 2. ele pot marca i o stare de melancolie. semnul exclam rii fiind îns cu dulcea a i abunden a mierii în anotimpul precursor iernii. având în vedere tema acesteia (iubirea). De asemenea.´. Îns . iubirea poate conduce de multe ori la st ri contradictorii. Dac raport m titlul la contradic ia cuprins în ultima strof (Äde i faptul c te iubesc îmi apare evident´/Änu tiu de ce te ur sc în acest moment´) apare o nou nu r mân cu nimic altceva din culoare i din farmec. I. Afirma ia mea l-a l sat cu gura c scat . Iambul) 1. pare ini ial în opozi ie cu ideile poetice ale textului. ÄÎn clipa asta i-am sim it buzele pe gur ´).. format doar din adjectivul Äbanal´. un motiv pentru a considera toata aceasta poveste de iubire ca fiind una banal . se subliniaz rolul . c fi întotdeauna a mea. Ä m-am gândit c e ti frumoas ´. intens te iubesc. iubirea.8) Titlul poeziei. dup î i piard ce punctul culminant al pasiunii ce îi cuprinsese pe îndr gosti i se consum : ÄÎn clipa asta i-am sim it buzele pe gur .´. reflec ii asupra propriilor concep ii. o pauza afectiv în text. Compara ia Äm sura/«plina e ca toamna mierea-n faguri´ vine s eviden ieze i s ridice la rang înalt elementul prozodic: m sura este asem nat important al prozodiei clasice în crea ia lui Eminescu. Sentiment inefabil. 7. iar cei doi care acum li se pare decât cu o amintire explica ie. Punctele de suspensie marcheaz o întrerupere a enun ului.

Poezia se încadreaz în curentul romantism prin temele i motivele specifice (tema creatorului. menit s -l caracterizeze pe Amor.Äura´. decât s afle c a fost tr dat de propriul frate. prin epitetul în inversiune: Ädulce glas´. element recurent în lirica eminescian reprezint . Strofa a doua debuteaz cu conjunc ia adversativ Ädar´. a st rii de melancolie i revenirea la realitate. I. Äumeri de ninsoare´ 5. Teme/motive: iubirea. redat în prima strof . mi c = fream t . atâta timp cât transferul nu va bate la ochi. 6. fereastra este cea . compus din doua silabe. Ideea poetic este redat prin substantivele aflate în rela ie de antonimie: Äpatima´. pe imaginea iubitei care este privit . Metafora Äflori de umbr m cuprind´ este extrem de sugestiv în redarea ideii de analogie între sentimentele eului liric i natur . Pe de alt parte. 2. care este Äcel mai plin. pe de o parte. arborii i florile n scând umbre în lumina selenar . accentul fiind pus pe sentimente. de mister. pe exprimarea subiectiv a tr irilor. sugereaz exprimarea sentimentelor în poezie. Se p streaz totodat m sura i ritmul versurilor. Procedeaz cum vrei. marcat grafic prin conjunc ia adversativ Ädar´.înlocuit cu linia de pauza. Versul al doilea. 3. Se creeaz o atmosfer intim . Titlul poeziei este alc tuit dintr-un substantiv articulat hot rât Äiambul´. Ätrezind în suflet patim i ur ´. 9. luna. 8. Prefer s r mân în întuneric. Cratima din versul ÄDeasupra-mi crengi de arbori se întind´ are rolul de a pune în eviden pronun area împreun a dou par i de vorbire diferite. mai blând i mai pudic´. Reluarea lui în ultimul vers are rolul de a pune în eviden faptul c întreaga poezie este Äînchinat ´ iambului. 7. ramuri. Stau în cerdacul t u«) 1. melancolia). Fereastra. stelele. Ämâna ta cea fin ´ . sugerând ideea de unicitate a piciorului de vers. 4. senin = clar . sugerând întreruperea ideii poetice. 44 (Mihai Eminescu. care mut aten ia cititorului de pe imaginea cadrului natural. hotarul dintre cele dou spa ii ± exterior i interior ± desp r indu-i parc pe cei doi îndr gosti i.

Multitudinea imaginilor artistice. Observarea iubitei se face prin intermediul unei ferestre.. Departe sunt de tine. Sonetul Ä Stau în cerdacul t u. Cultivarea sensibilit ii. fixând cadrul: ÄStau în cerdacul t u. 8. fapt ce presupune reveria tr irii. Rela ia de apropiere dintre cei doi este eviden iat privirilor celor doi. personificarea Ästele tremur ´ etc. Atmosfera de intimitate este creat de acest cerdac. Avem de-a face cu o natur cople itoare..) . minimalizând luciditatea i ra iunea este un alt argument în sprijinul apartenen ei acestei poezii la curentul romantic.´ apar ine liricii intime romanticilor este reflectat i dezv luie o tem romantic . O modalitate de evadare. Äîncet te-ardici´). Ätu´ i de adev ratul ritual al I. prin motivul visului. contaminând natura. Împletirea acestei teme cu cea a iubirii semnific ineditul liricii eminesciene. urmat apoi de stingerea luminii (ÄÎncet te-ardici i sufli-n lumânare. invadând spa iul sacru al intimit ii.´.. Ädesfaci visând pieptarul de la sân´. cât i figurile de stil ( epitetul Äumeri de ninsoare´.. dar i prin tema naturii. feeric. asupra c reia domin lumina selenar . precum i metafora ÄÎn val de aur p rul despletind´ exprim senzualitatea celei care pierdut în gânduri se uit în lumin . specific i aici. desemnând un spa iu intermediar. dominat de lumina selenar Ä -al turi luna bate trist în geam´) deoarece toate mi c rile i al invaziei erotice. a imagina iei i a fanteziei. un ansamblu domestic întrep truns cu un aer familiar. 9. Vraja este atât erotic . eviden iat i în acest sonet. un motiv caracteristic curentului romantic.) contribuie la alc tuirea unui spa iu intim. 45 (Mihai Eminescu.. marmorean . reflectând razele lunii.care permite privirii îndr gostitului s poat admira frumuse ea i ging ia celei pe care o iube te. Ä în val de aur p rul despletind´.. de folosirea pronumelor personale de persoana I i a II-a: Äeu´. sunt abia resim ite. Titlul sonetului este reluat în primul vers din primul catren. spa iu al oglindirii Feminitatea nud . în mare parte dinamice (Ävântul mi c arborii-n gr din ´.´) înv luie îndr gostitul în efectele semiobscurit ii produse de o noapte senin .. Epitetul Ämâna ta cea fin ´. cât i exterioar . de data aceasta absolut .

intrând în alc tuirea unei locu iuni substantivale. Adverbul Ädeparte´ are dubl temporal . în eleas ca amestec între fericire i nefericire. dorin ei de uitare.glasul iubirii´.sa uit pe veci´) eviden iaz trecutul ce st sub semnul norocului de-o clip eviden i prezentul vis rii. dorin a i iubirii.. melancoliei..iarna´ evoc .apoi suspini´ Teme/motive: via a lipsit de noroc. a situ rii între vis/iluzie epitetele . 2.b trân i singur´.Cu ochii mari în lacrimi.b trân ca iarna´ are rolul de a eviden ia motivul îmb trânirii ideea de singur tate. Antitezele norocul (. cu mâini sub iri i reci´..O! glasul amintirii r mâie prin puterea a omului. moartea. pus sub semnul regretului. puterea amintirii. lipsit de via . cu vârsta celui care se simte . metafora .Aducerile-aminte pe a celor dou cuvinte grafic rostirea împreun /legat suflet cad în picuri´ marcheaz pronun ate f r 3. amintirea Compara ia . amintirea (.. având rolul de a sublinia distan area în timp . limita expresiv 8..b trân´ din pricina dep rt rii de iubit . nemuritor.aducerile-aminte pe suflet cad în picuri´)-uitarea(. Ochii sufletului î i arat adev rata fa ceva. Är mâie´ f r conjunc ia . sugereaz versuri apare motivul îmb trânirii iremediabile suferite odat sunt contradictorii.. .viata-mi lipsita de noroc´). atât locativ cât i i în spa iu a fiin ei iubite. 5.Departe sunt de tine. i parc-ai vrea a-mi spune iremediabile.. Folosirea verbului la conjunctiv prezent.´ eviden iaz tema iubirii eterne.. care tr ie te prin perspectiv .. 6. Titlul . etern = ve nic. Cratima din structura ..aducerile-aminte´ aflat în versul. visul/ reveria. aspectul de pustietate. Sub raport prozodic influen eaz m sura i ritmul versului. Tr irile eului liric împlinirea acesteia creând la nivelul textului o expresivitate deosebit . vreme. 4.glasului amintirii´. În aceste cu pierderea iubirii. reprezint un final melancolic i dramatic. aducând în prim-plan tema iubirii care mai tr ie te doar amintirii.s ´ indic dorin a de respingere a .. i realitate... fiind asociat Ultimele patru versuri încep cu exclama ia retoric pururi mut´.norocul ce-o clipa l-am avut´)-nenorocul (. clipa = moment.1. 7.... pauz .. Substantivul . triste e.. Alternan a prezent/trecut scoate în efectele transformatoare ale iubirii. Pentru el focul inimii e mai puternic decât ra iunea. nelini te. .. Amintirea e modalitatea de eternizare a dep rtarea fiin ei de realitate...

Prezentul vis rii este pus sub semnul regretului.singur I. În metafora Äiubite înger scump´. Structura de monolog adresat a textului este conferit singular. Poezia eminescian romantismului prin tema Äiubite´ i sentimentele puternice ale îndr gostitului. umbra = amintirea. amintire-uitare. Din valurile vremii«) 1.Tr irile eului liric sunt contradictorii. tema iubirii/ motivul visului 5. Gestul lui m-a impresionat pân la lacrimi. dar semnul norocului de-o clip . iubite înger scump´ desparte o apozi ie dezvoltat Ai înc lzit un arpe la sân. al refuzului asum rii unei realit i banale. iar epitetul Äscump´ în estetica de sintagme precum Äiubita mea´. Ävântul love te în fere ti´. zadarnic = inutil. 2.. cultivarea emo iei lâng foc´. afectivitatea. . dorin ei de uitare. Äiubite înger scump´. 6. 46 (Mihai Eminescu. i a sentimentului. bazate pe rela ia atrac ie-respingere. al melancoliei. noroc-nenoroc. dezvolt o gam variat de tr iri i de emo ii valorificate prin imagini artistice: . 3. odinioar /alt dat -prezentul clipei. universul ideatic al poeziei crea iei. Tr s turi romantice ale poeziei: imagina ia este principiul fundamental de antitezele romantice. Trecutul este pus sub amintirea-uitarea. sugereaz imaginea perfect a femeii în ochii îndr gostitului. eviden iaz vocativ Äiubite´ transfigureaz 7. dubla determinare epitetic Äscump´. generatoare de melancolie: norocul-nenorocul. un final melancolic i i al dramatic. Virgula este semnul grafic care în versul ÄS te ridic pe pieptu-mi.. dar i de utilizarea verbului la persoana a II-a de restul enun ului. Întreaga poezie este o confesiune liric realizat pe baza rela iilor antitetice: vis/reverie-realitate.vei fi murit´ proiecteaz sentimentul iubirii în eternitate. Folosirea verbelor la viitor . 4. 9. Epitetul în iubirea. ÄDin valurile vremii«´ se încadreaz i motivele pe care le dezvolt : iubirea pierdut . modul imperativ Är sai´.

predilec ia pentru m rturisirea direct ./ Codru. din inim Cratima este un semn de ortografie. Peste vârfuri) 1. În ultimele versuri apare sentimentul de triste e profund . perfec iunea iubitei. toate aceste figuri de stil conturând un portret al femeii cu tr s turi specifice liricii eminesciene. 47 (Mihai Eminescu. 8. 5. 4. elidarea vocalei Äî´. Metafora ÄDin valurile vremii«´. teme/motive: iubirea. Äzâmbetul t u dulce´). visul. care marcheaz a dou în prima structur pronun ia p r i de vorbire diferite (Äinima-mi´). De asemenea. cauzat de neîmplinirea iubirii ÄÎn ochii fericirii m uit pierdut i plâng´. sincer a propriilor sentimente. aduc sentimente puternice. slab de inim . felul în care amintirile vin în prezent din Ävalurile vremii´. 6. I. iar apoi încep s Punctele de suspensie reprezint nostalgia. eviden iind frumuse ea.i bate frunza lin´ Inversiunea din primul vers (ÄPeste vârfuri trece lun ´) sugereaz apropierea dintre . Äp rul lung. natura.i aminti peste timp imaginea iubitei. melancolia eului liric. a compara iilor Ästr vezie ca fa a albei ceri´. Mi-a promis câte-n lun Ea are o inim mare. b lai´. 9. Iubita este descris cu ajutorul epitetelor (Äbra ele de marmur´. trecerea ireversibila a timpului. legat 3. Titlul invoc scad în intensitate. codrul. De asemenea. melancolia ÄPeste vârfuri trece lun . 2. dar i efortul s u repetat de a. Prima strofa evoca nostalgia eului liric fa de timpul trecut. folosirea cratimei ajut la p strarea m surii i a ritmului. stilul confesiv poate fi un alt argument în sus inerea acestei idei. din care se constituie titlul. Äfa a str vezie´. umbra. stelele. apare începutul primului i la i ultimului vers. luna.ireversibilitatea timpului. pentru imposibilitatea de a trai în prezent o iubire ideal . conferind textului simetrie. iar în cazul celei de-a doua structuri i în stele. care nu mai are contururi clare odat cu trecerea timpului. Portretul este des vâr it prin metafora ÄFemeie între stele i stea între femei´.

8. Metafora ÄIcoana stelei´ accentueaz importan a stelei. întrucât are la baza tr s turi specifice romantismului. o expresivitate deosebit a versurilor din i prin întreb rile retorice care i trist a codrului. care este pus în leg tur primul catren. i face trimitere spre aceast suferin a. care red mi carea u oar a frunzelor din codru. ci î i continu drumul Ämai departe.dorul. a o lua pe o cale gre it 2. a pieri ± a se pierde. amor ±iubire 4. la fel ca trecerea lunii. dar i de epitetul personificator Ämelancolic´. în care apare ca element specific recuzitei romantice Äluna´. teme/motive: steaua. Virgula este folosit pentru a marca pauza ritmic din interiorul strofei. Sentimentul resim it în fa a acestui cadru natural va fi unul de melancolie. ÄMelancolic cornul sun ´) creeaz fel ca sunetul cornului. Intensitatea tr irilor eului liric. timpul nu ia în firesc. auditiv Titlul ÄPeste vârfuri´ se reg se te i în primul vers al poeziei. Inversiunile (Ätrece luna´. mai departe´ într-un ritm în momentul nop ii. noaptea 5. La steaua) 1. starea de melancolie sub care se circumscrie poezia sunt redate alc tuiesc ultima strof .i bate frunza lin´) al turi de imaginea (ÄMelancolic cornul sun ´) creeaz un tablou dominat de armonia dat elementele naturii. care parc se completeaz reciproc. aproape divin . 48 (Mihai Eminescu. Epitetul . în scopul form rii unei armonii pentru a crea o imagine de armonie. care calific sunetul cornului. a face cale întoars . 3. 7. Prima strof este o descriere a cadrului natural. de toate tema textului. Epitetul Älin´ red o adiere u oar cu starea de melancolie resim it de eul liric. Eul liric este îndurerat la gândul trecerii ireversibile a timpului. Prima strof a poeziei eminesciene descrie natura surprins Imaginile vizuale (ÄPeste vârfuri trece lun / ÄCodru. la I.spa iul cosmic i cel terestru. ÄPeste vârfuri´ de Mihai Eminescu este o poezie romantic . sunetele sunt abia perceptibile fapt sugerat de epitetul Älin´. seam 9. marcând i coordonarea prin juxtapunere între propozi ii. Toate mi c rile.

ÄIcoana stelei ce-a murit/ Încet pe cer se suie´ 7. Noaptea«) 1. Steaua reprezint i al întregii omeniri. 9. Poezia se încadreaz în lirica romantic deoarece apar teme/motive literare specifice romantismului: noaptea. 4. Rolul cratimei în structura ÄPe-ai mei ochi închi i ca somnul i pe fruntea-mi în mijloc´ este acela de a marca pronun ia legat diferite (prepozi ia posesiv). care cândva i-a luminat sufletul. înv luind atmosfera într-o aur de mister. Ea lumineaz vie ile i punctul de reper al cosmosului dar oamenilor. nu dispare ca senza ie cu totul. 3. 49 (Mihai Eminescu. cosmosul. Titlul poeziei ÄLa steaua´ prezint elementul principal al textului. Poetul întotdeauna folose te metafora ÄLumina stinsului amor´ pentru a sublinia ideea c iubiri. teme/ motive : iubirea. noaptea. Metafora Äal nostru dor/ Pieri în noapte-adânc ´ sugereaz faptul c iubirea care se stinge. cu c l toria luminii emanat de o stea. chiar dup ce sentimentul s-a consumat. În ultimul catren poetul compar iubirea. dorul care persist . la fel ca i cosmosul. dar niciodat nu-i erau recunoscute meritele. a celor dou p r i de vorbire i adjectivul i articolul posesiv. con inutul meditativ exprimarea gnomic reprezint alte dou argumente în acest sens. a. Dragostea. pentru a conserva m sura versurilor. omul care a fost înnobilat de acest sentiment î i va aduce aminte de frumuse ea unei I. 8. a se face foc i par . este etern .i lua un foc de pe inim 2. Ultimele dou versuri ale strofei fac referire la faptul c în urma unei iubiri vor r mâne amintiri ve nice. Ideea fratelui t u a f cut lumina în gândurile colegilor. respectiv substantivul . De asemenea. iubirea. Mihnea a fost mereu fruntea clasei. dar de multe ori lumina stelei este vizibil dup ce astrul deja a disp rut.Änoapte adânc ´ subliniaz imaginea cosmosului întunecat. 6.

somnul. în cadrul nocturn. simbolizând spa iul molatic. compara ia Äochii mei închi i ca somnul´ demonstrând delimitarea acestui spa iu de cel real.5. Tabloul iubirii este constituit în jurul atmosferei de lini te. Äsomnu-i cald. lin´). ÄLumânarea-i stins în cas ´). Motivul central al poeziei este eviden iat înc romantic de împlinire.metafor ). Viziunea romantic a acestei poezii se realizeaz atât prin temele i motivele sale (visul. Epitetul dublu i atmosfera de Äpotolit i vân t arde focul´. somnu-i cald. aceasta n scându-se din mole eal (Äsomnu-i cald. În aceast atmosfer . molatic. exploatându-se zona subcon tientului i visului. iubirea i medita ia nocturn ). de visare. cât i prin prezen a numeroaselor figuri de stil cu rol de a accentua ideea iubirii absolute desf urat într-un cadru propice (Äpotolit«arde focul´.´ Ä Lumânarea-i stins -n cas . Urm rind cu privirea jocul lini titor al focului din în mod natural trecerea spre o stare pl cut de trei epitete (Äsomnu-i cald. . pe care nimic nu pare s-o poat leza. lin. pe lâng sugestia cromatic subliniaz c min. Ä Noaptea potolit i vân t arde focul în c min.´ 6. reconfortant somnolen . 8.. De asemenea. ÄDintr-un col pe-o sofa ro cald . 7. somnul este cel care creeaz o lume aparte. din titlu. de desf este cel de lini te urare a iubirii absolute. ra iunea las locul st rii de reverie (Ämintea îmi adoarme´ . considerat a fi mai consistent decât realul. în care exteriorul nu mai are nicio importan . Spa iul interior descris în prima strof a poeziei este unul intim. calificat ´. ca z pada iernii´) într-un starea de contempla ie i de visare. fiind surprinse detalii sugestive prin intermediul imaginilor vizuale (Äarde focul în c min´. molatic.lin´). lin´). metafora Ämintea îmi adoarme´ sugerând lini tea profund i siguran a pe care le ofer acest cadru îndr gosti ilor.. Sentimentul dominant i chiar o u oar iubirea fiind încununat de puritatea iubitei (Äalb momentul propice vis rii. de cotidian. 9. se realizeaz a od ii. al c derii într-o stare meditativ : noaptea. molatic.

I. 50 Mihai Eminescu, De câte ori, iubito«) 1. ostenite=istovite pierzându-se=disp rând 2. În versul ÄDeparte doar luna cea galben - o pat ", linia de pauz se folose te în interiorul enun ului pentru a delimita apozi ia explicativ Äo pat ", referitoare la Äluna cea galben ". Linia de pauz exprim admira ia. 3. El a plecat departe de cas . Momentele petrecute împreun sunt atât de departe« 4. Metafora ÄOceanul cel de ghea ´ simbolizeaz imposibilitatea împlinirii are rol stilistic, deoarece atrage aten ia i intona ia deosebit ce asupra atitudinii afective a eului liric, marcând totodat

sentimentului de iubire, ca ideal al eului liric. Substantivul Äoceanul" ilustreaz distan a ce s-a creat între cei doi îndr gosti i, iar ghea a, imposibilitatea de a str bate aceast distan . Epitetul personificator Äpriviri suferitoare" are ca rol redarea st rii de triste e ce survine odata cu pierderea iubirii. 5. Äpe bolta alburie, o stea nu se arat ´; Äo pas re plute te cu aripi ostenite´; Äpierzându-se-n apus´; Äm -ntunec i înghe ´ 6. Versurile poeziei fac distinc ia între planul circumscris de natur resim ite de eul liric odat naturii. 7. Contemplarea naturii prin descrierea peisajului cu puternice reverbera ii în i cel al

interiorit ii eului liric. Între cele dou exist o evident leg tur , deoarece st rile cu pierderea iubirii, g se te ecou în toate elementele

sensibilitatea eului liric, precum i tema poeziei (iubirea pierdut ) sunt dou argumente care încadreaz textul în estetica romantic . 8. Titlul ÄDe câte ori, iubito«´ este reluat în incipitul poeziei pentru a de rememorarea clipelor de fericire pierdute. Vocativul i sentimentul de doar raportul rela iei dintre cei doi, ci sugereaz

accentua suferin a provocat Äiubito´ nu red

melancolie al eului liric, punctele de suspensie prelungind parc , într-un timp nedefinit, acest sentiment. Structura Äde câte ori´ exprim frecven a amintirii, neputin a eului liric

de a uita fericirea trecut 9.

i devenit acum ³ocean de ghea ´.

Incipitul poeziei reia titlul, ÄDe câte ori iubito«´, exprimând suferin a eului

liric la amintirea iubirii trecute, care are efect dezolant asupra sensibilit ii poetice, simbolizat prin metafora Äoceanul cel de ghea ´ care-i chinuie te sufletul. Revenirea iubirii, sugerat prin epitetul metaforic i cromatic Äbolta aurie´, este imposibil , întrucât la orizont nu se arat nicio stea ± simbol al dezn dejdii. Luna, ca astru tutelar i martor al fostei iubiri, este palid de triste e, ipostaz exprimat prin epitetul cromatic Äluna cea galben ´ i prin apozi ia explicativ Äo pat ´.

I. 51. (Horia Furtun , Balada lunii) 1. t inuit = ascuns, secret; fugar = scurt , de moment; 2. Linia de pauz din versul ÄDin fiecare-ndr gostit ± poet´ are rolul de a sublinia prin izolare substantivul Äpoet´, de a eviden ia astfel efectul farmecului ³blând i lini tit´ al lunii i totodat de a p stra, prin cezur , sonoritatea poeziei. 3. a ie i în lume, cât lumea i p mântul, gura lumii etc. 4. motivul lunii, al iubirii, al visului 5. monologul liric adresat, descrierea 6. Sinestezia ÄÎntâiul vis sub raza ta lunar / Î i fâlfâie din suflete pornirea´ are rolul de a îmbina imaginea vizual cu cea auditiv pentru a personifica ³întâiul vis´. Metafora-oximoron Äizvorul de dureri´, explicat prin apozi ie (iubirea), constituie un cli eu poetic eminescian, care trimite la ambiguitatea sentimentului, reunind bucuria i triste ea. 7. De i Horia Furtun este un poet simbolist minor, discursul liric din Balada lunii este mai curând romantic, deoarece poetul se folose te de recuzita romantic atât la nivelul con inutului (luna, noaptea, visul, iubirea) cât i la nivelul expresiei: invoca ia retoric adresat lunii, descris eminescian (Äfarmecul t u blând i lini tit´) ca obiect divin, pentru c are puterea de a transforma omul în îndr gostit, iar îndr gostitul în poet. Indica ia de gen ± balad ± pe care o con ine titlul poeziei constituie o alt tr s tur specific a romantismului. 8. Cea de-a treia strof a poeziei contureaz rolul farmecului lunii, acela de a metamorfoza fiin a uman întru frumos i armonie, de a face ÄDin fiecare om ±

îndr gostit / Din fiecare-ndr gostit ± poet´. Epitetele Äblând´ i Älini tit´ i personificarea Äalunecându- i raza-ncet´ atribuite farmecului selenar au rolul de a melancoliza omul, de a ilustra calea discret prin care îl transform pe om în îndr gostit i pe îndr gostit în poet. 9. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual, definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. Titlul poeziei date este alc tuit din substantivul Äbalada´, care reprezint specia literar : cântecul închinat lunii, iar doilea substantiv din titlu, Äluna´, este laitmotivul poeziei. Acesta este semnificativ, astfel încât poetul descrie admirativ prin intermediul versurilor însu irile lunii i puterea acesteia de a schimba omul.

I. 52. (Barbu Fundoianu, Her a) 1. Äploaie´, Ätoamna´,´vântul´, Äiedera´ 2. Virgula marcheaza în vorbire o pauz scurt . În cazul primului vers al poeziei Her a, virgula este folosita pentru a separa doi termeni dintr-o enumera ie (Äa ploaie, a toamn ´). 3. ÄÎ i mai aduci aminte? Î i mai aduci aminte?´ 4. motivul toamnei, al aducerii aminte, al trecerii ireversibile a timpului, al spa iului natal v zut ca geografie mitic . 5. Prima secven din textul liric dat descrie peisajul Her ei, tabloul naturii i al târgului cuprins de toamn . Descrierea subiectiv este realizat înc din primul vers prin imaginea olfactiv Ämiroase a ploaie, a toamn i a fân´, care are rolul de a purta cititorul în universul satului moldovean. Urmeaz , apoi, numeroase imagini vizuale Ävântul nisip aduce´, Äfetele a teapt în uli a murdar , Äc ru e fug rite de ploaie´ care detaliaz peisajul trist i dezolant al târgului provincial cuprins de toamn , de ploaie i de vânt. Se remarc abunden a grupului nominal (substantive i adjective), timpul prezent al verbelor, prezen a indicilor spa iali i temporali, figurile de stil variate ± toate specifice textului literar descriptiv. 6. Metafora Äzâmbet de iaz, de es, cuminte´ din a doua secven a discursului liric are rolul de a surprinde tinere ea trecut a b trânilor Äde la casa cea veche´ Motivul toamnei din poezia Her a este o metafor a vârstei, iar sintagma Äzâmbet de iaz, de es, cuminte´ este ca o amintire a tinere ii care luce te în ochii b trânilor, împreun cu sclipirea fugar a unor elemente din spa iul natal. Amintirea vremurilor trecute, contemplate cu naivitatea copil riei. 7. Poezia Her a este realizat printr-o îmbinare a stilului tradi ionalist cu cel modernist. Motivul aducerii aminte i al trecerii timpului sunt tipic tradi ionaliste, iar descrierea unui

peisaj tipic românesc, a satului/târgului provincial, apar ine ideologiei tradi ionaliste care cuprinde conservarea specificului românesc. Discursul liric este creat prin folosirea unor termeni colocviali, nea tepta i sau a unor imagini menite s ocheze precum Äuli e murdare´, Ägâ te, cu pantofi galbeni´, Äc ru e fug rite´, Ägrilajul de ieder coclit´, Ä...azi/ i stearp i molâie ca o convalescen ´, Älini tea...muceg ie te´, toate m rci ale modernismului. Tema i motivele textului in de curentul tradi ionalist, dar anumite imagini sunt create în stil modernist. 8. Ultima secven este ca o concluzie a discursului liric. Ideea poetic a ultimelor cinci strofe este trecerea ireversibila a timpului i amintirea tinere ii care a r mas doar sub forma unor poze într-un album. Trecutul este Äascuns´ în pozele facute în tinere e, prezentul fiind doar o trista imagine plina de riduri, v zut în oglind . Mijloacele artistice concretizeaz ideea poetic prin metaforele ÄNe-ascund atât de bine albumele cu clamp / de-alam , tinere ea!´ i Ätrecutu-i lânga lamp ´, prin imagini vizuale Äplin e oglinda cu cute în obraz´, prin compara ia expresiv Ä i stearp i molâie ca o convalescen ´. Compara ia din ultimele doua versuri aminte te de zilele copil riei lipsite de griji, lini tite, de mult pierdute Äe-a a de lung vremea´. 9. Limbajul poetic se caracterizeaz prin expresivitate datorit folosirii imaginilor artistice Ämiroase a ploaie, a toamn i a fân´, Äauzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz´, Äplin e oglinda cu cute în obraz´ i a figurilor de stil: compara ia Ä i stearp i molâie ca o convalescen ´, epitete Äfactorul greoi i surd´, Ät cerea lung i gri´, Äalbumele cu clamp de-alam ´, metafore Älini tea în lucruri de mult muceg ie te´, Äun zâmbet de iaz, de es, cuminte´. I. 53. (Octavian Goga, Sonet) 1. biseric , altarul. 2. În versul Ä i ele-adorm de tine alinate´, cratima este folosit pentru p strarea m surii medii a poeziei de 11 silabe, prin transformarea hiatului în diftong. 3. Mihai îl bate mereu pe fratele sau mai mic. În partea estic a Europei bate Criv ul. 4. Poezia este un monolog liric adresat, pronumele personal Ätu´ din primul vers având rolul de a exprima subiectivitatea, fiind o marc a tipului direct de adresare. 5. O figur de stil prezent în strofa a doua este personificarea Äpatimile«adorm´ prin care poeziei îi este atribuit însu irea omeneasc de a avea puterea alin rii durerilor suflete ti, de a le face uitate. 6. Poezia Sonet de Octavian Goga ilustreaz caracteristicile tradi ionalismului literar, prin cultul spiritului religios cu ajutorul poeziei devenite o ÄBiseric cu por i neîncuiate´ i prin prezentarea datinilor stravechi, precum mersul la biseric , spoveditul, alinarea i

tema iubirii. i marcheaz totodata o pauz mai mic decât pauza indicat de punct. realizat cu ajutorul figurilor de stil: metafora ÄBiseric cu por i neîncuiate´. caracterizat drept Ätainic . un rol central în structura poeziei. 54 (Octavian Goga. I. prin cultul spiritului religios i valorizarea riturilor str vechi. dezv luie leg tura între poezie i religie. dar i prin expresivitate.purificarea sufleteasc . motivul nostalgiei. Sintagma con ine i o metafor sugestiva. Iubirea mea) 1. 9. al apei. caz afectiv. Limbajul poetic se caracterizeaz prin reflexivitate. În prima strof . f r a face diferen e. ea este tainic . oferind substantivului o pozi ie-cheie. În versul ÄSpre ceriuri bra ele. prin utilizarea termenilor religio i biseric . putând fi în eleas doar prin p trunderea în misterele ei i curat pentru c nu-i judec pe ceilal i. Metafora central a poeziei. transformat într-un ritual religios. a spovedi i altar. ascultând p catele i oprind amarul. cre tetele = adâncul 2. 7. 8.i întinde s -i vie dragul mire: Soarele!´ cele doua puncte anun o explica ie. 5. personificarea ei i adresarea direct prin folosirea vocativului. 7. asemeni acestei largi cet i de unde´ sugereaz imensitatea sentimentului dominant ± iubirea. curat i senin ´ i mai ales. 3. ideea poetic (Poezia ca altar spiritual unde fiin a uman se împ rt e ete cu tainele universului) este subliniat prin utilizarea pronumelui personal Ätu´. în fel i chip. având por ile deschise pentru toat lumea. marc a tipului de adresare direct i a substantivului Poezie scris cu majuscul ce are rolul de a prezenta de la început importan a deosebit acordat actului de crea ie. la nivel sintactic un atribut apozi ional. Poezia este de esen spiritual . Scrierea cu majuscul a substantivului Poezie eviden iaz importan a acordat de c tre autor poeziei. ilustrând ideea de religiozitate prin valorificarea riturilor i a credin elor str vechi. care semnific m re ia pur a lacului dintre mun i. nu este chip 4. Poeziei îi sunt atribuite însu iri omene ti cu ajutorul epitetelor personificatoare Ätainic . tema naturii. reliefând procesului de transformare a poeziei în hran pentru spirit. Äcet i de unde´. în nici un chip. c reia i se atribuie însu iri omene ti. Compara ia Äa a-i iubirea mea. predispozi ie spre medita ie. ÄBiseric cu por i neîncuiate´. al soarelui. Poezia este structurat ca o ampl compara ie între natur i iubire: uniunea . func ia emotiv i func ia poetic 6. curat Poezie´. personificarea poeziei în sine.

m rci specifice ale subiectivit ii poetice. eu i prin verbele la persoana I: Är t ceam´. Titlul poeziei Iubirea mea este format dintr-un substantiv comun i un adjectiv posesiv i se afl în strâns legatur cu tema iubirii prezent în poezie. prin rostirea versurilor dou câte dou . misterioas i statornic precum apele lacului de munte. este profund . Textul poetic are o structur clasic : are cinci strofe. Termenii folosi i apar in câmpului semantic al sentimentelor împ rt ite. apa i soarele. reac ia undelor lacului în momentul întâlnirii cu razele soarelui.În penultima strof a poeziei. 4. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. 9. I. al pasiunii puse pe seama elementelor naturii. Äspuma alb înfiorat ''.. sentiment tr it de eul poetic. poetul ilustreaz . plug. mi . definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. Adverbul de mod a a are rolul de a sublinia ideea c iubirea. . Soarele alint cu razele lui lacul a a cum iubirea alint sufletul omului Pentru eul liric iubirea este cea care înc lze te sufletul i-i d via . Un animism simbolic str bate tabloul: Ärazele s rut fa a undei´. Ätremur´.. 55 (Octavian Goga. catrene. Prezen a eului liric se eviden iaz prin pronumele de persoana I: m.Verbul la modul conjunctiv. 5. este asem n toare cu comuniunea sufleteasc dintre cei doi îndr gosti i. a a cum soarele vegheaz asupra lacului i-i treze te sentimente arz toare. Äs fi r mas´.´ marcheaz elidarea vocalei î i reducerea num rului de silabe prin evitarea hiatului. v zut ca o matrice existen ial : ÄS fi r mas fecior la plug. metafora curcubeului sugereaz iubirea împlinit . iar str lucirea razelor d via acestuia pân în adâncuri. coas 2. 8. înfiorate permanent de atingerea razelor de soare. 6. subliniaz regretul p r sirii satului. În esen . Cuvântul hor semnific bucuria adâncului.simbolic a elementelor firii.Cratima utilizat în versul Ä i-n barb plânge tata. Astfel se p streaza m sura i ritmul poeziei. pentru a fi un sprijin pentru p rin ii s i ajun i la b trâne e. ceea ce creeaz o sonoritate ampl . Äprelung i p tima tresare´. B trâni) 1. rima apare doar la versurile 2 i 4. repetat în ultimele dou versuri din prima strof . Metafora Äun stâlp la b trâne e´ din ultimul vers al strofei a doua eviden iaz dorin a de a fi ramas în satul natal. / S fi r mas la coas ´. 3. prin personificare. Apari ia soarelui reprezint trezirea la via a lacului. timpul perfect. M sura este de apte-opt silabe.

v zut ca o matrice existen ial . al turat substantivului Äb trâni ´. 9. pentru men inerea m surii i a ritmului din . dar i prin verbul Äv trece i´.. Tema trecerii timpului. Toate afirma iile din text sunt observa ii ale naturii umane în raport cu via a i cu moartea. cu nuan e stilistice. ascunzând în interior Äviermi profunzi´: fric . prin evitarea hiatului. Trecerea ireversibila a timpului este resim it de p rin i. 6. Äcu atât´ 4. prozodie clasic . specific poporanismului) predomin în întregul text poetic. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. De asemenea. ´ Sentimentul de triste e se desprinde din întregul text poetic. singura ce le-ar putea alina absen a fiului iubit : Ä i plânge mama pe ceaslov. Äîn orice zi´. calit i dorite de om i pe care uneori consider ca le are. ÄNe credem stânci´ : Metafora stâncii reprezint aparenta putere i imortalitate. fragilitate. sl biciune. Ultima strof începe cu un adverb de mod ÄA a«´. Regretul înstr in rii (motivul dezr d cin rii. I. ne vrem granit´.. fiind dat de regretul înstr in rii. Poezia B trâni de Octavian Goga se încadreaz în lirica tradi ionalist prin întoarcerea nostalgic spre lumea satului. la parin i i la sat ca la un univers al credin ei. Specific lumii satului. parin ii î i pun nadejdea în credin . motivul învingerii fiin ei de c tre timp (al condi iei umane finite) 5. motivul sensului existen ei. al lini tii suflete ti i al tradi iei. expresivitatea textului ine de recuzita tradi ionalist : tendin a de epicizare a liricului. Substantivul din titlu este nearticulat. pentru o mai bun identificare a cititorului cu autorul. Melancolia trecerii timpului este subliniat prin epitetul Äbie i ´. 56 (Radu Gyr. figuri de stil lipsite de ambiguitate. motivul mor ii. Cratima marcheaza elidarea vocalei versul respectiv.7. Victorii negre) 1. urmat de puncte de suspensie. titlul B trâni eviden iaz mesajul textului poetic. am adunat 2. / i-n barb plânge tata. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. 8. am strâns = am cuprins. care sunt singuri i î i a teapt fiul. I plural sugereaz ca tema poeziei este una universal valabil : Äne credem stânci. subliniind generalitatea. reprezentând o marc a implic rii afective. Utilizarea pers. eul liric raportându-se la trecut. tumult = zbucium. faptul c regretul înstr in rii de cei dragi poate apar ine oricui a tr it aceast exeperien . 3. Astfel.

ideile din strofele precedente. Este prezent o nota de optimism. al somnului etc. Este momentul aprinderii stelelor pe cer. N-am nicio veste de la rude. Zbur torul) 1. Äsem nat cu stele´. sub negura incertitudinii i a înfrângerii de c tre for e mai mari decât noi. 6. c ci ace tia vor putea zâmbi la urm (Äîn loc s izbucnim în plâns´). al contur rii unui cadru nocturn de o arhaitate primordial . de fapt. Antiteza zâmbim ± izbucnim în plâns este sus inut . M sura versurilor este de 13-14 silabe. Rolul virgulei este acela de a izola substantivul în vocativ. Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis în mod direct i. 5. Ca mijloace artistice.. caracteristic oamenilor care au tr it momentul i l-au pre uit. iar rima este încruci at .7. 9. N-am cumparat dou veste. concluzia discursului liric. pentru a p stra rima i ritmul. în acela i timp. motivul nop ii. Äprinz´ ± forma literar : prind. puse în rela ie cu aceast ultim idee. în loc s fie nelini tit de faptul c în ziua aceea .´(Eugen Simion) 7. este deschis de o disjunc ie pentru a accentua. 2. poetul utilizeaz inversiunea (Äîn inimi dac-am strâns´). versurile care încep cu liter mic sugereaz continuitatea ideii. larg. a mai murit pu in. se refer la victoriile mici. Ultima strof . I. prin m rcile subiectivit ii (m rci lexico-gramaticale prin care se . un superlativ afectiv. Acest aspect este reliefat i de metafora miezului Äviermuit´. ci una. Änesa iu´ ± forma literar : nesa . înghi ite de moarte. dar care se afl . 57 (Ion Heliade R dulescu. Victorii negre. contribuie la accentuarea impresiei de solemnitate i vraj . definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. 8.. cuprinde ca o mantie imens lumea în Äbra ele somniei´. mul umit cu meschina Äizbând ´ asupra zilei ce a trecut. Se remarc la Heliade tendinta spre înalt. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. c ci aparen a este întotdeauna alta decât esen a i victoriile trec toare sunt. Repeti ia epitetului Äînalt ´. motivul comuniunii omului cu natura. la nivel sintactic. prin condi ia lor efemer . Pe parcursul întregii poezii observ m tehnica ingambamentului. la nivelul expresiei. Ämorele´ ± forma literar : morile. fiindc Äobiectul liric nu poate tr i la acest poet decât sub regimul sublimului. motivul literar al zbur torului. noaptea e Änalta´ i ve mântul ei negru. ideea poetic nefiind enun at într-un singur vers. pân la urma. 3. 4. ce ne dau impresia puterii. oamenii fiind întotdeauna învin i. de perechea propozi ie principal ± circumstan ial opozi ional . Titlul poeziei. i epitetul metaforic Äzile vii´ (amintind parc de îndemnul ÄCarpe Diem´). marc a adres rii directe. care pun în eviden diferen a de atitudine a omului. propice pentru apari ia Zburatorului.

Äun foc s-aprinde-n mine´. În contact cu o astfel de puternic surs de energie. impactul fiin ei demonice cu tân ra fata produce pulsiuni erotice extraordinare. inima-mi zvâcne te!. bulversat de senza iile contradictorii. Mânat de for e care dep esc cu mult închipuirea. Lirismul eliadesc este totu i mai pu in obiectiv fa de cel co bucian. i rece. într-un paradis terestru. Prin lirismul obiectiv se produce o sublimare. în decorul unei lumi cufundate într-o lini te patriarhal . ÄC uite. Äochii-mi v p iaz ´. ilustrate prin verbe i locu iuni verbale cu puternic for de sugestie: Äpieptul mi se bate´. ce au rolul de a accentua incapacitatea fetei de a. f cându-l s tr iasc sentimentul erotic cu o frenezie rar . Locutorul devine mai abstract. în multe poezii Äobiectualitatea devine voce´ (Wolfgang Kayser). se deschid c ile magice pentru întâlnirea fetei cu Zburatorul. Prezen a Zburatorului se face sim it de la distan .] i cald. un univers ce se poate întâlni în tablourile pictorilor moderni ti: intruziunea . Versurile redau o secven de timp încremenit ca în fa a unui mare miracol. Är cori m iau la spate´. de la bucurie la triste e i plâns. Pastelul ± sintez remarcabil între lamartinism i eresurile populare ± este dominat de lini te. idilicul rural ). Än-am nimica i parc am ceva´. În descrierea înnopt rii se remarc prezen a unui lirism obiectiv.. i zboar de la mine! / [. deci nici un locutor. 9. Ätremur de nesa iu´.ce-mi cere´. 8. Noaptea. un tablou imobil. n p dit de o exaltare extraordinar : ÄAh.. / i apele dorm duse i morele au stat´. Äobrajii-mi se palesc´. uite c -mi furnic prin vine. Ä-mi furnic prin vine´. cuprinzând întregul trup. Fata este derutat . p rând ca se exprim pe sine. Relatarea st rilor fizice i suflete ti pe care fata le percepe cu îngrijorare este construit gradat.eviden eaz eul liric): pronumele personal la persoana I singular Ä-mi´. mam . / Nici frunza nu se mi c . încât. senza iile sunt de o intensitate vecin cu durerea. f r oprire. de o vibra ie profunda. el fiind pretutindeni i nic ieri. Versurile citate se caracterizeaz prin expresivitate i sugestie.. m vezi.. ce m doare!´. încât nu mai este perceptibil nici un receptor al ei. înger i demon în acelasi timp. Prezen a celor doua tipuri de lirism se justific prin stuctura baladei (introducerea mitului folcloric în poezia cult . topica afectiv / cezura. prin interoga ii. incapabil de a se st pâni. tân ra fat trece succesiv de la o stare la alta. Oniricul ce domneste asupra întregului peisaj cheam Zburatorul i apari ia acestuia se face cu participarea întregii naturi: ÄT cere este totul i nemi care plin . Eul liric r mâne un observator discret al desf ur rii tabloului de natur prin fa a cititorului. aflate în antitez .. prin simptome cu totul noi pentru tân ra în sufletul c reia sentimentul s-a ivit pe nea teptate. / Încântec sau descântec pe lume s-a lasat. Dragostea se manifest ca o boala. corpul tremur .. / În brate n-am nimica i parc am ceva´. În poezia Zbur torul a lui Ion Heliade-R dulescu. nici vântul nu suspin . Äinima-mi zvâcne te!´. În poezia Zbur torul. persoana I singular Ätremur´. o estompare a prezen ei eului liric în spa iul poetic. exclama ii i vocative: ÄVezi. întâlnirea unei fiin e stranii are efecte r v itoare pentru echilibrul tinerei fete: sim urile îi sunt amplificate la maximum.i explica efectele unei Äboli´ misterioase. motivul t cerii depline revine ca un laitmotiv. Äîmi ard buzele´. verbele la timpul prezent. încântator prin frumuse ea lui neobi nuit . mam ?´. Antiteza reliefeaz st rile contradictorii pe care copila le tr ieste Äîmi cere.nu. Transcrierea st rilor fizice i suflete ti este sugerat prin intermediul construc iilor exclamative i al punctelor de suspensie cu valoare stilistic .

epitetul personificator Äsihastr ´. 5. Titlul poeziei se constituie dintr-un substantiv cu valoare metaforic ÄCânt re ul´. armonios al poeziei. a se speria (chiar i) de umbra sa 4. Nu omul în sine. a a cum ar spune Arghezi. melodios. El vrea s . ostenit 2. iar poezia pare a se na te. Orice titlu genereaz un orizont de a teptare i induce un anumit nivel de lectur a textului poetic. a face umbr p mântului. ca la Arghezi. Poetul este cel care Äf ure te´. Ultimul catren se constituie într-o aspira ie a poetului care î i dore te s se deta eze de aceast dat . Äs treac neb gat în seam ´. trudit= obosit.straniului în real. Ultimele dou strofe contureaz condi ia artistului. muzical. ea pare s fie o îmbinare miraculoas între. care modeleaz poezia. desemnând atât poetul cât i condi ia sa. Metafora Äf urar de rime´ se refer la condi ia artistului. este important. Punctele de suspensie din a doua strof confer o not de mister asociat imaginii poetului i marcheaz întreruperea irului vorbirii. Poezia este o art poetic deoarece în ea poetul î i exprim ideile despre condi ia poetului (Äs treac neb gat în seam / ca i o umbr prin mul ime / ce nici s tie cum îl cheam ´). 3. 8. Epitetul Ätrudit´ sugereaz efortul depus pentru conceperea poeziei. undeva la grani a dintre real i ireal. dar de fapt el este reprezentarea poetului solitar. o alinare pentru fiecare suflet. posibil . De asemenea. Este sugerat ideea poeziei ca me te ug. prin intermediul efortului creator. dar i lumea în care acesta vie uie te. împ r ind-o celor mul i Äs -i par -o inim strein / c sufer i plânge-n ele«´. se poate întoarce ca balsam sufletesc pentru însu i creatorul acestuia. ca în Antichitate. I. Äslova de foc i slova f urit ´. Asocierea poeziei cu cântecul i a poetului cu un cânt re . ci rodul crea iei sale trebuie s fie cunoscut i împ rt it de ceilal i. 7. asociat casei. Äpe fa a lui de chin br zdat ´ 6. La început. O. 58 ( t. un poet ce pare s aspire c tre anonimat. Poetul este un me te ugar. ele vizeaz o imagine ideal a poetului. Cânt re ul) 1. poetul pare a fi întruchiparea Äpoetului damnat´ ca în poezia simbolist . Discursul liric confirm a tept rile generate de titlu: poezia este o confesiune liric despre statutul poetului. real . punând în eviden marile for e care unesc planurile cosmic i teluric. participarea lui la un eveniment se face cu discontinuitate. . Strofa a doua vine s întregeasc dorin a poetului de a se pierde în anonimat. sugereaz caracterul orfic. ce nu vrea s fie recunoscut de nimeni Äel n-ar dori s -l recunoasc / pe lume nimeni niciodat ´. odat sublimat în Text. viziunea despre art . Aceast idee de deta are este sugerat prin intermediul epitetului Ästrein ´. Interesant este ideea recept rii propriei crea ii din perspectiva Celuilalt: suferin a. poate fi interpretat ca o metafor ce sugereaz solitudinea. Lumea a teapt înfrigurat sosirea f pturii cere ti. interiorizarea poetului i a universului s u. fiin a biologic . Opera poetic devine un bun spiritual al tuturor. totdeauna. Verbele la conjunctiv exprim o ac iune dorit . sau a celui romantic ca în poezia eminescian . Iosif. pare a spune vocea poetic . 9.i înstr ineze suferin a. despre procesul de crea ie i despre rolul artistului Äf uritor de rime´. ca art . pururea = mereu.

De asemenea. nesfâr it . Vânturile nop ii«. Mi-a r spuns cu promptitudine la întrebare. punându-se în eviden o stare afectiv (triste ea. fric . În structura ÄO. 5. angoas i înstr inare. în tenebrele propriei fiin e. precum i tema r ului existen ial. (a scrie) A r spuns exigentelor noastre. Titlul este alc tuit dintr-un grup nominal. lumin ± întuneric devine astfel expresiv . Ä(sufletu)-mi´. încete plânsul!´ virgula izoleaz interjectia afectiv o de restul propozi iei. ce reliefeaz atmosfera încordat .. sentimentul dominant transmis de poezie este spaima. pronumele personale la persoana I sg: m . vocea poetic dezv luindu. I m cufund. 7. punctele de suspensie . De asemenea. nelini tea. i ofer o cheie în dezlegarea în elesului poeziei. moartea i spaima. s scape = s salveze. (a corespunde) Nu 4. Vânturile nop ii. 9. tr iri specifice poeziei moderne. a replica) m-am a teptat s nu-mi r spund la scrisoare. (a reac iona. ÄO. Verbul la pers. poate. acesta se afl în strânsa legatur cu con inutul. Astfel. nenumit.i dorin a de salvare prin întrebarea ÄUnde-i mâna alb care s m scape?´. care se men ine pe tot parcursul poeziei. disperarea). încete plânsul! Sufletele doarm !´ ilustreaz o uimire for at . În poezie este prezent tema naturii. poezia Vânturile nop ii« este o crea ie modern întrucât predomin excep ia i straniul. mi. evocat de motivul mor ii i cel al singur t ii. prezen a interjec iei afective o. 6. 8. încercarea eului liric de a se salva de un r u existen ial profund. vocea poetic este marcat de anormalitate. spaim = groaz .. interoga iile retorice reprezint m rci lexico-gramaticale ale subiectivit ii. evidente înc de la început: natura î i dezlan uie for ele i blesteam întreaga omenire la moarte: Änu e om pe lume´. impus .I. Cea de-a doua strof exprim începutul disper rii i al spaimei. transformând totul într-o noapte total . eviden iat de motivul nop ii.i simte sfârsitul din ce în ce mai aproape. marcheaz intona ia imperativ a versului. semnul exclam rii este folosit la sfâr itul unui enun exclamativ.) 1. Primele dou strofe marcheaz începutul unei st ri de nelini te. ce. La nivel tematic. 3.negru. team 2. întrucât Ävânturile´ par a fi curentul ce aduce blestemul. Cele dou exclama ii din finalul primei strofe. Metafora Ätot mai noapte-i noaptea´ eviden iaza frica i cufundarea în întuneric. Antiteza alb . 59 (Emil Isac. ÄA-nceput blestemul groapa s mi-o sape´ : personificarea din ultimul vers al celei de-a patra strofe (ter ine) pune în eviden spaima i disperarea eului liric. s elibereze.

Cratima leag forma neaccentuat a pronumelui reflexiv de adjectivul duioase. Respectând tr s turile specifice rondelului. bogat în figuri de stil bazate pe sugestie. fior = înfiorare. ce contribuie la muzicalitatea versurilor. al triste ii. pe I. modurile de expunere fiind monologul liric i descrierea. prevestit de rozele care î i pleac podoaba corolei. Poezia liric este o form de poezie prin care autorul încearc s transmit propriile sentimente i starea de spirit. ca dezintegrare cosmic . Tema efemerit ii fiin ei.men in tesiunea i creeaz o atmosfer stranie. cât i la sfâr itul poeziei se transform în laitmotivul acesteia i sus ine tema poeziei. Triste ea fa fiin ei. motivul rozelor. ce ÄDuioase. Äv lm aguri de suspine´ de trecerea timpului. metafor a plenitudinii 6. versul amplasat atât la începutul. contribuind. la p strarea m surii i a rimului din vers. 5.i plece fruntea. de asemenea. Cuvintele au sens conotativ. Se remarc . Reg sindu-se în toate cele trei strofe ale poeziei. 3. fream t. Caden a ritmic impecabil asigur o fluiditate des vâr it . Privesc frun ile de piatr ale mun ilor. oamenii ± nu pot decât s . formulele artistice de factur ideatic . Ultima strof ilustreaz deprimarea eului liric în fa a condi iei efemere sugerat de Äamurgu-ntrist tor" i de suspinele ce se manifest în Äv lm aguri". 8. rezultând un limbaj poetic expresiv. tema trecerii timpului. S-a lovit la frunte. în întreaga poezie existând numai dou substantive concrete din lumea material : Äroze" i Ägr dini". v lm aguri = valuri. 4. învolbur ri 2.i pleac fruntea lor". Rondelul rozelor ce mor) 1. prin evitarea hiatului. În fruntea c l re ilor se afla hatmanul însu i. ÄE vremea rozelor ce mor" se constituie într-un refren. Personificarea florilor. 9. 60 ( Alexandru Macedonski. Metaforele Äamurgu-ntrist tor´ i Ämarea noaptea care vine´ sunt simboluri ale mor ii iminente. func ie emotiv i estetic . nostalgia fa de var . al mor ii. principiu estetic fundamental al simboli tilor. 7. care va pogorî peste întreaga fire i în fa a acestui sfâr it inevitabil fiin ele vremelnice ± rozele. în care întunericul se a terne nea teptate i pune st pânire pe tot ce g se te în cale. este sugerat de metafora Ämarea noaptea care vine". Moartea. restul fiind din zona . amplific tragismul st rilor suflete ti ale fiin ei umane cople ite de triste e din cauza trecerii lor efemere prin lumea material : ÄE vremea rozelor ce mor". tema naturii. tremur.

tehnica repeti iilor i cromatica sugestiv . crinii suavi. norii albi). 7. 61 (Alexandru Macedonski. În cazul de fa . motivul trecerii timpului. reluat în incipit. cel pu in pe cele ale unui cititor neavizat. împreun cu ad ugarea exclama iei ÄOh!´ accentueaz starea de melancolie. În textul dat apar elemente specifice liricii simboliste.abstractului i definind st ri interioare. intensitatea luminii sau senin tatea. i anume a sentimentului efemerit ii. Titlul preg te te cititorul pentru ceea ce constituie esen a operei i ofer o cheie de intepretare textului.. cât i evoc rii unei vârste trecute. muzicalitatea textului poetic. titlul poeziei Pe balta clar . Verbele la indicativ imperfect sunt specifice atât descrierii. Prin urmare. textul contrazice a tept rile cititorului. Punctele de suspensie marcheaz întreruperea discursului poetic. ne duce cu gândul la un peisaj din natur . 5. ÄAlbe i neprih nite curgeau din cer. care se reflect i asupra sufletului. pauz sugerând starea contemplativ a fiin ei. 9. Imperfectul creeaz iluzia duratei. Acest epitet constituie totodata i o imagine cromatic . Tu ele de lumin i culoare care sugereaz un peisaj acvatic în str lucirea dimine ii sunt. punând în eviden starea ambigu . Pe balta clar ) 1. 4. r sfrângeri argintoase´). ± voioase / Zâmbeau în fundul apei r sfrângeri argintoase´ 6.i tr irile prin prisma ideii centrale a poeziei. plutea´. 8. sugestia de puritate a întregului cadru. prin inversiune. Epitetul din sintagma Äalba diminea ´ intensific . Äzâmbeau. Dublarea sa. în lumina proasp t a dimine ii (Äbarca.. expunându. Prezen a eului liric constituie de asemenea o tr s tur a poeziei lirice. tema visului. Titlul oric rei opere literare induce cititorului ei un orizont de a teptare pe care aceasta îl poate confirma sau infirma. dar estetica simbolist înseamn antimimesis. Tema naturii. de fapt. Äsuspine". stilistic 3. ap de ploaie. . de beatitudine melancolic a eului poetic. conturând un peisaj lacustru. Culoarea alb poate sugera i luminozitatea. coresponden e ale sentimentului nostalgic ce evoc nevinov ia unei vârste (copil rie sau tinere e): analogia se face prin simbolul argintului i al oglindirii. construc ia poate fi o metafor a vârstei tinere i inocente de odinioar . a da ap la moar . la un pastel. refuzul de a numi obiectele realit ii. a-i l sa gura ap . de nostalgie fa a de pierderea sufletului inocent de alt dat : Äcuratul argint de-odinioar ´. din structura emo ional : Äfior". a inocen ei ( Ävisul ce optea´). pe apa Sâmbetei 2. Ultimul vers al poeziei este folosit ca o concluzie a discursului liric.. precum folosirea simbolurilor (lumina albei dimine i. .. I. În acela i timp.

Situa ia are însã sã se schimbe. verbul Änu mai suntem´ la timpul prezent. plângându. Prezen a eului liric este eviden iat prin pronume i verbe la persoana I. în momentul apari iei iubitei. creând un spa iu protector pentru îndragosti i. 5. Tema naturii ca spa iu protector (martor al iubirii). precum i caracterul sãu ireversibil: clipele frumoase pe care îndrãgosti ii le-au petrecut în cadrul protector al naturii fiind acum doar o amintire. expresia interjec ional ÄO! Doamne´. În al doilea vers. Eul liric r mâne un observator discret al desf ur rii tabloului de natur (pastelul din primele trei strofe) în fa a cititorului i doar imaginarul poetic sugereaz personalizarea discursului liric.I. 8. Änu mai suntem doi´. motivul iubirii. timpurie. a ritmului i a rimei (prin inversiune) 3. dar i prin exclama ii i interjec ii afective: Äpeste noi´ . motivul trecerii timpului. 7. Devenind martor al iubirii dintre cei doi. Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis în mod direct i. ÄO! Doamne´ 6. . Conceptul de poezie liricã include atât lirismul subiectiv. acela de a proteja iubirea celor doi îndragosti i. con tiente de propriul sfâr it. o estompare a prezen ei eului liric în spa iul poetic. liliacul se transformã. În strofa a treia este prezentat momentul în care Ädestinul´ stufului de lilac începe sã se schimbe. Stuful de liliac) 1. ini ial condamnat la moarte încã înainte de a înflori. 4. Adverbul ce este menit s accentueze trecerea timpului. odat cu apari ia iubitei. 62 (Alexandru Macedonski. 9. se usucã odatã cu aceasta. înflorind. stârne te Ägroaza´ ramurilor plãpânde. Titlul prezintã cititorului ideea centralã a poeziei: stuful de liliac. însã în final. la nivelul expresiei. Moartea iminent . condamnatã la efemeritate i mediocritate de cãtre Äsoarta ce-acolo le-a sãdit´. Ästuful de liliac´ descoperã un alt regn i un alt rol al existen ei sale. Astfel. Dintr-un element ce apar inea strict regnului vegetal. ambele prezente în discursul poetic. cratima care leag prepozi ia de articolul posesiv este utilizatã pentru pãstrarea m surii. Prin lirismul obiectiv se produce o sublimare. Ägemea´ . stuful de liliac înflore te magic. topica afectiv . Epitetul din sintagma Äramuri plãpânde´ sugereazã fragilitatea naturii. Ä vãitându-se´ 2. cât i pe cel obiectiv. î i atinge totu i scopul fiin ei sale prin intermediul iubirii. prin m rcile subiectivit ii (m rci lexico-gramaticale prin care se eviden eaz eul liric): pronumele personal la persoana I plural noi.i soarta potrivnic .

9. motivul furtunii. Ävie´). sunt relevante expresivitatea i sugestia.] s-au despuiat´. furtuna declan at într-o zi rece de toamn . ÄTreceau cocorii´. 63 (Adrian Maniu. În cazul poeziei de fa . Metafora Äfulgere verzi sp rgeau în nd ri iadul norilor´ creeaz o imagine vizual expresiv . motivul toamnei. al sfâr itului. Verbele la imperfect folosite în text evoc un moment trecut. Ä ipa. în urma ei ner mânând decât umbre ale lucrurilor ce au fost cândva. de asemenea. pierdut. Äle ´. mai ales.. dar i spa iul rural (Äpe drumuri n molite gemeau care aplecate´. Este de remarcat mai curând ca tr s tur tradi ionalist o sugestie a unui fantastic de tip folcloric. Äar turi´. Äcimitirul´ 2. Änuci mocirlo i au gâlgâit. Imaginarul are o not de fabulos macabru. Imperfectul sugereaz . al durerii. 5. Tradi ionalismul promoveaz valorile tradi ionale. Virgula din primul vers desparte grupul nominal (substantiv + determinant) de grupul verbal (verb + determinant antepus) i totodat marcheaz cezura acestuia.´ 6. 7. arzând pucioas ´). vocea liric descrie natura. Imagine auditiv ± Ätânguind pustietate´. Versifica ia este clasic . 3. concretizate de autor prin imagini vizuale. impun tori. Äcimitirul cerului´. stolul cocorilor. poezia pare a idiliza trecutul (ÄMiros de hum i de cremeni desfunda vechimi´). sus inerea confesiunii lirice. auditive i olfactive: Ätreceau cocorii tânguind pustietate". În a doua strof este conturat procesul de strângere a parilor din vie de catre arga ii care Ägr bir ca groparii´ din cauza Äsitelor de ploaie´ care cerneau pic turi Ästrâmb din zare´. 4. de parc ar avea loc Äînmormântarea´ ultimei apari ii a soarelui i compararea grabei arga ilor cu aceea a groparilor aduc o not funebr discursului poetic.I. Äînmormânta´. prin fulgurantul efect verzui care sfâ ie întunecimea i. Imaginea vizual a cerului acoperit de nori. iar limbajul este modernist. plasat inegal. Furtun de toamn ) 1. impresionant pentru privitor. de i unul dintre întemeietorii Gândirii. dar viziunea poetului. prin sugestia tumultului malefic al cerului plin de nori negri. Ägroparii´. Tema naturii. 8.. specificul na ional. motivul mor ii. prin evocarea vremurilor de odinioar . sugerat . Parii din vii sunt aduna i pentru c toamna este anotimpul mor ii. Ämiros de hum i de cremeni´. În textul dat. prin viziunea frapant a cristaliz rii norilor. spar i în nd ri de fulgerele terifiante. o viziune macabr (Ärece se înmormânta un le de soare´. Imagine vizual ± Äcopaci ro ca i [. este sobr . rememorarea.

devenit refren i laitmotiv al discursului poetic. Adverbul decât într-o construc ie negativ este sinonim cu doar sau numai i introduce un circumstan ial de excep ie. iar absen a semnifica iei devine o tr s tur modern . a ine pasul etc. 3. Tema universului banal. ce suspin ´. motivul citadin. Având în vedere con inutul ideilor exprimate prin acest text liric. Ä[. dar i suspinele vechilor umbrele. el intr într-o imagine auditiv marcat de o t cere stranie pentru un loc de regul agitat. prin paralelismul sintactic. subliniind impresia de monotonie repetitiv . 8. de lips de orizont. a face primul pas. 4. Oamenii Ä par p pu i automate´ (compara ie) pentru c populez un spa iu în care nimic nu se schimb . motivul ploii programate. Acuarel ) 1... Muzicalitatea se impuneprin imaginile sonore (ploaia în sine. I. Motivul ploii programate contureaz universul banal. a a cum este ora ul (ÄNu r sun decât pa ii celor care merg. 2. pe trotuare. prin sacadarea textului. arga ii se gr besc ca groparii pe care îi apuc ploaia. titlul este unul foarte sugestiv. Epitete precum Änuci mocirlo i´. Äscorpie cleioas ´ (în acela i timp metafor a ploii) sau metafora Äcocoa a lumii´ sun arghezian. Äcimitirul cerului´.´). Cratima p streaz ritmul i m sura de 16 silabe a versului-refren. monoton i artficial al ora ului. Caden a pic turilor de ploaie i sunetul monoton al pa ilor trec torilor dau impresia unei lumi artificiale în care totul se repet . sunt reduse la ritmul pur.´. Titlul poeziei lui Ion Minulescu este un substantiv comun.] vechile umbrele.. Pe plan stilistic. / merg inându-se de mân ´) impune o viziune aproape absurd : mi c rile nu au con inut sau inten ie. Ora ul descris nu se eviden iaz prin nimic altceva decât prin faptul c Äplou de . 64 (Ion Minulescu. de blazare absolut . Änu r sun Äcaden a pic turilor de ploaie´ (imagini auditive) decât pa ii celor care merg. marcat de ploaia monoton . care domin întregul text liric. 7. prin elidarea vocalei î a prepozi iei i a articolului hot rât al substantivului ora ul. personificate). Sonoritatea textului minulescian este remarcabil . de plictiseal i artificialitate. 6. Prima strof zugr ve te universul citadin. la tot pasul.. Plimbarea or enilor.prin metafore i compara ii: Ärece se înmormânta un le de soare´... fiind ob inut prin reluarea versului ÄÎn ora u-n care plou de trei ori pe s pt mân ´. prin ritm i refren. elementul uman este contaminat i el de starea de monotonie i mecanic. care denume te tehnica de a picta cu ajutorul culorilor diluate cu ap . 5. bizar i nemotivat (ÄOr enii. totul pare egal cu sine. tumultuos i zgomotos. pas cu pas.

Ploaia care tot cade pare s tearg toate Äculorile´ care dau via unui ora . ipotetic a scenariului de dup desp r irea celor doi îndr gosti i. La nivelul formei. Tabloul sugerat de acest text liric nu poate fi reprezentat decât în acuarel . al turi de timpul viitor (Äte vei gândi´) i de modul prezumtiv (Äl-o duce´). dorul i nostalgia sublimate în versuri pe care ea le va citi cândva) declan eaz o stare liric . Äcânt re ´. Ea marcheaz . tema universului citadin. Imaginea este cli eizat i sentimental . 9. motivul visului. principiu estetic fundamental al simboli tilor. motivul ploii i spleenul sunt elemente specifice liricii simboliste. motivul c l toriei. efectele eufonice fiind ob inute prin tehnica refrenului. celui care r mâne mâhnit pe rmul m rii. 4. 65 (Ion Minulescu. Ä diluat´ de apa ploii. Äpân la tine´. motivul cor biei (vaporul). Äfu scris´ 2. Äca i mine´ etc. alitera ii discrete. Adverbul poate reprezint un modalizator al discursului poetic. o proiec ie a celui interior. marcat de plictis i blazare. Äversul´. Äritmul unui vers´. 5. topindu-se ca noru-n zare´. Universul exterior este o reflexie. subliniind desf urarea imaginar . Ä rmul.trei ori pe s pt mân ´. Trei lacrimi reci de c l toare) 1. pân i mi c rile oamenilor. Linia de pauz folosit simetric în prima strof . Äam s te uit´. prin repeti ii (paralelism sintactic). Ritmul vie ii din acest mediu este dictat de ritmul pic turilor de ploaie. Ätrei lacrimi reci´. totul este estompat. la fel ca în tehnica amintit . va ajunge poate la c l toare i-i va reaminti chipul uitat . Ämi-e ti pierdut ´Äversul meu´. Nucleul narativ al poeziei (desp r irea îndr gosti ilor. plecarea femeii. topindu-se ca noru-n zare´. pe care poetul o va transpune în versuri. asemenea mesajelor din sticl ale marinarilor naufragia i. La nivelul con inutului. sugereaz mi carea lent a vaporului ce se îndep rteaz de rm. cu rol explicativ. izoleaz circumstan ialele cauzale. Äprivi-voi vaporu-n repedele-i mers´ (imagini vizuale) 6. 7. înso ind-o cu privirea. dat fiind c textul este un monolog liric adresat: Äai s m ui i´. 8. de asemenea. se impune muzicalitatea. Compara ia Äurm ri-vei rmul. Interesant este perspectiva invers a privirii care aici apar ine iubitei care pleac i vede rmul topindu-se încet. 3. de i discursul poetic apar ine eului poetic. Äeu´. Tema desp r irii îndr gosti ilor. fluiditatea ingambamentului. Ä i-am s te uit´). o atitudine afectiv . I. M rcile subiectivit ii sunt pronumele i verbele la persoana I i a II-a. Poezia de dragoste. anularea cezurii fixe. motivul poeziei. dup cele dou enun uri afirmativ-categorice (Ä i-ai s m ui i´. Totul pare automat.

tiam. Verbele la imperfect din prima strof (voiam. iar imaginea plec rii sale este urm rit nostalgic de pe rm. 4. precum i epitetele Äpalidul vis´. st rile interioare ale poetului fiind proiectate în ve nicie. cu iubirea care te face s te întorci din drum i te abate de la traiectoria ta. b t torite" sugereaz c ile dificile str b tute de orice om. Äc l uzit de-o stea´. deoarece a renun at la propria traiectorie în via a de pân atunci. Iubita pleac . Cântec de drum) 1. Acelea i dificult i ale vie ii cu care s-au luptat oamenii dintotdeauna le tr ie te i eul liric. Äc i uitarea e scris -n legile omene ti´. în drumul s u spre un ideal. 66 (Ion Minulescu. Muzicalitatea vine din repeti ii (paralelism sintactic). Ämea´.al iubitului de alt dat . Epitetul triplu: Ädrumuri lungi i vechi. motivul drumului (al c l toriei) 5. a c l tori. Verbele la viitor. bagaj. Äam colindat" etc. nu tiam) sugereaz ambiguitatea începuturilor. 8. aduce o sugestie magic . dar i autoadresarea prin interoga ie retoric : Ä ± Unde-a fi fost de nu m-a fi oprit / i nu mi-a fi vândut ei tot norocul?«" 7. cuplul erotic se desparte. Äl crima-vor´). iubita fiind alintat prin sintagma Äbat-o focul". c l tor 2. Estetismul înseamn asumarea teatralit ii i a cli eelor sentimentale într-un discurs poetic cu câteva sugestii ironice (uitarea înscris în scenariul erotic i asumat de fiecare. prezent în multe poezii erotice ale lui Minulescu. motivul nop ii. de i putem încadra aceluia i curent i motivul c l toriei. Äam colindat´. drum. a colinda. expresie plin de ging ie . Ävoiam". M rcile lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele i pronumele la persoana I: Äam pornit´. este i aici o viziune specific a sentimentului. îns doar Ätrei lacrimi reci´.. b t torite´ 6. Äîntunecatu-mi chip´ sugereaz caracterul ipotetic al desf ur rii pove tii de dragoste. Eul poetic are un sentiment de regret. Liniile de pauz separ construc ia incident cu valoare afectiv de restul enun ului: ÄDar într-o zi o fat ± bat-o focul ±´ 3. eternitate. I. plânsul cumva obligatoriu unei desp r iri. dar i lipsa oric ror st ri optimiste. 9. inversiuni (Äurm ri-vei´. ac iunea lor neavând finalitate. Cifra trei. Poezia lui Ion Minulescu apar ine simbolismului mai ales prin estetism i prin muzicalitatea cantabil . suferin a transformat în poezie). i se p rea obositoare. oricum. Ultima strof a poeziei reprezint momentul întâlnirii b rbatului. Imagine vizual : ÄPe drumuri lungi i vechi. care. Formula ludic a iubirii. motiv frecvent la Minulescu. refren (Ätrei lacrimi reci de c l toare´) i rim . din orice epoc în c utarea iubirii. Tema iubirii.

Epitetul personificator Äalbastrul r zvr tit´ ilustreaz cadrul în care . Äun rm de mare´. Semnifica ia subtil a iubirii este ilustrat în ultimul vers. elegiac a titlului. 4. Simbolul cântecului exprim bucuria i muzica inimii îndr gostite. prin semantica muzical a substantivului ÄCântec" i determinantul Äde drum". sugerând ideea aluziv c tot norocul vie ii lui s-a consumat atunci când a întâlnit o fat de care s-a îndr gostit. Ämarginile albului fiord´ etc. semn ortografic. care ar fi fost soarta lui i ce-ar fi ajuns dac nu se îndr gostea. În finalul discursului liric. Apostroful. Discursul poetic. construit pe tehnica surprizei. iar adverbul modalizator poate are rolul fundamental în eviden ierea atitudinii lirice. Prin simbolurile c l toriei (p s rile albe. iar starea sufleteasc este vag nostalgic . poate. contrazice sugestia nostalgic . care sugereaz apari ia iubirii în via a omului. M rcile subiectivit ii sunt pronumele i verbele la persoana I i a II-a. Tema iubirii. trist . amintind îns de p mânteana C t lina din Luceaf rul eminescian. ci i tem : iubirea este (doar) un cântec sentimental rostit de pescarii i marinarii singuratici. ÄO melodie / Ce n-am cântat-o. ca orice cântec sau ca orice vis. ÄNoi nu vom ti-o. melodie 2. Äp s ri albe´. 7. Se remarc faptul c muzica nu este doar principiu de construc ie specific simbolist. ca orice om. Ärefrenul unor triolete´. 5. a cânta. Titlul ÄCântec de drum´ este specific simbolismului. 6. I. cântec. Celei care pleac ) 1. 3. locurile exotice) este sugerat inconsisten a sentimentului de dragoste.´ Pluralul eviden iaz ideea cuplului erotic.. prin care eul poetic define te experien a erotic . dat fiind c textul este un monolog liric adresat: ÄTu crezi´. iar simbolul drumului semnific existen a uman pe p mânt. iubirea este pus sub semnul ipoteticului: Änoi nu vom ti-o poate niciodat ´. 9. motivul c l toriei. Iubirea-melodie s-a sfâr it. 67 (Ion Minulescu. dar împ cat oarecum. acum destr mat. motivul visului. niciodat ´... Äun cântec trist´. refren. marinarii.i haz. pescarii. pentru p strarea ritmului i a m surii (versurile au 10-11 silabe în secven a poetic din care face parte cuvântul respectiv). În strofa a treia exist o succesiune de metafore ale iubirii trecute: ÄA fost un vis´. autoadresarea sub forma interoga iei retorice are nuan meditativ i persiflant totodat . motivul cântecului etc.. eul liric întrebându-se. ÄEu cred´. marcheaz c derea accidental a sunetului din cuvântul alt dat . Äalbastrul r zvr tit al altor m ri´.

p trunderea prin u este simbol al trecerii de la profan la sacru i deschide calea spre revela ie. fluidizeaz ritmul versului. insomnia. marinarii. a fost cultivat de simboli ti ca Minulescu i Verlaine. Specia roman ei. fiind atât element de construc ie al poeziei. pe un rm uitat. Ultima strof a poeziei este un distih ce reia simetric. Compara ia Äinsomnie«ca golul unei u i" se refer la dificultatea de a descrie o insomnie. Ämiro i". 5. Tema identit ii. Din punct de vedere prozodic. prin excesul de transparen al versurilor. estetismul simbolist se manifest prin folosirea neologismului i a denumirilor cosmopolite. În sine. Flac ra vie ii înc mai ardea în el. liric i sentimental . 7. Roman a Celei care pleac apar ine prin imaginarul poetic i prin mijloacele artistice curentului simbolist. 4. Astfel. cântecul).se na te povestea de dragoste ± din albastrul apelor m rii. greu de explorat. I. sporind marca oralit ii i p rând s urm reasc fluxul abrupt al . cadru diferit de spa iul comun al lumii obi nuite. devenit chiar unul aprig. pescarii. unde vraja iubirii se transform în cântec adus din puncte geografice îndepartate. desp r irea cuplului erotic. Tema i motivele sunt specifice acestui curent artistic. motive: iluzia sim urilor. Äinsomnia mea´ 6. Muzicalitatea este important . pentru a sugera plecarea. 68 (Gellu Naum. Äauzi" 2. Din punct de vedere ortografic. de irarea. cât i motiv al imaginarului liric. Cratima care leag forma aton a pronumelui personal de relativul care men ine un ton informal / colocvial. Cultul artificialit ii. 9. ca un refren i laitmotiv. oglinda. sugerând nostalgia rememor rii. ci mai degrab printr-o lips . prin urmare duce cu gândul la mister. curiozitate i stare de veghe. 8. 3. care configureaz dou viziuni diferite ale îndr gosti ilor asupra sentimentelor ce i-au unit cândva. Äs m miro i". Oglinda oarb ) 1. Transcenden a pare accesibil prin aceast stare de veghe permanent . precum i cultivarea simbolurilor ( rmul de mare. ÄGolul unei u i" poate semnifica gaura cheii. p s rile albe. Ätu po i crede". prin antiteza iubire adev rat / scurt nebunie. Oglinda oarb se remarc prin lipsa total a semnelor de punctua ie. incipitul: ÄTu crezi c-a fost iubire-adev rat ? / Eu cred c-a fost o simpl nebunie!´ Schimbarea semnelor de punctua ie (punctele de suspensie având un rol afectiv în incipit. vocea liric o identific nu prin prezen a a ceva. de exemplu. sunt înlocuite acum cu semnul întreb rii i cu semnul exclamn rii) transform discursul poetic într-o pereche de replici de tip întrebare ± r spuns. Se fac sim ite ironia i spiritul ludic ale lui Minulescu.

adânc ´. precedat de adverbul de mod repede: ÄEl fuge voios. întins . tema iubirii. Din punct de vedere al limbajului poetic. const în faptul ca acesta amplific . de i lipsa punctua iei îngreuneaza în elegerea operei. I. De asemenea. Cu toate acestea. Tema naturii. în construc ia Äs vorbim de memorie" e frapant discordan a dintre exterioritate i interioritate. f r o descifrare precis a eului. iar prin enumerarea sim urilor (olfactiv. folosit în strofa a patra. corelând totodat cele trei atribute adjectivale. tutun i fl cari. de asemenea. esen ele. Laitmotivul ambiguit ii persist i în ultima strof . este explorat contrastul dintre aparen i esen . barierele dintre cele dou fiind redefinite. 5. inuman . motivul m rii. ÄZglobiul. orbirea poate fi semnul unei experien e ini iatice: a ignora aparen ele în el toare ale lumii i a cunoa te realitatea secret . dintre vis i realitate. îi d . Compara iile metaforice au rolul de a semnaliza starea naturala a personajului liric. suprarealismului în cazul de fa . oglinda r mâne oarb în continuare. Pe de alt parte. Pârâul i marea) 1. cât i la cea a autocunoa terii. adânc ´. tactil. redat ini ial prin repeti ia verbului fuge. Virgulele folosite în primul vers au rolul de a marca prezen a enumera iei in text: ÄVezi marea: b trân . 3. tot mai repede fuge´ 4. eul liric se refer atât la dificultatea de a se face cunoscut în mod autentic. eul liric pare s se de ire. În opinia mea.gândurilor eului liric. nea teptate. rmul. pârâul. ÄPoetul vede în m sura în care orbe te´. marea. 8. sugerând o experien de contopire pân la confuzie între corp i sfera artificial . vizual) plasate în contexte subtile. descompunându-se în fire de sânge. 9. Imagini vizuale: ÄVezi marea: b trân . lân . motivul pârâului. În strofa a doua. Valoarea expresiv a adverbului tot. accentueaz intensitatea momentului. Lipsa punctua iei este unul dintre elementele specifice frondei avangardiste. sim urile fiind în el toare i l sând sentimentul unei angoase a lipsei de claritate. În prima strof . i o not de autenticitate i contribuie la atmosfera general de confuzie în fa a contopirii spa iului vis rii cu cel al realita ii. voiosul i clarul pârâu: / El iute alearg spre z ri f r frâu´ . întins . f r a-i surprinde corect reflec ia. afirma Gellu Naum cândva. valuri 2. predomin caracterul ambiguu. auditiv. 69 (Miron Radu Paraschivescu. În ultima strof verbul Ävreau" e repetat aproape obsesiv. semnificând o dorin puternic i o comand adresat celuilalt.

iar la nivel stilistic identific o exclama ie retoric . Titlul poeziei citate este alc tuit din substantivele articulate Äpârâul i marea´. 7. de persoana I i a II-a. Prima virgul izoleaz interjec ia afectiv o de restul frazei. I. IV) 1. Subiectivitatea reprezint maniera de personalizare a mesajului poetic i deriv din îns i natura textului: discurs poetic confesiv. amurg. roze = trandafiri. Äeu´. În ultima strof . Ultima strof ilustreaz tema iubirii.6. adjectivul pronominal posesiv Ämea´. rugii ± forme literare actuale. al purit ii. care sunt reprezentative pentru ideea poetic reg sit în text. M rcile lexico-gramaticale prin care se eviden iaz subiectivitatea eului liric în poezie sunt: pronumele personale. iar iubita în ipostaza unui Ätân r pârâu´. 4. Ätu´. înso it de determinan i. 5. motivul fecioarei în alb. Astfel. ceea c d un aer glume . întâlnit în prima strof a poemului. c ruia Änu-i pas ce rm va ajunge´. marea´. în l imea. Imaginarul poetic creeaz o poveste de iubire. Titlul este un element esen ial al recept rii. crepuscul. Ea se realizeaz la toate nivelurile limbii: intona ia exclamativ din final. 2. Ätân rul pârâu´. 3. punctul marcheaz grafic finalul unei propozi ii enun iative. pentru c ofer un indiciu interpretativ al discursului poetic. 8. înserare = sear . Acesta reflect numele personajelor principale ale pove tii de iubire. discursului liric. sugereaz vivacitatea. 70 ( tefan Petic . a unei viziuni personale asupra lumii. adânc ´. eul liric se reg se te în ipostaza m rii ± b trân . Semnul exclam rii marcheaz grafic intona ia exclamativ a enun ului. aflat în opozi ie cu Ämarea b trân . juc u . iar urm toarele dou reprezint semnul prezen ei unui atribut izolat (pierdut). Tema adora iei. redat prin alegorie în întregul poem. Aceast ultim strof este asemenea pildei care se afl la sfâr itul fiec rei fabule. Fecioara în alb. în eleapt i statornic . metaforizate i transpuse în cadrul natural. întins . schimbarea topicii cu rol afectiv (Äo alb / blând / calm / sfânt rug ciune´. fiind cea care dezleag misterul asupra întregii poezii. Uniunea dintre cei doi este îns inevitabil . pârâul zglobiu ± iar eu. utilizând metaforele m rii i pârâului: Ätu. Personificarea în inversiune. prezen a unei interjec ii afective (o). 9. metaforele i epitetele care devin expresia unui mod de gândire. exprimarea la persoana I (Äa putea´). voio ia pârâului. selectarea cuvintelor din sfera religioas . Ädulcea poc in ´ etc). Prezen a vocii . motivul rozelor. plasarea la fiecare început de strof a unei defin ii lirice a fecioarei.

laitmotivul i refrenul discursului liric.. iar metafora abstract Äun val de lin armonie´ este o reprezentare a armoniei lumii pe care divinitatea. vaporos. apus 2) . Repeti ia metaforei fecioara-rug ciune sugereaz obsesiv imaterialitatea de esen divin a f pturii angelice. Limbajul poetic simbolist se caracterizeaz prin expresivitate i sugestie. imaginea olfactiv . Simbolismul poeziei lui tefan Petic este evident în planul tematic. blând ± delicate ea. Simbolul rozelor. prin epitete i compara ii (Äasemenea rozelor pl pânde´. ideal . divin. fecioara fiind o reprezentare a dorin ei de puritate. În a doua strof . inocen ei. muzicalitatea. câte o tr s tur : alb ± culoare asociat purit ii. Imaginile artistice i limbajul figurat concretizeaz figura angelic . azuriu). Tehnica sugestiei (simbolul rozelor. Fecioara în alb. Äasemenea binecuvânt rei´). dorin a de a cunoa te extazul purit ii.. rug ciune / Asemenea binecuvânt rei / Ce din n l imea azurie / Coboar . 8. prin intermediul fiin ei feminine.. în care se schimb numai epitetul: ÄTu e ti o alb rug ciune´. pure i angelice. a binecuvântat-o.asfin it.´ reprezint un elogiu adus fecioarei în alb. în care motivul fecioarei în alb (care structureaz de fapt un întreg ciclu de poeme intitulate astfel). dar i paliditatea romantic a îngerului. versul repetat în mod simetric reprezint un paralelism sintactic. sugereaz manierismul arhaizant. purt toare a atributelor divine pe p mânt. imagine a purit ii sacre. dup Ädulcea 6.trandafiri. . al binecuvânt rii divine). 9. rafinat i gra ios al picturilor lui Botticelli reprezentând madone. cromatica delicat (alb.näl imea´ ± înäl imea Ärugei´ ² rugii 3) Virgula din al patrulea vers marcheaz intercalarea unui circumstan ial de mod. serenitatea. calm ± lini tea.. I. ÄTu e ti o blând rug ciune´. muzicalitatea grav a evoc rii compun un discurs poetic delicat despre o prezen aproape imaterial . Primul vers al fiec rei strofe contureaz motivul fecioarei în alb printr-o suit de defini ii lirice sugestive. sinesteziile (ÄIar vorba ta înaripat / E un parfum de anemon / La o icoan întristat ´) sunt tehnici tipic simboliste de creare a unui univers liric diafan. ÄTu e ti o sfânt rug ciune´.lirice în finalul textului afirm poc in ´. vag. compara ia Ä. al icoanei. a fecioarei în alb. sugestiile cromatice i olfactive. 71 ( tefan Petic . ÄTu e ti o calm rug ciune´. a ideii de divin sau o reprezentare a aspira iei erotice. 7. flori înserare . IV) 1) roze . sfânt ± caracterul sacru. fiecare. amestec de livresc i senzualitate. În acela i timp. Epitetul cromatic azurie sugereaz cerul. spiritualizat prin metafora central (Ärug ciune´).. Epitetele subliniaz .

.azurie´. mai ales.blând ´. Astfel poetul creeaz o poezie liric ..dulcea poc in ´. .alb rug ciune´. .. . 9) Consider c textul este expresiv în special prin imaginea unui eu care aspir c tre puritate. Prezen a multor substantive i adjective care au leg tura direct cu ceea ce se vede.. asemenea binecuvânt rii´ sprijin sugestia sacralit ii figurii feminine. frun i´. poetul parc picteaz atmosfera de pace..templu´. . Universul interior este aici marcat de subiectivitate.binecuvântarea´ pe care o poate r spândi sacrul asupra lumii terestre.rou ´. I. Poetul reia aceea i imagine.cu rol stilistic. 8) Cele patru adjective.rug ciune´. alc tuit pe baza sugestiei.alb ´. e un procedeu al sugestiei simboliste.val de lin armonie´ intr în seria imaginilor cu aceea i valoare din a doua strof . Abunden a imaginilor care contureaz un asemenea motiv este evident : .. 5) Lirismul subiectiv se concretizeaz aici printr-un eu liric.ceasul clar al dimine ii´.cald ´.. Virgula (ÄO. din parfumul rozelor i al anemonelor i. . puritatea.roze´.. 6) Metafora . de rug ciune.. .. c tre sacru. 72 (Al. rug ciunea. In structura ³din vremi de-odinioar ´ cratima marcheaz pronun area într-o singura . . sugestie central a textului. poc in a intr în categoria motivelor literare. Cu toate acestea.. apar in de fapt aceluia i câmp semantic. Prin multitudinea figurilor de stil. . prin urmare o poezie simbolist .sfânt ´. prezent ´gramatical´ în ultima strof (persoana I singular a verbului a putea ) i prin patetismul adres rii insistente c tre un tu care nume te persoana iubit .. ³t ceri´ / ´glasuri´ 2. .. de diminea i de înserare. Un aer de Ämorbidezza´ se desprinde din repeti ia insistentã a imaginii femeii-rug ciune. care vorbesc despre . 7) Poezia simbolist este una a universului interior. angelitate.alb ´. cu atât mai mult cu cât sunt de fiecare dat epitete pentru substantivul . . .. din atitudinea celui pierdut în rug ciune.clar´.´) marcheaz pauza necesar dup interjec ie. Multe dintre ele sunt metafore sau au un sens simbolic... antonime: ³jos´ / ´sus´. .... 4) Angelitatea feminin .înaripat ´.Semnul exclam rii de la sfâr itul strofei marcheaz intona ia exclamativ . Philippide. Glasuri) 1. contureaz o stare de spirit i se confund cu lirismul.. Compara ia . Acestea au o puternic valoare expresiv i nu necesit descrieri mai ample ca în cazul romantismului. . cu o evident con tiin a p catului.privirea de madon ´. nuan ând-o dup modelul muzical al temei cu varia iuni..tu e ti. Apar termeni ca . texul nu transmite o viziune categoric seninã.

Imaginile vizuale cum ar fi :´nalte bolti senine´. ³priviri de stele´. Poezia liric este o crea ie artistic exprimând sau sugerând emo ii. Eul î i imagineaz doua posibilit i. prin intermediul armoniei. / M ve i lua pe calea de apoi / Prin v mile v zduhului cu voi /Sau m ve i p r si. 6. (sens denotativ) Ochii sunt ferestre c tre o lume interioar . Sintagma ³priviri de stele´ este o metafor personificatoare care sugereaz contempla ia. Se accentueaz rela ia dintre suflet si natur prin motivul. dar si de speran .´). ´mâna ca un fum´ sunt mijloace artistice cu rol de descriere a cadrului si de sugestie a st rii suflete ti. Rima încruci at . Secrete i mistere) 1. eul aspirând spre lumea revelat de aceste glasuri. al stelelor i al cerului.. În prima strof rima este încruci at .. Textul citat exprim sentimentele eului liric de incertitudine. de aspira ie c tre perfec iunea spiritual . 7. Metafora ³glas´ are sensul de suflet.. de provenien romantic . Astfel se evit hiatul si se p streaz m sura metric . prin intermediul invoca iei si al interoga iei retorice arat c eul liric mediteaz la ce se va întâmpla atunci când n-o sa mai fie ³decât un glas´. Figura de stil semnific armonia si perfec iunea. Glasurile invocate pot fi suflete sau îngeri care c l uzesc sufletul dup moarte 9. neproductiv 2. I. 5.silab a doua vocale din cuvinte diferite. monstru al fierbintelui Egipt´ ± în acest vers. ³Tu. de fiin imaterial . 73 (Alexandru Philippide.molcom= încet. iar în a doua strof rima este îmbr i at . de provenien supranatural . la fel ca multe alte suflete care au disp rut. dar care pot fi percepute în plan spiritual. sentimente. interoga ia retoric . Epitetul multiplu ³atât de limpezi i de pline´ se refer la glasurile invocate de eul liric care par a fi ni te voci ale universului. Valoarea expresiv a verbelor la timpul viitor din poezie se realizeaz prin includerea lor într-o invoca ie (³O. îmbr i at sau pereche confer muzicalitate poeziei. virgula separ vocativul ³tu´ de . invoca ia 8. sugerând drumul c tre cer al sufletului. Imaginea ³cosmosului f r sus si jos´ arat c acesta este infinit i c în via a de apoi nu mai sunt acelea i repere ca în viata trec toare de pe p mânt. Ultima strof . sau de a fi p r sit si uitat ³în vreun str in ungher´. 3. glasuri. u or steril= nefertil. (sens conotativ) 4. de a fi purtat 'prin v mile v zduhului'. uimit de însu irile lor si de propria stare sufleteasc . ritmului si imaginilor... În pia s-a adunat mult lume.

Astrul care..´. ³O s ajungem oare i la stele. r mânând în urm doar pietre. s rac. 6. ³urât´ i ³steril´. s rac.imaginea vizual con ine patru epitete. urât´. Tema poemului ³Secrete i mistere´ este. urât´. nu g se te altceva decât ³un plat pustiu. Privind restul poeziei ca un monolog adresat. Ultimul vers al poeziei se eviden iaz prin faptul c a fost voit izolat de poet. virgula desparte p r i de propozi ie de acela i fel. sterp i nu mai prezint niciun interes pentru omul avid de cunoa tere./ cu gândul s descoperim în ele/ secretul universului i-al vie ii?´. a a cum reiese înc din titlu.restul propozi iei. este un vers conclusiv. Titlul poeziei este format din dou substantive ce apar in aceluia i câmp lexical legate prin conjunc ia ³ i´. 9. Prezen a eului liric se eviden iaz în text prin verbele la persoana I plural ´s dezleg m´. steril. 3.. ³s rac´. 7. sarac. Titlul anun tema poemului. 8. spune el. ³s ajungem´. descifrarea misterelor lumii. ³cine-a cioplit acele chipuri´ 4. de obicei. El întelege c omului de rând nu îi este menit s descifreze misterele vie ii. precum i prin întreb rile retorice din cuprinsul poemului : ³cine tie?´. istoric. urât´. Îns nici aici. ultimul vers pare a fi r spunsul la întreb rile puse anterior. Prin el poetul î i exprim resemnarea. steril. devine aici urât. steril. ³ajun i în lun ´. Sfinxul . cu savanta alipire a ultimelor dou din care se desprinde amarul vers concluziv) nu fac altceva decât s înt reasc ideea poetic . în care nu g seste niciun r spuns. Motivat de gândul c s-ar putea s g seasc totusi ³secretul universului i-al vie ii´. întrucât ³secretele´ i ³misterele´ la care se face referire în titlu sunt enunta e mai apoi în text: porticele prin care se spune c se plimba Caligula. de via . ³Portice lungi´. lumea noastr . mai precis. ci numai sa fie martor la manifestarea acestora. În acela i fel în care Eminescu se raporteaz la planul terestru f când compara ie cu universul. poetul se resemneaz i înceteaz s mai descifreze mistere i secrete. poetul se întreab ³ o s jungem oare i la stele?´. i pân la urm lumea întreag . Timpul. ³Un plat pustiu. R spunsul este ironic i denot triste e: ³da-n stele nu ajung decât poe ii´. O alta tem este trecerea timpului. Aici luna ne este înf i at ca un plat pustiu. 5. În final. Având în vedere c tema poeziei este misterul. apare în cadre idilice. a oamenilor. terge totul. cu planul cosmic. ³Da-n stele nu ajung decât poe ii´. lipsit de secrete. mijloacele artistice folosite (întreb rile retorice: ³o s ajungem. s rac. enumera ia:³pustiu. Alexandru Philippide schimb planul terestru. misterioase chiar. .imaginea vizual con ine un epitet i simbolizeaz m rimea galeriilor prin care se plimba împ ratul roman Caligula. steril. atributele adjectivale ³pustiu´. urat ´ ± în acest vers. grandoarea. catrenele. chipurile stranii de pe insula pierdut . ³Ajun i pe lun n-am gasit decât / un plat pustiu.

El imagineaz o conexiune o irealului în care este proiectat. 4. 7. are o puternic înc rc tur expresiv . Este o metafor care sugereaz eliberarea de constrângeri. Poetul analizeaz posibilitatea unei conexiuni între sim uri(privire i auz). ipotetic . dorit . Poezia are un titlu format dintr-un substantiv comun la num rul plural. i anume . Acest cuvânt. Cratima este folosit cu scopul de a marca alipirea.Imaginarul poetic atinge nivelul spa io-temporal în finalul textului. Se sugereaz astfel o posibil tem a textului.cratima ajut la formarea inversiunii. dorin a eului liric de a se apropia de libertatea absolut . între timp i spa iu. iar eul nu mai percepe decât temporalitatea. eliberându-se de spa iu.aceea a c l toriei ini iatice. 74 (Alexandru Philippide. Apropieri) 1. Modul conjunctiv exprim o ac iune posibil . Primele dou versuri au valoare de incipit si prezint un cadru nocturn.se dore te o nou coresponden . i dore te o apropiere permanent a acestor dou elemente. un simbol pentru dep irea unor limite ale cunoa terii.De asemenea. 5. O existen simultan a catifea´. fiind în leg tur cu imagini importante în poezie. În versurile urm toare. Äfaldurile unor . este con tient de raritatea spectacolului la care ia parte. Odat realizat o leg tur între elementele constitutive ale cadrului restrâns. sim urile se armonizeaz . cu timpul 2. ceea ce sugereaz intensitatea cu care eul poetic tr ie te momentul descoperirii unui ³lin urcu de neagr catifea´. provenit din adverb: apropieri. Aceast imagine este un epitet-inversiune i în acela i timp o metafor a drumului spre inedit. Ele au o topic invers . cu realul în care se va intoarce i unde sper la o materializare a acestor Äaeriene fermec torii´ . Metafora ³puntea dintre privire i auz´ exprim o ipotetic armonie între sim uri. 3. gustând din ea i pierzându-se în eternitate. a fi în contratimp. Faldurile draperiilor Ä esute parc numai din sunet i culoare´ constituie o astfel de imagine : eul poetic reg se te în ele coexisten a sunetului i a culorii. motivul urcu ului. Structurile care con in imagini vizuale sunt: ³neagr înalte draperii´.El dore te s se integreze ³în senina voluptate nou ³. Epitetul cromatic Äneagr catifea´ înt re te ideea de necunoscut.motivul drumului 6. a pierde timpul. de aceast dat la grad avansat . prin simplitatea sa. se transmite ideea c la cap tul acestei c l torii i în prezen a dorit a unei c l uze. într-o Ä punte´. 8. ³putea-voi´ fiind o form în care auxiliarul urmeaz dup verbul de conjugat.I. adic în timpul ³sc pat de spa iu´.

în acest caz. Punctele de suspensie îndeamn la medita ie. i-au fost înfrânte. sugerând o puternic înc rc tur emo ional . I. Al. Primele strofe. poezia sus ine ambiguitatea imaginilor. un fund de mare în care zac pe ti. poate i profunzimea sentimentului de fric în fa a necunoscutului. O tr s tur a poeziei lirice este faptul c autorul î i exprim direct dezn dejdea c nu poate accede la lumea absolutului prin cocor. a înv a minte. zdrav n la minte 2. m sura: 8 silabe rim : îmbr i at 6. Rezonan ele simbolice sunt. s beneficieze i în spa iul real de acest spectacol cromatic i auditiv. 7. 4.75 (Camil Petrescu. Astfel. pas re c l toare. Predicatul ar fi fost inutil. 8. cu atât mai aproape de dezn dejde. c tre idealuri înalte care nu pot fi atinse. Strofa a III-a este un catren alc tuit dintr-o interoga ie retoric ce sugereaz aspira ia c tre în l imi. oase. Este vorba de o apropiere a celui care parcurge poezia de sensul adev rat al acesteia. pas rea. a ine minte .Philippide p trunde într-un spa iu ireal din voluptatea c ruia dore te s preia pentru ca. aripi . Metafora ³aripi reci´ identific faptul c aspira ia. 9. poate chiar eterne : ³cu un timp sc pat de spa iu´. Aceast metafor este înt rit de o alta: ³zbor de pas re uitat ´. .dar care nu îl anuleaz pe acesta din urm . de asemenea prezentate . Äsc pat de spa iu´ . dorin a. 3.´s am´-) nu g se te niciun reaz m pentru ra iune. ideea de apropiere . pentru c totul const în aceast în irare de lucruri atinse de moarte. singur tatea 5. ochiul.acestor dou coordonate implic un timp infinit. eul liric subiectiv (prezen a lui fiind indentificat prin m rcile lexico-gramaticale: verbe la persoana I singular -³ vei ajunge´. Cocorul) 1. structurate de enumera ie descriu un spa iu straniu i întunecat. cu cît mai concis . bivoli. 9. Rima împerecheat sus ine . aspira ia sa fiind identificat prin metafora ³por ii c l toare´ pe care autorul se întreab dac o va ajunge. iubirea. Scris pe un fundament modernist. care este simbolul zborului c tre în l imi.Sentimentul dominant în poezie este cel de triste e i de team de necunoscut. prin faptul c aceasta faciliteaz cititorului descifrarea textului. cultivând sugestia unei lumi mai bune .´f r c l uz ´ . de asemenea . viziune modernist de fapt a lipsei de speran . marea.

f r leg tur cu un moment temporal anume. conversiune-meu 4.i imaginile artistice create de figuri de stil.). Expresivitatea textului se datoreaz . Este vorba de a a-zisul prezent etern. cerul 7. (adjectivul pronominal posesiv de pers. cred. t cerea. în special. cu un oarecare grad de ambiguitate. iar aceast ´c l torie´ este pentru el permanent . Labirintul sufletesc este sugerat în incipit prin metafora hrubelor adînci. Cratima marcheaz rostirea într-o singur silab a unui cuvânt i a unei p r i de cuvânt diferite. Eul lui Philippide se define te. care nu-i ofer decât experien a mor ii. care încadreaz un eu insomniac. sufletul. i descoper în ea p mântul i cerul. Cerul. Versul neregulat sus ine tensiunea liric a unui text modernist prin vizionarism i prin puternica impresie de înstr inare a omului de orice sens al lumii. precum metafora ³aripi reci´ sau epitetul din construc iile ³creste lungi de os´ i ³poart c l toare´. Poetul p trunde în aceast selva oscura (p dure întunecat ). Verbele la timpul prezent fixeaz o experien cu valoare exemplar .t cut. I) Un glas în mine prinde s m cheme.pronumele la persoana I. p mântul. epitetul. prins în capcan între dou nop i. verbe la persoana I ³cre te´.tot versul 5. starea dramatic a celui care percepe continuu curgerea timpului i insuportabila cruzime a lumii. 3. somnul. Cerul gol poate fi o imagine simbolic a divinit ii care ne-a abandonat. . veghea. cum ar spune Dante. In preajma mea. Dispari ia vocalei pronumelui reflexiv conduce la rostirea acestuia într-o silab cu prima vocal a verbului. imaginarul vizionar al textului se opre te la cele dou limite exterioare. se zbate. este spa iul zbuciumului existen ial (vezi antiteza dragoste/ ur i metafora un spasm. compara ia dubl . adic între dou spa ii obscure. cum poate fi la fel i pentru cititorul care îl înso e te.³mi´.76 (Alexandru Philippide. I.O alt tr s tur a poeziei lirice sunt m rcile lexico-gramaticale. Eul lui Philippide ´c l tore te´ prin sine ca printr-o lume obscur i cu ascunse dureri. ci cu generalitatea unei situa ii. În ultima strof . cu stelele asemenea unor vine i din i (metafor ).. ( pronumele personal de persoana I ) 6. traseul unei cobor ri în sine reflexive. a doua limit . orb. ³îmi´.Veghe) 1. 8. aproape arghezian. prin urmare la reducerea num rului de silabe din vers i la ob inerea unei anume m suri.unghere-col uri. prima limit .. ³s îndemn´ -. 9. ³s am´. veghea fiind.se fr mânt 2. acelor imagini care contureaz . prin somn p mântul geme. este orb (epitet). P mântul. astfel.derivare-c p tâiul.

dar nu în esen a lor tradi ional armonioas . str bunii 7) Pacea nop ii este o metafor a armoniei acestui spa iu rural. de a reface comuniunea cu p mântul. al stabilit ii împotriva trecerii timpului. înconjurat de t cere. 2. de fructele oferite de livezile de pruni. la plural. diferen ierea între prezent i amintire. unde cenu a stingea toate oaptele. enumer m: s deslu esc. ce se refer la cei ce cl desc lucruri durabile sau care dau sens cuiva ori unui lucru. cu lini tea mult dorit . pe dealuri de podgorii. I.i da via a 4) Verbele la modul conjunctiv din ultimele dou strofe exprim dorin a eului liric de a se cufunda în amintirea trecutului. iar Negoiu str punge cerul cu a sa în l ime. în fa a focului din vatra. au modelat amintirea ce-l va înso i toat via a. Dintre verbele la modul precizat. cu bog iile pe care le ofer . este alc tuit dintr-un substantiv simplu. podgoriile. Acestea pot fi considerate ctitorii primilor pa i ai eului-copil. Ctitorii) 1) vreme. la nivel semantic. I. Pridvorul este un simbol al d inuirii pe p mântul românesc. Str inul) 1. Floarea era vie când a primit-o. cât i pentru separarea celor dou momente ale tr irii sale. 6) tema: timpul. livezile) i-au l sat amprenta asupra poetului.77 (Ion Pillat. 8) Strofa a treia a poeziei se refer la dorin a omului de a se retrage la ar . a. a scind rii i alien rii. amintirea. 3) a da viat . via a. Dintre figurile de stil din aceast strof . alb Negoiu). forma inversat a perfectului compus ³ai . 78 (Ion Pillat. an 2) Linia de pauz marcheaz . s stau. când toamna se apropie. întorcându-se i acum cu drag la pridvorul b trân sau la vechea vatr . o ³t cere´ a eului liric. care este în continuare fermecat de tot ceea ce ine de trecut. Ctitorii. al ritmurilor naturale i al bel ugului. atât pentru intensificarea emo iei. Rela ia dintre titlu i poezie const în modul în care elementele naturii din cadrul copil riei (râurile. trecutul. compara ii (globul terestru ca o minge). 5) imagine auditiv : Când opte te valea de cântecele morii . a lua via a. ci într-una modern . s aud. amintim: epitete (pridvorul str bun. dealul. Eul liric dore te s se bucure de roadele pomilor. În structura ³venit-ai´ cratima marcheaz venit´. motive: râul. 9) Titlul poeziei. articulat. imagine vizual : Acolo-n pacea nop ii.

parc . mo ia Florica aici. Rolul expresiv al interjectiei ³vrrr´ in poezie este acela de a sugera . C derea sunetelor la sfâr it de substantive i la început de verb reduce num rul de silabe din vers. ia seam ´. Amurg în delt ) 1. 5. Imaginile vizuale precum ³te-apleci mirat´. iar o a doua tr satur este preferin a pentru spa iul autohton. la aflarea ve tii. exprim apar ine acestei mo ii.. 4. dureros scâncind = plângând 2. pe de-o parte zborul vr biilor. pauze ale emo iei.´ I.livezi´. pe care cutremurat l-ascult´ con ine o imagine auditiv . 9. 4. În ³Amurg în delt ´ . care se produce instantaneu.timpu-n zbor..dar n-ai z rit. ³cu cas . 8.. Din p cate. 79 (Ion Pillat. Sugestia limbajului poetic este realizat prin simboluri i coresponden e: ³Pe-albastra dep rtare a luncii de demult´ sugereaz scurgerea timpului../ C ai cuprins Florica. A venit toamna în sufletul ei. eviden iind frumuse ea i bog ia locului. Cratima une te într-o singur silab p r i din cuvinte diferite. iar pe de alt parte .c tot astfel trece i timpul . parc. 3. o clip ´ con ine o imagine vizual . ³ce-ar str luci´ ori metafora ³r nit de-un dor târziu´ accentueaz ideea poetic .. În fiecare toamn plec m la ar . marcate de punctele de suspensie. Enumera ia din prima strof .³Sclipe te Râul Doamnei înspre apus. ÄStr inul´ venit la mo ie pare c nu reu e te s descifreze peisajul i îl vede doar ca pe un tablou: ³Te-apleci mirat str ine. pe-amurg ca pe-o ram ´. atât l-a t iat capul s fac . la fel de repede ca o b taie de aripi. el nu poate s înteleag frumuse ea locurilor: ³ i crezi. O caracteristic a traditionalismului este localizarea intr-un spa iu rural. cu casa. livezi´. la nivel auditiv ..3. Perspectiva lui este diferit de a celor familiariza i cu împrejurimile. ³Florica e acolo. fapt necesar pentru p strarea m surii. vizual tot ceea ce 7. 6.dar n-ai z rit. ia seam . De asemenea.. ³Vrr. Natura este o tem des întâlnit în poeziile lui Ion Pillat. sugestia se realizeaz i prin pauzele din discursul liric... melancoliei i nostalgiei: ´C ai cuprins Florica. trist = amar.. Ne-a t iat calea o pisic neagr .

si verbe la persoana I. 80 (Ion Pillat. 7. Aceasta sugereaz . I. a vie ii in delt . Epitetul personificator ´sfâ ietor de trist´ sau cromatismul insistent i contrastant (aur / vân t ) contureaz un spa iu al disputei dintre lumin i întuneric. Titlul ´Amurg in delt ´ este un fel de rezumat al poeziei. Poetul descrie un tablou de amurg în zona Deltei Dun rii (³sat lipovenesc´). 9. 5. 6. tabloul este totu i înc rcat de emo ie. de 11 i 10 silabe. iar metafora ³aur vân t´. dintre via i moarte. cu rol chromatic. subliniaz trecerea lent a timpului care se reflect i asupra naturii înconjur toare prin nuan ele soarelui la apus. Timpul) 1. o stagnare. Poezia lui Ion Pillat este un pastel al deltei in momentul înser rii. compunere ±dintotdeauna derivare cu prefix-recheam 4. caracterul tradi ionalist se resimte prin tonul elegiac. In ultima strof . iar a doua separa dou propozi ii coordonate. Äsimt´. fragilitatea omului i existen a sa limitat . i 7. de asemenea. o ilustrare concis a temei acesteia. cum ar fi Äaud´.acesteia i se al tur motive ca amurgul. 6. a a cum filele de c r i se îng lbenesc datorit vechimii. Prima virgul separ apozi ia-metafor ´în ceasul cu nisip«´ de restul enun ului. iar m sura versurilor . În ³Amurg în delt ´ caracterul liric al poeziei se face sim it prin nota de u oar melancolie. 5. Modalitatea în sine a descrierii în cazul c reia vizualul este dominant este specific textului liric. 8. apa i o not istoric (³cai t tari´). din perspective unui observator neutru. Prezen a eului liric în aceast poezie se face remarcat prin adjectivul posesiv la persoana I. . 3. personificarea ³noapte optitoare´ creeaz un fundal muzical melancolic. Äf r ieri i far azi´ 2. Compara ia Äîng lbenind ca fila dintr-o carte´ are rolul de a ar ta efectele trecerii timpului asupra omului. În aceast poezie apar tema timpului i motivul mor ii. la amurg. Metafora ³ ochi de ap moart ´ d poeziei o u oar nuan melancolic poate ar ta o incetinire a trecerii timpului. Astfel. Rima este incruci at . Ämei´.´Nu-i în apus i nici în auror ´ . În prima strof nega iile au rolul de a înt ri ideea poetului c timpul nu este ceva palpabil i c acesta reprezint o realitate abstract . Aparent un cadru de natur .

i anume.Prin folosirea pluralului articulat Äpa ii´. . iar în aceasta poezie eul liric î i exprim triste ea i un fel de con tiin a imposibilit ii de a schimba ceva în aceast privin . Un alt element definitoriu al poeziei simboliste îl constituie muzicalitatea exterioarã. de fapt. înduio a i.³La Polul Sud´). eul liric este marcat. central fiind aceea a unui eu liric pentru care timpul ajunge. Äpa ii´. prin verbe la persoana I (Äaud´ . ochi de vultur. aceea a trecerii timpului. nemãrginite = întinse solitari = singuri 2. se pune accent pe acest substantiv. a sorbi din ochi. pustietatea (³mun ii solitari´. ³Iar din prãpãstiile adânci se-aude-o stranie vibrare´ ³ i ur ii albi.8. deoarece poetul î i exprim sentimentele pe care i le treze te trecerea timpului. solitudine care în poezia de fa ã devine apãsãtoare. care dominã peste câmpii si vãi. 81 (Iuliu C. a pierde din ochi. ³câmpii nemãrginite´). Rolul descrierii în textul dat este de a crea un decor. imaginarul poetic se organizeaza în jurul anotimpului iarna. o atmosferã prin intermediul cãrora eul liric î i exprimã starile suflete ti nelãmurite i confuze prin a sugera un sentiment pe care îl creeazã elementele din naturã. Ca de obicei. devenind singuratici. tema poeziei. în poezia ³La Polul Nord´. la fel ca i repeti ia i simetria unor cuvinte la începutul i fâr itul unei strofe ( ³mun ii solitari´. Altã caracteristicã ce încadreazã poezia în simbolism este cadrul natural care apare ca unul trist i dezolant. Gãvescu. încât par desprin i din universul terestru. totu i. ace tia sunt atât de înal i. S vescu. 5. 9. ³dorm adânc´-³dorm mereu´. ³mun ii solitari´ Epitetul personificator ³mun ii solitari´ este folosit pentru a eviden ia mare ia i înãl imea mun ilor. Poezia ³La Polul Nord´ de Iuliu C. într-un oftat adânc i greu´ 7. Percep ia acut a acestei treceri este sugerat prin imagini poetice. Titlul reprezint . care dominã întreg inutul prin ³albul dezolant´ . ob inutã prin ritmuri si rime perfecte. i aduce cu sine pierderea oricãrei sperante din sufletul poetului. 3. este asociatã cu izolarea. cu scopul de a eviden ia greutatea i apãsarea cu care calcã Ämarii ur i´. 6. prezintã câteva caracteristici specifice liricii simboliste. Äsimt´). Astfel. Omul s-a confruntat dintotdeauna cu efectele timpului. I. ochiul dracului´ 4. o realitate palpabil ( Äpasul´ timpului îi bate în inim ). ÄBanul. prin motive precum motivul singurãtã ii. ca prezen . ³La Polul Nord´. La Polul Nord) 1. Aceast oper este o poezie liric .

Cadrul natural este unul trist i dezolant. ³dorm´. ³am urât i am iubit. i prin 8. ³cand m-am . cea cu care ne na tem. ce sugereazã permanen a stãrii de angoasã. 9. întreaga naturã ajunge sã strige pustiirea eului liric. am vorbit cu oameni i m-am gândit. am înv at s citesc i chiar am citit niste c r i. aducând monotonie. 6. noapte luna i stelele´. ³mi´ 5. un început de deta are de aceast lume.³La Polul Sud´ etc. a se trezi cu noaptea în cap. de a sim i în fiecare moment. ³se-aude´ etc. intensificând sentimentele i dând veridicitate întregului poem. chin i frig lãuntric. ³îngalbene te´. iar Ämedicamentele´ (ura. ³se v d´. este o metafor sugerând moartea. obi nuitã numai prin ritmuri i rime perfecte. iubirea. senza ie = percep ie 2. prin substantivul în vocativ ÄDoctore´ folosirea persoanei I singular a verbelor i a pronumelor.i face via a frumoas te îndeparteaz de moarte. Boala) 1. prost ca noaptea 4. degeaba = zadarnic. prin albul care dominã. sugerat de epitetul ³mortal´. Cromatica este astfel sugeratã prin culoarea alb. 82 (Marin Sorescu. nevrozã. via a fiind antidotul pentru moarte. Discursul liric este confesiv. ³ aici în regiunea fiin ei mele´. Titlul poeziei. am fost bun i am fost frumos´ ± enumera ia sugereaz str dania depus pentru a învinge Äboala´ fiin ei.8. cititul) sunt încerc ri de a tr i intens viata. direct. adresarea direct (³Doctore´). prin eviden ierea unei muzicalita i exterioare. dar mai ales prin repeti ia simetricã a unor cuvinte la începutul i sfâr itul unei strofe (³La Polul Nord´. venind din interiorul ca o con tientizare a pieirii. 7. ³adorm´. Sãvescu reprezintã un element definitoriu al simbolismului. ³ziua m doare soarele. moartea. Prin intermediul laitmotivului. Lumea înconjur toare devine o povara. 3. Eul liric consider c a. ÄBoala´. Cratima marcheaz c derea vocalei ³î´ în unirea pronumelui cu adverbul ³nu-e´ într-o singur silab . Laitmotivul în poezia lui Iuliu C. ³am citit´.). I. Se vorbe te despre moarte. La nivel morfologic se remarcã abunden a verbelor la timpul prezent: ³se-ntind´. pronume la persoana I singular ³m ´. de la primele simptome. iarna are rezonan ã în sufletul omului. verbe la persoana I singular: ³simt´. 9. culoare simbolizând st ri i atitudini poetice de izolare. o moarte care incepe de la inceputul vietii. Se observ o Moarte general . În prima strof a poeziei se descrie sentimentul mor ii.

c lupt m. se eschiveaz .nascut´.gândire. Eul liric încearc s evite aceste simptome. el reu e te s priveasc lumea. Tema poeziei o constituie îndep rtarea. un tren tot se pune în mi care. confuz. ca un strig t debusolat. de lume. prive te moartea ca pe o boala. 83 (Marin Sorescu. din punct de vedere sintactic. continente´ ± virgula desparte mai multe elemente ale unei enumera ii i. se încearc o anulare a responsabilit ii ac iunilor din moment ce decizia de a sta sau a pleca nu i i mai apar ine. când de fapt suntem victime ale pasivit ii noastre. iar întreb rile sunt adresate sie i. 3. ca lumea. încercarea de a ne face via a cât mai frumoas . Pleac trenul » este o metafor . ora e. 8. Ideea Toata via a am privit pe fereastra » exprim neimplicare. Se realizeaz ca moartea în final nu are loc. de când lumea i p mântul. pe care încearc s o înfrâng .i lua lumea în cap 4. efectul este acela i. ura. 5. privirea » fiind element cheie al acestei poezii. Astfel. a fi frumos. expus ideea trecerii ireversibile a timpului i a incapacit ii de a-l tr i : avem de multe ori impresia c ne tr im via a. f r a apuca s o i cunoasc . devenind leg tura sa cu tot ceea ce îl înconjoar . Resemnarea vine odat cu con tientizarea c în curând va pleca i trenul t u. I. dar nu cunoa te. Interoga ia De ce ? » accentueaz ideea poetica expusa în celelalte strofe. separ elementele unui subiect multiplu. Iubirea. lipsa tr irii în mijlocul lumii i în prezen a ei. gânditor. trenul face ac iunea: trenul st sau trenul se duce. . dar nu prive te. 9. marc a eului liric i indic autoadresarea. a aceluia blocat în pasivitate. 7. a tr i. Pleac trenul) 1. Trenul » este cel care se pune în mi care. 6. desi ³am cheltuit pe ele o groaz de ani´ i c singurul lucru ce poate fi schimbat în acest sens este tr irea intens . gând . confuzia si totodat resemnarea : nu se tie cine a plecat. Tu » doar e ti în tren. de asemenea. triste ea omului c l tor care nu reu e te s cunoasc niciodat lumea pentru c are timp numai s o vad . c facem alegeri. ce concentreaz i expune drama omului care tie. eul liric preferând pasivitatea i deta area. ÄOameni. Astfel acestea devin ³medicamentele´ împotriva mor ii pe care o simte înc de la începutul vie ii. a gândi 2. Titlul poeziei sugereaz pasivitate i deta are. care vede. Ultima strofa expune metafora dramei c l torului. dar se con tientizeaz ruptura . Efectul este acela i: fie c trenul merge sau st . Tu » este un pronume personal. niciodat Ätu´. Revolta i mâhnirea cap t forma final în aceste ultime dou versuri. frica de ata ament i de cunoa terea necunoscutului. nu s se i apropie de ea. Mai este. timpul tot se scurge. iar timpul trece pe lâng noi. indiferent din ce parte se produce ac iunea. De ce ?» este o interoga ie retoric . ruptura tot se produce. cititul. cu riscuri i fr mânt ri. cât i efectele ei. a fi bun. reprezentând atât desp r irea. toate înseamn a fi viu. Astfel. a.

de tren.. continente » când. ora e. oameni. l sându-se purtat inert de mersul lucrurilor. lucru sugerat de enumera ia de autobuz.motivul rela iei omului cu transcenden a . Întreaga strofa este o metafor ce sugereaz via a omului care dore te s vad . 3. o încununare a emo iilor exprimate pe parcursul poeziei. de ce ? » vine ca o r bufnire. îndr gostitul î i exprim concep ia despre iubire i consecin ele pe care aceasta le are asupra eului interior i asupra universului. Din punct de vedere sintactic virgula coordoneaz circumstan ialele de loc iar din punct de vedere stilistic are rolul de a coordona termenii unei enumera ii. Metafora steaua neagr este format din doi termeni aproape antitetici i rolul s u este de a crea o atmosfer ireal . el este cel care nu se opre te la ele. 84 (Nichita St nescu. vag 2. se-adumbrea= se intuneca stins= imperceptibil. omul poate atinge absolutul.a r mâne în aer 4. iar el fuge. peste iarb . pe cabluri. În ultima strof se reg se te motivul iubirii creatoare de lumi i motivul cuplului adamic. fapt sugerat de verbul la participiu pironit » i sintagma m-am uitat pe fereastra ».a. Totul st .motivul cuplului adamic 6. S rutul) 1. Pasiv. de fapt.condamnat de sine s priveasc . el nu st . tema iubirii .). Fug copacii. -prezen a monologului liric adresat -m rci ale eului liric i prezen a verbelor la persoana I plural (ne s rutam. 5. ne-nfa ura) 9. romantic . Interoga ia din final. Verbele din prima strof creeaz o atmosfer aproape ireal i sugereaz un timp mitic al iubirii. care aduce în prim-plan i ideea deta rii. fapt sugerat de sintagmele care unesc cele dou lumi ( i p s ri mari se coborau pe b nci/ i pe statui. Titlul are rolul de a-l introduce pe cititor in universul de fic iune propus de autor i de a oferi o cheie de lectur a textului. 7. de vapor. Prin intermediul simbolurilor. Din nou. eul liric nu î i asum via a. fiind un simbol al iubirii. dar îi este team s simt .motivul iubirii creatoare de lumi . Atmosfera mitic este subliniat de versul liber i m sura de 11 silabe. limitându-se astfel la o cunoa tere superficial . el nu ac ioneaz . Îndr gostitul sugereaz faptul c prin iubire.a avea un aer preocupat . o con tientizare a irosirii: Toat via a m-am uitat pe fereastr [ ] De ce am impresia c am cunoscut lumea ? » I. responsabilitatea nu este asumat . ±a avea nevoie de ceva ca de aer .i da aere . eul liric este cel purtat. tr irea.. el nu fuge. hurducat de c ru ». dar s nu cunoasc . copacii fug. . de a sublinia sentimentele de duio ie ale îndr gostitului i de a sugera c prin dragoste omul poate accede la absolut. 8.

6. a da cu bâta-n balt .. a da de veste. Deci titlul simbolizeaz c utarea orbeasc a fericirii. Fericirea este un scop în timp ce în elepciunea este un mijloc de a atinge scopul. 85 (Marin Sorescu. radiul i poloniul sunt elemente chimice radioactive. 7.´. a da vrabia din mâna pe cioara de pe gard. Ämele´).´. sunt insuficiente. El transform toat fr mântarea omului de a ob ine fericirea într-o pseudo. Äv dau jum tate.I. Cele nou zeci i nou de elemente. Virgula desparte în text elementele componente ale enumera iei. Nu am putut g si la magazin calorifere cu apte elemen i.. asemenea elementelor chimice din tabelul periodic al elementelor. Risipa se realizeaz prin consumarea timpului dat fiec ruia s -l tr iasc în între inerea reac iei chimice care ne promite drept produs final fericirea. Ele sunt trecute în tabloul fiin ei sale ordonat. num r fatidic. piatra filosofal . a da ocol. Ä. Äda i-mi´.. Acest procedeu artistic permite exprimarea mai direct a sentimentului de dezolare i cre te intensitatea mesajului transmis.´) i adresarea direct prin folosirea formelor verbale i pronominale la persoana a II-a (ÄA i gre it calculele. Marin Sorescu în ultima strof a poeziei ÄAlchimie´ folose te metafora i un registru de cuvinte tipic alchimiei pentru a ar ta risipa ce se realizeaz în c utarea pietrei filosofale.mai arunc sub cazanul vostru. 5.. Opozi ia din strofa a doua dintre ideea de în elepciune i cea de fericire reliefeaz asem narea dintre cele dou no iuni în concep ia uman dar ele au valori i în elesuri diferite. M rcile gramaticale ale prezen ei eului liric în textul dat sunt formele verbale la persoana I (ÄCe sa fac eu. întreg. un num r rotund. Titlul poeziei este un simbol ce ne arat unghiul din care trebuie s citim poezia pentru a în elege semnifica ia urm rit de autor. Ämea´. Invoca ia este folosit în discursul liric pentru a accentua sentimentul de frustrare al eului liric cauzat de lipsa fericirii. deoarece nu sunt o sut . 8.tiin cum este alchimia ce are un el final imposibil.´ .ÄV dau jum tate. . 4. Dar din p cate reac ia continu la nesfâr it far un rezultat. Alt marc gramatical existent în textul dat este prezen a formei pronominale a persoanei I (Äeu´. Plutoniul. i care folose te calcule i formule imprecise bazate pe intui ii eronate. 3. 2. fericirea....´). Alchimie) 1....

neputând s se împotriveasc destinului. ritmul alert al confesiunii este sus inut de folosirea modului imperativ care sugereaz totodat dezn dejdea i disperarea eului liric. angoas . accentueaz ideea dezn dejdii. a disper rii i triste ii eului liric.9. i care. 9. toamna cu frunzele moarte. poezia cap t forma unui monolog adresat. De asemenea. Prin referire la specia genului liric. I. este cuprins de triste e. durerea. Timpul trece în mod ireversibil iar omul este purtat prin via precum frunzele uscate de vânt. ÄFrunzele-Elegie de toamn ´. Chinuit de ideea efemerit ii fiin ei umane i de regretul vremurilor apuse. 2. frunzele. elegia. Este dezv luit i elementul central în jurul c ruia graviteaz întregul discurs liric. În cadrul poeziei. regretul. Personificarea e menit sa exprime zbuciumul interior. sentimentele dominante fiind melancolia. dezn dejdea i durerea provocate de drama omului a c rui speran e s-au . acesta dore te cu t rie s evadeze din realitatea dezolant . 6. Formele de imperativ exprim voin a hot rât i cererile arz toare ale eului liric ce iau forma unor porunci adresate fiin ei iubite. Limbajul poetic se remarc prin expresivitate. titlul prefigureaz ideea de ansamblu a textului. a-i suna ceasul 4. aceea a spulber rii iluziilor i speran elor la gândul perisabilit ii fiin ei umane. înc din titlu este fixat cadrul natural metaforic. în raport cu universul. 3. precum metafora. cadru necesar exprim rii unor tr iri de o asemenea gravitate i intensitate. fixeaz motivul central al acesteia. se remarc personificarea Äfrunzele sub pa i. dezolare. a se da de ceasul mor ii. ÄF focul´. expresivitatea este realizat prin figurile de stil existente. reluat în cadrul fiec rei strofe. Astfel. O tem prezent în text este efemeritatea fiin ei umane. Sinonimul contextual pentru cuvântul înv luit este Äîmbr cat ´ i pentru a dep na este Äa desf ura´. trecerea ireversibil a timpului i un motiv literar este cel al toamnei i al frunzelor moarte. Cuvântul a c rui form nu mai este conform cu normele limbii literare actuale este Äal turea´. toamna. personificarea. Tonul autoritar. Äpreumbl -te´ 5. c utând refugiu i alinare în iubire. Structurile care pun în eviden prezen a eului liric sunt: ÄA eaz -mi-te al turea´. Con tientizarea dramei umane. Titlul poeziei. Poezia se încadreaz în lirismul de tip subiectiv prin m rcile lexico-gramaticale ale eului liric prezentate la punctul 5 i prin adresarea direct prin invoca ie retoric care accentueaz subiectivismul poeziei. inversiunea cu rol de accentuare a ideii poetice. Astfel. 8. este anticipat înc rc tura afectiv a poeziei. 86 (Radu Stanca. Astfel. 7. Astfel. Uzitarea modului imperativ al verbelor este o marc a lirismului subiectiv i implicit a eului liric. cum gem´ care se constituie totodat într-o imagine artistic auditiv . a realit ii necru toare genereaz dezn dejde. în ceasul al doisprezecelea. Frunzele moarte purtate de vânt simbolizeaz atât efemeritatea fiin ei umane cât i cât de nesimnificativ i neputincios este omul în fa a naturii. Frunzele ± Elegie de toamn ) 1. ÄFere te-m ´. eul liric este însp imântat.

nicicând n-o s dispar . ea n-a murit. subliniaz importan a iubirii pentru eul liric. Prin intermediul acestei metafore este vehiculat ideea trecerii ireversibile a timpului care ia cu sine toate speran ele./ i multe.. Confesiunea liric eviden iat prin m rcile eului liric (pronumele personal de persoana I plural ± ³noi´). ea. c ci ra iunea nu mai are putere în fa a sentimentului intens. pentru elidarea unor vocale (³dac-ar´. Persona încercat de acest afect. Apozi ia ³ea´.dar . (Radu Stanca. ³n-o s piar ´. cum este cea din versul ÄS nu simt frunzele cum zboar în vânt´. dar i prin adjectivul pronominal de persoana a II a singular Ätale´. 87. Pronumele de persoana I singular ³-m ´. focalizând accentul asupra iubirii.nicicând n-o s dispar ´. I. Ea este o sl biciune. 4. 8. Adresarea direct a eului liric este subliniat prin pronumele de persoana a II a singular ´. Amploarea suferin ei interioare i a temerilor este eviden iat prin inversiunea Ävasta urgie´. expresivitatea la nivelul limbajului poetic se realizeaz prin intermediul figurilor de stil folosite în cadrul poeziei. de a-l proiecta într-un plan ireal i. ³d inui-ntre´) ajut la p strarea m surii de 10-11 silabe. ea . . Eul liric ar dori s se sustrag acestei realit i dureroase i s opreasc timpul. acest lucru eviden iând totodat unitatea cuplului. Expresivitatea limbajului poetic este dovedit i de uzitarea metaforei. Legatura afectiv dintre eul liric i iubit e redat simbolic prin folosirea pronumelui de persoana I plural ´noi´. ea . ³Iubirea. ceea ce reiese din verbul la modul conjunctiv ÄS nu simt´. Rima este încruci at . ³la nesf r it´.´) i prin inversiunile cu rol prozodic.´ 6. Astfel. 7. implicarea afectiv a eului liric.´ ³ i dragostea . ³tainice cununi´). totodat posibilitatea împlinirii unui scenariu ideatic. Iubirea devine elementul de conexiune între cei 2 : ÄIubirea. vezi. devine astfel subiectiv i reu e te s treac peste toate defectele celui/celei asupra c ruia/careia îsi r sfrânge iubirea. 5. Iubirea lui nu va muri nicicând. reliefeaz lirismul subiectiv.³n-o s moar ´ 2. 9. 3. Verbul la condi ional-optativ ³ar mai trece³ i cel la viitor ³n-o s dispar ³exprim dorin a eului liric de a conserva acest sentiment. Folosirea cratimei. Cele doua virgule din versul ³Iubirea. Nici când mi-a ar tat dovada. ³eu´ marcheaz prezen a lirismului subiectiv. Lirismul subiectiv se caracterizeaz prin prezen a monologului liric adresat i prin intermediul m rcilor eului liric (pronumle de persoana I singular i plural): ³eu´.. nicicând n-o s dispar ´ are rolul de a izola o apozi ie (³ea´). Expresivitatea este realizat prin repeti ia anaforic (³ i chiar. Cel de-al doilea catren nuan eaz eternizarea sentimentului de iubire. nicicând n-o s dispar ³.spulberat.. Sonet) 1.i´.. ³înc-o ³. ³va d inui ³.. de accentuare a sentimentului de iubire (³ea.Iubirea este un sentiment ce creeaz o anumit vulnerabilitate. ³noi´. Apar sintagme care marcheaz permanen a iubirii:´înc-o sear ³.´n-o s dispar ³. nu l-am crezut.

Astfel. 6. 6. o crea ie a esen ei lucrurilor. o desprindere de contingent. Tema poeziei este crea ia ca înnoire a universului. pus în rela ie antitetic cu dep irea limitelor 7. ÄDe ce s auzim i de ce s avem urechi pentru auz?´. Mijloacele artistice la care apeleaz . Virgula. de a nuan a na terea unei noi lumi. Poezia ÄNecuvintele´ se prezint ca o . dar totodat . prezen a interoga iilor retorice 8. a-l t ia capul 4. iar din punct de vedere stilistic accentueaz importan a ochilor i a picioarelor în cadrul vie ii i. într-una: Într-una din zilele vacan ei voi merge la mare. a t ia frunza la câini. dar i eviden ierea ideii poetice. Astfel. întruna: Dup spectacol m b tea la cap întruna! 3. prin folosirea verbelor la pers. nedreptatea firescului. acel laser lingvistic = acel cuvânt 5. ducând la confruntarea dintre creator i gânditor. poezia contrariaz permanent a tept rile cititorului. Nichita St nescu este un înnoitor al poeziei prin faptul c aduce atât elemente noi. 7. a duio iei în planul iubirii. 9. au drept scop înfrumuse area versurilor. orice poet. I plural. a se culca pe o ureche 2. speran e. Necuvintele) 1. mai ales. întotdeauna. 18 silabe 5. care lupt cu sine. Titlul exprim i subliniaz apari ia eului liric subiectiv. ³înfrigurat ´. prezen a eului liric implicat. antonimie: realitatea-visul desp r ind-unind 2. prima interoga ie retoric pune sub semnul întreb rii normalul i sugereaz ie irea din limitele banalului. din punct de vedere gramatical. dragoste 4. ³nedreptate´ suprim insolitul imaginilor artistice. 89 (Nichita St nescu. În text se repet verbul ³a na te´ (³n scând´) care are rolul de a eviden ia procesul creator.I. prin r sturnarea firescului. a trage cu urechea. 3. 88 (Nichita St nescu. I. figurile de stil creeaz ambiguitatea limbajului împinsa pân la aparen a de nonsens. cât i o altfel de gândire asupra poeziei moderne. marcheaz elipsa predicatelor. triste e. de absurd. inclusiv prin ermetismul expresiei. Nedreptate) 1. duio ie. Inserate între versurile 7-13 se reg sesc epitete personificatoare atribuite triste ii i dragostei: ³urât ´. a t ia elanul.

a se bate cu morile de vânt. Äînl untru´ ± exterior. În ultima strof .i bate gura degeaba. / care bat. În acest sens titlul este semnificativ. i a solu iei g site de el pentru ob inerea unei noi lumi se contureaz o veritabil art poetic . adev r reprezentat de un singur cuvânt. aerul îl gânde te ca pas re cu aripile crescute înl untru.. cu excep ia strofei a treia în care primele dou versuri se repet . 5. a temei. Nichita St nescu se folose te de o metod a contempl rii. definitive. ³Necuvintele´ reprezint o art poetic deoarece arat ideea autorului despre poezie i despre lumea înconjur toare în general. poetul folose te imaginea vizual Äcu aripile crescute înl untru. Din punctul de vedere al prozodiei poezia este lipsit de rim . toate trei cu privire la Om. Titlul este un element esen ial al recept rii. Äad ugat ´ ± înl turat . pe parcursul celor trei strofe. Cu ajutorul limbajului. 7. din întrep trunderea ra iunii cu sentimentul. referindu-se la faptul ca omul vrea s accead la o condi ie superioar . Formul rile cap t o mi care grav i lini tit-suitoare.´ se refer la faptul c poezia se face prin fuziunea dintre puterea de judecat i afect. ca pentru a purta în ele adev ruri absolute. Titlul poeziei. a reflexivit ii ce caracterizeaz fiin ele inteligente. iar al doilea i este articol hot rât. Astfel se poate gândi un punct de vedere al copacilor. Repeti ia locu iunii substantivale ÄDin punctul de vedere al . b tut de soart Dumnezeu / de 4.art poetic prin faptul c poetul î i ar t propria concep ie despre modelul de poezie. trei trepte ale unui fel de silogism poetic. Lauda omului) 1. a. 3. 90 (Nichita St nescu. Copacii gândesc omul ca emo ie i ca ni te Äfructe plimb toare´. pentru c ofer un indiciu interpretativ al discursului poetic. I. Aripile ascunse ale oamenilor sugereaz superioritatea gândului. s ating absolutul. identific specia liric cu o od . .. 9. Cei doi termeni repeta i în poezie sunt Äsoarele´ i Äoamenii´. Lauda omului. planând´. 6. Cuvântul Äoamenii´ este scris cu doi ³i´ pentru c primul i reprezint desinen a de plural a substantivului respectiv. a filosof rii pentru aflarea acestui cuvânt ce poate fi aflat numai în vis. Omul întotdeauna vrea s se autodep easc . în tipare sintactice de neclintit. Strofa a doua eviden iaz dorin a autorului de a afla adev rul. pietrele gândesc omul ca mi care i ca lumin . 2. 8. un altul al pietrelor i un al treilea al aerului. iar celelalte versuri sunt alc tuite independent de poeziile clasice. pentru c descrie cel mai bine atmosfera create i anume aceea a necuvintelor. plutind.

a da ap la moar . Pentru aer. sporesc impresia de dinamism continuu. sunt cele mai originale i mai surprinz toare. Virgulele desparte grupul verbal construit cu gerunziu de restul enun ului reliefeaz semnifica ia sintagmei: o personificare. a pietrelor i a aerului. Lirismul subiectiv reprezint manifestarea direct a eului liric. eul liric este sugerat. în poezie sunt enumerate trei perspective metaforice cu privire la om: a copacilor. trezindu-se brusc´ ± personificare. prin personificare. Nicolae Manolescu i . Äce-o z re ti´. complementare una alteia. este a elogia la maximum intelectul uman. Ca i cum natura ar avea propria con tiin . a ti ca pe ap . Ätâmplele´ 2. 5. copacii. Ultimele doua imagini. Ä i plopii. pentru c red ceea ce gândesc pomii. motivul luminii. De asemenea. I. ci constatarea uimit c în atâta relativitate cosmic pare probabil ipoteza ca elementele lumii materiale. Äsprâncene´. în ni te metafore ce dep esc analogia clasic i exalt diferen ierea. m sura variaz între 10 14 silabe (într-o rostire rapid a primului vers al acestei strofe) 6. precum i prin exclama iile din finalul fiec rei strofe. vocea liric este prezent în text prin adresarea direct . Rima este încruci at . 8. mediul p s rilor. Äochii´. Äfrunte´. pietrele i aerul. devenind o prelungire a universului uman. Diminea marin ) 1. Cea de-a treia strof . oamenii sunt ni te p s ri extraordinare având aripile Äcrescute înl untru³ i planând fantastic în cel mai curat aer. 3. A imagina aripi crescute înl untru. vâslind în aerul gândului. în tendin a lui perpetu de a st pâni legile universului. Poetul ne propune aici o viziune a Omului ca punct suprem i continuu ascendent al evolu iei materiei în Univers. s aiba un Äpunct de vedere³ despre Om. pe apa Sîmbetei 4. motivul ascensiunii. universul material prinde via .de i con inutul textului nu integreaz epitete elogioase sau superlative r sun toare. 1-3 feminin i 2-4 masculin . ca i adaosul Äascendent³ al celor dou versuri supranumerare din strofa ultim . Omul este mai presus de orice prin emo ii i inteligen . a se îmb ta cu ap rece. 9. motivul somnului. adânci i de o mare plasticitate intelectual . f când apel la propria lor sfer semantic . Äumeri´ . Äcare e gândul³. chiar dac cu valoare generalizatoare. pietrele i aerul. Nu îns simetriile dau superioritatea acestei poezii. 91 (Nichita St nescu. În poezie. Tema trezirii con tiin ei / a na terii lucide.

rostirea într-o singur silab / tempo rapid. identificându-se cu soarele. 2. calm . glorificând momentul na terii lucide. reinterpretarea miturilor (geneza este aici individual . 9. ine lumea în fiin . fiecare cuvânt. eap n = puternic . Textul apar ine neomodernismului. Discursul liric confirm par ial i completeaz în elesurile sugerate de titlu. tema adolescen ei. într-un moment al zilei. Sentimentul este generator de sens.vorbe te despre substan ializarea limbajului i poetizarea realului. 92 (Nichita St nescu. numit ingambament. Scrierea cu liter mic este un procedeu prozodic specific modernismului. Adolescen i pe mare) 1. Cuvintele au valoare în sine. f r a se marca fiecare vers prin majuscul (scindare a unei unit i lexico-sintactice prin dispunerea ei în versuri diferite). Epitetul Älenta înaintare´ semnific plutirea lin . al ilumin rii. ca un dans . Apostroful din versul: Äm car pân' la genunchi în valul diafan´ marcheaz absen a vocalei ³ ´. schimbându-i contururile. Poezia se face pe sine ca obiect i se construie te cu fiecare vers. într-o viziune monumental . în lumin . motivul m rii. Titlul sugereaz un tablou de natur . 7. Eul poetic are viziunea propriei geneze ca fiin suprem . consecin ele elid rii acestui sunet fiind p strarea ritmului i a m surii versurilor. Imaginea vizual a soarelui i sinestezia Älumina-n ape o s -mpung ´ contureaz o lume a obiectelor i a fiin elor aflate într-o rela ie de întrep trundere. În primele patru versuri ± rim încruci at . moment auroral privilegiat. dar dincolo de cuvânt se deschide o alt lume. Titlul poeziei citate este alc tuit dintr-un substantiv comun înso it de un adjectiv cu valoare de epitet. prelungit i în neomodernism. natura se treze te la con tiin ). 3. numai c diminea a devine o metafor a trezirii con tiin ei: fiin a cosmicizat se treze te din somnul necunoa terii. pe mare. a t ia frunz la câini etc. a t ia drumul / calea cuiva. omul devine centru al universului. Orice titlu induce un anumit nivel de lectur a textului poetic i genereaz un orizont de a teptare. 12 silabe în al treilea vers i 15 silabe în al patrulea vers. a-i t ia cuiva (toat ) pofta. 6. I. m sur de 16 silabe în primul vers. 4. 14 silabe în al doilea vers. 7. 8. având drept caracteristici lirsmul reflexiv i imagismul metaforic. motivul biblic al mersului pe valuri 5. care se define te prin continuarea ideii din versurile anterioare. lent = lin .

Transparen a ideii poetice este ilustrat aici de imagini artistice i de prezen a eului liric ca spectator. Cele dou epitete. 8. Rima strofei a treia este încruci at silabe. pân i lucrurile care. 5. motivul zeului Marte.. prezent i în aceast poezie i este datorat unui limbaj simplu.i da sufletul. I . Adverbul Äsimultan´ eviden iaz ideea unei alinieri ca într-o competi ie care-i ajut s se cunoasc . cu sufletul la gur 4. Iubirea de alt dat este proiectat în mit cu ajutorul imperfectului (Äne iubeam´. ci este ea îns i un act. semn al puterii extraordinare a acestei vârste mitice i al încrederii pe care adolescen ii o au în ei în i i. sunt de neclinit. motivul zborului. de obicei. a. motivul ploii. i feminin .. care con in o imagine vizual : Ä i m -n l am. Ploaie în luna lui Marte) 1. 9. 93 (Nichita St nescu. pentru c poezia nu se mai bazeaz pe reprezentare. î i pierd aceast calitate. fapt subliniat i prin utilizarea conjunc iei adversative Ädar´. 8. Ämansarde´ 2. Äploua´. tinerii au c p tat deprinderea de a Ämerge pe valuri´. c ci pentru îndr gostit lumea apare ca un miraj continuu. Personificarea ÄPere ii od ii erau / nelini ti i [. lucru sugerat de primele doua versuri. Ultimele dou versuri reprezint un fel de concluzie / constatare a întregii poezii.cosmic. motivul Lorelei. Äzvel i´ i Äcalmi´. sentimentele îndr gosti ilor reflectându-se în tot ceea ce îi înconjoar . Tema iubirii. a adolescen ilor cuprin i de elanuri impetuoase. deoarece reprezint numele zeit ii 3. Äinfernal". Äsufletele noastre dansau´. f r multe figuri de stil. Tot prin personificare. Substantivul Marte este scris cu majuscul romane a r zboiului i a vegeta iei. ca Isus. împlinire i des vâr ire a fiin ei. impulsiona i spre descoperire. a pune suflet. i nu mai tiam . Timpul imperfect al verbelor din primele doua strofe are rolul de rememorare nostalgic a trecutului. În penultima strof se prefigureaz ruptura dintre îndr gosti i. cunoa tere de sine. reprezint calit i ale tinerilor. firesc. M sura strofei a treia este de 9 -11 6. Spre deosebire de a teptarea celui care îi contempl . Äconcret ". se exprim bucuria existen ial intens . Expresivitatea este una dintre caracteristicile stilului lui Nichita St nescu. Ädansau´) 7. care stabile te o opozi ie cu ideea din versurile anterioare. din suflet.]" este folosit pentru a sublinia c în fa a iubirii celor doi.

De altfel. Imaginea auditiv ÄTu m strigai din urm ". În poezia Ploaie în luna lui Marte de Nichita Stanescu. Metafora Ämie-mi plou zborul. exprim starea de triste e a fiin ei. 2-4 masculin ) i m sura de 10-11 silabe. Äseptemvrie. a instinctului. Rolul punctelor de suspensie din primul vers. a bucuriei existen ei. Ploaia este o metafor a vie ii. r spunde-mi" vin s sugereze faptul ca îndr gostitul î i las iubirea undeva departe. Epitetul superlativ Äploaie de tot nebuneasc ". singur tatea. Uitarea od ii unde ei se iubeau i în l area marcheaz distan area îndr gostitului de iubita sa. al în l rii. este ca o ultim aducere-aminte a dragostei pe care cei doi au tr it-o Äîn luna lui Marte". el îndreptându-se spre alte idealuri. 6. urmat de repeti ia Är spunde-mi. al dep irii limitelor banalului. De asemenea. copil ria. prin iubire. Expresivitatea este o caracteristic a limbajului poetic dat de multitudinea figurilor de stil i a procedeelor artistice reg site în text. înal toare. precum toamna. este de a marca o pauz afectiv în rostirea poeziei . Septemvrie) 1.i mai multe motive. la fel ca i imaginea vizual Ä i m -n l am". provocându-le moartea). Ultimul vers poate fi interpretat ca o întrebare retoric din partea iubitei. se remarc personific rile ÄPere ii od ii erau / nelinistiti [. siren a Rinului care atr gea cor bierii într-o zon stâncoas . Rima încruci at (1-3 feminin . I. iar vocea iubitei r sun ca un ecou îndep rtat. dar care pot fi efemere (Äploaia") 9. târzii 2. imposibile în romantism. care fluidizeaz ideea trecerii implacabile a timpului. 3. septemvrie.. care îl pune pe îndr gostit s aleag între iubirea lor (Äoamenii") i alte idealuri. Epitetul Äfrunze târzii´ sugereaz efectul venirii toamnei. asociindu. amintirea. Äcarte´. ÄSeptemvrie«´ . Utilizarea verbelor la modul indicativ. asociat iubirii tragice.unde-mi / l sasem în lume odaia". Är dvanul´. Tema trecerii timpului. cu pene" spore te expresivitatea textului. chemarea iubitei cu numele Lorelei (în mitologia germanic . Äiubire´ sunt cuvinte din fondul vechi al limbii. din ultima strof . 5. 4. pentru a sugera nostalgia. timpul imperfect creeaz durat i simultaneitate. care sugereaz fericirea îndr gosti ilor i rezonan a universului înconjur tor la sentimentele lor. întâlnim imagini vizuale ca Änorii curgeau".]" i ÄSufletele noastre dansau". ambele impunâd motivul zborului. sugereaz destr marea cuplului erotic. Äfrunze´. 7. 94 (Gheorghe Tomozei.. prelunge te durata momentului evocat i o imobilizeaz într-un tablou sensibil i melancolic. Frunzele simt trecerea .

o l murire asupra primei sintagme. se termin cu puncte de suspensie pentru a invita cititorul la reflec ie.timpului i . cad Ädomol´. 5. pentru c timpul copil riei a trecut. care declan eaz melancolia eului liric i care declan eaz monotonia boln vicioas în planul exterior ( Äarborii neajun i la cer´. dar care nu va mai veni niciodat . Ä(nu)-mi´ (pronume personale. care te invit s gânde ti la rostul lumii i al fiin ei aflate sub puterea timpului. Virgula folosit în versul ÄCântecul trist. i rol de gradare a intensit ii. I. via de câine. 3. îmb trânesc i se sting. Declin) 1. a adar. ca la Virgiliu. cât i lumea animal . Metafora Är dvanul toamnei´ exprim plastic apari ia regal a toamnei. Sintagma Äcântecul cel mai trist´ este. datorit punctelor de suspensie prezente atât în fiecare strof . Äturmele ce. par ial doar. prin Äarborii neajun i la cer´. cât i în ultimul vers. M rci ale subiectivit ii: Äîn mine´. de dup himericele cl i de fân ale verii. implicit i poezia. pe via . într-o continu rota ie calm a anotimpurilor. asemenea unei fiin e umane. Äfrunzele care se dau în vânt´ ). o alinare mult a teptat . Când îi cer explica ii. Poezia are o predispozi ie spre medita ie. de-o via . Acestea Äruginesc´. prin . de asemenea. în via . Atât lumea vegetal . Ideea poetic este triste ea indus de venirea toamnei i este eviden iat prin epitete : Äsurâsul meu amar´ ce exprima atât am raciunea. (cer = verb la persoana I. întrucât cea de-a doua virgula cerut de situa ia gramatical lipse te. omonim lexico-gramatical) 2. persoana I. deprimarea fiin ei care se identific cu Äcel mai trist colar´. la timpul lor. a lua via 4. În poezia lui Ion Vinea sunt prezente tema melancoliei i cea a toamnei. Limbajul poetic în poezia citat este caracterizat de reflexivitate. se înro e te tot i se eschiveaz . 9. 8. râvnind dup mângâierea doamnei înv toare.i pasc soarta´. 95 (Ion Vinea. Expresivitatea rezultat din repeti ia prepozi iei Äîntre´ în ultima strof a poeziei (anafor ) const în sublinierea ideii c intreaga natur este cuprins de triste ea toamnei. Strofa curent . cântecul cel mai trist´ are rolul de a izola. cât i falsitatea zâmbetului. las cititorul în suspans. apozi ia dezvoltat Äcântecul cel mai trist´ de determinantul sau (Äcântecul trist´). singular. singular) 6. având.

Puse sub semnul metaforic al titlului. Äarborii neajun i la cer´. Triste ea eului poetic. autorul nel sând cititorului doar indici asupra ceea ce dore te s exprime... respectiv s rutul). cele dou planuri au atitudini diferite. Imaginea creat de aceste versuri este aceea a unei buc i de lume cuprinse de melancolie i care. 9. folosite cu sensurile lor denotative. Äglasul sterp´. termenii î i men in propriet iile. A a cum întreaga natur a teapt prima z pad din an pentru a se sparge monotonia existen ei. renun a adar. În a teptarea elementului salvator (iarna. continu . vag . aspirând triste ea peisajului tomnatic. Declin. Astfel. ca urmare a sentimentelor proprii de nelini te i triste e. Eul liric din poezia Declin tr ie te o triste e anonim . acest lucru având drept efect o exprimare coerent . triste e i care reflect o orientare a eului liric c tre visare i izolare. Limbajul poetic în textul lui Vinea este caracterizat în principal de expresivitate. de exemplu. Elementele cadrului natural sunt numite i nu doar sugerate. Cuvintele din poezia lui Vinea sunt. ci numindu. se Äd în vânt´. Pe de alt parte.i urmeaz albia´. concis . sunt cuprinse de vraja morbid a anotimpului.i pasc soarta´). în cea mai mare parte. prin Äapele ce. pentru a se salva.Äturmele ce. sub impulsul unui pesimism continuu i a obsesiei pentru moarte. care Äîntârzie´ în planul s u interior. astfel încât omul pare a avea un aer boln vios. este transpus în planul exterior i corelat cu toamna târzie. pentru c ÄE toat via a care doare a a / Zi cu zi pe întinderea stepelor´. pustietatea. a sentimentelor pare a acumula din ce în ce mai mult melancolie. i chiar i elementele naturii. una dup cealalt . . natura î i urmeaz vechiile obiceiuri i nu manifest nici revolt . 7.i pasc soarta´. 8. Äfrunzele care se dau în vânt´ ). demult uitat în sine ( Äo triste e întârzie în mine´ ). Utilizarea acestei din urm expresii poate conduce c tre ideea c eul liric este interesat el însu i de posibilitatea sinuciderii. imaginile sugereaz destr marea lent a fiin ei. care îl determin s observe doar ceea ce este deprimant i dureros în jurul s u (³cântecul cel mai trist´. Elegia este specia poeziei lirice care exprim sentimente de melancolie. acestea fiindu-I atribuite de c tre privitor. Prezen a acestor tr s turi demonstreaz caracterul elegiac al poeziei. lumea interioar . Unele sintagme sunt totu i destul de dure (Äglasul sterp´. oboseala existen ial . Äumilin a t l ngilor´. ca în poeziile simboliste. la fel i fiin a a teapt Äs rutul´ care s îi înc lzeasc sufletul. pentru a rupe irul de zile derulate identic.i sentimentele în mod direct. Äturmele ce. nici ner bdare.

i duce crucea. neputin a ucenicilor accentueaz i mai bine momentul f când apel la con tiin a cre tin . Adverbul Äadânc´. În opinia mea. cerul) este învins de moarte. 96 (Vasile Voiculescu. Sintagma ÄInima de mam ´ înduio eaz . în final moartea lui Iisus. Cadrul exterior se afl în rela ie direct cu personajul liric. imagini vizuale ( ÄM slini f r de deunze dormeau).i face cruce. Textul apar ine tradi ionalismului interbelic i are ca tem central tema caracteristic a acestui curent i anume con tiin a religioas ortodox . 9. Äcurata-i frunte´. Folosirea cuvântului Äblestem´ pentru a ar ta nenorocirea personajului liric Isus arat imposibilitatea de a schimba ceva i faptul c destinul trebuie împlinit. Prima strof a poeziei prezint apropierea mor ii lui Isus. determinând i schimb rile naturii. personificat se dezl n uie i particip la acest moment de r scruce. 7. când suferin a lui este maxim . ÄIerusalimul doarme´. natura se dezl n uie violent prin ar i a grozav i prin v rsarea lavei. . Prima propozi ie. Rolul cratimei în sintagma Äla picioarele-i z cea´ este acela de a realiza pronun area legat a celor dou par i de vorbire diferite: substantivul i pronumele neaccentuat în cazul dativ. Pornind de la acest vers se poate presupune c poetul prezint momentul în care via a. La fel i m slinii. mama lui Isus. dramatismul versurilor. Versul Ä i-adânc zbucnea blestemul în inima de mam ´ face referire la suferin a Mariei. spre primordial. Ea este urmat de epitetul Äar i a grozav ´ care face leg tura între personajul liric i exterior. 6. reprezentat de elementele legate de credin (cruce. dezl n uit . Când Iisus este cuprins de somnul mor ii chinul se sfâr e te i pentru natura. ÄÎn vale«dormea Ierusalimul´). Discursul liric este descriptiv pentru c prezint numeroase figuri de stil . 5. Natura. Älumea cea pribeag ´). Pe cruce) 1. Redarea cât mai fidel a r stignirii lui Isus se subordoneaz încerc rii de recuperare a r d cinilor. spinii. Invocarea pasajului biblic este o alt tem caracteristic i anume aceea a întoarcerii spre primar. Via a lui Iisus redat prin metafora Äp lea fruntea-i curat ´ se stinge din cauza sânger rii i a spinilor. pus în fa a verbului Äzbucnea´ sugereaz violen a i profunzimea chinurilor interioare ale mamei. în cruce 4. mijloacele artistice (figuri de stil. ipatul Mariei Magdalena. îns prin intermediul acestora se vede faptul c natura simte pierderea. În primul rând. reac iile celorlalte personaje lirice. Apoi. propozi ii scurte) reu esc s redea tragicul i gravitatea momentului. 8. oc rau = huleau 2. prin simplitatea ei i prin al turarea numelui lui Isus de verbul la imperfect Ämurea´ accentueaz tragicul i solemnitatea momentului. c ci ei sunt f r frunze. chinurile i. a.I. 3. imagini auditive (Ärâdea cu hohot gloata´) i pentru c red dimensiunea spa ial (ÄPe stâncile Golgotei´. Chiar înainte ca Isus s moar . a.epitete (Äar i a grozav ´. disperarea mamei. reprezentat de elemente precum sângerase. sporind tragicul. ar i = dogoare. viziunea poetului asupra acestei scene biblice reiese foarte expresiv din versuri. curat.

.tema central a tradi ionalismului interbelic. poezia ÄPe cruce´ red viziunea poetului reu ind în acela i timp s sensibilizeze ctitorul. 98 (Vasile Voiculescu. De acum se instaleaz un haos. a c dea pe gânduri. totul se destram . cr ias 2. Poezia apar ine tradi ionalismului prin tematic . redat prin personificarea ÄAmu esc. 9. În sintagma Äduhurile-nchise´ cratima marcheaz elidarea vocalei Äî´. în rime i versuri pentru a umple Äalbele pagini´. iar paginile care trebuiau umplute r mân albe. palat. Äm ´. Poezia este o art poetic deoarece ideile poetice cuprinse în text fac referire la modul în care este realizat crea ia. Prezen a eului liric este marcat de verbele i pronumele la persoana I singular: Äle momesc´. buzdugan. speria i. adaptarea naturii la suferin ele personajului liric Iisus este un element prezent i în Biblie care apropie viziunea autorului de viziunea religioas . (au transportat) 2. a bate gândul 4. dar i la menirea poetului. În concluzie. Äle strunesc´. totul dispare r mânând doar urme pe paginile albe. cuvânt de cuvânt. cuvântul 5. 6. menit s anun e sosirea r dvanului dar i destr marea a tot ce se realizase. 97 (Vasile Voiculescu. 8. poezia v zut ca un basm i prin tonalitatea elegiac din final. se pare c rimele nu mai au aceea i valoare. caii r zvr ti i. De asemenea. Cele dou puncte de la sfâr itul primului vers marcheaz o pauz în vorbire.´) În ultimele versuri apare dezam girea c de i poetul i-a pus în slujba poeziei toate darurile. având rolul de a introduce enumera ia realizat de urm toarele trei versuri. Cartea) 1. (am dep it) C l uzele au trecut imigran ii peste grani . Äm-´. I. Metafora Äsurugiu la cuvinte´ sugereaz rolul poetului i anume acela de a conduce cuvintele i de a le potrivi cât mai bine în rime i versuri. teme/motive literare: crea ia. iar menirea poetului este aceea de a. iar cuvintele se rup unele de altele (ÄChingile se rup. 3. Crea ia este v zut ca un basm. Strofa final începe cu îndemnul ÄLoc. I. prin mic orarea num rului de silabe este realizat încadrarea în m sura versurilor de 10 silabe.loc!´.i folosi toate darurile în mig loasa munc de a potrivi cuvintele. Poezie) 1. când predomin sentimentul de triste e deoarece poetul nu a reu it s creeze ce i-a propus. a pune pe gânduri. a zbura ca gândul i ca vântul. menirea poetului. fapt subliniat de metafora Äse destram cr iasa de imagini´. zurg l ii de rime´. Nu în ultimul rând. Am trecut cu bine peste sesiune. 7.

mi-am f urit´ are rolul de a marca grafic desp r irea a doua p r i de vorbire diferite: pronumele . Aceast lips de cuno tin e atârn greut i de plumb de aripile gândirii libere.mi´ de verbal auxiliar .. Autoportret romantic) 1. Una dintre tr s turile tradi ionalismului interbelic. 2. îmbun t ite în func ie de condi iile existente pentru a extinde limitele cunoa terii umane. posterit ii prin opera sa. 7. În viziunea autorului. Äsemin e-ale ideii´. ducând a adar la Ämoartea´ lor. ce sunt dezvoltate i aprofundate de fiecare genera ie în parte. Sonetul ÄCartea´ este o oper literar în versuri în care autorul î i exprim crezul liric. Îl doare la inim când vede atâta risip .. Ultima idee prezentat este aceea conform c reia cunoa terea prezent prin intermediul c r ilor a luat locul supranaturalului în explicarea majorit ii elementelor vie ii. explicându-se în felul acesta i dispari ia zeilor care nu au cunoscut ÄMagic-ul cosmos strâns în scoar e´. care ar fi putut perpetua mitul. Prezen a eului liric poate fi eviden iat prin apari ia m rcilor sale specifice cum ar fi pronumele personal de persoana a II-a ÄTu´ ce marcheaz adresarea direct sau a verbului la persoana I plural Äavem´. cosmos ± neologism 4. 9. Fenomenele mai complexe ce nu puteau fi explicate cu ajutorul mijloacelor contemporane erau a adar plasate în sfera unui anumit plan supranatural al c rui st pâni erau zeii. 8. bazându-se majoritatea pe pura observa ie a mediului înconjur tor. Cratima din structura . Consider c uneori chipul iubirii e schimb tor. cartea a reu it s înving efemerul prin anduran . Metafora Äplumbul închisorii´ se refer la imaginea min ii neinstruite asem nat cu o temni de plumb. Pe m sur ce cuno tin ele au avansat i au început s dea un sens ra ional acestor evenimente.De . nevoia credin ei în zei a disp rut. cuno tin ele generale ale omenirii erau limitate. Mintea neluminat de puterea eliberatoare a c r ilor este închis de propriile-i limite. În c r i sunt cuprinse no iuni general valabile. propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele esen iale ale acesteia. care poate fi identificat la nivelul textului este tema timpului.. pornind de la rolul c r ii de a transmite informa ii în timp i spa iu. În Antichitate. I. 6. v zut ca un Ästup´. Penultima strof prezint imaginea c r ii. rolul poetului este acela de a trece Äsucul nemuririi´. apelând la metaforele Äpolenul lumii´ i Äsucul nemuririi´. f r a fi nevoie de contactul direct cu sursa acestor informa ii.3. neputând trece peste anumite bariere ridicate de ignoran a personal . buchi ± arhaism. Scrierile poetului cuprinse în c r i au darul de a transmite cititorului peste genera ii Äsemin ele ideii´ i de a Äspinteca bezna suferin ii´. ca modalitate de transmitere a experien ei acumulate de omenire c tre genera iile urm toare i de transcendere în nemurire sub forma neuit rii.a avea´. O alt interpretare s-ar putea referi la dispari ia zeilor datorit inexisten ei c r ilor. 5. 99 (Vasile Voiculescu. în vreme.

ajutând la creionarea autoportretului. cratima s-a folosit i pentru p strarea ritmului i m surii poeziei. deoarece marcheaz interjec ia i totodat interven ia afectiv a eului liric. Poezia .. unui monolog. iar prin folosirea pronumelui Ätu´ se accentueaz destinatarul mesajul numit i în titlul textului. Compara ia .. a bate o carte. Prin mijloacele artistice. Expresivitatea se refer i la capacitatea limbajului poetic de a exprima într-o manier plastic idei cu maxim înc rc tur afectiv i subiectiv .Autoportret romantic´ este sugestiv. iar rima este îmbr i at . Äacum strada te prime te ca o cutie po tal ´. metafora . M sura este 10 -11 silabe. Ulise) 1. precum epitetul cromatic ..Autoportret romantic´ este o art poetic chiar dac interesul este deplasat de la tehnica poetic la rela ia poet-lume. prezentat într-o manier avangardist . neatins . Titlul este alc tuit dintr-un substantiv propriu. creionând în tu e grave propriile tr s turi fizice. deoarece într-o manier nostalgic poetul î i contureaz imaginea. 7..paji te firav ¶¶.. dar creeaz i o stare de singur tate..chip uscat´).ca faldul unui steag´ eviden iaz expresiv însu irea. nava.. steagul sunt elemente care atest trecerea timpului. cât i a celor morale (meafora .p r alb´. dar într-o viziune romantic . Textul ia forma unei confesiuni.Visez mereu... poet-crea ie. .ca faldul unui steag´. numindu-l pe celebrul erou grec care a participat la r zboiul troian...inim ratacit ´. a duce dorul (cuiva) 4. Poezia nu este numai un autoportret creionat de amintirea celui ajuns la vârsta senectu ii. sunt redate propriile idei despre lume. .. ap sare. fiind sugerat i ideea timpului ce se scurge ireversibil.. 8. În sintagma Äo! gazeta´ este folosit semnul exclam rii. nimeni i nimic nu pare s -l surprind pe acest Ulise. Elementele naturii ajut i ele la creionarea autoportretului ± metafora . Titlul poeziei . c visul mi-e trezie´).. 9. a bate palma. . I. Talazurile. prin conturarea atât a tr s turilor fizice (epitetul cromatic . compara iile . 5. 4. a duce grija. 6. 5. Poezia este un monolog adresat. singurul sprijin la b trâne e fiind crea ia sa (.ca în toiag´.pieptul liber´). Compara ia Äobi nuin a e pe umerii t i ca o c ma uzat ´ sugereaz ideea de acomodare cu o existen absolut banal . a bate pasul pe loc. metaforele . În prima strofa se realizeaz autoportretul artistului.b trâne e brav ´. 6. timpul se scurge implacabil pentru om. Äuzat ´=nefolosit .M sprijin în condei ca în toiag´). Anii care au trecut i-au l sat urmele . în care elementul surprinz tor nu poate s intervin . a duce cu vorba. Äcredincios´=necredincios 2.3.p r alb´. 7. tr s tura fízic . Ästrada e aici la picioarele tale precum un câine credincios´. Expresivitatea se realizeaz în textul poetic dat cu ajutorul figurilor de stil. 100 (Ilarie Voronca.bântuita nav ´. 3. punând în lumin propria stare sufleteasc . dovad fiind motivul visului (. asemenea.. locu iuni/expresii: a fi b tut în cap. Con inutul textului îns contrariaz a tept rile .

. poezia dezv luie o parte ludic . 8. este Äîntors´ de altcineva. iar folosirea pronumelor de persoana a II-a eviden iaz caracterul adresat al textului.cititorului. 9. în platitudinea vie ii comune. Apare implicarea eului liric prin interjec ia Äo!´. În ultimele ase versuri se trece de la cadrul exterior spre cel al interiorit ii. punctul de vedere. identificându-se tr s turi precum nerespectarea constrângerilor prozodice ± versul liber. utilizarea limbajul uzual. Prin metafora Äarcul din pupilele tale´. deoarece eroul este introdus în banalul cotidianului. folosindu-se cuvinte sau combina ii mai neobi nuite. cum ar fi Äzgomote i i ling tâmplele arterele´. ingambamentul (continuarea unei idei în urm torul vers cu liter mic ). schimbarea planului fiind realizat prin conjunc ia adversativ Ädar´. folosind pu ine figuri de stil i eviden ierea spiritului ludic. eul liric dore te s sugereze c viziunea. Fiind scris în spirit avangardist. Textul apar ine mi c rii de avangard . iar cele dou substantive enumerate (Ätâmplele´ Äarterele´) nu sunt desp r ite prin virgul . adic modificat sau concretizat de o putere exterioar individului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful