Ghid de pronuntie uh - ca şi 'u' în "mult", mai lung ca 'u'.

In cele mai multe cazuri, pronunţia germană nu este vagă, dacă

ch după 'a', 'o' şi 'u - ca şi 'h' în "hartă"
urmăreşti câteva reguli. Invers, să ştii cum se scrie un cuvânt
ch după 'i' şi 'e' - între 'h' din "hartă" şi 'ş' din "şiret", ca şi 'ci(â)'
când îl auzi, este ceva mai mult de lucru. în "ciumă"
Vocale ch la începutul cuvântului - ca şi 'c' în "caracter"
Vocalele germane sunt vorbite asemănător în mai toate ck - ca şi 'cc' în "accident"
regiunile. ng - ca şi 'ng' în "împung"
a - ca şi 'a' în "masă" ph - ca şi 'f' în "faţă"
e - ca şi 'e' în "tren" sch - ca şi 'ş' în "şiret"
i - ca şi 'i' în "bingo" sp la începutul cuvântului - ca şi 'şp' în "şpriţ"
o - ca şi 'o' în "dor" ss - ca şi 's' în "vis", spre deosebire de 'ß', scuretează vocale pe
u - ca şi 'u' în "tu" care o succede. Folosit şi pentru transcrierea lui 'ß' în lipsa
ä - ca şi 'e' în "tren" tastaturii germane
ö - ca şi 'oe' st la începutul cuvântului - ca şi 'şt' în "şterge"
ü - ca şi 'u' Lista de fraze uzuale
y - ca şi 'iu' în "ciuc" (la fel ca 'ü') De bază
Lungirea vocalelor Salut. Alo. Hallo. (Halo)
O vocală este mai scurtă dacă urmează un dublet de consoană. Bună. (informal) Hi. (HAI)
Asta se întămplă doar din cauza dubletului. Ce mai faci? / Ce mai faceţi? Wie geht's? (Vii ghets?)
Bine, mulţumesc. Danke, gut. (Danche, gut)
Pe de altă parte, dacă urmează un 'h', acesta nu este pronunţat,
dar lungeşte vocala. O mică excepţie este 'i', care este lungit Cum te cheamă? Wie heißt du? / Wie heißen Sie? (Vii haist
prin adăugarea lui 'e' sau a grupului 'eh'. Deci, h-ul în Hahr face du? / Vii haisăn Zii?)
pe a-ul mai lung e-ul din Tier face i-ul mai lung. (Vezi "Diftongi" Numele meu este ______ . Ich heiße ______ . (Ihi haise _____
mai jos.) .)
Consoane Încântat de cunoştiinţă. Sehr angenehm. (Zer anghenem)
Te rog / Vă rog. Bitte. (Bitte)
Consoanele tind să fie pronunţate destul de tare (probabil cu
Mulţumesc. Danke. (Danche)
excepţia lui 'r').
Cu plăcere. Bitte. (Bitte)
b - ca şi 'b' în "bară" Da. Ja. (Ia)
c - ca şi 'ţ' în ţară înainte de 'i' şi 'e'; va şi 'c' în "cameră" altfel Nu. Nein. (Nain)
d - ca şi 'd' în "dinte" Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (captarea atenţiei) Entschuldigung.
f - ca şi 'f' în "fotoliu" (Entşuldigung)
g - ca şi 'g' în "gang" Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (pardon) Entschuldigung.
h - ca şi 'h' în "hamster" (Entşuldigung)
j - ca şi 'i' în "iobag" Îmi pare rău. Tut mir Leid. (Tut mir laid)
k - ca şi 'c' in "cameră" La revedere Auf Wiedersehen. (Auf Viiderzeeăn.)
l - ca şi 'l' in "liţă" Pa (informal) Tschüß. (Cius)
m - ca şi 'm' in "mamă" Nu vobesc [bine] germana. Ich kann nicht [so gut] deutsch. (IŞ
n - ca şi 'n' in "niţă" can niŞt [zo gut] doitş)
p - ca şi 'p' in "porc" Vorbiţi româna? Sprichst du / Sprechen Sie rumänisch?
q - ca şi 'q' in "quantum" (urmat de "u", aproape întodeauna) (Şprihst du / Şprehăn zII RU-me-niŞ?)
r - ca şi 'r' în "rob", dar nu atât de tare, 'r' în "Arm" se pronunţă Vorbeşte cineva de aici româna? Kann hier jemand
mai încet rumänisch? (Can hir iemand rumeniş?)
s - ca şi 'z' în "zarzavat" Ajutor! Hilfe! (Hilfe!)
t - ca şi 't' în "top" Bună dimineaţa. Guten Morgen. (Gutăn Morghen)
v - ca şi 'f' în "fată" Bună seara. Guten Abend. (Gutăn Abănd)
w - ca şi 'v' în "victorie" Noapte bună. Gute Nacht. (Gute Naht)
x - ca şi 'x' în "xilofon" Nu înţeleg. Ich verstehe es nicht. (IŞ fărŞtee niŞt)
z - ca şi 'ţ' în ţară Unde este baia? Wo ist die Toilette? (Vo ist di toalette?)
ß - ca şi 's' în "sirop" Probleme
Diftongi uzuali şi legaturi Lasă-mă în pace. Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . (Las /
au - ca şi 'au' în "miau" Lasăn Zii miŞ in Ruee)
ae - transcriere pentru 'ä' dacă nu este disponibilă tastatura Am nevoie de ajutor. Ich brauche deine/Ihre Hilfe. (IŞ brauhe
germană daine / Ire Hilfe)
ah - ca şi 'a' în "bar", mai lug decât 'a'. Este o urgenţă. Das ist ein Notfall. (Das ist Ain Notfal)
äu - ca şi 'oi' în "căsoi" M-am pierdut. Ich habe mich verirrt. (IŞ habe miŞ fărirt)
ei - ca şi 'ai' în "mai" Mi-am pierdut bagajele. Ich habe meine Tasche verloren. (IŞ
habe maine Taşe fărloren)
eu - ca şi 'oi' în "căsoi"
Mi-am pierdut portmoneul. Ich habe mein Portemonnaie
eh - 'e' lung
verloren. (...IŞ habe main portmonéh fărloren)
ie - ca şi 'ii' în "copii", mai lung decât 'i'. Notă: Portmonnaie este de origine franceză, dar folosit în
ieh - la fel ca 'ie'. germană.
oe - transcrierea lui 'ö' în lipsa tastaturii germane Sunt bolnav. Ich bin krank. (IŞ bin cranc)
oh - ca şi 'oo' în "alcool", mai lung decât 'o'. Sunt rănit. Ich bin verletzt. (IŞ bin fărleţt)
ue - transcrierea lui 'ü' în lipsa tastaturii germane
Am nevoie de un doctor. Ich brauche einen Arzt. (IŞ brauhe ora paisprezece 14 Uhr (firţen Ur)
ainăn Arţt) miezul noptii Mitternacht sau 0 Uhr sau 24 Uhr (mittărnaht sau
Pot să folosesc telefonul tău / dvs.? Kann ich dein/Ihr Telefon nul Ur sau firundţvanţih Ur)
benutzen? (Can iŞ dain / Ir Telefon benuţăn) Durată
Numere _____ minut(e) _____ Minute(n) (Minute (Minutăn))
1 eins (ains) _____ oră(ore) _____ Stunde(n) (Ştunde (Ştundăn))
2 zwei (ţvai) _____ zi(le) _____ Tag(e) (Tag(e))
3 drei (drai) _____ săptămână(săptămâni) _____ Woche(n) (Vohe
4 vier (fir) (Vohăn))
5 fünf (fiunf) _____ lună(luni) _____ Monat(e) (Monat (Monate))
6 sechs (zex) _____ an(i) _____ Jahr(e) (Iar(e))
7 sieben (ziiben) Zile
8 acht (aht) astăzi heute (hoi-te)
9 neun (noin) ieri gestern (GES-tàrn)
10 zehn (ţen) mâine morgen (MOR-găn)
11 elf (elf) săptămâna aceasta diese Woche (DII-ze VO-he)
12 zwölf (zvoelf) ultima săptămână letzte Woche (LEŢ-te VO-he)
13 dreizehn (draiţen) săptămâna următoare nächste Woche (NEX-te VO-he)
14 vierzehn (firţen) Luni Montag (MON-tak)
15 fünfzehn (fiunfţen) Marţi Dienstag (DIINS-tak)
16 sechzehn (zexţen) Miercuri Mittwoch (MIT-voh)
17 siebzehn (zibţen) Joi Donnerstag (DO-nărs-tak)
18 achtzehn (ahtţen) Vineri Freitag (FRAI-tak)
19 neunzehn (noinţen) Sâmbătă Samstag (ZAMS-tak)
20 zwanzig (ţvanţig) Duminică Sonntag (ZON-tac)
21 einundzwanzig (ain und ţvanţig) Luni
22 zweiundzwanzig (ţvei und ţvanţig) Ianuarie Januar (Ianuar)
23 dreiundzwanzig (drai und ţvanţig) Februarie Februar (Februar)
30 dreißig (draisih) Martie März (Merţ)
40 vierzig (firţih) Aprilie April (April)
50 fünfzig (fiunfţih) Mai Mai (Mai)
60 sechzig (zexţih) Iunie Juni (Iuni)
70 siebzig (zibţih) Iulie July (Iuli)
80 achtzig (ahtţih) August August (August)
90 neunzig (noinţih) Septembrie September (Zeptembăr)
100 (ein)hundert (hundărt) Octombrie Oktober (Octobăr)
200 zweihundert (ţvei hundărt) Noiembrie November (Novembăr)
300 dreihundert (drai hundărt) Decembrie Dezember (Deţembăr)
1000 (ein)tausend (tauzănd) Culori
2000 zweitausend (ţvai tauzănd) negru schwarz (şvarţ)
1.000.000 eine Million (aine milion) alb weiß (vais)
numărul _____ (tren, autobuz, etc.) Nummer _____ (număr) gri grau (grau)
jumătate halb (halb) roşu rot (rot)
jumătatea die Hälfte (dii helfte) albastru blau (blau)
mai puţin weniger (venigăr) galben gelb (gelb)
mai mult mehr (mer) verde grün (griun)
Timp portocaliu orange (o-RANJ)
acum jetzt (ieţt) roz rosa (RO-za)
mai târziu später (spetăr) maro braun (braun)
înainte vor (for) Transport
dimineaţă Morgen (morgăn) Cât costă biletul spre _____? (autobuz, tren) Wieviel kostet
dimineaţa morgens (morgăns) eine Fahrkarte nach _____? (Vifiil costăt aine Farcarte nah
mâine dimineaţă morgen früh (morgăn friu) _____)
după-amiază Nachmittag (nahmittag) Cât costă un bilet spre _____? (avion) Wieviel kostet ein
după-amiaza nachmittags (nahmittags) Ticket nach _____? (Vifiil costăt ain Tichet nah _____)
seară Abend (abănd) Un bilet până la _______, vă rog. Bitte eine Fahrkarte nach
seara abends (abănds) _____. (Bitte aine Farcarte nah _____.)
noapte Nacht (naht) Unde merge acest tren/autobuz? Wohin fährt dieser Zug/Bus?
noaptea nachts (nahts) (Vohin fert diizăr Ţug/Bus?)
Ceasul Unde este trenul/autobuzul spre _____? Wo ist der Zug/Bus
ora unu ein Uhr (ain Ur) nach _____? (Vo ist der Ţug/Bus nah _____?)
ora două 2 Uhr (ţvei Ur) Opreşte acest tren/autobuz în _____? Hält dieser Zug/Bus in
_____? (Helt diizăr Ţug/Bus in _____?)
prânz 12 Uhr sau Mittag (ţvoelf Ur sau Mittag)
ora treisprezece 13 Uhr (draiţen Ur)
Când pleacă acest tren/autobuz la _____? Wann fährt der Îmi aduceţi o sticlă de _____? Könnte ich eine Flasche _____
Zug/Bus nach _____ ab? (Van fert der Ţug/Bus nah _____?) haben? (Coente iŞ aine Flaşe _____ habăn?)
La ce oră ajunge acest tren/autobuz în _____? Wann kommt Îmi daţi puţin(ă) _____? Kann ich etwas _____ haben? (Can
dieser Zug/Bus in _____ an? (Van comt diizer Ţug/Bus in iŞ etwas _____ habăn?)
_____ an?) Cumpărături
stradă Straße (Ştrase) scump teuer (toiăr)
La stânga. Links abbiegen. (Linx abbiigăn.) ieftin billig / günstig (bilih / giunstih)
La dreapta. Rechts abbiegen. (Rehţ abbiigăn.) Nu-mi permit. Ich kann es mir nicht leisten. (IŞ can es mir niht
stânga links (linx) laistăn)
dreapta rechts (rehţ) Nu-l/N-o vreau. Ich will es nicht. (IŞ vil es niht)
înainte geradeaus (gheradeaus)
spre _____ Richtung _____ (Rihtung)
după _____ nach dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (nah dem(m) /
der(f) / dem(n)_____)
înainte de _____ vor dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (for dem(m) /
der(f) / dem(n)_____)
Atenţie la _____. Achte/Achten Sie auf den(m)/die(f)/das(n)
_____. (Ahte / Ahtăn Zii auf den(m) / die(f) / das(n) _____.)
intersecţie Kreuzung (Croiţung)
nord Norden (Nordăn)
sud Süden (Siudăn)
est Osten (Ostăn)
vest Westen (Vestăn)
în sus bergauf (bergauf)
în jos bergab (bergap)
La ce oră este micul-dejun /cina? Wann gibt es
Frühstück/Abendessen? (Van gibt es Friuştiuc / Abăndesăn?)
Vreau să plec. Ich möchte gehen. (IŞ moehte gheăn.)
Mâncare
mic-dejun Frühstück (Friuştiuc)
pranz Mittagessen (Mitag-esăn)
cina Abendessen (Abănd-esăn)
cafea Kaffee (Cafee)
pui Huhn (Hun)
carne de vită Rindfleisch (Rindfleiş)
peşte Fisch (Fiş)
şuncă/slanină Schinken (Şincăn)
crenvuşti Wurst (Vurst)
brânză Käse (Cheze)
ouă Eier (Aiăr)
unt Butter (buttăr)
salată Salat (Zalat)
legume (proaspete) (frisches) Gemüse ((frişăs) Gemiuze)
fructe (proaspete) (frisches) Obst ((frişăs) Obst)
pâine Brot (Brot)
pâine prăjită Toast (Toast)
găluşte Nudeln (Nudăln)
orez Reis (Rais)
fasole Bohnen (Bonăn)
ceai Tee (Tee)
suc Saft (Saft)
apă minerală Mineralwasser sau Sprudel(-wasser)
(Mineralvasăr sau Şprudăl)
apă (plată)Leitungswasser (Laitungsvasăr)
bere Bier (Biir)
vin roşu/alb Rot-/Weiß-wein (Rot-/Vais-vain)
apă Wasser (Vasăr)
suc de portocale Orangensaft (Oranjănzaftt)
sare Salz (Salţ)
piper Pfeffer (Pfefăr)
Îmi aduceţi un pahar de _____? Könnte ich ein Glas ____
haben? (Coente iŞ ain Glas ____ habăn?)
Îmi aduceţi o cană cu ____? Könnte ich eine Tasse ____
haben? (Coente iŞ aine Tase _____ habăn)