I. 1. (ÄGerul´ ± Vasile Alecsandri) 1. ger, promoroac ( ur uri, ghea ) 2.

Semnele de punctua ie: punct i virgul de la finalul celui de-al doilea vers desparte dou fraze diferite, marcând o pauz în exprimarea unor idei similare. Poetul nu folose te punctul, ca în finalul strofei, deoarece acesta are rol în încheierea ideii, nel sând loc unei continu ri a acesteia. 3. ÄSa ne-aduc viu aminte de-ale verii înfloriri.´ 4. Tema naturii sub st pânirea iernii; motivul gerului. 5. pronume la persoana I i a II-a: Äeu´, Ätu´; verbe la persoana a II-a: Ävin¶´; interjec ia. 6. Ä(gerul) s lbatic´ epitet personificator, extrem de sugestiv care arat for a de nest vilit a iernii geroase acaparând natura. 7. Substantivul Ägerul´, reprezentând i titlul poeziei, nu este pus la întâmplare la începutul fiec rei strofe, ci prin aceasta, poetul intensific într-un mod aparte ideea central a poeziei, asprimea iernii, dându-i cititorului senza ia de acaparare total , accentuând imaginile sinestezice. 8. Gerul este prezentat de c tre poet ca o minune a iernii, ca un fenomen magic ce pune st pânire asupra întregii naturi. În ultima stof , gerul este invocat de c tre eul liric, prin propozi ia în vocativ: ÄO! tu, gerule n prasnic, vin´. Epitetul Ä(ger)n prasnic´ înt re te ideea de atotputernic, iar compara ia Äca s geata´ întrege te sentimentul de m re ie pe care gerul i-l inspir poetului. Primele dou versuri ale strofei prezint o complex imagine vizual , ce subliniaz grandoarea tabloului. 9. Vasile Alecsandri creeaz un pastel al iernii, de o impresionant m re ie, prin folosirea unui limbaj expresiv, pe tot parcursul poeziei. Elementele care sus in expresivitatea sunt nenum ratele imagini artistice create cu ajutorul figurilor de stil.

I. 2. (ÄPe coastele Calabrei´ ± Vasile Alecsandri) 1. mister = tain parfum = mireasm 2. Äsânu-i´ ± cratima desparte substantivul de persoana I în dativ posesiv, marcând pronun area într-o singur silab . Ästele-n´ ± cratima ine locul vocalei Äi´ - în ambele cazuri, cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i contribuie, prin înlocuirea unor sunete, la p strarea m surii versului. 3. a c lca strâmb, a c lca pe b t turi / nervi 4. sehastru sihastru; Calabrei Calabriei 5. Äluna, vas de aur´, Äse-nal -un negru munte´ 6. Metafora Äpare ca din sânu-i azvârle stele-n cer´ transpune artistic un fenomen natural: vulcanii inactivi al c ror crater izbucnesc uneori în u oare scânteieri. 7. Verbul Äfosforeaz ´, fiind un derivat al substantivului Äfosfor´ exprim o imagine vizual , prin care este sugerat dâra de lumin , pe care vaporul o las în urm în drumul s u prin bezna nop ii.

Adjectivul Ästâncie´ sugereaz o imagine u or însp imânt toare i totodat misterioas , a monstrului subacvatic. Acesta duce cu gândul la Ästânc ´, prin forma derivat , Ästâncie´ 8. Ultima strof ne introduce într-o lume feeric . Poetul reu e te s emo ioneze cititorul prin atmosfera de vis, pe care o creeaz cu ajutorul imaginilor vizuale i a figurilor de stil. Primul vers ne prezint o mare lini tit , sub atomosfer cald , luminat de frumoasa Sicilie, fapt ce reiese din folosirea epitetului Ä(baie) azurie´. Ultimele dou versuri ne indic ajungerea la destina ie, c l torul putând sim i Ädin umbr ´, Äparfumul oriental´ al portului Syracusei. Atmosfera feeric este sugerat printr-un câmp semnatic al lini tii: Ädorm´, Äatmosfera cald ´, Äse scald ´ 9. Poezia ÄPe coastele Calabrei´ este un minunat pastel, în care poetul ne prezint drumul parcurs de vapor Äpe coastele Calabrei´, pân în portul Syracusei. Pastelul este pres rat cu figuri de stil i imagini vizuale de o puternic expresivitate ce reu esc s impresioneze cititorul prin creearea unei atmosfere feerice. În prezentarea peisajului, Alecsandri folose te ca timp predominant prezentul, unul dintre timpurile tipice decrierii, iar folosirea repetat a epitetelor (Äpunte argintie´) a metaforelor (Äluna, vas de aur´) i a imaginilor vizuale, indic în mod cert prezen a descrierii în poezia citat .

I. 3. (ÄPrivighetoarea i m garul´ ± Grigore Alexandrescu) 1. a se culca pe o ureche, a trage cu urechea 2. Virgula desparte vorbirea direct de cea indirect i separ propozi ia incident de restul enun ului. 3. cânta  t cere 4. Adjectivul Änenorocita´ exprim povara privighetoarei de a- i cânta durerea. 5. Ätot împrejuru-i era t cere´ imagine auditiv Äcapul pleo tise, sau râdicase´ imagine vizual 6. Compara ia Äca un aspru judec tor´ arat revolta poetului la adresa îndr znelii m garului de a critica suava privighetoare, idee înt rit prin epitetul Äaspru´. 7. Titlul pune în rela ie de coordonare cele dou personaje principale ale fabulei, anun ând antiteza ce urmeaz s ia amploare pe parcursul poeziei. 8. Ultima strof a poeziei con ine morala. Concentrând-o în imagini vizuale i figuri de stil, poetul ne transmite ideea demonstrat pe tot parcursul poeziei, anume nevoia de a critica resim it de cele mai multe ori în mod nejustificat i absurd, prin raportarea la propria persoan . 9. De i prezint structura unei poezii, opera nu întrune te tr s turile genului liric. Poetul nu pune accentul pe imagini artistice i figuri de stil, ci pe prezentarea alegoric a unei întâmplari, modul de expunere nefiind descrierea, ci nara iunea, tr s tur tipic a genului epic. De asemenea, observ m accentul pus pe personajele ce reprezint timpuri umane. Fiind vorba de personaje-animale, ajungem la concluzia c poezia este o fabul , specia literar ce apar ine genului epic.

I. 4. (ÄUmbra lui Mircea. La Cozia´ ± Grigore Alexandrescu) 1. 2. intensific 3. 4. 5. mu chi, râul, mun i, valuri punctele de suspensie, foarte des folosite în ce-a de-a patra strof , sentimentul de nelini te i totodat creeaz o stare de permanent suspans. a se da de ceasul mor ii, a- i suna ceasul Tema pream ririi str mo ilor (patriotic ); motivul nop ii Äglasul ei se-ntinde,cre te´ imagine auditiv Äale turnurilor umbre peste unde stau culcate´ imagine vizual 6. Epitetul Ä(chipuri) negre´ sugereaz întunericul nop ii ce pune st pânire pe întregul univers i contureaz o atmosfer înc rcat de mister. 7. În prima parte a poeziei se poate observa cu u urin predominan a verbelor la timpul prezent, timp specific descrierii. De aceea, i aici are rol în prezentarea peisajului, în introducerea cititorului în atmosfera misterioas . În final poezia este dominat de imagini motorii, poetul trecând de la descrierea peisajului nocturn la prezentarea învolburat a luptei, ce învie în ochii cititorului. Astfel se explic i folosirea verbelor la perfectul compus, timp specific prescurt rii ac iunii în plin desf urare. 8. Ultima strof transmite ideea permanen ei naturii în raport cu via a, invocând Oltul, martor al atâtor evenimente importante, prin folosirea vocativului, cu rol personificator din primele versuri. Epitetele Ä(virtu i) mari´, Ä(fapte) cumplite´ intensific m re ia acelor timpuri, importan a istoric i totodat sentimentul de recuno tin pe care acestea le stârnesc oric rui român. Întrebarea retoric din final face referire la domnia grandioas a marelui conduc tor, al c rui nume este precizat în titlu, Mircea. 9. Poezia ÄUmbra lui Mircea´ este un imn închinat unei figuri impozante din istoria românilor. Prezen a numeroaselor imagini artistice i a figurilor de stil, împreun cu vocativul ÄOltule´ i imperativul ÄAsculta i´ ce arat implicarea afectiv a poetului, prin vocea eului liric, dovada apeten ei poeziei la lirismul subiectiv.

I. 5. (ÄMul umire´ ± Ioan Alexandru) 1. Luni începuser coala de la ora apte. De luni de zile nu am mai auzit nimic despre el. 2. Äcuvine-se´ ± cratima marcheaz o inversiune în forma verbal cu rol în p strarea m surii versului; Äs - i´ ± cratima desparte dou p r i de vorbire diferite, înlocuind vocala Äî´ în scopul men inerii m surii versului 3. ÄPentru str mo i i pruncii nen scu i´ 4. motivul recuno tin ei, motivul dragostei de natur , motivul divinit ii, motivul amintirii. 5. Eul liric î i face sim it prezen a în poezie prin pronumele i verbele la persoana I i a II-a: Äs -ti mul umesc´, Ämea´, etc. 6. Metafora Änori, aceste flamuri sure´ dezv luie impresia pe care norii o au

asupra poetului, atins chiar de aparenta lor banalitate. Metafora pune în rela ie un element cosmic cu un simbol de glorie. 7. Rolul conjunc iei coordonatoare Ä i´ este de a înt ri dorin a poetului de a mu umi pentru nenum ratele bucurii pe care i le ofer via . El simte c nu îi ajunge cerul pentru a- i exprima gratitudinea, folosind în mod obsesiv conjunc ia ce leag toate aceste elemente. Repeti ie anaforic . 8. Cea de-a patra strof continu în iruirea numai câtorva dintre milioanele de lucruri, de mici bucurii ale vie ii pentru care nu vom putea niciodat s mul umim suficient de mult. De i aparent destul de s rac în figuri de stil i imagini artistice, aceast strof este ea îns i o metafor , unde poetul îmbin atent, cu m iestrie, forme i culori, miresme i senza ii cu ajutorul în iruirii. Ultimul vers marcheaz cititorul prin naturale ea cu care este infiltrat în poezie, poetul reu ind s fac tot mai adânc fascina ia in fa vie ii. 9. Tiltul poeziei exprim simplu, dar cu o not de profunzime ce nu poate trece neobservat , ideea central , tema poeziei, i anume, recuno tin a eului liric pentru ceea ce are cel mai de pre de la Dumnezeu: via a. Fiind un substantiv propriu, nearticulat are rol în generalizarea sentimentului mul umirii.

I. 6. (ÄCrizanteme´ ± Dimitrie Anghel) 1. candid = pur beteal = podoab 2. cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i ine locul vocalei Äu´ (nu ar avea), având rol în p strarea m surii versului. 3. a-l trece toate apele, a trece pragul, a trece în nefiin . 4. motivul toamnei, motivul oglinzii 5. Äo fat ubred i pal ´, Ävasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme´. 6. s spuie s spun -nt ilor -ntâilor 7. Atât epitetul personificator Äoglinzile-obosite´ cât i compara ia Äevlavios ca o vestal ´ adâncesc sentimentele de triste e, de mâhnire, pe care toamna le las în urm . 8. În prima strof a poeziei, poetul realizeaz cu ajutorul unor sugestive imagini artistice i figuri de stil, o paralel între anotimpul trist i monoton , toamna, i fata singur , Ä ubred i pal ´. Folosirea epiterului personificator Äoglinzile-obosite´ adânce te sentimentul de complet melancolie ce s-a instalat în cas odat cu sosirea toamnei. Fata descris de poet prin dou epitete o fac s se potriveasc perfect decorului. ÄPreschimb florile în vase, evlavios ca o vestal ´: compara ia fetei cu o vestal face din acest procedeu banal un adev rat ritual, pentru cea care Än-a fost mireas ´. Este un tablou simbolist în care obiectele sunt descrise din perspectiva unei st ri puternice, obsesive. 9. Limbajul folosit de D. Anghel în poezia sa este sugestiv. El pune la îndemâna cititorului elementele necesare pentru ca acesta s în eleag în maniera proprie

Putem considera c poetul sugereaz pe tot parcursul poeziei o paralel între trista toamn . balul pomilor fiind dulcea prim var . dar calde ale prim verii epitet sinestezic specific simbolismului 7. f r de ve mintele catifelate pe care acesta le pune la dispozi ie. pruni 2. ± folosirea simbolului cromatic ± sinestezie Ädulci orchestre´ I. pref cut. 9. a pronumelor la persoana a II-a: Ä. înve mânta i. care transform întrega natur în s rb toare. Pomii.i´. ÄP trunde i. 4. 2. I. cu sufletul la gur . a substantivelor în vocativ: Ästihuri´. Äcai ii. Äpomi´ fac ca titlul s reprezinte perfect tema poeziei. motivul prim verii. (ÄBalul pomilor´ ± Dimitrie Anghel) 1. str lucind în lumina lunii. fata pentru care cititorul presupunea c iubirea tinere elor a murit. 5. (ÄEpigrag´ ± Tudor Arghezi) 1. persoana a II-a. cai i. 8. / înve mânta i în haine albe se clatin în fa a lunii´ imagine vizual Äpe gura scorburilor vântul plecat a de teptat un cânt´ imagine auditiv . Äv ´ i a adjectivelor pronominale la persoana I: Ämea´. zarz rii i prunii. Ultima strof treze te cititorul din visare. zarz ri. elidarea lui e. Autorul pune toat aceas atmosfer feeric de noapte de prim var doar pe seama anotimpului. Leg nându-se u or în b taia vântului. Tiltul anun poezia ca pe o metafor . Cele dou copile seam n ca dou pic turi de ap . folosit cu sens metaforic pe lâng cel de-al doilea. i casa fetei. fra i de suflet. Substantivul Äbalul´. Folosirea numeroaselor verbe la imperativ. în elese i neîn elese´ 5. aducându-l din nou cu picioarele pe p mânt. intr-un suflet. motivul lunii. 3. cu sens metaforic urmat de . s-au ± cratima desparte dou p r i de vorbire diferite. având rol în men inerea m surii versului 3. 7. Prima virgul desparte un substantiv în vocativ de restul propozi iei. tri ti i delica i´. 8. Epitetul multiplu Ä(pustnicii) tineri. pomii parc danseaz . anotimpul în care toate florile mor. cum ar fi: Äzbura i´. 6. Epitetul metaforic Äroze (gesturi)´ îmbin armonios mi carea suav a pomilor în b taia vântului cu culorile palide. 6. Toamna se seam n grâul.semnifica ia versurilor. Äporni i´. Apostroful marcheaz lipsa accidental a vocalei Ä ´. iar ce-a de-a doua separ dou propozi ii / verbe la imperativ. 4. redevin Äbanalii pomi din fa a casei´.

3. Se remarc astfel prinadresarea direct al persoana a II-a. a ucide = a omorâ a ucide  a învia 2. 9. poetul empresionând prin for a expresivit ii limbajului. dau cititorului senza ia c se afl în mijlocul unei adev rate Äfurtuni´ de crea ie. 6. (ceva) de vis. Poezia lui Tudor Arghezi este o art poetic ce impresioneaz prin limbajul folosit de poet pentru a se face în eles i mai ales prin rela ia dintre crea ie i eul creator. ce o vor p stra mereu. prin intermediul interoga iei retorice din ultimele versuri este eviden iat singur tatea micii viet i în momentul pr bu irii din zborul ei înalt. Înc din primul vers al poeziei se remarc folosirea verbului la imperativ Äzbura i´. 7. (ÄLumin lin ´ ± Tudor Arghezi) 1. Epitetul simplu Äu oar (zbur toare)´ subliniaz delicate ea i fragilitatea albinei. mod ce prezint o ac iune îndesf urare. I. Poezia are un puternic impact asupra cititorului. Virgulele utilizate marcheaz apari ia unui substantiv în vocativ.versul ÄP stra-v -vor într-un sicriu de carte´ exprim d inuirea în timp a operei artistului. O caracteristic a limbajului poeziei argheziene aste expresivitatea ob inut . Deasemenea. 4. iar compara ia stihurilor cu Äp s rile mici de catifea´ stârne te duio ie în sufletul cititorului. subliniaz mai mult Äsuferin a´ bietei vie uitoare prin compara ie cu somnul dulce din stup. Arghezi încearc s ne transmit ideea c orice creator poate învinge timpul i spa iul prin crea ia pe care o las în urm . observându-se totodat i compasiunea poetului pentru starea acesteia. lâng substantivul Älumin ´ creeaz o metafor de o dulce muzicalitate (ob inut prin repetarea unor sunete). Compasiunea sa pentru munca micilor vie uitoare. 5. implicarea afectiv a eului liric. Dup cum arat i titlul. Aceasta este dat în primul rând de întrebuin area numeroaselor verbe la imperativ. Titlul poeziei surprinde prin aparenta lips a leg turii cu textul cu textul acesteia. care urmat de adverbul de timp Äacum´. Poetul îmbin cu m iestrie elemente surprinz toare. Äepigraf´. Urmeaz abunden a de imagini vizuale i figuri de stil de o impresionant for . singular. forme verbale la persoana I (iubesc). cu ajutorul c rora eul liric apare ca un comandant al armatei cuvintelor. care îi va impresiona pe tinerii cititori. neterminat . utilizarea verbelor la gerunziu (z cân. 7. 8. Adjectivul Älin ´. 8. urmat de un determinant. 9. 9. fiind folosit de fapt cu sens metaforic. ca prin vis. poezia preg te te cititorul pentru furtunoasa leg tur pe care procedeul crea iei o stabile te între opera i creator. În cea de-a treia strof a textului poetul prezint moartea albinei ca o jertf suprem în numele muncii sale sacre (tezaurul de cear ). adjective pronominale posesive (mea). dormind).

Äde tele´ ± degetele. Poezia ÄCuvinte stricate´ se încadreaz în lirica subiectiv în primul rând prin prezen a eului liric. 4. Marcheaz pronun area ultimei vocale a primului cuvânt i a primei vocale a celui de al doilea într-o singur silab . Cratima (semn ortografic) marcheaz desp r irea formei verbale de forma neaccentuat de persoana a III-a. I. În al doilea rând. Înc din titlu. (ÄNiciodat toamna´ ± Tudor Arghezi) 1. Astfel se formeaz un epitet metaforic surprinz tor prin formasa simpl . Poezia marcheaz prin abunden a imaginilor artistice formate din îmbin ri surprinz toare ale cuvintelor prin tehnica specificarghezian . . a sentimentelor eului liric (dezam gire. 5. Arghezi introduce procedeul esteticiiurâtului. hule te-le). Am s vin când voi avea pu in timp. ÄFâstâcite i neroade´. I. etc) ce creeaz surprinz tor imagini artistice. Am b ut o caraf de vin ro u. dar contrariant tocmai prin semnifica ia adejectivului-epitet. Exclama ia din primul vers al strofei indic prezen a unui eu liric dezam git de crea ia sa Äs-au stricat cuvintele mele´. ÄPalid a ternut e esul cu m tas ´. îngroape 2. 9. indicat de folosirea verbelor i pronumelor la persoana I i a II-a (mele. în care poetul î i va Ärenega´ propriile Äcuvinte stricate´. 7. rela ia poet ± material poetic. etc. Cea de-a doua strof a poeziei exprim dorin a eului liric de a crea i totodat r zvr tirea sa în fa a neputin ei de a. forme pronominale de persoana I ± Ä-mi´ Adjective posesive de persoana I ± Ämele´ 6. cuvinte. prin exprimarea direct a tr rilor. imagine vizual ÄUmbl prin mocirle cu stele´.). cuvintele. De altfel. metonimie ± Äaur i parfum´. ÄP s rile negre suie în apus´.´ 4. plural a pronumelui personal Ä-le´. având rol în p strarea m surii i a ritmului versului.i g si cuvintele. 8. 10. buze. Semnnul exclam rii (semn de punctua ie) marcheaz o porunc a poetului adresat cititorului. estetica urâtului Äumbl prin mocirle de stele´. a exclama iilor i a întreb rilor retorice (Äle vezi?´. îmbinând armonios în maniera-i caracteristic cuvintele.din utilizarea num rului însemnat de figuri de stil (metafore: Ätezaurul de cear ´. Imagine auditiv ÄS nu le mai cânte cumva´. 11. 3. revolt i uimire. Ähule te-le!´). (ÄCuvinte stricate´ ± Tudor Arghezi) 1. s-au sculat. ÄLe vezi? Au c zut. 3. voci 2. Äîs´ ± sunt . desfrunze te. titlul anticipeaz tema poeziei.

. Folosirea verbelor la mod indicativ.. 9. motivul trecerii timpului. / Nu mi-ai trimis. niciunul. B iatul acela este slab de înger. rezultat al lipsei Äunui semn´ din partea Celui de sus Ädoar mie. Ämie´. evident în textul dat în primul rând prin prezen a m rcilor eului liric (verbe i pronume la persoana I i a II-a). 6. Primul catren al poeziei este un monolog adresat divinit ii în care eul liric î i face sim it prezen a înc din primul vers. subliniaz dorin a arzând a poetului de primi un semn din partea divinit ii. evident prin folosirea verbului Ävreau´. Prezen a eului liric este evident în text prin folosirea frecvent a pronumelor i verbelor la persoana I i a II-a: Ä. de când m rog. 7. 12. neputin = imposibilitate.´ 8. ÄP s rile negre suie în apus/ Ca frunza bolnav -a carpenului sur´ ± compara ie prin care zborul p s rilor c l toare c tre alte meleaguri este pus în rela ie cu Äboala´ ce cuprinde în fiecare an carpenul (desfrunzirea). exprimat cel mai concret în primul vers: ÄNu. 7. I. Motivul îngerului (ca semn al divinului). Perfectul simplu (sau trecutul definit) exprim un fapt complet s vâr it într-un anume moment al trecutului. Poezia lui Arghezi transmite un puternic sentiment de triste e i dezam gire a eului liric. Domnul.i cer un lucru prea cu neputin ´. etc.i´. înt re te motivul eului liric de a da glas repro ului. 4. i totodat dezam girea sa. dar marcheaz în acela i timp i un repro la adresa Domnului. Ävorbeai´.ÄStau în rmu-albastru-al râului de soare´. comunicarea cu divinitatea. Substantivul toamna. Punctele suspensie adâncescregretul poetului de a nu fi auzit de divinitate. mod ce exprim o ac iune prezentat de vorbitor ca real . 2. 8. Am cump rat azio imens stea de mare. Motivul toamnei. Epitetul multiplu Ärecea (mea-)ncruntat (suferin )´. 5. Una din principalele tr s turi specifice modernismului identificate în poezia lui Arghezi este subiectivismul. Se observ intelectualizarea emo iei i intensificarea tr irilor eului liric prin prezen a numeroaselor imagini artistice de o deosebit valoare stilistic . Titlul poeziei se reg se te i la începutul primului vers. verbul Äa fi´ la perfect simplu adânce te intensitatea tr irilor eului liric în fa a imensit ii toamnei. 6. Ä(m ) rog´. Strofa transmite o dorin adânc a eului. 3. (ÄPsalm´ ±Tudor Arghezi) 1. 5. Pova = sfat. Este o stea în devenire. La nivel prozodic observ m cultivarea versului liber. vecinicul i bunul. dorin a de concret. În limba literar este timpul specific poeziei.. În poezie. ce fac evident monologul adresat lui Dumnezeu. precedat de adverbul de timp cu valoare absolut Äniciodat ´ intesific fascina ia poetului în fa a grandioasei toamne.

I. lâng care plasat e un verb la mai mult ca perfect (timp specific unei ac iuni trecute i demult încheiate). cuprins în forma unui monolog adresat din poezie. Pâinea coapt pe vatra bunicilor este cea mai bun din lume. Limbajul este familiar. În aceast poezie lirismul este de tip subiectiv deoarece sunt exprimate în mod direct st ri. 13. 8. eviden iind tocmai dorin a eului liric de a diminua distan a dintre el i divinitate. a se pleca. a adeverbului abia. Din cauza suferin ei a ajuns o umbr de om. constituit dintr-o locu iune adverbial Äde-abia´. împreun cu cea a exclama iilor (Änu te-ai uitat o dat înapoi!´) i a întreb rilor retorice (Äde ce-ai plecat?´) marcheaz în poezie lirismul subiectiv. subliniaz durerea înc puternic din sufletul poetului. Ämie´).]/ De ce-ai plecat?de ce-ai mai fi r mas?´. a pleca urechea. Äam rugat´. ajutând astfel la men inearea m surii i ritmului versului.i pleca capul. 3. Ämea´. i glasul orgoliului r nit Äde ce-ai mai fi r mas?´ 6. . motivul plec rii. tr iri ale poetului (dezn dejdea. voiam s i r mâi/ [. Teoria iubirii neîmplinite. De asemenea. 2. 2. I.. Linia de pauz marcheaz o structur incident . (ÄDe-abia plecase i´ ± Tudor Arghezi) 1. 14. persoana a II-a. a verbului sugereaz repro ul eului liric la adresa iubitei. Titlul poeziei. Indecizia din sufletul poetului este redat în special în primul i ultimul vers ÄVoiam s pleci. Ävoiam´. ÄVoiam s pleci´. singurul. Äplecase i´). Tot acel vis îngrozitor s-a dovedit a fi un semn pe care numai eu îl puteam în elege. 7.9. a. (ÄGri´ ± George Bacovia) 1. Retorismul întreb rii din finalul strofei adânce te sentimentul melancoliei dat de regretul eului liric în fa a deciziei sale de a renun a la iubire. care o vrea înapoi pe fiin a iubit ÄDe ce-ai plecat?´. iar la nivel lexico-morfologic exist m rci ale prezen ei acestuia (Änu cer´.. separând vorbirea direct de restul versului. Îmi va r mâne mereu în suflet vatra p rinteasc . 9. 4. îmbinat cu termeni arhaici (ghies). Ultima strof se realizeaz în întregime pe baza antitezei între glasul inimii (cel neauzit) i glasul min ii eului liric (gândul cel dintâi). Prezen a m rcilor eului liric (precum verbe i pronume la persoana I i a II-a Äte-". Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i are rolul marc rii pronun rii într-o singur silab a prepozi iei Äde´ i a primei vocale Äa´. Interoga ia retoric din ultima strof transmite cititorului lupta ce se d în sufletul poetului între glasul inimii. regretul de a nu avea Äsemne´ din partea divinit ii). Ävoiam i s r mâi´ 5.

Äplumb´ 5. 7. motiv des întâlnit în opera bacovian . orizont = zare. Ägri´. anticipeaz tema poeziei. sumbru = întunecat. Epitetul cromatic Äcâmpia alb ´ nu are o simpl valoare ornant . în poezie pot fi identificate o serie de elemente din câmpul s u semantic Äînnegri´. Spa iul poetic este tensionat de imaginea repetat a mi c rii corbului. De asemenea. Äam oftat´. 7. motivul plumbului. Astfel impresia creat este de stranie mi care în cerc. imprimând viziunii poetice un caracter ireal. 6. corb). Ideea este înt rit i de metafora Äninge gri´ care adânce te starea depresiv a eului. 6. Ägri´. Zborul corbului într-o direc ie nedeterminat (în prima strof ) i întoarcerea lui în a doua strof . devenind astfel un laitmotiv. Cea de-a doua strof a poeziei continu descrierea tabloului trist de iarn din prima strof . Se observ construc ia închis marcat de apari ia versului Ät ind orizontul. cu rol în adâncirea senza iei de melancolie. sugereaz repetarea obsesiv a mi c rii . pân i zarea îngreunându-se parc sub for a z pezii Äde plumb´. (ÄAmurg de iarn ´ ± George Bacovia) 1. dar i în cel al primei strofe. 5. 8. 4. Se remarc acea concordan . adjective posesive i pronume la persoana I: Ämi-am zis´. Verbe. deprimare. în amurg. construit simplu din adjectivul cromatic Ägri´. motivul iernii. I. atât în finalul acestei strofe. motivul corbului. În ultima strof a poeziei ÄGri´ Bacovia transmite o neagr melancolie dat de starea singur tate resim it de artist în raport cu tot ceea ce îl înconjoar . Se observ repetarea acestuia i în interiorul poeziei în sintagma Äninge gri´ din finalul fiec reia dintre cele dou strofe. în amurgul vie ii. 15. posomorât. glul. îndeosebi vizuale (Äiar în zarea grea de plumb/ Ninge iar´) i al figurilor de stil bazate în special pe cromatica monoton a peisajului Äînnegri´. 3. înt lnit i în alte poezii bacoviene dintre monotoniadecorului exterior i sentimentul depresiv care îl domin pe poet. Aceast stare este redat cu ajutorul imaginilor artistice. 2. ÄCâmpia alb ± un imens rotund ± ´. sugerând triste e. Epitetul metaforic Ä(zarea) grea´ arat senza ia ap s toare pe care o resimte eul liric. diametral´. având rol în p strarea m surii i ritmului versului. Äplumb´. Folosireacratimei marcheaz în ambele cazuri pronun area într-o singur silab a sunetelor finale din primulcuvânt i a celor ini iale din cel de-al doilea (valabil i pentru al doilea cu al treilea cuvânt). 4. tema mor ii. Äplumb´. sentimentul de vid. singur tate. Äninge´. ÄCopacii rari i nin i par de cristal´. 9.Ämea´. (greu)ca plumbul. 3. Metafora Äzarea grea de plumb´ adânce te ap sarea uria din sufletul eului liric. Inim de plumb. el creaz un contrast expresiv su termenii care evoc insistent culoarea negru (sumbru. tema solitudiniii. Titlul.

prezente în text. 7. 6. Iubirea a murit de curând. 16. 3. culoarea dominant este negrul mor ii. Dorin a simboli tilor era aceea de a nu numi în mod direct st ri sau sentimente. Ächemam´. 4. în aceast poezie. c dere i moarte. agonizant . (ÄNegru´ ± George Bacovia) 1. solitudinea poetului aflat într-un spa iu închis. I. Adjectivul Änegru´ reprezint un simbol des întâlnit în poezia bacovian . sicrie. trist . tema mor ii. prezen a simbolului. Prezen a eului liric în poezie este sugerat prin folosirea verbelor i pronumelor la persoanele I i a II-a: Äspune´. carbonizate = arse. 17. pentru c este prezent verbul Äfumeg ´. tematica: moartea. dar ia verbelor la . mangal. Reluarea în ultimul vers a metaforei Änoian de negru´ duce cu gândul al un sfâr it de lume material i sufletesc. Äcarbonizate flori´) sau prin sfâr itul iubirii. motivul sicriului. Äpic frunza/ i-i galben ca tine´ imagine vizual Äiar eu în golul toamnei/ Cheman în aiurare. ideea mor ii este sugerat prin dezagregarea materiei (Änoian de negru´. 8. 9. a umbla de funza fr sinelului. peste tot sunt semne ale distrugerii. I se asociaz Äparfumul de pene arse´. a t ia frunze la câini. sentimentul vidului I. Metafora Änoian de negru´ semnific o gr mad de scrum. Motivul centralal strofei este amorul. ceea ce ar însemna c arderea nus-a produs de mult. 8.´ imagine auditiv 5. 2. Totuleste ars.. Se men ine m sura i ritmul versului. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite (conjunc ia coordonatoare Ä i´ de pronumele Ä-i´). sugerând prin conota ia cuvântului Äamurg´ sentimentul de vid. frunz . a sugestiei. 5. 4. Titlul ÄAmurg de iarn ´ este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. iar prin substantivul Äiarna´ ± o lume pustie. Focul i ploaia. Acesta sugereaz prin repetarea obsedant ideea mor ii prezent în toate elementele din jur.ce devine o expresie simbolic a unei st ri limit . parfum = miros 2. ci de a le sugera prin intermediul simbolului. galben . 3. Astfel. Linia de pauz marcheaz aici tocmai sfr itul unei etape (amorul). arse. sunt ambele elemente ce duc la dezagregare. carbonizat. consecin a fonetic fiind pronun area într-o singur silab a celor dou cuvinte. Ä-m ´. Flac ra arunc scântei pe p mântul ud. 9. Ätine´. marcând elidarea vocalei Äî´. Poetul pare a fi supravie uit unei experien e de co mar carear fi putu avea loc în vis. (ÄPastel´ ± George Bacovia) 1.

plou . care au pus st pânire pe sufletul poetului. I. Ästai´. Änoapte deplin ´. 2. Epitetul personificator Ägrele (t l ngi) adormite´ sugereaz un sentiment de ap sare. cauzate de ploaia nesfâr it ). De i intitulat ÄPastel´. (ÄP lind´ ± George Bacovia) 1. Ploaia. În luna mai vremea este cea mai frumoas de pe tot timpul anului. (ÄPlou ´ ± George Bacovia) 1. motivul ploii. 7. marcheaz grafic regretul eului liric în fa a alegerii f cute. 5. 6. Nu mai pot merge la mare. Tema poeziei este tipic bacovian . st ri ale poetului (Aici agonia. 8. care pustie te natura. depresia. Sentimentul vidului. l sându-l în urm pe poet într-o stare de dezn dejde. al turi de linia de pauz . Un procedeu tipic simbolist este repetarea unui vers în poezie. 6. nu este un simbol al fecundit ii naturii. 7. 9. . pierderea iubirii asociat imaginii dezolante a toamnei. Cea de-a treia strof completeaz tabloul monoton al unei naturi înecate de ploaie. aceea de a renun a la iubire. în poezia bacovian . Äpal lumin ´. dezn dejdea. aceste st ri sunt sugerate i prin utilizarea liniei de pauz sau a punctelor de suspensie. Utilizarea punctelor de suspensie în finalul primului vers exprim sentimentul de dezn dejde a eului liric în fa a ploii nesfâr ite. ci unul al dezagreg rii materiei. al triste ii pune st pânire pe poet. nu vine s purifice. 3. 4. 19. tin . de dezn dejde a poetului ca urmare a ploii.imperativ: Är mâi´. 9. motivul talangei. Cadrul pustiu al toamnei vine s sublinieze triste ea. simbolism tematic (pierderea iubirii) utilizarea simbolului repetarea unor cuvinte sau sintagme I. Impresia de sfâr it de lume este astfel amplificat de repetarea acestui cuvânt în versul-refren al poeziei. Utilizând simbolul sau repetând anumite sintagme sau versuri sunt sugerate sentimente. cu valoare de refren (ÄAh. Aici ea cade neîncetat. agonizant . Äspune´. 8. forme verbale i pronominale de persoana I i a II-a : Än-am mai v zut´. Punctele de suspensie. 18. plânsul t l ngii când plou !´) ce sugereaz aici atmosfera ap s toare. De asemenea. sentimentul de vid. poezia bacovian se constituie mai degrab într-o descriere a tr irilor poetului (un decor interior) pe fundalul unei toamne agonizante. Ä-mi´. În cea de-a doua strof este prezentat plecarea iubitei. O caracteristic a limbajului simbolist este sugestia.

marcând pronun area într-o singur silab . O umbr de triste e îi r s ri pe fa . 20. virgulele despart o structur (substantiv+adjectiv). în care pân i lumina pare trist . Nu mi-a spus unde pleac . Inversiunea Äumed [. care imprim ideea de m re ie. Aceast imagine dezolant a eului liric bântuit de gândul mor ii într-o pia solitar . caracterul de art poetic al textului barbian. constituit dintr-un verb la indicativ precedat de pronumele personal Ä i-´. astfel. Pia a neagr din România s-a extins în ultimii ani. (Ä i-am împletit. este un laitmotiv al liricii bacoviene ce trimite c tre o tem tipic simbolist : moartea prezent în toate elementele lumii înconjur toare.. 3. ce îl macin pe poet. constituit dintr-un verb la gerunziu (Äp lind´) trimite cu gândul la un decor tipic bacovian. 9. Lacul era dezmierdat de mii de unde aurii. ÄS te înal i mai grav în cadrul t u de azur´ ÄA teapt infinit i limpede ca marea´. dominat de obscuritate. tipic bacovian . contribuie la men inerea ritmului i m surii versului. 7. lirism subiectiv descrierea tr s turilor interioare ale poetului m rcile lexico-gramaticale ce marcheaz prezen a eului liric (verbe i pronume la persoanele I i a II-a) 7. inim de piatr . lipsit de orice speran de a ie i din el. devenit o umbr ce bântuie prin pie ele solitare.. Astfel se insinueaz gândul obsedant al singur t ii. Titlul poeziei. Ätristele becuri cu pal lumin ´. Se anticipeaz . . de restul propozi iei. Epitetele Ätristele becuri´ i Äpustiilor pie e´ sugereaz o atmosfer monoton . 4. 8. astfel. 3. ± utilizarea versului cu valoare de refren ± tematica: moartea. 6. ce simbolizeaz de fapt crea ia. un spa iu în care poetul însingurat i dezam git bântuie. arat atitudinea subiectiv a poetului i marcheaz adresarea direct c tre Äsl vita sor ´. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite. dar i la Äp lirea´ sufletului poetului.] tiara´ accentueaz semnifica ia epitetului Äumed ´.. I. cunun = coroan grav = solemn 2. în vocativ. cu mâna pe inim . Ultima strof are acee i structur închis .´ ± Ion Barbu) 1. cu valoare de refren. Structura închis a acestui ultim catren sugereaz la rându-i. 6. spa iul închis în care agonizeaz poetul. imagine schematic . 4. al pustiului. Pia a pustie este un decor des întâlnit în poezia lui Bacovia. ob inut cu ajutorul unui num r mic de figuri de stil (epitete).2. ca i primele dou prin repetarea în debut i în final a aceluia i vers (ÄSunt solitarul pustiilor pie e´). înc din titlul. Titlul poeziei. Äpustiilor pie e´ 5. pia a pustie. 5..

I. . Verbele la modul conjunctiv au rolul de a exprima dorin a eului liric de a fi al turi de femeia iubit i de a. sentimentele lui înfocate pe care dore te s le eternizeze. din incipitul poeziei. devenit un motiv al poeziei. Sentimentul de triste e este ilustrat cu ajutorul epitetului Äbra ul rece´ i al personific rii ÄAcela i pesc ru în larg va plânge´. dar i cu al metaforei ÄMelancolia va luci stelar´. 4. iar cântecul devine asemenea unei vr ji. Mesajul poetic este încifrat. idee sugerat de verbul a cânta: Äs cânt´. Metafora ÄDumnezeie te-ntraripa i de vânt´ sugereaz înfocarea eului liric i a iubitei sale i faptul c sentimentele acestora. 7. Ä i-am împletit. material . M rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele la persoana I singular: Äa vrea´ i plural: Äs plutim´ i pronumele personale la persoana I singular: Äm ´ i plural: Änoi´. 5. melancolie = triste e. un clocot interior. ÄUn cântec f r moarte a vrea s cânt´. În ultimele dou strofe eul liric î i imagineaz momentele finale ale iubirii lui. din crearea unor figuri de stil. spre care tinde eul liric. Este utilizat motivul mitologic al reginei Berenice în cadrul unei metafore pentru a reda imaginea cerului înstelat care pare s ating îndr gosti ii: Äpeste noi va ninge rar/ O pulbere din Coada Berenicei´. creând o atmosfer melancolic . plan aflat în opozi ie cu cel întunecat al lumii materiale: ÄPe marginea de umbr a tunicei´. referindu-se la iubirea tr it de to i îndragosti ii. 9. al c rui limbaj se caracterizeaz prin ambiguitate. Cununa Ariadnei) 1.i eterniza sentimentele de dragoste. care sugereaz leg tura permanent dintre natur i eul liric. tr s tur specific poeziei moderniste. Poezia poate fi privit ca o art poetic . înfocat . Exprimarea ideilor i tr s turilor eului liric într-un limbaj atipic.. rela ia dintre poet ± crea ie sa fiind sugerat de utilizarea unor termeni su sens conotativ. motivul lunii. prin care se face o nou trimitere la planul ceresc. motivul cântecului. o incanta ie a iubirii: ÄUn cântec printre ani i un descânt´. 8. 31 (Dan Botta. 3. În cea de-a doua strof sensul simbolic al cuvântului este generalizat. aflat în contrast cu cea dinamic . 9.´ apar ine liricii subiective în primul rând prin prezen a evident a eului liric. au o valen eliberatore i în acela i timp le insufl vitalitate. înl n ui i = uni i. Cratima din structura ÄDumnezeie te-ntraripa i´ marcheaz elidarea vocalei î i are scopul de a p stra ritmul i m sura versului. prin intensitatea lor. indicat de verbe i pronume la persoana I i a II-a. simbolizeaz dragostea eului liric pentru iubita sa. 2. Verbul Äs plutim´ ilustreaz dorin a eului liric de a dep i zbuciumul lumii materiale prin intermediul sentimentelor lui în l toare i eliberatoare. îi ajut s se deta eze de zbaterile ce in de sfera terestr .. Äs cânte´. Poezie modernist . 6. Barbu folose te în poezia sa sugestia ca procedeu principal al limbajului poetic. Cuvântul cântec.8. Teme/motive literare: tema iubirii.

. face trimitere la faptul c prezen a permanent... În partea a doua a poeziei se remarc acumularea de nega ii pentru a sublinia necesitatea lini tii i a uit rii la care aspir eului liric.nu-mi da´ are rolul de a marca elidarea vocalei .abia începea¶¶. continuând s .loveau¶¶ i .. timp încheierii acesteia. prin utilizarea adverbelor negative (Änu´.se trezeau¶¶ i . precum epitetul în inversiune (. Änu vreau´. Incipitul poeziei reprezint pân acum parc a unor for e interioare care a nu s-au manifestat. 5. (adjectiv) 4. Ävaluri«loveau´.valuri´ 2. la . îmi¶. Prin intermediul metaforei cu valoare de simbol marea este asociat cu imaginea p durii. 7... Änici´ ± valoare adjectivala) ideea de singur tate i de întoarcere c tre sine este foarte bine eviden iat . metafora(. Marea) 1.. .cre teau´. pronume i adjective pronominale la persoana I (Ämi´.î´ din forma pronominal . valuri. 8.frunze´. teme/motive literare: marea. Astfel. Imperfectul. 3. Cratima folosit în construc ia . trecându-se de în trecut f r odat a se preciza momentul ce au ie it din starea de sim it la . Ämeu´. Pentru a marca grada ia ascendent agita iei interioare sunt folosite figuri de stil.digul pieptului meu¶¶). stabilindu-se o analogie între sunetul produs de valurile Äclocotitoare´ i fo netul frunzelor. Am fost la mare. Äs uit´) 6. uitarea. astfel fiind accentuat trezirea din somnolen asem narea i realizându-se o simetrie a textului. . o data la mijloc i o data în finalul poeziei. (substantiv) Parcul acela este mare. Ätalazuri cre teau´). Äm ´)...i fac . Grada ia este marcat verbal care exprim laten o ac iune început i de verbele folosite.I. 32 (Emil Botta.. dar i diferite tipuri de imagini artistice vizuale sau auditive (Äleg nare de frunze´. verbe la persoana I (Änu tiu´. for ele interioare nu mai pot fi st vilite. Sintagma este folosit de doua ori pe parcursul textului..clocotitoare valuri¶¶).

Apare epitetul în inversiune .mohorâte flori´. 2. cauzat de amintirea clipelor frumoase care in de trecut (. În ultima strof a sonetului predomin sentimentul de triste e. luna. . apare ideea trecerii ireversibile a timpului. I. 3. inducând un sentiment de triste e.. Ea se ofilise de dorul celui drag (sens figurat/ conotativ). figur de stil menit s arate coresponden a dintre tr irile eului liric i natur . Sentimentul predominant care se desprinde din poezie este triste ea. Epitetul .. Totodat . 4. cratima leag p r i de vorbire diferite i este utilizat de asemenea din necesit i prozodice (pentru men inerea ritmului).. titlul sugereaz asem narea evident în percep ia eului liric dintre fream tul p durii i clocotul m rii. Se creeaz o simetrie între natur i starea eului liric. metafora amintit fiind explicitat pe parcursul textului liric. Eul liric simte c nu mai poate aduce clipele trecute înapoi i încearc un sentiment de nostalgie.marea p durii´.ursuz luna´ etc. indu-i parc suferin a. Eul liric regret c nu se mai poate întoarce în trecut. la perioada de tinere e pentru a sim i m car o clip de fericire. Grupurile nominale indic faptul c triste ea este sentimentul dominant (.. Titlul este reprezentat de un substantiv articulat hot rât ± marea ± care denume te metafora central a textului. acesta are rolul de a ar ta .în zadar vei cere viclenei n luciri/ S . acest lucru fiind reliefat de atitudinea eului liric de a privi spre trecut cu nostalgie. ursuz = posomorât .9. În primul vers.i mai învie-o clip a stinsei fericiri´). Teme/ motive prezente în poezie: timpul. Gr dinile Am girii) 1. tulburi nori´.. 6.Gr dinile Am girii´. acesta fiind lipsit de via . tain = secret. . Astfel. 5. .). .v zduhul ve ted´ are rolul de a descrie v zduhul.searbedele zori´. natura împ rt 8. nefiind mul umit de prezent. umbra. Caragiale. mohorât... 33 ( Mateiu I.. În poezia . Mu cata se ofilise deoarece nu o udase nimeni (sens propriu/ denotativ)..v zduhul ve ted´. 7.

... pentru el. . Astfel lacul reprezint un element ce apar ine spa iului exterior poetului i care îl inspir . 9. gr dina.apusa tinere e´.tulburi´... ar tându-se starea eului liric ± regretul dup . natura.gr dinile´) i unul abstract (. se arat existen a unui loc aflat în con tiin a eului liric. Inversiunea . crea ia romantic accentuând rela ia dintre om i natur . Motivul lacului este unul specific romantismului. Coama bogat a calului demonstreaz c este bine îngrijit.Am girii´). .s-a ofilit´.ve ted´. 7. Titlul .ursuz ´.. Astfel.viziunea modificat a eului liric. I.. C linescu. poetul...amara´. 2. spa iu legat de clipa prezent . Repeti ia enumera iei Äsolemn i elegant´ realizeaz paralelismul între prima i ultima strof ..motivul codrului. o imagine a efemerului.searbedele´). În structura ÄDescoperit-am´ cratima marcheaz scrierea inversat a formei verbale la timpul perfect compus. . 34 (G. Äeu´. figura de stil creionând atitudinea specific poetului romantic pe care o preia i eul liric. 3. Câmpul semantic dominant din poezie este acela al triste ii (.. . 6. . .Gr dinile Am girii´ con ine un termen concret (. trimite ini ial cu gândul spre o imagine a frumosului. . lucrurile frumoase nemaiavând nicio importan cruzimea sor ii care face ca timpul. a armoniei dar prin ad ugarea celui de-al doilea termen (am gire) se eviden iaz ideea c totul nu este decât o iluzie.. motivul lacului 5. pronume la persoana I ± Äîmi´. clip în care nu mai exist decât am girea. ÄFunebra turl sumbr printre molif i i pini´ 4.. Spa iul imaginat. prezen a sa în poezie ajutând la conturarea universului poetic romantic care constituie tema textului. Pe coama acestui deal se cultiv pomi. care este personificat prin scrierea cu majuscul . Neoromantic ) 1.amara soart ´ arat respectiv lucrurile frumoase s treac f r s existe ansa de a le întoarce.. Verb la persoana I singular ± ³Descoperit-am´.vei plânge´. relevând asem n rile dintre ÄPoetul´ de acum un secol i eul liric.mohorâte´.

teme/motive: natura. idee ilustrat metafora Äeu m pierd în codri solemn i elegant´.. singur tatea . luna.8. preluând de la acesta atitudinea elegant . ceea ce explic creeze tot în manier titlul ± reinventarea romantismului prin folosirea stilului specific curentului. pentru ca apoi eul liric din prezent s romantic de i curentul apusese. Reluarea epitetului Ä ilindrul cel gigant´. Äsgomot´. 6. Äceva i´. i motivul codrului care constituie o metafor universul liric romantic. 2. repeti ia ± Äîncet. cu ochii în soare. Atât tema poeziei (natura) cât i numeroasele motive (noaptea. primele trei strofe realizând portretul unui poet de acum un secol i proiectând în exteriorul s u marile teme ale crea iei romantice. dar într-o manier ³neoromantic ´. 5. Poezia are ca tem poetul romantic i universul s u liric. Înserare) 1. observându-se i trecerea de la timpul imperfect folosit pentru descrierea ³Poetului´. 9.a. la neoromantism. personificarea ± Äluna[. exprimând asem n rile eului cu un poet romantic de alt dat . din care Äies sirene i undine´. i reluarea motivelor literare ale acestuia. soare cu din i p streaz m sura i ritmul. sugerat de dublul epitet ³solemn i elegant´. I. 35 (Vasile Cârlova. 7. Ultima strof marcheaz trecerea la lirismul subiectiv. Äm ´. eul identificându-se cu poetul romantic de acum un secol al c rui univers este descris în strofele anterioare. la timpul prezent. Äeu´. întrucât natura pentru de i mitologia sunt teme predilecte ale romantismului pe care le va aborda i eul liric în ipostaza de poet. m rci ale eului liric: pronume i verbe la persoana I: Ä iu´. Din punct de vedere fonetic. singur tatea. Äblajan ´ 4. conferind oralitate stilului. Ätrist vale´. a imaginii redingotei i a turlei realizeaz paralelismul cu prima strof .. visul) justific încadrarea textului în lirica de inspira ie romantic . luna i stelele. Se reia motivul apei. apostroful marcheaz accidental a vocalei Äe´ i .]î i caut de cale adesea mul umind´). încet´. care ajut la formarea imaginilor artistice extrem de sugestive. Expresivitatea limbajului poetic apare prin intermediul figurilor de stil (epitete ± Äpl cuta vreme´. 3.

Atmosfera strofei este de melancolie. Pastel) 1. 8.´). Aceasta personificare are rolul de a crea o atmosfer în . E var . Ämac´ 2. Titlul ÄÎnserare´ face trimitere la motivul principal al textului.. 5. În aceast strof . I s-a întunecat fa a când m-a v zut venind spre el. care sunt parc mai accentuate odat cu l sarea serii. singur tatea naturii se confund cu singur tatea eului liric. Motivul lunii este predominant. credea c o s -l cert. Cratimele din structura Ä i-adoarme-apoi´ au fost utilizate pentru a marca rostirea legat a celor trei cuvinte. cu frunte mai blajan / Î i caut de cale adesea mul umind´). sugerând în plan secundar i armonia naturii cu sentimentele de solitudine ale elui liric./ De sgomot mai de I. a unei st ri de continu trist deta are în fa a tumultului vie ii (ÄP¶acea pl cut vreme. Personificarea ÄDin ochi clipe te-ncet cicoarea/ starea de lini te redat de contemplarea naturii. 3. 36 (George Co buc. Vasile Cârlova realizeaz un tablou nocturn în care se a terne lini tea odat cu apari ia lunii Ävremelnic st pân ´. motivul ± înserarea lini te i-adoarme-apoi i ea´ exprim 6. cu puternice reverbera ii în sensibilitatea eului liric. În ultimele dou versuri. dar i prin locu iunea verbal Äî i caut de cale´ se creeaz imagini vizuale care arat mi carea de alunecare a lunii fiind abia perceptibil . tipic unei crea ii romantice.O alt tr s tur romantic a versurile este comuniunea ce se stabile te între om i natur . Rolul prozodic al cratimei const în p strarea m surii i a ritmului versurilor. Äp dure´. în ast laturi eu totd¶auna viu. tema ± natura. Prin repeti ia Äîncet. aceasta este personificat . Senza ia de armonie este dat de perfec iunea astrului selenar care domin totul (Ä i plin de pl cere. vale. Fiind un substantiv nearticulat se creeaz senza ia unei repetabilit i. acesta generând o serie de imagini vizuale(Äcâmpiile albind´). 9. încet«se urc ´. deci se întunec mai târziu. 4.

Aceste verbe sugereaz încremenirea naturii cuprins de o lini te profund . Äadoarme´. în care poetul î i exprim discret sentimentele. Astfel. au rolul de a crea o atmosfer impersonalitatea vocii lirice. orice trimitere spre ideea de mi care I. Descrierea surprinde trecerea de la crepuscul la noapte.i p r seasc în ambele cazuri. a elementelor care compun tabloul fascinant al înser rii: Äbate´. stare la care fac trimitere i strofele anterioare. Mun ii) 1) degeaba. i-n curând s-alin ´. i-adoarme-apoi i ea´. În a treia strof a pastelului este prezentat un tablou static. Titlul ÄPastel´ este sugestiv. drumul ales în via sentimentul ap s tor de vin . utilizat doar în cadrul literaturii române. 7. Personificarea ÄEa-mbrac haine-ntunecate´. în toate a prezen ei eului liric este deicticul personal Äeu´. de care nu putea s scape. precum plin i epitetul personificator de mister. a fost pentru a delimita o construc ie metaforic cu valoare apozi ional . parc . Ätace´ etc. 8. 37 (Aron Cotru . . care sugereaz rela ia direct dintre om i natur . ÄDin ochi clipe te-ncet cicoarea/ dispare. realizat 3) Ceea ce l-a determinat s . au rolul de a transmite ideea eterniz rii naturii surprinse în acest pastel. prin imaginea vizual : Äamurgul moare«/ D semne nop ii din ponoare´. Astfel singura marc fiind de faptul c spectacolul naturii contemplate. din strofa a doua. Verbele la prezent. Treptat. prin intermediul stihiilor i al vegetalului : ÄPrin vi ini vântul în gr din / C tând culcu mai bate-abia/ Din aripi. indicând denumirea speciei liricii peisagistice.care lini tea total î i pune amprenta i asupra vegetalului. titlul are rolul de a anticipa descrierea unui col de natur . Se remarc accentul cade pe Ät cut ´. motivat detaliile ei. 9. care întrege te starea de lini te ce a cuprins întreaga natur în momentul înser rii. necuprins 2) Liniile de pauz marcheaz o pauz în vorbire. predominante în poezie. o magnific panoram surprins .

Lupta vocii interioare a poetului cu propriile restrângeri este redat printr-o serie de figuri de stil : metafore (Äpiedica-mi de hum ´. mun ii. de a se elibera de tiparele neschimb toare impuse repetarea structurii Äca voi´ atât la începutul strofei. Lipsa armoniei ritmului. cât . o compara ie (Äca dintr-o strâmt ocn ´). a a dup cum anun a modul de formare a mun ilor v zut ca o Ärevolt ´ împotriva ordinii naturale. lumina etc. s fug´). în compara ie cu n zuin ele sale.Într-un moment al vie ii în care pierduse sprijinul apropria ilor s i. este evident acesteia. Äsetea-mi de lumin ´). 8) Ideea poetic din ultima strof este conturat printr-o paralel realizat între condi ia uman i cea a mun ilor. Ästatornic´ etc. aduce o schimbare: încercarea mun ilor de a se ridica din Äcoaja´ p mântului este comparat propriile posibilit i. la nivelul textului liric prin i spre sfâr itul pe Äs lbatic´. Ini ial accentul pic Deci. 4) teme/motive literare: via a privit ca o lupt continu . iar încerc rile eului liric de a atinge absolutul sunt asem nate cu procesul de formare al mun ilor. care nu poate fi încadrat de nelini te la nivel structural de constrângeri prozodice.i dep i Strofa a doua îns . Äslut´. 9) Titlul poeziei poate contraria a tept rile cititorului. astfel. s scap. 5) ÄÎn coaja lui tiran ´. astfel. partea fizic ca un obstacol (Äpiedic ´) în calea ob inerii des vâr irii spirituale. enumera ii (Äs ies. m surii i a rimei ar putea sugera. ideea de limitare a individului. inversiuni (Äsufletu-mi ce totul râvne te s absoarb ´) i epitete (Äomorâtor´. singurul lucru care îl motiva s . i titlul imaginea mun ilor apare în prim-plan. Compara ia vie ii. 7) Modalitatea în care versifica ia poeziei a fost conceput poate fi interpretat ca o încercare de a reda cât mai fidel starea interioar sufleteasc a eului liric. este o figur exprim fiin ei omene ti este v zut de stil prin care eul liric î i a viziunea asupra rela iei dintre trup i suflet. prin atingerea absolutului. cu dorin a eului liric de a.).i urmeze studiile era setea de cunoa tere. cu fenomenul de ridicare a mun ilor. v zute ca o lupt continu . Äsetea-mi´ 6) Metafora Äpiedica-mi de hum ´.

a. amar = dureroas .i c lca pe inim . 38 (Nichifor Crainic. între materialitatea de care eul liric dore te s se deta eze i absolutul la care el vrea s accead . M rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele la persoana I singular: Äm voi sui´. de a i întreprinde o ascensiune c tre absolut (Ävoi sf râma´. Astfel. i metafora Äm-oi topi în boare de muzic divin ´ ilustreaz dematerializarea acestuia i contopirea lui cu Divinitatea. 7. motivul arhanghelului. 6. care prefigureaz tema poeziei. de a se contopi cu Divinitatea (ÄM va-nv li´. care reprezint un intermediar între terestru i ceresc. a pune la inim . Metafora ÄO pretutindeneasc vibrare de lumin ´ simbolizeaz idealul pe care eul liric dore te s -l ating . 5. Teme/motive: tema dezm rginirii. Virgulele din versul ÄIar tu. Äm-oi topi´). 3. sugereaz eliberarea de Metafora ÄDespov rat de zgura p rerilor de r u´ sugereaz deta area de grijile . cât i prin invidia fa puterea intrinsec a mun ilor. Ävoi sf râma´. de I. norul. Oximoronul Äcre tete de h u´ sugereaz imaterialitatea planului ceresc i imposibilitatea lui de a fi raportat la lumea terestr . Ämea´. Ämeu´.i lua inima în din i. Desm rginire) 1. 8. reprezentat cu ajutorul epitetului Ämuzic regretele inerente trupescului odat cu atingerea spiritualului. frumoas lume.fiec rui individ în parte. trist . a avea o inim de aur. finalul poeziei sugereaz un sentiment al eului liric de tip eterogen. Ultima strof a poeziei înf i eaz finalul ascensiunii eului liric i accederea lui la absolut. Astfel. 9. Esen ial în transmiterea mesajului poeziei este simbolul norului. 4. s -mi pari o piatr seac ´ au rolul de a izola apozi ia Äfrumoas lume´ de restul propozi iei. Ä-mi´. iar divin ´. Ävoi culca´ i pronumele i adjectivele pronominale la persoana I singular: Äm ´. Ävoi deslipi´). Titlul ÄDesm rginire´. Ävoi culca´. azur = albastru. Ävoi deslipi´. Ä alup /Ritmat de arhangheli´. a. 2. Verbele din poezie sunt utilizate la timpul viitor deoarece ele exprim dorin a eului liric de a se deta a de latura sa material (Äm voi sui´. este cel care faciliteaz ascensiunea c tre Divinitate a eului liric. Äs-or lumina´) de a accede la esen . manifestat atât prin admira ie. motivul stelei.

desprinderea acestuia de lumea terestr constrângerile temporale i spa iale i accederea lui la absolut. conservare a acestui timpului. Titlul poeziei nuan eaz dorin a de a fi captiv unui aceluia i timp.materialitate a eului liric. Apari ia figurilor mitologice. 3. S fie iarn ) 1. într-o lume de Äpreziceri i colinde´. Iarna ar mai putea s sugereze lumea l untric a eului liric. acesta dore te s se afunde în incon tient Äpentr-un ev întreg´. Succesiunea imaginilor ar putea fi interpretat ca o a acestuia de a înl tura barierele i de a explora miraculosul. Iarna cap t i terestru. Înaintarea în miraculos i configurarea acestui cadru ar putea traduce o rezisten dorin a eului liric la constrângerile i la limitele realului. sugereaz sentimentului. Astfel: ÄCum roade faptul c acest plan visul firea cea aeve/ Cu fiecare noapte mai adânc´ sugereaz secund al existen ei este întotdeauna prezent în orice Äfire´. teme/motive: iarna. dorin a puternic de a se abandona într-un timp încremenit. de care aminteam. noaptea etc. firea. Valoarea imperativ . Un spectacol fabulos e creat prin gândurile eului liric. 39 (Leonid Dimov. Prezen a eului liric în poezie se eviden iaz prin pronumele personale la persoana I. în care nimic nu e surprinz tor i totul e posibil. Prizonier al cotidianului. ± sens figurat 4. visul. Äs -n eleg´ ± În aceast structura cratima marcheaz lipsa unui sunet (vocala î) desp r ind dou p r i de vorbire diferite i p strând m sura. Modul intensitatea conota iile unui moment miraculos. 8. 5. n luci ± fantasme 2. la Divinitate. ± sens propriu Ochii sunt oglinda sufletului. ÄA chipurilor în amurg pl pând´ 6. jale ± triste e. element intermediar între divin conjunctiv cu valoare imperativ subliniaz dolean a eului liric de stagnare. În primele trei strofe se face descrierea unui cadru oniric prin prezen a unor ansambluri insolite. singular (Äm ´. Ämi) i prin verbul la persoana I singular (Ä-n eleg´). Personificarea visului care dirijeaz fiin ele miraculoase accentueaz capacitatea oniricului de a face din imposibil posibil. legendare reliefeaz prin intermediul enumera iei . t râm al minunilor în contingent. 7. Fata se privea într-o oglind spart . i de I.

Oximoronul fantasmelor care Ägonesc u or´ realizeaz concretul se dizolv sub forma unei asocieri paradoxale. Se observ . Ämi) i prin verbele la persoana I singular succesiunea ireversibil a (Ä-n eleg´). prin care se realizeaz câte o compara ie de fiecare dat parc neterminat . ordonarea timpului dup fenomenelor s se anuleze. ÄCum nasc apoi n luci«´). spre contopirea cu acesta într-un spa iu metafizic. singular (Äm ´. Äarhitrav ´ . la spectacolul accesibil doar celor care transcend din realitate în acest cadru oniric. structura simetric începutului celor trei strofe. eve/ i cavaleri´ faptul c în acest spa iu orice este realizabil. Expresivitatea liric este. Expresivitatea poeziei este dat de apari ia figurilor de stil i de elementele de versifica ie. absolut. în primele trei strofe configurându-se un cadru abstract. N lucile iau parte la Äcircul interzis pentru cei vii´. Hiperbola Äpentr-un ev întreg´ sugereaz dorin a eului poetic de a r mâne captiv unui timp abstract. care vine s demonstreze din nou faptul c în acest spa iu în abstract. o a imagine de mi care absurd . cât se poate de bine conturat . (ÄCum roade visul«´. Personificarea n lucilor care se plimb c lare i oximoronul Ägonind u or´ creeaz o imagine paradoxal care configureaz un spa iu miraculos. în sensul c nu apare termenul cu care se face compara ia. Poezia este format din patru catrene. Motivul oglinzii subliniaz limita dintre real i ireal ÄCum se lipsesc cu to ii de oglind / S treac dincolo cât mai curând´. Însa acest lucru e împiedicat de bariera reprezentat simbolic prin oglind . I. Acest lucru este sugerat prin personificarea visului care dirijeaz figuri legendare. iar el s p trund într-o alt form a existen ei Äpentr-un ev întreg´. epitet (gerunziu acordat) ce sugereaz dezam girea provenit din imposibilitatea fuziunii dintre real i ireal. 9. ireal. ÄCum se lipesc cu to ii«´. astfel. meandri. Oniricul tinde spre invadarea realului. de asemenea. Iedera îndr gostit ) 1. În ultima strof tensiunea liric se amplific . Astfel jalea cre te în Ätagma suferind ´. 40 ( tefan Augustin Doina . iar prezen a eului liric se face sim it prin pronumelor personale la persoana I. Äcoloane´ . timpul s î i piard esen a.Äzei.

personific ri Äiedera-mb tat de cuvânt´. Ädeschide´. prin . 6. personificare: ÄIedera-mb tat de cuvânt´ 7. epitet dublu: ÄIat-o: frunz palid . Limbajul poetic în poezia dat se caracterizeaz prin expresivitate oferit de multitudinea figurilor de stil epitete Äfrunz . tema crea iei.2. prelungi´). metafore Äglezna pietrelor´. Dup ce me terul îi adreseaz chemarea prin imperativul Ävino´. a intra în p mânt de ru ine 4. Autorul folose te acest procedeu. începe s urce. Ini ial. care dinamizeaz atmosfera poeziei. Äse alint ´. sihastr ´. Textul este conturat pe baza unei fantezii ce îmbrac o poveste inedit de dragoste între me ter i planta firav . Scrierea cu liter mic la începutul unor versuri se justific prin faptul c poetul a utilizat ingambamentul care const în continuarea unei idei poetice în versul urm tor. mereu î i ia avânt´. prezentat metaforic. însa odat ce me terul o invita s -i fie al turi. f r a marca aceasta printr-o pauz . pe care o dezvolt de-a lungul mai multor versuri. sihastr ´). aceasta este re inut . iederea. palid . 8. de-atunci uvoaie-ntregi de clipe´ este utilizat virgula pentru a marca interjec ia Äah´. În prima parte a textului observ m apari ia imperfectului. a terge de pe fa a p mântului. sfioas . iedera începe a. În versul ÄAh. timid . Urmeaz o ampl personificare a sa. palid . timpul prezent (Ämu ca´. Odat ce a gustat din fructul dragostei. repeti ii Ä i mereu..i manifesta sentimentele prin mi c ri lente. Ämi c ´). prinde curaj iar dragostea lor se va pierde în timp Ä uvoaie. iar toate ac iunile ei vor fi numite de acum de verbe la indicativ. pentru a eviden ia mai bine o idee poetic . construit cu ajutorul figurilor de stil: epitet multiplu (Äfrunz . în cazul c rora nu se poate preciza momentul încheierii lor: în vreme ce me terul Äîn l a´. Älinge´.. sihastr ´. indicând ac iuni durative. Alternarea modurilor i a timpurilor verbale face cititorul s surprind câteva secven e ce amintesc de o desf urare epic . ginga e : Äse alinta´. motivul timpului 5. ademenit de cuvânt. metafora (Äglezna pietrelor´) i a imaginilor vizuale (Äsuind cu soarele pe dungi´.ntregi de clipe´. iedera Äîncerca´ zadarnic s se prind de piciorul lui. 3. sugereaz surpriza eului liric în momentul apari iei iederei. Ämi ca bra e ginga e. Ultimele 7 versuri încep prin imperativul Äiat-o´. des utilizat din perioada modernist pân în prezent. 9.

apele 6. Epitetul metaforic Ävântul galben´. Incipitul marcheaz prezentat ca într-un pastel. Natura întreag respir a boal .schelete´. I. form neaccentuat ). Ästre inile toate-ntr-o arip ´. Ä i apele. aceea i intensitate cu suferin a Regelui Pescar. Nicio în l are nu mai este posibil . amplific i pronun ia legat a celor dou p r i de vorbire diferite (substantiv/pronume personal. E în floarea vârstei. de atunci uvoaie-ntregi de clipe´ i prin imperativul Äiat-o´ ce denot implicarea eului liric i ofer o culoare vie atmosferei sugerate de poezie. Cratima din versul ÄDurerea-l bântuia ca o fanfar ´. are rol de a marca elidarea vocalei î . prin diferite trimiteri se realizeaz personificarea castelului aflat Äîntr-o vale legendar . 4. Balada desemneaz specia genului epic care dezvolt un subiect istoric. castelul. 8. tânjea = z cea. o atmosfer în defini ia de poveste. durerea bolii st pânului. 7. 41 ( tefan Augustin Doina . stagnau solemne´ 5. într-un mod for at dup cum arat este apropiat i compara ia Äca un sclav´. realizându-se totodat 3. Cântecul î i pierde menirea de a exprima frumosul i ajunge doar s se transforme într-un vuiet care anun de aceast stare ap s toare. fiind personificat. ÄP durile ± schelete care ip ´. Balada întreb rii lui Parsifal) 1.imaginile artistice folosite .´ Compara ia ÄDurerea-l bântuia ca o fanfar ´ accentueaz ideea conform c reia castelul resimte la rândului lui. teme/motive: natura. sleind. Fragmentul citat se încadreaz speciei. Imaginile vizuale care puncteaz acest lucru sunt cât se poate de elocvente prin enun urile eliptice care le cuprind ÄP durile . sugereaz grea care a contaminat tot locul. legendar sau mitologic. având i pasaje de lirism. Boala Regelui Pescar pare s fi afectat toat fire. cât i prin interjec ia din versul: Äah.imagini vizuale: Äiat-o: frunza palida. v zduhul însu i fiind târât prin noroi. în vreme ce natura este haosul creat i el boala . În primele patru versuri. 2. cumplit = teribil. Metafora prin care imaginea p durilor zbuciumul naturii care vibreaz la de cea a unor schelete. sihastra´.

ÄV zduhul tras prin tin ´). c te iubesc. în prin nevoia de a accentua intensitatea sentimentelor eului liric fa de întreaga lor Äpoveste´ de îndr gosti i. I. Compara ia Ätotul e roz i ineditul sentimentelor resim ite de îndr gosti i. 42 (Geo Dumitrescu. Äcumplit zugrav´. Doar gândul la frumuse ea iubitei. Cele trei puncte de suspensie Äîn clipa asta i-am sim it buzele pe gur «´ au rolul de a accentua emo iile tr ite de eul liric i implicarea afectiv a acestuia. ur sc = detest 2) Prezen a punctelor de suspensie în versul Äc a vrea s fi întotdeauna a mea«´ se justific iubit . 4) Äm-am gândit c e ti frumoas ´. s rutul 6) Enumera ia Äc e ti frumoas . Ävântul galben´). Prin cea de-a doua compara ie Ätotul e «ca într-un refren de tangou´ poetul face trimitere la pasiunea ce caracterizeaz povestea lor de iubire în a c ror bra e se las purta i f r nicio re inere. Äapele. Caracterul descriptiv al secven ei citate este dat pe de o parte de faptul c prezint se un tablou prin detaliile sale specifice (Äcâmpie legendar ´. poetul concentreaz plin ca în literatur ´ sugereaz de epitetul dublu Ägând cuminte i fireasc a reprezent rii iubitei. iar pe de alt parte de prezen a grupurilor nominale. specifice unei descrieri (Ävechi castel´. Ultimul vers al strofei reprezint apogeul pasiunii celor doi. sleind. Sentimentele lui îi apar drept o consecin 7) În a doua strof . câteva imagini vizuale ce redau intensitatea dragostei tr ite. c a vrea s fii întotdeauna a mea«´ are rolul de a scoate în eviden sentimentele pe care eul liric le are fa de femeia iubit . Banal ) 1) firesc = natural . treze te în el dorin a de a o avea toat via a al turi. 3) Am strâns mân de la mân i am cump rat ceva frumos. i-a imaginat povestea mea cu ochii min ii. Äcu toate c e ti frumoas ´ 5) teme / motive literare : iubirea. stagnau solemne´.9. împlinirea fizic a dragostei pe care amândoi o simt unul fa de cel lalt printr-un s rut. În acea clip tot ceea ce-i înconjoar pare c dispare. Puritatea acestei n zuin e este subliniat firesc´. care nu pare a fi real. .

c a vrea s cum la început dragostea este fiind prezent în orice gând Äm-am gândit c e ti frumoas . semnul exclam rii fiind îns cu dulcea a i abunden a mierii în anotimpul precursor iernii. Dac raport m titlul la contradic ia cuprins în ultima strof (Äde i faptul c te iubesc îmi apare evident´/Änu tiu de ce te ur sc în acest moment´) apare o nou nu r mân cu nimic altceva din culoare i din farmec. Punctele de suspensie marcheaz o întrerupere a enun ului. Afirma ia mea l-a l sat cu gura c scat . pare ini ial în opozi ie cu ideile poetice ale textului. melancolia. dar i faptul c întregul monolog liric este adresat iubitei (Äa vrea s fii întotdeauna a mea´. 3.´. Strofa a doua debuteaz cu o exclama ie melancolic . 43 (Mihai Eminescu. De asemenea. dup î i piard ce punctul culminant al pasiunii ce îi cuprinsese pe îndr gosti i se consum : ÄÎn clipa asta i-am sim it buzele pe gur .. vers = stih trezind = de teptând. 6.. un motiv pentru a considera toata aceasta poveste de iubire ca fiind una banal . reflec ii asupra propriilor concep ii.´. I. ÄÎn clipa asta i-am sim it buzele pe gur ´). Äs-auzi în el al undei opot´ / Äversul cel mai plin´ 5. intens te iubesc. motivul inspira iei poetice. Astfel se poate observa acaparatoare. Îns . o pauza afectiv în text. 7. 2. 4. având în vedere tema acesteia (iubirea).. format doar din adjectivul Äbanal´. c fi întotdeauna a mea. iubirea poate conduce de multe ori la st ri contradictorii. se subliniaz rolul . iubirea începe treptat s iubi i s ÄBanal ´. ele pot marca i o stare de melancolie.8) Titlul poeziei. E toamna în sufletul meu. Ä m-am gândit c e ti frumoas ´. Compara ia Äm sura/«plina e ca toamna mierea-n faguri´ vine s eviden ieze i s ridice la rang înalt elementul prozodic: m sura este asem nat important al prozodiei clasice în crea ia lui Eminescu. iubirea. tema creatorului/condi ia poetului. Sentiment inefabil. 9) Poezia citat este una de dragoste. iar cei doi care acum li se pare decât cu o amintire explica ie. Iambul) 1.

care mut aten ia cititorului de pe imaginea cadrului natural. mai blând i mai pudic´. sugereaz exprimarea sentimentelor în poezie. Se creeaz o atmosfer intim . Titlul poeziei este alc tuit dintr-un substantiv articulat hot rât Äiambul´. Pe de alt parte. care este Äcel mai plin. hotarul dintre cele dou spa ii ± exterior i interior ± desp r indu-i parc pe cei doi îndr gosti i. fereastra este cea . pe imaginea iubitei care este privit . pe de o parte. marcat grafic prin conjunc ia adversativ Ädar´. 9. pe exprimarea subiectiv a tr irilor. redat în prima strof .Äura´. decât s afle c a fost tr dat de propriul frate.înlocuit cu linia de pauza. melancolia). luna. 7. Stau în cerdacul t u«) 1. 44 (Mihai Eminescu. de mister. Ämâna ta cea fin ´ . compus din doua silabe. menit s -l caracterizeze pe Amor. Versul al doilea. stelele. Prefer s r mân în întuneric. senin = clar . element recurent în lirica eminescian reprezint . Se p streaz totodat m sura i ritmul versurilor. Teme/motive: iubirea. Poezia se încadreaz în curentul romantism prin temele i motivele specifice (tema creatorului. Ideea poetic este redat prin substantivele aflate în rela ie de antonimie: Äpatima´. Strofa a doua debuteaz cu conjunc ia adversativ Ädar´. ramuri. sugerând ideea de unicitate a piciorului de vers. accentul fiind pus pe sentimente. 2. I. prin epitetul în inversiune: Ädulce glas´. Metafora Äflori de umbr m cuprind´ este extrem de sugestiv în redarea ideii de analogie între sentimentele eului liric i natur . mi c = fream t . 8. Fereastra. Cratima din versul ÄDeasupra-mi crengi de arbori se întind´ are rolul de a pune în eviden pronun area împreun a dou par i de vorbire diferite. Procedeaz cum vrei. Ätrezind în suflet patim i ur ´. Reluarea lui în ultimul vers are rolul de a pune în eviden faptul c întreaga poezie este Äînchinat ´ iambului. Äumeri de ninsoare´ 5. a st rii de melancolie i revenirea la realitate. arborii i florile n scând umbre în lumina selenar . 4. atâta timp cât transferul nu va bate la ochi. 3. 6. sugerând întreruperea ideii poetice.

´) înv luie îndr gostitul în efectele semiobscurit ii produse de o noapte senin . spa iu al oglindirii Feminitatea nud .. dominat de lumina selenar Ä -al turi luna bate trist în geam´) deoarece toate mi c rile i al invaziei erotice. în mare parte dinamice (Ävântul mi c arborii-n gr din ´. asupra c reia domin lumina selenar . Multitudinea imaginilor artistice.´. un ansamblu domestic întrep truns cu un aer familiar. Ä în val de aur p rul despletind´. desemnând un spa iu intermediar. Atmosfera de intimitate este creat de acest cerdac.. feeric.. Cultivarea sensibilit ii. invadând spa iul sacru al intimit ii. O modalitate de evadare. Epitetul Ämâna ta cea fin ´. minimalizând luciditatea i ra iunea este un alt argument în sprijinul apartenen ei acestei poezii la curentul romantic. Titlul sonetului este reluat în primul vers din primul catren.. personificarea Ästele tremur ´ etc. Äîncet te-ardici´). cât i exterioar .´ apar ine liricii intime romanticilor este reflectat i dezv luie o tem romantic . cât i figurile de stil ( epitetul Äumeri de ninsoare´. Sonetul Ä Stau în cerdacul t u. marmorean .. de data aceasta absolut . Rela ia de apropiere dintre cei doi este eviden iat privirilor celor doi. 8.. Vraja este atât erotic . de folosirea pronumelor personale de persoana I i a II-a: Äeu´. dar i prin tema naturii. a imagina iei i a fanteziei. fapt ce presupune reveria tr irii. precum i metafora ÄÎn val de aur p rul despletind´ exprim senzualitatea celei care pierdut în gânduri se uit în lumin . contaminând natura. Ätu´ i de adev ratul ritual al I. un motiv caracteristic curentului romantic. Avem de-a face cu o natur cople itoare. sunt abia resim ite.care permite privirii îndr gostitului s poat admira frumuse ea i ging ia celei pe care o iube te. reflectând razele lunii. Ädesfaci visând pieptarul de la sân´. Observarea iubitei se face prin intermediul unei ferestre. 45 (Mihai Eminescu. prin motivul visului. specific i aici. Departe sunt de tine.. urmat apoi de stingerea luminii (ÄÎncet te-ardici i sufli-n lumânare. eviden iat i în acest sonet. Împletirea acestei teme cu cea a iubirii semnific ineditul liricii eminesciene. fixând cadrul: ÄStau în cerdacul t u.) . 9.) contribuie la alc tuirea unui spa iu intim.

7. atât locativ cât i i în spa iu a fiin ei iubite. puterea amintirii. i parc-ai vrea a-mi spune iremediabile.Aducerile-aminte pe a celor dou cuvinte grafic rostirea împreun /legat suflet cad în picuri´ marcheaz pronun ate f r 3.. visul/ reveria. fiind asociat Ultimele patru versuri încep cu exclama ia retoric pururi mut´..´ eviden iaz tema iubirii eterne. lipsit de via .glasului amintirii´.apoi suspini´ Teme/motive: via a lipsit de noroc.. care tr ie te prin perspectiv . nemuritor. nelini te.. Pentru el focul inimii e mai puternic decât ra iunea. Amintirea e modalitatea de eternizare a dep rtarea fiin ei de realitate... Tr irile eului liric împlinirea acesteia creând la nivelul textului o expresivitate deosebit .aducerile-aminte´ aflat în versul.. moartea..Departe sunt de tine. aspectul de pustietate..b trân i singur´..sa uit pe veci´) eviden iaz trecutul ce st sub semnul norocului de-o clip eviden i prezentul vis rii. 4. cu vârsta celui care se simte . Adverbul Ädeparte´ are dubl temporal ..b trân ca iarna´ are rolul de a eviden ia motivul îmb trânirii ideea de singur tate.. Titlul .viata-mi lipsita de noroc´).s ´ indic dorin a de respingere a . dorin ei de uitare. amintirea Compara ia ... clipa = moment. Folosirea verbului la conjunctiv prezent.. .1.. pus sub semnul regretului. triste e.. Sub raport prozodic influen eaz m sura i ritmul versului.Cu ochii mari în lacrimi. în eleas ca amestec între fericire i nefericire. aducând în prim-plan tema iubirii care mai tr ie te doar amintirii. având rolul de a sublinia distan area în timp . amintirea (.aducerile-aminte pe suflet cad în picuri´)-uitarea(. i realitate. . 2. melancoliei.O! glasul amintirii r mâie prin puterea a omului.norocul ce-o clipa l-am avut´)-nenorocul (. dorin a i iubirii. reprezint un final melancolic i dramatic. metafora . Ochii sufletului î i arat adev rata fa ceva. Substantivul . limita expresiv 8.iarna´ evoc .. sugereaz versuri apare motivul îmb trânirii iremediabile suferite odat sunt contradictorii..glasul iubirii´.. 5. Alternan a prezent/trecut scoate în efectele transformatoare ale iubirii. etern = ve nic. intrând în alc tuirea unei locu iuni substantivale. a situ rii între vis/iluzie epitetele . 6.b trân´ din pricina dep rt rii de iubit . cu mâini sub iri i reci´.. În aceste cu pierderea iubirii. Antitezele norocul (. Är mâie´ f r conjunc ia . pauz . vreme. Cratima din structura .

Epitetul în iubirea. 6. al refuzului asum rii unei realit i banale. 4. . Äiubite înger scump´. 2. un final melancolic i i al dramatic. Folosirea verbelor la viitor . Gestul lui m-a impresionat pân la lacrimi. umbra = amintirea. afectivitatea. Structura de monolog adresat a textului este conferit singular. Poezia eminescian romantismului prin tema Äiubite´ i sentimentele puternice ale îndr gostitului. noroc-nenoroc. 3..singur I. sugereaz imaginea perfect a femeii în ochii îndr gostitului. Virgula este semnul grafic care în versul ÄS te ridic pe pieptu-mi. tema iubirii/ motivul visului 5. odinioar /alt dat -prezentul clipei. cultivarea emo iei lâng foc´. Din valurile vremii«) 1. dar semnul norocului de-o clip . 9. Întreaga poezie este o confesiune liric realizat pe baza rela iilor antitetice: vis/reverie-realitate. iubite înger scump´ desparte o apozi ie dezvoltat Ai înc lzit un arpe la sân. dezvolt o gam variat de tr iri i de emo ii valorificate prin imagini artistice: . iar epitetul Äscump´ în estetica de sintagme precum Äiubita mea´. ÄDin valurile vremii«´ se încadreaz i motivele pe care le dezvolt : iubirea pierdut . În metafora Äiubite înger scump´.vei fi murit´ proiecteaz sentimentul iubirii în eternitate. Ävântul love te în fere ti´. eviden iaz vocativ Äiubite´ transfigureaz 7. dorin ei de uitare.Tr irile eului liric sunt contradictorii. Trecutul este pus sub amintirea-uitarea. 46 (Mihai Eminescu. universul ideatic al poeziei crea iei. Prezentul vis rii este pus sub semnul regretului.. Tr s turi romantice ale poeziei: imagina ia este principiul fundamental de antitezele romantice. i a sentimentului. dubla determinare epitetic Äscump´. al melancoliei. dar i de utilizarea verbului la persoana a II-a de restul enun ului. amintire-uitare. generatoare de melancolie: norocul-nenorocul. modul imperativ Är sai´. zadarnic = inutil. bazate pe rela ia atrac ie-respingere.

Metafora ÄDin valurile vremii«´. Äzâmbetul t u dulce´). a compara iilor Ästr vezie ca fa a albei ceri´. stelele. din care se constituie titlul. Portretul este des vâr it prin metafora ÄFemeie între stele i stea între femei´. legat 3.i bate frunza lin´ Inversiunea din primul vers (ÄPeste vârfuri trece lun ´) sugereaz apropierea dintre . slab de inim . De asemenea. apare începutul primului i la i ultimului vers. umbra. b lai´. Iubita este descris cu ajutorul epitetelor (Äbra ele de marmur´. cauzat de neîmplinirea iubirii ÄÎn ochii fericirii m uit pierdut i plâng´. iar în cazul celei de-a doua structuri i în stele. Äfa a str vezie´. teme/motive: iubirea. 47 (Mihai Eminescu. 6. aduc sentimente puternice. eviden iind frumuse ea. pentru imposibilitatea de a trai în prezent o iubire ideal ./ Codru. codrul. folosirea cratimei ajut la p strarea m surii i a ritmului.ireversibilitatea timpului. 8. visul. În ultimele versuri apare sentimentul de triste e profund . stilul confesiv poate fi un alt argument în sus inerea acestei idei. Mi-a promis câte-n lun Ea are o inim mare. toate aceste figuri de stil conturând un portret al femeii cu tr s turi specifice liricii eminesciene.i aminti peste timp imaginea iubitei. Äp rul lung. elidarea vocalei Äî´. iar apoi încep s Punctele de suspensie reprezint nostalgia. dar i efortul s u repetat de a. Titlul invoc scad în intensitate. melancolia eului liric. perfec iunea iubitei. care nu mai are contururi clare odat cu trecerea timpului. 5. 2. din inim Cratima este un semn de ortografie. conferind textului simetrie. natura. 9. Peste vârfuri) 1. De asemenea. predilec ia pentru m rturisirea direct . sincer a propriilor sentimente. melancolia ÄPeste vârfuri trece lun . luna. 4. care marcheaz a dou în prima structur pronun ia p r i de vorbire diferite (Äinima-mi´). trecerea ireversibila a timpului. I. Prima strofa evoca nostalgia eului liric fa de timpul trecut. felul în care amintirile vin în prezent din Ävalurile vremii´.

marcând i coordonarea prin juxtapunere între propozi ii. în care apare ca element specific recuzitei romantice Äluna´. în scopul form rii unei armonii pentru a crea o imagine de armonie. care red mi carea u oar a frunzelor din codru. care calific sunetul cornului. timpul nu ia în firesc. noaptea 5. Prima strof este o descriere a cadrului natural. întrucât are la baza tr s turi specifice romantismului. Sentimentul resim it în fa a acestui cadru natural va fi unul de melancolie. Intensitatea tr irilor eului liric. starea de melancolie sub care se circumscrie poezia sunt redate alc tuiesc ultima strof . care parc se completeaz reciproc. i face trimitere spre aceast suferin a.i bate frunza lin´) al turi de imaginea (ÄMelancolic cornul sun ´) creeaz un tablou dominat de armonia dat elementele naturii. o expresivitate deosebit a versurilor din i prin întreb rile retorice care i trist a codrului. a o lua pe o cale gre it 2. ci î i continu drumul Ämai departe. la I. Prima strof a poeziei eminesciene descrie natura surprins Imaginile vizuale (ÄPeste vârfuri trece lun / ÄCodru. Toate mi c rile. auditiv Titlul ÄPeste vârfuri´ se reg se te i în primul vers al poeziei. ÄPeste vârfuri´ de Mihai Eminescu este o poezie romantic . de toate tema textului. 7. Eul liric este îndurerat la gândul trecerii ireversibile a timpului. teme/motive: steaua.spa iul cosmic i cel terestru. sunetele sunt abia perceptibile fapt sugerat de epitetul Älin´. la fel ca trecerea lunii. Inversiunile (Ätrece luna´. Epitetul . amor ±iubire 4. dar i de epitetul personificator Ämelancolic´. mai departe´ într-un ritm în momentul nop ii. 8. seam 9. aproape divin .dorul. a face cale întoars . a pieri ± a se pierde. Metafora ÄIcoana stelei´ accentueaz importan a stelei. Epitetul Älin´ red o adiere u oar cu starea de melancolie resim it de eul liric. 3. care este pus în leg tur primul catren. 48 (Mihai Eminescu. La steaua) 1. Virgula este folosit pentru a marca pauza ritmic din interiorul strofei. ÄMelancolic cornul sun ´) creeaz fel ca sunetul cornului.

care cândva i-a luminat sufletul. De asemenea. a.i lua un foc de pe inim 2. În ultimul catren poetul compar iubirea. 9. 3. Ultimele dou versuri ale strofei fac referire la faptul c în urma unei iubiri vor r mâne amintiri ve nice. dar niciodat nu-i erau recunoscute meritele. pentru a conserva m sura versurilor. este etern . iubirea. la fel ca i cosmosul. înv luind atmosfera într-o aur de mister. omul care a fost înnobilat de acest sentiment î i va aduce aminte de frumuse ea unei I. dorul care persist . teme/ motive : iubirea. 49 (Mihai Eminescu. Poetul întotdeauna folose te metafora ÄLumina stinsului amor´ pentru a sublinia ideea c iubiri.Änoapte adânc ´ subliniaz imaginea cosmosului întunecat. noaptea. nu dispare ca senza ie cu totul. Steaua reprezint i al întregii omeniri. Mihnea a fost mereu fruntea clasei. 6. Ea lumineaz vie ile i punctul de reper al cosmosului dar oamenilor. a se face foc i par . respectiv substantivul . ÄIcoana stelei ce-a murit/ Încet pe cer se suie´ 7. Noaptea«) 1. con inutul meditativ exprimarea gnomic reprezint alte dou argumente în acest sens. a celor dou p r i de vorbire i adjectivul i articolul posesiv. Ideea fratelui t u a f cut lumina în gândurile colegilor. Poezia se încadreaz în lirica romantic deoarece apar teme/motive literare specifice romantismului: noaptea. Titlul poeziei ÄLa steaua´ prezint elementul principal al textului. Dragostea. Metafora Äal nostru dor/ Pieri în noapte-adânc ´ sugereaz faptul c iubirea care se stinge. dar de multe ori lumina stelei este vizibil dup ce astrul deja a disp rut. cu c l toria luminii emanat de o stea. cosmosul. 4. chiar dup ce sentimentul s-a consumat. 8. Rolul cratimei în structura ÄPe-ai mei ochi închi i ca somnul i pe fruntea-mi în mijloc´ este acela de a marca pronun ia legat diferite (prepozi ia posesiv).

7. calificat ´. . somnul este cel care creeaz o lume aparte.´ Ä Lumânarea-i stins -n cas . de visare. Tabloul iubirii este constituit în jurul atmosferei de lini te. lin´). Urm rind cu privirea jocul lini titor al focului din în mod natural trecerea spre o stare pl cut de trei epitete (Äsomnu-i cald. ÄDintr-un col pe-o sofa ro cald . molatic. Viziunea romantic a acestei poezii se realizeaz atât prin temele i motivele sale (visul. aceasta n scându-se din mole eal (Äsomnu-i cald. compara ia Äochii mei închi i ca somnul´ demonstrând delimitarea acestui spa iu de cel real. ÄLumânarea-i stins în cas ´). lin´). Epitetul dublu i atmosfera de Äpotolit i vân t arde focul´. Ä Noaptea potolit i vân t arde focul în c min. 8.. Spa iul interior descris în prima strof a poeziei este unul intim. molatic. Motivul central al poeziei este eviden iat înc romantic de împlinire. reconfortant somnolen . în cadrul nocturn. Sentimentul dominant i chiar o u oar iubirea fiind încununat de puritatea iubitei (Äalb momentul propice vis rii. ca z pada iernii´) într-un starea de contempla ie i de visare.lin´). de desf este cel de lini te urare a iubirii absolute. simbolizând spa iul molatic. De asemenea. de cotidian.´ 6. Äsomnu-i cald. În aceast atmosfer . din titlu. molatic. ra iunea las locul st rii de reverie (Ämintea îmi adoarme´ . exploatându-se zona subcon tientului i visului.. fiind surprinse detalii sugestive prin intermediul imaginilor vizuale (Äarde focul în c min´. al c derii într-o stare meditativ : noaptea. iubirea i medita ia nocturn ). 9. metafora Ämintea îmi adoarme´ sugerând lini tea profund i siguran a pe care le ofer acest cadru îndr gosti ilor. în care exteriorul nu mai are nicio importan . lin. se realizeaz a od ii.somnul. pe lâng sugestia cromatic subliniaz c min.metafor ).5. cât i prin prezen a numeroaselor figuri de stil cu rol de a accentua ideea iubirii absolute desf urat într-un cadru propice (Äpotolit«arde focul´. considerat a fi mai consistent decât realul. somnu-i cald. pe care nimic nu pare s-o poat leza.

I. 50 Mihai Eminescu, De câte ori, iubito«) 1. ostenite=istovite pierzându-se=disp rând 2. În versul ÄDeparte doar luna cea galben - o pat ", linia de pauz se folose te în interiorul enun ului pentru a delimita apozi ia explicativ Äo pat ", referitoare la Äluna cea galben ". Linia de pauz exprim admira ia. 3. El a plecat departe de cas . Momentele petrecute împreun sunt atât de departe« 4. Metafora ÄOceanul cel de ghea ´ simbolizeaz imposibilitatea împlinirii are rol stilistic, deoarece atrage aten ia i intona ia deosebit ce asupra atitudinii afective a eului liric, marcând totodat

sentimentului de iubire, ca ideal al eului liric. Substantivul Äoceanul" ilustreaz distan a ce s-a creat între cei doi îndr gosti i, iar ghea a, imposibilitatea de a str bate aceast distan . Epitetul personificator Äpriviri suferitoare" are ca rol redarea st rii de triste e ce survine odata cu pierderea iubirii. 5. Äpe bolta alburie, o stea nu se arat ´; Äo pas re plute te cu aripi ostenite´; Äpierzându-se-n apus´; Äm -ntunec i înghe ´ 6. Versurile poeziei fac distinc ia între planul circumscris de natur resim ite de eul liric odat naturii. 7. Contemplarea naturii prin descrierea peisajului cu puternice reverbera ii în i cel al

interiorit ii eului liric. Între cele dou exist o evident leg tur , deoarece st rile cu pierderea iubirii, g se te ecou în toate elementele

sensibilitatea eului liric, precum i tema poeziei (iubirea pierdut ) sunt dou argumente care încadreaz textul în estetica romantic . 8. Titlul ÄDe câte ori, iubito«´ este reluat în incipitul poeziei pentru a de rememorarea clipelor de fericire pierdute. Vocativul i sentimentul de doar raportul rela iei dintre cei doi, ci sugereaz

accentua suferin a provocat Äiubito´ nu red

melancolie al eului liric, punctele de suspensie prelungind parc , într-un timp nedefinit, acest sentiment. Structura Äde câte ori´ exprim frecven a amintirii, neputin a eului liric

de a uita fericirea trecut 9.

i devenit acum ³ocean de ghea ´.

Incipitul poeziei reia titlul, ÄDe câte ori iubito«´, exprimând suferin a eului

liric la amintirea iubirii trecute, care are efect dezolant asupra sensibilit ii poetice, simbolizat prin metafora Äoceanul cel de ghea ´ care-i chinuie te sufletul. Revenirea iubirii, sugerat prin epitetul metaforic i cromatic Äbolta aurie´, este imposibil , întrucât la orizont nu se arat nicio stea ± simbol al dezn dejdii. Luna, ca astru tutelar i martor al fostei iubiri, este palid de triste e, ipostaz exprimat prin epitetul cromatic Äluna cea galben ´ i prin apozi ia explicativ Äo pat ´.

I. 51. (Horia Furtun , Balada lunii) 1. t inuit = ascuns, secret; fugar = scurt , de moment; 2. Linia de pauz din versul ÄDin fiecare-ndr gostit ± poet´ are rolul de a sublinia prin izolare substantivul Äpoet´, de a eviden ia astfel efectul farmecului ³blând i lini tit´ al lunii i totodat de a p stra, prin cezur , sonoritatea poeziei. 3. a ie i în lume, cât lumea i p mântul, gura lumii etc. 4. motivul lunii, al iubirii, al visului 5. monologul liric adresat, descrierea 6. Sinestezia ÄÎntâiul vis sub raza ta lunar / Î i fâlfâie din suflete pornirea´ are rolul de a îmbina imaginea vizual cu cea auditiv pentru a personifica ³întâiul vis´. Metafora-oximoron Äizvorul de dureri´, explicat prin apozi ie (iubirea), constituie un cli eu poetic eminescian, care trimite la ambiguitatea sentimentului, reunind bucuria i triste ea. 7. De i Horia Furtun este un poet simbolist minor, discursul liric din Balada lunii este mai curând romantic, deoarece poetul se folose te de recuzita romantic atât la nivelul con inutului (luna, noaptea, visul, iubirea) cât i la nivelul expresiei: invoca ia retoric adresat lunii, descris eminescian (Äfarmecul t u blând i lini tit´) ca obiect divin, pentru c are puterea de a transforma omul în îndr gostit, iar îndr gostitul în poet. Indica ia de gen ± balad ± pe care o con ine titlul poeziei constituie o alt tr s tur specific a romantismului. 8. Cea de-a treia strof a poeziei contureaz rolul farmecului lunii, acela de a metamorfoza fiin a uman întru frumos i armonie, de a face ÄDin fiecare om ±

îndr gostit / Din fiecare-ndr gostit ± poet´. Epitetele Äblând´ i Älini tit´ i personificarea Äalunecându- i raza-ncet´ atribuite farmecului selenar au rolul de a melancoliza omul, de a ilustra calea discret prin care îl transform pe om în îndr gostit i pe îndr gostit în poet. 9. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual, definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. Titlul poeziei date este alc tuit din substantivul Äbalada´, care reprezint specia literar : cântecul închinat lunii, iar doilea substantiv din titlu, Äluna´, este laitmotivul poeziei. Acesta este semnificativ, astfel încât poetul descrie admirativ prin intermediul versurilor însu irile lunii i puterea acesteia de a schimba omul.

I. 52. (Barbu Fundoianu, Her a) 1. Äploaie´, Ätoamna´,´vântul´, Äiedera´ 2. Virgula marcheaza în vorbire o pauz scurt . În cazul primului vers al poeziei Her a, virgula este folosita pentru a separa doi termeni dintr-o enumera ie (Äa ploaie, a toamn ´). 3. ÄÎ i mai aduci aminte? Î i mai aduci aminte?´ 4. motivul toamnei, al aducerii aminte, al trecerii ireversibile a timpului, al spa iului natal v zut ca geografie mitic . 5. Prima secven din textul liric dat descrie peisajul Her ei, tabloul naturii i al târgului cuprins de toamn . Descrierea subiectiv este realizat înc din primul vers prin imaginea olfactiv Ämiroase a ploaie, a toamn i a fân´, care are rolul de a purta cititorul în universul satului moldovean. Urmeaz , apoi, numeroase imagini vizuale Ävântul nisip aduce´, Äfetele a teapt în uli a murdar , Äc ru e fug rite de ploaie´ care detaliaz peisajul trist i dezolant al târgului provincial cuprins de toamn , de ploaie i de vânt. Se remarc abunden a grupului nominal (substantive i adjective), timpul prezent al verbelor, prezen a indicilor spa iali i temporali, figurile de stil variate ± toate specifice textului literar descriptiv. 6. Metafora Äzâmbet de iaz, de es, cuminte´ din a doua secven a discursului liric are rolul de a surprinde tinere ea trecut a b trânilor Äde la casa cea veche´ Motivul toamnei din poezia Her a este o metafor a vârstei, iar sintagma Äzâmbet de iaz, de es, cuminte´ este ca o amintire a tinere ii care luce te în ochii b trânilor, împreun cu sclipirea fugar a unor elemente din spa iul natal. Amintirea vremurilor trecute, contemplate cu naivitatea copil riei. 7. Poezia Her a este realizat printr-o îmbinare a stilului tradi ionalist cu cel modernist. Motivul aducerii aminte i al trecerii timpului sunt tipic tradi ionaliste, iar descrierea unui

peisaj tipic românesc, a satului/târgului provincial, apar ine ideologiei tradi ionaliste care cuprinde conservarea specificului românesc. Discursul liric este creat prin folosirea unor termeni colocviali, nea tepta i sau a unor imagini menite s ocheze precum Äuli e murdare´, Ägâ te, cu pantofi galbeni´, Äc ru e fug rite´, Ägrilajul de ieder coclit´, Ä...azi/ i stearp i molâie ca o convalescen ´, Älini tea...muceg ie te´, toate m rci ale modernismului. Tema i motivele textului in de curentul tradi ionalist, dar anumite imagini sunt create în stil modernist. 8. Ultima secven este ca o concluzie a discursului liric. Ideea poetic a ultimelor cinci strofe este trecerea ireversibila a timpului i amintirea tinere ii care a r mas doar sub forma unor poze într-un album. Trecutul este Äascuns´ în pozele facute în tinere e, prezentul fiind doar o trista imagine plina de riduri, v zut în oglind . Mijloacele artistice concretizeaz ideea poetic prin metaforele ÄNe-ascund atât de bine albumele cu clamp / de-alam , tinere ea!´ i Ätrecutu-i lânga lamp ´, prin imagini vizuale Äplin e oglinda cu cute în obraz´, prin compara ia expresiv Ä i stearp i molâie ca o convalescen ´. Compara ia din ultimele doua versuri aminte te de zilele copil riei lipsite de griji, lini tite, de mult pierdute Äe-a a de lung vremea´. 9. Limbajul poetic se caracterizeaz prin expresivitate datorit folosirii imaginilor artistice Ämiroase a ploaie, a toamn i a fân´, Äauzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz´, Äplin e oglinda cu cute în obraz´ i a figurilor de stil: compara ia Ä i stearp i molâie ca o convalescen ´, epitete Äfactorul greoi i surd´, Ät cerea lung i gri´, Äalbumele cu clamp de-alam ´, metafore Älini tea în lucruri de mult muceg ie te´, Äun zâmbet de iaz, de es, cuminte´. I. 53. (Octavian Goga, Sonet) 1. biseric , altarul. 2. În versul Ä i ele-adorm de tine alinate´, cratima este folosit pentru p strarea m surii medii a poeziei de 11 silabe, prin transformarea hiatului în diftong. 3. Mihai îl bate mereu pe fratele sau mai mic. În partea estic a Europei bate Criv ul. 4. Poezia este un monolog liric adresat, pronumele personal Ätu´ din primul vers având rolul de a exprima subiectivitatea, fiind o marc a tipului direct de adresare. 5. O figur de stil prezent în strofa a doua este personificarea Äpatimile«adorm´ prin care poeziei îi este atribuit însu irea omeneasc de a avea puterea alin rii durerilor suflete ti, de a le face uitate. 6. Poezia Sonet de Octavian Goga ilustreaz caracteristicile tradi ionalismului literar, prin cultul spiritului religios cu ajutorul poeziei devenite o ÄBiseric cu por i neîncuiate´ i prin prezentarea datinilor stravechi, precum mersul la biseric , spoveditul, alinarea i

tema naturii. tema iubirii. Limbajul poetic se caracterizeaz prin reflexivitate. putând fi în eleas doar prin p trunderea în misterele ei i curat pentru c nu-i judec pe ceilal i. marc a tipului de adresare direct i a substantivului Poezie scris cu majuscul ce are rolul de a prezenta de la început importan a deosebit acordat actului de crea ie. ideea poetic (Poezia ca altar spiritual unde fiin a uman se împ rt e ete cu tainele universului) este subliniat prin utilizarea pronumelui personal Ätu´. predispozi ie spre medita ie. prin utilizarea termenilor religio i biseric . în nici un chip. în fel i chip. al apei. 7. Scrierea cu majuscul a substantivului Poezie eviden iaz importan a acordat de c tre autor poeziei. I. 3. cre tetele = adâncul 2.i întinde s -i vie dragul mire: Soarele!´ cele doua puncte anun o explica ie. func ia emotiv i func ia poetic 6. dar i prin expresivitate. caracterizat drept Ätainic . Metafora central a poeziei. asemeni acestei largi cet i de unde´ sugereaz imensitatea sentimentului dominant ± iubirea. În versul ÄSpre ceriuri bra ele. 9. 54 (Octavian Goga. Poezia este de esen spiritual . Iubirea mea) 1. un rol central în structura poeziei. realizat cu ajutorul figurilor de stil: metafora ÄBiseric cu por i neîncuiate´. dezv luie leg tura între poezie i religie. caz afectiv. la nivel sintactic un atribut apozi ional. personificarea ei i adresarea direct prin folosirea vocativului. i marcheaz totodata o pauz mai mic decât pauza indicat de punct. curat i senin ´ i mai ales. ea este tainic . 5. al soarelui. ascultând p catele i oprind amarul. 7. nu este chip 4. motivul nostalgiei. Poeziei îi sunt atribuite însu iri omene ti cu ajutorul epitetelor personificatoare Ätainic . reliefând procesului de transformare a poeziei în hran pentru spirit. 8. ilustrând ideea de religiozitate prin valorificarea riturilor i a credin elor str vechi. care semnific m re ia pur a lacului dintre mun i. f r a face diferen e. oferind substantivului o pozi ie-cheie. ÄBiseric cu por i neîncuiate´. personificarea poeziei în sine. prin cultul spiritului religios i valorizarea riturilor str vechi. transformat într-un ritual religios. a spovedi i altar. Äcet i de unde´. Sintagma con ine i o metafor sugestiva.purificarea sufleteasc . Poezia este structurat ca o ampl compara ie între natur i iubire: uniunea . În prima strof . c reia i se atribuie însu iri omene ti. având por ile deschise pentru toat lumea. Compara ia Äa a-i iubirea mea. curat Poezie´.

. Metafora Äun stâlp la b trâne e´ din ultimul vers al strofei a doua eviden iaz dorin a de a fi ramas în satul natal.simbolic a elementelor firii. Titlul poeziei Iubirea mea este format dintr-un substantiv comun i un adjectiv posesiv i se afl în strâns legatur cu tema iubirii prezent în poezie.Verbul la modul conjunctiv. plug. ceea ce creeaz o sonoritate ampl . Äspuma alb înfiorat ''. Astfel se p streaza m sura i ritmul poeziei. Prezen a eului liric se eviden iaz prin pronumele de persoana I: m. 8. poetul ilustreaz . v zut ca o matrice existen ial : ÄS fi r mas fecior la plug. Ätremur´. 9. apa i soarele. 3. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare.Cratima utilizat în versul Ä i-n barb plânge tata. subliniaz regretul p r sirii satului. reac ia undelor lacului în momentul întâlnirii cu razele soarelui. Un animism simbolic str bate tabloul: Ärazele s rut fa a undei´. / S fi r mas la coas ´. metafora curcubeului sugereaz iubirea împlinit . coas 2. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. . m rci specifice ale subiectivit ii poetice. repetat în ultimele dou versuri din prima strof . Apari ia soarelui reprezint trezirea la via a lacului. Textul poetic are o structur clasic : are cinci strofe. rima apare doar la versurile 2 i 4.În penultima strof a poeziei. prin personificare. misterioas i statornic precum apele lacului de munte. În esen . eu i prin verbele la persoana I: Är t ceam´. sentiment tr it de eul poetic. pentru a fi un sprijin pentru p rin ii s i ajun i la b trâne e. 5.. 55 (Octavian Goga. Termenii folosi i apar in câmpului semantic al sentimentelor împ rt ite. B trâni) 1. mi . înfiorate permanent de atingerea razelor de soare. catrene. Äs fi r mas´. Soarele alint cu razele lui lacul a a cum iubirea alint sufletul omului Pentru eul liric iubirea este cea care înc lze te sufletul i-i d via . este asem n toare cu comuniunea sufleteasc dintre cei doi îndr gosti i.´ marcheaz elidarea vocalei î i reducerea num rului de silabe prin evitarea hiatului. timpul perfect. Cuvântul hor semnific bucuria adâncului. iar str lucirea razelor d via acestuia pân în adâncuri. Äprelung i p tima tresare´. este profund . I. M sura este de apte-opt silabe. Adverbul de mod a a are rolul de a sublinia ideea c iubirea. prin rostirea versurilor dou câte dou . al pasiunii puse pe seama elementelor naturii. 6. 4. a a cum soarele vegheaz asupra lacului i-i treze te sentimente arz toare.

Specific lumii satului.. al turat substantivului Äb trâni ´. Melancolia trecerii timpului este subliniat prin epitetul Äbie i ´. parin ii î i pun nadejdea în credin . titlul B trâni eviden iaz mesajul textului poetic. Poezia B trâni de Octavian Goga se încadreaz în lirica tradi ionalist prin întoarcerea nostalgic spre lumea satului. Utilizarea pers. Substantivul din titlu este nearticulat. Astfel. singura ce le-ar putea alina absen a fiului iubit : Ä i plânge mama pe ceaslov. I. Toate afirma iile din text sunt observa ii ale naturii umane în raport cu via a i cu moartea. la parin i i la sat ca la un univers al credin ei. care sunt singuri i î i a teapt fiul. motivul mor ii. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. ´ Sentimentul de triste e se desprinde din întregul text poetic. Äîn orice zi´. ascunzând în interior Äviermi profunzi´: fric . Regretul înstr in rii (motivul dezr d cin rii. fragilitate. Victorii negre) 1. figuri de stil lipsite de ambiguitate. expresivitatea textului ine de recuzita tradi ionalist : tendin a de epicizare a liricului.7. calit i dorite de om i pe care uneori consider ca le are. urmat de puncte de suspensie. cu nuan e stilistice. 3. Tema trecerii timpului.. 9. fiind dat de regretul înstr in rii. ne vrem granit´. I plural sugereaz ca tema poeziei este una universal valabil : Äne credem stânci. Äcu atât´ 4. 56 (Radu Gyr. tumult = zbucium. dar i prin verbul Äv trece i´. al lini tii suflete ti i al tradi iei. sl biciune. pentru o mai bun identificare a cititorului cu autorul. Cratima marcheaza elidarea vocalei versul respectiv. De asemenea. reprezentând o marc a implic rii afective. motivul sensului existen ei. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. 6. prin evitarea hiatului. 8. / i-n barb plânge tata. Trecerea ireversibila a timpului este resim it de p rin i. am strâns = am cuprins. am adunat 2. v zut ca o matrice existen ial . subliniind generalitatea. faptul c regretul înstr in rii de cei dragi poate apar ine oricui a tr it aceast exeperien . ÄNe credem stânci´ : Metafora stâncii reprezint aparenta putere i imortalitate. specific poporanismului) predomin în întregul text poetic. pentru men inerea m surii i a ritmului din . motivul învingerii fiin ei de c tre timp (al condi iei umane finite) 5. prozodie clasic . eul liric raportându-se la trecut. Ultima strof începe cu un adverb de mod ÄA a«´.

Victorii negre. Este prezent o nota de optimism. la nivelul expresiei. 9. Pe parcursul întregii poezii observ m tehnica ingambamentului. care pun în eviden diferen a de atitudine a omului. motivul comuniunii omului cu natura. Änesa iu´ ± forma literar : nesa . mul umit cu meschina Äizbând ´ asupra zilei ce a trecut. Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis în mod direct i. marc a adres rii directe. noaptea e Änalta´ i ve mântul ei negru. un superlativ afectiv. c ci aparen a este întotdeauna alta decât esen a i victoriile trec toare sunt. 4. în loc s fie nelini tit de faptul c în ziua aceea .. prin m rcile subiectivit ii (m rci lexico-gramaticale prin care se . Ultima strof . Este momentul aprinderii stelelor pe cer.7. fiindc Äobiectul liric nu poate tr i la acest poet decât sub regimul sublimului. puse în rela ie cu aceast ultim idee. c ci ace tia vor putea zâmbi la urm (Äîn loc s izbucnim în plâns´). iar rima este încruci at . ideea poetic nefiind enun at într-un singur vers. 3. Se remarc la Heliade tendinta spre înalt. înghi ite de moarte.. Acest aspect este reliefat i de metafora miezului Äviermuit´. ci una. dar care se afl . caracteristic oamenilor care au tr it momentul i l-au pre uit.´(Eugen Simion) 7. Repeti ia epitetului Äînalt ´. oamenii fiind întotdeauna învin i. 57 (Ion Heliade R dulescu. Titlul poeziei. al somnului etc. N-am nicio veste de la rude. pentru a p stra rima i ritmul. Äprinz´ ± forma literar : prind. poetul utilizeaz inversiunea (Äîn inimi dac-am strâns´). 5. versurile care încep cu liter mic sugereaz continuitatea ideii. larg. Rolul virgulei este acela de a izola substantivul în vocativ. i epitetul metaforic Äzile vii´ (amintind parc de îndemnul ÄCarpe Diem´). ideile din strofele precedente. N-am cumparat dou veste. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. în acela i timp. 8. propice pentru apari ia Zburatorului. sub negura incertitudinii i a înfrângerii de c tre for e mai mari decât noi. de perechea propozi ie principal ± circumstan ial opozi ional . contribuie la accentuarea impresiei de solemnitate i vraj . prin condi ia lor efemer . pân la urma. 2. al contur rii unui cadru nocturn de o arhaitate primordial . 6. motivul nop ii. cuprinde ca o mantie imens lumea în Äbra ele somniei´. concluzia discursului liric. I. motivul literar al zbur torului. Zbur torul) 1. M sura versurilor este de 13-14 silabe. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. la nivel sintactic. ce ne dau impresia puterii. Ca mijloace artistice. se refer la victoriile mici. Äsem nat cu stele´. a mai murit pu in. Antiteza zâmbim ± izbucnim în plâns este sus inut . este deschis de o disjunc ie pentru a accentua. Ämorele´ ± forma literar : morile. de fapt.

un univers ce se poate întâlni în tablourile pictorilor moderni ti: intruziunea . Äinima-mi zvâcne te!´. mam . Prin lirismul obiectiv se produce o sublimare. verbele la timpul prezent.. ilustrate prin verbe i locu iuni verbale cu puternic for de sugestie: Äpieptul mi se bate´. Locutorul devine mai abstract. / Încântec sau descântec pe lume s-a lasat. mam ?´.] i cald. f cându-l s tr iasc sentimentul erotic cu o frenezie rar . În poezia Zbur torul a lui Ion Heliade-R dulescu. Prezen a celor doua tipuri de lirism se justific prin stuctura baladei (introducerea mitului folcloric în poezia cult .. aflate în antitez . uite c -mi furnic prin vine. Äîmi ard buzele´. Relatarea st rilor fizice i suflete ti pe care fata le percepe cu îngrijorare este construit gradat. Eul liric r mâne un observator discret al desf ur rii tabloului de natur prin fa a cititorului. p rând ca se exprim pe sine. Antiteza reliefeaz st rile contradictorii pe care copila le tr ieste Äîmi cere. un tablou imobil. Fata este derutat . nici vântul nu suspin .. Dragostea se manifest ca o boala. 9. Äobrajii-mi se palesc´. exclama ii i vocative: ÄVezi. Ä-mi furnic prin vine´. ÄC uite. o estompare a prezen ei eului liric în spa iul poetic. de o vibra ie profunda. / i apele dorm duse i morele au stat´. Mânat de for e care dep esc cu mult închipuirea. n p dit de o exaltare extraordinar : ÄAh. Oniricul ce domneste asupra întregului peisaj cheam Zburatorul i apari ia acestuia se face cu participarea întregii naturi: ÄT cere este totul i nemi care plin .ce-mi cere´. Pastelul ± sintez remarcabil între lamartinism i eresurile populare ± este dominat de lini te. Versurile redau o secven de timp încremenit ca în fa a unui mare miracol. Versurile citate se caracterizeaz prin expresivitate i sugestie. i zboar de la mine! / [. idilicul rural ). în multe poezii Äobiectualitatea devine voce´ (Wolfgang Kayser). f r oprire. Ätremur de nesa iu´. În contact cu o astfel de puternic surs de energie. prin simptome cu totul noi pentru tân ra în sufletul c reia sentimentul s-a ivit pe nea teptate. Än-am nimica i parc am ceva´. Äun foc s-aprinde-n mine´. inima-mi zvâcne te!. prin interoga ii. Noaptea.i explica efectele unei Äboli´ misterioase. / Nici frunza nu se mi c . Är cori m iau la spate´. ce au rolul de a accentua incapacitatea fetei de a. motivul t cerii depline revine ca un laitmotiv. deci nici un locutor. tân ra fat trece succesiv de la o stare la alta. el fiind pretutindeni i nic ieri. persoana I singular Ätremur´. incapabil de a se st pâni. m vezi. cuprinzând întregul trup. Prezen a Zburatorului se face sim it de la distan . înger i demon în acelasi timp.nu. într-un paradis terestru. i rece. bulversat de senza iile contradictorii.. încât nu mai este perceptibil nici un receptor al ei. Transcrierea st rilor fizice i suflete ti este sugerat prin intermediul construc iilor exclamative i al punctelor de suspensie cu valoare stilistic . Lirismul eliadesc este totu i mai pu in obiectiv fa de cel co bucian.. senza iile sunt de o intensitate vecin cu durerea. se deschid c ile magice pentru întâlnirea fetei cu Zburatorul. 8. / În brate n-am nimica i parc am ceva´. În descrierea înnopt rii se remarc prezen a unui lirism obiectiv. încântator prin frumuse ea lui neobi nuit . corpul tremur .. în decorul unei lumi cufundate într-o lini te patriarhal . topica afectiv / cezura. de la bucurie la triste e i plâns. încât. impactul fiin ei demonice cu tân ra fata produce pulsiuni erotice extraordinare. ce m doare!´.eviden eaz eul liric): pronumele personal la persoana I singular Ä-mi´. Äochii-mi v p iaz ´. În poezia Zbur torul. întâlnirea unei fiin e stranii are efecte r v itoare pentru echilibrul tinerei fete: sim urile îi sunt amplificate la maximum.

poetul pare a fi întruchiparea Äpoetului damnat´ ca în poezia simbolist . ca în Antichitate. un poet ce pare s aspire c tre anonimat. Äslova de foc i slova f urit ´. 3. Metafora Äf urar de rime´ se refer la condi ia artistului. punând în eviden marile for e care unesc planurile cosmic i teluric. pururea = mereu. Äpe fa a lui de chin br zdat ´ 6. Poetul este cel care Äf ure te´. ea pare s fie o îmbinare miraculoas între. 9. dar de fapt el este reprezentarea poetului solitar. sugereaz caracterul orfic. undeva la grani a dintre real i ireal. trudit= obosit. Ultimele dou strofe contureaz condi ia artistului. Opera poetic devine un bun spiritual al tuturor. Este sugerat ideea poeziei ca me te ug. ce nu vrea s fie recunoscut de nimeni Äel n-ar dori s -l recunoasc / pe lume nimeni niciodat ´. ca art . 58 ( t. este important. ca la Arghezi. Aceast idee de deta are este sugerat prin intermediul epitetului Ästrein ´. Orice titlu genereaz un orizont de a teptare i induce un anumit nivel de lectur a textului poetic. 7. Ultimul catren se constituie într-o aspira ie a poetului care î i dore te s se deta eze de aceast dat . Nu omul în sine. 8. prin intermediul efortului creator. pare a spune vocea poetic . Punctele de suspensie din a doua strof confer o not de mister asociat imaginii poetului i marcheaz întreruperea irului vorbirii. Asocierea poeziei cu cântecul i a poetului cu un cânt re . iar poezia pare a se na te. se poate întoarce ca balsam sufletesc pentru însu i creatorul acestuia. despre procesul de crea ie i despre rolul artistului Äf uritor de rime´. Cânt re ul) 1. I. viziunea despre art . împ r ind-o celor mul i Äs -i par -o inim strein / c sufer i plânge-n ele«´. a a cum ar spune Arghezi. melodios. armonios al poeziei. Äs treac neb gat în seam ´. totdeauna. ostenit 2. odat sublimat în Text. a face umbr p mântului. muzical. Lumea a teapt înfrigurat sosirea f pturii cere ti. Poezia este o art poetic deoarece în ea poetul î i exprim ideile despre condi ia poetului (Äs treac neb gat în seam / ca i o umbr prin mul ime / ce nici s tie cum îl cheam ´). interiorizarea poetului i a universului s u. o alinare pentru fiecare suflet. Titlul poeziei se constituie dintr-un substantiv cu valoare metaforic ÄCânt re ul´. dar i lumea în care acesta vie uie te. Iosif. La început. Poetul este un me te ugar. a se speria (chiar i) de umbra sa 4. posibil . De asemenea. Interesant este ideea recept rii propriei crea ii din perspectiva Celuilalt: suferin a.straniului în real. care modeleaz poezia. Epitetul Ätrudit´ sugereaz efortul depus pentru conceperea poeziei. ci rodul crea iei sale trebuie s fie cunoscut i împ rt it de ceilal i. 5. poate fi interpretat ca o metafor ce sugereaz solitudinea. real . desemnând atât poetul cât i condi ia sa. El vrea s . Discursul liric confirm a tept rile generate de titlu: poezia este o confesiune liric despre statutul poetului. Strofa a doua vine s întregeasc dorin a poetului de a se pierde în anonimat.i înstr ineze suferin a. Verbele la conjunctiv exprim o ac iune dorit . asociat casei. ele vizeaz o imagine ideal a poetului. epitetul personificator Äsihastr ´. sau a celui romantic ca în poezia eminescian . fiin a biologic . participarea lui la un eveniment se face cu discontinuitate. . O.

marcheaz intona ia imperativ a versului. De asemenea. 9. încercarea eului liric de a se salva de un r u existen ial profund. 6. Astfel. i ofer o cheie în dezlegarea în elesului poeziei. vocea poetic este marcat de anormalitate. În poezie este prezent tema naturii. semnul exclam rii este folosit la sfâr itul unui enun exclamativ. s elibereze. Antiteza alb . nelini tea. (a scrie) A r spuns exigentelor noastre. încete plânsul!´ virgula izoleaz interjectia afectiv o de restul propozi iei. pronumele personale la persoana I sg: m . poezia Vânturile nop ii« este o crea ie modern întrucât predomin excep ia i straniul. transformând totul într-o noapte total . 7. Mi-a r spuns cu promptitudine la întrebare. În structura ÄO. La nivel tematic. spaim = groaz . punându-se în eviden o stare afectiv (triste ea. disperarea). lumin ± întuneric devine astfel expresiv . vocea poetic dezv luindu. 5. moartea i spaima.I.. Vânturile nop ii«. care se men ine pe tot parcursul poeziei. Metafora Ätot mai noapte-i noaptea´ eviden iaza frica i cufundarea în întuneric. prezen a interjec iei afective o. 8. Primele dou strofe marcheaz începutul unei st ri de nelini te. evidente înc de la început: natura î i dezlan uie for ele i blesteam întreaga omenire la moarte: Änu e om pe lume´. impus . întrucât Ävânturile´ par a fi curentul ce aduce blestemul. Cea de-a doua strof exprim începutul disper rii i al spaimei. încete plânsul! Sufletele doarm !´ ilustreaz o uimire for at . sentimentul dominant transmis de poezie este spaima. ce. Vânturile nop ii.. (a reac iona. evocat de motivul mor ii i cel al singur t ii. mi. (a corespunde) Nu 4.) 1. tr iri specifice poeziei moderne. precum i tema r ului existen ial. s scape = s salveze. Ä(sufletu)-mi´. eviden iat de motivul nop ii. Cele dou exclama ii din finalul primei strofe. interoga iile retorice reprezint m rci lexico-gramaticale ale subiectivit ii. poate. ÄO. nesfâr it . 3. acesta se afl în strânsa legatur cu con inutul. 59 (Emil Isac. De asemenea. Verbul la pers. punctele de suspensie . I m cufund. fric . angoas i înstr inare. în tenebrele propriei fiin e.i dorin a de salvare prin întrebarea ÄUnde-i mâna alb care s m scape?´.i simte sfârsitul din ce în ce mai aproape. Titlul este alc tuit dintr-un grup nominal. nenumit. ÄA-nceput blestemul groapa s mi-o sape´ : personificarea din ultimul vers al celei de-a patra strofe (ter ine) pune în eviden spaima i disperarea eului liric. ce reliefeaz atmosfera încordat . team 2.negru. a replica) m-am a teptat s nu-mi r spund la scrisoare.

Se remarc . Reg sindu-se în toate cele trei strofe ale poeziei. ca dezintegrare cosmic . tema trecerii timpului. Triste ea fa fiin ei. ce ÄDuioase. 7. principiu estetic fundamental al simboli tilor. care va pogorî peste întreaga fire i în fa a acestui sfâr it inevitabil fiin ele vremelnice ± rozele. pe I. la p strarea m surii i a rimului din vers. bogat în figuri de stil bazate pe sugestie. 4. în întreaga poezie existând numai dou substantive concrete din lumea material : Äroze" i Ägr dini". al triste ii. tremur. fream t. motivul rozelor.men in tesiunea i creeaz o atmosfer stranie. metafor a plenitudinii 6. prin evitarea hiatului. func ie emotiv i estetic . fior = înfiorare. Cratima leag forma neaccentuat a pronumelui reflexiv de adjectivul duioase. Respectând tr s turile specifice rondelului. Privesc frun ile de piatr ale mun ilor. în care întunericul se a terne nea teptate i pune st pânire pe tot ce g se te în cale. Tema efemerit ii fiin ei. prevestit de rozele care î i pleac podoaba corolei. Poezia liric este o form de poezie prin care autorul încearc s transmit propriile sentimente i starea de spirit. ÄE vremea rozelor ce mor" se constituie într-un refren. 60 ( Alexandru Macedonski. oamenii ± nu pot decât s . restul fiind din zona . versul amplasat atât la începutul. 5. cât i la sfâr itul poeziei se transform în laitmotivul acesteia i sus ine tema poeziei. Cuvintele au sens conotativ.i pleac fruntea lor". Äv lm aguri de suspine´ de trecerea timpului. învolbur ri 2. 3. S-a lovit la frunte. este sugerat de metafora Ämarea noaptea care vine". Rondelul rozelor ce mor) 1. Ultima strof ilustreaz deprimarea eului liric în fa a condi iei efemere sugerat de Äamurgu-ntrist tor" i de suspinele ce se manifest în Äv lm aguri". 9. Metaforele Äamurgu-ntrist tor´ i Ämarea noaptea care vine´ sunt simboluri ale mor ii iminente. 8. Personificarea florilor. amplific tragismul st rilor suflete ti ale fiin ei umane cople ite de triste e din cauza trecerii lor efemere prin lumea material : ÄE vremea rozelor ce mor". rezultând un limbaj poetic expresiv. formulele artistice de factur ideatic . modurile de expunere fiind monologul liric i descrierea. v lm aguri = valuri. În fruntea c l re ilor se afla hatmanul însu i. nostalgia fa de var . Moartea. contribuind.i plece fruntea. Caden a ritmic impecabil asigur o fluiditate des vâr it . de asemenea. ce contribuie la muzicalitatea versurilor. tema naturii. al mor ii.

Titlul preg te te cititorul pentru ceea ce constituie esen a operei i ofer o cheie de intepretare textului.i tr irile prin prisma ideii centrale a poeziei. textul contrazice a tept rile cititorului. În acela i timp. titlul poeziei Pe balta clar . . conturând un peisaj lacustru. motivul trecerii timpului. Äzâmbeau. ap de ploaie. Titlul oric rei opere literare induce cititorului ei un orizont de a teptare pe care aceasta îl poate confirma sau infirma. din structura emo ional : Äfior". la un pastel. Äsuspine". norii albi). Tu ele de lumin i culoare care sugereaz un peisaj acvatic în str lucirea dimine ii sunt. Imperfectul creeaz iluzia duratei. . cât i evoc rii unei vârste trecute.abstractului i definind st ri interioare. refuzul de a numi obiectele realit ii. 5. 7.. împreun cu ad ugarea exclama iei ÄOh!´ accentueaz starea de melancolie. ± voioase / Zâmbeau în fundul apei r sfrângeri argintoase´ 6. Pe balta clar ) 1. punând în eviden starea ambigu . în lumina proasp t a dimine ii (Äbarca. Acest epitet constituie totodata i o imagine cromatic . În cazul de fa . Punctele de suspensie marcheaz întreruperea discursului poetic. I.. crinii suavi. expunându. sugestia de puritate a întregului cadru.. a da ap la moar . a inocen ei ( Ävisul ce optea´). Prin urmare. tehnica repeti iilor i cromatica sugestiv . care se reflect i asupra sufletului. precum folosirea simbolurilor (lumina albei dimine i. cel pu in pe cele ale unui cititor neavizat. de beatitudine melancolic a eului poetic. intensitatea luminii sau senin tatea. prin inversiune. 9. coresponden e ale sentimentului nostalgic ce evoc nevinov ia unei vârste (copil rie sau tinere e): analogia se face prin simbolul argintului i al oglindirii. Epitetul din sintagma Äalba diminea ´ intensific . ne duce cu gândul la un peisaj din natur . 4. 8. pauz sugerând starea contemplativ a fiin ei. În textul dat apar elemente specifice liricii simboliste. Tema naturii. a-i l sa gura ap . reluat în incipit. i anume a sentimentului efemerit ii. muzicalitatea textului poetic. Ultimul vers al poeziei este folosit ca o concluzie a discursului liric. Culoarea alb poate sugera i luminozitatea. dar estetica simbolist înseamn antimimesis. construc ia poate fi o metafor a vârstei tinere i inocente de odinioar . stilistic 3. plutea´. ÄAlbe i neprih nite curgeau din cer. 61 (Alexandru Macedonski. r sfrângeri argintoase´). de nostalgie fa a de pierderea sufletului inocent de alt dat : Äcuratul argint de-odinioar ´. tema visului. pe apa Sâmbetei 2. Dublarea sa.. de fapt. Verbele la indicativ imperfect sunt specifice atât descrierii. Prezen a eului liric constituie de asemenea o tr s tur a poeziei lirice.

acela de a proteja iubirea celor doi îndragosti i. Devenind martor al iubirii dintre cei doi. cât i pe cel obiectiv. Ä vãitându-se´ 2. 9. Prin lirismul obiectiv se produce o sublimare. Epitetul din sintagma Äramuri plãpânde´ sugereazã fragilitatea naturii. la nivelul expresiei. Ästuful de liliac´ descoperã un alt regn i un alt rol al existen ei sale. timpurie. 5. topica afectiv . se usucã odatã cu aceasta. 62 (Alexandru Macedonski. stârne te Ägroaza´ ramurilor plãpânde. î i atinge totu i scopul fiin ei sale prin intermediul iubirii.I. ini ial condamnat la moarte încã înainte de a înflori. înflorind. motivul iubirii. 8. odat cu apari ia iubitei. în momentul apari iei iubitei. Situa ia are însã sã se schimbe. Moartea iminent .i soarta potrivnic . În al doilea vers. Conceptul de poezie liricã include atât lirismul subiectiv. În strofa a treia este prezentat momentul în care Ädestinul´ stufului de lilac începe sã se schimbe. Stuful de liliac) 1. însã în final. Dintr-un element ce apar inea strict regnului vegetal. Titlul prezintã cititorului ideea centralã a poeziei: stuful de liliac. Astfel. expresia interjec ional ÄO! Doamne´. motivul trecerii timpului. ÄO! Doamne´ 6. Eul liric r mâne un observator discret al desf ur rii tabloului de natur (pastelul din primele trei strofe) în fa a cititorului i doar imaginarul poetic sugereaz personalizarea discursului liric. prin m rcile subiectivit ii (m rci lexico-gramaticale prin care se eviden eaz eul liric): pronumele personal la persoana I plural noi. stuful de liliac înflore te magic. plângându. 4. Ägemea´ . o estompare a prezen ei eului liric în spa iul poetic. Adverbul ce este menit s accentueze trecerea timpului. Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis în mod direct i. precum i caracterul sãu ireversibil: clipele frumoase pe care îndrãgosti ii le-au petrecut în cadrul protector al naturii fiind acum doar o amintire. con tiente de propriul sfâr it. liliacul se transformã. Änu mai suntem doi´. . Tema naturii ca spa iu protector (martor al iubirii). Prezen a eului liric este eviden iat prin pronume i verbe la persoana I. verbul Änu mai suntem´ la timpul prezent. cratima care leag prepozi ia de articolul posesiv este utilizatã pentru pãstrarea m surii. condamnatã la efemeritate i mediocritate de cãtre Äsoarta ce-acolo le-a sãdit´. 7. a ritmului i a rimei (prin inversiune) 3. creând un spa iu protector pentru îndragosti i. ambele prezente în discursul poetic. dar i prin exclama ii i interjec ii afective: Äpeste noi´ .

3. Versifica ia este clasic . motivul toamnei. Virgula din primul vers desparte grupul nominal (substantiv + determinant) de grupul verbal (verb + determinant antepus) i totodat marcheaz cezura acestuia. În textul dat. Ägroparii´. Äar turi´. prin sugestia tumultului malefic al cerului plin de nori negri. 63 (Adrian Maniu. prin viziunea frapant a cristaliz rii norilor. Metafora Äfulgere verzi sp rgeau în nd ri iadul norilor´ creeaz o imagine vizual expresiv . spar i în nd ri de fulgerele terifiante. Imagine auditiv ± Ätânguind pustietate´. 7. în urma ei ner mânând decât umbre ale lucrurilor ce au fost cândva. Äcimitirul´ 2. Tema naturii. Änuci mocirlo i au gâlgâit. Imagine vizual ± Äcopaci ro ca i [. dar viziunea poetului. sugerat . 9. motivul mor ii. al durerii. Imperfectul sugereaz . o viziune macabr (Ärece se înmormânta un le de soare´. de parc ar avea loc Äînmormântarea´ ultimei apari ii a soarelui i compararea grabei arga ilor cu aceea a groparilor aduc o not funebr discursului poetic. Tradi ionalismul promoveaz valorile tradi ionale. sus inerea confesiunii lirice. arzând pucioas ´). Äînmormânta´. Imaginea vizual a cerului acoperit de nori. Ävie´).. 8. impun tori. Verbele la imperfect folosite în text evoc un moment trecut. este sobr . auditive i olfactive: Ätreceau cocorii tânguind pustietate".] s-au despuiat´. prin evocarea vremurilor de odinioar . 5. Ämiros de hum i de cremeni´. dar i spa iul rural (Äpe drumuri n molite gemeau care aplecate´. În a doua strof este conturat procesul de strângere a parilor din vie de catre arga ii care Ägr bir ca groparii´ din cauza Äsitelor de ploaie´ care cerneau pic turi Ästrâmb din zare´. motivul furtunii. Este de remarcat mai curând ca tr s tur tradi ionalist o sugestie a unui fantastic de tip folcloric. specificul na ional. plasat inegal. sunt relevante expresivitatea i sugestia. iar limbajul este modernist. de asemenea. poezia pare a idiliza trecutul (ÄMiros de hum i de cremeni desfunda vechimi´). pierdut. 4. Furtun de toamn ) 1. rememorarea. Ä ipa. Imaginarul are o not de fabulos macabru. al sfâr itului.´ 6. furtuna declan at într-o zi rece de toamn . Äle ´.I. Äcimitirul cerului´. concretizate de autor prin imagini vizuale. Parii din vii sunt aduna i pentru c toamna este anotimpul mor ii. vocea liric descrie natura. În cazul poeziei de fa . de i unul dintre întemeietorii Gândirii. impresionant pentru privitor. stolul cocorilor. prin fulgurantul efect verzui care sfâ ie întunecimea i.. mai ales. ÄTreceau cocorii´.

8. 5. personificate). arga ii se gr besc ca groparii pe care îi apuc ploaia. prin paralelismul sintactic. prin ritm i refren.. de blazare absolut . el intr într-o imagine auditiv marcat de o t cere stranie pentru un loc de regul agitat. Plimbarea or enilor. I.prin metafore i compara ii: Ärece se înmormânta un le de soare´.. Acuarel ) 1. / merg inându-se de mân ´) impune o viziune aproape absurd : mi c rile nu au con inut sau inten ie. 6. monoton i artficial al ora ului. a ine pasul etc. 64 (Ion Minulescu. Pe plan stilistic. Äcimitirul cerului´. bizar i nemotivat (ÄOr enii. la tot pasul.] vechile umbrele. Cratima p streaz ritmul i m sura de 16 silabe a versului-refren. a face primul pas. fiind ob inut prin reluarea versului ÄÎn ora u-n care plou de trei ori pe s pt mân ´. totul pare egal cu sine. 4. Titlul poeziei lui Ion Minulescu este un substantiv comun. motivul ploii programate. devenit refren i laitmotiv al discursului poetic. care denume te tehnica de a picta cu ajutorul culorilor diluate cu ap . Având în vedere con inutul ideilor exprimate prin acest text liric. Änu r sun Äcaden a pic turilor de ploaie´ (imagini auditive) decât pa ii celor care merg.´. tumultuos i zgomotos. 2. subliniind impresia de monotonie repetitiv . 3. prin elidarea vocalei î a prepozi iei i a articolului hot rât al substantivului ora ul. motivul citadin. Sonoritatea textului minulescian este remarcabil ... titlul este unul foarte sugestiv. care domin întregul text liric. a a cum este ora ul (ÄNu r sun decât pa ii celor care merg. Motivul ploii programate contureaz universul banal. marcat de ploaia monoton . 7. iar absen a semnifica iei devine o tr s tur modern .. dar i suspinele vechilor umbrele. elementul uman este contaminat i el de starea de monotonie i mecanic.´). Ä[. Muzicalitatea se impuneprin imaginile sonore (ploaia în sine. ce suspin ´. Caden a pic turilor de ploaie i sunetul monoton al pa ilor trec torilor dau impresia unei lumi artificiale în care totul se repet . Ora ul descris nu se eviden iaz prin nimic altceva decât prin faptul c Äplou de . Adverbul decât într-o construc ie negativ este sinonim cu doar sau numai i introduce un circumstan ial de excep ie. prin sacadarea textului. de plictiseal i artificialitate.. de lips de orizont. pe trotuare. sunt reduse la ritmul pur. Äscorpie cleioas ´ (în acela i timp metafor a ploii) sau metafora Äcocoa a lumii´ sun arghezian. Tema universului banal. Prima strof zugr ve te universul citadin. pas cu pas. Epitete precum Änuci mocirlo i´. Oamenii Ä par p pu i automate´ (compara ie) pentru c populez un spa iu în care nimic nu se schimb .

Imaginea este cli eizat i sentimental . 4. Äeu´. 65 (Ion Minulescu. plecarea femeii. asemenea mesajelor din sticl ale marinarilor naufragia i. motivul c l toriei. dup cele dou enun uri afirmativ-categorice (Ä i-ai s m ui i´. de asemenea. topindu-se ca noru-n zare´. 5. totul este estompat. Ä rmul. izoleaz circumstan ialele cauzale. I. se impune muzicalitatea. topindu-se ca noru-n zare´. 7. motivul visului. Äcânt re ´. Tema desp r irii îndr gosti ilor. La nivelul formei. o atitudine afectiv . efectele eufonice fiind ob inute prin tehnica refrenului. Ä i-am s te uit´). Äversul´. ipotetic a scenariului de dup desp r irea celor doi îndr gosti i. o proiec ie a celui interior. Äprivi-voi vaporu-n repedele-i mers´ (imagini vizuale) 6. Compara ia Äurm ri-vei rmul. fluiditatea ingambamentului. 8. Ä diluat´ de apa ploii. Interesant este perspectiva invers a privirii care aici apar ine iubitei care pleac i vede rmul topindu-se încet. dat fiind c textul este un monolog liric adresat: Äai s m ui i´. Tabloul sugerat de acest text liric nu poate fi reprezentat decât în acuarel . Äca i mine´ etc. alitera ii discrete. Ämi-e ti pierdut ´Äversul meu´. principiu estetic fundamental al simboli tilor. pe care poetul o va transpune în versuri. Nucleul narativ al poeziei (desp r irea îndr gosti ilor. Adverbul poate reprezint un modalizator al discursului poetic. al turi de timpul viitor (Äte vei gândi´) i de modul prezumtiv (Äl-o duce´). motivul cor biei (vaporul). motivul ploii i spleenul sunt elemente specifice liricii simboliste. la fel ca în tehnica amintit . Linia de pauz folosit simetric în prima strof . Trei lacrimi reci de c l toare) 1. Äpân la tine´. motivul poeziei. Universul exterior este o reflexie. înso ind-o cu privirea. marcat de plictis i blazare. Ätrei lacrimi reci´. prin repeti ii (paralelism sintactic). Äfu scris´ 2. Ploaia care tot cade pare s tearg toate Äculorile´ care dau via unui ora . Ritmul vie ii din acest mediu este dictat de ritmul pic turilor de ploaie. de i discursul poetic apar ine eului poetic. La nivelul con inutului. anularea cezurii fixe.trei ori pe s pt mân ´. 3. celui care r mâne mâhnit pe rmul m rii. M rcile subiectivit ii sunt pronumele i verbele la persoana I i a II-a. 9. va ajunge poate la c l toare i-i va reaminti chipul uitat . dorul i nostalgia sublimate în versuri pe care ea le va citi cândva) declan eaz o stare liric . pân i mi c rile oamenilor. Totul pare automat. Ea marcheaz . tema universului citadin. Äritmul unui vers´. sugereaz mi carea lent a vaporului ce se îndep rteaz de rm. subliniind desf urarea imaginar . Poezia de dragoste. Äam s te uit´. cu rol explicativ.

motivul drumului (al c l toriei) 5. ac iunea lor neavând finalitate. este i aici o viziune specific a sentimentului. precum i epitetele Äpalidul vis´. drum. cu iubirea care te face s te întorci din drum i te abate de la traiectoria ta. Cifra trei. Epitetul triplu: Ädrumuri lungi i vechi. Äîntunecatu-mi chip´ sugereaz caracterul ipotetic al desf ur rii pove tii de dragoste. Ävoiam". cuplul erotic se desparte. Tema iubirii.al iubitului de alt dat . care. plânsul cumva obligatoriu unei desp r iri. I. Äl crima-vor´). refren (Ätrei lacrimi reci de c l toare´) i rim . motivul nop ii. din orice epoc în c utarea iubirii. Äam colindat´. a c l tori. iar imaginea plec rii sale este urm rit nostalgic de pe rm.. Iubita pleac . st rile interioare ale poetului fiind proiectate în ve nicie. tiam. iubita fiind alintat prin sintagma Äbat-o focul". Ämea´. Äc i uitarea e scris -n legile omene ti´. Poezia lui Ion Minulescu apar ine simbolismului mai ales prin estetism i prin muzicalitatea cantabil . Verbele la viitor. dar i lipsa oric ror st ri optimiste. Muzicalitatea vine din repeti ii (paralelism sintactic). expresie plin de ging ie . c l tor 2. Formula ludic a iubirii. Ultima strof a poeziei reprezint momentul întâlnirii b rbatului. aduce o sugestie magic . suferin a transformat în poezie). Acelea i dificult i ale vie ii cu care s-au luptat oamenii dintotdeauna le tr ie te i eul liric. eternitate. Äc l uzit de-o stea´. Imagine vizual : ÄPe drumuri lungi i vechi. Liniile de pauz separ construc ia incident cu valoare afectiv de restul enun ului: ÄDar într-o zi o fat ± bat-o focul ±´ 3. 4. oricum. Eul poetic are un sentiment de regret. b t torite´ 6. îns doar Ätrei lacrimi reci´. 8. în drumul s u spre un ideal. Cântec de drum) 1. nu tiam) sugereaz ambiguitatea începuturilor. 66 (Ion Minulescu. deoarece a renun at la propria traiectorie în via a de pân atunci. de i putem încadra aceluia i curent i motivul c l toriei. prezent în multe poezii erotice ale lui Minulescu. i se p rea obositoare. bagaj. 9. Estetismul înseamn asumarea teatralit ii i a cli eelor sentimentale într-un discurs poetic cu câteva sugestii ironice (uitarea înscris în scenariul erotic i asumat de fiecare. Verbele la imperfect din prima strof (voiam. inversiuni (Äurm ri-vei´. Äam colindat" etc. M rcile lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele i pronumele la persoana I: Äam pornit´. b t torite" sugereaz c ile dificile str b tute de orice om. dar i autoadresarea prin interoga ie retoric : Ä ± Unde-a fi fost de nu m-a fi oprit / i nu mi-a fi vândut ei tot norocul?«" 7. motiv frecvent la Minulescu. a colinda.

Äp s ri albe´. Titlul ÄCântec de drum´ este specific simbolismului. În strofa a treia exist o succesiune de metafore ale iubirii trecute: ÄA fost un vis´. Se remarc faptul c muzica nu este doar principiu de construc ie specific simbolist. Tema iubirii. ÄEu cred´. 4. care sugereaz apari ia iubirii în via a omului. Epitetul personificator Äalbastrul r zvr tit´ ilustreaz cadrul în care . niciodat ´. refren. sugerând ideea aluziv c tot norocul vie ii lui s-a consumat atunci când a întâlnit o fat de care s-a îndr gostit. iubirea este pus sub semnul ipoteticului: Änoi nu vom ti-o poate niciodat ´. autoadresarea sub forma interoga iei retorice are nuan meditativ i persiflant totodat . 67 (Ion Minulescu. cântec. 3. În finalul discursului liric. iar starea sufleteasc este vag nostalgic . amintind îns de p mânteana C t lina din Luceaf rul eminescian. dar împ cat oarecum. pentru p strarea ritmului i a m surii (versurile au 10-11 silabe în secven a poetic din care face parte cuvântul respectiv). trist . Iubirea-melodie s-a sfâr it. dat fiind c textul este un monolog liric adresat: ÄTu crezi´. eul liric întrebându-se.i haz. Apostroful. marinarii. Ärefrenul unor triolete´. Celei care pleac ) 1. 9. ca orice cântec sau ca orice vis. 6. motivul cântecului etc. Äalbastrul r zvr tit al altor m ri´. pescarii. Äun cântec trist´. Äun rm de mare´. 5. 7. semn ortografic. iar adverbul modalizator poate are rolul fundamental în eviden ierea atitudinii lirice. ca orice om. contrazice sugestia nostalgic . I. construit pe tehnica surprizei. prin semantica muzical a substantivului ÄCântec" i determinantul Äde drum". iar simbolul drumului semnific existen a uman pe p mânt. Simbolul cântecului exprim bucuria i muzica inimii îndr gostite.. ÄNoi nu vom ti-o. melodie 2... motivul c l toriei. poate. M rcile subiectivit ii sunt pronumele i verbele la persoana I i a II-a. Semnifica ia subtil a iubirii este ilustrat în ultimul vers. ÄO melodie / Ce n-am cântat-o. motivul visului.´ Pluralul eviden iaz ideea cuplului erotic. Discursul poetic. locurile exotice) este sugerat inconsisten a sentimentului de dragoste.. Prin simbolurile c l toriei (p s rile albe. acum destr mat. care ar fi fost soarta lui i ce-ar fi ajuns dac nu se îndr gostea. Ämarginile albului fiord´ etc. marcheaz c derea accidental a sunetului din cuvântul alt dat . ci i tem : iubirea este (doar) un cântec sentimental rostit de pescarii i marinarii singuratici. elegiac a titlului. prin care eul poetic define te experien a erotic . a cânta.

În sine. liric i sentimental . greu de explorat. Äinsomnia mea´ 6. fiind atât element de construc ie al poeziei. estetismul simbolist se manifest prin folosirea neologismului i a denumirilor cosmopolite. precum i cultivarea simbolurilor ( rmul de mare. Ätu po i crede". fluidizeaz ritmul versului. 9. curiozitate i stare de veghe. a fost cultivat de simboli ti ca Minulescu i Verlaine. unde vraja iubirii se transform în cântec adus din puncte geografice îndepartate. oglinda. Cratima care leag forma aton a pronumelui personal de relativul care men ine un ton informal / colocvial. Din punct de vedere prozodic. cât i motiv al imaginarului liric.se na te povestea de dragoste ± din albastrul apelor m rii. de exemplu. marinarii. Din punct de vedere ortografic. Oglinda oarb ) 1. cadru diferit de spa iul comun al lumii obi nuite. care configureaz dou viziuni diferite ale îndr gosti ilor asupra sentimentelor ce i-au unit cândva. Ämiro i". cântecul). Muzicalitatea este important . prin antiteza iubire adev rat / scurt nebunie. desp r irea cuplului erotic. motive: iluzia sim urilor. prin excesul de transparen al versurilor. pescarii. p s rile albe. 4. insomnia. Flac ra vie ii înc mai ardea în el. de irarea. sugerând nostalgia rememor rii. ÄGolul unei u i" poate semnifica gaura cheii. Tema i motivele sunt specifice acestui curent artistic. Cultul artificialit ii. 3. vocea liric o identific nu prin prezen a a ceva. sporind marca oralit ii i p rând s urm reasc fluxul abrupt al . Transcenden a pare accesibil prin aceast stare de veghe permanent . 8. Oglinda oarb se remarc prin lipsa total a semnelor de punctua ie. Compara ia Äinsomnie«ca golul unei u i" se refer la dificultatea de a descrie o insomnie. 7. pe un rm uitat. Specia roman ei. Se fac sim ite ironia i spiritul ludic ale lui Minulescu. I. incipitul: ÄTu crezi c-a fost iubire-adev rat ? / Eu cred c-a fost o simpl nebunie!´ Schimbarea semnelor de punctua ie (punctele de suspensie având un rol afectiv în incipit. Tema identit ii. devenit chiar unul aprig. Äauzi" 2. pentru a sugera plecarea. Roman a Celei care pleac apar ine prin imaginarul poetic i prin mijloacele artistice curentului simbolist. sunt înlocuite acum cu semnul întreb rii i cu semnul exclamn rii) transform discursul poetic într-o pereche de replici de tip întrebare ± r spuns. 68 (Gellu Naum. 5. Äs m miro i". ca un refren i laitmotiv. Ultima strof a poeziei este un distih ce reia simetric. Astfel. prin urmare duce cu gândul la mister. p trunderea prin u este simbol al trecerii de la profan la sacru i deschide calea spre revela ie. ci mai degrab printr-o lips .

afirma Gellu Naum cândva. Imagini vizuale: ÄVezi marea: b trân . De asemenea. oglinda r mâne oarb în continuare. adânc ´. auditiv. îi d . nea teptate. întins . În prima strof . tot mai repede fuge´ 4. descompunându-se în fire de sânge. orbirea poate fi semnul unei experien e ini iatice: a ignora aparen ele în el toare ale lumii i a cunoa te realitatea secret . sugerând o experien de contopire pân la confuzie între corp i sfera artificial . eul liric se refer atât la dificultatea de a se face cunoscut în mod autentic. Valoarea expresiv a adverbului tot. Lipsa punctua iei este unul dintre elementele specifice frondei avangardiste. 69 (Miron Radu Paraschivescu. inuman . Compara iile metaforice au rolul de a semnaliza starea naturala a personajului liric. iar prin enumerarea sim urilor (olfactiv. Pe de alt parte. În opinia mea. corelând totodat cele trei atribute adjectivale. marea. rmul. 5. I. În strofa a doua. tutun i fl cari. barierele dintre cele dou fiind redefinite. sim urile fiind în el toare i l sând sentimentul unei angoase a lipsei de claritate. predomin caracterul ambiguu. folosit în strofa a patra. f r a-i surprinde corect reflec ia. motivul pârâului. Pârâul i marea) 1. adânc ´. de i lipsa punctua iei îngreuneaza în elegerea operei. în construc ia Äs vorbim de memorie" e frapant discordan a dintre exterioritate i interioritate. Virgulele folosite în primul vers au rolul de a marca prezen a enumera iei in text: ÄVezi marea: b trân . de asemenea. tactil. Cu toate acestea. 3. eul liric pare s se de ire. cât i la cea a autocunoa terii. În ultima strof verbul Ävreau" e repetat aproape obsesiv. pârâul. întins . suprarealismului în cazul de fa . voiosul i clarul pârâu: / El iute alearg spre z ri f r frâu´ . Din punct de vedere al limbajului poetic. vizual) plasate în contexte subtile. 8. Laitmotivul ambiguit ii persist i în ultima strof . redat ini ial prin repeti ia verbului fuge. precedat de adverbul de mod repede: ÄEl fuge voios. f r o descifrare precis a eului. Tema naturii. const în faptul ca acesta amplific . dintre vis i realitate. accentueaz intensitatea momentului. 9.gândurilor eului liric. motivul m rii. ÄZglobiul. este explorat contrastul dintre aparen i esen . i o not de autenticitate i contribuie la atmosfera general de confuzie în fa a contopirii spa iului vis rii cu cel al realita ii. lân . tema iubirii. esen ele. semnificând o dorin puternic i o comand adresat celuilalt. valuri 2. ÄPoetul vede în m sura în care orbe te´.

Tema adora iei. Ädulcea poc in ´ etc). I. metaforele i epitetele care devin expresia unui mod de gândire. metaforizate i transpuse în cadrul natural. Ätân rul pârâu´. Titlul poeziei citate este alc tuit din substantivele articulate Äpârâul i marea´. 4. discursului liric. crepuscul. redat prin alegorie în întregul poem. Prima virgul izoleaz interjec ia afectiv o de restul frazei. Fecioara în alb. amurg. întins . Prezen a vocii . ceea c d un aer glume . fiind cea care dezleag misterul asupra întregii poezii. 2. motivul rozelor. c ruia Änu-i pas ce rm va ajunge´. marea´. rugii ± forme literare actuale. în l imea. pentru c ofer un indiciu interpretativ al discursului poetic. 3. iar iubita în ipostaza unui Ätân r pârâu´. 9. exprimarea la persoana I (Äa putea´). 7. roze = trandafiri. care sunt reprezentative pentru ideea poetic reg sit în text. întâlnit în prima strof a poemului. Ätu´. Semnul exclam rii marcheaz grafic intona ia exclamativ a enun ului. plasarea la fiecare început de strof a unei defin ii lirice a fecioarei. 8. iar urm toarele dou reprezint semnul prezen ei unui atribut izolat (pierdut). Subiectivitatea reprezint maniera de personalizare a mesajului poetic i deriv din îns i natura textului: discurs poetic confesiv. al purit ii. pârâul zglobiu ± iar eu. a unei viziuni personale asupra lumii. Astfel. Ea se realizeaz la toate nivelurile limbii: intona ia exclamativ din final. Uniunea dintre cei doi este îns inevitabil . IV) 1. juc u . Ultima strof ilustreaz tema iubirii. 5. înserare = sear . Äeu´. voio ia pârâului. înso it de determinan i. selectarea cuvintelor din sfera religioas . 70 ( tefan Petic . prezen a unei interjec ii afective (o). Imaginarul poetic creeaz o poveste de iubire. aflat în opozi ie cu Ämarea b trân . Acesta reflect numele personajelor principale ale pove tii de iubire. utilizând metaforele m rii i pârâului: Ätu. schimbarea topicii cu rol afectiv (Äo alb / blând / calm / sfânt rug ciune´. M rcile lexico-gramaticale prin care se eviden iaz subiectivitatea eului liric în poezie sunt: pronumele personale. sugereaz vivacitatea. eul liric se reg se te în ipostaza m rii ± b trân . motivul fecioarei în alb. Personificarea în inversiune. de persoana I i a II-a. În ultima strof .6. în eleapt i statornic . punctul marcheaz grafic finalul unei propozi ii enun iative. adânc ´. Titlul este un element esen ial al recept rii. adjectivul pronominal posesiv Ämea´. Aceast ultim strof este asemenea pildei care se afl la sfâr itul fiec rei fabule. iar la nivel stilistic identific o exclama ie retoric .

. muzicalitatea. prin epitete i compara ii (Äasemenea rozelor pl pânde´. Tehnica sugestiei (simbolul rozelor.. azuriu). versul repetat în mod simetric reprezint un paralelism sintactic. 7. Primul vers al fiec rei strofe contureaz motivul fecioarei în alb printr-o suit de defini ii lirice sugestive.näl imea´ ± înäl imea Ärugei´ ² rugii 3) Virgula din al patrulea vers marcheaz intercalarea unui circumstan ial de mod. IV) 1) roze .. rug ciune / Asemenea binecuvânt rei / Ce din n l imea azurie / Coboar . ÄTu e ti o calm rug ciune´. flori înserare . prin intermediul fiin ei feminine. vaporos. Epitetele subliniaz .. al binecuvânt rii divine). apus 2) .. calm ± lini tea. dorin a de a cunoa te extazul purit ii. . spiritualizat prin metafora central (Ärug ciune´). blând ± delicate ea. pure i angelice. sugereaz manierismul arhaizant. în care motivul fecioarei în alb (care structureaz de fapt un întreg ciclu de poeme intitulate astfel). a fecioarei în alb. Simbolismul poeziei lui tefan Petic este evident în planul tematic.lirice în finalul textului afirm poc in ´. dar i paliditatea romantic a îngerului. rafinat i gra ios al picturilor lui Botticelli reprezentând madone. 71 ( tefan Petic . divin. 9.´ reprezint un elogiu adus fecioarei în alb. laitmotivul i refrenul discursului liric. a ideii de divin sau o reprezentare a aspira iei erotice. Repeti ia metaforei fecioara-rug ciune sugereaz obsesiv imaterialitatea de esen divin a f pturii angelice. Epitetul cromatic azurie sugereaz cerul. Äasemenea binecuvânt rei´). 8. compara ia Ä. Fecioara în alb. fecioara fiind o reprezentare a dorin ei de puritate. ÄTu e ti o sfânt rug ciune´. sugestiile cromatice i olfactive. muzicalitatea grav a evoc rii compun un discurs poetic delicat despre o prezen aproape imaterial . I. serenitatea. imagine a purit ii sacre. fiecare. Limbajul poetic simbolist se caracterizeaz prin expresivitate i sugestie. imaginea olfactiv . cromatica delicat (alb. câte o tr s tur : alb ± culoare asociat purit ii. purt toare a atributelor divine pe p mânt. a binecuvântat-o. amestec de livresc i senzualitate. inocen ei.asfin it. În a doua strof . iar metafora abstract Äun val de lin armonie´ este o reprezentare a armoniei lumii pe care divinitatea. al icoanei. sinesteziile (ÄIar vorba ta înaripat / E un parfum de anemon / La o icoan întristat ´) sunt tehnici tipic simboliste de creare a unui univers liric diafan. sfânt ± caracterul sacru. Imaginile artistice i limbajul figurat concretizeaz figura angelic . în care se schimb numai epitetul: ÄTu e ti o alb rug ciune´. În acela i timp. dup Ädulcea 6.trandafiri. vag. ÄTu e ti o blând rug ciune´. Simbolul rozelor. ideal .

ceasul clar al dimine ii´. c tre sacru... de rug ciune.înaripat ´.tu e ti.alb ´. Poetul reia aceea i imagine.. . 5) Lirismul subiectiv se concretizeaz aici printr-un eu liric..rou ´....Semnul exclam rii de la sfâr itul strofei marcheaz intona ia exclamativ . rug ciunea.. . Virgula (ÄO. 7) Poezia simbolist este una a universului interior. . contureaz o stare de spirit i se confund cu lirismul. cu atât mai mult cu cât sunt de fiecare dat epitete pentru substantivul . Universul interior este aici marcat de subiectivitate. alc tuit pe baza sugestiei. Prin multitudinea figurilor de stil. Acestea au o puternic valoare expresiv i nu necesit descrieri mai ample ca în cazul romantismului. e un procedeu al sugestiei simboliste.cu rol stilistic.dulcea poc in ´. Apar termeni ca . Abunden a imaginilor care contureaz un asemenea motiv este evident : . puritatea. angelitate. poc in a intr în categoria motivelor literare. poetul parc picteaz atmosfera de pace. .val de lin armonie´ intr în seria imaginilor cu aceea i valoare din a doua strof . din atitudinea celui pierdut în rug ciune... .alb ´. Multe dintre ele sunt metafore sau au un sens simbolic.´) marcheaz pauza necesar dup interjec ie.. prin urmare o poezie simbolist ..rug ciune´.. 72 (Al. . . cu o evident con tiin a p catului.clar´. Philippide. de diminea i de înserare. . I..roze´.. Compara ia .sfânt ´. . texul nu transmite o viziune categoric seninã. . Un aer de Ämorbidezza´ se desprinde din repeti ia insistentã a imaginii femeii-rug ciune. frun i´. sugestie central a textului.azurie´.templu´.privirea de madon ´. Glasuri) 1.alb rug ciune´. . Prezen a multor substantive i adjective care au leg tura direct cu ceea ce se vede. mai ales.binecuvântarea´ pe care o poate r spândi sacrul asupra lumii terestre.cald ´.. Astfel poetul creeaz o poezie liric . 8) Cele patru adjective. 4) Angelitatea feminin .. asemenea binecuvânt rii´ sprijin sugestia sacralit ii figurii feminine. . In structura ³din vremi de-odinioar ´ cratima marcheaz pronun area într-o singura .. care vorbesc despre . apar in de fapt aceluia i câmp semantic. 9) Consider c textul este expresiv în special prin imaginea unui eu care aspir c tre puritate. prezent ´gramatical´ în ultima strof (persoana I singular a verbului a putea ) i prin patetismul adres rii insistente c tre un tu care nume te persoana iubit .. 6) Metafora . din parfumul rozelor i al anemonelor i. . nuan ând-o dup modelul muzical al temei cu varia iuni. antonime: ³jos´ / ´sus´.. Cu toate acestea. ³t ceri´ / ´glasuri´ 2.blând ´..

Glasurile invocate pot fi suflete sau îngeri care c l uzesc sufletul dup moarte 9. de aspira ie c tre perfec iunea spiritual . ´mâna ca un fum´ sunt mijloace artistice cu rol de descriere a cadrului si de sugestie a st rii suflete ti. 3. Sintagma ³priviri de stele´ este o metafor personificatoare care sugereaz contempla ia. de fiin imaterial . 73 (Alexandru Philippide. (sens denotativ) Ochii sunt ferestre c tre o lume interioar . uimit de însu irile lor si de propria stare sufleteasc . Imaginile vizuale cum ar fi :´nalte bolti senine´. al stelelor i al cerului. îmbr i at sau pereche confer muzicalitate poeziei. interoga ia retoric . Secrete i mistere) 1. Figura de stil semnific armonia si perfec iunea. de provenien supranatural . Eul î i imagineaz doua posibilit i. neproductiv 2. glasuri. sugerând drumul c tre cer al sufletului. Rima încruci at . Imaginea ³cosmosului f r sus si jos´ arat c acesta este infinit i c în via a de apoi nu mai sunt acelea i repere ca în viata trec toare de pe p mânt. eul aspirând spre lumea revelat de aceste glasuri. 5. de provenien romantic . virgula separ vocativul ³tu´ de . Metafora ³glas´ are sensul de suflet. 7..molcom= încet.. Ultima strof . ³priviri de stele´. I. invoca ia 8.silab a doua vocale din cuvinte diferite. prin intermediul armoniei. ³Tu.´). (sens conotativ) 4. / M ve i lua pe calea de apoi / Prin v mile v zduhului cu voi /Sau m ve i p r si. u or steril= nefertil. În prima strof rima este încruci at .. Textul citat exprim sentimentele eului liric de incertitudine. ritmului si imaginilor. sau de a fi p r sit si uitat ³în vreun str in ungher´. Se accentueaz rela ia dintre suflet si natur prin motivul. Astfel se evit hiatul si se p streaz m sura metric . dar care pot fi percepute în plan spiritual. de a fi purtat 'prin v mile v zduhului'. monstru al fierbintelui Egipt´ ± în acest vers.. Valoarea expresiv a verbelor la timpul viitor din poezie se realizeaz prin includerea lor într-o invoca ie (³O. dar si de speran . Poezia liric este o crea ie artistic exprimând sau sugerând emo ii. la fel ca multe alte suflete care au disp rut. În pia s-a adunat mult lume. sentimente. Epitetul multiplu ³atât de limpezi i de pline´ se refer la glasurile invocate de eul liric care par a fi ni te voci ale universului. prin intermediul invoca iei si al interoga iei retorice arat c eul liric mediteaz la ce se va întâmpla atunci când n-o sa mai fie ³decât un glas´.. iar în a doua strof rima este îmbr i at . 6.

El întelege c omului de rând nu îi este menit s descifreze misterele vie ii. virgula desparte p r i de propozi ie de acela i fel. sterp i nu mai prezint niciun interes pentru omul avid de cunoa tere.imaginea vizual con ine patru epitete. Titlul poeziei este format din dou substantive ce apar in aceluia i câmp lexical legate prin conjunc ia ³ i´. mai precis. s rac. ³Un plat pustiu. atributele adjectivale ³pustiu´. sarac. R spunsul este ironic i denot triste e: ³da-n stele nu ajung decât poe ii´. ³s ajungem´. Prin el poetul î i exprim resemnarea. a a cum reiese înc din titlu. steril. Tema poemului ³Secrete i mistere´ este. Titlul anun tema poemului. grandoarea.. Astrul care. Motivat de gândul c s-ar putea s g seasc totusi ³secretul universului i-al vie ii´. s rac. steril. istoric. nu g se te altceva decât ³un plat pustiu. ³O s ajungem oare i la stele.. 8. ³s rac´. de obicei. În final. precum i prin întreb rile retorice din cuprinsul poemului : ³cine tie?´.´. întrucât ³secretele´ i ³misterele´ la care se face referire în titlu sunt enunta e mai apoi în text: porticele prin care se spune c se plimba Caligula. Sfinxul . în care nu g seste niciun r spuns. 6. Timpul. Aici luna ne este înf i at ca un plat pustiu. Prezen a eului liric se eviden iaz în text prin verbele la persoana I plural ´s dezleg m´. devine aici urât. misterioase chiar. urât´. poetul se resemneaz i înceteaz s mai descifreze mistere i secrete. catrenele./ cu gândul s descoperim în ele/ secretul universului i-al vie ii?´. ci numai sa fie martor la manifestarea acestora. lipsit de secrete.restul propozi iei. mijloacele artistice folosite (întreb rile retorice: ³o s ajungem. 9. Ultimul vers al poeziei se eviden iaz prin faptul c a fost voit izolat de poet. steril. apare în cadre idilice. cu planul cosmic. a oamenilor. chipurile stranii de pe insula pierdut . Îns nici aici. ³Portice lungi´. ³cine-a cioplit acele chipuri´ 4. 5. 3. steril. s rac. cu savanta alipire a ultimelor dou din care se desprinde amarul vers concluziv) nu fac altceva decât s înt reasc ideea poetic . descifrarea misterelor lumii. urât´. este un vers conclusiv. O alta tem este trecerea timpului. urât´. poetul se întreab ³ o s jungem oare i la stele?´. ³Ajun i pe lun n-am gasit decât / un plat pustiu. ³urât´ i ³steril´. i pân la urm lumea întreag . ultimul vers pare a fi r spunsul la întreb rile puse anterior. urat ´ ± în acest vers. lumea noastr . spune el. de via . ³ajun i în lun ´. terge totul. Având în vedere c tema poeziei este misterul.imaginea vizual con ine un epitet i simbolizeaz m rimea galeriilor prin care se plimba împ ratul roman Caligula. . Privind restul poeziei ca un monolog adresat. În acela i fel în care Eminescu se raporteaz la planul terestru f când compara ie cu universul. 7. enumera ia:³pustiu. r mânând în urm doar pietre. Alexandru Philippide schimb planul terestru. ³Da-n stele nu ajung decât poe ii´.

între timp i spa iu. Aceast imagine este un epitet-inversiune i în acela i timp o metafor a drumului spre inedit. O existen simultan a catifea´. Poezia are un titlu format dintr-un substantiv comun la num rul plural. de aceast dat la grad avansat . 8.Imaginarul poetic atinge nivelul spa io-temporal în finalul textului. ipotetic . 3.aceea a c l toriei ini iatice. provenit din adverb: apropieri. 5. dorit .De asemenea. iar eul nu mai percepe decât temporalitatea. 4. se transmite ideea c la cap tul acestei c l torii i în prezen a dorit a unei c l uze. El imagineaz o conexiune o irealului în care este proiectat. Este o metafor care sugereaz eliberarea de constrângeri. Primele dou versuri au valoare de incipit si prezint un cadru nocturn. Odat realizat o leg tur între elementele constitutive ale cadrului restrâns. Metafora ³puntea dintre privire i auz´ exprim o ipotetic armonie între sim uri. i dore te o apropiere permanent a acestor dou elemente. Cratima este folosit cu scopul de a marca alipirea. într-o Ä punte´. sim urile se armonizeaz . Epitetul cromatic Äneagr catifea´ înt re te ideea de necunoscut. ceea ce sugereaz intensitatea cu care eul poetic tr ie te momentul descoperirii unui ³lin urcu de neagr catifea´. 7. fiind în leg tur cu imagini importante în poezie. prin simplitatea sa. a fi în contratimp. cu realul în care se va intoarce i unde sper la o materializare a acestor Äaeriene fermec torii´ . Faldurile draperiilor Ä esute parc numai din sunet i culoare´ constituie o astfel de imagine : eul poetic reg se te în ele coexisten a sunetului i a culorii. are o puternic înc rc tur expresiv .motivul drumului 6. Se sugereaz astfel o posibil tem a textului.se dore te o nou coresponden . un simbol pentru dep irea unor limite ale cunoa terii.El dore te s se integreze ³în senina voluptate nou ³.cratima ajut la formarea inversiunii. motivul urcu ului. gustând din ea i pierzându-se în eternitate. În versurile urm toare. a pierde timpul. dorin a eului liric de a se apropia de libertatea absolut . Structurile care con in imagini vizuale sunt: ³neagr înalte draperii´.I. Modul conjunctiv exprim o ac iune posibil . este con tient de raritatea spectacolului la care ia parte. 74 (Alexandru Philippide. Ele au o topic invers . Acest cuvânt. Apropieri) 1. ³putea-voi´ fiind o form în care auxiliarul urmeaz dup verbul de conjugat. adic în timpul ³sc pat de spa iu´. eliberându-se de spa iu. Poetul analizeaz posibilitatea unei conexiuni între sim uri(privire i auz). i anume . cu timpul 2. Äfaldurile unor .

I. Scris pe un fundament modernist. prin faptul c aceasta faciliteaz cititorului descifrarea textului. Primele strofe. Cocorul) 1. m sura: 8 silabe rim : îmbr i at 6.´f r c l uz ´ . Astfel. 9.Sentimentul dominant în poezie este cel de triste e i de team de necunoscut. de asemenea . dorin a. în acest caz. 8. viziune modernist de fapt a lipsei de speran . a ine minte . 3. de asemenea prezentate . oase. Al. un fund de mare în care zac pe ti. Metafora ³aripi reci´ identific faptul c aspira ia. eul liric subiectiv (prezen a lui fiind indentificat prin m rcile lexico-gramaticale: verbe la persoana I singular -³ vei ajunge´. singur tatea 5. c tre idealuri înalte care nu pot fi atinse. Este vorba de o apropiere a celui care parcurge poezia de sensul adev rat al acesteia.acestor dou coordonate implic un timp infinit. O tr s tur a poeziei lirice este faptul c autorul î i exprim direct dezn dejdea c nu poate accede la lumea absolutului prin cocor. Rima împerecheat sus ine . marea.´s am´-) nu g se te niciun reaz m pentru ra iune. . zdrav n la minte 2. iubirea. care este simbolul zborului c tre în l imi. ideea de apropiere .75 (Camil Petrescu.dar care nu îl anuleaz pe acesta din urm . structurate de enumera ie descriu un spa iu straniu i întunecat. poate i profunzimea sentimentului de fric în fa a necunoscutului. cu cît mai concis . cu atât mai aproape de dezn dejde. Punctele de suspensie îndeamn la medita ie. sugerând o puternic înc rc tur emo ional . pentru c totul const în aceast în irare de lucruri atinse de moarte. bivoli. poezia sus ine ambiguitatea imaginilor. pas rea. 9. a înv a minte. Äsc pat de spa iu´ . 4. Rezonan ele simbolice sunt. s beneficieze i în spa iul real de acest spectacol cromatic i auditiv. i-au fost înfrânte. pas re c l toare. ochiul. cultivând sugestia unei lumi mai bune . aripi . aspira ia sa fiind identificat prin metafora ³por ii c l toare´ pe care autorul se întreab dac o va ajunge. Predicatul ar fi fost inutil. Aceast metafor este înt rit de o alta: ³zbor de pas re uitat ´. poate chiar eterne : ³cu un timp sc pat de spa iu´. 7.Philippide p trunde într-un spa iu ireal din voluptatea c ruia dore te s preia pentru ca. Strofa a III-a este un catren alc tuit dintr-o interoga ie retoric ce sugereaz aspira ia c tre în l imi.

în special. iar aceast ´c l torie´ este pentru el permanent . veghea. astfel. Eul lui Philippide ´c l tore te´ prin sine ca printr-o lume obscur i cu ascunse dureri. sufletul. ( pronumele personal de persoana I ) 6. Poetul p trunde în aceast selva oscura (p dure întunecat ). ³s am´. adic între dou spa ii obscure. Cerul. a doua limit . f r leg tur cu un moment temporal anume.i imaginile artistice create de figuri de stil. orb. prin somn p mântul geme. care nu-i ofer decât experien a mor ii. cu un oarecare grad de ambiguitate. somnul. precum metafora ³aripi reci´ sau epitetul din construc iile ³creste lungi de os´ i ³poart c l toare´.O alt tr s tur a poeziei lirice sunt m rcile lexico-gramaticale. p mântul. ³îmi´. cerul 7. Expresivitatea textului se datoreaz .tot versul 5. 9.).. Cerul gol poate fi o imagine simbolic a divinit ii care ne-a abandonat. Versul neregulat sus ine tensiunea liric a unui text modernist prin vizionarism i prin puternica impresie de înstr inare a omului de orice sens al lumii. i descoper în ea p mântul i cerul. t cerea. starea dramatic a celui care percepe continuu curgerea timpului i insuportabila cruzime a lumii. cu stelele asemenea unor vine i din i (metafor ). Este vorba de a a-zisul prezent etern. este orb (epitet). verbe la persoana I ³cre te´. prima limit . I) Un glas în mine prinde s m cheme.³mi´. Eul lui Philippide se define te. (adjectivul pronominal posesiv de pers. veghea fiind. 3. prin urmare la reducerea num rului de silabe din vers i la ob inerea unei anume m suri. aproape arghezian. cum ar spune Dante. care încadreaz un eu insomniac. I. conversiune-meu 4. imaginarul vizionar al textului se opre te la cele dou limite exterioare. În ultima strof .Veghe) 1. traseul unei cobor ri în sine reflexive. 8..pronumele la persoana I. P mântul. ci cu generalitatea unei situa ii. Dispari ia vocalei pronumelui reflexiv conduce la rostirea acestuia într-o silab cu prima vocal a verbului. Cratima marcheaz rostirea într-o singur silab a unui cuvânt i a unei p r i de cuvânt diferite. prins în capcan între dou nop i.76 (Alexandru Philippide. Labirintul sufletesc este sugerat în incipit prin metafora hrubelor adînci. epitetul. cred. In preajma mea.derivare-c p tâiul.unghere-col uri. ³s îndemn´ -.t cut. se zbate.se fr mânt 2. compara ia dubl . acelor imagini care contureaz . este spa iul zbuciumului existen ial (vezi antiteza dragoste/ ur i metafora un spasm. cum poate fi la fel i pentru cititorul care îl înso e te. . Verbele la timpul prezent fixeaz o experien cu valoare exemplar .

I. cu lini tea mult dorit . trecutul. o ³t cere´ a eului liric. str bunii 7) Pacea nop ii este o metafor a armoniei acestui spa iu rural. livezile) i-au l sat amprenta asupra poetului. ce se refer la cei ce cl desc lucruri durabile sau care dau sens cuiva ori unui lucru. de a reface comuniunea cu p mântul. al stabilit ii împotriva trecerii timpului. de fructele oferite de livezile de pruni. alb Negoiu). iar Negoiu str punge cerul cu a sa în l ime. Rela ia dintre titlu i poezie const în modul în care elementele naturii din cadrul copil riei (râurile. amintirea. forma inversat a perfectului compus ³ai . Dintre verbele la modul precizat. enumer m: s deslu esc. imagine vizual : Acolo-n pacea nop ii. Ctitorii) 1) vreme. în fa a focului din vatra. cu bog iile pe care le ofer . dealul. Acestea pot fi considerate ctitorii primilor pa i ai eului-copil. cât i pentru separarea celor dou momente ale tr irii sale. au modelat amintirea ce-l va înso i toat via a. s stau. s aud. Floarea era vie când a primit-o.i da via a 4) Verbele la modul conjunctiv din ultimele dou strofe exprim dorin a eului liric de a se cufunda în amintirea trecutului. este alc tuit dintr-un substantiv simplu. an 2) Linia de pauz marcheaz . 5) imagine auditiv : Când opte te valea de cântecele morii . 2. I. În structura ³venit-ai´ cratima marcheaz venit´. podgoriile. înconjurat de t cere. 9) Titlul poeziei. Eul liric dore te s se bucure de roadele pomilor. la nivel semantic. când toamna se apropie. Str inul) 1.77 (Ion Pillat. întorcându-se i acum cu drag la pridvorul b trân sau la vechea vatr . 78 (Ion Pillat. compara ii (globul terestru ca o minge). Ctitorii. la plural. articulat.dar nu în esen a lor tradi ional armonioas . Pridvorul este un simbol al d inuirii pe p mântul românesc. atât pentru intensificarea emo iei. amintim: epitete (pridvorul str bun. 6) tema: timpul. diferen ierea între prezent i amintire. ci într-una modern . al ritmurilor naturale i al bel ugului. a lua via a. 8) Strofa a treia a poeziei se refer la dorin a omului de a se retrage la ar . a scind rii i alien rii. motive: râul. Dintre figurile de stil din aceast strof . unde cenu a stingea toate oaptele. via a. pe dealuri de podgorii. 3) a da viat . care este în continuare fermecat de tot ceea ce ine de trecut. a.

melancoliei i nostalgiei: ´C ai cuprins Florica. Perspectiva lui este diferit de a celor familiariza i cu împrejurimile. la aflarea ve tii. În fiecare toamn plec m la ar . De asemenea. trist = amar. Natura este o tem des întâlnit în poeziile lui Ion Pillat. pauze ale emo iei. marcate de punctele de suspensie. 9.. la fel de repede ca o b taie de aripi. pe-amurg ca pe-o ram ´. Enumera ia din prima strof . 4. 3. el nu poate s înteleag frumuse ea locurilor: ³ i crezi. sugestia se realizeaz i prin pauzele din discursul liric. o clip ´ con ine o imagine vizual . Sugestia limbajului poetic este realizat prin simboluri i coresponden e: ³Pe-albastra dep rtare a luncii de demult´ sugereaz scurgerea timpului.. 4. mo ia Florica aici./ C ai cuprins Florica. ³ce-ar str luci´ ori metafora ³r nit de-un dor târziu´ accentueaz ideea poetic . cu casa.´ I. 8. ³Vrr. pe de-o parte zborul vr biilor. Cratima une te într-o singur silab p r i din cuvinte diferite... pe care cutremurat l-ascult´ con ine o imagine auditiv . 6. ia seam ´... exprim apar ine acestei mo ii.dar n-ai z rit. ³Florica e acolo.. fapt necesar pentru p strarea m surii. Rolul expresiv al interjectiei ³vrrr´ in poezie este acela de a sugera . O caracteristic a traditionalismului este localizarea intr-un spa iu rural. ÄStr inul´ venit la mo ie pare c nu reu e te s descifreze peisajul i îl vede doar ca pe un tablou: ³Te-apleci mirat str ine. parc . eviden iind frumuse ea i bog ia locului. care se produce instantaneu. atât l-a t iat capul s fac . 79 (Ion Pillat. parc. Amurg în delt ) 1. 5. ³cu cas .. În ³Amurg în delt ´ . la nivel auditiv .. Ne-a t iat calea o pisic neagr . C derea sunetelor la sfâr it de substantive i la început de verb reduce num rul de silabe din vers.³Sclipe te Râul Doamnei înspre apus.livezi´.c tot astfel trece i timpul . iar pe de alt parte ..3. vizual tot ceea ce 7. ia seam . Imaginile vizuale precum ³te-apleci mirat´. A venit toamna în sufletul ei. iar o a doua tr satur este preferin a pentru spa iul autohton. Din p cate. livezi´.timpu-n zbor. dureros scâncind = plângând 2.dar n-ai z rit.

5. Prezen a eului liric în aceast poezie se face remarcat prin adjectivul posesiv la persoana I. dintre via i moarte. a vie ii in delt . Aceasta sugereaz .acesteia i se al tur motive ca amurgul. Metafora ³ ochi de ap moart ´ d poeziei o u oar nuan melancolic poate ar ta o incetinire a trecerii timpului. 9. a a cum filele de c r i se îng lbenesc datorit vechimii. cum ar fi Äaud´. Rima este incruci at . iar m sura versurilor . Astfel. În prima strof nega iile au rolul de a înt ri ideea poetului c timpul nu este ceva palpabil i c acesta reprezint o realitate abstract . 5. 6. iar a doua separa dou propozi ii coordonate. cu rol chromatic. 80 (Ion Pillat. Compara ia Äîng lbenind ca fila dintr-o carte´ are rolul de a ar ta efectele trecerii timpului asupra omului. 7. Ämei´. 6.´Nu-i în apus i nici în auror ´ . Timpul) 1. o ilustrare concis a temei acesteia. la amurg. Äf r ieri i far azi´ 2. din perspective unui observator neutru. Prima virgul separ apozi ia-metafor ´în ceasul cu nisip«´ de restul enun ului. Modalitatea în sine a descrierii în cazul c reia vizualul este dominant este specific textului liric. apa i o not istoric (³cai t tari´). Poezia lui Ion Pillat este un pastel al deltei in momentul înser rii. Epitetul personificator ´sfâ ietor de trist´ sau cromatismul insistent i contrastant (aur / vân t ) contureaz un spa iu al disputei dintre lumin i întuneric. În aceast poezie apar tema timpului i motivul mor ii. fragilitatea omului i existen a sa limitat . Poetul descrie un tablou de amurg în zona Deltei Dun rii (³sat lipovenesc´). si verbe la persoana I. Äsimt´. de 11 i 10 silabe. . I. de asemenea. compunere ±dintotdeauna derivare cu prefix-recheam 4. tabloul este totu i înc rcat de emo ie. Titlul ´Amurg in delt ´ este un fel de rezumat al poeziei. Aparent un cadru de natur . o stagnare. În ³Amurg în delt ´ caracterul liric al poeziei se face sim it prin nota de u oar melancolie. i 7. 3. personificarea ³noapte optitoare´ creeaz un fundal muzical melancolic. caracterul tradi ionalist se resimte prin tonul elegiac. 8. iar metafora ³aur vân t´. In ultima strof . subliniaz trecerea lent a timpului care se reflect i asupra naturii înconjur toare prin nuan ele soarelui la apus.

este asociatã cu izolarea. cu scopul de a eviden ia greutatea i apãsarea cu care calcã Ämarii ur i´. a pierde din ochi. Omul s-a confruntat dintotdeauna cu efectele timpului. 6. i anume. nemãrginite = întinse solitari = singuri 2. în poezia ³La Polul Nord´. . eul liric este marcat.8. pustietatea (³mun ii solitari´. iar în aceasta poezie eul liric î i exprim triste ea i un fel de con tiin a imposibilit ii de a schimba ceva în aceast privin . Astfel. ÄBanul. înduio a i. ³câmpii nemãrginite´). de fapt. ³Iar din prãpãstiile adânci se-aude-o stranie vibrare´ ³ i ur ii albi. Poezia ³La Polul Nord´ de Iuliu C. Gãvescu.³La Polul Sud´). Percep ia acut a acestei treceri este sugerat prin imagini poetice. Altã caracteristicã ce încadreazã poezia în simbolism este cadrul natural care apare ca unul trist i dezolant. încât par desprin i din universul terestru. prin verbe la persoana I (Äaud´ . central fiind aceea a unui eu liric pentru care timpul ajunge. imaginarul poetic se organizeaza în jurul anotimpului iarna. La Polul Nord) 1. totu i. deoarece poetul î i exprim sentimentele pe care i le treze te trecerea timpului. Äsimt´). ca prezen . ³La Polul Nord´. i aduce cu sine pierderea oricãrei sperante din sufletul poetului. într-un oftat adânc i greu´ 7. 9. prin motive precum motivul singurãtã ii. 81 (Iuliu C. solitudine care în poezia de fa ã devine apãsãtoare. 3. Titlul reprezint . o atmosferã prin intermediul cãrora eul liric î i exprimã starile suflete ti nelãmurite i confuze prin a sugera un sentiment pe care îl creeazã elementele din naturã. prezintã câteva caracteristici specifice liricii simboliste. care dominã peste câmpii si vãi. tema poeziei. ³dorm adânc´-³dorm mereu´. devenind singuratici. o realitate palpabil ( Äpasul´ timpului îi bate în inim ). la fel ca i repeti ia i simetria unor cuvinte la începutul i fâr itul unei strofe ( ³mun ii solitari´. ace tia sunt atât de înal i. ochiul dracului´ 4. ob inutã prin ritmuri si rime perfecte. ochi de vultur.Prin folosirea pluralului articulat Äpa ii´. Äpa ii´. S vescu. a sorbi din ochi. aceea a trecerii timpului. Un alt element definitoriu al poeziei simboliste îl constituie muzicalitatea exterioarã. Aceast oper este o poezie liric . I. care dominã întreg inutul prin ³albul dezolant´ . Rolul descrierii în textul dat este de a crea un decor. Ca de obicei. se pune accent pe acest substantiv. ³mun ii solitari´ Epitetul personificator ³mun ii solitari´ este folosit pentru a eviden ia mare ia i înãl imea mun ilor. 5.

am fost bun i am fost frumos´ ± enumera ia sugereaz str dania depus pentru a învinge Äboala´ fiin ei. ³dorm´. Eul liric consider c a. ³se v d´. 82 (Marin Sorescu. iubirea.). prin eviden ierea unei muzicalita i exterioare. iarna are rezonan ã în sufletul omului. aducând monotonie. Laitmotivul în poezia lui Iuliu C. iar Ämedicamentele´ (ura. ³ aici în regiunea fiin ei mele´.8. de a sim i în fiecare moment. am înv at s citesc i chiar am citit niste c r i. ³adorm´. 3. 9. La nivel morfologic se remarcã abunden a verbelor la timpul prezent: ³se-ntind´. prin albul care dominã. 6. am vorbit cu oameni i m-am gândit. 9. Cratima marcheaz c derea vocalei ³î´ în unirea pronumelui cu adverbul ³nu-e´ într-o singur silab . ³mi´ 5. prin substantivul în vocativ ÄDoctore´ folosirea persoanei I singular a verbelor i a pronumelor. degeaba = zadarnic. ³îngalbene te´. adresarea direct (³Doctore´). ³cand m-am . via a fiind antidotul pentru moarte. prost ca noaptea 4. În prima strof a poeziei se descrie sentimentul mor ii. moartea. i prin 8. este o metafor sugerând moartea. a se trezi cu noaptea în cap.³La Polul Sud´ etc. Sãvescu reprezintã un element definitoriu al simbolismului. intensificând sentimentele i dând veridicitate întregului poem. de la primele simptome. Se vorbe te despre moarte. obi nuitã numai prin ritmuri i rime perfecte. cititul) sunt încerc ri de a tr i intens viata. Cadrul natural este unul trist i dezolant. ce sugereazã permanen a stãrii de angoasã. nevrozã. Cromatica este astfel sugeratã prin culoarea alb. cea cu care ne na tem. Boala) 1. chin i frig lãuntric. culoare simbolizând st ri i atitudini poetice de izolare. 7. sugerat de epitetul ³mortal´. Prin intermediul laitmotivului. o moarte care incepe de la inceputul vietii. venind din interiorul ca o con tientizare a pieirii. direct. Lumea înconjur toare devine o povara. întreaga naturã ajunge sã strige pustiirea eului liric. senza ie = percep ie 2. verbe la persoana I singular: ³simt´. dar mai ales prin repeti ia simetricã a unor cuvinte la începutul i sfâr itul unei strofe (³La Polul Nord´. I. ³ziua m doare soarele.i face via a frumoas te îndeparteaz de moarte. noapte luna i stelele´. Se observ o Moarte general . ³se-aude´ etc. Titlul poeziei. Discursul liric este confesiv. pronume la persoana I singular ³m ´. ÄBoala´. ³am citit´. ³am urât i am iubit. un început de deta are de aceast lume.

reprezentând atât desp r irea. din punct de vedere sintactic. ca lumea. se eschiveaz . c lupt m. ruptura tot se produce. a fi bun. nu s se i apropie de ea. dar se con tientizeaz ruptura . pe care încearc s o înfrâng . a aceluia blocat în pasivitate.gândire. Eul liric încearc s evite aceste simptome. expus ideea trecerii ireversibile a timpului i a incapacit ii de a-l tr i : avem de multe ori impresia c ne tr im via a. de lume. Resemnarea vine odat cu con tientizarea c în curând va pleca i trenul t u. Ultima strofa expune metafora dramei c l torului. prive te moartea ca pe o boala. gând . ca un strig t debusolat. Astfel. ora e. el reu e te s priveasc lumea. a. Efectul este acela i: fie c trenul merge sau st . de asemenea. Tema poeziei o constituie îndep rtarea. confuz. Tu » este un pronume personal. ÄOameni. niciodat Ätu´. Pleac trenul » este o metafor . De ce ?» este o interoga ie retoric . dar nu cunoa te. timpul tot se scurge. toate înseamn a fi viu. se încearc o anulare a responsabilit ii ac iunilor din moment ce decizia de a sta sau a pleca nu i i mai apar ine. triste ea omului c l tor care nu reu e te s cunoasc niciodat lumea pentru c are timp numai s o vad . Revolta i mâhnirea cap t forma final în aceste ultime dou versuri. marc a eului liric i indic autoadresarea. încercarea de a ne face via a cât mai frumoas . . trenul face ac iunea: trenul st sau trenul se duce. de când lumea i p mântul. când de fapt suntem victime ale pasivit ii noastre. Titlul poeziei sugereaz pasivitate i deta are. a gândi 2. care vede. ura. cititul. devenind leg tura sa cu tot ceea ce îl înconjoar . c facem alegeri. confuzia si totodat resemnarea : nu se tie cine a plecat. Interoga ia De ce ? » accentueaz ideea poetica expusa în celelalte strofe. un tren tot se pune în mi care.nascut´. cu riscuri i fr mânt ri. f r a apuca s o i cunoasc . iar timpul trece pe lâng noi. 7. a fi frumos. Iubirea. Ideea Toata via a am privit pe fereastra » exprim neimplicare. desi ³am cheltuit pe ele o groaz de ani´ i c singurul lucru ce poate fi schimbat în acest sens este tr irea intens . continente´ ± virgula desparte mai multe elemente ale unei enumera ii i. Pleac trenul) 1. Astfel acestea devin ³medicamentele´ împotriva mor ii pe care o simte înc de la începutul vie ii. dar nu prive te. separ elementele unui subiect multiplu. cât i efectele ei. lipsa tr irii în mijlocul lumii i în prezen a ei. eul liric preferând pasivitatea i deta area. indiferent din ce parte se produce ac iunea. Tu » doar e ti în tren.i lua lumea în cap 4. ce concentreaz i expune drama omului care tie. 6. iar întreb rile sunt adresate sie i. 9. 83 (Marin Sorescu. frica de ata ament i de cunoa terea necunoscutului. 5. a tr i. Trenul » este cel care se pune în mi care. Se realizeaz ca moartea în final nu are loc. Astfel. 8. privirea » fiind element cheie al acestei poezii. efectul este acela i. gânditor. Mai este. 3. I.

fiind un simbol al iubirii. În ultima strof se reg se te motivul iubirii creatoare de lumi i motivul cuplului adamic. iar el fuge. de fapt. tr irea.motivul cuplului adamic 6. pe cabluri. de a sublinia sentimentele de duio ie ale îndr gostitului i de a sugera c prin dragoste omul poate accede la absolut. eul liric nu î i asum via a. 84 (Nichita St nescu. fapt sugerat de verbul la participiu pironit » i sintagma m-am uitat pe fereastra ». eul liric este cel purtat. el nu fuge. 3. îndr gostitul î i exprim concep ia despre iubire i consecin ele pe care aceasta le are asupra eului interior i asupra universului.a avea un aer preocupat . de tren. se-adumbrea= se intuneca stins= imperceptibil..a. Din nou. Atmosfera mitic este subliniat de versul liber i m sura de 11 silabe. oameni. dar s nu cunoasc . Îndr gostitul sugereaz faptul c prin iubire. copacii fug. el nu ac ioneaz . lucru sugerat de enumera ia de autobuz.a r mâne în aer 4. Întreaga strofa este o metafor ce sugereaz via a omului care dore te s vad .condamnat de sine s priveasc . ne-nfa ura) 9. romantic . hurducat de c ru ». de vapor. ora e. dar îi este team s simt . o încununare a emo iilor exprimate pe parcursul poeziei. el nu st . peste iarb . Din punct de vedere sintactic virgula coordoneaz circumstan ialele de loc iar din punct de vedere stilistic are rolul de a coordona termenii unei enumera ii. fapt sugerat de sintagmele care unesc cele dou lumi ( i p s ri mari se coborau pe b nci/ i pe statui. limitându-se astfel la o cunoa tere superficial . Interoga ia din final. omul poate atinge absolutul. o con tientizare a irosirii: Toat via a m-am uitat pe fereastr [ ] De ce am impresia c am cunoscut lumea ? » I. de ce ? » vine ca o r bufnire. continente » când. Titlul are rolul de a-l introduce pe cititor in universul de fic iune propus de autor i de a oferi o cheie de lectur a textului. Metafora steaua neagr este format din doi termeni aproape antitetici i rolul s u este de a crea o atmosfer ireal . ±a avea nevoie de ceva ca de aer . Pasiv. vag 2. 5. tema iubirii .motivul iubirii creatoare de lumi . 8. Totul st . care aduce în prim-plan i ideea deta rii. responsabilitatea nu este asumat .). l sându-se purtat inert de mersul lucrurilor. Fug copacii. el este cel care nu se opre te la ele.motivul rela iei omului cu transcenden a .i da aere . S rutul) 1. Verbele din prima strof creeaz o atmosfer aproape ireal i sugereaz un timp mitic al iubirii.. Prin intermediul simbolurilor. 7. . -prezen a monologului liric adresat -m rci ale eului liric i prezen a verbelor la persoana I plural (ne s rutam.

. Marin Sorescu în ultima strof a poeziei ÄAlchimie´ folose te metafora i un registru de cuvinte tipic alchimiei pentru a ar ta risipa ce se realizeaz în c utarea pietrei filosofale. piatra filosofal . 4.ÄV dau jum tate. num r fatidic. radiul i poloniul sunt elemente chimice radioactive..´).´. sunt insuficiente. Cele nou zeci i nou de elemente.mai arunc sub cazanul vostru. Acest procedeu artistic permite exprimarea mai direct a sentimentului de dezolare i cre te intensitatea mesajului transmis. deoarece nu sunt o sut . Ele sunt trecute în tabloul fiin ei sale ordonat. . 6. Fericirea este un scop în timp ce în elepciunea este un mijloc de a atinge scopul.. Virgula desparte în text elementele componente ale enumera iei. Äv dau jum tate. Alt marc gramatical existent în textul dat este prezen a formei pronominale a persoanei I (Äeu´. i care folose te calcule i formule imprecise bazate pe intui ii eronate. a da de veste.. El transform toat fr mântarea omului de a ob ine fericirea într-o pseudo. a da cu bâta-n balt . 7.. Plutoniul. Dar din p cate reac ia continu la nesfâr it far un rezultat.. asemenea elementelor chimice din tabelul periodic al elementelor. a da ocol. Titlul poeziei este un simbol ce ne arat unghiul din care trebuie s citim poezia pentru a în elege semnifica ia urm rit de autor. fericirea. Ä.. M rcile gramaticale ale prezen ei eului liric în textul dat sunt formele verbale la persoana I (ÄCe sa fac eu. Nu am putut g si la magazin calorifere cu apte elemen i. întreg. Opozi ia din strofa a doua dintre ideea de în elepciune i cea de fericire reliefeaz asem narea dintre cele dou no iuni în concep ia uman dar ele au valori i în elesuri diferite.´) i adresarea direct prin folosirea formelor verbale i pronominale la persoana a II-a (ÄA i gre it calculele. Äda i-mi´.´ . 8.. Deci titlul simbolizeaz c utarea orbeasc a fericirii. Invoca ia este folosit în discursul liric pentru a accentua sentimentul de frustrare al eului liric cauzat de lipsa fericirii.I. Risipa se realizeaz prin consumarea timpului dat fiec ruia s -l tr iasc în între inerea reac iei chimice care ne promite drept produs final fericirea. a da vrabia din mâna pe cioara de pe gard. 85 (Marin Sorescu. un num r rotund. Ämea´.´. Ämele´). 2. 5. Alchimie) 1..tiin cum este alchimia ce are un el final imposibil. 3..

Äpreumbl -te´ 5. Chinuit de ideea efemerit ii fiin ei umane i de regretul vremurilor apuse. fixeaz motivul central al acesteia. a disper rii i triste ii eului liric. este cuprins de triste e. Formele de imperativ exprim voin a hot rât i cererile arz toare ale eului liric ce iau forma unor porunci adresate fiin ei iubite. frunzele. în ceasul al doisprezecelea. Prin referire la specia genului liric. a se da de ceasul mor ii. Este dezv luit i elementul central în jurul c ruia graviteaz întregul discurs liric. este anticipat înc rc tura afectiv a poeziei. Sinonimul contextual pentru cuvântul înv luit este Äîmbr cat ´ i pentru a dep na este Äa desf ura´. Astfel. Uzitarea modului imperativ al verbelor este o marc a lirismului subiectiv i implicit a eului liric. Astfel. dezolare. precum metafora. se remarc personificarea Äfrunzele sub pa i. Timpul trece în mod ireversibil iar omul este purtat prin via precum frunzele uscate de vânt. 2. accentueaz ideea dezn dejdii. durerea. Limbajul poetic se remarc prin expresivitate. ÄFrunzele-Elegie de toamn ´. înc din titlu este fixat cadrul natural metaforic. reluat în cadrul fiec rei strofe. O tem prezent în text este efemeritatea fiin ei umane. Tonul autoritar. De asemenea. toamna cu frunzele moarte. 7. toamna. Structurile care pun în eviden prezen a eului liric sunt: ÄA eaz -mi-te al turea´. inversiunea cu rol de accentuare a ideii poetice. neputând s se împotriveasc destinului. eul liric este însp imântat. În cadrul poeziei. Personificarea e menit sa exprime zbuciumul interior. Frunzele ± Elegie de toamn ) 1. ÄFere te-m ´. Frunzele moarte purtate de vânt simbolizeaz atât efemeritatea fiin ei umane cât i cât de nesimnificativ i neputincios este omul în fa a naturii. Titlul poeziei. personificarea. Con tientizarea dramei umane. 9. în raport cu universul. expresivitatea este realizat prin figurile de stil existente. cadru necesar exprim rii unor tr iri de o asemenea gravitate i intensitate. aceea a spulber rii iluziilor i speran elor la gândul perisabilit ii fiin ei umane. Cuvântul a c rui form nu mai este conform cu normele limbii literare actuale este Äal turea´. Astfel. acesta dore te cu t rie s evadeze din realitatea dezolant . 8. titlul prefigureaz ideea de ansamblu a textului. 3. c utând refugiu i alinare în iubire. 86 (Radu Stanca. ritmul alert al confesiunii este sus inut de folosirea modului imperativ care sugereaz totodat dezn dejdea i disperarea eului liric. dezn dejdea i durerea provocate de drama omului a c rui speran e s-au . ÄF focul´. a-i suna ceasul 4. trecerea ireversibil a timpului i un motiv literar este cel al toamnei i al frunzelor moarte. a realit ii necru toare genereaz dezn dejde. angoas .9. Astfel. cum gem´ care se constituie totodat într-o imagine artistic auditiv . elegia. poezia cap t forma unui monolog adresat. I. Poezia se încadreaz în lirismul de tip subiectiv prin m rcile lexico-gramaticale ale eului liric prezentate la punctul 5 i prin adresarea direct prin invoca ie retoric care accentueaz subiectivismul poeziei. 6. sentimentele dominante fiind melancolia. i care. regretul.

³eu´ marcheaz prezen a lirismului subiectiv. ³noi´. acest lucru eviden iând totodat unitatea cuplului. Verbul la condi ional-optativ ³ar mai trece³ i cel la viitor ³n-o s dispar ³exprim dorin a eului liric de a conserva acest sentiment.dar . Eul liric ar dori s se sustrag acestei realit i dureroase i s opreasc timpul. Confesiunea liric eviden iat prin m rcile eului liric (pronumele personal de persoana I plural ± ³noi´). ea ... 8. ³va d inui ³.´ ³ i dragostea . pentru elidarea unor vocale (³dac-ar´. ea n-a murit. nicicând n-o s dispar ³. expresivitatea la nivelul limbajului poetic se realizeaz prin intermediul figurilor de stil folosite în cadrul poeziei. Lirismul subiectiv se caracterizeaz prin prezen a monologului liric adresat i prin intermediul m rcilor eului liric (pronumle de persoana I singular i plural): ³eu´. Astfel. Prin intermediul acestei metafore este vehiculat ideea trecerii ireversibile a timpului care ia cu sine toate speran ele. Persona încercat de acest afect. totodat posibilitatea împlinirii unui scenariu ideatic. Expresivitatea limbajului poetic este dovedit i de uzitarea metaforei. devine astfel subiectiv i reu e te s treac peste toate defectele celui/celei asupra c ruia/careia îsi r sfrânge iubirea. Cel de-al doilea catren nuan eaz eternizarea sentimentului de iubire. 3. 5. Pronumele de persoana I singular ³-m ´. 9. Cele doua virgule din versul ³Iubirea. Ea este o sl biciune. Iubirea lui nu va muri nicicând.³n-o s moar ´ 2. 87. ea.Iubirea este un sentiment ce creeaz o anumit vulnerabilitate. de accentuare a sentimentului de iubire (³ea. cum este cea din versul ÄS nu simt frunzele cum zboar în vânt´.. ³înc-o ³.. Folosirea cratimei. Adresarea direct a eului liric este subliniat prin pronumele de persoana a II a singular ´. . Amploarea suferin ei interioare i a temerilor este eviden iat prin inversiunea Ävasta urgie´. subliniaz importan a iubirii pentru eul liric.. 7. 4. (Radu Stanca.´n-o s dispar ³. nicicând n-o s dispar .spulberat. I.nicicând n-o s dispar ´.i´./ i multe. nicicând n-o s dispar ´ are rolul de a izola o apozi ie (³ea´). c ci ra iunea nu mai are putere în fa a sentimentului intens. ceea ce reiese din verbul la modul conjunctiv ÄS nu simt´.´ 6. Rima este încruci at .´) i prin inversiunile cu rol prozodic. de a-l proiecta într-un plan ireal i. focalizând accentul asupra iubirii. implicarea afectiv a eului liric. ³tainice cununi´). Legatura afectiv dintre eul liric i iubit e redat simbolic prin folosirea pronumelui de persoana I plural ´noi´. nu l-am crezut. dar i prin adjectivul pronominal de persoana a II a singular Ätale´. Expresivitatea este realizat prin repeti ia anaforic (³ i chiar. reliefeaz lirismul subiectiv. ea . Nici când mi-a ar tat dovada. ³n-o s piar ´. Apozi ia ³ea´. ³la nesf r it´. ³d inui-ntre´) ajut la p strarea m surii de 10-11 silabe. Iubirea devine elementul de conexiune între cei 2 : ÄIubirea. Apar sintagme care marcheaz permanen a iubirii:´înc-o sear ³. vezi. ³Iubirea. Sonet) 1.

dar i eviden ierea ideii poetice. dragoste 4. 6. prima interoga ie retoric pune sub semnul întreb rii normalul i sugereaz ie irea din limitele banalului. marcheaz elipsa predicatelor. o desprindere de contingent. 9. Nedreptate) 1. prezen a eului liric implicat. într-una: Într-una din zilele vacan ei voi merge la mare. 89 (Nichita St nescu. Poezia ÄNecuvintele´ se prezint ca o . 88 (Nichita St nescu. duio ie. Virgula. Inserate între versurile 7-13 se reg sesc epitete personificatoare atribuite triste ii i dragostei: ³urât ´. În text se repet verbul ³a na te´ (³n scând´) care are rolul de a eviden ia procesul creator. de absurd. Astfel. 3. iar din punct de vedere stilistic accentueaz importan a ochilor i a picioarelor în cadrul vie ii i. Astfel. ³înfrigurat ´. Tema poeziei este crea ia ca înnoire a universului. întruna: Dup spectacol m b tea la cap întruna! 3. orice poet. a t ia frunza la câini. ÄDe ce s auzim i de ce s avem urechi pentru auz?´. nedreptatea firescului. antonimie: realitatea-visul desp r ind-unind 2. triste e. o crea ie a esen ei lucrurilor. care lupt cu sine. dar totodat . mai ales. a duio iei în planul iubirii. inclusiv prin ermetismul expresiei. a trage cu urechea. 7. cât i o altfel de gândire asupra poeziei moderne. pus în rela ie antitetic cu dep irea limitelor 7. 6. din punct de vedere gramatical. au drept scop înfrumuse area versurilor. speran e. ducând la confruntarea dintre creator i gânditor. poezia contrariaz permanent a tept rile cititorului. Mijloacele artistice la care apeleaz . prezen a interoga iilor retorice 8. a se culca pe o ureche 2. I plural. Nichita St nescu este un înnoitor al poeziei prin faptul c aduce atât elemente noi. figurile de stil creeaz ambiguitatea limbajului împinsa pân la aparen a de nonsens. acel laser lingvistic = acel cuvânt 5. de a nuan a na terea unei noi lumi. a-l t ia capul 4. Titlul exprim i subliniaz apari ia eului liric subiectiv. 18 silabe 5. I. Necuvintele) 1. ³nedreptate´ suprim insolitul imaginilor artistice.I. întotdeauna. prin r sturnarea firescului. a t ia elanul. prin folosirea verbelor la pers.

Cei doi termeni repeta i în poezie sunt Äsoarele´ i Äoamenii´. Titlul poeziei. a temei. poetul folose te imaginea vizual Äcu aripile crescute înl untru. Äînl untru´ ± exterior. adev r reprezentat de un singur cuvânt. Lauda omului. Strofa a doua eviden iaz dorin a autorului de a afla adev rul. Aripile ascunse ale oamenilor sugereaz superioritatea gândului. Omul întotdeauna vrea s se autodep easc . identific specia liric cu o od . Astfel se poate gândi un punct de vedere al copacilor. pentru c descrie cel mai bine atmosfera create i anume aceea a necuvintelor. Repeti ia locu iunii substantivale ÄDin punctul de vedere al . pe parcursul celor trei strofe. un altul al pietrelor i un al treilea al aerului. din întrep trunderea ra iunii cu sentimentul. În ultima strof . I. trei trepte ale unui fel de silogism poetic. definitive. în tipare sintactice de neclintit. În acest sens titlul este semnificativ. s ating absolutul.´ se refer la faptul c poezia se face prin fuziunea dintre puterea de judecat i afect. Cuvântul Äoamenii´ este scris cu doi ³i´ pentru c primul i reprezint desinen a de plural a substantivului respectiv. Formul rile cap t o mi care grav i lini tit-suitoare. referindu-se la faptul ca omul vrea s accead la o condi ie superioar . 5. b tut de soart Dumnezeu / de 4. / care bat. 3. ca pentru a purta în ele adev ruri absolute. ³Necuvintele´ reprezint o art poetic deoarece arat ideea autorului despre poezie i despre lumea înconjur toare în general. a reflexivit ii ce caracterizeaz fiin ele inteligente. Cu ajutorul limbajului. Copacii gândesc omul ca emo ie i ca ni te Äfructe plimb toare´. 8. cu excep ia strofei a treia în care primele dou versuri se repet . Lauda omului) 1. 7.. Din punctul de vedere al prozodiei poezia este lipsit de rim . pietrele gândesc omul ca mi care i ca lumin . iar al doilea i este articol hot rât. 2. 90 (Nichita St nescu. 6.i bate gura degeaba.. a filosof rii pentru aflarea acestui cuvânt ce poate fi aflat numai în vis.art poetic prin faptul c poetul î i ar t propria concep ie despre modelul de poezie. . plutind. a se bate cu morile de vânt. planând´. 9. Nichita St nescu se folose te de o metod a contempl rii. Äad ugat ´ ± înl turat . iar celelalte versuri sunt alc tuite independent de poeziile clasice. pentru c ofer un indiciu interpretativ al discursului poetic. i a solu iei g site de el pentru ob inerea unei noi lumi se contureaz o veritabil art poetic . a. toate trei cu privire la Om. aerul îl gânde te ca pas re cu aripile crescute înl untru. Titlul este un element esen ial al recept rii.

a pietrelor i a aerului. m sura variaz între 10 14 silabe (într-o rostire rapid a primului vers al acestei strofe) 6. I. s aiba un Äpunct de vedere³ despre Om. universul material prinde via . eul liric este sugerat. Ultimele doua imagini. Pentru aer. pentru c red ceea ce gândesc pomii. Omul este mai presus de orice prin emo ii i inteligen . Virgulele desparte grupul verbal construit cu gerunziu de restul enun ului reliefeaz semnifica ia sintagmei: o personificare. a se îmb ta cu ap rece. a ti ca pe ap . este a elogia la maximum intelectul uman. 91 (Nichita St nescu. f când apel la propria lor sfer semantic . motivul ascensiunii.de i con inutul textului nu integreaz epitete elogioase sau superlative r sun toare. Lirismul subiectiv reprezint manifestarea direct a eului liric. Äsprâncene´. 5. Poetul ne propune aici o viziune a Omului ca punct suprem i continuu ascendent al evolu iei materiei în Univers. vocea liric este prezent în text prin adresarea direct . motivul luminii. chiar dac cu valoare generalizatoare. sunt cele mai originale i mai surprinz toare. în ni te metafore ce dep esc analogia clasic i exalt diferen ierea. 8. 1-3 feminin i 2-4 masculin . 9. Äochii´. De asemenea. Cea de-a treia strof . În poezie. ci constatarea uimit c în atâta relativitate cosmic pare probabil ipoteza ca elementele lumii materiale. mediul p s rilor. în poezie sunt enumerate trei perspective metaforice cu privire la om: a copacilor. adânci i de o mare plasticitate intelectual . prin personificare. Äfrunte´. trezindu-se brusc´ ± personificare. în tendin a lui perpetu de a st pâni legile universului. complementare una alteia. 3. precum i prin exclama iile din finalul fiec rei strofe. ca i adaosul Äascendent³ al celor dou versuri supranumerare din strofa ultim . Diminea marin ) 1. pietrele i aerul. Ätâmplele´ 2. A imagina aripi crescute înl untru. pe apa Sîmbetei 4. Rima este încruci at . Äcare e gândul³. Äce-o z re ti´. pietrele i aerul. a da ap la moar . Äumeri´ . vâslind în aerul gândului. Nicolae Manolescu i . sporesc impresia de dinamism continuu. devenind o prelungire a universului uman. Ca i cum natura ar avea propria con tiin . motivul somnului. copacii. Tema trezirii con tiin ei / a na terii lucide. Ä i plopii. oamenii sunt ni te p s ri extraordinare având aripile Äcrescute înl untru³ i planând fantastic în cel mai curat aer. Nu îns simetriile dau superioritatea acestei poezii.

moment auroral privilegiat. 9. a-i t ia cuiva (toat ) pofta. Textul apar ine neomodernismului. a t ia drumul / calea cuiva. eap n = puternic . 92 (Nichita St nescu. identificându-se cu soarele. Titlul poeziei citate este alc tuit dintr-un substantiv comun înso it de un adjectiv cu valoare de epitet. 12 silabe în al treilea vers i 15 silabe în al patrulea vers. Scrierea cu liter mic este un procedeu prozodic specific modernismului. numai c diminea a devine o metafor a trezirii con tiin ei: fiin a cosmicizat se treze te din somnul necunoa terii. calm . Apostroful din versul: Äm car pân' la genunchi în valul diafan´ marcheaz absen a vocalei ³ ´. fiecare cuvânt. Orice titlu induce un anumit nivel de lectur a textului poetic i genereaz un orizont de a teptare. numit ingambament. Cuvintele au valoare în sine. 7. într-un moment al zilei. ca un dans . 6. 14 silabe în al doilea vers. a t ia frunz la câini etc. 4. În primele patru versuri ± rim încruci at . natura se treze te la con tiin ). motivul m rii. Epitetul Älenta înaintare´ semnific plutirea lin . care se define te prin continuarea ideii din versurile anterioare. omul devine centru al universului. m sur de 16 silabe în primul vers. prelungit i în neomodernism. Titlul sugereaz un tablou de natur . ine lumea în fiin . dar dincolo de cuvânt se deschide o alt lume. reinterpretarea miturilor (geneza este aici individual . rostirea într-o singur silab / tempo rapid. schimbându-i contururile. 8. motivul biblic al mersului pe valuri 5. Sentimentul este generator de sens. Imaginea vizual a soarelui i sinestezia Älumina-n ape o s -mpung ´ contureaz o lume a obiectelor i a fiin elor aflate într-o rela ie de întrep trundere. Adolescen i pe mare) 1. al ilumin rii. consecin ele elid rii acestui sunet fiind p strarea ritmului i a m surii versurilor.vorbe te despre substan ializarea limbajului i poetizarea realului. tema adolescen ei. Discursul liric confirm par ial i completeaz în elesurile sugerate de titlu. glorificând momentul na terii lucide. 2. Poezia se face pe sine ca obiect i se construie te cu fiecare vers. 7. lent = lin . f r a se marca fiecare vers prin majuscul (scindare a unei unit i lexico-sintactice prin dispunerea ei în versuri diferite). I. 3. într-o viziune monumental . Eul poetic are viziunea propriei geneze ca fiin suprem . în lumin . pe mare. având drept caracteristici lirsmul reflexiv i imagismul metaforic.

cunoa tere de sine. a pune suflet. reprezint calit i ale tinerilor. firesc. cu sufletul la gur 4. î i pierd aceast calitate. tinerii au c p tat deprinderea de a Ämerge pe valuri´. Ädansau´) 7. impulsiona i spre descoperire. 5. I . care stabile te o opozi ie cu ideea din versurile anterioare. motivul ploii. Tot prin personificare. Äinfernal". Timpul imperfect al verbelor din primele doua strofe are rolul de rememorare nostalgic a trecutului. Rima strofei a treia este încruci at silabe.]" este folosit pentru a sublinia c în fa a iubirii celor doi. Äzvel i´ i Äcalmi´. pentru c poezia nu se mai bazeaz pe reprezentare. f r multe figuri de stil. Äsufletele noastre dansau´. Spre deosebire de a teptarea celui care îi contempl . 93 (Nichita St nescu. M sura strofei a treia este de 9 -11 6. sunt de neclinit. împlinire i des vâr ire a fiin ei. i nu mai tiam ... Ultimele dou versuri reprezint un fel de concluzie / constatare a întregii poezii. a adolescen ilor cuprin i de elanuri impetuoase. Tema iubirii. ca Isus.cosmic. 8. din suflet. deoarece reprezint numele zeit ii 3.i da sufletul. semn al puterii extraordinare a acestei vârste mitice i al încrederii pe care adolescen ii o au în ei în i i. c ci pentru îndr gostit lumea apare ca un miraj continuu. Iubirea de alt dat este proiectat în mit cu ajutorul imperfectului (Äne iubeam´. Transparen a ideii poetice este ilustrat aici de imagini artistice i de prezen a eului liric ca spectator. În penultima strof se prefigureaz ruptura dintre îndr gosti i. Substantivul Marte este scris cu majuscul romane a r zboiului i a vegeta iei. Adverbul Äsimultan´ eviden iaz ideea unei alinieri ca într-o competi ie care-i ajut s se cunoasc . 9. de obicei. 8. motivul zborului. prezent i în aceast poezie i este datorat unui limbaj simplu. Ämansarde´ 2. Ploaie în luna lui Marte) 1. Äploua´. Personificarea ÄPere ii od ii erau / nelini ti i [. Expresivitatea este una dintre caracteristicile stilului lui Nichita St nescu. lucru sugerat de primele doua versuri. a. motivul zeului Marte. Cele dou epitete. pân i lucrurile care. se exprim bucuria existen ial intens . ci este ea îns i un act. fapt subliniat i prin utilizarea conjunc iei adversative Ädar´. Äconcret ". i feminin . sentimentele îndr gosti ilor reflectându-se în tot ceea ce îi înconjoar . care con in o imagine vizual : Ä i m -n l am. motivul Lorelei.

Epitetul Äfrunze târzii´ sugereaz efectul venirii toamnei. Imaginea auditiv ÄTu m strigai din urm ". 4. Äfrunze´. 7. Utilizarea verbelor la modul indicativ. Expresivitatea este o caracteristic a limbajului poetic dat de multitudinea figurilor de stil i a procedeelor artistice reg site în text. asociat iubirii tragice. Ploaia este o metafor a vie ii. urmat de repeti ia Är spunde-mi. 94 (Gheorghe Tomozei. la fel ca i imaginea vizual Ä i m -n l am". Septemvrie) 1. r spunde-mi" vin s sugereze faptul ca îndr gostitul î i las iubirea undeva departe. I. Rolul punctelor de suspensie din primul vers. Tema trecerii timpului. De asemenea. a bucuriei existen ei. prin iubire. septemvrie. târzii 2. întâlnim imagini vizuale ca Änorii curgeau". Metafora Ämie-mi plou zborul.unde-mi / l sasem în lume odaia". chemarea iubitei cu numele Lorelei (în mitologia germanic . singur tatea. copil ria. din ultima strof . a instinctului.. Frunzele simt trecerea . Ultimul vers poate fi interpretat ca o întrebare retoric din partea iubitei. În poezia Ploaie în luna lui Marte de Nichita Stanescu. timpul imperfect creeaz durat i simultaneitate. Är dvanul´. 3. cu pene" spore te expresivitatea textului. dar care pot fi efemere (Äploaia") 9. Äiubire´ sunt cuvinte din fondul vechi al limbii. el îndreptându-se spre alte idealuri. exprim starea de triste e a fiin ei. precum toamna. pentru a sugera nostalgia.]" i ÄSufletele noastre dansau". care îl pune pe îndr gostit s aleag între iubirea lor (Äoamenii") i alte idealuri. imposibile în romantism. ambele impunâd motivul zborului. provocându-le moartea). înal toare. se remarc personific rile ÄPere ii od ii erau / nelinistiti [. al în l rii.. care fluidizeaz ideea trecerii implacabile a timpului. este de a marca o pauz afectiv în rostirea poeziei . Uitarea od ii unde ei se iubeau i în l area marcheaz distan area îndr gostitului de iubita sa. este ca o ultim aducere-aminte a dragostei pe care cei doi au tr it-o Äîn luna lui Marte". ÄSeptemvrie«´ . Äseptemvrie. 6. care sugereaz fericirea îndr gosti ilor i rezonan a universului înconjur tor la sentimentele lor. asociindu. sugereaz destr marea cuplului erotic. De altfel. siren a Rinului care atr gea cor bierii într-o zon stâncoas . iar vocea iubitei r sun ca un ecou îndep rtat. prelunge te durata momentului evocat i o imobilizeaz într-un tablou sensibil i melancolic. Rima încruci at (1-3 feminin . 5. Äcarte´. al dep irii limitelor banalului.i mai multe motive. 2-4 masculin ) i m sura de 10-11 silabe. Epitetul superlativ Äploaie de tot nebuneasc ". amintirea.

singular. a adar. (cer = verb la persoana I. dar care nu va mai veni niciodat . Ä(nu)-mi´ (pronume personale. Äfrunzele care se dau în vânt´ ). cât i falsitatea zâmbetului. cât i în ultimul vers. râvnind dup mângâierea doamnei înv toare. 95 (Ion Vinea. persoana I. Atât lumea vegetal . pe via . care declan eaz melancolia eului liric i care declan eaz monotonia boln vicioas în planul exterior ( Äarborii neajun i la cer´. i rol de gradare a intensit ii. În poezia lui Ion Vinea sunt prezente tema melancoliei i cea a toamnei. Ideea poetic este triste ea indus de venirea toamnei i este eviden iat prin epitete : Äsurâsul meu amar´ ce exprima atât am raciunea. se înro e te tot i se eschiveaz . Declin) 1. prin Äarborii neajun i la cer´. ca la Virgiliu. M rci ale subiectivit ii: Äîn mine´. a lua via 4. se termin cu puncte de suspensie pentru a invita cititorul la reflec ie. omonim lexico-gramatical) 2. Äturmele ce. cântecul cel mai trist´ are rolul de a izola. având. 5. îmb trânesc i se sting. cât i lumea animal . Limbajul poetic în poezia citat este caracterizat de reflexivitate. de-o via . implicit i poezia. 8. Expresivitatea rezultat din repeti ia prepozi iei Äîntre´ în ultima strof a poeziei (anafor ) const în sublinierea ideii c intreaga natur este cuprins de triste ea toamnei. par ial doar. o l murire asupra primei sintagme. 9. într-o continu rota ie calm a anotimpurilor. Virgula folosit în versul ÄCântecul trist. care te invit s gânde ti la rostul lumii i al fiin ei aflate sub puterea timpului. I. în via . Metafora Är dvanul toamnei´ exprim plastic apari ia regal a toamnei. datorit punctelor de suspensie prezente atât în fiecare strof .i pasc soarta´. de asemenea. Sintagma Äcântecul cel mai trist´ este. cad Ädomol´. via de câine. o alinare mult a teptat . prin . las cititorul în suspans. la timpul lor. Când îi cer explica ii. Poezia are o predispozi ie spre medita ie. 3. deprimarea fiin ei care se identific cu Äcel mai trist colar´.timpului i . Strofa curent . pentru c timpul copil riei a trecut. de dup himericele cl i de fân ale verii. singular) 6. întrucât cea de-a doua virgula cerut de situa ia gramatical lipse te. apozi ia dezvoltat Äcântecul cel mai trist´ de determinantul sau (Äcântecul trist´). asemenea unei fiin e umane. Acestea Äruginesc´.

sub impulsul unui pesimism continuu i a obsesiei pentru moarte. Äfrunzele care se dau în vânt´ ). Cuvintele din poezia lui Vinea sunt. acestea fiindu-I atribuite de c tre privitor. care Äîntârzie´ în planul s u interior. imaginile sugereaz destr marea lent a fiin ei. ci numindu. natura î i urmeaz vechiile obiceiuri i nu manifest nici revolt . care îl determin s observe doar ceea ce este deprimant i dureros în jurul s u (³cântecul cel mai trist´. prin Äapele ce. demult uitat în sine ( Äo triste e întârzie în mine´ ). respectiv s rutul). Unele sintagme sunt totu i destul de dure (Äglasul sterp´. În a teptarea elementului salvator (iarna.i sentimentele în mod direct. Äarborii neajun i la cer´. A a cum întreaga natur a teapt prima z pad din an pentru a se sparge monotonia existen ei. în cea mai mare parte. termenii î i men in propriet iile. Eul liric din poezia Declin tr ie te o triste e anonim . 9. se Äd în vânt´. Äumilin a t l ngilor´. Pe de alt parte. lumea interioar . acest lucru având drept efect o exprimare coerent . autorul nel sând cititorului doar indici asupra ceea ce dore te s exprime. Äturmele ce. una dup cealalt .i urmeaz albia´.i pasc soarta´). Äglasul sterp´. de exemplu.. pustietatea. 8. Puse sub semnul metaforic al titlului. folosite cu sensurile lor denotative. 7. cele dou planuri au atitudini diferite. sunt cuprinse de vraja morbid a anotimpului. a sentimentelor pare a acumula din ce în ce mai mult melancolie. Astfel. ca în poeziile simboliste. Declin. pentru a se salva. Elementele cadrului natural sunt numite i nu doar sugerate. triste e i care reflect o orientare a eului liric c tre visare i izolare. aspirând triste ea peisajului tomnatic. astfel încât omul pare a avea un aer boln vios. continu . Limbajul poetic în textul lui Vinea este caracterizat în principal de expresivitate. Imaginea creat de aceste versuri este aceea a unei buc i de lume cuprinse de melancolie i care. este transpus în planul exterior i corelat cu toamna târzie.Äturmele ce. oboseala existen ial .. la fel i fiin a a teapt Äs rutul´ care s îi înc lzeasc sufletul. Utilizarea acestei din urm expresii poate conduce c tre ideea c eul liric este interesat el însu i de posibilitatea sinuciderii. Triste ea eului poetic. . Elegia este specia poeziei lirice care exprim sentimente de melancolie. pentru a rupe irul de zile derulate identic.i pasc soarta´. nici ner bdare. concis . i chiar i elementele naturii. Prezen a acestor tr s turi demonstreaz caracterul elegiac al poeziei. renun a adar. vag . ca urmare a sentimentelor proprii de nelini te i triste e. pentru c ÄE toat via a care doare a a / Zi cu zi pe întinderea stepelor´.

cerul) este învins de moarte. ipatul Mariei Magdalena. Textul apar ine tradi ionalismului interbelic i are ca tem central tema caracteristic a acestui curent i anume con tiin a religioas ortodox . reprezentat de elemente precum sângerase. . în final moartea lui Iisus. mijloacele artistice (figuri de stil. imagini vizuale ( ÄM slini f r de deunze dormeau). 9.i duce crucea. 3. În opinia mea. determinând i schimb rile naturii. când suferin a lui este maxim . neputin a ucenicilor accentueaz i mai bine momentul f când apel la con tiin a cre tin . Cadrul exterior se afl în rela ie direct cu personajul liric. spinii. Chiar înainte ca Isus s moar . a. 96 (Vasile Voiculescu. viziunea poetului asupra acestei scene biblice reiese foarte expresiv din versuri. Când Iisus este cuprins de somnul mor ii chinul se sfâr e te i pentru natura. Redarea cât mai fidel a r stignirii lui Isus se subordoneaz încerc rii de recuperare a r d cinilor. dezl n uit . Sintagma ÄInima de mam ´ înduio eaz . ÄÎn vale«dormea Ierusalimul´). Versul Ä i-adânc zbucnea blestemul în inima de mam ´ face referire la suferin a Mariei. spre primordial. Discursul liric este descriptiv pentru c prezint numeroase figuri de stil . prin simplitatea ei i prin al turarea numelui lui Isus de verbul la imperfect Ämurea´ accentueaz tragicul i solemnitatea momentului. reprezentat de elementele legate de credin (cruce. imagini auditive (Ärâdea cu hohot gloata´) i pentru c red dimensiunea spa ial (ÄPe stâncile Golgotei´. Prima strof a poeziei prezint apropierea mor ii lui Isus. ar i = dogoare. 7. ÄIerusalimul doarme´. a.I. Adverbul Äadânc´. pus în fa a verbului Äzbucnea´ sugereaz violen a i profunzimea chinurilor interioare ale mamei. Apoi. Älumea cea pribeag ´). 8. îns prin intermediul acestora se vede faptul c natura simte pierderea. c ci ei sunt f r frunze. Via a lui Iisus redat prin metafora Äp lea fruntea-i curat ´ se stinge din cauza sânger rii i a spinilor. natura se dezl n uie violent prin ar i a grozav i prin v rsarea lavei. personificat se dezl n uie i particip la acest moment de r scruce. reac iile celorlalte personaje lirice. Natura. în cruce 4. În primul rând. curat. Pornind de la acest vers se poate presupune c poetul prezint momentul în care via a. propozi ii scurte) reu esc s redea tragicul i gravitatea momentului. Invocarea pasajului biblic este o alt tem caracteristic i anume aceea a întoarcerii spre primar.i face cruce. disperarea mamei. mama lui Isus. sporind tragicul. 5. dramatismul versurilor.epitete (Äar i a grozav ´. Pe cruce) 1. Ea este urmat de epitetul Äar i a grozav ´ care face leg tura între personajul liric i exterior. Äcurata-i frunte´. Prima propozi ie. La fel i m slinii. Rolul cratimei în sintagma Äla picioarele-i z cea´ este acela de a realiza pronun area legat a celor dou par i de vorbire diferite: substantivul i pronumele neaccentuat în cazul dativ. 6. Folosirea cuvântului Äblestem´ pentru a ar ta nenorocirea personajului liric Isus arat imposibilitatea de a schimba ceva i faptul c destinul trebuie împlinit. chinurile i. oc rau = huleau 2.

iar cuvintele se rup unele de altele (ÄChingile se rup. Metafora Äsurugiu la cuvinte´ sugereaz rolul poetului i anume acela de a conduce cuvintele i de a le potrivi cât mai bine în rime i versuri. a bate gândul 4. iar menirea poetului este aceea de a. Äm-´. adaptarea naturii la suferin ele personajului liric Iisus este un element prezent i în Biblie care apropie viziunea autorului de viziunea religioas . Crea ia este v zut ca un basm. I. 7. palat. 9. poezia ÄPe cruce´ red viziunea poetului reu ind în acela i timp s sensibilizeze ctitorul. 98 (Vasile Voiculescu.i folosi toate darurile în mig loasa munc de a potrivi cuvintele. 3.loc!´. caii r zvr ti i. cr ias 2. dar i la menirea poetului. Äm ´. menirea poetului. Cartea) 1. când predomin sentimentul de triste e deoarece poetul nu a reu it s creeze ce i-a propus. În concluzie. se pare c rimele nu mai au aceea i valoare. (au transportat) 2. având rolul de a introduce enumera ia realizat de urm toarele trei versuri. a zbura ca gândul i ca vântul. Poezia este o art poetic deoarece ideile poetice cuprinse în text fac referire la modul în care este realizat crea ia. în rime i versuri pentru a umple Äalbele pagini´. Am trecut cu bine peste sesiune. teme/motive literare: crea ia. totul se destram . 97 (Vasile Voiculescu. menit s anun e sosirea r dvanului dar i destr marea a tot ce se realizase. În sintagma Äduhurile-nchise´ cratima marcheaz elidarea vocalei Äî´. cuvântul 5. 8. iar paginile care trebuiau umplute r mân albe. Poezie) 1. Cele dou puncte de la sfâr itul primului vers marcheaz o pauz în vorbire. 6. poezia v zut ca un basm i prin tonalitatea elegiac din final. Strofa final începe cu îndemnul ÄLoc. redat prin personificarea ÄAmu esc. prin mic orarea num rului de silabe este realizat încadrarea în m sura versurilor de 10 silabe.´) În ultimele versuri apare dezam girea c de i poetul i-a pus în slujba poeziei toate darurile. Nu în ultimul rând. De asemenea. Äle strunesc´. (am dep it) C l uzele au trecut imigran ii peste grani . speria i. fapt subliniat de metafora Äse destram cr iasa de imagini´. cuvânt de cuvânt. buzdugan. De acum se instaleaz un haos. Poezia apar ine tradi ionalismului prin tematic . totul dispare r mânând doar urme pe paginile albe. . a c dea pe gânduri.tema central a tradi ionalismului interbelic. a pune pe gânduri. Prezen a eului liric este marcat de verbele i pronumele la persoana I singular: Äle momesc´. I. zurg l ii de rime´.

6. Cratima din structura . 8. Prezen a eului liric poate fi eviden iat prin apari ia m rcilor sale specifice cum ar fi pronumele personal de persoana a II-a ÄTu´ ce marcheaz adresarea direct sau a verbului la persoana I plural Äavem´. ce sunt dezvoltate i aprofundate de fiecare genera ie în parte. Ultima idee prezentat este aceea conform c reia cunoa terea prezent prin intermediul c r ilor a luat locul supranaturalului în explicarea majorit ii elementelor vie ii. Penultima strof prezint imaginea c r ii. Äsemin e-ale ideii´.mi´ de verbal auxiliar . f r a fi nevoie de contactul direct cu sursa acestor informa ii. pornind de la rolul c r ii de a transmite informa ii în timp i spa iu. apelând la metaforele Äpolenul lumii´ i Äsucul nemuririi´. explicându-se în felul acesta i dispari ia zeilor care nu au cunoscut ÄMagic-ul cosmos strâns în scoar e´. Autoportret romantic) 1. bazându-se majoritatea pe pura observa ie a mediului înconjur tor. În c r i sunt cuprinse no iuni general valabile. buchi ± arhaism. O alt interpretare s-ar putea referi la dispari ia zeilor datorit inexisten ei c r ilor. Scrierile poetului cuprinse în c r i au darul de a transmite cititorului peste genera ii Äsemin ele ideii´ i de a Äspinteca bezna suferin ii´. în vreme.3. care poate fi identificat la nivelul textului este tema timpului. 5. Metafora Äplumbul închisorii´ se refer la imaginea min ii neinstruite asem nat cu o temni de plumb. v zut ca un Ästup´. În Antichitate.. Aceast lips de cuno tin e atârn greut i de plumb de aripile gândirii libere. 2. 99 (Vasile Voiculescu.De . 7. Consider c uneori chipul iubirii e schimb tor. nevoia credin ei în zei a disp rut. I. Sonetul ÄCartea´ este o oper literar în versuri în care autorul î i exprim crezul liric. cuno tin ele generale ale omenirii erau limitate. îmbun t ite în func ie de condi iile existente pentru a extinde limitele cunoa terii umane. care ar fi putut perpetua mitul. Pe m sur ce cuno tin ele au avansat i au început s dea un sens ra ional acestor evenimente. Fenomenele mai complexe ce nu puteau fi explicate cu ajutorul mijloacelor contemporane erau a adar plasate în sfera unui anumit plan supranatural al c rui st pâni erau zeii. rolul poetului este acela de a trece Äsucul nemuririi´. În viziunea autorului.mi-am f urit´ are rolul de a marca grafic desp r irea a doua p r i de vorbire diferite: pronumele . ducând a adar la Ämoartea´ lor. propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele esen iale ale acesteia.. cosmos ± neologism 4.. posterit ii prin opera sa. Mintea neluminat de puterea eliberatoare a c r ilor este închis de propriile-i limite.a avea´. cartea a reu it s înving efemerul prin anduran . 9. ca modalitate de transmitere a experien ei acumulate de omenire c tre genera iile urm toare i de transcendere în nemurire sub forma neuit rii. Una dintre tr s turile tradi ionalismului interbelic. Îl doare la inim când vede atâta risip . neputând trece peste anumite bariere ridicate de ignoran a personal .

c visul mi-e trezie´). dovad fiind motivul visului (. în care elementul surprinz tor nu poate s intervin . dar creeaz i o stare de singur tate. neatins . Con inutul textului îns contrariaz a tept rile . timpul se scurge implacabil pentru om. iar rima este îmbr i at .. prin conturarea atât a tr s turilor fizice (epitetul cromatic . dar într-o viziune romantic . cât i a celor morale (meafora . sunt redate propriile idei despre lume. numindu-l pe celebrul erou grec care a participat la r zboiul troian.. În sintagma Äo! gazeta´ este folosit semnul exclam rii.ca faldul unui steag´.. 100 (Ilarie Voronca. Äuzat ´=nefolosit . iar prin folosirea pronumelui Ätu´ se accentueaz destinatarul mesajul numit i în titlul textului. Anii care au trecut i-au l sat urmele . 6.pieptul liber´). 8. Poezia este un monolog adresat. metaforele . Poezia .. . nava. 5.M sprijin în condei ca în toiag´). Titlul este alc tuit dintr-un substantiv propriu. Talazurile. a bate palma. Expresivitatea se realizeaz în textul poetic dat cu ajutorul figurilor de stil. ajutând la creionarea autoportretului.. 5. singurul sprijin la b trâne e fiind crea ia sa (. Äacum strada te prime te ca o cutie po tal ´. Titlul poeziei .3. 9.ca faldul unui steag´ eviden iaz expresiv însu irea.Autoportret romantic´ este o art poetic chiar dac interesul este deplasat de la tehnica poetic la rela ia poet-lume. a duce dorul (cuiva) 4. unui monolog. 7... compara iile .p r alb´.. metafora . În prima strofa se realizeaz autoportretul artistului. a bate pasul pe loc. 4. I. creionând în tu e grave propriile tr s turi fizice.ca în toiag´. asemenea.Visez mereu. Elementele naturii ajut i ele la creionarea autoportretului ± metafora ... prezentat într-o manier avangardist . Äcredincios´=necredincios 2. Textul ia forma unei confesiuni.. 6. a bate o carte. a duce grija. poet-crea ie. Ästrada e aici la picioarele tale precum un câine credincios´. 7. ap sare. Compara ia Äobi nuin a e pe umerii t i ca o c ma uzat ´ sugereaz ideea de acomodare cu o existen absolut banal . Ulise) 1. cratima s-a folosit i pentru p strarea ritmului i m surii poeziei. a duce cu vorba. deoarece într-o manier nostalgic poetul î i contureaz imaginea. punând în lumin propria stare sufleteasc . precum epitetul cromatic . Expresivitatea se refer i la capacitatea limbajului poetic de a exprima într-o manier plastic idei cu maxim înc rc tur afectiv i subiectiv ..paji te firav ¶¶.bântuita nav ´..p r alb´. fiind sugerat i ideea timpului ce se scurge ireversibil. locu iuni/expresii: a fi b tut în cap.Autoportret romantic´ este sugestiv.inim ratacit ´.b trâne e brav ´. Compara ia . 3. nimeni i nimic nu pare s -l surprind pe acest Ulise. deoarece marcheaz interjec ia i totodat interven ia afectiv a eului liric. tr s tura fízic .. steagul sunt elemente care atest trecerea timpului. . . Poezia nu este numai un autoportret creionat de amintirea celui ajuns la vârsta senectu ii.chip uscat´). M sura este 10 -11 silabe.. Prin mijloacele artistice.

Prin metafora Äarcul din pupilele tale´. ingambamentul (continuarea unei idei în urm torul vers cu liter mic ).cititorului. cum ar fi Äzgomote i i ling tâmplele arterele´. este Äîntors´ de altcineva. utilizarea limbajul uzual. 9. schimbarea planului fiind realizat prin conjunc ia adversativ Ädar´. eul liric dore te s sugereze c viziunea. în platitudinea vie ii comune. iar folosirea pronumelor de persoana a II-a eviden iaz caracterul adresat al textului. iar cele dou substantive enumerate (Ätâmplele´ Äarterele´) nu sunt desp r ite prin virgul . Fiind scris în spirit avangardist. adic modificat sau concretizat de o putere exterioar individului. 8. punctul de vedere. În ultimele ase versuri se trece de la cadrul exterior spre cel al interiorit ii. deoarece eroul este introdus în banalul cotidianului. folosindu-se cuvinte sau combina ii mai neobi nuite. Textul apar ine mi c rii de avangard . identificându-se tr s turi precum nerespectarea constrângerilor prozodice ± versul liber. Apare implicarea eului liric prin interjec ia Äo!´. . folosind pu ine figuri de stil i eviden ierea spiritului ludic. poezia dezv luie o parte ludic .