I. 1. (ÄGerul´ ± Vasile Alecsandri) 1. ger, promoroac ( ur uri, ghea ) 2.

Semnele de punctua ie: punct i virgul de la finalul celui de-al doilea vers desparte dou fraze diferite, marcând o pauz în exprimarea unor idei similare. Poetul nu folose te punctul, ca în finalul strofei, deoarece acesta are rol în încheierea ideii, nel sând loc unei continu ri a acesteia. 3. ÄSa ne-aduc viu aminte de-ale verii înfloriri.´ 4. Tema naturii sub st pânirea iernii; motivul gerului. 5. pronume la persoana I i a II-a: Äeu´, Ätu´; verbe la persoana a II-a: Ävin¶´; interjec ia. 6. Ä(gerul) s lbatic´ epitet personificator, extrem de sugestiv care arat for a de nest vilit a iernii geroase acaparând natura. 7. Substantivul Ägerul´, reprezentând i titlul poeziei, nu este pus la întâmplare la începutul fiec rei strofe, ci prin aceasta, poetul intensific într-un mod aparte ideea central a poeziei, asprimea iernii, dându-i cititorului senza ia de acaparare total , accentuând imaginile sinestezice. 8. Gerul este prezentat de c tre poet ca o minune a iernii, ca un fenomen magic ce pune st pânire asupra întregii naturi. În ultima stof , gerul este invocat de c tre eul liric, prin propozi ia în vocativ: ÄO! tu, gerule n prasnic, vin´. Epitetul Ä(ger)n prasnic´ înt re te ideea de atotputernic, iar compara ia Äca s geata´ întrege te sentimentul de m re ie pe care gerul i-l inspir poetului. Primele dou versuri ale strofei prezint o complex imagine vizual , ce subliniaz grandoarea tabloului. 9. Vasile Alecsandri creeaz un pastel al iernii, de o impresionant m re ie, prin folosirea unui limbaj expresiv, pe tot parcursul poeziei. Elementele care sus in expresivitatea sunt nenum ratele imagini artistice create cu ajutorul figurilor de stil.

I. 2. (ÄPe coastele Calabrei´ ± Vasile Alecsandri) 1. mister = tain parfum = mireasm 2. Äsânu-i´ ± cratima desparte substantivul de persoana I în dativ posesiv, marcând pronun area într-o singur silab . Ästele-n´ ± cratima ine locul vocalei Äi´ - în ambele cazuri, cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i contribuie, prin înlocuirea unor sunete, la p strarea m surii versului. 3. a c lca strâmb, a c lca pe b t turi / nervi 4. sehastru sihastru; Calabrei Calabriei 5. Äluna, vas de aur´, Äse-nal -un negru munte´ 6. Metafora Äpare ca din sânu-i azvârle stele-n cer´ transpune artistic un fenomen natural: vulcanii inactivi al c ror crater izbucnesc uneori în u oare scânteieri. 7. Verbul Äfosforeaz ´, fiind un derivat al substantivului Äfosfor´ exprim o imagine vizual , prin care este sugerat dâra de lumin , pe care vaporul o las în urm în drumul s u prin bezna nop ii.

Adjectivul Ästâncie´ sugereaz o imagine u or însp imânt toare i totodat misterioas , a monstrului subacvatic. Acesta duce cu gândul la Ästânc ´, prin forma derivat , Ästâncie´ 8. Ultima strof ne introduce într-o lume feeric . Poetul reu e te s emo ioneze cititorul prin atmosfera de vis, pe care o creeaz cu ajutorul imaginilor vizuale i a figurilor de stil. Primul vers ne prezint o mare lini tit , sub atomosfer cald , luminat de frumoasa Sicilie, fapt ce reiese din folosirea epitetului Ä(baie) azurie´. Ultimele dou versuri ne indic ajungerea la destina ie, c l torul putând sim i Ädin umbr ´, Äparfumul oriental´ al portului Syracusei. Atmosfera feeric este sugerat printr-un câmp semnatic al lini tii: Ädorm´, Äatmosfera cald ´, Äse scald ´ 9. Poezia ÄPe coastele Calabrei´ este un minunat pastel, în care poetul ne prezint drumul parcurs de vapor Äpe coastele Calabrei´, pân în portul Syracusei. Pastelul este pres rat cu figuri de stil i imagini vizuale de o puternic expresivitate ce reu esc s impresioneze cititorul prin creearea unei atmosfere feerice. În prezentarea peisajului, Alecsandri folose te ca timp predominant prezentul, unul dintre timpurile tipice decrierii, iar folosirea repetat a epitetelor (Äpunte argintie´) a metaforelor (Äluna, vas de aur´) i a imaginilor vizuale, indic în mod cert prezen a descrierii în poezia citat .

I. 3. (ÄPrivighetoarea i m garul´ ± Grigore Alexandrescu) 1. a se culca pe o ureche, a trage cu urechea 2. Virgula desparte vorbirea direct de cea indirect i separ propozi ia incident de restul enun ului. 3. cânta  t cere 4. Adjectivul Änenorocita´ exprim povara privighetoarei de a- i cânta durerea. 5. Ätot împrejuru-i era t cere´ imagine auditiv Äcapul pleo tise, sau râdicase´ imagine vizual 6. Compara ia Äca un aspru judec tor´ arat revolta poetului la adresa îndr znelii m garului de a critica suava privighetoare, idee înt rit prin epitetul Äaspru´. 7. Titlul pune în rela ie de coordonare cele dou personaje principale ale fabulei, anun ând antiteza ce urmeaz s ia amploare pe parcursul poeziei. 8. Ultima strof a poeziei con ine morala. Concentrând-o în imagini vizuale i figuri de stil, poetul ne transmite ideea demonstrat pe tot parcursul poeziei, anume nevoia de a critica resim it de cele mai multe ori în mod nejustificat i absurd, prin raportarea la propria persoan . 9. De i prezint structura unei poezii, opera nu întrune te tr s turile genului liric. Poetul nu pune accentul pe imagini artistice i figuri de stil, ci pe prezentarea alegoric a unei întâmplari, modul de expunere nefiind descrierea, ci nara iunea, tr s tur tipic a genului epic. De asemenea, observ m accentul pus pe personajele ce reprezint timpuri umane. Fiind vorba de personaje-animale, ajungem la concluzia c poezia este o fabul , specia literar ce apar ine genului epic.

I. 4. (ÄUmbra lui Mircea. La Cozia´ ± Grigore Alexandrescu) 1. 2. intensific 3. 4. 5. mu chi, râul, mun i, valuri punctele de suspensie, foarte des folosite în ce-a de-a patra strof , sentimentul de nelini te i totodat creeaz o stare de permanent suspans. a se da de ceasul mor ii, a- i suna ceasul Tema pream ririi str mo ilor (patriotic ); motivul nop ii Äglasul ei se-ntinde,cre te´ imagine auditiv Äale turnurilor umbre peste unde stau culcate´ imagine vizual 6. Epitetul Ä(chipuri) negre´ sugereaz întunericul nop ii ce pune st pânire pe întregul univers i contureaz o atmosfer înc rcat de mister. 7. În prima parte a poeziei se poate observa cu u urin predominan a verbelor la timpul prezent, timp specific descrierii. De aceea, i aici are rol în prezentarea peisajului, în introducerea cititorului în atmosfera misterioas . În final poezia este dominat de imagini motorii, poetul trecând de la descrierea peisajului nocturn la prezentarea învolburat a luptei, ce învie în ochii cititorului. Astfel se explic i folosirea verbelor la perfectul compus, timp specific prescurt rii ac iunii în plin desf urare. 8. Ultima strof transmite ideea permanen ei naturii în raport cu via a, invocând Oltul, martor al atâtor evenimente importante, prin folosirea vocativului, cu rol personificator din primele versuri. Epitetele Ä(virtu i) mari´, Ä(fapte) cumplite´ intensific m re ia acelor timpuri, importan a istoric i totodat sentimentul de recuno tin pe care acestea le stârnesc oric rui român. Întrebarea retoric din final face referire la domnia grandioas a marelui conduc tor, al c rui nume este precizat în titlu, Mircea. 9. Poezia ÄUmbra lui Mircea´ este un imn închinat unei figuri impozante din istoria românilor. Prezen a numeroaselor imagini artistice i a figurilor de stil, împreun cu vocativul ÄOltule´ i imperativul ÄAsculta i´ ce arat implicarea afectiv a poetului, prin vocea eului liric, dovada apeten ei poeziei la lirismul subiectiv.

I. 5. (ÄMul umire´ ± Ioan Alexandru) 1. Luni începuser coala de la ora apte. De luni de zile nu am mai auzit nimic despre el. 2. Äcuvine-se´ ± cratima marcheaz o inversiune în forma verbal cu rol în p strarea m surii versului; Äs - i´ ± cratima desparte dou p r i de vorbire diferite, înlocuind vocala Äî´ în scopul men inerii m surii versului 3. ÄPentru str mo i i pruncii nen scu i´ 4. motivul recuno tin ei, motivul dragostei de natur , motivul divinit ii, motivul amintirii. 5. Eul liric î i face sim it prezen a în poezie prin pronumele i verbele la persoana I i a II-a: Äs -ti mul umesc´, Ämea´, etc. 6. Metafora Änori, aceste flamuri sure´ dezv luie impresia pe care norii o au

asupra poetului, atins chiar de aparenta lor banalitate. Metafora pune în rela ie un element cosmic cu un simbol de glorie. 7. Rolul conjunc iei coordonatoare Ä i´ este de a înt ri dorin a poetului de a mu umi pentru nenum ratele bucurii pe care i le ofer via . El simte c nu îi ajunge cerul pentru a- i exprima gratitudinea, folosind în mod obsesiv conjunc ia ce leag toate aceste elemente. Repeti ie anaforic . 8. Cea de-a patra strof continu în iruirea numai câtorva dintre milioanele de lucruri, de mici bucurii ale vie ii pentru care nu vom putea niciodat s mul umim suficient de mult. De i aparent destul de s rac în figuri de stil i imagini artistice, aceast strof este ea îns i o metafor , unde poetul îmbin atent, cu m iestrie, forme i culori, miresme i senza ii cu ajutorul în iruirii. Ultimul vers marcheaz cititorul prin naturale ea cu care este infiltrat în poezie, poetul reu ind s fac tot mai adânc fascina ia in fa vie ii. 9. Tiltul poeziei exprim simplu, dar cu o not de profunzime ce nu poate trece neobservat , ideea central , tema poeziei, i anume, recuno tin a eului liric pentru ceea ce are cel mai de pre de la Dumnezeu: via a. Fiind un substantiv propriu, nearticulat are rol în generalizarea sentimentului mul umirii.

I. 6. (ÄCrizanteme´ ± Dimitrie Anghel) 1. candid = pur beteal = podoab 2. cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i ine locul vocalei Äu´ (nu ar avea), având rol în p strarea m surii versului. 3. a-l trece toate apele, a trece pragul, a trece în nefiin . 4. motivul toamnei, motivul oglinzii 5. Äo fat ubred i pal ´, Ävasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme´. 6. s spuie s spun -nt ilor -ntâilor 7. Atât epitetul personificator Äoglinzile-obosite´ cât i compara ia Äevlavios ca o vestal ´ adâncesc sentimentele de triste e, de mâhnire, pe care toamna le las în urm . 8. În prima strof a poeziei, poetul realizeaz cu ajutorul unor sugestive imagini artistice i figuri de stil, o paralel între anotimpul trist i monoton , toamna, i fata singur , Ä ubred i pal ´. Folosirea epiterului personificator Äoglinzile-obosite´ adânce te sentimentul de complet melancolie ce s-a instalat în cas odat cu sosirea toamnei. Fata descris de poet prin dou epitete o fac s se potriveasc perfect decorului. ÄPreschimb florile în vase, evlavios ca o vestal ´: compara ia fetei cu o vestal face din acest procedeu banal un adev rat ritual, pentru cea care Än-a fost mireas ´. Este un tablou simbolist în care obiectele sunt descrise din perspectiva unei st ri puternice, obsesive. 9. Limbajul folosit de D. Anghel în poezia sa este sugestiv. El pune la îndemâna cititorului elementele necesare pentru ca acesta s în eleag în maniera proprie

3. aducându-l din nou cu picioarele pe p mânt. Epitetul metaforic Äroze (gesturi)´ îmbin armonios mi carea suav a pomilor în b taia vântului cu culorile palide. Leg nându-se u or în b taia vântului. având rol în men inerea m surii versului 3. (ÄBalul pomilor´ ± Dimitrie Anghel) 1. cai i. 6. 5. balul pomilor fiind dulcea prim var . a substantivelor în vocativ: Ästihuri´. str lucind în lumina lunii. motivul lunii. anotimpul în care toate florile mor. / înve mânta i în haine albe se clatin în fa a lunii´ imagine vizual Äpe gura scorburilor vântul plecat a de teptat un cânt´ imagine auditiv . Äv ´ i a adjectivelor pronominale la persoana I: Ämea´. a pronumelor la persoana a II-a: Ä. dar calde ale prim verii epitet sinestezic specific simbolismului 7. Äporni i´. elidarea lui e. cu sens metaforic urmat de . cum ar fi: Äzbura i´.semnifica ia versurilor. pruni 2. persoana a II-a. ÄP trunde i. (ÄEpigrag´ ± Tudor Arghezi) 1. Ultima strof treze te cititorul din visare. 8. ± folosirea simbolului cromatic ± sinestezie Ädulci orchestre´ I. Äpomi´ fac ca titlul s reprezinte perfect tema poeziei. Epitetul multiplu Ä(pustnicii) tineri. pomii parc danseaz . 9.i´. fata pentru care cititorul presupunea c iubirea tinere elor a murit. înve mânta i. motivul prim verii. Tiltul anun poezia ca pe o metafor . s-au ± cratima desparte dou p r i de vorbire diferite. Putem considera c poetul sugereaz pe tot parcursul poeziei o paralel între trista toamn . pref cut. i casa fetei. Toamna se seam n grâul. iar ce-a de-a doua separ dou propozi ii / verbe la imperativ. 7. 6. Autorul pune toat aceas atmosfer feeric de noapte de prim var doar pe seama anotimpului. în elese i neîn elese´ 5. 2. zarz ri. redevin Äbanalii pomi din fa a casei´. 8. f r de ve mintele catifelate pe care acesta le pune la dispozi ie. Prima virgul desparte un substantiv în vocativ de restul propozi iei. fra i de suflet. folosit cu sens metaforic pe lâng cel de-al doilea. I. Substantivul Äbalul´. Apostroful marcheaz lipsa accidental a vocalei Ä ´. Pomii. Äcai ii. tri ti i delica i´. Folosirea numeroaselor verbe la imperativ. intr-un suflet. cu sufletul la gur . care transform întrega natur în s rb toare. zarz rii i prunii. 4. Cele dou copile seam n ca dou pic turi de ap . 4.

prin intermediul interoga iei retorice din ultimele versuri este eviden iat singur tatea micii viet i în momentul pr bu irii din zborul ei înalt. Poezia are un puternic impact asupra cititorului. observându-se totodat i compasiunea poetului pentru starea acesteia. utilizarea verbelor la gerunziu (z cân. forme verbale la persoana I (iubesc). adjective pronominale posesive (mea). Urmeaz abunden a de imagini vizuale i figuri de stil de o impresionant for . 4. Se remarc astfel prinadresarea direct al persoana a II-a. ce o vor p stra mereu. 7. neterminat . a ucide = a omorâ a ucide  a învia 2.versul ÄP stra-v -vor într-un sicriu de carte´ exprim d inuirea în timp a operei artistului. 9. urmat de un determinant. subliniaz mai mult Äsuferin a´ bietei vie uitoare prin compara ie cu somnul dulce din stup. În cea de-a treia strof a textului poetul prezint moartea albinei ca o jertf suprem în numele muncii sale sacre (tezaurul de cear ). Compasiunea sa pentru munca micilor vie uitoare. lâng substantivul Älumin ´ creeaz o metafor de o dulce muzicalitate (ob inut prin repetarea unor sunete). Aceasta este dat în primul rând de întrebuin area numeroaselor verbe la imperativ. I. Dup cum arat i titlul. Înc din primul vers al poeziei se remarc folosirea verbului la imperativ Äzbura i´. care urmat de adverbul de timp Äacum´. Epitetul simplu Äu oar (zbur toare)´ subliniaz delicate ea i fragilitatea albinei. poetul empresionând prin for a expresivit ii limbajului. Äepigraf´. implicarea afectiv a eului liric. Poetul îmbin cu m iestrie elemente surprinz toare. 9. iar compara ia stihurilor cu Äp s rile mici de catifea´ stârne te duio ie în sufletul cititorului. Adjectivul Älin ´. singular. 7. cu ajutorul c rora eul liric apare ca un comandant al armatei cuvintelor. (ceva) de vis. (ÄLumin lin ´ ± Tudor Arghezi) 1. care îi va impresiona pe tinerii cititori. mod ce prezint o ac iune îndesf urare. Titlul poeziei surprinde prin aparenta lips a leg turii cu textul cu textul acesteia. Poezia lui Tudor Arghezi este o art poetic ce impresioneaz prin limbajul folosit de poet pentru a se face în eles i mai ales prin rela ia dintre crea ie i eul creator. dau cititorului senza ia c se afl în mijlocul unei adev rate Äfurtuni´ de crea ie. fiind folosit de fapt cu sens metaforic. 8. Deasemenea. Virgulele utilizate marcheaz apari ia unui substantiv în vocativ. 5. O caracteristic a limbajului poeziei argheziene aste expresivitatea ob inut . Arghezi încearc s ne transmit ideea c orice creator poate învinge timpul i spa iul prin crea ia pe care o las în urm . poezia preg te te cititorul pentru furtunoasa leg tur pe care procedeul crea iei o stabile te între opera i creator. 6. 8. ca prin vis. 3. dormind). 9.

Cratima (semn ortografic) marcheaz desp r irea formei verbale de forma neaccentuat de persoana a III-a. În al doilea rând. plural a pronumelui personal Ä-le´. ÄLe vezi? Au c zut. Marcheaz pronun area ultimei vocale a primului cuvânt i a primei vocale a celui de al doilea într-o singur silab . 11. ÄFâstâcite i neroade´. Exclama ia din primul vers al strofei indic prezen a unui eu liric dezam git de crea ia sa Äs-au stricat cuvintele mele´. Äîs´ ± sunt . metonimie ± Äaur i parfum´. I. 3. indicat de folosirea verbelor i pronumelor la persoana I i a II-a (mele. ÄPalid a ternut e esul cu m tas ´. . 10. desfrunze te.i g si cuvintele. Am s vin când voi avea pu in timp. buze. imagine vizual ÄUmbl prin mocirle cu stele´. 9. Înc din titlu. hule te-le). a sentimentelor eului liric (dezam gire. forme pronominale de persoana I ± Ä-mi´ Adjective posesive de persoana I ± Ämele´ 6. s-au sculat. Äde tele´ ± degetele.). rela ia poet ± material poetic. având rol în p strarea m surii i a ritmului versului. voci 2. revolt i uimire. etc. I. Cea de-a doua strof a poeziei exprim dorin a eului liric de a crea i totodat r zvr tirea sa în fa a neputin ei de a. îngroape 2. (ÄCuvinte stricate´ ± Tudor Arghezi) 1. cuvintele. Ähule te-le!´). 7. Poezia ÄCuvinte stricate´ se încadreaz în lirica subiectiv în primul rând prin prezen a eului liric. 3. Semnnul exclam rii (semn de punctua ie) marcheaz o porunc a poetului adresat cititorului. Imagine auditiv ÄS nu le mai cânte cumva´. Arghezi introduce procedeul esteticiiurâtului. titlul anticipeaz tema poeziei. estetica urâtului Äumbl prin mocirle de stele´. în care poetul î i va Ärenega´ propriile Äcuvinte stricate´. etc) ce creeaz surprinz tor imagini artistice.din utilizarea num rului însemnat de figuri de stil (metafore: Ätezaurul de cear ´. (ÄNiciodat toamna´ ± Tudor Arghezi) 1. 5. 8. Astfel se formeaz un epitet metaforic surprinz tor prin formasa simpl . ÄP s rile negre suie în apus´. Am b ut o caraf de vin ro u. cuvinte.´ 4. a exclama iilor i a întreb rilor retorice (Äle vezi?´. prin exprimarea direct a tr rilor. 4. Poezia marcheaz prin abunden a imaginilor artistice formate din îmbin ri surprinz toare ale cuvintelor prin tehnica specificarghezian . dar contrariant tocmai prin semnifica ia adejectivului-epitet. De altfel. îmbinând armonios în maniera-i caracteristic cuvintele.

În poezie. Ävorbeai´.ÄStau în rmu-albastru-al râului de soare´.i´. 2. mod ce exprim o ac iune prezentat de vorbitor ca real . 6. . Substantivul toamna. Perfectul simplu (sau trecutul definit) exprim un fapt complet s vâr it într-un anume moment al trecutului. 4. (ÄPsalm´ ±Tudor Arghezi) 1. verbul Äa fi´ la perfect simplu adânce te intensitatea tr irilor eului liric în fa a imensit ii toamnei. precedat de adverbul de timp cu valoare absolut Äniciodat ´ intesific fascina ia poetului în fa a grandioasei toamne. subliniaz dorin a arzând a poetului de primi un semn din partea divinit ii. exprimat cel mai concret în primul vers: ÄNu. înt re te motivul eului liric de a da glas repro ului. Epitetul multiplu Ärecea (mea-)ncruntat (suferin )´. rezultat al lipsei Äunui semn´ din partea Celui de sus Ädoar mie. Se observ intelectualizarea emo iei i intensificarea tr irilor eului liric prin prezen a numeroaselor imagini artistice de o deosebit valoare stilistic . 5. 3. dar marcheaz în acela i timp i un repro la adresa Domnului. 9. / Nu mi-ai trimis. etc.i cer un lucru prea cu neputin ´. comunicarea cu divinitatea. neputin = imposibilitate. Poezia lui Arghezi transmite un puternic sentiment de triste e i dezam gire a eului liric. Ämie´. ce fac evident monologul adresat lui Dumnezeu.. Strofa transmite o dorin adânc a eului. La nivel prozodic observ m cultivarea versului liber. Punctele suspensie adâncescregretul poetului de a nu fi auzit de divinitate. Am cump rat azio imens stea de mare. În limba literar este timpul specific poeziei.´ 8.. vecinicul i bunul. dorin a de concret. Prezen a eului liric este evident în text prin folosirea frecvent a pronumelor i verbelor la persoana I i a II-a: Ä. 6. Folosirea verbelor la mod indicativ. Titlul poeziei se reg se te i la începutul primului vers. B iatul acela este slab de înger. 8. niciunul. evident în textul dat în primul rând prin prezen a m rcilor eului liric (verbe i pronume la persoana I i a II-a). Motivul îngerului (ca semn al divinului). motivul trecerii timpului. Una din principalele tr s turi specifice modernismului identificate în poezia lui Arghezi este subiectivismul. Domnul. evident prin folosirea verbului Ävreau´. 5. i totodat dezam girea sa. Este o stea în devenire. Pova = sfat. 7. I. Primul catren al poeziei este un monolog adresat divinit ii în care eul liric î i face sim it prezen a înc din primul vers. 7. Ä(m ) rog´. de când m rog. Motivul toamnei. 12. ÄP s rile negre suie în apus/ Ca frunza bolnav -a carpenului sur´ ± compara ie prin care zborul p s rilor c l toare c tre alte meleaguri este pus în rela ie cu Äboala´ ce cuprinde în fiecare an carpenul (desfrunzirea).

Äam rugat´. I. Ultima strof se realizeaz în întregime pe baza antitezei între glasul inimii (cel neauzit) i glasul min ii eului liric (gândul cel dintâi). 7.. 13. În aceast poezie lirismul este de tip subiectiv deoarece sunt exprimate în mod direct st ri. 14. a verbului sugereaz repro ul eului liric la adresa iubitei. Titlul poeziei. a se pleca. cuprins în forma unui monolog adresat din poezie. constituit dintr-o locu iune adverbial Äde-abia´. ajutând astfel la men inearea m surii i ritmului versului. lâng care plasat e un verb la mai mult ca perfect (timp specific unei ac iuni trecute i demult încheiate). Ämie´). Prezen a m rcilor eului liric (precum verbe i pronume la persoana I i a II-a Äte-". I.. motivul plec rii. Indecizia din sufletul poetului este redat în special în primul i ultimul vers ÄVoiam s pleci. Din cauza suferin ei a ajuns o umbr de om. iar la nivel lexico-morfologic exist m rci ale prezen ei acestuia (Änu cer´. persoana a II-a. De asemenea. separând vorbirea direct de restul versului. voiam s i r mâi/ [. Linia de pauz marcheaz o structur incident . Pâinea coapt pe vatra bunicilor este cea mai bun din lume. 8. a adeverbului abia. Interoga ia retoric din ultima strof transmite cititorului lupta ce se d în sufletul poetului între glasul inimii. (ÄDe-abia plecase i´ ± Tudor Arghezi) 1. subliniaz durerea înc puternic din sufletul poetului. 9. . singurul.]/ De ce-ai plecat?de ce-ai mai fi r mas?´. a. (ÄGri´ ± George Bacovia) 1. îmbinat cu termeni arhaici (ghies). Ävoiam i s r mâi´ 5. Ämea´. Retorismul întreb rii din finalul strofei adânce te sentimentul melancoliei dat de regretul eului liric în fa a deciziei sale de a renun a la iubire. Ävoiam´. ÄVoiam s pleci´. Îmi va r mâne mereu în suflet vatra p rinteasc . împreun cu cea a exclama iilor (Änu te-ai uitat o dat înapoi!´) i a întreb rilor retorice (Äde ce-ai plecat?´) marcheaz în poezie lirismul subiectiv. Teoria iubirii neîmplinite.i pleca capul. Äplecase i´). i glasul orgoliului r nit Äde ce-ai mai fi r mas?´ 6. eviden iind tocmai dorin a eului liric de a diminua distan a dintre el i divinitate. 4.9. 2. 3. 2. care o vrea înapoi pe fiin a iubit ÄDe ce-ai plecat?´. Tot acel vis îngrozitor s-a dovedit a fi un semn pe care numai eu îl puteam în elege. tr iri ale poetului (dezn dejdea. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite i are rolul marc rii pronun rii într-o singur silab a prepozi iei Äde´ i a primei vocale Äa´. Limbajul este familiar. regretul de a nu avea Äsemne´ din partea divinit ii). a pleca urechea.

15. deprimare. ÄCâmpia alb ± un imens rotund ± ´. construit simplu din adjectivul cromatic Ägri´. Äplumb´. Spa iul poetic este tensionat de imaginea repetat a mi c rii corbului. Se observ repetarea acestuia i în interiorul poeziei în sintagma Äninge gri´ din finalul fiec reia dintre cele dou strofe. Inim de plumb. 6. 4.Ämea´. imprimând viziunii poetice un caracter ireal. Titlul. Verbe. dar i în cel al primei strofe. orizont = zare. În ultima strof a poeziei ÄGri´ Bacovia transmite o neagr melancolie dat de starea singur tate resim it de artist în raport cu tot ceea ce îl înconjoar . având rol în p strarea m surii i ritmului versului. Zborul corbului într-o direc ie nedeterminat (în prima strof ) i întoarcerea lui în a doua strof . el creaz un contrast expresiv su termenii care evoc insistent culoarea negru (sumbru. sugereaz repetarea obsesiv a mi c rii . sentimentul de vid. adjective posesive i pronume la persoana I: Ämi-am zis´. motiv des întâlnit în opera bacovian . 7. Äplumb´. ÄCopacii rari i nin i par de cristal´. Se observ construc ia închis marcat de apari ia versului Ät ind orizontul. pân i zarea îngreunându-se parc sub for a z pezii Äde plumb´. tema solitudiniii. 7. Folosireacratimei marcheaz în ambele cazuri pronun area într-o singur silab a sunetelor finale din primulcuvânt i a celor ini iale din cel de-al doilea (valabil i pentru al doilea cu al treilea cuvânt). De asemenea. Metafora Äzarea grea de plumb´ adânce te ap sarea uria din sufletul eului liric. glul. Äam oftat´. tema mor ii. Epitetul cromatic Äcâmpia alb ´ nu are o simpl valoare ornant . diametral´. în amurgul vie ii. în poezie pot fi identificate o serie de elemente din câmpul s u semantic Äînnegri´. anticipeaz tema poeziei. 2. atât în finalul acestei strofe. Aceast stare este redat cu ajutorul imaginilor artistice. corb). 8. îndeosebi vizuale (Äiar în zarea grea de plumb/ Ninge iar´) i al figurilor de stil bazate în special pe cromatica monoton a peisajului Äînnegri´. devenind astfel un laitmotiv. cu rol în adâncirea senza iei de melancolie. în amurg. 6. Ideea este înt rit i de metafora Äninge gri´ care adânce te starea depresiv a eului. 3. motivul corbului. motivul plumbului. Epitetul metaforic Ä(zarea) grea´ arat senza ia ap s toare pe care o resimte eul liric. 3. Äninge´. I. (greu)ca plumbul. 5. posomorât. Se remarc acea concordan . singur tate. Äplumb´ 5. Cea de-a doua strof a poeziei continu descrierea tabloului trist de iarn din prima strof . Ägri´. 9. (ÄAmurg de iarn ´ ± George Bacovia) 1. motivul iernii. Astfel impresia creat este de stranie mi care în cerc. înt lnit i în alte poezii bacoviene dintre monotoniadecorului exterior i sentimentul depresiv care îl domin pe poet. sugerând triste e. 4. sumbru = întunecat. Ägri´.

Dorin a simboli tilor era aceea de a nu numi în mod direct st ri sau sentimente. Ätine´. Poetul pare a fi supravie uit unei experien e de co mar carear fi putu avea loc în vis. în aceast poezie. 2. Äcarbonizate flori´) sau prin sfâr itul iubirii. Äpic frunza/ i-i galben ca tine´ imagine vizual Äiar eu în golul toamnei/ Cheman în aiurare. Ächemam´. Totuleste ars. 3. I. marcând elidarea vocalei Äî´. a sugestiei. Reluarea în ultimul vers a metaforei Änoian de negru´ duce cu gândul al un sfâr it de lume material i sufletesc. mangal. 5. prezente în text. prezen a simbolului. ideea mor ii este sugerat prin dezagregarea materiei (Änoian de negru´. 4. sugerând prin conota ia cuvântului Äamurg´ sentimentul de vid. arse. sunt ambele elemente ce duc la dezagregare. Linia de pauz marcheaz aici tocmai sfr itul unei etape (amorul). tema mor ii. dar ia verbelor la . consecin a fonetic fiind pronun area într-o singur silab a celor dou cuvinte. a t ia frunze la câini. 7. Iubirea a murit de curând. sicrie. 6. carbonizat. 16. (ÄNegru´ ± George Bacovia) 1. Flac ra arunc scântei pe p mântul ud. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite (conjunc ia coordonatoare Ä i´ de pronumele Ä-i´). frunz . 17. ceea ce ar însemna c arderea nus-a produs de mult. motivul sicriului.ce devine o expresie simbolic a unei st ri limit . ci de a le sugera prin intermediul simbolului. (ÄPastel´ ± George Bacovia) 1. 8. 3. agonizant . Prezen a eului liric în poezie este sugerat prin folosirea verbelor i pronumelor la persoanele I i a II-a: Äspune´. sentimentul vidului I. 4. Titlul ÄAmurg de iarn ´ este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. pentru c este prezent verbul Äfumeg ´.´ imagine auditiv 5. Acesta sugereaz prin repetarea obsedant ideea mor ii prezent în toate elementele din jur. culoarea dominant este negrul mor ii. a umbla de funza fr sinelului. Astfel. carbonizate = arse. galben . c dere i moarte. I se asociaz Äparfumul de pene arse´. 8. tematica: moartea. Ä-m ´. Adjectivul Änegru´ reprezint un simbol des întâlnit în poezia bacovian . peste tot sunt semne ale distrugerii. 9.. parfum = miros 2. solitudinea poetului aflat într-un spa iu închis. iar prin substantivul Äiarna´ ± o lume pustie. 9. Focul i ploaia. trist . Motivul centralal strofei este amorul. Se men ine m sura i ritmul versului. Metafora Änoian de negru´ semnific o gr mad de scrum.

De asemenea. depresia. motivul ploii. Ä-mi´. 6. agonizant . 8. pierderea iubirii asociat imaginii dezolante a toamnei. (ÄP lind´ ± George Bacovia) 1. Cea de-a treia strof completeaz tabloul monoton al unei naturi înecate de ploaie. Äspune´. Utilizarea punctelor de suspensie în finalul primului vers exprim sentimentul de dezn dejde a eului liric în fa a ploii nesfâr ite. forme verbale i pronominale de persoana I i a II-a : Än-am mai v zut´. O caracteristic a limbajului simbolist este sugestia. aceste st ri sunt sugerate i prin utilizarea liniei de pauz sau a punctelor de suspensie. ci unul al dezagreg rii materiei. simbolism tematic (pierderea iubirii) utilizarea simbolului repetarea unor cuvinte sau sintagme I. plou . Epitetul personificator Ägrele (t l ngi) adormite´ sugereaz un sentiment de ap sare. 7. 18. Nu mai pot merge la mare. tin . st ri ale poetului (Aici agonia. care au pus st pânire pe sufletul poetului. motivul talangei. l sându-l în urm pe poet într-o stare de dezn dejde. Impresia de sfâr it de lume este astfel amplificat de repetarea acestui cuvânt în versul-refren al poeziei. Äpal lumin ´. care pustie te natura. poezia bacovian se constituie mai degrab într-o descriere a tr irilor poetului (un decor interior) pe fundalul unei toamne agonizante. în poezia bacovian . 3. Ploaia. Punctele de suspensie. aceea de a renun a la iubire. plânsul t l ngii când plou !´) ce sugereaz aici atmosfera ap s toare. al turi de linia de pauz . nu vine s purifice. Cadrul pustiu al toamnei vine s sublinieze triste ea. Änoapte deplin ´. 8. 7. 5. 19. De i intitulat ÄPastel´. dezn dejdea.imperativ: Är mâi´. 2. sentimentul de vid. Sentimentul vidului. În cea de-a doua strof este prezentat plecarea iubitei. 4. cu valoare de refren (ÄAh. În luna mai vremea este cea mai frumoas de pe tot timpul anului. I. cauzate de ploaia nesfâr it ). al triste ii pune st pânire pe poet. . Aici ea cade neîncetat. Tema poeziei este tipic bacovian . Un procedeu tipic simbolist este repetarea unui vers în poezie. Ästai´. 9. (ÄPlou ´ ± George Bacovia) 1. de dezn dejde a poetului ca urmare a ploii. Utilizând simbolul sau repetând anumite sintagme sau versuri sunt sugerate sentimente. nu este un simbol al fecundit ii naturii. 6. marcheaz grafic regretul eului liric în fa a alegerii f cute. 9.

(Ä i-am împletit. Aceast imagine dezolant a eului liric bântuit de gândul mor ii într-o pia solitar . 7. este un laitmotiv al liricii bacoviene ce trimite c tre o tem tipic simbolist : moartea prezent în toate elementele lumii înconjur toare. 20. imagine schematic . 3. 3. ce simbolizeaz de fapt crea ia. Lacul era dezmierdat de mii de unde aurii. 6. constituit dintr-un verb la indicativ precedat de pronumele personal Ä i-´. Inversiunea Äumed [. ÄS te înal i mai grav în cadrul t u de azur´ ÄA teapt infinit i limpede ca marea´. care imprim ideea de m re ie. inim de piatr . 4. Astfel se insinueaz gândul obsedant al singur t ii. I. astfel. de restul propozi iei. virgulele despart o structur (substantiv+adjectiv). 5. astfel. ca i primele dou prin repetarea în debut i în final a aceluia i vers (ÄSunt solitarul pustiilor pie e´). Se anticipeaz . Nu mi-a spus unde pleac . tipic bacovian . lirism subiectiv descrierea tr s turilor interioare ale poetului m rcile lexico-gramaticale ce marcheaz prezen a eului liric (verbe i pronume la persoanele I i a II-a) 7. 8. ± utilizarea versului cu valoare de refren ± tematica: moartea. contribuie la men inerea ritmului i m surii versului. Äpustiilor pie e´ 5. un spa iu în care poetul însingurat i dezam git bântuie. dar i la Äp lirea´ sufletului poetului.. devenit o umbr ce bântuie prin pie ele solitare. 4. Pia a neagr din România s-a extins în ultimii ani. în vocativ.´ ± Ion Barbu) 1. ce îl macin pe poet. în care pân i lumina pare trist . Ätristele becuri cu pal lumin ´..2. marcând pronun area într-o singur silab . Pia a pustie este un decor des întâlnit în poezia lui Bacovia.] tiara´ accentueaz semnifica ia epitetului Äumed ´. lipsit de orice speran de a ie i din el. constituit dintr-un verb la gerunziu (Äp lind´) trimite cu gândul la un decor tipic bacovian. pia a pustie. O umbr de triste e îi r s ri pe fa . . cunun = coroan grav = solemn 2.. 9. arat atitudinea subiectiv a poetului i marcheaz adresarea direct c tre Äsl vita sor ´. Titlul poeziei. spa iul închis în care agonizeaz poetul. dominat de obscuritate.. Cratima desparte dou p r i de vorbire diferite. al pustiului. cu mâna pe inim . ob inut cu ajutorul unui num r mic de figuri de stil (epitete). Epitetele Ätristele becuri´ i Äpustiilor pie e´ sugereaz o atmosfer monoton . cu valoare de refren. Structura închis a acestui ultim catren sugereaz la rându-i. înc din titlul. Titlul poeziei. 6. Ultima strof are acee i structur închis . caracterul de art poetic al textului barbian.

Teme/motive literare: tema iubirii. 4. sentimentele lui înfocate pe care dore te s le eternizeze. material .i eterniza sentimentele de dragoste. au o valen eliberatore i în acela i timp le insufl vitalitate. În ultimele dou strofe eul liric î i imagineaz momentele finale ale iubirii lui. 9. tr s tur specific poeziei moderniste. Cuvântul cântec. 2. Verbul Äs plutim´ ilustreaz dorin a eului liric de a dep i zbuciumul lumii materiale prin intermediul sentimentelor lui în l toare i eliberatoare. spre care tinde eul liric.. motivul lunii. 6. Verbele la modul conjunctiv au rolul de a exprima dorin a eului liric de a fi al turi de femeia iubit i de a. plan aflat în opozi ie cu cel întunecat al lumii materiale: ÄPe marginea de umbr a tunicei´. 8. M rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele la persoana I singular: Äa vrea´ i plural: Äs plutim´ i pronumele personale la persoana I singular: Äm ´ i plural: Änoi´. Äs cânte´. înl n ui i = uni i. melancolie = triste e. Barbu folose te în poezia sa sugestia ca procedeu principal al limbajului poetic. Ä i-am împletit. idee sugerat de verbul a cânta: Äs cânt´. I. Metafora ÄDumnezeie te-ntraripa i de vânt´ sugereaz înfocarea eului liric i a iubitei sale i faptul c sentimentele acestora. o incanta ie a iubirii: ÄUn cântec printre ani i un descânt´. . un clocot interior. care sugereaz leg tura permanent dintre natur i eul liric. Cratima din structura ÄDumnezeie te-ntraripa i´ marcheaz elidarea vocalei î i are scopul de a p stra ritmul i m sura versului. dar i cu al metaforei ÄMelancolia va luci stelar´. Cununa Ariadnei) 1. 5.8. referindu-se la iubirea tr it de to i îndragosti ii. aflat în contrast cu cea dinamic .. În cea de-a doua strof sensul simbolic al cuvântului este generalizat. Poezie modernist .´ apar ine liricii subiective în primul rând prin prezen a evident a eului liric. iar cântecul devine asemenea unei vr ji. Este utilizat motivul mitologic al reginei Berenice în cadrul unei metafore pentru a reda imaginea cerului înstelat care pare s ating îndr gosti ii: Äpeste noi va ninge rar/ O pulbere din Coada Berenicei´. din crearea unor figuri de stil. 7. Sentimentul de triste e este ilustrat cu ajutorul epitetului Äbra ul rece´ i al personific rii ÄAcela i pesc ru în larg va plânge´. prin care se face o nou trimitere la planul ceresc. Exprimarea ideilor i tr s turilor eului liric într-un limbaj atipic. prin intensitatea lor. al c rui limbaj se caracterizeaz prin ambiguitate. indicat de verbe i pronume la persoana I i a II-a. Mesajul poetic este încifrat. creând o atmosfer melancolic . rela ia dintre poet ± crea ie sa fiind sugerat de utilizarea unor termeni su sens conotativ. îi ajut s se deta eze de zbaterile ce in de sfera terestr . 3. motivul cântecului. 9. Poezia poate fi privit ca o art poetic . înfocat . 31 (Dan Botta. ÄUn cântec f r moarte a vrea s cânt´. simbolizeaz dragostea eului liric pentru iubita sa. devenit un motiv al poeziei. din incipitul poeziei.

5.. Grada ia este marcat verbal care exprim laten o ac iune început i de verbele folosite.. Änu vreau´. prin utilizarea adverbelor negative (Änu´. la . o data la mijloc i o data în finalul poeziei. Pentru a marca grada ia ascendent agita iei interioare sunt folosite figuri de stil.I. (adjectiv) 4. valuri. astfel fiind accentuat trezirea din somnolen asem narea i realizându-se o simetrie a textului. 8. 3. Ämeu´.valuri´ 2.abia începea¶¶. Prin intermediul metaforei cu valoare de simbol marea este asociat cu imaginea p durii. În partea a doua a poeziei se remarc acumularea de nega ii pentru a sublinia necesitatea lini tii i a uit rii la care aspir eului liric.î´ din forma pronominal . 32 (Emil Botta. metafora(. stabilindu-se o analogie între sunetul produs de valurile Äclocotitoare´ i fo netul frunzelor. timp încheierii acesteia. . Imperfectul.i fac .digul pieptului meu¶¶). Marea) 1. Incipitul poeziei reprezint pân acum parc a unor for e interioare care a nu s-au manifestat. Änici´ ± valoare adjectivala) ideea de singur tate i de întoarcere c tre sine este foarte bine eviden iat . .loveau¶¶ i . (substantiv) Parcul acela este mare. Ätalazuri cre teau´).cre teau´. uitarea. continuând s .. 7.nu-mi da´ are rolul de a marca elidarea vocalei .frunze´. îmi¶. Am fost la mare. precum epitetul în inversiune (... dar i diferite tipuri de imagini artistice vizuale sau auditive (Äleg nare de frunze´. Astfel. pronume i adjective pronominale la persoana I (Ämi´. Sintagma este folosit de doua ori pe parcursul textului.. face trimitere la faptul c prezen a permanent.clocotitoare valuri¶¶). trecându-se de în trecut f r odat a se preciza momentul ce au ie it din starea de sim it la . Ävaluri«loveau´.... for ele interioare nu mai pot fi st vilite. verbe la persoana I (Änu tiu´. Cratima folosit în construc ia . teme/motive literare: marea. Äs uit´) 6..se trezeau¶¶ i . Äm ´)..

. 5. Totodat . Eul liric simte c nu mai poate aduce clipele trecute înapoi i încearc un sentiment de nostalgie. .ursuz luna´ etc. nefiind mul umit de prezent.. Sentimentul predominant care se desprinde din poezie este triste ea. cratima leag p r i de vorbire diferite i este utilizat de asemenea din necesit i prozodice (pentru men inerea ritmului). 33 ( Mateiu I.9.i mai învie-o clip a stinsei fericiri´).v zduhul ve ted´. .searbedele zori´. acesta are rolul de a ar ta . 3. În ultima strof a sonetului predomin sentimentul de triste e. . apare ideea trecerii ireversibile a timpului. ..marea p durii´. Caragiale. 6. Epitetul . natura împ rt 8. I. Mu cata se ofilise deoarece nu o udase nimeni (sens propriu/ denotativ). luna. ursuz = posomorât .v zduhul ve ted´ are rolul de a descrie v zduhul. 2. Grupurile nominale indic faptul c triste ea este sentimentul dominant (. Apare epitetul în inversiune . mohorât. 4. indu-i parc suferin a. tain = secret..). tulburi nori´. Se creeaz o simetrie între natur i starea eului liric. În poezia . Astfel. Titlul este reprezentat de un substantiv articulat hot rât ± marea ± care denume te metafora central a textului.. la perioada de tinere e pentru a sim i m car o clip de fericire..în zadar vei cere viclenei n luciri/ S . umbra. Eul liric regret c nu se mai poate întoarce în trecut. În primul vers. titlul sugereaz asem narea evident în percep ia eului liric dintre fream tul p durii i clocotul m rii. Gr dinile Am girii) 1. acesta fiind lipsit de via . figur de stil menit s arate coresponden a dintre tr irile eului liric i natur . metafora amintit fiind explicitat pe parcursul textului liric.. 7. Ea se ofilise de dorul celui drag (sens figurat/ conotativ).mohorâte flori´.Gr dinile Am girii´. inducând un sentiment de triste e.. cauzat de amintirea clipelor frumoase care in de trecut (. Teme/ motive prezente în poezie: timpul. acest lucru fiind reliefat de atitudinea eului liric de a privi spre trecut cu nostalgie..

.. o imagine a efemerului. clip în care nu mai exist decât am girea.. se arat existen a unui loc aflat în con tiin a eului liric. lucrurile frumoase nemaiavând nicio importan cruzimea sor ii care face ca timpul. ar tându-se starea eului liric ± regretul dup . pronume la persoana I ± Äîmi´.apusa tinere e´.. a armoniei dar prin ad ugarea celui de-al doilea termen (am gire) se eviden iaz ideea c totul nu este decât o iluzie. Motivul lacului este unul specific romantismului.. 2.Am girii´). . Titlul .. I. Repeti ia enumera iei Äsolemn i elegant´ realizeaz paralelismul între prima i ultima strof .. care este personificat prin scrierea cu majuscul . C linescu. Pe coama acestui deal se cultiv pomi. figura de stil creionând atitudinea specific poetului romantic pe care o preia i eul liric. natura. .amara´.mohorâte´. În structura ÄDescoperit-am´ cratima marcheaz scrierea inversat a formei verbale la timpul perfect compus. . spa iu legat de clipa prezent . 7. relevând asem n rile dintre ÄPoetul´ de acum un secol i eul liric.. Câmpul semantic dominant din poezie este acela al triste ii (.. prezen a sa în poezie ajutând la conturarea universului poetic romantic care constituie tema textului. pentru el.. gr dina. 3.vei plânge´. crea ia romantic accentuând rela ia dintre om i natur .ursuz ´. 6.Gr dinile Am girii´ con ine un termen concret (. Verb la persoana I singular ± ³Descoperit-am´. motivul lacului 5. trimite ini ial cu gândul spre o imagine a frumosului. .. Äeu´.s-a ofilit´. ÄFunebra turl sumbr printre molif i i pini´ 4. Inversiunea . Neoromantic ) 1. . 34 (G. .tulburi´.amara soart ´ arat respectiv lucrurile frumoase s treac f r s existe ansa de a le întoarce.searbedele´). Spa iul imaginat... 9. poetul. Astfel.motivul codrului.ve ted´.gr dinile´) i unul abstract (. Coama bogat a calului demonstreaz c este bine îngrijit.viziunea modificat a eului liric. Astfel lacul reprezint un element ce apar ine spa iului exterior poetului i care îl inspir .. .

a imaginii redingotei i a turlei realizeaz paralelismul cu prima strof . idee ilustrat metafora Äeu m pierd în codri solemn i elegant´. din care Äies sirene i undine´. 9.a. Äblajan ´ 4. singur tatea . Reluarea epitetului Ä ilindrul cel gigant´. teme/motive: natura. cu ochii în soare. soare cu din i p streaz m sura i ritmul.8. conferind oralitate stilului. 35 (Vasile Cârlova. pentru ca apoi eul liric din prezent s romantic de i curentul apusese. Äeu´. Se reia motivul apei.. repeti ia ± Äîncet.]î i caut de cale adesea mul umind´). Din punct de vedere fonetic. exprimând asem n rile eului cu un poet romantic de alt dat . întrucât natura pentru de i mitologia sunt teme predilecte ale romantismului pe care le va aborda i eul liric în ipostaza de poet. la timpul prezent. personificarea ± Äluna[. 6. sugerat de dublul epitet ³solemn i elegant´. Înserare) 1. visul) justific încadrarea textului în lirica de inspira ie romantic . care ajut la formarea imaginilor artistice extrem de sugestive. m rci ale eului liric: pronume i verbe la persoana I: Ä iu´.. Poezia are ca tem poetul romantic i universul s u liric. i reluarea motivelor literare ale acestuia. luna. Äceva i´. 5. luna i stelele. i motivul codrului care constituie o metafor universul liric romantic. Expresivitatea limbajului poetic apare prin intermediul figurilor de stil (epitete ± Äpl cuta vreme´. încet´. I. observându-se i trecerea de la timpul imperfect folosit pentru descrierea ³Poetului´. dar într-o manier ³neoromantic ´. 3. Äm ´. 7. la neoromantism. ceea ce explic creeze tot în manier titlul ± reinventarea romantismului prin folosirea stilului specific curentului. apostroful marcheaz accidental a vocalei Äe´ i . Äsgomot´. Ätrist vale´. preluând de la acesta atitudinea elegant . primele trei strofe realizând portretul unui poet de acum un secol i proiectând în exteriorul s u marile teme ale crea iei romantice. singur tatea. 2. eul identificându-se cu poetul romantic de acum un secol al c rui univers este descris în strofele anterioare. Ultima strof marcheaz trecerea la lirismul subiectiv. Atât tema poeziei (natura) cât i numeroasele motive (noaptea.

. a unei st ri de continu trist deta are în fa a tumultului vie ii (ÄP¶acea pl cut vreme. Titlul ÄÎnserare´ face trimitere la motivul principal al textului. care sunt parc mai accentuate odat cu l sarea serii. I s-a întunecat fa a când m-a v zut venind spre el. 9. Fiind un substantiv nearticulat se creeaz senza ia unei repetabilit i. E var . dar i prin locu iunea verbal Äî i caut de cale´ se creeaz imagini vizuale care arat mi carea de alunecare a lunii fiind abia perceptibil . Cratimele din structura Ä i-adoarme-apoi´ au fost utilizate pentru a marca rostirea legat a celor trei cuvinte. sugerând în plan secundar i armonia naturii cu sentimentele de solitudine ale elui liric. 5. în ast laturi eu totd¶auna viu. În ultimele dou versuri. cu frunte mai blajan / Î i caut de cale adesea mul umind´). Atmosfera strofei este de melancolie. 4. Äp dure´. Aceasta personificare are rolul de a crea o atmosfer în . Ämac´ 2. singur tatea naturii se confund cu singur tatea eului liric. încet«se urc ´. Rolul prozodic al cratimei const în p strarea m surii i a ritmului versurilor. tipic unei crea ii romantice. vale. 8./ De sgomot mai de I. credea c o s -l cert. cu puternice reverbera ii în sensibilitatea eului liric. 3. deci se întunec mai târziu. Vasile Cârlova realizeaz un tablou nocturn în care se a terne lini tea odat cu apari ia lunii Ävremelnic st pân ´. Motivul lunii este predominant. 36 (George Co buc. tema ± natura. În aceast strof . Personificarea ÄDin ochi clipe te-ncet cicoarea/ starea de lini te redat de contemplarea naturii. aceasta este personificat . acesta generând o serie de imagini vizuale(Äcâmpiile albind´). Pastel) 1.O alt tr s tur romantic a versurile este comuniunea ce se stabile te între om i natur . Senza ia de armonie este dat de perfec iunea astrului selenar care domin totul (Ä i plin de pl cere. motivul ± înserarea lini te i-adoarme-apoi i ea´ exprim 6.´). Prin repeti ia Äîncet.

În a treia strof a pastelului este prezentat un tablou static. 37 (Aron Cotru . 9. Mun ii) 1) degeaba. care întrege te starea de lini te ce a cuprins întreaga natur în momentul înser rii. Personificarea ÄEa-mbrac haine-ntunecate´. orice trimitere spre ideea de mi care I. predominante în poezie. prin intermediul stihiilor i al vegetalului : ÄPrin vi ini vântul în gr din / C tând culcu mai bate-abia/ Din aripi. drumul ales în via sentimentul ap s tor de vin . prin imaginea vizual : Äamurgul moare«/ D semne nop ii din ponoare´.care lini tea total î i pune amprenta i asupra vegetalului. ÄDin ochi clipe te-ncet cicoarea/ dispare. i-adoarme-apoi i ea´. realizat 3) Ceea ce l-a determinat s . Titlul ÄPastel´ este sugestiv. Se remarc accentul cade pe Ät cut ´.i p r seasc în ambele cazuri. parc . Ätace´ etc. motivat detaliile ei. din strofa a doua. necuprins 2) Liniile de pauz marcheaz o pauz în vorbire. a fost pentru a delimita o construc ie metaforic cu valoare apozi ional . Descrierea surprinde trecerea de la crepuscul la noapte. Astfel. . i-n curând s-alin ´. 8. au rolul de a crea o atmosfer impersonalitatea vocii lirice. Treptat. o magnific panoram surprins . precum plin i epitetul personificator de mister. stare la care fac trimitere i strofele anterioare. titlul are rolul de a anticipa descrierea unui col de natur . Verbele la prezent. în care poetul î i exprim discret sentimentele. utilizat doar în cadrul literaturii române. de care nu putea s scape. în toate a prezen ei eului liric este deicticul personal Äeu´. indicând denumirea speciei liricii peisagistice. Astfel singura marc fiind de faptul c spectacolul naturii contemplate. a elementelor care compun tabloul fascinant al înser rii: Äbate´. Äadoarme´. care sugereaz rela ia direct dintre om i natur . Aceste verbe sugereaz încremenirea naturii cuprins de o lini te profund . 7. au rolul de a transmite ideea eterniz rii naturii surprinse în acest pastel.

aduce o schimbare: încercarea mun ilor de a se ridica din Äcoaja´ p mântului este comparat propriile posibilit i.). i titlul imaginea mun ilor apare în prim-plan. Äsetea-mi´ 6) Metafora Äpiedica-mi de hum ´. s scap. de a se elibera de tiparele neschimb toare impuse repetarea structurii Äca voi´ atât la începutul strofei. 5) ÄÎn coaja lui tiran ´. enumera ii (Äs ies. 9) Titlul poeziei poate contraria a tept rile cititorului. 8) Ideea poetic din ultima strof este conturat printr-o paralel realizat între condi ia uman i cea a mun ilor. Ästatornic´ etc.Într-un moment al vie ii în care pierduse sprijinul apropria ilor s i. a a dup cum anun a modul de formare a mun ilor v zut ca o Ärevolt ´ împotriva ordinii naturale. Äslut´. v zute ca o lupt continu . la nivelul textului liric prin i spre sfâr itul pe Äs lbatic´. care nu poate fi încadrat de nelini te la nivel structural de constrângeri prozodice. mun ii. 4) teme/motive literare: via a privit ca o lupt continu . Lipsa armoniei ritmului. lumina etc. Compara ia vie ii. în compara ie cu n zuin ele sale. iar încerc rile eului liric de a atinge absolutul sunt asem nate cu procesul de formare al mun ilor. astfel. cu dorin a eului liric de a. inversiuni (Äsufletu-mi ce totul râvne te s absoarb ´) i epitete (Äomorâtor´. cât . cu fenomenul de ridicare a mun ilor. Lupta vocii interioare a poetului cu propriile restrângeri este redat printr-o serie de figuri de stil : metafore (Äpiedica-mi de hum ´. este o figur exprim fiin ei omene ti este v zut de stil prin care eul liric î i a viziunea asupra rela iei dintre trup i suflet. Äsetea-mi de lumin ´). 7) Modalitatea în care versifica ia poeziei a fost conceput poate fi interpretat ca o încercare de a reda cât mai fidel starea interioar sufleteasc a eului liric. m surii i a rimei ar putea sugera. ideea de limitare a individului. o compara ie (Äca dintr-o strâmt ocn ´). prin atingerea absolutului. astfel. singurul lucru care îl motiva s . Ini ial accentul pic Deci.i dep i Strofa a doua îns . este evident acesteia. s fug´). partea fizic ca un obstacol (Äpiedic ´) în calea ob inerii des vâr irii spirituale.i urmeze studiile era setea de cunoa tere.

trist . 8. reprezentat cu ajutorul epitetului Ämuzic regretele inerente trupescului odat cu atingerea spiritualului. Esen ial în transmiterea mesajului poeziei este simbolul norului. de I. azur = albastru. este cel care faciliteaz ascensiunea c tre Divinitate a eului liric. Ä-mi´. 5. s -mi pari o piatr seac ´ au rolul de a izola apozi ia Äfrumoas lume´ de restul propozi iei. Ä alup /Ritmat de arhangheli´. 7. a avea o inim de aur. Titlul ÄDesm rginire´. Ultima strof a poeziei înf i eaz finalul ascensiunii eului liric i accederea lui la absolut. amar = dureroas . a pune la inim .fiec rui individ în parte.i lua inima în din i. Astfel. cât i prin invidia fa puterea intrinsec a mun ilor. care prefigureaz tema poeziei. 4. 3. manifestat atât prin admira ie. 38 (Nichifor Crainic. Ävoi deslipi´). frumoas lume. Äm-oi topi´). i metafora Äm-oi topi în boare de muzic divin ´ ilustreaz dematerializarea acestuia i contopirea lui cu Divinitatea. Desm rginire) 1. care reprezint un intermediar între terestru i ceresc. a. Ämeu´. 6. M rci lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele la persoana I singular: Äm voi sui´. motivul stelei. Ävoi culca´ i pronumele i adjectivele pronominale la persoana I singular: Äm ´. Ämea´. Teme/motive: tema dezm rginirii. între materialitatea de care eul liric dore te s se deta eze i absolutul la care el vrea s accead . motivul arhanghelului.i c lca pe inim . Metafora ÄO pretutindeneasc vibrare de lumin ´ simbolizeaz idealul pe care eul liric dore te s -l ating . Verbele din poezie sunt utilizate la timpul viitor deoarece ele exprim dorin a eului liric de a se deta a de latura sa material (Äm voi sui´. Ävoi deslipi´. de a se contopi cu Divinitatea (ÄM va-nv li´. Astfel. Äs-or lumina´) de a accede la esen . norul. 9. a. finalul poeziei sugereaz un sentiment al eului liric de tip eterogen. Ävoi culca´. iar divin ´. 2. sugereaz eliberarea de Metafora ÄDespov rat de zgura p rerilor de r u´ sugereaz deta area de grijile . Virgulele din versul ÄIar tu. de a i întreprinde o ascensiune c tre absolut (Ävoi sf râma´. Ävoi sf râma´. Oximoronul Äcre tete de h u´ sugereaz imaterialitatea planului ceresc i imposibilitatea lui de a fi raportat la lumea terestr .

Apari ia figurilor mitologice. visul. Înaintarea în miraculos i configurarea acestui cadru ar putea traduce o rezisten dorin a eului liric la constrângerile i la limitele realului. i de I. Fata se privea într-o oglind spart . t râm al minunilor în contingent. firea. dorin a puternic de a se abandona într-un timp încremenit. Titlul poeziei nuan eaz dorin a de a fi captiv unui aceluia i timp. 5. la Divinitate. 39 (Leonid Dimov. singular (Äm ´. Un spectacol fabulos e creat prin gândurile eului liric. Iarna ar mai putea s sugereze lumea l untric a eului liric.materialitate a eului liric. n luci ± fantasme 2. S fie iarn ) 1. Prizonier al cotidianului. ± sens figurat 4. Ämi) i prin verbul la persoana I singular (Ä-n eleg´). Modul intensitatea conota iile unui moment miraculos. Personificarea visului care dirijeaz fiin ele miraculoase accentueaz capacitatea oniricului de a face din imposibil posibil. acesta dore te s se afunde în incon tient Äpentr-un ev întreg´. 7. legendare reliefeaz prin intermediul enumera iei . sugereaz sentimentului. de care aminteam. jale ± triste e. Prezen a eului liric în poezie se eviden iaz prin pronumele personale la persoana I. desprinderea acestuia de lumea terestr constrângerile temporale i spa iale i accederea lui la absolut. Astfel: ÄCum roade faptul c acest plan visul firea cea aeve/ Cu fiecare noapte mai adânc´ sugereaz secund al existen ei este întotdeauna prezent în orice Äfire´. ÄA chipurilor în amurg pl pând´ 6. Iarna cap t i terestru. Succesiunea imaginilor ar putea fi interpretat ca o a acestuia de a înl tura barierele i de a explora miraculosul. conservare a acestui timpului. element intermediar între divin conjunctiv cu valoare imperativ subliniaz dolean a eului liric de stagnare. într-o lume de Äpreziceri i colinde´. Äs -n eleg´ ± În aceast structura cratima marcheaz lipsa unui sunet (vocala î) desp r ind dou p r i de vorbire diferite i p strând m sura. Valoarea imperativ . în care nimic nu e surprinz tor i totul e posibil. teme/motive: iarna. noaptea etc. În primele trei strofe se face descrierea unui cadru oniric prin prezen a unor ansambluri insolite. 3. 8. ± sens propriu Ochii sunt oglinda sufletului.

epitet (gerunziu acordat) ce sugereaz dezam girea provenit din imposibilitatea fuziunii dintre real i ireal. Ämi) i prin verbele la persoana I singular succesiunea ireversibil a (Ä-n eleg´). iar el s p trund într-o alt form a existen ei Äpentr-un ev întreg´. ordonarea timpului dup fenomenelor s se anuleze. Hiperbola Äpentr-un ev întreg´ sugereaz dorin a eului poetic de a r mâne captiv unui timp abstract. Acest lucru este sugerat prin personificarea visului care dirijeaz figuri legendare. la spectacolul accesibil doar celor care transcend din realitate în acest cadru oniric. ÄCum nasc apoi n luci«´). în primele trei strofe configurându-se un cadru abstract. N lucile iau parte la Äcircul interzis pentru cei vii´. Oximoronul fantasmelor care Ägonesc u or´ realizeaz concretul se dizolv sub forma unei asocieri paradoxale. Însa acest lucru e împiedicat de bariera reprezentat simbolic prin oglind . cât se poate de bine conturat . Äcoloane´ . Se observ . o a imagine de mi care absurd . astfel. 9. în sensul c nu apare termenul cu care se face compara ia. meandri. Äarhitrav ´ . timpul s î i piard esen a. Poezia este format din patru catrene. structura simetric începutului celor trei strofe. ÄCum se lipesc cu to ii«´. iar prezen a eului liric se face sim it prin pronumelor personale la persoana I. Personificarea n lucilor care se plimb c lare i oximoronul Ägonind u or´ creeaz o imagine paradoxal care configureaz un spa iu miraculos. În ultima strof tensiunea liric se amplific . spre contopirea cu acesta într-un spa iu metafizic. Motivul oglinzii subliniaz limita dintre real i ireal ÄCum se lipsesc cu to ii de oglind / S treac dincolo cât mai curând´. Iedera îndr gostit ) 1. absolut. singular (Äm ´. 40 ( tefan Augustin Doina . I. ireal. Expresivitatea liric este. Astfel jalea cre te în Ätagma suferind ´. care vine s demonstreze din nou faptul c în acest spa iu în abstract. Expresivitatea poeziei este dat de apari ia figurilor de stil i de elementele de versifica ie.Äzei. prin care se realizeaz câte o compara ie de fiecare dat parc neterminat . de asemenea. eve/ i cavaleri´ faptul c în acest spa iu orice este realizabil. (ÄCum roade visul«´. Oniricul tinde spre invadarea realului.

în cazul c rora nu se poate preciza momentul încheierii lor: în vreme ce me terul Äîn l a´. Autorul folose te acest procedeu. 6. însa odat ce me terul o invita s -i fie al turi.i manifesta sentimentele prin mi c ri lente. iedera începe a. Odat ce a gustat din fructul dragostei. tema crea iei.2. Äse alint ´. timpul prezent (Ämu ca´. În prima parte a textului observ m apari ia imperfectului. personific ri Äiedera-mb tat de cuvânt´.ntregi de clipe´. 9. Ini ial. Urmeaz o ampl personificare a sa. Ämi c ´). f r a marca aceasta printr-o pauz . Älinge´. indicând ac iuni durative. personificare: ÄIedera-mb tat de cuvânt´ 7.. sihastr ´. palid . Textul este conturat pe baza unei fantezii ce îmbrac o poveste inedit de dragoste între me ter i planta firav .. construit cu ajutorul figurilor de stil: epitet multiplu (Äfrunz . Ädeschide´. care dinamizeaz atmosfera poeziei. palid . În versul ÄAh. repeti ii Ä i mereu. des utilizat din perioada modernist pân în prezent. Alternarea modurilor i a timpurilor verbale face cititorul s surprind câteva secven e ce amintesc de o desf urare epic . metafora (Äglezna pietrelor´) i a imaginilor vizuale (Äsuind cu soarele pe dungi´. ademenit de cuvânt. timid . metafore Äglezna pietrelor´. iedera Äîncerca´ zadarnic s se prind de piciorul lui. sfioas . mereu î i ia avânt´. prinde curaj iar dragostea lor se va pierde în timp Ä uvoaie. de-atunci uvoaie-ntregi de clipe´ este utilizat virgula pentru a marca interjec ia Äah´. sihastr ´. iar toate ac iunile ei vor fi numite de acum de verbe la indicativ. a intra în p mânt de ru ine 4. Ultimele 7 versuri încep prin imperativul Äiat-o´. prezentat metaforic. pe care o dezvolt de-a lungul mai multor versuri. prelungi´). motivul timpului 5. sihastr ´). Dup ce me terul îi adreseaz chemarea prin imperativul Ävino´. prin . Limbajul poetic în poezia dat se caracterizeaz prin expresivitate oferit de multitudinea figurilor de stil epitete Äfrunz . a terge de pe fa a p mântului. începe s urce. ginga e : Äse alinta´. Scrierea cu liter mic la începutul unor versuri se justific prin faptul c poetul a utilizat ingambamentul care const în continuarea unei idei poetice în versul urm tor. sugereaz surpriza eului liric în momentul apari iei iederei. 8. epitet dublu: ÄIat-o: frunz palid . pentru a eviden ia mai bine o idee poetic . Ämi ca bra e ginga e. iederea. 3. aceasta este re inut .

durerea bolii st pânului. form neaccentuat ). amplific i pronun ia legat a celor dou p r i de vorbire diferite (substantiv/pronume personal. sugereaz grea care a contaminat tot locul.imaginile artistice folosite . Balada desemneaz specia genului epic care dezvolt un subiect istoric. Balada întreb rii lui Parsifal) 1. castelul. aceea i intensitate cu suferin a Regelui Pescar. are rol de a marca elidarea vocalei î . în vreme ce natura este haosul creat i el boala . Nicio în l are nu mai este posibil . realizându-se totodat 3. Ä i apele. 41 ( tefan Augustin Doina . prin diferite trimiteri se realizeaz personificarea castelului aflat Äîntr-o vale legendar . Fragmentul citat se încadreaz speciei. fiind personificat. legendar sau mitologic. Ästre inile toate-ntr-o arip ´. I. E în floarea vârstei. având i pasaje de lirism. Cratima din versul ÄDurerea-l bântuia ca o fanfar ´. 8.schelete´. apele 6. într-un mod for at dup cum arat este apropiat i compara ia Äca un sclav´.´ Compara ia ÄDurerea-l bântuia ca o fanfar ´ accentueaz ideea conform c reia castelul resimte la rândului lui. de atunci uvoaie-ntregi de clipe´ i prin imperativul Äiat-o´ ce denot implicarea eului liric i ofer o culoare vie atmosferei sugerate de poezie. 4. stagnau solemne´ 5. o atmosfer în defini ia de poveste. sleind. În primele patru versuri. 7. Metafora prin care imaginea p durilor zbuciumul naturii care vibreaz la de cea a unor schelete. 2. Boala Regelui Pescar pare s fi afectat toat fire. Imaginile vizuale care puncteaz acest lucru sunt cât se poate de elocvente prin enun urile eliptice care le cuprind ÄP durile . Natura întreag respir a boal . sihastra´. Incipitul marcheaz prezentat ca într-un pastel.imagini vizuale: Äiat-o: frunza palida. cumplit = teribil. Cântecul î i pierde menirea de a exprima frumosul i ajunge doar s se transforme într-un vuiet care anun de aceast stare ap s toare. cât i prin interjec ia din versul: Äah. ÄP durile ± schelete care ip ´. tânjea = z cea. Epitetul metaforic Ävântul galben´. v zduhul însu i fiind târât prin noroi. teme/motive: natura.

. 4) Äm-am gândit c e ti frumoas ´. 42 (Geo Dumitrescu. ÄV zduhul tras prin tin ´). sleind. câteva imagini vizuale ce redau intensitatea dragostei tr ite. Puritatea acestei n zuin e este subliniat firesc´. Äcumplit zugrav´. Doar gândul la frumuse ea iubitei. În acea clip tot ceea ce-i înconjoar pare c dispare. I. i-a imaginat povestea mea cu ochii min ii. Sentimentele lui îi apar drept o consecin 7) În a doua strof . Banal ) 1) firesc = natural . Compara ia Ätotul e roz i ineditul sentimentelor resim ite de îndr gosti i. Äcu toate c e ti frumoas ´ 5) teme / motive literare : iubirea. Caracterul descriptiv al secven ei citate este dat pe de o parte de faptul c prezint se un tablou prin detaliile sale specifice (Äcâmpie legendar ´. c a vrea s fii întotdeauna a mea«´ are rolul de a scoate în eviden sentimentele pe care eul liric le are fa de femeia iubit . Prin cea de-a doua compara ie Ätotul e «ca într-un refren de tangou´ poetul face trimitere la pasiunea ce caracterizeaz povestea lor de iubire în a c ror bra e se las purta i f r nicio re inere. Äapele. specifice unei descrieri (Ävechi castel´. c te iubesc. care nu pare a fi real. treze te în el dorin a de a o avea toat via a al turi. ur sc = detest 2) Prezen a punctelor de suspensie în versul Äc a vrea s fi întotdeauna a mea«´ se justific iubit . 3) Am strâns mân de la mân i am cump rat ceva frumos. Ultimul vers al strofei reprezint apogeul pasiunii celor doi. poetul concentreaz plin ca în literatur ´ sugereaz de epitetul dublu Ägând cuminte i fireasc a reprezent rii iubitei. stagnau solemne´.9. Ävântul galben´). iar pe de alt parte de prezen a grupurilor nominale. Cele trei puncte de suspensie Äîn clipa asta i-am sim it buzele pe gur «´ au rolul de a accentua emo iile tr ite de eul liric i implicarea afectiv a acestuia. împlinirea fizic a dragostei pe care amândoi o simt unul fa de cel lalt printr-un s rut. în prin nevoia de a accentua intensitatea sentimentelor eului liric fa de întreaga lor Äpoveste´ de îndr gosti i. s rutul 6) Enumera ia Äc e ti frumoas .

se subliniaz rolul . 6. c a vrea s cum la început dragostea este fiind prezent în orice gând Äm-am gândit c e ti frumoas . Punctele de suspensie marcheaz o întrerupere a enun ului. Afirma ia mea l-a l sat cu gura c scat . ÄÎn clipa asta i-am sim it buzele pe gur ´). Iambul) 1. I. pare ini ial în opozi ie cu ideile poetice ale textului. dar i faptul c întregul monolog liric este adresat iubitei (Äa vrea s fii întotdeauna a mea´. Îns . un motiv pentru a considera toata aceasta poveste de iubire ca fiind una banal . Astfel se poate observa acaparatoare. semnul exclam rii fiind îns cu dulcea a i abunden a mierii în anotimpul precursor iernii.´. 7. 3. 43 (Mihai Eminescu. c fi întotdeauna a mea. Compara ia Äm sura/«plina e ca toamna mierea-n faguri´ vine s eviden ieze i s ridice la rang înalt elementul prozodic: m sura este asem nat important al prozodiei clasice în crea ia lui Eminescu.. iubirea poate conduce de multe ori la st ri contradictorii. Äs-auzi în el al undei opot´ / Äversul cel mai plin´ 5. Strofa a doua debuteaz cu o exclama ie melancolic . vers = stih trezind = de teptând. intens te iubesc. iar cei doi care acum li se pare decât cu o amintire explica ie. 4. melancolia. iubirea începe treptat s iubi i s ÄBanal ´. 2. dup î i piard ce punctul culminant al pasiunii ce îi cuprinsese pe îndr gosti i se consum : ÄÎn clipa asta i-am sim it buzele pe gur . 9) Poezia citat este una de dragoste. format doar din adjectivul Äbanal´.. o pauza afectiv în text. motivul inspira iei poetice.8) Titlul poeziei. având în vedere tema acesteia (iubirea).´. E toamna în sufletul meu. ele pot marca i o stare de melancolie. Sentiment inefabil. Dac raport m titlul la contradic ia cuprins în ultima strof (Äde i faptul c te iubesc îmi apare evident´/Änu tiu de ce te ur sc în acest moment´) apare o nou nu r mân cu nimic altceva din culoare i din farmec. reflec ii asupra propriilor concep ii. iubirea.. De asemenea. Ä m-am gândit c e ti frumoas ´. tema creatorului/condi ia poetului.

fereastra este cea . decât s afle c a fost tr dat de propriul frate. senin = clar . 8. marcat grafic prin conjunc ia adversativ Ädar´. Titlul poeziei este alc tuit dintr-un substantiv articulat hot rât Äiambul´. 6. atâta timp cât transferul nu va bate la ochi. ramuri. Cratima din versul ÄDeasupra-mi crengi de arbori se întind´ are rolul de a pune în eviden pronun area împreun a dou par i de vorbire diferite. Fereastra. Procedeaz cum vrei. Versul al doilea. Prefer s r mân în întuneric. Metafora Äflori de umbr m cuprind´ este extrem de sugestiv în redarea ideii de analogie între sentimentele eului liric i natur . sugerând întreruperea ideii poetice. pe de o parte. sugereaz exprimarea sentimentelor în poezie. Se creeaz o atmosfer intim . element recurent în lirica eminescian reprezint . care mut aten ia cititorului de pe imaginea cadrului natural. arborii i florile n scând umbre în lumina selenar . prin epitetul în inversiune: Ädulce glas´. 9. melancolia). 44 (Mihai Eminescu. Ideea poetic este redat prin substantivele aflate în rela ie de antonimie: Äpatima´. 2. mi c = fream t . stelele. Ämâna ta cea fin ´ . Pe de alt parte. pe exprimarea subiectiv a tr irilor. Stau în cerdacul t u«) 1. Strofa a doua debuteaz cu conjunc ia adversativ Ädar´. pe imaginea iubitei care este privit .înlocuit cu linia de pauza. Ätrezind în suflet patim i ur ´. redat în prima strof . a st rii de melancolie i revenirea la realitate. 7. 4. luna. mai blând i mai pudic´. care este Äcel mai plin. menit s -l caracterizeze pe Amor. sugerând ideea de unicitate a piciorului de vers. Poezia se încadreaz în curentul romantism prin temele i motivele specifice (tema creatorului.Äura´. 3. hotarul dintre cele dou spa ii ± exterior i interior ± desp r indu-i parc pe cei doi îndr gosti i. I. Reluarea lui în ultimul vers are rolul de a pune în eviden faptul c întreaga poezie este Äînchinat ´ iambului. accentul fiind pus pe sentimente. Se p streaz totodat m sura i ritmul versurilor. compus din doua silabe. Teme/motive: iubirea. Äumeri de ninsoare´ 5. de mister.

cât i figurile de stil ( epitetul Äumeri de ninsoare´.. 9. Cultivarea sensibilit ii. sunt abia resim ite. dominat de lumina selenar Ä -al turi luna bate trist în geam´) deoarece toate mi c rile i al invaziei erotice. a imagina iei i a fanteziei. Multitudinea imaginilor artistice.. eviden iat i în acest sonet. marmorean .´ apar ine liricii intime romanticilor este reflectat i dezv luie o tem romantic . spa iu al oglindirii Feminitatea nud . de folosirea pronumelor personale de persoana I i a II-a: Äeu´. dar i prin tema naturii. minimalizând luciditatea i ra iunea este un alt argument în sprijinul apartenen ei acestei poezii la curentul romantic. personificarea Ästele tremur ´ etc.) contribuie la alc tuirea unui spa iu intim. un ansamblu domestic întrep truns cu un aer familiar. Titlul sonetului este reluat în primul vers din primul catren. Departe sunt de tine..) ..care permite privirii îndr gostitului s poat admira frumuse ea i ging ia celei pe care o iube te. 45 (Mihai Eminescu. Avem de-a face cu o natur cople itoare. desemnând un spa iu intermediar. Sonetul Ä Stau în cerdacul t u. urmat apoi de stingerea luminii (ÄÎncet te-ardici i sufli-n lumânare. prin motivul visului. fixând cadrul: ÄStau în cerdacul t u. fapt ce presupune reveria tr irii. 8. Ä în val de aur p rul despletind´. Epitetul Ämâna ta cea fin ´. de data aceasta absolut . Atmosfera de intimitate este creat de acest cerdac. Vraja este atât erotic . Împletirea acestei teme cu cea a iubirii semnific ineditul liricii eminesciene. Observarea iubitei se face prin intermediul unei ferestre.. cât i exterioar . invadând spa iul sacru al intimit ii. reflectând razele lunii..´) înv luie îndr gostitul în efectele semiobscurit ii produse de o noapte senin . un motiv caracteristic curentului romantic.. Ädesfaci visând pieptarul de la sân´. feeric. Ätu´ i de adev ratul ritual al I. contaminând natura. specific i aici. precum i metafora ÄÎn val de aur p rul despletind´ exprim senzualitatea celei care pierdut în gânduri se uit în lumin . Äîncet te-ardici´). asupra c reia domin lumina selenar .´. O modalitate de evadare. în mare parte dinamice (Ävântul mi c arborii-n gr din ´. Rela ia de apropiere dintre cei doi este eviden iat privirilor celor doi.

...Aducerile-aminte pe a celor dou cuvinte grafic rostirea împreun /legat suflet cad în picuri´ marcheaz pronun ate f r 3.1. ..´ eviden iaz tema iubirii eterne. Substantivul . atât locativ cât i i în spa iu a fiin ei iubite.viata-mi lipsita de noroc´). a situ rii între vis/iluzie epitetele . având rolul de a sublinia distan area în timp . 6.Departe sunt de tine. Folosirea verbului la conjunctiv prezent.. Adverbul Ädeparte´ are dubl temporal .O! glasul amintirii r mâie prin puterea a omului. vreme. Sub raport prozodic influen eaz m sura i ritmul versului. nelini te.apoi suspini´ Teme/motive: via a lipsit de noroc. visul/ reveria. Antitezele norocul (. i realitate.. .. în eleas ca amestec între fericire i nefericire. 4. aducând în prim-plan tema iubirii care mai tr ie te doar amintirii.. etern = ve nic..b trân i singur´.. nemuritor. puterea amintirii. În aceste cu pierderea iubirii. triste e.glasului amintirii´.b trân ca iarna´ are rolul de a eviden ia motivul îmb trânirii ideea de singur tate. dorin ei de uitare. cu vârsta celui care se simte . clipa = moment. amintirea (.. sugereaz versuri apare motivul îmb trânirii iremediabile suferite odat sunt contradictorii.aducerile-aminte pe suflet cad în picuri´)-uitarea(..s ´ indic dorin a de respingere a . limita expresiv 8.. lipsit de via . metafora .b trân´ din pricina dep rt rii de iubit .glasul iubirii´. melancoliei. Är mâie´ f r conjunc ia . pus sub semnul regretului.aducerile-aminte´ aflat în versul. Pentru el focul inimii e mai puternic decât ra iunea. 7. intrând în alc tuirea unei locu iuni substantivale. amintirea Compara ia .. Tr irile eului liric împlinirea acesteia creând la nivelul textului o expresivitate deosebit ..iarna´ evoc . Ochii sufletului î i arat adev rata fa ceva.sa uit pe veci´) eviden iaz trecutul ce st sub semnul norocului de-o clip eviden i prezentul vis rii.norocul ce-o clipa l-am avut´)-nenorocul (... 2.. pauz . 5..Cu ochii mari în lacrimi.. i parc-ai vrea a-mi spune iremediabile. Amintirea e modalitatea de eternizare a dep rtarea fiin ei de realitate.. reprezint un final melancolic i dramatic. cu mâini sub iri i reci´. dorin a i iubirii. Titlul . Cratima din structura . Alternan a prezent/trecut scoate în efectele transformatoare ale iubirii. fiind asociat Ultimele patru versuri încep cu exclama ia retoric pururi mut´. moartea. care tr ie te prin perspectiv . aspectul de pustietate.

modul imperativ Är sai´. noroc-nenoroc. 9. Trecutul este pus sub amintirea-uitarea. umbra = amintirea. amintire-uitare.. dorin ei de uitare. Virgula este semnul grafic care în versul ÄS te ridic pe pieptu-mi. 3. dezvolt o gam variat de tr iri i de emo ii valorificate prin imagini artistice: . eviden iaz vocativ Äiubite´ transfigureaz 7. generatoare de melancolie: norocul-nenorocul. dubla determinare epitetic Äscump´. Din valurile vremii«) 1. Întreaga poezie este o confesiune liric realizat pe baza rela iilor antitetice: vis/reverie-realitate. ÄDin valurile vremii«´ se încadreaz i motivele pe care le dezvolt : iubirea pierdut . . 4.vei fi murit´ proiecteaz sentimentul iubirii în eternitate. Gestul lui m-a impresionat pân la lacrimi. Ävântul love te în fere ti´. Tr s turi romantice ale poeziei: imagina ia este principiul fundamental de antitezele romantice. bazate pe rela ia atrac ie-respingere. iubite înger scump´ desparte o apozi ie dezvoltat Ai înc lzit un arpe la sân. 46 (Mihai Eminescu. un final melancolic i i al dramatic.singur I. 6. Äiubite înger scump´. Structura de monolog adresat a textului este conferit singular. dar i de utilizarea verbului la persoana a II-a de restul enun ului. dar semnul norocului de-o clip . Folosirea verbelor la viitor .Tr irile eului liric sunt contradictorii.. i a sentimentului. 2. al refuzului asum rii unei realit i banale. În metafora Äiubite înger scump´. Prezentul vis rii este pus sub semnul regretului. universul ideatic al poeziei crea iei. iar epitetul Äscump´ în estetica de sintagme precum Äiubita mea´. afectivitatea. al melancoliei. tema iubirii/ motivul visului 5. sugereaz imaginea perfect a femeii în ochii îndr gostitului. cultivarea emo iei lâng foc´. zadarnic = inutil. Epitetul în iubirea. Poezia eminescian romantismului prin tema Äiubite´ i sentimentele puternice ale îndr gostitului. odinioar /alt dat -prezentul clipei.

b lai´. slab de inim . De asemenea. luna. Äzâmbetul t u dulce´). iar în cazul celei de-a doua structuri i în stele. trecerea ireversibila a timpului.ireversibilitatea timpului. natura. În ultimele versuri apare sentimentul de triste e profund . perfec iunea iubitei. sincer a propriilor sentimente. toate aceste figuri de stil conturând un portret al femeii cu tr s turi specifice liricii eminesciene. din inim Cratima este un semn de ortografie. pentru imposibilitatea de a trai în prezent o iubire ideal . teme/motive: iubirea. folosirea cratimei ajut la p strarea m surii i a ritmului. Portretul este des vâr it prin metafora ÄFemeie între stele i stea între femei´. Äfa a str vezie´. 8.i bate frunza lin´ Inversiunea din primul vers (ÄPeste vârfuri trece lun ´) sugereaz apropierea dintre . melancolia eului liric. Iubita este descris cu ajutorul epitetelor (Äbra ele de marmur´. melancolia ÄPeste vârfuri trece lun . stelele. eviden iind frumuse ea. 47 (Mihai Eminescu. 6. felul în care amintirile vin în prezent din Ävalurile vremii´. visul. Prima strofa evoca nostalgia eului liric fa de timpul trecut. Metafora ÄDin valurile vremii«´. 5. dar i efortul s u repetat de a. 9. Titlul invoc scad în intensitate. predilec ia pentru m rturisirea direct . iar apoi încep s Punctele de suspensie reprezint nostalgia. 2. Peste vârfuri) 1. elidarea vocalei Äî´. aduc sentimente puternice. apare începutul primului i la i ultimului vers. Mi-a promis câte-n lun Ea are o inim mare. umbra. a compara iilor Ästr vezie ca fa a albei ceri´. care nu mai are contururi clare odat cu trecerea timpului. I. care marcheaz a dou în prima structur pronun ia p r i de vorbire diferite (Äinima-mi´). Äp rul lung. codrul. 4. din care se constituie titlul. De asemenea./ Codru.i aminti peste timp imaginea iubitei. stilul confesiv poate fi un alt argument în sus inerea acestei idei. legat 3. cauzat de neîmplinirea iubirii ÄÎn ochii fericirii m uit pierdut i plâng´. conferind textului simetrie.

noaptea 5. în scopul form rii unei armonii pentru a crea o imagine de armonie. Epitetul Älin´ red o adiere u oar cu starea de melancolie resim it de eul liric. amor ±iubire 4. teme/motive: steaua. a pieri ± a se pierde. Sentimentul resim it în fa a acestui cadru natural va fi unul de melancolie. La steaua) 1. Virgula este folosit pentru a marca pauza ritmic din interiorul strofei. marcând i coordonarea prin juxtapunere între propozi ii. la I. mai departe´ într-un ritm în momentul nop ii.i bate frunza lin´) al turi de imaginea (ÄMelancolic cornul sun ´) creeaz un tablou dominat de armonia dat elementele naturii. întrucât are la baza tr s turi specifice romantismului. auditiv Titlul ÄPeste vârfuri´ se reg se te i în primul vers al poeziei. 8. Eul liric este îndurerat la gândul trecerii ireversibile a timpului. care este pus în leg tur primul catren. ÄMelancolic cornul sun ´) creeaz fel ca sunetul cornului. 3. sunetele sunt abia perceptibile fapt sugerat de epitetul Älin´. a face cale întoars . Epitetul . a o lua pe o cale gre it 2. Inversiunile (Ätrece luna´. Prima strof este o descriere a cadrului natural. ÄPeste vârfuri´ de Mihai Eminescu este o poezie romantic . Prima strof a poeziei eminesciene descrie natura surprins Imaginile vizuale (ÄPeste vârfuri trece lun / ÄCodru. 7. 48 (Mihai Eminescu. timpul nu ia în firesc. ci î i continu drumul Ämai departe. la fel ca trecerea lunii. o expresivitate deosebit a versurilor din i prin întreb rile retorice care i trist a codrului. Metafora ÄIcoana stelei´ accentueaz importan a stelei.spa iul cosmic i cel terestru. dar i de epitetul personificator Ämelancolic´. aproape divin . starea de melancolie sub care se circumscrie poezia sunt redate alc tuiesc ultima strof . care red mi carea u oar a frunzelor din codru. care calific sunetul cornului.dorul. seam 9. Intensitatea tr irilor eului liric. i face trimitere spre aceast suferin a. care parc se completeaz reciproc. în care apare ca element specific recuzitei romantice Äluna´. de toate tema textului. Toate mi c rile.

Noaptea«) 1. În ultimul catren poetul compar iubirea. la fel ca i cosmosul. Poezia se încadreaz în lirica romantic deoarece apar teme/motive literare specifice romantismului: noaptea. dar de multe ori lumina stelei este vizibil dup ce astrul deja a disp rut. 6. dar niciodat nu-i erau recunoscute meritele. Titlul poeziei ÄLa steaua´ prezint elementul principal al textului. Ea lumineaz vie ile i punctul de reper al cosmosului dar oamenilor. Rolul cratimei în structura ÄPe-ai mei ochi închi i ca somnul i pe fruntea-mi în mijloc´ este acela de a marca pronun ia legat diferite (prepozi ia posesiv). omul care a fost înnobilat de acest sentiment î i va aduce aminte de frumuse ea unei I. este etern . Dragostea. ÄIcoana stelei ce-a murit/ Încet pe cer se suie´ 7. a. dorul care persist . 9. con inutul meditativ exprimarea gnomic reprezint alte dou argumente în acest sens. iubirea. pentru a conserva m sura versurilor. a se face foc i par . a celor dou p r i de vorbire i adjectivul i articolul posesiv. Metafora Äal nostru dor/ Pieri în noapte-adânc ´ sugereaz faptul c iubirea care se stinge. nu dispare ca senza ie cu totul. 3. Steaua reprezint i al întregii omeniri. Ultimele dou versuri ale strofei fac referire la faptul c în urma unei iubiri vor r mâne amintiri ve nice. cu c l toria luminii emanat de o stea.Änoapte adânc ´ subliniaz imaginea cosmosului întunecat. teme/ motive : iubirea. noaptea. Mihnea a fost mereu fruntea clasei. Poetul întotdeauna folose te metafora ÄLumina stinsului amor´ pentru a sublinia ideea c iubiri. chiar dup ce sentimentul s-a consumat. care cândva i-a luminat sufletul. Ideea fratelui t u a f cut lumina în gândurile colegilor. 8. cosmosul. înv luind atmosfera într-o aur de mister. respectiv substantivul . 49 (Mihai Eminescu. De asemenea. 4.i lua un foc de pe inim 2.

de desf este cel de lini te urare a iubirii absolute. Spa iul interior descris în prima strof a poeziei este unul intim. exploatându-se zona subcon tientului i visului. Urm rind cu privirea jocul lini titor al focului din în mod natural trecerea spre o stare pl cut de trei epitete (Äsomnu-i cald. 7.lin´). compara ia Äochii mei închi i ca somnul´ demonstrând delimitarea acestui spa iu de cel real. Viziunea romantic a acestei poezii se realizeaz atât prin temele i motivele sale (visul. pe lâng sugestia cromatic subliniaz c min. În aceast atmosfer . din titlu. Tabloul iubirii este constituit în jurul atmosferei de lini te. Äsomnu-i cald.5.´ Ä Lumânarea-i stins -n cas .metafor ). pe care nimic nu pare s-o poat leza. Motivul central al poeziei este eviden iat înc romantic de împlinire.. reconfortant somnolen . în cadrul nocturn. De asemenea. molatic. în care exteriorul nu mai are nicio importan . de cotidian. lin´). Epitetul dublu i atmosfera de Äpotolit i vân t arde focul´.´ 6. Sentimentul dominant i chiar o u oar iubirea fiind încununat de puritatea iubitei (Äalb momentul propice vis rii. aceasta n scându-se din mole eal (Äsomnu-i cald.. . somnul este cel care creeaz o lume aparte. somnu-i cald. se realizeaz a od ii. metafora Ämintea îmi adoarme´ sugerând lini tea profund i siguran a pe care le ofer acest cadru îndr gosti ilor. ra iunea las locul st rii de reverie (Ämintea îmi adoarme´ . calificat ´. cât i prin prezen a numeroaselor figuri de stil cu rol de a accentua ideea iubirii absolute desf urat într-un cadru propice (Äpotolit«arde focul´. ÄLumânarea-i stins în cas ´). considerat a fi mai consistent decât realul. simbolizând spa iul molatic. al c derii într-o stare meditativ : noaptea. lin´).somnul. molatic. lin. fiind surprinse detalii sugestive prin intermediul imaginilor vizuale (Äarde focul în c min´. molatic. iubirea i medita ia nocturn ). ÄDintr-un col pe-o sofa ro cald . ca z pada iernii´) într-un starea de contempla ie i de visare. 8. de visare. 9. Ä Noaptea potolit i vân t arde focul în c min.

I. 50 Mihai Eminescu, De câte ori, iubito«) 1. ostenite=istovite pierzându-se=disp rând 2. În versul ÄDeparte doar luna cea galben - o pat ", linia de pauz se folose te în interiorul enun ului pentru a delimita apozi ia explicativ Äo pat ", referitoare la Äluna cea galben ". Linia de pauz exprim admira ia. 3. El a plecat departe de cas . Momentele petrecute împreun sunt atât de departe« 4. Metafora ÄOceanul cel de ghea ´ simbolizeaz imposibilitatea împlinirii are rol stilistic, deoarece atrage aten ia i intona ia deosebit ce asupra atitudinii afective a eului liric, marcând totodat

sentimentului de iubire, ca ideal al eului liric. Substantivul Äoceanul" ilustreaz distan a ce s-a creat între cei doi îndr gosti i, iar ghea a, imposibilitatea de a str bate aceast distan . Epitetul personificator Äpriviri suferitoare" are ca rol redarea st rii de triste e ce survine odata cu pierderea iubirii. 5. Äpe bolta alburie, o stea nu se arat ´; Äo pas re plute te cu aripi ostenite´; Äpierzându-se-n apus´; Äm -ntunec i înghe ´ 6. Versurile poeziei fac distinc ia între planul circumscris de natur resim ite de eul liric odat naturii. 7. Contemplarea naturii prin descrierea peisajului cu puternice reverbera ii în i cel al

interiorit ii eului liric. Între cele dou exist o evident leg tur , deoarece st rile cu pierderea iubirii, g se te ecou în toate elementele

sensibilitatea eului liric, precum i tema poeziei (iubirea pierdut ) sunt dou argumente care încadreaz textul în estetica romantic . 8. Titlul ÄDe câte ori, iubito«´ este reluat în incipitul poeziei pentru a de rememorarea clipelor de fericire pierdute. Vocativul i sentimentul de doar raportul rela iei dintre cei doi, ci sugereaz

accentua suferin a provocat Äiubito´ nu red

melancolie al eului liric, punctele de suspensie prelungind parc , într-un timp nedefinit, acest sentiment. Structura Äde câte ori´ exprim frecven a amintirii, neputin a eului liric

de a uita fericirea trecut 9.

i devenit acum ³ocean de ghea ´.

Incipitul poeziei reia titlul, ÄDe câte ori iubito«´, exprimând suferin a eului

liric la amintirea iubirii trecute, care are efect dezolant asupra sensibilit ii poetice, simbolizat prin metafora Äoceanul cel de ghea ´ care-i chinuie te sufletul. Revenirea iubirii, sugerat prin epitetul metaforic i cromatic Äbolta aurie´, este imposibil , întrucât la orizont nu se arat nicio stea ± simbol al dezn dejdii. Luna, ca astru tutelar i martor al fostei iubiri, este palid de triste e, ipostaz exprimat prin epitetul cromatic Äluna cea galben ´ i prin apozi ia explicativ Äo pat ´.

I. 51. (Horia Furtun , Balada lunii) 1. t inuit = ascuns, secret; fugar = scurt , de moment; 2. Linia de pauz din versul ÄDin fiecare-ndr gostit ± poet´ are rolul de a sublinia prin izolare substantivul Äpoet´, de a eviden ia astfel efectul farmecului ³blând i lini tit´ al lunii i totodat de a p stra, prin cezur , sonoritatea poeziei. 3. a ie i în lume, cât lumea i p mântul, gura lumii etc. 4. motivul lunii, al iubirii, al visului 5. monologul liric adresat, descrierea 6. Sinestezia ÄÎntâiul vis sub raza ta lunar / Î i fâlfâie din suflete pornirea´ are rolul de a îmbina imaginea vizual cu cea auditiv pentru a personifica ³întâiul vis´. Metafora-oximoron Äizvorul de dureri´, explicat prin apozi ie (iubirea), constituie un cli eu poetic eminescian, care trimite la ambiguitatea sentimentului, reunind bucuria i triste ea. 7. De i Horia Furtun este un poet simbolist minor, discursul liric din Balada lunii este mai curând romantic, deoarece poetul se folose te de recuzita romantic atât la nivelul con inutului (luna, noaptea, visul, iubirea) cât i la nivelul expresiei: invoca ia retoric adresat lunii, descris eminescian (Äfarmecul t u blând i lini tit´) ca obiect divin, pentru c are puterea de a transforma omul în îndr gostit, iar îndr gostitul în poet. Indica ia de gen ± balad ± pe care o con ine titlul poeziei constituie o alt tr s tur specific a romantismului. 8. Cea de-a treia strof a poeziei contureaz rolul farmecului lunii, acela de a metamorfoza fiin a uman întru frumos i armonie, de a face ÄDin fiecare om ±

îndr gostit / Din fiecare-ndr gostit ± poet´. Epitetele Äblând´ i Älini tit´ i personificarea Äalunecându- i raza-ncet´ atribuite farmecului selenar au rolul de a melancoliza omul, de a ilustra calea discret prin care îl transform pe om în îndr gostit i pe îndr gostit în poet. 9. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual, definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. Titlul poeziei date este alc tuit din substantivul Äbalada´, care reprezint specia literar : cântecul închinat lunii, iar doilea substantiv din titlu, Äluna´, este laitmotivul poeziei. Acesta este semnificativ, astfel încât poetul descrie admirativ prin intermediul versurilor însu irile lunii i puterea acesteia de a schimba omul.

I. 52. (Barbu Fundoianu, Her a) 1. Äploaie´, Ätoamna´,´vântul´, Äiedera´ 2. Virgula marcheaza în vorbire o pauz scurt . În cazul primului vers al poeziei Her a, virgula este folosita pentru a separa doi termeni dintr-o enumera ie (Äa ploaie, a toamn ´). 3. ÄÎ i mai aduci aminte? Î i mai aduci aminte?´ 4. motivul toamnei, al aducerii aminte, al trecerii ireversibile a timpului, al spa iului natal v zut ca geografie mitic . 5. Prima secven din textul liric dat descrie peisajul Her ei, tabloul naturii i al târgului cuprins de toamn . Descrierea subiectiv este realizat înc din primul vers prin imaginea olfactiv Ämiroase a ploaie, a toamn i a fân´, care are rolul de a purta cititorul în universul satului moldovean. Urmeaz , apoi, numeroase imagini vizuale Ävântul nisip aduce´, Äfetele a teapt în uli a murdar , Äc ru e fug rite de ploaie´ care detaliaz peisajul trist i dezolant al târgului provincial cuprins de toamn , de ploaie i de vânt. Se remarc abunden a grupului nominal (substantive i adjective), timpul prezent al verbelor, prezen a indicilor spa iali i temporali, figurile de stil variate ± toate specifice textului literar descriptiv. 6. Metafora Äzâmbet de iaz, de es, cuminte´ din a doua secven a discursului liric are rolul de a surprinde tinere ea trecut a b trânilor Äde la casa cea veche´ Motivul toamnei din poezia Her a este o metafor a vârstei, iar sintagma Äzâmbet de iaz, de es, cuminte´ este ca o amintire a tinere ii care luce te în ochii b trânilor, împreun cu sclipirea fugar a unor elemente din spa iul natal. Amintirea vremurilor trecute, contemplate cu naivitatea copil riei. 7. Poezia Her a este realizat printr-o îmbinare a stilului tradi ionalist cu cel modernist. Motivul aducerii aminte i al trecerii timpului sunt tipic tradi ionaliste, iar descrierea unui

peisaj tipic românesc, a satului/târgului provincial, apar ine ideologiei tradi ionaliste care cuprinde conservarea specificului românesc. Discursul liric este creat prin folosirea unor termeni colocviali, nea tepta i sau a unor imagini menite s ocheze precum Äuli e murdare´, Ägâ te, cu pantofi galbeni´, Äc ru e fug rite´, Ägrilajul de ieder coclit´, Ä...azi/ i stearp i molâie ca o convalescen ´, Älini tea...muceg ie te´, toate m rci ale modernismului. Tema i motivele textului in de curentul tradi ionalist, dar anumite imagini sunt create în stil modernist. 8. Ultima secven este ca o concluzie a discursului liric. Ideea poetic a ultimelor cinci strofe este trecerea ireversibila a timpului i amintirea tinere ii care a r mas doar sub forma unor poze într-un album. Trecutul este Äascuns´ în pozele facute în tinere e, prezentul fiind doar o trista imagine plina de riduri, v zut în oglind . Mijloacele artistice concretizeaz ideea poetic prin metaforele ÄNe-ascund atât de bine albumele cu clamp / de-alam , tinere ea!´ i Ätrecutu-i lânga lamp ´, prin imagini vizuale Äplin e oglinda cu cute în obraz´, prin compara ia expresiv Ä i stearp i molâie ca o convalescen ´. Compara ia din ultimele doua versuri aminte te de zilele copil riei lipsite de griji, lini tite, de mult pierdute Äe-a a de lung vremea´. 9. Limbajul poetic se caracterizeaz prin expresivitate datorit folosirii imaginilor artistice Ämiroase a ploaie, a toamn i a fân´, Äauzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz´, Äplin e oglinda cu cute în obraz´ i a figurilor de stil: compara ia Ä i stearp i molâie ca o convalescen ´, epitete Äfactorul greoi i surd´, Ät cerea lung i gri´, Äalbumele cu clamp de-alam ´, metafore Älini tea în lucruri de mult muceg ie te´, Äun zâmbet de iaz, de es, cuminte´. I. 53. (Octavian Goga, Sonet) 1. biseric , altarul. 2. În versul Ä i ele-adorm de tine alinate´, cratima este folosit pentru p strarea m surii medii a poeziei de 11 silabe, prin transformarea hiatului în diftong. 3. Mihai îl bate mereu pe fratele sau mai mic. În partea estic a Europei bate Criv ul. 4. Poezia este un monolog liric adresat, pronumele personal Ätu´ din primul vers având rolul de a exprima subiectivitatea, fiind o marc a tipului direct de adresare. 5. O figur de stil prezent în strofa a doua este personificarea Äpatimile«adorm´ prin care poeziei îi este atribuit însu irea omeneasc de a avea puterea alin rii durerilor suflete ti, de a le face uitate. 6. Poezia Sonet de Octavian Goga ilustreaz caracteristicile tradi ionalismului literar, prin cultul spiritului religios cu ajutorul poeziei devenite o ÄBiseric cu por i neîncuiate´ i prin prezentarea datinilor stravechi, precum mersul la biseric , spoveditul, alinarea i

realizat cu ajutorul figurilor de stil: metafora ÄBiseric cu por i neîncuiate´. a spovedi i altar. nu este chip 4. Scrierea cu majuscul a substantivului Poezie eviden iaz importan a acordat de c tre autor poeziei. caracterizat drept Ätainic . prin utilizarea termenilor religio i biseric . ÄBiseric cu por i neîncuiate´. motivul nostalgiei. f r a face diferen e. ilustrând ideea de religiozitate prin valorificarea riturilor i a credin elor str vechi. reliefând procesului de transformare a poeziei în hran pentru spirit.purificarea sufleteasc . Sintagma con ine i o metafor sugestiva. caz afectiv. 7. personificarea poeziei în sine. curat Poezie´. Poezia este structurat ca o ampl compara ie între natur i iubire: uniunea . curat i senin ´ i mai ales. având por ile deschise pentru toat lumea. dar i prin expresivitate. ideea poetic (Poezia ca altar spiritual unde fiin a uman se împ rt e ete cu tainele universului) este subliniat prin utilizarea pronumelui personal Ätu´.i întinde s -i vie dragul mire: Soarele!´ cele doua puncte anun o explica ie. la nivel sintactic un atribut apozi ional. 7. marc a tipului de adresare direct i a substantivului Poezie scris cu majuscul ce are rolul de a prezenta de la început importan a deosebit acordat actului de crea ie. func ia emotiv i func ia poetic 6. un rol central în structura poeziei. tema iubirii. Poeziei îi sunt atribuite însu iri omene ti cu ajutorul epitetelor personificatoare Ätainic . 54 (Octavian Goga. în fel i chip. i marcheaz totodata o pauz mai mic decât pauza indicat de punct. 8. c reia i se atribuie însu iri omene ti. ea este tainic . Metafora central a poeziei. 9. În versul ÄSpre ceriuri bra ele. cre tetele = adâncul 2. care semnific m re ia pur a lacului dintre mun i. tema naturii. transformat într-un ritual religios. I. Limbajul poetic se caracterizeaz prin reflexivitate. prin cultul spiritului religios i valorizarea riturilor str vechi. predispozi ie spre medita ie. Poezia este de esen spiritual . 3. asemeni acestei largi cet i de unde´ sugereaz imensitatea sentimentului dominant ± iubirea. Iubirea mea) 1. ascultând p catele i oprind amarul. al apei. În prima strof . 5. dezv luie leg tura între poezie i religie. Compara ia Äa a-i iubirea mea. în nici un chip. putând fi în eleas doar prin p trunderea în misterele ei i curat pentru c nu-i judec pe ceilal i. personificarea ei i adresarea direct prin folosirea vocativului. Äcet i de unde´. oferind substantivului o pozi ie-cheie. al soarelui.

plug. Prezen a eului liric se eviden iaz prin pronumele de persoana I: m. m rci specifice ale subiectivit ii poetice. 9. 5. este profund . sentiment tr it de eul poetic. În esen . 6. al pasiunii puse pe seama elementelor naturii. coas 2. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. Apari ia soarelui reprezint trezirea la via a lacului. timpul perfect. Äspuma alb înfiorat ''. metafora curcubeului sugereaz iubirea împlinit . Un animism simbolic str bate tabloul: Ärazele s rut fa a undei´. Ätremur´. . este asem n toare cu comuniunea sufleteasc dintre cei doi îndr gosti i. Adverbul de mod a a are rolul de a sublinia ideea c iubirea. Titlul poeziei Iubirea mea este format dintr-un substantiv comun i un adjectiv posesiv i se afl în strâns legatur cu tema iubirii prezent în poezie. prin personificare. pentru a fi un sprijin pentru p rin ii s i ajun i la b trâne e. Cuvântul hor semnific bucuria adâncului. apa i soarele.simbolic a elementelor firii. Textul poetic are o structur clasic : are cinci strofe.În penultima strof a poeziei. M sura este de apte-opt silabe. a a cum soarele vegheaz asupra lacului i-i treze te sentimente arz toare.. Äs fi r mas´. iar str lucirea razelor d via acestuia pân în adâncuri. înfiorate permanent de atingerea razelor de soare.Cratima utilizat în versul Ä i-n barb plânge tata. 8. misterioas i statornic precum apele lacului de munte. Metafora Äun stâlp la b trâne e´ din ultimul vers al strofei a doua eviden iaz dorin a de a fi ramas în satul natal.´ marcheaz elidarea vocalei î i reducerea num rului de silabe prin evitarea hiatului. Soarele alint cu razele lui lacul a a cum iubirea alint sufletul omului Pentru eul liric iubirea este cea care înc lze te sufletul i-i d via . mi . Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. rima apare doar la versurile 2 i 4. 55 (Octavian Goga.. reac ia undelor lacului în momentul întâlnirii cu razele soarelui. Äprelung i p tima tresare´. / S fi r mas la coas ´. v zut ca o matrice existen ial : ÄS fi r mas fecior la plug. eu i prin verbele la persoana I: Är t ceam´. Astfel se p streaza m sura i ritmul poeziei. subliniaz regretul p r sirii satului. prin rostirea versurilor dou câte dou .Verbul la modul conjunctiv. poetul ilustreaz . Termenii folosi i apar in câmpului semantic al sentimentelor împ rt ite. catrene. repetat în ultimele dou versuri din prima strof . I. 4. ceea ce creeaz o sonoritate ampl . B trâni) 1. 3.

v zut ca o matrice existen ial . fiind dat de regretul înstr in rii. motivul învingerii fiin ei de c tre timp (al condi iei umane finite) 5. calit i dorite de om i pe care uneori consider ca le are. figuri de stil lipsite de ambiguitate. Cratima marcheaza elidarea vocalei versul respectiv. Specific lumii satului. parin ii î i pun nadejdea în credin .. reprezentând o marc a implic rii afective. pentru o mai bun identificare a cititorului cu autorul. 9. titlul B trâni eviden iaz mesajul textului poetic. Substantivul din titlu este nearticulat. prin evitarea hiatului. Victorii negre) 1. singura ce le-ar putea alina absen a fiului iubit : Ä i plânge mama pe ceaslov. dar i prin verbul Äv trece i´. motivul mor ii. Toate afirma iile din text sunt observa ii ale naturii umane în raport cu via a i cu moartea. ne vrem granit´. Ultima strof începe cu un adverb de mod ÄA a«´. Poezia B trâni de Octavian Goga se încadreaz în lirica tradi ionalist prin întoarcerea nostalgic spre lumea satului. ´ Sentimentul de triste e se desprinde din întregul text poetic. la parin i i la sat ca la un univers al credin ei. I plural sugereaz ca tema poeziei este una universal valabil : Äne credem stânci. ÄNe credem stânci´ : Metafora stâncii reprezint aparenta putere i imortalitate. tumult = zbucium. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. sl biciune. Astfel. expresivitatea textului ine de recuzita tradi ionalist : tendin a de epicizare a liricului. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. 3. am adunat 2. care sunt singuri i î i a teapt fiul. al lini tii suflete ti i al tradi iei. Äcu atât´ 4. Utilizarea pers. am strâns = am cuprins. eul liric raportându-se la trecut. I. pentru men inerea m surii i a ritmului din . fragilitate. al turat substantivului Äb trâni ´. urmat de puncte de suspensie. 8. Tema trecerii timpului. / i-n barb plânge tata. prozodie clasic . 56 (Radu Gyr. De asemenea. ascunzând în interior Äviermi profunzi´: fric . Äîn orice zi´.. Melancolia trecerii timpului este subliniat prin epitetul Äbie i ´. Regretul înstr in rii (motivul dezr d cin rii. cu nuan e stilistice.7. faptul c regretul înstr in rii de cei dragi poate apar ine oricui a tr it aceast exeperien . Trecerea ireversibila a timpului este resim it de p rin i. motivul sensului existen ei. subliniind generalitatea. specific poporanismului) predomin în întregul text poetic. 6.

de perechea propozi ie principal ± circumstan ial opozi ional . în acela i timp. concluzia discursului liric. Äprinz´ ± forma literar : prind. contribuie la accentuarea impresiei de solemnitate i vraj . a mai murit pu in. N-am nicio veste de la rude. înghi ite de moarte. 2. c ci aparen a este întotdeauna alta decât esen a i victoriile trec toare sunt. 8. ce ne dau impresia puterii. cuprinde ca o mantie imens lumea în Äbra ele somniei´. pân la urma. fiindc Äobiectul liric nu poate tr i la acest poet decât sub regimul sublimului. Ca mijloace artistice. se refer la victoriile mici. Antiteza zâmbim ± izbucnim în plâns este sus inut . I. Ämorele´ ± forma literar : morile. Äsem nat cu stele´. prin m rcile subiectivit ii (m rci lexico-gramaticale prin care se . propice pentru apari ia Zburatorului. definind pentru cititor un anumit orizont de a teptare. la nivel sintactic. 57 (Ion Heliade R dulescu. Titlul poeziei. sub negura incertitudinii i a înfrângerii de c tre for e mai mari decât noi. motivul comuniunii omului cu natura.. versurile care încep cu liter mic sugereaz continuitatea ideii. Victorii negre. caracteristic oamenilor care au tr it momentul i l-au pre uit.´(Eugen Simion) 7. puse în rela ie cu aceast ultim idee. pentru a p stra rima i ritmul. Este prezent o nota de optimism.7. 4. ideile din strofele precedente. i epitetul metaforic Äzile vii´ (amintind parc de îndemnul ÄCarpe Diem´). Rolul virgulei este acela de a izola substantivul în vocativ. Se remarc la Heliade tendinta spre înalt. este deschis de o disjunc ie pentru a accentua. 6. în loc s fie nelini tit de faptul c în ziua aceea .. larg. motivul literar al zbur torului. dar care se afl . 9. Pe parcursul întregii poezii observ m tehnica ingambamentului. 5. marc a adres rii directe. ideea poetic nefiind enun at într-un singur vers. Titlul unui text literar reprezint o cheie de interpretare a con inutului textual. care pun în eviden diferen a de atitudine a omului. N-am cumparat dou veste. noaptea e Änalta´ i ve mântul ei negru. 3. oamenii fiind întotdeauna învin i. un superlativ afectiv. Acest aspect este reliefat i de metafora miezului Äviermuit´. M sura versurilor este de 13-14 silabe. Zbur torul) 1. Repeti ia epitetului Äînalt ´. prin condi ia lor efemer . Änesa iu´ ± forma literar : nesa . iar rima este încruci at . poetul utilizeaz inversiunea (Äîn inimi dac-am strâns´). la nivelul expresiei. al somnului etc. Este momentul aprinderii stelelor pe cer. al contur rii unui cadru nocturn de o arhaitate primordial . c ci ace tia vor putea zâmbi la urm (Äîn loc s izbucnim în plâns´). de fapt. ci una. mul umit cu meschina Äizbând ´ asupra zilei ce a trecut. Ultima strof . motivul nop ii. Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis în mod direct i.

uite c -mi furnic prin vine. senza iile sunt de o intensitate vecin cu durerea. persoana I singular Ätremur´. de la bucurie la triste e i plâns. În poezia Zbur torul. un tablou imobil. într-un paradis terestru. încântator prin frumuse ea lui neobi nuit . / Încântec sau descântec pe lume s-a lasat. Prezen a celor doua tipuri de lirism se justific prin stuctura baladei (introducerea mitului folcloric în poezia cult . inima-mi zvâcne te!. prin simptome cu totul noi pentru tân ra în sufletul c reia sentimentul s-a ivit pe nea teptate. 9. În poezia Zbur torul a lui Ion Heliade-R dulescu. deci nici un locutor. Är cori m iau la spate´. exclama ii i vocative: ÄVezi. ce au rolul de a accentua incapacitatea fetei de a. Pastelul ± sintez remarcabil între lamartinism i eresurile populare ± este dominat de lini te. Mânat de for e care dep esc cu mult închipuirea. cuprinzând întregul trup. Versurile redau o secven de timp încremenit ca în fa a unui mare miracol. de o vibra ie profunda. Äîmi ard buzele´. Oniricul ce domneste asupra întregului peisaj cheam Zburatorul i apari ia acestuia se face cu participarea întregii naturi: ÄT cere este totul i nemi care plin . i rece. impactul fiin ei demonice cu tân ra fata produce pulsiuni erotice extraordinare. Relatarea st rilor fizice i suflete ti pe care fata le percepe cu îngrijorare este construit gradat. înger i demon în acelasi timp. Fata este derutat . Ä-mi furnic prin vine´. aflate în antitez . Transcrierea st rilor fizice i suflete ti este sugerat prin intermediul construc iilor exclamative i al punctelor de suspensie cu valoare stilistic . incapabil de a se st pâni.. o estompare a prezen ei eului liric în spa iul poetic. / În brate n-am nimica i parc am ceva´. f cându-l s tr iasc sentimentul erotic cu o frenezie rar . verbele la timpul prezent. i zboar de la mine! / [. idilicul rural ). În contact cu o astfel de puternic surs de energie. / i apele dorm duse i morele au stat´. ÄC uite.ce-mi cere´. Prin lirismul obiectiv se produce o sublimare. m vezi. corpul tremur . ilustrate prin verbe i locu iuni verbale cu puternic for de sugestie: Äpieptul mi se bate´. nici vântul nu suspin . în multe poezii Äobiectualitatea devine voce´ (Wolfgang Kayser). Dragostea se manifest ca o boala. prin interoga ii. n p dit de o exaltare extraordinar : ÄAh. Än-am nimica i parc am ceva´. mam .] i cald. se deschid c ile magice pentru întâlnirea fetei cu Zburatorul. / Nici frunza nu se mi c . f r oprire. topica afectiv / cezura. încât nu mai este perceptibil nici un receptor al ei. bulversat de senza iile contradictorii... mam ?´. încât. Prezen a Zburatorului se face sim it de la distan . în decorul unei lumi cufundate într-o lini te patriarhal . Äinima-mi zvâcne te!´. motivul t cerii depline revine ca un laitmotiv.i explica efectele unei Äboli´ misterioase. Versurile citate se caracterizeaz prin expresivitate i sugestie. el fiind pretutindeni i nic ieri. p rând ca se exprim pe sine. tân ra fat trece succesiv de la o stare la alta. Äochii-mi v p iaz ´. Antiteza reliefeaz st rile contradictorii pe care copila le tr ieste Äîmi cere..nu.eviden eaz eul liric): pronumele personal la persoana I singular Ä-mi´. Locutorul devine mai abstract. 8. ce m doare!´. un univers ce se poate întâlni în tablourile pictorilor moderni ti: intruziunea . Äobrajii-mi se palesc´. Noaptea. Lirismul eliadesc este totu i mai pu in obiectiv fa de cel co bucian. Äun foc s-aprinde-n mine´. În descrierea înnopt rii se remarc prezen a unui lirism obiectiv... întâlnirea unei fiin e stranii are efecte r v itoare pentru echilibrul tinerei fete: sim urile îi sunt amplificate la maximum. Ätremur de nesa iu´. Eul liric r mâne un observator discret al desf ur rii tabloului de natur prin fa a cititorului.

3. împ r ind-o celor mul i Äs -i par -o inim strein / c sufer i plânge-n ele«´. ea pare s fie o îmbinare miraculoas între. Metafora Äf urar de rime´ se refer la condi ia artistului. 8. Ultimele dou strofe contureaz condi ia artistului. pare a spune vocea poetic . ca la Arghezi. Lumea a teapt înfrigurat sosirea f pturii cere ti. poate fi interpretat ca o metafor ce sugereaz solitudinea. Iosif. Punctele de suspensie din a doua strof confer o not de mister asociat imaginii poetului i marcheaz întreruperea irului vorbirii. dar de fapt el este reprezentarea poetului solitar. 58 ( t. Strofa a doua vine s întregeasc dorin a poetului de a se pierde în anonimat. I. dar i lumea în care acesta vie uie te. care modeleaz poezia. Epitetul Ätrudit´ sugereaz efortul depus pentru conceperea poeziei. punând în eviden marile for e care unesc planurile cosmic i teluric. este important. a se speria (chiar i) de umbra sa 4. trudit= obosit. O. sugereaz caracterul orfic. ca art . 7. poetul pare a fi întruchiparea Äpoetului damnat´ ca în poezia simbolist . asociat casei. desemnând atât poetul cât i condi ia sa. Asocierea poeziei cu cântecul i a poetului cu un cânt re . El vrea s . totdeauna. Cânt re ul) 1. Discursul liric confirm a tept rile generate de titlu: poezia este o confesiune liric despre statutul poetului. sau a celui romantic ca în poezia eminescian . melodios. 5. De asemenea. posibil . ele vizeaz o imagine ideal a poetului. Nu omul în sine. Opera poetic devine un bun spiritual al tuturor. Poetul este un me te ugar. Ultimul catren se constituie într-o aspira ie a poetului care î i dore te s se deta eze de aceast dat . viziunea despre art . Äslova de foc i slova f urit ´. ce nu vrea s fie recunoscut de nimeni Äel n-ar dori s -l recunoasc / pe lume nimeni niciodat ´. Verbele la conjunctiv exprim o ac iune dorit . prin intermediul efortului creator. participarea lui la un eveniment se face cu discontinuitate. armonios al poeziei. a a cum ar spune Arghezi. Titlul poeziei se constituie dintr-un substantiv cu valoare metaforic ÄCânt re ul´. odat sublimat în Text. Interesant este ideea recept rii propriei crea ii din perspectiva Celuilalt: suferin a. Poezia este o art poetic deoarece în ea poetul î i exprim ideile despre condi ia poetului (Äs treac neb gat în seam / ca i o umbr prin mul ime / ce nici s tie cum îl cheam ´). iar poezia pare a se na te. despre procesul de crea ie i despre rolul artistului Äf uritor de rime´. Aceast idee de deta are este sugerat prin intermediul epitetului Ästrein ´. pururea = mereu. muzical. ca în Antichitate. a face umbr p mântului. Orice titlu genereaz un orizont de a teptare i induce un anumit nivel de lectur a textului poetic. Äs treac neb gat în seam ´. Poetul este cel care Äf ure te´.i înstr ineze suferin a. undeva la grani a dintre real i ireal. ci rodul crea iei sale trebuie s fie cunoscut i împ rt it de ceilal i. Este sugerat ideea poeziei ca me te ug. La început. fiin a biologic . interiorizarea poetului i a universului s u. real . 9. se poate întoarce ca balsam sufletesc pentru însu i creatorul acestuia. o alinare pentru fiecare suflet. Äpe fa a lui de chin br zdat ´ 6. .straniului în real. ostenit 2. epitetul personificator Äsihastr ´. un poet ce pare s aspire c tre anonimat.

poate. sentimentul dominant transmis de poezie este spaima. Vânturile nop ii. Cele dou exclama ii din finalul primei strofe. prezen a interjec iei afective o. 7. tr iri specifice poeziei moderne. Antiteza alb . În poezie este prezent tema naturii.. interoga iile retorice reprezint m rci lexico-gramaticale ale subiectivit ii.i dorin a de salvare prin întrebarea ÄUnde-i mâna alb care s m scape?´. De asemenea. ÄO. Titlul este alc tuit dintr-un grup nominal. Verbul la pers. În structura ÄO. mi. 8. 9. (a reac iona. (a scrie) A r spuns exigentelor noastre. încete plânsul! Sufletele doarm !´ ilustreaz o uimire for at . s elibereze. La nivel tematic. lumin ± întuneric devine astfel expresiv . fric . punându-se în eviden o stare afectiv (triste ea. semnul exclam rii este folosit la sfâr itul unui enun exclamativ. Ä(sufletu)-mi´. angoas i înstr inare. nelini tea. Vânturile nop ii«. 3. moartea i spaima. care se men ine pe tot parcursul poeziei. încercarea eului liric de a se salva de un r u existen ial profund. Metafora Ätot mai noapte-i noaptea´ eviden iaza frica i cufundarea în întuneric.negru. disperarea). impus . team 2. poezia Vânturile nop ii« este o crea ie modern întrucât predomin excep ia i straniul. în tenebrele propriei fiin e. pronumele personale la persoana I sg: m . 6.I. Mi-a r spuns cu promptitudine la întrebare.. evidente înc de la început: natura î i dezlan uie for ele i blesteam întreaga omenire la moarte: Änu e om pe lume´. De asemenea. încete plânsul!´ virgula izoleaz interjectia afectiv o de restul propozi iei. i ofer o cheie în dezlegarea în elesului poeziei. vocea poetic dezv luindu. Cea de-a doua strof exprim începutul disper rii i al spaimei. Primele dou strofe marcheaz începutul unei st ri de nelini te. spaim = groaz . nenumit. acesta se afl în strânsa legatur cu con inutul.) 1. întrucât Ävânturile´ par a fi curentul ce aduce blestemul. I m cufund. ÄA-nceput blestemul groapa s mi-o sape´ : personificarea din ultimul vers al celei de-a patra strofe (ter ine) pune în eviden spaima i disperarea eului liric. vocea poetic este marcat de anormalitate. Astfel. marcheaz intona ia imperativ a versului. (a corespunde) Nu 4. eviden iat de motivul nop ii. nesfâr it . a replica) m-am a teptat s nu-mi r spund la scrisoare. 5.i simte sfârsitul din ce în ce mai aproape. ce. transformând totul într-o noapte total . ce reliefeaz atmosfera încordat . evocat de motivul mor ii i cel al singur t ii. precum i tema r ului existen ial. s scape = s salveze. 59 (Emil Isac. punctele de suspensie .

este sugerat de metafora Ämarea noaptea care vine". În fruntea c l re ilor se afla hatmanul însu i. versul amplasat atât la începutul. Cratima leag forma neaccentuat a pronumelui reflexiv de adjectivul duioase. v lm aguri = valuri. restul fiind din zona . func ie emotiv i estetic . care va pogorî peste întreaga fire i în fa a acestui sfâr it inevitabil fiin ele vremelnice ± rozele. bogat în figuri de stil bazate pe sugestie. principiu estetic fundamental al simboli tilor. 3. ce contribuie la muzicalitatea versurilor. S-a lovit la frunte. al mor ii. Tema efemerit ii fiin ei. Respectând tr s turile specifice rondelului. fream t. Cuvintele au sens conotativ. rezultând un limbaj poetic expresiv. tema trecerii timpului. 5. 60 ( Alexandru Macedonski. Moartea. fior = înfiorare. Triste ea fa fiin ei. formulele artistice de factur ideatic . Metaforele Äamurgu-ntrist tor´ i Ämarea noaptea care vine´ sunt simboluri ale mor ii iminente. la p strarea m surii i a rimului din vers. Rondelul rozelor ce mor) 1. Ultima strof ilustreaz deprimarea eului liric în fa a condi iei efemere sugerat de Äamurgu-ntrist tor" i de suspinele ce se manifest în Äv lm aguri".men in tesiunea i creeaz o atmosfer stranie. pe I. 7. prin evitarea hiatului. învolbur ri 2. în întreaga poezie existând numai dou substantive concrete din lumea material : Äroze" i Ägr dini". al triste ii. motivul rozelor. 8. nostalgia fa de var . metafor a plenitudinii 6. ce ÄDuioase. Äv lm aguri de suspine´ de trecerea timpului. 9.i plece fruntea. în care întunericul se a terne nea teptate i pune st pânire pe tot ce g se te în cale. Caden a ritmic impecabil asigur o fluiditate des vâr it . Reg sindu-se în toate cele trei strofe ale poeziei. modurile de expunere fiind monologul liric i descrierea. 4. amplific tragismul st rilor suflete ti ale fiin ei umane cople ite de triste e din cauza trecerii lor efemere prin lumea material : ÄE vremea rozelor ce mor". contribuind. Se remarc . prevestit de rozele care î i pleac podoaba corolei. de asemenea. tema naturii. Privesc frun ile de piatr ale mun ilor. Personificarea florilor. oamenii ± nu pot decât s . ÄE vremea rozelor ce mor" se constituie într-un refren. Poezia liric este o form de poezie prin care autorul încearc s transmit propriile sentimente i starea de spirit. ca dezintegrare cosmic . tremur. cât i la sfâr itul poeziei se transform în laitmotivul acesteia i sus ine tema poeziei.i pleac fruntea lor".

Epitetul din sintagma Äalba diminea ´ intensific . pe apa Sâmbetei 2.abstractului i definind st ri interioare. i anume a sentimentului efemerit ii. a inocen ei ( Ävisul ce optea´). în lumina proasp t a dimine ii (Äbarca. construc ia poate fi o metafor a vârstei tinere i inocente de odinioar .i tr irile prin prisma ideii centrale a poeziei. intensitatea luminii sau senin tatea. punând în eviden starea ambigu . Titlul preg te te cititorul pentru ceea ce constituie esen a operei i ofer o cheie de intepretare textului. 9. precum folosirea simbolurilor (lumina albei dimine i.. ne duce cu gândul la un peisaj din natur . cât i evoc rii unei vârste trecute. de fapt. Pe balta clar ) 1. Prezen a eului liric constituie de asemenea o tr s tur a poeziei lirice. 8. cel pu in pe cele ale unui cititor neavizat. Äsuspine". 5. I.. 4. Tema naturii. stilistic 3. În textul dat apar elemente specifice liricii simboliste. dar estetica simbolist înseamn antimimesis. În cazul de fa . la un pastel. În acela i timp. ÄAlbe i neprih nite curgeau din cer. pauz sugerând starea contemplativ a fiin ei. Äzâmbeau. coresponden e ale sentimentului nostalgic ce evoc nevinov ia unei vârste (copil rie sau tinere e): analogia se face prin simbolul argintului i al oglindirii. titlul poeziei Pe balta clar . tema visului. Dublarea sa. de nostalgie fa a de pierderea sufletului inocent de alt dat : Äcuratul argint de-odinioar ´. împreun cu ad ugarea exclama iei ÄOh!´ accentueaz starea de melancolie. textul contrazice a tept rile cititorului. de beatitudine melancolic a eului poetic. Punctele de suspensie marcheaz întreruperea discursului poetic. 7. . refuzul de a numi obiectele realit ii. care se reflect i asupra sufletului. muzicalitatea textului poetic. ± voioase / Zâmbeau în fundul apei r sfrângeri argintoase´ 6.. ap de ploaie. Tu ele de lumin i culoare care sugereaz un peisaj acvatic în str lucirea dimine ii sunt. a-i l sa gura ap . a da ap la moar . tehnica repeti iilor i cromatica sugestiv . prin inversiune. Verbele la indicativ imperfect sunt specifice atât descrierii. norii albi). r sfrângeri argintoase´). . sugestia de puritate a întregului cadru.. conturând un peisaj lacustru. motivul trecerii timpului. Imperfectul creeaz iluzia duratei. crinii suavi. Ultimul vers al poeziei este folosit ca o concluzie a discursului liric. Titlul oric rei opere literare induce cititorului ei un orizont de a teptare pe care aceasta îl poate confirma sau infirma. Acest epitet constituie totodata i o imagine cromatic . 61 (Alexandru Macedonski. plutea´. Prin urmare. reluat în incipit. Culoarea alb poate sugera i luminozitatea. din structura emo ional : Äfior". expunându.

dar i prin exclama ii i interjec ii afective: Äpeste noi´ . stârne te Ägroaza´ ramurilor plãpânde. condamnatã la efemeritate i mediocritate de cãtre Äsoarta ce-acolo le-a sãdit´. cât i pe cel obiectiv. î i atinge totu i scopul fiin ei sale prin intermediul iubirii. în momentul apari iei iubitei. Änu mai suntem doi´. creând un spa iu protector pentru îndragosti i. stuful de liliac înflore te magic. la nivelul expresiei. Epitetul din sintagma Äramuri plãpânde´ sugereazã fragilitatea naturii.I. Moartea iminent . precum i caracterul sãu ireversibil: clipele frumoase pe care îndrãgosti ii le-au petrecut în cadrul protector al naturii fiind acum doar o amintire. ambele prezente în discursul poetic. topica afectiv . Ägemea´ . 8. con tiente de propriul sfâr it. . Ästuful de liliac´ descoperã un alt regn i un alt rol al existen ei sale. 7. timpurie. Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis în mod direct i. motivul iubirii. Tema naturii ca spa iu protector (martor al iubirii). 5. În al doilea vers. Prin lirismul obiectiv se produce o sublimare. expresia interjec ional ÄO! Doamne´. 9. Situa ia are însã sã se schimbe. În strofa a treia este prezentat momentul în care Ädestinul´ stufului de lilac începe sã se schimbe. prin m rcile subiectivit ii (m rci lexico-gramaticale prin care se eviden eaz eul liric): pronumele personal la persoana I plural noi. Adverbul ce este menit s accentueze trecerea timpului. ÄO! Doamne´ 6. odat cu apari ia iubitei. 4. Eul liric r mâne un observator discret al desf ur rii tabloului de natur (pastelul din primele trei strofe) în fa a cititorului i doar imaginarul poetic sugereaz personalizarea discursului liric. cratima care leag prepozi ia de articolul posesiv este utilizatã pentru pãstrarea m surii. se usucã odatã cu aceasta. liliacul se transformã. ini ial condamnat la moarte încã înainte de a înflori. Prezen a eului liric este eviden iat prin pronume i verbe la persoana I. Titlul prezintã cititorului ideea centralã a poeziei: stuful de liliac. Stuful de liliac) 1. acela de a proteja iubirea celor doi îndragosti i. verbul Änu mai suntem´ la timpul prezent. o estompare a prezen ei eului liric în spa iul poetic. 62 (Alexandru Macedonski. Dintr-un element ce apar inea strict regnului vegetal. a ritmului i a rimei (prin inversiune) 3. Ä vãitându-se´ 2.i soarta potrivnic . Astfel. plângându. însã în final. Conceptul de poezie liricã include atât lirismul subiectiv. motivul trecerii timpului. înflorind. Devenind martor al iubirii dintre cei doi.

sugerat . 5. de i unul dintre întemeietorii Gândirii. În textul dat. motivul furtunii. prin evocarea vremurilor de odinioar . Äînmormânta´. de parc ar avea loc Äînmormântarea´ ultimei apari ii a soarelui i compararea grabei arga ilor cu aceea a groparilor aduc o not funebr discursului poetic.] s-au despuiat´. vocea liric descrie natura. rememorarea. prin viziunea frapant a cristaliz rii norilor. arzând pucioas ´). Äcimitirul´ 2. al durerii. prin fulgurantul efect verzui care sfâ ie întunecimea i. Änuci mocirlo i au gâlgâit. spar i în nd ri de fulgerele terifiante. auditive i olfactive: Ätreceau cocorii tânguind pustietate". sus inerea confesiunii lirice. mai ales. stolul cocorilor. 7. Parii din vii sunt aduna i pentru c toamna este anotimpul mor ii. al sfâr itului. 63 (Adrian Maniu. Este de remarcat mai curând ca tr s tur tradi ionalist o sugestie a unui fantastic de tip folcloric. iar limbajul este modernist. Ägroparii´. Imaginea vizual a cerului acoperit de nori.´ 6. concretizate de autor prin imagini vizuale. dar i spa iul rural (Äpe drumuri n molite gemeau care aplecate´. Virgula din primul vers desparte grupul nominal (substantiv + determinant) de grupul verbal (verb + determinant antepus) i totodat marcheaz cezura acestuia. de asemenea. în urma ei ner mânând decât umbre ale lucrurilor ce au fost cândva. Ä ipa. Imperfectul sugereaz . În a doua strof este conturat procesul de strângere a parilor din vie de catre arga ii care Ägr bir ca groparii´ din cauza Äsitelor de ploaie´ care cerneau pic turi Ästrâmb din zare´.I. Imagine auditiv ± Ätânguind pustietate´. prin sugestia tumultului malefic al cerului plin de nori negri. dar viziunea poetului. o viziune macabr (Ärece se înmormânta un le de soare´. Tema naturii. Äle ´. Furtun de toamn ) 1. impresionant pentru privitor. În cazul poeziei de fa . Metafora Äfulgere verzi sp rgeau în nd ri iadul norilor´ creeaz o imagine vizual expresiv . plasat inegal. 8. motivul mor ii. Verbele la imperfect folosite în text evoc un moment trecut. Äcimitirul cerului´. Imaginarul are o not de fabulos macabru. pierdut. Ävie´). poezia pare a idiliza trecutul (ÄMiros de hum i de cremeni desfunda vechimi´).. motivul toamnei. impun tori. Tradi ionalismul promoveaz valorile tradi ionale. 9.. furtuna declan at într-o zi rece de toamn . Versifica ia este clasic . specificul na ional. sunt relevante expresivitatea i sugestia. Imagine vizual ± Äcopaci ro ca i [. Äar turi´. este sobr . Ämiros de hum i de cremeni´. 3. 4. ÄTreceau cocorii´.

Ä[. Adverbul decât într-o construc ie negativ este sinonim cu doar sau numai i introduce un circumstan ial de excep ie. a face primul pas. pe trotuare.. Plimbarea or enilor. Änu r sun Äcaden a pic turilor de ploaie´ (imagini auditive) decât pa ii celor care merg. care denume te tehnica de a picta cu ajutorul culorilor diluate cu ap . dar i suspinele vechilor umbrele.] vechile umbrele. 5. Muzicalitatea se impuneprin imaginile sonore (ploaia în sine. totul pare egal cu sine. prin sacadarea textului. Äscorpie cleioas ´ (în acela i timp metafor a ploii) sau metafora Äcocoa a lumii´ sun arghezian. Sonoritatea textului minulescian este remarcabil . / merg inându-se de mân ´) impune o viziune aproape absurd : mi c rile nu au con inut sau inten ie. iar absen a semnifica iei devine o tr s tur modern .. 8. 7. Prima strof zugr ve te universul citadin. a a cum este ora ul (ÄNu r sun decât pa ii celor care merg. 2. Pe plan stilistic. Caden a pic turilor de ploaie i sunetul monoton al pa ilor trec torilor dau impresia unei lumi artificiale în care totul se repet . motivul citadin.. monoton i artficial al ora ului. Acuarel ) 1.prin metafore i compara ii: Ärece se înmormânta un le de soare´.. Având în vedere con inutul ideilor exprimate prin acest text liric. de blazare absolut . Tema universului banal. Äcimitirul cerului´. tumultuos i zgomotos. motivul ploii programate. 3. a ine pasul etc. el intr într-o imagine auditiv marcat de o t cere stranie pentru un loc de regul agitat. sunt reduse la ritmul pur. Ora ul descris nu se eviden iaz prin nimic altceva decât prin faptul c Äplou de . Epitete precum Änuci mocirlo i´.. personificate). bizar i nemotivat (ÄOr enii. de lips de orizont. Titlul poeziei lui Ion Minulescu este un substantiv comun. marcat de ploaia monoton . I. arga ii se gr besc ca groparii pe care îi apuc ploaia. Motivul ploii programate contureaz universul banal. prin paralelismul sintactic. 6. fiind ob inut prin reluarea versului ÄÎn ora u-n care plou de trei ori pe s pt mân ´. devenit refren i laitmotiv al discursului poetic. titlul este unul foarte sugestiv. ce suspin ´. prin elidarea vocalei î a prepozi iei i a articolului hot rât al substantivului ora ul. Cratima p streaz ritmul i m sura de 16 silabe a versului-refren. subliniind impresia de monotonie repetitiv .. la tot pasul. de plictiseal i artificialitate.´). prin ritm i refren. Oamenii Ä par p pu i automate´ (compara ie) pentru c populez un spa iu în care nimic nu se schimb . 64 (Ion Minulescu. pas cu pas. care domin întregul text liric. elementul uman este contaminat i el de starea de monotonie i mecanic.´. 4.

anularea cezurii fixe. prin repeti ii (paralelism sintactic). marcat de plictis i blazare. 4. 3. Universul exterior este o reflexie. o proiec ie a celui interior. Interesant este perspectiva invers a privirii care aici apar ine iubitei care pleac i vede rmul topindu-se încet. Äpân la tine´. alitera ii discrete. topindu-se ca noru-n zare´. Äprivi-voi vaporu-n repedele-i mers´ (imagini vizuale) 6. Ä rmul. se impune muzicalitatea. subliniind desf urarea imaginar . La nivelul formei. Ea marcheaz . M rcile subiectivit ii sunt pronumele i verbele la persoana I i a II-a. izoleaz circumstan ialele cauzale. 65 (Ion Minulescu. Äca i mine´ etc. topindu-se ca noru-n zare´. pe care poetul o va transpune în versuri. fluiditatea ingambamentului. Nucleul narativ al poeziei (desp r irea îndr gosti ilor. Äfu scris´ 2. ipotetic a scenariului de dup desp r irea celor doi îndr gosti i. pân i mi c rile oamenilor. Äam s te uit´. Ätrei lacrimi reci´. dorul i nostalgia sublimate în versuri pe care ea le va citi cândva) declan eaz o stare liric . 7. plecarea femeii. totul este estompat. Ä i-am s te uit´). dup cele dou enun uri afirmativ-categorice (Ä i-ai s m ui i´. de asemenea. Imaginea este cli eizat i sentimental . Compara ia Äurm ri-vei rmul. Poezia de dragoste.trei ori pe s pt mân ´. înso ind-o cu privirea. la fel ca în tehnica amintit . dat fiind c textul este un monolog liric adresat: Äai s m ui i´. celui care r mâne mâhnit pe rmul m rii. Ploaia care tot cade pare s tearg toate Äculorile´ care dau via unui ora . motivul c l toriei. La nivelul con inutului. principiu estetic fundamental al simboli tilor. 9. Tabloul sugerat de acest text liric nu poate fi reprezentat decât în acuarel . de i discursul poetic apar ine eului poetic. Ritmul vie ii din acest mediu este dictat de ritmul pic turilor de ploaie. Adverbul poate reprezint un modalizator al discursului poetic. Linia de pauz folosit simetric în prima strof . asemenea mesajelor din sticl ale marinarilor naufragia i. Tema desp r irii îndr gosti ilor. al turi de timpul viitor (Äte vei gândi´) i de modul prezumtiv (Äl-o duce´). tema universului citadin. Ämi-e ti pierdut ´Äversul meu´. 8. o atitudine afectiv . Totul pare automat. Trei lacrimi reci de c l toare) 1. Äeu´. cu rol explicativ. motivul ploii i spleenul sunt elemente specifice liricii simboliste. sugereaz mi carea lent a vaporului ce se îndep rteaz de rm. efectele eufonice fiind ob inute prin tehnica refrenului. va ajunge poate la c l toare i-i va reaminti chipul uitat . I. Äversul´. Äcânt re ´. motivul cor biei (vaporul). 5. Äritmul unui vers´. motivul poeziei. Ä diluat´ de apa ploii. motivul visului.

Äc i uitarea e scris -n legile omene ti´. motivul drumului (al c l toriei) 5. precum i epitetele Äpalidul vis´. 66 (Ion Minulescu. 4. suferin a transformat în poezie). eternitate. c l tor 2. ac iunea lor neavând finalitate. tiam. Äl crima-vor´). 9. dar i lipsa oric ror st ri optimiste. Epitetul triplu: Ädrumuri lungi i vechi. Poezia lui Ion Minulescu apar ine simbolismului mai ales prin estetism i prin muzicalitatea cantabil . Ävoiam". st rile interioare ale poetului fiind proiectate în ve nicie. deoarece a renun at la propria traiectorie în via a de pân atunci. oricum. prezent în multe poezii erotice ale lui Minulescu. iubita fiind alintat prin sintagma Äbat-o focul". Verbele la imperfect din prima strof (voiam. expresie plin de ging ie . Äc l uzit de-o stea´. în drumul s u spre un ideal. motivul nop ii. este i aici o viziune specific a sentimentului. Imagine vizual : ÄPe drumuri lungi i vechi. drum. Cântec de drum) 1. Äam colindat´. Verbele la viitor. inversiuni (Äurm ri-vei´. de i putem încadra aceluia i curent i motivul c l toriei. motiv frecvent la Minulescu. a colinda. I.al iubitului de alt dat . Äîntunecatu-mi chip´ sugereaz caracterul ipotetic al desf ur rii pove tii de dragoste. Tema iubirii. Formula ludic a iubirii. cu iubirea care te face s te întorci din drum i te abate de la traiectoria ta. a c l tori. Eul poetic are un sentiment de regret. din orice epoc în c utarea iubirii. aduce o sugestie magic . Muzicalitatea vine din repeti ii (paralelism sintactic). b t torite´ 6. îns doar Ätrei lacrimi reci´. iar imaginea plec rii sale este urm rit nostalgic de pe rm. Acelea i dificult i ale vie ii cu care s-au luptat oamenii dintotdeauna le tr ie te i eul liric. plânsul cumva obligatoriu unei desp r iri. Estetismul înseamn asumarea teatralit ii i a cli eelor sentimentale într-un discurs poetic cu câteva sugestii ironice (uitarea înscris în scenariul erotic i asumat de fiecare. M rcile lexico-gramaticale prin care se eviden iaz prezen a eului liric în textul dat sunt verbele i pronumele la persoana I: Äam pornit´. 8. dar i autoadresarea prin interoga ie retoric : Ä ± Unde-a fi fost de nu m-a fi oprit / i nu mi-a fi vândut ei tot norocul?«" 7. care. bagaj. nu tiam) sugereaz ambiguitatea începuturilor. Äam colindat" etc. cuplul erotic se desparte. Iubita pleac . b t torite" sugereaz c ile dificile str b tute de orice om. i se p rea obositoare.. refren (Ätrei lacrimi reci de c l toare´) i rim . Liniile de pauz separ construc ia incident cu valoare afectiv de restul enun ului: ÄDar într-o zi o fat ± bat-o focul ±´ 3. Cifra trei. Ultima strof a poeziei reprezint momentul întâlnirii b rbatului. Ämea´.

niciodat ´. Simbolul cântecului exprim bucuria i muzica inimii îndr gostite. Apostroful. I. 5. ÄO melodie / Ce n-am cântat-o.. Äun cântec trist´.. Iubirea-melodie s-a sfâr it. ca orice om. marcheaz c derea accidental a sunetului din cuvântul alt dat . ci i tem : iubirea este (doar) un cântec sentimental rostit de pescarii i marinarii singuratici. Celei care pleac ) 1. Ämarginile albului fiord´ etc. cântec.i haz. ÄEu cred´. Tema iubirii. construit pe tehnica surprizei. pescarii. dat fiind c textul este un monolog liric adresat: ÄTu crezi´. 67 (Ion Minulescu. eul liric întrebându-se. 9.. a cânta. motivul cântecului etc. Epitetul personificator Äalbastrul r zvr tit´ ilustreaz cadrul în care . elegiac a titlului. iar starea sufleteasc este vag nostalgic . dar împ cat oarecum. În finalul discursului liric. iar adverbul modalizator poate are rolul fundamental în eviden ierea atitudinii lirice. iubirea este pus sub semnul ipoteticului: Änoi nu vom ti-o poate niciodat ´. care ar fi fost soarta lui i ce-ar fi ajuns dac nu se îndr gostea. iar simbolul drumului semnific existen a uman pe p mânt. Discursul poetic. sugerând ideea aluziv c tot norocul vie ii lui s-a consumat atunci când a întâlnit o fat de care s-a îndr gostit. Se remarc faptul c muzica nu este doar principiu de construc ie specific simbolist. semn ortografic. Semnifica ia subtil a iubirii este ilustrat în ultimul vers. motivul c l toriei. motivul visului. trist .. M rcile subiectivit ii sunt pronumele i verbele la persoana I i a II-a. prin semantica muzical a substantivului ÄCântec" i determinantul Äde drum". autoadresarea sub forma interoga iei retorice are nuan meditativ i persiflant totodat . Äun rm de mare´. Äp s ri albe´. Prin simbolurile c l toriei (p s rile albe. contrazice sugestia nostalgic .´ Pluralul eviden iaz ideea cuplului erotic. ca orice cântec sau ca orice vis. refren. marinarii. prin care eul poetic define te experien a erotic . Titlul ÄCântec de drum´ este specific simbolismului. poate. ÄNoi nu vom ti-o. care sugereaz apari ia iubirii în via a omului. Äalbastrul r zvr tit al altor m ri´. melodie 2. 4. În strofa a treia exist o succesiune de metafore ale iubirii trecute: ÄA fost un vis´. 6. 7. 3. amintind îns de p mânteana C t lina din Luceaf rul eminescian. acum destr mat. pentru p strarea ritmului i a m surii (versurile au 10-11 silabe în secven a poetic din care face parte cuvântul respectiv). Ärefrenul unor triolete´. locurile exotice) este sugerat inconsisten a sentimentului de dragoste.

oglinda. prin excesul de transparen al versurilor. vocea liric o identific nu prin prezen a a ceva. liric i sentimental .se na te povestea de dragoste ± din albastrul apelor m rii. greu de explorat. marinarii. insomnia. Tema i motivele sunt specifice acestui curent artistic. sugerând nostalgia rememor rii. Äinsomnia mea´ 6. ci mai degrab printr-o lips . Muzicalitatea este important . Ätu po i crede". 9. fluidizeaz ritmul versului. curiozitate i stare de veghe. incipitul: ÄTu crezi c-a fost iubire-adev rat ? / Eu cred c-a fost o simpl nebunie!´ Schimbarea semnelor de punctua ie (punctele de suspensie având un rol afectiv în incipit. sporind marca oralit ii i p rând s urm reasc fluxul abrupt al . sunt înlocuite acum cu semnul întreb rii i cu semnul exclamn rii) transform discursul poetic într-o pereche de replici de tip întrebare ± r spuns. 7. Ultima strof a poeziei este un distih ce reia simetric. 5. motive: iluzia sim urilor. Se fac sim ite ironia i spiritul ludic ale lui Minulescu. desp r irea cuplului erotic. Ämiro i". Transcenden a pare accesibil prin aceast stare de veghe permanent . Cratima care leag forma aton a pronumelui personal de relativul care men ine un ton informal / colocvial. Flac ra vie ii înc mai ardea în el. prin urmare duce cu gândul la mister. Oglinda oarb ) 1. Din punct de vedere ortografic. Compara ia Äinsomnie«ca golul unei u i" se refer la dificultatea de a descrie o insomnie. p trunderea prin u este simbol al trecerii de la profan la sacru i deschide calea spre revela ie. Äs m miro i". cât i motiv al imaginarului liric. care configureaz dou viziuni diferite ale îndr gosti ilor asupra sentimentelor ce i-au unit cândva. devenit chiar unul aprig. de exemplu. 8. de irarea. estetismul simbolist se manifest prin folosirea neologismului i a denumirilor cosmopolite. pescarii. 4. Din punct de vedere prozodic. Oglinda oarb se remarc prin lipsa total a semnelor de punctua ie. ca un refren i laitmotiv. Äauzi" 2. fiind atât element de construc ie al poeziei. precum i cultivarea simbolurilor ( rmul de mare. Roman a Celei care pleac apar ine prin imaginarul poetic i prin mijloacele artistice curentului simbolist. a fost cultivat de simboli ti ca Minulescu i Verlaine. prin antiteza iubire adev rat / scurt nebunie. ÄGolul unei u i" poate semnifica gaura cheii. 68 (Gellu Naum. 3. cântecul). unde vraja iubirii se transform în cântec adus din puncte geografice îndepartate. pentru a sugera plecarea. În sine. pe un rm uitat. I. Specia roman ei. Astfel. cadru diferit de spa iul comun al lumii obi nuite. p s rile albe. Cultul artificialit ii. Tema identit ii.

adânc ´. voiosul i clarul pârâu: / El iute alearg spre z ri f r frâu´ . Cu toate acestea. ÄPoetul vede în m sura în care orbe te´. nea teptate. valuri 2. auditiv. iar prin enumerarea sim urilor (olfactiv. este explorat contrastul dintre aparen i esen . îi d . precedat de adverbul de mod repede: ÄEl fuge voios. rmul. pârâul. Valoarea expresiv a adverbului tot. sim urile fiind în el toare i l sând sentimentul unei angoase a lipsei de claritate. cât i la cea a autocunoa terii. orbirea poate fi semnul unei experien e ini iatice: a ignora aparen ele în el toare ale lumii i a cunoa te realitatea secret .gândurilor eului liric. în construc ia Äs vorbim de memorie" e frapant discordan a dintre exterioritate i interioritate. ÄZglobiul. oglinda r mâne oarb în continuare. vizual) plasate în contexte subtile. f r o descifrare precis a eului. Pârâul i marea) 1. În strofa a doua. Laitmotivul ambiguit ii persist i în ultima strof . În opinia mea. Virgulele folosite în primul vers au rolul de a marca prezen a enumera iei in text: ÄVezi marea: b trân . sugerând o experien de contopire pân la confuzie între corp i sfera artificial . Din punct de vedere al limbajului poetic. accentueaz intensitatea momentului. marea. Pe de alt parte. tema iubirii. dintre vis i realitate. folosit în strofa a patra. În ultima strof verbul Ävreau" e repetat aproape obsesiv. corelând totodat cele trei atribute adjectivale. f r a-i surprinde corect reflec ia. tot mai repede fuge´ 4. eul liric se refer atât la dificultatea de a se face cunoscut în mod autentic. de i lipsa punctua iei îngreuneaza în elegerea operei. barierele dintre cele dou fiind redefinite. semnificând o dorin puternic i o comand adresat celuilalt. În prima strof . tactil. întins . redat ini ial prin repeti ia verbului fuge. lân . 8. afirma Gellu Naum cândva. Lipsa punctua iei este unul dintre elementele specifice frondei avangardiste. i o not de autenticitate i contribuie la atmosfera general de confuzie în fa a contopirii spa iului vis rii cu cel al realita ii. motivul pârâului. const în faptul ca acesta amplific . întins . esen ele. de asemenea. motivul m rii. Imagini vizuale: ÄVezi marea: b trân . 3. inuman . descompunându-se în fire de sânge. 9. Tema naturii. predomin caracterul ambiguu. eul liric pare s se de ire. I. 69 (Miron Radu Paraschivescu. suprarealismului în cazul de fa . Compara iile metaforice au rolul de a semnaliza starea naturala a personajului liric. 5. tutun i fl cari. adânc ´. De asemenea.

întâlnit în prima strof a poemului. iar urm toarele dou reprezint semnul prezen ei unui atribut izolat (pierdut). Äeu´.6. roze = trandafiri. Astfel. în l imea. punctul marcheaz grafic finalul unei propozi ii enun iative. schimbarea topicii cu rol afectiv (Äo alb / blând / calm / sfânt rug ciune´. rugii ± forme literare actuale. 9. M rcile lexico-gramaticale prin care se eviden iaz subiectivitatea eului liric în poezie sunt: pronumele personale. iar la nivel stilistic identific o exclama ie retoric . 7. întins . amurg. În ultima strof . Fecioara în alb. iar iubita în ipostaza unui Ätân r pârâu´. exprimarea la persoana I (Äa putea´). înso it de determinan i. motivul fecioarei în alb. metaforizate i transpuse în cadrul natural. marea´. al purit ii. Titlul poeziei citate este alc tuit din substantivele articulate Äpârâul i marea´. Imaginarul poetic creeaz o poveste de iubire. 4. de persoana I i a II-a. Ultima strof ilustreaz tema iubirii. Tema adora iei. Personificarea în inversiune. redat prin alegorie în întregul poem. adânc ´. Ätân rul pârâu´. prezen a unei interjec ii afective (o). Prima virgul izoleaz interjec ia afectiv o de restul frazei. I. IV) 1. ceea c d un aer glume . utilizând metaforele m rii i pârâului: Ätu. pentru c ofer un indiciu interpretativ al discursului poetic. juc u . 3. 8. metaforele i epitetele care devin expresia unui mod de gândire. în eleapt i statornic . aflat în opozi ie cu Ämarea b trân . Titlul este un element esen ial al recept rii. pârâul zglobiu ± iar eu. sugereaz vivacitatea. Subiectivitatea reprezint maniera de personalizare a mesajului poetic i deriv din îns i natura textului: discurs poetic confesiv. adjectivul pronominal posesiv Ämea´. 2. care sunt reprezentative pentru ideea poetic reg sit în text. Semnul exclam rii marcheaz grafic intona ia exclamativ a enun ului. plasarea la fiecare început de strof a unei defin ii lirice a fecioarei. 5. Aceast ultim strof este asemenea pildei care se afl la sfâr itul fiec rei fabule. eul liric se reg se te în ipostaza m rii ± b trân . fiind cea care dezleag misterul asupra întregii poezii. discursului liric. a unei viziuni personale asupra lumii. Ea se realizeaz la toate nivelurile limbii: intona ia exclamativ din final. c ruia Änu-i pas ce rm va ajunge´. Prezen a vocii . crepuscul. 70 ( tefan Petic . Acesta reflect numele personajelor principale ale pove tii de iubire. Uniunea dintre cei doi este îns inevitabil . motivul rozelor. voio ia pârâului. selectarea cuvintelor din sfera religioas . Ätu´. Ädulcea poc in ´ etc). înserare = sear .

9. fecioara fiind o reprezentare a dorin ei de puritate. muzicalitatea grav a evoc rii compun un discurs poetic delicat despre o prezen aproape imaterial . I. fiecare. rafinat i gra ios al picturilor lui Botticelli reprezentând madone.. amestec de livresc i senzualitate. purt toare a atributelor divine pe p mânt. ÄTu e ti o calm rug ciune´. Imaginile artistice i limbajul figurat concretizeaz figura angelic . cromatica delicat (alb. dup Ädulcea 6. vag. sfânt ± caracterul sacru.. vaporos. Simbolismul poeziei lui tefan Petic este evident în planul tematic. .lirice în finalul textului afirm poc in ´. compara ia Ä.asfin it. laitmotivul i refrenul discursului liric. sinesteziile (ÄIar vorba ta înaripat / E un parfum de anemon / La o icoan întristat ´) sunt tehnici tipic simboliste de creare a unui univers liric diafan. în care motivul fecioarei în alb (care structureaz de fapt un întreg ciclu de poeme intitulate astfel). prin epitete i compara ii (Äasemenea rozelor pl pânde´. rug ciune / Asemenea binecuvânt rei / Ce din n l imea azurie / Coboar .trandafiri. al binecuvânt rii divine). Fecioara în alb. inocen ei.. apus 2) . IV) 1) roze .. pure i angelice. Repeti ia metaforei fecioara-rug ciune sugereaz obsesiv imaterialitatea de esen divin a f pturii angelice. în care se schimb numai epitetul: ÄTu e ti o alb rug ciune´. Primul vers al fiec rei strofe contureaz motivul fecioarei în alb printr-o suit de defini ii lirice sugestive.´ reprezint un elogiu adus fecioarei în alb. sugestiile cromatice i olfactive. versul repetat în mod simetric reprezint un paralelism sintactic. divin. a binecuvântat-o. câte o tr s tur : alb ± culoare asociat purit ii. Epitetele subliniaz . flori înserare . imagine a purit ii sacre. Limbajul poetic simbolist se caracterizeaz prin expresivitate i sugestie. În a doua strof . prin intermediul fiin ei feminine.. 8. În acela i timp. al icoanei. sugereaz manierismul arhaizant. muzicalitatea. 7. Tehnica sugestiei (simbolul rozelor. calm ± lini tea. ÄTu e ti o blând rug ciune´. Äasemenea binecuvânt rei´). Epitetul cromatic azurie sugereaz cerul. dar i paliditatea romantic a îngerului. a ideii de divin sau o reprezentare a aspira iei erotice. 71 ( tefan Petic . a fecioarei în alb. iar metafora abstract Äun val de lin armonie´ este o reprezentare a armoniei lumii pe care divinitatea. ideal . Simbolul rozelor. imaginea olfactiv . spiritualizat prin metafora central (Ärug ciune´). ÄTu e ti o sfânt rug ciune´. dorin a de a cunoa te extazul purit ii.näl imea´ ± înäl imea Ärugei´ ² rugii 3) Virgula din al patrulea vers marcheaz intercalarea unui circumstan ial de mod. azuriu). serenitatea. blând ± delicate ea.

. .... .Semnul exclam rii de la sfâr itul strofei marcheaz intona ia exclamativ .cu rol stilistic. .blând ´. 8) Cele patru adjective. In structura ³din vremi de-odinioar ´ cratima marcheaz pronun area într-o singura ... poetul parc picteaz atmosfera de pace. apar in de fapt aceluia i câmp semantic. frun i´.privirea de madon ´. puritatea.alb ´. Compara ia . . asemenea binecuvânt rii´ sprijin sugestia sacralit ii figurii feminine. poc in a intr în categoria motivelor literare.cald ´. I. Acestea au o puternic valoare expresiv i nu necesit descrieri mai ample ca în cazul romantismului. . din atitudinea celui pierdut în rug ciune. 7) Poezia simbolist este una a universului interior.tu e ti.. texul nu transmite o viziune categoric seninã. .sfânt ´.clar´. Virgula (ÄO. Apar termeni ca . mai ales. angelitate. antonime: ³jos´ / ´sus´. Multe dintre ele sunt metafore sau au un sens simbolic.rug ciune´.´) marcheaz pauza necesar dup interjec ie.. din parfumul rozelor i al anemonelor i. c tre sacru. cu o evident con tiin a p catului. contureaz o stare de spirit i se confund cu lirismul. sugestie central a textului.alb rug ciune´. 6) Metafora . Philippide. Glasuri) 1. cu atât mai mult cu cât sunt de fiecare dat epitete pentru substantivul . .. Cu toate acestea. Universul interior este aici marcat de subiectivitate.. Un aer de Ämorbidezza´ se desprinde din repeti ia insistentã a imaginii femeii-rug ciune.dulcea poc in ´. 9) Consider c textul este expresiv în special prin imaginea unui eu care aspir c tre puritate. nuan ând-o dup modelul muzical al temei cu varia iuni.binecuvântarea´ pe care o poate r spândi sacrul asupra lumii terestre. prin urmare o poezie simbolist . 4) Angelitatea feminin . . 5) Lirismul subiectiv se concretizeaz aici printr-un eu liric.înaripat ´.. rug ciunea.roze´.val de lin armonie´ intr în seria imaginilor cu aceea i valoare din a doua strof . .. alc tuit pe baza sugestiei. . Abunden a imaginilor care contureaz un asemenea motiv este evident : . Astfel poetul creeaz o poezie liric . Prezen a multor substantive i adjective care au leg tura direct cu ceea ce se vede. ³t ceri´ / ´glasuri´ 2.rou ´.templu´. . .alb ´. prezent ´gramatical´ în ultima strof (persoana I singular a verbului a putea ) i prin patetismul adres rii insistente c tre un tu care nume te persoana iubit .ceasul clar al dimine ii´.. 72 (Al. e un procedeu al sugestiei simboliste. Poetul reia aceea i imagine... care vorbesc despre . de diminea i de înserare.... .azurie´... de rug ciune. Prin multitudinea figurilor de stil..

Eul î i imagineaz doua posibilit i. prin intermediul armoniei.. (sens conotativ) 4. interoga ia retoric . ³priviri de stele´. Sintagma ³priviri de stele´ este o metafor personificatoare care sugereaz contempla ia. 73 (Alexandru Philippide. la fel ca multe alte suflete care au disp rut. ritmului si imaginilor. Glasurile invocate pot fi suflete sau îngeri care c l uzesc sufletul dup moarte 9. Imaginile vizuale cum ar fi :´nalte bolti senine´. Textul citat exprim sentimentele eului liric de incertitudine. de a fi purtat 'prin v mile v zduhului'. Se accentueaz rela ia dintre suflet si natur prin motivul. Imaginea ³cosmosului f r sus si jos´ arat c acesta este infinit i c în via a de apoi nu mai sunt acelea i repere ca în viata trec toare de pe p mânt. dar si de speran . Valoarea expresiv a verbelor la timpul viitor din poezie se realizeaz prin includerea lor într-o invoca ie (³O. ´mâna ca un fum´ sunt mijloace artistice cu rol de descriere a cadrului si de sugestie a st rii suflete ti. Epitetul multiplu ³atât de limpezi i de pline´ se refer la glasurile invocate de eul liric care par a fi ni te voci ale universului. iar în a doua strof rima este îmbr i at . prin intermediul invoca iei si al interoga iei retorice arat c eul liric mediteaz la ce se va întâmpla atunci când n-o sa mai fie ³decât un glas´.. (sens denotativ) Ochii sunt ferestre c tre o lume interioar . Poezia liric este o crea ie artistic exprimând sau sugerând emo ii. de aspira ie c tre perfec iunea spiritual . În pia s-a adunat mult lume. îmbr i at sau pereche confer muzicalitate poeziei. al stelelor i al cerului.silab a doua vocale din cuvinte diferite... glasuri. de provenien supranatural . dar care pot fi percepute în plan spiritual. / M ve i lua pe calea de apoi / Prin v mile v zduhului cu voi /Sau m ve i p r si. 6. 7. u or steril= nefertil.. virgula separ vocativul ³tu´ de . invoca ia 8. eul aspirând spre lumea revelat de aceste glasuri. monstru al fierbintelui Egipt´ ± în acest vers. de fiin imaterial . uimit de însu irile lor si de propria stare sufleteasc . Figura de stil semnific armonia si perfec iunea. sugerând drumul c tre cer al sufletului. ³Tu. de provenien romantic .´).molcom= încet. Astfel se evit hiatul si se p streaz m sura metric . Secrete i mistere) 1. I. Metafora ³glas´ are sensul de suflet. 5. În prima strof rima este încruci at . Rima încruci at . sentimente. 3. neproductiv 2. sau de a fi p r sit si uitat ³în vreun str in ungher´. Ultima strof .

Îns nici aici. ³s rac´. s rac. precum i prin întreb rile retorice din cuprinsul poemului : ³cine tie?´. steril. cu savanta alipire a ultimelor dou din care se desprinde amarul vers concluziv) nu fac altceva decât s înt reasc ideea poetic . r mânând în urm doar pietre. 3. s rac. i pân la urm lumea întreag . Privind restul poeziei ca un monolog adresat. Timpul. catrenele. enumera ia:³pustiu..imaginea vizual con ine patru epitete. 8. ³s ajungem´. ³ajun i în lun ´. cu planul cosmic. terge totul. steril. ci numai sa fie martor la manifestarea acestora. descifrarea misterelor lumii. poetul se întreab ³ o s jungem oare i la stele?´.´. Prin el poetul î i exprim resemnarea. în care nu g seste niciun r spuns. lipsit de secrete./ cu gândul s descoperim în ele/ secretul universului i-al vie ii?´. Aici luna ne este înf i at ca un plat pustiu. Titlul poeziei este format din dou substantive ce apar in aceluia i câmp lexical legate prin conjunc ia ³ i´. mijloacele artistice folosite (întreb rile retorice: ³o s ajungem. istoric. ³Ajun i pe lun n-am gasit decât / un plat pustiu. 9. ultimul vers pare a fi r spunsul la întreb rile puse anterior. atributele adjectivale ³pustiu´. nu g se te altceva decât ³un plat pustiu. urât´. întrucât ³secretele´ i ³misterele´ la care se face referire în titlu sunt enunta e mai apoi în text: porticele prin care se spune c se plimba Caligula. Ultimul vers al poeziei se eviden iaz prin faptul c a fost voit izolat de poet. mai precis. El întelege c omului de rând nu îi este menit s descifreze misterele vie ii. Având în vedere c tema poeziei este misterul. . s rac. ³urât´ i ³steril´. devine aici urât. spune el.imaginea vizual con ine un epitet i simbolizeaz m rimea galeriilor prin care se plimba împ ratul roman Caligula. lumea noastr . 7. Titlul anun tema poemului. ³Da-n stele nu ajung decât poe ii´. steril. Prezen a eului liric se eviden iaz în text prin verbele la persoana I plural ´s dezleg m´. 6. ³Un plat pustiu. Motivat de gândul c s-ar putea s g seasc totusi ³secretul universului i-al vie ii´. a oamenilor. ³cine-a cioplit acele chipuri´ 4. grandoarea. sarac. Tema poemului ³Secrete i mistere´ este. Alexandru Philippide schimb planul terestru. este un vers conclusiv. urât´. În acela i fel în care Eminescu se raporteaz la planul terestru f când compara ie cu universul. apare în cadre idilice. a a cum reiese înc din titlu. R spunsul este ironic i denot triste e: ³da-n stele nu ajung decât poe ii´. ³O s ajungem oare i la stele. urât´. misterioase chiar. poetul se resemneaz i înceteaz s mai descifreze mistere i secrete. de via . sterp i nu mai prezint niciun interes pentru omul avid de cunoa tere. 5.. virgula desparte p r i de propozi ie de acela i fel. O alta tem este trecerea timpului. de obicei. Astrul care. ³Portice lungi´. chipurile stranii de pe insula pierdut .restul propozi iei. steril. Sfinxul . În final. urat ´ ± în acest vers.

motivul drumului 6. Odat realizat o leg tur între elementele constitutive ale cadrului restrâns. Apropieri) 1. Se sugereaz astfel o posibil tem a textului. eliberându-se de spa iu. cu timpul 2. cu realul în care se va intoarce i unde sper la o materializare a acestor Äaeriene fermec torii´ . 8. Äfaldurile unor . 5.se dore te o nou coresponden . i anume . Aceast imagine este un epitet-inversiune i în acela i timp o metafor a drumului spre inedit. adic în timpul ³sc pat de spa iu´. gustând din ea i pierzându-se în eternitate. ³putea-voi´ fiind o form în care auxiliarul urmeaz dup verbul de conjugat. 7. un simbol pentru dep irea unor limite ale cunoa terii. dorin a eului liric de a se apropia de libertatea absolut . Structurile care con in imagini vizuale sunt: ³neagr înalte draperii´. Primele dou versuri au valoare de incipit si prezint un cadru nocturn. El imagineaz o conexiune o irealului în care este proiectat. sim urile se armonizeaz . 3. este con tient de raritatea spectacolului la care ia parte. între timp i spa iu. se transmite ideea c la cap tul acestei c l torii i în prezen a dorit a unei c l uze.I. Este o metafor care sugereaz eliberarea de constrângeri. i dore te o apropiere permanent a acestor dou elemente. Acest cuvânt. de aceast dat la grad avansat . Epitetul cromatic Äneagr catifea´ înt re te ideea de necunoscut.De asemenea. într-o Ä punte´. are o puternic înc rc tur expresiv . ipotetic .Imaginarul poetic atinge nivelul spa io-temporal în finalul textului. a fi în contratimp. provenit din adverb: apropieri.aceea a c l toriei ini iatice. a pierde timpul. Faldurile draperiilor Ä esute parc numai din sunet i culoare´ constituie o astfel de imagine : eul poetic reg se te în ele coexisten a sunetului i a culorii. motivul urcu ului. 74 (Alexandru Philippide. Cratima este folosit cu scopul de a marca alipirea. 4. Modul conjunctiv exprim o ac iune posibil . ceea ce sugereaz intensitatea cu care eul poetic tr ie te momentul descoperirii unui ³lin urcu de neagr catifea´. Poetul analizeaz posibilitatea unei conexiuni între sim uri(privire i auz). fiind în leg tur cu imagini importante în poezie.cratima ajut la formarea inversiunii. O existen simultan a catifea´. Metafora ³puntea dintre privire i auz´ exprim o ipotetic armonie între sim uri. prin simplitatea sa. Poezia are un titlu format dintr-un substantiv comun la num rul plural. În versurile urm toare.El dore te s se integreze ³în senina voluptate nou ³. iar eul nu mai percepe decât temporalitatea. dorit . Ele au o topic invers .

zdrav n la minte 2. I.´f r c l uz ´ . c tre idealuri înalte care nu pot fi atinse. cu atât mai aproape de dezn dejde. Punctele de suspensie îndeamn la medita ie.75 (Camil Petrescu. bivoli. ideea de apropiere . 8. oase. aripi . 4. Rezonan ele simbolice sunt. în acest caz. Cocorul) 1. Äsc pat de spa iu´ . care este simbolul zborului c tre în l imi. Aceast metafor este înt rit de o alta: ³zbor de pas re uitat ´. m sura: 8 silabe rim : îmbr i at 6. sugerând o puternic înc rc tur emo ional . 9. de asemenea . 3. Primele strofe. i-au fost înfrânte. eul liric subiectiv (prezen a lui fiind indentificat prin m rcile lexico-gramaticale: verbe la persoana I singular -³ vei ajunge´. prin faptul c aceasta faciliteaz cititorului descifrarea textului. O tr s tur a poeziei lirice este faptul c autorul î i exprim direct dezn dejdea c nu poate accede la lumea absolutului prin cocor. a înv a minte. Metafora ³aripi reci´ identific faptul c aspira ia. iubirea. un fund de mare în care zac pe ti. Scris pe un fundament modernist. aspira ia sa fiind identificat prin metafora ³por ii c l toare´ pe care autorul se întreab dac o va ajunge.Philippide p trunde într-un spa iu ireal din voluptatea c ruia dore te s preia pentru ca. Al. singur tatea 5. a ine minte . Este vorba de o apropiere a celui care parcurge poezia de sensul adev rat al acesteia.Sentimentul dominant în poezie este cel de triste e i de team de necunoscut. Strofa a III-a este un catren alc tuit dintr-o interoga ie retoric ce sugereaz aspira ia c tre în l imi. cu cît mai concis . marea. s beneficieze i în spa iul real de acest spectacol cromatic i auditiv. pentru c totul const în aceast în irare de lucruri atinse de moarte. poate i profunzimea sentimentului de fric în fa a necunoscutului. cultivând sugestia unei lumi mai bune . structurate de enumera ie descriu un spa iu straniu i întunecat. ochiul. pas rea. 9. dorin a.acestor dou coordonate implic un timp infinit. Predicatul ar fi fost inutil. viziune modernist de fapt a lipsei de speran . poate chiar eterne : ³cu un timp sc pat de spa iu´.dar care nu îl anuleaz pe acesta din urm . Rima împerecheat sus ine . Astfel. .´s am´-) nu g se te niciun reaz m pentru ra iune. 7. pas re c l toare. poezia sus ine ambiguitatea imaginilor. de asemenea prezentate .

aproape arghezian. cum poate fi la fel i pentru cititorul care îl înso e te.tot versul 5.Veghe) 1. prin somn p mântul geme. epitetul. veghea. Cerul gol poate fi o imagine simbolic a divinit ii care ne-a abandonat. somnul. ³s am´. Cratima marcheaz rostirea într-o singur silab a unui cuvânt i a unei p r i de cuvânt diferite.76 (Alexandru Philippide. adic între dou spa ii obscure. precum metafora ³aripi reci´ sau epitetul din construc iile ³creste lungi de os´ i ³poart c l toare´. ³s îndemn´ -. I. a doua limit . P mântul. (adjectivul pronominal posesiv de pers.. este spa iul zbuciumului existen ial (vezi antiteza dragoste/ ur i metafora un spasm. Eul lui Philippide ´c l tore te´ prin sine ca printr-o lume obscur i cu ascunse dureri. ci cu generalitatea unei situa ii. cred. verbe la persoana I ³cre te´. orb. prima limit . ( pronumele personal de persoana I ) 6. starea dramatic a celui care percepe continuu curgerea timpului i insuportabila cruzime a lumii. cum ar spune Dante.unghere-col uri. 9. t cerea. 8. cerul 7.³mi´. ³îmi´. astfel. cu stelele asemenea unor vine i din i (metafor ). acelor imagini care contureaz . i descoper în ea p mântul i cerul. I) Un glas în mine prinde s m cheme.derivare-c p tâiul. care nu-i ofer decât experien a mor ii. p mântul. .. Este vorba de a a-zisul prezent etern. Expresivitatea textului se datoreaz . prins în capcan între dou nop i. este orb (epitet). compara ia dubl . f r leg tur cu un moment temporal anume. În ultima strof . se zbate. veghea fiind.pronumele la persoana I.se fr mânt 2.t cut. prin urmare la reducerea num rului de silabe din vers i la ob inerea unei anume m suri. conversiune-meu 4. care încadreaz un eu insomniac. Cerul.O alt tr s tur a poeziei lirice sunt m rcile lexico-gramaticale. imaginarul vizionar al textului se opre te la cele dou limite exterioare. cu un oarecare grad de ambiguitate. traseul unei cobor ri în sine reflexive. Labirintul sufletesc este sugerat în incipit prin metafora hrubelor adînci. Poetul p trunde în aceast selva oscura (p dure întunecat ). In preajma mea. în special.).i imaginile artistice create de figuri de stil. sufletul. 3. iar aceast ´c l torie´ este pentru el permanent . Dispari ia vocalei pronumelui reflexiv conduce la rostirea acestuia într-o silab cu prima vocal a verbului. Verbele la timpul prezent fixeaz o experien cu valoare exemplar . Versul neregulat sus ine tensiunea liric a unui text modernist prin vizionarism i prin puternica impresie de înstr inare a omului de orice sens al lumii. Eul lui Philippide se define te.

al ritmurilor naturale i al bel ugului. la nivel semantic. I. I. 2. în fa a focului din vatra. 5) imagine auditiv : Când opte te valea de cântecele morii . a lua via a. diferen ierea între prezent i amintire. trecutul. este alc tuit dintr-un substantiv simplu. imagine vizual : Acolo-n pacea nop ii. via a. de fructele oferite de livezile de pruni. dealul. care este în continuare fermecat de tot ceea ce ine de trecut. 3) a da viat . o ³t cere´ a eului liric. articulat. enumer m: s deslu esc. amintim: epitete (pridvorul str bun. când toamna se apropie. unde cenu a stingea toate oaptele.dar nu în esen a lor tradi ional armonioas . 9) Titlul poeziei. livezile) i-au l sat amprenta asupra poetului. iar Negoiu str punge cerul cu a sa în l ime. În structura ³venit-ai´ cratima marcheaz venit´. compara ii (globul terestru ca o minge). Acestea pot fi considerate ctitorii primilor pa i ai eului-copil. pe dealuri de podgorii. înconjurat de t cere. atât pentru intensificarea emo iei. Dintre figurile de stil din aceast strof . Pridvorul este un simbol al d inuirii pe p mântul românesc. s aud. Eul liric dore te s se bucure de roadele pomilor. au modelat amintirea ce-l va înso i toat via a. cu bog iile pe care le ofer . forma inversat a perfectului compus ³ai . cât i pentru separarea celor dou momente ale tr irii sale. la plural. ci într-una modern .i da via a 4) Verbele la modul conjunctiv din ultimele dou strofe exprim dorin a eului liric de a se cufunda în amintirea trecutului. an 2) Linia de pauz marcheaz . Dintre verbele la modul precizat. Ctitorii. Str inul) 1. 6) tema: timpul. str bunii 7) Pacea nop ii este o metafor a armoniei acestui spa iu rural. de a reface comuniunea cu p mântul. Rela ia dintre titlu i poezie const în modul în care elementele naturii din cadrul copil riei (râurile. al stabilit ii împotriva trecerii timpului. s stau. ce se refer la cei ce cl desc lucruri durabile sau care dau sens cuiva ori unui lucru. Ctitorii) 1) vreme. 78 (Ion Pillat. cu lini tea mult dorit .77 (Ion Pillat. amintirea. 8) Strofa a treia a poeziei se refer la dorin a omului de a se retrage la ar . alb Negoiu). a. a scind rii i alien rii. podgoriile. motive: râul. Floarea era vie când a primit-o. întorcându-se i acum cu drag la pridvorul b trân sau la vechea vatr .

.dar n-ai z rit. pe care cutremurat l-ascult´ con ine o imagine auditiv . Natura este o tem des întâlnit în poeziile lui Ion Pillat. ³Florica e acolo. ³Vrr. ³ce-ar str luci´ ori metafora ³r nit de-un dor târziu´ accentueaz ideea poetic .c tot astfel trece i timpul . parc . 3. pauze ale emo iei. trist = amar.. la fel de repede ca o b taie de aripi. ia seam . A venit toamna în sufletul ei. exprim apar ine acestei mo ii./ C ai cuprins Florica. În ³Amurg în delt ´ .. ³cu cas . parc. 8. vizual tot ceea ce 7. sugestia se realizeaz i prin pauzele din discursul liric. iar o a doua tr satur este preferin a pentru spa iul autohton.livezi´.. De asemenea.dar n-ai z rit. cu casa. Enumera ia din prima strof .³Sclipe te Râul Doamnei înspre apus. 4. marcate de punctele de suspensie. fapt necesar pentru p strarea m surii. Cratima une te într-o singur silab p r i din cuvinte diferite. Amurg în delt ) 1. Din p cate. dureros scâncind = plângând 2. melancoliei i nostalgiei: ´C ai cuprins Florica. iar pe de alt parte . 6. ÄStr inul´ venit la mo ie pare c nu reu e te s descifreze peisajul i îl vede doar ca pe un tablou: ³Te-apleci mirat str ine.. 4. Perspectiva lui este diferit de a celor familiariza i cu împrejurimile. În fiecare toamn plec m la ar . Rolul expresiv al interjectiei ³vrrr´ in poezie este acela de a sugera .. Imaginile vizuale precum ³te-apleci mirat´.´ I. la nivel auditiv ... el nu poate s înteleag frumuse ea locurilor: ³ i crezi. 5.3.timpu-n zbor. Ne-a t iat calea o pisic neagr .. pe-amurg ca pe-o ram ´. care se produce instantaneu. eviden iind frumuse ea i bog ia locului. C derea sunetelor la sfâr it de substantive i la început de verb reduce num rul de silabe din vers. la aflarea ve tii. Sugestia limbajului poetic este realizat prin simboluri i coresponden e: ³Pe-albastra dep rtare a luncii de demult´ sugereaz scurgerea timpului. livezi´. mo ia Florica aici. O caracteristic a traditionalismului este localizarea intr-un spa iu rural. 79 (Ion Pillat. o clip ´ con ine o imagine vizual . 9. ia seam ´.. atât l-a t iat capul s fac . pe de-o parte zborul vr biilor.

6. Astfel. 5. În aceast poezie apar tema timpului i motivul mor ii. a vie ii in delt . Äsimt´. Rima este incruci at . apa i o not istoric (³cai t tari´). 3.´Nu-i în apus i nici în auror ´ . In ultima strof . a a cum filele de c r i se îng lbenesc datorit vechimii. Poezia lui Ion Pillat este un pastel al deltei in momentul înser rii. dintre via i moarte. 5. Aparent un cadru de natur . Prezen a eului liric în aceast poezie se face remarcat prin adjectivul posesiv la persoana I. iar metafora ³aur vân t´. Metafora ³ ochi de ap moart ´ d poeziei o u oar nuan melancolic poate ar ta o incetinire a trecerii timpului. Timpul) 1. Titlul ´Amurg in delt ´ este un fel de rezumat al poeziei. Modalitatea în sine a descrierii în cazul c reia vizualul este dominant este specific textului liric. subliniaz trecerea lent a timpului care se reflect i asupra naturii înconjur toare prin nuan ele soarelui la apus. compunere ±dintotdeauna derivare cu prefix-recheam 4. Compara ia Äîng lbenind ca fila dintr-o carte´ are rolul de a ar ta efectele trecerii timpului asupra omului. o ilustrare concis a temei acesteia. cu rol chromatic. tabloul este totu i înc rcat de emo ie. personificarea ³noapte optitoare´ creeaz un fundal muzical melancolic. 80 (Ion Pillat. Epitetul personificator ´sfâ ietor de trist´ sau cromatismul insistent i contrastant (aur / vân t ) contureaz un spa iu al disputei dintre lumin i întuneric. În prima strof nega iile au rolul de a înt ri ideea poetului c timpul nu este ceva palpabil i c acesta reprezint o realitate abstract . . iar a doua separa dou propozi ii coordonate. Poetul descrie un tablou de amurg în zona Deltei Dun rii (³sat lipovenesc´). de 11 i 10 silabe. Äf r ieri i far azi´ 2. fragilitatea omului i existen a sa limitat . Ämei´. si verbe la persoana I. 6. iar m sura versurilor . 8. În ³Amurg în delt ´ caracterul liric al poeziei se face sim it prin nota de u oar melancolie. i 7. din perspective unui observator neutru. Aceasta sugereaz . I. Prima virgul separ apozi ia-metafor ´în ceasul cu nisip«´ de restul enun ului. o stagnare. 9. de asemenea. 7. cum ar fi Äaud´. caracterul tradi ionalist se resimte prin tonul elegiac.acesteia i se al tur motive ca amurgul. la amurg.

într-un oftat adânc i greu´ 7. cu scopul de a eviden ia greutatea i apãsarea cu care calcã Ämarii ur i´.8. înduio a i. Aceast oper este o poezie liric . 3. Poezia ³La Polul Nord´ de Iuliu C. Omul s-a confruntat dintotdeauna cu efectele timpului. ³La Polul Nord´. ochiul dracului´ 4. ob inutã prin ritmuri si rime perfecte. în poezia ³La Polul Nord´. Ca de obicei. Äpa ii´. ace tia sunt atât de înal i. i anume. o realitate palpabil ( Äpasul´ timpului îi bate în inim ). La Polul Nord) 1. Titlul reprezint . aceea a trecerii timpului. central fiind aceea a unui eu liric pentru care timpul ajunge. iar în aceasta poezie eul liric î i exprim triste ea i un fel de con tiin a imposibilit ii de a schimba ceva în aceast privin . devenind singuratici. ³Iar din prãpãstiile adânci se-aude-o stranie vibrare´ ³ i ur ii albi. Gãvescu. totu i. Äsimt´). . imaginarul poetic se organizeaza în jurul anotimpului iarna.Prin folosirea pluralului articulat Äpa ii´. încât par desprin i din universul terestru. deoarece poetul î i exprim sentimentele pe care i le treze te trecerea timpului. 81 (Iuliu C. tema poeziei. prezintã câteva caracteristici specifice liricii simboliste. eul liric este marcat. prin verbe la persoana I (Äaud´ .³La Polul Sud´). Percep ia acut a acestei treceri este sugerat prin imagini poetice. a pierde din ochi. ca prezen . ³câmpii nemãrginite´). care dominã peste câmpii si vãi. Un alt element definitoriu al poeziei simboliste îl constituie muzicalitatea exterioarã. de fapt. ÄBanul. I. i aduce cu sine pierderea oricãrei sperante din sufletul poetului. a sorbi din ochi. o atmosferã prin intermediul cãrora eul liric î i exprimã starile suflete ti nelãmurite i confuze prin a sugera un sentiment pe care îl creeazã elementele din naturã. pustietatea (³mun ii solitari´. Rolul descrierii în textul dat este de a crea un decor. 9. ³mun ii solitari´ Epitetul personificator ³mun ii solitari´ este folosit pentru a eviden ia mare ia i înãl imea mun ilor. la fel ca i repeti ia i simetria unor cuvinte la începutul i fâr itul unei strofe ( ³mun ii solitari´. Altã caracteristicã ce încadreazã poezia în simbolism este cadrul natural care apare ca unul trist i dezolant. 6. ochi de vultur. ³dorm adânc´-³dorm mereu´. solitudine care în poezia de fa ã devine apãsãtoare. nemãrginite = întinse solitari = singuri 2. este asociatã cu izolarea. S vescu. prin motive precum motivul singurãtã ii. Astfel. care dominã întreg inutul prin ³albul dezolant´ . 5. se pune accent pe acest substantiv.

Titlul poeziei. via a fiind antidotul pentru moarte. obi nuitã numai prin ritmuri i rime perfecte. ce sugereazã permanen a stãrii de angoasã. o moarte care incepe de la inceputul vietii. ÄBoala´. I. ³mi´ 5. noapte luna i stelele´. iar Ämedicamentele´ (ura. verbe la persoana I singular: ³simt´. ³se-aude´ etc. aducând monotonie. ³îngalbene te´. iarna are rezonan ã în sufletul omului. ³adorm´. 82 (Marin Sorescu. este o metafor sugerând moartea.³La Polul Sud´ etc. Discursul liric este confesiv. sugerat de epitetul ³mortal´. Cratima marcheaz c derea vocalei ³î´ în unirea pronumelui cu adverbul ³nu-e´ într-o singur silab . 3.). Cromatica este astfel sugeratã prin culoarea alb. Boala) 1. întreaga naturã ajunge sã strige pustiirea eului liric. de la primele simptome. La nivel morfologic se remarcã abunden a verbelor la timpul prezent: ³se-ntind´. 9. ³am urât i am iubit. Laitmotivul în poezia lui Iuliu C. Eul liric consider c a. nevrozã. am înv at s citesc i chiar am citit niste c r i. a se trezi cu noaptea în cap. venind din interiorul ca o con tientizare a pieirii. senza ie = percep ie 2. ³am citit´. moartea. iubirea. cititul) sunt încerc ri de a tr i intens viata. Prin intermediul laitmotivului. degeaba = zadarnic. am vorbit cu oameni i m-am gândit. Cadrul natural este unul trist i dezolant.i face via a frumoas te îndeparteaz de moarte. culoare simbolizând st ri i atitudini poetice de izolare. 6. dar mai ales prin repeti ia simetricã a unor cuvinte la începutul i sfâr itul unei strofe (³La Polul Nord´. am fost bun i am fost frumos´ ± enumera ia sugereaz str dania depus pentru a învinge Äboala´ fiin ei. adresarea direct (³Doctore´). prin albul care dominã. Lumea înconjur toare devine o povara. Se vorbe te despre moarte. cea cu care ne na tem. prost ca noaptea 4.8. pronume la persoana I singular ³m ´. ³cand m-am . 9. ³ziua m doare soarele. 7. prin eviden ierea unei muzicalita i exterioare. Se observ o Moarte general . un început de deta are de aceast lume. chin i frig lãuntric. intensificând sentimentele i dând veridicitate întregului poem. de a sim i în fiecare moment. Sãvescu reprezintã un element definitoriu al simbolismului. ³ aici în regiunea fiin ei mele´. În prima strof a poeziei se descrie sentimentul mor ii. ³dorm´. i prin 8. prin substantivul în vocativ ÄDoctore´ folosirea persoanei I singular a verbelor i a pronumelor. direct. ³se v d´.

3. confuz. ca un strig t debusolat. se eschiveaz . Interoga ia De ce ? » accentueaz ideea poetica expusa în celelalte strofe. ora e. Mai este. continente´ ± virgula desparte mai multe elemente ale unei enumera ii i. cititul. 5. Astfel. I. a tr i. Tu » doar e ti în tren. încercarea de a ne face via a cât mai frumoas . a fi bun. reprezentând atât desp r irea. Efectul este acela i: fie c trenul merge sau st . toate înseamn a fi viu. Se realizeaz ca moartea în final nu are loc. 83 (Marin Sorescu. ruptura tot se produce. Trenul » este cel care se pune în mi care. a gândi 2. 7. Ultima strofa expune metafora dramei c l torului. Pleac trenul » este o metafor . ÄOameni. dar nu prive te. 8. iar întreb rile sunt adresate sie i. eul liric preferând pasivitatea i deta area. niciodat Ätu´. a aceluia blocat în pasivitate. Astfel acestea devin ³medicamentele´ împotriva mor ii pe care o simte înc de la începutul vie ii.i lua lumea în cap 4. Pleac trenul) 1. separ elementele unui subiect multiplu. din punct de vedere sintactic. ce concentreaz i expune drama omului care tie. pe care încearc s o înfrâng . Resemnarea vine odat cu con tientizarea c în curând va pleca i trenul t u. Iubirea. nu s se i apropie de ea. dar nu cunoa te.nascut´. de lume. de asemenea. 6. dar se con tientizeaz ruptura . când de fapt suntem victime ale pasivit ii noastre. el reu e te s priveasc lumea. c facem alegeri. ca lumea. Revolta i mâhnirea cap t forma final în aceste ultime dou versuri. ura. Tu » este un pronume personal. devenind leg tura sa cu tot ceea ce îl înconjoar . efectul este acela i. a fi frumos. privirea » fiind element cheie al acestei poezii. un tren tot se pune în mi care. prive te moartea ca pe o boala. c lupt m. frica de ata ament i de cunoa terea necunoscutului. se încearc o anulare a responsabilit ii ac iunilor din moment ce decizia de a sta sau a pleca nu i i mai apar ine. De ce ?» este o interoga ie retoric . confuzia si totodat resemnarea : nu se tie cine a plecat. Titlul poeziei sugereaz pasivitate i deta are. Astfel. expus ideea trecerii ireversibile a timpului i a incapacit ii de a-l tr i : avem de multe ori impresia c ne tr im via a. trenul face ac iunea: trenul st sau trenul se duce. indiferent din ce parte se produce ac iunea. triste ea omului c l tor care nu reu e te s cunoasc niciodat lumea pentru c are timp numai s o vad . Tema poeziei o constituie îndep rtarea. desi ³am cheltuit pe ele o groaz de ani´ i c singurul lucru ce poate fi schimbat în acest sens este tr irea intens . iar timpul trece pe lâng noi. gând . Ideea Toata via a am privit pe fereastra » exprim neimplicare. de când lumea i p mântul. timpul tot se scurge. Eul liric încearc s evite aceste simptome. a. gânditor. lipsa tr irii în mijlocul lumii i în prezen a ei. cât i efectele ei. cu riscuri i fr mânt ri. 9. care vede.gândire. . f r a apuca s o i cunoasc . marc a eului liric i indic autoadresarea.

eul liric nu î i asum via a. copacii fug. el este cel care nu se opre te la ele.a avea un aer preocupat . Pasiv. de a sublinia sentimentele de duio ie ale îndr gostitului i de a sugera c prin dragoste omul poate accede la absolut. tema iubirii . o con tientizare a irosirii: Toat via a m-am uitat pe fereastr [ ] De ce am impresia c am cunoscut lumea ? » I. Totul st . 7. fapt sugerat de sintagmele care unesc cele dou lumi ( i p s ri mari se coborau pe b nci/ i pe statui. Prin intermediul simbolurilor. de fapt. În ultima strof se reg se te motivul iubirii creatoare de lumi i motivul cuplului adamic. o încununare a emo iilor exprimate pe parcursul poeziei. -prezen a monologului liric adresat -m rci ale eului liric i prezen a verbelor la persoana I plural (ne s rutam. limitându-se astfel la o cunoa tere superficial . romantic . Atmosfera mitic este subliniat de versul liber i m sura de 11 silabe. se-adumbrea= se intuneca stins= imperceptibil.). hurducat de c ru ». continente » când. dar îi este team s simt . fiind un simbol al iubirii. Întreaga strofa este o metafor ce sugereaz via a omului care dore te s vad .. care aduce în prim-plan i ideea deta rii. 3. fapt sugerat de verbul la participiu pironit » i sintagma m-am uitat pe fereastra ». el nu ac ioneaz . .a r mâne în aer 4. 84 (Nichita St nescu. eul liric este cel purtat. omul poate atinge absolutul. Titlul are rolul de a-l introduce pe cititor in universul de fic iune propus de autor i de a oferi o cheie de lectur a textului. responsabilitatea nu este asumat . peste iarb . el nu st . ±a avea nevoie de ceva ca de aer . S rutul) 1.a. 8. de vapor. 5. el nu fuge.motivul rela iei omului cu transcenden a . Din punct de vedere sintactic virgula coordoneaz circumstan ialele de loc iar din punct de vedere stilistic are rolul de a coordona termenii unei enumera ii.i da aere . Metafora steaua neagr este format din doi termeni aproape antitetici i rolul s u este de a crea o atmosfer ireal . dar s nu cunoasc . oameni. Fug copacii. l sându-se purtat inert de mersul lucrurilor. ne-nfa ura) 9. Interoga ia din final. tr irea.motivul iubirii creatoare de lumi .. Din nou. lucru sugerat de enumera ia de autobuz. Îndr gostitul sugereaz faptul c prin iubire. îndr gostitul î i exprim concep ia despre iubire i consecin ele pe care aceasta le are asupra eului interior i asupra universului. Verbele din prima strof creeaz o atmosfer aproape ireal i sugereaz un timp mitic al iubirii. de tren. pe cabluri. iar el fuge.motivul cuplului adamic 6.condamnat de sine s priveasc . ora e. vag 2. de ce ? » vine ca o r bufnire.

´ .. 6.´). deoarece nu sunt o sut .mai arunc sub cazanul vostru. Marin Sorescu în ultima strof a poeziei ÄAlchimie´ folose te metafora i un registru de cuvinte tipic alchimiei pentru a ar ta risipa ce se realizeaz în c utarea pietrei filosofale.....tiin cum este alchimia ce are un el final imposibil. Invoca ia este folosit în discursul liric pentru a accentua sentimentul de frustrare al eului liric cauzat de lipsa fericirii. Cele nou zeci i nou de elemente. Acest procedeu artistic permite exprimarea mai direct a sentimentului de dezolare i cre te intensitatea mesajului transmis. 8. Äv dau jum tate. a da ocol. 3. num r fatidic. Deci titlul simbolizeaz c utarea orbeasc a fericirii. sunt insuficiente. Nu am putut g si la magazin calorifere cu apte elemen i.´) i adresarea direct prin folosirea formelor verbale i pronominale la persoana a II-a (ÄA i gre it calculele.. Ä. El transform toat fr mântarea omului de a ob ine fericirea într-o pseudo. Äda i-mi´. Alchimie) 1.´. i care folose te calcule i formule imprecise bazate pe intui ii eronate. a da de veste. Virgula desparte în text elementele componente ale enumera iei. Ämea´. Alt marc gramatical existent în textul dat este prezen a formei pronominale a persoanei I (Äeu´. un num r rotund. Risipa se realizeaz prin consumarea timpului dat fiec ruia s -l tr iasc în între inerea reac iei chimice care ne promite drept produs final fericirea. Fericirea este un scop în timp ce în elepciunea este un mijloc de a atinge scopul. 85 (Marin Sorescu. Titlul poeziei este un simbol ce ne arat unghiul din care trebuie s citim poezia pentru a în elege semnifica ia urm rit de autor.´. întreg. 2.I.. 4. Dar din p cate reac ia continu la nesfâr it far un rezultat. a da cu bâta-n balt . piatra filosofal . 5.. Ämele´). radiul i poloniul sunt elemente chimice radioactive. M rcile gramaticale ale prezen ei eului liric în textul dat sunt formele verbale la persoana I (ÄCe sa fac eu.. . Ele sunt trecute în tabloul fiin ei sale ordonat. 7. Plutoniul.ÄV dau jum tate. fericirea. asemenea elementelor chimice din tabelul periodic al elementelor. Opozi ia din strofa a doua dintre ideea de în elepciune i cea de fericire reliefeaz asem narea dintre cele dou no iuni în concep ia uman dar ele au valori i în elesuri diferite. a da vrabia din mâna pe cioara de pe gard..

frunzele. a realit ii necru toare genereaz dezn dejde. a disper rii i triste ii eului liric. Personificarea e menit sa exprime zbuciumul interior. în ceasul al doisprezecelea. 3. Limbajul poetic se remarc prin expresivitate. durerea. regretul. personificarea. inversiunea cu rol de accentuare a ideii poetice. toamna. Con tientizarea dramei umane. angoas . Astfel. În cadrul poeziei. dezolare. 8. cum gem´ care se constituie totodat într-o imagine artistic auditiv . Chinuit de ideea efemerit ii fiin ei umane i de regretul vremurilor apuse. este anticipat înc rc tura afectiv a poeziei. ÄF focul´. accentueaz ideea dezn dejdii. 7. I. Sinonimul contextual pentru cuvântul înv luit este Äîmbr cat ´ i pentru a dep na este Äa desf ura´. 9. 86 (Radu Stanca. trecerea ireversibil a timpului i un motiv literar este cel al toamnei i al frunzelor moarte. ÄFere te-m ´. Astfel. Astfel. i care. Frunzele moarte purtate de vânt simbolizeaz atât efemeritatea fiin ei umane cât i cât de nesimnificativ i neputincios este omul în fa a naturii. Frunzele ± Elegie de toamn ) 1. se remarc personificarea Äfrunzele sub pa i. dezn dejdea i durerea provocate de drama omului a c rui speran e s-au . Structurile care pun în eviden prezen a eului liric sunt: ÄA eaz -mi-te al turea´. ÄFrunzele-Elegie de toamn ´. toamna cu frunzele moarte. Uzitarea modului imperativ al verbelor este o marc a lirismului subiectiv i implicit a eului liric. aceea a spulber rii iluziilor i speran elor la gândul perisabilit ii fiin ei umane. este cuprins de triste e. neputând s se împotriveasc destinului. fixeaz motivul central al acesteia. Formele de imperativ exprim voin a hot rât i cererile arz toare ale eului liric ce iau forma unor porunci adresate fiin ei iubite. expresivitatea este realizat prin figurile de stil existente. De asemenea. precum metafora. înc din titlu este fixat cadrul natural metaforic. în raport cu universul. Cuvântul a c rui form nu mai este conform cu normele limbii literare actuale este Äal turea´. reluat în cadrul fiec rei strofe. cadru necesar exprim rii unor tr iri de o asemenea gravitate i intensitate. c utând refugiu i alinare în iubire. Prin referire la specia genului liric. acesta dore te cu t rie s evadeze din realitatea dezolant . eul liric este însp imântat. Tonul autoritar. sentimentele dominante fiind melancolia. Äpreumbl -te´ 5. Astfel. 6. a-i suna ceasul 4.9. a se da de ceasul mor ii. 2. O tem prezent în text este efemeritatea fiin ei umane. ritmul alert al confesiunii este sus inut de folosirea modului imperativ care sugereaz totodat dezn dejdea i disperarea eului liric. poezia cap t forma unui monolog adresat. Poezia se încadreaz în lirismul de tip subiectiv prin m rcile lexico-gramaticale ale eului liric prezentate la punctul 5 i prin adresarea direct prin invoca ie retoric care accentueaz subiectivismul poeziei. titlul prefigureaz ideea de ansamblu a textului. Titlul poeziei. Este dezv luit i elementul central în jurul c ruia graviteaz întregul discurs liric. Timpul trece în mod ireversibil iar omul este purtat prin via precum frunzele uscate de vânt. elegia.

ceea ce reiese din verbul la modul conjunctiv ÄS nu simt´. 5. I. nicicând n-o s dispar . Eul liric ar dori s se sustrag acestei realit i dureroase i s opreasc timpul.nicicând n-o s dispar ´. pentru elidarea unor vocale (³dac-ar´. Cel de-al doilea catren nuan eaz eternizarea sentimentului de iubire. ³n-o s piar ´. totodat posibilitatea împlinirii unui scenariu ideatic. Apar sintagme care marcheaz permanen a iubirii:´înc-o sear ³. nicicând n-o s dispar ´ are rolul de a izola o apozi ie (³ea´). Expresivitatea limbajului poetic este dovedit i de uzitarea metaforei. ea. Expresivitatea este realizat prin repeti ia anaforic (³ i chiar.. implicarea afectiv a eului liric. devine astfel subiectiv i reu e te s treac peste toate defectele celui/celei asupra c ruia/careia îsi r sfrânge iubirea.´ ³ i dragostea . ³înc-o ³. Folosirea cratimei. de accentuare a sentimentului de iubire (³ea. ³la nesf r it´. Ea este o sl biciune. Confesiunea liric eviden iat prin m rcile eului liric (pronumele personal de persoana I plural ± ³noi´).³n-o s moar ´ 2.´ 6. c ci ra iunea nu mai are putere în fa a sentimentului intens.. nicicând n-o s dispar ³. 4. Persona încercat de acest afect.. Apozi ia ³ea´. Lirismul subiectiv se caracterizeaz prin prezen a monologului liric adresat i prin intermediul m rcilor eului liric (pronumle de persoana I singular i plural): ³eu´. de a-l proiecta într-un plan ireal i. vezi..i´. ea . ea . ea n-a murit./ i multe. reliefeaz lirismul subiectiv. focalizând accentul asupra iubirii. acest lucru eviden iând totodat unitatea cuplului. Sonet) 1. (Radu Stanca. Adresarea direct a eului liric este subliniat prin pronumele de persoana a II a singular ´. 87. cum este cea din versul ÄS nu simt frunzele cum zboar în vânt´.dar . ³d inui-ntre´) ajut la p strarea m surii de 10-11 silabe. ³eu´ marcheaz prezen a lirismului subiectiv. ³va d inui ³. Cele doua virgule din versul ³Iubirea. Legatura afectiv dintre eul liric i iubit e redat simbolic prin folosirea pronumelui de persoana I plural ´noi´. Iubirea lui nu va muri nicicând. Rima este încruci at . subliniaz importan a iubirii pentru eul liric.´) i prin inversiunile cu rol prozodic.Iubirea este un sentiment ce creeaz o anumit vulnerabilitate. Prin intermediul acestei metafore este vehiculat ideea trecerii ireversibile a timpului care ia cu sine toate speran ele. 7. . 9. nu l-am crezut. Verbul la condi ional-optativ ³ar mai trece³ i cel la viitor ³n-o s dispar ³exprim dorin a eului liric de a conserva acest sentiment. 3. expresivitatea la nivelul limbajului poetic se realizeaz prin intermediul figurilor de stil folosite în cadrul poeziei. 8.. Amploarea suferin ei interioare i a temerilor este eviden iat prin inversiunea Ävasta urgie´. Astfel.´n-o s dispar ³. Pronumele de persoana I singular ³-m ´. dar i prin adjectivul pronominal de persoana a II a singular Ätale´. Nici când mi-a ar tat dovada. ³Iubirea.spulberat. ³noi´. ³tainice cununi´). Iubirea devine elementul de conexiune între cei 2 : ÄIubirea.

au drept scop înfrumuse area versurilor. ÄDe ce s auzim i de ce s avem urechi pentru auz?´. întotdeauna. prin r sturnarea firescului. iar din punct de vedere stilistic accentueaz importan a ochilor i a picioarelor în cadrul vie ii i. I. triste e. 3. ³înfrigurat ´. 6. 89 (Nichita St nescu. Astfel. Poezia ÄNecuvintele´ se prezint ca o . care lupt cu sine. 9. speran e. de absurd. Virgula. ³nedreptate´ suprim insolitul imaginilor artistice. Astfel. mai ales. acel laser lingvistic = acel cuvânt 5. prima interoga ie retoric pune sub semnul întreb rii normalul i sugereaz ie irea din limitele banalului. a-l t ia capul 4. a t ia elanul. 6. a se culca pe o ureche 2. nedreptatea firescului. antonimie: realitatea-visul desp r ind-unind 2. Nichita St nescu este un înnoitor al poeziei prin faptul c aduce atât elemente noi.I. dar i eviden ierea ideii poetice. a duio iei în planul iubirii. întruna: Dup spectacol m b tea la cap întruna! 3. dragoste 4. Titlul exprim i subliniaz apari ia eului liric subiectiv. a trage cu urechea. În text se repet verbul ³a na te´ (³n scând´) care are rolul de a eviden ia procesul creator. poezia contrariaz permanent a tept rile cititorului. 18 silabe 5. Inserate între versurile 7-13 se reg sesc epitete personificatoare atribuite triste ii i dragostei: ³urât ´. figurile de stil creeaz ambiguitatea limbajului împinsa pân la aparen a de nonsens. I plural. ducând la confruntarea dintre creator i gânditor. a t ia frunza la câini. din punct de vedere gramatical. prezen a interoga iilor retorice 8. Nedreptate) 1. marcheaz elipsa predicatelor. o desprindere de contingent. de a nuan a na terea unei noi lumi. orice poet. 7. într-una: Într-una din zilele vacan ei voi merge la mare. inclusiv prin ermetismul expresiei. Tema poeziei este crea ia ca înnoire a universului. prin folosirea verbelor la pers. 88 (Nichita St nescu. pus în rela ie antitetic cu dep irea limitelor 7. duio ie. prezen a eului liric implicat. Necuvintele) 1. o crea ie a esen ei lucrurilor. cât i o altfel de gândire asupra poeziei moderne. dar totodat . Mijloacele artistice la care apeleaz .

cu excep ia strofei a treia în care primele dou versuri se repet . planând´. 8. Cu ajutorul limbajului. Omul întotdeauna vrea s se autodep easc . ca pentru a purta în ele adev ruri absolute. adev r reprezentat de un singur cuvânt. Cei doi termeni repeta i în poezie sunt Äsoarele´ i Äoamenii´.. Cuvântul Äoamenii´ este scris cu doi ³i´ pentru c primul i reprezint desinen a de plural a substantivului respectiv. a filosof rii pentru aflarea acestui cuvânt ce poate fi aflat numai în vis. din întrep trunderea ra iunii cu sentimentul. Titlul poeziei. Äînl untru´ ± exterior. toate trei cu privire la Om. pe parcursul celor trei strofe. 90 (Nichita St nescu. iar celelalte versuri sunt alc tuite independent de poeziile clasice. 3. 6. aerul îl gânde te ca pas re cu aripile crescute înl untru. În ultima strof . Aripile ascunse ale oamenilor sugereaz superioritatea gândului. a. identific specia liric cu o od . pentru c ofer un indiciu interpretativ al discursului poetic. 5. ³Necuvintele´ reprezint o art poetic deoarece arat ideea autorului despre poezie i despre lumea înconjur toare în general. Strofa a doua eviden iaz dorin a autorului de a afla adev rul. definitive. Copacii gândesc omul ca emo ie i ca ni te Äfructe plimb toare´. Titlul este un element esen ial al recept rii. b tut de soart Dumnezeu / de 4. / care bat. plutind. Din punctul de vedere al prozodiei poezia este lipsit de rim .´ se refer la faptul c poezia se face prin fuziunea dintre puterea de judecat i afect.. i a solu iei g site de el pentru ob inerea unei noi lumi se contureaz o veritabil art poetic .i bate gura degeaba. a temei. Lauda omului. 9. În acest sens titlul este semnificativ. I. . pentru c descrie cel mai bine atmosfera create i anume aceea a necuvintelor. Astfel se poate gândi un punct de vedere al copacilor. un altul al pietrelor i un al treilea al aerului. s ating absolutul. Nichita St nescu se folose te de o metod a contempl rii. a reflexivit ii ce caracterizeaz fiin ele inteligente. Formul rile cap t o mi care grav i lini tit-suitoare. a se bate cu morile de vânt.art poetic prin faptul c poetul î i ar t propria concep ie despre modelul de poezie. 2. în tipare sintactice de neclintit. referindu-se la faptul ca omul vrea s accead la o condi ie superioar . Äad ugat ´ ± înl turat . iar al doilea i este articol hot rât. trei trepte ale unui fel de silogism poetic. 7. pietrele gândesc omul ca mi care i ca lumin . Lauda omului) 1. Repeti ia locu iunii substantivale ÄDin punctul de vedere al . poetul folose te imaginea vizual Äcu aripile crescute înl untru.

5. I. Nu îns simetriile dau superioritatea acestei poezii. Nicolae Manolescu i . trezindu-se brusc´ ± personificare. motivul somnului. motivul ascensiunii. Virgulele desparte grupul verbal construit cu gerunziu de restul enun ului reliefeaz semnifica ia sintagmei: o personificare. 8. Äfrunte´. Ätâmplele´ 2. oamenii sunt ni te p s ri extraordinare având aripile Äcrescute înl untru³ i planând fantastic în cel mai curat aer. Diminea marin ) 1. Ca i cum natura ar avea propria con tiin . Rima este încruci at . Äce-o z re ti´. Äumeri´ . este a elogia la maximum intelectul uman. vocea liric este prezent în text prin adresarea direct . devenind o prelungire a universului uman. s aiba un Äpunct de vedere³ despre Om. adânci i de o mare plasticitate intelectual .de i con inutul textului nu integreaz epitete elogioase sau superlative r sun toare. Ä i plopii. vâslind în aerul gândului. f când apel la propria lor sfer semantic . sunt cele mai originale i mai surprinz toare. Omul este mai presus de orice prin emo ii i inteligen . Poetul ne propune aici o viziune a Omului ca punct suprem i continuu ascendent al evolu iei materiei în Univers. mediul p s rilor. în poezie sunt enumerate trei perspective metaforice cu privire la om: a copacilor. ca i adaosul Äascendent³ al celor dou versuri supranumerare din strofa ultim . A imagina aripi crescute înl untru. Tema trezirii con tiin ei / a na terii lucide. pentru c red ceea ce gândesc pomii. Äcare e gândul³. ci constatarea uimit c în atâta relativitate cosmic pare probabil ipoteza ca elementele lumii materiale. m sura variaz între 10 14 silabe (într-o rostire rapid a primului vers al acestei strofe) 6. Pentru aer. motivul luminii. chiar dac cu valoare generalizatoare. 9. pietrele i aerul. eul liric este sugerat. copacii. De asemenea. pietrele i aerul. Äochii´. Äsprâncene´. a ti ca pe ap . 3. Lirismul subiectiv reprezint manifestarea direct a eului liric. 91 (Nichita St nescu. a pietrelor i a aerului. pe apa Sîmbetei 4. universul material prinde via . în ni te metafore ce dep esc analogia clasic i exalt diferen ierea. În poezie. a se îmb ta cu ap rece. precum i prin exclama iile din finalul fiec rei strofe. în tendin a lui perpetu de a st pâni legile universului. complementare una alteia. Cea de-a treia strof . Ultimele doua imagini. prin personificare. 1-3 feminin i 2-4 masculin . sporesc impresia de dinamism continuu. a da ap la moar .

având drept caracteristici lirsmul reflexiv i imagismul metaforic. Scrierea cu liter mic este un procedeu prozodic specific modernismului. 92 (Nichita St nescu. într-o viziune monumental . reinterpretarea miturilor (geneza este aici individual . consecin ele elid rii acestui sunet fiind p strarea ritmului i a m surii versurilor. 7. natura se treze te la con tiin ). care se define te prin continuarea ideii din versurile anterioare. Discursul liric confirm par ial i completeaz în elesurile sugerate de titlu. Eul poetic are viziunea propriei geneze ca fiin suprem . motivul m rii. într-un moment al zilei. numai c diminea a devine o metafor a trezirii con tiin ei: fiin a cosmicizat se treze te din somnul necunoa terii. dar dincolo de cuvânt se deschide o alt lume. tema adolescen ei. a t ia frunz la câini etc. identificându-se cu soarele. pe mare. glorificând momentul na terii lucide. în lumin . Titlul sugereaz un tablou de natur . În primele patru versuri ± rim încruci at . moment auroral privilegiat. ca un dans . 8. Apostroful din versul: Äm car pân' la genunchi în valul diafan´ marcheaz absen a vocalei ³ ´. motivul biblic al mersului pe valuri 5. a t ia drumul / calea cuiva. 2. rostirea într-o singur silab / tempo rapid. fiecare cuvânt. Poezia se face pe sine ca obiect i se construie te cu fiecare vers. Cuvintele au valoare în sine. calm . 14 silabe în al doilea vers. 3. 7. Epitetul Älenta înaintare´ semnific plutirea lin . a-i t ia cuiva (toat ) pofta. schimbându-i contururile. Sentimentul este generator de sens. eap n = puternic . omul devine centru al universului. 12 silabe în al treilea vers i 15 silabe în al patrulea vers. m sur de 16 silabe în primul vers. al ilumin rii. Orice titlu induce un anumit nivel de lectur a textului poetic i genereaz un orizont de a teptare. Adolescen i pe mare) 1. 4. f r a se marca fiecare vers prin majuscul (scindare a unei unit i lexico-sintactice prin dispunerea ei în versuri diferite). Textul apar ine neomodernismului. 9. numit ingambament. ine lumea în fiin . lent = lin . I. 6.vorbe te despre substan ializarea limbajului i poetizarea realului. Titlul poeziei citate este alc tuit dintr-un substantiv comun înso it de un adjectiv cu valoare de epitet. prelungit i în neomodernism. Imaginea vizual a soarelui i sinestezia Älumina-n ape o s -mpung ´ contureaz o lume a obiectelor i a fiin elor aflate într-o rela ie de întrep trundere.

8. cunoa tere de sine. a. a pune suflet. împlinire i des vâr ire a fiin ei.. 8. tinerii au c p tat deprinderea de a Ämerge pe valuri´. M sura strofei a treia este de 9 -11 6. motivul zborului. care stabile te o opozi ie cu ideea din versurile anterioare. care con in o imagine vizual : Ä i m -n l am. 9. I . de obicei. Äinfernal". Äconcret ". Spre deosebire de a teptarea celui care îi contempl . Timpul imperfect al verbelor din primele doua strofe are rolul de rememorare nostalgic a trecutului. Expresivitatea este una dintre caracteristicile stilului lui Nichita St nescu.]" este folosit pentru a sublinia c în fa a iubirii celor doi. ci este ea îns i un act. Ämansarde´ 2. Transparen a ideii poetice este ilustrat aici de imagini artistice i de prezen a eului liric ca spectator. Äploua´. deoarece reprezint numele zeit ii 3. Ploaie în luna lui Marte) 1. motivul ploii. din suflet. Iubirea de alt dat este proiectat în mit cu ajutorul imperfectului (Äne iubeam´.. prezent i în aceast poezie i este datorat unui limbaj simplu. 93 (Nichita St nescu. Cele dou epitete. sentimentele îndr gosti ilor reflectându-se în tot ceea ce îi înconjoar .cosmic. c ci pentru îndr gostit lumea apare ca un miraj continuu. fapt subliniat i prin utilizarea conjunc iei adversative Ädar´. Äzvel i´ i Äcalmi´. Personificarea ÄPere ii od ii erau / nelini ti i [. firesc. reprezint calit i ale tinerilor. pentru c poezia nu se mai bazeaz pe reprezentare. impulsiona i spre descoperire. pân i lucrurile care. motivul Lorelei. se exprim bucuria existen ial intens . ca Isus. î i pierd aceast calitate. f r multe figuri de stil. Rima strofei a treia este încruci at silabe. 5. Tema iubirii. i nu mai tiam . Ädansau´) 7. În penultima strof se prefigureaz ruptura dintre îndr gosti i. Adverbul Äsimultan´ eviden iaz ideea unei alinieri ca într-o competi ie care-i ajut s se cunoasc . cu sufletul la gur 4. semn al puterii extraordinare a acestei vârste mitice i al încrederii pe care adolescen ii o au în ei în i i. Tot prin personificare.i da sufletul. motivul zeului Marte. sunt de neclinit. Substantivul Marte este scris cu majuscul romane a r zboiului i a vegeta iei. lucru sugerat de primele doua versuri. Äsufletele noastre dansau´. i feminin . a adolescen ilor cuprin i de elanuri impetuoase. Ultimele dou versuri reprezint un fel de concluzie / constatare a întregii poezii.

3. prin iubire. Äiubire´ sunt cuvinte din fondul vechi al limbii. care îl pune pe îndr gostit s aleag între iubirea lor (Äoamenii") i alte idealuri.]" i ÄSufletele noastre dansau". întâlnim imagini vizuale ca Änorii curgeau". 94 (Gheorghe Tomozei. 7. care fluidizeaz ideea trecerii implacabile a timpului. este ca o ultim aducere-aminte a dragostei pe care cei doi au tr it-o Äîn luna lui Marte". al în l rii. ambele impunâd motivul zborului. 5. copil ria. Rima încruci at (1-3 feminin . siren a Rinului care atr gea cor bierii într-o zon stâncoas . Expresivitatea este o caracteristic a limbajului poetic dat de multitudinea figurilor de stil i a procedeelor artistice reg site în text. care sugereaz fericirea îndr gosti ilor i rezonan a universului înconjur tor la sentimentele lor. la fel ca i imaginea vizual Ä i m -n l am". r spunde-mi" vin s sugereze faptul ca îndr gostitul î i las iubirea undeva departe. iar vocea iubitei r sun ca un ecou îndep rtat. timpul imperfect creeaz durat i simultaneitate. amintirea. 2-4 masculin ) i m sura de 10-11 silabe. Septemvrie) 1. exprim starea de triste e a fiin ei. provocându-le moartea). Uitarea od ii unde ei se iubeau i în l area marcheaz distan area îndr gostitului de iubita sa. Frunzele simt trecerea . I. Ultimul vers poate fi interpretat ca o întrebare retoric din partea iubitei. pentru a sugera nostalgia. precum toamna. Äseptemvrie. ÄSeptemvrie«´ . a instinctului.. Rolul punctelor de suspensie din primul vers. chemarea iubitei cu numele Lorelei (în mitologia germanic . Imaginea auditiv ÄTu m strigai din urm ". 6. septemvrie. asociindu. sugereaz destr marea cuplului erotic. De asemenea. a bucuriei existen ei.unde-mi / l sasem în lume odaia". 4. al dep irii limitelor banalului. Metafora Ämie-mi plou zborul. Epitetul Äfrunze târzii´ sugereaz efectul venirii toamnei. singur tatea. dar care pot fi efemere (Äploaia") 9. urmat de repeti ia Är spunde-mi. asociat iubirii tragice. Utilizarea verbelor la modul indicativ. Ploaia este o metafor a vie ii. Tema trecerii timpului.i mai multe motive.. Epitetul superlativ Äploaie de tot nebuneasc ". În poezia Ploaie în luna lui Marte de Nichita Stanescu. se remarc personific rile ÄPere ii od ii erau / nelinistiti [. târzii 2. înal toare. Äcarte´. Äfrunze´. prelunge te durata momentului evocat i o imobilizeaz într-un tablou sensibil i melancolic. De altfel. este de a marca o pauz afectiv în rostirea poeziei . el îndreptându-se spre alte idealuri. cu pene" spore te expresivitatea textului. din ultima strof . Är dvanul´. imposibile în romantism.

Äturmele ce. a adar. de-o via . Expresivitatea rezultat din repeti ia prepozi iei Äîntre´ în ultima strof a poeziei (anafor ) const în sublinierea ideii c intreaga natur este cuprins de triste ea toamnei. având. într-o continu rota ie calm a anotimpurilor. cât i falsitatea zâmbetului. dar care nu va mai veni niciodat . râvnind dup mângâierea doamnei înv toare. las cititorul în suspans. par ial doar. pentru c timpul copil riei a trecut. via de câine. Limbajul poetic în poezia citat este caracterizat de reflexivitate. îmb trânesc i se sting. cât i lumea animal . cântecul cel mai trist´ are rolul de a izola. de asemenea. 5. care te invit s gânde ti la rostul lumii i al fiin ei aflate sub puterea timpului. 9. Strofa curent . la timpul lor. Atât lumea vegetal . Acestea Äruginesc´. Ideea poetic este triste ea indus de venirea toamnei i este eviden iat prin epitete : Äsurâsul meu amar´ ce exprima atât am raciunea. o l murire asupra primei sintagme. În poezia lui Ion Vinea sunt prezente tema melancoliei i cea a toamnei. Virgula folosit în versul ÄCântecul trist.i pasc soarta´. cad Ädomol´. M rci ale subiectivit ii: Äîn mine´. 3. Declin) 1. de dup himericele cl i de fân ale verii. se înro e te tot i se eschiveaz . asemenea unei fiin e umane. Äfrunzele care se dau în vânt´ ). Metafora Är dvanul toamnei´ exprim plastic apari ia regal a toamnei. a lua via 4. i rol de gradare a intensit ii. persoana I. deprimarea fiin ei care se identific cu Äcel mai trist colar´. Ä(nu)-mi´ (pronume personale. omonim lexico-gramatical) 2. o alinare mult a teptat . pe via . 95 (Ion Vinea. singular) 6. Când îi cer explica ii. singular. 8. prin . Poezia are o predispozi ie spre medita ie. ca la Virgiliu. care declan eaz melancolia eului liric i care declan eaz monotonia boln vicioas în planul exterior ( Äarborii neajun i la cer´. cât i în ultimul vers. I. întrucât cea de-a doua virgula cerut de situa ia gramatical lipse te. implicit i poezia. (cer = verb la persoana I. se termin cu puncte de suspensie pentru a invita cititorul la reflec ie. în via . prin Äarborii neajun i la cer´. Sintagma Äcântecul cel mai trist´ este. apozi ia dezvoltat Äcântecul cel mai trist´ de determinantul sau (Äcântecul trist´).timpului i . datorit punctelor de suspensie prezente atât în fiecare strof .

lumea interioar . Pe de alt parte. pustietatea. Cuvintele din poezia lui Vinea sunt. sunt cuprinse de vraja morbid a anotimpului. de exemplu. vag .. Unele sintagme sunt totu i destul de dure (Äglasul sterp´. la fel i fiin a a teapt Äs rutul´ care s îi înc lzeasc sufletul. Utilizarea acestei din urm expresii poate conduce c tre ideea c eul liric este interesat el însu i de posibilitatea sinuciderii.. Äglasul sterp´. În a teptarea elementului salvator (iarna. renun a adar. cele dou planuri au atitudini diferite. Äturmele ce. ca în poeziile simboliste. una dup cealalt . 8. Imaginea creat de aceste versuri este aceea a unei buc i de lume cuprinse de melancolie i care. se Äd în vânt´. Puse sub semnul metaforic al titlului. este transpus în planul exterior i corelat cu toamna târzie. pentru a se salva. demult uitat în sine ( Äo triste e întârzie în mine´ ). autorul nel sând cititorului doar indici asupra ceea ce dore te s exprime. oboseala existen ial . acest lucru având drept efect o exprimare coerent . ca urmare a sentimentelor proprii de nelini te i triste e. natura î i urmeaz vechiile obiceiuri i nu manifest nici revolt . Prezen a acestor tr s turi demonstreaz caracterul elegiac al poeziei. astfel încât omul pare a avea un aer boln vios. a sentimentelor pare a acumula din ce în ce mai mult melancolie. Eul liric din poezia Declin tr ie te o triste e anonim .i pasc soarta´. Astfel. . Äfrunzele care se dau în vânt´ ). folosite cu sensurile lor denotative. Elegia este specia poeziei lirice care exprim sentimente de melancolie. A a cum întreaga natur a teapt prima z pad din an pentru a se sparge monotonia existen ei.i urmeaz albia´. Declin. Äumilin a t l ngilor´. Äarborii neajun i la cer´. care îl determin s observe doar ceea ce este deprimant i dureros în jurul s u (³cântecul cel mai trist´. imaginile sugereaz destr marea lent a fiin ei. respectiv s rutul). ci numindu. termenii î i men in propriet iile. 7. pentru a rupe irul de zile derulate identic. 9. continu . concis .i sentimentele în mod direct. Triste ea eului poetic. Elementele cadrului natural sunt numite i nu doar sugerate. nici ner bdare.i pasc soarta´). prin Äapele ce. pentru c ÄE toat via a care doare a a / Zi cu zi pe întinderea stepelor´. în cea mai mare parte. triste e i care reflect o orientare a eului liric c tre visare i izolare. i chiar i elementele naturii. Limbajul poetic în textul lui Vinea este caracterizat în principal de expresivitate. care Äîntârzie´ în planul s u interior. sub impulsul unui pesimism continuu i a obsesiei pentru moarte. acestea fiindu-I atribuite de c tre privitor. aspirând triste ea peisajului tomnatic.Äturmele ce.

Textul apar ine tradi ionalismului interbelic i are ca tem central tema caracteristic a acestui curent i anume con tiin a religioas ortodox . În primul rând. reprezentat de elementele legate de credin (cruce. c ci ei sunt f r frunze. dramatismul versurilor. cerul) este învins de moarte. Pe cruce) 1. Redarea cât mai fidel a r stignirii lui Isus se subordoneaz încerc rii de recuperare a r d cinilor. Rolul cratimei în sintagma Äla picioarele-i z cea´ este acela de a realiza pronun area legat a celor dou par i de vorbire diferite: substantivul i pronumele neaccentuat în cazul dativ. . ÄIerusalimul doarme´. mijloacele artistice (figuri de stil. reac iile celorlalte personaje lirice. 7. disperarea mamei. dezl n uit . viziunea poetului asupra acestei scene biblice reiese foarte expresiv din versuri. personificat se dezl n uie i particip la acest moment de r scruce. 5. 6. neputin a ucenicilor accentueaz i mai bine momentul f când apel la con tiin a cre tin . Cadrul exterior se afl în rela ie direct cu personajul liric. în cruce 4. natura se dezl n uie violent prin ar i a grozav i prin v rsarea lavei. spre primordial. a. Când Iisus este cuprins de somnul mor ii chinul se sfâr e te i pentru natura. ipatul Mariei Magdalena. Älumea cea pribeag ´). Versul Ä i-adânc zbucnea blestemul în inima de mam ´ face referire la suferin a Mariei. îns prin intermediul acestora se vede faptul c natura simte pierderea. mama lui Isus. propozi ii scurte) reu esc s redea tragicul i gravitatea momentului. Sintagma ÄInima de mam ´ înduio eaz . imagini auditive (Ärâdea cu hohot gloata´) i pentru c red dimensiunea spa ial (ÄPe stâncile Golgotei´. ar i = dogoare. 8. Chiar înainte ca Isus s moar . Äcurata-i frunte´. Pornind de la acest vers se poate presupune c poetul prezint momentul în care via a. 96 (Vasile Voiculescu. Via a lui Iisus redat prin metafora Äp lea fruntea-i curat ´ se stinge din cauza sânger rii i a spinilor. La fel i m slinii. Folosirea cuvântului Äblestem´ pentru a ar ta nenorocirea personajului liric Isus arat imposibilitatea de a schimba ceva i faptul c destinul trebuie împlinit. Prima strof a poeziei prezint apropierea mor ii lui Isus. a. Natura. 3.epitete (Äar i a grozav ´.I. ÄÎn vale«dormea Ierusalimul´). determinând i schimb rile naturii. când suferin a lui este maxim . Invocarea pasajului biblic este o alt tem caracteristic i anume aceea a întoarcerii spre primar.i face cruce. Apoi. Prima propozi ie. curat. 9. Ea este urmat de epitetul Äar i a grozav ´ care face leg tura între personajul liric i exterior. imagini vizuale ( ÄM slini f r de deunze dormeau). Discursul liric este descriptiv pentru c prezint numeroase figuri de stil . Adverbul Äadânc´.i duce crucea. chinurile i. spinii. pus în fa a verbului Äzbucnea´ sugereaz violen a i profunzimea chinurilor interioare ale mamei. sporind tragicul. în final moartea lui Iisus. prin simplitatea ei i prin al turarea numelui lui Isus de verbul la imperfect Ämurea´ accentueaz tragicul i solemnitatea momentului. oc rau = huleau 2. În opinia mea. reprezentat de elemente precum sângerase.

I. Äm-´. speria i. se pare c rimele nu mai au aceea i valoare. prin mic orarea num rului de silabe este realizat încadrarea în m sura versurilor de 10 silabe. Poezie) 1. dar i la menirea poetului. Äle strunesc´. Poezia apar ine tradi ionalismului prin tematic . (am dep it) C l uzele au trecut imigran ii peste grani . De acum se instaleaz un haos. Am trecut cu bine peste sesiune. 3. În sintagma Äduhurile-nchise´ cratima marcheaz elidarea vocalei Äî´. teme/motive literare: crea ia. redat prin personificarea ÄAmu esc. Cele dou puncte de la sfâr itul primului vers marcheaz o pauz în vorbire. Prezen a eului liric este marcat de verbele i pronumele la persoana I singular: Äle momesc´. fapt subliniat de metafora Äse destram cr iasa de imagini´. cuvânt de cuvânt. 6. 7. În concluzie.´) În ultimele versuri apare dezam girea c de i poetul i-a pus în slujba poeziei toate darurile. totul dispare r mânând doar urme pe paginile albe. Crea ia este v zut ca un basm. caii r zvr ti i. poezia ÄPe cruce´ red viziunea poetului reu ind în acela i timp s sensibilizeze ctitorul. buzdugan.tema central a tradi ionalismului interbelic. De asemenea. iar paginile care trebuiau umplute r mân albe. cuvântul 5. Cartea) 1. iar cuvintele se rup unele de altele (ÄChingile se rup. iar menirea poetului este aceea de a. având rolul de a introduce enumera ia realizat de urm toarele trei versuri. totul se destram . a pune pe gânduri. Strofa final începe cu îndemnul ÄLoc. a bate gândul 4. menit s anun e sosirea r dvanului dar i destr marea a tot ce se realizase. . zurg l ii de rime´. Poezia este o art poetic deoarece ideile poetice cuprinse în text fac referire la modul în care este realizat crea ia. 9. Nu în ultimul rând. în rime i versuri pentru a umple Äalbele pagini´. I. când predomin sentimentul de triste e deoarece poetul nu a reu it s creeze ce i-a propus.loc!´. 97 (Vasile Voiculescu. menirea poetului. adaptarea naturii la suferin ele personajului liric Iisus este un element prezent i în Biblie care apropie viziunea autorului de viziunea religioas . a c dea pe gânduri. (au transportat) 2. 98 (Vasile Voiculescu.i folosi toate darurile în mig loasa munc de a potrivi cuvintele. Äm ´. poezia v zut ca un basm i prin tonalitatea elegiac din final. palat. 8. cr ias 2. Metafora Äsurugiu la cuvinte´ sugereaz rolul poetului i anume acela de a conduce cuvintele i de a le potrivi cât mai bine în rime i versuri. a zbura ca gândul i ca vântul.

Cratima din structura . f r a fi nevoie de contactul direct cu sursa acestor informa ii. pornind de la rolul c r ii de a transmite informa ii în timp i spa iu. Fenomenele mai complexe ce nu puteau fi explicate cu ajutorul mijloacelor contemporane erau a adar plasate în sfera unui anumit plan supranatural al c rui st pâni erau zeii.De . În c r i sunt cuprinse no iuni general valabile. 7. posterit ii prin opera sa. În viziunea autorului. 6. În Antichitate. Îl doare la inim când vede atâta risip . care poate fi identificat la nivelul textului este tema timpului.a avea´. cosmos ± neologism 4. Ultima idee prezentat este aceea conform c reia cunoa terea prezent prin intermediul c r ilor a luat locul supranaturalului în explicarea majorit ii elementelor vie ii. Aceast lips de cuno tin e atârn greut i de plumb de aripile gândirii libere. 2. apelând la metaforele Äpolenul lumii´ i Äsucul nemuririi´. îmbun t ite în func ie de condi iile existente pentru a extinde limitele cunoa terii umane. care ar fi putut perpetua mitul. Metafora Äplumbul închisorii´ se refer la imaginea min ii neinstruite asem nat cu o temni de plumb. propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele esen iale ale acesteia. nevoia credin ei în zei a disp rut.. cuno tin ele generale ale omenirii erau limitate. bazându-se majoritatea pe pura observa ie a mediului înconjur tor. Sonetul ÄCartea´ este o oper literar în versuri în care autorul î i exprim crezul liric. Prezen a eului liric poate fi eviden iat prin apari ia m rcilor sale specifice cum ar fi pronumele personal de persoana a II-a ÄTu´ ce marcheaz adresarea direct sau a verbului la persoana I plural Äavem´. ce sunt dezvoltate i aprofundate de fiecare genera ie în parte.mi´ de verbal auxiliar . buchi ± arhaism. Äsemin e-ale ideii´. Mintea neluminat de puterea eliberatoare a c r ilor este închis de propriile-i limite. ca modalitate de transmitere a experien ei acumulate de omenire c tre genera iile urm toare i de transcendere în nemurire sub forma neuit rii. explicându-se în felul acesta i dispari ia zeilor care nu au cunoscut ÄMagic-ul cosmos strâns în scoar e´. 9. 5. Pe m sur ce cuno tin ele au avansat i au început s dea un sens ra ional acestor evenimente. 8. Scrierile poetului cuprinse în c r i au darul de a transmite cititorului peste genera ii Äsemin ele ideii´ i de a Äspinteca bezna suferin ii´.mi-am f urit´ are rolul de a marca grafic desp r irea a doua p r i de vorbire diferite: pronumele . v zut ca un Ästup´. rolul poetului este acela de a trece Äsucul nemuririi´. Consider c uneori chipul iubirii e schimb tor. O alt interpretare s-ar putea referi la dispari ia zeilor datorit inexisten ei c r ilor. Penultima strof prezint imaginea c r ii. 99 (Vasile Voiculescu. în vreme. ducând a adar la Ämoartea´ lor.. Una dintre tr s turile tradi ionalismului interbelic. neputând trece peste anumite bariere ridicate de ignoran a personal . I. cartea a reu it s înving efemerul prin anduran . Autoportret romantic) 1.3..

neatins . Ästrada e aici la picioarele tale precum un câine credincios´.p r alb´. ap sare. deoarece marcheaz interjec ia i totodat interven ia afectiv a eului liric. unui monolog. creionând în tu e grave propriile tr s turi fizice. dar într-o viziune romantic ..inim ratacit ´. punând în lumin propria stare sufleteasc . Expresivitatea se realizeaz în textul poetic dat cu ajutorul figurilor de stil. Äuzat ´=nefolosit . Ulise) 1.bântuita nav ´. În sintagma Äo! gazeta´ este folosit semnul exclam rii. deoarece într-o manier nostalgic poetul î i contureaz imaginea. Anii care au trecut i-au l sat urmele . numindu-l pe celebrul erou grec care a participat la r zboiul troian. Poezia nu este numai un autoportret creionat de amintirea celui ajuns la vârsta senectu ii. Expresivitatea se refer i la capacitatea limbajului poetic de a exprima într-o manier plastic idei cu maxim înc rc tur afectiv i subiectiv .. 6..chip uscat´). 4. compara iile .p r alb´. 5. prezentat într-o manier avangardist . a bate o carte.. Elementele naturii ajut i ele la creionarea autoportretului ± metafora .3. Talazurile.ca în toiag´. metafora . poet-crea ie.... tr s tura fízic .. 7.. Prin mijloacele artistice. fiind sugerat i ideea timpului ce se scurge ireversibil. precum epitetul cromatic . metaforele . sunt redate propriile idei despre lume. cratima s-a folosit i pentru p strarea ritmului i m surii poeziei. a duce dorul (cuiva) 4. În prima strofa se realizeaz autoportretul artistului.. ..Autoportret romantic´ este o art poetic chiar dac interesul este deplasat de la tehnica poetic la rela ia poet-lume. locu iuni/expresii: a fi b tut în cap. nava. în care elementul surprinz tor nu poate s intervin ... nimeni i nimic nu pare s -l surprind pe acest Ulise. cât i a celor morale (meafora . iar rima este îmbr i at . .ca faldul unui steag´ eviden iaz expresiv însu irea. 6. I. Compara ia . prin conturarea atât a tr s turilor fizice (epitetul cromatic .Visez mereu.paji te firav ¶¶. 7. a bate pasul pe loc. dovad fiind motivul visului (. iar prin folosirea pronumelui Ätu´ se accentueaz destinatarul mesajul numit i în titlul textului. 5. . steagul sunt elemente care atest trecerea timpului.M sprijin în condei ca în toiag´).. 8. singurul sprijin la b trâne e fiind crea ia sa (. asemenea.pieptul liber´). ajutând la creionarea autoportretului.. Con inutul textului îns contrariaz a tept rile .ca faldul unui steag´. timpul se scurge implacabil pentru om. dar creeaz i o stare de singur tate. Textul ia forma unei confesiuni. M sura este 10 -11 silabe. a duce grija. 3.Autoportret romantic´ este sugestiv. Poezia . Äacum strada te prime te ca o cutie po tal ´. Compara ia Äobi nuin a e pe umerii t i ca o c ma uzat ´ sugereaz ideea de acomodare cu o existen absolut banal . c visul mi-e trezie´). Titlul poeziei . a duce cu vorba. Titlul este alc tuit dintr-un substantiv propriu. 9. Poezia este un monolog adresat. Äcredincios´=necredincios 2.b trâne e brav ´. a bate palma. 100 (Ilarie Voronca.

cum ar fi Äzgomote i i ling tâmplele arterele´. punctul de vedere. În ultimele ase versuri se trece de la cadrul exterior spre cel al interiorit ii. utilizarea limbajul uzual. poezia dezv luie o parte ludic . ingambamentul (continuarea unei idei în urm torul vers cu liter mic ). folosind pu ine figuri de stil i eviden ierea spiritului ludic. deoarece eroul este introdus în banalul cotidianului. este Äîntors´ de altcineva.cititorului. schimbarea planului fiind realizat prin conjunc ia adversativ Ädar´. în platitudinea vie ii comune. . eul liric dore te s sugereze c viziunea. identificându-se tr s turi precum nerespectarea constrângerilor prozodice ± versul liber. iar folosirea pronumelor de persoana a II-a eviden iaz caracterul adresat al textului. folosindu-se cuvinte sau combina ii mai neobi nuite. Fiind scris în spirit avangardist. Prin metafora Äarcul din pupilele tale´. Apare implicarea eului liric prin interjec ia Äo!´. iar cele dou substantive enumerate (Ätâmplele´ Äarterele´) nu sunt desp r ite prin virgul . Textul apar ine mi c rii de avangard . adic modificat sau concretizat de o putere exterioar individului. 9. 8.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful